Max J. Friedlander - Despre pictura

Nd*getJPsoci_ehnteeerrh;,JcOalencshlsaetenGrsv,eevrlaat;rndddeDeloar uB'Iue*rrcbhoP,ricVehrtee-rl, Bours,se, indeosebi, principii ggei ramtraignei a-u care achizijionar,r
Caspar ,,piese de cabinet"* uneori pictorii la

van llen ncuertgeidlee,lopra-rci erau tncintati de tablourilg vernisate,
Bosch, r'an Tol, Abraham de Pape, Toorenvliet, glefuite. Gloria acestor maegtri, care
Frans van Mieris, van Slingelancl. Pictura minia-
serveau banalit5li cu aerul unor giseinile de mare
nrral5, originarX din Leiden, va fi criltivatl pinl pret, care infijigau lucruri importante, chiar sacre,
rirziu in secolul al XVIII-Iea de cXtre Eglon'r,an
der Nee ;:, Verkolje, Schalcken, Arnold Boonen, drept ornamen'te gratioase gi elegante, a fost curind
Philip van. Dyck qi van der Werff. O indepen- confir-
den15 modestl i,ii p;sffeaz; leidenezul Quirin contestat;, din cind in ctnd insd iarigi
mat5, in ultimul timp, ce-i drept, cu o oarecare
Brehelentr<am, care obiqnuiegte sX-i cerceteze pe jen5. Citegti cu stupoare ci seriosul qi atit de cul-
megtegugarii la lucru, practicind o manieri de a tivatul Grillparzer,"- vizitind Galeria de la l)resda,
picta relativ frustX si deschisS.
a scris in jurnalul siu cuvinte de entuziasti ad-
miralie despre un singur tablou, qi anume despre
Pe Ia I57Q sint reprezentativi gi se bucuri de Izgonirea, Agarei de Adriaen van der Verff. Ce-i
succes Frans \zan Mieris* gi Caspar Netscher,** drept, uiterior s-a corectat, ld.murit de iubitorii
aproximativ de aceeasi virstS, iar cltre 1690
Cclriaen van der Werff .*** Van Mieris nu esre de arti consternati de obiectul admirajiei sale.
altceva decit un Dou potenqat prinrr-un plus de
Caspar Netscher, care ca virtuoz al unor ma-
voiuptate qi eleganlX. Asemer.a"altor creatori, el niere picturale subtile r5mine pulin in urma lui
adoptX cu predileclie rama pictat5, aparentX in Frans van Mieris qi Adriaen van der Verff, devine
interiorul picturii, intlodusl de Dou, compozilia la Haga un portretist monden, cum se intimplX
in acelagi timp cu Nicolaes Maes la Amsterdam.
,,in fereastrS" care motiveaz5 atit lumina puternicl Pictura sa de gen se apropie de portret. Copii

ce scaldX figura, modelind-o si detaliind-o, cit 5i rotofei, impopolonali, preferaqii rXsfigali ai pi-
fundalul innrnecat. Desigur, nu este luat fn seamX rinlilor, de o naivitate copilireasci cam contra-
faptul cX planul apropiat ar trebui eclerat cu o ficut5. Domnii, imbricagi luxos, reprezintl bunis-
luminX rece, difuzX, venind din fa1X. Dimpotriv5, tarea muljumiti de sine. Comerciantul regal pri-

totul este mentinut in continuare tntr-o lumin5 veqte cu coada ochiului spre Curtea ftancezi.
caldi, de interior. Se profit5 din plin de posibili-
tatea de a compensa cu draperii, cu adaosuri in (ASnvuedrusl),Ts5-railodrovdeedJitosa, cu capitala la Antwerpen

genul naturii statice, cu o vegetalie care incadreaz5 fi in secolul al XVII-lea
un teren relativ sterp pe[tru pictura ddeomgiennan-ti
scena. clr reliefuri in piatrX plasate sub fereastrX, qi asta din mai multe motive.
s5rXcia de idei a compoziliei, f5cindu-se risipX de Biserica
multX iscusint5 tehnicl pentru a crea iluzia mate-
rialX,. palpabilX a mItXsii, blXnurilor, metalului, ocupa toate forlele disponibiie pentru tablouri de

altar. Morfologia meridional5, cu formele ei ideale,
era u$or accesibili, ficind ca realitatea autohtonX si
pretrel. par5 meschinl Ei vulgarS. Cu superioritatea sa

M5estria execuliei era privitX cu uimire, ca. o coplegitoare, cu tsoucfcepziucl tuonriici a1 creatiei sale, Rubens
fiirrd
uandeeivpXircattui r.ivcreXjrietozrisieta, admiratX veridicitatea ii seducea pe intrali tn sfera sa de
chiar si examenului cu lupa. influenli, chiar qi pe cei fXrI aripi, indemnindu-i
Atit hrrrghezi\ olandez.i imbogXlili, cit qi strXinii,
si se avinte c5tre inillinii. Formatul amplu, figu-

* Leiden, 1635 * id. 1681 1684 " KctbLt'tettstit'.ke
Heidelberg 1639 *
*' Haga ** Scriitorul Franz Grillparzer (171)1-1972), clasic al
201 dramaturgiei austriece.
*** Kralingen 1659 - Rotterdam 1722. '200 l

rile ia scara Inare contr.lveneaLl) 1nsa, spirituiui portul in lirile romanice se desfdqura rnai lesni:
picturii de gen. Goale gi pretenlioase apar grupurile c'feionsiedres,lna5Ascnutwt lenrp1e6n1.0i,nimpiet5riocaodloaristauldceailndc,eCpluatr,-
obscurul lui Brouwer, aderi apoi tot mai mult
de ample semiliguri realizate de L'heodor ltombouts
in spiiitul pictorilor italieni. Teluricul Jordaens,
dotat gi cu umor, a fost minat de circumstanle, lq?iu:ltuTi j.g" general deschis, rece, iorespunzXtor spa-
impotrir. a Iirii sale, citre teme bisericegti, mito- liber din naturi gi atinge
log1ce, monumelrtal-decorative,.,li.sind, insi, im- o rutini a tehnicii
de aplicare a culorii cu tu$e scurte, parcX alune-
presia ci nu-i ajunge suflul sX umple trupurile cind pe pinzd", astfel incit la un moment dat ai
iupradimensionate ale compozigiilor sale. E1 pare
impresia cI ar fi p.utut opcichtiai .in$ci.iii9gLir.. ochii inchigi,
a le intinde cu efort spre a face fali vecinitilii a$a cum
lui Rubens. Dintre flamanzii reputali Ei demni de se poate scrie cu
luat tn seam5, David Teniers este singurul care,
Franja are o atitudine destul de rigidi fali de
pictura de gen. Acolo i se pretind picrorului o
ccuu. lptiicviioaprieclteurpied.pe5gmeinnti,ncucojumdpeocaztialii sa sinitoasi, serie de aptitudini, considerate.a fi demne de crealia
cu personaje artlstlca fr necesare acestela, g1 anume: o capacltate

mici. in-decursul unei vieli relativ lungi,* printr-o de invenlie inaripatS, o comeg.zigie.dinamiii, flu-
caracter quasi-industrial, el
muncX de un u$or transportabili nevoile satisface entd, precum gi potengarea mijloacelor de expresie

cu o marfi in ima- tn vederea oblinerii unor efecte viguroase. Pireri
gini aie caselor particular€, precum gi ale expor-
iului, dobindind o reputalie tisproporiionat; fat; preconcepute cu privire la natura gi legile ,,fru-
mosului", convenjionalisme bisericegti, acadernice
de talentul siu. Festivitili, jocuri in aer liber,
lirani dansind, camere de gard5, circiumi, deseori gi de curts ingridesc observalia nemijlocitS, astfel
incit picturile trideazi prea pugin dcspre srarea,
aceleagi teme pe care lOelipnrdeafe, raexseecriutOatset'adiraes,XB, rfoirui- condigiile qi formele de viagX aie poporului fran-
wer gi'al1i piciori din cez. Teorii estetice importate din ltalia au fost
participare sufleteasci, firl umor, cel muit cu o
noti aTabilS. O tipc,logie constantS, in care firea ,,ra1,ionalizate" in Franga, dobindind putere de
lege. Atenlia acordarl abia in ultimele decenii
poporului flamand nu se videqte, ins5, cu destulS operei voluminoase a fralilor Le Nain* a scos la
cI nu intilnegti
iln?itat.. Aproape i,mo psriteujaulrieirimsaou- luminX un mare num5r de scene de gen de origine
tivatX satisfdcitor de caractere sau
un eveniment plauzibil, convingitor. Personajele francezd. din jurul anului 1,64A. in crealia acesrof,
sint parcX jurtapuse intimplXtor, legXtura dintre pictori pare a se fi amestecat trlslturi flamande
qi italiene. Prima impresie:_aceste-picturi nu par
ele fiind arn.eoti asigr.rrati- de o' aciiune comunX a fi franluzegti. Este adevXrat, ci ideea noastrd
sau uR raport sufietesc. Succesr-ri acestei ),manu-
facturi" s-ir putea sxpiica prin cuminlenia cuviin- discutabilS desprs ceea ce este tipic franluzesc este
dedusi din arta secolului al XVIII-lea. Fralii I-e
cioasi a oarienilor ,,mirunti", care ofereau st5- Nain nu se disting nici prin veselie galic5, nici
rilor sociale suspuse imaginea amabilX, linigtitoare,
a unor supugi iscultitorl a trnor servitori m.ulpr; prtn esprit, nici prin temperament; ciimpotrivl, ei
mili. Succ-esul supranalional se bazeazd la rindul sint tot ce poate fi mai pulin elocvent sau erotic.
intrucit peisajul frarcez a inflorit pe pimint
s5u pe faptul, ci universul imagistic din TXrile italian, ne a$tept;m ca pictura de gen francezl
gi in sud, qi in Franla, era acceptat
de Jos, c5utat plicere tn sX se fi nXscut pe pimint neeriandez, sau cel
ipostirza lui flamandi, pulin sX fi fost inriuriti din acea direclie. Acest
cu mai muitl
mai potolitii clecit ceir olartdezi; pe deasr.ipra, ex-

* 1610-1690. 2Oz1 n Fralii Le Nain (Lenai n) : Antc,rine (1 5BB-1648),
Lolris (c. 1;93-1648), Matl-ricu (l 6Ll7-1677).
203

lucru nu este lntru totul valabil. Oricum, fralii patetice qi monumentale. Mai multe picruri aie
saie [usescrl catalogate drept lucriri
Le Nain, exponenlii uuor nizuirrle oneste, serioase, inainte ca personalitatea sa sX fi fost spaniole,
VdeancoHnteemrpplorsaanuiia-lltrrrredileina.ARn-itjwkaeerpret'n"-,
sint apropiali pusi in

de piitoii ca IuminS.

ln t'imp ce flpturile lui Brouwer participX cu toati Iiste posibil ca cineva si perceapi specia umani
,ivna ia acliu'nile lor, iar figurile-lui Teniers simu- infiliqati de La Tour qi fralii Le Nain mai degrabi
drept una spaniolX decit francezi 9i sX creadi
Ieazi,, cel pu1in, ci fac cev1, in pictura francezl a intui aici un mod de simlire pe care I-a ctrnos-
picioare
a vremii, bir6a1ii, femeile 9i csoapuiiiripntad.uu rlin, cut, Ia cl treapti superioarS, la tipurile populare
ca niEte
sau ged.'adun3lTi, in grtrpuri^
tubuii de orgi, nemiqcali in fala privirii pictorului, create de Yelizquez. Acel sinistre al francezilor
lipsiti de oi'ice cochetirie, mai degrab[ timizi ;i este intensificat pini la asprimea Ei gravitatea spa-
nl.pi.csi. Posibilititile oferite de sugerarea adin- niolX. N-ag vrea in nici un_caz.sX inmullesc printr-o
cimii spagiului nu psrienfct reinx-dpulo-saetat,e' mcaarne,lcal l1rsuoelusltieilonrouaava-n-
oozitiei cu fieuri. irr slujba com- nnouumaXrruplo, teozraicu-m poate
prea
maniera de or-
ion"r. amintild de relief. in aceiaqi timp, popoa-
rtfreaeleatiprtdoamedasenpicaioetisumlaalonscicfeuisribitiXils.uoAcnitaiiltnet,iencreitspqiftoiuairnirlteelimdscietdazptuaet sate pentru rezolvarea problemei Le Nain, soco-
tind, la rindu-mi, plauzibilX o leglturi cu Spania.
doar un spirit, un mod
S-ar putea presupune izvorite de
din irarudirea de
a vedea asemXnitor,
lumi burehezi. domne$te o atmosferX apXsitoare, rdaitsii.pOretipndreejucdaelcoactui iitnocri5i p,,Siliundautlui i9iirulrasrogrit"risspi infie-
ioio.s5actS,r.lrbiusi..t"siaiupilnatsutincecinadteSo' sienbi printr-o croma-
veseli gi sX suporte mai senin condiqiile de via15
misura in care vitrege, in timp ce melancolia ar rfeice-,
fralii Le Nain slnt-preocupali de redarea pato- in mod
sului sau a formei ,,frumoase", se fac stmltte nlfte IoJbnliivgeartsouriluim- agaisptiacn, acjuell Nordului din
liundi irCeacrteavcauggltiaol.iaA, imiarni pcruessieaacmil cu uni- pulin cel incejogat.
lesXturi
percepi secolul al
.r.?snl XVIIJea, arati insi ex.act contrariul: s-ar p5.rea
ce apasi umerii ;i. conqtiinla po-
ipmoernuslauigsreuubtaote guvernare autocratlca. cX tocmai popoarele romanice sint lipsite de inge-

nuitate, de acel temperament neinfrinat, de dezin-
voltura burghezS, de naivitatea gi bonomia jd,rl.-
Aoroximativ concomitent cu resureciia fralilor neasc5, de exteriorizarea liberd, fdrd opreliqti a

Le i{ain a fost descoperit Georges de La Tour'
Este vorba de o performanli imbucurXtoare a unor afecteior.

,urlinrr,. efortuti de analizi stilisticl' Acest lota- Meridionalii abordeazX cu dificultate simpatia,
titrli"" se distinge dintre togi caravaggigtii cisal- bunfi'oinja, umorul, tot atitea pungi pe care cei
o'rienaYl.izoiarizndhvoitzXiurniiaeafepremrsl osni aselir.ioPzirtaintetra-ucnu care-5i din Jirile de Jos, indeosebi olindezii, le arunci
ecleraj pentru a infiripa un contact viu cu cotidianul qi

straniu, el poten.leazi realit.rtea .nud5, observati vvualngaLrualere,xpisaternaje-iq. iPfiinpi ie9irduuntiiinolaIntadeliazi,bcuanFaiedties-r
cu o extrema acultate' conferir,du-i valenje mistice, pozilie, umorul. in ce privegte Spania, un strict

flam* aGnudilldiainmgc(Woaillalelmui) van Herp (1614-1677)' pictor ceremonial se intinde de Ia curte pinl departg in
David Teniers cel Tindr (Ant-
jos, cuprinzind toate straturile sociale. Nici mdcar
wpAein"rtt*pow*e"enR)r,.piijokeange.enrCt, esalafumosRat iyincckurianueorrsittc,ucftlae, mDBirlaioevtti-dwdoeIIrIpq.iiRcctyloccrkoialaednritn-, cergetorul nu-i lipsit de o noti de relinere qi dem-
nitate. Cavalerul, care privea la poporul de jos
dezi, apoi de Rubcns qi Teniers. fXrX compasiune gi fXrX disprel, nu intilnea umi-

linti sau lament5ri, nici o stare de satisfacjie

rnodest;, ci, cu precidere, resemnare mindri 5i me- captivarrt sub miinile iui Magroasco care apeleazi
lancolie sr,rmbri. Dintre toate piesele de gen create Ia proporgii ne{ilesti, ecleraje pilpiitoare gi o mo-
in sud, de cel mai mare renume se bucuri qtren-
bilitate istericS.
garii lui Murillo, care cigtigi f avorurile suflete-
ior simjitoare, in po{id,a grosoiiniei motivuiui. IrIC'fUllA DL, cl'lN iN SirCOLUl. AL
Maniera de a picta, coloritul, scara la care sint ,YVIII-LIIA. Din r"rnghiui cle vedere pc care l,anr

realizate figurile, r1L1 prea diferitX de cea din pic- acloptat, intelcsagi de sorrrta picturii de gen, am
tr.rrile cle altar ale maestrului, pt'rt pirea ca ina- privit mereu spre I'irile de Jos, isrfel nrl ne-a
putut scXpa mai nimic din ceea ce este esenlial
decuate obiectului. Ar,rtentici viali popularl an- in secolele al XVI-lea qi ai XVltr-lea. in sccolul
daluzl, chiar claci privitonrlui s:ptentrionai i se al XVIII-1ea supremalia o are Fran;a, iar in cadrul
pare cX descoperi in acelti mici cerletori ni5te eclie- Curtea regali. La lncepu: pictura e marcat;
odrasle cie nobili scipltali, decilzuli. Gloriir lr.ri reprezentarea puterii regale concentr;1te, ur-
N{uriilo, ca pictor al bisericii restaurate,* a pirlit meazd apoi o perioadi exuberantS, sensualX gi
oarecum, iar sal.,':rrea renumelui sir,r prir-r referire galantii, cu inclinare citre o anume frivolitate

1a,,naturale1ea" scenelor sale cle gen a fttst irtcer-
cat; uneori cu un zel exagerat.

in ce prir-eqts Itaiia, traclilia artei clasice era, e.-rotficie;. Gustul il determin5 tor mai mult ,,doamna"
incir, prea prezerltX in secolul al XVIl-lea) pentrLl
ca micile bucurii qi sr,rferinle omelreiti sX fi pirtrt ea metresi sau regin5. Curtea gi,,stirile"
care, la rindul lor, imiti stilul Curlii, se miqci
respectincl un ceremonial riguros. Conrenliile, dis-
ederamunesoacfoi.tipteictcaotme.pPoalrteosrtuetr,iumdTisrprcelinasqaib-iilneveanllieurLoerai- tcceripei,alintgiaaesastiorct.iicisiagtiliSc_lccooomninfpedorrriutamomareignAitducilatuadit.eem*Piesap,l-ienncuigficiaXrCalruierrroruer-i,
chiar in alti direcgie decit Curtea. Ambele forle
cXrui efort artistic. ,,I{eaiiqtii" s-ai-} revoltat, de-
sigur, irnpotriva Academiei, insi acea inregistrare

asclllit; 9i fXrI rezerve, susiinut; de ei, era consa- dominante respingeau insl deopotrivi firescul, na-
crat;l ve;mintelor, cilrnaliei, eclerajr-r1ui, materia- turalul, considerindu-l necuviincios. Mul1ime.1 care
liti1ii, naturii statice, ea nLl transfigtireazl si r,i-
ziunea, ideea imagistici, nriScarea. Aqadar, ei n-ar-t trudea gi suferea iro adincurile societliii nu trebuia
renuntet defel la patos, ia potettlarea exageratX a
si tulbure strilucirea scenei imagistice. Cu cit se

celor vizute. l)orinla 1or er:r mai degrabX sX con- scurgea speacroelual, -.ipfpimfiocnuiltiupneeace.iutnnudiesptcuriiacloi lq.iapmrei--
fere celor l Xzute, gindite intr*o ampkrare exce- ninlXtor
sir-i, un plus de iluzie, si r-rneasci tragic,,rl cLl rea- vilegiali sX inchidi cu prerneditare ochii in faga
litatei:r. Aliturarea figurilor la scarX mare, .a ges- ssuufreariinnlelcoarre9i a sirXciei. in J5rile de Jos, in m5-
turilor largi, mXrele ;i a motir;r,rlui minor i're irn- ne informeaz5 pictura de gen, s-a

presioneazl cieseori neplicut. ,,Micii maeltri", c:rre mincat, s-a b5ut, s-a fumat, s-a dansat, s-a cintat,

au acordat, in special in nordul Italiei, oarecare eosxeaicmsotealunlEiifirsafelnircttnueczl,i,iejdoriacrnuu,lrebmsaoarnmtiufaerisilet9diceam-rauendpcreauganousiutnenaem.oirigni;-
atenlie natr-rrii statice, peis;rjr-r1r-ri si pictr-rrii de gen, care mecanismul uman pare a fi aclionat numai
dragostea. Dansul, jocul, muzica stau in slujba
urmalr irr general modele din l'ir:ile cle Jos. Melan-
colia apIsltoare qi amiricir-ur ea cu care francezii
5i spaniolii contemplrru viala poporuiui, la
italieni ltri Amor, ceea ce marcheazl, niqte limite. ln cadrul
se iralsformi in l'antomatic. Cotidianui acestor limite, pe terenui
der,ine admis Ei-au desfiqurat
personalitatea, in relat'ivX libertate, cel pugin trei
207 mae;tri: Vatteau (n. 1684), Fragoraard (I732),
* Prin contrrireforttti

Bcucher (1703). Instrumentul care emitea sunetele Artistii plastici ne oferX mirturii despre epoca
li locul in care au tr5it, precLlm qi despre societa-
era pus ia dispoziqie de cultura sociali a epocii tea pentru care au creat; n fac nemijlocit prin
gi locului, insX muzica era realizatl de citre fiecare
maestrll in parte, din resursele proprii. Vatteau, tema ;i indirect prin forma, prin maniera de exe-
culie a crealiei 1or. in opera lui Vatteau tematica
niscut la Valenciennes, se mutl la l)aris; el into- este atit de pulin real5, incir tr'Sdeazl prea putin
rreazi in Ia7rmI7on-ii cu intbarcare spre Cythera
cum nu mai risunaserS nici -in despre l.rc. epoc:i 5i medirr, cu xlit ln;ri mult.'ins5.
asemenea despre personalitatea artisului. Noliunea de ,,gen"

