mului considerat, nu existe temei suficient pentru a-l consi- maniabil de variabile i('sainctioficrealraeliimleadi ienxtarectei lzer)., pe de alt[
parte, renunlalea la o De
dera model-adevirat. metrica
Metaforele, analogiile gi cr.asi-modelele construite pe baza folosiii depind procedeele matematice folosite. Astfel, numai
lor indeplinesc aceiagi rol ca metodele intuitive la care ne-am scara de intervile sa' cea rafionali permit construirea unor
inainte, cu deosebirea ci presupun funclii matematice. La date formulate cu ajutorul unei scari
referit mai sesizarea conexiunilor sistemice. QIngtirnudciriet orien- ordina.le (d.e.rang) nu se pot aplica nici procedee de calcul
cvasi- regreslv, nrcr proceclee de optimizare liniar[ sau dinamici'
tati spre
modelele imbraci o formi matematici, uneori chiar foarte
transparenti ;i eleganti, asistim destul de frecvent la supra-
in Dupi E. Gehmacher, modelele de sisteme f;oel-opsqitta-i,mapsetflelil,:
aprecierea acestora. funilie cle numirul variabilelor metrica
Domeniul in care cvasi-modelele au o aplicalie dcosebit ;i
d;trieefsbroeucciieovleotnrgeticiceu;itpeeefcictueiervnmetideeinlrcesoacnusinrtitct,uedieretip;tiu,rednviiinzciiilueinnicleeacereceosnzt ocumaltezit,rdicnienu Numi- T:lI Scari de intervale qi
Scar5, ordinali 9r no-
folosirea unor rationarnente analogice directc. rul .,raria- minal5 rafionalS.
bilelor
5. PROCEDEE STMPLTFTCATE DE ANALTZLDE STSTEM: (a) in- puline (sub 10) scenarii, studii de caz' rdneodaenleairiizgiidefacPteorbiaaldz,i
modele rigide de ana-
tuitive: scrierea scenariilor;i (b) exacte: modelare si simulare. lizd matematicir, analizS, regresivS., mul'
Sistemele complexe se descriu cu ajutorul unei mullimi tipld
de variabile definite 9i a interacliunilor dintre acestea. O
modele de simulare
analizl" de sistem completi cuprinde toatc variabilele rele- cantilicate, modele de
vante gi interac{iunile corespunzitoare intr-o formi canti- rnulte (peste 10) modele de simula,re optimizare
ficati. Cu ajutorul acestora se poate forma un model cu
virtuli descriptive, explicative ;i predictivc.
Daci le privim in esenfa lor, si sistemelt:
toate enunfulile
sint descrieri de modele 20. L)erularea
pdreoceensuenloturrivi;ittioinafrifeicien modele (simularea accstor procese) Este evident cI o metricd de tip superior si cantificarea
rzgeaiprineBredainezeoiunisnnteifebefiiloeaarst,tnagainrrair,depdtueraelapulvdaiizdaaiecuptnumraei aluoStipuzairtuiimt,taneteihleonrinaicptiielmmoortpcdpniernnleeauvloriz'driloiwf-in,ctta,urgie.letaa-l!ii- mai exacti sporesc valoarea operafionali a previziunilor.
iSnolucoliansdtreuioreaial.iounnauliitmatoediedledaelioaprtimcoiznastrae,, dinecbluuzniin-dsetoaamtei,
condifiile oppotsimibeile. ,U;inalseigseterema soluliei (sau previziunii) necon-
considerabile. Este cazul si precizim cir aceste dificultitfi clilionat complex este rareori cunoscut
atit de detaliat incit si fie posibili elaborarea unui model
nn;iuattseuihnrint pidcreiai ogarmcdtiauntaicpleir:indcceoipsaitauclroil(ennsumtrfuainirimdaeoledimeoplebo-fsainidbceilrviitiialatienteafo),r;mticainif fdiee9ii de optimizare. in locul acestuia se folose;te, de obicei, cum
arati J. Mcl{ale, o metodi speciaii: scvierea scenariilor,
necesare pentru elaborarea tuturor variabilelor relevante,
adicS parcurgerea mintali, pas cu pas, a evoluliilor posibile
ale unui sistem dat. Aceasta constituie o formi superioarl
stabilirea iorelaliilor dintre acestea ;i cantificarea rezultatelor
dobindite, linind seama ca in cele mai multe puncte nodalc a unei alte metode: reprezentarea contextuali. Reprezentarea
(de decizie) ale desf5;uririi linii cateoimnutpenoxertiaulsai.iltlAusavtuafidin,itaafzijrui ilreelriaeclfioei nriinsrettrleninpeamfaraipjlmtoucelittrciiiilualuncudrieimsaieszntiessmiuimnseuaaul-
oricirei f9ne dezvoltare trebuie
avute in vedere alteinative multiple.
accste condilii ;i
in cadrul mentalitifii dominante astlzi, o asemenca investi{ie
tan in domeniul cantitativ gi/sau calitativ. Metodareprezentirii
in cercetarea sociali se consideri nerentabili. De aceea,
aplicarea tehnicii de modelare impune, pe de o parte' simpli-
contextuale permite inventarierea efectelor,,in scari"'
{iiarea descrierii sistemului considerat la un numir u;or
101
100
J. M. Cetron t, $i coiaboratorii sii descriu doui variantc tarea scenariilor se referi la un interval de timp, dinainte
ale metodei, ;i anume: lixat. Avantajul metodei rezidi in faptul cd ea presupune
luarea in considerare a aspectelor diverse ale uneia ;i acele-
s:leeCeritvncug"beo'V'-iotlusfpuasoelert.yiriiemrn.i)ea,)lalep,onc-lrgoexteuoidiczndisei(ufnoeaiic-btc)piaa:ianrstpoterdoee,irtcccneieidu'a,d_sezbi.sndisdlcoeteliru.uscimeapui(conr-1qihazi,fiin"iiezetcsiigtdvalaciaeeel.mit)ilez,e;bvdi,oiloniubrfaltte6ttpraizcnrelrituiotceneelan)tclareld(eelt-fepsisfdlteiaereitbi,,t,orr.caa:stoirp,gci"ntg'lot,cii,"ie;e.aiad,itpunluiiuuiili.c,ktl.,,,ik,ar.,,,r ia;i probleme, ale dezvoltirii posibile a
gti;nuiudirsraVieucl.ifaeiidyci'iitmeeawnnnptetaweol.e(irDpmst)a,eiesn:ntntetattrneeutn;. i,dIa,nfitonaitnrlugaigguietineirrviesc"ataae('cfcuicegi-noa.eunssZtcitaeeZapis)niieu.utsrMimtetudciicrtaijiiamopetbercaii.eno;ctrlitt-itv-ll'ioa.agiutn:orlrrft:Jnl'ti.i--i unuia ;i aceluia;i
sistem.
O varianti remarcabili a metodei scenariilor
iterafiei prin sintezi ('iteratiorc tlrrough synopsis este metoda
). in acest
caz se urrnire;te evolulia separati a fieciruia din sectoarele
<:omponente, redactindu-se tot atitea scenarii sectoriale (pe
subsisteme) care, ulterior, se reunesc intr-un scenariu global
al sistcmului considerat. Aceasti variantd a fost elaboratl
;i aplicati. de Ronald Brech in cunescuta sa prognozi 2a
asupra evolutiei Marii Britanii.
Herman Kahn recomandi scriereo unor scenarii ,,{lri
sebvuucrnnp[ilmizdeerne"tpe(tsauitnretl>e-rridsee,,psfercenedenea),nritipeeadlecianirrecnapfrroaesnsicbeeilzeuilliiumlei"i:nniusaemlcteevsercnna-letivpdaee
transformdrii structurale a sistemelor considerate. Evident,
o asemenea presupunere izvor.lgte dintr-o viziune conser-
vatoare, daci nu chiar apologetici.
Scenariul incepe cu enumerarea caracteristicilor unei
situalii ('daeucniesiivsitiarii)' a sistemului social, luind in considerare
factorii dinamicii sale. Se examineazi, apoi,
consecinfele seriilor de evenimente generate de ace;ti factori
;i situa{iile problematice apdrute.
Oricc situalie problematici in parte, inscrisi pe traiec-
tor-ia cle evolulie a sistemului, necesiti o decizie pentru tezol'
varea problemei date. De obicei, existi mai multe alternative
hmp avute in vedere anumite ,,solu!ii" sau
;i, mai ales, trebuie de probleme bazate pe com-
Fig. 22 rezolviri
,,op!iuni" disjuncte:
mlreS;ctreiersei.ainsfaaufi;renzeetood-asuscitei nloagriiilcoir,despeuvneeniEm.eJiratentisnchs,co,,puur-l pveonrtlaiomneanlete(ncoovnavtoeanrleio)n.aRlea;pioartlwtelledipnetrecocmonpuoertnalimoneanlte;.inneeccoonn--.
de a arita cum, plecind de la situalia actuali (sau cle la ori- a enlional constitwie un ind'ic'iw asw pr a ada pt abilit d li i sistemu tut'
care situalie data), poate avea loc o evolulie dpre o situalic ta iltwal';l noi. Fieca.re punct crit'ic, problematic'sau de deci-
viitoare" 23. Ea a fost folositi mai ales de H. Kahn si Institu- zie apare ca origine a uior linii de dezvoltareposibile diverse,
tul Hudson, constind in a prezenta, pas cu pas, cum sc poatc dintre care este refinuti cea socotiti ,,plauzibild". Jn func!,te
dezvolta o situafie viitoare ca urmarelogici a desfisuririiunor de decizie, se construie;te o noui situilie, ca un gsnfsxt de
evenimente iniliate in funclie de psuconpttuerllo;ir obiectivt. Se are irr evenimente ;i factori s.a.m.d.
vedere, indeosebi, eviden{ierea care trc- Scenariile intuitive se mullumesc cu examinarea impli-
critice in
buie luate decizii politice. Consecinfele cleciziilor posibilc caliilor logice dintre situalii, evenimente ;i decizii. Ulterior,
sint reprezentate ca opliuni alternative, scenariul timitin-
du-se 1a alternativa consideratS" relevantd. De obicci, redac- scrierea scenariilor a fost computerizat5, creindu-se ,,generatori
de scenarii".
102 103
Operalionalizarea scenariilor const6, de obicei, in com- ad-uDsee buni seam5, datele iniliale trebuie si fie periodic
l_a zi.
binarea scenariului clasic cu diverse metode matematicc. ln
raacetisvtei,ccaizusrei,rvsec;etnezrlraiulsncuopinudrienpolinrme;atetir.deo. aFroormfuancef_ieracetx.1plpoc- Alcatuirea arboreiui de pertinentl (sau relevanfi) parcurge
turmi.toarele momente :
ca-re o poate imbrica scenariul o constituic graful sau ,,arbo- /) Dupe stabilirea unui scop, se intocmeste un graf ar-
rele" de pertinenfi 25. Metoda lrorescent (orientat) compus din n nivele.
a fost prezentata dc C. W-.
Churchman ;i colaboratorii sli in clasicui lor tr-atat de ccr-
cetare.operalionali 26 ;i se bucuri. de o largl aplicarc. Frin- 2) Pentru fiecare din cele z nivele se formuleaz:.t alter.
nativele corespunzitoare; alternativele unui nivel inferior
tre primele aplicalii pe scari mare se inscric sistcrnul PAI-
TERN (Plannirog Assistattce Th,rough Tealtnit:ol Eitoluatiou, trebuie si fie subordonate alternativelor respective ale unui
nivel superior.
of Relevance Numbers) din 1963, elaborat dtt Honeyrvcll
(cu imbunitiliri ulterioare). El a fost adcrsactriist:calderuEl .coJnacnetspctuhir ,1) Stabilirea criteriilor de er-aluare pentru fiecare nivel
schemi (fig. :tz in parte.
pornind de la o 23) care y') Ponderarea corespi-rnzitoare
al metodei pinl la precizarca programului dc calcul f8. I a criteriilor de
(suma ponderilor : 1).
evaluare
Prin scenariul calitatit. se determinir obicctive, activititi, 5) Evaluarea cantitativi a fiecirrei alternative prin ,,cali-
forme de activitate, misiuni, sarcini, sisteme (prirnarc, ..c- ficatir,e de importanla" (signif.icance nu,m,bers) in raport cu
cundare, subsisteme). Cu ajutorul lor, se intocmc5tc graful criteriile aritate mai inainte (surna calificativelor de-impor-
de pertinenli, atribuindu-se fiecirrui elemcnt uu t'alilicativ " tanti. pentru un criteriu de evaluare: 1).
de importanti (ponderare). Pentru rcalizarca accstui sisti:rn 6) inmuilirea ponderilor atribuite criteriilor de evaluare
integrat de previziune, dou5. subansambluri indicate in schc- cu calificativele de importan{a ale alter-nativelor.
ma de mai jcs sint importante: ,,sustinerca reciproc:"r" carc
7) Asocierea acestor produse la fiecare numir de rele-
reprezinti consecinlele dezvoltarii previzionatc asupra altor vantli a alternatir.elor.
domenii sociale ;i ,,situafia actuali ;i cvolutia tcrnporali" ?{}. 8) \iultiplicarea acestora din urm5. cu alternativele com-
lntocmirea unui scenariu, conceput sub forma unui ar-borr: plementare de la primul ia al z.-lea nivel.
de relevanfi, necesiti, ca date inilialcr)o:
Arborelc de pertinenfa serve;te la precizarea unor scc-
- un inventar cle scopuri: pe z nir.elc sut:r.csirtr:, ltr.in narii prin legatura pe care o stabileste intre diferite nivele
inte-rmfeodrmiuul lcaSre.raoraaltsecronpautlivaelelosr
poate fi atins; .ale unui sistem (respectiv cvasi-sistem). Avantajul metodei
a u-nosr tpaobnilidreerai. unor criterii cle evaluarc ;i rcguli <lc :rsocier.r: const:r in capacitatea de cuprindere ;i structurare a nivelelor
r elev:rntc pentrti anumite linii de dezvoltare, dar ea nu oferz"r
r-:riftoelroiisloitra cilzeoleavta-luanrcic. i o siguranfer in privinta valabilitilii
,fcenorru 9rofde Uir procedeu de perfec{ionare a metodci arborelui de
perlnenld pertinenfa consti iu aplicarea rnetodei structurdrii ierarhice,
-
a<lic;i intocmirea unci matrici de compatibilitate cu ajutorui
Preyiziune ,lu,rlnere r:irreia se pot stabili relaliile dintre elemente, combinarea,
recrproai
lehno/ogrcti :.._ &/uolrooctuo/oa r.espectir- aglomerarea acestora.
\ Fig. 23 (Dupd E. Jantsch) in afara determinirii cu ajutorul arborclui de pertinen{a
p- risnarldcifucriatelteapprloiccierdieaele-,absocredn5arriiiilesispteomticfie imbun:ititite
104 (cvasi-analizi
rle si-.rtem) . O modalitate su,i-gene'ras este ceea ce J. Monod.
;i .f. Durand numesc ,,mr:toda francezd. a scenariilor" 31.
105
mp;seEiritaene.dvitlrmti:.zqelia'bolpagaTrcDeizrtniAizaeoiil,TnenictA"li*.ro,Rdtnd,gg,etBi(eqoDafxnalz6tlaua"ptl6e"ltg,)er.adcexCt_epitooesernnlefrecdizldou;piuznial,ir'ataaitdrmtmuisei6dzetcunvetooaaonodfgiitcroaeageliroaprpieag"trneenicisztsfieuamdannuurtddlaapig'cemrrotrrierrgvrinertioettradnsirli{uee_ili II. Opliunea cu privire la caracteristicile formale ale
modelului: model cantitativ sau calitativ, analizi micro-
sau rrracro-, model determinist sau probabilist etc.
11I. Delimitarea interdependentelor (interacfiunilor), alege-
rmteoulrailiufigii egsnoi ecsritaarultoccrotiundrsieidse^derianmta,nmisfiipcsaemtcivifseica, iuan,dtidtsiupmtespispotletarmnivelm,leadtseear"iline"aie,il,rrftfa'"icec_i_,i rea celor semnificative in perspectiva deciziei de la punctul I.
nV. Identificarea factorilor ce intervin ln procesele
rnodelate.
;i pe cel spiritual. ,,Contextul exterior', cuprinde consideratii V. Obfinerea, pregitirea si prelucrarea datelor empirice:
cle obicei, nu existii adunate sau nu sintaccesibiletoate datele
mvasouultplaurraieiaanm" br(saiaapnuofepritroscgisuretesdm-iufule)lursiitce;ei niepavoroituleuluzfiieeid(sgeaeslencerpiririonebdvaoabluliilleeiar.n',au,I)tie.ivtz"e_- necesare pentru construirea modelului; de aceea, posibi-
Iit:rfiie de procurare a datelor
asupra exerciti adeseori un feid-back
modelSrii, obligind si se conceapi modelul numai
corespu.nzitoarc),_ iar-,,imagin1le'. se'-referi, in li,m,ita dateloy d,t,sl>onibile *.
sincronic, la rezultatele probabile ale ipotezelor sub aspect VI. Stabilirea complexitifii modelului (determinati de
admisc. pe
baza comparirii ,,imaginii" cu ,,baza"'se reevalueazh ipo- apaciiatea computerelor folosite).
tezele. ' varianti a modelului
VII. Insumarea rezultatelor: prima
ciutat.
Un instrument mai eficace, dar mai pretenfios, iI consti-
ac.est context, ,rorn moaet (2) Rezolvarea modelului reprezinti etapa de pregitire
tuie modelele. in in1"l.g" pii" afapatc,eisntupiaroignravnecadreere(raedsaimreuallmriiodpeelucluailciunladtoiarg;riamcoendsetif,ludxe
reprezentarea. simplificati (matematici. sau nu) a unui sistem
real (original) cu ajutorui'unui alt sistem reil sau ideal cu
c3r9..- qgb. raport- structural ;i/sau funcfional prezintl si traducerea intr-un limbaj de programare), derulareamode-
similitudini - Iului pe calculator cu interpretarea in
;i omologii remarcabile 32. ,,ie;irilor" raport cu
t:erin{ele avute in vedere.
Procedeul modellrii cuprinde trei momente: (1) construi, (3) Testarea modelului inseamni, inainte de toate, veri-
rdeealumluoidienlulpuir,iv(i2n)!,a,revzaollvidarietiali"i
modelului ;i (3) testarea mo- ficarea rezultatelor oblinute prin derularea acestuia pe cal-
sale. culator. De obicei, acest pas se reduce la estimarea subiec-
tivi a plauzibilitilii modelului (criteriu pe care N. Kalin
ci (1) Modelut nw este o refroducere intocncai a originalului, gilecnoten.siidnerai sl udfoicilieeant')r,indeds,i ar fi indicate procedee mai exi-
din variabilele sale pe
o leproducere selectivi a unora testarea modeiului constituie o
care (a) coilstructorul), (b) din punctul de vedere al scopului
amintit ;i (c) in situalia dat5, le considerl relevante (isen-
operatie de imbunit5lire a modelului, reluind, spre a corecta
liale, semnificative etc.). In afara unor propozi{ii teoretice
gi date empirice, construirea modelului obtigi la formularea cornponentele modelului, toli pagii metodologici enumerali
unor ipoteze in care se reflectl condifiile enumerate (a - .)
In conformitate cu rnal sus.
aceste ipoteze se stabile;te domeniul.
de validitate al modelului: in ce privin!5, sub ce aspect I-Tn model astfel elaborat, avind proprietili de valabili-
redi el comportamentul,,originalului".
Late suficiente, permite apoi reproducerea (copierea chiar a)
In consecint5, construirea modelului cuprinde:
schirnbirilor ce intervin in studierea ;i funclionarea siste-
I. Decizia asupra obiectului ;i scopului modelirii: ce
rnului social real care reprezinti originalul.
anume sistem, ce parte a acestuia sau a comportamentului Fentru prognoza pe termen scurt se folosesc cu succes
siu ;i cu ce scop urmeazd a fi cuprins in model; in aceast[ rnoclele de analizi operalionalI (,,studiul de caz", ,,jocul de
fazh, se poate recurge la diverse metode ajutitoare: brain- * Se inlelege de la sine c5 aici se presupune o sistematizare, unificare,
storming, metoda Delphi etc. t r:c:alculare, indexare etc. a datelor existente. Analiza datelor pregiteste
r:lt:mentele necesare pentru formularea relatiilcr dintre variabilelemode-
Irrlui, precum gi pentruponderarea valorilor parametrice cu ajutorul unor
l)r'ocedee de analizd, regresivd,, factoriald etc.
106
107
rtseotrmlu"ca-tutircra6itleea-pijnol,caauysiranilgoferel t(icnJ..c),ivtposrnei cpNueemrumm;iiatinminnot;deieraiOec.ldiuMinnoirtgeseoimnrisuatletamrnna)e,- de vedere formal. In acela;i timp, aceasti metodl are o
capacitate foarte mare de combinare cu alte metode ;i,
pe deasupra, reprezinti un eminent no'ijloc de inttd'lare, insu'
multiple intre ,,jucitori" (care pot reprezenta fie persoane, ,sire a unor procese rafionale de decizie.
grupari, fie tendinle obiective) aflali in relalii de cooperare
De buni seami, avantajele simularii nu pot fi privite
in afara legiturii lor cu dezavantajele acestei metode. Astfel,
si/sau competifie. -rotpltrae rdeeaos"e)6aireundeoipraosceemseelneeraeamleo,dpeulenesreimauinlatfeunpcefiucnaelcu(,l,adteozr'
Simularea denume;te procesul de exploatare a unui
model prin manipul5ri efectuate asupra componentelor sale
de citre un calculator sau un ,,jucitor" uman (sau de c5"tre necesiti, de cele mai multe ori, luni ;i luni de zile de cerce-
un sistem,,calculator-om"). tare, instalalii costisitoare, accesul la o cantitate
presupune
mare de date. Simularea inci nu dispune de o metodologie
Experimentele de simulare a unui model pe computere suficient de bine pusi la punct (indeosebi in legituri cu
pot fi folosite in diverse scopuri: a inlelege comportamentul validarea modelelor). Nu se poate negiija faptul ci, spre
unui sistem social real (reprodus prin model) ; a demonstra deosebire de multe alte metode, simularea ridici probleme
reu;ita (sau qecul) sintezei unor cunostinle parliale; a serioase de comunicare: ea nu poate fi inleleasi de nesPe-
ciaii;ti lfiimribajoob,,it;rnaudiut;cedreea" cceoeari,sappulniczairteoaarme et"odte"irsclul2prfienldoer
explicita mai precis anumite teorii ;i implicaliile lor; a
explica gi a prognoza procese ;i evenimente; a explora con- intr-un
pericolul virtual al accentuirii tendin!elor tenocrate ;i
secintele unor decizii alternative, inclusiv optimizarea deci- manipulative.
ziei; a studia sisteme proiectate in privinla stabiiirii condi-
liilor <ie funcfionare optimali.
Sub toate aceste aspecte, simularea poate constitui o
metodi de previziune eficienti. Experimentele de simulare 6. IIETODE .dLE ANALIZEI DE SISTEL. Ele sint mai preten-
apropie modelele de aplicarea lor practici.
{ioase. Aici, ne vom limita 1a citeva observa}ii privind (")
Trebuie limurit insiL din capul locului cL s'im,ularea (pe
modelele cornplexe de simulare, potrivite, mai ales, pentru
pcfduoeonmcadi,tp|aeiuimtfceweornnendtsaastlrieantuuesinintnoautle)mfi(nxpeuaototlieptdieci;reima)d.fietoIecnrvmdaseutdidlta"tutctapeeferiaeenoxtirnpuulnicceoaivtrr,aeslsucsiamocrpouewplaaurrireiin;laei
iaport cu acestea a unor scopuri sau obiective intermediare. previziunea pe termen lung ;i (b) modelele de optimizare,
Deci, simularea pe computere a unor modele nw genereezd.
constituind, in mod nemijlocit, instrumente de planificare.
de la sine scopwri polit'ice. Sub acest aspect, ea nu este o Frimele reproduc imitativ procese sociale de dezvoltare.
metodi absoluti, dar prezinti totugi avantaje remarcabile.
rcalannruedm,upiltoesrni-uin,ldapudeonclatsutoal rsdeteafrpeinleianclaiilrieadleai tldeuarnmtie,inicnaonotid,iucecov-nosluitniftiui.cionAndsd,tfieIlaili
Simularea oferi avantajul de a spori gradul de obiecti-
vitate in explorarea ;i/sau normarea dezvoltirii, datorita gra- de reludri.ale unor procese de dezvoltare se numesc 'iteral'ii.
dului siu inalt de formalizare. Mai departe, ea face posibil5.
standardizarea unor procese sau procedee de decizie, pre- Este intuitiv evident ci, sub raport logic, aceste procese
supuse in previziune. La aceasta se adauge proprietatea iterate reprezint5, de fapt, consecinle indepirtate ale pri-
importanti a simul[rii a-siSduerainrdaapitdi.itacteea,,fiunncolbiofinneearezai" mo-
unor rnului proces. Modele complexe de simulare se folosesc, de
sdoelluulliire;si piencteivxp-lordaereaa variantelor posibile.
pe acum, in mod curent, in planificarea urbani pe termen
Simularea face cu putin!5 manipularea unei cantitili lung, in prognoza, respectiv planificarea comunicafiilor gi
informafie exacti decit orice transportului, in economie ;i strategie militara.
mai mari de alt procedeu
Luind in considerare unele caracteristici ale modelului
necomputerizat, de unde rezultate (,,ie;iri") exacte, din punct folosit in simularea pe computer, Steffen Harbordts3 deose-
be;te trei asemenea tipuri: (a) simulare pe model microana-
litic agregat; (b) simulare pe model macroanalitic; (c) simu-
lare pe model calitativ.
109
108
Admifind aceste trei tipuri de modele de simulare, vom punsuri prognostice gata fdcute. Ele sint coordonate .cu un
cimp de libertate destul de nrare.
avea urmdtoarea clasificare:
Modelele de optimizare reduc acest cimp de libertate,
llodele de simulare pe computere alirpnroitpeiainzdiul-asedmomaiemniuulltdedeprcoebrianfbeilleitapielaanlifuicnlreiii; ele nu se
/\ dezvoltlri,
cantitative calitative ci,dric, in condifii bine sfiaxuatmi (icnoimnsiztraarinetasl,claanotiptatimtivizia_reuan-ei
,,//\\ maxrmlzarea
adrca de scop. Existd trei feluri dc modele matematice
microanalitice macroanalitice functii
de programare: liniare, cvadratice gi dinamice.
frIodelele de programare lin,iard sint sisteme analitice
Sirnttlayea pe comfntele & nxodelelor noicyoan,al'iticc agre- iinncohpisteim, iczuaroeasindgoumrdefnuinuclutiiedederesfceorpi.nSfi,oliunliarampoordtecluuluoi
mgdaeutelG.aEt.Hxp.perOecrscaiualcttus,,alma-tiocrrcoe[asnstaeislitdteiecm"scusolem(roperufiesgrieninaIla)emlfeamepnteuintltes- ir(rdefieleevesaxit.- consti
indivizi, gospodirii, zone teritoriale etc.), iar variabilele de qcop gi in cadrul funcfie
unor condifii (limite, co?rstringeri) date.
d.e In pr-ogramarea
liniara se are in vedere urm-dtorul tip
modele de optimizare:
rnodelului privesc comportamentul acestora, astfel incit pro- : +z7. - \}rx"., +r .... r 8\ *x,- * -* 16;1,.
cesele vor fi reprezentate la nivelul acestor elementc'. T-a ai1 ti1 t ... * atw xx: 9i
rindutr siu, calificativul ,,agregat" pune in eviden{i ci rezul-
Xi 2 0i:1 ,..., u
tatele amintiteior ,,microprocese" sint insumate (intr-un fel
anurnit) spre a descrie urmiriie lor la nivelul sistemutrui.
S'imwlaye& pe compwtere & nl,odeleloy tnacroatlalit,ice . Aces- Adici, se minimizeazi functia de scop in condilii marginale
fea se construiesc prin descompunerea sistemului ce urrneaz:i
a fi simulat in variabile agregate care nu se refere Ia elemente
singulare, ci descriu caracteristici ale sistemuiui global. Va- liniare gsitdaendnoanrd-neagaptirvoitgatnem. EirxipfrelisniaiadreemSair(si u:s repr6zint[
1,..., M),
forma
riabilele sint legate intre ele, de reguli, prin ecualii ce redau jirrcJlreji:n:.r1ec.io,(,ed.fe.ic,Mipeilnd)tai
relaliile dintre caracteristicile sistemului global; inter-reJ.a- ;:i 8ar,'f:sicnotsctuorni sIta9nrte: ce desiriu datlle' prti-
liile dintre variabilele modelului reproduc structura origina- cantitili de prodirse ;
lului (variabilele de stoc), respectiv dinarnica acestuia (r,'aria- de productivitate). Xu, sint variabilele mo-
bilele de flux). Caicularea valorii efective a sistemului de d(is"luleuxiecmarpeluptrodt afit,coXnt,rto:laitnete;insdiitiaijtaetae,prreosdpueccltiievi)o.pCtimonizdailtiea
ecua{ii constituie un ciclu al modelului. Dinamica de sistem cle liniaritate* e-ste eiidenti. in reaiitate, binein!eles, nu
t(eSleysctermqsteDryiin"am(Micesad) oawslu;ii avem de-a face cu procese liniare; de aceea, evoluliile se
J.W. Forresters5 ;i modelul ,,Limi- ,,liniarizeazi", considerindu-le ca si cw,],n ar fi liniare. Astfel,
colab.) aparlin probleme extrem de complexe pot fi simplificate, dupl ne-
acestui tip.
Sincwlq.rea mod,elelor calitat,iue pe cotnpntere. in acest caz, voie. Metoda simplex sau una din variantele ce descriu
spre deosebire de modelele cantitative, sistemul original lll)irnrooiaacPtreereso.fegiCrpdauemermafajerouecntatosiortucrnavlataabccdileeirsautstoniecrariavepsgtsoficeacltleeadaefirdoegipznitsoaimlivtmauuirmcneiaonsppuitnrinoetrg,xuariaspwmtti.eesloasr:lu
nu este reprezentat cu date numerice, ci prin categorii cali-
tative ordonate pe o scard. Ca atare, variabilele se ierarhi-
zeazd in liste, iar transformirile variabilelor constau in coordo-
sr:sizezi funclii de scop ciiscrbte si neliniare, precum' gi di-
narea diferiti a acestora. Astfel de modele sint destul de tncnsiunea tempolali. Deocamdati, aceste modele de progra-
rare, deocamdatS, de;i simularea pe catrculator nu riclica rn:r.re sint aplicate destul de rar.
probleme (se lucreazi cu ,,structuri de liste").
Modelele complexe de simulare reprezinti imitalii destul
de apropiate de realitate ale unor sisteme originale, dar
* Liniaritate : relatia dintre intririle 9i ie;irile unui sistem pot fi
actualmente ar fi inc5. prematur si a;teptdm de 1a ele ris- cxprimate prin ecuatii liniare.
110 111
}TOTE $I TRIMITERI S. Cochran, La pr,Juisiott ir longr'te lcrme 'far lti m{thode Delphi, Paris,
1972.
1. I.V. Bestusev-Lada, Ohno u bwdtt,;cee, XIoskva, 1970. t4. T.J. Gortlon, O. Helmer, Report cn Long-Ratt.ge I'ore castirtg Stu'dy,
Rapp. P. - 2982, Tlie RAND Corp., Santa l{onica, Cali{., sept. 1964.
2. E. Jantsch, La priuision techtt,ologique, O.C.D.E., paris, 1967.
3. H. Kahn, ,,World Futures", in 15. I{. Klages, .,Gurachten zurn Thema Brair.rstorming, Delphi I und Delphi
si urm. Sciet2ces Journal, X (1967), p. 113 II", in Melkodt:tl" ztn' Pviovittitsbestimmu'ttg iittterhalb der Staatsaufgaben
orz, a,llern int .F or schttn g s- tttt tl Ett'twichltnt. g sber dclt, ZBZ-Tlericht 197 0'
4. F.L. Polak, Prognostics, Elsevier p.C., Amsterdam, Lon<lon, Nerv Berlin, 1970, Teil 2, p. 30 ;i urm.
Yorlr, 1971, p. 380 ;i oufrmS.ta-ti,sPticrso,bWabilieliyti,ti,Naeqwa cum le-a definit L.J i6. Cf. Ch. E. Osgood, St. Umpleby ,,Erforschung der Zukunft rnit Hilfe
york, 1954. ron Computer", iir R" Jungk (ed), .t\'Ienschett im Jahr 2000, Frank{urt
Savage, Fou.ndations am llairr, 1969. ir. 12 i si urm.
-5. E. Gehmacher, Method.eto d,ey PrognosljA, Rombach, Freiburg, 197 1, t1 Ci{rele in parantezS. reprezintS, perioada plobabili, iar cele cursiv.:
p. 22*23. * anul median probabil al realizirii.
6. Un inventar a1 acestora, la H. Kaufman, J.L. Grobrillol, La pr|uision l8 E. Gehrnacher, op. cit., p.64-77.
dcorootnique d, court term.e, D:unod, Paris, i968; aparatul mai sofisticat,
Ia R. Ayres, Technological Forecastitt,g anrl Lott.g-Range PIanning, t9 La o formui5. asemintitoare ajunge si G.K. Zipf (1946' 1947' 1949).
