nmvoi.iridaneuinaoleuiif.:iiricer;ioei arnatslsetcp.rgaoiirtleiewhgcuiatii,vil;tiiuttainftoigzirr,inmi,ltretacfaciooi 'trci,neSrzett'utet-tlttidraseerrteorlierolitacrttercu,tei(leerrcii,aelwaftidu.trnniitiiiivi)gd-etriil3,'usin)lolDicifniircarfJelrei-,- t:alitativl", de diversitate tn cadrul uniti{ii, de prioritate a
criteriilor de valoare,,calitative" (ideologice, etice, in special),
rle participare a maselor la luarea deciziilor s.a.m.d., care,
loate, rnarcheazi influenla exercitati de marismul viu,
pfifdcaemiocnoiaxeic"oaolpraeietbnsacsiaciicutci.eiliiiezatni:Sxmarniaen{tas1emitsic-e(e'iocainr;lnlp-oiceanrutra'au,esir;nlitliaotl.uieoedlipunlc'erofesanilo:pxitlaeinioemij:oaaao'crrrprieeeietcetea'dllreaa'riartsrilrietcidr,:oli,tpeebpnz*irnrrbaa-coirelo'reoihb'riiere,elieczna,lslmteaoutfrraoaiiateeetcotsril'ritcrlful:iaeiriigilir-i"ianasccmceril:r'eeieeln,iolsciorarpttnoae'*dfnria,rrrnireoe.antasmrlIcunea.;i,irsc',.sueeaiSeraplitcliur-roasi.al,)r!_ii , reator asupra con;tiinfei epocii, influenfi de la care nu s-au
paedcecacnhteouillerirbriiati'liruolelrfaateop;xictiusmetlxeuatniiintdcepearericntuac..edaceljehuze't'eo'socrtiiuotuanirurroeeimaddiciien'codalseLteziiorbs.,i.ttoraildfiialeoerer',icssloitcirmhaaitptsellai[iecircueaeraii.i .iustras nici Cluhul de la Roma sau alte grupiri cu preocupirri
programatice chiar daciL itu si-au putut asirnila ideea revo-
lufiei, preferind un iimbaj in care se admit deocamdati destul
.le vag ,,schimbiri structurale". Marxisrnul se dovedeste a
repreeenta incii o datir punctul sinergetic, tle iniliativi gi
-tsimilare criticii a oricirei gtndiri orientate spre solu{ionarea
.rfectivi a marilor probleme ale epocii.
Dezvoltarea mai departe a acestor aciiizilii in clirecfiile
,;ugerate mai sus reprezintd un imperativ. Realizarea acestuia
presupune o mobilizare mondiali a inifiativelor, inventivi-
iirtii ;i inovaliei colective, in spiritul rispunclerii comune
g,lo.btra.lIer,i soorlaupfoiilre.tacroenecexppulicteitapelabaaczeastemaosdpeeluctlcuiaMleessiaturo;vtiiec-i pent_ru solutii care sir asigure deopotrivir supravie{uirea ;i
lslPiummeenpsgboote.urrtli.aneO_.nnirctlttileofel.ilsiarnid.zircegilcsuaciagrcuflueitrrs;p,etrerz<feioliaci,nlrrav'tiiidnerreres{iriubie,-fii';rccsii:i,,hcpinrrctaoeteebto,i"iledrid,piarretc"eaf.ii,pcin"itevuripianerotbheelidinltesiuiccuceepb,pe_ra"atreipfiror.o.n"*arri!rleJiut"ne;l londiliile emancipdrii tutnrorn
minsatrnuimpuelririrtiiaclioz3ir;itiiinirtrediivi;di-uvl<uriin. tei colective, nici pe jcelea ale ;i a fieciruia.
isdltdnae-euur^i-olnRlpa,iplmieiaicnlisepesoiedgaotncoei.rcatprtroeuietuca,palb.rtsieMiaeEniceedvriocseeobeamlmussarioteoatciaavcnrtii_cltdcvaia-iitiratP.eaouled:ftniles.eeset,cecpdit,lrra*e,iecmes-rlgciaeadnio;uruegtpceuieherprnire-r;;iiioiraiitJecozema.erltgse6m,aae,lmleniumceeiclvtdeniacetee_t,lte,rii;laliooucanr{iclinilesfe.et;miep;rep.euro;r;vitorzt;aet";giilat;iiiriiie:etvtiee",_i I'{OTE $I TRII,IIl-E}T]
mai-lente, de durati, dar deosebit de importante. Este ,,oib,
de dislocarea unor concepfii- bazate pe prejudecata-plrfecti- i. Mu,nhtn.d atlhe'L'arnittg Purrl, I)utton and Il.D. I)ress, Nerv York, t97{.
bilitetii nelimitate a sisternului capitilisi, pe aceea a posibi- ).. Strutigie po,ur demain, Editior,s du Seuil, Paris, 1974, cu o prefatii de
iit5lii de a neglija sau de a suborclbna interesele si cerintele
Robert LattEs.
tirilor in curs de dez'oltare voin{ei centrelor a" .o"a"..."
pdfieoinil.ittiinicrteialerln!daifriliioiljoantareleindeacucprasupsditeainlJuelluzrvnmoornit'aoiirpeop,loisptter.cnOsttiraig,iui"u"lloe.crtecusngoo'm"in;iacil;is:ii 3. Intervir-r ap.i,rut irr Ewroptt., (Paris, Tclrino, London, Hamburg), din ?
socialisrnului, valoarea teoret ic;r, m etodologicf gi op ianurrie 197j.
creatoare asupra ,tLtecilc;i era lionala
a concepfiei- marxiste proceselor 4, E. Fromm, The ,4natonty oJ lfuman DestrurliueyLe-ss, Flolt, Ilinehart
sociaie. Astfel, s-au putut contura <:oncepteie <Je' ,,cregtere and Winston, New York, Chicago, Sarr Francisco, 1973, p. 437-438.
200 :i. Discutia din tara noastrA, in speciirl in paginile revistei Erc sotialistil
(1972-1974), a rlus la conturarea unei remarcabile diversitdfi de
ixreumente critice. Din literarLrra intcrnationzrld,, se cuvine si menfio-
rrirrn: H.S.D. Cole, Chr. Freeman, lI. Jahoda, K.L.lt. Pavitt, 1'hinhing
"4bctt.l thc 1:tttu,re - A Crititlue oJ ,,'1-he LitnNts to Growth", Chatto and
Wiirclus, I-ondon, 1973; O. iltorgensterrr, Kl. I{:rorr, Kl.F. Itreiss, Zong
'1-ern Pntie':ti,tns ol Pouer, Political, Econ,.tmic und Military Forecasting,
!l:tllinger Publ. Comp., Cambridqe, Mass., 197J. C) privire cle ansamblu
bile sistematizatA. a criticilor si replicilor 56 girsegte in docurnenlul
nr. .i23J a] Arli:ndrii Consultaiive a Consiliului }iuropei (Strasbourg,
iS:3t. * iiu privinla aspectelor pur rnatematice ale disculiei, o conlri-
201
bufie remarcabil.l ii rlatorir"rrt matema,ticianului vest-bellinez, H. Mayer ponia) ; l{r) Schimbiri econornice gi polu;rrea rnediului (in R-F.G.);
(comunicarc la cca tle-a III-a Conferinfir. rnonrliald de cert:etarc a {7) Integrarea unor grupuri masive ale popula}iei iu dezvoltarea
viitornlui, Bucurtsti, 1972, retipiritS. in 'I'hcoiy and, Deci."icry, 1973j.
economicb (in Alrica de Vest) ; l8) Cre;tcrea economicA gi transforrnarea
6. Grupul dc clinamica sistcmelor al Institutului rle letxtologie ditr .\Iassa- socialir (in If.F.G.) ; 19) Sistenre de 'ralori 9i dinamica social5. ln afara
chusetts (i\l.I.T.), clirector I).I.. Xleadore's. ,acestor proiectc glubale ;i legionale, sirnpozionul tehnic de la 'l'okio
:i ascultat in{orrn[ri despre &Dti./itateo, unor institute care se preocupA
7. ,,s \leuschhcit ;rtrt \Vendepunkt o. Stellungn;rhnrc tlcs Clr:b oi Ronie
zum lluci- ron ll. ,Vesarovic rrnd E, Pestel", in Ana,l1'scn urtti 11rog" in prirrcipal de stutlii asupra unor moclele globale ;i regionale; Institutul
,roser, nr. 36, noienrbrie 197a, p. 15. il]ternagionol de analizir aplicatf de sistem (IfASA), l'ederalia inter-
8. intr-un interviu a.cordat sipt6.minalului flancez L'Etf:trt:s \rtr' 122L' nalional5 a Institutelor de cercetiri avansate (IF-IAS), Institutul inter-
dccembric 1971), :l{. Xlesarnvic spunei ,,llaportul Meadorvs a a.dus, ill
1972, inestimatrilul a.rantaj ric a fi alertat opinia tnondiali asupra, nafionarl al oceanelor, Unitatca de cercetare asupra politicii ttiinlei
fa.ptului c.1 triini intr-u lurne iini16, ou resurse limttate. Ninreni ntl se
mai indoie.:te :*-tir,zi cle aceaste denronstrafir', ll anulre in ce':a ce (Sussex), Cornitetul ,,Polonia 2000", Institutul Japonez cle tehnologie
privesle pi:trolul ;i a)intentalia". a viitorului, [nstitutul japonez cle ;tiin.te ale deciziei politice.
9. De ex. Fr. Polak, Dt C.ontra-Club ran liottlt, Fllse'rier, Anlslerdilnr- r,,7 G. Bcmbach, ,,I(orrsurn otler Invesritionen Ji.ir Zukunft?", in Aufgabe
Bru.ssel, 1Q72, precum fi numeroa-se stuclii alc lui J. Galtung. Zu.hanJt - Qualiliit dts Lebens, vol :'1 Quolitatiues Wathsturr', Euro-
pAisclre Verlagsanstalt, Frank{urt, 1913, P. 38 9i urrn.
10. Ccrmiti exdcutif drr Club <le Rrxrr:: Roffort dt 'l'oli5'o, dl;rbli par
Manfred Siebker et Yoichi Kaya, iirlitiorrs du Seuil, Paris, 1974. !;i O treccre in re'ristir critici tt acostor concepfii, in studiul rostru:
ll. Enunrerinl actlsle proiccte: l) I-imite erterioare (sclrimlriri dc clilnA, ,,Der gegenwartge Stand tler Znkunltsforchung und der Anfang einer
degrariart,a rrrodiului inconjuritor:, situa{ii dc penuric) ; 2l I'lanul de
neLren Phase - aus rnarxistischer licht", in D' Pforte und O. Schwen-
acfiune al O N.U. pentrtt populalia mondialil (PAPI'!) ; 3) Noi orientdri, ZuhunJtsJotschung in cler
clxe, Ansichtert ciner hitnJtigen f;u.turt'logie.
pentru itiint;i gi tehnologie (solulii pentru criza de energic, resurse
minerale, hranir) ; {) Proicctul Funda}iei Ford pentru o politicir a zwaiten Phose, C. Hanser Verlag, \Iilnchen, 1973, p. 43 9i urm.
energidi; 51 Sist.eme autc.subzistente (sustain.able syslettts -- sisteme ce
se pot mentinc printr-o noui distril:uire a veniturilor, acccs ia justilie flt A sc vedea, de pildl,,,Coilrt terme, long terme", in Jean Fourasti6,
irnpar1ial.1, cg;r,litatea ;anselor de instruirc, echilibrul intre cenlra.lizalo trde€s nrtje'ures, ficlitions (iauthier, Paris, 1966, p. 185 9i urm.
gi descentlalizare) ; 6) Cercetilri a,supra t/iilorlrlui (Grupul olandez) ; in cr:nducerea, ;tiinji{ici a activitifii economice ,,costurile" si ,,benefi-
7) Strategii r1e intervenfie in problentatica uman;j. pe scit.ra rrrondialh.; ciile" nu se calculeazl irr exclusivitate in terrneni ecolromici, ci se ilu
B) Raporturilecullurale;isocio-politicein viitor (grupulsud-es1 ;Lsiatic);
9) \Ioclelul rnondial al Fundatiei Bariloche; 10) Constringeri globale in ,redele gi ,,costurile sociale", respectiv ,,beneliciile sociale". AstIel,
gi o nouii.riziune despre dczvoltare (s-a pub'licat parfial: Y. Kaya la costurile eco|rorttictt ale industrializirii se ada,ugtr costurile sociaie
and Y, Suzul<i, ,, ()lobal Constt aints and a Nerv \risi<-rn lor Developme nt" " legate de deplasiri rtta,sivt'rle populafie activit de la sate la orage, de
it Teclut.ologit:ill [;u'eca.stiitg and Sorial Chartge, 6 (197{1, nr. i" calilic4rea forlei clc rnurrciL. de extinderea asistenfei medico-sanitare
p. 277 9i urrr.r.) ; ll) Problerne ale dubiirrii populal.iei; 12) iitrategie etc., etc., iar un ,,bcr)cli.:iu social" evident al industrializlrii este
pentru supr;rvieluire (raportul Mesarovic-Pestel) i l3) Lat-,otalorul de lrecere& lil ci,rilizalia irrdustriali, 5i urbani.
testare ;i t"ralu;rre a dcciziilor (proiectul DEX'li\TEL, a1 Iristitutului
Battelle a [os't Jrrezenlat la cea de-a III-a Conferinti luol'r.Jiale d{] lt6 Nicolae Ceaui;escu, ,,Raportul C Ll. eu privire lir, acti'ritatea P'C R' in
studierea viilorului, de la Bucure$ti, 1972). * AlS,turi dc accstr,: modeie' perioa,da dintre Congresul al X-lea ;i Congresul al Xl-lea r;i sarcinile
de ,riitor a.le Partidului",in cott,grtsul &l xI-lea al Partidttlui comunist
globale consi'rcrale problelnelor conlune ale ornenirii, simp<lzionul de Rotn'in, [dit. potiticii, I]Lrcuresti, 1975, p. 35'
la Tokio a lual in riiscutie ;i citeva nrodr:lc regionalc gi localc; 14) Ja-
ponia intr-o lurrro in trausforrnare; '15) l\'lodele ccologicc (pentru Ja-
202
E
DINCOLO DE MODELUL
MESAROVIC. PESTEI,
AL SISTEMULUI GLOtsAL AL LUMII
i.umea este in ciiutilrea unor principii;i strategii de
rt:aiizare a unei ordini internalionale nai echilibrate. Urgenla
;.iinnterecessit.atatteeaarefao;letzrlreiicruanp;osrctuurtiiloarpdroeacpoeopienraruena;incironmitapteeti{diee
opinia publica. Procesul complex ;i extrern de complica.t
ai instauririi relaliilor econoinice internalionale pe temelii
nr.ri constituie o necesitate obiectivl. Condi{iile care impun
girsirea unor solufii operative in acest domeniu sint numeroase'
Eie a,t lost examinate, din variate unghiuri de vedere, inter*
pretate de pe pozilii ideologice ciiferite ;i divergente.. Schim-
brrl tie idei gi controvetsa intre purthtorii acestor ideologtt
.si.d'iiienr.oitulo-i-ngietiecrseru.ssbee.t':riDnceaernoesi.feeEbsxitriiisctrilaiiu,dtipbcltaiunle;i;,iinunntruaccaodrrnidfeccrigaittecigeleal ppnueilmrinspicurcrtmtitvgie--
toarele condilii obiective obiigir l:r reflectie 9i 1a rezolvarea
lperaliolali a problen:elor ecortomice pe plan rnondial:
1. Pe de o parte, in mod nernijlocit, pe de alta prin inter.-
:nediul cre,*terii volurnului, a intensitalii ;i clensitit(ii schirn-
inrrilor ;i coopcririi economice internafionale, progresul ;tiiti-
.iilfeirp.:e;nidteenhlneoi ioegciocnocmleiticlormr ninai foioncoanlesid;ieraabsilatatcerloer;.tere a inter-
2. trlatoritiL acestei iurprejurirri, se dezvolti rapid pror:esul
pi',eto.rl,it,tt,i,cm,rero..rn"I^d-aiatilnriizeniiidre,u,p"lraoslilluue,rnn,oe,mritirop:inrodgbilaolelbizmaaleere"saro",caaiaulean,duueisccodonruonmppiieicxsedi'ne9ei
onR.
actsoau-libt.luid.sfAsaeittnmrezfuibu)ic,iatn.itptretuerinrtosriauipblomeslre,co,a-pmtciiinviraoatp-elb-trrdeinclieecnaeomonsm{aaioeotmibniscciaituicle,lererog-ip:lrrlrocuaionrbadoetiapceznelaoiir"llvalav.desraeiefnlareeiadvrifnieteldite.rleedp,(b,sfbspozoilsacvnpiienoardmeillimtstap't"aeruore-rl,cao'2ap(tip.eiflaairrlif.*rii. o cARIINTA DE FoND' -- Iiire;te, nrtrlte obi*:{iuni se pot
lol rrrula si s-au formu la t chiar faia tl nrr-'d elele gkrl,a lt' (rnod.eJe
e
;i;;;"L;roi,,i"*.o:',,,omenirea") elaborate sub egi.da
,,dezvoltatc", ,,subdezvoltate,, sa.n ,,ln curs de dezvoltaie,,) "tig;rsf.ipftsi""arpl;Ui,f;eet."iiii.cttot"tl*Si"t*'Jftiiaitt*;"rlO,jpii,u"rtfcLniiteeato"ge"eciraRodelebeocflateeumlcli,einten"ts,tisdeerafee.,ifead,Ea*rcixcnccl.aiensi'stitgeiAueleabisSncosteieettrlo,lraiavpadtc;or'sf.iis!i.r.anilibute-ictcaa;ortirelrmtuedrl,s'eur[rlpntaa.raea'n''lrte.pobua,o.at\lloriczcrtea<crltuLr'aieiul,slsgentdtiiro.crui.drinicrDaeinpapnr.rot'raller!irtrllcrcinnz!zol!aleeeei,
ignid.utipstrdiealc, isvuilpizear-t,iehi(paegr-rasra,uapgorasrt--iinndduussttrriiaall,),
industrial-agrar^
problema redu-
cerii decalajelor gi disparitafilor, a controlului asupra migca-
rii.poqulaliei, alimentafiei, a resurselor pii-" oie stafioriaritate ori iner{iale -- lipsiti. de irrtemeiere - se
de materii roirl"- considcri actualttl raport cle lorftr pe plan intcrnalional rrrr-
rale gi de energie, a poluirii etc.
Pare indicat ca acest complex de probleme ,,planetare" i.irl-t ut yre toati duiata scenariilor sau strategiil6l slal;o1'a{e.
s.i fie tratat in mod mai diferentiat decft se face in'mocl obig* O(lroi;lm,"-']u;;,n1cc"itoiimiiiueuitrrilovirciliueilnvditcreleesgnoit,luca{aifoeancattierteaeza-iru'onnleuom{ri.apijrl,oo,pcbrilotembPleeumteaarretziaci 'itioll5:rrlleto"--'
rrriit. De aceea,.impreuni cu B6rtrand de Jouvenel,
pus :' s5 .se distingi intre diferite specii de probleme am prJ* isJiia'ie"nisis-e*el"ele.dirrciieffuez.r*oiditlleviesalotririniinclsotlteiarilrterevru'e-fsn:piiicotceutlatfeisinepn.rsriIvat'r'iuoitebcsltueitntmsraaef-algetriia,cdol.ie-mn1gauaim.ntuecicrutaat. llesplictueoatrrnennre.r:eri*i'
comune
ale.omelirii., qi anume: a) probleme ce se pun, in esenfi, in
pacrienlagcoi ofepler;ai rsce rezolvi in aielaqi fel in fiecare far[, in specia]
intre !Frilc r-cspective, dc
judicioas;r bxemplu,
dezarmarea geuerala, pretenirea poltr;: rii dalorate altor cauze ciin diferite state (respe'ttiv a claselor stlpinitoare sau.con-
decit celor interne, iooperarea institufionaiizati ir-r cadrul
diviziunrr internalionale- a muncii, gosJrodirirea ra{ionalii, J""eiu"i" ce cielin, deiapt, puterea econ<micl 9i, condilionat
comuna, a unor resurse de materii prime;i de energie etc.; ,ofis;,,e:irtli,eor1octab"io.rc;ul.ence;namr.rp;tsicqotetalr*lts,t,art(pplcrgeu"ic"ultaoc'ic)l1eo,roaa".r,,e"ll1icp.smt,po,ua.iu"'l.luin,aetdiin,dceocalr.m"llc;eiiri'reacrnsln;oueiiriailtiirostaeartis;rairgiaii.)itcIn-cpargapiNeileoiulrurelda,pnlai<adourlienimtcneairaleircglazaurmopaloocvlducroautnlneilreltclreeildlalu,eeea,-
b) probleme ce se referi la situa!ii identice, ciar se"rezolvi
ililza.iftiiep: dif-erit in frrnc{ie de formaliune social:i, rJe tip rle civi-
aglomerarea popula{iei in centre urbane, pjinificarea
ccaounztreoilnutleurincer)e, ;rteepraiirtrilzea:mreoagrtaefirciteo,rJiarolaluaarepao(tednaltibalrualutii
trnor ;uilrc,t*i,l.iIt"aantte.R,a.olm'aroa'et.lvelo'lreeluioblriuaiget|bui6rtraesleirigai.ednnBeriinrsaetiiennlseltlurebmsp,inarta1ruocrcvtalonjusmildeC9r9leunnbJteeu1llout1ri
eco-
nomjc ; c) metoclologii ;i tehnici identice cc se pot aplica La
rdteaeztzoivvlro.aldt.aereroaesei;nbititrte-iupinncmlfeuoncdciv(riialei.zcadlicfeaielf:odriimmfe1ari:{tlieuarnneuean:itoasrioepaiiioaibnlilf,eomgimreaacctliaccliil-ie
in diferite eco'onrii rrafiortale, apiicaiea cercetirii sau analizei o,;{sUrtsa;ritnaeegtr4i;nnumctlitiisemnrinijetisctinrtei,raht,'md-eirriticaetilo,,nt-eaefinatri"ionmcMnusltuteeot.atirsImdre-difuH.aeuCe"sltriu.raeua."ioK,sussppLlalei)e:cocehrXniassnfar'Itliilet.ripbid9oMu,rcieinilem.oirAac-texniPlie'leiptiz(l.uiceWleaori-cazrerioedieabzernlrsoet.aeoiet*Auramraec.ifscieleacce,gtql'ilemimtsed,ge,taeneIpl1rf,'n;eno,tai.rttrh5aelgorat6ttillrftetic-ees'i;neaiatranu.rldin,olaetisezmrcrieeiaeul.v-llesbl,mlirfm9iatio.t,lla.or$,gie{tter-aaiine'a"r:rlrt:l-9)taeyeie'i!f
qp-erafionale irr r czoh.'area. unbr probleme, meto<lologii qi
tbhnici dc prognozri, planifica.e, piog."-are etc.
In tratarea si solufionarea celor trei
comune", opliuirile ideologice tipuri de ,,probieme
l;tet.,i;-
cu' poncleri' rliferite.
Astfel, este relativ mai ,,lini" cooperarea, de ptaa, in ciomeniuS
informafional (c), decit in legatriri crr realizarea urrui acorcl
lllt:9iiuvcgep"qrt:fyitmd!peri.lciionitepacvfiripeunainiilnloi drsidtdaedeotieflirocleogiplriacaesrgt'a5iziiiracdgroeermuptpepolriitciretiaolnotri{irriaalidlSnuelascs{cfetoaorenrtcfoermei(aiipcn)r,.ioj'l^dpouocclii-t-
iocial-polit ice.
Obiectiurtea de rnai stls nu prive;te numai lucririle aprr-
rtrte srrt,r egitla clubulrri de la Roma, ci se re{erir la rnajui-
206 207
tatea construcfiiior viitoriste nemarxiste. Intentionind si fie matemal.ica, fie intuitivi, este prin ciefini{ie o simplifi--
care. O obieclie foarte serioasl fala cle incercatea lui Fuks"
cdti.ice:"fit,noerteauscluealnbptasetrcrsaaocratlneiea.aduelmuria-anRpioombrteeurrrtiiiltJaaudnseAgkfr,oeaOrl{imzi eu.,zlc,ej mrl,e,,intebpnuualt/e6ar,uetf,eanicne- de a determina conlinutul qi evolulia puterii a fost ridicatl
insir de O. 1\'Iorgenstern, unul dintre creatorii teoriei utatr:-
argumentarea folositi. matice a jocurilor (intr-o lucrare scrisir in colaborare cu
Exemplele s-ar putea inmul{i. K. Knorr gi K"P. Itreiss10; anterior anumite obicc{ii fuseseri-'i
affonrrem,leudlgauateptui ;rpi;iicrcleeurceiarctroncnocKae.sptKtruin,loodrreliri.n!p-C.ourirttictcaraentf;;n:irrcgirlciittinamerraaai ticra.lt seamil
pprerucditgerAnercril:ei.zfeaian)*.fsatelixd-pec.ltoaiurre;cireiclrelcelgtlriui ccaornuntres-rtiniocracortnieilsetrijte'uiiitaeo.rinifsactlreu.rii(eipnrpdcr.or'biiealecllraini ,csiuaerirr: Fuks'
Astfel"
lflorgenstern (;i colaboratorii) observir ci: I. di{eritc con-
fruntiri militare (str;rtegice-nucleare, t:t)ttventionale, re','o-
,,FoRtltul-)i ALE rlUTERIr... -- ln 1g65 a ap;irrrl. o hicrare lu[iorare) presupun, cantitativ .;qi calitaliv, diferitc nevoi (ie
a 1.'rofesorului lTilhelm, Fuks, ciirectorul Irrstitrri*lui pentru rrfeeiuslenuvrisadetamctceaoicnooinnrnaciiecireptct;uilcuitiie:hdIneLo,lo,mpgtiitcrtriem:t';eei",a. <Kf'aonra{oetrair,lme],ailritlriavineredrsuceleaspcirocuae,ptea-
!(1lii.i,F-1.G_fr)],asinmteitiudlaet;iia: Centrul de cercetrii-i nucleare '.|uiich,
Foymulc alc
sa stu<lieze comparati' c'ohr!ia -!:prtoetret;ni1ti.alEulluii';i 1r.oplrr*re lftieitahdnteeoraliovgaaicctl:emi idncilinesttprrai-nrd:lnier-iarnirt(uocpmecrji:tLIlntaiivviiie.iami tapclcalicrat.acclnltmrtsicni4iiosratrrcailttttdiievuits(t:,r\i)aadlaerbu;ii-i-.
rnihrrr al LI.R.S.S., S.U.A,
t:ifii Econr;rnicc Eur-openc, econi'ric.-
R.F.G., al Fran!ci ;i al Cornrrrri-
intr.c 196() si 2040.'Cercetarea. c nislralive.sAill) ;i cle (B) ,,r'oitrta poiitica" a sisternttlrri sc'cial,
coinplet cantificata si {'loseste trei i*ciicatori :primu}, bazal: considerat. Plin a.ce-.t t'iin urm."r tr':r'fiiett se intclcgc decizia
pV9npqti_eirenaieprv!rphliriii',mpunrrmorulidsitdlaeatus-.c-ePtac{:liviirtea,eirana,qspiruiclti*).r*1t,IlietiemaeoFg4{ieumsleoakplti.srcre;eliio)dcicl,pgeaioio;aillcris:p.riut-ril.drec,tlr\aa.ipiuiozllalinc;eli1oca,i;ci(n'Jn-crpicd-eaciliricspi,cf:t,oaefernnrtrmoepritiirrrxro-ietr,gorc,.iseorehtplpenr;eocruevmtliri:alaa;,u.rbr{ll.aii,iciea,brriVcn.iel"iiteirilp.:-ltoni.:eef"leeuLnrrrmr"rltgiiairanruiuee,,-i
paocliltaicsierlo;ri gradul, t(lre:;iilts:tisLt.ett.mficr:,rrpe-aartiiar)ieopauilcatsicisi t;ci,rniunlusi pseocciaial,l
sociale
iddaetn)ticfiucaarenutmlepiteindtlcc,cilzaiir-pinorlil.rttilccs'i.ruS, eclclLpicozcii{iaacinestsipsrteomccs(pdoe-
.*i{ic dr: clas;:r ctc.), <le nattira ;i 5;radul lrarticipirii maselor
ia iuarca rie<'iziilor.
compnr-ativa a
pina la prima puterii economice gi miiitare a statelor mali.
jrrmatate a sccoluliti XXl.
SPRT O }"EITSPIiCTIV,{ NTEi-TCTTCA, ITUI,TIDI}I1;]NSIONALA $I
Metoda foiosit:r pr e;:inta interes, detrarece ca incearcri IS'ror{rcrzAT.[ asupRA puTEltli. -rerIn)ainrcoabbsileer'p,'ae{icaar(ef)iruatolruiii,
s"r rlescrie poten{ialul econ.mic-nilitar brtrt ill u'.r Morgenstern rt:zultir consecitrte
ci airaliz;r qi st^te lv[ieooaclrzt-rriimin. au'\l{nreniraPirtrxaoisi,sle1uci,lifiaicpprecscul.ieetrrrtlcninrnita'.etli,r-usena'rgperltcor/vp.eii"erl,>t.defieacrIiilirlrsnvliou,iuiietnt tftao'enrninlaucrJ--c
miiri. I s-a obiecl:rt, pe i:r:na clreptate. cxtra*
pdeolagrrialeclueifecri:etuc:ortmc 'pruati1lliinlitsaeteama.l flj 1s.srr.ir:iiiic posibife
acestor. c' crliterii cre ;'oi r.circiiil
tehnologic. cile carr: admit rclatiuitatea concelttelor dc lrriterc militarir
cu Oricur:r, tnetodologia hri Fuhs zrr-e avant;rjril tJe u opera sau clc potential nrilitar in raport clt ttatura, confinutul ;i
gi marimi fizicc ofel, productie cle eitergie),1 rlar. f inalitate;r social-pcliticir a
dezavantajul d-e(poapauplal{iciea, confliciclor nrilital'c, ce rezult;-r
formdle rigici-txonomr:trlce.' llai la rinchrl lor. dininsiisntteemrccsleclc,.o;ri:iar}ire-:oapflr:trritlcc clasclor sociale ce"
ales, trebuie avut in vedere ci seriile de clate canlitative de{in putcrea
folosil.e au yn grad.dc lrertirent;i ciiscutabil gi ceie,',i m,ilte rclirtivitate sc cu\Iine a fi in ccurf}ir:t armat.
- gi conceptelor cie puterc, dup:i opinia
genereaz.-i 5i urrnirri greu <ie prognosticat. Aceea;i arcssopccitattiiv- potenlial eco-
noastr:i
Criticile cJc tipul celor iacrlte dc A. Fischers s;ru 0.K. riomit $i folitir:. Nirrelul dat a1 clezvoltirii econornice;i
Flechtheime, .,'si atrrtnle c:r modelele lli Fuks .sint simplifir:;iri .
nu contril'iuie ia progresul cunoasterii, frindca orice rnoclclar.e. modalitatca eristt*rtii a r rgliniz;irii, r:espectiv cotlducerii llo-
liticc, a exclcitiirii puterii politice, cc;nstituie - sub rapor-
{ 208 .)/'o
-t
.:.ii
tul prer:izinnilor pe tseanuneconnssctruinrtg,emrier!d. iuAc;ei slutengies-tritco{tiiadtie{ifai- pwtere potenliald ;\ acl,tmlizatd (puta'tivc qnd actualized lto*
'factori cle restric{ie wer )14. potenlialitate actu:rlizare (co-
nesc cimpul liniiior de dezvoltare posibile gi realizabile Ferechea
categoriali <le 5i
ripneotsel'pintuic{ninazi5inrirril^pMtoetore-rmnge{einanslitloeerrcnou,nzotuomcaimcli,:apmi ucieiticetaraerc, eepcaoonmliotmicnl)clrilme,xitpmmrilmiartiai,srauins, '
pentru sistemul social-ecouomic considerat si, ca atare, ele
,clescriu domeniul de libertaters al acestuia.
De ;rici urmeazri pentru 1;reviziunile asupra evolu!iei ,dl.eia.Pbteauitzitcieraracfui 'ptaeorrcisi"iob(idilniitais{leeiircls;tiicdireeparpoltitit|sarsif.saii'n' ctEe:ofen;icsttliirvtrritti.atditreea1j>..reapus'uturotueircr)tr'ul r-a'
putelii (ec'onornice ;i/san politice, ;i/sau militari) doui reguli
deosebit de irnportante: (a) gradul cle probabiliiate a irnpli-
nirii.unor previziuni ;rsui)ra evolutiei viitoare a putcrii (ies-
paeecntitrr',,maelrricirriiternefsiatlreicloliri)lodr ecpeirardcetiotnlt>ea!rzol iiurrl sau, itl termerli filosofici. fiinlarea sa cr:ncretli..li iinrctpivuiLter-e'
tle t:otnfletituiline
c:rdml orizontului inseamui, de fapt, trausforrnarca prrterii posilrilc
"tdice,tiimnpsccnosrursl icdei raact;csfttc);.rinrtlreuficnietsrce,sitnricaficiieelaigici ttiiomnepa, zlilndiiilaeledct--
r*rla. tezei pe care o exarnin;'rnt <onstir t<''cmai in reie-
Meritul
,dezvoitare cxcluse gi pe cele posibile, realiz-abile, permise varea llcccsitnfii dc a scsiza, c1e a Concel.>c col;rlitiilc in care
"{,,libere"), lrrevizi.r"rnileilsupra puterii trebuie sti enuitere tit sc poate opcra. acea tran-.fornt;u'e, conditii riintre carc, clupir
.,urit r-n vizut, hotiritoare sirlt:,,airilitatea acltnitli:trativa"
'nd-eraiec-xtcrrluntpieleret,curcnsspeccitn:tleivledtleecaizl,iil.rilnoar ifeuitreri'riinionr tirnbele direllii: iqaite,,a,,,ogiinrfaitmpoullitiincac"a.rcAcpc'ri;tt,,ir,<,,l,opi ofatecrlo.triai lci lestecrtmraitnis;ifomrmoidrailni-
iinii <le <lezvol-
tare. l'lritcDraecai cptruivailiinzactior,nfeinfeucttuivlac,elol
I)in celc dc mai srrs, ;i in special clin teza lui Knorr re- rativitatea, eficacitaiea) a cJnrir,ist cloi factori, ,,alrilitatea (opc'
zulti apoi cil nu putern i:olitica",
vorbi t:u sens desprc prrtere decit "r a l ivri
vloerbsicodlteus.rpi,leob,,iepcutitueer,cf"lninalitscini!ei ,bcinic.dJe>srepcreizuplur.telrr{er:
I,n funclie csneeea'raezm:-erascrtcoert,rn,lup"tnornitacitstjtptl*ienrdteacrlneimottsitretrtbirsidttrtailnetil'oaserrn"n'ratcr{ilfeiioc'cina,itt,tirtrlk''dort:".ioni;tCr'-fmra:ltcio]iiw,i -dcrtcelsteaetlhnt---
poate
se
pentru utt, scolt deter,ntinal". r) naiiune, de exemplLr poporul
vietnarnez, poatc dispune dt o populalic relativ redusi pi
de resurse sirracc, uvind, a;adar, <t putc.re econonrico-politici nologiei organizrrii 5i conclucerii o1.re1-;1tive, (executivc)'. iar
pnTiti.a",
gi rnilitaril ntoclestri, iusri prezenta unui scop (apira.reiL cuce- i,,,vt.ori*i1r"a" -l'rinri sertsttl foloiit tlc l(norr (5i.apoi iu
.rmirailoxirmraell'oahi"rrtiiloitantaerae)sta'aarerlms;pinorise;ttrelt,iyaicrtiyvei av2ohin;tiansraobpiolilziteicaaz,i cit;rta a Morgenstern) -* insea'mrrri, iie bun'1
cs:i,|a,un'l,:'i;,roaa('cnsutmoriatlitlri.rirrlirtarrlemiiitIraehcrlortn'c<irirrtltt'Nclciz.1ici ic1oir,rrillurli , parti-
detennirr-r o nr,odific"tre ftmctionalei u a polr(ierii
acestelia in gcneral,
raport cu aite pr,rteri (cle ex., superieiari -pdreesirutPfclllrlllenaotie(lorrmeuinlltlrctlarureptDi€n-
cfiettatent.liiil,t !a prrlce-'sul rle r:otltlur:eIe' care
s{ing}rer itrl a mesajelor. un flrrx
A S.U,A.), amb"elc sensttri, cl"e ia r:.nclucere l:t corrtlu;i 9i 6e la acegtia
urtnReaezl:ltiti.a,'izfiacreitiasrrcronlatci cdl)etptrulurtiet.lcScl.orrpruterirlee in func{ie rlc scol'r gdbiiircrc'rtu-irrr,lrc-nlci sriiaircc,solsaucdarue,c'cccitsl'ect,i'plintttttliaott;'i'al!cttafieleal nsin|tccifiiit'ct-itrlri;i:imrcoircb'cii'c:f-rctottrcltlrcit'r;Ttir)-esuucn.i*,
oricnteazr"r, precurn
se gtic, r-.r'ohrtia sistcnruiui social consiclerat. Ele exprimrL,
prin alegcrt:r efcctuatl-r, r.:aitirr:itutelr sistemr-rlui gi, cole.sptrn- iort','tritt tlc tt;r tttt'lr inf,rt'nta liotr;rlit.
zitor, a (:entrtrlui s:rtr tle conducere de a evalrra critic expe-
rien{a trecntir qi expericntlr actuall'r (func{ionarea sistemu- c:oltPo:{ rEcNzu]"i{taIrt-FcOuItl\tlAo'tIIuOl lriAelm.A:rArcIa',LllriTl }p;I{eIIn. t-r.uAnnrcrtocltollorloingdiait
lui in prezerlt), precum gi irrtera.c{iunea sa cu rrmbian{a
astfel trtr
natural:r 9i socie taLr (celeialte sisteme sociale). (lhestitrrr ea proiec{iilor, progtloz.ei pi planificlirii gloirair:, rnoncliale care
este nult prea eviclenti spre ii rnai insista asupr-a ei. Ciinuetora""te-t,6ifdiceucltri;iotilule{iairrptrritntseerici i (cpcrre:t'v'oimziir'-reii, politice, militare)'
riomeniu,
ln scltinrb, meriti si nc oPrirn asul)ra distint:iiei sul'li- in acest
riate cu insistenlrL cle 0. llnrgenstem (si colair.) tlin tre
ace.St re/.ultat explica ;i ajuti s,-t se irrl;rtrtre rttlclc ittsuccese
2r0 21 l.
