Colotti, Enzo - Germania nazista

$TilWFtcA

Caracferrslrc pent(u madul de tratare utilizat de autor
in aceasld carle esfe tonul mai mult tlecit panderat, cum-
pdnit, ega!, qtiin|"ific nu numai in c*n{inut, ci gi in ultimut

d^etaliu de farmd, gi nu e un lucru ugor, A fra{a despre

Germania nazistd, despre hitlerism, despre dorninalia sa

in inte'rior, despre expansiunea gi fdrddelegile sa/e, despre

Iumea de cogmar pe care visa sd o lntroneze lntr-un <rRe,;ch

milenar>>, gi a intronat-o in cei ci{iva ani ai <<noii ordinit>r
inseamnd a aborda prin excelenld un subiect exploziv;

care suscild reacfii ema{ionale. Nintic din toate acesfea fn
cuprinsul volurnului de fafd. $tiind ce glil despre autor

cunoscind opfiunea sa sccia/-prliticd, angajarea sa cte

-partea farfelor militante ale progresului social egti fn-
-clinat sd crezi cd a luptat cu sme pentru a da o zugrdvire

defagald, m i n u {iaasd,, rece a m an str u osu I u i ed if i c i u n az i st,

cd a davedit o uimitoete slipfirr,'e de sine pentru a evita
pe tot parcurs&/ polemiea, infierarea (poate abia ici gi
colo a unduire apreape imperceptibild de sarcasrn, de
humor amar). Dar dupd ce terrnini lxtura te convingi cd
Enza Colletti a reuqit fdrd polemic& Ei apel la sentimbnte,

pe calea aelei mai riguroase analize gtiinfifice, sd oblina
tot atita de mult, paate rnai rttult dedt prin cf iatrib a agita*

toricd"

Lel 10

COPERT A : GII EORGH E PAPOI/ ICI ltien<,o co //o

G"&'RMAATTA

I{AZISTA

traducere din limba italiartit
5i cuuint inainte tle
IUGF.N tsi|N7'EA

€@

EDITURA $TIINTTFICA

Bucuresti, 1969

(;l IVINT INAINTE

(( )ircr,,r rclltc jii despre aoltnnu.l de lagii)

-1I',r',,',ziir,rrtci-a1ritcanpaclizt.ierairznXurlcgI'iimteural thuirtiliecrlicsti,stfocnriocm,cconniceurngpraolrraenciacua7r.cc
ir , rr rrrai. gravc .efecte, cu r-rnclc sechelc clincolo de op,eralia
,l'irrrrgicali, prin care omenirca iubitoare dc pace qi liberratc
Enzo Collotti r ,r lrrrs capi.t. ,,Gcrmania nazistS" estc o aparilie nu nulnai
I,A GI'RA4,\NII\ NAZISTA rr,rt,rlril.i. prin importanga de prim ordin a subicctului, ci qi
rr,rrrii, rrcpleonasmic. NouI prin autor gi 'prin mod,alitatca de
Einsudi lr.rr.rrc. Pcntru prima oar; estc tip5rir in Rorninia !-.nz.o Col-
l,rrti, profesor universitar:, ur.rul din specialigtii ren-rarcabili ai
Cupyr;ght : 196) Ciulio Ein'tltLli tditore S'p'A'' Torirto faircitiua,slealeitagiii,cnroe,toirdrcaletio, saobuitoinrirdaotemepneiu,ltirmimiicuilriiistdoe-
1,,'lii istorice
\t.,,rrJt eJizi,'ne rczistcnlS a
r it'i ;rctuale germane, a miqclrii muncitoreqti germane, a feno-
rnt'rrului nazist. Noui prin tem5, degi la prima vederc s-ar
'1l''r)cilclratriccXsai fost frecvent dezbituri gi la noi pc plan edi,torial.

se gini seama insi ci lucririle oiiginale'istorice qi
i'r,,riografice publicate la r-roi au vizat,'din motive iesne de
irrlt:lcs, rapor.turile d,inrre Ror-r-rinia Ei expansiunea germanX,
l',,'rrl ;roporului romAn in lupta antinazisti, rolul Rominici in

irrl)iturarea tiranici hitleriste. Iar traducerilc apirute pinX
'..l(irurcn,rr-nccainnismmXuslurpaoilniticcaqrei av tratat
economic despre regimul naz-iit in

al Gcrmaniei sub hirle-
r rsnr -- au avut cu precXdcre .caracter publicisfic, au fost
r','lrrr.r-rc in care generalizirile au surprins- latura fenomcnolo-
liit)i cca mai vXditS,in 'raport de utilitSlile polemicii (ii prin

r.urrra sa hitlerismr.rl nu putea sX nu suscite cea mai'acerbi
rirrrctl,isrrloaritecipuorlei mhiicrilz.-'iteunrmazairsenrpuelrrpi ldaenutlostcrciseuha-rifoesrrepuunllsai,eri,ina
i,,n(rrlirc, dc toli cci pentnr carc libertatea, cultura, civilizafa
,1',,.1rll,'i:rr1cipareczluinctci sensul dezvoltirii genului urnan).
Dar volurnul
o altX ipostazX a literaturii istorice con-
\.r( rrrlc perioadei hitleriste a Ger.maniei: analiz,a aprofundatX,
, irrtirirca gi icrarhizarea minulioasX a faptelor, sc-mnalarea gi
,l, st il'rr'rrc:r bagajLrlui
riesntoreriioniEcXrafEictii-nqi inrr-irn cuvinr xvem dc- jl
i,r.e t'Lr o lucrarc cie
istoricX.

GERMANIA NAZISTA VI

i. . iilif;idiuir.ir,,_ni;n.uLo.i.,r.ctrr"r;,r,o1;.iruas1innt;.rr-a)m-S..clJi"r;.iir..t"-;tqia.?d""n.rl'ie;rc.is.u1cfitz;X^.r.nrcrraelllu;s"ta".i"*rs,cszrr,;'tirf.ix,sc.l;'rlcii-ilriruc1'rtccbreiiuo<,tx.r.nnioii^nlt';.'ilelurii.ip;uscl"*u.trcsl,n;rirerl.ailo;llcfrrtii.1.iciidsrtriptarnitnl'irual.n"intc"rlrlitprolra,iaorcsteosiil,*iri.icrcltglrprnitrbr.cciopitlriccr.r"rspurilvicrirccxnarirnpliitttmmioq.rcdcr"pa*c.cir"asliozXi-gGcot;lrip"iactciiiicluc'rldtrrr,prt'ricaarnLcl"z,art;ecl.txr'ltras;""itmloaaanciaii"tpiiu,nsrilitnirtr;ossrrl;.lpatrtcii;auac-?ct,gin";i,tt'u"aipdzc.liric;i,ioiir*ern1uzUll(lceriit;n5tia'tc)iisaz1ln.nri'alr"'isi'Xo,iet'o:tltitl;rit5tieotf'l.aullls'd.ufitrtui.,uotcrorzilt,uaidrtac.incri"15iiLicglncninip.utcttuu.l.iil,1qliit-'"e.lc1irrtrteqdec,-spilo'rtoocirciin-.iairlclcrsmigoxtdItcs'sua.ixi,eircrlnrlacc'rt:uucrt"lplptm):eltrrstuccrci-apzncrrsracuztlscolplen]aactcir(tnnl..r5rtulIrr)c.r'erJaltc,lticrtmt;alrrrts-dmgrnliaiti"rlriLlcccl;ldtr'ec.uioi'tr"rrlEi1tpnait.;cps,rirtamircr1rr-alletdacc9i'tl,lat.lpllrctWa'^ciqemenci.ilc.'ltcao,tltisltra-rt'xpcltarnulanuttrctsn'tlilctrir'Licclt-dia'.lrll'rtcliiia'ctultretr.srczlllfllitca1a=lrctlnnltu'nz.'t)it.r1ltua$..r,:t.arcrt''c1l^i"o't!tlct-r:rscm1-rxt-to]1,rrg''-dItca]1;ttp:t1to-tt'fcc1aln^oclar]l'cIra-3trc;u!,''aI:"rrrc-''r--lr VII CUVINT INAINTE

s;lu"isfifapit;oi;sp;fo;a"rc'.X, mu*ltip;l;ic;;it;a;tre- aq'li'sppuencr'tulc'ittaplrcoebrlelonl"lrocrlrocraprrrro'p'i\rliu- .r('rril.ea sa relevl cI,- ,,insircira,t cu afaccri politice.. al ma_
r,'l rri capital nronopolist, r_egimul nici o
hitlerist ,,-i op"."t
s, lri,rrlrlrc cserrgialx. la nivelu-l e.conomiei, relaliiloi
1ir'. ci doar a creat pentru uniunile monopoliste de produc-
un^ .ad.u
1','.litit'.inrern gi extern gi mai propi,ce, a pot..rg"t trXsitr,rrile
,,r i'rrluirii econo'mice existenre in Germania acelei'perioade.
Se rcmarc5 prinrre cele mai re usite pirti aie sfudiului aore-
(,llr.,irr,)in'lt'ri.'lrpic1oaIinpdteerairnvaltuitetuoiloraiadrreeilsoutlloaoi ereioicccri5oig.mniAnoamipliexoicisrientt,itiensalroecsccroeiraunslaadenaiegrt caiqulpieipbnnrleiat,vczicirirsdetmeu.rteuAelub"siios.ftnrecdo^aimrn.ruds-li
.r, r:;rsti laturi a nazismului, autorul subiiniazi ci in lu,cririle
.I,r.li.ts'r,:rrrscolelvileoreridoer.iolelogdi-cei-Ioagii.cShi,tlaebrissumrduiltuiliii,e,ncue
r r rr ;tiingei, este delo,c greu
lrirrare ale picXtuies.
1o,.,_
'l,(.'rezi;raineurlaaur slibiciun,ile teorerice 9i falsurile siu tratirile
isrorioi...; .btaoztuegciu, lftauipalteuluc"uXqiidiienill;e}i.e. x!;p;ri;i-;";t;. ai_
lipsite de
deloc importanla politici si, prin urmare. J.

;;

nu
(irr',irrrrsv'zrrc'Iui,)tee.prn_fteorcanssairci,ntmn^iraiecsddniduieeceba5csn, umeuorcnnn,llacapcorrxnlocorgarerirb,lareuidmggniuisetrcrp,eoroirrezlneimiritnbiacadt.eirupec-ieasdesbeciioli'citfloeidaegeeilruaudpcn,r,vre,aXrcr1uriispirito. ceZsta.s+it1.eo.f,biiseieu,cb.s_--i
,La'rgialu,l capitol consacrat ,,opozigiei'. ,antinaziste d,in interio,rul
* t it'rn.raniei. Preci,zind nua.rgat elementele ei componente. timpur

\:s.i\',i.r,'rc,itnlolirlrr,tlc,riuld"p-e""ritpn,;.r;rde"uz.it."..c',."npnt0af";rrlc:;;'';.*;nr"'iit.r'.rn;r'"if"nttii.iitr';*ir;."tt'ltptdils;irtdrotirrni-ccoa'za-"nc,'cridrscercclialneaurotrlrraiigc'tirui(nr)reinil'eolaalotplccgaiinczc;'ii ,rlrariliei ,qi manifestirilor ei (aspect, la fel, foarte irnpo..riri.
argumenreazr netemeinicia'incercirilor de ..-irotoni-
;ic;i,isi;;ij.;'r"u.oi"t';"J,ic'ipi;i.n;:"i;'.;a,;r1ir"i-,it.t'i'f;l:it;ui"6'"'icti";c&..1r1.i-'ig'sae.',irfo;'l..nrirlrtru;iir'irtr;'cl,"[iilleiii'ia;llt'tci-tii.c'a;a;t*;;i;t,tt,;*Rcrl"a;-ir;,cLes;;;Ii;,c;c-";';i',ilc{srr',l..t,iex-'i'^cgrl")''':c;l'e.niir;c1ii'rtq''ns.u;.aiact-u;rinl..lrr,cllcri'iio'pnarmeSn'lddrcgstiIcrinairba.mi-ctar5iiarcrisirccpipatcnoloa.rsirlaicnrticstrrlaatiacitcs'ztttgtD.c-lare'i-ct!nrlllcalrrrc:att)''tcg'lclep1oulsul'1otccnt'1geio1p'j'1'lLrttac1inr'n1rl""1ig1icicc':nru''ic''-ic*ill ,rrl.o*ll

zurrc" 3 opozigiei burghezo-conservatoare sau mili,tare.'insi fice

.rrrrrLr ilrairc?r.ocrucoitbdicectcivititaimtepogrrtiainngr-ifaicliplrioJeerriiuil..ideistaornicu. tn"eis..atnniicii
,Iy{,iiirlsir,itll.licriaexrcctleegolioacrordedneoufepugsaiii-tuirbtni,asciljeeeirr.iriidctii..irnepesrlaitGnerciefviepremaluloaelpi.rioinar,acriacnrdefeasolesicpdbreiescdiizitcuetaaajztiua| rcasapdfearcsui_-l

,r.,.r,irl'l'lrr,rlr'r:Sri.ld,cgmX'rirrtilernunlcrcicceurirrufioerareriadleezecgiv$t.i,X-,nigrnaeerrtpmmelgilcaietciunimniteelpe,i"fnr,,aiictn-leueccnoicp-emt^la-erplmiceoul9rnanoireiirig,nrirtearigltdoeiiurna,,mcdld.iiis.nbi,pnui,eclscionuaalsrroieiaahbdaliieerullermuomrnirasiuei_--li

GERMANIA NAZISTA VIII . ]. cuvINT INAINTT'

ij;"f;fi';i;iilJ;#i 'l#i;;i;'ili;i;"'!'lmi6o',l;"ir;"ir,c.'*lmli;iiIe;,lc"^eri'l,,;;l,'i;i"];u"t;aeii;m'-iius#'r;",iiai;;ri.t.c'ell,;;#t;ltlji#u1iiisr;ui;aliieafr.ru#;til,ti;"uitil.e,;v;;,r"l"i;ii;graoi'ia'^nel-;i'rz;l'-;iiic-re(,o-T"ti...lb'd;p;eeepaptt''i;'utl;e'eps;"in3.;ir;d'rc;otG;.;.p;"rf;naiacii.;n5eo*;cii";;n';ei""e,r..tricX;)?irl(lr1rc;n*[i;-*ri*ir;e.te;.;f.md"l"c.lct*;i'""aeciied,iii;,eaLiDza1ex;sao;su'rr.iurana-v;r;ei.;nttngea^oif,itt,isit;",t1iaitiunsc"o;"eriaci.-t"""s'auiJrdt*p;n"e".XOuitie.-,;s;i.;;o'ir;i.l'i;-a;t"u"t"it't.ri*;llvtt2r""r.i"uup"s'"iip-eict"iet;.i"l'l;lcell6.mlti'iol;atii";il"ad*initi.n;iut;t,iit!;"uiurdain;irt+mad.ti;t-ta'"nri;',t;r'r*iiux"to1"n.u;i'mtcnp'irddl'"^p*n"Dt"o-l*iapieierne"ac-ii'lt"rrtroucrinud"";ttaaraet""'-tihietet.-cgptftiir'sc"ri*af';inl"i"ifaoitupatLtvitiot"sulrielfitt,io"nbe"apttntcneiX''"*ariirlatt"cinria.^ettrilatsi*'mi.uzle''t..eistlioa"npteta-i"i.at'tei'pmtmnsao's;oiai9trnilc1t'tlorlrr''rc(eit-rrXisutttugi'costupPi,rra.l1tpJne-ti'aiiinttztibcarlpfpptnreiaaielnaoiidrrinHslrsl''rs'inenaitr"r:coetsxeirnietrtem.vil2obatmnzeulXsetelmRP7'rtiilipiiptacf.tfur"nneetlniu3rreoierioet!"-sEirtioa--l1teludrd'oavr-eeonaiaaga1'flqia2airniitoet^ulautnete9eorgittoecme7act^nsciubssaa"pe"ons'pat=Y:azimrllcta-rrtt?niuiutaufirimpirmeecc-di'aemnncec)puiuiiro:aaen:idoerta"icnuin^e-rleeltiraoanerteTnzriaattldqaaarrtiaeaernoieatitliletlprmpulrsopsp:.ipe:a'idsccdeoo1pp:rloule:altoal'ica-E,eil'biera-ieen-ai-n---ir'-- .',,r1r;,,l')l1c('(,rr,rIrr..:rr.rliintzctnl,rr,crlli9ciiuctiapitnit1ec9aa2uc-9ozn--i1sne9ec3_in3atedjurpetoiplitstiuci enmipicurdal cimttiimcoeda-ds-eudpeerxaiasetcreoonnrlii-i
,r Lrzt'i tlc rcflux a cicluiui econo*ic capitalisr r;i, pe plan mai
6:* lir,i""i;;';;i": -oi,#f'o;cfci":oij;;oisar:1i;1t,ir;Jleazr'ilo;;s1e.;el#i:t;ri;pl;s";so;1;d;:aL;iatr;;iei;."ni.t"'vsrIiic;c;."a.u[os;xuuisu''nrl*.tuaptalC.e,rrlptt,e;ioms1"cirm"a;tjafiipetroi,iperop"anbi;idri"t.ti"a;ija"-iet;it.1it;'l';t'ihitifs"l,'a.i;o;oc*it'pi;mi'1,"czi;dlorooo*.6fii.rtlen"t"i;r"atitx""iote"u^-c"it*,tn.*tm;q'itqetiit'itpia.;iitou."o?luis'me*nnutE.ppns'iotipi"tiu*zriapaeaie".Xoua.atc.roftole"ruaiaoibsimiant"pi.lttsiureto.ogiapitu.1'alnaapausx.9litplna'-zuX'oaa''2uif-rgfvttluactuea9iaaessitnniln--enriitrdus1dmiie"slsamaaea9aoaaartl3euunecsdp3ro'blliieuntarupt'$.iemtrin'reoscvTmigccrl1eomioheutsiaalopecusottnrtdemnzeatnelci-ltiloeooaeaeual,eirr-ili--lt l.'1i,. rr rlif'icLrltSlilor qi co.tradicliilor rnajore ale'moclului de
r',,',lrr, lic capitalist. Realitatea cotrtempoiani a f'rnizat noi

,",ril,irrr i rlc eb,rrdarc a problemei.
( lrr'rr,ctcristic pentru modul de tratare utilizat cle autor in
,rr rr.rst:i carte este tonul mai mult decit ponderat. cumoinit.
, r',r1, trii.jific nn_numai in conlinut, ci qi in ultimui d.taiiu d.
l,,rrn.i. Nu e un lucru ugo,r. A trata Jespre Germania nazisti,
,,1r,l',.rrssirr.psrcirrsi,rrl,.iIrvrclrarai.tilnaogtnrri iofsiinmraiedi,ze,ed,l,en:irngonitiirlie-.o.urndsdaoi,in-e,mRi."eid,nieicansliispiaermeasimlaieunnmiXnaeraa'i,n.,adtgbeeioricaroco.li;ra.m.rdtpar.orrsnipnpart.e_ex.oncee^i.n__.
.,,,'l,r"'rtirr..'rrrirggl,).l,rr.rtrIjl..-i'riri,nrrrtrcJercacrqsostdusiapaebrri.necticadcacelagitru.ca-ecprttaosixa,trrprersrlna-oe5i.zanicniuvrcfe,oluic.orzncu,iaalopecsrsrleioici,nirasnsruedmulsuclcioelpivirprdto.aat.ailutnurmentmceeauouacnasilsluii,cnitaireeupdmo,preooso.cu,gFlilialrroua..i^n.-ig,nsaie,uuluedl$i-ui.ir4tfiiii.N.icXns"ioiud.o--
,,rr,r,1'riz,tils,t)P, uccnttidoaut.iprdcaoravcpeurdrositalrp_l ocpuiomilmopmiteoirc,caaer,epintsifbtiXeilripaidnreeiraesa(dpiceoaassrirenr,e"d6peie"hnuit.rmiuoqrai
,rrrr.rr). Dar dupX ce terrnini lectr.rra te convingi ci
reuqit fir5 polemic5 qi apel la sentimente, Enzo Col-
l.rria pe calea
celei
rn.ri riguroase analize qtiinjifice, si oblinX tor arit de mult,
p,rirrc nrei mult clecit prin diatriba agitarorici.

*

r\"ruir.rlirrerl('o,,nGsetirtmuiaenfiaizionnaozrinsitai"upnreuzi .ternetcaut pt;udbalicrualul iucniuriirorrrecrou-t

,.r''L' ,,irnbr51iSeazd"" prezentul, care nu-1i dX complet senzalia

,pr,rltii'cnrrrrrtrcuccllculcic, n'pcraialorieedusirfeiecraiotlcentpoimcprepioltliaeccacleguiiina-ecztuisacrlehitaiaaterGam,eris,cemaa,r,nvpaierrisi5n(c..efalienpjtuuea-l

r rrlir' irrtt'rrreli,rnale) nici n-au fost incX scrise. Ncmaivorbind

X I CUV1NT INAIN'TIi

cEI{N{ANIA r'r,qz.isil k lpotcca fascismului asupra lumii capitaliste conrempo-

cle cee'a ce e principal in aceste implicalii' de substanla unor r.rn(' gi primejdia sa pinentsrpuailniutrlcmagitarolupmoleita-n r-ru e stinsi
rp r i r l rrptul ci ,,acasX", rcstr,ins al
;i,;;;; ;ii;;ilf,o;mals;5'#ier.i,cbirln;"ii;i;tq1'li;oi;fu.iinA|;eim;;";aat";p.ou"iael;"c"ita;t;nt;;t1"u?ooa;ii;ertt'';e;r6tra.t"eut;irc-irizi;ap,aloe"l;"iiena'.d;l..."-..st;"n;"areg;a.';irt;m;ttr,;-uri;5i"r';mu";;npm;gc;'.Fo*ip,p,ura,;ir.'*tlitt-ira,iro,a'f.l"l..n'i;i"ri'-ciDJie;ei"ii,"aujl,t"'il";-La-thria;oiiczut."m'.a;a'.it;nrt{ttiiaeine;i"i"Xi,;aeun,i;vo"t)n;unnct'l'-li"uitpj,gei;:o'gr"rcap,.oLu*,rt-tiabcrdisitt;snzc.ei'uoeo"maidtdtcau.mtel.ni'fieuaaco"xetugll'pealciuliauzeDsctunic.ie.l'omiaeeenrfticiscauli9cpleaeisoonoerrl"stidii'cbliadulrrtlda,aaXioe(knsmlc5l'edct'ii'iui,t'cesltlgiieunLsincraienrttoanutpiauuimneuotlrlelxut-asrepi1eftnmardrbim1cioocctTeiaidnurei--r- r rr,r'\,.r. liri intcns dezvo,lt-ate, jocul parlarnentar continuX, pre-
,,t.rlintclc cste ales prin sufragiu universal, oricine poate blama
il*it'i;:-r;;*'f:fi * f;f i;;liili;l^l!it:ni;,O:ffic.;n.uamoc;ra;#'f:lfeliei*"nuaro;s;""u;iiiiiaa;;rineiacT:#"imiaibr'it"ri;:ioso;tco'1lls;elui"i;i.ctipar'irri':a''rii;i-cf"iinn;rui.lcla;;sp;;ige"'ui"ic'i"qat.l;"t*t,;rtrnLlatiX*i'ziio"ih;"n"rlmh"toinulo"alii",.i:i'i;;.luH,fr.lipb".u,":p'i^n;.;";..,iie;i"iie;;ireur*.;'"ittl.''e;gi;;r.nii"l'r;rn:.frei;l;;n('otnsii.:ii.;.e;e.)iri*l'.eofur;-;.;titl;mn.rxnnnim;;tEn'iJ;up.";t#,ta';'tnr;;o""1t#iTf"itnie?#;"i;iii*;il""f1;'ir;;;it;;i'Jp;';r;cu,;,ei;;in;:iJb"Uoi"ai;ip;";i-t^f;-';;tiTl"fi;ttiioifi;b""aatniii;i'.i''9';l-Jn'',iu;i;nip.l,:;":Ji;l;umd;1l:";''"i,t"pid,i";';,n:ti"iIt;'eJa"i'.;tu;i'tr#XDv;t..trttuh:iiiXt'pi"ie;o'cu.motet"";"i"irl;i.*;ni-imtstn';pieii'gl':"t'1a"nJ;iuiu1e;xii'ttt:lt.tit*i'p'trri'n^1'i'*lpd"nptip#,irx-asr,JFtTilei1iyrn_nnxe"";l,ea"i'd^li",tspt;*asa$'s""tdutade'osm'ca'otctn;ieenfatdrubi"ile;iuusatmuglz"nee'te;rlrgmXlrbeuleuonxmiccuezinulidmuuliitixna'nsr9oleb*nialneqtlttneAroiiciiaiocecceoinctiac$tareildnraieqnrdoeee:in-couassauda'(ixelrcaptldulzcuco,incda:"ciolidspenfaluxpisru1iaueeoiltastrim5z"G'eom'setannogi'out'oa?cailulbnoa,lpdieucidruorpostctlrlielauqam1laioonemuinbc:'liti1s'ecttclx'o.1ne-eliira'ia1aci-iira' 1',rl,lic 1rc nrin'iqtri, polilia secret5 c atacatd. prin presX etc., ctc.
llr)r.irlrr:rlriricc:c-acsctee sseupfieciterenctesiinsaecaesmt i,n,.taecaassc5i" nu e totdcauna firi
E"i"p.i 1i Americii de N'rrd'
Little Rock, l)ailas,
".lir.lriprilrl,tr'l;ricra<enhc'ccnistsetculuoi i,sugapsiraeisrisint-aatr,euaarjuminngaestiedrdieeemameifnorfupionia,tnaacqtailconirdgipdlooi nlailruiscllildp, eecvrhpiinoac-r
l,rt rrrl irl aritrneticii elecrorale, la nivclul dcmniritii suDrellre
,r sl.rrului,,ca si-gi dai seama cI sc manifesti 9i aici f..norn.nc
gcreaavemicnitnedscemvourlbt aqidme uoltpeu-reregimimonpldiciaalj;iilcea pot fi
r'rr't,i,t'lrrniralci cu
SUA.

*

( ir orice studiu de aceasti facturi gi ,consistenjS- qi cel de fa15
nu l)()atc si nu suscite reflecaii asupra unor puncte ale temei,
,,l,it'r'1ii asupra unor solulii dare economiei lucrlrii sau unor
.rprccicri de amXnunt, senzalia necesitSlii unei mai ,largi elabo-
r;ili rr. cutirui sau,cutirui aspect. Revenind la ceea ce am rele.
rr',.'rztoclvlcarleaain,mceupltuiltat-eraleSxtaremacaesdteeni steitmatee a sr.rbsranlei studiului,
uria$e in vreo 350 de
,1lt,,'lrrqri:ncis-t,gesn€. inlelege ci sinr inevirabile refleciii 9i obieciii
De rnulte ori ele sint pr-rr subiective, cici dez-
rr'r,'rltignic6luc1ux'1taeredepraolbtulel mq.ias.me.md.nnaluatsi edemuainpsopaeteeiapli5sst tsraaucaadmrau-l
,.rrrtitativ ,intentionat expres de ,autor. Exist5 insi observalii
1i rl,rriule de alti categorie, de ordin rnai obiectiv, decurgtnd
irr rrr;lrc n-rIsu'r5 din ,,fondul ,aperceptiv" al r.-rasei cititorilor,
r,";P1'1 1i1' din fondul eclitorial al lirii in cauzX. Legirinritatea
t,'rrrrlllririi acestora cste er,.ident mai mare.

Autorutl ahistluepruissmd.isAecafioeisitsdtoersicigeuEr icisetao'rmioagirabfricueraflaSscqisi msuiil-
inlrLrl)at dc
I,.rtici expresie a acestui regim gi sisrem brutal 9i silbatic. Se
I ru l 0(r illtcpta ca arralizindu-se co,mplex fenomenui iascisrnu-
lrri gcrnran sX se defineascX mai pregnaut trXsiturile sale ge-

GERMANIA NAZ1STA XII

n(r;lsci.;cti";cirr,riur.a"irtc;littctlritat..t;.t(n,ri"ct;iei{",-r)ar;r,ii,llitlcs-un;"Irnr'cl"caus,gz'et!-pit"islrrtgdmcucliXuecrfc('rl1}f.rulrcii.iit:,teiiicnpaptaru.prlcflrt"iiulclla"omerlvi.viuauldicttrrauciaidtrnfiiealonetscsocpiqirqrasider.ilnzicirri)emrtln'p^"la5tduoaigcolrcti.erctrcrtll.tccc1or,atit'tar'll)rtrda$aeritrcclft"c.ucil'ccrlmpiul9ctrcl{?oas)llocrnlolcclr--- CUvfNT INAINTE

rrrir.rr ir( clriit.{ prin insurcciia arr.nat5, prin parriciparca la riz-
l;.llil,,]",',"rlcrisr ,oini la capitularca necondilionatX a Ger-

l'r(.(('rca clc partea coaliliei antihitleriste a constiruit o pia-
ir.r t['lrol.rrr in istoria RomAniei, inceputul revoluliei poirulare
gularizanti. clucX la republica socialisti de az.i. i\ceit curs a
Sc oare de 'ars.cliltlctn.'e,ar.icX ar fi fost bineveniti o 'tratare mai ,,r,' ,r\'(',1 sI
l, r',r t lr'rL'r'rrrirrat de configuragia forlelor social-politice carc
"It"'irr .situihiLi"r!'.;atc,"fcrt,tln,'tr inorrrihirlerisrc d'in

i;i;il"'i;i,fi?";'^ii;;';i arrrirltit doar sumar
i.nrinIdttcurrailree'PL,J?ePsolagruer-' ,i .rrr pr,rs l)eccrca asupra risturnirii din august 19'{4. Fapr estr
,,r, i'r .Jctcniul precedent, insureclia avusese ca
in obiectul studiului ca."z-d' lrrir,r miqcare_ antifascist;i. -pcrelecllrmsoaasrei po-
" ";,sa.ila[oiirf,i.ai;fnjc;a,;r;iic.li;t,r"eirraftariiXlictrlm,tt'iiaiis"imunlcb,ciqts'-.inctm-fa'aa"t,nrllrp.ric.1turr.topiitsaair,prlJl.,c;f.arltt'xrtsl'gnsrnievictaorhtrlnotautrlrlartmclirdtli.raeiftcncarndtmanrtt^ariopasnelmoptcetaeseeiltonanelrercllecicarzcuileioffusirractuloealintnicu.'lentqoe"lamdtet'ulebtpatr:traeo-inaillrporltsmlv-nural.l't-ttiagn*luertSarXrrldtlllse.etndlXlceoldin:t.l:er'' ;i spilituali ampla ci,re
.',r1i,rzrrise o vrcme penetraiia nazisti, subor.donarea
lirii falX
,1,' ( ir'r'rrr.rni.a. in cr.antaiul larg de forle populare
.r(('; erii comr-rniptii, aflali in ilegalitate, s-au inchegate

,'r,'i rrrrri cncrgici, clarvizitori gi consecvcnli. DupX afirmai ca

instaurarca
,,'liirrrrrlrri l'ascist ir-r I{o,mAnia, su,bordonarea ei fali de Reich,
rrrir,':r irr lizboiul hitlerisr, rezistenga ce s-a cr,istalizat Si dez-
ifii; ln"r'?nnrcna";n'-Morur;fX;ti.i."n'nc*a"ref"'sr-iat ca punct ,',.,lrr.,rrlrrr.rrL'glcaplitaatcaxccmunpolasrc5utadecoamseumnein;etialopr,e prim plan sacrificiul
.lesfiEura't ca, epocX avind caralizatot
Socialisti acest iolul lor
d'i. octombrie'
;il;; ; l";,i. ""L'At-.';;i;#o!i;cJl"iir;.!".;raa;i;i;'ur:1flti;r;za;i.i;tir.ri;i;til:ilide;T;-c;.iU;;s^eii-;1.c*'it;i"li"e-;ox1..l,;,";nr";f-,""i;,rrni.lJ""rci"u;*Ilic'.i[o;*p;..p'e;r-m-Xi.r;t""d.rqoifo;u;cn.;..iJi-lnami;tq"iiaiii*.f..rsnr.ipvte*iJtid'.uee,iia-t.us5ai-.'ii"'e;u..-.nrj'xotXir,i.tdn.p;o*r-',iueu.rnitiirns;gcrii;a;rtpie;h'iiE'cn..;iia'ete;,t"e"ir."sgiDit;";a"ltXtieaeaioihuiqpr,irtnciopitt.oosiital"tqxeriitnt'iittJrnritc-riutcuiiqludssiiiopnii"itemit.ariofeluneqcedu"scrriedidtg,letp'onssoiictirntaiantrp_ettrsqu.lataaruiiatliolrtaa.atci{liditcclunt"ztucetifcnitiarncr'nratravarttollcrerygenXlrpoadctiaartda.n;'nemidnisf"Itatiaarun1onisiqldcz.iic"lmomceulpiuflsocuxtnrruir,ptrza'ar3imeaillit.cth.c11lio.lecser1c--^ia-,l- rrr irr,lrcgrrrea r.rnei largi coaligii de forle politice gi sociale de-
,rr(.r'.llicc rntihitleriste, atit dc largi incit practic pini la urmi
rli( rirrrrlr lascistl s-a vX.zut co,mplet tzoIatd,. Cu importantc
,rlrrr.ili rr fost starca de spirit anrihitleristi clezvoltitX. sub

lrllrrcrrlrr rrr,lsel,tr populare, in rin,duriie armatei. in vederea
,1,,1,,,''ilii rcgimulr-ri fascist, partidr.rl a acordat o deosebiti aten,
1r,' r i;rigirrii annatei l,:r lupta forqelor patriotice populare. S-ar-r
l.r,riir lr'gItLrLile PCII in rir-rdurile armatei, s-a intensificar acri-
! rr,rr('.rl rlrganizaiiilor conspirative de partid care aclionau in
,lrr llsc unitSli qi formaliuni milimre. Generali qi ofileri supe-
rroIi rrrr lir.tt la un moment dat contact cu reprezentanlii paiti-
,lrrlrri torrrrn'rist, s-au allturat acliunii de pregttire a rXstuinirii
ic;gcniia.rirlelritt;cIgo";f.ni'orsatutirslreleaaa"rltgcc"ouu5.lmnm,aa.cbpApicluiuiatnp.zsnictt,ica55t.te""epa'ciafinr.zio;t'iqi.;bnai-qlae;.ifo;zmaaeipsiuartiteXttloisotcr5ianuiurgrliiprn.iiofitneaephrulociet"tailsrt'erneeecruvauil.asozimtripcpoi^l'€'nsupsupraoulmo'lrrerpuco'ce'dai$lltl.'r'1iied^-taae:aolia"ilsnorlef'goacr,)uu:slr-"tt
,lr, r.rtrrlii lasciste . Corlunigtii au impulsionat celelalte forlc
r,rtilrirlt:r-istc si ia curs spre insureclia armatS, au avut url
,lt'prinr ordin in pregitirea ei
,',r1r ci interesele rralionale multilateralX, au preconizat
r'l,rlit:rtc funda,mentale cer ca ristur-

'',,r,,r,i,l'),irrr'rr',,'1i'1gi;'(,i'nlcrir1,urirluu.llei cfilamasnpcqiaosrttelaiivnaiiensrGrn.err-esrcim.trsaiecni iieami bancainlzrerisstcecu..)nincrt)rnatriiecanr,Rodumpi5-
r"rllrriltl',r,rlrqrii
clt' ilcg.rlitatc, z-dr,lrbirea oricirc'i inrcrdiclii a acrivi*
Comurrist R.onrin qi transforrnerea sa
,r l)rrrticlului

xv CUVINT INAIN Ii

GERMAN]A NAZISTA xIv stituiau prizonierii luagi de rornAni : aproape 60 OOO a-veacapme
efectivul ,a qase divizii din acel timp.
Aceast5 ,,re,colti"'
prim plan peste 10 generali. Numai la sol forgele noastre iu
in forgX de guvernimint, ce avea si-gi imprime pecetea tot tcoatpatluurlaat v2'i2a2liedi eceavsiporaijnineegaerG,m,raunpeul- un sfert
mrreanrtA^pcaueltseintrntcelocrenasteesuxlotprrpamocaliotrinicidomu-s,caoejcroiiiaridlteialsi tcainoepnlootupr rogariutrliuiin,i. ca fidel expo- aproape din
rnare misuri ,,Ucraina
de armate de

sud". Pe Dun5re au fost ,capturate convoaie inamice totali-
zind 438 de nave fluviale diferite (ciror,a li s-au addttgar.
qi semnifictrlia nrLilitari .r insure'c1ici. 60 sabordate qi multe altcle lovite gi scufundate in crrrsul irr-
surecliei in diverse puncte ale fluviu/ui). Este o cifrX im-
presionanti, o ,cantitate ce avea si afecteze serios disponibi
Iititile germane pe tXrirnui mijloacelor navale intr-un momen
Cor-rsensul nalional unanitn cu care a fost intimpinati dobo-
rirea dictaturii fasciste qi trecerea la lupta antih'itleristi a avui cir-ud uanprroopliesrpcoari'tf,rinonstuisltueimeuicl glanijele itcichului ccn'fer:ea I)u-

ca expresie qi faptul ,cX armata ron.rAni a intors __ g114ni11 u-n nXrii apXrXrii germane.
Ea s-a bucurat de Autorul vestgerman H. Kissel notc,azX Lin lr-r,cr,area,,l-)ic
.r*.i. impotrivi ocupartgilor germani' n L9 1 4" c5. acliLrnea insurecqici
PefCicRie.nDt is;pprirjiimn udlin-6lt-a.nrtet aamu iisnetrlaott pt.ipularc, dinamizate dc I{,atastroph'e,in ltu,mzinic marea infringere ,administrati .r?TAl.
fn lcqiune 9i formaliunile
s-a conjug,at praati'c cu hitleriE-
tilcrr ln operagia sovietici Iagi-Chi9in5u : ,,Pentru Grupul de
tcilne\itnrleuffLpi zttcai rpidtaoetrripiuorlteic"gReitio-re.it,dcioeetniasgipaimrdaeetnivvte5.naiatrmuinnastuverueclccrelaiaentie.sDLcrliebrrpctroic-roilouandricEaltctii pairemrdaetreea"tjucnrauiinaalidaet sud" 23 august 1944 inseamn5 mai pugin
cit. adiugarea unui nou adversar. Acesta

dusm"anului. Era tocmai momentul cind inaltul comandament i-n numeric mai putern'ic dbelocctthgerauzpi uslinin,gsuurqeile-ciiesdtee ,amplasat
g.rl*"rr sconta sI fqoiioesveeanstcuiatlimteaptriunddeelurn\zgla>to.il,acriandnogaigsatrniti.ccaa zona spatelui operativ, retragere
ipat. spre vest rXmase ir-rci libere qi inchide acum inelul qi acolc
frontului unde lucrul acesta nu reuqise pinl tn prezent ruEilor".
ofens"ivlei sovietici declanqatX la 20 august intre Siret Pi Marel
Neagri rupsesc disllozirivul gcrnlan' a,,gajase irrt r-o nccruiS- Impetuozitatea qi rapiditatea insurecqiei au impiedicat pe
,u*rJ bx,Xli. .e1. cit.ua rut. d. mii de milirari ai WerhnraclrrLr-
naziqti sI efectueze distrugerile pe scar5 largX o'rdonate de
Hitler in momentul cind qi-a dat seama cX pierde partida in
lui din Grupul 'dmeaarriminacteer,c,luJicrriaiintracadree sud" 9si .isefi.edcpzrvionlstagcroitsrucl RomAn,ia. Pe de altX parte, nu numai ,cI resursele Ron-riniei
tealizarea unei avca d-ispinodzeigoisaebmi apqeitnrioi ludleqrilz,cberoeai lhelietle-ristaeu, incetat de a mai fi la

acestor trupe germsne. dar ele s-au adXugat
Forle{einsireclionale romAne ar.t atacat.impetrlos Ei zdrobir
sarnizoanele hitleriste din adincimea reritoriului Rominiei, efortului coaliqici,antinaz-ist.e.

