13. Ed,wcalie - Radio gi televiziune: televiziunea nalionali educativ[ ;
violenla ; feed-back-ul public; programe pentru coPii;
- lnvi{imint ;colar: noi mater-ii si metodc. emisiunile de ;tiri.
- asistatd de compu- - Noi mijloace de comunicare...: publicalii cu difuzare
Invifamint programat ;i invilare
tere ; testiri restrinsi, scrieri de interes grupal.
pedagogice.
- U,niversitili: educafie pentru profcsiuni diferite si pre- - Mecanisrne de lirgire a diversitifii ;i libertilii.
-
gitire pentru schimbarea frecventa a profesiunii. Mass-tnedia ca milloace educative pentru comuniti{i
gi congtiinla globall.
14. Cru,pe tn'ici (micro-grupe) Funclia traniformatoare a mijloaceloi de comunica-
-
- Metodologia unei viefi creative. re... Modele de transformare ;i prospective; percepe-
- rea situaliilor de crizi.
Retralii familiale gi de vecinatate: noi asezi-rri ;i insti-
- Prognoza transformlrilor.
tutii comunitare.
Interacliuni grupale: scoli; biserici; intreprinderi mici.
- 1,8. Politi.cd
- Experimente de convieluire in grup: retalii grupale
imbunltdliri in administralia publici ;i management
economice gi juridice. -
Comunitifi de ingrijire a copiilor: shlnxs, mahalale, statal.
- Participarea cetllenilor la administralia publici: avo-
habitat si olganizare.
- Tafeecotriivai.;i filosofia relaliilor individ-grup ; sinS"tatea - calii publici; participarea la decizie; elitele ;i contro-
Noi roluri sociale: ,,om de incredere", consilier eco- lul asupra acestora.
- Structuri de partid: rolul minoritllilor...
nomic, terapeut de grup... - Diminuarea adversitalii in comunitate: educalie pen-
- tru toleranli gi democralie; folosirea informaliei inain-
IV. Structuri sociale in tiri anumite
te qi in cursui crizelor; conciliere ;i controlul crizelor.
Meianisme de stabilizare ;i transformare'
15. Econotn'ie - in viala
- Analiza de sistem, planificarea pe termen lung
politici.
- SInpfrliajinliiere: ainrleltsutrraurcetuarirsiai ufrabralne;o: mdeapj.a..rtamente de dez-
- t9. Probleme wrbane ;i rtt'rale
voltare urbani ...
Sprijinirea celor slraci: venit garantat, ,,impozit ne-
- gativ". - Structuri: construclia de locuinfe, strerzi; mijloace de
- transport ; zonare; Planificare.
-- Cercetiri fundamentale asistate de computere. - Afluf ;i reflux: oameni; mijloace de nutrifie; apa;
-
16. Organizali'i gunoiul ;'di eden;eoui roilera; ;me;ijlpolaacneificdaerceomreugnioicnaarlel..
Ct"ar".
Probleme ale populaliei rulale: misciri migratoare;
- Noi metode de management democratic. economia locali; calitatea vielii....
- Imbunit5.lirea prelu&irii informaliei ;i a deciziilor.""
- Problemele participirii gi - Trebuinle estetice gi culturale: finanlarea satisfacerii
umanizarea organizafiilor.." acestora ; diversitatea culturali...
1.7. Mijloace de comwnicare tn masd 20. Transforru,iiri Pe scard tnqre
- Presa: controlul asupra presei; drepturile ziaristilor ; - Presiunea demograficl, mi;clri migratorii, reclistri-
dreptul la acfiune privati; presa de contestare. buire teritoriall...
300 301
T
- Calitatea vielii, odihna, estetica vielii cotidiene, dife- - Activitatea de consilierat tehnologic pentru organele
- legislative, industriale ;i g{lpe publice'
renfierea. ramuri indus-
DEzvoltarea cercetirii autofinanfate, noi
- Inclicatori sociali. triale gi comerciale.
- Analiza de sistem, prognoze, teoria transformirii. Co"ti.i" in vederea sprijinirii publice mai
- - Iargi a ( ;i educalie
Premieri pentru invenlii ;i perfeclioniiri in domeniul
ercetirii...
social.
V. Structura mondiald 25. Anoli.zii de sistetn
21. Structtr,ri de menl,inere a pdci'i - implrlirea pe domenii de probleme ;i de cercetare'
Planuri posibile pentru noi mecanisme resurse, progrese.
a pacrl.
- de menlinere ---'leAonraializaorigeansizisiitreii.m.. cornprehensivi, pe termcn lung:
ai""*i.i global:r ; saltuii ierarhice;- ecosistemul glo-
- l{etode de mediere si controi in cazul rizboaielor lo-
;ca.Ie dezarmarea. bal.
Obstacole militaro-industriale ale actiunii politice: re- cirtre scopuri pe termen lung'
- - OTerioenritaarcelaeminoocvraatliiciliora deciziilof de
profilare pentru roluri noi. - grup ;i sociale;
- Analiza de sistem a structurilor mondiale alternative. mecanisme de siguranli in transformirri complexe'
F-ilosofia acestor transiormirri 9i cercetari: evolulie pe
22. Dezuoltayea econornicd - termen lung; factorul normativ; comportamentul per-
- l\{ecanisme de investigalie ;i crestere. sonal; reallzare umanir ;i implinire personalir'
-
- Stabilizarea monetari internationali.
-
Trecerea la consum constant.
Combaterea somajului.
23. !'drile im ctrys de dezuoltaye
- Educalie pe scarir mare: limbi locale si mondiale;
televiziune scolarir.
- liacilitarea trecerii de la o institutie de in','itlmint la
alta.
- Reducerea adversitirlilor rasiale si nationale.
-
Rcstructurarea guvernirii ;i politicii: mecanisme de
transformare; presirinea tehnologicii ; educalie pen-
tru man a gem,ent democratic...
VL lmbunitifirea eficienfei
2a. Sprijinirea politicd gi ecomom,icd a cerceldrilor urgente
- Stuclii de caz asupra inovatiilor sociale.
- Orgauizarea de centre interdisciplinare pentru cerce-
tirri urgente...
302
13
EDUCATIE PENTRU VIITOR
Nu exist:i viitor precleterminat. Viitorui este creatia oa-
menilor, a popoarelor" Activitatea creativi a subiectilor isto-
rici colectivi depinde de educalia, formarea, pregitirea, de
lor avea ,iniliatiae, de
capacitd!'i,le de a areinlaaefniitaso-cientualneunmoai,i
ci, ales, structuri ;i
tehnologii, mai
modalitSli de conducere ;i autoconducere adaptate cerin-
felor unei societafi cornpiexe, dinamice -, de a xnoua ptac-
tica sociald, condilia umanl.
Cele mai atrigitoare proiecte de creare a viitorului, dis-
cufiile asupra unor modele de dezvoltare er omenirii, toate
duc, in ultima analizA, Ia intrebarea: oamenii, indivizii ;i
colectivitilile, sint oare 6n starc sia.;i valorifice resurseie ;i
s.l creeze altele in vederea realizirrii scopurilor ;i
obiectivelor
propuse? Problema este, asadar, dacir sintem capabili sa
acvsiaitilgoiaurureiimsftieeecdoiurucpiaraetiao;iccuaeplrautrutelitupareonfri.terucI)ieraseiigcruneraa, lii-nunp;ii,rimacoacmreliunaniebit,i;nieteid,-ua-
fiecirui stat. Dar rezolvarea de fond a deficitwlu,i de ed.trcalie
sau a subd,ezaoltdrto ed,ttcalionale actuale reprezinti o pro-
ublnemu,idpmroognradrianliie.dNucualiinonsael nusnulicn.aDivar;i vulgar al
elaboririi
se impune
decelarea
l::ror problelne conl.une pentru care soluliile trebuie glsite gi
aplicate 6n comun, lasind libertate neingraditi sistemelor
educationale nationale sir-si promoveze r.alorile specifice, sco-
purile gi obiectivele proprii. Dincolo de aceastl diversitate,
admisa ;i stimulati, persisti insl numeroase probleme comune.
305
ln lumea de azi existi, in mare, cel pulin trei categorii de educalie sau de invilamint nu ar necesita nici o pregitire
speciaH, in afara unei anumite iscusinfe in comunicare 9i a
de state: capitaiiste, socialiste, ,,in curs de dezvoltare". Fie- unei formafii intr-o disciplinA sau alta. Or, personalui didac-
care cu probieme educafionale caracteristice. Simultan, cre;-
steareiiazlirniit,erddeep;iefnodaerntelelloern;tie,aacoroepveorlaur!iiieiin;tciionnlidfiic{ieil-eteuhnnivoelor-- tic Osgtiaaetuddtuoc-uaatdoderoagerrxnepdeorttr. faudnifciofienasliosctiiapliri-ve;gtei trebuie si aibi ;i
gice duce treptat Ia emergenta unei solidaritifi internatio- un
comunicarea edu-
calionali firi rlferire la receptor
nale in rezolvarea problemei cducalionale intr-o formi care pe'baza unui model determinist i;ni m(eedcuacnaitc)i,spt r*escuiprunneisnadj.u-l
si asigure
(,4) acomodarea educaliei la cerinlelc civilizafiei ;i ale educalional i;i produce efectul mod automat, deoarece
existi.o singuri posibilitate de receptare. Se uit5., astfel, cl,
creirii unui viitor Liber, in realitate, mesajul este descifrat (decodat) intr-o manierd
foarte diferitl, in funclie de istoria, structura ;i dinamica
(B) repartizarea (sau folosirea) mai echitabili a resur-
selo(rCf)izgiciseir;ciainutenleuci teucahleilibnerucesdainreamdeiczvinotlrte[riifuendcufciaalineai,fi.o-
individualitifii, ceea ce impune o viziune strategicir asupra
-procOesaulutirediae
nali si interna{ionali a sistemelor educalionale. educalie1. referl la invariabilitatea situaliei
Id peroxbplleovrnaereleacseitsueapliuein,;idienopsootrliualdii,lei'nprotopautseestaatemle.pornit
dogncd se
Ia educafionale (in mediu educalional organizat sau nu). Ea
de fusese, in general, criticati datoriti caracterului evident al
slioivnai1nl.eotaeAcrBmel0eer{nDaibAi RoaErfdirNimrEi ClcrOaiiNreVsEa(NuaT)nIOeeNxgaAaLmrAiii.nse-iamzCpi loepnrsoaibdtleerrami-dmeilleiceoeinxvecedlnuu--- 1losioiclrrohe,oirmorgbebaideinurcicizitaiavalireocelncoaear1lees;ri,tartucpeecr,eitnauacriccilpoeoirimclo;opirmlredeaxelnaifdfiiciniiliovroirii,lri;emiofocrirenomamtlaorp(ce;laiicraeeirdsiaiuccorseapitsluuiuerarr)---,
calionale (de pilde, ,,scolarizare" clasici
societa{ii* ceruti de Illich), respectiv (6) ;ciar,e,den;ucoslaeridziastteaan"- seloOr ;'ai mpidjltoraacdeologrtnedt,c.foarte rlspinditl, constl in reducerea
\eaz|, in mod ittn-it" pre'jid,ecdli' ale idealuiui educalional (totalitatea scopurilor finale) la sim-
critic, de societirlii
sau pedagogiei in legituri cu situatia educa{ionali.
Modul de gindire implicat in pozilia amintiti Ia punctul ple slogan-uri. De fapt, acesta se define;te prin trei dimen*
.dseiunpie: rlsao)naulintatperocieacptadbeilidseazvdoeltvairnei| sociali, (b) un Ptgi,'S!
(a) uite ci invenfia ;i inovafia in domeniul social nu se re- un proiect de forrnare a acesteia.
duc la simpla negare (care, de fapt, reproduce de-a-ndoase- promotorul sau ;i (c)
lea structuia negath). Cel presupul de pozifia men{ionati la
Idealul educafional se
operafionalizeaz1. prin transpunere in noline.
punctul (b) necesita o caracterizare rnai detaliatl. Asttel,
o prejudecatl devenita dogrud. consideri activitatea educa-
icfoioitlnaeatcettaaividstlrlfeaitpbotir.oaOcsaeips"ate.cLmit"ae"tl,eordinedn;eilseicnsutvetiilfaaampitnincdtoivn(iz;siitlaoetrdau;t'iccaci fhieeiaf)icrasae- 2. CARACTERISTICA FUNDAMENTALA A SITUATIEI EDUCATIO-
datorqte, in primul rind, defectuoasei formalii sau lipsei de pNmddoAeiifcrLeadsErni.sietDdtee,Ee,minLcdeAdouleeisplpiFdtdetiweRnndt$vaueratrrnuuliotrl-aerdidesuoEsscprctaioirnrluLiiodtUcu'nrtLarauUillrreeriiizl,e2.s0so.Ail-cnoc1itaer'locaeeos"c-tntao"frncussoeunomtcroaieicetfeeceti,afri-irplreeonIcianlloditnp.igctreereenamgddd_e-e-;i'
formalie pedagogici (adica, profesionali) satisf:icitoare a tirea nesqtisfd.cdtoare pe care o dau sistemele de invifimint
crseahoddciuaiicceraataltdiosliarmircloisi-rc,suesnrouiilneluffailpilciirl;oee'avaloptzccreoia-vptseauusddbeeeacidnpitialescrtaeiadnnerftxauistlnidnaceudcelinseaotedsuituttaa'pctbraealoiorisnndatoirurlei. gdI-neii
b.cord cu aceasti dogmi, dupi care oricine poate deveni ;Pirodbeleemduecleaficeupecnatrreu rezolaarea problernelor soci,ale ;i rl'mane.
este confruntati omenirea necesitd o
consti intr-o forma{ie meniti sa-i
educator sau profesor, conduccrea si realizarea procesului fioarcmia!p.iee noud. Eser.fialul
oameni cap;bili si 'itouetdeze noi tehnolog'i'i soc'iale3,
care si optitnizeze traducerea tn uiald, a sistetnelor de ualori,
+ Ivan Illich consideri" cd pcoala nu mei poate indeplini o funclie scopuri ;i ol>liuni explicit formulate in cadrul unor strategii'
educativi..
306 307
{
A
gcoranmceepusteociina,l-apocglitridcec. u politicile globale preconizate de pro- ciale in contextul sistemelor sociale date (operafionalizarea
inven!iilor).
ori.eInrtiacocnitsreecipntl.icl,eirne,dceictirzeiiletimvipitoual rleib, eerduincfaellieasncuaasruespaense- 4. pRrNcrprut oe ntzA, er iNvAlAuixrurur lN vrrroRur,
dare a oricdrei activitafi sociale utile etc., ci cd,tre acliwnea azAetPazRreOe,PoIcAeTeredin.wd-cacliiinrectur(um-onspfienocvrlmiaefuiminli insfotc)luorsptiierr"ns-tir,suimtrte"pnhli.nfriocielaotgsoiIaersese,orc-eiaalcdlia-,
sociald. rdild (prof.esionalizatii: gi neprofesionalizati). \Iu tre- uodarunieacnsladtualtpgidtodi prcltiorilpienuecitnesiaitlsdrituie,lr,nipibnereordipeeacrlueitmaealsoud;riil(penrrixenopmdgliarcadnitmeip.fueaoslradmigteAwu)lrda,aetredzeea;oaiimltcabuorwennnswitndiittdudmiilaniridie--
buie nnmai ,,si invalam si fim" (learning to be), cum au
tpiadanrtloer;spti,tiuaidsnsrterelueEa",i.ci(.at-l;eulFidara,irutnsseroitehnicl,g,'ni;uaiirlcteioic,dioesbelt.aecCub.aioaTubrlraldeeat,b)oltrurdeeiieielacas!usa,iviiiinaiintnv,nvetcteaeni,trtaai,,a,nms;ddiriefatdonziedloaouldsduailardlieentanbo;yuuiosmabdslaoe'fmnmcimidoee.-- nim social.
intliu'iduale ;i colectiue invlfind, inainte de toate, stipinirea Aceasta abordare poate aduce o contribu)iela unificarea
;tiin{ei ;i teirnologiilor, introducerea lor in acliunea sociall structt+ri,i de bqzd. a edwcalie,i (inv5fimintului) pe plan mon-
pentru a obtine solulii in concordanfi cu valorile dial prin distinclia clarl pe care o introdu'ce intre valori
cotidiana
;i scopurile pe care le putem defini; numai in al doilea rind Szoirniiielte5n.t,a;i.itnivteeip-hon(tiodelezooagloinigleoicaseso)t,criisa,plesetcraiuflicecteuirnfaiefacApdetruebiirailidzrliio.a,r,;cicoamnrleeintouredtuporlloue-i-
este vorba de a inventa qi de a folosi noi tehnologii aplicate
la proceseie naturale.
,, Solulionarea umani " a situaliilor problematice inseamnS. cgTgn fpigro.ce3s9e.loSredpeoeadteuciadleients'iifiicnav, ietivmidiennt,t dupl cum reiese
gi din
asasptisirfaa{ciielorrearatnioen-amleanaliepuinladti[viadulutrei binuincfaedrluolr,sisnteemvoeliolor rso;i- nu prin decret,
ciale concrete ;i al dezvoltarii acestorao. o parte a continutului invilSrnintului (;i educafiei) comuna
pentru cseucltoulural 2g0e9nieoraplia, rpterosfepseicoinficallip,esni ctriuvicfiericaareorcicodm.ruu,-i
Idealul educational orn din
social, adici modelul
3. -TDEALUL EDUCATToNAT_. este ex- nit-ate nafionali. Pa'rtea comuni este in primul rind acea teh-
presia abstract nologie sociali, acel know-hoza societal-firI de care nici o
personificatS" a unui ideal
al unui tip de personalitate ;i al procesului formirii sale, activitate sociali, cu atit mai pufin cea novatoare, revolu-
presupuse de un anumit proiect de dezvoltare sociali?. Tipul lionara nu se poate infiptui, la nivelul civilizafiei contem-
de individuaiitate cerut de situalia educationalir caracteri- porane,, cu rapiditatea, eficacitatea
minimal ce corespunde condifiilor ;'icgoroapdeurilridi-ecoompptimeitzitaivree
zati:" rnai sus poate fi caracterizat prin trei coordonate: ini-
liativA, invenlie, inovatie (: creativitate)8. actuale.
Iniliat'i,aa socilrld exprirn'a atitudinea activi, participa- intr-o formulare extremi, se poate afirma c;i existl
tir.'i, responsabilitatea liberi asumata de citre individ (sau
colectivitate) de a sesiza sau a pune probleme sociale, de a un minim de knou-hora societal fdrA de care nici exploata-
torul nu-si poate exercita dominatia, nici exploatatul nu
concepe gi declansa acliuni sociale in vederea rezolvirii
acestora etc. poate spera si se libereze. Acest fond de tehnologie sociald.
Inuenlia sociald consti in a innoi scopuri, (sisteme de)
valori, mijloace etc. pe care individul si colectivitatea se uniaersald reprezinti acea structurva de baza in cultura gene-
considerii in drept sa le stabileasci. Ea inseamni, mai cu
ralS- care ar trebui si se regiseascd 0n toate prograroele de
seamli, elaborarea unor strategii sociale cu caracter global, educatie ;i inadldmint. Elaborarea acestui fond comun nu
corrsistente, din punct de vedere axiologic, iar, pe cit posibil,
;i din punct de vedere logic. impieteazi cu nimic asupra specificiti{ii valorilor orientative,
Inovalia socialii este infeicasi, aici, drept capacitate de
a introduce, intr-o manierir rapidi si eficace, inventiile so- in stabilirea cirora sistemele nalionale de educalie sint si
rimin suverane. Este mai mult decit evident ci decelarea
acestei structuri de baz'a reprezinti un factor esenlial in
unificarea sistemelor de educalie ;i, in mod practic, facili-
308
la/ori nofiona/e verificate ale cercetirii educalionale si ofere o baz1" petti-
nenti pentru alegeri ;i opliuni rafionale.
rVohbno/e
ilohono/e De unde, tre'i consecinle de ord'in operalional:
(a) sistemele educalionale gi in mod particular subsisternetre
de ciecizie ar trebw'i pwse An si,twa!'ie de inud'lare pentru perioada
l/o/ori orien lo li ve de mai suslo;
Cuno.rfinle (b) in aacessisttesmcoeplo, rdaedru;cialpioennatlreu, sprijinirea conducerii
opeiative sqvcina prioritari in
dbmeniul educaliei mondiale consti in 'iwplementarea 'nnwi
s'istew,'internalional de'infortnalie,si documett'tare edttcalionald
computerizati, cu 150 terminale in statele mernbre ale O.N.U.
gi cu alte citeva terminale la sediile unor agenfii sau asocia-
interguvernamentale ori non-guvernamen-
lii internalionale, obiective: inventarul solufiilor educalio-
tale, avind drept cu evaluarea rezultatelor
nale propuse ;i realizate impreuni
obfinute; evidenla cercetirilor ;i experimentZrrilor in curs;
un'inventar de metodologii, metode gi tehnici educalionale
caeafefleic(incit,io)vmlaifnobeilonnoresddliaotesrreeeadatmecr.eac;ardliizesitlfdaepadtuupclraocbliLiloedncenapeilllgonirreedcaee, sfpiinteiapanlllaoacnraemreaoanud4nia,oflr,
fonduri de ordinul de miirime ai cheltuielilor pentru inar-
mare si ccrcetiri strategice.
A c livildlr - Compor/omenle flecl6ie. iE, DpUuCnAeTmTEa9ccI eiNnVtuAlT-dAiMnINraTl.iu-ni in aceasti etapi a re-
pragmatice-pe sistemele
de invijimint. Mai intii fiindci, in pofida deficienlelor sale
bine cunoscute, invi{imintul este institu}ia sociala cea mai
adaptati, in prezent, pentru realizarea unei acliuni educalio-
nal6, controlatZ (ln seniul cibernetic al termenului ;i, evident,
Fig. 39 nu cu o semnificafie polilista, dainreticdfeiern. oicnraatilcid).oiflefoartruinrdile, tre-
buie concentrate'in aceasti
teazi mobilitatea orizontali a individului ;i circulafia infor- ceea
matiei. ce se inlelege prin ,,educafie permanentS"" (romAne;te are
o conotafie mai largi decit in originalul englez: contittows.