I{cGrorv-Hi11, Nerv York etc., 1969.
l0 A se -zedea lucrarea noastri,, Ciberneticd, cltnaattu'e, attittne (1966),
7. in mod special, R. Ayres (op. cit., p. 81;i urm.) insistS. asupra faptului Bucuresti, 1969, p. 19 1 9i urm. precum $i ,,An Operati.onal Demarca-
cd, ,,solufiile noi" ccrespund st5,rilor viitoare ale unui sistem dinamic. tion of the Field. of Epistenrology, Logic- ancl l{cthodi,logy oI thc
Scienc-"', in Dia,lcctica, 197 1.
8. L'attitwde prospectiue.face d, I'aaemiy et Ia constyttction d.es.fttturs possi-
zt in aceasti privinfii, sc poate recurge la o scari noninalf (temperaturi
b/es, iunie 1974, G.E.P. TH-CSF si L. G6rardin, Cotmrnunication et plicuti, nepl5,cuti,), ordinal:1, sau de rang (mai cald, mai rcce), c1e uni-
cotmmwmicatiqwe dans la uille tnoyenne xers 1990, no.r. 1974, G.E.P. tifi sau interrale (scara Celsius, Fahrenheit, It6aumur) sau rafionalA
(temperaturile absolute in rapolt cu zero absolut '_- 273' Celsius)'
TH-CSF.
9. $inotarea fiecirui parametru se simplifici. De piJdi, AtBrCt: IIl,
AyB2C2: 122, AFzCt: l2l etc., etc.
10. Ch. H. Clark, Braimstorming (trad. germ), Xliinchen, 1967; Ii.P.F. Dupir E. Jantsch, of . cii , p. 192 9i urm.
Crawford, Tlre Techniqwes of Creatite Thitlhing, Nerv York, 1954; Ibidem, p. 20 1.
A. Newell, J.C. Shaw, H.A. Simon, ,,The Process of Creative Thinking" R. Brech, Britain 7984; LInileuer's Forecast - An. Exl:t:vintettt in Ilte
Ilconomic History of The I:u,ture, London, 1963.
in H.F. Gruber, G. Terell, M. Wertheimer (eds), Cyeatiue Thinki.ns, t5 Pentru detalii tehnice, lI. Siletchi, L. Curta' Modeltu'ea ntatetttaticd ct
1962; A.F. Osborn, Applied Immagination, Nerv York, i953; IV.J.J. fraceselor sociale, Fd.it. Academiei R.S. RomAnia. Bucure;ti, 1972,
Gordon, Synectics, Nerv York, 196 1; etc.
p. 48 Ei urm.
t 11. ,,l\[etoda grupului de discufie", ,,metoda de creativitate operafionaii",
,,superviziunea simulate" etc. J6 C.W. Churchrnan, R.L. Ackcff, E.L. Arnoff, Introdu,ctiott to Opetatiotts
Restavch, Ne*' York, 1952.
12. A. Newell, J.C. Sharv, H.A. Simon, op. cit., p 66. - Trebuie menfionat
cd unii autori includ printre metodele de stlmulare a creativitd.tii in E. Jantsch, op. cit., P. 2{4 9i urrn.
gisilea unor noi linii'de dezvoltare gi pe aceea de sert,sitiuity train.i.ltg
{ (T-group, laboralory training), o tehnicS. de d.epi;ire a inhibifiilor. Costul elaboririi inifiale a sistemului PATTERN se evaiueaz5. la
200000-300000 dolari (1963), iar la alcituirea sa au participat 20
13. N. Dalkey, O. Helmer, ,,An )ixperimental Application o{ the Delphi cie experfi, care au lucrat timp de gase luni de zile.
I Nlethod to the Use of Experts", in Managemeni Stience, IX (196J), nletoda grafului sau arborelui de pertinenfi, pune in 1umin5. etapele
p. 458*46'l ; O. Helmer, ,,Analysisof the Future. The Delphi-n{ethod",
in J.R. Bright (cd), Technological Forecasti.tzg Jor Imdustry ancl Gotuern- ralionale ale unei evolufii. Arborele de pertinenld (a se vedea, IlI. Si-
tnemt,New York-Jersey, 1968, p. 116 9i urm.; N. Dalkev, B. B-rox'n, lelchi, ,,Arbori de pertinenli 9i arbori de precizie in prognoza militarir.",
112 113
in Prognoza ;i conJlictele, Edit. militar6,, Bucure;ti, 1974, p, 233) repre- 5
zinti ,,irnportanfa gi ponderile sub aspectul scopului, misiunii, sarcinii, O METODOLOGIE DIALFCTICA
dependenlelor dintre sistem 9i subsistemeie care-l alci,tuiesc, a facto- DE STUDIERE A VIITOR.ULUI
rilor de mediu, structurali, gtiinlifici, tehnotogici etc. ai unui proces
v.iitor, aflati 1a diferite nivele ale structurii ierarhice, iar aceste ponderi
se stabilesc in valori numerice". Pertinenla este mi.sura aplicabilitifii
uneisolulii la o trebuintS,, nevoie, cerere. De reguld, un arbore de decizie
cuprinde mai multe nivele:
Nivel
A JcoPuri
B 0biechve
rferen/uo/ ,rarcrnrJ
D l,/elode
E ,ltsleme Prin,,metodologie a cunoasterii ;tiinfifice" in{elegem:
;cntiiooannatV((afiABoorr-))reemm,gptpeipurtdroaaroleeirctlgileoftauiirnrccacgaridmaue,er,n;m-tpeegfieoririan/;itlsnoiolleadicsrfuai.iiarpecerdsiimiitfleariedceacaetta;oeuricegdnfeoieroesldeloaoteog-s;rtriueraidneld;riefleoeea"crlmsuoadtnpaacroeeelbiaepsri;lat,ttioteleforiroiemirsdnme;eetrtiuioie(naAlda{oc)eitrhf,idiiciozinnl-i'
F ,fubtkleme
b t/ement'e fuoal/ooc/e
Fig. 24
30. R. Ayres, Techn,ological Forecasting..., p. 168 ;i urm. limbaj (de obicei specializat) de comunicare umane. Opera-
J .I.. J. Durand, A Ncw Method f or Cotrstructing Scettarii, III World Future liile amintite sint condilionate intre ele (ordinea sau succe-
siunea lor nefiind indiferenta) , f.inalizate (urmiiresc un scop)
Research Conference, Bucuregti, 1972. in vederea constituirii unui sistem consistent de enunluri
;rderrirate (sau considerate ca atare) care reprocluce, sub forma
Costul punerii la punct a modelului unui sistem socio-economic pe urlui model ideal (mintal), avind un grad de adecvare, res-
scard. mare variaz| intre 25 000 9i 2 500 000 dolari (dup5. .|antsch; i)cc'ftoivtadlietacteoangmrueetondtei ldoer taeprmliciantaet,inunve,,doerirgeianaol"b. linerii unui
evalrrare din 1q67). r('zultat cognitiv sau a atingerii unui scop cognitiv anumit
(o cantitate determinati de informafie, interpretati drept
33. St. Harbordt, Compzttersimwlation in den SozialruissenschaJ ten, Reinbectri, irrnostinti ader.'ilata) formeazi un sistem de metode. in
1974, I, p. 31 9i ulm. ,:rrirul unui sistem de metode de cunoa;tere, fiecirei metode
34. G.H. Orcutt, M. Greenberger, J. Korbel, A. Rivlin, Microan,alysis oJ
Soaioecomomic Systems: A Simulatioyr Study, Nerv York, Evanston,
London, 1961.
J.W. Forrester, op. cil., passim.
rr) parte i se poate atribui o a(tloare epistemicd determinati
lr,licacitate cognitive) ;i in legituri
cu aceasta o anumiti
,'t r loqre ;i funclie metodologicd..
Itegulile de formare a unui sistem de metode reprezinti
l,rincip;ti,le sale. in raport cu valoarea epistemicl ;i valoarea,
r , sl)cCtiv funclia metodologici a fiecirei metode, principiile
115
stabilesc ordinea specifici a acestora pentru fiecare situalie Este insa vorba de modele-aselnene& ce prezinta wnele pto-
epistemica (de cunoastere ;tiinfifici) dati.
Factorii informalionali aplicarea unui prietifi comune cu sistemul (obiectul) original,. dar nu.de
care conditioneazi it ncod,el adeudrat, in acelagi stime pcaarancatleorgiz;eiaozmd oplorgincuaceolr'eigaip-t.
sistem sint: (a) informafii despre nitura iralul. Un model adevirat
de metode ; (b) informa{ii ,,obiec- rdmeloeleaeolacmdtreleaeiilndn.asteOnfaocarr,lolmintmsiscaiseterrtteueo)cimdraee;uil,eolaurtciiouguetnoirnxedoainarslttutmSeil ,oud(dpfenSerlicpenei-r-naleedasvmecizaemeiebuneasnnt teccrcaaoi,rcrepleinpeeslrnpredturz;euini-nzffaaitieitcocumtranoroirijenir-i
tului" cunoa;terii (ontologia acestuia) despre
scopul sau obiectul epistemic (ce anume scop urmire;te
procesul cunoasterii ;tiinlifice) ; (c) informafii despre stra-
tegia sau programul de cercetare, principiile ;ui rmmeitro;d(edle) alese,
impreuna cu ordinea apliclrii acestora- din
infor-
mfioanfaiitede_Iaspre(cd)e, sinfac;luursariveadepsropgreraamtiunlguei resaausacosptrualtueig-uierimmireitn.-
rnodele adevirate. Firegte, nu dispunem de o metodi de
elaborare a unui modei adevirat aI viitorului' De aceea,
In conformitate cu definitia dati studierii r.iitorului (in o apropiere asirnptotici cle rnodelul adevirat se real'izeazi
cap.- 3), metodologia acestuia \/a reprezenta, de fapt, o rne- ptii titaUzarea clialecticd tt' noetodelor ce
todologie gti.inli.ficd de elaborare & ltnoy modele (straiegice) de unor modele 9i a
{ormeazir amintitele sisteme de metode.
creare & ai,itoru,lui de ciitre un swbiect istoric colectia determi-
Integrarea metodelor ;i a rezultatelor apliclrii. acestora
n at. primi (a creare a viitorului) nu inseamni
numit modJlelor respective de
intr-o aproximalie, am propus o depisire a ceea o simpli insuvcare sav &gregare.
ce ,,ctiza studierii viitorului", printre Integrarea acea.sta este, de fapt, o totalizare dialectici
a fost altele,
;i prin promovarea procesului de eiaborare a unor sistente
de metode de studiere a viitorulu,i2, in care metodele si teh- in care" ,,ne-adeverul" unora sau^ altora ldaingtisreiremae,t,oaddcev-i;-i
nicile proliferate intr-un numir mare, dar folosite, de'obicei, acestora, ci
modele ttu duce la excluderea
rului" care consti in totalitatea sau intr-o totalitate de me-
numai izolat, s\ fie integrate in funclie de valoarea lor epis-
temici ;i metodologici. tode gi modele.
{Jn asemenea demers nu este deloc u;or, presupunind un Pentru o asemenea integrare nu se poate stabili un algo-
travaliu meticulos. Acesta debuteazi, bineinteles, cu stabi-
lirea domeniului de evenimente pentru care o metodi sau ritm analitic, ci, intotdeaulna, intervin criterii de conlimrt
alta poate fi validati3. Odatd determinati aria de validitate (intensionalej: ct'iterii impuse (/) de caracteristicile ontolo-
gice ale obiectului cercetlrii, Qi cl,e obiectivele epistemice
a acesteia, urmeazi precizarea r.alorii gi a funcliei sale meto- r;vniioit(d.oi?ner)uldemlelueoio,ocbdlbieetacinvrtiiuvdienteelfens,tg,pnlrsmuargeeomtaofadelteoircliree.mn;ioedrceeozlunuldltuaacdteeelveIaaarampt olaidclei-rlceiirem1a-oral{rt,
dologicea in cadrul sistemului de metode creat in veclerea a,IJiepncroa-irtn'eiuammteoitdd, eeml oucdnoerelt"sio-p.udu"rnf-"z-ia"todnre"avsei)rs.aizteDadezedcr,eirtgeouslp5ae,ncfwiteinvcca',i'rtsdcpummnecettooceddviiag;"ii
realizarii unui program sau a unei strategii de cercetare.
Integrarea metodelor intr-un sisterrr sau elaborarea unei
strategii de cercetare in perspectiva unei abordlri integrative
(integrati,ae
tinuare. approaclt - J. McHale)5 necesiti precizlri in con-
DacL admitem inlelegerea metodelor de previziune asa ,lcspre obiect (original), dar apropierea de acesta (construt-
r ca unor modele din ce in ce mai adcvaratc) sc realtzeaza
cum s-a ardtat in cap. 4, atunci devine clar ca fiecare din prin integrarea metodelor in sisteme din ce in ce mai com-
l*rtlreuxcetu(';iai"tme.aDi efl;ei,xicbleileoc),impdreactiur,mnu;ioaprmezoednetleimlorinintr-omufollrimmii
ele reprezinti un anumit procedeu de siwt.pl,i,ficare, o abstrac- in partc con-
tizare izolatoare care sesizeazi numai un aspect cleterminat liguroasi, integrarea unor modele disparate u-n
demers dupi
al obiectului, prin eliminarea ceiorlalte. Pe cit de eficace grluente, in parte incongruente - constituie
' uln Urmeaze:7
este acest demers pentru descrierea unei laturi sau a alteia,
Fie Mr, M2,...,M' diferite modele, atunci:
pe atit de impropriu va fi pentru sesizarea complexitifii.
Cu ajutorul fiecireia dintre metodele studierii viitorului
putem construi un anu,,ne modelt de creare a viitorului.
116 t77
,llabi/rm regu/i de lroducere ffecluam ano/r'zo .ri in lreprelareo
semonlr:co' .ti crihco ideoto'q;c,; a "&,la
o Ut, . . ,Un inlrun /imba1
{ ,fe inlerpreleazd in lerment
6s7na2 =- nelo/rmbo1
operofronoh'rezu/lo/u/
= /ola//lolet
\
mode/e/cr
ex is len le ' ,fe ,r/obi/e.rle grodu/ de
definile in,lll rnt erlinenlti o u{t/"14
te lrontformdJAU in/r-un A,
o/ unei noi /o/al/dli de mode/e
u;/r/, /'r/o
/denlifi cdm rn vonanli lolo/rftili
{u,/,1//,I/2ft/t, .' . ,uriu}
rl./elomode/u/ @l// tlabi/rm regu/t de lroducere
Fig. 25
ccmun o/ 4, ,4,
119
118
De {apt, r'aloare?. metodologici a demersului de mai sus 'lipui de Clasa de Probleme Metode (si tehlici) Exemple
seesmteacntoicned, ilaiodnicaitiadreapaocrutriraitiellaeaca(1ra)catenraislitziceiile;ionintotelorgpicreetiarliei episte- de previziunc
obiectului, (Z) a analizei (criticii) ideologice ;i (3) a episto- mologie
bincr-de{ini1c, simu lare, tnodelare simulare pe slste-
mologiei presupuse. Examinind metodele de previziune (cap. Leibniz analitice me elcctronicc, de
analize dc core transport, o intre-
.1), am subiiniat ci unele sint apte, de pildd, si sesizeze sta-
bilitatea, continuitatea, altele, dimpotrivd, discontinuitatea. latie prindere etc.
Primelor li se asociaza o ontologie a continuitalii, adicd me-
toda presupune ci aobdiieccatuml eetosdtaabpil,leuslutipmuenleorc-d o ontologie
a discontinuitilii, obiectui se analize rcgresive, plr:-rizittltea unor
afld in continua transformare. Aceste presupurleri depind rlez-roitiiri tehnice
metoda DelPhi
desigur de datele cle care dispunetr despre obiect, dar o (consens), extraPo- specifice
larea tendinfelor'
analizi ideologici dezvaluie ci in alegerea unei ontologii sau
a alteia pot interveni si interese sociale (de clasa, de grup).
rleJinirea si evalua-
Ca atare, critica ideologici poate invalida ;i ea opliunea prevlzrunea nor-
pentru o anumiti metodd in perspectiva altor interese so- mativir, jocuri stra rea alternativelor
ciale decit cele avute in vedere. in sfir;it, in cazul fiecarei tegice, analize
metode se poate stabili ci se bazeazl pe o anumiti conceplie <lisponibile Pcntru
cost-beneficiu, atingercet uriut
scenarii, metoda
obiect iz
morfologicir
epistcmologici, in!elegind cunoasterea ;tiin!ifici ;i rneto-
dologia sa intr-un anumit fe1. Acest aspect din urml, im- prost-definite, metoda DelPhi elaborat ea unei al-
portanla epistemologiei alese, a fost lamurit, de curind, de (clecizie), sistemc tcrnati're ce riePA-
obiective cc se seste pc cele oPuse
C.IYest Churchman care a aritat pe exemplul a cinci episte- opun intre ele, organizate de clez-
rationament sin- batere
mologii (Leibniz, Loche, Kant, Hegel, Singer) ci elecorespund
tetic, intuitiv
Ia tot atitea tipari de problewe de cuuoasteres si de rezoluare prost-definite, gilsirea unei meto-
a acestora. Fiecare din aceste epistemologiipoate oferi principii obiective neclare, doloqii dc Prcvl-
corelatii multidis-
de rezolvare (cliiar computerizata) de probleme tlttr-un anttmr't ciplinare zirrnc adeclatir unel
probletnc particu-
donceniu, si, ca atare, ofer.1 o bazi pentru un prosram co- lare
respunziLtor de simulare pe calculator a solulionirii acelei
anume clase de probleme. I.I. Mitroff ;i M. Turoff au exa-
'1,C,llirhcisuetrecmmhemonlaolnigoninc:carittae;,'si tcMuediatiriloohferf-gTaesuliuaropnarfaf- ;i cea singeriana.* At]l
minat previziunea tehnologica din perspectiva acestor cinci q i,e;irc ciin.
intuiesc- cnza
epistemologiie. Rezultatele acestor investigafii au permis pu-
viitorurlui irttr-o epistemo'
nerea in evidenta a unor relalii intrc. tipul de epistemolo- nu discu tri m dac z-r int erpretarea dialec tic ii
I,'t t i e di ak cli c d. Aici
gie, clasa de probleme la care se referi acesta, metoda cie ei, este satisficitoare sau nu' Semnifi-
I'iiqeiiene, datl cle
previziune corespunzitoare. t,Ltiv gi important este ci, prin iogica interna a dezvoltirii
Nu este greu de constatat ci. majoritatea metodelor de .trrdiilor as,tp.u viitorului, s-a maturizat convingerea cu pri-
previziune este tributarir unor pozilii episternologice unila- vire la diateiticitatea procesttlui de abordare prospectiv'i'
cttiecerisaptleeot-(rfailitaiaondntuaiesliensetei)n,t-ra-doLeecfiobvanrmitze,idssaoiuamrepmreiipz;iorilirs,dStee"rf-iiinuiLtneoocarknepa,roloibtrilicec.mrOei- O meritorie incer&re de operalionalizate a unei metodo-
atenfie deosebiti. meriti ultimele <loui pozilii episternoio- Iogii dialectice in cercetarea prospectivir o constituie concep-
720 * Filosofia lui ch. singer este o combinalie a pragmatismului 9i hege'
lr;r.rrismului.
72I
mddlieaaertloaeedlaaoBbluooccgraouietmrSep.;ptdeil,eenvxtcriizuotiinlfeisdictustgi"vdlosuiciilriaaedlsaeeu.uplAanrcaoeCrvaecisinttioatirruoculorliuignnii-tnse;atriinleiadnfediozecnvooaanblltsoirctriil--ie li \ietodologia, epistemologia ;i ontologia prin care poate
ctiunoinresaatrbuuoienrdsecai rtenmeataoudinomeloig"uilipterdoebmnleuommdeeitilesaai-muepuraeltzimeunotnidnuedliddyoi,ipmedres.epnsecicuht,iiasseecr.
diferite. Deschise intre ele, aceste-rnodele rnuitipte pot rlcpS;it reductionismul se constituie pe ltaza principiiLor
y{fiiian.dltxP:stataaesslcutf^olesnllarsooutitdcpinoraintsrotiliirnainiuln:icodopnirtveimecrilzigaaernentreeatosgiaoraulodgduiielvuieitrldgiaeetincptteeicr,teinpem.rnia{rtarei.-- I)upi.
Ii;rtrccticii materialist-istorice. teoria scui rrnneatordeoielo;igtia;i din cele
studiilor
,prrsc pinri, aculn, criza in
:rsupt-a viitorului se datore;te indeosebi preten{iilor exclusi-
visic de u retlttt'c metodologia la una sau la citeva mctode.
( )r , irbordarea tiiaiectici -- sple care s-au ficut primii pa;i
t Or-rsti in recunoasterea:
,lcio{ar );i\'atelihdnitiSci{lioir;iexvisatelonrtcii; metodologice lintitalc a meto-
ilr) r"rccesititii de a opcra cu sisteme clc metodc ftexibilc,
r<ia(p<t-:)Lnbailetucraiirainct:rticnrsisctcicidloiar leocnttiocclogaicdcoamieenoibuileuci tucxlupilo; rat de
apdrad(_i-.ucs;roiaetcome((p(.lc(aalvIIIeioVm4)IIoi)pnmiaei)dteiiosiuplennrostrelltefinoetuelecaopinmrlloueebrumotlnxegoioisrliioeinlnsegriodabrtetaiaeageee;iartlalrnieieie,log,todareiindieaern;eteaopcofaipdpeebllnioitelsenoeieiengettdpngfedciceiieemsiinetnennutrneoiefds(lletmiuliaiendoitiioiigidontmvnsliiomieieicteigupc;tdaetitoidoeeoestnriiintdr.iiuelmaudeolmallluireo{dotiipinraieloiucsi;prtgeiuonadaiapecmJ;eloirit-"uaootrtseldbecolten,iurapci.eliccrl,cetiea-lloztliiicloinlavlriioerituecb-ecr)li'rvllulreci.icat;iiniatasrt6tic)ucl,eia-,r--; s1 rr tliile asupra viitorului, clialecticitate ce detcrmina manife.-s-
1;rr('it stocastici. a evenirnentelor inscrise in cimpul viitori-
lor
irosibili. din urmi
privin!:r, s-au facut progrese re-
in accastir
rrritrcabilc. Problemela sociale globale a ciror rczolvarc este
I'r<ritrctatit, prognozati sau pianificatit nu.fac parte din clasa
f>t,oltlcm,elor bine-defiriltelo, cr,.m pretindcau conceptiilc re-
r lrrctioniste, analitice. Ele sint probleme ,,picitoase" (it'ich,ed
;rrli<tir" ,,prost-definite" din punct de .u'ederc anaLtic, ccea ),
ce
ir)scamni c:I:
- asemenea problcme nu all o formulare definitivi, ci
z.icdA"cienstserendsuulc{inionciasrme -Heegechl, ivEanlegenlts csuauo abordare ,,metafi-
Lenin folosesc ttr,- sc rclorrnulcazi necontenit ;
nrenul -exaisreti citeva teze de bazil: irrtr--unnucoaultlexot reguk-L de delimitare, cici se afli cuprinse
o metod;i, una singuri; circulari, de
(l) social guvcrnat cle cauzalitate
(2) existi ttn model, unul singur;
lilr <'ibgrnetic ; in unci
s.ing(3u)r.i_;existi o modalitate de cunoaqtere rafionali., lrna
-- soluliile nLr se sLlpun exclusivitate rafionali-
l;r1i logice (formale: adevirat, fals), ci;i uneia pragmatice (in
(4) viit-orul tlebuie si fie ca un obiect (lucru) spre a rl;.rilrrcr--aatinssaooullduueat{iictxiliieis:; ntbiuionpepo,trrofaibuai) m;uilntiamteir
;i nemijlocitir pentru tes-
putea vorbi despre el cu sens. ;i nici c5.utate prin metoda
Am respins pini acum aceste teze, aritind cd:
(l') nu existd o metodi, una singurl , ci o tnullime stntc- ,,ilr('crcarc ;i eroare" ; au o
aserrenea probleme nu mulfime de solutii, ce
Ittratd de metodc (sislcme dc metode) ; -
s.ing(2ur') existi fi descrisi exhaustiv;
o mulfime structurati de modele, ;i nu un lroirte
model
pcrtinent : (rrn--or)eoalreilcteaeupprcoroabblrealmecmtee.iri de unicitate;
de
s.ire((a43''i))nvmteiiogtodraarultiitlaanteuatuectulserteocuronmboiaeestcottedureaelloa(rdnceuucnveoastatei;ctceoarniisu;ttniiininofibffiicoelecot;-, acest fel es.te ;i simptomul unei
l)epl;irea problematicii de crizi a fost ;i cste ciutatir
u_n lucru),- ci.este un_proiect de crealie sociall irt rthortlayeo sistern'icd. Aceasta cu atit mai mult cu cit orien-
complexf, in-
fiptuit prin intermediul acliunii umane. l;rrt'a studiilor asupra viitorului spre problemele de proiecfie,
122 t23
prognoze si planificare sociali globali a dezviluit necesitatea steisgtermiriei loorrizfionnatlaizleatae (pttrposiae ) constl in necesitatea in-
plattificirii pe scara intregului
gisirii unui instrument de integrare a previziunilor secto- S1S-
ria1e, iar teoria sistemelor, analiza .r.i proiectarea de sisteme,
cu un cuvint abordarea sistemici se oferea de Ia sine in tem.
aceast[ privin!5. Se impune insi o precizare esenliali fa![ Planificarea , in faza veche, se desfd;ura in cadrul unui
de amatorii de apiicalii naiv-simpliste gi gribite ale teoriei orizont de timp consid.erat pe termen.sctrrt .-si se referea la
sistemelor in domcniul social. Anume, dupi ,,prima genera- schimbarea unora din variabilele unui sistein
lie de teorii ale sistemelor", caracterizate prin amintitele clat ; in {aza
tendinle reduclioniste ;i prin predominarea modelelor di:- piiretdraonmsfionrimvaizrieuanesaistp-eemtuelrumi einnsulu;ni,gn,uianrupmlaaniifaicaurneoar
terministe in sens matematic, astizi ne afllm in perioada a doua,
celei ,,cle-a doua generafii", ce se distinge prin efortul de a ori'este
icnr:deeaousnebfiorreminatleisrmpremtaarteeamatetiocriaedi escisvteamt perloorceinseltoerrmsoecniaiile,,1-o- i'a.iatile'ptivite separat, ci a structurii sale1S'
gicii vag-ului" (fwzzy logic)1r gi preferi modelele probabi- Frognoza si planificarea, in acest s,ens' nu urmiresc in
iistice. in aceeasi direclie au evoluat si dezbaterile metodo- ,p.ir*innicaipcilre*s"tettre!itat"tv"auriasbtrilu.'lcotrursiai lsei'sctei rsncuhluimi , h(iinrvi aarlieans{tartt)c' t, uport1tl
logice in studiile asupra viitorului. lsadisetsezpmi'oourliltruieriaiirelaascpcceereclestirtvae,triecea(ecaparncotb"itlaed-mteiv.tedel)ormrdiii-rnreciezoiPnlveambl9ioleld-
Reducerea'
Necesitatea unei noi perspective sistemice asupm prog-
,,r"r, to.rg
nozei ;i planificarii fusese recunoscuti inca in 1968 prin cu- in- c"cl.ui
noscuta ,,declaralie de la Bellagio"l2 care prevedea: inevitabil introducere. o}or noi factori de perturbare (cri-
zbai)r.iiP,roagndoezzal';oiltpirlaiin. ificarea se face de lapt in ''"ederea schim-
(a) Cimpul planificirii trebuie si cuprindi formularea rnirPiir)og-pnto"ztoapsiti.tp"tacniificsaisreteaminul schimbarii (transfor-
vederea este autoorganizator
rtnor politici (strategii) cu diferite variante, examinalea , arra- in acest caz, nu
social
liza ;i stabilirea expiiciti a valorilor ;i normelor.presupuse pe termen lung,
i;ni saeuatmosntiaibniisiziastotarg; nsatraeb, iloitastteaarcssisttaelmiounlauri,i
de acestea. t:i capacitatea sistemului de a-;i inor-a struct-ttra cu rcslrrse
(b) Planificarea trebuie si faci faf[ situaliilor noi ;i si t'tro't',rii. timp cu integrarea orizontali a plani{icirii,
imagineze institutii noi; simularea pe computere ldrge;te
in mod considerabil capacitilile noastre in acest do- in acela;i
;<;rircr-rcpaelajnunttuiofiercuaalrr'iiic,itoeanccectseiivpt&itnutedlcuiliondateelegsrnidsivrtieei mlpu,ericleevaairetdir'caenr-lttari'ic,a,edoapurloaegnfsaoiszzteei"i-
meniu- ,nuiui. Probtrema cheie a acestui aspect o constituie dentacra'
tizqrea, realizarea planificirii participative, de 1a ,,1';azh" '
(c) Spre a asigura o fundamentare ;i o aplicare mai bunir ,,b-aza a doua a planificarii" sau ,,planificalea nouil-"
se puile in lurninir opliuniie
a planificirii, trebuie promovati experimentarea sociali, rea- caractcrizeazra prrn efortul de a
ce stau Ia 1>aza oricirei decizii privind
lizatl institulional, cu grija ;i responsabilitate. ;i criteriile de valoare
(d) Arta de a planifica trebuie infeleasa ca o raportare via{a sociali. renunla la achiziliile metodologiei ;i
Fara a
la consecinlele ce rezult5. din planificare, indeosebi Ia urmi-
rile pe care le au asupra indivizilor deciziile ;i acfiuniie I chnologiei planificlrii ;tiinfifice-tehnice ;i econonlice' aces-
inflptuite in cadrul sistemelor sociale. Planificarea trebuie,
arcadar, siL se efectueze mergind, pe cit posibil, pini Ia bazA", lca se aplici asupra domeniului social si, indeosebi, asupra
spre a permite w m,axitnum, de participare atit in planificare
ca atare, cit ;i in aplicarea ei. I rcbuin!elor individuluila.
(e) Planificirile si fie ficute simultan, pe di{erite nive- Dupi curn s-a vi.zut, soiuliile teoretice ;i metodologice in
luri ;i 'inte.grate intre ele. Ideea de bazA. pentru planificarea
l'':"rdaebro"r^daadreeapsl;isirtieicmriiczle. istudiilorasuprar'iitoruluifacapel
a1q)a/1
125
Am ar;'rtat si subliniem inc.1 o dati ca e'ste \-orba cle' tro-
prieileacsuismte,mcei loarcccslete,a,gnL.unepraottiainacledpoiuinai",sppcuratinntdclcavleagnasrr-ii,'
rlt' 0 ,rociefole :
rit. trn cvu.rt- ,stilem
ele dccit prin rclcvarea nu numai a analogiilor, dar ;i ir dis-
analogiiXor dintrc tcoria abstractii a sisternclor gi cca a sistr'-
melor socialc. locmai ace.ste di-sanalogii clclinesc st',,i.ficttl
sistent,clor sociitlc.
lJar lnai intii o precizare ctl r'aloare prinr.'iJri-
a la.
Societartilc LlmalrLr sint multimt slrttctttrtt.tc dc inLliviz.i, :l I
grupe sociale, dc activitili conflictual-coopcrative cit'. lilt'
se comportir ctt si cuni ar fi sistenrc (clcci, actionrazi .)r r.(.-r( - I Prorec/e deocltune 1
iiont'aza cli un tot), ,,ciementele" componente se alliL in rc-
latii de inter-depcnclcn!:r, sint structuratc pe nivelc, crr(' A Ce creure u Y,)/ora/ut I
sint ierarhic co- si -supra-ordonatc intre clc etc. I)r t,r1;1, I te''l'u o 'toc'e/ole I
insi., socictalllc nu, siut sr:steme, in sensul strict in ciri{.r s(,
defincsc ac-estea in tcoria rnaten-iaticir a sisteneLor, in linlr- Fig. 2{i
i,ltttlizat al societililor. Proccsul cste redat scilematic
rrr {ig. 26.
liza si proiectarc (dcsign) de sistcmc, cleoarece intertlepcn- tliferitele blocuri postul:im procese de instruire
iirtr" prin care modelul abstract corectat
dentcle nu numai cir nu sint ;i, in majoritatea cazurilor', este mereu
nici nu pot fi cantificate-la nivelulpracticii socialeactrralr. (invitare)
l"it.ti! he eficienfa 9i ineficienla sa constatate'
;i prcviziirilc-,clar nu sint ;i, o bunir perioadl de timp, nici ',r Aceastischemlsimplificatoarenecesitirexplicaliiin
nu vor ptitca fi dcfinitc e\act. I)c aceca, socictililc (;i nlaio-
ritatca sulr-unitiLlilor lor) pot ii nurnite cloar mt:ttt-fol"t1 sis- r on-ll.ienurualrtea.tele cunoasterii ;tiinfificc carc operea-
teme, fiincl, c1c fapt, t:",,:asi-sistune . Un clrr.sr-sisft'lz. t-.!t' Lur
,,, ." -.o"l"pt..rctleam"erssiusrtielomr in domeniul social cvasi-sistemic
c:omplex structurat cu cornportament sistcniic la cart l-t'LL- r ,j"t ol" inteiprctate critic ; iar aceasta interprctare criticri
liile relativ invariantc alc intrcgului pot f i pcrccptrt,-' ;i r lzitli in diitecticizarea (tborddvii sistcmict'
clc,scrir;e cmpiric, fira s5. fic clcfinite in termcnii tcoriei sislr'- i.li,iii't)'.ti),,Iiil;i,x},;'iitai-i.t;imtii'-.ut;nin';n;r.tiianir"G,ldriirer.tcionnIrligaa,cetlioialt5sntti,ennlaic''ntatreiuactittdtciln,idoacipis(leseeccirmstaiitcefeiidnnimleg,oia,ctdp.areose,zsmzfil{eeuaiehirioe-pscl;eeuut-esis'crt'vaas/aorla)iemurfneoimeofrbdaesezmeazirn"nuv'iatrali---i
rnelor; din accast:i c:ruzi, ac{iunilc ,si interactiunile i'alrtt -
tcristice pot fi inciicate, dar nu sint mirsurabilc pini ctrrrl
ccrcctarea nu poate stalrrli 1t'gitirtile intr-o rnanier'L suficii,rlt lrrrnili c* rezultaiclcdemcrsurilor noastre sintetice si anali-
ii,,' E. se misci dc la o perspcctivir Ia alta' cle la un punct
cle clari pcntru ca rela{iilc rlintrc ac{iuni sau interactiurri ,i. vcdere ta aitul; nicicincl satisficutir ;i niciodati completir'
;i efcctele lor sit poati f i forrnulate in termeni nri ir- l'.;r lnsistii ci nici o totalizare l1u este
incheiatii' nici un cu-
nlatici.