i'sluov,ic.roicloi ndrelelaarInatqait-ieglteigrmina;nue. care clu'tau.sciparc. ciirl. punge Pe planul general al rizboiului antinaz-ist deosebit de im-
*p-orilnanpt lacstoteulfaTpratunlsiclvIafnoircgieqlei romAne au creat un
in opt zile irtsurcctria a iegit pc ir-r cimpia din vestul nou front
deplin victorioasi. Armata romAni a lichidat prezenla ina-
RomAniei.
lncercXrile germane ulterioare de a ajunge la lanpl Carpagilor
mici ,irnomlnAtnr.e"g-ul teritoriu aflat atunci sub controlul autoritX-
lilor Oitenia,^ sudul I'ransil- s-au sfXrfmat de r.iposta viguroasl a forgelo'r armate romAne.
Dobtogea, Munterrie, CXtre a doua y'um5tate a lui septeml]rie 1944 s-a terminat in-
Arizm-pfoloiaurieaandafc,easstceisi tfaezsetedseu.bir.lri;ncieaptqi
vaniei qi Criqanei, Banair-rl. serarea armatelor scvietice de la aripa stingX a Frontului 2
: circa 470 ucrainean in a'cest nou flraonatsa-ltariena Transilvania qi Banat. Se
a parti;iplrii Rominici la alte unitili, 0OO de militari, flancului sudic al Reicl-ru-
forrnagiuni, gcoli putea porni prin cimpie
s'idi i,r-Xle efectirrele rornAne angaiare

sz de divizir, plus miulte parte a pienderilor in
Semnificativ 'ci cea mai mare scll'r;'
militare. ril acc-asti perioadi ,' c,tr'-
sLtferitc de ger.m,arii
feg;st,rate

I

{

cERlvlANlr\ NAZISTA XVI XVII CUVINT INAINTL

lui naz-ist. F,ror.rtul antigcrman ,,sirca" astfel dintr-o d-atI peste au depus eforturi eroice in domeniul producgiei, au furnizat
mrsiva baricri a Carpililor, unica cc protcja rratural Gclnra- frontului antihitlerist mijloace qi resurse care au satisficut o

nia dinspre est. Comentind pierderea defilcelor Carpalilor- sfcri de necesitili ce depiqea armata romAnX.
"gReonrenrAalnuila,Faripersescniaei,tnfomstecmoomraiinled,saanlet ai grupirii
Meridionali, : ,,Aceasta Rizboiul antihitlerist s-a imbinat cu l'upta maseio,r din
hitleriste din qari pentru lirgirea cuceririlor politico-so,ciale dobindite o
a fost un lucru funest, cXci munlii erau cei mai buni aliafi ai dati cu insureclia, pentru instaurarea puter'ii populare. in acea
Inamicr-rl ar fi putut fi opri't acolo- de
nogtri. in spaliul de la trup.e .speciale perioadX s-a infXptuit ademzuidnecriatotualref,uncduamtoeanttealce-lelaplrtoeleptaitruiar-i
relativ slabe mult mai ulor decit de aceste
nord tul, aliat cu lSrinime

defilee". ale oamenilor muncii, sr.ib conducerea partidului co,munist, a
in cooperare cu trupele sovietice, armatra romAni a dcsfi-
cucerit poziliile cheie ale puterii de stat.
,,1n condigiile deosebit de grele in care se gisea Rominia
qurat in ciontinuare operagi,i energice contra fo'rlelor naz.iste.
i,,r qi-a dat un greu ribut de singe pgntry eliberarea iCrrlrueprv-5ratrrarallsaatunlruPnlaaurrier1iad,9u4dl4uici-t.CaatourmirtiuianfaissstceRicsroteemtaqAriunla, lgNuenincgeoa'lraraeelaaCcleoCatuoroqmepsiittceoutrui-llou,ri
VPi-elrn1aii
dc nord-vest a R6mAniei, smulsi lirii prin dictatul de la

din aueust 1.940.
La ifirqitul lui ocrcmbrie toate trupele romAne dc pe front lrirlcrigti, poporul romdn a gdsit reswrse dc cnergie pcntru d sc
s: aflau dincolo de hotare, in Ungaria. Un corp de armati
r,:mAn qia dcschis prin luptX drum spre Budapesta. 9i. a purtat, Sacniosgzmatiuejatl,uicicd,uISntiotrcaeetaelgetal'aolretseceolpenuoStmei pire;osaailbija5iltietrdi,isiianleforsdas.ltzeb,pouailsudiltuiim.nri.psdloeutjrbUioanaisuunfaseslai--
in strinsX frilie de arme cu citeva corpurl sovlctlce, aspre
bitilii de stradi impotriva forlelor fasciste retllan$ate in acest nerii frontuh,r,i antifascist, fi,cindu-se eforturi conside,rabile pen-
bastion strategic de 1a aripa de sud a frontului estic al Reichu-
leusit.ulInLjnacseasrtictilmzvpirgiirnodsupl ebiin..aitmiilioc.drionnbrAanrieerac-leacmtiounnatotaisnc p1{- tru aprovizicnarea armate; cu m,unigii, arm,ament, combustibil,

Biikk imbrXciminte qi alimente.
Cnt la ,cot cu glorioasa armat; sovieticX, care a purtat
1i llegyaija. De la mif [ocul ltri ianuarie 1945. p.otrivit.repar- pe umerii sii greul celui de-al doilea rizboi morrdial, armata
iir-Xrii" f5.ute de comartdamentul sovietic, forqele romAne dc
ne frontul antihitlerist se giseau angaiate in intregiine pe teri- romAni a luptat cu vitejie gi eroism pentru eliberarea intregu-

i.-,riLrl Cehoslovaciei. Au uimat citeva luni de aspre tnfrtrntlri pluiintierlaitoirniufrianlgReoremaAndieei f9ini iatipvo5i dincolo de granilele RomAniei,

a Germanie'i hitlcriste. Prjn
mLlntos qi piduros, pe care hitlcriEtii dcedstA, poltorul roruLn Si-a adws contribulia ?nd,terial| f; de
in aceasti larX cu teren
o transformaserX intr-o piesi esenfialS a sistemului lor stra- singe la tndrea epopee a eliberdrii omen.irii de robia fascistd,
Rcclucerca la t5cere a celor din urmi l,t victoria (tsupra celui rnai periculos dwsman al civilizapiei Si
teeic. rez-istenlc germane
trupele rnmA'rc, avintatc in uitima progresu.lui societdsii onrcne Sti" .
giit'a inaintare, la vrco

tiO de kilometri de Praga. *

rannattiCheiirtalcelae'isf5to4. r0liemOloOpOrreadurennimlactiieuitardor,iimvaiAzuinileere-ppdarerctzicciinnptf-aaatnnetteefer-icclat,ivcearXivczaiblncosriiucu-,l Nr.r se pot inchcia cele citeva consideralii asupra acestei lu-

lnunte, au acllonat urt corp aerian, fot'1ele marinei militare, criri flri a menliona bogata ci bibliografie, sistematizatd, la
o divizie de artilerie arrtiairiarrS, tr''rpe lrlinclate, aite nume-
roase unititi gi fonnaiiuni speciale. slirqit intr-o anexl speciali, insolitl de unele ,aprecieri sintetice

ln pofida unor condilil cri,rce,r dc g,rele. oamenii muncii' pitrunzltoare. Ni se pare insi ci puteau fi,gura tn aceasti bo-
gati qi variat5 bibliog.rafie uncle lucriri, documente, rnateriale
inr.rilefiqi, organizali gi condLrqi cle Partidul Comunist RomArr'
cu orientare comunisti, rcalizate inainte de rizboi. cirora, in

GF,RMANIA NAZ1STA XVIII

pofida .cut;ror sau ,cut5ror erori, Ie a'parlinc cronologic prio- Capitolul intli
,analizei qtiinlifice a fenomenului 'nazist in
ritatea laturi ale lui, meritul de a fi tras ansamblu,
a unor semnalul
de alarma

asupra primejdiei mortale reprezentate de fascism, de hitlerism I)RI]MiSE ISTORICO-IDEOLCGTCE, ALii Vi:NIRII

pentrn destinele omenir,ii. Din'colo de aceasta, bibliografia care fJAJIONAI_-SOCL\LISN,tULLJI t_A pUTEltE
incheie voh-rmul constituie unul din mer'itele gtiinlifice ale ope-

rei, un adjuvan,t de prim ord'in pentru ,cei preocupali de acest

ca'pNiruol al istoniei contemporanc. calitilile sale valoroasa lu- Partidul naqional-socialist a ajuns la pur,ere l,a capXtui a pai-
sprezece ani cle viaii z-buciurrati a Rcpublicii de la Veirirar.
ne indoim ci p*tru toato
crare ,,Germania nazisti" se va bucura de o primire cilduroasi
J ie_.acee_a, din punct de vcdcre istoric, originilc nagional-so-
in rindu,rile cititorilor ron,Ani, specialiEti qi cercetitori ,istorici cialismului trebLric cXutate,inainre de tc,are in situalia corr-
creti istorico-polirici care l-a ,alimellat. Necesitatea acesrei
qi tuturor celor pe care-i pasioneaz-5 accst domeniu ,al cunogtin-

lelor um.ane. abordXri nLr cste dictati iir primul rind de fe"prul ci irazisrnul

F,I]GEN BANT'EA trebuie consiclcrat ,ca deznr,-dimint faral al e,cestei situalii, ci
cle ctinsiderentul ci accasti ,ambianli a structurar factorii po-
1idci, economici gi culturaii care aL1 condilionat fizionomia
migc5rii nalional-socialiste qi asupra clrora aceasra din r.rrmi
;i-a exercitat la rindul sXu influenla gi presiunea. Cici, nein-
cloios, migcarea nagional-socialistX a fosl cu prec5dere in ul-
timii ani ai Republicii de la $/eimar, unril din elementele de
rupturl qi, poate ci in plus, dc slSbiciune gi unui din factorii
principali de dezagregare interni care oll coutribuit la colapsr-rl
definitiv li tctal al experirnentului clemoraric incercat cLLrpI
rcvolutria din noiembrie 1918.
Germania iegea atun'ci din rXzboiul ,nrondial sub p,rvara

p- of,pidraeptoenndmetrievnet,ii dar nu exclusivl --- a {nf riirgerii nrilifere, in
cer'curilor conservatoare gi legitimiste cie a
acredita ,mitul patriei injunghiate pe la spare
1$) i: tridate de
subversiunea revolulionarX (Dolchstossleginde
in reali-
rate ,grcvele din l9l7-1,9t8 fuseseri expresia fireasci a pro-
testuh-ri popular impotriva sac'rificiilor aspre --- gi cu nepu-
tin15 de suportat in coniinuarc -- impuse de preh,rngirea
rizboiului cu precidere clase,lor de oanreni ai muncii gi cate-
goriilor ,celor mai dez'moqtenite. I)ar conflictul mondial ac-
celerase gi manifestarca deschisl a crizei ce rodea de multl
vleme, pe dinXnntru, imperiul wilheLnian : criz.d, la toate ni-
velele a unor institugii depXgite ce fuseseri in contradicjie
nuntei cu vechile ,sforliri de democratizare a puterii rlr-r

de

1 Legenda loviturii de pumnal. - N.7.

3 PREMISE ISTORICO-IDEOLOGICB

cEirunNrr wlzisti 2 lrlica.parlame'tari. s-a 'misacjuorr pe ternei,ul compromistrlui echi-
voc clintrc vechiul stat gi social-d,er.,rocia1ie.

stat -- intreprinse de sociai-cle'rr,r,o.'ruti. 9i cie ceriurilc Iibe- pn.n$iptcoritpuegtiuanriecai rnicar conrinuitarea cu rrecuru,l, ,asigurati
rmaclent-a,re dar nu mai corcsp'undeau ni'ci r-nicar cerinlelor ele- aparatului birocratico-adrninistrativ il
de funclionalitate a smtului modern (raporturi intre pcriului, n-a. fost o im_
puterea executivi qi puterea legislativS, intre guvern qi co- suficientX ca si garanteze republicii aco-
Itl'ccraircfisppruertdirroeaarperlae, impotriva fortilor .. r.,r.udi."u
ioani, inrre purerea '-:ivili $i puterea militari, sistem eiecto- de-drapel rnindria
ral gi suverariitatea poporului). Vechile institulii ,corespundeau ale redesteptx.rii
fatl
cu unrilinla infringerii. Pacia de Ia vcisallles. ^n^prairnntiho.lmncamiillocacsirccra-
cr.r atit ,mai pulin acum cin,d rizboiul, peste orice inchistare
conservatoare-, zdrnncinase intr'o anumiti misuri tradi;iona- , ilcia purerile r\ntarrrci credeau cX rez.olvi
lul i'mobilisrn qi tradigionalele bariere cle ciasX, sclicitind pi- nranX, a adus cu sine urmXri ce nu puteau in nici ur, .,"i fi
considerate liniqtitoarc', nu atit pentrl! cX era acela pace in-
turilor populare o ,cooperare mai activi. la rezolvar'ea proble- suportabil de aspri gi sufocantf im,porriva clreia se asirau
melor fuuclamentale aie naliunii. Era de asemenea vorba de c nalionaliSrii qi pang,ermanilrii de toate tenCintrele, cit pJnrru
crizX a dezvoltirii economice qi sociale, car'acterizati prin pro- rl.l1icnltiuil1ecpXui,nter-eiloa rseinvininggrX_XmtoXadries,ecriarroeaatecfiinocnoaeurecnolenierragiinc,o'pn.tr.iar--
cesul crcscind de mono'polizare a indusriei grele, intensificat
lu,i germanic ,cu metod,ele unui imperiaiism practi. ..ilirint.nt,
sub presiunea economiei de rizboi ; dupi culn se manifesta g(rtoid?'llnsueoaafirinprt.sii,,lteecreladan,cl,e{mipinajl5aaeaslrectralnucautrcusanernarpsnce,puuscou,iitalntneracpotlrtarlin.linranestidcrrameii.enpnigu,ieAleelfgqscarzoiaeimip-leclaoletacsrarinit€sdtnXgirxneiid,pbaanreuu$leutixtiascasecsltXerl,rriuec,tirprisaaiiXtiqegteeietnrnIreccuatarrlootc-run,,\n,c"iateoasirt,roumi.n,Xlsllcuuu.iacdiriniptlilbltdadeoaqsqest"iu.iGrti'prpDl;-e;ea"r"ter,aiciimi'e,lr,daar.,.e."pl,ntaz-ffliret..ae-ae_i"lilr.,i.-
totodati creltr'rea ciecalajului 'dintre venirurile inalte ale ,unei
oligarhii foarte restrinse gi modesteie ale ma-
condiiii de viali

iorititii oamcnil,rr muncii. din octombrie a contribuit nein-
DacI ecoul Revoluliei
doios ca qi in Germania si se deschidi noi perspective pentrtt
soluqionarea crizei politice qi sociale, totlt$i prXbugirea impe-
riului wilhelmian a fost ,mai ales un simptom de 'dezagregare
interni gi nu rezultatui unci re.rolulii, ci premisa tinei invo-
Ir.rlii ; semnificaiia potenlial iun,.itoare a aceslui el'eniment a .storcadr(ctal)racstniiptiovndqane:igaricunegliaD$leepetn'inicitlrl;aoeognldripesoerrmdmemeiuinzaalrernea-lrirgilezrtcdasih,eircuo*n.l'laiunonngnrr:.tllr,aeOemudrcraacinrcraelu-ppdcsmiaceutar,aalasibiqsnreqmiasiialn'eIiLmae,rdamlipuopcoeaueslnrerlt;ecmecarapiirls.oariuulirr"vbneitpnoe"ccdr.-Xac,*i.n.tdrr.etcX,,on."t_.s__"i

afotrsibt ureitp-oedeexpcoonpelengliiitivedcehfiuurlu-ri,celicahciloibnrsueraval tpouarteer.ipi.e_P'rcaarcet_ici-aret-l
nunlarea la imperiu a fost prelr-rl pe care au trebuit inevitabil
bsXo-gl apielitetnascfei r-rnepn'elinqtrri-rpaopi5ibstirlaiticlionrct-r'ovolulul laiosnuaprrea
unei situal-ii plcsiscairtuesiA.tai.llne"qdar-iecrspnoaiaislsoncpju''griui-selrnotrridrfmaiccatraeurunntmilsacctitiiiii,mrvlugceegalnerpitennea,dnvttnaild.rerir..rnrrce'escibbelxne,ipmlilcilgitn.euiclaigiai"crt.icoa*ain"n'mrsd'ppeafaz.itrraejaias.llot.irit^u,"ulru;rniizi;a.,riit,g;rti;eo""ni;idai,e-
moclerate, statr-rl m;rjor gi insXgi social-de'mccr:r1ia
-macjeorrcituarrilie,
impinsi de govinisrnul qi exaltarea patriotardi a anilor dc

rizboi pe pozilii plactic ,id,entice cu cele ale burgheziei nagio-

naliste qi guvernelor r@clionare. Iar potenliaiul rn'olulion;rr ..o,rju,..1limlal pelfid,. cuibXrit ainucto.nrpXuulcuntaq'piurinmii igiievrmeamnei,tucrai

imc.diat avea si se videascX a fi mai slab de'cit se ,pir'use in- sl-i zXd5rniceascX izbinzile ;

tr-un prim moment ; rastfel, mi;carea Sfattrrilor, care fusese rnilenare.menire s5- gaJvanizeze, prin miraiui unor splendori

la inceput expresia cea ,mai impoz-anti qi originali a eicestui
potenlial, s-a adaptat orientl'rii oficielc a social-clernocraiiei
qr s-a ,frrapoiat fitl fntirz-iere in spaliul cloustrat al lcgelitilii ncroalizabile, rnasele dezoricnratc' ale micii burghezii li pi-
conservatoare. Saltul revolLrlionar nu s-o irifiptuit, gi repu-

GIRMANIA NAZIST,\ {

turile mijlocii proletariz;rte, pribugite din punct de vedere ma- 5 DREMTSE isToRrco_rDEolocrcE

tcrial gi trar-lmatizate din punct ,de vcde':e spiritual l'ndaat,frarirtii dar inci de atunci a inceput..gi luqta menir5 sI opreascX pro_
atmosferei de liaos qi mizerie instalarc d,upl rizl'oi. cesul de
cJe accasta, episoaclcle de rizboi cir,il gdcinfilo1r91sp9a-rtac'chJiiqnttrieRc.oazrac recucerire u poiigiilbt pierdute intreprins ;; ;;;.
deosebit de tragice au fost ucidcrea d9.lu,oirnleriozfnfieiterp,rilunenbcer€aiaeuautaoiurnlirtaamscrcieaselrtrneiaigql9raa1i vn&aeaniiqiiniAcocnrdhiazeoleinslfr-fteiHen.naiitrinlarecriripvaaogreif6igddre"inndnee'rtfa9"lol.uZ."l"iiriLu._";rd;eriJn"la-l.
Luxen.rburg 9i Karl Liebknecht qi represiunea dezlinluiti con-
tra rlsco;lei roqii din fBoragvearmiaili-tarerc,pcraerzec)nctahsecrr'rrai toc reabilitarc
ulterioarX. a vechilor rcsns'lancaotaaarrp,lceeretareaaa_"-gu.lc,-aimdLtloaeua.ptmilepnoH2aozei6crisini.grinaaidairigelprdmeienreugibrgluniirueiecpcrtizgotti1oiri,m.9irseacp2utrgeorn5ropznii',ipgaauliutnr.ifts,^sfiaoedfaisqqelvpitiileaorasdaorruielg-essddrstoieeer.li.esns"caiulnevips6rsni'p,reditv"rreaiqaaun'sruocp,q'i,tiaiofiriomtrtlmee#ortpmotef"odlimcio.reX,etrraeoaidlndetiee,a,irnzlntnibisiuoar"uie_l__-it
dc social-

democratr,ri Noslie sI ,,rcstabileasci or,dinca", gi-au asigurat un
rol dRireigpru-,rbitloicra-declsacnWliaelimpre"nr.trMuocbuirliszualrveiai'"$o,ri ai cvenimentelor
din
inrol,area afa nu-

mirclcr ,p,croortpoutirpi uflraunnceei "m-ililidiectra-rgvaXmdenittieadpearvtconluenntlai r,pi o-liticSau,

Furniz.at
alcXtuitX din fogti ofigcri qi soldali rim'agi firi slujbi, rnici
burghezi citrinili de situalia postbelicl qi, in virtutea con-
cepqiei obtuze socotitc de ci patriotism, antisocialiqd feroce, lionaliste, de militari, legitimiqti, de'Stablhelm,. A.."lrX
pgtureoricteemasr-faroluisi tcd'rme.rareinipdpuuoizlainreeetaixnppriccdasireae'uii-nnaeoihfeonisoetiredeva1oriludpgeiuimn;occetura"ll;iefii.noJao""lrii.iia__"l
care in cursul rizboiuh.ri civil s-au romarcat prin inverqunarea
gi fanatism'-rl indreptate nu numai impotriva sLingii comuniste
Vermar si se zbatl din primii ei ani.
pi socialiste, ci gi impotriva '.inor o,ameiri politici din tabXra T.'n<lin1a lui Hindenburg de
burghezS, pe care ii acuzau de in'alti trldare : Matthias a rccurAc Ia un resim Derso_
Erzberger, ucis ia 26 august 1921, qi Walrher l{athenau, ucis rral qi, din solidaritate de ilasi gi de p"rofesie, .on"r,"ni" in_
la 24 iunie 1922, n-au fost ,decit cele mai ilustre doui victim,e
din lanlul d,e asasinate politice c,are o insingcrat Germania de clinare.de a se sprijini pe forlele'ce-i emiao5uiecreimlcema aria"ripiuronoiiai"rii.
pi potrivite cu formagia sa (indeosebi
la Wei,mar ; fenomenul a fost favonzat si de o justilie uni-
Iateral5, p5rrinitoare, Iegati in continua;rc pe plan sentimen- prusacS.9i anruraju.l s5.u de qefi milirari), in sfirgit, rnur* ."ii!
tal cptocaorrnllatoimmliileceXnn, gagurivi seeorrncaaiuamliiencndarianplae1b,9ile2o9rg-9aaiunneceloepnosiitrtrmaivtaiurtluspirersudci etiup"rulian;io; c.;iI;iua;iu*t-
lodvceansocSst.aclguiiomosenaverhriistateteEdi cresatuclqidonearue,sgtui rdltisopaurseX,indfreac,atrcieuenai,
sX

comise dc exponenli ai partidelor de stinga qi si tre,aci cu ve- csfrLuinrmrgi i_snliuimininirtteeelrrevv.einnciiosnecrd.Sig.feiionrmnitri,tirai_teelocur,tppdceennti*ltrarr,siaia.inFrfe,rlusepnnitirauge.crr,"irz"ua',ir*l,aX^ofle_.l

derca pe cele rnult ,mai grave sXvirgite de cc'i de dreapta 1.

lntr-ade'n'5r, fr,agila democr,aqie weimarianX s-a gisit foarte

curind in sitr-ra1ia cie a tre,bui si fac5 falX voiniei ,manifeste de a. z.Xgd,zui prolifer.arca marilor cbncentrXri .upi#lirt_*";6;-
lrste. Aceste tendinie qi aceste carenle ale puterilo*tatul',i
revan$5 a forlelor reactionarc gi nrilitariste : in martie 1'92Q

a avut loc pwtscb-ul lui Kapp gi Liittu."itz, paraliz.'at do,ar prin au dus la dez.axarea definitivX a srrucrurii poiiti.. a gXrii ; ra-
grev'a gencrali unitari a masekx dc oan-rcni ai rnun,cii. Aqa-
dicalizarea cresc,indi a luptei politice gi pulveriza.ea' continui
a claselor mijlocii scoreau in evide'1i grav,a crizd, de incredere
1 Vezi, in aceast5 privinii, imprcsionanta do.cumentare oferitX de gi necesitate.a unei alternative energice, unei alternative de re-
lnucturX1ri9le22l'u, inF...j.J. CGuunnrr'bbecll,,.\B-ie. rJi'aehcroebp,olFitis,cfhear.lfku!,orld.e, sRecrrliimn-eIrsicphorel-i'
\f)oastitrnIrIeiC,inrcsfrcieianaltadletiinoinlelglRt-B.F.9Goir.gceoinnnidz1ua9sq5jie1d.ree- afocsNgti.io7n5.aerlii milirarisrtr a fogtilor com-
tiques en Allemagne 1919-1929, Paris 1931.
ai rrmarei wilhelmiene. A

GERMANIA NAZISTA 6 7 PREMISE ISTORICO-IDEOLOGICE

Lgricmapgaicintautedaopaar rdtideegTuovretrrna,dciiiaonsailesedre.rni.rploe-fevriidoul creat prjn qticnti a unei ceringe reale de innoire. Fap:ul ci aceasti ce-
soluqie efi- rin15 a fost exprimati sub forma unei literaturi de proasti

cienii proble*clot existenlei politice qi economice a Germaniei. calitate, inspirati in general din valorile cele mai pugin
In constructive-qi cele mai-decadente ale culturii, politicii qi civi-
perioada cuprinsX intri 30 martie 1930, .z,iua in care a
fost constituit pri,mul c,a,binet Bri,ining, baz-at pe increderea pre- lizaliei germane, indicX ,pur gi simplu mXsura in care aceste
valori iriferioare erau iniidicinate 1n tradilia germani, oferi
zidenqialX pi nu pe majoritatea parlamentari, qi 3R0ei-ci.haunlyuai.,- o confirmare a nivelului scizut de maturitate politici a po-
al
rie 1933, ziua in^."0. Hi,l.t a devenit cancelar
a triit zi de zi :gi ceas de ceas epilogul distrugerii porr-rlui german gi indeosebi a clasei sale conduc5toare, subli-
Germ,ania "b;eir"adletogtioddeamti occirtadtiecepsuliinppiereiagitqitiesei rareudfroersleezlee politice Ii-
progresive chiar a oriciror aparerltrc de democralie iocul po-
iitii r" indeplrta tot mai mult de lara reali, istovindu-se in mogtenirea

cercul restrins al notabilitililor ce elau expresia 9i reprezen- lalim,entari a imperiului wilhelmian.
Obligind la o reconsid,erare profundi a ridicinilor isto-
tarea,directX a acelor forge politice, financiare qi agrare cirora rice gi culturale ale Germaniei moderne, camstrofa din 1945
lui Hindenbuig qi cliabpeitrutalatreeademmajoarniteXvlrilio9r iPinaii--
complicitatea lXsaserX deplinl a pus in fala istoriografiei germane necesitete* 4! n aprofunda,
ca^ miez al chestiunii. problema raporturilor dinLre nalional-
lamentare le socialism qi
istoria gct-""5. Intrebarea cuprinsi in enunlul
FatNa.
Desigur, izvoarele nalional-socialismului sint gi mai..inde-
pirtate i"tr ii,-p. Neindoios cX el ,,a tras cu urechea" Ia diverse de mai sus poate cdpita dn esenli un rispuns valabil nu,mai in
ird.ie,rmeoe"nirnerrari^tp.enptuXolrilaiaicreeeosxriiaclitnualrtmeuraaalnreoifmaelsaetri.srrieticcdoieluarlausni iaasgml iXoinInXa-lnilseumcaeu, l1un,ei,larecafverie--
misura in iare se .ecunoagte in n,alional-socialism altc'e,va de-
nceit.epsuitnatcetuolbdieectsivoSs,ireceaal rupnreeisuepvuonleulciiXreincticliunrisiuilmisptuosriie-idrenoo-
derne gernrane au avut o supremagie siste'matici energiile ma-
tafismul iragionalist generat de mecanicismul pozitivist, la lefice gi toate acele forle pe c,are sintem obiqn'uili sI le asociem
sr"pl.iriitnulrimzbiloitaiurlisftracnacroe-lpgriugiilasnis,elipuannctitsuelmciutislmmiunlaanti al exaltXrii
cXrui primi cu nagional-socialismul. Dimpotrivi, rezolvare,a corectX a- pro-

profeti vehemenli au fbst smiitorul Paul de Lagarde qi omul ble,mei col1st; in a consideri nazismul ca trn rezultat firesc,
politic reactionar protestant Adolf Stijcker, la imperialismul
chiar daci nu absolut necesar, al dezvoltirii urmate in ultimii
o sutX cincize'ci ,de ani de societatea, politica qi cultura ger-
p"ng*.tn"n,' la liberalismul german, care--qi -in secolul prece- man5. Drept ,ca.re ni scetdptanrce"c,XcaterzeaacionfliinruimtXains formula grXi-

deni manifesta aceeaEi ambiguitate, neqtiind perrnanent cum toare a ,,Germaniei aceeaqi d! la
dliebetoraaltecuacevsotecaa,liraimsiane,,nca1i ifoo-rnmaali"r.eaDancaX-
si-qi impace sufletul Luther la l{itler, infiligeazX o tratar'c extremisti Ei prea puqin
insi facem abstraclie cvolu'ati (dupX cum se $tie, aceast; conceplie este profesati
tional-socialis,nului ca msi-qacainrechpeogliatitci5ndcelirmeaactguiulnGeeframqaXnideei
ientat'iva democraticX -pvoaliltoicrXilo9ri ocbmepualtniimci aie)a,.lxei-psOdodpener-esrinnesliarinomdaruiiio--segeri a-rnfciuzaepsfir-r.ea,iGnnutcepeermuzctiauatnrtreiaesdiLVreiesltitreormarngneeaeil"lii,n,pfu9oluniaentiensiotifeoiiir'ciscaeocicecrosontntaei-tii
postbelice evocat sumalmai sus. Criza
intelectualS scrvator gerfiran, Gerhard Ritter, ,a ajuns la ,concluzia ci tre-
ii., d.ceniul al rreilea, revolta contra tradigionale

.m-raat.iroap^i nucaXtrir-nesiotpcoiuatrlristc;metolurcliueidp-e-octuafviuincftoonassutidpfeorrosatgdiiunassueclseednndirleXencmgti aaimilrentrduai.aultqm.siaaau-i buie respinsl incercarea 'de a se cXuta originile nagional-socia-
lismului-in istoria recentX a Germaniei. El dizolva fenomenul
tismului belic, au fost manifestarei conftrzX qi adesea incon- n,azismului in ambianga m'ai generali a crizei societXiii occi-

1 ln latine$te : in embrion, de tip embrioner' - N.7. ;dentale ,moderne Ritter nu vedc in nalional-socialism decit

g PREMISn tsTORTCO_tDEOt.OcrCll

GERMANIA NAZISTA 8 tul de vedcre al condamnirii rnorale, nu va purea sI nu fic o
aprecie,rc extrerr de c'omplexi ca profil istoric 1.
fc,rnra germanl" a tendinlei mai generale cle negare a dcmo-
cradei qi de extindere a sisr.-rnului de guvernimint totalitar. rrm.iDntiinrcpauinnctet rdperevteXdreilorer strict istoric s-ar piltca rcnunla gi la
Procedind astfel, ;storicul amintit subapreciazi insX consi.de- n'azismului provcnite ciin surse so-

rabii elementele gi z-estrea specific germine, in virtutea cirora ciologicc, psihologice q;i chiar psihanalitice :- intr-adevIr, c'ele
nazismul a putut imbr5ca aspectele arit de brr-rtale ce ;-au
rrrenlionate mai sus nn reprcz-inti, cerccrlr; spc,cifi,ce asupra
hitlerismrrl,ui ca atarc. ci investigalii asupra coinportirii unor
fosr car,acteristice, qi uiti ci in Germania acest sistem a gi,sir grupuri sociale dcternrinarc sau. mai adesea, aiahzc globalc
aunjutedreenciclilei ops.eobri,tudnelopierodpieceii;toaricetiuanesauplruai Ritter de reviiuire
asupra tcn'din1elor ai-ltoritare existcnte in statul qi ,societat.ea
militarismr.rlui ger- conternlDorani, unde anumitc fenornene colcctive (in primul loc

mano-prusac nu est.e de altrfel decit o co,mpleuare a sforlXrii-in- adcozvpoini',ioariepaubplri(c,epa) goafnedrieiudnctcmreansidgeioascbtcith,ndcicfiaiovrodr'acb'rilnopdeenlauruc

treprinse in direclia reevaluX.rii tradigiei germane ; in acest aplicarea acestor metode Cc invcstigare. Utilirarea analizelor
cadru se_tinde si se prezinte nazismul oa r-rn fapt norl, absolui asupr;r psihologiei totalitare (cit5rn, dintre toatc, doar oerce-

striin celor mai bune tradiiii nalionale. rii:iie lui Frornnr gi Adorno) const;, in faptul ci ele au subli-
Desigur, ar constitui o denaturare a adevlrului sX se atri- riiat noul raport ce se crceazX intr-o societate de masl intre
individ gi colcctivitate, respectiv neindoioasa influenlS exerci-
buie lui Jahn sau Fichte, lui Nietzsche sau Wagner, pangerm,a-
nismului v'ilhelmian sau militarismului prusac rSspundetea

acliunilor sivirgite de urmagi. Invers, iirsi. este neindoielnic cX rad de factori clc sugestie gi de condilionare a psihologici co-

zXmislirea najional-socialismului trebuie localizati pe traiec- iective asupra manifestdrii voingei politice a ele,mentului u,man

toria istorico-cultural5 descrisi. cie aceste nu,me gi aceste for1c. singular qi a masci ; desigur, utilitatea memdelor de mai sus
Deqi a fost exprimat5 tn ,cele mai diverse rluanle gi cu diverse nu inseamn5 cX r,rebuie si se accepte mult prea facila gi mc-
canica transpunerc a teoriei psihanalitice p,e tirirnul investi-
accentulri polemice, indeoscbi la adresa ,militarismului prusac, galiilor sociale.

ceea ce nu e locul sX, examin5m aici, acceptarca acestui prin- 1n a,ccste limite qi cu acc'ste precau{i irecesarc, te hnici'lc

cipiu reprezinti aspectul cel mai poz.itiv al poziliei istoriogra- socierlrg"iei 9i psihologiei sociale ofer5 instru,menre de investi-

fiei liberale, de la F. A4einecke la S7. Roepke, de la F. C. Sell gare utilizabile in subsi'diar gi pentm scopuri de cercetar,e isro-
ricl (gi care s-ali dcvedit deosebit dc v,alabiic in cazu'ri parricu-
qi V. Hofer pini la Il. Kohn. Cu o aproximatrie dererminati lare, cum e studierea antise'mitismului). Dal incerca,roa de a
atit de inclinarea polemi'ci cit gi de doringa de sintezi, dar

imbogilitX cu o viziune concret istoric5, un scriitor cornunisr, c:iplica nszisrrui dlcpt o nouX tehnici de utilizare a mit',rlui
Poiitic (Cassirer) sair de reevaluare 'a simboluriloif sau a unor
Alexander Abusch, afirmi cI ,,neindoios nazismr-rl a fost
moqtenironrl rapace a tot ce fusesc intunecat in trecr.rtul ger- noi miruri religioase, reducind proble,ra puterii la fonn-rarea
rrnui nou tip de elitc (I4,annhcim), sesizeaz.X doar aspoctele ex-
manilor ; dar a fost mai ales continuarea rnai vast; $i bestiali lcrioarc, ca si spuncm afa ritr.ralc, ale fcnomcirului nazism,
a politicii de 'cuceriri dusX de imperialismul pangerman" I cu iirl a plrrun,clc in rid5cinilc lui socialc qi nici in substanla
mai multX rigurozitate critici, un alt om cle gtiinqX 'marxist,
Jiirgen Kuczynski, schijeazi nalional-socialisrnul ca formi spe- 1 Vezi e:c'ul iui Andrcw G. lVhitcsidc,'I'he Natwre ,ind l)ti.,
cific germani a unei realitili mai generale i,,i.n.: ot' NationaL Sr:ctali;tn, in ,,.fournal of Cenrral European A,ifairs",
- faz.a m,rnopolistS, eprilic 1952, 1:1>. 48--73, care di o trecerc in revisti cuprin;,:ito.r.re a rrr-
imperialistX a capitalismului mondial. ti c:rrl,p:'licntr)i:rr iilio'r-b_ibelimogisreaf-iccui- privire 1a naqional-socialisrr, iusotriti de o l;rrgi

Fiecar,e din aceste interpretiri con!ine elemente valabile

ca sX se ajungi la formularea unei aprecieri generale asupra na-

gional-socialisrnulLli, ,care, dac; va putea fi univoci din punc-

GENMANIA NA.ZISTA 10

sa istoricS. Dimpotrivi, de multe ori aceste tentative, care 11 FREMISE ISTON,ICO-IDEOLOGICE
sirrt rrrai mult interpretir,i decit analiz.e ale n,ajional-socialis-
nTului, constituie in realitate ele inselc ,rnXrturii ale cli,matului plu, sindicalismul lui Sorel, nalionaiismul lui Barrls sau so-
cultural, pltruns masiv de intele ctualism iralionalist, qi alc ciologismul aristocratic al lui
crizci socicrigii din care au ieqit la suprafali fascismul, na- Pgai rveirro:u),leanclXeapstri in'rnif;acaprteulacciipsX-a-
rat in Ger'rnania agresivitale
qional-socialisrnul ca forme ale reacliunii impcrialiste. eltoit pe ,cele mai
politicS. Este greu inridicinate curente de- gindire $ tradilie
Existi insi un gen de abordare a problemei crar'e t,rel)uic univoci a
sI fie cu hotlrire respins, degi e foarte frecverrt in special in si se dea o definigie acestui fe-
litcratura gennan5 asupra nalional-socialismului apiruti dupi fiomen) care tr,ebuie consiclerat tlu atit un cllrent doctrinar
:19.tr5 cstc vorba de tendinga de a transfcra aprcciere& n&7.is- ()mogen,.ci mai rnuli o starc de spirit in care s-au contopit c-ele
mului de pe terenul concret istoric, politic gi social ,in sfera rnai variaLe gi eterogene moti've, av nd ,insX in mod manifest
ca nlrm,itor comun o revoltl reacgionari, nalionalist5, coltser-
abstracqiilcr metafizice sau metapolitice ; ,in ac,est sens amin- vatoare impotriva formelo'r imbricate dupi r5zbo,i de viala
tim procedcul invocirii ele,m.entclor satanice sau demoniacc poiitic5 ger"mani.

sau a ,unor elemenre pur externe de caracteri'r;a're a. anulni,tor Critica instituliilor a devenit pretext pentru a afirma im-
forme de stat ,mod,ern (totalitarismul luat ca abstracjic). In potriva democraliei ,,importate din afarX" virtulile ,unui sis-
sfirgit mai rrebuie respinsi gi tentativa de a deplasa greutatea rcr.n integral qi neaoq ,q,gieremcahnit"ab(dilelaexemmopdluu, l,.asobcsiaolliusmt uplengterru-
principali a. analiz'ei gi aprecierii asupra persoanei iz-olatc a lui rnan"), complet nou
Adolf Hitler qi de a neglija sau omite explicarea migcirii qi poporul gerrnan, dar nu,mai pentru el. Polemica impotriva
Yersailles-ului s-a trans,format intr-o revolti. impotriva Occi-
regimului nalional-socialist in complexul lor. Procedeul jin- clentului tout cowrt 1, ce,ea ce nu era altceva dec'it pretenlia de
te$te. doar si treacX asupra fiihrerul,ui toati rXspund,erea pen- a restabili hegemonia germani asupra Europei (N4oeller van
den Bru,ck s-a erijat in profetul ,care a vestit insciunarea oe-
tru instaurarea regimului nazist Ei igi trideazX astfel intengia lui de-al treilea Reich ; Hitler gi-a proclamat voinla de a creo
politici (de absolvire a celorlalli vinovaji sau de g5sire a unor ,,1u1 st,at germanic de nalie german5", ,titulaturi care consti-
alibiuri pentru ei). Tocmai ,aceasta ,este su,bstanla intregii me- tuia o expliciti aluzie la ,,Sfintul imperiu roman" 2).
morialistici confeclionate de fo;tii exponenli ai guvernului gi Criza sociaii a dr-rs la condamnarea totaiX a oricirei agez-iri
regimului nazist, a unei pdrfi a literaturii neonaziste qi c'hiar qi experienqe preexistente : il,egarea principiului de clas5 a
a unei bune p54i din istoriografia de nuanl; conservatoare. im- gcnerat idealul corporativ. indeosebi dureloasa recrudescenli
potriva acestei rl'eformXri a faptelor este categoric necesar si nalionalist5, cu care s-a conropit gi miqcarea pangermanistI,
rrcreu vie, gi-a gisit o expresie de maximi exasperare in ra-
se reaminteasci ci o analizd. reald" a originilor qi naturii n,a- al tuturor aprfoi fpeuliriotitroa,,rreevaolru.rnlieoir
lional-sccialismuh,ri trcbuie plasati pc terenul nen-rijlocit al sisrnul fercce 5i intrar-isigent
departe de
structuril'or politice qi econornice ale Gerrnaniei moderne, gi in gcrmane", care, in realitate,

special ,ale celui d,e-al treilea Reich. idei 9i forqe noi. ficea apel la cele unai discre'ditate idei ale
tradiliei ger'mane. Sinteza acestor codnponente va fi al treilea
Milcarea politici a najional-socialismuluis-a dezvoltat
paralcl cu qi in cadrul acelei migciri intcloctuale din Gcrrtra- Iteich, stat rotalitar, militarist qi imperialist, bazat pe prin-
nia ce s-a ficut, in anii imedi,at dupi pacea de la VersaiJlcs
qi fn special in jurul lui 1930, crainic al unei cornplctc re- cipiul unui filhrsr cliruit cu har de sus gi pe mitul rasei, ca tra-
generi,rl politice qi morale ; ea s-a inscris pe figaqul lisat de
,.un invcniar filozofic tipic nagionaiist, antiiluminist qi anti- r cstiuri itleologice ale impcrialismului.