Franga nici aiurea. Este acceptat cu toleranli de este cam nepotrivitl pentru acele W",ta'at't;sesagualnauntepsi"c-,
in care exceleazi artistul FireSte,
Academie ;i are norocul sir giseasci protectori tn- teaz; compozilii istorice, nici un subiect biblic sau
jeiegitori. Ei bine, s-a acreditat cu timpul ideea mitoiogic. Pe de-o parte, totul e tipic, caracteristic
ci in opera lLri Vatteau s-ar manifesta spiritul
poporului francez. Pornind de la artist, care depi-
mpatreXafnsricXtrhv.uteiusaraizcgdieieapfisic,ct,l;gtiuuecrnnoae"led-c--eti,rgripdetaneet.cedAi eulcipemaaslastittin5dpi cea-ortlterelcasttr5io-r,ti'tnuiutdarlitleedpeancrcetie,r
geqte in ochii noqtli totul in strllucire, noi con- poate fi identificatX, pur ;i sin-rph.r, cr,r societatea
chidern asupra spirituiui poporului siu gi al epo-
cii sa-e. A-i considera insX pe marii maegtri ca francezl.
reprezentanli 'ai colectivitigii rlmine oricum o in-
Erotismul lui \Wa"tteau este spiritualizat, umbrit
treprinde re ce comport; r.urele nuantriri. Si nu de o rnelancoiie potolitS; el se manifestl ca Lln
tritim cii rnajoritate a covirfitoare a contempora- preludiu la jocul dragostei, sr-rgerirrd mai degrab5
nilor nu ;i-a vizut nicidecum grijile, suferingele gi
bucuriile transpuse in imagini de cltre Vatteau.
Iar dacX allgusta Curte, determinantX a gustului,
l-ar fi pretruit mai mult, pictorui ar fi astlzi mai do,rin1i, invitalie, aspiralie, nXzLriniS. FIpturile
bine reprezentat 1a l-uvru decit la Potsdam Ei
Berlin . . . intrucit Vatteau a venit 1a Paris din- sale nu poposesc pe insula dragostei*, sle abia por-
tr-o regiuns de frontierX pe jumitate flamandS,
irm,.espcr.iimntir-ranciSoc1aore?tnrr-ptpeulerrilionra,j.^f5.Ac{inedcluiu-lneeas,I atraclia,
evolueze

mpinratisrnuodcs,iintalXlu-ato-raidccmaoripreaiit;ntdpiuedesRsiuebcneietneasalse-cirn;fiaapestsI tasrtucerlsuietia, tfdlacau-r cu gratie. Iliinlele cle sex ollus se cautX qi -.e tnso-

1e-.c in mod cleschis, in aer liber, in cimpii para-
idnisiaccaer,enrp-rXincact5uml niruuleexsiesctrSe.teS-t,riminuttri-nodapltXcrelucmhiele,
trindavc, galante, din spaliul inchis al salonuh;i
rru sI ;i v-adi, coustat; cu ugurinqS: iati un spirit
eFxraisntceezgiinpfiorermri icfolanmtraadnidcito-rii: sau, c5ci trebuie si spre dep5rtiri m;iiestuoase, pline de mistere, Vat-
in
spirit flamand teau slibe5te chingile conventiei Ei tmprumuti do-

formi francezi. Se prea poate ca sensibilul ;i ;u- rinlei amoroase ce\ia din inocenla naturii. ln lite-
bredul Vatteau sX fi admirat timic!, poate ;i cu raturX se poate urmlri de-a Iungul secolelor, de
la Vergiliu ;i pinl la Rousseau, cum societatea sa-
invidie, s5nXtoasa vitatritate flamand5, nimeni insi, turatl de culturS, frtnatX de norme rigide s5-;i

firi a cunoa;te acele ir-rformalii, nu s-ar putea manifeste instinctele naturale, se refugia parcl in
gindi la Rubens in fala r.reunei opere a lui \flatteau.
Nici cea mai savant; interpretare din punc- * []itcla (in frc. (i-vtll,re) insu15 in suclLrl Pclopo-
tul de vedere al istoriei culturii, nici o ciasificare nezuiui (:Lr irn renLnnil sanc'tuar al -Aircclitei. .[n ]im-
baiul poctic al timlrulilor rnodeLne a clevcnit Lrn loc
i-storcieiti de sofisticatX -- din puncrul de vedcre al ferrnec'at, pittriir . alegc,r'ir.'"i a inc.lpitp;ostitiloi (astdzi
adiuga in acest 209 I{ftliira).
artei n-ar putea caz ceva

esenlial la injeiegerea f:nornenului. 208

vacantele de la tar5, in idila bucolicX, simlirad cX -femceXii,amr afircfaotsct leunoaadurnsitreartiotartetimmiadla, cplilvaSto,r.glici al
ome.nescul s-a pistrat mai pur in existenla primi-
tivX a populajiei rurale decit in piturile ,civili- ci
s-ar fi linut departe de excesele frivole.
zate", mai evoluate sub aspect spiritual. l)oarnna Faptul cX judecXli atit de diametral opuse s-au
putut pronrlnla, nu fXrI motivXrilc dc rigoare, se
de lume credea cX, tlavestitX in pXstorilX, igi va explicX prin aceea ci Watteau a r*uEit sX conto-

putea face de cap, bucurindu-se de libertatea con- peasc5 in creatria sa, de o unitate indisolubil5, ini-
feritX de mascX. intrucit sXrXcia, suferinla gi strim-
FjfstoeocrrsraeaatnnarrileetaeaE, iseppeirnr5acisonuptltuo,riiclr-uniotlitouearrindllgle.iqoXiainq-lVaiXazuItarIalrfetnXeriaeclopcurru-te-tlecoacpccrrtuoiuevgndvodieecinoodinsleedersbemiiimnareag,pnrpliiinie--- mitabilX qi foarts personalX, o seamX de inclinagii,
cerinle, dorinqe gi pretenlii destul de eterogene.
CItre sfiriitul scui:tei sale vie1i,* Watteau a creat,
mezit brusc parcl din somil) un autentic tablou de
gen, prilejuit de o ocazie specialX: comanda pentru
firma negustorului de tablouri Gersaint. Conform
tate atectata. obiectivului cu caracter decorativ, execlllia este

Geniul lui \flatteatr a reuqit si-i confere credi- aici mai ugoari, mai fluentX, mai pulin marcat;
biiitate unei lumi de vis, in care fire2 omeneascX,
bintuiti de instincte, se adapta cerinlelor unei cul- prin desen decit in alte cazuri. Lucrarea ne des-
latX cu o armonie cromatic5 argintie, oferindu-ne
turi formale rafinate, duse la extrem, ocolind pe- ,,realitatea" unui magazin parizian de tablouri.
ricolul atit de iminent al tearalitXlii. Oricit de
ireal Ei vizionar ar fi, acest univers de figuri iEi Personajele se migc5 cu o indiferenlX profund in-
ridicinat5 qi attta gralie neafectat5, incit in com-
pdstreazd. mereu vitalitatea. Desene ale lui Vat-
teau, pXstrate in mare num5r, tnregistriri nemij-
paralie cu ele pinX qi cavalerii Ei doamnele lui
locite, ficute ,,pe viu", reqin qi redau cu nTultX T'erborch apar figizi ;i flegmatici. O rasX umanX
viabilS, nXscuti din dorul nostalgic al unui om
siguranlX qi acuitate variatele migc5ri ale trupului

feminin. ins5 studiul anatomiei corpului, al struc- care nu fusese nici sXnitos, nici sociabil, nici ele-

turii carnaliei elastice st5 exclusiv in slujba imagi- gant.

ncealeiesite- astfel cX pictorul trece cu vederea tot Dintre francezii secolului al XVIII-lea, Char-
individual, intimplStor. Maestrul vede in
din este cel ce se irnpune ca pictor de gen prin ex-
model c-area,pdaaretonrritmXegreruataiecieqlai;if!a-rmeidceualului lesi,Xues, toe
fiingX celen15, avind ceva din firea contemplativX a

demnX de a face parte dintr-o comunitate al c5- olandezilor. B5ieli cuminti, cu preocupiri inofen-
rei libertinaj este innobilat, dacX nu de moralX, sive, copii bine cresculi, rtame tinere. O existenlX
lipsitl de evenimente senzalionaie, manieratS, des-
apoi de un remarcabil bun gust, de un ales siml pre care se poveste$te chibzuit $i cu amabilitate.
O gralie cuviincioasX, fIrX emolii erotice. Charclin
pentru frumos.
nu este nici curtean, nici libertin. El este pictor,
ln concepjia acaden,igtilor, Watteau era un rea-
list' Desenele sale reprezentind trupuri de femei
nr.r desenator. Nu ne-au parvenit clecit foarte pu-
sint mai veridice decit ale oricSruia din contempo- gine desene de-ale lui. DacX ochii lui \Fatteau p;-
trund pini in stmcturX, Chardin se mullumeqte cu
ranii s5i; ele nu sint mai prejos decit cele realtzate
textllra. in pictura lui N{/atteau desenului ii revine
dpaerReuubnenstru5bi aDdeugra,sc. alnreoncuhiicunnoog$ttrei aacaelstti ,,realist" funclia de plan, de egafodaj, in timp ce limbajul
misiune

decit aceea de a premlri farmecul femeii. Eviclent,

-se poate obiecta ceea ce s-a gi'intimplat uneori 210 2ll " A trit doar 37 de ani (1684-1721)

lui Chardin evitii articulXrile si accentele liniare. ve$te pe Fragonard, e ferit de dilema de a cidea
Stratul pictural, rextura din tente alese cu grij5, in trivialitate sau sentimentalism, cici spiritul siu
in pasaje- dulci producind armonii potolite, cu r-rn dinamic gi inventiv transpune rot ce intilnegte in-
albastru lumir-ros, cu un roz ,,rllpt", cu un cafenir-r
trroafcvaatl.iu-lui iatl cc collsrirll;e, cu tr-un virtej juciu;,. in e.mo1ie. erotici. Sursa for-
precldere, lelul 1ei rnotrice a crealiei sale rezida mai degrabi in
slu. nervi ;i simluri decit intr-un sentiment pitimag;
Daci pe Vermer din Delft l-am calificat drepr ea apela qi Ia calcr,rl si, in oarec:rre mlsuri, ;i la
pictor de r.raturi stat;ce, cu atit mai virtos o fac in
cazul lui Chardin. riscind mai pulin sI intimpin obi;nuin1i. Originar din sudul Fr:an1ei, Irragonard
pireri contrarii, c5ci francez-ul i pictat realmente
natuli starice, atingind in acesi ger tt perfecliune s-a lansat intii cu pasiune, pe pirninr italian, in
rarX 5i de necoritestat. Obiectul shu pleferat il pictarea Llnor scene peisagistice, inainte de a-;i fi
constitu;e ceea ce esre durabil. peren-. Chardin
en'iciti,Xrd'aptadiitiuleb l.rrgi. depilrir.ile: p.rie a rru Ii inceput, la Paris, :lctivitilte:'i surprinz-It,:r de mul-
cerul liber. A red.r frucrele irr ieiir tilateraii, materializ-ar'ir ir-r pr-rrtrete, srudii de ca-
cro- pete, tablotrri cie gen avind un singur p3rsonaj)
matica ;i materialitatea lor era p.asiunea sa. Da, anecdote, picanre, scene clin lurnea burghez-i;i
epiderma delicatX a copiilor, a femeilor, alba len- iclile ,,rustice". llot ce a crear, cu o minl u;oarX, furi
jerie de corp 5i imbricimintea lesur; din lin5: ochii, uimelte la prima veclere. l.-rotismul slu este
toate par a se intilni in strXlucirea pufoasX a fruc- cle o indrXzneaii manifesti. Tonr;i, maniera sa im-
tului copt. Maniera.,r" a picta,-personall, ne- provizatoere de a picta voaleazi oarecum caracte-
r-rici 1insI, n4ic..i prea aspr5, acoperind r.ul socant al situaliilor 9i intimplirilor, c1up5, cum
acade.micS, Vatteau trar.rsfigurase poetic eroticul iar l3oucher
m,ingiietor pinza, pare a fi rezultat din cxerciliul
il ,,ricise" in stil academic.

pictorr,rlui de natlu'i srarice. Dac-i dizolvarea gi ramificarea forrnei fixe, pre-
cum .Ei frivolitatea, sint
Serr,indu-$i epoca, spiritui ei, Frarrgois Iloucher considerate caracreristicile
se dovedeste a fi mai pr"ri.in personal ciecit Vat- ep<:cti rocctco, aceasra se intimplX mai ales pentrll-

tearl sau Ch:rrdin. De o maiestrle suverilnS, el 5tia cd fenomenele menlionate se manifesti cu aiita in-
stri,lucit" indeosebi rinor co-
si faci fatX in rlod sistenli plastici in opera lui Fragonard. Ca pic-
rnerrzi cu caracter decoratirr. Flrotismul siu, carn
lipsit de pudoare, este totllii tributar unor for- tor, F-ragonard s-a infruptat pe furig, cam de peste
rnule, fiind Iipsit de intimitate si cllclur:5.
Preocuprrt mereu sI evite trivialul, creatorul tot, de ia venelieni qi neerlandezi, chiar gi de la
l{ernbrandt, preluind orice ii putea fi de folos pen-
tru realizarea cl'ealiei sale dinamice, fluerrte, dor-

fr:rncez din secolul al XVIII-lea adeseori ilu reu- nice de succes.

r;e:r sX innobileze banalul, obigrruitul, altfel decit Fralii Goncollrt i-au definit pe Vatteau Ei Fra-
pe caiea ieftinX a sentimentalismului. Chardin s-a gonard drept singurii poegi intre pictorii francezi
pliceput sI oco.[easci acesr pericol" Greuze in din secolul al XVIII-tea. l\l5turi de liricul Wat-
teau, Fragonard este cel pulin un epigramist plin
schimb .r apelat clin plin ]a meto,da indoiehrici ir
c1: esprit,
,,poleirii", a infrumuselirii, scufundir-rdr"r-;i compo-
ziliile intr-o ader.SntX baie de falsl inoceniX qi Grafica francez\ in acvaforte, in gravuri cu
diltila ;i in miiestrit dezvoltata stampi policromS,
de teatralism mekrdramatic. este deosebit de edificatoare cu prir.ire la mora-
I):rter 5i Lrrncre t il r.rrmeaz.I inde.rprr'.rpe pe Vat- vurile 5i modui de via1i. din aceasti 1ari. Ga-

teau. Cu deose'bire I-ancret transpune poezra aces- briel de Saint-Aubin este ur1 desenator fanatic, un
tuia in prozI, oferirrcl astfel o informatie mai 1r,.,-
gatl ':lsupra naturii societXlii lranceze. irr ce-l pri- 212 cronicar demLr de incredere al intimplirilor coti-
2r3 diene, care oferX istoricilor culturii mai multe in-

formatrii decit prctorlr vremli. r-oate fi urmirit, in- in Anglia condigiile politice qi sociale erau dife-
deosebi in gravurile lui Moreau le Jeune,* cum, rite de cele din Fr,anta. Ideile care, prin Revolulia
c5tre sfirgitul secolului, societatea ,,bun5" este pre- Francezd, au explodat cu o forgi deosebiti, ac-
pdienpf ilsatraurrema5u, nineialijnuurrruel demne gi sobre,
ocLrpat; marii i'irsturnlri lion.aseri cu mult inainte in Anglia, ductnd la'trep-
tate transformlri organice. Somnul nu fusese aiti
gi cum,
sociale*', in imagiraile policrome ale lui Debucoi.rt*** atit de adinc, nici trezirea atit de brusc5, de qo-
se iveEte o vlditi noti de zeflemea la adresa lu- canti. Anglia s-a dovedit a fi imLrnX impotriva
xului 9i ;i trindeiviei" risturnirii violente a structurii sale statale Ei so-
ciale. S-ar plrtea ca moralitatea sX nu fi atins acolo
l{evolu1ia tincle si lichideze valoriie estetice dis- un nivel rnai inait decit pe Continent, era insi
cutabiie sub aspect etic. Privirea aruncat; de sus, respecmt;. indeietnicirile artistice, in linii mari
eclectice, urmau mai degrabl exemplul Jirilor de
ctr condescendenlS, asupra unor iirani senini, mul- JcvoeusnrntdivpeXlcniatitaifrl-eFnrcaiennzlieoioip.roOgziingdeieestctitaaulteern,atfurianl lailuotnar ecblesoIganX5stloieealsiisSna,-
1umi1i de starea lor, arupra unei popuiaiii amabiie leginagi de iluzii de;arte. lJn acord nou intoneazi
gi inimoase nu prodr-rce altceva decit legende stll- Flogarth citre mijlocul secolului al XVIII-lea. Un
picle, iluzii optiCe, qtiind ci din adincuri se infiripi
r5nsiioiimnzcgeriuetnarquitteelian-a,cFurcermaaarnleiutlaasntie-dfaui gtdinmafuarrurnrlianntgaeSitimpnpapeienimpciaatii,lqto.,GaNcsoui-y,aatoineaaxti;fsf.oatsasyetat- pictor deloc nair', care privea via;a asemenea unui
cXreia dispireau in neant piScerile amoroase' serbi- institutor moralist, un satiric acllzator cu arXtito-
rile galanle qi idilele cimpenegti. in Franla, dez-
iXnluirea violenti a patimilor, ca gi furoarea trans trteitrr:irl"f,ini 1tniinnusms.XiStspppreeecniafeicddrceeiplitJmauintnaSsntaeeetitnricna.oEffoiulsntseesaaaudmaeurz,p,isuag--i

f ormirilor radicale, a reinnoirii politice, econo- ne tnveselegte qi pe noi, ins5 nu-;i bate joc de oa-
mice qi sociale, ficeau si apari cit se poate de ca- meni qi de acliunile 1or, fiind departe de el inten-
duc tot ce av.a caracter dt ,,gen", indiferent daci 1ia de a moraliza, a infiera sau a servi lec1ii. Steen

era de sorginte curteanS, burghezi sau 1;r;neasc;, rideli pror,-oaci risul, in timp.ce^Hogarth ridiculi-
de n,aturi sentimentati sau amuzairtX. Irarrtezia se z.eazd prostia, r'anitatea, viciul. O viziune atit de
acut5, de o exagerare atit de tendenlioasi, noul
umplea pinX ia refuz cu imagini patetice, cu for- ;i neobi;nuiti pentru mijlocul secolului al
me-ample, mirege, cu semnele urrei voinle eroice. XVIII-lea, a a\illt Lln ecou puternic, indeosebi in
Academia a mai plstrat suficienti tradilie pentru
15rile germanice protestante. Operele sale au de-
a putea satisface ceringele qi exigenlele acelei epoci
venit larg cunoscute datoritX gravurilor in cupru,
tumultuoase, presante. A triumfat mliestria rece, iar un spiritual literat german, pe nume Lichte'r-
ratiunea impersonal5 a lui Louis David, care a berg, le-a comentat+. Hogarth e\te un pictor de
viztalizat inaltele virtuli romane) pictirad totodati mare clasX atita timp cit se abline sX le linI pre-
dici oamenilor pentru a-i imbuna ;i nu se cram-
portretele unor personalitXli prea con;tier'lte de poneazl de bizarele sale teorii estetice**. in a

sine, setoase de putere. * Georg Cl'rristoph Lichtcnberg (7742-1799), fizician
si sr:riitor satiric german, autorul. lucrdrii AusJilhrliche
' Jean-Michel Moreau, zis le Jeune (1741*1814). Erklcirung der llogartlt.schen Kupferstiche und Zeich-

reputat dcsenator' ;i gra|ur' pa|izian. nungen (7794-1799).

