EB EB
Pavel Apostol ENCICLOPEDIA DE BUZUNAR
Viitorul PAVEL APOSTOL YIITORUT
Noua carte a glnditorului marxlst Pavel Apostol - EDrruRA $TilNTTFTCA $r ENCICLOPEDICA
unul dintre lniliatorii pedagogiei prospective dln Rominia
gi dintre fondatorii Federagiei Mondiale de Studierea
Vdoilltoogruielui ist-udcioenrisiti;tiuicereolsrlilntveiiztlorcurliutiic. l a teoriel gi meto-
Lucrarea prezintl metodele gi tehnicile moderne
ale prospectlvei, expunind o concepfle oritinall prlvlnd
metodologia dialectlc[ a studierii viitorului, urmatl de
o confruntare crltlcl cu modelele globale referitoare
la viitorul omenirii, de reflecjll asupra populafiei, teh-
nologiei gi educa;iel, precum ;i de trei ,,cortrtr-utopii"
despre om, iubire gi famille.
Lei 12
,#f- ,lc, g' c L
EB
ENCICLOPEDIA DE BUZUNAR
PAVEL APOSTOL
Yiitoru!
Edltura gtiingifici gi enciclopedicd
Bucure9ti,1977
,,{ ril - /(, (i t (
Redacton: lvffiRCEA f4,,qD!AN SUMAIT
Prcl'ati:i .....S
Ornrrl ,ng azi si 'riiiorul conditiei umane ... ..... 13
PARTEA i}iTiI
COI{CEPTE DE EAZA
Tehnoredactor': CON$T,Ah]T1N [0' D,\CF{E 2 )1
Clum ne irnaginS.m gi cum cunoagtem ,riiton:lir
61
J
Sturlierea si crearea viitorului 6.9J,
,-t
PARTE,d .{ DOUA
\{ETODOLOGXA STUDIERII VIITORUI.UI rl
4 5
\letodele de previziune
1. I[etode de va]ori{icare a stabilitnfii de sistem
2. Lletode de valori{icare a stabilitifii ttre sistem in r:lpoit cu
anumite variabile relevante
(4,t R - i[,, 9't
3. Metocle de sondare a salturilor calitative posibile (a disconti- 14
nuitdfilor) in dezvoltare. 79 Trei contla-utopii: ortul, iubirea, {amiiia JZJ
96 323
4. Cvasi-analiza de sistem 100 - Omui an'.rlui 2000 33&
109 - lubirea in secolul 21 336
5. Procedee sirnpiificate de analizi de sistem Familia in perspcctiva .riitorului
-
6. Metode ale ana.lizei de sistem
5 115 PARTEA A CINCEA
153 sElrNrFrcATrA EXPERTENTEX ROMAI{E$Tr
0 metodologie dialectici. de studiere a viitorului
Anexd: O rnetodologie de control stiinlific ;i public asupra identifi- 15 34.3
cirii, respeotiv selecfionSrii scopurilor ;i obiecti-relor sociale ' ' " ' ' 357
Gindire 9i acliurre prospectivir 35n
PARTEA A TREI.\
ATTERNATIVE MONDIALE Indice de materii
Rezumat jn limba enElezS. - Summarv
6
Despre,,Limitele cregterii"
t 185
De la ,,limitele cre;terii" 1a ,,creqterea organici"'
I
Dincolo de modelul Mesarovic-Pestel al sistemului global a1 lumii 205
9 217
S{o<leiul Bariloche: nevoile omenirii 9i ,,minimu1 social"
PARTEA A I'ATRA
CITEVA PROBLEME ACTUALE ALE TERMEI{ULUI LUNG
10
Cregterea demogra{ic6, decalajele economice 9i conclifia umanS' ' ' ' ' 257
11.
;;;;;;;;;,;;;Tehnotogie 9i ideologie
.Anexd'. ColcePtul de ''
t2 "23813
A.Asnpeercdt:eI{naoritainmdoimndeianlsi,iuanecaeloterhmnaoilougrigceirn' atecpornidoilrieitiifiumdeanceer"ce"ta"rc 296
13
Educalie Pentru viitor
6
PREFATA
krgiLauscrtuadreiearidi evfiiatollruplruei,ziimntpi rceounncierpctcuieapdelicbaalzii'ac;oiremspeutondzior--
lrrrrrc Ia analtza prospectivS a unor probleme mondiale. Scopr"rl
t,i cste sir contribuie la fundamenta.rea culturii generale a
ornului din RomAnia socialista, o culturi a umanismrrlui
lcvolu{ionar, deschisi spre viitor, in care ,,termenul lung"
ocrrl'ri ponclurca cuvcnitil .
l'rtt11itnto::lrri rlti'rilrriltarnrtillcicritorucrcsr-tc'iusltiui d(CiuIDl SinStrPo,duBcutcivurlea;tvi,ol1u9m1 1u),l
'lr,)i.rtlIilqi ly;illylclxf l>itliciltortntrtelatri,ai(iClo]IrDuSlttSi P(,EBduitucurarepsoti,iit1ic9a71,)B, uCcaulirteastetia,
autorul a supus unci investigafii critice diferite
1975) - ale iuptei de idei in jurul studiilor privind viitorul,
aspecte
relevind, cu lndreptalita rntndrie patriotici si cu satisfactia
tfcrireleuraclrepetriaotopvrruiiiutluo,irou;rtluiiignii,n{icafoilcn;,diu-csrirelaadtefievPl aacIartaiidncutclivaCirttolelmiaiuddneeisfteaxRfpiolmo-,rAanrper*o;-i,
cc constituie o modalitate remarcabill de depdgi're a contra-
* ,,Re{lec!ii pe narginea Programului Partidului Comunist RornAn
de {lurire a societ5,fii socialiste rnultilaterai dezvoltate gi irlaintare a RomA-
siininvtro-loumseurlieCdaeli.stattuedaiitip.eulbiilic;iateexpinlorualrteima auipitecrriuolat'dtid,
niei spre comunism",
p. 231-257, precum
in Era socialistd,, Reuista de filozoJie, Reuista econotnicd', Prognoza, Vtitorwl
.social etc.
dicl'iilor dintre ,,termen scurt"; ,,termen mediu", ,,tetmen de vedere ce l-am validat ;i in confruntarea, directl sau prin
lung", dintre explorativ 9i normativ, dintre imagine a viito-
scris, cu autorii unora din'aceste construclii asupra proble-
maticii umane.
rului ;i strategie de dezvoltare, precum si altele cu care este in sfir;it, ne-am verificat pozilia discutind unele-aspecte
semnificative ale viitoruiui
confnintati rJfleclia prospectivi actuali'. in aceastl lucrare bmenirii pe termen lung, ln
ne-am concerrtrat atentia asupra aspectelor noi apdrate in
slaeu-apmracdteicdaicpartougnltoimzeui l;icpaplaitnoli.ficirii lafea-mgeiditluiuacraiinlcieusi op;ciriaolbcislhmeima).ra populaliei, a progresului- tehnologic,
teoria din lara noastri,.
a relafiilor interpersonalc (rubrrea,
cirora
Reflecliile asupra perspectivelor de viitor ale dezvoltirii
mpnrouealmtisliastetreilorafroloerbmaieescatoivczeiles;tiiufisbi ussbotaiceniactltaiisvteeuandlieenicRaoomlmteuAnnlisuiamc;uriilruarilieinccreelairrsaiei
elaboreazi impreuni cu un colectir', in cadrul cercetirrilor
aefeRc.tuSa.teRosmubAneigai.daVoAlcuardneuml ideei dfeaglItiinalbeosrdoceiaalze[ ;i politice
doar sub
aspect general unele din aceste consideralii ce vor vedea ;i
ele, nu peste mult timp, lumina tiparului, intr-o formi
dezvoltati.
Sub titlui V'iitorttl ne-am propus si prezentim o sintezi
criticl a etapei actuale de dezvoltare a studierii viitorului
in care-;i glsesc locul unele cercetlri anterioare, revizute
;i aduse \a zi, dar rnai ales o serie de contribulii inedite la
dezbaterea unor probleme cheie ale acestui dorneniu. Astfei,
pentru intiia oari se schileazi o ontologie a studierii r.iito-
rului, pe care sprijinim, apoi, critica adusi inlelegerii pozi-
tiviste a epistemologiei acestei ramuri a reflecliei ;tiinfifice.
viitorului
Definiiia l5rgiti ;i regindita a studiilor asupra
infelese drept cercetare asupra procesului de creare a viito-
rului de c5.tre subiectul istoric colectiv ;i asupra modelelor
de acfiune corespunzitoare deschide o perspectivi noul, in-
spirata din conceplia marxistl. Orizontul astfel dobindit ne-a
ingdduit s[ prezentim, dupi criterii de sistematizare logica"
vmnioeitatoosrduterlliuedicecuaprvieoanlaoieaarreastidm-eiiaoptromogdenatootdiz.ol,clouegxipperuidnniicanildpecii-tleicddduiaap5les.ctu;ttidiciiniei fra9iii
cmipoldinaalitriili,lesisctoenmteimcip, oarpaenleinddesaibloardsaurege;stitiiniiefifliocigr,iciini tteerodriise-i
muilimilor vagi.
Cu acest aparat conceptual ;i metodologic am atacat
problema ,,modelelor globale", propunind, ;i in aceastn pri-
vin!6, direcfii noi de perfecfionare a acestora, dintr-un punct
10
OMUL DE AZt $MITOR{JI
CONDITIEI UMANE
tldrs;r::ie_tt.aritepriiuAattni,litcn{ucniaicurlimllvnivuud,aaans,e}eltaisdaaiee,btceuaicsiilt.nbr.c_-ftSoCsie,pp,pgmoiercermreeiiuc,eaidilftnndiezcidesoireisisaiIaenacucbu'sesiiunterosaenctratueiedvcfiapele-ii,ura1satseaunucusirlerpmtiielsuseeatnpaxlsiedp,innaelncdoitveuaiuric,rarn-re"i'tao-),stms-faecue.e,uscancnRoudsiorermeaesnfplacieitnsulecu;ttationsi--6ai;atda-.i
rlt,rsprins <le servitutea dependenlei necondilionate fa!i de
r;tttlioctctrerrltmcicuilacap;ltiitiatcropeoaranorssepteireuirinvlneitilfi,oosrcarririneeeinitniantdatseutt,i-ns;iccpoturemen--pimmoorcptdeal-miidnpeeirnricetuxsdilcsifr-teie,urn,itslice-iuapdrrlieiogbpoecrareiuarlee,t
,,naturale". Liberarea de sub imperiul ambianfei ;i al pro-
priului echipament de
semnificafii noi, instincte i-a dezviluit un uiriveri de
valorile in funclie de
r:are ;i-a durat condilia ;i scopurile sociale, dc
a aciiona
umand. Libertatea
con;tient in vederea afirmirii de sine a dcvcnit astlcl ddey-
mittIasttiaorfitamodamrneennirtiai lpdoaateexfiisteinntfeeripsrpeetcaitfilc,
scara lirgiti, umanc. drept
mai intii, in
de aceea,
selcctivi ;i opti-
/>roducere ;,i lrtebfreoydtu'icliei yoetn-ulwpi.e,
rnizatl a raport cu forfele
naturii -;i cu dependenfa instinctuali falzL dc mediu, apoi,
treptat, gi in raport cu forfele sociatre, ce-i ingrideau, pe alt
plan, autonomia abia dobinditl..
Fiinlarea ho orizontul libertdl'i'i il emarrcipcazi pe om
de servitutea fali de fortele naturii ce-i modeleazi mediul ;i
13
comportamentul instinctiv, dar, in acelagi timp, iI lipse;te de cunogtinfe ;i tehnologii de acfiune ,,produse" intr-un ritm
secuiitatea pe care i-o oferea supunerea totaii fa!5. de naturi.
Omul trlie;te intr-un fel nou, asumindu-;i rS"spuqderea pentru necunoscut inainte.
a{taephPanbrooi,lglo,rgeiinsee)lweanuoelbedleindvouemtneietinnaii,t,i,dat edceuacnulotruaian;t;'ieep"ien(r;cfteiiictntfaea,s)dtl;eziio,,o"empfiuculiteeenasltd"e
lisci-broaeecerifaatiazcldetue. catoecilneui-oaapusueul, tispnienrsirlmtvlrieiltiiujbndteaeiirl,tetacrtaeeecazaeussl;ttoaei citetaioalleeltig:aeedracio,t.mi.sv.ciiCnitnloadllilieiinacdctuirfvoe-istarafeteti,vei,oeair,i deplinci. Aceastl imensl putere a fost dobinditl intr-un
mornent in care o ppaortteendliianlusloeciceotnaolilmeice,xi;stitiennfitfeic--teh;intoolcomgaici
productive. cele ce dispun de menlin ln unol structuri
;i asuprire,
Indrlznind sl devinl liber de constringerile naturii, ;i militar cel mai emxaprloea-tarese cadrul oritatea popu-
A durat mult iar maj
sociale bazate pe
a luat asupra-;i riscul servitulii sociale. nu are carac- laliei globului fie cl se glse;te la inceputul unei lungi perioade
omul servitutea sociali in care va trebui sl recupereze in primul rind slaba dezvoltare
cind gi-a dat seama ci
pini anterioari impusi prin secole de exploatare gi asuprire
lerul ineluctabil at celei naturale. Condifiile sociale opresive
ctaaorlueonn-io,arlif.iseo(occii,e,detasut{ebi laslnoegcxaiapjalltiosSat"etia.n.r.ep"r)oc-eslullrirleevoinlufciounrsarddee dezvol-
gdui sree-pdreesoivaem-endie,;ie, xdpeloaacetaerae, p;iotafsiupsrcirheim-basteinttodt odaercpitrroe-
fiurire
ei... Emanciparea sociail a omului a fost smulsi condifiilor
Tehnologia amplificatoare ;i de maximl eficienll de
sociale adverse prin revolulii, riscoale, lupte impotriva
diverselor forme de expioatare, asuprire, alienare.
care dispunem permite, desigur, solulionarea multor pro-
Sub acest raport, omenirea se afla mereu ,,1a rispintie": astfel premisa unei emancipdri fdri prece-
lrleme i-n;i devine
trebuia si aleagl intre libertate gi acceptarea formei istori- acela;i timp insl, acela;i sistem al dispozitivelor de
clcnt.
ce;te date a lipsei de libertate. atb:clielldiru,npneeennt-atrraeamianpletliiifaiscuaoptoaraarirvelinegluiisiptroieirrifeien,csntueimlu-iicia;rei faiaccuoctnodvleiifrcitituliovaritlafiplziolrocsrei,',
Totu;i, in epoca noastrl, situalia de f-a,,alIsedaefltareIcautr.ispin- crcirrea unor sisteme de dominalie gi represiune echivalente
tie" are aspecte distinctive
;i inedite
Elementul nou, radical nou, consti in faptul cl s-a
declan;at o revolufionare atit de profundi a condiliei umane, <'rr totala instrumentalizare a persoanei gi a populafiilor,
nrrniprrlarea, de o eficienll infrico;itoare, a ginduriior, a
a interr.'enit o tnutalie atit de hotbritoare in structwra gi strrrsibilitiLlii ;i voinlei fieciruia. Ceea ce, in trecut, numeam
dinamica practic'ii sociale, incit omenirea a ajuns, intr-adevir,
in fond, o opliune a,,1irrd<erbvleemniet sociale", leexgisatteenldiaeleJodrnet,leimle iftiii,nlcde.rniei umane,-azi
intr-o sitwalie-l,itnitd; alegerea, presupune probleme pun in fafa
intre
,,a fi" ;i ,,a nu fi". unor alternati'u'e extreme: opfiunea pentru una dintre aces-
Revolulionarea practicii sociale in ansamblul ei, generatS"
de progresul comp1exului,,;tiin!1-tehno1ogie", determini, tca dobinde;te, in ultima instanfS", caracterul unei alegeri
intre a fi li,ber sau fi
nIaorsicnudtulinsa5.iun, tpeo,teanlaarletae,rnpaintilvelai:ucnonnisveer]v. adreeatencsaiutansetrnoefaclue-i a. n'w ont,. fi liber" transforml toate
Clci, echivalenla om
situafii create de consecinleie existenfei istorice a capita- ,,a fi :a
soluliile sociale intr-o opliune pentru socialism, comunism,
rrmanism revolulionar sat!, pentru capitalismul generator
lismului ;i de menfinerea acestuia sau instaurarea unei noi pcnnanent al unor noi forme de exploatare, asuprire, manipu-
societlli, socialiste. Raportul recent publicat de un grup de lirreE;vioilnuslitarumacecnetalelizraatrieaalcieonnadtoialiirleo.r sociale dc existen!i,
cercet1tori din cadrul Fundaliei Bariloche se intituleazl sem-
nificativ pentru aceasti noud. conpt'iinld., apdlwtd pe plan
rnondial, a necesitlfii de reorganizare social'istd' a natiunilor caracterul masiv, complex ;i complicat al problemelor gi,
;i statelor: Catastrofd. sau o nouii. societe.te? rnai ales, a1 soluliilor posibile impun o viziune prospect'iad,
de explorare 'pe tertneh lwng a viitorului. Problemele acute,
Se ridici in fala tuturora a;i a fieciruia problema folosir'ii
fondului mereu crescind de hotiritoare ale nafiunilor ;i a1e omenirii sint de a;a naturi
etnancipatoare, reaolwliolx&re
15
74
incit rezoluayea 7or nu este posibill decit prin serii de acfiuni r'a,Ld*erc",iisei,,"1tp's.ie"it"o*acpr.tia*cintv"folo.niitf'fnsireiiri-idrodl'iea,Daerpazaalolrnppi'nvauoriionlmliaitbuaoi;amtreuaebilltlieculeinesq;litririei-nlgtepviitsiliuatiletdidonuei,izin,uisiidbldueceiuplzuinovdodroetperalztzrtvao-"voari,orelm-tli'aitnraereCernmeu,il,aauodIoadei.anvglpaiitn.iaeatmdonrseuoiurra:"--l
coordonate pe citeva decenii. E destul si amintirn cL revo-
iulia ;i constructia socialistl, ca premise ale trecerii la co-
munisrn, reprezinti programe de soiufionare a problemelc.'r
us-maamnea,tusoricziaalte,docearneincescitiSti.vazeacni i;?i zeci de ani. Ce orinduire
! Jlii.n itt"t". Ei vor'lua decizii ;i vor acfiona, sperim, con--
Dar nu numai aceastl. alternativi r:adicall presupune o
pveitrsaplei,ctci,audm|nader lnfin:gantedu, tcraili;ziaraelate ;rdd;C;i;iea;ina"c"tiiottizriJr,e"iii;a;tcia^;su";ii-tita;ta1cce"cueit{sl"iictbuc,eaoneirenirliisbpnifinrudeaecerzlnetlreeilrmtntdipitteeuuvl,itdidbeitiveeomnicarii.itirszoefaAiari,ulcuelaienlm's;dufitpueevaoaprcsareniilcbrimuee:idllneeaseilpid,edaeneprnecceionzslaliiooimisnul;tiidriigne,aaal,arcticsdzlptieuiSuaripzntirniai.-i'
probleme de importanli
si, apoi, depa;irea efec-
telor subdezvoltarii anterioare, instaurarea unei noi
ordini economice internationale, eliminarea ri.zboiului
;i a folosirii forlei in raporturile dintre state, elaborarea
forme de cooperare internationali compatibile cu oarecum incomode, stinjenitoare ori chia"r supirltoare' Dal
unor
suveranitatea naliunilor ;ai statelor, schimbarea bazei ener- pentru oamenii ."r. toi acliona ;i decide in viitor, tocmai
getice, dc materii prime producliei, inllturarea efecteior
polulrii, asigurarea unui minim de irrand, condilii de locuit,
educalie si sinS"tate pentru toli, inclusiv pentru llrile in care aceste incertituclini ale noastre reprezinta dom,en'irtl I'ibet'-
tdlii, autentice, ilo cq're se poate tnanifesta 'in'iliati''ta, capaci't.atea
moartea psruobvoaclimatei ndtelrifioaamuedtee,vbeonaitlain;si odleitgoeanreeracroenasitiaznictrea Dpraecvliz'iiibtiolerudl earpceuparcinudme'
h| d,e inaenlie ;,i inoualie sociale.
datoratl nurnai certituclini ;i dezvoltari
ale istoriei 1or...
Emergenla gind'irii gi acliwnii prospectiue pe tennen lung cum ar mai fi posibiil, oate, crealia, nowl, progresnl? Trebuie
si invd!1m inlelepciwnea ternoenwlwi ltt'tt'g: s6 acceptim
nu insearnnS., deloc, ani.tcarea solulionirii problemelor, ci fiinlarea o-uri ci unitate a certitudinii incertitudinii,
dimpotrivl. cl'iinseoludleiadpiaelectte,ircma epnrolsupnegct,piareeispueputnerencaecnliulnuenag
infelegerea si-i ne dezvoltlm capacitatea de a infrunta'i incertitudinile,
i:r;rit'rcrrctiftoudrminiemcriensc"in"ddS""r"..n. stipinirii existentei in condi{ii c1e
ino e di q.t d., organizarea prezentului in vederea rezolv5rii ef ec tive
a pioblemelor intr-un viitor indep[rtat. Studiul concret al
ucsatnrliocnurglsaettnroalaitreiergniepi lledacectarocblneilizic,veco5-l"taarame ianpareirteataet,ramccteuiunnoliuianirmggeu-dmiaestniemtaluurlenagtdeeegpteeo
Ornul primitiv, copilul, chiar omul de asflzi, Iipsit de
tocucrctizlcloiunnldiltme;.t.ic.inu9litmfiiiec"c1,u.nsoe;sictwegtmein, dcsildree. anacemlci,ouanirdtoe.msmc,uaat,tsicunipurnaes-unapeucouirtnt'tlovsilncftacttetttrl tsuir-ii
intervalul de timp cerut de solutionarea celor mai multe
probleme sociale tlincolo de litnit eI e pr euizi,bil e, sustrigindu-le
(cibernetica: metoda ,,cutiei negre"), sd oudstt'rd'm incertitt't-
astfel controlului nostru . Cdctac{iunea prezetr,td creeazd ttiitorwl: )Iirrr, sl introducem in acfiunea de cunoa;tere (cercetare)
ea face posibilir anumite evolulii ulterioare gi, totodati,
face imposibile alteie. Mai ales acest din urml aspect este calculdno 'twpreuizibilwl, tar de
infcles mai greu, dcyi el se regiseste chiar in viafa de toate lrrincipii cle incertitudine, sri a ,,rationamentului nuanfat",
upzdinualeertlieine.pfaarAofsafdetcefseeailu,,eniwdxi eep-croiczsfiaitiabaciel;dai pltaseocaspt:iiubruo'niiflnedegsaroieudunaeiianzaiunSzm.t v-piitietl ordsceroa.aprDniieleedricaiir,,einaasctprfveeiugicinettoireveraea, ima.ginat o logici
,'ut'itd am
cc opereazl riguros cu concepte, prin natura lor, ,,r'agi",
imprecise din punct de vedere matematic' Tehnoiogia de
aicnlifootrnme aelfiiocnieanlit,dc9ibt' e6rnnectoicnird-i{iinteoefcottrtmcosecattztei,,
prezenti <:reeazi viitorul, in sens pozitir., constructiv, ;i azi ;i c1e pmeiinnteru-
.r.dtr,
negativ, privatir,.. i.ncerte, 'iiopreaizib'ite ... De ce s[ nu tragem concluzia ce.-se
impune pebaza aceste,i practici gia acestei stiinte a veacurilor
Viitorul are o structuri. profund dialecticir ,qi sub alt XX 9i XXi?
raport. Acliunilc trecut ;i cetre actuale au initiat,
noastre din
16 17
cer.iSnftuedloierrefuan, d_aemxepnlotraalereaaleSiocmreualurie. aUvmiiatnoirsumluuil corespund Partea intii
er ali onal (or
epocii noi CONCEPTE DE BAZA
explo,reaz5. ientat spre acliune coitrola tI ),
;ireesateo-lp,ur,olisopneacrt,iac,,inodp creeazi in'perspectiva pro-
gramului
cu curaj comunist, dar feilrelstielu;zi itire;ibumieisstdif.iIcielrei,roiccu: nsdostncfuritnutleg,i
gi luciditate,
necunoscutul, pprreovpizriiibcilounl d;iilieimi uprrneavnizeib. iVluili,tocreurltietusdteinreeazu$l-i
incertitudinea
tatul infruntirii dintre om gi condilia sa.
1
CE trSTE VIIT'OR.UL?
C.ea mai elementarl refleclie criticl descoperi ci termeirii
:,rrrr conceptele folosite in viafa de toate zilele, ideile consi-
,lcrate ,,evidenfe", de la sine inleles, ascund probleme, ridici
irrlr-cbEri ce necesitl eforturi considerabile derezolvare. Demer-
srrl gtiinlific consti, foarte probabil, tocmai in descoperirca
uCndaepa9ci citiantde,asdimelual
(;iorrnezuonlvanruea de probleme, acolo si atunci,
percepe nimic problematic.
scsiza o problemi rrrarcheazi inceputul raportirii
l(alaclaecuenasmtlirafdirernpealpieoma,sucopnrsatautSn. esiimstludlricodmeufna,p;ti. ;tiinfifice.
se opre;te
Omul de
c;lrturioimnbllpieomaditee-sfciodipenefclrueieccn5al.adatecaemcseltsrtuevel,evecnnuimimmeenantrtecduleopcroinmcdi?de.e..irneInafselilunegei e;o-i
r ca si stipinirea evenimentului presupune formularea clari
;i re2olvaiea problemelor amintite mai sus. in istoria fizicii,
lt;zolvarea problemelor si, ca atare, explicarea evenimentului
lrrrnal, aparent neproblematic, la care ne-am referit, a dus
lrL cercetiri ;i interpretlri ale acestuia ce au culminat cu
(.rrrintarea legii gravitaliei universale de citre I. Newton"
litiloIdrei;liepneorsaosatrneedi-essperedevzivitiolurie- viitorul omului, al socie-
cel pufin tot atit de pro-
lrrnd marcate de probleme ca evenimentul arnintit, din dome-
niul naturii.
Si incepem cu notarea unor evidenle.
