Bojor, Ovidiu - Sanatate prin seminte legume si fructe - ctrl

SAMATATE PENYRU fOTI

OVIDIU BOJOR

în colaborare cu

CATRINEL PERIANU

SANATATE

PRIN SEMINTE, LEGUME Sl FRUCTE

*$*—"—^5

M K . 2J '-' • ; . - v ^ * > * ■

o< ■y

f

uj r EDITIAa lll-a

5*

FIAT LUX

Lector: GABRIELA SOARE
Copertă şi grafică: NECULAI GALERIU
Tehnoredactare: NITSCH-PETIOKY LORÂND

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
BOJOR, OVIDIU

Pledoarie pentru viaţă lungă: sănătate prin seminţe, legume
şi fructe / Ovidiu Bojor; în colab. cu Catrinel Perianu; pref: Gheorghe
Mencinicopschi. - Ed. a 3-a, rev. - Bucureşti: Fiat Lux, 2005

Bibliogr.
Index.
ISBN 973-9250-85-8
I. Perianu, Catrinel
II. Mencinicopschi, Gheorghe (pref.)
615.322:634.1+635.1/8

Pentru corespondenţă: Editura FIAT LUX, căsuţa poştală 44-58, Bucureşti.
Pentru comenzi: tel/fax: 021/331.68.94 şi tel.: 031.401.33.19; 0723.327.124
e-mail: [email protected]

ISBN 973-9250-85-8

OVIDIU BOJOR CATRINEL PERIANU

DOCTOR ÎN FARMACIE MEDIC GENERALIST

Membru al Academiei de Ştiinţe Medicale

PLEDOARIE
PENTRU VIATĂ LUNGĂ

SĂNĂTATE

PRIN SEMINŢE, LEGUME
Sl FRUCTE

■

EDITIAAIII-A

9

FIAT LUX

Doctorului Ion Perianu,
care a demonstrat cu demnitate şi discreţie
că moartea este o etapăfirească a viefii.

Motto:
„Şi a zis Dumnezeu: «Iată vă dau vouă
toate ierburile care au sămănţă în ele,
depe toatăfaţa pămăntului şi toţipomii
care au roade cu sămânţă în ele. Acestea
săfie hrana voastră.»"

(Facerea 1, 29)

CUPRINS

Cuvânt înainte de prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi 13

Prefaţă 16

I. COMPONENTELE DE BAZĂ ALE ALIMENTELOR 19
Glucidele, zaharidele 20
Protidele (proteinele) 20
Lipidele (grăsimile) 23
Vitaminele 24
Alte substanţe active terapeutic 24
Enzimele 25
Sărurile minerale 25

II. SISTEME DE DIETÂ TRADIŢIONALE 28
Dieta în concepţia tradiţională indiană 28
Dieta în hiperaciditate şi ulcer gastric 31
Dieta în alcoolism 31
Dieta în alergii 32
Dieta în artrită 32
Dieta recomandată în hepatită 32
Dieta în cancer 32
Dieta în concepţia tradiţională chineză 33
Dieta în hipertensiune 37
Dieta în guturai şi gripă 37

III. RECOMANDÂRIPENTRU OBŢINEREA UNOR PREPARATE 38
DIN FRUCTE, LEGUME ŞISEMINŢE 38
39
Maceratul la rece 39
Infuzia 39
Decoctul 39
Siropul 39
Cidrul din fructe 40
Tinctura 40
Aplicaţii externe 40
Prepararea sucurilor 40
Conservarea sucurilor 40
Fructele şi legumele uscate 42
Alte metode de conservare 43
Câteva preparate reci din fructe şi legume
Observaţii şi recomandări generale

8 Pledoarie pentru viaţă lungă

IV. PRINCIPALELE FRUCTE DIN ALIMENTAŢIE ,45
45
Grupa fructelor sămânţoase
45
Mărul 47
48
Păml 49
50
Gutuiul 50
52
Moşmonul 52
55
Grupa fructelor sâmburoase 55
56
Prunul 57
58
Cireşul, Vişinul 59
60
Migdalul 62
63
Caisul 63
64
Piersicul , 65
67
Grupa arbuştilor şi plantelor ierboase fructifere 67
68
Coacăzul negru 68
69
Agrişul şi Coacăzul roşu 70
70
Cătina albă 73
73
Măceşul 74
74
Porumbarul 74
75
Zmeurul 76
77
Murul 78
78
Fragul şi Căpşunul 79
80
Afinul 81
81
Socul

Grupa fructelor uscate

Alunul

Castanul de cultura (comestibil)

Nucul

Grupa fructelor exotice

Lămâiul

Portocalul

Mandarinul

Grape-fruitul

Alte fructe şi seminţe exotice

Ananasul

Bananierul i

Mango

Rodia

Smochinul

Curmalul

Măslinul

Arahidele '

Susanul

Viţa de vie

V. PRINCIPALELE LEGUME, SEMINŢE ŞI CEREALE DIN ALIMENTAŢIE . . 84

Grupa legumelor de la care se consumă rădăcinile tuberizate 84

Hreanul 84

Morcovul 86

Napii 87

Pătrunjelul 88

Păstârnacul 89

Cuprins 9

Ţelina 89
90
Ridichile 91
92
Stecla roşie 92
94
Grupa cepei 97
98
Ceapa 98
100
Usturoiul 101
102
Prazul 102
102
Grupa legumelor din familia solanaceelor 104
104
Cartoful 105
105
Tomatele 107
108
Ardeiul 108
109
Pătlăgelele vinete 109
110
Grupa verzei 110
111
Varza 112
112
Conopida 113
114
Gulia 115
115
Grupa legumelor de la care se consumă frunzele 117
117
Urzica 118
118
Spanacul 119
..119
Loboda de grădină 120
121
Măcrişul, Ştevia 122
122
Untişorul 123
123
Năsturelul 124
125
Pâpădia 125
126
Andivele 127
127
Salata verde 128

Grupa legumelor de la care se consumă păstăile, capsulele şi seminţele

Fasolea

Soia

Mazărea

Bobul

Inul

Lintea

Bamele

Năutul

Grâul

Grupa legumelor din familia cucurbitaceelor

Castravetele

Dovlecelul ,

Dovleacul turcesc

Pepenele verde

Pepenele galben

Grupa legumelor cu proprietăţi condimentare

Mărarul

Pătrunjelul

Leuşteanul

Asmăţuiul

Tarhonul

Alte legume perene

Reventul

Sparanghelul

1 o Pledoarie pentru viaţă lungă

VI. ROLUL ŞI UTILIZAREA PRODUSELOR VEGETALE

PE GRUPE DE AFECŢIUNI 130

Fructele, legumele şi seminţele recomandate în bolile aparatului

cardiovascular 131

Afecţiuni cardiace cu substrat funcţional (fără substrat organic identificabil) . . . 131

Ateromatoza şi ateroscleroza 131

Angina pectorală 132

Hipertensiunea arterială 133

Insuficienţa cardiacă 134

Edemele de stază cardiacă 135

Afecţiunile vasculare: hemoragiile, varicele, flebita superficială,

fragilităţile capilare, arteriale, hemoroizii 136

Fructele, legumele şi seminţele recomandate in bolile aparatului digestiv 138

Segmentul bucofaringian 138

Abcesul dentar 138

Aftele 139

Amigdalitele 139

Gingivitele 139

Paradontoza 139

Stomatitele 139

Segmentul gastrointestinal 139

Anorexia 139

Voma 141

Gastritele hiperacide şi ulcerul 141

Sindroamele dispeptice 141

Meteorismul (balonările) 143

Diareea 143

Enterocolitele 144

Colicile . 145

Heimintiazele 145

Constipaţia 146

Glandele digestive anexe (ficatul şi pancreasul) 148

Hepatitele 148

Calculoza (litiaza) biliară 149

Colicile hepato-biliare 150

Dischinezia biliară 150

Insuficienţa pancreatică 151

Fructele, legumele şi seminţele recomandate în bolile aparatului genital 151

Aparatul genital feminin 151

Dismenoreele (menstrele dureroase) şi ciclurile menstruale neregulate 151

Leucoreea 152

Aparatul genital masculin 152

Prostatitele 152

Fructele, iegumele şi seminţele recomandate în bolile aparatului respirator . . . 152

Tusea 152

Laringitele şi faringitele 153

Bronşitele 154

Pneumoniile 156

Astmul bronşic 156

Cuprihs 11

Fructele, legumele si seminţele recomandate în afecţiuni ale aparatului urinar . 156

Litiaza şi colica renală 156

Afecţiuni inflamatorii ale rinichilor şi căilor urinare 159

Cistitele 159

Enurezisul 159

Sindromul de retenţie azotată (azotemie, uremie) 160

Diureticele 160

Fructele, legumele si seminţele recomandate în afecţiuni dermatologice 163

Acneea 163

Contuziile 163

Arsurile 163

Degerăturile 164

Panariţiul 165

Rănile (plăgile) 165

Fructele, legumele şi seminţele utiiizate în boii de nutriţie şi metabolism 166

Diabetul zaharat 166

Guta 167

Obezitatea 169

Fructele, legumele şi seminţele recomandate în afecţiunile reumatismale 170

Fructele, legumele şi seminţele recomandate în restabilirea unor funcţii

glanduiare 171

Stimularea secreţiei glandulare mamare (efect galactogog) 171

Stimularea funcţiei glandelor suprarenale 172

Fructele, legumele şi semlnţele recomandate în afecţiunile sistemului nervos

periferic si central 172

Bolile sistemului nervos periferic. Zona Zoster 172

Bolile sistemului nervos central 172

Neurotrofice 173

Sedative nervoase generale 173

Afrodiziace 174

Anafrodiziace (calmante ale hiperexcitaţiei sexuale) 174

Hipnotice 175

Fructele, legumele şi seminţele recomandate în boala canceroasă 175

Fructele, legumele şi seminţele utilizate în cosmeticS 180

Cosmetica feţei 181

Tenurile grase 182

Tenurile uscate >. . 182

Tenurile ridate 182

Cuperoza 182

Pistruii 183

Cosmetica şi igiena oculară 183

Cosmetica mâinilor 183

Cosmetica părului şi tonicele capilare 183

Alte utilizări cosmetice 184

Tonifierea generală a ţesuturilor 184

Bătăturile 184

Algele, un produs natural cu rol important în cosmetica modemă 184

Un dar al naturii 184

Terapia cu alge 184

Extractul uscat de alge „AlgaVit Dr. Ionescu Călineşti" 185

12 Pledoarie pentru viaţă lungă

VII. 7 ELEMENTE CARE SCURTEAZĂ VIAŢA .186

1. Invidia 186
2. Lupta neloială pentru existenţă 186
3. Fuga după bani şi acumulâri materiale cu orice preţ şi cu orice mijloace 186
4. Schimbarea bruscă a modului de viaţă 187
5. Suprapoluarea 187
6. îndepărtarea din ce în ce mai accentuată de Naturâ 187
7. Sub aspect moral, etic şi religios, facem mari greşeli 187

VIII. 7 ELEMENTE CARE PRELUNGESC VIAŢA 189
1. Alimentaţia 189
2. Mentalul 189
3. Timpul de odihnă 190
4. Evitarea sedentarismului 190
5. Cultivarea optimismului 190
6. Prevenirea poluării 190
7. Suprema poruncă 190

IX. TINEREŢE FĂRÂ BĂTRÂNEŢE ŞI VIAŢĂ FĂRÂ DE MOARTE 191

ANEXĂ. CONŢINUTURILE NUTRITIVE ŞI ENERGETICE

ALE ALIMENTELOR 195
195
Tabel cu conţinutul energetic, în factori nutritivi şi substanţe minerale
197
la 100 g parte comestibilă
198
Tabel cu conţinutul în vitamina C, în mg (la 100 g parte comestibila), 199
200
al principalelor sortimente de legume, fructe şi seminţe şi cantitatea 206
207
care acoperă necesarul zilnic mediu pe sortimente 207

Tabel cu conţinutul în vitamina A, unităţi internaţionale (U.I.)

la 100 g parte comestibilă, al principalelor sortimente de legume, fructe şi seminţe

şi cantitatea care acoperă necesarul zilnic mediu pe sortimente

Tabel cu conţinutul în vitamine din complexul B (la 100 g parte comestibilă)

al unor sortimente de legume, fructe şi seminţe, exprimat în mg

Tabel cu conţinutul în protide, lipide şi calorii

(în grame la 100 g aliment consumabil)

Echivalenţe alimentare ;

Măsuri uzuale în fitoterapeutică

Timpul optim de administrare a preparatelor fitoterapeutice

Glosar de termeni medicali utilizaţi în lucrare 208

Indicele afecţiunilor cuprinse in text 216

Bibliografie selectivă 222

Medicamente şi terapii de viafă lungă 225

CUVÂNT ÎNAINTE

Oamenii au fost preocupaţi dintotdeauna de ideea unei vieţi cât mai lungi. Şi
nu a unei vieţi lungi de orice fel, ci a unei vieţi lungi normaie: o viaţă lucidă şi activă,
care să-i dea individului posibilitatea de a lucra rodnic şi de a trăi cu intensitate
bucuriiie care i-au fost date de Dumnezeire şi la cele mai înaintate vârste.

Dacă n-au găsit secretul vieţii veşnice, mai toate civilizaţiile care s-au perindat
pe pământ de-a lungul istoriei au găsit secretul vieţii lungi şi sănătoase. Redescoperit
pe cont propriu sau descoperit pe urmele predecesorilor, acest secret l-a condus pe
om spre miezul Naturii. în inimaNaturii se află şi substanţele care pot favoriza viaţa
sau care, dimpotrivă, o pot distruge. între aceste substanţe pot distinge numai imţiaţii
şi numai ei cunosc modul de utilizare a celor dintâi.

Unul dintre iniţiaţii în tehnicile de prelungire a vieţii prin valorificarea darurilor
naturii este Doctorul în Farmacie Ovidiu Bojor, membru al Academiei de Ştiinţe
Medicale, patriarhul fitoterapiei române, om de ştiinţă în toată puterea cuvântului,
recunoscutcaatare nu numai de mediile noastreştiinţifice, ci şi de mediile ştiinţificc
intemaţionale. Dedicând zeci de ani cercetării virtuţilor terapeutice ale plantelor din
arealul românesc, ca şi din alte importante zone ale lumii, şi studiind totodată marile
sisteme de medicină tradiţională, Domnia Sa a avut îndreptăţirea ştiinţifică şi etică
de a elabora o convingătoare Pledoarie pentru viaţă lungă (prima ediţie a apărut în
1998, iar a doua în 2002). Pledoaria sa se bazează pe o atentă şi permanentă cântârire
a rezultatelor pe care le-a înregistrat cea mai avansată cercetare în domeniu, astfel
încât fiecare din propoziţiile ei este pătrunsă de cea mai severă responsabilitate.
Tocmai de aceea, pentru actualizarea sistematicii şi terminologiei proprii medicinei
aiopate, începând cu ediţia a II-a, dl. Ovidiu Bojor şi-a ales un coautor în tâiiărul
medic Catrinel Perianu.

Pledoaria pentru viaţâ lungă a d-lui Ovidiu Bojor (secondat, începând cu
ediţia a H-a, de Catrinel Perianu) începe cu începutul: cu povestea celui mai complex
şi celui mai minunat laborator care se află la baza vieţii, anume cclula vegetalâ. lar
dacă celula vegetală se aflâ la baza vieţii, la baza alimentaţiei omuiui se află
rezultatul biosintezei vegetale, indiferent că este vorbade glticide, protide, grăsimi
sau vitamine. în consens cu marile sisteme de medicină tradiţională, în Pledoarie
pentru viaţă lungă se consideră că primele medicantente sunt (sau ar trebui să
fîe) alimcntele. Dintre marile repere universale ne sunt prezentate, în cuprinzâtoare
capitole, dieta în concepţia indiană şi, respectiv, chineză, amândouă ilustrative sub
aspectul păstrârii sănătăţii şi prelungirii vieţii într-un stil cumpătat de alimentaţie.

14 Pledoarie pentru viaţă lungă

Sistemul care ne este propus în Pledoarie pentru viaţă lungă are în vedere oferta
de produse naturale a continentului european, dar, datorită fenomenului de globalizare,
mai vechi decât s-ar crede, această ofertă are, de fapt, dimensiuni universale, pentru
că, mai mult decât locuitorii altor continente, europenii n-au ezitat să profite de toate
roadele pământului, indiferent de provenienţa lor.

Fructificând o cunoaştere aprofundată a lumii vegetale, Pledoarie pentru viaţă
lungă prezintă, cam în jumătate din „durata" ei, într-un mod clar şi sintetic,
principalele fructe, legume şi seminţe cu rol benefic în sănătate. Se perindă prin faţa
privirilor curioase şi fascinate ale cititorului zeci şi zeci de plante, unele cultivate,
altele crescând de bunăvoie în natură, toate orânduite riguros în grupe (câteva exemple:
grupa fructelor sămânţoase, grupa fructelor sâmburoase, grupa fructelor uscate, grupa
fructelor exotice etc, grupa legumelor de la care se consumă rădăcinile tuberizate,
grupa legumelor din familia solanaceelor, grupa legumelor din familia cucurbitaceelor,
grupa legumelor cu proprietăţi condimentare etc). Modul de prezentare e de factură
monografică şi este respectat cu deplină consecvenţă în toate cazurile: un „portret"
concis al plantei, principalii constituenţi, recomandări terapeutice (intern şi/sau
extern), mod de întrebuinţare. Acest tip de compoziţie e caracteristic autorilor care
îşi stăpânesc temeinic materia pe care o trateazâ. Nu pe toţi cititorii îi interesează
neapărat principalii constituenţi, dar valenţele terapeutice sunt o consecinţă a lor.
Aşa se explicâ de ce principalii constituenţi nu lipsesc din nici o micromonografie a
fructelor, legumelor şi seminţelor. Modul în care recomandarea terapeutică decurge
din analizarea plantei dâ încredere chiar şi cititorului interesat exclusiv de ceea ce-i
poate fi de folos pentru a-şi trata o suferinţă sau pentru a-şi păstra cât mai multă
vreme atuurile tinereţii.

Deşi această tratare monografică a cca o sută de plante (fructe, seminţe şi
legume) face cât o carte, autorul retopeşte (secondat de coautorul său) întreaga
materie într-o a doua mare parte, care echivalează, şi aceasta, cu o carte:
recomandări pentru utilizarea fructelor, legumelor şi seminţelor pe grupe de
afecţiuni. Toate aparatele corpului omenesc (digestiv, cardio-vascular, respirator,
urinar, genital etc.) sunt prezente aici cu afecţiunile lor, după cum au parte de
întinse capitole şi bolile de nutriţie, afecţiunile dermatologice, afecţiunile
reumatismale, afecţiunile sistemului nervos. Incepând cu ediţia a Il-a, cartea se
ocupă într-un capitol special de fructele, legumele şi semintele recomandate în
boala canceroasă şi extinde capitolul despre fructele, legumele şi seminţele utilizate
în cosmetică. Şi de această dată, modul de prezentare e clar şi eficient: pentru ca
posibilul utilizator al lucrării să ştie de ce trebuie să se apere sau ce îl doare, este
descrisă pe înţelesul tuturor afecţiunea, apoi sunt citate, una câte una, fructele,
legumele şi seminţele care pot contribui la ameliorarea (ori la vindecarea) ei, în
legătură cu fiecare precizându-se şi modul de întrebuinţare. Cam orice boală de
care poate suferi un om îşi găseşte în această carte o recomandare terapeutică,
uneori suficientă sieşi, de foarte multe ori în complementaritate cu soluţiile
medicinei alopate sau cu interventiile chirurgicale.