** Revolu{ia Francezd n* Cum ar fi, de pildi, principiul rigid al ,,iiniei
sepexancr*eilz*u*ipsaPrinvo,hpgierlriilbiaeevsvaurtaur-iLlic,ocluilu.eniistaJeloerDpseleruebpithuinCcdVloaiure-lrent;Vi(nde1r7inna5eq5tlu".-?1aB8tDin3st2ae), pictor
215 qerpuitoare".
d*eddiced-

214

abddpeoilruiogiaaespnejueblmdprsioitatarautnrteepictiiic,s,attaiicnslaiemccaaoaflljufaoelrutriltiicaiairtierila-pXc.laeiVnip,.IilIuIdi-rnmelefl_oafaer,aimrzepiili.ciienrNu,doreian-- nu-9i gXsea, insS,.locul_potrivit in slliie spatrioase
ipostazi de Iarifundiari, de pref6rinlX in aer Ii-
ale palateior meridionali. Se cerea decorarea unor
ber, insolili de ciinii gi caii lor. Erotismui era di-
simulat, oferindu-se vederii sportul gi destoinicia suprafep intinse, ceea ce a gi realizat Giovanni

sXnXtoas5, domenii in care s-au impus indeosebi Ba,ttista-Tiepolo, printr-o putere de crealie inepui-
zabilS. Veneiia, oralul picioriior. al strdlucirii iro-
matice orienrale,- se simjea relaiiv liberd de pre-
siuuea. artei clasice, monumentale, a sculpturi'i, a
ap9inuIttriucrathnidtcSeezlsivic,oolctGuanuogasircpdirniod-du-cotiplanrfuilolnorcirrreepaietliisirlzeejedlu.eiAgTiecinei^pmosol-oa-
George Srubbs (1,724-1.806), Ben- Marshall qi

Francis Wheatley. nd-ees1tiea,-c-uosr_caegnealdsinersbairloilaonr,e,adl ionpebruedio, aarel .c1omaedVieei,-

Olanda.a mai produs in secolul al XVIIIIea
u,n. pictor important, qi nu o progeniturl irtir.ziatd ci
cnlar un maestru) care, prln pfospetlme $r vlorclune aalrtmaadsacnarsaudlueii..-inapiniccteurrciaiet Diirer sX se inilieze in
s-a smuls din chingile tradiliei, devenit5 m5rginitX qi
lui Pietro Longhi so-
cretatea. veneliani. apare de o seninitate slrbXto-
obtuzX. Cornelis Troost este considerat deseori un ireasca, iar curtoazia cam for1at5, obsedant5 a per-
rgs'rpuisilrcliututiinintroutadciientlacNEuioaFrndlou-gl_aprr1toh.6re9(ss7et)a, En9tti.iesC-caoImsciumenileidt loieni
s-au sonajelor-sale se poare.p5rea celui ce se gindegte
comparariv la Franla, de o facturi ingenui, lip-
lar- slta de gn]l, mallrerata,

erau
9pirebfreitrainnlaicupleuni tnruevsouiiateliern-pdeerioimasaigidnei
olandezului Desigur, privirea italienilor din secoiul al
comunicare,
precum qi periculoasa apropiere de iiteratur5. in XVIII-lea se opregre, uneori, gi asupra lumii din
afara Veneliei; d16; insX nu transfigureazd, reali-
schimb, Troost prezervd. cuceririle culturii pictu-
rale olandeze. 8n.i1cni u,,ceosmreeduiongrsaaf t"iriccatenJdaenngSiotesecna, tatea in bucitlrie de vrXjitoare gi casl de nebuni

Hogarth dar cm-deinpirca,i-ium.cmu-ic-ln,opriofenaiccclretdui,merdarpeel,opccireladsXteuexplMpurraareingcsnauieatlusarecasolmtue-lizienesacrtitreeueinamEcveiiinnodtietap^tpienrrgi---i

madreatiiasdt\ueiigl.,raOsberdnicsiiluutlsdstecraeetnoleorlcuovlreuanrgtaoiatrarptecieisuiierardlems_iriensaeererudxpissrcerrmoisreei tr-o ine4ie ap5sitoare. Pe vremuri lucrurile se
ascun$ celui ce nu cunoaqte comediile olandeze de prezentau invers: in cer domnea un calm vegnic, in
schimb ge pimint se agitau zgomoros oamenii'-
mult displrute. in picturi el atinge nivelul cel mai qi diavolul. Existenp apare acum gravi ia1 arta
inalt c,ind nu ilustreaz5, nu povesre$te. Temarica i9i pierde veselia, senin5iatea, in moirentul in care

acestui pictor, altfel bogat in idei, intrl in con- abordeaz5 viaja. in secolul al XVIII-lea incep si

flict cu maniera de execuqie in dauna acesteia din

urm5.

ln Italia secolului al XVIII-1ea atitudinea fatrX se anunte ici-colo eiementele de criticl social5.

de picrura de gen nu difer5 simlitor de cea din
secolul anterior. Tot mai dlinuie ;i acaioneazl fai-
ma artei clasice, cu rezultatul cX avintul, gra1.;ia, PREZENTUL $I VIITORUI, PICTURII DE
GEN. Secolul caol nXcieXpJlieeiadneesporefervXia-li in domeniul
aglacittiuiirneasaermmnoinfiicoaasiili a figurilor gi invenlrunea bo- qi al artisti-
erau considerate drept mii- politicului, al
ccounlutria-dicloii
loace esenjiale dacX nu chiar indispensabile penru imaglne ?ncilcitS, confuzS, bogati in
ascutite; aqa mi ie pare mie.
oblinerea unui efect adecvat. Pe deasupra, lipsea cel pulin
S-ar putea ca perioade mai vechi, revolute, pri-
cultura burghezX a iinntefloriorirruelaui,tacbalroeu-lui ?n Nord -gg vite de aproape si ni ss parX gi ele asemenea unor
de gen, 215
a atras dupl sine

haotice cimpuri de bitXiie Clutim si recunoagtem Nletzsche a fost cel ce i-a urmat dascilului slu
forlele spirituale care lupti pentru supremalie; Schopenirauer in ipostaza de filosof la modi. Cu
manifestiri in perrnanentl schihbare, cind ralio-
care-gi exerciti dominalia, pentru ca pe baza aces-
tei identificiri si ptrtem ordona gi interpreta ma- naliste cind extatice, Nietzsche tinds sX se des-
nifestirile din domeniul artei. Ur-r secol viril Ei prindi cu forla lcareVEtoinitaliired,ebmail5la,
grav, un secoi ciutind puncre de pesimismul
al democraliei burgheze, care.-qi de
simte ameninlati puterea de muncitorime. Avint sprijin ba
Goethe, ba la greci, precum gi in lumea meridio-
tehnico-industrial, cuceriri ale qtiinielor naturii, Lr.lii. Senzualismul consecvent, ancorarea, poposi-
siml istoric, materialism qi, ca reaclis la toate aces- rea, la fenornenul perceput prin senzalii putea cora-
stitui o ieqire din labirintuf sistemelor fi-losofice.
tea, dogme de un idealism fXri opreligti. Puterea
bisericii este diminuati. I)orul de supranatural, Conceplia idealistX despre lume, organizatd" de

care nu mai este alimentat de credinlele religioase, Kirnt intr-un sistem teoreric, neagX reaiiratea lumii
miituezraictui.rX'Ie, ofirloiasocfoiem,passprrlte1l1ulnia-
se canalizeazS- spre date.de simpri, respingind existenla sau fie gi cog-

versul imagistic qi noscibilitatea vreunui obiecr firi subiect Ea afii-
lui Schopenhauer este de extraclie creqtinX, fiincl
iflildtaer^pdreestp;rti;nddereripi tecirceagtteingXordicee citre filosofi, in po- mbinili-sidinnese5"v*dtoazcrtmrtf,ai icnpiurpinneunmatcraeuiaissntuadbiciveiicztui,bniinlip-lsoaptreeq1ti5icimp,,eplunoctsrriuu-

de bisericX, de con-
fesiuni ii chi"r de teism. Pesimismul filosofului
german este lipsit de speran;X, intr-o misuri mai artistul plgstic, nu poare exista decit ,reprezenta-
idicX ceea
irare decit a fbst vreod-atI cel creqtin. Se qtie doar ...u"**,_ le ii apare lui prin riijlocirea
simlurilor. in felul oC€sr? teoria ideilisti duce la o
ci dreot-credinciosul avea parte nu numai de ci- practic; realisti. Daci inainte vizua.hzarea invi-
d.r.a ir, plcat, de pXcatul^ originar ri de aceasti
pXminteasii vale a plingerii, ci qi de spovedanie, rzeibziolllrvluaib, i,lXc,uaacjuumtortruelbvuiziaibsilui lsuei, era o problern5
iertarea pXcatelor, m-intuire, de un judecXtor drept
renunle^cu rotul
la infftiEarea invizibilului. Chiar gi 'Courbet, cu
;cief-ei rdicreirpitv, ee5rnaicu5.inPiosscihi,lmsfbinrlXii,smplairriitii.ritirisuumfefrienadu fr.aza sa banalS a,g,Caucmevpao",atse-apiicfitapcuitnuetvraefienrg-ei rlai,
p.rr, ,r'rf.ri,rtX 5i moarte. Arta bisericeascX nll este vXzut
doar n-a
Kant, a;a cum s-ar fi putut referi gi la Darwin.
mo,toctom melancolici) cum e, ds pild5, arta lui Acesta din urmi i-ar fi confirmat, la rindul lui,
Millet, tn care sentimenttrl religios se imbini cu ci fiinle cu o alcXtuire trupeascl
socialX. Teoria lui Schopenhar'rer des- aserninitoare
cporem^pnaesmiunueriare si dep5iirea riului rXmine cel pLrlin omului nu au aripi qi nu pot zbura, ci hibridul
rezultind din incrucigarea omului cu padrea ar fi
ibstracti, neconuingitoare fi o slabX contrap,'ndere un monstru impotriva firii.
fali de lipsa de sens, de finalitate, precxm- li fati
de' zddlriicia existenlei piminteqti, neobosit repe- u5eqxtunipCienrhtlilzmea-aginnsednuliaueab-nise;g.eciItpcivdsruloeuanappcuiXpensecrgetuiasapmtarcjoiulriedleuljaaai,It.ratlienfnafiueztimeilmJldeopielneastcdlnuuercgimiitilacK,b,Gicatlooanncusta-,-l
tate de el. Tolstoi, utt
ilt repreT.entant prestigios ar fi con;tiinla sa obiectivl".
saiadcieeccasXudtaucmXtanatruirdseXip-cr5aianEtzXvisleesddteenigicahSiceocidzh;teaointpXede.ni-nah-l,ai.un$meitreai:r-csiofiirrriqdiictao-sornpsiiirnntirtuumccaalolircade.
tragic. Arisiocratul instXrit, scriito:ul renumit, mX- ri.telnd.ceeaprcivX.elX;tteorci,reraXlisap^irpaldairsetiacXre, pproosdibuilciteXr,igloiler, spo-

cinat de o adincX nevoie de credinlX, s-a distaniat, lite-

pas cu pas, de biserica ortodoxX, negisindu-qi, in 219 **+DVinogrstaenllusnirg:h

schimb, un alt suport.

ratlrra de istoria artei qi de estetici, muzeele ii ex- clezlXnluit ficea decit si accentueze coil-
poziliile ameninlau si contribuie intr-utr grad ne-
clrnoscLlt pini atunci, Ia proliferarea eclectismultii. luzia.

Iar caracterul real al 'acestui pericol stirnea o ade- in cursul secolultri a1 XIX-lea picrura de gen
viratd manie a originalitilii cu orice prel. Carac- cac.le victimi desconsideririi care o va suprima
teristiciie producliei artisticc, incleosebi irr pr:ima
pirr:'r l;r urmi, chiar daci, aparent, ett mai su,pra-
jumit;rte a secoh-riui trecllt, ar f i: lipsa riaivitiilii, i'i.1,.ric1te ur1 t;mp datoritX preferinlelor untti pu-
o mare rnibilie suslinLrt:r cie o trircliqie clef icitrrrri
in matelie cle rne;te1ug. r\stfel se rizbuna rlrpturir blic incult, lipsit de gust qi discernimint.
prea bnrsci ll crei.rliei iutistice cri ,, l'r'irolul" secol
Re:rlitatea, infrr'rrrtatl cu hoti,r'ire, nu nlai apX-
nl XVIII-ier. rea inofensivS, nici veselX, nici amuzanti. Pentru
adepiii unor credinle tlaturistc fiecare fenometl,
chiir ;i cel cotidian, devetrer plin d: mister.-divin
in vremr-rrile m:ri lcchi, artistul ere promovat ioubiaecccte^pdliuen-zeefpleamneteai;stpl,enntircuidemiuamter.niarelinitiit-.insi devini

5i stirnulat cle forle ca biseric.'t, principii, amiltorii schimb
nu exista nimic profan, tocmai pclltru ci tlu extsta
bogali, apoi o burghezie inchegatir irr Olancla, ,,so- nimic sfint; nlr era nimic pimitrtesc, teluric, irl
ser-rs de inferior, nefiirrd nimic s'-lperior; nu exista
cietatea" in Anglia, Curtea in Franla. F:rptul cii

aceste autoritSli ;i categorii sociale, cu nirzuinlele lumea de dincoace, in lipsa celei de,,dirrcolo".
;i exigenlele 1or, au lnarcat, rind-pe-rind, conli-
nutui ;i form;r producliei artistice esre prea ptrlin Lumea realX. perceptibilS a simlurilorr care) pe
luat in consideralie, artindu-se in vedere, de cele r,remuri, in opozilie- clt sll,plranaturalul apirea fa-

mai multe ori, exclusiv voinla gi nXzr,rinla produ- miliarX, apropiati, inoceitti sau comice' este acum
luatX in serios, priviti cu o opticX pesimistS, cri-
citorilor. in secoL-r1 al XIX-lea artistlll ir-rfruntl tici instaeluecctr.-rranlX''c,eauretraaliuitnasteesfelrsiX opinie. infurnura-
,,publicul" in dubla ipostazi a acestnia de pro-
tector-client qi de adversar. Pr:blicul este un rel domneascl in Ger-
mania ir-r primele decenii ale secolului al XIX-lea

monstru cu multe capete, avind auzul mai dezvol- dispreluia 13[lq,r.rl de gen. Correlius*, considerat url
timp drept pict,,r'ul german cu cea mai mare auto-
tat decit vXzul. inainte era considerat valoros ceea ritete, a ?leciar,rr cX i,rbloul de geu nu-l irlteresaz;.
ce plXcea; in secolul al XIX-1ea, dupi ce publicul
se fXcuse de ris in repetate rinduri, in ochii auto- Am pute.r clisocia trei trepte ale evoluliei picturii
rit51ilor in m:rterie, a devenit ttaloros, ceea ce ii clis-
plXcea publicului. Acest criteri,; s-a dovedit a fi clc g.,], -- ce-i d|ept r-ru ca etape temporale. sttc-
itnemsle.inpircean.iicnicemrat,c:drrepre-repmroesctue.l nll te puteai bizr-ri cetiie, intrucit piciori Irirsculi rr,ai tirziu pute,alr
gust al pr'rblicului.
rirnine ancorali pe treapta celor rrisctlli mai cle-

\:reme"
Itt pritntl rind: ,,gettv.l" in seus propriu, origirrar
Artistul veleitar into?cei cu dispre; spaiele prefe- r,eiisu'rr,rs1eilterrraiic,els,'tle,i"ifnodrmduinle plirr, pirrX le c,lpXt. toate
rinlelor unui public cll putere de cumplrare, dese- V'alclniiller',
at'tistlcc (.'
ori dupi ce incercase z:rdarrric si-i ci5tige favo- ir. 1793, Knaus, n. 1829, ca precursor englezul
llust nLl sint sr-rfi-
rurile. Jiundescin:reta, corect; o1icbrre-arrlt;uel autentic;. indeo- \{'illiie, n. 1785). intilnim rrici o conceptie opti-
ciente, peirtru rnistX clesple lunte, tlrr elect sentilllelltal-cxpresirt
sebi in Germania r :rpXrut tipr.rl pictorului culti-
vat, luminat, reflexir,. cirre se chinuia, firi uir
rezultat notabil, s5-qi infXptuiasci iciealul. Scriso- * Irc'tt'L' (lolnclitts (178:l-1tl(i7). pit'tor ge'rriran. irli-
tjtLl aplopiat clc grrtpLrl nazarccnilor'; tltai tirziti iml>ini
rile pictorilor germani sint surprinzitor cle bune eklnrc'ntc cllasit.'iste si ronranticet intr tln stil prelpon-
ccoonmdpiranrnatnliecl,iupetambaloiurrniluelte1ovro. cPirelsi ain-tr-ulinudriintmd
it-r 220 clc*'nt linlar', in care <:ulorii ii ret-inrl ttn I'r:1 subor-
9i 221 c]onat.

sau distractiv. Pictorul porneEre de Ia o idee, cum gresului, al sentimentalismului ;i al rispindirii ctrl-
ar fi fericirea familiali, inocenla c,rpilXriei, bucu- turii se reliefeaz5 mai puternic. Se Etie cX nimeni
ruimaaEnedr,bsirailuorig.icimimpaegnienqetai,zd_"bounlstaituteaali,e
coldialitatea nu nizuieqts cu atita ardoare dupi naivitate ca sen-
insolit5 ori
picantX. EI cautX apoi in memoria sa vizual[ qi in timentaiul.
mapele sale cu studii motivele potrivite, alege
Copilul se face remarcat prin nevinov.{1ie Ei
zhral.az'.r.ePaicetxolsritiednete.lg, epneinccaerep si
modelele adecuate temei, gXsegte decoruri qi pe*- i.gsenoferra:eansucm5 dael csoeprilolr.-,
o
pective. El reugegte sva obtinl astfel pas cu pas, qi se refugiazd in universul copil5riei, ca intr-un
pe elements disparate, iluzia veridicitXlii. Ceei ce
presupus paradis"
nu poate rezulta nicidecum dintr-un asemenea pro-
In al d,oilea rind: noliunea de .,gett" devine pro-
ces de munc5, ordon,at ,,pe bucllele*. este veridici- blematici (v. Millet, n. 1814, Van Gogh, n. 1853,
tatea* convingltoare a ansamblului, a corelaliilor.
Pictorul procedazi ca cineva care monteazd Israels, n. 1.824, Daumier, n. 1808). f.ucrXtorul,
,,ta- care in secolul al XVtrtr-lea era infXli5at de cele
blouri vivante". Ne vine in minte, spontan, mai multe ori fumind, bind sau jucind clr1i, este
tea-
trul. Actorii de pe scenX vorbesc mai tare qi mai
acum eroizat, este compitimit ;i cinstit totodati
articlllat decit in viala de toate zilele, ei rostesc pentru munca sa fizici grea. Muncitorul ca erou:

ceea ce le-a prescris autorul, se miEcX dupX indica- { o reprezentare care a apirut ]a mijlocul secolului
al XIX-lea. Pentru a se pute,a exprima corespun-
jiile regizorului. La fel, cele ,,reprezentate' ln ta- I z5tor suferinia gi ribdarea. obilnuinrl este poten-
blou exprimX gindurile qi sentimentele pictorului 1at in
cu o claritate qi o evidenlX potentat;. Folosirea I orice mod -pdaeteatigcreAmi tennstu. fCieoiint creelpigliiaosp, eesr.iirtninisdtuX-ssee
modelelor de profesie aduce Ei ea o not; de teatra- not5
litate, inerenti acestei ocupalii. Menzel este fXrX {

indoiali un soXb-sieervxaatmoirnX_omneosqcospmopnotaz.inti.eEpi easdcruelipt.t transform5 in satirS, in batlocorirea strXbiciunilor,
$i totuEi -_ a prostiei omene$ti qi a filistinismulu] burghez.
Omul este expus compasiunii sau ironiei, urmind
cuvint admirat5: Procesiwne Ia Gastein. Trecerea si fie depltns sau acLrzat fXrX rnii5. Daumier, care
localnicilor evlavioEi este vXzutI firX pXreri pre-
concepute. Menzel, tns5, sosit in vilegiaturl din ?n amploare, in adincimea cunoa;terii omului ti
d,"eipXiq,-e, q'+teOOpOe satiricii din toate timpurile, a infie-
nordul ralionalist, a inqeles sX evidenlieze contras- de iitografii stupizenii piturilor do-

tul dintre lSranii credincioqi qi vizitatorii strXini minante, ca qi degradarea celor dominali, biciuin-
du-i cu'arma ironiei, a ridicolului qi dezviluind,
evoluali, liber-cugetXtori, eleganli, ca ,,poant5o a clr o extremX acuitate, mizeriile epocii sale qi ale
tabloului sXu de gen. $i astfel privitorii care stau existentei in gcneral.Satira necesitX un anumit grad
dc libei'tate politicX, pe care Anglia l-a atins tn
de vorbX, indiferenqi, in primul plan, intorcind secolul al XVIII-lea, Franla in cel cle ai XIX-lea
aproape spatele acestlli obicei ce le este striin,
plr mai c{egratrl inventati dectt vXzutri aievea.
Pictonrl a fost preocupat nu numai de eveniment,
ci si de impresia pe care o fXcuse acesta, judecin- iar Germani,a incX $i mai tirziu. Englezii Hogarth.
cJu-le pe amindoui" Rowlandson, Giilray sint car:icaturisti lucizi 9ai lsorbor-i

ln secolul al XIX-lee pictura de gen irrcearc5 si in comparatrie cu f)aumier care, , c-a, fiu
mantismuiui francez, conferea modului s5u de ex-
se menlinX ir-r trena perioadei de infl,.rire a aces- p-rimars pondere, vigoare, elar-r ii o imensX amX-

teia, din secolul al XVII-lca, nttmai cI anecdoti- raclune.
cul, emolionalul sa.u tendenliosul pe fundalul pro-
ln al treilea rtncl: mitrcarea pornitX irr jurtil anu-
* Die Naturtoahrheit lui 1860 in Franqa, care reuqeEte sX se afirme pe
larg cXtre 1880, inregistrat5 sub denumirea destul
222

de inconsistentX de .,irnprtsiorrirm". in programul, ce nLr pare a fi,,alezat" acolo intenlionat, nici
teoria ;i maniera de crc"rgic rr lrri Mrner 5i Renoir,
,,repre zentat" r'.
pictura de gen nu-5i m;ri giseste locul. Fire;te, mai
Procesul elabolirii. potrir.-it progr:rmului, cste
intilnirn motive care por fi consir,lerate ca avind ca-
racter cle gen, in nici riu caz ins5 concep',ix 5i lri- diferit cle ce1 descris pelrtr!-l prima treapti. Picto-
ziunea implesionitrtilor. L.ozinca de lupti l'art pour
I'art, pr.opegatl de.ace5ti pictori este, luarl la bar-ii rr:l rimine exch-rsiv pe pozili:r de pe care cuprinde
irnsaml>iul. el nu lucreirzi. chibzuit, asaml>1irid, ci
n-rirun1i. pre;1 putr;ir potrivitX. in definitir. orice
pictor, chiar qi un Pil,rtyu salt un h,fakart*", Dutea ltrrcincl spoutirl, frorrtal, Vizute cle lir distanli,
spune: eli creez de dragul artei; ir.rr,'enqiur-rea, com- l.'r scari mllre, ti).1te clemettele ii apar ca irvincl
pozilia. punerea in paginX slujesc formulei srib care :rceeali r.aloare. Irl nr"r subliniaz-ir, nu accentneez:1.
l{oi zilrirn oanrcrri, i.r-i actori. faptc. nu scelle. Cee:1

eu inleleg arta. Mai potrivitX ar fi poate lozinca: gceistirn.rarein, tccocnrsrr'..itsucichilaiic, upmlarcr,hi.:s'rtur ctlniub,.loou.lp. rIirr.rnpi oinfircel-l
idneterdpraregtuXl r.iai pidaerae.tniclee,i.aIaprralcati-cniiegdaeti:vr :Iirese-
a,parer4; clisttrnlei, a inlinitLrlr.ri, ,L siir-riciei in detalii, irrtis-
prirnarea tul rte transrlrire, in niisnra iLr c:rre reuie;te si-1i
atribui fenomen:11,r sensr.rri ce le sint strlirie, a
inf:rptr-riascii r.iziunca, sentimeittul care-i cLrpriL.r-