,dernocrat. Degi r.eprezenta, ce-i drept cu intirz-iere, un fctro- 1 Lr fr:Lncczl : pe scllrt, pur qi seimvupllum. e-tliu1,1e. r7r. de ,,Slintul inrperiu
Titulatura primului Reich, din
{nen sornun cu eel inregistrat in alte liri din Europa (dc cxern- r

roman de naqie germani". -- N. 7.

I ] PREI\IIISE IsToRICo-IDEoLoGIcE

GERh{ANrA NAZTStA i2 ,I.t)'lirtrscrlllusral]linccTcedl-eoagutde-XKermcrpeaairrnseeelg,s.oiglrnicri uutdtpeecaopi1aion9pm2uj9ulaariqluie,iml 1raa9eur3vei3fsoi,nrsepftliuus,bepDlneict;caX.iagTl*iavrauirzq.oa.,it.*e"undoueoliandsiiean-i

Mohler a caract:erizat aceasd migcare docrinari eterogeni
deir,eipntrr,u,rceivt oeluxpjierimcoi ninseravcaerloaa;ireti"m-p izbutiti in
formr,rlX felul t'orrcina de a flanca naEional-socialism'ul, incerctnd tn "hrra'rornsu",l
elemerrtul ,de r:upturl
sr-r,b-
versivi, promovat de ea flgi de starea de fapt, fr"1i de con-
cepliile gi erica existente, gi triunrfr-rl, in cadrul acestei rnig- ..rrl,rcc.rlzcrulalardifuiae,ncpesauuitsop,u,rrpa"l ofsa$zeliXi.c1_ioilildunjlcnuoltiiirm'te'r,eascctoauucrletia-pdlirsesidmb,our'cpgqiaiairlnjrizitaeelzvioeeancialnhilbiisleosmrfrii,rliiqd'sriiemrvon"ul.ioltEuXgi"iids,ng"eciI".X---
cIri, al vechilor principii reaclionare. Cu incisiviute mai nrare
.;i pitrunderc analitici mai profun,dS, intrr-rcit abordeazi ,'n'aepna.ciStapterae. aceastX solugie igi indreptau privirile acurn, irr"in-
rldicinilc structurale ale acestei mi;ciri, Gytirgy Luklcs, in a elabora o plaffonnl realmente ori,ginall,
lor de
a sa operi, de acun:r celebri, Distrwgerea rttfiwnii, a vlzur in

,,die ll'eltatzsci:tut.r'r.rtg1 nagicin'al-sc'oialisti" ,,sintez-a. demago- irrtclcctualii anridemocrai din f at-Kreisz.
gici ;r filozo,fiei imperialismului german". Evident, nu esre posibil aici si se facX o expunere oomolet5

La origine nu exista in mod neccsar un raport organic r,ic .r\upra.contribrrfi ilot adus.e ideologiei nagional-socialiste dc'miq-
regimului
corelare intre accastX migcare doctrinari gi migcarea na;ion,:l- . irile intel,e,ctuale in anii de' la Veimar. Ne vom
li'mita de aceea sr sernnal5ni nu,mele cele mai se,mnificative,
socialisti., prirna nefiired in mod necesar lefi,exul gi versiunea c,crhitliaraitref.duinancdXmamaste-eanrrireap,l-e5g,,ried_aesqicinineu,eojvprorirfmbi adprmleorcoscdliuaprtstXiat dsdueepcrineatlcecrei-tso"risvXa,"muIuli-ii
cultrrral-inrelecrr-ral5 a celei de-a dor-ra. De pi'ldX, in zadar s-ar rasrarirncrianattxdimaetqvnioaucgnlrio.ii.nafalrjlo-tsnioprcu4ilauqliislsmiaruculrucaiotsuripirtiue-rmiloatr.i"zfr*aarn.,,acoseird.Xeig)oeaalcosxcoXi.a*r,rc..aro.s,n-ta,-i
cituta in llein Kampl ccoul clircct al anunritor auto'ri (unicul
tagi de 'care f-Iitier rec'unoalte cI a contractat o d,atorie pe t;-
rimul ideilor este Gottfried Feder ; despre el vom v,orbi ceva
mrri doparte), deqi nu este prea dificil si se stabil,easci influen-
qele 9i filiaqiile cuiturale oie cirgii in cauz\. L'rsX cel mai adesea |rie doctrinariJor, ea oferx totuqi cele mai .bogate gir.-t"iri-
scriirorii,,revoiugiei conser\/atcaLe" au fost prin-rii, precedind cative mXrturii asupra stdrii de-spirit p\aarrviacttard",rddeinlic-oin"fjlirc*tul
rrrhrlrste care caracteriza pe cei intorqi
indiscutabil inchegarea qi dez-voltare'a icieologicl a migc'Xrii
natrional-sociaiiste. Aceasta, pe baza aptitudinii sale de a fiuri
for'mule propag:rndistice eficace, c,eea c,e este tipic pentrr-i orice
migcare politic5, a operat apoi sinteza miturilor eclcctice lan- mondial gi pe tinerii voluntari ai rizboiu,lui civil. Vom aminti,
ca simplX citare, una dintre cele mai autenrice gi, toomai de
sat'e de intelccturalii de rnai sns, extrig,ind din elc princ'ipiilc a_ceea, cele mai ingrozitoar.e expresii ale acelei perioade a con-

programatice ,ale unei rniq'ciri politice, die VeltanschLrtiLtng 3 Odi.ejiieicihrtcinterannse(calpin5rGute5rmlnan1i9a3-0-) povestirea aur;biografi cX Die
von Salimon, unul
nalional-socialismul,ui. T'ofi acegti scriitori, chiar daci unii din . l.ri Et.trt

ci n-su a'derat la nazism ori s-au dat la o parte dr"rpi velirea .lin asasi'ii lui Rathe'su. Confesi'nile ,in ,cauzX (,,Eram bol-
iui la putere, ,reb.uic.oric,u,m si fie consid,eraji in.mod_obie,ctiv
nawi de Gemnania") p5streazl dincolo de cazul perional o sem-
printre pre cursorii gi doctrinarii iralional-socialisrnului. Cri- nirficalie generici penrru biografia unei ,intnegi generagii. Ri-
tica lor antidemocraticl pi antisocialistS, polemica purtatX. de
ei ,tmpotriva Repu,blicii de la Veirnar, solicitarea r-rnrri regirn
autoritar, pozilia lor nagionalisti qi rasistl au avut cl,arul s5,
constituie 'ur1 aport sn,bstanjial 1 ln germani: cercul ,,Tat". Tr.aducerea tith.r,lui revistoi ,,Die Tat":
nalional-socialiste, cu precidere pentru rispindirea idcologiei ,rcqi,u2nYeae. z-i, N.7.
pe aceastl tem5, stud,iul lui Kurt Sontheimer, Der
in plturile intele'ctualc gi la TatkrteiPs,roisncr.iS,Viii.er-teljNah.rsfh.efte fi.ir Zeitgeschichte", iulie 1959, pp. 229-260.
tinerele generagii. ln ultimii ani ai democra;iei l'eirnariene

1 Concepgie despre lurne" - N.T.

f,

GERMANIA NAZISTA t5 PREMISE ISTORICO-IDEOLOGICE

minind pe tirin-r litcrar, vom mai putea mentiona opera lui talorilor tradilionale, desconrpuse cle noua civilizatrie asp'miraitgui-l
Flans Giimrn, care prirl romanul-fluviu Volb ohne Raunl rrilor gi rnaselor, Spengler prcconiza
(1926\. ..oooo. lSrI ipatiu", a [urniz,at napional-socialismului reintoarcerea la
,I)'russfiarcq.itSulu,bzemrcanatibasocleultu")i,meal iindceecracdaesnXt
i"ul iin sloganu.ile propagarrdisticc de cel rnai imediat efect. aristocratism (,,masa
saled,'ck,Peoosomtrvinu-eusnetliitxrieealirllmoig,.iJigrignrranenatcmlcnillaoie"nrosJgcdemreirsmieSpea-tisnnrteiecidhhsiorinp-trateAcreledfr-eidsCeapag,aaa-gdsaieenrhirseaaur-ildcrenli-9,iinVatros-pluhirnaopqbsriniiinlnec-
redegtepte in lumea
gcrmanici spiritele unuj Alaric. gi Teodoric, reincarnate in fi-
gLrra unui exponent al impcrialisrnului de accepjiune modernl,

gur Reicit vizutX^'ca,,problemi a ( )ccil Rhodes, Ei preamXrea rXzboiul ca ,,element primordial al
ipa1iului", e sX se f,aci rizboaie,
d-'a,,tpfrioinbdlcc:mi alu-ngreearminatnrei"a,gi s-ar fi coaTizat pentru politicii oricXrei fiinge vii" ; im'portant

sir'se bati om cu om, qi nu luptele de idealuri gi contrastele de
principii. Impotriva democraliei,,,pericolul secolului douX-
a constringe Germania si viepiasci in cuprinsul unor hotare
zcci", el elogia superioritatea sistemului bazat pe existenla unei
neincioitoare.
essetaemciaszc-urilitaoricirre'aaclaliolnoacri-dqei tofrbuongtear.pi eai t:Ip_etenii. unei m,ari personalitXgi (,,Cel mai de seamX lucm nr.r
Printre cei mai de c sI poqi acgiona, ci si poji comand,a"), ,care antreneazX $
llaiional-socialisrnului irnntordueclehaipzaXrernaulrfamseii,qiiz'vpooprodaere,,einntererggiei, figura ce constituie o
Oswald Spengler (1880-1936). Acest ginditor'- legat.d,e sche.- lntre ,,ceza-
cosmicX".
mele celc,t-t-t"i f.,tit. sls p,'zitivismului-darwinist, obiqnuia si
raduci in aforisme lapidire maxinrele vitalismului siu (,,omul risrnul" lui Spengler gi Fiihrerstaat-u7r lui Flitler existi o apro-
e un animal de pradi i...1 l"pt" este realit,atea originari a vie- picre izbitoare, p{nX la identitate. Deosebirea rezidi doar in
rnodalitilile de expresie. ln acest scns avem la primul verbozi-
tii") ; tinea si ireatnXic,ascX-destinul eroic al Gerrnaniei (.,Am rrrtea iritanti indopati cu erudilie 9i echilibristica rafinatX a
,,filozofiei destinului", iar la cel de al doiloa, practicismul qi
detestat din prima zi spurcara revolr-r1ie din 1918 ca una care a primitivismul practicii cuceririi
reprez-entat irXdare,a sivirgitX de partea mai pulin respecta- maselor qi a puterii, tipice
pentru cipetenia rniqcXrii nagion,al-socialiste; intr-adevir,
biil a popcrului nostru impotrivf celei pu'ternice, neistowite, pentru a vehicula ,cuvlntul. reacjiunii naziste n-ar fi fost sufi-

care in'1914 se ri,dicase in picioate p'entru cX putea 9i voia sX ciente opere greu comestibile ca Decdderea Occid,entwlai; toc-
aibi un viitor"', avea si scric, in i9J3, in Jabre der Entscbei'
dungt),' fanati. al ,,stilului prusac", e vorba in speqi de cel rnei din acest punct de vsdere Flitler a vidit o extraordinarX
'pp.Xomiliot ntuoltcienthroetirt8575Ote Esoi a1r9ta14l,u-;mpiai"n)g;erpmraenaimst.i(r,i,tGoreraml a,,niniastei!scte-
iuiui neostoit al rasei" ; profet al epocilor dure, contra i'deolo- qi neintreclrtX pricepere in tehnica propagandei gi prozeli-

eiilor decadcnte ale trccutultri (,,se apropic o vrclnc carc nu tisnrului.
ila ]is" nici un locqor pcntrtr suilcrclC dclicate 9i pcntru idca'
lurile galege"). Inci in'1919 acest psoud,,fi!oz-9f- al ,,concepliei -Intr-o scriere ce a urmat celei amintite Preussentu,rrt'
lutrnitdoaSreozniaelgisamreuas2re(vI9o2luAli)e-i ..dSinpennogielmerbdrieez(veoaltaa a,ceeagi dispre-
iiasc.mnat ,,pre-
<larea lXrii pe ,mlna inamicului") gi virulenlX potremici antide-
trasice" a uiciii" $i al -,D,virtoasei buc'urii rlzboinice ce intreline ,nlocraticX. In acest spirit, el pro,punera sI se f'aci o sintezX a
foria propri.", a' tc.it er U nter gang d'e s Abend,-lan-de s .fDeci'-,
d.0." b.ildeniuluil, fciai.r.eaavtnecaerscXa-rdeeav, inniucfeiarimoai celebri.operi cclor 'doi term,eni antitetici ai ,luptei .politice a statului ,unitar
a sa. ln cuprinsul 6i anumiti dozi
gcrman, su'b fnfiligarea un'ui socialism prusian de cclorit intens

de infatuaie, de a 'statornici principiile unei-,,filozofii ger- autoritar gi ln esenlX antisoc'ialist. Cam in aceeaqi perioadX, tn

mane" sau unei ,,filozofii ;a destinr-rlui" fali cle dezagregarea 1 Stat bazat pe principiul conducitorului suprem, absolut, pe prin-

"'1 Anii decizier. N.7. iio' iu2l fiihrerului. -5i N.7. - N. 7.
Prusianisrn socialism.

S - cerananiF nazist6 - Enzo Caugtti

GERMANIA NAZISTA 16 17 pRE'iISE ISToRIcO_IDEoroeIch

'rtc1eei9aptis2icAcu1i.la,lpa_nj.ustmuruaivsnal ct-duredaoldenc.iigtltSriiiegi.pnpieieuanplb'.oegolirslcpeejiurusu,l-talurcuirdleieilcp,DempoiculnaintaDiiecgnaikiocotbarnaa;atr;ubr.l-1risl's,;oc€ci;hxn;ip*m;no;criinatir.etr,;e.;sn;"crv;o;i,1;itateio"l;a;:nr"ucol'leoiit;serri-oc;r_b- r-ctrrurrnatlocrlu-dieuntennargnai,ddaenii.lln.ai.orDlrin'ueauenrplleneei ,,uacmueinRi'tcreraoaei,ctnlehsdlreo,radecmveiilaiennlciaastiumtpmrraeaagtrreituxinidnspl,m1epi,.uiuatanulri,u..to,iip.drrcrOioinnp^otvu_ruen.,defed*"a,tebaooo*;.s;"e;s;H;-bin;;"i;tt;"e:idXzci
(c1nu8d7e6s-c1e9nl2e5n)a. gEiol-nsa-laistseituaaftosint sAI.,rtshu,uhruMneolecriaesrpevca1r3r, gdlrgriuoc,crrplscruemirssgieu,uaz:cl,urnr,sNni"d.tlia_eaig:Drric.ora9olevnrn*cgDaunaallranrisdgucrmeiicaruuzaanlegrc.eei;.aaiG.dr.,reeecncsruoivinl,neirui.t,tr,i,noecnpoicruainuransrrdiucuderlimvlnu,agalntidoiturrrugo,aa.etgdu-oroeau.doron.at,.at"tiunri;"eid.poc.;;.hp*.,irei;rt"f;rzi"rui.ifgl;";Jipa;"i"o;6pvipp;i;;ri;t;.io....;r-".-i
den Br,uck

p. porilii
simpitor diferi,te de celc ale primului, micar i,-, misuia i; ."";;
lFrrdt€utracrotutofin-ennoiotnasr.tat,e1gl.nai,,9ocdr2eeteol3uvariio.e9dfltuiae"gro--eiaqelaeliir*tdiaeotiit,nloecem..o1a,aoc9aiRpiz8leeuieircm*e,ihsi.e,r.rroiMidirtuiecoDlXreidvilslcaeect.Dcavnaiudfi,tinitrnerdec.-barle.rci,.inlerr-i;e,aB;iha,p;q-p.:;i,i.oe.".krrrlJ"H1;iur:f;t.;_ij-;{.;
i'zonturl". Indatorirea _naqiorralismului,geiman, i" ."iii"i*-,lr;
g"",rr"";;-;;-;
cl,e, ,,expresie, felu,l si.u, a_ uni'versafismului
cpcishtirleibzreu-luGi e,rem'uar,noprieaand,rs'ef patsi.,egluerme eGnetrmdeacniisaiv,dpir.rirtprru"
bccaeuacnilrfttttueeen^aragolioims,ataoDlinr;aiteisc,ic,aDos'frioriiartctlieiaroolinsRgaruenli,is,catIbclitaeerErs,agti,et*rumorrucic.rovta5mirzrciibiooinnraiaac,,lreidxesetoepaiuesdsocctru,rviieillox,r:i'a*d_;reoi .vfico"lorr.i_--- *.irghutu"

u.r, i*o.u
ca ca si-gi.poati. into,ar,ce eforruri,lc spre €sr, si^asigure ilr.r"
tlrrrtrc. nalr.une 5i democralie prin inrilnirea dintrc conltiinta
ti,ca qi au,tocritica rrecutului geiman vizau si valonlor. existenti la.,,cci .de sus", cu impulsurilc proven,ind
rucucoami"ai n.c"luar*sX""re.i- ia firt,Le,deneiar,jeoresd"ae_i.iziSsataour,rnciaiirn.aagrec,carlmolvuaainlCio,:rei-laaoelrltrcd,eoeirl-neatalratRdreieciiltceoha,riiRteniacFnsr,mt".ia.s,eir,.r"i;."rt"".r.m5"q"l"u-
,,Edevirate" revoJulii ,germJ,ne, cireia i se
anc€,strale ale pri-
vini,.spre a se adipa, la izvoarele valorijlor

'mului.Reich'germani.c. Prezenrrrl gerlxan. potrivit vizi,unii ^au_ trnor valori insesiz'abile v'qizi imoinsaterr.aiolasluei, este cea m,ai Dr€rEnan,ti
torul'ul, oferea numai e-.;presie. a misti,cismului Moelier van d,en brrrck,
dezolare : revolulia di' noi.-ml:ric (..o
in'comensurabili bestialirare poliricr") qi pacea de i" v.rs"iii",
(,,o pqce care-a murilat^Germania, iie-a i;pit o parre din glia clc gi'direa clruia, 'cu roare acesle,a, nll ,po,are fi disociari idee,a
Rltni;ei, ne-g, fiyat apa fluviilor n,o,astre rqi misiunii Germaniei ,ca ultim bastion ,c,ivilizagii, cea
stipinirc,a deplinl a vizduhului nosrru,,). ne-a inrerzis p{nX ;i il unei
;rlccidentalX,. ce drispare iin,tr-,un ,c,hip i,ntr,u,citva asemi,nXtor,
Degi a reluat temelc 'cornune polemicii nation.alistc (tnfrin- "rq.iis-Siupneenagledr,einacrs,eludjiinlcaaseulGtimerml aapniireai,r,cealeagin al prusacism,ului,
tgpBreoiriurapec,oaskrcas6i,e[,fs6fnoigzqsahate.itzsopeutruciotiqv-dipoeienc,aumqtnolilcidosupcal anpgserui'uob'ddti,enuesnso'audanfremeirceecinevoeni"ntne)ii,sumtnieaea.tncioeotc",lrtei,tdl.j.a,"pn"lo;nasirt,"nbeaalti;c.s"c"i ci"ilizaji.,i occiLd,enr.ale.
,gtr.lui.j.alantcmtpivaoiuileaamrpeiacaarlsinapeo,liluricntir'rca.ririX,ascirarnicipreoXlro,rnaaazntiircicuul,ennoeslsocteucttics"emun.p,Eu.s&ptiocdav"toreer,f,biplendne_e_
'ndcqeaiinlivinsnatr'oesi.aenicmaaffibiieaurnienceaoa(lneiovafneraeeriqlariusi atsSvsiei.egfJpeiicerimnnltcairbnutieioircnxsdaa".l)'el,.v,nxi(-ri.4,eipi ofgolpiasoutn'ceuor,iil;.nid.coe"aovi idn.i"Leetm"in."nri."nirdii.olgr.__ii lJrnst Jiin,ger, car,g pe baza experiengei ,frontulu,i, ,intens
el (9i cristalizatx mai rX_
ritr de ales in carrea a'robliograficx
1,
,\'tahlgewitterrr din I92A), a prefigurat ce va fi omui societXgii
viitoe.re iegite din rlzboi gi fiurire de tehnica moderni, socie-
man5", ci mai curind ,,o revclulie occidental5, pa.la*entarX.,). latc carc ar realiz-a sinteza nagio'alismului gi sooialism,ului.
tla n'n'aliza
el tre,aea marilor ideologii politi,ie" "t" u*p".it.i.

I o4l. treilea Reicb. - N. T, | In wruganwl de ogel. - N.?.

3*

GERMANIA NAZiSii 18 19 PREIV!ISE ISTORICo-IDEOI.OGIcE

A$a cum face in scrierea Die totale jiobilnnacbwng-1.(l%A), formuldri programalice ale NSDAP I qi indeosebi ace'a ini-
i.r' ."u ul,terioarX intitulatX Der pAacrbe.eeitxepr e2ri,e(n1q9a3c2a),zJoininig?ert?-v2a.
transfera gi prelungi in timp de 1ial5, deqi echivocS, Stirnmrtng (inclinagie) antic'ap,italistl a
L-oiul.ti , .r,ir;r*.u ia p...or-tit* o socie',ite integral anonimi qi rrazismului. H'itler inzuqi a definit scricrea Der dewtsclte Staat

deoersonalizad lfaig'unrrailxeimr:uri',mti,c;e in cadrul ei statul nou ave'a sI a,u,f nationalcr und sozialcr Gru.ndlage drept ,,caterhism" al mi.;-
rfie dominat cie cu ceea ce sc poatc citi
ale lucritorul'ui (',osta;ul mun- cirii natri,onal-sociaiiste. rTn opoziiie

adesea, Fedcr n-a fost nicidecum rln extrcmist arrticap talist :
cl a suslin'ut cX trebuie sX se recu,no,asc5 nestirbit proprietatea
'c'ii", cum e splrs expres) qi rizboiniculu,i, ri'dicae 'le r,angul de privatX, ,dar a ficut o sinqurX reztrvi. foarte gen'cricX, in
u'nei noi ic'rarhii bio- sensul ci utilitatca colcctivX are preerninenli asupra celei a
exemplare aie unui nou rip uman qi ale
l,ogico-rasiale, al'e unei noi ari,st'o'cia1ii. Acest srat irn'brica fi-
ziJnomia 'u,n,ei coiecrivitlli militarizate, condigionati parci de individului ti a afirmat principiul corporativ ca rnijloc de
,,depH.gire" a al'n'-rtpictaepi icttareli',csltaXs,i.cPuoolerim,einctaarseadneuclaasfXos: trngi'lrniluorpumteoa-
(atalismul rchni'cist.
Dar nic'i ,Spe'n,gler, nic,i Moeller van den lruck, nici Jiinger fi cle naturX
,llopciliiti, ca Kruop, Ma.nncsr-irann, Tlhyssen, ,care, dLrpX pXrc-
nu au izbutit ti aju"$ i,n pozilia cie ideologi oficiali ai regi-
,mului iar Moetrler) care s-a 1925, rea srg. rnu erau dominati .,cle i'mo,ulsul unilateral sprc cigtie",'
rralional-so,cialist ; insinu,c.iLs el ,nu le ,cer.ee altceva decit ,"sensibilitate $i i,nrc],eerre falX de

innicsianre-ase"pin"tr.'ouapassex vadS realizarca celui de-al tr.eilea Reich, chesti,unile sociale". Dictator,ulu.i, care 'in sistem,ul siu rcpr,e-
visul si.i rnenfizic. $i, 'cu toa-e oceLst€?, ci dtta/o.rerenieta,"s.ipfFrXoortXramg-raoe'mnditserEtuscltXaisrtitoidnreei,aecliX.itiei'irqcaieiir,neubafeo,q,ntsedI pqootipemoosruni lattrsrh.aii,essc.aXcd.ia'aar-tiictdadaree-
culturii ger-
au fost cu siguian$ principalii interpreii 'ai cr;zei de .uvint 'ai
m,a*e de <Iup*i riztroi qi cei mai specifioi purt;tori

noirlor cerinlg ce se maturizau in sir,'ul br'rrgh'':ziei gerrnane, t'n sI nu ,cunoascd imotrilitatea generatX dc existenqa unei dinastii.

poficla aparlntei revolte an'tiburgrheze ai cirei stegari s-e ficg- ln sfir,qit, in sch,e,ma 'lui, o premisX a rcnagterii 'nalionaile o corl-
uA*cdlolifnHiiotlle.trr,-lci,l.oasplroe racco5nrturiaascotivcilteadteiiipeextisirticmnted' oTcntrianfaarrXvomde
stituia izgonire,a evr,eilor gi negermanilor clin toate posturile dc

vor,bi,in capitolul^urmitor, cei care au gravirar ,clirec,t in orbis rX,spun'dere ale vietii rrr-rbl,ice. Jinta sa finalX era re,zfizarea
,.stanrlui fXrd 'ddri", deoarece, spunea el. datoria statului nu e
,lui clrept ,rrganizatori gi rnilimnli politici ii nu s-au rnXrginit dg a sto,arce pXrllutre cetlrcnilor, ci de a ridica bunXstarea ge-

si fie nigte cloctrinari ool,amra]i sau p|evesrircr'i au fost Gott- neralX a p,oporutrui. Formulele demagogi'ce qi aproxi'matiile de

fried Fcder, 'ii/altc'r Darr6 9i Alfre'cl Rosc'nberg' acest soi erau 'cele mai porrivite la fn'centtt pentru a favorv-a
amiInntimcesecariceeriletlupruripvte"ilreaspiscrnGulouitt(fDri'ieedJwl'rdeedne3r '(11981833)-199i 4m1a)i p5trurriderea nazismuilui in mas,ole mi'cii burr'.:nezi'i. rrri'n,atc c{,c
rlzhoi 9i apoi total 'dezcch'ilibrate de crizl qi de inflaqie post-
(Der deutsc.he--Staat
agalenegts'encneadlteiioecnlelalolpicrohwlilrinnicdaisneoz,zcrioandleoinrrnGic1Xr9u-nq1d3il),s.zogIc-eui'aai lii I'c lr ca.
din 1923 $i Kampi
Vatrrcr Richard Darr6 (1895-1953), care a 'de[inut din
se d'atoresc primele 19-13 pini in 1942 oostul de ministrr"r al ,asriculturii Reichului,
a adus o ,contribulie personalS teoriei rasei" mai cu seamX in
1 SEMMvtouarbnetaiicliil.iztgoa-erreurmalN.a-t.no7tpa.Neli..b-7a'z. dNn.aTs.ionald
Lupta impotrioa marii finanfe. - Itrcr5rile Das Bawerntwrn als Lebensqwelle der norcliscben
r
si sociald' N. T. I Inilialele cuvintelor germane Nationalsozialistische Deutsche Arbei-
3 N. 7. - nteurmpdirrctaeip-artidPualur.tiidfuasl cnisat;ioconnadl-ussocdiacliFstlitgleerr.m*an al muncit<trilor
-, <1c'
t N.7,

s

GERMANIA NAZ1STA 2t PREMISE ISTORICO-IDEOLOGICE

20

jtiIinno,dot:atucnt.i(a1es9xE2i,e9sc)ti!Suai nnNteiocaaiappdaoetrltdaed_u,esI{ddB,tlelwetetrrwminnindl"lB.euoidnn,e^Knozaui(rrtp9ut3l','0i')i-r.l1a")"reir"zd"v"osfulr_ri_ IArtLecgrereiahsaotJist1oe,,ocurieneirtrii,gzaairireegsiauosntrnoaosbuXil5iml.ibiieei rrsaedrihtevigeintizacXorv,miapgiooi rc'ri,laoumro spnooicrultraXi\,es.drerDvueec_r-
n'ucleul econom,ic al fanriliei ; ea urma si apaigi*I Federa_
geologic asupla elemenrului .urran ; printrc alrclc -l ;ii.,;'.i 'lrircoai nobililor qi isi, ifie transm,isibilX normal prin spi,trX b5rbX-
aurunnrudam,plrrtoeepl.csiraointludarull-gstreeuni beHirnicmeaiznmil,el(e)lcrsagriais.taioclciaralletl,oierra,rss5dari,en'ra'srcrce.irdclirec.riglrialI.)teldvdocc;r;rn;ia'_d_
,tcrascd. iln ori,ce ,caz federalia, 'pvazitoare a valo"iloi rasei, rre-
i fibuia si 'aib5 dr,eptul de a se o,pune transrniterii ereditare in
clucere ale sS-ului. Darrd a forst numit in 19i1 in f.u,-,t..r.,nui accaezaus,ltac. inP'ednstruiu,ccceas,orreu,la'ldiz,easreeamnaacresnteui se pd,raa, a demn de
ittrnrrhvaciNni_uscwll.eaasrudppeeericlrl,esiaaeuldcs,euaBl.lipilluSeo.ptSuau-lunnalrdguisiicBe,inonidrasierircrrr..r,cnEinnaxuaipttufiXrncrziXruirudapu,adr-o$vee'i,bcallieircsrm;crleh;iTlcaeq;ap,rariaistr-cit;aeo;l,eri.ai,;lcqc;_i
constru,ctii eticc-sociale si
,sc poati do'vedi mullumiroare pfnX la ultimele arnlnunre, Derrr6
s-a fic,ut suslinitorul unei adevirate gi stricte ,selecpii a rasei,
bazati, intne ,altele, p,e ,concepgia ,ci fem,ei'a este doar un in-
.dcoinntsracrieexriestepnrolepi ouvlXbadnueir,ii_Drcatror6ricpelecaa victii ruralc;i p.l.*;.il
str,um,ent ,de ,conserrnare gi inmu\ire a rasei ; dupi cum se ptie,
de la necesitaiea de a da aceasti i,dee a rfost indrigiti d,e mutr1i teoreticieni |i politicieni
Ger,m,aniei o elitl nou5 gi mili,ta pe,ntru intoarcerea la
ceptul germani,c al noblelei", inremeiar pe .,inegaltate ,,con_ inazigti, inclusiv Rosentb,e4g gi Himmler. ,Drept care Darr6 nu
succe- s-a dat in lituri si facX prqp,unerea de a se rransfera la specia
soreli", ooncept care se alterase dupi evul mediu. Astfel, starea
,sel,ec'jie a rasei apli,cate

,sens, femeile Lrrmau
nobilitari era conside,ratl oa o cast5 inchisX qi ca o rezervi a ; si',uinmfearinoXar,meeroridnel,aecdeest p,enrru anim.alele
rasei: ,,Est,c treb,uinci,os a i se da putinla ca prin relalia succe- fi,e implrgite fn

soralX si,gi pistr,eze singele care s-a dovedit pre1ios, sX eliminc patru carcgorii, ,pe ,baza cirora sX se stabileasci care ,dintre ele

singele de calitate inferioarX gi a i se permite sX incorporeze trebuie sX procreeze rqi care trebuie sI fie ,mer4inute in srare

in caz de n,ecesitate, in onic.e momsnt, noiie eie,menk rde va- de sterilitate. rSurb acest aspecr, rigienigtii imput'erniciji de star

loar,e ce r5sar d,in popor". si'vegr,eze asupra sel,ecliei n,u crr lfi,avut,sarcini prrea deosebite

Ca mijloc pentrll asigurarea continuit5qii ,castei nob,iliare de cele ale veterinarilor. rscopul sel,ecliei era, rfirerqte, *."1x de

el indica proprietatea ereditari gi monogamia. Deoarece iirsi ,,a obgine pr,in tolate mijloacele posibile ,ca singetre ,creator din
tiria nolrilimii sitegti rszida t'n tri n,icia r5dicinilor s,alc, era
necesar ,si se dureze o 'legituri de nedesfXcut i,nrre orir gi p5- corpul poporului nostru, ad,i,cX singele nordric, si fie pistrat qi

sp,orit, d'eo'are,ce d,e aceasta depind pistrrar,ea qi d'ezvolmrea

mint: germanismului". Teoriile lui Dar,r6 au 6\rut oa$'aupplriacaErerbhpoatr' d2a'uli-
sub regimul nafional-socialist prin legislagia
Cultivarea gliei_ strimoqilor proprii, lupta contra forlelor naturii, ingrijirea
animalelor qi plantolor in diferitele anotimpuri creeazd. o indiscutabili tirie lui ; din 'punct de vedere ideologic. leg5,trrna organi,ci dintrt
conceplia rasialS qi aristocragia gXrineascX iim,plicind existen,ga
daenatetmurpiieirnasmigein, ti,narcldeilc"insiamt gtnl5,euanqtir,iccroea[t.d..e] care e un fel de partc
ea... Din intimi cu a noi qi noi pXmitntur,i disponibile, ,'aalerenpar,zeizsemntualrut ,i',uno nou im-
legitura puls pentru cendinlele imperialiste ,,ju,stifi-
pI--intul, ce rezulti de aici, se na$te un mod de acgiuni ,pi de compo::-
tare care di omului locul siu in sinul oporului, dat fiind cI tocmai
trigindu-se din glie adev5,rata nobilime i9i slujcate patria, poponrl qi care" a apetimlui dupX teritoriile agrare din rXsIrit.

statul.

