Bojor, Ovidiu - Sanatate prin seminte legume si fructe - ctrl

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 153

— tusea uscată, cu timbru sec, neur- Ţelina
mată de expectoraţie; Decoct din cca 30 g la 1/2 litm; se
beau 2-3 căni pe zi.
— tusea convulsivă (tusea „măgă- Suc, câte 100 g dimineaţa înainte de
rească"): apare în accese paroxistice, masă.
care încep cu o inspiraţie profundă, după Pentru tusea spasticâ şi convulsivă,
care survin sacade scurte şi rapide, până pot fi utilizate:
la golirea aerului din plămâni. Migdalele
Decoct din 50 g coajă de migdale la 1
Pentru tusea cu diferite etiologii, far- litru de apă, cantitate care se bea în cur-
macia naturii recomandă: sul zilei, de preferinţă îndulcit cu miere.
Piersicul —florile,prin proprietăţile
Coacăzele negre lor antispastice, calmeazâ tusea convul-
Sirop din 250 g fructe la 1 litru apă, sivă.
fierbându-se până scade la jumătate; se Infuzie din 1-1 1/2 lingurâ de flori la
strecoară, se adaugă o cantitate egală de o cană de apă sau lapte; se iau 2-3 căni
zahăr şi se fierbe din nou până la jumă- pe zi.
tate. Se ia câte o linguriţâ la 2 ore. Sirop din infuzie concentrată de flori
Gutuile şi frunze (cu 100 g la litru), cu o greuta-
Infuzie din o linguriţă la o cană, câte te egală de zahăr sau miere, fierbându-se
2 căni pe zi. pe foc mic până la consistenţa siropoasă;
Strugurii — cei stafidiţi au proprietăţi se iau 20-30 g pe zi.
antitusive.
Stafidiţi, consumaţi câte 100-200 g Salata verde — prin proprietăţile sale
minimum pe zi. antispastice.
Cartofii
Inhalaţii cu aburi de cartofi fierţi. Decoct din 60-80 g la litru, cantitate
Ceapa care se bea în cursul unei zile.
Infuzie din 4-6 cepe la I litru de apă,
îndulcită cu 100 g miere sau zahăr; se Usturoiul
strecoară şi se beau 2 căni pe zi, din care Decoct din 3-A bulbili zdrobiţi, fierţi
una dimineaţa. 15-20 minute în 1/51 apă sau lapte, can-
Napii titate care se bea în cursul unei zile.
Decoct din 100 g napi tăiaţi în felii la
1 litru apă sau lapte. LARINGITELE Şl FARINGITELE
Prazul
Sirop din decoct concentrat (200 g la Laringitele sunt inflamaţii 'ale mucoa-
1 litru apă), amestecat cu miere în canti- sei laringiene, care se integreazâ de obi-
tate egală; se iau 4-5 linguri pe zi. cei într-un tablou inflamator complex,
Ridichile negre care cuprinde întreg arborele respirator
Sirop din ridichi tăiate felii, peste care superior (mucoasa nazală, faringe, larin-
se presară zahăr; dupâ 24 de ore se strân- ge, trahee).
ge siropul care s-a lăsat, administrân-
du-se 3-4 linguriţe pe zi. Deseori, laringitele se confundă cu fa-
ringitele (poate şi din cauza asemânârii
La o ridiche scobită, se umple scobi- lor verbale). Diferenţierea dintre cele
tura cu zahăr (sau miere) şi hrean; se douâ se face pe baza simptomatologiei:
coace, apoi se strânge sucul care se lasă, dacă, în cazul faringitelor, simptomul
bându-se 3-^4 linguriţe pe zi. dominant este durerea spontană cu se-
diul în „gâtlej" şi iradieri spre zona auri-
culară (a urechilor), laringitele sunt cen-

154 Pledoarie pentru viaţă lungă

trate simptomatologic pe răguşeală şi coară şi se beau 2 căni pe zi, din care una
tuse iritativă, însoţite sau nu de dispnee. dimineaţa.

în tratarea laringitelor şi faringitelor Gulia
se poate face apel la: Consumată ca atare.
Prazul — deosebit de bun emolient,
Coacâzele negre fiind util în toate formele de faringită,
Sirop din 250 g fructe la 1 litru de apă, laringită, traheită.
fierbându-se până scade la jumătate; se Sirop din decoct concentrat (cu 200 g
strecoară, se adaugă o cantitate egală de la litru), amestecat cu o cantitate egală
zahăr şi se fierbe din nou până scade la de miere; se iau 4—5 linguri pe zi.
jumâtate. Se ia câte o lingunţă la 2 ore. Varza — îndeosebi cea roşie, atât în
Gutuile uz intern cât şi în uz extern.
Infuzie din o iingură la o cană, câte 2 Decoct din 60 g la 0,5 litri apă, îndul-
căni pe zi. cit cu 70 g miere; se bea în cursul unei
Merele zile.
Sirop din suc de mere şi zahăr în părţi Gargarisme cu suc şi miere (sau găl-
egale, fiert la foc domol până la consis- benuş de ou bătut cu suc de varză).
tenţa siropoasă; se iau câte 2 linguri îna-
inte de masă. BRONŞITELE

Smochinele Sunt infiamaţii acute sau cronice ale
Decoct din 2-3 fructe la o cană, 2 căni bronhiilor, care se asociază deseori cu
pe zi. traheitele — inflamaţii acute sau cronice
Sirop din 500 g la 1 litru la care se ale mucoasei care tapeteazâ interiorul
adaugă 250 g miere; se ia câte o linguri- traheei. Semnele clinice sunt: tuse în ac-
ţă de 2-3 ori pe zi. cese, răguşeală, expectoraţii, febră.
Murele — prin astringenţa lor sunt
utile în laringite. Farmacia verde recomandă următoa-
Sirop dintr-un litru de suc (obţinut din rele remedii:
fructe zdrobite şi lăsate peste sucul ior
24 de ore), la care se adaugă 900 g za- Curmalele — favorizează expectora-
hăr; se fierbe până la consistenţa siro- ţia.
poasă. Se utilizează atât în uz intern, cât
şi în uz extern sub formă de gargarisme. Consumate ca atare.
Ardeiul iute — îndeosebi în oboseala Infuzie din 50 g la 1 litru, 2-3 căni pe
corzilor vocale; se citează şi utilizarea în zi.
angine. Gutuile — seminţele fiind puternic
Pentru combaterea oboselii corzilor emoliente.
vocale, gargarisme cu decoct dintr-un Infuzie cu o linguriţă de seminţe la
ardei iute la 100 ml apă. cană, 2 căni pe zi.
Pentru angine, aplicaţii pe gât cu ardei Merele — cu proprietăţi pectorale
iute mărunţit şi încălzit. bine cunoscute în medicina populară, fa-
Bamele vorizând expectoraţia; se recomandă
Consumate în preparate culinare. mai ales la copii.
Ceapa
Infuzie din 4—6 cepe la 1 litru apă, în- Sirop din suc de mere şi zahâr în părţi
dulcită cu 100 g miere sau zahăr, se stre- egale, fiert la foc mic până la consisten-
ţa siropoasă; se iau câte 2 linguri înainte
de fiecare masă.

Smochinele
Decoct din 2-3 fructe la o cană, 2 căni
pe zi.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiimi 155

Sirop din 500 g la 1 litru de apa, fier- Infuzie din seminţe cu 1/2 linguriţă la
bându-se pe baia de apă până se reduce
la jumătate; se strecoară şi se adaugă 0 cană, 2 căni pe zi.
250 g miere, luându-se câte o linguriţă
de 2-3 ori pe zi. Morcovul

Tnfuzie din frunze, cu 20-30 g la litru, Consumat ca atare.
2-3 căni pe zi.
Suc, câte 100 g dimineaţa devreme.
Socul
Decoct dintr-o linguriţă de fructe Napii — sunt mult apreciaţi în medi-
(proaspete sau uscate) la o cană, 1-2
căni pe zi. cina populară pentru proprietăţile pecto-
Suc, 50-100 mlpezi.
Asmăţuiul rale.
Consumat ca atare, în aromatizarea
unor preparate culinare. Decoct din 100 g napi tăiaţi în felii la
Infuzie din frunze sau seminţe, cu o
linguriţă la o cană, 2 căni pe zi. 1 litru apă sau lapte.
Bamele
Consumate în preparate culinare. Năsturelul — recoltat numai de pe lo-
Ceapa
Infuzie din 4-6 cepe la 1 litru apă, în- curi curate, unde nu păşunează vitele.
dulcită cu 100 g zahăr sau miere; se stre-
coară şi se beau 2 câni pe zi, din care una Consumat sub formă de salată.
dimineaţa.
Dovleacul Suc proaspăt (60-150 ml pe zi), diluat
Consumat ca atare, în preparate culi-
nare uşoare sau ca suc (100-200 g pe cu apă rece în cantitate egală.
zi).
Gulia — uşor pectorală. Ridichile
Consumată ca atare.
Hreanul — util atât în uz intern, pre- Sirop din ridichi tăiate felii peste care
cum şi în uz extern, deoarece proprietă-
ţile revulsive ale hreanului ras fac ca se presară zahăr, iar după 24 de ore se
aplicaţiile locale să ducă la o deconges-
tionare a aparatului respirator. strânge siropul care s-a lăsat, adminis-

Consumat ca atare în scopuri condi- trându-se 3-4 linguriţe pe zi.
mentare.
La o ridiche scobită se umple scobitu-
Infuzie din 15-30 g la 1 litru, care se
lasă apoi la macerat 12 ore; se iau 2 căni ra cu zahăr (sau miere) şi hrean; se coa-
pe zi, între mese.
ce, apoi se strânge sucul care se lasă,
Cataplasme cu hrean ras aplicate pe
torace. bându-se 3-4 linguriţe pe zi.

Leuşteanul Sparanghelul — cu acţiune expecto-
Infuzie din frunze cu 2 linguri la o
cană; 2 căni pe zi. rantă.

Consumat ca atare, în salate şi în alte

preparate culinare diuretice.

Tarhonul — fluidifică secreţiile bron-

şice.

Consumat ca atare, în salate sau alte

preparate culinare. .\

Infuzie, din o linguriţă lâ o cană,;2

căni pe zi, ca expectorantă şi calmantă a

tusei.

Consumat ca atare în preparate culi-

nare.

Suc.câte 100 ml dimineaţa înainte de

mâncare.

Decoct din cca 30 g la 1 litru; se beau

2-3 căni pe zi.

Usturoiul — prin acţiune dezinfectan-

tă, combinată cu cea expectorantă şi de

calmare a spasmelor musculare netede.

Consumat ca atare, minimum 2-3

bulbili pe zi.

156 Pledoarie pentru viaţă lungă

Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi crize, se recomandă un regim igie-
15-20 minute în 200 g apă sau lapte, no-dietetic prin care se evită factorii
cantitatea rezultată bându-se în cursul alergici (posibili declanşatori ai crizelor
unei zile. de astm bronşic, care vor trebui identifi-
caţi în prealabil prin numeroase teste
Varza — îndeosebi cea roşie, asociin- alergologice).
du-se şi în tratamentul de uz extem.
Hreanul
Decoct cu 60 g la 0,5 litri apă, adău- Infuzie din 15-30 g la 1 litru, care se
gându-se 70 g miere; se bea în cursul lasă apoi la macerat 12 ore; se iau 2 căni
unei zile. pe zi, între mese.
Morcovul
Aplicaţii de frunze de varză strivite Suc, câte 100-200 ml luat dimineaţa.
(cu un făcăleţ sau cu o sticlă de 1 litru) Ridichea
şi curăţate de nervura principală. Sirop din felii de ridichi peste care se
presară zahăr; după 24 de ore se strecoa-
PNEUMONIILE ră siropul strâns, administrându-se 3-4
linguriţe pe zi.
Sunt infecţii ale plămânului, provoca- Ridiche scobită, care se umple cu za-
te de o bacterie sau de un virus. Simpto- hăr (sau miere) şi hrean; se coace, apoi
mele, cu apariţie bruscă, asociază o fe- se strânge sucul care se lasă, bându-se
bră ridicata (39-40°C), frisoane intense 3—4 linguriţe pe zi.
şi adesea o durere toracică ce se amplifi- Salata verde — seminţele fiind cal-
că la inspiraţie. mante ale tusei astmatice.
Usturoiul — util în astm, inclusiv în
Tratamentul de elecţie în aceste afec- crize.
ţiuni este cel antiinfecţios şi se bazează Suc, câteva picături pe puţin zahăr,
pe antibiotice şi chimioterapie, produse- luat în momentul crizei.
le vegetale având de cele mai multe ori Varza — îndeosebi cea roşie.
doar un rol adjuvant: Decoct pectoral cu 60 g la 0,5 1 apă,
adăugându-se 70 g miere (sau zahăr).
Smochinele
Decoct din 2-3 fructe proaspete la o FRUCTELE, LEGUMELE
cană cu apă; 2 căni pe zi. Şl SEMINŢELE RECOMAN-
Hreanul DATE ÎN AFECŢIUNI
Pentru proprietăţile sale revulsive, ALE APARATULUI URINAR
provocând la locul de aplicare o conges-
tionare şi, prin compensare, o deconges- LITIAZA Şl COLICA RENALĂ
tionare la nivelul organelor interne, se
poate folosi şi în uz extern. Litiaza renală este o afecţiune ce se
Cataplasme cu hrean ras aplicate pe caracterizează prin prezenţa calculilor
torace. care se formează în rinichi şi care pot
Ridichile negre migra în uretere şi în vezica urinară.
Aplicaţii locale pe torace cu ridichi Atunci când unul din aceşti calculi mi-
rase. grează prin caile urinare, apare colica re-
nală care constă în repetarea de episoade
ASTMUL BHONŞIC dureroase foarte violente, întretăiate de
perioade de acalmie.
Este afecţiunea caracterizată prin cri-
ze de dispnee (jenă respiratorie) paroxis-
tică siflantă (şuierătoare), care atestă o
contracţie brutală a muşchilor care co-
mandă închiderea şi deschiderea bronhi-
ilor. în tratamentul bolii astmatice, între

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 157

Pentru tratamentul colicilor renale se Coacăzele negre, coacăzele roşii —
diureza fiind însoţită şi de o eliminare
folosesc antispastice obţinute din plante, masivă de acid uric, sunt foarte active în
litiaza urică (în cazul Coacăzului negru
produşi de semisinteză sau produşi obţi- sunt extrem de utile în acelaşi scop şi
frunzele).
nuţi prin sinteză chimică în industria
Consumate ca fructe proaspete sau ca
chimico-farmaceutică. suc.

Din rândul componentelor vegetale, Infuzie din 1-2 linguriţe de fructe us-
cate la o cană, 2-3 căni pe zi.
recomandăm:
lnfuzie din 2 linguriţe de frunze la o
Părul — frunzele reunind proprietăţi cană, 3 căni pe zi, între mese. j

diuretice certe cu proprietăţi uşor sedati- Fragii, căpşunile — producând diure-
ză însoţită de eliminarea de acid uric.
ve şi dezinfectante renale.
Consumate ca atare în tot cursul sezo-
Infuzie din 100 g frunze proaspete sau nului, 300-500 g (chiar până la 1,5 kg)
pe zi.
25 g frunze uscate la 1 litru apă, bân-
Lămâile, portocalele
du-se în cursul crizei de colici renale. Suc, până la 200 g pe zi.
Măceşele — fiind utile în acest scop
Năutul achenele (popular „seminţe").
Decoct din 1-2 linguriţe achene la o
Decoct din 100 g la 1 litru, bându-se cană, 3-4 căni pe zi.
Merele, perele — cu acţiune puternic
în cursul crizei de colică renală. urolitică, împiedicând depunerea uraţi-
lor.
Pătrunjelul Consumate ca atare (cel puţin 0,5 kg
pe zi).
Infuzie din o linguriţă de frunze la o Suc, 2-3 pahare pe zi, înainte de
mese.
cană, 2-3 căni pe zi. Decoct din 40-50 g fructe uscate
(„poame") la 1 litru, cantitate care se bea
Varza — în colici putându-se asocia în cursul unei zile.
Migdalul
tratamentul intern cu cel extern. Sirop din 500 g sâmburi dulci, 150 g
sâmburi amari, 125 ml apă şi 750 g za-
Suc de varză proaspătă, 100-200 g, în hăr, oomponentele frecându-se până se
obţine o pastă care se fierbe la baia de
mai multe reprize. apă cu 1,5 1 apă rece şi 0,5 kg zahăr. Se
beau 2-3 căni pe zi, diluat cu apă în pro-
Aplicaţii direct pe piele în dreptul ri- porţie de 1/10.

nichilor cu frunze strivite (cu o sticlă de Moşmoanele — prin eliminarea de
uraţi, utile în litiaze urice (contraindica-
1 litru) şi curăţate de nervura principală, te pentru cei cu tendinţă la constipaţie).

uşor încălzite. Consumate ca atare sau în compot.

Pentru a combate aceste redutabile

colici, este necesar să prevenim cauza

lor, adică litiaza renală. Iată principale-

le „alimente verzi" care au proprietăţi

antilitiazice:

Agrişele — prin eliminarea de uraţi şi

acid uric, în litiaza urică.

Consumate ca atare, în compot, supe.

Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize.

Alunele — considerate de unii autori

antiiitiazice (fâră a se baza pe experi-

mentări ştiinţifice). ^

Consumate ca atare sau măcinate în

amestec cu miere (50-100 g pe zi).

Cireşele

Consumate ca atare, în cure pe tot se-

zonul acestor fructe.

Infuzie din 1 lingură de cireşe uscate

la o cană sau compot.

158 Pledoarie pentru viaţă lungă

Pepenele verde — atât pulpa, dar în Suc, 100-200 g pe zi, ca atare şau în
special seminţele, în ele fiind depistate amestec cu suc de castraveţi şi sfeclă ro-
enzime cu acţiune litotritică. şie (sau ridichi), considerat un litotritic
foarte eficient.
Cure de pepeni (1-2 kg pe zi, în tot
cursul sezonului). Napii
Consumaţi ca atare, în preparatele cu-
Decoct din 1 lingură de seminţe zdro- linare uşoare.
bite la o cană, 2-3 căni pe zi. Infuzie din o lingură de pulbere de
napi uscaţi la 0,5 1 apă, cantitate care se
Asmăţuiul consumă într-o zi.
Infuzie dintr-o linguriţă de frunze sau Năsturelul — recoltat numai din lo-
seminţe la o cană, 2 căni pe zi. curi curate, unde nu se păşunează.
Suc, până la 100 g pe zi. Consumat sub formă de salată.
Cartofii — adjuvant preţios, prin con- Suc, 60-150 ml pe zi, îndoit cu apă
ţinutul ridicat în potasiu. rece.
Consumaţi ca atare, în preparate culi- Prazul — diuretic activ, cu eliminare
nare uşoare. de acid uric şi uraţi.
Suc proaspăt (100-200 g pe zi), de Consumat ca atare.
preferinţă în amestec cu suc de morcovi. Decoct foarte concentrat din 200 g la
Castravetele — diureza provocată litru, cantitate care se bea în cursul unei
este însoţită de dizolvarea acidului uric zile.
şi uraţilor. Ridichile negre — alături de frunzele
Consumat ca atare. de Mesteacăn şi rădăcinile de Roibă,
Suc ca atare, dar mai ales în combina- formează „triada de aur" a fitoterapiei li-
ţie cu cel de morcovi sau sfeclă (sau ri- totritice.
dichi), considerat printre cele mai efi- Suc, de preferinţă în amestec cu suc
ciente litotritice, câte 200-300 g pe zi. de moreovi şi castraveţi, până la
Ceapa — diureza este însoţită de eli- 100-200 g pe zi, în trei reprize, cu 15
minare de acid uric şi uraţi. minute înainte de mese.
Consumată ca atare, minimum 1-2 Salata verde — cu eliminare masivă
cepe mari pe zi. de uraţi.
Tinctură dintr-o ceapă zdrobită, mace- Consumatâ ca atare.
rată 10 zile într-o cantitate egală de alco- Decoct din 60-80 g la litru, cantitate
ol; se filtrează şi se iau câte 2 linguriţe care se bea în cursul unei zile.
pe zi, înainte de masa de prânz şi înain- Sfecla roşie
te de culcare. Suc, simplu sau în amestec cu suc de
Fasolea verde -— cu eliminare de morcovi şi castraveţi, câte 100-150 g;
uraţi. băut dimineaţa.
Suc, 100-200 mlpezi. Sparanghelul
Hreanul — contraindicat însă în afec- Consumat ca atare, în salate şi prepa-
ţiuni renale acute. rate culinare dietetice.
Infuzie din 15-30 g la 1 litru, lăsat la
macerat 12 ore; se iau 2 căni pe zi între Decoct din 20 g la 1 litru, cantitate
mese. care se bea în cursul unei zile.