,";rranjirii". Realit:rtea nLl este socotit; cu de-arni- sese privincl acel ,,rlr.ltiv". F,1 reuiei;te sir sugereze
nuntul, obiectul lrLl este ales sX corespundl unei
teudinle prestabilite, el este nrai degrabl inregis- veridicitarea ansamblul-ri, ln rimp ce) pe vremuri,

trat de la o clistanll resp:ctr:oas5. Cine qtie multe, acei cfect se obtrinuse doar pe fragmerrte disparate.

r.ede multe; ei z-ire.rte rr.ri rnult decit i se oferi Era cle la sinc inleles ci in condiliile r-rnei sseme-
privirii Ia nromentul clat, din r.rnghiul de r.edere nea maniere de creaqie nu putea lua rra;tere un ta-

dat. Inpresioni5tii, tnsi," se stridr.riau sX uite cee:r blclu istoric, lapt con firmat qi de incercarea lui
Manet de a infiliqa llxecu.pi,a in'rpdratu'lui tl'laxi^
ce $t;au, pentru a sr-rr:princl: trumai ceea ce cXcle:r milian al ,1,[exicuLwl. Un grup de soldali trigind
o salv5. Sensul $i insemniratea evenimentuiui, lo-
in cimpul krr rrizual. Ce-i drept, :rcest principirr cul gi timpul acliunii, deci tot ce era .esenlial in
r1u plrtea fi traclus in practicX pinl la capit, de-
oarece nu rredern nimic fir:[ r.'reo iclee preconceputi; acesr caz, 1'anl1l-l ascLlllse. &iaestrul trebuia sii e;ueze

nLl este mai pulin adevlrat cii intenli"r ,,impresio- fatahnente in tentatir-a de ir r.izualiza cev,r ce nu

niqtilor", orientatX in direclia arXtatX, a fi.lut din vlzuse aievea. c:r ansamblu.

arta lor ceea ce o caracterizeazX si o cleosebeste. iu DenLurlarea, persiflare:r ;i ironiz-rrrea Llnor st;ri
c1iiterevergirrnaefnictei,naufiJli,pspeesrcioccleiifceel,, siirt insi canalizate
fina1, personalitate:r cre:rtonrliri --- clr inclir"r:rliile
ssacolea, scilrcltienrnepceuraamliee.nAtrrlei gseirlrea- gazete satir:ice. in
1rr.l p:rre deloc ir fi
un ghiulr-ri general, arta picturii adoptir o ltitudine distar"rl'ati,
cle vedere
neutri dir punct de vedere spiritual, hedonisti,
1i a motivelor este cleterminatir clc o ltitudine po- voluptoas; dar linindu-se departe de luptele, pro-

zitivir, ,rfirrnetir.I lati de via1i, ir urrr.ri inclriigostit blemele ;i grijile zilei. Voinla carc a renunlat s;
fericit. Lrl prirna im;lresic irisI, ce:a ce rle in- critice ;i si jtrdece fenornenele, sI apeieze la sen-
timent sau la pl[cerea cle a ride, care accept; ct1
timpinir arlnce cr,r un fr,rgmenl cle r:ealitate, picto- o neutraiitate pozitir'5 reflexul ccilorat irl lumii,
nrl pXrincl si tacit. in ltatrr ir,,l'rsllil -se,irflI cl'a,
separi arta plasti.cX de iiteraturi, de istorie, de sa-
* Iiar"L von l'ilLrl,1' (ltli:l(i--.1lj8(i). piliol cle s('('lr.
tiri, ca 5i de povestirile induio;itoare sall amlt-

istorice de o viziunc. tl'atiali si o ninuliozitall rxrc- * Jocr c1c cuvintl intradnctibjl: .,hingestellt"
sir.5, protesor' ;i clilcctor ;tl aclcnrlci clin
*' V. nota c'lin lrag. I jltj. At NiiLnc'lren. 225 ,dargestellt",

224

zante, moralizatoare sau informative. Tabloul nu sparanghel, o personalirate sau oricare alt obiect.
t inregistrarea directi, nemijlocirl dupi naturi sur-
mai reprezint5 o idee, in rnod exempiar, nu mai t prinde individualul, ducind la portier, departe de
face aluzii la vreun tirim situat dincolo de cel vi-
zibil, ci se prezinti 9i ac;ioneazl intr-o ipostazl tipic, adici de domeniul genului.
unic5, individuali qi portretisticl. O Pereche d.an-
sittd, p:rcturl a lui ltenoir, nu ne spune: aga se Istoricii de art5, printre care unul atit de repu-
clansa la Paris; ci ne trezefte mai degrabl intre- tat Ei cu vederi atit de largi, precum Carl Justi,
au condamnat Lnpresionismui. Mulli s-au conver-
barea: cine au fost domnul gi doamna? tit mai tirziu ;i, crecli,rci,.,,!i profesiunii lor, au sa-

Am inceptit priir a dei:ini termenul de ,g€rr" in lutat ;i aceast; cotitur5 ca o ev,.,luqie, iar"aceast;
mod negativ, ca domeniu al fapteior gi fenomene-
lor lipsite de semnificalie, care nti meritX a fi con- e,,vpoiclutalireeacaduulp1ipnroagtruersi"- a ;i pc udnre-pptlucsudvientil,uzc5iec,i
semnate de istorie. Cind insl tlrimul ,,superior" a
creat
descoperincl ;i investigind noi domenii ale frumo-
incetat sX mai stlpineasc5 irnaginalia omului, co- sului. insii orice organ neutilizat permanent qi in-
t,i,diniafenruiolr,it1aater"in. dAulsloucio, tgi pi-Xampiinetredsucut lc, ateralucrteicruull ili
de tens in pierde vigoarea ;i degenei'eaz1". in condi-
ca 1iile care pictorui se
avind caracter de gen avea drept premizi" cre- abandoneaz.X fd.ti rezerve
motivului vizibil, privit ca Lln caz singuiar, i se
dintra intr-o lume supranaturalS faptul cii ome- atrofiazi memoria vizuaiX, ii este qubrezit5 ima-
nescr:l era privit ca antiteza, contrastul divinului.
Cind conceplia panteist5 a rnutat in aceastl, lume ginalia plastici creatoare. DacX r-rn pictor onest
din ziiele noastre s-ar adinci in studiul'operelor ve-
toate secretele Ei faptele inexplicabile, a tnceput sX chilor mae;tri, s-ar putea si nu descopere nimic
djn. c^ee1 ce qi-ar dori.si fi. creat el iniusi. El va
se piardl gi pl5cerea de a contempla acliunile gi gasi insa, cu siguranlS, multe lucruri in faia ci-

preocupXriie cotidiene ale oamenilor ca pe un. spec-

tacoi familiar. rora va trebui sX-Ei recuno:rscX incapacitatea de a

Pictorul care pornegte de la o triiire vizuaiX, ne- Ie reahza la un nivel adecvat. Performanla, chiar

ralionalX, nu este ingrldit de limitele provenind a_maeStrilor-de odinioar[ cu talent mediu, trebr.ris
dintr-o epoci in care se porRea de la idei precon-
cepute. Obiecte de un fei sau altui, fructe, pei- si i se pari aproape de neconceput. Aptitudini
saje, personalitiji individuale se mai gXsesc de-
Ei tn noi, ele nu mai deter- care Ie erau proprii tllturor s-au pierdut. S-ar pu-
sigur tablourile mai fiecare in felul ei, ati-
min5 ins5, ca pe vremuri, tea ca cel ce a purtat, inmagazinati in memorie,
o lume de lr"rcruri vlzute, si fi privit cu o mai
mare acuitate decit cel ce surprinde nemijlocit fe-
atusdtfienleainscpitirgiteunaulri,ilemdaneiepriacrpuirc5tunraulSm, afoi rsrninattustlri-ct
delimitate. lncercind o diferenjiere stilistici a pic- nomenele ap:lrenter la fel cr-rm inair-rter inventirii
tiparului lecttrra se f5cea mai bine, mai temeinic
decjt dup5 aceea. Pc la i860 impresit',nismul era
resimlit ca ceva striir.r, ce leza bunul gust; pe la
turii a-ceausntal completX rneuzupkoSa:te1r)eusEtiilunlicdioetdearmtl in-a,t
din disociere 1880 el a fost recunoscllt de specialiqti gi n-a mai
durat dupi aceea prea rnuitX vreme pin5 ce negus-
de individualitatea pictorului, 2) stilul pornind de
la mijloaceie tehnice, 3) stilui marcat de loc qi de t-no_ertiEi.gi dipeaialtataobv-laoruXargiu,ilaocjroulnsesXciis,ioIcnopanrresiiil,dueiianrisncdsif-ioarErtdiatregluup.itblM-pi9iacu--l
tirap gi 4) sriiul caracteristic fiecXrui gen de pic-
turi.in parte tura legitimi, corespunzltaare epocii, veridici in
m-.uclet ilnfdluec-anlqapactraulfeoarl{ladcetoterrmpiienrazninta- redarea naturii. Evident, era imposibil ca, pinl la
du-gi tot mai
in culsul secoiului al XIX-lea. Potrivit conceptiei
sale, a viziunii sale, \{irnet este portretist, indife- urmX, pictori ambilioEi, seto;i de originalitate din
rent dacl in faga ochilll siii se afl5 o legltr-rr5 de |
227 generalia 1910 sI nu ajungX sX considere drept

banai ceea ce vedea fiecare, ceea ce in.'5tase fiecare szutraul-catli-viml -presinionoipgotizlortrr,eincduifecoremnBi osrutabmaesnpteuclt sen-
spi-
si vadi datoritl 1ui h4anet. Llnul dintre acegtia a

spus-o odati: ,,hloi nu putem reda natura mai bine ritual, de o recepiivirate pasivi, eleminarX. Ce ne
ca l4r:rnet, trebuie prin urmare s5, iircercirn altceva
ci lip- madeunctealv,iidtoeruoi?fa-ctuPrXoanteouo5,arctua cu caracter monu-
decit a reda natura" e-1 trXdind astfel f,aptul art; a genului.
sit ctrc originalitate, continui Manet, greu insl o noui
sI vadX ca
dar dorea si vadl cu totul altfel
Ei altceva. Fie- La originea picturii de gen au srar familiaritatea
care pictor inzestrat cu ,r viziune originaiX consi- Ei simpatia dintre omul care privea qi cel ce rra

derX cX predecesorii s5i au reda[ natura intr-o ma- privit. E,ste vorba de o atitudine fall de viatl de-
veniti productivX indeosebi din secolul al XVIJea,
niei'X nesatisflcXt,rare ;i fa1si. Bvolulia confr.rzS, cle pildi in ilustraliile xilograr.ate ale lui Hans
Weiditz. sau in opera iui Pieter Ilruegel cel B5-
haotici, supusl avatarurilor i:rodei, minatl de sno- trin. Omul zile,lor noasrre
bisin, revoLtindu-se impotriva trecutului, se n-la- cidere ca un angajament -ppeercrieCpuelocsx, ismteontliav cu pre-
nifestl in mai mul tc t'orme de stil care se contra- pentru
zic reciproc, cirora nu Ie este €on:lun clecit cfortul

spasnrodic de a scoate ia ive;riei ceva propriu, nou, care nll prea este capebil si ajungl irirr-o stare
insolit. S-ar pr-ite;r erri;11tual deosebi urmitoarcle
de armonie qi concordaniS cu urriversul vizibil dat.
varia.nte stilistice: in secolul al XIX-lea impotriva artei genrilui au ac-

z- utli:xi.ntatrz-totl,srtaeraei saw contratdcut. Viaja este r'5- gionat atit ambilia intelectualS, cit gi deplasarea in-
cle spirit excitat5, exaltati (,,1'.x- teresului de la conlinutul ooerei de artl la forma
acesteia. ln secolul al_XX-lea arta piasticX.ar vrea
presionismul"). din nou nu numai sI arate ceva, ci si qr comu-

-celoltrr.tryJinnt.ansctitwcrt'iil,,l.oCarceaa alese arbitrar. contravenind nice ceva. Ea depune mult5 ostenealX sX abordeze
nalitliii (Picasso). inefabilul cu ajutorul unor simboluri formale; ea
rnai comuni i'or-i a origi-

-nrctSritcilciz,aare,brceoatite;triee,nt,d,m. uc;o:,nicsoi i.pircJanrterrat armdturii geo- incearci, taronind, multe cXi, din care nici una nu
ocbi". Manet
c;uta natura 9i Ei-a glsit stilul; cine in schimb cluce c5tre pictura de gen.

caur; stil, afunge la manieri (incX odati Picasso).
-VamPergimul)i.tiv-ism autentic sttt!. simwlat (Rousseatr

-petl7a'arctot\n,aarmeadnrwenapliitti\t,iiiupndtirntcin'udpdase, intr-o nldnierA
naitrra staticd;
,,Nou.ct obiectivitate"", pd.noptic tnnobilat pritz

simboluri.

Ca element pozitiv :il aspiraliei neobosite qi

sincere de a epata, aspiralie sustinut; pe cle-o parte

de o acleviratX furoare, iar pe de alta de mult
calcr-r] ia rece, trebuie aprec;at; nlzr.rinla cXtre o
actiurle temeirric ginditS, actir'5, bXrbXteascX, con-

o .,Neue Sachlichkei,t" (germ.), curent neorealist ger- nta*csHtraunsalWxeiliodgitzra(ficeiitrgce1rn5r0a0n-e, dupl 1536) valoros
nian de dupd 1920, opus expresiorrisuului, propunin- ar:tiv 1a Strassburg
:;i Augsburg. DupA unii ccrcctdtori (II. Rottinger, E.
ciLl-si si revind la aspectele vizibile, palpabile ale Back 9i M. J. Friedldndcr) ar fi identic cu reputatul
rcaliti!ii. (,\. Kanolclt, G. Schrirnpf, O. Di x, G. f-lrosz 228 r29 (Maestrul lui Petrarca).
Petrarcarncister
$.a.)

PORTRETUL intregii lumi civilizate*. Domnia teoriei ia propor-

1ii t.otdeauna in aceeagi misurl in care scade forla
creatoare productivS. Aceasti domnie qi-a atins
punctul cuiminant in practica saxonului Raphael
Mengs. Nc poate indemna ia meditalie faptul, ci
tocmai un neitalian a fost cel ce a tras, pe pimint
italian, ultirnele cor-rcluzii ale cultului Antichitilii,
dupl cum, in secolul ai XVIIlea, francezui Poussin
a fost mai clasicist decit oricare italian din acea

epoc5. Renaqterea fusese bogatl in talente sigure
idndieecaisluindnee,cfepitnromodmouedcnetilveevc.ilzeAicbtriitlca.-'fgernoe-raaiacpi pr-orodpumsagaiaai td;ineicgnerapsbue-it
colul ai XVIII-1ea, indeosebi de cltre germani, in
spirit de-a dreptul dogmatic, despre ,,frumuse1e"
DESPRE PORTRI.ITISTICA *- PRINCTPII $I ci suprem obiecliv de atins, frtna surprinderea tr5-
ISTORiC. Lessing, unr-rl clin marii dasclli ai po- siturilor individuale qi, implicit, clezvoltarea por-
tretului. Frumuselea este unici; nu existi doi iradi-
porului gern'ran, a erclus pt)rtretul din sfera crtei, vizi cale si semene intre ei. Vinckelmann cocheta
cu ideea vanitoas5 cX treaba artistului plastic ar
considerind redarea chipul"ri uman drept incompa-
fi si modeleze omul ,,frumos" pe baza studierii
tibili cu principiile qi exigenlele saie estetice. Winc-
lielmann, un alt naol liguenrernaandielo,,rfJrupmournseegae-", incercXrilor nereuqite ale naturii. Grecilor le-ar fi
cnearegr;iqLinedssninicgi-el dascil reugit chipurile acest iucru. O asemenea teorie tn-
druma insi citre o observare grevat; de pireri
de la
s; integreze in sisternul s5u di-

versitatea fenomenelor individuaie. F.ra mai pulin
iogic qi perspicace decit I-essiirg, avea insX mai
preconcepute.

multX experienlX in domeniul artei gi se chinuia sX incepind din secoiul al XV-lea, afirmarea tot

puni de acord ,.natr-rra" cu ,,arta", cu ceea ce in- mai vlditi a particularitililor individuale a spo-
lelegea el sub arti- Dimpotrir.i, Lessing, iipsit de rit corespunzXtor gi iilteresul pentru portiet, in
orice experienli, r'izur.ili directi -- el uu r.Izuse timp ce conceptul cvasi-obligatc,,r privind esenta
nici mXcar unnicimuunlafej al \delutirXLiareotoaorttiTsti-c,X nu fusese
tulburat de in forrnu- artei, presiunea dinspre stribunii venerabili in-
larea concluziilor sale implacabile. Atit judecata druma c5tre tipic. ,Nici uir om nu se fereqte si
iasl in evidenli, sd fie gi si pari altfel decit cei-

dialecticianului, cit Ei cea a entuziastului izvorau Lal1i", afirmX Burckhardt la adresa italienilor din
dintr-o cunoaqtere fragmentarl -_ iar in caztrl lui secolul al XIV-lea. Iar marilor ,,descoperiri" ale
Lessing dintr-ura ;i pur literarl --_a artei antic€,
Renagterii acela;i autor le alXturl ,,descoperirea
care, comparat; cu arta epocii lor, p;rea superioar; omului". in Italia acelor vremuri setea de fairnX
;i glorie se manifesta pe qleau, cu toat; vigoarea,
;i exemplari. S-ar plltea spune: ce ne priveqte es- devenir.,cl unui din resortnrile dinamice ale portre-
tetica grevati de prejudecSli a unei epoci raliona-

Iiste,. clasiciste? $eixetomtupglia,.r,iidaeesatr'.SdebsupnrileoraacecaXlaSfuiA- tisticii.

veEnicd, pereni,
zit, inci din secoiul al XV-lea, teoria artei 9i, in-
ciirect, crealia artisticl a Italiei iar, mai tirz.iu, a 230 2Jt * Estc volba, elidcnt, dr' lrrmea civilizaliei clasice

L'UrOpene,

Ar fi foarre logic si ne agtepti.m c;r istoria ar- obiectiv ce tngrideqte libertatea de acliune,
tei portretului si evolueze paraiei cu istoria bio- irnagirralia, spiritul portretistului s-ervitua[retisctuulcseel
grafiei, iar cea a aLrtoportretului paralel cu istoria aflS intr-un adevlrat raport de
autobiografiei. I{u gdu daci existi o istorie a li-
reraturii de profil biografic. O schilX a ei se gi- ce i-a dat comanda; iar acesta, la rindul lui, chiar
segte in t>rice caz in opera lui llurchhardt ,,Cul-
tura Renaqterii in Itaiia". Dac5, dupX cum reiese dac5 nu se consider5 expert in ale artei, tgi in-
chiptrie ci-gi cunoaqte fXptura mai bine decit tl
poate cunoagte ptctorul qi s. ct,nsideri de aceea
cle-acolo cu prisosingS, descrierea literari a unor competent si judece performanl:r pictorului. Cu ex-
ipcneetsrrs--oonamilnitaXnIltiiaealrialfmomsataiiinicntlrdeevrpirzernimneesa;dl5-e,cimtadianeisaaelmoteriinpcuXunrlgsitriSlcg,-i
ceplia celor mai mari, ca F{olbein, Veldzquez sau
Frans Ftrals, portretiqti reputali nu s-au putut de-

mai temeinici qi mai profundX decit in arta plas- roba presiunii insistente, degraclante, alimentatl de

ticX din aceeaqi epocX, apoi sursa acestei rXrnirreri pretenliile, dorinlele, r'anitatea clienlilor.

in urmi paoepzorert,raertisptuicteiiaitafiliegnies.it.lfa*g5 de 1imb5, de Cu un succes relativ pot fi diferenliali portre-
prozi gi pe lingS alte ti;tii care s-au slujit din p_lin de. arta picturii qi
pictorii auterrlici c.lre eu FXcut gi portrete. Frarrs
acartueziep-lastiicne,idceaerae dominanri cu privire Ia esenqa Hals face parte din prima, Tiiian din a doua catego-
ar ,avea obligalia, chipurile, sX rie. Cu greu se gXseqte in Italia un maestru, poate
evite natura infirmi, imperfectX. cu e-{ceplil lui Moroni, care s5-qi fi incercat pu-
Daci creqterea conf tiinlei de sine, sesizatX in
obiect, s-a dovedit a fi profitabil5 evolugiei portre- terile numai in domeniul portretului. Portretul a
fost in toate timpurile si pretutindeni o qcoali a
ta[trrilnaur5it,isaptseusnlultarirq-cirrfedeaentsootmirrre-enle-ap- oardjturinnestupslruiisi.macCalioosrnunebezieieicstcuvalaunio, obiectivitSlii. Por?retiitii sint,,naturali;ti" (tn ni-
sura in care aceast; noliune mai.poate fi folositX).
Deseori e5ti insX tentat sX respingi aceasti tezd,
Flaarlem*, pictor acrrdemist olandez, a realizat,
dupi cum o relateazi Van Mander, portrete strilu- discutabil5 nu numai in condiliile Sudului, unde
idealurile formale ingrideau receptarea caracte-
cite, insX firi multi plXcere deoarece la aceasti relor individuale, ci qi in Nord, qi anume in aceie
muncX ,,nu putea da friu lib:r spiritului siu". Din
gura iui, afirmelia sr-rni lirrdiros qi lanitos. S-ar cazuri in care intra in joc subiectivitatea unor per-
putea sX considerXm astlzi ci un portret al maes- sonalitXli puternice sau in care observalia judi-
cioasX era frinat5 de convenlia socialX. cum s-a
trului de la Fhar:lern ne s:rtisface tocm:ri pcntru ci,
pictindu-I, c) nLr ;i-,r det ,,f iu Iilrer spiritului sir"r". petrecut in crcatia Ltnor portreti;ti attt de repu-
tali ca Van Dyck sau Gainsboroungh.
Daci insX Flieronl'mus IJosch. Pieter Bruegel sau
Micheiangelo ;i-ar fi motir'l'rt aversiunea fa15 de in lttrord lucrurile se prezentxu altfel decit in
portret tn maniera crlm a ficut-o Cornelis vart Sud. La tnceputul secolului al XV-lea in JXrile de
FIaarlem, am socoti aceast; atitudine comprehen-
sibil5, justificati qi conving5toare. Plactica portre- JIsitioutasrlsidapluidc-ptXrr,treirtdea,)ex:1ice-remaespoddlrueieilsdfo,pi,rrsr1eitnrecsI,bliu,ddnafeXirlortXprra:u"dateiclauiaerrc,meosanp-sua-ttietduaeicsafp5iXiirno,.-r
tizirii nu scapX de o anumitl nor5 de servitute,

impotriva cireia forga creatoare se revoltS. frtnI. S-ar putea dlscuta mtrlt ;i ,b,pinroeb-lemdae":aclt'aferei
firX folos - pentru a
Abstraciie ficind de faptul, ci obiectul, feno- elucida
menul dat, se cere surprins qi considerat precis qi
este rnai rnare,-Jan van Eyck sau Masaccio. Cert
este insX cX Jan van Eyck a abordat6xi spon-tan'
* Cornelis Cornelisz. van Haarlcm (1562-1638), pic- firesc, lipsit he preiudecSli bogXlia itrepuizabil5 a
2t2 233 lumii viiibile deiir pictorul florentin. Antonio Ca-
tor manierist oiandez, unttl dintl'e primii pictori cle

corpolalii (portre!e c'olective).