Aceastit precizare nu implicir, nicidecum, abandonart,:r
abordirii sistemice. Conceptul dc ,,sistcm" cste fundamr:ntirl VinL nu este ultimul, nici o sintezf, nu este vreodati completir
nici o daenaablisztirauclttiizmarae".Iaincfaerleegnien-damasrtefefiedriita'leinctisccithaetemaa
in ginciirea ;tiinfificir modcrni. Nici studiile asupra viito- i
nivelul
rrilui t.tu se pot lip.si de ei. Ietorlologic insa nu putem trct't, l:r
1r l',,,'zr'conntatitnZurtinl fig. 26 observim, asadar, urrnetoarele procese
cu r.r:clerea c'a re alittttctt sociald se slyuctttycazti in cz,asr.-.sl.s-
It:nla ii, dc aceea, conceptul de sistem reprezirrti un riiiitl
726 t27
r hiar daci in stadiul actual al cercetirilor construirea unor
rnodele exacte, pertinente gi operalionale de sisteme sociale
O sintezd (err-r- Imaginea sin- ;loblanlecperleebzirnataindtriofidcuucletirfei
Tran s{ornare '1'ranslormarc considerabilelo. la lucrarea
piricir) : ima- tetici (teore-
tici) a socie- (1857), proiectatl
ginea glcbaiS tirfii definiti. ()onlribulii la critica econom,iei politice (1859), K. Marx arati
in termeni tleosebirea fundamentali dintre conceperea societa{ii ca sim-
clespre socic- analitici: ca
tate, ca tota- ltr'rrsoltiem,m,riPaeuaaplrfleiom;liijetucicosdin,tecscroeuiat,mpscoeeupnuipinlr(ace,el,mipaaio,sppeiculae-larrefesieace"rl)ebia,a;idzMeaccaagir,ixsdsis-eutebpmciielu.dctlucileneinaetrcecoe--
sistem
li tate
Tratarea ima- Critica rczul- l\,Iodele de cre- Critica rcali- gLrlui pioces de producfie sociala. Dar, la o examinareatenti,
ginii sintetice zabilititii 9i
tal erlor arc a viitoru- ;rceasti metodi se dovedegte a fi gre;iti. Populafia este
cu mijloace lui pe baza dezirabilitAtii o abstracfie daci lIsim Ia o parte, de pilda, clasele din care
{^l se compune. Aceste clase sint, la rindul lor, o vorbi goali
anaiitice: ino- nrodelelor tllLci nu cunoagtem bazele pe care se intemeiazi ele, de
dele analitice analiticc
ale dezvoltirii
liiidi munca saiariati, capital etc. Acestea presupun exis-
salc e1c- schimbului, a diviziunii muncii, a prelurilor etc. (..')
tr:nta
-.> l'rii urmare, dacS a; incepe cu populafia, aceasta mi-ar-
ria. o idee haotici despre intreg, ;i numai in urma unor exa-
Sinrczi ("nr- Ll'raiualea. rc- trkg",=".- - rniniri mai apropiate a; ajunge'in mod analitic
] pirici) : in-.a- zultatelor instrurnente. j la nofiuni
anallttce nor tlin ce in ce mai simple, de la concretul reprezentat a; trece
, sin"a glolralu si perlectio- 1'ransformarc l;r abstracfii din ce in ce mai sirace, pinir cind a; ajunge la
rlespre soci,- nate
latea -/ii1,)rrre . I
La trrtalitate rlrterminirile cele mai simple. De aici ar trebui si mi intorc
,lin nou pe acelagi drurn pini cind a; ajunge in cele din urml
]
i,rr la pbpulalie, de dat-a aceasta insd nu ca idee haotici
rlt'spre intreg, ci ca totalitate bogati, cuprinzind numeroas-e
,i,'ttrminiri ;i relalii"t?. Mai departe, Marx precizgazit 9i1
I maslnea sln- ,,multilateral'1
I totic:i (teore- :rocictatea burghezi trebuie conceputit ca o
: tici) a sr.icie- olganizare istoiica a producliei", iar categoriile cu ajutorul
ll-riln s{orrnar e rtc.. c,tc rela{iile acestei societl!i",
+ litii definitii -_-_---! , rir-ora o definim ,,explime ce trebuie avut in r''ederc ,,struc-
in termen i llrra ci"18..ln general, ceea
analitici, ca in stu-
si st cn
,:ri.ririritri:nless'ocicasizeoutciltiiioilerluiicnrigriehaeidzsreoucleieesitlteei!;i,l,acsotfrneuclcrteuutnr-ainsreteoaariz"cier.seilasleiilporroceecdoenzoe-
Acest text, confmntat cu logica analizei drn Capital'wl,
Dialectica in acest clemers rezid5 in mi;carea coutinult irrtlici limpede demersul cunoa;telii prin care se er''idenliazii
prin care .rafionalitatea analitici ;i cea sintetici reprodue
selectiv ;i optimizeazi, fiecare in parte, rezultatele celeilalte. ,l:ir'lrcacnte€cru€lsosriesteprneinc2tr0uadl esfoinciireetai!ici.oEncl eopfeturia,litoatosdisatetlm, eulleumi esno--
O asemenea dia,lecticitate r.a trebui introdusi si in abor- r.rl, r'a atarc.
darea sistemici, daca vrcm si perfeclionim modilele siste- r ['[arx const atl' ca, privitir p-crien prisma cunoa;terii conlune
mice folosite in studierea viitorului. a perspectivei cmpiriste
iezult'1 din ea, societatea
Spre a fi,ra cadrul conceptual al disculiei ulterioare, vom -i,i,ideeithttaiio, ticcal doespmreuilnlitmrecg"n).edAentaelrimzainaacteirs(t'u,pi odpa"t-,
relua citeva aspecte fundarnentale ale concepliei marxist- .,1,,,,-",'
leninistc despre societate, inleleasi ca asemenea unui sistem,
t,,'rit"' :
728
r29
<1in unghiul de r-edere al cunoa;terii gtiin,tifice gi ai perspec,--, strl <ri succesiunea acestor relafii in timp sau situarea lor
tir;ei teoretice corespunzvatoare; scoate in evidenfi ci socie-,
tatea nu este o multime nedeterminati, ci una determinati irr spatiu nu este indiferenta.
prin e-ristenta unor rcla tii definite (,,categoriile"). 1'otalitatea
trieri a intra in detaliile unei formuliri eracte ;i exhaus-
atcteucifmreiacseetossro(aa,c,umi(e,su,itnsnliutfcemiaim,ecesroaaparlaasaecrr-{tieidaaretlieizt"ea,(rt,ma,,c,clipanasdrpeirni"it)a;ail-"nr.u.e.imn)la,di{tieienip")lgcincraiuondnpdrusirtlfiiutuu-nniceetsiisui tbarssunpisuce----'
nlitr orgarrizali. I ive a conceptelor de teoria sistemelor, citer-a preciziri sint
lolrlsi necesare.
Astfel, sistemul este, dupi cum s-a r-izut, o mullimc La
r irIr putem deosebi:
A-.- cont,pomet'ttele sau elementele cTin care este format (sis-
tr.nlui social este format din indivizi umani, respectiv grupe
Categoriile cLl care opereaze tm',,a,stetrruiacltiusrmi uecl oisntooinriicci-",
,,torrni sociala ",,,forma{iune sociali ,1.' inclivizi);
.rctiB',.'it-aticloomr psaolreta),;meutul fiectirtti elewent in pttrte (ansamblul
,,rnod de produc{ie", ,,suprastructuri", ,,sistem cle procluctiel' t.- relaliile r{ittlre elemette (rclaliile sociaie;i interumane,
rri i;rzul unui sistem social);
etc. - sint concepte ;sisteuc'ice
Numai cu ajutorul conceptului de sistcm societatea poatc
{i inleleasi numai in acest fel ,,ideea
;ptoiinatfeificfi, inlocuita printr-una clari. iraotica, de- l)(irDia.n-enctoenitot'rortianmte,genrattttle global (tl sistcmulLrl, totaiizarea?1 cone-
spreintreg" Cu alte cu-
,,tinte, societatqa nu reprezinti o multime ncdeterrninati ;i integratoare;
rlrr<re'EFnlu.t.zne-i-nuiad{rrfieaetiolteclaaaltt'pliei'ntiat'lecterret-deideuinildanntrltiternesesisssissiiststietestvemetenmt,ntetscut,ao;liccucaiinnaotLlentlorsnsati,cintdof;ttiei,uawrn,csaietll.ietvde)eil.due_ilnn(tstecrzenoittnlea(slcmeteaessutdaeliaeiuln,;l
de oameni, ci o mulfime ale cirei componente sint intcrr-' i
dependente, putind exista si putindu-se dezvolta nunai
intrucit folosesc, intr-o privinli anumiti, rezriltatele acti- (
vitatii cclorlalte componente: indivizi, clase, paturi sau glu-
puri sociale. Altfel spus, societatea poate exista clacir ;i
nrirnai daci indivizii, clasele, piturile, cfcctuarea unor acliuni determinate) T;iamfeultusainlet;;di erealcaefieilae,
grupurile sociale r-om- r,lc reprezint:r, de Iapt, t',ttteracliuni.
ponente se afli in anumite relalii de interdependente, su-
ficient de durabile. Relaliile de interdependenla dintre in- rlintrJ un sistem social si ambianfl (mediu). fi repre-
schematic, un sistem social poate
divizii, clasele, pituri'le ;i grupurile sociale asiguri posibi- Simplificat ;i cerc, elementele sale prin puncte, iar rela-
jitatea si efectuarea actiunii de condu-
cooperirii, precum /.cntat printr-un
liile reipective prin sige{i duble (fig. 27).
cinetrcegrcaoroeradosniactooanrveer;gsei nintategarcaetsotaorrea,ainclcifaedrirtuellour naocrtirie'itlaittii,i'
relativ inlariante de interdependen{e asimetrice, datorita
ciiiora saocctiivailetatpiluertsitisotaermeualuliegalocbeaslto(rsuabc-stiisvtietimttei le(s)is;tiemgerule-'
purile
partiale) se raporteazS. unele fata de altele potrivit unei
ierarhiziri functionale (gi/sau structurale). \e,\e-' e:l
tdiiustnOinicm(taeuc,lt{idmiuaenr i-forericnmitpearrotdicedepi,ennrcedoleamntptieio,naiecnnttitrveee-cmasruuetbueaaxnleius)rtnisiptinertcaeipfriracoecr,-t
arrind o structuri ;i organizare definita, se nurne;te sistern \//\i/
actia (dinamic, deschis), care interac{ioneazl, ca intreg, atit \lt\ Oet
mediul (ambianla), cit ;i cu fiecare din componentele sale. lt
cu Strttctura este totaiitatea /
relafiilor unui sistem, rclalii
relativ invariante fati de anumite transformiri bine defi-
nite ;i intre care existi o anumiti ordine (ordonare) itr sen-
130 1:i1
Ar.'em, deci, un sistem activ format din trei elemente Subs'istemele cuprind toate elementele ;i interacliunile
a1, e2, €s, intre care exista urmitoarele rela(ii: R, (er, e,),
rlintre e1e (: activitSlile) prin care se reallzeaza o funclie
;r sistemului global, iar sisteul.ele parliale cuprind toate ele-
R, (er, e1)-, Rs @r, r"), Iln @r, er), Ru kr, rr), Ru (rr, 4). l"fi" interacliunile dintre ele care efectueazir o anumitit
sale existi, de asemenea, rnentele ;i bine precizati dintr-o funclie a sistemului global.
sistem (S) ;i eiementele ielatiiie:
;rctivitate
(9, e), &'(eu S), llrrr (aSd, arru)g,i,Rinroce@ler, sdoeciianlsetr-uibgilloitbaatlee,;ip,apr{eiaaleceassatu'a
{R'u, S), Ro (S, er) ;i rrrr Sistemele sbuabszils,tedmeealeut-o-
(rr, S). La aceasta se
mai multe caZuri, capaciti!i
;mi ruellagflioilebainl,dsiriecatneu,mmee:diatez2 fie de un element, fie cle siste- organizare, auto-stabilizare, auto-reproducere, auto-trans-
Iormare. Caracterul lor activ se distinge prin doua proprie-
ta!i: pe de o parte, ele au un comportament orientat spre
/if (rr, dr), R! (rr,r,.), RB (rr,iJ, Rf (rr, tr), R! (er, er), r.ealizarea unor scopuri definite, pc de alti parte, ele i;i
/lf (er, er), sau Rli kr, er), ltg, kr, tr), sau R;, (tr, ur), indeplinesc activitilile printr-o modalitate specifici de pre-
lucrare a informafiei, denumiti in cibernetici ,,proces ampli-
ficator de devia!ie"23, deosebit de reievanti pentru studiul
Ri. kr, er), sau R? (r,., ez), R"; (er, ,r) s.a.m.d. sistemelor sociale. ,, ln toate cazurile, omul este responsabil
;i. R_i"(.Mtlg, S{!)t."Fgire;;item, eindiuslitsuiaulii(Mco)necrxeitset,i rela}iile: R (S, M) pentru propria sa edveoaluctireea- spune sMa .cMulatururyi acmeaco-nsdtiatutoie-
propria
analiza poate des- r iti capacitilii sale
rrunraelditiautlesi(utr;iisidteurai-;pi raelfeegreatper,ospirtiuilaetesadleeacsruitperraiimdeedsieuip)"ra.,n,<oAr-
compune fiecare dintre aceste relafii in alte relafii, mai sim- ('rea ) nu mai este un concept ce violeaai legile firii... Secretul
ple, directe sau mediate prin elemente ale sistemului. rrrr aparfine unui Creator sau unei Prime Cauze, ci consti
if(rifrciagrer.eleZaa8u)adiendveiacfe{aieerdeir->bina".cfokE-rusmrtieaplvioaozricbtiuvaepdreainlfeseie(dpin-rboaciecek;si-ruuerlaui idsdeiesttneatmmdurpilrluie-i
Dupi cum r-eiese intuitiv din schemi, pozilia elementuh.ti
in sistem nu este indiferentd.;i se caracteriieazd prin anumite
lelalii specifice de neechivalenli:
(Rr, nJ x (Rr,1?j ev (Ru, Ru) ... st'rve;te la amplificarea informaliei de intrareza. Prin ,pro-
t't.sul'dc amplificare a devialiei" se realizeazi innoirea (par-
La fel nu sint echirralente intre ele nici relaliile fieclrui
ment, parte, cu sisternul considerat un intreg ele-
luat in etc.
Sistemele sociale sint complexe, adici formate din ele-
mmcn(raineoletintjiltvaoeduclilniersttioer)terrrgoueagtxc-enettrnuilezeerimrisirciii;edni,eitcedorvcainoarnhsmra,itia,cimtpeutleiiiccea.aiiCtaeescal,eeirsraseitntecoastmrehearelgiunsliolidsrcaiusos-trnsoene"cmpcialepeel;exstiiinst"bitifoei-icnr.oascatmcoilfGnuipusieli-i!-
<lerarii pe"niaele.
Vom deosebi, in continuare, intr-un sistem social
global, complex, ierarhic organizat pe nivele, nu nurnai
elemente de bazl, ci ;i grupiri de naturi sistemici a
elementelor:
tura-l-esdubuscisatteivwie (de ex. activitatea economici, politicd, cul-
etc.) ;i
- sisteme parliale (clasele sociale, gruphrile de virsta, de
sex, profesionale etc).
t32 133
tiali, limitati, sau radicaiS. a) structurii sistemului social, |onr mentiona, in sfir-;it, s{>ecificu/ sistentultti social:
schimbarea domeniului de stabilitate al acestuia (domeniul oamenii componentele de baza ale sistemuhri
de stabilitate poate fi socotit echir.'alent cu determinarea sa (l) -- sint
calitativa). Acest tip defeed-back consti in folosirea informa- (irt tlifer:ite grade) con;ttettli de apartenenta lor la sistem (sau
tlt'clcirinfa, respectir,'capacitatea lor cle a crea un alt sistem
rtiieeni {deei"iqpirroev,odcaectei ,adpeecrfiotrrmeainntfeoirmreaatliizaatdeep-ientrbaarzea ,,expe- :ocial) ; (2) Pozilitr elementelor t'tt sistenr., in subsistcnrele ;i
m-soi dniuficdaimsitnrulrcetzriera9ii,nd-aa;caafeesl tiencpiot sinibtirld, rsilae
rptd u :isternrcle partiale ale acestuia conditioneazi, motiveaza atif.
de tiput respectiv
optimlzeze per{or- rrctivitatea, cit ;i intercsele, scopurile, r'alorilc' dup:iL care
sc orienteazi ele (pozilia de clasa fiind dccisir-ir ); (3) clina-
.man,ta. rrrrrrr sistemului social c determinati dc contradictiiie satre
\Iom preciza, mai departe, citeva din func{iile fundarner-r- (lorte-relafii de producfie, lupta de clasa etc.) ;i cle con-
tale ale oricimi sistern social. Orice sistem social se carac-
terizeazd prin patru functii: a. menlinerea (sau transforntarett ) ;p1tie;eondtrtciizvaoitrespapaearctceeif,sictcouorluan;id(ci4foi)inlefcurncdtce-ilsiietloexrizfsuctcnandlfaamstaerulnetcatoluerriicsi,e.lrrreuefaileliszciestitancz'dni'r.i
structrtyi,i spre a asigura e-xistenla ca un tot a sisternului rfat,
social, pe de alta parte, condifiile dc existenld ale sistemr-rlui
in interac{iune cu ambianta (: reproducerea relaliilor so-
ciale); b. menfinerea existenfei sistemu.lui prin o.sisuyarea
su,bzi,stenle'i elementel,or sistemului, in cadrul relatiilor date :ocial dat etc.
-{ccste caracteristici specifice sistemului social ;i numai
de produclie ;i de efectuare a serviciilor; c. (lsr€///irl.e(t ;rtwu- ;tt'estuia au consecin!e remarcabile pe care orice model
x.icdrio;i menfinerea (sau transforrnarea) noriloel,or tle inter- tlescriptir'-explicativ si/sau prognostic - trebuic sii le ia in
trcliune dintre elementele sistemului social dat de con-
diferitele grupiri din cadrul siu; d. conduce yra, -' si dintre <'onsiderare. Caracterul constient al ,,elementelor
structie" ale sistemului social global conditioneazi natura cu
ctdoolirlodor nealetir,nienntteeglorra, tial;ei integratoare a r-egiarea
grupirilor de
ansamblului acLivi- totul specificir a integririi acestora in sistern ;i in interdc-
cadrul penclcntele acestuia. in timp ce in sistemele tehnice, fizicaie
elemente in
procesului de menlinere (sau transformare, respectiy per- si in ccle mai mrilte din cele biologice integrarea se impune
fecticrnal'e) a structurii si a sisternului social coisiderat.
\rom denumi cele patru funbiii (a, b, c;i d): a) fun,cfia <'u nt'cesitatc ineluctabili, in sistemele sociale, de;i aclioneaza
rnecanisme coercitive (constringerea economicit ;i extra-
dsdueebczsoitsnrutdecuntculelrra(e"rfe'("")f,,"cc)i .)rfe'ofsuatnrtueccfiftauunriancrftoeiirlme(nalouttiaoatntefa,:ilna.F(p)/,ai)rbt;)ei funciia tie r'('onomici: politici, juridica), integrarea este condilionata
d) Iunc(ia rle graclul dc identificare intelectuala, afectivi ;i i'olifionalir
reprezintiL rr factorului uman (indir.'idual si/sau colectir') cu scopurile,
csnsuooefcnliicnidaieiialul,iritcdnsi.aei Arcaecunsetuaoarmresetfaalieillexetoivmctaoaalnirltscaitintiettpeuaruidrnileioep;rci -ninfduecnnoe{cvneillcdiooliertnniai-trSdini.inescciassertia.es-csmattcerumiriuuuslili
obiectivele, cu comportamentrrl ;i funcfionarea sistemului
social global, respectiv cu pozilia sa in cadrul acestuia, al
sistcmului par-{ial din cai'e face parte. La rindul siu, procesul
rlc iclcntificare depirrde in cel mai inalt grad dc misura in
!(9f9,i"f*1)gelosbteald.eAfsatpfet lo, de pild5, relalia dintre f ;i 7'" : R t'are fiecare indivicl sau grup, cu toate ci i;i desfa;oarti prin-
relatie mediati de t'ipala activitatc in cadrul unui subsistem determinat (de
totalitatea functiilor
sistemice, adica /?{f (f',1"). glIonbsailse,tid-eo"arrut pccii,
acestei particularitaii ,.f""',.f', .f"} ('\. un mbiunencditeofrin-it in produclia economica) ;i al unui sistenl
sociale (de ex. in clasa muncitorilor industriali),
a sistemelor parlial
in cele ce urmeazi, nu vrem sa lisim neobservate dificulti{iie
obiective ale construirii unor modele pertinente ;i opera- participd, in acelasi timp, la diferite aite activitiiti prin care
:t' integreazi. si se identificir (in diferite grade) cu aite sub-
lionale de sisteme sociale globale, dificulti{i ce nu pot fi sisteme (de ex. cel politic) sau sisterne partiale (de ex. un
calcul, ci necesit:i, dupa ;rnume partid). Apartenenla simultani, concomitenti a
inl[turate prin simple artificii de
cum vom vedea, o reexaminare fundamentali a programelor .lcmcntelor sistemului social global (: oamenii) la mai
de investilii in cercetarea de ;tiinle sociale ;i a rolului aces-
teia in fundamentarea deciziilor. rrLrite subsisteme gi sisteme partiaie determina posibilitatea
rrrror variate forme;i tipuri de integrare socialir;i de- identi
134 135
ficare, asigurind o mare libertate potenliatdinconstientizarea si me",,,atlordare sisternic5" etc.) peutru care problemele
realizarea apartenenlei active Ia sistemul social' global. com-
portamentul indiuodwltti cpeloerninacureaatceplil;uriuntsioicnluacfriaoednaraufreleuacntelooarrzsisissitneismtteedme;tiueplr,mortienfsai ptreeezcodtilevvafstaetpruntcuutmlurcaa5i.
;i al grupurilor sociale nlu este uniaoc
,rleterm.irat gi. determinabil. Chiar un regim politic autoritar
sqidtnlaeuedustesciv..ihsadiitzsiecadimtna{aeiut-holenrirleiaadzsle.iidsspateteeoflmtnianltteieitppiivaa,farnpc}eieifha_ililcls)daeoesacnii.aiumnlimntafeatasgrcieierataetiprinm.eosipTliouibonrpital tr.ssaiipsmrctleearu.mn,disfeg,e"orfsiussitrteapi6mbreidruaeeal acestuia.
Teoria modernir a sistemelor ;i metodologia sa folosesc
din ce in ce mai mult limbajul matematic ;i, pe aceasti bazi,
permit aplicarea prelucrdrii automate a datelor in cercetarea
sistemelor gi in rezolvarea problemelor legate de flrncfionarea
acestora. Datoritl acestor aspecte noi, teoria ;i metodologia
pp(raoeyivirttoiic.aliu)l..fdiee;i.,scoeocnvidaeuln5ct)eu. ra_Dfea,s;tiiorrepiptrireoaiaiceecfstuetonzrcectsiaaisrataeccmteeusrlitsu,tioiac.i(i"rselpvEgocloliufbicfi"eet abordarii sistemice moderne ofer-5 o solulie de principiu in
studierea sistemelor sociale globale. Anume, prelucrarea
automati a datelor face cu putinfl depS;irea impasului meto-
rrcsseniiisesit;apleoiemrincre;eticilavooscrni_msssttiioeeadcmteoisraedailslerooet,rleornmpgnuiaouadrnllue;iuaiilemlsetleeoahfcieanisaxfocpiilologipdcglueoairabtililiveanse,lio,iolce;rbieiaidpbsieipcrotecdigvoceenrtzelioev'sosp;atriiutcarneesrzeuisdrbuetasorbsilaseuertsieleeee_,., dologic in care se aflau gtiinlele sociale, iar printre ele
din cauza imposibilitifii de a lucra ;i
Din,acest punct de vedere, pr_eviziunea centratl asupra dez- studierea viitorului, ;i
voltarii structurii se cere combinati cu una centrat$ asupra de a prelucra cu metodele tradilionale variabilele extrem de
numeroase ce trebuie luate in considerare in studiul realitdlii
a rri.itorului siu. Cu ajutorul computerelor aceasti
sociale ;i
poate fi solulionata. Astfel, devin posibile: (1)
protrlemi
analiza realititii sociale cvasi-sistemice cu ajutorul modelelor
p.ersoanei, cum.observS_Johan Galtung. Aceasti particula- de sisteme sociale (globale, parfiale sau a subsistemelor), cu
rn;iiataloetpeearadaelisoci_vsnateatmel aedlloovsreisdste-eosmcteiae-lleoinrgclsodobcaoialdelea;ttiireacbaiucuiteinvcitmoifnoicldoe.eippluprie-nevretiliznineiioan-rt minettoedremleen;iii tehnicile exacte existente; (2) descrierea acesteia
teoriilor
moderne a sistemelor; (3) formularea
problemelor sociale de rezolvat in termeni exacti in misura
;i probabilistic. in care acest lucru este posibil; (4) ciutarea unor solufii
spisrtienmcieplioilrorsomciaatleergialolibsamleulucoi nisctroert-icis,to--
De la elaborar-ea prin simularea diferitelor ipoteze de rezoh,are pe calcula-
teorie a dezvoltlrii
rdjecrea,b_ilec.uInnodae;otesreebai a;tuiinefviofilcudatateionrrieilegis;itrmateptordoeglreessepeccoifnicsei- toare electronice ;i (5) luarea deciziilor pe baza examinirii
abordarii sistemice. prealabile a unui evantai cit mai larg de solulii (gi, ca atare,
de linii de dezvoltare) posibile, dintre care se pot alege cele
si-tnrupcaotcuseribialoislertl:ipotegroiicvroiina-mtima, tsae-mtaeuamteicaleati.bc..oi,raat o-ptiImnepirnerzaepnot,rtsctuadainuul mfoitnedvualuloi rdi egi precizate.
teorii ale sistemelor: obiective bine de date"),
sistemelor abstracte,
date (,,binci
;i, in general,
a nivelul modelelor de sisteme sociale gradul de
holo-gicrec,alsco: ctiealoer.i.a., sistemelor fizico-chimice, biologice, psi- sociale globale sint incl
elaborare a teoriilor unor sisteme
intr-o etapi incipienti.
c;iredaitnionauraellttimea ar!n5avrrrixesimsomeci,-alenlisnutimeniesamruou;ailucriietiarnctedntiiertoecrceilsiaditainteelaalabrdoaeriznrvioioausltntlrreiirii
-sist-cnryeclqolrizcnibbieler.n' eteticoeri,atesiosrteiamaeulotromteahtneilcoer, indeosebi teoria
sfirsit.
... si. in
- dez.tderabite (de dorit): teoria sistemelor de valori (etiie,
teorii a societilii socialiste, considerati ca sistem. Se inlelege
estetice ctc.). va fi posibili eiaborarea de la sine cd o asemenea cercetare teoretici necesit[ o vasti
Pe ltaza acestora, 25, teorii despre sisteme unor teorii colaborare ;tiinfifici multi-, inter- ;i trans-disciplinarl,
dezbateri ;i confruntiri fundamentale.
generale a sistemelor ,,oarecare",
Aici ne vom limita la un singur aspect desprins din aceasti
posibiie. reale, realizabile ;i dezirabiie.
darCiiosnisctoemrnitiecent,(,s,a-anacloiznasdtietusitisotemme"t,o,d,pdro;iietcetahnreicaa a abor- complexl problematici: relafia dintre teoria marxist-leni-
siste-
de
i36 t37
nista asistseimsteelomreinlordsifoecriitaeledi;siccipelirncee,ticriaiefucnodnatemmepnot rtaenoeretdice :;i T. Parsons) 3a. Aici nu intrim in discutia criticir a contri-
buliilor ;i a limitelor teoriei sistemelor sociale in concep{ia
teoria funclionalisti, cu atit mai mult cu cit acest iucru a fost ficut
in literatura noastri cle specialitate x.
;i metodologic a1 studierii r-iitoruiui. a aborda realitatea Semnalim, in schimb, insemnatui aport la elaborarea
perspectivei sistemice prin teoria sistemelor biologice, pe
Exister, in principiu, dor:.-i chi dc
sociali gi dinamica sa prin prisna teoriei sistemelor. Primcr
ptl'oiyrencet;tiendedoiamreenzuiultlasteolceiaol b:6fi.n-uJt.etlointttat,ltme adoi mdeifniciiil;ai
le aplica care l-au adus promotorul ,,teoriei generale a sistemelor",
desigur, Ludwig von Bertalanffy 3r, precum si lucririle lui Heinz von
porne;te de la cercetarea ,si conceptualizalea specifici
sociale, prelucrind aceste achizi{ii cu aparatul de Foerster 36.
;tiin{elor ;i de metode validate in cunoasterea ;tiinlifici Teoria sistemelor fizicaie sau" a celor psihologice 37 este
,de a'foseamteenaeceasoteaarerecupmrezainvta5nsteaoti.rii ale unor ciase cle sisteme
conceptc
actuali. s-imcpolinfic,sattionadrei,n
Primul
citi, adesea procedeu transpunerea nemijio- reale,
a unor modele abstract- In acelasi timp, s-a clezvoltat teoria unor clase de sisteme
arbitrar
pmiantaem, pateicebuar-sru.lpcrairerepatalittea,tiai cscoecniatlueo-te a intimpinat ;i intim- areasliisztaebmileelo-r cum sint cele tehnice - prin teoria automatelor,
cibernetice etc.38
rezen:e critice 2?. Cn
concli{ia ca obiecliile si nu fie transformate in interdicfic"
principiali de a folosi perspectiva ;tiinfelor structtirii (mate- Mai nou, apoi, s-a elaborat teoria sistemetror posibile,
matica, logica simbolica, cibernetica, teoria refelelor, a grlr- teoria rnatematica a sisientclor 3e.
Pe ling:r aceste specii de sisterne (reale, realizabiie sau
purilor etc.) ;i sistemelol in domeniul social 28, acest punct posibile) trebuie si fie ldsupaeetevceiiinddeceroentesaiodxreiiorialouregrmicseis-atezdmtreezaleiraf-ibilpceuaasli0-l.
fdaeravendiecrieoprperienlutimcraprineateaoprliectaicriileasaortcifiiacziai laenu;impitreipcitaet,egcoarreii punct
tradilionale unor concepte apirute in ;tiintele contempo- ficate dintr.un
Cu care din aceste
in leiafie teoria sistemelol socrale globale (;i evident a dez-
rane ale sistemelor ;i structurilor 2e. r-oltirii lor), bazi atit a teoriei, nietodologiei
a categoriilor conducerii, cit ;i a proiectarii, pro-{nosticirrii, ;i tehnologiei
Cea de-a doua cale, aceea de reelaborare programirii planificirii ;i
evoluliei societitilor?
stiintelor sociale in cadrul unui proces de asimilare in con{inut
idif"ic.hilalr,ilsieitosprri;jitniian{peelour nsipsrtoecmeeslodriasleacuticstrpuroctpurriuii, de;i'mai L. von Bertalanffy a concefut construirea unei teorii
revoluliei ,generale a sistemelor n1 pe baza optatiei logice elementarc
stiintifice de azt. El a fost studiat de Miron Constantinescu 30 <,le generaliz,are a teoriilor speciale (pririncl sistemele frzice,
is"orc"ia' le", relevat dr,rbla miscare, concomitentir, a ;tiin!elor
in sensul biologice, sociale etc.).
unei maturiziri ce soiicita folosirea limbajului Impotriva acestui demers se ridici douI" obiectii funda-
fmsaoacctiiealimltea"at3si1ci.iiuA, npcereeoacrsui tmci hd;iiuaarbmldi eamteai;mcsaattriiemcileuoslra,te,c,cienorncsveeentirsrguilelendet;it.aiinpluetieoar rnentale: (1) teoriiie speciale inci nu sint satisfacitor e1a-
lrorate pentru a oferi a baz'a suficienti unei asemenea gcnc-
ralizlri inductive; (2) cum diferitele specii de teorii ale siste-
Daci examinim mai indeaproape modalitatea in care se melor se referi la dir.erse moduri ontologice (existenliale)
poate realiza o astfel de unificare, 1a nivel conceptual gi
rnetodologic, a ;tiin{elor sociale si a ;tiinfelor sistemelor, l-ulr,e;ai,lucl,umreaalmizavblizluul t(,,,daecztiioranbailluull",(ionpefurantciolincadluel),anpuomsibitie-
.csrpitaelriuii,doentovlaolgo'iacreo)?ll-o,geinnt(ecgurmarssae lor nu se desfisoari intr-un
respectiv stmcturilor abstractc', se ricjici o serie de probleme.
