Bojor, Ovidiu - Sanatate prin seminte legume si fructe - ctrl

Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 103

rează milenii, nici conceptul de „pana- gastric, datorită acţiunii conjugate a vi-
ceu" nu a rezistat timpului. Fitoterapia taminei U (ca protectoare a mucoasei) şi
modernă, mai analitică şi mai critică, îi vitaminei K — antihemoragice, citân-
recunoaşte însă Verzei o serie de pro- du-se experienţele fâcute la Universita-
prietăţi foarte importante, care fac din ea tea Stanford — USA, conform cărora
un veritabil „aliment-medicament". încă din 65 cazuri au fost vindecate 62 în
din secolul al XVI-lea se cunoştea pro- timp de 3 săptămâni. în mod secundar,
prietatea de-a ameliora ulcerul gastric. dă rezultate bune în senzaţiile de pirozis,
vomismente, catar, dispepsii hepatobi-
Dintre varietăţile de Varză, cele mai liare. îndeosebi Varza roşie, datorită
importante din punct de vedere medici- acidului lactic, este un dezinfectant al
nal sunt următoarele: var. capitata L. tractului digestiv şi stimulentă a diges-
forma albă (Lam.) D.C. — Varza albă; tiei, iar zeama este puternic laxativă, în
var. capitata L. forma rubra L. — Varza timp ce Varza ca atare este antidiareică.
roşie; var. gemmifera D.C. — Varza de Sucul de Varză are acţiune anti-parazi-
Bruxelles. tară (antihelmintică) contra oxiurilor şi
limbricilor.
PRINCIPALII CONSTITUENŢI
în privinţa aparatului respirator, Var-
în funcţie de varietate, Varza conţine za (în special cea roşie) este un bun pec-
apă între 85% (Varza de Bruxelles) şi toral în bronşite, laringite, alte forme de
92% (Varza albă). Şi conţinutul în pro- catar al căilor respiratorii, cu efecte fa-
tide este diferit: Varza albă conţine cca vorabile şi în astm.
1%, în timp ce Varza de Bruxelles 4%.
Conţinutul în grâsimi este cuprins între Cura de Varză are o acţiune diufetică
0,2-0,9%, iar cel în hidraţi de carbon în- marcantă, ducând la resorbţia edemelor.
tre 3,5-11,2 (Varza albă). Conţinutul în De asemenea, se recomandă în litiaza
sodiu este între 6-10 mg% la Varza de urinară. Prin diureza crescută, se ame-
Bruxelles. Conţinutul în calciu este de liorează stările de ascită şi ciroza.
35 mg%, în fosfor între 20-70 mg%, în
fier între 0,4-0,9 mg%. De menţionat Principiul hipoglicemiant conţinut în
este faptul că poluarea mediului deter- Varză, destul de activ, dar instabil, o re-
mină acumularea unor microelemente comandă, nu ca tratament propriu-zis, ci
ca: Sr, Pb, Cd, Co, Cr, Ni, As, Hg, unele ca aliment în dieta diabeticilor. Acţiunea
dăunătoare pentru organism. Deci aten- este şi mai puternică pentru Varza de
ţie la provenienţă! Conţinutul în vitami- Bruxelles.
na A este de numai 6 ug% la Varza
albă, iar la cea de Bruxelles de 65 ug%. Un grup de cercetători ai Universităţii
Conţinutul în vitaminele Bl şi B2 este din Texas au preparat din Varza albă un
de 0,05-0,10 mg%, în niacină 0,03-0,05 extract numit „glutamină", care a fost
mg%, iar în vitamina C 36-84 mg%. utilizat în tratamentul alcoolismului.
Mai conţine $i vitaminele K şi F. Valoa- Aceiaşi cercetători au demonstrat câ su-
rea conţinutului în aceste substanţe la cul celular de Varză albă este eficient
Varza roşie se situează între Varza albă nu numai în ulcerele gastrice şi duode-
şi Varza de Bruxelles. nale, dar şi în ulcerul peptic.

RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Varza este un dezinfectant general, cu
efect îndeosebi asupra germenilor
Intem. Varza are un efect deosebit Gram-negativi. Asupra bacilului lui
asupra gastritelor hiperacide şi ulcerului Eberth, agentul febrei tifoide, are o ac-
ţiune bacteriolitică remarcabilă, datorită

104 Pledoarie pentru viaţă lungă

acidului lactic care se formează prin Cure de suc, un pahar pe zi, între
păstrarea Verzei albe crude. mese. Odinioară, marele savant rus Me-
cinikov spunea: „în regiunile unde se
Pentru a încheia acest tabiou vast, nu consumă multă Varză crudă, longevita-
trebuie uitate proprietăţile antianemice tea este mult mai mare."
şi sedative, ca şi efectul favorabil în ar-
trite (în acest caz asociindu-se cu trata- Decoct pectoral pentru fluidificarea
mentul extern). secreţiilor bronşice, preparat din 60 g la
0,5 l apă, adăugându-se 70 g miere.
Extern. Din medicina tradiţională se
cunosc recomandările Verzei pentru cal- Varza fiartă îndelung, cu efecte anti-
marea durerilor musculare, a nevralgii- diareice.
lor reumatismale (cu efect deosebit în
lumbago, sciatică), gutoase, ba chiar fa- Gargarisme cu suc şi miere (sau găl-
ciale şi dentare. benuş de ou bătut cu suc de Varză).

Proprietăţile decongestive, cicatrizan- Aplicaţii direct pe piele cu frunze stri-
te şi antiseptice fac din ea un remediu în vite (cu o sticlă de 1 litru) pe o masă şi
contuzii, plăgi (chiar pentru cele grave, curăţate de nervura principală, fixate cu
atone, cu procese cangrenoase, necroze). un pansament. Se schimbă de 2 ori pe zi.

Aceleaşi proprietăţi, împreună cu cea Loţionări cu suc proaspăt pentru
de regenerare tisulară, fac utilă Varza în acnee.
ulcere varicoase, arterite, alte afecţiuni
vasculare manifestate la vasele superfi- CONOPIDA
ciale (ca, de exemplu, hemoroizi).
BRASSICA OLERACEA VAR. BOTRYTIS
Pentru proprietăţile maturative, se fo- SUB VAR. CAULIFLORA
loseşte în abcese, flegmoane, furuncule,
panariţiu. Are proprietăţi similare cu Varza.
Sub aspect alimentar, prezintă avantajul
Ajutând cicatricea, producând o in- că are un conţinut mai scăzut în celulo-
tensificare a circulaţiei în zona interesa- ză. Compoziţia chimică este asemănă-
tă, Varza se recomandă atât pentru de- toare Verzei, diferind doar cantitativ.
gerături, cât şi pentru arsuri, calmând
totodată durerile provocate de Zona în stare proaspătă, Conopida conţine
Zoster. în afecţiuni dermatologice, are o 90-94 % apă, 2,2-2,8 g % proteine, 0,3
acţiune pozitivă în diverse tipuri de ec- g % lipide, 3,5 g% glucide, vitamina A
zeme şi acnee. (0,04 mg%), Bl (0,1 mg%), PP (0,6
mg%), C (59-135 mg%), vitamina B6 şi
Tratamentul extern se poate asocia cu K în cantităţi mici. Dintre sărurile mine-
cel intern în colici nefritice, dar mai ales rale sunt prezente: Na (10 mg%), K (420
în afecţiuni pulmonare (bronşite, pleure- mg%), Ca (25 mg%), Mg (17 mg%), Fe
zii) sau cataruri ale căilor respiratorii su- (1 mg%), Cu (0,14 mg%), P (60 mg%),
perioare. Este studiat efectul pe care îl S (29 mg%), Cl (30 mg%), iar dintre mi-
are asupra tumorilor externe, citându-se croelemente: Zn, Mn, B, Si, F, I.
unele rezultate încurajatoare.
GULIA
Cosmetică. Sucul de Varză se utili-
zeazâ contra acneei. BRASSICA OLERACEA L
VAR. GONGYLODES
MOD DEINTREBUINŢARE (FAM. BRASSICACEAE CRUCIFERAE)

Consumată ca atare, în salate de cru- Desigur că aducerea din Lumea Nouă,
dităţi sau preparate culinare uşoare (pen- imediat după descoperirea ei, a unor ali-
tru care se recomandă 300-400 g pe zi). mente de mare importanţă — să nu numim

principalele legume, seminţe şl cereale dln alimentaţie 105

dintre ele decât Porumbul, Cartoful, To- Ca antidiareic, un decoct preliingit cu
inatele — a schimbat cu totul ponderea di- cca 200 g la litru.
verselor resurse vegetale în alimentaţie. In
mod inevitabil, alte legume au cunoscut un Sub formă de supă dietetică.
recul, acesta fiind şi cazul Guliei, legumă
bine cunoscută din Antichitatea greacă şi GRUPA LEGUMELOR
romană. Pliniu cel Bătrân o numeşte „Var- DE LA CARE SE CONSUMĂ
ză pompeiană", iar apoi o găsim menţio- FRUNZELE
nată în grădinile lui Carol cel Mare, ca şi
în opera reformatorului agronomiei fran- Grupă de plante alimentare cultivate
ceze de la grâniţa secolelor al XVI-Iea-al sau provenind din flora spontană. Din
XVII-lea, Olivier de Serres. punct de vedere botanic, gruparea este
eterogenă, speciile respective provenind
Provenită din specia spontană Brassi- de la reprezentanţi ai familiei Urticace-
ca rupcstris, originară din zona medite- ae (Urzica), Chenopodiaceae (Spana-
raneană, Gulia este rudă apropiată cu cul, Loboda), Polygonaceae (Ştevia,
Varza, având însă particularitatea de a Măcrişul), Ranunculaceae (Untişorul),
depune în ţesutul parenchimatic al tulpi- Cruciferae (Năsturelul) şi Compositae
nei substanţe de rezerva, aceasta dezvol- (Andivele, Salata verde), având comun
tându-se foarte mult şi reprezentând par- faptul că de la ele se consumă frunzele şi
tea utiiizată în alimentaţie. porţiuni din părţile aeriene. Plantele din
această grupă arbitrară prezintă avanta-
PRINCIPALII CONSTITUENŢI jul că majoritatea dintre ele apar primă-
vara timpuriu, fiind principala sursă de
Gulia conţine cca 89% apă, 1,8-2,5% vitamine în această perioadă, când cele-
protide, 5,9% glucide, 0,2% grăsimi, lalte fructe şi legume sunt în cantitate
1,7% celuloză. Mai conţine mici canti- mai mică şi, prin conservare, îşi pierd o
tăţi de provitamina A, vitaminele Bl şi parte din proprietăţile alimentare şi tera-
B2, C şi săruri minerale. Valoarea calo- peutice.
rică este de 36 kcal pentru 100 g.
URZICA
RECOMANDÂRI TERAPEUTICE
URTICA DIOICA L
Sub raport terapeutic, Gulia are o va- (FAM. URTICACEAE)
loare mai modestă decât Varza.
Atât Urzica mare (Urtica dioica), cât
Consumul guliilor are o oarecare ac- şi Urzica micâ (Urtica urens L.) sunt
ţiune diuretică, contribuind şi la resorb- specii răspândite aproape pe întreg glo-
ţia edemelor. bul terestru. In unele părţi ale zonelor
tropicale şi subtropicale, planta ajunge
Sunt, de asemenea, slab pectorale, uti- la 4 m înălţime şi are tulpina lemnoasâ
le în bronşite, laringite, alte forme de ca- ca orice arbust.
tar ale căilor respiratorii.
Cunoscută de multă vreme, încă din
Gulia are proprietăţi antidiareice. Antichitate, ca plantă textilă, alimentară
Cu maioneză preparată din gălbenuş şi medicinală, Urzica mare este întâlni-
de ou, untdelemn şi suc de lâmâie, ea tâ în comerţ ca materie primă farmaceu-
este un aliment nutritiv uşor asimilabil. tică sub denumirea de „Herba et Radix
Urticae majoris", iar Urzica mică sub
MOD DE ÎNTREBUINŢARE

Consumată ca atare sau sub formă de
suc în afecţiuni stomacale, ca hiperacidi-
tatea.

106 Pledoarie pentru viaţă lungă

denumirea de „Herba et Semen Urticae ze, edeme, gută, reumatism şi ca depura-
minoris". tiv al ţesutului conjunctiv.

De la ambele specii se recoltează în în stare tânără, când conţinutul în sub-
scop alimentar tulpinile foarte tinere şi stanţe vezicante este extrem de redus,
frunzele care apar primăvara devreme. este considerată ca un bun aliment şi
medicament. Stimulează pofta de mân-
PRINCIPALII CONSTITUENŢI care. Conţinutul mare în secretină o si-
tuează pe acelaşi plan cu Spanacul. Sti-
Urzica conţine protide formate din- mulând secreţiile gastrice, intestinale şi
tr-un mare număr de aminoacizi, sub- pancreatice, şi utilizarea în insuficienţa
stanţe de natură glucidică, amine, ste- gastrointestinală şi pancreatică este jus-
roli, hormoni vegetali, enzime, cetone tificată. Prin conţinutul ridicat în cloro-
(metilheptenona şi acetofenona), ulei file, xantofile, fier şi vitamina C, accele-
volatil, substanţe grase, acid formic şi rează hematopoeza, fiind recomandată
acetic, provitamina A, vitaminele Bl, în anemia cu deficit de hemoglobină şi
B2, C şi K (cca 400 U.I. pe gram), acid eritrocite.
pantotenic, acid folic, clorofilă
(0,3-0,8%), protoporfirină şi coproto- Extern. Pe lângă acţiunea favorabilă
porfirină, beta-caroten, taninuri, săruri de epitelizare a tegumentelor, clorofila
de potasiu, calciu, magneziu, fier, sili- extrasă din Urzică este utilizată în in-
ciu, fosfaţi etc. Substanţa vezicantă pen- dustria cosmetică, în compoziţia pastei
tru piele a plantei proaspete este forma- de dinţi, a şamponului, precum şi în der-
tă din acid formic, o enzimă şi o toxal- matologie. Tinctura de rădăcină de Urzi-
bumina, substanţă puţin definită din că se utilizează, în amestec cu alte tinc-
punct de vedere chimic. Prin opărire sau turi din plante, contra căderii pârului.
prin uscare, aceste substanţe îşi pierd
proprietăţile vezicante. în medicina tradiţională la diferite po-
poare, frunzele de Urzică proaspete se
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE utilizează ca revulsiv în algii reumatis-
male, lumbago şi sciatică. Nu este de ne-
Intern. în litratura veche şi în medici- glijat nici această utilizare, exceptând
na tradiţională, gama recomandârilor te- persoanele care prezintă intoleranţă la
rapeutice ale Urzicii este mare şi varia- acest tratament destul de curajos.
tă. Cercetările mai recente au confinnat
o parte din aceste recomandări, care se MOD DE iNTREBUINŢARE
referă la acţiunea hemostatică (vitamina
K şi taninuri), astringentă, hematopoeti- în stadiu foarte tânăr, sub formă de sa-
că, uşor hipoglicemiantă, diuretică sau lată asociată cu Păpădie şi Lăptucă, cu
extrem antiseptică şi stimulatoare a epi- puţin untdelemn şi lămâie, sau sub for-
telizării tegumentelor lezate. Tot experi- mă de suc celular obţinut prin presare
mental, s-a dovedit că extractul apos in- puternică sau la mixer. Se adaugă apă
hibă dezvoltarea diferiţilor agenţi pato- până la de 5 ori greutatea plantei. Se
geni din genurile Shigella, Staphilo- beau zilnic 80-100 ml.
coccus, Pasteurella ş.a.
Sub formă de mâncare, preparată la
Acţiunea diuretic-depurativă se mani- fel ca Spanacul (cu Usturoi, după gust)
festă prin eliminarea acidului uric, a clo- sau sub formă de supă.
rurilor şi a ureei. Pe baza acestei acţiuni
este justificată utilizarea empirică în sta- Sub formă de infuzie preparată din
frunze uscate, cu 1 -2 linguri frunze la o
cană. Se beau 2-3 căni pe zi.

Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 107

Sub formă de decoct (5 minute), 1-2 PRINCIPALII CONSTITUENŢI
linguri frunze la o cană de apă. Se beau
3 căni pe zi. Conţinutul de protide este de 2-14%,
iar cel în hidraţi de carbon de 3,6%. Glu-
Extern. Contra căderii părului se pre- cidele şi mucilagiile pot ajunge până la
pară un decoct din 250 g rădăcini sau 7%, iar lipidele sunt în cantitate redusă
frunze mărunţite la 1 litru apă, lăsând să (0,5%). Conţine clorofile şi spinacine
fiarbă la foc mic în vas bine închis, timp (arginină şi lysină). Bogat în săruri mi-
de 1/2 orâ, putându-se adăuga câteva nerale: 50 mg% sodiu, 540 mg% pota-
linguri de oţet. Cu loţiunea astfel obţinu- siu, 85 mg% calciu, 35 mg% fosfor, 5,2
tă se spală părul o dată pe săptămână. mg% fier. Este foarte bogat în vitamina
A (600 u.g%) şi conţine 0,5 mg% vitami-
Are în prezent numeroase utilizări în na Bl, 0,20 mg% vitaminaB2,0,5 mg%
produsele cosmetice. niacină şi 50-60 mg% vitamina C. Con-
ţine şi o serie de microelemente ca:
în ulcerul varicos şi în tratamentul pa- magneziu, mangan, sulf, cupru, iod, ar-
leativ al reumatismului se recomandă in- sen. Valoarea energetică nu este prea
fuzia din frunze, 40-50 g la 1 litru apă mare: 18 kcal la 100 g.
clocotită. Se lasă acoperită 20-30 minu-
te şi se strecoară. Se fac băi locale sau se RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
aplică sub formă de cataplasme.
Intern. Este un excelent reminerali-
Pentru tratarea stomatitelor se utili- zant. I se citează în principiu proprietăţi
zează infiizia (2 linguri frunze mărunţite laxative şi mai ales depurative (de acti-
la 200 ml apă clocotită). După răcire, se vare a eliminării toxinelor), foarte im-
strecoară şi se face gargară. portante mai ales în cura de primăvară.
Prin conţinutul în săruri minerale, în ar-
Pentru tratarea rănilor şi grăbirea ci- ginină, lysină, protide şi vitamine, Spa-
catrizării, se utilizează tot sub formă de nacul este deosebit de util ca antiane-
infuzie, 3-4 linguri de frunze mărunţite mic, pentru convalescenţi şi în hemora-
la o cană cu apă, sub formă de băi loca-
le sau comprese. gii-
Spanacul acţionează şi ca un activa-
în medicina veterinară empirică se
utilizează pentru tratarea bolilor digesti- tor al secreţiei pancreatice. într-o măsu-
ve respiratorii şi renale. (după C. Pârvu, ră mai mică, are şi rol de tonic cardiac.
1997).
Prin conţinutul bogat în săruri mine-
SPANACUL rale, vitamine şi factori biotici şi micro-
elemente absolut necesare organismuiui,
SPINACIA OLERACEA L. Spanacul combate hipovitaminoza C,
(FAM. CHEOPODIACEAE) elimină toxinele din umori (prin acţiu-
nea diuretică), este uşor hipotensiv, toni-
Introdus în Europa din Persia pe două fică miocardul, stimulând activitatea ini-
căi, prin arabi în Spania şi prin cruciaţi, mii, stimulează secreţiile gastrice, pan-
Spanacul era la mare preţ la arabi, care creatice şi biliare şi favorizează creşte-
îl considerau „prinţul legumelor". Afost rea. Pe lângă reclamele comercialel pen-
introdus în cultură încă din secolul al tru copii, cu Popey Marinarul, prepara-
IV-lea. în prezent se cultivă în zonele tele pe bază de Spanac au în acelaşi
temperate şi chiar nordice. Se poate cul- timp, pe lângă valoarea alimentară, şi o
tiva până la 2000 m altitudine. în ţara valoare incontestabilă de medicamente
noastră există două anotimpuri de pro- naturale.
ductie optime: primăvara devreme şi
toamna.

108 Pledoarie pentru viaţă iungă

Datorită conţinutului de oxalaţi, Spa- MACRIŞUL, ŞTEVIA
nacul este contraindicat în artrite, litiaze
oxalice, reumatism, gută. RUMEXACETOSA L R. PATIENTIA L.
(FAM. POLYGONACEAE)
Extern. Frunzele de Spanac dau re-
zultate bune în piăgi atone şi în pecingi- Specii perene foarte înrudite, care se
ne. găsesc şi în flora spontană, cu recoman-
dări terapeutice reduse. Erau cunoscute
MOD DE ÎNTREBUINŢARE ca antiscorbutice. Astfel, iubitorii cărţi-
lor lui Jules Verne îşi aduc aminte, poa-
Consumat ca atare, mai ales în regi- te, de bucuria naufragiaţilor din „Insula
mul alimentar al copiilor şi al persoane- misterioasă" care, găsind Măcriş, s-au
lor mai în vârstă. considerat salvaţi de scorbut.

Suc, câte un pahar în fiecare diminea- PRINCIPALII CONSTITUENŢI
ţă, în depresiuni fizice şi psihice.
Ambele specii conţin cca 1% acid
Vin tonic, din 750 ml vin şi 200 ml oxalic, grăsimi în cantităţi reduse, emo-
suc de Spanac; se bea câtc un pâhărel de dine şi acid crizofaic (care explică acţiu-
100 g înainte de mrfsă. nea laxativă), acid tartric şi cantitâţi
apreciabile de acid ascorbic (vitamina
Cataplasme cu frunze fierte în ulei. C). Dintre minerale sunt prezente cele
Observaţii. Se recomandă şi seminţe- de calciu, potasiu, fier şi magneziu.
le, sub formă de infuzie cu 2 linguriţe la
cană, ca laxative. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE

LOBODA DE GRĂDINĂ Intern. Dacă proprietăţile antiscorbuti-
ce, deşi reale, sunt acum mai mult de in-
ATRIPLEX HORTENSIS L. teres istoric, în schimb proprietăţile depu-
(FAM. CHENOPODIACEAE) rative sunt preţioase pentru cura de pri-
măvară, pentru eliminarea din organism a
Specie euroasiatică, cu mare vechime „deşeurilor" acumulate din cauza alimen-
în cultura originară din Asia Centrală şi taţiei specifice din perioada de iarnă.
Siberia. După unii autori, provine din
specia Atriplex nitens, introdusă în cul- Ambele plante sunt uşor diuretice şi
tură. Principalii constituenţi sunt simi- laxative, tonice şi remineralizante. Exis-
lari cu cei ai Spanacului, având în plus tă însă şi o serie de contraindicaţii seve-
antociani încâ neidentificaţi fitochimic. re — în colici nefritice şi litiaze oxalice.
De asemenea, nu se vor consuma de că-
în trecut era considerată plantă medi- tre suferinzii de ulcer sau de gastrită hi-
cinală, fiind recomandată în afecţiuni peracidă.
hepatice, renale sau în afecţiuni gineco-
Iogice. Seminţele ei au efecte vomitive Extern. Ştevia şi Măcrişul au proprie-
şi purgative. tăţi maturative în abcese şi furuncule.

RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Se citează efecte favorabile în pecin-
gine.
Ca şi Spanacul, este o plantă diure-
tic-depurativă, remineralizantă şi vita- în ultimul timp, la noi Ştevia se utili-
minizantă, având recomandări terapeuti- zează din ce în ce mai mult în locul Spa-
ce asemănâtoare. nacului.

MOD DE ÎNTREBUINŢARE MOD DE ÎNTREBUINŢARE

Consumată ca atare în salate sau pre- Consumate ca atare, sub formă de sa-
parate culinare. lată în amestec sau în preparate culinare
simple.

principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 109

Infuzie diuretică, depurativă, se pre- za voinicului, Năsturelul este o plantă
pară cu 20-30 g frunze la litru de apă. caracteristică izvoarelor şi pâraielor lim-
pezi. în funcţie de sol şi altitudine, are
Cataplasme calde cu frunze de Ştevie înălţimea de la 25 la 90 cm şi se recu-
sau Măcriş şi un volum egal de untură noaşte prin frunzele penatcompuse, cu
(medicina populară). Se utilizează pen- gust asemănător Hreanului. Este una
tru maturarea furunculelor şi abceselor. din cele şapte feluri folosite la masa ritu-
ală a Paştelui evreiesc. (Se pare că şi Ii-
Specia Rumex acetosella _,., denumită sus s-a hrănit cu ea.)
popular Măcriş mărunt, foarte răspân-
dită în întreaga ţară, prin păşuni, fâneţe, PRINCIPALII CONSTITUENŢ!
locuri cultivate, nisipoase, turboase sau
locuri uscate sărace în calcar, până la Protide şi hidraţi de carbon în cantităţi
1800 m altitudine, intră în compoziţia mici, substanţe minerale în cantităţi
ceaiului „Essiac Tea" alături de Brustu- apreciabile, în special fier, magneziu,
re (Actium lappa) şi două plante exotice, fosfor, iod (45 mg%), calciu (200 mg%)
fiind mult mediatizat în tratamentul unor şi arsen, cupru, zinc şi sulf, sub formă de
boli canceroase. microelemente. Conţine cantităţi mari
de vitamina C (140 mg%), precum şi vi-
UNTIŞORUL taminele A, B1, B2, niacină şi vitamina
E. Mai conţine un produs sulfo-azdtat cu
RANUNCULUS FICARIA L. gust de muştar şi o substanţă amaiiă.
(FAM. RANUNCULACEAE)
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
Specie răspândită în Europa, Caucaz,
Siberia de vest şi în Asia Centrală. La Se consumă numai în stare crudă,
noi este comună în intreaga ţară şi creş- proaspăt recoltat de pe locuri curate,
te pe sol umed în păduri, tufişuri, livezi, unde nu păşunează vitele, deoarece poa-
parcuri şi grădini, de la şes până la mun- te transmite parazitoze şi alte boli. Re-
te. Se mai numeşte Grâuşor. coltate înainte de înflorire, frunzele se
spală bine în vederea întrebuinţării.
Frunzele conţin săruri minerale, protide
şi hidraţi de carbon în cantităţi mici şi vita- Intern. Pe lângă utilizarea ca salată de
mina C în cantităţi apreciabile. La maturi- primăvară (la munte se poate consuma şi
tate. frunzele şi fructul plantei sunt toxice. vara), Nâsturelul are şi q serie de indi-
caţii terapeutice: în astenie, anorexie,
în trecut, rădăcinile şi fibrele tuberi- anemie, tuberculoză, bronşite, litiază bi-
zate, frunzele şi tulpinile cunoscute sub liară, eczeme, reumatism, parazitoze in-
denumirea de „Radix et Herba Chelido- testinale, diabet şi chiar în cancer. Majo-
nii minoris" (denumire improprie), erau ritatea acestor recomandări rămân însă
utilizate în afecţiuni ale pielii, în hemo- să fie verificate.
roizi, scorbut etc. Aceste utilizări sunt
astăzi anacronice. Extern. Se recomandă în alopecie, în
plăgi greu vindecabile şi în ulceraţii cu-
In prezent se întrebuinţează, numai tanate.
sub formă de salată, frunzele tinere în
cure de primăvară, pentru aportul de vi- MOD DE ÎNTREBUINŢARE
tamina C şi săruri minerale.
Consumat sub formă de salată.
NĂSTURELUL Suc proaspăt 60-150 ml pe zi, îndoit
cu apă rece.
NASTURTIUM OFFICINALE R. Br.
(FAM. BRASSICACEAE — CRUCIFERAE)

Cunoscut şi sub denumirea de Hreni-
ţă, Creson, Brâncuţă de apă sau Frun-

110 Pledoarie pentru viaţă lungă

Extern. Sucul proaspăt, sub formă de modificarea ritmului cardiac. Ca prim
fricţiune, este utilizat în alopecie, împie- ajutor se recomandâ producerea vomei,
dicând căderea părului. în plăgi, se fac apoi spălături stomacale, cârbune activ,
comprese cu frunze proaspete sfarâmate. medicamente stimulente ale activităţii
cardiace.
PĂPĂDIA
Ca plantă medicinală, Păpădia este
TARAXACUM OFFICINALE WEB considerată tonic amar, aperitiv, drenant
Syn. T. DEN-LEONIS DESF. şi stimulent al secreţiei hepato-biliare,
(FAM. COMPOSITAE) decongestiv şi diuretic.

Creşte spontan în întreaga Europă, în Dintre numeroasele indicaţii terapeu-
India, în China, în America, în Africa de tice, menţionăm:
Nord şi în Iran.
Intern. în angiocolitele cronice, con-
Se pare că printre ierburile amare cu gestia ficatului, insuficienţă hepatică şi
care s-a hrănit Iisus, la Cina cea de Tai- chiar în icter, litiază renală şi biliară, hi-
nă, se numără şi Păpădia. percolesterolemie, dermatoze, eczeme,
acnee, furunculoză. Se mai recomandă
în ţara noastrâ este una dintre cele mai în gută, reumatism, hiperazotemie, oli-
comune specii, începând din câmpie şi gurie, insuficienţă renală, în constipaţii
până în zona montană superioară. De şi în enterocolite, tulburări circulatorii,
multe ori invadează culturile lucerniere. hemoroizi, celulite şi chiar şi în obezita-
A figurat ca plantă medicinală în unele te.
zone europene în farmacopei. în Statele
Unite şi Canada s-a răspândit atât de Toate aceste indicaţii exhaustive se
mult încât cu greu poate fi combătută ca referă la planta întreagă cu frunze şi ră-
buruiană invadatoare a peluzelor, parcu- dăcini.
rilor şi grădinilor.
Fără nici un risc terapeutic, puteţi uti-
Părţile aeriene ale plantei recoltate în liza planta întreagă uscată, folosind 50 g
timpul înfloririi conţin grăsimi sub formâ la l litru apă sub formâ de infuzie (2 mi-
de gliceride ale acizilor stearic, palmitic, nute), apoi lăsată în repaus 10 minute.
oleic etc, tanin, flobafencolină, glucozâ, Se beau 3 căni pe zi, înainte de mesele
polioză, ulei volatil, substanţe antibioti- principale.
ce, substanţe protidice, acid tartric, săruri
de azot, magneziu, caiciu, fosfaţi, vita- Extern. Sucul de rădăcină proaspăt se
minele A şi B, în special în rădăcini şi vi- recomandă în verucoză. Decoctul de tul-
tamina C, alcooli triterpenici (amidiol, pini, frunze şi butoni florali (10 g la 250
faradiol), substanţe de natură carotenoi- ml apă) se recomandă împotriva opaci-
dică, xantofile, flavoxantine etc. fierii cristalinului.

Pentru salata de primăvară se reco- Ceea ce trebuie reţinut este faptul câ,
mandă frunzele tinere, recoltate primă- în salatele de primăvară (Lăptuci, Unti-
vara timpuriu, înainte de formarea tulpi- şor etc), este bine să se includâ şi câte-
nii florifere. Nu prezintă nici un risc te- va frunze de Păpădie.
rapeutic. în schimb, tulpinile florifere,
din care copiii îşi fac lănţişoare, pot pro- ANDIVELE
voca intoxicaţii în cazul în care sunt in-
gerate de aceştia. CICHORIUM ENDIVIA L.
(FAM. COMPOSITAE)
Primele simptome de intoxicaţie se
manifestă prin greaţă, vomă, diaree şi Specie originară din zona meditera-
neană, Andivele sunt foarte apropiate de
Cicoare. Sunt cunoscute încă din vechi-

Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 111

me, fiind cultivate de către greci, romani densă; var. ongifolia — frunzele nu se
şi egipteni. acoperă unele pe altele; var. crispa — cu
frunze creţe; var. asparagina — tulpina
Se consumă frunzele groase, cărnoa- tânără foarte cărnoasă, originară din
se, dispuse în rozetă, etiolate (cultivate China.
la întuneric). în afara proprietăţilor ali-
mentare, andivele au şi unele proprietăţi PRINCIPALII CONSTITUENŢI
medicinale.
Salata verde de cultură conţine:
PRINCIPALII CONSTITUENŢI 1%-1,4% protide, urme de substanţe
grase, 1% hidraţi de carbon, cantităţi
Andivele, la fel ca şi Cicoarea sălba- mici de sodiu (5 mg%), 150 mg% pota-
ticâ, conţin aminoacizi esenţiali, proti- siu, 15 mg% calciu, 25 mg% fosfor, 0,4
de, grăsimi, amidon, o substanţâ amară, mg% fier, 90 mg% vitamina A, câte 0,05
hidrocarbonate, săruri de sodiu, potasiu, mg% vitamina B1 şi B2,0,3 mg% niaci-
calciu, fier, magneziu, mangan, cupru, nă şi până la 50 mg% vitamina C. Con-
fosfaţi etc. Dintre vitamine sunt prezen- ţine 2 unităţi vitamina E.
te vitaminele Bl, B2, C, K şi P.
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
RECOMANDĂRI TERAPEUTIC E
Intern. Salata verde este o excelentă
Destul de amare, Andivele stimulează plantă aperitivă, favorizând digestia şi
apetitul, fiind tonic-aperitive. Ele sunt fiind totodată uşor laxativă. Ea calmează
totodată diuretic-depurative, uşor Iaxati- inflamaţiile dureroase ale ficatului, vezi-
ve, vermifuge. Se recomandă în anore- cii biliare şi intestinelor, având în plus şi
xie, în insuficienţa biliară, în atonii gas- o acţiune coleretic-colagogă.
trice şi digestive, şi ca remineralizant.
Recomandările marilor medici ai An-
MOD DE ÎNTREBUINŢARE tichităţii privind acţiunea antispasmodi-
că şi calmantă este bine fundamentată
Consumate ca atare, în salate de cru- azi, Salata fiind utilizată contra palpita-
dităţi. ţiilor, tusei spasmodice, ca uşor hipnoti-
că, anafrodiziacă, hipoglicemiantă şi la-
SALATA VERDE xativă.

LACTUCA SATIVA L Proprietăţile diuretice sunt completate
(FAM. ASTERACEAE — COMPOSITAE) de cele privind eliminarea masivă a ura-
ţilor, de unde recomandările în nefrită,
Specie euroasiatică, cunoscută de litiază urică, dar şi în gută şi artrită.
multă vreme în cultură şi apreciată în
mod deosebit de romani, îşi are originea Este, de asemenea, depurativă şi eme-
în Salata sălbatică (Lactuca serriola nagogă (favorizând reglarea ciclurilor).
Torn.) care creşte şi în ţara noastră. O le-
gendă mitologică pomeneşte de Junona, Extern. Se recomandă contra degeră-
care a folosit Lăptuca pentru a o naşte turilor. Totodată, având proprietăţi ma-
pe Hebe fără dureri. Sucul uscat la spare turative, este utilă pentru resorbţia fu-
de Ia specia virosa, numit „Lactuca- runculelor şi panariţiului.
rium", era cunocut de Dioscoride, Colu-
mella şi Galen ca antispastic, calmant şi Cosmetică. Salata verde manifestă o
narcotic asemănător opiului. acţiune decongestionantă în cuperoză,
recomandându-se totodată pentru tenuri
Sub numele generic de „salată" sunt uscate.
mai cunoscute următoarele varietăţi:
var. capitata — formează o căpăţână

112 Pledoarie pentru viaţă lungă

MOD DE ÎNTREBUINŢARE FASOLEA

Consumată ca atare; folosită abundent PHASEOLUS VULGARIS L.
în masa de seară, favorizează instalarea (FAM. LEGUMINOASE)
unui somn liniştit şi combate constipa-
ţia, provocând evacuarea bolului intesti- Originară din America Centrală şi de
nal în dimineaţa următoare. Sud, adusă de către conchistadori, a fost
considerată destulă vreme o legumă vul-
Decoctul este antispastic, calmant şi garâ. Abia la sfârşitul secolului al
diuretic. Se preparâ din 60-80 g la un li- XVl-Iea, botanistul Lonicer indică unele
tru de apă, cantitate care se bea în cursul proprietăţi medicinale ale acestei legu-
unei zile. me. Este cert că, sub aspect alimentar,
Fasolea reprezintă un aliment energetic,
Cataplasme maturative calde, ale ab- care acţionează favorabil ca tonic al sis-
ceselor, cu frunze fierte. temului nervos şi muscular. în fitotera-
pie, o importanţă mai mare o au păstăile
Loţionări ale tenului cu decoct dintr-o verzi şi uscate, seminţele uscate având
salată la 0,5 1 apă, fiert îndelung (cca 2 utilizări mai reduse. în prezent se cultivă
ore). aproape pe toate meridianele lumii.

Observaţii. Seminţele au şi ele pro- în România se cultivâ începând cu se-
prietăţi medicinale, fiind calmante ale colul al XVIII-lea.
tusei, antispastice, sub formă de infuzie
cu o linguriţă la cană, 2-3 căni pe zi, iar PRINCIPALII CONSTITUENŢI
în uz extern, pot fi folosite în igiena ocu-
lară pentru blefarite, conjunctivite, sub Fasolea uscată are un conţinut ridicat
formă de spălături Iocale cu decoct pre- de proteine (21%-25%), în hidraţi de
parat dintr-o linguriţă la o cană de apă. carbon (56%), în potasiu (1770 mg%),
în calciu (195 mg%), în fosfor (420
GRUPA LEGUMELOR mg%) şi în fier (7 mg%). Conţinutul în
DE LA CARE SE CONSUMĂ vitamina A este remarcabil (250 ng%),
PĂSTĂILE, CAPSULELE în vitamina B1 de 0,5 mg%, în vitamina
Şl SEMINŢELE B2 de 0,4 mg%, în niacină de 3,4 mg%,
iar în vitamina C de 20 mg%. Dintre mi-
Foarte importante sub acest aspect croelemente, s-au identificat nichelul,
nutritiv, ele au şi importanţă fitoterapeu- cuprul şi cobaltul. Valoarea energetică,
tică. bazată pe conţinutul ridicat în protide şi
hidrocarburi, este de 328 kcal la 100 g
Legumele din această grupă fac parte seminţe uscate, din care se resoarbe
din familia Fabaceae — Leguminoase peste 80%.
(Fasolea, Soia, Mazărea, Bobul, Lin-
tea, Năutul), excepţie făcând Bamele Fasolea verde are un conţinut de cca
(fam. Malvaceae). 10 ori mai mic în protide şi hidraţi de
carbon, celelalte elemente fiind şi ele
De la ele se folosesc fructele proaspe- mai reduse. Valoarea energetică este de
te (păstăile de Fasole şi capsulele de Ba- 31kcalla 100 g.
me) sau seminţele proaspete la unele
dintre ele. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE

Fiind vorba în acest subcapitol şi de Intern. Ca toate celelalte leguminoa-
seminţe, nu putem să nu menţionăm spe- se, fasolea-păstăi este diuretică, utilă nu
cia cea mai importantă din familia Gra- numai în litiaza renală, oligurie, albumi-
minaceae din zona geografică care intră nurie, ci şi în diateze urice (reumatism,
în alimentaţia noastră zilnică: Grâul.

Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 113

gută). Datorită efectului diuretic-depu- SOIA
rativ, sucul de păstăi verzi (cca 100
ml/zi) este recomandat în acnee, infla- GLYCINE HISPIDA (MNCH.)
maţii cutanate la copii şi la adolescenţi MAXIM SIN. SOYA HISPIDA MNCH.
(acnee juvenilă). (FAM. FABACEAE — LEGUMINOASE)

Fasolea verde este şi un tonic hepatic Specie originară din China şi Japonia.
şi pancreatic, citându-se unele efecte în Soia este tot mai răspândită în special ca
scâderea glicemiei şi recomandându-se, plantă utilizată în industria uleiului, ca şi
deci, diabeticilor. Tecile de la păstăile în alte ramuri ale industriei alimentare şi
uscate au fost experimentate atât pe ani- chiar în fitoterapie.
male de laborator cât şi la om, dovedind
reale proprietăţi hipoglicemiante, utile Considerăm necesară o precizare.
în diabet. Foarte interesante sunt pro- în prezent se cultivă peste 30 varietăţi
prietăţile tonic-cardiace, recomandân- şi soiuri de Soia: în principal Soia fura-
du-se administrarea lor, ca medicament jeră, Soia pentru ulei şi Soia alimentară.
adjuvant, în pauza de digitalice. în ţara noastră se cultivau următoare-
le soiuri: Osijek (din fosta Iugoslavie),
Extern. Făina de Fasole are proprie- Dobrogeană, Galbenă de Platt (originară
tâţi calmante, utile în eczeme. Ea acţio- din China), Neagră Platt (tot din China),
nează ca maturativ, („de coacere") în ab- Riede 521 (soi ameliorat la Bod) şi Herb
cese şi panariţiu. 22 (tot soi ameliorat). în prezent nu ştim
ce soiuri se mai cultivă, dar multe pro-
MOO DE ÎNTREBUINŢARE duse se aduc de peste hotare, cu mici ex-
cepţii.
Consumată sub formă de fasole verde, în trecutul nu prea îndepărtat, înainte
în preparate culinare uşoare. de 1989, Soia a fost compromisă în ţara
noastră (şi a rămas compromisă în me-
Suc — utilizat ca diuretic-depurativ. moria noastră), din cauză că în aşa-zisul
Tinctură din 20 g păstăi la 100 ml al- „parizer" se introduceau şroturile de la
cool, macerat 7-8 zile. Se administrează Soia furajeră sau cele rezultate de la fa-
70-120 picâturi de 4 ori pe zi, în pauza bricarea uleiului, la recomandarea aşa-
tratamentului cu digitală. zişilor „nutriţionişti" care propovăduiau
Infuzie (două minute) preparată din 2 „o alimentaţie ştiinţifică" sau o „alimen-
linguri teci de Fasole verde uscată şi taţie raţională", fără a avea nici o pregă-
fragmentate la 250 ml apă. Se lasă apoi tire în acest domeniu. Aceşti „consilieri"
la macerat de seara până dimineaţa şi se ai vechiului regim nu cunoşteau elemen-
consumă în timpul zilei 2 căni în trata- tara compoziţie în elemente nutritive a
ment de lungă durată, în special pentru boabelor de Soia, care conţin uneori
scăderea glicemiei în diabet şi ca tonic peste 40% proteine, având toţi amino-
hepatic şi pancreatic. Menţionăm faptul acizii esenţiali, spre deosebire de carne
că valoarea maximă hipo-glicemiantă o sau alte produse animaliere care cpnţin
au păstăile încă verzi, când se formează în cel mai fericit caz 25% proteine.}
primele boabe, care se usucă. Tecile de Să nu uităm că Soia a salvat de la lip-
fasole uscate toamna la maturitatea boa- sa de proteine din alimentaţie cele mai
belor au acţiune hipoglicemiantă foarte mari populaţii ale globului (China şi In-
scăzută, deşi se folosesc în unele produ- dia), iar în prezent se cultivâ intensiv în
se sau „Ceaiuri antidiabetice". Stalele Unite ale Americii, în Franţa,
Germania şi în alte ţări europene.
Extern. Se aplică cataplasme din făină
de Fasole, preparată cu apă caldă.