Planificarea actiunii, prognoza desfi;urXrii unei Iinii de
rlczvoltare ;i studiile asupla viitorului (prospectiva), ca
21
explorare a viitorilor posibili, pot formula enunluri cu sens (b) vectori pentru care dsz ) 0, vectori ternporaXi, cuprin-
numai intrucit se raporteazS. explicit la timp.
zdielelblenazs'aatou":aitntreeccaeucrcte,estptaerreedzaoem;nttiei,nnvfiiii,fiitc-oarl,a-c,ufeoalpjceuratdomlrnuclvuciatirrteoairacdoetnimctoepapttueel zind doui regiuni:
(b') vectori pentru care ds2 > 0, dl > 0, r'ectorii viito-
rului,
(b") r'ectorii pentru care ds2 > 0, d, < 0, r'ectorii tre-
este descris ca succesivi.tate cu sens determinat, ireversibile. crituiui gi, in sfir;it,
(c) vectori pentru cal:e d.s' : U,
Aceast[ lmpirlire tripartiti a timpului este justificati
n;iep;treincuteoarjiuatorerulal taivittdreliii 1. Spaliul, precum
coordonate (notate sne,;tyie, ,Es)e; defi- it fizica relativistl se menfine, asadar, sensul unic al
daci iimpului ;i ireversibiiitatea 1ui, cuplul ,,trecut-prezent" este
se adaugi o paropdautrsaulctoimorpduolnuaiti(t-) arati H. spalial, reprezentind
Mdeinkporowpsakgia-re scparat printr-o hipersuprafafS" de gen
reprezentind at viteza
a luminii (c), se obline un continuu spafio-temporal cvadri- lrrezentul.
I)atele fizicii moderne confirml impirlirea intuitivir
dimensional. Cu condilia ca schimbarile axelor si respecte tripartiti a timpului. S-ar
invarianla pitratului intervalului spalio-temporal (ds2: pdrea c[ in acest fel ;tiinfa
irr,r\rlrirrn:t.erigriacetsosta5nt.el,i,tmsdimiagptpereeaulsetlauieei txi-dmpeepdrciueeeninurutfiie"tmui -dcit,binmmpeuerentccaeoufnomcfaroirc;eritcaiarlbeeteirl-icsetir9itsri;iebiliilneiAti3as.ttei1Steao.1aE9sr1dae1-.
- cil2udstt2re-zedixlezv-erdsibyi'l-itatdera'),tipmupteumluico(nfisgt.ru1i):o imagine care
s5.
dt <lispare insa'la un examen mai atent. intr-adJvir, O' Costa
rle Beauregard relevi 2 ci fundamentarea relativisti a impir-
I (irii tripaitite a timpului (trecut, prezent, viitor), pusi i1
I lcgirturl cu mecanica statisticl, cu teoria probabilitif ii
(teorema lui Bcauyetso) t;ui lcuopteuosreiaeinxpfoerrmieanllieeii duce la consecinfe
ids2 > o, dl > o) paradoxale,
comune ;i fizicii
I
l/rt lor
1omeniu tnacceobit (dt?.0 1 isru:tlrai'iscsitciaem.l fcAw-n,u,uir1motowel,wCpi,oos'itrnrnoiovpsoitusliabmciledas.,tteeiniriptaiemlrsrpepetcrceatpdivrieceldi-aicleciasotene,tsrtteanrstsbaeut'ninssuttitc-l
iii,nnr,nifucaenii..illnir.e-bte,ialrdlzii"znic3a.tfi,niLziaincmafoverdmle-mroigdegueircrotenosittsurein[ncesulooetpcupooltzrairiinlnrieccfiicpi uidvi eiefilutxaonprderuearialmelnniezl-anaattar"cl9efa-i.
dr,dl,dr4 Con de /umnd Concluziile paradoxale de mai sus atrag atenfia asupra
dcz= c?lt (dx2*dg2t 72?1=n
Irecul rrecesitllii de a concepe temporalitatea tra care se referi
/d,tz> o, dt < o) planificarea, prognoza gi studierea viitorilor intr-o manierir
l ,iiferitl de aceea practicatl in fizici. Aceasta nu inseamni,
I
,lcsigur, negarea rezultatelor fizicii, ci doar interdicfia transpu-
Fig. I (Dupe J.L. Rigal) ricrii necritice a conceptului de timp din fizic'a in domeniul
social.
Proprietatea remarcabill constind in aceea ci in :co0nt)insuiunlt Inainte de a continua disculia, sl exarnindm o aitl pro-
prietate a tirnpuiui ce rezulti din anaiiza modului in care se
spafio-temporal dreptele de lungime null (ds2 ctpereazd, de regulii, cu cele trei concepte: trecut, prezent,
reale permlte clasificarea vectorilor spalio-temporali in trei
ivreiirtomri.te,,Ssiigoearteaptriemzepnutidumi" are sens unic. Aceasti proprietate
categorii: ajutorulunei axe cu sens: --+.
cu
(a) vectorii pentru care ds2 { 0, vectori spafiaii,
23
Printr-o convenfie, unitilile de timp (anii) se pot repre- nzasiic'.illothetEr)i,.m]oxoiaroaburdpni-tere'essvnaeietirnr,mrspauttoecln-ricaidafcctiadtcrtlta'ad-'c.pli,itnaredopi'pitfieznrureainaentcittencrdutulleitiealueoc;luiedarsielmietn;eedsriaeeenanfpiiesne;rniuvednifniiiteizncotnii.rcatu;rili.tuailrepi'irroie,a,,"rpottedr.ivneacslzar'iuebdniolied(ttt"apne,t7lscea€ic,--'
zenta pe axi. prin segmente egale.
sarea acestui referenlial pe axa temporala este riguros dcter-
/!t'0 /s7/ ;J7t /97J /974 /,975 /976 /977 /978 /979
Fig. 2
se Este evident ci taerxmi einnifiu,n,tcrleiecudte",p,o,pztiefiazeonbt"se;riv,a,vtoiirtuolru"i rninati, inCependent de deciziiie subiectuiui.
Pini acum, in mod cu totul impropriu dealtfei, in exemplul
inscriu pe aceasti
(vorbitorului). Astfel, in 1911, denumit ,,prezent", segmentele
1910, 1971, 1912, 1973, 1914, 1915, 1976 se situeazf in ircpnLlrall'eetalteeaxgimeze'iamr.eclpuipreriasznepjun,a,ttpfoairatreluirzreleafncreetir"r,eeonrielacipaoria-ruenmlipe,o,npintnrieenfzntdretlinio;taa"atrtpeirtrcniimnuptmupr-iuuuplni.,uOn9ce9cbqtiigumllnlerd1rsieett
a,,rterccLuoct",iniapro1z9i{7i8a, i1n9d7ic9a-tSl.npr,,ivniitsoerg".mDeanctui l insi discursul
1910, atunci
segmentele 1971, ..., 1919 se afli in ,,viitor". I-a fel, daci
discursul are 1oc in segmentul 1918, atunci trecutul cuprinde i:nterseclie dintre trecut gi viitor sau o td'ietr+rd' ptin care se
tlcterminl limitelc ce despart trecutul Ce viifor.
segmentele 1977, ..., 1970, ... De aici relat,iztitatea conceptelor O indicalie cu privire 1a -semnificatia ceior trei termeni
de ,,trectt[" , ,,prezent" , ,,ai,itor" , tn ftmclie de pozilia aleasd ca
referenl'tal pe srigeata titnpltlw,i. Acest referential este desemnat anriirtili ne oferi,r giamatica. in cadrul tvaece'i sstpeieac, it,,'Pdr-i9fe7reiyte!ul"d-e,
prin termenul. ,,prezent" ,,trecutul" ;i ,,viitorul" desemnea zi
respectiv,,viitorul". ;i faln de el se determini ,,trecutuI",
ucliuvle:
acliunea. in curs de desfi;urare,
intrebarea ce se pune imediat este aceea privitoare la iect---atipvt)r.rieeitczoueirtnuiltlu--l -
acliunea incheiati,
caiacterul obiectiv sau subiectiv al relativit.llii conceptelor acliunea neinceputl (glnditi, pllnriitl, pro-
temporale. in acest context, ,,subiectiv" se referir la c6ea ce
e cleterminal de decizia subiectului (omul), iar
1a ceea ce nu depinde de decizia subiectului. ,,obiectiv" - Existl in aceasti primi determinare o irrclicalie de funda-
Este de la sine inteles ci pozifia pe axa temporala nu rnentali importantS. pentru in!elegerea temporaliti!ii in
este oblinuta printr-o decizie a subiectului. Faptul cie a se rlomeniul social-uman.
afla intr-un segment anumit al axei temporale nu este rezul- S-a vizut mai sus c5. nu putern fclosi cu sens conceptele
ctlieileemn^pldol"eradolereieenfxitzaaimrceian.iantOesbeidenecstciuiut'intaaicdterasniifpiirnreodv',peirrniseiptbdrielliitlaoalartebtiepl,nurps,peroopirnarliie'etdtyalli--i.
tatul unei alegeri libere a subiectului, ci ii este impus in vir- fiziiate constitr,r,ie, agadar, frlntlatnenhtl pe cnre 9i cadrul tn
tutea imprejurarii c5" nu, poate dec'i,de asttpra wnei deplasoirt,
c&re se constittde ternporalitatea soc'itLld'.
pe axa tiwpu,ltti riectti,n sens wn'ic, alegerea situd.rii in anumite
I'Iai departe, s-a plecizat insi c5" utilizarea cu sens a
segmente temporale ii este imposibilir (intoarcerea in trecut), acestor termeni, cum o indicir ;i gramatica, presupune
iiarervienrasilbteillae:-viiptoosruiblilsdp, rdeegcianreumseaipoinattre-odeoprdlainsea t'ttfortarea /,a aclitme, in spell la acliunea unoand. Acliunea
de succesiune
se realizeaze.,
pdeardcDeuecrngizuiinamdliuresiua-ccaecoseiassto-erriisenetgdrm-eoesnoetergdmpineeenataexnatuetmmimpipotiru,alliuneid. eepecnodnevnetnd-,
fionalir ;i arbitrari. rdArerossztefaemicl,dn.ain-t t,rp-aroinnualal1tl9ll7ic7to,enprvmreinennlcieia. r-eIn<diseecnhupimmildimbit, Lrirani este dcmeniul de manifestare a srabiectivitllii: desfa-
cpereazmenutsuul,lmpaoantiesafui sLlrarea ei este dependenti de deciziile subiectului (ale
igentului), chiar daci.^ nu este determinati exclusiv de acestea
unuia dintre acestea ;'i numai de e1e. (fizical) ,s'i a sttb'iectiuul'ui (societai)
D'ialectica obiectiawlul
ordinea segmentelor temporale a;irdbeiftirnairrela, nici convenfionaJ"i, permite et'idenlierea, in continuare, q' uvlor_ l>roprietiili specifice
lern'poralitd.lii soc'iale cL!, care o'!ereazd planificarea, prognoza
drept prezent nu este nici
fiind independenti de decizii ale subiectului.
si studierca uiilorul tti.
24 25
in I. Kant aritase ci nu putem cunoaste decit ceea ce apare Cunoagtem multe date cu privire la sistemul solar. Cu privire
experienla noastll. ,,Expcrienta" avea insi la ei urt Ia originea sa (postdicfie)-existl controverse ;i incertitudini,
pronuntat ca.ractei psihologic-individual si, deaceea, -inri*srci l]'imb pe b^ta aitetor existente cunoastem destul de
cuprindea
numeroase implicalii subiectiviste. K. Marx a valbrificat sa utterioaia. Nu tot astfel in domeniul societal,
critic acest concept de bazi al teoriei unde "duaitte..lfeiadisponibile oferl o mai mare ;i mai pozitivi
cFu.nHoae;gteerli,i,cuarrme irreilnedvas-e valoare cognitiv-b. enunfurilor retrodictive decit celor predic-
in continuarea eforturilor lui G. W.
llitscaoseaat1oroM;oar-ricbtaeiectirieeix"rmd.c.u,taeliPvtcieslei.trtioiaAatrrlcsii,scetf.tae;-;isdlitpiSaasr.lioe,ebnccliaataipbzclrole"aarcalaatteiccxdacopuenesnvcroioeeecaplnihistfttuetdelpir-duoiie.mss,iaN,ubpnniurelaii c-'pcptoiucrnditin.esectsmfriiounpciiirrcuieeaulaal,-* ti*, i"tr"Zif despre trLcutul societllilor umane putem dis-
pntr! d" informaiie, sub forma unor documente, unelte ;i
obiecte folosite etc.
atit de paradoxall ia pinrimparovperdieertellil-e
isi aArceeaesxtpi ldiceaotsieab,irceu-m am
aretat mai sus,
sbp'ielecifsicieaamcliuinrciiierucmaat ndee.teDrminitnreareacaeslotera,inunesleenssinult
Practica social-istorici trimite Ia esenla aclionald a con- remarca-
di{iiior cunoasterii si, in acelagi timp, a condiliei umane. urmitor:
actiuirea uman1 (Actl) b este, spre deosebire de cea fizical1.
intr-adev1r, cond,ilia tnnand, adicra mod,alitatea de exis- sau biologicl:
tenld a oq.nnen,ilor, apare, la o cercetare nlai atenti, drept coo--percsaootnciv;iateiel,dr,tftidde;eodaiareccroen(iac),
a,tn concplex de,interacliwniimtre mullimi organizate de factori este inclusi i-n'tr(-1o') serie de AcU
dinamici: interacliune dintre oameni (inaivizi), grupafi in tie sincronic se constituie
sisteme sociale qi ocupind in cadrul'acestora o a-nuinlte in icest cadru a;icfniuunmeai(DinAacc)esdtea,p(rco) vseenreieanli{zle9aizid-perinnatrt-uurni
pozifie,. intera-clirine ciintre aceste sisteme sociale gl gruparl ciispozitiv de
determinate de oameni in cadruL lor care indepiinEsc-lca sociali; organizeazl', normeazl
grup) anumite activitali corespunzd.toare diferifeior fur\c- lum-ea negentrop'icd, adicl" ordoneazl, eevcohluiparo!nbamb9ilidtastepaonstatln-
{iuni ale sistemului (zubzistenfl, comunicare, produclie etc.), in"conjuiltoare, care, altfel, ar
interacliune.dintre dseisotempaurlteso, c,,ilaulmceoansnidaetruarfa;lii"m, eexilpiololrastado.
concret-istoric: p,e ipre derotganizare, dezordine, spre
om, (,,col!ul de univers" in care iriim), rilol componente.
;i transformatS. de *a*'l'e AcU ii imprimi
cea explorati ;nioni)etgraincsefoarmnaeteSx"pdloeraetdl"(-piarnteeatraunnsivfoerrmsautlii.i Caracterele sociale 9i negentropice sociali a
cunoscutS. de proprieti,ti semnificative cl natura
(universul necunoscut) ; pe de alt6 parte, ,,lumea societali,., acesteia unele rind, trebuie men,tionat
celelalte sisteme sociale cu care cel examinat interactioneazi inscriere a acesteia intr-o
in primul
AcU ni csoinisntltrn-oumaacituinalsituast-ea,mcinitit;ai in capacitatea ei de a
(sau poate interactiona).
traditie
d,esCcriue ajutorul acestui complex de pi eorrl aanta;aininifnosrrtnruamli eensteocif,aizl,imceent;ei eiln'atbeorleactdtu',a-lceod(DifiAca>tUi ).';i O]nrc,o5in-
condilia urnan[. interactiuni _ce poate
soc.iCaolindceevpinuetl in termeni de acliune umanl-, temporalitatea ais,rocrecrosiatslccbuatizn,deseedadegeteecnrlafminigqirieacatazr6-e,-iqsitinfientrlf,-ourpnmeaalilnniegulmaolirtciesinrceotapircesoaaducoonnburgetcieetsrntvet
ca tbtahtate a
o dimensiwne a condi,lter, utn&ne,
pinrtoepraricetituifni idloifre(rmiteatdeeriatleemapieo)raolmitautleui.fizCicaalia..taInrter-,-aedaevaarre,
anumite proprietali ale rteetmropdoicrlaialitellipi rfiinzicciapleial- nfienparleizvaiztilbiaie.AAc(sJt,fefrlo, dduecpeiledfle,cpteun(ererezualtiantef)unncelpiurneevizautuene;ii
concluzia. paradoxali de pild1,
cI impoiibile, * Diacronic, {iecare agent se a1l6 integrat intr-un anumit moment
dar spirnetditcraliansepopzrainbciliepiaalsupporsaibdilol m;iepneiu-dluefpslioircirael.alizabill cc-a'llelinco'trareo*rac*cceotsiennurgluuatliici-neissfattioncraoicddn,eitvecieaxvrtars,tes5niung;rcinaredcoeenraei*cf-e-rciiomnnin9ldattriie-vdoneiatrcsleaoeclltegiAccraatcidvUseitpa9-etiecdfilaiedclasictid6'oe'ntterarmdiicnfaiiltei
-
nu
Opazi[ia dintre efectuarea unor postdic]ii in domeniulfizicat
;i in ce1 societal poate fi ilustrati printr-un caz semnificativ.
26 27
intreprinderi are rezultate incotrg-noosccaibnilteita;iteprgeiviczaibliitlaete(ndlreftre:rr-i viitoare sau (9) total indepencente de cele trecute (L0)
produse
sau, in general, c;;',i,;/e'ts;Jl;aen;u.pa1op0rt*aro6eszppili'eenriuac.ettiemiei.n<lsedeAiavcmcel(craJscedrimeef'pepfarulueplrztiau,incloltiibcodlnii,neaielaf*ainrdport9eiipinpmttreaivngroairnccbaeliirnqeirdnts,uieitcto.dierae.-tsfaei9-
minatl), dar ea poate avea efecte cumulate cu proprietati
necunoscute gi, ca atare, neprevizibile uneori (cum ar fi ne;te temporalitatea sociali.
tipuri noi, inedite de poluare a ambianfei). In al doilea rincl,
specificul negentropic determini, desigur, irevelsibilitatea
in sensul c5. efectele acesteia
,4cU, transformlri ale mediului devin ;i modificiri, schim- a----------_-*---
biri, inconjurdtor, desprinse ;i a._-,1-
independente de agentul sau subiectul acfiunii.
8-,--'---+
Ce particularitifi dobinde;te temporalitatea socialS" in
urma concatendrii sale cu AcU?
Dupi cum se ;tie, in ordinea succesiunii lor, actiunile o--++
Dauaceflelcuteimimeindiactoens;iidienrdareeplerfteactetel(epeintdeermplertnatmeedaiIue ;i lung).
dintre care unele se pot intinde, prin consecinfe
AincUla,n-1,
picistnnooeitmdtceouielapdnepldasilrnurtelattl,aeplcatiranevitriaevaailnlicdeeitnarel-dauuude;neinnpoc,e,er,cpn,ntprAndierioeeczlo>zneUretnidntcded"th"ee{aiaifzcm.rtiilezciduimaucenlalp'stialeoi;uscrivoealrloleeeimtcfmae-atAc,eentecatiiefUnaencflsoeihcztpaiieaocricreeaaaeflteln6sietcta,uo,t,tere;iaslnieae,,
frezenl
limiteaza la efectele lor actuale, ci determini., de pe acum,
Irecul iiilcr
Fig. 3
posibilitatea sau imposibilitatea unor transformiri sau eve- , A-sl imetria ternporalitilii sociale il rapor-t ccounscteitaui.efiz-i-
,,ti p! baza ci,ieia ;i in funcf ie ds
riimente ,,viitoare". Aceastl situalie inseamni ci, de fapt, care ca se
dAinectUaecrem,,ltairnseaicttueimt"e,"pd,caocnritionuurni5ec.luesmAi cfcieUonp,dr,evitziiioteonnaaterteep"prsinriinnet freceecltlaeelteaivclot,u,rparl;cei,,.-
.,'' r;i;a;tot;?teistt;e pdeiJppen'i-.dtcitrrnfeoi rsaalceedsteuiAcciUm'p ac{iolil' nl"e t:it:
iare intervine temporalitatea sociali
rlomlniile in atlam
DaciL reprezcntiLm prin puncte AcU incbeiate, prin vec- ri,'t-,;'lor:'i;-c;"ic,';t-"-xi-,'c*;fiis;i.i;ctr-;;iio"oJt;";ge;nc;;'vt;ctie"o!il1niteseificlm"^dii'eibe-^ipiiiesli"einpsit.ritc;,ctde,ii,oamcrracpcti*qarlcraae'ieram!!c(tiit!liieiea'istl.'(ri,t.pineirocurA,<tstnineaulearcltoamotrcaeceri,lnm!stdidiutcbeerutri--cLsli'ir,nicp')nl{lrcptoe';atoirvimc'spluitatirridntl'ro!I.elio:prce:rrI:;it.)'eptnpctrirt1c,pi;stv,rlitetid::zzpui.icrebe'{n"ii-tli
tori intervalul de timp in care se pot decela efectele, urmiriie
sau consecinfele lor, atunci oblinem un conLinntmt, de
acliuni ;i efecte, asimetric in raport cu axa timpuiui"
;i cu diviziunea sa tripartitir (fig. 3). ,,sigefii
Este intuitiv evident c5. in acest cimp actional putem s''i predictii;
'-"iiio-r'ttoscibite
distinge: si neatnosctfte, ca atare, principial- inac-
AcU trecute (1) cu efectc limitate la trecut, (2) cu ,r,i,',ili"..ir.'rt..rrJi;ibil'RriJr;;ri;irln."';'eino.ieaiblutru."iadcaf"brttccii.oia'li;i-ciint'$a(ipfceiootTe.elir"rmlmeatuc;iai1na;t.ilatttciciiurueice"tu;aais(miUAt)ietpicieutnaoUsacds-oiieiitgtpit"li'ucicic'tcoccei'fzlusilrpcicactinesbcitbdteiuercic)lcsmuuu,'pluittcl-reiccc'f-geuipcrcnaartcodvralcir'cilsltecioancmstahlitlseracfe.litpaacicuitiz:nectr'edronnersnrut-e
efecte active in prezent ;i (3) altele active in viito-
cu efecte
nil apropiat sau indepirtat;
Ac(J actuale (plezente) (4) cu efecte imediate (instan-
tanee) gi (5) cu efecte in viitoru] apropiat sau indepirtat,
condi{ionate in diverse grade de cele trecute;
AcU vlitoare (6) strict condilionate de efectele active
ale unor -Ac(J trecute sau (7)prezente, dar;i (8) aleunor Ac(i
2g
2B
Fig. 4 <A-"lc"czi(l"vnl1odlatalecurteeei sra,mIt,ucicnalhtazeit,aerrbioadcazeaarlciipinanufculsiiirnesmstetsaemuli;bouinlnuuauinli svapoasecpfriiamelcciturtee,nso;ppisreceaucdnttii,ucvml,ciiueiapderarisncdpedorleae-
r:ir ele se situeazl in muilimea de AcU compatibile sau incom-
,srl,tia'vteeibfncilcientedclculalloiln,r'i)iamdpdineredduconzmivceounltaiiClreeloC:gCet'"n/,e;)i.raANte;Cadctl"aer(c,arcp-eecnstiamaceednaitnsetd(u''4crcmaLlel-
indirectl pot'fi fdcute enunfuri clr sens 9i despre comp-onen-
afli in dorneniul practicii sociale, dupi cum vom arita mai ItrsproeljlcorrgleliilueuihPcniainlreiio,cnm,xso,iamcapagsere'ianaelcielodatnnsi;arvicJigrali,abid,pnide-lperfetoareoastbrle1gomaae"nugibnovi-cicizilsaiiuatstodmet,e9r,,(ulciucidilipztiumazlipiaor.Yplnigecu,it,ifle-Ccleicaaauas-fcroesl.eutreiaamonipnsapiGa"ilcoilira)-n'.ot DuboCinptie'!;re-nsMeraulalceoiget,s[aiceQsuua']liDl,E.uQ.msdnsneloetl-eu--ii
departe.
ircrsurile prer-ilionalc sint indiiotubil legate de.stratcgii de
Subliniem insi. inci o dati c5. nu numai previziunea se a'c'.b'c,paiieliainrcceraitrafiriviel"iut,'olalimntpeurieaen"nrteJ"i(tinoefd;ri-isitegaloirnaicibaisogsllruiruetaltrc)atdetldesug,ziileicspnieeuraoc-dc1abaorappntbuotfaoaillrritdsemeitan,ectzmodreenionsmcmatiieomotuldudiileecupl'lieur-illleenausi,dcifnreocciptneeeeldirraa,--
r-eferi la.-un cimp de acfiuni parllal incognoscibile, ci ;i
demersurile opuse, retrospective. Sub acest raport, prospec-
tiva, prognoza sau planificarea nu se afli intr-o dificuilate
epistemicl principial deosebitS. de cea a explicafiei sociale
in general.
d,omReenpiriedzeen,t,inodbiescittuea"liaalescchuenmoaatpict,evrioi msocaivaelea:, asadar, trei
cognoscibile
cunoscute (piescurtat: C), cogndscibile tr".rrttor.irt" (CN)
;i incognoscibile (/). Complexul C,CN, .I este controiabii
ajutorul h1i C, acest contlol poate fi optimizat in timp
cu
prin intermediul lui CN, astfel incit ,I si devini maniabil ttiirtueadimnieleto'idnotlroingiieeicpereovriZigioinnaalluelupie. nAtcrueaostaapi.nlicsaeraeminnicporned.qi[l.i;i
datoriti unui demers asemenea cu aplicarea metodei ,,black
box". lntr-adevdr, complexul C, CN,"f se referi la o'refea tlc par!iall inccrtitudine ;i, mai ales, pregiLire.a ststemulur
de interacfiuni in cadrul clreia un factor este cunoscut,'al 9i funclio-
*r.i'"t .e infrunte, printr-o'flexibilita te structurali
rrali., combinafia de certitudini ;i incertittidini ale cimpului
doilea poate deveni cunoscut intr-un timp previzibil, iar
cu ajutorul acestor doi factori incognoscibilul ;i efectele
:Lc tional concret-istoric. devine controlat (: explicat
sale se pot circumscrie suficient de clar pentru a'introduce
ln aceste condifii, trecutul
astfel o normare a continuului acfional incit acesta si poata .lps,r,t,iiAiutrintiniel*i.le.n..etoee,t'Ciclni"f"ttioolotticii.enant)po.tettrrergcioPoe"ihllaloveauivcbitailzniafsizivivsluubelieirtniaidttalirlozualmeeiarn,cuncer;cuiluiiurftecaiiuianeaul'slnd,ctenotueubciaanrzoderpoieniernoaoatprdgabboecttisileaneleeair.acerfvtvuCoziianma|iiitlcutnio;eiitisroasa'iipt-nlaOurcacveroeibezinaGsnnsetseotlreniitovlimofutlelaeuratgpl'liFenlid;Aan1tieiOimrninvnlrouiipwtmtivmtrrleoeaaicleo--',-
fi controlat cu un grad satisficS"tor de probabilitate.