Cuvânt înainte 15

Dar dacă recomandările terapeutice pe bază de fructe, legume şi seminţe nu
pot vindeca întotdeauna singure (şi e firesc să fie aşa), consumul sistematic de fructe,
legume şi seminţe, la care autorii fac trimitere în permanenţă, poate preîntâmpina
degradarea sănătăţii, poate contribui la menţinerea stării de vitalitate specifice tinereţii
şi, ca o consecinţă logicâ, poate prelungi viaţa. De fapt, în viziunea d-lui Ovidiu
Bojor, prin consumul sistematic de fructe, legume şi seminţe, de produse vegetale în
general, omul se reinserează în Natură, o regăseşte şi se regăseşte în spiritul ei. Nu
întâmplător, încă de la prima ediţie, Domnia Sa zăboveşte, în capitole separate, asupra
factorilor de altă natură decât dieta, favorabili sau, din contra, nefavorabili sănătăţii
şi longevităţii, asupra elementelor negative etice, morale şi spirituale care scurtează
viaţa, ca şi asupra elementelor pozitive etice, morale şi spirituale care o prelungesc.

Pledoarie pentru viaţă lungă este cea mai frumoasă şi mai verosimilă versiune
contemporană, scrisă cu instrumentele ştiinţei, a basmului Tinereţe fâră bătrâneţe
şi viaţâ fără de moartc. Cine şi-o face carte de căpătâi, citind-o cu atenţie şi urmându-i
consecvent recomandările, de la dietă la atitudinea etică şi spirituală, va avea şansa
de a înţelege pe cont propriu ce înseamnă tinereţea fără bătrâneţe şi viaţa fără de
moarte.

Prof. dr. GHEORGHE MENCINICOPSCHI
Membru al Acadcmiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

Director al Institutului de Cercetări Alimentare

PREFAŢĂ

De ce „Pledoarie pentru viaţă lungă"? Pentru că de mulţi ani am înţeles cu to-
ţii că trăim un moment de cumpănă al omenirii, al pătrunderii tot mai violente a „ma-
şinii" în viaţa noastră. Pentru că, până la urmă, viitorul nostru are ca nume supravie-
ţuirea omului ca specie biologică. Dar această supravieţuire nu se poate face oricum,
ci numai în condiţii de sănătate fizică şi psihică. A trăi mult trebuie sâ însemne şi a
trăi demn şi frumos.

Cartea aceasta este scrisâ sub semnul speranţei. De aceea, vă propune soluţii.
Vrem să vâ explicăm în termeni cât mai accesibili cum puteţi deveni mai sănătoşi,
mai frumoşi, mai puternici, încredinţându-vă câ toate aceste atribute nu sunt doar niş-
te simple cuvinte, părăsite de mult de sens.

Rămăne însă ca dvs. să ehibzuiţi şi să decideţi. Vorbele facute celebre de către
Juvenal: „Mens sana in corpore sano" au devenit, de foarte multâ vreme, un truism,
un adevăr evident. însă câţi dintre noi vrem să întelegem semnificaţia profundă a
acestui dicton, anume că omul cu adevărat sănătos este cel care are şi sufletul şi cor-
pul sănătos? Nu e destul să îndeplinim nişte simple conditii igienico-dietetice pentru
a ne asigura bunăstarea fizică. Lucrul cel mai important îi constituie, fară îndoială,
disciplina spirituală, care trebuie să ne călăuzeascâ paşii în fiece clipă.

Tot mai numeroase studii temeinice arată că cele mai multe boli sunt declan-
şate de către „etajele superioare" ale cortexului (creierului), însă aceleaşi „instanţe"
pot transmite informaţii şi ordine pozitive subconştientului.

Stă în puterea gândului nostru de a trimite aceste „comenzi" subconştientului,
care le va retransmite conştientului şi, implicit, întregului organism. în mod curent,
din pâcate, nu ştim să valorificăm decât 30% din capacitatea pe care o deţine creie-
rul nostru. Toate cărţile mari ale omenirii, Biblia. Coranul, Vedele, conţin învăţă-
minte şi pilde în acest sens. Pornind de la această sursă-tezaur, a fost elaborată o ade-
vărată pleiadă de lucrări, menite să ne jaloneze modul de gândire. Cărţile lui Joseph
Murphy sunt un bun exemplu în această privinţă.

Vom pleda, aşadar, pentru o mai bunâ „împăcare" (armonizare) a corpului cu
sufletul nostru. Ne vom da seama, astfel, că toate actele noastre trebuie spiritualiza-
te. Bunăoară, aparent banalul act al mâncării va trebui să fie reconsiderat, fie şi nu-
mai sub aspectul ideii de viaţă. Se cuvine, prin urmare, să avem o dietă echilibrată,
bazată cu preponderenţă pe fructe, legume şi seminţe, adică pe alimente care conţin
VIAŢĂ şi nu MOARTE. Vom alătura acestor produse vegetale produsele lactate,
ouăle şi mierea, în vederea asigurării necesarului binecunoscut de protide (proteine),

Prefaţă 17

de acizi graşi esenţiali, de glucide şi mai ales de vitamine, enzime, săruri minerale,
microelemente şi aşa mai departe... Pentru a ne confirma recomandarea, este sufi-
cient să ne gândim numai la longevitatea populaţiilor caucaziene în care se întâlnesc
persoane ce depăşesc frecvent 100 de ani şi se hrănesc de preferinţă numai cu pro-
dusele pe care le-am pomenit mai înainte.

Marea problemă care se pune astăzi o constituie însă provenienţa şi calitatea
produselor vegetale, a laptelui şi a derivatelor sale, cu atât mai mult cu cât hormonii
de creştere, fertilizanţii artificiali sau insecticidele au căpătat un rol din ce în ce mai
mare în obţinerea „recoltelor record" şi nicidecum a recoltelor sănătoase. Trăim în-
tr-o lume din ce în ce mai agresivă, în care, din nefericire, poluarea mediului se trans-
mite până la bobul de grâu al pâinii noastre „cea de toate zilele".

Nu vă repeziţi la prima tarabă din piaţă unde vedeti morcovi enormi, cartofi
„supradimensionaţi" sau fructe perfecte ca prezentare, fără nici o urmă de vierme în
întreg lotul. Toatâ această aparenţă „lucitoare" nu e decât semnul unor culturi chimi-
zate şi comerciale.

Odată procurate din sursă sigură produsele vegetale autentice, este necesar să
cunoaştem şi anumite procedee sau reţete de utilizare a acestora, pentru a le valori-
fica la maximum întregul potenţial. în paginile acestei cărţi veţi găsi şi astfel de re-
comandări de preparare în cazul celor mai cunoscute legume, fructe şi seminţe.

Deşi în alimentaţia noastră zilnică intră un mare număr din aceste produse,
multe din ele îşi pierd, prin prelucrarea în „mica industrie casnică", o bună parte din
proprietătile terapeutice.

Din comoditate sau din necunoaştere, folosim din ce în ce mai puţine crudităţi
care, comparativ cu fructele şi legumele prelucrate, au o valoare nutritivă şi terapeu-
tică mult mai mare. O gamă întreagă de vitamine, enzime, fitohormoni şi alte sub-
stanţe active se inactivează prin fierbere. Tot prin fierberea legumelor direct în apă,
o mare parte din sărurile minerale şi microelementele utile organismului sunt extra-
se şi îndepărtate. De aceea, este preferabila pepararea acestora prin procedeul fierbe-
rii în abur (prezentat în capitolul al IH-lea).

De multe ori, uităm sau neglijăm şi întrebuinţarea părţii celulozice din legume
sau fructe, pe care, de obicei, o îndepărtăm, fâră a cunoaşte faptul că şi celuloza are
valoare în menţinerea sănătăţii. Deşi organismul uman nu poate metaboliza celuloza,
ea are acţiune laxativă şi constituie partea de fibre necesare bunei fuhcţionări a orga-
nismului. Prin această acţiune, celuloza este unul din factorii ce contribuie indirect la
prevenirea cancerului de colon.

Dacă de la fructe şi legume îndepărtăm coaja, din grâul măcinat aruncăm tărâ-
ţa, uitând de faptul că exact sub coaja bobului de grâu sunt sintetizate preţioase vita-
mine, cum ar fi, de pildă, vitaminele din complexul B.

Multe dintre produsele vegetale au un conţinut ridicat în substanţe active tera-
peutice, ceea ce le conferâ şi calitatea de a fi bază de materii prime în industria de
medicamente. Astfel, Usturoiul* se utilizează în compoziţia unor medicaente hipo-
tensive, iar fructele de Afin sunt valorificate prin producerea Difebiomului (indicat
în fragilităţile capilare). Unele umbelifere condimentare (grupă de legume cu pro-

* Conform ortografiei din monumentala lucrare Flora României (12 volume, Ed. Academiei) şi din
Divţionarul etno-botanic (Ed. Academiei) de Alexandru Borza, numele plantelor sunt considerate nume pro-
prii şi, ca atare, se scriu cu iniţială majusculâ.

18 Pledoarie pentru viaţă lungă

prietăţi condimentare, din care fac parte, printre altele, Mărarul, Pătrunjelul şi Le-
uşteanu!) servesc la obţinerea uleiurilor volatile, folosite în aromaterapie. Actual-
mente, se studiază posibilitatea utilizării tomatelor în vederea obţinerii tomatidinei,
precursor în semi-sinteza hormonilor steroizi.

Acestea sunt doar câteva exemplificări care — sperăm — vor atrage atenţia ci-
titorului asupra importanţei pe care o reprezintă pentru sănătate produsele naturale de
origine vegetală cât mai puţin prelucrate, cât mai aproape de structura Ior primară.*

Cui se adresează această carte? Oricărui om, cu cele mai diferite preocupări
sau activităţi. Omului sănătos, care doreşte în continuare să fie sănătos, dar şi omu-
Iui bolnav care doreşte să-şi restabilească sănătatea fărâ nici un „risc terapeutic".

Fără a avea pretenţia de a recomanda vindecarea unor afecţiuni grave exclusiv
prin vaiorificarea produselor vegetale, am voit totuşi sâ semnalăm (sau să reamintim)
cât de importante sunt aceste roade ale pământului.

Nădăjduim din toată inima ca şi prin această apropiere de Natură să ne aflăm
sau să ne păstrăm echilibrul, să ne regăsim, cu alte cuvinte, pe noi înşine.

AUTORII

* Atenţic! Nu trebuie wtuşi să credem că tot ceea ce este patural este şi inofensiv. De multe ori am atras
atenţia asupra consumului de Tătăneasă sau de Mărul lupului cu efecte nocive dovedite asupra organis-
mului.

CAPITOLUL I

COMPONENTELE DE BAZA
ALE ALIMENTELOR

Celulei vegetale îi datorăm înseşi exis- format" din vânători nomazi în agricul-
tenţa şi supravieţuirea noastră pe această tori şi crescători de animale. Am devenit
planetă. Ne-am născut fitofagi fiindcă nu astfel omnivori, aşa cum suntem şi as-
am fost înzestraţi cu clorofilă („adevăra- tăzi. Hrana omului se diversifica, inclu-
tul Prometeu, care fură focul din ceruri" zând, pe lângă cereale, fructe sau legu-
— K. A. Timiriazev), cu anumiţi pig- me, şi produse lactate, ouă şi carne. Pro-
menţi cu echipament enzimatic sau alte tidele (proteinele) de origine animală se
organite celulare capabile să transforme consumau însă ocazional, în anumite pe-
substanţele minerale, apa, aerul, razele rioade ale anului, la sărbători, festivaluri
solare în elemente vitale. Fenomenele sau ceremonii.
moleculare caracteristice primului sem-
nal al vieţii, prima biosinteză care a de- De-a lungul istoriei sale, alimentaţia
terminat mişcarea biologică, prima veri- omenirii a fost foarte diferită, în funcţie
gă în lanţul reacţiilor specifice vieţii s-au de mediul geografic, de obiceiuri sau
născut în celula vegetală. credinţe, de relaţiile sociale şi economi-
ce din cadrul comunităţilor.
Mai întâi, am beneficiat, împreună cu
ierbivorele, de rezultatul biosintezei vege- Astăzi, la baza nutriţiei umane stă tot
tale. Apoi, din comoditate, din curiozita- biosinteza celulei vegetale, care reuşeşte
te, din capriciu poate, am început să gus- să transforme substanţele anorganice în
tâm proteinele animale. Mai mult decât substanţe organice — glucide, protide
atât, se pare că am fost chiar în exclusi- sau lipide (grăsimi). în stadiu de labora-
vitate camivori, în anumite perioade ale tor sau chiar semi-industrial se încearcă
existenţei noastre. Numai când aveam obţinerea proteinelor — aceste substan-
dureri de stomac, indigestii sau cine ştie ţe complexe indispensabile vieţii — fie
ce alte suferinţe fizice, ne aduceam prin biosinteză, cu ajutorul culturilor de
aminte de fructe, de rădăcini, de plante alge monocelulare, fie cu ajutorul chi-
cu care ne alinam durerile, aidoma ani- miei macromoleculare, a polimerilor,
malelor care, si astâzi, ştiu să caute anu- care va permite sinteza aminoacizilor şi
mite ierburi atunci când nu se simt bine. deci şi a proteinelor, a grăsimilor, din
elementele de bazâ: hidrogen, oxigen,
Dar alimentaţia noastră s-a schimbat azot, carbon, sulf etc. Deoarece procesul
radical în neolitic, când am început să ne de adaptare a omenirii la noul tip de ali-
stabilim pe un teritoriu, să ne durăm un mente şi de alimentaţie va fi un proces
lăcaş, să ocupăm un spaţiu permanent al îndelungat, vom rămâne deocamdată la
existenţei noastre. Atunci ne-am „trans-

20 Pledoarie pentru viaţă lungă

stadiul actual de observaţii fâcute în le- Aceste glucide, obţinute prin diferite
gătură cu alimentaţia naturală. procedee ale industriei alimentare (bom-
boane, îngheţată, siropuri, gemuri, prăji-
înainte de a realiza o rapidă trecere în turi), sunt incluse în grupa factorilor ne-
revistă a tuturor constituenţilor nutritivi, favorabili sănătăţii şi longevităţii. Este
trebuie să facem câteva precizări de ter- indicat ca toate aceste dulciuri să fie în-
minologie biochimică. Componentele Iocuite cu fructe sau cu cel mai sănătos
de bază ale alimentelor sunt nuinite sub- edulcorant, anume mierea de albine.
stanţe nutritive sau factori nutritivi. Al-
te substanţe în cantităţi mici, dar absolut Alte glucide cu moleculă complexă,
necesare organismului, cum sunt vitami- cum sunt celuloza şi hemicelulozele, nu
nele, microelementele, enzimeie, au fost sunt prelucrate de organismul uman, dar
numite biocatalizalori. au un rol important pentru buna funcţio-
nare a organismului, facilitând tranzitul
Principaiele grupe de constituenţi nu- intestinal prin stimularea peristaltismului.
triţionali sunt, în ordinea cantitativă în
care intră în alimentaţie: O altă funcţie biochimică notabilă a
glucideior constă în favorizarea metabo-
GLUCIDELE (ZAHARIDELE) lizării protidelor şi a lipidelor.

Sunt substanţe chimice cu structură PROTIDELE (PROTEINELE)
simplă, formată din carbon, hidrogen şi
oxigen. Sunt substanţe cu structură chimică
complexă, formate din aminoacizi. în
Materiile din care organismul îşi fa- organismul uman se găsesc aproximativ
brică singur sau din care preia glucidele 22 aminoacizi, dintre care 8-10 sunt
necesare intră în proporţie de 60-80% în consideraţi aminoacizi esenţiali, care nu
alimentaţia zilnică. Acestea sunt repre- pot fi sintetizaţi de organismul nostru şi
zentate de cartofi, banane verzi, porumb, trebuie obţinuţi din alimente.
lapte, legume şi fructe.
Rolul protidelor în alimentaţie este
Necesarul de glucide al organismului deosebit, deoarece acestea intră în însăşi
se stabileşte în funcţie de efortul fizic structura celulei, contribuind la creşte-
depus individual. rea şi refacerea acesteia. Totodată, proti-
dele intră şi în structura hormonilor, par-
In stare aproape pură, glucidele sub ticipă la procesul de imunitate microbia-
formă de mono- sau dizaharide se gâ- nă şi la sinteza unor enzime absolut ne-
sesc în miere (glucoză, fructoză, zaharo- cesare organismului.
ză). Zaharoza este dizaharida cea mai
răspândită în natură; ea se găseşte ca Proteinele pot fi de origine animală
atare în tulpina trestiei de zahăr, în rădă- sau vegetală.
cina sfeclei de zahăr, în morcovi, în pe-
peni, în foile şi cocenii de porumb, în Aici trebuie să atragem atenţia asupra
nectarul florilor. abuzului de proteine animale. Statistic,
s-a demonstrat că, faţă de secolul al
în secolul trecut s-a dezvoltat vertigi- XlX-lea, în secolul al XX-lea consumul
nos industria zahărului rafinat, obţinut de carne s-a dublat. Sursa principală a
fie din sucul trestiei de zahăr (al cărui acestor proteine animale este asigurată
conţinut este de circa 18%) sau în sfecla de carnea de mamifere, de păsări, peşte
de zahăr (cu 8-10% zahăr), cu toate şi alte vietăţi marine, carne care conţine
avantajele şi mai ales dezavanajele sale între 16-22% proteine. Acestea deterio-
asupra organismului.