Exista un acord aproape unanim ca teoria marxist-leni- presupune in generalizarea
nista a dezvoitarii sociale s-a constituit in cadrul categorial
al unei dialectici a sistemelor sociale 3:. rnductiva amintiti), ci intr-unul neonxogen a?. Deaceea, teoria
generald a sistemelor - cu care si se poati pune in relalie
l'otodatiL, e-xisteL si alte tc'orii sociologice, nemarxiste (;i
* De pildir, in lucrlrrile Stelei Cernea gi Luciei Dumitrescu-Codreanu.
nedialectice, neistorice) s:; alc sistemelor sociale (B. Mali-
nowski, A. R. Radcliffe-Brow'n, dar, mai ales, R. K. Merton
'! ?o
136
gi teoria sistemelor sociale ce se cere elaborati pentru a
fundamenta mai adecvat proiectarea, prognoza si planifi-
ccaonreslnatrw-pcr{eniezuemnseet teaotxbeisolitnrieretotcpdar,cilnceuv5smriamtoSp.blspi.eregrsveiuni ie;rieralVeiz.xaeNrer.c, iStcaaidtipoavrissnuktipr-raoa3. lfonen/u/ I e/oborcreo nelo lecriet
teoriilor sistemelor reale ;i reaiizabile specifice (biologice, .l btlroc/izore lbsfrcc/tzore Abslrsclrzore
meloleore/rbd me/olcorelicd me/ole orelicd
psihologice, tehnice, sociologice ...) in vcclerea integririi achi-
ziliilor teoriei sistemelor abstracte (posibile). Aceasta pre-
supune ins5. construirea prealabili a unei metateorii, a."'ind
ca obiect clasele amintite de teorii ale sistemelor.
Dar in timp ce acestea din urma se referi direct la un Jrro***raoz | |/rrr/"grr", 1 ||Itrrsr/eo"ig,",Prros;,;o4,rca|
anumit cimp empiric de investigafie, o teorie de nivel meta-
| ,tisfe,ienrearc | ltrslenhorreolzaoi/4
teoretic a sistemelor se raporteazi indirect la domenii empi- 0enem/rzore
rAicceeadsettdermstianraete,de;i anume prin intermediul teoriilor speciale.
leorri cpecro/e o/e Ieorrr cpecn/e r/e feon) ,rpecro/e o/e
fapt presupune elaborarea unui limbaj unor cn/eme reo/e.' u n o r,rrsle m t reo /rz o b i /e un or trslem e pa,ri bi/c.
metateoretic, in care pot fi interpretate cu sens
construcfie loagciecacsotilrsmisetteantetior--ietesoeririelefesrpireclaialet.eorii - intr-o fi z ice,pcirlice, ,ronb/e /ehnice, crbernelrce molemolice
Intrucit care, la
rindul lor, au ca obiect sisteme reale, realizabile ;i posibile
,lrsfeme reo/e: ,ftsleme posibi/e.'
(respectiv dezirabile), ea ar avca si un caracter filosofic, clci p,rihtce,,socio/e efc molemolrce,/ogbe
numai teorih filosofici are ca obiect un domeniu care este
in acela;i timp ;i rcal, ;i realizabil, ;i posibil, ;i dezirabil aa.
Regisim, asadar, necesitatea fundamentirii filosofice a
teoriei sistemelor sociale. printr-un detners metateoretic. Cu ajutorril acestuia se in-
Procesul de integrare intr-o teorie a sistemelor sociale a
tr-oduc in teoria sistcmelor sociale rezultatele altor teorii ale
achizi{iilor teoriilor sistemelor reale, realizabile ;i -poasribpiluete-a sistemelor de nivelul 1 2, nu. direct, ci prin intermcdiul
metateoriei ce ;fii slafslEtir.
prin intermediul unei metateorii corespunz.ltoare se cere s
intr-ucit aceasti teorie, ce ur-meazl"l a fi construiti, are
fi reprezentat ca in fig. 29.
Nivelul 0 este cel al obiectului teoriilor despre diferite
sisteme, nivelul / cuprinde subclase de teorii speciale, nive- nn caracter filosofic, anahza imndeetaotseeobrieatictaervmaeinniclolurdperi;-i
lotdobrlai2n:u-tetetepoorririniai celor trei clase critica ideologici a teoriilor,
generale ale de teorii speciale, ruitivi ai accstora. Asaclar, ruotnentul /1: integrarea rezul-
generalizavs, iar nivelul ,-7 - metateoria aces- tateior unei anumite teorii speciale a sistemelor reale (cle
sensul propus de exemplu cea biologica) in teoria sistemelor sociale se reali-
generalir a sistemelor, in zeazd. dupi schema operationali reprezentatf, in fig. 30
Sadovski ;i de noi. o astfel de metateorie poate ser\ri, {iiniNaicpiduer^ccutmat[nruepselepzoinattietroapnesrfaertural ndsefecrounlcdeeptec)o.ncepte la
Odata constituitir,
apoi la reconstituirea teoriilor-obiect (cele de la nivelul
1 ;t 2), potrivit funcliei metodologice generale a oriciirei
metateorii. acela;i nir.ei (de cx., de la biologic direct Ia social).
Examinind perspectir.ele asimilirii teor-iei sau a abor-
Teoria sistemelor sociqle nu l>oate fi constrnitd prin sitnpla ,.larii sistemice in metodologia studierii viitorului, arn ajuns
sir punem in lurnini complexitatea acestui derners. Acesta
transpunere Lt uilor conccpte clin diferite teorii ale sistemelov
i,n domeniul sociql, ci necesiti cercetarea empirici asupra
sistemelor sociale de la nivelul 0 ca bazl pentru elaborarea l)resupune, cunr am vizut, (l) relieforea st'ecificitdlii sisle'
unor teorii de nivelul I si 2 ;i optimizarea acestor teorii ,ttului socirzl (model abstract al cvasi-sistemuiui social real)
;i a ireductibilitl{ii sale la teorii ale altor clase de sisteme,
1,10
1-1 1
iy'o n :,t lu / tr.' tt n le q ro rc re zuilo leio r un e t leo ri,rnecic/i : -l-ransformarea acestor achizitii in t'rt:ncipii metodologice
o ,flf,/eme/or rei/e in lecrr'o t;rsremb/or .toc/J;e
a1e studierii viitomlui confirrrli intuilia lui Churchman-Mitroff-
0ole oespre Ttl eunroefrfsdeosl>pererall>iolantta.tl'.ficEasrcte;icpurottorttou:ol
trsleme sccio/e dialcclicti inf elese drept
evider-rt ci o asemenea
mporreninttorcllolio'gnloiccgaeienintdrtuieallresnctiuti<acliitileionorrsaietsuirdicpiillireailleamcstouiccpelreaalevlosiiirtsotcemlemlucerileorareresao;aeciaavzlieiito---
rului. Reflectia asupra fundamentirii mctateoretice
Iecrio .rocio/ooico' IeorrCl firci6g,.ti s:saisrtei msiiceinicnvitsatubdilizeir--eaaliittroarnuslufeiruairaiirddteatc,olnaccr'ipntdeu;li -menteocdce-
o .ysle,ne"hr
s ,ri,tleme/ir sau,
ieorto oenero/o' p,,ccroionicnsettsrru-dioreecailnetmpemloindeieielceroeionr\ornedtreogleoc-rnqetiaacrztcr-,uaepcvilsiiaitteloemmcotillcoitagi ic-p,irroc.c'saei msinuetlrtueoidgdoue-l
o "l.rleni/or reo/e
,llelo /ecn o leonr /or qe - logrci, de'rsi i11.1,r,1e logica moclernit (sinbolicar), recurge la
nero/e o/e .r.ilumeTor
analiza filosofica ;i ideologica, componcntit cle nelipsit a
Fig. j{) conceptualizirii in stucliile asupra viitorrilui.
Oare este o intimplare ca intemeiet ca stticiiilor asripra
r-iitorului arc. irlplicatii cc reclamir o t-ecoustruc!ie filosofici-r
(2) necesitatea gisirii Lrnor tetu,eittrt ntetdtt:aletlc€ pentru radicaia ?
tratt,s;fertil. de cottcaple gi wetot{c dc teorit saLr dn.L/i.zL\ tlc slsteut
i,n domeniul soci(tl.
Specificitatea sistemului social ai comandri introducerea
unot conceptc ttoi, prin care teoria sistcmelor sociale se deli- \oTE SI ]'I{ilIrTEIti
rniteaza' de alte teoriiale si.sternelor. Dintre acestea, conceptul
de irlentificqv€, precum si libertatea ireductil.rili de neiden- 1. P. Apostol, Ciberttcticd,, cttttoa;1trt...., p. !t.i;i rtrnr. : cf. si -stu<liile noastre
tificore a individului si grupelor sociale cu scopurile, obiec- dir Dttttsche Ziilschrili _f iir Pl:ilr,;, fhit. l9fi6, nr. 12 si l)ialtclia,
tivele ;i valorile sistemului social are un ro1 pivotal, fiind
conceptul-cheie cu ajutorul cirruia se poate t{ialecttcizo teoria 1972., nr. 42.
1. F. Apostoi, Calitalea tit!ii..., p. i5-3S, .lS5 si urrn.
sistemclor. {ntr-adevir, omul, ca subiect individual si coiec- 3. inletegem prin valitlarea unei nretotlc sau tehniL:i t1e explorare :L -rii1o-
adtiulvcsatisiblteialmac,tuiulmuniaiinsociflceeisactlra-et,aaricsnutarbovdfiouitrcomeruaiinuui,nao-crepsctroainvoittractdeainc,si,ieiiulsenomccicainrlcet'""-
ce-;i gisesc expresia concentrati in iclentificarea sau neiden- riior deterrnin:rrea nruJlitt.rii cle e'reni:ttentc, relatii ;i prcprietifi petrlru
tificarea (opozilia) sa cu sistemul social global, cu sistemele cunoaiterc'a c.irora acestea .ant o ttloart e listrnticri l:o:iti,i'ri, permilind
sale parliale. Aceasti naturi intrinsec dialectica a siste-
melor sociale s-capi in abordarile convenfionale, la care fundamentart':l rationalir rr Luror enunturr -riitoriste (prc'rizionalc, prog-
ne-am referit. Intelegerca caracterulu i siru cotr,stillr.ll ir pentru nostice etc.).
stienoocdriiaivelid-duiaaclleocgntisiccttioituldctcisrt'ii,sr'tfei-irnndruecltpatireseozscitnte'atlad, ecpfoeinncidtaoirtireaiuadmpeebsncathrzuii-
sistemul 4. .\dicil, :r -statutuiui ier::rrhic al nrc'iriclc'i consirlt'rate irlr un sistent de
nc'tocle si intr-o stratt.gii: rlc cercctarc, ctr altc cu-riltte a c:r.pacitiitii
subiectul s:ale de a ducc, cu m:lrimurn rlc proiralrilitlrtc, la atingereil scopului
pentru o
i n'resti gatrei.
tat-o mai inainte, incercinci sa formulam unele teze funda-
mentale a1e materialisrnului istoric in limbajul abordarii i. J. tI:Hale, I'ht Fitturt oJ 1.h, Fitiurt, Braziller', \crv \ork, 1969.
ti, ClL tlefinireanoclchrlui, in (ib:r'nclicd,cltitoo:levr..., p.9-t-95, 1'19;iurnr.
sistemice. 7. C{. articolul nostru, ,,Glanz itt.t .lllelcl rler ZulilrnftsJcrschung", in
,Jndysert unil Prognosur., ln-ri 1976; c{. si rapcrtul prezentat la reuitiunea
'l
112
de la Hamburg (Haus Rissen) sub egida Clubului de !a Roma, aprilie atare, trebuie controlate' stabilitdtii, ceea ce favorizeazi*
birocratizarea.
t976.
6. C. West Churchman, T'he Destgrt of Inquiring Systems, Basic Books" in aceasth, Pri.rinf6, documentul citat mai sns enumerS, regilile plani'
New York, Lonclon, l97L; cl. ;i obiecliunile noastre in Theory and
Decision, 5 (1971). Jitd rii:
-p- uotcefaicru,azcdeielteaotaterraeebcteure,iebdueeielimmcuianltlaectueol,artnif,ucseaseiuma cpcoteonmtproeallraeet;irelpicraincesliarnpurlaimleapveedcoemre-'
9. I.I. Mitroff, M. Turoff, ,,Technological Forecasting: Science and/or -,seetpa,polia.il"t"e,,addooovmbefidinniaecnuoteto"stcuh(ldimineebtefaicrrmaec,ientareinnbteuiu)ie'mAiindcaelionutnni{ieincidaatneaasluiinzpearaimrtaeaci edasdetionrtcaoi'taets;ee
I\{1't1-to1o*t", in 7'ecbLological Forecasting and Social Chattge, 5 (1973),
p. 113 9i urm.
10. H.W.J. Rittel, lI.lI. Webber, ,,Dilemrnas in a General Tireory o rPlan-
ning", in Policy Sciences, 4 (1973), p. 155 9i umr.
11, O privire de ansarnblu, in excelenta lucrare de sinteziL: H,,Bossel, asigurd, transformarea voitd ; formeaz5 obiectul
S. Klaczko,N. Nliiller (eds), Sjrs/rnrs Theary itt the Sccial Stiemes,l 1976; p-iapnliafincSifi,craii,remaopdreelsuul Pinucnleuzuinndm, oindeml aoldsoisbtelimgautlouriiuce' de per-
9i factorii
cf. si C.V. Negoifa, D.A. Ralescu, Ap.plicatiotts oJ Fttz:1'Srls /o Slslerrs
Analysis, I3irhiiuser, Basel-Stuttgart, l9'7 5. turbare existen!i in realitate; destuld precizie
retroacliunii' al
12. in ceea ce priveste necesitatea ;i posibilitatea prognozei 9i planificirii - atunci cind scopurile sistemului nu pot fi definite cu
Bellagio'r - pe ling5 Iac- acesta este cazul macrosistemelor sociale), studiul
sociale, existir. - potrivit ,,declaraliei de 1a in societifile capitaliste). (9i
;i al{ii de {r'inare (mai ales psJocrce"id"e,-tbra-alc9-h-it.af\otli,rrmeatalrtordad,csinpfiuuannslitiuelmusieispdtoeiupmluueiiasfeioexciteicarulieop)rrinssesiesitmeinmpuusnliuseitei(nm{ieumlnopadltaunoriabfillci'gaIaite'-
tori de stimuiare,
Factori de stimulare: Factori de frinare: toriu ;
- planificarea raspunde ce- - centrele tle clecizie au preocu- - sistemul planificat trebuie si fie in stare s[ asigure' prin activitifile
satisfacerea nevoilor interne;
rinfelor impuse de comple- pi,ri pe termen scnrt ;i, de ace ea, planificate,
xitatea crescindd a viefii nu sint {a-rorabile {ati de con- - sistemul planificat trebuie si lase suficientS' margine de libertate
siderentcle pe telmen lung; sii li, totodatd., s5, garanteze un sistern stimulator de recom-
sociale; cd,ci dacd nu se menrbrilor
modificd regulile rle lrazi Pe n se.
a1e activitdlii sistemului, l{- Dupir. cum am precizat mai inainte (Calitatea uielii "'' p' 160 ;i urm )'
s-a incercat in mod special depS'girea unor deficienfe ale concepliei
acestea, in mod sPontan,
cresc in numir ;i in gracl anlerioare asuPra Pre-rizirrnii:
de complicare; -sozciiazliiur,ngeiaectoenhonmoiccrSa,tdicrier'pitnetefelecgt i<nidile, cctle, cele mai multe ori' dezvoltarea
liniar, al unor cauze ce rezid6'
- deciziile cu rezultate po- - plani{icarea stiintificS. pune in
zitive, pe ternren scurt, e-riderr_rii conrplexitatea ;i ir:-
certitudinea crescindi. a acti- in procesul tehnic;
pot avea pe termen lung t-urniiegelcijoanreoma idceinaascuepsrtameovtiovlualieaicltieuhnniiicseoc9iieati'sliui 9pir'ainustpileizcii"arli'iassotcruiacle-
consecinie negative grave ; vitdlilor sociale. De aceca, {ac-
torii de decizie devin sceptici a. acesteia;
Iatir de utilitatea ei; - neinlelcgerea caracterului contradictoriu al dezvoltS'rii sociale Fi
aI consecintelor progresului tehnic, sci'pind din vedere efectele sale
- cre;terea gradului de - fortele interne ale vechiistrnc-
complexitate a sistertrlrlui negative: <le exernplu, deteriorarea ambiantei naturale 9i societale'
luri a sislenlului se opun uuci
impune diversiIicarea planificirri nLrvatoare ; Dintre initiativele metodologice, menite s[ corecteze neajunsurile
contlolului; rte nrli sus, reatnit:tint:
- numeroase procese de - interesclc cliniruntml sistenului tr) Planificarea tehnologici integrati (PTI), conceputi de E' Jantsch
(cern11s c1e clecizie + ap.irat), la
cre;tere in cadrul sistt'- {ei si pLrblicul sint favorabile ca o incercare de a sesiza in procesul planificirii interacliunile (pozi-
melor au limite ;i, ca
i44 145
ti/c si llegati./e) (lir]1rc rLifr:ritt,lt, rlorncnii lsrrlrsistt,:rre). El rieo:;t,bes1r: rrii,,r';-f.PllocciiIrttllilol'at sctrl:r-|tp(ttl'rtcp,rosCgrPcsoiItlltfaltltr'riirlat'iltlrtraeplrrrltlrseiaclrp' i..cnz:iollau.{cict.Ppuenrlclrtaanlttll'j'lil;'ti'
iu oricc sistr:rn s,cial, ltltru rl.u-r,rrii ri. acti.nc lcnqinec,ri.g):
t,i.r,l:lt,r:il.ilirc'c1lth)rcli::itrtsrll.ia.fria',|i{.1antetaprLrrller a'irlirzpsrlpiuiulnliiitri'tr:rlutltiti'rtriiloalsbptlattnrcngiter:itlrttti'llLpsrountlrliacivsieitiitroitetr'rlrrll'.izls-ztprriltrl"iiartrirzttri'ri'tr.lt.'r-r -;
- iL''tillltea it\ltlrt,r il:ltltrri :
- lrr:tiunc:l tLsuprt tehnolotit i; Icl
- ;rctiunca asupra, ctrrtului;
- ,r, tirrrr, a :r:uptir \u, i,'tilii
I):it1r*.fantsch, sileiellriel,,\1r., irsa,liir.,.:t siste,t, (ttn.qrr;Plg;; rirr( tlollatlllitrPire:l't:t'lttt:ributrpcltlr.ti'il'lual'c:roare{1r(plrllsrr
.forr)Iat (lin c('i l)irlrlr lrrrlrrni: ,jnrrlllrir-()n1-\()arir'1a1e rr'lrrologit,". lrl
rlesctinrpunc lrc.-st sisl('rn cornpltr irr 6 srrlrsisterrrC lripo]:rre (lornralt,cli:r riiSr':l.ig1(:..:i:rir:r.,1r,i'::io:1:lc.':..l.:,i:r,r:u'':l:!i.ujliLt!t,ll'.lci1i?r:i'iirrs.l1ia1a"rleeiia.tlLLr)aiIltttr,i.t'lat1i)scitrar.llltiiorai:i)ct:iclrtifttil)sitorirtctrrsiilttsrrrt'.lJtir.lsi:lipt:citio,:b,,lite1)rlr1i,rrr,i:lir(ctcLrerr)Lii:sirlllsrcba)tLltrlttccrct:'itliLLrrlrltlfctt(rtl,narerl)aieite;tltl5Lcrtrtirl(:riirjrigl(Lulttlc):.LiilrirllzPrlil.utntla.iiflrltrlliiii)ltllrirlrLll:t,L-r"nlittL1octrarseatrtt]rsaitiialil'lii'rLgtrlill5tilrlu.lll.lorlitritr'srcii'cecllit:l:i'(tI1I)toi'ts)rtllrlllo(r1(caL'l'lpir:nGlarCcalraiie(lIar(ci'r)tticrpbr]'ect[ni:gol'rlorlarpiilrrcLtltrrn((titt(')'eaor't)itrcllcnlIriorecllielrd'P:S:ftareiirirrtli/itttgtl5i'l'.bs:sllaietr1ioiletilerilll/ll1'rtttlt)g'trrJtt1tritl1eeiIrat1allti(r'a.i(i'etscl)ilttiol;otoi?l1tlrlitc:'L''lrllrritsit:t'ar'iitr"rr.'JltIr-'l.it
'ritc (ioi 1:rnr:lri: (ir) sul)iislonru) ,,lr:rturii tchnoloqic", ;r-rirrl functiirt
rlt': stirpinircrr- n:rtLrrii, rt:rlriliz:Lit.lr. ecologic:i (conser./ar(:r caJ)a.i1artil,:,i ,ir1zar/1r:'(r1:i:t;,rr-t:nt\iuoi1rrtinz.raiIcitlrat-rllllr(t,lLenlorrat,irrttttr(.llrlttitl't'iIc"nu:'tirr-trzir'it0zrttllrit,oac5)nul1ttit'Lctt=t1trltrrlrliiIecnr'iiIllitt'tilIlceaui ntnitr'tlt\L'tt'ttelirtat'1'ptsloritlia.iltr0te-t7locIiLrftg:itfirazilctri:'a1irri1optr1orti1cietrs1:lrrrrltzrl:':titirttp.iltproitltrls'iciritlp'rzrntiiriitiiiLfttiilttcLtiii;rtifllcpicio((lrricC-t(l:l'eairtlrcIlt"rtl;t)'
rePItxlrrr:1irc ale rurtririi), rrtilizltrt'a clcnrcnlt,lor, (.or1)l)llsilor si ;rrartr.-
r i:rlclor rraturaie, ail:Lpt:rrt'a Iiu ic:i a nrt'rljului lirl lrral, crqiLrcA 1i1ri
..it<'isaj tttn:tnizat"; il)) snlrsislt'rrtul ..socicta1r,-telrrrologic,,, r.u irrnc::i
)lultiple: conrunit:ittii, tr:ulspor1, in-zlrtitlint, l)r.o(lucter(, si lriLrrsrrritt-ri,
{le cnerqir', siLndt:Ltt' pnlrlicii. :lutollalizatr(', arl)iir;lr(', cltz rslllrre qi.11r,-
micri, controlul na,stcrilor, procluc{ic rr-lirncnl:rrir, rlt'z.rol1:rre si re;1.2i:i3
:l .rra:elor...: (c1 sub:sister)rui ..or1)-t('lulologic" :Lre irr -ztilt're ,.siinlric,,,:;r
orn-nrl;inir" t:n ri'lroactiunilc sirle c:rr:rc1r'ristir.t,i (rl) subsistcrrrul ..nlr_
turar-o1r" - irrtcr:rc!iunceldiDtrr,()nr. otlirrrl'zitl, sinirturri; (e) .ulrsistr,-
mLrl ,, orrr,:;o:ir.tzt1c" - sl-:i:rlizarciL,irtrli.rirlrreliz:rrca, trlicrrart,:L si rlcz:i:r
i ll:ll'(,a... ; (f) sulrsisrt'rnul,,trattrt.ir-sr)cietitlc".
l)or.irrcl rle l:r :rct'irst:'L slrucl.rarc a sisterrtr.l.t. socialc, lJ. Jantscir glt,;r'l-.::rrt't,riiiltrpi'afliTalcci-ureitLroiarfrtiiicoia,l:trrtlrr)gliir(e:lrrLnlrlie(ioCl'lrlus(la]ltv:clriirlitalcrlcct'p'r{'ill1rarrainiltiirii'fi1iilc:rtrilri',ioriierilrrtattr'ccllriuttciiiprlrHtitl'ozleOcarlz{octblcrie't/ksiic1hrll;altrlnt;e"itprtCirri'rt\''cfzrr-riotncigriltltlti}roto:7i t{i:r'"tstL-ftlL,rt)tf.-'l'r'
lrrol)nrcrlouittiprrridointt'grar<'ap1:urifir:iLrii:(..\) intcqrarc:r-zrr.licali aicsisre,t!trt)riz)s-rPe/1aanilliltr(fitrrLlrrltiilpnciuic(l:ilt'lalPltrorocctlralr1iicltcl'rtc'ie:cttu-p,a/aartl(:'lozrJtc)iItltslLolctiiLIluireliotor{tllotrl't'i:rlirir)tlcclr'uretallriaf1ripric;tetilatraarrtritilttictlrltiirtirctelcpaptllritsticinurti'crts:llcliti'l1a(nrcsml)liianrrir'lriil:t)sb're(iluasrsi)tilirrolccrl'arilriprtlc'trti'cttnri''rtctlltriu't-rnolI'
si (I)) il1egr:Lretr orizotrlalir. ssr1;irst,iii,:-rsi.r.,-;i1u''l.ri,(rlrii,nl:,ri.'Srpl'l-n-pl-llreclr/roela:iroltrrtrlitlilaetnnLlirculi:aritelt'-l(ilgaL'/lstrr:cttjaIlrttactlatlolucreutcr,tr{itirritrpit,tllrsri,:rcleidlirtitrlcintsif*rtipciprl:lcttcrcct'isttionnctiiaioirr.it(frPtt"'iasit'tcnstrltct)pot:itlutr'triiirlto)litsliitctlrttlilltrtntlcutLlurttaicieo"a.aatcit(ltlipe)i.ctarr(ier'tn(')ilei("nr''apl{errr[aontlic(i':rtlortcsttl'.iclrtrpcelale:ilt:lul'(rrltl-ztl(t:p'Lriit'srillr\ntau1c(cc.riiulrilsollcsisntclnzioriuir:jrpsuu|trior'iirnntotiitulitgctca{or'fueeataorisrszirtluitocernco)nteruiilegstiltlctaaitlrloucnencjnlaiubetzlllettrulitt-ltolt'tit"I"^ni'-
Orice telrncilogie po:rtc f i realizati, r'n gcncral , |r.irr Ielnrit c corl j j-
,ari cle rcsurse si, ia rintlul siri, lrr.clrrt:r'r'1,zul1ir1e rlifcrilt';1ii'c.ari.
'bicr:1i'r furx rionirl poale Ii atins Ir(' cal.a r:nor soJnlii tt.hnologrr.
<li-zt'rse. '\c.:rstli Pluralit:rt. dc telrrr.logii, J(sursc si rez'rt:rtc oi.i(.
i'tcsrat:r si"rs:ctrirtru.:/r.l.izlt,'ar(z'glrr(a)rFceariitpi.e/
lrrlll nrai t't flott ori.:.ttrolti a Ilrnilir::irii r,:r.
dificilir in pLrtine i.:Lzuri. l)ilicrilllti:r
lrrrstir, irr ace('ir car nu ir,'/er)r ntorlcle r:la,bOratc si pc,rtin0nte rl. sislt-ilrr.
I llt('gra1e ill c:t re s--L lie s:tt isficrtte tlou.-r r:o;rrlitii: tl r.Ii rr i rca iltc'r tLe ritrl ilur
si rrriLsur;Llrilitir,tc:L :rct,sl ora.
I)rincipi:rl nouii cstc, i:r se irirtrlr, alrorrlarc:r ,ltnurnit.i.
2),,I,lanificarea deschis:i . Irr-zcntalorul holo3rafili, D. Gabor.
;i 1ru1rlic:rt in I96E rrn sturliLt. o ftttt E nd. tl platttt ing (planifit::rr1 rlcsc jrisil,
r-arI introrlur:r' O alrorrllrc cll t(,1lll origiilalii a Prolr)r,ntalicii Irrogrrrrzt-r
:i l.l:lniliciirii. Prolrlern:r ('enunlittii asl-fel: ,,(_) |lanifjcar(,proirsln rn)aii(.
i1;r naslerc la sirrralii clispIrate. si clri:rr o l)l:rIiIi(.ar(, r:Arr. rr_:Lr ir
(at;rstrolal:i risci. s;-i ilrotcchcz-c, irrrr,rrr Ir'l Joartc critic:Llril. libt.ilatr;'
ile aleqere llrsat:i urrnrsilor r:o.tii. I)lriniiit::rrta:r rlr..rerit i;rsr,|alr1,il:-r
i46 1..17
c6!i asupra sitLiafiei. O situatie este coirsideraiit" problematicd d,acl" ,,Planificarea lirgiti" a lui Ozbekhan are umrritoarea schemi, r
existir, o discordanfS, intre situalia respectivd" si sistemul de valori.
Consect n,
DacI planilicarea este mijlocul de rezolvare a problemelor, atunci po,t/biie
acfiunea va consta irr provocarea unor trarrsfonni,ri ale rnediului oooo
i'conjur5,tor, {iri, a ati'ge sisternul de valori, i' vederea. r-ealizfrii
uneistirridearmonie ilttre acestea. Daci, se conslali un progrcs conti_ Fig. 31 (DuPii. O. Ozbekhan)
nuu in intregul nccliu inconjuri,tor, pcate avea loc o trarrs{ornare
in sistemul de valori; se stabilesc noi norme in lunrina ci,rora valori'le 15 R.T, De George, ,,Tecirnologyand Reasort", in Proceedings oJ the XVth
pot dobin<li sern'rificalii noi. Redefinirea .orrnelor sau i.-ze'tarea de ll'orld Congress o.[ Philosophy, vol. I, So{ia, 1973, p. 305 ;i urru.
noi norme face pa,rte clin activitatea de planificare.
t6. A se ve<1ea ,,Baze1e teoretice gi metodologice ale gtiinlei conducerii
Reorientarea prognozei si a planificirrii socia'le cste in{itisati de societetii socialiste", in Itttroducere itr' ;tiinla conducerii societd.lii socia'
H. Ozbehhan dup5, cultt urmcazir: liste, Edit. politicir", Rucure;ti, 1974, p. 13 9i urnt.
Planificarea,,ortodoxit." : Planificarea,,lS.rgiti." : 17. K, Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 13, Edit. politici, Bucurelti, 1962"
a. situafia prezentil arc a. procesul de decizie pe care pag. 674.
qrn dinarnisrrr propriu ce dic- ii include planificarea trebuie sd 18. Ibidem, pag- 679.
aclmiti reconsicleriri ale siste- 19. Ibidem, pag. 68 1*682.
teazi conginutul 5tirii -rii- mului de valori ce stiL la baza
toare a sistemului intr-un fiecdrei decizii; 20. ,,Sistemic" (neoformafie terrninologici) : 1. ceea ce se re{erir la sisten, 2-
inteival de tirnp cleterminat; mo(l de abordare caracterizat prin intelegerea {enomenelor, proct'selor,
b. planilicarea si procesul de acliunilor etc. ca sisteme.
b. stalea viitoare po:rte decizier pe care il reprezinti, tre-
{i previzutd cu certitudine buie si includ.i, mccanisme de zl. ,,Totalizarea" inseamnS, ci, nu avem de-ar face cu o sirlpl:t suma a
$i, ca atare, devine par-te alegere nu numai intre rezultate comportamentelor considerate, ci cu o sintezb' dialecticd, datorit5
cornponentil a bazct de infor- irnediate ce derivir din op{iuni cu- cS,reia acestea apar ca pdrli ale comportamentului global al sistemului,
l.nafie clin situatia prezentS.; noscute, ci si intle alternative a.rind sens numai in raport cu acesta.
deoscbite, pe baza corsecintelor Factorul de mediere se noteazi. sub {ormii, de exponent al relaJiei-
c. in lumina cunoalgtcrii pe tennen lung ale deciziilor si
referitoare la situatia viitoa- actiunii; ,t.l lI. Maruyama, ,,The Second Cyberletics. Deviation-Ampli{ying }lu-
re aFteptatA, este posibild, tual Causal Processes", in W. Buckley (ed), Modern Systetns Restarci:
c. plani{icarea gi proccsul de in the Behauioral Sciences, Aldine, Chicago, 1968.
luarea acelor decizii speciale
carc vor cauza l ransfonllitrqA decizie pe care il r'eprczinti trebuie 149
situaliei prezente, intr-urr si fie supraordonate nrijloaceJor
intelval de timp anumit, in imcdiate li rnodelelor de actiune
situatia viitoare pre.rizutir
date.
(a;teptatti).