114 Pledoarie pentru viaţă lungă

Numai în Statele Unite există peste 50 nic şi oleic, uleiul de Soia este recoman-
sortimente alimentare pe bază de Soia dat ca hipocolesterolemiant.
alimentară, începând de la aperitive,
salamuri, şniţele etc. până la torturi şi în- Făina de Soia este aliment ideal pen-
gheţată! tru diabetici, pentru cei care suferă de
reumatism, gută şi pentru convalescenţi.
PRINCIPALII CONSTITUENŢl Este indicată şi în astenii nervoase şi
surmenaj fizic şi intelectual.
Făina de soia integrală este foarte bo-
gată în proteine (37-40%) formate din Preparatele alimentare de Soia sunt
următorii aminoacizi: leucină, izoleuci- uşor de digerat şi au o valoare nutritivă
nă, cystină, metionină, fenilalanină, tre- foarte ridicată, ceea ce face ca această
onină, lisină, valină şi tiptofan. Conţine legumă să fie într-adevăr considerată
15-22% grăsimi, 26% hidraţi de carbon, drept un aliment complet.
4 mg% sodiu, 1870 mg% potasiu, 195
mg% calciu, 555 mg% fosfor, 12,1% MOD DE ÎNTREBUINŢARE
fier, 15 u.g% vitamina A, 0,75 mg vita-
mina Bl, 0,30 mg% vitamina B2, 2 Folosirea în alimentaţie ca grăsime a
mg% niacină şi mici cantităţi de vitami- uleiului de Soia, fâră alte grăsimi, cel
na C, D şi E. Conţine şi diastaze, leciti- puţin 2-3 săptămâni.
nă, ceruri, rezine şi celuloză. Valoarea
energetică este de 469 kcal la 100 g. Sub formă de „lapte de Soia", pentru
sugari şi copii. Laptele de Soia se prepa-
După cum am menţionat, boabele de ră din 150 g seminţe de Soia îmbibate în
Soia conţin 15-22% grăsimi (uneori la 1 litra de apă. Se ţine la extras la tempe-
anumite soiuri ameliorate, până la 25%). ratura camerei o zi şi jumătate. Se de-
Foarte importantă este însă compoziţia cantează lichidul supernatant (partea
acestui ulei: 85% acizi graşi nesaturaţi, limpede de la suprafaţă) şi se filtrează.
mono-nesaturaţi: acidul oleic (25%- Se consumă în aceeaşi zi. Peste seminţe
35%), polinesaturaţi: acidul linoleic se mai poate pune încă o dată apă şi se
(40-50%), linolenic (2%-10%) şi ara- repetă operaţia de mai sus.
chidonic. Acizii graşi saturaţi (10%-
15%) sunt formaţi din acizii stearic, pal- MAZĂREA
mitic, arachidic şi lignoceric.
PISUM SATIVUM L.
Datorită bogăţiei în acizi graşi poline- (FAM. FABACEAE — LEGUMINOASE)
saturaţi şi datorită prezenţei acidului
arachidonic, uleiul de Soia are proprie- Este una din cele mai cunoscute şi mai
tăţi hipocolesterolemiante, ceea ce este larg eultivate încă din Antichitate. Reco-
foarte important. Chiar după utilizarea mandările fitoterapeutice sunt minore.
timp de trei săptămâni în alimentaţie a
uleiului de Soia s-a constatat o reducere PRINCIPALII CONSTITUENŢI
semnificativă a „colesterolului rău".
Mazărea uscată conţine 22% protide,
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE 1% grăsimi, 59% hidraţi de carbon, 30
mg% sodiu, 915 mg% potasiu, 45 mg%
Datorită conţinutului ridicat (85%) în calciu, 230 mg% fosfor, 5 mg% fier, 20
acizi graşi nesaturaţi, îndeosebi derivaţi ug% vitamina A, 0,7 mg% vitamina B1,
ai acidului arachidonic, linoleic, linole- 0,2 mg% vitamina B2, 3 mg% niacină şi
numai 1 mg% vitamina C. Valoarea
energetică este de 359 kcal pentru 100 g.

Mazărea verde conţine 3% protide,
6% hidraţi de carbon, 1 mg% sodiu, 120
mg% potasiu, 10 mg% calciu, 50 mg%

Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 115

fosfor, 0,8 mg% fier, 35 ug% vitamina Macerat la rece cu o linguriţă de pu-
A, 0,1 mg% vitamina Bl, 0,05 mg% vi- dră la cană, lăsată peste noapte, pentru a
tamina B2, 1 mg% niacină şi 25 mg% se bea dimineaţa.
vitamina C. Valoarea energetică este de
37 kcal pentru 100 g. Medicina populară recomandă cenuşa
obţinută din seminţe ca diuretic.
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
Observaţii. Florile, sub formă de infu-
Mazărea uscată are proprietăţi ener- zie, sunt calmante în colici nefritice, în
getice, deoarece conţine o cantitate mare afecţiuni renale acute şi în inflamaţiile
de calorii şi este bogată în protide şi hi- vezicale la bolnavii de prostată, în pielo-
draţi de carbon. Pentru organism este o nefrite şi reumatism.
importantă sursâ de fosfor şi săruri de
potasiu. Are şi acţiune uşor laxativă. INUL

Mazărea verde este uşor digerabilă, LINUM USITATISSIMUM L.
dar este contraindicată în enterite. Din (FAM. LINACEAE)
mazăre verde s-a izolat o fitohemagluti-
nă care a fost experimentată în tratamen- După unele date, se pare că Inul este
tul anemiei aplastice. Produce stimularea originar din Egipt. în sprijinul acestei
funcţiei medulare, aducând-o Ia normal. ipoteze stă faptul că în vechile mormin-
te egiptene s-au găsit seminţe şi îmbră-
în zootehnie, vrejurife şi tecile sunt un căminte confecţionate din In. Fiiţid cul-
furaj bogat în proteine. Mazărea furajerâ tivat aproape pe tot globul de multe se-
intră în nutreţuri combinate. cole, originea lui certă nu este cunoscu-
tă. Inul şi produsele lui (fibre, seminţe,
BOBUL ulei) provin în prezent din Europa, Ar-
gentina, Maroc, Turcia, India şi alte ţări.
VICIA FABAL L.
(FAM. FABACEAE — LEGUMINOASE) Seminţele de In utilizate în medicina
tradiţională chineză provin din Mongo-
Plantă originară din bazinul meditera- lia Interioară şi din provinciile Heilon-
nean, Bobul a avut întotdeauna reputaţia gjiang, Liaoning şi Jilin.
de diuretic. Este puţin cultivat astăzi în
ţara noastră, fiind mai sensibil la boli şi Utilizat şi în medicina tradiţională in-
dăunători. diană, Inul este cultivat extensiv în toa-
tă India, în special în Bengal, Bihar şi în
PRINCIPALII CONSTITUENŢI Provinciile Unite.

Conţine protide şi hidraţi de carbon în Este menţionat şi în Biblie, în Vechiul
cantităţi apreciabile, săruri de sodiu, po- Testament (Ieşirea, 28, 42) unde se spu-
tasiu, fosfor, calciu, fier, magneziu şi ne: „Şi să le faci lor pantaloni de In, ca
mici cantităţi de vitamina A, BI, B2. să acopere goliciunea trupului...".

RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Inul a fost utilizat şi în Antichitatea
greco-romană în scopuri medicinale,
Şi astăzi sunt atestate proprietăţile probabil inspirate din medicina egiptea-
diuretice ale seminţelor de Bob, care nă. Pliniu cel Bătrân citează 30 de reme-
sunt în plus şi sedative în dureri urinare, dii în care sunt incluse şi seminţele de
cu efecte favorabile şi în albuminurie. In, atât administrate pe cale orală ca la-
xative, cât şi extern, în preparate topice,
MOD DE ÎNTREBUINŢARE locale, pentru inflamaţii locale.

Decoct cu 100 g la 1 litru de apă; se In farmacopeea ayurvedică se reco-
bea în cursul unei zile. mandă utilizarea externă sub formă de

116 Pledoarie pentru viaţă lungă

cataplasme în arsuri şi carbuncul (an- în prezent, cercetările sunt îndreptate
trax), iar intern ca demulgent (calmant) spre efectele preparatelor pe bază de se-
şi laxativ. în medicina tradiţională ame- minţe de In în carcinogeneză şi în trata-
ricană utilizările sunt similare. mentul lupusului asociat cu nefrite, în
efectele favorabile în funcţia arterială şi
PRINCIPALII CONSTITUENŢI în agregarea trombocjtară.

Seminţele speciei de cultură Linum Comisia E (Comisia oficială a Minis-
usitatissimum conţin 30—45% ulei gras terului Sănătăţii din Germania pentru
sicativ format din trigliceridele acizilor avizarea produselor fitoterapeutice) a
linoleic, linolenic, oleic, stearic, palmi- aprobat utilizarea în uzul intem a semin-
tic şi myristic. Conţin 20-25% proteine, ţelor de In în constipaţiile cronice, în
3-10% mucilagii formate din polizaha- afecţiunile colonului în urma abuzului
ride neutre şi acide care după hidroliză de laxative şi purgative, în colonul iritat,
dau galactoză (8-10%), arabinoză în diverticulite (inflamaţia unor diverti-
(9-12%), rhamnoză (13-29%), xyloză culi ai duodenului, intestinului subţire
(25-27%), acid galacturonic şi mannu- sau a colonului). De asemenea, s-a avi-
ronic cca (30%). Mai conţin steroli şi tri- zat utilizarea ca mucilag în gastrite şi
terpene (colesterol, campestrol, stigmas- enterite.
terol şi sitosterol), glicozizi cianogenici
(0,1-1,5%), în special neolinustatină şi Extern s-a aprobat utilizarea sub for-
monoglicozizi ai linamarinei şi lotaus- mă de cataplasme pentru tratamentul in-
tralinei, precum şi glicozidul saicoizola- flamaţiilor locale.
ricirezinolului, precursori ai lignanelor,
săruri minerale. Legat de Comisia E, ne întrebăm când
vom avea şi noi o astfel de Comisie, cu
Turtele rămase după extragerea uleiu- oarneni competenţi în domeniul fitotera-
lui conţin mari cantităţi de proteine (cca piei, produselor naturale şi al suplimen-
35%), grăsimi (3-6%), săruri minerale, telor nutriţionale atât de mult folosite în
reprezentând o materie prima de bună majoritatea ţărilor lumii. în această pri-
calitate pentru nutreţuri combinate, dar vinţănu am avea decât de câştigat, în
care trebuie prelucrate rapid pentru a nu special prin valorificarea enormelor re-
râncezi, când devin iritante. surse naturale pe care le avem pentru să-
nătatea oamenilor.
Fibrele conţin celuloză (86-90%),
substanţe pectice (1-2%), ceară, sub- MOD DE ÎNTREBUINŢARE
stanţe grase şi lignină în cantităţi mai
mici. în cenuşa fibrelor au fost puse în în farmacia casei, seminţele de In se
evidenţă calciu (50%), potasiu (17%), folosesc, pentru combaterea constipaţiei
siliciu (13%), fier şi aluminiu (8%). cronice şi calmarea colonului iritat, ca
atare, cu condiţia să nu fie sparte, deoa-
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE rece se oxidează foarte repede.

Utilizările seminţelor de In în terape- Pentru adulţi se recomandă 2 linguri-
utica modernă se bazează pe utilizarea ţe de seminţe întregi, spălate rapid în-
multi-milenară a acestora în medicina tr-un jet de apă. Apoi se pun într-o cană
tradiţională, dar şi pe studii „in vitro" şi cu apă la temperatura camerei şi se ţin
„in vivo" pe animale, pe studii cu privi- 2-3 ore, după care se „administrează" cu
re la substanţele nutriţionale în dietă la totul, preferabil seara, înainte de culcare.
oameni.
Extern se utilizează sub formă de făi-
nă proaspăt râşnită din care se prepară
un terci cu puţină apă călduţă, care se

Principalele legume, semlnţe şi cereale din alimentaţie 117

pune între tifoane şi se aplică pe locuri- PRINCIPAUI CONSTITUENŢI
le inflamate.
Conţine 24% protide şi 56% hidraţi
Celor care au pielea mai sensibilâ şi de carbon. Conţinutul în grăsimi este de
recurg la cataplasme cu făină de Muştar 1%, de sodiu 4 mg%, de potasiu 810
ca revulsiv li se recomanda un amestec mg%, de fosfor 410 |ig%, de calciu 75
de două părţi făină de Muştar şi o parte mg%, de fier 6,9 mg%. Vitamina A este
de făină de In, care, având proprietăţile prezentă în proporţie de 20 ug%, vitami-
emoliente menţionate, împiedicâ iritarea na Bl 0,45 mg%, vitamina B2 2 mg%,
pielii. niacină 2 mg% şifoartemici cantităţi de
vitamina C. Sub raport energetic, 100 g
CONTRAINDICAŢII Şl EFECTE SECUNDARE Linte furnizează 354 kcal.

Nu se recomandă în ocluzii intestina- RECOMANDĂRITERAPEUTICE
le. Nu se cunosc efecte secundare şi nici
contraindicaţii în timpul sarcinii sau Intern. Plantă energizantă, Lintea
alăptării. este un reconstituent în stări de caşexie,
atrofie musculară, hipotensiune şi în
în ceea ce priveşte interacţiunea cu convalescenţă.
alte medicamente, ca şi alte plante care
conţin mucilagii, întârzie absorbţia me- Ea este totodata galactogogă, reco-
dicamentelor luate concomitent cu se- mandându-se deci mamelor care alăp-
minţele de In, ceea ce poate afecta efec- tează.
tele acestora.
Extern. Lintea are proprietăţi matura-
Deoarece Inul este şi plantă nectarife- tive, în abcese şi panariţiu.
ră (nu „meliferă", cum.o denumesc unii,
deoarece în flori nu există miere ci nu- MOO DE ÎNTREBUINŢARE
mai nectar), pentru apicultori se eva-
Iuează că, la un hectar cultivat cu In, al- Consumată în preparate culinare.
binele pot produce 10 kg miere. Cataplasme cu lintefiartăşi zdrobită.
Se recomandă înmuierea în apă 12-18
LINTEA ore, până apar primii germeni, apoi se
găteşte.
LENS CULINARIS MEDIK.
(FAM. FABACEAE — LEGUMINOASE) BAMELE

Plantă asiaticâ, cunoscută încă din ABELMOSCUS ESCULENTUS L MNCM-
Antichitate în Europa; ea constituia o SYN. HIBISCUSESCULENTUSL
importantă plantă alimentară în Sparta, (FAM. MALVACEAE)
din Linte făcându-se acea vestită „supă
neagră". Este cultivată pe suprafeţe mai Bamele sunt binecunoscute încă din
restrânse astăzi în ţara noastră, deşi are o Egiptul antic, preluate apoi de arabi, tre-
valoare nutritivă remarcabilă. cute ca plante medicinale în farmacope-
ea indiană; botanistul Prosper Alpinus
Este citată şi în Biblie. Esau, fiul lui descrie în 1592 şi proprietăţile lor medi-
Isaac, îşi vinde dreptul său de întâi năs- cinale. Se folosesc capsulele verzi. în
cut pentru „pâine şi fiertură de linte": prezent sunt cultivate pe scară redusă şi
„Atunci Iacob i-a dat lui Esau pâine şi la noi, în zonele sudice ale ţării.
fiertură de linte. Şi el a mâncat şi a băut
şi apoi s-a sculat şi a plecat. Astfel a dis- PRINCIPALII CONSTITUENŢI
preţuit Esau dreptul său de întâi născut."
(Facerea, 25:34). Cu cantităţi mai reduse în protide şi
hidraţi de carbon decât celelalte legume,

118 Pledoarie pentru viaţă lungă

Bamele conţin mucilagii, săruri minera- te particulare. Ele se mai recomaridă şi
le şi vitaminele A, B şi C. în răceli, nevralgii.

Sub raport energetic, Bamele furni- MOD DE ÎNTREBUINŢARE
zează cca 40 kcal la 100 g.
Decocţia diuretică cu 100 g la un litru
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE de apă, cantitate care se bea în cursul
unei zile.
Prin conţinutul ridicat în mucilagii,
bamele au proprietăţi emoliente, atât în Cataplasme cu făină de Năut şi apă
afecţiuni respiratorii (laringite, traheite, caldă.
bronşite) cât şi în cataruri ale tractului
digestiv. GRÂUL

MOD DE ÎNTREBUINŢARE TRITICUM AESTIVUM L.
(FAM. GRAMINACEAE)
Consumate în preparate culinare.
După foarte mulţi cercetători, centrul
NĂUTUL de origine este situat în Asia Centrală şi
Orientul Apropiat. Cunoscut încă din
CICER AFIIETINUM L. Neolitic, Grâul se cultivă în prezent de
(FAM. FABACEAE — LEGUMINOASE) la tropice spre nord, până la paralela 64°
(Canada), iar spre sud, până la paralela
Năutul este originar din bazinul me- 50° (Argentina). Arealul vast de cultură
diteranean, cultivat de multă vreme. La explică variabilitatea mare a acestei spe-
noi este cultivat pe suprafeţe mai reduse, cii: 400 varietăţi şi peste 4.000 soiuri de
citându-se unele proprietăţi medicinale cultură. în România se cultivă de peste
pentru seminţe. 2500 ani.

PRINCIPALII CONSTITUENŢI PRINCIPALII CONSTITUENŢI

Năutul conţine protide (18-30%), li- Boabele de Grâu (cariopsele) conţin,
pide, hidraţi de carbon, amidon în funcţie de soi, 8-24% proteine, sub-
(47-60%), zaharuri, lipide (6%), săruri stanţe extractive neazotate 61-75%, din
minerale — în special potasiu, magne- care peste 90% amidon, 2,3-5% zaha-
ziu, calciu, sodiu, siliciu, fier, arsen, as- ruri, 2,3% dextrină, 2% grăsimi, vitami-
paragină, vitamine din complexul B şi nele A, B, E, K, D şi PP, fitosteroli şi mi-
mici cantităţi de vitamina C. croelemente minerale.

RECOMANDĂRI TERAPEUTICE Proteinele conţin urmâtorii amino-a-
cizi: arginină 4-5%, histidină 2%, izole-
Intern. Năutul este un bun diuretic, ucină 4%, leucină 5,9%, lizină 2,5%,
util în colici nefritice, dureri ale aparatu- metionină 0,8%, fenilalanină 5%, tripto-
lui urinar, litiază şi ca antiseptic urinar. fan 1%, valină4%.
Diureza este însoţită de o eliminare de
acid uric şi cloruri, Năutul fiind de Uleiul obţinut din germenii embrio-
aceea util şi în diateze urice, ca şi în ede- nali ai cariopselor conţine, ca principal
me cardiorenale. component, vitamina E (în special sub
formă de alfa-tocoferol), octacosanol,
Se mai citează utilizarea sa în stări un alcool lipidic cu catena lungă, acizi
congestive ale ficatului. graşi nesaturaţi dintre care 55-60% acid
linoleic. Din germenii de Grâu a fost
Extern. Aplicaţiile cu fâină de Năut izolat un compus cu acţiune de inhibare
se pot face în pleurezii, dar numai pen- a alfa-amilazei salivare.
tru atenuarea durerilor, fâră a avea efec-

Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 119

RECOMANDĂRI TERAPEDT1CE tei familii le considerăm legume (Castra-
vetele, Dovlecelul şi Dovleacul turcesc),
Pe lângă valoarea alimentară deosebi- iar altele (Pepende verde Şi Pepenele
tă, Grâul tncolţit este remineralizant şi galben) le considerăm fructe, ele fiind
tonic. Este folosit ca adjuvant în trata- consumate de obicei ca desert, după masă.
mentul bolilor digestive, cardio-vascula-
re, ale aparatului respirator, renal, ale De la toate se consumă fructele de tip
sistemului nervos şi în tratamentu! unor bacform (peponidă), iar de la unele şi se-
boli de piele. Este foarte util, în speciai minţele, fie în scop alimentar pentru
pentru copii şi persoanele în vârstă, pen- uleiui pe care-1 conţin, fie în *<x>P ***■
tru valoarea lui tonifiantă şi sedativă. peutic.

Deoarece Grâul încolţit conţine cca CASTRAVETELE
lg% fosfor, 342 mg% magneziu, 71
mg% calciu, vitaminele A, B, E, K, D şi CUCUMIS SATIVUS L
PP, proteine, glucide, enzime, diastaze (FAM. CUCURBITACEAE)
etc, este recomandat ca supliment nutri-
ţional în foarte multe afecţiuni cronice, Originar din India de est şi Himalaya,
în cure de 3 -4 săptâmâni. Pentru comba- unde creşte şi astăzi spontan, Castrave-
terea constipa(iilor cronice, rezultate tele este printre cele mai vechi piante de
bune se obţin cu tărâţele de grâu. cultură, întilnindu-se încă de acum trei
milenii înfiresceleegiptene, iar«»Anti-
MOD DE ÎNTREBUINTARE chitatea greco-romană este pomemt de
către Pliniu cel Bătrân, Varro ?ţ Colu-
în special sub formă de boabe încolţi- mella. Este consemnat şi în Btblie, ca o
te. în acest scop, cariopsele de grâu (ne- delicatesă: „Ne aducem aminte de peşte-
tratate chimic) se spală bine şi se pun în- le pe care îi mâncam degeaba m Egipt,
tr-o farfurie cu puţină apă, care se aco- de castraveti, de harbuzi, de praz^ de
peră cu altă farfurie. De obicei, germi- ceapă şi de usturoi." (Numerele, 11:5).
nează la temperatura camerei în 24-36 Se folosesc atât fructul ca atare, precum
ore. Se consumâ ca atare, fie amestecat şi semintele (odinioarâ acestea consti-
în salate, fîe trecut prin maşina de tocat tuind principalul produs fitoterapeutic).
carne şi amestecat cu miere, fie uscat, Dacă în fitoterapie importanţa sa este h-
dar la o temperaturâ care nu trebuie să mitată, în schimb în cosmeticâ este unul
depăşească 40°C. dintre produsele naturale mult tolosite.

Pentru constipatii cronice, tărâţele se PRINCIPALII CONSTITUENŢl
llcrb în apâ sau lapte, la fel ca grişul.
Uleiul se poate consuma la salate. Exis- Fructul contine pânâ la 95% apă, can-
tâ şi capsule de ulei concentrat care con- titâti reduse de protide (0,70-1.1./.), 1 /.
ţin 390-400 mg (cu 0,05% vitamina E). hidraţi de carbon, 6 mg% sodm, 105
Se recomandă 4-6 capsule pe zi, con- mg%potasiu, 11 mg% calciu, 15 mg/„
form prospectului. fosfor, 0,4 mg% fier, 21 ug% v,tan»?"
A, între 0,01-0,02 mg% vitarninele BI
GRUPA LEGUMELOR şi B2 şi un procent mic de vita"Yna c-
DIN FAMILIA Valoarea energeticâ este foarte redusă: 7
CUCURBITACEELOR kcal la 100 g.

în lucrările de horticultură sunt tratate RECOMANDĂRITERAPEUTICE
unitar, pe criteriul înrudirii sistematice
şi de structurâ. Unele dintre speciile aces- Intern. Sucul de Cnrtrnvete este diu-
retic-depurativ, diureza fiind insoţitâ de

120 Pledoarie pentru viaţă lungă

dizolvarea acidului uric şi uraţilor, deci DOVLECELUL

este util în litiază urică, gută, artritism. CUCURBITA PEPO L.
VAR. OBLONGA SER.
Se consideră că amestecul de suc de (FAM. CUCURBITACEAE)

Castravete cu cel de Morcov şi Ridi- Dovlecelul, cunoscut şi sub numele
de Bostan, este originar probabiJ din
che (sau, după alţi autori, de Sfeclă) ar fi Asia Mică, după alţi autori, din America,
iar după alţii, din Africa.
cel mai puteraic litotritic (cu acţiune de
în Europa a fost adus abia în Evul
mărunţire a pietrelor). Mediu de către turci. în timpul Renaşte-
rii, Lobelus i-a descris unele proprietăţi
în fitoterapia aparatului digestiv, Cas- terapeutice valabile şi astăzi. Pulpa sa,
uşor digestibilă, se utilizează în prepara-
travetele este uşor laxativ, calmant al te culinare şi este indicată în diferite die-
te. Celelalte varietăţi cu fructul mare se
colicilor şi catarurilor intestinale. Este consumă în stare nematură, iar la coace-
re sunt furaje foarte bune pentru vitele
greu digestibil. cornute şi porcine. Alte varietăţi se cul-
tivă în scop ornamental.
Seminţele sunt un remediu în calma-
în scopuri medicinale sunt utilizate în
rea tusei. special seminţele.