{n prognoza relaliilor i.terstatale, cLlnr a' fost: caracterul tbsetinrmuticuef;hutetui,ilgio,lnrohoaariigliuaq'tiotl*'itozeatatlli.oedttneailreaii,,n&daleizid,nc'os;etit,rtnrftrn,ondgictanatoreezdc9e. 'niatarneolundo'.dlutt,clieerres''trys-*,
apaa"rRpsnti'nc-ioelur.fs.esatplD,lfct1seuIrpritrmten.ireeei.ieviVni_nJrtiKarornalctiiz.rctreic.cuiluer.'tritnt:;g'ttarriaasilisa'orlimonreitbtllttaaruiumair{c.le,lmfriitedaanu;;F_rLiiptaznllauiiitzrl:gc;nrre(irop;..livd;ri*rsifioafielcz.tii'gniiuca'oiientrmtorncrnmroptnaplpuazte.tlenirilieusiiei'rticrtntar^tiiiinilemuirect;ecaii^dlr(elr,.r.a:lomia>(noll.miru"crpreac)qttreneotntaiinii,odnormeri'(omutrti,iRsilnifloeiiiipm(.lctgctu'paorua'in.la'rt,li;reioa,Cielzpt,idlnehieecoitirn:nplv,aii;iri^eicftiLoiSceiz,u,rsclri.iiiainemUe"ttlobsirxlt.eruoaayicAl.ln'etuelmiir.itc)rlsliocw-_taiivdara,ii
o c oNSECTNTA nelr.e,nceBll-[. : PERSPECTMLE TARILOR ${rcc'r
gser mi\InIJifLicoac.tIirv. e- ln lumina celor ariitate, utta din cele mai
tcnclinte zrie lurnii contemporant-- tlobindcgte
nuniiorre,lifeirficlor-rr)tortnuilcidcgcismciirjilto: r:cirie, $';trelp-eo.Irlrdoelruiiiuliosrt:iruterloerzo(hn'aarfeiua-
'prohI"lc:lnrriecioJor aor r;nicplroiraiit.e, aceasti tcnclinti are
.pmcoaalifftiaioccnetao,-lre-uis.lrtre.dIet)ouctt'legerciiiizecie'isdteeecnontnr:"ocLrrsniuirca.lari,bnilipnrrot*iltiatfiiccre.osm'stepaoi.rrr-nr.uer.itlc:iitoaninrd.fioti-ara- o int.emeiere. ;i
lnsr:rntl"rtatc mbral: eminetrti-r, corespunzind,
totodatir, prin*
doreasci ori, cel pu!i1, s."r admitiL ciilegerea, respectiv prelu- omi'piliiCtiiaoorlrercdepepertrnurnoi icdteriaatiluiezsciritriiicoiIz'iaaetblioairldinaptreuertnenaroliiiuoinei acaolenp.ormobicicer,npeoi lpitoiczeit-i.e;ii
gi rolului statelor mici ;i mijlocii in evoiulia sistemului
crar-ea clatelor respcctirre. Astfel, po[ fi aitorclate cu rrietode mondial.
exacte ;,-robiernc curn ar fi: raport'l dintr-e ca,nt.itatea d.e lrrtr-ader';l r, tla< :r
'c'tinraunfotirtiuuut,a.taerlaetead'e[uisr,rpi,etori,nfodi-rembcialitlziiei{ipeletfeecprf,tliiaa'eninnrtlriereobninuctilrtit,al-tlot _ispajrunonl)ralleetirco':irzr]ia*dia)lutp,eLetrnsi-,i
l. irutelea estc rclativa la sr:opuri (obiective) 9i ia contcxt
('dia2c.rotrnaicnsafiosrrinnacrroenaicp),udtaeclaii, rnai departe
gradLtl gi ritmul tlifu:irit, infornttliei pe amsantblul, sislttnnr.lwi putere actuali-
potenliale in
zati depilclc, iu m.lsuri decisivi, de ,,abilitatea adninistr-a-
social (sav al r:elui {11' col(hl( ere cconoririr:ii, politici, mili- tivl" ;i',,voinfa polrtici" (exprcsiile fiind luate in sensul l'rri
,,lrosl,e{imea" a-cestor ca'nt.itdti de infornialr.r in ralrort KnoLrr)ilc?c;;iti daci
tari), standarrl uronclial (sau national) etc. I)e aserncirea, clin urmd, clupir curn s-a v:izut, sint de
cu un s,t*diate cu rnelodele teoriei i'formafiei: catitd!,ile factori
pot fi
natririr informationaih", atutici :
strur:tttvitlt r.tla sisientului scoocniut{l,igelyoebael csoinnocttn!,iic,otni,,c.Lpl osaiitlti,t:rtei'g,'iotnuu'tlt-, s.. Pri.tereil cfecliztd Si potenliald a, unnut,ttiesstteatfu^(naclwie.neniw!dw'rsi','i.
ale su,bsi:;tctnelor sale d.e naliutii.) i,tr. t'a,portutrite intern'alittnale
tarti (de pi.itli,
ti,xr,pul de reacl'ie J'ulri I,e .pertu,rhriri., qrit,lu/. de na,erutrtderi.itninii,ffiirznincliioanraelsettraselpouvternrta.'trar(iiarl:e sSeinrsl'mulnnaer,l,ctai' tSirnaa2iomsu'ps9)"-
ta?nogenlt{tte_
d,i,fuzirii in;fornt.aliei ltt tl iferile nivi:!e pl pe
srslerrr ctr .). In cnnsecin{ii,
Fentrr,r a dlL analizei o mai rnaie Iincte, se poatt: trece b. l>ozilia Si l>on,derea ttnor nalituti tttici ;i nr,ijloci'i i'nriun'
tle la forrralisntrl let'-i*i sernantice a irrformatiei trul rtinr contette interno,l'ionale pot fi optimizate tn, Ju'n'cl'ie
ia forrnirlis-
rnul^ tt'orici pnt lrliaLit t' ,r irr[ot rrr;rticir0.
In cr,':rlrrrLrc:r T jcl'si)ectivclclr viitoirlr] aie oritcl)irii in fr_rnc- d.e o pk m iz ar ert acliu,nii comp onent elor in-formali onttl e.
iu{nincecdioegnrst:;i.udpetreriarricrecl1ioentruti:anrtttiin*anrl"rir)tas'ieiIstticectuenaeelacizel,Ls.rttrr.-l-ierica, opunrnoircnrirri.snrrtariritiriLrrrrrc-rtr,m,i al(,sr,ulxrirrsr"trail
Fersirectiva diale-cticr-r asupra puterii punc in eviden!1,
agaclar, posibilitatea obiectivi ca lzrrile mici 9i urijlocii si
iirleleg prin ,if,iccierp;iitrtlchunronliornei"ce(lt,,ttfmn,aivneclualj.>gcitnt,etl1r.i.rl:srt:lrtilriirs.:tlmclitrizii- joace un roi sporit in dezvoltarea illternafionalii, in er''olrrtia
voltirrii sistr:mrrlui global aI omenirii.
gtiinf Tratrsforurarea acestei posibiliti!i in realitate clei:inde,
institutionaie a noprrl;rtiei), ci;i a ci:1or doi factori ai lui I(norr. er"ident, t"le doi factori, gi anurne:
Pon,iereo semnif,icati,uti tt cont,.poyr,entei in,form,tliorr,ule a
bu,terii (econornice, politice, nr.ilitue) e:rplicti;-i ,le cc cLtlitatea I" Spa{iul de ac{iune disponibil, determinat de raportu'
rilc c1e for{il existente intr-un moment dat ;i
272 213
Il. Capatcitateu statelor rnici ;i mijlocii de a folosi pro- b. S[ relevim procesul de diaiecticizare a uno-r c.oncepto
de bazi ale previZiunii rela{iilor internationql"tn ti. conse-
prietdlile s'istem.ice de care disfun. cinfeie acestuia asupra previziunii tn domeniul corisiderat.gi
Ad .I. Prin ,,spaliul disponibil de acfiune" vom infeiege
domenir-rl de libertate (ln sensul teoriei sistemelor) pentiu c. Si propunem- o iundamentare'obiectiva a tendin{ei
de Ccroqntesirc'eleraa-liriolelupiruivi intoaafiruenillaorpmreivciizi9uinrenijilnocidi.omeniul ra-
rpfiinooitnfeiaanitfeiiva.ekE',rlisneivseatecntcfuioian;lidiziifaniotoin)vaadtliidni etlrnerasspftoearrtateurrgialepi oddrientutfrroielorarfilitne(pteufrotnerarfee-
.economico-sociai-politice (de exemplu migcarile de eliberare porturilor de puteie pe plan internalional pot fi interpretate
nafionali, migcarea revolulionari a clasei muncitoare etc.),
io .ens gi in'cadrui optimizarii activitalii-pro'izionale de
elaborare'A unor modele globale ale sistemrrlui global ,,oms-
;preAcudmI;Ii. de,schiniblrile ce intervin in aceasti s{eri.. riirea ".
Capacitatea farilor mici gi rnijlocii de a valorifit:a
propriet;rlile sistemice privegte, mai ales, auantajele cle care
qdi,nisdp,uncusisotecmoemleplcicLatreu.nstrgur,actdurdaled.cmomapi l'ererdit'autsed,;is,isit,enmperliemduel
dsilmnet nmsiauni itr;aincsopmarpelenxteita, tedemciemdieaicaurge,ordactoonrtitraolaabceilestu(iinlucseruns, :,IOTE SI TRIMITERI
'cibernetic), miti senzitiue f.afi de cerinlele de restructurare,
aranapiidflearciblailpeta, bailveinlad nn timp de [. Termenul ii aparfine lui Aurelio I'eccei, fondatorul C]luhrrlui de la'
reaclie rnai scufi, deci mai
schimbare. Roma.
Se lnlelege de Ia sine ca, dispunind de un sistem de con- 2.. Unii autori folosesc pi ternenul de trarlsnafional' DacA accsta destm*
"ducere con;tient de .posibilitdfil,e s'istemice proprii respectivu- neazi doar nivelul cle complexitate mai ntare al condifiilor spccilice'
pi pregitit in aceasti direc{ie, un stat rnic unui grup de rlaliuni sau tuturor nafiuni'lor, el poate fi utilizat Ade-
'{ui smisitjleomciuslosc, i*al inerfii struc- seori, ins5,, i se asociaztr termenului 5i sensul de nivel de dccizie care
avind de infruntat rezistenle gi suspencld suveranitatea rrafionali ;i o inlocuie;l(i cu o pretlnsi suve-
sau .*oit.t" supranafionall. Acest al doilea infeles nu este accePtat de noi'
,tfuinrtarl-eunmtiami pugmoradi escnueruttrdaeliczaittu-n, poate realizil o schimbare 8. III-rd Worlcl Future Research Conference, Bacharesl-A'tusleller, nr. 2,.
mega-sistern
cu structuri 1972.
hipercomplexe, curl este sistemul global ai omenirii. ln
4. O bibliografic, in studiul citat la punctul 10; a se veclea 9i Cadelo
.acest sens, econorniile nalionale ale statelor respective, siste-
mele lor politice sint in general mai adaptabile (mai u;or d,e stud,ii, reJerate, d.ezboteri, .Universitatca Bucuiesti, Laboratoml de"
;i pnt fi mai eficiente. Folosind aceste avantaje
'instruibile) pot dobindi in sistemul relafiilor interna!io- sociologie, nr, l, ian. 197J.
'sistemice, ele 5. H. Kalrn, A. Wiener, "f he Year 2000: A l:rameutorh Jor Sfzculalion ox
nale (economice, politice, mrlitare) o .pondere fu'nclionald the Next T'hirty-Three Yeazs, MacMillan, Neu' Yorli, 1967'
rnai mare decit cea actuali.
Evident si aici, ca oeste tot in domeniul societal, avern 6" R. Jnnkg, Det ,f ahrtaustnd Mettsch; C. Bartelmantr Verlag, I\filnchen-
'de-a face cu tendinfe legice ce se realizeazi prin intermediul Guterisch-Wien, 1973.
acliunii utnane, a carei eficienlir este, iarlgi, dependenti de
7^ W. Fuks, Formeln zur Macht. Prognosex ilbcr lt1lhu, Il'irlschall'
,cantitatea :;i calitatea informa{iei gi a clispozitivelor de pre- Potentiale (1965), Rowohlt T.E}., 1968.
lucrare a informafiei, de virtulile sistemului cle conducerc. 8. A. Fischer, Futurologie, Rissener Studien, Hamburg, ,1968, p. 20.
9. O.K. Flechteim, Futurologie, lltirtschaft und Polilih, Kdln, 1970, p' 5E.
,enutnNfateLomc'aDi sEuscaoNmCcLaUuztIaI.t:- ln discufia asupra unor teze
a. Sir punem ln evidenti ttnele direclii ;i perspective de i0. O. Morgenstern, K. Knorr, K.P. Heiss, loag T'ern Proierliotts oJ Poww
Political, Econotnic and Military Fnrecasting, Ballinger, Cambridge,.
{mbunitzrfire a demersului previzional la nivel planetar. l\tass., 1973, p. 4O-41.
2L4 11. K. Knorr, Military Powx and Polcntial, D.C. Heath, I-exington, Mass.""
1970, passim.
21,5,
:!2. Este vorba de restricfii gi constringeri (otrligativitate) in sens matetna 9
tic' adici ilvi'd inlelesur ctr aplicarea unei relafii este conclifionati,
respectiv determinatir. Acest sens se folosegte si in previziune, Astfel, h4ODELUL BARILOCHE : i{flVOILE OMENIRII
<ie pild:1, o anumiti structur5 a economiei nalionale impu'e anumite rSI,,MI|'{IMUL SOCIAL"
restricliipertru viitor, inte'zicirrd unele linii de deevoltare. orice de-
cizie actuali introcluce restricfii in evorufia viitoare, deoarece exclude
anumite linii de dezvortare (favorizi'd una sau mai *rurte alte tlirecfii).
vorbim de cc.r'stringeri cind aceste restriclii au caracter obiigatoriu.
r!3. Evident ;i aici ,,libertatea" este luati tei'rmseennsul'urai tinemciabteicrneriteicdp,ercmf.isgi-i
vitate, care este ;i inlelesul uzual al
lucrareil .o:rstrll Ciberneticd, cu?roastere, acti,,ne, g'cure;ti, lidit. poli-
tici, 1969.
'14. O. Morgenstem, of. cil., p. 188. lnainte de a tret:e la analiza modelului Rariloche, se
.[5. K. Boulding ,, Die Pa.rii.ureter der politik,, (trad.), in ,ltotnzeitaller, iuvine sii ne oprirn asupra unui al treilea raport tnasiv
,,967, p 3b3 fi urnr.
16. Conceput rna,i intii, dupi cum se gtie, cle D. Gabor, .Lecturt:s on Contm,w- lrdresat Clubuiui de la Iloma, coordonai de Jan Tinbergen,
mication Theory, ILI.T. Research l-aboratory oi .Electrpnics, T.R. ce se intitlilcazit llemodelares ( restrwctullwea ) ortlinii, inte'r-
Nr. 238, 1958. ylul,Loil.&le (Ii.LO.l . El tnarcheazi, dupir aprecierea lui Mir-
[7. O. illorgenstern, op. cit., p. 124-125,
18. TdRee.Sz,a.,sCetasetthe'orsi,crloa"vlaatbcreiial&bus'iuaeurninaafeipleio.strrtuecguaarlienefuie. nriirtee lirnite, cici aici, termenul cm Malifa, ,,o consiclcrabila evolulie a studiilor carc privesc
la liri avind cel pufirr taiia rriitrri.ul olnenirii"r. Esenfialul acestei evolutii const.l in fap-
,,{.9. Procesul de dialecticizare a previziunii. nu se referl insd, numai la tul ca intregul ra.port este subordonat ideii de ,,noul ordine
concepte de baz5,, ci si lzr metodologia prognozei si pliurilicdrii, cunr
s-a aril.tat in cap.5. €conomicii ir-rterna{ior.ralii ".
Prin ace:rst;i orientare, II.LO. se iittegreazl in procesul
,snlerddienzibianteterern;ai liaopnraolfeuncdaarree,a de bazir ale noii
conceptelor
aratl tovari gul
ciul.rir cum
Nicolae Ceaugescu, ccnstituie una din problemele fundamentalc
ale epocii noastrel.
noiJoarndinTiinebcoenrgoemnicesuinbtleinrniaalzioi nFaileeal dcuicie:
,,stabilirea unei
cu sine schirn-
blri fundamentale in aspectele politice, sociale, culturale
ele altir naturii aie societl!ii". Examinind inegalitalile ;i
in
ruvulia monclialit gi faptul cir sistemul actuai al relaliilor
:internafionale nu asigure o distlibuire ecliitabila a produsului
gi a venitului mondiai brut, se subliniaziL cu tirie necesitatea
unei noi ordirri
{ic.ieze toti"a. O aintaterernnaotuio5.noarledin,,edenupearufrimpaoscibhirl5e.iafirslir bene-
a asi-
gura fiecirrei nafiuni o dezvoltare liberir bazatir pe trei con-
,rlifii fundamentale: (1) folosir:ea forlelor proprii atit in pro-
iectarea, cit ;i in construirea viitoruiui propriu, (2) orienta-
rm" dezvoltirii dupzL cerinfele satisfacerii nevoilor esentiale
217
rJentru to{i oamenii ;i (3) o relafie sartittoasi cu medir.rl$- llL'ltrccrea tnar'm,ir'ilor: Se miiiteazr-r pentrrr intirirea for-
In acest scop se prL'conizeazi definirea unor ,,cerin{e mini- i1oeolepirra"rmmaatreiioarlepuNtae{riitrsnpiiroeraU-;ni irteeo, reicxnetraCictihrreelatriuienlioler presiuni
rnilitare
rnale" in privin!a satisfacerii trebuinfelor6.
oconnRcoruaeatpeoo-rtrudilinnJeacneelceToiznnebocererngideconi mincetuenpriniriansfduioepruiausJre.mi:ciertrocaerteiilreii propuncri ialan.mrguecmnliireielitlacte{raie:zr iprine-nvtcrssuutbi]trdiairlc:ore.i'aopiltua"nmteiaiti.' tcotlncsztvitotrlitearcee,lrdemcx;rriresceerio-assire
- pentru
Siste'nq,ul mon.etar intemtalional: Necesitatea crelrii dc re- inlciCcounircelua'zij'oi,cguelnueirLnrelec: oCnrt-reo;ltactrcaai elicienfei Nafiunilcrr Unite,
zerve monetare suplirneirtilre in vedere:r finan{rrrii unei dez- piefii prin planificarc eco-
voltari rapide a ,,Lumii a lreia".
r.<tnRiz.eedaizsli,tricbureos'rteeareueansi.tut tbrislotarn;iliafilnl *anlparleafritiotl er zpveonltdtrtu'ii:pSroedpursee* lrornic L iuternafir:nalir.
Aceste plopuneri constiluic o baz.ii solid'r tle discufie,
<iar r:aportul il.I .O., Lr fcl cu celc llrececlente, lasir totul pe
gi materii prime transferate din lciruileateinn{cieursspdeecidaelizi vpoeltnatrrucr, f";s-ercaminrcl liiaebg"osctriaecr{iileord,e-'cod nes{iinguurt',unl ecesare, dar pn uute;irsii.ourfi.crrieerg-roteci-a,-
indeosebi diu cele mai sitrace,
folosirea directir a accstor resurse in scopul reducerii gradu- de clasa al
lui de i:auperitate al populaliei. Se vor formrrla unele cc- toare, rle interlcleper.denla dintre deciz-ii Si.pozitii idcologice,
rin{e de n garanta echitatea in relaliile cu farile sirace" clr: for{ele sOtitle cu adev,lrat novatoare, sl anullle lnl;cr(rlle
cli:InS,dettsptrr'ir(Drliuzunrre: ,ococn:to,elar!.b;oiratlriueizriun.an,iesa trinintesrinain!,tioren,a,lidrloacmuruilwe-
regionale" si o accenturare pr-ioritar;i a rela{iilor cornerciale rnunciiore;ti revr-rlufionare ;i cele de eliberart: nafionala.'
,,multilaterale", in locul celor bilaterale. Se propune, O noui contributic in'diracfia irnbunat;r{irii bazei de
asenrellea. inliturarea barierelor din calea importului de
de 'escalxicsaicemuta{iliene?e1iar,<zloulir,:,epprrleuozcbernlaetter'enuaa'etti'ceaacc"mnotomdaepe);lntrtilurtititi idISCinautvtrai-losutcrn-hoefldn.(gMsah--ui8'-.d.o)."encovauerde-
prc,duse industrialc provenite din firile itr curs de dezvol- {lere funclaurental dilerit de cel ce stirtea la l>aza Xt.L.C',
Lare. M.I[.-P., precum gi R./.O.
Noul constS. in faptul cl spre deosel.rire ile primele modele
ProtlLtcli* alimentarit. Si distribulia sa: Se algumentcazii n;inepirrotlnpeurni;ers-itrcuacret'reiifaauc,tucauletn:rsp-autvcirlzii-uetc, obnao'zmaitcec 1le ipoteza
in favoarea aplicarii hotlririlor luate la Conferinla mondiali. 9.i p<liitice,
M.B. propune ltlt model ce se nuuleSte ,,soci'ali.sl", desigur
a alimenta{iei de ia Roma, cu privire la r.:rearea rezervelor
alimentare corespunzl-itoare, reducinclu-se presiunea exerci^
intr-utr^ sens foarte larg, rnai ?iproapc de corrceplia social-
tati de produciitorii agricoii din lirile industrializate. democra{iei scandinave.
El nrr porne;te de la resurse ;i
Enargie Si resurse minerale: Se pledeazrt pentru cercetriri. alocarea'lor. c:r in modelele anterioare, ci de la nevoile ome-
nirii satisfacerea lor echitabild, vizind asigurar-ea sirnul-
vizind producerea de energie nuclearir, .tiiari gi geotermica, tani ;ii
coordonate, dac:i va fi posibil, de o autoritate mondialX dc" rrnui echilibru dinamic mondial 9i a dezvolt:irii per-
cercetare.
Program,e ecologice ;i ad.m.inistl6re& oce&nultti: Se sprijini sonalitr'r {ii. maa,jo,prrioablceemrcaetitciriri"iloor maseunpirraii,cMal'iBti-'
ideea instaurirrii unei legisla{ii privind regimul oceanelor
;i crearea unei federafii a r-rrganizafiilor internalionale tliru Prin aceastii punete
acest rlomeniu. lie integreazii in direcfia
Intreprinderile nuilt'ina!.ional,e (transnttlionale ) : Se pre- {ii vietiis.
Discufia interna{ionalir zr.supra,,crelterii economice" a
conizeazit,,interna!ionalizarea " intreprinclerilor multinaf io-
nirle gi emanciparea ac'estora din urml de legislalia na{io* 'anmidupiicraoarcetlaupcrueon,bolcerumscnahelicimmesbiititerailtoec,ratprritaiintnaistilfvaoencna(rlri'eor,iiupcmoaa,littpeartocivpoeonrtaliinil.ue..a) saifsicrtuea--
nalI a tlrii cle origine. *rit,ti sau ale sistemelor sociale (transformlri aLe structurii).
Prin insigi punerea ci, problema semnaleaz\ cta practica
de sCuebrcveetnarfieonSatirienlaificcdosStui rlielohrnolalogctaer:eStearpilreopinlrnceurusnclseistdee.nz-r-
voltare pot obtine expertize tehnoiogice. sociali .ottempot"tiii gi r-eflecfia ;tiin{i{ic:t asupra ei au re-
218 t1(1
dtreescdoepteerritmininsaelmiilnei.tcaatenatitacteivrteral;;i'r a diarecticii raporturui di'- este semnificativ. Volumul producliei s-a tripiat intre 1950
ceie calitative.
Si 1972 (crqtere de 300o/o), in timp ce in trecut, intre 1889
topurraaassLl,cAimupB{riiitvtneirrlpoiAno,turleetrbcmtoatliNrc!_:Fae.iUa,;,-zn-:I-rupL:aEepr.neot-ra1uteDpse.afoizuburcaeotoz.e"nuriemtrta""ait.n,ti.,t-;e";igrn;n;taJ"m.f^iiiooi;nfdfaic"lla.i iraiic"sau:_,_ ;i 1929, deci in patruzeci de ani, produclia s-a dublat numa
((l4910Z959a0ng-i i-1-'99c74r28e)g,-tPera.eN.scBltea. 2ga0n0car0et/!)s,c^[nuiatradcieneelcaaesii1dp0oeu0r;"ilioazaecdIir0dde0e0arnmei fidleiairnirntdr{eei
i.d-ddn-tetrci-idc_p:reneueon'exa:u-lmroseprtai:tlt:ronrtecsru-r1er.is-.inc-1aiIere,cgprc.iuuru,e"rpcsndcozbrCearorpnt*nasr.rloiirt,lurtnerraoeui.ddmrg-;maq:ptsccaidariili1atr;neonaitrraeocitdsz;r,dn,cdoatdlpiscieetelvaertedacydc^reuuueraevurlcirais*airlmaaannzriiz:eemirptnlt.slirt"licria,1aeeaeig.edife;tisi).pa.lnd.iuir,raer,pcnircoerrurttglnedicaosti;:l.imtecs$:ueoiicaod'tact,pz.rgiic:r;mailums.c.cio.iitri-ind*azrtala.tareeitnaci.r'air.eacii'sttfltia.ditfdlimegaeoceioi(ezispniicicneu:rrslraEttalaetaua:urpecieairaes.r.rptnnicupu'dJfuttlauau"opetd,iEre,itc_flftzr_'fraul-.mcxsJmlcauusa.iri_leslemerinqtcrr",c"1ne,ctcl-e,inceiri,,l9.u"ooei"'i'iaiiiirn17aundntiniirinrpr"p2"ue.liis=.v1t-es.",,turi,o"eL""i,"t_c;tpai.,ii.,ii.o"lu".i(i,mi.siii;iar.ac'."o"en{inte.,ncifirrl"aciere!ei".t,"dpclto,r"alezre"ulrtJreo*bincein;,li;",,bleaor;p.,"atsfiii-;;itmietrtuuiae.-.;cce.lrc..,lrlaiti""lleira,ic",e.e"il"rcei;r;itfe;i{i",tirri;srr""iiieij,e;"ii-";e_l"-,.tc-lrtseg"rlli-a"oima(."];-re)i.psg;..ei,;i"pi",""J-;iu"qil;srni;r^;i:;i,c';eb;"tia*;;a;r;nat'o;ja?li,;u'^;;c.u;tt;.lifn;;rli;;,.ei;'rnust.e,r':l;;.i<"i."1ict"t;:,i.*rlllroet)'r,;e:_^,"l.,,_i"ei franci (sau la 300 miliarde franci constanfi), iar contribufia
ipedsnzd(lrEraesa_efiervtzuruieciel.vllerEeerd,ooesvgseclp;,toicteataaeec;rar-ribaeetpeoevaadia-cotggeacviadirialduibdscie'srte.ahxiarfcnpie,leacodortr,ptrceana'iea{-rrcciirsviinsiecnesaiiuailcttonuluiditucdnrliatir{ierdermfuf"arltilianereeniecaoirrltrteaimoEmelorocrx,,oidieor"r.torrd"snresttute-",doera"niciia,ciunirdc-al"rreerie"li*fe,csigoilJpctitfereirigt;iiin,eeir;;ire,.rin;f"ni;uaodtldd.r;iee;itdlicn;^oc,,ie;"o;"r.di".n:i'iinu*dneotXd""m..;,u;"ci;l;Di*us;ci-b;t"rilrrisr.;i'ia*;;drid;ilr,*i;ne;i- sectoarelor ecor-lornice la produsul national brut s-a modifi-
cat, fiind de 5,7o/n pentru agriculturir, 47,7o/o
servicii. Putelea de cumlilrrare s-a d-ubinldiiut sintrtiree,
4169,5600/0;i-
1970 (1950: 100; t977:229).
Pe lirrgri efectele salut;rre ale cregterii ecouomice (cre;-
ierea niveiului cle trai) din firrile capitaliste cu indu.strie
:rvansatri, se constati, sirnuitan, o ingrijoritoare dim.i,u,"are
o caLitdl'ii areti'i pe ansanrblul osofcoiertma ufiliez;iernlrani :rles in existenla
econonrist irur-
indirriduala. S:r lisirrn sri
tqelliceazlnl:iv,,eAlucelusiteclepetrrfaoi;--n-raun,l.en.)sntnv"rtrluecbiutcie(esis-rtenevofarcl':r"ar sd:Leucitriiem;-
raminerile in rirm i acumulate ;iininceagttzarl-irtic{irleegctererescai.n..cieExci?srtrier,
vom veclea mai cleparte, pun
pcrrtnr aceasta motive mai adinci: probleme ver:hi nu air
fost solrrfionate sau ar,r fost solufionate prost (cazui iocuin-
{clor), au apirnrt probli:me noi: noxele industriale, fetrome-
nele dc suprapopulatie ;i de urbanizare, acuntulare:r tle;eu-
rilor ;i a gunoiului, ;i, mai ales, r:resterca inegaliti!ilor ;i
scsizarea mai clari a curactelului ior- scandalos". I'[ai rnult,
E. Pflimlin const;lti:
micgorate printr-o ,,Costurile sociale ale creSterii puteau
fi clezvoltare
a e<:)riparnentelor coler:tive,
or, se observir, odath r:u cre;terea prociusului national trrut,
o tendin{i de descregtere a piLr{ii rlin proclusul nafional bnrt
alocate in acest scop" !
Limitele u'egterii it sr:mualat caracterul irafional al crc;-
terii economice in lirile
cle vedere industrial, a capitaliste foirrte :rvansate clir-r punct
aceasta creeazl"t probleme
an"rtat ci
insolubile, dac:'r nu se pun sub semnul intrebZrrii inse;i prin-
cipiile si,stemului economic respectiv, iar contr-adit:liile gene-
rate in citeva firri ca.pitaliste de aceastr-i r:re;tere pot deter-
'trinrnirprap, r-evpizeibbila, zoa interclepenclentelor economice intr'-un
-,
rupere a ech.ilibrului mondial.
pzilfuieuSdN.eUE.mAxEi.j,lMoccpaLzpUurlin$Ftrrraeonlfeicri io_leNcccluaazrptenit.aol_ilsuiepFiiinriniduapsrltueriaazelicznaattee;xre';m;__ Aceasta era logica argumentari din Limitele cre;terit:..
I-a aceasta vom adiruga cr'r insusi echilibrul mondial actual
se datoregte unei cregteri economice alimentatir, in parte,
din resursele ir-rvestite in inclustria de rirzboi: peste 35t)
22C
221
o'rty.rctrtae-tieSinftrn:areltreaur;re.sriauraetnrlcIirlilircri.slustrllr{iIrreilrc$ltee)aippcr0tei'reeet.csrr'iolnc<nrtnrdrRct:lriirpsloiri'iltnraaurlii;r.'ebuur:'rseirresrtIiJf'snirelbiierr.inuatrt.oaglrmidiaarocdddtmt-j..uoa'rerclr're(aureulrra,aJecz,pinsolls-rlSr1oveereetrtc"ia1riareo-ecatlcxlcairaooillectourl,i7rz't,mclcrnnrn1uinai,rl'r.tcpkl,euuirorsona9tgaishrrrcllc1anpiorerto:ttuto1i'ei:iircrlrreoivirrx,i!i;r.rai{aemt1utpjii';-ii.r;dArA-.ituaoirrasiuiistie:ciru",si,.Inpmmul.znne-eet,iculaart,'aa'rctoiie-.rl.ers-srrruera,tlosiirlJits.rorer,jit,i[it.znrLrLr.iiiritzti.riizanrer-,,ici'irIs.^r-iri;1it,,i,,'i.:"unr;J,iiitc,,cli,olr-.Im,,,ie.,rol,e,,:c;..fe',"iuii,ir-miJt,rir,l,,,rr,riie'rr,.,esi'irm,tt,.r;t..errl,,ir,liixri,,ie",mi"-rrrr.,li.-I,p1llir''li.er'.'nrrli"i,o:,r,oiucau,lrp1<rl,ttteoeat;seclt".r*l,z;anea:tiodt'ctiasonma;rniirtR"eri,r.lnat*irnnc",ci,rlrr"si,ilricriricr,e('.[arlncsi";t,cfll.,rror<cimt"io.ir,',ii"e:,,,ltt'riai,sce.uprabli:i;rt_t,omo,,ri;:.,ll*iea:c.urriiuirl'.e.l,,r";^lirntell.d;oienrilili;""lzasiviiia"u,irriiura"ztneiiit,g-m1d;oiie_lirar,ran,riiet_,_ielt,.,-_nieii,i,- snotivele criticii ,,din dreapta'i, socotind ci-r toate problemele
r1"l.ei's..''po.oaIrrl,crriil.ttisii'{rlil;iiro;rnrrri'ruru-e'l:s.rac.drtIiui)msoaP:irratti'e,iat,:rrrrinisr{ciri,lcsn<totrlir:nirone<u,i.hpil'eit*rr,criirr..ri,reror,ni"'eJe,a.inlrcf1ri;rlcr',,,or;,crgr.ro.;ca';<r".laczc'<;o;iln.tjaflrirc;c--
semnalate in proiectul Clubului de la ltoma pot fi solufio-
t:rrrrnT':"l:iroTirilnascol'Bi]tarltlIraco'LierltT.xpcmed-,TrLrtarAirl:.itd''t\Trrrfer,E(l.aI/'isl'i-cnAtcerlirornrsllLciiilt{f/'irAir'ceiEetoiseprn(HFeiIlcTeeiior\(t,cA*rfr'oaOoctcrric.natcnrrItscs-rc'ttoltrsl;)l'erialiscrues-roictsLc-trcrterM.Ueni"isrmitieIh'.tei?1i(auirC,uiPri.a'_u"._o-oer,iNlwiuhrap;.rCl.si;<ur'ino;*ui.nnrd.c.'rir,suir,ntritiD'e;silt^pireRiaici;i,i'ruelrta',m,leltizrzro"ru,ler;e"airel,"ciorstsn.lrr,lieirus.a",ra,Atl',t:.zijz.elsnpr,acrri:iii,ioix,ei;urnrr;l.iilt;c.oau.np',;irlr,,trsr,ien'm-ntaa.a;iicoi*Jt:,ei"rIc;-.rsL_r:---tr nate prin progresul teirnicii gi al cercetirrii gtiinfifice. I)aci
ptr.ri^rei.t,(mtai,1itiici]rss.'r:.'atttr'.:]r,<cJ:{il?ae'r:lr,Lc1airi)c1ccirct.iraP,s.1slt.i..Js1.tiirerin:initlulrqj(.r".cc.zi"tr.te^'crmelrrlruirrnirzeirrcr ritno-cirrtriorrst.ci.lrrrrr'rr,nirrtr,,i,i,oi,,rrrie.ri,s.c,.l,,tcr^,nr,rec"r.ii"rra:sr(l.rilsrtietrteistvtre;ni;rrqe;il;irir'r"iire;rcci,or;lii__- truc:mrile ar sta intr-adevlrr astfel, atunci transformarca capi-
r.,ter.l.iatii(c.r;:elata,c]ctaialu;(ri,rr.rt.r',e'ir,l'e..pi'cec.sirsii,im{rtgiecis,,itJ'r,)r,.(.,,,trrlisir'nlpi,rf,l,rsrtitIiii-i'ncim;gti;eia-td,.,.,r1,i:rr;luclii;tr;,e1i.l;rits.Se.n,eriroiiL_,,rri_,lrrrrirniie'tv_uoir'elr,ut,crn"eatltatr;:a:r-_-;r
mr:aiialliasl0irsmetiauatsl-uctfioean-l rtdintefruiapirinnesarusftoppilrerhmoc,gatiarvreceaes.ussreeltuavidpoe;tulsiuitpni{nrliiidonfiudcn-e-astere;ihi inscnltoianlobs<giollipizcciaineIiitplaertieneaxapssroii---
t2?
nate intr-un interviu13 de Fremont Felix, autorul unui stu-
tliu despre ,,pia{a rnondiala de nriinc"ra. Dupir plrerea lui,
existr'r cle;tere susfinutir care si constituie o amettin-
",nu pentru lurne". i)e aceea, nu ar fi nevoie de un control
{are
tpi:iauopniiiittliaeciigsaatsisue-pscrsaiinnatcr,e,lsosisdtetciiamn,seftii:inrnucdtoticrveirg(slsziocrt!co)iaecrrtciel"i;lte;eir,-ecaaiujuacdtiaiucrsieoi,avs,,acnr"ae.a-
triirc.gte, vom fi de :rcortl cu F. Felix in privinla lecesitir{ii
dc a studia compar;itiv structurile de cre;tere din diferitele
lpttiuiritivniai *fdjrpeaiznviiLnodlitnaoiar2ilt0ir2na0ru.crDidlcarerdpgetarteceulep;atreomrgenpo-usttaeicdainiuadgdicmrranitRenovomiir,litnucieafiI
cfioleuOa,,rarc,ua-tonralealigzlsaaisrdetei"nmneIelilemimictiaetapletietaclr-isetsedie.e.r.ici ipccirernoiJtc;tismriizsaerefo,rupreurlefezce-
concluzia ci sistemui capitaiist genereazii cle la sine factori
de degradare a calit:r{ii vie{iil5.
Situaqia a fost sintetizati, nu de rnult, de eminentr-rl
t.rirbat de stat sueclcz., O. Palme, astfel: ,,I)acri anii cincizeci
industria]e clin Vest printr-o ima-
se caracterizau in firile
qine a dezvoltirii sociale a,rmonioase, etnii gaizeci ;ru clevenit
<lecr:niul marilor tensiuui... Fafadele s-arr tiaruit. S-a dovedit
':i creciinfa intr-o arrnonie crescitrtl;i tttr fu.sese inclreptirf itri.
Exllansiunea (cre5tr:rea e.rploziv;t, Nexoiilopnreotbt!lieamlire-:lun.ar.p.)ilrnuut
i,iutea solutiona toate problemele.
tor:rrrai pe baza cre;terii rapide qi a clezvoltirrii teirnice ne-
incctlrte"16. Autorul se referir, indeosebi, la <louir aspecte:
tcri-i inegalitatea ;;i inechitatea repartizirii r"ezultatelor creg-
econornice pe ansamblul populafiei rlin tirrile capita-
tiste, gi care, in virtutea
pe cei ce nu at}
ami-ntidteeigrinaetlgaareliat;1mti,ec,,laitmrlueiniiunc{aouinjudleiiotts.rerb, i
posibilitifi financiare ori tle altri natur:r spre a sc. apiira"r?