Componentele de bază ale alimentelor 21

rează starea generală de sănătate (inclu- lui vegetal care intră în alimentaţia lor
siv din cauza toxinelor animalelor sacri- normală.
ficate, a numeroaselor microorganisme
nocive dezvoltate în uima conservării Cei mai importanţi AGE sunt acizii li-
sau a conservării deficitare a cămii), ast- noleic, linolenic şi arahidonic sau acizii
fel încât este recomandabil să renunţăm, graşi care derivă din aceştia în cursul
pe cât se poate, la aceste tipuri de ali- proceselor metabolice.
mente, oricât de gustoase ar fi.
Cantitatea necesară în AGE a fost
A doua sursă de proteine animale o apreciată între 6-15 g/zi, dar după cum
constituie laptele şi produsele lactate. vom vedea, unul dintre cei mai impor-
Laptele este considerat aliment complet tanţi AGE, acidul gama-linolenic, este
nu numai datorită conţinutului în protei- suficient într-o doză mult mai mică, res-
ne, dar şi pentru că este o sursă importan- pectiv 1 g/zi, aproape câl necesarul zil-
tă de calciu, microelemente şi vitamine. nic de vitamine. Acest acid gras esenţial
este absolut necesar în dietă, deficitul
A treia sursă de proteine sunt ouăle de său în organism ducând la diferite tulbu-
găină, cel mai uşor digerabile şi asimila- rări patologice: eczeme, încetinirea cica-
bile (cele de raţă, gâscă, curcan, bibilică trizării şi vindecării rănilor, iritabilitate,
pot fi infestate cu uşurinţă cu Salmonella creşterea consumului de calorii ingerate
sau protozoare). Un singur ou poate asi- ş.a.m.d.
gura 2-4% din nevoile energetice zilni-
ce, 10% din necesarul de aminoacizi, în organismul uman, dimerul AGL
25% din nevoile de fier, 15% din nevoi- (acidul di-gamma linolenic) se metabo-
le de zinc şi 10% din necesarul de alte lizează în favoarea compuşilor din seria
oligoelemente şi de vitamine. Valoarea prostaglandinelor (PG). Prostaglandine-
cea mai mare energetică o au ouăle fier- le au atât proprietăţi benefice, cât şi no-
te moi, ochiurile, omleta, maionezele. cive.
Cea mai mică valoare nutritivă o au ouă-
le fierte tari, care se elimină aproape ca Prima serie (E) de PG (PGE) are, în
atare, fiind recomandate de aceea în cu- general, efecte pozitive, derivând din
rele de slăbire fară să dăuneze ficatului. AGL. PGE| activează formarea ciclului
monofosfatic al adenozinei (AMPc), in-
Acizii graşi polinesaturaţi, cu hibă agresiunile interne, are acţiune va-
16-22% atomi de carbon şi 2-6 duble sodilatatorie, inhibă reacţiile infiamato-
legături în structura lor chimică, separa- rii şi activează formarea limfocitelor T.
te de un singur grup — CH2 — au primit
denumirea de acizi graşi esenţiali Cea mai mare cantitate de AGL se gă-
(AGE). Se numesc astfel, deoarece, seşte în laptele de mamă (spre deosebire
după cum aminoacizii care nu pot fî sin- de laptele provenind de la animale).
tetizaţi de către organism se numesc AGL se mai găseşte în uleiul seminţelor
esenţiali, tot aşa în grăsimi există acizii din unele plante, cum ar fi: Luminiţa
graşi esenţiali, absolut necesari organis- (Oenothera biennis) din familia Ona-
mului sănătos, având şi remarcabile graceae, Nonnea macrosperma şi Bora-
efecte terapeutice. go officinalis (Limba mielului) din fam.
Boraginaceae şi Scrophularia marilan-
Vegetalele sintetizează toţi AGE în dica din familia Scrophulariaceae. în
cantităţi foarte mari (în special seminţe- aceste specii, AGL se găseşte în cantităţi
le). Organism.ul uman şi animalele nu cuprinse între 5-9% din uleiul total gras
pot sintetiza AGE, fiind tributare regnu- extras din seminţe. Dar cea mai bogată
sursă în AGL (19% din greutatea semin-

22 Pledoarie pentru viaţă lungă

ţelor) o constituie seminţele de Coacăz ză limfocitele T. Creşterea nivelului
negru (Ribes nigrum), care aparţine fa- PGE prin consumarea de AGL în exces
miliei Laxifragoriceelor. Cercetări re- reduce procesele inflamatorii, fenomen
cente susţin ca s-ar găsi şi în uleiul ex- atestat atât prin experienţe pe animale,
tras din seminţele strugurilor. cât şi clinic.

Având în vedere importanţa AGL, Eczemele atipice par a fi asociate cu
cercetătorii japonezi au reuşit să obţină un nivel scăzut de acizi graşi, esenţiali în
acest important produs prin cultură fer- dietă. Cercetârile au demonstrat utilita-
mentativă a unei ciuperci numite Mor- tea uleiului din Luminiţă, care a fost in-
tierella, cu un randament de 50-90%. clus ca medicament în Anglia. Bazele te-
oretice ale utilităţii acestuia se referă la
Se preconizează că AGL are acţiune acţiunea PGE ca stimulent al limfocite-
benefică în tratarea aterosclerozei, hi- lor T, celule care sunt deficitare în cazu-
pertensiunii arteriale. S-a demonstrat rile eczemelor atipice.
chiar că o cantitate redusă de ulei extras
din seminţele de Luminiţă acţionează în scleroza multiplă, există o legătură
favorabil tocmai datoritâ prezenţei AGL între incidenţa bolii şi a consumului ridi-
pentru vindecarea bolilor menţionate cat de grăsimi saturate. Unele experi-
mai sus şi chiar a sindromului Raynaud mentări au recomandat utilizarea unor
(caracterizat printr-o contracţie brutală a uleiuri cu un nivel ridicat de AG nesatu-
micilor artere de la nivelul degetelor de raţi, de exemplu uleiul de Floarea-soa-
la mâini şi de la picioare). reiui, dar cu rezultate neconvingătoare.
Consideraţii recente asupra rolului PGE
S-a mai constatat că diabetul este în- şi a limfocitelor T au condus la ipoteza
soţit de diminuarea concentraţiei unei că uleiurile bogate în AGL sunt mai uti-
enzime din cauza deficienţei în AGL a le în tratamentul sclerozei multiple.
prostaglandinelor din seria 1, care au o
activitate similară insulinei, amplificând în tulburările ciclului menstrual şi în
în acelaşi timp efectele acesteia. Creşte- unele afecţiuni ale sânului, studiile epi-
rea nivelului de prostaglandine din seria demiologice stabilesc o legătură între
E scade necesarul de insulină adminis- consumul de grăsimi saturate şi aceste
trată zilnic diabeticilor. Testările clinice tulburări. Este posibil ca acestea să fie
prin folosirea uleiurilor bogate în AGL cauzate de inhibarea delta-G-desaturazei
şi a uleiurilor bogate în acizi graşi esen- prin AG saturaţi, având ca urmare dure-
ţiali sunt încurajatoare în tratamentul rea, sensibilitatea şi fragilitatea sânilor,
diabetului zaharat. nodulii care se dezvoltă în sindroamele
premenstruale. Uleiul de Luminiţă bo-
în altă ordine de idei, se ştie că proce- gat în AGL este în prezent recomandat şi
sele inflamatorii sunt însoţite de un nivel în sindromul premenstrual.
ridicat de acid arahidonic liber şi al me-
taboliţiior acestuia, care constau în pros- O altă aplicabilitate a AGL este în tra-
taglandine (a Il-a serie) şi leucotriene. tamentul alcoolismului cronic. Alcoolul
Medicamentele antiinflamatorii obişnui- stimulează formarea de PGE din DAGL
te acţionează prin interferenţă cu elibe- (dimerul acidului gamma linolenic), ast-
rarea acestor compuşi. Chiar şi prima se- fel încât epuizează rezervele acestuia.
rie de prostaglandine poate avea acţiune Etapa următoare a consumării alcoolului
antiinflamatoare, deoarece prin mărirea are ca urmare reducerea considerabilă
nivelului AMPc se inhibă eliminarea de atât a PGE, cât şi a rezervelor de AGL.
amino-acizi din rezerve, ceea ce activea- Mai mult, alcoolul blochează del-

Componentele de bază ale alimentelor 23

ta-6-desaturaza (enzimă), având ca ur- Utilizarea celor două tipuri de grăsimi
mare scăderea nivelului de prostaglandi- animale şi vegetale diferă foarte mult în
ne din seria 1. Utilizarea terapiei cu funcţie de zona geografică în care trăieş-
AGL contracarează efectele consumului te omul. In regiunile ecuatoriale, tropi-
excesiv de alcool prin insuficienţa de cale şi mediteraneene se folosesc în ex-
PGE. clusivitate grăsimile vegetale (uleiurile),
în zona temperată, ambele feluri de gră-
Protidele se găsesc nu numai în carne, simi, iar în regiunile arctice sunt utiliza-
ouă, lapte, ci şi într-un mare număr de te în exclusivitate grăsimile de origine
cereale, fructe şi legume, care constituie animală.
o a patra sursă de proteine, pentru care
noi pledăm î'n ideea unei vieţi mai bune, Pentru zona noastră geografică, se re-
mai lungi şi mai sănătoase. Ele se găsesc comandă consumul echilibrat atât de
în proporţie de 10-20% în Grâul bogat grăsimi vegetale, cât şi animale: ulei de
în gluten. (Triticum dururn, Triticale — Soia sau de Floarea-soarelui, unt, mar-
Secară + Grâu — hibrid), în seminţele garină, slănină, untură sau seminţe olea-
de Floarea-soarelui, în nuci, în Hrişcă, ginoase, brânzeturi, smântână, nuci, alu-
Meî (15-20%), alune, arahide, migdale ne etc. In anotimpul cald, se preferă gră-
etc. Cantitatea cea mai raare de protide simile vegetale, iar iarna, cele animale.
se găseşte în Soia. Astfel, în 100 g făină
de Soia integrală se gâsesc 37 protide, Prin metabolizarea unui gram de gră-
21 g grăsimi, 26 g glucide care, însuma- sime rezultă 8-10 kilocalorii. Un adult,
te, reprezintâ sub raport energetic 469 în zona temperată, are nevoie de 50-100
kilocalorii. g lipide pe zi.

Raţia zilnică de proteme pentru un Pe lângă principalul rol energetic, gră-
adult este de 60-100 g, cantitate optimă. simile alimentare solubilizează şi facili-
Supra-alimentaţia şi sub-alimentaţia tează absorbţia vitaminelor hiposolubile
sunt deopotrivâ dăunătoare pentru orga- şi stimulează contracţia căilor biliare.
nism.
Revenind la acizii graşi saturaţi şi ne-
LIPIDELE (GRĂSIMILE) saturaţi, menţionăm că grăsimile lichide
(uleiurile) conţin cantităţi foarte mici de
Toate grăsimile sunt gliceride ale aci- acizi graşi saturaţi. Aceste grăsimi lichi-
zilor graşi saturaţi sau nesaturaţi. de sunt mult mai uşor descompuse prin
hidroliză cu ajutorul sucurilor digestive.
Sursele principale de grăsimi se gă- In schimb, grăsimile solide (untura, un-
sesc atât în produsele de origine anima- tul, margarina) sunt mult mai greu de
lă, cât şi în cele de origine vegetală, di- descompus şi de asimilat prin hidroliză.
ferenţa dintre ele fiind de ordin calitativ.
Grăsimile vegetale, în care predomină Pentru zonele ecuatoriale, tropicale $i
acizii graşi nesaturaţi, mult mai uşof asi- temperate, se recomandă uleiurile veue-
milabili de organismul uman, sunt supe- tale cât mai puţin rafinate, mai ales
rioare grăsimilor animale în care acizii obtinute prin presarea la rece, Prin rafi-
graşi saturaţi sunt majoritari. Excesul nare (la fel ca şi în cazul zahărului),
acestora din urmă poate duce la ateros- uleiurile vegetale îşi pierd proprietăţile
cleroză, hipettensiune arterială, infarct specifice unui produs natural.
miocardic etc, adică, până la urrnă, la
scurtarea vieţii. în urma consumului de uleiuri rafina-
te şi ultrarafinate apar sau se accentuea-
ză numeroase afecţiuni gastrice, intesri-

24 Pledoarie pentru viaţă lungă

nale, hepato-biliare, circulatorii şi der- ţe, dar ca provitamine sub formă de ca-
matologice. rotenoizi (vitamina A) sau sub formă de
steroli (vitamina D). Vitaminele E şi K
De aceea, pledăm pentru uleiurile gra- se găsesc în exclusivitate în plante sau în
se nepurificate chimic, care au avantajul unele microorganisme.
că îşi conservă valoarea calorică şi, în
plus, sunt surse de provitamine A, D, de în ceea ce priveşte funcţia vitaminelor
vitamina E şi F, lecitină şi microelemen- în organism, ele au acţiune de coenzime
te, care sunt distruse sau înlăturate prin sau de activatori enzimatici, fiind numi-
procedeele industriale de purificare. te şi biocatalizatori. Acest rol se mani-
festă la nivel celular, unde se petrec fe-
Cum spuneam, uleiurile obţinute din nomene de oxido-reducere absolut nece-
seminţele plantelor sunt amestecuri de sare proceselor metabolice ale glucide-
trigliceride, compuşi conţinând esteri lor, protidelor şi grăsimilor.
gliceridici cu lanţ lung de acizi alifatici.
Toţi aceşti acizi sunt cunoscuţi în mod Denumirea de vitamină s-a păstrat de
curent sub denumirea de acizi graşi, di- la cel ce a evidenţiat pentru prima dată o
ferind în funcţie de lungimea lanţului, de vitamină (Bl) — C. Funk, în 1911, care
prezenţa şi poziţia dublelor legături din a denumit-o „amină vitală" datorită azo-
formula chimică. De reţinut că, în regnul tului aminic pe care-1 conţinea şi care era
vegetal, aproape toţi compuşii de acest considerat absolut indispensabil vieţii.
tip conţin în majoritate acizi graşi nesa-
turaţi. In prezent, se cunosc multe vitamine
care nu conţin în molecula lor azot ami-
VITAMINELE nic, dar denumirea iniţială s-a păstrat.

Deşi în cantităţi mici, ele au un rol ALTE SUBSTANŢE ACTIVE
important în alimentaţie atât pentru creş- TERAPEUTIC
tere şi dezvoltare, cât şi pentru menţine-
rea stării de sănătate a organismului. în 1936, Albert Szent-Gyorgyi a pus
Lipsa lor provoacă tulburări metabolice în evidenţă pentru prima dată proprietă-
grave, ducând la apariţia unor boli ca- ţile de vitamina P aleflavonoidelor (sub-
renţiale denumite hipovitaminoze. stanţe fenolice naturale de tip pigmenţi
sau copigmenţi) extrase din sucul de lă-
Majoritatea vitaminelor sunt sinteti- mâie. După această descoperire a clasei
zate de plante şi numai în mică măsură flavonoidale, aceşti pigmenţi vegetali
de organismul animal. şi-au dovedit importanţa pentru biochi-
mie, fiziologie şi farmacodinamie.
Din punct de vedere chimic, ele sunt Quercetina, rutina şi hesperdina sunt tot
molecule cu structuri foarte heterogene. glicozide flavonoidice, considerate a fi
După solubilitatea lor în grăsimi sau în substanţe active terapeutic.
apă, vitaminele au fost clasificate în //-
posolubile (vitaminele Al, A2, D, D2... O altă grupă de pigmenţi vegetali im-
D7, E, K şi F) şi hidrosolubile (comple- portanţi pentru organism sunt carotenoi-
xul de vitamine B, PP, C, P, vitamina V dele, care se găsesc în numeroase fructe,
sau factorul anti-ulceros). Dacă vitami- legume, seminţe, în frunze, tulpini, în
nele hidrosolubile se găsesc aproape în polen. Carotenoidele sunt importante
exclusivitate în regnul vegetal, o bună pentru organism deoarece joacă rolul de
parte dintre vitaminele liposolubile pot provitamine A.
fi întâlnite tot în legume, fructe şi semin-

Componentele de bază ale alimentelor 25

Tot pentru rolul însemnat pe care-l joa- întrucât în ultimele trei decenii s-a

că pentru organism în reacţiile oxidore- descoperit un număr foarte mare de en-

ductoare trebuie menţionaţi pigmenţii zime, s-a simţit nevoia clasificării lor pe

chinonici, mult răspândiţi în regnul vege- baza acţiunii specifice asupra substratu-

tal (ex.: naftochinonele, antracenozidele, lui pe care acţionează. Astfel, ele au fost

naftodiantronele). Unii dintre pigmenţii numite oxidoreductaze, transferaze, hi-

chinonici au şi acţiune antibacteriană. drolaze, izomeraze etc. Apoi, datorită

Taninurile, o altă grupă de flavonoi- faptului că unele enzime acţionează asu-
de, considerate substanţe active terapeu- pra mai multor substanţe, s-a adoptat un
tic, sunt foarte râspândite în fructe şi le- sistem zecimal de clasificare codificat
gume. Au proprietatea de a precipita pentru fiecare clasă mare de enzime.
protidele, inclusiv bacteriile patogene
din tractul gastro-intestinal, iar prin Pentru cele mai multe dintre enzime,
aceasta au rol antidiareic. temperatura optimâ de activitate este cu-
prinsă între 20-40°, iar majoritatea enzi-
Fitohormonii (hormonii specifici melor se inactivează între 60-80°C. în
plantelor) se găsesc în numeroase pro- stare deshidratată, enzimele rezistâ la
duse vegetale, fiind factori stimulatori temperaturi apropiate de 100°C.
sau reglatori ai creşterii.

Multe legume, fructe şi seminţe con- SĂRURILE MINERALE
ţin uleiuri volatile care, pe lângă gustul

şi aroma pe care o imprimă produselor în organism, alături de constituenţii
naturale vegetale, stimulând prin aceas- organici, elementele minerale îndepli-
ta secreţiile gastro-intestinale, au şi re- nesc funcţii primordiale. Apa este prin-
marcabile proprietăţi antibacteriene. cipala componentă a tuturor structurilor
Pornind de la această acţiune, dar şi de biologice, îndeplinind numeroase şi va-
la altele, la fel de importante, în uitime- riate roluri, datorate proprietăţilor ei
le decenii s-a dezvoltat o nouă ramură a specifice.
fitoterapiei: aromaterapia.

O altâ grupă de substanţe cu acţiune La om, cea mai mare parte a apei in-
terapeuticâ sunt mucilagiile vegetale, gerate provine din lichide şi apoi din cea
glucide macromoleculare grupate în cla- aflată în alimentele solide. Pe lângă
sa poliozelor (polizaharidelor), în care acest aport, o cantitate mult mai mică,
intră şi pectinele, prezente în unele fruc- dar care se formează zilnic, este cea re-

te şi legume. zultată din metabolizarea celor trei mari

grupe de componente nutriţionale. 1 g

ENZIMELE polizaharidă (glucid) generează 0,6 g
apă, 1 g proteină 0,41 g apă şi 1 g lipid

Din punct de vedere structural, enzi- furnizează 1,07 g apă metabolică. Con-
mele sunt macromolecule de natură pro- form colectivului E. Cristea Popa, A.
teică. Atât biosinteza cât şi degradarea Popescu, E. Truţia, V. Dinu, se conside-

substanţelor din organismul uman ar fi ră că un adult sănătos, care desfăşoară o

imposibilă fără activitatea enzimatică. activitate moderată în clima temperată,

Toate seminţele în stare germinativă are nevoie de 1500-2000 ml apă/zi.

conţin enzime, dar acestea se găsesc şi Pierderile de apă au loc în mod nor-

în plantule, în frunze tinere, în fructe şi mal prin plămâni, piele, urină şi tract

diferite legume. gastro-intestinal.