Morcovii — ajută la eliminarea masi- Tomatele — utile în litiaze urice, dar
vă de acid uric. contraindicate în litiaza oxalică.

Consumaţi ca atare.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 159

Consumate ca atare sau sub formă de Infuzie din 100 gfrunzeproaspete sau
suc. 25 g frunze uscate la 1 litru apă, cantita-
te care se bea în cursul unei zile.
Usturoiul — produce o diureză spori-
tă cu eliminare accentuată de acid uric şi Napii
uraţi. Consumaţi ca atare.
Infuzie din o lingură de napi mărunţiţi
Consumat ca atare, zilnic minimum şi uscaţi la 0,5 litri apă, cantitate care se
2-3 bulbili zdrobiţi. bea în cursul unei zile.
Sparanghelul — cu condiţia să nu
Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi la 200 existe leziuni ale căilor urinare, deoare-
ml apă sau lapte, cantitate care se bea în ce provoacă hematurie.
cursul unei zile. Consumat ca atare, în salate şi prepa-
rate culinare dietetice.
Varza Decoct din 20 g la 1 Iitru, cantitate
Cură de suc, uh pahar pe zi, între care se bea în cursul unei zile.
mese. Foarte utile în această afecţiune sunt
şi produsele vegetale cu valoare de dez-
AFECŢIUNIINFLAMATORII infectante urinare:
Afinele — prin conţinutul în taninurî,
ALE RINICHILOR Şl CĂILOR URINARE acizi organici şi substanţe antibacterie-
ne, sunt dezinfectante şi pentru aparatul
Vegetalele care se recomandă în infla- urinar.
maţiile ţesutului renal (nefrite), ale bazi- Decoct dintr-o linguriţă de afine usca-
netului (pielite), ale uretrei (uretrite) te la o canâ sau macerat la rece timp de
sunt în special cele cu proprietăţi antiin- 8 ore din aceeaşi cantitate; se beau 2
flamatorii şi emoliente: căni pe zi.
Părul — datorită taninurilor, dar în
Agrişele special arbutozidului, frunzele sunt dez-
Consumate ca atare, sub formă de infectante.
compot sau de supă. Infuzie din 100 g frunze proaspete sau
Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-^1 reprize. 25 g frunze uscate la 1 litru apă, cantita-
Părul — proprietăţile antiinflamatoa- te ce se bea în cursul unei zile.
re le au în special frunzele.
Infuzie din 100 g frunze proaspete sau ENUREZISUL
25 g frunze uscate la I litru apă, cantita-
te care se bea în cursul unei zile. înseamnă emisia involuntară şi incon-
Dovleacul — seminţele decojite sunt ştientă a urinei în pat sau în lenjeria de
calmante ale catarurilor căilor urinare. corp, atât ziua, cât mai ales în cursul
Seminţele luate ca atare (1-2 linguri nopţji, la copiii trecuţi de vârsta de 3 ani
pe zi) sau decoct din o lingură la o cană, (vârstă la care trebuie să se instituie con-
2 căni pe zi. trolul nervos al funcţiei sfincterului ve-
zical).
CISTITELE
Ca remediu vegetal, este recomandat:
Sunt inflamaţii acute sau cronice ale Nucul — fiind citate în acest sens
mucoasei vezico-urinare. Se manifestă frunzele.
adesea brutal, printr-o durere siîprâ- Infuzie din 1 lingură frunze la o cană;
pubiană, dureri la micţiune (urinat), mic- 2 căni pe zi.
ţiuni frecvente şi prin nevoia imperioasă
de a elimina doar câteva picături de
urină.

Pârul — sunt recomandate frunzele,
care au conţinut de arbutozid.

160 Pledoarie pentru viaţă lungă

SINOROMUL DE RETENŢIE AZOTATĂ Decoct din 3 cepe mari la 1 liţru de
apă, cantitate care se bea în cursul unei
(AZOTEMIE, UREMIE) zile.

Prin termenul de retenţie azotată cu Tinctură dintr-o ceapă zdrobită, mace-
uremie se înţelege creşterea, atât în sân- rată 10 zile într-o cantitate egală de alco-
ge cât şi în urină, a ureei sangvine şi a ol; se filtrează şi se iau 2 linguriţe pe zi,
diferitelor substanţe azotate (neprotei- înainte de masa de prânz şi înainte de
ce). Anglo-saxonii dozează chiar în lo- culcare.
cul ureei azotul total neproteic format în
proporţii egale din uree şi azot rezidual. Tomatele
Consumate ca atare sau sub formă de
Cauza principală a retenţiei azotate suc.
este incapacitatea rinichilor de a elimina
compuşii toxici rezultaţi din metabolis- DIURETICELE
mul celular. De altfel, sinonimul pentru
sindromul de retenţie azotată este insufi- în general, se poate considera că diu-
cienţa renală, care se poate instala fie reticele, având la bază substanţele active
brusc — caz în care este vorba de insu- din plante, nu se adresează unei anumite
ficienţa renală acută (şocuri traumatice afecţiuni; majoritatea diureticelor utili-
sau arsuri întinse), fie lent — insuficien- zate în fitoterapie sunt utile în toate
ţa renală cronică, în special în cazurile afecţiunile aparatului urinar şi, în spe-
de hipertrofie a prostatei, a tuberculozei cial, în cele cronice.
renale şi a altor boli grave aje aparatului
urinar. Recomandăm o serie de diuretice,
care vor mări volumul de urină excretat,
Din punct de vedere clinic, sindromul îndepărtând astfel excesul de lichide din
de retenţie azotată se manifestă de regu- organism:
lă cu stare de excitaţie nervoasă, sughiţ
repetat, contracţii musculare, dispnee cu Afinele
respiraţie profundă, senzaţie de ameţeli, Decoct dintr-o linguriţă de afine usca-
de vomă, stare de astenie (slăbiciune). te la o cană sau macerat la rece, timp de
8 ore din aceeaşi cantitate; se beau 2
Uremia este o afecţiune extem de gra- căni pe zi.
vă; de aceea, trebuie evitate toate impro- Agrişele
vizaţiile terapeutice. în cele mai multe Consumate ca atare sau în compot şi
cazuri, e nevoie de o spitalizare îndelun- supe. ;
gată. Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize.
Coacăzele negre
Regimul vegetarian fâră proteine este Consumate ca atare.
cel mai indicat. Infuzie din 1-2 linguriţe fructe uscate
la o cana, 2-3 câni pe zi.
Trebuie reţinut însă că fitoterapia de- Fragile, căpşunile
vine adjuvantă, mai ales în formele cro- Consumate ca atare, 300-500 g (chiar
nice de boalâ. Vom cita astfel câteva din până la 1,5 kg pe zi) sau sub formă de si-
aceste vegetale ajutătoare: rop.
Măceşele — fiind active în acest sens
Bobul achenele (popular „seminţele").
Decoct din 100 g la 1 litru apă, canti- Decoct din 1-2 linguriţe de achene
tate care se bea în cursul unei zile. („seminţe") la o cană, 3—4 căni pe zi. Se
filtrează prin tifon dublu.
Ceapa
Consumată ca atare, minimum 1-2
cepe pe zi.

Ftolul şl utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 161

Merele Zmeura
Consumate ca atare, până la 1 kg pe zi Consumată ca atare.
sau sub formă de compot. Asmăţuiul
Decoct din mere uscate („poame") şi Consumat ca atare, în aromatizarea
bine mărunţite, o lingură la o cană, 3—4 unor preparate.
căni pe zi, îndulcite. Infuzie din 1 linguriţă de frunze sau
Moşmoanele — cu contraindicaţii seminţe la o cană, 2 căni pe zi.
însă pentru cei cu tendinţă la constipaţie. Bobul — având şi proprietăţi sedative
Consumate ca atare sau sub formă de în dureri urinare.
compot. Decoct din 100 g la 1 litru apă, canti-
Perele tate care se bea în cursul unei zile.
Consumate ca atare. Macerat la rece dintr-o linguriţă de
Decoct din 40-50 g pere uscate („poa- pudră la o cană, lăsată peste noapte, pen-
me") la 1 litru, cantitate care se bea în tru a se bea dimineaţa.
cursul unei zile. Cartoful
Consumat în preparate culinare uşoare.
Cidru din pere (nu se va lua de către Suc proaspăt, 100-200 ml pe zi, con-
copii). sumat dimincaţa.
Castravetele
Pepenele verde, Pepenele galben Consumat ca atare.
Se consumă ca atare; cure pe tot sezo- Suc, fie simplu, fie în combinaţie cu
nul, cu 1-2 kg pe zi. Pepenele galben cel de Morcov, Sfeclă (sau Ridichi).
până la 1/2 kg pe zi. Ceapa
Tinctură dintr-o ceapă zdrobită mace-
Piersicile rată 10 zile în aceeaşi cantitate de alco-
Consumate ca atare. ol; se filtrează şi se iau 2 linguriţe pe zi,
Prunele înainte de masa de prânz şi înainte de
Decoct din 40-50 g prune uscate la 1 culcare.
litru, cantitate care se bea în cursul unei Dovleacul
zile. Consumat ca atare, în preparaţe culi-
Smochinele nare uşoare.
Decoct din 2-3 fructe la o cană, 2-3 Fasolea verde
căni pe zi. Consumată în preparate culinare
Decoct din 2 linguri de rămurele tine- uşoare.
re, tăiate mărunt, Ia o cană, 2—3 căni pe Suc de păstăi verzi (cca 100 ml/zi).
zi. Guliile
Strugurii Consumate ca atare, precum şi în pre-
Consumaţi ca atare, 0,5-1 kg pe zi în parate culinare uşoare.
tot cursul sezonului. Hreanul — datorită excitaţiei mani-
Cură de must cu minimum 0,5 litri pe festate şi asupra parenchimului renai;
zi, în trei reprize, cu o oră înainte de contraindicat însă în afecţiuni renale
mese, ajungându-se apoi la cantitatea acute.
iniţială, care se administrează progresiv Infuzie din 15-30 g la 1 litru, Iăsată
în 2 săptămâni până la 2 litri pe zi, reve- apoi la macerat 12 ore; se iau 2 căni pe
nindu-se în continuare, în tot sezonul zi între mese.
strugurilor, la 0,5 litri pe zi.

Sucul de aguridă are proprietâţi diure-
tice deosebite. Se consumă 300-500 ml
pe zi.

162 Pledoarie pentru viaţă lungă

Leuşteanul — toate părţile plantei, Aplicaţiile calde pe abdomen favori-
dar în special râdăcinile, sunt puternic zează emisia urinei în cazurile de reten-
diuretice. ţie.

Infuzie din 2 linguriţe de frunze la o Sfecla roşie
cană, 2 căni pe zi. Suc de sfeclă roşie, simplu sau în
combinaţie cu cel de morcovi şi castra-
Infuzie din 1/2 linguriţă de seminţe la veţi, câte 100-150 g dimineaţa.
o cană, 2 căni pe zi.
Sparanghelul — cu condiţia ca acela
Decoct dintr-o linguriţă de rădăcină la care îl consumă să nu aibă leziuni ale
o cană, 2-3 căni pe zi. căilor urinare.

Din rădăcini se prepară un decoct fo- Decoct din 20 g la 1 litru, cantitate
losind 100 g plantă la 1 litru apă; se beau care se bea în cursul zilei.
2-3 căni pe zi.
Tarhonul — cu avantajul de a fi com-
Mâcrişul, Ştevia — cu contraindicaţii plet neiritant.
pentru suferinzii de litiază oxalică.
Infuzie dintr-o linguriţă la o cană, 2
Consumate sub formă de salată sau căni pe zi.
preparate culinare uşoare.
Tomatele — uşor diuretice, cu elimi-
Infuzie din 20-30 g frunze la 1 litru, nare de uraţi, însă contraindicate în litia-
cantitate care se consumă în cursul zilei. ze oxalice.

Morcovul — duce până la dublarea Consumate ca atare sau sub formă de
volumului de urină. suc (250 ml pe zi).

Consumat ca atare. Ţelina — rădăcinile sunt foarte acti-
Suc, câte 100-200 g dimineâţa devre- ve, fiind totodată şi declorurante.
me.
Năutul Suc, câte 100 g înainte de masa de di-
Decoct din 100 g la litru, cantitate mineaţă.
care se bea în cursul unei zile.
Pătlăgelele vinete — uşor diuretice în Decoct din 30 g la 1 litru de apă; se
oligurie (diminuare a secreţiei urinare). beau 2-3 cani pe zi.
Consumate sub formă de preparate
culinare. Urzicile — cu eliminare de compuşi
Păstărnacul urici şi a clorurilor.
Consumat în preparate culinare.
Pătrunjelul — proprietăţi majore au Salate de primăvară sau alte preparate
rădăcinile; în măsură mai mică, sunt diu- culinare uşoare.
retice şi frunzele.
Decoct din 50 g rădăcini la 1 litru de Infuzie sau decoct scurt (5 minute) din
apă; se beau 2-3 căni pe zi. 1-2 linguri la o cană, câte 3 căni pe zi.
Infuzie dintr-o linguriţă de frunze la o
cană, 2-3 căni pe zi. Usturoiul — sporeşte diureza, cu eli-
Prazul — cu efect declorurant deose- minare masivă de acid uric şi uraţi.
bit şi o actiune aparte şi în uz extern,
pentru stimularea diurezei. Consumat ca atare, minimum 2-3
Decoct din 200 g la 1 litru, cantitate bulbili pe zi.
care se bea în cursul unei zile; se fac
cure de cel puţin 20-30 zile. Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi la 200
ml apă sau lapte, cantitate care se consu-
mă în cursul unei zile.

Varza

Consumată ca atare, în salate de cru-
ditaţi sau preparate culinare uşoare
(300-400 g pe zi).

Suc, câte un pahar pe zi între mese, în
cure de lungă durată.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 163

FRUCTELE, LEGUMELE Varza — de asemenea în uz extern.
Şl SEMINŢELE RECOMAN- Loţionări repetate cu suc proaspăt, pe
DATE ÎN AFECŢIUNI parcursul mai multor zile.
DERMATOLOGICE
CONTUZIILE
ACNEEA
Prin noţiunea de „contuzie" înţelegem
Este o afecţiune foarte răspândită în orice lovitură însoţită de vânătaie, fără
rândul adolescenţilor, care se caracteri- ruperea pielii şi fâră fracturarea oaselor.
zează printr-un flux sebaceu exagerat, O contuzie poate fi de o gravitate varia-
apărând cu predilecţie în anumite arii bilă şi poate fi însoţită de hematom (co-
bogate în glande sebacee, unde provoa- lecţie de sânge într-un organ sau ţesu,t) şi
că apariţia unor leziuni cutanate denu- de leziuni interne.
mite comedoane, sub formă de noduli
cenuşii sau roşietici, cu sau fâră mici co- Sunt recomandate următoarele reme-
lecţii purulente în vârful leziunilor. dii vegetale:
Deoarece acestea sunt supuse suprain-
fecţiilor cu diverşi microbi, pot fi şi sub Cartofii
formă de pustule gălbui care, dacă nu Cataplasme cu cartofi fierţi, bine pa-
sunt tratate la timp şi corect, pot lăsa ci- saţi.
catrice pe faţă. Pătrunjelul — datorită efectului anti-
inflamator al frunzelor.
Există foarte multe remedii vegetale, Cataplasme cu frunze de Pătrunjel
în special legume, pentru această afec- bine măruntite.
ţiune; unele dintre acestea sunt utilizate Varza — frunzele fiind decongestive,
intern, prin efectele lor depurative, alte- cicatrizante şi antiseptice.
le sunt de uz extern — ca emoliente şi Aplicatii direct pe piele cu frunze stri-
decongestive. vite (cu o sticlă de 1 litru) pe o masă şi
curăţate de nervura principală, fixate cu
Fasolea verde — în uz intern, prin un pansament; se schimbâ de 2 ori pe zi.
efectele sale depurative. Inul
Sub formă de fâină proaspăt râşnită
Consumată ca atare în preparate culi- din care se prepară un terci cu puţină apă
nare uşoare, dar mai ales ca suc căldută, care se pune între tifoane şi se
(100-200 g pe zi). aplică pe locurile infiamate. .
Pentru a împiedica iritarea pielii, se
Napii — datorită proprietăţilor diure- recomandă un amestec de două părţi făi-
tice. nă de Muştar şi o parte fâină de In.

Consumaţi ca atare, sub formă de sa- ARSURILE
lată.
Sunt leziuni ale pielii sau ale mucoa-
Infuzie din o lingură de napi uscaţi şi selor, provocate de expunerea la o căldu-
bine mărunţiţi la 0,5 litri apă, cantitate ră intensă sau prin contact cu un agent
care se bea în cursul unei zile. fizic sau chimic. Arsurile pot fi cauzate
de către lichide în fierbere, de către soli-
Prazul — în uz extern, datorită pro~. de calde sau în combustie, de către agen-
prietăţilor emoliente şi decongestive. tii chimici (acizi, baze, fosfor), de către
electricitate sau de către agenţii radioac-
Cataplasme cu frunze fierte, aplicate tivi (radiaţii X).
călduţe pe locul dureros.

Tomatele — în uz extern.
Tamponarea obrazului cu felii de to-
mate, de mai multe ori pe zi, în cure de
2-3 săptămâni.

164 Pledoarie pentru viaţă lungă

In cazul arsurilor locale mai uşoare, tra- stanţe favorizante: imobilitate prelungi-
tamentul fitoterapeutic este exclusiv ex- tă, îmbrăcăminte prea jilavă, vânt. Toate
tem, bazat pe produse vegetale care con- regiunile corpului pot fi afectate, dar de-
ţin substanţe active antiseptice, capabile gerătura gravă afectează mai ales extre-
să grăbească cicatrizarea ţesutului lezat. mităţile (degetele de la mâini şi picioare,
nasul, urechile). Din punct de vedere cli-
în continuarea tratamentului extern se nic, se manifestă printr-o senzaţie de
apelează la unguente şi uleiuri preparate pişcătură, apoi printr-o amorţire treptatâ
pe bază de plante: — un important semn de alarmă, deoa-
rece victima nu mai simte în continuare
Măslinele — sub formă de ulei. nimic. Pielea este albă şi rece, apoi devi-'
Aplicaţii cu ulei de măsline în ames- ne violacee şi umflată. în formele cele
tec cu albuş de ou. mai grave şi netratate apar flictene (bă-
Migdalele dulci — prin acţiunea lor şici conţinând puroi), apoi gangrena.
emolientă şi trofică.
Migdalele mărunţite şi făcute pastă cu Prima intervenţie constă în luarea bol-
puţin Iapte sau smântână. navului din frig, desfacerea hainelor
Pepenele galben (fară însă a i le scoate) şi înfaşurarea lui
Aplicaţii locale cu pulpă zdrobită în într-o pătură. Pentru degerături mai se-
arsuri uşoare. vere se recomandă încălzirea părţilor de-
Socul gerate cu apă caldă, dar apa mai caldă de
Cataplasme cu decoct concentrat, din 40-42°C este contraindicată.
30-50 g fructe la 1 litru de apă.
Cartofii — unul din cele mai la înde- Fitoterapia recomandă plante care sti-
mână remedii în acest caz. muleazâ circulaţia sângelui la nivelul ţe-
Dovlecelul suturilor:
Cataplasme cu pulpă crudă, zdrobită.
Pătlăgelele vinete Castanele comestibile
Cataplasme cu frunze zdrobite. Băi locale sau cataplasme cu decoct
Varza — datorită favorizării cicatriză- scurt (2-3 minute) din 15-20 g la 1 litru,
rii, produce o intensificare a circulaţiei după care se lasă la infuzat încă 15 mi-
în zona interesată. nute.
Frunzele sub formă de comprese. Lămâile
Aplicaţii direct pe piele cu frunze stri- Fricţionări uşoare cu suc ale porţiuni-
vite (cu o sticlă de 1 litru) pe o masă şi lor afectate.
curăţate de nervura principală, fixate cu Ceapa
un pansament; se schimbă de 2 ori pe zi. Cataplasme cu ceapă fiartă pe zona
în cazul arsurilor grave, primul ajutor afectată.
acordat accidentatului constă în admi- Hreamd
nistrarea unui calmant (durerile sunt Aplicaţii cu 2 linguri de hrean ras,
atroce în asemenea accidente) şi în macerat o oră în 0,5 litri lapte fierbinte.
transportarea iui la o unitate sanitară de Morcovii
profil chirurgical. Dacă bolnavul este în Cataplasme cu morcovi raşi.
stare de şoc, se va apela la un serviciu de Napii
terapie intensivă, tratamentul fiind în ex- Aplicaţii cu napi fierţi, apoi masare
clusivitate alopat. uşoară, pentru a-şi lăsa sucul.
Salata verde
DEGERĂTURILE Cataplasme calde cu frunze fierte.