1 Ti.rd.nircel. ca izztoi. vitel al rasei nord ce. - N.7. r Domeniu exceptat, protejat. - N. 7.
2 Ncua nobilime de singe Si Domeniu ereditar inalienabil. - N. 7.
glic. - N.T, 2

GERMANIA NAZTSTA 22

23 PREMISE ISToRIco-IDEoLoGIcE

,gd-aemrmDeaanncri,Xco_rab?cieecaatsiyvtduinrvvecoreslciu.innpdeuglbeinigoiplloergi,tigcetonii-rjayiigifirccaeir|daailseprauesnreiesdmd,ieudl,uluiiinnsfoiursnde--- $i pen'tru Rosenberg, fund,ament al rasismului nordic-ser-
rnanic era exaltarea omului
lecliei,biologi,ce, in sctrr,inb viciile'sirmemului au fosr ridicaie L (reator de-ci-vilizalie,_id,eal arian, blorid cu ochi albagtri, .rrricul
,Sr b,azi
pitrat in teoriile darorate ,fanarism,ului rasi,st al lui Aifred al frumusegii rasiale a noii
ccshteiarircig.iracsrieagleti,nitsnmtr,uucl hiii-pdaraetoareeatzeirnvua]luoirrs.lucflseat,lgJeerrmeran'eic.
R(ti'eonrs9"ei1ntd)bipenrigu7, n9uu2',lIudal ildneinrpar,iorneecdiir,pamacatloiiirvgeeexcfphoainleclnougliai ,ba,V'riaiicltkeoilsruicihadeierl-uBaeli otHrbeaiirlcleeha-r cxruia
Fecete
rnnoicredniciain3i, purtat pini gi,cea mai veche civilizagie anticd., cea

gi insigi inremeieroa Ro,mei ; norriicd a fosr si ,inspi-
,.diatr'rM^rlnjaii'apnnigesGliittirXaoerEgelirauimlrunnumrsclrdeoiotiacldupbDpavnasSieraiae.au.c:lnu,onaoartrgrcrenmn,icail,qnieeeettgluadclioei.ihnlcciccvrilsuevSeleui'aiaiantniirlnaagoiagsleaIeiaclrl.ladtaeurum.ipo,,SipanrmdrtHxulXe.ieqslouvCipir,crelOmiahulsIraaicceil;qitndcrnrii.riiicutas,debsr,'p-e,elei-eAinacnd"r-grlizrtmaiiunergioi.niltiinuesgar,dieel;n,Riaizfinoduo,id.rmrsris?nrd_gueii.",s,nap,r.cinellbinea;;rerrqI;;ts,X.rr"iri"pign;c'ph;egIrrirroo..eeia'rd;;plrin"e;.ete.rr;it.s"tid.s:,a.e".-e
{lRoneaci"x'ctthgin,rede1a,9g2ic3na-ralliitbiizelibliuuldr,iient tindirieucoiloalodtgaDtoiief1,icxpiar.ol"tp,oah"ltor"leiemgimudre'r,lruririv.ilen,piisr,uea,nbrliec,ocfnund-
Zion wnd die jwdiscbe lVeltpolitih 2, Rosenberg igi propunea #
dovedeascd, d,ocumentar ,,conjumgia itrdaici.. ii""ina f* ,,.uo"_
riroa luimi'i" rgi la str:angular,ea Ger,rnani'ei. Rasism,ul
ci'dea in mare mi,suri cu ideile expuse de Hitler ,sxu coi,'-
K.o*pl, indeose,bi in privinga
cipalX a lui Rosenberg, Der in Meht

anrisern,irismului. ,,Opera., pri"_ denmle. Scnenle lui Rosenberg e.ray ,caracteriza,te tocmai prin
jahrhundirtsg tIcr'rceleerrcuelnvee'o'cst.avlisauf^roi9rxiler,virulebda1lipa'eud1esjiiennelosctraro.ifulaugrep,,ileaddrq,l.'i'miicsifdeiecXeaai,mX'nodoir,pmeiiX.nepcirordzto_';i,luectctieiia"gn*mmdiidenpieitlnpeofpiilnroiarlgigr.iie*iiinver-anlu,rpocelaicusr,artfrl'arieuze-';ubsprv.oai*iizrcliei"a,oa"rd.-ra"fioffo;e,i;*fcuci",eu;*;ir..,-uel;,oi,h*tnii1cr,;ua-i-.i
Mythus des 20.
(prima ed,igie a apir,ut in 1930), vXdea pinX gi prin titlu fili-
,a[ia sa ,au Fandamentele secolwlai al X7X-lea lui H. Sr.
Cha,rnberlain, ,cunoscurul
rasist, ginerele lui Vagn^e1r." ConceputX
in pnim'ul loc cs program de luptX politici, luciaoea l,ui Rosen-
beag, plini de elemen,te pes-rrige gi constr"uiti pe ,lecturi inzufi-
cient d,igerate, avea pretenlia cd, ,epvizeazX tot fondul de cu-
g,nioeg,ti,dnegelaumisatnoeri,e'dlea la ,estetici la drept, de rlsrsigrni-omIealuoirrrmpcrdfuitacri'ilinniali)co's.crecra,e;,lCic'uped-siiooutanamdrste'r,uti-cr-riuua{l-ecldetidi,aln,,asaomfrscilietenifrtaaatoiesslfroitbodigofzseoiutctcbpriiogie.eoiera-lxmn-rmredo-'recn.and'cilmgaiufaltroiluimr,nmeRisforioeoa,ncsnsueiannnmne.,.rsaxbeoueeinlnmriltg-eXlp/d"rlaudr"*leneitd"uornXa'llrXozc"j__iil
psihologie, de tla artd, la filozofie la reli-
la ,mirologie. Mital
voia sX fie fn fond biblia rasism,ului renovat ,gi a ,,nor.il,ui socia-
lism", a cdrui sintezi era rerlrezentati de zvastica
bol al adevXrulu,i organic genman" : ,,Conceptul neagrX, ,,s,im-
frederician al
onoarei, metoda sel,ectivl a trui Molrke gi sacm voingX ibismarc-
kian5 sint ,cele tre'i forle ,oare... slujesc ,cu roatele unui singur z-uinla cr,exrii unei nci reiigiozitxgi (cioi rasa era ccnsiderarr
cs,f,iau,ecpe,_rrleecnmzi,uaut'ahai -aglrtinnaiaonrilei uemantpiiecsoiitsi;sctioaOnltetmatzoleedOc,iemec-lvicsMaitdilraxecre,e,g)i,uegalriumiFi craneXnodrrree.diriMicpc.er.,co'iesf,etl.e.Ml*ri Eau-arcrnekg.el,iUaFrturn"auirs_ti,I
,ob,iectiv : onoareo nafi,unii g€rimane. Iati rnit,u,l care ,trebuie si
modeleze tipul germanului de miine".

N-zr.7P.lorotitdoicaona,leolergatnnusle_leopfisciilaorl al partidului ph,oitlteiriicst;. _ N. Z. ettreiascd. cul) enau simbolurile ei seirodiceev;inBi atechrn-p,alurlhsiuteprc,etmul sono, ; in
*"ii;iti
- sionwrwi si sffrqit, Bayreuth trebuia al m,isteru-

3 Mitt4l secolilai XX. - N. T. l',i arian : ,,lisen1a intregii arte a Occidentului s-a dezvXlui,t in

GERMANIA NAZ1STA 24 25 PREI,lISE ISTORICO-iD[OLOGICE

-Richard Vagner frumuselea nordici, cel mai,a'dinc simgimint i,rnperialismutl expansio,r'risr gi distrugerea,,raserlor irrferioare""

al naturii, onoarea eroic5 qi sincerirarea". Pe a,ceste fundagii etice l:.rptul ci toatc acestc inccrclri au fosr pcsibile, in ci'rcla lipsei

trebuia edificat noul stat, invingindu-se orice slirbiciune demo- rr'trrrii de conqinut ideologic gi a aparentei ncbuuii a profeqilor
craticX gi parlamentaristi de origine semitS. Pe aceasti bazi cclui de-al treilea Reich, ,const'ituie doar: un moriv in plus pen*
rasisrnul lui Rosenberrg era n,u numa un prclr.idiu a,l persec'u-
tXrii evreilor, ca rmo,menr al e,ternei lupte dinre rasa nordici trr: a aprofunda resorturile qi impreiuririle in virrurc,a cXrlora,
rgi rasa semit5, ci prevestea qi o declaratie rde riziboi imporiva rlincolo de orice aniSgire d,emagogicX, ,majoritate,a poporului
fJcrman, mare rpar0e a piturilor ,sale intelectuale gi a exponen-
confesiunilor :religioase cre$tine intr-adevir, pretenjia de a lilor s5'i po'litici au rfost de'Lerminaii sX acorc.le incrcrJere p,:lrri-
fntemeia o noui r,eligie implica o con'fruntare cu bisericile exis-
tent€, nu nrumai pe tirim rcologic ; aceasta consti,tuia un pre- r I'ului nalio,nal-socialist.

avtz caulvai,tnat'ceualuviedaimr,ecint linnwticnedploiclihdid,caarer,,aelisguioparsaXviaelucireiiluliodr,e-ca,ul
alte
etrreai,l,ereazRereviacth,lucihMiaar rdt,iancXLufntheno,rn,-rca,ornnsitidoeloragtiercE'ur nsul.oprc€indesaolnvoaat,orer

al Occiclentului, ca unul ce luptase contra bisericii de la Roma,

oninjitX de inftruenge venite din Asia qi din Orienrul Mijlociu.
Ca sX rez,umXm, s,cop,ul ,,revolu1iei" naziste treftr,uia sX fie pu-
rificarea poporului gerrnan de p5carele sdlvir.gite impotriva
propriulrui sin,ge gi n'umai dupX ace,ea nalia urtna sI rXzbune

wddar'ea infiptuit5 impo,triva sa.

d.i.uCl neaalimonaai.lm-saorceialpisamrteuluai, sciirriitsoprieloc,rialcaFrleersm-aaunonouRpaausrcd&ernisnrgu,-
i-dalguiu1irniiegis..l-eunf-;.Xab,1llriionfiinilraoadtzlo-cosc,fuotierciiniinasisl"iissa.ttleeeDnep9lsXoiilglicidupacrs,reaa,nc1udt.tnrereuefisilnrei€pnlaeddbs,eonrdrraoiXlczri9sigimrmeeuecultleos.dcX"ricicsoeea,,'i$,elri .l"geoovoiriei---
erorile_de logici, ,aibs,urditilitre ce pXc5tuies. .Jrtra qtiinlei, sli-
bi'ciunile leoretice gi falsurile sau rratirile arbitrare'a,le'isioriei
cqprinse in lucrXrile unui lvloelier van ,den Bruck, unui Darr6
zsaigutiuenruaiuRl_iopsscintbeerdg l; cI ideile cxpri,male de
toruqi, faptul rra-
baze culturale sau griinlificc serioase nu
Le-a anulat d,erlo,c importanja politici gi, prin urmare, nu in-
rseamnX ,nicicle'cum ci ele nu trebuie sX fie an,alizate cu seriozi-

tate fn,srub,stanla lor,,discernind,u-s.e ce a,u vr',nr,si fie,qi ce au

fiost, adicX un prcgr€m polit,ic pe ctt de precis ca obiective, pe
paotiiittid.ceenaeuclaforsctapurisg-eurlonziataprleicaidreeocluo"gaicdit.aln.ste5i#puuplihne.,ap"r.ogjiram.oe-
eren!; ca acelea prin care Flitler gi adeplii sii au urmirit'atin-
geroa ,obiectiveloi fun'damentale ale ceiui de*al tre'ilea Reich :

Capito lal do i NSDAP

piNA Nr_SADluAAPRDEEaLApuii.{rl.rEifMliil.JlrLrrRer_l n::; asumat gefia or,ganiz;agiei clin Miinchen, de altfel singura oare
in ac,el rnoment avea o oarecare consistenl5, rfie ea ;i ernbrio-
ir-,;i."i.'a:'.#t;i:tccacerlrdTFueoallr.aaiepracln.a'cnrrstcsc"malpctc.,ll.riaeiiencui:rruf*dnpu.rerrtagsle.iazeiidricislloiiroe*ncn'cirpaimimaa'rtr1hrgarnliaipr'rimuoi,lls"d'ac_eunriiaiiintr4aea,nriri.tiiaellli'lireiir'csqapal.ai'erp.rrlio.nipi-.lrli;pairoiaa;rqnt_l:pincoiiru+sirgdga,ic-1g,"ecluc"ea'i,rt,;ai.on,ai"c:i,lrl.rrard.t1i.a;,zact*a-,rn.lrdanuf-"iu.,".ursl"i",r,.ilit.c,rrriXp.1rc"cii.r'bi'rf.ul,g""l.cnr".i;fcriLn.ci".,ioti,arrrr'.;.,rticr;rci'u.ce'Lira"rcrp.ra,rcnrrr,acrirat*n,avsc,rrrgs"i,lrine,ipciiic'rcsgifnoulgerrinr-tiar1.cir.ap.rort;tinrr'".slrlplict+rtis.f;iro.r";tcr"ir"r;cr.lr,_a,iri"a.om"ao,..rpu.c=r;arincrbid:let.e*r,,ii1;l,ui_re.-2,l narX. Amintim c5, iinediat dupi ,rizbo , Miinchenul era un
Tb.wlc-Gesellscha{ts de la AIii,rchln', ;;';;,.. foriin6#ii
cr-rib al reacliunii, 'miguna de miqclri nalionaliste 'gi legiiiirniste,
'un41 drn vurorli exoonengi principali ai mi;"cu5rii nalional_so_ cio elemente aparlinind detag,amentelor armate neragulate, d.e
pferilm'ulad:veairnadluiviiz1i,9r1u9i,nRalei,ic,hdeszwoerihernutalIlig, i'dceornpauliroilnealfirqarni.ceAcoopleo-,
cialiste. tot
in
i i;i;Irdas\lmiepl.dr.i,pcld.sjOidliigdr-lierleytririgiri"rsDifnuadiemgbitlurieue'itcbs$rirpciut'reehaurliineurinlocrgecAidldahersdurisu-boeltauelb,riu,csin-otncnXeunuasrdriczu,uupii"sfcrlioipeer,rrsii;;enaiiiinr.iti,uliirn;r;l;i;fe1Af;fxd;;er.*;i,r;rltc;u;ic;.-,imlM"n;;i,uliDdi;b.r*;ermrt".ehiiiix;tn."o.l-ndce;r;e,;r";",ir;K;r*e;;lUa;.;;,;;.'r*ii;:trar;i.;l;r.{;;"aaru,-_ raseri o ,crunti r'epresir.rne imporiva in,cercXrii de rlscoal5 ro-
qie. ln aceastX atmosderX, Adolf F{itler, pe atunci in serviciu
'devenit pregedinte nalional al noului f,urtia, ;,a. O"."f..'ii_l pc lingi Regimentul 2 infanterie s, a inffat in contact ct die
Deutsche Arbeiterpartei ; in luna iunie a aceluiagi an, ,un dis-
i;'J; ill_mRd1Kt:..ae.:9eo,t.i-5r.nu:l.zba.4ttt,a,;ec;SiJtn\:lrTpkntoiouet;er,Prc#ircgitohGtmGteeasoui,anaet).plrrsir:D:rzcLaaicpvaaqehe.rtilic:oTgcGv'rcmrrhhNeieeetcuiaealarlim'iedsdi"irnsateretfeoa(n-*,eTrrrLayiielo,,a.hliieagsltllrv,drrmagla'xecii,sir,ripiarug,l,cce.de,plctar)"srn;al,u_arr[agRib-n-itcp"ecri.op'iliolrc"mzrae".hrrTi-ip".r"-,ipg;u')',";tncU;ir;'Nrr;;'i;lmi';o;"*;';;;;airr"";';i;n;;eJfriiir'rs,";ai.tritne;iiU;,c;.iti;siet,nc-''9.aiv-0rri;lech.i_m'lr'i1i;s,i;i.n;9:ani"itJiiyee'."91ic;',l,gp'il,"eu-9ire\i,;c4f(..lsi/frii;!iaeiss;l;';.s_r;Lifie:baiJ,1,aa';9cJ,:d5r:;lei2uisn-:i- curs al lui Gottfried Feder l-a dercrminat si odere aleifinitiv
la aceasti migcare, devenin'd. o luni clupX aceca, nrembnul cu
a Pr.rtidul german al muncitorilor. _ N. T. carnet'ul numir,ul 7, apacum rclatetz.d el insr-lgi in Mcin Katnpt'.
in opera sa autobiograficX, destinati sI serveascX luptei
,p'olitice, Hitier a z.u\gr|vit d,estr.rl de veri'dic evolulia inilierii

sale p,o,liti'c,e gi prunc'ia i'nmiAgcuisrtiriiad-e, car'e avea si-qi lege inrdi-
,scrlubii num'ele. NXscr-lr
la Brau,nau pe Inn, la 20
apriiie 1889, dintr-un tati raoci'cst fr-urrcgion,ar varnal, tinXrul
,\dol,f a intrat curind in conflict ou acesta, intruc{t pS,rintele
se sile,a sX-i frineze aspirafile artistice, ,ca si-l facX funcgionar
Ce stat ca gi el. Dar dupi ,ce gi-a pierdut prenlatlrr pirinlii.
AColf l{itler, r5,mas siqgur ia o virstX fragodi, s-a murat la
Viena, in sperar-rfa ci va putea. in sfirqit, s5-qi implineasci
vocatria de pictor; respins la concunsltl cie adrniter.e rle la Ac:,a-
demia artistici, a foit ,constrins s5-gi ciltige traiul ca zilier
qi, din cind i,n cin'd. ,gi-a valorificat gi cunoqtir-rple de clesenator
ani petrcctrli la Viena, defini{i
9i acuarelist. rCci cinci ,adus in contact cu cie el
drept 'cei mai trigti din viaqJ sa, l-alt reaii-

tatea viegii politice qi a societXlii nrodenre diirtr-'un 'mare ora;
inrclustrial, la care s-a uitat insi cu ochi cle provincitrl qi firi
si qrie si va,di ,din,colo r1e aspec,tele s'lperficiale gi de re'scnii-
rnenrcle suscitote de egc,cr:rile gi ne,mulgumirile pei:sonale. Aici,
ir-r calpimla irnperiului austro-'ungar, p€ care a inc'eput s5-l

1 Denumirea armatei existcnte, pe l:aza limitirilor impuse de tra-
tatul de la Ver,sailles, in timpul adteuniaci\(ceaimaagr.e-nt N.7.
2 DupI unele sr.rrse, Flitler Roptublicii informator
,civil. - N.7.
a servit

GIRMANTA NAZTSTj. ;9 NSDAI'

2g

urascl deoarece ,i,l unul cin principalcle obstacole 1n ricc ail.ef.m"iiacu,lu,.ir'piiarorti,,dqi,ezraiauriisntglinAcj-urunlgGtnod.rtrfrciepcel-deFecdele. rmEia.iDaiebtj-l
talca rcaiizlr;;
.i tlfi j:;il ii;l;tlt{ l;;iil*rip.#q#I8.,1ort.Jr,rtilruq,"3scji:ntf..:r.r::.:fe:e-.II.ii,rs;:,siiql?.tl..{r:'r;'r.ouuit.ril,'ri*.i:r:.ic",;'e;;iiktf1irn;r..ilr;ial,il,'i:'I"ir;,l:1ls'r's;.,;l;.ci:{i,;i.,;:anHTh;'ui";;j.l.j:;o;;,iujs'p:ri;I*Iilc;l.,ir,'9e;i,,,:io:i"i,,ii'stir:'1ipj';,"2",'i1ii;r';ir:,i;f.r:1lr;;,r1r:r::1r[il_,iui,''ig.,'i,1,,'lr"liin'lt9lY,*e'i;,im.,1ii".':,kC11l'';ai,'T'tcl,1.l"]1i.';'5diin:cc1ll,:'q.:Ijnlx,,.a;,"r:.irclo'ajr:a,iu"u,;a.;*r,mr"nu;1."n;'?[;JG1.y"v;ir1",n'!ncJ,ot;rr'-na:;?e.J:ln,ilf;*,,]ilturi;i';_i''in,l"-;n-;,;'dfl,,.fj;:l;;"ti"Tr1oai,;;:lg,l[.m.;l*i_.jH['ii''"rfi.pb?imri,..;ti",ux*,f,rqliflo.r.t.lpo,,rr.uucV"ou-.n'u1l;gui'g,i,ra.,s.':nc..?_n.gndI.Eadra{9..etrioxi-irs;l-'nreiipr.pgoLl.o^ecsuJ,:cr;grp"r.!.t*riiii_,aoccier:*n.ieae.ln.-r-i,<dssd:rl?;ric:"suir'ei.uru,lcluaniiTiniilm-"a;lrirrtea'."s"i'iii.;izniar"r1;ip,uroal,r-.,uo:"eii-;_i;,! ;.[
t)r'()pagandisi al partidului, Hitler. s-e dcdjca.t agitalici de masi,
# "ii'i':' ilil fii, j,:vDmgcndptle,Tr'lu';rJuar:aencceiis;ccrf1rcxpc;ar,ssa:rrlie'uaelcrarinors-nc;rar;r,a.,dtet,f'tb;ro,,arctele:uiaiep;irv.n,crsietp,nnileetciin;luoiis;fnsaso1ir*rcur:icciar.tiuiria.'aitR'1rrHiJiriur:rsIvi.-.lop;,ieain"eeti:otl.dr:ipic1cspplsmila'hriirhoin.rrrca:lrrirsrureli,iieig,ini'rwl"i;q'nlcrare'"iocl:uaD,ru"2i!,phi"oir^a.r"ornl,urtu""-.I.,r;,ar"r,ij.liiurt;ruu;r.:ry,iJ'"pirl/ia,.,q.*,;i,*''.,I;.if;Jii:rf,tn;-""niri-.;)f;J,i;..t'o;i.ri"ri;;;''r;it-r';;"r"ju"t.|r?;_t#r.;ji:.r;'u";;nfll;J;rj_ai;lf.;;".ii;,ri"r:1rurin;j:,rJir"unioir.itogi-dJ"l"cf,siJrrtei';;tptrrp;r;i'-sI"r,plg;oii*c.,iet,.;lui";'aa,,.l.i',jli;rri3;iiu.mirfini;i;i#a.ri,;i.a-l.rirroia;';aliliilu:c,ir:;rlr.:rr'n;'r;c;.i,ir"r;csbo;ir;s;}.t;inirru'i,ill';.eiil_r;_i;ret;a.i:.iiil .r', ioti,ring.rea, dupX cum
va scrie mai tirz'itr, ci ,,propaganrla
ir.it,ti" uX'tu *,d..*ze 'prin conlinut Ei formi 'meiarreiialm" a1s' eC,oina-r
,:n.^.io"t* ,a ,e *Xsoa.X exclusiv prin succesul
,t"tr"D,ciii;ol-rri"-el"ziru;,iti,i,tc;u"l"irlsieo.-tc1-gath.,ii"oafne"c-oiur."oxAi"t;trplr*".,.rbcluirrr€.el:r.loiisreii.,bu.atai-eiirn"znnerPttetoci"*rscflaaibXoeefirre.scmettlrepittiiaailrtf2odiii1(isceDnp-ei*uvi'alAictorll'gacPicllriaaiun)dld.onVru.lidrmontc)eips,rsas1cutanlia9uacntifr1ir.cltt8l,ttste,ppt.rHrsraaaLoaortg9lal'ifeeicrblaeniir2trstlnrcu4acs1ulhlerv>,efitae'err-pursrnbootresdirl-dasfu"iipcutlcalelra3li'rroarirdecicdilnleaairlaLnimcu9llrgn'c2ilaaiouar0--r-r-:'
trbiitto-"\ii cu A.rstria (unirea tuluror germanilor din AIar:ca
G,.."."li"-r#i*f".;un"it.goipiipr.Xi.nuinaitnpratlitciaiartdreeeloaaj'rup'dnriesnccliaapiuVsXleurihsraiarilurlcetoasdsqcriltcSptreonipnint"-rXGurfeiir[ip'.,roerptinn(t)a1in',-
i"iii-nL-,)drtX,itafiedrri"s.ebmuVtto.atldkniebs,tsi"isccenopmnorfsiiestssoe(i.us'Cnpueoel .ats5tXDeteueafdinaecnperopremaoatpaenui ifclciaiinlniuecunme-.eadvi erpceuisunnicnncg,etue-'IVpcgooe.1lrakm,st,c-ga3net;,-t
n(smVd'tuaiartXtnLeoesitrngtiea-iil"lrtonieRptctomud5anar"t'c,suc'tuiefr,cliacecitensX4xeliep-n8aaunusl)z'idagieeutstcredea)-inch]-rperrXGtrc5ienlntae.ciil"aciEmpnaiptud-einnlc.iraspra.eur-i.p9lngouiiirs.sclttplattebtozgu'.ruorildlro,roscrlaon-ip;caiilesa,atnlgautreilruulrl-l-ll
udtuii,-orritlno"ltur,nb.piXna,erlteuicliibipccoaralreerecatidvluiintcS,r,!sXiic,toiaarbviolioalirrcdado'7ibn--in'1zmi1iix"a'1.r.iilcolet1atiinz-ntrrrre'ocpia"ro.ir\.rtednoetlstrct-

1 Mein Kampf, p. 376.
2 Vinovati de crlmi imPotriva
s TUBrneairtriaerit.au-l cduNert.ilia.7-.VerNsa.ill7e.s
Ad.ctrlrnrnc21\,ni,A.jy[re';c.a.ccirnrsHrpKie:tarls.ebtpnr.e1,.dct,ttii',eceeIlltdol.eccetrruinlsSmtega,aieizbpnj,..trHej2iir3iicj"g.o.l".,nn,-c,.^r"el,'p.',faq.^Sil'i"llroi,'rff*Iiu#i,.tHtrr.icrl(clr :lr).lri;sinr tr,.t.cl)cerrrr a a fost inchciat intre putcrilc tnvingitoare
5 de la Seint-Cermain' intrc puterile
tn urma destrln:rXrii Austro-IJnga-
ale Antantei $i Germania invinsi ; cel
Antantei $i noul stat austriac (cre'rt
riei)' .6-QeNng.7e.ner, compatriot. - N. 7"

GERMANIA NAZTSTI rl

J0 I'lcrrrX a aqa-numitului l.ebensraumt si 'ca exaltare a rasoi ari-
,,',n,c'lu:,b,.iPl leegaacetcstdceonetxinis.etennt pcualrruiaran'rurlmuia. nD5is'qpi acrivijiiralizsaaliua sint indi-
i l?ii;.:il:,f:rl9farinr-iprb1eoe8rarrr..;eip'nfdriaccriuzie.vroliOellomr.rarerrcrm1t.erl'lrl,ioon:r?crrr,;rr!u,p;.;rrlxicovur;,oc;, ;d;rirm'e.riilo*1.r?tr,'.,si;fo:f;-i"c;i1?a-il:l'c'..ri,ll,eir^plirl'ilirrrn:icinc:LeIr,l:er:n, aIirr__i dcciderea
";Hqlfl:i';.i,'?Ji.,{1;,,"r?l i'i:"Tt;illu,t'l;'i"u.fi":?l1lJ';o",,,l;;;-tytj1tl"-1t"ni"'urS.rodlrleirp)t^ comlrn.,.gi,.r.*"^'unn^',ri;
lrii ar face sI se pogoare cl,in nou asupra acesfni pXmint vXlu-
-at.,i"ri,i. intunecate ale unei epoci firi civiiizralie ".
' ilc
;;flil#'*:l;lll':j.,I, ...ril;;;;; 5;,li::lRmn"-'dlpIocr(l(u:eiree,"e.pa.*rn.ls,i'nAlfuttc"l.o.rvrptc"jfr,sulhhuraprlr;tucenuuootpc?nro,rJc,-lnleur:b1xiJa.corl,i.izcer'rrt,r..r4oJicurj';aopruoilc,;n)uprll.,iu:rr'l;f's"mutcim:2ueTerXrnniz;nrsuinae4lcfe;'i"l.ispur;;.r)ui;isa)lroeu;une,'V:aczcrnur;ell*lov"on;loo;hr.dinur2e",z!iiqrLncan)djzsn'eIcis;S.atucn)e.pquo.;iIn.dr.p,i,;ei|ei'rrprr.;nc.pn.iiriqgrr",fi;rcoirierar,lf;*,resnizc6'ircJr-gslclqnrI,fn,-,cr.y,ai;,r,t.ti1.*aL'r;i"iLD,clr1p;",i1rng,;l^;;n!e,s,ri5rir,i,o!.l1.lu";.io\;,n"i.'n"s-.il."r-,p2:.;f;'i.;"_;ro.:U,t'irrp;a(;J.'r;e{'ri;ln,u;,irf'ii';;;i(.;;xr;;i.li,;.rncria.iiij;,#,ii';I,'rgJIia;,rpci"jlic"i;il'rriatTZT..:Z"i"icer1i,ri,,-a,€"r.l"_Tsc''iizru.v,a'*ir,ipcil,q,!itlr"eir.cqp^iLnrpic,eri.'lirrci.r,ii,cxaI.iic,ihiaaioprldr,jsinsecrs,"'r.cp,nn:.pttariilc:_rcar.rolir"ri1ap;i:rurorl,c.r"aliLia,derr,#rr;,rar,taa!,i.israJ:pviailltc]*e;daaoXJfc;.;tiut,,pri_;La"*t_:.,ruacr.j;-r-i Parridul nalional-socialist era conc,epLlt
;iii'i l:';*:*';ic"''o"pn''il1r;r"tzr:e"i'o;"dl",ia;Y;r f'iln1rr,frfo^':,;u,'L,:i'ri::i.,io.ii"':lyiift;iuii'';f""tTuin.t'-".."a1nrr3ir,cemrriLriisrnrr1;,in.r*i,r,..ii,,o1lii"i ca inistrument al

#'inI,tpdro,rrefxeiclra;o.sib'goplmo."nragoial'mJiacl-,rpe.s'ec;uoaa.oniiir-'iineacFaluvcis'll.eaim'oipl:enc,uu.aalTn.ur.l.ciir.s"(tt,u-qIXv,n1,.c:ln.irfr7fiiM.^a.r*"e,"".bil"r;r;#;;,i*,:*;''"i,;;"a;1.;l;l;'H.;?f...if"f"i";#";iiil;ra^:crn:cd,oa'o.e;l,vtrrrsXl"acet,uaer'Jicon:pr,.x,lri'rpr{lr.rlliiatrzc.nliifo,;oaarr:rrrrrr,pc.rriririrsrno:ecii_ln_ai: irccstei tMeltanscbauzng nalionalisto*poporane (adlhisch), i"-
rlatorirea suprem5 a statul-r'i este:,conscrvarea qi propiqirea
*rr'nlrT,:,'o'{!,1,i \},)ij",Pil,,i:,,,f 2-ului
"1,",i;;;,I!,:i. {nii,l,\;,:::,,,, ,{r:; lasei". a Ilerrenx,olfr :

( iine vorbegte despre o misiune pe pirnint a poporului german tre-
br:uoniesidsei regtcieacinI deaitopioiraetesu'cpornesmtai doar din alcltuire; unui stat care si
conservarea gi dezvoltarea clementclor

cele nrai nobile 9i mai integre a1e seminqiei /VolkstumJ noastre, Ei deci ale
intregii omeniri...
Reichul gerinan ca str-t trebuie si cuprindi pe togi

germarrii, nu numai pentru a selecqiona din acest pqpor qi a conservl
ccle mai prelioase elemeritc ce au supravicquit din calit5lile rasiale pri-

rrrigene, ci gi pentru a-l aduce incet ,si sigur intr-o pozilie dominanti 3.

Llca mai sacrl indatorire a unui s:.;-s. volbiscb este sa{vgardarca

puritilii rasiale a pop,rruh.ri siu, contra ,degerrcr5rilor prove-
nind dilr in'cruciqlri rasiale gi d,in orice alte tare cale pot si

al,tcreze rasa, qi cleci sX o f acva inferioar5. Toate acestea au
scopul sX restit'uie popcnrlui ger,man, in misura in care va fi

sinXtos din punct der vcdere rasial, ,,incrcd,erea tn invincibili-
tatea Vol/estam-ului s5u lXuntric". Oqtirea, qcoala sint mij-

loacele potrivite pentru actutenzei paucteinstlao"r.gAolciuesnt apliroinncailp-iu ,,frica
dc qovinism echivaleazi aristo-

cratic, in virtutea cIruia in relaliile ciintre popoare se afirmi
drepturile Herrenaolle-ului, tnebuie ,si biruie gi inliuntm,l po-

porului:

Otsrterbi\dYuueielitaisnniscmdheaoaadila.inoieggsicct ap-sriemI,sirneestcpopinnofgipoinondmrue-liuzdeieemaacaediluebiamu-gnoi,cpraaridtniciccXiipaiournmauraliusstioesci,urrasoteeictiov9ai,i
in cadrul popo,rului respectiv gi sd garanteze capetelor mai bune con-

I PVSopeaoigio,iruindveitpasrlitv.ipin-ingia.Nt-.u7t.uNro.7r. acestor aspecte, indeosebi Me.n Kampf,

2

r
p^rtea ^ II-a, cap. ll (Statwl),

4

GERMANIA NAZtsTil 32

JJ NSbai,

ducerea gi influenga maximx. asupra poporului ,lo,r. Ea nu sc intcmeiazi
pe ideea majoririlii, ci pe cea
" p..ro,i"tiUli1;.'- 1ia pol'i1iei, ,el organizeazl in ar-rgr.rst 1921 primele ,,detaga-
!f;l' pi;-,,il;#";.';i;il;JcoIrq"*cHirm,nnni,fDn,fcaiu8aas:":aaeumv--i1ltlstc3an-:r.l3olusaed9acl*,adrsi.o'rTurc?na"ami.$drcn:e.KrsrtpalieXoiaeu_ueaad,csasnsl3pdllcsuliariuglac.mlsrret.^btrrpipoualcn"lri"rct1c,lgpecveaatuvcosraormrblmbuoaaac,iztsloiriunoamuli'alDaAenl(gufcpgFrpbi.uidecieemeuebsiqlIipiiaxs,rvbranlaocicrlp,iiriaaddssceuri,ipu.iceien'merp,rrinc"enqsngrn''ripeiu.aiispricensee.porirailr_ariis;uiirhcnr-rcat.nrdriocsaeiice1c.ze'ecanuas.iqnjadruduurpa,tcii-tii,p,n.mrnars-)s-aagri".l..."benipr;mapr'iiitip'i.uav,Hil;lnacciu;.Ecicl;npa'iu;i;;aipiriaui;i;;iVrtu.;n,at-q'l;o;'le;'uiat^.E;;piX;irci.l;i;p;r.l;o;riiinerit;o'ilotb3rnli;va,r,]uurp.siianli,rcm'ttuivor.ii;a,a;c;s"eqo;cprIrllta;.;,iur.rr-lc,;,.';b,a;p";;l.r';"lJuau'".-iari;a-^,ei,ait.i";",l,s;sir."icrrr1g;rs;,grr';iiliic..;crrau;"f;';ter;."lrt,;.irriopirXu';..?"neU';rcrafo_#i-ulo""iulnigii*n;.-."n'."ra.;.ri"''aA^;s.raj-;;;Di,Xi-run[?'".1nref;D;"u;;;i_;uio'sr',r.i;llis_cil-i
rrcrrre dc asalr", SA (Stanttabteilungen).

Citre sfirgitul lui 1920 li activiratea propagandisri,ci a
NSDAP inregistrase progrese semnificative t la 19 decem'brie,
t,rin grija lui Eckart gi Feder qi cu ajutorul financiar al Reichs-

rvehrului, particlul devin,e proprietar al unu,i organ cle presi,
,,Viilkischer Bco,bach,ter", care mai tirziu, minuir de A,lfred
l{osenberg, va deveni un cxperimentar purd,Dor de c;uvint de-,a

lLrngui tutlrror lbitXliilor antidemocratice, andbolqevice. najio-
naliste, pangenr-r,an,iste gi antisemite. Da.r NSDAP a intuit gi
ncvoia unui riti.ral, unui sim'bol ; aqa ,s-a niscut steagu,l or
crlrcoa inciriigati plasati la centrul l.rnui disc alb pe fond
,,in culoarea rogie -- va explica
rogu : conce,pjia sociali a migcirii, in mai pti'rezciueaHnitaleliorn-ali.svtei,-
deam alb
oiomucrluuiceaariainnc,igrilitgoatotidmatisl iuvnicetaor'ida,eiadeciio,mmturantceii
pentru vi'ctoria

creatoare, care
a fost into'tdeau,na gi va fi de-a pururea antisemiti" 1.
Dupi cum.su,stine tot Hitler, NSDAP era, in perimetrul
; im:crc!glea:atiunr!n:l^se€e,ltt.inti$lp:1jlp,ytl9al:rtru_!2alraH.a-i01c:sm)tp.9ta1ilrlcJeulo1rr0ia-mtsv1as(tipsreNx.nd.rip.o,dS.ditvenD9cciinnz2ua.AuerLrmepza.oiepp)ts;irarr"-edanrp;atim;si"adiudc.ia,f.uleui.*iirril;im.st["m;'u't'cla,,r;n"a'uiri;i;rl;.tcsiom;iic;r";i)a;nu.ist,iir;'I'1Za'ca;rlzic;ie;.rieivsrii,rat,iarr;.sppiiJir"R;rri;;oil{n.i;p,"a,i;.cipJl,'uho,ire.iqi."s]cju_fw,"aior;r1e.i,c,i;r,n;h_li;'ilr"rx."i"(.:,aIaix;,LiJir6;'1.;rn_1;_: tMiinchenului, inci din iarna \ui I92O-192I. un ,,partid ,pu-
tcrnic"'. Al5turi de Hitler gi de vechii frunragi din primele
zile, activau acurn ALfrecl Rosenberg, Rudolrf Hcss,- I{ans
Ilrank, Gre,gor 'Strasser, caie cu tolii aveau si cigtige notorie-
tate in anii ,urmitoli, gi mai cu se,ami Ernst Rtihm, care orga-
niz-ase i,n Br'varia corpurile franc,e gi mililiile cetilen,egti reac-

i;notMDoaprf'naurrelaeoeidtlnixaoxnirtslrucrieAeoi-livr,o,pnmbiaa;ireuaaollrseesnarptlu.neorHqb,_Nriii,impfBSdtiolrmaeiDir,onmetrpm^AtaeofanoiP'xrilrrni.-erri,i"djriv^aLrri"ai.i.'c"..i.;p.iitifl^n,raiii;ie,-r*oi"rqo.e.fit'e"fJri.iicd";iJii'i..;.".rj"i'ii".i;li*o,J."*;ir_;".'i""li;;U;;i'a;*r..l*r'.liiiir;crrg.r,i";g"f.n-"xiu,,;r*-rr....reai,.c;;^"ii..,,tiliri;.;.*i.p";,".i;.J1r,pci;pa_.1;r,r.tr^lc*,*;.i.ai,l;r;*r";i;i;rJi".ai;;.id;DJ'fud:l,r;_;_;";; lionare, sub proteclia generalului reacgionar von Epp, coman-
clent al trupelor ,de infanrcrie stalionate in llavaria-;-lui Riihm

r-:r. revenit mrsiunea de a face din SA avan,girziile inarmate

aie ,,rcvolu1iei" 2. Citva timp dr.rpi aceea firmamentul politic
al NSDAP se imrbogiF$te au algi doi eroi ai riz,bo'iu,lui mon-

ciial : asul z,br,rrXtor Hermann Giiring qi prestigios,ul general

Er,ich Luclenclorff, poate omul cel mai intrigant Si influent
ciin ve,chir.rl entoardge 3 n-r,ilitar, notoriu pentru tendingele sale

monarhi,ste gi spiritul de revanqi. Cu toate acestea, Con,gresul

fntii al NSDAP (1inut la Mtinch'en la sfirqitr-ri l,ui ianuarie

,,,u,i,(i!'"f^#!t';,*i,fiii.a II-a, cap. ry (personaritate ri conceptie 1 l,fein l{ampl, ed. cit., p. 557.

2 lbidem,-cap. V, in ipecial pp. 511_515. 2 Cf. E, r n s r R'ohm, Die Gescbichte eines Hochverriiters, M.f,n-

chcn 1934.