{elirea o r.'ede in stabilir-ca unor scoplrri calitativ tiiferite <ie
.).)'l
vdieaztvaolalalereosaomceianliirlo, r,,,csaz"rrevitzreezbeuireelsaaliilinecsluocdiiariec"orsn. cli{iile de 'I'rairsfornriLriler conr.liliei rtnttttrr: itt tiriie t:e-;i proPull
nsiridreicaaliz;iezme irui lIarl):ruotgpraromiriecnleracofrethst.rruluci{iictr
Rernard Cazes crnsidcrir, la lindul :au, ti pianificarea socialista-comunistir
carc se reflecta-r iIr
pe tcl m{iri lung trebuie si aibir rlrtpt obiectiv brganizarea existcn!;r ziinir:i a fiecirnria sia ttttrrror;I rezultatele progfesu-
lnr.estil.iilor si va"lolificarea resurselol in vederea asigurirrii
[ui social. Nu nutnni reaiizareil socit:ta{ii comuniste, tiar
;i intregrrl proccs istr:ric al
calitii tii vieliit o. Aceasta constitue mdsrra progre su lui-soc,iar L'u o contiirur-r s<;irinrbnte inainl,irrii spre aceasta cchivalcaz.fr
Ilt capitali-.il1, ea uu cste insii un piodu-s aut<rmat lrl " a c;rlit;"r{ii vie{ii.
gresului tehnir, sau al pro- 'i'errnerri:1 l.lrcziritli ti scric t1c lrvaiitaje suii r:rport lco-
cunr aratir Ben
;liirrlific clespre cre;terii economice, ci, <tupi retic, metoclologic gi chiar practic-operafional. Conceptril de
Coates, calitatecr itie!,tz se p-l,ooyatme uvnocibd,.i ,,calitate a vielii" ofer;1 po-<ibilitlrt<,:a de a formula scopurilc
pro,pria gi ol-ricctivclc pror:esului <lc inflittuirc :t proiectului corntrnist
nuruai at'unc,i ctnd rnuncitortt controleazd
a.dici par-licipi cu ciepline drepturi iir
<Jet'iziile riilt irrtrtl'r ir,rleri. ;i iirod ealifica.t la irt terrneni r:ortcrc{i, si anumc irt scnsul precorrizat cle tovari-
a In literatut a uoastril sociai-politicii, Miron Constantinescr.s ;r-rl Nicolae Ceaugescu atunci citttl vorbelte <lespre ttet:esi-
ii..tr as. se Jrare J;rinra oarrr, atenlia asupra categ<;riei tie iatt::i ilt: u. rirmhri ,,feiul curn... st: reflect:i irt r:oncli!iile de
tia.1i ale ornului" progresul socialist:r5. Itctinem din ar:eastir
,,cali1a tca lic1ii"20. precizarc ideea r';r lernrenul ;i cottct:ptul cle calitatc a vielii
In r:]timul timp, te-rnrerul r:stc intrebuintat cle tot rnai
lnu.ili cerr,'eti; lori marxi;ti. in planifirare, urrniresc s:r cxpritrrc felul in t:itle t'ezt:lt:ttcle ltrogresr.rlrri so-
Specialist de calitatc, a i1.;rreof{i.i dr" cial global se reflect:i, ct)ncrct, in contlitiile de cxistentir ale
Jdzsef Bogndr analizeaz.:i conceptui in individuiui, aIe diferitelor grripiLri Lle incliviz.i (cl:rsc, plturi,
ralroEr ctocnuomraitsiotunlalsitoavteieaticcleGsh< eorpm;iinraD{iiolingaelnitasktei ail
dc valoarezl. categorii sociale) ;i :ric cr-rmunit:irfilor de baz"ir (natiuni).
sti-rdiazi in fcrnrenul fuscse introclus de A. Schlesinger Jr. ;i J.K.
pels;rcctir.a r,iitot'uirri sisternului socialist2r, iar Anatoli Di-
mitrevslii ;i pr of . A. Itajkiewiecz {VarlovizL) in conexiul*: Galbraithrd. Dupa B. de d"e|ouevxeinsetel nc{itil.itAatletfier lvi-e*1,tlitilss, ccor necfeerpi tulal
- amenitateil* conclitiilor
cu plariificarclr si l)rognoza sociali23.
is:eofcliccrt:atite,,tpoetanlittraute;a1-p5iolspiblsiltitraafjialore- xoisfcteritnefait,ictliivcicah"rdluiisp<luenre;itrdee
marCxOisNtCr,I'In,TuIiLpDut]e'n,,iCvA<L_Ir]l.bAi l(EuA:evnIsEd?eIsI.p'.re 1'r CollceP{ia a folosi scn'iciile pcntru a lnentrja eristenla
itu irciudem irr semni{icafia telmerrului pro<luscle ;i cle tlrrprr tlclruin{e}e, r'erinti-'le gi tlorin{clc irro-
ruare calitativii. Pi oiectui comunisi al clezvoltare rlaca
sa in<liviciiralii
;i iclcea de transfor- 1)r1t -'.
societa{ii Anrcrr:riltrca cxistett!ei in<livitiualc urmirre;tc si ci llunil
dezvoirir ii rle acor<l tu frcbuintele. ccrinlelc ;i aspira(iiie oametrilor',
Ei ai afirmirrii iibere a individuiui in cadr-ui acesteia jnsearnni atit in setrsul tlr a-i libera der servitutca satisfacerii trebuin-
o mutalie radicali atit ir-i strllctura si dirramica personalit:ifii"
a relafiilor interuma.ne, cit ;i irr conditiile sale'cle existenii."
&[utalia presupu*i este clc ordin calitalir'. Ea schimba rar]ica.] telor n.rateri:rle, r:it si in acela cle a lc conferi capacitatea cle
concii!iilc <Je existcn{ir ale societiitii ;i inclivicluiui, calitatea
a asigura conrli!ii potrivitc afinnirrii gi realizarii creativi-
;ticlii. t:'r!ii umani:.
Orii:e transfortnar-e structurala a _societ.r{ii ;i trecerea c1e B. de Jouvenel sul.lliniazi cii preocupirriJc cri privire la
la inscrnnat o i,n,ccalilrit.aidte, acivrieelpiir".etzruinptiriovesstcradteogarieascplet:c,,t:er -subiective, tr:-rite de
un tip de civilizatie ia altul m schirnbare in instrumentaliza efi-
calitatea vie{ii umane.
cien!:i. (cconornic;.r) l.rentru rctllizarca amenitirtii"t8. Plani-
Revolutia ;tiinlificir-tehnologic:r ;i, rnai direct, automa-" sl:irnua, n'ff.aRle6acslkiiatoi -rulruirimiinre;iater.ileinsopcriimalris.rtlcri-n-rls,pruindei-,
ficarea ;i
tizarea a cleterminat in dczvoltarea !;rrilor industriaie a,v?n-
la rinrlrrl
sate aparitia unor elemente ale civilizir,,iei postindustrialeB
gi, in parte, chiar trecerea la acest tip de civilizalie, irnpreuru t I>ropritlalca <ie::r Ii plaicul, agrf,aiiil, atracli'z
cu morlul de rriatl corespunz.itor.
224 225
carca standardului de via.!:r al omului, satisfaccrea tr.cbuin- scrrii tcnrporalc si 3) pot fi a.salxl)lilte sau clczagregate, la
telor salc, calitatea viclii ltii ztr.
K. Baier intelegc prin ,,calitatea vietii" totalitatea amc- rlifcrite nivck', r:orcspunziitor particularitalilor rnodclului"35.
nitu{ilor naturalc si culturalc (.-sociult), r'arietatea, canti, Illaborarea unor inclicatori sociali si inventaricrca tlatclor
tatea s,i calitatca bunurilor si scrviciilor aflate la dispozifia
ncccsa-re cantificirii lor nu permitc (lccit <icscrierca stirrii
,cistcmului sccial la un momcnt tlat. Pcntrlr u preciza clina-
tuturor niembrilor nnci anur.nitc societlr!i 30. Concr.ptul nu rnica ,sistemului, clezvoltarea sa ;i, pc aceasti bazir, pentru
estc identic <:u ci
cel de ft'ricir:e, rn:ri clegrabi cu cel dc ,,posi- a explica liniilc de clczvoltarc ale sistemului social in ansam-
bilitatc reillir" 31.
dc a fi fcricit trlrr sc ct.re 'intt:lrayt'ct itt,d.iciitoriktr canti{icali intr-un morlel,
I'-iincl, prin urmare, ult concept supraincirca.t cu sernsuri
idcr-rlogicc, ,,calitatea viclii" nu poa.tc fi cletcrrninatir facinrl r:u ajr.rtorui cirmia si poatiL Ii calcula"te (in cazril cel rnai bun)
sau simnlatc pc coilrpntc'r dift'rite altcrnative.
asobcsticraticrltiiicindec*asuiszteiilnfualtacledevaalomrei .;niitecrletileatcitxuicslticnnetac. nrcmbrilor
rulliPzraotgcnsozccficomsrouclciaalzcir;tiinintlcifniclcnfuit-dr<clairnndr:inctauttor' r;i i scocpiacrli:.rtCiou-
tNDrcAroRrI socrAr-r. (lon!inrrtul caiitirlii vie!ii sc <lc- t::rilPtcu'l,i:rd-err-einlttrb:,oirnotrlcitttattouynii.osvr.ttc'riaol,i.qru'tofzraczsi.ortatiiroliLtt:stfrtitnrbttu:t.tztttrtlcfdrrionra-
termini. cu ajutomi unor i.ntl.ictttori socioli.
Intelegcrn prin indicatori scciali scrii integrate sau intt-- s(: f oa.tc tt'cct: si la !lonrlfi.ctryca socidl(i.
grabilc cle exprc'sii matcnraticc (clc obicei cic tip statistic) lnclicatorii sociali mirsoau"r pcrfornrantt',,,ic';iri" ( out't',ttt)
alc sistcruclor socialc, ;i rrri ,,intrr:rri" ( int'ttt,) " Astfcl, de
ce caracterizeazi sterrea, respcctiv stirrile succcsivc alc unui iiiiclir, dura.tir" s<:r-rlarizirii estt: un inr'licator sociai rtrai st:nrni-
sistcm social anurnit (strLrctura sa, interactiunile, funcliilc, ficativ clccit costurtlc'fltr cal>ita.
activitalile etc., cu un cuvint comportamcntul siu). Indi-
catorii sociali se pot interpreta cu sens in raport cu lln i/ro- I)r:pir functioualit:rtca 1or, inriir:'.tr;rii sociali pot fi cle:
in:ri nrulte tipuri (E. Carlisle, 1912):
d.el rle sistcnt..socziil explicit forrnulat, in func!ic cie carc varia- itt.tJ'it:t.torii ittJ'r rnuttii'i clescriu t.r stitrc clc lapt, clt' t'xt:Itt-
bilele, rcspcctiv pararnctrii considerati pot fi pusi in rclafii
dc ordine ierarhicir, avind t'ondt:ri binc definite. plu: c-lut: nradticattutoret'irltir,:oariulcttoLltaliri(zPirr-oihi l;t)nl-arit'tttcd. indi,t:rrlor'.s) ser-
vcsc la sesizarea unor dc{icituri soci:llc spccifice, cle excm-
Oricc program politic, proiect t1c trirnsforrnare ir sot:ic- plu: ciurata mcrlie a scolariz:rrii dupa. unit[!i aclniinis;trativ-
tiifii in arrsarnblul ci, deci si oricc proiect al revolutiei si
constmclici socialistc-cornuniste, tcritoriali:, in raport cu durata riLt'dic pc plan naiional;
pr€rcurn ;i ipnrotge-rnmozeani;istpiilna-- inrltatlorir' dt ltt'r,{arnr,un!ti {t'royraru-oriuttid ituli ca-
nilicarea cor-cspunzir,toarc pot fi
forrntiliLte lr,r'r's) foloscsc rruisurirrca clicirrnlei unor anurnitc nrilsuri, <ie
tific-controlabili nurnai cu ajutorul unui sistem clc indica-
tori sociali, inlclcs ca ltn ansambiu de clate cantificatc carc
defirrcsc stttr.d Lr,nei nulitntis2, in t<ttalitatca activitirtilor salc cxe:mplu: r:oc'ficit'ntui sricccsultri 1a invir!ir,turi it'rtr-o ;coali
t'rpe'rimcnt alit ;
socialc. Inclicatorii sociali servesc la dcscricrea unui sistetn
social, dar, in acelasi timp, si la clasificarcil scopurilor si - intlicutori.i fl,ctlictiui intcrvin in prognozn clezvoitiirii,
rnijloacelor de acliunc arlt: unci tlc cxemplu: raportul dintrc opliunilc l,col?rrc ;i neccsitir{ile
ir-rcc.put si circule psolciictrf"1rg{i31::rr.'cnt rier caclrt' pe categorii clc calificarc'.
'l'ernnerttul a ric pe ta mij,
locr-rl rleccniului al 7-lca 3a. l'{iri nou, K. C. Land a dcfinit in vcrlerca utilizirii indiciltorilor sociaii in scopuri de
prognozir sau cle planific:in', ar:cstia. tr-cbuie sit Iic. l>ondcrali
indicatorii sociali dupir cum urrnelrzir:,,'l'ermenui ir-rrlicatori anumit nrodel.
sociali cuprinde aceic. statistici socialc celrc sc bucurl cle (cont,frehtnsit:t: itulictlors) irr raport cu Lur
uttnlitoarcle proprietili: /) sint componcnte ale rrnui model DEFrNrr{EA,,CALrrATrr VIETrr" CU AJUTORUL INDTCATORTLOR
sociologic (inclusiv
psiho-sociologit:, demogr-afic ;i ccolo- socrALr. -- Irr<licatorii sociali pcnnit dcscrierea m:ri cracti it
gic) al unui sistern proces r'alitltii lie{ii intr-un sistenl sociarl clat. Cci implicafi in defi-
social sau erl untri segment sau rri tia dc mli sus (Baier, 1971) rclevl'r occe sibil,itatea bunurilor
particul:rr :rl acestuia ; Z) pot fi colcctatc in puncte determi- li scrviciilor. Insir 5i :rccastii clefinitic, 1a fel cu altelc, se
nate alc unei sercvcnfc temporaic si grupater in caclml rrnci
dil 726 227
rihdneaufreierarrsf"taci,.rlas;si,ii(ca'eaismepiabpirit(archtliair.iI)t<srl:Jitse.(rl'crrirroircrLzvt-rietlctiscei tiidngllaae;itln;tieiltrolletefrcecrsaoia.nutcsirseiedfameacrcbrie:rrfisrtlo:rt*niracai.accsmleiiin,lconlluritsartimlrneed,-l se Itxisti o viraprriocixaimtcacrelcalist'tocnttiicnritrtrtdrliucai tcoorinscoret'tiaali l1tct'iatriiLr.'aar!eii
p4 opur)(:
vietii intr-rrn r'olcctir'.
cselciawisialleobiltniiricfioi;riiLrl;itluiei"irv:,cei(lcrrtiatL;s'{cii)iiott(an,ieo.l;c1,lcrIrlr.crrn:.aei.(rlfncie)tteieeusr.lraitirc(l:ecrire:.eli,i:ao.t:,,sit5i?ci,lr1ictflimenn.rnte:Irre).ro-aorcipniraturli.;cis.rretioininiirnrttldirloeii<ti.grc]lerilirirtnceocdararriitnvorsiinlcreoailfcuirniseaaoia_il-ii C) modalitate tle alxrrtiarr: lrortrc.stc de la cxlinrlcrea r.'al-
culului de cost-benefii:iu din dornenitri cconornic la <:el social"
Numero;i c:ercctiitori ai societalii capitaliste cotiternpot'ane
calitli tii vaiediiiciirl)rcelsi:ufiic)liitnu€lr
cc.rr.isirleru t:r:r rniLsurlu-ca luar-ca in
publictr",
e:onside rrrrc a ,,sijricici in hrttturi
-cqlicsveirav!icaii ainctrel-,Pililcabei,lr.ele(m:eesnatrlcrrIiherttr' tsnoicaie"steigrt{tiria, rtci:aarriumroprocsoibniltlidliei
gi t:olcctivi ;ri <lezvoltlrrii socialc.
htiulorr:(r,ulrr)rlr.irlrtar.-tL'tnrtuatitrritaclt,lsitresnisceyi 'i:o,t,'luicritl:orite"lluitsldrirtll(litli':,t;rgittt\eco'arriili'Lcotbatrl:itiecselcpnatto,iiurzitir:.i-i:iralatonuttlttitrt,tal,lictttteaaratuleitraasrtiniaiccrirnrvrlrrii_telir-irr{..itiilcii,t.ria,n:-
olrtinut irriu mijlorcelc ce-i s.tau la ciispozilie indiviclului
(deci, pc calc privatii)".
lre ilceastlr linic se situcazir t'adruX
conr:eptual el;rborat rle Daniel Bell lreninr utr sistcnr de
cantwri sociule, Ctxrturile sociiile sr: referl lir rostrrti si bcnc-
unei anumile societ:iti si {i<:ii e<:olronricc ;i cxtlrtccotlomitre. Sistcrnrrl <:r.rltrindc o serie
b) o m,tlllinte tle iir.r{t'c,rl,, sttltleclir.,i: dc ildicatori sociali privinci rrrtnritoarcle iiatnr domcnii:
lor societitii"inr-hr;i in riifcritc gnrilirri atiturlirre. urer'irri-
I'irsta ctc.) fatii t.k: fii:rrre rlin ariesti iilc clns;i, dc sex gi (1) misrrrarca costtrrilor 5i veniturilor: sor:iak: iilc ittova-
inrlic:Lrr.,ri r;liiectivi , tiilor ;
aprr:cierea datlr ;rcc:;t'ra in raporl r:u r"rn sistcin tir-' trebuiu{..
vtevoi, sccrpr-rri ;iclveil;lrofrilirncaornccr;ertiizuadtiri,n-itcrl-u-lurrni.-l.rroier:t (2) m:rsrrrar(.)it 11lror tleficit:rtlc sociale (r,:rime, (i(rzltgl'e-
clr tli:zr.ol-
tarr: setcialiL ;i grrca familiilor ctc.) ;
fJonceptui rie,,calitirrrt a i.iefii" r:ste reiatir,, asail;rr, la (3) r:rearcla trnor ,,bugctc de pellorlnanti" in lrglLttrr:L r:u
{i.a_lc1);iunsu-l-slissit:eitmcnsreolte:iasl a<:io$i.rc;r.iet anumite ncvoi sociaic (io<:uintri , cdilcalie etr:.);
i,storir' (irrciu:,iv si..\temele lxrr - (4) indic:rtori de posilrilita{i (op'!arktnities ) r'onomice
la
2) atitutlinea tnemlrl'ilor r:e-l r'or-nlrun latr rie situafia in
car-e se afl;i . ;i de rnobilitate socialiss.
Agregarea accstor r:ategorii dc il<iicatoli t:.cte inci o
lletock:le si telrrrir:ilc srrrizbuieacltt:ivirieprroirliifit_sleetesri-zmai{ni aprcriirn inclic;.1- probiema de-.r;hisir. Pc ba.za nnei a.ttcliete irt opt rtttrrle in
torilor obiectivi, iar r:ei rrroce- dnchirile unor exi)erti, tLH. Koelle it clal-,ot'at, lmgtreuni
deeie curente de <:clcctare a atitudinilor.
. J)atele ernpirice ustfel ol-rtinute pot fi uiroi (.olnl).rr.il te cn <-:olaboratorii sai, o listri cie indii:atorise pc Llrc {) rc})ro-
gi porrderate. (iucem la pag. 730-231.
ln staclirrl actrral ai <:crcciirrii, H.H. .Koclie a itttcriat
lrrtr'-rrn t'oDct)|)t ilnalizat rlc ,,r:irliti.itt-. :L viefii" (CV) se ordonaLea prelcrcnliala ir irtdicatorilor, tot pe baza crrttsul-
etlllurc.in"i listrr irrtlicatorilor- obiectivi si subiectivi riitr r.are
tr'rrii unui grup lar-g de experli. Rer.ultatcle pet'mit porr<le-
se compur)e:
Ctr/: (lor. ror, iar, xo.t,...). (r'.sr, isr, isr, ...) rarea indic;Itorilor in iapolt cu clileritc moclelt: {t1,:zitlerabiie}
Sc cletermina apoi structura acestrlr indicatori in cadrul de caiitale a viefii.
unor liste de preferin{e spccifice unor sistcme sociale, clase I-:L lindul siu, <letenninarca caliti tii so<rialiste a viefii
necesitz-r combiuirrea indicatorilor obiectivi si subiectivi cu
sociale sarr intlivizi, (astfel, indicatonri obiectir' 1 poate avea inclicatori soc:iali sintetici in stare sir leflet:te specificul :;o*
r:ictirf iloi scrialiste, .-si anurne:
rarrgLrl x: ioi intr-o structurir icrarhici a intlicatorilor), cu
ajr.rtorul cirrora indivizii apar{inind unrri sistem social, unei a-sugprrairdeul(ndrei-sep1ii1b1erri1arccua
clase etc. ciefinesc diferite grarle rle'realizaye a,,calt'tdlir, oarnertilor ttturtcii de exploatare
uieli't" . ii l jutorul formulei Iui Ackoff) ;
228 229
I) I.lT11It.\IIN -{TII L la CONCIJPl'UI-UI l)11 ,,CAI-I'I'ATIi.{ \Illl1. lI"
i 5rs1{'lll (l(
ril(liclIl(rri s(,(iitli)
C-\l.l'l'.\'l l.l .\ \'Ilr'il I N_\i.i:iU.\i.t, (
(' ,\ I-Il'-\'l l:'\ \'I Ir'f t I SI' I 1l il'I',\I- I (1,\l.l'l'-\'l'1..\ \'l Ir'II I l'StlllCl:
- i, 'ltt,:l .t..,! !t.i., ,,rril,l;r.;,rr. ,;.,r .\.',/ ./ ..i:. rttitr, l,rr /. Jtnl il ,(,11l?.!r 1/'r tlila(lir lt itll:Lc itltti lr Grrrlt.! rlt lci',si;, rt ttflttttlinilot'
,1 ,.,, r1.:l ;,, I ,1, 11.;11.1,.;; l,. lrl r lr u. llr.: ,.lrr,r, r,r.,tr,.i irrstilutiili r (l(' ilr'/:llalrltittt; :(r(,
l\ufile si (i(,utinr:1ul-il(' irt'zi-1li- .sr ((! furildlil.r 'indii trlttalr (li-
,il , rrtiril: r,lil;,. ,ir ;t1,1 .117j, :r-tgLtfarr( i:t{iL tlr, :ll.l,s\ l5lll)tij__ il)iil1ului; :rc((':ul Il ir|rirJiirili'i, l)('r'1ii1.'il rilr.rt.rii {unclici sLci:rla' ;
It.ri,. rrtr'lcrlc rler slnrlirr; ilt'ti(lul (l( f.)
\'.r,ll: tr tr.rl|1 ; ,1,. I, I l.i.Ilt.il rrr.liCitiLrt ) rl,. rrtrrnr,i si rlf It,sire lr tchlricii r-rl(.(l('rr1( , iitlt- irsi3,rrralcirrrctii privlrtc;
irr-lilrrtr rlr I I,.irr rr iirn , ir' rlrt,' rr.:r.lrrl ,j. 1,.11 rj, r1r;ir,. 1i1atc:r fi calill'.tcir l)('r-srJtitlului
lil,,r.: .l);,lir /.1,t. l,.rtrl LL I rl ,lirilLciir', ( iiIlr1:rr'('i! trrt,ft':it,rt:ilti rlcz'rc-ltlLrt l liIrcr;-L :t D( r.r(,niiIi1i-r-
1,r,1:'; ; it[)].()-/i,:ia.nilr(, (.11 itl)i'i, r si sr:r,l:rriL,...l rii: .. )
l:;t.i,tir
(l;ulttl tl, .fLlr strt tt t itil.':ii]tltl(r
, It, r,1 ,.1.., lri, : ir:, rlzir.. ,- ..1t.,,l,t!,,,:,tr,'..I.'tr;r,].t.tJ;:..rtl!urrlIi,lLir...r;r],t, i.i: lcntrrl ittfr,rrtralir.tt:rl ; uil)i(ii (ttiilrtlttt i'itltr. .frntilitL t( ars:'r-
!tllt : itr:,1aiii1 ii rlr- i titt,rir:r . i irLlclr ir,plir:irii prai:1iLc tr I)(iil(,1 1r,r'ir'; tli zrrr! ; {llniitar r:-tsrricrii i....)
.,, , rrrr, slinlr': lrirlnl ,1, :tl'.-rtlrl,
,lll irrpor.ri'ra ltt;uriltuliLrii ittlt.rrrta
( l).lrzil fiizl)ir:ri(.lL,t-; (.;tl):L(.;t:li(.:i (l(, i it'i; gr:t<lrrl (1(' (l('zv(.11:trc il (r('rcr('
- ('trliltltu it:/t!/jnLrii I/{uitr!l fri lr :rpi111 irrrli'zi,lrrl rlt ut tirii<,r st;ci:rlc ; ...).
lrriliirl iil lrrnl l it. rlc, l:rrrrii:itilr:r, ir:igrlr:r_rt, nr:-irilr. < ir_ I)t;1ici/,Lr t r t trii, ti !n , i'ttt s, 'n,tl.i
cil)ii (l(' sirtrisfi[( (,r(, illllilrir(. l)iirl ilnp,.1rj./ir '(,rulul it Cl'tJlr'tt tr r'tt;tr1/ttti,lr.t iqr':ttlul rlC crtst( rt ;r iLr'1i.rilr-r!ii
u tr(,1)uir]1(,1(:r l)r'(' iullii pr;iltir.r., it i1.r.l)it;1.11lri iilrz'rc,lllirt'a (t:rl)aaititlilcr (l( r('- Iri;rlucli.zc Si ('r('ilt(xIr(': Pllltici'
si .i.. z;rl,.r'iJi, i r(. :r ( j.i,i,, it..,lir ,'rlr,rrri:tr,rir r .i , r, r., lt: rIl)tiri,. :r (r'(irii-/ili'lii. ;r :1,11i l)irr'(l la rk'tizlc l:t tc:rit'ni'rclt.le;
,lt tttrrit, r, lriLrlrrl (i(, Iuhri ( r'i1i('; r]i./(lul f:icilitirtili r ilri.r(hll (I.c r('sl)oilsa.lrili1ittc; gra-
r'( l)lrtili( i .r,,rriiului i ( (.ili1iri(, :t ,lc ir rt:Llizl r'ottlitt'1t'; tti'/a'llrl i.-rIl- rlul tle coopcr-irr(' si s(,li(l:rri1iIlc;
l,1al)ilii:r1(, ;.tiirrtr i 1', litr,, .r i;ql , 1111".11;1 1r;rr1icip:rlr;r lrL rirlit':rrrir ni'rr-lrrlui
fll ill.:lii1,'i : ;iJ)l i. /i;zia)1ill-(\il 11, trlt /l'i,''.1'/1t';,,t.l,'*t,: tt s(:ittd/dlii itt crt: tlt il)cn1(.1{,r rit'rttr;trlititt ; rillllul (1(' rlc lrai:rl trrltrrr;ra; ).
liLtit'i cLr (ll('rSi(, lrrrrtrrri,lti,,,:r t,tttrL lr,lrui'zilr.r'.qr.trrlrrl i.r'(rst(' f (' lL ccr rrct itrii I tt ttr l:Ltltt ll titl t'
rlc rnlLrrilr':1;irt.iL lillr,i. lr, li t.R,rli_ ri lplic:t1i.rr:...).
snuL, :('\tr..,r,'itlf1ill:il;l,.1f(1,f.c. ,lll.it (l(, 1 r.illts_ 1:llr' : nunr'rrul lrr.r,.tor lr rli,.. l
il.l,:1ti.,i.,. - ()rutlul tl, l,:.i(l/trt tt rtitiltittti-
l,ll iI t cttl I tt rrt I t: (r'rrri.:tslcrt'it .ltlr;t ilt,r
:,r.L iir]ti irr car (l(, l-)i,iilr si .zir.r1;'L ,ril1rrr.,l, irr.titrrlii l
- Slut ' rt tttr;tul'L!ir'ri (tti'rr'lrrl rlc clit*
:l l)i ritr'(,:t j rrricl ir.ii a irrr I i.r irlrr) rr i; .. ) .'! htittr,u ilt,.littltti i1tt.t)r1i1n,i/ttl i)(rr:rrc :l rt0trtlt lr;r t'1icr', grirtlul
itttirrrri iil-ilitlrii, nillr' l
.- (,.rl.r :: ., , ! . r rt ,,,i; .., t. !. rtolrr' i1r '.:rr:ig, rilt.r.irur,i irr t:r,lt l'lirrjtr';r;r,, r-
't t .:tt /..r ',lrri ,ll l, l,,,rr. rr rlc t'lilrt'rat c rlc
ntir{!tijlr)r l)rillr, tr izrr.;rrt,li I iit.
lrri'j nrlt < i-L(i ; ;ri rt'lul t:r,r r:itiitttci tlt'
( ili l gi( ; (,\i)lrrril I r :l (l(, ,,ntrrtrii;rlI si l, l;','
/t | /t 1..ll,1, ,:t I,ri1,,. r,
il(,i t.(l
i. r,.rr..
r1r' t'ilr,rqit,; prOilrrcli.zil:i1e si qr:i
riril tLrrlorrL:rliziLr.ji; qlrLrlrrl rlr. !,r
l,rsir-c a fi,r..lti (lr, illuit( ii: rri.zt.l rrl ilt.
/irl(rrili(,ilri. :l f.ili):l.i1atiilr.r fizir.r.
si r 1rirjf1l;i11. itl(, l(,1 lci (l(,nlun(.al;. .i
- (. u I t 1 tttt i(t:(ieli(igt.nulsritluzrnli)ltiiirrt.i:i (t,.;,/(rritiIiit,zr) riii,I i(u,rilits.l;)lLtlr)t:.'ut1.,
Itrrrlt
t( rilo.
r;-LIii clc t:lrlarniliili l.l1 ur.iilr,, {ii,
:rc( id(t11o ,Lc t:irculatic; rri.zt.lrri
itsigLrrarl rL ltLnrrrrilor oi,,
rlc
s1(.s1i;..J
230 23l
de p- ropdrouic)riiieetil(tirm,.ipr rscou(rrriiirlcisutirtlc(rtocrl-txu'rtiinva.rr)c:rir:rualp)lo'artmuliujloi a<clienltorre "larcenssectreU,ioRidl'Iei.r"eifeDutnEidiscadRrneIueRcneItiracAlcet,]aIOrsecDDsdeLeUsfiiLntUtcrIescaBzAdiRoIMLLrO.iBCs.Hp4Neo.c, -iPi aoIlreInI iccrataddlirtcuil-el
pdrer-rpparirettiactiepaarebsatrarcntanse;ilopr olsacsrilucnceizici ofinnra'rlee)ti,; respoctiv graclul
tutu-rogrrareduhiliiclolcrsuomciaalnizear(t:curr rclatiilor rle qii viefii: ocabliietactteira.'iroLbrt'evciteiultiii;isecepaostlbdiceczttvvodlta't viclii. Pcntru
problena proilur:!ie ,si a (:alitatea iudicatori (ie
rlr:f
inirii cxacte a txprimir gradul satislacerii uttor-ttet,t-ti. Cti ajutorul ttnor
,:urbe de distril-'u!ie, se
moclalitirtii <:ont:rete de t:onvergentli a intcreslrhti inclividulrl .leosebirilor de s:ltisfacer pt-rt r-rb{irre dat.cle -statistice asupra
;i general, a rlotivafici pcrsonale ;i rL obligatiei socilrle
c a trevoilor la diferite t:atcgorii
etr:. ) ' gradul de sociaiizare it concltrr'erii socie tir lii .rle poirr:laliei. In moclel se arat:r o cale ile satisfar:r're echi,li-
sistemelor sale partialc (intreprincleri,
a- in iutrcgime brati ,t neccsitlililor fundamentale ale uarnenilor pe scari
cocrperative rnondiali. Sirnulalct rrodelulLri pe calculator arat:i c:r, intr-un
;i rntcrval rle tinrp dc' 30-i00 atri, actr-ralele !iri irt cr,rrs
agr:icole cle produr:1ic, institutii, (:olnullc etc.) : protluciLtorii
fiind propr.ictari, respe<:tiv beneficiari, r:onrlucerea apar- ile d.ezvoltarc vor putex ecoperi aceste necesitifi 1>ritt' forle
fine, i5ni proprii. Aceastir irr cadrul unui scenaliLr privind transferu)
principiu, ,,proclucirtorilor asocinti" /K. lIarx), re- friett,g.riluiznr.itltedincocpuirltstludluei cdleinzvlioLlrtia]erec. uOincdounsstreiceindteirzrveomltaatricr asbpirlei
prezentilrd, dir.r lrcest purtct tle ver-lere, f<trm'.r <lc autocon-
ducere colectiva a socictatii, ca intreg (crr problcmir clabo-
r;irii formelor cie organiziu-,t cour:rct:i alc ilcmclr:ralici cliret--te, a sceiruriLrlui crirtstli irr {aptti} cl-r, in ipoteza de nrai sr"ts, inter-
:rle partir:ipirrii crc:scin<lc a masclor l:r hurrcu cleciziilor si Ia
i'inc t.r stabi/i::are t tle.:raltirii 'populaliei prin interrrreiliul
i'eaiizarea lor) ; .atisfrLr;elii r olct'iit'e a uecesititilor'.
dez-vopltlaorieecstoacrciaalis(stita(b-ciolimrerain)isItii"nLi)i,lolrrropgonsoiLzrrLile(arlncu'gletiruclac de Sir exirnriniLtn irrsii (i()rlccptele de Lraztr tI I,I .R. Se att iti
va- ','erlcre opt rIe\'oi difcrite: hranii, tt'lsirare, iubire, tnle!egere,
riantei cclei mrlcazi vporoitbaairbiiilce:osoirtrlloenzairtaebiaie-)s;oi,cpiectia{iri:t,:acsai.-r l.;azr-r, -ttt/o-real'izitre, unLbitlttlri sociuld, uctiv'itate creotivti.,;i odihnd,
planificarea reiaiii sir)ergctice lafa de sine itrsrt;i ;i fafi dc rtrediul ittct.rtt-
intreg ljuonr-.Artoclner.s(tirrt:(ia:entrst,ilrca,r:l,i.Iiz;1i,irstsioecPiapol)to.fti
(integrarc) ; qrupatL';i dr-rpi felul s,t.ti.sJ,r.cerii
t'iasi{ica irt psihosornalit:r (cle ex.
mtri- aprol.rier-ea tcirtlcrrtiali dr: salisfat:cr-eu rationa|L tot i(mlcLcrorniesicnrrviinrrtec,fiazilc)IiLrir;ricpfsaihtiici i
rrrijlorcelc tl)e, psihohabttulronLtle
deplinrr, in iirnitir condifiilcl obicctive, a trelruinielor
unanc, matc:i-iale ;i sprritualc, ;tiinfific funclanrcirtatc, iar pe 'lot:uintl, calanriti{i natu-
accst tenlei
, :'alc trtt.), lltsrilitrozsbootitual/teri (nettcti.n).cit, -qccrll iiate intlrotlivlr iLsr,rl;ri-
iii statalc,
a-liecn1ircrelxi;;iireaareirrzeoglavlhitrrLii f ii, irrr:chitrr!ii, a cliferitelor- forme Cck' rioLr.L rlimt:l:;iurii iLrnintiti: sc cttlrrintl , irt trLzul firt-
de
antagouiste (confiictualc) rL contla-
:irci nct:csititi, intr-o iistu de lrspecte r:erule tie salisfacerca
dic{iilol sociale.
AmsctCnfeial,leasxcaptecrcrtiisa-ti<<fruillaencus{noiocnciecxateizru!iritipcsluao,c,iia,nalcipslitrceoap-tioerrficoarsmoteru:nilnadlteieustiininatelirttieccrile.- Ior'. Llr.i ajutt rul iL<'estci 1i:;ie, sc poate dctelrlllna d//1/r. si,rt
stt isftictrtc rti:t,oile, ntctsild!ile.
satisfncerea rafionali tot mai cleplirrir a trelntirrfelor..." poate Stuilielea ii"cestei 1;rol,;lt:me a t:onthts colecIit'rr]. iJarilocjre
fi cxprimatir cantita'riv prin curba tlc dczvoltirre iri (ronsumu- l;r r'ontluzii sinril.urr: crt ee:le ])e citr'o lc-aIr) l)rczelrtlit illcit
rn 1972ir: nefesiiatrr.r rlc lr distingc L:tliloleu ttbiectiv,i rr uietii,
lui social ;i individual pe linia unor trebuin{c funclarncntale,
curn sint cele anitate in tabclul de la pag. 230 - 23 l :\nsamblul ,nlclcasi tiit:i clrept cxlitatr.(r pi nr-rmurul frtt-'torilor tle -.atis-
acestor ir-rdicatori impreun;"r cu aprecierea accstora i-le catre 1r1<'r,'r c rr unol nevoi, ;i calitatea subiectiti o vte!ri, carc crirritni
laportul iiirrtrc nl"rzuinti ;i satisfacerc efectivir. C. Ilallmann
mase in functie de sistemul clc valori al socictilii sociairste ubscrr.'iL t;r,,a1;ropiercri tr:lor tlor-rir tletenninirri ar trel-rui sir
formeiizi calitatea socialistti o aietii. ilc unul tlitt sr:oDurilo irrincipale aie ornenirii"{r.