26 Pledoarie pentru viaţă lungă

Nevoile de apă cresc cu 500 ml/zi în taţie sarea gemă, sarea brută de rnină sau
caz de transpiraţie datorită climei calde aşa-zisa sare grunjoasă sau sarea rezul-
sau activităţii intense şi cu 500-1500 tată din desalinizarea apei de mare, care
ml/zi în caz de febră, vomismente, cuprind, pe lângă clorura de sodiu, şi
diaree. magneziu, fosfor, litiu, mangan, fier,
iod, elemente absolut necesare organis-
Aportul de apă trebuie respectat şi îm- mului.
plinit cu stricteţe. în caz contrar, se pro-
duc modificări ale echilibrului hidric, iar Considerăm necesar să atragem aten-
variaţia lui cu numai 1-2% conduce, în ţia consumatorilor că depâşirea unei
mod inevitabil, la boli grave sau chiar la doze zilnice relativ mici de sare, respec-
moarte. tiv de 5 g, poate produce efecte nedorite
asupra sănătâţii: afecţiuni gastro-intesti-
Atunci când aportul de apă depăşeşte nale, gingivite, migrene, accentuarea in-
capacitatea de excreţie renală, în orga- flamaţiilor hemoroidale, hipertensiune
nism se creează condiţii propice pentru arterială, creând în acelaşi timp un teren
acumularea apei în exces. favorabil pentru tuberculozâ şi cancer.

Cele mai imporlante săruri minerale Sunt boli în care sodiul, rezultat în
sunt calciul, potasiul, sodiul, fosforul, urma scindării clorurii de sodiu, este re-
magneziul (în cantităţi relativ mai mari) ţinut de organism care, la rândul său, re-
şi unele microelemente sau oligoele- ţine o cantitate mai mare de apă decât
mente (cum ar fi cobaltul, iodul, fluorul, cea necesarâ, ducând la apariţia edeme-
cuprul, sulful, magneziul etc). lor. în acest caz, se va elimina sarea de
bucătărie din alimentaţie, se vor evita
Sărurile minerale fac parte integrantă produsele vegetale bogate în sodiu şi se
din conţinutul citoplasmatic, intrând în vor folosi fructe şi legume bogate în po-
compoziţia unor enzime, vitamine sau tasiu.
hormoni. în cazul magneziului, acesta
intră în constituţia de bază a clorofilei, ***
fără de care biosinteza a numeroase sub-
stanţe active din fructe şi legume ar fi Ca o concluzie a acestui capitol, pu-
imposibilă. în toate produsele vegetale tem afirma că alimentul optim este ace-
există săruri minerale, în cantităţi mici la în care proteinele, lipidele şi glucide-
sau foarte mici. le sunt naturale şi perfect echilibrate în-
tre ele. Cu alte cuvinte, o dietă echilibra-
Alături de calciu, fosfor, potasiu şi tă trebuie sâ conţină, în proporţii sufl-
magneziu, în fructe şi legume se găsesc ciente, elemene plastice pentru a reface
cantităţi apreciabile de clor şi sodiu, ţesuturile, elemente energetice, vitami-
care, sub formă de clorură de sodiu, asi- ne, substanţe minerale şi enzirne. în ori-
gură de multe ori organismului necesa- ce caz, alimentaţia nu trebuie să fie uni-
rul din acest tip de elemente absolut ne- formă, ci cât mai variată în fiecare zi.
cesar vieţii. Alimentele naturale îi redau omului li-
niştea şi echilibrul psihic, în timp ce ali-
Cu cât sarea de bucătărie este mai mentele industrializate, prjfabricate sau
pură, deci cu cât este mai concentrată în fabricate prin diferite procedee, cu toată
clorură de sodiu, cu atât este mai dăună- senzaţia de saţietate, imprimă omului o
toare organismului uman. Sarea purâ, stare de agitaţie, de nelinişte.
pentru a-şi reconstitui formula originară,
îşi întregeşte elementele structurii de Interesele comerciale susţin alimente-
bază cu ajutorul altor săruri clin orga- le cu energie calorică mare, cum sunt za-
nism. De aceea, recomandăm în alimen-

Componentele de bază ale alimentelor 27

hârul, făina albă şi pastele făinoase fa- pletate, dacă nu chiar înlocuite, cu „ali-
bricate din făină bogată în amidon, mente vii", respectiv cu fructe proaspe-
uleiurile rafinate, margarina, sarea „ex- te, cu legume şi seminţe. Susţinem, de
tra-fină", afumăturile, conservele etc, aceea, o alimentaţie zilnică bogată în
toate acestea nefiind decât „alimente aceste componente, alături de produse
moarte", care trebuie cu necesitate com- lactate şi ouâ.

CAPITOLUL II

SISTEME DE DIETĂ TRADIŢIONALE

O dietă* echilibrată este, desigur, diţională indiană devine cunoscută sub
conceptul de bază în cele mai multe, numele de „ayurveda", adică „ştiinţa de
dacă nu în toate teoriile şi sistemele de a trăi cât mai mult". Termenul utilizat
nutriţie şi sănătate. Practicile şi concep- este semnificativ şi analizat după cuvin-
tele medicale ale majorităţii popoarelor tele ce îl compun, de vreme ce „ayur"
lumii continuă, de obicei, vechi tradiţii. reuneşte sensul de „sănătate" cu cel de
„longevitate", iar „veda" este un termen
Ceea ce unifică însă toate aceste siste- cu conotaţii religioase, utilizat pentru
me — de foarte multe ori extrem de di- cele mai importante texte ale hindu-
ferite unul faţă de celălalt — sunt teorii- ismului. Prin urmare, este evidentă pu-
le umorale, pentru prima dată apărute în nerea în corelaţie directă a sănătăţii cu o
texte medicale cu mii de ani în urmă. datorie sacră, de primă importanţă.

Cele mai ilustrative în acest sens sunt Medicina indiană era preocupată de
principiile tradiţionale indiene, respectiv maniera în care omul îşi trăia propria
chineze. viaţă, cu scopul declarat de a o prelungi,
de a-şi păstra sănătatea şi vitalitatea cât
Din experienţa personală a unuia din- mai mult timp posibil.
tre autorii acestei cărţi, care a lucrat timp
de peste 10 ani în diferite ţări din trei Coneeptul medical ca mijloc de pre-
continente, alimentaţia cea mai potrivită venire, mai mult decât de vindecare,
este cea a localnicilor din fiecare zonă conduce în mod direct la accentuarea ro-
geografică. De fiecare dată când a mân- lului dietei în rnenţinerea sănătăţii.
cat ceea ce mănâncă zilnic aceste popoa-
re, bineînţeles cu puţin discernământ, Cele mai multe dintre teoriile vedice
s-a simţit foarte bine. In schimb, când a afirmă că nu există dietă perfectă pentru
consumat peste hotare alimente specifi- toţi oamenii, fiind necesar ca alimentaţia
ce zonei în care s-a născut, majoritatea să fie individualizată, în funcţie de nece-
conservate, starea sănătăţii sale a fost de sităţile şi particularităţile fiecăruia. Dez-
multe ori precară. voltând această idee, teoria ayurvedică
consideră esenţiali factori ca:
DIETAÎNCONCEPŢIA
TRADIŢIONALĂ INDIANĂ — orarul meselor;
— proporţiile dintre factorii nutritivi;
Aflată neîndoielnic în „descendenţa"
directă a filosofiei hindu, medicina tra-

* Cuvântul dietă derivâ din grecescul „diaita", înţelegând prin aceasta o viaţă cumpâtatii printr-o alimen-
taţie echilibratâ.

Sisteme de dietă tradiţionale 29

schimbările climatice din anul in- E interesant de observat că noţiunea
dian; de „gust dulce" are, în concepţia india-
— alimente complementare şi antago- nă, un sens diferit — şi cu mult mai pro-
niste/contradictorii; fund decât cel din gândirea europeană.
— specificul individual; Astfel, „ayurveda" stabileşte că dulci
— necesităţile alimentare raportate la sunt nu numai zahărul, mierea şi fructo-
efortul depus. za din fructe, ci şi glicogenul din carne,
precum şi glucidele din Fasole, Grâu,
Fundamentală rămâne însă combina- lapte şi derivatele sale. Alături de aces-
rea adecvată a gusturilor, în număr de tea, Orezul, Porumbul, Meiul, Ovăzul,
şase în concepţia indiană: dulce, acru, Cartoful, ouăle sunt şi ele considerate
sârat, amar, picant (iute) şi astringent. alimente dulci.
Fiind compuse din diferite combinaţii
ale acestor gusturi, alimentele au, ca ata- Ele joacă un rol major în menţinerea
re, proprietăţi şi efecte diferite. componentelor sângelui, a sistemului
muscular şi a ţesutului adipos, a spermei
Ca în toate marile sisteme medicale, şi a apei vitale (adică esenţa finală a pro-
la baza medicinei indiene se află o teorie cesului metabolic).
umorală, care pleacă de la premisa că or-
ganismul uman este caracterizat prin Tot alimentele dulci sunt cele carc
cinci elemente fundamentale: APĂ, PĂ- menţin integritatea funcţiei sistemului
MÂNT, FOC, VÂNTşi CER. nervos şi a aparatului circulator; de ase-
menea, ele asigură procesele trofice ne-
• APA include sângele, limfa, ţesutul cesare tegumentelor, favorizând vinde-
adipos, serozităţile, ţesutul conjunctiv carea ranilor şi a altor leziuni ale ţesutu-
(mucoasele), toate secreţiile, bila şi rilor. Se mai susţine că ar stimula creşte-
urina. rea în greutate, ar menţine agilitatea şi
forţa fizică, prelungind şansa de supra-
• PĂMÂNTUL este reprezentat de oase, vieţuire.
dinţi, unghii şi păr (fanere), muşchi,
tegumente, tendoane, nervi, materii Se recomandă ca alimentele dulci să
fecale. reprezinte 90% din volumul meselor zil-
nice.
• FOCUL este căldura corporală.
• VÂNTUL este simbolizat de respiraţie ALIMENTELE CU GUSTACRU mă-
resc apetitul, ajutând organismul în di-
(care este, la rândul ei, diferenţiată în gestia alimentelor şi reglând peristaltis-
5 clase). mul intestinal. Ele sunt importante pen-
• CERUL este simbolizat prin dimen- tru stimularea proceselor metabolice şi
siunile corporale. în special a activităţii cardiace. Ajută la
creşterea greutăţii corporale şi a forţei
Pentru a atinge echilibrul necesar fizice.
menţinerii sănătăţii şi nutriţiei optime,
aceste elemente trebuie bine „cumpăni- Sunt considerate alimente de un acru
te" prin consumul de alimente adecvate. pur lămâile, lămâile dulci şi tomatele.
Dulci-acrişoare sunt portocalele, anana-
Se considera că ALIMENTELE sul, perele, prunele şi piersicile. Alimen-
DULCI menţin apa în organism, iar ali- tele acre, sub orice formă, ar trebui să re-
mentele acre cuprind elementele foc şi prezinte 3,5% din dieta zilnică.
pămănt, alimentele sărate reţin apa şi
focul, în timp ce alimentele picante în- Gustul sărat al alimentelor provine
globează vântul şi cerul, alimentele as- din SARE. Se cuvine aici să facem o re-
tringente conţin văntul şi pămăntul.

30 Pledoarie pentru viaţă lungă

marcă: există diferite tipuri de sare: sa- amare propriu-zise, ca Sparangheiul,
rea pură (NaO); sarea gemă (de mină); castraveţii amari, Pătrunjelul, Menta.
sarea de argilă; sarea extrasă din fructe.
Ponderea optimă a acestor produse în
Cele mai recomandabile sunt sarea alimentaţie ar trebui să fie în jur de 1%
gemă (de mină) şi sarea marină. din dieta zilnică.

Sarea în organism este necesară deoa- ALIMENTELE ASTRINGENTE au un
rece măreşte apetitul şi favorizează di- rol important în refacerea ţesuturilor şi
gestia, fiind garantul unei bune funcţio- în troficitatea capilarelor; ele au rol sti-
nări a sistemului nervos. Tot sarea asigu- mulator asupra formării hematiilor şi a
ră o bună circulaţie sangvină, stimulând secreţiei biliare.
astfel troficitatea tegumentară şi înlătu-
rând trombozele. Gustul astringent este de regulă aso-
ciat cu alte gusturi: astringent-dulce, as-
Atenţie! Conform nutriţioniştilor din tringent-acru, astringent-amar etc. De
Extremul Orient, sarea nu trebuie să de- pildă, anumite soiuri şi varietăţi de Fa-
păşească o pătrime din 1% al cantităţii sole, Linte, portocalele, Mazărea tână-
fiecărei mese. ră, Soia, bananele sunt combinaţii de
dulce-astringent, iar majoritatea fructe-
CONDIMENTELE conferă gustul pi- lor necoapte sunt acre-astringente.
cant, care are tot un rol stimulator în
creşterea apetitului. De asemenea, ali- Concepţia ayurvedică recomandă ca
mentele iuţi stopează creşterea anorma- alimentele astringente să reprezinte
lă, transpiraţia excesivă, mărind capaci- aproximativ 5% din dieta zilnică.
tatea de eliminare a toxinelor. Totodată,
favorizează metabolismul grăsimilor şi Din toate aceste exemplificări rezultâ
inhibă reacţiile alergice. în grupa condi- că o dietă echilibrată poate fi stabilită
mentelor sunt incluse: Ardeiul iute procentual după cele şase gusturi de
roşu, Piperul negru, Coriandrul, Us- bază. Se asigură astfel şi menţinerea
turoiul şi Ghimbirul (Gingiber sau echilibrului natural al celor cinci ele-
Ghimber, „Zingiber orientale", foarte mente constitutive de bază ale corpului
răspândit în Orient). uman (apa, pământul, focul, vântul şi ce-
rul) şi, ca atare, sunt îndeplinite condiţi-
ALIMENTELE AMARE stimulează şi ile de menţinere a stării de sănătate şi de
ele pofta de mâncare, prin creşterea se- prelungire a vieţii.
creţiei glandelor salivare şi se pare că au
un rol favorizant şi asupra secreţiei glan- în schimb, o dietă neechilibrată şi în
delor endocrine (cu secreţie internă). special abuzurile alimentare sunt factori
Reglează temperatura corpului şi menţin cauzatori principali ai multor afecţiuni şi
plasticitatea tegumentară. Sunt ingre- chiar ai reducerii duratei de viaţă.
diente importante ale dietei pentru acce-
lerarea metabolismului grăsimilor şi Excesul de alimente dulci conduce la
epurarea („purificarea") sângelui. Acti- obezitate, la pierderea poftei de rnânca-
ve asupra paraziţilor intestinali, sunt in- re, la dezvoltarea multor boli metabolice
dicate în combaterea îmbolnăvirilor pa- (dintre care cea mai redutabilă este dia-
razitare. betul) şi endocrine. Creşte susceptibili-
tatea la unele boli infecţioase (guturai,
în aceastâ grupă se pot include atât gripă) sau la anumite afecţiuni ale apara-
condimentele amare, cum sunt Tumeri- tului urinar.
cul, Schinduful, seminţele de Chimion
amar, Nucşoara, precum şi alimente Pe de altă parte, o alimentaţie săracă
în glucide duce la pierderea greutăţii

Sisteme de dietă tradiţionale 31

corporale şi la instalarea unei astenii Ingerarea exagerată de alimente as-
permanente. tringente determină constipaţie, suferin-
ţe nervoase sau musculare (cu paralizie
După cum am arătat la început, există sau impotenţă funcţionalâ), afecţiuni
o gamâ largă de alimente dulci. Ele tre- cardiace. Folosirea redusă a alimentelor
buie însă proporţionate în dietâ, combi- astringente creează tulburări circulatorii
nate cu celelalte alimente. Exemple de şi duce la scâderea timpului de coagula-
combinaţii optime sunt: cereale — car- re a sângelui şi la prelungirea duratei de
ne, cereale — produse lactate, lactate — vindecare a rănilor.
vegetale.
Teoria extrem-orientală a dietei echi-
Excesul de sare în alimentaţie provoa- librate pe baza combinării adecvate a ce-
că tulburări circulatorii, stări febrile, he- lor şase gusturi face mai clară înţelege-
moragii, scăderea potenţei sexuale, albi- rea fundamentală a relaţiilor dintre cor-
rea sau/şi câderea părului, hiperacidita- pul uman şi dietă.
te, acumulare excesivă de toxine în or-
ganism. Pentru o mai bună clarificare a ideilor
de mai sus, vom detalia câteva tipuri de
Lipsa sării în organism determină tul- dietă ayurvedică indicată în diverse
burări digestive, boli ale sistemului ner- afecţiuni.
vos şi circulator, dureri musculare.
Dieta în hiperaciditate
Alimentele acre în exces (fructele şi ulcer gastric
acre, vegetalele fermentate, murâturile,
oţetul) pot provoca afecţiuni circulatorii, Alimente recomandate: Orez, Grâu,
hepato-biliare, tulburări de troficitate ale Orz, Fasole (de elecţie!), Mazâre verde
mucoaselor, gută, astenie, scăderea mar- dulce, legume verzi fierte, portocale, lă-
cată a imunităţii. mâi, grape-fruit, lămâi dulci, mandarine,
Pepene roşu, prune dulci, castraveţi,
Folosirea inadecvată, în cantităţi in- struguri (în general, alimente foarte
sufîciente, a alimentelor acre va avea ca dulci sau uşor acrişoare). La mijlocul
urmare instalarea disfuncţiilor digestive, mesei, se recomandă lapte, sucuri de
a tulburărilor cardiace sau nervoase. fructe proaspete şi apă.

Alimentelepicante în exces pot provo- Alimente interzise: carnea, băuturile
ca impotenţă sexuală, ameţeli, stări sub- alcoolice, alimentele fripte sau prăjite,
febrile sau febrile, tulburări nervoase. Soia, mâncărurile grase, Conopida,
Varza albă gătită, ridichile crude, oţe-
în schimb, consumul redus al alimen- tul, biscuiţii, cojile de pâine, ceaiul, ca-
telor picante determină pierderea poftei feaua, dulciurile, uleiul, picanteriile şi
de mâncare, cu perturbări ale creşterii murăturile. Este foarte important ca me-
pondero-staturale, chiar rulburări circu- sele să fie respectate după un orar fix.
latorii.
Dieta în alcoolism
Abuzul de condimente amare are
drept consecinţă instalarea unei astenii Sunt indicate Grâul germinat şi uscat,
marcate, cu tulburări nervoase. Pe de Orezul, carnea de berbec, peştele, ali-
altâ parte, înlăturarea condimentelor mentele dulci-acrişoare preparate în di-
amare din alimentaţie duce la scăderea ferite moduri, incluzând legumele pre-
imunităţii şi, implicit, la creşterea recep- gătite cu Piper, Ghimber şi Corian-
tivităţii la infecţii microbiene şi virale, la dru; se preferă legumele crude şi proas-
parazitoze, la afecţiuni cutanate. Se ob-
servă, de asemenea, şi o scâdere accen-
tuată a tonusului muscular.