3 Anturaj, in inlelesul de crrnerill a fostu,lu,i impirrr. - N. 7. )

4*

EBRMANIA NAZIS"fI, fi J5 NSDAP

abssi'n1tueer,ttri9rrnogi2-sr,a2drd)doJeimaecrcgivirict-geiaroum)r,.n_itdi_ficFnie4rimrenaacuamiJrctevulbevolciieaauranbsr("alcaalSect.tldrpcrmeor.ouic..allufiirtpiidri'.crmrie,nni a.aiiu.ioe-*;nxC.'c*uiJe;i..iil...rel*rr";no"rifn";i_g.',r.p.;ino,ipi"scn;"atjiunr"lac;.saX;eioliicimr";ooe'janiNsgirsi'eocriticniit#rualaiiirl_e; unor mase largi, ci gi coincidenta unor interese, care aducea
iorpnMndcno-rieiulazao-fon.isarvz'esonfssieoe.ieooeesbniAlnmniriinNotdsd,oibmotSedpfraieoiDeiieecllnsroAadG1smdPReep9ienzar-ce2mcuvngiriico,sIsduahupiloanvrlsifaain,,eiw.',i,pra,el,iiie..nlrzani1hid..m,ar,t.puAp,i-rielro-^prtitdosm"iuHpi.,"ai,ie,n.n';tiir"rJrlifa;l-ur,;."f,rr;rrn;itiur,-;le.i-ii,-.r.ljn'i.;.olE;n"'i1ixiir.;u.f..*.*i"i"..rli.'[.s"*irpirJa";t,"o,'"i.rTiul.lif";rix;fi"'_i;i".''-.a-.r1';ifh;+i,t.;"i;*Jc;i;i"l;;''el;iin";i"m'l";;r,;"e,;rirr.n"._-i;!ri; rr'(rr'iu,a:rtrurrnhaluicetiler-pa,uaalmrtlHiiqddecaiiacnrletriaaiect.nhuplaraCiinulqagnaeiosrarm, lfiaonrnarsgistseiigtsi,matrtelroa-drrluiElfiicXeanfilnaailtlicesaierldemerieailto.scstAaennuearugiflrlliiajai1b9lmui2leso1,.--
sslppav1rlpuIappp5ecpacc_lnreoalilolr-rlotauetirrri1veocaarirlmrmrnranmeliycivhdorrrfaMrccir-hglil5oratiedaiataeevu-n1ianadcrttprustpuailetuiraare,uemertnguicrber;lorlzrlapdinuiureiuesiaoanfpndeleioiiss.npra.indscrpnndcelaearrgiugeasfluccoailllauaetsload-aei;musmspturin!rnrlinxdnllIe.ionrr.isdtiapoea,ana;adirpcecanliusrinasrgaaeiusmaa.noiigrpttiquitcneisaeeletuIeeeium.,misaiiraxgd.osnpi]r.actiilgscleasdeuceimicorlcsoil,piire-oiJlucrlrna.dsloinaieeaezigsllvD.anclacvroicceiiiarssdevulaaeiarilurrdpqtiiiziegui'srvarel,e9reiociqei,coatpnnozceli*icln1l.inols,tureeagauiirar,aiispfzmlvecn",pdgigiriec..ciiahe1;iir$,iltiii'iriaif;aipcn*iuiicuilrJi,"Jig.rlonVia,bi?gJ-r1rne;.;i,japirlieirun";e.inaui;;rub.,is;lr.hrtei;l6o;o?sllu"Jius'iraavni,;obrra"fe.;l."r;.e;;agdI;c;;re,nr,;spfsr.t;r.zcahipeni;fi,oii;"irn_rot-m.s-;'s.;,proln,imu,.;;urirec;.z'drzh;,;o*ib;,;iilin"fi*saiinie;il.irozno,i.L|_m"nia;.rco"ldrr.rili;.i.1'f;t.rf;.ml.riu_"-i.lilc.e;?lir"-.srl"il;jiri;,,l.eueo;,imi;;c;-';l.n,1;ii';c";a;rr'XrJ"";;r';a;ule;rirr"g,a";,;r;n;;eS;ill"ri";airzer;"";bs[ifr;ci;i;:Obo,ur..fI;;surliot'fcoir;iln;ii;aan"iiiir;t',oa'a;n:ibi,;leu;;l;:uil;_il_iii_;.ei,:al, nra_rcat de crizd, gi insolit de virulenta cxplozic de nalionalisrn
,yilli'rirocsreirilverc-j-luai-titicpp,d{€eeennprtrrrouXuc,bupNuprpSaiimrrDeeaaaAoPRcso.urmX.hNrpsuullIeuntiilaudamccumaci5ai.rpsrcreaci-lint,frrpaaruuntfcecoerieszatiaqutduinen-c-asitnauetl,rlrl.ec'a--i

rnai cu sean.rl deo,arece in acca epo,ci au inceput si cur,qi in
casa de bani 'a p,artidului su,bvenjiile acord,ate de Fritz Thys-
sen,,magnat al industriei grele. Convergentele de inrerese'in

iurul NSDAP se tot mlreau qi, pa"aiel, devene,a tor mai
clarX iraaginea programului sXu qi a forgelor car.e igi flceau
din acest partid scut qi purtitor de cuvint.

Thyssen n-a fost singurul finanlato,r a.l NSDAP, care, d,upi

ghipul gi asemXnarea tuturo,r migcXrilor reacgionare qi antisocia-

liste, pr"imea ban,i din parte€r,cercurilor induitriale gi financriarc.
Astfel, printre primii furnizori de subvenlii ai partidului na-
zist sin-t mgnllcng.t! inadlus,ctroinacgeunl tHrXurigi'mo oSntoinpnoelisst,ere'gdeele
zernez-lor si simbcl Kon-
duo5
rdzboi; industria5ul Kirdorf, din siderurgie'; cunoscutul edi-
tor Bruckmann din Mi.inchen, iar la Berlin
- celebrul fabri-
cant de piane Bechstein. ln 1923, in epoca
rezistengei pasive
din Ruhr, Thyssen a aruncar din plirn in balanp. reaigiunii
greutstea colosalei sale averi r in amintiri,le scrise dupX rup-
tura cu Hitl,er interven,itX l,a sfirgitul lui 1939, Thyssen nu line
secret uria$ul sprijin financiar pe care l-a acordat qefului fas-

cist qi nici m,otivele carc l-au impins pe acest drum : ,,Penrnr
a ,combate revolulionarismul 9i tendinlele anarhice din prirnii
ani ai RepLrblicii de la \ffeimar, am suslinut diverse forrna-

liuni patr,i,ctice cu caracter militar, intre care parddul nalio-
nal-socialist" 3. Dupi cum 'arar5 mai departe, a procedat asr-

-r

2
H-_it_le.3r,
Consilier de jus{gig (inait funclionar ministerial) N.7.
l_ci-rar dtrpr Konrad Concerne. N.
treiden, Geschichte das Narionarsoziaris- Acest-citat -gi 7. provin din Ftitz. Th,r'ss eo, { Palid,
mus, Berlin 1932, p. l}g. cele urmitoare

Londra 1941.

GERMANIA NAZISTT 36

citr{rnunoecdalldl,ogurpdnensoiasintardlrdiil.irii.vl,ratiiic.c,tGiraieaiaenrdedrrfimutiaisan,mcr,nuoriiimepnet.iiui,ne".ri.ier.evuCeciptdocutens.iafgpaoHririliirmn.jeii"tnlenici,r;urarx;i-v.lv-iriio;n".a;unt-er.fai,.pioilr-"T,u"r.hg"r;n;y.;ei%s;rfi;sma;ie;i;c,lnar;.t,in'o^'iNi,.rs,;"ltiasi;rr,lD:srl*t"'iir"vdl",rDilp;a'r_eiil . LL Hitler n-au existat nici ingelXtori, ni,ci ingelagi, dat fiind

dcnclo;l?msIradsa.ndu:rill1I5,ntrresolican"oae.:uqita3alnina,ais-Jang.i-ilolrlnauaariroryllesiepltrjmlictcmr1cSiirizisssegel.coiuvnresdeingac19aamso,fsr'tnlissutinqnpepfalXduajee.9rclfuliel,:inadusntolvnldle.cnoc53Sllhu-lse;ulaulugm-nsicpXe.a,i-d2tyach*nlnlpl-rsaeisln€atiamesehtteaur-suopc5rcrsmrlern"Isic€Lmdlerrae.aaccallurcn|h.tueau,en"nfeal,,ziuuurniyae)eiulpgnanl;aaagenciu.-taarurmrtcsuioaib,sblluaakaosnisizua-m1$sfelsuqanddHraeanr,ouv5orcigXmttiitpp,,innsraqesfuauaen"istshnirr-eqR.u.i1rfcaletrnigmti.aiisitigcl9.ea.miziu'zraenoccnuuzuuaaii3.icgaicrnm*N.nrslltgondqanXn.etXi'cer.rlglisTtnIuo.rbonunIi.,ot.prcuueNra-rhreirneiserrana.inleD-mDl'ieoti.yrfcpadmnsdatrerr.rz1rrmSasagrmteaoeAtrrueceriiHueectes,isld.asceicvalpn.edP'u.lD"ecana,siciXeszei,eee_t5rXenrcntnul,oa;laXaagtnriqticrADtnrrnn"cosgirgnHtc.iic.ieut,uip"iae","csdrieteeieu.orurajnobib$oi;i"io{"p!ttsp"-o;"ciiuerrreIpiXl,.i.evm.t;rgi-_"ee,cs"i"..em_"tri.c.;"ed;ouirda-g6d"iu;rlr;una-ide;;ii-slr;.eini.tii..irst;glil;sn"nri;'patX'titt5i.[rucse;gara""fiiei*giri"upaer;:.l-g.iih-;sia;Xd.lstl,""ii".gbnusbl*-esr,"r;ieivmi"ie?"orsiicuufr,;v*mo"rerqrpdi;oniiui_ieaatiiliuEc"1,tc;D.;ra,ein.aelan"rIdai;oa;o."uoiicdddigs*.qe;,isrs.tXHni{.cere,nn;p"uis,lZtX.c;."te"ita'.;i,la;iaraic;;.atcp.io*a'-aft,i.s1.ic;t,"ti;Lrla,rlu'"r.iri"ea,i,;ninre;lm,;;r;(ui,s:.l"rol'ir;-ici'cjc.'rcd"in.gv:.Ja-;;,Isseul;"a"i,aurl;;eucru.in;;u,t_ci;r'ij';'trp,fs'rl;l,l#sacrlclo.;reie',;-n;iib;"l;,"aslt!,iu;fisit._;rnl;r",zr-rii._ic;ie:e_,';;;Io',fl.,;*..,"rRirep"'il;i",.;-:f;lr*ar^;eii.",;_"l*i_de;;.,;x;;r;;,t'",.i;;r"^ra.;";"il:":,s*.ij.i;;yicTdo^;;,nui;n;nis;;,.;.a_i:iaari"rt,r;jr;a,e"Ji;c._._liri_;i;i_rt;i , i opliune,a sa politici fusese absolut deliberati ,ii intru t<-rtul
. orespunzitoare intereselor sale, ideiior sale 9i planuril,rr sale
lliltiiitlr:iliqin. teimrepseerlioarlisstaelep- eqisocbaiericmtivae.elo,r,iospi.u.ntd,ea,"nlrt"o.cirm.i"ii.'l;u;;;- politice.

La 9 rnoiembrie 1923 Hitler a incercat la Miinchen sd dea
lrlima sa lovituri de stat. Cum s-au petrecut lucrurile ? ln
:rugust se formase guvernul Stresemann, ceea ce trgbrria :X
l'ie r-rn preludiu al incet5rii rezistenlei pasive din Ruhr gi al

reconcilierii cu Franla. Drept urmare migcarea pangermanisti
se face promotoarea unei inXspriri a agitaliei nagionaliste.
l.a 2 septem,brie, Bavaria, focar permanenr de separatisrn gi
de frXmint5ri reacgionare inreginute din um,brX de Rerichs-
l",rehr, este reatrul unei ample acliuni de prorcst nalio-
r'lr'aalgistt,e,codnevsofScagtuarai,tcii la Niirnberg cu prilejul lui Deatsc:her
in
c,omun de d,iverse asocialii ,,patriotice"
pqei NdeScDi,{pPa.nIg{ietlremranaigfotisi ttinudneual duinsXtreinestraouiirezzileeiin; sRe evXicdheadilcimta--
tura. De aici, Hitler gi ci,peteniil,e formaliunilor paramilitare
reunite in Dewtscher Kanrpt'bu.nd2 au lansat violenle ,invec,live
la adresa sistemului wei'marian gi ameninlXri silbatice impo-
triva adversarilor politricj. (,,Ave,m nevoie de legi catr sX apere

patria. Cine trXdeazd, gha germani treb,ure si ispigeasci cu
moartea"). Situalia din Bavaria oferea un teren e.Ktrem de fa-
rnorabtil pentru o aventurX autorioarist5 : \a 26 septembrie, in

semn de protest contra guvernului.Reichtrlui, care ordonase in-

cetarea rezistenlei pasive, guvernul bavarez a proclamat starea

de urgenli gi i-a incr,edignat Regierwngspriisidents-ulu,i von
Kduacherre-a drepturi depline in ocn-
un conservator monarhist -In
afacerilor guvernamentale. sferele dreptei naliona-

liste formula von Kahr reprezenta o solulie moderatX in ctrm-
panajie cu coa a aripii extremiste repr€zentate de Hitler qi
Kampfbwnd.. De aceea pasul intreprins de guvernul bavarez

risca sX 'teeze o rupturi in frontul nalionalist, dar deschidea 9i
posibilitiji ,noi de iniliativ5 pentru a tran'smire de la Miinchen

la Berlin torla ,,rXscoalei napionale". CXpetenia pangermanisti

I ZPlJirnuei,gauengdeeinartmedleaenlgut.upv-teirngNue,.lru7,mi. laoncl.al-. N. T,

z - N. 7.

3

GERMANIA NAZISTA 38

NSDAP

mmcsmvadntir9tCwnioumnarlrfoeerctoalslresdra.aanroerllrrhi.d:iiuiate.nt.naattreea,o,eseuuttiDl^esJixan'oaInlvauiaa'.ssrarnoa.iste.pgl,rva.1rpi)pIccnuullu*ebi-eieeopnronvtraprinrusurlverai"di-laeintfo,irrrtucr.tNecennrliuuanl{ciuii'aS.snq:irlonatsm{aedietisDinXialrMge,atsuludAaup.tiauiaoocraliedraPcnamscmuntiorccusuifptaagspXaohqigtdrrlraigreeteieireasueetrHnlrrcntacuiduanllena,ouaioiclrpcdpeti_mrrrepluasiuaveiau_vcaiedtpirorlrnnueiis;ieigrg,nldialinsetnnneiiift-Timsseuaarvidiacuetmriulsoinaeiied,rsanrenonrinpltgiiioegnurntntuiNLa"eroenJg*mi.ntorBuulSr(ioio^tariisrraseonaeDpiirmom,dndslrv"avAcaeH.taoJpprei5i.pPixaornlieicsarirvetlgoa;.ir--ilini;,e;nedais.'"u;puim"cfieitrn;nei,rrraerrimn;uulriralsuiom;e.ertpi"ureentoi"pererrinzsad.n"u;lAi.plurrelc"r"ic'iaraali;rrlsr.aa;ra"-ri;"slRoriin"e;;."te;neeaeei-";.lvi;xui.fc;r;,frre;ogtcoirtt_rie;r"enih;lri-iersui_ar.l_sci_t_"-;--e_-i irr{iligat drept gef al viitorului guvern gi promotor al marl'iunlsuXi
atpbt-rrol:njnoe!uoirunnlnirrtngulnsaau?renhlst.rsee$rrmen)anu.salgsle.grqFli$pauciauusovpl.,cltetnor6rocusruarnoluampumcdnteailetiualrficicoaguiiarrnunfyTtvieeslsuoleliiaecirrr.yhdnidnlouauopogallracubiiReraaioo.aiae"limnrricroeao.ihrlgh,iunmutiadiil,nuae.ieeniingn,icucsuucetvtramieiapmr*rerjeianepliruh.gi-ealxecrtue"rdeanilaegruairidriissla1aeuidt.vrov.eM.dr,ex;iripli;ia.onuetitcr;duah;ileun_erdzaeon_e_e, .rsupra Berlinului. Comportarea cX,peteniei no.ziste a dus
ilrintdnoeiy,oaeccct.nt1..igi\i5loanannvu.l,hoivl,a.naBrlned-cIirpgenicKnrteaiugluassnroelh-esrtrarcirurbr,ebus.l'araniHultuvuatdnriaakteaelrsleeeliiee8lzremliae,rnc-gjaaruoo"eirn,npiioieg2tfea"merumem.zlcmadbalearn,_iiilnneiegifoineuiH.Misssilc-otigiitaaivtilr-elreiai"iei;truiun"unacdarrsvahpi'ce;reloor,irdgesos.-ereici-tau;uJsn.iiprrn"iierare]al;tsiJ";-lf.pca;ui;-ole"p;;npm.;rest'.ut;ic'utur;n;aan;r"5*s;..i;urir;af"-Dna;r._a;r.lta_t"i
bri i guvern ulu i Lrav arez,. au. pro cl am at apoi A"ri;r.rln*'*;;i;, la spargcrea fnontului dreptei : degi dovedise ci nu este deloc
sdmeuaimpteinnacaiaulrlie_o,n,araeulvedo"elucsiiuleabiracntoamdtreiaonsndtaiatiuei*rtuggi1uL*u"r.,drnue,r',diulo,nr.1f.f"i.t.hctutrierla"rri"e.;at"rrlmr;re-iiJi",,Jarr*;_ striin de veleitSgi dictatoriale, von Kahr a refuzar sX susgini
,.rctriunea lui Hitler, ce€a ce a sllbit temeliile intregii
izola-t pe lovituri de
.;rat qi a extremigti, in pofida sprijinului p€ care au
,rrai putut s5-l p-rimeasci de la anumite mirimi din ^ birocrrgia
ltave,rezdt-ca judec5torul Ernsr Ptihner qi geful poliliei polirice
,<l'ianreMiniicnXchateun,n,-cVi ialhuealmvurFcruicrkaju-l
,,singurii iuncgionaii su'periori

sX fiJmai intii'germani ii apoi
l'unclionari", cum avea sd, noteze Hitler mai iirziu in' Mein
Kampt'.

In dimineala de 9 noiembrie un cortegiu de nali,onal-socia-
ligti inarmagi au rizbXrut pinX tn centrul Miinchenului, unde a

bilriavitlull9et"rlo1gc.iCoLuucdiaoeccnendsitoreprfrfciulaeupj ofauluigliiaf'tovsinitteujfeacgqiqtaei.e1Pd6uifcinciauiulliuoluiniai ,lf-s,s-eoalcdpibauelsigr'rrtnei --;

pede capXt prin intervengia guvernului Reichulu'i, .are pinX in

acel moment asistase pasiv la dezvoltarm. eveni.mentelor din Ba-
varia, inclusiv la conlentririle provocatoare de trupc ef:ctuate

de guvernul provizoriu bavarez la hotarele Tuiingiei rcqii.
Hitler a fost arestat, gi impreunl cu el cigiva dintre piinr:inalii
sii ,col,abonatori, ,ca Piihner qi Rdhm. Algii, printre cdre cipita-
nul G6ring, s-au refu,giat in Austr,ia. NSDAP a fost interzis pe
intreg teritoriul Reichului. ln primXvam lui t924,la iumXtatia
lunii martie, s-a incheiat procesul de inaltX trXdaie intentat rc-

belilor,.cel mai zgomotos proces politic din cite s-au inqiruit pe

atunci in Germania. ln 1933, cind Hitler a ajuns in piscul pu-
terii, nimeni din Germania nu puroa spune ci nu gtie cine este

acest ,,revolujionar contra revnluliei", cum s-a definit el insugi
la pnoces, crsrre n-a pierdut ocazia sX-l
or,atori'ci pe favoarea migcXrii naziste. exploateze ca tribunX

in Iar rnagistratura gi-a
arltat gi de dam aceasra clemenja falX de cei di dreapra, aga

-j expresiei latine csrc : uprri5irernfiolorrl.a_; _ 9ym procedase mereu incX di5r primii ani de existengi R..pr-
blicii de la Veimar. Astfel, cei doi protagoniqti ai pro.e"s1ului au
cetalcneascd, llrrdria avut parte de urmXtoaroa sentinli : Ludend<lrff a fosr achitat,

lDr"e:r"a.r1rJ rrrrelor. N.I. I Galeria ronrandangitor de ogd. * N.?.
N.Z.

GERMANIA NAZISTA 40 {t

c{itrin9nealrccrrnuhhv;'rHnaisrso,looituaddalerureeheprb,pti-eidrmr9l,m,i1nplacua,ocn2ain^pni0_rdatedraredutm,neecd-oneiatdea,teirrneannlxblaiMueraiceevmnuieu1nrian9t{tKn2ipm4anof.umoiscAmri,pbitXtia'flrdiot_eea",lao1tfpesi"ce;aie;t,i,"a;1ri,-nexip;aas;rpre;lsr;.ctgi.i,lu"i,:cm'laigii;l"nep;;rcs;i;"ni_tii'ati.^onn;inr-i yrrrlin asupra so.liditSlii pozigiilor sectorului tradilional al
llvi^.r,ri,rcrrrrttaloeclcriloigaIrcarani.ln.aeinrqediiorrunnioseatardliirsailatgerar,rulurgrcimrpuAXrperluzforelauenridocalu-Hr iudLg?eueindnDbeeenZurd"gtcso.lcrclbfcnfn,ctarmd-taiibovdrinizcea.avleltigrd,v}oecllhlpe_iuas_,-r
autobrogmtilcd.. h-ra opul menit si consritui. .odifi.a*u p"_ ,tr'crlr'rcrnrmniceeilriio',cnosn.u(tf3rcarsilnraeclsdouersir,edJvcinctircitolrtegaaiji^;pu,esitraas,ro:eamn:aen,vdosa-ttauerlcdil,oev,n"euadiitumaAuLf*tidfeuoiciUiitt

trimoniului polidc qi id-eologic al NSDAp. rrryumitXlite, s-au rcdus la 14.
_ Reintoar,cerea lui -Hitlei la libertare a fost decisivX penrru
;";";;i;l r;;;; ;ffii9F9il.rtit1nle"r.p1re*nsrmaioircearcntxardrieig.a.Aildleefgraeat-dr,,i,tRqaiorneseeacnbirpemara*gt",idpuelurii,mspeuvl Xinz_cuascrciri.rii; l; i
Cind a ieqit din pugciric' I{irlcr a gXsit tab5ra nazistX
sale ,rcltnc scindatl ; devcnise indeosebi iminenld iuptllra cu Ernsr

".",,iilir[sraeotcrcr9atlar.ylnlph,la.aler[ra1irll,rpd,,ir"ueals,lutirT)ru4npur,lnocirlcveesLpxgutrmdrre;.irmgnnnteisdadtueoerpfalfeelegqRaliu,loGitisarHeetenegbroecmrragaSrenirnrnassIsE_sfoes!rsrq,perore.,rsgremi,aaJrriuditzile.i.ur,_,saI Itijhm_, ,care nu incetase niciodatl sX susli,nX ci primarul in
lurti<l. trebuie si-l deqinS. formaliunile paranilitaie (SA). In-
trind in conflict cu Flitler qi Ludendorff, Rohrn a .e,ru,riat i,-,
aprilie L925 la funcliile deiinr.rte, pu .o.. avca sX l" reia abia
pKnmrv4feiri.ogXc.aitmhn$isrdmetuvarearberXciuijdjgumIiei1tnjmR9qsaose2ug"iit4can{eus.Xm_aetluoHnpeNrirdoXxsoSsoptdiparrtlDiui.iubmurrnaAirnirednicePd-.edapeicnou,cnd.i.frebileirctoe,.ag,iaoisacciasot.oll,ei,rlrcurdgnta5pa.ite.riat"iipfu.pi.ilcal.rt"eji.rtid".rtlnioe.eapi"i*ba-iil.o"na.uc""ieJi-.ea.sp-.lltpnle"id"lrmrgfiod?"e^oe"gi"iitad"iii..li,,g;i,;nos,;;i!5e;.;i;r*,v;;idi;,fa;;rne.;ri;i;li;.i.I"m;.;a;"";si;";r;tu;i;ai_;;;;
la sfirqitul lui 1930. Ri,bufnind inir-o primi peri,:adi d,oar ca
triivraiilitpaete.rtmiduomluei,ndtaivneirginetnrlea
cei doi pe tema coir,ducerii qi c,ricn-

avea si fie .Jefiniiiv elim,inatX de
Hitler, dup5 luarea puterii, prin suprimarea fizrcd a lui l{rihrn,
Ia 30 iunic 1934. DeocamdaiX. la27 februaric 1925, I-litler re-

constitui_e oficial partidul najional-socialist ; ajui.oarele sale

principale-sinr ac_urn Srreicher, Esser, G. Feder, Frick gi Amann.
Ludendorff gi celelalte elemente filomonarhice n-arl iu"t port.
la aceastX.rena$tere a NSDAP, prilej pentru l{itler de a-;i pune
pptlrlomualtruput€rrtcidpre;pr.edcinzaaeirrnalaatcatrreaiilrnaleudglsuecp+rrueiu.rtFcinuuiitnsailudihtbaelnorgiusvrmtiutpeadluleerluipininrrto,,eiapirjdirdoiiuencjaipleliics,z.tuieNg,i'epSrrDi.onJAp.ffp..ar,v.i.,ioatu.a"lr;r,e_f-ia,"l aoqicd,eamsttX.a1icsldI.isasreininrcest.iinsactaamdt.prenrezuentfaiinr5ple,ergaioablnitiaaliltuie' .tacPsu5ripmirapuelpreasxrpraiiccmlaue.iiutnai'.pt;e'or,clitcti-a.
pe care l-a a.vut de trecut NSDAP in aceasrl a cioua eligie a
Riihm et comp. au constituit in Nationalsozialistische .-Fraepi,rbo;ix;i;_: sa a_fost scadenla alegerilor de la 29 m,artie 1925 pentru
carg {r oblinut un postul de preqedinte al Rei,chul,ui, cinC ,trebuia si fie desemnat
parteil, modest succes electoral

mativ 2 m,ilioane de voturi (adici 6,6 la s,t5 clin toial) qi succesorul defunctului rtitular social-d,emocrar Ebert. NSDAP
32 de locuri fn Reichstag. Dar
acest prim succes era rez,uha_ a ptezentat drepr candidat al sIu gi al cercurilor i,-.:<rremiste
tul unei concentriri ,ocazionale a elementelo,, ,-,agion"lirr. ..ii. pe generalul Ludend,crff, care a intrunit ceva pcste 2CC OOC

mai extremi'sre $i nu a fosr de naturd si impieiezc .?tugi Je de voturi. I-a al doilea tur de scrurin, in 26 aprilic, nazi5tii

s.logaInuPtaruni,tliidbu.el rntaatleiong-ail-/sil-eorc^iaelisstte al libertdgii. Dupi caumextsreemveedi ej,r.fpolto.s,irepa. 1 Partidul naqional-pqpular german. ln ccle ce urmeazi autorul fo'!o-
o ve.he -ssepgrttce/.pdee7no. tsrcubairceedaestiag"rltuppaarretiddenrcuamcilrieoanaprreinscruudrtaittl-d,,ege,,gre-"rmnan
rcuarraeg.iceeda udpei inspiralie practii; si naqional",
al doilea americanl nu a o popular".
rlzboi mondial. ,ftrcut docit reia pini^ l:r' sia-

- N.T.

GERMANTA NAZISTA 12 4'.l NSDAP

s€u unit cu alle forle de clreapta pentru a susline candi- 1925, ,,trobuie si fie berbecele nosmu contra bonzilor de I,a
clatura lmuai rMegaarluxl,uci all'innddideanthuul rCge, r"tr*u.l.u',i"gt.i"alssioicaiasl-i<'inlevrnion,g:-.intopir- l\4iinchen" 1.
asupra
Dar in octombrie 1926, cind a fost insclunat ca saul:iter
RbJlqeo.pc,ur$rbluliiacsadurdepepratleaiclocVmacliprmnreiasqrreuadlurincirelTohcalllc,msutaainntutnelu.nisAivtlaeXtgd"eeruaenadpinctaopn.edliuniddacctui ilnuin-i la Berlin, ,ca sI scoati capitala Reichului de su,b inriuniiea pro-
lotariatului rogu gi, tctodatX, pentru a c,alma convulsiile intes-
volutie antidemocraticX.
lirine^ ale NSDAP, Gocbbeis se aliniasc pe pozigi,ile lui Hitler.
Paralel partidul naqior-ral-socialist iqiconsolida itnr:tura,
I)efecliunea lui Goebbels a fost un fapf i*poria,u penru ci
I a privat pe Srrasser de o energie agitatoricX. de p,r.irn plan,
clar ranrificarea sd pc inrregul teritoriu ,al Rei'chului n,u s-a care a trecut in serviciul lui Hitler ; iai a,cesta din urrnd. a'gdui
clectuat, cel iprllin la inccput, firl a antrena un ;ir inireg ei, exploa,teze din piin abilitatea hisrrionicX gi oratoria dema-
c<xlcisltracrqici oinlcanfacrnarrMuiinp,cohze.in1iualupieorspolntuarlii a lui lfitlc,r. Acurn gogici a lui Goebbels. Noul gauleiter al Berlinului avea sI pro-
voace-mult timp v,ilvi in juiul persoanei sale. Unul din fiun-
superioari de li,deri ltcguohiirioiigilde9ofgrM:gp,au,anrclzihmzioaiiwnliecm,iecpisnaeinriedoaicuinalootleerugiiianoanisrziztiossaertleiiee,vianaboBgnraaurluimnc-euXuzlruepai".apii2.rNj.iunAStiruDesAoucsproimr,niidaRuntecoiuXnun---
pcste (arc lru sc putea ,trecc cu ugurinlX, De exemnlu, organi-

za1i,a cJe la Niirnberg era strins linutX in minX de Julius Strei- rrllqau'iuilropn2irtn5iiqtSrsti.aiAeiilng-bluuaadaluteSriiciepvdiai"oe1,nl9decl2aanu7ulmeBM:ego,uri,lci|dsn)heau,ofmrpfwinoaienvicqnro-t.rerlena,agiIjciaciuiscin,te-irinaaale.ghiapSesvriAiuuamrrrsdaliio,iinecccri,uioSlamcpcnfeoaelnrmiaeJaau*cl"ne.uu,si,,po',ac.i,,iol,o---;

cher. unul din cci mai indirjili antisemili i pe de alri parte,

celelalte trei rcgirrrri tl.in sud. care. fiind apropiate dc Bava.ria.
se al'l,au sub conrrolul direct al lui Hitle., ciau inci irr rnarc
mdsurX dezorganiz.ate. Dar mai ingriioritoare pentnl sef.rl ra-
z-ist era situalia din regiunile industriale gi nordice ale (lerma-
niei, und,e responsabilul organ,izaroric, Gregor Stras:"er, actriona
f51ig penru a-gi afirma mndintele cu colorit oarecum s.rcialist lionind in-echipe mi.ci, s-au ingri.iit si aeris.,asci. sLrlzi]e pinX

qi etcnntid'cianpleitlealisptu, rcha,litaror rviraagriis'rien,cnlinagaitoiinafilliosbteio, lwqiviincef,oinndccoonnrrsaesrr- iargctal'anorotsrascdrm1lrlmto1lerjbudco",laeai"fi(.tn.Aaaz.nccssInialnciarlrlluoiiallctontiarnenrer5cala)aelrm-dlpos-ario,qrnqra;r,iianciiiicaiirr,1pacntari9raenll,ei2qlu,inas7cntlieuta. cgpmrpdAoiecreniafgimiccrl\u-iliiteaaataaal'ueb'lplilitreauro-purinznilulaitu.ner.it,iprercian-rezontrtediionrlo,eveusdricaioelcuozucleneiiilna,atontetirnoerx;.rirgsv,-izsitaeacv_iteui,risrji',d,re.;,i-Di'nbUn,Joaaac:iin"i,dirir-'rfrliAuiai'cq.annJJ,u'a_ie_-.-i
cu

r.'atoare, care il aveau ca exponenlt pe Hitler. tn aceasri cpoci

se solidariz,a cu Strasser qi unul din fnrnta$i NSDAP -l92arcihni--
zdielipelindeeauoltfiimciiulord5e-s,ecPreatuelr Joseph Goebbels, care in
al gawr-ului Renaniei de ,r,rrrl.
Astfel. la sfirEitul lLti l92S partidul nagi,cnal-socialisr era zsu
duit de o intensi polemi,c5 lSuntricX : !wrnalwl lui Goebbels clin apro'laopcemuani rn, acr,ivirarea grupului local al NSDAp. dirr
anii 1925-1926, editat. acum ,cigiva ani, dX o confir"mare re_ ,mai
ascensiunea lprerinSrntrras"se.rr,'t,*a.ftoi slut pcroenlevoc,c.!catt;enl,adiMngiicn,icilrr.e.n.r,riirnc
tloactiv5 a ceea ce se cunogtea incl de pe atunci in pri.rinla
1,926, o consfituire a fruntagilor par,ridului, cu c.1re p.;t.j i-"
celor de mai sus : Srrasser, scria Goebbels la 30 ,.1-,t.,*b -i.

l Denumire arhaicl a unei impirtiri administrrti'e rlin veciriul Das Tagebacb von Josepb Goebbels 192t-1926,
Reich germanic (,,qinut', ,,gari'). Utilizind recuz.ita lim,balului traditio- ,1 Siurrgart
nalist. hitleristii a'u denunrir astfcl regiunile orqaniz:rtnricc a'e par::dului p. 1960,
10.
2 Cirlm .lin documenrele privind
lo.r. J)tpX primirea puterii, gau a deienir titulatura oficialX a regiunilor incepururile NSI).Ap la Berlin.
administrative ce-compu-neay cel de-al ceilea Reich. ln publicate in,,Vierteljahrsheire fiir
fruntca unui gau pp. 85-118. Zeirgeschichtc.,, i"nu"ri"-iiZij,
sc alla gaulcircrul. - N.7.