nova, un clasicist de cea rnai purl extractie, spu- si potenlcze capacitatea de a surprinde qi a rcda
sdeeselu-cidditeastteu,l dducpsXur-piurimnzXretolar te-aziinStrc-huinnkrenol:mFeien-t
care pas_ ce_continu; drumul artei lui Rafael ac- trirlturilc, crlaiterelc individuale.

cennreazd ndruirea acestui drum; pe temelia crea- Exisd o legendl romantic;, sentimentali Ei bo-

liei lui Van Eyck, ins5, se poate dura un edificiu cati in semnificatii despre,,descoperirea" portre-
nesfirgit. Istoricul consideri cX aceasti afirmalie iirticii. Un rinir indrlgostit fixeazd pe zid urn-
a fost pe deplin confirmatS, mai cu seami in ce bra, silueta fetei iubite. Dragostea ca impuls,,dese-
privegte portretul. Arta reprezinti altccva decit nul ca mijloc, profilul ca rEzultat. Din secolul al
imitarea naturii, A cunoaEte insi aceastl deosebire lucrind la -pAonrttricehteit'aatert.iqDteiisdpirne Italia i;i
contrastant; qi a te gindi la ea in timpul crealiei se XV-lea, aminte
dovedegte a fi riscant. .duc.a.i de portretul
antic in pictur5 se qtia destul de pulin. Nici as-
tizi nu 5ri- pr." multe despre acest domeni'l' Ab-
strac'liinedHeo.iste-tbai de busturi qi statui'
Evul Mediu n-a fost chiar atit de medieval pre- monedele, medaliile puteau fi v5-
clrm ne inva15 cXrlile. Victima unei fatale erori, zute
epoca moderni ;i-a creat o imagine despre spiri- grece$ti $i ro-
tuaiitatea medievalX pe baza monumentelor pXs- mane. Ele au fost de timpuriu coleclionate qi admi-
trate. ft,1 acest context artistul plastic apare la fel tate, ceea ce a inriurit gustul artistic, stirnind ten-
de impersonal ca qi cele configurate de el. Ar- iatii-e d. imitare a pieielor ant;ce la scarX mic5,
tistul se simlea incXtuEat de traditia iconograficX in basorelief si in p*fit. Medalia-portret s-a dez-
voltat in mod exemplar, ca o cucerire a renaqterii
bisericeasc5. Omul era infXliqat in ipostazX de timpurii, stimulatl de pto"spXtul-culj-al personali-
tbrXXisiliio,iitu"tds,miotXarndiene ;'mimdiuneluteiste,et{epcamudtp.e"lagrfeilo' trauiesr.rilgaMutXreind(dabliciateuldutuii)rraeq--i
orant, ca o creafi.rr; subordonat;, dependent;, un orttrnt^t un fel de nemurire. Antonio Pisatro*, un
membru al 'comunitiiii, apXrind, de regulX, m;- inn,.-por"Lr al lui Jan van Eyck, deschizitor de
runt in raport cu figurile supranaturale. Caracte-
din*"ii ca desenatJr qi ca nraestru al medaliei-
ristica individuali a donatonrlui, care pri- ;;;il r itt'iio.t. in picrurX sistemul de proiec-
vea cu evlavie in sus, nu prea era luati in seami, ii" o.".ti."t in domcniul reliefului. PinX tn a doua
cu atit mai mult cu ctt pictorii, in lumina obliga- Bli.uUo*tit;i,ct""etl"lFi alsoirseGenchioairl,ulalupnirdoaafliiolXu, Vlc-upleuparre,ce4Xr9ad-epprerilcdfpeXernadttreuincdpXeotorre--

liei de a se reprezenta divinul, nepXmintescul, fu-
seserX educal sd ipizeze, iar tot ce era sfint, demn
de adorat, trebuia intruchipat intr-o forml fru-

moas;, ideali. iit.i,,.,"r,JrJ...do.id.tmel'feaedmlaXeliiiV.ail-unleienNc,oeorpdduta-ptosi rictrufeieteexleetix-needcfieugrtiaei,taeagmaibiniina-

Atit pe medalii, cit qi uneori in minaturile de

carte, se punea problema portretizdrii unui suve-
ran, a unui imp5rat. In
fgizeinoenroaml, iiansu5n, upiicimtopriiira-t, aisre"mi e"noe"adtuatumroi;rcXprrciitorerniloasrcneenetirslaten.d-Je'azni van Eycli,
departe de a reda precis din secolul
lfi5zceiznedup-rlinrefciongunt5o,sceibviel n-tuaslegmi pirrgiinneaatruibsutiev,izcuoan--
al XV-lee, i-'-itX pott..tele luate din profil'
d.ln-;;m;;i;sturasuipuu.scXa,redeopmeundl e-ntitn-f-5,1ai9paXtreian-
cepte ca mlrelia, autoritatea suverani a inaltului ipostaz-a

portreti-

model. iit-i" cadrul'picturii biserice5ti medievale'.el era
prcc5dere din profil,- modest qi. umil,
Problema capacitXlii sau a incapacitiiii poate .5r.r, .u f^ipglua--
fi lSsatX de o parte; important este ci in sfera de o margin. a ansimblului, subcrdonat
,"i i"
interes a artei medievale nu apXrea nici o necesi-
* zis Pisanello (c. 1395-1450/55)
tate, nici o cerinl5 care si trezeascl, sI stimuleze qi

rilor: sfinte., supranaturale, reprezen rrte,. in centrul ce se lirniteazi la chip, la partea neascunsi a corpu-
conrpoziliei ;i vXzute frontal. Ca forml a porrre- lui, plasat ca lutr-o vitrin[, pe un fond neutru;
apoi portretul-bust cu miinile care depXqesc ca-
tului, profilul, spre deosebire de vederea din fagl, drul; urmeazi ,,semi-figura"* cu miini elocvente,
corespunde viziunii grafice, liniare, dupi cum ve- care vorbesc; ,apoi portretul pinX la genunchi, gi in
derea frontalX corespurrde viziunii picturale. S-ar
fine, figura intreagi. La inceput personalitatea
piaurtecahispprurlneviczui tprdoinfilufal ldie,z,vfeXnluoimee,,nluucl"r,uilninfusnirc.rleie", pare desprinsi de loc $i mediu; cu timpul se con-
de condiliile de eclerai. Rog sI fiu ;ertat pentru tvreaz6" o fiini:a autohton), fanriliarX locului, prin
abuzul frivol de termeni filosofici. ln viiiunea elaborarea fundalului peisagistic, a locuinlei sau a
frontalX cel infXliqat este intors cu fala spre noi, interiorului. Cu cit cre$te, proporlional, partea vi-

ni se adreseaz,X, in timp ce figura prezentatX ln zibill" a modelului portretizat, cu atit apare el mai
profii trXieste in altX sferX decit noi. Aici distan-
1are,. inchidere. in sine, dincolo ulr aer familiar, co- ferm integrat in stalea, profesiunea, categoria sa
municativ; aici particularitilile perene, consemnate social5, iar condigionareiL sa temporalX Ei loc,alX

cu creionul, cu linia, ;-i dincolo, unde limitele sint deterrninX cu gi mai ntulti acuitate impresia gene-
mai pulin categorice elocvente, esenla fizicS-psi- ralX 15sati de porti'et. indeosebi imbriclmintea
tri"deazd multe despre locui qi timpul cSrora le

hicX se exprimX tntr-o manierX mai francX, mai aparjine modelul.

degrab5 intr-o pornire emotionalS de moment. Pro- La i^nceput pictorii arl manifestat preferinle-pen-
tru fizionomia masculini, putern;c accentuat;, ul-
filul poate fi privit asemenea unui plan al struc- terior au abordat-o qi pe cea feminini, mai pulin
turii fizionomice, el raportindu-se la viziunea fron-
tali precum harta la peisai. marcantS.. ira. p]us,. pictorul i.nercali.nbaitrbsaXtreqil,i.npdr,ivmina-i
du-qi modelul feminin, era
Profilul r-re oferX o m5rturie fragmentarX. De- degrabX, formele frumoase gi trisiturile regulate
senind un chip de om, copiiul nLr va omite sX re-
decit ur,rele abateri individuaie de la idealul de fru-
dea, atita cit poate, linia care delimiteazl nasul, musele. Uitimul cat. a atras atenlia pictorilor a
fruntea, birbia; el va fi nemullumit dacX nu se va mai multe ori in cadrul por-
vedea dectt un singur ochi, iar gura doar pe jum5- tfroesttelcoorpdileul',fadme iclieele. Portretistica era subordonati

tate. Micul desenator va face incerc5ri sttngace pen- la tnceput unor tenclinle de cinstire qi glorificare,

tru a imbina profilul cu vederea frontal5. Soluliona- limitate inilial la principi ;i personalitXli mar-
rea acestei dificultXli, prin intoarcerea capului in-
cante, tendinle crrc au determirrit viziunea qi stilul
tarr-toi$tpiiaratue,aijnunpsrosfiilst4Xgpi.nlie+as,caX rreaucquirts.iautlupnecriscpiencd- acestei arte. Pini la urmX, orice chip uman, in-
tivic legat de aceasti intoarcere. in vederea frorr- dependent de clasI socialX qi insemn5tate spiri-
tuil5, a aiuns si fie socotit, ca fenomen unic, demn
ralX chipul ni se adreseaz5 direct, liinrl inLors, pe
de-a-ntrigul. tn direcqia noastrl; in pozilia dc pr','- de a fi infXli;at in pictur5.

fil 3 4 el se intoarce cdtre noi, trezind iluzia mi5- Pisanello a lucrat aproximativ tn aceeaEi pe-
cXrii, x acqiunii, a vieiii, aceasta cu atit m;ri mttlt, rioadX cu Jan van Eyck, dar intr-o manieri dia-

ctr cit ne trimite o privire cleviati in raport cu metral opus5. E,l a realizat numeroase meda-
lii-portret. Pulinele sale.po.rtrete.picmte,care ne-au
linr.ita capului. parvenit urmeazd" principiile stilistice ale medalis-

Studiind evolulia portretisticii, istoricul inregis-

treazi. cum, in linii mari, tabloul ajtrnge sX-qi apro- la *mIilajllobcfi;guinr (g: ersrenm.)iffigourrma,ulf5igufrredr:pveenjutmi dintatep,icptuinraa

priez-e succesiv intreaga fiiniS a modelului indi- neeriande'zi qi genland.
vidual. Se poate urmiri pas cLr pas, trecincl peste
unele devarrsXri intimpl5toare, rnai lntii portretul

ticii. Chipul qi bustui modeiului vdzute in cel mai libermte proprie geniului. Nici un nlaestru din se-
colul al XV-lea nu l-a urlnat pe aceast; cale. Ita-
pur profil, sint incastrate in suprafala plani a ta- lienii secolului al XV-lea au intuit o anume supe-

bloului ;i srrir-rs iacorporaLe acesteia, procedeu prin rioritate ra nordicilor in receptarea gi inregistraiea
suveran5 a trisiturilor individuale. Picturi ale ltri
care se cree'azd. iluzia unui monument peren. Ilfec- Van Eyck erau admirate in Sud, Rogier van der

rul categoric al lirriilol ee rn,rrcircazi profilul nu
este dimiLiuat sau tulburat c{e vleo corporalitate
,,cubici", triciimensionald, liqninci impetuos din Veyden s-a bucurat de succes la Ferrara, Justus
planui picturii. Simr;im nu attt prezenla unei per- van Gent* a fost invitat
ia Ulbino. Sicilianul An-
soarte vii, cit mai degrabi faptui ci este evocat; tonello a adoptat, odati cu tehnica picturalS, qi
ceva din conceptia despre portret a nordicilor gi
amintirea unui om, amintire care i-a plstrat doar Ie-a transmis venegienilor modelul oferit de Jirile
de Jos. Nici Petrus Christus, nici Rogier van der
esenlialui, dar cu o acuitate corlcentrat;. Veyden, nici Memling, nici vreun iniian din se-
colul al XV-lea nu sint portretiiti la fel de obiec-
in portretele pe care nleeaivnetmimdp9inlgi J-1n vanLy$
profii de ptiuvtiecaafJi alnesvnaenrlEsytXcklm. Ticeirtm. einnr.ral cdeest,,coobnietectxivt "i-aasr
persoana reprezentat; din ia urmXtorul inleies: surprinderea fenoraenuiui inl
3i4. Acea parte a felei care nr este intoarsi spre
noi e delimitatir de lunrin5, conturul ei profilin-

du-se abrupt pe fondul intunecat. tr)e cealaltX parte
a fe1ei, luinina care cade lateral relieteazd extrem
de net proeminenjele carnaliei. Capul nu e ligit qi dividual, gi capacitatea de a pitrunde esenla spi-
incastrat in planul picturii, ca la pozigia in pro- ritualX-sufieteascl a personalitilii respective erau
foarte pulin frinate de deprincleri stilistice, de idea-
fil; dimpotrivX e insuflelit de o corporaiitate tri- luri formale,de gustul epocii, ori de felul subiectiv
dimensionai5, creindu-se astfei iluzia adincimii
spaliului, in pofida cromati'cii neutre a fondului. c'le manifestare a emotiilo.r personale. Portretele lui

Interesul rnanifestat particuiaritililor individuale Van Eyck sint mai pulirr asemin5toare intre ele
decit ceie ale tuturor celorlalji portretigti din se-
stimuleazl o observalie ascu1it5, ficuti de aproa-
pe. Semnele s5pate pe chip de viali qi soarti sint coiul al XV-lea.
des,cifrate. Adeseori direcaia privirii* nu concordi
Rogier van der Weyden, care, in jurul anului

cu pozilia capului, ceea ce provoaci impresia unei 145O, exercitase de departe cea mai mare influenlX

migcXri fugare, ca in portretul Bdrbatwlui cw twr' in Nord, se menlinea, in ce privelte portretul, la
bust, preferind tntoarcerea ir,r profil 31'4 gi fundalul
ban de ia National Gallery din Londra. neutru. Petrus Christus prezintX uneori, timid, in-

Fortretele donatorilor de pe Altarwl lwi Gand cXperea tn care popose;te cel portretizat. in cea
(Gent), precum 9i din alte picturi religioase ale lui
Jan van Eyck sirrt, sub aspect dimensional, echi- de-a doua jumXtate a secolului, neeriandezii ir,rcep
valente cu figurile sfinte gi nu rimin in urma aces- sd, trateze fundalul peisagistic cu toat; libertatea.
tora ca impc,rtanlS in ansamblui lucr[rii. Omul in-
Memling, portretistul cel mai reputat la Brugge
frunt5 divinitatea cll un selrtiment proaspit al (Bruges) citre sfirgitul secolului, plaseazl cu oare-

propriei valori. care regularitate portretul-bust pe furrdalul cerului

lntr-nn caz ailLlme, in portretul lui Arnolfiiri mluminitnuol simEbir5sccoaat tisntnculeovriideensttriv5a, lein. LdaeteprXarltairiep,lapcie-
gi al soliei saie, Jan van Eyck merge muit rnai sI incadreze tabloul cu coloane, sugerind spaliul

departe; cl clezvoltt"t figurile intr:egi ale bXrbatutrui
gi femeii, in interac';iunea lor ;i ii-, i:aport cu inte-
n Justus din Gand * pornenit in ltalia ca ..Ciitrsto
riorul, devansindu-qi in nrulte privinle epoca, cu o hdoivGe u(ca.n1to4"40--14p80ro).babil
identic cu lloos t'an Wassen-

* Raza vizuali 238

de locuit. Spre aceasti formuli de tablou l-a condus tul bXtrinului cu nasul cleformat cie boaiX, cXtre
care iqi ridici ochii un copil, cu privirea plinX de
nu atit setea de spaliu sau dorinla de a po-
tenla astfel iluzia realitigii, cit mai degrabi n5-
zuinja de a realiza o dulce armonie a ansamblu- afecliune. Tabloul se aflS la muieul I-,uvru, con-
stituind un dublu portret, ce surprinde, cu o mare
lvuoi.itopaicretu, roiip. tEiml.isctoSn, tfeimiipplaiminintrt-uol.udi,isvpiozzinijideub-iinpee-
vreme buni, sub un cer serlin, intr-o ambianli cildur5 silfleteasci, tn spiritul tabloului de gen,
legXtura dintre bltrin (bunic?) Ei copil, cu un fun-
prietenoasS.. Deoare,ce Memling 1itaf.licietqnti portretele
dal peisagistic vizibil prin fereastr5,-probabil dupl
a numeroqi mari con:ercianli care po-
model flamand. O exceplie, memorabilS din rnai
multe puncte de vedere, in cadrul quattrocento-ului
poseau la l3rugge, este posibil ca stilul s5u si fi
fost inriuriq tn oarecare misur5, de gusrul cultivar florentin.
Leonardo da Vinci a vcnit pe lums la numai
al clien$lor sii. intrucit unele portrete ale sale au cijiva ani dupX Botticelli. Anii de formare cad in
ajuns de timpuriu la Florenqa, fiind apreciate, pu-
tem sesiza, ici-colo,. influenga exercitati de stilul limitele quattrocento-ului florentin, geniul sXu tl
poart; insX intr-alti lume. El netezegte calea re-
siu asupra portretisticii italiene. nagterii mature, se desprinde de pXmintul natal gi

ilotticelli a creat puline portrete, relariv puline g5segts prilejuri s-ni-a$tiiundrieinsodfXredguoclaitrIreteaalicLeteiivo9intiaaitnredaoF,r-acnulacoa.
in raport cu producjia voluminoas5 -pienvceanretivaitaretea.-
creator Ei dascXl
lizat-o ca pictor de o prodigioasi
Daci cercetarea
Gustul, idealul sXu de frumusele determinl factura privire lucidX, scrutitoare, anihileazd urm5rile ne-
portretului' Viziunea sa de desenator inclinX ba- faste ale multor prejudecSgi teoretice, nu este mai
pulin adevirat cX in cugetul siu, de o tnzestrare
lantra in favoarea profilului. Chiar gi in cazul ve- atit de bogat5, se afli torugi in lupti permanentl
derii frontale sau a celei in profil de 3f 4, hot6- ginditorul cu plasticianul, iar marea varietate a
ritoare este delimitarea net liniarS. Spaliul este aspiraliilor gi preocupXrilor sale impiedicl matu-
mai degrabX sugerat decit structurat aievea. (Jn nzarea operelor, luate tn parte. Leonardo experi-
sistem de linii drepte, paralele cu cadrul, orizon- menteazd ;i fiecare din creagiile sale pare o intre-
tale gi verticale, de o anums sobrietate arhitecto-
prindere riscant5. NiciodatX nu s-a mulpmit cu
nic5, conferi uneori ansamblului fermitatea unui cele inflptuite, niciodati n-a repetat ceea ce i-a
trainic egafodaj, poten;ind, prin contrast, efectul reuqit odati. Cauti mereu sZ realizeze ceva ce l1u
liniilor curbe, avintate, ale capului, p5rului, dra- mai infiptuise nimeni inaintea lui, gi nici el tn-
pajeior. AmInurlrcie fizionomiei individuale sint suqi. CunoaEte,m trei portrete feminine ce-i sint
atribuite: Ginevra de' Benci in Colectia Liechten-
cseapcrtei{,icparteecudmorincalesit.iriamtepaer,iodaesmen.idtaeteaa,eixnparlitma alincount-i stein* (L474), Cecilia Gallenari in Coleciia Czar-
spirituaiS. Botticelli creeazi mai degrab5 oameni toryski de la Cracovia**, (1483 l?l), Ci pe Mona
corespunz;tori idealuh"ri siu, decit si reflecte, ca Lisa (L503) de la Luvru. Aparent, ca tehnici pic-
o ogiindl clar5, omul car:e-i stl in fa1i. Ceea ce
tural5, aceste tablouri se deosebesc de cele ale pre-
este valabil pentru Botticelli, se potrive;te qi con-
decesorilor sii florentini. AceastX aparentX ,,exte-
temporanilor sii florentini, lui Uccello, Domenico rioarX" este extrem de strins legatX de natura in-
timi, intrinseci, a portretelor. Un strat de aer, o
Veneziano, Pollaiuolo. in creaiiile fiecXruia este arrvelopi coloratX inv5luie obiectul, mingiiat de <:

sesizabil, mai mult sau mai pulin pregnant, im-
pulsul pornit de la medalie, de la basorelief.