148
.f 4. Pentru conceptele ci.bernetice, a se vedea ;i P. Apostol, Cibt:rntltcd, -\nirlvsis", it Transactions oJ thc 5th ll'orltl CalS'r'ir.s.s oJ Srtt:iologl', vot
(ttttoo \lt t t, a(ltun., faisim. I\-, 1964, p. l3i Si urm.; cl. si: W. Bucklev, Sociologt' anrl Xf odern
Sjy-tr.rrrs 7-lttot \t, linglcrvootl Cli1ls, 1967 ; K.E. Berrier., (}eneral ancl
25 Aci expresia de ,,teoria gencrali" n sistcirrelor" nu dcrrrrrtteste conceptia. .Sr.r:al Sl'.i1./rs, Nel' []runsrvicli, 196S, A. Etzioni, 'l-ht 'lctitt Sotitt;',
,\erv Yorli, 196rS, ttc. t'tc-
lui L. von Bertalanffy, ci o teoric in rrre se 3eneralizcazii., intr-un
{el specilic, rezultatele iliforitr:lor tcrorii asupra unor cla:^e de.istcmc. L. r'on Bertalanffy, ,,Zu ciner allgtrnt'inen Svsternlcltre", itl BialtSi*
lL]r.t'elis, -ro1. 19, p. 1l-1- 129; ,,'\n Oulline of (ienc'ra,1 St'stt-ut
Spre a cita numai exemple din lrteratura de specialirerte din RornAnia, 'llreorr"', it'I-lt, British Jou,rttal .for lht: PhilusofhT'o/ 'Scrt'rrrt, 195U,
vom :rrita cir, in acest {el st pot rla lornulc cle tiprrl celor ale lui nr. i, p. 1i{ 165, Gttttrol Svsttm '1-h.tor'1'. It'otttttlalitttLs, I)' i't'lt)fttlt'ttt.
Spiru Haret l1/[ecanica saci.ald. I l9 i0), 1rad. ror.n. de Adina Gabriela
Apostol, Bucure;ti, 19691, alc lui G. Zapan (,,{ormula realititii sor:ialr"' ,lfflicatiort:;, Nerv York, 196E si GL':1evaI S)'sttrtL Ytovb.oh.
- o transcriere sirnbolicS. nccalculatciric a conceplier lui D. Gusti) ctc.
Jiste e'rident, de pilcli., cI" ro{orniularea concepliei lui T. Farsons in .,llolc'cular llionics", in H.L. Oestreicher (ecl1, I ttJorntaliott Prottssittg
limbajul ciberneticii [,,An Approach to Pst'ch.o]ogical 'f]rcorv in bt' Litittg Orgrtrti,srrLs artd llttchint's, I)avton, 196-1, si rtuntcroase publi-
Terrns o{ theTheory of Action", ir S. Koch (ed.), P-stc}Lologl: Stuciy,I.
-rol. 3, Nerv \lork, 1959, p. 612 712 si,,Strukturcll functiona.le Throrie, cratii eclitate tle 13iological Colnputt'r l-abora,torl', Irrbana, Illiuois
lreute", in |16ln.er ZeitschriJt Jiir So:itlogie und So:i.a.lfsttchol/)qLt, 16
(196a), p. 30 gi urrn.l nu contribuie cu rtimic la consiqlenla '-i pt rti- Ci., perrtrr: lribliogr:lIie, ltlcrart'tL ttoastril, Cibrrttttita, (1(tt()astrlt ' ttL'
nenla leoriei. titutt.
C{. Th" W, Adorno, ,,Zur: Logrk iler Sozialrvissenscha{te'1", )t liiilno' I'c'lingir bilrliogr:rfia ,,clitsicit", citltlz'L in Iucra.rca mentiortati in nota
Ztrtschrijt..., 14 (1962), p. 250 9i urr11., sau J. Habernras, Zur Logih lrrecedcntS, cr recelrtii sintezii, 1:r II. -\rbib, '1'Ju't't'it's oJ 'lbslruct '1rtt':'
dcrSotial,.uisserts.haJtc]t.l[attriali,tzt,,Fran]ifurtarn \Iain. 19'70,p.)-fi, ,r.r/rt,, I)rentice-Hall, 1969,;i, rtrai ales, lucrarea lui Bossel, citatit in
passi,trt. Spre deosebire de arceast?i, atitu<Iine, care respinge plocr:dcelc- nota nl- I1.
exacte in numele conceptului c1ia1r:ctic-hegelian cle ,,totalila1e", ;r.f{'asl
NI. I). Mesarovic si D.P. Eckermann, ,,On Somc Ilasic Oonccpts of
opozifie er argurnentatS,, clc data accilst:L invooind cerirrtele priiriziei
si ligorii, de c.Itre C.D. Opp, .Iiybenrttih rtnd So:iol.ogit, Berlin, \eri- ()ener:rl Svstcurs TIterorv", in IlIrtl Ittlrr]lalioltdl Colgrr-is ott Cybtr'
ivied, 1970. rrillc.s, ).iarnur, 196 I si,,1)e-reiopnrent o{ I'Iathenatical f'hcorv o{ Cle-
29. Pentru intelpretarea dinalnici, tliaiectic:i a,,stnrctrrrii''. ci..trrriiul nerirlSvsterns",-YIII-thIntertLatilttalcoilgr,s.s0Jtht]TLsloryoJ StittttLs,
:rostrrr, in illiron Con-stantinescu, O. Eerlogca (ed1, )Ietotlt ;,i !t ltnlt j
u,le sociologiai, Ilucure;ti, 1970, precurl si contribulia remarlaillir a llosctirr, 197 l;'rcz.i si R. Kalman' P.L. Farb ;i i\I.A' Arbib,'l'ofic-' r'tt
lui L. Goldmann p[in elaborarea conceptului de ,,structrrrii genclrcii".
,\[a./ht malicul S 1's ltn'l- htort', .\ic (ira.s--t{i11, 19fr4' ctc. etc'
_10 lVliron Constantinescu, Cercttiiri sot:ioir:gice 1933_' 197i, Jldii. Ac:rtie-
n.iiei, Bucure;ti, 197 1, p. 3 19 ;i urnr. Aici lact:m ai)strurctio clc ccca cc se rtunreFtc ,,systtrtts '\rtaltsis satr
\l'est
31. Ibidern, p. 322. - .lLrp:r L. von Bertalanff y ,, St'stems Technologl"' (c{ C'
Churchman, 7'lri ,SJ,.slarr.s .J2fronclr, Neu' \erli, [96E; Van Court:
32t A sc vecle:1, intre aitele, bibliogra{ia clin sludiril ci1:it 1a rola 29.
Har6.fr.,,Sy.sft'tn-s.{rio11'.si-s: -1 Diogttostit: '1 ffrouch, Nerv York (1967) ;
33, G.W. Nlills, I{ritih der so:iologisclnn. Denhueise (trad. germ.), Ecrlin,
Neu*'iccl, 1963, p. 123, spune, pe buni dreptate, c:r ,,orice sociologie _\S :rrc irplic:rtii lirrgi ir-L planif ic:rrc, teoria orgirnizitt-ii, Dtuttttg(Dtt'ttt elc-
demn5. de accst nume cste sociologie istorici".
in tr:c:t"c;-rt, setrtnal:ittt itnport:rnta idee a lui L' r'on Bertalanffy despre'
34. T. Parsons, The Soci.al System {1,951), Giencoe, i964; R.K. Ilerton, O ,,{ilosofie :r sistetrtelor", o conctptir: gctrer:rlir carc, rlupiL a'prccicrea
Social Theory and Social Structure (1919), Glcncoe, 1964; un cxarnen lui, trebuie sir Iie, prin ctc1ini1ie, ttitltclicii ;t frosftrli|ti. o asemeneil
critic al incercirilor de formalizare a teoriei sistemelor soci.rle, la .,filosolie a sislctnc'lor" proPunc E' La-szlo' A se'retlca: ;,S1'stems Phiio-
R. Mayntz, ,,On the IJse of the Equilibrium Concept in Social System sOpht.: Sur.uev of An Ii.rol.ziilg l)ararligrrL of conleniporarl' 'rhought""
itt .l'roct.trlittgs.).f thi: )'I-tlt ll','tltl Cd,Slrss ,,/ Phi!osofhl', .rol. 1, o.
150
31..-E9; Introt]rrcliotr lo 'Sl'-r/r,ris I)]tilosofhl" Nr:u-\irrli, 1972" 7'hc
-S1,.slrzzs It ittu oJ lJtL l1'ovltl , -\crr \orl<, 1972-
i, rlrc1 e.rirle.t, reallrl, l'calizabilul siru posiSilul n' sr'nt nici cclivalelltt'"
nit:i rccluctibile unul la celirlalt.
151
V.N. Sadovski,,,Obgciaia teoriia sistetn kak nietateoriia", XIIIth ANEXA
Intettt,. Congr. Hist. Sc., Jloskva, 197i, ;i I.\r. Blauberg, V.N. Sadovski
si H.C. Iudin, ,,sistcrnnie issledovaniia i ob;ciaia sistem", in SislemrLie O METODOLOGIE DE CONTROL $TITNTIFIC 9I PUBLIC ASUPRA
issledouani.ia. Ejegodnik, Iloskva, 1969, p 7-29; V.N. Sadovski,
Ob,scia.ia /.tot'iia si.stem: zotlaci i tttctodi poslroerlerrz, \;sesoiuznoe soves- IDENTIF{CARII, RESPECTIV SELECTTONARII SCOPIJRILOR $I
cianie po teoriia' sistem, Iloskva, 197 1.
C}BIECTIVELOR SOCIALE *
44. in lucrili anterioare, am erPus utl punct de vcdcre asemi,rlirtor' C{'
,,Prelininarii la o teorie a teoriilor {iloso{ice", Bucureqti, 1970, ;i aitele'
Fire;te, aici este vorba de o teorie filosofici, corlslruili intr-un limbaj
compatibil cu ccl al ;tiinfci.
.i5 Acest speci{ic poatc fi declus teoretic ;i din moclelll abstraot al acfiunii
umale pe care l-am descris irt ,,Nlcdelarea cibr:rrreticd, a acfiunii,
urnane", in volumul 7-e oria ttclitttiii umatit, Fot utn - stiitt!t :ociale,
Bucure;ti, 1970.
Sistemele sociale existente se afle in curs de transformare.
Nici opinia publici, nici guvernele sau alte centre de decizie
politici nu contesti acest lucru. Dificultifi apar atunci cind
osepecrearleiodnaelt5eramirneaatlittzddirreiicsliaalet.raPnesrffeocrmfioinrialorer a;itemhondiacliiltoartedae
proiectare, conducere ;i planificare nu a fost insofiti de ela-
borarea simultani a unor metodoiogii de definire a orientirii
acestor transformiri ale sistemelor sociale, adici de deter-
fmi infoarrme ualastcio, pinuritloerrm;ienobi ioepcetirvaeflioornaclui, ajutorui clrora poate
schirnbalea necesari,
posibila, reaiizabili ;i doritl.
- strategiilol de dez-
Or, intreaga experien!5. a reformelor,
vacceloiexctlpattaalirivrcipeiiittresio;fciiieaoicnppstoarucvi,ornaipplloiuelearrxin;ilconiifericdlo;eaoibnmoi;etbiiecindentiiecorurtrleiamvsleooaclrcotoiivrnsa,eudl rubien-cisnvepelpeedsleeciestsrtibeele' amappzzeeiarleibnnfeasoczoareacmnsiaueiutlamxelt.pelit-rlaeii-i
opliuni.
sdce'iezEnvcseotel;tiiurin.ipolcolictiiccspo)rmo, uiiennctipnarro;egtainin,o{zraeaa,;lipizplaaranreciftaiiccaa;irecacoon;ndi utprcoreolurgilmi (ampsoaulrp'iecraay
se*odcuCiacaal pf-iiotonalaulluenr;eeapirmeazpeiltitorSud,ot olionggieiRleecruoaunleiczeadpreuetse-c,ieimenxcieftrisaaspl,oocclaiaurlecrsea,fscSuropircreaiollsoaigsitseei,smteAumcluaei-
demie de la R.S. Roumanie, Bucuresti, 1974, Tome 18, p. 79-84.
153
eficienfei unci actiuni finaiizate (a unei acliuni cle infaptuire unei conceptii ingust pozitiviste ainsuepnruan;ttuiirnile!eide-,spperenstcrou-
a unui scop) sint posibile numai pe baza fonnulirii explicite domeniul valorilor implicate
care,
ipruarfiiosiai ol.blileitcutivi cimspoocisailbeiJaitraefiiundecaaraacbtoerrd-ianecfiambpilr:-l;ia,xqionl-oegoricj,
a scopurilor ;i obiectivelor. altfel, evaluarea performanlelor cu metocle cle contiol ;tiintific 1 face ca in practica deciziilor
orice caz, incontrolabila.
devine practic imposibila sau, in
l'ormularea scopurilor ;i obiectivelor urmlrite de un
sistem social (sar-r de o acfiunc social:i oarecare) se face, de politice sir persiste uneori si in societatea socialista rczistenle
ia!1 de fundamentarea ;tiinfifici (sau ;tiin{ific controlabila)
obicei, aAceelsatobrorsitraiiri;ide,ssepleirc-iftiolinisreii scopurilor, respcctiv obicctivelor'
(I) de catrc centrele de clecizie politica, pc baza consul- potrive;te remarca critic:i a tor:a-
tarii unui grup nai larg sau mai restrins de cxperli invcstiti
ra;ului Nicolae Ceaugescu la adresa concepliei dupi care
cu competenta de acelea;i ccntre, problcmele complpxe ale conducerii societifii ar mai. putea fi
-solufionate doar pe baza experienfei personale ;i oare-cum
(II) de c.ltre exper{ii individuaii sau grupafi in echipe
de mai lungi sau mai scurti existcnfa, pebaza unei competcnf e
atri(bIuIIi)tedteaccaittrdeed,if,lcurmiteeatra;ttieingfoerii"i.de cet5leni. a unor ,,intuitii". Fara it'tdoiali ca actul de conducert-' includc
in doneniul conclucerii poiitice a societilii
in an-sarnblul siu
Modalitatea de elaborare ;i selecfionare a scopurilor o o componcnti personali de creativitate s-e iniliativa, inven{ie
inoia{ie. Dar, aceasti componenta poatc mani{esta in
constituie, in majoritatea cazulilor, dczbaterca de tip clasic, ;i
rnod constructir- numai clac.l ea se sprijini pe cci cioi piloni
tradilional; o disculie in care nu intervin deloc sau interr'in ai cleciziei eficiente:
paruetaompautteinatcinhfnoicrmilea!;iieil,imdbisacjuu{liclo' ginicici amdorudel rcniere, iaalepproreceluscurl irdiei
(a) r'alorificarca cit rnai deplinl a mijloacclor de explo-
rarcl, analiz:it, gva]ui11g ;i ciecizie oferite cle;tiintli ;i tehnit:i,
stabilire ;i alegere a scopurilor, respectiv obiectivelor de cirtre in act'lasi tinrp cu
experli estc practic
foarte grcu cle urmirit ;i controlat, pas (b) r'alorificarea cit mai deplinir a fpinaartlicaiplafroiirm;i ualicroiinstrcoo--
cu pas, de catre opinia publica. hilui public nu numai
in momcntul
Cu alte cuvinte, discu{iile asupra s;icotpraunrislofor r;mi aorbeiecativseisltoer- purilor ;i obiectiveior, ci qi 'in decursul intrcgtt/trr' hvoccs dc
strategice cle dezvoltare g'i seleclionttlr a
proceselor .elaborare acestora.
melor sociale nesocialiste Stabiiirca si alcgerea spcooaptuerialovcr,asorceizauleltaetsetec'u.rnat1itctmdaqi
decizie politica. Accit act
1) nu recurg, de obicei, la forrnularea in termeni exacfi
;i opera{ionali a alternativelor dintre care s-au alcs sau se
aleg scopurile ;i obiectivele, apmcacdirijialctoicnaateeccrreiutea;cutciititeunrdlcritefiiticsccfceil;elucvprrinaneeorectmaora:ir1tiicplrtoraiacnrncesmuspuristlausuruieirpnaeotia.isntuEeicr1afripr:reopcaioontnrctt'rrc;-atoaililelanizatf:airlfrieuccanu,
2) nu folosesc indeajuns metodele moderrne de prelucrare
a in3f'o) rnmualcieriee;ia, zmi amieaclaesn,isme de efectuare a controlului
opiniei publice asupra proccsuiui dc elaborarc ;i selec{ionare p-lreoicnientseurccluooinnt-eincutdeacarre.z'c,in\ii'tnostmrtaanndscfpesacr5reiiri--nttitcnp'craticnnri-smlmnecetnoiddoicnlotcguoriantitvrfooi lioopsmuitbaellt-co.-
a finalitatilor, lipsindu-sc', astfel, doiogie de stabilire ;i selec{ionare a scopru-ilor 9i obiccti-
^pub3Slic"isu)tieudmi.eelcvasloocriifaiclcarseoaciaclirsetcatdivesitfii{;ioi adriifuozaec:trivimtaatescmlour,lti^- veloi sociale ln funclie de care se proiectcaz.l sisternele so-
ciale, se planifici ;i se conduce dezr-oltarea (perfecfionarea,
Iaterala de atragere a maselor la elal;orarea deciziilor politice
transformarea) acestora. Nu promiten, dc ltunir scami, me-
fundamentale.
Starea de fapt amintita mai sus are, desigur, o motiva(ie todologia atotsalvatoare, ci rma di:n metodologiile posibile.
economicir ;i politici in sisternele sociale in care intre centrele
de decizie potlt;c,r si public exista- divergenle de interese, dar Aplicaiea ei nu garanteazl dccizii perfecte, dar asiguri deci-
se datore;te, in buniL parte, ;i unor prejudecirti larg rispin- zii mai pufin arbitrare.
dite- in ,,lumea ;tiintei", indcosebi, dar nu nurnai la adeplii
Folosirea metodologiei propuse nu duce de la sine la
ciecizii de o naturi democratici deslvirsiti, dar face posi-
:)+ 155
bili luarea unor hotiriri intr-un mod mai democratic decit Rezuitatul analizei cle conlinut se va infirtisa sub forma
metodologiile preponderent elitiste sau tehnocrate. Socie-
tatea socialistl este, prin natura sa, interesati in eliminarea unei liste sau a mai rnultor liste ierarhice de frccvenli a
cuvintelor cheie (prin care sc pot defini scopurilc ;i obiecti-
vestigiilor unor mentalita!i invechite, cum sint cele semnalate vele preferate). Admifinc'l cri vom avea ,6 liste de frecvenfi
mai sus.
tranSsccroiepruearilein;iterombeicncitiovpeelcrau(ionnuailisaisutenmui (notate LF) in funclie de A grupe (sau surse cie informafie:
.:ocial repr ezrnti. grupe de interese, notate G), vom putea stabili empiri.c
ideal soctal (con- ci fiecare din op{iunile 1,..., k exprimate in LFt,..., LFr
siderat, in acest context, drept scop stlprem al activitalii
sistemului). Idealul social se exprimi sub forma unui ideal este func{ie de apartenenla, identificare sau de sqiidarizare
cu una din grupclc Cr...Gr.
(sau tip) uman considerat capabil si devini autorul, purti- i
Cu rezultatele oblinute prin acest procedcu,'combinat
torul si realizatorul unui anr'mit program politic de dezvoltare cu analiza semanticl a Iistelor de frecventi si combinat mai
a societa{ii in ansamblul ei, a unui program de dezvoltare
a structurilor, infra- ;i supra-structurilor societafii, Ca dscerpisaertetre-buinie cazul in care reprezentativitatea documentelor
patlaarn(eai,f)iicddieemasclu;riilesrceooacniaudlun-cueiimnprofdugenrzacvmloieltasdoreecaciaallr-uepiop-lirtoiccieudpcertilnmddeesz:ivsoteltmaruel;,
supusi unui control, cum se intimplir in socie-
tdfi cu structuri antagonisti - cu anchete de opiniedispunem
obiectivelor sociale implicate
de o descriere a scopurilor gi
in op{iunile existente intr-o societate dati, funclie de clase
(p) descrierea unui tip uman capabil si conceapi, si gi grupiri existente.
conducl si si infiptuiasci realizarea acestui program;
lntre listele de frecvenfa astfel obfinute (;i iniuntrul lor)
(y) proiectul strategiei de realizare a componentelor se pot pune in evidenli diferite grade de compatibilitate
definite la punctul cr gi p. logic5. intrc scopuri ;i obiective, prin car-e putem estima
Este evident ci descrierea idealului social cuprinde:
acli((u(ABCn)))ii---soooocpippafll{ieiiuuuncnnoiiim;;i;ipidadetdicbceiiczlceiiziizipciiiurpiivodoipelnitlodiiuclonemgi;leiecteo;,di ocdlueocgltiiuzairilae;iledtee;hminaoeiltoiscgueisa;. gradul de omogenitate sau eterogenitate (respectiv situa{iile
conflictuale) in materie de opliuni sociale si politice.
DacI opfiunile ;i deciziile din grupele A ;i B, cores- Spre a ihrgi baza informa{ionali a deciziei se pot introduce
punzind programelor menlionate sub cr ;i p, aici comparalii cu datele similare ob{inute de Ia alte sisteme
nu sint formu-
sociale, ial rela{iile dintre listele de frecventi obtinute, cu
late explicit, iar- cele din grupa C, corespunzind proiectului ajutorul cirora putem defini scopurilc ;i obiectivele, pot fi
amintit sub y, nu sint formulate in termeni operajionali studiate prin analiza multifactoriali.
cs(paou)d,nbitscrrioasi ltpiaenobmrilutteell)orsm;goiicecdi,naaiclcuvd5ae,cmeaalteacini{dgiduienenpcigausrruottecpo,iataueleAlleibn;niitnuimBespid(nlreietttosecprormensscicintsoivatpetuneartiele;;,ii Dupi acest prim stoc de rezultatc, putem construi prin
;i obiectivele propuse. operatori logici, model,e de liste de frecvenlir posibile (combi-
Metodologia propusi
nalii sau negalii etc. posibile ale celor empirice). Astfel,
se elaboreazi un inventar de modele defirtite de scopuri gi
incepe, de aceea, ca 'prim pas, cu obiectoue globale.
enumerarca scopurilor ;i obiectivelor formulate cxplicit sau Admilind, mai departc, c[ intre ,,ideal social", ,,scopuri
presupuse de opliunile sociale existente. In acest sens, se qi obiective sociale",,,conlinuturile", acliunile (comunicarile)
su-p(u1n) unei analize de conlinut (content analysis): aie pu- social.e",,,structurile organizalionale",,,rela!iile" etc. existi
docrimentele legislative normative
;i actele interacliunile puse in lumini prin schema din fig. 32, fie-
terii; cirui grup consistent de scopuri ;i obiective (modele amintite
(2) dezbaterile parlamentare ;i/sau discu{iile publice mai inainte) ii pot fi asociate confinuturile, organizaliile
asupra scopurilor ;i obiectivelor sociale;
(3) un numir cle publica{ii de specialitate. ;i strategiile (metodologii ;i tehnologii sociale) corespunzi-
toare; se obfin astfel ntodele de sisteme sociale.
156 157
Ilezultatele ,,prirnului pas" rnetoclologic se supun unei
,'r'alrriri in cadrul celui dc-rrl doilctt J>os, aplicind in
:('op o versiune a tehnicii Delphi. acest
q I)upa cum se ;tie, aceasta din urrnl consti intr-un pro-
t'd- t'u de interogare tr unor grupuri inte-
grarii opiniilor de experfi iu r-ederea
siuno.a directi a(croepairneiaeiumnra:ijocr-oitn:srfeiin. s')l',eehxncilcuazirD.rddpinhsi ifipnrce--
{ior-rcazi, asadar, t:a o mctodi de rcaiizale a consensului in
problcme in cerre nu dispunem cJe procedee calculatorii de
t lccizie.
A clivi/o'lr in cvaluar-ea iistclor <le frccventi obtinutc prin priniul pas
ri,f lru c /u o rg o n izo li o n o /e al rnctodologiei propuse parr. utili foiosirea aic'stui p.oc"dc,t
tpitcucrnantrruhumiceaiixppaleicuninttraouteroasbclcionlipevicruer-sai itscaiotiroi.rbsdieeeucostliprrl-uinei,i.icSciuc;iictrl-eilsiscracrricr lmaaasvitafaelolleasmrc-aa-i
Fesurte umone ,ri fizrbe
<'omplet cirnpul r.alorilol altetnative cc se atribuic scopurilor
F is. il
;piozoibtiiaecintivesliostresrnoc(ipaolezii{nietr-ducncslaisstei mctcs.o)caialg, ninrpufulunictsieaildca
,lorm1^a.n,:t:c,tlj),rnuondrrerles.ipstcermmitsosciimal.ularea comportamentului (per-
pcouirain-leeIimnregpacloloiicbnnaaclltueeez'iiaendl.uee, mnpu{rainirmicaiiunalsnfiosauptsem-rtaniiutlee_nlmoisrseodatoceudieosctlclioefogicliu(ie)eriiiix^ppp;rioioipcbfuibittsiieerc"c4p.ii.ev,^re'-m"--rsi-tio"el"- individului'F.
santrel,iea_ctlpls'iirvoialcts(tlatfeoien.'rie'adrpan'elocunlisoai{igiLrsaeiiocl,ecaa)itcaeae.lhdleancecoiscaencoslsrt-tiemuicdi.rae.rctareeaitzrmtii.u'acpplletuar,pitlnoitd(sraieianbdontiicrllseooaf-dgoccuiraconcor'eenr-ars..esrtrriaittuntonitr,,.6rasipaoti"oa.rse"r.ttiaete.i.lsrii"---) l)ati fiind semnificatia sociala generalf, a problemelor
politice, tchnica Delphi ar rlrma sir fie aplicat.l nu nnrnai in
zabilc, respectir. clczirabilc. Srupc dc cxperti, ci ir-r cliferite grupe de liclcri sociali.
ttiaotleo,1lge1icotyi.betiI^lcnianuaftacccspsatrrisn(c:oocpn.,fsetcacetuainamraeaasiupipnr-udinmiccialootrpi indpiaoeriiep,,uapbalfisicie"termheneziutcola--
158 p<O'loRivn-AisretKirEilanLtrs(-ceoolpacubleroizrsbaiatiotebdreieccHinti.vtreKcrcaexu-pcrlhpicei;triatitce;oi lcaliabdlocerrafuitsorclrcsii)e.orepAiincfieiceauscttcau
transparcnte prin primii doi pa;i ai rnetoilologiei propuse.
Dczbaterta sc realizeazir in fata obiectivuhri clc televiziunc,
r ecurgind insi gi la utilizarea computcrului atit pentru enn-
nlerarea consecintclor (logicc ale) unor propuncri de scopuri
;pireofbeireinctlicviep, ecnittr;ui pentru consultarca publicului in priviu!a
una sau alta clin alterr.rative.
Intcrconec-
tarea cotnputcrului penlitc cfectuarca urtui nticroplebiscit
in privin!a op{iunilor sociale ;i prclucrarea obicctiva a
acestora.
l'ehnica de dezlraterc ORAKEL fusese aplicata in 1961
la ur.rir-ersitatca Bcri<clcv ciin California cr.t ir.rtcntia simul;"rrii
* Se pgsts rccurge in accst scop ;si la mcloda nrorlologicir, a arborilor
rle pertitrenfi e1c., etc
159
,ichemo opero/iona/ti
rl,/o tu ri p re o o'/i /o are
- o/eqereo cuY/nle/or cne/e
-;/a"bt/rreo unui lezour de cuvtn/e -cie,e
fri-utptt nendtbgg-
f@fi
lrsld de /8 Lf, = f/c,.t
/6frecvenlt) L,: t2 t= -.^102)I
'.'-'' "^i-'t
lrn = t [unJ etrkSE"{_Ztb4'q"d4ologt',
I ya/uorto optro/.'. 'or ,r, re.-u'l /r'
Anchelti de optnre o , :t dP mo/ r'us c-, me/:do 0t /s/..
i, l{/evse/conrearcoac/o.r/ceo/pny/reyr/more/no/bd1eel9f-iI '441/lim ec m o de/e/or de
ar|rlem e,tocr o/e e vo/ttale
Ana/rza /oorcd o comao- A I lrei/eopg:;f qt e tb qb bg rc
//D/// lo/// d/ ler//e/of I r f ttoltoreo pub/tcri o o/fernofire'
/br tio evo/uin/or ,tbrnoisu,r
rl'/u/limeo mode/e/or de /f
f ron/o,u/ cornp/el o/ t-co
poib,/e /o,roctole cu drferi' puri/or .ri ofuiclire/or Po
.vhi/e reo/izobi/e si de-
/n ven/oru/ luluror mode -
t, ra b,t/e, in,n re u n d cu st.rfe'
/e/or de /f de0ni/e in ,rco' m e/e,so cr o /e coresp un zd/oore
put ,1i obiec/ire ,tocro/e
0ectzie
160
l.'ig 33
161
pig.\n_OulFgtRle,i9ma4:.l{_"bEfT(ia3Lo6.e-ge.derfseaartemb-t!eroia.i nap1disr9iert7aefs1ecc,lcu2:toer6ctn.aomlrEiennaafuiloitcu1bst9lut-u7ialni1,OuIm.3tri0gRaaddoiniemneiczx.Aia^np1ntie9leii7rat;i1tmiee),.,lereDarn"cetdaleneatuJssmc;"triai.ireieiairlaniri a chrei solulionare se cautl. In acest fel, participanlii la
c,lezbatere precum ;i cetilenii care intervin prin chemare
telefonici pot recurge ia datele necesare pentru argumentarea
sau infirmarea unui punct de vedere.
Reprezentative de cetdleni care sint preocupali de Articu- Cu ajutorul acestei tehnici se realizeazi, in probleme in
larea Critici a unor Lacune in Evolufie (ORAtt'E). Inventa-
torul acestei tehnici, H. Krauch 3, di urmitoarea descriere: care nu este posibili simplificarea datelor in a;a feI incit
Conflictul organizat nu este prea deosebit de o dezbatere parla- sar fie posibii un fel de referendum (da-nu), un larg con-
mentari- urmariti prin televizor-. In cazul tehnicii ORAI(EL trol public asupra descoperir-ii unor solulii Ia probleme
ae-csetesvtaorebsatedue nun,,c,,ocnofnlifclitc"t"- in cazul sociale. in scopuri ;i obiective,
democratic ;i ;tiinfific
cit mai de societifii socialiste nu la Descompunind solulia se ajunge
o diversitate a o identificare si seleclie controlata
grabd de
pdeirioloprinsiio-ciailne,trdeirreecptreszaeunitnadnitrieccotminpteeireens{iiteasi ituiaturpoarrtEgrula- acestola.
Se inlelege de la sine ci transformind on't'pul-ul celui
pdreocfkeisei.onParilnizacroemipnetednollmneunisuel irneteslepgeeitiavic, icoi,s-pmecaiaihdlaergerasbaiu, cle-al treilea pas in 'inpwt pentru blocul ce reprezinta primul
aptia.s.s',cioonpbutifrniigleom.r 3;ui3no(bpsiiaesgtcet.miv1e6iln0osr-t-sruo1ic6bi1ai)ll.ed,eceeelaabocerareein;ifaslei;leactlioinntaurei-
experienla,-practica unei familiarlzari indelungate cri pro- Metodologia de stabilire ;i seleclionare a scopurilor so-
blema in discu{ie. Astfel, se intilnesc in falJ obiectiv'ului
camerei d_e h'.at vederi, lideri politici, experfi ;i cetifeni, ciale propusi mai sus oferb baze rnai solide pentru
reprezentind diferite grupe de interese,
caie expirn detaliat dez---r-oppclorltaolnrnideiiiucfisctcaieasrrtreeeeaara,nesliol sociaie. In spefl, ea permite exercita-
;i in termeni cit mai clari punctul lor de vedeie. Discufia,
irrcleosebi evaluarea opliunilor propuse, urmire;te, in ca'atL
mu,,cneoonnrtafloriccptaui,nluiciiud_iaofer,grrguitamen,eiczniate-t",eixnnpulmicniitsueu,mrpaariipnsoirsmeifbpeirltaiirteilciiIoan-f,r,cu;ionnftucaenrpedfaiaa-
f9l.i9cttpu.Sluliuomrgeaenxizparitr"nicnodnsintt5e,remseaidientetirim, iinnataer"t.icSuclaorpeual 'u,,inoonr- rea unui control stiinlific ;i public asupra opliunilor sociale,
noi probleme privind societatea in ansamblul sdu ori numai
anumite grupiri, in al doilea rind, parcurgerea sistematicl <le cale depinile,'indi'scutabii, viitorul'geneialiilor tinere de
a unor probleme devenite de acum manifeste, inifiind astfel azi si a celor urmitoare.
Schematic, desfisurarea acestui proces poate fi redatl
prin fig. 34.
un proces colectiv de_invl{are in vederea gisirii unor posi-
fie transmisi'prin
bilit;ti de r-e_z_olvare. D.ezbaterea e publici,
radio sau TV, fie desfa;uratd in cadrul unor intruniri ctti-
!ene;ti.
Prin chemare telefonicS., orice spectator sau ascultitor
poateparticipa direct
sau se transmite prin la disculie: ptdnretoreprbauadnrieeoari-leap;dia,erpeepreebzoaelzcrarraarunen-eai
codificari prealabile,
emilitorul
opiniile gi
problemei se pun intr-un raport logic, ce se poate reprezenta
grafic pe un tabel colector.
Experienla apliclrii acestei tehnici a invederat utilitatea
interconectirii unei binci de date referitoare la problema
162
163
NOTE $I TRIMITERI Partea a treia
ALTERNATIVE MONDIALE
1. A se vedea lucrarea noastr5., Norntti etitd. st atttuitate ttornrutrl,
stiintifici, Bucuregti, 1968, p. 92 si urm.
2. Organiesierter Konflikt einer
Representativen Auswahl .ron BDrgern clic sich unr dic
Artikulation
Kritischer
Entn'ickelungs-
Liicken bemthen.