EIIRMANIA NAZiSIA 41

NSDAP

incercat, sub influenja lui Hitler, si se co'ciiicz-c rez-ele c.ouse tilrczc, pe care in lilipiceJe. sale le prezenra ca rispunzltoar.c
printr-un t)('rrru dezastrul Germaniei, intrucit f; in.irir;hii;,J .;
compromis. Pebaza acesrui modus uiaenli,. dii.". ,,pricolului marlist".
tlin punct de vcderc ideologic, o satisfaclie formali t"i srr"i] ",
aecc;s1ahreso9arretn2e-fne(Adace,lo,urc,anacccftaoreeoctrnnrieoc'picrrntieoirusfvtrliilaandiacrnatpuiradrd.otgepcimciealH.vaariieantmiiltrldioala,aeucbrtcrhliauoliii:mlizinaiaceurdcreeraoienaanbridlinrpaal,a)urctt,on;XMcige-tibidrrjaein.aunamicrsi,htt"pimiielanugunilirirnnaou;ciinpdl.oceruialrnaegllpus;i"2rii,c4,a;tg,di;imref;iNe,r;droib;rSia.;r.iuDuVrtedatlAili.;rurn.iiPuei__;, il;;;k;;";il;;;';;((b:,,t'v.lr..la1lorrrli.tcin:irtncjunee.tI,r{lri1,-.tnJii,loot9Tees'tleaLe$xecldre9n,tlrueirlm",lasvi:cGiprupcldtenr"relaniuetnrrdvamgtseueraearHaerrgli$alnnaeocl.li,ml,circm(nna.,lna,amibAbusrou,eaipdreInbraaj;iigr.uinrveve'lMiuacloaaru:tnel,tiigevo2rmiaielrIsn0iaiarroeasEKlc.ciri!niimgabeae,uirlmi"in,uogsom,doarcp.Li"reuirlbr,iniis.aeXinfr'ttniriruc1.rqiliaf9a"il,iotlfs2nti5ireoa6.ctiiunu",;ilcn;nsl;"iaei.,i;gr-pNf;aa-.v;ir"tTprn"sae;a.l;l;r;uin;";siu;nt;uti;;ne#;;sm;r;.:i;'ri;kDti;es^pi;iir;um;;ce_;:cr
aadnicuimailereluspi oFnlistlaetrl,l..ciiaarenu, ,mderiraosrcomcemneitae,re,igdi easu,.m.taoii;,
.i.uprui J"
pe togi responsabilii regionaii (gauleireri). p.;;i,;.,
;i

Abandonarea definitivi a poziliilor vag anticapitalisre sicajra.rtlpln_'oh'izrarloulcocr"tXu.lrlgbteiemorc,rccclnx9rzeaeervecudrsuimilrdiapiset.rcirniaopl,brcmiPsael.scaiovleetoiiueotarr-.isiticmutri.tlitte.at.onenousaalasGeNibtxlprqcriaenxuseefurhuoicrilrn.sisrc--mtm;rieoicuie.tu.ierssiabirqlmniicdniaaicgf'ru-aaeritrlei'alin".ena,qsrr"db,Srmrinnnai,e,aniudnraateu-read.iencl.eesciod.nica-eahvltmn-iur.rtitirev;a,d.emi-i;ranstvn,lsresi,rcpe"aio,reua:ane.i"i,-afnmsr*ie.ezie.o"p"ioi-ria,b"rr"igucoddii";?rt-teatbuio".pire-;;ziilaorn;dc;uoir;c;p;mu;i"l;cie1;uociraa.ul"uir;"np,;iu-;ai-5itdar;;-."i'"ilp;ire,.-f"sr.u"lib-o;-iett"Jt"rrr"o"tu;orjcf.aar;ogrr."c;*"turr.eit;'-r,at'ap";;i"lvi;slc;d;)";marleirarrJifirfn;,aalc.i;:ci.;#-oinie"c"v'mmG;;r.iuo;"';iv"dpe'murm;^rror"""lemitir:r;.r;,rt;ct'llJara"";i-ilupi:'tlr;n_mi-iiu'.rir;avt"idivi;enre'r;"aoqia"t;liariii

apirare de Strasser n-a fosr un'lapi inri,"fi;tor. A;";;"';
reprezenrar o in,roarcere [5,ri, rezerie ia p_remisele ;<teotogice
H'atenimttliematria,'c.rpxirnisotbMea,ebrianilsKissuatebmignpidt'i,ernm"pnefoursilat.limirsetpzeeurraitolaesru,qml liug,rnc1aenroil1ri,t;.r.se'o;..;rie.*tjlz;i.;.ar;t"ie.;"_sJls.-
czcN:aeitc'neura.acurcaSdvraprertdeduoDo.uE.arslnmfeA'rHi.r,inttt;gn.Pa^iradr'iitllcardeounedl.sire*p.pugdtruemareeoreililoe.arracla;aeirc,lunrAooducg,tnaaicneiIlvana,rrcetarigeusnprlislani^trliu^iermt.dircaparaneguccpasr.ohsarmcaepnlsiirranz.iitctelrcruifeciau,buinlca.rg,icsaceriCieetdcpeiqanlrreioiuurccc,guFr,ieuiiip-vl,prliruduoi,auiirclcriretil.iicgh.qnIls.eagi.iiid,peenau3c*crcdr_dlOs.ieol1iriadisis[rnni,s,istcaa1o*ltpefirss"rcmigculieu.oairacirnrncerliror.ocleeigre.,bspca,.nii,il$eidrraiuiaus-ic.r"irnlme.t"ier-;isdipvai-icppsnaesr"ua.ro'pinrulrrser;rc.arrte;erecnla;sli."ea.a,Jaimf;m;iilcic"ue-aieoei.i"tzrsrlulne..oeoil_rra-"r..-rrtr
Era un limbaj explic,it, era inv,italia de a se [rece la o a4iune
mai energicx, in vederea crre,ia Hitler.oferea serviciile rvsonp,
ca patruli de virf a reacliunii. Dar, ca si nu ma,i su,bziste nici
cel 'mai mic dubiu asup,ra intenliilor sale, nu s-a clat in lXturi
sX adauge, cit se poarc de deslugit, in fala unui public de oa-
rindu-.le_ mirajul unei.Germinii restabili,re in vechea.i *.i., .._ meni di,spugi sI aplaude, cele ce ur.meazX , ,,...numai dacl o sX
anldooeripverem-onsbipirrcieiel,pre.iqtiuVlge,iim.izl€'ii,ln,eimtdcoooananreduoaimda..ilpXfieoa,irc,iceuse-lueigaperrucoemlva,aaovtnVeeiaer-rcssliainiidlnleuasecipemqisntioee;p;.gi1;niJ"ioa*",r;n'elH;vu-eri'nr;iillir;r;l;el ninnuov,iivnngauemfviomnfoosgi tto{dcsiesXterfuieisngduidilsturimr,iunsulalm.zaN,raxuris,vmpouimnl,iaqvcie-?il.na,d"tXihnnruaXd.irpc"ainlfii;
clci

ctnci

for,
lichidatx ultima organ,izalie, elimin,ai ultimur cenrru de invx-
mi-nuvoninicgatai nccceiectpeglsiiuitpnaeeteaascinscseiaisdl-iizcoliaersimiXo,,dcpraeatrXliic;doeeluleluslei-meraiijrnaxcisilntu.;<,riGz;;-,bra*u;.n;;ti;t;o..-r;;;;a:;l
burgheziei irnpotriva vechilor gi neputincioaseror. pa.ti.le lru.- am t Textul discursului publicat dinr*VHeronieiur ig;.r]o-Nchrtmi;;arihnln;U, I'mili'1Ksa:ini,pf

die Macbt. Hitlers Ride aor
Frankfurt a.M. 1960, pp. 101-10?,

GERMANIA NAZISTA 46 47 NSDAP

jimint gi convertir sau cxrermin,at uldrnul marxist. Nu existi rnaseior t.ruditoare ; ele acccptau cu o pasivitatc resemnati
rrroleqeala qi dmeaciidmerice"a1lacconadraempnoaliaticctaivistaotceiaal-adceemluoi cpraarttiidq,
cale de mijloc" r. ..r:iuiui celui

Cu atit mai mult trebuiau sI se reverse asupra NSDAp fa-
vorurile. marelui capital atunci cind a apirut limpede ci par,ti-
dele v'eima,riene nu sint in stare sX domine sicr,r,alia carastiofalX care totugi 'continua sX cuprindl gi sX influen\ezecea mai mare
deschisi de criza din 1929,,care putea, spte gncerza delinitori- parte a muncit'crilor.
evolulie a stirii cle spirit a masclor largi Ei-a gXsit
a?plr_ieliolttomerurrdarngeinlaoorbt,irigjvlooiaacgcaii.nilp.*iaqii,tqia_-iso.lmi.nsigaitpleiilnoi,sleuarIXcnnaieppaclietaaeprraaedluvreatacisdrn$puuoirclrmuiaoleeiumrnicoma;idtzariis,nespetelaesancordierlnuuelaciliigilignai ssrirepatiamvtteoupltLuaogralieeioaaonptuaficentrlueir,cci.-r-i Aceasti
insiqi dezvoltarea orga.nizatornici a NSDAP, care a
taturii, reprim,aroa migciri,i muncitoregti qi lichidarea de,finitivi cxpresia in

cunoscut un aflux masiv de inscrieri abia din anul 1928 inco]o.
NumXrul membrilor part'idului, care era de 27 I17 la sfirqitul
anului 1925 9i de 49 523 in 1.92.6, a crescur la 7259A in 1927.
ir, 1928 Si 1929 a avr!;loc un prim sait purernic : in acci
a cxperimentului democratic. ani cifra inscrigilor a evoluar de la doi
1OB 1tl la 176 426:
mti
rnult decit dublati in 1930 (389 OCO), ea s-a ridicat Ia 806 294
Cu toate acestela, ala cum a scris Kcnrad Flciclcn, ,,dupi aidncini1itc9r-3lc1to,mcpmeinnaitriude'iana'avtceinungltemuroeieamrilmrjiimgaeirriiirlei,cc|orIiSrzdeDiAnecPoTr.r9doem3v,2eicn-eIis2e4.I4uAn9qa7md5aar-re,,
alegerile din 5 mai 1928 nici un nalional-socialist nu credca cI
peste doi ani paruiclul sXu va deven,i al doilea in ordine,a impor.
t_?n{ej, ,iar inci 2u.nInatnr-nardaei vtiirrz,ird.r,inindpiuscnucttadbeil ,cel mai
din Germania" vedere purernic partid de masl qi intrecuse chiar erfectirreie nurnerice ale parti-
electoral ecxlucleulei nslXoc, ipaal-rdneidmr-rolccralats, ecloarredefuosaemsee'nini ami moduntcraiidgiqi,ioinnaailn,-tepr.dine
NSDAP a conrinuar in mai 1928 sI piard5 ter€n, atingind acum
cel m,ai coborit cuantum al avuliei sale electorale r titO 000 de
rlagterea particlului comunisr, unicul parrid cle masi din Ger-
votur,i (adici 2,6 la sutX) ;i 12 mandare. Dar curind, rdnnoirea
for1ei.m1,e.-va proveni mai cu seamX din dezagre,garea progres,ivX mania. Dar acurn, sr-rb influenla degringoladei economice,
a instituliilor republicane qi clin redimensionarea ce era i,n curs NSDAP f5cuse bregX chiar in rindurrjle clasei muncitoare : o
lsdpoueorf_leitpsriicaitvrt:9lragcpmidrie,eecr-indf-lneltlordeitn,.ldtae.ie"ria3otQliermugdlepersimelceecatcnosdlreianurilneu1,5i9sad2ppe8rre,odagareep-araemg,puiattnaanloisaa-fnlenaerailvilodiaonninntaaallfii,uioislrLialXraui trei,me din cei inscriqi in parridul naz:ist in arr,ii crizei e'ra con-

contra-po_liticii lui Stresemann, (de exemplu, referendumul orga- stituit5 din persoane aparlinind muncitorimii.
niz.ar de Stablhelm penrru refoima constitufiei). Tot atunci, in
Ca si ne intoarcem la evenimentele din 1928, este cazul si
cCjliiaaiXldotrrceurrulsg*sfiuiltriovglgerit_ruiniulapllumuo!ileeA1nm9ta)i2cl8eaadupsiznoe,cucertiaaealmdsseiascm,itnreoedmcianruaraleutoriam.pbmXalurrirsligaichmnXeaerzivn,eiatarlenzrud(qnrcuicoanintcoscirntoeraua5sclteii--. arnintim ci, rle;i in sinul sir-r persistaLr grave divergernle qi

cqeluf,aPlitfieli lf-er ir-rtre altele, trupelc SA, sub cili.uzirea nor-rh-ri siu
Salomon, deveniserl intr-aclevlr
von o a cloua

t ln. acei ani, linia tactici a ,partidului social-dsnrocrar gernan pre-
coniza alianga cu partidelc br.rrgheze tradilionale gi rnenlinerea inticth
u. orlncluirii capitaliste in fornra existcntl sub regimul de la Veilnar, dcci
conscmna renuntarea la orice pas inainte spre iocialism. AceastX soluqie
tncrederea maselor in instituliile democratice ; in afari de e,ra prezentati. ca un,,riu mai rnic" in comperaqie cu primejdia implic;rti
de nazism qi cclelalte grupi,ri exffcmisre di drcapra. Ea ficea totodatl
aceasta, a]'ianga soc,ial-democraliei cu parridele burgheze sau opliunea incheierii unui front comun cu comuniqtii, ceea
perpetua lor similitudine de pozigii vliguiseri combati.,itarea abstracqie d_adte posibilitatea si se recurgi la forme dinamice gi' ofensive

ce ar fi_
de r2ezCoflv.,arpecantrpuroabclecransetXlortc1miriiir., r-VoNlf.7g.anr SchIf er, NSDAP.
1 lbidem, p. ll4. Entuti.clelwng and Struletwr der Staatspartei des Dritten Rei.ches, Fraukfurt
2 K. He i'den, op. cit., p. 241.

a. I,I. 1958, indeosebi p. 17,

S - cermania nazlst5 - En?o CoUotd

GERI,lANlA hIAZISTA 48 1e

putere inlXuntrul parlidului --, NSDAP a prirnit din afara tlcciLarcrg-ldo.ctgtoourtvuToluhi iycsAosnleftrnrei[vdrro-rrIb1-Ieiuiggftiee,nna_bn.ecr.ig,ae,riecn:iu)r,e-gleepnudenirdeoeaasaleuar'.dcCilriseupcottz,louilaiiar}e{piatalceretrsi,--
sinatru-and.esvpdrir;i,rl-lanessfpireqraittu,, l co.re i-a consolid,ar definitiv poziliiie.

lui 1928 a fost ales ca pregedinte al
p.artidului german-nagional Alfred I{ugcnberg, unul'din fon-
grtlrearrrtcmoirabiniueLn,iegaidpi ilpcraiqnuignacrrdpnirareingsieusii.ieton, armli,oaarrlreacleiinsldorerrrsmqrriaia.laspt-uscirineperrunocipaerrioelngtasratrl:l1iocl-li ,'rrltri n.aiional-socialist iirca o" ci,rcinic ,.lirr ,r',*.i" primire cic
,rj"" Priruui cxamen pe care l-au :rvut cle trecr.rt naliorial-so-
cialigtii dr-rpl incheierea alianlei cu Hugenberg a fosr referendu-
nrcntc r.le propagandi gi de presiunc asupr.a,cpinici puhlice. As-
niul con.tra p.lanuh-ri Young 1, clin toirnna lui 1929 ; agitalia
n"r.lionalisri desfigurati cu acest prilej a avur un succes mc-
cvgceecitrrranassrivuaecrnrarciisasticJniuidin.juuI jTcluuuirlLglaerplnaNbcreorqrincgqclAueanlPutinri,asgreienemar:ntmifa,omarrngpo-enclcoaerrlaioppnn5iana'<lilio.lenaHc,r.iusloliiitsvl5ctieirip.r$eei.iacp"gaallu.cn"ia-- 'liocru. l)ar alienta dinrre
a rincl,-rrilo. l-oc.ctl.cr.rt"L1,u;,:,ing;fri.upi"lir;-Ui n.."gr.X.rbpit.ltir;i ?pr...;ce,qsrui-l
<le cleca'tare
lcl, la germano-nalionaii au plecat elementeie cele m,li mocle-

Flugcnbcrg clc a-rczolva ,criza-din Germania printr-o loviturX lruait.e,Iliint.ltcimr p-.9cicveinleli.ttarrSisDnr-\rPulsre-einvisoolirileioancaornaflilcrlrual ldilionrtreSe;"m;;p.u;,l
clc f.orl.i..antiparlanrcntar5 a ficut sX treacX pe planul sccund
rivalitSlile tradigionalc cxisr.cntc inrre m,inusculele partide con- ind,:,,sebi cel al aripii in frlrnte cu Otto Srrasser. A.."ri* ti.
,rcacalutlilrmniecg,nia,tpeumi'teaacivlrc_iiztmaudursrilees,tptlsFtcatqiruiintnloeararlri,ioepnpvauaollriilrsntiitcealcu,co,lcnclsanee,arareq!.i-liaoloitnnboaiateclr-cesat.oiuvcDeiacalr_i-srr_tte.oosxacortccepstlucrataeussaa-I afl;r iu polemici viole'ti cu exponentii rcndinlelor
carc considerau ci pitrunderea mi'isteria-
liste, .u trebuie si stribati rreapirar
NSDAP pe poziliile pu-
terii cxperienli unei Jiscrr'ti-

lSuda ci. sp-re deosebire de ele, arc prir ilcgiul dc a li i,rt'ro,lus nuir5tri a dezvoltirii statale, experierrqc utrei tXsturniri ,,revo-
polirici o metodX nou5, ,ica a violcntci hulieanice. 1r-r1ionare". La 23 ianuarie lglO s-a inregistrat primul c'az. t1c
in lupua in stradS. .r€roarea prote;-
qi bestialiratca FormaliunilSr salc numire a unui nazist ca nrinisrru : vechir-rl p.ieien qi
slobozind tio' r'1a'ul rluinigFial.itPicer,nrVruilhNeSlmDAFPricakce, aastdaea'ecnoit'smtiitnuisittruundn.ciin'dtt..inos.

de gsalt_ imptriva adversarilor politici -pc unica metod5 .ar" succes pescuit pe valul crcscindei popularirlli a partidului; in
peninl a ci5tiga tcrcr) mascl,cr accca;i perioac'li trupele SA, pcntru reorganizarea cirora I,litler.
sc dovedisc ciicece scal.na r:,r.o-
rechcmase, dupl c indelungatir despXrlir-e, pe Ennsr Riihm,
nlcarlaiorniaatlu-sluoici.aroli5sum. uPl otLrcribvuiriainstcirrftuierniizl-ueiz-He uggJerun"btc-rrJg-,,ranlliioannallailocrrr
ilr.i'unrentul principal. tiiSrrl rlc cliama:rt" cr carc sI oocrc.zc constituiau cea mai puternici formaliune militari clin Gerrra,
nia, avind o forlX in jur de 400 0OO de indivizi arrnati. Ple-
asaltrrl firral c.'ntla odioasei r.cpublici qi,.sisrcrrrrrlui..' wci- carca din NSDAP a lui Otto Srrasser in mai 1930 (pe atun,:i
marian. el a pnblicar un libel ce exprirna dilema poziliei sale': ,,M;nis-

Criza econorricl trebuia si ofere marii indr.rsrrii oretcxrul terst:ssel oder Re,aolwtion ?" - Fololiu ministerial sau revo-
rcclama indul,,tria
potrivit perrru a i'staurare,a dicraturii.

-s*t-atppovuetesrten;itce",Thcyussaekne- voia ,,o eocnomie s5nitoasX inrr-un iobpldrnu-uirdrrtllrpr,ie.esu:ucrcitncirlurscdPauidlnclrmlafe-rrivccunnoie.mnrdraeergn,cu-rlfrcalurtlicircob:rai,rigeaorrlnopuirrrica.curliutrrrediierlinxeuane.rl.l.umrppcp7loiomre9lirarrnr2ei:timsrc9nriturgeendIl-ir,o;eierrcs,ioilanzrurc.nelberuopearoYi-cdeeniouiurnnuuarmsgidlul,lleioeguiuslnzo,scredrmotriircnveniircdmrlet.eiuolepcpidrcluiil,lncot.sqornepu'auorvvordGemlces,zderiibcbnaairnromaileletgiinor':iergc'orgcnqiiulmi"-enirragiicrsor.ernrpuirCiiI"mluooinorbgarns.ic.tfnicoerlirSraJrio.moenndrtbuic-r---
dcnungat gi acest plan. - N. 7.
cuvinre, daci lXsim metaforele la o
cI)aarretres'.iunsusgtarutmdee mini forte i'serviciul intcrcselor
o dali pentru totdeauna orice ei rJe clasi,
aspectc cJe
democralie gi, impreunl ci, a.earta, miEcarea muncitoriasci. in
acest puncr al evoluliei cve.imentelor, capitaligtii germani rr'
au mai man'ifesmt vreo.rericengi in pri'inla subsidierii
lor. drept care in casele de batri aje NSbAp au incc'apzuigr'tsi-i

0ERnarqr.q NAZlsiA 5CI 51 NSDAP

olrlr)roicrtu?n) iastec,1,nIciornnrdautseticdteorHi;iitdleerli,rrciLarrvei r aripir p,,sibilist,: li dtuclu1i4a,6ntlaerisou,tl.)I 1, C),riz.u scoscse in i:viclcn15 f'ragilitatc;r avirr-
rniza ferrn de acum ssot':]omiei germane, inlpulsionat. ariilicinl rlc

irieirrtc pe sprijinul marclui capit.rl. r:reditelc prove;ritc din SI.lA. Acum pr:oduclia indrrstriali :,ci-
NSDAP-n-ar fi putut iir nici un caz recolta succese:ie elec-
torale din 1930 qi 1932, ,ultimul fiind anul triumfului inainte i.use cu 14 la sut5, iir rirnp cc criza agrarX cronici era xtli;l-
la plltere) dacl n-ar fi intervenit marea 'criz\, de' vatl de prSbuqirea prelr-rrilor pro<1r-rsclor <rgr"icolc pc i-'i,'lqclc
de venirea L929, care a frsrmzlat gu- .'ir..r,diale. inr'lc.,scili la sr:carX.
dovada peremplorie ci
clanqati in I)ar criza clin agriculturi contribuia clircct Ei la inispri-
velnele br-rlghcze tr:adiliouale nu sinl in stare 5; faq[ I'ar,i re.e celei polirice. clar liirid cii hrvea di'r plin intcrrst:lc l.rri
situaliei, iar"social-democraqia, cu prestigir-rl cornplet ltirbit,
fi-rndiaril,cr prusieni, carc supravieluiscli ca clasX prLirrqir-:i
este incapabili si reaclioneze la incercarea de a abate asr,t- irnperirrlui gi iqi plasasci::i pc uirr-rl din reprezentanlii lor au-
pra pirturilor niai pugin avute consecinlele criz-ei ; de asemc- r.oriz.e1i, mareqalul T-dint.lcnbrrrg, in suprema clcrnnl'tate r,lirr
rlee, ocest impetuos avans n-ar fi fost posibril f:irX subventiilc star. Criza. agricol5. s lbsr un factor clecisiv al c:rp,an:;iulrii
masive acordate dc i,nch-rstrie qi linan15. Sfirqirul ,,merii
coalijii" (socialdemocrato-burgheze) qi nurnilea lui l-Ieinrich particlutrui naz;st ca ;ri;care cle rlasl ; intr-ader'5r', ,latorirri
a.cestei cc'njirncturi el a, r.lutut pirrundc lar;l 1a 1ari. unrlc con
Briining (28 martie 193A), deptrtat al (lentrr"rlui cetolic, irr scrvatorisrnul rural tradilional, ca rea.clie faq5 de siriialia cle-
za,;truoasi a agriculturii, a- dat curs indemnurilor agitatoricc
fruntea unui guvern depinzind exclusiv cle increclerea per"jc)- Iar
lansate de NSDAP. la o arceefsotarm, di uapXpr,cce'p'raibeatinqdiionfuanseciaorreic(ccoin;.--
nali a pregedintelui Hindenburg au marcat sfirgitul resirnuiui renli€ de a proceda
parlamentar : c'lernocralia se privilea rapid pe panta dicta-
turii. Aceste perspecrive catastrofalc ar-r cipitat un contur tot forn-r noului program agrar din 6 martie 1930), pedala acurrr
pe formuleie demagogice ale nobilimii gliei (pitLrrile mr,ale
nrai evident in urma practicilor intr,ccl-use dc Brlining in sis- prez-cntate drepr pistritoare qi chezage ale neainului), puse
temul de guvernare ; astfel, ficind o incercare zadarnici cle cle Walter Darrd la temelia teoriei sale rasiste. l.a 14 sep-
a stlvili criza tot mai clebordant; $i ignorind ln fapt e:<is- ternbrie 1930 NSDAP a cucerit 1OZ locuri in Reichstag, in
renla Reicl"rstagului, el a pus in aplicare rn5sr"rri importante de spatele cirora stiteau 6 410 000 <1e alegitori (J 8.3 la sr.rrl

ordin econornico-social utiliziird puterile semidictatorialc con- <lin total), ocupind in ordi,nea voturil,cr locul doi, irnediat
ferite preqedintelui republicii prin articolul 48 al Constitu-
liei de la Weimar. Aiegerile de la 14 septembrie 193C s-ar-r dupi social-democraqie. Stinga igi menlinuse in ansambli-r po-
desfXqurat intr-o fazl avansati a cr,lzei: i,n acel an procer-rtrrl
zigiilc -(vostoucriialel-dpeimerodcur,taetiidceuS1F4D32deaumatrnedc,autte,laiaKr PcoDm3u)n;iqitnii
gomeril,cr ajunsese la 22,7 din lortra de munci (in 1929 fuscsc cu 77
sr:hirnb s-a asistat la o pribuqire a part'idelor de ,ccntru
dreapta : manr.latcle partidului serman-nalional ari sclzut rJc
1 Autorul folosegte termeni api,ruli la sfirgitul secolu,lui XIX .5i-tnce-
secolului XX in migcarca muncitoreascX, in 1t:,73 la 41, iar cclc :rle partidului german-popular ije la .15
putul partidele social-demo- la 30. I{SDA? iEi rer:olrasc votLlrile pe scanu altor Inrnra-
crelc. Elementele oportunisre au socotir necesa':i plrticip:re.r social-
rdlemnarosceracgreilodrinicniogisuevesrpnienitbuulurgi h,reezveo,luiqniocnoarndailiimi paerxicsamreu-lrctei rscotcrroiltceadueapceaarstitda tiuni r]c extremi dr:eap';i qi bcncficiase larg de mirirca irurn:l

o abdicare de la interesele clasei tnuncitoare, ale revolugiei socialiste. ln t Cf. D.JeuiitrsgcehnlantKl ,rtr,conzy1n78s9kib, is /)le Gescbicbte der l-age der Ar-
Frlnqa o variantl a oportunismului a cipitat 1a sfirgitul secolului in in tlie (iegenwart, cd. a (r-e, .,,o1, i.
al XIX-1ea denumirea de posi,bilism, d:LtoriiI faptului ci adlnitea pctsi- hciter
Darrea a II-a, Berlin 1954, p- 236.
bilirrrer prrticiplrii st-,cialiptilor la guverne burgheze, chipurile pcnlru 2 Partidul social-democrat din Germania,. * N. 7'
rellizrrce r,nor reforme imedirte. - N, T.
3 Partidul comunist din (Jermania. - N. I.

52 53 NSDAp

r:ului rle locuri din Reichsuag. I)eosebit cle scmni[icative erau prin conrparare, cea nrai fidelX a Llnei luptc civile dusc cu o
rcpercusilulile electorale ale crizei agrare :
indirjire firi limite ; pentru nazi$ti, margul spre pu,tere se
cilrnriarsriecbreiritnamdlcaeislocusrcrenlibieaizgp.i.iintog,lttiotialicoccarmcspa(t)pcisptdzlutoiilnlant'geesiauta,cgdcorccasssrctepileleidreieanpletSifcg.dtreopearrti.rrllgacni,rredgad_oniabailr.oiinrAddgiistneetfrcmdGl,accninricm,'ai,aalcrsnuguni,cacccraeisldseeee va clesfiqura de acum inainte ,pe telenul violenlei : va in-
vingc cine va fi mai tare in bitiliile de pe str.iz-i Ei din piege.

La 11, octombrie 1931 alianla clintre Hitler qi Ilugenberg
iqi gisea o sanclionare oficiali printr-o mare manifestatie des-
pentru Reichstag de rla 14 septcmbrie 1930 neziqtii gi-au putrir ,1roii, ."
mdaerdiienpPcrutas.iar;,O4rqieonptta. loi raiunoubirlilnruult lor de voturi i,.-c,rrnparalie * figurati la Flarzburg, unde s-a emis un fel de manifest ai
voturi dcctt in 79282. aproapc de treizeci d. ori n.,ai lI-iutlleuri,, F{ugenberg, Hjalmar Schachr,
fCZS, ,,opozigiei nagionale". tr una din figurile cele mai sinis-
multc preqedintele Reichsbank

in 1930 Flitlcr nu oemrau_lncuamreairepprirnecziepnatlaulcesaubmic,acit de disculie tre aie erei weimariene gi unul d,in ,cei rXspunzitori pentrr-r
in qi importantl insuaurarea catastrofalei dominalii naziste,'generalul von
Gern.rania,..ci
Seeckt, sefii Stahlbelm-u7si Seldte qi l)iisterberg au pus deschis
ii mai agrcsii,S for15 politici a iirii.
Evolugia progr:esivi, a 4c4ri,z4el,ai (isnutt;g;Jclu$aolmrea-jcuul vcinretsecudsee la carrdidatura ,,opoziliei na;ionale" pentru luarea puterii. in acest
sens cei de mai sus dispuneau de sprijinul tuturor forlelor
34.7 Ia suti, in 1932 la lr
circa 2 milioane dc q,rmeri in 1929 sr aiunsese la cifra recorcl ultrareacqionar,e t Stahlhelrn, SA, Liga pangermanist5, NSDAP,
Jc .6 ,milioane) a fosr irrsogiri de d,.jstrim,arca completX a
partidul german-nafional gi partidul ,german-,popular. ln ma-

institugiilor parlameirtare, clc rcpercusiunilc cLl,caracrer trtr.div nifestul de la Harzburg se spllnea textuaLl :

Tcdaatroilanrioit:atf.a-drciietnluie,ncr-ot-iGaleqencirevevcdprisenicmrtnceg,da,aageGenlineirezilaloauraumrrlsa-ttaXigolin,ruuris.la,vappescreuonerrtncueauciupateiclcltu-soltditemdI,eaenpmulfiorlane,oorat"cpSfi_ar:tqtaeivcmcixtoidpirds$seeizeiitcsrSecicicmrz,ounoeempatunareuarebansldiroacliegerefttinio,ittcsfpieioapdurosnaezsteefii,alpsniiinreocspquiis,slciitn1btecl)iiil-n,--el I{otiriji si salvgardim jara noastrX de haosul bolqevismului, si salvirn
politice nolstri striduindu-ne cu ef,icacitate si o scoatem din vtltoarea
faiimentului economic pi si ,contribuim in acest mod la o reall pace in
.:gu'svlenrtellcmagflelattac si ne asumXm, in Reich ,gi in Pr.usia, r'Is-
lume, doclarlm sub o conducere nalionalI. Ntr respingem
pLrnrlerea unor
nici o mini care ne oferi o colaborare realmente leali. Dar refuzim
in nrod hotl,rlt si sprijinim in orice fe1 menqinerea unui sistem greqit 9i
colrtinu;rrea unei orie,ntiri gregite, promovati de un guvern nagional doar
il aparenli. cum e ,cel alcltuit din forlele care l-au dirijat p{ni acum.
rioar:i a nazigrilor. Meroclclc huliganice ale hitlerigtilor. ficeau C)rice guvern s-ar mai forma impotrive voinlei neclintite a opoziqiei na-
c1e acum inainte parte dintr-o actiune delibcratX, sisten-ratic5, ;ionale va trebui si conteze pe osrilitatea noastri 2.
d.' dist-rugere a instituliilor democratice Ei de provoc5ri contra
in concluzie frontul de la I-Iarzblrrg cerea demisia irlediatX a
vtneirdlieguca,rilreeiig,-ionpn-rrari,nlren,cainttoarcReaSerteiic,ahss5irnavsisrt,qitiputeegi-pilsroetr:rizupttrino-dleetnpairri-en;arigie:rrreopsriauigrnlatiiriinnfeadnsi--- ir"ri Briining, anreninga ci va recurge la vio'len1i impotriva

tutLlror adversarilclr, rcclama restabilire'a,,suveranitilii m'ilitare

ciqti se oprea'u doar in pragul fabricilor, unde era inci stlpini gerrlr'ilne'( (adicX reinarmere'a nclimitati) gi, pe un ton comina-

organizalia mun.citoreascS. Prcsa muncitoreasci qi presa na!io- toriu, se aclrcsa preqedinteiui Hindenburg, ,,ales de noi", ce-
rindr-r-i si formeze un ,,glrvern crl adev;rat rralionrrl". In acesr
nal-socialist5 clin acei ani consrirnic cronica cca nrai vie $i,
rnollicnt, convins, in sfirgit, ci uniree dintre l{itler qi Hugen-

tru 1 .fAacjuetofraaqrel ae-feecstetulolruid"e-zaslaiunosaasrncbplue de mi.suri lcgislative luate -pcecno-- 1 Banca Reichr-rlui (benc;r centrali de emisiune a Germaniei). -lucNrir.il7e.
crre le,e avrt n.r:.Lrea crizi 2
a Textul declaragiei de la llarzburs este reprodus, dintre
nom!icCi af.suBprraunlionutuIJriulocrhatgar,arcDdicin
ReJin 1959, p. 146" estul Germanici de arunci. R-epuNhL"ile1,. mxi recerlte, in \Wilhelm Monrmsen, Deutsche ltdrleiPtoP,rittnm(:,
Jwnkcr und die \Ycirnarer ,Vliinchen 1960, pp. 551-552.

GERMANIA NAZISTA 54 55 NsDAp

F1l_r.fitfzl ! o trcabi scrioasi pcil r.ru carc nre riti sX riqri parale, .r.. devenit imposibiLi. impotriva hotlririi luarc ,,opozigia na-
partidr-rl 1i,naii" a riez.iinquit o c:impanie l-Liribundir, la car-rl ar"r a,dcr,at
Thyssen s-a inscris in nagional-scciaiisi. Era

semn ci, marea indr"rsrrie sconra si realizeze rapid ^pplarnouglrarrendre- iniluente personalitigi clin rlndi:rile junkerilor qi insugi Reichs-
*o5i1r tvcl-rrul ; atiruclinea acestuia din urmi s-a datorat in special
sXrii sale din crizX prin lansarea unui cle

reinarmare. gcneralului von Schleichlr, ir.rtriganr nororiu, pe care funcaiili:
ln aceastX armosferX, ;i aga infierbintatX la maxirnum, sc
apropia scadenga mandatului de gapte ani al lui l{indenburg. s.r.le (fusese iluinte gef ai seclici polirice a }dinisterului Apiri-
(rr]-nriioqesitnrceinlrLsnp-ciai1)n9fot2isl9crtitnocltouucE.rr-irr.istaio-trrfaicdriecunr.rfi;il1p. tcv.arrle.s.lmiii iipinnoipsliitetriudcilecu.ei)Lcf,iieldmeqriiseniuaasriln:uri-i
I-a 13 martie 1932 a avur loc primul tr.rr al alegerilor prei
dcnliale. Cu aceastX ocazie fronrul cle la l-iarzb"urg s-,a^ scin-
clat:..geinrano-nal_io-nalii Sr Stahlbelm au hotlrit ii sprijine
canclidatura colonelulLri Diistc'rberg ; ]TTSDAP a fost in mlsuri tregr.rlui. guver.rl. Hindcnlrurg a avlrL noi ccr,'riacte cr-r anturajul
; siu de junkcr"i, carc, ca pe rinrpul lr-ri
si prezinte candidntura lui Hitlei pentru aceasra se rrecuse \i./ilhetrn-r,ai Il-.lea, eiar.r
crr.bine-picdica lipsei iali;i in situalia,clc a da clin rinclirrile ior confidenti ai qefului
tugr cetilean austriac sal_e_clc dreptrui pnoailiitcicneal--soceilaelisrat to- statului ; apoi,
din la.30 mai, el a primit demisia lr,ri Briining -o.
! U-n ministru cle f.apt aceasta din urnri
Braunschrveig a gisit solr.rlia, fc'losind un artificir_r creat cle a f,tsi sinulsi cancclarului .ur.l
ccll9ci.ac1l$^inpsuagrliei.ll nici i'ru a\rea cur-n si n.rai la
diverse dispoz-igii leagacleip:ital-taenl u,cmetXit,1cp'neiafigihcrrmcranfui.n1cl'iPonrian,trr-ion aocleze Rcichstag.
acelagi privase de oricr: puterii.
stat qi a;a Omul desemnar dc sfiruitorii lLri Iiinclenbur.g ca si pr_rni
ironie a soartei, HindenbLrrg, pe picicare ,,Lln cabinet cle concenrrarc nalioiali.. ..n un
d.e junkeri flcuse gi ficca tor carc cu aiulorul carnarilei sale deputat.din C-entml catolic: baroirr.rl Franz von papen, pro-
posibil.ul pentrr.r a spulbera l-rl-
timele r:esturi ale dernoc,raliei, I rlmas icum si reprez-inte in
co,mpetilia aplednorirlueapotusrrudl edcscpruretiqne,dliinntue rcleanrlCrula;pirislioec,iailn-denmrmo-a prietarul zia*ri.ui ,.Ge,rmania", in care n,-qi ascunsese iri.iodati
cralia. La ideile reactrionare. Fxpr:r-rcnt a1 ,,TIcr.renliiub"-ului 1, fost ofi-
ter de stat major, larilundiar, monaririst, aspirinri la locul dtr
balotajr.rlui, I-Iindenburg a fost re,al,es cu 19,4 miiioane de vo- dictator,.,v,'n Papcn sirrre.tiz,r lrdrel)'lCers\oaeitianrs.rer
doreau sX ingroape RcpLrblica roare loriele carc
turi (53 la sutX) ; Flitlcr a oblinut 13,4 milioane de voruri dca'tara pe
(36,8 la sutl), iar 4 milioane de voturi au revenit can,didatu- si si
iui comr-rnist Thllmann. Alegerea lui Flindenbr.rr,g a fost pen- mina dictaturii unei oligarhii lestrinse de nobiii rcaclionari'Ei
cderacqinpitraelaiiltiir.aCteabLi1nnctgulu\io-enrs'rictri.eritcodcr-lvco,u:'rrP.arrp.ecr'r'olbailIiairui.niperi1m9u3'l2
rru democralie o victorie a la Pirus, pentrLr cI iritrin.,l p.c-
geclinte, m,:narhist notori,u, ailat complet srib presii,rea
ccrcurilor mogieregti, inclina tor mai cleschis spre o solr_r1ie gceosntcpoomliitteicirtale_inaouiuluai tcamncxesluarri apefollstrtrldrizeovlovcaarereaaRineitcehrsdtiacgiiuelui ice;
rn t iparlarne l] tar;.
lovea.fonnaliunile.sA._La 20 iulie, continuindr,r-gi acliunea cJe
La 13 aprilie cancelarul Briining gi ministnrl apiririi
favorizare a forgclor dreptei, von Papen a clestituit ,cr_r cle la
slne putere guvcrnr,rl social-clernocrat ,al pri_rsie i, condus dc
Groener, in in.cercarea de a pune stavili violengelor, s-au viz-r-rt Braun gi Severing. Era vorba dc o adeviratl lovituri ,de stat.

ncvoitri sX. interzicX formajiunile paramilirare ale NSDAP, prin.care se elimin'a r-rna din ultimele reminiscenle ale vechiu-
gi in priinul loc cele SA. O dat5 cu aceasla poz-i{a gur.ernului lui sistem n'ei,marian. Dar refuz-ul social-democraqiei de a fa.e

b.rawnts.qchf.t,ueigpisecnberrruReagcieeruansgtsi rtaet,mlni,,,VRieurtdeoljalfhrsheMfteorsfieiryZ, eitgHesitclheirchtaeL',s apel direcr la mase penrru ca acfiunea ilegal5 a guvernului si
octombrie 1960, pp. 41,9-448. (Potrivir Lrnor dispozigii legale, irunrirer cr fie zldXrniciti a condamnat d..finitiv SFD la ncputintrX qi
{uncliorrar public con,feri.a inrplicir celir,rrrr tlt cctigcan geirnan. - N.7.).
I Clubul seniorilor. - N, 7.

cER,\lnt'll^ NAZISTA 56 57 NSDAP

iz,. i+rc, confirllincl zgomotos falimentul politic al accsttli tive mirunre, de pe ,o zi pe alra. Congresul de la Leipzig din