32 Pledoarie pentru viaţă lungă

pete, cu unt ca atare sau topit, fructele rigă, Conopida, Varza, Fasolea,
acre (portocale, ananas, mandarine, lă- Meiul, Porumbul, îngheţata şi carnea
mâi, grape-fruit, rodii) sau tomatele, de oaie.
produsele lactate, sucurile de fructe.
După mâncare, dieteticienii indieni pre- Dieta recomandată în hepatită
conizează o cantitate mică de vin sau
bere. Include Orezul, Grâul, Porumhul,
Meiul, supa de fasole boabe, supa de ri-
Sunt excluse: zahărul, carnea de porc dichi uscate, supa de legume, ouă răs-
şi de bivol, picanteriile, Porumbul, coapte, Papaya, dovleceii, Pepenele
Meiul, Fasolea (boabe), ceaiul chine- verde, castraveţii, bananele, cantalupii,
zesc, cafeaua sau alte băuturi tari, ali- grape-fruit-ul, smochinele, cireşele, lă-
mentele fripte sau coapte, fructele prea mâile dulci sau alte fructe dulci, glucoza
coapte, sarea în exces. sau sucurile dulci de fructe.

Dieta în alergii Toate alimentele se vor prepara prin
fierbere, de preferinţă în abur.
în aceste afecţiuni se vor consuma de
preferinţă Orezul, Hrişca, Meiul, Or- Sunt cu desăvârşire interzise mâncă-
zul, Ovăzul, legumele verzi fierte, rurile grase (inclusiv laptele, untul,
Ghimberul şi Piperul negru în toate uleiul, iaurtul, caşcavalul), piersicile,
preparatele culinare, rodiile, gra- băuturile alcoolice, ceaiul, cafeaua, bău-
pe-fruit-ul, ceaiul sau alte băuturi tari, turile fierbinţi, Ardeiul iute, îngheţata,
chiar alcoolice, Ardeiul iute, Usturoiul. nucile şi arahidele.

Nu sunt indicate: carnea de orice fel Dieta în cancer
(inclusiv peştele), Fasolea (boabe), ci-
tricele, ouăle, cafeaua, fructele prea Există un regim ayurvedic chiar şi
coapte, îngheţata, ciupercile, Ceapa, ia- pentru cancer, în care se recomandă să
urtul, brânzeturile, smântâna, alimentele se consume: Orez, Grâu, Orz, Po-
acide, oţetul, băuturile reci, apa rece etc. rumb, Fasole, Linte, portocale, Fasole
pitică (oloagă), Mazăre dulce, Mazăre
Dieta în artrită tânără, Lăptucă, Spanac, Creson, ca-
rote, dovlecei, Sparanghcl, castraveţi
în artrită, mesele ar trebui să conţină: amari, Schinduf, toate produsele lactate
Grâu, Orez, produse lactate, carne (cu (cu excepţia iaurtului şi a chefirului),
excepţia celei de oaie), mâncare grasâ, carnea de iepure, de fazan şi de păun,
toate fructele acre, ceai, cafea şi alte fructul de Papaya, Cantalupul, lămâile
băuturi tari; după mâncare, este permis dulci, grape-fruit-ul, vişine, smochine,
consumul de băuturi alcoolice, dar în rodii, nuci de Anacardium occidentalae,
cantităţi moderate; totodată, se mai pot migdale, struguri, fistic, fructe dulci şi
consuma şi alimente preparate cu miro- miere de albine.
denii caracteristice (Piper negru, Chi-
mion, Ghimber, Nucşoară, frunze de Sunt nerecomandate: carnea de vacă,
Dafin), fructe uscate. de porc, de bivol, legumele cu frunze
verzi, fasolea păstăi, Soia, seminţele sau
Nu se vor consuma: frunzele de zarza- uleiul de Susan, tuberculii, ciupercile,
vaturi verzi (în special salata), fructele oţetul, fructele acre, băuturile alcoolice,
zemoase (Pepenele roşu, Dovleacul), ceaiul, cafeaua (sau alte băuturi care
cartofii şi cartofii dulci, Gulia, Sfecla, conţin cofeină), sarea, fructele prea
ciupercile, lăstarii de Bambus şi de Fe- coapte sau fermentate, murăturile.

Sisteme de dietă tradiţionale 33

Desigur, dieteticienii noştri nu vor fi De exemplu, o persoană poate răci, cu
de acord cu o parte din alimentele reco- febră ridicată şi cefalee; în acest caz, ea
mandate sau prohibite. Aceste exempli- se află în stare preponderentă yang. în
ficări au fost făcute numai pentru o înţe- schimb, dacă un individ răceşte fâră
legere mai exactâ a concepţiei şi a atitu- simptome sau semne majore, cu excep-
dinii ayurvedice. ţia unei uşoare scăderi a poftei de mân-
care, el se află cu certitudine în stare do-
DIETA ÎN CONCEPŢIA minantă yin.
TRADIŢIONALĂ CHINEZĂ
Important este ca balanţa yin-yang să
Bazat tot pe o teorie umorală, vastul nu fie dezechilibrată, căci, în caz con-
sistem filosofic chinez a fost edificat trar, apare boala sau chiar moartea. Ali-
pornind de la trei principii iniţiale: tao mentaţia joacă un rol important în cum-
(energia universală), yin şi yang. Aces- pănirea acestei balanţe, medicina tradi-
tora li s-au adăugat cele cinci elemente ţională chineză recomandând „hrana
(ciclul celor 5 faze evolutive: Wu- limpede" — aşa-numita dietă „qing-
Shing) care alcătuiesc corpul urnan şi în- dan". Aceasta are nu numai un rol nutri-
tregul univers: lemnul, focul, pământul, tiv, ci şi unul terapeutic. De altfel, în
metalul şi apa. concepţia tradiţională chineză se afirmă
că „primele cu adevărat medicamente
Termenii antagonici yin şiyang se află sunt alimentele".
intr-o combinaţie bi-polarâ. Dacă la înce-
put desemnau realităţi topografice — Se consideră că o hrană echilibrată se
versantul însorit (yang), respectiv cel în- bazează cu preponderenţă pe fructe, le-
tunecat (yin) ai unui munte sau malul de gume şi seminţe, în proporţie de 90%.
miazăzi, respectiv cel de miazănoapte al Acestora li se adaugă protide de origine
unui râu — odată cu trecerea timpului, animală, în special lapte şi derivatele
aceste noţiuni au fost adoptate pentru a sale, ouă şi cât mai puţină carne. Există
denumi aspectele polare ale tuturor feno- produse de Soia, de exemplu, care au un
menelor aflate în interdependenţă. Prin conţinut mai ridicat în protide decât car-
urmare, yang este conotat ca tot ce e ac- nea şi conţin majoritatea aminoacizilor
tiv, expansiv, centrifug, dinamic şi pozi- esenţiali.
tiv, în vreme ce yin este asociat cu sub-
stanţa, structura, centripetul, conservato- In privinţa aportului de glucide, aces-
rismul, negativul, pasivul. ta poate fi asigurat de fructoza zaharuri-
lor din fructe, din zahărul cât mai puţin
Yang înseamnă însorit, cald, uscat, rafinat, din miere şi din extractul de
acut, yin implicâ întuneric, frig, umed, malţ.
cronic.
Se preferă grăsimile de origine vege-
Şi organismul uman se află sub influ- tală, care conţin mai puţini acizi graşi
enţa yin-yang: suprafaţa interioară a cqr- saturaţi.
pului aparţine yang-ului, cea internă —
yin-ului. Dintre organele inteme, cele Totodată, conform dietei tradiţionale
cavitare aparţin yang-ului, iar cele pa- chineze, de la nici o masă nu trebuie să
renchimatoase („piine") — yin-ului. iipsească salatele, legumele şi fructele
proaspete nesupuse acţiunii căldurii.
Yin şi Yang sunt noţiuni relative, căci
nu există yang absolut, după cum nu Cu toate că atât în bucătăria indiană,
există nici yin absolut. cât şi în cea chineză se folosesc în mod
frecvent picanterii şi condimente, tratate-
le de dietoterapie ale celor două mari cul-

34 Pledoarie pentru viaţă lungă

turi nu recomandâ folosirea lor decât ex- optim în cazul guturaiului, gripei şi al
trem de limitat, în cantitâţi foarte mici şi afecţiunilor pulmonare. Dacă alimentele
numai pentru combaterea unor afecţiuni sărate sunt preconizate în unele afec-
acute sau a unor parazitoze digestive. ţiuni endocrine, ele sunt total contraindi-
cate în maladiile renale.
Polarizarea de tip yin-yang se aplică
şi în cazul alimentelor; în funcţie de ele- *
mentul predominant, acestea pot fi de
cinci tipuri: neutre, reci, calde, răcoroa- Bazată tot pe principiul polarităţii
se, temperate. în cazul alimentelor reci, yin-yang, medicina chineză tradiţională
ele sunt de tipul yin; la cealaltă extremă a intuit ceea ce ştiinţa occidentală avea
se află cele de tip yang, adică alimentele să descopere peste mii de ani: importan-
calde. ţa echilibrului dintre sistemul nervos
simpatic şi cel parasimpatic, cei doi re-
Alimentele răcoroase sunt de tip pre- glatori ai vieţii neurovegetative, care îşi
dominant yin, iar cele temperate de tip găsesc asemânări izbitoare cu forţele
predominant yang. opozante yin-yang.

între tipul de alimente şi anotimpurile Dezechilibrul dintre acestea reprezin-
din zonele temperate există o strânsă co- tă cauza iniţială a oricărei boli, susţin
relaţie, susţine tradiţia chineză. Astfel, medicii chinezi. Faţă de sistemul occi-
primăvara, yang-ul începe să crească, dental, diagnosticul acestora este mult
ajungând la valoarea maximă vara. mai subtil, mai detaliat şi mai aprofun-
Apoi, spre toamnă, începe să crească dat, constând într-o evaluare precisă a
yin-ul, atingând apogeul iarna. cauzelor bolii. Metoda diagnosticului
(SZU-CHEN) se bazează pe examinare,
Prin urmare, din cele menţionate mai interogare, consultaţie, palpare şi miros,
înainte se poate desprinde că regimul prin care se evaluează starea funcţională
alimentar cel mai adecvat pentru fiecare de moment a pacientului.
bolnav se poate stabili atât prin cunoaş-
terea bolii de care suferă, cât şi a naturii Fundamentul medicinei chineze con-
alimentelor recomandate în dieta sa. stă în următoarele aspecte (după Man-
fred Pockert, 1977):
Gustul alimentar prezintă, în concep-
ţia tradiţională chineză, cinci tipuri de 1. Bolile simptomatice se explică prin
bază, exact ca şi în dietoterapia ayurve- neregularităţi ale funcţiilor, dar fără alte-
dică: dulce, amar; acru, sărat şi picanl. rări ale substratuiui (adică fără modifi-
Ceea ce diferă însă faţă de sistemul in- cări organice). Dacă medicina occiden-
dian este corespondenţa dintre elemen- tală poate oferi, câtă vreme nu se pot
tele de bază care alcătuiesc corpul uman evidenţia tulburări organice, numai un
şi tipul de aliment. Astfel, dulcele este tratament nespecific în cazul acestor
legat de elementul pământ, amarul de boli extrem de numeroase, medicina chi-
foc, aerul de lemn, picantul de metal, iar neză, având drept preocupare majoră ob-
sâratul de apă. servarea funcţiilor organismului, poate
diferenţia simptome şi, prin urmare,
Alimentele dulci se recomandă în spe- poate stabili un tratament mult mai spe-
cial persoanelor astenice sau celor aflate cific.
în convalescenţă după boli infecţioase,
alimentele amare sunt indicate celor fe- 2. Bolile „chronodemice" (shih-chg')
brile, cele acre în cazul tratamentului apar simultan pe un vast teritoriu. Dacă
tulburărilor cardio-circulatorii, iar cele aceste maladii au — în concepţia occi-
picante sunt considerate a fi remediul

Sisteme de dietă tradiţionale 35

dentală — o cauză virală, în concepţia bit pe alimentele care întreţin yin-ul din
medicală chineză sunt determinate de de- corp şi stimulează funcţia renală.
ficienţe sau excedente energetice, pe
anumite arii teritoriale (areale), condiţio- Numeroasele studii efectuate azi în
nate de o stare imunologicâ particulară. domeniul medicinei tradiţionale chineze
(cum ar fi, de exemplu, cele ale dr. Bob
3. în ceea ce priveşte bolile organice. Flaws, 1995) subliniază faptul că o die-
este acceptată unanim ideea că cele mai tă echilibratâ nu numai că previne sau
multe dintre bolile organice grave (insu- chiar vindecă numeroase boli specifice
ficienţa cardiacă, diabetul zaharat sau vărstei a treia, dar prelungeşte mtdt via-
cancerul) sunt precedate de un stadiu ţa. în dieta vârstnicilor se vor include
preliminar al creşterii tulburărilor func- grăunţe germinate (Grâu, Porumb,
ţionale. în cazul în care se stabileşte un Orz, Ovăz), seminţe de legume (Fasole,
diagnostic precis şi un tratament preven- Mazăre, Linte, Soia), legume şi zarza-
tiv corespunzător, se poate evita stadiul vaturi „roşii" şi „galbene" (Sfeclă, car-
organic al bolii care, potrivit medicilor tofi, dovlecei, morcovi). Legumele nu
chinezi, reprezintă un stadiu avansat, dar trebuie să lipsească de la nici o masă.
nu terminal al acestor boli. Potrivit aceloraşi studii, carnea (inclusiv
peştele) trebuie consumate în cantităţi
* reduse (cam 100 g de 3-4 ori pe săptă-
mână). Se vor evita alimenteie fierte sau
Pe lângă corelaţiile stabilite între ano- prăjite în grăsimi ori completale cu so-
timpuri şi alimentaţie, dietoterapia tradi- suri, precum şi murăturite sau alte ali-
ţionalâ chineză mai ţine seama şi de me- mente fermentate. Aromele artificiale
diul geografic (habitatul) specific, de create prin fermentaţie forţată conţin to-
vârstâ, de sex, de tipul de activitate a in- xine nocive organismului, generatoare
dividului, precum şi de modul de viaţă al de boli.
acestuia.
Este recomandat în special Orezul,
în ceea ce priveşte vârsta, raedicina deoarece hrâneşte ym-ul din corp, dar
tradiţională chineză recomandă ca ali- este necesar să fie consumat în combma-
mentele copiilor să fie cât mai simple, ţie cu legume.
cu valoare nutritivâ ridicată, cât mai na-
turala, evitând dulciurile rafinate (bom- Ca o regulă generală, persoanele în
boane, prăjituri, dulciuri, ciocolată, în- vârstă trebuie să mănânce de mai multe
gheţată etc). ori pe zi câte puţin, ori de câte ori le este
foame.
Similare sunt şi sfaturile dietetice
pentru cei în vârstă. Măncarea bătrâni- Referitor la modul de preparare a ali-
lor trebuie să fie cât mai simplă, uşor di- mentelor, dieta tradiţională chineză reco-
gerabilâ, având la bază cât mai multe mandă fierberea sau prelucrarea prinfoc
fructe, legume şi seminţe şi cât mai pu- a alimentelor, deoarece în China există
ţine grăsimi şi protide animale (came), obiceiul fertilizării pământului cu excre-
fiind indicat consumul de lapte, produse mente umane, factori de transmitere a
lactate şi ouă, dar şi acestea în cantităţi multor boli microbiene sau parazitare.
moderate. Se vor evita condimentele,
cafeaua, ciocolata, prăjiturile bogate în Actualizând datele, în prezent este per-
grăsimi; totodată, untul şi grăsimile vor misă folosirea crudităţiloi; ca urniare a
fi utilizate tot în cantităţi moderate. Die- progresului în elucidarea cauzelor de-
toterapia asiatică pune un accent deose- clanşatoare de boli şi a renunţârii la f'erti-
lizarea cu excremente umane. Singura

36 Pledoarie pentru viaţă lungă

condiţie ce se impune este numai spăla- orice gând străin, iar discuţiile purtate
rea sub jet de apă a legumelor şi fructelor. vor fi cât mai puţine şi deconectante.

în privinţa prelucrării hranei, astăzi se O metodă de facilitare a digestiei con-
preferă fierberea în abur în vase supra- stă în masajul circular, de 20-30 de ori,
puse speciale. Aceste vase relativ simple al stomacului în sensul acelor de ceasor-
constau dintr-un recipient în care fierbe nic, iar apoi de tot atâtea ori în sens in-
apa cu plante aromate, peste care se su- vers. Pentru cei supuşi constipaţiei cro-
prapun vase perforate în care se pun zar- nice, masajul se recomandă a fi executat
zavaturile în ordinea fierberii lor. Ulti- în sens orizontal, de la dreapta la stânga.
mul vas trebuie să fie bine acoperit cu un
capac. Prin acest mod de fierbere a zar- După masă, este recomandabilă o
zavaturilor, se păstrează toate sărurile plimbare uşoară de 10-15 minute, iar
minerale şi micro-elementele absolut apoi se face siesta stând culcat sau chiar
necesare organismului. Atenţie, însă! dormind o jumătate de oră.
Niciodată nu se vor utiliza vase de alu-
miniu (potenţial cancerigen)! Dietoterapia tradiţională chineză fine
seama în recomandările sale şi departi-
Nutriţionistii chinezi nu recomandă cularităţile specifice fiecărui sex.
consumul de băuturi prea reci sau prea
fierbinţi. Temperatura minimă nu tre- Astfel, la femei, după pubertate, se
buie să fie sub 10°C, iar cea maximă nu petrec de-a lungul anilor fenomene fi-
va depăşi valoarea de 40°C. în legătură ziologice normale: menstruaţia, sarcina,
cu acest aspect, merită semnalat un amă- naşterea, alăptarea, menopauza. Din
nunt interesant. în sondajele ce luau în acest motiv, pierderile de vitamine, să-
studiu longevitatea, rezultatele erau ruri minerale, microelemente (în special
foarte diferite în ceea ce priveşte ali- fier şi calciu) şi de enzime sunt mai mari
mentaţia vârstnicilor. Unii dintre aceştia la femei decât la bărbaţi. în consecinţă,
consumau moderat băuturi alcoolice, al- regimul dietetic va fi îmbogăţit în aceste
ţii nu consumau deloc. Unii fumau, alţii elemente cu funcţie de catalizator, care
nu, unii erau vegetarieni, alţii mâncau contribuie la metabolizara substanţelor
carne. Toţi însă declarau în aceste son- nutritive şi sunt absolut indispensabile
daje că niciodată nu foloseau alimente organismului. Pentru femeile cu tendin-
sau băuturi foarte reci sau foarte calde. ţă spre anemie sunt indicate alimentele
bogate în fier, cum sunt ouăle, Spana-
Cum spuneam mai sus, vârstnicii tre- cul, Ştevia, urzicile şi multe alte legume
buie să mănânce ori de căte ori le este şi fructe. în perioada sarcinii şi alăptă-
foame. Se vor avea în vedere mesele la rii se recomandă alimente bogate în cal-
ore fixe, în scopul creării unui act refiex ciu, fosfor, fier şi vitamina D, precum şi
care să stimuleze pofta de mâncare. Se un aport mai subtanţial de proteine ve-
recomandă ca alimentele cele mai con- getale sau animale.
sistente să fie consumate dimineaţa, ast-
fel ca spre seară alimentele să fie din ce Pentru menopauză, este preferabil un
în ce mai uşoare. regim hiperproteic, hipolipidic şi hipo-
glucidic, dar bogat în legume, fructe şi
Trebuie avut în vedere un alt principiu seminţe. In acest mod se înlătură şi ten-
important: masticaţia. înainte de ingur- dinţa spre obezitate.
gitare (înghiţire), alimentele trebuie
mestecate (triturate) de cel puţin 10 ori. în continuare, vom enumera, aşa cum
în timpul mesei, întreaga atenţie va fi am procedat şi în cazul dietei ayurvedi-
concentrată asupra hranei, înlăturând ce, câteva tipuri de regim indicate de că-
tre medicina tradiţională chineză în di-
verse afecţiuni.