Sunt leziuni grave ale ţesuturilor, cau-
zate de frig. Se produc în unele circum-

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 165

Ţelina — reprezintă unul din princi- fragmente de sticlă) şi, în acest caz, pot
palele remedii. fi contaminate cu agenţi infecţioşi (exis-
tă chiar riscul de tetanos).
Băi locale cu decoct prelungit (45 mi-
nute) dintr-o ţelină cu tot cu frunze, tăia- Pentru dezinfectarea plăgilor, există
tă mărunt, la 2 litri apă. Se ţin părţile de- următoarele antiseptice naturale:
gerate în decoctul cât se poate de cald,
reîncălzindu-se, pentru a se folosi de 3 Lămăile
ori pe zi. Tratamentul durează 3-5 zile. Tamponări locale repetate cu suc.
Usturoiul
Varza Tamponarea repetată cu o soluţie
Aplicaţii direct pe piele cu frunze stri- apoasă cu 10% suc, 1-2% alcool.
vite (cu o sticlă de 1 litru) pe o masă şi Natura oferă şi numeroase cicatri-
curăţate de nervura principală, fixate cu zante pentru răni:
un pansament; se schimbă de 2 ori pe zi. Lămâile
Tamponări locale repetate cu suc.
PANARIŢIUL Măslinele — uleiul calmează durerile
şi ajută la o cicatrizare rapidă.
Este o infecţie acută a unui deget de la Aplicaţii locale cu ulei.
Asmăţuiul
mână sau, mai rar, de la picior. Este o Cataplasme cu planta proaspătă, zdro-

afecţiune frecventă, ce decurge din ino- bită.
Morcovii
cularea într-un deget a unui germene, de Cataplasme cu morcovi raşi.
Năsturelul
cele mai multe ori un stafilococ, de către
Comprese cu frunze proaspete, zdro-
o aşchie, o înţepătură sau printr-o plagă.
bite.
Farmacia verde are soluţii optime în Urzica — cu acţiune favorabilă de

cazul panariţiului: epitelizare a tegumentelor, în principal
datorită clorofilei.
Cartojii
Aplicaţii cu decoct scurt (5 minute)
Cataplasme maturative cu cartofi din 2 linguri la o cană de apă.

fierţi, bine zdrobiţi. Varza
Aplicaţii pe plagă cufruiizestrivite şi
Fasolea — fâina de fasole este şi ea curăţate de nervura principală, fixate cu
un pansament, schimbându-se de 2 ori
utilă ca maturativă. pe zi.
în natură există, de asemenea, reţete
Cataplasme din făină de fasole prepa- simple şi eficiente pentru rănile purulen-
te şi ulceraţii:
rată cu apă caldă. Ceapa
Aplicaţii locale cu suc.
Lintea Cataplasme cu o ceapă fiartă.
Leuşteanul — se utilizează frunzele,
Cataplasme cu linte fiartă şi zdrobită. fiind bogate în ulei volatil cu proprietăţi
antiseptice.
Salata verde Aplicaţii locale cufrunzezdrobite.

Cataplasme calde cu frunze fierte.

Varza

Aplicaţii pe zona interesată a unor

frunze strivite (cu o sticlă de 1 litru) pe

o masă şi curăţate de nervura principală,

fixate cu un pansament; se schimbă de 2

ori pe zi. •

RĂNILE (PLĂGILE)

Sunt rupturi ale ţesuturilor provocate
de un accident sau de o intervenţie chi-
rurgicală. Plăgile accidentale trebuie să
fie examinate cu atenţie, deoarece ele
pot fi pline de corpi străini (pământ,

166 Pledoarie pentru viaţă lungă

Morcovul nică a metabolismului de reglare glifco-
Cataplasme cu morcovi raşi. reglator, determinată de insuficienţa sau
Prazul lipsa secretorie a celulelor B din insule-
Cataplasme cu frunze fierte, aplicate le pancreatice care trebuie să controleze
calde. metabolismul glucozei.
Spanacul
Cataplasme cu frunze fierte în ulei. Din punct de vedere clinic, este carac-
Usturoiul terizat printr-o triadă de simptome con-
Aplicaţii locale cu o soluţie apoasă cu stant întâlnite: polifagie (bolnavul mă-
10% suc şi 1-2% alcool. nâncă foarte mult), polidipsie (bea mul-
tă apă) şi poliurie (urinează abundent).
FRUCTELE, LEGUMELE
Şl SEMINŢELE UTILIZATE Există două mari forme clinice de dia-
IN BOLI DE NUTRIŢIE bet:
Şl METABOLISM
— diabet zaharat tip I (insulino-de-
Este un fapt binecunoscut astăzi că pendent). Este forma specifică în gene-
bolile de nutriţie sunt consecinţa unei ral la copii;
alimentaţii dezechilibrate în principii
nutritive (proteine, glucide, lipide), în — diabet zaharat tip II (insulino-inde-
celuloză, vitamine, enzime, săruri mine- pendent).
rale şi oligoelemente (existente cu pre-
ponderenţă în legume şi fructe). în cazul primei forme de diabet, trata-
mentul este substitutiv (cu insulină sau
în general, legumele şi fructele sunt cu sulfamide anti-diabetice) pentru toată
sărace în proteine, iar multe dintre ele şi viaţa bolnavului. Totodată, bolnavului i
în lipide. Excepţie fac seminţele, care se instituie un regim de viaţă şi mai ales
aduc organismului o serie de lipide o dietă severă, de respectarea căreia poa-
sau/şi proteine. Foarte puţini ştiu, de te depinde evoluţia stării lui de sănătate.
exemplu, că Soia şi Lintea au un conţi-
nut mult mai ridicat în proteine decât Cea de-a doua formă clinică de diabet
carnea, iar unele seminţe (arahidele, este cel dobândit şi denumit de tip II (in-
Floarea-soarelui, Inul, Rapiţa) consti- sulino-sensibil); apare în general după
tuie principala sursă de lipide existente vârsta de 50-55 ani, afectează ambele
în regnul vegetal. sexe şi se datorează epuizării funcţiei in-
sulino-secretoare a pancreasului endo-
în ceea ce priveşte aportul de glucide, crin.
multe fructe au un conţinut ridicat din-
tr-un anumit glucid (fructoza), mult mai De ceîe mai multe ori, se tratează nu-
uşor asimilabil decât zaharoza, glucidul mai printr-un regim alimentar bine con-
care este esenţa zahărului rafinat. O sur- trolat; rareori se poate ajunge şi la nece-
să importantă de glucide o reprezintă şi sitatea administrării de insulină injecta-
cerealele, care constituie baza alimenta- bilă.
ţiei umane.
Natura îi poate ajuta pe suferinzii de
DIABETUL ZAHARAT diabet zaharat să-şi completeze trata-
mentul cu o serie de produse naturale:
Este cea mai frecventă suferinţă pan-
creatică, fiind definit ca o tulburare cro- Afinul — efecte hipoglicemiante au şi
fructele, dar în special frunzele, care
sunt considerate, datorită conţinutului în
mirtilină, cel mai important produs al
Farmaciei Naturii, ca adjuvant în cazuri
de glicemie uşor crescută care nu au de-
venit insulino-dependente.

Rolul şl utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 167

Infuzie din 2 linguriţe frunze la o cană Morcovii
de apâ, 2 căni pe zi în cure de întreţinere. Consumaţi ca atare.
Suc, câte 100-200 ml consumat dimi-
Cură de afine (300-500 g zilnic), pe neaţa devreme.
toată perioada sezonului. Năsturelul
Consumat în salate.
Decoct sau macerat la rece timp de 8 Suc proaspăt (60-150 ml pe zi), îndoit
ore din o linguriţâ de afine uscate la o cu apă rece.
cană, 2 căni pe zi. Soia
Făina de soia este alimentul ideal pen-
Alunele — energizante pentru diabe- tu diabetici.
tici. Ţelina
Consumată ca atare, în preparate culi-
Consumate ca atare. nare.
Fragile, căpşunile — deoarece zahă- Suc câte 100 ml dimineaţa înainte de
rul conţinut este levuloza, fără a fi un re- masă.
mediu, pot fi consumate în dieta diabeti- Urzicile
cilor. Infuzie sau decoct scurt (5 minute)
din 1-2 linguri la o cană, 2-3 căni pe zi.
Consumate ca atare, fără a depăşi 300 Varza — cu o substanţă hipoglice-
miantă activă dar instabilă; acţiunea este
g pe zi. şi mai puternică pentru Varza de Bru-
Lămăile — ducând la scăderea glice- xelles.
Consumată ca atare, în salate de cru-
miei, pot intra prioritar în regimul diabe- dităţi sau preparate culinare uşoare.
ticilor. Cure de suc, un pahar pe zi, între
mese.
Consumate ca atare, în limonade, cu
zaharină, în salate, în ciorbe. GUTA

Merele — citate de autori elveţieni ca Este o boală metabolică ce rezultă
fiind utile în regimul diabetului infantil, dintr-un exces de acid uric în sânge.
împreună cu tomatele. Afectează de cele mai multe ori bărbatul
de vârstă matură. în general, există o
Cură de mere, asociată cu cură de to- predispoziţie genetică pentru „fabrica-
mate, separat. rea" unui exces de acid uric.

Perele — datorită conţinutului ridicat Prezent în exces în organism, acidul
în levuloză, fâră a constitui un remediu, uric precipită şi cristalizează în articula-
sunt printre fructele ce pot fi consumate ţii (cel mai des la baza degetului mare de
de către diabetici. la picior, dar şi la glezne, genunchi, une-
ori la încheietura şi degetele mâinii).
Consumate ca atare. Acesta provoacă crize acute de dureri vii
Cartofii — înlocuind pâinea în regi- (crize de gută), care pot împiedica pa-
mul diabeticilor, duc la eliminarea unor cientul să pună piciorul pe pământ. în
simptome specifice (glicozurie, poliu- absenţa tratamentului de fond, articulaţi-
rie). ile se deformează, apoi se distrug după
Consumaţi ca atare, în preparate culi- câţiva ani de evoluţie, iar acumulările de
nare uşoare (cca 1-1,5 kg pe zi), copţi acid uric de sub piele fac să apară tume-
sau fierţi în coajă.

Ceapa
Consumată ca atare, minimum 1-2
cepe pe zi.
Fasolea — sunt utile tecile.
Infuzie din 2 linguri de teci la o cană,
lăsându-se la macerat de seara până di-
mineaţa, câte 2 căni pe zi în cure de lun-
gă durată.

168 Piedoarie pentru viaţă lungă

facţia (tofii gutoşi) pe ureche, tendoane, în uz extern, cataplasme cu turte ră-
ţesuturi moi. mase de la pasarea strugurilor; sunt anti-
inflamatoare în umflături gutoase.
în general, fructele, legumele şi se-
minţele sunt recomandate în uz intern, Zmeura
acţionând prin eliminarea masivă de Consumată ca atare.
acid uric şi uraţi; câteva din ele sunt uti- Ceapa
le şi în uz extern, prin aplicaţii locale cu Consumată ca atare, minimum 1-2
efect antiinflamator. cepe pe zi.
Decoct din 3 cepe mari la 1 litru apă;
Agrişele se beau 2 căni pe zi, dimineaţa şi seara.
Consumate ca atare, în compoturi, Dovlecelul
supe. Consumat ca atare, în preparate culi-
Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize. nare obişnuite sau dietetice.
Cireşele, vişinele Fasolea verde
Consumate ca atare. Consumată în preparate culinare
Coacăzele negre, coacăzelele roşii — uşoare.
în cazul Coacăzului negru sunt foarte Suc, 100-200 ml pe zi.
active şi frunzele. Hreanul
Consum de fructe ca atare. Macerat timp de o oră din 2 linguri
Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize. hrean ras la 0,5 litri lapte fierbinte, bân-
Infuzie din fructe uscate, 1-2 linguri- du-se în cursul dimineţii.
ţe la o cană, 2-3 căni pe zi. Napii
Infuzie din 2 linguriţe de frunze la o Consumaţi ca atare.
cană, 3 căni pe zi, între mese. Infuzie din o lingură de napi uscaţi şi
Fragile, căpşunile mărunţiţi la 0,5 litri apă, cantitate care se
Consumate ca atare, în cure de 1-1,5 bea în cursul unei zile.
kg pe zi, timp de 7-14 zile. Pătrunjelul — proprietăţi deosebite
Lămâile, portocalele având rădăcinile, fiind însă utile şi frun-
Consumate ca atare sau sub formă de zele.
suc. Ţelina
Merele, perele Decbct consumat în preparate culinare.
Consumate ca atare, în cure de lungă Decoct din 50 g rădăcini la 1 litru de
durată, până la 1 kg pe zi. apă, 2 căni pe zi.
Moşmoanele -— cu contraindicaţii Suc de rădăcini, 50-100 g pe zi.
pentru cei cu tendinţă de constipaţie. Infuzie din 1 linguriţă de frunze la o
Consumate ca atare sau în compot. cană, 2-3 căni pe zi.
Pepenele verde Prazul — atât în uz intem, cât şi ex-
Consumat ca atare, în cure de 1-2 kg tern.
pe zi, pe toată durata sezonului. Decoct foarte concentrat din 200 g la
Porumbele 1 litru de apă, consumat în cursul unei
Decoct din o lingură la o cană, 2 căni zile.
pe zi. Salata verde
Strugurii — în special cei care provin Consumată ca atare.
de pe soluri calcaroase. Decoct din 60-80 g la 1 litru de apă,
Consumaţi ca atare sau sub formă de cantitate care se bea în cursul unei zile.
must.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 169

Soia timpului tot mai mare petrecut în faţa te-
Făina de Soia este indicată ca aliment
de bază în gută. levizorului şi al cantităţilor crescute de
Decoct din 30 g la litru de apă, 2-3
căni pe zi. alimente consumate.
Urzica
Infuzie sau decoct scurt (5 minute) în medicina clasică, tratamentul con-
din 1-2 linguri la o cană pe zi.
Usturoiul stă în scăderea aportului caloric (alimen-
Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, la 200
ml apă sau lapte, cantitate care se bea în taţie hipocalorică) şi în mărirea consu-
cursul unei zile.
Varza — în uz extern calmează dure- mului caloric (prin exerciţii fîzice) cu
rile gutoase.
Aplicaţii în zona interesată cu frunze sau fară administrare concomitentă de
strivite şi curăţate de nervura principală,
fîxate cu un pansament; se schimbă de 2 extracte tiroidiene sau de hormoni sexu-
ori pe zi.
ali, în funcţie de caz. \
OBEZITATEA
în privinţa îndepărtării factorilor etio-
în ultimii ani, obezitatea a devenit
pentru societatea modernă o problemă logici, se pune accentul pe corectarea hi-
majoră de sănătate. Statisticile estimea-
ză că o cincime din populaţia de sex pofuncţiei cortico-suprarenale, a insufi-
masculin, respectiv o treime din femeile
planetei suferâ de obezitate. cienţei tiroidiene, ovariene etc. Un rol

Obezitatea se caracterizeazâ prin crea- important îl ocupă şi reechilibrarea ner-
rea unui surplus ponderal de peste 20%
faţă de valorile normale ale mediei indi- voasă, în special prin înlăturarea condi-
vizilor de acelaşi sex şi aceeaşi vârstă, cu
implicaţii asupra condiţiei estetice, psi- ţiilor psiho-fizice care influenţează ne-
ho-sociale şi biologice a bolnavului.
gativ starea de sănătate.
Doi sunt factorii principali care favo-
rizează obezitatea: primul este cel exo- Alimentele vegetale fac parte din die-
gen (abuzul alimentar, lăcomia), iar cel
de-al doilea este de origine endogenă şi toterapia obezităţii. Deşi utile, produsele
se datorează unor predispoziţii genetice
sau unor dereglări endocrine (glandula- „verzi" nu pot avea efecte miraculoase;
re), la care se adaugă sedentarismul.
de aceea, se recomandă asocierea reme-
întâlnită în toate zonele geografice afe
lumii şi la toate vârstele, obezitatea afec- diilor medicinei clasice cu exerciţiile fi-
tează o treime din adulţii americani şi
21% din persoanele având vârsta între zice, cu dieto şi fitoterapia.
12-19 ani. în ciuda unei industrii diete-
tice de 40-50 milioane $ pe an, obezita- Iată ce ne propune natura pentru lupta
tea a câştigat proporţii epidemice, ca re-
zultat al reducerii activităţii fizice, al cu obezitatea:

Cireşele, vişinele — prin aportul lor

caloric redus şi efectul uşor laxativ.

Consumate ca atare, făcându-se cure

pe toată perioada sezonului, chiar rezer-

vându-li-se în exclusivitate o zi pe săp-

tămână.

Merele

Cure de mere, cu „zile de mere" în

care să se consume câte 1 kg pe zi, fără

alte alimente.

Socul — prin cumularea acţiunilor

diuretică, uşor laxativă şi sudorifică;

sunt utile în acest scop florile, dar şi

fructele.

Decoct din o linguriţă de fructe proas-

pete la o cană; după ce dă în clocot, se

storc boabele; se beau 1-2 căni pe zi.

Fructele de soc trebuie să fie bine coap-

te, altfel sunt toxice.

170 Pledoarie pentru viaţă lungă

Decoct din fructe uscate, cu o linguri- Agrişele
ţă la o cană, 2-3 căni pe zi. Consumate ca atare.
Suc, 100-300 ml pe zi, în 3-4 reprize.
Infuzie cu 1-1/2 linguriţă de flori la o Cătina
cană, 2-3 căni pe zi. Infuzie din 1-2 linguriţe la o cană,
2-3 căni pe zi.
Strugurii — acţiunea lor se explică Cireşele, vişinele
prin efectul favorabil asupra metabolis- Consumate ca atare, putându-se face
mului. adevărate cure în artritism (chiar cu re-
zervarea unei zile pe săptămână).
Consumaţi ca atare, 2 zile pe săptă- Coacăzul negru — fiind utile atât
mână doar 1-2 kg struguri zilnic, fară fructele, cât şi frunzele.
alte alimente. Fructele proaspete se consumă ca ata-
re sau sub formă de suc.
Cartofii Infuzie din fructe uscate, 1-2 linguri-
Consumaţi ca atare în preparate culi- ţe la o cană, 2-3 căni pe zi.
nare uşoare. Infuzie din 2 linguriţe de frunze la o
Tomatele — au valoare nutritivă redu- cană, 3 căni pe zi, între mese.
să. Lămâile
Consumate ca atare. Consumate ca atare, în limonade, sa-
Ţelina late, ciorbe.
Consumată ca atare în preparate culi- Merele, perele
nare. Consumate ca atare, până la 1 kg pe
zi.
FRUCTELE, LEGUMELE Decoct dintr-o lingură de fructe usca-
Şl SEMINTELE te („poame") şi mărunţite la o cană, 3-4
RECOMANDATE ÎN AFEC- căni pe zi, îndulcite după gust.
ŢIUNILE REUMATISMALE Strugurii — atât în uz intem, cât şi în
uz extern.
Prin reumatism înţelegem orice afec- Consumaţi ca atare sau sub formă de
ţiune dureroasă, acută sau (de cele mai must, în cure pe durata întregului sezon.
multe ori) cronică, ce stânjeneşte buna Cataplasme, în zonele dureroase, cu
funcţionare a aparatului locomotor. turte rămase de la pasarea strugurilor.
Ardeiul iute — prin proprietâţile sale
în exprimarea curentă, dar şi în limba- revulsive este recomandat în lumbago,
jul medical, acest termen acoperă boli dureri reumatice, în fricţiuni.
foarte diverse. Reumatismele pot fi: in- Comprese locale cu tincturâ din 20 g
fecţioase (artrite, cauzate de prezenţa ardei iute macerat 8 zile în 100 ml alco-
unui agent infecţios în articulaţie), infla- ol de 70°.
matorii (observate în cazul bolilor de Ceapa
sistem), microcristaline (cauzate de pre- Decoct din 3 cepe mari la 1 litru apă, 2
zenţa microcristalelor în articulaţie — căni pe zi, dimineaţa şi seara la culcare.
guta, de exemplu), degenerative (artro- Dovleceii
ze, provocate de degenerescenţa şi uzu- Consumaţi ca atare, în preparate culi-
ra unei articulaţii). nare dietetice.