5. CONDITII PENTRU OPERATIONALIZAREA POLITICILOR EDU. sau permanent edwcation), ,,f.ormalie continui" etc. este mai
Dintr-un examen al realitililor educalionale re-
-cATToNALE. pulin o etlucal'ie (in sensul ,,tate" al cuvintului: modificarea
sistemului motivalional aI persoanei) decit o informare sau
zaltd c'a:
(I) soluliile educalionale stabilite nu satisfac nici sub
rap<irt calitativ, nici sub cel cantitativ cerinlele reorientirii o instruire real,jzate, adeseori, ln condilii prea pufin contro-
cu un risc pronunfat de intervenlie diletantl. In
gi reproiectlrii sistemelor educafionale; ca, in cazal unei labile ;i rind, solulia de viitor este, firi indoiali, educalia
gf) in schimb, este foarte probabil al treilea
recwrentdlT care presupune funcfionarea plenari a unor sis-
poliiici rafiona1e, intr-un rSstimp de aproximativ 10 ani,
teme de invifimint.
iu resurse concertate, rezultatele cumulate ;i experimental
310 311
n
7. PENTRU ELABORAREA UNUI MODEL AL INVATAMINTULUI Nu se inlelege, de regull, ci performanla wnu'i sistem
de i,nadldmi.nt depinde nemijlocit tle cantitatea s'i cal'itatea
DE (Sr PENTRU) TEHNOLOGIE SOCIALA, CONTROLATA DE SISTEME ,,efectorilor" sdi: personalul didactic, educatorii. Ace;tia re-
DE vALoRr EXPLrcrT FORMULATE.-Modelul emultidimensional, pterleezisnistitefamcutolruuil,,,cinrivt'ii!c5cmarinetd" esteavum,in,eiidaucctaivfiieta".teEai ;i rezulta-
un sistem dinamic, organizat pe nivele ierarhizate intre care
se postuleaza interacliuni de tip cibemetic. Nivelele se pre- constituie
s-upun instruibile, deschise in raport cu informalia provenind veriga cu ajutorul cireia poate fi controlati (reglatir, dirijatn)
cear;iiedtynursoc)ipilolaeotlalir,euuitip'iri iompnele'fiiittrgciosceaoainclnoreiaterrale:wtd.elrewDaefieionsdraoumidcdn.iaadladcelf.itom,,icrptumnr;mito'aia(rli;niateiaSlit,eeeaaadxupisnsceutvarap!ift'lriwilelemotm)wr idlntpo'.nttei(utnsoeluodtprwciuicpaasrl!d,i'iioee;a.--i
de la aite nivele, iar sistemul in ansamblu este auloreglator
in acelasi timp, reglat de contextul social.
;i, Grafic eI
poate fi infalisat prin fig. 40.
Pentru fiecare din aceste nivele dispunem de un fond
oarecare de rezultate pe care inventarul propus ln paragra{ul
O atare reforml cuprinde elaborarea unor noi planuri de
5 le poate pune in eviden{i, organizindu-le in funcfie de invifimint ;i programe, sporirea numerici a acestei
categorii
transformirrile proiectate. profesionale.(nu credem ci o de-profesionalizare a educato-
rilor poate fi utilir, definirea statutului social etc.
O probiemii dificili a elaboririi modelului este determi-
narea idealului educafional ;i, in funcfie de acesta, definirea
ldeo/ educohonol scopurilor gi obiectivelor care comandi funclionarea siste-
;zmdioeulsnoelgtulaieaict.iluiSoinnnoxd,lt.uira'icfn'iioaensxctdraooepllwa;ptriri'.ciilnnoaclripfi;piicitiouol;uib-lied5cei1dtm2'i.evoenclortairctiscl,oacdsiaewlaeplrt-afeila',decfnouts'itftincpedrteroi-i-
le 8. A AcTroNA LA N{rvEL DE iSnTSiTnEcMe!rc-irillen sistemele actua-
de
educalie ;i invl{imint, de reform.l (re-
structurare, corectare etc.) a acestora, se aclioneazi, in mod
obi;nuit, prin schimbiri parfiale [a nivelul cutirrei sau cu-
ri,f /ru clu o rg o n iz o /ion o /e
tirei programe de studiu, cwrriculwm, prin introducerea unor
noi structuri etc.). O asemenea politici este, din capui lo-
cului, condamnati la qec sau, in cazul cel mai bun, pufin
eficace. Sistemele posedi capacitatea de a asimila elemente
cterogene fatl de ele, gi, in acest fel, numeroase modificiri
,,bucat[ cu bucati" sint pinl" la urml absorbite pe termen
n-rediu sau lung (subordonate logicii sistemului vechi). Astfel,
noul ce fusese introdus dispare treptat. Iatir de ce, orice
tl,/y/ooce umone * fizice politic[ de transformare a invifamintului (9i educaliei) poate
fro ieclore, conducere, fi aplicati cu succes numai acliontnd la n1:uelul sistemul'ui,
p/onificore in primul rind, (a) prin stabilirea finalitalilor ;i (b) prin
formafia corespunzltoare a,,efectorilor": formalia formato-
rilor. Orice reconstruclie a sistemului de invifimint t'ncepe
cu definirea finalitililor (ideal; scopuri; obiective
mulate operafional la nivelui fiecirui subsistem in - for-
parte)
372 313
c
;i trebuie sd fie precedatd, cel pulin cu 3-4 an,i, de formarea r1e finanfare combinati cu o noud. pol'iticd' a cercetd'r'ii educa-
cadrelor neces&re tn rapart cw iir care potenlialul de. cercetare
fi.nalitd.!,ile alese, de reciclarea indeosebi, ar putea fi orientat al invilimintului
obligatorie a celor aflali in functiune. Altfel, sistemul existent liieorntaialer, citre sarcinile ce
va adapta la structura sa orice inovafie.
rezulta din cerinlele proiectului de dezvoltare a invifimin-
Din consideraliile precedente rezulti etapele succesive ttuimluiin. tinaretuaipmaa[Ir)itmcieugitegreenaefroanlidzuarriiilomr oaldoeclauteluipceentrsue itlvi,-
intr-o posibild. strategie de dezuoltare a inudldnoi.ntultto (;i edu- reali-
caliei) conceputi pe trei decenii. (tr) Frimul deceniu: siste-
rnele se afla in situalia de ,,invifare", de acomodare Ia zeazl, iar incepind cu etapa (III) se poate prevedea o stabi-
obiectivele determinate de finalizar:ea lor in vederea unei l,'izare relatiud a efovnetnltnurai lapecnrtersuteArenvadldn'umm'tnitrucalurei
ed,ucalii de (;i pentru\ teknologie sociald a inova,tiei sociale atocal'iilor de
gi ttnoane permanente, tehnologie subordonati unor sisteme n-ar spori decit
in funcfie de
popula!iei.
deschise de valori, compatibile cu principiul satisfacerii ne- 9. CONSTDERATIT Pol-rTrcn. _- Modelul propus vizeazit" sit'
mexaigneipnfuellaotreraatiotrneableuianileelionrdigviidnuelucei,stirtiifinilodr,inatr-door(isnafuelaosrp;i-i
fundamenteze o strategie de rezolvare a ctizei educalionale
T5rile aflate la nivele de dezvoltare diferite au de
rind citre o) comunitate cu care se identifici ; paralel, se monrliale. diferite fa{ete ale crizei
pdeenstfri;uoaarieclaebrocreat,irrie;sipeecxtpiveraimveenrtieficeaduscoaiutialiinapleertcionoerdnotneq.itne educalionale, nu dispurr
infruntat
Dsiaucmi aNnaeliruenpialertiUzaltieteoamrogfienin, egal sau,
legituri cu finalitilile urmdrite; incepe, totodati, aplicarea, cle resurse financiare stare sri
echitabil.
cel pulin, a edu,caliei care sd' nw linoiteze
cu titlu experimental, a pianurilor ;i programelor de invi- seulatbeorraenzietd.olillp,ootitipcdo'litmicoirndaiapldti' si exercite o acliune de com-
fdaemfionrtmealareboaratfeor-maintoprriliotnru(lcraAdnrde,,ssei experimenteazlproiecte
animatori educalionali), pe1)sare a inegattalitor ;i disparitililor actuale, s-ar -putea'
iar Ia sfir;itul primilor cinci ani se produce d,eciz,ia asupra ldr'ile-dez-
spera intr-o cotitwrd i,n eiolwlia raporturilor dintre
iol,tate;'i cele in utrs de dezztoltat'e, slab dezvoltate s,t't sttbdez'
inodelului de sistem aiinesu;lit,iminiiccoirneclai laienci)ulaacfeoarsmtaa,resae trece
terminata unui uollate.
(spre a fi
nou contingent de cadre si experfi educalionali, respectiv Dupa curn s-a v5,zut, modelul propus mai sus permite,
cle o partc, un'ificarea strttctt'trilor conlinutttltt'i.educaliei
la reciclarea celor aflafi in functiune. (I! Al doilea deceniu: 'pbee rnondiali, pe de alta parte, uranifestarea (de drept)
apiicarea generalizatS. a modelului pe scari indaefniotnifaicliiri;ii/sdaisu- scarii
regionali; reorientarea cercetirii in direclia iiberd a suueran,itdlilor 6n alegirea uctloy'ilor o,ie,tatiue (ideo-
ioorgiiii{lei.)i.tiMroedgeiolunlaeleste(daedeapi.taebuilr,odpeeaansier)m, efnireiar' in vederca unor
ftuivneclaiilocrdrmoor deexlupleuriimaleensta;irea, elaboririi unor modelc alterna- vreo limitar-e a
pe scara
unitililor de invSfi- suveranititilor, impus5. din afari.
mint, permite inovarea (;i/sau rectificarea) continui a mo-
delului de bazi. (III) Al treilea deceniu: definitivarea mode-
lului flexibil gi flexibiiizat prin crearea unor noi rnecanisme 10. ciTEvA cARAcrERrsrrcr ALE uNUr MODEL nn lnvAlAuiur
de feed-bach. ($r EDTJCATIE) DE (9I PENTRU) TEHNOLOGTE SOCIALA NOVATOARE,
Aceste etape permit, totodati, reorientarea treptatd a
ptaolliiite'icdiloertedrme fininaatenladereoardiinnuedalddme,|mntiurliwmi.e Date fiind dificul- csGsleceHahsImDiclarAiiret,TrAmienadDaieEctsaeuUslsiatN.etDircSeoIaSanTlstsEfieidMslet,erDnmaEilcuiSiilCusniuHumdISeapDraeeErdenuVucsAaiIlp,iOfeioeR(lI;t.niee-incfeviDslalCdirmaabiTctnTieNtsi)oTt
a fonduril.or nece- lucru in etapa de discufii asupra principiilor. Ne vom limita
sare rezolvirii intr-un spirit modern a ,,crizei educafionale"
pe plan mondial (sau a imperfecliunilor unor sisterne natio- llaogciiate,vraesopbeiecnti'\a''tfeiihpnroivloingdiaslsruisctfeumrau,lucoi neldinuucatufilo9nia-ml eptroedcoo--
naie), in cursul etapei (I) se poate elabora, ,,pas cu pas",
eodnuocuadfiep)o, liitnicdcdaerealopcarirnecaipfoinudl wdreilobr apzeantsrui invi!5.mint (gi nizat"
fie re-alocarea 194A5.-1S9t7ru5,ctcuurat:rDisuilupriile,,esxaplelobziinaesccuonloasricru"tedin(ed- upceariloieacciaie
periodici a bugetelor (flexibilizarea bugetelor) 13, poiitica
314 t1(
J
masd si la nivelul invifi.mintului secundar-liceal si tertiar- cviirrctuutleaaliaupnoopruplarfiineci i;pcioi lacribeeprneetoicreizobninteacliu.nMosaciutme u(ultl,train-
ftsoouarpmreteariotplreroecbtcoa.n)b,t.iilna, upindoi"de_ext.cp.el)o,nzid'iilaeofuuorritmmtei,tnaodlaieirnietp:eosst;ecovlaorer (reciclare, stabilite), ar cr egte re zistenla s'istewwlu'i edwcalional I a s chimbar e
accentua,
datoriti repartizlrii capacitifii de rezistenfi. pe un numlr
cg,,a^iintl.i:e((.jbao1i))sp1gc"r(e,er1e;nmc2;-ote)aelranraareiflenieaz.isa,;tricaneodapluaoi-nrsiievzltiifrpiimi(rtiZ,ni,no) gtb+uelilgnuneairt,oa,aolriiizbii.a.lrigeinaattrion-ursintuit,us,feinepsrienleuod,nuu-.-
mai mare de componente (unitlli diversificate). Iati de ce,
edwAcamliobnealletntenadnisnalen_tbl-walusdcwo. nsecinle ce afecteazd si,stemu,l adaptarea sistemelor de invalimint la schimbare trebuie
gD(teaertccloPia/ir,rri-ur.li1ni"dr)gpegpieserrnteneintealruaurnatclgiinasziatpaid;rafiledocaimrnimtiiinnfcei.voizt enidslid.emciiaieicdiidlnuerw-tpecuc.rarillnAeuiedsciteaee,raar,eidisceaptieiog'.ibplnrea"uvrzflraoa6otal,eii*"remtie(s,:einnraetnoipulrb,oliuduliila.--i ciutata intr-un mod neconvenlional prin crearea unui
trwncki cornun intim corelat cw o d,iuers'ificare prin opliwni,
in limita unui evantai de alegeri posibile, stabilit de centrul
de decizie al sistemului 15.
Schematic, cele doui alternative, cea tradilionala ;i
cea noui, se pot infilisa astfel:
Alternatiua tradilionald,
I
l
tiplicd. de citeva ori prin cre;terea ,,in ios., a sistemului edu-
calional. Ponderea profesioni;tilor
va sporr. in educalie ;i invaf5mint
O schimbare structurali. a evantaielor de profesiuni va
provoca neces,itatea accelerat-crescindd de cadre- d,e ,.insineri-
soc'iali", de. experli i.n tehnolog,ie sociald (conducere, p"lanifi_
cilicsrnnaaicsirall-aeiitOfer3c,iec-eromaearccwrgsaeoiatlnnarrneiianideszc;iapdttriverueuienecrncdi'afzsleieelietittorico.ceng.ai)aDia..rsleatEitntrstra.tauiaettcec;grcpehteruoonaabrlonsuraaittidiroiel-iegi,npnstreariciiecaefeiivoincesmi-zscittipu;atv,tairttiiteeettudad'cs,!cteeoil"iuadcloida.aoorettloiim.^siad,iipom,tteiJceeeprc)oslauniiattrnimiaenlzeieza.o.,.laredet(l\ieeaoo-
1- Alterttatiua naud,
()pliunea L I r-l
A
L__L--1Opluiucrr.e..aNOpfiunea Optiunea
i.nud,tdmi.ntului, in legaturi cu formatia continui, consti in
I
abolirea barierelor artificiale (nu a seiecfiei) in caiea trecerii *I t-*." I
treapti ta
de la un nivel la attul, de la o alta. tehnologie
Dar problema structurali cea mai arzi.toare o formeazi sr,ciali I
adaptarea asisetevmaenlotar iudeluini dvierfiprnroinfet s(i;ui neidu(ccaafliiefi)calaris,cfhoimrrnbaarIeiia) I
I
continui
Solulia diversificarii prin opfiuni eviti proliferar-ea struc-
ltl9Iaeenqriupl;soi!ro9goillilicgicftaierj.tIreaiaarccirudeepte,sarmti.unsboiisadcdtbeaoiuimrlmeoeeanrplse-eouiafrniccntloaeadrmrienafe.vipn5tAutil-pcarsweimisadrtisienettomataraiacccc,itilduetiuniatssale,ivrliwiirniitpcsotiipowrruufrednils,td;ieairooeani!rocsiilerriJfrisi'.,-.-
ncdauereaairneava&a.pctroiemgsteiibn_ilt;iitmsifiilaoairmpdurelot.gcorRaoemrzdueollntoaart,ruesl c(nceuodrep-eroelaaarteem)faiodpleiltactiant uldiriiirlioir"ir- turilor organizafionale ;i birocratice, iar schimbarile devin
mlaunlitvmeladieiesfitsinteem. ,Eiaar,aslaignuirvieoluflleuxnibitilliftialoter fdoearbteazpir,oonwandlaapt'-i
tare rapidd la cerinlele soc'iale ;i o mai rnare apropiere de
exigen!ele i ntliuid ttlui.
B. Confinuturi. Este notoriu faptul ci accelerata cres-
tere a informafiei a declan;at in cercetarea gi mai ales in
ac{iunea educafionali o tendinlI anti-pedagogici de sporire
316 3r7
continui a cunostintelor transmise. Eroare evidenti, care C r t/ltt ni oro ftsion o/d in
a si contribuit la aparilia, in sinul populafiei ;colare, a unei
;;aiil,iaetenihccniaroiploeagdciticttcie"aftial'ioofrenacclteee1as6ze.iOfporrre,maceraepzsuit.elirinneadinoinvmfaoefrnimmiuailn!citeuuinl o;stgieitncinfuifnfeidcloaerr ,r/rinle/e )olurii t /ehno/oqie Cu//uni proftsnnoio rn
.clttn/e.r,::to/e'none
;tiu, linstur-poerpioror p(courlieexcmeapiliareduunsze"ii decit se crede, in invifamin-
In locul unui pregitiri pentru cercetare).
am propus,
concept vag de scui ltsueraligneinecr'aoliiit;ideprofesionaii,
mai de mult,
(a) clecalajul intre ansamblul cunostintelor, tehnicilor
si valorilor elaborate si/sau preluate de o societate, intr-un
moment dat, ;i ansamblul celor efectiu .folosite saw ctpLicate
!1t,t,J,"0 lPntfoto hr/luni oenero/d
de ea, de lehno/og/P rac/o/0
(b) decalajul dintre ansamblul cunostintelcr, tehnicilor Fig. 4 i
si valorilor efectiu folosite cie societate, ;i ansamblul celor CoNCLIJZII: fidttcalie pentru, ai'itor este aceea si numai
aceea care asiguri o formalie corespunzitoare pentru ca
considerate necesltre formarii generaliei tinere 17. Elaborarea individul ;i colectivitatea sii stapineasci tehnologia sociald
a credrii ;i conducerii wtor societdli libere, a I'Lnor 'persoane
planurilor ;i programelor: trebuie sa !in:i seama de acesi
lucru (dup:r cum ;i de condiliiie biopsihologice ale invif:rrii),
caci ele nu necesitl o sporire cantitativi, ci. o restrttcturat'a
cqlitatiud. Fundamentul teoretic i1 constituic retlef,inirea,,cwl- l,ibere avind garantat tninino-tl social necesar satisfacerii
nernanipulate a nevoilor lor funclamentale si alegerii libere
tu,rii generale" gi a raportru'ilor sale cr,t ntltwyile (respectiv a catitdfii aieli,i lor. Este vorba de o tehnologie sociali a
formaliilc) profesionale (speciaiizate). infiptuirii umanismului revolulionar, prin care iricli-"idul
gi comunitatea pot crea un r.'iitor in conditii de incertitudine
O definilie a ,,culturii generaie" moclerne ar fost propusi,L
de experfii UNESCO in educalie (Hamburg, 1956). Ea
constituie o baz:'L de discufie, cu condilia ca elementeie sale
ireductibili.
cornponente sa fie ,integrate tntr-o form,ali,e generald de (;i
pentru) teltnologie sociald (in sensul arirtat inainte) fdrd d'e I{OTn 9I TRI},IITERI
care lLw poate fi tt'ici nocicqy cottcepwtd o parti,cipare dewocraticd
;icornl>etentd ,si nenoanipulatd lr,t condttcerea societii,ti'i, wiao l. CI. Educaii,a ;i pettagogia in fersfectiud operationald', Editura I)idac-
q ie x er cit a r e u,n e p r of e siwniint e gr at e Antr - at n,p r oi e ct d e d. e za alt ar e tic[ gi Peclagogicir, Bucure;ti, 1'969; studiile apirute in Reuista de
fedagogie,1963 i;i :rnii urmhtori; cele douir. volume dJn Fundamenta
sociald. ,paeltr,agogiae, Edit. DiclacticS. ;i PedagogicS., Bucuregti' 1970, studiile
din B'uletinu.l I'.A.P.1. (197 l- 1974).
intr-o asemenea perspectiva, raportul dintre formalia
gener-aLi ;i cea profesionali va fi altul decit in trecut. Aceastti 2. Dup5, curn se va veclea mai dcparte, prin confinuturi nu infeiegern
deosebire poate fi ilustrati prin cele doui scheme reprezentate numai,,cuno;tin!e" (in sensul tradilional aI cuvintului), ci 91 actiuitdli,
ualori, hmoa-hozo, tnodele de comporlament etc.
in fig. 4i.
3. inlelegem prin tchnologie sociald, sistemul de acliuni materiale ;;i de
cu (C) Metodologia gi itnehmnooldoegli,amcedtuocdaeflieon;ai lit.eh-niicniie,rauptoilrit- mijloace spirituale, elaborate de societatea omeneasci pe oanumiti
finalitilile definite treaptd a dezvoltirii ei, ooncrefizat 9i lealizat cu ajutorul unui dispo-
zatc in procesul de invafamint (;i educalie) reprezintii o zitiv aclecvat pentru ef ectuarea unor transformii,ri determinate ale
combinatie strategici a trei clase de metodc (;i/sau tehnic"i): unui sistem social, respectiv ecosistern sau ale unor componente a1e
(a) cele plopriu-zis didactice, 319
(b) ceie asimilate dtn eurist,ica ;tiinfei ;i
(c) cele {olosite in cercetarea si conducerea aperalionaldl&.