Extern. în aplicaţii externe, Castra- PRINCIPALII CONSTITUENŢI

vetele este antiinflamator în diverse iri- Pulpa Dovlecelului conţine 1% proti-
de, 4% hidraţi de carbon, cantităţi mici
taţii ale pielii, calmând pruritul. Dă re- de grăsimi, 1 mg% sodiu, 270 mg% po-
tasiu, 15 mg% calciu, 30 mg% fosfor,
zultate bune în pecingine. 0,6 mg% fier, 230 ug% vitamina A, câte
0,05 mg% din vitaminele Bl şi B2, 0,4
Cosmetică. Deosebit de importantă mg% niacină şi cca 10 mg% vitamina C.

este acţiunea Castravetelui pentru cură- Seminţele conţin 35%-45% ulei gras,
fitosterine, lecitină, zaharuri, rezine şi
ţirea şi catifelarea pielii, atât pentru te- enzime cu proprietâţi antihelmintice.
Seminţele Dovlecelului au avantajul că
nul gras cu pori dilataţi, cât şi pentru cel nu sunt iritante, toxice şi nu produc reac-
ţii adverse.
uscat. Acţiunea de catifelare a pielii este
Conţinutul în fitosteroli liberi sau sub
completată de cea de îndepărtare a ridu- formă fixâ (legată) este de cca 1%. Mai
conţin pigmenţi clorofilici (clorofila b şi
rilor. Rezultate bune se obţin şi în cazul feofitină). Pe lângă sărurile minerale
menţionate, ca microelemente conţin se-
pistruilor. * leniu, zinc şi mangan. Mai conţin 30%
pectine şi cca 25-51% proteine. Uleiul
MOD DE ÎNTREBUINŢARE gras este format în special din acizi graşi
(palmitic, stearic, oleic şi linoleic), pre-
Consumat ca atare. cum şi din tocoferolul alfa şi beta, carote-
Suc, fie simplu, fie în combinaţie cu
cel de Morcov şi Sfeclă (sau Ridiche).
Decoctul preparat din o lingură de se-
minţe la o cană are acţiune expectorantă
şi calmantă. Se beau din acest decoct 2
căni pe zi.

Aplicaţii cu felii de castraveţi, atât în
dermatoze, cât şi contra ridurilor.

Loţionări ale tenului cu suc de castra-
veţi (numit şi „lapte de Castravete") în
apă caldă — pentru tenuri grase, cu spa-
ţiile intercelulare ditalate (după alţi au-
tori se recomandă suc de castraveţi şi al-
cool diluat).

Loţionări cu suc de castraveţi în
amestec cu ulei de migdale, pentru te-
nuri uscate.

Loţionări cu lapte, în care se macerea-
ză felii de castraveţi.

Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 121

noide (luteină şi beta-caroten). Diversita- MOD DE INTREBUINŢARE
tea compoziţiei uleiului gras este în func-
ţie de soiurile şi varietăţile de culturâ. Consumat ca atare, în preparate culi-
nare obişnuite sau dietetice.
Cercetările din ultimul timp încadrea-
ză preparatele pe bază de seminţe de Suc (îndeosebi pentru efectul laxativ).
Cucurbita pepo în categoria antihel- Seminte (neprăjite, nesărate) cojite şi
minticelor. zdrobite, luate dimineaţa în priză unică
50-60 g pentru adulţi, cca 20 g pentru
Compuşii, cum sunt tocoferolul şi se- copiii de vârstă şcolară şi 10 g pentru cei
leniul, au o acţiune protectivă împotriva mai mici, fie ca atare, fie cu miere; după
degradării oxidative a lipidelor, vitami- 1-2 ore se administrează un purgativ
nelor, hormonilor şi enzimelor. (ulei de ricin, ulei de parafină uz intern,
ulei de măsline).
Fracţiunile proteice din seminţe acţio- în prostatite, seminţe decojite luate ca
nează ca inhibitori ai tripsinei Studii şi atare sau decoct cu o lingură la canâ,
mai recente asupra activităţii terapeutice bându-se 2 căni pe zi, timp îndelungat.
a preparatelor din seminţe au demonstrat Emulsie cu efect sedativ, din seminţe
că acestea inhibă 5-alfa reductaza „in vi- decorticate şi zdrobite, fierte în apă sau
tro". „In vivo" s-au demonstrat acţiunea lapte.
anti-estrogenică şi acţiunea antiinfiama- Cataplasme calmante cu pulpă arudS
toare(1997). zdrobită.

în ceea ce priveşte actiunea în infia- DOVLEACUL TURCESC
maţiile prostatei, reduc numai simptome-
le neplâcute, fără a reduce hipertrofia. CUCURBITA MAXIMA DUCH.
(FAM. CUCURBITACEAE)
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
Originar din America, Dovleacul tur-
Intern. Seminţele de Dovlecel repre- cesc, cunoscut şi sub denumirea de Bos-
zintă un remediu antihelmintic cert, cu tan moldovenesc, Dovleac alb sau Du-
acţiune deosebită asupra teniei şi ascari- daie, este frecvent cultivat în toate re-
zilor. giunile ţării în scopuri alimentare sau ca
furaj. Varietatea maximă, cultivată în
Seminţele decojite sunt totodată cal- special în regiunile nisipoase ale ţării
mante ale catarurilor intestinale şi urina- (inclusiv în Delta Dunării), cu coajă ar-
re, dar, mai ales, în ultima vreme, li se gintiu-cenuşie sau alburie, ajunge, la
atribuie o acţiune favorabilă în infiama- maturitate, la greutăti impresionante în
ţii ale prostatei. Tot prin acţiunea antica- conditiile pedoclimatice din ţara noastră
tarală se folosesc şi ca pectorale, în la- — între 30-100 kg! —fiindpe drept cu-
ringite, traheite, bronşite. Se citează şi vânt denumit „dovleac uriaş". Varietatea
proprietăti sedative. „Farinae" are semintele fără coajă, fiind
o importantă sursă oleiferă care se râs-
Pulpa dovleceilor tineri este uşor diu- pândeşte tot mai mult şi în ţara noastră.
retică şi laxativă, recomandându-se în
regimul bolnavilor cu afecţiuni intesti- PRINCIPALII CONSTITUENŢI
nale şi renale, la artritici şi reumatici,
dar şi, în mod special, ca prim aliment Are o compoziţie asemănătoare cu
solid după diete lichide. Un laxativ şi Dovlecelul, dar un conţinut mai ridicat
mai eficace îl constituie sucul. Se reco- în hidraţi de carbon. Seminţele conţin un
mandă şi în dieta diab'eticilor şi în afec- ulei comestibil de bună calitate. Turtele
ţiunile cardiace cronice. rămase după presarea uleiului sunt bo-

Extern. Pulpa crudă este emolientă,
cu utilitate în înţepâturi, arsuri.

122 Pledoarie pentru viaţă lungă

gate în protide şi constituie un excelent ze renale şi ale vezicii urinare, în.hiper-
furaj pentru vite. Seminţele decojite uricemii (gută) prin acţiunea sa diureti-
după extragerea uleiului pot fi utilizate că. în acest scop, se fac cure de sezon,
la prepararea halvalei. consumând câte 1-2 kg pe zi.

RECOMANDĂRI TERAPEUTICE în medicina tradiţională, seminţele de
Pepene verde (şi de Pepene galben) se
Intern. în scopuri alimentare, se con- recomandă în litiaza renală şi biliară, in-
sumă copt sau fiert, fie ca atare, fie în dicaţie terapeutică ce pare a fi explicată
preparate de patiserie. prin existenţa în seminţe a unei enzime
cu acţiune litotritică.
Seminţele de Dovleac turcesc, la fel
ca şi cele de Dovlecel sau Bostan, sunt Extern. Tot empiric, se recomandă
recomandate în parazitoze, în special în aplicaţii locale cu felii de pulpă în arsuri
teniaze şi ascaridioze. uşoare şi în inflamaţii.

Se consumă decojite ca atare, la adulţi PEPENELE GALBEN
50-100 g pe zi, iar la copii 15-30 g pe zi,
dimineaţa înainte de mâncare. După mân- CUCUMIS MELO L
care (la 2 ore), se administrează un purga- (FAM. CUCURBITACEAE)
tiv. Această cură se urmează 4-6 zile,
după care se face examenul coprologic. Parfumatul Pepene galben, făni a
avea o valoare terapeutică deosebită
PEPENELE VERDE care să-1 facă să fie recomandat în vreo
afecţiune, are unele proprietaţi favorabi-
CITRULLUS LANATUS (THUNB) MANSF. le în cura de fructe de sezon. Originar
(FAM. CUCURBITACEAE) din Asia Centrală şi Estică şi Arabia tro-
picală, era cunoscut din Antichitate şi
Pepenele verde, Lubeniţa sau Har- cultivat cu mult înaintea erei noastre. La
buzul sunt specii originare din Asia de noi în ţară sunt cunoscute peste 12 soiuri
sud-vest şi Africa de nord-vest. La noi se care se cultivă în zonele calde ale ţării,
cultivă 4—5 soiuri, în special în regiunile mai rar în sere. Se consumă miezul căr-
calde ale ţării. Apare menţionat în Bi- nos, zemos, parfumat, dulce şi învioră-
blie, drept una din cele mai preţuite tru- tor, fie crud, fie sub formă zaharisită sau
fandale, alături de Castravete, de Cea- sub formă de dulceaţă. în cantitate mare,
pă, Usturoi şi Praz. (Numerele 11:5) este greu digerabil.

PRINCIPALII CONSTITUENŢI PRINCIPALII CONSTITUENŢI

Miezul Pepenelui verde conţine Conţine 90-95% apă, 0,6-1% protide,
peste 95% apă, 0,3% protide, 1% acizi 0,1% grăsimi, 3-6% glucide, 25 până la
organici, 3-5% hidraţi de carbon, 60 3000 U.I. vitamina A, câte 0,03 mg% vi-
mg% potasiu, cantităţi foarte mici de so- taminele Bl şi B2 şi mici cantităţi de vi-
diu, 4 mg% calciu, 5 mg% fosfor, 0,2 tamina C. Conţine săruri de potasiu (75
mg% fier, 54 u,g% vitamina A, câte 0,02 mg%), calciu (1 mg%), fosfor etc. Valoa-
mg% din vitaminele B1 şi B2, 0,1 mg% rea energetică este de 30 kcal la 100 g.
niacină şi cca 3 mg% vitamina C. Sub
aspect energetic, Pepenele verde conţi- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
ne 12 kcal la 100 g miez.
Mult mai slab ca efecte terapeutice
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE decât Pepenele verde, este, în schimb,
un bun laxativ vegetal, comparabil cu
Prin conţinutul ridicat în apă, are pro- prunele uscate. Se recomandă în anemii.
prietăţi diuretice. Se recomandă în litia-

Principalele legume, seminţe şi cerealedinalimenteţie 123

constipaţie, hemoroizi, litiază urinară, Leuşteanul, Asmăţuiul), iar din familia
reumatism şi tuberculoză pulmonară. Compositae — Tarhonul. Proprietăţile
lor condimentare se datorează conţinu-
în medicina populară, seminţele, sub tului bogat în ulei esenţial. Se utilizează
formă de decoct (o linguriţă la o cană), îndeosebi frunzele, dar şi seminţele, atât
se recomandă ca expectorante şi în trata- în alimentaţie, cât şi în formule specific
mentul hemoroizilor. medicinale.

Este contraindicat în diabet, în colite, MĂRARUL
enterite şi dispepsii.
ANETHUM GRAVEOLENS L
MOD DE INTREBUINŢARE (FAM. APIACEAE — UMBELLIFERAE)

Consumat ca atare în stare proaspătâ Originar din nordul Mediteranei, Ma-
sau sub fonnă de dulceaţă. rarul este menţionat ca „plantă cu efec-
te vindecătoare" încă în vestitul „Papi-
Suc proaspăt cu efecte laxative. rus Ebers", cea mai cuprinzătoare scrie-
Seminţele uscate şi pisate ca antivo- re despre plante medicinale din Egiptul
mitiv (în medicina populară). antic. Aprecieri pozitive asupra efectelor
Extern. Aplicaţii locale în arsuri uşoa- sale se întâlnesc în scrierile lui Dioscori-
re şi inflamaţii: cataplasme locale cu pul- de şi Paliadius.
pâ zdrobită. Se recomandă sub formă de
măşti cosmetice pentru tenurile uscate. Valoare terapeutică au atât frunzele,
cât şi seminţele.
GRUPA LEGUMELOR
CU PROPRIETĂŢI PRINCIPALII CONSTITUENŢI
CONDIMENTARE
în funcţie de partea de plantă, conţi-
Această grupă de legume reprezinta nutul în ulei volatil este cuprins între
un exemplu concludent pentru faptul că 2,5-4% (în frunze şi ramurile tinere) şi
adesea valoarea terapeutică poate fi mai 3-6% în fruct. Mărarul conţine cantităţi
importantă decât cea alimentară. Canti- apreciabile de potasiu, sulf şi sodiu, vi-
taţile în care sunt consumate aceste taminele A, Bl şi C. Uleiul volatil de
plante reprezintă un aport nutritiv ex- Mărar conţine între 40-60% carvonă.
trem de redus. Definind condimentul
drept substanţa care se adaugă la o mân- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
care pentru a-i conferi un gust sau o aro-
mă specifică, se atestă principala pro- Ca toate legumele condimentare,
prietate a acestora, aceea de tonice ape- frunzele de Mărar au proprietăţi to-
ritive-stomahice, utile în anorexii (lipsa nic-aperitive şi stomahice. Ele stimulea-
de apetit), gastrite hipoacide şi disfunc- ză totodată diureza şi eliminarea gazelor
ţii digestive. Senzaţiile gustative şi ol- din stomac.
factive date de ele provoacă, prin act re-
flex condiţionat, o creştere sensibilă a Seminţele de Mărar sunt puternic
secreţiilor salivare. gastrice şi intestina- carminative. Ele sunt importante şi pen-
le, cu rol hotărâtor într-o bună digestie. tru proprietăţile emenagoge (de reglare a
ciclului). Totodată sunt sedative nervoa-
Grupa aceasta de legume este relativ se, utile în combaterea insomniilor, pre-
unitară sub raport sistematic, majorita- cum şi antispastice, această proprietate
tea făcând parte din familia Apiaceae — explicând efectele în combaterea sughi-
Umbelliferae (Mărarul, Pătrunjelul, ţului rebel şi a vomei, îndeosebi la copii.

124 Pledoarie pentru viaţă lungă

MOD DE ÎNTREBUINŢARE le sale febrifuge, iar sub raportul acţiunii
emenagoge (de reglare a ciclului şi cal-
Adăugarea frunzelor la preparate culi- mare a durerilor), este una dintre cele
nare. mai active plante. Deşi mai moderat de-
cât la rădăcini, şi la frunze se manifestă
Infuzie de seminţe preparată din o lin- proprietâţile diuretico-depurative, de
guriţă la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. unde şi efectul adjuvant în reumatism şi
hiperuricemie (gută).
Decoct sedativ, cu o linguriţă de se-
minţe fierte într-o cană de lapte; se bea Frunzele de Pătrunjel sunt un stimu-
seara, înainte de culcare, pentru comba- lent general, antianemic şi antirahitic, ca
terea insomniei. şi un tonic nervin. Ca stimulente, ele ac-
ţionează şi asupra musculaturii netede a
PĂTRUNJELUL organelor interne, deci sunt indicate în
toate cazurile de atonie digestivă a vezi-
PETROSELINUM HORTENSE HOFFM. cii biliare — cu efect colagog, precum şi
(FAM. UMBELLIFERAE) a vezicii urinare, calmând colicile aces-
tor organe. Asupra aparatului circulator,
în afara rădăcinilor*, se utilizează în acţionează ca vasodilatatoare şi în regla-
fitoterapie atât frunzele, cât şi seminţele. rea circulaţiei capilare.
Frunzele sale — simbol al noilor înce-
puturi, căci este una dintre primele plan- Au efect antihelmintic, în combaterea
te care răsar primăvara — făceau parte oxiurilor.
din mâncarea ceremonială a Paştelui
evreiesc. Extern. Sucul de frunze combate ne-
vralgiile, cu efecte şi în nevralgii denta-
PRINCIPALII CONSTITUENŢI re. Pentru efectul antiinflamator; se re-
comandă în iritaţii ale pielii, contuzii,
Conţinutul în ulei volatil în părţile ae- echimoze, înţepături de insecte, ca şi în
riene este de cca 0,3%, dar în seminţe inflamaţii ale ochilor. Se citează şi utili-
este mult mai mare. Uleiul este format tatea sa ca tonic capilar.
din apiol, miristicină, aliletraraetoxiben-
zen, carburi terpenice, derivaţi cumari- Cosmetică. Frunzele se pot utiliza
nici etc. Seminţele conţin cca 20% ulei pentru curăţirea tenului şi totodată sunt
gras format din acizi graşi nesaturaţi, considerate ca un remediu contra pis-
care la rândul lor conţin acid petroseli- truilor.
nic şi un heterozid flavonic — apiozidul.
Utilizarea seminţelor este contraindicată MOD DE ÎNTREBUINŢARE
în uzul intern.
Consumat ca atare, în adaos la diferi-
Uleiul volatil din frunze conţine, pe te preparate culinare — îndeosebi ca to-
lângă apiol, şi miristicină, felandren, ter- nic-aperitiv şi stomahic.
pineol, B-cimol şi alţi derivaţi. Frunzele
mai conţin vitaminele A, B şi C şi săruri Infuzie de frunze, cu o linguriţă la
minerale. cană, 2-3 căni pe zi.

RECOMANDĂRITERAPEUTICE Suc proaspăt, cu care se fac aplicaţii
de 2-3 ori pe zi, timp de 15-20 zile, con-
Intern. Prin conţinutul mare în ulei tra pistruilor.
volatil, adaosul frunzelor de Pătrunjel
în preparate culinare are efect tonic-ape- Suc, în amestec cu alcool de 70° în
ritiv. Sunt de mult cunoscute proprietăţi- părţi egale, pentru cataplasme aplicate în

* Proprietăţile medicinale ale rădăcinilor sunt prezentate la capitolul despre legumele de la care se con-
sumă rădăcinile.

Principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 125

zonele dureroase; în nevralgii dentare se recomandarea lor în edemele cardio-re-
pune un tampon de vată îmbibat în sucul nale.
amestecat cu alcool până la tratamentul
cariei, care nu trebuie amânat. Leuşteanul este şi un hipotensiv ac-
tiv, având şi acţiune sedativă în special
Preparatul descris se poate păstra în tulburările de natură neurogenă.
(conserva) în sticle închise, la rece şi în
locuri ferite de lumină. In fitoterapia aparatului respirator,
Leuşteanul favorizează expectoraţia|
Decoct concentrat din frunze (2 lin- iar în cea a aparatului digestiv acţionea-
guri la cană) pentru curăţirea tenului şi ză în normalizarea scaunelor, atât în caz
ca tonic capilar. de constipaţie, cât şi în scaunele neregu-
late.
Cataplasme antiinflamatoare cu Pă-
trunjel proaspăt (inclusiv în mastite). Este şi canninativ*. Are rol în creşte-
rea secreţiilor salivare şi gastrice, deci se
Spălături vaginale antileucoreice cu recomandă şi ca tonic-aperitiv.
decoct concentrat din seminţe, din 2 lin-
guri la 100 ml apă. Prin reglarea ciclurilor menstruale,
manifestă efect emenagog.
LEUŞTEANUL
Extern. în special, rădăcinile şi se.
UVISTICUM OFFICINALE KOCK minţele se recomandă pentru băi forti-
(FAM. APIACEAE — UMBELLIFERAE) fiante, în special pentru copiii debili.

Leuşteanul este originar din bazinul Frunzele sunt utilizate pentru ulcera-
mediteranean, unde se întâlneşte şi azi în ţii, în aplicaţii locale.
stare sălbatică; era cultivat încă din vre-
mea romanilor. MOD DE ÎNTREBUINŢARE

Pentru proprietăţile lor condimentare Frunzele consumate ca atare, în pre-
sunt întrebuinţate frunzele; însă în scop parate culinare.
medicinal — în afară de acestea — sunt
recomandate seminţele şi în mod special Infuzie din umbele, 2 linguriţe la 0
rădăcinile. cană de apă, 2 căni pe zi.

PRINCIPALII CONSTITUENŢI Infuzie din seminţe cu 1/2 linguriţă la
o cană de apă, 2 căni pe zi.
Toate părţile plantei conţin ulei vola-
til (0,6-1% în planta ucată), constituit Decoct din rădăcini, cu o linguriţă la o
din terpineol şi alte terpene, numeroşi cană de apă, 2-3 căni pe zi.
acizi, între care acidul acetic şi benzoic.
în special în părţile subterane sunt pre- Pulbere din rădăcină uscată, 2-3 vâr-
zente grăsimi, gumirezine, taninuri, să- furi de cuţit pe zi.
ruri mincrale şi diferiţi acizi organici.
Tinctură din 20 g frunze sau rădăcini
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE macerate 10 zile în lOOml alcool de 70°,
se iau 20-25 picâturi de 2-3 ori pe zi.
Intern. Toate părţile plantei, dar înde-
osebi rădăcinile, măresc simţitor diure- ASMĂŢUIUL
za, favorizând eliminarea clorului şi a
compuşilor azotaţi, fapt care determină ANTHRISCUS CEREFOLIUM (L) HOFFM
(FAM. APIACEAE - UMBELLIFERAE).

Asmăţuiul este o specie eurasiatică
cunoscută doar în nordul Moldovei şi Ar-
dealului, unde se cultivă pe suprafeţe re-
duse şi unde creşte şi spontan. Cu aroma

* Substanţe active care au proprietatea de a inhiba procesele fermentative din intestin şi de a favoriza re-
sorbţia sau eliminarea gazelor formate.