Domenico Ghirlandajo n-a fost un deschiz5tor de ***AAsstdtdzzi i la National Gallery of Art, Washington.
la Museum
drumuri. Cu toate acestea, a avLrt qi el un moment Naro{owe (Muzeul Nafional),

in care ;i-a devansat epoca. Este vorba de portre- Cracovia.

lumini juciug5, tremurat;, astfel incit mirturia Celelalte doui efigii feminine, realizate ante-
rior, par a avea un mai accentuat caracter
{dmeesasppirudgreaptgaer,rassboeinaparblriiatnadttaer-a$o.rmaporr'delucemrlsuealuti-on-anleidtaettmpeaprrlteiersirc.odin..enazafj cazul Ceciliei Gallerani, aerul portre-
tistic. in insolit,

Celebritatea Monei Lisa, amplificati qi mai iegit din comun, rezult5 din migcare. Leonardo su-
mult in urma rlpirii ei*, a devenit stinjenitoare. gereazd, noblelea sufleteasci..printr-o alcituire fi-
Eici armonioasi qi gragie, adici prin cleganja mig-
Amatorul de artX simte r'revoia imperioasi de a des- cirii. Fiptura zve|t6", juv.enilS, se.-intoarcs cu corpul
coperi unele virtuli nebXnuite ale operelor contem-
-pvlaitte, ;elinarcadloitaritesaX intr-o parte, cu capul in cealalti, intr-o miqcare
sa de cu-noscitor, de un gust ele-
nu va- ctsuuirplfleii,mneseliaoaslitt1iciiSnce.a,Aaccnugiiummnaetnlaade-oismtfeiensmXti,co:etioxvpanrteievspXirvsilr,truoifcalfp*i.tpu-l
vadi primul ceea ce mai

zuse nimeni inaintea lui. Aceasta nu-i poate reugi Bustul Ginevrei, ale cirei miini nu se vXd, se de-
sipneesnnsidecpniontezd,iteoivr.ivgo$inrabanalsee,dleeseeMomofienteaririLiniuusmraa,aocri eijnul pdsuefelcirniaii nu in tageazd, de un fundal elaborat pargial dupX me-
toda tradi1ional5, ca uR panou decorativ, bidi-
inde-
mensional, in timp ce in dreapta privirea este
nega-
atrasl in adincul unui peisai.
iariuvnulumlpuuei.sr4iigi *idfin4itac,utedr,'ecdl-teupsripildrde5e,,c,lmsaeraXsvc,5o,s"rt,abrieeayarepcrduoenaosspsctr;ei"tooa-
picturii drept cauzX a,fa.ptului ci impresia nu co- Prin tot ce a intreprins, deci gi prin portretele
lui, Leonardo este un temerar deschizXtor de dru-

respunde exceslvelor sale a$teptarl. muri.

ln contextul consideraliilor noascre se impune Rafaei nu este un pionier ca I-eonardo, ci mai
gi intrebarea, dacl. avem de-a face intr-adevir cu degrabX un mogtenitor^ norocos gi fericit. El u co-

un portret, cu imaginea unei femei care a triit les tot ce se seminase in Umbria ii la Florenta.
d.e facto la.Florenlaln jurul anului 1500. in pofida
uanfei iforesat lvitiXzlui acliozript oarratliesticcamu abqndente, aici pare Dezvoltarea sa se desf5EoarX uluitor de repede, ase-
vis despre un model
menea unui quvoi nest5vilit. Cu o gindire lucidi
misterios de feminitate ademenitoare, tulburXtoare. gi ponderati, asociatl cu o mare limpiditate su-

Privirea voalati, zurisul, provoaci o interpret'are flete,asc.{, el reugegte sva topeascX tntr-un ansamblu
armonios toate tendinlele Renagterii italiene. 1n

alsittgerlaornamiteue,rriainzmdauen-nt:iei.nlPXJet"oisacaroejun,lssfseftuiancfcll-Xoiisi.,nfaptnur-tsautsi!utir'cadepi,noorftuelnundmigae-l unele portrete reu$e$te o sintezl organicl intre da-

tele individuale, unice, ale modelului qi idealul s5u

morfologic. Cardinalul de la Madrid sd..in fgta
noastrX ca.un.prinl,al bise-ricii tinXr, nobil, spi.ri-
matic cu femeia mistirioas5. Atmosfera vizionari
a scenei este contrazisi de o execulie ctt se poate tualizat, pistrtndu-gi totodati persorralitatea in-
confundabili. Daci in madonele sale Rafael nu pX-
de riguroasi, dtnd impresia de masivitate qi greu- unei tipoiogii aproape monotone,
rlsegte limitele cel pulin in cazul birbalilor _- el
tarc. Leonardo, care a lSsat multe lucruri nedesi- obiectiv ca Holbein, chiar dacX-qi
ca portr€tist d-e
virqite pare a. fi pierdut simpl necesar per.ltru a
apire la fel
incheia, a finisa ceva. Urmirad cli cu totul neum- atinge.cu alte mijloace decit pictorul germa-n,.!_elul

blate, era greu sX recunoqti ielul. S-ar putea ca urmirit: mirturia perend asupra unei individua-
litXli. Cu citX leceptivitate era in stare sX valori-
maestrul sX fi zXbovit prea mult la imaginea fice qi sX contopeasc5 elemente din trecut, o pro-

Monei Lisa.

* Tabloul, furat in 1911, a fost gdsit in ltalia Si * ln realitate e vorba de o hermin6, (,,Doamna cu
restituit muzeului Luvru in
1913. 243 hermina")

beazYa de pildX un desen aflat in posesia Luvrului, aflindu-se in fata modelului, pictorul surprinde
m;i erieaaalizmaitnltepgroteb,aibnil,cepepriiave1g5te05i.ininutaoagziulmdigacta,refea-,
de modelul lui Leonardb, in timp ce fundalul pei- caracterele individuale cu mijloacele specifice dese-
natorului. Pictura sa, oricit de mXiastr5, este me$-

sagistic gi coloanele laterale trimit la o schemi a tequgireascX, bazatd pe culori locale, motivul fiind
contemplat de aproape. Lumina nu domin5 ci slu-
lui" Memiine. Cum Rafael acumuleazl mereu, firi
nici un r"&ifici,t din partea lui, el ajunge s5-9i jeqte modeleului.

idnusul g'deaescai p^viendiealaaul rpmicitocritileorcevveanecghiieanri,dfiinrimos-i Holbein alege totdeauna cu un siml infailibil,
de la caz la caz, formatul de tablou cel mai cores-
poudnozXamtorn;o, buienctnuelugius-torfiseaucXune
p?aiaterdaiq-inci"lamriigta,te.ua r"ocm.iatnpi railefoj,rmdeini. monumentali- vorba de un prin1,
om de stat. El op-
Prin inzestra- teazX cind pentr-u bust, cind pentru figurl intreagS.
rea sa RaturalS, Holbein tntrunea, in stare latend,
toate condigiile care-i vor permite si se afirrne in pentnr profil pur, vedere frontal5 sau profil de
314, cind pentru un fundal neutru, sau pentru uI1
Anglia drept un portr€tist reputat' in timp ce fi-
rea si incirnatiile lui Diirer. prezentau numeroase interior bogat.structurat..$1 de fiecare datX rXmii
cu certa co,nvingere cX nici un alt format de ta-
trdsSruri in misuri si frineze-evolulia portretistului. blou nu ar fi fost mai nimerit. Holbein n-a nd.zuit.
Schimbarea reqedinlei maestrului, care a venit din niciodatl dupi ceva ce nu i-ar fi fost acce-
Augsburg prin Basel la Londra,'impresiile de cX- sibil. Este posibil ca alji maeqtri sX fi exercitat tn-
lst6rie i-"au ascniit privirea. Holbein este obiectiv in
acelaEi sens in cat6 p. Jan van Eyck, l-am consi- riuriri mai profunde, dar este greu de gisit vre-
Daci- o persoani f.lst porme- unul care sX fi creat o operl atit de impecabili, de
derat obiectiv. ar fi inatacabilX oa a lui. Tilian este pictorul secolului
itgtiXizTa' it*liiXadn.ei,tiqeiail,alccuoeinstcHroeomipbitodernitntrecatuerDafiirirpesrrta,ef-Meinarasstfyiasio,aaRnaf-ifoian-aedsl-
autendc; gi veridici. Holbein nu este nici al XVIJea, pictor in acceplir.rnea mai restrinsl a
cea mai nici sentimental, nici patetic. Din opera noliunii. Cum se raporteazi el, in calitatea sa de
pitimas,
pictor, fajX de sarcinl, de problematica portretului?
Opera lui Holbein ne invaji cum anume este abor-
viziune de
i^ r. oo, deduce foarte puline ir'rdicii autobiogra- ddaestXenaactoera.sLti upiroHbolelmbeXindei un maestru cu
fice. Se poate afirma, ci- no-ble1ea, linuta distinsX, se potriveqte in cel mai

solemnitaitea r ezerv atd. echilibrul suf letesc, eleganga tnalt grad ceea ce-i solicitX Dostoievski unui por-
tr.etist: pictorul caut; momentnl tn care modelul
soirituelX. insusiri comune tuturor modelelor sale, igi seamlnX cel mai mult sieii. ln capacitatea de a
individualiz5rii, surprinde gi fixa acest moment rezidd" adevlrata
il pofida iqi au originea in firea

,", in ,.*p"ramentul siu. Din conflictele., luptele 9i inzestrare a portretistului. (lwrnal ed. germanX,
se trans- 1873, pag. 143).
oericolele'acelor vremuri gi locuri nu ni
al VIIl-lea, propus
d-ieteelm, aeisnteimliipc.sPit idnei si Henric Holbein slujea cu Fiecare crede ci qtie ce inseamnX ,,culoarea lo-
violenl5. calX*, ,,culoarea proprieo, considerind ci o poate
o.c,-rne".dt*.i..nt.1ipr5iin,i"dfXuf-arsiilissXdoefiiiaea5.s.i"luictgoi-ap.rdini.iit'ca.l$-aCaurcenoopaaleqStaeitrmtivsittzouitlbuuigil:,i
defini ca cfoiinndditioilecdueloeacreleraaj.luNcurumrilaoir,cb,in, deexpaernnr--
denti de

hro*"tirrnul destinului umin' Este singurul tablou nind problema cu mai multX rigoare, constadm cX

care-i oferi indicii biografului. nu ecxrieset5azclulcoualorearfeXar,XolumtreinzeS$. tCe ein-is.XdreIapt,viIaumt5i,nao
in ce priveqte mijloacele de expresie, Holbein
nu
faoe sX renascX. Nu se limiteazX insi la atita,
*rt. d.p"rt. de a fi un inovator. El e mai degrabi danimi$ipleoatzrdiv. i,chsiearj'otnacaincuumietea,tmo pmreejtuarmXroi.rfOozefrauznlz, X9.
desenaior decit pictor. Nu incape indoiali ci 244 245

verde atins5 de lumin5 poate pirea albX, decslo- imparaeceabuernsieiimteadmapesaaiscr'srap[uertrcneualqliapdi.tmeCa, tpaetnlfrorumtoargl-rl*nuea,a;nrritnaip'mscudio,tueedrrcimzieniietoniarmnniccupee'miearfrretislatnf.lalesteaeia.ulu^lllnnl[louqpsfireit.eiauissnX-Il
rat;. Culoarea proprie ne este cunoscutl numai ca atingS, ?n portr;t, granilele picturii istorice.
una vizibilX in conditii de scleraj normal, uniform, Oiandezul Anthonis Mor** a avtrt nu o datl

pn.rueoturebtaraus,apiiucnni edoep,,oedzxeiplliirmeoipctXruiarict5uc"alot-eagroedraicsteilr,uacmniizidnaeit.XdNif-eureenasmltee
de grad. Atitudinea luminii fa15 de culoarea pro-
prie a lucrurilor este, de la caz la caz, cind mai prileiul si se ia la intrecere cu Tilian. Amindoi
prietenoasi, cind rnai potrivnicS. l-au portretizat carn in acelaqi tirnp -- pe la 1550
pi
AceastX constatare este valabilS nu numai pen- -tul cancelarul Perrenot de Granvella. Portre-
tru culoare ci qi pentnr formX. Se poate vorbi de lui Mor este pXstrat la Vierra**',. cel ai lui Tilian
..formi local5", de ,,formi proprie". Forma este a ajuns la muzeul din Kansas City. Comparalia
gi ca mai mult sau mai pulin violentatX de incidenla este' edificatoare. Mor, urmind evident exemplul
\renelianullli, nu prea rXmine ln urma acestuia in
luminii. Faptul morfologic, despre care relateazS" reliefalea demnitilii qi importaniei spirituale a
sculptorui, ii devine accesibil pictorului numai omului de stat. El a observat cu mai multl con-
dupX ce a fost metamorfozat in funclie de condi-
liiLe specifice locului si luminii respective. Cu cit qtiin,ciozitate am5nuntele fizionomiei, portretul sXu
mai descXtu;at se abandoneazd. pictorul fenomenu-
ap5rind m;ri individualizat decit cel al lui Tilian'
A..rt" din urmX sacrificirse unele am5nunte de dra-
lui intilnit aici. qi dcut?'r., cLr atit mai pulin va sur- gul impresiei de ansantblu, cu atit mai mult cu cit
prinde el culoarerr proprie Ei forma proprie, a
citror percepere ;i redare poate ndidst"atnl lai.ttX*tr*e*c*eresaubanaislopre, ceti ajunse la o optic5 mai
fi cons.ideratd sar- fizic qi psihic.
cina portrefistului, a$a cum a gi considerat-o FIol-
bein. Titian l1u ne-a lisat desene cu schile de por- Poate fi incercatl, cJesigur cu puyine perspective
trete. Ili inregistra dintr-o singurX privire forma d: succes, disocierea a douX cii care'i se oferX
5i culoarea, in timp ce Holbein. lucrind la un ta- pviorertareftiisritulpuXi -reriipi reacntt'lnmcee,puptee daed-aotep-lta''rrtef,i-zVicuegqrii;,
independent de irnpresiile vi- ne de a[tX'nalte.' nXtrunderea afectivi a naturii
pzbulroiare-ler,dddienesmcpoorinmntdeeenxattu--l culoarea proprie si forma pro- ir''relecturl-riif lete5ti' a modelului, procedeu dato-
riti q"ni isduitbtoterdloanamteomuenne-i
arbitrar ;i intimplXtor, marcat tui
de c,,ndiliilc localc de m:diu qi de Ir.tminX. cXruia tocmai acele date,

Modul de a vedea al epocii noastre este mai respectir,, sint integrate
scheme^ ideale. lndeoseb-i cind se pune problema
apropiat de cel al lui Titian decit de c"l al lui Hol- prieten, configurarea,,exterioru-
jpuoir"treftiizziXcrivi ar-rnfri-ri
bein. in consecir-r1X, portretele italianului ni se par mai mult sau mai pulin deter-

mai veridice decit cele als pictorului german. Prima m!natX de cunoa$terea,"interiorului", a firii qi
m:n talitltii tnodelul,-ri.
impresie lSsat5 de un portret al Iui Tilian: imagi-

nea unui olr care a trlit intr-un timp qi intr-urr

loc anume. Irnpresia lXsatX de t1n portret creat de * Carol V (Quintul). impdrat al Sfintului irriperitt
ronran c1e nalir.tne gertnani (1519-1556).
Holbein: personalitatea e surprinsi in atmosfera ** ,\ntltonis NIor (l\foor) van Dashorst, zis Antonio
perenX care o caracterizeazX. Priiejul cle a portre-
tiza mernbri ai casei imperiale a asculit spiritul l'trrr*o"* (1519-157 6 !7 7).
,,cezariafl" al lui Tiiian, I{unsthistorisches Museum
pdruepsXtancluamau- licilnviterrsec-o- **** Joc dc cuvintc', ueitsichti(t inscmnind atit prez-
dar:ui sXu cle ;r vizualiza bii.. deci privind dc la distanfd, cit 5i perspicace, i:ru
manda suveranilor. Pictoiul I-a intilnit, desigur,
r.cCcri Iargi.

In consideraliile sale asupra fiziognomoniei,* Comparin'd autobiografiile cu biografii]e, pri-
Schopenhauer afirmi ci portretistul poate percepe c-"e1d.etsLcriem.itnsesp.ma.rttrrd'iceid-aecl usmXumpaoiaiteeriadtiicneg'eCuenl
qpieirnsfo5alinqlasmtr5aiinSob. iveciztiuv t-i eovdeecncutuin,moa$l at.rpineclano,trreaucdtioi-5rimpaoe
anumit. grad. de credibilitate. pe care
oarX, decir pe un prleren, proprrel vrelr nu-l poate atinge, dcoarrey"ct:ell:_c"l^ivt_e.r1s1c

cineva de care-l leagX anumite relajii umane. De idi"ii.^rterTdc"tniia.fli'iu",tnipreeoi arpnlseiradi'o"catabrrleiitpvt"raot.edvE'ooi-mluteaon,dmdeeancili'idrtaeisgner'ac,bce5oaloina-
aici ar trebui s5 conchidem cX din parrea auro- ""an"se.iiom- gat.nonat*tio"tr1.r*.eiujlidcsceitporreeziitni.tdLatnritnedrmuleenii, problcma
destul de
portretului trebuie sX ne a$teptXm la o rn5rturie
din cele mai neconcludente. Acest ralionament
trebuie insi completat Ei amendat cu precizarea
cX qi calea dinspre ,,interior" cXtre ,,exterioro poate
fi una care duce la gel. Ca desenator gi pictor dienf-ap-ioli-brtirlie,tea,cDeeiiarqeirmnau-
capitol manifesti aceeagi'siguranlX
A dedica un aparte autoportretului p-si-
iati o intreorir'rdere atractivl p..ntry oricare iestrie constanti ca Holbein' El interpreteaza apa.-.
holog. Este vorba in primul rin'd de ipoteza narva ;D.."""itil;;ai;"t,;irietf.l"iiet't.feeilaioezdtcioin;rdip.eoio;r;sa;el;eb"iLdti6pnmt.ipptreiisir.amma"-ettna'tnumrloocfdeuelnuldui liiurniii-'
ci, datoritX iderrtititii dintre subiecrul iontemplator
si obiectul conlemplat, autoportrctul ar trebui si-i
fiXlii#is;at, potengind reperele existente. Marea sa mo-
fie superior portrerului, oferind o formuld mai direclii
evoluati decit acesta. Subiectul este maestrul, cu ispiraliile sale.. vi?ind
fiinla sa intelectualX-psihicX cu deprinderea **tai,ii^pii..""p1t';*-t"i,"r'i"*".pUihi.,idlibi&otutaidiensecoorinstai cptiusltrceuzcinodoivtii--
sa de a psarifvizi ic-S. in timp ce obiectul il constituie
aparilia ;;;i;t;;- rri;i"; a modelului. Portretele sale stnt
Las de o parte problema, in ce ineeale atit ca facturl, cit qi ca valoare' Acest
i".i"- .ti" valabil mai' ales pentru cele pictate'
mXsurX se cunoa$te omul pe sine insuEi. Cert este,

cX pXtrunzind tot mai adinc, pe calea auto-
cuno,aqterii, in profunzimile propriei firi, el girrdir. qi lucrate temeinic; mii- pulin p.entru cele
tqi va contempla exteriorul cu mai muh:e idei ii"luS.n;i"ra;.;,;;shulrupr.int.sesstpiioinntiai ns.tnAticsies-sizeaqiiotmrivaei$oteb-ietcetziav
preconcepute, gXsind, cu precidere, ceea ce se a$-
teaptX sX descopere. Privirea sa este ghidatX de alfi- prietenii, decit cei apropiaii
ma€stru"rlui"i."itin1ele,
ambigie qi vanitate. Chiar qi un spirit eminamente Lorenzo Lotto. reputat portretist nord-italian
bpip.u.er1cre.lt-iuhn-rpergzir.iitilasrTitvioiiii'1nia1.ddcne"u.qn'"giCeaanoep,mrtopsppetai.nu.rdotam1tLievctne,Ttsaftil:pu.titiaIuin",rii.lpnepocet^at.dslccaaellelvelir.mvpa.aalie-r-
obiectiv intimpin5 mari dificultXji in a-qi pXstra [l.u.iAJlufii-;in-tito"s.ae, ibaddX,r,re-bsiaie\laniiztllul,jioivTli'iatliilaryqnippseocrcesiias.rbtnXiol'dtCnetlaer-lepo.oreirvxtrraes---
obiectivitatea fa15, de sine insu;i. Pe deasupra,
subiectul contemplatol nu surprinde un model im-
pasibil, inactiv, eventual plictisit, ci un chip ir,lcor-

dat, atent, activ strb aspect spiritual. Autopor-

tretele fac o impresie pateticX, teatralX chiar. DupX {

cum se poate conchide dir-r aceste consideralii, ;ip;i;ir;;.t;t,;t"";L;;"i;o"-it;ttotidt;ib*e-psoptltoe"iciutefitn..otAift.nssueait,mrr,anertneeoeacra,ugrdpgi.iocmintroondrdiiclr.lo-arslrXadstedteipebvstueitaXtncittn,rlu.i1oiae1-l
lnurcrnrulccmonafri,r.masaetmqaindXetoeaxrpee"riemnlol.d, e.ele1leornruesspiencttivceu
clecit portretele in genere.