.)?t n.) t
('crccl ;rrcir lcgata <lr.l clalrorarca zi,r1,1" 11. cxplorca col'i- rt:lt;r lundamrntirlc alc ornenirii in cadrul accstci ipotezr.:
t.tlcd al)t'€ctti;tr ,t i'r'c!i.t cr: ajutorul utror in<liclitot'i cc .'r,:sizcazi rirodelui irbstract cstt: nceliL al unui stslcm l utrttttti, utttt>
ca.iitatc;r si c:untitatca spcciilor clc satisfaccrc a nct'oilorsau, 'tflitttizato.r sr nut/liru/t,ric. i\ccastl'r caractclisticri asigrr.. o
miri r,.xact . dt'slliltrtlto acesttti t'roccs .f c rutsotttblul popttlaliai
rdaptabilitatc a rnodt'lului la st,J.tiittltitrt:rt i:ttiortroy tle ciui.rutlti
wotu/.r'ol.c. Sc intocilrlstc lrstft'1 o r:urbiL tic <li-stril)utic, clcscrisa :tle sislcntir/iti., tk:lci ia deeizii dc /(:0/1'cttlLtre ir scopnrilor.
sc derfirrr.'sc: .stfei irtit;irnttmttit,
r:u ajirlor-ui unor 1;aranrctri. Prinrul plrraurctnt obtinirt ln diferritcli: subi*orleie,
cstr' rrn trLitruttttut. r:ll-zurilc itt t'art: satisfat:crca nccesitiitrii. ;rt itt/t: rIc satislact.'ri' a rrttvoi]or fnncl:rinc-ntalc. Jrentr.tt h,ytt,,,i
resllcctivr' .rtiullc nivclul cel rniri sc;-izut. Ihist;r, bincinl.cle*c,
pc cirrlli r1r1 ltlo:\'uilIttlt - o sa.tisf:rccrc tnirximalir a ner;oilor, i-lt piltiri, 3000 calorii si 100 g albr-rrni'e. I).rt'i rr.tcttt'rlt,
)0 nr: pr: {amilic, aceasta rlin unni liincl socotit sta'liiliziirclu-
Sturliiurl rlci;-,'o1ta.rca ctrrbci, sr.' poatc construi tlcrtsitatr:a cle
li:rspin<lirr,' a spc<'iilor tlc satisfar:ct-e a trccesitl1ilor ourcnirii,, -:.iea1laa2r,tiJ'i,,3pr1utctr:ruso{air'e:..uirnc rlorLr--rriul ed.ut:ali*, nii'irtr'nrul so-
i' r,irlst. rii.pcstr:6:rrri,
perso.ni
Sc cr-i<1cnt.,iazl astfcl alrlrtcri scrrtnificativr: dc la r-:rlr:rile ureclii. ,p,_lin.srcL<rain. .iiozarf'ccirlccici0rrrurrnnci..-rl)ilalittfuotsttrtsutulcolliatttr:jrttrr..Luri
rubrrroticl bazal pc functiii Cobb-Ilougl;rs arr. (1'olrsirt.rL tlc,
Cclcctiri<1, rl,' i;ikl:r, spcrlruta viclii (druata Inr,:tlir: a r-ictii),
lrjrrtonrl *r-rui
obfinr:ur incclia n,r'nrli;rl1 clc .57 iu.n. I)ar:, dacir 1'crn {'onrpara
rlatclc rc{t-ritoa.rr'1a.'\fr:icrL cu ceJc privitoa.rc la tarilc r:Ll in- ,,l'et,J(cili;ctz,tirtr.rci;i,r,lz't;ai,trr,lrcrri.'-el'cgio,f rrriLrornr.clLl.;iiltil..t,lclir.-:,nrlci-i-,c,l',ari,sl,rrtta't,,tr(ii_rt-.irtrrrrl,rrn.,;s,-rilrsi,obr:{.Ltr.rr.lir,lglttr'Lratr,rltrrlrr;,lt-
clustric rlrzlolla.ii, r'onr oblinr: dour"r. cttl'.I.c radiciil rlifr:ritc:
Peninr .\{rir:a a\'('l}r o cltiratir tlctlic a victii de'49 aui, in
tiniuer.igraclictr.1tcrrnrt:cnrccxcparliatrltt.i"ri calcgcric c;l vA fi cie 73,5 ani. (t
o Iii:ti"\'it inc'r:hitatc itt trtnaiionlceluiaicrficcrsitstrcirrtsrtnr'blurilin.piorrci:vlaeirnlctc' lluLslaratilrso-fi'catacctcrrccc:ifri.trr'cei:irrl-urp'i:nLollciirsluoeli'-a1t.iiuli*n.rrlrI:or)nrriritn..nr,,r--l
salisfilccrca
i'rcrloii funrlarncntirlc tlc coirscn'arc a vicfii. irr rnulte pro-
blcnrc r'lc' bazii, 1ru (lisptiltt'rrt nici tn:lcar ilc clatt: . rcparti
zurcn vt'ritrrrilot pc clLtcgorii clc popula!ic nu cstc cr.tnoscuti rtriclii , carc..estc ipotcza rle bazir a f,,f. IJ. - numirr-rrl popultr
iiui si: stabilizeaziL clc la sine, pc tcrmcn lunp,,, oclatr-L cu atin-
dccit pr.ritnr o trcinrc cliir f:irikr lunrii. tn c'azul ncccsititilor gercr unrri indit--ator rl<: scolarizare ridic:nt (consiclt,rat, in
spiritr-ialr', lipscst.c liriar- qi metoclologia inr-cs1ig;ri-ii cxactt-' .rcest caz, indicator-tt'st pentnr ni'elu1 tl. tlc:zvoltlrr. (.c()-
(.u r::ccpfiir Llnor .r-spcrcrc, cttm ar fi, tie pilda, -sa.tis{accrc'a i.nrrtroiacmitil-i-cc' iiir)n.-.,.\tliatrrr-liaolcbilcsintantrcariul lL,tnnsro,r,rdlrlti,ultlrcti,'tzsevtr..jrrlstilirilitnitirsra.siirrLsu.cmstaunrlr.iltr,olitc'rzriarr.t,oi(r:l(.t):aitt(rrt,-:l
ncr.oii funtlunicut.;r-lc tlr.' cdi-rca!ir,'. ;ii in acc'st caz cxistir dis-
paril i !i p.ronun{ritr'. i)acu, pc plan nronclial, cifril Iitetlic a :'6i:r)st.c)lit,:znlLlttt'tnotmiin,sliepiAtlctitu/rrtrtirtdrut.-ttt':tiiclAr.,taa!stz:Lyiita,iatctttfitrn,if,r':rio.ir;llt$tz:0iii.brt:'irllnoi:tiOl.>oria,iit,iu.:fri,,,i:r/i.1iu;a/rt,jtnti,ttuntlo,rtt:..,\s.fLrLtillciistafttr,tr:-.tfritr:rirttirt
tinlrik;r: cu 10 r:lasc alrsolvitc estc (1c t),54 rjin populalia
g,lobala pcrtru Africtr ar-cur 0,28, iar pcntrr: fl'triic avai-rsatt:
dirr punr:t rlt' r'cclcrc' intlustrial 0,96.
in liccsl ca(lru a frtst conct'lrut .:11. 11. l)in capul lottu1ui,
autrrrii siri atr rtr:rtnoscut corLdt: tt'o'ttttrt:.(:t. d.:\'t0la!1(t7 a rnoclc- ln l)artctr t.cononricii ..r Il , li. iurura tstc irnylirtitir in
l.iatlu rcgir.rni;i se ari in I'cclci-e cinci set.toart,tlt,acti'itatt:
1r"r1rri. (-rrci u/t:gu'ctt rcccsithfilor, itrarh'izortn lor (sta'bilirea
unor prioritifi), rl'iiluarclr. gradrrlui rlc satisf:rccrca clrlitativi -.ocialli.
ir accstol'a .-. toatc contponctrtclc sint tlc't't:n,dt:t'ttc dc s'istcntt'
dt: r,tlarr'.I)e aici, o nrult tttili pl-onunfatir sinccritatc iclr:olo- Itegiunilc sint:
gicrr, acltrritincl, ni:ri tlt'partc, cl lirnitrlc nt1 sillt fatale, ci (I) t:"Lrile indristrialc: ituropa, S.tj.A., La.uacla, r\ustralia,
pro<hisi: alc unci a,nttmitc evolutii a societilii, a raportr,rilo{ lapr-,nia qi Noua Zeel:rrrrLIL, (Z) tirilt:
inrericane ; (.1) liirile asiatit.c. afric:r.r-rt:; (3) trrrilc latino-
iic prrtcrc cconomicii, politici ;i socialir. Tlc accca. lV. B"
aM1r .lLr1l!,1,.sro(ro'.:,1orinlucJ{riift.o,t'l1oi1tlt.o-gi1firc)i.c:dzcifrlctr(i'cxtiLpLilo1c1rtlcLcaczc:\:e'I1a'sfo/ftioshil:obtsiuliiitttaici!il(lari:ncdslaec-'rb:aoslurea1gt'ce.rcaci Cr:le cint:i scr:toan:.
(a) t-.rlui:alia; (b) ltroclLrc{iu de tnijloucc
a.c cst c':r 1, ol .If inl l-l t rit'at r: ). Sc r lLtttl"trerst c sati sf ac t-'roir trebuin. { / c()nstlll('titr rlL' lotiuitrt,'; 1rl1 cr,rrsurrrul (lrrjti:insrurbrizi,sltt,r.nlatrlg,
'iirtslrm) ; (c) Jrroductia rlc bunuri t:apitnlt:.
2 i.l 2 3.1
Pcntt'tt fiL'carc clintrc sectoare atr {ost calcuiate func{iile tele absuidil.:r1i, 1e un ( LlIlsLrnl l.rez.:rt 1rc I isi;:.r, la deca-
Ci.invPtn;"-'oo.ort,.uielbuj;ftRr;,ja;bsii;i'"tcrc-,rtDelzi;i;dt,"oruiiit1i,ctucleit,rtg1,;vtrrrcltvtt.alirt.ea:n,ms)i,,lhrt,cstsi9isrritr"fts:,itsdr".clil.,l5.ni,aocc1nTg;ntr1i'riiots.laa,clat1letrralitrc9rrtrvicrttraio9aolliae5src(irtelrcrci-ectcelp-ti'(t'is,tio.tltnlet;tsect1ip:trrilollbat;iqbenolrmciianlnavliczlsiciqierrrfeea-tezrarim,scrt'lrprtceat'tnp.ooilrstaii]rrlatif.lcroanticatnclnclerl:aceccesolsi{catirotvi-(arle0'ireeo3paal"d1'in'i'{fl;tii,1ilraarCr1teiillt(5aioucetadrr"t"zit2rrp(ailrrlttlrs!aill5olti"uaiup0I:rtcriolcillidcrzlullrilcniee*e-l la elienare cres-
olen[:L socialir ai:ccleratn ;i, pinri la trltrtir,
cindrr.
lr ep3t)aIttirisailxmr ierrdifuolluoisiirrrecar.rrlr*jr"rrutittioilur r--rr:aett.ir{.rralet:1l iindeCtearit<alsratrroefad
p"irttai catirtt:oatttrri-1se,orcriael{ai,ult:rri'ilc-- reJrrczitltli con:ecin{e ale consumu|-ri
tltzvoi.tate
,.i de minoritifrle privile-
gtSuioaietluefsidairinrarpct!oe.rnsritilcee'ileipnrtotclniultertsrint,e,lesinsd'uteezmpvootalltetaervefr,irlaorrnbrri{bifentllueatrlattespprecicltisrtetarucdoc<rt;pilrst"at'i.--
r.-:a, tle lrr r:az lt ,ttz, it t.rIti)r ttilisrrri, ci prin ,,creurea tLttei
iaciattili irtlrtt. !r.tlrtl contpttt'ibilt cu ,lurttt'itate* umunci 1t tLr
";-a,"ioi"in;":P;rtiri;i**J;;l"l;n.a,;1tta-,t:"-t,rl5t-"-,I1iremirlJcl"t.o.tcen"r.oio,1lz1ott:ii:-lir'l."err,si;lr{p,4io'ot0n'plaidttliiiezc'n:cLii."ermrllccacofcirasilearsl*ruai'(}ttr':ripii-nc'{eatiiP'r'vettrrclixui 'rt\arirts':orr'sitonit,ieltt<l:;"'trritp'l{rluilrltlr.]inrndr}a1r:t!:-rl
.trnttittnltt" . rtlelltirlcreit ecosisternlllui siitl in-
glid4i)rcOarirceor1is;uultinliiu:ilrrrvi id':icntlI esur)e tralurale este exirem tle
;ignurscreauatrrnfeululiLleizuia:i.rbrtit,l!,rorutpprtoeuliitrritlte:sintt;Jrrtrlloclualatleil{"rliflaidlirelitt:t"t"irtiti:triutnlviar;etricmre edcpectsaitubciilclt.etsASrn--:ietitainst:t'ati-i
-r"rr"crrtalc 1|,, 611,,rrir.ii. c'lc:rt.ir: ,o ttt'rttir t aie perrtrrt riez-r't'1- ilac:i isi fixeazrr rilept spciorl!lii;ciaistnulbrrtirtne'iatilioremaenciorini"c. lifiilor nr;r-
ninrj"l,.rl Rariloclte terilrl,:;i r:r.rltur".rle tle
alifaei*iJttoii"ult;ao-"ei'iculr;";.rtLirclri;c"i"it"crr?;ilpoz;ii.atis;ii;ai.1fnriir.'ts":cl;Uti"t,i",nciitp"iooriirsIrt:iti,,-ltt,:,'rc,rifn,a*;*r"rrs;sai^,l,"c,r;'irr-i'iArt;i1r',trrt1oti,;rla,'uctt,i,ri'pi".tt:;tc.i,c'rvtaz_',t-.t:rtici"tietlo,rv-icleitir".pi,Attslor,lvcl,,s.ul;'i,tl::nte":plte'rt{ttts,lra,iilsris,t,,,:i:ta"tr,lfrrtatira,ril',ii,i,l'r0tilrteo,-loonait'*itof.rrosbrltort:.ceaoiilinl',tlioesertnlrttceeoclm-otiltc"ncnmarrnrstrfulrx-rctrrraaiieira-ir.a'rintiil.mrrrettiittifiniariieiiirrrcatr.c,ea<cr.rlacieiclto{'nolcit'a*c,:tc,liinins'itnilflirstoclitaieitrjaia,liitio.aipn.,prscr)riltr'rtiiardlsrtit.eir,li-,armi':as:creiicitclrepelcTo_etrsa-nsr:lfluoerrnualritcixcncr'lzluitbl-i'"ltzmenritIctcin-lelatai-i'*calflfoiiidLrtloatiuzinrioi:rl:drurarciaahrvruimatacs/erlterit.eulevaicareioigarrl"ltt*eti;itiLirissc.riiftrlsa-'rr)clit'arai:rlrcnhr.Ir'lirllel)ta:rnt-ii.nuttmctautetocriptmignabtafsriuulsaetatatrolpartiplaenutrr|odoolcielltiain'tiic--lr*-'''t r,,r,r5ltr)rtIrj.trrrcfii.lrcuiierrisvrilLe-g;i-italirreninatltcezoetntcrLntiariic, rien;dteeolisieebci o1n:-rortilneicteltzc'.-1
.actpr1eaosrcltatnreiftrcis,imitlu1-etrnsctlei:ntiiriltiuiitdsuriucteiti(pr"ioarrilptliiiinl{ii1rjlfrso:;ici,cli.ri:'erId'jg're"ueierullreillllalrrnee.trjotslirrerrertzu,oA.ts'ruti,aria,c,trUhpsrealt"oetlftremrlei)brtccro(tft-ltegti,ru-rlice'iiriglloruineeirilsdeeoatirgens,anisritLaniuvuft.ritempepiralaeuairanltsleeetur,a,eghsrbirTueiuaprzedsriunauiialn-*--
i:rtul i,'xpltl:rt:irii lor, o )titre ce rlurijrtz:r. ;i astazi cu anumite
ext ciriii".
{ :tl tcil lui
Ptrrltirrcl rle la :-rt t-tc It ttttisc, uIr trt'oclel Amilcar 0"
Herrera, Scolnik;i allii lrropuli(: tle societate
liaz.ar pe trei a,spe(itc cset)[iaie aie t.lczvoltlrii 9i structurii
so,:ial".. Autorii eviti, r.:tt lruniL ;tiinql , :iL .lc-crie modelul in
toate rletaliile sale, iimitindu-se la enutt{area cclor mai gene-
rale princip.l cle furrclionart,'a accstuia. Raliunce acestei pre-
caulii este ttpor de itr{eles. Olice proces istoric r:umpiex este,
p:liidrrr"necer.]^ari.mon.2rlri't?i")en.ltP.s,lea'alf,ilrz"urrortrertrege'tf1i;ir.rsiiilrle.allfl),iitseil.])r,ptr1cr,ttrtntlcali*trt.'.r\:r{li,..calr:r,,rstu1i,l1cl'r1t"otilir.etl.ilalla,iiu;stiitti'tlvc."tc'cu'poe'pi^iil,tcitilrotaio'"t'ctcttt;tJaciar*rmeal",riepzzelpfrliai:i't.iooclnftistnotulrti]'LoJarcrecmictilie"paripi-rrsztnd:tiir}ilrntI1ccl'szsrtearcltrrrrnrsarsulso-otltt1em'i'r1rellrzaredcr]i}tazee'raueizn.Afcn'ireucl'otiocccrrtrut}erarilinistralmaaot:csa'fsLtptal',uraer:paertlsateee--* 1n t:serrlir, ceva lrou care, titerincl ,sr-rirrIii rrr-ri, Prt-,duce in ace-
lasi ]t'iIranipcllJlrpoabrtleer,netlancoai,set:eaitnlrfnluieten{elcagz-itriLr,naitpaotci,:rdtrl:esofrsi;eubrairrieioar
-,a.
ctiirlttoumrarltctr,el,i.(rr'co.iltefiole-ritcinct.icve,11t-i' sr:olrrui gencralc, t:hiar dirt:i r'trr
tlifcritcle grupltri unlallt-' Dc crti
Nehrritc.
:.\ I
236
i
ri
( arc ar fi, asadar, in r-iziunca r.r'liipci rlc la Furrcl:ltta stroeclir-au\.cile,ceardlscutfciinapittiaeorntsiaci liipnrav:tir'rre't.lLitnti' nctuctt-opt<lcL-rt',cleilnut. ntisltreu.r-.ncticticoc:nr1ari;tricitr1ctrra,crlcatr,opidrneumcc!aiiserec,
]Jarilcche, trlrsiiturilc. frinclament:r"lc alc,,nuck'r-rlui unci so-
r'ict;i1i f t zalrilt' uJrrrm. SirCitll'i{l'srntoonotliasloirct":cilat(e'iltlrtrne g: tt/ttdlii,
Scoprrl trlit snl, pentn.r socictatca globali. I-a uir nivt,i nrlri inalt ;i mai larg
,,L a] activitirtii sociale sc aplicl dernocratia sau inili"
raf rtrl. socitt/ , cit ;i interna.lionn[,. 1)rincipiul siru <lc frurlte dircctir
rectir, in functit-. rlc felul clcciziilor si anrploalea lor.
consta in ;r rccur.rclastc ci ficcalc om, pe tcmr,iul sirnpluiut Pzrrticiparca la planificarc, la rlccizie gi control, pe orice
{apt rlc ii cxista, poscclir clrcptul imprcscriptibil la .sritisfa-
cerea ner.oilor s:rlt: {uirclirrncntalc - irranir, locuiutir., asis- plan, incluclc drcptul cetirtcnilor llL criticil, 1:r recheruan'a
jlprnaerteprricr-icouczllearsnon;<titi:Liietlniattaliirlltooperorns;iriribo-nidlrcicetnarssr.plicciroa.rnlAcsncarienabatlicolsirltroilaLurl,t:aer"lsfaiticer o folrnatie adccvatiL
tcnlir rnr:clico-sanitar:i, cciucatir;: - i:c-i este nincrs:eoscaicrtiaJteren;-i
tm rlcplina autoa{irnrarc si inctrclrarc nctivir evaluirii si nranipu-
in cultura sa". ce stau la tlispozitii-'
,\r:t's1.c, t relruirrtc sint t'lctne ttturc, ricoarecc, firlu satis* incii o prolrleni:r nc-
rezoh'ati, rlar pcntrr,t intiia olrra in istoric erxistir sansllir
iacclca corc,spurrzirtoarLr il. ficcirrcia., rrici r.rn ins rtr: poater fi unri rczolviri. Iih-rxul clc ilforrnatic controlat clc cirtrc to{i
lilri'r--ri nrt sc poatc integrir intr'-o lonnir dcrnnir.;i actir.lL in cu ajutorul con'rpnterilor clrsciii<le o cirle nou[, care in pt'r-
<.'irtcnirca giolra"lli , r'1e sint, ticr llscntr.nr:;i, si ,u,eschtntl:olaaye .
{iinclcu r.1c sint r-italc ficcrirui otn, inrlcprrnrlcnt dc ayr:r"r'te- spectivl't poate asigura acccsul tuturol persoanclor sal1 gril,
pclor intcresatr' la totalul i:arititutii r1c informatie erisi.crrtr.
ircnfa sa ia o <:'.iitrtrri, <1r'originc, r'asir, sc-r l,tc. -\ceasta ar insenrnir sfirsitul ntonoi;olului asupra infornrl,
,,(lotrccptul rlr, <, nc-schinib:ilcipr sc r-i'fcrir ir.r ntori lo54ir: 1a liei carc in lunica tie astizi r:rlnstitr:ie un instmment putrr-
trt'buin{elc in-.rii , nlr 1a fornra.satisfacr:r'ii lor (...).,\ricsca nic pcntrLr e:,erciturca rlorriina!it.i social-politice".
r.ir fi loat'tc grcu s.1 sc rlifr:renticzc intrq: dr:oscl;ili ,,lcgitirire" ,,Ili. SocictAtL'a i'ccomandatir in utodel nu, este o sr.tcit:-
(ir.r foi'lra sntisfaccrii trclruiril't'.icr") ;i irccJc cL'osr'1riri carc Ittlt: ile cotLstLnt', itt c,t'lrttl, e'i .protlucliu st. regleazci du,pti ttcvoi ;i
rczrlltii. <lintr-o lLsuprilc s--si-orcr ipalri,tlra:1'rri:aornrclihiciriLlc aceasta sc c:icr-
i:l-,- nc aflirrir ir.r cnounsdtttr,il>irni l>arcoctl-i.la. Line c'lin caractcristicilc sale cele rnai tipice
<:it:i atit de blin<l incit
frrta unci situalii apiirute in lnorl spontan (...). Unica soliifie cI c:onsumrtl n,tt, r<:prezintia u,n scop in sine.
LSincinlcles, estc grcu de tlcfinit care sint ( nevoile so-
a acclrtci problr-nre l-a.oailtrcasceolnors"talarntitl-cncir-iiziinilccrstoacricaalc----1a;r: bazil
irirui cialc'rl in rat>ort cu corisurnul, tlc indat.ir ce treccrn dincolr.r
participalii actii.c
rir<rc:rnisnr cc face itnposibil s,;ttt, cc1 putil, ingrt:rtiazr.r foli.rtt: cle ncvoile lunclamcrntalc (...).
ln
rfontu-tlat tcian.crg:naliintiiltiir-aidrbsitat'uar.Et'r.ll(p.c..).sIotcjaplrcc'szicnngtutlcact'rcnsaiir irnpuni unele lirri a1c lilre'rjlisn-rului vct:hi, ce rcprezintiL socic-
nr:parti- iiLtile capitalistr', intilnirn opinia
ciL ar fi posibil siL sc cle-
ncvoi si lit' satisfircutc prin decizie libcrn ;i
ciparcn estc l)iiza.ct'.n tlai itt:irortltrtt:1 a uiicnr"r.r'ii pirr tii cclct terrnine cr: inclivicltrali,, Iini a lua in consiclerare
rntcractilini structur-a
ntal 111ali at oill clllfll
,,I)c accca, modcl1ll iru inccrlrt:i siL cxamitrczc irt cc {ei i:cononrici ;i sociali. Istoria clezvolturii c lLpitaliste dovede.stc
s:r fic satisfirctitc ircrlc trcIrtrintc'ct'st'aflii 1a un ttivcl tuai . :L :,L,lt'u,'itsstc:llcli)e:rtia-(t'cfra' r'st(' llils;1".
propusfr irr
inalt dccit cr:1e ftrnrlatircntalc. Sc aclnritc cir itt llt:castir pri- rnoclcl st: atlnrite definirea li-
vinf:r cstc r-orba 1ls 2.-spira.tii prt'cuntp:"rnitot' cultrtralc cc ircri-r" a nevoilr.rr ;i cxigcnidor ficciLruia, totusi deciziile vor
nin('\'oluilnocr ffiucnttliact'tttcimrttpalc;i,vsaocfiit'ct:arttrta:t.irI)inrinIostiadtiscfoarctdcir!ciaa.
virriazi"r. fi 1tratt,. tlc rnccirnisrnc colcctivc c1e ai:!iunc implantate dr:
ililcrite instan!c iric struclurii politice ;i soci:r1c neniijlocit
cgali a
ca ar:cle aspiralii sir -scr l;oati lnanifcsta cu a(lovirtlt libt'r le locr-rl intrrl'cntiei clirectc (rlt' crt:mplrr, sulr forma organi-
dc ;rccca, rloticlul ccrc pr,rsibilitirti cgalc pctltru fit'cart' dtr zaliilclr socialc ric prorlnctie etc.) in confornritatc c u rolul
lor penlru conrunitatca intrcagir (...).
a 1r-ra par-tc la formuiarca aspirafiilor". Lln a1t elcrnent cscnlial al noii secietili il constituic {ortnrt
[]roicctitl clc socictatc tlcscris in modc'l
,,'lI. fortici farca fu f lind d lttttrtor prcsuptlnc. rliviziunii socialc a munt:ii. NruI sistcrtt t'cononti,-- \'it cu
outitcittllor princlt, in scnsul ccl mai larg, tlou'l fclirri dr activittti.
a;a<iar, 1t rlcct::ir"/.t:
soctu/ t .
2 rli 239
psernosdI,{racr.iutirin-totqitiir.ralllngsreieunrc'ei<arais.illo,occrie.aelEmaaern:cetoenaslpietaicture(isicnale;nl ua.csEletaiuzlira.ducoptmri'iinetarnlrtiu:il,oluinli mijloacelcrr clc pro<iuc''.b, nici pc accla de disfuntt'c asupra
n ezultatelor activit:r fir lrrocluctive. ,,Folosirea" chiar 5i ,,so-
cia-lir" las:"r dcschisi problema cpsrtoepcroirm:tipr{aiitib- ilnirri5r-iactu-carcpliata{i-i
de r-are clcpinde cxisterrta gi bunastarea societir{ii. I-a acestea llistir sau <:olectir'-socialista. Ea
trebuic osAc-laptaolrtiiecilpaeciaor{ci membrii comunitatii (....) rle produc{ie capitali.-ste, ceea cc plrIlc sub setlnul intrcbalii
dei'r:ni participa roti indi\-izii.... ea va caracteml ,,sociaIist" al ,,noii socicti1i" proprrsc cle echipa
Cealaltli sptrie de aclivitatc este cea efecirrati iir inter- de la Fundatia Barilochc.
v;rlul dc timp r:are nrr este afer,:tat rnurrr:ii llcccsare arnilrtiti iiC atu,strofd sau o rt o rt soc i rl a tc? cx;ltttitlea z.;-t ftrz.abilitatca
amsapicts:tues.aEieaccurrltpurirniir,lcintsotartuciraccptiveirts;io1ri)ur:ili- arta r-rcaiir',lt, alte
continri;r, clistractir,, :rt^estui rnodel.
laeastc{a.iac-urrclnianrfr€rt:iennsluperaerl]l)laciblretcifnirntirt;iieamirc-aiijl(rs.r.pi)to.sriilsrprteunnteorurtrnliariicsdoinre:sicepitarlontrcA:l,utlcotetciaetl*.
(iunr rilrarc: oriittc,t tnondial,i. r) ftaui or,itttc tttonli,rlii itt
modciul llarilochc ?
Drlp;r cum se ;tie Irrea lrirlc', fcllomellclc cotttent}lot'atrc
rlc crizl reclarna solutii ce l)rcsllIlllr lrctitttii cotlccrtatc, utli-
irriinrlruraclcirr(r.i..1)."iO6mlgru:el nri"aaxIuaappro:rlrlrteiu-lazivair:acler.aiccftiiirs-iotlctii;rl<c:a5r:ri: irrdi- tarr:, pc sr:ar:L nrotirlia.l;r.
.,(.ri structrlra ar:l.tiala :r socictirlii ourcrrqti riirr tiifcritck:
acrrm frrsesera grin;r irnposi l,il rlc alirls: <lor';rtla o cott:lituie
rlir"clgct.ttc ;i :r pal7.11iilot o1'rttltt' r'c, sc
,,ln sfir;it, r.ezerr-ate excirrsiv pi i,r.rarilccorrnsirtriitvrrilicr:g-iairrtelr.,l'. ,lir-. t.rri, acest ,ccop parc
aparitia intercselor
funltia proJrrir:t,-: 1ii:
elcmcnteie cheic irr oricc sor:ictatc (...). Se inlelegc rlr la t:onttrreaz;i rle inrluttr ce l)l'olllelncic ..c cxatnittenz;r pe lliatt
sitre crr irr tipui cle socictate recomaitclat aici irebiiie s:-r se arr torii t-aportulrri C ol ostro"fi s,rtt
irrtcrnalional" - setirtt:rleazi
srhimbe cont:epf ia tle piurr acrlm aslr])l-a proprictifii. ToLrr;i . o']10 tt t'r soci el,a.l
n1r nulnai pr oprilt;rtea privat;r frrriciarir salr asllpra mijloa- e?
Consirlcrinrl cir o ot.riirtc nrtlutliala cft:r-tivli l)rl so J)oatc
celor cle prorlur,{rc ra fi respins:."I , <-i r.rrr la trebui s;i aib;i loc ve.a.lir"a firi o coi.c:1)tlll,/.lltoare cra(li( art' a t:atizelor t'azl;oirr-
to,,;lirerrtioapticrzialcrrta(pt'tl)aa"naiacfiect'satlorl'rmc;1 a,<aessiliril tcfriueaniilinel(ostcr)rrrri-t;(rizro:urnrl tar:.cro'u|ntmcuclipnrtirilrtrlui5mmrcraru.oiitic}srulle.- lui ;i fliri instaurarc:i irt majoritatca tt-rrilol a unui,r-eginr_cle
rpsmnorariin:uniatizlulirrriirrt,lroai.rrunc.dSor'at'rn,l,roftouirlgr'rtta-(tcan.i.ri.iz)caec"xtciiasjaterr<n.Jroi.cjrmlol\'.oraerltn.urriii:rtr.atritorr;enrrtroccurjaerrjlcrPonllrpriorrrrcainLoirari:<n1{lierru:,s:r1rtr56"iqtri,,;a,j1at.1i 1,;spi1iaa1"rogi-
,,ecliitatc, lrittt:lstarc ;lrirarlte;rnrro'icrlort,i,z(i'ioreoP<clcri:-l'rlcin;lii"b. eHl.iO" .pHoaetre-
rera qi ('olal)()rat()l'ii
ainrdreaatolrrirxi"l.lllm,,Sai-io1it,iul.lrefirotargl ;r*t:ti5p-1rc1t1'igz,t.:ta'1z1;taccei l-c-aa;irtli(''coplltsrtrari
ii
irt
('onstnrir'cil tttteri fonttc rlt: org;rttiz.;ii-r:1le st'arit lnrlnrliali,
{'c rcs})ecti libcrlatea ;i particrrlaritr-rtilc natiunilcir irltlivi-
prnserit"sao'pcptIuelnrciIccrttiitrav,iltecutrilcrui*.,sa-ptlitnrcosrirfttrrlrslrl'reititiirr'a-rl:urrc1rfonttircr;rirmtorrirrc-rcs-roctrrtiurgire''r;<rlsinrutriairrzndaticrtintlaiii;1rpt,:;irru(rrt.sal'taaiilfa\r:ieailtcaicl;icg*liosnraitPd.crrrrulcrrrsnps.1iillnnor.ipis-st.rtr1aurral<ml.,lrll'i.e*atim"inr.-;ec.i
tJrralq,si sc afirm;t tot ttrai ttrrrlt irt srx:ietate rlrr:Pt corl-ltiinf:i
unilar.i ;r rlntr-irit ii". Accsllt r('l)rczitlt:i, {ir':i irr<loial:i, rrrt
I)ro('c-s tlc foart c lrrtrglr rJtira tlr .
(.<-rni lrtzia firtai;i c-ctc t';r ,,in tlt'r'ttrs tll ttt:t i Itirrc tlt: rl gc-
prpouehtnernlrcittr,asiac,Ll,ifrtoiioiaonsapirlrciaraillccPggriorarirl;rIicicrllsrt.iotirri'riractlra,e;irtriornijtliolociec]itrtirirtlatetctn'ru:iistasrro,i'arc.ieceitlirar,lrti:liia"ri rl'-liear1a;rticP,otirrttirlict,agarilrotn';li{rsl)ril'-c;rPirolicaitcPsoilrit;itr't;itrlPgti'ro1trtrttsti s"1.;r(nlarll;rt'rrtriltlrlelc
cfsr.-lrratc (r'rr ajittor.ul fonttttlci Cobb-Douglas) <lctt.tottstt'co-
z|r c;r ,,ltirrti lr s.[irlilttl occsl tti scco/.srtlt l.ind lo frimti ,rntl ai
a mijloar'el<;'l' clc lrt-ocirrr'1 ir'. a cclut ttinr,ilor'])oatc fi
Introduccrea asigurat ctt;ttttuttrrtl dc lrtrrttrri ;i ser-
( or(-cplLrlrri clc ,,folosirc" rnijloacckrr
cic r-icii ncr'csarc satisfat'clii rtevoilor aftt-tlhrlc;titatt"e. tt1:rlt'alc nra;ori-
procluctie in lor'rrl acelui;L de,,proprietato" nll ('()lr:tituie o tr-itii
solutie nici dirr l)unct clc lcder e l.eoretic, rrir i dirr r:el lt'ar'1ic, popul;rtici rlin 1;irilc [.lrrtiii
Ilni,';r rcstrir tic fiz.icrr apitttrt;r itt ;tt'c:>t cot'ttcxt e.*1 c de
lntr-adevirr, folosinfa nrr implicii clrcptul rlc clecizie asLrpra ira trrrli lrralu : t:lrttizalea p:r ntintrrlilrn' r'riltivabile dirr Asia.
l-.e la nijlot:rrl sr:colLtltri viitor. llarile rerct.\'(-'(le J)iIni'llt ('illti-
frrrrc{ici econonrice si sociale, asllpra motlitltti,lc .folosirc lt
240 24r
ltcrrc:IlllptttnI.tr'ilsltrlt)arrr.titrirrtiulrr,,.l(o'rjr.tlbirrl'rtr1'tanopo,cr'itrrit.t'irlirt('\.ci.:lliro'itslll''ltr,vcor(tiitli.1rlt'rtll'tl:ciisr)p,(.L'rllllplri,o.'arJ(rtlrrrt,'i,'c'insirlrr,lil'sr.r1rrtrc,\.rirr.liLrri'tir.c.frr.jrorrir,:.llriirll,iclutip.)er.lrzrcr.lpi.;r,elarirjc.riltnasttrllrs..r,.rrt]iuiLa,lttilr',rlmr'rnt,,,1iirlrsn[r:,ratfr,1r,1trri''tto.ccrlnc.'1t,it,i-i.,".i_l.llnrrri-nctloLrt,ti,rratrnr.i-rvrtitgntrrr.l,;;1rac1,-Lro,rtia,i.1r.,r..trui,1-t..si.atr.i.r,ls,1.lr1,iyr1c.s.,,rLlrsrr,r,i1t;,tirurip/ti,,,,r,rizrr,,i,;,"nqrl':i,,,truri,,r,,t.,1rri,ra,tir,,io;.,,ri'rr,,;r,t,Jtp-rLllr,ririr'a;,,,,rj;.I;"r),,"i,glb,..i.ritrl;p,i,,r.r,,.r"ra*i,is'-r,tt'ri,ii,;'r,.'tr1iili"^,_,,';rist,.;,t;r,".ilc_.,i'rr,trr,i,j"o':,,i,,a.],r.',rp.,,r,ll,l,t,,ri,fr1l',r,',u,'.l',s(r.'riI.'l'r,,(lr;eli.r'.iri;r,Llo^i,",rrr;",,i,t;lirnr,ii,io.r..,i,,,t.lirr,r,t:irr)o,Iriri,rrrr1r,clrru'1r,l,r.lLorntr,l.i"is,rl.o,raL;-1rcs1',tt;_,rc.,;s;tia;rt,l:.-.,nr...rrirci'rlr,*"ttrilctr..i..isi:r"ri_L,i,!r,r,l..li.;it;c.trrrt:rsr,,ii",rricr.rol,crai,.;t,srrr*t;rr,,iAp.rt,lrl1t"rrtr:rrrllt,rs,,irrcii.,c.crlr,str..i.rrri1ril,5r,'rtrLLcrir.ii,:rr1r,rra,rtf1rrrtrt"roiie1ilrliciri.l.l1-rs_.,,^eI..iii,,,-ti , le:rlii unor- orgltr.tisntc tran,qnationalc clc' linritan' lt sur-r'rani-
stcIplsI:r(irs;DLo,'lv.'rc'a'ir'rt'r'rr;rctiri'tr'tlrlttror;'(srllacrl':rrlttl)otlarltrrLtccrol,nolrlorrr,a,riprd'irit]std-rllrnta.is1{lioosiioi,iti:rln''liart,.('r{ii(lt,drr(]iiotu'i,irspol'1Lrnc(iscet'r1cr'r')ri.oru"liatlr,riLllL,,rti''itnritctrD(stI.r'attluic-rr'rreuiie(!lc.elsarta.rlo)irtr)c"catrt.lr'ertrll{r'otustigi.nt.ilt)(r.toitrc_''.i'ttlr,li.)j',jco.:alrat,itit,c'.\rr(hcsttrks.tcitt'r.l',tirrr(r_.r'rcii,.t,gt,t'tir.-st:i..rt'air,:i^sii;rl.c'.rtrrrrt.a,af,tt:rei,.;,r'1t',o',;ultt,,nst',oln,tsl,,il.ii.,t:-/iltturr;irr<ttri"r.t,tr,ui.iror,t,nr,.,,,rstor:.ciiririrro'tiut,r.,,;ii,i/r.lrl.,Lrl.lLirl,;':tic;cli,ii1rlsilirii,"iri'n,r.iti^ri,Iai,rr"ri.'u.i,riitl,;,i'tr;r;,.l,rr;,r,,i,.r,t"r,.ir,iniri;,.rrjit,"";;"irr.',ri),i',,,,-i)",,iir.".frc.,i:'',,:,n.rs1t",'tl1t,:rtiiir,.1s.,,t;r-,liro,,li.ri;,,:;)",rl,r,,taiiiori,,,,',r,ai.]tt,i,,,c,"t';l,tr,itrt.i,nrfi.Jarti:.,ttir,rsr,rliritriru.1iLnl1iuz.'r',r1sr'r1rlr,tigiili'rci;,i6ltsci,z"rr!rcl;<s.c1ncarricu1fri.c:rrrl:\il.1.r;t*(,.ltr.irtrsc;1J,tlir.rr,r,rzrc:;t1sirrt.rhri.ir1tri1t..rntttr,,i1.,rr,irrt,rn1..if1ltLcr,rur:.i:.cr1t1,rtri.b;:1lrr.:ri,1it,ilrsrtir.atiro,,(-rl.crl,o,trlra',rr'rr.rrsit,io,Lt.,,rr.rl/.,p\ttsrit.ir(dr,u<.iL.:iai(..,rii.,:t;..rn_rr.jc:,_-,rr__.rtriL...slit
i:r jii statcloL si cornruritir(ilor nationale'.
ratrLrcltit).ItIint'I.uir.ttra)tlt;tSit-L.trt'u,Btiatr.r'll;-irnhuo(.ut(rii,ltrrsicrLtti(,rt):-cr.o.titin.,'lr,as:r.,itr.cllLrrl:c.,tLc,.r-..lL1l.Lril,r'r:tqtr,t,1c,t1rirr,1rrtii1"rup1iit;r,i,,iryl,r.r,'rir,p,,,r,,iiuai,r,oritl.,,,..cirtuiora.strrrtrtls3,tlrtrrtis:rrtiL,irogstiltlueot.trtiosnrifiliruLLrtat,o.nt!r,iitrtrlt..,)ii:i.tr.t I\r.,11. 11. rnr. linritcazi"L irrincipiul,,cchitilii scciiilistc"'
la :rspct:tclc intcruationalc', <:i arlmitc cl posilrilir rcstructu-
r-Jc,I,ItI'r''hSitaattti'sslao.ccirrrcjis*t:-rrr,t,,'rt'.,i,r..ri,,t',s,tit,',r\:.*r'.;sii,si;tc' rrrt;;ir,t,.r;r,.:ol,.l*,i;i;r;ril.:; nirc raciir:lL1a, rcvolt:lionarl"r a statclor lrunii.