-nxrtlitJr.f uzr,ri soci,al-rlerr-rocralici cle a se situa, in Prusia, in 1931,, desfiqr-rrat n toiul dezbaterii asupra fascismului, a
fruntea rnigcirii popi;lare contra nazismului, aflat in plinri furnizat o confinnare impiesionanti a siruaqiei desperate in
inaintare sub acoperirca lui von Papen, nll era numai un epi- care se pusese social-democratria, iipsitX de acr-r,m in,ainte de
socl al lr.iptei intestine din migcarea muncitoreascX -_ ,a'ce,a idei 9i de c'-rraj gi, in acelagi timp, pitr.unsi de un optimism

sciziune ce paraliz'a orice lezistengi qi acliune unitari impo- rrechibzuit cc o determina si creadi in triumful neindoielnic
triva fascismului" lu,Iai mulr decit. atit, acest refuz era rezul- al socialisrnulr-ri, de care insi sa depirrase conrinuu, pierzind
tatul gi in,cnnunarea une'i politici ce avea rXdicini mult rnai tr-a,rriciepcroonfetascatticudelesluocriilael-dceaumzoeci.ra(-loiencineppqiraivienxqcalusviivegpiai ,p:loal,itteicne-
ar-iinci in insXgi isroria Republicii de la Veimar gi in procesul ifanocirmqitpiSiesPedDicaafnlta--oac;sutiiupitnrqesecilledtra&agneisifniensrelgaiifra-errpsaetanp!ianarnlcaaorznnisteemnxutruulullui ie--i ,pcaliatciscitrofue-il
carc ch.rscse la tr,ansformarea marelui parti,d muncitoresc in- social real.
tr-lin organism cr-L prccidere electoral. Social-democralia wei- La congresul de la Leipzig Ruclolf Breitscheic'l a ,afirmar
rnariani i;li picrcluse in br-rnX parte caracterul siu de clasi gi se cxplicit in raportul asupra fascisrnului ci era necessr ca Brli-
idcntificasc cu sistemul democratic elaborat de Constituanta r-ring si fie sustrinut impotriva nazismului, ci era r.ieccsar si se
tclereze ,,viol5.rile for'melor democratice", insl firegte doar
din 1.91.(), gi annrne cu aspectele iui cele mai de suprafalX, :,pefltru a saiva conlinutul de,mocr.tic al constitugiei", ca gi
cum acc(lsta n-ar fi fost un tot indivizibil, a ,cIrui triinicie pu-
aclici se fXcuse palaclin al unor institui'ii pe care le con,cepuse tea fi chezSguiti nu,mai daci ea s-ar fi bizuit pe sprijirrril
sub aspectul lor formal gi nu al conlinutului. Chiar gi atunci
cirid partidul social.-democrat n-a participat la guvernele ,,ma- unor forle politice realmente democratice. I)ar tocniai procla-
marea necesitSlii dc a cXuta neapXrat inlelegcrea cu p,arr.i-
rii coalilii", alianla sa cu particlcle burgheze a creat un dele burgheze definea caracterul conrra<lictoriu al politicii
obstacol de netrecut in calea dinarnismului siu politic gi so-
ciai ; ca u-rmare, partidul social-democrat n-a mai fost nici social-democraqilor, care se amlgear-r cX pot apira rinduielile
micar partid 'al reformelor gi, dimpotrivi, in momentul asal- democratice cu sprijinul unor forge vidit re,actrioirare. Un alt
lider social-democrat, Vilhelm Solirnann, a splls fXri incon-
tului final a1 dreptei subversive impotriva democragiei I'eima- jur ci social-democragia nu-gi punea obiective noi : ea trebr-ria
riene, a sfirgit prin a-gi asr-rma un rol tipic conservator. si fie n-rultrumiti daci rerirjoa si nrenlini putrinul care fnsesc
cucerit prin
In privinla grr-rp5-rilor situate la dreapta sa, so'cial-demo- instaurarea republicii. ,,SX nu i-re 15s5m pr,adi pesi-
cratia nutrea ihizia ci sprijinul pe care il di partidelor bur- rnismului !" orcline
gheze poate contribui sI stivileasci lunecarea lor pe pozilii a fost cuvintr-rl de al congresului ; dar
,:.".trionar. fXliqe, in timp ce in raporturile cu cei aflaii la
stir.rga, polemica indirjit5 cu comuniqtii bloca orice iniliativX acesta nu era dccit un mod de a elud;r problcrl,a, cici d,acX c-r'a
lrnitar:i a masetror muncitoare ; crlrnta represiune de la absolut adevirat ci Briining n.u re,prezenta inci fascismul, cra
tot arit de adcvirat c5 el coirstitr-iia anticamera acestuia. P5-
1 nrai 1929, cind politria berlinezi de sub conducerea social- rerea ci nu era posibil si se combati in accia;i rimp capitalis-
r'lemocr,etr-riui Ziirgiebel a inibugit manifestagia oamenilor mun-
cii din capirali, nu a fost decit un tragic exe'm'plu prin care mul qi fasoismul, ci cX era necesar si sc iirliteze acgiunea cloirr
s-a concretrzat sclz-lLlnea din migcarea muncitoreasci. Politica la combaterea ccltri de-al doile:r pontru a nu da noi arme in
social-democratl, preccupati sX pund frine dreptei 9i sI impie-
dicc cieschicleri spre stinga, nu avea o aLrtonomie care si des- mina forlelor capitaliste, nu era in ultirni :rn;rli;.:i, nllinai rrli-
chicli pe rspectil'e, nu opcr'a cu bitaie lungl, ci viz'a dclar obiec-

59

GT.RNIANIA NAZISTA 53

presia unci linii tacticc, ci clefinca cu* rLl se poalc r'ai limircclc iar rupturir cr i.rl.ruuiqtii r' cra i,,r i',rcr., ,iir care migcarea
tot ce mai r5miscse din politir:a sociai,ilernociar_.i 1.
Neinlelcgind cX dc niuitl vreme 5ri scn s ase- rlriulcrtor"crasci sel'nr,arrI putca sii rragi concluzii prca vesele.
cleve nise f l-.r*rghe ,e, ir.,-
irrrnrita T,ierierutzgs'politi/e e f,aqX de gur,-rrncle i{;idiicina acestei ostilitiii inrcstine, CcterminatX istori-
cial-clemocralia s-a privot de posibililatea oric.irci" i'ccrciri cegte de_ faptul ci social-democra1ia se insiriinase progresiv
ilc lrrptele maselor munciro,are, sc afl,a in ins5qi existenqJ unui
prartid comunisr. mogrenitor al tradiliiior stingii extre,me a lui
de oschoipmobza-riejic1hpootXlitrii.r'iii sal" er,rnate gi, cu acc,asra, de a trcce l,iebknecht 5i Roz.a Liixeml>trrg. .4iia.n!a sociil-democralici cu
1 inr-oluliei autoritariste.
ia conrr. Social_ partiCele brrrgl.icze determinasc. in mc,d iiresc, radicalizarea
continLltulLti platlormci o1-lozilionistc a I{Irl ). carc nu gi-a
democralia a pus toet; miz.a pe guver:'ul Brlining pclrir.u c; ur,r pierdut nici'rclatX suflui revoluqionar. Sirr-raiia obiectivi a
bfourmninolaasme cpneirsapieccitivi1auniiiclrireuvnec.ileilaicllrn\rareriovep.oIsrilbiciliictalhteia.deceai mina"-i
1fl^9r3-2.ilR?LprdcozliftiHv i.lcfcurrsculil'gevaeirmimoctnivraetloirn. Aasc#esctli, la ir.,cepL,tui li,i LlcrLn,anici r-,'eimarienc Ai L-rpLc)c irlrei-ne frac;ioniste din p,arri-
rerrne'i'spriiin'l dr-rl conrrririst, caru:teriz-ate a,ciesea prin irdopiarerf unor iiozilii
acorrlnt ltri Ilriiriirg: ..1(:stur.'rr.ca uiir,,_,r'ului dc i;,.,,,
stinga ar. ie'mxpisintegerticier'rLrrLarllrllara(llr,errrrlg)thac.zrlli.iroru'tgtii"ndfasacsitsfemluuiultii,ma:rr cie cxtremisnr scctaiist, n'u lis,as,.r:L Lin t;reu prea larg dc
rezistcnqi acliu.ne. pcritru comr-rni;ri. Apropicrea rn,arii criie ecorromice
;1 coincis totr-rgi cu o i:ruternicd. regencrare a luptelor de mas5,
provoca fuz)onarea |1,'c.lLri rclcqii,nar rocmai in m,,mentr-ri in a chror corducere 9i-a asur.aat-o p;iiticlul comunist. incercarea
care nimic n,u e mai irnporrant rlccit cle a o irnpiedica.. 3. So- dc a sLlstrage in acest mod masele murrcitoare clc sub hegen.ro-
cial-democgalilor ciaci s-ar pril;u;'i barajul Biii- nia social-democr,aliei r;i a sinclicatclrr reforrniste a aiimentat
)i se pirea ci ulterior confjictul dintre cele doui aripi aie miqcirii mr.rncito*
vd-oidr-eianutesrveeamniaucnXhtaoocsri-grai iopaclscizr..,oitraietenatirrleorto.toa,l.irr;i-ibd.ria,"r
n1ng. ei re gti. Ruptura cu social-dcrnocraiii a cleveiiit ire parabil5
atunci cir-rd cor-nunir;tii, rocmai in rlourcutril inceperii ascen-
nu-gi l,

realizarea acestei prcziccri. I-i nu-iirlelr'scscr; ci ,pr.iii'irea lui siunii nazistc, au fc,st cieterrnirraqi si, eiaborr'ze tcoria ,,social-
Briirrirrg nu insemna d.loc apirarea ..inlcrcsclu. I.lzaie ale oa_ lascismulr-ri" (,,ltefornrismul dc ,a.zi este socialism in vorbe, fas-
cmoennrrialorfa-msc'niscmiiu",lu.i.niIcairs1bi9it.rriri.neua l_-Kpoateunislikail,'1ui^iveloter:radre
narismul lui abstract, p-urea respinge idcea frontului rez.istengX cisn-r in fapre"), ceea ce a avllt clarul si gcncrczc cea mal pro-
iundi dezoricntare priirtre rn.rselc n-.uncitoarc, in rindul cirorir,
i' doctri* udncoits:rcticrireerac,lepro.airtfcu,rniirra.1i -v'aiolli,deirlroar.i
spre muncito.reg.ti, .aspiragia
uni. p.o- spre instinctr.rl
letar.cu o satisfacgie deloc jcuosrtniiuiciari"gttiil:or,,Snpuresncorvoocurl ancoratX in
riatului gerrnan. visurilc proll.rul-
r'caliza... cie clas5.
Soci,al-denrocralia ,a ajuns acurn intr-o faz.d, de o;:;rire. Dar nu
bate tn retragere. F,a esle inci stinca de carc se va zclrobi pu- 1)esigur, polemictr des[:I.sr.rrati de cornr-ririqti lovea in aspec-
teic ccle m:ri d:iuni,toare ah politicii social-democrate, dar im-
hoiul in,cre$tere al fa.scismului Ei al complicilor lui comunigti:. a.
Dar realimtea era mult mai tragici decit i sc pXrea lui Kautski, picdica totodati sL se faci o distirrclie oportunX qi necesari
intre adevir,atul pericol im,rcliar, carc era infigigat de nafional-

1Cf. dezbaterea asupra lascjsmului in volumul dc mater:iale alc con- socialisrl, 5i car.lcterul funciici cxcrciLate de social-democratie
c-erta,cpeeaartdidcuflavcoormizuanreistpaasfior's5l 9i indirecti a fascism,ulr.ri. Tn 'mod
gresului, irrtitulat Sozialdem.oleratiscber Parteitag in LeiVzig 1931 vom 31. mai con$rient decir social-demo-
Mai 3ebitPsno5al.irtJticivciondli,neiml tUolVneotreallreresdh.ea-yasD.NroPb.rwa7nt.o.ghotlell,s Berlin 1931.
cralie de pericolul lascist qi cle originiie lui social,e, dar extin-
vol. I, 1932, pp. 1-L2. Fasr:hisnws, in Die GcseL!scbait, clerea explozivi a polemicii inir-rntrul miqcirii muncitoreqti :r
relevat irnposibilitato"a cle ,a oDiure presir-urir reacqionare in ge-
'1 Karl liautsky, Koynrunismr.::, uncl SozialCernohrttit. in Die rrerirl ;i ascensiur.rii nazismrilui in spccial o rez-isicrrli coniugeti
GeseLlschaft, vol. I, 1932, pp. ?6A-*278.

OiiilMANlA I'rAZl5'l'A 60 6l NSDAI

a par:idc.lor dc .stinga. lncercafea dc cotectare pargiali a acestei siunea crizci, flcuse cle acrrm breql reacliuirca nihilist-X a na-

politici, inrreprinsi de fhlimann in cursul anului 1931 impo- zi qtilor.
trirra tendinjelor mai pronunlat sectariste ale grupului Niu-
mann 1, a venir prea tirziu ca sX, nrai poatX r-criTica erorile ln pofida neindoiosului succes dobindit de Gennania la con-
comise in caclrul polemicii cjesfsgurate contr,a social-de,rnocra- lcringa de la Lausanne, care la 8 iulie lichid'ase practic chcstiu-
giei ; iar cpisoade ca cel irrregistrar la Beriin la 1 mai !929 nu nca reparaliilor, corrfirmind iniliativa de moratoriu propr-rsi
pire,au decit sI confilme temeinicia qi necesitatea unei astfel
de polernici. i)ar riminea faptul fr-rndamentai cI atacul frontal irr iuiaie I93l de pleEedir,tele SUA, I troover, ,cll scopr.rl Ce a
sustine experirnentul semidictatorial al lui Briining, noile 'ale-
impotriva social-der-nocrajiei nu ciiduse pesre cap fascismul, ci,
geri pentru Reichstag de la 31 iulie 1932 s-au soldat cll un mare
dimpotlivi, n-rlcina qi mai muh for;a cire, in iiuda greqelilor
gi compr.omisr-rrilor, organiza de bine de riu cea mai m,ire'p,a.re triumf al dreptei celei mai extremiste : in timp ce gennano-

s. oanrrnilor rnuncii germani. nalionalii continuau si devinX tot mrai firavi, gi germano-popu*
larii er:au reduqi la dimensiunile unui grupulel jalnic, NSIIAP
l)in analiza comuniqtilor: lipsea qi aprecierea reali a dimen- Lrrca pe primul loc printre partid'e, oblinind 230 de nlanclatc
(133 r,eveneau social-democraliei qi 89 partiduiui comr-rnisr).
siuriilor pcricolului fascisr gi conjunctu,rii generale mondiale in Circa 14 milioane de alcgitori. adicl 37,4La. sutii din nur-nXrr-il
carc se desfigr-rra lr-rpta contra fascismuiui. DupI cum partidul l,rr total, votaser5 pentru lJitler, car:e era adevXr.atul tr,ir.rmfi-
tor al zilei electorale, chiar dacl procentul voturilor dcbinilitc
sooial-r-lemocrat nll a intuit cI venirea nazismului la putere nu
va fi r:n experiment efemer, tot a$a gi comunigtii, subapreciincl de el nu insemna deloc ci criza nu purea g5si icqiire in nici o
stabiliiatea sistemului capitalist, nu au intuit ci asculirea luptei altl alternativl. Dar aceste posibilitlli virtuaie au fost anihi-
de clasi gi intensificarea ofensivei fasciste nu era{r preludiul
late de sciziunea dinrre partidele muncitorelti, incapabile sX
revoluliei iminente, ci purtau in sine prernisele cruntei dictaturi opunX un front unit n,a-zismului, precurr Ei de fXrimiiare,a rlarii-
rcaclionarc. Peste toate acestea, in spatele succeselor electorale delor burgheze tracliqionale. Era cl,ar c5 I-Iitler ajunsese in
rcpurt,:lte de comunigti in ultimii ani ai Republicii cle la Wci-
pragul puterii ; pregedinte al noului Reichstag urma s; clevini
inar se afia mai curind protestul rnaseior iovite de criz-i 9i unul dintre oarnenii lui cei rnai apropiali, I'Jerrtrann Gcirir-rp,.
$i mai limpede s-au r'5dit intenliile lr.ri Flirier ,atr-rnci cincl a.
inrpinse spre comunigti de aritudineacapitulanti. a social-demo-
respins propuner,ea de a intr,a pe poziiii sllborclonate intr-un
cralilor gi r,u alit o adeziune care sI fie baz-ati pe convingerea cabinet prez)dat de von Papen. lntr-adev5r, in augr.tst baronul
necesitSlii unci alternative, de aitfel 9i aceasta din urml mai catolic i-a ficut Sefr.rlrii nazist uuele avansuri clindu-i ;r inlelcge
mult veleitari decit reali. Nliqcarea muncitoreasci germani s-a cX l-ar putea include ca vicecancelar in guvernui lLri, dar pro-
punerea a fost respins5 cu disprel de clpeteniile naliona"l-sc-
prezentat in mcmentul aga-zisei Machtergreilrrg' practic dez-
cialiste : ir.ri l-Iitlcr nu i se pr.rtcr oferi aitceva decit primul loc.
armat; ; rcz-istenla individuali opusX. la locurile de munci gi
in stradi nL1 s*'a transfclrmat nicicum intr-una desfigurati pe Acest lucnr este atestat de G6ring, care a fost totdeauna in-
suflegit de o uri indiriiti impotriva iui von Fapen pentru nlo-
scar5 nalionall. Sectarismul anticomunist, pe de o parte, qi cel
tive de antagonis,m personal : ,,Prefixul de *vice, tn fala nu-
antisocial-delnocrat, pe de alta, contribuiser'5 si fringl inlun-
trr.il proletariatr-rlui acea solidaritate de clasi in care, sub pre- melui lui Hitler era pur qi simplu inadmisibil 9i a fost considerat
cJe partiz.anii s5i de-a dreptul ca o insultX" 1.
1Cf. scrierea 1ui E,rnst Thilmann, 'WeEgitzziugeibFreerltlUebr einnuitnudnusenrge,r
1 Hgrmann G<iring, Awfbau einer Natir:'n, Beriin i934, p. (r'l
tb:aretisclsen und praktiscben Arbeit und der
in pp.
,,D? iCeuIcneterirrneaatiponuateleri"i, noiembrie-decembrie, 1931, 481-5C9.

(de citre nazigti). - N. 7.

GI'RI,TANIA NAZIS'IA I)L 63

Contrar aftepdrilor qi speranqelor sale de a-gi consolida au reciarnat expre s s5 se incredinlcze _parridulr-ri nalional-so-
poz-i1ia personali prin mXsuriie luate in favoarea <Jreptei. von cialisr puter.a. eetetea era nlotivat; astfel:

Papen, absolut inoapabil si controleze sirualia, s-a trezit in- Noi recunoastem in miqcarea na1iona15 pe care o stribate poporul nosrru
lr:;"t,.,1 ;';n'ititor si crcczc' pi in dc1''i5ire'r con-
tr-o posturX desperatX. Nu i-'au rnai fost cle nici un folos ges- rl unci erc mcniic
;:t.rr;l1..rfroiat;.';c".ieulin"st;rtt;Xe;6i-.;rm;";s,;t\lnr;c.sqX.'trr,.rib"n.p?razrqiceiltoiciincnidanuedltci.siviprdaccenispbm,ai'buuriltlnctieci irvpscoaalriace5r1it'afucicrmg:iiiiu'aeNviceeodlnnadocInmiinrricptsrirc-i3noacmcriipanpoarclznuirclg..arcegserl:r'rsdr'rtnpce
turile de c'edare falX de presiunea nazistd., cum a fosr comurarea
in muncl silnicX a pedepsei cu mr)ai"tea pronunlet; impotriva a a;1c"r;cct1;lms""ncp";udilnl,ouiltoe;cn.;.eoeisrr;n;,eli;bllesl.i;iitle,;idritiadnctruceoa-a.lcnnutr"econtnor'uoilncicnetalcu"lmatec.bii,qraiocnss:.certuritezlvupio;idsreceizlein1iil.hitidnn.rrcrs.idnirneul;$io.rlippi-usauleilnl'ccevtipctaIul'licniStcmispulda.lrgbilnucclucqcioi clgs_lcrleert]uqsmepulillenec,trngfacbi.rt:ugr'rt.itrlccl-

cinci membri ai SA, care uciseseri in mod b,arbar un rnuncitor Cu roati aceast; solicitare energic;, penl rtr '1rofftc-llt 1 Ftt-
Vaiat ideea de a increclinp geneialului S.l-rleicher frincle gu-
comunist; episodul devenise deosebit Ce rXsunXtor ca urmarc r.emirii; acesta intenliona.silnclucii in cabiiret ccle rrai ctero-
a rclegramei trimise de ltritier condamnatrilor, in care se afirrna: la NSDAP la sindi':ate. I'a 3 dccembrie 1932
ge,'re fo.1e, de
,,Libertetea voastrl este pentru noi, incepind de azi, o cifres- gi-a asumat cfectiv funcqia n. .ontt1'"t' El i,li
riunc de onoare". lX.eichstagul, de la primii pagi, a pus in mino- lel de *^i ,",
rit,ate pe von Papen, care n-a qoviit si fixeze imecliar: r-roi ale- ficuse de asemenea iluzia ci \ra exploara fisr-r|ile inteme ale
gcri, pentnr a doua oari in decurs doar de cinci luni. Ultimelc XSOnp,'dceafrieniatiuvi ieEit iar ia suprafall, 1u ! decembrie,.prin
alcgcr:i cfectuatc inainte de venirca lui Hitler la purerc, ccle d: dintre I
ruotura litler- Ei Gregor Strasscr, 9i cX va
la 6 noicmbr.ic 1912. au iirsr'.innat, cc-i drept, un ufor regres ai ou't.o ,-t'rod.ra arnbitiile 1ui Hitler in viriutea rez-r'ritatului ulti-
NSDAP (care a picr.dut circa 2 milioane de r.otu,ri, diminuin- melo. elegeli, care inclica o tcudinlX cle.regles pentru NSDAl'}'
clu-gi pondereala 33,1 la suti), clar nu au,rnodificat substanlial Numai .i u.unl altc rcorle, ntult mai dccisir e pentru oiganis-
mul societStrii gerrnanc, aclionau cr-r hoiirire impingindu-l irra-.
sitr,ralia parlamenrarS: NSDAP rlminea cu 196 de locuri; 121 iTpnhoteyliitspicecuiF".T-,iDt,leeerc';-lfiiaa[irpctian,cccdsicLacaunciepcaitsicnric-ap-cciaarjtcuXn.dsncluaa'la]lhrtlili'e.t.i'ccI'tIniot5leacrocurinnmbs-irn'sra9clriilexa
ius o..',r*g,rnist,-il suprenrei ascensiuni politicc a IiSDAP; nlai
rcveneau social-democraliei: comr.lr';ftii gi 1c sporeau la 1CC; mnlt'clecii' cl arhiteilii acestei ltl ,tcbtergreifung att fost von
Centrul pXstra 70 de loc,r.rri, in ti,mp ce cele 52 de riandate lop.r qi alli intrign"li -- ernisali ai ccrrc-,irilor nalionalistc qi
capitaliste cafc se agiter,r in spateie 1ui Sclilcicl,er. Acliunci.r
ale germano-nafonalilor sr-rbUniau stabilitatr:a de ansamblu a u.ri,i p.ntr-,r lichidarca g'LrvcrnLllui ScLrleicircr r'-'a fost dccit
o clispLril iiuntrici in tabira drcptei politicc qi c':t-'iromice' incX
presiunii exercitatc cle drceprta reaclionarX; cXci, in rirrclurile ei. la l(, clccembrie von qi bancherul Krrrt -,'on Schrijdcr,
P,apen
sing;ura schimbare ce sc prodr-rscse a fost o irans\razare de voturi
ale cirui legitr.rri cu capitalisrrui anglo-an-re|ic;rn crau notorii,
dc ia neziqti la partidul h,ri F{ugenberg. in aceastX cor.rjuncturi,
dre:rpta reaclionar;, clreia ii aparlinea de acum inainte inilia- I 'I'extul apelului a fost publicat f;drsecA. 2lb,e191516, Sch rc in cl in ',Zcit-
tiva, n'r avea alti alegere decit unul ,lin polii r"rrmitoarei di- sch.Lift filr Gesclrichtswisscnsil,aft", pp'
lcmc: sau si iase pe rnai tirz-iu soluqia autorihrisiX, sau si sc 366--769'

incjrepte imediat gi l-rot5,rir spre clictaturL. Von Papcn insugi a

ci,aborat un plan de transforrnare filiq dictatoriali a Reicl-rului,

ce prevedea aboiirea paltidelor gi sindicatelo r. Le^ 19 noiembrie,

doui zile dup5 ce von Papen a fost .consrrins sI demisioneze
clin cauza osrilitXqii majoritSlii llcichstagulr-ri qi a intrigilor
gr:neralului ,achleicher, care pregitea o dictati-rrX a milit,ariior,
au ccborit in oreni, f5i:i nTasci, junkerii impreuiri cu mag-

nalii indusrriei qi ai finaniei.

Astfel, intr-un apei adresat iui I{indenbr.rrg. mogierul vorr
Kalckrer.rth, indr,rstriagii Thysscn, Vdgler, Kmpp, Bosch, I-Ia-
riel, armatorii Voermann qi Beir-rdorff, banchcrii Schacht.

Schrijder qi lleinhart, precum qi alre ,,fe1e alese" ;ile economiei

6

GITRITAT'JIA r.l^zrstA 64 65 NSDAP

a. pus baz,,'lc Lrlti'rrrlui act al cfi:anrei aclucerii iui Ilitier la J..lrz_-l{i,i[renach la Poqte qi 'I'ransporruri, baronul von Neurath
pulcrc; i,a 4 ianuarie 1933 l-Iitlcr qi von Papen s-au intilnit
.l,a;i;.,lLicR,xr.taie.ltru-nttleit)v'.,hos.n,e.f,.1uBl leSortmaahbrlecbpiegrlem. z-Leuunluatalr,tc-Slaaeipddetuepi,cacrr,tiaai mmdeicnnitscutirltumreaillitFMaJriutlnd':e-r
l.r Kijin irr lccuinqa lLri Schrijder: a fost asrfci coor.donari co-
( llaclstergreif wtg) cra ac"rrm L'n [.rpt- impliirit. .-Gcrmornia -
Iair',;';11g3 dirrrre cci doi frunrasi re,ar:liorari i. caclrul unui ir.,ta GoJbcls -_ este in pragui cotitulii ei istorice" 1'

gLrvcrn.al forqelor Frontulr-ri de 1a Fl:'"rzb'-rrg, adici al naqio- I Toseph CocL,bels, Yotn l(aiserhcf zur Rcicltshntzlci (De L't
lt,,tclrti biaiscrltol la tattc,'lttia ticichului). VLiir,:ir.:i I(.risc-
rral-socialiqtilor' ;i gcrmrano-i1&jionalilor. in aiel moment Fiin- hof era hotclul'clin Berlin lul;ncchltce, ra'4rsariIluttzFi1Jit'*lc-r cu r?1J'..nt li2
ccrnciliebulelor siirgite prin N rrcoiiqii h'i irr ttnrFrtl
tlenburg,_sr-ii)us le prcsiuni puter:lricc venirc clin diferite pXr1i.
7"
ajrrrrsesc la h,,riririe,lc a-[ ,rberiJ,rn.r pc Schl-,ichcr, asiicl;i
la 28 iairuar;e, arunci cind accsia qi-a-clet clemisia din car:za

imposibilitilii pr+cticc dc. a, gnveria. noul cabinct cra gara
pregitit. La 30 iairaLiric Hindeliilr:.E il nun.rca pc Adolf ttliler

c,anccllr al l{eichului, punindu-i-i ln flanc irc von Prl.rcn ca

vicccanccl ar.

Ccrcrr.ilc corscr\/i:r.lo.:.r:c i,tcr.i.i,ationaic risr.rflau ugur:a1c. Elc
priviscri irr11rij,,r'.rre ;i\':llaruriic cxpcrirlentului Br"iiiring, tc-
mindri-se cL Ir:ptclc ;nrcsrinc alc dreprei ar putea favoriza" prc-
c-ipitarca- crizei gcrmane ir1 dirccli,a unei- solulii de sringa.
Acum acesic scecnrcsuuri ic_loinrtirtcvc'il:crlcc,lacl.r iir sfirgit perspectivelc Lrici
-11 j,ar-rLiarie ,,Times'. din
stabilizir:i in La

I-onclra_putca salura cu satisfaclic fcricitr-ri,r-tatiaj llitier-pa-
pen:,-,E,ste cevi idgcunvct r-nul
scr.ia rcspcctabilLrl oig,3n conscrvaror
blitanic -- IIir.lei. tiobuic sX fic'consi(lerat ca o
tcntativX dc a cchiiibi:a expcricnla mai consis,tcnLi a conser-
zav.taernatotcarliicclorlars.niagaluilairoqaninloalrilicglocrcir"ac. clrIeairrircias-ici-mrcislre't.arslu,enefnarirllruiiczdni.ctrscvmlecnuri.lrr-qEe.rairafn.oeazrt_ierisapln.<eu.-l-e
Iui la pLrtcr'g
lnrtg cercurilc collse r\raro'are clintr-o E,r:ropX in
cafc qcrmcnii f,ascismului s: rxspin,lise'i rrinl atunci desiril
clir
mrlt c.lincolr clc hor,arclr ,-.egirnuiui fascisi italian.
iu noul gllycrll gcrnran erall repreT.ent;ltc toate forlelc cc
contribuiscri. ia ,,schir.nbarca girzii": cei mai apropiali cola-
bor:irtori ai lui l-iitlcr (Fricli la departamentul Interirelor, Gii-
rirrs ministr:r-r Tanl tRcnci.cricrr;-rrlluPi lufisriiei i,pIojrr,taofnozlirG-r iiErtinceormliasadr eop-1arXt,a{i--
nistcrului clc
rnentul .|r-rstiliei; 1a nrijiocLrl lui martie avca sX intre fn gu-
r.ern gi Gocbbels, prelLrind conducei'e,a prorragandei); exponen-
1ii marel',ri c'apital, ai laiilundiarilor Si ,,Hcrrenkhlb"-ului
(conlele Schwcrin von l(rosigk 1a deparramc:ntr:i Finanlcl,'r',
Hugenbcrg la cel al Economiei gi Agriculturii, baronul von

(,'apito/ul trei 67 ,.COTITUBA ISTORIC.\"

.,cof i'I'LrRA rsToltrcA" : rer'ucerirea libcrriqii popor.ului nostru"" r\ceasta insentn,a ir.r
rcstabilirei pentm (lcr:rnania
COORDONAT.EI-E PRINCIPALE ALI1 STA1ULUI primul rin'cl .,;rr,'1t,-1,arrli,L:tIqi iia.1l.i'mclirrcjlr.itlu,'rri
hrATroNAL-SOCIALTST cu celelalte popoare, adici inliitr,."..o

arluse pri'n p,acea de la Versailles. ir.r ce privcatc io'ig,'le a,rm'atc

i.; 1 f"-bruaric 193-t male;ahil Ilindenburg diz,olva ir-rci o clati I litlcr se mirgir-rea sI afirile cri :

Pcl.e.ciccohnsctacgnutrl,apreennraru1..io.,naa1, f5a"c1e. posibili forilarea unr-ri guvern \/orn fi bucuro$i daci lumea, datorit:l limitirii artnamentclor. nu ar mei
in acele z.ile Adolf I{illeiexpr_r- face necesarX o sporire a armelor nsoI aCsilmre.nt;.r.1.i]unPii,rcpgrcindintttneulerimReiticahtuc-r
1ui a ficut apcl la noi poruncindu-ne
nolstri, putintra renagterii. I)e accea qi noi faccm apcl la poportll gcrnran,
nca progran,ul cabinerr.rlui siu in cadrul unei proclamajii c5,tre cnpa:erigssipoi.rnevazrlcccrc!vcrscaIan.siusnbiasllcuiurcincreeazaieegglcril,amvaaancleui scitar;gr"ecsaNtta'dusctcrlco-ofcni,cadiiciaec,rlreae.c1GcvurcveacrdnsuuI lsor,etricdrnir;:rpcas..ll1drirci'
poporul ge!'mr1r. in plimul rincl el atribuia in nrod fraudulos
VLneairrxniasmr u(.l,up:i;,i.sr1'iisrcpzu-cnceclear.cnai pcnrru impasul I{epLrblicii de la
cle marxism iLr ruir-rat berman,ia. Un Iil a decis si riscunpcre in patru ani gregelile din paisprc;:.'cc aui... !rorri
ari c1c bol1c,,'i,r',r rr.r clisLniir,c--o"). Apoi el veste,a cu eml-azi ci gennan, di-ne rigaz- patru ani qi apoi iudeci-ne I

suplema r.ncirilc a ,,gr,rvernirlr-li nalional" este ,,de a reconstitlri Dincolo de vorbele frumoase qi figi,clr-rielilc ctrcn-r,agogicc IdSDAP
unitatea clc cu13ct:;i voinqi a pclpo,-uir,ri nostru" pe baza moreli n-a intirziat si dernonstreze cu fapte ter:n'ronii rcali ai po'litici'i

a creltimi-sl'nului, pe iraza soci,a.li a iamiliei, ,cJ ce,iuli a vie[ii sale de ..conciliere". in vederca noilor a"legcri pentru lteich-
poporulu'i ;i stratului, clincolo de clczbinirile de ca,tegorie stag, fixate pentru data de 5 m'artie, NSDAP a intensificat
irr.cu1tui ninrlriei ,,r'echilor nor.ir1 rc t,r.acl,i1i,i". Dupiloate Ei clasi, p,resrullea terorlsta contra aclversa,rilo'r politici ;i inde'osebi con-

acesrea
Hitier trc,ce,a ia enunlarea. primclor c,rl.rrdonati de ansamblu
.a1e activitiiii noului guverir. rra o.g,anizaqiiior gi presei pro'leLare; in p-rinrul 1oc a fost l,ovit
parridtl com,unist genr.ran, d,ar nici social-democralia- n-a fo:rli
Era irorba de un 1.rog1ant extrcnr cie gepepai. Se putea reline crulati de repr'esiune, chiar daci agonira i-a fosr rclat,iv rnai
lenti" Hermarin Gciring, in c.rlitatc;r sa de conisar lir Ministcrul
cri el promitea reo,rgariz,area economiei pe caTea a,,ctroui marr cle Interne prusian, a- fLtst ctitorui refor-moi poiiliei. intr:ucir
p.tranuri cvr;,ilricnale clcstinarc si
citorii gelrn:lr.ii". Penuu primii salveze dl,n cr,izX iSranii gi mun- aceasta fuscie in trec'Llt larg oontrolat; de social-dem'c,crati, .?.n-
prafi.u a,ni se lua augajamentul samblul de rn5suri amintit a urm;rit si o transforme inlr-un

c'le ,,a sm,:lge din mizerie" pe llrani ; penrru r-rrmiioiii patn-r instrument terodst al regiirului ; o preocupare principalS in

ani venca. la riird obiecrivul cle a ,,inlitura definir,iv ;ottr.ijrl". acest sens a fost epuraroa elemente'lor ne,si'gr-lre qi rrciucerea. de
dlnigramjaatrr'ie,oaarrerze-neirv1ioc,io-tl-
tlSiuneicrf.iol.esrtmrcu,l,uicnltaturureapRflei.nedirce:ihro.rigilliei),Lprilcnrli.enderciritpo2ieilree(arlfe,iarfmeardiitnmoda,uirne-irs.lraa.lpiieolrigt.iici,aornd."e-p.mnoot--- ipscetriritsauoittnoiatd'l eGdet6rvu'ropinneaglet-nSaAzpir;qomivSueSlnu"iin.1d.',DAcauurrfccoe'islie,it
cJe mai sus nr.t erau il':5
grafico*rasiaiS (incluzind in acest caclru introduierea unu,i ser-

viciu al muncii gi aplicarc,a unor Dlcnuri d,e aoloniz'are), La poli- sr-rficiente puni.r, a frhrge irnpotrivirea advc'rsaril'or $i a st;rtr.rr-
tica socialS, ia asar-rarea monet:rri.. in slirgit se afirma ci ,,in
nseic,iddccas^pooridisimne,unl oni,a;zisiat ;tllnnatiaci rjaosnepvroi'mieacamoaarmeernei'fioorrinnoi iasilLliii
domeiriui poiiricii cxrerue guv'c.rnul n,alional va ,considera c,a

.,rilriernri rnisiune salvsardarea dreptur,ilor virale ;i prin acersta G6ring :

l Acolo undc nu sint ritirte erpres aite lucriri, r se r,,:cle,t strrs,:le Criandseomfinleerixloter r2ior9iainl sspimccgtuoiru:iilodr,e onoare redegt"ptat am intcrz-is in prin-rrrJ
qi rnai tirziu tuturor agr:rrlilc-,r' si
poartc

cli'rcuj,m,S,:tn;rtat.r-e1e:"rleJiencecsatruei c:ipitol in 6ibliogrelir gencrel;'r. N.7'. r H. (;6ring, op. cit., p.84. * N. 7.
si: courlJuncir RcichLrl l'crclerrrl. -- : E.rc vorba dc ofilerii dc polilic.