Sisteme de dietă tradiţionale 37

Dieta în hipertensiune multe seminţe exotice care conţin uleiuri
volatile (aromate), dar şi, unele plante
In hipertensiune, se recomandă vege- care cresc şi la noi, cum sunt Ţelina,
talele, fructele proaspete sau sucul de Iarba mare (rădăcina), Podbalul (nu-
fructe, supele uşoare (consome-uri) de mai frunzele), Usturoiul, varietăţi de
legume. Dintre rădăcinoase, este indica- Ceapă, Sparanghelul, vinetele etc. De
tă ţelina rasă sau sub formă de salată asemenea, se recomandă ca în preparate-
combinată cu morcovi, sub formâ de le culinare să se adauge, după fierberea
supă sau garnituri la alte mâncăruri. Sunt alimentelor, frunze de Mentâ, Busuioc,
benefice şi guliile, ridichile roşii sau ne- frunze de Dud, flori de Crizanteme etc.
gre (rase), fâră sare; dintre fructe, sunt
preferate coacăzele, lămâile, vişinele şi Ne vom opri aici cu exemplificările,
merele, iar dintre seminţe — castanele. deoarece în regimurile dietei chinezeşti
Sunt interzise toate băuturile alcoolice, indicate pentru numeroase şi diverse
condimentele iuţi, murăturile, sarea. afecţiuni, sunt incluse foarte multe ali-
mente cu care noi, europenii, nu prea
Dieta în guturai şi gripă suntem obişnuiţi (ca să folosim un eufe-
mism...), cum ar fi supa de carne de câi-
în guturai sau chiar în gripă, un me- ne, de broască ţestoasă, de şopârlă, de
niu corect ar trebui să conţină foarte şerpi, de solzi de peşte etc, etc.

CAPITOLUL III

RECOMANDARI PENTRU OBTINEREA
UNOR PREPARATE DIN FRUCTE,
LEGUME Şl SEMINTE

Consumarea fructelor şi a celor mai direct în apă, o mare parte din sărurile
multe dintre legume şi seminţe proaspe- minerale şi microelementele utile orga-
te — ca atare, în stare crudă — sau a su- nismului se pierde. Superioară acestei
cului celular proaspăt obţinut din ele, modalitâţi curente este fierberea direct
atât în alimentaţie cât şi în scopuri tera- în abur, într-un set de cratiţe suprapuse,
peutice, este forma ideală care păstrează un timp cât mai scurt.
toate calităţile naturale ale produşilor
sau ale substanţelor active elaborate de Pentru folosirea fructelor şi legumelor
celula vegetală. Cum însă acest lucru nu proaspete sau uscate, în scopuri terapeu-
este posibil în zona temperată în tot tim- tice, vom prezenta pe scurt câteva dintre
pul anului, iar gama sortimentelor de procedeele cele mai frecvente de prepa-
fructe şi legume variază de la sezon la rare care pot fi efectuate în orice gospo-
sezon, se pot realiza unele preparate care dărie.
să păstreze în bună parte proprietăţile
nutritive şi terapeutice ale acestor pro- MACERATUL LA RECE
duse naturale.
Se obţine din fructe şi legume tăiate în
Indiferent câ este vorba de folosirea bucăţi mici sau răzuite printr-o răzătoare
fructelor şi legumelor în stare crudă sau de sticlă, material plastic sau metal ino-
de folosirea lor sub formă uscată (natu- xidabil, peste care se pune cantitatea de
rai sau deshidratate pe cale artificială), apă prescrisă. Se lasă în contact 6-8 ore,
prima măsură de precauţie care trebuie nu mai mult, deoarece, mai ales vara, la
luată înainte de consumare este spălarea temperatura mediului ambiant pot sur-
cât mai îndelungată cu apă potabilă sau veni fenomene de fermentare sau de
cu apă fiartă şi răcită. dezvoltare a unor bacterii prezente în
mediul ambiant sau chiar pe suprafaţa
Chiar o infuzie, cu apă clocotită a plantelor. Se recomandă ca vara macera-
fructelor sau legumelor nespălate bine, rea să se facă la cca +4°C, la frigider.
nu duce la distrugerea unor forme de re-
zistenţă a unor microorganisme patoge- După păstrare în contact cu apa, ma-
ne. De aceea, insistăm, încă o dată, ca ceratul se filtrează prin tifon dublu, iar
fructele şi legumele să fie foarte bine în final se stoarce conţinutul din tifon.
spălate înainte de utilizare sau de usca- Maceratul astfel obţinut se foloseşte
rea pentru iarnă. imediat sau se păstrează la frigider ma-
ximum 24 de ore.
Pe de altă parte, dorim să subliniem
încă o dată că, prin fierberea legumelor

Recomandări pentru obţinerea unor preparate din fructe, legume şi seminţe 39

INFUZIA şi se agită din când în când. Operaţia
poate dura mai multe ore, pâna la o zi.
Este tot o extracţie, obţinută însă la
cald. în acest scop, fructele şi legumele, Când sucul de fructe a devenit supra-
bine spălate, se pun într-un vas de porţe- saturat în zahăr, aceasta se recunoaşte
lan, de lut smâlţuit sau de faianţă, cu ca- uşor după stratul de zahăr, care rămâne
pac, încălzit în prealabil cu apâ clocoti- pe fundul sticlei, nedizolvat. O conceu-
tă. Se toarnă cantitatea de apă clocotitâ traţie de 62-65% zahăr asigura o conser-
peste materialul vegetal tăiat mărunt. Se vare naturală (fără conservant sau fară
acoperă vasul de infuzare şi se lasă în re- fierbere) timp de mai mulţi ani.
paus cca 20 minute. Se filtrează, prin
stoarcere sau presare, prin tifonul dublu Siropurile pot fi obţinute şi prin fier-
pus pe o strecurătoare. Infuzia obţinută bere, dar în acest caz, atât aroma, cât şi
se consumă în 24 de ore. o serie de substanţe active îşi rnodifică
sau îşi pierd proprietâţile terapeutice.
DECOCTUL
CIDRUL DIN FRUCTE
Fructele sau iegumele fragmentate
mărunt se fierb la foc domol timp de Se obţine din material vegetal frag-
20-30 minute. Se completează cu apa mentat (cca 1 kg uscat sau 2-3 kg proas-
pierdută prin evaporare tot cu apă fiarlă. păt) la care se adaugă 1,8-3 kg zahăr, 10
Se filtrează la fel ca infuzia şi se consu- litri apă (fiartă şi răcitâ) şi cca 30 g droj-
mă în 24—48 ore. Dacă este necesară die de bere, eventual sucul de la 2 lămâi
păstrarea timp mai îndelungat, extractul şi coaja de la 1/2 lămâie. Vasul cel mai
obţinut după filtrare se pune în sticle indicat este damigeana de sticlă (nu de
bine închise !a gură (preferabil legate cu plastic!), prevâzută cu un dop perforat
celofan) şi se sterilizează pe baia de apâ prin care este trecut un tub subţire din
30-40 minute. cauciuc sau malerial plastic, în aşa fel
încât capătul tubului din intenorul dami-
SIROPUL genei să nu atingă lichidul. Capâtul exte-
rior al tubului se introduce într-o sticlă
Este un extract destinat conservării cu apă. Când bioxidul de carbon format
mai îndelungate. Conservarea este asigu- în timpul fermentaţiei nu mai barbotea-
rată prin concentraţia ridicată în zahăr. ză prin capătul tubului cufundat în apă,
înseamnâ că fermentaţia a încetat. La
Un sirop natural bun, care asigută ne- temperatura camerei, fermentaţia durea-
alterate aroma şi substanţele active din ză 4-6 săptămâni. Cidrul obţinut se tra-
materia primă vegetală, se obţme la ge în sticle şi se pâstreazâ la frigider.
rece. In acest scop, se prepară mai întâi Este o băutură cu conţinut moderat de
un suc proaspăt din fructe sau legume, alcool, care poate fi consumatâ numai de
fie prin presare puternică (hidraulică), adulţi.
fie cu ajutorul unei prese mecanice sau
electrice. Se filtrează şi se lasă la sedi- TINCTURA
mentat 2-3 ore, după care se trage sucul
obţinut cu un tub de cauciuc sau plastic. Se obţine din cantitatea de fructe sau
In sucul limpede se adaugă treptat zahâr de legume prescrisă prin macerare 8-10
zile în alcool de 45°, 60°, 70°, într-un
vas de sticlă bine închis. Se filtrează şi

40 Pledoarie pentru viaţă lungă

se păstrează în sticle cu dop. Utilizarea înină, iar apoi se vor clăti cu apă potabi-
tincturilor în general nu este recomanda- lă înainte de a fi consumate, chiar şi în
bilă celor care suferă de afecţiuni la care cazul în care ele se consumă sau se pre-
alcoolul este contraindicat şi nici copii- pară decorticate.
lor. Tincturile se recomandă în special
bolnavilor cărora le este contraindicat Pentru prepararea sucurilor se vor uti-
consumul mare de apă. iiza numai materiale de inox, sticlă sau
plastic. în prezent există numeroase ti-
APLICAŢH EXTERNE puri de aparate manuale sau electrice
pentru obţinerea sucurilor naturale. Ran-
Pentru uzul extern se pot folosi toate damentele cele mai bune se obţin prin
formele de preparate descrise, sub formă prese de tip hidraulic. Acestea prezintă şi
de cataplasme, comprese sau prişniţe ori avantajul utilizării unor materiale de pro-
direct din produsele vegetale proaspete tecţie de tip teflon, care împiedică un
puse în două tifoane. contact direct al fructelor şi legumelor cu
metalele ce produc transformări calitati-
De asemenea, fructele şi legumele se ve, diminuând valoarea terapeutică a
pot folosi sub formă de loţiuni sau frec- multor substanţe pe care le conţine sucul
ţii cu suc proaspăt sau preparat după celular al plantei. Deşi în comerţ există
unul din procedeele descrise. aparate şi vase de aluminiu, acestea se
vor evita la prepararea sucurilor naturale.
PREPARAREA SUCURILOR
Este recomandabil ca sucurile să se
Fructele şi legumele destinate prepa- consume imediat după preparare. Se pot
rării sucurilor trebuie să fie de bună ca- pastra în frigider, în sticle, cel mult 12
litate şi ajunse la maturitate. Atât fructe- ore.
le cât şi legumele pot conţine un mare
număr de germeni patogeni, paraziţi şi în ceea ce priveşte utilizarea sucuri-
virusuri care prezintă un real pericol lor, ele pot fi consumate ca atare, îndul-
pentru sănătate. De aceea, prima măsură cite (dacă este cazul) cu miere, simple
care trebuie luată, în cazul consumării sau asociate, ţinând seama de scopul
fructelor şi legumelor ca atare sau sub pentru care se folosesc. Din materialul
formă de suc proaspăt, este eliminarea, prezentat în această lucrare, cu puţină
cât mai mult posibil, a tuturor factorilor imaginaţie, se poate alcătui o reţetă de
nocivi semnalaţi. sucuri mixte în funcţie de afecţiunea
avută sau de scopul urmărit. Unele su-
Pentru îndepărtarea prafului, pămân- curi din legume cu gust puţin agreabil,
tului, a ouălor de paraziţi şi în bună par- cum este cel de cartof crud, de exemplu,
te a germenilor patogeni, singura măsu- pot fi ameliorate cu puţin suc de mor-
ră practică pe care o recomandăm este covi, de ţelină sau de tomate, după gust.
spălarea îndelungată, sub jet de apă po-
tabilă, a fructelor şi legumelor înainte de Nu trebuie neglijate nici „deşeurile"
a fi consumate sau transformate în su- care rezultă de la prepararea sucurilor.
curi. în timpul epidemiilor din perioada De exemplu, resturile care rămân de la
estivală sau în zonele tropicale şi ecua- sucul de morcov pot fi transformate în
toriale, unde ftecvenţa acestor epidemii chifteluţe delicioase prin adăugarea unui
este mai mare, fructele şi Iegumele se ou, cu puţină fâină, puţin unt sau brânză
vor ţine câteva minute în apă cu clora- de vaci şi puţină carne, după care se pră-
jesc în ulei.

Recomandări pentru obţinerea unor preparate din fructe, legume şi seminţe 41

CONSERVAREA SUCURILOR largă, deshidratarea legumelor. Este o
metodă practică prin care se uşurează
Cea mai indicată metodâ de conserva- mult munca gospodinelor. Fulgii de car-
re a sucurilor proaspete de fructe, iară tof permit prepararea unui pireu în câte-
fierbere, este adăugarea de cca 65% za- va minute; varza, ceapa sau morcovii
hăr, până se obţine un sirop suprasaturat deshidrataţi scutesc mult timp la prepa-
în zahăr care se recunoaşte după crista- rarea alimentelor.
lele de zahâr care rămân la fundul sticlei
după 2-3 zile de la dizolvarea cantităţii Sub aspect energetic, fructele şi legu-
de zahăr utilizate. în acest fel, se pot mele uscate sau deshidratate au o valoa-
conserva pentru iarnă sucul de vişine, de re de 3-5 ori mai mare decât cele crude,
coacăze, de afme, de zmeură etc. raportate la greutate. Acest fapt este ex-
plicabil, doarece, în general, fructele şi
Prin această metodă, sucui transfor- legumele crude, proaspete conţin 80-
mat în sirop îşi păstreazâ în bună parte 95% apă. Prin deshidratare nu se pierd
proprietăţile de „suc natural", precum şi principiile componente din fructe şi le-
aroma. Nu rămâne decât să se dilueze cu gume şi nici oligoelementele. Se dimi-
apă sau cu apă carbo-gazoasă, la între- nueazâ conţinutul în enzime şi vitamine,
buinţare. dar în nici un caz atât de mult ca în ca-
zul conservelor.
Se va evita fierberea sucurilor sau
adăugarea de conservanţi. în prezent, în numeroase ţări, precum
şi în ţara noastră au început să se con-
Ca o regulă generală, atât pentru omul struiască uscătorii cu energie solară,
sănătos, cât şi pentru cel bolnav, micul care pot fi utilizate şi la uscarea multor
dejun se va începe cu un pahar de suc sortimente de fructe şi legume.
natural de fructe sau legume. Sub aspect
energetic, un litru de must (suc proaspăt ALTE METODE
de struguri) reprezintă echivalentul a DE CONSERVARE
peste 1/2 kg carne sau 12 ouă, sau aproa-
pe 1,250 kgcartofi). Există în prezent numeroase metode
de conservare a fructelor şi legumelor.
Dar valoarea sucurilor nu trebuie prin congelare, refrigerare în spaţii cli-
apreciată sub raportul de calorii. Sucuri- matizate cu un regim constant de tempe-
le de fructe şi legume conţin vitamine, ratură şi umiditate.
zaharuri direct asimilabile, enzime, pro-
tide, fitohormoni, acizi organici, săruri Prin congelare, metodă cu consum ri-
minerale, substanţe cu acţiune antimi- dicat de energie, fructele şi legumele îşi
crobiană şi numeroase microelemente păstrează în special culoarea şi calităţile
absolut indispensabile funcţiei vitale. nutritive; în schimb, proprietăţile olfac-
tive scad simţitor.
FRUCTELE Şl LEGUMELE
USCATE în special la decongelare, care se face
destul de brusc, consistenţa fructelor şi
Dacă una dintre metodele cele mai Iegumelor se schimbă radical. Ele tre-
vechi pentru conservarea în zona tempe- buie consumate imediat, doarece în câte-
rată a fructelor şi în mai mică măsură a va ore îşi pierd şi celelalte calităţi.
legumelor condimentare a fost uscarea
lor la soare sau la căldura artificială, în Pentru struguri şi în special pentru
prezent se utilizează industrial, pe scară mere şi pere există metode simple, clasi-
ce, de conservare timp de 6-7 luni, în

42 Pledoarie pentru viaţă lungă

spaţii special amenajate la o temperatu- de la două ouă. Se repartizează îri cupe.
ră scăzută — în jur de 4-5°C şi cu umi- Deasupra se pune cremă de cacao sau si-
ditate sufîcientă pentru a nu se deshidra- rop de zmeură, coacăze sau vişine sau
ta în timp. puţină dulceaţă de afine, caise, vişine
sau cireşe.
La fel, silozurile, beciurile, lădiţele cu
nisip pentru cartofi, morcovi şi alte legu- — Se amestecă 100 g fructe (căpşuni
me reprezintă metode economice, prac- tăiate în patru sau fragi, afine, coacăze
tice şi la îndemâna celor din mediul ru- etc.) cu două borcane de iaurt, cu fulgi
ral pentru conservarea în timpul iernii a de cereale sau cu două felii de pâine gra-
numeroase sortimente de legume. Pen- ham sau integrală şi o lingură de zahăr.
tru locuitorii din mediul urban — care în
general nu au spaţii speciale de conser- — Fructe de sezon (căpşuni, cireşe,
vare — legumele şi fructele sunt asigu- caise, piersici, zmeură, prune etc.) tăiate
rate prin unităţile de desfacere în tot tim- mărunt, amestecate cu nuci tăiate fin. Se
pul anului. prepară o cremă din 30 g unt, 40 g făină,
puţină sare, 30 g zahăr şi 1/2 1 lapte.
Forma artifîcială de conservare în am- După răcire, creina se amestecă cu fruc-
balaje metalice sau de sticlă, sub formă tele proaspete. Se serveşte în cupe.
de ghiveciuri, compoturi, gemuri etc,
considerăm că, exeeptând murăturile, — Legume de sezon: ardei, roşii, cas-
trebuie evitată cât mai mult. Prin acţiu- traveţi, morcovi, ridichi, sfeclă roşie, ţe-
nea factorului termic la prepararea Ior şi lină sau varză albâ, rase sau tăiate fin,
prin adăugarea unor „conservanţi", prin- amestecate bine. Se prepară o maionezâ
cipalele proprietăţi, în special cele tera- din gălbenuş de ou, untdelemn, suc de
peutice, pe care le au fructele şi legume- lâmâie, puţină sare şi smântână. Se
le se pierd. In plus, această formă de amestecă maioneza cu legumele. Se ser-
conservare prezintă pericolul dezvoltării veşte ca aperitiv.
unor germeni foarte periculoşi, cum ar fi
Clostridia botulinică ce produce cea mai O altă variantâ se obţine amestecând
puternică toxină şi aceasta ca un reveis legumele tăiate cu puţin untdelemn,
al insuficientei preparări termice a con- două ouă fierte, cartofi fierţi şi brânză
servatelor. rasă sau iaurt.