Fructele şi legumele recomandate se
utilizeazâ atât în uz intern (adjuvante ca
depurative, cu eliminare de acid uric şi
uraţi), precum şi în uz extern, ca decon-
gestive şi pentru calmarea durerilor.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 171

Fasolea verde Urzicile — folosirea în uz intern este
completată cu practici populare de folo-
Consumată ca atare, opărită, sub for- sire în uz extem.
mă de salată sau alte preparate culinare
dietetice. Infuzie sau decoct scurt (5 minute)
din 1-2 linguri de frunze la o cană, 2-3
Suc, cca 100 ml pe zi. căni pe zi.
Hreanul — util şi în tratamentul in-
tern, completat cu cel extem, având pro- „Biciuirea" cu un mănunchi de urzici
prietăţi revulsive. proaspete, cu efect revulsiv în alergii re-
umatice, lumbago şi sciatică.
Macerat timp de o oră cu 2 linguri
hrean ras la 0,5 litri lapte fierbinte, can- Usturoiul — atât în uz intern, cât şi în
titate care se bea dimineaţa, după micul uz extem.
dejun.
Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, în 200
Băi locale sau generale, asemănătoare ml apă sau lapte, cantitate care se bea în
celor cu Muştar; se toarnă apă caldă de cursul unei zile.
35-45° peste un săculeţ de tifon cu fâină
de Hrean, socotindu-se cca o lingură cu Aplicaţii locale pe zona interesată cu
vârf la 1 litru apă. Săculeţul se agită în bulbili fierţi, puşi cât se pot suporta de
apa de baie, baia durând 20-30 minute. calzi.

Fricţiuni ale zonei inflamate cu tinc- Varza — în artrite, tratamentul intern
tură din 20 g hrean ras macerat 2 săptă- completându-se cu cel extem.
mâni în 100 ml alcool.
Cure de suc, un pahar pe zi, între
Năsturelul — recoltat numai din lo- mese, 2-3 săptămâni.
curi curate, unde nu păşunează vitele.
Aplicaţii în zona interesată cu frunze
Consumat sub formă de salată. strivite şi curăţate de nervura principală,
Suc proaspăt, 60-150 ml pe zi, îndoit fixate cu un pansament; se schimbă de 2
cu apă. ori pe zi.

Păstărnacul FRUCTELE, LEGUMELE
Consumat în preparate culinare. Şl SEMINŢELE
Pătrunjelul — sunt utile atât rădăcini-

le, cât şi frunzele. RECOMANDATE

Decoct din 50 g rădăcini la 1 litru de ÎN RESTABILIREA UNOR
apă, 2-3 căni pe zi. FUNCŢII GLANDULARE

Salata verde

Decoct din 60-80 g la 1 litru, cantita- STIMULAREA SECREŢIEI GLANDULARE

te care se bea în cursul unei zile. MAMARE (EFECT GALACTOGOG)
Soia
Alăptarea matemă (alăptarea la sân)

Făina de Soia reprezintă un aliment este alimentarea de elecţie pentru

de bază pentru dieta reumaticilor. nou-născut, întrucât laptele de mamă

Tarhonul este cei mai bine echilibrat pentru sugar

Infuzie dintr-o lingură la o cană; 2 (conţinutul în grăsimi, elemente minera-

căni pe zi. le, oligoelemente şi vitamine). Laptele îi

Ţelma aduce sugarului anticorpi indispensabili

Suc, câte 100 g dimineaţa înainte de pentru a lupta împotriva infecţiilor.

masă. Pentru stimularea secreţiei lactate,

Decoct din 30 g la 1 litru de apă, 2-3 farmacia naturii propune următoarele
căni pe zi.
soluţii:

172 Pledoarie pentru viaţă lungă

Socul Suc, câte 100 ml dimineaţa, înainte de
Decoct dintr-o linguriţă de fructe bine masă.
coapte, proaspete sau uscate la o cană;
după ce dă în clocot, se storc boabele şi Deoarece carenţa în vitamina C con-
se adaugă zahăr. Se beau 1-2 căni pe zi. tribuie la insuficienţa cortico-renalei,
Suc, 50-100 g pe zi sau compot. toate fructele şi legumele cu conţinut ri-
Asmăţuiul dicat în această vitamină (în principal
Infuzie dintr-o linguriţă de seminţe la Cătina, măceşele, lămâile, portocalele,
o cană, 2 căni pe zi. coacăzele negre etc.) vor avea efect fa-
Lintea vorabil asupra acesteia, mărind implicit
Consumată în preparatele culinare. capacitatea de apărare a organismului în
Morcovul — proprietăţi în acest sens boli infecţioase.
au atât rădăcinile, cât şi fructele.
Consum de morcovi ca atare sau sub FRUCTELE, LEGUMELE
formă de suc, câte 100-200 g dimineaţa Şl SEMINŢELE RECOMAN-
devreme. DATE ÎN AFECŢIUNILE
Infuzie dintr-o linguriţă de fructe la o SISTEMULUI NERVOS
cană, 2 căni pe zi. PERIFERIC Şl CENTRAL
Anasonul
Infuzie dintr-o linguriţă la o cană cu Bolile slstemului nervos
lapte; se bea treptat în cursul zilei. periferic. Zona Zoster

STIMULAREA FUNCŢIEI GLANDELOR Este o boală infecţioasă, provocată de
reactivarea virusului varicelei. Boala de-
SUPRARENALE butează printr-o febră moderata, urmând
ca după câteva zile să apară o erupţie de
Glandele suprarenale, glande endocri- mici pete roşii, pe teritoriul unui nerv
ne (cu secreţie internă), situate la polul senzitiv; de cele mai multe ori, zona
superior al fiecăruia dintre cei doi ri- atinsă este un nerv intercostal, simpto-
nichi, sunt formate fiecare din două mele declanşându-se în acest caz.
părţi: corticosuprarenală şi medulosu-
prarenală. Această erupţie este însoţită de o exa-
cerbare a durerii, care devine adesea
în cazul în care echipamentul enzimatic greu suportabilă. Se poate întâmpla ca
al corticosuprarenalei este incomplet, durerile să persiste timp de ani de zile,
acest lucru se manifestă la femeie prin ste- fiind adesea greu de eliminat.
rilitate şi hirsutism (pilozitate exagerată).
Farmacia verde propune Varza în uz
Insuficienţa suprarenaliană cronică extem, drept calmantă a acestor dureri.
(boala lui Addison) e de origine autoi- Se pot face aplicaţii direct pe piele în
mună sau consecutivă unei tuberculoze. zona interesată, cu frunze strivite şi cu-
Se manifestă prin oboseală fizică şi psi- răţate de nervura principală, fixate cu un
hică, resimţite mai ales seara, pigmenta- pansament. Frunzele se vor schimba de
rea maronie a pielii, hipotensiune arte- 2 ori pe zi.
rială, anorexie, tendinţă la hipoglicemie.
Bolile slstemului nervos central
Deşi tratamentul este predominant
alopat, produsele vegetale sunt bineve- O dată cu dezvoltarea civilizaţiei, cu
nite ca adjuvante: apariţia ritmurilor de viaţă trepidante, cu
alterarea relaţiilor interumane, cu apari-
Ţelina
Consumată ca atare, în preparate culi-
nare (mai ales în salate de crudităţi).

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 173

ţia stării de stres, bolile sistemului ner- Consumate ca fructe proaspete, suc.
vos central au devenit tot mai frecvente. Infuzie din 1-2 Iinguriţe de fructe us-
cate la o cană, 2-3 căni pe zi.
Pe de altă parte, stările nervoase şi Migdalele — prin compoziţia lor
stresul pot declanşa unele afecţiuni complexă, sunt reconstituante ale siste-
(aşa-numitele boli psihosomatice), cum mului nervos.
ar fi ulcerul, colita, unele boli cardiovas- Sâmburii zdrobiţi, câte 30-35 g de 2
culare, renale, metabolice (diabetul za- ori pe zi.
harat) etc. Prunele
Consumate ca atare.
Tot în acest capitol se integrează şi Decoct de prune uscate.
delicatele probleme ale vieţii sexuale Pătrunjelul — sunt utile atât rădăcini-
(impotenţa sexuală şi frigiditatea), pre- le, cât şi frunzele.
cum şi bolile neuropsihice cu substrat Suc din rădăcini, 50-100 g pe zi.
anatomic-lezional. Decoct din 50 g la 1 litru de apă, 2-3
căni pe zi.
Deşi în multe dereglări ale funcţiilor Infuzie din o linguriţă de frunze la o
nervoase superioare — şi în special în cană, 2-3 căni pe zi.
cele asociate cu alterarea psihicului — Soia — reconstituantă în astenii ner-
este suficientă scoaterea bolnavului din voase, surmenaj intelectual.
mediul care i-a favorizat îmbolnăvirea Folosirea în alimentaţie a uleiului de
(stres, conflicte la locul de muncă sau în Soia şi făinii de Soia.
familie, suprasolicitare psihică), consul- Grâul
tarea medicului este absolut necesară, Ca atare, fie amestecat în salate, fie
după care şi intervenţia unui psihotera- trecut prin maşina de tocat şi amestecat
peut i-ar fi benefică bolnavului. Susţi- cu miere.
nem, de aceea, ca tratamentul psihotera- Sub formă de boabe încolţite, cariop-
peutic, alături de consultul psihologic, sele de Grâu germinând la temperatura
să-şi ocupe locul meritat şi în sistemul camerei în 24-36 ore.
sanitar din ţara noastră.
SEDATIVE NERVOASE GENERALE
Fitoterapia oferă în bolile sistemului
nervos numeroase remedii, dintre care Cireşele
unele de bază, iar altele doar adjuvante. Consumate ca atare, în îhtreg sezonul.
Infuzie din o lingură de cireşe uscate
Pentru a putea fi recomandate, este la o cană.
necesar ca toate aceste remedii naturale Mandarinele — efectul se explică
să fie studiate în detaliu; iată de ce ne prin conţinutul ridicat în brom.
propunem să le prezentăm clasificate în Consumate ca atare.
funcţie de acţiunea lor. Merele
Consumate ca atare, mai ales seara
NEUROTROFICE înainte de culcare.
Piersicul — se folosesc florile, foarte
Arahidele — reconstituante în astenii utile şi în acelaşi timp foarte plăcute
şi surmenaj. pentru copiii cu nervozitate crescută.
Infuzie din o lingură la o cană, 2-3
Consumate ca atare, după o prăjire căni pe zi.
uşoară.

Caisele — utile în astenii, stări depre-
sive, nevroze.

Consumate ca atare, suc, compot,
fructe uscate.

Coacăzele negre — preţios remediu
adjuvant în surmenajul intelectual.

174 Pledoarie pentru viaţă lungă

Sirop dintr-o infuzie concentrată (100 nu rădăcina de Ţelină este utihzată în
g flori la 1 iitru) cu o greutate egală de za- scop afrodiziac, ci seminţele plantei, fie
hăr sau miere, fierbându-se până la con- masticate ca atare, fie preparate sub for-
sistenţa siropoasă. Se iau 20-30 g pe zi. mă de decoct. După indicaţiile medici-
nei tradiţionale extrem-orientale, se pre-
Porumbarul — sunt recomandate flo- pară un decoct din 20 g seminţe de Ţeli-
rile, în special pentru copiii cu iritabili- nă şi 10 g Piper negru la 250 ml apă. Se
tate crescutâ dublată de constipaţie. fierbe timp de 15 minute, se lasă 10 mi-
nute în repaus, apoi se filtrează, se beau
Infuzie din 1—1/2 linguriţă la o cană, 2—3 linguri înaintea actului sexual.
2-3 căni pe zi.
Sparanghelul
Prunele — pentru copiii uşor irasci- Observaţii recente arată că, pentm ob-
bili. ţinerea efectelor afrodiziace, se reco-
mandă consumarea, sub formă de salată
Infuzie dintr-o prună şi o smochină la crudă, cu puţin ulei de Floarea-soare-
100 ml apă, cantitate care se adminis- lui, cu suc de lămâie sau cu oţet, cu pu-
trează zilnic copiilor irascibili. ţină sare şi piper pisat. Salata va consti-
tui o garnitură la un grătar din carne de
Mărarul — seminţele sunt sedative vacă (preparată în sânge) sau de porc,
nervoase generale precum şi antispasti- după care se bea un pahar de vin negru.
ce, ceea ce explică şi efectele în comba-
terea sughiţului rebel, îndeosebi la copii. Avocado şi Bananele
Fructul de Avocado, prin conţinutul
Decoct din o linguriţă de seminţe fier- mare de bromcriptină şi bananele, prin
te într-o cană de lapte, care se bea în cur- excesul de potasiu, par să aibă efecte
sul unei zile. afrodiziace.
Porumbul
Pătlăgelele vinete O constatare recentă, în urrna unor ex-
Consumate în preparate culinare. pefienţe pe animale, vine să susţină o
Salata verde ipoteză cel puţin curioasă, şi anume că
Consumată ca atare, folosită abundent mămăliga din Porumb are un uşor efect
mai ales la masa de seară. afrodiziac, atât la animalul de experien-
Decoct din 60-80 g la 1 litru de apă, ţă, cât şi la om.
cantitate care se bea în cursul unei zile.
Varza ANAFRODIZIACE (CALMANTE
Cure de suc, un pahar pe zi între
mese. ALE HIPEREXCITAŢIEI SEXUALE)

AFRODIZIACE Salata verde
Este recomandabil a se consuma ca
Usturoiul atare, fiind folosită abundent mai ales la
Are, pe lângă multiplele sale proprie- masa de seară. Se mai poate prepara şi
tăţi curative, şi efect afrodiziac. Pentru un decoct din 60-80 g la 1 îitru de apă,
acest ultim efect, se foloseşte sub formă cantitate care se bea în cursul unei zile.
de mujdei pe friptură sau peşte, „stropi-
te" cu 250 ml vin negru sau cidru de Cu acţiune uşor anafrodiziacă sunt
coacăze, consumate de fiecare dintre cei creditate şi pătlăgelele roşîi (tomatele) şi
doi parteneri de cuplu. cartofii. Se pare că şi citricele, prin con-
ţinutul lor bogat în vitamina C, ar avea
Ţelina asemenea efecte^
Este celebră ca afrodiziac, în special
în ţările europene. Fără a demitiza im-
portanţa pe care europenii o acordă
acestei plante, de fapt rădacinii ei, dorim
să subliniem că, în Orientul îndepărtat,

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 175

HIPNOTICE (radiaţiile X şi gamma, ultravioletele,
traumatismele repetate), agenţi chimici
Dintre produsele verzi care favorizea- (fumul, tabagismul — cea mai redutabi-
ză instalarea somnului (efect hipnotic), lâ cauză de malignizare chimică), alca-
amintim: loizii pirazolidinici, derivaţii benzenului
de orice natură, solvenţii chimici, colo-
Caisele ranţii şi aromele artificiale, uneori com-
Consumate prioritar în insomnii (ca puşii chimici utilizaţi ca îngrăşăminte
atare, suc, compot, fructe uscate). pentru cereale, legume sau fructe, ierbi-
Merele cidele, pesticidele, azbestul, aflatoxina
Consumate seara înainte de culcare şi chiar agenţii chimio-terapici, utilizaţi
(1-2 mere). de multe ori chiar în tratamentul bolii
Ceapa canceroase) sau agenţi biologici (viru-
Consumată ca atare, 1-2 cepe pe zi sul hepatitei B creşte riscul de cancer
(mai ales la masa de seară). hepatic, iar virusul Epstein-Barr este
Mărarul — sunt utile seminţele. asociat cu apariţia limfomului Burkitt).
Decoct din o linguriţă de seminţe fier-
te într-o cana cu lapte; se bea seara, îna- Nu mai puţin importantă este evitarea
inte de culcare. stresului (produs fie de suprasolicitarea
Salata verde fizică, fie de cea psihică), a traumatis-
Consumată ca atare, folosită abundent melor psihice ca rezultat al relaţiilor in-
mai ales ia masa de seară. ter-umane tensionate, inclusiv cele so-
Decoct din 60-80 g la 1 litru de apă, ciale şi familiale. Gândurile negative,
cantitate care se bea în cursul unei zile pesimismul au un rol notabil în iniţierea
(dar obligatoriu o cană seara înainte de proliferărilor celulare maligne.
culcare).
în ultimul timp, din ce în ce mai mulţi
FRUCTELE, LEGUMELE autori consideră însă că bolile canceroa-
Şl SEMINŢELE se sunt, în primul rând, o problemă a
RECOMANDATE ÎN BOALA igienei alimentare. într-o recentă lucra-
CANCEROASĂ re, profesorul Grigore Maltezeanu, repu-
tat oncolog şi autor a numeroase studii
Conform dicţionarului Larousse de de specialitate, afirma: „Este timpul să
medicină (ediţia 1997), definiţia generi- adâncim cercetarea şi în această direcţie
că a maladiei canceroase ar fi următoa- (a alimentaţiei, n.n.) care, astăzi, este,
rea: „boală care are ca mecanism o pro- uneori, numai predictivă şi insuficient
liferare celulară anarhică, necontrolată exploatată, cea a unor produşi nutritivi,
şi neîntreruptă". dar şi nenutritivi, mai ales din domeniul
plaritelor medicinale, acest domeniu ce
Se pare că această activitate anarhică dă o speranţă de stabilitate şi perenitate
celulară se produce prin activarea unor în anumite momente ale sănătăţii fiinţei
seturi de gene existente în toate cejulele umane".
nonnale, numite protooncogene. Atunci
când aceste protooncogene sunt activate în legătură cu acest subiect, autorul
de agenţii cancerigeni, ele devin onco- american dr. Kedar N. Prasad (1994)
gene, transformând celula normală în- stabileşte corelaţii interesante între ali-
tr-o celulă canceroasă. mentaţie, modul de viaţă şi tipul de can-
cer incriminat.
Agenţii cancerigeni pot fi grupaţi, în
functie _de_natura lor, în: agenţi fizici

176 Pledoarie pentru viaţă lungă

Pe lângă elementele prezentate mai deoxicholic, chenadeoxicholic, litho-
sus, se mai poate aminti şi sodiul, care, cholic), a căror sinteză de către celula
dacă e consumat în exces (prin sarea de hepatică este realizată prin utilizarea
bucătărie), poate declanşa cancerul de moleculei de colesterol. Deoarece acizii
stomac (gastric). O dovadă în acest sens biliari sunt implicaţi în procesul de di-
o reprezintă prezenţa crescută a canceru- gestie a lipidelor, rezultă că o creştere a
lui gastric în ţările unde se consumă consumului de lipide în alimentaţie face
multe alimente sărate. să crească frecvenţa cancerului (în spe-
cial al celui cu realizare în colon, deoa-
Totodată deficitul în alimentaţie al io- rece acizii biliari produc o proliferare de
nului de magneziu poate creşte riscul în suprafaţă a criptelor intestinale).
unele cancere. y< Dacă există componente alimentare
implicate în carcinogeneză, fără îndoia-
Interesant este însă faptul că şi anu- lă că există şi foarte multe elemente an-
miţi produşi bioactivi endogeni (interni) ticancerigene ce sunt fie parte constituti-
sunt suspectaţi că ar contribui, prin me- vă a nutriţiei umane, fie complementară
taboliţii lor, la creşterea riscului apariţiei acesteia. Mai mult decât atât, aceşti
sau declanşării cancerului. Un exemplu
1-ar constitui acizii biliari (acidul cholic,

Agenţi cauzali Tipuri de cancer _
(alimentaţie şi mod de viaţă) (organe afectate)