\'. .11. 1J. cstt' r.rn inocli'l d,t o,ftintizt,'(', clu-c, chi:rr rlacr
212 ,st.-, t'xtrcrtr <ic tliscutaltil in plivinta fonnulci nratcnratice
riit'st' pcrrtru a rcl)rczcnta o starc cic cclrilibrrr ra.tional (iot--
irruia Cobb-Douglas), atlnritt' o intcrplctirLt- ll cvolntici vii-
loar() a ,,1-urlii" c.it ini:ilo.r,:.
VI. -11 . B. acortlli ltonrlt't'r':r t uvt'nitir ncr'oii dt, lt rcditcr
,ltcola.,j,.ic ctisltn(L: intr r: tirrilc prrtcrnic inclustrializatc ;i c:r'lc
in crrrs tlr: clczvoltar(', j)rcculn ;i sitriatiilt' privilcg-iatc cc
r.czultir rlin trlcr:tr'lt' <ir' lrutgi <lrrrati rlc color.riaiisniului.
I)r.si sc rccunosc l;i sc conilantuir incilalitatilc irr rt,par-
titirr'lrcrrr'liciilor si costurilor tk.z.r'oltir.ii, intplicit si:in<liLrca
.'ocit,t:-L{ilor irr t lrst' crr intt'rc:,c r}i.,-t'rgu.rtc, solutiilc l}roplls(l
nr.t sittt rtlganir: lcilatr,r <lc srrlri<,. 1i istori<:i colcctili, rlt: ior'{r-r
.r.rciaic sl lc ilir',];irrias<'li.
tt'lLlc, capirlrilt' rli:rtr-Lur irlt':ri
('tt toatc scopirrilr.r si olrit'clivclc inspinitt.
,lc rrlritatc socialar - lrrinai irr prr-tc cu urlcvaral ,,solirilis-
1t:" - , ,1[. ll , ]rish rlr::<'itisiL ltrr;lrlcnrL for:!t'lot' s;or:iale rt'alt: in
st:irc sa-r <lccirlir, s:"i rcalizc'zc ;i si <:onrlucir trrrnsform-trrilt. prr'-
,'()r)iz,atc. I)atrrrita rLr:r'stui aspc'ct, Otlaslrrt"t'ti sntt. o nouri so-
,'t't/tt/t't rlolrilrtk'stt'calactcnrl unci gcncroast utopii, riririrrir-,cl
irilii rlcgr.rtbl'i o li:;tii rlt'sr:optri.i si olritctivr, rlccit o striitcgie
, ir. tit'zvoltlLit' opt'r.atitrrralizat:i.
t t.llrit,\ SI t'lrllsi't CT'Itrr\. [ )tt1'rir t'irtu ('l'a i(i d(' astt'p-
altt'rnativcll urorrrlialc pr-r'zcntati'in clrtlt"itl
tiit, iLrirrrirri rlc
la Ilonr:r suu in lIar;r ]ui au stilnit vii rliscutii. I)incolo rlr,
irc('stc tlczlratt'ri, <ic rtrrrltc ori rcalizan'a ,.r'iiotlclclor tttonrlia-
1,"'t,stc apn'ciati cil () c-\prcsit'lL rrattrrititii stLrrliilor astli)ra
viitor:ulrri ;i u Legarii irccstora rlt' pr'<;r'csul dc tlccizir' politicir.
I-rtcnrrilt',
totrrsi, nu sint atit rlc sirnltlt'.
('rr t'it ir';r-
rrni iri tu'nrii, irrn incerr';rt sir tiiagr.rosticiiitt sirtrlt-
lonrllt' rrrrt'i crizt' a stu<iiilor asul)ra r-iitc;rrrlrri ar, sl-r tit'sci-
lrirnr cuuzclt' salt' plauzilrilr' ;i spcnLn{r'ic I)(]ntru di'pi"rlir ca
urrci ast'rrrt'nt'lr :.tirr-i.
tjnt'1r: ciin accstc speriurtc s-lttt inrlilitrit. l'ratkirltl, <liir
rrrt ttcastr'ptat, pr'ogrt'st'lc olrtirttrtt' :ttt gt'ttr'r:tt altt' prolrlcrrtc.
rrrr rrrai pufin <lifir:i1c.
Sir rncntionr-uti c'itcr':r t'r'zultatl st'ttttti[it';rtilt':
24J
u;;;l;,;i.r.";.:;,i;;,;i:iri;i.',,cIplIb(rt.lurttstnli"mie:inlolialm;tiic1oec.tiaritarerllr(dcjoeip.t(rltt:t-t,(,p2naue?r,lrr.,lcorttrnrt)(r)rl*lrr,eoJr,brnr/":s.A'rrIorlcbgct.aee/rtttrur;ltriiutpmie..ite;r'librIirrfirintuire,I,.iirrlrntelur)te_orirllir:riseetpie"-riirrm./ntr'si-:rfltti([;'f.iuetir."iielip.'.erti't,rrr'irla..totirt,.lrri.lartcecnrcn.ctJbrarst-t.ree.Sir.srl;cmrtiirur'.ir'nc.r)rrratecr;r.rtriL'r/ue'ir'iri'zl,rit_aut.ci;n:rtrt,trrurli.lirt.rtrrr:.etlet,in.tlitegrLitsti.,q,tl,,,tii)._'.,rtr,.,or,-tli,crlrr,rcRc'.neil",r'atr.uleiurrrr"agsJ"u,i;rea,u,giuir,'ilccrr,t;,';b,irt'r-rl,,,i'.rccrr,s;,;r1.-ciiri-ti;,1rlsiurr*e,c"s,J;r.rl.rlr;i,J't'i.tn-i-r;rl,)'i,li?irJlb;gfJ.ur;irr-.rrie,iiiui;t,;"l,tpi..t;irt.i,ir/rt,,,,.t#tJ"'lt,,,rlirf,t,":cur,tt,uirei,r.trlctnJ,cirtuigt;{Lruse)i"r';cri(i,r.l;crcrr>rt.e;,)iurrti_r,'ti,'re,ilri.cfa,rt(ip,;t-,.o.tt'r,;e(iatre,;etri.il;i;,r!nitsrris).,i,.,trte,iti:,;irrlter.;,rr.ru"r;r.y.ltl,t1_teitlrf'-,ia^)J:rrlL.lr"_c:,becio:1r,t.rm,ovii1,rtl.tr'r,Rll,pi,t,irr(.ilsrtrrre,*joul.or.r,ra,ict__,t-l.tr_ri-iL,s-at rlar priclnic unor solulii aparente, bazate pc o ralionalitate
aparentir. Clici pcntru o explorare a viitorilor pe termen
amlasirmwsuelltolripdseeq'itnefoinrmmaolime,enatlulndr,eclofadfealour,nteihnnviecnilotarr,
lung, cel
*orldiat
pruum ;i a.t datelor releaattte pentru, studierea riitoruluisr',
iotodatii sc sirnte snltetdvoitilaorvonsourpdreazbtaiitteorirtfiutrbilic--e asttpra cauze'
ca'z partictrlar
J.or subdezuoll'drii
arvleel&sbzurdrb,ndtiineszt.'f.rra'iomnltati"r,uiiiul;traiiincnedfee,ltotmcr ietsoiincvirabluc-fiiin-,t,'oaanar'lc'dclend5rd2oe;rcelsinopil.sui tf[riia'nsacenolndasartteao*-,
cer cetd.rilor de gtiin,le sociale sii. deri,nd f rioritarii.
(ii) I'fodelele gloiralc existente au u;urat clarificarea unor
probleme, <1ar, in acelaqi timp, sls pot fi inslrtttnerie de
m,anifttlare a opitrici pu'hlice. Succesul desfaceiii moclclului
Mesarovic-Pestei irrr face decit sr-r subliniezc acest sctnn cle
;r1I;er,roriftrrl-r.;troi-'ttri{sp-if3cirtoerrn),rrrnitrar(PnL)1{urcrli.ioertl.isoin,'srir{azrulooslririeurliico,lni,'gialort-e':itorainl.aicterrraert.l..:r..attvit.zilr.itiir.,mtd,;;l,;,irrarl,tuilt,tr.i.,,tia,rrLup",;rit-r.ei.ir,trtn,,ii,.iiirai.r,-,'6ti.ir:.r";.crlr;'"rr;,,ir\ti'ilr,ai,."-i'.iirriu.."tc.;t,,;-is,,,t,.,r,ilt:i,e,L,,r)',.fra,:,i.,,rgtrr,rsii.,1,rlr,ii:iiioifi:)1i;recr;1r;cier;.',,(l;"irl;,.iirl.i(rrait.,r.,rta-,ru\rgtulrr.',itolr'.^'rs_c'eire-i. intrebare. Spre:r evita o asemenea cvolu{ic, se cere rrn efor-t
p-frterlseorrtecalerat.sftatt(c/s1.crtolaclsrbciaguinzu,srireiLplotia..rrclc;nonictltleteoroobtlsniueeolcbdptiei,uulepeltlrlelooicrcsenoasJesitctsttlte'ipcsdariaetledtuitdsut,oitlnticztocidfnoircdniaiitlrriacaoclenppsewitcobserlcsaicalesir,cdatt''
tnst'iltrlianalr;r1. Datoriti posibilitir{ilor sporite de rnanipu-
lare 1rr: care lc ofera modelcle de inaltir tehnicitate, p:rrc s:l
lttntt,ec(go'1rt)ittut,defer*unLdi'):ietntal{oesrlettttrreelivii,/iocrrr.ee,.nsistpeterc,lrlteirut' ip'lte,"isti.tcititr-rr,ni,di'.l:e,intrer,i,.,:stpssr_cllttutf>,clrtt.itlrbtricr,ntrscrrtttttifizicr',,rtt
fir: rler:i extrem <le dezirabilia extrr'ttin'area crtticd ;i publicd
Je:xull,iyiiai . c met,adoLogi,ai moleldrtt., ill r:erclerea ttnei demistificlrri.
.:r:jd"ptl',g:aae;.art*t:I(til(-,is6t'5r:fnit1pi1r:r)I:rl.)'rlrr'.lI.Ph:'lmlige(rc:.r.'"l<ulrioii.tt..rtil-e"irit)trracprl0.t',_rtrrr'e[tor(-.t.r.)trbri'itlr,lrlil.irt't-,rntl'l),rm,l:lriclriq:ttej:llct'r.:eir.(l:ir)zri:lscio1r]rut:rtittrel,lilctrcr:rl,"r,'tutitiii,rretilr,n:cuo.r)apit,,rr,uIl,rinu),ci,rll,rnrrr;o,ur,,,nriig'iiilli'tr'g;er,i:il).,*I..i{i,(ri;:,r;g,.;rrii,si";rirl,:'r,lr;'iri.,,rr,,cri,_l,'r",fln.l,,Ur,i,,i,lrrr'r",,irr:ri.;rvr(.rir.gtr;,:*r,1i,rrli">r,5rgfl.e;i1(i.t,:.jrzi.'or.,r,;,irr;r.,irs:cc,:;,,riirl:,;r._:r;rirr,;:r:er-;rrr,,ri.s;irtri.rirur;r.irr:i;rir;_, Mircea Malifa consideri ca metocloltlgia rnodelclor glo-
irale ar tretrui imbtrnitirfitii in ulmitoarele clirr:ctii : (a) itt-
1r'orlucerea irr ruoclelc li procesttllri <1e invilarc cilrc prorlttce
modifi<'aloa (romportanlentrrlui utirri si.stcnt (pin;i at'unr pro-
lriemelc viitoruirri sint tratate ca si cum sistemele ll-ar acu-
niula propria. lor cxirciietrf;i ;i Iltl s-;rr mo<lifica) ; (il) apelui
}a mijl<iace mai adccl'atc cie misrtt'arc, callallilc -si dea o
fornrii tlperant-;-r Jrrotrlemcior riclicatc cie dezl'oltarca cliferi-
rclor s-,or:ictii(i qi torrstnrirea noii orclini economice; (c) esti-
mafca factoriior inVizibili cle felul inr.iitrurintr.rlui, gtiinfei,
Irb!.urc,letittc-r6f-age'(1tiv';t)qel"oisl1.rldata6oeelpltifcllatdu'-rPrcrclbaetii'ccnrn,etirtireoio-,cr.ri1rirrzp-'graltrreiioters_gislrrcrrb-erreliisecrnemuctuiricuz-lr,ruicr{elsriao-ir}filri"uztilrrs'tal.uui.rm,ii,ul',rn.,"asrti^cieiipi :d,frrrororJiertv)Lrieer,tre.,rmal,au.tnc"-iqalvreit-rcr,otyieirrrairrir.ratrrciinlorta,elriirrinrllrpl'rlareirlq_,',ii carc inileplinesr: roluri majore in clezvoltare ;i care trebuiesc
alritrrri <le ceilalf i f;rctori ai cre;terii; (d) integrarea
intcgratc
sociale, cconomicc si culturale prin metodologii'
st*riiilor
rrnitarc ; (e) generarea elemcntelor noi care introcluc rnodifi-
ciri cle per-.pcctir'.r, scliinabirri dc <lirec{ie ce ar spori capa-
rlitatea tltr lrrevcnil"c 'si dominare a nriscitrii ltoastre5s'
!44
243
Irt lcgatLrla cu actualcl(, lllo(11'lc ltsuprir pcrslter.tivclor i;ra'.,ric';Lnidmriirii."rl'irniilIatobrcriotirt;x"-t<rriririos,ir(nil;'rt.:nlriiilPcttlra"dr,caa-,c,rtlj\oac't;iir'ar',,)lir.ictt,;,totPirtcrts,':il;ii,:trtTireibI,pt:i',-.;.u'ii,i=),litl,el;'-;pt.,cic/cr4'rc,Ori^toi.rlti.lm,trrricredir,t;ll'c*ei,^i:atciticn,,iat',,rt,l,"tid,trainr{.rnll"rt,iu.o..ci,scnl,ala1llis't1iutcrr,i,c,pt'nt(tct,r'"'gr.,,tit,i',^.;:p(foc'zn''il,lr.,ircl'.,crs,t,rii-iciior','rtd3ttt,ltif'.,u,,tti(,,:l1np(,cr'''''',:,ct,a.i.[a,'ac';tlli"ircf,.t-'niz,'triil';i1i'';':zc^iiiil"iii.n;"J',atleroi").''tt'iiliit,iilli''!lltitt,(t"ttrs*r,tI'"]iti'')tiP]t'rt{i;;r't;i:',tii{ot;t-'iaaroln"ttti,fitti'"'taI,f'-s"rlFotiitt:':l.t"t;u/:tetIo,t"e.iu',itJlpiji'lnScr'i"tall'vttta'ot^i'",ittlfcirtaost()cr"tlaitl"'''rpHt-'ititlcif(-isit'tctrrirctI'icl"i'ctct-i..:irerciluult'o'atLiccpoa-loior.t'ztr'c,1tnul'c.'tsltlatabIl'rmtroitt'i'-isttio.rnatf'omutPrcnc'oucro'srl'iictiri''taictlnlrn1'r"aotagortcirl"ciltat"lcscuiicrttr1'lai''|rii'lirilo'lrli1ttrnettiliIrl'no:-.t-9r;sclslasl"titcliv'upn:7i(icili'ti1i'xtrtil1"'la6foui,ieirlrteittu)lcit('lIi^ta'ox(''ti.',''s:'tlo.ilrsir'ttitf'rtl)ia"tstro'niaar;il'lru1r'ta]lo,utilltllircrttltclull'Ittc'nctt.cc:g\^ltnlPiilt,i'act:u-(irsoii'lcdt1'o'al'"tioitcltlt,l:h'.'1s'c"ltr]nlorlrantdul"ntcs'i":taft(rtts/.,/i("'aiit.l'tacc.lc''l:rt'r'ti''.u;"tcr'i:lL'te-t1ttli.'{r'[)'i
,,1-rirnii" sc lnai poirtc ararl ti:
(a) \lodclerlc !lolrirlc' sir-rt cviclt'rrt sirrrplificrrri si apro-ri-
trrirri alc rrnui posilril snu reai original (t.it'i: I1 iitot'ttl Ismiii)
lIL)ceeslctaguplioLa, tfciccliaricn' trcnlcosrlcnlr,r,msl)u11i nlcotclLclti'zain" rrl,lcsinprrs:ro:nrsigcirjiraultl.,cdticii.r
fctulartritttrtlictrrtrtourolcdltc'.lt'/Iolxta' nt:r6iuqlsrtnit'auitl:i,gucrrotasajiru;tioinntlerJy>ltrgc,i
n.rr.r1!iirrt':r
Ittt'L'tt t:Ltrtt
(unor) rncta-nrclrlel (int'tlr-n'rotlt'lt'), poatc. asigula irrl.'rturrrcu
nnilrrtcralititii. \'r.,rn ltluni AC(':it plrrcrlcn'. lnLlu-ilLOd(larr:
dittlttltcti. I)ublicr-r1 si firctorii rlt rlccizirr tr-c:btric pre\.(,lliti
irsrtpra r:aructcnrlLti rn{ittnal al con{nrritirrii ntorlt'lc1or irrtrt'
elc' si, n-uLi ult's, asul)ra t'antctcrLrlrri princillti irtr'onrplct
al orichrui ntodr.l consirlct'at iu sinr' -{i.
(b) \!ocicit'lc ('1ilr) sl stie sint aglt'glLtc th,r'lLrillrilL.
obtinutc'l)rin d(,ztllit-csar('a originalului. I'r'r,cr'tlct,lt'<lc rlc.z-
iigrcgilrc sint anlrlitic,'. in s,'lrintlr, nu rlispullclu cl{) rt'guli <k'
agregarc riguroasc. Ilstc o inrlatorirc funciantrcntala r:a ,,rrtili-
zatorii" tnotlcle-lor (opinia publica si ccntrclt: tlc clccizic) siL
fie liniuriti asLll)ra accstci situa{ii si sl-r intcleagai cal'uctcrlil
iltotctic al agregl-rrii variabilclor in ca.clml oric:itrui rlotlci,
pe'ntru c:art: intr,rac!iunilc clintr:e act.stclL sint conjcc:turalc.
(.,) I )czaiireE:rrua ('\'asi-sistcrur.rlui ,,1-unre a" s-u rcallztrt
si sc realizcazl"L riupir cr-itt'r-ii t'tclogcnt' (chiar in clL..[ru1 Llnuiit .s PAr
f;ci raitcce: hdrtialllfiltnsr(ottrlril).rt)-o.\!st'dtflct'lc,(isr(l,l,)rseigstiocmna(l'liezztsrri,n"'t),1ruiu.sr:rlt,i.osiu'(acnl cdri--
gic, materii prin.rc' ctc.), rrlililiilr' (inclustric, lrgr.icrrltrrriL ctc.) /-. I11 , PAz s(t1l
etc. Irttc-ractirtnilc <lintrc cic rru sint rrunrai asin'ictricr', clur
,l ita) li\\\ /At fAn
si clc natulir ctt'r'ogt-.tii (rclatii inlrt'oarncni, intrc lut:r'uri , l\
tinretrbcuioc:irsuircnfiic;iinlufocrrnuriai){.i factorii rlt, rlecizic
Opinia pulrliclL, lirnitiLli intcriic lr I
itsr.l})ra:ir'cstt'i
InoclL-lelor cxistcntc, a conc('ilt('1or, (i(' lriLziL si rnt:totkikrg;ici I
care dau accstorii un crlrrrct ct' tlr ipotezir t:ntpirici. I)c clt,r II
altii paltr-, accastl"L star.c tlc lrrcruri trclruic si rlr.rcir 1a o lcla- IAt
tivizarc a concluziilor. llai rnuit, l:r clrcl;t vorbinrl, :rFiL-uu
mitcrlcr ,,rnoc1clc" san ,,altr:rnativt"' )it0tLd.ialt lr-r sitlt tlt:scrieri
ale cvasi-sistc'mr.rlui,,I-umcil", ci, in rnaicli'itatea cazurilor,
pretinscle ,,modclc mondialc" sint agrt'gatc dt' r'ariabilc ale-sc
destul de arJritrar carc (lescriu o:rntrrnitit sau r11.li nrult(i l,,.liritiz;?i'soi'",i{l.ttislr,teri'z,-r'iealda{"aeb.irririloi/1t'r'a'iLl."{icr''*rztttiar^ijb'etlit'lotiftsiati'titic^"ca'tlfits(ttfc-iDrfhtcgn)ze'iacmli'-i'in9lcitiaaccticcnooanfnsiopgcmo'cl3iiicnt8i''r!ci'ia.ir(ut/t1'rFl-oa)l
frrnc!iuni (subsisteme:) alt: ,,luniii", tlirr nu pu u.(ir)asta. in
primui rintl, IiinticiL lipscsc diri nruclclclc lt'sirt'ctivc lcfcriri L'| I
precisc la actorii sau subicctii istorici colcctivi, ciirort lc
rcvine s:rrcina t.lc a lrta dcciziilt' irolitict' r'r)s1)c()tivL'
246
I (c) )Juilc:ieie cviisi-sistetnului mondial ilu-1 collcep.-p.e
,"- \* l't,- l,il,rt}:pr.e'itr"nrtdsunaNeptc.nleptiirstri;c,onticepiiiza,rprr^aiiiarcirrltbe{ri aio:rlsolrriiicsflraPiit'vicr.euririixntbapeaiirelrceclriiaifscit,acrncliecfalirt,luplelpinaecrr{iaapniarueldsieneaefmdloiinmrroemnigpnsaatitt{rrsiadcpistir;itneiftnaicmiint'lemi>{iadiofnleiudscltpirrcufleae^'iorctbicsctio'elo)er--'
\i'4., 'i-ile,i'rtareclOoccrbleoisaaerrse-ivenza,ufrlc:ti:ailricrcetlli-isneinlmacvoar;ntcolrl:pucrllrteocctlaoesg, cdiaieniscisdfxtiairp;uuuuurgsariierp,innectrelcfeeadcpbl.eiuo5nnla-riioresiseaeucgaatemacrecriasie,ztoiiralr
s ko) /
- lA k-! 'i'iitoriLor..
N
"s
\\
\
\{.)'IE $I TRI}IITEI{I
ir ig. JS i lltsha biiLg ll:t: I ttltt tt<tlirttttLl t)rdt:r, :1 ]?epart to llte Clt'tb 'tJ Rotne'
I)utl.ol, Ncl' York, 1976.
Estr: r-'r'itlent t'i
.: ltircea llalita. ,,Restructurarea ordir:ii ilrterna{ionale: Raportul Tin-
7'l: ,,..= Pl; t- L'l; irergerr", ilrLr socialistd, 1.976, nr. 23, p. 27 5i urur'
!'h' - 7'j' -'t;t; t, ( ctt.cef,lia frt:;tdi.nltltti N i,:olue Crausescu tltspre xor.ta orditLe econonticd
rnletral,iona!d, Iidit, polilicli, Bucure;ti, 1976.
l)1,' ..,. 1:p :- 1;l;
',x" R.I .O., p. 4 ;i ? l.
['D --- 1t1; - 1t1;
tr" Ibidem, p. 28.S.
.Lil \Ia"jor itarca nrorlclclor,,uiontliale" prczintii iri nro.l c"xirli- 6. trbidem, p. 64.
riltcrnative telrnir:e .iau er'r)t)ornicc, tleseorr s,,rLr eti- ,'. Catastroph.e at Ncta $,tL.iuty?, (ed.) L\milcar O. Herrcra, lnlurrLatiorrill
(loilr
[)eveloprnent itcsearch Ccntre, Ottawa, 1976.
cheta dc aiter-nativc J)rrr ricest dc vcilei i:, I A sc 'reclea si voiurnu] nostru, Calitatea uielii .", passitn, irldcosetri
M.I-.(:., la fel ra ],1 .l'I ii;i.umleazir
J"-:oPliti.r.:tr..t-u.. lluni:t altei"native t I II s,'{, ter,c.Ii5lQ-7j,19I,3. ri 197 -21E.
<lt'sr:1iis lal ,- chirir Et'tJ. 6-15.
poiitice, rle;i arnindortir au -- ih"iiriL (:unl s-a ai:ir 10. ilupi dete publicate rle O.C.D.li. ('rezi !"Obseruateur de I'OCDE, No' 80'
rna.rs-avril 1976), Franla avea in 1975 un P.N.B. anual de 5060 per
ln strur;turzl lor iltli.eoir>pr'oerzaintctitoaplvitarnniialljoullitiii::lcL nc-crgrliiriie. Fa{i t:a.pita, fa[L ck: S.U.A' 6 600, Suedia 6 880, Canada 6 460, Elvetia
tle acestca, M. ()i,iiuncl l,olitic;. ,t 970, Ii..li.C;. 6 200 etc. Datoritir insi' ritmului de cre;tere, dcscris
ilt;ti sus, Flan.ta ar p[tca <.lcvelri in viitorii 25-30 de ani fara eurt'rpean5,
funrlarnentali icclritatc,,socialisti") este r.:xplicit ir:rhrtrlrrtri
n;iaptriczdeenUtrituiLb,utllarrlcc1la1 toate rr(iostitl, norlcl,:le clin ser.ia pairo* i..:u cel nrai inalt prorlus intern brut fer capita (acezrsta este prognoza
f{orria, de;i rlc nrare sofisticilre, rellfc- lnstitutului Hu<lson), cum insi este vorba de un model de cregtere
zintiL un oas iriepoi fa{n de modcle -- n;rlionale -- anterioare, lririi ilcicli{icare calitativi, (structurali), cregterea va aduce dup6 sine
cunt ar fi accla tlesct.is de C. Dorningo, lI. Sananos si F. Ilo- sr 0 intt.nsi{icare a Prol;iernelor, respectiv tensiunilor 9i conllictelrtr
nilla in ;ciaraectaoltreiirnpac,llfilt'igt:lig-p- osluitibcieec{tciiinisetit.r,r.itciiirucroiledcer.igvui r-..r":r.sniinLt-
mint") sociale.
clar ilcfinitis?. 1. j2lu'clt.;, rr. citat, P. {i.iO.
248 249
t2 ..,lnalysr:n urul Progrtosoz, (aietul 2(r, rnaltir' 19711: 1,!00 rni]ir.;.rrir rk Iu!r1rr1r ir rrrrci tcnrlin!c re;ilc in ccrortotl.lir: trrl nc poaltt'ftLcc sir iiLr ltritrrL
r;amcni 1r5,iesc in tlri cu un P.N.R. anu:ri dc sub 1-50 $ l>cr c,tfli,ta'i ilr'1 (lc acc:I51:t tcnclintir.
15. Nicotae ceau5escu, I.lr t').LLlLt.r'u lo rJtschidt:rca coloct"itiltti prit;ittd probLt:nttle
1i . Inteynational Xllanagem.er.tl, rlec. 1972, p. .54 -56. 3/,iirtlei conilttet.rii socitt(ilii, Iidit. politici, l3ucrrregti' 1972, p lE'
14 . !'. Felix, Ll'orlrl Ma.rhels oJ T-otnorrow, Harper & Rorv, Lonrlorr, 19:z lfr. .f "K Galbraith, I)it' 1nr)Cr:rtLt: lndu'strilgtsellschtt'J't (1961), I)rct'trter,
i(riaur, \Iiinclrerr-Ziirich, J.a., rnai alcs p 373 li urrn'
15 . leza iui G. Bombach dcspre ,,cre;tere calitativiL" (,,Iionsum oclcr In,rc:- l,', I]. rle Jouleuel, .1rcadi,:, o.t I.'L7rl tlLL ltlit:tLr-ilir, S i'l i) l'l l S', I"rrtrrribli's,
liticnen {iil rlieZukunft", in tluJgabe Ztrhunlt. Qualilit de s Ltbens, -tr-t1. 1 . I:tl. :r clorr:r. I'ltris, i{J7 1, p (r0 si ttrttt
Qctal'ilaues lL'nchslutn, lr'ranlilurt am }Iain, 1971i, p. 38-72):irc !ul
caracter apr.rlogetic. intr-o discufie publicir cu dr. K. Repcnning, lX. Xhidern, Ir. l6r).
,ll.r. l'. BScskai, ,,1)lirrLrrrrng rrrll liin:rrrzit'rutrg cr Zuhurtlt irl sozialislischcr
lxcsediiltelc Societi{ii gcrmane de cercctale a viitr:mlui lrnartie 1973
Il:r.mburg, lnstitutul de economie si politicii), am clenonstrzrr cii ,,so- !-rinclcrn", i.lrrfgnbt ZtthunJt. Qtt'atitcit tlt:'' l-cbt:trs' '7i1 7, p' l2$ si
lrrtia' 1ui Bornbacir presul)une conclitii pe care nici rrn sistcn crapilalist
ilf lli.
uu Ic pc;ate serlisJr-ce, si anurne: rcpartiza,reil echitabili (cvasi-c.gali1arir.r.
tlupi. mr:ncir, a venitului national). i(l K. Ilaier, , \\'it:rt is 'ralrtc ? .\tt :ttrlrlysis of the conc:cpl", irr Ii' Baier,
n-. I{escirer (c:rls1, I'aluis tLtttl /:hr: ltu!ttt t:, -l he lirec Press' Nerv Yrrrk'
t6 . O. Palnre, ,,Ist Zukunft machbar?", it Aufgabc ZuhuttJt. Qu.alitfr,t dt::
Lebens, v<tl. l, Iiuropd"ische Vcrlag:anstalt. l,'ranl<fur1 anr \Iairr, 197:1 l')r 1, p. t.i --'i6.
p 105.
i1 ihidem, p. 46.
11 Ibidem, p. 10?. il .|. Delors, J., s inr!it:rtttur.\ .sr.'rr'i(/it.vJ ]iulrrribli:s, Itaris, 197 1, ir' E'
1ti . Ibidern, p. 111. .j. X)elors, ,,1-:r planilicittictr lrerltl:ai:;t ct 1a prospect 'rc socialc", itt
''1no,l1r.:,' t l Pritisiott, fi, rir. .5, 1968.
t9 R. Cazes, ,,P1anung f ur die ()tralitil.t rles Lcbens in gcmischwirtsclr:.rfrli. i-t $.\.!, ttrssr:t si al!ii, Iy-oyltl, Htntlbooh 0J Politi,cal and sact,al Itttlicutrsrs
clrerr (-)es;ebllscha{tcn", \n.4uJgabt: Zuhttn.{1. Qualilril tlcs Ltbt:ns, 'rt:'t,. } Yalr ilrriycrsit.v I'rcss, 196.5; R.A. f{aymond si altii, sotiul Irttliccttovs,
p. 74-91. M.l.'ll. I)ress, 1965 ; E.ts. Sheltlon, Y'E' lVoore, Indicators of Sotiol
)0 ,,'fotalitatea chestiunilor cc se rr:Jcrii la nivelul dc trai, rlt: crrllrirl, t.hungt', lirtsscl Sagc l;ourrcllition, 1968
la via{a spiritualir si nroralir Jcrmeazi, ceca ce numim in sociclogir,,
)5. K.C. tr,ancl, ,,Sociai Itrrlir::rtors", itr R'S' Smith (cd )' Socittl ScietLrt
t:lLlitatea viefii", srcria Nliron Constantinescu, ,,Problernatica actuzLlZr ;a il'f ttltotls. 'l']rt lirci: Iltcss, Nct' York, 1t)70.
-.rciologici in Itepul.rlica Sor:ialistri Iicrnania", in Giru/irea soc.ic,Iogicd A sc .rtrle:r strrrliilo noastLi: ;,n llcu'ista. de rt:Jr:ratt ;i rL:cettzii' Strtu
d'in Rontlin,ia de il{" Constantinescu, O" Bidina, E. Gill, Bur:urt:s1i so.iologi., 197.1, 1lr. 1; Coitle de -:tuclii, t'eJr:rate ;i d'czbotcri, Universitiitczr
Llniversitatca lJucurcsti, 1971, p. 135.
Li{c-: irrrd lirr:cclom as Tts llllsic (lorrstituent", in Llttnt'an' Neud's, Ncu
21, J. Bognir, ,,Die prralit?it <1cs l-ebens", itr cttltgertrt citatd, ,4uJguh, ir'cietir:s, Stt,pport'iuc 'I-tchnolagics,.I.lt.'\.D Ll S'-\V F'tl C , llome 1973'
ZuhunJt, vcl" 1, p. .t3-E3. scrl. ll, p. )1i) - 226 5i .ro1ul]-tul Ctilitu.tca uielii ;i explolarL(t Iiitot'ttlttt,
22. Gherman Diligenski, ,,Sozialisrnus und l)roblcme dcr. Zu'l;u1f1.". in i,]75.
cultgerca ciluki, val. 1, p. 169- 197.
1!. Olsorr, Jt., I-hc !-ttgic o.f Collecliue ,4cti'otL: I'ttblic GoorJs and lht
23. Cttlegerea citald, -t<1. i, p. 154- 1.55 si 169 ,.ii urnr. a /
o deosebire intre corrstai:alrea ;tiinlilicir 'l itcorl, ttJ Gr'.t u1s, (ianlrr., Ilass., i965; P. Batan-P' Sweezy, trIonopolha-
24. 'lrebuic lilcuti exlslerntrj pitLtlisnnts, Frank{urt aln X{aitl, lt)67; P. Slveezy, '1'lt'covi't rlcr I{apila'
unui tip dc civilizafie bazatir pe o econ,otn,ie cu. structurci fostindwslriald n! r,sti,soh,t: Ii ntwialthl' tt 1:, Iiolu, 1959
(in care, ca sursi a veuitului nafional, ser:torul de servicii tinrle sd
[.].S. Ccnrmission ort 'Ilechuology, ALrtoJWIliatL otld I)cottonric Pragress'
egaleze 9i si dep6gcasce pe cel industriat) 9i doctrina reactionar,i ii
,,tcorici societS,fii postindustriale" carc susfine c5 antagonismele capi '| er.hnology tttttl the Am*icavt llc'.:trtortty, U S' Govelnmeilt Printirtg
* ouse, Iiebr. 196(l ri D' Ple|\, 7.tlc Cont',ittg of Post'Intlttstrza.l Socioty,
talismului pot fi rezolvate prin tlecerea 1a o econcmie de tip postir- Ilasic l'Jooks Ittt:., Nt'q Yolli, 19-j, p 326 si urrlt'
clnstrial Si, de erceea. opozitia dintrc capitalism gi socialism ar dispare, 251
prin convergenfzr celor doui. sisteme. Teoretizarea tn sens contrarcvr
250
69. .4rtalysen. und Prognostn, 19f2, nr. 21, p. 15- i9. ri. .A. se'/edea conrunicAtile Prezcntate in grupul c'le iucru "Curn sir lie
,tradusf,, rnetodologia intr.un limbaj (coortl. IU. Botez), la
{0. Prezentarea line seanra;i dc studiul lui Carlos illallmanl, ,,Die {'rurrd.. r:c.a dc a \'-a Conferinti }foncliali cle accesibil..
bed{rrfnisse haben clel \:orrang", in Brentfu*il.lz, \'I i1975), nr f:' Stu<liere:r Viitorului' l)ubrri'rnic'
l4las brouchen, uir zurrl Uberleben?, p. 17 9i urm.
1976. ('oals :rnd Objec-
11. Cl. Calitalca aielii..., p. 200 ii urm.; cf. si studiile: Quality oj !.t_/t
and Explclation oJ the Futute,IIIrd World Future Research Confercncl j i. \tlie'rtehso)c,l,irnlogSircieI.nSre.Gs 'SOoci(aIlceise' nStioiicciaotlioognie'a1n9c7i "S{'etloeclntiuonl of
Ilucharest 1972;,,Sozialpolitischc Aspektc der Zukunftsfors-chttng" l8'
Instilut f iir Gescllsc)n.[tspolrliA, Wien, XIilltiitttigett 1973: cf . ;i iur;r:'"-
rile citate in nota nr. 36. i5 j\'lircca )Xalifa, d,,eNzIovdoettJer'g?loi"boamlc"n"itili'"i'tla1:rlulonstointieaaliss"tdti'' 1974' dcc' ; acel&'sl
.,strategii ale 1975' 12'
42. C. llallmann, of. .?:/., p. 18. nr'
:)l i :\ sc vellca cap. 5 al lucrirrii de fat:i' Nozer ir:al lixPetiments uith
e . Ilomingo' )I. Sanancs, F' Bonilla' (eds )' Sturiies' Sianford l'lni-rersity'
rl
lx'ationsSj'-tr",,,, l'[otttls,Inst' of Politicat
43. IruncJia Cotrb-Douglas: 1971, 180 P.
Y-.4a'7't"-a 'iI-ucrarezrcle{aliiafostprerlatilatiparirraintedeapari}iauneiintpor.
Er, /AIt
8r - d [:j a it ';tr' r:;c'rrf.ilp;.ceii:lriPCntreiuooticsarantoop'cn/locultcltrBuuhirbtuclru,rbutefliCiuncirei'iolfll:imt(ccucaioaait"ot,ourNntrclnetl)i'sa'nItei'nE,pdtoDuentrcledt)maomiabriledtrrrcc',ufss''lucp'izpu$raoe'tli'rGonePgshg'illatr'prelucDitccufeo'olrlnnegloaou's'nd$tiCierelou'rbar'lt\ienrIsunaxerelgtmisuoecnnlsuatcalleaul$c'
A. lJaciu' lirlit. polirici' Iltrcuresti' 1977
.l :, volunttti protiuct ili
/ : munca
,li : capilalul
e : clasticitaleer de prodrrclit' a {aclorului irunt.r.
44. Cl. Calilalta t'ielii..., p. 11 qi urnr.
45. Pavel Apostol, ,,Comntcnts on the Presenl State of the lirrturr-s slrrr:1rt l,
in Vii.torul social. Sf ecial Issue : Mancgetncn! Scien,,: at;J Futurct
Str.tdies in Socialisl Rontattia, 1972, p. 73 gi urm. ; Calilaltu t|1.!tt .,.
p. ll ;i urrn.