* DiscipiinS, promovatd de J. K. Lavater (1741- l

o18a0m1e),nciloarreduinpcderincfadlsiqdardeeatelormr ifnizeicc5a,rainctsepruelci9ail tipul zl9 nali. ii -pplaeciseagsiistdice.a cimp liber privtrtl asupra unul
Figurile sale se inchna dese-
dupd fundal

fizionomie. ^r":

I

I

ori oblic fali cle r;imr 1ateral5, alteori lisindu-qi ti.zalnt. dorirlga de a ni-.l recomanda pe cel portre*
u;or capul in jos. Inventiv, a gXsit bune solulii ca pe o persoanX activi, elicierrtii, c,'rniuni-
cornpozilionale pentru dublul portret, penrru cel
dc lamilie, pentnr infXligarea unor scene pline de c,ativi, olandezii apeleaz6", indeosebi in perioada
dintre anii 1520 $i 1550, la gestul expresiv al
afecliune. El impresioneazi atit prin emoiivimtea miinilor. Gossaert, Van Scorel qi I{eemsli-rck con-
;i omenia sa increzX.toare, cir gi prin cromarica
sa lur-ninoasi qi fastuoas5. Vfnivneiausdrintsii,ttXeeSinlnoctlecoav,rteiecmVlnaeipluS;rmit_;mmecpeyiieiEenpsncieelIomrEsmrino,Deintinraiisrsijlek;eX-leltJuinpalreu5tkrrosi-euubVaxnsdepi.errfmezeBeslXeivryprnibeeaanEipl,iirirrerinnvlguaaii--iii

Din rinclul porrretiqtilor f din 'dXrilg de Jos l-am
ales, spre a-l cumpara cu ilian, pe pictt'rul Mor

din Utrecht. Ascensiunea lui s-a produs ca rezulrar
ai influenlelor datorate Renagterii mature itaiiene,
Mor afirmindu-se exclusiv ca porrrerist. Temelia tor, creind uneori impresia jerianti cX ne-am afla
sinitoasX a acestei ascensiuni irebuie ciutati in in societatea unor surdomuli. Anthonis Mor, care-i
depXgegte atit pe predecesorii cit gi pe contempo-
Olanda. A fost elev al lui Jan van Scorel, al clrui ranii sii olandezi, e.viti, cu tactul curteanrllui, o
prieten era Vermeyen. $i Heemskerck a pornit de
la Van Scorel. Dirk un fiu al asemenea comunlcativitate agresivS. Oamenii sii
iui Jacob nu sint nici predicatori, nici tribuni populari, nici
din Amsterdam,* in Jaalcocbisruz.i, atelier a burghezi sociabili; ei pd,streazd mai degrabX o re-
lucrat un linere distinsS, o discrelie taciturnS, diplomaticX.
timp Scorel, a fost stimuiat de asemenea de maes- Firea lor se reyeleaz;, cu prec5dere, prin fizionomie
Ei jinutS, fXrX o preocupare vizibilX pentru a o
trul din Utrecht. Cu tolii au fost mari amatori exprima. Locul comunitSlii, al intimit5lii, al schim-
de cilitorii.
Van Scorel a foAsftritcnaIt,aIl{iaee9mi isnkeOrrcieknlta, bului de idei il ia izolarea progresivX a persona-
Vermeven
in Spania qi
Rorna. Dirli Jahobsz., porrrerist al burghezilor din
Amsterdam, este singurul care a rXmas mereu fidel
oragultri siu cie bagtinS. lit5lii care se ridici din mase.

niinneTacsoaluurleidi ausAclinue'tfgtXetcinropinlaiocftrirtnuodgnrieitnaid;lJiiopcssr-ipr,morrerioneamstiiuczaelfnor-eir;altei iluecnnau-miFoplroaonsreretinsrmetuetg.l-i Tilian a murit in 1576,la o virstl foarte inain-

Willem K.y** uimesc de asemenea prin excelentele tat;*. Tintoretto a devenit portretistui preferat
gl. patricienilor venelieni inci in.timpui r.ielii^.lui
Tilian, iar dupi moartea acestuia a rimas fXrX

rival. Daci numeroasele sale portrete ar fi juxn-
puse, am putea trece in revisti nu atit o suitX de
lor realiziri ir"r domeniul portretisricii. Tabloul de personalitXli puternic individualizate cit, mai de-

corporalie***, o cucerire tipic olandezi, a fost pro- gdsiermamabniRi,taeitmepauggbiilnicceoi.angDstiouincpliaeI tcSpurliomi pcrTaierinei tovreareplotrtroeiz-ai-netiSte-errneinzcaisut-
movat cle Van Scor:el qi Dirh Jakobsz. Iiste remar-
cabil 9i Partrettil cle t'anzilie, pistrat la Muzeul din in portretele sale specificul venelian, a;a a fXcut-o

Kassei. Atribuit cu temei lui Heemslierck, tabloul
surprirrde prin aerul firesc al copiilol c*.. ie poarrx
cx atare. ;i El Greco pentru cel spaniol. Cine se gindegte la

* ,Iar:ob Cornelisz. van C)osts:lr'rcn (c. 1470**1b33), Spania, igi amintegte de Loyola, de Don Quijote

;i de El Greco. Tocmai pentru cX cretanul venise

zis Jacob clin Amsteldarn, pictor si gravol olandcz, ttrimov"pePursrraoiitb,Slet.rmaDnaascmddaisitneeaipinnratiengtestreraii dalcuiloiierdT(aLil4ica7r7ne1dr*idt mudnineeei con-
scolii de picturi de la Amsterdam.
fondatorr-rl date
u* Flans Floris de Vriendt (1516i20-1570) si Willem unde
Key (1520-1568), pictori llamanzi italienizan!i, activi
]a A**n*twGeirldpeenns. tiick qi mitul cd ar fi trait 99 de ani! -o in ultima vrcme
cercetdtorii plauzibild datd rnai tirzie
considerd
2gl (1487-1490).

ca str;in la Toledo, l-au frapat, mai mult decit ginea regelui, a c6rui.reprezenrare consrituie prima
pe oricare spaniol, ascez.a gi extazul, specifice 1o- ohligalie a picrorului ile
mai rntrlt prirr costum, i.ncsuertme,netr,ebpuriina sugerati
cuiui. Figurile sale dssep-saircriitrfnisaptneei,csicgfiucotl-itperidcneeinssimenagumelliinr-Xe ocupalii
expresii ale acelui pdreinccitiaprerin- ca vinXtoarea sau arta illi.ituhii
intre ele de parcX -cu
trlsXturile fe1ei, cu atit mai mult
consangvini, frizeazd" demenqa. Nu lncape indo- cit dinastia spaniolS, devenitX anemicX gi vlXguit5,
nu mai dispunea pe vremea lui Veldzquez-d,e o
ial5 ci subiectivitatea pictorului a contribuit in
mare misuri ia reiiefarea acestei structuri psihice. rg.ali fortX qi autoritate suveranS, individualitXgile
fiind incXtuqate de
in orice caz, toledanii acceptau cu plicere ima- ceremonial. Spiritul liber, ge-
ginea propusi, fiind de acord si fie consideraji neros al maestrului se putea afiima, cu osebire,
astfel cum ii vXzuse grecul. Pictorul a configurat, avea in fali oameni care-i erau inferiori
daci nu o realitarc spanioli, apoi cu certitudine cind

sub.aspect social, pictorul surprinzind cu. o remar-
ure ideal spaniol. Ast5zi, portretele realizate de cabili precizie qi siguraula narura traglcomrca a
El Greco sint preguite chiar gi de acei amatori de bufonilor de curte qi a piricilor

art; care nu manifesti ingelegere fali de compo- l.,'6P.a'.p; a^.nDorirniad*u-lopcouiptr5e,lefilroerg.teP,ruilenjuull din primele
ziliile sale, fiind inhibali de caracterul lor straniu,
singular. A conchide, insi, de aici, ci picgorul ar exceigional,
comanda de onoare de a portrerizi capul Lisericii
fi fcoosnt,st.iptuoitoriveitroaapret,itugdreincuilol f.i^in.j"dlr,l.i.p.tstilt pgrtretist, tcaactotulicl ec,uafmebluilliadedeaafiseadl irs.-tti.ntugiepoIapoRaroe.m. asi,rXcionen,-
de obiec-
ar
tivitatea portretistului inniscut., Fnergia sa crea-
toate acestea au potenlat acuitatea vizuall a pic-
tsoeamrea-nifetesmtl ereralaritigvi nmeoidnefrriantaitni inpocrotrmetpeo, zciolini f-e- torului,_ permiiindu-i sX infiptuiascX o operl' de
rindu-le acestora o accesibilitate mai mare. Iati mare ::asllnet.

de ce mul;i iubitori de artX au preferat portre- terPiiemdoendoi.aplea.rsrep,acnrieoplelr,scprr-erlzuel natiunrdouc-sraelier-iig;iidaqli p-rue--
tele lui El Greco pentru ca, pornind de la ele, si liriut, cu r,Xdita premoniliurre ajuvsefinr.illiir,uslrayn,a.pro"as*a,
descopere calea de acces citie crealia sa majorX,
altX p.arte, burghezia olandezX,
singularS. victorioasi. Toamn5 tirzie gi piimivar5 in floare.

Vel|zquez a fost pictorul Curlii spaniole gi a Contemplind ;i comparind opirele ceior rnai mari
rispuns ruturor obligaliilor legate de funcgia sa porffeti$ti. ai secolului al XVII-lea, Veldzquez gi
Frans Hals, te frapeazi irrevirabil rcesr conrrasr.
spre deplina satisfaclie a suveranilor. Ne-am putea in cele doui cazuri, obiectul picturii difer5 cate-
gorlc, in funcqie de natura poporului, de sarea
r1ltepta, a;adar, ca portretele regilor, ale infaniilor
1i doamnelor de la curte sX reprezinte chintesenla
9i erpresia supremX a artei sale. ins5 in ochii ama- social5 qi i.sdteorrioeliu-l_Djaucc5a,tindsplorimlieetlXelislealerepspoertcrteivtee
torulni de arfi, care evoc; tn gind sala Yelizquez, pe. scena
de la Prado, portretele piticilor, ale bufonilor
colective, Frans Flals a reugit-s5 vizualizez6, intr-o
regelui depi;esc cu mult pe cele ale persoanelor manierX atit cdaegfiesreicnittiSm,efnoturllalovritdaeli',soelixdp^aarnitsaitvei,
;i aria din mai m^rrlt. ,','totive.^in prirnul
r"iini.d",, modele rXbditoare. a b5rbalilor
,,tn5llimile 1or" nu erau
Apoi, o-peicrmstotiitrneudlluffaxa1uv5loiurnintef-iaplircicvauirreisuprlvlmrerruiannneztla)itostoaXtrt'reu, gnciuau-rn;ei baacrireneadssitmlaalsiutenpidsroaontf-uocnruad,sipptmrioriobtusalfbecirloa,lef.acrtpoivriiu.tSIlug"iii.c-CXr.u"p*iticiimt,opr.ruurill-

supus
outea
iI modelul dincolo di aparenle, ficind * Este vorba de
o in"r*epgliostrr"atree obiectivi, implacabil5. 1n sfirgit, ima- 153 X (1650), pdstrat celebrul portret al papei Inocentiu
ln Galeria Doria-pamphiii, R,oma.

el a devenit ins5 mai rejinut, obosit qi, ca toli pune accentele decisive cu ajutorul luminii, Geniul
t.'ptimigtii inrbltritrili, ciezam. git, pe misurX ce este ,,aristocratic" prire firea lucrurilor, oricare
ar fi starea sa sociali 9i opiniile sale politice.
concet;Ienii sii deveneau mogtenitori ghiftuili yi
filistini. Portretele sale de grup tirzii, vizionare,
xproape fantomatice, pe drept admir,ate astizi cn Onurl preocupi imaginajia lui l{embrandt in-

precldere, F-lruanms1Ii{_aclosreaspturdnditeasuoagrtuastturalugi.iccdonatemge-- tr-un grad mai inalt decir cut;rre sau cutar.e jn-
poranilor.
divid. DacX e adevirat ci a creat un lung gir de
autoportrete, mai multe decit oricare a1t maestru,
niului singuratic, asemenea lui Rembranclt. Iar nu vanitatea l-a impins Ia aceasta, nu dorinp de
destoinictrl Van der Flelst* a ajuns si se bucure
de succesul ce i-a fost refuzat lui Frans Hals 9i a eterniza conformalia deosebiti a propriului chip,
iui Rembrandt. ci rnai degrabd faptul cd imaginea diir oglindi ^ii
era uR model comod, lesne accisibil, la care putea
1clga,s1,Ri[c"eis-mt-5braaacnaedratts,etXgi,eiamniancgeridneaeftr,aiincntraifdarilc;aiinulainptXesiitiinndgeetleeocgruei'rla-i urmlri gi descifra nu numai elementeie de tizio-
nomie individuali ci, mai degrabS, fenomenele de
ismpbiriittrfinugiraer,e,prtreacnuzmiroqriiie. xLp,rlessuirvpitrainiedxeaEiinstXorgilleinddei
mai acopnrosfiduenrd,aattere9pil'eczuepnritnaznXt taoal rfeiraii operei sale. El m5rturii ale existenlei umane trecdtoare gi
olandeze, tre- limitate.
este A creat cea mai perfecti autobiografie
gini, in care descifrlm, ins5, nu numai in ima-
cindu-se astfel cu vederea multe din aspiragiile Ei
str5duinlele ovliaznidnedz,diinrecsejini sEuil domenii mul- destinul
tiple. F)l nu sale, pictorului ci, dincolo de aceasta, soarta generali a
este ingust al ter-

menului, fiind iSnuridu,riint t-r-o dma5cslurnXumEai idmomarienadte-cit omului de geniu. Cu fiecare pas ascendent ficut

dinspre Vest gi de Rembrandt, el se indepiria ror mai mult de
ni se pare la o privire superficialX, de un spirit contemporani qi concer;teni, fiind cu atir mai
al vremii supranalional. Cu cit mai complexl este pulin accepmt de ace$tia drept portretistul 1or.
o fire in sine, cu atit mai adinc ascnnds tot ce
a asimilat ea din afarX. ln tinerege llembrandt in opozilie cu Rembrandt, Rubens a $tiur s;
fusese preocupat, intr-o manieri cu totul neolan-
pistreze, pinl la capXtul zilelor sale, relajii cordiale,

dezd, de acjiirni dramatice. Astfel, de pildi, con- armonioase cu contemporanii, nu numai datoriti
caracterului s5u conciliant, firii sale amabile, dar
fruntat cr.r problema portretului dublu, el a tnf5-
lBiqirabtaintulluoci ualcutinveiinstpirriosfetastiiucnee, au1s1aprfoecmeseidainiai meisct.e qi mullumitX faptului cZ arta sa corespundea spi-
ritului vremii, culturii supranalionale dominante
asociati qi subordonarX; afa se prezintX ltrcrurile atit la Antwerpen cit qi in Italia, Franla, Anglia
in portretul sogilor Anslo qi tn cel al maestru-
lui constructor de cor;bii. Mai tirziu, in culmea gi Spania. El a reuqit sX impace inclinalii, tendinle
gloriei, el prrlverizeazd cu o puternicl lovituri
gi obligalii care p5reau a se contrazice, cum or fi

formula tradilionalX a portretului de corporalie. francheqea flamandi, ortodoxia bisericeascS, slu-
jirea diferitelor Curli gi o conceplie cam libertinl
In Rondwl de noapte -_ spre nemulqumirea clien- a moravurilor de tent5 dionisiaco-p5ginX. Firegte,
nlcileaolsrau-biuoxretdaolpniunanlroeecareumiqptliealictacidurXi uiana flux dinamic tradlio-
pafalrempqtiougnil idac:id, ainicntersertnpRorudinbfgeirneisnsnc;i,iscscoouncttieeatmlatpaeorrsreaelnobiria,ezirnaauqtiimcpope-
personajelor, in timp

locul egalitilii demo-
cratice. El construiegte, structlrreazd imaginea gi
ce $ansa ;i succesul lui Van Dyck au o alti expli-
* Bartholorreus van der Helst (1613-1670), pictor
o{icial al Casei de Orania, autor de portrete flatante, cagie. Ambilia lui Van Dyck, talentul siu maleibil
veneau in intimpinarea cerinlelor societ5gii, reali-
pictate cu virtuozitate. zind cu bunlvoie ideaiurile ocesteia.

Van Dych gi-a inceput cariera in atelierul lui generos in Anglia. Se poate presupune cX pictorul,
ca maestru de ceremonii, a educat nobilimea bri-
ItLrbcrrs, I iiud ttrbjug.rL dc I.,r';a ccoplelit,-,.1r c
maestrului atit in domeniul invenliunii qi compo-
cpiot r;ii.eatel oirngafnailzairici lmrournacisi pdeeceiaclihgitpiii.sEtaxuistiXn tanicX, cam grosoianX qi refractarX, invSlind-o si
ziliei,
ut ele adopte o demnitate mai degajatS, ci portretele
sale au aclionat asemenea unor modele de urmat.
dubiu itr privinla atribuirii, oscilind. intre Rubens Oricit de puternic sI fi fost inriurili Rubens
,i Van Dvck. Toruii, firea nervoasX, de o sensi-
Lilit"t. femininX 5i cam cochcti a rtrrXrtrlui este pEei VcaonntDemycpkorianniIitaloliar,itcaaliepnoir,trdeutipltii ei i-au dep5qit
^pmrinato.priozAiliesecutracenaspvuignueroinirspi,sivhioriloiSgiaa cum francezul

sesizabilX Claude a iegit invingXtor asupra peisagiEtilor me-
ainm1u6ri6t0i,nR1e6m4b0r,aVnadnt l)yck in
piciolului u.,tea *ii ui,-'r cilui tinir ridionali. Rubens
'pceerlsuoi ,vtairlsiriinliicii. a vizitat Italia, 164I, Yeldzquez in 1666,
Ln.i Van Dyck Frans Hals in 1669. Cv aceasta s-a incheiat epoca
marilor creatori qi a urmat, pentru multl vreme,
decit
studiind temeinic crealia lui Tilian, pe care 9i l-a o perioadX relativ stearpX. Portretistica este de-
ales de moclel. Fermecat de cultura meri'dionalX,
de cromatica veneiianS, s-a emancipat de sub in-
fluenla Iui piqind astfel i.npec-l.incaafleilea pend.ntX in foarte marJ mXsurX de situalia poli-
Rubens, Ascultind de care iici qi a societSlii
i-a aiigurat s".cesui. economic5 inalt decit respective -articshtiiacrl
firii intr-un producAia
grad mai
sale, s-"a desprins de patria sa burghezS, fiind atras in genere.
d. LleatlGttennoavaajauncguec,emrltaci utiruzgiuu,-
la i.rmea palateior ln Germania, pinX tirziu in secoiul al XVIII-lea,
Curtea Angliei. persisti ruina qi neputinla provocate de marele
rinti favoruril"e aristocraliei locale. S-a cristal'izat,
cu axcpersetc.rpartiles.ti,cotinpsurdl epiaotrterexetumlupiladrismtinus,.l,tielvergeamnet,' iXzboi.- in Anglia, sXraci in talente autohtone,
trD
sclipesc doar slabe reflexe ale soarelui apus al lui
Van Dyck. Italia trliegte din am,intirile unui tre-
Figuri, vizuti intreagX, cste plasetX intr-un con- cut glorios. Nici m5car in Venelia nlr apare ceva
,.i, amolu. cu conientna.ei mediului ambiant
seniorial,'chipul fiind rel'ativ mic, depirtat de pri- notabil tn intervalul dintre Tintoretto Ei Tiepolo;
vitor. Intui*, d. la bun tnceput, prezentra unei intre Veldzquez qi Goya. In
Ia fel ;i in Spania,
nOilcaen.dao,irdraitoinritXpr;iirnuenloer conditii economice priel-
doamne sau a unui domn care, de la in5l1imea decenii
iqi coboari dPe.iua1trtib:luitneledirsectilriaii ale secolului al
poziiiei lo.r sociale, provocatX XVitI'-lea d5inuie un solid me$te$ug al picturii.
noastra; rmpresla Spiritul acestei picturi este coplegit, insX, de tot
sociale,'de il'asi, eit. mai puternici decit cea l5-
sat; d; notele individuale ile modeiului. O linutX mai multi inerlie, ea supunindu-se, docilX, nevoilor
dc Iux ale clien telei. Onoarea portretisticii olan-
cenuxlmpltirevimarlttaSrce,uadeoctaersramtcgtilenlrraaetnlioiirdeupeimcrsoitononvaaerlneei'etVnolnaeu,'rilnnsgolr:ild9icei\tsac"t deze o mai menline, pentru o perioadi, Gerard
Terborch, care conferX marilor comercianli por-
tretizaqi un oarecare rafinament cliplomatic, mar-
Dcntru portretele" distin se ale nobililor qi pentru cind cu decentrS caracterele personaie, in tablouri
infXliqarea graliei feminine' intors la Antwerpen, de format mic, cu figuri constnrite la scarX rnic5
a creat efigii care, menlinute intr-o cromaticd mar
rece, par pceevpaXmmatirrtbeunrgghleezz,ei,nspartemoas^fccrualtiCvaurilnii si pXstrate intr-o artnonie cronraticX rece. Sing,rrri
sfirEit^- Frinta, unde tuonarhia autocraticX
i;i concentra
pe atunci for;ele, par€ a dispune de o picturl as-
gmi aan.nieorbi iltiomtlim-,ai comportamentul aristocratic, intr-o iendenti in acea epocX. Largillibre, Mignard,
rutinatX 9i mai schematic5. Subiect
receptor in ltalia, Van Dycl< a devenit un dascil 2t7 * Rdzboiul de treizeci de ani (1618-1648)'

Rigaucl qi Charles I-e Brun ofereau modele exem- peisajul. Reynolds, Gainsborough, Romney,
plare, de mare rXsunet, cu atir mai mult cu cit
portretele lor erau multiplicate prin stampe de Hoppner, Raeburn, Thomas Lawrence sint por-
tretiqtii de sncces ai aristocratriei engleze. ln con-
citre gravoli irr cupru avind o pregitire temei- diliile unor rinduieli de stat si sociale mai p-$uilin
nic5. Miiestria acadenrisri. mai ales pe tlrimul labile decit
-pseX in Franga, Eros-ul se manifesti el
desenulu'i, este fundamentar; exclusiv mai cuviincios. Englezilor le place sX-qi petreac;
teoriile timpul mai mult in aer liber, in gr5dinX, in parc,
italiene, chiar daci tenrativeie menite imbine decit in salort sau in bc,rtJoir. Tinr.rte 5i demni-
tatea unei clase privilegiate sir,t cele ce deter-
cromatica flamandii cu morfologia italian5 produc,
ttdurirneqi,-lcedi,nordmesinnpeiiccistriurvcdc,seutsiinlleuerl.ei*arerLtuias;ittiecine. c,Teprpeouiatpr,teXprieonJudvmreeemlceueala-
min5 in picturi atitudinea. intregii fignri. imbrX-
iFd-reaannltiuazandtoel ma-pnelrSianttevdioluuptireiadulilintliiemtrasutrpmicuotlcoflelb,nlimigeaiai-.i
sduefslfeisquitri5driei poutedreimi lneigt..rrtlee,bcirrbeXateliaisa.crXt,iitciocni$reientnr;- cXmintea
de sine, impunXtoare, rispunzind cu precXdere degrabX

DacX in
torie pentru desen gi manieri picturali, in Anglia
nevoilor de reprezentJre. in cursul secblului al intilnim uanrteeicmlecatiisvmecmhia, iadjuengsreabdXinse'flieircitliev.
XVIII-lea se afirml din ce in ce mai mult rolul Capo-
pronlovat sentimentalismul, doperele de Jos
femeii. in sfirqit, e sau Italia in reqedingele nobilimii errgleze, crealii
care acordi atentie ;i copilului. ln toare domeniile,
idealul social al momentrrlui, pr€cum qi costumul falX de care trebuiau sX st: afirmr tal;iourile por:-
Ia modX triurnfX asupra caracterelor personale,
tretigtilor englezi, constituiau un r:errl stimnlerrt,

individuale. Cei mai importanli pictori f rancezi preclrm qi aclevXrate lec1ii de mXiesirie.

dcguiinrCteshaeacsrodi linunol b-aillimXaeVuaIIcpIrr-eeleafeatrpin-odrutr-Wei tapetetcea{aocuaa,dr FeomrcaaigEzotioin.naSaredl,- Chenrali sX intregeascX silul portretelor de strX-
nro;i, ei aveau ia indeminX, ca o prezenlX impu-
nltoare, angajantX, prototipurile ilustre ale genu-
lui, ?ndeosebi cele ale lui Van l)1'ck. Reynolds a
colul al XVIiI-lea este un secol francez prin ex- fost un maestru prin excelenli eclectic, ferit ?nsX
celentrI. Arta omagiazX ii cultir'5 F.ros-rrl, intii
transfigurindu-l poetic, apoi tot rnai fXli; qi mai de consecinlele grave ale urrei asenrelrfle maniere

indrXzneq. Urmele sXpate de griji, de munca inte- adecolunc$rtniinldeai toprriotXpri;euipveariloorriti.XEqili sl.rle irrtelectuale Ei
lectualS sint trecute cu vederea, fiind stimulate
pletindea cI poate
cuprinde cu privirea iutreaga picturX, ca pe o
galanteria, un anume spirit de politele preveni- miqcare ,ascendenti; se cr':dea a fi pe punctul ei
toare. Doamnele gi domnii din tablouri n-au voie culminant, atingind, in sfir;it, 1elul. Era convins
sX se comporte, si apari altfel decit in saloane.
Ei ii pozeazX portretistului afilind, invariabil, o cX poate dispur-re liber de toate cuceririle inainta-

dispozilie de senini mulprmire de sine. ri1or.