Vom prezenta grafic aceasti situafie printr-o scheml.
In momentul lo vom avea situalia reprezentatS. in fig. a.
Daci a avut loc transformarea lui CN in C V
atunci vom avea, in momentul l, oarecare, QN, C)1,
situafia
tati in fig. 5. reprezen-
1]C)u.
Dupl cum am arltat, tocmai complexitatea cimp.ului
:r,'tional asiguri, pe de o parte, margirlea de impreviz'ibili-
raie (si libeitate)-necesarl- pentru afirmarea creativitSlii in
viitor,'pe de alta, o previzibilitate suficicnti pentru a putea
controla umanizarea viitorului.
30 31
Ce este, asadar, viitorul?
Un pcriemvpizi.bdilee acliuni parfial cognoscibiie ;i, ca atar c,
par{ial si controlabile, ceea ce permite proiectarea
unei mui,timi de linii de dezvoltare posibile. Asupra acestui linio de /""//"*
evantai de linii de dezvoltare posibi[e aplicim anirmite grile
a'dircee{ai.uslinzeaileb_c,(iltli-eere.,cAeutsleirt)fnecinlo,inninsduemprearateanctsaeailuuealindceacurderes, zidivreosldtieitrusi faiprfsbiausribacrilreee, aidntetirvodine-
ducem restriclii definite prin criterii de realizibilitate. prin
acest demers, evantaiul se restringe: numirul liniilor cle
dInetzuviotlitva,rearceeasitizdaebmileeresstpeoinattoetdfei aruenpareiznefenrtiaotrpcreinlorfipgousribaile6.,
in-care curbele a,..., lt reprezintS. liniile de dezvoltaie posi- frezenl
bile. Irig. 7
r',rlAtapileicirneda,lizmaabiiled,e-pcarrittee,raiisduperadeezviraanbtial,iiutalutei,lincaiitloerindteroddeuzc-
rrcri restricfii, in funclie de anumite scopuri ;i valori,- din
r,lrerrrdlelimzueoaltairie.tdiieloz.irapboilsdi,bdiicin;ipurenacltiuzla6bi"levcsdeedreesaplruinnduei.lpinroia-
riram politic gi al sistemului de valori corespunzZrtoare, de
('\crnpiu, curba ,,f". Situalia astfel oblinuti poate fi repre-
zcrrtati, la rindul siu, prin figura 8.
Bineinle1es, schematizarea rdeealmitaatie,sussisstimem'l>uLilfiscdo'c.idael zelsot.el'
lrrrca unui sistem social. In
rrrr complex, in care, de reguli, putem determina cu un g1a-d
,lr' probabilitate suficient de mare liniile de dezvoltare ale
,.,iriponentelor sale (subsisteme, sisteme parliale), dar mult
rrrLi greu se poate aproxirna rezul,tail,ta acestor evolulii secto-
Fig. 6
Punind in iegS"turl aceste linii de dezvoltare posibile
pe axa nrezentului cu o anumita linie de dezvoltare anterioari
(ansamblul determinat a1 consecintelor unor acfiuni trecute
ti actua.Ie cunoscute), vom putea
elimina unele'posibilitili,
de pild5, liniile de dezvoltare a,
b, c qi h, i, j, k, obfinind
pcdeirrene;alzepnelrtenoatipuuurlnl,ieolisnrtaaiaitlfecoietariu;rdnieeimraedauaertizieczvraaoioblbtaaiillarreeecisndaa,,useii,nitfnu, aSrclauia(prfsiogcrd.rtee7ac)e,tuficeepctrtrsueienacrbuecuotupcnslureir;n-ii
ca.re se define;te linia de dezvoltare anterioari. frezenl
Fig. 8
'lt t,
rUoaitsiuare."iflrcv-eiatioensi.aediul"rr"eb"ai)tnrffthtiooaneirrc,trmmraeodcauretlcdioalulioeantner,nieeeracaesietaslddupsEei'einisfcdottntereiruevmmzmviesunoalueltlaibtraebssinrioieslaectcpeiaaemuilsnesletieinsgar9etleeoi9mbclsiaaaiudslzlrilteulienuima1mlrmsueado.t,trc9ecspaiupaasrurlsatnllrrgtseuiaicrmolleee--- 2
-m5o'D.n-"r-ro;r-ueo;"uulcv;uune;i(i;'sidipt;neg?i"c.lrocius;"sbaitr;caacz,olaru.iniclr,'si-ouse"Inncii.trsiteungiiitad,'ietitteri'lieair,ian'ppttssbrooefrdos,blerrirlbemeceipmtlpaievtrar,ieiotrizr;ceeiieanmvoloti9zpiuliaudtlir.flembieiomizfinieazoeapal;rvtteidil)pred,iareodsezduaeviunruecapune{bretiormieplbs"Taerl:esontimddPeterume-n'-- cuM NE rMAGrN,lM Sr CUM CUNOA$TEM
social global. VTITORUL?
NOTE $I TRIMITERI i-l- i.nPsorefeogctueppaereoamded_eala--;iinfcieupruituorile,,imafaiigminieriids.easieprien viitor..r
istorie.
1. O. Costa de Beauregard, La 'ttotiott' d'u tem|s' dquiualence auec I'espace' Nu-este o simpll curiozitate, ci onecesitate existenliatd. C6"ci,
Paris, 1963. aecstleiuntoetdae,uamunaanepr-eciendcaatiredereacoliznasrteruai,recaumunaeriitima-aKg.inMi amrxin2-,
tale, ideale a scopului, respectiv a areiitzourl.taItnutlurui c-it
2. 0. Costa de Beauregard , Le second principe de la science du temps' Paris' terizeaz\ printr-o deschidere spre se carac-
1963; cf' 9i J.L. Rigal, Timput ;i gtttd'irea fizicd' contemporand (1968)' actiunea
trad.rom.,Bucuregti,Edit.enciclopedic5,romdnl,L972,p.l50-164. rrprezintl modul de raportare a omului fala de lumea sa,
<leschiderea spre viitor devine di.rnensiune oitologicd a fiinfei
3. Om2t7l)).uiocClnuonoins"rctfaiaiugpeduuovernroatiBlfvuiceaeluiarisupvuurueill,itglteiocanrerrioduep,aalr,irocnepebuJaant'bueLsim'ilesiRsteptfeaimegcaauecdlla'uomaripebis's"oinctbriuaital'c'dirfneipmesz5'uit'dl1eiteSn5m3'in'rncatAieacpcrieoamoarcdotsfatimcuatuniednetdertaeoinicansurieeistfcvuitaeeol'''l' umane. Fiinlarea specific uimnacnaereinsceluddee,sfads;otfaerl5,"ceoxnis;ttieennttai-
lulia naturali anterioari a acestuia" (op' c'it'' p i56)' zarea. orizontului
de timp
4. OP. cit., P. 162. ,,actionali." a omului, practica sociali. Iatd de ce, in toate
5. P. Apostol, ,,Modelarea acliunii umane"' in Teoria acliu'nii ulnane' momentele istorice, atit individul uman cit ;i colectivitatea
construiesc imagini
Fornm - stiinle sociale, vol' l' Bucuresti' 1970' i;i construiau gi igi despre aiitorul, mat
rrpropiat sau mai depirtat, cu ajutorul c[rofa i;i orienteazl,
spre.scopuri gi obiective determinate, acfiunea
rrirzuind, in acest sens, si-;i transforme ambianfa p-nreazteunratel,i
.,i sociald, precum-gi pe ei in;igi spre a putea infnftui viitorul
.rlcs, dorit, considerat nu riumai posi-bil, dar gi realizabil.g
Din aceste smeoptiiveel,dininceppeurtiuoraildeelceonsstrtrivueirciihiin. oNruimeaxgisintii
,lcspre viitor
, orrc-epfii.despre lume ;i viafi, exprimatepeplan conceptual,
,.t;rt'.fi,lonsiocfiii,vi:zTiu"ngij"die;stipinrefifliucmeedegsi pvleialfui,mcerjipsrtablgizraatmeeinpofolirtmicae
,rriutargeinfeilorririalratistviciietosra,ucaa religiilor, care si nu cuprindi expli-
A intocmi cronologia ;i
proiecfie a unor aspiialii umdne.
inventarul acestora-ar presupune
35
elaborarea unei adevirate istorii universale a culturii spiri- mului de la utopie la gtiinfi" (1888) sebazeazS. pe concepfia
elaborati inci irnep1r,e8z4e7,ntinan, lMii 'i;ztieinrialiffiicloisaoifiecl'ai.s,e,iDbuuprgi.hecuzern,
tualea.
Dac5. parcurgem ampla trecere in revisti" a imaginilor economigtii sint
asupra viitorului, apS.rute de la Rena;tere incoace numai in social,iptii. qi comunigtia sint teoreticienii clasei proletare. Atita
cE-uornosptrauc-fiilcour mviiptororicseted.eaRzel nFa.;teProelaakin-,ssiguirpproiantdeefivainrileetlaetaesai.' timp cit proletariatul nu este inci destul de dezvoltat pentru
a se constitui ca clasi ;i, in consecinfi, lupta dintre prole-
drept ,,rena;tere a utopismului"s. Ficind aceasti afirmalie, tariat ;i burghezie nu are inci un caractet' politic, iar forlele
ne vedem confmntali cu una din problemele cele mai con- inci destril de dezvoltate in sinul burghe-
troversate: ce este o utopie? productive nu sint
ziei insS;i pentru a l5.sa sir se intrevadi condiliile materiale
IJn consens oarecare poate fi realizat doar printr-o defi- necesare eliberirii proletariatului gi formlrii unei societlli
nifie extrem de general5. ;i vagi, cum ar fi aceea a lui noi, ace;ti teoreticieni nu sint decit ni;te utopi;ti, care impro*
Ernst Bloch: utopia prive;te ceea ce nu existi inci6. Pentru vizeaz'a sisteme pentru a face fa!5" nevoilor clasei oprimate...
Atita timp cit ei... nu fac decit si creeze sisteme, atita timp
F. Polak, utopia nu este, in primul rind, o descriere a unei cit stnt la inceputul luptei, ei nu vid in mizerie decit mize-
societili viitoare perfecte, cit, mai ales, credinla optimista
mod congtient viitorul propriu. rie, fir5" sl vadi latura ei revolulionari, distructivi, care va
ci omul i;i poate crea ln risturna vechea societate. Dar, din moment ce aceasti la-
Sub acest raport, utopia ar constitui o permanenfl" a spiri-
tului qi a culturii umane, degi, in continut, ea este is-torice;te ttiucirpiinedstelavbazc:eutal.s, t;ltmiinislcaarperoindudsel pdleinml ci;ucanroe;atinisltlodriecic,apuazri,-
arcusoatntfved'icli,fdiuostnopa'pitrii'aitdttedaeledvpianoeci,astl;oairisePoio.cliPaektea,nteltaraufineRl.ccaRareulyaaeprBa, lrtoeec.rhmIn,e,otneufloelralddne;
inceteazi sb mai fie o gtiin!5. doctrinari qi devine o ;tiinfi
revolulionari""e. Textul lui Marx este dens gi plin de
conse-
utopie'desemneazi constructia intelectuali .a unei lumi di$e- cin!e semnificative.
rite de a.noastriT. Trebuie precizat, de la inceput, ci aceasti IJtopiile premergS"toare apariliei marxismului apar ca mo-
Ia faptul c5. lumea viitorului este.imagi- dele de societlli viitoare, bazate pe o teorie sociali lipsitl
n,,adit{de,relnnfaa"cseestrecfearzS,. ca independentd de tendinfele actuale, ptpdieneoloesmsrOtiiebeiadnii;tlsaulimurtfsluilatpncatcedteuieracia,amaucl-pileesaasntpt-trtieiiavrslaeiritae:o-(a;rdtmiicoi;neatci{rtixinrafiiinstcimafdi,.rieucls)lzia.uvuiaoe-lixtmltrirnaiaig-ssi;ontpiciielnioalalrlieficdc-uel sep-al,arebdionvercviaioerteomnari-.t,
nederi,aabild. din ,ele, realizarea utopiei insemnind o rwptu,rd
totald cu dezvoltarea anterioari. Ginditorul catolic P. Tillich
relevi 'dualitatea intrinsec5,a titopiei: ea are un confinut
adevf,rat, deoarece exprimi esenfa omului, aspirafia,citre o
finalitate existenfiaii, dar, in acela;i timp, ;i un continut
fals,' intrucit neagi caracterul finit ;i relativ a1 fiinlarii 1) nu reprezinti modele ,,ideale", scopuri finale impuse
umanes. DacI ld"s6.m la o parte substratul idealist in mod speculativ, ci constituie un proces istoric col,ectia de
ai poziliei lui Tillich, vom putea plstra miezul siu ;i mistic proiecfie ;i de creare a unei noi societ6li (,,mi;carea isto-
rafional.
Intr-adevdr, utopiile au o naturd. contradictorie: pe,de o
parte, ele exprimS" aspirafii umane reale, pe de alti,parte, rrca J, intemeiazl pe analiza stiinfificl,
2) se critic-revolufio-
postuleazi realizarea acestora intr-un mod doctrinar, dog- nar5. a dezvolt[rii anterioare ;i a stirii de fapt existente,
matic.
l analizd ce permite stabilirea simultani
Marx ;i Fngels au inteles prin utopie programe de schim- (a) a cauzei (sau cauzelor) ce genereazi elementele nega-
bare a societilii existente sau descrieri de societili viitoare
anleteglanateti-v,efi-r,l ideale in sensul cd sint lipsite de tarele ,celei tive ale societilii date (explicarea;tiinlificir ;i criticS" a aces-
a se preciza mijloacele corespunzltoare (de teia),
ssotaciraelas) i;irenaicliizefozreletlreanssofcoiarmlea(rseuabdieocrfiiitii.stCournicoisccuotleelce-
acliune (b) a mijloacelor necesare realizirii transformlrilor prin
tivi) in care se elimini ceea ce este negativ in situalia dati ;i se
consideralii ale lui Fr. Engels despre ,,dezvoltarea socialis-
face posibill crearea unei societili mai bune, perfectibile:
lupta revolufionari, conceputi ca o strategie de transfor-
36 37
mare a societifii, a condifiei umane, a omului insugi (inter- de gtndire ilustratl de E. Bloch a clutat si reabiliteze uto-
revolufionarS. a explicafiei pia, considerind-o ca o categorie filosoficl fundamentall:
pretarea ;tiinfifice ;i critice), trS.ind in orizontul posibilului, omul i;i exprimi in utopie
forfelor sociale capabile sa speranla de a der.'eni un altul ...16. Ceea. ce Bloch in-felege
(c) a lnfaptuiasci acest pro-
iisntocraiczuclodleact,tivpraollettraarniastfuolrm;i[reivi epnrotuieacli-i
ces de transformare, plin ,,utopie concreti" gi ,,gindire utopicl" indisolubil legat[
de condi{1auman5. este, defapt, con;tiin}a ;i gindirea antici-
sii aliali (subiectul
tate). pati.ad. O llrgire ;i mai categorici.a sensului termenului
Societatea viitoare astfel proiectati. nu reprezinti, in celebra sa Ideologie
conceplia lui Marx, un model ideal abstract, un gablon al de utopie a inlercat K. Mannheim in
societilii comuniste, ci, a;a cum am aritat gi in alt context, and Utopi.e (l9Z01tz.
,,o structuri definiti pentru o mulfime (posibill) de sisteme ipail;beM,g'patrenondohuecaimenuoinmlterialteingsreefoaprlmirtiaantreeutsdooepciteeiarlomi r-ii9cneia,tclionancacecapezlsaietle.icaaap. r[Dec5ud.pre-ii-i
sociale socialiste (comunists)"r0.
Utopiile apirute dupi vdieitmoronpsotrat rfeiafufincduamtiednetaMtear;txiinc-i
eI ideblogiile, in schirnb, ndue;iresue;ecsacta- csteirizaecat,zivSiz" etozte prin.depl-
imaginile noastre despre sociale,
girea realitllii proiect-ele
fific nu mai au semnificafia celor premarxiste, ci devin echi-
vinal!el"n.teAccueaosctaondsitnruculiremidieeoslotegicinl,teinrpsreentasruel adep,e,faclsa[recoon;dti-i de transformare pe care le cuprind implicit. Mannheim dis-
btdineilgtiiermcuininrtaaretfeioungtaio-lpditeaiatteearambsi;notaliuibntdilfei-fic-c[.e;iU_cyototnopt!ri!ai.laezicpreeol-a-tlteifajg-dri'e, ;lctaioitnmivfiepfia.citnei-
G. Lukicslt utopiei postmarxiste. rdaapcolrtfaccuemepoacbast;riaicn{ireapdoertcacuragctreurpuulrvi asogci9a-ilel-l.r(gclaitsep)..iCnhlialra
Aparent aseminitor, dar cu o semnificali, filosofici opusl,
inlelege utopia ;i A. Toynbeel2. Aceasta ar reprezenta fie
tncercarea de a de aur mitici, fie un salt pierderea oricirei consistenle a conceptului mannheimian de
restabili o epoci utopie absoluti, principala.obiecliune ce
efectuat orbqte intr-un viitoi necunoscut. ln ambele cazari, i se poate aduce
utopia ar fi dezastruoasl prin consecinlele sale, determinind
oprirea dezvoltirii unei civiliza{ii sau pribusirea, dezagre- cruolnuiitebainza;tiel rpgiesreima pdlleosspeebciurilialdieinstareu imagine-a-.asupra.viito-
garea sa. Pentru Karl Popper (Utopia and Violence, 1948)13,
pe jocul liber aI imagi-
s;fireceaa6dareespporirnndegel'eindme loadsctuodnicurle;ltidinefpifli;cireaIarpeoasliitblliilii
utopia formuleazl un model abstract de societate ideall, naliei
model care, inleles ca scop politic ultim, implicl o guvernare daie
a acestiia. Chiar-in cadrul socioiogiei nemarxiste concepfia
centralizatl, autoritari, tiranici,,,sacrificS" prezentul pen- Iui Mannheim a intimpinat critici viguroase. Astfel, D. Ries-
tru splendorile viitorului". Utopia ;i totalitarismul, utopia
;i violenfa sint, la Popper, indisolubil legate. Ca ;i Toynbee, man propune urmltoarea caractetizare a utopiei: o credinfi
ginditorul britanic denumegte utopie orice proiect de trans-
ra1ionall, ce satisface interese pe termen lung, intr-o
t"ilit.t" potenliall, credinfi" ce nu violeazi cuno;tinfele
formare sociali radicall ;i globali, pe care-l condamni, noastre despt" natura umanb-, dar depl;e;te.. organizarea
opunindu-i ideea reformelor parliale, realizate pas cu pas. sociali exisfentils. Agadar, Riesman subliniazi compatibi-
Nu este greu de descifrat ln aceasti interpretare refuzul
conservativ al oricirei alternative revolutionare. litatea utopiei cu sistemul cuno;tinfelor dobindite ;.i nu
Or, cum observase inci in 1930 Max Horkheimer, utopia acsInoci fcc'eueieitepotagtililieanidadet-rieo(asbcuimnoieaptnru--nsluh)[,ensicmpufeieatcnniifiiLcsaeisauesinnmedceolanmj-uitpnoiagnrb5,c"ioDlittare.oclioiB-lsoeasl(eleml ci.cnuijoldo;nlaetsicainiepdflteeaSr)..,i
are doui aspecte: critica a ceea ce este gi reprezentarea a
ceea ce ar trebui sl fiela. Aceasti caracterizare rimine vala-
biil 9i pentru anti-wtopia (G. Barlow) sau utopia negativi
{G. T[oodcock), clystopia moderni din ]irile capitalului, care, costurile reiHrarii'sale, cine,,trebuie s[ p1lteascd."ro.
spre deosebire de optimismul utopiei premarxiste, prezinti Examinind dezbateriie ulterioare si
lui Marx, trebuie
constatim ci sint extrem de pufine rezultate notabile.
viitorwl, drept wn coglnnlr (The Futwre as Nigh,tmare)15. Dimpotrivl, clarificirii con_ceptelor. introduse de Marx, cu
adarigirile ulterioare dle lui Luk6cs, i se substituie o evident[
IferIbmeprtoMtraivrcausaece-stoprroincltaemrparuet,i,rsi,fircgairteul-utdouppieii"e,xopredsirieaclfuiei
38 39
confuzie de concepte, utopia fiind identificati cu oyice ima- aparilia unor elernente, accentc ori chiar perspective misti-
gine asupra viitorului, cu ocruicefuanncttiicaipaanretic;itpiiantfivifiicini,
filoso- ficatoare in contextul unei conceplii intelectuale ce inten-
fici sau artistici, chiar si genere lorcieofsoanertltdtmsanainififacolearitmlxiiceiuslsedteazeunedlvcueainmlouirasmitrsiefpaicunaaneru-s.ete, Eno-taaicstiitliu;iniddcienopsercrpoofoapprtucaarnteiedr eoi-nopppcroorroinbnbsLtrtleer-umumcni-,l
a constiin{ei. tii intelectuale cc sesizeaze, chial in iluziile lor, dimensiuni
reaie ale condifiei urtane. Critica ideologici a proiectelor,
tereOadautatocpuieRi"e, ncau;tmeresap,unaemPaosliaskta,tdinatrr-aacdeesvt ipr rloaceos,,sreenian;--
clieie, in linii mari, odati cu apari!ia mar-xismului.
acclAenitmi-uatgoinpiisamsuupl rlauiviMitoarruxlu;ii Engels se referi exclusiv la
in tcrmeni ;tiinlifici, de;i, de ce se pretind
ianficofnotrrmaduilcattiee ;L modelelor prospective, explorative asupra ,,i'iitorilor posi-
fapt, se afli bili" rcprczintrl un demers ilecesar de dcmistificarc;i demiti-
vfdcicuoiietloopagrriiindcscetniizpuvciioolpenlto,icraemiitpeesuotfotcildiaidonleolo.-ggaAmifacaaertssaizit atraeetnozitrnuii-elsutaiit.otme-plNaeisrumxuisnottereeiiocaerteetcodicorenii;zsiv;ttrmoiuilenctltt!rioeii--i
istorice se cere respinsi ca ,,utopie". ln realitate, gindirea zate.
umanir e-xploreaz:i, viitorul gi pe alte c.1i, iar rezultatele efor-
tului de a concepe societalile viitoarc pot cuprinde elemente Prin distinc tia stiinlificir pe carc o impune intre con{i-
nutul cogrlitir, (tiimcnsiunea sernantica) ;i interpretarea ideo-
logicir (dimensiunca pragmatici), critica ideologicir usurea-
z.i , descopcrirea clementelor reciproc intcgrabile ale unor
rnotlelc viitoristc ciivergente sub raportr-rl optiunilor- axio-
remarcabile si atunci cind acestea se combini. cu utopii, Iogicc.
chiar incompatibile cu gtiinla ;i cu practica sociala. Imagi- Anti-utopismul marxist uu reprezinti, asadar, o simpli
negare doctrinari a utopiilor, cidhciaorlo;igaiciccaloarcueltsetoriroaa,rcsparepaa-
niie despre viitor, cum ari"tase Marx, cuprind un complex ri{iei marxismuiui,
(despre trecut ci critica
de cuno;tinla dezvoltirii de p;iinp;lreazceunmt, ,ddeesspprerecocniisleecinufneoler gasi in ele, chiar sub invelisul mistificirilor ;i iluziilor ideo,
Iogice, elemc.nte rationale.
posibile ale
transforniri posibile in viitor, despre subieclii istorici colec-
tivi cale pot modela viitorul), eaalwtiri critice (despre aceste Se cerc evitati, ntai ales, o gravi ;i frecventS. confu.zie.
elenentc cunoscute), conjectwri desprc evolufii viitoare po- Anti-utopismul teoretic ;i metodologic
nu contesti nici-
sibile, re:ilizabile ;i dezirabile, apeluri la acliwnea de a crea <lecum aeloarea i,ncagin.ilor artisticc asupra viitomlui. Dimpo-
un asemenea viitor. Referindu-se la condi(ia umani, deci
trir'l, ele mcriti urr studiu atent, rleoarecc imaginatia artis-
angajind nemijlocit interesele, nevoile, valorile, scopurile tir:a poatc uncori sir devanseze sau si intregeascir irnagin:L-
1ia ;tiintificii.