46. Con{erin}a conruni a l'.M.S.V., a Fundafiei Ilarilocirc ;i :r Centrul'.r:
IJcrlin de Cercetare a viitorului, 30- 3 I mai 1975.
{7. A se vedea,,f)ec}arafia de la Bucuregti", votati de cca tle a Ill-r'
Conlerinti }{on<liall de Cercetare a \/iitorului, septembrie 1971" .in,
Viitarul Sacial, 19r-2, nr. 4, p. 1075 ;i urnr.
{8. \4f.Z.C. Symmonds, 'l lLe it'altut oJ I'utr.rtts J'rol:lt'nLs, .197j, nr-ss : ,: 'i
H.W.J. Rittel, Nl.1\I. Webber, oy'. crr.
19. W.Z.C. Symmonds, a|>. cit., dar, mai ales, i\I. llalifa, 7-lrr, llathnntt*.:
of 7'otnorrow, l)ubrovnih, 1976,
ll0. C. \\'cst Churchrnan, of . cil.; I.L llitroff,,,A Comnrunication lVtrodr:t of
Dialectical Incluiring Svstems - A Strategy for Stratcgic Planling",
in Man.agemott Science, XVII (197 l), nr. 10, R 634 9i urrn.; I.I. Mitrofl
NI. Turoff, of. ril. in cap. .5 al prezentei luci'lri.
d1. H. Linnema,nn, I;u,lures Studies-A Third Way, 1972, (mss).
62, Cf. cornunicarea noastri , Educatiurt four une ulilisatiort. plu-s huntawte
de la science el de la technologie,la simpozionul Stience Facing Soaial
Need.s, Paris, \\:.F.S.F., UNESCO, 1974.
252
Partea a pafta
CITEVA PROBLEME ACTUALE
ALE TERMENULUI LUNG
10
CRESTEREA DEMOGRAFIC^4,, DEgALAJEI,E
EqoNoMICE $r CONDTTIA UMANA
Seriozitatea,,problemei tiernografice", responsabilitatea
ce rsvine tuturor nafiunilor gi fiecircia in parte sint cople'
sitoare. A trer;ut definitiv ora exerciliilor de retoricA, oricit
ile strilucite ar fi elc. ,,Ora adevarului" c mai neccsari ca
oricind. Or, adeviirul ne obligi. la o abordare neconvenfio-
nal[, rnai bine-zis anti-conaenlionald'.
Numesc ,,manier:"r convenfionali" demersui necritic ce
pornqte de ta idei preconcepute, prejudecirfi, teze dogma-
iice. O asemenea tratare dogmatici a problemei demografice
o constituie, de pilda gi mattiera maltitusiani. de a o aborda.
Aceasti modalitate convcnfionali de a examina problema
;tireciledaogmpreo:pune ei se
dernograficl ,,solufionarea" bazeazh
r:eJ putin pe
A. Cre$terea populaliei se aflir in riipolt cle cauzalitate
Liniarl, directi cu dezvoltarea econornicir.
B. Existi o ratl constantl sau crescirtoare cle sporire a
pxr-pCu.laFlireei.viziunea creqterii populafiei poate fi abordatl,
asadar, cu metodele de extrapolare, mai m.ult sau mai pufin
,,clasice".
Pe baz"r acestor dogrne, rnaniera convenfionali-r de clu-
tare a soluliilor la problema demograficl recurge 1a modele
deterministe, {undamentate pe ipoteza cu nimic justificati a
unor rela-lsiiiscteamuzualulei intre cre;terea populafiei gi alte subsis-
social globai. Aceasti ipotezi este gre'
teme ale
;itir, deoarcce lasi in afara consiclerafiei, mai intii, caracterul
257
de inptuc.rgdinelrleZndseurbrsfiistscismtceniccru"Lcdairnetricntesirtaucaltioianecalezrinoinsracfaicdi nsili cer reprezintir al>ia 26 ani in Guineea. Rata mortaiitlfii
cel
zudmcteanuoimumccre{iiuui,csnin,iiasiretlrtdairedoeltmueuncpasasnrlteoorlaiiocpaf{iinorapliia.nelr,leadt,aallaicjtigfe,tu_:er)lar,teteur-ctigr,io-paimsanuaogsulurrplna,iiisrsrapiittt,uooi(psatrieitjlntcr;ir"u,ir:ncd,pit(elrusvuoirasscsatetlteorrsriumareicci,luiallteb,luf.ir.jir)iiulnni,orduraitdr'isdipi,etceurc',idopalisnrfloudiios___e-- infantiie este dc 13711000 in Litreria qri de 1111000 in Suedia...
S-a calculat c.I in meclie populafia S.LI.A. clreltuiegte cu
Irrana ciinilor in jur de i00 dolaripccap de locuitor, ceea
t:e e-cte echiw,rlent cu produsul nafionai brut pe locuitor din
lnuunmgeartoeai sdeo!m[rini asluiibccolelzovnoialtaleterl-in expresie a seche.lelor inde-
mtziapuruelal d.deaeccdeoesmtzouvrn'alti)ca,aracrpetiersahornccoiaaloligru,icacatei.orcnlenataiiarrfe,aasrat;atariiecueatsiLsfoiacr nli,nittanerirvia,ecsltuiisulterg_iii
treurt. Dar disparitirfile gi
decalajele nu se opresc la aceste aspecte, oricit de dureroase
ar fi elc. I)aci exarnin.im rata cre;terii populaliei in dece-
niul 1960--i970, vom observa r:a 'clacil in'Euiopa aceasta
rm(ineintulraatfluusiiailnselctie,f.imsc.disieccteeletm,ipdusilvicutiuiizbaiseulornianceeiaadtliceicn,motcneor-rgsiniriacnal{etfieoircarnitaarcsiaielLiuaaanfliltlimeeL uisennixstctrtrie-iao,msviesl:ehtsigimomf,ciibciuaeurle:i- icnursschdiembdeiznvoAltfarricea--- cu vaste regiuni
e*te egali r":u 0,80,
gi in America de
subdezr,oltate gi in
-Norcl - ' inclrrzincl Statele Unite giLsirn n.ceeasi rutd d,e cre;-
Lere a popalaliei: 1,85, rcspectiv 1,84. trste eviclent c5. nivelul
rrnmvnlrianiraeuleelughr.9fai!iei"ania!inj,c15fehpho9ibiainrrn.lieezipoosndrrsoerrits,nftslepes,iiiincolbocanedtaia.lmiemirt;mnec,iuatceorvldtatr(eodiecpplmo)*dolioiuncerrrctdii:nuntctiia.pfrsateitafuplueieletenezetgaedcn:aelleie*ianrtracfccbrotct)iferilelriui,a{ilnalnu.icif)uebrioi"aaoi;miamtirre.rdlpcco:aailsuc)eriri)beexisa;ria;itriinmainncttebtp,e1oeixiZaiianerreynavirtiel(fcclaia:ini,tt,citigau,iato,riionnincnarpaeirabiie:tl';ilo(utrtlisieer_-r-i iinnduceslteriadliozui,riiicosanutinaelntcereasmteiruiititecco-n-onmuice<l-etcarmtltindl eindimfeoridt
univoc, cum plesupunc abordarea convenlionali, cregterea
pcpulaliei. fnterr,in celelalte irrteracfiuni, in felurite combi-
nafii ;i permutiiri, la care ne-am refeiit mai inainte.
Mai mult, in ecvaocllruullieacdeelmeioag;iraf:fiirciira. irAarstsfechl,irinnbiFrrri annoftaab, illen
in tenrlin{a de
numai zece ani, ia 1000 de cupluri se observl urmirtoa,rea
modificare structur-alir a nrrinimlui de copiiz:
care influenteazi crester-e'a demffo'ogrn-af-i*coi,Oo"pfemrine<il::noic.sirnpli-
1950 1950 Dlferenla \io
ficarc arbitrari prin ;J;.-;
Rezult;rtuI acestci reduc{ii ilicite este binecunosctrt. fira copii 172 22793766 --95 --9,5
cod-iaainirpEei oxmiparaumilitrl1itr;i9uriia7sn0idcS,ntapaetlteue(rn,l,o,'cMizriiaUuclntnihniilutedes,ifaaiannrcufPriteertaorejlpeitbcacuttiebiot,ansz.r,ie;)l,caaeWtrinnns.giniapmta.iiitgTneetaiuaalmbrdioitilarni-- cu I copil 2A3 ++8323
-1-3,3
cu 2 copii zt4
cri 3 sarr mzri l-8,2
mulfi copii
acel an consemneazi doar 203 rnijioane cle locuitoril. Ecartul 411 39r -20 -2
iooo-* - rooo
de 287a1|,, este semnificatir.. El dovedegte lipsa cle fundament Sc:i deri alc nrrm:irului de nagtcri pot fi intilnite in {lri
a reducliei operate rle abordarea convenfionali a problemei
demografice. cu o structur;'r cu totul diferiti a economiei nationale:
Abordarea conventionall"r duce ;i la alte rczultate para- r 963 Pakistan 5 103 000
r 965 Algeria 4 9s0 000
doxalc. S.U.A.
r 966 -561 528
fdeisatPal.roiVnbasleiiornorialeddivneeumrmsoigtearrtaiecfieccaealepesutvnea,erfiiianrhbliuleimnldoinor iiratlleoam,roedgeirliaofreidcteeinrommgaeonnnii--- r 958 529 806
tate-,. exprimind o repartizare inegaii. Astfel, claci drirata
medie. a. viefii (mspaeiramnfualtematitierrineautircoipeclneev;iia'nfoi)rdC-satme <elreiipaensete, 196r 4 268 326
65 ani in cele t9&q
3 57i 000
258
259
Aceste rezultate ce apar paradoxa.le in cadrul conceptiei mO1N,coirle,iraldqar1,cdsecei sucdteaperncooltadeitmucilaceiflnaidaijee-aacgaltiiumr adpeliuinstt-epeaaccrfeaiitlaaifnisliritgnEraueunrnrisotahfpofraiarmanstariiriaAapmlrpomeebrsliieltciemaare3dd,le5!e
convenfiona.le duc la citera concluzii semnificative. demografice in tensiuni ;i conflicte sociale, ce afecteazi
1) Datele iiri{iale pe care se hazeaz,ir previziunile privi-
toare la e''lolrrfia situafiei demografice ;i propunerile de deci-
zie sint insttficientes. Ca atare, se impune o acfiune coucer- echilibml monclial.
tati a Nafiunilor Unite pentru cercetiri privitoare 7a dece- a In concluzie, cercetare perrtm funciaurentarea rationaliL
lIanrcsapfettfcit,oer'siltoerncercieliscairiLdestucadrieeredae,fiinndpeercsrpee;tcetrievaiL
popwlaliei.. deciziilor ir-r vederea coordonirrii politicilor demografice
sistemicl, suverane si a coc'perirrii i-n rezolvarea prob}emelor in cadrul
unui progranr complex de dezvoltare, a"ligurind reducerea
a factorilor si e aglomerarilor de factori semnificativi pen- actualelor inegalitafi, inecliitifi, decaiaje ;i disprritiiJi.
tru dezvoltarea demografici. Ar fi tle cea mai m:rre utilitate
sn se intreprindl acliuni pentru organiz;Lrea cercetirilor De bun:-i seaml , consicleraliile de mai sus nrr cautir sI
neconvenfionale, dar de lelevantl maximl tn lcglturi cu climinueze insemnitatea gi amploirrea llroblemei demogra-
fiece. Dimpotrivir I
descoperirea factorilor ce influen{eazl cregterea populafiei,
evitind rezrrltatele paradoxale la care duce, inerritabii, cum Se impun insir r.rnele preciz-irri.
am ari tat ma-i sus, abordarell conventionall a problernei. Fd.rI Prin ,,problema dernografica" se in{elege un ansamblu
aceastii investiga!ie, realizatir cu efor turi conjugate, este impo- cle fapte care au consecinle ingijoritoare pentru diferite
l,irri gi pentru ornerrire in ansamblul s.ir.r.
sibili luarea unor rnisuri eficiente, pertinente in raport cu
l-laocfiueFiiatogprltioeiobleralPes,i;njcmteiebnaitnucelueciuvncaouscc2luu/c3teef:atnalicacdneeulelnra2ivr0ee0al0uciiraaecgottueasrJipi.opDiiorueppuia.-
eterogenitatea situaliilor qi a liniilor de dezvoltale coustatate"
evaluarea ficutrr de O.N.U.,'la aiea clatl populalia globuiui
2) Evolulia demografici" se Gere examinati in eterogeni- va atinge (clupa estimare mijiocie) 6 miliarde 490 milioane,
tatea sa intrinsecl ;i sa-itlritennotrur-gnoafenpisdemers{eipliereitciivntitvleairrscJtha:ruteatavlerize,iabciiu:ii,nt o-$ri
ireductibilh. Ca atare, <lintre care 5 miliarde 40 milioane in lirile subdez.voltate gi
opinia publicir trebuie in curs de dezvoltare, iar a;rroximativ I miliard 450 rnilioane
psfioonllduit{i,ciiiiulnottrimcpeoo-dpuroleapfaioelilsiitt;i,icdiciodvneecrrnseointgatrrtiaerrfadicioesfbotiaerntcudtraiivlred,cizoinantdnsipf-ii,or:niatadotripneia--
rafional, asupla coordonirii acestora, {arii a impicta asupra itierrfeirisle-arcurnienndfuinste'r,ieindejuzvruolltaatni.uDluaic2,i.1a0c0epaoslpi uriaatfiiadgelocbraeisa-
suverauiti"lii fiec:drei tllri de a-gi defini singurl principiile
clezvoltirii'sale demografice. ln'schimb, tocirei interdepen- a Plmintuiui ar atinge IZ miliarde 333 milioane, deci peste
denfa situafiilol atit de eterogehe pune pe primul plan orga- trei ori numirul actual. In urmirtorii 100 de ani s-ar ajunge
lnnizavreedaerrsneosnodliualliioaniraisi ipstreonbfleeimdeai tleorladreilmoorgcraafrieceospseocliiacliet.i la 30 de miliarde!
Consecinfele unei atare cre;teri pun intrebriri ingrijo-
rrnitoeanries.in$tiiuamt feiinnidntcailri gi iu prezent zeri
deci3t )inPooLaitidcrau,dl eumnoeg'irapfiocdl'itniocti, fipoate defini,td. i.n mocl reuJist cle rnoarte prin de milioane de oa-
q. deruoltd'r'ii. $i anume sub
foamete, se ridicl
problema dacd lumea anului 2000 va fi ln stare
douir aspecte: asigure hrana unei populalii de sau 2100 mai rnari? si
a) cuordonarea politicii demografice a fiecirrei firi cu 2-3 ori
un program complex de dezvoltare ce privegte ansamblul Apoi, crqterea de populalie fiind mai acceleratl in firriie
factorilor cu influen{i semnificativir asupra cre;terii popu- subdezvoltate sau in curs de dezvoltare, ce nu sint in stare
nici ln plezent sb" acopere nevoile lor proprii de alimente,
lafiei; se iscit un grav semn de interogare cu privire la modul ln
care ele ar liutea garanta subeistenda populatiei ior dublate
b) coordonarea politicii demografice concertate a Nafiu-
sau triplater.
pn$uiielof,inrdUepapnriiitfdeiaitl,ci uc-iruadnaecpfirercototgetrlioarlmonceuegintaoetrriigvi eicPaidrlmeelnsntueubuludtrieazalizvraocrioetin.rs-iui:mcseaeL
261
260
I
d
Nu devine, oare, in acest fei cregterea populafiei un izvor re'le-inCosotardreonsaireinadpicoelitciciiilodredseomluotigornaafircee suverane, singu-
de conflicte soc'ial-politice pe scar.l rriondiala ? concret[ diverse,
Numirul. colsecirr lclor sr"rcia l-econ onric c a IlenccreogntdcriliiiilPeoapriu.-- corespunzitoare eterogenitllii de fapt proprie sistemului
lafiei aste mai mare 5i uatura
lor diversl. monclial.
taie *ai ,n*, lro* asisfa, oare, gi Ia o accclerare a c ncentrSrii
urbane a oamenilor, qi pirlii la ce limiti ? Apoi, nu \/a spori, c.itr-e CCoomopuenraitarete* air,mstoitnudtiioanlia*liz;aitlininpvreimdeurlearhsrdpridjienirciiitrdee
lntr-un ritm precipitat, migralia dela regiuni subdez.r''oltate O.I-I.U. gi agenfiile sale - a realiz.lrii politicilor demografice
la cele dczvoltate, in interiorul fiecirei !5ri gi de la o fari
la alta? suverane coordonate.
in speciai cele de tip
Solu{iile convenfionale d-e limitale obligatorie a malthu- * Integrarea acestui program de cooperare in domeniul
sian sau neomalthusian, procr@-
iJfeiiefiicda,a-pteep,deiepodateeltzoleppgaairrttmee,,ettsroeedzbeeasznceeaijnzudds"tr,iefcicpuatmbiliitlaeelnscuraibtliictriaa, pt9omi ratanigustmiuines-,: politicilor demografice intr-uir proiect complex de dezvoltare
prin care si se stimuleze qi sh se asigure gfiieucimreainlilrrialreesalfizlral-
rea pfogramului de dezvoltare socialir
a) iedsetoerLiturnfelai gploalnititci icuonnitcread--icfaiceeecaugidpiveenrstirtuatetoaactoend,tii-- ingerinle dinafarir.
rile - graf-iceCoinopseirnaruelaopininvieeidperrerbalicfoermmoirnidi iualnee. i corrgtiin{e demo-
fiiior;
lrnnetrcbea)nsoistamates<o,1meiaemrneeinnafiiunpenorlteirtuic;liaasntcacetedenilfoteurraeirnentfraiaetd;rleecagariluaanjeci,Jloioirnnetarxei.sctcaeanuttene-
Rispunderea organismelor internalionale (interstatale),
a guvernelor gi a gtiinlei este uriagi. I)omeniul este delicat,
complex gi incii nu indeajuns de explorat prin cercetiri
gorii sociale" reprezentind, a;adar, o opliune conservatoare cornpetente. In fond, este vorba de decizii care privesc
qi inechitabili; cDoencdlairliaafiaumuannrivre-rsamliinaimdurel pdtueriluomr aonmitualtuei. garantat prin
De aceea, nu
c) una din supoziliile dg bazi ale acestor poiitici o consti- trebuie uitat ci det.izia finalir, suverani, revine ttt'turora
tuie instituirea unor autoritlfi suprastatale, transnafionale,
care, ln fond, ar duce la limitarea suveranitf,fii statelor mici
;i fiecdruia.
gi mijlocii, a statelor in curs de dezvoltare, in {avoarea pute-
rilor care ciispun de o situalie privilegiati" irr domeniul eco-
nomic, politic gi militar.
Existil temerea lndreptlfitit ca astfel de proiecte t'izazA
la stabili2area raportului actual de forfe. B. Ribes, fostul
director aI revistei catolice Etudes, scria nu de mult 5: I{OTE 9I TRIMITERI
un anumit malthusianism nu are,
l,n,Sedpeufnineitiinvt,redblaerpeta claci pf,strarea supremafiei industriale l. S.H.I). eole, Christopher Freemaa, Marie Jahoda, K'L'R' Pavttt
eJect (ds.), 'Ihinhing About the Futurc, Chatto and'Windus, I-ondon, 1973,
p. 160 9i urnt.
qi comerciale a marilor puteri".
2. Population, 1972, nr' 3.
In iocul unor atare ,,solu!ii" - care menfin cauzele i 3. La lel pi W. Page, in S.H-D. Cole ".., op. tit., p. ,1.5'
- o abordare in acela;i 4. De {ept ,,cre..iterea demografici zero" inseamn[ atingerea unui numA;r
sociale ale ,,problemei demografice" +
cons'tant al populafiei: un c'uplu ar avea in medie 2,2 copii' O asc-
timp realisti, responsabila gi" echitabilA lnseamnl: nrenea stabilizare a populafiei se poate realiza ln 100* lfl dc
bazei informafionale a deciziilor 9i solu-
- Consolidarea ,,problema demoE;raficil"' prin cooperare 263
fiilor privitoare la
ln organizarea qi efectuarea cercetirilor
262
sni. Dupd, o estimare (Le Courrier de I'UN.ESCO, 197{, urai) acea.stf 11
TEHNOLOGTE $r TDEOLOGIE
stare s-ar a,tinge, dupi cum urrneazil,:
Iiuropa
in anul 2075
U.R.S.S. in anul 2085
Arnerica de Nord in anul 2080
.&sia orientall, in anul 2085
Occania in anul 2090
America de Sud in anul 2100
Asia de Sud-[st in anul 2ll0
Africa in anul 2120
5. Etnd.,,, 1974, iulie, pr. 3J.
pmroiinbltleae,pmoinerdlteueoissdeeminbtnirieafictcaeethilvneeoi loraeglvieeolpugrfiaioicdnteiacorileio.g-sieMoccoioadnluesltiddtueeiearezrrnialasiziadrdiene,
valoarea- gi calitatea solufiilor pentru care optem, fie h
"zrlaaopfmieoeir,tn.diuePlproeincbdolencmolematnicpfer;lieivgepeporteleiatinct,ei mfeiexijpltolinccaiatrecdaeelajiuticanliluccilouaolstmuirurailiu,aicc,eivpsirtleui--i
zentul q;i viitorul colec tiviti f ilor, p ersoanelor.
PROBLEME .{CUTE ALE PRACTICU aAlCRTl(UooAmmLaEin.nil-eir 1. Obiectivul
coonrastritfuliee
{*ewnr{t"rraiirl plrecrnrtrrfutl vtiilrt.oorruul aproppliaaTt Iil
nrC-eeovnndcgturilrrpueifgxrie;iu:iuclutoteirnhadnlleiif_Xii:eopl-l-aglSectafiiziinueafariflziircdPiei..lC"ns.(Rod1c.o9ci-7eu6tmii-fn1ieif9nlsp8teot0ulce)iiaiecpliaarso't,peg,carmairnmtecuailncttioiachmelutp;aluaolei-l
dezvoltatc. Este evident ci problemele ce se pun in ansamblul
practicii revolu{ionare dcpind, in mod nemijlocit, de capaci-
tatea de a lnlelege nu nuiirai crai pgiorr:teullafdiaindlrientrteehtneohlnodgloiegisei
soc_iali, in general,
activjtatea
$i ideologie. Cincinalul revolufiei telrnico-gtiinfifice ridii[
in mod explicit chestiuni privind raportul diirtre o telurologie
cunliifviiecrsoanlcirr,eitr-ridsteopreicned, egniti-fodleosoireriandaicireesateisaocpieanlatrsuauc.ddieficacJrena-
,-'iviliza fiei sociatriste.
2,. Privitir ln perspectivtr istoricir, lnfrlptuirea cincinaltrlui
nevoluIiei tehnico-gtiinfifice nu lnseamnl numai intrzrrea
265
i
p{ocesului de edificare socialisti intr-o fali noua, ci gi o lgai idq5-e4ao.rleIongnieusfsoiers*aitfrl1e-fpesei'iiptfrAmimraiuilinspudlsaoni-alafr,lauspnuoobrrtuindlte'dlzubienanttiteeari proceselor
hnla-aanentcsr:o{onprominraniriielneufipirdrieepinmreducuelstdtierninatli,esttnoqrsiiaeanpgsourapl rot'-rrienucdlueuirsitirroidameleAfinn'-i-t*ivdeolarndieo-
ecc,nomie social.istir industrial-agrari. ;i, apoi, cu adevr,rat i"h;;i;gi;
industriall, modernir. Prin amploale;r transformai-ilor ce le ideologice
internafionale. ,,$coala de la FrankCurt", de pildl, a lansat
iffmiacp*irliiaci irar,e\ivaeocaleuaafcisoeteniaamFrieusteaarfnitenipifauiclasultiireudce-tupirnriotirpeergcieeogti:aitoetme piaeeistnctpae'arfi;o:anmarniljelooda-i-- tem_ privitoare la- pretinsul caracter ideologiC al tehnologiei
moderne, iar confruntarea in iurul acestei teze a arltat-cl
este necosarfr o mai riguroasa conceptualizate a tehnologiei,
a pozifiei gi rolului siru in dezvoltarea sociali, a raportuiui
s3u fq,H de ideologiile in care se formuleazi programele de
dq.voltare seiciall, sistemele de valori diriguitoare gi opliu-
rrile^claselor gi nafiunilor.
cef,or de producfie gi a reJafiiior sociale corespunzitoa.re. strolefimcIn-.n-tFtriuacpactiutel1sieenmrsaidnpeiorsateuraastzie.irsinteecxilp- loibcidintaelitani tcecoli,np;ir-ielioacdu"uepmloriarlecnliiran,upfteirloon---
3. Dincoio de aceste aspecte ale practicii revolufionare
in cadru natiorral, interacfiuirea tehnologie-ideologie se cere
eblleumceidraetfler:sitiopaerentlnarperaxpctloicraarseoacuianlloar solulii posibile la pro-
tic filosofice sint ancorate in practica ociall gi, totodata,
ornenirii contemporane ,cir orientarea acesteia gi rezolvarea probrernelor iale necesiti
in ansamblul s)rr. Este ;tiut ci. revoltrii;r gtiinfifica-tehno'Lo- o prealabill foansat lpizrirefluiloastal fidced.
gicl arc coirsc' iir1c ce modifici dateic, detcrtttiria!iilc frrnda- ldeea a
mentale ale condiliei umans, ale existenlei oamcrlilor. in gindirea nemarxista sau chiar
antirnarxistrr. Este interesant5 ln aceasti privinti concluzia
aceasti perspectivi se impune, de brinii seam;i, o mult rnai cu care se inclreie lucrarea lui Z. Brzeiinski,' Intre doud
adincitii-tratare a raportului dintre
decit oricind in trecut. Tehnologia telanolagie aSrr.e'ideuonleogoirei oealunrsie: m,,nlnitaetevrrclrrt-erchianloet"rol.niOc,pifniloiasorrtiiasegippiroelitsicimapvtoomr aatvicela,
moderni
eficacitatea operaJionali perfectii (cu o eroare de l/1 000 Oqq)" venind, tocmai, din partea unuia dintre- teoreticilnii deter-
cum se intimph in cazul dispozitivelor ele,ctronice, de pil&.i" mcainreismmuililtueiratezhi rdoieogvicre;mi aeI ,,dezideolrgizliii'. viefii sociale,
indelungati pentru ideea unor
asigurind realizarea rapidri gi tari grc; a unor acliurii ce
permit dislocari masive ori chiar universale ale unor struc-
turi seculare sau milen?rc; cu consa;in{e lnci imprevizibile" societifi imagitare ce s-ar afla ,,dincolo" de capitalism sau
socia"lisnr. or, irrs:isi iogica cercetirii i-a obligaCpe Brzezin,
Existenla unui atare potenlial tehnologic ridicl Jrroblerne shi si recunoasei ure;terea importanfei politicii gi filosofiei,
-- icleologice, lirin excelenfir,
practice cu profunde implicafii de ordin ideologic.
clohglaie4r.g'p$i iieddeiponlltorag-riierninnateelctregpsuuivtl[ecrotndademevzee,nbdateatrelerienratepcmoaerdtinuriucl 5idOi-n-rtgreiannctieezplarunli!oe1-i crrrcrNALUL [rEvoLUTrEr rErr]nc oa-le$TlrurNrTnriiFrccoEn. temtpnocroannceep-g-i
luNnnaefeiiucorniniolooimro-iarUdmniniotiene<-.li,oait!i.oi, *?ia.rn"euciulnnmteeriqtrnai fiinlocngiaea-gtIuelt.ruilrnrcl ucaucseccsoltiinmsteibnniusri,tlteleli marxistir, intre marile probleme
-{i:r
seaml de problerne sociale, rezolvarea lor tretruie regindite gtndirea E_fsiltoessoefimclneifsicteatoiv,stiurlnascielsetg-sletunrsa,
sociale. pe planui practicii
vgTairaitnrnesb{fueuniiucslfiietedhodnbeoinltodrgaeiancssc-fei,mpirnlotcoeephsonzloin,tloiegcciocundftueinnulcaifiaionltuetainsrdiiifnilcaatrreaecltu*at.
de a menline dependente {irile subciezvoltate sau ln culs flptut ci t6varirsul
ctdeoeknnotdrleiobgzutvcioelmtaloarnet,laooarl,efucl>no*cmr{ti'pzieoanrneeonruntidae,iseeeuncnhfaiaintacllibp-ie-ldto1aaazreip,nomdteunel!'niasi;l,]taull,us*5'i pzeNaxuicpfsigoeirliarae"IlsrnCrtfrti,eerzaarinuii;anefosiocpfaunin,{aa1ileenui andpiousZ_rbicalauicrcfiieau;ttiaemtovporu"rnotdiabiclaeaulmetrreaochsaddea.notceom"nrredefniiaanirOeapacrog6laisetthsioctie-r,
,fr,laso.fic (sltbl. n. ), economic.
voltPatreo.gprraemsuuplu{n:'eruorirsiiesmoncifiiectai}fiiei ,slolcrigaliitsitegirnaudiitnilcait6e,raai
i dez-
con-
I ceptului de,,cincinal ai revolufiei tehnico-;1iingifice,., aceasta
,{nsemntnd - su}: raport'ttl ce-i avem ln vedere - ,,introdu-
:
a potenfialului econnmic"
266 267
c€rea largar in economie gi ir: r'iata social.ir a cuceririlor qtiintrei
gi tehnicii moderne" (Nicolae Ceaugescu).
cepEtuxltuinid,e,creinaciqnialaparlofrrernvdoalurfeiaeicotenlfiinniucotu-igutiiinatitfriicber"iitacuono* r-ie ana-.ini r:u dispoziiive tehnice,,de.,'trf". Se t.rfelege de la
sine cii existerifa unor instalafii specifir:e tehnologieiavansate
serioasa intemeiere teoretici. reprezinti o condi{ie necesarii a aceslui proces, clar ea singura
Obiectivul pra.ctic al introducerii re;rultatelor re';olutiei
giiirfifice in iirdustrie ridicit intreh;rrea mai cuprinzitoare rrLl este ;r suficienld. Rezolvarea acestei sarcini r-iu poate fi
dacri modernizaret industriei poate fi posibil"l, in principiu. *conceputii, tlar mai irics nu poate fi realizatii ir-r rnod eficace
far:l a nrodet'n.izaye corespwnzdlo&re d intregii ecoxo*n,ii, iar pcrlocgltnpozcebi a;ziapulnaeniifpiecrirmiianinetrrretegiei xiarcmtiuiniti.irri1ii:rsitoicceiaiac,iriraorieicnt':craii,-
aceasta rlin urmi firr;r o nz.odernizare generald a ai.efii srsciale-
d-r:trl acestcia a celei economice, ca elemente componetlte ale
i,n ansambl,ul ei.
perfec{ion;rrii tntregii vie! i sociale. Accasti. cer intii obie: tivl
se exirrimi tn principiile
Mai departe, sc ivegte problema daca o afarc moderni- tle r-:urtducere ;i organizart-: ttiiniifica
r so. iet-.lii.
zare. a intregului sf;islrtel mirasnoscfoiarml, rii:ruiruamdeecvaar.tueninuiaco-l.iqoctiiianl{iast"" Un aserneltea procc:i ridica proble"ma purt:-rtoiului siu
poa.te fi infaptuita |Julan, a realizatorului srrtt.
atitridinea si r omportamentul purtatr:riior uuei asemenea
modificiri stnicturale, a oamenilor muncii din {ara rioorstrS^ Factorul umarl, niv,:h, :;iu tle conltiirrfir, rornpete:rta,
Raspunsul l;i intrebirilc de mai sus este, desigur, negatir'. tlar mai ales gradul siu r1,.r ident'iJ:u.:ure r;n obieliivele siste-
mului sstpriiariltrgluloibrrerlvosliunftiecilegr:tiisiuiv{eificJorc-lnet}nrrtioalosigrniciclarieirrl gi afir-
De aceea, concepfia asupr?l friuririi sricietafii socialiste mareil
multilateral dezvoltate gi re:ilizarea a-cesteia in {ara noastra r-i:de ea
mnifestitrii confinutului :.<icialist al acti','itifilor ;i struc-
a solufionilt 5ains.ooalum{ibolnuel asziis; taecmesutheripsrocbrcleiaml, eainprsrexnessrrul lgueindee- turilor socitrle.
raliziirii, pe
modeynizare socialistci a intregii r,'ieti puhlice. In condi!iiL,' cleterminate dc natiira orin<luirii social-
Datoriti interacfiurrii, a interdeperrdenf elor extrem de Jeit'nruca.dscnril'xuo$rrimuzo.iilricneiu{ilrrtdtni(itan-lr-n-Rir*,loecpmpaai0nr1tndi:dieuir,urrt5lin,;iitooacdruirreielfs,tfueirrric-{t.temiivloipur ;olLfilqziitiiiicncecfiiiardplciitsotaupntioceririuairicbaivticoiaeeals,ortredoie,-r
puternice dintre diferite subsisteme gi si:;teme parliale ale ficirii rezultatek:r revoluliei :ltiiniifico-tehnoiugice in slujba
sistemului social socialist 2, asimilarela gi afirmarca rezul*
tatelor revolu{iei gtiinfifico-tehrrologir e ctrepincl der siricroni- xopurilor societii,{ii socialiste" -
proces dintr-un si-stem par{ial antmit - cum
zarea acestui
este industria -- cu transfoi-m;iri simiiar-e in toate subsiste*
mele qi sistemele par{iale cu care a.r:esta este iilierconectat
gi r10 funclionarea cirrora <iepincle performanla sa. Moder* tn c<.rnciueie, fol*,,rirea soci,tlisti 5i eficientir a rczultatelor
levoluliei gtiirififico-tehnologice in plinri desf5surare depinde,
niza.rea. industriei implicii n']odernizarea tutaroy sferelr:r de ?u nrod hotirritor, de gradul de identificare a intlividului gi
a clasi.lor', glupurilor, categoriil'or cri acest <;biectiv. Cu alte
activitate economici, iar acea:,ta din urma devine inopei'antii 'i:r.lr.irrte, ea depiride de opliunrl :;i poziliir ideologicl a aces-
cdoacreilrsln:urrnzeisrtteoainresopfeitrife-c'{.ciloan"racrelegpi rmefoedreirrrn\iIzfarreeceadaatict-ividtSetici,
institrrfiiior politice, jrir-irlice, educa{ionale, cultulale, Stiin- lor a.
fifice ctc. rteelprnrreloczlcoitigrjiriic.rrrrvirnn-A'IluTx;[-iqcoanrftAii,rtm1r,uAawrDedeEeLaNrseOevmUol,eulMftei,r{eaSiUinRtoeAv.Il'arAnf!iici-o*-;Itpniioonafliatfei}cieafi
Ca atare, infiptuirea cincinalului revoiu{ici t*hnico- lle clotrir feiuri: orig'in*ki, creatir iniuntrul sistemului social
spirsetesnutpslloirceia;l i\ainsspeiarimtr.nili,iLrcleesfteaipret,vooiualciia. ruodaye reipertir,, sau transferaid din alt sistem social.
gtiirr{ifice a ctaorneslanl,actaarnesrilnal'emarnbpoluidlpsreoormncpoieivrtaiicfriei-anootraosdutirlseupi.eoxDnisiebtsriLltiut-al tdeceefefaraelicctveedsneet,rpeiocnaespt:ei-,
atitudiner frrttr de rl{ru ** in cazul de fa!:i noui tel.rnologic -
tntregtrl,u,i
Conceplia materiaiisti lgspinge, in aceastii perspectivi, 289
ldcisaifitcviiulIealgaaoricazhafeirrsmetiui;ritrrieitrarc:1teeavsropelru:sr{"iiiemrii: p;stlaiisirlitfrci,foicrmeepdlueicntaerrseeoa;cripeirntra'irb'teelrearrtansraouctliuicaii;*i
20E
(B) c.rpacitatea (abilitatea) sistemulrri de a Irl'oluce sau
lchiziiioni. tehnologie, respectiv teltrriL:a nccesat,t ;
rimtne sa fie er,aluati oarecum ,,dupi ochi", prin aprecieri
empirice, subiective. g.ic-(i.C;:).i capacitatea sistemului de a aplica inovafia tetlnolo-
Spiritul revolufiei gtiin{ifico-tehnol,ogice impune sl exa- aplichlii in uadrul sistemului.
rate difuzirii acestei
pdrinobtVrleeamr:ipaerbiimirlaeas(p',a4ep)catpiivoileiaet(er{ieifnit'terms-uiltsanutcrtaaetxiirntopsvurai-n'!riiseinis)Lac;uriviatnii;iiL'-ertlagdiscetirrratdimt)spae
minim in mod operafionai, folosind metode exacte de rezoi-
vare, qi probler.na receptivitl{ii fatii de innva}ia tehnologicA,
purtatoare a specificului acestei revoiufii.