Exces de lipide (grăsimi) prostată, sân, stomac, colon, rect, pan-
creas, ovare

Exces de proteine sân, endometru, prostată, colon, rect,
pancreas, rinichi

Exces de calorii majoritatea tipurilor de cancer

Exces de alcool esofag, cavitate bucală, creier, gât, sto-
mac, ficat, colon, rect

Tabagism plămâni, laringe, gură, esofag

Exces de alcool şi tabagism cavitate bucală, Iaringe, esofag, plămâni

Exces de alcool, tabagism pancreas, plămâni, ficat, cavitate bucală,
şi exces de cafea Iaringe, esofag

Exces de zaharină vezică urinară
(înlocuitor al zahărului)

Exces de cafea şi ceai vezică urinară, pancreas, stomac
stomac
Exces de carne afumată,
peşte afumat, carne prăjită pe cărbuni, stomac şi esofag
produse în saramură tiroidă

Alimentaţie deficitară în fier

Alimentaţie deficitară în iod

(Tabel adaptat dupâ Dr. Kedar N. Prasad — „Vitaminele în prevenirea şi tratamentul cancerului")

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 177

compuşi pot avea rol nu numai în pre- Din ce în ce mai multe studii atestă
venţie, ci şi în terapia adjuvantă a bolii importanţa — până acum presupusă — a
canceroase. vitaminelor în prevenirea şi tratamentul
cancerului. Mecanismele prin care aces-
în acest sens, s-au făcut numeroase tea reduc proliferarea celulelor cance-
tentative de „constituire a strategiilor roase nu sunt încă suficient cunoscute,
împotriva cancerului" (Gr. Maltezeanu, dar se pare că acestea acţionează la nive-
2002), în care alimentaţia să aibă o func- lul membranelor celulare, care devin
ţic esenţială. mult mai permeabile în cazul celulelor
maligne, favorizând astfel asimilarea
în primul rând, este necesar ca pentru unor cantităţi mai mari decât dozele ab-
hrana noastrâ să alegem glucidele com- sorbite în mod normal.
plexe (amidonul, făinoasele, leguminoa-
sele, legumele, rădăcinoasele) şi nu pe Dar, atenţie! Nu putem consuma vita-
cele care se resorb rapid şi ridică brutal mine după bunul plac, oricând şi oricât!
nivelul glucozei în sânge (favorizând
astfel proliferarea malignă): zahărul, O serie de vitamine şi provitamine
mierea sau dulciurile. (vitamina A, beta-carotenul — unul din
precursorii vitaminei A, vitamina E şi
în privinţa proteinelor (deci a aminoa- C), cunoscute pentru efectele lor antio-
cizilor necesari tuturor proceselor celu- xidante, sunt considerate protectori de
lare), este recomandabil să se consume prim rang (privind riscul în cancer),
cu preponderenţă produse cu o concen- având rol de contracarare a radicalilor li-
traţie mai slabă de proteine (cum sunt beri organici sau anorganici.
proteinele vegetale) şi mai rar cele de
origine animală (cu un conţinut bogat în Ce sunt aceşti radicali liberi? Sunt
proteine raportat la volum). „produşi intermediari secundari ai unor
reacţii metabolice celulare sau împotriva
Pe lângă grupele inari de constituenţi altor produşi ai oxigenului, ai dezactivă-
naturali, există (după cum menţionam la rii formelor sale moleculare active ce
începutul acestei cărţi) şi alte substanţe produc alterări celulare funcţionale şi
active terapeutic, cum sunt vitaminele, structurale" (Maltezeanu).
sărurile minerale, oligoelementele sau
fibrele alimentare. Totodată, se pare că şi vitamina D3
(calciferol) are un efect antiproliferativ,
Referitor la consumul de grăsimi, tre- de inhibiţie a celulelor maligne.
buie excluse lipidele animale sau sinteti-
ce şi înlocuite cu uleiuri vegetale. Se în schimb, efectul anticanceros al vita-
evidenţiază astfel importanţa alimenta- minelor din grupul B este destul de slab,
ţiei fărâ grăsimi animale, care trebuie în- iar unele din ele ar putea avea chiar un
locuite cu grăsimi vegetale bogate în efect de promotor (vitamina B2, B6, B,2).
acizi graşi nesaturaţi. După cercetări re-
cente, trebuie acordată o mare importan- în esenţă, se poate susţine cu date con-
ţă unuia dintre acizii graşi esenţiali-Este crete, bazate pe numeroase studii efectua-
vorba de acidul gama-linolenic (A.G.L.), te pe grupe de indivizi, că vitaminele şi
care a fost obţinut din seminţele de Lu- provitaminele (dintre care carotenoizii,
miniţă (Oenothera biennis L), din se- retinoizii, vitaminele C, E şi D), precum
minţele unor Boraginacee şi Scrofularia- şi corespondentul lor natural din legume
cee şi în special din seminţele de Coa- şi fructe au efect preventiv pentru anumi-
căz negru (Ribes nigrum L) şi care, pro- te localizări ale bolii canceroase (intestin
babil, există şi în seminţele de struguri. gros, glandă mamară, plămân, vezică uri-
nară, prostată, stomac, ficat, pancreas).
(După Gr. Maltezeanu, op. cit.)

178 Pledoarie pentru viaţă lungă

în continuare, vom prezenta principa- amintim cuprul (element utilizat în tra-
lele surse alimentare bogate în vitamine- tamentul unor boli infecţioase sau meta-
le importante în terapia anticanceroasă bolice prin efectul de scădere a coleste-
(Prasad): rolului şi de catalizator a numeroase ac-
tivităţi enzimatice), zincul (cu dovezi
Beta-carotenul certe de prevenţie a bolii canceroase,
Legume — sfeclă, broccoli (conopidă prin implicarea sa în reacţii imunologi-
italiană), morcovi, dovlecei, Spanac, ce), seleniul (în doze mari, poate fi can-
cartofi dulci (batate), Varză, lăptuci, ce- cerigen, însa în doze mici poate fi pro-
reale, fructe — cantalup, caise, mango. tector împotriva efectului a numeroşi
Vitamina A cancerigeni chimici).
Ficatul, ouăle şi laptele constituie sur-
se excelente pentru această vitamină. în consecinţă, se poate afirma că,
Menţionăm că, în fructe şi Iegume, vita- după terminarea definitivă a unui trata-
mina A se află sub formă de beta-caroten ment convenţional, cu scop curativ sau
pe care organismul îl transformă în vita- paleativ, terapia adjuvantă anticanceroa-
mina A. să se bazează, în momentul actual, pe
suplimentarea hranei zilnice cu unele vi-
Vitamina C tamine, împreună cu sărurile minerale
Vegetale: Varză de Bruxelles, Cono- sau oligomineralele benefice.
pidă, Mazăre, Varză, ardei iuţi şi verzi.
Fructe: portocale, lămâi, ananas, zme- Consumul de fibre alimentare (cunos-
ură, căpşuni, grape-fruit şi, în special, cut încâ din Antichitate ca tratament al
pseudofructele de Măceş. constipaţiei) poate avea un impact pozi-
Vitamina E tiv de protecţie împotriva cancerului de
Cele mai bogate surse în această vita- colon şi chiar a cancerului de glandă
mină sunt uleiurile vegetale, nucile, ce- mamară. Oncologul Gr. Maltezeanu ci-
realele. Legumele şi fructele conţin can- tează în acest sens cazul femeilor finlan-
tităţi mici de vitamina E. deze, cu o incidenţă scăzută a cancerului
Legume: Spanac, Pătrunjel, Muş- mamar, în ciuda alimentaţiei bogate în
tar, frunze de Nap, Sparanghel, roşii, grăsimi, dar cu un consum extrem de
castraveţi. mare de legume şi fructe, mai ales de
Fructe: coaja merelor, banane. fructe de pădure.
Seminţe (achene): pseudofructele de
Măceş. De-a lungul timpului, au fost propuse
Produse animale: carne de peşte şi de nenumărate diete în cadrul terapiei anti-
pui. canceroase.
In privinţa sărurilor minerale, s-a con-
statat că ionul pozitiv (cationul) de pota- Iată, de exemplu, regimul prescris de
siu are un efect protector în faţa bolii doctoriţa daneză Kristine Nolfi în trata-
canceroase. Or, fructele şi legumele, în mentul cancerului de sân, cu rezultate
majoritatea lor, sunt bogate în potasiu. remarcabile. Este un tratament bazat ex-
In legătură cu ionii de calciu şi mag- clusiv pe cruditaţi: dimineaţa şi seara
neziu, este dovedit faptul că diminuează numai fructe, la prânz numai legume.
riscul de declanşare a cancerului co- Niciodată nu se vor consuma legume şi
lo-rectal. fructe în acelaşi timp; totodată, se inter-
Există oligoelemente care par a dimi- zice şi consumul concomitent de sucuri
nua riscul de cancer. Dintre acestea, de fructe, pentru a conserva capacitatea
naturală a acestor alimente.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 179

Toate alimentele de origine vegetală pune o ţelină de mârime mijlocie sau
trebuie să fie bine spălate şi bine meste- o gulie, o rădăcină de Pătrunjel, tăia-
cate, bineînţeles dacă dentiţia o permite. te în felii (nu rase), o jumătate de ki-
în cazul în care există deficienţe în acest logram de tomate (sau echivalentul în
sens, se recomandă ca fructele sau legu- suc sau pastă), jumătate de kilogram
meie tari să nu fie date prin răzătoare, ci de cartofi bine spălaţi, cu coajă cu tot
să fie tăiate cu un cuţit inoxidabil în bu- (ca şi celelalte zarzavaturi, necurăţate
căţele mici. în orice situaţie este indica- de coajă). Se acoperă cu apă şi se pun
tă însă masticarea cât mai îndelungată a la fiert la foc domol timp de 2 ore,
acestor alimente. completând apa care se pierde prin
evaporare. Apoi se pasează. Se poate
Acelaşi medic propune completarea varia gustul, adăugând 2-3 căţei de
regimului vegetarian din când în când cu Usturoi, frunze de la diferite legume
unt, lapte pasteurizat (nu lapte proaspăt, sau plante aromate, exceptând condi-
nefiert), precum şi cu alte produse lacta- mentele puternic picante.
te. De asemenea, recomandă germeni de Această supă se consumă zilnic, în
cereale sau grăunţe înmuiate în apă, cantitate de 1/4-1/2 litri; pentru o per-
fructe oleaginoase, în special nuci de soană, se poate prepara pentru 2 zile,
Cocos, miere în cantităţi mici şi câteva menţinând-o la frigider proaspătă.
ouă pe săptămână. Sunt benefice băile
de aer şi Iumină (nu direct prin expune- în prima lună, sunt interzise următoa-
rile la soare), exerciţiile de respiraţie. rele alimente:
— toate proteinele animale (carnea de
în continuare, vă prezentăm câteva orice fel, peştele, laptele, brânza sărată,
sugestii şi recomandări proprii în legătu- ouăle);
ră cu dietoterapia în maladia canceroasă. — sarea fina sau extrafină (se admite
Fără a avea pretenţia de a vindeca toate doar sarea grunjoasă până la 1 g pe zi);
formele acestei boli, propunem totuşi în- deoarece majoritatea legumelor conţin
ceperea tratamentului natural de dezin- sâruri minerale în cantităti suficiente
toxicare (inclusiv de medicamente) a or- pentru organism, se va evita adaosul de
ganismului, după cum urmează: sare; pentru gust se vor adăuga plante
aromate uscate (Cimbru, Mărar, Pă-
1. Sucuri de fructe şi legume proaspete, trunjel, frunze de Ţelină, Mentă etc);
consumate separat şi neamestecate. — fructele de tipul bacă (cu boabe) sau
drupeolă (cu sâmburi): prune, zmeură,
2. Legume şi Salatâ verde, Varză albă mure, afine, caise, cireşe, piersici;
sau roşie, Sfeclă roşie, Ridichi negre — alcoolul şi toate neuroexcitantele (tu-
etc. tunul, cacao, cafeaua, condimentele tari
sau iuţi, sucurile răcoritoare din comerţ
3. Fructe şi legume coapte în coajă etc).
(mere, cartofi, fulgi de Ovăz, Grâu
încolţit). Pentru gâtitul sau fiertul legumelor în
abur sunt indicate vasele de inox, oalele
4. Zahărul alb rafinat se va înlocui cu za- smălţuite sau din lut smălţuit, vasele de
hăr brun sau, mai bine, cu miere. sticlă (Jena, Pyrex), în nici un caz de
aluminiu, deoarece s-a constatat că alu-
5. Pâine de Secară sau de Grâu (inte-
grală) cu cât mai puţină sare (se reco-
mandă puţină sare de mină, grunjoa-
să, măcinată fin sau sare din apa de
mare).

6. Supa lui Hippocrate. Mod de prepara-
re: într-un vas smălţuit, de 2 litri, se

180 Pledoarie pentru viaţă lungă

miniul este unul din factorii care pot de- Meniul se poate completa cu sue de
clanşa proliferarea celulelor canceroase. fructe proaspete sau salată de fructe.

Rămăn interzise timp îndelungat: Seara:
— toate neuroexcitantele menţionate; La fel ca la prânz, cu excepţia cartofilor.
— sarea, toate condimentele exotice, bi-
carbonatul de sodiu; în timpul nopţii:
— medicamentele de sinteză; — suc de fructe sau ceai de plante.
— zahărul alb rafinat şi toate preparate-
le de cofetărie sau patiserie care conţin în pledoaria noastră pentru o viaţă
zahăr; zahărul va fi înlocuit cu cel exis- mai lungă bazată pe o alimentaţie speci-
tent în fructe şi cu miere; fică, echilibrată, pentru prevenirea şi tra-
— făina albă şi derivatele ei; tamentul bolilor canceroase care fac în
— grăsimile — în special cele animale, fiecare an milioane de victime, ne per-
margarina, cremele, smântâna, uleiul de mitem să facem câteva remarci:
Soia (consumat cu moderaţie, din cauza
concentraţiei mari de fitohormoni). Este — în domeniul chimioterapiei mala-
permis consumul de ulei de Floa- diilor canceroase nu s-au înregistrat, din
rea-soarelui. Cel mai bun ulei este cel păcate, progrese remarcabile în sensul
obţinut la rece prin presarea sâmburilor vindecării durabile a acestor boli;
de Coacăz negru sau de struguri;
— Dacă admitem ipoteza virală a bo-
— castraveţii, dovleceii, ananasul, fruc- lii, trebuie să avem în vedere doi factori:
tele cărnoase (cum ar fi strugurii sau afi-
nele, exceptând coacăzele); 1. Acţiunea nefastă a virusurilor poate
— toate conservele de orice fel, mezelu- surveni pe un teren deja sensibilizat de
rile, afumăturile; agenţii fizici, chimici sau genetici, dar
— ciupercile. nu pe un teren sănătos;

Pentru ilustrare, vom da un exemplu 2. Cercetările ştiinţifice actuale în-
de meniu pentru o zi. cearcă să obţină substanţe antivirale, la
fel ca şi în cazul antibioticelor. Or,
La micul dejun: această direcţie a cercetărilor este baza-
— o porţie de fulgi de Ovăz (cca 250 g); tă pe 6 concepţie insuficient fundamen-
— pâine neagră sau intermediară prăjită, tată filozofic, Ia fel ca şi cea a antibioti-
cu miere sau dulceaţă, 2-3 felii; celor.
— o farfurie de supă căiduţă sau un pa-
har de suc din fructul preferat sau din le- Orice fiinţă vie, de la virus, bacterie şi
gume. până la Homo sapiens, are dreptul la
La ora 10: existenţă. Accentul trebuie pus pe sub-
— 2 pahare de suc din fructul preferat, stanţe biotice, care să întărească organis-
preparat proaspăt. mul şi capacitatea lui de autoapărare.

La prănz: FRUCTELE, LEGUMELE
— o farfurie cu supă de legume; Şl SEMINŢELE UTILIZATE
— 1-2 cartofi mari (sau 4 mici) copţi IN COSMETICĂ
sau fierţi în coajă, cu puţin unt;
— 2 farfurii cu legume de sezon fierte în Din timpuri străvechi, pe lângă alte
abur, completate cu brânză dulce, slabă, produse naturale, în special unele fructe
sana sau iaurt; şi legume au fost utilizate sub diferite
— crudităţi şi salate. forme pentru întreţinerea pielii, îndeo-
sebi a tenului.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 181

O dată cu apariţia industriei cosmeti- iritabilitate, fiind foarte puţin supusă in-
ce, bazată în special pe chimicale, cos- fecţiilor, acneei, cuperozei etc. In cazul
metica naturală a fost dată uitării. Abia tenurilor normale, pH-ul pielii este uşor
în ultimele decenii s-a revenit Ia produ- acid, normal, dar poate fi schimbat prin
sele naturale, dar prelucrate prin diferite folosirea multelor tipuri de săpunuri sau
procedee care nu protejează întotdeauna şampoane care conţin detergenţi, sodă.
structurile chimice cu adevărat naturale. La fel de dăunătoare pentru tenul normal
sunt numeroasele machiante şi dema-
Din această cauză, am inclus în acest chiante comerciale. Să nu uităm că tenul
subcapitol al lucrării noastre utilizarea normal este în acelaşi timp oglinda stării
fructelor, legumelor şi seminţelor ca ata- bune de sănătate a organismului.
re, neprelucrate, cel mult diluate tot cu
produse naturale. Avantajul este că anu- De mare importanţă pentru menţine-
mite substanţe importante cum sunt vita- rea unui ten normal este şi gradul de hi-
minele, enzimele, fitohormonii, factorii dratare generală, care se asigură prin-
biotici etc, existente în plante, nu suferă tr-un consum zilnic de lichide de 1 1/2-2
prelucrări care diminuează valoarea tor 1 de apă de izvor sau apă de bună calita-
terapeutică în cazul în care nu se aplică te, fără clor şi metale grele, prin sucuri
tehnologii adecvate care sunt costisitoa- proaspete de fructe şi legume, supe de
re şi ridică foarte mult preţul produselor zarzavaturi etc, nici într-un caz prin
cosmetice comerciale. băuturi comerciale care au căpătat atâta
popularitate la noi. Majoritatea acestor
Deoarece ne-am referit şi la seminţe, băuturi conţin coloranţi, edulcoranţi,
ele conţin în special acizi graşi saturaţi conservanţi şi arome artificiale dăună-
sau nesaturaţi, dintre care numeroşi acizi toare organismului.
graşi esenţiali. Dintre cele mai utilizate
uleiuri de bază nutritive, atât în aromate- Tenul gras este unsuros, pielea este de
rapie cât şi în cosmetică, sunt: uleiul de culoare gălbuie şi nu este netedă, întinsă,
măsline cu Jojoba, uleiul de migdale iar Ia palpare ea prezintă granulaţii nere-
dulci, uleiuri obţinute din seminţe prin gulate. Excuamarea pielii nu se observă,
presare la rece, uleiul din alune, avocado datorită sebumului în exces. Sebumul în
şi, mai nou, uleiul obţinut din seminţe de exces la tenul gras împiedică respiraţia
Boraginaceae, de Luminiţă, de seminţe normală a pielii şi favorizează depunerea
de Măceş etc. sărurilor prin transpiraţie, având ca re-
zultat formarea comedoanelor (ridicături
Cosmetica feţei mici albicioase ale dermului, centrate cu
un punct negru), care nu trebuie „stoar-
în cosmetica feţei prin mijloace natu- se", deoarece „stoarcerea" poate duce la
rale (nu ,,naturiste", termen care apare în infecţii, la apariţia „coşurilor" care, după
broşurile de vulgarizare a cosmeticii) se vindecare, pot lăsa cicatrice.
pune accentul pe menţinerea tenului nor-
mal şi pe „corectarea" deficienţelor în Tot la cei care au ten gras este frec-
cazul tenurilor uscate, grase sau ridate. ventă seborea pielii păroase a capului, ca
şi formarea mătreţii (exfolierea celulelor
Tenul normal este caracterizat printr-o moarte ale pielii).
granulaţie fină, spaţii intercelulare (nu-
mite „pon" în termeni vulgari) abia vizi- Tenul slab şi ridat este caracterizat
bile chiar la lupă şi nu prezintă exfolie- printr-o piele mată, având spaţiile inter-
re. La palpare, pielea se simte catifelată celulare reduse, cute fine, cu exfoliere
şi elastică şi prezintă un grad redus de

182 Pledoarie pentru viaţă lungă

superficială. La palpare, pielea este irita- Mască de ten cu fructe zdrobite, ţinu-
bilâ, lipsită de elasticitatea normală. te 20-25 minute pe faţă.