;i obiectivele noastre, constructiile viitoriste au un carac- I'recind pcste rornanele dc cil:itot'ii fantastice-:rnticipative
1E, utopiile literare rimin, nu o dati, surs;c:
ter eminamente ideologic. Tocmai de aceea, descifrarea sem- clin isnescpoirlaeflcie17s;ii tcme de refleclie viitorist:i. L'i1n 2440 aI
nifica!iei unor imagini asupra viitorului presupune nu numai
rle
o analizir criticS. a acestora cu referire la practica social-isto-
ricd ;i teoria dezvoltarii sociale, ci o Iui Louis lllercier (1710) estc prima anticipalie situati intr-un
;i cri,ticd. ideologicd timp determrnat. Le uojage en, Icarie de Etienne Cabet ima-
a acestora.
icnongseenceinrefe, l-e cum am ari- gineazi nti nurnai un stat comr-rnist, dar ;i o cale concrctir
Critica ideologici urmire;te, ;L edificarii care apare ideea
tat gi in paeltntcrounpteroxitec-teslei (adesea nefor- lui, in functiei emancipatoarc
enunte rr progresului tchnologic. Back to Methuselah (l9Zl) al lui
mulate), noastre de acfiune sociali, ale unor G.B. Sharv atacl'r, sub forma unei dramc, prc-'blcma ralr'or-
teze din domeniul concepliilor sau al teoriei sociale. Ea
dezvlluie Iegitura dintre acest complex,,teze-consecinfe prac- :trurrluuliudi i3n1t.r9e20rn! aOte. rSiatalp;lei dsopniristcuraiel , in personaiitatea umani. :r
in 1930, un roman al cr.'<,r-
tice (pentru acfiune)" ;i pozilia sociali de clasd., respectiv
crineitpei;uriedspiearolzepl u;pinuescros6;pi,uersxiliepmliccpoelruecsacpaouznneczlEeetposlaoiarceias. laeCucraittericeoaraiiaudeedoxelatoemgrimincaiintniaiu,t 1uliei umane postelioare perfecliunii organice, I.ast att,tl Iiiyst
lfen.. Reflectia asupra unei societali colectiviste va glsi,
tle bun5. seanil, interesante probleme in romanul naiv al
Itri Edward Bellamy, Loacking Bqcliu'qyd, (1888), o imagine
40 41
a ora;ului socialist Bg{ol (S.U.A.) in anul 2000. Opera de RezultS. clin ceie de mai sus ci anticiparea viitorilor
anticipalie a lui H.G. Wells este inci un tezaur puiin valo- posibili nu poate fi conceputi in analogie cu predicfia din
rificat de sugestii pentru imaginarea unor alternative viitoa- d;teiinntf,ei ldeeraecfeliruintoeaaresuiabiercelialolirtaitsetoariecxi trcao-leucmtiua.ni. aC;ui
re; la fel ronianeie-de anticipalie ale lui, A. H-u-xle.y, Orwell, indefen-
subliniat-lGt.endin{a
I. Anisimov etc. in acest context, meritl atit mai
pulin este indreptSlitl exigenla de a cere predicliei in dome-
recenti a romanului si a filmul''ti scien'ce-;t'iction de a trecc niul social-uman o ,,exactitate" de felul celeia odinasg'etmiinelneelae
de la anticiparea dezviltlrii ;tiinfei s;iocteiahlni,icdiielareimlaaligiininatreera- na"turii. Obiectul previziunii sociale exclude
unor noi mbaantali de organizar-e cxactitate, deoarece acliunea umanl nu are o structuri in
personale.... Imagitiile artistice asupra I'iitorului pot cuprinde
inticipari tem.rcabile asupra cirora inr,'estigalia ;tiinlific.r sens clasic deterministi, ci probabilistl.
cunNoeag;tleijaririeianadceosmteeinciuolnadlitleiornniairtiivoenltoorlovgiiictoeaarescpoencdifiacmulunii
trebuii si se aplece cu atenfie, deoarece-in ele se exprimi, pretenliile de construire a unei epistemologii a studiilor
vdeederreegvualilro, raosapieirapeliinturumaanedeasuptreinndtiecea. lEtelernoafteivric- lpeuvnicittoeadrce
:{supra viitorului la simple speculalii.
pe care oamenii le considerii de dorit' lui Olaf
Studiul Helmer gi Nicholas Rescher despre epis-
Fire;te, acest interes pcntru anticip[ri artistice nu poate temologia gtiinfelor inexacte exa-
(tlSS;to i;i propusese si
rnineze statutul epistemologic al studiilor asupra viitorului.
merge pitta la a uita deosebirea de naturi dintre imaginea Situarea cercetirilor referitoare la domeniul unor ,,ipoteze
artiiticd ;i cea ;tiirolificii. asupra viitorului.
Dar poate fi oare construiti o imagine ;tiinlificd' asupra alternative" asupra evenimentelor viitoare sc face intr-un
cadru larg. Helmer gi Rescher inleleg prin ;tiinfi
viitorului? surile be-;i propun si explice si si demer-
lntrebarea este cu atit mai legitima cu cit spirite emi- prevadi" fenomenele intr-un
metixiolaedcrteia,fleidocantuacalite;tei,irnmcaecnauitirasrfeuo,lioirnsatileliiorssniuanbmtiedecentiftviunlvuifaii laesxbinailct.t,fSoitraimirnfaoalpizeearsattee-
nuceermn-itanercre-eai,irutcoparcuuroetl?enamtedsectauotnn6btoaol;sotiegbii-elitaritenegaiosnceawnlsnSuo.laa;cleuvrnii'iitooaari;u'ittelourriwii, lw;pt'ieii.nPc!ait{riine- (in sensul logicii matematice). Se numeste, dupi aceiagi
:iutori, ;tiinfi inexacti aceea in care ralionamentul este
amcimaplirseec.zh,ii,nlVatlti-itouonriunpl"rcoannpuuinteolasluttel cuianrnaticict,-imerre.ppd-reoemzeo-intgeteriongoed-nepitraeimtvee.1nDaimpifeeronrtixteei-, in-formalzl.
Drept cxernplu pentru justificarea acestei distinclii ce
rire in vedere tipul delegi caracteristice ,,gtiinfelor inexacte",
eleinente componente ale viitorului au divers.e statute episte- Helmer gi Rescher invoci legile din stiinlele sociale, in spe-
r:ial istorice. Pentru ei, aceste legi se deosebesc prin trei
mologice, unele sint cunoscute ;i cognoscibile, de aceea, irroprieti!i, si anume:
preuiiibil,e, altele, de;i necunoscute sint cognoscit-rile, pqJ$.l
ini b i I e, c ognoic ibilc,
Apoi,
ci'de v eni namai t' n, v i'itoi b r e a i : ln domeniul
unele rlmin incpreviiibile.
sfit ;viti'znuJft iin d (a) sint cvasi-legi (lauJi,he),
am (b) slnt lirnitate sub raport spafio-temporal (spati,o-
social evenimentele viitoare sint contl.ilionale de ac!|tttt'i u111.(111e l.mporq.lly restricted.) ;i, ln sfirgit,
;i se referd la acliwni u?nane, inclusiv la ,,produsele",..rezul- (c) sint neprecise (loose).
iatele sau consecinfele acestora. Astfel, ctmoagterea ai'itorulrti Propozifiile denumite ,,cvasi-legi" nu sint, desigur, sim-
rlPrll&oenpcpsl)ee,rs)ac.rvEieilnrei,dncuoi aaeurfiocfaifucinnitcasltiieelecegoxipniltincraastfiaevnScst.uu(alspellrrvo(eipnsrcisuednareslupcltulevuxinfptlKua--.
inseamnl, de fapt, cu'noa;terea condili'il,or, a desfd;urd-r'i-i, a
mudre,nijialtonianec,edelojiefre,crtauitaestecgo'dpacedte'rsiltpot'rrb,oiebacalbrieiilz,esutl-toqr'tie;c'loii rc_doeplzeo'cisrtaii,abbi'i,illee6,anrleiera'ula'inzcal'obitrimilzeoil-otttr
de timf nrmd.tor stdrii prezente. Iui, ea in ;tiinfele fizicale, deoarece reprezintl generaliziri
lliemleitaetxea,citnec"o,rsniplaenteu.mHeemlmueltre;ipRirefsi cahleer admit ca ;i ,,stiin-
Aceste clarificiri asupra ontologiei studiilor asupra viito- fizicii
rului condi \ioneazl" epistemologia respectiv[. moderne (de
lrildl, aerodinarnica vitezelor mari) opereaz'a de asemenea
42 43
doar cu astfel de cvasi-legi, la fel cu intregul domeniu al competenfa acestuia, adici de un fond de cuno;tin\e (back-
ground knowledge) notat cu K. Adici, in formulare simbolici:
fizicii aplicate ;i ingineriei.
La o analiz6, mai detaliati rezultl ci distinclia facuti '",^r(:)'
de Helmer gi Rescher este lipsiti qa insi;i de rigoare. Mai departe, se admite prin definilie:
A doua caracteristici, anume caracterul spafio-temporal
lcimi igtaent earlalleizgiriilloer din ,,;tiin!ele inexacte", ar consta in faptul
'"(+):,"(:)'
istorice (;i sociale) nu sint. universatre ,,ca
legile fizicii", ca atare ,,nu sint valide oriunds gi oricind"zz. in care e' este un fel de evidenli lirgiti
Nu este necesar un examen epistemologic prea sofisticat , e':eAK,
spre a invedera ci pozifia celor doi nu rezistii confruntirii
clcdouoegrfseiiantcaittr;ie.et,iaipnlerdfgieenillfeoarerp;sttaitirudnicilnidffiiio;ctviseinep!ads5feii"to:rc-etceuefmerpcprreioistrliaaroillesed2ino3dml.ei OeclonLpgio,iiczidanieliagfvioamsrmltieadtutioutlaadaorteet-i
obfinuti prin integrarea evidenfei cu backgrownd knouledge.
de Helmer gi Rescher este artificiala, lipsiti de temei. Helrner gi Rescher recunosc ci factoruL K nu poate fi definit
firi echivoc in acelasi limbaj in ;idefinesc c, h eza.
T,a {el, problema raportului dintre explicalie gi predic- care se
Soiufia la care ajung autorii the Epistem,ol,ogy of
lui On
the Inexact Sciences este cu totul nesatisficS.toare25. Ei pro-
(ie. aI cneestaii;ni tsetlreuc,,teuxraactleo"geicxip. liIcna{icael(epo,s,lindeicxtaiec)te;"i, predic{ia punl urmitoarea argumentare: fie A un expert gi K(A)
au datorita fondul corespunzitor de cunostinle al acestuia. Atuncipro-
faptului c5" in aria lor funclioneazi numai cvasi-legi, existi
p-rodpuopziifiHileelmexeprligciaRtievsech;ei rc-eleoparseidmicettirviee.fuAncdeastrehaendtianli babiiitatea personali a )uiA - ffn(:) - poate fi conside-
intre
urmi
se exprimi in enunluri formulate de ,,exper{i", avind grade rat[ drept o estimare a cunostinleinoastredespre t",",(1).
diferite de probabilitate. Anume, se deosebesc trei accep-
liuni ale termenului: Drept urlnare, sistemul de folosire a probabilitifii personale
a unui expert, oblinuti cu metode adecvate de cercetate,
ven-feiprreolbaatibvieli;tatea inleleasica stabilire a posteriori a frec- poate servi ca rnijloc d,e md.surare a cantitl{ii de tipul c chiar
;i in cazurile in care nu se pot aplic^a conceptele formale
a ipo-tepzreoib(ah)bpilietabtaezaa conceputi ca grad de confirmare (c) din
calculul gradului de conlirmare26. Intruclt tnsl K(A) nu
evidenlei (e), aceasta din urmd. constincl poate fi definit f[rf, echivoc, Helmer gi Rescher se vld con-
dintr-o mullime determinati de enunluri adrnise drept ade- strin;i sir recurgl la criterii empirice cu privire la valoarea
virate: unei expertize predictive: anume dacd este demni de incre-
'lI;l)t\ ' <l,:re (reliabili,ty) ;i scrupuroasS. (accwracy). Metoda de atri-
lrnire a acestor valori este comandatir de considerente wt'il'i-
lare ingtste. Este expert fntr-un domeniu al previziunii,
afirmi ei, o persoanS" ce dispune de un remarcabil fond de
-enpurnolbaatebidliteatuena subiectivi (sau personala) a ipotezci cunogtinle in domeniul respectiv ;i ale cirrui previziuni efec-
(Z) individ dat
(A) pe baza evidenlei (e): tive sau irnplicite, cu probabilitilile lor personale in raport
pe'(+) cu 'ipoteza /a din domeniul avut in vedere, atate, pe termen
lung,' succese relativez?. Cu alte cuvinte, cine a avut pini
rrcum unele succese in previziunile {icute este ,,probabii'-:
i.nulIenedsotemienneifuicla;cteiin, fdeelooarre,c,ienepxreavcitzeiu",naepalicluaireIa acestor for- :-rscaclaestaaibrelpgriedz,ienatic,u,pmroibnaabiniltieta.teTare" bsuimielusl[uireccoumnouanste9mi n' icciri
depinde de
45
4:4
pe departe cea csuigcuarraenlufi,crdeeazpiil;dtiii,nifma.poAtrrgivuarnefanptutul liunivocacaot Dar adevdrata problem,d' apistemologicd. f&apsttuuldic'iliorviyiteoferrui.l
nu loare la
oferl nici o uiitor este-alta: anume, dat fiind
lungi serie de previziuni ,,reugite" in trecut nu se datoresc cnct:eouacnmrlaseatnciitttudp-irea,u,rlf.itpau^trlntinccooirmdgnecpoofisnndcijleeiibecilete-uv,reiec,nnuicmumunemlunsrt-eiaale, rvparirezotfuiecetrBistioe.nad9rceeialipanJiottevourilvuiaetlocnelrpilusraen2u,-i
uaaindnrtmuifmiiitampelltiacreiiliix,,,podaeesrntmtf,eonlufiiiirnrdic.peirtseiunnvccucirzeeiosudefneeaerreis"{enimcidcueiinctuaiittno,datdeereernaeeicnxieelotlmarge;ipcci lu,up,te,.exinpeteraurt""aa
Ceea ce urmlrea si fie ,,metodologia specifici a previ- 'ptauzibite, dar ipotetice (nu cparteogieocritcee)d-,eraa!c'ioli.unanl.iereinjL-lmizaisbuilrea'
ziunii"28 este de fapt o pledoarie pentru credibilitatea exper- in care sint compatibile cu ,,va avea loc". Problema
efectiad a ceea ce
lilor ;i utilitatea investifiilor in activitirfi previzionale, re- ce permit std,pAniiea dispunem de o metodo-
la argumentarea transponibilitifii meto- ji in ce misura
zumindu-se doar esti, a;adar, dacl
iogie in stare si supunl conjecturile referitoare la viitor
tlelor ;tiinlelor ,,inexacte" non-sociale la cele sociale (tehnici t'ontrolului ;tiinjific ;i fundamentirii ;tiinfifice. Sau in ter-
de simulare, experimentare pe modele fizice sau matematice, rnenii in care Helmer gi Rescher au pus problema: daci pu-
;tiinfific cu concepte ;i propozi{ii ,,inexacte"
jocuri operalionale etc.). tem opera intrebare logica fuzzy
sub raport rnatematic. La aceasti
Discufia asupra exactiti"lii ;fiacienefixriacretifteilriiirerimlainnaetwurna
exercifiu scolastic steril daci se a rf,spuns afirmativ.
obiectului avut in t.edere, la caracteristicile sale ontologice.
Nu studiile asupra viitorului sint p-osdibaitlio, riimtipvurnee- lndoielile cu privire Ia posibilitatea abotddrii gtiiniifice
unui blestem biblic-, ci obiectul ,,inexacte" a viitorilor posibili se inspiri de regull din doctrina empiris-
lor, viitorii mului logic sau a gcolii analiticess.
caracterul conditional, probabilistic ;i uneori vag al enun-
lurilor sale. Dealtfel, evolulia recentS. a matematicii a lnve- eBxuncOgeessievalx. pE-rleascioeanccsoeidnsceteurniitcrpaoutnSnc"ce-tptdu9leidsveueb,d,pearrneeuvoimziiutgeniesaimstephelncatoeloMcgahiciraiior"
derat lipsa de fundamentare a incerclrilor gi exigenfelor de a
ccolanssicidemraatedmreaptitc.;tiDinifnific19e65n,uLm.Aai. in sens
structurile exacte, (technological forecasting, aga cum a fost definitd de E, Jantsch:
Zadeh a introdus concep-
tele unei matematici a mullimilor, respectiv rela\iiLor vagi previziune realizat| cu resursele unor ramuri ale tehnolo-
(fuzzy sets, fuzzy relations etc.) tocmai datoriti faptului c5,
prin natura sa, social,ul nu se preteazd. la o descriere sau mo- giei) sau pe cel de ,,futurologie" (ca disciplini independentl,
delare ,,exact5"ze. Gr. C. Moisil a schifat chiar o
ralionamentului nuanlat"so, iar Mircda Malita3l ,,logici a in sensul lui O.K. Flechtheim) drept generatoare de ,,con-
.o"iia.te
rcsiosicp-iaulnead,negparmijnattareei pbceinaraeeceegaxisigatiel"encfsaeltleuodr-ipiloMursaeatesdmuepartoaicbivlieeiitcodteruulmlu;ttii.iinnefevloorr fuzii" gi ,,iluzii".
Aici nu putem intra intr-o discufie detaliati a problemei tehnAMor.lgouBgmiuenei gn-etapmreoarenreiftogltleoosdeitexial-mainfianaprentuumlmcaeiileaatcefifnlioutens.eoafieria;ltioiinnafelii ;i
se
asupra clreia revenim, dealtfel, intr-un capitol urmitor (vezi lrazeaz| pe planuri sau programe, care, la rindul lor, se
feciaxcipgi .es5na)fu.eSlfeuablfoiagsdicpeoe-comt eecpetoirsdcteoetmloaogreliocgenicufaitnreldibruedipeet6roelelesdvcaistnceiinpgsliiiijnafiraep;attiuipnlrfcoia--
inspiri din potitici generale (scopuri, obiective) ;i previziuni
intemeiate. CeLe patru componente (previziune,,,politici.",
definesc un proces complex. ltlatura pro-
prietiliior ontologice ireductibile ale obiectului, cum au plan ;i acfiune) de resursele
procedat nHuelmseedr a;tiorReesstechverre.uOner,i depinde, {ire;te, de scopul urmlrit ;i
,,inexactitatea" la care sc cesului
refera ei ,,cenzuri" transcendentale folosite in vederea atingerii acestuia. Se admite ci existi o
formi generale a unor asemenea acliuni. Aceastl formiL
care interzice abordarea ralionali a problematicii viitorului, generali e redatl de Mario Bunge cu ajutorul unei diagrame
ci refiecti specificul proceselor sociale si, indeosebi, al celor
situate in cimpul posibililor. rle bloc (fig. 9).
46 47
/; Fond de 2 fo/rlicd 6. flbnlficare'
q^L-!1-L-/ ^U-tU/:
cq!{fu/e. Proteclcre dc
,ir:opu/ genero/. c omp/ex e ,,om -/uc,^uri "
0escnereo core pal sa/uy'iono
ciclemu/ut. sshimbori nu ophma/ pmb/emo
,4t/ode/u/ termgnenld dorild ^^-./,.;
,ri,rlem u/ur J,!ef.'/ de mu/ooce
l:t l-esur,te. 7/;27e;c;r8z,rei z"i/nnrb;e.
fre viz iuni. elape de ocltuni
e/emenlore )'n
con,&r,nr/ale
cu /t/cnu/
4 2eciz/e oenero/d B ls/tslp
J_
A/egereo unei fxeculorto deciil/or
Pre//z/un/ ce + confrun/ore cu
lrebuie rea/rzofd
cou rmpiedrbo/o' even/menle
c'/oi a"cr/ea/obrr/idreeobm/fsii-t neorerdzu/e.
in ocesl ,scop.
I
,f Cerce/ore.
toffiWF-Eoo, I
cuncs/tn/e desore ,9 ftezu/fol fino/:
.r/,9lPm ,tou t7frr de@7n",
mt1/ooce. mu/l cou mot pu/rn
/egole Ce scopu/
s/obi/t/
I
I
t-s /0. -of'-rr-oe--o-l-u-d-a-/-g-r.-reio:'-n.-/e,/ o// n'
,.
f/m
/re rezu/lo/u/ frnoi o,rcop
(DupiL trI. Bunge)
Analiza acestui proces cuprinde, la Bunge, doui etape: Planul (sau prograrnul) este definit de M. Bunge drept ,,un
d(fe)c.izaigelalafoevnadluual-rdee. cuno;Iin1e la probleire model operafional* aI combinaliei oameni-lucruri care poate
9i (b) de la s'a realizeze sau si evite cel mai bine evenimentele previzio-
ln prima etap5. se precizeazl. problema ce urmeazd. a fi nate". Planul este necesar, dar nu;i suficient pentru o acfiune
solulionati prin dezvoltarea previzuti. ln acest scop este El
necesari, desigur, (1) o descriere a caracteristicilor sistemu- ralionali ;i informati. este doar schifat, ,,nu poate
lui, (2) un model al acestuia, cel pufin la nivel conceptual, gi o incerce".
d-e preferinfa insi la nivel teoreticli (3) un set de previziuni acoperi toate aminuntele nici nu trebuie si
elaborate pe blza (3') unor corelaiii empiric stabilite, (3,,)
Aceasta deoarece existe evenimente neprevizibile ;i acestea
necesiti o flexibilizare a procesului de realizare a planului,
ce se obfine prin deciziile ziinice. Abia pe baza adaptirii
a unor eaxltraepcouladfriiiloder trend, sau (3"') a unei solufii date unui
sistem de evolulie. ,,Politica generall" planului la situafii, cuprinzind elemente neprevizibile, se
este poate trece Ia acliunea propriu-zisi. Astfel, se ajunge, pini
inleleasi, aici,._drept un scop sau o mullime de scopuri im- la urm6, la rezultatul final care numai in cazuri rare este
preuni cu mijloacele cerute pentru realizarea acestora. Se identic cu cel previzut sub forma scopului (sau a mulfimii
cinaleralecgteeru{leralali.osnina_le:;icurneoaaligsttearelap(ogltiitiincfiilfoicre, )daimr bnuunaltsiliegJ;trea de scopuri), a;a cum fusese el stabilit inifial. De aceea, se
impune o evaluare a rezultatului final. Datele astfel obfi-
rtaelrimonianliitaintteeagrasal uporleitaicliisiem"susl ;adceesatocreae.a,,BCuunnogaes'steurbelaininauz-i nute devin elemente de caracterizare a situaliei problematice
de- noi etc. etc. Atit datele ienvascluhiermii aciotp;ei rdaalitoenlearlledfeeritmoaariesulas
ca
valoar-ea_ pozitivi sau efectele negative ale unei politici nu toate blocurile cuprinse
depind de cunoagterea (gtiinfifici). se folosesc intr-un proces de feed-back (pozitiv sau negativ)
ri.lo- rDpino-l.ictgicmiipraerzaureltal cuno;tinfeior despre sistem gi a scopu- pentru optimizarea desfi;uririi acliunii.
o problemi practi-i, adici" se contar€azd locuDluuipp[reacveizaiustndiisicnhicfai dsrtruulcstuiura,ldMa. BaucnfgiuenisiuupmunaeneprFevi ia-
sarcina de a evita sau de a diminua anumite evenimente in ziunea unui examen epistemologic gi metodologic. Este
sau in societate. Desigur, formularea problemei prac- evident ci diferite tipuri de acfiune presupun diferite tipuri
naturi
tic-e nu se sprijini. in toate cazurile pe o bazb" de cunogiinge
seintxrtfuiiscittiiiev,neitn)it;o;iitdspeceoapouunprair.e, ro,izacroencfrluanritaarescibnpturreilocru(naopgotilnitliecii()f,iedi;ri de previziunc. M. Bunge deosebe;te (I) pafru categorii de
ln cea de-a doua etapi intervine decizia generali., prin
previziuni ne-gtiinfifice:
nccuaa-rlimetaiMjtleo.aa.cB.eduleencgisezoiecinioftepitloeeagateedeafclievgameteraepxaeimunntizreuai tipie.rapelivrziiaznrieumanaisxiami.m-pRizreaaulrieona-i (A) Gkicitwl (gwessing sau play'ing hit-oraniss) este o
incercare congtienti, dar non-rafionali*x de a afla viitorul.
El are o naturi intimpl5toare, intuitivi, vag5, nu are un
temei explicit formulat, astfel incit numai rezultatul poate fi
su-pu(.Bs )cPrirtiocfiei,liinleu ;i fiecare pas in parte.
preciziunii,previzionale (the accuracy offorecasts) ;iri oaupi ecretir-- reprezinti, de
sau previziunile de oracol
nenlei mijloacelor. Infiptuirea deciziei necesiti o fapt, ghicirea unor tablouri de ansamblu ale viitorului pe
cetare, deoarece informafia disponibila pentru o alegere nu termen lung. in ambele cazuri *
Forma logicS. a ghicirii viitorului
este, de obicei, suficienti pentlu realizare. Aceasti informalie este enunlul necondifionat: -
suplimentari duce la reformularea previziunilor sau, in anu-
mite cazuri, la formularea de noi previziuni. Acestea trebuie ,,F va avea loc".
Dupl cum se vede, nu este dati nici o condifie necesari 9i/
si fie confruntate cu previziunea iniliali gi abia dup5. aceea sau suficienti pentru realizarea lui F.
poate fi inceputi etapa de infdptuire a acliunii. Pririurmare,
cercetarea duce bazei informalionale a O ghicire cultivati sau o opinie informati se deosebegte
la imbunitilirea de cele precedente prin forma sa logici condi{ionali:
previziunilor, la confruntarea criticir a acestora inire ele
cu mijloacele necesare realizirii politicii alese. Numai si *+*Aiinci, in sensul c5, ,,se referi la operalii".
sensul ci nu satisface conditiile de
iir
aceste condi{ii se poate trece la planificarea propriu-zisi.
ralionalitate matematicf.
50 5t
,,Daci C va avea loc, atunci va avea loc {sau poate va ,Daci ipotezele cuprinse in argumentare aparfin unei
papddeotil,,nn,enoltruoxegi.carprnppfqie(i(ruaieiCDa:dnapopcrMcr)e)iupaortrte.eP?,ziilPm_ninc,,creB_riupe{oadtac,uifnevr,glaaenoeoeiisnnzcp1goda,eoin-dienwturzuus,c9piticanmlrnlrdprlCeujioeob"ceeoarn,r-raixliuagagajdi,pidi.ngctas"iebiefsl.aiiette.oernalspitmn;msfalifeuno?iietmifeetnrnirs"ecmcidaeiatetmaneiln}rcilaazdd)J-ead.zauea"emciridapUnIanoite1,eeizusncpnFa'crenmeutrltseLtoo:parupiauemim'rlcairu;nirdte,feiligeooceuun"eecslainldtu,"eont,iuieng('nmoess'eihladmrpeceipfiaeincaee{ircliibcrurcaiortzimtiinaocfnumiip.criniaali"a,.reifl.cea"tti,t.ertciee..smiEd(eum."doi:edn,it"o';Ud"iveeotpipii-,r;enntoruiciicoten;.ix;ar_e_,;o,i":. teorii (sistem ipotetico-deductiv) gi au fost testate gtiinlific
(observafie, misurare, experimentare), ele se numesc legi.