De bun5 searni, potrivit naturii lor, determinati de include solufionare*l pr:oblemei tutr-un pl'ogranr ti': acliuut :rl
tipul de formafiune social-econornici, de modul de produc{ie,
sistemele sociale -- socialiste
sau cdaepiitnaolisvtaefi-a manifesti di- Variabila (.B) se expr:irni in lgrmsni c:rirt"itativi prin
fearite grade de receptivitate tehnologici gi, intervaiui dintre lorrnularea
fali prograrmrlui iic elaborill e lI
cma ce este hotiritor, ii dau o folosire soc'iald radicatr dea-
sebitd, puniitd*o fie in servicir:l sporirii profitului, fie in ace}a teirnokrgiei (sau tehnicii) respective e9sitilmea'.ilriezaarer-teLsaafieei.{cdcintitvrie.
adierisdaictiasfraiiceercehiatabtilree,bpueina{enlsoarmbe,fhio:in.asloecieatlieLliic, oalun:tiivveitluifliui.i
Acest rezultit se cere intregit cu o
tirnpul rrecesar ;i tiurpui efecliv folo:;it perrt'lu rezoLr':rrca
Aceasta diferenfi, in raport cu ( eosebirea calitativi dintre
problccrei tlate.
pele douir tipuri istorice de scrcietifi., nu poate arcunde Variabiia (C) se misoari tot in termeni dc_tirnp (apliare
feafl{ciiecinelreleacbooniaorme ieclieogctiivZgrr)a,daddieugdiinfudzitu:unveein. itclc vai'i;r-biie tle
lnsii faptul ci sub raport practir: studiul receptivitifii fafA
de inovafia tehnologid reprezinti o cornponent;i rernarcabild
a crricirei diagnoze gi prognoze sociale si economice. E:,te cle la sine inleles cir rnisurarea receptivitilii lap
fiparoteieiicntcallroeg,icrie-aiiiznalteo,act(l){drdi't'lr(e'jersreita-t-eacosnesttritiduiime eunI}-
Revolufia socialisti include in structura s*i gi o reuolufie cle inov;l
ln ideologia dominanti, in mentalitiifi, in t:rrlturn ;i civili-
sioaalr'r :
instmmer:i ma'ior pentru caracterizarca unei iaturi esenfiale
uttie. a sistemelor sociale. Acea:;ta influenfeilz;r iri mod hotlritor
Procesul complex, r.:ontradictoriu qi tndelungat de formare i:i.indifia umani concret-istoricA. Deschidereu sa'w, limpotriud,
ud,'ert'su.tiinsu'isltecrotleJra:ltdividtae!iiin,aiaaar!,'teprSini 'ininateerntlr'ireedaifuecl taecaezsl-
gi dezvoltale a congtiinfei sociaiiste, rnanifestarea efectivi inchiievea
a acesteia in sisteme cle valori gi norme operative, in creafii nernijlocit
gi structuri spirituaie, in ;rtitrrdini ;i cornportamente revolu-
tela, r;e ar:ela al individului"
fionare echivaleazl cu proiectarea qi formarea omrrlrri nou" t
Dintr-un anumit purrct de rrsfls1p, aceasta este mult mai
dificili decit constructia economica. sPnxr clvrllz.{TlA socIALISTa, plNresSo',cI'iAaDlisfUi-;IL!'{lDaUScTeRaTAsoLc. i-a-
Trecerea de la cort;tiinit sociali
Capacitatea unui sistem social (gloDal - - o cconornie nafin- listi, revuiu{ionara dei'ine rnai complex;i sub influenfa
mnael5n,iuundestaact t-ivitsaatuc psaorcliiaa"ll;i-etoc.r)acmleuarr econornici, nn do-
recepta, asimila qi revrilu{iei a;tniignalifjiactoe-tienhnreoaloligziacree.aEuxnisutei np}raogarcaersntesiaocimiaplisutneo
societifii
cpera{ionaliza invenlia tehnologica devine misura de bazl a acomoiaLe c6niomitentrr la cerinfele progresulrri gtiinfifico-
prrterij (in sensul d.e pr,tissanc6, nu cle pauaoir) potenfiale a
so,cieti{i1or, a posibilitSlii ior reale t1e dezvoltare, prc}gre*s3" tehnoiogic gi la cele nu mai pufin consirlerabile ale trecerii
tle'la o ecottoruie subdezvoltat:"r sau .;Iab dezvoitatl la una
S-a propus aplicarea nr:ui complex de criterii f':rmat cu r.r structura m.oderni, de,ri la o econonie industriall 9i
din trei variabile care permit eaalt+area mai
ajutorul exactii dectt cu iri perspectivi postindustriall (sau ,,intensivii" cuur spune
lrrocedeelor existente a cafacitdl,ii unui, sistem R. Richta) 6. $i in ae:est caz introducerea tehnologiei necesare
lr structui'ii
a as'im'ila, respeatiu de a aPlica a noud, teh,nalogie (i:rventati rnodernia'.irii economiei nafionale (in cazul nostru,
sau transferati):
(A) capacitatea sistemuiui a de a pereepe r-recesitatea. unei rrecerea in primi etapi de la economia agrar-industrialir Ia
rJea actu.rl;r, iridustriai.-agrari) interfereazi cu probleme
a.numite telrnologii sau teirnici pentru realiaare.r scopuriio,r
sale;
271
270
ideologice, inch insuficient tratate in caclrul tleztraterilc' cliru mai mult cu scopul de a sugera utilit.atea unei dezba.ieri in
fara noastri. aceastl direcfie decit cu aceea de a li.muri problema.
fificro\s-itmchilnaoreloagiscpeirietuclhuiivaEileaazinisic.ruummenotdrriJluici arere*aolruitaie;riimsti-in_o Astfel, de pildi, insi"$ perceplia tirnPulm e rliferith fn,
ecorrornia agrar5., tradifionali, care lucreazl,la, rrivelul prac-
ticii respective, cn iutervale temporale mai
slrwcfu+rii itt"sd;i pi a dinaminii, practicii sociire, deci a stalutulu,i *luncgui qi nnai fle""
d'e existenld aI orn'ului, al societi{ilor 5ipe'soanefor. conditiile xibile, cltA \irsme economia industriall
caracterizati prinh'-o inalti diviziunc socialir apromculunccfiiai,
afpgtoirmilooc.dbs"ir1uiircae"cunfaoiileaardifieicenmialir,oateutiaeirrasraiitlaaSu-lcs,ep.e!irrm(radtnrecoeitcdei.ec.naorielgeiirtiaasgaloiteeleca, ia5'aaiclecuda,oetroalmsimrcuugtate,nitstriiz{cucaalinrrriietlin]e.n,tcesctoriirbnataoet'secr-nntliiileuco"etnritJzeiuiit"rlcecuo.u"'i o compartimentare tn uniti{i de timp elementare (rninute,
secunde) a procesclor productive mecanizate gi automatieate
r-espproenssuapbuinlietatoeainamitdaxcimonaglti"iinpfaenatrvualgoorisipsoodcaiarliereaa
timpului,
principa-
lului izvor al ar,rrfiei, pentru econotnisiyea timl>ul.ui social.
terestrii in, spafiutr interplanetar, gradul de densitate, inter* Arralizfted in conlinut unele deficiente in coordonarea irctivi-
riependenfi, colnplexitate gi acceleralie a el,euimenielor Si
procr:selor :ociale determina tAfii diferiteJor lntreprincleri, ramuri indrrstriaile san sectoare
uneori imediat. clar totck:aunh. ale economiei na{iorrale, \rom descoueri cel pu{irr una din
c.u efecte pe. termen h:ng_, modificdri rema'cabile irr coririi{iile
de existenfi. ale oamenilor, in felul lor tje trai, in _ctilui de cauz,ele acestora intr-o perceplie gi in{elegele a timpului,
impr-oprii cerinfelor produc:fiei rnoclerne. atit in ,Jon:eniul
,hIe-'irdv1yir!fd.i,idgeo,rrrt:gtniinncedmisit.riprjeluro,occg,ticutreeraasnesspuliebipoirltifaeteaismrteinuoincgdiiiluioalirunc.i{sicpueJnieiesnIt'.iiieaDcl'aaieesstcaffel:sailq,et.unrm:rr;arietralfeto:alsao,csuihre-is1er,t1:aen- ienldudsetrsiahluccittur5ui irr cel agricol, si
industriei. care trr-rhuie se apropie pi
tln alt aspect, ititiru corclat cu r-cl prtrericirt, lrrivegte
d,'itudinna fal,d de ritrnul, actiuitdlii prerductivr: 1;i, irr general,,
computerelor a rreat nu rnai pulirr tJe SbO ric uoi profesiurri ?, a-l celei sociale. Economiile pleindustriale se
unToricmateii^.rcaicircecosatnetiertar.acdniucstfosorer--mimi,lrriri'ifdiceafuatinecclii'{cditiem: odeleo-eg- xficris:irir.seni'a{'ia.afilru;ii'eisr;uiinmtsiporocuaitaesirei"- r:aracterizeazi
prin puternica inraclicinare a unor ri:.mrrri constantc (rru.
intotdeauna qi le&te), rezistenfi fafl dc schimbare gi rnai cu
s€.mn fa{a de accelerarea ritmurilor. Firerste, trarrsformarea
aicPdtniceirvnseoiugclirannilg'aeaoailzletueaiemlsdi-vuepipaniepncraiotetrcpa:'eo.rim:os'elltguucamrilaiia'emidspfpiice*uetalece{pftii.ir'reend'afiegecnnolsefajoo-ni[gir;irrz,mting,iaiilinacieaffcciiilfel,ciaetcltepme|ei.rlroropmcAdfretoiiriifsbrc:ica:ilioieatienrrreni;aiideliiie'iino,rflacimipneoverlisrinnrse'd^gipateimeecirlcaire,i-: socialisti a agriculturii a lir:hidat baza obiectivi (gospodiria
individual.i) a cara"cterului .static al economiilor predominant
agrare, ci;ar nu este nlai pri{in a.devirat cir anumite obi;nuin}e,
create Si intdrite prin sbcole de u.gricu.ltr.tyd. ittdiuidu,ald, se mani-
fest;i inca. Or, economia ir-rdnslriali.r n:oclernS, inrleosebi cea
a epocii revolufiei gtiinfifico-tehnologice, gi crr pre<:ir<1ere cea
Rea.lizarea .;nei e.onomii moderne, cri strrcl.ut.a ind*strialir,
socialist.i. se distinge tocmai prin dinamism pronr.:nfat,
gngdgeiioi.lscaiidieair,eeislaoiitnrlciai,aagpefipcei,l.ido.et.apnrl}iati.a*si.n,mc-euciunprrinlonua.'litqenaola,enccoiace**liis-customtilimpizrpiaao:edllciaeefsroieesraimin.drnn"eearaah.ctzamseicrtlraaoioassmiLleatori.ii.nedpDc,rapntrudaepluisusc;i:hen:ianetdlooiergrpsiiilalnrfaa:&r*.- accelerarea cantin"r,td a yi.hnwrilor. 0 atentie rleosebita :;e cere.
acordati, asa{iar, acolo uncle este <:azu.l, invingerii dificul-
niJicari strategice. ta{i1or de acomodarc a stirilol cle spirit, mcrrt;rliii;{ilor, atitu-
dirrilor, la pl ocesul ck: acr:elerarc a ritrnulilor activitrilii
sociale gi u'oriomice.
In activitatea practicir intilnim i;i rcziclrmri legarc de lrebuie avute in vcdere ;t grau,tdlilc ,lc rdapllre 1o inle-
leecgoenreoamriniloedperrendindaues.t.rfiicaileen,leni ievceolmual nsnc(ierz$ui,tra! lreinflvtaebsiltiit{diiilioi.r. In
persisten{a multiseculari a mcntaliti {ilor proprii ec.nomiei in
agrare, care exercita o acfiurie dc frinare a.quPra formirii mijloace de producfie (unelte, ma;iiri) 6i dependenfa pronuu"
deprin derilor qi comportarnentt'for neresare industria-Lizri rii
socialiste. Iie vor-n limita. la simpie iiustrari, cxe.urplifir:irri" f-ataln;rmpororldjuucsftiiefiicaagt rlicao;lercedlenciviceiul l-ancoatlicmulpcurrlielorreanutirphriolimtaotevaqti
272 .)"f ',
.evalulri de eficienfi econornici bazate pe cerinla amorti:
zlrii rapide a investifiilor, concepute, in majoritatea cazurilor,
innetra-duencovraizt'or nctedreintfimelpoidierrudnuasntr.ieAicegaisati gvriziciuunietuersiitescoocimafpisletet {aza laturile ne6ative. Ar lnsemna totriqi o trata.re abstractit
rnoderne, care lucreazir cu investi{ii masive in instala}ii adaslaepcetlecntheuniiacnimi oIr{iiscnieentssieasastemtfmeal de posibilitaten manife,starii ambelor
mecanizate gi automatizate (capital-intensive), ce se pot
social, Cele doui fefe contra.dictorii
evidente.
Pe de o parte, progresril tehnologic elibereazit gi poten-
amortiza numai intr-l.rn orizont de timp mai larg, necesitind !eaz[ capacitatea r:reativl a ornului, lfu"gegte posibilitifile
:alcule de eficienf.l gi rentabilitate complexe, pe termen lung,
{diinreincdte,secai m;ia nu numai de costuri gi sale de afirmare qi dezvoltare, pe {it: alta, le subordoneazi,
de beneficii economice ie ingradqte sau ie anuleazi. Din aceastii cauz.l se adoptl,
cele sociale, irrdirecte.
In sfirsif, meritiL -sh fic semnala.i conflictu.l tlinlre viziuneu de regul5, tlou.l pozifii extrenre f;r{ir rle tehnic;i: optimisnul
pcaarpi.tcaell*is.rtde.,, seetoriald, lpecificl economiei agrare feudale gi sau pesimisurul tehnologic s.
sistemicci, a econouriei indus-
Si ce* total,izatoare, Ambele concep{ii, de esenli hurgheza, pornes{: de la ideea
r:e.ntral5 ci tehnica (tehnologia) r eprezinti factorul, ln
triale, in general, ;i a celei socialiste, in particular. lntr-ade- r:ltimi jnstanti, determinant aidezvoliirii sociale, iar clesfi-
r'5r, expelienfa economici gi sociali a civilizafiei agrare se acucedsetetei ramri:n{iisurnniuldenrteecrmaninicaisntte'*'ceastegeilnle{rciliereasdlir-ecitni
baza pe fenomenul obiectiv al autonorniei relativ ridicate a iurarea
gospodlriei inclividuale, generatoare de capitalism (unitatea
analogie
de cltre t-ehnici a. unor strur:turi so<;iale, stiluri de viafi ;i
,economicii drte:abeaxztie)r,nfi"ai)f,atndegpeinaefraal,{cfeaafiintdeernc"or ngsit,ricnugeariltelt muv6nu1i.nlpact1rcsi,r1a:vgleanil.c-rf)rei.oo;lcnrtaimlmegidslattuetira*|onmcrurpnaeecseuism{itoifsrurtarer,ud-nawaasespnuetpcatralscetomenhncnifeoitpl:oafigtiilivoe.ri
mai nlul.t,
impuse de interdependenla ramurilor economiei nafionale.
Economia moderni are o activitate caracterizati printr-un
lnalt grad-de dependenlir fafa de piala internir gi externl, Dupd cum sc gtie, ofti,rnismul tehnalagic corts,iderti ca
precurn ;i fala de conslringerile de coorclonitre a aitivittrlilor problemele sociale qi umane se rezoh'i, in mcd automat, de
impuse de cliviziunen sociali a muncii, pe pian n:rfiorral gi Ia sine prir-: progresul tehnir:. Aceasti pozitie a predominat
,monclia]. Schirnbarea structurii economiei noastre nafionale, in r:ultura burghe"zl de dupi cel de-al doilea rizboi mondial
,icsinnuthd,srueupsnirttesoruidaaiurleeemrie;dn;jeairirliednueanziirern.riroddeciurcLcsouintncraofiiermaeiiaigagsiaruiccciuraoitol.riiars-stie,rimawnbinleiatic.urteeadsraieint,hipmroionocCveecmeLcruneheneitlcoe-ar.
Asiurilaiea ;i afirrnarea aclrizifiilor revoiutiei gtiiniifice pini in anii '50. Concepliile tehnocratice sint caracteristice
"pi tehuologice in economic, in viata sociali sint r:ondifionate, lu aceasti privin*;r), iar un exemplu *locvent al beatitudinii
,agadar, in mare parte, de urr factor eminamente ideologic: specificc optinrismului tehnologic il oferir cartea lui Giinther
i,S,lal.i.nsSettimefiancnte,iltAovaporreroppcireeolredeiuadccienf*aecpsiocicrdiaeedaeacuea"srut1;rra-:r-ieposrocgrcirsoeinisddeielfeiel{teeuhsmnioiacdno".-i
Erolulia ulterioarii a infirmat aceste r.'iziuniparadiziace.
Prr:gresele tehnicii nu rezolvi de la sine prr:biemele sociale gi'
srtoorcrinaelilsetcdeinacfarizviitainted,ursletrviaialiliav;ai ndseartan.urici proprii civiliza{iei limane cu care ome.nirea este confrulltatl. Tehnic:a permite,.
cel mult, ca o problernir sociald sir fie transferat,l dintr-urr
in altrrl -- dupii clrnl remarci
DINCOI-0 IIE OPTIIIIIS.\I gI opfEeSrIi.rltIpSclt,sTirl,iHilNitOnL!iOGnIeCb. in- ufitteevdoe- clcirneniu rezolirat[, priil a.cea sta, sui.] ralloi't A.r.o'Wr:ia.l'Wu.'ePinrboegrregs-ul
'lufia ;tiinlifico-tehnologici filr.i a fi
tehnic nu ir rczohrat depildi, in tirileca.pitalistea\ransate,
umanizare, clar, irr aceia;i timp, pi de dezumaniaale a fiinlei protrlema economico-sociald a exploatarii, dqi i-a. schimbat
.zoarnreenaesintid-iviptiruinluir,niannipfuunlacrteiea con;tiinfeior gi instrumentali-
de natura formatiunii social- profrrnd formele de manifestale.
er:ononrice. ln general, soci,al,ismwl este favor:abii desfigurlrii
Pesi,rvr,ismtil lehnaloeic, dimpotrivi, atr:il'ruic telrnicii t>
frrnctie prin excelenti negativa, consicier-incl c;l ace:rsta gene-
efectelor pozitii'e ale inovafiilor tehnologice, red.ucind masiv rarzi ,,riul" prin ea lnsiigi: conflicte, crize, aliexarea umului,
,costurile sociale 1i riscurile individului, iar c;tpitttlisrnul poten-
manipularea con;tiinfei 5i instrumentalizarea fiir{ei sale. }{u
274 oi'dinea social-economicir, nu factorii soci:rli, ci tehriica, prin,
275.
sndftiiielmfaoiitorp.i,'ml,amFt""eeasnx(isatiosilunuJte'tt,air,tirienfsctatrhce,enhnbcaintrulrnoeighepdyrriacc)slrrveiit"to"a"u.cta1eaCf!i,ausaoltmiienn,ev<,teterleirvnkihintndan{uiricicehriii,.arrli,ap,ud;rniaietedaetirelelcnnnsoooiaclaie;sutitea:mathillfna.taeiin<tirli:--i-i Istoricul marxist al gtiinfei, italianul Lodovico Geyrnonat,.
:s-ar rezolva problernele omenirii... a insistat in rrltima vreme asupra importanlei acestei lchizifii
teoretice. F'Ird a intra in discufia raportului dintre tehnicl
gi societate, si reamintim o celebrli formul[ a hri K. Marx
care pune in lurnirrir ln mod pregnant bazele principialeale
elucidirii ace.stei probleme. Vorbind despre o maginh (dispo-
zitiv tehnic) qi funclia sa econornici, Marx vr:ia: magina de
tors bnmbacul este o magini de tors bumbac, nr*nn'i in rctpor-
'irrinRciepfainleeleat-efinrrliiacatepintadliinsltae,adfiermaartoirn, di,narnarnlaii '60 1i '70 in tuv'i d,eterrninale ea devine capital. Se subLiniaza aici ideea cii
prin-cipal.i vincvatl pentru un anume clispozitiv teirnic (o ma;ina) sau ansamblul unor
.eclrilil:r'ul lulr.ii tle tehui'ca clrept asemenea dispozitive nu gcnereazi de ia sine procese sociale
azi. O (in spe{ri, economice), ci raporttrrile sociale deterrninate, in
crizele ;i coirfiictele ce lnaciiri care sint folosite acestea, .falos'irea sacial.d a acestora derlan-
expresie concentratii a acestor geazir asemenea fenbmene.
crtreute cle iclei o gisim intr-un elaborat al Insiitutului Huclson,
Perspect'iuele omenirii ;i o ,i.d,eotogie
cle marele w uwtLui 200014. Autorii Relevind prioritatea socialului, marxismul ciep.ir gegte orice
reiau o itlee formulnti
Neuurann, acurn douizeci de ani, iinnatteeurnra:.eticniiai nuriJno'.hr:tro, rvilosra:
"r.a,Ipnisdu-s-i-lolacrerilztli Giob se aflir iltr-o crizj ce sematrrrizgazi varianti (optimisti sau pesimisti) a fatalisrnului telrnologic,
ce se faptului ci arnbir,Lnfa in. adic;i a conceptiei c;i anumite tehnici sau telrnologii slnt in
poate atribui mod necesar gi inevitabil asociate anumitor consecinf e
,care trebrrie s;r aibir loc progresL;l tehrlologic a
devenit deo- socialc. lmpotriva in{cJegcr ii mpuencaeniicnisteer;.iidaebn:.foi lcrratirzaacntetcrual
potr,,ivPriinsliriibarliumrmean'rs*io-ninactih;ei iasuvboonrgal*nleizuarnta[-n..n.".,-
irrn inceput determinismului, marxismul
dialectic aI acestuia: necesitatea, c:url anita F. Engels, lgi
sii sintlirri irr-mod critie efectele dimensiunii reale, finite a croiegte drurn plintr-o mulfiriie de e\renimente intimpll-
P,-iminttiiui. ht fr'lul acesta, criza ... este ineren&t rela{iei
'.sdoinc1ira-gli,teIhlenod-leogl.ielra;i..g. eIoirgreanfieii, pe dc. o parte, toare rs, de uncle caracterul statistic al iegilor vicfii sociale qi
dintr-e preze;rt yi organizarea natura stocasticir a reaiitalii sociale.
(i955t qi 19S0, In conformitate cu aceasta, acfiunea tehnicii (sa.u tehno*
.crizi:. se r"a dezvolta probabil mult diircol,o cle mo,_leieic ante, iogiei) nu are un caracter predeterminat, fatal, ci depinde
rioare. Cind cunmimesen.ir'nansfoirgpi o-atoerisplauncee".situa;ii
rle vir duce sau de I:rprt de felul in care oamenii o folosesc, de atitudinea con;tienti
a acestola qi, iir ultirna instanfir, de ,rptiunile lor ideologice.
ea -
Reluiricl ai:este itJei, experlii tle [a Hudson Institute
;anurrtir o scriu de crize tehnolo{lce ('e itr aibi 'I'ehnologia (sau teltnica) existentl la un moment dat
(l9,Sl-- !990). ur.lna slr ioi: in fac:.e posr,bild o anumit;'r organizare, desfl;urare gi condu-cere
deceniui ulmitor
a aclivitelilor sociale, clar realizarea acestui potcn{ial de
,vitn-eli.eciz{eCli'nerr,isiziunaal.rctctebaiirh*gcsneocotnr:Lrci:osi:eegttaeiactigercialiiirnl:vcrtreraoenrp:{aititetaa;"hliinrseeitcshi itnrr,,otsriiiroiezg"ife-iac*"oipri,ipte'leitenarxitmiepatril.teeecsdai+aepi iicptoaorllonitsatrtrir"aLe",-l transformare gi dezvoltare sociali depinde cie folosirea socialii
a teirnologiei, de relafiile gi structurile sociale itr care triiesc
"care exercit:.1 u irrflueinfir negativl"i asupra condifiei umlne, ,.<i acdioneaz."r oamenii.
..cgoennterorilnsdi.gfourretc distructive t.riri :r pritea ofeii gi rnijloace cb
irsllpra acestora. Dar, oare, cerietarea tehnu- Nu tehnica (sau telrnologia) produce in mod fatal 9i auto-
rnat schimbiiri sociale pozitive sau negative, ci folosirea sa
,sloaguic,itmpar,oi dc*ieceg,raibni,'iartpuateri{lriauanre:ei slotogriaci interne, ilsemerrea efecte socialir. Nu trebuie uitat adevarul potrivit cirruia caracterul
cu politica de iuvestilii necesar al unor procese sociale nu este identic cu acetra al
trebuie pusa iu legirtur:ir proceselor natura.le: in naturir necesitatea este independ-enti
a rezt.rltatelor acesteia iu telirrolo[ici filosire de acliunea oamenilor, in societate necesitatea este produsul,
cerr:eiarea qi ile .
? actiaitdgii urnq.nc gi tocmai de aceea poate fi coutrolatl 9i
Marxisnrul a tlez.r'lilitit de rnult necesitiltea disl.inctiei l.ransformati de aceasta.
dintre tehnicir sair tehrrologie ;i lblosi,reot sulialil ^ acesteia.
.276
mlnisemImviriplduoeitnrcifvlitargoiflaputelasldiismemcisiusmilvuuiluatiel htfenoholnoloosgloiircgiiic-so-pc,irao-le4prraxiuit$eanhtnutdtlopogupi.entiie-. oconomie in care avufia nafionall se compune f* priwipcJ din pro-'
dupul sectorului de servicii (,,terliat'\'
Triim intr-o lume in plin proces de tehnicizare gi socie-
tizare a societililor, adici de pitrundere masivS, accelerata 7. E'C: Berkeley, Thz Comp:uter Retolution' I)oubleday' Garden City''
qi universalizati (in toate compartimentele viefii sociale) a
rrijloacelor, dispozitivelor oferite de rezultatele de vhf ale 1962. XIV'Inl"
8. Ladislav Tondl, P,,hDileosr oJpahniau,skWopiel nd,er19T6e8c' hpn' ik5"7,{1n Ahtctr' des
gtiinfei gi tehnicii in proiectarea gi realizarea acfiunii sociale. Kongresses Jib
Acest proces este ,fueaersibil, gi se impune cu necesitate. In 9. M,B. Mitin, ,,Problema gumanizafii tehnili i solialnii progress"' ln'
Proceedings oJ the XVth World Congress oJ Philosop@' Sofia' 1973''
aplicaliile sale, tehnologia, inovalia sau transferul tehnologic
sociali, umanii -- depin- vol. I, P. 347 9i urm,
creazia posi,bil,itdli a cirror folosire -
de de opliuni ideologice. 10. G.S. Stent, Tlre Coming oJ theGolda* lge, DoubledaY' Nerv York' 1969'
Elaborarea unor teorii ;i melodolog'ii ule strategiei, de pforlioo-- 11. A.W, Weinberg, Problsme det Gtosslotschung (1967)' Suhrkamp' Frank'
sire sociald cr
l,ehnol,ogiei reprezintd una din ,froblemele furt am i\lain, 1970.
iltare ale d,eceniilor urmdtoare ddn istoria omenirii.tT 12. Din literatura imensi a probiemei, menfionlm doar cartea lui E'M''
Schumacher, Small is BeautiJul, London, 1973'
13. Robin Clarle, Peter Ifarper, D. Micbael 9'e' A se vedea anexa la acest'
j .3 capitol.
NOTE $I TRIMITEITI 11. The Ptospects Jor Manhind and aYcar 2000 ideology' Hi'16481{-Di'-
The lludson Institute, l'Tew York, Paris' Tokyo' 1972'
J., Z, Brzezin-ski, Betwetn T'wo Ages: Ameritu's Role in the'l'celnelronic
fuo (1970), New York, 1971, p. 309. Autorul infelege prin evul tehne- 15. Fort*nc, iunie 1955.
tronic perioada istoricA in care tehnologia gi iu special electroiica
,,devin tot mai mult determinanlii principati ai schimbdrii sociale" 16. p. Fngels, Luduig Feuzvbach ,i sJt/fittal litosoJiei clo'sice gcl'ila?Le ( 1888)''
(op. oit., p. XIv). in K' Marx, F. Engels, Opere, vol' 21, Edit' politic6' Bucuregfi' 1963''
-2, A se vedea, in leglturl cu conceptele de ,,subsistern" ;;i ,,sistem par]ial", p. 295 9i urm.
Introducere fn Stiinla conducerii societdlii socialistc, Edit. politicl, 1974, ,17. ln privinfa complexului de problemo ale revolufiei gtiinfifice-tehnologice'
p. 17 $l urm., precurn 9i cap. 5 al lucririi de fafd,.
cea- mai ampl5. analizl o gtrsim in scrierilb lui Valtet Roman: Seoolut
-3, A se vedea pentru conceptul de putere potenfiald, gi actualizatl a uriui
sistem qi capitolul: ,,Dincolo de nrodelul Mesarovic-Pestel al siste- xx * secolul marilor reuolulii, Edit. Academiei, Bucuregti, 1976 9i seria
mului global al lumii".
de lucrAri remarcabile: $tiinfa 9i tehtica 6n epoco ttecerii societlllii de
.1. ll acest coutext folosim termeuul de ,,sistem" atit pentru sistemul
social global, ctt gi pentru subsistemele sau sistemele sale pr.rliale: b capitalisrn la comunism, Edit' $tiinfific5" BucureSti' 1962; Reuolulia
ramuri economice, cerrtrale, intreprinderi, institufii, unitifi teritoriale irdustuiallt in dczxoltorca societdlii, Edit. gliinfi{icl, Bucuregti' 1965;
etc. Rettolulia ptiinlili'c'd Pi tehniclt, Edit' politicn" Br'rcuregti' 1970'
.:5. Comrrnicarea noastrl Technology and Releuant Social Changes prezen-
tattr la conferinfa internafionaltr.: ,,Transferul tehnologic gi cultura
socialist4", Bellagio, august 1975.
6. R. Rlchta gi colab., Ciuilizalia lo rdscraac, Edit. politicn, Bucuregti
1971. lnfelegem prin economie cu structurd post-industrialtr acea
278
ANEXA 5. orizont temporal ingust orizont temporal larg (ter-
,OONCEPTUL DI] "SOFT TDCHI{OLOGY- ftermen scurt)
men lung)
6. specializare acr:entuati
specializare redus-r
7. producfie de masi-r accente artizanale
8. familia,,nuclearir" familiir ,,mare"
9. precumpirnitor urbani precumpinitcrr ruralir
10. lnstririnare de naturi integrare in naturl.
li. politici cle masi prin poliLicir tlemocratic;i
aclamar e
12. limitare econotnicir ^ limitare naturalh a tehnicii
tehnicii
i3" comerf mond.ial comerf local de troc
s]: d4. distmclia culturii 1o- menfinerea culturii loc:aIe
{f_ina-i.rrSe*p.-aeoasrfg,ptiLitolr'{siecohcaltohenrgsnhiteaoanalotosselgcaoailrg'.sioseidmuefbbisuesaelutmzalii,anpntteseiaiptznl:eal,dtpuiearaartilrRseuc,oubcraiinrpaCectnleatrrrikusetiscgui:pi rpaevtiee-r cale legisla f ie contra folosirii a brr-
zive a posibilitirfilor tehnice.
ce se pot reinnoi, 15. abuzul de posibilitri-
!i tehnice orientati spre protecfia ce-
sCIlacrkoens*umeenuenmeergriieuprmufiitnola. rele lorlalte viefuitoare
{6. distructiui pcnfru alte
vie!uitoare
*- note clistinctive aie 17. inovafie motir.atl prin inovafie motivatl prin sa-
profit gi rizboi
R. tisfacerea trebuin{elor
societlfilor- b31l,g-pe tehnologia tr-adifionali, tlurt (harrl) ' 8. economie de creStere
cre$tele zero
gi cea noui . blind.'r ( soJt ) . 19. intensitatea capitalului intensitatea muncii
Socielate cu tehnologie Socielate cw takmolog,ie 20. instriineaziL tinerii de apropie tinerii de virstnici
,,bl|ndd" virstnici
",d,urd" descentralizare
integratii ecologic 21. centralism
l. periculoasiL clin punct perfonnanla sporegte prin
nevoi euergetice sclzute z?". performan!a sporegte limitare
de vedere ecologic prin cregtere procedee pe inlelesul tutu-
2. nevoi energetice masiye poluare redusi sau nul[ ror
3. poluare ridicati ?.3. procedee foarte com- accidente tehnice rare
4. folosirea substanfelor reciclare (folosire repetatlL
a substanfelor gi energiilor) plicate neinsemnate
gi erergiilor ff,r.'i recu-
2,4. accidente telrrrice frei agriculturi diversificati
perarr
vente gi grave
25. monoculturi agricolir
I R. Clarke, Tha Srienu of War anrl P*tcc,I"ondon., 197 l. 26. suprematia cantitrifii supremafia calitirfii
?80 281
27. alimente provenite din alimente produse cle to{$ t2
industria qiecializath
consurnatorii ASPECTE NOI IN DIMENSIUI{AA
28. venitul ca rnotivare a TEHNOLOGICI A CONDITIEI UMANE
muncii satisfacfia ca motivare a
Crepterea -pcosntederericiuancotsicvuittillidi etethonaotliorgliucme eina. ansamblul
29. dependenli totala a munclr
viefii iociale La fel se
tuturor unitafilor pro- mici unitili autarhice adrnite ci actuala revolu lie gtiinfifici-tehnologicl ecirivaleazir
ductive cidd{muoieafinpt'rcoeIedlinir-mcimt{daeiucliifhnllaiaimiinlllseeuioeummclsrotuoiaaircngllenretirio,ecaila,oltsegataulhiiesctpndppol.vgelrl,i-eocaitngtsoceeiioctsrlroiutcemer*laiiomizinndsimierdioc,fdeiciicv,gciiaatiiaedinrln-neuditsipecaitareigolse,rrstaia,ccctartmeioumtraeecg-artti,aeurrpef:rxeiaivziipfsiocecgretlciouil-dtgfiiciniirnaoeodaloseagmpucpbtultiiroiicnivnirrine.r-i-
gtiinli ;i tehnologie a cul*
30. gtiinli gi tehnoiogie
turii
instririnate de culturi'r
(spirituala) ptiinfi qi tehnologie prac-
31. gtiinla gi tehnologie a ticat[ de toli
elitelor specializate cliferenli slab.l sau nici o,
32. opozilie radicali dintre diferenfir intre munci gi
munci gi timp liber
timp liber
33. gomaj riclicat nu existi conceptul de mun-'
64. scopuri tehnice pe,ntru ci pentru cigtig
o parte a planetei, pe scopuri tehnice valabiie
pentru tofi oamenii pentru
timp limitat
totdeauna
qtiin15" gi tehnologie nu afecteazl condiiia umarl in mod
nciepmriinjloicnittcr-mecduiuml presupune dsoectiearl,me, ipnrisinmmuledteielirni omlouglticipi-e,.
jolosirii sale
Xn aceasti perspeclivi dobindesc o semnificafie {ilosoficl ;i
problemele puse de,,cincinalul revolufiei teltnico-gtiinfifice",
care va produce remarcabile transformlri atit in structura
economiei, in condifiile de munci. gi de viafi ale naliunii
sccialiste, in cultura gi civilizafia sa, in mentalitlfi, stiri dc
spirit, stiluri de via{[, gindire, acfiune gi sensibilitate t.
difecrelnrrfive.rleapncrocnrzcAeRptre.lo-r Nu vom intra aci in discufia-privind
de tehnici gi tehnologie 2. In acest
context, vom infelege prin tehnicd o serie ordonati de ope-
ralii (fizice gi/sau intelectuale), adicil o metodir prin care se
tnflptuiegte o anumitl acliune materiali (sau rnaterialiTT1i),
finaliza&r (urmirind
teahzarea unui scop) in condifii dc
2S
realizabilitate gi eficienti date, in tirnp ce, tehnologia desern*
neazh gtiinfa sau activitatea gtiinfific intemeiatir de folosire
combinati a unor tehnici in vederea realiz;irii unor sistern€, fi indiferente fafl de ideologie, folosirea lot sociaiir, climpotrivir,
de acliuni materiaie (ori rnaterializate), finalizate in mod de-pifn)d.r,re nemi'ilocit de opliutt'i' id,eologice. de tehnologie nu se
mai cornplex 3. diferenfierile privind conceptul
fi-e Important este cir nici teirnica, nici tehnologia sd ynt, ,o-presc aici" receate deosebesc in ar:tivitatea industriatrir
conJund.a.te cw sau retJuse la i,nstru,tnentele, mijloacele, dis* Cercet,iiri
pozitiaele etc. leltn ice. trei r;ompr:itente, fiecare inter:acfiorrind cu oidredoinloegiade(siadyeiid, gHl"
Karl Ntarx a introdus o conceplie ncui despre tehnici {ogiile) int.-utt mocl diferit. ln aceasi"i
gi tehnologie. Anume, teirnologia este inteleasi drcpt G. Heymann, Jr. identificit, in iuilLrstrie, trei categorii de teh-
ra:culn,ioaaitastteelesorce'iaiflidr.:acteir"fo(lmosaet;eteri,aliinzatma)odanseocceiesatilt:,,ti,i,,ltuiitnerseisatedrne
nologii a:
de acliwne materiald constrotit de soc,ietate, pe o *numitd treaptd {1) Tgcihcnloeke:vgoialtarrice"p,roteiescttiarrriej;i(leecxkpneorloimglet notfirdrei sinignv)e: d,e,creer-a-
cetiue
creirii <ie procluse, rna;ini, metode, pr:.-rcedee noi sau per"fec-
a dezuoltdrii sale, concyeti;at Si reaiizat ci.r, oj,tttontl unay d'is^ gionate : tehnologia de lalrorator.
pozitiae (,,organe", unelte, ma;ini, sisteme de ma;ini, auto-
mate, sisteme de automate) *d.ecaate uaCnaetti(.rw2ief)alcuTttcenr'heanr/:oe:t,ofgdaiaebritpcrraaortcra:l;rureceliafeei,c.stsiuvaibus, taf,,anafbretrlaoic"r iferaitibc.(rii:eccllhrteinil,olnltaoeglhoyngii.acofi.
transforntdri determinate ale arnb,ianlei />entru. efectuarea u,nar
de uzinl.
(sav aleunor par{i ;rle
ei), transformdri cottstient'izq.te 0n, scopwri tlefinite ce satisfac
anwnc'ite trebu,in{e p,i neaoi fwnclamentale ale omulu,i. ,ocu(p3irJclveironrgoalongi.ziaarecari:prdroucdeurciilie.(itemckondoelorngey of
Conceptui determinat de Marx poate fi lirgit: tehnologia pe ma.nagement )
nu este iir:.mai o component.l a prr:ductiei materiale, ci a scelril lnare: c^itsee
oricdrei activitdli il+nane. gi c-e fel de--si:ecializi:ri sint necesare gi pei-lnise, cc stratifi-
,rare profesiottalii trebuie s.l existe, ce atribu{ii 9i competvnle
I)e aceea, impactul revoluliei teirnologice asupra condilici se pot acortla in sistcrnul c1e conducel'e etc.
umane pi sistemelor sociale trebuie examinat sub tcate aspec- Pe bunh clreptate, observi R. Baum 5 c.r (/) 9i (2) se
tele sale: pe iingii tehnologia prodrrcliei, trebuie avute in
vedere tehnologi.ile tutrlror actiaitdlilor soc'iale: tehnologia referl rnai ales ia forfe gi rnijloacc de produc{ie, ir-r schimb
a comunicirii, a organizirii gi conclucerii., i9) priveqte rel'aliile da prat{uc!'ie.
transportului 9i cercetirii, a creafiei artistice etc. Clasificarea de mai sus se poate extinde asupra oricd.rei
it cunoasterii gi tehnologii(de produclie, de cornunic-are etc.), irl cadml ciireia
:ie cuvine, prin urmare, :i:i deosebim:
Mai rnuLt, pare si fie extrem de justiticatl conceltelea uno{
(a) tehnologia proiectr,rii (previziunii, planificirrii, pro-
activitafi cle trausformare sociall-umariI, cum ar fi educafia ,grirrnirii etc.) acfiunii sociale respective,
(indeosebi in forma ei institufionalizatir), asistenla sanitarfr
;i medicali, aciministralia g.a.m.d. drept tehnologii sociale.
saAosccieimesttiaelaterpe,racmitqizigiiiariifniramluuatoereleeagmerrieenvaeongltudi lcieiorninpt;rtoioirnltuafilfnicilndef-llutserehancnltoe{.lieodagciacetesit*. ft) telrnologia realizirii srtu efectuarii ;i
in (c) tehnologia conclucerii ei.
in Atit in cazui producfiei, r:it 5i in altele, (ri) dar mai ;rles
teia asupra condiliei umane, in genere. sint deperrclerite de optiuni ideologice,
(c) in timp ce (6)
*te, in genere, autonom fafi cle icleologie.