Cauzele uscării pielii sunt multiple, TENURILE USCATE
interne şi exteme.
Căpşunile
în cazul deshidratărilor generale, prin Mască cosmetică din căpşuni zdrobite
ingerarea insuficientă de lichide, în stări amestecate cu smântână.
febrile, diaree, tulburări endocrine etc, Gutuile — inclusiv în curăţirea tenu-
tenul se ridează, iar pielea devine flască. rilor pătate.
Loţionări sau comprese cu macerat la
în toate cazurile legate de afecţiunile rece dintr-o linguriţă de sâmburi Ia cană.
pielii şi în special ale tenului, recoman- Piersicile, Bananele. Pepenele galben
darea noastră este de a apela la un con- Mascâ preparată din 2 piersici sau
sult dermatologic efectuat de medici dintr-o banană sau o felie de pepene gal-
specialişti, înainte de-a apela la nume- ben, 2 linguri de lapte şi o lingură tărâţe
roasele „saloane de cosmetică şi înfru- de grâu. După înmuiere şi amestecare,
museţare" care nu au un medic de spe- se aplică pe faţă 30 minute.
cialitate. Castraveţii
Loţionări cu suc de castraveţi în
Nu uitaţi să folosiţi şi tratamentul in- amestec de ulei de migdale.
tern, pe lângă cele câteva recomandări Salata
sumare pe care le vom face în cele ce ur- Loţionări ale tenului cu decoct îndelun-
mează. gat (2 ore) dintr-o salată la 0,5 litri apă.

TENURILE GRASE TENURILE RIDATE

Căpşunile Căpsunile
Mască cosmetică din căpşuni zdrobite Loţionâri cu suc de căpşuni cu aceeaşi
cu albuş de ou. cantitate de lapte.
Lămăile — utile pentru combaterea Migdalele
„porilor" dilataţi. Loţionări cu „lapte" de migdalc, prepa-
Mască cosmetică din suc, la care se îat din 100 g migdale lăsate în apă câteva
adaugă un albuş bătut. ore pentru a li se umfla pieliţa şi pentru a
Prunele putea fi curăţate; se zdrobesc cu puţină
Mască astringentă cu 5-6 prune zdro- apă rece, diluându-se apoi până la 2 litri.
bite, care se lasă 20 minute pe faţă. Portocalele
Caisele Aplicaţii pe ten cu felii de portocale,
Pulpă zdrobită de la 4-5 caise şi o lin- 15-20 minute.
gură mălai cernut fin se lasă la înmuiat o Asmăfuiul
oră. Se aplică pe faţă 30 minute. Cataplasme cu planta proaspătâ, zdro-
Castravetele bită.
Loţionări cu suc şi apă caldfi în părţi Castraveţii
egale. Aplicaţii cu felii de castravete.
Loţionări cu suc în alcool diluat de Loţionări cu lapte în care se macerea-
40° în părţi egale. ză felii de castravete.
Pătrunjelul
Loţionări cu decoct concentrat din 2 CUPEROZA
linguri de frunze la cană.
Tomatele — foarte active în combate- Afecţiune a pielii care se caracterizea-
rea punctelor negre. ză printr-o coloraţie roşie-violacee a po-
meţilor obrazului şi a nasului.

Rolul şi utillzarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 183

Salata Aplicaţii cu infuzie din o linguriţă se-
Loţionări ale tenului cu decoct înde- minţe la cană.
lungat (2 ore) dintr-o salată la 0,5 litri
apă. Ţelina
Picurarea pe pleoape a câtorva pică-
PISTRUII turi de suc sau tamponarea uşoară cu un
tampon curat, umectat.
Castravefii
Aplicaţii cu felii de castravete, în mod Cosmetica mâinilor
repetat, 1-2 săptămâni.
Ceapa Lămâile
Aplicaţii repetate cu suc de 3—4 ori pe Frecarea mâinilor cu felii de lămâie,
zi, timp de 5-6 zile. ceea ce întăreşte totodată unghiile ca-
Pătnmjelui sante.
Aplicaţii cu suc proaspăt de frunze, de Tomatele — catifelează mâinile şi,
2—3 ori pe zi, timp de 15-20 zile. mai ales, atenuează sau îndepărtează iri-
taţiile produse de detergenţi.
Cosmetica şi igiena oculară Lapte nutritiv din 50 ml suc de tomate,
o linguriţă de glicerină şi un vârf de cuţit
înainte de-a recurge la orice tratament de sare; se lasă cât mai mult să pătrundă
natural sau de altă natură, prima noastră în dermă şi se masează uşor pielea.
recomandare este de-a face un consult
medical de specialitate, la un serviciu Cosmetica părului şi tonicele
sau secţie ORL. capiiare

S-au semnalat mtilte cazuri de supra- Lămâile
infecţii oculare prin aplicarea unor re- Adăugate în ultima apă de spâlat pe
medii empirice. De asemenea, în cele păr, dau supleţe şi strălucire acestuia.
mai multe cazuri, prin astfel de aplicaţii Strugurii — „camuflează" încărunţi-
nu se respectă condiţiile de sterilitate pe rea părului.
care le impun preparatele oftalmice. Se fierb 4 g sulfat de fier în 250 ml
vin roşu; se piaptăna părul cu pieptănul
Nu uitaţi că printre cele mai mari da- umectat în această soluţie timp de 15-20
ruri cu care ne-a înzestrat Natura este minute pe zi, 15-20 de zile, apoi se con-
„lumina ochilor". tinuă de 2 ori pe săptămână.
Ardeiul iute — prin acţiunea puternic
Lămăile — în blefarite. revulsivă, circulaţia sangvină în zonă
Aplicaţii cu suc diluat cu o proporţie este stimulată, ducând la o troficitate
egală de apă fiartă şi râcită (sau cu infu- mai bună la nivelul firului de păr, fiind
zie de Sulfină, Muşeţel). prin aceasta un bun tonic capilar.
Asmăţuiui — în inflamaţii ale pleoa- Fricţiuni stimulatoare energice la ră-
pelor, blefarite. dăcina părului cu tinctură din 20 g ma-
Aplicaţii cu suc de plantă proaspătă. cerat 7-8 zile în 100 ml alcool. Trebuie
Cartojii — aplicaţiile locale dau~re- feriţi ochii!
zultate în retragerea edemelor palpebra- Năsturelul — energic tonic capilar.
le (edeme ale pleoapelor). Fricţiuni cu suc proaspât.
Cataplasme cu tuberculi cruzi, raşi. Pătrunjelul — frunzele sunt tonice
Pătrunjelul — în inflamaţii oculare. capilare.
Aplicaţii cu suc proaspăt.
Salata verde — în blefarite, conjunc-
tivite, fiind utile seminţele.

184 Pledoarie pentru viaţă lungă

Fricţiuni energice la rădăcina părului lor morfologice şi citologice, cât şi bio-
cu decoct concentrat din 2 linguri de chimice şi numără astfel aproape 25.000
frunze la cană. de specii diferite.

Prazul — dă reflexe frumoase pentru în mod generic, sunt considerate ca
parul brun. primele organisme vii care au apărut pe
suprafaţa globului terestru. Plasticitatea
Clătirea părului brun cu decoct con- lor ecologică le permite să trăiască în
centrat din 200 g la litru. condiţiile cele mai variate. în majoritate
acvatice, în ape dulci, salmastre sau ma-
Urzicile — bine cunoscute ca tonic rine, algele constituie aproape singure
capilar, fie singure, fie în amestec cu populaţia vegetală a oceanelor unde ele
frunze de Mesteacân, rădăcini de Brus- trăiesc, fie fixate pe fund, fie în suspen-
ture şi Iarbă mare. sie (fitoplanctonul) sau plutind la supra-
faţă (Sargaseie din Marea Sargaselor).
Spălarea părului, o dată pe săptămâ- în oceane, ele formează primul inel din
nă, cu un decoct din 250 g frunze şi ră- lanţul alimentar, singurul care realizează
dăcini la 1 litru apă, lăsâncl să fiarbă la sinteza substanţelor organice plecând de
tbc mic în vas bine închis, timp de 1/2 la elementele minerale
oră. Se pot adăuga 1-2 linguri de oţet.
Dacă în Occident algele îşi găsesc o
Fricţionări energice la rădăcina păru- largă aplicare în industria de cosmetice,
lui cu un decoct cu frunze de Urzică, în Extremul Orient ele sunt consumate
frunze de Mesteacăn, rădăcini de Brus- din abundenţă. în Japonia, anumite alge
ture şi Iarbă mare în părţi egale, 3 lin- alimentare fac obiectul unor adevărate
guri la 0,5 litri apă. culturi, folosite fiind ca medicamente-a-
liment în minuscule perle homeopatice.
Nu uitaţi: întrebuinţaţi cât mai puţine
şampoane, majoritatea conţinând deter- Nu există alge toxice, iar extrem de
genţi. înlocuiţi-le cu săpun de casă sau, rarele cazuri semnalate au fost determi-
mai bine, cu gălbenuş de ou. nate de substanţele toxice deversate în
mări sau oceane, cu implicaţiile toxice
Alte utilizări cosmetice cunoscute.

TONIFIEREA GENERALĂ A ŢESUTURILOR TERAPIA CU ALGE

Merele Algele au fost folosite de către om din
Masarea uşoară cu suc a obrajilor, sâ- timpuri străvechi şi aceasta înainte de a
nilor, abdomenului. putea explica ştiinţific multiplele lor ac-
ţiuni benefice.
BĂTĂTURILE
Corpul omenesc este făcut din miliar-
Prazul de de celule, adevărate unităţi functiona-
Aplicaţii cu macerat timp de o zi din le, care sunt sursa de viaţă şi de reprodu-
frunze în oţet; se ţin 6-8 ore pe zi, repe- cere a fiecărei fiinţe umane; deci fiecare
tându-se câteva zile la rând. fiinţă vie funcţionează ca o imensă uzi-
Usturoiul nă, de o complexitate fâră egal, a cărei
Cataplasme cu Usturoi ras, aplicate energie provine din elemente indispen-
seara şi păstrate până dimineaţa, timp de sabile, precum materii organice, săruri
cca 15 zile la rând. minerale, oligoelemente etc, a căror re-
zultantă este sănătatea perfectă, atât fizi-
Algele, un produs natural cu roi că, cât şi psihică; majoritatea acestor
important în cosmetica modernă

UN DAR AL NATURII

Algele cuprind un ansamblu de vege-
tale foarte variaie, atât prin caracterele

Rolul şi utilizarea produselor vegelale pe grupe de afecţiuni 185

elemente ne este dată de alimentaţie, dar Produsul conţine aminoacizi esenţiali,
respiraţia şi pielea constituie două căi săruri minerale din care foarte important
importante în interreacţia cu mediul ex- pentru cosmetologie este iodul, în con-
terior. Viaţa actuală este sursa a nume- centraţii de peste 15 g%, şi oligoelemen-
roase dezechilibre şi talassoterapia (tha- te, din care cuprul, zincul şi molibdenul
lasso = mare, terapie = a vindeca) şi al- au valenţe deosebite în cosmetologie.
goterapia, în special, pot da rezultate în
numeroase afectiuni. Terapia cu alge De asemenea, prezenţa vitaminelor
este eficientă prin bogăţia în conţinut B2 (importantă acţiune celulară esenţială
mineral, organic şi enzimatic a acestora, în metabolismele de hrănire) şi B12 (ac-
dar şi prin lipsa totală de toxicitate a al- ţiune asupra sistemului nervos hepatic,
gelor folosite. asupra dermatozelor, asteniei, anemiei).

EXTRACTUL USCAT DE ALGE în concentraţii determinate, algaVit
„ALGAVIT DR. IONESCU CĂLiNEŞTI", are acţiune antioxidantă, iar prezenţa
PATENT 107194/BL-ROMANIA 1992 AMP-ului ciclic îi conferă titlul de fac-
tor R+R (regenerare şi revitalizare), dar
TJrmărind evoluţia ciclică bio şi tana- şi important antiinflamator, antialergic.
tocenoza, prezentă în toate lacurile săra-
te din Câmpia Română sau litoralul Mă- Iodul şi microelementele din Extra-
rii Negre, dr. Ştefan Ionescu Călineşti a ctul uscat de alge „algaVit" au un efect
putut compara şi izola (după propria deosebit asupra catifelării epidermei, a
afirmaţie) „tot ce a dăruit natura terito- scăderii numărului de celule grase, fiind
riului românesc". folosit cu deosebite rezultate în prepara-
te cosmetice destinate slăbirii şi modelă-
Extractu! uscat de alge poartâ denu- rii corpului şi feţei (spumanţi de baie,
mirea comercială şi are marca de fabrică emulsii sau uleiuri de masaj, paste pen-
„algaVit cufacsimil de semnătură". tru aplicaţii ocluzive Iocale etc).

CAPITOLUL VII

7 ELEMENTE CARE SCURTEAZA
VIATA

1. INVIDIA un individ cu înzestrare intelectuală şi
morală modestă este mai abil şi mai ra-
este o adevărată boală a vremurilor pid decât un altul, dotat superior sub ra-
noastre, căpătând proporţiile unui feno- port intelectual şi etic, primul îl va răpu-
men social, mai ales pe meleagurile ne pe cel cu adevărat bun. Ca urmare, re-
noastre. De la omul simplu, neinstruit, zultatul selecţiei artificiale constă în fap-
needucat şi până la intelectualul sau „sa- tul că urmaşii celui rău vor prolifera, lă-
vantul" membru corespondent, plin sau sând ca moştenire descendenţi si mai răi,
onorific al Academiilor de ştiinţe, nici astfel încât cei buni şi înzestraţi vor dis-
unul nu îngăduie să fie întrecut de cole- părea treptat.
gul, colaboratorul sau compatriotul său.
Nu trebuie, totuşi, să fim pesimişti.
Un filosof antic spunea: „Invidia roa- Este doar punctul decliv (inferior) al si-
de pe invidios precum rugina roade fie- nusoidei evoluţiei noastre; să sperăm câ
rul" — maximă care, credem noi, spune doar pe termen relativ scurt ne aflăm în
totul despre efectul nociv al acestui sen- prezent la baza sinusoidei, unnând ca
timent, generator de frustrări cronice, mai devreme sau mai târziu să ne ridi-
care pot încheia prematur şi trist o viaţă. căm spre punctul maxim al acesteia. în
orice caz, existenţa noastră este compusă
Numai bucurându-te de binele aproa- din aceste coborâşuri şi suişuri, amplasa-
pelui îţi poi atrage şi binele tău. te pe o spirală ascendentă, ce va tinde în-
totdeauna spre bine şi spre frumos, prin
2. LUPTA NELOIALĂ PENTRU dorinţa ancestrală, genetic divină, sădită
EXISTENŢĂ în noi atunci când am fost creaţi după
chipul şi asemănarea Domnului.
Forma luptei pentru existenţă este una
dintre legile fundamentale ale vieţii, va- 3. FUGA DUPĂ BANI
labilă pentru orice organism (de la virus, Şl ACUMULĂRI MATERIALE
bacterie sau animal, până la „Homo sa- CU ORICE PREŢ
piens"). Dacă Darwin a descris legea se- Şl CU ORICE MIJLOACE
lecţiei naturale (conform căreia supra-
vieţuiesc speciile animale sau vegetale este un punct integrant al selecţiei artifi-
cel mai bine adaptate), el nu a întrevăzut ciale. Cu ce preţ se plăteşte însă această
însă legea „selecţiei artificiale", poate şi fugă după bani? In primul rând, prin rit-
pentru că pe vremea lui lupta neloială mul de viaţă alert, care antrenează ali-
pentru existenţă nu era atât de acerbă ca mentaţia improvizată, la ore întâmplă-
în zilele noastre. Cu alte cuvinte, dacă

7 elemente care scurtează viaţa 187

toare, excesul de stimulente şi excitane rând nouă. Nesocotirea conceptelor de
ale sistemului nervos, uzul şi abuzul de bază ale celor zece porunci sau a altor
medicamente chimice. principii de bază care definesc statutul
de Om, indiferent cărei religii aparţine
în loc de orice comentariu, vă propu- fiecare dintre noi, nu este altceva decât
nem spre meditaţie următorul verset din îndepârtarea creaţiei de Creator.
Noul Testament: „Vindeţi averile voas-
tre şi dati-Ie în milostenii; faceţi-vă Desigur, nu ne putem întoarce la natii-
pungi care nu se învechesc, comoară ne- ră în sensul simplist al noţiunii. Nici nu
sleită în ceruri, unde furul nu se apropie, dorim să ne întoarcem la „epoca de pia-
nici molia nu le strică." (Luca, 12:33). tră" a dezvoltării tehnologice. însă, deşi
trăim în ziua de azi, sub aspectul civili-
4. SCHIMBAREA BRUSCĂ zatiei, în era atomică şi a cuceririi cos-
A MODULUI DE VIAŢĂ mosului, foarte mulţi dintre noi ne
aflăm, din păcate, într-o epocă de piatră
implică un timp insuficient pentru adap- a evoluţiei spirituale. Oare mileniul în
tare. Confortul asigurat de viaţa moder- care am intrat va fi mai rational sau mai
nă, folosirea abuzivă a mijloacelor me- spiritual, sau măcar mai religios, dacă
canice de deplasare, lipsa de mişcare şi nu mai credincios în Forţa Supremă că-
efort fizic, sedentarismul şi renunţarea la reia îi datorăm existenţa?
multe ore de odihnă şi de somn absolut
necesare refacerii organismului şi în 7. SUB ASPECT MORAL,
special a etajelor supenoare ale sistemu- ETIC Şl RELIGIOS, FACEM
lui nervos central provoacă dereglări cu MARI GREŞELI
repercursiuni majore pentru organism.
care se răsfrâng asupra noastră şi ne scur-
5. SUPRAPOLUAREA tează viaţa. Ne urâm aproapele, uitând că
şi el este creat după chipul şi asemănarea
într-o lume din ce în ce mai poluată, su- Domnului, relaţiile inter-umane se per-
prapoluarea individuală cu tutun, alcool, vertesc pe zi ce trece. Cât de superior şi
cafea, ceai chinezesc, băuturi şi sucuri de evoluat spiritual este omul zilelor
artificiale sau cu droguri, alimente pro- noastre, care a nâscocit diabolicele lagăre
duse prin mijloace chimice (îngrăşămin- de exterminare, clinicile, psihiatrice de
te artificiale în exces, hormoni de creşte- distrugere a sufletelor, de ucidere de dra-
re, insecticide, ierbicide, fungicide etc, gul de a ucide pe baza doctrinelor sau
dintre care unele foarte nocive), medica- convingerilor politice, faţă de canibalul
mente sintetice, hrană chimizată şi ma- pe care 1-am condamnat în trecut?
nipulată genetic reprezintă cauza a nu-
meroase maladii care au ca efect reduce- Sacrificiul uman şi animal separe că
rea mediei de vârstă. a fosi abolit, formele primitive ale ofran-
delor aduse zeilor prin uciderea şi arde-
6. ÎNDEPĂRTAREA DIN CE rea fiinţelor pe rug fiind de mult lăsate în
ÎN CE MAI ACCENTUATĂ urmă (deşi se pare că se mai practică în
DE NATURĂ, unele comunităţi şi în zilele noastre!).
Dar care este diferenţa dintre acele sa-
uitând că noi înşine facem parte din ea, crificii şi cele din epoca modemă a in-
a fâcut ca prin această adevărată decla- dustriei alimentare, bazate în mare parte
raţie de război să ne facem rău în primul pe consumarea proteinelor alimentare

188 Pledoarie pentru viaţă lungă

provenite din animalele sacrificate? Pe matur. S-a constatat că animalele carni-
ce se bazează dreptul moral asupra vieţii vore sunt mult mai agresive decât ierbi-
animalelor pe care le consumăm ca hra- vorele, după cum şi oamenii consuma-
nă? Pe faptul că asigurăm animalelor tori de carne sunt mai violenţi decât cei
domestice condiţii mai bune de trai, de a căror alimentaţie este bazată pe fructe,
dezvoltare şi perpetuare, dar numai cu legume, cereale şi seminţe, ouă şi produ-
condiţia ca acestea să ne aparţină? se lactate.

Din punct de vedere moral, suntem cu Dar până la asigurarea prin diverse
siguranţă răspunzători de comportamen- biotehnologii a protidelor superioare ce-
tul nostru faţă de aceste fiinţe vii, subor- lor din carne, să recurgem la ceea ce
donate voinţei şi puterii noastre. există în prezent. După cum se ştie, So-
ia, miraculoasa plantă de cultură, pre-
Revenind la obiectul acestei lucrări — cum şi alte leguminoase ne oferă canti-
pledoaria pentru longevitate —, menirea tăţi importante de proteine superioare
ştiinţelor biologice şi biochimice, în spe- celor existente în carne şi chiar în canti-
cial a biotehnologiilor actuale şi viitoare, tăţi mai mari din punct de vedere pro-
constă în necesitatea de a găsi substitu- centual. Acest dar al naturii a salvat de la
enţi şi echivalenţi alimentari pentru a în- subnutriţie proteică cele mai mari popu-
locui carnea. Până atunci, să nu uităm că laţii ale globului, China şi India. Să spe-
resursele enorme în proteine vegetale şi răm că şi în ţara noastră îşi va câştiga lo-
animale ale Oceanului Planetar nu sunt cul bine-meritat.
decât foarte puţin valorificate.
Pe lângă proteine, în aceste produse
Carnea animalului ucis de noi ascun- „vii" se găsesc toţi aminoacizii esenţiali,
de, după cum am mai spus, moartea „în grăsimile şi glucidele, vitaminele, săru-
sine", deoarece ne grăbeşte, prin nenu- rile minerale, oligoelementele şi enzi-
măratele boli cauzate de proteinele şi mele necesare organismului omenesc.
„grăsimile" animale, spre un sfârşit pre-

CAPITOLUL VIII

7 ELEMENTE CARE PRELUNGESC
VIAŢA

Deşi longevitatea a crescut statistic în Noi recomandăm un regim preponde-
ultima jumătate de secoi, în special în ţă- rent lacto-vegetarian, dar nu exclusiv. în
rile avansate din punct de vedere tehnic copilărie şi în tinereţe sunt necesare şi pro-
şi economic, acest indice nu este valabil teine animale uşoare (peşte alb, piept de
pentru majoritatea ţărilor sărace. Sunt pui, carne de curcan fără pieliţă). Pe măsu-
multe ţări în care şansa de supravieţuire ră ce înaintăm în vârstâ, necesarul în pro-
se situează între 40-45 ani. Cauzele teine animale trebuie redus. Nu se reco-
principale sunt subalimentaţia, asistenţa mandă carnea roşie şi grăsimile animale.
şi educaţia sanitară precară, bolile cu
răspândire în masă, scăderea natalităţii în cazul în care nu puteţi renunţa la car-
şi creşterea mortalităţii infantile. ne, se recomandă să începeţi masa cu o
salată de legume şi s-o încheiaţi cu fructe.
Ţara noastră se situează destul de Un studiu relativ recent a demonstrat că,
aproape de ţările avansate, deşi natalita- în cazul în care masa începe cu canie
tea a scăzut simţitor în ultimul deceniu. (corp străin introdus în organism), numă-
Se constată o îmbătrânire a populaţiei, ml leucocitelor creşte la 20.000. în cazul
din punct de vedere statistic, putându-se în care se începe cu salate şi se termină cii
vorbi de o şansă de supravieţuire medie fructe, numărul de leucocite se păstrează
cuprinsă între 72-74 ani. în cadrul valorilor normale de 9.000.

Ceea ce dorim să prezentâm în cele ce Este recomandabil să vă sculaţi de la
urmează se referă la calitatea vieţii, fac- masă cu cinci minute înainte de-a fi să-
tor care depinde de fiecare dintre noi, de tul, nu cu cinci minute după ce v-aţi să-
modul nostru de viaţă, de respectarea turat.
anumitor reguli până ia adânci bătrâneţi,
sub aspect fizic, mental şi spiritual. Nu vă grăbiţi la maşă: mestecaţi bine
alimentele, de zece ori înainte de-a le în-
1. ALIMENTAŢIA ghiţi şi nu beţi apă înainte de masă sau
între felurile de mâncare.
în mod obişnuit, mesele sunt împărţite
în trei etape. La unele popoare, rfiasa Alegeţi o zi de post pe săptămână
principală este cea de dimineaţă, la alte- pentru dezintoxicarea organismului.
le cea de seară, obicei pe care-I conside-
răm mai puţin indicat. Sunt unele afec- 2. MENTALUL
ţiuni la care se recomandă cinci mese pe
zi în loc de trei, dar aceasta numai cu în mod obişnuit nu folosim decât
consultarea medicilor specialişti. 25-30% din capacitatea creierului nos-
tru. Prin educaţie şi meditaţie, putem fo-
losi mai mult din această capacitate.

190 Pledoarie pentru viaţă lungă

3. TIMPUL DE ODIHNA 6. PREVENIREA POLUARII

Ideal ar fi să putem respecta cele trei op- Ne referim, evident, şi la poluarea me-
turi dintr-o zi: 8 ore de activitate, 8 ore diului, la faptul că trăim într-o ţesătură
de odihnă activă (sport, plimbări, lectu- de iradiaţii şi decibeli, la care contribuie
ră, muzică etc.) şi 8 ore de somn. celularele, televizoarele, microundele
neprotejate, traficul zgomotos din mari-
Nu întotdeauna putem respecta acest le aşezări urbane etc. Acesta este tributul
ciclu ideal. Important este însă să res- pe care îl plătim confortului şi civîliza-
pectăm cele 8 ore de somn, în special pe ţiei moderne.
măsură ce înaintăm în vârstă.
Dar ne referim şi mai mult la poluarea
Nu vă culcaţi mai devreme de 3 ore pe care noi înşine ne-o provocăm: prin aii-
după ultima masă. Este bine ca înainte mentaţia deficitară, prin consumul de al-
de culcare să faceţi o scurtă plimbare. cool, droguri, tutun, medicamente sinteti-
ce, băuturi comerciale, conserve etc. etc.
4. EVITAREA
SEDENTARISMULUI Pentru sănătatea noastră şi pentru pre-
lungirea vieţii, e necesar să evităm cât
O viaţă normală este condiţionată de mai mult poluarea de orice fel.
mişcare, care asigură o bună oxigenare a
organismului. 7. SUPREMA PORUNCĂ

Chiar după pensionare, continuati ac- Printre cele trei mari virtuţi teologicale
tivitatea care vă place sau alegeţi o acti- — Credinţa, Speranţa şi Iubirea — pe
vitate de care aţi fost privat în timpul primul loc am situa iubirea, ca factor de-
muncii pentru câştigarea existentei. In- terminant.
activitatea este primul pas spre mor-
mânt. Continuaţi să munciţi într-un ritm lubirea faţă de Creator şi fată de
obişnuit şi continuu opt ore pe zi. aproapele nostru.

Nu ncglijaţi nici gimnastica zilnică în Sub aspect spiritual: armonia din ca-
aer curat. Dormiti cu fereastra întredes- drul familiei, armonia relaţiilor sociale,
chisă atâta timp cât sezonul vă permite. armonia relaţiilor interumane care se cu-
vine să fie normale şi corecte.
5. CULTIVAREA OPTIMISMULUI
Dacă am încerca să definim, sub aspect
Un factor important care depinde de noi ştiinţific, tehnic şi spiritual, epoca în care
este cultivarea optimismului şi a încre- trăim, am ajunge la o concluzie pesimis-
derii în cei din jurul nostru. tă: este epoca marilor cuceriri ştiinţifice,
tehnice şi utilitare, dar, în acelaşi timp,
Să respingem tot ceea ce este negativ trăim într-o epocă a „pietrei necioplite" a
în relaţiile interumane. evoluţiei spirituale. Atâta timp cât predo-
mină forţa, selecţia artificială, ura, răzbu-
Să ne închipuim că viata este o oglin- narea, atentatele Ia viaţa celor fără. de
dă în faţa căreia suntem şi ne privim: apărare, conflictele între popoare în nu-
dacă zâmbim, zâmbetul se întoarce asu- mele religiei sau al convingerilor politice,
pra noastră; dacâ ne crispăm şi ne schi- evoluţia noastră spiriruală va stagna.
monosim figura, grimasa se întoarce tot
asupra noastră. Totuşi, sperăm să depăşim această si-
tuaţie de o gravitate fără precedent în is-
Cu alte cuvinte, toate gândurile şi ac- toria umanităţii.
ţiunile noastre de fiecare clipă, de fieca-
re zi trebuie să fie pozitive, senine, opti- Speranţa se află în iubire şi în bună în-
miste. Vor beneficia de acestea toţi cei ţelegere între oameni.
din jurul nostru şi, în primul rând, noi.

CAPITOLUL IX

TINERETE FĂRĂ BĂTRÂNETE
ŞI VIAfĂ FĂRĂ DE MOARTE

La prima vedere, pare, într-adevăr, o utopie această stare excepţională a tinereţii
veşnice şi a eternităţii. In realitate, această dorinţă-nostalgie pe care a avut-o dintotdea-
una orice muritor se poate împlini. Cu o singură, dar esenţială condiţie: să credem că
spiritul noslru, din momentui în care a început să existe, va exista pentru totdeauna.
Dacă suntem convinşi sau chiar dacă doar credem în acest lucru, viaţa noastră va fi veş-
nică: viaţă fără de moarte. Dacă acceptăm legile conservării şi perenitâţii materiei şi
energiei, de ce să nu credem şi în veşnicia sufletului nostru? „Nimic nu se pierde, ni-
mic nu se creează, totul se transformă." De fapt, pe această preschimbare continuă se
axează majoritatea religiilor lumii şi a sistemelor filosofice fundamentale.

Trebuie să învăţăm să folosim din ce în ce mai mult capacităţile nebănuite ale
subconştientului. Joseph Murphy este unul din promotorii acestui sistem de gândire,
arătându-ne nu numai puterea extraordinară a subconştientului, ci şi cum să valorifi-
căm această resursă nebănuită, care stă la îndemâna oricui. In subconştient se depo-
zitează reminiscenţele tuturor faptelor noastre, fiind posibilâ — în anumite cazuri şi
condiţii încă foarte puţin cunoscute nouă — recuperarea vestigiilor alcătuite din în-
tâmplări trecute sau proiecţia evenimentelor viitoare. Cum ne-am putea explica alt-
fel senzaţia de „deja vu" a unor locuri sau oameni pe care ştim cu siguranţă că le ve-
dem şi îi vedem pentru prima oarâ?

După asemenea consideraţii de ordin general, teoretic şi filosofic, trebuie to-
tuşi să ne întrebăm ce să facem pentru a ne prelungi această viaţă şi a ne îmbunâtăţi
calitatea vietii'7

în primul rând, trebuie să prevenim înainte de a trebui să vindecăni. Aceas-
ta este, de fapt, medicina viitorului. Se vorbeşte, astfel, din ce în ce mai mult, despre
îmbătrânirea precoce, aterosclerozei atribuindu-i-se un rol precumpănitor, chiar de-
finitoriu pentru vârsta individului, apreciată conform stării arterelor sale.

Actualmente este unanim recunoscut în lumea medicală că fenomenul de îm-
bătrânire începe de la vârsta de 40 ani. După această vârstă, capacitatea funcţională
la nivelul diferitelor aparate, sisteme,"tesuturi, celule sau chiar molecule scade în fie-
care an continuu, în funcţie de individ, cu aproximativ 1%. Fenomenul de îmbătrâ-
nire este lent, dar permanent. După vârsta de 60-70 de ani, apar profunde modificăi i
morfo-funcţionale la nivel tisular, celular, molecular. Acest fapt nu trebuie însă gene-
ralizat, deoarece există din ce în ce mai multe excepţii individuale. Vârsta a Ill-a,
cum denumesc unii bătrâneţea, a crescut de la 60-70 de ani la 80 de ani sau chiar mai
mult. Este suficient să menţionăm populaţiile caucaziene, tibetane sau pe cele clin

192 Pledoarie pentru viaţă lungă

Ecuador sau Caşmir, care au cei mai mare număr de centenari. Explicaţia constă în
modul de viaţă, incluzând aici şi alimentaţia.

în ţara noastră, longevitatea a crescut în ultima jumătate de secol cu 15-20 de
ani. Numărul mare de centenari se găseşte în Delta Dunării, în judeţul Vrancea şi în
unele zone din nordul ţării. O influenţă importantă o au alimentaţia, mediul geogra-
fic, puritatea aerului, prelungirea activităţii fizice şi intelectuale, dar şi factorii de or-
din genetic.

După pensionare, este recomandabil — aşa cum am mai spus — ca omul să-şi
continue activitatea cu care a fost obişnuit. Este şi acesta un element care contribuie
la prelungirea vieţii. In plus, omul în vârstă dispune de un fond de timp mai mare de-
cât înainte de pensionare. Depinde însă de individ cum foloseşte acest timp. Mai în-
tâi de toate, trebuie evitat sedentarismul. Apoi, mişcarea şi gimnastica zilnică
(eventual chiar şi numai mersul pe jos), după plăcerea şi capacitatea fiecăruia, ceea
ce prelungeşte mult felul de a fi al tinereţii.

Sub aspect spiritual, relaţiile familiale contează foarte mult. în plus, odată
ajuns la „vârsta înţelepciunii", omul trebuie să-şi perfecţioneze calităţile morale, in-
telectuale şi spirituale. Spectrul morţii fizice trebuie eliminat, gândindu-ne că sfâr-
şitul acestei existenţe nu este decât începutul vieţii veşnice.

Se cuvine să ne impunem o auto-disciplină fizică, morală şi spirituală. Să cul-
tivăm optimismul şi sentimentele nobile care definesc statutul de om. Să nu fim
supăraţi pe nimeni, niciodată. Să ştim să iertăm şi să emitem numai sentimente pozi-
tive care, în ultimă instanţă, tot asupra noastră se vor întoarce, la fel ca şi sentimen-
tele negative.

Apoi, să încercăm să cunoaştem mai bine legile Naturii: cu cât vom fi mai
aproape de ea, vom trăi mai bine şi mai mult pe acest pământ.

în zonele temperate, în care trăim şi noi, trebuie să ne potrivim „ceasul biolo-
gic" în funcţie de cele patru anotimpuri, aşa cum, de altfel, face orice formă a vieţii
integrate în natură.

După cum arată Bob Flaws, doctor în medicină tradiţională chineză şi acu-
punctor, referindu-se la unul dintre cei mai mari iniţiaţi în acest domeniu (George
Oshawa), primăvara şi vara sunt anotimpurile de dezvoltare maximă, în timp ce
toamna şi iarna sunt anotimpurile cele mai favorabile odihnei, reflecţiei şi înmagazi-
nării forţelor de recuperare pentru cele două anotimpuri. Acelaşi autor recomandă ca
primăvara să ne trezim devreme şi sa facem o plimbare uşoară, relaxantă. în timpul
verii, trebuie să ne trezim la fel de devreme şi să începem ziua cu o baie de soare.
Toamna, oamenii trebuie să se culce devreme, iar activitatea fizică trebuie să fie axa-
tă pe strângerea recoltelor şi aprovizionarea pentru iarnă. Iarna este bine ca oamenii
să se culce devreme şi să se trezească mai târziu ca de obicei, în acest anotimp tre-
buind să se instaleze un fel de stare de hibernare, de introspecţie şi de odihnă.

în zonele cu două anotimpuri — musonică şi „post-musonicâ" — ceasul bio-
logic trebuie adaptat la aceste condiţii, la fel ca şi alimentatia.

Acelaşi Bob Flaws arată că arta de a trăi împreună cu anotimpurile are me-
ritele ei, cel puţin în ceea ce priveşte respectarea unui program ordonat de viaţă şi ali-
mentaţie. Dar trebuie să menţionăm şi faptul că unii longevivi ascultă de propriul lor
„ceas biologic". De pildă, foarte mulţi oameni cu vârste venerabile obişnuiesc să mă-

Tinereţe (ără bătrăneţe şi viaţă fără de moarte '^

nânce ponderat ori de câte ori le este foame. De multe ori, se trezesc noaptea pentru
a mânca. Apoi se culcâ şi dorm liniştiţi. Secretul stă însă în cunipâtare.

Tot în legătură cu relaţia om-natură, este necesar, chiar obligatoriu, să se res-
pecte orele de muncâ, odihnă activă şi somn, mai ales într-o viaţă agitatâ pen-
tru câştigarea existenţei (sau, pentru unii, a averii). Este vorba despre cele „trei op-
turi" pe care, dacă le respectăm, ne prelungesc viaţa şi ne scutesc de multe boli. La
fel ca şi Domnul, care a creat cerurile şi pământul şi s-a odihnit în ziua a şaptea, să
nu uităm nici noi acest lucru. Este indicat ca o zi pe săptămână să schimbăm mediul
ambiant, în special dacă locuim în aglomerări urbane. Petrecerea unei zile pe săptă-
mână în mijlocul naturii ne „încarcă bateriile" pentru viitoarea perioadă de timp.

Dacă avem posibilitatea să ne alegem locul unde ne vom construi propria casă,
aproape toţi cunoaştem soluţia cea mai bună. Dar cum acest lucru nu este posibil de-
cât pentru puţini, măcar să ştim cum să ne aranjăm interiorul în care ne petrecem
cam o jumătate de viaţă. Casa noastră trebuie să fie curată, cât mai aerisită şi cât mai
puţin încărcată cu lucruri inutile. Chiar şi patul în care dormim trebuie săfieorientat
(după mulţi cercetători) cu capul spre nord şi picioarele spre sud, pe axa de rotaţie a
pământului.

Foarte importantă este şi reducerea la maximum posibil a surselor de radiaţii
electro-magnetice (televizor, aparataj electric şi electronic, celulare, computere, mi-
crounde neprotejate) care influenţează negativ starea de sănătatefizicăşi psihică.

Revenind însă la tema de fond a acestei cărti — alimentaţia — trebuie să sub-
Iiniem faptul că fenomenul îmbătrânirii poate fi încetinit prin alimentarea celu-
lelor organismului cu acizi nucleici, respectiv cu ADN (acid dezoxiribonudeic)
şi ARN (acid ribonucleic).

După cum se ştie, organismul nostru este o clădire construită din miliarde de
cărămizi, celulele noastre, fiecare având o viaţă limitată. Studii ştiinţifice araţă că
aceste celule mor şi renasc Ia un interval cuprins între un an şi aproximativ doi ani.
înainte de moarte, celulele se reproduc, însă nu cu aceleaşi proprietâti Ş' capacităti ca
în adolescenfă sau tinereţe. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, capacităţile noilor celu-
le se deteriorează treptat.

Aceşti acizi nuclcici pot „întineri" cclulclc noi apârute la senectute. Astfel,
se consideră că pentru organismul uman necesarul de acizi nucleici este de aproxima-
tiv 1,5 g pe zi. Aceşti acizi există în germenii de Grâu, pâinea integralâ, algele mari-
ne, fulgii de Ovăz, ciuperci sau leguminoase (în special din Soia, Fasole, Linte, Ma-
zăre, Spanac, Andive), completate cu sucuri de tructe sau legume, cu miere, produ-
se lactate şi ouă, fără a mai avea nevoie de carne. Este vorba, aşadar, de un regim lac-
to-vegetarian, numit şi „regim de viaţă lungă" sau alimentaţie macrobiotică, după
cum arată şi practică în Occident medicul japonez Nyioiti Sakaurzawa, cunoscut şi
sub numeie de George Oshawa (Ia care am mai făcut referire în acest capitol).

Potrivit acestui specialist, în sistemele de medicină tradiţională, hrana ideală
pentru pei soanele în vârstă ar consta în: cereale nedecorticate, care trebuie să re-
prezinte 60% din alimente, legume şi fructe la care se adaugă şi seminţe (30%), iar
restul de 10% ouâ, lapte şi carne. în ceea ce priveşte sursa de proteine de origine ani-
mală (carnea), este preferabil să fie înlocuită cu speciile de peşte cu carne albă (de
apă dulce). Totodată, această alimentaţie constituie şi hrana profilactică pentru toţi
cei care au depăşit vârsta de 40 de ani.