De aceea, optăm pentru conservarea — Sos de roşii. Se trec roşiile printr-o
fructelor şi legumelor prin metode cu sită inoxidabilă sau de plastic. Se adau-
consum cât mai scăzut de energie calori- gă sare după gust şi puţin usturoi ras. Se
că, cât mai economice şi totodată efi- amestecă cu iaurt sau cu puţin untde-
ciente sub aspect terapeutic, respectiv lemn.
prin păstrarea în condiţii şi prin metode
naturale a tot ceea ce biosinteza prin mi- — Maioneza. Se prepară din două
nunatul ei mecanism a reuşit sâ producă. gălbenuşuri de ou, 50 g untdelemn adâu-
gat picăturâ cu picătură în timpul frecă-
CÂTEVA PREPARATE RECI rii, 20 g muştar; se omogenizează ames-
DIN FRUCTE Şl LEGUME tecul bine, în timp ce se adaugă suc de
lâmâie sau sare de lămâie şi puţină sare,
— 1/2 kg mere rase, cu coajă cu tot,
amestecând bine cu coajă de lămâie sau Baza de maioneză se amestecă cu le-
de portocală rasa şi cu spuma de albuş gume de sezon tăiat fin.

Dintr-un kg de castraveţi tăiaţi în felii
subţiri, cu o căpăţână de usturoi ras sau
pisat fin, Pătrunjel verde, Cimbru sau
Busuioc (după gust), amestecat cu puţin

Recomandări pentru obţinerea unor preparate din fructe, legume şi seminţe 43

untdelemn şi sare, 2 borcane de iaurt sau dităţilor a fost luat de preparatele gătite
cu smântână, se obţine o salată gustoasă. din legume şi fructe conservate şi de
compoturile cu conservanti. Carnea, aşa
în perioada de iarnă se pot obţine sa- cum era utilizată odinioară, proaspată
late crude foarte gustoase din varză albă sau conservată, sub formă naturală, a
sau roşie, ridichi negre rase, morcovi, ţe- fost înlocuită de preparatele din carne,
lină, sfeclă rasă, puţin hrean, suc de lă- creându-se adevărate industrii de prelu-
mâie, untdelemn, iaurt sau smântână, crare. Peştele proaspăt a fost înlocuit de
după gust. conservele din peşte, iar fâina integrală a
fost înlocuită de pâinea albă şi de paste-
Primăvara se pot obţine salate gustoa- le făinoase.
se şi din plante riecultivate, din flora
spontană (frunze tinere de Păpădie, Un- Cercetările ştiinţifice asupra alimen-
tişor, Măcriş, Leurdă sau Usturoiţă, taţiei şi efectelor ei asupra organismului
urzici foarte tinere) care se prepară cu au demonstrat că o masă obişnuită —
maioneză sau cu salatâ de cartofi fierţi. formată dintr-o supă, o mâncare cu car-
ne şi legume şi o prăjitură — determinâ
Acestea sunt doar câteva exemplifi- o creştere rapidă a numărului de leucoci-
cări de preparate alimentare ce se pot te faţă de valoarea normală (cca
obtine din fructe şi legume. Din partea 7.000/mm3), astfel încât după 10 minute
specială a acestei lucrări, din bogata lite- se ajunge la 10.000, iar după 1/2 oră de
ratură în acest domeniu şi mai ales din la prânz la 30.000/mm3. Acest fenomen
imaginaţia şi din arta gospodinelor, se este similar cazurilor de boli infecţioase
pot naşte sute de reţete culinare având la sau inflamatorii. Reacţia de apărare a or-
bază gama largă de materii prime natu- ganismului în urma consumării alimen-
rale dăruite de natură, de regnul vegetal. telor gătite se numeşte leucocitoză dî~
Recomandăm cât mai multe produse na- gestivă. Numărul de leucocite revine la
turale, cât mai multe crudităţi! normal abia după o oră şi jumătate. Nu
acelaşi lucru se întâmplă în cazul consu-
OBSERVATII Şl RECOMAN- mării unor alimente preparate din legu-
DĂRI GENERALE me şi fructe proaspete, crude, cu structu-
ra vie. în acest din urmă caz, numărui de
Trăim într-o lume din ce în ce mai ci- leucocite rămâne în limitele normale.
vilizată, mai urbanizată, mai mecaniza- Mai mult, în cazul în care se recurge la o
tă, care cere adaptarea organismului alimentaţie mixtă, cu ahmente gătite şi
nostru la noile condiţii de viaţă. Suntem crudităţi, fie înainte, fie imediat după
confruntaţi zi de zi cu un aer amestecat masă, fenomenul de leucocitoză digesti-
cu gaze de eşapament, cu un cer acope- vă este foarte redus.
rit de norii artificiali ai industriei po-
luante, cu o apă potabilă în care se infil- Experienţele de laborator au demon-
trează de multe ori prea mult azot sau strat că, în cazul în care sunt hrănite nu-
pesticide, cu o viată sedentară, lipsită de mai cu alimente gătite, animalele de la-
mişcare în aer curat, cu surmenajul pro- borator se îmbolnăvesc grav şi mor în
fesional şi cu stresul. Sub aspect calita- scurt timp.
tiv, însăşi alimentaţia noastră zilnică a
suferit modificări esenţiale din cauza Aceste exemplificări ne atrag atenţia
chimizării excesive, mijloacelor moder- asupra posibilităţii înlăturării greşelilor
ne de combatere a dăunătorilor şi prelu- din alimentatia noastră zilnică piin utili-
crării artificiale a alimentelor. Locul cru-

44 Pledoarie pentru viaţă lungă

zarea în fiecare zi, la fiecare masă, a cât preferă folosirea mai multor tipuri de
mai multor fructe crude. grăsimi, ţinând însă seama de însumarea
cantităţii consumate zilnic. Grăsimile
Fără îndoială că protidele sunt indis- obţinute prin presare la rece, cât mai pu-
pensabile în alimentaţia omului. Nece- ţin purificate chimic, sunt superioare ce-
sarul zilnic este de 60-90 g pentru un lor obţinute la cald şi ultraralînate prin
adult. Acestea pot fi procurate din ouă, procedee chimice.
lapte, produse lactate, carne, peşte, pre-
cum şi din numeroase legume, ca Soia, Despre rolul vitaminelor, enzimelor,
Fasolea, Mazărea, Lintea, din fructe şi fitohormonilor, al sărurilor minerale şi
seminţe oleaginoase. Cu toate acestea, al microelementelor absolut necesare în
protidele din legume nu au aceeaşi cali- alimentaţia zilnică am vorbit în capitolul
tate şi acelsşi conţinut în aminoacizi privind aspectele biochimice ale alimen-
esenţiali, absolut necesari organismului, taţiei. Cantitatea şi calitatea acestora se
precum cele provenite din carne, ouă, asigură tot prin utilizarea în alimentaţie
lapte şi produse lactate. Se recomandă a cât mai multor crudităţi.
ca minimum 20-30 g din protidele nece-
sare zilnic să provină din regnul animal. In cadrul recomandărilor generale am
Lipsa de protide animale din alimentaţie dorit să atragem atenţia asupra faptului
este la fel de dăunătoare ca şi abuzul de că avem la îndemână tot ceea ce ne tre-
astfel de protide. buie pentru o alimentaţie cât mai natura-
lă, pentru a asigura corpului nostru o să-
în ceea ce priveşte consumul normal nătate cât mai bună. Ca o concluzie ge-
de grăsimi, necesarul zilnic a fost stabi- nerală, putem afirma că esenţial în ali-
lit între 40-80 g pe zi. Această cantitate mentaţie este modul în care pregătint şi
este de cele mai multe ori depăşită. Se introducem în corpul nostru alimentele.

CAPITOLUL IV

PRINCIPALELE FRUCTE
DIN ALIMENTATIE

Pentru fiecare dintre cele mai comune vilele moderne de azi, are proprietăţi
fructe şi legume utilizate în alimentaţie diuretice şi urolitice remarcabile, hipo-
am adoptat o clasificare recunoscută de colesterolemiante, antiseptice intestina-
cei mai mulţi autori în acest domeniu. le, decongestive hepatice şi multe altele,
După un scurt istoric, în cadrul mono- iar Gutuiul, cultivat în urmă cu mai bine
grafiilor prezentate se va descrie compo- de 4 milenii în Babilon şi Persia, este un
ziţia chimică şi, pe această bază, vor fi excelent remediu antidiareic, în special
formulate indicaţiile terapeutice. pentru copii şi persoanele de vârstă îna-
intată.
Recomandările de folosire atât în uzul
intern cât şi în cel extern au la bază pro- MĂRUL
cedee simple de preparare care pot fi in-
troduse în orice cămin. MALUS PUMILA MILL.
(sinonim Malus domestica Borkh etc.)
GRUPA FRUCTELOR (FAM. ROSACEAE)
SĂMÂNŢOASE
în prezent, genul Malus este ţeprezen-
Este o grupă foarte unitară din punct tat prin 28 de specii şi peste 10.000 de
de vedere botanic, toate speciile făcând soiuri cultivate.
parte din subfamilia Pomoideae şi a fa-
miliei Rosaceae, având drept prinripal De o mare varietate, cu pieliţă verzuie
caracter comun fructul fals de tip poa- şi aproape transparentă, suav-gălbui sau
mă, un fruct care nu ia naştere doar din roşu îmbujorate, merele sunt cele mai
peretele ovarului, ci din concreşterea populare fructe autohtorie şi cele mai
acestuia cu receptaculul care devine larg consumate. La vârsta copilăriei,
gros şi cărnos. Din această grupă pre- printre poveştile cele mai îndrăgite se
zentăm două dintre speciile cu cea mai numără şi „Prâslea cel voinic şi merele
mare răspândire la noi, respectiv Mărul de aur", iar în colinde ni se urează să în-
şi Părul, alături de Gutui şi din ce îh ce florim ca Mărul, ca Părul... Mitologia
mai puţin cunoscutul Moşmon, cultivat greco-romană este foarte bogată în le-
azi doar sporadic. Toate, dar în special gende în care Mărul joacă un rol de sea-
Mărul şi Gutuiul, au importante pro- mă (să ne gândim numai la mârul de aur
prietăţi fitoterapeutice. Mărul, acest pe care Paris 1-a înmânat zeiţei Venus ca
pom minunat, prezent lângă casa omu- semn de supremă apreciere a frumuseţii
lui, de la locuinţele palustre şi până la ei), iar în mitologia scandinavă nu am-
brozia era hrana zeilor, ci merele. în le-
genda cea mai dragă elveţienilor, despre

46 Pledoarie pentru viaţă lungă

Wilhelm Tell ca simbol al dragostei lor că în coaja fructului se află de două ori
pentru libertate, Mărul joacâ un rol de- mai mult acid pantotenic şi de două ori
osebit. mai multă vitamină C decât în pulpă.

Mâncarea ceremonialâ a Paştelui RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
evreiesc includea la desert o combinaţie
de mere tocate mărunt, nuci şi stafide pi- Intern. Principalele acţiuni se mani-
sate, curmale, scorţişoară, vin şi miere. festă asupra aparatului digestiv. Datorită
Această hrană ritualică se numeşte cha- acidităţii moderate, merele ajută diges-
roset (haroset) şi se pare câ însuşi Iisus tia, provocând prin act reflex o impor-
a g^ustat din ea. tantă creştere a secreţiei salivare şi gas-
trice.
In mitologia română, Mărul este con-
siderat pomul vieţii şi exprimă, în cre- Merele consumate cu coajă sunt uşor
dinţa ţăranilor, dorinţa de rod bogat, de laxative şi absorbante ale toxinelor şi
belşug şi perenitate. In unele zone din microorganismelor la nivelul intestinu-
ţară, mireasa se joacă pe două mlădiţe de Iui, care sunt înglobate în celuloza şi
Măr dulce, pentru ca sarcina căsătoriei pectinele pe care le conţin, care nu sunt
să nu fie anevoioasă. Tot dupâ o veche iritante şi care se elimină.
tradiţie a locului, se puneau în apă ra-
muri de Măr, care urmau să înflorească La copii, merele rase curăţate de coa-
de Anul Nou, cu care copiii mergeau jă — alături de morcovi — reprezintă un
apoi la sorcovit. Acum, sorcovele sunt tratament eficace în diareile acute şi cro-
de hârtie sau de plastic... nice.

Pentru importantele şi bine cunoscu- Acţiunea diuretică a merelor este evi-
tele proprietăţi terapeutice pe care le are, dentă, dar mai importantă este elimina-
un dicton, larg râspândit în niai toată Eu- rea masivă pe aceastâ cale a acidului
ropa, spune: „Un măr pe zi, doctorul uric, ceea ce le face utile nu numai în
niciodată". afecţiunile renale ci şi în diatezele urice
(artritism, reumatism, gută).
PRINCIPALII CONSTITUENŢI
Preventiv şi curativ, ele au acţiune fa-
Mărul ca fruct conţine, în funcţie de vorabilă în hipertensiunea arterială, ceea
soi sau varietate, 83-93% apâ. ce, combinat cu proprietatea pe care o au
de a micşora concentraţia colesterolului
S-au identificat până în prezent zaha- în sânge, justifică recomandarea lor în
ruri reducătoare (7-16%), celuloză (în ateroscleroză.
coajă), zaharoză, pentozane (poligluci-
de), lignine, acizi organici liberi şi com- Merele intră în dieta pentru combate-
binaţi, pectine, materii grase, protide, ta- rea obezităţii, iar în gerontologie sunt
ninuri, săruri de Ca, Na, Fe, K, P şi — în considerate utile în multe dintre neplă-
cantităţi mai mici — Si, Al, Mg, Mn, S, cerile pe care le aduce cu sine vârsta îna-
Co etc. intată.

Aroma este datâ de esterii amilici, Autorii elveţieni citează rezultate fa-
acizii caprionic, formic şi acetic, de ge- vorabile în tratarea diabetului infantil
raniol şi aldehida aceticâ. prin cură de mere şi tomate.

Conţinutul în principalele vitamine Asupra sistemului nervos au o acţiune
este prezentat în tabelele de la sfârşitul calmantă, considerându-se că un măr
lucrării. Merele conţin pe lângă vitami- mâncat seara, la cutcare, uşurează som-
nele A, B, C şi vitamina PP în partea ex- nul.
ternă a fructului. De remarcat este faptul
Este cunoscută în medicina populară
utilizarea merelor pentru efectele lor

Principalele fructe din alimentaţie 47

asupra afecţiunilor pectorale, favorizând 230-300 g orez fiert pe zi şi mere (după
eiiminarea secreţiilor bronşice. gust). într-o a doua fază, se introduc pu-
ţin câte puţin legume, carne, peşte, car-
Extern. Medicina populară recoman- tofi şi puţină pâine fără sare.
dă aplicaţii calde de fructe fierte, în du-
reri de urechi. Ofetul de mere şi miere. După Elena
Niţă Ibrian, rezumativ se prepară astfel:
Pe plăgi atone se aplică fie mere rase merele din soiurile de toamnă se spală,
şi fierte în sucui lor, fie suc cu ulei în se strivesc în piua de lemn sau se rad
părţi egale. prin răzătoare inox. Peste acest terci pus
într-un vas potrivit se adaugă 5 1 apă la 4
Tot în medicina populară se consideră kg terci şi, pentru fiecare litru de apâ,
utilă aplicarea de tărâţe bine umectate cu 140 g miere. Se poate pune, pentru a
decoct de mere concentrat şi cald în zona grăbi fermentaţia, 1/2 kg drojdie de vin
splinei, contra inflamaţiilor acesteia. din struguri hibrizi, nestropiţi (partea
groasă lichidâ ce rămâne după tragerea
Cosmetică. Sucul merelor ajută la to- vinului).
nifierea ţesuturilor, masându-se uşor
obrajii, sânul, abdomenul. Borcanul sau vasul de lut în care s-a
preparat această combinaţie se ţine la
MOD DE ÎNTREBUINŢARE temperatura camerei (20-30°C) neastu-
pat, doar legat la gură cu un tifon, pentru
Merele pot fi folosite ca atare, în cure a nu intra musculiţele. Se ţine la loc în-
de lungă durată, mergându-se până la 1 tunecos. Prima fază de fermentare du-
kg/zi, la bătrâni şi bolnavi putându-se da rează 10-12 zile, perioadă în care se
numai sucul. Pentru obezitate se reco- amestecă de 2-3 ori pe zi cu o lopăţică
mandă „zile de mere", în care să se con- de lemn.
sume câte 1 kg de mere pe zi, fâră ali-
mente. Sucul obţinut după fermentaţie se
strecoară prin tifon dublu. Se pune în-
Decocturi din mere uscate şi bine mă- tr-un vas cu gura largă şi se mai adaugă
runţite, o lingură la o cană, luându-se pentru fiecare litru de suc 50 g miere.
3-5 căni pe zi îndulcite.
Pentru a doua fază a fermentaţiei, de
Mere rase, contra diareilor la copii asemenea aerobă, se leagă gura borcanu-
(1/2 kg-1 kg pe zi, la cele 5 mese). lui tot cu tifon şi se păstrează la căldură.
După 40-60 zile oţetul este gata.
Decoct dintr-un măr tăiat în bucăţele
în 1/2 1 apă, fiert la foc încet până se re- Se trage după limpezire, cu furtunul,
duce la jumătate; se îndulceşte şi se bea în sticle care, astupate bine sau ceruite,
seara înainte de culcare. se păstrează la rece.

Sirop Iaxativ şi pectoral, îndeosebi Se consumă la salate, sosuri sau dife-
pntru copii, din suc de mere şi zahăr în rite preparate culinare.
pârţi egale; se fierbe la foc încet până la
consistenţă siropoasă, luându-se câte 2 PĂRUL
linguri înainte de fiecare masă.
PYRUS COMMUNIS L.
In hipertensiune, edeme cardiorenale, (FAM. ROSACEAE)
ateroscleroză, colesterolemie, prein-
farct, se recomandă de unii autori cura Având ca origine Părul sălbatic, Pă-
lui Kempner, care duce la scăderea seve- rul de cultură are o veche istorie, fiind
ră a colesterolului sangvin, reducerea cultivat în special în Asia Centrală din
valorii tensiunii arteriale, reducerea ede- vremuri străvechi. S-a răspândit treptat
melor, merele având un rol important.
într-o primâ fază (1-3 luni), o adevărată
„fază de atac", se consumă numai

48 Pledoârie pentru viaţă lungă

spre vest, iar în Evul Mediu era deja pre- Infuzia din flori are proprietăţi antiin-
zent şi în Europa. Deşi înrudit cu Mă- flamatorii recomandate de asemenea în
rul, digestibiiitatea şi valoarea terapeu- cistite.
tică a perelor este mai redusă.
MOD DE iNTREBUINŢARE
PRINCIPALII CONSTITUENŢI
Consumate ca atare (mai puţin reco-
Perele conţin, în funcţie de soi, între mandate însă celor cu digestia difteilă,
82-85% apă, hidraţi de carbon (zaharuri cu tractul digestiv iritat, cu hemoroizi,
—- n.n.) 10-13%, protide 0,5%, dintre din cauza celulelor pietroase sau sclerei-
zaharuri — în special levuloză (8%), ce- delor din pulpă).
luloză, pectine, tanin, săruri de Ca, Na,
K, Fe, P şi cantităţi mai mici de S, Cl, Suc, 2—3 pahare pe zi, înainte de
Zn, Fe, Cu, Mn, I, As. Conţinutul în vi- mese.
tamine este redus: cca 5 mg% vitamina
C, vitamina A 50 mg%, vitamina B2 70 Decoct din 40-50 g pere uscate („poa-
mg%, vitamina B6 0,25 mg% şi vitami- me") Ia un litru de apă.
na PP în cantităţi reduse.
Cidrul de pere are acţiune diuretică şi
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE uşor laxativă.