GERMANIA NAZISTA 68 69 .COTITURA ISTORICA"

aglsbpclrtaio.cas,lcusrvtrvocsrrairc_l.ii.r.z1rulr.Jem1llz1rdpcc*lcr'iy\c.Diircn:nrcaidcinuLacvii..nuruircps..pr1rl)es:.tur.rir'prsa';duourcbcrl.r;lii:cim:pnruJgeulpeuunoi:rdrcl.ieru:)lruerobuif,ucirgl,,ac:t;iozr.acrcin.lm\teLutlrrietccusbmd;pu,!ueinicnrceursrainudrcc.rpIiuiiiociler'.;crs"rta;lcez-;ri:..r.a;.mddt,i*cm;ci;''i;iasoii'bsr,;1ci.;i"i sotit monlentr-rl ei'au sub acest aspect mai pulin importau,te :
defilSrile coregraf,ice, entuziasm,ul,cu care, neincl,oios, larg,i
straturi ale po,porului ger.man au primit ,,revol,u1ia n,a1ional5",
expectativa, pe cit ,de prccau'ti, pe atit de inulili, a vechilor
parride burgheze, aare asistrau practic nepurincioase 1a com-
pleta drerstriimare a ,,'sistemului w,cimarian" gi la primii paqi
Imp.rtant era i's:i si se aclioi.reze cu hotirire iip'rpJro.rriiva- .r.'!d'guYs- euotsfirimitori ai noul,r-ri regim. Cit privegre patro,nii m,ar,ii
manilor" qi sI sc tragi asupra lor mai al,cs din industrii, ei vedeu in nazirsm ciomagul, atit de mult dorit,
cu car'e pruteau bate in ,,pericoiul bollgevic". Penm'u a asigr.rra
eJ!ILplsdc:tusriaa:eJnoalplvccrc,i'lJ"uolrncrcttnrrtJ,uprlaact.l,llsr"liidLatcscezorpaiateunlnruunpeinsllnupecSdirnrr^ie)irrvmctr_uiieinhncieltamu.roorlp_cfcirtgriuclclpiimilrncond,c,aualuoaePrz.rl.mllirtisnuomdnatls'edeirderii..rliarseu"aiittudgrrenannocisrurssrei.Icnscpdi,crmnrpirvgnougnoilncuoiprivi.cntnurrreoguer.ocrmanaaIimccoittiieenrdlisJmvsceitdx?gediaseuui'(prrc,r.riiumo.SetDdrs.muria.eniea.er,seecr-pur,rti.irras.oiglairlpcaor)cieu(i"ro.an"Dcsosd;!oro-iirc.Jrraprrrrdrctiu,rmuis.,,:vlr"e,ruc.,cu:.ic;q."inrfc.qh:i.'d.i1c.n.c-,ricr!cnAlj6riancinscY;rl.-.c,ni.rr victoria NSDAP indust,ria gre,a i-a diruit, la pnopunerea lui
Schachir, ,r.r,n fond elecmra,l ,cle 3 mil,iorane d,e mi,rCi, afa ,cum
s-a cornfinniat ila proces,ul cle la Niirnbe'rg, cind s-a ,amintit in
instanli. de imtilnirea din 2C feb'ru,arie 1933, ,ar6,nja1i d,e
Gciring, intre Hitler qi magnalii inclusu,iei grele (Gusrtav
lirupp, Albert Vtjgle'r, Bosch, von Schnitzl,er gi alfli) 1.
In sfirqit, ca gi cu,rn n-ar fi ,avut inci totarla latirudiine de
Griring a revendi,cat de asemene,a mer,itul de a fi creat in apri_ a infipoui orice samavo'inicie la a,drese aclversarillor politici
gi de a,i vexa firX vre'o opreliqle, Hermann Gtjring a inrsc,e-
hg, !9)3, pri,n ho,tirirea sa personali, polilia secreri J. io, nat inc,e,ndierea lLeichstagr,llui, ,cor€: 2$r ol11n a intru,it ime'd'iat
1baiuloennuacXll-s'sro'uimci i[afllaiigcltlio.rimDauavlureiafaduelssa'riintsrdaim,gfb,iucoslieiz'saeezipencueisnni dlmia,uo'ioudail,esRi'encihicsihatsrruta,dgterullnsua,ii-,-
icg(nGonneeisclpteepeniaimttlriie"adrseSeutf:aimea,ra,etNsrlexpuiosalmie,zrrn,eail,lriosocaaet unvGaeGcirmdei,esnatgaoiplmnaoe)ei.cnneIiiiasi,aararitpmdceeurncentfaurcurieid-a,ge,"aelaa'mmgliarinnent,reilu,or,vidreud,di,srienei turile erei noi, nu a fost inceputul terorii, cXci ,e'a ora in ,curs,
ci cloar_un pretext penrtru 'a inispri in con'ti'nuarc actiunea
accoen$trascaomp iaguimforislorrc,recaot,cnriraagairgeitlaetodreilocronqcie9netfria1roe,r. l,or inqigi. in r,eplne$va.
fost tri_
Au Inci din pnimele zlle ale lr-ri februarie noul guvern ,,'natio-
cnmcisilquticqaaicrseool"o;c,diianaii'srptr"rnir3,na.iup'Clreluoiscuajslmtedreiicudto,te,airtf.eurtneec,raaeirovanicavloriitrbauai'^ipcidau,r.ldoc*J,oe,,l.ooI,'pin..orr.ir*,J0ue-.
na1" dezlSnluise ofiernsiva coltra parliclelor, presei qi organ,iza-
liilor adverse, la adipoistul primei ordonanp p,rez'idenlial,e
,(tadtiele4p9reis6e.Lfie, 'bcrauagriiec),umcar.aecelims'tieta,,.icnL'd'e'eprntunludriei"' adunare q_i liber-
cipetenia naztstX purea conccpe o acliune de acest gen.
,n-ar fi fost ou
totlrl superftrue pentlu mililiile naziste. Violenlele c,omis'e d'e
nu.nCur-mrv,ianricpleenlurri uFlienrcmfaa'bnniiaGlcijrrinvga, lopae.ecairnetelel_eacmtr"iarelip, roscil'ut scneua SA, c'o'n,ltisc€.rea prresoi de opozigic rn-au nrai cunoscut niai o
rnai pregnan'ti ilustrarc' a for:'cl.r prin care rcgirnul ne1iona,l-
asodceivailri,sattati-faafai.rxcrieraltoldail'tper'ilma'i'flcrsrntirloi 'recx'treraiolairoc'r.ianrae1a;.ri-rninni-. limitX. $i tot'ugi se pare ci partid,ul r1alio,nral-,socialist nu se vo
fi simlir prera iemein'ic in,sclunat Li1 pr-ltrer€ cl,aci a nutrit ne-
voia cle a recurge la in,cen,clierea l{eiclismgr-i1u,i ca sI aclrersezc

, t-1. U () r I t1 , . ,,/). a/1.. p. l.i. l Procis des grands criminels de gu.erre detant Ie Tribwnal Militaite
3 Ibid.nr, pp. NC,.j7. lnternational. 11 -NiilIn-becrrOg c1t.o9b47re, 1946 (h conrinue.re
sLrrsi. este cit:rti : Notembre 1915
s Ibidcur, p. 39 pp. 230-211 .
Procis), vol. II,

GERI,IANiA NAZISTA 70 7l ,,COTITURA ISTORIC]A'

un ultiln avcrtisl-nent scver &clverrsar;1or asllpftI hotirtrii sale ar,ticolele IL4, Il5, 11|j, 123,l'1ib2c4rtqigi 1ii5p3ercsl,inoncaoleir,stjiitbr-crliret,5llciigdac-
clc a clti,c'e,h"rpra cle nimi'cire pini la,r-rltirneie ei co,nse,cin1e. La
lizind astfiel lirnitil'i'le
slirgitLil 1ui februarie particlul comu,nist era pus pr,actic in ecoxipersipmoaprLed,eili1beei,rltiibliieprtrie'alisciterudir,soedmeicairdluiunluaireg9i icahsioa'rc,ide''rree,psme,clL,rr€i'tudlrei

afara iegii. l,nci di,n p,rimele zile ale'h-rnii co'ddiar-r.ui ,c'omunist

.,Dic Ro,le Fahne" clen'un1a ,ap,licare,a Liuor rn;,suri cle reprc- plrr.o'rpirruietiantlera. cTliou,mniddaeti ,era reintrodusl podeap,sa cu moartea
s4laiulne8bcruIa'.dnabrti,i'rce'uoa.merileuanlzrisiira.tu5rlulaEl ,'iairnrpit,ect,rrazcihcceeirze.aailisoaunpa1rra5eaGcos'etei'dncin-elainiln.oeier ,ciKoaPrnDunni.i;svteilli:rt;
inalti tri,da,re, incenclieri preueclilatc,
,,puhoiul b,ri-iir ucig5to'r";1a 12 tebr.r"rar,ie aces,t org,an de prc,si
iafrotaj, atentarc contm m,embrilor gr-ivernului, instigare, pen-
era lovit cle o irnter.di'cgi'e clc ciol-rl siptirnini ; i,n 26-27 te- lru ,care cod,ul perral p'revecl,ea murnca sil'ni,ci sau pe'cl,epse nli-
bruarie ap:-rera ce1 ,din urmi nurnlr legal al cotidianul,ui co- n'ore. L)e asemerlea eiau qtirbite masiv pute,ri'le suve,rane ale
mr-rnist. F.'1 conjirrea un apei rje m,axi,mi gravitate 'c'ont,ra fas-
o,amenilor muncii in ve,dcrea alegerilor l.ander-e1or. intrucit guvern'u,l icenr,all iqi atrribuia in rnod ar-
cis,rnr-rlui, adresat -r,oturor bitrar clrepuul de a interveni ctrirect in lccul 1or ,ori cl'e cite ori
IIa{lopalutoesp",Fia1at,hens, ,eeg"cil2isu.el Pnclernoanvrtlroaaclcaair lpoKuoPliolDias,iapg,itoliimcmupipnriaimrien,,raii(ia,anrtlze-,Lai,iaearbul,helungiee,cr,iDhlotir-e, atrtoritiqile unui Land n-ar fi emis ,,misurilc necesare pentrul
a restabili ond,inera qi ,siguranga publici". Astfc'l, cons't tr1lia
demo,cratici sra practic abr,ogad gi cu acest act Rc'p'rllrlica r1e
la Veirn,ar lnceta formal sI mai existe.
incendi'r.rl Reichsragului treb,r-ria si slujeasci la legalizare,a v'it-r-
Ilmiterea ,orclionianlei clin 23 februarie iurniza o irnagine

ienlei huliganice contra oponentilo,r. ,,No,i nu vom cere voie expli,citX a progriamlrlui de violenlS gi de constrringere arutcr-
ritari, lcare de altfel incep'r-rse iir tapt si fie pu.s in aplicare :
& lla ninnen,i qi vom gti si ne imp,u,nem ou orri,ce mi!jrlss..', I,iecnre german qtia de acunl pe ce miini inci,puse soarta Ger-

scrie {n acele zile i'n jur:nalul sl,r.r regizorul campani'ei electo- maniei. Versiunea oficiaii asupra 'incenclierii Reichstaguiui a

rale a ,N,DSeD,aAcPr,rm- Goebbels. I,ar imediat mai departe el pre- fost repetati c,u in,sistenli, chiar cle G6ring, care a i'nvenlat teze
ciza : ugorr si ducem lirpta, peilt'ru c; ci l,d ,rnlj,il,o,c a fiost 'Llo rocr sivirqit de partidr.r,l rdomun'ist ,cl-l
tncolo ne e fseo1ccoupRnuel,iacdnhesmtaaagiduitsliurczirieguedrit-maa,n,aptp'flreot'nsidtt'reup1'euasndcaaleliocronnraini'lnueni"ics:rmi,m,uFilnuoiaclueml.r--Srri-iaruscndrdaia,t

putem ,al'ea ,de partea noastri tolate mijloaceile statului. Arrem

la dispozilie radiou'l 9i presa. Vom face o cap'odoperi de agi-

ta1ie. I)e ,acerastl dati ,nu ne lip'sesc, f re'gte, n,'ici ban,ii" 3.

grij5in.tr,-C,audeovi.,rra, ptoidtu,irtla'tfeuseesxetnaarolarn'djaint a,drii,nacini toerd,councaenalmi 'adilamtiarl;er pri'n acest ,senlnal, ,orclinuil de a porni ultirmr.rl atac desperrat
inainte ca guvennul si fi lrost instalat temeinic. Focul era pen-
ru partirdul ,com,unist sem'nalul 'terorii generale, revolrci gere-
28 februarie de pregedir-rtele Reichr-rlui prlnea baz-e1e dicmtu,rii.

Titlrlatura ei arita ci are in vedere apXrarea poporului Ei a rale si rizboiului civil" 1. Dar degi a rerspin,s ca ,,grotesc; $i
statului (Zum Schutz aon 1/olk und Staat) 9i stipula ci ca sc ridi'coli" acuz,elria ridic,ati chiar atLrnai irnpotriva lu,i cX a fost
interneiazi pe nefastul articol 48 al constitugiei de la Veimar
,,Tn scopril apirlrii corltr?1 Lr11or ,actc dc violenli de prclve- ins,t'igatorul in'cendiului, Giiring n-a reu'Eit si dea un colorit
ver,osimi,] ac,el,ei spectacurlare montXri i'njghebate pelttr'u a in-

niengi comunistX. prejucliciabile statului", orclonanla abroga fringe orice rimigijX ,a rezistenlei opiniei publice fatX de vio-

1 CCafs. anu,,mI(earrellcLileubi,k,nRcocthet".Fe- hnNe". lenlele ,naziste. Frocesul intennat co,ntra lui Gheorghi Dirnitrov
2
7. la 1lr 27 februarie 1933 (anul pi altor f,r'untagi ,comunigti acuz.ali de incerr<,lierea l{cichsuagului
de

16, nn. 27-37). I f{. G ci r i n g, op. cit., p. 92.
' J. Gocbbcls, r,p. cit., pp. 255-256

GERMANIA NAZISTA 'J2 7J ,,COTITURA ISTORICA'

(21 scptem,bric-2J <lecenrbrie 193-i) s-a transformat intr-urr sc lccluseserX Ia 3 400 C00 plus 2 rnilioane 9i ceva dc

vribrarrt act cle acuz\are gi cle denunqare a rcgimului fasc,ist, pro- ,rlrlineri 1.
nunlat de l)imitrov, qi intr-r-rn rXsunitor episod de rezistenli
arrdfascisri; in plus, sub presiunea,unei pXrgi a opiniei p,ublice La 10 martie, intr-ul-r apel citre rnembrii NSDAP, Hitler
r',rrtc'a afirma c'i .,guvernul n,a1i'onal clelinc deplina putere i'n
intelnalionale. prirncipalii inculpati_au 1o_st achitali ; victimi irriroaga Gerr.nanic" : 'oric,e rc-zirsrten!5 ,rlrma sI fie ,,striviti ime-
,iiat gi radica1".,,De anltunivnIrcr1iis-a1iseniacdirco,sacI'l-iIpitilerir tn continuare
a iustiliei nazriste a rX,n.ras 'un biet clezechilibrat, otlandezul van
cler I-ubb,e, fost cin'Cva com,unist, arestac ca execulor mate'r,ial ciitre cirac'ii sXi r-l,c abXtuli de lr
al atentatului 1. cLLrrint'.rl nostrll
Circum,smnlele descrise p5rc,ar: a-i da 'ternei lui Hitler sI orrline ; ci glisuicq"c: sX, irin.rit-im rnarxis-
rnul !" intre timp incepca, chir.r sub aspectul cel m,ai oficial qi
scontcze 'ci ,alegerile de 1a 5 rxarti'e vor oc,nslitLri de la ,sine
inleles un pl,ebiscit solemn in favo'area nalional-soc,iali'smu'lui. sir.r-r,bolic, pro'cesul r,le fuziune cl,intrc st,at gi partid ; \a. 12 m,artie
I)ar, in ciudn atmosterei de inlin-r,ic'lrare, niici de asti 'darti pregedinte'le republicii clispunea ca ali.tr,lri cle steagul negru-alb-
r,ollr al Reichuh-ri si se a-rborez-e steagul ,cu crucea incirligati :
NSDAP n-ra iz,b'r.rtit s5. ob;ini 'singur rnajoritaie'a absolut5 a
.,t\ceste steagu'ri irnbini glori,osril trccut al R.eichr-rlui germ;an cu
votr-rr,i,1or : el a clpitat 17 277 000 cle voturi, adicd. 43,9 \a vignr.o'asa rena$tere a nraliunii gerin,ane". L.a 2t m,artie noul
suti, 9i 288 de ,locuri in lleicLrstag;'totuqi, irnpreuni cu apor- I{cichsmg sc intrunea pentru prinla dati" la Pors,dam in is-
tu,l voturilor germarno-rlagi,r-'ralilor (3 136 752, adicX 8 la sutX, t.,rric:r ,,Garnisonskirche" 2, le mori-nintul lui Frederic al Ii-lea:
a Potsdamului (7ag 'aon Potsd.am) trebuia sX
li 52 de loctrri), guvernr-rl a rcpllrtat o victorie mocltrsti, dar p'rgroav'noaucneritaprzin-i o explozie
sigur5. Fali cle ilceasLi rl:rjoritate sr-rblire rtai existau to- aoelul ei simbo,lic ia rradilia prusaci

tugi, in efara ce1or,tr milioane;i jurnltaie cle rtot,uri date Cen- a parfunilor nalionaliste, rac{ionincl in. slujba noului r(9Zgwimr .A.b{n-
oceeafl z1 o no,ua ordonaniS a preqod,intelui stanului
tr',ului gi cinca 2 milioane ,de votu'ri ale parri,clelor br-rrgheze mai
wehr beinztiicl<ischer Angrilt'e gegen die Regieru.ng der natio-
mici, inci Z 181 000 cle r"oturi acorcl,ate siirciarl-de'mo'cnelilror
I2l cle locuri) nnler ErbebungB) prescria noi pedepse contra acfflora care ar
(18,3 'llaa sut5 $i 9i 4 8,18 000 de vo,turi comunis,te
sutS qi 8x cle ,ioc,uri) : agadar,circa o lreime din electo- fi exprimat cu fapm srau cu vorba aversiLrire fa15 de g'uvernul
(I2,3 Reichulrui sau fa!5 de piartidele ce-l susgine,au. Dallegislalia

ralul germran r5minea inci ficlel5 particiel,or t'nuncitoreqti, care represivi nlr atinscsc inci ultimul stadiu : la 23 mattie Reichs-

aveau s:Y lie clcsigur 1int,a unei rcpresiuni gi rnai feroce. in irrter- tagul, decretind pra,ctic propria" s:- clctronare, legaliz-a dicta-
valurl de timp cu,prins intlc i'ncenCii:r.ea Reichstiagului 9i zi,ua
tur.a ,deplinX qi absoluti a partidr-rlui nalional-so'cia'list.

alegeriior mii de ac,tivigti ai parri'delor mltLnc,itore$'ii, irntre care Dara de 23 martte inseamni in,tr-adevir o cortitur; istorici
irr cronica acclor ani. (lonvoc'ati 1a Kroll-Opcr (clXdirea Reichs-
u,nii clintrc cei mai cun;o,sculi expoilenli comuniqti (in frun'te cti
tagului era clezaf'ectata clupX inccndiu), noua camcri s-a in*
Er",irst Thdhniann) ilu fost aruncali in tnchisori ,sau cieport'a1i in

),agXre cle co'n,ccn,trarc. Nunrai dupi ce lursose sflrimati orice 1ln cursul regimului nazist au mai fost,convocate de doui oti ale-

rezister]t; populari a ptitrll NSDAP sX injghe'be nigte ale'geri geri p-elelcbisscIitsaurcb,linciuczperaildcejuzliuuncnaorpionplpuolartrainltae evcnimcntc politicc, astfel
p;:relebbisaciztiaXrec:lelalisct-eonsuunltaicree',a(ccelienaLc2enocioenmsbtritieuia1.9u3n3, incir regim. .Anumc, prima din
ef ectuatl accstca a avut loc l;t 27 mertie 1936 (inrcdiat dupi dcr'.,-rnlarea pactolor
incepur), de la Locarno;i ocuparea Renaniei demiiitarizatc), iar a doua la 10 apri-

voturiie contra NSDAP, care a intrunit 92,2la sutl clin sttfragii, lie 1938 (dllpll- Anschluss-ul cu Austria). ln m,rrtie 1936 NSDAP a in-
trunit IP9lise8e,n8rtirc,ulaapgsrauer.tneiinzdoirinaenaveciu..rnt-uoril,Niita.ar7c.iunriappcrirlfieidc19c3o8n-tra 99,08 la suti.
l Asupre procesultri Dirnitrov, vci:i mltet'irlul strins in volumul guvernului rcdrcslrii
G. Di,r-titto f [, Reichstagsbrnndprozess, i]erlirl 1960. e
3

naqionale. - N. 7.

GERI,IANIA NAZISTA 74 'i!r ,'COTITURA IStORITIA'

trunit flri depuralii com'uniqti, allali in mare parte in inchi- i;i lep;ictraii acrirri gi ul'tinreic rcliccnle {'ali de guvenrul hi'tle*
sori sau sub unnirirea poliliei qi in oricc caz- cxclLrqi dir, parla- lirt. irrtr.uclt colnLlnif tilor le-a [ost inrrz-is acccsttl in sala cle

nrcnt in poficla lcgitirnitilii aleger:ii 1or. in fala camer:ci asrfci 1ccli,n1c, ulic,ul grup care o vr.1,111 {51ig contra depl'inelor pureri
mutilate.-l'{i'tlcr a- piczcntrat o l,ungX rlcclaralie pi'og'r:llratic; ,r 1'ost acel al partiduh.ri social-democrat ; prin glasul deputatu-
ii, care, fXri lii;i,luiclilc {5cute la lLri Ctio Wels cl a rcspirrs cu hotirire violarea constiilrliei im-
1 ni'ci o leni, dez-n.ri,n1ca chia,r plicati in Ern',icbtignngsgesct)2, dar a Etirbit totod,atX ceea ce
lebrtraric qi anurr!a liri ocol ilcbuir. si fre o atitud,irne,clc opozilie fermi, cici gi-'a exprimat
irnediat cl,upri i'nvcstitur,a sa
instaurarca rii,ctatuiii. Nu n,umai ci el a pronunlat o atncninqarc .:cord,ul fali de prirtce clin clcclarali,a lui Ilitler rcieritoare la
clari l,a adresa autonorniei Lander-e\or, ci a proclan-ut cit sc
pr)alc rlc cxplicit qi slirgitr-rl oriciroi ga,nanlii juridicc pclltlLt poiitirca exbcimX.
lii-,cr terca ,:iliilclril,rr, prccu'lt1 qi lcgitimarea principiu'lui 'd,iscri-
I egr:a dcplinerlor p'Llteri (nurniti of.icial Gesetz zur Behebang
rninXrilor : der Not von \lolh incl Staatl) din 24 martie 1933 conferetr

lpF6ti,.",o,1qJtpi,.qurroliii;itr.ujr.citpl"curra.ic:rlqnitptcroeri.isrtcrc'u;.cc.lrrrurcidtildriirncilitr['c,prtr.ri1c'icic.arsrsllt.]ciripptlliilcr;:trrqiircilreci.ol;'irnclou.tInrrdraoiclli.cloecc.gticeit:i,rll',ltir'rtac;ur'jtrlrcr6tvret:.oH.l1c.rc''(.'tapcliGn[niurruriz.nviaepal.grlgroriouulttnvtllrlcaclcrlncnrvan"ua]rlcusa'si.rrcclrcsoepvirrdlrooii-rirr quverr,uiui pLlterea legislativi, tru n,uiinai ordinari, ci gi pe
jinul 1or. ,:e'a constitr4io,nali, adici ii re,cunogtea ,libertatea c.le a mo-

Nu mai pugin explicit a ,f'ost lirnbajul folosit de I{itier in pri- ilil,i,c-a constitulia. Ce-i drept, crau mcnlinute i,n aparenli n'e-
vinla admi:ristrir'ii justiliei : ,.Pe viitor uidaren p,atriei qi a
poporului va fi pedepsiti cu neindirrare barbarX" ; 9i cra lim- p,{,Lcuehricirhtn,sborarnnttc-rualcl.e2flieo-)'cto-icoaulaictiiinrcosarrmitsuerlr,ireiplroparavriieli,alrsrn,cirree1nuta,aavreegai-cinomsRipeeuictnehnscltaaarga,ducetlegrai
pede ce inlelegea Hitler prin triciare ;i c'ine erau pen,tru ci iatifica o parte clin tratatele intemalionale ; in acest chip
tri,ditorii. pl{r.irtrlre.rtrcioqnitrealcibaerar,apcoalilteicaacle,erteevren'ni tr3.i.'aVlea1elaobbilsitta'atecoalelecgeiii-daerplif-i
:.,elot' puteri a ios,t fixati inigial perrtlu per:io'ad'a c'uprirnsi
Pe ,baz.a acestol premise gi a altora analoge, Hitler a sullus pini la 1,apri'lie 1937, dp.r a fost apoi prorogatX pentru,algi
Reich,sla,gului un pr.oie'ct de lege asupra deplinelor puteri (a;lr- pafru ani la 30 ianr:,arie 1937;\a 30 ia'nuarie 1939 a atu't
nurnitul Ernfichtigwngsge setz), care aveLa ca prim scop si pri- ioc o noui prorogare pini la 30 ianuarie 1913, iar la aceasti
ultiml clati a fost prorogatX pe tirnp r-recleterm,inat. Aqadar
veze organul legislativ srlprem de prerogat-ivelc lui. in pofi.!,1 ca a rimas practi,c in vigoare ,pe toat; perio,ar-I,a cxistentrci
acestei inteniii limpezi, majoritatea Reichstagului a aprobat cel-ri cle-al treilea Reichi ; e'liberind p'Lltere)a exec'ufi'ri de orica
prin vcrrul ei si se acr'icle 1ui Hitler depline pu'reri. DacI se
control pariamentar, aceasti 'l,ege a rep'rezen'tat clin pr-rnct de
cxcepieaz5 particiul,nalional-socialist,'care era i,nspiratorr-r'1 re- veclerc formal constitution,aiiz.area oricinui arbitrar, furnizind
formei s'tatuiui, gi aliatr"rl sIu, partidul germain-na1ion,al, celc-
1 I-e lc:r pcntru |.rliturerca pcriclir:I.ri1or arlusc stetr"rlLri ;i popol Lr'1ui.
lalre particie care au votat iegea exceplionall au sancliil'ilef -N.7:r"A dr-.ul c.-ulerI r prr'l,rnreritnl'ui irr tirnpr.rl rcgirnLrlui dc 1tr nfleim:,r.
llr rellect;-L structuta federali c Gertnanici din rce:r pcrio,rdi, cr'rL:i uu cr-i
chiar in acel molncirt fa.limentul lor gi moartea lor p,olitici. rlersir pe b;rzi clc vot n,rtir,ers:rl, ci cuprindee rcprezcntanqi t'i L-iinder-a\ot.
F;alimentul era cu cleoscbin: r'idit in cazul parti,delor burgire:.:.': -N.73"Vczi in generai, pe aceestl. temI, lI, Schneider, D.as
ale ,,erei" weirnaricnc: atit palticlul catolic al Centrului, pe f-rntiichtigun,gsgetit, oorn 14. fulArz 193.3. Bericbt iiber clas Zustande-
,care il interesa in mocl speciai si nu prcjudi,cieze rapcrturilc honunen wnd die Ana,en.dang cl.es (|esttzts, in ,.Viertel jahlsh"fte f0r Z.'it-
gcschichre", 1953, pp. 197 ;;i r"rrm.
,dintrc i:riscrica catolici qi noul regim, cit gi Dic Staat.slto.rteil

(a;a sc chen.ra clin 19lO p,arti<hrl cletnocrar de rrr-rartli liireL;115;

J Partidul statului. - N. 1".

i]II(1VIAN IA NAZIs'l'A ?6 ,,COTITUI{A ISTOI{iC,,\"

inst-r"riu-rcirir.rl clire,cr a,l ,clictat.r.irii" ,,Aciim --- nota Goebbels ,,.rt',lilulrrLtr.g;irr1, .inCgnliigtoisaet,eri I/a'rX a cricni pilula aqa-nu,nritci A4achter-

1a 24 nrar"ric -*- sirtem sL:ipinii ldcichuiui gi p,o,trivit consti- violenle,le exet'cit;rte contra organiz,aliilor
'.r rrctir.iltilor sii din momentul venirii rla purere a NSDAP,
tr-t1ii:i" 1.
Ccea cc reorcticiairul 1cg,alii51ii ne1iirn,a,1-soci,,riistc, C,arl
(Sicclir'rrrn.raitnt, iic"ie:rfira-risceiccvcanr,t,.ltignc cuirr^titutioliaii pr',rviz,,ric e rr, ,ii 1,,,r'lidul social-clemoot'st nu gi-a ,c1ar serama imediat de scm,ni-
rr:alit;-l.tc conslitulia ci clefinitivi; lrr'rr!ia qi profunzimea cotitr,rrii c,e,cra in,curs de a sc realiz,a
cle acum ilaintc acicv:Yratr-rl l{eicirstag, cum lc plicc,a c:ipete- ,,' r.ia1a po'liticX qi sociali a Gcnlanriei. intr-rln pri,m momcnt,
I'izrlinclr:-se pe restul cle sprijin popr"rilar ce-i fuscse con'firmat
niilor ;-rcziste si spuli, nrll avea si mai fie reprczentat nici t',irr scr.utinul cle I'a 5 martie, el'gi-a f5cut iluz-ia c; va llufea
mii:ar <Jc aclr-rna,rea cc pLlrta accs: nume, alcit'r-rit5 clirr ,notabili-
, ,\cricira fun,clia dc opozilie constirtudonali. L'r acest scop coil-
riiili: reginrulr-ri ,.i clin pcrsou,alitSli iiecorative anexr. Rolul ,lrrcelca SPD r5masi in Germania ,a urmat o raci;c5 rigur,is
siu urma si fie jucat clc cciigresele p,articlull-'i care se iiitru- l,'srrlist5, chiar dr-rp5. ce prersa social-democral, a ltost con-rplet
l)e6.u cr1 solemnit,ate la lliirnl;erg, lirtr-un grcoi l.ast corcgrafic ',rrangulatX, (ir-r primelc zile rale lr:i rn,ariic ea incetase pracfic

cc reflccla iirtegiai prostul giist a regirnu,L-ri amatcr cle re- ',^i cxiste) 2.
cxhur-l.riri riiocl::sir:e, ir.r.rbina.L cn ir-rcIinarea gerilanicX cirre
Atitudinea me,rrrbrilor conducerii social-clcmocratc rirna$i
i,r (lerrnauia a siirElt p'rin a provoca o ruptr.lr:X de grupul emi-
colis,trLrcliile titranicc ;i c:oLrsalc, s;irrrbol a1 noullri imperiu rri- llr':li ln Cch'osllovacia, crarc a rcc'lanrat pcntru sine clreptr:l de
.r rcprezenta SPD, dezar.'uirr,cl fiiliq conduccrea de la Berlin.
lcrr:rr'" in ti-rlil,e vrir, ag;1 curn tr', c,a sri itciice cktctrtral i:ot Carl lrrtrc timp, ,,1a 10 mai a fost secl.rcs,trta.t ilrtregul paitrimoni'il
,lin Gcnnania al partid,-rlui 9i a fost anihiletX astfcl ultima
Schmitt, posibilita;tc ctre a ,d,uce o lup,tX legarl5. L.xproprierea cclor pestc

,,dreptui pui:1ic el stetulL.,i ne',;ionai-soci:rlis;t [... ] trebuic si dl,inI con- {) srltX rle tipografii a iu,at btaza <7c existcnli,ultirnclor organe
ytient ch prjor;tlrtc:l abs;olurir:r co'rdueerii politice cstc o leqc funclrmcn-
tali, eicctiv in vitlo,rre, r st:1ti.rlui rlc:r:,:i, I)ccirrgc din:iplicrLc:r cor5cc- ,rlc parti,clurlui,,care mrai ex;sta,u cloar c'a foi de inforrnatii firl
vcnti a ecestci lrgi funrJr-iucnt;i1c l:rpiul ci scp,r.r11ic.1 libcr;11-con.;tit..rgion:,lii ,'rrlcrarc" 3. Asdcl cX la 22 iunie 193i, cind ministcrui de in-
a legislativuhii;i erecr:tir-ului cstc cr-LclLrci gi ciL grLvernul aic irn drcpr
t,''r'nc al Rcichr,rrlui a dispus inlerzicc,re,a form,al5 ,a SPD (rnor:i-
k:gislativ real gi expres formulirr" 3. virrea ofic;ali incepoa cll iaceste clririnte, pe cit ,:lc ,,:onrinatorii

l;'rti-alea in vigorarc a iegii dcplhcior pLlteri ll accelcrar firegte pc atit <Je rnir-rcinrca.se : ,,E,r'enirn,entele din ulrirn,a rremc alt
l'nrnizat dovada irefLrmbili cI soci'al-demo,cralia gt:rirnr:nX nu
procesul dc cliz-olvare a irarticlelor politicc ryl'inrarielie carc niai
sr: airline clc la actc clc inalt5 triclare corltra Gcrnlarrici 9i gu-
fiin!aLr ; cle aitfel, ele igi tirar-r o existcnlS iluzorie gi sui:o,catI
r,cr-n'uluri ci Jcgi'tim".. "), partidul era iir $apt irrort cir rorultl
suir rcgir.nul poiilist ce se inst"aurase 'clin plin. Acest climat a \-i'cr"ne. Poz.ilia SPD devenisc cu atit rnai c{esperatL, cr: cit
lost agr-ar.at, prinirc-. altclc, cie o r:clu:f lcgc con,tra etenfatelor accleragi e,rorli 'de apreciere poiirici a anleninl;rrii pe care o
politice (Ge-rcf: zur Abwe h;' ptlitischcr Geu,rlttat:e tt clin 4 apri-
iir: 1933), 'care inXsprep- incacir"area prcvlz'utL de c,oclul penal l Privitor 1a dizolvarca partidelor, r,czi, cr'- llrgi anrinunt. JSuir-i1
Iicirtiu atcut;lte :;i salntaje, iilfr:act;ir-rnile respc.tive fiind ac,um cclor sulvcnite fiecirci grup5,ri, ampla. gi docurnentata lricrarc ciabor:rti
p'asibile cli: peclcap.se capitali. S1a1ta iriir.iz-ill ir';r,r'ticlului social- rlc un colectiv de autoli sub condr:ccle: lr.ii llrich \'Iatthias qr
itudolf Morsey, Das End.e der Parteien, Dilsscidorf 1960"
clci:nricr':rt allat ln oooziqic a iovrt gi gmpurile ce sprijiniser:i
<leschir; asctnsiuncJ. la pLrtcrc' "L relioll,'.11-sociali;;riior sau ca.re, 2 Vezi asupra sfirgitului presci social-derrocrrt. I{urt Koszyk,
Tu,iscJten Kaiscrreicb und Diktatu.r. Die so;:iildemohrttisclte ftrtssa von
t JC.aGr1oeSbcbLerInsi,tt,op.llcrii.tt:.t,!1p.;2i 8p7t-litici t:!el n,,tz;,trtlsocitii..r"ro, tr:il 1914 bis X933, Tleidelberg 1958, pp. 2t1 qi ui'n.

2 3 Ibidem, p. 217.

it., fxl'rIrbL:iirel.Ltnl,'rp-{p5.. p. l7f .

182-- l 8-1.

ctllil!1,\NlA NAZTSTA 78 79 ,,COTITURA I$ToRICA"

reprez.cnta inmonarea rtra.z-is'mr,rlui fuseserI irnplltXqite qi de Iigrr ducitorii sindicali, oc'upate sediile qi confis,cat uriasul patni-
sindicali influe,nlati de sus-zisul pardd (ADGB). Dooarece tn rnoniu al ADGB. O zi dupi aceea veneau la rind sindiLtele
ultinrii ani ai Republicii de la Weimar so,ciral-'dernocralia -;i
sincli,cate'le ei iEi ioncentraseri im'potriva partirdu,lui'comunist cre$tine, care au capit,u,l,at firX si mai fie n,evoie d'e vreo nou.i
inreg efortul luptei 1or, corttribu'in,d astfel, in ce le priveq.te, cxpedjtie a polifei. ln acest chip rcrenul era curilat de vechiilc
organizayii.de olasi gi'de,schli,si-calea penrru infiinlarea Fron-
la aclinci'rea sciziunii din migcarea m'r:ncitore,ascS, aceste sin-
clicate gi-au ficut acum lluil.a cX v.or putea ioqi neatinse clin tLrilu{ 6nt""11.

avcntlrra nazrsra) promovind ,,o orientare de absoluti lcgali- C^en$triumluai,i pulin glorios_ a fost s-f'i"rgpituutlepj acrotildaubol,urai cato,lic al
tate qi ncutralitate politicS" 1. Sindicalismul social-democrat gi
,car,e nurrise il'uzia cX in oadruil
rlnui guverm c,ond,us de Hitler gi la 5 ilartie se evidenliase incl
ccl cregtin s-au lanJat intr-o adevirat; intrecere de profesiuni tnlrueapret a,cee'lx,imstaeinpleui tpearnridi d.pualurriidcabmu,rlgichcazi dupi NSDAp. Conri-
de lcal,itate fagi de nor-rl regim. La 2l m,artie, nutrind speranla
ci va zdrobi irnpotrivirea tniqcXrii 'mr-rnciL'or:cqti gi r-a .cr:ccri o a ionfrate,l,ui sdu mni
r.rcrgici,mpafartli'Xdudl epocpounlfaersibu,navil,eareczre, qetir,anel,eg-faat15i
baz-i de masi qi-in citade]ele proletare, guvernul nalional-so- de ati,tudri,nea nou,lui
cialist fixase alegeri pontru consiliile de intreprinderi, rniz-inci
irr sp,sqial, pgiodlieticcuerg-iena de bise,ri,ca cam,l,i;ci
1''artidelor
aslicfgoelorisloeraspcoilivtiacleuladbeiatcdreosafricEuariaitnet.imI)iadar rien revirsat cu prilejul mrai pugin din sitr-ra1ia generali hrardziti,
cirida tutlll'or pre- noua^ordine consrirugioial5 generatX dc
tl'rl"aucbcute,ctgerrierdita'wpnug.teCrdii,cfui-sneuses€inpao'o?1teirX'r:gitiiadceI
siuniior exircitate Ia iocurile de munci, candidalii naziEti n-au lupna NSDAp pen-
o polem,ici antiieli-
reuEit si o;bgini decit 25 la suti ,din voturi. Clasa mun'citoare iitiioasX dirijatX-fn nlocl speoial

irr frunte cu Alfr.ed Rosenber.g.
collstituia in,cX un obs'.racoi greu de trecut. 'Dclee,raulonfiei lg, eaftiitudiindeeaolobg'isi enraicziiiq'gtii
1t,rrt,id'u,1ui catrolic fagi de NSDAP nl; fusese nic,idecum univoci
DeznoclSir-rintul alegcri,ior sindicale a int5rit in NSDAP yi, indeosebi, p,olenaic,a fmpo,triva ideologiei nagiorn,al-sooialiste
c rnvir"igerea ci c'ste lo,arte inr,portant c:a organizaliile proletare
si fie definitiv doborite, c€ea ce, de altfel, fusese unul dintrc
obiecrivele pr,in,cipale ale alianiei incheiate de marea ind,r-rstrie , lc rlSguratl ppoe-l-iptilcanartacon,jla'omgeicn-dteoccrori'nmaprronmu,iilmXipoi,eadreica,sceu d,in punct
r hirlerigtii,
cu pardclul fasci'it al lui Hille r. La 24 martie Goebbels nora lt' vedere
in iccst serls crl irctictliozim;tea-i caracteristici : ,,De ac'um
iriainte lnccpe lupca cu sindicatele. Nu vom avea iinig.te pi,nX ;',i:zcrliinltiinndtered,isne_leinrssdalqei structura sociologic'X' a parridul,u,i
'de clas5, ca sX n,timai
punem,la so,"cuoi,bte-alil.i

ce elc nu vo] fi pe de-a intregul in miinil'e noastre" e. in 'aces't r r':r,tli1ia sa aum ri'tari,st5 gi antisocialistX.
dat inci risunliror al
ti.np selii sinclicalisnrului reformist :ru pireau si-ti fi .r Cazul cel nrai acestei ,coir-rcid,elnge cle imterese
sc;ma clc cursa dem"tgltgici a.scunsX in declaralia prin care gu* I'ost reprezenrar cle iniliativa crare n,u
baronului von ,Papen,
'\,i,rvrnlisselasXpsuetefraec,,lacdeesstc:rhidziltnoru.trrml Xcl,ei,ndrculmduerilaalplrLimri ,Aad,soa,lfdeH,cild,aerar.-
vcrrru,l nazist proclama 1" rnai ca sirbSrcare magionali a po-
porului gernran (9edin1a din 7 aprilie 1,933). La 2 m,ai 1933,
pinl tr,u se risipise in.cX euforia sirbltorii nalion,aie, a fost dez- 1i,: progmmari,c5, lra 1 febru,arie, a pro,clamat ,,creqtiin,ism,ul ca
l5nluit atacul dcc,isiv contra sincii'catelor : au fost aresta{i cort- l',rzi a intr'egii noastre mor'ale". I_,a 23 ma,rne geftll fas,cist nu

lVezi, de exemplu, H. G. Schumann, Nationalsozi'zlistnus ', ,r nrai mulgumit cu iafirmali:i atit d,e gen,erale, ci a ficu,t ape,l
a' M. 1958' in lcrmeni mei stXruitori l,a 6ela[s,r,area ,celor d'cui confe,siuni
wnri Gewdrhschaftsbewigrnzg, F{annover-Franhfurt sindicate faqi lp. 56 i , rt' tirre, promilindu-le in schimb d,eplina respec'rare a d,reptu-
este cel rnai bun stud,iu a.supra politicii adoptate de ,rl,rr lor. ln rno'd semnifi,c,ativ Hitler n-a omis sX facX al,uzie
de actul

aga-numitci Macbtergreif wng gi- asupra represiunii dezlirnguite cont,ra lor l,,r irrrportanla pe care ,o a,u cultivarea qi dezvoltarea ,,unor re-
du'oti.lin. scGhLorreiabrcb: en'alstio,n:Vrl-osnociKaali.imseurlhuoi.f zur Reichskanzlei, p.28'/,
i,.r1ii ,:r,micrale,c'u Sfintul Soaun". La citeva z,ile dup5,ac1eea, in

/ c(rrmania nazist5 - gnzo Cauottr