Anglia, consolidatl sub aspect economic, ajunge irr secolui al XVIII-lea, errglezii sc do,'edesc a
fi prea putr;n ilrzestl'afi pentru sculpturS. Londra
si aibX o picturX autohtoni abia in a doua jumX- pcicatoVrielonr-elDiaesfiaciusnAtemlestederd.aanmatuolm-ie, este un orag
tate a secolului al XVIII-lea, limitindu-se, aproape -al
de articrilare
in exclusivitate, la douX genuri - portretul Ei
si structurare siguri a imaginii sint cornpensate la
rlnii c1e r,alorile cromatice ale strprafelei
* Stilul Loais-quatorze (Ludovic XIV, 1643-1715) Revnolds ;i de motive pline de efect. O -tr5sSla-
corespunde, in mare, bctrocuLui; stilu1 Lozr.is-quinze
(Ludovic XV, 1716*1774) reprczint:i rococozrl,' stilul tur5 comunX insX, tutrlror, rXspunzind unei cerinle
a vremii, este sinrlul pentru alcXtuire;r fizicl si
[,ou,is-seize (Ludovir: XVI, 1774-1792) rnarcheazir [n- linuta frurnoirsS, pentru gratrie. TrXs. turile indir.i-
ccpr-itul c lasici sn't u,Iui.

duale sint integrats cu prudenjX tiptrlui general, latura spirituall decit de cea senzuall a vielii. in
idealului urei comrlnitXli care trliegte cuviincios, ce urir6ste poi'trctul, nota de catactcr ii ie locui
izvorit din starea qi
in condilii materiale prielnice. co-olerentei. tipicul clasa

gfroeenrnriAigemgirini*taand_ioXelt-ul.eiricErsaiGetIraneaitt.9iiXimnmisedbdbnoeeotagrzcloXeviutloisg-clehteiaef^cisipuantoedurp,mrt-rrireenagtlieuaurdlcseietcnslauittneqrinlfinuatosiiimlitiAibv;pcii,ela,mmdddeaaee-ii rn.ialI c.dincl i'i fala elementelor individuale. ['ri-
mare serrsibilito.te, stilul personr'rJ. ciruil ii rXmine t-inipirLilc
vite de pe o.elevrrti nolifi-e intelectl'ralX,
credincios, inarmat cu o siguranqi caluri. In pic- noi oferl. o irn;rginc crltlca Nu ;tinr
tura sa, farmecul feminin beneficiazi de un spor ll peslnllsta.
clacX in secoiul nl XVl.iI-l.a o"urtenii au fost real-
mcnte nrai fcricili clecit cei din secoiul al XiX-lea;
potrivit insir rnXrturiei
picturii, ei per si fi fost

mai lelici1i. Chipuli chinuite, ptfierr.ric trarcate
g-dreina,pdreir-nmeulencdaecinetneiileaclteuaslei,coalpu-lauri in pic-
de spirittralizare ;i fineie rafinatX, trisXturile de de soarta
trecut'
turi abia

penel mingiioase conferind ipmiealgiiinstiriXotrucf'iereriEciitlul mari-- Odati cu cre$terea puterii burghez-iei, condiliiie
sociaie clin Irranja gi Ger:,r.rnia se aplopie de cele
nozitate, iar ansamblului ce se dezvolt"seiX
in Olanda inci diir secolui al
monie. Rezultatul este de un efect tomnatic, sublim, XVII-lea. Daci tn acele vremuri artistul olandez
o adevirati desfXtare
de un gust atrlieiess-c peRtru era confruntat cu o colectivitate or5EeneascX, avind
ochi. Astfel operele acestui maestru o mentalitate unitarl, artistul plastic din secclul
in me-
moria prilitor:ului, cire inclin5, uneori, sX-l con-
sidere clrept un precursor al lui Renoir. trecut s-a trezit fagYa in fali cu ,,publicul" in ipos-
ptParuzebXalicdsuteile^p, -aintrsaoici,le,csdet ebvacrellaiaeunrgticcunalrlmepulualtnneeseciaanpzeifatceolar"n_eanrtnzert.il
Scolianul I{aeburn rezolvX problema majori a
portretului, a vizualizlrii particularitXtilor indi-
i'iduale, csiungoulasirgeu,racuniX..coan;miiirili1naii., clar5 a- lelului
urmirit, "a"r.iisntotecraaltiait de orecise ca Biserica sau Curtea sau
a tonului care de altXdati. Talenteie mai viguroas.e
am;nte$te de Frans Hals gi tntr-o manierX mai
burghezi, mai viril5 decit rivalii sXi care triiau sau acelea care se consider5 ca atare, sfideazi
g,usturiie plutocraliei parr-enite, lipsite de. tradilie.
iu atmosfera nobilimii britani'ce. Hoppner qi Prin aceasta se redttce preslunca slllulur epoctr
Lavrrence urmeazl modelul oferit de Reynolds,
care a intrunit sufragiile publicului; Romney schi- xsuDra orodtrctici dc artX' dup5 cum intensificarea
i se pare esenfial, de parci l-ar
flei aczoinmceomtipvlualt ce ma- ..t-ri-lrr.it;to. dintre dir ersele iuituri nalionale s15-
de la distanqi, eiaborindu-;i o
be;te adeseori legiturile dintle artisti .9i patria lor
niera care creeazl o anLlme impresie de gol.
in Franta dezvoltarea artei cunoalte o brusci dinec' ebpa'sstXinXa.ibNi,uriineraosfai rairtdiSetil,ailnadeloosrebtriagtaeririr.rarn'iie,
dotri patt'ie electivX: Roml sau Paristrl.
ce'zurl, odati cu rXsnrrrrXrile poiitice qi sociale,
aalerlltSoaceurcnnnooulauqtlptuianor1ileitXlcfoIiirXt'EsE-leteiipienianlirfeaicstceetee,ilnLaalt1etlligtsfrieliaocnloslonddfoiiceemioim.cdn$aaiurqte.iii'inagFvqtXiiinnrfXt-|
cu nlarea Revolurie, in timp ce iu Angli" .n i$i e-l fi citit pc Karit sau pe Sihopenhauer' fXrX a
urnreazX calea fXrX nici o rupturi. fi lrrat cunoltinfi. cit de cit' cle rezultatele cer-
."t;iltot Etiiniifice, arti;tii lespirX' totu-5i' acelagi
OdatX cu secolul al XIXlea se afilmi o vXditi
aer ca ginditorii qi savanlii de frurrte. I)ragostea
rmeuasce;ileariem. ^pAorttraivma atei nndoiunllcdioebr udteeaplzolleciureu, ndespinofrrude-

seriozitate ;i moralitate, preocupatX mai rnult de

* Aluzie la Joshua Reynolds (L723-7792), membru 261 " Der Zeitstil

fondator, iar din. 1768 preqedinte al lui Royal Academy

(Londra).

pitimaqX perlrru adevXr, resorr activ al demersu- Noul, ceea ce este propriu secolului al XIX-lea,
riior griinlifice, este resimliti ca obligalie de onoare,
ca virrure, Ei de cltre arti$rii secolului al XIX-lea. se manifesti iritii cu mai nrr,rltj;i clarir"rtc in descn,
in special in Germania care, dupl o lungi t5cere,
lir literaturd. cu dcosebire in r{)mrn, csre cit sc i9i face din nou simlit5 prezen\a in artele plastice.

dp,t,ireBg'le,litrnletlevoesdrs.clteiTegtctavrrriendcrsec"pnusu-tiiih-poLksdr-unrcgrnnicld.isneacelebp'laooutnairicer.eFisltLaruiutpieLesictpntlrit,rtrt.uriTt",jo*rrripivrec,-,rsia,- ln Franja desenul domini episodic, mai cu seaml
in crealia lui Ingres. F5cind abstraclie de culoare,

portretistul surprinde datele structurale, perene, ale
fiinlei singulaie sub aspect spiritual-psihic. M;
I)ostoievski, adici pentru scriitorii cei mai repre- gindesc aici nu la schile sau studii, ci mai cle-
zentativi din vremea lor' gi foarte pr-e1ui1i nsilzi.
Un cititor din secolul ol XViII-lei ar ionsidera grabl 19 efigii atit de precis desenate,.marcind o
o asemenea operi mai degrabi drept gtiinlifici prezenld. major6 sub aspect portretistic, ca cele

decit literarX. Pictori clin secolul al XIX-lea, care create de Ingres.

altfetr nu prezint5 aproape nici o tris5turi comunX, Pictura care a tnflorit in cursul secolului al
se intihresc in c;utarea obstinati a adev5rului. Prin XIX-lea, indeosebi in Franla, permite recunoa$-
terea clarX a avatarurilor artei portretului, de la
aceasta r.alori etice tncalcX domeniul esteticului. abstract gi spiritual, la senzorial, l:r iiuzionism ma-
cFoIcminpdas. irunn.iilyfga.l.i
ocol, trecind prin faza - milei, a terial qi cromatic.
de existenla
tris_ti a dezmoEte- in ultimele decenii ale secolului al XIX-lea in
nililor- soartei, arta se intilnegte din nou cu religia,
apropiindu-se, odati mai mult, de neasemuitul olin- primele rtnduri se aflau aga-ziqii impresioniqti, care,

dez al secolului al XVII-lea. Receptarea corect;, dup5 infringerea unor serioase opozilii, Ei-au exer-
citat influenga exemplar5 departe, dincolo de gra-
plirai de inleiegere a operei lui itimbrandt face
parte din cuceririle spirituale ale secolului al nilele Franpei. Programul lor, proclamat drept lege

,KiX-lea. general valabilX, pare a fi priclnic portretului, de
vreme ce ei nu fac in fond altceva decit sX portre-
Continnitatea dintre trecutul apropiar gi z-ilele tizeze._Chiar qi peisajele lor sint vl.zute in oarecare
noastre s-a intrerup.t in domeniul.meqtequguhii, insi
cunoagterea practicii artistice mei vechi, in ansam- misura asemenea unor ,,portrete". Ei nu inven-
biul ei, s-a adincir. Pictori care vizireaz\ mtrzee nloimr;icv,.iczeiul npeuaiinreznuu.ltBXodtllitn-
teazi nimic, nu povesteJc-
igi r'5d infiptuite idealurile in capodopere din programului
sccolele al XV-lea, el XVi-lea qi, mai cu seami, vit intenliei,
al XVII-lea. AfinitXli elective ;i nu presiunea tra- cazul individual dat, dizolvtndu-se in fenomenul
unic, nerepetabil. Ei privesc, ins5, motivul de la
diliei l-au condus pe Nlanet la Velrizquez, pe Max distanlX. Privirea lor, mai mult rezumativi, sin-
I-iel>erntlnn la Frans F{als, poare qi pe unii pictori teticl, decit anaiiticX, este in tntregime solicitat5,
englezi la [Jotticelli. inrobiti de luminl
relativ indiferenji f6ai lciuldoaerefi.inImgapruemsioanni5g.tiiPdeenvtrinu
i.nNcilzr-uuminudl dupX adevir, porrreristii ii descoperl Manet o legXtur5 de sparanghel prezinti acelaEi
l,rJ- p. spaniolul Velzizluez-.. ge c'lurn- interes ca un chip de om. Aieastf limiteazX, evi-
clezul Frans IIals. Clutirrd sI redee fXra paren dent, importanla artei lor portretistice. Dintre toli
precollceprlte o p:lrriclllarirare fizionornicl dat5, impresionigtii, Degas, care s-a linut pulin mai
ei. i;i. afirn, i,. pregnant, prop.ria..subiectivitate. As- rcaellaet?ssa5s,inpdoetainttoeevrcaeerlSel mg-iiasi irsiniandrgeeubdrurienlapseloSpro,tcraeatfissoats. tcIal-er
piralir corrqtier-rtI cXtre originalitate neutraliz.:a2\" mai
pericolnl ce rezulti ciirr cunoaiterea arrei alttrra. mare

el il
admirX pe Ingres gi este un desenator pasionat.
',,Litclaturii {rumoas.i", l)t'1r'trislici C6zanne, situai la polul opus falX de Degas, prctor

isniorsreisntscuol lrcseelcmvcani!)pcrsotperil.oraartletedrempeanrtueluci.le9iaimfipruen-
cunoscXtor de oameni 5i nu poate lti considerat
un portretist autentic.
Citre mijlocul secolului al XIX-lea a apXlut
fotografia; ea a devenit un concurent al portre- l. Iluber[ si
tisricii gi, in ce privegte aspectul economic, utt Jan van lJyck:
concurent periculos. Artiqtii privesc cu. disprel PlJeoicuri-irrpi alinoclu'(-lni -rcii'lli
munca mecanica gi inferioari..a fotografului, opi- txl .{ltat ttl cl ;n
nind ci n-ar exista nici o legXturX, nici o atingere
intre artX qi fotografie. Legitura este insX incil- G:rncl

aciltiXVEi-iaerae efecte multiple. Dupi cum in secolul
setea de carte a f.avorizat
inventarea
tiparului, la fel in secolul al XIX-lea Etiinla qi
setea de adevXr au determinat aparilis. camerei
fotografice, in stare si ofere imagini-document,
demne de incredere. Pictorilor li se oferea astfel
o comodX scarX de reduclie, un ajutor eficient,
un mijloc de control de care s-au slujit muilli dintre

ei, fXrI ,a o recunoagte. Nu se plltea, ins5, ca la
un moment dat artiEtii si nu se satttre de prea
multi,,autenticitate",,,veridicitate",,,naturalele"
Ei sX nu ajurrgX sX le priveascX cr-r suspiciune. Tu
consecinll, ,au deplasat centt'ul dc greutate al efor-

turilor intr-un domenir-r in care fotografia nu-i
pritea rlicidecllrn concura. Acesta este clomcniul
iron,aticii 9i al viziunii voit subiective.

in secolul al XXlea subiectivitatea se emanci-
peazX de obligalii ;i servituji; ea pomegte pe calea

c,rnfigurXrii aibitrare, distanlindu-"se cu buni StiinlX
cle oFiceiul dat. Aici arti$tii sint' firegte, amenin-

leii de pericolui unei alte servituli, 1i anume de
inregimentarea srrb steagr.rl unei noi maniere ia

mod5. Tn toate timpurile personalitllile creatoare

viguroase s-au confrulltat cu tlatllra, fiurindu-qi,
fiecare, un stil propriu; in secolul ai XX-lea lupta

se cluce de dragul elabor5rii Ei impunelii ur.rtri stil,

rezultatul fiind un nou manierism. in portretisticX

se unnXre;te evitarea aspectelor concret-illform:-t-

tive, atit prin par'afr azi, cit qi prirr exagerare:1
aforisticX a Linor trlsXttrri 9i atitudini c;rracteris-

tice.

2. l{ubert si i},
Jan van Eyck:
&'
Pr: istrl
I)cterliu clin pattortl l;l
'qrsi;
,.P.:lt'r'ini i", Altilrul
rlin Ganrl s

k

n$

's

ffi

iq

il. tlubert si ,. Hul:crt ,"i Jatn.an Fjr-ck: ,\ltar.u1 clitr Ganti iLlcst:lrs)
.fan van El'ck:
:. Ilulterf si J,.eirnrgyr:ar'n'.riltrsl-ick.f:iDPtcri.slril'l fc, r.lrl i(r'Irijtitit;er
Ilcisai .lri:a1iu din
I)ctaliu rlin panoul

...Tttclct'ittorii ctt'i
r.lrcpti" (copit'),
Altalr.rl clirr Gancl

llt.t.lni]tt.!

ar:: ill'ii t
i 1i,'

ll. IIug() varr der (i0es: lr:rt irtrrl oIiginirr'

,/?t:_
:;iji,.:"

s:l'

,4

,,,,.4*.4r"14

f). I)irlic Ilr;uts: ('r'istos si lcian lJokrzi'rtorul (d('j-aliu)

W;) #€*!lt-- : J: .

w'

1tr. I)iclic llouts: Sl. llic

ll. Hieronymus Bosch; Ispitilc:r Sf. Anton
ll, Geertgen tot Sint Jans: IJotlzi:itolul in peisaj

i5 n. Pieter llruagel cel Ri-ltrin: I;rrna

l5 b. Ilntegel: lalna (cictr,lilt)

sg'gi-.'i r

16. Konrad Witz: Iisus si Sf. Pelru, clin .,2\ltalul de la

Gcnr:va" (detaliu)
i7. Albrecht Diirer: Pcisaj cu trloard

?(r. ,1.driaen B.rouw'er: Ciolr.trrril
:1. Ilercules Seghers:1rt'1sa] clc n.LLttltc cli nlivilc lanoratlicE

tr8. Jan van Goyen: fllita satuhii

19. Salomon van Ru3'sdael: I)upir lrloaic

22. Adriaen van de Velde: Piaja de la Schevcningen .....i'
Meindert llobberna: l)oui-r mori ile apd
.c'.91

l-1. Pieter IJrucgel cel Birtrin: Dans ldriinerst

25. Adriaen Brouq'er: J'ilr-:rni cintind s,{Yir'
26. Adriaen Iirouu er.: fiosirocli,iL.ic i.ijlirncascli
&

r.lj.

Jan Steen: ln fata ltanului

2u, Adriaen van Ostade: 'fdrani iri fala unei case
l!i" tr'ieter tle IIonch: flut'ieu unci ('itse olanclczt,

32. Vermeer
van Delft:
La proxenetd

33. Gabriel Metsu:

Doarnrri citind tl

scrisoarc

il. \-er:mter
r un I)elft:
i'ri lrrlrri .,i

l'-rl siiu

35. Antoine Watteau: Gama iubirii (detaliu)
3-l Rembrandt: Rdpirca iui Ganimcde

36. !'rsnqois ii8. Jean Baptiste
Bbucher: Chardin:
Scend de drngoste: llinrira ini-dtdtoare

;l?. Jean Ifaptiste ..!1. Jan r,ap p1'ck:
iror'irctul cl(-. cu-
Chardin: lur.tit-. a1 iui Gio-
', arrl; i ,A.r'r'roif ini s i
Rugdciune la u:tsi -rl Giovat'rnci Cc-

i-a1tIi

{1. Rogier van der ll'eyden: Irlancesc.o d'Este
4{1..}an van Fi-vck:.loclocus 1rv6i si Fllisabctll liorltlttt

4j'3o.rtIrlaertlusl Memling:
Niccolo aI lui
zdisi Fot-
zore Spinelli (Gio-
vanni Candida?)

4il. Ghirlandajo: .{-1. Leonatdo da Vinci: Poltt'ctr-t} zis a1 Giner-r'ci clt'lltrtrc
Mogne:rg cr,i copil

47. Titian: lmpdratul Carol aI V-lea (detaliu)

45. Rafael:

Portretul Cardi-
naluhil Giulfo

de'Medici

,1ri. llans Holbein
cel Tin5r:
Poltretul sol,iei cu
tei doi c'opii tnai
rrari

49. fitian: j-r0. El Greco: Portret de bSrbat
Fortretul Iui An-
toine Perrcnot de

Granvelle