Acţiunea laxativă, similară cu cea a Observaţie. Frunzele de Păr, pe lângă
merelor cu coajă, este marcantă. La fel taninuri, conţin arbutozid, la fel ca frun-
ca şi merele, perele au acţiune diuretică zele de Merişor. Ele au proprietăţi diu-
şi urolitică, împiedicând depunerea ura- retice, dezinfectante, antiinflamatore,
ţilor şi favorizând eliminarea lor. Pe uşor sedative, favorizând dizolvarea cal-
această acţiune se bazează recomanda- culilor renali. Prin creşterea diurezei,
rea curelor de pere în afecţiuni urinare, urina devine clară, iar micţiunile frec-
în litiaza urinară, precum şi în reuma- vente în prostatite se diminuează. Frun-
tism, gută şi artritism. Tot datorită acţiu- zele de Păr sunt indicate ca adjuvant în
nii diuretice, perele au acţiune depurati- cistite, în litiaza renală şi în general în
vă, iar conţinutul ridicat în levuloză le afecţiunile renale, vezicale şi ale prosta-
recomandă şi diabeticilor. tei. Se utilizează sub formă de infuzie
preparată din 100 g frunze proaspete sau
Atât scoarţa Părului cât şi frunzele şi 25 g frunze uscate la 1 litru de apă. Infu-
florile sunt utilizate în medicina empiri- zia astfel obţinută se bea în cursul unei
că. Astfel, scoarţa are proprietăţi astrin- zile.
gente, antidiareice (datorită taninurilor)
şi febrifuge. Substanţele active pe care în trecut, în medicina tradiţională,
le conţine scoarţa au acţiune hemostati- scoarţa de Păr era recomandată pentru
că locală, datorită tot taninurilor care proprietăţile ei astringente şi febrifuge.
precipită proteineie, contractă capilarele
şi diminuează secreţiile. GUTUIUL

Frunzele, în special cele ale Pârului CYDONIA OBLONGA MILL.
sălbatic, au proprietăţi antiseptice în ca- (FAM. ROSACEAE)
zul căilor urinare, similare cu cele ale
Merişorului (Vaccinium vitis-idaea), iî- Gutuiul, originar din insula Creta şi
ind recomandate sub formă de infuzie în Asia de Sud-Vest, era foarte răspândit în
cistite, prostatită, infecţii urinare. jurul anticului Sidon, oraş înfloritor al
Feniciei, de Ia care, de altfel, îşi trage şi
denumirea genului (de la cuvântul gre-
cesc Kydon, numele vechi al oraşului de
azi Canea de pe insula Creta, nume folo-

principalele fructe din alimentaţie 49

sit şi de Hippocrate). în Grecia antică, gite, faringite, amigdalite, stomatite, în
gutuile erau considerate fructele zeiţei tratamentul hemoroizilor, eczemelor, ar-
Venus, tinerele căsătorite trebuind să surilor etc.
guste din ele înainte de a păşi pragul ca-
merei nupţiale, pentru a pune căsnicia Seminţele sunt recomandate şi ca ad-
sub protecţia frumoasei zeiţe. Gutuiul juvante în calmarea iritaţiilor pielii şi ale
se cultiva cu 4000 ani în urmă. sânilor, ca şi în tratarea crăpăturilor mâi-
nilor, a degerăturilor, în eczeme, arsuri,
Gutuiul are două varietăţi: var. mali- conjunctivite, hemoroizi inflamatorii.
formis (Mill.) (C.K. Schneid.) şi var.
pyriformis (Kirchn.) şi mai multe soiuri Cosmetică. Seminţele de gutui se ci-
de cultură: Angers, Lescowatz, Constan- tează pentru hidratarea tenurilor uscate
tinopol, Bereţchi, „De Vrania". şi curăţarea celor pătate.

Se utilizează, în scopuri medicinale, MOD DE ÎNTREBUINŢARE
atât pulpa cât şi seminţele.
Consumul fructelor ca atare sau al
PRINCIPALII CONSTITUENŢI unor produse obţinute din acestea (suc,
sirop, jeleu) şi ca mâncare preparată sub
Gutuile conţin 70-72% apâ, 7-8% za- formă de diferite feluri culinare.
haruri, 0,5% protide, acizi organici, ta-
nin, pectine, cantităţi mici de grăsimi, Decoctul are o acţiune mai marcantă.
săruri minerale de Fe, Ca, P, K, Cu, Mg, Se prepară dintr-o gutuie mare, rasă, la 1
S etc, vitaminele A, B, C şi PP. Semin- litru de apă; se lasă să fiarbă până ce li-
ţcle conţin 20% substanţe mucilaginoase chidul se reduce la jumătate, cantitatea
şi amigdalină. care se bea în cursul unei zile, îndulcită
cu 50 g zahăr. Acest decoct se utilizează
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE şi extern pentru gargarisme.

Intern. Graţie taninului, pulpa fiructu- Infuzie pectorală din seminţe, o lingu-
lui are proprietăţi astringente puternice, riţă la o cană, câte două căni pe zi.
gutuile fiind indicate ca antidiareice,
mai ales în diareile celor debilitaţi, ale Macerat la rece din o linguriţă de se-
convalescenţilor, copiilor şi vârstnicilor, minţe la o cană timp de 2-4 ore, pentru
deoarece acţiunea taninului este atenua- loţiuni sau comprese contra iritaţiilor
tă de cea emolientă datorita mucilagiilor. pielii şi în cosmetică.
De asemenea, se recomandă ca antihe-
moragice în hemoptizii, hemoroizi, he- Observaţie. Frunzele, bogate în tanin,
moragii uterine. sunt foarte eficiente, ca antidiareice, sub
formă de infuzie cu 1-2 linguriţe la o
Uşoara lor aciditate le face utile în cană, bându-se 2 căni pe zi. împreună cu
dispepsiile atonice (aşa-zisul „stomac frunzele de Mur sau Zmeur şi cu fructe
leneş"), iar în consum prelungit, în insu- de măceşe, se obţine un ceai alimentar
ficienţa hepatică. foarte plăcut la gust.

Gutuile se recomandă şi ca antivomi- MOŞMONUL
tiv în vomismente cronice.
MESPILUS GERMANICA L.
Seminţele, puternic emoliente, sunt (FAM. ROSACEAE)
recomandate ca remediu pectoral în
tuse, bronşită, răguşeală. Moşmonul este un arbust sau arbore
de 1,5-3 m sau chiar mai înalt, cu frun-
Extern. Proprietăţile astringente com- ze alterne, scurt peţiolate, alungit elipti-
binate cu cele emoliente justifică utiliza- ce, lungi de 5-8 cm şi late de ^,5-5 Cm,
rca lor sub formă de^gargarisme în larin- cu marginea întreagă, fin dirijată spre

50 Pledoarie pentru viaţă lungă

vârf. Fiorile sunt solidare, cu diametrul Observaţie. Frunzele, la rândul lor
de 3-4 cm, având petale albe. Fructele puternic astringente, se utilizează sub
au receptaculul extern cărnos, asemă- formă de decoct (2 linguri la o cană),
nându-se cu cele de Măceş, dar mai pentu gargarisme şi spălături bucale, în
mari (2-3 cm în diametru), cu sepale afte şi inflamaţii ale gâtului.
persistente şi după maturizare. Creşte
subspontan pe coaste însorite, stâncării, GRUPA FRUCTELOR
tufişuri, de la şes până la munte. SÂMBUROASE

Cultivat astăzi cu totul sporadic, Moş- Este o grupă foarte omogenă, cuprin-
monul a fost bine cunoscut în Antichita- zând specii din familia Rosaceae, subfa-
te, Iulius Cezar aducându-1 în Italia după milia Prunoideae, caracterizate prin
vestita sa campanie din Galia. La noi în fruct cărnos tip drupă, endocarpul lor fi-
ţară este semnalat la Deva, Hunedoara, ind lemnos, alcătuit din sclereide (celule
Craiova, Piteşti, laşi etc. pietroase). Acest endocarp constituie
sâmburele care protejează în interior să-
PRINCIPALII CONSTITUENŢI mânţa. Din această grupă fac parte Pru-
nul, Cireşul, Vişinul, Caisul, Piersicul
Cu un procent mai scăzut în apă şi Migdalul, acesta din urmă constituind
(70-74%), fructul conţine substanţe o excepţie prin aceea că mezocarpul este
azotate, grâsimi (0,44%), tanin (în fruc- pielos şi nu cărnos ca la celelalte, iar la
tele uscate până la 12%), mucilagii, acid maturitate se desface. Această grupă de
citric, malic şi tartric, vitaminele C şi B, fructe este mai răspândită în ţara noas-
zaharuri, proteine, săruri minerale, celu- tră, ocupând peste 60% din suprafaţa
loză etc. cultivată cu pomi fructiferi.

RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Prin conţinutul lor în glucide (cca
15%), fructele sâmburoase au o ridicată
Fructul, puternic astringent, are acţiu- valoare nutritivă, iar datorită conţinutu-
ne antidiareică, cu efecte chiar în diare- lui ridicat în apă şi potasiu sunt diureti-
ea dizenterică şi enteritele rebele, având ce. Celuloza şi acizii organici le impri-
dublu efect, respectiv stagnarea scaune- mă proprietăţi laxative, iar prin sărurile
lor diareice şi fortificarea mucoasei in- minerale şi vitamine — în special vita-
testinale. mina A şi riboflavina (vitamina B2) —
sunt mineralizante şi vitaminizante.
Are proprietăţi diuretice, cu elimina-
rea de uraţi, fiind un adjuvant util în li- Consumate în stare proaspătă, dar mai
tiaza urică, gută şi reumatism. ales sub fomă de compoturi, dulceaţă,
gem, marmeladă, în timpul iernii, ele
Empiric, în tratamentul paludismului constituie desertul ideal al fiecărei mese.
şi litiazei renale, în special decoctul din
rădăcină. PRUNUL

MOD DE ÎNTREBUINŢARE PRUNUS DOMESTICA L
(FAM. ROSACEAE)
Consumate ca atare sau în compot;
pentru a avea efect, trebuie consumată Atât de puţin pretenţiosul Prun, origi-
circa o cană de compot. nar din Persia şi Caucazul de Est, a fost
adus în Europa de către romani. In ţara
Sirop pentru regularizarea tranzitului noastră şi-a găsit o a doua patrie, fiind
intestinal, din 1 kg fructe, 800 g zahăr
sau mai bine miere şi 500 ml apă; se
fierbe 1 oră, la foc mic. Se bea diminea-
ţa câte un pahar.

Principalele fructe din alimentaţie 51

pomul fructifer cu cea mai mare ponde- matorii ale ficatului. în medicina popula-
re. Având valoare nutritivă ridicată, el ră se recomandă şi în inflamaţiile splinei.
are şi proprietăţi terapeutice recunoscute
încă din Antichitate. Pliniu cel Bătrân la- Cosmetică. Se pot folosi sub formă de
udâ proprietăţile laxativc alc Prunului, mască pentru tenurile grase, cu porii di-
iar prunele uscate erau recomandate de lataţi.
diferiţi autori din Grecia antică. Mai târ-
ziu, aceste fructe se bucurau de mare fai- MOD DE ÎNTREBUINŢARE
mă în prescripţiile Şcolii din Salerno
(sec. XI-XII), pătrunzând până în Far- Consumate ca atare, în special dimi-
macopeea Engleză, ca medicament, în neaţa sau la începutul mesei (8-20 bucăţi
secolul al XVIII-lea. sunt suficiente pentru efectul laxativ).

Jean-Baptiste Poquelin, cunoscut sub Decoct din prune uscate: în cazul in-
pseudonimul literar Moliere, face aluzie flamaţiilor splinei se recomandă să se
la prune într-una din operele sale, „Bol- bea dimineaţa lichidul, iar fructele din
navul închipuit" (1673). decoct să se consume seara.

La noi se cultivă peste 10 varietâţi de Infuzia obţinută dintr-o prună şi o
Prun. Aproape că nu există casă în me- smochină la 100 ml apă, administrată
diul rural care să nu aibă un prun sau zilnic copiilor uşor irascibili. Asocierea
doi, majoritatea lor, însă, cultivându-se cu smochinele este benefică şi în cazul
în livezi. Pe lângă fructele gustoase pe constipaţiilor, deoarece smochinele sunt
care le dă, Prunul este şi un bun fixator emoliente şi se evită iritarea tractului in-
al solurilor în pantă, al tercnurilor alune- testinal. Se poate face o infuzie cu prune
coase, împiedicând spâlarea coastelor şi şi smochine, lâsându-se apoi la macerat
fenomenul de eroziune. 10-12 ore.

PRINCIPALII CONSTITUENŢI Pentru combaterea constipaţiei se re-
comandă maceratul obţinut la rece din
Prunele proaspete, coapte, conţin cca cca 200 g prune uscate (nu afumate), ţi-
80% apă, 14-15% hidraţi de carbon, nute în apă 3-4 ore. Se iau seara.
0,6% protide, săruri minerale (Na, K,
Ca, P, Fe, Mg, Mn), dintre care predomi- Suc de prune, câte un pahar înaine de
nă potasiul (210 mg%), acizi organici, mese.
mucilagii, vitamiuelc A, Bl, B2 etc.
Mască cosmetică astringentă cu 5-6
Valoarea nutritivă energetică a prune- prune zdrobite care se lasă 20 minute pe
lor în stare proaspătă este de 58-62 kcal faţă.
la 100 g pulpă, iar în stare uscată de 249
kcal. în etnoiatrie (medicina populară) se
foloseşte ţuica cu tărie alcoolică ridicată
RECOMANDÂRITERAPEUTICE pentru „plămădeli", respectiv pentru
macerarea unor plante medicinale, o for-
Intern. Au proprietăţi diuretice,. sti- mă populară a tincturilor. Se utilizează şi
mulentc ale sistemului nervos, laxative, intern, dar mai ales extern, pentru fric-
decongestive hepatice şi dezintoxicante. ţionări. Intern nu se recomandă în ulcer
şi hepatite.
Se recomandă în special în constipaţi-
ile cronice, atât proaspete cât şi uscate, Observaţii. Frunzele de Prun au şi ele
înmuiate în apă. Sunt un bun laxativ şi proprietăţi diuretice şi laxative ca şi
pentru cei care suferă de hemoroizi, dar fructele, fiind în plus febrifuge şi vermi-
nu şi de colită. Ameliorează stările infla- fuge (contra oxiurilor şi limbricilor). Se
folosesc empiric sub formă de decoct
(fierbere 10-15 minute), o lingură la
cană.

52 Pledoarie pentru viaţă lungă

CIREŞUL, VIŞINUL tritism, ateroscleroză (contracarând de-
punerea colesterolului).
CERASUS AVIUM (L) MNCH.
(sinonim Prunus cerasus Se mai recomandă consumul în litiază
var. avium L. — Cireş); ca şi în hepatitele cronice sau în sechele-
C. VULGARIS MILL le de hepatită (deoarece ajută la regene-
(sin. Prunus cerasus L — Vlşin) rarea parenchimului hepatic), iar în ge-
(FAM. ROSACEAE) rontologie sunt considerate printre fruc-
tele cu efectele cele mai salutare în întâr-
Originare din Asia Mică. Pliniu cel zierea fenomenelor de îmbătrânire.
Bătrân afirmă că au fost aduse în Euro-
pa de către Luculus, vestitul gurmand al îndeosebi cireşele sunt sedative şi to-
Romei antice, după victoria sa asupra lui nice pentru sistemul nervos.
Mitridate, regele Pontului. Despre Cireş
şi Vişin exista referiri şi în operele lui Extern. Se folosesc sub formă de
Teofrast. Cireşul are la noi 3 varietăţi comprese, deoarece au uşoare proprie-
principale şi peste 25 soiuri cultivate, iar tăţi antimigrenoase.
Vişinul 2 subspecii, numeroase forme şi
peste 15 soiuri de cultură. Cosmetică. Uşor astringente şi tonice,
redau elasticitatea pielii.
PRINCIPALII CONSTITUENŢI
MOD DE ÎNTREBUINŢARE
Cireşele şi vişinele au până la 90%
apă. Dintre zaharuri, conţin în special le- Consumate ca atare, făcându-se cure
vuloză, ceea ce face posibilâ folosirea în obezitate şi artritism, consumându-se
lor şi în alimentaţia diabeticilor (în spe- fie o anumită cantitate în fiecare zi, fie
cial vişinele). rezervându-li-se în exclusivitate o zi pe
sâptămână.
Sunt bogate în săruri de Na, K, Ca, P,
Mg, Fe, conţin, de asemenea, clor, sulf şi Suc — utilizat în special în hepatite.
microelemente ca Zn, Cu, Mn, Co etc. Infuzie de cireşe uscate (1 lingură la o
Sunt mai bogate în vitamina A şi conţin cană).
mici cantităţi de vitamina Bl, B2, niacin Aplicaţii de fructe zdrobite pe frunte,
şi vitamina C. Cireşele dulci conţin cu rol antimigrenos, precum şi pe obraji
13-14% hidraţi de carbon şi au o valoa- şi pe gât, pentru a reda elasticitatea pielii.
re energetică de 57 kcal la 100 g fructe. Observaţie. Au proprietăţi medicinale
recunoscute pedunculii sau codiţele
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE („Stipites Cerasorum"); ele constituie un
diuretic de bază al „farmaciei naturii"
Intern. Uşor acide, sunt un adjuvant datorită conţinutului de săruri de pota-
utilizat în colitele de fermentaţie. De siu, flavonoide, taninuri, catechinice. în
asemenea, se întrebuinţează ca hipoten- medicina populară se mai foloseşte şi
soare; prin aportul lor caloric redus, ca şi cleiul scoairţei, ca antitusiv.
prin efectul uşor laxativ, se recomandă
în obezitate. MIGDALUL

Acţiunea diuretică este destul de mar- PRUNUS DULCIS (MILL) D.A. WEBB.
cantă, însoţită de una de purificare a or- AMYGDALUS COMMUNIS L
ganismului de substanţele de dezasimi- (FAM. ROSACEAE)
laţie („acţiune depurativă"), fiind reco-
mandate în afecţiuni renale, inclusiv li- Migdalele reprezintă una dintre acele
tiază, precum şi în gută, reumatism, ar- seminţe la care proprietăţile nutritive se
împletesc cu cele terapeutice. O roman-
tică legendă din mitologia greacă poves-
teşte că frumoasa Phyllis a murit de du-