126 Pledoarie pentru viaţă lungă

sa caracteristică, pe lângă valoarea con- Cosmetică. Asmăţuiul are rol în eati-
dimentară, are o valoare medicinală ridi- felarea pielii şi întârzierea apariţiei ridu-
cată, fapt cunoscut încă din Antichitate rilor.
îndeosebi la greci, pentru ca în Evul Me-
diu să fie mult apreciat. El a fost trecut şi MOO DE INTREBUINŢARE
în unele farmacopei europene. Se utili-
zează în principal frunzele, iar în scop Consumat ca atare, în aromatizarea
medicinal şi seminţele. Popular se mai unor preparate culinare.
numeşte Asmaţuchi, Hasmaţuchi etc.
Infuzia din frunze sau seminţe, prepa-
PRINCIPALII CONSTITUENŢI rate din o linguriţă la cană. Se beau 2
căni pe zi.
Frunzele conţin cca 0,03 ulei volatil,
compus în principal din izoanetol, sub- Suc de plantă proaspătă (până la 100
stanţe amare, vitamine din grupa B, vita- ml zilnic).
mina C, săruri minerale.
Cataplasme cu planta proaspătă, zdro-
RECOMANDĂRI TERAPEUTICE bită.

Intern. Prin valoarea sa condimentară TARHONUL
şi substanţele amare, Asmăţuiul este to-
nic aperitiv şi stomahic. ARTEMISIA DRACUNCULUS L.
(FAM. ASTERACEAE - - COMPOSITAE)
Ca şi celelalte Umbelifere, acesta are
proprietăţi diuretice în retenţii urinare, Plantă originară din Mongolia şi Sibe-
litiază, „hidropizie" (anasarcă). ria centrală. Cunoscut din Antichitate,
Tarhonul a fost târziu introdus în Euro-
Fiind o plantă diuretic-depurativă, pa (în sec. al XVI-lea) şi utilizat atât în
este utilizat intern în dermatoze şi ecze- alimentaţie, cât şi în terapeutică.
me.
Ruellius, vestit medic al Evului Me-
Asupra aparatului digestiv, Asmă- diu, I-a descris în lucrarea „De natura
ţuiul are o acţiune uşor laxativă, precum stirpium", subliniind că salata la care se
şi de stimulare a secreţiei biliare. pune Tarhon nu are nevoie nici de oţet
şi nici de sare, acesta cumulând gustul
Se citează utilizarea sa în bronşite şi ambelor ingrediente. în aceasta rezidă
afecţiuni pulmonare cronice. Stimulea- de fapt importanţa pe care o acordăm şi
ză, de asemenea, secreţia laptelui (pro- azi Tarhonului.
prietăţi galactogoge).
Se utilizează frunzele.
Extern. Tratamentul extern îl poate
completa pe cel intern în diverse derma- PRINCIPALII CONSTITUENŢI
toze, eczeme şi prurit. Tratamentul in-
tern se asociază cu cel extern. Tarhonul conţine în frunze şi în ră-
murelele tinere între 0,1-0,4% ulei vola-
Extem, Asmăţuiul se utilizează în in- til format în proporţie de 60-70% din
flamaţii ale pleoapelor, în blefarite (me- metilchavicol. Conţine, de asemenea, ta-
dicina populară). ninuri, săruri minerale, urme de iod, vi-
tamina Bl şi vitamina C.
Un efect foarte interesant îl are în re-
sorbţia nodulilor hemoroidali. RECOMANDĂRI TERAPEUTICE

Proprietăţile antiinflamatoare sunt Tarhonul are un efect stimulent înde-
completate cu cele cicatrizante, utile în osebi asupra apetitului şi digestiei (deci
ulceraţii. proprietăţi tonice-aperitive şi stomahi-
ce), fără să irite. Rolul de stimulent se
manifestă şi asupra funcţiei hepatice. El

principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie 127

se recomandă pentru dispeptici şi pentru La noi în ţară este cultivat în grădini
persoanele care trebuie să evite regimul ţârăneşti mai ales în Transilvania, cu de-
sărat. osebire în zona Braşovului şi a Sibiului;
în alimentaţie se utilizează peţiolii foarte
Frunzele de Tarhon sunt totodată diu- îngroşaţi ai frunzelor, cunoscuţi popular
retice, utile în anasarcă (hidropizie) şi sub numele de „rabarbăr" sau „rubarbă".
reumatism.
PRINCIPALII CONSTITUENŢI
Fluidificând secreţiile bronhice, Tar-
honul este un bun expectorant. Cantităţile mai mici de acid crizofanic
şi de derivaţi antrachinonici pe care le
Ca acţiune generală, el este tonic şi conţin peţiolii de Revent faţă de radâ-
anticataral. cini par suficiente pentru a stimula glan-
dele intestinale şi funcţia hepato-biliară.
MOD DE ÎNTREBUINŢARE
Conţin numeroşi acizi organici (citric,
Consumat ca atare, în salate sau murat oxalic, malic, lactic etc), tanoizi şi glu"
în oţet. cogalina, catechina şi tetrarina. Conţffl
vitaminele A, Bl, B2 şi C (8-36 mg%)
Infuzie preparată cu o linguriţă la o şi numeroase săruri minerale de K 3,42
cană de apă; se ia îndeosebi după mese- mg%, Ca 1 mg%, Fe 17,2 mg%, P 0,33
le principale pentru stimularea digestiei. mg%, Mn, Zn, Mo etc.

ALTE LEGUME PERENE RECOMANDĂRI TERAPEUTICE

Din această grupă, proprietăţi medici- Datorită acidităţii lor, peţiolii de Re-
nale mai importante se atribuie Sparan- vent au proprietăţi tonic-aperitive, pre"
ghelului, în timp ce în cazul Reventu- cum şi stomahice, tonifiind în general
lui, de la care se folosesc peţiolii căr- aparatul digestiv.
noşi, proprietăţile medicinale sunt mai
pregnante la rizomi, materie primă me- Fără a fi la fel de puternic laxativi ca
dicinală. rizomii, peţiolii au această proprietate
într-o măsură mai redusă.
REVENTUL
Manifestâ o acţiune netă de stimulare
RHEUM SP. hepato-biliară, fiind un produs coleretic
(FAM. POLYQONACEAE)
Datorită conţinutului ridicat în oxa-
Caravanele aduceau din îndepărtata laţi, Reventul este contraindicat în litia-
Chină, atât în Antichitatea greco-roma- za oxalică, iar datorită acidităţii crescu-
nă, cât şi mai târziu, în Evul Mediu, ală- te, celor cu hiperaciditate gastrică.
turi de baloţi de mătase, de splendorile
din porţelan şi jasp ce purtau pecetea ge- Planta este, de asemenea, iritantă pen-
niului marelui popor din răsărit şi o ră- tru suferinzii de hemoroizi.
dăcină misterioasă, foarte căutată pentru
proprietăţile sale medicinale: Reventul. MOD DE ÎNTREBUINŢARE
El este descris şi lăudat încă din anul
2700 î. Ch. de către învăţatul împărat Peţiolii consumaţi ca atare în prepara-
Shen Nung, apoi produsul medicinal de tele culinare specifice (salate — ca tonic
către Dioscoride în Grecia antică, Pliniu aperitiv şi stomahic, compoturi şi a'te
cel Bătrân şi Galen la Roma, dar planta preparate de desert).
ca atare n-a pătruns în Europa decât în
sec. al XVI-lea, în culturi. Suc, 30—40 g înainte de mese, din pe"
ţiolii spălaţi, tăiaţi în cuburi de cca 2 cm>
ce se ţin cca 2 minute înt-un vas cu apa
rece, se scurg şi se storc

128 Pledoarie pentru viaţă lungă

Pentru păstrarea pe timpul iernii a pe- grăsimile fiind doar în proporţie de
ţiolilor de Revent, se procedează în felul 0,1%. Conţinutul în hidraţi de carbon
următor: peste peţiolii bine spălaţi cu apă este cuprins între 1,6-1,8%, celuloză
fiartă şi răcită, puşi într-un borcan sterili- 0,6%, săruri minerale în special de mag-
zat, se pune apă clocotita şi se închide neziu, fier şi fosfor, iar ca microelemen-
borcanul ermetic. îşi păstrează gustul şi te Ca, K, Cu, F, Br, I, Al, Zn, Si, S, Co.
toate proprietâţile mai multe luni. Vitamina Bl este în cantitate de 0,025
mg%, B2 0,2 mg%, iar vitamina C în
Observaţii. Principala materie primă cantitate de 25 mg%. Valoarea energeti-
medicinală de la această plantă o consti- că este de numai 14 kcal, fapt care îl
tuie însă rizomii (Rhizoma Rhei), unul face recomandabil în cura de slăbire.
din laxativele (purgativele) cele mai efi- Datorită conţinutului scăzut în hidraţi de
ciente datorită conţinutului în antrachi- carbon, este recomandat în cantităţi ne-
none, ele stimulând peristaltismul intes- restrictive în diabet.
tinului gros. Rizomii au, de asemenea,
proprietăţi coleretice importante, to- RECOMANDĂRI TERAPEUTICE
nic-aperitive în anorexii, anemii, citân-
du-se şi o acţiune vermifugă certă. Se considera de bază realele proprie-
tăţi diuretice ale Sparanghelului, care
Subliniem faptul că, în urma unor cer- măreşte considerabil diureza, cu condi-
cetări recente, toate purgativele care ţia ca persoana care îl consumă să nu
conţin substanţe active din grupa antra- aibă leziuni ale căilor urinare, situaţie în
cenozidelor trebuie administrate cu pru- care devine iritant, provocând hematu-
denţă, deoarece favorizează dezvoltarea rie. Pomind de la proprietăţile diuretice,
celulelor maligne în carcinomul colo- se recomandă în litiaze, cistite, nefrite,
no-rectal. Chiar şi la omul sănătos, aces- prostatite, în retenţii hidrosodate (ede-
te purgative se vor administra maximum me), iar la cardiaci, pentru evitarea ede-
7 zile pe lună. melor membrelor inferioare.

SPARANGHELUL Eliminând produşii de dezasimilaţie,
este un depurativ activ, util inclusiv în
ASPARAGUS OFFICINALIS L. dermatoze (îndosebi în eczeme).
(FAM. LILIACEAE)
Sparanghelul stimulează activitatea
Este o legumă originară din Extremul hepatică. Ducând la scăderea glicemiei
Orient, însă creşte şi azi spontan în pă- şi a glicozuriei, se recomandă ca adju-
duri, în locuri umede din Europa, Asia şi vant în diabet. în bronşite cronice are ac-
Africa. A fost bine cunoscut de către ţiune expectorantă.
greci şi romani, fiind întrebuinţat sub
ambele aspecte, alimentar şi medicinal. Se foloseşte ca adjuvant şi în trata-
mentul cu digitalice, ca transportor al
Dioscoride, Pliniu cel Bătrân, Galen îl acestora, dar i se atribuie chiar şi lui în-
recomandau ca adevărat medicament suşi o acţiune sedativă cardiacâ.
pentru afecţiuni hepatice şi colici nefri-
tice. Lucrările moderne confirmă, de Având o structură filamentoasă, se re-
asemenea, unele proprietăţi medicinale comandă pentru cazurile accidentale în
importante. Se consumă lăstarii etiolaţi care s-au înghiţit obiecte ascuţite, Spa-
(crescuţi la întuneric). ranghelul fiert înglobând obiectul, care
este eliminat fârâ a provoca leziuni.
PRINCIPALII CONSTITUENŢI

Cantitatea de apă variază între 92-
95%, iar cea de protide între 1,5-1,7%,

principalele legume, seminţe şi cereale din alimentaţie i29

Prin gustul amărui, stimulează apeti- Decoct (în special diuretic) din 20 g ia
tul şi favorizează digestia, iar datorită fi- 1 litru, cantitate care se bea în cursul
brelor celulozice stimulează motricitatea unei zile.
tubului digestiv, acţionând deci ca laxa-
tiv în constipaţii. Sirop cu proprietăţi sedative cardiace
din suc de Sparanghel care se fierbe pe
Calmează, de asemenea, colicile in- baie de apă cu două părţi zahăr până la
testinale. obţinerea consistenţei dorite. Se iau câte
2 linguriţe pe zi, dimineaţa şi seara.
MOD DE ÎNTREBUINŢARE
Tinctura din 20 g plantă maceratâ
Consumat ca atare, în salate şi prepa- 10-15 zile în 100 ml alcool; se iau câte
rate culinare dietetice (salată de Spa- 5-10 picături contra colicilor.
ranghel fiert).

CAPITOLUL VI

ROLUL Şl UTILIZAREA
PRODUSELOR VEGETALE
PE GRUPE DE AFECŢIUNI

Cum spuneam la începutul acestei Am socotit deci important să selectăm
cărţi, produsele vegetale conţin în struc- acele fructe, legume sau seminţe binefâ-
tura lor intimă VIAŢĂ. Fructele, legu- cătoare care s-ar cuveni incluse în pro-
mele şi seminţele deţin proprietăţi tera- gramul luptei noastre cu atâtea şi atâtea
peutice remarcabile, fiind adjuvante pre- boli. Componentele vegetale trebuie să
ţioase în îngrijirea multor boli. Pe drept facă parte din dietoterapia noastră coti-
cuvânt, datorită substanţelor active cu diană. Este suficient să menţionăm nu-
care sunt înzestrate, ele pot fi considera- mai faptul că Tomatele, citricele, tărâţa,
te „alimente-medicamente". Selectând boabele de Fasole sau Soia scad coleste-
cu discernământ pentru fiecare maladie rolul din sânge. Totodată este incontes-
factorii deficitari, de multe ori declanşa- tabil efectul Usturoiului în boala hiper-
tori ai procesului morbid, multe medica- tensivă sau în parazitozele intestinale.
mente de sinteză vor putea fi potenţate Ridichea neagră este un bun coleretic
sau chiar înlocuite prin aceste remedii — colagog şi diuretic, iar căpşunile şi
vii. fragile au efecte dovedite antigutoase.

Departe de noi gândul că utilizând ex- Să nu ne imaginăm însă că tot ceea ce
clusiv aceste roade ale pământuiui vor fi este natural este şi inofensiv. Dacă pen-
obţinute vindecări miraculoase, indife- tru medicamentele de sinteză este de-
rent de boală. Dar toate aceste daruri pe mult instituită „farmacovigilenţa" (o ra-
care Natura ni le pune la dispoziţie cu mură a farmacologiei care are drept
atâta generozitate contribuie la tămădui- obiectiv supravegherea efectelor secun-
rea noastră. Mai mult decât atât, folosi- dare ale medicamentelor), nici plantele
rea lor în alimentaţia zilnică contribuie medicinale nu au scăpat de „furcile cau-
nu numai la recâştigarea sănătăţii, ci şi dine" ale acesteia. Astazi, sunt „puse la
la menţinerea ei. index" aproape 100 de plante sau sub-
stanţe active extrase din ele care — în
Iată de ce susţinem medicina comple- urma unor studii minuţioase — s-au do-
mentară (adică permanenta conjugare vedit a fi genotoxice, carcinogene, hepa-
dintre medicina clasică, alopată şi tera- totoxice etc. După cum arată şi un rela-
piile neconvenţionale, care includ şi fi- tiv recent raport ESCOP*, prin metode
toterapia) ca fiind soluţia optimă pentru moderne de investigaţie, nici un medica-
omul în suferinţă. ment de sinteză, semisinteză sau natural

* European Scientific Cooperative on Phytotherapy, European Phytotelegram, Official Newsletter ES-
COP, Sixth issue-august 1994.

Rolul şi utllizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 131

nu rămâne necercetat. Un singur exem- Salata — recomandată în acest sens
plu am dori să dăm aici, unicul din gru- încă din Antichitate de către Dioscoride,
pa fructelor: coaja verde a fructelor de Columella şi Galen, cu acţiune certă
nucâ, care, prin naftochinonele conţinu- asupra palpitaţiilor.
te (în speţă, juglona), are efecte mutage-
ne şi posibil carcinogene. Consumată ca atare, mai ales seara.
Leuşteanul
în cele ce urmează, vom prezenta o Consumat în preparate culinare.
sistematizare a componentelor vegetale Decoct din rădăcină (1 linguriţă la
indicate în diverse grupe de afecţiuni, cană, 2-3 căni pe zi).
neuitând să atragem atenţia asupra im- Tinctură din 20 g rădăcini macerate
portanţei pe care o prezintă preventiv şi 10 zile în 100 ml alcool, câte 20-25 pi-
curativ o alimentaţie echilibratâ. cături, de 2-3 ori pe zi.
Usturoiul — regularizează pulsul
FRUCTELE, LEGUMELE (alături de acţiunea sa hipotensoare).
Şl SEMIIMŢELE Consumat ca atare (minimum 2-3
RECOMANDATE bulbili pe zi).
ÎN BOLILE APARATULUI Tinctură din suc cu o canfitate egală
CARDIOVASCULAR de alcool diluat la 40°, din care se iau
2-3 linguriţe pe zi, în cure de 10 zile pe
Afecţiuni cardiace cu substrat lună.
funcţional (fără substrat organic
identificabil) Ateromatoza şi ateroscleroza

Sub această denumire sunt grupate Ateromatoza reprezintă un proces
toate tulburările neurovegetative ale ini- complex, caracterizat prin depunere len-
mii, cunoscute şi sub numele de nevroză tă şi progresivă în pereţii arterelor de co-
cardiacă (tulburări de ritm cardiac înso- lesterol, de grăsimi animale şi de săruri
ţite sau nu de palpitaţii şi de senzaţie de de calciu, sub forma unor plăci denumi-
durere precordială). în această categorie te ateroame (de unde şi denumirea de
de afecţiuni se recomandă — cu titlu ge- ateromatoză). Ateroscleroza este o boalâ
neral — produsele vegetale cu acţiune degenerativă a arterelor, având ca origi-
sedativă generală. ne aceste ateroame.

Sparanghelul, cu acţiune sedativă car- Ateroscleroza este cauza principală a
diacă şi totodată ca adjuvant în trata- accidentelor vasculare.
mentul cu digitalice (unul din medica-
mentele de sinteză de primă importanţă Regimul alimentar joacă un rol deose-
în tratamentul bolilor cardiace), având bit în această afecţiune. Sunt recoman-
rolul de transportor al acestora. ~. date 5-6 mese pe zi, în cantităţi mqdera-
te, evitându-se mesele consistente, co-
Consumat ca atare, în salate şi prepa- pioase. Carnea de pasăre, de vită şi peş-
rate culinare dietetice. tele alb preparat sub orice formâ (supe,
rasol, grătar, conserve, tocătură etc.)
Sirop din suc de Sparanghel care se sunt permise de 2-3 ori pe săptămână.
fierbe pe baie de apă cu 2 pârţi zahăr Mai indicate sunt însă produsele lactate,
până la obţinerea consisten(ei specifice, albuşul de ou (nu însă şi gălbenuşul),
luându-se 2 linguriţe pe zi, dimineaţa şi pastele fâinoase, supele de zarzavaturi,
seara. ouăle fierte (tari), cartofii copţi sau fierţi
în coajă, salatele de crudităţi de sezon.

132 Piedoarie pentru viaţă lungă

Sarea de bucătărie este permisă, dar în ajungându-se după cca 2 saptămâni până
cantitate redusă; dacă afecţiunea este în- la cca 2 1 pe zi; se menţine acest nivel
soţită şi de hipertensiune arterială, va fi 2-3 zile, după care se scade până la can-
eliminată complet din alimentaţia bolna- titatea iniţială, urmându-se pe toată pe-
vului, iar lichidele se vor reduce cantita- rioada sezonului strugurilor.
tiv. Aportul de sare indispensabilă vieţii
se asigură din legumele şi fructele con- Ceapa — prin fluidificarea sângelui,
sumate. contribuie la efectul antiaterosclerotic.

Cele mai importante produse vegetale Consumată ca atare, minimum 1-2
indicate în ateroscleroză sunt: cepe pe zi.

Afinele Soia — deoarece cca 85% din acizii
Consumate ca atare (până la 500 g graşi sunt nesaturaţi, uleiul de Soia are
pe zi). un efect hipocolesterolemiant, deci şi
Decoct din o linguriţă la o cană sau antiaterosclerotic.
macerat la rece timp de 8 ore, 2 căni pe zi.
Arahidele — datorită proporţiei mari Folosirea în alimentaţie a uleiului de
de acizi graşi nesaturaţi, duc la scăderea Soia.
colesterolemiei, fiind utile prin aceasta
şi în ateroscleroză. Sparanghelul
Consumate ca atare, după o prăjire Consumat ca atare, în salate şi prepa-
uşoară. rate culinare uşoare.
Fragii — fructele au proprietăţi antia- Tomatele — prin micşorarea vâscozi-
terosclerotice prin conjugarea acţiunii tăţii sângelui.
uşor hipotensoare cu acţiunea diure- Consumate ca atare.
tic-depurativă şi eliminarea de colesterol. Usturoiul — duce la scăderea nivelu-
lui colesterolului din sânge.
Consumate ca atare, chiar în cure cu Consumat ca atare, minimum 2-3
300-500 g până la 1,5 kg pe zi, de pre- bulbili pe zi.
ferinţă dimineaţa. Tinctură din suc cu o cantitate egală
de alcool diluat la 40°, din care se iau
Sirop. 2-3 linguriţe pe zi, în cure de 10 zile pe
Lămâile — prin scăderea colesterole- lună.
miei. Reţeta din medicina tradiţională chi-
Consumate ca atare (îndeosebi cură neză (vezi „hipertensiunea").
de suc). Grâul
Merele — prin conjugarea acţiunii hi- Sub formă de boabe încolţite, cariop-
potensoare cu cea de scădere a hiperco- sele de grâu germinând la temperatura
lesterolemiei. camerei în 24—36 ore.
Consumate ca atare. Ca atare, fie amestecat în salate, fie
în „cura lui Kempner", în prima fază trecut prin maşina de tocat şi amestecat
(„faza de atac") cu o durată de 1-3 luni, cu miere.
se consumă zilnic numai 250-300 g orez
şi mere după dorinţă. Angina pectorală

Prunele Este o boală cardiacă manifestată
Consumate ca atare. printr-o durere toracică ce poate iradia
Strugurii spre gât, maxilarul inferior sau braţe.
Cura de must — se începe cu 0,5 1 pe
zi, în 3 reprize cu o oră înainte de mese, Apare ca urmare a ateromatozei şi
aterosclerozei (descrise anterior) şi care
determină rigidizarea şi îngustarea arte-

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 133

relor coronare (artere care vascularizea- Cătina — flavonoidele duc la mărirea
ză muşchiul cardiac). forţei de contracţie a miocardului şi la
îmbunătăţirea circulaţiei coronariene.
în consecinţă, muşchiul cardiac, insu-
ficient irigat, va suferi de ischemie, mo- Infuzie cu 1-2 linguriţe la cană, 2-3
dificându-şi structura morfologică. căni pe zi.