194 Pledoarie pentru viaţă lungă

în multe religii, inclusiv în cea creştină, se recomandă postul. Sub aspect spi-
ritual, este un bun exerciţiu de abstinenţă, de voinţă, de autocontrol şi de învingere a
instinctelor primare. Sub aspect medical, postul reprezîntă principalul factor de
dezintoxicare a organismului şi de repaos al aparatului digestiv.

La modul general, se recomandă o zi pe săptămână abstinenţa totaiă de la mân-
care, băuturi alcoolice, fumat şi activitate sexuală. Tot aici, trebuie să includem chiar
şi renunţarea la logoree... în această zi, vom putea consuma numai apă, dar apă de
bună calitate, absolut necesară pentru hidratarea organismului.

în timpul anului, se vor alege două perioade mai lungi, de circa o lună, în care
se vor consuma numai fructe, legume şi seminţe oleaginoase, completate cu pâine in-
tegrală, germeni de Grâu, fulgi de Ovăz, de Soia şi miere în loc de zahăr.

Necesarul de sare poate fi asigurat în special din legume. Cu acest scop, vom
prezenta la sfârşitul lucrării câteva sinoptice orientative, cu ajutorul cărora fiecare îşi
va putea alcătui, în funcţie de sezon şi posibilităţi, meniul cel mai potrivit.

Fiindcă am recomandat postul, bineînţeles, pe perioade limitate, este bine ca în
această direcţie sâ fie consultat un bun medic dietetician (nutriţionist), în special de
câtre cei care suferă de debilitate fizică, de boli ale aparatului cardio-vascular, renal,
de boli infecţioase, cancer etc.

La sfârşit de capitol şi de carte, ne exprimăm speranţa că am izbutit să trans-
mitem un mesaj celor ce doresc să-şi prelungeacă viaţa şi să-şi amelioreze starea de
sănătate fizică şi psihică, prin schimbarea modului de a trăi cu care au fost obişnuiţi
o viaţă întreagă. E adevărat că nu va fi deloc uşor, dar merită să încercăm!

Vom pleda întotdeauna pentru supremaţia spiritului asupra materiei. Oricât de
mult vom reuşi să ne prelungim zileje bune, să asigurăm trupului nostru o viaţă în-
delungată şi sănătoasă, va veni în cele din urmă momentul despărţirii. Trupul nostru
va intra, în mod firesc, în cadrul circuitului biologic natural. Să privim acest feno-
men normal, cu zâmbetul pe buze: cine a trăit demn, ştie să moară tot demn.

Convinşi fiind că sufletul nostru, prin însăşi originea lui, este veşnic, nu vom
muri niciodată. Abia atunci vom înţelege sensul tinereţii fâră bătrâneţe şi al vieţii fără
de moarte...

ANEXA

CONTINUTURILE
ENERGETICE Şl NUTRITIVE

ALE ALIMENTELOR

TABEL
cu conţinutul energetic, în factori nutritivi şi substanţe minerale la 100 g parte comestibilă* ■

Energie Substanţe mineralt

kJ kcal Ca Na K Fe Ph

(2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
- g - - g - - g " - g - mg mg mg mg

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Fructe proaspcte

Mere 210 50 89 0,3 - 1 12 7 3 130 0,4 10
15 2 250 0,6 20
Caise 205 49 89 0,8 - I 11 16 2 115 0,3 20
14 2 200 0,4 20
Pere 230 55 89 0,5 - + 13 5 3 200 1,2 30
13 2 210 0,4 15
Cireşe 240 57 89 0.7 - 1 13 30 3 190 0,9 30
25 2 140 0,9 30
Piersici 175 42 91 0,7 - 1 10 10 1 65 0,7 10
40 45
Prune 245 58 89 0,6 - 1 14 30 170 1 25
45 1 230 0,9 40
Mure 200 48 90 1,2 - 19 13 2 300 1,3 10
30 2 65 0,5 30
Căpşuni 150 36 89 0,8 - 17 20 2 200 0,6 25
30 2 255 0,5 15
Afine 250 60 90 0,6 - 1 13 6 2 130 0,4 20
14 1 260 0,4 10
Zmeură 165 40 90 1,3 - I8 10 1 130 0,2 10
4 8 170 0,2 5
Coacăze roşii 1X5 44 91 1,1 - 29 7 + 60 0,2 10
2 95 0,3
Coacăze negre 235 56 89 1,3 - 3 12

Merişoare 180 43 91 0,3 - 2 9

Agrişe 180 43 89 0,8 - - 9

Struguri 295 70 90 0,7 - -- 16

Portocale 165 39 89 0,7 - 19

Banane 275 66 90 0,8 - + 16

Grepfrut 95 23 96 0,5 - 4 7

Pepene galben 90 21 - 0,5 - 15

Pepene verde 50 12 92 0,3 - 13

Lămâi 75 18 95 0,5 - 3 5

* Selectate şi prelucrate de autori.
x Legendă:

2-3 kJ = kilojoul = 0,239 kilocalorii
4 - Cantitatea de energie resorbită
5 - Proteine
6 - Grăsimi
7 - Acizi organici din fructe
8 - Hidraţi de carbon

196 Pledoarie pentru viaţă lungă

I 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II 12 13.

Fructe uscate

Mere 1170 279 "90 ~ - 4" 65 30 100 620 1,2 50
C~e
Smochine 1280 306 90 5,0 ~ 2 70 80 10 1370 4,5 115
Prune
U25 269 90 3,5 - 1 61 190 "40 ~ > 3 3 105

1040 249 90 1,9 - 2 59 35 ~ 700 2 ^ 60

Nuci Seminţe 4 545 2,1 430
Alune 2950 705 90 15 63 - 14 70 2 635 Jfi 330
Arahide 2890 690 89 14 62 - 13 225 6 ~ i 2 3 410
2720 650 89 26 49 - 18 65

Andive ^ Legume diverse
55 13 77 i + - 2 40 40 265 1,1 40

Ardei gras 90 22 82 1 + - 4 9 1 Î65 0 ^ 20

Cartofi 355 HT 94 2 + - 19 Î3~ "20 445 0^9 60

proaspeţi (fâră

coajă)

Cartofi 1550 370 95 7 1 - 82 25 3,7 105

desliidratati - 57 105 2 1300 6,0 425
Fasole albă Î460 349 91 21 2 - 5 45 2 240 0,7 35
Fasole verde 130 31 i l 2 +

Hrean 165 40 93 2 + 8 55 5 295 0,7 35

Linte 1480 354 91 24 1 - 56 75 4 810 6,9 410

Mazăregal- 1500 359 ? Î 22 j - 59 45 30 9Î5 5~ 290
benâ (uscată)

Morcovi !20 29 93 1 + - 6 30 35 235 0,6 25

Ridichi de lună 50 12 92 i + ~ 2 20 "ÎO Î6fli 0]> Î5~

Ridichi (negre) 65 15 95 1 + I 3 25 Js 24! Ofi 20"

Soiapâstăi 315 75 - 7 3 - 6 55" ~4 - 2~> Î00
(conserve)

Soia făină Î960 469 87 37 21 - 26 195 4 1870 12,1 555
(nedegresată,

fulgi)-

Spanac 75 18 81 2 + - 2 85 50 540 5,2 35
- 3 ÎT ~6 285 07s 25
Tomate 75 Î F 89" i + - 5^ 50 55 235 0,4 60
- 6 25 ~ 6 335 <~9 70
Ţelină 115 28 92 i +

Varză 175 42 W 4 j

de Bruxelles

Varză roşie 90 2~T 82 1 + - 4 25 3 205 0,4 25

Varzâ deshi- Î485 35? 82! 14 2 - 69 375 - 4 J 275
dratată

Conţinuturile nutritive ale alimentelor 197

TABEL
cu conţinutul in vitamina C, fn mg (|a 100 g parte comestibilă),
al principaielor sortimcnte de legume, fructe şi seminţe şi cantitatea care acoperă

necesarul zilnic mediu pe sortbnente *

Evaluare conţinlit Legume mg% («>
vitamjna C
Patrunjel (frunze) 220 50 Măcese
1 V'arzâ deshidratată 189 55 Cătinâ
Foarte bogate Ardei gras 150 70 Coacăze negre
Marar 150 70
Bogatc Hrean 100 100
Varză creaţă 65 150 Fragi, câpşuni
Con(inut modcral VarzS roşie 60 165 Lămâi
Lobodă 60 165 Portocale
Conţinut redus Spanac 60 200
Conopidă 50 200
Gulii 50 200
SalatS verde 50 200
Varză albă 50 200
Ceapă verde 45 220
Praz 30 330 Grepfrut
Mazâre verde 25 400 Agnse
Ridichi 25 400 Zmeură
Roşii 25 400 Afine
Cartofi 25 500 Mure
Fasole verde 20 500 Pepene galben
Napi 20 500 Vişine
Păstâmac 20 500
Andivc
Dovleac 1000 Cireşe
Sfeclă roşie 10 1000 Gutui
Ţelină 10 1000 Piersici
Usturoi uscat
Vinete 1000 Caise
Castraveţi 1000 Mere
Ceapă uscată 1000 Pepene
Morcovi 1250 Pere

1259 Prune

3 300 Strugun

* Datele din tabel sunt selectate şi preiucrate de autori.
+ Legendă:
4 - Cantitatea necesară zilnic g/sortiment

7 - Cantitatea necesară ziinic g/sortiment

198 Pledoarie pentru viaţă lungă

TABEL
cu conţinutul în vitsmina A, unităţi internaţionale (U.I.) la 100 g parte comestibllă,

al principalelor sortimente de legume, fructe şi seminţe
şi cantitatea care acoperă necesarul zilnic mediu pe sortimcnte*'

Evaluare Legume U.I. Cantitatea Fructe U.I. Cantitarea
1 100 necesară şi seminţe 100 necesară
2 8 6
Foarte bogale Sfeclă roşie 3 zilnic 5 zilnic
Spanac 7 000 4 Măcese 6 7
Bogate Lobodă 7 000 Cătina
Morcovi 6 000 70 5 000 100
Pâtrunjel (ftunze) 6 000 70
Varză roşie 5 500 80 3 000 170
Ardei gras 4 000 80
Rosii 2 500 90 Caise 1 500 330
Ceapă verde 2 500 125 Prune uscate 1000 500
SalatS verde 2 000 200 Afine 550
Andive 2 000 200 Mure 900 625
Conopidă 1300 250 Piersici 800 710
Fasole verde 500 250 Nuci 700 1 000
Mazăre verde 500 380 Cireşe 500 1 400
Vinete 500 1 000 Pnine 350 1400
Napi 220 1000 Fragi, căpşuni 350 1 700
Pepene verde 190 1000 Zmeura 300 1 700
400 2 300 Coacaze 300 2 000
2 600 Lămfii 250 2 000
1250 Portocale 250 2 000
Vişine 250
Continut moderat Gulii 190 3 300 100
Conţinut redus ■Varză albâ 150 50
Varzâ creaţâ 50 50
Cartofi 30 10
Ceapâ uscată 30
Păstfirnac 30
Ţelină 20

* Datele din tabel sunt selectate şi prelucrate dc autori.
+ Necesarul zilnic de vitamină A = 1,5 mg (500 U.I.)

Conţinuturile nutritive ale alimentelor 199

TABEL
cu conţinutul în vitamine din complexul B (la 100 g parte comestibilă)

al unor sortimente de legume, fructe şi seminţe, exprimat in jo.g*

Vilamino Legume Cantitatea Fructe şl seminţe Cantitatea
4
1 2 3 5
Mazăre verde Agrişe 150
Vit. B l Fasole verde 300 Prune uscate 120
Ceapă verde 150 Prune
Spanac 150 Cireşe 60
Ardei gras 150 Pere 60
Pătmnjel (frunze) 140 Piersici 60
Varză creaţă 140 Portocale
Varzâ roşie 130 400
Cartofi 130 Nuci 400
Pâstârnac 120 Alune 150
Conopidâ 120 Prune uscate 80
Lobodă 100 Caise 70
Varză albă 100 Pere 60
100 Cirese 60
Vit. B2 Mazăre verde 250 Coacăze
Spanac 220 0,25 |
Vit. B6 Fasole verde 200 Mere 0,25
Lobodă 180 Pere 0,15
Salată verde 120 Afine 0,15
Andive 100 Cireşe 0,12
Cartofi 110 Fragi, câpşuni
Conopidă "*~ 100 Prune
SfecEă roşie 100 Struguri
Varză creaţă 100
PăstSrnac 90
Varză albă 80
Varzâ roşie 80
Dovleac 70
Morcovi 70
Vinete 60
Cartofi 0,35
Spanac 0,30
Mazâre verde 0,25
Conopidă 0,20
Morcovi 0,20
Saiatâ verde 0,20
Roşii 0,20
Fasole verde 0,15
Sfeclă roşie 0,12

* Datele din tabel sunt selectate şi prelucrate de autori.

200 Pledoarie pentru viaţă lungă

TABEL
cu conţinutul in protide, lipide şi calorii (in grame la 100 g aliment consumabil)*

„ ALIMENTUL Partea Necesar Protide Lipide Glucide Calorii
pentru 100 g % %% 7
crt' necomestibilă
% produs 4 56
comestibil
3,5
23 3,5
3,5
Lapte şi preparate 3,5
3,5
1. Lapte de vacă intcgral — 100 3,5 3,6 4,8 67
6 3 4,8 62
2. Lapte de vacă cu 3% grăsime — 100 3,5 2 4,9 53
3,4 1,7 4,9 50
3. Lapte de vacă cu 2% grăsime — 100 4 1,5 5 49
3,2 0,1 5 38
4. Lapte de vacă cu 1,7% grăsime— 100 3,2 7,5 4,6 113
4 3,6 3,9 64
5. Lapte de vacă cu 1,5% grăsime— 100 3,5 0,1 4 31
27 43 67
6. Lapte smântânit — 100 30 2,6 4 54
11 0,1 3,9 30
7. Lapte de oaie — 100 13 2,8 4 59
17 3,6 4 64
8. Lapte de vacă bătut integral — 100 24 24 40 498
10,9 16 45 456
9. Lapte de vacă bătut degresat — 100 17 15,6 7 218
25 9 4,5 155
10. Iaurt extra — 100 1.2 4 97
20,4 26 1,5 346
ll.Iaurtgras — 100 17 24 1 305
14 17,2 1 243
12. laurt degresat — 100 22 19 1 334
20,5
13. Chefir 100 20,4

14. Sana — 100

15. Lapte praf din lapte normalizat— 100

16. Lapte praf din lapte partial degresat— 100

17. Brânză foarte grasă de vacă — 100

18. Brânză grasă de vacă — 100

19. Brânză slabă de vacă — 100

20. Brânză de burduf — 100

21. Brânză telemea de oi — 100

22. Brânză telemea de vacă — 100

23. Caşcaval Dobrogea, Penteleu — 100

Carne si preparate

1. Carne de vacă slabă 30 143 2,2 — 104
7— 134
2. Carne de vacă semigrasâ 30 143 20 — 243
3— 118
3. Carne de vacă grasă 30 143 6,8 — 149
6,3 — 142
4. Came de viţel slabă 35 154

5. Carne de viţel semigrasă 35 154

6. Carne de porc slabă 20 125

* Ministerul Sănâtăţii. Institutul de Igienă şi Sănătate Publicâ Bucureşti, Monitorul Oficial al
României, Partea I, Nr. 59 bis din 22 martie 1996.

Conţlnuturlle nutritive ale alimentelor 201

2 3 4 56 7
125
7. Carne de porc semigrasă 20 125 16,3 23 — 281
133
8. Carne de porc grasă 20 133 15 32 — 359
143
9. Came de oaie slabă 25 125 20 6,5 — 144
126
10. Carne de oaie grasă 25 118 17 28 — 331
118
11. Came de miel 30 118 18 20 — 260
143
12. Carne de găină slabă 20 133 20 5 — 128
118
13. Came de găină grasâ 20 125 19 9,5 — 167
100
14. Came de gâscă semigrasă 15 100 18,4 20 — 260
100
15. Came de gâscă grasă 15 100 16 35 — 392
100
16. Came de raţii 15 100 19,6 8 — 155
100
17. Came de cal 30 100 21 2,5 1 113
100
18. Came de căprioară 25 100 20 1,9 — 100
100
19. Carnede iepure 16 100 22 1— 98
100
20. Carne de mistreţ 20 100 22 2,5 — 114
100
21. Creier de bovine — 100 10,5 9 — 127
100
22. Ficat de bovine — 100 20 5 4 146
+00
23. Ficat de porc — 100 19 6 3 146
100
24. Cârnati afumaţi de porc — 100 13 29 — 323

25. Cârnaţi Bicaz — 100 12,5 20 — 237
100
26. Cârnaţi Caltaboş — 12,8 31,5 — 345

27. Cârnaţi Harghita — 17 26 0,8 315

28. Cârnaţi Muntenia — 11 25 — 278

29. Câmaţi Plai — 14 43,9 1,9 465

30. Cârnaţi Trândafir — 11,7 27,4 1,7 310

31. Crenvurşti — 11 21,6 1,2 251

32. Lebervurşti — 10,4 25,9 1,2 288

33. Parizer — 10,9 22 1 . 253

34. Parizer de porc — 12,2 14,7 1 191

35. Parizer dietetic — 14,3 11,5 1,7 173

36. Came tocată pentru mici — 12,3 16,9 1 212

37. Carne tocatâ pentru pârjoale — 9 9,9 4,9 149

38. Came tocatâ pentru sarmale — 8,3 32,5 6,2 362

39. Came de porc cu fasole boabe— 5,5 8,4 9 137

40. Came de vacă cu fasoale boabe— 10 6 9,4 135

41. Salam cu fasole boabe — 7,1 6,6 13 144

42. Came de porc cu mazărc — 7,8 10 10 166

OuS

1. Ou de gâină, integral — 14 12 0,6 171
16 32 0,3 364
2. Gălbenuş de ou de găină —

202 Pledoarie pentru viaţă lungă

2 3 4 5 6 7»
100
3. Albuş de ou de găină — 100 13 0,2 0,5 57
4. Praf de ouă, găină, integral —
Legume proaspete 137 45 40 1,8 564
1. Ardei gras verde 27 137
2. Ardei gras roşu 27 105 1,1 0,2 4,6 25
3. Cartofi noi 125
4. Cartofi maturi 5 139 1,3 0,4 7,3 39
5. Castraveţi 20 105
6. Ceapă verde 28 106 1,7 0,2 17 80
7. Ceapă uscată 185
8. Ciuperci 5 162 2,1 0,2 19 88
9. Conopidă 6 106
10. Dovlecei 46 110 1,1 0,2 2,9 18
11. Fasole verde 38 105
12. Lobodă 6 212 1 0,2 3,5 20
13. Mazăre verde boabe 9 105
14. Mârar fmnze 5 109 1,5 0,2 9 45
15. Morcovi 53 125
16. Păstârnac 5 105 3,8 0,4 2,4 29
17. Pătrunjel frunze 8 111
18. Pătrunjel râdăcini 20 103 2,7 0,3 3,9 30
19. Pătlăgele roşii 5 120
20. Praz 10 167 1,1 0,1 3,2 18
21. Ridichi de lună 3 139
22. Ridichi de iarnă 17 167 2,1 0,2 5,7 34
23. Salată verde 40 125
24. Sfeclă roşie 28 125 2,9 0,2 1,4 19
25. Spanac 40 149
26. Sparanghel 20 167 7,5 0,5 14 93
27. Ţelină rădăcini 20 105
28. Urzici 33 111 1,8 0,2 5,6 32
29. Usturoi 40 137
30. Varză albă 5 125 1,3 0,3 8,8 44
31. Varză roşie 10 133
32. Vinete 27 1,5 0,5 15 72
Legume conservate 20 100
1. Bulion 25 100 3,2 0,6 6.6 46
2. Roşii în bulion 100
3. Dovlecei în apă — 1,1 0,8 10 53
—
U 0,3 4,3 25
—
2,3 0,4 10 54

0,8 0,1 3.8 20

1,3 0,1 4,9 26

1,6 0,2 3 21

1,4 0,1 9 44

3 0,3 2,6 26

2 0,2 2,6 21

1,5 0,3 5,9 33

7 0,7 7,1 64

6,8 0,2 26 136

1,8 0,2 5,8 33

1,9 0,2 5,6 33

1,3 0,2 4,8 27

2,7 0,6 8,3 51

1,1 0,3 3,2 20

1,5 0,4 2,5 20