J1()
acestuia, in conformitate cu valori, scopuri qi obiective sociale explicit domeniul deci:iilor sociale, in Alexander van der Bellen, Matltematisthe
formulate (cf. studiile noastre in Reuista de JilosoJie, 1965, nr. 8 9i in AuswahlJnnhti.onen uncl gesellschaJtliche Entstheidunp€r?, Birkheuser,
Progresele ;tiinlei, 1966, nr. 9; a se vedea gi ,,Elemente pentruo
epistemologie a gtiinfelor tehnice", in Existentd., cwnoastere, aaloare, Basel-Stutlgart,1976
Edit. Didactici;i PedagogicA, BucureSti, 1970,p. 142 9i urm.; Ciber-
meticd,, cumoastele..., p. 36 9i urm.). Prin aceste preciziri, ne-am deli- 13. Un exemplu concret de re-alocarc: se Ftie c5,, in gener-al, chel1.uielile
mitat de sensul atribuit acestei expresii de O. Helmer (Social Techno- privitoare la editarea de manuale reprezinti circa 10- 15o/o din bugeteie
logy, Basic Books, New York, 1966). Meriti atenlie 9i interpretarea naiionale aleinv6li.mintu1ui. Se poate plesupune sistarea, pe o perioade
datd. de F. Polak (Prognostics, 1970). de 2 3 ani, a editirii de manuale, deoarece cxperienta aratiiu cd,
intr-un asemenea interval nu se produc ttnbuttd'tdtit'i sttbstanliale
4. E. Faure gi colab., Learnitog ta be, UNtrSCO, Paris, 1972. Observ, in (practic, unul ;i acela;i manual ar putea fi lntrebuinfat de 2-3
turenacp5r,itn, ccipi ifuormfuunlada,m,leeanrntainl galtofilboes"oefiveoic5z,e-n. poate fird. voia autorilor- contingenle de elevi i;i studenli, misurS, care ar avea si o influenfd,
cducativ:i anti-consumatoristii !). S-ar obfine astfei, prin sinpla re-alo-
5.,,Folosirea uman5" a gtiinlei gi tehnologiei, intr-un inleles diferit de ca.rc a {ondurilor, intr-un buget stalionar, surse noi de investifie in
cel atribuit expresiei de E. Fromm (The Reuolutiott, oJ Hope, New York, tehnologia educalionali, rcprezentind, in cci 2-3 ani preconizafi,
1968). Ea inseamni,, pentru noi, (a) organizarea sociald, a folosirii 25-45o/o din bugctul actual zr1 invSlinintului.
achiziliilor gtiinfei gi tehnologiei, (b) institu.irea wnud sistem de control
lublic gi de garanlii {atd de cetSfeni cu privire la politica cercetd.rii 1'{. O incercare de aplicare a modelului 1a condi}ii1e de 1a noi, in Proiectul
gi scopurile acesteia, dar, mai ales, (c) formarea indiuitlulwi in vederea unei strategii, de deztoltare, cu eletmen.le de prognozti, a irnd'td'mintulwi
exercitirii e{ective a drepturilor sale de controi, securitate -si parti- romd.ne-<c itt perioada 197 3 - 1990 (2000) , L.A.P J., Buculegti, 1'97 3, p.113.
cipare la conducere sociale.
15. in acelaSi sens se pronunli si B. Schwarz, L'Educa!iott i'ttttditL,Paris,
6. Cf. cap. 9, precum gi articolul ,,Manipularea congtiinfelor ;i angajare",
in Rom6,nia Literard., 1971, februarie. 1912.
7. Educalia gi pedagogia.... p. 36. 16. Stur'liul nostru, ,,Metodologice: mode)area in pedagogie" ,in Funrlatn'cnta
paeclagogia.e, Edit. Didactici gi Pedagogicd., Bucure;ti, 1970, vol. II.
8. Omul anului 2000 (1969), ed. II, Junimea, IaFi, 1972 9i Education:
An fnaentor's Forming Process, Int. Conf. on Social Innovation, Elsi- 17. ,,Conccptul actual de cu1tur5, generald gi imp)icafiile sale pentru pcrfec-
nore, 1971.
fionarea invdfimintului de cu1tur5, generali", in Furt'damcn.la faeda'-
9. ,,Prezentul" inv5,fimintului corespunde oarecum cu durata invd!5,- gogiae, v6l. I, p. 184 187.
mintului general (obligatoriu) : 8 - 10 - 12 - 15 (- 17) ani. ,,Viitorul
apropiat" se referi la urmitorii 25-30 de ani. 18. Cl. Ild.ttcalia gi. l:edagogia ..., passim 1i Progrcsnlit't' melodctlogia frocesului
I0. Firegte, aceasta nu inseamne o pledoarie pentru imobilism educalional, de tnutildmint, in ittsetttndrt. -pedagcgicc, Tirgovi;te, 1974.
ci admiterea necesitelii de a imbun5"t5.!ibaza informafional5. a condu-
cerii gi, mai ales, a reproiecterii sistemelor educalionale, cei pufin
pini cind esenliaiul fondului mondial de rezultate a1e cercetlrii edu-
cationale intrd in fundamentarea deciziilor.
Ll. Eclucalia recuyentd, insearnnd, alternayea perioadelor de studiu ;i de
activitate productivS,, social-utile, in cursul viefii individului; pentru
analiza conceptului, a se vedea L'Education ricutrente: une slratlgie
pour une formation continue, O.C.D.E., Paris, 1973.
12. Cf. 9i studiul nostru Ln Revue rounzaine ile sciences soaiales, Sociologie,
1973; o tratare multilateralS, a {unctiilor matematice de selecfie in
320
J
l4
TREI CONTRA - UTOPII:
OMIJL, IUBIREA, FAMILIA
T. Oltul- -r.\L*I-uI 2000.
Oamenii care vor trii in anul 2000 s!nt, in bunir parte,
contemporanii nogtri. Ne despart mai pulin de 28 de ani de
anzncibeetsialt.foteI^nrrmic2e-0n,00as,lpecsroe, paaiciiuinmnidscicciluaivliauanannuvili,ita-ocercsiotnandvevepondrrtitfoai fnda,el;d2i a3oradrpeercearrrn-mii-,
iar cei de 10 ani se vor afla in plina maturitate a ceior 33
de ani impiinifi; cei ce au ajuns ast6"zi la 20 de ani vor nu-
l;rrira 43, iar generalia maturi a celor de 30 de
ani -pe5c3a.r.e.
aCnhuiair2;0i 0d0initirevaceigclesiaiunimdpelpinliint i5l0ucdiediatantie, .vor fi unii
Dacl acurn 5-10 ani multora liseplrea ch anui 2000
clesemneazi un viitor imprevizibil in privinla conlinutului s5.u,
ast5.zi, acest termen de un sfert de secol este considerat
mult mai apropiat de noi. Evenimentele, procesele sau trans-
formlrile ce vor avea loc in acest interval de timp ne apar,
in mare parte, cognoscibile si, ca atare, prerrizibile, cu un
grad satisfacitor de prohabilitatc.
In RomAnia de astizi dispunem de o prognoz'a a dezyol-
tarii social-economice pinl la sfir;itul niileniului, in care
-"int formulate clar opliunile fundamentale ce rezulti din
programul stabilit de Partidul Comunist Romin r.
V nlo&yeo constrwcl,i,ilor tiitoriste depinde de rudswya tn
;ictre preuiziunile, prognozele planif,icdrile respectiae ,ictu, i,n
;i,.ottsideralte schinthdrile ce inteyain, in styttctttya d,inam,,ica
personalitdlii u,m,an.e, tn, ntotiualt:tt ;i tn conrportawentttl sdu.
c o?>
I
rNaitioaurldin,,uaimni daseitz,iialnwolltcddorei,ni adsiioaficlidlte'aalesl.a,Iline^ndadceiaeiesztxiliossert;neisnc,fodml,eeccrtitiiSu;i.tidt!ot'nilaotmri, oacdatewfndltudiae- viduaiitate aclionati de forlele schimbarii accelerate care se
desprinde de legbturi durabile, acceptind o condifie de exis-
De curind, Robert
tenfi caracterizati prin efemeritate...6.
Jungk a umplut un volum masiv cu descrierea a ceea ce eI
critica adus5" de tovarisul Nicolae Ceaugescu celor ce uitl
tealiziazi oamenii". Aceasti centrare a n2u0r0n1e):gtacce,,sotma uvlamfiilecnaararc"te(arizl amt iplerniniuclurei acteiviitnacteep7e. cu anul
ci ,,producfia o
atenlier. aswpra omului deuine ;i mai necesarS. daci de la
domeniul propriu-zis economic trecem la altele, mai compii- Nu ppoulteemmictrievciezi-ndincoancteinstuctualdrsui a-rgluamoenctoanrefraunftiaerceirucriai-
cate, ale relafiilor social-politice si interpersonale.
tici ;i
Asemenea rafiuni au determinat situarea in centrul acti- din punctele de vedere amintite sau ale altora. Ne-am referit la
vitafii societilii noastre a preocupArilor de formare gi dezvol- ele cu un scop mai modest. Anume, voiam si punem in luminl
tare a con;tiinfei socialiste. o trlsituri a lor comuni: mai to{i autorii citali vor si dea,
de pe acum, o forruuld a personalitilii omuiui din mileniul
Este cu totul evident c5. realizarea unor proiecte de dez-
voltare social5 depinde in mod hotaritor de resurseLe umane urmitor ;i, daci este posibil, aceasti definilie o vor reali-
disponibile, scabu.citrcaanl,istaftoerqm. oamrewalwisaisntgeamjautluini tsro-ucnialplr;oicepsundee
schimbare zat\ printr-o singuri determinare, o unici dominanti. Apoi,
picmrueatsguetinminiedleneinpi irso-dp,iu, sdceeusanpuraintuisnradvinseidtoecutraeluiotnamitveeuarlsrauebllsaatlrriaitligcfitlc-i9aa_lo1p"mseouccliaadrleee
arnprenta asupra rezultatelor. Mai mult, inainte de a ajunge l-a creat, ca mediu al siu.
;i simpli abstracfie; el nu Or, acest om de pretwtindeni este
la infiptuire sau insuccese, pecetea nivelului gi a catitilii o
membrilor unei societili se manifesti chiar in alegerea sco- existi, ca atare, niciieri.
purilor ;i mijloacelor ...
Ornul de pretwtindeni gi de nicdieri,. -uneInleaobboirsdnaureinaleprdoe- jtoitaosOreimgrwoilminaAtnenoriie,lwsciaa2n0tMe0ir0,c,ecAranoMnRiocatiln"i,fda.pn,liai-n. e-cdirAeulilsatuuigrieidsdtaieit,oaarlllmlei cerce-
miine" existi
blematicii ,,omului de cura-
gindire care, pe cit de spectaculoase apar la prima vedere in anilor
d20e0z0ao-lt,drniieo-nacmulws'ti riinduRiot msdi .ninialeiaengielomr
apiicaliile lor, pe atit de inconsistente se descoperi privin- direcli,i.le pr,inci,pale ale
200A.
du-le de aproape. Mai intii ne-am intrebat: care va fi tipwl, ulnan caracte-
ristic pentru deceniile urmitoare? Rlspunsui
Kenneth Boulding, de pildi, incearci si descifreze fafa s-a impus cu
forla evidenfei: in epoca in care mi;carea social-politici
culturii spirituale a omului ln viitor, considerincl ci univer- principali a istoriei o constituie comunismul, tipul uman
salitatea tehnologiei va impune o diminuare a specificului
national ;i individual 2.
lizaJlieeai nteFhonoulroagsitci6e audnimveitresa;liizeaItea,cdliuanr einasuisntiif,icpaetobaruenladcrcivpi-- reprezentativ il constitaie coruwn'istwl. Personalitatea comu-
nistului nu reprezinti un inventar de trisituri invariabile
ci:or' proiect d,e fortnare ;i real,izare wmand.
tate, asupra cre;terii responsabilitilii individuale in cadrul ;i dinainte stabilite, in cadrul unei dezvolti.ri nafionale gi aI
acesteia, ;i prognozeazi, de o noui afirmarc
cimpul social3. aceea, aperso- ce se concretizeazl"
nalitafii in nivelului istoric determinat aI practicii sociale. Ca atare,
aontunistwl nu constituie un model abstract gi universal de
Johan Galtung divneedocenat,dotromutlaululanvIeiiltiuoviruiMelulaii,rx-d-ifiencrteiatrepurnaectinitnidvdiivtiiidn!i personalitate umani, care, prin excesivi generalitate, ar
felul sau conceptui inceta de a mai oferi puncte de plecare pentru un program
realizind, succesiv, personal de formare ;i realizare de sine. Dimpotrivi, este vorba
profesionale (pentru fiecare treapti de virsti, o alti ocupafie) de concunistul tn carne ,si oase, asa cum poate dobindi con-
;i optind, tot succesiv, pentru vieluire in diferite comunitili a. sistenfi acest tip in coordonatele spafio-temporale al.e cimpului
social in cadrul diferitelor comunitili nationale: o persona-
ianpacBarefrierntricnaondodrcddioveinlJiazotauevllieei1npoerlrinpvcrioipiptaoulenruevlouoirimafiapgcroionpneitarmot lou;rilaaliinsaudpeorpmalruatalmuti,-, ldditeualtveCiaoufmmi,uapnnriositgcrReaom;miu-Aal nuinn-tuesirniaanisluizimaati,tctipsvueaabrztifSdo.rcmsoaamuuudnniesuztiv-porolPtglarvaratmi--
bianlei sociale si naturale, capacitatea de a le organiza in
funclie de valorile umane...5. Alvin Toffler a sctrifat o indi-
324 32:"
lenfele individuale pe linia infaptuirii acestuia. Caracteristicile nrutea spune ci ornul anului 2000 va tretrni si faci din
in funclie de a-nu-
unei -pneorrsmoenaisttiotirliicCegotmeuvnaisrtieabsieledpeefinceasrce gisim formrrl3te schimbarea continui insusi rnodul sdw de viatd.
mitp Ie in al treilea rind, per'sonalitatea inovatorului comunist
in charta drepturiloi ;i indatoririlor ce revin membrilor al
Partidului comunist. ;iNortnel'e d,e m,wncd aiald' ale cotnu- societilii romAne;ti se incheagl intr-un cl,imat socio-
cultwral nalional. De aceea, in leg5.turi cu forrnarea omului
p-laenlasbuopraetreiodr,ecoPnasritsitdeunlt5C. oamceusnteisitidReoi-mfoArlna.- au dat, nou, se cuvine sf, trecem la o integrare sistematici a elemen-
nistil,or
telor de construclie pe care cultura nalionali le oferi pentru
pe un
Tipul uman al comunistului nu poate fi conceput ca o proiectarea tipului uman al comunistului romAn al secolului
simpla unealti a urmitor. O magnifici anticipare a relaliilor fraternale in
ucrneea.itomaries,temrioaai seexa,c,nt epceerssoitnilai liistatotericcee",;i-aci cadrul comunitifii ;i a independenfei fa{i de frica morfii
ca o personalitate se descoperi, de pild5, in tipul uman mioritic. Aceste rezul-
cont'inud. crealie sociild. Cdci, programul tate ne-au incurajat si opunem idealul uman mioritic celui
axat viala pe o
comunist nu se rezumi la o simpli strategie de cre;tere cumu-
rnozartian (propus de Denis Gabor, de Ia Societatea Regali
Iatiya, ci este ,,critic-revolufionar", presupunind o necon- Britanica) ;i sd valorificlm, totodahi, elementele prospective
teniti strbduinfa de innoire a rela{iilor umane 9i a structurilor
ro.i"r". t"ir-o'astfei de perspectivl, am precizat conlinutul ce se desprind din figura }ui Fit-Frumos.
creativitlfii sociale prin ,,cei trei i,": 'intliatiud personali Comunistul anului 2000 romAnesc va avea de asimilat
in sesizarea gi rezolvarea contradicfiilor, respectiv proble-. ;t{;itiipiairanelrifaetailliefziglaueitnteiernheinvsiinotcrtalueuclr}igteiueevrinaosfleo;uicfgiidoaiinnlissaaetmreni,iscaipaboilepisteSpirb.osfiicolimintiia}inlileiloteanatasicirteersear,cleeefzopildpoooasteainnitnei-l
melor dezvoliirii socialiste a RomAniei, inaentiaitate soc'iald'
de a elabora noi relajii gi structuri menite sd exprime cal"i-
tatea socialistd. a u'ieli'i, de a rezolva problemele umane 9i
sociale, in sflrgit, inoaalie rimine deschisi, prin crea{ia noastri, spre viitor...
soc'iald. continud, indrizneala de
a, introduce in viala sociall iniliativele ;i invenliile.
ln aI doilea rind, insistim asupra faptului ci personalitatea -Perspectiae concrete. ,,Omul anului 2000 romAnesc" se
afla printre noi. Forw,area omwlwi d,e la tncepu.tul m,ileni,u,lui
u,rmdtor inseamnd, de fapt, o lucrare asupra noastrd in;ine.
comunistl a deceniilor urmS.toare se constituie in confruntare Cu alte cuvinte, un program de educalie ;i autoeducafie,
cu condifia umani aflatl in mutalie radicali datorita 'irn'
pactwlui progreselor gtiinfifico-tefunologice. Si nu uitim ci cirnoipdmaivAriednue;a;itilirea;ai alcizonaluercleutiria'52.0,f0iuu0nr. itporroiileocrt mereu perfectibil de anti-
unui comunist al anului 2000 i se cere ca tn vederea rezolvirii
;i beneficiarilor societirlii
problemelor construcliei socialiste sd. std.pineascid forlele mo-
trice ale Practici'i sociale a momentwlwi respectia, cel pu!'in I'a Direcfiile principale de dezvoltare social-economica a
n'iaelrul, mondial mijl'oc'iu al utilizirii Sti'inli,fice, sistematice 9i RomAniei sint, in liniile lor esenliale, cunoscute. Ele permit
consecvente a rezultatelor dobindite ln ;tiinll ;i tehnologie. concretizarea unor proiecte de formare si infiptuire a perso-
Aceasta inseamni c6. axa principald. a Jormd.rii sale o repre- nalitifii competente, eficace si omeneste intregite a comunis-
zintd. pregdt'irea An metodol,ogia gi teknol'ogia constrwirii socia' tului din acest veac gi cel urmitor. ,,Transformarea oame-
I,isrnwlui mwltilateral, d,ezaoltat, in,,tehnologia sociall", in!e-
nil.or ... constituie una din cele mai complicate probleme, cu
leasi ca ansamblu strategic de utilizare cit mai depiini a
achiziliilor ;tiinfei ;i tehnicii existente in infiptuilel opt-i- rnr.rlt mai grea, in multe privinfe, decit dezvoltarea econo-
miei". Ea ,,cere o munci stiruitoare, plini de rdspundere ;i
malf, a obie6tivelor buprinse in proiectul comunist al dezvol-
rabdare"; dar ,,insusi viitorul comunist al patriei noastre de-
t[rii. .
sdoifcioilannl6ee,asiznei cnmiftiu, itnaasclutiuisaiarleatiatrefduvenodrlauadlmiiecea;nlteitian;lfilifaiccoi-inntetidnhiuvneiodluiongluipci rddaeccvtioicnnae- pinde de dezvoltarea cu succes a acestei munci" (Nicolae
Ceaugescu)8.
Lucrind cu copiii, tinerii ;i oamenii maturi de azi,
trebuie sl avem in vedere c5. actiunea noastri poate produce
capacitatea de sch'imbare ;i, transformare permanentd'. Am modificiri durabile ;i uneori ireversibile in personalitatea 1or,
326 32V
modificlri prin care anumite motiva{ii 9i comportamente Or, din proiectul de formare a omului societifii romAne;ti
viitoare devin posibile gi realizabile, dar a anului 2000 face parte componenti programw,l infdptctiri,i,
altele, imposibile.
Aclionind asupra condifiilor, dpaor s;iibailsitulplirloa rovaimitoeanrileor de azi, ttnei treceri rapide g'i definitiue de lq. ruentalitatea agrard., rwrald.
largim sau ingusti.m cimpul de dez- (cu vestigii istorice feudale si, apoi, capitaliste) la mentali-
voltAa;revrseoacsiailisu;iblpineierszonuanlia. din consecinfele pe care le are t at e a s o c'i ali st d,'i n d w str i al d, ttrb an d, corespunzS" toare nivelului
de civilizalie la care ne propunem sd traducem in viali
pentru formarea omului din anul 2000 ;i urmitorii una din principiile comnn'ismului. Acest aspect al proiectirii omului
opliunile de baza ale prognozei dezvoltirii noastre social- lpaas,o,-egmdgarritncitcrvfaaoaiiznci;eniduuu'titt-culroaoim2dnd0u;agii0aliti0loiidiin"nnnf-;aaaciilnaestdtpioeme(.cf'-epf1iaa1uulpinrdl-u.t-eaiEcalliase,ldoscfedcoiate-ilraaopmnjslui.tc'tnlabaIrsnilitviitscasoatcli[imiocntrnaiuaemldlidturiapileciituiiaf.ldeearleeirdeime6a)tcnnzos.inep-,poseoccmirkuupciommeee--i'
economice. Dupi cum preconizeazi, in jurul anului
1990, realizarea unei se ;tie, se moderne a economiei nafio-
structuri
nale, atit sub raportul ponderii celor trei sectoare de activi-
tdautec:tivaigtarifciiumltuerdi,iiinaclumsturinec, isi esrovciciaii,lec. iSt u;ibsaubmrbaepleoratuspl epcrteo,-
economia nafionali romAneascS" urmeazi sl realizeze cel
pulin. indicatorii de eficienla economici la care se afli in reazi cu intervale de timp calculate ln siptlmini, luni gi
aml{ieznaoalrctetiimda-peuttdiermiirv.mpizinuiiunlunianietdeanuusdstoreniceuiaam-lci aeini;aiapsiinetnatpzaimriloteidp,auuccnmilia;uoinaprcigegiirui9ocrirooienlait;esiinripdmpeurniosndtgureritanae---.
pGreezrmenatni-a. dupi secole de ienfdorutusLtrisaililzaarveol-umFurladnelainstealuigRen.Fli.
Nu mi refer
la
necesare atingerii in timp scu,rt ;i cu resurse proprii a acestor
performanfe pe care lirile amintite lc-au realizat din inves- gNleiiecusomeinsenocraor,r{aioicsoaeenraeslilp,ieses;uoxicrpiilaai;clileadsfaiepafoitciirminiernipiflaeupplurletoiugd-laucteiciztdviivenoitrtneuieiglliirnicaloermelneuasgnteicintriueidaii-rviuiidcnaLuulvolu-rui;i-,ii
tilii cumulate de-a lungul a mai multe secole, oblinute din
exploatarea coloniilor sau a tirilor dependente. Am in vedere
un alt aspect al problemei. Acest obiectiu i.noplicd, atrage dupd.
sirte real'izarea, in tiwpwl scurt al unei generalii, a trecerii
defini.tiue de la o ciuilizalie 'indu'strial-agricold la o ciailizalie intr-o economie industriala, bazatl pe o gospoddrire rigu-
rroatprsodrt;ipsreihnotaiobgitidc,actiinncpuu,slue,ic, onnu;tieesntteizesauzfi'caieinmtpplirccagliiilteitlinstueb-
i,ndr.tstriald auansatti, proces ce a durat secole in majoritatea grairii in activitatea sociali ;i productivi a unei societlli
.actualelor societi!i puternic industrializate.
Indiu'idu,l ;i colectiaitatea trebwie sd se adapteze rapid' la
tacrtefnlaceetiereeicno;inofamscz,iihd;imi,inbddawirnesctodrlioaclddm'eaeqt.ntcaetatslstliaatastdtpc.eFcat,auaplletoucnincieni'i socialiste in accelcrat proces tle indttstvial'izave? O aminare de
cerinlele 2 zileni asetitpuadriene,,neorumnalrie",flienxoarilcemceanz tlaiplistiiltiii de gravitate.
societdli agrare-rurale
Aceasti
aceasti tradilionale in care o asemenea deplasare a termenelor putea
condiliilc unei industrializetri socialiste extrem de accelerate
nu simplifica problemele. DimpotrivS, procesul de aco- si nu afecteze randamcntul. Or intr-o economie moderni,
modar-e la cerin!ele civiliza!iei industriale se intre!ese cnuumoaai gmrieccualtnuizriatini,dduasrtr;iialaizuattoim9ai toiziantdi)udsetrciealaarveaantsimatpi u(nluui
cu ceI de transformare ideologici gi, indeosebi, morali cerutil de indeplinire a performanlei proiectate 9i planificate se
de integrarea intr-o societate socialisti, tinzind la omogeniza-
rea structurii sociale ;i la infaptuirea unei societa!i transformi intr-o dereglare a procesului tehnologic productiv.
materiale ;i spirituale. colec-
tiviste a buuei stiri DatoritiL interdependenlelor extrem de intense dintre dife-
matuesl loCe-ceiderecstetfeitloiairrrmseaoapacori;aeirlties&ataceozlimuim.nuua,el,tdlattiiela-psteeepdroawarligrtdodfoegtozaicurriotal-etlatpaeinr,boccslaleutrssanuicivlvttteri,lnlawtvlelapffedirrxowmigbrielinerne--- ritele unitili industriale ;i economice, o asernenea dereglare,
apiruti intr-o unitate, se transmite, cu diferite grade de
intensitate, asupra celorlalte componente ale sistemului eco-
,telor u,nei econornii moderne ,si ale wnei civilizalii indwstriale nomiei nalionale.
aaansate. Pe baza exemplului amintit - aici abia schifat, dar meri-
remarca-
tincl aprofundare - se pot preciza unele consecinle
328 32t)
!
i
bile pentru proiectul de formare a omului din anul 2000 ro_ oar5, o societate in care satisfacerea trebuinlelor fundamen-
tale, ratioraale, a cerinlelor gi aspirafiiior umane si nu fie
manesc:
vusfmso.iiond.racmecur?rtie1aaao)ga)llrnieptesortiatctresdgeieiu.tcddusr'nsgetiuroecbrdsccaiiaiiiirascaatnillloleeceiaae*r.rg'n-or.ict'rn.niincai-ndieeecrlu,eneirsti-iantst.rrrreiiits.aiz3nltecl,tteae'eua,rparpedac"re;ausiinplpoiueddfr"nsiniii"sedtccse-;aioizrinpc,ne,itcrptzagie"net,fniaa,"e-ti.c,ntu,s"tt;iiupinntvzerfaeiotccr,eiiel-raitmi'calii'bi;levpr;srni,-ultiis"z"isinruna'*Jon,D'utreii_e-i manipulata. O comunitate nafionali. colectivisti, ornogeni,
participatil'd, liberS, liberatoare. O noui ordine economici
posibilitdfile de circulafie
internationala. \'rem si folosim
interplanetare, energia atomici, solard ;i geotermici, si
automatizirn produclia gi gestiunea administrativi, mai mu1t,
recurgern la calculatoare electronice, asociind viteza;i exac-
titatea, pentru infaptuirea perfectd. a unor activiti!i, circullm
cu avioane supersonice. De aceea, ;i in domeniul public
asad.razr,'oinrurleai'il(itiaatteivaesroocriainlistdi ecsoctiifdraiarneal. viito^rrui se aflir, ds;lniauhuceoippllooeacgrasr'ioangntf,euaenlnluetidar,aereatsoa"ft5aeogrmetunlroouarroresidetaer,uio"cmratw"ar.erggi,iniss"aidafrienetoulia,mctniriieeciainp,tutoea,narep'rcneeatr,lstcsroueanllraarcutlioenieranuol-dusiei.i
plipcmaruoibntnaecitscearaetfiirlusaaindnncocetfiecdi:e.ner,Iiist.'sei.ciint.mhtiociRdnpareoluoari.ieslrmeatauaarlodginprtircrnooseiprlipeorteucribtfcs.ilieolaOoeuuramrdiccueeoinl n'ncaishiuntterouuiealrscuttelei"i,i"r2io.l0rir0"a.;0'i.ti"ist-doJieeir^;-isa;si.f"tlaae"r
,a extinde cyeatiuitatea ;i 6n domeniwl raporturilor arrnane?
Si credena ca intr-o societate comunisti din era civiiizafiei
relaliile umane se pot men!ine
;tiinlifico-tehnologice pinrincarneassttaetrues-sttal u;i in
tsislfrdtnu;ascasiinuaetnioicurrtrabartc.uralaemllpluiaaudut2catl,ladripr,,n.at.icnsrau.uoedt.uinp-a.l-'tiyrentPareilinttatl;Jiuae.icr:erscrP,iBmeVmatlacPtta0correivadb,i;rorlRd.eeou0ooihnlrgiousnrrnEnliilnsduulreettudneAusarrdtiiltclotacinuli.ieiitifrennmzieiut_ialasa-ieoidtetid;irtmi,uepaeigeinrlauose.elcreiaii,alNenepc-na,mopttusariactti'erdita.ainbs,iaiaoslidrte,tttsprcuulrireepeoyaeccoecia.ndr_talmrl.ootnriaiilneucais,etsrsrcndSlznelou.lprtiegesnuid'vdu.iaiLauulixdofieioipcan^lririslericrsai,ttinlzi2eau.aeelsti1aaelurileubrif,aoi.nveead.unir_icl*d,iasletfeeososcnreceaoeq.rzatcenaliO"airsiursr'hen'tsmuoepcrapeliaieuexirec,6lrim-"pitmi,tcptetst"libumr^tee.rprtitooieuidrreatanc"oitaaici,nrcnics"t{riaiuiiUapactttitrceniaripd{.inuhnuct,ii,atcacitioiiucloifiriliatcrieiit,l.atntiuncin'i,-uriuu_tioeicoirranlrpl;sl'mi'su"tomirlt.rditotviitoirrairieiesicorploariirgr.",tiiai-ir.rsarciliii,rlotasi.o'tfio""Eit^;ir"tt'rrii;iiiia-"irail_itn:i.il-,,'i starea proprie evului rol,ul individului
fpllrrdJceeurrVi-T,tueprrfmeaahomnncasostniobflseooriiglriedimicciodendirnejalscpettoeaornurdlriisioeiemttatiinetduaroraiemrees'ijonoscplcateuoitaree!roiti,meaedtciieauossi;fncoirirdacrisdiiidleaieoi.lcinseaataxleaptieilso.'m.ais"attuldatuar.,.ei!irip,.c"iua"r;s;u;st;iopi;iinrsi"i:irdmieii-,-- au
fost predeterrninate a\-ere, iar forfa
de
producfie cea mai uimitoare fusese pompa hidraulici sau
nazboiul de fesut aclionat de om ... ?
Trebuie s5. avem curajul sau s[ fim in stare si imaginim
forrne noi de conuielwire;i realizare rtruand.! Se pare ci Robert
cJeuangmkaairegrda.rre-pi tpaetenusroiecoatindselciposlualudi.e 'imagitta{t'e sociald drept
In cartea sa, publicatd in 1771, Louis Sdbastien Mercier
s-chpilriinedtentaablloluuli PRa6rtiisf udleuiladinBra6ntounin2e4-40f!uMseasiepmuafiinincdurirzanjoe;!i
sau nu, sintem mai precau$i.
Gindirea prospectivi s-a chestionat totu;i, adeseori, cu
privire la viitorul unor relalii interpersonale fundamentale.
in marile scenarii globale se exploreazi ;i viitorul familiei.
Cu o ru;inoasi gi penibili lipsi de imaginafie, cu monotonie
bpitrieloarbaslteia,mupatreotimbzlaeprmoeraaarsp5erir-ve,edguotcereianplaaoltaiuglarteamrnigeai tf;iovi arpmo: emlilaeonndeorgrioeatm?isi.em..u-Alultdieuosraraiu-,
sexualitifii. Nirnic, ori aproapenimic despre itftire-af.ec-
liunea reciproci dintre oameni ca indivizi, de virstd, sex,
origine, identice sau diferite, intruchipati
relafii interpersonale, dar gi ln cele faf[ de in atitudini ;i
grup, colectivi-
tate: prietenie, iubire pirinteasci-filiali, dragoste de pa-
trie, iubirea de oameni, dragostea intre parteneri de sexe
diferite... Un grav gi totugi semnificativ gol in construcliile
330 331
viitoriste o- un gol, o vacanti surprinz[toare. O lipsi ce totnl altceva: iubirea, ca wanifestare a'itald a omului, ca
demasca carenti ingrijori.toare, umilitoare. O infirmitate.
Ea meriti rlgazul unei reflectii retrospective.
;i p3o. -tenIu!ebairzeiaa, tlraacolima,ininsctliucdtuea,l5n-esaegxiu;ai liasfiarmu [g,rseugparrimi ai reahzare a lui in esenla sa, 6n gi pri,n ,,ceillalt", considerat,
animalului: afinitatea unei fiinle fafi de alta. Este, poate,
una din cele mai rrrart ,inuenliz ale geniului uman. Atit de iC-nsoiinandrieaticcaief,rsoitncritaaqpcteoearlat sa-ic,etismcteopi ntrdndiel'iicerei:sn,ae,criuiebs;aiinrdsdu"aficspiaernoftipSi r.,,i,eiou'ibctinto"on.pslt,iitnuiirei.
(in Ddsesporrs)
tinir dispirut, L6o Ferrero intuise semnifi- Aici iubirea nu se limiteazd" Ia atractia erotici spontane,
prin natura iRntinimelpnlfietoleasr,en, i;cii de aceea trecitoare dupl
calia iubirii ca expresie a uneiinvetrtiisociale. Ficusereferiri sa,
chiar Ia texte marxiste. Nu firi indreptifire. satisfacerea nu se neagi importanta
ei.
sexualita{ii ;i a erotismului. Marx nu acceptase niciodati
in pagini de o clarviziune exemplar-i, Marx a reluat tema
cregtini a iubirii, intr-o perspectivi cu adevirat reaolwliorLarde. conceptul feudal-crqtin sau burghez-filistin aI iubirii de-
sexnate, instriinati de senzualitatea naturaI1" ;i esenl,iald a
Pervertirea, denaturarea ii;i, in esenli, d e zwnl, &n,i z ar e a iu,bir
omului. Dimpotriva, el condantnd., sub aspect moral, o ase-
in capitalism, prin transformarea ei in marfi: ea se ,,schimbl" menea viziune de fafarnici pseudo-ascez.1, pentru carac-
pe bani. Aici ,,banul" nu este luat numai in sensul obisnr.rit, terul ei nesincer, fals, mincinos. Iubirea, despre care vorbe;te
nici dragostea. Marx nu are in vjwedisedrer'ini usemxuaai lbe,ancialuan';pi-rpocreeas
pulin revelatoarea cwtnpdrare a Muus;ipnnauarurn.exiepeolrsinonmeddneuttenicaIaxoelitruiuen-lc.saaeriepapfuoprtorrsol-doeiueclosiicue,rtbtuaeielrulesipiiaeancslrief1bita-eueilercdcdoeao;riemleflsoipbproeoumymnnaaedturoneelat.ulycieE-o,csnpatser;toisi-edcaunnocsutpiemririneeao
pcsjuouliiccsaiehalrtrluiiid,,l,eisn-addtepiesprsfeiatnrucslloi;leirniia,iml;iiczpauirmreeipulu;niiizni riicieriuiiaficlcdeaeorlbpaeilsnaaedltuiti-deu,obp-iicrmriiunip, cl;isoinuniibrsmiwsi.tpnitEtruweillruednsaeel -smsiniaelnaIo,uifdbeedeissorzeteyainraeliitled,aene-saaeaitsIiap,cuior,mfeseiiinnbladitcnloeeaiao-sfrsa,seimibua-iim,lifaoFain,snrttc.irz-e;Eaui rnnneetgspil.teuerlecsdiz.dienApntinrarouctdumeosreaad,trie,duanicnrtaseoiarsdifttiianae
referea Ia iubire ca substanl.d a legdtwrilor pereihi,i de oatneni, instrumentalizlrii sale in serviciul proprietalii private. La
dar gi a ori,cdrwi raport wmanfwndam,ental ... De aceea, proiec-
ctnurizelalcrreoiimacuontnuisdttuiliraiolol rrluriainpMocaartrruxericsloeurpvrdainind,e,tpraeutieonaampsreconhgiirma;imbapuelddraaecgeoulsmateaaa-l
numai pe dragoste" ... fel cum desfiinlarea (de fapt, depi;irea) alienirii economice,
Nu ca utopie, ci ca ,,miscare reali" de dezalienare, de
implinire. politice, spirituale presupune o criticl teoretici ;i practicl
Citez-o.pagini vrei si gu;ti a formelor sale istorice, generate de proprietatea
privati, iar
arta, trebuie si ai de- mare densitate: ,,Daci sil exerciti'o infcnoairrrmrreeiaieadlleiozriraacgrseoaualseotesiasimtpuoorrledticisameuliptida,uetndeneeaatocuerpaacrtroecitapi;cpriaiietpatteiellirisovitcrip,errtti;ivtiiceaidtepe;.irpiinp;irraiedcaet'incatdliifeia--
culturi artistici; daci vrei
influenli asupra altora, trebuie si ai o reali capacitate'de
a-i stimula ;i antrena opaemceeniiliasllii,c-u
din raporturile tale cu nsacrtuieraMtarerxbu-i,e fiecare iub5ir.ii- Prostitulia, ca manifestare extremi a degeneririi
rec'ifroce dintre doui persoane in consumarea unila-
si fie o
pruraonpiifieesitavriee,tiainnwd,miaiitddu-aleinreqaleco. rDdaccui oiubibeceti;utrwfldarioian'lterei ztai lieub-irea
indreptati spre tine, adici daci dragostea ta, ca dragoste, nu terali de citre o persoani a capacitilii celeilalte (echivalentl,
lntr-un fel, cu ,,for!a de munca") dea indestula o nevoie, de
produce dragostea fafi de tine, dac5. printr-o manifestare a produce o satisfaclie sau ju.isare, prostitulia, in sens restrins,
vitali. a ta, ca om ce iube;te, nu devii onc ,iubit, dragostea ta obserrta Marx, nu este decit ,,expresia particulari a prosti-
e neputincioasi, este o nefericire".
btiguil4tii."g-.eaRrPyeie,a;dn,eeisbzpairlteiindo eacscocigniduteernx, ttda, lap5arssi ;abijaunlriacdliiitcao,,tdlSrna..ugoCvstioerdnbeeqsiptmere,picdrue* tuirii generale... care cuprinde nu numai pe prostituat, ci
;i pe acela carc prostitueazd"". celuilalt nu se face numai
,,Cump5.rarea" capacitililor
cu ban'i, ci ;i cu pozilie sociali (statut, rol), cu transmiterea
influcnlei sociale, a prcstigiului etc. ,,Cumpiritorul" deline
332
333
ionf,id,peultietarete,caiurebiirnevaerisneauzrei,toutrual"i:n,,iturbainresf,ovrnirttiuftiedaeiiitnater.aiciuin, gradului de culturi a omului. Din caracterul acestei relalii
rezultS. in ce misuri otnul a devenit ... oltl pentru sine...
Din ea rezulti ... in ce misuri comportarea natura,/ri a omului
viciul in virtute...". De la capacitdlile celullalt de a oferi
a devenit ttwtand -.. In aceastd relalie se manifesti, de ase-
pldcere, ,,cumpirarea" se extinde la persoana acestuia. menea, irr r:e misura, ... ceilalti oameni, ca oarnc-ni, au devenit
pentru el ri trebuinti...". N{agistrala definire a umanizirii
,,Cumparitorul" sau,,consumatorul" (de{inator ai,,puterii
care inverseazir totul") transformi persoana ce posedi capa-
cit5lile ;i calititile necesare piicerii, satisfacerii cerinlelor ;i socializ;irii persoanei: raportarea la ,,celalalt" devine ,,tre-
sale, in obiect de proprietate friuatd. Posesiunea fizici nemij- buinti", condi{ie ;i rafiune a afirmdrii umanc proprii.
]ocita ,,ii apare ca singurul !e1". Forma corespunzitoare o
Cu aceasti formuli Marx determini esenla iubirii non-
posesive: iubire ce-;i gise;te implinirea, ce ofera satisfaclie
reprezintS" casatoria ca ,,forntd de proprietate priztalii exclwsiad." . t;ri aptliccuerperonpwrieptrainteainsdteruamesnetravliizlaarepraodcuecleurielaaltp(loabcieerciit,
trubirea se reduce la dreptul deproprietate prir.'ati exclusivi. inzes-
Persoana ,,iuliiti" ;i ,,iubitoare" se degradeazi in obiecte de satis-
paobsieecstiwunl eiue,bxcirltitisiaust'itf-el de fapt, posesiu,nea exclus'iad deu'ine facliilor proprii) ;i nct, prin manipularea sau reprimarea tre-
prin personalizarea ,,celuilall". Deci,
degener(ie si nu persoana celuilalt. buinfelor acestuia, ci
prin descoperirea rafiunii placerii proprii in ;i prin plicerea
Un intreg sistem represiv este pus in serviciul acestei forme ascceeexillmuueiillpcaaolllittnn,-tirraaipirseapar,rttoeidsnpifnaertircriuelilienpiinip;riridnoprpa!rigrinio;iisiitncmeoap;pilidiinp,iinrrdietinrnaetsrcedaetoiilsnuufdaiilaicpvlleiitad.rsEc;oireaisclnutoeeilmandlultae,-
a proprietalii private.
psuanuReinedgeaisplitire;eiraeaacotmiavuiiitleuiinfi,iircsiaiaiuonmrca,apirnoeriatuubariirjuefun-nsd, aldamefepenil;tiacrleaeain-idmpernuetnsi{uci--i
cir-ii structur-ii iubirii cu structura proprietafii private ;i a nitatea nafionaia, umani reetca.li-zir;iii realizarea celuiialt devine
posesiunii corespunzitoare. o condifie a existenlei gi proprii. E ddruire. Nu ca
renunlare, sacrificiu in folosul celuilalt, ci ddruire 6rt, care ;i
unonsilt,ar,lPt,te,r,roaaplbri,ieia-tatdceiiantimpmroliavmaeMtniatunrxle-c-ai,nfdninciluctiatvauetmnit de stupizi gi de prin care cel ce ddru,ie;te ;i se ddrwie;te nu se sin'tte;i nu se
obiect devine al, consicleri climinuat, siricit, prir-at de cer-a, ci, dimpotrivit,
... sau cind este potenlat, irnbogitlit, Amplinit.
nemijlocit in posesia noastri, cind il mincim, il bem, il
purtam pe corpul ttostru, il locuim etc. ...1'. Vom numi aceastl Iubirea non-posesivir inseamnir suprimarea in fapt a
moment, in fond, doi iubi{i,
form.1 a iubirii identificati cu proprietatea privati exclusivi egotismului ;i egoismului. ,,In ce
d;iegc6rua. d-saptPierirtdiumel.apacr;oiappcraeieraatatmoteraaai flpuzrngidviraacmetlneieenxit:caliluwi sdbireir.pe'iSo.;piorreseespaiaredi.uz. ibnitri:ii deplini posesiune a lor in;i;i daci uu in acela
ating cea mai
iu care unul gi altul se recunosc pierdu{i in celilalt" ? (Teil-
hard de Chardin)1o.
iubirea non-posesiud.. dbeiris7ip". a-prgoAesreseissiarta.'efmo:rlmdibeeeplroearrae;ciaudmfeeImraeepmuii,di;iceemirreiaranecaciploea,nrldeineau;ittiusnpreiolroreartdui,lc,uieri-,,i-
aspiratia dupa modaliti!i noi de via!i comunitarir, colecti-
Negarea dialecticl a ,,iubirii'1 posesive (proprietate pri-
vati exclusivi asupra celuilalt transformat in obiect generator
iiprrpinosiewsbiairetuatunoron-rpaos(e:siapdronprttieitnasteeapmrniviatrtei ccearpeai-
tte pldcere) visti, fraternald, reafirmarea solidaritilii nationale, de clasa,
,,celuilalt" umane... Sint germenii iubirii non-posesive, care este, pro-
talista universalizati). Marx respinge cu dispre! o asemenea priu-zis, iubirea um,anizatd. Ea nu-si croieste drum de la
vulgarizare. trubirea non-posesivb constituie, prin negarea
principiului privat-capitalist, o substant[ pozitiva, un sens sine. Dimpotrivi, intimpini rezisten!e strasnice. Condifiile
amsucaffiitcueineriniaitleeco;rnilsutsiespenirtiectuoaanlsoetaitnmueieecneidsloaerr.ceitecxaistraezpuolttaetntaial l,opcolinudnifiiiilc;.i
autonom. Discu{ia nu se poate limita insi la raportul dintre
barbat ;i femeie, respectiv dintre femeie ;.i biirbat, degi
aareccseesaacssdttainereecslteaes{-iaericnauemopmustpueulmuniefcaMucaeor.xm.. -uol",.i,drFeeleiarfidiaeisnnpderroeniaiajlnlois,ca,im,tdi,ub/plCual- Realizarea acestui nou tip de iubire -prceasusptruwnceturod funda-
mentt:tld. Lt r&portrtlilor interpersonale - totali
t9 A 335
firsaneoslcdctoaienudtsreaatr!r,uile,ocaatriaesuaoneaceai"ais.lnoisPcotreiiee,cmticifaioisl.omialirzuaan;t'eiilsisitaetien. ioaacmaoreefon,ri,lmoeref.,aiE,z,ci.ahmriveaaplieurarioizzraait,raetceatt in istoria depini acum, familia a indeplinit patru funclii:
economicl, reproductivf,, sexuali, socializatoarc. In fiecare
aorglnrdauriir,eagsoracri-ainli d;ui sitnriafilei,cianrdeutsitpriadkei, civilizatie (preagrari,
ppEuostste!Cei1baaiipnlrfi^e,irperavremrioantiarlccitziuufpaliriabustifielo5.l.ir,umicncbcieuuiarl.eitmiimncaoornni r-cepisrfoeopstreeutsuniarvsie,ieudariaimu;rbpdinioerdaiziiticdenaeo,trnnao-bpiiiotliaes.ennstuilviuea?lri
udeaexnccegoPlseurtnaseneriiveoraeaial,ttameafrponiadraceiatnaxivlptietrpaaertrmfeiiarliudi!d,aeiersdeicLperareooafsfoberterarrm-eubdeiceol,l-tesusiinnrt"ireniassdpaciirhl^piooiomepnmnbarti,ruleeulctu'iaania.lrlic.eiO6ienpicusrteaiab.lavrnierasreaitdiae.. super-hiper- sau post-
industriala), modul de realizare a acestor funclii a suferit
transformf,ri esenliale. Ast{el, funcfia economicir fuscsc rea-
lizat.'a mai intii sub forma familiei-unitate de produclie,
pentru ca in prezent continutul accstei funclii si constea
doar in gestiune gi consum in comun. Funclia socializatoare
a familiei se manifesti ;i azi atit in cregtcrea ;i educarea
copiilor, cit d;ieinvifaorlmirairneaca;ireprosme oevxapreraimulncuoi nmcocdpldiae viatir,
a unui stil despre
viala, con;tiinla moralir.
Preveclerilc de prognozl a fiuririi societi!ii socialiste
Valorificarea acesteia depinde a" .,rro1rrt li ."p..ii";";;;- multilateral dezvoltate ;i inaintare spre comunism menfio-
imagina {amiliei in intreaga perioada ar.utir
trd de a le. altlel de cum am fost si^ sintem. neazl plstrarea functiilor
tl{erita si pariem pe aceasti sansi. in vedere, dar indicir realizarea lor ln asa fel incit siL sc
Totul.
rnanifeste cit mai deplin co'rtlitttttul socialist al aieli'i familiale.
Astfel, funcfia reproductivia vizeazi ,,intirrirea naliunii noas-
rrr. FAMILTA Iw prnsppcrrvA vrrroRulur. _ Familia _ in tre socialiste", iar cea socializatoare urrnirreste, pe de o par-
viitoarele decenii? De cind am inceput sI ne obi;nuim cu
gindirea prospectivS, pe termen lung'- in scoala pianificirii te, ,,cre;terea ;i educarea siuitoas5. a copiilof"t pc de alta,
,g2:ii5opcdr.-oe'.gaDnonimziepiinostor2icv0iaa0li1!s.tOeC-acsisn,iriictnoiatrrieeinbianauc."ghiue,,ri,aa,tt-ii"iin'ni ipg2rlo0A"060v"caddeirvtrcrpaeltuirneni
promovarea unui mod de conviclriirc inteureiat ,,pe princi-
piile moralei socialiste, ale egalitatii, respectului ;i afecliunii
reciproce intrc soti"11.
doi_tineri nasculi anul acesta sau ii anii urmitori .r,a diinui, za cTaradnms.florinuts,dtriti.u-tioRnaelvofiluurliiadi;ci)c;oinsctlriumcaliatusl oscoicailaisl-tciuclrtruereaal-
probabil, in tot decursul primclor decenii ale secolului viitor.
Astfel incit intrebarea caie va fi viitorul familiei in urnitorii pentru eliberarea farniliei de elementele de constringere, in-
egalitate, dependenti economicl'L ;i socialu unilatcrali (a
cincizcci dc ani privc;tc ncmijlocit;i prtzcntul: pe cr.i r.isir - femeii dc barbat, a copiilor dc parinf i) cu care a impovirat-o
torltl, sau pe cei rriscuti in accst an.
- o evolulie milenarS in societifi bazate pe proprietate pri-
gprd,irasoatruitEceatvio, odrimsmliurteoeetnirclaiofcr{rniefiaes;ctamreoeleima.lfio,cprcilmeosmneasteveena,rtvapadrereees,dafie,dsuraa.rarlatioaciri,nnifiitncrdanacordceiicracentaiouilrenciioo:rn.ripfiitcnocarar,rlcrltecluetleuin_oi vati. Mcntalitatea de proprietar privat a viciat chiar ;i
functia biologica a p" de o partc,
farniliei, incetalenind,
ideea posesiunii exclusivc, pe de alta, inegalitatca solilor pc
plan erotic, birbatul avind
dpraerptetunrcire,,in,eisncritsiem",p,,ccuetufemmiacreii"i
la schimbarea temporari a
se cerea o ,,fidelitate", carc era, de fapt, o privatiune de
Familia predominanti in societatea actuall estc cca con- libertate de tip feudal.
c(saaiun,,tnreucculct,areia"),recpurperzininztiinr dcopmeurcncithaeteaa;iucmoapniiii
L]uaSaf1eal sii. Socialismul proclami egalitatea- in dreptr,rri ;i indatoriri a
ele- ambilor sofi, dar aceasti modalitate de institulionalizare se
mentali, constituitS. dupa criterii cie asociere, inruclire deli- love;te in practicS" de persistcn!a inc:ipilinatir a unor menta-
berat5, voitl, precum ;i cle consangvinitate.
viitorul previzibil, familia 1a contirtuo si raminl" lita!i individualiste, in esenfir antisocialiste, inccrcind sir
In
permanentizeze dominalia birbatului, exploatarea ne-econo-
,,nucleul de bazd" al societdfii". micd, 6nsd social-Ltm,and a fetneii. Adcseori, egalitatea in
336 D11
adsreigputruarrei aadfreerpnetuiiri-lor,,feemmaenici idpearaeaexfeemrceitiai "o-pro5fsesrieuznuem(edelcai c a ! i e s oci a li st d p e ntr u d a la ifnamoi rtigaal nd,izinal.isi,cdoeli,-minassiast-;ei moublg-itnevitlr-'
adutti,
de a deveni independenti sub raport economic), fara a o scuti timintului p"tttto tipul e-dui-cneafliiceacper-a-.ctdiced,purenlecgo:nlisTrll-e"r:a:;t
l+u -i gina'"ic insi
de o parte din atribuliile de gospodini ;i de educatoare a Ia la o
lizatoarE, retorice,
copiilor, birbatul sustrigindu-se uneori de la indeletnicirile ci
in cqai rinedseinpitindireemaonssatrractienimloor dgeolsepdoedolrrega;tnitzdaere,c_it.roee
administratir-gospodiregti gi de la cele legate de cregterea, familial
ccreoasrepisneplcuittnuivcrlaeerdepuarcinaacrceipeaisiltcoeori pseitilgaoarri.lidtEiefviiildu;eicnreutc,rhiaicctioe{niai.sstFittiuisireiituuiannd!aioeiadnlianu
;;;;;ti;
it'[;;";li't#tIan"olTlf;grl;ceiFf;ctea";;erat*gUi.;niati"Ecnttcs"dipoatuemiipsbnvutiioroinii"rlaiobdtlas!aie).tiechAd;,aiiee;f-darabicepmai-ltoariec"listvilia*tiavetmil.,iSfplbiiilz-d"air.laieo.ir.telc.taaieaaetrsfemroeaegsiavnortosaablu;utliiesepficvertdatai.iievin;ncftiien,iqinc"dccfeeua;i1flssite1citmtri.iaile!alal1r?lpiiitzegYmdaTlnreliuoelu^laoat-
probleruele rnajore ale saoiictoiarlu'islwt iaflaamieill'ii'ei ifaimn i,laliarale noastrd: pro-
{noa&re& conlinwtulwi
in acord cu
cadrul institufional-juridic si cu normele eticii socialiste.
ln aceasti direcjie acfioneaza sistemul educaliei socia-
lmisotedearnoizaamreeanilroarpmidui nacisi,trduacrtu;irioi serie de factori linind dc
gir"sbrituni'li,lino"-"ri.lteeu,idfeFitaueir-dv""icpia:*ettuenlliria.tazciaoiacei"ipa.ae"lLsderad,ot',"elrsanaoxui'tiacuipicimstctpt"uewsalaeieaxiirrtr.waliii"el"voce"ralail'ulr*/2duifitacn"d5as"i.nd{-i'"lfa-ai,aiiplrciicaan"dlsorcilteetueanr'sis.astiriceietuc/indft'ttaruauoeiitirnstulmiipnnnipenrod'g-ermuemii'mc-rcbiesoolia.risandctilunoojdudaainric'nlfrusiiiftiraerattliaomttmutamldeauitttieleatrltnetta?'carsdc'e^"deeesdL!oecaei::osiscs:le.lroutaael-r-
economiei nationale, care
impun cresterea accelerati a proporliei populafiei active in
raport cu tboirtablal.tuOl rs, emseunsttaraligteili,tein;ideattritimudeinntiulel
invechite populalia
prin care
femeii, de la sarcinile gospodiregti ;i educative devin anacro-
nice intr-o societate in care activitatea profesionali a femeilor
tinde si aibi aceea;i pondere in viaja lor, ca in aceea a bir-
batului.
-Problenr,e. Desigur, eradicarea unor mentalitali ;i ati- atipsp!trl"ideeiriprizicbdien"i-uioe.caetili.-la4ie:"Ancm"".,i,tf.le..aabi""ptntret"uelii'el-r"'e)sid'd",zec,ea"ihpx'aarripe,4mozr,aacal"bope.',"plsfpe^.aiaeaz,erttitrioniiromvcafatlueeorpdruvig.ncuaiieircniznqidslauat-eteiirna"imta.irren;gacetrDuipvtiideimnaivonirrfcieereeitfiianacictptmc.'eetleiiruimai,pmdispeameitfuicu1mxeeelrtur1iprsiefagtettueelinarno^ro-updpdrl-rn"a\oappt,etnbtrTraniedluneio'nseImmic"-o?aau]elelar:r-'
de la sine, ;i nici
tudini asemanitoare nu se realizeaz:a" numai
pe baza unei simple ,,limuriri" sau ,,prelucrari". Este indis-
efortul educativ de a promova in rela-
cutabil ci, pe lingi
fiile familiale raporturi de intrajutorare, egalitate reali, res-
pect femeii in
gi afec{iune reciproci, integrarea masivi a
activitatea productivi gi de serviciu impune numeroase
misuri economico-sociale (cre;terea relelei de servicii gospo-
sVtaiufcitunreilveoiefa, minilidaelecetnraiildeilvioiintoaaleren, udeofoermaasreolud{oiiz.agdaetai.nfoicvuatree'
dirqti: magazine de desfacere a semipreparatelor ;i a minci-
rurilor gata pregitite,-reorganizarea cooperativelor de deser-
vire, sporirea numirului spilitoriilor etc.). Modul de viali
familiali se va schimba (reducerea ponderii muncilor gospo- a vielii famiiiale. in al treilea rind', d,iaersifi.c!r!:1 ;ti,cotlt'lley'
ddrqti manuale, democratizarea activitililor de servicii gi
espdoucriaretiaveti-mppualrutiicilpibaererapeetgraelci uat solilor ;i copiilor la ifi-cce.niidnc"-eosoea"nrtlmne"orosFeidiro"ircua.irctefdeini"'iiipabua,-c;'rsleioiiilieezit;asiiso!aiu''poio.cricotidculre,sntiieepluao:dmvaclpreesiieirnarla.roioertlecoieiscrcrnriieaduba,dfdliplemaiunilerz.rsmcireat,ec$mgzIireaslaeeiiiua,uniianmanblrtrec,ietle,iircofrsmresaeioaprrtmp1olemuafdeacaiflcealrtlicedeuiiepudte;lxomi-tlecio;iravizlabsislvaivroiia9abeloailfii.zldil.etliaciotaicran.rdobcif-elioiipliuol.bintoao;riniliicnecr:n'edeitaciaaFted,suisetge"iiotcrngunu,erdoas"Jic-iamaflatsieiup"mcecre'ntren:.oonie:slslro:icntuurae.ari-ll
ele -,
impreuni etc.).
cmnoirinecTlaeinr,euindbtuueclieogsleosedsccAtitaiinovlainse;atileraeinal ;taiictieocilnnoiiddnfiisavluiimidmudililea,alececfi,tahp;mitioasirtloeniecinaiie.dtfaFutdenaeacrtlisaieiiiniidndeedoczeouiapnolloliti,e--
legile nu pot oferi decit caclrul general reglementirii vielii
familiale, dar trebuie organizati, pe scari nationalit, o edu.-
338 339
comunitatea de aspiralii, adica aspectele legate de universul nale, cind copilul era considerat fie instrument subordonat
moral al individului gi al colectivitalii. Depa;irea tensiunilor, plrinlilor, fie persoani priviiegiati. Relaliiie dintre plrinfi
cvoonr traapdiricetaiilopre;ibarezazollovar renaecperosbitiiedmienlocr eaipnirucetemsaaiu mcaurlet ;i copii nu se pot sustrage procesului de democratizare pro-
priu intregii societifi.
ldmuriyeq ;,i edwcarea prealabild a partenerilor tn aederea i,nte- Pe linga transformdrile amintite mai sus, se poate conta
tmweliiei,yisi pfaecmiai,lli.iezai,teiadreducopnisailcieeraasttafastpnriil'iiianilr.eAa mlobrepleri,nasp,inesctt,ei- pe o cre;tere a laturii institulionale a educaliei pentru viafa
familiali, care, treptat, va fi sprijinita prin structuri na-
lionale, dar ;i comunale sau de intreprindere.
impun pregiitirea, de pe acum, ;i perfecfionarea unui corp munIn, plroicntdr-eucnonecfhotrzt,ici.o-lecCtoivncdleuzsieilesizlaerev,oinmleelelagbeorera;iinsocluo--
competent de consilieri ;i asistenti sociali. Numeroase e;e-
curi sau crize familiale lionare a problemeior dezvoltlrii familiei socialiste.
se datoresc necunoasterii de citre
soti a unor modele de convietuire corespunzitbare profilului Ferdinand Lundberg anunta in 19[, ci familia ,,se afla
lor psihofiziologic sau nepriceperii de a solutiona anumite aproape de momentul dispariliei totale"lzl ltici chiar criza
probleme concrete ale cisniciei lor. familiei burgheze nu a confirmat aceasti sumbrir profefie.
Familia socialisti va trebui si acorde, in vederea cimen- Dimpotrivir, au aplrut ;i se dezvolti numeroase iniliative
rtf'ai-leirscihtiiinspaarleeoj,buiodsnemuciiealisic-msaarerielcigaiiomtaepsneintilegaiq'oiinrfiugunimncelbi'e-rii.;siDeoxeufsaaigllseu,ir,ppiuuedbociraaerraee
dintre sexe nu se limiteazi" la atractia erotici spontanl, de modernizare a structurilol familiale, de innoire a confi-
nutului funcliilor sale constante.
care, prin natura sa, este trecitoare, dupa ce este satisficutl. Societatea socialisti oferi un cadru propice si stimulente
ifnamdiilrieeci fpiarimn ainnniofeirsetairii;icopnelrifneuc--
Dar nu putem accepta nici concep.fia feudal-crestini sau multiple pentru intlrirea
mic-burghezi a iubirii desexuate, contrari senzualitafii fi- lionarea structurilor sale
regti a omului. Engels, la vremea respectivi, a r.'orbit despre tului siu socialist. Pe aceasti cale, familia isi construie;te,
din substanta socialismului, un viitor de trainicS" existentl
procesul de degenerare, de pervertire a iubirii in cadrul
familiei bu,rgheze. Din acest punct de vedere, societatea so-
cialisti trebuie si valorifice uirtu,lile u,tnanizatoare ale iwbiyii novatoare ;i liberi.
pdn,leiinnrtirlaoersdepexeedn. etSrleiuciamotepiuluebnaierec;iecinarupaatcibedilaaestsni.lapitnruitveriagnr!elauzceorueddriimulocearnre-siu-aneapateasnretteni,-- NOTE $I TRIMITERI
zuall., eroticai, fari a rimine iimitati la nivelul pur instinc-
tual, necontrolat de inteligenta. Un biolog vorbea cindva 1. ,,Programul Partidului Comunist Romdn ...", in Congresul al Xl-lea
despre ,,inlelepciunea corpuiui". Existi si o inlelepciune a al PartirJului Comuni.st Romdn, Edit. politic5., Bucuregti, 1975, p. 607
vielii sexuale, de mare importanfi pentru implinirea acestei gi urm.
2. K.E, Boulding, The Meanin.g of the Tuentieth Century: The Great Tran-
func{ii a familiei. Ea poate fi dobindita prin experien{i, dar
o educalie in acest sens devine tot mai necesari, contribuind sition, Harper and Rou', Evanston, Illinois, 1964.
la depisirea multor dificuitili apirute in numeroase cisnicii. 3. J. Fourasti6, Le grand, dspoir du XXe siicle, Gallimard, Parls, 1962.
Foarte probabil ci deceniile viitoare vor cunoaste intro- 4. J. Galtung, Societ'ili uiitoare, 1-2, C.I.D.$.S.P., Bucure;ti, 197 1.
5. B. de Jouvenel, Arcadie, Essais sur le uciewx-uiare, SEDEIS, Paris,
ducerea unor forme de pregltire ;i munci educativl cu adulfii,
a unor cursuri si stagii de edu,cali,e farniliald. I-a fel, schimbiri 1968.
profunde se pot astepta in domeniul sarcinilor de cre;tere 6. A. Toffler, $ocwl uiitorwlwi, Edil. poiitici, Bucuregti, 1975.
;i educare a copiilor, aspect esential aI funcfiei de socializare 341
a familiei. Ele nu mai pot fi indeplinite in formele tradilio-
340
7. R. Jungky Der Johrtawsendmensch, Bartelsmann, Miinchen-Wien' 1973 Partea a cincea
8. Nicolae Ceaugescu, Er punerela Plenara C'C' al P'C' R' din 3 - 5 noiembrie SEMNIFICATIA
EXPERIENTEI ROMANE$TI
1971,inRomd'niopedrumulaonstruiriisocietd'|iisocial,istemwltilateral
1972' p' 630-631'
9. dezaoltate, vol.6, Edit. politicd', Bucuregti, capitol, se fac la volumul
Toate referirile la K. Marx, clin acest Edit' politici' Bucuregti'
K. Marx, Fr. Engels, Scrieri din titterele,
1968' p' 607 9i urm' du Seuil, Paris, 1953'
10, Dupd, Cl. Cu6not, Teilhard' de Chardin, Edition s
uol' citat irrnota nr' l'
11.,,Programul Partidului Comunist RomA'n ""', it
P' 647' Tlrc Conni,ng'World TransJormat:fon' DoubledaY' Garden
12. F. Lundbetg,
City, 196j.
T5 Il
GiNDIRE SI ACTIUNE PR.OSFECTIVA ltl
Aparilia rnarxismului a schimbat in mod radic:tl pozilia I
teoreticir ;i practiclL a omenirii fala dc viitorul siu. Aceasti
lil
intorsaturi, cum s-a dol'cdit prin dezvoltarea ulterioari, are lii
scmnificatia unei rnutalii ontologice: statutul existcnlial al
ornuiui s-a transformat in urma evenimentului crr,icial din iiltl
istoria culturii ;i civilizaliei moncliale pe carc il rcprezinti
lii
claborarea concep!iei marxistc asrlpra clczvoltarii sociale si
lLii
asupra condiliei umanc. l
Aiit pe s<'ara colectivit'i{ii cit ;i pe acee.r a inciir-idului,
rlezl'oltarca pune cleschis ;i acut problcma pcrspcctir.'ci, a li
viitorului . {11l,
Ceea ce Marx a adus uou in ciarificarea rclatiei <lintreorn
;i viitorul siiu consti in: iii,
(1) inlelegcrea viitorului nu ca sirnplir tem't a contempla- tll
!iei, ci ca scop al acfiunii (rer.'olulionarc), ce se formulcazi
ilr
;i se reformuleazi in procesul crclrii viitonrlui;
lii
(2) la rindul siu, crcarea viitorului nu poatc fi i:onfundata
cgaui ssiunupfbariapcutcumtiuraelunaei,,isd-teocrlaiucmscinoseele;icinttpiivmrinp(ilnsaincleaa,zH3u_elugdneealit-n,,epccroei lscciattaitairicaettriuutrnla)e,- iri
rr rrnci colectititi ti r-ii ;
viitor ln
(3) iatl de ce imaginea despre inseamni, de fapt,
un model mintal al actiunii de creare a viitorului, deci lil
arc nu numai o semnificafie prospecti"'ir, ci ;i una practicd
oopoepraliluionnealpi e- nutrnu proiect de transformare sociali si umani, lltil
perspective revolulionare alese dintr-un
ffi
345
evantai de perspective posibile, explorate cu ajutorul instru- clasei munci.toare, flrinimii, intelectuaiitelii ;i ai celorlalte
ar.rrve(niitt)aordruueluluiaiccuceoenaron,auN;tneliasrirtixpsoatiainctloeifnicfsieidfe;urnadt acmi epnrtoaiet cgtutilindleificcr"-eaiarer categorii sociale"5.
ar:cotniutnroelaatiinscdusimpiojlaotaece;iietr;etbiiunileeis. a fie sprijiniter, orientat:i qi
Revolulia ssoucpiraalifsattia;iPicmoninstturuluciliaauuntorar dnuosi C-onsiliul Suprem al DezvoltZrrii Economice ;i.Sociale.a
o societr"rti pe
treime din RddgeeeonmpIeaAraarnsltiiieidgtiuj(qiiapardtieineistioinsucttramrt-atoirtce:cuaoCtcrpScareDroapgEJcniSteoeRzrue)pnloeeirtrsamtrer.iea,uf.nesnertiintioontar'tgrieEafi.ncllaadfurepenlridobsagaemrrrceaeisntnuial-'l
fc-aiertidae-tes,ipgaruorug,nriuanimvauiciitoocrrcrelacileruisi in r-es.lit:rte ?uAn"dtiac'n', siarii"imN.'aib"luidonn.dantlie-t"i.rielfn"alsoaptci"rei"tsuit,ul"iareplsnrpaoeiiecntctiertuii ldupeiridanecfi-pipilsuaulnupiunrsaulNiroiltnaialriiili
situatia concret-istorici a fier:arei hadni;na;t;lrizeette;is;o;lriti"epht;"ui'.piuiornato-crtpipciriJo, "bC"lerS"mDi,eEpSctR"esnluttriranmldeir,eatslbetetoddrenazotsvd,oul-ltsldrtuieidripie.laa;--i
colective, imbrafiqind intreaga so-
prin optiune politica pertru dezvol-
tare rer.olulionara. Experien{a a peste o jurniitate de r-eac
prleuneerpllaordairsepoSztiii{niatifiocma e;ni idreii plani{icaiii a r-iitor
construire de int'itiminte. i-rlui nificate.
Atributiile cSDESR se concentreazir asupla a trei domenii
un tezaur
I)in acest dorneniu cuprinzitor, ne vonl o|rj a:upra Lulor p'sriinoci1iiiepfcaEtleilrn:-bcoieradreeazvboroltqaniioi zseolociraml-eecnointeomsicieI'aealRizoemzeinsiceoi,pusrtiaie-
aspecte ale experienfei romAnesti de creare a socialismului
;i corn'lnismului in {ara noastri, in care se manifesti spiritu}
rer.olutionar autentic al teoriei rnarxiste a dczr-olti-irii sociale, iedlLieaitbz"ovroie"ltalrzpiiii'odp"ger ro"agatnnnousztae m-p*abr rtl,tuiod,t,'luuo nrio.ittnainri ec ea,c9eciuaepsrtcirihnidzliiibrnerdactfpieee,rasCp SleicDrtiEiivSepRlee.
apiicat qi dezloltat in rnod creator in conclitiile specifice i"*"tt lung, in clrumi, coor don e azia ;i con troleazi intocmirea
societirlii rornAnegti, lnleleasi atit in perspectiva par.ticula- IbroouEtioozteinlorp"breofirtatmerwitroiri(arel.sEpelcotirvg,apneizesauzbira;im.inudriru;imparoadcutstver)-'
ritltilor evolutiei sale istorice, cit ;i in multiplicitatea rela- tatea de prognozi pe toate trcptele organizatorice'.
iiilor sale cii celelalte natiuni ;i state ale lumiiiontempolane. pi,itlirr,-i,ip"iiUuif,nhttIisdt;\pt'.Ioein;r"iiftcetidivinlnntatocua,,irraneepl'eaaar.el Cp;(iuiirnsomdrgipjrnne;iosciorfn-efpiiliollrdeore<ie2pidebceepatuzatleelvr,trodaminmleteiernadinciirlet'eeauscclnt,otgsindveoeecnmsttrc,icapupomlr-aosp-nouiretcirtvcdiraittrluleie;li
Docunentele programatice ale Partidulr-ri Comunist Ro-
mAnl, opera tovarisului Nicolae Ceaugescu 2 si crganizarea
activitatii previzionale in Republica Socialista RornAnia 3 con-
tareazit o teorie gi praclicd de cyeaye a aiitoru|ui socittli-ct $i
t' ortuni st d e o remayc abil d cons ecu enld rnttr xist-l eui nistli, i ntb,i-
ttatii ctr o pro;t'wtdd originctlitatea.
tcsuuufliucAeoicmsNerrpiiac-egosetlteainnecctoarCinsescateciuipanglreileeisficic-undt-e,fugengrxeid-paaaezmrgiieeigsnnitinattadripterieraaialncizt;aiicsriecrvarosieiilnnr;ilttlacert-iporto.oirtila"nitatisecrtiaari-- i.r;Iotiul1. EI orienieaz-a activitatea Consiliului de Ministli
creativi colectivi a maselor de infaptuire a proiectiilor, a proiectwt planului nalional wnic de dezvotrtare
de intocrni
inairite de a fi supus Marii Aduniri Na-
"ti.,"ornroatletr.i.Uo-rtmociriael;i,fe realizarea pln-ului, avizeazd prolectut
prognozelor -si planurilor in cadrul unui proces complex de ir.ig"t"l.,i de stat ;i
explorare, decizie si realizare a viitorului ales. Aceasta insti- contul geneial de incheiere a excrciliului
tufie originali. este Consiliwl Swprern a/. Dezaoltdrii Econo,pnice
gi Sociale a Romdniei, infiinlat1n 1,973. ln concep{ia inilia- bug' eutaIIr\. Actiaitalea le attaliza gi studii. in vedererr funda-
-es;.;if;iealt;c;d{t;ouiteltaadze;hitioaainntcialrtiliifirvziiceite,partoieavrgineapcndrooizncgedonamiolzezaicedoldoe-ersdoz.ecb;ziaiavtleopdlr,ltiaa,snrieonulturoaitlcoiipmlrer,lenCc;cteleSplDaeslEetumlSodRalt-li
torului siu, acest organism are menirea de a crea ,,cadrul
organizatoric adecvat pentru participarea directi la condu-
ceiea societitii, la elaborarea politicii interne ;i externe a
statului, a rnaselor largi populare, a celor mai de rispundere e{iciente ale problemelor legate de progresul economic
cadre din diferite sectoare de activitate, a reprezentafilor (cregterea demografic.l, evolutia foi!ei de munc"is,i
social al lirii
,J Jf) 347
{
gI
cresterea nivelului'de trai, echilibrul ecologic ;i protecfia cviintrdiliiv. iiRtoarpuoirtfuirliid, inatrdeouparo-gncorzesi tegriepalaconmipnetaecntleiv'iitgai,teaaefsictaa--
tului nostru poate fi infifi;at prin urmitoarea schemi 6:
mediului inconjuritor etc.), de sporirea eficienlei economice,
de valorificarea ralionalS- a resurselor (fizice gi umane), a
pirghiilor economico-financiare, intirirea echilibrului fi-
nanciar, monetar ;i valutar, analiza unor procese ale viefii
interna lionale.
CSDESR este format din 250-260 membri desem.nati
pe un interval de cinci ani de citre organele ;i organizafiile
sd.ea.pma.drt.idLa;iludcerirsitleat,sacleelpe aorbtisctiepsi tig,i de academii de ;tiinle
citeva sute de experli,
atit in cadrul secliunilor de specialitate (permanente), cit
;i in comisii (temporare).
Secfiunile de specialitate ale CSDESR sint urmitoarele:
(l) baza de materii prime, combustibil
;i energetica; (2)
industria metalurgicd ;i constructia de ma;ini; (3) industrizr
chimici; (4) construclii, materiale de construcfii, silvicultrrri
;i industria lemnului; (5) bunuri de larg consum; (6) agri-
culturi, industria alimentarS. ;i ape; (7) transporturi ;i tele- f/on unrc
comunicalii; (8) relalii economice externe ;i cooperarc inter-
.rocioeconomit
nationali ; (9) ;tiinfa, dteehtnroaliogailep;oi ppurolateficefiia, mediului incon-
nivelul comer! interior,
juritor; (10)
turism, prestiri de servicii catre populalie; (11) demografie
;i forfi" de munci ; (12) invntimint, educafie ;i culturl ;
(13) sistematizare gi dezvoltare economico-sociali a terito-
riului; (14) probleme financiare; (15) problemele aplririi
nationale ; (16) problemele sanitilii (prin in
a Consiliului Sanitar Superior). integrarea
CSDESR
La cererea CSDESR, Comitetul de Stat al Planificirii,
Direcfia Centrali de Statistic5., Comisia Nalionali de Demo-
grafie, al.te organe centrale de sintezi, instituliile de invir-
timint superior si cercetare gtiinlifici etc. intocmesc analizc ,frcleme/e
;i studii pe probleme legate de dezvoltarea economico-so- ,fis/eme economice
ciali a firii. de ano/izd ti,rocio/e efeclont
Rezultat al experienfei de planificare ;i prognozi de
pdeesmteoc2r5ataicn,i,cCeS-;Di EdSeRsfci;oonastriituaiectuivnitfaortwema,spurebaiczoiondnuacl elarerag
nemijlociti a Comitetului Central al Partidului Comunist
RomAn ;i a Consiliului de Stat. Pre;edintele CSDESR A//e ctileme
este Prqedintele Republicii Socialiste Romflnia, tovari;ul
Fig. {2 (Dup1r C. Ionescu, I. Olteanu, S. Tiimas)
Nicolae Ceaugescu.
CSDESR imbini doul tendin{e caracteristice dezvoltlrii Complexa activitate de conducere revolulionari pro-
spcctir.S" a fiuririi societi"{ii socialiste multilateral dezvoltate
noastre sociale: democratizarea ;i institufionalizarea. Prima gi a irraintirii Rominiei spre comunism prezintl" atit sub
asiguri part'iciparea tot mai largi a maselor la decizii pri- rapnrtul originalit.lfii in soiuliile de institufionalizare, cit ;i
348 349
sub acela al caracterului novator in conceplia asupra previ- vederea creirii premiselor obiective gi subiective ale cornu-
nisrnuiui strins 'integratd ctt prognoza pe term,en mediw (15-25
Azicuensiti,dpinrougrnmozieais;piecptlaarneifoicsireiim, noificcoanlietrimbualiiegerneemraarlicdaeboiali-. iannip)la;inucrui planificarea pe terrnen (5 ani,
rece propune sugestii pentru rezolvarea unor contradiclii anuale), realizind, sub scwrt raport, defalcatS ;i
acest
coordonarea
ttt cotttittttt ;i pe plan operolional a scopwrilor ;'i obiectiaelor
rddsneeeapr;eitisipeatael,etraeisnteainsottureildnisridieilleimnefnreeanlfoleearsrteiotsoc;iiaiarrlpeeisesteluparl-asenvdlioiientrotmesrreensmraesfnuiooilpfniecuaaxnl.tpeivDloeaudrpaiendstiercpa,ued-mr-e- termenului lung, mediu ;i scurt. Aceasti coordonare este
realizatd, ca un proces dialectic indivizibil, in cadruL clruia
spectiva, celui dneortmer,amtivin, idevisittaobruililrealaess,coppruerfielorrat;,i obiectivelor tidaerealuinl ssotcaiablil-irecaomscuonpisumriluolr-giaocbfioiencetaivzde.locra factor de orien-
prin care se dorit, voit. in orizontul de
timp previzibil (15-25 ani) in mod relativ exact prin indi-
;i in fixarea ac{iunilor pla-
La fel, in lirile capitaliste existl frecvent o insuficienti carea tendinfelor fundamentale in documentele
coordonare intre proiecliile pe termen lung, prognozele pe nificabile (pe 5 ani). Dupi cum seprerizeazd"
otebrmi;nenuitmeedsiiunt;i planificarea pe termen scurt. Nu mai pufin Partldului Comunist RomAn, aici nu este vorba de o deducere
internalionala
discordanf ele in literatura abstractS" a sarcinilor de plan gi a orientarilor prognozate
din principii generale, ci de un studiu aprofundat al cerinfel.or
cie specialitate intre studiile abstracte referitoare Ia viitor programului politic, confruntate cu realitatea, cu resursele
;i teoriile generale ale procesului istoric, pe de o parte, ;i
parfiezlpazicrnuoeilfgtiacr;aiatemtueloumlrcuauidnpoeionbdldiintiisicdcpaiottsoeenr,ieibi-rxiseleecs.ropcpDieticeiptniavriccneaaelcreaeo,mcsape-caafliorufaronrerepmaarou;goilarneietvoanzidltauaeatteari.el,ua';iil
strategiile de dezvoltare, practice-operalionale, pe de alta.
Mai nou, sub impactul interdependenlelor crescinde pe
plan internalional si al conturirii a ceea ce fusese numit
,,problematica mondiald", s-a manifestat o acuti contradicfie
intre nurneroase programe, proiecfii, prognoze sau planuri social urmirit, iar acesta, 1a rindul siu, dobinde;te o inter-
pretare concreti in funcfie de progresele realizate. Intuitiv,
ndsatiantiltoieonlneaaledr,e-ndeinesztcorh-ciommltabitreiteo,arrdeaesslpesoeirtciutapivefieubinaeiznlaeteirppnroaotlgeiorzanemai iecea, r-parco;teiiertcueflniui,-i aceasti interacliune dialectica dintre plan, prognozi ;i
proieclie (Drogramul politic pe termen lung) se poate infa-
s;ichcaemo ire(lfaigli.eai3n)f,ocrmarealiinocneaalricSr.ecsiipsrougcei.reDzuepaaccliuumneraezpurolt-i
prognoze gi planuri cu caracter global. De multe ori, previ- fi;a
rizneiusfentriitiluree!ipillraoivrits9ouaibroeiergclaatunlivzsiaitilouiilroucrlopslreiisvcteetismvc,ellpoarroe;cievossulturlu{iiscattourerriillcao!rif,iilroanrl din
spectivi a conducerii societilii romAne;ti, fiecare din cele
trei rnomente ale procesului unic de modelare ;i creare a
interumane, ;ai lmparioaglreess,uflauir,i raportare continui la purti-
la persoana ;i personalitatea viitorului exerciti asupra celorlalte o acfiune de optimizare.
torul uman La fel, experienfa rom6-neasci depi;e;te ;i contradiclia
ndointotrreied-emuenrseuolrieexpxalogreartairt'a;ipcineal nlaormulatimtiva. limita cpoonseixbiuildne-a
oamenilor. $i aici
Chiar din structura organizatorici gi din definirea sarci-
niior ce revin CSDESR a reiqit ci in teoria ;ai iperascotciciealid{iei
creare a premiselor obiective ;i subiective
comuniste in fara noastri se tinde sistematic, intr-un proces
r;utitinefiifnicsdtuirdiijialet, la depd,;irea di,alecticd a contradic!'iilor apa-
referitoare la viitor, amintite mai sus.
Astfel, Program,ul P.C.R. de fd.urire a soci,etiilii socialiste
nt,itltilateral dezaoltate ;i |naintare a Romd,niei spre comunisno
s-eaimzi,ppreeubnai zcauadpoliccuimriiencrteelaetoparroegaramteaotriiceei masairrxniislat-tieen-initsrtae-
la dezvoltarea sociali a RomAniei, proieclia pe termen lnng
a dezvoitdrii multilaterale a societltii noastre socialiste in
350 35i
aoitdcoqoumapaoscio9ec1eert,tenmraam!orczfzi1,laiiprt1ordrovvuteuaxiriiroodecvconupfnitlsidltad.rittaiti.1seaot;acilod-iuimrcc-trtuletiadeceiduirp^endfnat.ei,in-aa,cctsra-i,tgiraelmrnseipebetpidlrni.ectoiinscu;semutrrt,eargttucitiedercatu.b.ogiblizneabpiapnrinAdarotealltrdesiioei-rec.epvc.dcaiercxnmotpmeoad'asouto.tlrprreurteir'pieo?sseuirerz,tlv6geeicioaraporrirttdpl.aa'a;riaeenpoanoiiorrnmrralieflmrtsoocojsran,tpuabsnr,goercotelioulailcn"uneeiiprjir.itmairopmeg.esepoitoeribtrreguploidraaiiritlntcts.ei"loeiieioi"gpco"idiilrc.iiaple,,nrist"-slnavrc'ilimodzt"iupitt"ie;"1eriliiib'eivrfl;er"aafi"oe;o;Eii_uzgll;a;dcioiaipns;"i.uuuaaelr;,otUea;sr'iets.,;eed'i;pd.li;.rjliu-m.ie;i"eplucituptir^;.iniu;"ideia.;-tnl;rirF"e;;lxi";cdt_ceicrr"i'p:tt;laiu;;.e;,avli"te";;or-;emiitra;r;b.i:zreoeli;"acit"r-r:"arbttdi;aiIee_;emai;c;llr.i stare, ci un proces de constituire a cooperirii internalionale,
_lucel,usied,reecarliezaelaiezlsporciinali desfisurarea iniliativei ;i a potenfia-
a fiecirei firi, pe deplin suverani in
scvtaoabioniliilrnlesastiiltisuntilrLieai tesragiglieeiddfelieddxeeizbvidolllitradijrea".r'cCeoootbrrpda"onrns"raneraieafiionnntuearel-ins,taecfivioinczaaulStol,
capabili si asigure colaborarea in domeniul interstatal.
N_dd_oiica,colOtilrair8neie.gCUinpeonaaauuliqttieaedstfeciiunadaet;esfiocmsifestraeirutemrciinulneniefoipxcspracoufuinfatieilurcdeleuaoinofaciprecitnoupipatliirepliiinuttboadvleilaacreiadmcr;ueirbs1ortunieei-i
1915 la sesiunea }Iarii Adunari Nationale, in care tovari;ul
Nicolae Ceaugescu a avansat ideea ci echitatea in raportur'ile
tdnNnriieournebitivrue-ooiemrnidsnaigintriruiescne;oeiimcliecnouonsnenopusmi-rrideoicepaedreijnn.innetcltoaectrncr[enetbi;aeniutauiico;etionunssal5cuul.eerispsuefi;imaiianaaasunsppniulsiirpucmeraiaurduelpmiunariatinracn-ccooiseinprsdcnitiroeleorifnaitr-.
;;;;tt;inisslplTnn^elcael:ten"ncmfr,lfi;rmr:aOojJt.al:inonl.nlb1aa.ndaaiTuattfelleiee[oin,,nns""ncltf"erlccoaiitve"aiuolepirelnrnr)dle1lduaseec,oeclocoornudctcpnsriaieuoueaacrrlmnlitbapeeinisoriaiiutletanieecnausasaeellpeadietrl'iercome.ecotmmruog.eRivcueniAlaienooionntccamozeiem'ceipeiiia(in"diascsir;i;i;ao"iuip.ir"rnmdlpsiaoalicncla.ctetraiuonigadirdniciitsrfollauioiiilir.aiolrdaiari;grilitlv-u;iii.eevep;"ll'ee";.a.";dll;atn"oo;iiSiai]A;ibr^'ol;u"cturr;r;pciouIl;u*t.mt;ni":-nclcTdA-;iar.;iie"_l-ri acfiune, inleles nu ca o simpli teorie, ci ca o strategie de
lea lizare.
direOareremvaorlcuatiboilni asroi luafiectoemoruentiicsitil9oirprroamctAicniiaidnu:diodmeegniinul-
prospecliei ;i a infiptuirii ei c6,ns15 in unitatea indisolubill
pe care o realizeazL conducerea Partidului Comunist RomAn
intre planificarea ;i prognoza dezvoltirii economice ;i so-
pa:lo,n:r_eie:fsis.s_^p9rceiarrt1ce.i.el":rrn"rn.ei"toliee"ut.rddttaiodnerivoiptpyaeigadrrnieittdgnisoveeuicsenulteulepecdimaioeNrndue.oiiplcamsoorleeeiltcacliiadrnetiircsciiCinacelotereirdaee.ruixnng;iraniteertlsrieeconcorunandn.aa.ectEtezrdioepva,nbtpialafstrulaeetnrri.zoedhmeaamnAiirn.e;ni;t;nee;Jt-aar-;"s;tn.ic.:i c;iialde,eIzavonlivtaerleinastiptuefriosnoanla, l;itillaiicliuumneaanep,rocshpeecmtivadti de formare
devinl
si
purt[toarea acestui mers ascendent spre comunism. Atit
in teorie, cit ;i inunpitraarcctiucistaractteivgitiaateeadueccaotinoonmaliicide9ifosromcaiar-lei
formeazi un tot
a omului. De aceea, Programul ideologic, Codul principiilor
romIAnn. ip,enrospueactoivradindeialeeccotincoampicrio.' pnriue 9i normelor muncii ;i vielii
gindirii comunistilol comunistilor, ale eticii gi echitllii
i"pi"ri"ta"-;:t";,rpr-l socialiste, documentele ;i hotiririle Congresului' educaliei
politice si culturii socialiste, concretizate in Planul de misuri
cPcooanrrestistdrpuuuilrunezi la;toi,rv,ciitcaooranutslautirit.eu,ieapaprrtoececsoumlupiounneinctidae
Comporore Programului
ca leorio proiectare ;i
morxisld o
dez vo/ldrtt Aceasta, deoarece revoiufia si constr-uctia socialisti re-
prezinti fenomene totale: ete'cuprind, prin initiativa ;i ino-
valia socialL colect,iad, toate domeniile de
activitate, de la
baza tehnico-materiali a societdlii pini la cristalizarea unei
noi spiritualite{i ;i statornicirea unor noi raporturi inter-
Fig. 44 individuale. Ele instituie o rS"scruce in istorie: vom spune despre
352
353
evenimente cir au avut loc tnainte sau du'pd revolufie inf elegind NOTE $I TRIX'IITERT
pacoiIspetrepinroiocaaicireeaansrett[evrloiinoliuaefriedeeir.edCveeomeluaafricceaeili-ecaagrmaicutdeenritzeie,rnmaczeirnpiaustt iu-ntreasbfltruegipie,tocs-ili
caracterizez,e construcfia socialisti este ci ea capteazi" si l. Programul P.C.R. de fd,urire a societd,lii socialiste multilateral dezaoltate
dezvolti spiritul revoluliei prin care se marcheazii originea ;i tnaintare a Romd,niei spre comu.nism., in vo1. Congresul a.1, Xl-lert al
ei. Revolulia brughezS- cea mai glorioa.si, cea francezi, igi Partidului Comwni;t Romd.n., Edit. politici, Bucureqti, 1975; Dit'ectitele
asrpeirTithuel rrmevidoolur-luiol ncaarrein6ncohr,ediienperaocinessutal ureravtoi.i.ulRioenvaotlu;iliaabssooacribae-
listi nu se incheie, ci continud in construclia socialistir, in Congresulwi al Xl-lea al P.C.R. ctr, priaire la planul citl'cinal 7976-7980
care gi prin care spiritutr revolulionar pitrunde institr:liile ;i, lini.ile directoare ale dezuoltd,rzi economico-sociale a Romdniei ?erxtru
sociale, se maturizeaza ;i se arnpiifica in noua spiritualitate la;ctriPo.aCd.,Ra .1;9i81al-e19C9o0ng, riensualucei laegciluvcoalfuicmi p; oHliotitcde.ri,griileaiCcourgltruersiiulsuoicaia1liXstle-lecau
privire la omologarea unor docurnentc cu caracter programatic.
socialistir, dobindeqte consistenfi" in noLtq practi,cd, in actiunea
2. Nicolae CeauEescu, Rowd,nia .pe drumu.l cot,r,struirii socieldtii sociaiiste
subiectului irsetvooriiculicoonlaerctievs:tepotpootarul-lneulibneurranta;i ipesunvteruranc.i se
Spiritul multilateral dtzucltate (incepind cu vol. 1 pin5.1zr vo1. 13, 1971),in
manifesti in toate domeniile vielii comunitare, ci ;i fiindci special: Expunere la tlescltirlerea colocuitr'lui priuind problernele ;tiintei
devine principiul constitutiv al personalitifii conrJucevii societd.lii (1972), Mesoj advesat partici'panlilor la cca tle-a
f iuritorilor I[I-a Coit,Jcrin,td, mon,tliald, r]e cercetare a uiilorului (1972), Cnz"intare la
noii ordini, precnm ;i al funclionirii intregu.lui mecanism sedinta tle con,stituitc a Cot't'siliului Suprem aJ Dezi;olld'rii Ecetnorttite
social. Sub acest aspect din urmi, eI se manifesti prin wnitatea ;i Sociale a Romd.niei (1973), Raport la cel de al Xl-lca Congres aI P.C.ll.
gind'irii gi a aclittn'ii revolwli,onare. Aceasta nu este o unitate (1974), Expunere cu priuire la actiuitalea folztzco-ideologicd' ;i ctiltttral'
afirmatiL sau ,,ficuLi", ci constitutivir. Ci,ci a gi,ndi, reuolw- erluca!'iuc"r. de Jormcle a otnului noli, constructor con;tient ;,i dcuolnt al
{ionar tnseamnd. a gintli tn, tevmen'i'i acliwnii reuolul'ionare, a societd.lii soci.alistc mu,Itilaternl dezuoltate gi al conltutismulu"i itt llctttittt'ict
gc;ioininrdeciaipdlir,zla.acrGteicatna,drsieriervnaolliurreleioaanoa;luir:lIio.coninmarpcdaoerretsateirdeeaaeuatceo;niitnifccadipdttans,atauntdittsuiundridaneisani
cclre se tntruchi.peazii, tn acliune reuoluli.onard. (1976).
Reluind caracterizarea revoiufionarului dat,i de tovarS.- 3. Decretul nr. 738/1969 privind orga.nizarea 9i Iuncfionarea Comitetului
tgdulil,iNsicoocliaaelisCteeamuuge,lsticlau,tePrarlodgerzaawolutalteP.gCi .iItto.adinetaftrieurai'reRoancsdo'nci,ieei' de Stat al Planific[rii; Legea, nr. 817972 cu privire la. dezvoltarea
s.pre comunisw. artttit ci a fi revolulionar ,,inseamni a fi econorniccr-socia15. plani{icat5, a. RorrAniei; Legea nr. \11973 privind
explorator indlizne{ al nor-rlui, a privi intotdeauna inainte constituirea. Consiliului Suprem al Dez'roltirrii Economice ;;i Sociale
citre ceea ce se dezvolta, a gindi cuteziitor pebaza experienfei a RomAniei.
revolufionare ;r rnaselor, a acfiona pentru unirea eforturilor
4. in privinfa reievirrii originalitS.fii activitS.fii cle prognozi.sip1anilicaledin
acestora in vederea trans{ormlrii revolufionare a societilii". Romdniil, a se vedea, indeosebi, luclirile proiesorului Manca M;inescu:
,,Stiinta prognozirii econornico-sociale in ccntextul cer.'cetir,rilor multi-
Prezenla vie a spiritului revolufionar in toate dimensiunile disciplinare", in Cercetdrile nt'ult'idisc'iflinare rsi irtterdisciplitture, Edit.
Acaderniei R.S.R., Bucuregti, 1972; ,,Prognoza clczvoltilrii econotnice 9i
vielii sociale ;i ale personalitilii constituie mesajul nepieritor scrcialc a, Rom6,niei sccialistc", in Viitorul social, 1972, nr. 1; ,,Planul
al gindirii gi {aptei cornuniste. Reflec{ia asupra viitorului national unic de dezvoltale economicir-sociald a liomArici", in Tlra
gi asupra modalit.rifilor studierii sale in vederea traducerii socialistd,, 1973, nr. 14- 15; ,,Rom6,nia in deceniul 8" , in ]:ra sociu|istti,
in viali a programului comunist nu necesiti o incheiere. l)16, nr. 4, 5i eltelc.
Mlrelia perspectivei revolulionare consta tocmai in aceea ci
5. Nicolae Ceaugescu, Ramiitti,a pe rlrutnul cottstruirii societd,lii socialiste
ne invali ca viitorul este deschis - mereu deschis - faptei mtitila,teral dezaoltate, voi. 8, Edit. politic:1, Bucure;ti, L973, p. 427.
novatoare. 6. Corrstantin Ionescu, Ioni$i Olteanu, Setgiu Tima.s, Progt'Lctstit:atiott,
Compomemt oJ l?onmmiart Economia Managetnettt ant) PlottttirLg, Yth
\Vorld Future Studies Conference, Dubro'rnik 1'976, cf. 9i S. Tdmag'
op. cit., p. 76*77.
7. Calitatea aielii ...., p. 231 si urm.
8. A se vedea, intre altele, Corzceplia Pre;eclit'tteltr'i Nicolae Ceau;escu
despre noua orclitte econornicd' internalionald, Edit. poiiticS,, Bucuresti,
191 5.
354
INDICE DE MATERII *
A automatizarea, ('r. tehnica, telnto-
aa. cl---rcoeraaalde..assr,,a.r.de,;otFiaiauic,as'dri1sagi5taseeil-menseciiscrttSiaecrl,ain,e,u"1l2Ld3,2e7- I43 logi.a)
a.s., 124
126-127 c
- I28 calitatea vie!ii. 223-226, 2ii, :i{
ci-sc6ac"tt.oovr.riialdo,er{(ivsno.itc5Jia.amlci,uili2.a2a7.j,u'-it2ttob3rir3uela)indi-
ircomodarea (.r. adaptcLrea)
cercetarea
acliunea
a. de creare a viitorului, ---rtilpccu..ir.is)vooirictiotiairfliui lgumi ic,oon(tnvdp.iausltteeur,d.ii2.zea9rer6ea-a3u,0ii13to37-
- 62, 64, 353-351 16, 49, certitudinea gi incertitudinea, 1l
u- measneen,ta26a,cf2i8onalS, a condifiei
d- inae., in conditii dc incertitu-
17 cincinalul,,revolufiei tchnico-;tiin-
a. per{ectri, iJ -lgiIi9icuiremn""e, n2t6a7litslliileurmin.-rechite, 271
- a. rafionald,, 47 35
---
a. 9i ,,imaginile clespreviitor",
ad- apat.arnema,an153,, (triisfturile sale), 27
268-269, 27I-271, civilizafia, 2l l-274
328-329 c-inptipdueriacdteiucn.e, 180
alirnentatia, (.r. hrana), 169-I70,
119556--1159 7r-anaalnizaaliczleasidsteem conlinut, (viitorul ca un c.
gi studi-
de a.), 28
erea viitorului, i00- 110 cognoscibilitatea gi incognoscibilita-
anticiparea, anticipatizr, 35 9i urm. tea viitorului, 29*30
anti-utopismul (lui Marx si Engels), complexul social, (v. cuasi-sistentul)
38, 40, {1 concepfia romAneasc5 despre stu-
* S-au ales, in special, termenii specifici studierii viitorului. Concep-
tele cu caracter general (de exemplu ,,cornunicare", ,,socia1ism", ,,demo-
crafie", ,,capita1ism", ,,industrializare" etc.) nu ar-l fost cupdnse;
<1e asemenea, nu au fost inciugi decit terrnenii definifi sau analizati
ln lucrare.
357
,&
tlielea gi crearea viitorului, J45- E metoclele (tehnicile) de previziunc o
3.55 educatia pentru .ziitor, 305-32 I - m. ajustirii curbelor, 74 ob*ieoct.iv;ei si scopuri 153-16,4
-ineo.vpaeliettrsuoicniaitliia.,ti3.r0i,7i,n3v0e8ntie ;i - s. socialc,
concliliile sociale (ale cxistenfei omu- *- m. aializei de sistem, 109- 111 o-nrrorl.plii s. educafiolalc, 312-315
ep---istsisdetirsmeatetaoemllgouieRal ieeadddeuusdocleuaazfctviiolooinclntataa'iriiele,,,v:i3:1il0t11o804ru,- l33rr1li9,2 viitorrrl, 13, 175 si urm.,
lui),14 42*59, 120 ;i urm. m. analogiei, 97
conditia unran:i, 13, 26, 2E3, 287,
c:plorarea viitorriiui, 63 rn. alborclui de pertincnfir, 104,
cxtrapol;rrca, 73-79
30.5 113-i11 89-90 323-330, 3:15 si urm.
rlr. de sistenl,
conjeotura, 47, 56, 66 - m. Rrainstorming, cntolo5Jia studierii viitorulrri, 2|- 34,
t.onsiliul Sliprenl al Dczvoltirrii llco- - 100- cv:rsi-analizei 42, t20- 123
nomice si Sociale a ltomAniei, 108 optimisnr tehnologic, 274 ;;i urm.
con3s46tru-ct3i4i 8lc -riitoriste - lt. ovttsi-rnoclelelor, 97 P
lipurilc de c.v., 63 - m. Delphi, 91-96
- m. extrapoliirii de ten<linle, pzrrticiparea (1a :rlcgere:r, scopurilor
corrstiinta, 14, 27 3-19
F 7 ai.
corrtinuitatea si discontirruitatca,
73-96 - m. ,,fratrcezii scenaliilor", $gii obir:otivcior), 153 si urnr., 2'13
urm., 348
coinivtreolluolr(assoucpizrar.lscc),op1l5rr9iio- r16;i4o,L1ie99c- {zirlilia (irr perspectiva viitorulni), 105- 106
crealea viiloruiui, 61-66 m. grzr{ului, 103- 104, 113- 114
lilo3s:io6 li-a .j-l I 15 1 - m. grupnlui clc discufie, 90 pcsintisnr 1r'ltrtoloqir , 122, 127244--211265,
creati'/itatca, 9 1 - m. intuitive, 70, 1I, 89
sistcnului, - m. iteratiei Prin sintezl, 10i planificarea, 3 1, 56, 60, 63,
- m. modclirii, 106- iOB
n - m. modclt'1or de aniLlizi operzr- t14,1.45- 148, 1 19, 347, 350-352
- !ional5,, 107- 108
poluarea, 16, 110
posidiciia, 23, 53
cregterea hrarrir, ('2. alirtttntatia), 169 pozitia ir sistem, 132, 159
--lisccte..)ed. ce1on7rl5oogmsriaiculii,r,cnA(ri,.n,22f52ir74ri-l2c2623c2:r,,p2ita2-3 practioa, socialir, l'1, (v. gi tchttica,
I, I -lamre.,m1o0c9le-l1e1lo1r comPlexe de simu-
Itlmologia)
critica ideal social, 156
ideltifrcarea (idcntitatea) cu sis- prediclia,23,53
- c. icleologicir, 40, 41 tcrrrril social, I4Z- 143, 209-211 - m. moclelelor cie oPtimizare, plcviziunea, 35, 43 gi Lttrtt., 45, 4J,
- lt1-
c. modclului ,,Limiiele cregterii", ,,imaginca, viiiorirlui", 35, 57 112 51, 65
174 si urm., 186- 188, 220-223 indicatorii scrcilii, 226-227, 2'28, -- m. morIolcgicit, 82*88 ----(ppprm'-n.r.ceteettdo,ro/eirocal)oil,leuclolt2ccicg0tiiidEcarie,ar,lp2)po15..,r06,tr,Ir6sr12i9li5o1-ru2r11,cn15l2tc42.1I4or|i,
m. PAT'I'EIIN, 10'1
- c. morlelului \fesarovic-Pcs1el, 229, 230 231, 232 *-
i9li Fi urm. Bariloche, 243 si m. rcprezcl.ltitrii corrlcxtrizr.le, 10 I
nroclciului infornratia :;ociirlr.nente elaborati., 2l' -- m. scrierii soenariilor, 100 9i
- c. iubir-ea (in ziiior), i30 335
l-t Il-tl, jnv:iliLrnirrtrrl, (-r. ttlucatia urn].
m---etomni1.liol...losssgiitlnirracuucclc,litulcruniiiiro,,ira9i15i00tie-e99r-ri1ai1r1gh1tiicinc!i,{ici0e5,
cunoasterea .ziitorului, 42-59 ui Ll ar) fcntru, I'i--,,btpiirp.LrirlfiririaPrd(cr.re.pcl.3i,c2l-i5aI,-\-465...154;6.6 45, i7,
curba 8 1, 62 q;i urlrr.
problen'ra, ti3 si urnt.
- c. de saturatie, 74 74 L 115 si umr.
erponerftialra, problernr,:le colllulrc alc ornelririi (:
-._ c. Iibertatea, 1.1, 14, 1.5, 17, 216
,,Lirnitele cresterii", 167- 1E4, 18il-
c"rasi-analiza cie sistem, 72, 96- i00 mctoclologia stutlcr'li viitoruhri, 46,
1S8 r-6, 116 si ult.u
c-zasi-sisternui, 126, 191 proirlc'tnalica globaliL), 108, 205,
,.-urirttrir.ttcuiliaslcccrtriicail,",a2s3t4. 'r., 122 -1?3 200;i urtn.
D ;i urnt' problcrnele socier,lo g1o1rl.le 15, 55,
NI
clecalajele (v. rytodelclc globale, pro- nroclelirrca, 106 ;i urm., lll , 157- * 123 si urIl., 190, 191 ,,bine-de{i'
lsltntitlica ntotiliald), 257, 261 rnatcrnatica htzz.y, 46, 47, 124 p.s.g, si prol.ilemele
nrgnlalitd.tile, 20E 269, 27 1,274 15it nile", 55, 123
rfezvcsltarea", 17, 18, E0, 82, 102, -- solufion:r.rea p.s.g., 123, 137, 13 1,
metafora, !)7 rnoclelltrea si:;tcniicil, 69, 100- 101, 190,197-198
106, 156, 175, t82, rB5, 191,223, mcta-modclarea dialecticil, 117 si
128- 143, 157- 158
urnt. moilelcle gloliale (: n)oclelelc I]1orL-
260 pl-ognmoozdae,la3re1a, P.s.$., 202-203
linii de nretodele <le previziune, 69-lI4 52,60, 80, 81,
- 78, 80 d., 32-33, 73, 75. i6. ------logvsimcmnaiilcsta.le.dotsegddaia{mrereiaecmurpaacplla..e.em(9apisleioi.si1retpeoodpmd.nrei,,sitiacot16epldle1o9m,.5cg,-sot,7iiailc13ol4I,dmg50,iLe,a21t,o017d11o2221- ---dianmfrlrro.r.g,rgc.r.{ni,aIo,3Ir-ka\ia:nrleirrl1,ioteec2lh4Lce3uc,-r2rn1c4i4li9t),e, 2r1i61r7"7-(2F2o35t3'3- 125,
dialectica, 12l,127 144, 148- 149, 3i7- 34E, , 350-
di-srcudolr.niptii,nron1ci2et7as-tuelau1,i28d(ev.stucJoinetrienauilvaitjctao)- resler-lleuclou's), 167- 1[t'{ proiecfia, 60, 63
nl.g. ,,Orlenirea la rispintie" prospectiva, 15, 16, 31, (v. ;i Preuizi-
dragostea, (..r. iubirea) - (X{esarovic Festel), 13, 185-203
ttnea)
358 359
ir
puterea, 207, 209-2ll tehnoiogia, 284-291 SUMiVIARY
-2tcto-m21po3nenta informafionalS, a p., t. actuali, 15
- t. ,,b1ind6" (v. soft technology\ This volume, Y'iitorwl (The Future), develops the concept
R - ,,criza" t.,289-292 expounded by the author both in 1- is research work of educa-
- {olosirea. socialS, a. t., 276*278, tional forecasting (starting i963) and in the volumes devotecl
receptivitatea Iafd. de noa, 269- -
293 to the theory and methodology of Futures Studies (Explo-
271, 353-354
,,Remodelarea Ordinii Interrrationa- -pafotoloasreireaa revolufionarS,, emanci- ;Jr11ia-99irfeP77ee21laa;;TnnC/Oi,dfi,aimictloEiautrarwxl,etpleufaltaionr-suuaolitcweEiio(lixtnilipd2l;0oo-i0fra0FSeti-uoxotnfcwloiTarorhelfae,Ftrkeo1eMa9reF7acut5n;a,i)ti,,swtotoirinrenufsgl,stuha1tiu9ne7-ddi1Y,eQ;sPePultbarroarngol2ninut0ioyng0zg0hao..,tf
Le", 217 out in Romania and in scientific publications of other 1-5
resursele, t., 15, 266, 218
-127200, 200, -29t4. 9i ideologia, 288-289, 293- countries.
209, 246
re.rolufia ;tiinfifici gi tehno1ogic5., Outlined in an introductorv reflection (pp.13-1S) is the-
14, 94-97,205 ;i urm., 224, 283 ---,,sttriopa{nutsrtfieedcrhetnetoh.ln,oog2lyo8"g5,ic2,8026-268, 2285 philosophic framer,vork of the erposition (Min of Today and
gi urm. Human Condition's Futures) bidding to assimiiation "rvisdorn
288 - of the long term": Iet us accept human existence as a unit of
rezervele, 170 certainty ancl uncertainty, Iet us develop our capacity to face
tehnologia sociaiS, 319-320 uncertainty, iet us train to master existence under conditions
romanelc dc ant:cipatie. 4l 42
of growing uncertainty ... Being ,ito th,e horizon of liberty
s,$ ternporalitatea releases Man from submission to tire forces of nature that
te--ndtt..inff,ai.zt i(ccvoa.nl|ddgeilziiaasooltncamirae1aabn) ,h.2, 62,628 sliape his environment and instinctive behavior, but at
scopuli
the same time deprives him of the security the total submis-
si--muselodacureica,alef(i.ovn.1a5ml3ee-,t1o63d4a12s-i3,m1u4ld,rii) teoria sistemelor, 136- l4Z sion to nature used to afford him. Man lives in a new \\'ay,
meta-teoria teoriei assuming his responsibilitj' fe1 the liberty chosen. 'fhe primiti-
sistem activ, 13i) - MA- r42 sistemelor, ve man, the child, even the man of today lacked of scientific
horizon are afraid of the unknown, do not stand uncertainties...
sistem social, 63, 69, 129, 130 termen scurt-termen iung, 143 9i. Mathematical science and thinking, nevertheless, have taught
dialoctica s,s., I42 si urm.
--26rfeu9c-n2ec7plitii|lveitast.esa., uIm. ts to caluilate a'itk unlrnawns, to act wpon the wnh,nown (cy-
134 timpul social, 22-25, L94
faf5" de nou, !5"ri1e nrici qi mijlocii, 21,3-214 bernetics: the "black box" method), to measu,re uncertt.inties,
s.s. to introduce principles of uncertainty into the act of knowledge
- sistem partial, 132, 133 136 U 361
- specificul s.s., 133, 1:i5-
- umanismul conteFrporan
.-- stabilitatea s.s., '73, 74
structura s.s., 129- i30 ut-optirad,s3it6u-r4il1e u.c., 18
subsistemcle s.s., 132, 133 -37c,ri3ti8ca utopiei, 1a }{arx si Engels,
s1---'atbstiep.ilsioot.alrogtiaegiaiasc(o.vssm...s,pc.oo1,nn31te9.3inm-61tue,4ilt1ea28t0esaalgei,
i31
dis-
conttnuttatca) valoarea
studierea viitorului, 61-66 va--1ri9mae1pbe,iistl2eote0d,m8o'7,il7co2-dg13.i,c931.,,l,2135115,175134,3*I41374, 178,
-gieuprimste. mologia s.v., 42-59, 120
-urmex-actitate gi inexactitate, 42 9i viitorul
- ontologia s.v., 21- 34, 42, caracterul stocastic al v., 32- 3.{
120 9i,urm. -._ calacterul eterogen aI v., 42
- scopul s.'t., 62
-)ov. ca un ciml) dc acliuni umane,
- s.v. qi crearea viitorului, 61-66 ^t)
su- bipe5ct,urflileistcoorimc pcoonleenctteiv,a6leI-s6.v2.,, 64 4- 2c2o-g6n0oscibilitatea v.r 29-30,
63 controlul asupra v,, .31
eveninentele ce formeazi v.,
;coli, (v. educalia pentru aiitor) -
gtiinla exactS, 9i inexactd, 43 9i urm. -
29
T,T
- structura dialectici av.,16-17,
t23
tehnica, 283-284 t21, 122-
360
(research), to c&lcttl{rte ttte un'predictable, and rve have imagi* tion- knowable brt unknowz w- ethsohsaellwaeccheadveetonodiantfaormina-a.
ned even a logic of tlne raisonnetnent nttancd r ecently, operating
about at present b,ut
rigorously r,iith concepts by their nature vague, "fuzzv-", foreseeable futuie, allowing formulation of postdictions and
uiprecise from the mathcmatical viewpoint. Technology of
and tomorror'v -alsinofou'inmdaertiot"nnakni,oCwynb,etrtnnecetirctaalito-, mould ip-nraecd-ciectsuisoninkbnsleo; wtoabpleredaincdtiounnskmanodunpoasntddi,catiosnssucwhi,thinapsrainticsfipacle*
today efficient ctction
us for tttt/>.re'
d.iciable""cond'itiorts... The study, exploration and rnaking tory degree of cinaflocurmlaabtiieonproabbaobuitiit(ypa-stthHoAsecswwe ictaltnenfofetcitns
of the future is in keeping rvitir Man's fundamental requi- priircipie have
r-ements. The humanism of the nell' era is fn'ture-oriented,
operat'iottctl (directed torvarcl controlled action) and reaolt't'' concluded in the past without leaving clecipherable traces;
future f1,4cs independent of the past and present ones).
toiofntchteryc-omwmhuennisitt erpiores and creates in the persp,cctive
progi:am --, but it is and must be lteroic: It is in this perspective that the argurnentatiori develops
.ufancperetidi.iectkanboleu,,ntlaiendcetrhtietuu<nieknaonldvilt,hteheinpc-reerdtiictutadbelepraonpderthtoe of the second chapter, IIow Do We Imagine and l{ow Do
We Know the Futures? (pp. 35-60). The exploration of the
futures is a permanency of the human mind both uuder rlte'
the human conclition, corirageously and lucidly, rvithout form of artistic imagination and of scientific imaginatiori'
illusions and mystifications or s:e1f-m5rstifications.
Ihis rvork lr.a s five parts. Baseci on the ontoiogical anaiysis in the foregoing chapter-
Pert One: BASIC CONCEPTS (pp.19-66) iucludes thret: the autb.or points oul that "the probiem of the knor'vledge
chapters. Tire first, titlccl What is the Futtlre? (pp.2l-3<) of fr,rture" falls under the broader sphere of proLriems regai-
dweits on thc {undamental categories for an ontology of tka
ding tlie knowledge of human action and its conse(luenc_es.
Of lourse, the epistemoiogy of tlre intellectr"ral approaches
Ilwtures Stucl'ies.'I'he "fuiure", lvircreto the human conclition to explore futures does not refer to the "futures" as sonte-
is alrvays open, is a nonhornogeneous field of hurnan actioiis;
('Fl,{pcns)itri'IhtreArces,th(1re)ervsiuthbseeftfsecctai;nlimbeitedcisltitnog-utilsehcpda:st,. (Z). t'itl'r tlr.ing-objectual. but as a heterogeneous and open action-s-
field. Therefore, criticism is leveiled at N. Rescher's, O.
eflects actirre in'thr: pi-esent, and (3) rvitlr effccts activc in thcr Helmer's and M. Bunge's positions, in their s55ance positi-'
vistic, r.l'ith the conclusion that, since futures designate a
near or distant future; lteterogeneous field of events -infutnhcetisoennsoefinHArvchsic-h of
present 11,,1 cs, (a) ivith imrne<liatc (insta,.ntartcous) c{f.ects" stochastic nature, lrre knorv it in a'
ou-p",oifnu1t:ut;hrree'vip-thIatAseticfeosrc:,,trs,(::6:int)osthvteraicrjrit(o:lryuzlsrcoCorendgdrisiet.eiioasn;nat lfuttpuoren, condi.lioral
tiie^ active a
mathematical theory of fazzS' sets lve know what by its na-
ture is fuzzt'. In the stochasiic domain of possible futur-cs
"lo hnow" in€ans to logicalll, determ,i,ne in a set of fossible
clfercts of past II'1 cs or (7) prercnt HAcs, but also of firttii-e
IIAcs (B) p:Lrtlr., or (9) fr"rllf inclclendent of the past o''es a su,bset of known probabilit'ies and a swbset of unknown l>roba-
('i0')Ifalnvcei'/otarkpereinsteolitaocnrceosl.lllt that ail the ter-r species of 1i'{r:
bit'ities. Thus, the cxploration of the possible futures does
not account for knou'ing of. what there'is not,brtt a study --
lafvireeeidionbinftaaciantnianctnletrhi':nrroctutuioigtnihvsertvhimhaitacgciiaesnoraccotihamelbrtictlcmeiopisnoei:Ia'taolirtiYotuhsisemceairccnftiniroicie-rrc'ssi,,- effected through the methodology of interdisciplinary re-
olving to the properties of tliis actional fieid, in all cloneiirs' tsieeasr'icrahb-le on detevurlined series of possible IIAcs feasible and
definite sitwat'ions, together w'ith their possible
in
and feastble, known amd ttnknowto, 'intnoed'iate and clistan't,
rvhere social tcmporality steps in wc are in an epistemok;- des,irable and undesirable conseqttences.
In the third chapter, Futures Studies and Making of the
gical sitrration lvliere events, relatiolls (interactions) and pro-
perties coexist: Future (pp.61-66), the definition previousiy given by, the au-
thor is ieiume..l with some notable specifications, to the effect
kt'towable ancl, as such, accessible to postdictio:r and
prediction - thosc' rve have in{ormation about;
'hat tlr,e stwdry of the fu,tures resides 'in the scientific inaest'iga-
362 363
tion, and designing of the acti,aity of coll'ectiue historical swbjects Let us take ,1fr, II2,...,f,1, for various models, and then:
for tnaking the fwtwre. The diagram belor,v sums up the argu-
mentation: extr/enl
mode/s
Knowledge->Futures Studies
Fundamentals: Exploration of the Jttturts hlodels af mahittg
thefutttre (: deve-
the logic and lopment stratcgies)
methodology ot
Futures Studies
Theory of rnaking Methodology o{ Wc et/ab ,rclt /,.anc/alton ruie,s for
the luture making the. future
/he /onguoge,s of 4,, , Uq
,n/b a- me/s,crq" oqe tt4lT
Maiiing of the future->Action ly'er-.-oefine model-r 1,Ut, ,UI
P&rt Tiuo: METIIODOLOGY OF STUDY OF THE FU- in lo a l4/.
TIIRE (pp.67-16a) has trvo chapters and an annex.
= ,tel of exic'
The fourth chapter, Forecast Methods (pp.69-114) rev,ieu''s lenl node/s
rvith a critical estimation of results, the forecasting methods
deflned n tl4t
and techniques in the spirit of the classification proposecl
fit ,tt/en/rfii lhe rnrorionl,r cf /he ee/
by E. Gehmacher (taking as a criterion thc implied typ,e of I a,\r: t /L- . /t/"//r41 , ,14, /,111 |
simplification). In the fifth chapter, A Dialectical Nlethodologl'
in Futures Studies (pp. i15-152), ivhere nerv methodologic-al fhe common mela-mode/
accluisitions are examined (inteldisciplinaritv. svstem approach, /41/) of Lt,...,Az
fuzzy logics, dialectical planning etc.), the author deve-
lops a complex dialectical methodology {or Futures Studies
intended to overcome the methodological crisis in the do-
rnain. The solution does not reside in a simple integration
of methods (and techniques), but intheirdialectical totalliz-
i.g ("totallisation" in the sense of J.-P. Sartre). The me-
thods and the results of their application, the rnodels obt:,in-
ed, do not provide the true model of making the future,
but their totaliizing leads us to models that are closer to a
tru-e model than a certain method an a certa'in (simili) model.
As a rule, every method and everv corresponding model
points out, or "says somcthing" about tire original, but the
approximation to it fbuilding of er-er more trutlifui models)
is''achieveci through'integraiion of the methods as also oi
the models in ever more complex and flexible svsterns.
The totallizing of partly congruent and partlv incongruent
models is an approach as shou'n on the next page.
364
iA
,lte effecl lhe ,.renan/ic ano/g,rrs Estimating critically Churchman's, hlitrof{'s and Turoff's
results regarding the elaboration of a dialectical planning,
ond tnlerprelo/ron as we// a.r /le the authoi collsi.ders that the decisive step tor'vards a dialecti-'
iJeo/ogrco/ cri/t'clsm af /h: /6t14 cal methodology for building up futirres-models consists of
/- Ine resu// ,t n;erlre/ed 'r (I) determination of the object o{ Futurcs Stuclies as a
operoltbna/ lerrns domain of posslbles defined in terms of actions and f easibility
e{affnedcticvoerncpreleamtioenntabryilya, cuttntadleprsetoapnled,inagctoinfgtluiendfeultugriveenascoann-
fhe o-aoree of Perl n:nc.-
of tn/ -4a i'es/osrrc -eo ditions);
a ,,/ll4 rnjer*,rane.loonf /mooode/c'a/i (II) understanding of the dependence of thc epistemology
of Futures Studies on ontoLogv (indicaterl in the preceeding
of o
\ item);
t'lte es/ob/rch lruns/aion ru/e,s (III) establishtnent of thc <leirendence of futrrrist met}rods
366
and models on ontology and cpistemoiog1';
(IV) recognition o{ thc necessitl- to go bc1'ond the redttc'
tional tendencies both in the sphere of metods trnd of onto-
logy as rvell as epistcmolog)' of Futures Stuclies.
Thc methodol,ogy, episternoiogy and ontology by whictrr
vedu,ct'ionism can be ovcrrcomo resicles in recogniztng
(a) the timited rnethodologic:rl validit',' ancl l'alue of the
'existing methods and techniques,
(b) the necessitv to operate rvith s1'slenr.s of fiexible me-
thods, adaptable to the ontological r-:ha-racleristica of the
object,
(c) the intrin-.ic dialecticai rature of the {ielcl cxplorectr
bv F-uturei Studies, dialecticainess tirat expresses the sto-
,chastic beh.avior of the events in tlie sphere of possi.bie fr:-
tules.
trn this prospect, the contribution is examined of a sys-
temic approach to a dialecticai metlrodology of Futui'es
Studies. It is the matter about thc systcms theories of the
"'seconctr generation" (nonlinear, ;t'rtzzy ones) . Moreover, the
author insists on the conditiol titat tire fact be taken intcr
account that in the researchcs involving tire application o{
the systernic perspective there :rre not only analogies betlveen
"system" and "society", but ttlso tlisannlogies. Societies are
not systems, but quasi-systentic com'plexes. A qnasi-sltstet',t'
is a structured complex rvith sYstemic behavior where the
relatively invariant relations of the whole can be perceived
367
and described empirically, without being defined in the terms An (empirical) S;ynthetic (theo-
of the systems theory; that is rvhSr fhs characteristic actions synthesis: the
and interactions can be pointed out, but are not measurable retical) image o{
as long as research cannot establish the Gesetnncissigkeiten overall image of societl' defined in
rvith sufficient clearness, so that the relationships between anaiytical terms:
actions or interactions and their effects could be formula- soeiety as a to- as syslem
tality
ted in mathematical terrns. This specification implies that
the results of scientific approaches operating with the con- Treatrnent of Criticisrn of Models of mak- Criticisrn of
cept of system in the quasi-svstemic social field should be synthetic image results ing {uture basecl feasibility
u'ith analytical
interpreted critically; and this critical interpretation resides means: analyti- on analytical mo- and dcsirabi-
dels litY
in the dialecticaiization of the systemic approach. This is cal modeis of its
shor,vn schematically belorv : development, etc.
I V)| " si,;, is',r,, -l ,'":;':f;:'' . 7 (Empirical) syn- Estirnation of Choice of new, 'fransfor-
thesis, overall results
irnage o{ future improved analy- - mation -
society as a tota- tical instrurnenis
lity
f o;;;;;;;/h"a (Theoretical) syn- Trans{ormation
lhe,r/udg of 4 node/,r behoytor. lJ/nn.rfo"nahil1,__- thetic iniage of _+_+-.->
\<::y W--1 lfunrede,eropnnlre/;l the future society
de{ined in analy-
Prorccft t/'ochon
(of ,ztakino lhe fit tical terms, as
lure nf nu,rorieht )
system
Learning-proces-ses arc postulated between the various
blocks, whereby the modcl is permanently corected in keep- The dialcctics in this approach residcs in the continual
ing r'vith its established efficiency or inefficiency. Examin- motion whereby the analytical and the synthetic rationality
ing in its contents the above approach a d,ialectical wotiorz selectively reproduce and optimize thc results of the otlier.
is to be noted, similar to that revealed bv R.T. de George
when he shows that in opposition to the analytic reason, In this angle, the basic concepts of the systemic appr:oach
it is not the s1-nlhetic (systemic , wkole-istic) reaso,tt. which are reriefined, and then insist on the specific features of
social systems: 1) the basic componcnts: tire individuals
represents dialecticalness. T'he dialect,ical reason "keeps us are (to various dcgrees) &zaaye af thcir belonging to a system
(or of their desire, capacity respectively, to set up an other
from being content with the product of oul synthetic and social systen) ; 2) the posit,iou, of elements ,irt, a systent., in
analytic achievements. It moves from one perspective to its partial-systcms and sub-systcms conditions and moti\rates
both the activity and the interests, purposes and values by
another, from one point of vielv to another, never satisfied, which they guide themselves (tlic class position being dcci-
sive) ; 3) the dynamics of thc social system is determrned
and never complete. It insists that no totaiization is ever fi- by its co ntracl'ict'iori.s (di{ferences, divcrgences, conflicts bet-
foal\cveasre-nesreolaftitohncsmo;f
nished, that no word is ever the last, that no synthesis is ween productirre production, classes
ever complete and no analysis ever ultimate". In under- etc.) and by the 4) the fundamental
standing dialecticalness in this way, the following intensional 369
processes are to be noticed in the foregoing diagram:
368
'r;otel"icl;fii<;i.ontifcitn;n:fie".cet;ai"ttl',;.lcv"i--ilut-di*t.-hTi;cis"t'iot;;eh"t.ooipi.Aanta"e'ic;.bstsn;;bii;actltt';eea,aiic"i,tot"oicirtfpcclhueonnoihtaturtetghiiyreahrvtccire'reicecoLoa,aoo's':'ot,{lcrIfrsig.lT"tezticehtett\iscmlhyxlo\-rcr;y'dxe,piher5alssiasiliirtaitnhs-irtinkeeiec;ntaarr;niasasnunntbkico;onttcdseelso;ec6ctipcriugi;itifahynahpueorrcleotealicosnerass,tsinfging)etoiye'sccce.sr.snevwcaihoxt/etqt.e<ipfteaorimui'irtrno'1rnrrycehnishantcstnph,eossiactrdtedohoitel'gnet,'tccvrnseghtis"spni'epaewoeopocrhoglnmcfolts:nytsresitenaisitiysnycschtcilshot,sechrc,nstecte-saeeeyrietla"rtem.sotsvbnilmleht'nycenre'scera-clur*ymtih'ry.li.nssldnn,ioctstwdtaile.|anntnrglonrtmni:gioatett-dcolnes'----tr operational model of social svstems has to be conccived
nonliniarly and probabilistically.
Introduced in an_annex to this chapter is A. I\Iethodology
of Scientific and Putrtric Control on Identification and el#-
tionof Social cGoomalsbiannadt.ioOnbjeocftivceosn,rteesnptsecatinveal\y.s(ipijp.ta1xo5no1m64i)c,
an iterative
and semantic th_aenaplyusbi-lsic, stohcrioaul gshurv1e'Vy. and computerizetl con-
sultation of
its Part Tltree, WOI{LD AsLixTtEhROhInATt{hVeES"fi(ipripit.s16t5o-2G53ro)wrtvhi,t,h,,
forir cirapters (the
pp.167-184; the sevelth, From the "Lirnits to Growth,, to
the "Organic Growth",_ pp.185-204; the eigirth, tseyond the
Mesarovic-Festel l\{odel, pp. 205-216 and the tnhient,h,S, oTchiael
c"r'"lb"eot"tigtc'irrbl;ec;oj'ic;"svieeoiOs)'.f,n;ioii;tnn;bc;ticl;ctl;hce.olrici;iteletiu;srsic;an,,io:trb',s,[.)(iao'i(,*fc-drucict;iootvctucntiJrgioiun'rrcannatdiiaclo' ,Jnt1ttd'ent,nsdicvst/rlooaio.1tecrnciotcioinnoon'gitnlleoiatcomioltfnlicitv'ghl.ecte-!r)tlgltifP'ilp^io.to9ci,btanlhlalt.ill.octths.ahtoeteI- Bariloche lllodetr: the l{eeds
of lb{ankind and
Fliniryqp], pp. 217-253) Cweils on the so-called "global
models". In a confrontation that is thcorctical and rnetirodo-
logical alike, the author spotlights the resuLts ancl failures
iwi1;iitciisati"va;d;ihf,cum"ait;ierbt"iot;"l.grhri'";een'ni-,f)-fotfsls"i_,lo'oriftiitut;vlfihtt"ng'iiii;snsst-niie-g,h.'"r"tti",csseeifef*.tarootmm'iphatoprii,oroemsrri..aortimio'xrooi'wimk(stred.ttciste'fi*ituteoh.tasienighdcir"teanlwt-t.oogfopir,dloirfdolt.paotiihnipirah"trintLkric)ohy;pa-cd,tcpeig-oiu"r,hiteate6iviptt"sfrsusiy'n-aes;toiresemtr;')-lhdi,i.olno.aolrit"oaeftt'tlpttfiT1iocnfres(iLvlnossaittfitssE'ydaorofgnels1aiatcc-twtleoctsshv<ncihnawdtinyhaeirmttoes.:licsrecerfr:s/u.iii)lr'tflrni(cosc.)latnle:i,,toasty,muacbeii.mtwtlrspnittyoigmcaoidocn(ptrffkdnhoihs"iaaes,eneat'u'ieatir3htsgeniiitsto/i,toe.rrh'ntdipea'tlnneabweaelpr'api-crcrsna,satcltatrp)sto'nywrtherilotcnsvastdswttoiis)lggttiPuanlgtr-srtoyttrkldernsmthoiinfbiecygsije]rv"st'yiirs'sltldviovseoidstrti-(e'utJestaltyeue:hn1enim'tmyLa9tyieitnn9oonna'eilr"e-fl of tirose initiatives. At the end of the debate the conclusion
is drarvn that the progress achier-ed also proves to be en-
gendering new problems, narnely:
th, e(idlefc]irs:iornv-amy ahkoirn,vgthfaecstoernssitaivisi-ztai-uti,oisn
of public opinion and
the
the problems of
long terrn have been obtairrecl, is characteriZed bv a ciima-te
of fear and alarm which is unfavourable for the iceking out
of-rational_and operatir.e solutions, but propitious for ps6udo-
solutions basecl on pscudo-rationality. Because, what is
r,nostly.lacking prcsently for a long-range explcration of th<:
future is a uorld, inuentory of inforntati.on soirces, of ruethods,
teclmiqu,es and, of d.ata rele-,tanl for Futures Studies;- the need
is^also felt for pu,blic debates on the c&Ltses of tmtlerclevelopment
of, Fwtures Studtes a part'icular case oj t rcd,erdeuelof,ment
fication, a broad putai'itte ti'berty in the awareness and actua-
- - ifof soc.ial sciences wltich 't,s linked, first att, to ,its widerfi-
trenqng.
(ii) The existing global models have facilitateel the elucida-
lization of effective belonging to the global social system' tion of problems, but at the same time they can be instrar
ments to ma,nipulate pwbli,c opinion. To al'oid such an evolu-
Also unlike the systems of an other type' the social one,ma- tion, an effort is necessary to mahe t.he sophisticaterl nnodels
(a partial system) -mtraenn'sfthpeiattr,aeunthttheodr_eatchrisiuniuoksttst-tnttohahas,etincaw,gnreoppruoutcdbeolsiicsn.gcoonftrtohleouliemy itthseiorf
kes it possible foi a group of indivicluils power' to take over etnploy-
current
to comirat the establisied partial system of
,itctlh.otsyenfsuigtinrluocctbtiitroaieoningss(loopcbdoiaealitlmlicssoaoynlcssitrateerlamvstoeyL(sssuteotoimconincas;ei aramnendvodoroeplufotttsihhosaenibt)a'lyadTetphoqe.iunsraottiptentaaefruntditcteuusariligansnd-t
rnodelling is possible through:
d-i.al(eac)tiacpapi limcaettiohnodioniothgey aonfalmyseistao-mf modoedlelinlsgb-yexmpeoaunnsdeodf ,thine
370 \77
Chapter Five; (b) working out a criteriology of agg-{egating skhinodwsn.o-f Further proposed is a distinction between two
mtofr"o"fdi'tuelu.itliiiin""t"gJt.ap.roiancx'e.ilsousl,o1fg"rdiocaimnl oi'eapcrtioioonunossm;mi(codd)teebclsuh:inld(iccin)agcl lr{uaepnansoeibflliilmnitgyod-tehtloes
technological transfer: (a) the inter-systemic one
(where the system designates a state with a defined social
and economic pattern), and (b) tlne intra-systemic one, that
is, the transfer-of technological invention or innovation from
frovidcd rviLh lcarning capacitics. one economic branch to the other, or from one sector of
Part OF TIIE LONG sthoeciaaluathcotirvirteyjetcotsthteheotthheers.is- In this conceptual frarner,vork,
Fortr, CURR.ENT PROBLEiIIS of the Frankfurt School about
TERM (pp.Z55-3a2) is devoted to contemporary questions
t-n.t nrJ'iignificative for the expioration of futures.Chapter
i"" ai"* ipon thereiationship b-etween Demogrl!'hic Growth' the ideoiogical character of technology, shor'ving that the
solutions for a settlement of the issues raised by tcchno-
n"oo"*i" Gips and Human Condition (pp'251-264)'.Chapter logical progress have to be found in the elaboration of a
Ei.""", Techirology and ldeologY (PP: 265-219).and^chapter
CT*o4"a"i"t,ioN".e(wppA. szplai|t:s-2o8f9t)hetuTrench1irool-aocgcicoaul nDt itrhneenMsioanrxoiaf n1luvmicawn- methodology of emancipative, liberating and humanizing
use of it. The philosophical reflection retains the strong
impact of technological progress on human condition, re-
,"i"1fru diiiinguishing technology {rom its socinl rzse. Thus, vealing the whotre sphere of possibilities encompassed bet-
ilh;J;gy i.-ui.t"r.toitl as a soiiol artiuity necessarily using
ied (ob j ec tlfied, wr dirt gl i cht, matcrialtzed ) po)ver wtIitnegeis,noitnrhentheegisxattfriiveeemid, eotphlipmaretitssmsi-aven,pkrionespdirt'esivsesei,xveiesmt-eannoticafilpitadsteivcseios,cio'ilaniblseulrsiaee-..
society's"ir eif a miterial action sitstem society
built by a
"f.iiir-"ta"a6.e.t""rfat"aaiatgtc"ehlei"ev,veeldo{byitsmdeeavnesloopfmdeenvti,ceasn(a"ocrtigoann-ssy"s, tetomo-lasc' tmuaa--
The two chapters have an anncx each, the first regarding
the concept of "soft technology", and the second introducing
chines, tmo accahrrivneostiysdteefminse,daturatonmsfoarttonnasti,oansutionmtahetoennusiryostttetnmesn)t
hvn ber Cellarius' and Platt's "map of the most urgent research
li6Y;h'i;.irp'ii"irtt"sr'outiti'ti)o, iriaensitfotc'merotaii'oinnsreqdueliirbeemraetnetlvi dedicaled to priorities" (pp. 280-282, respectively pp. 296-303).
and' needs
of Chapter 'fhirteen, Education towards the Future (pp.
305-321) introduces a project of an educational system
niri. this respect, technology is-a lcttotmmpaonneanctt.lu129tti'"*rnJgy (purposes, contents, educational methodoiogy) in keeping with
is that and only
of material production, but of- euery- the definition: edu,cat'ion towctrd the future to enable the in-
*th{i;tohoeun;uh;ec"u.i;th'-iir;"oPna"nttnorni;tsool";o.baai*g"-Slcetit,etetti;iusnnvt;ot,ieiist;natnei't;fcgososo.tsi'ohs1fsi'uucsltibc'kttanochiellcriiofilohccyrnetaimachtostrnvoZpafertehsrbtdwhyceeht,lesiionovedielntreeiadrdcmetfeiiohgcfcferhfniieentvnaolsolicrslt'elboionuoedggnran-iesitnLcbsoptgalteceeoititnshetif'mt'^ueittedytTpoteartahrneoruoceiclstvco'teh'oegdp-ob,melut'rt,'on.i:cWultgotnntsightp-ttvhi.lrec.oo"oi:rlaoerftr-lf that one which secures a propcr training
dividual and the collectivity to master the social technology
aosfsberwt'iioldninwg itwhpaangduagroaaneterneindgsforceiealsmocinieitmietsn, noftofremeepeetrsnoonns'-
manipulatedly the fundamental demands ancl needs and
make possible the free choice of their life's quality. It is
the matter about a social technology of accomplishing the
ll levolutionary humanism through which the individual and
;sio;c"Xial;;s;t;,siiemtvs=ut'i"s--'dt-acisapteacchitnyotlJogpicearlc'ieninvoeu, atotiobrre and tvansJe,r: the community can build future under conditions of irre-
{
aware of-the ducible uncertainty.
$
;A;;riiy oi i certain invented andTor rransfcrred technology Chapter Fowrteen, Three Counter-Utopias: Man, Love,
;;;J;;-i".h"iq"" tot * Family (pp. 323-342) surveys the coming type of the indivi-
;;;; i" produce or the fulfillment of its goals; (2) Its fit- duals (characterized by the three "i"'s: innitiative, invention,
t-gY::,!:q;
to acquire the lechnology
ealoan?gd'yh('3ao)nfIdttshitsah"eibnirldiatiycteatotooartsp'i,tpttlihy,etdhwicfi-auinysvicofonnrteoqdIuoathrnitstir{"ai.canasptlpieolrinrceaditsiotcenlc'e.nFanorolry-
innovation), love as fundarnental relation among people,point-
ing out the concept of non-possesive love both on the erotic
372 fi J/J
i;
r}.
&T
plane and on that o{ interpersonal relationships, and then
scrutinizing the prospect of the family in socialisrn.
P&vt F'iue, SIGNIFICATION CIF ROMANIAN EXPE-
RIENCE (pp.3a3-356) broactres unrler the title Future-Orient-
ed Thinking and Acting (Chapter Fifieen) the concept and
way of organizing the Jorecaiting and planning activity of
the Romanian State.
Each chapter is accompanied by abundant notes and
rcfcrenccs.
{i
J
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Apostol, Pavel - Viitorul
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search