3. H, Krauch, Computerde,ntohratie, Vl)I Verlag, Ditssclclorf, 1971.
6
I )ESPRE, ,,LIMITELE CRESTERIT.,'
\:olumul s-a aflat din primul rnoment in centrul dezba-
lcriior internalionaie. El reprezenta rezultatul unei cerce-
tir-i efectuate sub direclia dr. Dennis L. Meadows de un
i{fup international format din 17 cercetitori, fiecare o
;rutoritate in domeniul siru de specialitate. Raportul tehnic
rr fost dat publicitnlii.
Ideea de bazd" a cirlii este ci ,,daci tendinlele
rLctuale de cre;tere a populafiei, industrialriz5.rii, (trends )
polulrii,
producfiei alimentare ;i tendinfele de epuizare a resurselor
continui neschimbate, limitele crqterii pe aceasti planeti
r-or fi atinse in decursul urmitorilor o suti de ani"2. lntr-o
Iume finiti (limitati), urmarea n-ar putea fi decit prlbu-
;irea sistemului mondial.
Trebuie precizat, de Ia inceput, c5. nu stim in fafa. pro-
orocirii unui nou ,,sfir;it al lumii", ci in fala concluziilor
unoPrlocieerccteutlirciucperpivoirtefila- ;i au fost - supuse criticii.
situalia omenirii a fost incredintat
cle Clubul de la Roma profesorului D.L. Meadovrs, de la
X{assachusetts Institute of Technology (M.I.T.).
Volumul se incheie cu un comentariu redactat de Comi-
tetul Executiv al Clubului de la Roma (Alexander King,
Saburo Okita, Aurelio Peccei, Eduard Pestel, Ilugo Thiemann
5i Carol Wilson).
167
Cercetarea trebuia si sern'casr--ir, in intentiile Clubului de qic a simula.comportamentul sistentului global ,,lumea., pe
la Roma, Ia atingerea a doui obicctir-c: r'()mputere ciLutind cii de optimizar.e.
Pe cit d"esi ferm[ este convin gerea tea,nl-ului Meadows ci
(a) a infelege limitele sistemului nostru mondial si {errdintele pacr,ee,ecE.at-uscalieatzteilaetpipeoddoaaeestecrinlcotmraiel'rdiegeimtn{eeilroiisnleodteeirifpiitcndoiamcenrreeptsdaat:eir'naril_cieclraeeidlshiucttarocirtrre"iagncatteeectvaoniistnldaota"ibgni.ipiiiiceiotilaoiattilSee.oi
(b) a ajuta la identificarea si studierea elementeloi clorni- t'atastrofd,
nante ;i-a interacfiunilor dintre ele, ce influenteazel cornpor-
tamentul sistemului mondial pe terrnen lung3. 1i evit;rti.
,,i':creosnteoinc.tic;ii
Pe aceasti baz:i, se spera ,,pe\-enirea unei crize pe scarir
Sta'ea de echilibrr-r global poate fi proiectatir a"stfel ca nece-
mondiaia". Dupi pirerea Comitetului Executival Clubului,
aceasta s-ar putea realiza cu ajutorul unui forum mondial,
sg,,itisniitnecmlnadgprluooltbcadali,srufciuiradtaocapomenreiscntoriilnedgleeers;iliteastnp, eepgroaonlcittieiecireiieionpriroi;vifiincoidaamleveiiitnnoiterdure-l sitrLgile materiale cle'baza Jr" li".i.&-i"r.oo"" cre pe pirmint
;a fie satisficute gi tiecare persoani si aibd sarrse'cgaie cle,
rr:aliza pott:ntialui slu urna'n, inclividuail.l0. '
En'ril-rtrlceeir'cg"a-tmralrzLeliexei1orr.dazigisipfLnreiupalanrafb'ilDiitnnccrseneireitrlicaceertaaeden,ssi{clfaeiluoonnorrgnoctmnpiahdcdiebsiiauernttn-plrrupteisidrcnirtueooiicpbrupaaridlalroraiieeeb,mffoel;aitcmies'blmruinscelpiorfehsioiasni:it.arrcietbnrranieeinciundctrLcder{ieJelies,eg'xcf,sbiatuploeecarnouirllrlioeindr,eialcfaaseairzim)s-eiselcitcaeenisetol.nmt".icn,i._t"oua_oiss-l"trc'hizin,enti.iciiit;_nbcipori_oio"thlolI's.t-is:,-ii
guvernalnentale"a. Este r-orLa dr' probleme comune ale ome-
nirii, ce se l>ot rezolaa tr,utnai tn iontwrt.
La baza celcetirii conduse de profesorul Meadows se
afla un modei elaborat cle profesorut yay W. Forrester
colaboratorii sai de 1a M.tr.1. }lodelul ;i
de-sistern dinaroic
a
fost aplicat de acesta mai intii la diiramica industrieib, a
nfFooosurrtSelagi.ssettseentrmeuprduariulliinzldalicuntlima,nmaciiip,icfocaoiacnatlsopidllriuiecrmdaaettiilbcaeaasdsztiielsn*taer(emmppoicrdpeaiunzaleuamnrfbiitecaa,stn.pid?roedsuJi c.cWtliien"
tLecesitci,tt, sociale a- stabilitate sociaki, pace, invdtiimint, uti_
lizarea deplini forlei de munci etc.lr
de alimente, r-esurse naturale, producfie'industr:iali^;i -pionltuear-- tlrrlriarrrnrr'i.coalru:scAiar.iilbtceujuarutlauoctrf-l'raiutrrei'ilitcia.iitcsl'ortcuocr'ioncr.'idjprnlttoaiisicu-hrisac;.tfpili.ieLrpz.orliiurirrcpe.iiev,tccoArliceazaachittoceiieiranlsn.airtaatteaecsitntrectesaso.uctdinenafisaiutzcie,durireeclvare.cicetnrotrcerdrne.t,recetaarprpiarlerirdirielanoecarilsssodsiergreomuczplrpir'ar.a'trirat'edimatoacorovietudeu:raeoc'alr--li
dintre acegtia. Sistemui acestor
re) ;i interac{iunile
acliuni determini probiematica.actual5. a omenirii, inleleas.'r
cptaainrolgsl-ateanrseefilrac-lsriiattuiIcl:Oai cp.eNes.ntUutri.u,ciUceac.erenT,ihu-.andt u-,pispbiriu-elirielea
fostuiui secre-
trebuie giLsite
Cartea vrea si atragi atentia asupra situaliei in carc rli'.0sril.lro5dlet..t)lc.laoxafomsoipucatca1ale1z.c;,r,tlrilrgramdaort,irt..uilel vuaritpar.tobmlctanri_i,nfiarnirnlltn.re;r,rrr;ail;r;,,
rpA1be1luiesdamutojlruesr-ailenei-Sloprecerorcoecpumaeunteleoannsliudriceeeaics,eiinrsddupamubocosnitdtuirrneitealruilianillzicanaeFosroletiararr5raegiasscttcrieimclerset,peplperiinnroeaurdatciirs,ateeir,acerree-callgzimsatoetrplbruveligiiianceptrlrre,eoaaie.--
,,imperfect, supersimplificat ;i neterminat"e. Cu toate aces- rr'rtitirr<rnrcooelrtiulocrneurrerpn,oHrpancpsdr.aiar'enoeliicceaiadspetyrlmcrpeeairopl,uetuaceoreis.olnntnieale5ure"ztes0zriajifesnrtuad-.ofupmeelrerirmiOu6ei-0irrnlaeninoa)n5e,.dnla,p/i0aoemittnociia%ncr_urrrcmrerr:lLli,eihnulr'ne;Iieitrtiiiel'aeoAetl2tirunplcuesOi0t.eurli,rtOeo,iieuDtp'cOlddoiilerumrucuoa<iplnist;c.diioiiutvttcunreildttavaiiocoiartbinimrelnttliiaiaiaadnlzliocctiuap"iiredrifrritolresiei'satleppt^"olcaparaulrtl,u,ubullaldiiraamazcsfuirnatrr"'eiaetui<raib:vinb.rtJisitreiuueile.ifleusl*aiiau;xtI,mlrrn,peila"p{aloi"lg.rrla;oi.itl,_r;:edooacri;cca;;ssu.ttiuotrau"iinerrnil_nre-ii,iitii
reprezenta singurul model de
tea, ln situafia de atunci, ei
acest gen efectiv utilizat pentru abordarea unora dintre pro-
blemele arzitoare cu mefode in speli cu mefoda
,,analizei de sistem" (Sustems ;tiinfifice,
Analysis), ofer:ind posibilitatea
* in lorma tehnici a modelului acesti cinci factori sint descompusi
intr-o serie de variabile
L6B i59
;i in ipoteza cresterii productivitllii actuale ca 200o/o-
400oA, s-ar atinge totu;i dupi 2100 punctul de criz'a., in care
pimintul cultivabil nu ar mai asigura hrana omenirii.
La fel, ne apropiem de limiti in consumul de resurse
acczi3ewinnnnicoaues-nctpciu,oit.netd,f,efD2ils3aareartaegiunninnrfii,otivnid-toeder.ippnfCiiruuoeimp6rpiboutmarizf-niauiilnite,leadaicne2ctt6uuc1aoaa1lslnediatio,enardil,ce-eodcnpeiosneunrtnrrsno1eu,lr7rmce-uazurenliunr-ivi, edd3iln1eee
f olc onuo/d Pomrnl
rreessuurrsseel;oi rccree;tenrueaseprpoioetctraetiennaoai,ceusttirl:irzaprteoirionrlimi, omdaojobrii;tnauteita"
vor deveni extrem de scumpe in cei o suti de ani Lrrrn5"torj"1:. : n c"rteri/or Ic u/ft zo
Solulia nu poate fi decit n+in'iwizqlea conswm,ulwi d,e substan,le
+
I
,-erh // rofe
.-4/e,c-e--stc-ru/ .d.e
:tc de /ocuilor
neinlocwibile.
In legituri cu poluarea atnbianlei,, datele aratir. cit cle Copilo/ oqrico/
grea va fi controlarea evoluliei viitoare. Citeva elemente
orientative: pulinele specii de poluare ce au fost misurate
pini acum par a arita o cre;tere exponenlialii ; ntr cunoa;tern
iimita superioari admisibila a crqterii poluirii; se pare cir
pericolele de poluare sint subapreciate datoriti faptului ci oulpui ndu.s'/rie
efectele negative apar uneori abia dupi 10-20-30 de ani.
Unii factori de poluare se repartizeazd global pe intregul
Pimint ;i nu se limiteazi numai la locul lor de origine. / /+l
circa 20 milioane de tone de
Exemple elocvente: anual, r; e*'s1/l.t.lt.e. './ ,l'
bioxid de carbon se degajeazi prin arderea combustibi-
lilor, dar din aceasti cantitate abia jumltate pS"trunde in 4'
atmosferi, restul in apa. Chiar gi in cazttl inlocuirii totaie a
cdrbunilor gi a petrolului, continui poluarea termali, de- I {
terminind ruperea balanfei vielii acvatice, a climei etc. Dacir
actuala rati de cre;tere a capacitililor de generare de ener- ftolo de I
dtvgueoi1eraransaetudimnciogeleeanaecaartiin,vuscaaeolnlmcc1lieufrgndarfei.ndnreeta:,dodiienumg)ii.aesnEemuxlaeil2fima0lir0pd0dieuerlpecaGzurirrtdieoeuedu(ne:rlialoenericdcnheeuiivcslaeeulsarestrenieL,- ,,i yeelilre
I
Fig. 35 (Dupi D. Meador.s)
tl,/ei,o de
y/olo
de poluare atmosfericl cu plumb, cantitatea depusd_in S!"11 ',loonueirctaasteemiennterea ele. Prezentim, cu titlu de exeraplificare,
rii-Groenlandei crqte, din L940, anual, cu 300o/o13. ,,Daci circuite de feed-back.
cei 7 miliarde de oameni din anul 2000 ar avea un PNB pe ind-uLstCriairlc,ucitaepleitadle feed-back: populalie, investilie de capital
poluare fig. 35).
Iocuitor egal cu cel din S.U.A. de azi, poluarea totala a agricol si
f/. Circuitele de feed-back: populalie, investilie de ca-
ambian{ei-ar fi de cel pufin zece ori cifra actuali"ra. rrital industrial, de servicii, resurse (nerecuperabile) (fig. 36).
lumii" este format din reteaua unor asemenea
Sistemul ,,lumea'1 cuprinde datele disparate de mai sus , irc,,uMitoe<iedluel feed-back. Comportamentele de bazi au fost
lntr-un model global, care {ine seami de interacliunile- dintre
tendinlele examinate. ,,Modelul lumii'1 (The World Model) ' lasificate 1n: oscilalii, cresteri si prlbu;iritr.
se compune din circuite cu feed-back pozitiv ;i negativ, inter-
770 1Vl
r''(-)/ A slo €?L'F/c i?ola onuo/d L)isctrlia asul)l.i:r alternativeior viiioarc rlc cornportare a
tr:tc.r/eri/o,' deceseiar rricrclelr-rlui se refer:l ia rc.zultateie ol'erite .ic eomputerizarea
I rliferitelor evolutii p,osibile. Concluzia este rtrmitoarea: ,,co
/I
I I i)resupunerca cii nu intervin scirinrlr:iri rrrajore in sistemul
,ir'tual, cre;terea tltrrlograficti ;i r.'ca irrrirrstriala se vor opri,
,',rl tilziu, in r:ulsul secohrlui urnuLtt.ir"ld.
1''ehnologitt S'i litn'itele crt:ste rii, al patrulea capitol, Ir:-rruie
iluziile terirniciste. autorii,
Prrigresul tclrrroicrgic, suslin rlu re-
rolvri problemele cre nu du solulit' le ordin lehnicli, iar ct:I,:
0u/put It':,/t ir lgre Ly'or /o,'t fc,it
,i/'.-LUJ'c,1: . 'l'- I ";, -/l ---f I + ;rriri rruureroase probieme di: azi atL solwl'ii de ovtlin, sot:irtll
tcp oe irct't,lcr I I lrrtrotlucincl in rnc,c'lel clifL:rite soh,rtii teh.ttologice, frrrri il
rclrirnba op!iunile dc bazit;i structura in artsarnl.rlrtl t'i,
fobcorte. ,fe r v t t tt,:'ri'q, lnrt
"'\t,7'-rog /,.-/n/'Jr. ,'r'iz:a rnr se poatLr evita, ci ccl tnult poate fi aminati oarc(rare
\\l\'r\l lirrrpl3. I{odul funclttmentill tle cr:,rnportare a sistemtilu i
\ ,.igry/c:/ p€ ccp ,,mr:ndial" rjste crestcrca e-\Ironer)1iaLr a popula!iei ;i capi-
ialului (adic:i, a ini'esti{iilor), unnatir t1e pribu;ire". f)eci,
* /ocuifor sul,ufia lrebttie citLtali in ttftt'rct donte niu.l'u'i tehnicii: ea cotistit.
r)ertru liutori, ,,in li irtcerca sir triielti intre iimite, accelttintl
rr rr.:slringere uuto-irnpusli a cre;terii"le.
Capitoltrl al cincile:r, Slwea Je echilibrw globctl, expune
suiulia propu-sit Lle letun-nI Meadows: in orice sistem finit
/ tndtrs,lfie rrebr,rie siL cxistc constri;rgeri sprc a opri cre;terea cxponen-
t"y' ,"'' t {ialirl!. Ast{cl, s-ar })utea olrtine trn sistem al lurnii care
il) si se poatir nlentine fari o prilrLrsire bruscir gi incontro-
,'(t) iabilir si (2) si fie capabil sa satisfacir cerintele materiale ale
fflcte,c/a tuturor poproarclor-. Prntnt a <lefini tnai exact aceastl ,,sta-
co,or ft-i",it'r .,,/
rr", s-au sirnulat pe cornputer diferite ipoteze stabilizind,
pe rirrti, slrl)alitt, fiecare dintre t:ci cinci factori alesi; rezul-
it rest i /ie t: uzr/rc
t 'tatul a fost c.-t ,,pnibrisilea" sitri r:riza poate fi evitatii numai
A
I prin linit.-rrea crtsterii ttLturor factorik;r, creind un echilibru
'-.. I
I I ulirrariric2l intrc tle.
I
I ,4./earc oe woli, Curn se va trii irrtr-o astfel clc stare de echilibru ? Auto-
o co;tilo/a/ui' r ii susfin r:ri ,,nimeni tir: poatc 1-lr'ezice ce lel de institufii
fcld dc re cle.zvolta ornenirea in aceste condifii" cle irutolimitare a
: ve s/t'/ie
iiig. 36 iDrrpiL I). .\{carlou's) ire;terilor. Iia reprezirrtir totu;i o corrdi{ie trecesari pentm
Datelc r]lrmeri('(r afectt:a"z;) perioada de oscila{ie, rata ,,egaiitatea unaui", clar lrvenr inci nevoit: cle ,,rnijloace'1
amcriesc$isst,teejrn.iiWlrsrai.u11iF. ('oiirnrlrrcaeitsatienpr rai,aintareutcr;uairnsioi,asccteluantratitarstatcmilrrrocsdrtaruurlecctl(euirrrba:oarennsptDoeryt$anlraae-! nrai bune ,,pentrtl ciasificarea altertrativelor rcaliste accesi-
l.,ile irr vedere;r stal)ilirii v:opurilor wcietaie li pentrtr rcali-
imp'ror t;rnta dc'r:it t'ifrcie" zarea ilcelor alternatir.'c carc sint mai consistctrte c:Lt at:este
i('01)lll t --.
ft; 1I -I.),)
Lucrarea se incheie, dupi cum s-a mentionat, cu un l) Revizuirea fundamentall a atitudinii fali de ambianfd,
Comentariu, in care Comitetul Executiv al Clubului de la
Roma di o interpretare operalionald rezultatelor oblinute. tinind seama de costul crqterii neingridite, exprimat prin
Mai intii, se sintetizeazi criticrle aduse proiectului M.I.T., clegradarea ambianfei.
2) Crqterea exponenlial5. a populafiei gi distribuirea ine-
sal;" a acestei crqteri pe Planeti trebuie si duci la accep-
si anume: tarea controlului, iar, intrucit rezervele de materii prime
exh-aunstuivm) iarul linrteedraucs{iaunl ivloarriadbinilterelore1si:;i studiul parlial (nu ce nu se pot reinnoi ;i spaliul limitat al Pimintului ingri-
rlnuai t--e;triiinininespfguriflifiriijcncaieree;;niatatfeahlpuntauorelluogiiniccciodsneesaidpeorertazrdoeehsaaccopaproepbrailecnmiotieili;irepzroegrvreesdue- tlesc posibilitllile de hranl, stabilizarea nivelului crqterii
tlemografice se impune firi a afecta insi valorile umane
fundamentale.
3) Lichidarea disparitS.filor de azi, pritt imbunltllirea
ci n-u caracterul excesiv ,,tehnocratic" al modelului, in sensul situaliei comparative a lirilor ,,in curs de dezvoltare in raport
din punct de vedere economic". Acest
include factori de critici sociali. cu tirile dezvoltate
La aceste critici se poate rlspunde, spun semnatarii i,),reogcoeissmnuelceinsditilvoidu,,satlraatel gfiierilgolorbdaeliz"voplrtiantecacraeresicosenltiimnuitel zsei
Comentariului, precizind ci:
eSte provizoriu ;i urmeazi si aclioneze numai ln interesul lor propriu".
in c-onmtinoudaerluel, fie perfecfionat 4) Elaborarea unei strategii ecologice globale ln raport
ficindu-i mai pertinent;
chiar daci s-ar admite ci cu o strategie revizuti a dezvoltirii.
logi-c progresul gtiinfific gi tehno- 5) ,,Problematica mondiali complexi" nu poate fi expri-
singur rezolvl. sau poate rezolva problemele (de;i in
majoritate acestea sint de ordin social), noile rezultate ar mati exclusiv in termeni cantitativi, dar modelul actual este
putea si intervini prea tirziu pentru a fi operante;
escxhi--ismtibnmidoodaidlateeeteluldecleopsamrcopolbuuplteaeemrrtiierziiian,dtecec,i ocrdneelaszmierdreuivnrleat ra'eedmteafalpnmceitlaeoiztrbeuiuirrcmpinie5irpnetoratiramurceercizaanerleueii nn 6m)ijSloacrcpineantprurioaroitpaerriaciensvteidienreafarfeazuomlviariniiteSi.lii constl
cercetdrii se vor introduce ;i factori sociali.
Comitetul Executiv al Clubului de ia Roma subliniazi, in ,,redresarea rapidi, radicali a situaliei mondiale dezechi-
itniliiscmhimodbe, lualcuoi.rdSuel consultafi in privinla validi- librate ce se degradeazd in mod periculos".
experfilor apoi ci modelul se referi la
precizeazd 7) Reorientarea scopurilor trebuie realizatd in cursul
sistemul global al ,,lumii'1 (= Pdmlntului), ca un tot; de
aceea, concluziile, valabile pentru tot, ,,nu se apiicl in de- acestui deceniu. Aceasta inseamnl ,,refonna radicall a insti-
taliu ia fiecare naliune sau regiune particular5.l', dati fiind tutiilor ;i proceselor politice la toate nivelele", inclusiv pe
planul politicii mondiale.
8) Se impun pe scard mondiall misuri ;i planificlri
pe termen lung.
eterogenitatea,,societifii mondiale", a structurilor politice 9) Limitarea crqterilor economice gi demografice ,,nu
trebuie si duci la inghefarea statw qwo-alui in dezvoltarea
economici a nafiunilor din lume", ci si fie ,,in folosul tu-
nationale gi a nivelurilor de dezvoltare. Criza previzionati turor": naliunile dezvoltate trebuie si
incetineze creste-
cvausiniucneipepeprisnca,r,c5r.izmeo;nidciaalt5a"s2trofe locale", avind insi ,,reper- rdilee,a,,adseizsvtiondltanmaliauinrilaepiind in
curs de dezvoltare efortul lor
economiile 1or".
10) Orice incercare de a obline o stare de echilibru ra-
Concluziile pesimiste ale raportuiui M.I.T. sint conside- i;nisdtaunra!6b,ilpi eprsinchmimisbulrrii fpulanndiafimcaetneta,,lseeinbazveaazlod"r,i in
rate ca o invitalie de a reflecta asupra misurilor ce urmeazi tionali
;i
a fi luate pentru preintimpinarea unor consecin{e de mare ultimS.
scopuri pe plan individual, nafional ;i mondial". Aceasta
gravitate ale cre;terilor actuale din !5ri1e capitaliste; ar implica ,,acceptarea unor sacrificii individuale ;i a schim-
Dintre aceste misuri, autorii Comentariului enumeri lx"rrilor in structurile puterii economice gi politice"2a.
urmltoarele:
774 175
ircorrl .stirnit cle Linotle.lr cre;lerii c. r:i'ci ani in rrrm;l a inainte de .sfirlitui ar:estui secol, pi:olilerne insolubile. Este
fost considera.bil. sicc<i ilIansholt+, irnposibii insir sir se incite,,lurnea. a t.reia" la Iirnitarea naste-
raportuh.ri I,f .I.T., a i'susindu-;i concluziile
f:icrrt o serie dc recoman<lari in vederea rilor, dacir. lumea iriclustr-ializatil rnr da cxernplu si nu pune
traclur:er-ii in r,'iat.. gcauirriir,t,jefrfiunirmii ie-scuorniocrlncic<elisaciprelinsatupluei care si ;i
(str:rtcgia ,,cre1tei ii a rrnei st.ategii oricr.rtate i* acest selrs le impr.rni sin*
Bzecrsoq"ue-tzzi,eera.c',cqnrotii;i;rthhi)i. cxpuneni lur [Ians- Planet.ei".
(-uul oLsct'\'a l\I"
holt ..si a'rezrilialel.i' .erilctilrii rie la I'I.I. f.'se poate rr:zunra ,,\m reclat iclcilc de bnzi ale la.portrllui X{.LT. -si ajo nremo-
astfel: ,.Capjtalismul. fic el prir.at sau rle sta.t, este iil,:ompa- rirrlui lui S" ll{ansholt in formlrlarea e,:onomistului 11,f" Eosquet,
lxlntnl a liisa sir se variir ci datelc, prottiemei, asa. cltnt au
sptirbr.roiai.fnciltau;ri.JsertarrP:ritiiacil-la\r.:m'ieiicttlluieirtcr;cal,s)*ou_rIncleooilrrticr1ui,i;.rrel Elttilrla.ucclsaitircn-,tbr]ealczfianrtnerpi:cee.scri:air,;:rrrelseaa,r,dd,,defiiilnar fr.rst enunt:rtc, permit o intr:rirlet;rr-c criticl'r la arlresa capi-
tali.rmului contemporan.
Care cr aLr lcconranrllir-ilc liii Sicco iflansholt arilc:sate
1rr.oriu.c rnciolr rnai rnult" rJe a vinde rir,xerr nrai rnult, dcci tar ilar din Piala Comunir i
clc a.face in asa fel corsnnre cjt r.rr:ri giah- r'edur:erc a pe lrtr:uitor ;i o li-
s:i r:a trrodusele s;"r sc tot mai mlri. Ttr.iiultri ,.0 a utiliz:rrii J-mnistirrii matr:riale
tic, iirr oarnenii curirpcrc cantit."-ti lnitalc fircstc nu iir' scirsui
tir' :rici o risilrlr itrgroi;itolt c rJ,. l.r:sLrr.sr rnincr;rll, rrr:inloci,ribilr:, lil;ere a Lruntrrilor".
utriri regr-es ir.l stair<lartiu1 rlr: r'iat;r , ci ltriit prclungirea <lura-
aconciaccetlluusisrtlrtarrarJiizgcrrn.criorttuerrrJi'lrairlsxrl)eai.inr'l.nsr'l.aia'berilha-r,nil6il-lcic.eip,p'usocsirtnioisrt-t1eerli1':intrrrce.;I1)nla;;iii'icilica^t-riplmeeliLiaiciicur.e,i'tirciair,!iimiiu;'rrio:{'iar,,.:nle"1spirtie:1",l<,eof;r.ri i-itntuhri cje uilLrrli . Pi in aceasta,
lriliti{ii prorlnselol , sciidci'c:r
sc va trri i Dtai 1)ic{r, tlar aitfcl c.letti1. acitm, iur tirnl;u1 cle
rirunci srrialmcnte nccesiLl- se va lcclr:t:er simlitor
calcule dr,: rr:rita.bilitate pe tr:imcn sc'rlrt". l)e ansarn-
l,lirl scrcictii lilor tlczr.oltalc, clctelrnirrinr], ;rst{cl, trecerr-,a la
siiptililin:r dc nrr.rrr:il rlt,: rlou:'r z-c<:i cie <tr-c, asigur.ir;r1, o cilatir
Acca.*tr'i situafic inr|rine in forrlr:la;-ca lni llosqr:et r-u acc;rsta., ,,inflorirea ir.rtr:lcctualir yi r-:r-rltulal;r ".
ut'liltr 1r,lt (,lr. tttr.ill i ; -
Irrograniul introriucerii unLii stil dr: r'iatl'r rle austcriiatc
O1lirea r:reqtei'ii indivichialr: in til-ile bogatr:, a.rlir.li lIt'roculfari,i.tlipovririidrscccrlpcisartiJrriini:xrleri.airnzeeiacpe-rs-init,i1t,tc,emr":i.ir-r'uirnuri..,nin-rr,:ral rvcaitaFlreals-aigi.rrtiara-t I-arenhtunr-
iittclzit:t:r-e:r trresierii t:aFiiaiulu i irrchrstr.ial. I)r:a te' {i l rl rni.:rii
nur-nai inioc:rrir t'a cciiiltarnentelor c-\i-stonti.:.
- - Iir:cjur:clc-.a r'oitsirnrului rlr: resursc' rninet-alc la rrn sfr:r-i. llstc l,.o'.sibiliL o ;r scn]('rr(,4 or!a iriz;r1c in r:arlr.rrl < a.llita-
ditt cel ;ictual, pr in t'rtr:i<t1ere coltst;lntir a(-pi.ronceiriic<tileirrianhicliitci llfiI
irrciris), t::itrta;. ea. la tori,,rr proriusttlr:, lisn',rlr.rii
,.ln lrt'est rrlonrcllt - scria Mansholt - ' se l)ulc r:hestirr-
rna -tirr.rr-'. inlocrrirc;r ,-on:;rirnulrri irtrlir-iclrral prin ser r.icii irric.rur"),:1cc satcstci ocmllrcpiaotiaiisiltifrt.:lrr<locio-d;;inecraatie:.oimci:a'rlsiusritlae brliclitrinaini sluirsii-c-
cchipa mr:rii c colcctivc. Bi
h- o_lt-)-. Olganizarca cucnnctir:,r,el;croai:otrnniiartttg:ruiirioosi'pl rlaimuicficpacreu"ir(rMi arrnnsi-- strc)ie1{e;oi i(itiocmlluenlretins,ei rlaiac-i-tr,rirrl-ccli,-tiikeliii,ristriscticnn'itnurlir:arcet.uaAl rlc proi}Lrcfic
r'rr alr:carc'ir purie intrc-
tir{ilc procluctilt'si () allronontiL. nla.lc i cc,ntuirit;rfiior dc"
bazli , ciiern;1 1g ;.ir rlctcrrnine in coJectii' uti-lizarca optintal.i l.,at'c.a, ittserarnnir a cla un r:ispuns neglrtir"'.
,,Un catritalisrn frlli irrmir.ii:ea yrrofitului
:l rcsursc'lor rarc. \unrai cornuniti file integrale, agioilt.lus- rrrcrleazi'r M. Bosquet cslc o conl.laclictie imnatxeilmrnacl r-:i".coS-i
trialc... pot lua in coli:;irlerarc, in calculcic si iier:iziile lor ,'otrciriclc; ,,,'\rarcori un rlot:irtttcltt olici;11 '''a fi f trrnizat atitea
irrntc inis{'i-llii srociaiistc ;i rcr-oluliouar c. Cr:ci il{ansholt, ctt
economir:e, -- f:iili constl-iugr:ri hiror:ratjr:c si polii i.stc -, ca- loate ami-;igrritiiilc, r'icleniile, l)ru(lent(rlc, lasi, pin:r la sfir-
;"i l, sri sc infeleagti ilceas[a : tu,utltncri:tt ,f'orntcior t,ielti ci,til'izate
drrrl rlt: r-ilr1i'r, r:onscr\:arca arnhiatrtei. l,i: P,intlnt, bLt clt,iar Si stt,t'rtni,c!,ir.t:.j't;tt rtt'lr,ttLilitlii,, este 1ltcot11'-
i.z'.i;irrrti.ih.r";ilrsp(.sottr:rttlr,ui.uluztoi. d]]{.i.tIl.Indftt.:c!rir;p'rosrdeit.tuast/ltiilcsitccroitstJtpttirtiaerlivtt':t;Lltc,rlioiitrlurc:i{-tLiion,nt,ltaetnLc,plercopogiin;ricarclmtat-
-- in sfirsit, linitarca strir:tli a nastct'i10r. (ir:i, c1r:;l
unele filri el]i'-opcrie nii sint amcniu{ate dc surtrapoilrla.t,ie,
dupa p;ircrca cxpe.r1ilor", crc;terea denrograficli lA J)111r.
* Iiost prescdjnte al Conrrrnittilii ccononticc ('rr'.s1- (.lrr.rl'( r(
176 tt I
comunist, o depisire a capitalismului au devenit necesititi nu se pot tiita fdra a periclita consistenta stiinfifici a anali-
pfvdritoraiiAeleccine,tudadlsoetMimaaaolelnn,sssithtnero-teadlttmeecseuiiginpaurtriamnu.donindoass;dite,iiirnniaefilinifdtitceer"r-a.apm'rpeobtriitrguiluteittfip.ttio.cTsai.breirleidt,e;sii-,i
zei situaliei actuale a omenirii.
Lumea de azi este firl indoiali un cvasi-sistem dinamic26.
line de specificul sistemelor dinamice sociale cl aici
chid_;i-calea pentru interprcriri retrogradc. impotriva unei ,,ele-
mentele", oamenii gi grupari determinate, stabilesc,
prin
acliuni mai muit sau mai putin constiente principiile de
astfel de utilizlri a raportului Xf.I.T. s-a ridicat cunoscutul conducere c(iunteogprliautni i;lei gi le realizeazi in con-
viitorolog olandez Bart van Steenbergen, care a relevat ci, integratoare)
punind p-e primul plan ideea de .catastrofi ecolcgici'., formitate conducerea societiliLor
fdcute. Or,
este efectuatii de anumite centre gi organe politice, care
,,demografici" etc., autorii proiectului pot contribui, chiar delin ipnreccaodnriuzlaateceisntorLaimpuitetelereacre1gtotie1raii funnci). Toate mi-
nein-tenfionat, la crearea unei situalii ideologice pericuioase. surile sint echivalente de
In fafa iminenlei unei nimiciri a condifiilor fiziCe ale vietii
Llmane -se poate clecret:r necesitatea nnui ,,armistifiu so- fapt cu acte de decizie politicS, hotiriri ce revin delinatorilor
lcsaitaruIs"co,tluus_urtasiolpineaanrdesaaorceaiaceetl5uslptieiotierci crpiazepeiitttaerulxisistdeteertnnirfoziacirile,at.aizIma?rianepaaorerrataudleic\iai.piIa.iTnl.ii
puterii in statele ;i comunitilile nalionale actuale. Aceste
centre de putere s-au constituit si se menlin pe baza anumi-
tor raporturi de forfi dintre clasele si grupurile sociale corn-
ponente. La rindui lor, raporturile de for!5 poiitice amintite
ar sen'i in acest caz ca justilicare pentru o poliiici. a burghe- reflecti rapoltul dintre interesele econornice, in esenli di-
ziei, asemini.toare cL1 cea practicat.i in vreme de rizboi,
cind, in numele luptei comune impotriva du;manului, se \:ergente (chiar daci in diferite grade ele pot fi convergente
in anumite ciomenii), ale delinirtoriior rnijloacelor de produc-
proclama gi adesea le impune cu forla incetarea iuptei po- r{iielocreddeisbpuunnudrei decizia final;i
nlitaicree.dSinptreecctriausle,,,cdaintatrsetrofofertieescoociioagleicper"ogsraeusis,,tede;mi coeglerarfeicaec"fios-e sau servicii. economici ;i ale producdto-
poa!_e transforma usor intr-rm instrument ideolo[ic pentru rciveniebsseulmtrnrinstioeeatdtleoicderrm)elumdelcenaaFistpioetirtrtraureiealcostlireutniereirlgi-ienMsicipepsluoatoesdlliumttoriaciweerelesoa;rg-,ii,-pliscnraorwseciigeengtscetroerinlcceeooautnnsltioptcrioecorl,irapaiitu,laeelraitc(ailiulicnerpetiars,sitnreeiesnnae^s,-
justiIfnicarmeaodrenpcriinrndioiriiei lnmici;,cirrar-piiodre-tmuioc]tra.LticTe.;;ii
revolulionare.