Acesta este şi motivul pentru care an- Hipertensiunea arterială
gina pectorală, ca entitate medicală, este
inclusă într-un grup mai larg de maladii, Hipertensiunea arterială reprezintă
grup denumit „cardiopatie ischemică",
atestată clinic şi electrocardiografic. afecţiunea cardio-vasculară cea mai răs-

în timp, boala poate evolua către un păndită în masa populaţiei şi una dintre
infarct miocardic sau chiar către moarte
subită din cauza obturării definitive a probiemele cele mai importante de sănă-
unor porţiuni de arteră coronară. De
aceea, se impun pentru bolnav examene tate publică în ţările dezvoltate. Este de-
periodice clinice şi electro-cardiografi-
ce, precum şi o medicamentaţie alopată finită ca o creştere persistentă a tensiunii
specifică.
arteriale sistolice („maximă") şi diastoli-
Tratamentul igieno-dietetic constă în
evitarea frigului, a eforturilor fizice şi ce („minimă") peste valorile de 140/90
psihice (care pot provoca, de asemenea,
o ischemie de scurtă durată a miocardu- mmHg. \
lui). Se impune totodată şi renunţarea la
fumat. Sarea, aicoolul şi condimenteie Fără a fi prin excelenţă plante medici-
vor fi consumate în cantităţi cât mai re-
duse. în general, se recomandă un regim nale, câteva fructe şi legume sunt foarte
alimentar lacto-vegetarian, cu mese
mici, dar repetate (de preferinţă 4-5 utile ca hipotensive. Dintre ele se deta-
mese pe zi).
şează Usturoiul, a cărui acţiune se ma-
Dintre legume, şi în acest caz, foarte
util este Usturoiul, care calmează spas- nifestă atât asupra circulaţiei periferice,
mele vasculare.
cât şi asupra contracţiei miocardului,
Consumat ca atare 2-3 bulbili pe zi.
Tinctură din suc de Usturoi cu alcool preparatele din Usturoi coborănd mini-
de 40°, 2-3 linguriţe pe zi, în cure de 10
zile pe lună. ma presiunii arteriale.
Reţeta din medicina tradiţională chi-
neză (vezi „hipertensiunea"). Consumat ca atare (minimum 2-3
Hreanul — are efecte salutare chiar în
formele dureroase. bulbili pe zi).
Cura de Hrean cu miere: se face o
pastă omogenă din cantităţi egale de Tinctură din suc şi alcool diluat de
Hrean ras şi miere, din care se ia treptat
câte o linguriţă dimineaţa, cu o oră îna- 40°, în părţi egale, luându-se 2-3 lingu-
inte de micul dejun, cura durând 30 de
zile, cu pauze de câte 2 luni. riţe pe zi, 10 zile pe lună.

Foarte eficientă este o reţetă din medi-

cina tradiţională chineză: 350 g Usturoi

bine zdrobit se lasă la macerat 10 zile în

200 ml alcool concentrat, după care se

filtrează şi se mai lasă trei zile la limpe-

zire. După decantare se păstrează în sti-

cle brune, bine astupate, administrân-

du-se dupâ următoarea schemă:

Doza este exprimată în număr de pi-

cături, mergându-se progresiv de la o pi-

cătură în dimineaţa primei zile, până la

15 picături în seara celei de a 5-a zile,

după care se scade până la sfârşitul celei

de-a zecea zile, când se ajunge din nou

la o picăturâ. în ziua a unsprezecea se

administrează dimineaţa, la prânz şi sea-

ra „doza de atac" de 25 picături, după

134 Pledoarie pentru via{ă lungă

care se reia schema ciclic, până la epui- Insuficienţa cardiacă
zarea preparatului. Cantităţile menţiona-
te se iau în 50 ml lapte (sau apă îndulci- în termeni generali, insuficienţa car-
tâ) cu 20-30 minute înainte de mese, ci- diacă desemnează acea stare de activita-
tându-se că efectul unei cure se păstrea- te insuficientă a cordului, având conse-
zâ pe parcursul a 3-5 luni. cinţă directă imposibilitatea îndeplinirii
funcţiei sale de pompă circulatorie (care
Pentru schema tratamentului cu Ustu- activează şi întreţine circulaţia sangvină
roi a se vedea tabelul din această lucrare. în întregul organism).

Foarte activ este şi Hreanul. Cordul insuficient irigat nu mai poate
Infuzie din 15-30 g la 1 litru, care se asigura debitul sangvin adecvat necesi-
lasă apoi la macerat 12 ore, luându-se 2 tăţilor normale ale organismului, din ca-
căni pe zi, între mese. uza unei contracţii cardiace deficitare.
Cură de Hrean cu miere (după reţeta
de la „Angina pectorală"). Din cauza severităţii bolii şi dificultă-
Leuşteanul ţilor terapeutice, tratamentul de atac şi
Decoct din rădăcină cu o linguriţă la o cel de fond al insuficienţei cardiace
cană, 2-3 căni pe zi. sau/şi cardio-vasculare, ca şi regimul de
viaţă (ceea ce constituie de altfel trata-
Sfecla roşie mentul igieno-dietetic al bolii) trebuie
Consumată în preparate culinare sau recomandate numai de medic şi efectua-
ca atare, rasă. te sub supravegherea sa în cadrul spitali-
Cireşele şi visinele zării bolnavului sau prin controale clini-
Consumate ca atare. ce periodice, în caz de tratament ambu-
Sirop preparat la rece, din suc filtrat, latoriu.
la care se adaugă treptat zahăr, până la
suprasaturare (620-640 g la kg). în afara medicaţiei tonicardiace majo-
re (obţinută din celebrele plante medici-
Merele nale Digitalis lanala şi Digitalis purpu-
Consumate ca atare. rea), un rol adjuvant îl pot avea urmă-
Intră în dura cură a lui Kempner, în toarele produse naturale:
care în prima fază, aşa-numita „fază de
atac", cu o durată de 1-3 luni, se consu- Cătina — datorită flavonelor, măreşte
mă zilnic numai 250-300 g orez, legume forţa de contracţie a miocardului.
şi mere după gust; în a doua fază a die-
tei se introduce, pe lângă legume, carne InfUzie din 1-2 linguriţe la o cană,
şi peşte, puţină pâine fără sare. 2-3 căni pe zi.
Strugurii
Consumaţi ca atare sau cură de must. Gem, marmeladă, compoturi din fruc-
Lămăile te proaspete.
Consumate ca atare sau sub formă de
suc. Lămăia
Fragii: fructele de fragi au efecte Consumată ca atare sau ca suc, până
anti-aterosclerotice prin proprietăţile hi- la 200 g fhicte pe zi.
po-colesterolemiante. Cartoful — în anumite limite, are o
Se pot consuma ca atare, chiar în cure acţiune apropiată de a digitalicelor.
de 300-500 g pânâ la 1,5 kg pe zi, de Consumat ca atare în preparate culi-
preferinţă dimineaţa. nare uşoare.
Fasolea verde — se recomandă utili-
zarea mai ales în pauza de digitalice.
Tinctură din 20 g păstăi macerate 7-8
zile în 100 ml alcool; se administrează
70-120 picături, de 4 ori pe zi.

Rolul şi utilizarea produselor vegotale pe grupe de afecţiuni 135

Consumată ca atare în preparate culi- Consumat ca atare.
nare uşoare. Pepenele verde — un putemic diure-
tic.
Hreanul Consumat ca atare.
Pastă omogenă dintr-o lingură de Pepenele galben
Hrean ras şi o lingurâ de miere; se ia Consumat ca atare.
treptat, cu linguriţa, dimineaţa cu o oră Cartoful — bogăţia în potasiu îl face
înainte de micul dejun. Cura durează 30 util în regimul cardiacilor cu edeme.
zile, repetându-se cu pauze de câte 2 Consumat în preparate culinare uşoare.
luni, de 4 ori pe an. Ceapa — datorită faptului ca diureza
Morcovul este însoţită de o eliminare masivă de
Consumat ca atare. clorură de sodiu.
Suc, câte 100 g dimineaţa.
Spanacul Consumată ca atare, minimum 1-2
Consumat ca atare. cepe pe zi.
Suc, câte un pahar în fiecare dimineaţă.
Sparanghelul — se foloseşte ca adju- Tinctură dintr-o ceapă zdrobită, mace-
vant în tratamentul cu digitalice, ca rată 10 zile într-o cantitate egală de alco-
transportor al acestora, având el însuşi o ol, 2 linguriţe pe zi, înainte de masa de
acţiune sedativ cardiacă. prânz şi înainte de culcare.
Consumat ca atare în salate şi prepa-
rate dietetice. Gulia — diuretic moderat, contribuie
Sirop din o parte suc şi 2 părţi zahăr; la resorbţia edemelor.
se fierbe pe baie de apă până la obţine-
rea consistenţei dorite. Se iau 2 linguriţe Consumată ca atare.
pe zi, dimineaţa şi seara. Pătrunjelul — folosind rădăcinile,
Usturoiul diureza este însoţită de un efect decloru-
Consumat ca atare, minimum 2-3 rant.
bulbili pe zi. Consumat în preparate culinare.
Tinctură din suc şi alcool de 40° în Decoct din 50 g la 1 litru, 2-3 căni pe zi.
proporţii egale; se iau 2-3 linguriţe pe
zi, timp de 10 zile pe lună. Suc 50-100 gpezi.
Tinctură din medicina tradiţională Sparanghelul — pornind de la pro-
chineză (vezi „hipertensiunea"). prietăţile diuretice, diminuează umflarea
membrelor inferioare.
Edemele de stază cardiacă Consumat în salate şi preparâte culi-
nare dietetice.
Sunt edeme declive (apărute în urma Decoct de 20 g la 1 litru, cantitate
exercitării forţei gravitaţionale în funcţie care se bea în cursul unei zile.
de poziţia corporală), în special ale Ţelina — efectul diuretic este însoţit,
membrelor inferioare, fiind o consecaiţă însă, şi de declorurare.
a insuficienţei cardiace. Pot fi reduse cu
ajutorul următoarelor produse vegetale: Consumată ca atare.
Suc, câte 100 g înainte de masa de di-
Cătina — prin vasodilatarea produsă mineaţă.
la nivel renal, măreşte diureza. Decoct în 30 g la 1 litru, 2-3 căni pe zi.
Usturoiul — cu efecte favorabile în
Infuzie din 1-2 linguriţe la o cană, edeme ale membrelor inferioare.
2-3 căni pe zi. Consumat ca atare, minimum 2-3
bulbili pe zi.
Mărul — prin acţiunea sa diuretică.

136 Pledoarie pentru viaţă lungă

Tinctură din suc şi o cantitate egală de cu aceeaşi cantitate, bându-se 2 căfti pe
alcool diluat la 40°, 2-3 linguriţe pe zi, zi.
timp de 10 zile pe lună.
Cătina
Varza Infuzie din 1-2 linguriţe la cană, 2-3
Consumată în salate sau preparate culi- căni pe zi.
nare uşoare (minimum 300-400 g pe zi). Gutuile — în hemoptizii, hemoroizi,
Cură de suc, un pahar pe zi, între hemoragii uterine.
mese. Consumate ca atare sau produse ali-
mentare (suc, sirop, jeleu).
Afecţiunile vasculare: Decoct dintr-o gutuie mare, rasă, la 1
hemoragiile, varicele, litru apă, lăsându-se să fiarbă până ce li-
flebita superficială, fragilităţile chidul se reduce la jumătate, cantitate
capilare, arteriale, hemoroizii care se bea în cursul unei zile, îndulcin-
du-se cu 50 g zahăr.
Din patologia vasculară, un rol impor- Lămăile — prin conţinutul în vitami-
tant, atât prin frecvenţă, cât şi prin seve- na C, joacă un rol important în preveni-
ritatea evoluţiei, îl deţin hemoragiile. rea fragilităţii capilarelor, în hemoragii-
le subcutanate şi în hemoragiile gingii-
în sensul strict al termenului, prin lor. Sunt utile în epistaxis (hemoragii na-
„hemoragii" înţelegem orice evaziune zale) şi în hemoragii digestive în care
(părăsire) a sângelui din vasele sangvi- apar scaune cu melenă.
ne. Din punct de vedere al localizării,
există: Consumate ca atare sub formă de suc.
în epistaxis (hemoragii nazale) —
— hemoragii externe, cum ar fi: epis- tamponarea locală cu un tampon de vată
taxisul, adică hemoragia nazală; he- îmbibat în suc.
moptizia, care înseamnă eliminarea ora- Poate părea paradoxal, dar renumitul
lă de sânge aerat în urma unui acces de fitoterapeut Jean Valnet recomandă su-
tuse, provenind din vasele bronhiilor; cul de lămâie chiar şi în hemoragiile di-
hematemeza — voma cu sânge de origi- gestive superioare (scaune cu melenă).
ne digestivă; melena — scaune de cu- Portocalele — proprietăţi similare cu
loarea păcurii; sângerările rectale — cu lămâile.
sânge roşu, ca în cazul hemoroizilor. Consumate ca atare sau sub formă de
suc.
— hemoragiile interne apar când, în Nucile — au proprietâţi antihemoragice.
urma ruperii vaselor sangvine, sângele Infuzie din 1-1/2 linguriţe la cană, 2
apare şi se adună într-o cavitate natura- căni pe zi.
lă, de obicei în peritoneu. (Hemoragiile Porumbele — datorită bogăţiei în ta-
interne necesită asistenţă medicală de nin, sunt antihemoragice generale, cu
specialitate.) efecte deosebite în epistaxis (sângerări
nazale).
Efecte benefice au în hemoragii: Dccoct cu o lingură la cană, 2 căni pe zi.
Afinele — fiind protectoare ale pereţi- Tamponări ale mucoasei nazale cu
lor vasculari, se recomandă în hemoragi- vată înmuiată în suc, în epistaxis.
ile datorate fragilităţii acestora; de altfel, Morcovul
bogăţia în tanin face din ele un antihe- Consumat ca atare sau ca suc (100
moragic general. g/zi), dimineaţa pe stomacul gol.
Cură de afine: 300-500 g zilnic.
Decoct cu o linguriţă de afine uscate
Ia cană sau macerat la rece timp de 8 ore

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 137

Urzica — hemostatică, prin conţinutul Afinele — utile în varice, arterite, se-
ridicat în vitamina K. chele de flebită, afecţiuni coronariene.

Consumată ca atare (în salate) în cura Consumate ca atare (până la 300-500
de primăvară sau ca suc (80-100 ml/zi). g zilnic).

Infuzie sau decoct scurt (5 minute) cu Decoct cu o linguriţă la cană sau ma-
1-2 linguri de frunze uscate la cană, 2-3 cerat la rece timp de 8 ore, 2 căni pe zi.
căni pe zi.
Castanele — se recomandă celor cu
Usturoiul — efect antihemoragic, predispoziţii la varice şi hemoroizi.
micşorând şi riscul de tromboză.
Decocţie scurtă (2-3 minute) din
Consumat ca atare, minimum 2-3 15-20 g la 1 litru, 2-3 căni pe zi.
bulbili pe zi.
Pireu de castane.
Tinctură din suc şi alcool de 40° în Coacăzele negre — datorită rutozidu-
proporţii egale; se iau 2-3 linguriţe pe zi. lui solubil, joacă un rol important în pre-
venirea accidentelor vasculare.
Varicele (dilataţii permanente ale ve- Consumate ca atare sau sub formă de
nelor) se încadrează tot în patologia vas- suc.
culară, fiind boala cea mai frecventă a Infuzie din fructe uscate, 1-2 linguri-
venelor. Cele mai frecvente varice sunt ţe la o cană, 2-3 căni pe zi.
cele de la nivelul membrelor inferioare, Măceşele — datorită conţinutului în
cu o simptomatologie determinată mai vitamina P, au rol în reglarea permeabi-
mult de acumularea de sânge în gambe lităţii şi elasticităţii capilarelor, acţio-
decât de varicele în sine: crampe, greu- nând pentru normalizarea circulaţiei.
tate în picioare, furnicături, rar dureri în Infuzie din o lingură la o cană, 2 căni
adevăratul sens al cuvântului. pezi.
Cătina — de asemenea cu acţiune
Una din complicaţiile redutabile ale asupra circulaţiei capilare.
varicelor este flebita superflcială, o in- Lămâile — sunt active în scleroza ar-
flamaţie acută în jurul varicelor mem- terelor, cărora le redau elasticitatea; de
brului inferior, care se traduce printr-o asemenea, în afecţiuni vasculare la nive-
durere şi o modificare a pielii (înroşire, lul membrelor inferioare (varice, flebi-
aspect cartonat) în lungimea segmentu- te).
lui varicos. Consumate ca atare sau ca suc, în sa-
late, limonade etc.
Fragilităţile capilare, incluse tot în Portocalele —- şi ele protectoaiie vas-
marele capitol al vasculopatiilor (bolile culare, în fragilitate capilară, tromboză.
vaselor), se caracterizează printr-o mic- Consumate ca atare sau ca suc.
şorare a rezistenţei vaselor capilare con- Pătrunjelul — îndeosebi în reglarea
secutiv alterării peretelui lor. circulaţiei capilare.
Infuzie din frunze cu o linguriţă la
Arteritele sunt leziuni infiamatorii cană, 2-3 căni pe zi.
ale unor artere. Se pot întinde într-o ma- Tomatele
nieră difuză sau se pot limita la un teri- Consumate ca atare.
toriu vascular localizat (de exemplu, ar- Usturoiul — diminuează spasmele
terele membrelor inferioare sau arterele vasculare, contribuind la reducerea tul-
coronare). burărilor circulatorii (inclusiv în varice

Dintre roadele pământului au efecte
benefice în tratarea acestor afecţiuni
vasculare:

138 Pledoarie pentru viaţă lungă

şi hemoroizi), micşorând şi riscul de Pătlăgelele vinete
tromboză. Cataplasme cu frunze fierte, aplicate
calde.
Consumat ca atare, minimum 2-3 Usturoiul — influenţează favorabil
bulbili pe zi. hemoroizii prin acţiunea generală asupra
circulaţiei.
Tinctură din suc cu o cantitate egală Consumat ca atare, minimum 2-3
de alcool diluat la 40°, din care se iau bulbili pe zi.
2-3 linguriţe pe zi, în cure de 10 zile pe Tinctură din suc de Usturoi şi alcool
lună. de 40° în proporţii egale; se iau 2-3 lin-
guriţe pe zi, timp de 10 zile pe lunâ.
Varza — în uz extern, în ulcere vari- Varza
coase, arterite, alte afecţiuni vasculare la Aplicaţii locale cu frunze strivite (cu
nivelul vaselor superficiale (ca, de ajutorul unei sticle de 1 litru) şi curăţate
exemplu, hemoroizii). de nervura principală, schimbându-se de
2 ori pe zi.
Aplicaţii direct pe piele cu frunze stri-
vite şi curăţate de nervura principală, fi- FRUCTELE. LEGUMELE
xate cu un pansament; se schimbă de 2 Şl SEMINŢELE
ori pe zi. RECOMANDATE ÎN BOLILE
APARATULUI DIGESTIV
Pentru hemoroizi, farmacia naturii
are o ofertă extrem de generoasă. Segmentul bucofaringian

Fructele şi legumele citate se reco- ABCESUL DENTAR
mandă a se folosi atât în uz intern, cât
mai ales în uz extern ca decongestive, Este o colecţie purulentă, constituită
antiseptice, astringente. plecând de la un focar local de infecţie.

Afinele Fructele şi legumele recomandate
Spălături locale sau comprese cu de- sunt numai o soluţie de moment pentru
coct concentrat (2-3 linguri la cană) sau diminuarea durerilor, până la prezenta-
macerat la rece (cu aceeaşi concentra- rea la medicul stomatolog:
ţie).
Gutuile Smochinele
Decoct dintr-o gutuie mare, rasâ, la 1 Aplicate calde pe gingie, în dreptul
litru apâ, fierbându-se până ce lichidul dintelui afectat.
se reduce la jumătate, cantitate care se Hreanul
bea în cursul unei zile, îndulcită cu 50 g Tinctură din 20 g Hrean ras macerat
zahăr. 2 săptămâni în 100 ml alcool; se pun
Socul tampoane îmbibate cu această tinctură în
Cataplasme cu decoct concentrat din dreptul cariei. în lipsă, Hrean ras, în
30-50 g fructe coapte la 1 litru. aplicaţii locale.
Asmăfuiul — poate duce la resorbţia Pătrunjelul — sucul frunzelor are rol
nodulilor hemoroidali. în nevralgiile dentare.
Cataplasme cu planta proaspătă, zdro- Suc în amestec cu alcool de 70° în
bită. pârţi egale; se îmbibă un tampon de vată
Cartofii care se pune în dreptul cariei.
Consumaţi în preparate culinare uşoare.
Suc proaspăt (până la 150-200 g pe zi).
Dovleceii
Cataplasmă calmantă cu pulpă crudă,
zdrobită.

Rolul şi utiliarea produselor vegeale pe grupe de afecţiuni 139

Ceapa Tamponări cu tincturâ din 20 g rădăci-

Aplicaţi cu Ceapă fiartă,pe gingie, nă de Hrean ras, macerat 2 săptămâni în

în dreptuhbcesului. 100 ml alcool.