In acest caz, prediclia ;tiinfifici se numqte nomologica.
Altfel, trebuie numita de incercare (teriatiael. O prediclie
rl(iedneuer;aeitcaie. ecinaos,neccaolummznpiiiluotcreorpnizrfeairdbmiilca)t,rievd,eaucrnoarnenszteuitrluteaieutesuliotnir-dlieimsnefeirprmsodat eraedt.uriOcbtubiv-i
valori inductive. Ipotezele (sau legile) incluse intr-o prediclie
gtiinfifica au un caracter specific (particular). Pentru ca o
teorie, o mullime de legi generale sd poata. servi la funda-
mentarea unei predicfii;tiinlifice, ea trebuie si {ie ,,preparat6." ,
aadl icsiis,t,etrmebuuluiei construit un sistam-model, un model conceptual
acvuuctoinncevpetedleerete-ornieui" un model
iecliile de vinzare ale unui ;ef de magazin de desfacere'efc.). unul construit oarecare, ci
respective 3?. Pe drept
;t.i.i.nPf1iftiic3iS, i-daecoessetbeian,d ll{. Bunge sL. ocupA cu (II) previziunea cuvint subliniazi M. Bunge c5. ,,nici o cantitate de date ;i
alte doui
iipuri: nici o cantitate de prelucriri automate a datelor precise nu
poate inlocui lipsa unui model teoretic" 38. Moclelul poate fi
n-cvteliuatri(;fesEiicsitn)amebtPcaigrlueeie,dacnioticeiam!triraamplidl;zaetaaitirtiraneei finleeiiofuminlnc-apatdaiiarctieracet.reaueirn(i'zcisnaieatt'utiapieitr.isccer.mtuefei)csmrea,ilz-iiece,rociisnaniisncneicti.e,rmasmprlariieierniiimrraei"fxtiaiiccepellsiei.-ii determinist sau stocastic, fenomenologic sau mecanicist,
simplu sau sofisticat ...
in ceea ce privegte prediclia;tiinlifica,,de probi",
M. Bunge nu recomandi folosirea practici a acesteia decit
uepnrxepedlniicculinita!f.oscoirnmnrduiolfaibotrenina. ulA,r.ellatf_efgeli-lsccpoaunltsar,otlioaptcuplise(tdBiini)c,{',idtfiia"ecr'ssp,ptrriieinnlidfmiecoiejst'oeeabscirteee
in cazul in care singura alternativi posibila ar consta in
ghicirea oarbi a viitorului. O prediclie nomologici are afarf,
de valoarea sa cognitivi gi una pragmatici: ea devine pre-
scriptivi sau normativi pentru conducerea acliunii.
pdseeotaadtececfstietazv,eaesfaatirainetptii,friecczeoinn;tiairodclaaottnaec',lsudaziniuatrrleeocgctiiafcicr'-eaint,i.t,,fei3em6c.a"ir"etain" ,rrrui
parte itnreinUcgeltilnieme;rutiielin, tfciipfeirccdeee,taepresretoevpizpeiur)anfpeioreneaaxialzi,imwcnionenaadtutdeceehrnMeol;.otgiBinicufdnifgifceod,lodesitnict-.l
Schematic vour a\-ea r-eprezentarea din figura 10. Sub raport logic nu existi deosebire intre aceasta gi prediclia
stiintifica. In schimb, se pot releva diferenfe notabiie din
funct de vedere conceptu'al, mmoedteoldeolelogteicor;ei'tpicraecftoicl.osite
0 mu,'l,me de boleze 0 muih,ne de in
JL/te Jl//n,+,,i,,,,? Deosebirea conceptuali:
(de PrPfti,7;'o leor,e'
previziunea tehnologicl sint mai simple ;i mai superficiale
'\r/
decit cele ce intervin in prediclia ;tiinfifici, deoarece acti-
0 mu/ftne de pre- vitatea tehnologici este orientati exclusiv spre obfinerea
dtclri,rktnhflce
unei eficacitifi.
Irig. l0 (Dupi M. Bunge) Deosebirea metodologica: previziunea tehnologicl se
52 Iimiteazi numai Ia situafii in care sint posibile prediclii
nomoiogice, ea nu testeazi 3e in funcfie de obiective cognitive,
deoarece numai cele de eficienli o intereseaz5.
Deosebirea practici: ,,in timp ce predicfia gtiinlifici este
neutri. fa{i de valoare, previziunile tehnologice au o incir-
,53
c5"turi. de valoare ;iui ipoescd;e'-a*s'u-p-r-a e--le- 'pot avea o influenti modei abstract este insi arbitrari ;i superficiali. in orice
asupra celor ce le caz, necritici fafi de prejudecdli idola - specifice menta-
-
ifnorAcmcaeraaes:ts.ledeeonsuenbtiri.e Aesstetfpeul,soi-inpr-ree-v-di'di-cie^fin"efi;;ilii"pgriintirfoarm,ra"ti*p'lirc"ui. litifii neopozitiviste.
i;pierce,,iafPiclriezuaci irzreeaaraealaictl6plisriotesbioalec,miaeleseit."e,Dinaolemcleeilnaeisuiil-sfdodel'urlrfeieafelvuraianilfnli
,,Daci C are loc in momentul l, atunci -F va avea loc planificarea
,cu probabilitatea P, in momentul t,,.. considerare
ii constituie
l^n schp,i,mrDo1bb.a1ob.pi;l9irtoeapvtueiz1aiuFPne,treatettrhuunnioecloiregCaicliit.zraevtbalunfiei mdsoeimfaoerinmbtulal:lo1,c, cu saissni'acoisucttsiieveesmitintseisetflieuteim(lia,emecsl(baoefutmpevnameucrdlnaliiieaitlteillacet)i'slcesaaaalueuupm.ctsevau5ahbn)snse.iio-s.stIleDoinsmgttaereircemle-aauce-llue;lie-sictmupesuvaoericnntni5tateu-ullteolseutrx'ii"n,i(itsocaatsciiimseictnseeatntmaoeisrier)a'i,-,'
. momentul 1". in
a.lesC;ui. alte- cuvin-te, ceea ce fusese stare finall devine scop aIdfeol'cpdeeenrlcudelentcivlreialoseir-rsrinidsitecetimttn"u,uludipaosroteclfieai l-nd.uedsreeinffitne-irt-ienileai xrvaaicntfi,s;itparcdianiun'ultirfamiccaaturteea,'l
preferat. Datorita cunoa;terii prealabiie a unui scoi
agcenseoucunomnpsnf_teieorrsrammncr^ia"eep)r,.arcelsizv(esdizariiniuuitnrciiendabfriuuuimtiionaa-\rearecava)zeli\zmJ.aodtrioei!ratnfirlltuueimeasnairluedaa,cacsudsetoetup_io,da,aei.stfAteercucoectusbtidlvlicenMaed(risbn_c o construcfie analogici bazatd pe oM-saeilemcliue-ltd, ectaerramctienraizt5aredae
ideologice.
criterii de' valoare si
ontologici a obiectuiui studiilor asupra viitorului sau, mai
simplu] a viitorului a relevat esenla stocastic[ a comp-ortirii
Pe baza celor stabilite mai sus, M. Bunge consideri ci .o.i"t:iiilot, determinati de caracterul constient (in diferite
studierea viitorului nu poate constitui o pitdivr"oetrlpetoifsi..ioeiictiaiaidlece,ucdv;eiai'stcaa;lipaanlceoitapa<otelzeailcievriaetlm)oraafrIacafoibaidmlieeasncioploperur,srio-ledaen;ie..ogi brianiedtecu--i
autonomi. ,,Teoriile di"sciplina relativ
intrebuinfate pentru
proiective aparfin uneia a inf-era enunturi
sau mai multor ramuri ale stiintei
pesutreen;iac.iugttgiihnnfigf-ic]odg,ieni i-c-i grate intr-o comunitite de a accepta, a respinge, a reproiecta
stephunnoeloegl i-c,i.'.asIrttrfuelepiisreteviztieuonrLiiaspieru_ irormele de conviefuire ;i activitate etc' Din aceste motive,
cseiarlvNei pucaerenetxrsuisi..atisefoacoegcutpipirneoti.dencusfripyi aein!caidainJlitevaiistaopurrc,ivn,,iazopiruiocniei(i:tineoatnriimseappm;.ob,ilteuert. precum gi din cauzacaracierului insuficient ;iperisabil aI date-
lor referitoare ia viala sociala, problemele generale pentru c-are
vcsetaududeitrilleesmoaslauutfpeiirmanauvtiiisctoi.nrRut 6lpusripoo-bnlesdmaaberil';,iti,;abttiieninael-edpleeefninstoritucei"aalcedelniansgtpel nuseiltru.atal {9-iei
p;;rtriii.nnrcefeirprioias;ipl eptccothtsvniebo.illoiltgJaitereniaecsuatneue-ziinatfeuartcueersoaalstotgiaiiri,. proieclii prospective nu li se poate atribui itudiilor asupr? viitorului, ci societ6-
M. Bunge contesti
aseoxli-ojssAgttoriiegroiueamiuf.uteMotunnr.toou{mllouegin"sigetea_e2ad.nqeEuloancdpoerrmleeapgh;ite,otlcraicIslifaneaclocecuauasnmftei.rlginraeeurxecaeeoxxmupinsuleitnciiiicots'a:tipii,ena,nstuea_ lilor card inci nu au inleles c5, investilia cea mai urg-enti gi
paddpcfu.breeaiietnolupopActrrarrdtaoruacgarlatoeiuremtsge-imfluia*ii-lnepdeontenriraiaests;aeucoturvisrnpieipnietooiaertlzraoidfii-irltcnecuiuveoesdili.rustbcuuMtaiiea.lelvctedcM.iitanettoButiaursualiraiutoncaapiiacgniisoseueevtptiti,uiueiticatsdlnousubteuirieiiullu^poelpsueinrpnirnimiti:asnrtciresp,etuo,aruFmt-mobapuoomivpri.luaoeslairignmcotviihtclcueopieiirtgnme]jopeiltairer-buiban.e.ul.dltutosrurnactriuBse,i-. mai masivi trebuie
sl'fie ficuti in'cercetiri sociale. Dar
cu zece elemente aa. Interpretarea de catre Bunge a acestui v<eledmeerers.uEl lsueinBfiuanluglenmuicsoenpsatireindocgrimticaaticc9airadcintearultlupr u,,npcrot sdte-
definit" al problemelor, ci in g5sirea unei metodologii gtiin-
ti fice d,e a face fati problemeior ,,prost-definite", cumsint,
.JL reguli, problemele'socialc globali. Or, situa{ia in aceastA
su'.tiriiinvotierpilttei"te.oosp1ie.ni"ct1"a"*t.ec-geoElripxciusaltiilntaintdreescituimtdcieielteaodpaoseluocpgariraiedvBeiiutoanrguemluaninei;pfiaucilnae
,,i,ipcr.oMtleami einl"tipi,ropsetr-sdpeeiicntiitvea" ;i de a ciuta solufii. optime Ia
algoritmizlrii vlgl (fwzzy-algo'
rilhms),la care^ne-am referit mai sus; in al doilea rind, ceea
54 55
ce Turoff ;i Mitroff au denumit dialectical planning n.' irt unui optimism gnoseologic necritic. El risca insi sl devini
ttrs1i], daci e absolutizat.
al treilea rincl, metoda simuldrii, care nu necesiti neapirat Cici, dupa cum am vizut, a ctntoa;te uiitoru'l ntt' i'nseant'n'd
o formulare exacti prealabill a problemelor. Dealtfel, se
;rtleiefinciit,e"inpporaatceticfii"r,opfotirrmniuzalatri'ei apruinnedi epsrocobmleprnuenegrelobianlesu,,bp-rporsot-- acetravmcesunatinicnmoii,,ea'np;ctteeei,,cedafnuilwteriitpcaoo{liitccriugaaniroei:aavcev;t}netiuiiItmnnoeimiinnlltlemseeisanntndeseeurp,l-reiannnvcdicneimandrtepeoiendntetearr-atooucgfreituiennsoetdroaiee-
lrleme mai sirnplc, ce pot fi mai ,,bine-definite". O tratare la fel
rnatemaficil vaagrn,ufillriimiiaore\lrimagini acucnaoraa;ctetcmrucleseiaucoereigsitnea, rp' nInrl
rle nesatisfitcitoare gisim Ia Bunge si in ceea ce priveEte natura sa,
politicile gi rafionalitatea,acestora. Din constatarea ci opfiu-
nile .polit'ice nu sint direct derivabile din cuno;tinfclc despre
rcalitatea social'.r nu rezultd concluzia ci ,,efectele ... unei clomeniul stoca-stic al viitoriior posibili, ,,a ctr,ttou;le" i.nsectnt't'tti
t deterrnina logic intr-o rnullime de posibiLi o submu,llint,e tle
lrolitici nu tlepinl de cunoasterea (;tiinfifica)". Er,ident, nu probabilittili cirtoscttte ;i o srrl.,nt,rtllr.m.e de frobabilitdll 11c(:tt'
tlepincl
in mnoudcdoiirneccidt e;icuabrsaoliloutu.aItliatafitoenaalloitgaictcoa-nopaotelmiticctitliocdr tt ascute.
le acliune nu
pasarceutjiuutednhe,inicoualorlnigaincnede.opDsolezaiftliitevfeisrl,teeed-xuicsdttieibvialrieplnarnetctienemdacelioc-gaicirona-tmaiofanataeralmitauatnteiocari Explorarea r'.iitorilor posibiii, futurologia reprcz'inti,
oritehnologici,? In actiunea uma.nr-L intcrviii opfiuni cc nrl
depinel de criterii logicc sau tehnologice. a,rrlife;reaetcectlrtoaundrta',iotttLlto1-iineg'irpitoleeccce,lt-rsc,caledziuaetnirc4iiuiau.itotre,:tirrllot;octtertrctltir.csepcocitLrpsLiile.bicn'eiilaeesar.it;csri.ete-rnemlutaeli.ezlsosc.trttteb!.,sril.oce?icItui^'antn"letlssoisttltr,sirtcuirt:ll:uir.'ii
t{elin.ite,.irn,prLtoiti ctt conseciitltlc lor ,l>osibile ;i'
Discutabiia mi se pare opozifia ._ de-a dreptul meta- ;t, i'n'lepcirlqte a,rtte' alizabile,
ctirlostttttc yi rrr'r,rnoscwle, itttcdiule
ldadienctctroeiadtpeer,emcvoiazntieucmneepaattuiclni.dee-Asct;eitiinainsliftfaiifcicidii9tnaitueccrmnaui;toipipnoelarie{tiaeczaZf.ri
llinziaciant-e \ol'E $I TRtlIII'ERI
Iimitat L Termettril dc,,irtragine rJespre viitor" at lost introdus dc Irred Polak
t-tt slrttctr.tyi, posibile, in timp ce inThelmngcu.fthel;ttlnrc(traclusidinola'ndczi'siprcscurtaltirde
r;etiainle{,erleea,liiznacbluilesivorsituddeiccrccale Elise lloulding) , Illscvicr, ,At.nsterclam-I-oudou -Nerv York' 1973'
viitorului, sc ocupi cu structuri
1.. K. Flarx, Ctt'!iratttl , vo1. I, Ildit. politici, Bucure;ti, 1951j' p' ti6'
psotistiub'iilelog,siicriei arleea, lruelaulirzsaabuilere. aDleizacebilloitegifciia? posibilului s-ar sirlr- r. Cu privire la <lialectica ,,posibi1-rcalizabil-r'cal-clczirabil"' a se vctlca
Dar mai ales pare sl fie cu totul arbitrari pretenlia ca, lucrarea noastri, calitalt:tt t'ielii;ictplttrurt:tr't'iilorttltri,Ii-(lit.Politicli,
dneaorea,rencue apr in{i ipaocsuibmilea;utiinplreedinotmeridniastcip;tliiinnalreel.e 'I3ucurcgti, 1975, p. 58-59; prt"ssint.
monodiscipli- t. V. Vatga-Ranga a susfinut irl l97li, stltl conclttttrt'a Iioa'strit stiirlii-
Concluzia unei Iic5, o tczi cle tloctorat in ctrrt Pl-o1)llrle 0 cl:rsifit'lrre istorico-logicil a
atari argumentitri ar {i ci o cunoasteve a. aiitorultri ca derners imaginilor desPre wiit^r'
interdisciplinar ar liindporieinliciirp"riaalccimasptdospibriivlnin. !$:ri. i F. Polak, oP. cit., ,.. 79 5i urrtr'
Bertrand de (,. ln F. E, Manuel (eil.) , Lj lof irts antl li tapiatt I lLott'ght ' l}oslon and
Jouvenel formi,itrase Operind cu (iambridge, 1966, P. \l\'.
conccptul pozitivist de ;tiinli, el socotea cl ar fi paradoxal r. lt. Ruyer, I.'1topic (t Its Irtaf ir)1..s, I)aris, 1950. p. l-3-
si se vorbeasci despre ,,cunostinte asupra viitorului", deoarece 3. F. E. l\Ianuel, op. cil., p. 298 si urrtr'
cunostinte/ ozitiue putem avea numai despre evenimente croll- !). li. NIarx, Fr. Engels, Opr:rt, to1. {, Edit polilicir' IJucure(ti' 1958'
sumate. Despre viitor sepot formula numai,,conjecturi", iar p. l{ I - l42.
cxplorarea viitorului ar fi o ,,arte a conjecturii", realizati
prin pro-feren{i. 1'ermen care inscamni ,,distribuirea unor 57
probabiliti!i intrc diferili viitori posibili in mdsura in care
intreaga mul{ime a viitoriior posibili c cunoscutir nouir".
Scepticismul metodic al lui B. de .fouvenel constituie
o buna aplrare impotriva pericolelor dogmatisrnului ;i a
56
10. P. Apostol, Calitatea uielii;i etrploldlea aiitorulcti, p. 97 9i urm. 28. Ibidem, p. 13.
11. G. Luk6cs, Geschichte und, Klassenbeuusstsein, Munter, Amsterdam,
29. A se vedea, L.A. Zade}a, ,,A Fuzzy-Algorithmic Approach to the
1967, p. 57 si urm. Definition of Conplex or Imprecise Concepts", in Systems Theory in
12. A. Toynbee, A Stzr.dy oJ History, London, Oxford University Press, the Social Sciett,ces, Birkh?iuser, Basel-Stuttgart, 7976, p. 202 9i urm.
1946, p. 432.
-A se vedea 9i C.V. Negoifi, D'A. Ralescu, Mullimi uagi ;i aplicalii'le
13. K, Popper, Cottjcctures and ReJutatiorzs, London, 1965, p. 355-363. lor, Edit. tehnicS, Bucuregti, 1974.
14. Cit. clupi A. Neusiiss, Utopie, BegriJf zmd Phtinomenon dcs Utopischen, 30. Gr. C. Moisil, Leclii tlespre logica ralionamentuhri nu,antat, Edit. gtiin-
Luchterhand, Neuu'ied-Berlin, 1958, p. 186. lifice Fi enciclopedicA, Bucure;ti, 1975.
15. Expresia. este chiar titlul unei c5,rfi a lui M.R, Hillegas (New York" 31. M. Malita, Mathematics oJ Tommorrow, Dubrovnik, i976.
1967) care preia, la rindul siu, denumirile folosite de C. Walsh i:n, Frant .32. B. de Jouvenel, L'art de la conjeclure (reeditare), S.E.D.II.I.S., Paris,
Utopia to Nightmare, New York, Evanston, 1962.
1972.
16. E. Bloch, Das Prinzip HoJJnung, Berlin, 195{, vot. I-III.
3i. Cf. A.-Cl. Decoufl6, Socictlogie de la prduision, P.U.F., Paris, 1976.
17. Cartea lui Mannheim o citem dup5, edifia a V-a, Frank{urt arn NIain,
31. M. Bunge, Scienlific Research, I-II, Springer, Berlin-Heidelberg-New
r969.
York, 1967 ; acelagi, Method, Xtodel onrl Matter, Reidel, Dordrecht, 1973
18. D. Riesman, ,,Sorne Observations on Community Flans arrcl Utopia",
lt The Yale Laa Journal, 57 (1947), p. 173 9i urm. si, indeosc-'bi, ,,The Role of Forecast in Planning", in Theory and Deci-
sion, 3 (1973), p. 207-221.
19. D. Bell, TIte End of ldeology, ed. rev., Nerv York, 1965, p. 405.
.35. Idem, ,,The Role of Forecast ...", p.210 (sttbl. n.).
20. O. Helmer, N. Rescher, On the Epistemology of the Ineract Sciett.ces, i5. Itridem, p. 215.
Project Rand, February 1960, R-353, the Rand Corporation.
37. Ibidem, p. 216.
21. Ibidem, p. {.
33. Ibidem, lor. cit.
22. Ibidem, p. 6.
39. Ibidem, p. 217.
t. D" exemplu, C.G. Hcmpel, ,,Aspects of Scienti{ic Explanation and
Other Essays", in The Philosophy oJ Scicn,ce, Nelv York, 1965, p. 459. '{0. Ibidem. p" 218.
24. Abordarea de cdtre Ilelmer ;i Rescher a probabilititii ,,predictiilor" {1. Ibidem, p. 21,9.
din gtiinlele ,,inexacte" e surprinzetor de simplisti. Ea nu tine seanla
de existenfa unei teorii formalizate a probabilit6lilor indiferenti fali 42. Ibidem, loc. cit.
de conlinutul atribuit termenului de ,,probabilitate" ;i nici de raportul '{3. Ibidem, loc" cit.
dintre probabilitatea obiectivd gi cea subiectivi.. A se vedea studiile lui
B, de Fineti gi N. Black in R. Klibanski (ed.), Contcmporary Philo- -11. ln ce ne privegte, considerirm mai apropiati, de realitate schema opera-
soflr'y II, Philosophy oJ Science, Firenze, 1968, p. 45 ;i ulm. 9i p. 54 fionald, din fig. 11, pag. 60 (cf. Calitatea aielii;i...., p.62).
qi urm,
"1.i. Bibliografia problemei, in cap. 5.
25. Din punctul de vedere al demonstraliilor ficute de J. K. Kemeny
(,,Fair Bets and Inductive Probability") fi R.S. Lehman (,,On ConIir- -15. lntr-o lucrare ap6,rutd dupir, redactarea volumului de fafi, S. Tamap
mation and Rational Betting"), ambele in The Jou,rnal of Symbolic clistinge trei dimensiuni interdependente ale exploririi viitorului: cer-
Logic, XX (1955): condifia necesarS, 9i su{icienti a coerenlei unei
mullimi date de probabilitili subiective este sir satisfacS. axiomele pcceoertiaictriecetSaar,evBaiituovcriuiiltoroergrputio,lus1iib9pi7lir6e,-fpear.artib50i.0l, )c-. erpceotalirteiaciv(iCitoerrci'elotarreparoubiaitboirliu-luis, tiEin'fd5i.t,.
calculului de probabilitate.
26. O. Helmer ;i N, Rescher, op. cit., p. 22.
27. Ibidem, p. 17.
58
, 3 ,,,','. ' ,
fond de cuno#inle
STUDIEREA SI CREAREA VIITORULUI
,: I
\
.Fi\-
frorecn, s, omgnoze pe /ermez /ung $tt\
\*
Studierea viitorului este o ;tiinld a ac!i'uni'i,. Ea nu de-
scrie pur ;i simplu ,,ce va fi"
(adici, starea unei societili,
a urmi domeniu de activitate sociali" etc.), ci se intreabl ce
evenimente 9i stiri sociale pot interveni sau nu, pe termen
scurt, ';mi eidnium;iomlunegn,tedleacds.usceceascilvioen, einatzri-usnaumnuodse aclioneazir,
aeciz/b de o ocf/ono acum
froonoze de oclruoe determinat.
Stwd.ieiea viitorului. constd i;n cercetarea ;tiinliJ'icd a act'iu'itdl'ii
oelermen /ur:q
u?nane de creare a uiitorutlu,'i, incepind cu proiectarea acestuia.
/' snificore aCefaa,uc,gDeesuccapu pi-r,ceoznenvnuintutgelesrpeloaolifneporreeaospctrure[pma-isdeaelervitiiamitobtroufvniraiatritllsairuaiilcNlzioiiicneoailad-ee;i
Oamenii de ;ptaiinrtifcaipcaaarectciverclaetesaozluirtiovniiatoreraulmaaurilodre
zt zr/nrce, och,tne , ^ezu//o/ miine. datoria de a
aceea
probleme ale veacului nostru, la promovarea idealurilor de
progres, colaborare ;i pace in lume" 1.