Comeutariul
Comitetului Executiv ai Ciu6ului de la Roma, reprezintir,
totugi, docrrmenle de plimi ilnpol'tarrti.
fnsemniLtatea lor consti in urmS.toarele: la rnndul 1or, de raporturi de proprietate asupra mijloacelor-
de produc{ie (:deciziilefinale
I. Ele constituie prima irrcercare de a surprinde proble- utic'). Aceste dinamisme de c-onutlrtioml enu- d'in dotnen'ittl ecano-
rnatica situatiei actuale a omenirii cu ajutorul unui-model
pot fi neglijate in
mociel nici chiar in f.aza diagnosticirii ;i extrapollrii ten-
de sistern dinamic cu 1ll1 gracl convenabil de pertir,entl"r,
spre a sesiza anu,tn,ite direc[li posibile de dezvoltare. dir:rfelor actuale, nici in faza proiectirii (;i apoi prognosticirrii
si planificirii) alternativelor de dezvoltare, pe baza cirora
II. Modelul este folmulat cu o metodologie si in termeni se formulaseri mlsurile propuse.
controlabili ;i verificabili, ceea ce permite Critica, respectiv
ccfieoc.ra-eIptIceeIt.ar;mriVe/isataeari;uaisbtfiuimoledrlbmieuuulunlteaiitixtSiezhlaairitudnesat;siivlutriianu.tlcetrau-latrecilricunonamitlievpeullotoerrrpiplaoobtsifliebi ,icleacen(etliia-- Or, raportul M.I.T. face abstractie de aceste dinamisme
de fundamentali insemndtate.
In al doilea rind, chiar daci Raportul admite etero-ge-
nitatea iumii de azi (,,sistemul mondiai"), ir studiul com-
portamentului modelului se face abstraclie de aceasta si de
niile de dezvoitare disjuncte aie viitorului).
Daci reducerea modelului la cele cinci variabile selec- consecinfele sale.
Priviti in perspectivi sistemici, lumea de azi este un
,lotiognicate(ingipnreimgliajarfeaza6.faacteolrailbororsiorici iamliosdienltujiuuis)t,iflicaatfeormmueitaordeoa- cvasi-sistem globai. Ca atare, este ralional si fie examinata
problematica comunS. determinati de intera^cfiunea din cr
concluziilor aceste restriclii au repercusiuni considerabiie ce in ce mai intensir dintre componentele sale. In modelul dis-
tlo 179
.cutat, aceastar ,,protrlematici comunli" se iir in r:onsiclcrare 0 astfel cle deterrnilrare mai diferenliati a categoriilor
totusi nedifcren{iirt. rle lari (state) actuale ar (la moclelului r:n grad mai mare de
in mod }{odelul Forrester-ilIeadorvs nu por lit,cnti.
{ine seama dc aceste ciifc'rentc, carc comilncii diferite tipuri creirsrtoTeircs-MremeLeatladezoerwaJzesAcleoipoopptreecrzsaaurepcuminoesr,iirtu'fliiaairlfhiiia-a-poIi)eactepcrifolriberleemmzooadltveizalautiir-Fsoipnret-
de cooperarc intre state si c.ornunitliti nationalc, regionalt: rlcterminate sau, in clricc cttz, condifionate de raporturile
sau iocale.
d.i.a.ll'Iuaui clep:rrte, eterogerrit:rtca propric si-cteurului gloltal mon- si interactiunile cliverse intrc aceste coml)oncnte extrem cle
estr: tratatir suficient eic riifcruiliat i' nr"o<iel,] For-
resteAr-.Mienadcoarvtslr. uilnuancueaisstiirst1e>rrn-ivgini{oir,baclloucaolonbpiLercxtiis-a.euimlrpipuenr.-
irom;;1cx, cum aici, o (,terogenc alc sistemuhri global monclial.
putin iutre: t-.ste cazr.rl se cere fiLr:utii t'listinr:tici r.t:l
in sfir;it, modr-'lul Forrester-Meaalows constaLiL existenta
na.lr-: - stsletne parlink, cutn ar fi state, r:ornunitr-rti natio- rrnor clecalajc-. sau dispar-itir!i (Calr) ,,explozive", dar atit in
etc.;
siucliul cr-rmportameritului moclclului de sisten global mon-
rlial, r:it qi in proiectarca alterttativtllor- r'iitoirre se eliminir
mC^ o.A.n-*.c._-iitins.aRLmlerL..,,spit/sPcrlea.irannettiszat,lllccoCurostlrninsiltrcauninrnttt:fieip,rcntrdcua.c,'t;liiouerl-rerrc,.inct-pelltln<u:t,.:?asil;s. tfeir,lr<ullct:ccrocnmotlnriitrr:,i rr;:riolc.neefalirsc:ttoaeniref:l,issctoteur:aeiaixelecliun(sitnirlierautsniittsrtupelemsrseisptpeeamcrtfeirli.oaarlerpear;-irotilasuullcbio)sni;siaterrira,npero:.ritt(r.r;u-i
nd.secxc-.i--zi-a.iisi ria'iVleirnrtisrecirsgctue,,rmt.,.teseril-nollaormbpacalnci-lti(;a,ctlloec.rrcvocmntpioonneanictc, )de: cOi .dXc.tt-riin.z;iintal ldttc: i:asibilitatea rizboaielor, postulirrdu-sc, in n-rod tacit, rezol-
B. I)c asenlellea, este iltsuficicnti si ncircl.tinenti rlir-i- varea de la sine, pagnica, a conflictelor sociale ;i interstatale
cpaer*cgailepnuonne-raemvoplruelinotnaaprie;itonaoten-tveiozeielentdi-edIpuosteezd-ainacsetuadstiua,l
rnodelului, nu poate fi prin nimic justificati crr referire la
ziunea clihotomica in ,,tiri rlt'z.r'oltatt'" ;i ,,in'curs cle dezvoi- experien!a istorich gi realitatea actualh. Criza sistemultii
gsgil'iuclitotirpocrtuloaeanlll.uienmtAcii;jcoisensodacdresh:iaitaitamlelisa-betrieursrr.,t:i-eouEsnl letMsercut:h.ncrIti.rtva-Turat.ripllae-oplneettnaf-beileaccieznopisniuictdutieeelsptriiaoumi rtleugeacu/iiomininnrteaosrdn-mtao'ticeincam{elci.reao5,nn*ip-ivepricrnoeiui---
ta.re". (sau,,siibdez'"'oltate" m).oSnirslitacrln:erclc cpearrtciaalrelciisctraiztealtee, friri-
prirr s,irnplistir, aselnenea unr:i formulc eterne, valabilir oriunde'
le) ale.sistcmulrri global
oricinrl ;i oricum. Dimpotrivi, structrua si dinarnica revo-
.ceeclo1ir>oum!inicdiro;ui ititplimuel rrr-isciucnivi iflrizrnartliaem:8entalr:: tipul 11e forrrialiune
Astfr:l \'c)rn ilvea*: Itrtiilor sociaiiste de la sfir;itul acestui secoi;i in cel umrirtor
'lip de I ,\grarie- irr ctt rs I llrdLrs- 1 Sup,,r., va evoiua in dir-ec{ia diversificirii'k.
civi liziifie t I'rliLgra- ,l.rr,,lrrs- lriri
i .rr,:r .rr-
I tclte.
ltr
(rr) itrizr"lizarr i (Irl
Forme- lr -lJ l.\) rlLrstrrale Insr"rsi posibilitatea solufionirii conflictelor ditrtre state,
!iune socia) isl) cu cxcludere;r folosirii for{ei ;i a rirzbottielor, este condilio-
n,laet:ai ccleocnatpioalcaitaintetearamci{qiucnilirlielorcdlinemcoacdrrautilcesid;itermeuvoh:lui l'igolnoabrael
-99-9ngnt*:9 qll i l 'l'e tr
1g! 9"*li:'1 ' t(,,, 'l'S'--r*",-i--- 'l'S t, -l'C sl
l'irri crpitaliste (l'C) -1,-.i jc rr l-c 12
]'iri in tranzifir: nronclial. global rnondial -
sart l)r clrlt ,,:teetr- in Sohr{iilc p-cores;itbeirlici ale crizei sistemului operafional (reali-
ropearri" <le dcz zcll- Lintitelc
tarr: (,,irr cirrs rlcr - nu sint formulate
,dezvcit:lre' e1e .l
ll 1::\ l * A se'redea, itrtrc altelc, studiul rrostru ,,liinleitung zu eincr Techno-
(l'r) irrgic cler revolutiotrd,rcn Praxis", in il'ege zu,r ue rrindeyten Gest:llscha-{t ,
I''ol,i.ti.sche Stra.te giett, Fisclrer TR Vellag, Franlrfurt arn tr'Iain, 197 l, ;l
(llsr:telc alirl: :rilti irrcornr;a.tiirilititi r. irlilatcn ufulii ..., p. 131 ;i uru.
180 l8x
zijduaedbeeilaecauctnauelmui icmjlooioanpcaeet.riddraei tregeruamvltienzraantteeeloe;rix. caMlcuacsesivesilb6pi,lreisi)ru, bcbiiuescnetiuvrioefdianuufcarirl;aiii asinosccmeianold.deCnahtu:iratoram;fiairticnusticcpaudorsnuiebl csielitsreiitcxatitseetecnnoentacoomunnidco,ilricorrnea;aptetoirer-tauprciroosngortceinisauuleuX,
efective a viitorului, nu reprezinti insi un factor de care se rlmane, interindividuale, bazate pe exploatare, asr,rprire, alie-
poate fac.e abstraclie pe termen iung. Ele pot impune guverne Ilare.
ds-ilau-lepoet-feimctpivuen,eiagrupverirnnerleocr ogni sretraulicZtaiaresaoucniaeliisctoi oipesriAstiei mmeolonr-
parliale se exclude ingerinta in dezvoltare a factorilor, in Progresul consti tocmai in iniliativa revolulionari" de a
ultima indsetadnefzi,ec-dh.ielib.-crulasci,atcaestgioefnaei.reNaezgi lsijai fpeearmaacneesnttoizredaaz:tae schimba natura relaliiior ;i a structtirii economice generate
catzele
iniliale gi a consecilfelor influenlei ior isupra posibititililor spontan de cre;terea forlei productive sociale, exprimati in
viitoare constituie o lipsi esen{iali a modelului Forrester-
Meadows. Cif de importante sint urmlrile acestei omisiuni tehnologie.
pentru gradul de pertinenti. al modelului se poate invedera
l-lsol. Din acest punct de vedere, lucrarea analizati poate fi
valorificati ;i in perspectiva unei teorii marxiste a sistemelor
Si menfionam ci unele ipoteze de baz| ale modelului sociale 9i a dezvoltirii lor-, incluzind, in acest proces, alter-
ttatiua revolu,lionard d,e recottstru,clie styttcturald. a soc'ietdlt:.lor"
Forrester-Meadows sint necritice si din acest motiv cauzele
reale ale consecinlelor catastrofale ale cresterii industriale din NOTE $I TRIMITERI
firile capitaliste nu sint identificate cu'suficienti ciaritate. 1. Jlleadows, D.H., ilIeadows, D,L., Randers, J., Rehrens III, W.W., ?le
Astfel, nu a fost luati in cercetare daci si in ce srad cres- Litnits to Growth. A Report Jnr the Clttb oJ ilome's Prclect ott' the Precli'
terea industriali, dar mai ales urmirile sdle negatiie, depin'd cament oJ Manhind, A Potornac Associates llook, Universe Books,
Nerv York, 1972, 205 p.
adesi.sfatepmtuellocr 5(.{rSerillaotri)viandsutastbriialilteat.e"psiitipfrrot6spseeritoabletinteemidpmoraarrel
2. Ibidem, p. 23.
mSsuri prin cre;te,rea industriei de rdzboi ;i prin efectele 3. Ibidem p. 185- 186.
4. Ibidem, p. 195- 196.
acesteia. Procesul de ,,militarizare" a economiilor capitaliste 5. J,W. Forrester, Industrial Dynanits, \'I.I.T. Press, Cambr. , Mass., 196 1"
este recunoscut de majoritatea cercetitorilor. Acest fenomen 6. Acelagi, Principles oJ System, Wright Allen Press, Cambr., Mass., 1968-
7. Acelagi, Urban Dynarnzcs, 1\I.I.T. Press, Cambr., Mass., 1969'
genereazd, la rindui s5u, perturbiri nu numai in cadrul eco- 8. Acelagi, World Dynamlcs, Wright Alien Press, Cambr', I\[ass., 197 1"
nomiilor capitaliste, ci obligi si celelalte economii la contra- 9. D.L. Meadows etc., oP. cit., P.21.
misuri. Oare nu meritd. atenlie investigalia asupra pon- 10. Ibidem, p. 2{.
11. Ibidem, p. 46.
dt_beeirrriiAiliiocirvneadseltxuoepasootrrenbieaesineelcriavule1ariefrsili.tcziccubriaiftriiiencinleaaltdnicveuaictlp^aaasnudsnmarotioefnaadslei-f;lruiseliuuviribltrrFietso3feirnlrm?eesnrteuealr-iMnirteeraeg--- 12. Ibidem, p. 66.
13. Ibidem, p. 6E.
dows. Chiar in forma sa actual5., el poate contribui la clu- 14. Ibidem, p. 84.
tarea unor solufii. lndeosebi pentru construclia socialisti t5. Ibidem, p. LZI.
el oferi un prilej de refleclie asupra necesitilii'de a elabora 15. Ibiilem, p. 121i.
mai multe alternative de dezvoltare2e. 17. Ibidem, p. 149- 150.
afp-aelrudnDitlveMuoaailcatrfaxe;r.lei,^Inicdfireroeeipsatoienzdrtieleeiaenblc.ai:auzpd,a,rfuoaiigotoslrueroiscflio,adrlrllfuieiami,rLxoiintniatleiotzearE"lre.i(tfAaucunrtefdkcgatitdme.arreicwinenrtaeagsil)iat,.l,
presupunere speculativi e inlii mati de istorie. Astfel, cre;- 183
terea forteior de produclie ;i a tchnicii nu atrage dupi sine -
I1O0Lq
18. Ibidetn, 1,. I1l. 7
i9. Ibidnn, p. 151. []L, LA ,,LXMI'X'fiLE CRESTEBII"
20. Ibidetn, p. 15(t. LA,,CRESTAIRE,A ORGAI{XCA"
L L. Ibiclcm, p. l5lt ;i t7i.
)) I,bi.dem, p. lTli si ll!?.
23. Ibidtt;t. p. lllli-- 189.
L1- Ibidt:nL, |. -l9{J 11)5.
25. Lt Nouycl OLs*rttte,,tr, nr
Pcntru corrceptul de ,,sisicrrr
c:trtile cilate, si lucrar.ea rro,
politicr"r, l}ucuresti. i969
).7. Pertru dif ererrla (lir11rc ,,sisl crtr Di.r!itrl,, ;i ,,sribsister^,,, cr. ,,\lcidcl:rr",l
cibernclici a. acfiuilii Lltuitl.j", iy 'I',:,ryiu, urlitt.ytii rfilrLt.ne,l;i;yy1t.. Slitytlc
Socictlt, vo}. I, 19ii9; o .rplicitrc soi:iokrgiciL it accslor concrptr: in I)upir curn cra (Je aitcptat, raportul (,)mtnirtta la ritsj>itr,'
;rrticolui lrLrblicrrt it l;tiurttrt lli:rlin) 1!)71. nr. 2.
A sr: -reilr:a :rrtic.lcie n.:[str' irt !;uttr,riltili, r]cc. l9lJ, re:rsirrre;i'rit1 'ia'a slilnit comcntarii 9i discutii i.)tlsionate. \'t:rsitiiiclr
tlez'rcrltat.l it Progno:;t:n urti! ,1ila\),:;.:n si };ulurts, lg.j2. anLlnialil
irancczr-r, Strutcg'it: .fentrtt, ziuo tle miincr, fuscse
29 O 'raloroas;i contributie recentii in :,rcr:st scls, il. l.;\ikolcv, I)crtnttntza irhiar dc un zii!.r currl este,,1-e X{ortde" sub titlul dc,scnzatic:
si cibet'nt:ttca (tra<l. rorn.), iiclit. poiiriciL, I3ucurt;ti, 1971, careatrali- .,Lln nou raport-loc al Clubuiui dc la Itoma --- Pactril t:rt
zezrz:iL pasibi)itatca, ct.rrrstruirii unor ecorrorrrii natiolrale soeiajisiein ,liar.oltrl" (29 noiembrie 19"i4). Interesul cleclansai clc pubii-
ipoteza altcrn.li'rr:lor e,orirrsL, i'trr: c:rz,rilt- linriti dc centraliz:rre l';rr'oa ra.portulr-li Mesarovic-Festel poate fi juslificat :rtit prin
si dcscr.:ltra,lizare totlliir, ilt s,.roprri 11r:L q,isi solrrtii fl,:sibilr rie echi_ ,':ar;lcterLll de trrqcnti al solutionirii problemelor giobale pe
iil,ru ont irrr cit ;i prin
i'are le dezbate (criza alimentarir, enei-getic:1 otc.),
(Forrester-
l)rogresul rcal fati de rno'-lelul ,,limitele cr+terii"
ll{eadows) , in prii'inta perspcctivei adoptate ;i a rnetodologiei
foic'site.
Asistirm, fir:ir incloial:1, la o schimbare de perspectir.a in
iratarea problemclor globale aie omenirii: accasta iyi cro-
ie;tc {:lrum;i in activitatea Clubului de 1a Itoma. ln esente'r,
;ta consti in adoptarea tezci pe care, de curind, Robert
.|ungk a formuiat-o astfel: ,,creiterea are limitc, pt'ogres1ll
iocial, nu"3.
Amintita schimbare cie atitucline, de perspectivil , a Clu-
i-,ului de la l{oma constir iu apropierea sa de conceptia potri-
r,-it cS,reia problemele lumii contemporane necesj.ti solufii
rlrl nu.mai tehnice, ci, in primul rind, sociale ;i politice, cu
;unple implicalii icleologice. Astfel, nu numai rczolvf,rile pro-
rllluirseec,tiadainr leinlesugseiriimnoedcuelsditeltiiaisptuonriecepdroebalemsceirliembaaenvuolnuuamt iani
{rutare sau cutare aspect al vir:tii sociale, ci insirgi lsaza eco'
185
rpacaudpdprTrdoicaeneemirenoiaeueoellxiapizlfeozermrle:ipeibleiloudseqldoireic.rcioecrs*llsaacziv,neuaazmntmtosMte:ru_iermcceir".ilocn.imd'oteteieoalsuuilt*rinssofulpnmauairetaia,taeip.srjltiatulapoi_rrereeiriloeisuioorldini.leosg-dova;gnzneitiaipiiactircenon;lerenidc!ie-oiiav.stnuaePsiaermiziismtcsriipui-zbstaeimtoioniJilieveftsdouruneaieounteociddesetpa.arrroiodiiinestrugnmnne,saolmectloo.raaddrrsobiulgclcicn_ito.epuobniiSigaiulseccszlalri,ataeziuillpreeaeiro.voau.dair,mtbizraricbmtlpfeivadiee_atlduaeaaresulApeeleeictnpilinbneiosr.ecac"pebrotcfatdili,ra'essie,ruzsattoriu"otriciionieriicniiobn"-ntncr,dttess.cc.iainrrteilt."ail"aeureeierapncnpi'iiirOitltiial"otaees'"iuigo'eaion,d"mnr.irmirprp.;t"rs;ir.o".c,nue."iouiprn'tipar."lndiioosiidlrui"""n".aeie".cirbae."s._e-".r.rtf,z-rlcotr.apoii"a",eecnrar"ur,struc1ur-.i,ltt'.t"oad.i-rsu,a"ter"oit,ei-i"min."re-;"ili^"eea.';o;.iioraoar"lidaLr."nd"r;lop""itisi;'"t.ri],v.._aip;rsi;";*"".r"e*i;"oti;.e;mili"i"in;trc"ir"";so;no;;in*tobru;t;i_s;i;;__i""r_e_:ei"l bului de Ia Roma, ci ,,cea mai valoroasi contribulie a cirfii
dramatizat
"lliTi'TmcloesAmpD-lca9uloeEeap"xtrurone._tusrlr.etrionnaeivgae-lm;a{Gdua,rde,i.rspopciilixIrraseinnralvedaeemonlm1teiutpevdcipresm."euitze--otua.c-nPoaelaDamalterttzeenpeeeriiaoaedtesrarzieap.entqe,bt;e-;sr,reuiaiiepuarlouapticmrtE3pmiepuseroaugiceeoanrarnmbrineisencmaocrltenaleuirhtrmsmne,ecmum,mcsiancFg$nmdlooelsirrimdem.r;iofl,liutoaieiua,mmi.mnic,rdrfcrz,ipuii'aimipiei,,sdcen,ceun"d{eai,l;eur.tanoielIie,ciio'mm,n,lameo"sonoc.o.neaelepog.eoaidgbnnani,anorpar.aslzcirst"itl.teoijgaararminteeasirp"ivauortA"trcieiirliz"triztinas.susiiiiatptapiet'ietmrop"idl.eo"eut.aameroei"rancsd-simcds;aiac^dmi;i.tirmpirni"o-sie;ei.nutercfIilirisuaiuil?ue;cqnu;emsll-c-ticic"i,p'diiieuaooiiiiiop"licr:'sdpcnpnscpe;i"uiootcfianlovruli;;mm;moanacica-u;ti.tturoiir;'ct.aiicrc;eavsitl*tieta;io-._ii.--i Lim,itele are;tcrii constd in aceea ci ea a proble-
mele ce rezultir din caracterul finit alambianleiumane".
scuRT B{L4NJ AL DTSCUTTET AsupRA,,Ltr}rrrEloR cRESTERrr.. Meritul esenlial al studiilor de la M.I.T.6 rezidi in faptul
de a fi ficut atit de transparente unele probleme de cea rnai
il;In-.nuoter,c.rlyevolpsentats3eddxodtwnueseltr-cerreveLaenniml,einmlionitreteinmpleteritnacocrrnei'pusatimaecrltiei,tuiea;-icl"mos"en-;attordi;ibno;u'lso;flgii'siiic"lpea#ota^izlnieidi;treJi'aavi'piJ;uo'n..rsti-u;b}_.; serioasi insemnXtate pentru viitorul omenirii, incit ele s-au
recunoaste astfel, impreuni cu recenta decliratie . Cf"- ridicat brusc din intunericul neluirii in considerare la lumina
l86 con;tiinf ei universaleT.
Criticile justificate ce i s-au adus, sub raport teoretic,
metodologic gi pragmatic modetrului din L'imitele cregterii
nu au putut ascunde faptul ci aceasti lucrare a indeplinit
un anumit rol in lnfiptuirea unei mutafii induntrul opiniei
publice internalionale. Aceasta constl in dobindirea con;tiin-
lei ci:
-lnfeencoomneonrneiliele de cregtere ce au avut loc in ultimii 30 de
ani capitaliste avansate au declan;at pe plan
mondial procese econom:ce si sociale care, daci nu se iau
misuri, vor duce in mod inevitabil Ia crize generalizate ce
pot amsnlnfa echilibrul planetar;
al P-imeixnitsutil,uii,nagIerneesruarl,seolocrognitraaldiacdlieapintatrbeilictialiriauctmeraunlef,inpiet
de o parte, gi tendinlele de cre;tere economicl puse in ser-
viciul voinfei neingridite de profit a delinltorilor puterii
economice, pe de altir parte 8;
pe b-azdaadtoivrizitiiuinnitieirndteerpneanlidoennalleei cresclnde, ce se dezvoiti
a muncii, existd o serie de
lrobleme cu caLacter global (,,mondializarea" problemelor
gnecrianovn-feo[r,miincic;tuiore-pcsgrroeuiczclieaalcdesoe)emr;eieppaleesxurcpdurteagafplzrrioirlobplrerominveoccgulnersdnedereafetocdtaeerzleevocdletealeraemm(eain-i
exterior) ;i asupra maselor de satariali (in interiorul llrilor
ca-pCitariiitsitcei)le.
au relevat, mai ales ;i pe buni dreptate, c,i
soluliile la de
problemele sesizate in Litni,tele cre;teri'i sint.
ordin sociai-politic. Ele presupun alegeri, opliuni politice,
angajare petiru transformiri sociale radicale, atit in cadlul
unor- thri, cit ;i pe plan mondial. Inflafia, recalculare.a qle-
mfsuualbuidieapilveeosttrratoaltcuealuu;i.z,aeg.l,orarcvasiuta;bitdeneaezcpvlrosoilttbairiteieimaaeuliicianhlviimdediereniirtdaertf,iei acrgteeagldoiuar,nr,idlocarrl
-pMro.Lb.leCm.)enleu-pduespeinidn modelul-Limi,tele cre,sterfi (prescurtat:
de inovalia tehnologici, c-i, in primul
187
rind,. cle raport.rilc de fortli, clc ''1i'niie .si clcciziiie sot:i:rr, ,,olrENrREA r.r nAspixuE". --- Raportrrl M. Dlesarovic ,si
politice. 8,. Pestel cuprinde rezultatelc studiilor efectuatc asupra com-
(r ,t)sCerr\'iatictlilIc: la a<lresa A,.I .L.C..se pot sirtetiza i. nr'ritoarcl. ,pleorltnalmMeenstualruoiviucn-Puei smteol<: leIll[.aXl Ic.-vPas.)i-sfoisrtemmautlucilimntor-nudniaslis{mteon-r
cssiirsistcea(almu)reus-.ipolrpcrteecruaeqllaa.zt,i,rarl''ru:rrmem; cuoadn. eagr1'rratusdai'lrtae.ds,;tuais'biclristecpsepicmeiaicltitarrl:eectr:1iinl"ie'i.leci":u.tr"c.1r.rir-ia""sfai"- ,ilc lrcstc 100 000 ecua{ii. Progrcsul reaiizat prin M.XI.-I'.
{atrr cle I,I .L.C. constir, in principal, in urnitoarele:
(A) De;i l[.J[.-P. este r1n modcl global al iumii, tri
,rgo.l,nt_c:rzg^ir.nrre((.otai'2lt)ir7ar)ra..tit.acrJrrep,ccIo,,l(tIctc.cre(Lr.lozec.caCnrorgo.i.,mc,rn,,tsactippeiatcilurlii^crurcri.iedt;icaeireosar<iosnllsercili_ioziua"o<ral.m:r'rulrrrioiaiietsigirrricacrnr,ie,)ii_zuia;rarc,rcr,.enicpiiaa"ppo,rlitsiut"naenrcb.irsiii,ipit.,,eitifupii*rr.e"tr;rii"ii.cr""r;a,s"'i-r;trr,e...,;i.a_-s-"e tine seama ;i de unele rleoselrir-i ;i disparitlti regionale, prccurn
i.((cl,'y'.rflclcil^u"auo."lm((ne1e4r;o.:In)e.rn,.{:cslaaliltirlle-locerrIrcrr;e..treeidfrnlaaraide't"'iuoaosnrt,ata,a<rrlibteaial,itlerlicziceasairototeraqisinaiiieacr,sisl,sr'rcsrtt1crtr.rc,.rlas:a"btaiiurrr.-airteJ:tlitor"lp,irnur<,-s{tii:iiizfrrocnbirnuo'it,nii,arlfdei.gt"t'el.i-t,pl',1t,;:ua,o,rs;..a;i.ut.;,'",;rcit_au,, si. in anumite limite, <le strucruri economico-sociale cliferitc.
Se incearci astfei sir se c'olccteze lipsurile M.L.C., intleosebi
l:elc formulatc dc critica accstnia cle pe pozitii rnarxistc. in
-zeacecerelagiatul rliu, ci liMfeerscailfrioavtcic
nor,rl modcl ;i Pestel -- lumca estt:
imp'irrfitr"t in
clupi'L tipul dc orintluire
sor:ial-economica, tradi{ii rstorice, fel clc trai, sistem poiitir',
grad de clezvoltarc, ctilturi: America de Norcl, Errropa Occi-
,dI,sn\epinrUotla.epRlgiira.r,..itSlt,u.aASrpif.rr,oircnA:aitmai ,(ea;l\ernunicustartm'r:ariIlti-:eiraa, tp,ir{nsrsioiiArab,{rld'eAicemfarSeiccu,leacdlSic;ufilc<c1rc.e,lNenIiu{Soireuorrripell-aa;IiisOlt[O,.r,irc(lil'neh[.tin-anItia'uu}.l.
iie ])ozlte adiuci mai rlclrarte, piuir la eterogenitatca concret:i
i:.iz.i(i5p)ct.roliatitcce dsei cnizuiilcnupmresaui peu,,soenohuriMce.Lli.uC. sint, cle fapt, t.-lr:_
tehnologl.."i a celor J50 cjc statc-natiuni. Desigur, contopirea caracteristi-
,-:ilor geoiirafice, cle tip de t'ivilizatie cu cele clcterminitte tle
.existen{a unor formalirini social-economice cle n:rtural radical
DE LA ,,L'\TITELE .RE$TERII., LA ,,.MENTREA LA RAsI,lN.r.lD,,:
nApoRTUL opusi"r nu constitrrie irtci utt ritspuns coresprinzutor 1a pro-
DE LA ToKIo. _ Criticile a.duse modelului Forresteri blernele reale si 1a obieciiile fac:ut.- de marxi;ti, ciar reprezintri,
.vcnMoaoiolteaniicarbcolpdoillmouroriwczolra;isarizlidotti;eLieriirteicct.irnaheairtsacruc-renuticaon'ilrrirnref-i.einMlIelnt.ecsL<rtul.eipctup.rcseJoiiuztiailierbtuiie'ssr;ieapdoruevelceiritmrititilpiialceiezRlreeior.o"crmilrei.ae.""cntea-trrauo'cireeggstaarit,a;r..aa,.cr"cr"nit(l.iir"t-,l totu;i, un prosares in rlii:ectia rrnui punr:t dc veclclre t:e fa<:r'
pclsibile eforturi r:ooperativr: in veclcrea ciiutirrii unor soiu!ii.
(B) I'Iodeiul nu est<-. pur" cliag-nostic, ci c parsibil dc inter-
vuirzneaiannzli.rfoSenli'dmt:,i6pc1oe3zr1icose2ntiuLilnriltteeehrcanfeciccti.utaunlaiitCerluipnbeturicltua,izcacrelea;t'celaer.seRt.Losmipcr"oi;on,rchilti;flif;ai l)rctare prognostica, luinci in r:onsiderale Iru ntunai proirlemelt:
lrroprii sistemului in *(tarea sa cle fatir , ci si clinamica clt: rez-ol-
vare a acestora. ,\sticl, s-au introtlus dimensitrnile de aclap-
tarc ;i inovatic. Datoriti op{iunii politice ncexprimatt:
explicit, clar presupuse in ,1f.,i1,1.-P., solutiiic se cautir nurnai
in <lireclia unoL inovatii s<lciale cu caractcr tlc rcfom'rir
lirnitatli a sistemelor capitaiistc, firrl n rlncc pinii la capiit
ideca de inovatie socialh: transformarca radicaliL a sistemuh-ri
irr octombrie 1973la f'ol<io, a fost <:onsacrat de aceea temei: -.ocial insu;i, trecerea la socialism.
pr.oblemelor umane... (C) Modelul nrt urmzlrc;tc ,,prezir:erea"
,,Spre o viziune globali a r,iitonrlui, ci se
rspeurfoelrRireidmcaetpcnloanirmnct.cfltcleauir'strriustOupdtrrnaaeetnsrei.imrsaetrlpaiazotalezargieo'ienr1iusl1>lpu.eiDinntrri,n0niett.a.rsert,rtapecracevusr'tteetiunpir,rzro.eipe'iurstbteaii,cne1e9t
.linriteazir la intocrnirca unor sccnarii alternative, combinincl
care permit previziuni certe, ctt cci ce ofcrir
;lalametrii incertc. Scenariiie altcrnativc privind diferite
prcviziuni
1>roilleme concretc se stucliazi in pcrspectiva unor orizontr:r i
.le iimp \-ariatc. Scopul intocmirii proiec!iilor de viitor (sttlr
188
18il
dslio'rmczpold:pnospzeofo"re.foui.eepfe€1rneeeieritcornei'nadnlirt:rinniervryaaioindcaot.etmr^ltedrulmaaaeue"eic1au-sgdla;zlmiu.ce:mtpuzeupilvdceppfiiiniv,aselzno.euueerraie;e;"ceoiuutol.ibli,etu"refaae-bararnbn#atiil.aaunnvl.lri{_eeytscmeclag.icaetrtmnfcv1i.eceiaaaltpletiglpWom"oseieojiz1rntf"abeeorreioareirueaduc.nflrnsoirri-gTrrnrnrneiupaieiivgdJgt_ii6cirdu"te)tr.hnaealeiiipuoirvmtudelctsope,rbioecnzuldieioeuprrnraaaaeruaceeninivoopalnr,peemacpeiesarrssdtzclip?asarttoiiriiaaiieeap-dospcieurp,cec-]iilel,tsupnei,ieiioeia"rsandaenpelii"clmietaor.laltjln1eooiertridgcmztin9e[oiecu,z"r"feiiiepv,rroieii""elpdn'tipnuidinnJi"oniieerpcrpar.ei"'"t,eL''oirr".cer;tie;,"rivauiemJiruiip;d"pvii.eidip;zc;a,treii,ier"!e;nsi.iiuiebiiii""n;n;neler"mndom,coi;;tmlcla;e;eplr;aseuri.fari-oeipet,ti.mc;p;lnplanni;oiirjturle"Ds;tr;"uur"datee;mmiigreriiuat"a_.;rIvua#"r".;ae.t;ietdiltirlin;;deeizb;ad.";be-;-,icl.ircz;si;,;Iibduaie;"aAf*ci;;jnipipeps".e;rftrepste"ti't;"n;rtp;.i""s;cr;a"apict;e;or;ro;o.;l;f;ul;eu"ntDaiini;D;lii"sjndluid-nil";orstrrt-;;cetil_.aeeiirr.ii-;irri.-_i la schimbiri cantitative, ,,acumuliri", Ia transformdri cali-
tative, structurale).
3) Cre;terile cantitative care pot ameninta cu dezagre-
garea sistemul trebuie oprite ori riguros
global al lumii
controlate, in funcfie de anumite criterii calitative (scopuri
si valori social-politice).
4) Cregterea pur cantitativi se cere inlocuiti in consecinli
p,,rcirnet;rt-eore,,corregs?tenricedo'1rgadniicni.'lvo(Tcraebbuuilearmulenafuiotnoartilocri
termenul
M .M .-P.
prezintd similitudini de conlinut cu cel de,,cre;tere calitativl"12
;i se apropie de conceptul marxist de ,,dezvoltare" contra-
dictorie, ca unitate a schimbirilor cantitative ;i a transfor-
mirilor calitative).
oo9,p:r1ellr("laDs1tr)uo:Dp"nilaatm:ttagoelrinl9iattiqaLfr)ee,c.Ydare.arcl{ltlr.eL-r!.isC_ti.c,"irlio"nrturdu,ec' ismf ;aa;ndi as-l;ui;ise"a}flsz;ii ;a""b;a;zie;i"d;;e 5) Nu cre;terea in sine a unor variabile fizice, economice,
demografice etc. constituie factorii determinanfi ai crizelor
uuele con-
actuale, ci caracterul anarhic al acesteia (o recunoa;tere
p$aorsrin"eoruogot"aiseolctruefove{tcoetrEassmifiieuttt)d..(liodteAd.bmlempsaecliaio.pgecortanilosdetnue_detnz-el!licwesida,_a-eehlcsd,rt.ioem.eanisa,'melaisriaeetc-rindanix,ft,ioiucitfscpiislimcudtcarutad'oi,duinldntneiolvit-onpiu-rncerdtrcaiafncigoddirtadererimdsuac_arnoletuu'lc,udruitcnooelc"uifniiorrmtinceuien.ieerica.pmneenuimtn*[pujti.au"nMttaauimrtamlea"r.-e_irilt;undr"ipaaalielt.t'tc..e;mra"d'_.iidnroio;aeTed;diiir;tseefee.;oic_nilbsiuisit.ucelrirdunauirleeit" indirecta a anarhiei in procesele economiei capitaliste pe
dsallipiu"e:at1jilat.i^)rucrreP^:;_sliitemIotxi1rmiapntr.pi5tiuclr.n-li-t"ae!fcsoietreainmssftiuiu"nl;oaiit,rt,deeiinvaseidradeurenessti,duucerbsoi,ienrvrlcL1oiuemsrlai"im.ltee"eItrnn;f;i'fo"mMnhai.ftM"oit.;e_s;;ei^i;r.i;i:"e. care nu o pot inl5tura nici monopolurile, nici incercirile
statelor capitaliste de a planifica dezvoltarea economici ;i
tehnico-;t iin { ifici ).
6) Controlul asupra parametrilor cre;terii econornice
trebuie s5" se bazeze pe analiza raportului acestora fala de
rezervele cunoscute, accesibile, rentabile de materii prirne,
surse de energie, fali de consecinfele imediate, dar mai ales
fafi de cele indepirtate ale acestui raport.
7) Orice decizie politici trebuie si examineze un etantai
cit mai complet al consecinlelor pe termen mediu ;i lung atre
.infiptuirii sale.
8) Lumea este un complex in care componentele se afli
intr-o interdependenfi crescindi : lumea este un sistem dinamic
P{Feosrtreels).tenrl-aMi eeaxdaocwt,sl)u,mceuantirveeblwe,ieiesriarsheiocrgoardniozneazeteca(11u[nessairsotevircn-
s(itnruccatruericleomeptco.nesni tpeloea, rtei lfaifidiieefi-nitienteexraacctl)iu, ndieie;i,ddineotrceameldea-ti,,
ea este doar uncvasi-sistem, adici se comporti doar ca;'i cwm
ar fi un sistem.
csd-oetrncu2taic)nretuDut9furi.eilraicsd-5ece.veuaainld,iteeaotripmiivcreeipn,occsrriepaib;dituieilclir,aedf-iilaeecr_aet(rnceettnbiictyuanaite!ilvstfiroieaafcrareetcerili-iim;iipl"i;t.;-e.d"'.;d;i;;irni'l;tc;"o:alo* palbasn91ter)0at)aPclrCri,oeabmdaleoetmansrdeepila,eelcp;-irfioicbsfuldoel imrrueiefgilicelieoan;dpai elrsino;biiaualzofcilci"eleaaalsutr(tenauabnsfuioiicenasarseal)ic.ptfeoieragvtiliozfbuaactele,
in perspectivi sistemici, pe termen lung, global ;i concret:
specific regional sau nalional.
190 1E1
trl) Criz-ele ircluale nu au rrici caracter tempre1a1., nici
unul partial, fiind ,,reflectar ea unei dezvoltfiri isiorice- con- toasa atit:r vrerDe cit el cuprin<1e, pe cle o parte, subsisternui
sl.'lelor capitalisle, generator clc crize;i conflicte de interese,
stantc"_(de fapt, ,,constante" numai irr cadrul r:apitalismului)" iar pe rle ajtl Jr.rl te, efecteie intirziate ale exploatilii sectr-
c('ooimlstiatetttru, lpEcrcil.r'arrr1gii'naeal t'\frrillcrii iui lVXesarovic si Fcstel"
I?onra. I,r iri ..,,,,,..", iale a unui rurrriir mare de popoare, mentinute intr'-un stlreliu
Clu-hrrlui de La rle suL<iezvoltare. llecerea <le ia capitalism la socialism nu
ceralepaabr.ilpeutseiacfoindtreapbaa;liatensncuzrenapieptreinrmmenii:;lrrirrilgcuecfeacrtaecletenr eggJaotbivael,
pinii acutn. Aceasta prcstpirtie intre ait"ele c5te illsi rln l)toces in:tantarreu si nici steleotip, ci o intreagl
ale ervoh-rtiei dc rlreptate constati-r Cornitetul Executir. perioaili istorici de;lroliferat'e a 1rr)or cai originale;i metr:de
-- qli"'erse. Or, eliminind perspectiva r evnlufionari -- chiar gi
culll pe buni su lr r al',ort ])r.rr
Cl'tirrlui alauRnloiinsiais-t,em,,crdLc-arrceadiustnr-cilixii;iiot-i' ai P. sivir;e;te
cle ordi'i economice. irigristare arl'iitrarir d-e,soilh[ :.Mrii.-
rnonc.liale a rc:;ursclor glo- metoclologit: posibilt-.. o
si
a cimpului
Iiale Solu{iile nu
tii econuriic:c
;rcti.r1-2it)i clcvin opcrativc clccit pi:in integrlrr.r:a_ itEZUl.Tr\TE COI{CI{ETE: I}IALECTICA RAPORTULUI,,'I'EI{IIEN
( i.r cca politicl'r si r_-ultriialir r.sorcinttcsjRirailit'TilcrLlceI{eatvrEectNlrujaaIr-cUr:iNeresGrt"ec.aa-,r-recp(Eer .erla)zar-zrierrriilntzi.i:n:",ricnllr1lfco.zXna,td.u-uPnl.,odsleecoitnrerrczpeeupn{gieii
pk-siroc_hcl)11rct34reiir)i)s'c:fDCtrcpuroionozlittcbnlllsr{teelitra.:gcrl.;c'or:ilasrtl:uczitalaei tptaorrr:rbir1nilt.ricrueniiarepf-ioaa1tuli.{;nliricrinticiicos(a:totileog'ajr)1ea- ;lc'ieacrixt-leelr.l,r;b.cnfralirirclrlni:;ii,:'isaccpr_'rdoerraec.tttri(ii.:rg:a.rf,*:i
r'ornuI)c princi;alelor ( lu.entc de idei ricrnar-xiste ce s-au ;rfir-
rnat in stuclicr ca \iit(rtului in ullirnii l5 ani 13. Uleritul rapor-
tiilrri lllesarovic-Fcstel t'onstar in clcnrorrstrar c:r lrnor teze pinl
c o'cclit cir foloasele imedi:rte sirt, ile ;rcllm ilurlai intriitir. fornrulatc sau irrsuficient a1gu111qyntate.
ia f,iercleri cor:siclcralriier per ternren obicei, eferuere ;i tiuc Dintre ar:este conceptr: der baz-ii aie str:diilor asupra
lung.
lIrr'i;nlrIt:sire{tocraron,ncaclrtlL.-e-riz:tr''e,o,lf.rt':rilsnidisiatensmr;ellrerrrltiamsllloo"nr.iccj,ci,aO:l natrreecrbiorrriicietainsusiraetrzceraaflllce-iiaLlac1_rrroeirsttrrea-orsi-i. viitorului, irnprii'lant irentru <lecizie si planificare <lperativh
tjste ral)ortlrl dintre terrncrr scrrrt yl ternren hing 14. Fircgte,
ternrctrtrl hing (20-50 ani) se comlrune din telmene scurte
c.il](eroase saLl a riL(e r]e calea cre;terii organice". (1-5 ani), clar el nu este identic cu sunla acestora. I)c aceea,
actiurri ,,rentabilc" pe ter.men scurt (tcntabiiitate .rntediatd,)
leaa:ipIn,o.odlr)lnertinirtirel-urttjttiinrrlsa(r)trmisif:iterEm:iatrmyetccis,auet't/oniurnt,i'6rncal-iusi].ezpCriiat,nlulci)eblueui, ilcSnus6sit*ecrcnrltcotinsalafrnnccicRctuioc;ni.ni iFAaze,giseiJtie.ac,elis,tumtric,rsLipnpigiceiooucvretnoiay-- irot tlcl'ciri nereritaL'ile pe ternlen lrrrrg. Calculul cle,,cost-
lrereficiu"'lL pe terruen scrrrt pcate clucc, pe terrrien lung,
la rt:zirltatr: sau efccte cotttrare. r\ceste principii, fornrulate,
la vrernea lor, chiar ca re'gr:li metodologice de cirtre Gaston
pletitrrdine se cLlra'ntonrtet:5letecr-c-scteilrmti ,-a arrltat cr-itica rlrarxistii si
r:u cliniir:;rrii nel.,stiti. at" Aiii Ilerger {initiatorul ,,prospectivei" franc:eze), de obicei nu sint
ir legi'rtnrrr
luate in considerare in societatea capitalistir rrici cle centrele
aparatiii <rclncc.ptr:al, ;i ap-oi din t olcluzii, a cclei mai uo\ratoarc de decizie politici (cu un orizont de timp dominat, <.le reguli,
si latlicaic altcrrrativc r'ie ciezvoltare: calea rez-olr,:irii criz:elol
fi antagonisrnelor pr or"<.rcate <.le cs:ilsatemsuolcicaalipimit.aTlisetnc;liin<tale rle dur.ata unei legislaturi), nici de cele cle decizie economici
ffuunndctaionnreanretaaliiaaccse1tuciaciiJn;roinastrtcrce.e;ri a vijtoiului prcriziiril rr (prcocul;ate c'le ci;tigul imediat). Prin citeva studii de caz,
tr'I .M.-P. aduce o confirmare a concepliei de prognozi gi
lt,imlan1ri',ficdaer;ei ,cepreotlrrnii'ietfocrat rceoiansoideirnavbeilsftiiifriei masivi, fiii:rrti Ia
conslituie trer er ca a n:roicrs:iiznelooir:poppiooadruc:ela<isccrceia1 laisrmtiz.-areraoluir:fri:e-,
eficicnt;i a aduce pe termen
;i durabilir scurt (imediat) un randarnent semnifir:atir.', poate fi ma j avan-
<:lrltabilir a bur;u'ilor, resurscior si ser'iciilor ce,i cstc propric'
<:conomici ca1-:italistc, indifcient cir se a1la i.n f.aza r ivilizitici tajoas:r pe termen lulrg clecit o aparent:"t econornisire morrren-
<ir:lculr,lia.liob-qidltrtiiarlurleisstaiairleuatlctilicpceicrr--cs(siirsuiltipebemrur-uoclrlrininaoJmncdisciat-sl)iric:nuiedusfusertcrlit'atoilraeut.rearmcesnttininzr..e- Ianl'r tle resurse.
Un exemplu eloi:vent in aceasti privinti il oferir stridiul
rrrospectiv ai decirlajelor dintre talile tiezvoltate (,,bogate")
1i cr:le in cur.s cle dezvoltare sau sutrclezvcrltate (,,sirace").
I tr?
193
Problerna recltrccrii decalajelor existente este una din ches- ridic;'r, pentru itttreaga perioadu <le 50 de ani luali in consicie*
rare, la 7 200 rniliardc tlolari.
tirrnile r.itale a1e istoriei urrni-rtoarelor decenii. Caci, situa{ia Scenariul,,3. lJacii ins:i finantatea ajutorului neccs:rr dez-
actr.raii, de accentuare a r.jecalajeior, constituic un factor de
tensiutte gi conflicte cle interese care in perspectivii pot ali- voltiirii incepe abia in anul 2000 -- deci peste 25 de ani
mgiepnotalitircupaeirlirrgrrnaivi.e'i'uolveacricr;huillil,Nr'iuclouliaenuCenaLurgnetasci ueta:onsourbnliicn,iacti fonclul res1lcctiv la trel"rui si creasci'r -,
la suma de l0
700
rniliarrlc dolirri.
Scenariul 4. Daci, in loc ds anul 2025, anul 2000 ar fi
ci,,lir:liidar-ea subde:rvoltrlr-ii, asigt:rarea proglesrrlui econo- termenul de reahzarc a obiectivului fixat in scenar.iul 2,
mico-social rapirl al t.lrilor rzirnasc in urmit constituie o ce-
rinlli prirrordialri pentltr dezvoititrea intrr:gii onreniri, pen tru atunci necesanrl dc irtr.estit scade la numai 2 500 miliarde
realiz:rrea unei col:rinriri ;i pici trainicc itt lume" 16.
dolari.
crizDe,creacr:eeseiau,nrie, zrouhp/e.irrei aalti-l-roebclheimiiberluo.rlusi prencoifnicdeiacl enudepteoramtienirfi
Celr: pa tru sceuar-ii ale M .l[ .- P. examineazi evolulii
positlile impleunir cu cal<:ulul de costuri corespunzitor. Se
inlrlegc tle la -sine cir op(ir-rnea politicir, decizia popoarelor de
otubrliinloult:ei ccolencoitmpicreintirn-otclrset;arstc;,rrlicu.ei,npec'palcalnnr1l ;ulannct:tiarn',o:ri ral)or- a redrir c clecalajele nu depinde doar dc costnrile respective,
orciini hciindgaeterrceaxcpcloeaptta;irrei acosloitnuiaalfeiesiaaucatrlraulnee-i
produs aJ unei lnde-
economicc intern;rfionale. 1u at eastii ciirec!ie, opinia pu- clepenrienfe
economice
blicir a r-e[inut contriL'u{iir Par ticlului Ct-rrnrrrtist Rornirl r5niuinrocl:iittoicaelcfad!e:rpdrcetuptuittrec;le'ilnei,ir;ni,pcirnialpisrtieni-ul de citre masele
gi personal a tor,aniilrl'.ri Nicolae Ceaugescu la <leterminarea rind, din [arile
continuttilui, a plincipiilor ;i obiettivelor turci noi ordini
subdezvoltate;i in curs de dci:r'oltare, dc ovooinrfdain;iecaepcahcitiatabteilia.
economir:c interna{ionaie mai eciritabile.
mi;cirilor revolu{ionare-. cie a instaura
Eviderrt, protrlema re(lucerii rlecalajelor estc cleoscbjt de
cornplerx:"r si nu sc linriteazir numai la ltrarc-a in cottsiderare a Firegte, scenariile cu caiculrri asociat de costuri pun in evidenfa
anrploarea protrlenelor economice legate cle depiq;irea in
corela-tiei dintre ,,termenul lung" ;i ,,terrnettr"rl scurt". Scc--
nariile ela.lroratc rle Mesarovic-Pestel -araptee cale le amir-rtinr perspectivi a suhclezvoltlrii. Ficind abstracf ie de toate
se mirrgiitesc sir acestea, XI.]l(.-P. lash inifiatir.a cu totui in rniinile r:entrelor
cdeutetrimtiuindiiui.ns,trcaetlivma-'i ci factorul tint'/> de decizie ecoriomicir gi politici legate cle menfinerea siste-
i.nalt grtd crtit coslLwile cit ;i beneficiile. pcmoeurn.lrustrtiruiinrnsreepdesuriricaceliorsent as;iimteptnriisnlaiuanocieloaosartrae5caiasrceuobnrcefllreiicuztcveeolrloteirrr,aiia, cccelhesicataerlaadjaesclionar,t
Oricc scilufionare a problemei ini{iati mai tirziu sau cu
intirziere devine, prin aceasta, si mai ,,scumpir".
PritxrtL scenarit,t (aga-numitul scenariu,,firrlr surprize", r:xistente. Probienra cle fond constili irr desfiinfarea cauzelor
cuur ii numesc H. Kahn ;di enAu.mWitieinnelrr,rasnalau)spcoertnlaer;iute
cum este ,,al ce genereazir subdezvoltarea.
inacceptabilului" de Dialectica relatiei ,,tcrmel scurt-.termen lung" a fost
e-raminatir in I[.M.-P., apoi, in legituri cu problem:r ali-
Ia ipoteza ca tendirrfele actuale se nenfin, firrir vreo scllilrl-
bare. in acest caz, decalajele intre venitul mediu pe iocuitor
tarile puternice,. ltiper- menta{iei. Se qtie ca in 1975 au murit de foame pe glob peste
sdainulrsiruilpera,,-iinnccluursstrdiaelidzeaztevoIl'toarrec"r;cipdtein i0 milioane oameni, iar 400-500 milioane de coirii sint
in viitorii 50 clc ani. in prezent subalimentati. Pe plan mondial, cantitatca de
Astfel, ile pilda, cliferenla intre meclia veniturilor pe locuitor alimente pe locuitor a diminuat irr ultimii zece ani.
din frlilc industrializate gi din America I.atin:r va cre;te pini Cum poate evolua situafia in una din regiunile celc mai
la 80091 fala de raportul actual de 500a/o. Aceasta chiar rlaci incercate din lume: Asia de Sud-Est?
in jurul anului 2,025 s-ar otrfine o popula{ie stafionarf, sub
r-paipiaoSlrcltenn(acuremiun,elt.rria2cl..i)PDdeaencctiatrulsaeljuirulilrvemadiraienju;tnAegseoiabIidaeecptSirvouucpllo9drileiAaafrdirceeadZut0cr.leoI.,- Spre a rispunde la iritrebare, Mesarovic li Pestel exami-
in anul 2025, decalajele de ltr 5i i (actual) la 3/i, atunci este neazii cinci aiternative, cuprinse in tot atiiea scenarii:
Scenurtnl l. Se presupune cir datele problemei evolueazl
in continuarea teudintelor actualel, realizin<l insir un echilibru
demografic in arrul 2025. Nici in aceastir ipotezi foarte opti-
necesar, incepind clin acest an, un fond de finanfare ce se
194 195
mirsta, deficitul de proteine nu poate fi acoperit decit irnpor- rEIrn;errgislioipjrienccdaiparielt,aseluisristeieglencuonrinritadtiurersrstiearimleend;ireit,az'tmie'oaaltailutaiplseteisfi,ouraermtveaonhderelzioivnnotaeltarrnetSea,.
ttnd in tirile Asiei de Sud-Est 500 milioane de tone de cereale
anual (de trei ori exportul global r1e astizi al S.U.A.). Deci, maselor.
solulia e irealizabili cel pu{in pentru douir motive: (a) nu
exist:I perspectiva unei astfel de cantitri ti disponibile de
acliiamrScerc]rcrteett,nt;rtiiltur(lba2) .ApsIlriiaitilcilplclnsSaausude-nnEurscitlls(n:naurpidhmi-srpsporairntleimrndeaelsritrrae'.srucrsliespfoinnaibni-l cAutnnna $r REALTzAREA uNorr soLUTrr uil{ANE EcHrrABrLE"
n-uXpiraeptoinrdtuel Mesarovic-Pestel, La fel ca ;i cel al lui
Meadows,
ci problemele actuale aie omenirii ar
fi insolu-
pe piafa rnondiali ;i in lipsa bile. Dimpotrivi, elaborincl pentru cele urai multe intreblri
cle creclite corespunzirtoare, .solufii multiple posibile, se rlemoirstreazir rezolvabilitatea
Asia cle Sucl-Est ajunge lntr-o
situalie tragir:ir : su'trnutri{ia problemelor globale, regionale si locale (nationale).
ar contribui la clublarea ltrtei mortaiitzrlii irrfantile. Iucepirrd
cdoinpi1i 9(8in0tr;ci in anul Z()25, un uurliirde DacI totuli ar:este lucr:lri au avut;i au rin efcct de ;oc,
pina 15 ani) ar muri de foanie. 500 nrilioane de aceasta se datoreste schimbirrii de opticir pe care o impun,
1 ;i mai ales, opiniei publice din {;rrile ,,capitalismuiui tirziu""
Sce'naritil .?. Resursele firianciare s:e investesc cn precirlere Aceastii schiuibare cle perspectiviL poate fi caracterizati prin
in agriculturi, spre a acoperi prin for.te i;roprii nevoile de
hranir. Datoritli acestei politici cle irrvestifii, cconomia re- urnriL toar ele :
giunii sud-est asiatice ar- reu;i, <;e-i cirept, sir acopcre pini. Problemele pe care omenirea le are totu;i" tle soiu{ionat
irr anul 2000 trevoile clc hraiiir, clar in jurul arrr-rlui ZAZ5 ea
s-ar pr.ibu;i sub raport econollric din cauza absenlei unei spre a-;i asigura supraviefriirea gi plogresr:l sint de o com-
plexitate foarte ridicati. Or, complexitatea nu poate fi st[-
industr ii proprii. piniti decit descoperincl (a) interdepcnderr!e1e hotiritoare,
Scetr,ctriu] 4. Realizarea uriei limit;Lri clrastice a cresterii (D) consecinfele imediate ;i indepirtate atit in domeniul
populalici (,,cresterea zero", atins:r ln loc de 5t) in 15 ani),
ar acluce clupa sine reducerea considerabiii a deficitului sectorial avut in vedere cit ;i in intregul context, in sistemul
alimentar, <lar .''.i in acest caz resursele {irrai-rciare necesare social in ansamblu. Soiufii
sint totdeauna posibile, dar
posibilitatea nu inseamni ;i realizabilitate, iar aceasta
pentru lrranir rimin cu mult di;rcolo de posibilitittile acestei din urml nu este echivalerrtir cu dezirabilitatea. Este posi-
bila inlocuirea petrolului cu energie nucleari, dar, cu solu-
reglunl.
Scenorittl 5. f,rir-ile hipcrindustrializ;t1e acorilii un ajutor tiile tehnologice actuale, aceasti rezolt'are detet'rnini o
de cle;l'oltare in stare sir compenseze subdezvoltarea anteri- scumpire notabilir a energiei folosite, afectind in general
oarir, us;tfel incit Asia cie Sud-Est si-gi poata crea o industrie costur-ile economice. Mai rnult, trecerea ca sursir exclusivi
de energie la cea nuclearir ridicir probleme de securitate atit
proprie, competitivi pe pian internaf ional ;i suficientir de complicate, necesiti
sisteme de supraveghere ;i t'ontrol
pentru a asigura bazele unei econornii echilibrate, in stare sI atit rie minulioase, incit aplicarea acestora *- cum
acoperc nevoile rafionale fundamentale, inch-isiv cele ali- a ar-irtat-o
mentare. profesorul Dennis Gabor, coordonatorul proiectului,,Noi
otiirfiielentoirci cpideenntrtuale;tiiinnlaad;ei vtierahtneoliongcihei"s-oriasraturalnasgfoirrerndaesoccoien--
Studiul acestor cinci aiternative de dezvoltare este semni-
centrare...
ficativ atit pentru deficienfele, cit;i pentm foloasele M.M.-P.
Cu alte cuvinte, rezoh,area ploblemelor social-economice
Astfel, Iuinci ca bazir de pornire clate despre factorii economici
de dezvoltare dinamici, autorii modelului redescoperir teza nu constl in inliLturarea simptomaticl a unor disfuncfii
tehnologice, economice sau sociale, ci in eliminarea. cauzeLor
despre rolul hot:iritor al industrializirii accelerate in depl- acestors, cauze ce rezidir in structurile diferiteior sisteme
sociale nationale, ale unor grupiri de astfel de sisteme sau
girea efectelor subdezvolt;irii. Sub 'acest raport, confruntarea
celor cinci scenarii nu lasii nici un clubiu. In acela;i timp insir, ale lumii intregi. Implicind, prin urmare, decizii pri'r'itoare
viciul cle bazit. al rnodelului *- absenfa perspectivei revolu-
-iniifufancceliepedacuatojuriti osriiexsitrecrnondceinappf,ardteeza-
fionale, socialiste
voltarsa exclusiv
196 r97
la structura sistemelor sociale, solutiile sint tiependeirte de tionate urgent qi in spiritui echiti{ii spre a asigura condi{ii
ile supravieluire I;loi mpfaogdreeas.fiInatraacsellaagdi itsimcupti.e, este un merit
optiun i social-poiitice. al Clu'bului de ia unii factori de
Majoritatea problemeior ce-;i a;teaptri solu{ionarra au
un caracter social-politic, c:,r'i e1e se refern ia condiliiie de decizie de nivel guvernamental sau interguvernamental.
Aceste rezultate se datoresc faptului cir formularea proble-
existentri ale popoarelor, ale strte.lor, la opfiuni pr ivind melor qi a alternativelor de rez.olvare s-a fiLcut la un nivel
destinui lor pe termen hrrrg gi foarrte iung. Se inleiege de la
isaurpl ererizoui-ltaatlecleersc-eatuareiixlptiriuim{iafitceirratcetrumacleni(adneaslitzraatedgei.esi;sitepmla),'
sine ca astfel de decizii presllpulr participarea tutr:rclr naiiu-
nilor, statelor, consultarea directir a popoarelor inseri, carc
nificare tlperaliona15.
reprezinti sursa ;i prrrtirtorul suvelanitiilii. Numai popoarele aecsetseteofl,ansollcli)ao{aietedfei trecut cti Clubul
apuerdarreepatulci"dreroar indesctiitdueiraesuapfercatcin'asztiarnnfee)moriildoecictodnetrsotilr:;ui l coo- Cu toate eliti. l'eclcrea c:L
ior. Roma
tle la in l-acoanccceeppr{tiaarcgacirtearcailitri
Perspectivzr ,,elitistir" se reflectir
Dernocratizarea procesului idnecaolcn'gteexretual usncuoipr.suiisloterrn;iinosbtiiterc:-- a Clubuiui de la Roma, citre porne;te rie
tivelor dezvolt;rrii irroprii,
{ionalizat d;ieslcibheisrr'iapleesodaerecoAoIp.eI,rLa-reP.mnouncoliaalir.b, ocrodnesatzitiu. ieOio, a impirlirii lumii actr-ralc in {rrri iinmfplueerinafiaistega;tiarecsotnusltliutumiteii,,
problemri in biocuri militare, itt zone de
cfbeaaxirlizsiitrutietlaniiatelp;l.tuioEnrcevlpiizdr-oierlan)ilretb,tnilrnaietuace{-piliari;r;niirnmipunosietdpaaluoccrcoeaeterlescaar-caeiuet,redooferpicpeoairir;cagiria{teiniorinfsaimia,lde,rierct'ar'aialzi.znlraisnii--
omenirea se afll , intr-adeviir, ,,la rl"ispintie". Democt'atizarea nationale stabile, rigide, ci printr-un sistem flexitril de gru-
ptdurerozacveossoltuicrilrauiiliii-,ddeperdeceslacuiszpiiluena-edtiirfnearnistsepfoieorcrmiasirtlaiitnefu,ndodoraemmcoeennnstiautrlleusccilinocpssoutrcruiilaocr--
listi a nafiunilor, abolirea dominaf iei si a privilegiilor detinute
adleescldaseeclcooepxeprlaoraetamtooanrdei.alUir nnusipsotcanteincosptiitau,fipoenadleizaatltl;ipalibrteer, piri cle state, cu caractel tcmporar, cu Jinalitate precisi 9i
concret;'r : aga-numitele ,,pr ograme speciale"'
Rohri 1>rincipal i-ar l'eveni Organiza{iei Nafiunilor Unite
structurile transnalionale sau suprastatale ce-gi gisesc intru- r:a institufie ce qi-ar putea spori eficacitatea ilsu_iritul cunos-
chiparea in societir f ile nronopoliste ,,nrultina{ionale", ci
cutelor propuneri iri acest sens fiicute de R. S. Ilomlnia.
trebuie s;i perfecfionez.e, in sensul dernocratizirii gi flexibi- fafiII.deCXu["ir.Liv.Cir.eeslate Modelul X[esarouic--Pestel' - Progresul
lizirii sale, Organizafia Nafiunilor Unite gi altele similare, eviderrt, dar M.M.'P. reflectit inci
a;ezincl colaborarea clintre state pe temciul solicl al egaliti{ii pe carc Clubul de la l?oma il
in clrepturi, neamr:stecuiui in treburile internc, al suverani- prea necritic acel fond de idei
promoveazrL. Astfel, orientarea spre acf iune imcdia tir in
tifii, renunfarii la forlir gi la amenintarea cu for{a, al ec}ri- soarta orncnirii' ttu este integratl
titrji... pinrombloecml ecodreecsipsuivnezirPtoerntirnu strategii de dezvoltare pe termen
letcualxnettegmiea.moOc;iidra,elmieeroificbiclpiilicieazanarttlraiedcaeispop-amlatuitavlrisuieleolpro(rdropicirrneeospcecuteasfu,ed,n,rrdduaealdpmuicinneadonleerta"ii)lnne,.ts:ar-tIsui)tinrgAr.ufcirgitirniavadlide-
ln ansamblul lor, problemele globale necesitzr solufii
de cooperare, ce nu trebuie ;i nu pot limita slrvera-
globale naliunilor, necesiti
nitatea elaborarea unol structuri inter-
na{ionale in stare sf, asigure cooperarea in rezolvarea pro-
blemelor comune.
pbEaRzsipEdecTinIvfoEr.m-alieRianpaocerstutel la rds- controlwl public a.st,tpra ludrii, ttnor decizt'i ce. angaieazd uiito'
cRrTrcA gr Omettiree rtru.ttlrnrraoliru,ncilloarr,'ipno,lpeooisreelboir,aaltionmereentiuriliu.2i )inPrevegditierereaa9iinfosrtmauarrieraii
probleme globale-
pintie oferzi o
I. Cu priaire la la, I?orna gi
in Clu.bul de aucmtiaaitunteitaiilisiae. s-te unui climat de promoval"e a initiativei, irrven{iei ;i inovafiei
Orice iniliativi abordarea problemelol sociale. Acestea c<-rnstituie condilia sine qua aoz a succesului
binevenitir. Clubul de la Rorna are rneritul de a fi pus, in
mod stiruitor, in fafa opiniei publice mondiale intrebiri care oricire'strategii cle dezvoltare, mai cu seami a celor de dez-
cer o atitudine mai receptivir falh de ,,problematica" ome- r,oltare revolu{ionar.i, clci schimbirile de atitudirre, de mod
nirii, adica fafir de complexul cle chestiuni ce trebuie solu-
rle gindire gi ac(iune presupuse cle solutiile alternative impun
1CB 199
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Apostol, Pavel - Viitorul
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search