AFTELE PARADONTOZA

Sunt mci ulceraţii superfiiale, dure- Este un proces patologic de retracţie a
roase, apăute pe mucoasa buală. în tra- gingiilor şi de descoperire a dinţilor, îm-
tamentul br au efecte pozitiv: potriva căruia se folosesc:

Lămâia— prin proprietăţe sale as- Hreanul — datorită proprietăţilor re-
tringente ş antiseptice. vulsive, provoacă un aflux crescut de
sânge în zonă.
Tamporarea cu o felie de lmâie.
Badijoniri cu suc. Mestecarea în fiecare zi a unei rădă-
Lăinâie.ăiată în feiii subţir, se ţine în cini de Hrean.
gură cât rrai mult, cu miere şapă.
Ceapa Măslinele
Tamporari cu suc de Ceap. Masaje ale gingiei cu ulei de măsline.
Usturoiil
Tamporâri locaie cu suc. STOMATITELE

AMIGDAIITELE Sunt inflamaţii ale mucoasei bucale,
caracterizate prin dureri ale cavităţii bu-
Sunt inlamaţii acute sau conice, de cale (exacerbate prin deglutiţie sau prin
origine infecţioasă, ale amigalelor pa- simplul contact al alimentelor în gură,
latine sau lnguale. Pentru vinecarea lor creşterea salivaţiei etc). Mucoasa buca-
se folosesc lă poate prezenta vezicule, afte sau o ro-
şeaţă difuză. Pentru contracararea lor se
Gutuile—pnn cumularea roprietăţi- utilizează:
lor astringmte cu cele emoliete.
Gutuile
Gargariane cu decoct dint-o gutuie Gargarisme cu un decoct preparat din-
mare, rasă.la 1 litru de apă, lăsndu-se să tr-o gutuie mare, rasă, ce se lasă să fiar-
flarbă pâni ce lichidul scade 1,jumătate. bă într-un litru de apă până se reduce la
jumătate.
Lămăia Lămâia
Badijomri cu suc. Badijonare cu suc.
Lămâie.tăiată în felii subţri; se ţine Tamponare cu o felie de lămâie.
în gură cu miere şi apă. Lămâie tăiată în felii subţiri, ţinută în
gură cu miere şi apă.
GINGIVIT£LE Portocalele
Badijonare cu suc.
Sunt intamaţii ale gingiiloi Smpchinele
Lămăia Aplicaţii cu smochine calde.
Tamporure cu vată îmbibat cu suc. Ceapa
Tampomre cu o felie de lăiâie. Tamponări cu suc.
Portocaele — în mod simlar cujă-
mâile. Segmentul gastrointestinal
Măslinee
Masaje ;le gingiei cu ulei d măsline. ANOREXIA
Smochirele
Aplicaţi de smochine caldeîntre gin- Este diminuarea sau încetarea alimen-
gie şi obra:. tării prin pierderea poftei de mâncare
Hreanul

140 Pledoarie pentru viaţă lungă

sau prin refuzul de a se alimenta. Poate Tonice aperitive
fi combătută folosindu-se: Prin acest termen se înţeleg toate spe-
ciile de plante şi tipurile de alimente
Ardeiul iute — prin conţinutul în cap- care, datorită substanţelor active pe care
saicinâ este iritant, excitând puternic se- le conţin, au proprietatea de a stimula
creţiile gastrice; util în dispepsii atone, secreţiile salivare şi, prin act reflex, se-
însă contraindicat pentru gastrite, ulcere, creţiile gastrice şi intestinale.
hemoroizi, stări catarale digestive. Se „administrează" întotdeauna, în
cazul anorexiilor, înainte de masă.
Consumat ca atare, în cantităţi mode- Gutuile
rate. Rase, consumate ca atare.
Coacăzele roşii, Agrişele
Hreanul Consumate ca atare sau ca suc, înain-
Consumat ca atare. te de mese.
Sirop pentru copiii fără apetit, din ră- Andivele — tonic-aperitive prin gus-
dăcină de Hrean tăiată subţire, peste tul lor amărui.
care se presară zahăr; din sucul care se Consumate în salate de crudităţi.
formează se ia câte o linguriţă înainte de Asmăţuiul
mese. Consumat ca atare în preparate culi-
Vin tonic prin macerarea a 30 g rădă- nare.
cină de Hrean ras, timp de 24 de ore în- Măcrişul, Ştevia
tr-un litru de vin; se strecoară şi se ia Consumate în salate de primăvară
câte un păhărel de 50 ml înainte de (contraindicaţii severe în colici nefritice
mese. şi litiaze).
Mărarul
Leuşteanul Frunzele consumate ca atare, în ase-
Consumat ca atare, în preparate culi- zonarea unor salate.
nare. Păstârnacul
Pătrunjelul Consumat în preparate culinare.
Consumat ca atare, în salate şi alte Pătrunjelul
preparate culinare uşoare. Frunzele consumate ca atare, în ase-
Reventul — datorită gustului acrişor, zonarea unor preparate culinare.
peţiolii măresc secreţiile gastrice, însă Salata verde (Lăptucile)
din cauza conţinutului ridicat în oxalaţi Consumată ca atare, la începutul mesei.
prezintă contraindicaţii în litiază oxali- Sparanghelul
că, iar din cauza acidităţii crescute, în Consumat în salate, la începutul me-
hiperaciditate. Contraindicat şi în hemo- sei.
roizi. Tarhonul — cu atât mai preţios cu cât
este complet neiritant şi suplineşte sarea
Consumat în salate. în regimul desodat.
Ridichile Consumat ca atare, în salate sau muiat
Consumate sub formă de salată (ridi- în oţet.
chile de iarnă se recomandă rase şi cu un Ţelina
adaos de puţin ulei). Rădăcina rasă, consumată în salată de
Tarhonul — are şi avantajul că este crudităţi, la începutul mesei.
total neiritant. Usturoiul
Consumat ca atare, în salate sau alte
preparate culinare uşoare.

Ţelina
Consumată ca atare, în salate de cru-
dităţi.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 141

Consumat ca atare, minimum 2-3 lignă, din ulcer în cancer digestiv, un rol
bulbili, cu preparatele aperitive. important revine unor bacterii denumite
Helicobacter pylori.
VOMA
Astfel, medicina alopata îşi propune
Poate fi oprită şi cu ajutorul următoa- actualmente să trateze ulcerul gastric
relor produse vegetale: sau duodenal cu medicaţie antiacidă şi
hiposecretorie gastrică, dar şi cu un anti-
Gutuile — în vomismente cronice. biotic din familia ampicilinei.
Consumate ca atare sau ca produse
obţinute din acestea (suc, sirop, jeleu). Fitoterapia recomandă următoarele
Decoct dintr-o gutuie mare, rasă, la 1 seminţe şi legume:
litru de apă, Iăsându-se să fiarbă până
scade la jumătate; se îndulceşte cu 50 g Migdalele dulci — având o acţiune
zahăr. foarte complexă, uleiul gras din ele for-
Pepenele galben mează o peliculă protectoare pe mucoa-
Seminţele uscate şi bine pisate, luate sa gastrică şi, tamponând acidul clorhi-
ca atare, cu puţmă apă. dric în exces, reduce secreţia de pepsină,
Mărarul — seminţele sunt sedative precum şi senzaţiile de dureri şi arsuri
nervoase, prin aceasta contribuind la gastrice.
combaterea sughiţului rebel şi vomei,
îndeosebi la copii. Sâmburi zdrobiţi, 30-35 g, de 2 ori pe
Decoct dintr-o linguriţă de seminţe zi.
fierte într-o cană cu lapte.
Varza Amestec din 30 g migdale dulci zdro-
Suc de Varză, băut cu înghiţituri bite, în 10 g lapte sau 5 g smântână.
mici.
Cartoful
GASTRITELE HIPERACIDE Şl ULCERUL Consumat în preparate culinare uşoa-
re.
Gastritele (infiamaţii ale mucoasei Suc proaspăt, câte 100 ml dimineaţa
stomacului) pot fi hiperacide sau hipoa- devreme.
cide (chiar anacide). Varza — prin acţiunea conjugată a vi-
taminei U (iactor antiulceros) şi a vita-
Gastritele hiperacide apar ca urmare a minei K (antihemoragică); calmează tot-
hipersecreţiei şi hiperacidităţii sucului odată senzaţiile de pirozis.
gastric, cauzele fiind multiple: alimenta- Cure de suc, un pahar pe zi între
ţia neregulată şi neraţională, abuzul de mese.
alcool, de tutun, de condimente, de ceai Consumată ca atare, în salate de cni-
sau de cafea. Nu în ultimul rând, aceste dităţi sau preparate culinare uşoare; este
tulburări apar şi ca urmare a stresului, a necesar consumul a 300-400 g/zi.
surmenajului fizic şi psihic.
SINDROAMELE DISPEPTICE
în cele mai multe cazuri, gastrita hi-
peracidă este un semn premonitoriujpen- Acoperă un grup de tulburări digesti-
tru ulcerul gastric şi în special pentrii cel ve oare se manifestă prin greţuri, meteo-
duodenal (care înseamnă distrugerea lo- rism abdominal, hiperaciditate sau ana-
calizată a mucoasei stomacului şi duo- ciditate, dureri epigastrice, lipsa poftei
denului — segmentul iniţial al intestinu- de mâncare. Din punct de vedere etimo-
lui subţire). Cercetări recente au demon- logic, însuşi cuvântul „dispepsie" în-
strat însă câ la baza producerii bolii ul- seamnă digestie dificilâ, tulburată.
ceroase şi mai ales la transformarea ma-
în cazul lipsei sau reducerii concen-
traţiei de acid clorhidric în sucul gastric,
are loc fenomenul de reducere a activită-

142 Pledoarie pentru viaţă lungă

ţii digestive, mai ales în metabolismul în tratarea sindroamelor dispeptipe un
proteinelor şi în special în ceea ce pri- loc important îl ocupă Stomahicele, spe-
veşte scindarea moleculelor protidice. cii de plante care favorizează digestia
De aceea, sunt recoraandabile specii me- prin stimularea secreţiei sucurilor gas-
dicinale cu un conţinut ridicat în sub- tro-intestinale:
stanţe active amare.
Castanele
Ardeiul iute: prin proprietăţile sale Pireu de castane.
gastrosecretoase, este foarte util în dis- Decocţie scurtă (2-3 minute) din
pepsiile atone. 15-20 g la 1 litru, 2-3 căni pe zi.
Coacăzele negre, Coacăzele roşii,
Se va consuma ca atare în cantitâţi Agrişele
moderate. Consumate ca atare sau sub formă de
suc (100-300 g pe zi), după mesele prin-
Toate tonicele aperitive (amare) pre- cipale.
zentate la capitolul despre „Anorexie" Merele
sunt bine venite în dispepsiile hipo- sau Consumate ca atare.
anacide. Porumbele
Decoct cu o lingură la cană, 2 căni pe
Lămăile, portocalele zi.
Consumate ca atare sau ca suc proas- Strugurii
păt. Consumaţi ca atare, în special strugu-
Strugurii rii albi.
Consumaţi ca atare sau sub formă de Asmăţuiul
cură de must. Consumat ca atare, în aromarea unor
Hreanul — prin intensificarea secreţi- preparate culinare.
ilor gastrice, este util în gastrite hipoaci- Ceapa
de. Consumată ca atare, minimum 1-2
Consumat ca atare, în scopuri condi- cepe pe zi.
mentare. Hreanul
Infuzie din 15-30 g la litru, lăsat la Consumat ca atare, în scopuri condi-
macerat 12 ore; se iau 2 căni pe zi, între mentare.
mese. Vin tonic, din macerarea timp de 24
Leuşteanul de ore a 30 g Hrean ras la 1 litru de vin;
Consumat ca atare, în preparate culi- se strecoară şi se ia câte un păhărel de 50
nare. g înainte de mese.
Mărarul
Infuzie de frunze cu 2 linguriţe la Consumul este indicat în preparatele
cană, 2 căni pe zi. culinare.
Pătrunjelul
Tarhonul — foarte util pentru dispep- Consumat ca atare în preparate culi-
ticii care trebuie să evite regimul sărat. nare.
Reventul
Consumat ca atare, în salate sau murat Compot de peţioli, consumat după
în oţet. mese.

Tomatele — utile în hipoaciditate şi
atonia stomacului, stimulând secreţia de
suc gastric.

Consumate ca atare sau sub formă de
suc.

Usturoiul
Consumat ca atare, zilnic minimum
2-3 bulbili zdrobiţi.

Rolul şi utiiizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 143

Este contraindicat în litiază oxalică, Infuzie din seminţe cu o linguriţă Ia o
hiperaciditate gastricâ, suferinzilor de cană, 2-3 căni pe zi.
hemoroizi.
Morcovul — de asemenea, utilizate
Spanacul frunzele.
Consumat ca atare; este contraindicat
copiilor şi persoanelor vârstnice sufe- Infuzie dintr-o Iinguriţă la o cană, 2
rind de litiaze oxalice, reumatism şi căni pe zi.
gută.
Tarhonul Pătrunjelul
Infuzie dintr-o lingură de plantă la o Infuzie din seminţe cu 1/2 liguriţă la o
cană cu apă; se beau 2 câni pe zi după cană, 2-3 căni pe zi.
mesele principale. Usturoiul
Usturoiul Consumat ca atare, zilnic cel puţin
Consumat ca atare, zilnic minimum 2-3 bulbili.
2-3 bulbili. Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi
15-20 minute în 200 ml apă sau lapte,
Varza — datorită acidului lactic, var- cantitate care se bea în cursul unei zile.
za acră stimulează digestia.
DIAREEA
Consum de salate din varzâ acră tăia-
tă mărunt, cu puţin ulei. Evacuarea acută sau cronică de scau-
ne foarte frecvente, care poate fî atenua-
METEORISMUL (BALONĂRILE) tă sau oprită (şi) cu ajutorul produselor
naturale:
Este definit ca acumularea de gaz în
intestin şi se traduce prin creşterea în Afinele — pot fi considerate adevăra-
volum a abdomenului. te medicamente prin acţiunea conjugată
a taninurilor, cu puternice proprietăţi as-
In tratarea meteorismului au efecte tringente, a antocianilor (substanţe colo-
benefice: rate), care le potenţează proprietăţile, şi
a substanţelor fitoncide* care inhibă
Lămâile, portocalele dezvoltarea colibacililor, având eficaci-
tate deosebită în diareile de fermentaţie.
Consumate ca atare sau sub formă de
suc (până la 200 g pe zi). Cură de afine (300-700 g proaspete
sau 100 g uscate pe zi).
Ceapa — proprietăţile sale carminati-
ve (de inhibare a proceselor fermentati- Decoct cu o lingură de afine uscate la
ve din intestin şi de resorbţie a gazelor cană sau macerat la rece cu aceeaşi canti-
formale) se datorează acţiunii antisepti- tate, timp de 8 ore, bându-se 2-căni pe zi.
ce a fitoncidelor (substanţe active din
Afinată sau cidru (băuturi slab alco0-.
plante superioare care au proprietatea de lice, din fermentaţie natufălă, consuma-
te în cantităţi moderate şi numai de către
a inhiba dezvoltarea germenilor pato- adulţi).

geni). Ardhidele
Consumate ca atare, uşor prăjite.
Consumată ca atare, minimum 1-2 Caisele — în stare proaspătă sunt as-
tringente (în stare uscată devin, dimpo-
cepe pe zi. trivă, uşor laxative).
Consumate ca atare.
Leuşteanul «.

Infuzie din seminţe cu 1/2 linguriţă la

cană, 2 căni pe zi.

Mărarul — seminţele sunt printre
cele mai puternice carminative.

* Substanţele fitoncide sunt substanţe active din plante superioare care au proprietatea de a opri dezvol-
tarea germenilor patogeni.

144 Pledoarie pentru viaţă lungă

Castanele — datorită conţinutului ri- Guliile
dicat în tanin, sunt utile în diarei benig- Consumate ca atare.
ne şi dizenterie. Decoct prelungit din cca 200 g la 1 li-
tru.
Pireu de castane. Hreanul
Decocţie scurtă (2-3 minute) din Consumat ca atare, în scopuri alimen-
15-20 g castane zdrobite la 1 litru, 2-3 tare.
căni pe zi. Infuzie din 15-30 g la 1 litru, care se
Gutuile — recomandate inclusiv în lasă la macerat 12 ore; se iau 2 căni pe
diareile celor debilitaţi, a convalescenţi- zi, între mese.
lor, copiilor şi vârstnicilor, deoarece ac- Morcovul — unanim apreciat, în spe-
ţiunea taninului este atenuată de acţiu- cial în diareile sugarilor.
nea emolientă datorată mucilagiilor. Supă din 500 g morcovi raşi, fierţi 1/2
oră (sau 1/4 oră în oala sub presiune); se
Consumate ca atare sau sub formă de pasează şi se completează până la 1 litru
produse obţinute din acestea (suc, sirop, de apă fiartă, administrându-se nou-năs-
jeleu). cuţilor cu biberonul şi înlocuindu-se
treptat cu lapte.
Decoct dintr-o gutuie mare, rasă, la 1 Urzica
litru de apă, ce se lasă să fiarbă până se Consumată în preparate culinare
reduce la jumătate, cantitate care se bea uşoare.
în cursul unei zile; îndulcit cu 50 g za- Infuzie din 2-3 linguri frunze uscate
hăr. la o cană, 2-3 căni pe zi.
Usturoiul— antidiareic şi antidizente-
Cătina ric datorită puternicei acţiuni antibacte-
Infuzie din 1-2 linguriţe la o cană, riene.
2-3 căni pe zi. Consumat ca atare, minimum 2-3
Merele — recomandate îndeosebi în bulbili pe zi.
diareile copiilor. Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi
Consumate ca atare. 15-20 minute în 200 ml apă sau lapte,
Mere rase, administrându-se copiilor cantitate care se bea în cursul unei zile.
1/2-1 kg pe zi, în 5 mese. Varza — numai ca varză proaspătă,
Moşmoanele — puternic astringente, varza acră fiind, dimpotrivă, laxativă.
cu efecte chiar în diarei dizenterice. Consumată ca atare, în salate sau
Consumate ca atare sau în compot. preparate culinare uşoare (pentru a
Sirop din 1 kg fructe, 800 g zahăr şi avea efect, trebuie consumate 300-
500 ml apă, fierbându-se 1 oră la foc 400 g pe zi).
mic; se bea dimineaţa cca 100 g. Varză fiartă îndelung.

Sirop obţinut din 1 kg de suc (din. ENTEROCOLITELE
fructe zdrobite şi lăsate peste sucul lor
timp de 24 de ore şi 900 g zahăr, fierbân- Sunt inflamaţii simultane ale mucoa-
du-se până la consistenţa siropoasă; se selor intestinului subţire şi, respectiv,
iau 3—4 linguri pe zi. colonului. în tratarea lor se folosesc:

Porumbele — utile în diarei însoţite Afinele — având acţiune bacteriosta-
de dureri şi spasme. tică, distrug flora patogenă intestinală.

Decoct din o lingură la cană, 2 căni pe Cură de afine (300-500 g fructe
zi. proaspete sau 100 g firucte uscate pe zi).

Ceapa
Consumată ca atare, minimum 1-2
cepe pe zi.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 145

Decoct din o linguriţă de afine uscate la Mărarul şi Chimionul — seminţele
0 cană sau macerat la rece cu aceeaşi lor sunt recomandate în special pentru
cantitate, timp de 8 ore, bându-se 2 căni combaterea colicilor la copii.
pe zi.
Infuzie din seminţe, dintr-o lingură la
Afinată consumată în cantităţi mode- cană, 2-3 căni pe zi.
rate, exclusiv de către adulţi.
Usturoiul — atenuează colicile pro-
Castanele duse de colitele de fermentaţie.
Decocţie scurtă (2-3 minute) din
15-20 g castane zdrobite la 1 litru, 2-3 Consumat ca atare, zilnic minimum
căni pe zi. 2-3 bulbili pe zi.
Măceşele
Decocţie scurtă din 2 linguri de pulpă Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi
mărunţită la 1/2 litru de apă, cantitate 15-20 minute în 200 1 apă sau lapte,
care se bea în cursul unei zile. cantitate care se bea în cursul unei zile.
Migdalele dulci — prin acţiunea lor
antiseptică remarcabilă, sunt utile în co- HELMINTIAZELE
litele de fermentaţie.
Consumate ca atare sub formă de Sunt boli parazitare determinafe de
sâmburi zdrobiţi. infestarea cu anumiţi viermi intestinali.
Porumbele — eficiente în colitele de Pentru combaterea helminţilor (viermi-
fermentaţie. lor) se folosesc următoarele plante cu
Decoct din o lingură la o cană, 2 căni proprietăţi vermifuge:
pe zi.
Consumate sub formă de compot (în- Afinele — cu efect în special în oxiu-
dulcit cu zaharină). riază; fiind complet inofensive, se reco-
Napii mandâ în special copiilor.
Consumaţi ca atare.
Decoct din 100 g napi tăiaţi în felii la Cură de afine, timp de cel puţin 3 zile
1 litru de apă sau lapte. consecutiv (minimum 300-500 g zil-
Usturoiul — prin puternica sa acţiune nic), fâră a se consuma nici un alt ali-
antibacteriană. ment (cel mult 100 g zilnic sau apă la ce-
Consumat ca atare, minimum 2-3 rere).
bulbili pe zi.
Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi Alunele — se utilizează uleiul ca teni-
15-20 minute în 200 ml apă sau lapte, fug.
cantitate care se bea în cursul unei zile.
Ulei de alune, câte o linguriţă în fieca-
COLICILE re dimineaţă, timp de 15 zile.

Sunt dureri spasmodice legate de dis- Fragile, căpşunile — cu acţiune în
tensia tubului digestiv. Pentru atenuarea oxiuriază.
lor se folosesc:
Consumate ca atare, câte 500 g dimi-
Sparanghelul neaţa, fâră a se mai consuma ceva până
Tinctură din o parte Sparanghel mă- la prânz.
runţit fin şi 2 părţi alcool de 70°, mace-
rarea durând 10-15 zile; se iau 5-6 pică- Lămâile — seminţele sunt un remediu
turi, de 2-3 ori pe zi, după mese. contra'oxiurilor.

Macerarea la cald timp de 2 ore a unei
lămâi cât mai bogate în seminţe, zdrobi-
te, în apă cu miere; se stoarce şi se bea
seara la culcare, cura durând cel puţin
5-6 zile.

Sâmburi zdrobiţi (2 linguriţe) cu mie-
re; se iau 5-6 zile la rând, dimineaţa pe
stomacul gol.

146 Pledoarie pentru viaţă lungă

Măceşele — numai pulpa fructului Decoct din radicele, cu 2 linguriţe la o
are un bun efect tenifug. cană; se bea dimineaţa 5-6 zile la rând.

Pulpă mărunţită şi amestecată cu mie- Usturoiul — cu acţiune certă în tenia-
re în părţi egale, luându-se 2-3 linguriţe ze, ascaridioze, oxiuriaze (la cea din
dimineaţa pe stomacul gol, în cure de urmă şi în uz extern).
8-10 zile.
Sirop din 50 g bulbili de usturoi fierţi
Măslinele — uleiul este un adjuvant în 200 ml apă; se filtrează, se îndulceşte
antihelmintic general. cu 50 g zahăr şi se iau 2-3 linguri pe zi;
se bea întreaga cantitate dimineaţa pe
Ulei de măsline, câte 20-40 ml pe zi, stomacul gol; se repetă mai multe zile la
5-6 zile la rând. rând (util în teniaze).