Crearea viitorului este intotdeauna rezultatu] iniliati-
aveluorn, o.irnvceonleficiltoirr,'i;iii{iinuomvaalniileorsturuncotrusrawtbei,ecinli'isdtoifreicriitceolegcratiud'ei,
NU congtiente de situatia in care se aflir, de problemele cu care
sint'confruntate, de mijloacele de care dispun in vederea
,4t rezolvirii acestora in conformitate cu anumite valori, ce
permit sl-si fixeze scopuri ;i obiective intr-un orizont de
aclioneazi
iimp anumit. Subiectul istoric colectiv existi ;i
Con fro/ ciDnatee,'raoec'smeeeu;aiif,irsvnceeozpusultrtaimnitncatpuaarcarttitevi ictdiorelnilvpoeerrrgsienonadtnieve,id, iuncaaplreaerrateeupdrnievezecirngetesdnittluefin.,
fyo/uore
60 6l
proc_es dialectic contradictoriu, ce se rnanifestl prin carac- (in ce condilii) pot fi considerate enunfuri cu sens, in diferite
imprevizibil al efectelor.
terul, in acela;i timp, previzibil ;i grade adevirate sau false. in
Subiectul istor:ic colcctiv creeaz5'viitorul in sensul ci:
Studiile asupra viitorului au intrat, asadar, epoca
noastri sub juiisdictia metodologiei cunoa;terii gtiinfifice.
b,.ioJlo"g).iscei ireproduce pe sine insu;i, pe scarll[rgit5,ca fiintl Ettifseuc;tiurearaealimcbearcjnetldwriilo;trii;nileci ocnotnrtoelmulpoarsaunper,aaloaprapraretswalt''puwi ndee
(b) sp_iuroddre-rceex-is;iternefpi,rocdouncdeif,iilceuactreasntesiaf,oarmdilcrii determinate, cancepte ,si a &rseno.lului metodologic existent. ;tiinfifici
modul o formafiune
Sludierea viitorului devine astfel o activitate
socialS. anumiti, o colectivitate structurati intr-un mod.'spe_
cific (un cvasi-sistem social); sp-poesic-lbniialeceliazxddapertulio.tcrrreasartureedaiaevraiiiiiitt;ootivirnui{lioi'wfirci es(aEauV,vci)iuto;airultleeuliac(buSovZirn)atrree'o,amelmadboeodoresaleerebloai:r
{paeenruip-limnelaticrtng-ereordamovcdp€ioneqfnit.ucadenelefpieafcpipetouiruolnmidtboiacaarerbxv,i'iolisi;itittia'ofit,toreeirtx-tppl,tollo'isdriaaberleizelisai,rah(vCbeiitiatrloil)l,i.rzuianlbuiilfiuc-nonccsliuteituddiiee-
natu(rca)lSp.rosdiuscoecigailSr"ep(arordtiuficceiailni)t,ercauc{aiulfniilseusbaielecfciuisatomrbiciai nctoa-
lectivi.
rt;lbdrttivr.eotnwlgdyiilitoidlrotoa,nlliisrl.idipllftilsnuf9eaeiiagsf[iltliirirediircseeacrumd,letdoniteeneca\mtmacogza1liiezdntswvrfiicseirolennsect,alre,idlout,etincdadf,pbraielecrlsesdiinsiec,.enip1uatarco-uoedrrtstl{rmifae&eiozua-chslraci,iee1sirpninaper;atoroct;oaeeliipaeeliorc;netc,il.oiagi1acclotbraiiorerieafncieele.rceledioicnucooigdt-oll;ii(nl,ai'ttreipcisinintiaeioieicp.odntn.tent-uieaEifn,[Clfvoneei,reafiitsotenl,ieciaoecnmneocsbczrisasrtoitut-i,taisaandieudtrim.uscseiiedtdectiftediieeriee;ttcuetliuesmowicsaianipideunzaiucrgooifuiet,aleiigloniciocpiitoa&t,oiigirncieo.mcnonbielarnhdgeeai,rue-tcrtiaele-soczecuaobsaidttifcaecopaionii;er-ltlralaeeuei-e_---, puctroanel,raeslicg,tuatiiadl-,i(wodeoccteleacrssmoeimiinseauofetncrii:itaralultin,ettuotnntcdateg)faairousuinpn-saaipsllilra,,oefmuwesnngioalsonntbaattlatt.n.l..i).t(,.s)sou,wcnbuieiesntcnatbtess'isiiasstttoeeirnmmic-
rI;ouiglufiuai,npdpraroorngperraincmtaurirneiaior;;itsipuinblafieinfciifc!iiciisiartioiareiccttcii.\c)-iotaeluctcipit'ideveni nscaisrueianorvmeese"tnigiiriaiiirte"caa- economici, politici, culturala .s.o.)ciaslaeu(C^lAa_EuRn'
lactivitatea
subiect istoric colectiv, global. (grupare organizati) de sisteme
cvasi-s'istem
Piala Comuni etc.).
Enunfurile despre viitor privesc, deci, un anumit subiect
istoric colectiv, gi anume in' dezaoltare{L sa.
Rezultatele explorirrii procesului de creare a viitorului
Stud,ierea aiitorului din zitele noastre se deosebegte rad,ical
se eDxipnrtirmeiracinestdeiafe, rtirteebcuoiensstriucdl'iis'itianigiteormis:te.
Jcicrduuauuc,Pnlwsoptm,utariulee,gdscuttiiowe&izadrl eixsot.nctaulnouopeicnglrcstoiaeattm.,gngacriau.m,ufpnpianooirr-oreaanaz(nstpgioucdartpeeqesrrrlatueiiliieipn-pgraefattlieirrfisania-cpdatieaiiciftlceoi)icotsriteaniseleao.ai lurolcSerr-ppredd.ora.eeesEliicibldcreseieetmeaioaresrceeeaonaabnrlt,tu,isiirzsalteedtiniaitcoozd6aud._en., 1) proieclii'le.' descrieri ale mai multor alternative posi-
ohdbieleifci,ne-iirte-pee)adltiezaratmebeislenau;iui cnrdgeea-zt,eir,ainpbrifleeuc,nucdmliee;dideedzecvoosnlctdaoirpfeiui rv(ieiim9toi'maor-beeiera-ctteivde;ei
l,ine formulate,
(exprimati in. imaginif m-etafore ...), cunoasterea gtiinfifica ilL,riote?br)lnSfariotliigvtanaotedzeemled.a'exdzievmosicltra-ie,reripcaeulebccaoozenafdicciifeiirinlootruralcdeseeinretpeaorlaivztiean-bi9-lietafitcneui
atcrcooonlarsdbiSsilt.eev,natfeilaebceiulmitaeptneiruicnnfuvumeriraisfiiacuaunbosiliersteeomnriierinod{unerfiier(nrpiur"onlipf"uo,rri-igiaiiJidl'mfociogietiu..
Pentru orice propozilie sau orice sistem de propozifii se ;i dezirabilitate cel mai ridicat, in funclie de anumite scopuri
yi obiective explicit formulate;
pot indica in mod explicit regulile (normele) 3) planwrite.' descrierea acfiunilor prin care, in.raporturi
dologice prin ;i mijloace specificate,
care se decidc dacir ele pot fi ;i Iogice ;i meto- tle putere determinate, cu resurse se
intre limite
ce irrfaptuie;te o anumitit prognozi.
62 63
Prin intocmirea planului, crplorarca liitorului trece la ci,nlele negat'iue al,e nepreadzutulori ;i ale li,psei de pregdt'ire
elaborarca ut,odelelor acliwnit. de creare a t,liloywlui, a
doua pentrw a-l |nfrunta.
componentir a studiilor asupra viitorilor.
Jinind seama dc necesitatea formulirrii c-xplicite a prin- ntsitatwaudiCie,panfriic,oaagtocanber'oi,eezc,cwelisait,ceutftd;ieliiienirneseucasebevaaia?ritccnoaeiresudaeliuafoierm-epaalaf'siiecnmdifasidrcueebirzaivifeoo-l'rlitmeateraaesteatpedrtoeiuiireiluocca{aeiretrei-ti
catri,p-looiilgo;itrci.ii.in;i;ti.ir,mesgetuutoldidlioeorrloedgaeievoiibits{oainrieueripueriosipni rvciial.uliddearsci :r eriunlurilorldn,r- aaciitcimomlpearicemtviviazirtibelliilidue;lui pia;otisniidbainivluiidtmiuleil,u(dliuisdinjeudn,c,ignteoc,coudnl"isnindpeeurpanrreecvtiozduemtuuvellqudiimer;eei
a'aliza sistematica
trogic, adici alternative opuse intre ele, ori swficienl de deo-
Astfel, impirlirea datir la inceput se r-a rnoclifica dupa
sebite).
, trtrt trltneazi:
hroTE $r TRrx{rTERr
Sl tttlitrt u ,.iilrt.ttl ut.
1. l'licolae Ceaugescu,,,nlesaj arJresat participanfilor ]a cea de-a III-a
liu rrclame rrte : l -\froiictoleruleludi e(:crestararetea- Conferinli, mondialh de cercetare a viitorului", in Rcmdnia f e tirzrmul
gii dc dezvoltare) constru.irii societd,Jii socialiste multilateral dezualtate, vol. 7, Edit" poli-
logica si meto<lologia Explorarca ziitorilor ticzi, Bucuregti, 1973, p.623.
stuciierii viitorilor 2. Pentru a desemna disciplina ,,studierea viitorului" (saua viitoriic,'r) se
folosesc dilerifi termeri: previziune, prospectivi, {uturologie eilc, La
Teori:r, creS.rii viito- l\tetodologia creirii ce1 de-al XII-leaCongres internafional de sociologie ( 1933), C,L. Duprat
viitorului ..i M, Horkheimer au lir"cut o deosebire intre previziune ('f.r.l:,ision,
lrrIrr i Vorau.ssicld ), ce se releri 1a tipuri abstracte sau legi, avind, ca atare,
un caracter condilional, 9i preditlie (prddictiott, Vorattssage i, care se
\,/ rr:{eri, la stiiri de Iapt sau evenimente concrete. [Cf. C.L. Duprat, ,.Xntro-
rluction a l'dtude de 1a privision sociologique", in Reuue Intui Tiui!!:t:ole
Crta,t'ta i i il r,r itl ui tle Sotiologic, III-IV (1932'; ii M. Horkheimer, ,,Zant Problem der
\rorarissage in den Sozial*'issenschaften", in ZeitsclrriJt Jnir S,:;:iaiJor-
(2) Studiere:r viitorului r(:la)pocre-[rucletpeoazs:iibsi]ciotipi-iiursi t(ioinbtiieficctieve;),i schung, II, (1933)1. M. Young observS. ci degi unii {ac distirctie intre
lc c.ramineaza sub proiecfie (projectiott, /, infeleasE. ca exerciliu de previziune,;si predictie
i;tnei the(ngao)riln.oadgl.uicd.c-leedzieinra1pbIrioiliiteriefciatieliuz(amsrtria,a,ntee(3g()iii)nadpl'ierveitdaeurlimazleaenbgiliriirrrc[ro!giii,eeecct"iovpnero)i,-mo.(i'c5t"e) (prediction ), ca obiect al previziunii, iar alfiiintre previziune (Jtrtcast ),
pvrlt(iui6er,vi)llanpoicncracimalmaruorcpoeaerldtaiapceesaol(teAi1atni0itdlc6o;eacrpaczolvraasnee,sniaai(icrdf9eiolec)onraapcasrrrvceo(eic1aig,ti2onn()sror1untzr3alleeuo)Lairiplcli,elzcool$(,nr7atr,eter)renopaa(nrlinl'.nsleca)ccgilblia,zldputaiutinnotfrJd;igtl'iooit,n'r(edc,Saup)oetadbaraseei,iepucl.ceetiizzotcfiril_---ii ::firmafie probabild, cu un grad determinat de siguranfS., 9i i:re,Jicfie
cien!a, opcrativitatca ;i valoar-ca (economica, sociali, umani (l>rer)iction / - alirmafie neprobabilisticS. cu un grad de certitu'iine
Ilctcr.c)cati.f.ipcta_aiulu_rfuiionrc{i;ei progr.amcior de acliune, pc care (14) aproape absoluti, de {apt terrnenul de previziune (Jarecast,Jorettt:tiug )
de valorile atinse;i, nraialbs, in funille si alli termeni desemnind anticipdri releritoare la viitor sint folosifi
de consecintele nepre'izute sau de interve'tia unor factiri la fel ca in limbajul popuiar. [M. Young, ,,Forecasting and tl're Social
rlcprevizibili. Sciences", in n{. Young (ed.), I'orecasting and the Social Scierzcg,r, Lon-
iion, 1968, p. 1, notir,l. F.C. Ikl6, care pre{er5, termenul de predic{ie
idene.lti.nra-Sow.ifncnuo&tpeawiasiltiotpaurcrailnnioloicanaiait'caal&itlb',reaoprplr,iisa%rttturpsdcaitilci,,lloio)trntftncot,rsleotiLitdpitu'yer,&epezdufctr'itcuialioeltcnr,u.ltm.lsup-i,pioirspeeirusboitizaeliiotuadcntdeeenaatd s()cialiL (social predictiott) pentru aserliuni ce descriu oaneni si organi-
zalii pr';litice in timpul viitor, relevi cd, in majoritatea cazurilor se
u.w elimind ne/>reztdnittl, dat. f rrtte elirnino st*t reduce conse-
65
64
eviti folosirea termenului de predictie in acest sens 1arg, deoarece el Partea a doua
METODOLOGIA STUDIERII
este asociat cu ideea de certitudine. Alternativele propuse sint previ- VIITORULUI
ziunea gi conjectura, aceasta din urmi in sensul ce i-l atribuie B. de
Jouvenel: construcfie intelectualS, a unui viitor verosimil. [F.C. Ikl6,
,,Can Social Prediction be Evaluated?", in Daed.alzs, XLVI (L967)1.
Aceste puncte de vedere sint influentate de climatul de idei neopozi-
tiviste in care gi-a formulat KarI Popper cunoscuta tezi despre opozifia
iteductibiid, dintre prediclia gtiintifici condilionald (conditional scientific
predictiotc) 9i profeliile istorice necondifionale (unconditional historical
prophecies). (A se vedea: K. Popper, The Pouerty oJ Historicism, Lon-
don, 1957).
3. CI. Cal,itatea uielii 9i.., p. 53 cFiti autrim, .cu- Am preluat elementele expli-
cative prezentate in lucrarea deosebiri de fond: (a) aici
douE
am definit, prima datA, studierea viitorului drept cercetare gtiintificb
astpra credrii viitorului si, (b) in legdturS. cu aceasta, am precizat deose-
birea evidentS, dintre elaboyarea utor rnodele de creare a viitorilor gl
sctiunea de creare a viitorului ales, - in acest sens, cf. S. Tamag,
op. cit., p. 21.
4
IVIETODELE DE PREVIZIUNE
Considera{iile referitoare la ontologia ;i epistemolr:gia
sludiilor asupra viitorului au ldsat deschisi problema meto-
rlologica: prin ce mijioace pot fi reduse dificultllile pe care
Jr: intimpinim in formularea unor enunluri cu sens si, in
;r celasi timp, ;tiinfific controlabile, menite sir ghicleze ac{iu-
ne:r sociali de firurire
a viitorului.
prottianbileds. eantui,,nsotrusdi,isilteetnaessuopcriaalevixit,oirnutllu-oi privesc comfafttt]'ecl
perioadi ulterioar:i
latir de momentul intocmirii acestor proiecfii, prognoze si/
san planificiri. Dupi cum s-a vizut, din motive cleterminate
de (1) contplexitatea sistemelor sociale ;i a dinamicii acestora
r;iice(2;)idetegorreeutictielilea)esxpisJt.eomrdreiilo;ri descrierii (cunoagterii enpi-
sociale in transformare, se
rccurge in general Ia rnodele de sisteme sociale gi se studiazi
pe acestea ;i cu ajutorul acestora transformirile viitoare
pr-rsibile, probabile, realizabile ;iindgeeznirearbaill,e.procedee
Metodele de preaiziune sttlt, sfeciale
de sitnplific&re q. strLtcturi:i ;i d'inam'icir' sistetnelor sociale in
a;a feL incit acestea din urmi
si devini definite ;i transpa-
rcnte pentru nevoile cercetirii ;i acliunii.
Melodele de previziune sint extrem de greu de clasificat"
I{ai intii, fiindcb ne aflem in plin proces de proliferare a 1or.
't in cele ce urmeazi, vom vorbi despre ,,sisteme socia1e", peniru sim-
plilicarea expunerii. De fapt, ne referim la ,,cvasi-sisteme" sr-rciale
termen pe care il preferim din motive ce se -arastob-
cietS]i oarecare -,
in cap. 5.
6g
ln al doilea rind, fiindci diferitele metode se folosesc ade- B.-4. exploratiud: normat,iad:
seori in variate asocieri (combinafii). I. V. Bestu;ev-Lada itnivveintaariepreraobdleesmcerliopr-.
mapertefoncdieallzueacdrnaeuremparaersvuaizl iaudctereesptiionorvnaeienlartaaptr,ieasEtetericd3he00Je1a.ln(tspcihni2laimp1a9r6t7e) conducere (decizie) in func-
in patru categorii:
lie de obiective ;i scopuri.
.5.-6. morfolog,icd: s'inteticd:
de la elemente (p5r!i) de la tot la pirti.
la imagini globale.
1. Metode 'inttLitit,e
opt Intre aceste ;ase moduri de abordar e, H" Kahn 3 adrnite
Brainstorming combinalii de cite doi, reprezentind tot atitea posibilitili
Delphi
2. M etode er'plorati'u'e <le s::::::::tuiidiittttnnnneeeeieoooottttuuuurrrrreeeeeiiiittttttttiiiiaiiiivvvvcccc viitorului:
Scenarii -* explorativ
Cercetarea morfologicii normativ
3. Metode proiectit'e - sintetic
Arbori de relevant;i -* morfologic
Proceclce de optimizare ftrrogramare liniara, dinamicl) explorativ
Metode decizionale
Analizi de cost-benefici.u - normativ
Analiza tie utilitate - sintetic
- molfologic
In mod evident, t;ombinaliiie pqsibile au fost abordate
extrern de simplist gi incomplet. In primul rind, Kahn
4. lIeloJc recursi'de neglijeazi combinafia ,,intuitiv-teoretic", ceea ce se afle in
flagranti contradicfie cu starea de fapt, caci in toate abor-
Simulare.
Preaiziunea intctitiud reprezinti o combina{ie de experienfi, ciirile teoretice se poate identifica ;i o comp^onenta intuitiv5,
cel pufin la stabilirea punctului de plecare. In al doilea rind,
inforrnalie ;i imaginafie, cea explorativd., pornind de la in practica previziunilor nu avem de-a face cu combina{ia
date certc, scruteazi dezvoltarea posibil5, in condilii dinainte
formulate, ficind-o ,,vizlbiliL", explicita,
cea normatiud (pro- de cite doi, cum postuleazl Kahn, ci cu combinalii multiple"
iectivi), pornind de la o reprezentare astfel incit modalitifile de abordare a viitorului se diversifici"
clari a scopurilor F. Polak a grupeazii rnetodele si tehnicile de previziune
dezvoltarii, elaboreazi retrospectiv, regresind pina in prezent, in 16 categorii: 1. Apl'icali.i ale calcwlwlui de probab,ilitdli,
flti(iaaisivnrptiap,pturuceelotax)cni,zpidiusliorenleirierlzaaoauitrnilvvtd;aeiictlaseusarltesrcuiauo(tdrneoeog-wcirtitmalpporuuerattatc)iinveudsirnue-tfoeit,rrsadisennetrsacarftaeoeclar:gemaliliizac.aat;eiriretniizamea,ap,ciz,neitisrntdpotrruriia'1ni-,
H. Kahn considera ci modalitilile de abordare a unor indeosebi ale probabilitililor subiective (tehnica Monte
Carlo, anal,iza pararnetricd tle senzit,iaitate etc.); 2. Apli-
calii ale algebrei matriciala" liniare (anal,izd inl>ut-owtput,
matrici bi- gi tridr,nrens,ionalc, ?nan&gelne,,xt wtatyicial prin
obtect,iae etc.) ; 3. Cwrbe (carbe inviluitoare, enaelope cu{aes
probleme de dinamici sociala - dinamica sistemelor sociale sau enaelope cltelps, curbe d.e inadlare etc.) ; 4. Modele liniare
teoreticd: (econometrice); 5. S'istewe tle ecuali'i simu,ltane (modele ciber-
'-t,.-s?in. tinintu,intiuudm: ir de gase: netice ;i computeriz;ltrile, strategice ;i tactice, de joc ;i
experienll, in{or- cadru conceptual pentru ela- simulare, inPnt-otttpul, iuforrnationale, optimale, de sisteme
ctc.); 5. Relele (PEI{T ^-- .Progranr Laaluat'ion and Reuiew
malie curenti, logica borarea de metode, fotmu- s77i'.oecPnhrnEoigqvrawahemt,aaCtiraPenMTMi-naiayCrkdreill9icOiafcltl,iiPnmiaramt.hilcIaM'{e;etutl.8ttoo.rdkJ, o;DicEwvMrai,rO,iasNnt'tre-aieteDgloeiire);i';-i
;i mctodologia sim-
lai'ea de probleme;i ciutarea
{ului comun.
de rezolviri, logica gi meto-
dologia cercetirrii ;tiinf ifice.
70 71
ssTaihwuruadlta/t,grrelte,lfeiToaeaccnuklrdin,i(csdaterlapEteialgdaiiil,wmPaitnAioiTmnTaoExfReRNtec.le)-a;a9Pn.lcaAenrnlb{iownrgmi dAbeseis,rnis,rsu)t;atdnficriee. 6. Metode ale anctlize'i de sistem':
- metodele complexe de simulare;
Pen-truprporceecdizeaeredae optimizare.
Metotla nr,orfologicd.; 11. Sistem,e, strwctwri, uectori, mozq.iu{r,i sumari a metodeior de prel'iziune vom
Iua ca baza aceasti clasificare din urmi, intrucit oferi ;i
(anatrizd de sistem etc.); 12. Reprezentare contextuald (con-
textulnr,apping); 13. Eaalware de cost gi
Planning Programing Budgeting System); e1f4i.cMieentlodd(aPPDBelSph-i; avantajul apropierii treptate de problemele cornplexe.
15. Scy'ierea scenariil,or; 16. Mod.ele de mobilitate dirijatd ;i 1. I\TETODE DE VALORTFICARE A STABTLTTaTTI DE SISTENI. Eie
de I'eed,-bach.
ali in vedere sisteme caracterizate printr-o mare stabi-
Raportind metodele 1a modalitatea in cale se realiz-eazh litate a structurii sau a regularitilii in func{ionarea (sau
simplificarea comportamentului sistemelor sociale, E. Geh- comportamentui) lor. Desigur, orice sistem prezinti, pe
rnactrer ppreopdueneoopaclratesi,ficdaerecamraaciterraisfioticnialelS"o,riingitnruacluitlufiin(ea termen scurt, anumite structuri relativ stabile si anumite
configuralii comportamentale relativ regulate. Iu aceste
searyxa,
sisternului social), pe de alti parte, de gradul controlatril cazuri, se poate face abstracfie de abateri intimplitoare care
al preciziunii. EI stabileste ;ase categorii de metode 5:
nu pot {i interpretate drept instabilitifi. Regularitlfile
simple se reprezinti printr-o dreapti inscrisi intr-un sistern
1. n[etude de ualori,ficare a stabilitdlii de sisteno: de coordonate, pe verticali notindu-se valorile, iar pe ori-
extrapolarea simpli;
- ajustarea sistematici a curbelor de evolulie. pz-aotnlr,ataterle-isp-erecztoiemnnstpatrurueli.ae;Stdeeinloinfbiigaliunpreea astfel pentru interlaiul lm. i-ci
-
12. Ca metoda celor mai
2. Metode de ualorificare a stabilitd.li,i de sisteno in raporl care (spre dreapta segrnentului
corespunzitor intetvalului de timp flo, n-d, fre)xstreap,,oelxatrreaapogleoanzsti-'1a
cn, arutmite aari,qbile releaante (condifii marginale): cvolulia ulterioari a valorilor. In
nite (,,-coancsotrminogdearrie" a- curbelor de evolulie la modificiri defi- in prelungirea valabilitifii unor relalii (intre mirimi) dincolo
constraints, ipoteze de-timitete i.n care fwseserd obserl)&te (B. de Jouvenel), afir-
de transformarej; marea continwd.ri'i An aiitor a mi';cdrii sau tend'itr,lei obseraate
- curbe de cre;tere gi de satura{ie; i.n trecwt. Chiar in cazuri relativ simple (rata de crettere a
analiza-,,parneacluizrasocroilorerla")li.ilor de tendinle (corelafii cu variabile, populafiei, a numirului autovehiculelor etc.), extr-apolarea
poate duce la rezultate paradoxale si neconcordante cu rea-
3. Metod,e de sondare a saltwrilor calitatiue posibile (a
d,oscott t inuitdlilor ) : lil a t ea.
- analiza morfologici ; panel-ul, tehnica (sau
metoda-) metode
Delphi. intuitive: euristica,
4, Cuasi-qnalizd de sistern: Fig. 12
- metafore, analogii;
- cvasi-modele^
5. Procedee simplificate de analizd d,e sistetn:
nariilo-rll;metode intuitive: tehnica Delphi, ,,scrierea sce-
- modele;
- simuliri.
72 73
2. METODE DE VALORIFICARE A STABILITATII DE SISTEM IN
RApoRT cu ANUMTTE vARTABTLE RELEvANTE. Pe termen lung,
extrapolarea necesiti ajustdri. intr-adevar, chiar in condifiile
menlinerii stabilitifii de sistern, este plauzibili ipoteza modi-
ficirii regularitifilor observate la seria de date cu ajutorul
cirora descriem comportamentul acestuia. Cu procedee pur
matematice se poate interpreta mulfimea cle date referitoare
la sistem, fari a pune ;i problema legitililor sale interne.
Aceasta se face, de obicei, prin ajustarea la date a unor funclii
rafionale de grad superior (Y * ao f arX, din cxemplul
anterior, este o funclie rafionali de gradul unu). In cazul
unui numir dat (N) de pYun:ctqe,oe* xaisftiit cel pufin o funclie
polinomici (d" forma, ez xz * ... + a,x')
mdeaigirnaadlut lcal/re-coIregspi uunnd numdr infinit de funclii de grad
exact datelor. Urmeazi de aici c5, LO ti
trecind de la extrapolare simpli la linii de evolulie mai com-
plicate, apare posibilitatea unor solufii matematice multiple: lrl Perioodo obrcryold
datele care descriu comportamentul sistemului pot fi repre- ldetpre core exisld
zentate prin diferite curbe, cu proprietili matematice deo- doie con/ro/obi/e)
sebite. Firi cunoa;terea legitililor interne ale sistemului Fig 13
nu se poate decide in modrafional (aici, in sensde,,matematico', apare o schirnbare a sensului curbei, dupi cum se vede in
figura t4:
care dintre soluliile posibile se pot aplica. In momentul in
care intervin asemenea considerente de confinut, forma curbei
nu mai depinde in exclusivitate de argumente pur matema-
tice. Astfel, numeroasele procedee matematice de ajustare
a curbelor 6 presupun, chiar daci nu le formuleazl in mod
explicit, introducerea unor considerente, privind proprieta-
ifnileiliasiaiudetesgtaitbiliillietatientaersniesteamleusluisi.teImn ualcuei,stdfienl,cionltor-doeoiaproetceazrae
mlsuri procedeele matematice de ajustare a curbelor, ce
descriu comportamente sistemice cu ajutorul unor serii de
date, se aplici presupunind efectuarea prealabili
analize (intuitive) a sistemului. a unei
Un exemplu de funclie definiti (explicit sau implicit)
prin proprietSli de confinut este curba de saturafie. Aceasta
admite, pentru un interval de timp determinat, o cre;tere
exponentialS. care, dincolo de acest interval, manifesti un
grad de saturalie crescind.
O curbi exponentiali are forma ideali reprezentati in
figura 13.
Daci, tntr-un anumit moment de evolulie a sistemului, Fig. 14
se presupune acliuuea unui factor ce deterrnini o saturafie"
v4 t'D
Din compararea intuitivS a celor doui curbe reiese ci (lr) rle valoarea cognitivi a modelului abstract cu referire
pina la rnomentul ln nu existi nici o raliune empirica (pro- lrr'sistemul original (realitatea avuti in vedere).
prietalile seriei de date) sau matematici (proprietalile func-
ulieniivporcindceatreermseindaest[cripeesnetrriua date) care si permitl clecizia I)e aceea, pentru prognozarea evoluliei unei tendinte
de r on:tartate, de- obicei, se recurge fie la
curbi exponenliall. sau de
o func{ia logistici: f(*) : I -i- A exp (-K,v)
saturatie. Admitind ci dincolo de acel moment incep si se
manifeste proprietS!i sistemice determinate, decizia pcntru
una sau alta dintre curbe ({unc}ii) devine legitimn, sub rapor-
lic tra integrala cumulativi de probabilitate:
tul continutului.
Astfel, de piidi, evolulia pielei pentru un nou produs *ll-P(r): "'o (- da,r,z) u,
destinat consumului se poate descrie, intr-o prim5. etapl,
cu ajutorul unei serii cle date (unit5!i cumpirate) ce se care expriirai faptul ci o anumiti valoare x va fi sau sub-,
inscrie pe o curbi de cre;tere exponenfial5. Considerente de sau sup-raindeplinite in raport cu o distribulie normala'
continut, cum ar fi, de pildl, satisfacerea trebuinlelor exis-
tente in aceasti privin!5 sau aparifia unui produs superior, inlocuirea extrapolarii simple prin extrapolarea proceselor
pot determina o saturafie a piefei, sub acest raport, iar
evolulia ciateior respective va lua forma unei curbe de rpplcrroitsii;anatulbirialiiftliieteonfeauripai rspoirggonugornizoeinlro^cri.dUdeeznvlaoelxtsiieirnimie ppslupuotertiirrpieiicae-glairnbaodaurcaleutfal sddteei
satur-atie (curbi in forma de ,,S"). Degi pe termen scurt Wb1tt:rn.,-int;eor;.hr;Sgciel.ioieSmmf.;',itFb"C"uidn.okteamus'f,.ouietn!'IeriItiilaan.atrteAeraieoaanEnnBscautorlriimntuzaoaiitnmtluiueaicln,pipoRE,o,i.iunFperd.uovGicploa.ee,lulia'aelJina"ii,ipp;a9piuc1rotCe1edshurtuii:unic"iSa,lii.a'nUpdFr-.iiAoccnlre'e-,-
uinincldusdterialalizidpo."tetzrrao.tatt"ittttu6l rdi1e"saaftluartealiientirn-otefral'zini eavrannuslattimdaei
extrapolarea poate duce la construirea unor curbe de crr.;tere repede, IM. Fuks extrapoleazi, in funclie de aceasti tezi,
exponen{iaii, pe termen lung evolulia rnultol procese so- .rrrolutia puterii in tlrile amintite.
ciale -*e acomodeazi, mai degrabi, unei curbe ,,S". Astfel,
de pilda, Eetty Vetter, director ai Comisiei pentru for-la de
n:runcir gtiinlifici (Washington, S.U.A.), a aritat c.l dacir
finanlarea cercetirii de citre guvernul federal ar spor-i in
continuare cu ritmul (rata) din perioada 1961- 1970, atunci
in 2025 sumele alocate pentru cercetare ar trebui si fie
echivalente cu totalul produsuiui national brut aI Statelor
Fe acest caz particuiar poJ fi invederate limitele extrapola-
Unite'r'. Evident, extrapolarea tendin!ei coirstatate intr-o rii curbelor de' saturalie. Intr-adevar'
dacl extrapolarea
perioada asupra unor intervale de tinrp utrterioare este greu necritici a curbelor exponenliale s-a dovedit, cum arn vazu{,
de justifrcat daci nu se ia in considerare influenfa factorilor periculoasi, lucruriie nu der'-in mult mai convenabile daca
de saturatic. Altfel, se ajunge la conciuzii absurde ca aceea :e aplici aceea;i extrapolare peclilica, de data aceasta, curbelor
de mai sus. ric iaturalie (curbe i,m,Sp",licciuterbemelotgoidsoticloeg).ieTi [s.aFleu,kasnluucmreeaczii
citeva' ipbteze
Aici, chiar la acest nivel elementar de prognozi se mani- ('11
festi o carscleristicd tleosebit de ,imf ortautci a metodologie'i
c'xisti tn-oi o singuri modalitate de dezvoltare ce trebuie
frospectiue.' apiicarea unor metode ;i proceilee exacte nu ltrluaprciruerls,ioddeatatoaajuten-stairillae,soaatureracufime,.innu acela;i ritm.. Astfel,
asiguril, de la sine, in mod automat, dobindirea unot rezul- mai este probabiii o
,,s.ip.e"rloei's.tpaeirledparae,sdcllepicuzlnvaeoli:oteircieiusitnrebtnri-uo,,nSdu"imrleaaciloipercecuaarlbpitduaft'ii,nvinpnrtooruebiapb(lteirlea-c),,i'dn9adt,r,
tate sigure, cdci acestea depind, in mare mlsuri, de (a) perti-
nenla datelor in raport cu specificul fenomenului studiat ;i
,3,T,he19J7o2b, Gap :for Coliege Graduates in the 70's", in Eusiness l{eeh" ;fihii'earp*bto.sdfuairtfdaicta|at.atEil.ea:i^nhi;niriaeaardleietaedtxeepzilvnicosaltialiarleininioi-ldceoandticeeinpdceeerzepvauo-tnlateancreeusgprtioaisalrittree
sept. 2 p. 50
76 77
pe cale empirici ;i apoi extrapolate, cu func{ie anticipa-
;itoare, sint rezwltatwl wnor a|'eger'i dec'izi,i' urne.ne. Desfigu-
rarea lor are loc cu necesitate intr-un sens determinat, atita
vreme cit nu apar decizii noi, de modificare a direcfiei. Or,
chiar perceperea liniei de dezvoltare a uneia dintre firi de
citre celelalte poate determina, 1a acestea din urmi, decizii de \\(l]
modificare a propriei lor linii de dezvoltare. v2 .\s\\\\
O specie deosebiti qi frecvent utilizati de extrapolare '\
.\ \\I\
este ac6ea a variabileloi dependente. In prognoze de tipul
extrapolirii avem de-a face cu anticiparea evolufiei unor \ I
variabile ale unor sisteme. Daci" variabiiele considerate s-au .(\ vt
s
aflat in corelafie in trecut cu alte variabile mai usor de prog- qr
nozat gi daci primele se afli intr-un raport de dependenli \
(de la corelafie simpll pini la cauzalitate) falir de celelalte, bA'-' '
atunci se poate admite ci aceasti corelalie se va menline a3F
-r-i- b
;i in viitor. In asemenea cazuri, extrapolSm linia de dezvol-
a variabilei mai u;or de prognozat ;i, prin admiterea
tare
caracterului constant al corelafiei dintre aceasta gi variabila
relevanti, construim linia de dezvoltare a acesteia din urrnl.
Metoda este cu atit mai eficienti cu cit intre evolulia celor /930 /940 /350 /9€0 /970 /980 1990 ?000
pcdreoelsupulupvfuiannreia-lbimidleeurssirueecpcaeospaiurteeneas.lataFbbiirlieili;atfeice,oaonpelrixceiaularneliiiaecacecaloeusrztdeaiolim,ueifite(osda-eu
Fig. 15 (DuP5, R.C. Lenz)
mai multe) variabile de acest tip in cadrul sistemului consi- tatul surprinzitor ci incepind cu anul 1970 va interveni o
derat. Cu alte cuvinte, in afara criteriului de maniabilitate
t(aur;euarinlafaspisrtoemgn. oUzniriie)x;eimdpeludbepineendceunnfoirs,ciuntteinrvilniteeragiturarapodre- diminuarb a valorii lui u, gi prinacesta a numirului de avioane
specialitate este prognoza unor variabile ale dezvoltirii avia-
cle transport civil aftate in exploatare. Prognoza a fost
fiei civile ficuti de R.C. Lenz*. El a ciutat si extrapoleze
confirmati de evolufia ulterioari a aviafiei civile de transport.
urmitoarele variabile: mile de zbor (ar), miie pe pasager(ur),
Elementele prognozei ficute de Lenz pot fi redate prin
volumul mediu al avioanelor exprimat in numirul de reprezentarea grafici din fig. 15.
3. METODE DE SONDARE A SALTURILOR CALITATIVE POSI-
RrLE (A DTSCONTTNUTTaTTLOR lW onzvortARE). Am vS.zttt ci vali-
locuri-pasageri (zrr), gradul de folosire a avioanelor de trans-
port (un). Extrapolarea acestor variabile, luate separat, a clitatea simplei extrapolf,ri de tendinfi estelimitatd Ia domenii
sociale caracterizate printr-o mare stabilitate (sau rezisten-
dus la rezultate eronate, deoarece intre cele patru variabile ta fafir de inovafie).-Ot, considerat pe termen suficient de
existi urmitoarea relalie de dependenfi reciproci:
lung, nici un sistem social nu se comporti astfel, deoarece
in toate cazurile intervin factori generatori de discon'
uj - U, I.ittuitate sau de transformiri calitative (structurale). Dintre
rsrocceia;lteia, ,recsepiemctivaiteshenmolnoigfiiccaet,ivciasreinpt oint umeondliiilfeicaEis'tinruocataulirialel
ilsxa4
Lenz a considerat ci un poate- fi normat, substituindu-i-se o sistemul soiial considerat ;i comportamentul slu. Societifile
60%). In aceasti situa{ie, a apirut rezul'
constanti (0,60 :
* R. C. Lenz, Technological Forecasting, Report ASD-TDR-62-414, ('irre nu produc insvae.n"tii dFei znvuolitnetr,oadjuucnginionvaffaiizsaind,et cstidaefiori-i
Aeronautical Systems Division, A. F. Systems Command, 1962.
rrare, inieteazi
lo
ce premerge desfiinlirii lor (revolufionare, de cele rnai a,ctir'u"trtaao"prruoulloautttna"orerinccruliitnpeirraiini sddieeirndetearzelivzola-lotbairl;i.itealtoVe-t9(..:i(dvpeirizetoizrraeubnlitluiltl)a),tepd.oaaLctiaeniasfJi
multe ori) ca sistem social. Evident, in acest caz se progno-
zeaza discontinuitatea maximalS": dezagregarea sistemului, i';berciu/xiaslmeelaimzau(aipicblutduiel',aehicpon;iniiot,snrloeuuincgiiiinncanlticeoeosvrrvecadimenficeinmusifnoiouccindcaiaiit-flievpoicSroi;i.ing/ssvDrtaaeraumuncclittsieeuohir;ncaniiasol illnis,ooigldsivietncaezetfmiirerapuebomlsisolsaetcborl,atccl-deaiIaae,-l
ca sistem"
Metoda extrapolirii de tendinle este oarbi fali de dis-
continuitate; ea nu poate asimila saltul calitativ ;i ince-
un instrument de
teazi de a oferi previziune pertinent ;i
eficace. Cum am aritat, domeniul siu de validitate este ri-
guros circumscris prin cimpul cuprins intre un maxim ;i un daetudnecziv, oclutardeifceariltietagtrivaded.i-fdeer,itpergVpra,Vllii"t,aVten;viomVu
considerat),
minim ce reprezinti siwple aarial'ii cantitat,iae ale aceleia;i
avea liniile
iinii de dezr.oltare, eiiminind inovalia. Un sistem social f' : viitorii Z.3.4.5) ca in figura 17.
stalionar nu poate fi g5"sit in realitate. Daci sistem,ul se
afli in transformare ;i/sau dezvoltare intervin modificiri A.tstaabeilpi lptaeab,'anzeaceesxatrraupl odlaeriti-occounrsiu;mi uplueinidteinciceitsec'aris d-see-
'inao.u"aalitll.teuoiarm.in."sitnttriuicpm6rensneitvdeiezridauerne"scrcrroiisnfsnieoccoi.innfDfeiralmeciianitni',esdniaat.cidrami.i;ji'stentiumlomuainlui .pidrsaiancul-
a1e liniei de dezvoltare (modificarea tipului de curba, de
exemplu), inlocuirea unei anumite linii de dezvoltare prin
alta, calitativ diferit[. Explorarea in viitor a apari]iei pro-
babile a unor astfel de discontinuitifi nu mai poate fi reaii- cipiu posibilitatea, realizabilitatea ;i dezirabilitatea unor
zatl, ctt rnetodele de extrapolare a tendinlelor. lnienlii de acest fel gi -acepsetobraa,zaa-tuunnocir vcoamlcualedmaditeecvcauten-e-
Aici intervine o altS metodi gi chiar un alt cadru collcep- probabilitatel
estimim
tual. J{etodele de extrapolare tendenliali au avut in r-e<lere iesitate o'discontinuitate in dezvoltarea produc{iei de tocu.ri
i;"i ip,elnttiilteuJ(itntlacaiznuvlednelifilao!r5,pirnovboalbuifliea,admesinctriete;te. re-\acePleroadlui cc,torenrs)i,-
dezvoltbri de tip determinist-laplacean, in care nunlai o
singuri. linie de dezvoltare era posibili (bineinleles, cu amin-
iitennitxeprvlaeeirpitiveooanrrrtl,eiacpi tudiiisrutciosnariinmcmteiotma-dtoeivpldeope)srl.uoibDlbiledaitebaitniteleidsramta,itunidniecsoette-rIaraimdnpmilvnaeiictsenet-raldniinia-;;lieipcingteioicnb.vdaaizImlnaii pe termen lung a volu-
derente se referi ;i'ia prognozarea bazati pe
nului de spaliu extrapolarea
locativ. Prognoza
locul unicei linii de dezvoltare, vor aplrea (in func(ie de ,vJ
invenfii si inovalii cu consecin!e structurale) noai rnulte
linii posibile calitativ diferili, fie-
ediepduetzinadoluta-ri-ese-,,avsioitcoiarui"n
ciruia dintre anumit grad de pro-
babilitate. Deci, in locul liniei de dezvoitare extrapolate cu
un fascicul de variafii cantitative asociate (fig. 16), vom a\rea
mai multe linii de dezvoltare, in funclie de invenfii ;i inor-afii
sociale posrbile, cu diferite grade de probabilitate definite cu
rl'/oxin um
y'ry'tnrntn
Fig. 16 Fig. 17
BO UoaA
simpli a tendinfei de dezvoltare cunoscute este valabili, un alt sistem, calitativ deosebit), se noteazi sub aspectul
dacl ;i num.ai. daci presupunem c5. trebuinlele gi aspirafiile
unei matrici de forma:
care determinS. necesarul de spa{iu locativ, resrirsele mite- lpi, p7, ...,piT
riale gi.umane disponibile, costurile etc. vor rimine, in esenji, lP',, P?' "', Prl
calitativ identice.
Firqte, explorarea unor linii de dezvoltare posibile este Lp'", pn, ..., pnl
supusi rigorilor unor norme binecunoscute ale metodologiei pisoeerrcnBAioliipiunnlgsieiciiilicainilnerl;eerviliaeeddsnaee,tclsaisemcreosiaitptpelaeirilreicimtsoeeuemxp;topiiucldneitne.etviLetcramneitb?fapeiur-alii,aderafteoesmprmaiienrertteerlmie,si poacdedueicctamfeuoc,apesndr;tiitufniedapzseatisstacoirnoFer-t''
cercetlrii ;tiin{ifice: demers sistematic, controlat pas cu
pas, lntemeiat pe date verificabile. O astfel de metodologie Zwicky, urmitoarele reguli:
(1) Problema de rezolvat (sistemul de construit) trebuie
de detectare gtiinlific5. a alternativelor a fost elaborati te
definiti gi delimitati exact.
cunoscutul astrofizician Fritz Zwicky, unul din intemeietorii
tehnicii de propulsie cu reacfie: cercetarea sau metoda mor- m(aesi(\2(ssi)aeumDcuinoluni)diterruefiinzriuiifiisatlis;iirieamradumeluleiim)t.riiitP-anareercaaemseaexrtiraiicrevtdozro-alfv.i-irepi.ixroapbmrloeibnmlaeef-ii
fologicd. in privinla gradului de influerifi p,e car.e o au asupra.rezol-
.reiii pro6leirei (sau proiectirii' ;i-funclionirii sistemului)'
Cercetarea morfologici (sau -Nmueftiocdaexmceoprlfioelongicici'it)raetsate-
prezgntala, dereguld, incomplet. (3) Fiecare Darametru f , ate un numdr fr, de valori
tele-lui E. Jantsch sau R.V. Ayres. ln realitlte, F. Zwicky 'pcafoaiferrmsiici)f.taeeSrruiictznereiei,anizidnmddvaepatprrioeoicnbriidl,leeevmntotuaemt,usiaranouvdreisvapli:szatlrbeaimlmeuel(tiranilvocuratdreirnulel vvdaeendlreier-efe-rcianrilnel
a0nnfeulemgiefipmrineto,,cdei,rccetiawrema morfologici" sau ,,morfologia'1 nu
sistem de metode, format din: o tpi, p7, ...,p!'l
ctiucipl-oarsesaxapalloecreassreteumaiansifiiisnctaevtmievadete,icredaadedsocmoepneiruirliwi ti:utpuarrocrurcgaerraecatepiisa-s lpL,pZ,.,pr"l
d-e o-bitcnetoi csrenirreedauc;ei cercetarea ,,cutiei morfologice", la care
prezentarea metodologiei lui Zwicky, gi
pos-ibmilietitfoiitlacanepgrdinriie;liimaincaorenastr(u,,cnleiegia: rsetau")diuunl esiiscteamraacttiecrisa-I
tici (a unui parametru) poati fi altfel
s5. construit sistemul
avut in vedere.
Ne vom opri in cele ce urmeazl lndeosebi asupra metodei tfi,pn,.,pb\
,,cutiei morfologice".
Prin extragerea wnui element din fiecare rtnd al matricei
Cutia morfologici urmhreste si descrie sisteme intr-o posibili,a
S'piripbtreimneclo(mo bsitnraurcetauraicgeistfournacolioblninaerme -aos.irsetzeomluualruei.
rnanieri cit mai completa. In acest scop, sistemul este re- proiectat)'
pr-ez.entat printr-un numlr de parametri, studiirrdu-se toate posi- Pentru problema (sistemul) descrisi prin matricea de
bilitifile de a realiza, in diferite modalitdli calitativ definite, mai sus, vor fi, a;adar, I A, posibilitlli de rezolvare (sau
fiecare dintre parametri ;i combinlrile dintre ace;tia. Este
vorba, asadar, de elaborarea unor alternative (ca1ifativ deo-
sebite) in diferite combinafii, prin care pot fi descrise sisteme
noi (proiectate, inventate, transformate) .
Conceptele de bazi sint: parametrul (o caracteristici
anumiti) ;i forme de manifestare.
Parametrii clar definifi gi diferenliafi ca valoare, cu aju-
torul cirora se descrie sistemul (sau problema: un nou sistem, de construire gi funcfioitltr"l.
82 83
forme de monifes/ore www
y'r|o.ra de prepu/1rg
- /nfer;ooro Pt'
s froducere exleriood
N lmp/tficore n/erioori de propu/cie p/
{\ ao nron',/ai. A np' d/reficporo,,prue/xslrecripooj rd
n/
ftesche negohyd
/4
ww I
I olk,
'/tnio dub/ti morcheozd co/ulio o/eoai)
Fig. 18 (DuPn F. ZrvickY)
85
84
(4) Fiecare solufie posibili, obfinuti pe calea aritati C, electromotor;
evaluati (dupi criterii explicit formulate).
mai sus, va fi Cr automotor.
p) Dupe evaluarea solufiilor, se alege una sau mai
Pirametrii gi combinaliile dintre ei se pot reprezenta
multe considerate (in raport cu criteriile alese) realizabile si ca in fig. 19.
dezirabile. Mai intii, se-inlSturi soluliile triviale (care nL
aduc nici un spor de valoare din punctul de vedere al cri-
teriilor faiedmmisaei),d_iafipcoili, acelea care apar fie mai pufin
rabile, realizabile. dezi-
IJn exemplu il constituie schema morfologici elaborati
de Zwicky in 195 1, privind construirea unui motor cu reacfie
(fis. t8).
se Cu atrjauntosrpualreanntaeliztoeai mteoprfoolsoigbicileitislieieddesecocpoemrdb,inaa;aredainr,tre;i
fac
parametri gi forme de manifestare. Se obfin astfel trei re-
zaltate posibile:
--paccroaomrrnrbbeinitnrdiirrsiii cunoscute de parametri, (explicabile), .AJ
necunoscute, Fig. 19
dar inteligibile
de
de p-arcaommebtirni.dri necunoscute, dar ininteligibile (inexplicabile), Vom avea urmltoarele combinalii:
A1, CCCzsr:::reaaauulttioozmmatoobbniiulluumll acoiubciaa;nbjuuuicrti,i,riuceozmpuaipnlrie;siaocbruulmilnc;duaapatlbiecutacrfi.i;;i
Aplicind-o la demersurile previzionale, analiza sau metoda Ar, 81,
morfologici permite construirea unor euantaie de cornbina!'ii Ar,
posibil,etrte inor Bt,
aariabile (acfiani) ,ssiaco,n,csuectiienlemaolrefoalocgesictoSlr"a,. Br, posibile:,electro-automobilul in curs de realizare
F. Zwicky a denumit metoda
afPoalocrasdmirnoedrtroitio;mtiaalfiotnramiteeeriiecdodenesrmteitpaurnieeifzee,s,nctautarteiraesmseimroerpdfola5ulo;gipitrcriain"n. s,,Fpsieaerrteaprnreot'i1-. ;i experimentare, mijloc de tracliune utilizat
Ar, Br, Ca ;:i in interiorul unor uzine sau gJlri;
motorul atomic, aplicabil eventual pentru
transport in masi in spafii interplanetare;
biema: viitorul vehiculelor de transport. Fie, mai departe,
parametrii (redafi prin dimensiunile,,cutiei"): At, Br, Cr: locomotivi cu aburi;
41, Bz, CCsa:: locomotivi
A. Repartizarea mijloculwi de trac{iwne gi a celwi de trans- Ar, Br, locomotivi Diesel;
port:
Ca: electrici;
Ar, Br, CCCszr::: nu existi: locomotivi atomic[ pe
,4, mijlocul de tracfiune gi de transport intr-o singuri Ar, Br, comPresor cu aburi cu remorcl; ;ine;
Ar, Br,
unitate; Az, Br, automobii cu remorci.;
,4, mijlocul de tracfiune ;i de transport cu remorcl ; automobii electric cu remorci, autocar electric
cu remorcl etc. etc.
,4u mijlocul de tracfiune singur gi mijlocul de transport Domeniul de aplicare al analizei morfologice este evident:
;iiinciiodmepdleetziv(oinl-
sub formi de remorciL. procedeul permite inventarierea sistematici
B. Conducere: criteriile alese) a unor solufii (sau
B, autoconducere; raport cu
B, conducere pe gine.
tare) posibile in prezent, respectiv in viitor.
C. Motorul: Metoda morfologici are un avantaj evident. Enumerind
C, ma;ini cu aburi;
C, motor cu ardere; gi parcurgind toate combinaliile posibile, prin care se pot glsi
solulii (sau viitori posibili) ?, ea permite luarea in considerare
86 87
a intregului evantai de abordare convenfionali, dar gi necon- ;rrlcllcevtoadtiapernnotrrufolroegziocliva-reina concepfia lui Fti.pZdweicpkryob-lemesete:
venfionaii a problemelor. Ea a fost aplicati cu succes in unui anumit
r;rre sint dispozitivele (metodele, soluliile, stSrile viitoare)
numeroase domenii tehnologice (Centrul TEMPO, General ncccsare penfru a obfine toate informaliile referitoare la o
rrrrrltinre dati de fenomerrc?
Electric din Santa Barbara, Calif.), iar, prin succesive
adaptiri, se intrebuinleazl in mod curent ;i in prognoze
I-a o asemenea intrebare rezolvirile pot fi gasite cu metoda
sociale (Institutul Hudson, S.U.A.). Recent, grupul de studii aceasta presupune,
rrrorfologic5, dar cum am vizut, defi-
prospective Thomson-CSF, de sub conducerea lui Lucien
G6rardin, a adus remarcabile imbuniti{iri metodei combi- ,rrrr:coierema^asptelaexnxaeicct-aespitcrdeumamluanbecislalteainidnpdeaelruaonmsgeeabttiriilioanr.udnDooamrcesi nppieruoclbiasleloim;ctiia.a-lAe-ds,ete-
nind-o cu simularea pe calculator (la fei ca in problemele
tehnice) a unor modele obfinute prin ,,cutia morfologici" 8.
reprezentati printr-o seori, clutarea unor solulii sau prognoza unor evolulii
O ,,cutie morfologici': poate fi r.iitoare nu poate fi aminatS. pinl la efectuarea volumului
refea. Astfel, ,,cutia'l prezentatb mai sus poate fi redati sub
{orma din fig. 20. <le cercetdri-necesare unei definiri precise a parametrilor.
Daci problema examinati are un numd.r mare de para- Sc recurge, in astfel de situalii, la procedee intuitive. Ar fi
metri (sistemul dinamic are o mullime de stlri viitoare posi- gre;it si opunem demersuri.Ie intuitive celor ralionale.
bile), parcurgerea tuturor combinafiilor face prea greoaie
folosirea metodei morfologice. In aceste cazari, se opereazi iaarNnlreputuzrnomin,ia:teiapiilaiiuesfiririloenaoalsfuiioufpbifinrrioausiiasa.ipcurfdae)p,leioro"ebfnpaviaJ;ipznl.iit"suu,ttintatitani,n(cSoecacabplehzrfeeiuanlglluilgnitntigititna,uf,dB5it'ieairreriigiiuasdenoisspnectaeiurecrevstucxiovrp.gre)lbei-co(apap.adfudi.iinsne,
simplificiri, iar modul de reprezentare cei mai convenabil
i.ldevamcaoinssutistu) ier.elAeasueameanrbeoaressicmepntliifi(ca[rsiesviendteareeaxleizmapbliulel
mai cu seami atunci cind intre parametrii A, B ;i C (din argumentiri
exemplul mai sus) existi o relalie de succesiune sau cau- cu pas, aplicind-opera,tii i^nlogmicuelte;i algoritmi-
I-nde situalii zate sau algoritmizabile) . cazuri, aceasti brusci si
zalitate. asemenea dupi un anwm,'it A, na poate nea;teptati sesizare a unui inteles fusese pregititi, in prea-
arma orice B,, ci numai anumili Br, dupl un anumit /3,
numai anurni{i C, g.a.m.d. Cu ajutorul rela}iei de succesiune Icaebiin, rpirinst-ra'-orealcintiuvtitainte minteemleoctruiaalci o;inetrxopleartiei nd,tei acumulati,
con;tiinfi.
sau cauzalitate se reduce in mod simlitor numirul soluliilor focmai datoriti faptului ci procesul intuirii nu este decit
posibile (a viitoriior posibili).
par{ial controlat de con;tiin!5, intervin adeseori ;i elemente
Tifective sau voli{ionale. De aceea, siguranla de funclionare a
mintuulit{iemi aciarmedoudsailritcalteecditeacurnnooad;atelrietiligloi rdedispcreuvrsiziviuen,estersictet
/\ /2 logice.
/\
AA, De;i validitatea logicl si metodologicl a procedeelor
/i
/ z !t' I .1 J intuitive trebuie decisi dela cazla caz, in practica gtiinlifici
"Air\ /At\
t2 3 i ?3 c9siatiplmer.euDvlaiezreioaancaegleii ass,epoocurinsreoesarciecraedppeeatcateittehifinsiuiccinci etpusreietiovvibezl.iionInunatelesppeueramfci,iereeassstctei
oo vorba de eliininarea metodici a efectului inhibitor al confor-
munisemi aubluoir;dilrci ornatdroiclualluni oloi,gcicreeaxtcivees.ivEsxpirsetiaddoeuslchaisdeemceanleeaa
procedee mai frecvent utilizate: Brainstornting ;i Tehnica
Del,pki.
Brainstorming (,,asaltul creierului") ro este o
Metoda
modalitate de stimulare a asocia{iei libere a ideilor, eliminind
Fig. 20
efectul inhibitor al unei critici (efective sau subinfelese), l.d;tlo,i;.el^;tles"t;"ei;iini*inigd(au"in"",i'ildil""sitte;esodioed"lsvidpinetaott-ber,aieet-ledaunb'icmoenoovorunaadrtlrtteiooe,smmaatcraueaeh,nn.iiaioiinEunrrldc2soebao-liumz3louunl-eforgsiiitgadossitcpdaep)uetiidcmfpieoinaciaillnieerett,xiecpoe-c-lcloiepnorsarsddoter.eieds' aiueibtnolrcuaaattrbnxri-voenoo--i,r
ppcceurirorossborclaaeonpmseuili (ddeseaexptapie.ogrPfiais)ritaiioncftloiicfsrr,mutienudatleeacpocoununsscutotienluindfaieenrevimseuadnaeuitrroeemranasouai inumcuuluiidlgaeterjruut-plocaarduroeel
conduce discu{ia. Scopul discufiei este producerea de idei
ce ar p_utea_constitui punctul de plecare in vederea gisirii tl"";i.;-.no;i';iiiii";;l;;i-d"te"1.tt"d";"-eN;dzLdeveneowvrmlteeeaztnartoe,i{ilosvScuanrhseraae'alwa,tidvmpee;"i.iinptfrS"eotil'mbe"lsteo"nmtp!re-1indi.n,geoinffiadcn-ililra1te[.supecnrroseinrpapetnircvooiibaul-tleiamtdienee'
unor solufii la problemele nerezolvate sau solu{ii noi in-cazul
cind existi rezolviri ce necesiti o imbunit[fire. Se respecti
citeva reguli: delimitarea cit mai clari a problemei sau t-emei;
inregistrarea oricirei idei (de preferinli pe bandi magneticl),
indiferent de faptul cd pare importanti sau nu, realsti sau g".aTEnintif'rJrtia"-.ue"l""Aul"ilJiuutr-riniNi"i;."oa"u-tdddDt"Gitiiotee;eJl";omSaa"tuofrp.pooda'"rn"ritroxsuerslpmDinlrigstaomderierusiru;d,ui-ualliianparLpmmtieiOht,Iot"-daatiini.dtne,ileeHzgpc'1.escaereiuu3tflnauxeeel.nmfpdpsciMoccoerueertuieturmllrn,eultmllio'Iiais{aucnelP,lsetllniaiteeamdgoau1ur<Diigiuten9cultfp;lldp6iaaloirrnPe3ithtofnmgop'fhog,tirdefcui.rb,itdcanueeiaiatcmedn,hiavicefntip;opanliditcr9salleroiteAtsievle.aipacahacdrprennfogcioeiairsotnlc{'arevlirsetouH;tiafitecsglddalloet"lpo.ercpei.rlercimiuarnl^iadlpn..rdde:dtltcas!"eiirieiarIcltoe:dd{irlu;:a.ieeerri-:-t
nu; nici un punct de vedere si nu fie supus unei critici in
atimidpeuJilo;er deinnuleni ladtee;breavinitsatroerma ,dinisgc; usftiiimlouriacrueapraisvoirceiaIliaeicloibnesere-
cinfele fiecdreia dintre idei.
fpsiereumvDtinilzediirs,ui-cingcaeu-tu,irvm, id._aaaFqcroeleoasassuitgripeemoaraaemttetdeoetdsotlidiameniiuun;lciaeeapsgtuiecste,isrlloeunraficianueierdnuneodrteiri"atepppaeurernagpmtdrotuetarttirieo,i
materialului de bazi pentru aplicarea ulterioari a ,,metodei
morfologice" sau a altei metode mai riguroase. Cei mai mulfi
raneucuonfmieeai n;oedmid.oigngrfeuenp.e1E0dv-e6al0luucamrrueinainuttierde.eiE4los;rtie7(apppreelricfseoarabanibleiti,laictaear,
lbitraaitnesteotrcm.)inasr-eululoi cedsutepdmeSteoddtnalagdruepduilsuciudfiei. ca duratl eilun;xnitprrPrcreiiomcb;onaiurrtdtirenuoruneinirafeectaoPhrlrieuitzobs(astliiriracoee.unaamlaruan;iiuumnsi euedixa!oeil)eir,igcesein!eiuiuuf-niDx^peenralepuzchdmiisulrsndczetr<tlnildemmseeiat,eamrxtndpeseeauzrrl'biil
grupul si
reihzabi-
O varianti a
discufii (bwzz
sess,ions, PhilipPs 66' sau Discwssion 66): ea consti in ilivi-
zarea unui grup de discufie numeros in grupe mici de cite .i;i"ri"i'"tln;.p["ht;irrt;ot"u;)b;i-tl"e"a-mtaoaa-fei"eree.ix(.hnda'-{muUoiiprncmaki -teaducxolfip'mldeerpre.-{leloieit.pavs.a,irinneidetaiis(idcpoeutmrnecuibi,nturifcieieaecreeaa-arrstpi"rgcerdu{zcriua1altttatdcth.ueuglap=uli-ii
6 persoane, care dezbat problema timp de 6 minute.
Atit brainstorming-al, cit gi metoda disculiei 6d au fost
criticate. fPapetubluuni icdire(p1t)anteu,ms-iarurlepleavratitccipiaenlelilosrlnet sdteefirceidtaurse,
;|;s-";i'i;;t"-'b;u"i;"#at;^iltiiiLpi,.:rti;in"'i,et1t.rO"v"-uf"iil.tnoldradeioancmistoeicpnepbirlon-orrdsr[seidbarpeefiuilianmtiatnseatuteieiramnirlofaiearnrreffaeeluornxaepilsiniant{(lciadieltoorrsiertitn'uie(eimdacne'iopludcrIoaxcptiinteeitre.!lairi)-:
datoriti
(2) tezultatele depind de abilitatea pafticipanlilor de a-gi
forrnula oral pbrerea gi (3) existi greutifi in reunirea unor
experfi, in acelagi timp gi in acelagi loc.
O varianti elaboratir udneteWam. J(.xJ,h.ipGio) rddeo5n -e7stpeerrnseotaondea
(a) coordona""to"tr"uel rdiil diferite ponderi rispunsurilor in
sinecticii. Se selecfioneazi
creative, de inalti calificare, antrenali apoi timp de apro-
ximativ un an de zile, perioadi in care se familiarizeazd ctt ."u"'"(iJbi"i)t."ectx"upeicnrotiirmie-epbveaatrleuenef9aazi dlai tareiisbiinguu;itir;iii fiecdrui expe-rt;
solu!iile cunoscute (conven{ionale) ale unei probleme deosebit competenla lor i^n lcgatura
de grele ;i complexe pentru a cirei rezolvare satisficitoare rispunsulur dat o ponoere
este nevoie de o lnalti creativitate. Se folosesc frecvent ana- corespunzdt oate ( self ratings ) :
9,1
90
(c) evaluarea ldspunsurilor date de experti se efectueazi
fiiri valorizir i care s[ exprime ponderile respective.
Pentru orice distribulie a lispunsurilol se calculeazi.
domeniul intercvartil :
Ct'artilti irt;ferior: Vo,"u : , -\.0,25 ._r l,) b
"-E
I\ u )-I 5
11E
i, o,
Ct'ttrti/ul. sttf erior'. 7 s,i5 - rvo- t N.0.75 - S bE, o o.r5
1:E it,l
in cNar:e: numlrul participanlilor Ia excrciliul-Delphi, J ' i2 3 4'r r n(o;i
?t,i: nurldml de cienumiri pe grup de raspunsuri (iirs-
punsurile se asociazti la grupul de rispunsrlri dinainte fixat
pentru fiecare intrebare),
A: numinil grupurilor (le rirspuns la o intrebal'r',
S-Sl.
,llu : llvrrLiru] de denuuiri inluntnrl fiec:rrr:i grr.rp <]e
incidbUez,n:!:a,iinimteirtvaaliunlfeforiromaarit de grup, cle incicle'ntit a cyar-
tilului
a gmpului
Lr,
:infleimrioitra, inferioari a glupului de incidenlir a cr':rrti-
l-riui superior. Fig. 21 (DuPir H Iilagcs)
Rezultatele caiculhrii DIQ pentru fiecare intrebare in
parte se comunic:r experlilor cu rugirnintea de a-si reexarnina
r-iispunsul anterior in iumina acestor date (opottiort feed- s.'urrrr.oiln0irlratdntsctrai0ra',rt.il'r.'l]lIilt:c(l(i,llilcarc'1e!s: i<i;rtr IiLsptrtrsltl.i \la {i cr::I trlai
bach ) ;i, daci consiclerit necesar, de a-l rnodifica in consecinlir. tirra', tr l)ful'il'ti)li tlltllr. .\t,'t:1ii ltrtntti rle t't1tt''i'
''' (ill( tt[t'azi r 1: ilr lr'gir-
I{ezult;itele acestei a doua runde se evalueaz5., iar pe
iLJtltr)1t !
baza acestor date se calculeazl DIQ. Se cere, apoi, {it'clLrui l'or-tnttlei:
pdexuepnccicrtstueclaadrebeaavtdecaditeerreilias. pPuprniirsneurrcieoasmitmuuanatiecjoairnrietiaa{ifiaar-caesastc:oie-rs;ritiusmipoDr-tufivQrcszu-eri {10-i l,- \0.a s- /uE
-)tt
(pistrincl anonimatul), cei care nu se simt siguri cle caracterul (tiot;trt'a cie t.rt;Li sris, rllllorlalir la mcdie)'
intemeiat al rirspunsului lor ,,deviant" cauti si se apropie tcl(iifllrrrluit(.i;r.nft't1t:.iiH-l.;ri\ilr,l:p'ln(r'r,.rtil-(,llii'ec'oI-etr{(r"alba'ltlroaeur'te,i-lEigixIeripSielpJacirlras(eltu'eromlvpt(nsi"iauueutlrit)ililetboIno"lo\erlaa'cic(ini.p'ttlor"eiei'r'raugoinz.vcfdlD1ii;inalelact'ttte.ttlimte,ra,,\i,errfr'nanaii}hitetols"'erritrilreadlipsfanlcbiirnpzelirauil,eplbiirtoccniumiGatrrilt.\ledo'auicadrtrrtoi'dcrcatict'oip.s"ltpinlmettYttIina-lrrac;lsuticl.1eulpi^('lo'rl.lHun.,r-riltr'i:ril"lt:r"(m:al1ltll-.{ttle-m1ull'a\lt'l1:olerl'(sc";,t',|oaratir':drt':iil1sa;l1-e-'':
de medie, iar cei care se consideri indreptilifi s5-gi menfinii
opinia ,,tleviantl" i;i reafirmir pozi]ia.
in runda a treia se comunic[ aceste date ;riusnedcaerea exper-
lilor sa-;i revizuiasci doua,
rispunsurile date in
atribuindu-se ponderi corespunzitoare diferitelor rispunsuri
pe baza cunoagterii rezuitatului global.
In runda a patra (finald), se comunici rezultatele celei
precedente, oferindu-se o nouir sansl de revizuire a rispun^
ot 93
pmuunltieinorei,vsidinetnltiorcimspauinasluterirlnea,t,ivdeevleianntoev.,a,tocaarree., de cele mai l0) Utilizarea pe scari mare a unor
medicamente nonnarcotice pen-
tru schimbarea unor caracteristici
In cursul indelungatei perioade de apJicare a metodei ale persoanei (1980-2ooo -1983).
Delphi, ea a fost combinatitu diferite alte metode: cu scrie-
prOe^sua-tgedorieozdas,rceSeatnucahareirist(tTUio.mnJap.-rleGe-boloyrrd),;o'icnup: rsecealqulwcceurnilrutiiail lrdsisecep-cnuoanrsiost-subre)i,lnoecrfui(bCciuho.mEg.-i
X 1) Emisiuni stimulate (,,laseri")
in regiunile razelor X ;i gamma (1978-1989-1985).
valo.ri (aceiagi) gi,lnai ales, cu aplicarea la viitorul org"tri- 12) Reacfia termonucleari contro-
l_izzai{iimlororpfoolliotigceici1,6a. Erb.oJraelnetsdcehrealepvroapnulis .o-"tr"-
o combinar" lati (1980-2000 -1986),
si scenarii. 13) Viali artificiali primarl (cel
m_dr\{ief-l!coudateDdeelpehxi peestre{i adecvati pentru obfinerea unor esti- pu{ih sub forrna unor molecule
care se autoreproduc)
;r rn_ova,lie previzibile. cu privire la elemeirtele de invenlie (1979 -2A00 -7 989) .
de Gordon gi Helmer, Uprniveirxretml -plu il oferi
exercitiul, condus {4) Extracfie minieri din fundul
oceanelor, in condifii de renta-
biiitate economici
Domen,iile in care se a;teaq\td progrese ;i data probabitd a (1980-2000 -1998).
realizdrii loy 17 X5) Posibilitatea de control regional
1) Desalinizarea apei mirii in al vremii, in condifii rentabile (1987-2000-1990).
2^,) condifii econ-omice convenabile (1964-1980-1.970). 16) Posibilitatea de a fabrica in con-
(1970- 1983-1970) dilii de rentabilitate proteine
iCefotinntraoilufleerfteilcittiivfi,i simplu ;i alimentare sintetice (1985-2003 -1990).
"
3) Noi materiale sintetice pentru 17) lnmulfirea cu factorul 10 a nu-
construcf ii ultrau;oare
(1970- i9j8-1971). mirnlui de cazuri psihotice sus-
4) Traducerea automati din limbi ceptibile de terapie fizici sau
chimici
stliine (1968- 1gj6-/972). (1983-2017 -1 992).
5) Noi organe (umane) prin trans- 18) Imunizarea generali biochimici
plantare sau ,,proteze"
-(1 968 1982_l gZ 2) . contra maladiilor bacteriale ;i
6) Previziuni meteorologice sigure (1972- 1988-1975). virotice (1983-2000 -1994).
7) lnmagazinarea centrali de date 19) Posibilitatea manipulirii (ingi-
neriei) genetice pentru controlul
cu accres lateral (din afari) unor defecte ereditare (1990-2010-2000).
pentru recuperarea datelor -(197 1 1991-1 980) .
20) Agriculturi oceanici in condifii
8) Teorie ce elimini confuzia in pentru a produce cel
eficiente alimentele
domeniul cuantic ;i al relativi- 20% din
tafii; se simplifici teoria parti- pufin
inohdiale (2ooo-2017 -2ooo).
culelor - -l(tgi 5 1995 980) .
9) Organe artificiale implantate, 21) Utilizarea unor substanfe bio-
chimice pentru a stimula cre;-
fabricate din materiale plastice
terea unor organe ;i membre (1995-2022-2007).
;i din componente electronice (1974-1989-1952).
94 95
?)\ Posibilitatea utilizlrii unor anumit sector dc actil'itate sociala) sint considerate ca-;i
cirn'L ar fi sisteme, de;i lipsesc datele neccsare pentru o.analizd
medicamente pentrr-r a rniri de sistern, in sen's pio1,riu. Este vorba de previziuni referi-
inteligenla i,oare la coffiplexe
(1984-2023 -2012). loclirl-economice, umane, la care nu se
23) Interac{iune electromecanici cli- poate {ace a}istractie dc interacliunile interne-. (studiate in
recti intre l;riiarllinzaordseissteismteem'.)o.'rDo1urpi"i.i*"curimdicami etx'iizguetn,!eawfoaalirztae completl
toare creier' ;i calcula- tna-ri 9i,
(1990-niciodat|-2020). t1e aceea, se inrpune upli."t". rtnor procedee dc simplificare'
2'1) Controlul chimic ai imbirtrinirii Atunci cincl .l'em ck:-i face cu o simplificare mai grosolan5,
pentru a extinde limita vietii
cu 50 ani vorl.rim cle ,,cvasi*analizi de sistem". Se disting doui cate-
(1995-2023 -202i1. gorii de demersuri:
25) Comunica{ii bilaterale cu unei ana-
fiinle extratercstre (2020-niciodatd.-2023). (a) metafore ;i analogii bazate pc admiterea cunoscut'
consi<lerit;i un altul
logii iimple dintrc sistem"ul
26) Cregterca de animale inteligente (b) cvasi-modele, aavfiinpcrlecoedsattreucdetuurln;si tucdoimu paomratantu"n9ltt:
pentru munca de calitate
modci-sistemic, fira
ll sistcnrrrlui rr'sPectir'.
inf erioarh (2000 -nicio tlati-2} 2J) - i\{etaforelc sc descriu numai verbal 9i servesc' de obicei'
27) Posibilitatea fabricirii, in ca justificarc pentm extrapolSri intuiiive. Cvasi-modelelc
condifii rentabile, a multc au insi caractcr matematii sau chiar cibernetic, dar se
elemente din blocuri de bazc'azlt rnai rnult pe reprezentiri subiective decit pe des-
constructii subatomice (pro- ct4rerirca cfectivir a parametrilor relevanli.
btoabmil idcien)elemente suba- (2007-nicioiiatA-202J)"
Ar fi lnsir g-re;it sa respingem cle platto aceste proc.edee'
28) Controlul gravitaliei prin Dimpotrivi, tispericnla aiati c.1 mctaforele,,analogiile ;i
oIDc'nafsccii-t,mi;'ipozcarli,enldeclueramp^noautrefr-,iritumateiclitazarafaotcertaec,ruual nfloaollorosgd,ieaciup-socatouenzcdivinlai'aseia-a.meqroi"fdilcea1ltudyl'
modificarea cimpului gravi-
ta {ional - -(2020 nicio riati 20 2.}). sint considerntc doar ca o aproximare a untri sistem, proce-
29) Posibilitatea inviff,mintului cleul perrnitc, uneori, aplicalii rodnice. Astfel, se cunoa;tc
prin inrcgistrarea directa pe secolllui
inc,.-rc'arca trii E. G. Rivenstein, dc la sfir;itul
creier a informaliilor (l997-nicioclati -2035)" de a erplica numirul migranlilor ditttt-o regiune
irc,iut, la ora;, ca in I'[ecanicq sociatrd' a lui
30) Corni (artificiali) de lungi in alta (sarr cle Ia sat
duratl pentru a permite o Spiru Haret, l9l0) prin postularea nnei ,,for(e de atraclie"
anumit:i formi de calatorie aftati in raport irivers proporlional cu distanta dintre
in timp (20O0-niciorlatii
dald). -rt,r'crb- regiunca sau iocalitatea de origine ;i cea aleasl' Evident,
ar cm de-a facc, la inceput, cu sesizarea unei analogii gro-
3l) Folosirca telepatiei asotrlaancclied"inItizreit:parloi,ceosuml edteafmorigi rcaefiudnuecefi,nianlizcaetle;id,i,nforu!ramdle'
(2022-nicioclater -
niciodatd).
la elaborarea unrti cvasi-model,,gravitalionaI"'
4. CV-{SI-.{N-q,LIZ-\ DE SISTE}I. Sub aceasta denumire, E- in ccrcctirile ulterioare cle sociologie a migraliunilor
Gehmacher 1{' cuprinde o serie de clemersuri prognosticc irt sau de planificare a teritoriului, cvasi-modelul a fost treptat
care domcniile de referinfi. (socictatea ca rin tot, sau ttn imbuniiirlit. Astfel. C. Young formuleazi urmi-
in 1928, E.
Vf) 97
toarea ipotezi cu privire la numirul celor ce migreaz[ dintr-o regiuni fiind vn caz special de interacfiune) r'or satisface
regiune de origine ln alta aleasi: formula:
', Pe' Pn
1'11,: 6L x
Io:--'
-vt
L
in cymxar:::e: O rafinart-. in continuare a adus formulei S. S. Stouffer (19a0).
,,Iiorta de atraclie" a unei regiuni sau localiti!i este definiti,
n:urrrlrul migranfilor, la cl, prin numirul de ,,oportunitlti" sau ,,vacante" (iocuri
rle munc.l libcre, locuinle disponibile) din regiunea aleasi.
forta de atracfie a regiunii alese, de origine ;i cca tril deosebeste, apoi, oportunititile reale (actwal) de cele
pitratul distanlei dintre regiunea
aleasi, aparente (apparent ).Ipoteza lui Stouffer presupune ci numi-
a: e constanti de proporfionalitate.
Cu toati forma simbolici a expresiei, aceasta nu arc trluirlcpcetrspoaronpeloorrlicoanreaimi icgureaozpi olartoundiitsiftialenlai fdlaetteermlainaatcdeaesstSte.
valoare calculatorie, deoarece factorul ,,r" nu estc deter- cu ,,oportunitltile inter-
minat. in a1c9e4s1t,f1a9c4t2or9i(p1e94c8a,reJ,. Stewart a incercat si dv'icsntiacnnt!ei.".;iAcinesvteerasdpinroupromrliiosnianlti
Qla. inceput, l-a denumit: definite drept oportunitl!i
determine a{late la o mai mica distanti de regiunea (localitatea) de
i,n,pflouteennctiea"l),ocfopnospiduelartiniodn"c,i iar mai tirziu:
,,coeffit:ient oJ' origine clecit regiunea aleasi. Mai tirziu, Stouffer a introdus
el este egal cu
;i variabilil de ,,migrant competitiv", intelegind prin acesta
,, nurnirul total al persoanelor ce plrisesc localitlli mai apro-
afli de
Y iriatc de localitatea aleasi decit se aceasta localitatea
<lr: ,rrigine a altor aceste
in care: migranfi. Cu completiri, intro-
ducind, totoclati, un factor de proporlionalitate ;i expo-
P : numirul locuitorilor localitSlii sau regiunii alcsc,
Y : irenti variabili Ia cele trei variabile de baz'a, ecualia va
distanla. lrvca fotma:
Solufia este identici cu cea oferiti de Spiru Haret in t: a .-\ir
19 10. -'f{ '
in Interpretarea este reluatS. in 1947 de J. L. Moreno, iar irr cn-1Ya{,{ur.ue::m::incruopulnrmostoditratuuansllutpiailelodrsppeoeoarprsntroueoalnponiortearlfmofioirlignocrarealitdtoraniantierge,rl,oecaazllitadtienaloaciaelaitast5ea;i
,,Modelul gravitalional" dc
1950 de cltre St. C. Dodd. Dodd este urmitorul: -
fapt un cvasi-model - al lui
I": L
in c1a,r:e: numirul a;teptat de interacliuni intre grupelc I dc o::rignninuuemm, iirruull oportunitdlilor intervenite,
;i B, migrantilor competitivi 1e.
f a, f e: nivel de activitate pe persoani in grupa ,4, &
X"
Stouffer a verificat formula cu date empirice privitoare la
rira;ele din S.U.A. cu peste 500 mii de locuitori (1935-
respectiv B,
Po, Pu: numirul persoanelor in grupa ,4, respectiv B 1940). ilIai tirziu, O. R. Galle ;i K. E. Taeuber au verificat-o
?: timpul
Z: distanfa dintre grupele A gi B pcntru perioada 1956-1960. Cu tot rezultatulpozitiv, cvasi-
modelul gravitafional se t'otriue;fu cel mult pentru descrierea
K: o constanti de interacliune.
;i prognozarea evolufiei migraliunilor spre centrele urbane
Admilind un nivel constant de activitate (Io, Iu), inter'
mijlocii (500 mii locuitori) din'statele Unite. intrucit insi
el nu fusese construit pe baza unei analize efective a siste-
acfiunile espectate intre doui grupe (migrafiunile intre doul
98 99