Tehnologiile stnt perfectibile (se pot optimiza) gi, ca atare,
m,ice act,iattate r.trnartd., tntru,ctt incl,wde o tehnologie, devina
p erf ecti,bitd. Felul in Aceste dclimitiri dobindesc o deosel:itir importanfir ;i
logicl a activitifilor r.ar e p osib ilitatea de perf et: fionale tehno-, pentru politica i,noz;aliei ;'i. tt transferwlui de tehn'ologie.
umane societate datir,
se yeal,izeazd intr-o
adtcit folosirea sociald a tehnologiilor, devine problem.a nr, 'f
a tntregwl,wi a'iiior preaizibil. Dacit. tehnologiile, ca atare, pot F'UNCTIILE lOnPUcSoEnAtiLnEuiTRcrAeS;tFeErReUrLeUpIreTEzFinINtiOLuOnrGilI.Ct.ii-nTpmroncsefse€--
l-u}
tehnologic
'284 ,Le cele mai remarcabile ale economiei rnondiale contelnporane.
285
l-a De regulir, el este examinat sub aspectul transferului de &eg'ate de decalajele existente, in contribu$ia la d.ezuoltarea
o-Jari la alta. Oricit de importanti rlin purictul de vedme
al. ,eionomicd.-soc'i'at'd' indeltenclentd a lirilor receptoare, la redu-
difuzlrii tehnologiilor, al crelrii unui ttmp ornogen dc cerea decalajelor existente etc.
Transferul tehnologic in general, dar in special cel reali-
infrastrut:turi 'zbaitt cu funcfie emancipatoare este un proces extrem de sensi-
tehnologicir. mondiali, aceastir latura e ci"eparte
d.e a epg.v.a con{inutul procesului la criterii ideologice, la sistemele de valori. Mai intii,
de transfer telrnoiogic.
Agesta din urm.t reprezinta mecq.nisnxul, esenlial, at gene{uli* este mai mult decit evident cir transferul tehnologic reprezintir
zdrii tmei inuenlii tihnologice, al difuzarii sale in cadiul unei particular al folosirii sociale a tehnologigi' C1
sseorcrcociniaeoit:ami {iiini cnoaanflticourerl.ita-ilset,ordiceela,"ocriainmtru-nuinladoamltae,nii.ues-ptleectiavctaivl iutanteei un caz unei ptiternice condifioniri d1to1il-erea,
supus ideologice' In al
rfnd, experienla cle pinl acuur a dovedit cir transferul tehno-
logic p&te deveni eficient pentru tlrile recepture dacd. gi
.*e,cironnaomi dicaoc-sdoceis.atel;Linc;ilussubinotrr"-duonnapt roacgerasmtuiapot'lit{i)citcieacdeesztvpoultanrcet
Vorn deosebi, prin urtnarb, pe lingf,
(l) rle vedere, clin nou,-transferul tehnoiogic se aflir sub incidenla
transierul tehrologic inter-sisternrc ('sito-tciiaicl-eesctoncoarznicsiirs-
tcmul desemnind factorilor ideologici. G. Goulet observi, pe buni dreptate,
un stat, cu o structurf,
<leterminati), cercctat in rnod culent in iitelatura, gi
.cpiniinioc-d:l1,ie,t-tipcrcaliirnntiansctfceeeir"rrusccl.eat&ctira{rcailaiuertanliumrueilptG,niieuc. xaMpefesyiitrreiddeannelfueavma.a-alolaicatoirri el-tiep-alsvtaantlniacd-'ilce, uci<mon:nifesurlreen:cigeinea;efrceaet
(Z) transfemi tehnologic intro-sistemic, in sensul aritat
mai sus: trirn*sfeml inveutiei s,au inovaliei tehnologice dintr-o
ramurir cconomieir in alta .'sau dintf-rrn sector al actil'itlfii
sociale tn altul.
it interacfiunii dintre telrnologia ntruannsufrenraaitaio-lo9is.irceoantreaxftiou-l
Dar transfeml tehnoiogic are o reievanfi erninenta trren-
tru condifiir umarll gi lir manifestorile sale inter-sisternice" .social autohton poate compromite
.anl:r a primei, dar gi dezvoltarea ulterioarl a sistemului social
Acestea sirrt exarninitte, dc obicei, sub aspectul transferului
ltiesirtneogloigciceledeinIacu{arsrildeecadpeizta';loislttaeiea.vaSnirsnauteltacnatarere!'iloricleinsscr;criap-i r:eceptor.
Probl:ma este, bineinleles, complicatl, dar una ciilt cau-
zele egecurilor tn aceasti privinli {onsti in lipsa de infelegere
un transfer tehnologic de la tlrile socialiste c5.tre cele in cuis stueshn*-oploegileini, gaiceteshtanocl"ougpiriindzein-dpr-*'
de dezvoltare, iar,in utrele sectoare, de la flrilc socialiste ciitle .:i comflexitafii tr:ansfemlui
cceellee-fcrcaaapnpistaiftelai.rslritisel t,ctephirnnccotruieorgniccl;ei .dinetlrae sociali.ste intre ele, nri' dupi cum am
ariitat mai
lirrile c;rpitaliste cu industrie prulrruomiileiiecstia(nfratebnregicmiaircjeioocnsidat uulecgienarteegec(rlnenearrneaaJigaedlitienieeanctclef)iup.nro^Aedr)u,qcfiaiecp,eesatnceegalae.jdin_idnde
firile
avansata rm estd o nout:Lte. El fusese inifiat in cadrul siste- lntr-o m'.rsur5 oarecare suprastmctura ;i ideologia societa!ii.
md-e,uzhpv-oreilntcatorreluoonaieavpl or-olurfinineovaaaceocirnodnocfimuriilepeiriinndcesippeeniinlseudlepsnopteoiirtiiorciriiiidcienopleocnnudiareslnis{deteei
Cu alte cuvinte, ele *ngajeazd. gi condilia u'mand tn determi'
a-cedsete existenfa 9i de congtientizare a
acestora. de firiie capitaliste avansate, d.ii.ijindu-le evoluiia nd.rile sale ontalogice poate manifesta
componente se
acesteia. Tocmai in
unol transfcruri tehnologice cu principiile
s-pegci ipalriizniriiinwte,nrrrn,peledrinuclnttaerhen, odloagrienieatruatonnsofemrea.te - in dirrcfia incompatibilitatea
sistemului social receptor. Unii merg pinl acolo tncit se
fntreabl dacir nu cllmva transferul tehnologic implicl ;i
Impotrivzr acestci concep{ii gi politici a transferului teh- transferul elementelor de suprastructuri din sistemrrl social
id{daiemarpieparaoovnrtfeuaontriimcreunedm{liironv.raAlcisr,a,tifflpoeeillto,acsFlaiisrrpet.ieatFailaeib,slfreiotceni)re,aanJfrtriol.faniseaimtcelihhtpeinfosioitsiiooitbengiahilel,nifdiciemreacauqsuirniintaiadlleile-,
mmAnomuillol-aitgpriiencuadtsa-;api:du-eeonrcitnvtrlLauicrtm;aioitinlluan.droniolueccdluis*mfoitccenminacatlielsniletcee'i,paPac.etCotlera.aRrienn..,scfEiuenrarsuspltuclei-riaidetecrgiizrlpenvsooiltittooagivroieacr,--* infrastructurii culturale" 10.
rirsrJ.ui lYicolae Ceau;escu 6. Irr esenfi, f uncfia emancipatoare 287
a transferrr lui telurologic constir ln com p ensazea inecliiti'r lilon
286
I,';\r-a indoiala ci o serie de cercuri monopoliste isi oun ;i o practicd a dontiroalie,i, a constringerii, a rnanipul,d.rii
eficiente a congtiinleloy, a ,instru,mentalizdrii efectiue a fiinlei
sper"anfele intr-o asernenea eventualitate; insn, nw tchiotigia ui'tl6ne, reprimdnd total ch';ar ;i nevoile de emanc'ipare 6rle
are o tncdrcdlurd id,eologicd, ci folosirea ei saciald.
TEHNoLoGIA cA,,rDEoLocrE,.. _ Ideea,,incirrc:ltturii,, ideo- claselor dominate.
logice. a tehnol ogiei f a(. e^par te din tre,,botile r:opiliriei,. teoriei
srcialiste a dczvoltirii. plnlimmiu;clarrreizabso'ci imaloisntci lirairls,lid, eturc.aitfruesesVe". de s(8ta) tDulucpai pciutamlisotbasecntuialJs. eHcaabrearmctaesri,zecaoznd;tipinrifna,,eplriomminoavreaatl
sus{inutir, inainte de ddeeoIasdpeebaeirariiliiteedhianntorpelorigpmicraiiioc,,trcicagiieidr!emi oetleonhgi nieai"ri:isa"-cartouc. aolnetiurreavt oinlulpiietreiohandoa-
V$y.Il.3"LfeLnginu-, primin<J o- replica zdrobiio.:re riin partea lui
Intre
cele cloui rrzbuaie mondiale, ea fusese reluatir de Iogice, dar raspindirea gi promovarea ei coincide cu faza de
,,Scoala incleosebi NI. I[orkheim,er expansiune a acesteia (dupa cel de al doilea rlzboi mondial).
ctre la lilankfur:t", de 1r
l1I.-liL.fthaL:eAisW, sp.iraAin,ddo-oirnnpoegrtra:zii,cigrurr.iisl{iIina{d. nMarapaiorcin,uosiune;-l anii '6,J un reviriment in aEcptgivciataslileorcasoracicatieerdizeebaazzl ip(reicnonsocmieinal,izaapreiraare;ia,techonmicuiznaicreaareL1a
etc., apoi politica
<le J. Habermas i5. 1.3'fseAzua-parifno_a(tcaemeaenadaliur.i tor, in comparatie ;i aclministrafia). Fenomenul cel mai izbi-
qcirtd.aI(e{dlil)te-aiCltei_soiidnnnectveeulpidratmuezlrhiedtaeoa.aircrru.'aeaalliecol:ieznsiarteiliiituacntoeunicteeshcpno{iipi<)-:ini u(t.acacirfrie'urin'urern :rutorilor cu epoca anterioarl, fusese de bunir. seami
expansiunea rapidi a tehnologiei moderne in toate domeniile
t_,ficientir viefii, indeosebi in exercitarea puterii de cd.tre statul capita-
lisrnwlui rnonopolist in perioada crizei sale generale. Asimi-
caractcr Iind achiziliile sretavtofloultoiesies;ttieinimlifiecnes-etelehnpoolsoibgiihcetn,licadpeitoalpistimmui-l
formrrJ,. r:lrm plesurliurea Max Tfeber, ci ire anumite implica]ii monopolist de
sine o formh determinaliri, tlar zate a eficientei 18 pe care le oferi tehnologia actuali pentru
cie corfinut: cl atrage dupi pu(anr)oilpaor-ri;eiinpedareestn,r,taaed;simiseitnexicmsrtcurailtuariecp"auapteictraerilazis,et,i(,b()ca)aacpsooingtfuelirncinftaedlocmarep;nai{cinitteaentreesaia-
nemi rtrrri.riti, rle Joninctlie ltoliticd.
(2) Nu rrrrmai al'rlicarca ei, ci Si tehnica iu ,,ine sctc
aracirerlseia.tauol(iinpzcl3oe;rr)rgni."ttlioiIern-ur,e,cadudcsgolaoiimcmrcitriiixjsncldoteatioaarfrt<rtitnncaletiaan,gharisc-iraifaisleetptipeiiniitantelgasoreuldpnisipur.l trit(rna,ic,aa'mcarpaatocapudratreaecirritinuut;aalli"tc)ea-lai'srceuaac,pl<pftriiaireitnmaxoipie;ailsorrmtel.r,,esttaeunoiltloro.dirrae-, ;i, in parte, repr-oducerea acestuia din urmi.
S-a constituit astfel o adeviratl tehnologie a men[inerii
;i excrcitdri'i puterii de cirtre capitalismul monopolist de stat.
Fnncfioneazi',, asadar, tehnologia in serviciirl promovarii
Einvteidreesnet,lodrad!eDcalarsairceaalestiiefxupnlocafietatnourilorer z;iultaisdupinritonrailtourra?
(4) I.'Lrncfia ideologicir saaleprpoegnietrsuullueig.ti,etiujrtuarieca;' isi;'stitienm!itiliut:i rezuitatelor inr-en{ici sau transferului tehnologic, ci tlirt i,ntye-
aparc sub fonuir folosirii
de talust iwgiurtra"rI'iein, dini'voicdiunltdricr,,go-stverieaafictoouttim'uai iiicfoonr floerlotarb"nilrito.c..luct ive btn'ntareo, folosirea sociald a acestora. Nu tehnologia este
dominantS", opresivi si represivir , ci folos'irea ei.
ce
l-esta(5p) nAnpoaic, erioalrcilirirrp-colalofgiileeticd-eidpcroolodguiccfieaIetxeil:i;rtreollrotegicsir: sc rnarri. insls,,iNOsuUpLraAvPioeCfuAiLrIePaS".si-, ln fond, deciziile care angajeazi
in perspectivi, progresul omenirii,
prezinti
drcpt forma. tle organizare tih,nologi,c utt:esarri a sbcietifii
.,ra f ionaie" (:apitaliste)
q" tuvinte, al fiinedceiorusei bpi,opaotrephrnivoelosgci,eia, scaadraer,afsoiglorstridreaacsliuonci,ai'ildsoacisatlieinelefii-
.(61 ii ca alte teknolog,ia o deuenil bazL.t legitimdrii
eldl li sl c. gi,
soci fil u cienli in func{ie de sistemul de valori, scopuri gi obiective
. (7) F-unc{ionrret lehnologiei ca [unrlarnent al a1;ologicr ideologice, social-politice.
srstemuhri capitalist este posibilir. si necesar-ri fiindci Lntroaga
;tiinl.d S,i, tt:hnici i{1r l>iruti a*u,rn tncorporeazi 6n s,ine o idealo{,iE Nu tehnica ;i tehnologia sint distructive, ci folosirea so-
t()iJ ciala capitalistii a acestora. De aceea, pericolele nu rezidi in
tehnici gi tehnologie, ci, mai ales, in anumite practici sociale
de folosi.re anumani, inumanl gi antiurnani a acestora, in avioane de un milion de pfunzi; alte intreprinderi sau meca-
politica de incurajare cu precldere a tehnologiilor militale
distructive. Sub acest raport, lista de evenimente si procese nisme de dimensiuni excesive.
Euenin't,ente pol'itice 'interne cu caracter pericwlos sint soco-
caracteristice pentru ceea ce se nume;te ,,criza tehnologicl"
in care ar intra omenirea, dupi prognoza Institutului Hudson, tite: evidenla si inregistrarea computerizati a popuiafiei;
Ia inceputul deceniului viitorle nu este in realitate decit expre- alte mijloace de supraveghere computerizatl; diferite tehnici
avansate de supraveghere ;i control; capacitili excesiv cen-
msnspiaaurnlectliaosmrneecaceucxnuilmatrrpaiezrteadcareaicaltreeerhpzenwrooaltlfaoicttguerieellou'iirir. i-Aicuuctanenwaoldsraettteaetehadrnlmeioniflnoouagloritimspcileori-lisitecicaopaprrieietdatneeltiaasfztti5ei- tralizate; cunostinte perfeclionate despre tehnici de agitalie
;i propagandir sau alte mijloace de a provoca dezordini;
la o aplicare cu efecte distructive. caucntiovsittiin{lieg;uiveternhanmicienptearlefeccloiomnpalteexedesapurecvreitniciree a dezordinii;
ducind fie la
,,tehnocrafie", fie Ia ,,cezarism" ; arme nucleare folosite in
politica iuterni etc.
Este suficient si parcurgem lista amintiti spre a sesiza Consecinle internalionale cw coracter d,ezorganizatoy se con-
acest lucru. Astfel, raportul citat rnenlioneazi: sidera: acliuni noi ;i tradifionale de ,,demonstra!ie" de forfi ;
uzura tehnologica a muncii ,,necalificate" ; noi produse sin-
Teh,nologi'i 1n nnod 'intrinsec periutloase: mijloacele mo- tetice, de exemplu: cafea, ulei etc.; modernizarea forlata;
derne de distrugere in masl ; reactorii nuctreari (fisiune sau
fuziune) ; explozivii nucleari; rachetele de investigafie; staliile sentimente de vinovitie crescinda in sinul multor naliuni
bogate, in special la tineri etc., faf[ de starea !Srilor sub-
de lansare a satelililor etc.; procedeele de manipulare biolo- dezvoltatc, comunicare,,realista" redind violenta ; transport
gici si chimici a individului;,,controlulmintal" ; noiletehnici
de insureclie; dneoicleontetrhaninicsiucrericmfiiena;lie,dedeirtreiprouanreere;iavioorledninfiii;; ieftin ;i larg accesibil; ,,lavajul creierului" cu metode accele-
noile tehnici rate; alimente ioecfetianneel(osrin, teaticsep) a;liuedluuicaettice. ieftini ; controlul
si exploatarea
noile calamitali ;i sinergisme.
t'reptatd. a m'ed'iului incon- Op!'iunile personale periculoase privesc : alegerea sexului ;
Contan+inarea. sa.u degradarea :rlte formc cle inginerie genetici ; folosirea drogurilor psihe-
jrwerzdidtouruprierasdciaoradctmivoenpdr'ioavlden;iilnsadud, enalal'iopnraoldd,uccloiansntuincdleainr:i tlelice sau avinii efecte de alterare a temperamentului; sti-
mularca eiectronic:i a centrelor de plicere; alte metode de
pasnici i posibile ,,efecte de seri" sau altele in urma cre;terii ob{inere a satisfac!iei senzuale; excesivir permisivitate ;i
bioxidului de carbon in atmosferi sau inaintare spre o nou6. indtilgenli ; sinucidere si alte forme de alienare; narcisism
perioadi glaciari din cauza crqterii continue a prafului din -sau alte forme de egotism excesir'; supra-cosmctologie ;
stratosferi etc.; reziduuri de ardere si alte reziduuri nocive:
metilen, plumb, DDT etc.; alte rezidu.uri mai pulinpericu- lri bernarc prclungiti.
loase, dar generind procese de degradare a mediuluiincon- Rezwltate styanii (paradoxale) ale frogresnltti tcknologic ar
ujzugrbroalmtnooizrte,arc;eiuamaelxtesceinpsrtiovridim;ussieuspislreeaclpeuonp;duiaiargeluieanloeeaxaiceeclestiivvlinit;amtfuiiraimssmoi dmeeraxncreee;*;
siv; aplicarea excesivi a insecticidelor, ingrisimintelor arti- 1.,utea fi: sclrimbari in raporturile dintre generalii, de exemplu,
ficiale, a ,,chimicalelor", folosirea excesivi a ambalajelor
longevitate prelungitl ; dependenla oamenilor de mecanisme,
plastice indestructibile etc.
rle excmplu, proteze speciale; dependenta vielii ;i a morlii
rle tehnici de transplantare a organelor, de exempiu, rinichi
Contatninare& sa'u, degradarea spectacwloasd. ;ilsaw multi- ;Lrtificial etc. ; noi forme de simbioz:i om-automat, de eremplu,
nalionald. a med'iul'wi tnconjurd.tor poate avea loc prin: rizboi
nuclear; explozii nucleare ; rizboi sau accident bacteriologic ordinatoare ,,vii'' ; sterilizare forlata a unor grupuri indezi-
ori chimic;,,Iune" artificiale; gustuli artificiaie; transport
la.bile; alte netode de controi sau influenlare sustrase op!i-
supersonic (valuri de goc) ; dirijarea ciimei, mari reproiectirri rrnilor personale sau chiar institulionale; posibilitate;r de a
vase petroliere
,,geomorfologice" ; de utt milion de tone, suprima ln mod ,,preventiv" viala unor persoanc sau gru-
puri ,,in af:rra legii"; dirijarea ;i limitarea schimbarii ;i a
inovaliei; sctrrimbiri ecologice radicale pe scari planetarir ;
r'ontarnin are interplanetarri.
290 I 291
f
Daci examinim lista atit de minulios intocmitS, de Am aritat c[ alternativa reald nu consti nici in influenla
experlii de la Hudson fnstitute apare clar ci ,,pericolele" enu- ,,buni" sau ,,rea" intrinsecd tehnologiei, nici in cvasi-,,incdr-
merate se pot grupa in patru categorii: citura" sa ideologici, fafi de care ar urma si se inventeze
(a) tehnologii propriu-zise de distrugere; o altd tehnologie cu altl ,,incircituri" ideologici.
abwfzti)adt,eihnnoscloogpiui rni odei ce permit, dar nu impun o folosire
nu De aceea, liberarea ;i afirmarea popoarelor, a oamenilor
represiune, dominafie ;i manipulare;
este conditionatir de inventarea unei utopice stiinle ;i
(c) efecte secundare, nocive, cumulate, datorate proceswl,ui cteihndoelocgriei anroeia-conne-ddiolimiloinractooanrcer,entee-o(pprreelsuivalr,enaep-ruepterersiiiv,ade-s,-
f(odlo)saircefiuantie, hantiotulodgiinilio,reevxeisntiemnetente;i
de viitoare;
reaolwlionare,
pe care fiinlarea proprietilii privat-capitaliste asupra mijloacelor de
grupul ldeegietuxrpAercfiule(dco) nessidteerelv,i,dpeernictaulosaesme"n. ificalia produclie etc.) in care aceeagi tehnolog,ie poate glsi
politicl o folosire
In soc'iqld ne-opresivi, ne-represivl, emancipatoare.
vidit conservatoare; in privinta aspectelor grupate la (b)
gi (c) nu existi nici un dubiu ci ,,perico1ele" nu provin din Problema epocii noastre nu const[, a;adar, in inventarea
dF:uernaefnai kcatflouterrtt"uenh-incosalaolugpiiirno;gicrr;eetsi;itunellureei as-otecchiaunlm,olcopigriiencdtiancidneeveae,,sSdtecitolaaclaiunudreoenlutIaal
tehnologie, dcei gdiinnfuolosseireraefseocriiale,dx. pcalicpiittallaistpi raobalceemstaeiaf.oiCoastieri-i
goria (a),
sociale, ridici problema cine ;i de ce a fdcut investilii in
dezvoltarea tehnologiilor speciale de distrugere? ;i perfecliona strateg'ia g,i tnetodologia de folos'ire a rezultatelor
Rispunsul la intrebare nici nu trebuie formulat: el este progreswlui ;tiinlific-tehnolog'ic tn
seru,iciwl reaolwliei ;i
constrwclie'i socialiste. Folosirea sociali a tehnologiei in scopuri
de la sine inleles. suprastructurale nu justifici insi caracterizarea sa drept
Criza tehnologicir anunfatl in termenii unui,,nou apoca-
lips" este de fapt expresia contradictiei antagoniste dintre ,,ideologie". Cu greu putem iimita conceptul de,,tehnoiogie"
tehnici ;i societatea capitalista, in sensul ci" societatea capi- Ia un ansambla de ,idei.
talist[ permite gi promoveazi, in cercetar-ea si invenlia tehno- Indiferent de intenfiile autorilor sii, conceplia despre
logicl, linii de dezvoltare care exercita o influenfi negativi dcaeorascetbeir,udle'idpeilodlaog, itceahnl otelohgnioalopgireo'id-ucitnivladnesacmeabmluiasniaug, efririaAll-a
reprez,intd ;i o mistificare ;i automist'ificare id.eologicd, din
asupra condiliei umane, generind forfe distructive firl a
ofeNri u;i mijloace de control ob;tesc asupra lor.
latal ;i mai multe puncte de vedere:
tehnica (sau tehnologia) produce in mod (a) Mai aincttuiai,lec, ecrainfdiinredspoinginecreaarnianrebalocideaolgogtiiienilebiur;-i
automat schimbirri sociale pozitive sau negative, ci folosirea
sa sociali. tehnologiei
in acest fel, problema cheie rirmine aceea a gheze, aceasti tezi consfinlegte prin consecinlele sale ultime
a tehnologiei. folosirii monopolul capitalist asupra celor mai eficace dispozitive
sociale intelectuale ;i fizice de actiune, militind pentru un soi de
o FALSA ALTERNATTVA. Examinincl perspectivele crestelii ,,dezarmar e t ehn ologicii " a fortelor revolu lionare (propunindu-
se folosi de tehnologia actuali,,capitalistl").
tehnologice gi economice in secolul viitor, Herman Kahn le refuzul de a
opune doul a].ternative posibile 20, ,,credinfe ;i concluzii Aceasta nu poate duce decit Ia acceptarea mbnopolului
capitalist asupra tehnologiei ;i ;tiinfei de virf.
neomalthusiene" versus,,perspectiva postindustrialir (sau (b) Mai departe, teza care investeste tehnologia cu ca-
rliamcuterirreideaoloopgiincieaibpautebl-icecudesaIau firir voie
superindustriala)". CeIe doui alternative radicale sint iius- r-eaplrlo(cfeolsousilredae
trate prin doui modele: prima prin imaginea de ,,plicinta problema
emancipatoare, libeyatoare, ],na,i wtnqnd a tehnologiei) la o
iMneextatefonrsaibvirlie",aasdi osuuageprreizne,acpeeeaddeeo,,pplaicritnet,a,,eoxptteimnsisirbnilui"l". falsi problemi (gisirea uamnebiia;tniilne{ie;i ;inutehono,,ldoogmii cinaIr"esnauu
exerciti control asupra
tehnologic (cre;terea tehnologica rezolvi de la sine problemele
sociale), pe de alta, ,,pesimismul" tehnologic (cre;terea tehno- ,,,exploateazi") . Or, problemeie sociale, economice si politice
logica face problemele sociale in mod automat irezolvabile). ale epocii noastre ;i ale celei viitoare i;i pot gisi o solufionare
292 293
I;d
efectivl prin,introducere& gi dezvoltarea controlcthr,i obgtesc, 7. A. Angelopoulos, Ze I'icrs-Monde Jace aux pays riches, P.U.F., Paris,
tc;lieamrneuoscpriartdiincu, pcroie,sa,t,oudlluealrileoaanasurinneaos"r,u,ulpatroarpefizocoelolvs;atiirrieiniaf;etpiir;noilbetleeihm;nieotlleoohrgnisoiolo,c,giial'oileeii',l. 1972, passim.
icnivriePineutrnisvopitreacstetoivaceiei;etirir!iessvpooircliuitaulilielsitne-o-v;ai,dtoerdpaiunldpfiotoralcecmleoaarsi rtdeaev,oianlulieltiiaoentidaviarfei,-
s-i umaniste de a descoperi ;i a pune in valoare metodologia 8. G. Goulet, The Cruel Ckoice : A Neu Conceptinthe Theory oJ Det'tlapment,
folosirii r cuolot tion ar-ernanci p atoay ;ie, libe rato ar e nnr,ani zatoar e New York, I97 I, p. 17 1.
u, teltnologiei. Spre a folosi o formulare paradoxalir, pro- 9. G. Myrdal,lsiatt Drama:An, Inqrliry Itttotlrc Pouertl'oJ -}-aiitns (1961),
blema consta in elaborarea unei telnologii a folosirii revo- New \orh, 1971, passirrr.
lutionarc a telurologiei.
10. Fr. J. Fleron Jr., Tcchttology and Conrnurtist Cullure (nranuscris), 1975.
Reflec{ia filosofic:1 reline puternicul imptrct aI progresu-
lui tehnologic asupra condiliei umanc, dezviiuind intregul 11. M. Horkheimer, I{riliscke Tlrcorie, dou5. vol., Franh{urt am I,IrLin, 1968.
cimp de posibilitali ce se cuprinde intre limitele extrcrne
pozitiv, emancipator, liberator sau^ negatir-, asupritor, r-e- 12. ill. Horkheimer, Th.\['. Adorno, Dialehtilt der AuJh.kirrtttg, -'\nrsterdam,
ln
dperecsiziviil-e ale folosirii sale socinlt:. acest cim;> se sitrieazi 1944.
cxistcnfiale ale omenirii.
13. H. Marcuse, The One Ditnt:ttsiottal )[an (trad. gcrtn.'. Der eitttlimettssio'
NOTIT $I TIiIIIITEITI
nale Mensch, Neurvied, i967) ; acela;i, An. Essa.y on Libtratiott , Beacon,
l. A re vctle:l c:r.pitolul prr:ccrlcnt. Boston, 1969; acelagi, Cotnttei'reuol'tttiott attcl, 1?rao1l, Beacon, ISoston,
2- A se vedea: ,,Iilcmen1e pentm o epistc:nologic a 11iirr1t'ior 1chnicr", 1972.
in l?tuista dc .l ilosofic XV (1968), p. {27 si urnr.
14. R. Leiss, TJrc Donrinalion oj Nalure, I3raziller, Nerv York, 1972,
3. V. Dobrianov, ,,'lcchnology in Socielr': --\l Atlentpt a"t a 1)r:finition"
in Proccedings t).[ the Xl't]t lltorkL Cld,?g/..s.\ o.[ Plt.ilosophy (vol. t, i973, 15. J.Habermas,l'echniliutldIl'i.ssenschaJt,als,,Ideologie"(196E),Sulrrkamp,
p. 28t), clc{ineste teirnologia, clrcpt ,,un sistcm <.lc substanfe ntturalc:
sau energii creatc (ori adaptate) :rrtificial, folosite ca miiloatr: in actr- Flankfurt ani l,Iain, 1970.
vitatea rnultilaturalii :r" onnrlui, itr carc {unctioneezi cx1>t:ricnt;i. dc 16. Ibidem, p. 91.
trtuncir a, societiitii si ir, istoriei ;i in ca.rc sc rnatr'ri.rli:.t'lz;'r cuuu;1.;terttr 17. infelegenr prin sciL:n,lizare qi tetrnticizttre procesul istotic ivct,ersibil de
intr-un nrod :rdccrat unor scopuri".
pitrundere accelerati, in proiectarea gi lealizarea actizitiLfilor sociale
4. H, f{eynrann, Jr., Chiu.a's Af prooclt lo 'l'echnolrtg\t .ltqtti:tliort, The a mijloacelol oferi.le de rcrzultatcle actuale ale ;tiinfci ;i tchnologiei.
Itancl Corporalion, Santa llonica, 1971, I'a.rt. J, p. 2. 18. Este vorba de optimizarea eJicienlei centrelor de decizie ;i nu de opti-
mlzarea sistenlelor sub raport politico-ideologic.
5. R- Baum, Diabolus Iix Macltina. Sont.e Obstrualion-: ott 'l-t't lintcal Deue- 19. 7'he Prospects .[cr ll[atthind and a Ytar 2000 ldeologl', vezi nota
loptnettt and Sotial Chattge (rnanuscris, 1975). nr.14 de la p. 279.
20. H. I{a}rn, ,,Trvo Characteristic Wiev's on Technological and Economic
6- Prograwul Parlidului Cotnu.ttist RotnA.tt tlt: JLirt,rirt o socitldlii sotialisle Grorvth", in Futtr.rologlt, Geneva, 1975- 1916, nr. 7, p. 18- 19.
muitilalt:rai dt:uoltate ;i itt.ttiutart: tr. Ilomintit'i sf,re tottuittsta, Edit.
politici, Bucurcgti, 1975, p. 179 si urn-r. si Nicolae Ceaugescu,
Raport la cL:l de aI Xf-k'a Congres,tl P.cl. 1?., Iirlit. lnlitici,
Ilucure;ti,197.5.
294
ANEXA f. Tehnologie fizicald gi construcfie de magini
HARTA N'IONDIALA A CELOR PIAI URGENTE PRIORITATI 1. Swrse energetice
DE CERCETARE*
- Complexe agrar-industriale actionate de energie nu-
cleari (,,nwplex"-uri); inliturarea substanfelor radio-
active; baterii nucleare portative.
Alte surse de energie si transformiri energetice: ener-
- gie oblinuta din mi;carea vinturilor si mareelor, ener-
gcboiuemragbneutostpteiebrmnil;tircsui o;aluuelntioievsrgpeieheciciasuloelleap;rien;nohtiridubraotgtiereirniisldigcraihcciede. l-ulecadr-e-
Ralionalizarea producfiei gi aplicare: folosirea abu-
- rilor-termoficare ;
- amplasarea uzinelor electrice -func-
Lliuimniitmirui lltoipclael.e si globale ale
producliei de energie.
Pri'u'irea de ansamblu asnpla prioritafilor pe care au 2. Resurse meteriale
Apainncutoeancsliizmteeiintg-coor-ileRtuivcr.iideAea.anuC{afteeolglnsaodtriluiuindsrleiel;enliotJirif.nicrPeatlctaeeetmtnpitaneeticpbaaealezrsaacpceeuturcnacteilevSita.iinraicdioevrsliucrtnieeingpfalfeitseei.ii - Aprovizionarea cu api: conservareaapei; ecologie re-
umaniste pe care a dezvoltat-o John Platt in remarcabila.sa gionala; planificarea administririi apelor; desaliniza-
lucrare The Step to Man (Neu' York, 1966). Autorul supune rea nucleari.
spuoinrcreeiairle:ciarrietluiccoiim-caennrcdueatetaasretdeaep;etrieli:noocfiuf;pitciainlt,alddineadoaesrauejpucrerarsvaicedeluea.sirft'iain.ia-ilnit,adtcu-oepnaa- - Mineralele: reciclarea mineralelor folosite; exploatarea
diliite,|mbwndtdlirii continwe ;i rolnttrrrnie a catitiitii uieli,i.
mai limitati. a rezervelor cunoscute; posibilitatea gi-
,,Harta" aliturata prezinti temele considerate drept prio- sseiraimi aun;iordeinilnotceureitoserile-
pIrme. necesitatea acestora, linlnd
ritare de citre Cellarius gi Platt, care sint convin;i ci prin
lirilor defindtoare de materii
reorientarea politicilor stiinfei spre aceste preocupiri ar spori
- Folosirea solului: clasificarea solurilor; folosirea alter-
nativi, a solului; administrarea resurselor de sol; re-
cuperlri de soluri epuizate...
Refeicdaicmitamte_a1i;'tjioinsfeaiceinasetSfo. r,t,uhladretaa" imbunitdti calitatea vi-etii. 3. Construcl'i'i ;i Anlocwitor'i de nLateriale de constrwc{ie...
spre a invedera existerlla
unor noi direclii constructive de dcTvoltare a gtiinfei, opuse - Noi construclii, in acelasi timp, rapide ;i frumoase.
tendin!ei imprimate de rnaximizarea profitului, tendin!i -
Solulii speciale cu ritmuri rapide de construire 9i cos-
turi reduse, arhitecturi realizatl. de nespeciali;ti, con-
ce a generat excrescenfele tehnologici distructive semnalate struclii in cupoli @uckminster-Fuller) ieftine.
in capitolul 12.
dDoeasrigourb,a,Hzia. rdtae"diinsctoucfiemsitiirnudearCe eplrlaertieuns{i;ai 4. Transportwri
Platt reprezinti
de a propune prioritllile enumerate intr-un spirit exclu-
- Autovehicule: motoare ;i carburanfi noi....
sivist. - Aviafie: comoditate; sigurantl mai mare; decolare ;i
r dup5. R.A. Cellarius si J. Platt, Science, 25 august 1972 aterizare rapida.
- Cale ferata: comoditate sporitl ; vitez'a; calitate.
296 297
- Dezvoltarea cu precldere a nlijloace]or urbane de ). Probleme ecologice
transport in comun: ritm nlai alert de construcfie,
Dirijarea mediului inconjuritor: metode perfeclionate
servicii, confort. - in agriculturir, pescuit, vinS.toare.
Navigafie: noi utilaje pentru rnirirea vitezei ;i a eco-
- - Educalie gi filosofie ecologica : activitafi rllrale ;i
nomicitl!ii.
- Noi solulii: ru'ini-bu,s-uri; autobuze cu autoservire. urbane bazate pe economisirea resurselor...
5. Electronicd ;i legdlou"i tJe contuttit'art 10. Sdndtate - cercetare Jwndawentald
- iNIenofstiitnamelaijpl{oieiandcteerudteefalecrgoilremafuiinen,icctaeurleresf;oicliiitctlrcd;etiizpvtaocrlltc,avmriezi.ciuronbeibmlioa-i - Microbiologie....
- -
teci.... - Virstele.
Stocare de cunogtinle, organizare ;i reglsire, accesu] -
- maselor Ia bincile de date. - Neurologie, biopsihologie ;i comportament.
-
Aplicalii speciale in: comunicare interpersonali, me- Ambianla optimala....
dicini, automatizarea gospodirriei, evidenli 9i credit" Prognoze biotehnice.
Formalia medicali: educalie ;i asistenli meclicali mon-
diali.
- !1. Sdndtate - Terap'ie
6. Problenoe generale - Cercetarea bolilor ;i a vindecirii lor: cancer, boli de
-- Resursele marine ;i folosirea lor. inima, boli neurologice, virstnicii.
- Cercetirri asupra calarnitililor... Diagnoza: abordarea sisternici, optimizarea continui
-
a sinatifii.
Organe artificiale ;i transplantiri.
II. tsiotehnologie - Psihofarmacologie ;i droguri....
-
7. Probletnele Po'Pulaliei - Efecte pe termen lung: otrivuri.
-
- Noi metode anticoncePiionale. - Psihiatrie ;i sinatate mintalzL: sarratorii, noi terapii.
- Mobilitatea populafiilor: urban-rural; popularea unor -
terenuri necultivate ; imigrafie. Ajutor medical de urgentri.
Nutrilie: unit:rli de misuri; llerioa<la prenatall ;i
copilaria.
Asistenli sanitarir publici : asistenli medicalii de masl ;
-- Cercetiri asupra presiunii demografice.". - situalia la tara si in ora;e....
8. I{utrilie si subnwtrilie nII. Comportament ;i relafii umane
- Noi sortimente de cereale. 12. Cercetdri comportaruentale
-
- AlterneLtive pentru ingrir;irmintele artificiale' - Cercet:iri cu privire la modificarile comportamentale:
- - eDtifmeezcpvtueorlsiteaocraeiaaliencd;oiivpipidlouullilutuicii e;pi,rpienrdoeubcxleapmfeiaeri:edinmelibe;toiicgcl.lofinrelinaumtuarii
Surse de nutrilie microbiologicir : lifeiul'
Alimentaf ie din sursl maritimi : ferme de pe;ti; ali-
mcnte oceanice.
_- Cre;terea animalelor cu rnetocle genctice in vederea'
de invalare mai bogate....
oblinerii unui randament mai ridicat. Modificirri de comportament 9i inr,'ir{are cu ajutorul
_- Noi surse alimentare: producerea de ierburi.-. -
jocurilor.
298 299
f
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Apostol, Pavel - Viitorul
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search