Piersicul — în combaterea oxiurilor Macerat la cald din 3—4 bulbili zdro-
sunt utile frunzele şi fiorile. biţi la o cană de apă sau lapte în clocot;
se lasă peste noapte, iar dimineaţa se bea
Infuzie din 1-1,1/2 lingură la o cană întreaga cantitate, 3 săptămâni la rând
de apă sau lapte 2-3 căni pe zi, în cure (în oxiuriaze şi ascaridioze).
de 5-6 zile.
Spălături locale cu 4—5 bulbili zdro-
Spălături locale cu aceeaşi infuzie. biţi în 200-300 ml de apa (pentru oxi-
Dovleacul — seminţele sale consti- uri).
tuie un remediu antihelmintic cert în
combaterea teniei şi ascarizilor. Varza — sucul are efect în combate-
Seminţe cojite şi zdrobite, luate dimi- rea oxiurilor şi limbricilor.
neaţa în priză unică, 150-250 g pentru
adulţi, cca 100 g pentru copiii de vârstă Suc 200-300 ml, consumat 5-6 zile la
şcolară şi 50 g pentru copiii mai mici, fie rând dimineaţa pe stomacul gol.
cu zahăr, fie cu miere; după 1-2 ore se
administrează ulei de Ricin sau ceai la- CONSTIPAŢIA
xativ (se procură de la magazinele de
produse naturale). Inseamnă evacuarea anormal de rară a
Hreanul — cu acţiune tenifugă puter- scaunelor. Nu se poate vorbi de consti-
nică. paţie decât dacă este vorba de trei scau-
Consumat ca atare, cel puţin 20-30 g ne pe săptămână. Pentru combaterea ei
pe zi; se consumă în paralel în cantităţi sunt utile:
mai mari cu ceapă şi fructe crude.
Morcovul — are, de asemenea, acţiu- Caisele — proprietate laxativă au cai-
ne tenifugă. sele uscate (cele proaspete sunt, dimpo-
Suc proaspăt, 60-150 ml pe zi, îndoit trivă, astringente).
cu apă, câteva zile la rând.
Pătrunjelul — eficient în combaterea Consumate ca fructe uscate.
oxiurilor. Ciresele, vişinele
Infuzie din frunze cu 2 linguriţe la Consumate ca atare.
cană, 2-3 căni pe zi, 5-6 zile la rând. Infuzie din fructe uscate cu 1 lingură
la o cană.
Spălături locale cu infuzie mai con- Coacăzele roşii, agrişele
centrată (2 linguri la o cană). Consumate ca atare.
Suc 100-300 g pe zi, în 3-4 reprize.
Prazul — datorită proprietăţilor anti- Fragile, căpşunile
helmintiee pe care le au radicelele (po- Consumate ca atare; pentru mărirea
pular „mustăţile"), are eficienţă în com- efectului laxativ se pot consuma
baterea limbricilor şi oxiurilor. 300-500 g dimineaţa pe stomacul gol.
Merele
Consumate cu coajă cu tot.

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 147

Sirop laxativ pentru copii, din suc de Suc de prune, câte un pahar înainte de
mere şi zahăr în părţi egale, fierbându-se mese.
la foc mic până la consistenţa siropoasă.
Smochinul
Măslinele — uleiul este foarte util, Decoct din rămurele tinere tăiate mă-
deoarece nu produce colici. runt (2 linguri la cană).
Socul
Ulei de măsline, 20—40 ml într-o Decoct din o linguriţă de fructe la o
doză. cană; după ce dă în clocot, se storc boa-
bele şi se adaugă zahăr; se beau 1-2 căni
Migdalele pe zi.
Consumate ca atare. Strugurii
Perele — cu acţiune mai marcantă de- Consumaţi ca atare, în special strugu-
cât merele cu coajă. rii albi, cu gust mai acid.
Consumate ca atare (nerecomandate Asmăţuiul
pentru cei cu cataruri digestive, hemo- Consumat ca atare, în aromarea unor
roizi). preparate culinare.
Cidrul de pere. Infuzie din fructe sau seminţe cu o
Pepenele verde, Pepenele galben linguriţă la cană, 2 câni pe zi.
Se consumă ca atare (acţiune mai Castravetele
marcantă pentu Pepenele galben, com- Consumat ca atare sau sub formă de
parabil cu prunele). suc.
Suc proaspăt (efect mai puternic decât
pulpa integrală). Ceapa
Piersicile Consumată ca atare.
Consumate ca atare, sub formă de suc Dovleacul
sau compot. Consumat ca atare în preparate culi-
Portocalele nare dietetice.
Consumate ca atare. Suc din dovlecei tineri.
Coaja de la 2 portocale se fierbe 30 Grâul
minute, aruncându-se apa; se fierbe din Sub formă de tărâţe, fie fierte în apă,
nou în apă îndulcită obţinută din 20 g za- fie în amestec cu miere, în părţi egale:
hăr la litru, se scoate şi se usucă pe o far- câte 3-4 linguri seara înainte de culcare.
furioară, consumându-se a doua zi dimi- Capsule de ulei concentrat, 4-6 pe zi,
neaţa. conform prospectului.
Leuşteanul
Prunele — principalele fructe laxati- Consumat ca atare în preparate culi-
ve, cunoscute încă din Antichitatea gre- nare.
co-romană; intră în diverse farmacopei. Mazărea
Recomandate în constipaţii cronice, he- Consumată în preparate culinare.
moroizi (însă nu atunci când sunt însoţi- Măcrişul, Ştevia — cu contraindicaţii
te de colite). însă în colici nefritice, litiaze, ulcere şi
gastrite hiperacide.
Consumate ca atare, mai ales djmi- Consumate ca atare, în salate sau pre-
neaţa sau la începutul mesei (8-20 bu- parate culinare uşoare.
căţi). Infuzie din 20-30 g la litru, 2 căni pe
zi.
Decoct din fructe uscate.
Infuzie dintr-o prună şi o smochină
(lăsate la macerat câteva ore); aceasta
din urmă fiind emolientă, se evită irita-
rea tractului digestiv.

148 Pledoarie pentru viaţă lungă

Prazul — este un laxativ remarcabil, în sensul larg al termenului, prin he-
care calmează totodată stările iritative patite definim orice boală caracterizată
ale tractului digestiv. prin inflamaţia celulelor ficatului.

Consumat ca atare. Hepatita este un concept medical
Reventul — peţiolii, deşi mai puţin foarte larg ce cuprinde numeroase enti-
activi decât rizomii, sunt laxativi impor- tăţi clinice şi anatomopatologice: hepati-
tanţi (contraindicaţii în litiaze oxalice, tele acute sunt numai cele virale (virusul
hiperaciditate, hemoroizi). A, care se transmite pe cale digestivă,
Consumat ca atare. virusui -B, transmis prin transfuzii de
Suc, 30-40 ml înainte de mese, din sânge infectat cu virusul respectiv sau
peţioli spălaţi şi tăiaţi în cuburi de cca 2 pe cale sexuală, virusul C, cu aceeaşi
cm, ţinute 2 minute în apă în clocot, apoi cale de transmitere ca şi B, virusul D
scoase, scurse şi stoarse. care apare numai dacă există infestarea
Salata verde cu virusul B, virusul E, transmis tot pe
Consumată abundent la masa de sea- cale digestivă, virusul F — „French vi-
ră, provoacă evacuarea bolului intestinal rus hepatitic", descoperit relativ recent,
în dimineaţa următoare. virusurile G, B, virusuri ce nu s-au iden-
Spanacul tificat cu nici unul dintre virusurile cu-
Consumat în preparate culinare. noscute până în prezent etc).
Infuzie din 2 linguriţe de seminţe la
cană, 2 căni pe zi. Hepatitele cronice se caracterizează
Sparanghelul prin suferinţă hepatică prelungită la mai
Consumat ca atare, în salate şi prepa- mult de şase luni, după episodul acut vi-
rate culinare dietetice. ral sau după expunerea la noxe hepatice
Tomatele toxice (alcool, medicamente — parace-
Consumate ca atare sau sub formă de tamol, izoniazidă etc, derivaţi benze-
suc. nici, lacuri, vopsele, detergenţi, insecti-
Varza cide, fungicide etc).
Consum de zeamă de varză acră, până
la 1 litru pe zi. Rezultă de aici importanţa hepatotro-
Inul ficelor, a antihepatotoxicelor şi a stiinu-
Ca atare, pentru adulţi, 2 linguriţe de lentetpr funcţiei hepatice de factură ve-
seminţe întregi, spălate rapid într-un jet getală:
de apă şi lăsate timp de 2-3 ore la tem-
peratura camerei, după care se „adminis- Agrişele
trează" cu totui, preferabil seara, înainte Consumate ca atare sau sub formă de
de culcare. compot, supe sau garnitură cu sosuri
albe.
Glandele digestive anexe Suc (100-300 ml pe zi) în 3-4 reprize.
(ficatul şi pancreasul) Cirefele, vişinele — ajută la regenera-
rea parenchimului hepatic în sechelele
HEPATITELE de hepatită.
Consumate ca atare, făcându-se cure
Ficatul este unul dintre cele mai im- cu cel puţin 0,5 kg pe zi pe toată perioa-
portante organe ale digestiei şi totodată da de fructificare.
iocul neutraiizării toxinelor şi a altor Cură de suc, cel puţin 200-300 ml pe zi.
substanţe care ajung în sânge. Infuzie cu o lingură de cireşe uscate la
o cană, 2-3 căni pe zi.

Rolul şl utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 149

Fragile, căpşunile Suc, câte 100-200 ml consumat dimi-
Consumate ca atare, putându-se face neaţa pe stomacul gol, cu 20-25 minute
cure cu minimum 300-500 g pe zi, de pauză pe partea dreaptă.
preferinţă dimineaţa.
Gutuile Pătlăgelele vinete
Consumate ca atare sau sub forma Consumate sub formă de preparate
unor produse obţinute din acestea (suc, culinare.
sirop, jeleu). Reventul — contraindicat însă celor
Decoct dintr-o gutuie mare, rasă, la 1 cu litiază oxalică, gută, ca şi suferinzilor
litru de apă, lăsându-se să fiarbă până ce de hiperaciditate gastrică sau de hemo-
lichidul scade la jumătate, îndulcindu-se roizi.
cu 50 g zahăr; se bea în cursul unei zile. Suc de peţioli spălaţi, tăiaţi în cuburi
Lămâile — cu efecte bune în reface- de cca 2 cm, ce se ţin 2 minute într-un
rea parenchimului hepatic în hepatite vas cu apă rece, se scurg şi se storc; se
sau chiar în preciroze. bea 30-40 ml.
Consumate ca atare sau în limonade, Ridichile
în cure de lungă durată, cel puţin 1-2 Consumate sub formă rasă (eventual
bucăţi pe zi. cu mere rase).
Suc (de preferat în amestec cu suc de
Suc, până la 200 ml pe zi. morcovi), câte 30-40 ml cu cca 15 mi-
nute înainte de mese.
Măceşele Salata verde
Infuzie (sau decocţie scurtă) din 2 lin- Consumată ca atare.
guri la jumătate de litru de apă, cantitate
care se bea în cursul unei zile. CALCULOZA (LITIAZA) BILIARĂ
Măslinele — sub formă de ulei.
Administrarea unei linguri de ulei di- Este o boală caracterizată prin prezen-
mineaţa, pe stomacul gol, eventual în ţa calculilor (concreţiuni pietroase care
amestec cu sucuri de fructe; se stă culcat rezultă prin precipitarea anumitor com-
20-25 minute pe partea dreaptă. ponente — calciu, colesterol — ale bi-
Prunele lei). Aceşti calculi se formează în vezi-
Consumate ca atare. cula biliară (rezervorul de bilă) şi pot
Decoct din prune uscate. migra în căile excretorii biliare (canale-
Stmgurii — utili în hepatite sau chiar le ce ies din veziculă şi din ficaf),care se
în ascitele consecutive unor hepatite. reunesc pentru a forma caftalul coledoc.
Consumaţi ca atare sau sub formă de
cură de must. în calculoza (litiaza) biliară au efi-
Fasolea verde cienţâ:
Consumată în preparate culinare
uşoare. Cireşele
Infuzie din 2 linguri de teci de fasole Consumate ca atare, fâcându-se cure
verde uscate şi fragmentate în 250 ml pe toată perioada lor, cu cel puţin 0,5-1
apă; se lasă la macerat de seara până di- kg pe zi.
mineaţa şi se consumă în timpul zilei 2 Infuzie cu 1 linguriţa de cireşe uscate
căni în tratament de lungă durată. la o cană, 2-3 căni pe zi.
Măslinele —- sub formă de ulei.
Morcovul — stimulent al regenerării Administrarea unei linguri de ulei di-
parenchimului hepatic. mineaţa, pe stomacul gol, eventual în
amestec cu sucuri de fructe; se stă 20-25
Consumat ca atare. minute culcat pe partea dreaptă.

150 Pledoarie pentru viaţă lungă

Cartoful zat prin alterarea mecanismelot de re-
Consumat ca atare, în preparate culi- glare a activităţii motorii.
nare uşoare.
Suc proaspăt, 100-200 1 (eventual în Dischinezia biliară reprezintă o alte-
amestec cu suc de morcovi). rare funcţională a mecanismului de eli-
Ceapa minare a bilei, care se manifestă prin
Macerat dintr-o ceapă mare, tăiată dureri în loja superioară dreaptâ a abdo-
mărunt şi 4 linguri de ulei, timp de 10 menului, prin greţuri şi vărsături. Tulbu-
zile, luându-se 2-3 linguriţe pe zi. rarea funcţională afecteazâ fie vezicula
Năsturelul biliară şi sfincterul său, fie canalul cole-
Consumat sub formă de salată. doc şi sfincterul său (denumit Oddi).
Suc proaspăt (60-150 ml pe zi), îndoit
cu apă rece. Dischinezia biliară, denumită şi disto-
Ridichea — unul dintre cele mai im- nie biliară, indiferent dacă are la origine
portante produse vegetale în tratamentul atonia sau hipotonia veziculei biliare, re-
calculozei. prezintă o tulburare motorie care împie-
Suc, de preferat în amestec cu suc de dică evacuarea bilei din vezicula biliară.
morcovi, luat câte 20^40 ml cu cca 15
minute înainte de mese. în acest tip de afecţiune, sunt indicate
Consumate sub formă de ridichi rase produse vegetale cu acţiune colagogă
(eventual cu mere rase). (care favorizează eliminarea secreţiilor
biliare din veziculă şi căile biliare extra-
COLICILE HEPATO-BILIARE hepatice în duoden) sau/şi coleretică
(care stimuleazâ secreţiile celulei hepa-
Calculoza biliară poate avea drept tice, mărind volumul de bilă secretat):
complicaţie, printre altele, şi colica he-
pato-biliară, care înseamnă o durerc in- Măslinele — sub formâ de ulei.
tensă prin blocarea unui calcul în cana- Administrarea unei linguri de ulei di-
lul coledoc. în cazul acestei complicaţii mineaţa, pe stomacul gol, eventual în
vor fi folosite: amestec cu sucuri de fructe; se stă culcat
20-25 minute pe partea dreaptă.
Lămâia — cu rezultate deosebite în Portocalele — prin proprietăţile lor
calmarea crizelor acute hepato-biliare. coleretice — colagoge uşoare.
Consumate ca atare sau sub formă de
Decoct timp de 20 minute dintr-o lă- suc.
mâie stoarsă şi tăiată bucăţele mici la Porumbele
300 ml apă, într-un vas acoperit; se stre- Decoct din o lingură la o cană, 2 căni
coară, se îndulceşte şi se adaugă sucul pe zi.
stors. Strugurii
Consumaţi ca atare sau sub formă de
Măslinele — sub formă de ulei. cură de must.
Administrarea unei linguri de ulei; se Asmăţuiul
stă 20-25 minute culcat pe partea dreaptă. Consumat ca atare, în aromatizarea
Pătrunjelul unor preparate culinare.
Infuzie din frunze, cu o linguriţă la o Infuzie din frunze sau seminţe, cu o
cană, 2-3 căni pe zi. linguriţă la o cană, 2 căni pe zi.
Pătrunjelul — frunzele acţionează ca
DISCHINEZIA BILIARĂ puternic stimulent al musculaturii nete-
de şi au efect colagog.
Termenul generic de dischinezie de-
semnează un proces patologic caracteri-

Rolul şi utilizarea produselor vegetale pe grupe de afecţiuni 151

Consumat ca atare, în adaos la diferi- Tomatele
te preparate culinare.
Consumate ca atare sau sub formă de
Infuzie din o linguriţâ de frunze la o
cană, 2-3 căni pe zi. suc.

Ridichile Urzicile — prin conţinutul ridicat de
Ridiche rasă (eventual în amestec cu
mâr ras). secretină, au rezultate bune în insufi-
Suc (de preferat în amestec cu suc de
morcovi). câte 30-40 mi cu cca 15 mi- cienţa pancreatică.
nute înainte de mese.
Usturoiul Salată de urzici tinere.
Consumat ca atare, zilnic, minimum
2-3 bulbili zdrobiţi. Suc (cca 20-30 ml), diluându-se cu 5
Decoct din 2-3 bulbili zdrobiţi, fierţi
15-20 minute în 200 ml apă sau lapte, părţi apă.
cantitate care se bea treptat în cursul
unei zile. Infuzie din 1-2 linguri frunze uscate

INSUFICIF.NŢA PANCREATICÂ la cană, 2-3 căni pe zi, în cure de cel pu-

Priveşte fie funcţia exocrină (secreţia ţin o lună.
în intestin a enzimelor care asigură di-
gestia proteinelor, lipidelor şi glucide- Castravetele amar (Momordiqa cha-
lor), fie funcţia endocrină (secreţia în
sânge a hormoniior, dintre care cel mai rantia) — relativ recent introdus 'în cul-
important este insulina). Diabetul zaha- ;
rat are drept cauză şi această insuficien- tură în ţara noastră.
ţă a secretării insulinei de căte pancreas.
Se consumă fructele verzi, imature, în
Principalele stimulente ale funcţiei
pancreatice în lumea vegetală sunt: diferite preparate culinare.

Fasolea verde Tot din fructe verzi, tăiate în felii sub-
Consumată în preparate culinare
uşoare. ţiri şi uscate la maximum 40°C, se poa-
Infuzie din 2 linguri teci de fasole ver-
de uscate şi fragmentate în 250 ml apă; te prepara o pulbere fină cu o râşniţă
se lasâ la macerat de seara până dimi-
neaţa şi se consumă în timpul zilei 2 electrică. Din pulberea obţinută se iau
căni, în tratament de iungă durată.
Păllăgelele vinete până la 8 g pe zi, cel puţin 30 zile. Pe
Consumate sub formă de preparate
culinare. baza acestei plante în combinaţie cu alte
Spanacul — cu contraindicaţii pentru
litiaze oxalice, artrite, reumatism. specii este în curs de preparare un medi-
Consumat ca atare, în preparate culi-
nare uşoare. cament după un brevet românesc.
Suc, câte un pahar luat dimineaţa.
FRUCTELE, LEGUMELE
Şl SEMINTELE
RECOMANDATE ÎN BOLILE
APARATULUI GENITAL

Aparatul genital feminin

DISMENOREELE
(MENSTRELE DUREROASE)
Şl CICLURILE MENSTRUALE NEREGULATE

Smochimd — frunzele lui au rol în re-
glare"a ciclurilor (proprietăţi emenagoge).

Infuzie din 20-30 g la 1 litru, cantita-
te care se bea în cursul unei zile.

Leuşteanul
Infuzie de seminţe cu 1/2 linguriţă la
o cană, 2 câni pe zi.
Mârarul
Infuzie din 1 linguriţă la o cană, 2-3
căni pe zi.

152 Pledoarie pentru viaţă lungă

Păstârnacul Infuzie din 100 g frunze proaspeţe sau
Consumat în preparate culinare. 25 g frunze uscate la 1 litru apă, cantita-
Decocţie din l lingură de rădăcini us- te care se bea în cursul unei zile.
cate la o cană, 2-3 căni pe zi.
Pătrunjelul — rădăcinile, dar în spe- Ceapa — ameliorează simţitor starea
cial frunzele sunt printre cele mai active. bolnavilor; este utilă în pregătirea aces-
Consumul frunzelor şi rădăcinilor în tora pentu intervenţii chirurgicale, mai
preparate culinare. importantă fiind însă acţiunea sa preven-
Decoct din 50 g rădăcini la l litru, tivă.
fierte 20 minute; se strecoară şi se îndul-
ceşte, bându-se 2-3 căni pe zi. Tinctură dintr-o ceapă zdrobită, mace-
Salata verde rată 10 zile într-o cantitate egală de alco-
Consumată ca atare. ol; se filtrează şi se iau 2 linguriţe pe zi,
Decoct din 60-80 g la 1 litru, cantita- înainte de masa de prânz şi înainte de
te care se bea în cursul unei zile. culcare, în cure de 10 zile pe lună, timp
de 6 luni pe an.
LEUCOREEA
Dovleacul— se folosesc în acest scop
Cunoscută sub denumirea de pierdere seminţele decojite.
albă vaginală („poalâ albă"), se manifes-
tă printr-o creştere exagerată a secreţii- Seminţe decojite, luate ca atare, câte 2
lor vaginale normale. Este însoţită ade- linguri pe zi.
sea de o iritaţie Iocală, de arsuri, de mân-
cărimi şi de dureri în timpul raporturilor Decoct din seminţe zdrobite, cu o lin-
sexuale. Poate fi combătută şi cu ajuto- gură la cană; se beau 2 căni pe zi, în cure
rul plantelor: de lungă durată.

Nucul — frunzele, bogate în tanin, au Varza albă
proprietăţi antileucoreice. Aplicaţii repetate cu frunze pe regiu-
nea lombară şi pe partea inferioară a ab-
Spălâturi locale cu decoct concentrat domenului.
din 50-80 g la 1 litru. Floarea-soarelui
Seminţe decojite, 2-3 linguri pe zi.
Pătrunjelul
Spălături locale cu decoct concentrat FRUCTELE, LEGUMELE
din seminţe, cu 2 linguri la 100 ml apă. Şl SEMINŢELE
RECOMANDATE ÎN BOLILE
Aparatul genital masculin APARATULUI RESPIRATOR

PROSTATITELE TUSEA

Reprezintă infecţii acute sau cronice Este un act reflex, destinat să împiedi-
ale prostatei. ce pătrunderea corpilor străini în căile
aeriene şi, pe de altă parte, să provoace
Sunt afecţiuni genito-urinare frecven- expulzarea mucozităţilor şi secreţiilor
te, care afectează bărbaţii de toate vâr- acumulate în bronhii.
stele, cu o frecvenţă deosebită la adulţii
tineri. Tusea poate avea origini foarte diver-
se: bronho-pulmonare, otorino-laringo-
Părul — prin creşterea diurezei pro- logice, pleurale, cardiace sau digestive.
duse de frunze, urina devine clară, iar
frecvenţa micţiunilor se diminuează. Există mai multe tipuri de tuse, clasi-
ficată după caracterul său, dintre care
amintim două: