Colotti, Enzo - Germania nazista

GERMANIA NAZISTA 265 OPOZITIA ANTINAZISTA

264

v515minte., ci, dinr,potrivX, a reprczcr)bar o irnportanti etapi puqin aedx,aelvtairr'aet'atc,,ipaaccur,imoti'cdie"veanin'saeliguinmiiaai f^liantveersE'uubnaart'mceo-nEflii'csetuni-
de malrtrlzarc $r reorrcnlare. ompioilozialicee-lc in timp cc.regirn^'rl nazist
iirlt".
sul apelurilor latttate de ace't surescitare incercind
Aga cum s-a ,aritar inainrte in mod sumar fuao. tre,i)- fe_ s"a-"$*r pcrlgotr"goer$pr rmina.l toate
dcllsuito.aloi,tuairanemrescneaadairaiezbbdXi,vatinetcpieicoeehazridliagese.i pnrehea-xiairzpluteuei-drrltiiermgaertaeaui,uncluilrniiuoemlna,ruecaimidltipoipa-natar,c9ltaelia,mdloiin,e,g,ciuitpcf,aacr,raipemrlirinr,i,eniu,eracilia^ep,qtlurliccortcuil-crr#iic,iitnli+sldr-ocre_-r mult solirdaritanea opinie'i pu'b.fi5e 9i sX 'mo-
;l-it1i,:1-'tz;.;e;z;e;' "o;"iuintrudrrDuuprtualrueiadreizlbaopiuult'ueirechchiaermcaeulemmaasei l'ela' tienntncuemneeler-
icelnragi sent'idenie ,patrio'tice' sX depunX arrmele. De aici a re-
zuhat o situalie exliem de compleiX. caractcrizatl printr-un
gaserX, o_ trans'for,mare institugionali .ao., in mod .t ;dit, au." shcm de dificuhiti, conflictc 5i cazuri de constiiniX reale, cie-
si duc_5 la negarea tot,alX a parlamonrarismuiui. El.-.nt.le po- i.nit inextricabil datoriti unor slXbiciuni :i czirlri [au]c. crr';
ppsltaeealalnfrtmSg,itraii.adi.u,luenplc.rectisonleottmcaraeiala-ridla_n,nlefdticee3lr,re0pno,,eo6rrrccimelr,ianairpstas-qiutneoitXilpnoqadpiri'tsnoIiea,zdnislsauiu.lela,efnrg-acnreogiurn,iimila.eli,zpuLidsnsipeirisn,sar,ouo5a,,abcdmginilansiacucXrisireiaaesrmleitcLl9qlebaeivjno,3laee- au diluaq 4u lsdus la incrlie to'ate avinturile autentice ;i au
,i""t^, pini ia nrrmX oricc trecere ida,eaoclaiuvEner:sihr-cilrteXirrietid;uceft-iab-iloi
i,, .".. nu,rrrai cei insr-rfle1i1i
sitL,alie
i*l; ol" ,az_ism ar fi pu,t*t ibirui orice relinerc gi inclina'ie store
dc r:ralional'ism sau collccp.lii €onscrvatoare'
din d,fagteqledseirnuaailiioeni,aql-isaoncuiamli.semo, linie clari de^altcr-naiivl.ooli- tXrigXnarc d,ictate considcralie, in rprirnr-rl rind.
un program politic in ni$suri situalia in carc
tigX 6r.i 1u5,rn in
","; pot.nt;"ii ai rcgirntrlui imcdiat dupi-ltacht-
sX, morbilizeze m,asele in jur,ul unei pladorme care sX at-rondeze n5r.u* advcrsarii ii r.,,,',rt atX,,r c6nrpl cr'a lo G l ci c b s c b al-1 i'ttl g'
fro,nml so,l'ulionariea ,crizei social-,po1iti,ce gi sX indice obiecti- incerc,are de af^osorpud.tirzccl,rr-"az-te'is. teianrlX'cfaddtirEcXlc'
;;,:i l ;; i. LJ,'i. sindicarclc au
nic,i
velo pentru car,e merira si te rbagi. Ulrcrior, daci ne referi.nr "l.)rui"oto; 1clcti,o''deertidelc 'o
la alt sector al opoziiiei, anume cel ce si
lor lpo]itice co'nducltoare aruncale in ccle patiu vinturi, dupX
tncer'ce o lovi,turi d,e stat, a exisra,t a fosi oare:,um deci,s si ce, i.r plus, NSDAP qi-a intins regeaua c.rpitali a. conmolului
oaren!; squi,p'ruieq'i1litinloiurirptrriccseittnu.i il'q.-
de asemenea o
analogX cie alternativS, ln speli privind o difere,ngiere netl de siu asu,pra org,anizaliilor de masi fizicc
nazism ;_ acel med,iu era lipiir de forge disp,uss sX se fac5 pro- du,;p5 ce'evreii au lforsl
motoarele unei diferengierl c,om,barive. Aieasta a coradamnat rxinrdcril,o,r,
qi tno.ale fXri-seamin, al treilea Reich a inistar-ir-a't un-aparar
cer'cur,ile in cauzi la o acgiune ,marginali gi, in ukimi instanlX, de ,exercixare a puterii 6i rde presir,rne fdrS precedent. Emigra-

sterilS. plrdr,ept co,rr,,un rea mul'tor expo'nen1i ai ulunmeoii r'ic,'uplruurraglei, determinati nu nuinai
de r,a1iu,ni po'litic,e, ci, simplu intelectuale, a
ri^realntdrie,cr1a9t3u3r.ii;qi .1939 .apoziyla a avw sau'mai mare a dobo-
acestei .conc:urat la ,ad0nciuea divengenplor dintre factorii virt'uaiei
intensiratea mai ,micX
olientiri a variat in rapo,rt cu diversitatea secrorarelor d{n oare
era alcXtu'itX 'migcarea inte,rnX anti,tritler,istd. Dar abia d,uoI iz- opozilii indreptatc contna nou'l,ui regim. Totugi, oricit de pa-
rad,oxal ar apirea, nru e ex,agerat sI sc afiri.rre cX dup5 1933
bu,cnir,ea rizboiului a incep,ut prorpaganda ei si aibX un .r,-,- rinicul instru'men,t rde for.,li care dispunca 'd'e autonomie qi se
ginut mai concrer gi s{-li prop'un5 obiecrive precise ale ciro,r
idenrifircare. Radicalizarea imprimati de mai aila in ,si,tr-ra1ia rd'e a conttacara NSDAF, cel pulin in 'a'nu-
linii puteau fi ugor
mine li,mite, era ,armata, era Ve'hrm,acihtu,l ; d,ar, invers, ea avea
ex,iistenga rfr,onturilor caodnuf,cu5ztioi asraeurd,le'ncmlionairri,tie:spcraer,e,co"muprmo'maiisluXrsia, s5-qi lege indi'solurbil soarta de aceea a hitlerismulai, infrX-tin=
loc pelsis-uengej unoq du-se cil el intru politica'd,e reinarmare 9i de inliturare-a lan=
canacterul vidit gi de o necesitare elemenlar5-al unicrllui orbiec-
croivntpuorasiubilo-pesrcsopaetecrteivai qnritro'r Versaillcs-ului. Dar loc'rnai la Vehq$qcht se eindeau sX
Genm,aniei dcoinnccroentfi.licNt ',ucueosrti,eceinpsrde!m-ai

mult mai

GERMANIA NAZISTA 266

267 OPoziTiA ANTTNAZIStA

p'dsvsae-uaepi5nbzredarsnleuoajoiezmllruveddegiie.imzi.ifnneDieinnit,eeeictagxudrectoireiliragseetceiumnnensomeieesea.,arcial,cmnociceipt,pramirre,c-uucuara5isnt,dts.iliei",^renoevc'fc5"oeirahirre.p,rirav,i,ofou-oli,czucintXqialluiteeilm;l.i,Xdi""cn,^lirounoffn.s*ri.eifiJuisaune,"necs,;;rr,utv-ti;"roia.ll";r"t,o;aiib-Ga..dr;.r-e;t.;;,,.;;,i;il;'"n-;d;;0c;"';;e;lit-,f_r-;jc;ll,ia#in;;";_*,i_d -unci1ore'Eti a sp,Lllrberet roadele unei activitXli duse ani intregi,
nqciadet.rieinina'mtegronrduepnaucnirntiildhooirriloepsroisilmirteicpeoatgrfioiv.ssaot dceiextlrzervemoc5latrirofiri;aruinu*eirri'ifp"iL-irprellirrnr;ic*ici-.*;m';ui_5_. decenii ,de-a
rtinncl.cr-rrli,zXrpebtairziemleuvleocrhgiiapnoizliirtiiiciqia'ctliat raifics,orciiialp-doelimticoe-
gi a ar,uncat
cratilor cit qi a co,m'u,nigtilor ;
rdezlSnl,uirea terorii n-a p,u1u5
fmpiercl,ica pelsisrenla teillacrei ,'dperer carl gi eroici a unor grupuri

izodate, a unor n,ucle,e de or,ganizatori gi activigti, da,tori,ti c5-

rora ,a fost cu putinli si se pi,streze flri vreo consicleralbili

solutrie de continuitate embtionul unei organizlri ilegale. Acea-

adrescze fo'iele opoziliei. Sub reginrul nazist cer.i,rirc opozi- stla este valabil cu precXdere pentru particlul cotnunist, care,
in con,ditiile agravirii 'extrerne a luptei, s-a d,overdit c,el mai
ulmtrdenumiintraacr-irttaiioculreanIg''.,aiutcinunnstu-unamri:cifa'olicioscdtcaIoptoroinpsiu'ionbziir|lintlii.aol.oXdrc,,scoeln'ndsre.acrarre\,lriraznreooizcaeirinec,i-en,,raucanrzrlii".i,cau:lrriderrc'r.*i1acl".jiq.'ioixro,s,r-ii;si,_ei_
progitit qi 'cel rnai capabil si rfac5 fagi creringelor noii situaiii,

adoptind o linie proprie luptei ilegale qi elaborind o n'o'uX tac-
tici. Ilai profunidi a fo,st criza partid,ului social-democrat, pc
care insciunarea fascisrn'r-rl,ui ,il cleterrni,na si reexamineze criti'c
uo'er cceo. ce, de altfel, gi in ajunul asahul,ui n,rzis,t f:,icuse si intreaga expelienqi recoltati in perioada Repul-'lici, de la \Wei-
!9ue19 -oricc posibitinarc dc a opurc rcacliurrii rrrr fr,r:rr rr'ic. m,ar. Dar, in afarX de o,rganizaliile poli,tice tradilion'ale, la in-
Poed,rtsirp'icmrsuarlcpqror gmraami melaorrc acL.asri'dispozilic dc for.1c a cqputul domi'naliei nazi,ste opozilia a fost 'mai cu'rind orpeJa
: dc exemplu. chiar iniuntrul gcno-;rr
u.ro. eleme"te izolate, a activiqtilor aparlinin'd p,artidelor d'i-
labcr-,i zolvae gi organiz-aliilor sin'di'cale d,izolvate, rimagi pe ici pe
st-bito.sariieop,utbso.ooediqrlzorrciiiiiosiclli'otagiioii,mnnil.rncoraigi-rilp_s,ifriaiontaaaentet_birrvo.icloibsvieprruuideloarrordzigcazrimhcsii-ldaeiiti'veeorztuxnriel,-ircrradcdiuanen_er[-Lptcpirld'urraec.eiir'nzzl,nergc;ipaiiiistmaapaetu,saeusnrpglgielveoxfileo-rc.sc-s,tcoceDdtnulpeeepafeusarcccotrnesioe,mcciulnricerngincenloroiriirrclrnricr-eaa",ircsmabeit'erddqaep'letenralicecnzvrziae-ial,rbi_ittl.,iadiitnrra[uguaeu;riid,tccscuip,i;nuuc;eesr;rin,sl,;n,iiar---ii coio, gi mai pulin o'iniliativX organi,ci'qi sistematici a vreun'ei
cen,tral'e clandestine. Ttqp,otrivir,ea Ia locu'l de muncl era in
r'eali,tate 'unica f,ormi efi,cientX de rezistengX care mai p'utea

avea caraoter ,cle 'mas5. a inr"ins ,c'riza protCr-rs'i, in rinc'lulile sale
rParticlul com,unist

c'umva cx,perien{a hitlerist5 a inspir,ai mai cr.rrin,d d,oar o re- cle inscXunarea nazis'mul,ui abia in urma Congresului al ViIJea

iianalizare a principiilor ,teolo,gice morale, cerea- ce numa,i in- al Corninternr-rlui (iulie-augr-rst 1935). In ,schimb partidul so-
daci a 'desfigurat in exterior o propa-
di.rect tmbrlca o o,arecare semnificalie poliricS. DupI opinia ci,al-tdemo,crat, 'cftriar
noastrS, acliunea desfiquratX de c,ulte zub nazism irebuie sX contra nazismul,u,i $i p,erioo,luiui de r5ziboi, n-a
gandi actil';
fie con'si,derati in lum,ina acetstui al doile,a ung,hi ,de vedcre. rer.rgit niciodati si creeze o reali relcra ilegalS in interiorul
Este 0n afarX de oricc incloialS ci cea i-rai cuprinzitoarc Germaniei. La incqput de tot rezer,vele maselor muncitoare
rez.erud, de potenli,al o reprezenra pentru opozilie migcarea falX de nalional-socialisrn qi-au gisit expresia in diverse rra-
m'uncitoreascS, intruchi'patX fie iin ccca ce mli rirnlsese clin
organizaliile ei po,l,itice (mai ales cX par,tidul comu,nist era an- nitlestiri c'colensaoblliidneirriie ,$i protest, ,d,ar qi-au pierdut viigrarea pe
gaiat de ani de zile intr-o crinc.eni'lLr,pri contra fascistilor). misura r'egimulu,i,
care iqi cigt'iga tot mai multe

fie in organismele sindi'cale 9i in colecdvelc din intreprinderi. acleziuni dator,iti unor mX,sr-rri 'interne ce ameliorau lntr-o ma-

Reprqsipneg ge 4 !ov!t ,i,merdiar centsqlg d. fq'ftX ale milcXrii nierX ,specifri,ci u,nele difiaultX,ti ac'ute qi mai ale,s dator'itX suc-

ceselo,r d,o,bindite, pe cXile arXtate, in potriti,ca externi' ln sf(r-

269 OPoZITIA ANTINAZISTA

CERMANTA NAzlsTA 269 a partirdnrlui hitlerist. Oricum alelgerile ,{in intrepri'nderi au

qit, 0n ti4pul rizboiutrui, ciu,d olemenleie cele mai h,otXr-ire ale iniemnat un gnav ele'c pentru guver,nlll naz:ist, 'care, d,up5
rnigc5rii ilergale au 'i,ncer,car si geasi din nou o relea cic agi- aceas'tX experienlX, a p'r,eferat sI 'nu mai r'iqte nici una :
talie qi pr'opagandi pe intr,eg cr"qprinsLrl Germaniri, prinzind
firele grr,rpurilor lo'c,ale imprXqtiate in prin'cipal,el,e ,centre in- Insuccesul cvident suferit de regimul nazist in alegerile pentru consiliile
clustriale, sitr-ra1ia ,obiecti'vi n,u mai era favo,rabilS opoziliei fiduciarilor a determinat guvernul lui Hitler si ie prelungeasci cu un an
durata mandatelor, pe baza unei legi edictate la 31 marrie 7936. La
9 martic 7937, pe bali de ordonangl legislativi, alegerile au fost aminate
pentrll o iniiiativX de p,re2s11,,1,t,m larg. Desi'gur, rizboiui crease cu inci u.t an li, in sfirEit, o lcge din 1 aprilie 1938 le-a aminat iarili.
Guvernul lui Hitler n-a mai indriznit niciodatX si iini alegeri direct in
posi,bilitatea rde a schim,ba star,ea de spirit a rnrultoi3 d,in ce,i
fabrici 1.
ce qoviiseri pini. atunci, dar .in5sprise totodati supraveghe-
Acliunea grupurilor opozilioniste interne care supravielui-
rea exercitati de pofilie, intensificase masiv presiunoa psi'ho-
seri li a cetro,r no'u injghehate a fost iiucruraja,tX in primii rri
logici viz-ind intimidarea masel,or, inr,pripiase o,am,enii va,liz"i
maitadt ,ionmsintariliineXi t'naatezi,pstreindegrdi,jiafuezlaerme,aenmtetarote,rrieamluilg,urai teilegs,'taa,lbiimliteprtin-
pe celc mai cliverse fronturi de b5,tilie, paral:z,ase indoielilc lirile vecine, gi in special in Ceihosiovacia, uir,de existenla unei
m'ulLor,a, cleter,nrinin,clu-i la ,s,.lnetul goarnci si ,cerdcz-e di'n nou pjiuntemna'i,tcueram'I5i,npore,intXtr,,tiuEgerruim,pa,unerilecrraeall',tilnaafzrinsrtceepcuat, roe bazi de gpr'i-
gantajuhli nali'onali;t al NSDAP. L)oar in puliine cazu,r,i n,e- anevo;e Genm'ania. Acjiunera pXrlsiseri rle
rnul;r-rmirea pr,o\roc,ati de privaliunile d,mpuse de rizboi Ei mai
tirz-,i'u 'de perspcctiva 'infrlngerii ,s-a trardus pe ti,rim politic ales pentnu sociarl-rd,emro,cxati, fo,st esenlialS
printr-o ,c'on$tient; lu,are clc pozigie contra fascismului hitle- emigragiei 'mai
p,a,rtidul lor nu mai
r19t. idat fiind cX
dispune,a de o osaturi o,rganizatoricX in interior',ul lXrii ; dar
l,n ,primii cloi ani ai di'c,tat,u'rji nazis,te rnasele munc,ito,arc
qi-ar.r ,exprimat ,p,rin ne,nu,nrXrate rgr,ev.e de micX arnptroare vo- gi com,uniigtii a,u simlit n,evoia creS,rii unor centre pusc la a'dX-

inga. do a rezista ,rrpeogilmiducliui 'id, ede'copmar'prorinnnaar.reA,aclerssaelaare.irilaclrvoprrbo,ma ,doe- post fn exterio,r, cXci, deqi erau ,m'u'lt mai bine pregltili sX
vat;, cll
sprijinul I,acd, fa1',| cerinlel,or raonrdr.rceri'i l,qptei ileigale, nu se puteau n,ci

revendiciri suslinute ip,e plan sinclical, gi con,stitui:r un silcces c'i ,sr-ristraige loviturilor pol liei frasciste. ln viltoarea ib5tiliei
clandestine, social-democrali li comunigti cXutau adesea sX gX-
laptrr:l ci n,.r.zigtii erau ,crlnsrrinigi sX' ia in consirJer,ai,;e o ag,i- seascX leiren lpe'ntru u'nitatea mi,gcXrii munc,itore,Eti, dind uitare
tagie ,care nu era regiz+ti d,e su,s, ci pornea din iniliativa co- motivelor d,e disensiune. Loz'in'ca ,,fr,ontului popular", lansatX
lectivulu'i clc m,un,citori. IJ,e rnulte ori insi surbsfi,atLll polir:ic
al acestor mani,fe,st5ri era Ei mai figig : impriqdei.e de m,ate- cglreacliaomStPrnDig,tia, rrlsc-aXrreXispprinimrditpo'qpi,apsriantrfoesrtsoPcriaalg-rad,eamoicnrialitai. t Emi-
ri,al ile,gal, demonstraq,ii rde solicl,ari,tate cu ,muncirtorii pcirsecu-
indi

ta!i, pro,toste ,cotxtl'a concedierii unor cole,gi neagneati de orga- o polemic5 impotriva conducito'rilor,ae rirniseseri in Germania

nizaliile n,az'iste. Epis,oad,e mai concl,udenft cliir punrcr de ve- cleoarece fqi ficuseri iluz'in cX, apli'c,ind o tactici legalistS, vor

dere politic a,r1 avllt lo,c c,u prilejul alege,r'ilor pfl1'tru delegalii line panti'dml ila adipost dc persec,ulii ; aceastX luare de ati'tu-
dine a prilej,ui,t tr,nLii ger.meni d,e au,to,cri'ticX 9i d'e reconsi'der'are
(fiduciarii) dc lnmeprinderi, alegeri tin,ute cle regimul nazist paeurioinacdeapwut,esimi amriiali.nneXz.eCdieteschui'ns ipi e'dnintrlrexopaolniaennqliii
a poliui,cii di,n
i,n 1934 qi 1935. DupX cum s-a ar[tat, rez-uitate,le acestora,au
aoestei tendinle
fost cit se poate do explicite. Masele muncitoregti gi-au mani-
t'estat 'dez,a,corclul prin ,ablineri masive de la vot; in c,i,teva
1 V al t e r B ar rel, o?. cit,' P. 6l'
cazuri el,e au r,eurgit chiar s5-gi irnp'uni pnopriii ale;i, proivo-

cind infringerea carldidagilor ofi'ciali ai onganizagiei sindioale

GERMANIA I{AZISTA Z7O

271 OPOZI'I'IA ANTI NAZISTA

audrineeistllaiLJatu9rnx3aP4plci,reuau,incgcca'acorr.clmarid'r-reel-Gsueppre,liiretnrtnmctgiiacgp,r,ara,eae'il,aiblpe-aeai5znsiarcoraocuuinanvcsle-aiidtiiuitetaozumebirt,lloooolrnr,ncrdirca[avert.ii€cc-e.q,vrsiilotzaarsi,nuinee,nsnaicaslfitazmresicn,cfadoins,reiimafnecnrusl.irs,ulutruarsiil-.l roors€ ,c€ 1i'nitea rsi re,conrstitui,e tn G,erm,ania uni,satea de clasi
preliminarX- a luptei antif'ascrist'e 1'
gi recunorgtea cX mini,malismul pracri,cat d€ SPD in tim,pul R.c- drept condiqie
publicii de la _Veimar era cauza falim,enrului ,sI,u politic. ,,ln Nu-i insi mai puqiu adevXrai cX nici d,in a'ceste de-claralii,
nici din apelul uniiar'de la 21 decembrie 1936 al social-demo-
tru,pta ,co,n,t,ra d,ictatr-rrii ,nalional-socialirste nu existS'corarrroini- cralilor gi comun,igtilor n-a rezult'at' vreo acliune politicl tan-
suri, n,u ,e io,c pentru refo,r,mism qi legal,isnr. Tacrica social-clc- glbilX gi concret; care sX treaci dincolo de cercul restrins al
lxocraf; ,este deterlminatX cxcl,u,siv tde otbie,ctivurl cuceriri,i pu-
terii clc stat, co,nsolitd5,rii Ei pisrrXr,ii ,ei rin veder,ca realizXrii inor activiqr,i. Vom vedea ci qi in 1944, in raport 'cr'i cercurile
complotului din 20 iulie, frontul opoziliei avea si rimini ca-
societilii socialiste" 1. Dat fiind ci nici fali de tragedia dic-
togori. dl:izat: comuniqtii vor fi excluqi din cadml lui, iar
tatu;rii nazisre Karl l(autsky, ,bltrin'r.rl teorerioian qi pirint. mediaqi" incercatX de anun"rili exponerlli social-de'mocrati va
spiritual al social-demo'cragiei germane, nu plrisea .'iol,entul
fi curmat5 def,initiv prin interventia Gestapo'ul'ri, care va
psrXiuncainiptiacloi ranu'ncilsemzrbgaire'arini tpisuorv,tiaetriesmindsinin'tarlrrciimwiegimraalireicir-,rsi o2c,iatlc-cmlea-
atrage intr-o 'cursX ;i aresta 'pe negociatorii cornl"rn'iqti gi pe cei
mocr,ate a fost ncoesitatoa de a se pllne capXt rupturii din miq-
social-de mocrali.
carea imuncitoreascX.. Cilriar Fiilf,erding, in,rer,venind in sprijinul
m,anifestului dc la Pr,aga, ,a subliniat ,,imper'arivul absolut" al a s$tiiminularitndreuvreildeerceoarnuanuitsrt,ecriinti'cfrXingaertcraccpurtouvluoci,atr5ecudneoanqatzeisrerna

unit5iii ,clas,e,i mu'ncitoare 3. Max Seydewilz qi Alexander Schi- erorilor tactice gi strategice 'comise 'in anii 1930-1933 (sec-

frin au flost ,cei mai energici eaponsn,li ai tendinlei de recon- *ri5prul ultralink2 Si d,es'chi'derea fo'cului'contra,,soci'al-fas-

siiderare cr,itici a experienlei weirnarienc. Plecind de la ple,misa cismulr-ri"), care inispriser5 disensiunile cu social-democralia 9i

jfcerXzi,ne,,),,risnefsip.usr'or-iarlrmuiouftliocgruegtrmi stauuntsolnri'neui'inarrrlaii'isaofercrreiamnii.isicmai iuunhu.inidclribieecpatramalz"pia(sAnii.isevr^Sigeclurrii--- ficuserl ri r. pirtJX oarecum 'din vedere tocmai fap-tul cI

lupta contra nalional-so'cialismului constituie obiectivul ime-

diat. Ceea ce izbeqte mai mult in presa comunistX din acea

epoci premergitoare r'egimului nazist esta mcmai ruptura din-
tre maier:,ia1,tf faptic informativ 'qi articolele de teorie 9i g-ene-

.;alizare. i" timp ce piriie din prima 'categorie ilustrau-ri i"-
fierau intr-o formi voigrguaronaizsalliailsoarltudlem9iotcerraotriicsemquli nazist fn-
1 Citat in Erich l{atth,i as, Soziald.etnoleratie and. Nation. Zur dreptate impotriva proletare,

Ideengescbichte d.er sozialdemokratiscben Etnigration 1933-1938, Stuttgart apre.i.r.u de fonC a siiualiei era p;trunsi de un nejustificat
1952, p.27.
optimisrn intrucit se miza pe victoria imediatl a mi'qcXrii revo-
2 CitIm ca serrnificativi doar inte.rveniia flcuti de Kautsky in dcz-
baterea asupra ,,frontului unic" iniqiati de ,,Zeitschrift fiir Sozialisn-rus",
principalul organ teoretic al social-democraqiei, publicat tn Cehoslovacia lr'rqionar.. Mai mult,'.tu .t.ittdoios o gre$eal; sX nu se vadX cX
de Rudolf Hilferding. Scrierea lui Kautsky, aplrutX in numirul din asaltul desfiEurat de nazigti contra sistemului 'd'e la
noiembrie-decembric 1935 (anul II, nr. 26-27), pp. 825-838, conlinea \7ei'mar
o polemici indreptatl in special 1a adresa lui Otto Bauer, teoreticiar.rul avea sX dea peste cap nu numai repubfica burgftrezX,
austro-marxismului, care, aflat in exil la Praga, desfiqura gi el in revista ci qi in-
trea1a miqcaie muncito.ear.X ' berbecele nezist nu
apropia

sa ,,tDeRricKlaramrdpf" campania pentru frontui unic antifascist. Sozialisnws, 1 Vezi in fiir Soz-ialismus" articolele 1ui A. Schifrin (de-
Kern (R. Hilferding), Reoolutiondrer cernbrie iSfj, ianuarie 1935) 'ti M. Seydcwitz (rnettie 1934'
in ,,Zeitschrift fiir Sozialism'us", februarie 1934 (anul I, nr. 5), pp. 142- ,i,rZ"ei"itsc1h9r3if4t ,

152.

februarie 1935).
2 ultrastingist. - N. 7.

|p - Qerpania nazlst5 - Eqzg callgt!.1

273 oroztlta ANTINAZISTA

GERMANIA NAZISTA 272 irr jurul ,cireia si se sringl toa'te grupirile opoziqiei" spre a

prilejul revolugiei, ci era, dirnpotriv5, deschizitorul de drum sc lcconstitui baz'ele unei Germanii libere gi pagnice 1.
contrarevolulie,i in marg.
al Inliturarea acelor pozilii si Ernigralia voia si reprezinte in fap lumii intregi, qi nu
fic rr.rmai in faia 'bceosntealDioenwaltisc'dbilnanpda;trvieo,iaceseiaficee,
grcqitc trcbuia premisa ('ra mrai bun in m,ilioanelor de
Germania, das
necesari a noii polirici dc ,,front unic", formulatX teoret;c dc iui Heinrich Mann, ,,vocea
Congresul comuniste. potrivit frumoasei deiiniqii a: po-
al VII-lea al Internalionalei ln octom- porului siu redus la ticere" ,,Emigralia este hir5zitX de des-
brie-1935, rnanifestul primei conferinge ilegale a KPD (aqa-
tirr, pentru ca Germania si-qi pd.streze dreptul de a se impir-
numita Conferinli de li Bruxelles) lansa, printre altele, urmS-
torul apel : rirqi din binefacerile raliunii qi ale umanitilii ! FirX emigraqie
Germaniei i-ar fi luati astiz,i aoeast; posibilitate, nlrmai ea,
Createa frontului unic este imperativul ceasului de faliloi, comu- L\rnigralia, rimine Germania care inva15, gindegte qi pregitergte
nistii, intjndem minr conducerii qi ruturor organizaliilor social-democrate
viitorul" 2. D.ar iniuntrul German'iei no'bilele solicitiri ale emi-
ipssroieencbndiautircliu-eadteaesmlioionr,cfcilriehabcte'.ifraieuf.uarnciptorrfedr'ouunnriitudtrleebulurnoieicnstiniutncreiecr.epmlnarrTetifadabcuerlircecia,oimnpeutno'biasattzetrq'loiucpnaaitlriattiirdliilucal primejdiei de rizboi reprezentate
graliei 9i denunjarea de po-
litica hitlerist; n-au gisit in suficienti m5surX ecou
fi n-au
clcterminat o efervescenji capabili sI se transforme intr-o
Comunigtii sint pentru cel mai larg front popular. rnigcare ,de opozigie cu largi stratif,iciri sociale li caracter
Trebuie'si creim frontul unic contra dictaturii popular. Terorismul nazist qi demagogia nalionalisti qi socialX
contra lui Hitler,
p- eCnetrnutrduolbuoi,r'icreua ei, acgionir;d impreuni cu social-democralia, cu
fasciste, democragii organizagiile poporului a NSDAP, .care v'rza sX cam'ufleze reinarmarea gi sluj,ea pre-
,partid,ul gi toate

muncitor,.. 1. gitirii psihologice a rizboiului. au constituit obstacolul princi-

La 2 februafie !936, 1L8 fruntaqi politici qi reprezentanti ai pal in caiea formirii unor nuclee de rezistenli cu o pondere
intelectualit5lii emigraqiei germane s-au intrunit la Paris in
cit de cit consistenti.
cadrul unei mari mlnifestXri unitare. Exponenli social-demo-
Presa ilegali, cu aparilie extrem de nere'gulati qi rarl (qi
crali $i comuniqti, oameni de culturS, scriitori renumili, ca in acest domeniu cea mai ampli prezeng5 a ,fost cea a comu-
nigtilor), nu putea fi singuri in mlsuri si creeze condiliile unei
Heinrich Mann, Ernst Toller gi Lion Feuchtwanger, promovau lupte care necesita forme gi mijloace tot mai decisive pe mXsurX

inainte de orice o acliune de solidaritate cu victimele nazismu- ce regim'ul nazist iqi consolida situalia in interior 9i fagX de
lui, cerind arnnistie pentru liderul comunist Ernst Thllmann,
pentru social-demociatul Mierendorff qi pentru scriitorul pa-
striinXtate. Pe deasupra, gesturile de for15 ale Germanie'i, re-
iifist Carl von Ossietzky, aflati in detengiune in Germania
inarmarea, remilitarizarea Renaniei, exaltind orgoiiul naliona-
list al unei mari pXrli a gcrrnanilor, procurau noi adeziuni
:nazistd". Manifestul lansat'la Paris era alcXtr.rit din patru puncte pcntnl nagional-so'cialismul insciun,at ia putere. Astfel, sar,cina
opoziliei devenea tot mai desperatX, pierdeau tot mai mult
fundamentale denungarea regimului fascist ,ca dominaiie a
arbitrarului, violengei qi teror,ii, care adusese poporului 'german
;ruina economicX gi socialS cererea de a se restattili tn larX teren incercXrile ei de a dcmasca discordanla existentd, intre
;dtrreeipotautreilegreulepmlreilnetaor'epoazlieliepi,o-pfior5ruldueiogseerb,mireande
solidaritatea -fn- prom,isiunile solemne ale hitlerismului qi rezultatele dominagiei
clasX sau. partid.;

crearea unui c'oimitet restrins rnand,atat si schigeze o ',platf'ormi 1 Vczi asupra manifestlrii de la PBaarissepl,ufbirliicaldiaaEtiin(eimApurfigmaabtei. Die
Scbaffung der deutscben Volksfront, insl
,lcsigur iir 1936), la carc qi-au dat contribulia diverqi exponenqi ai emi-
1 Vezi textul integral ,iBnercluinle"g1e9r5e4a Zwr Geschicbte der Kommunisti- uraqi2eiDpinolisticcreierEeiainluteileHctueailne.rich Mann, Der Sinn dieser Ernigration,
schen Partei Deutscblinds, priml privirc
;o de ansamblu
politicii din -pKearimoapdf agelguepnteFiaasnc-htiisfamswcissteungcisl iKrnrie- gin,
asupra cornuniste Paris 1934.
fV,i n z e altre
O it o r, Zw6lf J
Berlin 1955.
{9r

I

GERMANIA NAZISTA 274

lui : faptcle pireau sI dea dreptate lui Hitler' Opinia publici 275 oPOZlTtA ANTTNAZISTA

n.r*.n3 s-a dovedit catacterizatd printr-o carenqi-de reactrrvf- bisericile n-au fXc,rt 9i ele cind gi cind cite uir gest dc demni-
iate (rezulau al rimoririi) gi de sensibilitate morali- qi soctala totu,qi cazul sd vorbim de o adevS-
tate, firi a fi opcz-i1ie in
il'i"i;;J;giuitilot dictaiuiii. Cultura s-a pus docil in slujba ratul ingeles al cuvintului, gi cX ele nu s-au striduit si-qi

,-,oului regifr, colportind qi- leg.itimind cu autoritatca girulut -pdlestaresezmeeanueato, ncoimuianefaolrXi cd,ueltcsletaatur.lr nazist. Nu trebuie uitat,
;"i.""1ail.;*-i1.'"l;i;tii,rii"ii"*ttiifli.. re,oretiz;;ile rasiste,-- revendieirile imp,e- adoptat poziiii curajoase
formuli4le.juridice ^ le-
istorice Ei chiar dincolo de orizontul lestrins al intereselor lor ,cele mai
Daci .s*ins
:e;a'tie";diedpi;o-lJiL.ita celui dc-al treilea Reich' viegii nu- se line seama
politice 9i imediate, nici faptul ,cX exponenli ai bisericiior, ca entitili in-
*..rt climat general al cultu- tpoacrmticaiipaactealastXg,ruuplt'uimri iEiippor'sotiaezcXte
dividuale, au a'magieanrenrpaltecaellee
rale a Germaniei, creat de regimui nalional-socialist, este. absc- opozijiei (gi
lut imposibil si sc sesizeze motivele pentru care opoztgra rl^'a
"L;,riiirlifie..i".i;"t"dt, d-finc.o*l"o"pd1eiabluanjinuai tteuc*lip^sitarreeladtiniv ,corul entuzias- mai rXsunitoare cazuri).
neinsemnat de Asdel nu vom ezita sit considerim print're 'manifesdrile
de acest gen protestele pu,biice ale episcopulLri catolic al Miin-
-'cnisoadl concrete si precise. sterului, von Galen (1941), contra iarestirilor arbitrare. etrtana-
obignuieqtc si includi la capito.- siei qi uciderii invalizilor qi 'bolnavilor inc,urabili; de altfel,
rriorio*."fia ..mtd..atX"
lul oAp-oJr'i,ti;-;eiiieEai atRituedicihn.eainmraenailfietasttea,tia$dae biserici, de cultc'.sub acestea s-au ntrmXrat in Germania printre puqinele luXri fX-
ctrm am arrtat' 'daci
;i gige de atitudinc, sub atotputernicia nazismului, contra atroci-
un studiu consacrat opoziliei ,,u p""tt face abstractie.dq celc
;Ga;liier.rui;lda;in;n"eia;,a"i'a"pzcf_ocisnatrui,eiedas.Lttcriraeiidvairds)rpc-rntprtrta-co.IcIl'iaru1nXa.srucdhcpr-ioraoctgpe'iirntnri,ueecil cpf-aunsblccliiclsetpecdseitlnec tijil,or qi violSrii drepturilor umane elementare. Dar cind de-

limitXm gi,circr-rmscricm sernnificalia opoziliei cr.rltelor, inle-
legem si subliniem cI nu a fost vorb'a. de o acliune sistoma-
ticl gi de o linie congtier-rt agintitX spre obiectir.e politice ge-
doui corrfcsiurii crcqr,iile. Aecst rn,tcl dc ahordare cstc drctat qt nerale, ci, in m,aio'ritate'a ,cazlrrilor. de o 'a'titudirre merritl si
Jdsec. rm"cil.ae.rn,,era"v,rresntmo1rtadccecs-atXe,f'addcienetccro,':rlunoincdaoetmea^puo9t.oni reaitnatetcc.X.acroopnrcrrdie' etmezvoaorllaetal;rseiorcaaldetiiaamftli-l salvgard'eze pozifile qi
autonomia bisericilor. Intr-adevXr,
acestea, in ansa'm,blul lor, rru gi-au pus niciodatX pe un plan
B;cn,,ur1rriX.sn^ .c;"ci.irtic.-aaD;zr;ru)uiDil t.uitlu.ltaririerRiyiic.tituinecntrtt,terlactloiin,tnu,udal-tleipo.a.lnauratpilic-tsucioelnac-ripeeau.rlaitseTmlauqLttsryllecu$rmi,l"s,itanaaaan[uusirnmpmeuaainl,reecaaupqlleac-
general problema laporturilor istoric,e gi pclitice din,rre na-
lional-socialism gi societatea germanX, cr' cloar problema
porturilor nd,inattureriielloer;iinrsetgituimlicrrnl afales.cilsnt. ra-
l)c altfel aceasta co-
respundea. re-
consecinli, lim'ita
z.istcnlei lol era con,turat5 de misura in care naqional-socia-
Jig.*i"mr-uu"p1lutui thr&,it"le*,,rriessrt-eicrtvscitonelleatntntceeiczlc.ne,rcsdceomauni iabfivicsuaeltriaicsiln'lccccrieeiusqtnipni-iera,,ccootplcno"tzr'Iai'9.iirenc'--, lisrnul leza. direct libertatea bisericilor in materie d,e orga-
niz.are, clc prozelirism, de cr-rlt. Conflictirl cu nazismul s-,a
care nu putea, vidit, si se limiteze la atitudinea pur pastvi
manifestat in esen15 pe ter:enul propagandei antireligioase qi
neopigine a I{SDAP qi, prin natura intrinsec5 a bisericilor, a
pistrati d. ,r.".t,rrile ecleziastice ca atare' sau sX se fo4eze
sensul poziliei lor' atri'buindu-le 'un 'colorit pe care nu=l..pu- rXmas un 'fapt circr.rmscris precump5nitor in sfera spiritu'all.
Dar 9i 'pentru confcsi'unile cr,ettine, ca 9i pentru celelalte
,.,"u ui." din principirr. Bineinleies aceasta nu inseamnX cX forle polirice qi morale ale societijii germane, instaurarea
fascismultri a insemnat un adev;r'at traumatism qi a declan-
1Cf. Gerhard Ritter, CarI Goerdeier wnd die deutscbe s;at Lln pi'ofund proces ,a'utocritic, in cadrul c5ruia catolici qi
protestanli au fost puEi direct falX in fa15 cu rXsprrnderile lor
'Widerstand'sbewegung, Stuttgart 1954' p. 107. nu nunrai spiritualc, ci qi l,umeqti. Desigur. nu e posrbil s5.

277 oPozrTrA ANTTNAZTSTA

GERI\{ANIA NAZISTA 276 sinteza cea mai adecv,ati a comportlrii adLcptate de biserici

annliz-5m aici rnodul cum au reaclionat ierarhiile ecleziastice in raport cu puterea de stat fascisti: denunjarea qi condam-
narea efe,otuate pe plan spiritual enau delirnitate net de orice
qi deci ansamblul poziliei politice, sociale qi jurid,ice adoptate iniliativi cu caracter poiitic irnediat. Nici micar perseculiile
de ele in rnoinentul aqa-numitei Macbtergreiiutry. Ne vot-t-r
limita, d.e aceea, sX ounctim numai citeva aspecte esenliale naziste vizind pe cl,erici, desfXgurate de altfel gi cu efecte
teatmie zgomotoase (procese pentru evaziuni valutare, pen-
pentru a putea intregi tabloul opoziqiei din Genmania. lnaintc tru acte de imoralitate, confiscarea unor minXstiri li bunuri

de toate este cazul si se precizeze cd' a qexi iastacteoie'ideporosetebsirteanntoe-. ecleziastice) n-au fost de na.ruri sX schimbe aceasti stare de
situalia bisericii catolice
tabilX intre lucruri. ln ce scns se poate atunci vorbi de o opozigie a bi-
Biserica catolici. car'e avea mai multi experienlX pol'iticX gi,
spre deosebire de protestantism, fuse'se prez-entX pe scena po- sericii? Rlspunsul, aga cum arn mai spus, depinde de semni-
ficalia ce se aribuie nofunii de rezistenlX.
rliiti.cvi l eim,ariand. prin instru,il-rentul s5u politic, 'partidul con- $i nu existX nici
fesional Zentrumipartei ('tdriun rirrdurile promovasc. o indoiali ci daci nu restringern definilia
printre altii. von Papcn). acest'r-tia acesteia doar la
czilasc sI sacrifice acest fartid aspectul pr,rr pasiv, este cazul sX afirmS,m ci in lumea culte-
lor ,rezistenla a avut ca participanli ciliva curajoqi izolali,
iblue.,a-lrtta"ruals' udpurrain.liei-i"dt,itltatjilislo'icsialrl'.,'in:ilninrctetrnrlliilae cclcziasticc qi irr-
icrarhiei eclezias- d,ar n,u biserica in ,ansamblu , ,ca atare 1.

tice acest 1el trebuia si fic atins ;i prin concorda.tul din ir-rlic Oricum insX biserica catolici n-a suferit sub nalional-so-
1933, care insX a compromis grav pre stigiul bisericii dc I'remc
cialisrn sfigierea liuntrici ce s-a rnanifestat in rindurile pro-
testantism,ului. CIci biseri,ca evanghelici germani a avut de
cc el {nse,mna acor'darea qirului autoritXlii sale morale pentrLr fXcut fali nu numai disensiunilor dintre culte qi stat, do-

legimul nazist. CXci faqi de acesta biserica catolicX n'u ennitca meniu in care, in comparalie cu biserica catolic5, ea era destul
,"|."r'u" de fond: antibolgevisrnul NSDAP gi ostilitatea sa fa95
de lupta de clasX tindeau mai 'cr-rrind sX s'ubliniez-e {onvcrgen- udneepi uinldinelu),nagnatrteei1tarat5d"i,gdii,esatutilt de pujin pregititi, in virturca
lele c:e existau intre partidui hitlerist qi c,atolicism 'dccit divcr- sub aspe,ctul principiilor ctt gi
genlele. O atitudine ieva ma'i fierrnX a luat biseric-a doar fa15 al struct'urilor. Venire'a nalional-socialismului la putere a pus
protestantienului ger'man mari semne cle in'trebare, care mar-
de doctrinele neop5gine vchiculate dc un Alfred Roscnbcrg aatr totodati o ,crizX iilterni de reconsiderar'e a orientXrii qi
qi de propaganda-oficialX. Cu t')ate ac'estca, conducerea cul-
o crizi.'institulionalX. Astfel, biserica evanghelicl a fost direct
i"lui ."toli..- tt-" ptttut iegi dintr-o pozilie cle neti ambigui- supusi prcsiunii scizioniste a organtzaltei Detttsche Cbristen,
tate; astfel, in pastoral,a pcntru CrXciunul din 1936 episco- miqoare ata,Eatd, de NSDAP, ,al ,cXrei ,,cre$tin'ism pozitiv" era
pii catolici cercarr rcspecrarca drcpturiltrr hiscricii, argumen- ultim5 instangl cltle un soi de
ii"d.X nurr-rai dacX i^se t" grt,atita libertarea biserici v,a fi filig antisemit qi evolua in

in m5sur5 sX aducX iumnp"otituritvoar eficace luptci desfXqurate de ccl rnisticism rasisto-rlzboinic (alianga,dintre,,crucea incirligat5

de-al treilea Reich bolqevism'ului. gi cnrcea cregtini", cr.lrn se scrie negru pe alb in textele res-
pective), care tindea si atribuie regin'rului fascist investitura
ln sfirgit, la 14 martie 1tRr9(o3itm7beraei nfiann1et5ne'drd,veerenf-eSiltourl-c-geceulefmb. r.ianpaemnrrcci'ia--
clici a p*p.i Pi.tt al Xl-lca 1 O documentxre asuprx atitudinii pe cxre s-a postat biserica cato-
lici sub naqional-socialiim se glsegte in DcaulregKerailme pluf id-eJso
sura ln iaie exprima deceplia Neuhiusler, Krewz und Hikenlerettz.
germani inlelege si puni tn aplicarc concord,atul Ei ir1 care h-a n n
lorr,d,"*n",acti;itatea^antireligioasi a celrri de-al treilea Reich,
nalsozialismus gegen die Katholiscbe Kirche and der Kirchlische Natio'
documentul a marcat ulorncntul de virf al polemicii dintre lilidar-
bisericX ;i stat; enciclica poate fi totodar.i considerati qi ca
stand., \n doui volurne, Miinchen 1946, 9i Ferdinand Strobel,
Cbristliche Bewkbrung. Doleum.ente des Wid'erstancles d'er Katholischen
Kirche in Deutscblancl 1933-1945, Olten 1946.

I Cu chinuitoare ingrijorare. - N. f.

GERMANIA NAZISTA 278 279 APOZITIA ANTINAZISTA

Ji<.r"il,euufirr,'r,iio't"uor"iio.n"r"d.c";u,ai,r.ec.i..uoivosootreintmfliiziicsiSciieueAn,l)esuaoridnciniieuveiieizncIqisu.it'i"Dss. pi'CeCir'irutDi*seataowllestte"si.cncbEuelviuiCrnpebttnearu,isnpHtleeainnstlteersurrei iNeiild,oio,s, severa,autoc'riticl qi co,mplexa prob,le.rnraticX
teolog'iico-m,o,r.ali lr'arthiani au c'ontrib,u'irt ,sI ins,ufle biser,icii
evanghdlice rurn rnou curs rde spiri'tu,alita,te inrterioarX, si puni
die Beleennende Kirche tn fala unor pr,ob,lome gi opgiuni po-
si apJre t<ieun-,,soritol,or.eug"rmai,rau,e-tntopitinri.ooanrlnlleieipsetocaalniirtpricirsoi.eituelsrpitr{1al)e6nar,itjsie.sisstledmo'.lguc.iilnaugc'inr,eiainrtzcouiisartieldrere.au,im-lofaiibrilnrtc5ddeceavaroar
litice 'de,cisive. Chiar chestiunea rapo,rturil'or cu Deutscbe
decii u,r
Cbristen nu se ptl'tea limita do,ar la c.adrtrl teologi,c, trebuin'd
.r""i[, la Barmen, lingt
i"r"?t* si, as,fniLrgreirn:euzl elu9ii implicatii polirice. Sinodul dc die Beleennende

la mii 1934, carc a proclamat
Kir cb e. drept legitima bi,seric5. evangheli,cS. gelmani, a oficiali-
.*or.ric r. cicstrimlrii'si dezorientirii ptoluntle a culturii ger-
manc gi a degeneririi valorilor etice qi rcligioasc, care a inso- zat scizi'urnea pfotesfantismului. Din aceast5 s,c'iziune au apirut
nobile figu,ri de antinaziqti : ,pe rlingX Niem6'il'er, pastonxl Die-
t-,r.t*rairs;uc;e;niJs.rui.le*fa.ngnooib.tr'oriu'nida-til-tseaonctdii'sreleismpmait'iurs"lmtuei'a.u'is'r-Sri,naitoaocsriaazi'op'nroattespfriaim'netisle- triich Bonhoeffer qi episcopul d,e \Tirrttembe'rg, Vumr, cirui,a
mu.lui ; era vo.rba in speli de corltracararea incer,cartlor de
;':;;;"'o biserici naqionali legad de ideologia nagional-so- i se dato,resc unele din cele ,mai vibrtante demasciri iale exter-

minirii evreil,or, rde,nunlati a fi 'o ,crimi {mpo'triva p's111116ilet
dum,nezee;ti gi poporulnri gerrnan. Aqacla'r, nazirsmul a alimentat
aduil"nuiilcri*andirpiueldrsb"ois,a"enrsaiceilipueriovcLaenudgdahwelilagiceiMuamirttilrleescrao. siurlnrauiuisuelipepirsa1'ct9oap3ia3adlat-lveRegeresicnehllee-
o intensS. frimintare gi renCimensionalre a cu,ordona0olor rspi-
rituale ,interne arle rtnduril'or ,evangholice, dar 'qi pe acest t5rtm
rezisrcnla c,a fapt potritic a fost inililativa urno'r persorlne izo-
reflugiu pentru cei c'are nu se
fcrX"urroetlln""rt".e'ti:o.pii.retotelte.eiroiilt*pe,alerpt,e'ecodndieretr@f)'aealutqXtsac-publare'rr'tmCeiht'uori''lsputioeAnner,in'ectariiprea[orearrg,arucaapdnhtre,ec'soet9 late. Biserica ofere,a adesea 'uian parte. sau alta
;;;;;&; ca si fie in:depirtaii din organizalia bisericeasci toqi si,m1,eau su'fi,cient 'de o pozilie ,de o
tari si
pastorii de,,oniSine ctnicS" nearianl. Datotiti^sprt.;lnrulut, ott- ggXi a,ducionrlXnt,riobpruuristXi.ninmnpolidci,stigfaunrastiism'clulfrluuzieezepoociiai'ns'uiiministiuif,'dleeer.dezeerinve-

;edce f6d de regim'ul nazist Clar rareori ,a pigit ea cliLn'col'o
dcser'acucrei ainsttoi laetcirtuuadlie,ne(a,gd,ae-'zci'rsiati,c,ei mi,ingcr.liareliectiii,n'f6roercnvi"e)n1t. i gi t'n unele
'tiiei,;anrliiap"v/rc.imucRiet.rurdtri,tm,, afa]o.rlulraatesat,atiaualrum'Liaurtir.dcNawSriDgneArM-fP,io,i.ll]erduripnatlDrrde;euivtnescnih,itsetRoCrei,ibacrhbissi--- Pentru a aborda atrti lLaturi a prorb'l,em,aticii, mebuie atitat
de la bun inceput cX in primii_ani ai ,regimului nlazist iTpg-
serici'i evangheli"c.ei.."iDm,ienina[cel mo.ment viguro'asa predicX milinanti n'uc'leele mi'lci'rii mrurncitoreqti, i.n
a teologului. Kall Barth.li. altiunga-u-n'o'r.pastori care manttes- si'mtrXr,vsuar^a,arcinestcurlaare'sr-raeuugeriadui,cai supr,avielr.riascl valuilui terolii fas-
tau o 'cura]'oasa receprtlvltiate pentru au'uocritici, ca Martim i.pcmirsteattaeiip,jrmnqbuaiuLsrlrgtiXahmzebmozooraa-iunricXrluoi,fnic,'sdsetnea)-crtav,itauit,n-operox'liliimm'tsictii'acrSeit.oieinDoapaGror5zethiar!m'oirectaX,'na,iinramiftl'liu,+lii,etjucanci1.ri.ualoo, rcpoupdiLonletzdimilgoi'i.neer,
Niermiiller ii H*ttt Asm'ussen, puneau primele baze ale 'aqa-
numitei Bebennende Kircbe,,,biseri'ca mirturirsitorare"''Crtiza
provo,oat; de nazism a constittiit penffu raC'oostx din urmi 'un
irmefboromldul'ilaarer,aemaeridt,iu,tacrli'nea'ii.,aDoilnre,cceqpiliilielorc, lela'rnreaci u'slelLgsecreon'ls5tuitnuti''rai'cuXm9ui
rnco,iun, mtirneailpa'oriipmmr,iuonidrcartilpnit'iraidite,ecedlevea',rrceroganhfdieralmimcac,n'r,'eaareap'apror'scpcpriizreiioei nifii$adtdiel''eolizrtXiufilnlioi fn9a'ialzaidi'd'teie,- RHeeicrh1mPeseotez1ii'liinlauksp,ieraKctiiraithp:eteesbi-maazsdKitadumeaptdfbo.icsDuemorikcewanmtepernoitn.teescdtuael-csng'tWei riii,nlleerscluteailndHdeese-aiulnntrrde.iildceeahs
Au{baus der Eoanselischen Kirclie Deutschlantls von 1933 bis 1945,Ti.jbin'
o'i)"r,iitt1r,9,50R.esi'cib.\iHlia"lnhdeblumch Niemiiller, Die Evangelische Kircbe irn
Bie'lcfeld 1956.
,,ccln fesitrne ". cles Kirclten-Kamples'

GERMANIA NAZISTA 280 28I

OPOZTTTA ANTTNAZTSTA

de 'lLu,at in con's'iderare. 'Cel nnult, persocjulia ,anrtisemiti, violincl Chiar Ritter, care pune in centru,l inte,r,pretirii date de el
schem,a tradili'onal5 a rezistenlei din Germania ,acgiunea grupuritror conservatoare, [e
legalitijii formatle, a pro'd,uls pe ici pe
colo 0ncloiali gi ned,umerire in piturile mijl,ocii qi in ,marea defineqte clar,limitele :
bunghezie, in rin'durile radministraliei qi dipiomaliei. in _a_cerste
cer&r'i atitudiinile cle critici ,erau motivate de 'ce,le mai diferite
,unei viziurni in Desigur, aceestX opproozlcigtaierSb,uprgrhinezfiasp-tauldce5o"saebict i,due.atcetoatdeecTaeuzniaastsicid,acdaunEei
ac,azii, rclupi ,c,um, pe fu,ndralul general .cLon,se,r-
erau reaciiille dc cca socialisti
vatoare, extte- de reterogene perso'na,le. Dar laoialti doar ppcolspoualanreeluaantteihaitplearritset,ef.irCi hisai-rgdi paocaitXe. Jpuaneelcaabo1realt-gepnreorieacretea
,unei migclri
,cercurile milimre gi acelea ale o,p,ozilisi bu,rgheze er;au unicele "concrete vizind o risturnare a srXrii de lucruri, putea spera si le in-
fiptuiasci numai sub fo,rma unei loviruri dc stat, unei ievoluqii de sus.
'realmente implantlate in osatrura statului nazist ; in conscc,iin X Dar o lovituri de stat nu era de concepur fdr\, o forgd. armati, astfel
ele errau unicele care puteau spera 'sX. gis'easci srprijirl i',itr-o
incit chiar de la inceput, incX. inainte de angaiarea lui Goerdeler in
fidiziidenli c,rescind5, iuluntm,l in,sfrume,ntelor 'dte $ori5 ale ,celui acliunea politicl, raporturile dintre oamenii politicii qi militari au
constituit problema centrali a migcirii de rezistengi nalional-burghezi r.
,d,e'al treilea Rei'ch, mai ,curind de'cit ,s-,ar pur:ut ba:za pe
Dar contractul dintr.e opozilita burghezi gi ,cea mili,tar5 nu putea
co{nrsens,ul adver,sarilor ired,uctibili prin definilie a,i regim,urlnri i'ntervenri inainte de 1938, adicd inainte de peri,oad,a in- care
fasc'i,st. Multi din viitoriii conspirat'oii ,de la 20 iulie, incepind qi din direcgia unei p54i a exponentilor \Vebrnracbr.ului in-
cu primtarul Leipzigul,r-ri, Carl Goerdeler, coJraboraser5 cu re-

gi'mul nazist gi se dist,angaseri ds,eeaamceasticaiireelnrteruplemzo-e'tnivnea personale cepeau si sosqasci gpriimcaerrlaecsrcermtrnl aalevednetuinrigsrrijoarlraprnee'gfXa,lr5iritdloer p-,cee-

sau numai clnrd igi di,durseri o tiranie ricol'r-r'1 rizbo'iului
,acaandrteeesreiinoaurfriedlocesmasotrcni,umarmthauicl,olit.riDnmee'sanisgtpau,rlrii,tmatetreepbci'unleiiecgoriens,saoemiruvilaniitltoeitripcra,ieu'tcroeorgnitiia'zrarnutie,ll
antrernlaru Germania pe ,calea c,onflicnrLltri. Iimtr-adev5r, ,cam
anunci ,s-a cristalizat in cercu,rile mi,litare qi ,br.rrgheze ale orpo-
z:i1iei ideea uni c,otmp,lot contra lui Hi'rler. Aceasra s-a i'ntimplat
nazist asigur.ase, printre,alltele, s'atiisfia,c'erea anumitor nlzuinle ca iurmarre a primelor m,anifesdri rconrcrete ale expansioni,smului
ale ans,amblului rea,cai,unii germane gi re,alizase de fapt alia,n1a
cu smaturi sociale ,aflate ca pozilie de clasi. la nivelul burghle- nazist, atunci cind gcful Marelui stat major il armatei de
zi,ei mijl,ocii gi rnari. De aoe'ea nu e ,de mirare_ ci oplozitria celor uscat, generralul B,eck, s-a ,co,nvins cX Germaniia nu eina fn m5-
suri din punat de veder,e militar sX fnfru,nte nisroul un'r.ri rXzboi
de mai-$us nu pornea adesea. din.raliuni iredu,ct-ibile Ei nu leIn- in Europa. Beck, 'icnareacineaavurgsurxsst
de principiu a guvernXrii existenrc. 1938 a demisionat diin postruil
prezenoa o respingere am,intit, ,ena fnc5 expo,nenli
ifirEit, faptul cX la discuiiilc a,ccstor grupuri aLr participat $i iin contact cu alti
pdoelildacipquitemreilimgiria'cei,nnsutatruerranu'oginddicurLal rduerXalmii'lnim'lXrmSr,raepipe'loH,aittliend,r
personaje reacfi,onare de tipul ministrultii Schacht sau ex-minis-
starea de spirit a pop,ulagiei, p,otivnic5 rizb,oiului. Ploiec'tul
tt'ului d,e Finanle al Prusiei Johannes Popitz, care considelase prevedea ca ei sX pun5 mln'a pe pruterca de smt in everntu,ali-

nici mai mult nic,i mai pulin cX este oazul si solulioneze lovi-
tura de stat contra lui Hitler ajungirtd la un acord cu Flimrnler,
pune suficient Ia indo'ialX daci tentativa respectivilor oferea tareia c5, potr.ivit planificirii polirice gi milinare, se va rrece
ohiar o alrcrnativi in comp'ara;ie cu n.azisrnul : e probabil ci la decl,angarea invazriei asuprJ Ceho,slovaciei. Cici noua co-
tropire. ,cel putin .a*a se prcslrpllnea, avea sX irrtimpine ostili-
lisa si se intrevadX un regim autoritar, ins5 fXrX Hitler si. in tatea puterilor,oc,ciclentale, provocind prin rlrlnrzr€ izbucn,irea
ipoteza cea mai bun5, firX aparatul terorist al dictaturii fas-
ciste ; da., desigur in nici un caz un regim democratic-liberal urnr.ri c,on,flicf moncli,atl. De comp'lo,t ,aveau cunrogtinlS, printre
de tip weirnarian, c,are pentru ei reprcz-enta pini Ei el un ob'iec- alli'i, ccll,onel,Lrl C)stcl din Abwcbr, ofici,ul dc spionaj gi ,i.ontra-
spionaj al Vehr:machtui'ui : gencralul l{alder, succesoru,l ,l,ui

tiv prea inaintar. 1 G. Ritter, op. cit., p. 124-

283 OPOZITIA ANTINAZISTA

282 p,ritor al patri,ei ; aici rrimi,gii l,ui Hitler rau c;p;tar p,rimrx ,d,q-
vladi ci voltrntarii germrani p,articipX conrcret la {up,ta con,tra
Ilecl< ; gcneralul vo'n Vitzleben, carc trrehuia si detini un rol nazismului. F.ra tipul de lupt5 populari pe care opozilia bur-
ctro pri,rn ,plan in o,cups1q3 Be,rlinului gi capnurare,a lui llitlcr ; ghezi gi mi'li,uari inu-'l 6!u,1sa 'lura in rconlsiclerare ; 'dar era tot*
unii diplom,ali ti functi,onari din Mini'sterul ,cle Extern'e, oarc od,ati dpul de luprX spre care trebuiau sX tindX comuniqtii
social-democrralii, in pofid,a ditficu,ltSgirlo,r rcrdare de faptu,l Ei
au tn'cerc,ar sX ,stabileasc;. rcorntacte qi cr,r diploma1ia britanici ;
ci
aceasta, a manifeistat insi o consid,erabili neinrc,redere, r-ru f5ri avear-r si faci aceasta dup5 ani de domiraalie a NSDAP, de
temci, in seriozitatea intenliilo,r pro,motor,ilor rcornplortului. ll vid al ,unei vieli politice l,ibere qi de in,cerare a ex stenlei ori-

Migcarea \s*a evaporat pe il'oc 'imediat ce s-\a afl,11, 11 28 se,p- I ci,rui organism gi oricXrei ,cel'urie carc ,si asigtrre ,s,oliidarit,atera
tMdeisimipu,1br'1cr5ihe.erns1X,9cr3se8e,e,pa';dlEcssescsoruianbrvXliorgnci iaairnecaXf,acF1ora',nasfn,ealramin'aglevi ioMlc'nvaicarie'edai rnipBazaririrsttlriatteentiec. leAsif'nlaat poiitici gi de clasi a o'a.rnenil,or muncii. RXzboiul a d,irsrr.us $i
'l ultimele prremiis,e ale unui tmirnim i'ndcte,rcn,oee'qr,ienc1einnreecle,esaerrm5 ig: raafiieni,-
trerup,l leg5'turiile'dintre grupurile
s-a c,ornsumrat primuil e$ec al ,unei opozilii ,ce rnu rav'ea rrXdjXrcini a ficur inefic'ien'ti prcpaganrda antin,azisti, diarX fiind euforira
primelor rtri'umfuri alle Wehlmrachrul'ui; m,obil,izarea,lia lorcul
profunde tn so'cief,atez germranX, ci riminea ,cirrcum'scrisl tn
i,naltele sfere ale biro,craqiei gi Vehrmaclaulu.i, unde acea,st5
f,orge i,n stare si de mm,,aus,necm5 aai'ciloanrdgai mgincaht itarar insucces gi inc'ercarea de a pXtru,nde
op,ozide vede,a singurele pe crare o rputeau d,ea 'lovitu,r,a de insigi posibiliratsa de contac't intre
in
fofpaoqz-itiei cra uniici so,lu{i,e rcoflrcrope rdamfen(iii
elementele 'antinaziste. Abia pri'rnele insu,cces,e militare, cLxrre ?,u
rcrofls€'rvi?too.re. Dar ,cetre de mai surs au 'conrstitu,it o
noui do,vadi a fapml,ui ci ,nu era vorba de o opozigie care cr,eat ,o spir'nuirX tn fr,ontul intcrn, au fd;cut c,eva m,ai aacesibile

[intea ,s; d,obo,are regim,u'l tdrI, a acrcrerpta weun cio,mprorni,s, ple,ntru propaganida i,ndrcpuati'con'ffa regim,ului pX'turile pop'u-

c'i d,o,ar rsX rmari intirzie izbucn'irea rizboiurlui. Comploqul ,a 'dat lare cele m,ai nem,ullumite de lipsurile r.ezu,ltate din efor,tul de
rizboi. Dar ni'ai aturxci rezistenga, firtmigati in pre,a mult'e
{alim'ent tocrnai deoarc,ce capitularea oonsimlitX de oocidentali nrici tnurdlee izo,\ate, nu a ,pltttlt si se ridi,ce l,a n,ivelutl ,une,i
migciri uninare ca obiective gi o,rg,aniz,are, tn stare si determine
la X4iinchen inCepXrtase din perspe'ctiva imediati c,onfl,ic'tul
penrru care Germani,a ,nu era in,ci p,regXtti't5. Opozilia miliita-
r,i,lor nu-;i pute'a defiuri mai bine limi,tele. Lln avinit 'popular snfi,cient pentru a dob,ori ,regimruil hitlerist.

Arnii 1938-1939 ou,mrarcat o scinida,re ner5 de atitudini Cu ,excepgia cerculuii d,e aclez-iu,ni ,ce rau avut dr.ep,t 1s2,u1*art
in sinul opozigiei fali de nalional-so,cialism. A clpXtat o d,eose-
cornrplorul rclrin 20 iulie 1944, nu este ugolsi se rep,rodu,cl o
bitX ,irntensitate demascarea caracterului tot mai f51ig r5zboi,ni,c irn'agine clari as,r.rpra forrnelo'r gi l-ru,clee,1o'r din rcar,e s-a aompus
opoz-'iqia antin,azisti. l)ar toc,nai ,a,ceste nublee mai piulirl cu-
ail pohiti,cii celui cl,e-ral reilea Reich. Pe a,cest aspqfi p'urleau n,oscr.rte au conf'erit rez-istenlei un ,carlacter popular, ,e[e rau

acllm tot mai mult accentul propaganda qmigragiei, iar in inte- porni,r ,lupta pri,mdle, intr-,o ,pceurmioruatrdtiinrcaeim';tt,epareirncseud,icactecsrealtoegr imoriic-
rior tndeos€bi ,c'ea a opoziliei conru;niste qi ,s,ocial-'dem,o'crate. izbucnirrea rlzboiu'l,ui gi deci

Dar curind dygi agega, o dratX ,cu i,nvadrarea Cehos,lovaciei, ici'tiaIr'eu'p'cmane@ace:ulsturoer zgirt,rl,arp,uarci1ciule,nme pileiaanlffili.cSu-raajoingtiimavpelaat'c,laagapepresnp'etrcu-
ttaivre5,a'oinsfcrhinimg,ebarir'ei saauregliimmriuta'hr,rei apocolitnicsegciin'sleolcoiar ,lagcei snrtureinia',ucmuami eevria-
vocea e,migr''a1iei social-democnate era pna'c'tic ,r,odu# 'l'a tX,cere.
cazurl pentru ap'oziTia,burghez,o-c'onservatoarie. Ei nu inlelegear,r
Pe de ,altX par.te, inci inainte rXzboiul din Spania gi inter-
vsfrciann,cl'icaahuit-setepddeeea,ariccsrei.vmsXtinc-a,simerapXpdp,euete'bcXreiilto5mlri,aefai sihnc'tifsorutte,inriitnlai raefanavtoifc,aausr.ceoiaqd,it'roiesgb,euerlmliauasnnuii-i mirgineasci la ,o inidep5rtare a tlui Hill,er gi tla re,stabi'lirea
min'im de iegalita're f,orn-ra,li, rc€o? 'c€ r'ealitate
era
1 Asupra amXnuntelor ,,complotului" din perioada Miinchenului cf insuX'n'suei
scopu,l urmirit de majciritiatera,cornlponernrilor conserva'tori ai
L \Y/. Vheeler-Bennett, op. cit., in special pp. 395-421 ;.
G Ritter, op.cit.,cagirolele X-XL

GERMANIA NAZISTA 284 295 oPozrTrA ANTTNAZTSTA

opoziliei, ci sX r.upX $i si risrcarne nap,orturile de fo4l din solirdari,tSlii au persecu,tdlii politici gi rasiali, d,ar qi al spniji-
nirii active a migcirilor de rezisnenli dirn teritoriile ocupate de
i,nterioru,l iso'ci,et51ii germane. Gru,p,urile active cu orr,ientare
munciilo,reasci elau fntr-,o mi,suri mai mlare ,sau mai mi'cX naziqti. Du'pi rag,res.iunea contra Uniunii Sovietioe, grupul qi-a
drirect ,influengate d,e pra'rtidul comu'nist, 'da,r deseori legituril'e
intensifiaa't acliunea de propagandi gi chi,ar a stabiilit un ,coo-
cu ,centnala externX La- KPD erau prea inc'erte cu si se p'oatX
conchilde a$upra unei precise afilieri potlitice 1. nact radio cu URSS. Arerstrarcra lui Harro Sch,ulze-Boysen, in-
tcrvenirti la 30 ,august !942, a mar,cat declanqare,a represiru,ni'i
ln ori,ce c€z @ .*ittan o neindbioas5 irnftruenq5 com'un'isti
fiasupra ra rceea ,ce poate so,coti't cel rnai important. nuc,le'u abX,tu,te de Gestapo, iC&rc ?ve,?, ,si ,lovea,sc5. intregu,l gru,p ; tn
lnn'a, ,decenrbrie a a'celuiaqi ian ,pcste Saizeai de
antinaz'ist p,rirntre acelea crare au fiinqat an'terio'r :a'b,ucnitri t\z- capXt curajoasei epopei a c,ond,amnXr'i lia
rroartc plulLr,au lui
:boitrrlui g,tu'pul lschulze-Boysen/Ftrarnack, cu{nosicut 9i ca die Rote KapeIIe.
zfRoioosntt,ea,rdKeaaatipaderdell,iop,uo,il,loinllicuahcelhesilettrr,eaprriesrctoSegd. ieeAn"ct,ee,ps:nopgtrrrii,muvpi'tuald, earncvzui'nu,mdltaiortiidcc'iuneprfii'u'na-- Numer'oa'se au forst nuclee,le ,mai ,mici ,a,p'ropiate d,e co'mu-

dere rnai largX, iactiv dn-1936, a fost iniliat de Flarro Schu'lze- niqti, ch'iar cind nu ,era vorba de gr,upuri dire'ct ,organiz,ate sa'r.r
Boysur, ofijer de aviragie care a lu,crat la Minilsterul Ae'ronau-
dcii ; el a rstrtinrs in j,uru,l 's5u p,s15e2ne de diferite p'rovenienle c,oilduse de p'artidu,l com'uniist. Printr.e ac,estea merit5 si fie
potlitice, {ntre dare gi cigiva ;activigti comtrrniqti' In 1939 gru,pr-ll amintite ce'l pulin principatlele. in primul rirnd glupdl ,care
avea in frunte pe muncito,r,ul ber'linez Robe,rt Uhrig. Anga;iat
i-,a c'ontopit rcu cel con'dus de Arvid Flarn'ack, u'n funcjionar la uzinele ,,Osram", el a organizat, prin 1938 un nucleu al-
c5,tuit din oam€ni 'ai muncii, in m,are parte fogti activigti ai

partidelor mun,critoregti I rarcqiun'ea ilegalX ,a gruprxlui s-,a extrirns

d,in ,Vlinisterul Eco'no'miei. PoztTiasociali a oelo'r cloi principarli clinc'ol,o de cradrull inmerprincle,rii amintite in alte secroare rnun-

exponenli gi ap,artenenla polliticX a al'tor raderenli au permis cGIniteosrtetraogap,l,iomudnlianalB,'ude,iar1ltin9d4eq1i$cgirhreiuale'pr uo{nlrgU'aahlnr'cirzigoa,lriaiengi'etr.gaIis;aae ,incepmtul ilui 1942

gr,upului si pltrundi in ,cercuri destul de 'd,iverse dli'n cap,ital'a distrus-o ,complet.
Reiichului : el a smbilfu 'legl,uuri cu inrclectu,ali, f'u,nclionari su-
tn conr,ac't ou allt
nudle'u de rezirstenlS, a,nume cel avind in ,frr.rn,te pe Beppo
gr.pfi'er.rriroitriodl:ninrgiai d,r,em1einais'dtera,lcia,on'd'teacstetaqti gi ',naulteclepeirm4iuanlceilGoreermqLtia9niieia' Rdmer, f'o,sfi e,1i1sr in corpurile f,rance, dar ,care ,miai tirziu s.a
in
apropiat ds ,parti,dul ,com,r-r'rrist. Repre,siunoa a zdrobit qi acest
Se p,resupunlo ,ci aces! a difuzat uo orrgr€ln illegal :''nritulat
grup gi rs-a solclat clr .o sut; de ,executii. ,Prirntre n,u,cleel,e ,rnun-
,,D,ie,innire Fron,t" 2, ,cu ,aparigie bilunarX qi uneori siptlirinalS,
citor.egti cetre ,mrai cXilite in luptl rs-a n,umXrat gi acela condus
redactat tn mai multe 'limbi, 'spre a ,se afunca purnti $i in di-
rectia rnunaitorridor striini adruqi in Germrania' Ca orientare de Georg ,Lechleiter, care qi-a concenrrar a,c,tivitatea l,a Mann-
heirn, impo,rtant ,centru prod,u,criv qi punct de ,aglo,mera,re a
politicX s-ar putea spune cX Rote Kapelle pro'mova ,aon'cep-
muhor intrepr,inderi ale i'ndusrrrie de r5zbo,i. Mun,ca d'e p,ro-
liirle 'claracteristice anterior fronturil'or pop'ula1e 9i ci €ra pre- a1de-grrisupspi-rua-rlduiniirtee-n,,saifrpie,cr,el'arsatetaoi ,mcdlaraanitdXteicsr,ztuiniui'e'ncdze:eipaserfurigoilauimlLetrgeizabdloei,u,Dtmlueii-r.
Iconiza ,o largX concentiare anti$ascisti acrtiviita'tera organiza- pagandi
giei s.a manifestat'mrti 'cu ,seamX pe tXrimul prop'agandei 9i al Vorbote"

Acaiuraile

lsutui dG1ii lisnipneptihiraievleirnilea\Taceceitrsitvdeintvialbiliogioterru^npu,utriDilliozerdrrmnlaawiintlofmosericmAi aaaflssiiurleapnracdu,cleHirsoaemrainbunlruugce1rxi9irs5i.l3teX, litanlii organizaliei au pus Gestapoul pe urmele ei ; principalii
exp,onenti ai acesteia au fost asas'ina;i de c5lXii fasciqtri la 15

ri \fralter A. Schmidt, Dami't Deutschland' Iebe,Berlin1959' septem,brie 1942.
2 Frontul intern. - N. 7.
1 Deschizitorul de drumuri. - N. 7.

GERMANIA NAZISTA 286 ZB7 ol'ozl i'IA ANTINAZISTA

. O fizi'onomie aptarte i?.. €r,vut un_ g!y,p a,lcltuit mu,mai d'in fl cl,e o orient,arc politic5 deliberati' n-au govirit si difuzeze in

trnerl evriel, unlr -pFr'torevrebneirrnt dBaduinm,rinmd,uunr'cil'eitotrinienrectulnrlsur'riuc,coqilIiuilen-,idset. 41 fl,urunaqii '1or o che'm,are la nesupu,nere :
Avind ca qef pe
rnagini, li atrcituit ctr pr,ecX'dere din salariali ai fabricilo'r ,,Sie-, Germani 1... Sfisiati valul indi[creuqci cu care v-a1i acoperit inimile !
Hotirili-r'i, inainie de af i prea tirziu ! Nu J.rqi crczere propegandci
,limienrs"; gru,pu'l nu s-a ,limiuat iia 'prrop,agandi i n-a prregstal 5i v-;r bigat tn oase
national-socialiste, carc spaima d- e bolgcvism ! SX nu
trsarci g:i vi,o,lenlX armatS, ceu"-.. ,a qrccelefat eforturile credeqi ci salvarca Germaniei este legati, la ,bine gi la riu, de victoria
nalional-socialismului ! Un sistem criminal nu poate procura nici un fel
Gesuaporurlui de a-l id,en,tifri,ca gi anihila. ln pri,mX'"u,ra' lui 1942 dcseoccsvie-ialcisutomrauiselc. uGCnesircnini-raoaniijetusi.dtcRfccualp,iicdtlniin-svdpiidilmaoivntiatmidtopiadrdecel:odrgraiicrtaedtcrlcca'gripiltitpui srvXiacdluocvnhaiolpitoierni-racele-'i
organizalia ilegatli a ,pire,gltit gi infiptuit ,url aterntat c'ontria
u,6"si c'apozitii ?c pr"op,agindX ,anti's'.vleticI dcschise la Rerlirr
clc n,aziqti irr'cadrt,l trrirefinerii psiholtrgice a clortr-rlui tlc rizhoi'
La L3 inai ciliva membri ai giupului ,au 'dat foc pavilionului' ln ultimul l,,r 'manifcsL ,tincrii clin ,,Trancl,afir',ul alb" au aju'ns
cxp,rzitici. Atenratul nu nurriai cX a dat prilcj polilici rra- chiar si ,chenrc la iupti ,activl co[ltra regimurlui
: ,,F'ent,'u lrni
cxisti uri sirrgur crrviit clc ordine ! Afari din organizaliilc dc
zrriiizt,cats,Xprp",britnexdrui l9pi,esXnt'rduisitmrtirpg,uiqg,craurpeau'lalla2u5m0,ddeareavremi.aiFqleilb[uerr-t puIdl,,ronaas,rruettiriadusr,1teapz1i,i.'e.sa"notIerniren$'uc,lef,.aiiaernpel'tna','ecsdllievnds't'orrei'besipinn,uaconu{diipetlirribeciicibtaruuaaiseutoelsaaeiuti.ili9auci5jp"olt.aenDoupaenerctla'taat,rpurienel vci'udoiiertmsrotcarr'huunils-l
BaumL mud,t la 11 iulie 1'942 tortur'art de Gersuapo, al1i22 dc

m ilimnqi ai orgarizaliei,au [o'st exeiculali. de sabotare a ri:lboiu 'ui gi nazirsmu'l,ui :
inrcnsX'tu,ri intennenit5 i'n mersTrll rizL,oriul'ui du,pi ftn'fri'n-
gerea germanX Ce l,a Starlingrad a pricin'tlit rprima ad'evllati
Sioaabtoetaaidiunneirt-irledu, srtnriaaniicfcsatrlrmilea,mcecnrtemEiocnciiale'leo"grgaetni izd.'errilreizimbpoui,sesaCbe.optaairtlia-
fisuri in rfro,ntul i,nter,n, a dec,lanqrat rXspind,i'rea sentirnentului mrd'runaldncnifaesjesiotilnruialcelr-escaouzili\tuupliiaretl.net.r.du.Seacbononattatinuj uriainrsetiaoraaidtceitcudeaolmu.pleurnieisirlietzibg_oigu1t.li.i".nqf^aiSfsjcacebigogttiail.ojsrplaiirnittuolaixnlee-

infringe,rii, a vezit ,coin;tliinla zXLdirnici'ei ,m,a'sacrului in care
oegimrrl sacrific'a ,m'iiliioane d,e germani, iar la n'ivelul virfmri'lor
admhr,istraliei civile qi ol
tot rnai grlrprntice indoi,e,li c'oma:n'damentel'or militare 'a furigat durile ,popor,ului... Sabotai in orice intreprindere de ptcsi, in. orice ziar
care se rna incheia aflat in -^qeld3 .guvernuluio, rispindeasci minciuna
asupr,a fellu'lui in care se silegte si

cdoanlfili'av'gernai1qiia.dOe:ppiren,i'afrop'nubt rdfieiczjma,i'nsluefaieu'ri'tre9too''criu'drla'd,eozfiacsi'tanrulirlucia' res'o'tl-i bruni..,

zu,gr5vea p,e 'to!i cia e'roi. P'op'orul germ€ln in,cepea si rintrtiasci La 22 februrarie 1.943 atu fost exocutaii fratii Hanrs 9i Sophie
vinovXlia fascismrului qi c{te unii ,simlaau nevoia 'sX f'aci 'ceva Scholl, imp'reuni cu ,coil'egul lor Christo,ph Frohst. Cfteva 'luni
d<lo-ripsi taucdeeenagicdXdineaaucernlaicqtiimgerupcil2iit.roArflpartofdenso-rr\uml eHriucab'eTr h9oimaalsli
in cercull relaliilo'r lor ; un'e'ori er'a v'orba chiar de ambia'n1e'le
cele 'mtai slab pofidzrate, ,cele mai depXrr,ate de grupurile anti- NbteeLlrea,enaznse,cinse'filnl'aog,bcuXolmsiiat,dirniXnze'b,f't'cuicvnXririnuloilisdu:el ,,jauVgiit'n"ec,jli,,eammninrianceuprn'ceraaSltieztrianix,etadrnai ir!nslNci tssrei
nazistre ,propri'u-zise. Din acest p'unct ide vedere n 'fost cu alit eli-
[r,ai semnificativ gesturl rcuraj'os al ,tinerilor st'udonli dirn Miin- in-
veli
chen grupagi in aqa-numirul ,aerc al ,,Tran'dhfirr-r'lui alb", sub
im,puliuil rnonal ,a;i pnofeso'ru,lui Kurt Huber, d,ocent de filozofie fi murit in zadar, nu mebuic sX fili uita!i"..." 3.

h Lniversiutea din aceil 'ola$' Re,simliind o profu'nrdX ind'i'gnare 1 OVregiai,niiznag'piilre,ivipr.a1ratideuploupi ehiiitlsetruisdtc.n-lilorNd. i7n. Miinchen, evocarea lui
lninrb'afrari1iialerpnoapzoisrmulruuilugi'egtilmv',ainna9gi raavlu; m'cuii 'clare acesta s-a 2
ftalX c-le tntr''egi, t'irnerii
inci,rcat Ine"3eDSincchuovinlli,SrDileieadwreeissastee Rose, Frankfurt a. M. 1953. Mann,
la radio germanilor
str-rden1i, an,imiali mai curitnd ,de co,nvingeri 'etic'o-religiorase de'cit in Scritti storici e politici, edilia italiani, Milano de Thomas
1957, p' 487,

?0

2s9 UPOZITIA ANTINAZISI'A

GERMANIA NAZISTA 288

Chiar in toiul cveni,rrentelor c,elei Ce-a p,atra ierni de rizboi de aici au plecal ia Berlin gi s-au incadrral in gru,pul Saefkow 1.
s-a ficut simliti cu sp,oliti vigoare actir-i,nea ,citcrva lmpor- Are;stlarea ilui Alrshag,e'n, inlerveniti ia sfirgitrurl ,l'u 1942 (el
a iost executat iir iulie 1944), a provo,cat slibi'rea legXturitlo'r
tante grutrllri i,legale ,cc gravitau in orbit,a parddului cormunist. organizatori'oe ale gru,pull,li ; Blstle'in gi Jacob s-iau mutiat la
inci din primivar,a an,r-ilui
1o9p.c19ra'ta;civeistianinG,ceerrn'caamseia.dpinenetmruigraaldiea Berlin, und'e a,u continuat ,activ,itatea ilegalS in cadr.ul grupului
sa creez-e o it,orud cct,n,d,u,cere dirijat de Saefkow. Mu,nici,Bor meralurgist e,liberat tn 1939 din
un rcentru u,nitar grr-rpuri,lor rispi,ncl'ite in imteriorul q5rii, dar
,tentariva fusese zXdXrniciti d,e G€Ls'ta,po, ,care in i'ulrie 1941 a lagirurl de lra D,ach,au, e'l rein-i,ase arctivitatera irlegarli gi intmse
in ieg5rurX, ,printre al1ii, cu R. Uhrig. Dupi ce gr.upul arcestuia
lichidat fiziccqte pc Villi Ge.11, trimis la Berlin ,ca imputernicit din 'urm5, cizu,se, SLaefkov' a prim,it in organizalia sa pe co-
pcntn-l ,r:oordonar,ea rnrr-rncii de ,partid. Acliunea c,ornu,nigtilor a labo,ratorii l,ui Uhrig care izburiseri si sc,ape. In perioiad,a
lim,as ctre aceea loca'lizati, pe,baza grupurilo,r cxisternte ir cele
1943-1944, ,d,upi unificarea cu Bls'tlcin 'qi Jacob, grupurl Saef-
mai importante cemtre icnedussutprriaavleiet-ruislca,rBXc,rdliirnnra, iIn{taemdbeurrg5z, bL,eoiipa-
Acrivitatea 'cElor kow contstituia cea m,ai eficienti organizagie ilegali ciomunisti
zig.
diin 'cite existau aturn'ci. Ea a desfilurat o pr,opragan'di conrsi-
gisit un n,ou teren pri,eilnic 'de afi,rmrare tn agitalia ,penmu in- cler,abilS, ,rnai alers indemnind la sabonaj i,n indr.rstrira de rizb'oi,
oetarea conf,lagraliei gi s-a p,relungit pirni
in vatr,a \ui L944, gi a iincer,cat si infiripeze legituri in intreaga Gelmanie. Sem-
cind to'ane au 'fost ilovite de represi,lrnea dezlXnluiti irne'diat
inaimtsa aterntatului din 20 iulie gi inclatl clupi aceea. Ce,l n-r*ai rrificative p,enrtlru orieintarea sra csepraeveu\naul,,asrigd'ef'criolanntgeaznetifaesvce'nisi-t
au ,fost c,ontlactotre 'cu o,am,enii
vechi ,dirr aceste grupiuri aclion'a'la lJamburg, unuLl din centrele mctreonmrtoeclena'cgiielo'rlaA2ct0roiluf lRiee,icchown'etaicnteqiluJautlieu,rspLrie'nbiErnr.'teIrnmepdri'imulesleocziairlle-
cu cele mai c'ombativc tradiiii pr'oletare, gi avera in frun,te pe

m,uracitorii Ber,nl,lard Bistlein, Fr,arnz Jacob 9i Robert Abshagen, ale lui iutlie 1944, Gestapoul, aflat inrci ,d,in'ainte pe uirmele

toli treri ieqiii in 1939-1940 din lagirul de concentrare Sach-
senhausen. Acliunea lor viza mobilizarea elementelo'r antif'as-
c'iste, recnutate fnrde,o,se'bi in colectiverle de ,mrunci ra,le gan'tier,e- conjurraliei, a ar'estrat, printre al1ii, pc Saefkow, Jacob gi pe

lor navale qi ,ale inclrr,striei gr.cle din ,or,aful hanrseratic. in afar,a cei 'droi ,oamerri politi,ci scc,iaLl-democra1i. Ca Lxrmiare intregrul
propagand,ei fir,egti pentru un arserneilera grup, se giie cX el a gru,p ra
fo'st nimicit ; 'ccri trei princip,ali promotori ai sali au

iinnoe,srtcraints'sc5o-gnitca'ocntsctiutr-rmieuqni,cuintorjai psotrraiitnmi qiliim,prri;zotirnrieprliusdeari5nztbraoit afoursvt eidxeit,cluatragliairaex1t8in'dscelpcreamrberileele1i94ilc4g:'aaleltecrseuattee de condammiri
de ei 2.
O i,mpornan1i mai rerdusi a avut-o activitatea ileg,arl[ q
udlizaqi l,a m'unci ,forlati pcntrrl erco,no'mia de riz-boi a Rei'ch- douX alte I'rupuri c'om'u'uiste, anume cele din l-uringiia gi S,a-
ului, sp,re a le ctqtiga soli'daritatea pe rtirimu'l pr"opagandei
anrinaziste gi a,l sab,ot5rii inCustriei de rlzboi. ,,lnfrin,ge'rea ['r-ri xoni'a. i,n ace,ste regi'u,ni gi'a cl,e,sfigurat racliunea Theoclor Neu-
bauer, ex-clopuoat ai Reichstiagutlu,i, in oo,lab,orare cu imunci-
Hitler ,nu e infrinrgerea noarstrX, ,ci vict'oria ,noastrX !", a f,ost
torul Magnus Po,ser, ambii arcstagi in iulie 19443. Ltalrcrpzig
una din loz,incile grr"rpului hamburghez,. Se presupune cX cei din activiuatea cle sabolaj 'din flabrici a fost d,irij,atX de gnu,pul

frun,tea llui, 'car.e au avrlt c,cillt€lrcte Ei cu eleme,nte din ,arlte o'ra$e 1 Cf. Ursula P uls, Die Biistlein-Jacob-Abshagen-Gtuppe, Berlin
gefmane) au nutri'tr ,619 2.5,g,11s'ng1a, in'te11ia de a orga,niz" acti- B1.9e5r9li'.s?nCC19ff.5.7G.Geerrttrruudd-GNliotznsdcahjet'w, sDkiekiS-aHete'kiono-zJacoSbc-Bhdustmleina-Gnrnw,pDpeie'

vitatea comunistX pe bazd" c,e,ntra[iz'at;. in0r-adevXr, arcerastX o,r- N eubawer-Poser-Grwpgte, Berlirn 1957,

ganizajie a irntrejinut iegXturi cu glupul Schulze-Boy'sen/Har-

nack ;qdi ec,ua,ltcfeel5l,lr,adltugpriu,pc''edGee'slataBpo'eurl,lian, condurs ,de Antorn Saef-
kow
ficut imposibilS activi-
tatea ilegalS ,de ila Ftramburg, prin'cipalii exponenii ai migcirii

20*

GERI,IANIA NAZ]STA 290

nrunrcitotiesc al lui Georg Schumann, Otto Engert qi Kurt 291 Ot)ozl l"IA AN'l'lliAZt:>TA

Kresse, trichidat in vara lui 19441. Vehnnachttll,lli ; cra linrpede cI printrc acettia din ur.rni pu-
$i eil; flcurrl.€^ greu de precizat in ce mX'suri grup,urile nilmianzip,i,lspicru.a'tCleiiaouqmi gi'taeintdguoalrjeiEa,mai-,uaensctX,com'oc'app'leetrrteeaczteearoeaalioud,npeeliaupnaceurtpiaaojulfirrtcoicrn"iruulc,louurigaaarinnleitsai--
opozijiei inrtern,e gi indeosebi ce,le comunisrre au avut cunoldnfi m'ului denumit Uniurnera ofileril,,r germa,ni (Bwnd deuischer
de exi,stenga migclrii Freies Dewtscbland form,atl pe rerinori'ul
Uninnii Sovietice in var,a lur 1943. Este torugi sigur ci runel,e
din ,ac,estea, de exemp'lu gru,pul Sae,fkow, au rX,spind,it manri-
fes'te qu Ftirtueli,eastuDraeuct;ocmhliatenud;le,ui.alnaf,viiunrlalroecradianceinsitlui,iaNtivaatiounnaolr- Ot'fizi.ere), prezidari, de goner,arlul von Sey.dllitz, La ca,re a ade-
rrnraatre$qiaelux,-lcPom,artallunsd.aLntu'ualreAarm,laotredi ea [a S'mlingrad, feld-
leomitee 6-,a de
germani, fir mtare parte ,contuiligti, em,igrali in URSS penrru p'ozigie co,n,tna hitlerisrnului

rx,otive porlidce sau din cauza irespir'abilei atmosfiere c,rebte de gi rXzboiului a avu,t o rezonan!; propragl2lldi6tircd care nu a fost
cu totu,l lipsi,tX de e,ficacitate.
n,azism activ,irSgii intelec,tuale (E. Weinert, J. R. Becher, \tr. Ul-
In Ge,rmaniia acliunea comitetrulrui a fost adusi la cuno$-
brichq V. Pieck qi aliii) ; @ceftia gi-au asigurat ,colabo,rarea
tinj5 p,rin emi,si'uni madi,ofo,nice qi rlrspindrir,ea de materriial pro-
uno,r mi,litari di'n Veltmtacht cizuli prizoni,eri, Uliimu,l aspe,cr ,pagandistic" Grupu,ri care i,ndicau explicit cX aclioneazd pe
confirmX p,rofunda frocturX psihologici gi politici prod,u,si de
dezasmul die ,1'a Stali,ngriad in m'onalul ar.miatei hitlbriste. Dar platforma programatic5 ;i in numele comitetului Freies
episodul esrc i,nteresanr g.i pent,ru ci e,l a rerprezenrat simg,ur,a Dewtschland s-au formar printre solclalii Vehrmachtului in di

incerc,a.re in,treprinsi ,cu sp,riji:nrrl uneia din purerile coialli,tiei verse tXri europene ocupare de nazigti gi printre emigranjii ger-
antifascirste de a infl'ue,n1a direc,r fron,ur-ril i'rj,tern german
li mani irr America Latin5. Dar in ansamblu tezonan\a sa pe
Wehrm,achtu,l ,printr-o mrasivi. acliLlrne de' prop,agandi gi de cuprinsul Germaniei pare sX fi fost destul dc modostS, chiar
a
sili pe rac,eastX ,catre ,cel 'de.al m,eiriea Reich si abancloneze rlupta.
,\ctivritatea 'comiterului a Lum;rit doui orbiective : propagan,dh daci inaltul comandamcnr al Vehrrn;rchtului 9i polilia nazisr;
irnedirati pe lini,a ,fnon'tulu,i pe,nrru a ctretermina pc solclalii ger- s-au nelinigtit profuncl dc cxistcnia lui ;;i au fost silite s5-i con-

mani si L$e rpredda gi urn c'fort cru rscadenll mai inclepirtrati tt&care'ze,activitatrea 1.

menit ,si cigtige de pa,rte'a migcXrii 'un num5r c,it rn,Ji ,mare Criz.a provocat5 de in'fringeri'le rnilimre in rind,urile ca-
drelor Vehr,machtu,lui a avur inrprlicra-1ii muh mai ramrple pe
de a{epgi, in Lsp,s,6ial clinrre p,riz-onierii ,dc riz-boi -reppuc,cbliaezreiaauanteiti planul opoziliei in'terne. De exempl,u, fXrX spr"iiinul uno.
platf,orme pmgularmradc,e ,care precon,iza irn fapr inalli exponenli,ai Vehr.mrachrurlui arenrauul de la 20 idlne 1944
a I,az-ei naz'iste ,cit qi a cetlei weimard,ene, o treiapti m,ouX de
dezvo'ltarc in c'omrp,eralie ,cu ra,mbels rsgi'rxru1i, in spe15 o ,ra- ar fi fost pur 9i sin-rplu de neconceput ; acest aspe,cr exprima
clioali {nnoire ,a societigii gerrnane. I)ar obie'ctivul l,mediat ral lcimanitaecletelourlizcoolnnctru,elu't i'alol rgcrrloulriitliocr2c.,oInnsppirl.ua,tso'mri1,ou,hr,i
cominetuilui ena {n'demnul ,la risco,atla meniti doboare regimul drar tom'dati gi
,t-.,fi!,er',i ce fXgi-
nazist gi si cr,eeze ,un nou guvern care si pu'sdn. ; capit rizboiu- ,duiseri si adere la acgiurne fXcusers- laceasta nurnrai ,pentru ,c;
trui gi si cear5 pace. intrra,devir, nuilrai pe 'terenul acelstor
posturlrate 'minime se videa posibirli u'nirarea d,i'ntre elemente l Cronica cea mai fideli a originilor 5i activitiqii comitet,ului s-a
concretizat in relatarea fIcutX de cel ce i-a fost prcaedinte, E r i c h
iatit de etero'gerne - em,igranf cornrurniqti qi prizonlieri ,ai 'S7 e i n e r t, Das Nationalkomitee ,,Freies Deutscbland' 1943-1945 "

Berlin 1957.
1 Cf. Ilse Krause, Die Schamann-Engert-Kresse-Grwppe, Berlin 2 Drn vasta literaturi apirutl pe tema comprlotului de ia 20 iulie
citim aici nurnai lucriril" fn'nd;rn-r."i"le (dctalii rirai multe pot fi gisite^
1960. in matei:ialele cuprinse in bibliografia generali) : Eb e rh a id Zel'\er,
Geist der Freiheit. Der Zzoanzigste luli, Miinchen 1953 ; G. R i t t e r,
z Comitetul nayional Germania liberd. - N. T. op. cit,;.I. V. \f heele r,-Benuctr, op. cit., parrea a III-a. cap" VIL

293 OPOZITIA ANTINAZISTA

GERMANlA NAZIS'IA 292

d,oreau ,si ,sclape de rS,spunderera pe carc o ,aveall ,pe11tru dezas- t,a,rea lor a fost incercare,a d.- a r'enega as,pectelc c,ele mai d,irstruc-
trul t5rii ; ei nu erau imp,ingi de vrco convingere moralX gi
tive, celc mai filig brutale alc nazism'ului, flri a avera inrs;
de gind si sfXr'ime bazcle obiective ,a1e_p,sljfi6l,i
nici de vreo nevoi,e intcrioari ,cle particip,are ,la lupta de re- gi expansioni,ste p'i'omovate de €.cesta. De aitfel de 'fmi ,ifno5'sftozrare-
zi'stcnlX ; ,d,e aceea nil-i de ,minare ,cX imedi'at ce gi-au ,d'at
ar

scama, de faliment,ul tentativei s ,au gribit si se rindui'a,sci clarinic siXnstue$'iasge,rtedp1rei lvae,nadltciceivrailedl'iann'psaatretedaeLhlnitolerrio,sammecnoillEtriace'srrcirsuter-i
sr-ibor"donXrii fali de carc fqi
riaerg5im5iuilnhtritcle'rsistXt.noAa,gmelevizou,r,tto,idnoaxinietieqciiailnc rnuiui de la Versailles qi ale ciror rezerve fali cle naz,ism er,a'.r
acliune,a lVeh,rmac,ht-
constailt s,ubtriate 'd,e afinitSli politice qi sociale. Pe ace,sre croo,rdo-
ului {qi plasau toate nXdejdile cei ,ce se tlisasreri ,legina1i dc
nate in mediilc menlionatc c'p,ozi1ia fali de fascirsm eria ln,co,rse-
visr,il u,nei rXsturn5ri, pe vremea criz-ci pe,cctluite prin acordul t,atii intr-un cLrrc /clc co,ntraclicqii in'solubile ii p'aralizranre ; luiri
de la Miinchen, in 1938. Dar qi dupi aceea fostr-rl qef e,l Ma- cic poziqie n'ecchivoce ,nu ise putcau afirma in virtutea facalis-
,relui rstat major, gene,ralul Bc,ck, a colltinuart si apar5 iir faja
mLrltor ofipri clrcpt ,cipetenia ,spiritual5 a opoziliei, a acelci r-r-rului qi re sen.r,nirii 'ce le 'clomina.
rnariante cle,o,p,oz-i!ie carc se insinua lrcrgll, cind i'ci cincl col,o,
Necesitatca de a pune capit unui cornfli,ct ,care, drupi cum

prirntre meandrele colmanclar-ncn1.r'lor supe,rioare qi ale co'ntra- sc in,trezirea, avroa s; ,se tenmi,nc printr-o oatastrof5, indeosebi
spirona)ului, ln strins confaci c'u ccrcr,rrile adminirstr'a1ici, c1iplo-
mlaliei gi ch.iar alc po,liqici. 'focm,ai cotcu,rilc menlioinatc au il evenrualitatea to,t mai ,prob,abil5 cX Vehrmrachtul va fi
zimislit u,niceilc pl,anuri concrcte vizin'cl o lovitr.rri de stat ;
s-'a lntimplat a$a pur gi sinlplu pentrnl ci majoritratea exp'onelr- silit sI J'r-rpte pe do'uX fronturi, a fos,t prea tirzTu racordatX. la
jllor lor era incX temeinic 'implantatl in 'structurile statale ,alc pr.emisa ind'irsp,ensabilS a sotl,r,rtriei, anume'li,chidarea regimului
c'elui de-41 treil,ea Reich ; cleci r-r,urn'ai acc$tia puteau ,concepe ruzist. IVIulti vreme ,coimponcnlii ,,opoziliei nalionale", aga
planrul de n pu,ne rnina pc pirgliii,le gr:r'erirXrii printr-o l,ovi-
cum ii gi o de'fincgte istoriografia co,n'servatoare, ,s-all hrXni,t

tr-r,rX ,d,e fo,rlI portnirl de sus. c,u iluzira cX nici mai mult nici mai putin \rcr pulea 'dicta inra-
mici'lor Reichului conciiliilc de pace. Astfe,l, in febrLr,arie 1940,

Dar iniliatiya lor ,a fost din priinul tnomellt frin,ati, chi'ar arnbasacLorul von Hasseli, ulterior hdriz,it si prr,eia porrtrofolir"r,l
de ,convingerilre p6'1111.. 'dominante in aceste 'cercuri. Opozilia L,xte'r.nelor lntr-uin guverlr ce ar fi rezultat din lovirura de
stat, transnlitea unr.ri emisar br.itanic, in nurnele opoziliei, ur-
consel'vato,are, care n-'a avut nicio,c.l'at; un adcvXr,at co.nducitor
dar nu 1-a prfut ri-rltoarele pr.opruneri : cra necesar si se pr,oce,deze rapiid la in-
npoicliirtcice,a-la,ltBXe,pckerns-oan,ianl'idmctpclimnirtai'ad,cee'svt aroz,li,, asurna csflarea ostiiit5giior', cici c'ontinuarca rizboi'u,lui sporea ro,r miai
,,. gmpulLri, C,arl Goer-
in dilen-la pc:ziqiei sale
d!rieoltoicro-"-,,nra,sg-iaorgr,5aslirist tme.cPreeu strivit5 bazi obic,ctivu,l de a ,,pa- mulr primcjdia bolqevizirii Europei ; gi rnai tre,buia sX se gini
nceasrl evitra scam'a de pozilia Ge.rmaniei ca factor inclispen's,atri'l in Buro'pa
fafi de prezenla Rusiei b,olgevice. Pe plan concret, in tim,p ce
infringerea Germ,anic'i ra fost p,!ls rrr(rrcu ma; prc,sus de cerinleJe
u,nei lupte firi compromis'-rr:i contra nalior,,al-so,cialisnr,u1ui.
F,aptul ci mr"rlii f runtagi c,o'nserrra,to,rii impXrtige ar-i c()ncep!ii se reqfi,rma ci problcma unci s'chimllSri de guverrn in Germ,ania

'autoritarirste, ci atitr-rdine,a tdriorer cvtXectcrellara'aurtror,rbiti5rluilcitllrir'agziisctei, ei avea urn calacter purr intern, era exdlusiv de resorttrl germa'ni-

intrelineau a:numite co:nf;d,ct€ in loi:, se cer,ea mentinerea Anschlussulu,i cu Austria, se renunla

sfirgi,t ci aaceptar-l tezele antibolgevice ;1i:pice pcntrLr liitlerisur la revendi,cXri tcritioriale vizind vestr-r,l (asupra Alsaciei qi Lo-
a cons[ituit o 'li'rniti ol-'riccrivS- in c,alea acqir,uiii l,or. ir..rrucit
r-lu s-,au induplecat sX prrcc6,rlr.zc o perspectivi realS de re- renci), dar in privinla hotarelor cu Polcni,a se ,pretin'dea r,e-
venirea ia situalia din 1914. Englezilo,r fi se cerea, Ln sfirqit,

innoi,re democratici ;i cle rr-rptui'i totali cu pluri'le qi practi- si se ,angajeze ci nu vo,r exploata in folosul lor o schimbare ,de

cile regim,ului, ale imperialisrnr-rlui Lascist. Tipi,cX pentru orien-

1
ji

GERMANIA NAZISTA 294 295 OPOZITIA ANTINAZISX'A

inguver;n Gernaania, c{r excerplia 'd,e'n.r,ersurilclr pentru a ee grneermlua,lnuci .qiinrcDgi4u3,n,lini sul'dariea,tetuqrni unerdiier,snc'ehsidgeraed-bpilreohalomevrean.imc<erlnotneiiliolorr,

ajunge I'a ii:lcheierea pXcii 1.
GerCmuan'cieiti,tr,cccueaatuitasneii,viccule,caitmdaeivepnreeagnralanit Eirnevoia ,sX renunle lla Alsacia qi Lorenra, 'drar nl'r 9i la- A'u's-
ctrespcrati si,tuagia sreeifnavciei 'rseima,fnitiezuiinnle-,l.o\urstsr,ipa,,reG^ione'dredpeqlenr-
t'ria ; to,tugi,'c1at5'rfiind
rniopi,a politici a
cercr.riri',lor carre fgi i'nchipruiau ci p,ot trata cu coaligia antihit- dengl ca"e'i^."puuu si
leristi fdri a oferi ca e'chi.ralent ,concret r"g"ou ci cel ,,riai b,u,n mij'l,o,c" pen't,rtr-a-i colnvinge.pe austrie'ci
'dpoebod,irsicreoardirie,l,geimeuxlisu-i si"rirnini ,,din proprie voinli" in cadrul Reichr-rlrii german ar
fascist $tuu ,pur qi simp,lu tmizau exager,at

tente o,ri pSrloibtei,nctiiuanleea'diinnturirne,sp,euc,tiearilecoramngplolo-,tsualxu'oi nreezguiluUnqiuindeian ti forst ace,la de a-qi reai'ipi 9i T'iroltr,l de sud' ci a rep'rezen-
in pofida accstor limite, datoriri faptul'ui
Sovi,eticS. dlaivel,irl'eseisgaru,u, ppuorliso-,nroarlaitrimi€enci ,aleizia\W,steicher,-
faprul ci mrilli ,p'ro,mio'tori ai lui era,r-r lipsiii de o viziune clari
tat ,conf'l,uenla cetloit' mni
asup'ra mijloacelor neicesare pentru dlimin'area nazirs,mruriui. De rnachur-rl,ui, ai 'cer'cului d,e
exermp,lu, ega-n'Lrmitul ,cerc rde la Kre,iisau, ,care stringe,a irn juru'l
co:orserv€utorni dre tip,ul ,l,ui Goeride,ler, so,cia,l-democrrati ,ca Leber,
,Ldeoua,srchgni ,peor,aRteeiacehawmeinai-v, asctoim,cpirli,nottru.e,l,rdcelelilerale2,0coinuslipeir'aativfoe scte'fi,artir
lui Helmuuh von Az['o']tk,e mulji dintre exp,onenlii civili apropiafi
de ,oamenii aatultli de ,1,a 20 iulie, igno'ra 'in mod
tr,ebuirt ,sX fie mobilizate deiiberat operat itr Germanira ruazistl. De altle,i nu uoli conj'uraiii im-
fipro,bl,enr,a forp,ior ce ,ar
penr'u ,a
dobori ,regimul nazirst ; aderenlii lui se ocupau d'otar si tot ilr-
tocmeasci progr,amc de reform,e pentl'u un miine nebulo's, cl,t pirtip'au ideile lui Goerdeler, ce ,urm€ ,si fire gef'ul gu-vernului
lovitrurii de 'soat ; cu atir tt*-i pugin co'l'onelul von Slaufferaberg,
alre c,u'i'inte actiunea lolse con,su,rn'a ,in sfera d'dei,vseoduetirileorpdoilnit'itcre, fpierrisoirnnodl'osaiarcliinacd,'dt,'eezaelienfmi,pentuliionaatetentactounlsatistuuipa'rua
activi din punct ,car'e gi-a asumat
ei. DimpotrivX, oamenii mai
fiihrerrului. Dar
d,e felul lui Goerdeler, ,oare, de altfe,l, a ref,uza'r. tirnp indelungat cianavaua ideologie,i p'oli,rice ,ce predo,mina in ,cercurile complo-
sI ic,onsimti La so'trugia eliminirii fizice a lui Hitle'r, urmirerau
rului. Desfigrr.ui"* a"estuia a fost paraltzatd nu numrni de-sli-
s,oopuri ce ar {,i putlnt cu greu insufleli ,o ,r"eziste'n1i de nuanjX p-arcoeggrliaamisaiatiaines, c'crii'sgei tdeerogaelnliittlalatecamlrei goiutucrjiai'roarradteirrnntreegaadtiev-.
populari mai largX qi ,cu atit mai p,u1in si ,convingX I'r-rme,a din biciuni
Prirntre
af,a,ri icX existi gi o ,,alti German'ie". Ei mizau total pe p'acea vinajii rezistenli, rnin,ali de o v,izirule p,o,liti'ci gi de idealu,ri,
separnati cu O,ccidentul p,erspectivi oare ave'a m{ai tirziu si gi cei ce venitserri in releaua c,onspi,raii'ei cioar ,sub i,mipulsul c'on-
vingerii ci inf'r,i:ngerera este de a'cum inevitabirli 9i al iilLuziei
-suridX, ingelXtor, qi unui Gdring,s'au r.rnui Himmler qi eventual fcoirjiaroVr eizhbrntru,tci l'srriullnudi r;ep-srue,bc,aoc,netrsrta regim,u,lui najional-sociralist
-p,e o ,d;ictaturi m,ilitiarX, care ,si continLle rizboiurl contra ljniu-
nii Sovietice. aspect aste semnilicativ ci
,Goerdeler inisuqi n-a tncetat s5-9i faci iluziia ci Germania
arnl,ata fussse un,ul ,clin ele,m,entele esenli,a,le pe ciare s-a bizurit
ii filvuap,t'neridaainj tpibuotilegleavri,ecv'ee,,naituoncdiactiindi.npafroternatefna c,onsolidarea pu,terii naziste, dupi cum in perioada mengironatX
Europ,el pter ddmrufl
permis aju,nscse si, reprezi,n.te pentru cc,nspirato'ri u-nicurl ,puncn d,e re-
vest va
sd oonoentreze pe fron,turil'e din risirit it'ot ice mai rXmisese t,eriniS co,ntcrei. Ca tlrmiarc, in cadlul li,mirclor defini'torii pon-
din forgele Ve,hrmachtului. inci gi in primXvara l,u,i, 1941, tr.u com,plo,tigd n,u is-a rsirtLlai pe u,ltim,r,ll loc speranla, ,oilre sra
d,oveclit ide altfre'l ,nefiourdatI, cle a dez-agleg,a regimul prinur-o
mergin'd 'm'ai departe decit von Hassel,l, Goerdeler proconiza
in prrogram'url 'si,u 'de pace re,snab;i1i'rea homr,elor din 1914 ctr incercare de for15 avind cla protago,nigti torcmai cornponenrle[e
echilibrului puterii ,sale : aceasla a c,olustituit oe,a mai profundi
Frtanla, tselg,ia gi P,oloni,a, consfinliree anexlrii Austriei, Me- din c,ontradi,cliitle in viltioarea ,cir'o,na s-,a zbitu't 'rl'epurtincrios

1Cf. Ulrich von F{rssell, Vora anderen DeutschbnC,T)jrich ce.rrcru,l coflspinato,rilor. Individua,lisrnul gi ,li'ber'a,li,snrul descum-
pLni,t :ll lui-G,o,errrcloleir exprimart in esc'n15 tl adinci ,ue ucr€dele
1946, pp.129---13).

GERMANTA NAZTSTA 296

l!inti,dcei mgoi csroa,lcieia,l5i,nountielitmariergainpi'atirriincricpreildr,iei r,epoinp,o,l,ueltulitiedlae"vaiatrcpXtp'iitoe- Cap itolul <ece
clin competente ; conaepliitre sus-raumitului preconiz.au d,e fapt
ro rstnlxcjtuir; ,cle stat funclar"mente au,totitar;, Care nu era c'omplet PRABUSIREA CELUI DE.AI.
st'riini de no,sttalgii monarhi,ce. Iati de ce 20 iulie n-a fost ,nu- TREILEA REICH
mai prirnul gi ultinn,u,l gest de forli al o.p,oziliei d,inli'unrnr,l
lirii, ci gi primul lsimrprom leral
tr'eilea Reich, prlrncrurl de i'ndrreilrfnXirriem,idjainrelreino,rpc,ornziiliaa celui Intre 1941 gi 1.944 desflqurarea conflictultii a inregistrat o
de-al con- intorsi.turi radicalX pe toate fronturile. in primul rind pre-

servatoar,e gi fronda porniti de elemente din interiorul ap,an2- siunea contraofcnsivei sorrietice a incepr.rt tot mai mult sX
,nr,lui regimutl'u,i. in sfir,girt, toromai ambiguitatea res'urrselor de
forqi pe care miza conspiralia gi a bazelor recrut;rii adcplilor determine dezghio'c,area Ei sfirtmare,a stiu,cturilor 'cclui de-al
ei a co'ndamnrat la ,flatlime'n,t total lovitu,ra de lsrat iime'diat ce treilea lteich; apoi s-a ,desfXgurat in tcati amplcarca ei impo-

s-a aflat gtirea ,ci Hitler $urpraviretuise ate,ntiatului comis de zantX rnobilizarea de rdzl>oi a potenqialului economic qi uman
al SUA, cu atita uqurinlX sub,apre,cirai de Hitlcr. Raportul de
ooloneliul Staurffenberg. forle s-a rXsturnat categoric qi dcfinitiv in favoarca coaiiflei

Sacrificiul personal al 'ci,torva surc de conspiratori gi repre- antihitleristc; acordrrl politic dintre putcrilc ci componentc
siunie,a sing,eroasd, dez'linguirti. de Gestarpo pe i,ntreg c,uprin,sul asupra obicctivclor rlzboiului 'dus contra Gerrrnan,iei a fost

Reichlilui au fost bilany:fi gesmlu'i cel m,ai risuni,ror al opo- treptat insoiit de o sincronizarc crescinclS a openaliilor mili-
tarc ; cli alte ,cuvintc, alianp politici se ,corlclctiza li prin-
ziliei antinazi,ste. O opozigre care, pmobabil, rn-ar fi putut in-
fringe un regim 'desp,o,tic c,a 'cel nazirst. Oricum in,sX, ea nici n-,a
reugit si-gi rafir,me potentiallul m'oral printr-o revolti oportuni tr-o platforml st;raregic5 :ornuni: ,conferinlele interaliate cle
la Teheran (sfirqitul lui 19'13) qi de la Ialta (februarie 1945)
qi rcoerentX. au morcat punctele culminantc ale coordonXrii rcalizate in

con'duccrea politici qi milit-arX a rizboi,ului.
ln tot aursul anului 1943 ,cerrtrul de grcutatc al conflic-
tului a rXmas loc;rlizat pe frontrLl de est, iar al doilca loc ca
imoortauti l-au ocunaf cvcnimcntclc rnilitare din bazinul
ln.'d,i,.r"'i..rr. \oile vicrorii ale armatci roqii ar.t c()nstituii
fundalul hoti.ririlor polilice h-ratc dc ali,agi, in timp ,ce situalia
interni a Reichului evolua spre cca mai cu,mplit5 tiranie sub
a ,,rXz-lrciului total". De altfcl rizboiul
strivitclarea presiune inclegtlrii decisivc. La inceputul anului

intra acum in fqza
1943 li partea anglo-am,ericanX qi-a confirmat voinga de a
lupta pini la victoria finali in coopelare temeinici cu alialii
sovietiii. Cerinla capitulirii necondilionate (u'nconditional
su,rrender) for,mulati in ,ianuarie la Casablanca din iniliativa
lui Roosevelt, la carc Cihurchill qi-a dat consimlimtntul d'upX
o anumiti rezistenlir, a fost cxpresia intransigentei hotXrir:i de
a dobori regirnul nazist gi dc a nu accepta vrcun aran;ament
cu nici unr-rl din exponenlii lui. in perioada postbelic5 aceast5
hotirirc a servit unora ca imbold qi pretext pentru a aduce
aspre 'aritici modului in care puterile occidentale ar,r solugionat

299 PRABU$IREA CELU1 DE AL tRE1LEA REICF{

GI]RIVIANIA NAZISTA 298 in c,arc cra capabili dc aga ceva, tocmai pentru cd cerinla
predXrii neco.rdigionate demonstra cit de mare era pri_pastia
proble'rnele fundamentale ale purtirii rXzboiului. S-au distins
pc accst tirim istori!8rafi'a avne$tiir-ogoesrrcxvaenl{tialinipaartepau,b..lgicai.srtiycqiii ie se slpase intre Germania fascistX gi restul lumii, astfel tncit
pronunlat anticom'unistl qi numai o acqiu.re decisivi a adversarilor interni ai nazismului
anglo-a,mcricane; formula dc la Casa'blanoa a fost lu,atX in
ar ,mai fi putut rumple ace$ abis. $or'Sielile opoziq'iei a.'r'r fur--
considerare postlacturn su,b prisma poiemicilor rXzboiului rece, niz'at in schim,b dovada neputinlei sale gi a lirnitelor viziu,nii

reproEindu-i-se ci a reprezentat o cedare falX de politica so- sal,e atr^tinraziste.

viiticX, ceea ce 'ar fi barat calea unei reincheg5ri a colabo- Tn 1943 Germar-riei nu i se smi-rlseserX inci din miini ar-
rlrii dintre Germania gi puterile oc'cidenmlc in domeniul co,m- mele; ea suferise inf ringe ri grele, dar dispunea inci de un
mare par-te din cuceririle
baterii Uniunii Sovietice. Criticile aduse de istoriografia vest- lpXociuetneliainl dceupisruiml rdozrdbioniu!li,uiig, icpaXrser"iria ,creau dific,r-rlt51i serioase

gernr,ani alr m,ers chiar m'ai dcparte : clin cauz-a necolaboririi gi ostilitSlii popoarelor subjugate, dar
ii
[Formula capitulirii neconditionate] a exc]r:s o solulionare poliricS_ a p-sroficrgr"irtr,aeuagni ufuernraituinriciagarmicoelneinqpi tiindnuesmtriijalolecitdlea neinlocuit.
ionflictului mondial c9oinastrcinosntpriobpuoitnrclognesirdmearanbisl XlasepslcolulidnagriirzeeazerizlabodiueTspuei.. in hotare, gi
Aceasti orientare a ac@sta contribuia in plus si mcnlini moral'ul germanilor la
rare cu regimul, ale clrui afir,malii ci obiectivul de rizboi al adversarilor
pe riraeaduistsriu-g9ei rge5aseGasecrimcaonnifeirim, a9riena uininfloirrtmurualraeedere1gaimCauslaubilannacqairo. nal-socialist,, un nivel destul de ridicat. Se in1elege, prin urmare, cA nLl
era indicat din partea coaliliei andnaziste si intreprincli vreo
iniliativi ,de naiurS sI alirnenteze in rindrrrile germanilor
Si Ritter apel'eazi ira ,argumen,tiri analoge. s,coprll siu fi,ind. iluz.ia ci Reichul mai era o forlX in stare si constringi la
in plus, de a aduce pe ace,astl cale justificarea insuccesului compromisuri coaligia acl,r,crsi care,cuprindca principalele
rczistenlei din Gerrn,an'ia. Dupi c,rlm se poate vedea cu cla- put,eri rnondiale. lnclcosebi, un gest ca acesta venit din partea
ritate, elc nu vizeaz.l oportunitatea tactici a declaraqiei de Jernocraliiku occidcntalc ar fi legitimat qi mai mult suspiciu-
la Casablanc,a, ci ii atac5 dircct substanla. Dar in ambele ca- nile tjniunii Sovieticc, care insista de multi vreffle si se d'es-
zuri avem de-a face cu afirm'ajii extrsrn de discutabile; mai chidi ,,al doilea fror.rt" in Europa pentr:u a sc rltr.lra presir.r-
curtnd ele tind sI arunce asupra pofiticii aliate rispunderea pc frontul cie cst, in ti,mp ce so-
nea cxercitati de germani
solidaritXlii care s-a rnanifestat inrre poporul german gi fas- licitirile ir.r cauzi se loveau neincetat dc rcfuzul anglo-ame-
tn special al britanicilor- cxpri,mat prin govX-
cismul hitlerist, spre a voala resorturile re,ale ale acestui fe- rieiclai.nAilocrcs-ra era numai in partc explicabil prin motive de
nomen. in orice caz- este loc,ul si se rermar:ce cI nu puteai-l
exista ,premise pentru o ,,solu1ie politici" a conflictului in rrcpregltire tehnici gi sc datora mai curind unttr divergenle

afara inliturI,r'ii nazismulr-ri, gi toc,mai act,asta vc:ia sX rnar- politicc ;i strategice cu caracter fundamental; gravitatea tot
cheze qi sI repete dcclarajia, ca o consecinli logic5 a ol-riecti-
velor de rizboi ale ali,atrilor. in sfirgit, cu atit nTai pulin putea mai accentuati a intereselor am,ericane citre Extremul Orient

fi vortu de o opoziqie internX in starc sI ofere gar,antii con- contrasta cLt interesul britanic fali de sectoarele Orientului

crete pentr'u inliturarea nazismului. Prin urmare ,aceast;, sar- Mijlociu gi bazinului rnediteranean, lucru care se reflecta qi

cinX nu putea fi dusi la bun sfirqit decit de armatele coali- pidnee,c-hpaellia,etrnreeislaetraactReogneificcii.chDtLaerlfuofiasgptitr,onca'eniep'a:u,clpienroadrneincptlttairrzainiafaftrin,aogsuempraerai ar,a,ccpaeipdlui-ii
pfireeis.iaunnteih, iatieproisir.aec.eIaas'rtadpa'cu5teda,eficlanrau{miaa.ai vineadsiXreecxliaercoitpeozvirliceoi
germane, impingind-o si ia o ,iniliativi ,concr'etX, in misura tul5rii necondijionate" 9i mai muit tocmai a'minarea deschi-
derii celui ,,de-al doilea front".
1 Unul din exernplele acestui mod de a pnnc problerna: Heinrich
Mau-Helmuth Krausnick, Deutscbe Gesclsichte d'er iiingstert
Vergangenheit 1933-1945, Tiibingen 1956, p. 757.

eERMANTA NAzrsfA jO6

301 PRABUSIREA CELUI DE AL TREILEA REICH

Ideea cclui de-al doilea frorit <iecurgea din cererea fXcut5 tizani in ,adeviratul sens al cuvintului. care a acgionat in
de Stalin lui Churchill inc5 din primele sXptimini ale rilz- sparele forlelor germane. Pc frontul .eniral ofensiva'de iarnX
boiului dez-l5nq-rit in esr c,a sX preg5teascl o operajie in stil
mare spceoact,ionqti'internimtuli.t.leupreopaealtn,^frocanrteosipasirlteeasccoSnpseic-legrearmbialinai crease ln jLrr'ul Kurskului un pronunlat intrind in dispoziti-
q5-qi vpu,rlo-fguenrdmeai nin. ainintpiraiuszoavcieatrieccaduinrmtimatpduel la sfirgitul
forgelor angaiate contra URSS. Dar abia intraroa in rXzboi iernii qi in lui martie
relu5r"ii ,ofensiv'ei
ceput pl,anul de ia aqteptaroa

a Statelor lJnite crease premisele necesare realizd;ii unei ac- sovieti,ce, comandamentul gcrnran " .or-t-
liuni de acest gen. Totugi ritmul pr.egitirii ei a fost extrem de ,izola de restul arm,airei rogii ie'$indul
lent, iar_ probleincle politice 9i mililare neclarificate (indeo- sov,ie,ti,c
sebjr unde si se opereze derbarcarea?) au avut un caracter.mul- de la Kursl<, un.de se stringcau tot m,ai pu,ternice reZCrVe so-
vietice. A fost ultirnul imare plan de operalii elaborat pen-
tipltt li au.exercitat rnult tirnp un'efecr paralizant. Neclari- tru frontul r5sXritean de cXtic Wehrmlcht, aga-nu,mita ac-
tijile s-au limpezit brusc Ai goviiclile s-au- transformat in ho- lrune Zitadellel, care a fost declan$at; la 5 iulie 1943. In rmod
tirire vidit, scopr,rl ei nu era de a se incerca din nou cu,cerirea unor
gragie unui singur factor, anumc cind a devenit. evident
ci, dupX' ce va fi.eliberat teritoriile sovietice cotropite de teritorii vaste, ci doar de a provoca pierderi grele de material
germani, armata roqie este in stale si ajungX singuri in inima
Germaniei. Pini intr-atita au prevalat la puterile occidentale gi personal sovieticilor 9i de a se cXpIta posibilitatea sI se

menlinX frontul de la Orel la l{arkov, inlXturind a,meninla-
rea incercuirii cc plana asupra forqel,-rr gcrmanc de la nord gi
considerentele de ordin poiitic! Interesul de a zl"dl,rnici extin- Ia srrd dc icqind. Obiectivul final al opclaliei cra de a conso-
derea infiuenlei sovieticc asupra intregii Europe gi dorinja de
d{ epcuistievai."ain,uvofcoarllaat infringerii Germanlei o contribulie lida pentru hitleriqti Celinerea bazinului Donel,ului, esenlialS
globaiul celor rXspunzi,tori pentru pregiii- sub aspectul continuirii r5zboi,ului.
rnina qi
rea tehnici-militari a acji,urrii qi au pus coniret tn mij=care Pentru toate aceste motir.e, comandamentul german a in-
cercat s5-l impulsioneze pe Hitler. astfel incit acesta si re-
colosala maginXri'e a operaqiei Oaerlord..- nun1,e la_ tactica. tirlgdnirii pe care o adoprase gi sI admiti
Din punct cle vedere militar, evenimentele hotiritoare ale o operalie rapidl care sX ia prin surprindere adversarul ina-
anului 1943 at fost urmlloarele: continuarca ofensivei so- inte de a fi evut timp s5-qi reconstii'u,ie 'sisternul defensiv qi
l'ietice pe intregul front de rdsdrit, corirura intervenitX in
bidlia Atlanticului, p.ierderea Africii dc nord inscrisi la pa- rezervel'e ofensive. Din puncrul d,e vedere al germanilor suc-
sivul ltaliei gi cle{ecliunea acesteia. AEadar pentru Axi era
utenatrbeillean,dlenreizt b_odei"ficAitafro, csotrgeivaidneual ci' ea cedcazi pe toate cesul o-peragiei urma si fie asigurat numai prin rapiditatea
in carc {omandamentul detentei ofensive, clci o bir:5lie de uzuri s-ai fi trairsformat
cu sigur'antr5 intr-un nou dezastru. I)ar elar-rul ofensiv al gru-
V,'ehrmachtului a lansat in est ulrima sa ofensivX; dar acum pXrilor de $oc germane, conirituire din Arrnata a 9-a
raportul de forgc era radical schi,mbat gi contr,aofensiva sovie- n,umai citeva Sr Arriata
a 4-a de tancuri, s-a frint in curs de zile izbjn-
tici s-a scld,at pentru for;ele germane cL1 aruncarea inapoi, du-se de ,masiva api,r.are,sovie,tici. Forjele germane au inainrar
cu un ansambh', de dez.astr,uoase insuc,cese in fata oresiunii d6e-8kil_okmiloemtriet,rini Ia arip,a de nord a fiqiei qi 30-35
irezistibile a adversarului. Filmul episoadelor esengiaie inter- de ofensivi iost silite
porqiunea sudici. La 12 iulie ele ar-r
operalia plinuitl.
venite aici de la inceputul anului a fost unni,torul: gruparea sX inceteze Incer,carea djae a relua inifiativa
germani de la Stalingrad a fost silit5 sX se predei, iir la de est e$uase net. Kursk s-a trans-
pe frontul Bitilia de
format intr-o nou5 in'fringere de amploare : ,contra,ofensiva
cealalti extremitate a frontului s-a restabilit legXtura cu l,e- sovieticX, inceprrti tot la 1.2 iulie doar in focarul anterior al
ningradul asediat; armata rogie gi-a conrinuat inaintarea in
toate sectoarele cu sprijinul operariv al unei armate de par-
I Citadela. - N. Z.

GERMANIA NAZISTA 302

operatiei, s-a ge-neralizat apoi pe intreg,ul front central gi
sud'ic, de l-a S'mo{'ensk la Marea NeagrS" La 23 ,august a fost

eliberat Harkovul, la 24 septembrie Smolensk,r.rl. lJ 6 noiem-
brie Kievul, in sfirqit a floast7cusreiqpatet'mdberiien)a. mInictreAigbual zfirn,ounl tDcoie-

nelului (Stalino cizuse
centnr qi su'C era in m;iqca-rc: Ia s[irgitul verii el-s,e gXsea i'm-
pins spre vesr pe o ad,incirne intre 500 $i 13OO dc kilometri,
depS5ind qi uitimul m,arc ,rbstacol natural. Niprul. La ince-
al',matr roqic lSsase ir-.
putll lui noiembrie urmX qi Crimeea"
unde dc astX datl irr,amicul se baricadase inrr-un asediu lipsit

de oricc ;ansI rcalX. pirli
Recucerirea unei
a teritoriilor piercl,rre realizatX de

torlele sovietice deschidea penrru prima datl in ,rnod real per-
spectiva unei d'eplasXri a luptci spre homreic Reichulu'i. Ata-
cul occidental asupra continclrtlilrli era inci o problemX can-

tonatX in neg,urile unui viitor incerr, chiar ciacX incercuirea

Germaniei 'qmi iacqrcorriitnodriitlore,rptciaornstrpoalaltieul.daefleaat pro'gresa lncret, drar
'inexorabil,
la, dispozilia hitle-
rigtilor. Debarcarea 'anglo-americaul exccutatl in Africa de

nord in n,oie'mbrie 1942 a fost conceputl ca o diversiune me-
nitX sI atenueze nemullumirile celor^ ce rccla,mau desc,hidcrea
unui al doilea front in Eurcpa; dar, totodatX, exped.ifa in-
c-epirtX p9 coastcle Maro,cului qi Algeriei consritu,it preludiul

deciziei finale in sectorul mediteranean. Germania irimisese
in Africa dc nord ital,ianX At'riha-Korps al lui Rom,mel, ceea
ce, desigur, dusese la momentana restabilire a controlului lrxei
asupra coastei Libiei qi Tunisiei qi ohiar fXcuse posibilX peri-
culoasa p5trundere ofensivX spre Nil (30 iunie 1942: ciceri-
rea punctului.Itl Ala,mein). Intrucit insX.prenmano-italienii nu
$i-au putut asigura suprem'alia pe mare gi in
aspect, renunlind sX cucereasc5 ilIalta. Axa -aer sub accst

a cornis una din
ifgmorerpfgejeecCl5ileirciepsrepinreiocaiepsnaegleilenziniinstpXlur-9irrtiialreereoadrgearslnztiinzbeaoztieeulaufromi r-,lae,tleei ei n-au putut
gi sX opereze

italo-geimane
din Africa. ln sprijinul noii ofensive lansate pe direcjia Libiei
de englezi la sfirgitul lui octoimbrie 194?- a venit debarcarea
din Maroc gi Algeria, carc arneninla spatele forqelor italo-
Bermane din Libia qi Tunisia. CXderea T'.rnisului, interveniti
la 13 mai 1943, marca izgonirea trupelor Axei si din Africa
pEdeep-niact1raudbRofueileiicliaheurldizenbalzoaisitS.m-taoInlnindrgmiaraal,dgr,anmemo:amorcsearnarr$.rtdnsccoecvpro,eutlrintcrull ri.insfairlgluipctuteelluuleii
de stredi din oralLrl eron de pe Volga.

S,'"4;'

6:cs;les.1 i'sF_6lj

?ib"i.-,q1,

Masivclc s,rlve a1c artilerici rcactive -la celebrcle katiuge n-oievmesbtrcicsc1i9n'1c2c)-. Formarea gi consolidarea coeliliei antihiulcriste dc state $i popoare, al cXrei
putul n'r:rrii contreofensive sovictice dc Volga qi Don (19 factor fundamental a fost lJnir:nea Sovieticl, au perrnis si se dee Gcrmanici

:-rlziste lovituri conjugetc tot mai puternice. Sus : ostagi ai armatei popuiare
de eliber:rre iugoslavc, care a tintuit gi n-ricinat pe tcritoriul nalionxl zeci
i de dir-izii hitlcriste, iLrtr-o acliune de 1upti. Jos : ostegi britanici atacind pe

frrrntul din Alrica de nord (noicmblie 1912), unde.era.u a1n2gadj.aivtgiz,.liin-faascceisetset.l

i pcrioadi

Vedcte torpiloare sovietice aciionind flancr.rlui maritim al for-
gelor terestre care izgoneau armatele linuturile Balticii (1944).

i:wi;';:t,"r b

i;::+;!,i' { LfoLtul procluctiv gi tehnic Izgonind pc invadatorii hi- |
rl popo,rr, l,,, eu:lilici :rnri-
lr bitlcristc, perrniqind si se tlcrigti forlele armate sovie-

realizczc supcriorit:rtea in licc primcsc sprijinul rnrplci

armarncllt asr.rpra I{cichului, rnigciri de partizani, cerc
desflqoari bXtilii dc anver-
a a\rut un roi cscntriel in gurX. Sus: colo.rrr.i a urrci
unitili dc partizeni sovic-
sflrimare a maginii de rizboi tici in dcpl.r*:rc sprc o nri-
siune de lupti. Jos : trer
l-ritlcristc. Sus: uzin;I dc ScrmJri di:trus in urnlr r.rJlr i
tancuri sovi*icI (1942).
I'Iijloc : flnticr 11rval in ac1iulli a partiz;rnilor sovic-
S U.A. uudL 5c Jolr5trui.lu
r,rr elc (le tr,llr.p()r't ..1 i- tici lituanicni, lingX ViLrius. V
bcrty"" .]os : producqia dc
;r.vioanc dc asalt II--2 intl-o

rnrrc uzir.ri sovictici (1942).

@ wffi
s
@

s@ *ffiffiffi*e w

ic*

l,

fr':-'"

iij:ir:,
& ,r3;.; iiij:{#
!

mesivi a for- Forqelc armate ale Polor-rici popularc,

fIoilt cxrc vt fir-rrite in lupte impotriva ocupan-
rilor. cooocreizi cu lrnr'tt;r sovietici
i" irr.orireJ invecl.rtorilor rrrzi5ri'
Unit.rti polonezi irrtrind in Vrr$o-

via (ianuaric 1945)'

Debarcarea din Norn.randia (iunie 1944) Dflt'nt xngxJilf c
tclor arm:rte alc:rli.rtilor occidcntrli. Sc -cr c c;12 a a1 doilce

iovi Ccrn,.r,ri.r nlzisr:. dinsprc vcst,

Fronrul soviero-geflnln riinttnc pirrrl la sfirSit,-rl r izboiLrlLri ccl pc clie l)upi insurccli.r .rnrii.rsristi dirr s.cp.-
t.'rrrbric l9*-{. corrdtrsi rlc cotttutttqtt,
najoritatc e forlc'lor tefeslre ilrrn.1t.l bulg'rr.t reorS.rrriz..rti prrti-
;1in-:L;;hnul;co1nie;ndie-t;ir;ciri.t.t. h,i't,lepri;s"t ;r;-l'eii;.tiq;i"ne'i.nareeai cip.i 1.r opcr.rliilc rnilir'rre cotrtril
t"ni"'i so'ictict''inai'tind irr Wclrrrn.rchtlului. in im:rgine : ostail

zona Lvov (august 1944). bi*uiliqr:1r(i -inttrr.;'"liu1rr9c45p"c-lulrPornetuJlcarsrttirh:dit-i

p.,iiru'.1ib.t.tcr or:r)trlui C'urg6 din
Ungeria).

Flnranal,c;gi,uismt p19re4u4ndiccbuarcuill.ltiant.l sudr'rl
amc-

ricrne. o arnati |rancezl orgxnl-
zati i'ub egida guvernului provizo-
rrivuca.rl(aFrpaintricuinldib.iircit.r Acea't.i arm'rti
curtul rizboiu-
iui uirrh' in adincul Ccrrn:rniei' l rr
im.rgine: ostrsi francczi i'r luPtelc
pe:riru clibcr.rrsa or:r;ului Totrlon (28

auEusr 1944).

*Q::t!:r Ir -1..11 c,rrc,e JCar{C rrsl{,* $ar,rtdr*. r*toJ*q J

-toltcr wriv a{te w*truagern i

gsrd {rsiltsg*-Vs qe. &fusd-

. :Yl s jr *Sjgg*sg-s$ s-S ::g:4j[

fElssrt{*$, I Her*{ diaV*f'{*o gagarr Hif {*rl
F"roi3 i" oiira *lrrc$tco jru.t*, r,io iio l4a."t.

v*trffitilJtlltS.fi { u *s rnil- dern l{r.i.co !

f;il"*. '

iirfruntir.rci o tcroxl'c silbaric.r [or rr]lrcr'clooprLic.l5,i,rroo.tprru,,scchr.icr.r:irirlriu.ulr,n; t,m'r.lir;R,,c.jcLlt*u;_.
lui.lr::Jcri.L re Irc sinriitc rllirr,rri
nr.11 c_Lrr.tJo.r.c.--,oldrte ctr cclc rr)".r nr.rr.i s,.,...ill.ii _.rp.rr1in..,,rrrLrrri)ri.
1or, elerncntelol proletare inainr;rte.
:'s'tct,ut]:un1;l.tt\Lnrr)rIn'rr.ri5,fcrr'scl'Lrfcrf;c.iL'.'blci:errm'pqiig'Lcll.irsvrci.iur .lti1tlrer.rg'icalH-lscicrnlactnirn"tqih;ritlcdrcistccon.dlinamG'acrrenrelani;mr. o-iaorste:
colo-

dupi

q PaLarul urii popoerclor corr.o.
lllp('l J l\ t :( |lt.|tu J.t\.
Eqffi l1-lt( J ... rcr.tr*.r tLrb lur.nt.t r)-
t tlOr it,-

sulccliilu- rr;liurr.rlc r.Jrc ld ru.
g,i J,'t i r Lr li rl)Ll l,.r1 i, t, ]or.
pitatc cle .;r -
Rcichul n:rzisr clin
p.rrtc-l Jrr)ri'clor .o.rliliei .rrr
tihirlerist,:.

S.Lr. r r i r:3: o:r.r;pu.rlr.r\ie, '.1rpii,')ire: I ic.r i
irr.r-
c1rb.1,.17.1

irrtc Jc ro.ilc.r .rr.rrr.rreior. .rli.rrc
(scptcn.rbrie 19,t3). Sus dre,rp-
b!Jc:rtrcrlrr.r.rlbr..rrrrpeozpi rrrrlr.rlrr:irl (lc
irr L.l -
i.rrr..rl'rryrq{;1nio.qicnrrib,.rl',:cr
Ti-
Nlijl.r. :
lq4.+).
P.rris, in c.rr-,:
r.rn rol dc prir.n urdin l-r'rr :rvui
i,) ruili)r". s[iIirrrI pri're ip.r-
lpp, iil.tcr.1tlr..eirzVlFstr.C'r.rrcrnllc1.rc'liC.,rlfrironrJ,t:)'el)rd.isri'rr;.r.,rr.i.,.i.rr:-
tintpL'l insurc.lici
e'rrilrirlcri,re
Jezl,i rluirc ls \ nl 1i l9-{5.

i @ :t:r"

{I :f;f{i]gl :;i
ffi
1*r# ixr:lst

ffiffi

soldei .tu"ri:",.rriitrr,.ar.-s. c1c r,iLr clr: leqiOnlri -clezc-olIl'ogeuniic.i .r eiltct,, ,r Gcr'lLr-r riii
ti'r.pu1 dc ci in. i'rr-reric [9'11.
i,r rcLeli"ji

.:#

#s' , ! ltS1-'a,r,s.l's.,rri:,n.t:,'f'tr,,'L.rr.!-ri.ru,rp.'rrliltc,ir,'i,l'.fr.-c.1,1;,s1',.t.roe'1tirLlfip":1cra.l..l)'tLlel;r.f''r'L'nir..).rtrltli;.-llf''1-'li.L"s.rcIirl.,iJrs,''-lIrtrilr',rPf'-:rt1rltr1isalr..cr'tl|r'ciiIrrg''l\ruriictl.'ic'r'i'r,lrurrcor:le{tmrlctrq'rtilci\tirni1:Rluri.i:iil"'r.lnrp'r'u';riccirr'.i1r:'rfrr'9grJp:i:c3'rour1ll6rnrl''lrtrItlu'''-til1I.I-ct1'o1tudspi1'-1i.t:n7'.'tu-ivtr'P:S:'-lor':orrpt'l'jL1"el'l'tnur'li.(i'l,eatt"u::'lnpttl(f'r:1u",-'ir"'iielti'-'lr1nii7't'ctlr)'.-'r'

::4
.Sr,;

'ji*ri:$,#

Kffi ffie ffi ffi ffi #g kwwq& ffiwxewffike&x%$e

ffi ffiffiffiffiYe* K*ffiewe

#ff ";--ry=*."*6**"*t"*w"

@? !4 !- ".drts

Insurecgia nalionali din au,gust 1944, pregititi gi organizati de Partidul
Comunist RomAn in colaborare cLr alte forqe patriotice antihitleriste, incu-
nur.rati de o dcplini victorie, di o grea lovituri Reichului nazist, mar-
cheazi trcccrea RomAniei de partea coaliliei antihitleriste, iar iniuntrul
olliiuringi eruidnpccl edlp'ueuptmutiliplrietaatvrroiio.luticlSiXctiinapgcoagpijouonlsailr:deoianfniltctiiirrmni ppqeuirlaiaignliessntuegr.iehcSilitetlieni rgiingaticsoluusoap:qeirfaoprrreirznoclu--
nicri in timpul insurccaici, condugi prin centrul capitalei spre locul de
detenliune. Dupi cum se vede in imagine, in viltoarea luptei ostagii noqtri
gi-au cornpletat armamentul gi ecl-ripamentul cu pistoale automate gi cigti
,,procur,etc" dc l;r invinii. Dreapta manifcstaqie organizati de Particlul

Comunist RomAn in timpul riz-boiului antihitlcrjst.

'$:$ tr t' #d

; , ':,'j
a,.*:A; r,r"'".: !:
D,rvid qi Goli.rr in vcr- ;
siunc rnodcrn.h : sold.r- { d
tu1 Ghcorghe Scinteic, $:1
din Resimentul 35 iri-
fanteric, a prins gi dez- "i*it,;''",mlt :tl'
arlnilt in luptI, lingi , lJ
satul cchoslovec Pc- 'Mf#
truie, accgti doi ,.kolos- i fff' *i{
srli" e't:t;i ;ri Ve hr-

m:r cl-rt -r.r l u i.

if"i '\i',r* \;
f ,if
-,,'$:{ '{

qu,,i *

i-;$, -J

:fs;ffi

Burl:rpcst;r 19.i5).

Vtnitori clc rnuntc romfu-ri izgonincl pc hitlcrigti clirrtr-Lrn slt cchoslovlc. AvioaLre dc bornl
nent romAnc tn
sprc ol:icctivele

r@

PRABUSIRIA CILUI DE. AL TRE]I 1:A R[,ICI-{

cle nord. Aii'aiii inc,heiau crll succes existenla frontului lor
african qi incepeau preg;tirea atacXrii directe a ,,lortlrelei
Europa", ceea ce gi-a gXsit prologul in deharcarea etecruar;
pe coasteie Siciliei in noaprea de 9 spre LC iulie. Sucoesul mi*
litar al o,peratiei intreprinse conrra unei Italii care era de
acr.lm la pXmint a fost incununat prin snccesul politic infX-
liqat de pribuqirea regimului fascist qi ieqirea Italiei din riz.-
boiul hitierist. Reacqia lui Hitler la a'rm'isniqi,ul din 8 septe'mbrii,e
a fost rapiCa deslvirqirc a invadirii Italiei, incep,-rti pracric
inci imecliat dupi clclerca lui N{ussoiini. .Aqadar' qi Itali- intra
in iista jlrilor ocupate de ileich; ea a fost supusX unui rcgim
nu mult deosebit de cel instaurat in Franla infrintl. f)ar
oclroarea Italiei qi defecliunea forlelor armate italiene creau
noi dificultXgi in calea lel"r,riior clefensive promo\rate cle co-
mandamentele germane, provocind, printre altele, o n,oui
persarc a \Wehrmachtului intr-o mare parte a teritoriilor dis-
pinl at.rnci fuseser5 ocupate in comun de forlele Axei. care

Un alt f,actor al tnfringerii celui de-al treilea Reich l-a

reprezentat rez-istenja popoarelor cd"zute sub asuprirea nazist\;
atitdaenvicirXatiufprotin, t'cs,uemcrpeltit sfirgit prin a consrri-
Crup de prrriTxni cehoslovaci, sovierici t1 romanl cilfe 11ctto11at"t contra accast; de gr.ea, a inlrrntrr-rl gi inapoi,a
hirlcriyrilor pc teriroriul Cchoslovlciei. de bitXlie
tui un
Iiniilor germane, intins de la o exrremitatc la altl a Er.rropei.
FlacXra rezistengei armarc s-a aprins foarte repede in toatc
lirile cotropite cXpXtind caramerui unui ,adev5rat rlzboi pe
Grup de partizani maghiari. scrari mare, mai ales in lugoslal"ia, in ljniunea Sovie,ti,cS-qi
irr Polonia, in timp ce ire alte qiri, ca Franla, Olanda, Nor-
vegia, Danem.l,rca) s-a manifestat mai cu seam5 pe calea unei
intensc activitSli de sabotaj, favorizat| de solidaritarea sau

cel.pu1in..Je rezistenla pasivS-.,a marii rnajoritSli a populaliei.
$i in lr,alia, dupi armistiliul din 1.943, rezistenla s-a organizat
pe baze militare, dezr,'oltindu-se pinX la l"runctul culminant
vael d_emrearpii oinlistirc-r,repcaliritipcoippar-rrelaareladirnezaiipterinlile5 1945. Din puncr de
avea, iles pen-
mai
tru popoarcle din Europa risXriteani, o dublX semnificilie:
pnLirliei rsatrXnuinme,a,icoi qliuoptXlu'pdeti eiiberare na1ional5 impotriva cotro-

politico-so,cial5 pen,trLr emancipar.e'a
rlc ipotecile irrterne qi intcr:nagionale (ne r,eferim Ia repercu-
siunile nactr-rlui cie 1a Miinchen) care pecetlLriser:i falimentul
clasei conclucXtoare burgheze aflate la putere in perioada din-

?1 * Germania nazist5 - Enzo Collotti

PRABU$IREA CELUI DE AL TREILEA REIEH

GERMANIA NAZISTA scop. al rizboiului naval... Utilimrca U-Bootului pentru riz-

tre cele doul rXzboaie mondiale (in Polonia' ca qi in Ceho- cbaopiuacl ictaotmeaercsi1alds9-aadofiveidnivt iz,inibrilX, zcbeoeiual c,emoiindpiealr.mEitae consti irr
sX atace
slovacia, RomAnia, Iugoslavia). in acest cadru se inscria gi dncXounmilelainscaeoq,minaiecnrilaulvlauailSainriaanmaini,n,caampvriceautlulluttii"nrad1de.inl'Tiio,onctahoildai,ar taiindGiczeoirmnlaeanainifatlarentebuusirnueb--

rXsturnar,:a de front operat; pc calea insureclici antifasciste prea navelor dc suprafall, folosind, prinire altele, experienta
de RomAnia gi.Bulgaria, prima in august,-a^doua in septem-
brie 1,944, ca incununare a uner acpunt Cesfiqurate crescind'
intrep'id,elor r-rave-pir,at din plimul rizbot mondial ; in u.ert
in primul rind cle forqele populare progresiste, conduse de
dcoilmiil,uenisqptie, ccifoicnetrainhicralerreigstuilboorr"qdiocnoamreaplirceilaolSr lofar ijlntdeernGi,eirnmaconnia- sens ,au fost proiectate gi ,construite aqa-numitele c,r.rirasale de
trbirnuiezruiirneailnar.ddPv,ozmtbrooivdiietGs,teaurfmaaai,cinediaaestd;aidrsnopb,ucinltirie.leianiednie,anuvu,nalmi,,,piiinamrrcm"uodlmede,,enstu5rub2lmidnae--
se'infXliqa sub aparenla ingelXtoare a unei alianle. Participind
la lu,pta antifasaist; popoarele asuprite de inarnicul €xtern $i
intern revendicau dreptul de a efectua opliurril'e politice cores-
punz5toare intercseloi lor nalionale qi d': a-gi hotXri singure lnstimente cu tonaj mic gi mijlociu, ,care, ro,tugi, i-au adus suc-
ioa.t", impotriv,a violXrilor aduse dreptului popoarelor de pu-
cese not"abile inci de la inceputul rizboiului.
terile fasciste qi, de asemenea, mai ale-. in Europa de r5sirit,
Pierderile de vase suferire de Anglia qi de alialii ei au fost
impotriva dominaliei economice exercitate d,e forge strXine. cit se poate d,e serioase; nurnai sprijinul Statelor Unite, domi-
nare_a spaliului acrian, perfeclioriarca rehnicii defensive (ince-
Pentru a co,mpleta tabloul eqecurilor militare suferite de p1nd. cg organizarea convoaieLor prorefare de escorre arm)te gi
fascism este neces;r s5, se aminteascl aici gi cotitura intervenit5
Ammsftiialsragnneiinltnoid'gro,lueci,lznuuitlioei"n.rrvve^lnesnXcnLXiiatnirivencianacgruu,XarrmdJpuaairlnurXelluuiail)a-1cg9au4imr0emppbauinriztiitenaairnedaiaciyniaig"Rae-zuunisespiraaiae,,lr,i*dtui"udtilgi..u..r-nu-
in rXzrboiul naval, care, pinl in 1943, reprezelltase in economia
generalX a conflictului uia din rr-rbricile ,,contului prorfit" pen-
iru Germania. Cucerire,a porturilor atiantice franceze consol'i-
,dase bazele utilizate de U-Bt pentru rXzboiul suLt'marin; in- loqaj dq 2 milioare n'.rmai in urma acgiunii subm,aiinelor hit-
tr-adevXr, in priarii ani de rXzboi ac'estea au constituit cea mai leriste. Pierderile lunare provocare alialiior au arins cifre destul
valabilX arml ofensivX ,contra impotrivirii britanic,e, dat fiind
ci Germania nu era in m5surX si desfigoare o puternici floti de ridicate; in primele gase luni ale lui 1942 au fost scufundate
585 de nave totalizind peste 3 milioane de tone. Desigur, flota
de suprafatl si nici nu clispunea dc o aviaqie capahilS sX asi-
sure iontrolul'asupra mXrii. lntre cclc dorri rizboaie mondiale german5 nu era in misur5 sI fie intre,buintati p.trtrri ooeratii
care in.stil. mare, daroriti gi lipsei ,absolute a sprijinul,ui aerian (in
iomandamentul marinei germane, avea permanent ih faii noiembrie 'J.942 nu fusese-in stare si ,oniraiareze debarcaiea

ca obiecti,v qi concureni- malina britanicX, stu'diase ,rninulios anglo-americani din Africa de nord, a$a cum doi ani ,mai tir-
ziu nu va purea impiedica dcbarcarea din Normandia). d,ar
tacti,ca rizboiutrui zubmar,in 5i pusese prertisele unei co'n- arma sub,merinl a conrinuar si aplice lovitu,ri usturitoare alia-

riiur* ;t" flote de U-Boo'te. Dbnitz, pe atunii vic'eam'iral,
creatorul escodrei de su,bmersibile qi strateg al rizboiului subac-
vatic, subliniase clar imsap-oprrteafnelraatpi,e'ccuarae t.latvmeaa-is-iin- doi-c-adtedl"infiaildn' lilor in lmaterie cie,aprovizion5ri.^In noiembrie 1,942 ea a reali-
rizboitrl naval arma
zar m,aximul total,elor lunare de vase adverse scufund,atel LL9
basti'mente insumind 730 OOO de tone. in iarruarie 1.943 efortul
de un inamic ,insular, depinzind, prin urma're, exclusiv d9 upog- U-Booteior inuase in declin. Atunci gi-a ciat demisia de la co-
vizioniri aduse pe calei mlrii: 'aNleimini'caimteiacu-lcuoi mseinrltualudieivnXarmaitcu,l manda supre,mX a rmarinei marele amiral Raeder, deoarece

atn"aarea comuntcapilor navale

l Inilialole cuvintelor germane (Jntersee-Boote ',submarine"' - l Karl Dtinitz, Die U-Bootswaffe, Berlin 1939, p.44.

N. 7" -

2L*

GERMANIA NAZISTA 305

307 PRABUSIREA CT,LUI D]] AI, TREILDA REICII

aiunsese sX aibi serioase divergenle cu Flitler, care subestima M1fe9ga4e4ic,.runpl eurnilzttrbud_ociccuiiltutooi crsimcuaabrimeianari1antc]efaalecfdtXoocruul-stpcrueazpcucsetcinrluigsni iumcnraurciclicaelreocfceanruistofivoresteatnrliaganlteeszpdo-irn-
l!.i"t.I. intiririi florci de marE largX qi necesitatea de a-i asi- tate in Anglia qi Mediterana din toate pirlile lumii marile cantitigi de
iiv.loiunrJarr'boea".za*edltconl*aeav,la,claetoGd.meearimmi cpinioniardmsEnXalXnosacsuiUrpa-eBtePogoeictneiinlo(sRrualianecdeIebpreerianicssXisti)a'sdIeen,- aprovizioniri gi arme fXri de ca:e at^carea Europei nu s-ar fi putut
scrie iulba desiendenti. sn.ccesorui lui Raeder era desemn,at in cfectua. Ele au fost transporrare pe ciile maritime de unde mrrina^ qer.-
rizboiului submarin, D6nitz. rnani gi Luftwaffe fuseseri izsonitc in mod rupinos 1.
n' ersAoa.n.ar*strta-uteg"guilutiit
p'us in faia unei.situafi profund tgmPro- $i totugi la sfirgitul lui 1943 Germania dispunea de un poten-
lial_militar care, in pofida insucceselor suferite pe toatJ tron-
cmr;uiUsmei.iipP,lrrieeirtra.dmeqarianiJstdieievrei l-eoirjr1anod""ti'.s,.ip1rg.oeipremoarafniaelanddseinar't'ernenoisiv-eocrtoirpunrmse*auulmclfoai rrin,yadvuaplpoe-i,
turile, nu era deloc neglijabil. A fost posibil Jceasta qi prin
intensa exploatare a miinii de lucru gi-acapararea materiilot
;,f;iir"""i"i;ut ci se ,esimlea Ei roamacuurtixapieeinnudruisstdrigciod1eel,ripzebocia.reAl,ilaj--l
prime din gXrile o,cupate. ir-r acelaqi timp, ins5, de De rartrun6f pe-
crincen diverselc tentalii nazisti ar fi treb,uit s5-qi dea limpede seamra,cX cste nuli.
iaUiui.iia,u'.i"uut^..l.*"rr.;i"u"t.ig^X;.toXi"(nrip.aiidaterarlrpndru)aetriploiuleoti'nirt1atd'r9tueeaa2s..uippb?umelseeatrasrmientr.aeianl6aiazi^upanbusumntfceeetlrrsLiaoibs.iie.inlleep.lrmoaopr,ifasilrda'auorrcpbi^eidnsrc--i
orice perspectiv5 de rezttha!. favorabil final : numai incheind
la timp pacea s-ar fi pu'tut eviia ca rizboiul si lovcascX inima
Germaniei. O pace incheiat5 m,ai devreme ar fi salvat fXri in-
doial5 sute de mii de vieli ormeneqti qi ar fi crujat noi distru-
ro..ii"" "n".ui;*iairiftvinicgieorriii.seNver-rrempeaiur'iimcuislefsroenmt aurnedelupcirnuXda{ntuninc-i geri ingrozitoare, dar n-ar fi ptltut cu siguranlS salva nici una
clin cu,ceririle rlzboini,ce ale Reichului qi cu atit mai pujin rri,ci
.i."it"t.
vulnerabilitatea U-Bootelor; ele se aflau de fapt fIrX apXrare regirnul fascist. iVlai nrult, eventualitatea unei incetS-ri a osrili-
in infrl-rntarea cu navele gi avioar"reie adverse. Tactica opela.: tlgilor depindea toc,mai de schimbarea regimului inrern, pen-
li,i,.ilil."o..ohr..urcto.smdi-betiina,dcaeuteamraobeairdro:eX-ln'leiaa. vSAaclteipaonparet:einctusrpuluuinv;einnuci5troniaanireminaaainc1ties9au4'3blu,Hmniaitrleianuri
ru ci aliagii care alcXtu,iau coalijia antihitlerist5 se obligiserX
si acgioneze uniqi ptnX la infringerea rotali a Germaniei. ln
ocrcmbrie 1943 confeinla minigtrilor ,de Externe ai Marii Bri-
iost scufundate 37 de U-Boote, adici de peste 'doui ori mai ptaronciil,amStaasteeloinr tLr-lonitdeescilaUranliieunsioi leSmovniei thicoet,[rtrfirneuatXdlea
mult decit in luniie anterioare, o cif'rd egalx cu o treime din Moscova,

$.i totalul su,bmarinelor de care dispune,a stunci Gerrnania' Dij- a pedepsi
exemplar pe ,cei ce purtau r5spuncierea pentru atrocitXfile na-
I nitz cerusc ca produclia lunari de u-Boote s5 fie sporitx la
rl ziste. L'a conferinla de la Teher.an, finutt in luna decembrie a
rl 3'L martie '1943), aridnd ci aceluiagi. an, un.de s-ar.r intrunit pentrli prima datX Churchill,
40 de buurtcfi.qi iplcraifrrX. fistmabeniiiltinl ulati eficienla flotei submarine Roosevelt gi Stalin, cele trei puteri andhitleriste au cizut de
numai ce acor,d d,cfinitiv asupra coordonatelcr unei strategii com,une:

rl opera in Atiantic, toc,mai cea pe care Flitier o considera ,.,prima ,laa,rNmTiacetiheoleerafgonergr-Xmadnninuilolnru,empveea'm-paurers,eeasauifmbirmmpaiaeridniineciaedlesoXcrlnagirimadliiicJnimcaoempi euuznuiSnsecdaleet

iir.ie deferrsivX spre vest". ln fapt nici in perioadele de ran-
dament maxim gantierele g..'-at. n-au putut livra mai mult
II de 261. Semnificagia u..rtii e$ec avea si se v5deascX in lunile lor de ri,zboi. Ofensiva noastrX va fi necrulXtoare gi din ce in
ce mai intensi'". Un rol insemnat in acordul ,cu care s-a sold,at
urmXtoare: intilnirea l-a jucat fixarea termenului debarcX.rii pe coasta de

1 Ii. Diinitz, Zehn Jahre und Zwanzig fage, Bonn 1958' in- lAnthony Martienssen, Hitler and bis Admirils, Londra
1950, trad. it., p. 268.
deosebi pp. ,40-355.

fi

lh

I

li

lr

PRABUSIREA CELUI DE AL TREILEA REICFI

GERMANIA NAZISTA 308 Faqi c,u accst pericol mondial nu csre loc ,pentru sentimentalisme, Se

rl poare intimpla ca unul sau altul s5. nu inlc)cagi problema evrci,rsci in

ll; rrord a Franlei; acest iu.rportar'tt act al riz-boiuiui mondial tre- profunzimea ei : dar asta nu trebuie si ne abatl- din cale. Excluderea
complcti din Europa a iudeismului nu e o probicrni.rnorala, ci o pro-
rfl buia si fie insolit de rclu'area ofensivei sovietice, pentru a con- bleml de securitare a statelor... Aga cum gindacul dc Colorado distiuge,
trebuic. si disrrugi, _luoiulnruurilcexidseri.cdacrtcoifti,unto1maiislorfecl: evrcul distrug" st"til.
stringe pe germani si se apcre concomitent pe douX fronturi popoarelor. Contia elirninrrca rldicald e
,ffi gi a nu le da putinga si transicre forle de pe un teatru de riz-
boi pe celXlalt. Era tocmai coordonarca strategici-care incu- pericolulLri. l_Goebbels, discursul linut 1.r Palaiul sporturilor pe data de
nuna voinla d'e a purta cu forge urrite pinl la capit rizboiul 3 iunie 19431.

irnpotriva celui de-ai trcile'a ltcic,lr. Cu douizeci de zile inainte, barbara distrugere a ghetoului din
I)ar cu'm se prezelrta frontui de cealaltX parte, cu alte cnr- Vargovia confirmase fe.rocitatea premeciiratX ..'-, .ri. nazigtii in-
itr vinte situalia in interiorul Germaniei, pentru care se apropia _losXr-gpi rpougnrai min aplicare pirrX la ultimele consecinle s5l-
cle exrermiilare
;'1" clipa cind avea sX. fie asediatX in,centrul ,,fort5rejei e,uro'pe,ne" ? lelegeau a evrejlor. I)ar eveni-

baticul

Ce perspectivc mai intrevedeau in calculelc politice gi ,militare mmeanothutlu-lauriftqaiseai;iSaSh-cucluviaa: uinfJgshteirnotuiml Vpairngaolvi icdiesfollidcaXqriiileVeuhnre-i
llitler 9i celelaltc ciporenii alc fascismului qerman? Ce garangii
mai putea ofcri poporului gcrman regimul nazist, acum cind rev_olie u-imitoare prin cur.rjul unui sicrificiu de sine, sigur;
ri locuitorii lirii erau tot mai direct loviqi d,e distr'ugerile 9i sin- aceleagi flXcXri ca.e re abiteau acum prerurindcni i" p.ur?p"
,f gerXrile cu,mplite i,mpuse dc rizboii' $i cum reacli(,na poporul ocupati asripra germanilor, incendiu alimentat dc dorul libJr-
t51ii, de voinla popoarelor asuprite de a-gi recuceri indepen-
gerrman in fala perspectivei unui dezastru inevitabil? Am viz.ut
inainte (capitolul ,opt) ce mlsuri se adopiaserX spre a obiine
$ dentra.
I a{T1r4X11Tri 'Concentrrare energulor cconomlc,e pen,tru aslgura-
.. rlncrelderea pq iarie o afigau incX cu osten,talie n,rzilrii nu-;i
rea producliei necesare purtirii rXzboiului. Numirca lui Flinrm- g5sea niLci u,n
I ler ca ministru de Intcrne, intervenitl in august 1943, a fost echivalent real in sitriatria l,or obiectivi, cu ex-

i un si,mptom, dupX cum de asermenea s-a ar5tat, al sforlXrilor ggplia..efortului o'd,erepzuis,spreern{tL5rairncrri,rle,ipr,ol,idm,ui,cc1i ieuiltdime ir.aizvbeo,ai,.sciap^dae--
bilX sX permit5

grupul,ui conduc5tor de a intXri frontul intern. Trebr.rie re- curgi illin posibiilitatea mai i,ndeluqgar; sau re'dusi de a menlirre
I marcar ci rnanifestXri de protest qi dcrnni'tate civici de felul fcteoomntrntare;otildurle'dgc,scEudapallcarleeuvinXn,roranrtaig,msi5pco;iritapnnortepgoiiusluerl'sae-gined1remXrma-rn,anttnreuurl iisdpiulrdinelnbaer1. fanErrcgaii
,l acaiunii eroiciicr studerrgi de 1a lVl;i.inchen, martirizali qi exe-
cutagi pentrLl ,,vina" de a fi fXcur propagandi contra nazis- remeiur,ile care s5-1 riidice la revo,hi. Dar chiar dacl luim in
I j, mulni gi rizboiului, constituiau inci episoa'de iz,olate, dar cI
ele ,marcau in c,adrul frontului intern existenla unei breqe de conisiiderar.e aceste citeva aspecte, nu e mai pulin adev5rat
I nemullu,miri qi inspiimintati incertitudine. Fali dc repercu- ci-increjderea nazigti'lor era foirdati in mare parte pe sllpo-
,r{! zlgii d,qpXrtate de realitate gi pe alprecieri lipsire d,e ternei
siunile rizb,oiului, privagiunile, sacrificiile impusc celor mulgi,
sau 'cel pulin rgr,egite. De exemlplu, Hider n-a arirat inicio'clati,
ravagiile ter,orizante ale amcurilor aeriene, do,otorul Goebbels cX ar cr'dde serio,s fn eventu,alimltea unei debarcXri aliate n.e
tl nu gtia sX ofere altceva decit sumbra ameninlare de a lichida
ll complet inamic'ul sau, cel puqin, promisir,rnea de a rezista pini aontinenc; fn orice ca.z Era. conv,ins ci ,,Ztdu| Atlanticu,lui"
in ,,ultimul sfert de orX decisiv". Mai departe, p,otentalii constituie iunnvinzcXig'bailzir;iadeteaneLtruefctwuta'gffieiin1a. uNguic,sit
ll zigti ar\tau na- 1942 crade,a. inci,
ci terorii aeriene (uitind insi cI ei incep'userX ac- sin,cer in ,chiar
d,efecliune'a
gen prin $tergerea. oragului Coventry de pe
lfiaugnailpeXdmein'taucleusi,t It'aliei n-a pXmt sX zdrr-rncinc optimistnril nazisr. ir-t 5f{,1rgit,
,ceea ce constituise un punct de la.udd in p,al-
maresul Luftwaffei) tretruia sI i se op,uni contrater.oarea fi, in
orice caz, pentrll toate cele ce se intimplau aveau si pl5teascX, .1 Cf Conr.,ersdzioni segrete, pp. 649-650.

bineinjeles, evreii:

fi

s

N

lr

I

It
lii

GI]RI\{ANIA NAZISTA 310 311 PRABU$IREA CELUi DE AL TREILEA REICH

tlrigirrare'a elrcschitierii cel,r-ri cle-al do'ilea 1r'ont, in poifid,a acest sens colaborarea unor ,ounosculi ofigeri superiori ai Vehr-
mrachtului Luali prizo,nieri de sovietici. Leglturile in,treginrute
ameni,ngirilor c,ontinui lansate de occidemtali pe aceasti ,tem5, fiidmneuclctaiorineglepcnlooe,rntaijgulit,riaidlr,diesepi ualqani ta2ih,0citul'meiurilssiXete,ctroie-naafircnimdaes,ucuerdlasulaisbulrtcliuclp,ejaosru''crl.eflXinnicu'ucratrmzduael

a fXcut pe mu'lji gefi rnili*rri hilleriqri si creadi ci ln,amicul
nu era in smre si ilrcerce debarcarca {n Europa. lntr-o expu-
cloinnudtuiciintor'ifia1inaagirauuluiei'icteormiioarnldaam7ennotieaml rWbreiehrLrn9a4c3,h,,ttur,lnutri,,l
nere catastrro,falei evorl'ulii a evenimentelor,militare (penlr'u fasci gti),
unii generali ,au fost destituili sau au cerut singuri sX fie
din
generalul Jodl, care nutrea fidelitate selvili faiS de H'itler,
i atrilbuit eqecurile sufer,ite in Africa gi Italia exclursiv ,,tri- ssoehiv,mizbuaspiedceolnastcroin,ms esnizildeis'dpeu,1niniutue.nLc,ao,,sn{tirr.qoiltuplolli.rrtiic19m43aiHsittrliecrt
d5rii" comise de aceatsta din ur,m5. in o,punere cu aceste apre-
: Germani,a, ale clrei forle ;asupra Ve,hrmachtului aceasta s-a naterialtz,at prin crerarea
cieri, dsisitpuea'rsliaate'eirn,a c,ate,go'ric alm p'ini
toatX Europa ocupatS, d1q Norvegia _
er.au iioo rpului aqa-n'umi1itro r N a tio n al s o ziali s t is c h e F iib run gs o | t' izie r e 1
in Gr,e,cii, din Ucraina pinX in Franpa, era s rliti
vsei'd-eseremmenilliimnXr (NSFO), clr,uia revenea sarcina de a rea,prinde zelul politic
de al tru,pei, subliniinC caracterul ideologic al rizboiului qi faptul
in defensivi rpe toate fionturi'le ;pedinnipiiun'ucn,t
nu rrai putea delitte inigiativa teatru de rXziboi, ci soldatul hitlerist infilig,eazX ,contop'irea misiunii poli'tice ,cu
mese'ria arm'dlor. AcrastX, c'oncep,Iie a fost exprimati intr-un
spera.rt.,le ei sXlXsiui,nd doar in noile anme 9i in ciut5rile fe- ordin dat de generalul Schdmer, comandantu'l Armatei a l9-a
b.ile de a-si perfecriola tehnica mi]it'ari. Unicul alu pe care
mai outea' ioii.hd."el"t'"pluroi,paugoai,ln1daasaonficciinadlXupelrcac,a,ptierdseonaaloitbaltienae de pe frontul rusesc, prin'tr-o formuli lapidari : ,,Sotrdatr.rl ar-
tinnici" a matei zi,l'ei de azi invinge cu armele gi cu'conceplia sa d,e viald

vi,ctoria, ceea ce, evi ent, era prea pugin cJ sX ofere un oibiectin' (lVeltanscbawang)". Cu alte c,u'vinte, Wehrmac[rtul n'r-r er,a dec{t

gi ,un scop demtte de a fi urmirite cu sorli de izbindX. U-nic;l un instrument al voinlei politice a fiihrerului (nu e de rnirare
cX generalul m,enqio,nat e,ra printre ce'i in care Hitler Ei-a pus
n,otirr*r." politici a contin'uIrii rizboiulu'i era ,,misiunea" cl.e uldrmele ,sperange). Iar purtXtorii de cuvint o,i acesteia eran
urt",i,.^pairuus"'pGireitrmsea^r'rraiazaqpi eEu.oronpviangceorni troaarlb-ico.l,;5civiasbm.suulurdi e; aceastX
ofiilerii NSFO, ma,ndatari ai partidurl'ui fasc st in anmatl, care
de tipul oomanclanlil,or qi forjelo,r arunate
tfr.eabfiu.iaduesrieagsii,mgmrge ifidsXel'ritiadtie,c,ea
urmator : ,,vom ,nu,ng. penlru ci trebuie sX invingern, altmin- m'o,ralul unitililor co,mbatante 2.
teri ar insemna ci istoii,a
iumii ;i-a pierdut sensu'l" 1' Dar aceiaqi gefi naziqti care in pr-r,blic afiqau atita incredere.

Ca sI alimenteze ,incr.e,dcre,a intr-o victorie ale cirei pne- in victoriq final5 erau nevoili tn forul lor intim si-gi puni
i" m,is'e se 'lsipeuilctbherapuutteoat conclucitoare ,a celui de-al nideidi,l'e do,ar in ,,ganisi". ln preajma noii o'fensive 'de iarni
tre'iilea ,mai,mult, cla,sa fanatisnrLrl iralionalist gi sovietice Goehbels, care ipest€ pulini vre,me avea si fie numi,t
resporasabil peLrr-tru moib.ilizarea ,tor,al5, rezuma situajia in felul
apela doar l,a
ogri c^,l1in,ai'otealioi,irceh.iaMrodraacluXl poporului ger.man. nu mai urmitor pe paginile j,urnalutl,ui isiu :perisonal ,,i'n legX'tur.i
tl anti,bolqe-.'ic
e'l nu gisel in sine t5'ria
,.., .u[ <ie Hdeitl,eccranau regirnului nazist, de a
'l
d,e a-gi delimita rX,$pr-indere;r -ii purce fi sigur de c'u sirualia no,astrX di,n est, inami,cul ne crode mai puternici
tl ,uoe solida.itatea cu acesla. decit sintem in reali,tate. GreutXgile noas'tre sint enor,me, mai

coiaboratorii sii nici cind cra vorba de'Wehrmacht. La sfirEitul ale,s din cauza vremii. Atacu'l nostnl n-a fo,st l'ansat. tS-a
impo ,molit in nor,oi. Nergansa rie-a tlrtu;rit in acest au intr-rtn
lv\ t943 conclr.rcerea politriei ;i cca a forqelo'r ar'mate au in-
il si fic oreocupat. de ptqpag"Daenwdt,a difuzatl dc Le Moscova
ceout ee cilti gase in
Lrc N a'tir-, tnlhomi t i' reie s sc hl a n,J, care
.l-i .i
1 pentru inNdSruFmOarveeazni adloiocnuaml-esnotcairaelaistlp.ub- licaNtX.
1 Aga se erprirna, de exemplu, Jno,dat pin. raportul amintit mai sus, ra- e Ofijeri 7. rWa,ldcmer
.epiodut cit', pp' 31I-331' Asupre creirii de
in H. A'" J a c eb s e Br:sson tn ,,Vierte'ljrhrshefte fiir Zeirgeschichte", nr. 1, 1961., pp. 7{'-116.
port

i{l

N

I'

i GEri\{ANrA NAZTS'|A 312

.mod rmai ourind unic_, de,c,ft ,rar. 'Iot 313 PRABU9IREA CELUI DE AL TREILEA REICH

rl niddjduim ci mai devreme sau mai ce putem lace e si atingeau gi.depigeair_ frontiera cu Polonia. O lr,rni dr.r,pi acee,:r
ri' va
r.iriiw nelansa s€
fi schimba in qansX" 1. Iar pentru Hitler victoria d'evenise doar
forgele sovietice declangau un af,ac de mare anverguri impo-
o- prrolbiemS,'ctre credin15, ex,ac,t ,c6 ,.jujs,ssta l,u,i Dumnezeu.. imtti1r'nriovnijmRu6aro'eutgminlnfAripru:,nnlpriceiainriiin,imaid_ndagisnaerucirrrmim'mepacaeinrlatiqeaaidrsnaJiosianrvplrriirrooee.rznt,ipircatCeixlvldoauirrnalphutnaiiinrtiligeirdfcraeqirrsamis,iMceacisnla,dreriige.entsadet"eleel.cd.bliraen,fnrcrua"rsse,goacr-rct*irxu.di'siiurrn_ai.i
ll,h dinevul m,ediu.

l,itlii Dar ,,qansa" p5rXsise carz-a naztsti. O daa5 cu noua ofeir-
lt{ sivi so'vietici s-a rerpus in ,miycare i,ntreg fronrul ,Ce risirit.

1ifl De aceasri datX. ofensiva a pornit cu forll gi ia aripa norcl,ic5
ceva ,rnai in ,urmX in io,nparajie
ffi a frontului, care rimisese

r|fr cu aliniamentele mai inaintate ar-inse de sovictici in sectoarelc 23 august 'in urana unei pregitiri erfectua,te sutb .eida u'n,ei larei
cpoualsliugliiPdaerr.idfourrluc-i p_olitice qi sociale, coaliiic inchegari Iu i-=-
li[ sudice. Seria neintrerupti a operaliilor annatei ro,gii a dus
la eliberar'ea une,i mar,i pir'1i a rerirc.ri,.llui sovietic ocupat de Comunist RomAn qi pe baz,a obicciivelor pre-
ii

gerr''mani, fronti-rl atingind pe cireva sute de kilo,nretri vuchea co,nizate de acesta. Prin ins,r.rrerclie poLpcrul rornAn doiboArX
regiimu,l fascist al lui Anton€scu, scuftii5 iro6s6u1; su,borldonarea
granilS sovie,tic5. Totociati d,qplas,area spre ves! a alini,a,men- fali de Germarnia gi porncgte ostitri,tijile conrra truoetror $7,ehr-
,l[|
tului operagiil'or ,militare a pricinuit, ca pr:i6 pas, cr,iza ln'tre-
it gului sistem de 1n9o4rd4,)ulp9ini rlislairistfuirlqiEtuu,rlorrptezi-. maohtului dislocarc in inreriorrul RomAniei. Arrmlta romAnX
De la reluarea alianle gerrnane din fac,e cauzl. com,unX cu insurecqia, eli,bereazS prin propriile
I of,ensir-ei (iar-ruarie f_or1e cea rnai mare parrte a ter.iroiin-rlui jXrii, c,ieeazX',la'nord
,t

Fr bo'iului, operaliil,e de anvergu,ri desfSgurate pe e:s,p,e succesive de Carpalii Meri,dionali qi versir de cei'Occiidentali un nolr

I s-au insumar d,e fa'pt in'tr-o unici bX't5lic de nimicire prin c,ane front contra hirleriEtilor, ceea ce ugureazi considerabil aflu-
arrrata noqie a sfirimat definitiv osatLlra rnilitari a celui de-atl
I

I treilea Reic,l-r. Primul obiec,tiv arl no,ii ,faze tde,acliu,ni strategice, ir"ea diviziilor soyierice spre gra,rrigele B'lgariei, I,ugoslavi,ei qi
Ungariei ; forple romAne conrin,u; lu,pta-al5turi de cele so-
I carre a incep'ut ,la tr4 ian,uarte 1.944, a fosr co,mpleta degajare vieti,ae- gi dincolo d,e ho,tarele RomAniei, in Ungariia, Ceho-
I a Leningradul,ui de ameninlarea germani ce planase asuprs slovacia qi Au,stria, pinX ia viatoria finalS asir,pri Germaniei
I [ui. Concomioe'nt gi-au r,e,luat inaintarea qi armatrerle f;r,ontruri-
I lor u,crainen,e, clare la nord au atins col-rtrafortur"ilc Cartpali,lo,r, naziste. Citeva zi\e mai t\rztu, qi B'r.rlgaria, in uima insure,cliei
,armate victorioase, declara r5zboi ccltii de-ail treilea Reic'h.
i. iar l,a alip'a de ,sud terito'ritil r,omAn ; a fost elib,erati Od.esa lntre ti'mp, imlpetuoasa inainrare s,ovietici. crea pentru geir-
9i lichidati pun,ga germanX ciin Crim'et-a. in iunie o al'ti se,rie
I It :mano-fascigti peri,colul unei izolXri a resru,lui tru,pelrr l,or -di,n
cle operalii irqp,orrtante ,curprindea aci:rm sectoa{ele centrarle gi ,sectorul bal,canic, un'de fortre,le ,de pantizan'i grocergti
nondice. in extre,mul ,nord ofensiva a afecta,t Finlanda, carc l'iil-.;mt5la;;i
pinocviar'dainaifiea,nbpruiacriue 'aqlei rospceerlaeq.iiiugsuoas,tlraevgeicaend,gealjaarsge5ri pe germeni in adevirat.
I inigiase sonrcl,aje ,ciutfind sX se scrutur'e de i-a de-
I repeLate pre- resp'irajic. Situalia creati
I German,i:r ; in pofida ,Llnor
siuni germane, la 4 septembrie 1944 Finlanda,a,oerut arrntistigi,u, terminat pe rgermani sX a,bandon,ez,e rr,cptat pozigiile ce,le mai
aexfplaru'srger'ogiiscuel lVeemhaninsaucshcetupltuibii,rlecaidr,ee,adefi
I care a fost semnat la ,Moscova cinci,sprezece zile mai tirzi'u. tiiate de acelea 'unde s,e
era acum electiv
it Dar cu cl,teva luni inainte ovenimente decirsive se conisumlu a,ldel,
constrnns ,si sourteze f,rontul qi sX u,tilizcze toate fo4ele ri-
Ll la centru 5i ia sud. Pe frontu,l ccntral ofensiva a dus la elibe-
mase rpe ali'rdamente ,cu traseu 'mai redus. Lri 3 octombrie a fost
lir r.area Bielorusiei 9i Lirua'niei ; la 22 ii',lie for'qclc armatei rogii
evacuati Atena, iar in ziua de 20 a aceleia{i luni arma,ta d,e
i:

1 Insemn)irile din 23 noiembrle 1943 in l. G o e b b e ls, Diario eli'b'erare iugo'slav5, fiuritX din ,miparea de partiz;ni, elibera

intimo, ediltt italianS, Milano 1948, p. 7A6. Belgradul, in ,cclop,sralg cu mari unitSli ale arm,atei rogii. Unica

jarX ce mai rimXsesc aliatX Ge,rm,aniei era tTngarir, care in:X

il

t

ll

l,

i

GERMANIA NAZISTA 315 PRABU9IREA CELUI DE AL TREILEA REICH

314

igi pierduse orice auto'omie gi se arlla sub urr stri's contr.l totodati gi pentru ci detaqamenrul ,de d,esant n,i era awnrgarda
german. unei armate de d,erbancare, actiunea fiind doar o iniliativi
e4perim,entali. Rezulutul a fost penrru Churchill o io,nfir-
-H-.rtIlnetrr-adrds,repuvsX,crr,elaocuprrpimaneL'lae simptc.m,e dUengparirbicui;i(r2e2inmtearnriie, *a*__? greutigii cle a realiza invadb,rea conri,nenuului, iar peir-
tru Hitlcr dovada eticacitSgii apXririi germane. Dai cpisbdul
miliuari a ana(1uss7teefaersuaulgsuact_rXrasittgl1e,ad9ea1n3s,cge)oame,jnlanfmarefierrcirnnacrptebiavlu,oiiatrnnsacgXsiluofi,n-ms,caiau-mtvieei-pi1nri'egrace1iam5znciXdtipedilauaeniliuaClllahidi uesroQicnvuiviie6alltbzicedieiec,
aila1ruul9i.f4plSou4tszi),itrH'ossiuiarrpbllyruetp,srs.rrpaeiiit,ne,nnuxuinotrgua,nca]rrcurr5ad,r'm,rsccc,Fibaihrauioemrn,tahbcpanyinsioradauadfJgccorouorrnvpnIaestlreirdaBncsl,cbroaarolvtlifgnilema",ettci"cvmiesis"oun.$bnraiunp,rii".;rriaeil*spU;re;o.d;..t.;ifnrrJiitvii.ruir.t
zpIa_lsretrnet-,ruccud. etinoataretdep'er,cisnpicnUcnrnd.geEai s,croilaai:r:ech,rcalricrcailriienaspa-,lre.rdlcreet udcq,eei,raXvacardGnetereerr;miomar'inliiine"ai r"ntaiin.- Oaerlord, asupra cS.ruia Stalin a fosr pus ]a iurent citeva luni

ma,i tirziu, cu ocazia conferinlci de ia Teheran. ln primele
luni ale anutrui 1944 comandamentele ,tcc,id,entale au lucrat la
atsitlpXi'iupra',in,airUceuanzg^inagderiramG.aeSnrmoiloaarrir..traa.L_h,aci_ri1lz5nuior-.,itEoid,rmeesb,iproie,rc.rrroaespgeieranortr.urigll agajcarcm,re.e,r,nuatrnuil,rflionJs.",tirl*i-
definitivarea prlanutrui de invazie gi la organizaran concre,tX
a expedigiei de debarcare. Forgele destinrare operafiei au fo,st
puse sub com,andia suprqm; a generatrul'ui Eitsenhow,er, iar

aliate n-a fost mai buni dccit cea pe .ni. o cunoscuse cu un generalul'ui lVlontgome,ry,i-a fo,st incredingarX'comand,a trupelor

an tnainte Italia. A doua zi dupi tentativa lui Horthy germanii de uscat. Pentru efe,ctuar"'ea desantului au ,fost repardzali circa
re'clrpita,u controlul situaliei iu sprijinul rnigcirii'fisciste a
Cr,ucilor cu s5geli a lui Szalasi. Ijolthl- a fc,st arerstat gi de- 3 mil,ioane de oarmeni, iar grurpar.ea tercrstrX, era articulatX in
85 de dlizii, dintre care 40 erau rde,srinate plim,ul,ui val de
debar.care ; nurnXr,ul avioanel,or de mate c,ategoriile (inclusiv
portat in.,Ger,mania; irncerca,rea sa ,de a irnpiedi,ca i.n exiremis cele de tfanqport) s,e rirdica la 13O0O. Ca zond, de debarcare,
e$uase. Un,garia relprczentlr co,nurar ag,rcptX,rilor corman',lamentuh.ri german, a fost ale,as5
ca Iatrc, si devini teatru d,e r-izboi
pentru Germania unul ciin uild'mele ava,rporsiluri p.'.rr" ,"
mifnotair'impplpouir.reqatseobviinzieutiiUcteenngctaairrtriivaeaipodanertrfacirambadar,eual.csaXupdGoarel'irlRmeeaVinciehianu,eluipreii.rviXIsarisrratirceedalee sc'oeagsitiardNisoermri,alancleievietnn,ttrr.enliCtahte.erbaoar,rrdg,orE-riXLernFalraivdree.bIanricliiaril aliafi
a-lpiirnarcnaor,gceluriimgiasnui,dudral rFrfaiinngcle,ui --l,e
orice aliat pro,priu-zis, pute6 acu,ln sconta d'oar' pe pr.opriile simLrl-

tane cu scopiu'l cle a dez,arti-
cula de rnii-
g,r,e,u sX' dispr"r,n5
loace navale sutficierrte cu c@re si efectueze ambele o,peralii,
for1e. Abia la.20 ianuarie 1945, in plinl b5r,Xlie a Budaperstei, au aminat pentnl o a clou'a etapi ctrebancarea d,in Frranla m,e-
$I un nou gr,rvern ungar, constituir in portiune,a de terito,riu de
unde fuiusncisee,rpi i.zigi,o-rndiiiarhmiraLrrcilgeriai,nqal.op'-aumructricinacnhceieascaarmlaidsltuili'ufnl.- ridionalS.
I Era o crovilgitoare desfigurare rde forqe, ca"r'e aiveall si reali-
in
;l ze:ze cea, mai imp,ortanti operalie am'fibie di'n istoria militari

cetigor peninsula-itgliani (Roma i fosr e,li'beratX la 4 iunie), moderni ; in plus, ele erau dotate cu mijloace tehnice inge-
pgorucorcpoiadpgeeaunnetad".laiiEaa,lruiaatdoXczdnle5onuvlriuesiot,cidna,coiiseafnin;rigi p-itqeianmstrauultlutHll ivatlrsecumrp,,reaacn,ou,fnnosrpitdlirXeeraledt3ii nioase (de pild5 po,rturile artifiiciale gi 'conlducta cle petrol ,ce
u,rma si fie instralat5 prin asiguririi
Marea Minecii in ved,erea

ca irealizabil5 nu numai de ger:mani, ci chiar de Churchill. marilor canti,tiqi de ,car'b,ural4i d,e,stinate tru,p,elor blintdate ale
armatei de invazie). in fala acesle{i ,avalanle de forle gi mijloace,
fb1i.liqti.l{igleuaapigimrXXrligi t9ei a lui augJst 1942 cng\czii sondaseri posi- api"rarea germani rnu era in stare sX opu'nX un dirspczitiv nirci
stadiul prcgitirilor g:et-*.. fXc,ind pe dqpar,re la inillimea situaliei. ,,Zr,dul Arlan'ticr"l1ui", in,f5,piqat
o i,n-
cer.crrre de debarcare la Dieppe, pe coasta de norJ a Frantei. liudiros cle Hitler 'ca un rnirac,ol al tehni,cii mi'litare, nu re-

Operaqia a eEuat din cauza promptei reac(ii g€rinane, d,ar

il

i{

.NAZISTA 316
GERIVIAI\IIA

pr.ezenta in rtalitat'e, a$ cu.m eu spus chi,ar m,arrori de pro_ 317 I'RABU$IRF,A CELUI DE AL TREII-EA REICH

veni€nl; eglerrerrraandc,omccpvuas,mdi.nurlrr-duenosseibsittcmciedrerFnenbuliu-,i pr,loalan- Dzttiiinvlaeextndfptieuicn,lnoidetp'rucucrXruaoptiidnei.eaiunznro'srrceXicerg'lorealastre.aeiapilei'r-acd-lriooc.i.aaXccagus"cpii'n,erprrr,tdrr5aid'mnpJ"ri.inspIie-Jfao5rs.lefrci"rllic*:virizud"-.i.lfpdoa!.r;lobi;m";"i;"_c_.i

distic ; .*tr.-" J.
discontinuu gi impropriu. .,in 1944
pe arunci gef de suar major al lui -Roamrsnceiils IgcnoeZrat<lutrl.ilSApcrliad,erl_,

ticul,ui, e,ra alcimit llin pu,ncte fortirficare pe coasri, av{fld cpae.rraetda.ucreeauvgeitassi i,sefieco,imnsprril.irdteSz,eg,itsi -amvaiiJdietvirmemedeiastausitmuaafiiatirdzei,,su-
stalii radar, qi amplasamen,te de baterii.
puncre de contandi
Cazematele erau construir,e din pimint gi in ra,r,e c,azuri din
beton. Acoste tquncte for,ti,ficate se aflau des,eori Ia mile intregi de for'gele Wc'hr,machtrilul, carc nu purcau spera sX primelas.X
di,stanli unul cle intXriri ,conlsiderarbile de rrLrpc p.o"up.t.. Germanii iru *u.uu
qallul Ronmel, altul". De cind fusese rimis in Frlanp ,mar6- nici putin4a de a ,scoate forl-e de pe frontul d,e eist, cici riscau
Gnupulu'i de astfel s5-i gribeasc5 prXbulirea qi'sX sc vadi mai repede pusi
fn calirate de cormandianr al in situalia de .a da lupta in ap,ropi,erea irnq.liati a frcr-rtiere]o.
era dispus pe coasta cie nord a Franiei, aidi,ci
adrimnantroei.,Be,m_Lc,afiree 1943, se iniensificase amenajarea centurii cle- Reiichului. Unicul rXspun's pe .are ,a mai putut Gerrmania sX-i

fensive, d,ar nici Rommel nu ,consid,era posibil5 o debar,care in dea invaziei a forst linsarea primei din arrnele sec,re.rc ,ce fuse-
Norrnandia. $'i el era convins cX cel mai potrivit p{.rnct penrtru seri p{nX aunci pentru nazigti doar ,rcmX de propa,gan'di,
uttiLtz.ati pcntru .galv anizar u, mpoapioarupl5l siitogaerremaan,upneenrt{rmu r.nscc,onatc.
debarcare, ad,ic5 acela r.rncle rrebuia asmp,i,rti ru oea ,rrai *ar" terea. s?, de ,su,b impresia tot
prob,:ribilitate tmttazta, era p-daissaurlrgCaa. ladiisn,,'tcreu alte cuvinte locul
,di'n Ntrarea ,lvlinecii unde ,coasrs. engiez5 Ei catastrofe. In noaptca dc 12 spre 13 iuuie gi-au incei",'ur rr,aiL\c-
ccaeta flancezd. este cea m*i scurtS. Dar,
in afarX de inefi- toria cnpcralional5 primele V1, prototip al armeflol racheti Ce
cleqlQ obiectivelolctrefensivc sralionare, im,potriva celor 86 rle azi ; Hitler isconta astfel sX loveascX rnoralul englezilor. Londra
divizii inamice, curpiinzind o mare ma:5 de biind,a,te, Rommel nao'fuoas.at rsmuXp,usciir,otimrap de opt ],uni bornbarda,meirtelor efectuate cu

nu avea la dispozilie decit 59 cl'e divizii, gi aceisrela nu rorerre li s-ar.r ad5u,gat, fncepind cie l,a 8 scntemibrie,
cu capacitatea de I'upti rconnpletX. in ae,r era insi cu arde,vlrat rachetdle Y2, tip ,cu performanje im,bunXtXlite fafi de oapul
zdro,bitoa'r'e disproporlia de forge : avind clcar 500 dc avioane seri,ei. La 27 martie 1945 ultimele V so,searr deasupra canitclei
I (ia15 de 13 000 ale iraamicului !), Luftwaffe era pmcdc in- ,britanlce, care a surferir ,distrugeri destul de grave ; utiiiz.area
ex,istenti. Afirmindu-se in momenrul critic al debarcirii qi d,ez- Ior a fo,st suqperldatl atu,n,ci cinrd inaintarea Torgetror aliate a
I organizind dqplasa,rca intirilil,or germa,nc, supremalia aeriani privat Germania de bazele d,e lansare ,a rrach,etelor, a ,ciror
!, aliati a fost un fiactor esentiol al su,ccesultri marii operajii. ln bX'taie era in,ci limitati la citeva sr,rte de k'ilomEtri. Din pr.rnc't
sfir.gir Rommel iqi rniqc'a tnrpele fntr-o 1a.ri ocupatS, uddc
de vedere militar eficaci,tarea lor rdevenirse tor mai
I im'inenla de,barclrii galvaniza f:orgele rezis'c,en;ci interne, ale n'at;, pe mdsuri ,m,ijl,oacele'ndeienr,sceomn--
traclanare. Chiar englezii igi perfecaionau
I cirei acjirunii de saLbotaj Ei scm,nalizar,e ef,:ctuate in spatele di- l'gceerrnani,i au cal,culat ,ci ,la douX luni qi jumi-
I
viziirlor rgerfflane au adus servicii preti'oase detala,mentelor de tane dtLp5 primra fcilosire a acesto,r arme, nLimai 30 la sutl din
tl ulvazrc.
V-uri mai aj'ungeau pin5 la 1imte, ln timp ce relstul erau in-
it I-;a 6 iunie 1944, inainrc de ivirea zorilor, o florl alclluiti terroep,lsss sau distruse d,e alplmrea antiaerianX britanicS. Re-
dri'n 6 500 de nave de dersant, ,irnpreu,ni cu o masivi esc,orti zultatul lntrebuin,lirii lor ar fi putut fi ins5 ou totul d,iferit
iN compusi .lin nave de luptX ,;i avioane, a ,iefir in larg din por- daci inceputul s'ar fi ficut cu citeva luni ma,i devreme.
turile Angliei meridionale lu,ind direclia ,coastei franceze, i,n
jl'*'

timp ce avioanele cle trants,oort lansau trei divizii cle paragu- Deqi protgresiunea anglo-arn,ericanilo,r era mai lend declt
se prev5,zuse. sitr"ralia gelnlanilor rdrninea tot,ugi fXri iegire.
tigti, care aveau rni,siunea d,e a execura o operagie demonstna- Una din expresiile acestei realidli o ccnstitr;iau scrhimtblrile
ordonate de Hitler in posturile principale ale comandamenre-

il
{

N

GERMANIA NAZISTA 318 Jt9 PRAtsU$iilEA CELUI DE AL TREiLIIA RDICH

lor de ,pe frontuil d,e vest : asrfel, rprirntr,e al1ii, a fost destituit np,,ir.morieriorn*ru"dl icpie*r.cnozri.rsdure"na.ntrX*imt,gcpiaiu,rnlc.erndpu.o-u9ptio.n9ruiu.laui i9Ig5-eesaremalinrnatijncrrn5oot.ri;eus's1attc.i.tr9cifaifc:rtiei:,
mar.eplul von Ru,nidstedt, cornandant de cS,petcnie al ,trupelor
..c""ui""tier"X"stiaiitiiltd."erHifiiqimtliee*rz,eiilnposert.iugceeninccoe9nliti'Grasoe1ciobmrbpptlooi tpsroi-vd'reuualxupg,uestr''rdxt-a-inpd'eeHinniuttln'ecle-r
de pe ac'erst front. Dar mdsurile in cauzi nu ficeau decft
sX videarsci in,existenta oricirei alternative in rnlsuli si re-
meaxetpedrnieetszaieetuLaltr,dcariucnre,isle2te.0ipresinuittlurieualiaiinrrdcf,l,trpaattmauahittii,tcldeeeri-psctcXonl.otrInua'erlGucleevraiionmnaanSiiatda,aura'fsffteoicnsX-t
berg la cartieru,l general al lui l{ir,ler, unicul. gest de fort; a considerat eing,ec'bcrueicldcainttietiarn,ttl-uaotiuPvlurioei "ldiidirecrnpntte;rolcd",',cci-onenctciorimrrr:tda'iarncuFaaaspmiruluslrulmuinXclX-l
al acelei opoz-i1ii inter''n'e ce se raliase ge'ner,al'ului Beck gi lui
"';";-.;.;.'it.gt;rr;i a
;m';;i;el;l-nf;it;e";;ad;n;t$ilciopr"nnru,angisotensiqiontvivloieerrtqi'ucancteantqeti,araBrcuoqlurmiiuearrrniainucno-"-',ar]niteilt3zel|tit.uadtl'u:=riszFtt'ar:elti:ef:ls-
Carl Fniedrirch Goe,rld,eier; el a fost pus in aplicare mai al,es c,u
singurele cc PUlcatl dispunc tlc
sinp.srtiriuinmuelnctecrcciuccritliovre'rcnuilitcaarrec, sX fie paralizati rcactia rcairnu- as;ii;ucr"rcbtra"lrst1ltrcti;c-nordetia,u,,circ-rcllicpvorXltlatdipr,rrMooilepolas.cgcoactv.rrgaadpiip.slr"tieiutc,caXl".uriaircvlrihtc,tir'arord-rciendopmatst'1lsiorctmuu'rjlptauuiirsa.rIrn.'.ul'lltr'lloset'at.lrctuXsa-i
Iui nazitst. Actul con,qpirratoriior 'a rerprez-entat rinsl n'u atit o
rerbeliune con,tra di,ctaturii naziste, ctl o inccrcare de a-l in-
derpirta de la, pu,tere rpe Hille,r pentru a cristaliz'a condilii pre-
liminare favoratbile amorsirii unor negocieri de pace cu pu-
terile o,c'cildentale ; era un eLfort ,de,sperat d,e ,a ob,line o atenuare ;J;;;.;;-;'t;;-;iirl.;;o;;.t;u;";l"lu"ti'iulp'iorio"f"fi"ii*tt=*.*7.t'..le.'icoccpeaofn.utl'saLcrisiieigfacmrmmxgaaunn'ltiHit i'icmnomnfdlee'rmrl eanaiarc'jeuhnil'pas
a ,prosiunii la care Germania era sntpusX dinspre vesrt' astfel
in,cit ea sX. poati intXri frontul de risirit, pentru ca-armara cXruia arit el. cit 9i F{itlcr plus G6rtng nletrrtqfrei gpec-
rogie si n" lfi" lisati sX ajungi La fronti,e.rele Reirchului. De-
beuqatliatriPcpma,6aererldiesanartddlp)i,n"airn"so"ougep,d"peuudrl ,teFai lrliaaailonerltev;5iinta(ocauicuiaeogvmalramsptlz,'eei'atulaeins,ilprnanufrraelibni,egtcire'raerzraoiu..givemeirtmrSialiateiann,ilrliXboserur,i^adnlt,i de rce,irn si J. p"ri" odinioarX sX-i a'r-unce drcpt,

,;'f';iJ;;-
fttt- i SA-ul. b.' d"'ta acela'st'a Himmlcr era acela 'care iEt
;J;; ia15 cclaenVdeidharrmuaractrsrst-'uo,rtlruu'il jucat at'un'ci de Rii6m, anume
clar la inlo,c'uirea ar,r-natei qi gene-
punea
r-a constflns rsa pro,c€deze la o retrager€ front'ul lalilor. Mai mult, Reiclasflihrerul SS atri'buia acmm ,,unelti-
verst. Sub pr,esiunea aliati a cqdai qi generalS -loper ale gemeralilor vi'na pentru toate €iccurile mi-
d,o n'o'rdi9, rilor clofedrste..
iec'rorul l,io"o., creind astfel premisele unei noi Dolcbstosslegende2
c,ar.e rini atunci intirziase cornsiderabil mar'gul arnratei de
invazie cXtr'e hotarele Reiahurlui. Acum se stringea inexorabirl
cer'cul in jum:,l Germa'niei, din est ca 9i din-vest:14 1l' Pp.tgm- Mroui. amiral D6nitz a e,tichetar ,pe alentato,ri cire,pt ,,lotiq,.t
biie Armata l-a ameri'canX depi,qea bornele 'frontrie'rei Reichu- ir*reio.ida"rawf.cafml-faitiih*iirn*nearLrtm.ermliruiamiiinl,3eo.iner in" fofuEarlitXirbi"udqneiz, iin,nt5trti-"-rat'*rltretx''f:p'rrcdieimnpa(u-tlse"e:ssza€i ccirinatreipnrdmimigaenrjadinrieei'

lui la nord de Trie,r ; exact peste o lunX, la 11 o'cmmbrie,
diviDziiin'alceoarrnrmpaloteriu,lrodEeii pitrundeau in Prusia O,riennal5.
nu au
la 20 iulie Hitler qi acolilii sXi
tntreXarsmnic,rcoilo,nnru,cr,lc,uqlzegiuiimcdXu'elusifitovurlarqdleieaaoluostrfiilseeustlr'oei fptoeEctiecmttiruaiinitXsa'edqrcfinXrcieni'xdciuisirtillneuefn''snuc,psr1eqi---
1 Vezi circulara adresati de Bormann gauleiterilor Ia 20 idie 1944'
derea fagi de concl,ucerea supremX lqi fX,cea tot mai mu'lt loc nublic:ti \n Tbe Bormann Letters, Londra
in sferele ce,le mai langi ale ad,ministnaiiei 9i in largi 'cer'curi 1954' p' 63' 1943--r-eprodus in
? Vczi discu,sul linut la Posen pe drta
de 3 _eugust
,",Vi'e-rit'eol .ijainhursthedftee fiir' Zeitgeschichtc'i, octombrie-Jccembric 1953'
zi al t"i'Ootitz eri. reprodus in volumul 1944'
20' Juli

de milirari. Dimpotrivi, cS,petenirile naziste aru exploatat eve- Bonn 1960. pp. 180-181.

tt

GERMANIA NAZISTA 322

323 PRABUSIIU]A CELUI D]] AL TRI,ILEA ITEICH

sar penru.r5zboiu,l totqrl, a orrd,onat si se prelungeasci du,rata derea organizirii, instruirii gi oapacitiiii combative a Volks-
gi ecotl"o*i.e turr/z-vlu{; in acest sens el urma-s5 fie ajutat pe plan politic
de lucru in toare aclminisrraliile pr,lblice la m,i-
de Borima,nn, mina dreapti a lui Hitler in contd;r.rcerea acti-
q.1.mum gaizeci de ore pe s{pdrmini ; personalul devenit astfel
di,qpoeribil. urma sX fie virsrar imodiai Vchrrnac,hrul,ui
d,ustriei de ln qi in- vitXlii partidului.
era tot ,mai armament. sI mord clar inrsi, cu ,cit Germania
reinrr,e in hotarele ei p,ropriu*zise, La sfir:qirul lur 1944 d,oalcea mai cluntX dictaturi mari
,mult siliti putea mrei]{ine inluntr,ul Reichr"rlui o coeziurne c€ era rninati
nu rnil,mlai de irnine'n1a infringerii, ci qi d'e ostilit:atea milioa-
deci tXdatX de acful,cuex,urilte'regsiuprsuesl,iorinpeimc,apro€sirlebils,irroaltseeasEdediau rerito- nel'old,e m'uncitori li dLqportati strXini, a ciror urX nesecati
vrem,elnic tnghili contra asupritorilor nazigti reprezenta un uriag butoi de
riile

no'i ,contirlgente de brap de munci siriine, ea mai p,utr,i r.-
zista doar in rnXsura in care reulea s5-gi fer.eascX enlrgiile dc
o totalX isto,vire. Mai ;mult, pierrderea teritoriilor. ocJpate a pullb,e,re gata si exlploideze \a cea mai .mici zguduire prevesti-
toore de prS,bugirc. Din p'unc,t d,e veclere militar Re'iicihul era
antrenat in curstrl lui 1944, pentru prima dati de la inceperea tot mai ,strins in chingile q.rnui adevirat ase'd'iu. I:a 27 octorm-
rizboiului, s€riroase diifi,culti,li inte,rne pe tirrim,ul apoo-oizio-
brie cizu,se primul orarg mjare german, Aachen, lq.rat de ameri-
n5rii, reducerea raliilo'r de alimente ; au avut de sr-r,Terfu drin
aceast; cauzl i'n prim,ul rfnd cei ce erau tnrlizali la muncile cani. ln argtep,tarea ofensivei pe care i-c pre,gXteau aidvefs:arii
imacaes'st itl-rim,qinnuupubbeenaeufirfciiadue pe frc,ntul d,e ves,t ca $i pe oel rde est, Hirtler a hotiri't sX pro-
obiqnuite -priva,idleicgXiatnl1a.rPeae de v,re,un fite de rdgazul momentan pe c,are
tratament vreo efi- i-l acordraserX trupele sovie-

ciienld mai mare m5suril,e t'doet presi,une moral5, d,e felul intirni- ntireciceegtsiacreeldeeaznl5gnlol-uaLmir'ieiria,csaanlteul-,ui ocutpate cu arcumulare,a frorf,eilor
d5rilor lanrsate de Hi'ttrer, frin'al asu,p,ra citadelei nazi,ste ;
ta urmare a ever-rime.telor de la anume ,el a 'ciutat o ieigire de ultimi or5 p,e ,c,alca unei ofen-
20 iulie; astfel fi,ihre,rul a ordo'nat repr,esalii asupre fam'iliilor
militarilor acuzali de tridare. Familii intregi au fost aresrare sive. lnaetinirera inaintX,rii forlelor angl,o-americalle pe misur5

sub acest pretext de facturi medievalX, ceea ce a intXrit caracte, c€ se adpbroal-pliaanusade\T,egrharnmipa,lcehRtuel iclahucluoinstrrauo8e'feranss€iv;Xe,,funluui naz-ist
ml terorist al regimului. Din punctul d,e vedere al latr-rrii organi-
id,eea numai
pentru a rea\iza consolidrarea apdririi germane de-ia I'ungul
zatorice a efortului de rizboi, hotXrirea de a mobiliz-n toatJfor-
lele ce mai puteau fi exploatate s-a marer,ializat ln ince,rrcare,a iqa-zisului ,,zid de apus" (faimoasa linie Siegfried), ci qi pentru
cle a crea o ooste de stdnsuri, drept care s-a ape,lat la a da vialX unei intenlii mai
menrul na1ional" intm apXrarea gliei strimogogti. Astfel ,,senti- ,a,cjiuni mai armple de riposti mamribliitlaiorrl.asTeo-ruEid,neuslf5egruarainre'acauunzeXi
a luat o operalie care- sX finteisci c,biective ,ou precumpinire mili-

na$tere Volkssturrn-ul, alcituit prin inrolarea tuturor birbali- tare. DupX o pi,rere 'rispi'nrdit5, impirtiqirH, d,e asemen,a, de
lor apli s; porarlte armele, delal6la 50 dc ,ani ; clar nu ela lncl
to,tul : in primele zile ale l,ui martie au fost ar,uncali in vflv5- istorici militari v€'st-gerrmani qi de generali ai \flehrma'chtului
tiile rizb,oiu,iui 9i tinerii nis'cuyi 'in 1929. Fapt si,mptomaiic
p,entriu rralporturile ce s-au sratornicit du,pi co,mplot inrre care au fos,t martori ai acerstor ultime bXdlii, l{itler gitrdea cX
obqi'nind in extremis un su€cos mili,tar sc va cre,a o premi,sl
i,ndilpensabil5 pentru o solulio,narc de ultim moment a con-
NSDA'P gi \frehrmactr,t, o\ganizarea ,no,ilor trupe telito,riale
nu a fo'st increidi'n1ati orgranerl,or mili,tare, ci dir,sct partidul,ui flictului pe cal,ea unui acord cu C)ccid,entul. l)e exempl,u, gene-

nazist gi SS-ului. Himmler personal a fo'sr i,nvestit cr,r ri,spun- ralul von Tippelskirch scrie cX Hitler a pus pe planul doi
in calculele sale to'ate dificultXqile \flehrmacilrtului, sacrifircfnd

tl,er t,\ez,i pe aceesri.temi. J. Kuczynski, Die Geschichte der Lage totul de dragul nXdejdii ,,de a mai putoa obqine mXicar .rn
Arbeiter in Deutschland, sing,r:'r succe's car€ sI ducX la o schimbare tcme,inicl in vest,,
pp. 272--27a. si dea eventmal frtu lirber unor grav€ divere:n1e intr,e Roo,se-

325 ITRABU$IREA CELUI DE AL 'IREILEA REICI-I

GERMANIA NAZISTA 324 ari'tase inci o datl ci a,cqtia din urmi n,Ll mai pot in nici

velt-q-i Churchill gi, prin reper,cusiunile sale ulrcrioare, si faci un rcaz r,ec{pita iniliati,va militari.
In timp ,c,e era incX in curs contr,aata,cul ali'at cie pe frontul
spigri1t.biPEcod_esaus,busptraan, lniaLl1i intirire a apiririi pe frontul de ri- de ve,st, riluare,a ofensivcri sovietice (12 ianuarie 1.945), care
si nu intervini vaste
rput€au conse- fursese solici,tati dre Chur'chill inLsugi penrru cra ac'ea$ta si cre-
cinle psih-ologi9g in p,ro,pri,a gar5 gi in l,urme,a intreag5', t.
udsuilsuspiD..rpaoP'plrua,onn,rclllusrieoilnanrldaul.ltuai _ifHaionit.tiplcadarpeitelipeiraonar,se.e_itbeqrialmiite5dfiloniilinsecitapbin,fucecnanr,csIeaitvduedilunelal'ialvetp,i:oVdm,,eleithariccrrmedgraceahclunnhrlituca-i,i eze o s,ituialie ,gclueaangtiicfoipriaeltircorpglasnrmual nlue iaHngidajearrcd-einaArsctal'ebniliiz' aa
pestie .ap apiice in co'n,ti'n'uare ponderea
dat eut, unde urma si ie 1. Ofensiva finali sovietici a

froni,ul d,e a reziistentei g-ermsne
princip,a,li
lort detlitlluiti pe un T.o"'t lalg (Z0O de. kilomemi), dc la
pveo,ntenRieunardfs'rte,odnrt,ur,eluiindte,eg- rvaersct.uCaocrercser ppiiraileojpleara,clioemi *aandad,dee-a-cui_c Carpaji la Marei Bah,ic5. Despi,cind pe dirccli'i 'convergent'e
atinge 9i forja fl,uviul Meurs,e intre tidge qi'Namur p*r." av*oilz5,a..Lrr'..ce.aauo#sreb,rdi,'eme,carVinvai.ru;voitevimni'iandB- edrilnliinPud,li.onlAoCncieuahm-osflollXavac1cir8iailic'aanb'urm"iaxartiitelaie.friroocfniue--
a se imping,e apo,i virful d,e ara,c d,ire.i cXtre coastX, qpn"
Anvers, ca sX rse ,serctiorniez,e d,istpozitivu,i ,aliat rgi sI se ni,miiceaici
uriage'le forq,e angl'o-amer.icane cornrcrenlrate'intre fromtu,l de or,indeau De sc&r5 rnare chiar teritoriul Rei,chului dina'inrte dc
t'xl, qi i"no'lpur*e.strPnnaLtsi ia1aOsriiierngtiatulXl,-Itrai cirei capitrld, Kiinig*cr-
ata'c ger,man qi Marea Nord,ului. Ofensiva din Ardeni a fost
dezl5nluiti 'la 16 dLecernbrie de cdtre 27 de divizii de infan- eul. e.a ianuaric ;i asc'lietl' Or'a-
Ll. nur-** incqpeau ni cadi unul cl,upi al't'ul, in vest ca li
terie gi ,m,ororizare gi 8 divizii blindate, c.uprrinzinrd u,nele din i" .r'i La 5 februlirie Flitler a'recunosc'ut, de accrd cu colab'o-
cele mai tancuri SS de care
e4per.iurenta;te unitS4i d,e dat atacul germ,an a mai nra,Ltlomriai isXeix,itcsita'son,si'icsei ,,,,ultimul sfert de orX" 2, cX de dp-tia aceaLs'ta
dispuneau momenrul ,luat
germ,anii 2. La un ,subrcrfilrgiu : deznodim'i,ntul luptei tre-
prin surlprinder.e forlele aliate, ciare se aflau in faz-a unor
r.eaj,r:rstiri aperariive ; d,ar in ansamiblu erl n-a reqit si aringX bui,a si fie vic'toria total5 sau infrinrgerea tomi;. lnci la
2 apri\it fijhrenul ,se oreldea indrepti4it si mrai ex,prime qi
raitc,i unu,l din o,biectivele fixate. Chiar qi su'c,cesul ini,lial dobdn- ,p,"o.rg. : ,,E o lupti 'ce trebuie si fie ciusi, d,e o parte ca 9i
dit la aripa sudicX a figiei d,e ofen,sivl a fo,st anu,la,t <latori,ti la i'stovire, gi in ne pnivelt'e voin
de cealaltX, prtLni ce gtim ci
redresX.i'i,interveni'te, treptat, la anglo,ame,ri.ani. Lovitura
german5 din Ar.deni ,a intirziat cu c,ireva siptiln{ni rel,u,are,a lupta pini I'a victor,ie sau pini la ultima picXturi de singe" 3'
ofrensive.i alialil'or qi le-a provo,car consideraibile pie,r,deri de D". p.nt.n a-i determin" p" g..-oni si persevercrze.-pe calea
perrso;nal 9i m,aterial, dar ,bilanjlrl a fost in gen,eral nrai ure,gativ ,,nei iurpte ratit rd,e dislp'erate, Hitler nu svea alt mijloc dcr'tt

pen,tru gerimani ; c5,ci aceqtia au consumat in u,l,trima lor zvic- 1 Potrivit surselor occidentale amintite in adnotarea precedenti,
nire cl,fensivi forle prejioase ce nu mai p,uteau fi in'lo,cuite.
Cind anglo-ameri,canii ,au rre'cut l,a ,contraarac (3 ianruarie 1945) contraatacul aiiat din Ardeni, pornit in primele zile ale lui ianuarie 1945,
a avut la inceput un ."ruct"i locel. Pe planul strategic al frontului .le
vcst germanii &au tn ofcnsivi ; ei mutaseri ofortul ll aripa- de sud, in
soarta german,ilor e'ra d,erfinitiv pecetluid. Ofen,siva di,n Artleni (Alsacia gi Lorena), unde 'pfoarrleeleci1otorcimnaaini taacue,asctraeiendxp-loicisidtlealicee
Franq"a pentru armatele aliate. Se
rKurt von Tippelskirch, Gescbichte des Zwciten lvelt-
criticl
krieges, Bonn 1954, p. 51i.- Churchill a adresat lui Stalin rugimintea in ianuarie. Orfensiva germanl
2 Dupi alte surse, printre care cele mai norabile de provenientl a incetat spre sfirqitul lui ianuarii. Anglo-americanii gi-au rcluat pe plan
otefesntasmiveanitnpofelibtirquuaeried.e-Hi.Ntle.r,7.Paris
occidentali. (de cxemplu memoriile goncrelului dc Gaullc, lucrarea ofi- stratesic 1959, p.66.
c.ial-i britanici e Iui John Erman), conrandamenrul hitleri.t a pornir gi 2"Le
desfigurat o-fcnsiva, cu forgc nrai reduse decir planificase gi dorise : in
total (inclusiv marile unitlli blindete) circa 25 de divizii" - N, T. 3 lbidem, p. 142.

It
I

l
l

GERI{ANIA NAZISTA 127 i,RABUSIREA CELUI DE AL TREILEA REICF1

si recurgS, o clati mai ,mu,lt, la rcroarea cea mai nei'rad'ur5- in slS.oinirea aliatilor inirma incJustriali a Ge'rmaniei' I'a
toare. Astfel, la t5 februarie ,au fost create c,r-ir,1i margialre rpe
hoam te,rirtoriile ,{armeninliate rcle in,arnriic" : ,rCine incearcX
il

*:I'i:":tj:X,'l
)s up;ti. avea loc.la Torgau. pe Elba Pli,l"l lJerl]-
gi sovierici. Tnt.re rimp
americani sovletlcll rncerculsera

s-ustgraligsiuiianrdora,dtoonriarril-or1rasmalienil,'satr1r.irlduei Jcuo,rsleticgtiieviitRaieei,chinul.supi e-c-ialrsciinsce ;i. f;-.;pi*la Reichului, in bunkerul clirdirii cancel'ariatulr"ri,
co'mite acre cle lagitate sau egoism, 'treibuie sI fie silit sX d,ea ;; i";; .'i,'i*ut act al inspii,mintitoarei
iil Reich. Hitler nu era in m5surX rexistenqc celui de-al
treilca
lll si oicrc nrct o sollt1.tc

lr soooteali qi si fie lovit ,cu ,asprimea nec€'sari, p,entru ca ReicLrul i"..n|u.;li,ril;i,"n;s;g.1e;c,,,mr-it*xna"rpi"iiR.ain"e"itiisc;.eith;'u,sJiliiuuidcpe1o;c.alcaGlielrioeectilcorbanienleeltsinrl,iannLzlaueisydt1eela.i LlaBsauolpra2mrlataavani.epndlruXiplrideauvrrsfeieislhlndrieein1--li
si nu fic prejudi,ciat cle dcfecliune'a ,cite unui individ". Curgile
martiale repriimau ,pe o,ricine se fdcea culpabii de claune acl,use il
oapacit5trii combative a statului imperialist fascist. Primari ai
c*o-urata;perlliionp'trrr-eilnbltaircal.ltiPei rce'ie'ntiudtziniondneKantiinfrisoges,nbdt','euerslgufiEiqrs-irarBaurelaassliaedudrii-a-i'tmeuacllu,el-rf.aoradisrvetereh'sxiaeir-- impirix.Eit convinger'ea lui lfitler : sa'u vi'cto'rie totali, sa'' in-
I i.,irg.."'totalX. Dar pao,l1liitifcru; ntntacqhie.ifnadscpi,gatci €ma 'aciuspp'ttrrateu'.i.lceXo'cp'coi-t
tuirea dezertorirlor. La 19 nmrtie Hitler cl.nitea ordin,ul de ,;-qi sal',reze cariera
I dentale. fli6Lmler, Giiring qi Riibbentrop inclinau pentrru o.so-
l
I
distrugere 3 tufllror in,stalaliilor miiit,a,re" indusmiale sau cle ldue1pieuscliena,ca,ecLesst tti;lepn. sCHeiaml,nmalei rr,ncalrpeeitnesnisiat'eS'nSfi-u9l-ui i.ip,ec'ra'sre'eveare..nf'i1c5uta
tran,sportriri c'are ar fi p,utut avea vrco u,tiiitate pentru inamic ;
raocbemei-eohrl 'd1i,n,pionrutrna'ct eian semnificat'iv de i/e-
istor,ie sub numele ra tacticii pimintului iiif""liii"p;.1;id""i."."p;ti;run;'eliti(;ir,ilomeaba.si.eslcElteli."plrsiXreinrrs-vp"..ilocuucii,iu2al.atl'ilediiA-"clldtoyiemntarpRle.cii'mbtIebnvinelaeneiptnrsuoqatpe€leaiciisoinrcfeq'inirinidHeXovicmrii'cit.aimadbeolienala-r-
aplicaroa generalX,
ars ?. O lunl mai tirziu, rnare;alul Keitel, in nllmele inalrului
comandament al tVehrmachluiui, ameninla cu mo,ai'tea pe co-
man,dantii ctre garniz,oane c,are nu vc,r fi dat a'sc'.rltare oldinu-
lui de a-gi ap;ra oragele pinX la distrugerea complcti, re,spin- lnfuu.ai.-,sroreu.ir."5rrA,ctsootnf,ertga,icoti-',rccrunito.'rd,icecca1indaielosnlrtiarqcliXiitLpitrnl i\nuloiinc1tue9lr4ml4ue, irtdsFIiuiImilt''rulne'nlreo'rar raerp.fn'Xuistceauerti
Jco"n"t.et"rfui,tB.geornl.aiuctoroi;'ttaec,eprare$'Xgeledgin5t'ctrl'err5C-aruf'ocisi tR-luoaqriii,-psruincdr:n':i'jlo9c"i'rpeir
gind orice ofert5 de a se preda. Degi orice rezistengi era abso-

lut ne,sibuiti, se videa cit se poate de limpr:cle cd nu,mai cu-
cerirea to,tali. a German'iei v'a pute;r pune capit luptei, care
toc,mai in ulti,mele lulni a irnprS,gtiat pe ,p-'Imintr-rl german iq'i fd,cea i\uzi'a c5' aceast; simtpii subsl'rtur're de
l moarltea firi nici o
alegcre, in i'nrnotdimspturcpeirl.amerircanii irqpresu'rar.t terr'ia fascisti sufi,cienti ca si 9'reangi ceea ce a insemnat ceil
l,' La sflrgitul lui febrr-rarie, ouoro*.r. ela ;R.i.h gi gravcrie satre rispuntcl'e.i su,s-nu'mitu1
fico,nvins'.f 11116'ele sitt ar putu't api-r''ea mai
I Koln, so,vieticii irupcau in Po,merania ; la 7 matie, st,abilind i.-"i--r..;i.*
capul de pod de la Rem4gen, ,ameri,canii trecea'.r Rinrul ; la *"*..,p-"r"i i;ai leirls, .a.loul unor tratative de'c$t ac'ela al filhreriul'ui'
I 23 martie qi enrglczii traversaru fluviul gi iqi deschi'Jeau dru'mul
spre ltu,hr qi pe direclia El'bei. Ruhr,ul a fost prins in puugi H.l,ipm-^tm.";tir'cnra, zc'iasrte,en-facreinclaeileesinsbi uimnk,peXrurtliqceaansacei lsaoriaatr'lualuci'elao'rlaav'ltuet
I

de engl,ez.ii v,eniti dinspre nord gi americanii s,rsili dinspre ;repetatre comtacre cu Bcrna,clo,tte r,r1rir.nr.rl s-a des,i5'qurlt chiar
suicl: la 1B aprilie gcr"manii incercr.rili s-au prcclat. l5s'ind srfel
ll

{

l Orclil ,le felul cclor.letc cle Ncro. -ln N. ?'. vol, l{LI, pp.430- r.lii,'tv""Lrr;ci',rt,eis;;tia,;,ml'ie;pn''rL,;"rp;l'"a'li"l,i",tiil,"lunCet"r-d"RcluF'iltttllicnitri,tsiptet.i"r-'1',r4r?e. Dtilec Himmltr cu occitlen-
Ntrtbet'ehl este reprodus
J T'extrrl lu Proci)i, ss' pp' 3e9 'i urm'

lt .l:l I .

I

GERMANIA NAZISTA 328

la 24 qprt)lie. .Dar, dupi ce a'liraiii in,traseri in Germania qi 329 PRABU$IREA CELUI DE AL TREILEA REICIT

avursese lo,c,.,,descoperirea" lagXteio, de concenttr?.r€,,6611.s gt', destalul ,,omul nr.2" al Germaniei naziste, n'ricar pentru
vndloiea'ettedziztienmsilrtateSinp,,cloin-tarevice.gXhveL,qrreae.rmcin2aadit5n,ieuiisdanc,rposr-irreirritprsroiiieerrn"epoeoarrnoeiliucsdhimreadealeui,rn,asscretipanepelaiairnaarLaalnct,rer+,rllpeercecegJ,"fpd-r1io,enJ,sprc"ria;,-'eururoa*.r*iuul,"",rp';o*.tr"-fs-..ofib,idii"_" ctteva zile. Hitler a rnai avut tinr,p si sanclion,lze gi tridarera
I,ui Himrrriier ; astfel, cind radioul bri'""an'ic a dezviiluit la
o28pa*pi.riliiseepdaermraetris. rH-rriilleleinr t'ar'ebprr,icnlsoettadtesRl ef,iiechsafriichsrctant,rlg. iSH!_im.pLemnrlreur
caie, clqpl dezavu,arca lui Giir,in'g, c,ra c,onsider,at drept urmra*
americanilor, ccea ce ar f,i penmis prinrilor sii c,,,ii,rue",lr*-tipnta-
pe frontul de risirit, aga cum dorcau lier.birrte lefii nazigti gi g' ul fiihrem,lui. in porslura cuiva care a triit acele mom'en'te in
Plasinidu-,ne
multi rcomandanli milirari. adincurile bunkeruiui cancelariatului Reichului, sfirgitul celui

* i"It."."'-l]of-eHriimo'c:mcidleernnra-lailo$rocsat sGinJgrumraunl ,Sinare ?iriin."rpreiuprd.i"n"s rcntariva de a sdeec-vael n,tlreeicleini'aemRaetoic'ghraafi'cree1'.to.Dat,ee'sccaqrapectreir'eria'stricriilde iurinieliuhialHu,icminmanleter
ltusvctafr-ibiiau,dc,pelnicrazoxai-lbbsmrua_cairl,dcocltize,endlun.abte.r,iebeieic.nrorpeiimgnirralria.caiHenrerrAozaiiirz,verrctlna'ilrcnueatoia'rillti;.u'uair-fpaiPil-,elroiua.ehnegrirner,aitB^ezrri,prLirnucnu,,L_,ro.ltala"citvncinr,oii,giii,gnl"-ilroG,"aorcar,-oiu.rsiacrcrqoridrin,rsan"raegirietniigrh"llnraai.ior.coi*Gitp6uoi,inrt"6auiuier.,,rrnru.niiii"gr".t,iii,u,t,gi"il,..i"n-h.ilp,;it.];""o'L;;;Urr.-,J;r;...i";1;.v.;r';i;i;;ft;;i;;i;;oli,.i;;;c;r;t;;;,r;"in;;_;i.-l allraa?lrfrB2,lroaessart,prlipr,nrlceili€inelrttr_ahu.i;ipilr.^ltzitinttilas1leervnrauuninsleutciinleprrpni'aaouvlrt:iume1illouasrilpfniinrneoqnfartiir.pnueHrlugosie.itgr.iirrFi.'tirirreede,-aaqitrneds'eoae'faalarrstfaepimu'ssiipaensocca-
tczci, pc carc el inlclcgea si o cvite neapirat. de a-cidca.prt-
cctcslfil,sqiaa,ihnpp-dre"l5aeivocla';eaunil.tnlaad,Bruliu,tenoeei,amrcpdll.lnimersneciueearviicisn.'ifciiarazejiijssrumaeosct,eeiiftrs'.ui,vtaepgeinux.li.uanf,i.linediehnsaxrrurccpe]airberne-pitdrsueririrelareuu,aatbl,anliail.rd,urp,uL,eileic.nraaHccldctr2dueiat3a2h.c,cL""9e;lpr;,,"g;ii.,c;lr'iiir,ilr;,aip,.*.Bint,rcoic";vira;-"t;a."rSiznXi."ua;di-l;r-i,Ji;e,,,,"-l.,e;"Jo#i.;rr""aie;iJ,^.cxi_i_e.- ,oni.t' la sovictici. in"rroapt'a de 28 sprc 29 aprilie..l{itler,
durpi ce qi-a sclba,t nunt€r cu Eva Brau', a comlt'n!'at ultttrllor
rirnaqi cu el siBnuo,rcmid\?i.llCo,aGuonenbabreelsg-i9-ai pulini
sI s-e dictat
";iotfiai-b-oructit.iare inten4ia
,*rl*.ntul poliric gi icsra'rc'rul pe,"sonal (excc-u.lor al ultimu-
Iu,i e|a indicat Martin Bormann,- s;'i,--'acaeuloomt-lmr,ia.ovi riftliidtceo'llapic'i3ai,m0aa.anupalrdmi'lietdle,:
Hiuler si Eva Braun
o"nraor1lJ5 "'f9.i 30. Goobbels, dupi ce prtnclpaltt
impreuni cu ncvtsla' exerrlplul llihrcrului. Din'trc
ia;l-ntialpgmcauo-lisgninrsreirlpdeveoersnlaurttbu.i.r,dalGlrtlraiettariprettienaaugdn.reeHacaicertlrceidrrxei,'pipnte.rudxd,diitage,anrroiaicrg"CrEuivirdcrcru.unl,g1apom"rL*eiinnrh,iaucc:-ras,*lLerrreJ"sigue;oef,;,"nrreiei".mrrlane,l rruio*l asuprra soartci cir"uia nu cxistX
irJu*.i ai bunkerul.ri,
J# uigo.. estc Mar,tin Bormann i d'at uup."vieguirc'a acestuia
dcs"tcM;gmoraa,i rmrnuiubtletlluudeni c'Hgiticiitinli.edrSoiuaecl'ncfoiccssiot2r-iunlss,cicun,tartei binuiacesl imfaiei
era de'stituit; mai nrult. liihreiul a retLqir sI ie dea Ccur.rs_di,-siip,.orl i clasic stil
tlc nr-,rr, cu'ratotul
oHzri,dliitelneiurslaellrcua:iruIQ.fgitpjlmleinragn-eavrifeo_less-tatrpucuirusBloainrrmvasinrae,1nrac, .
in qpatele -f"iei iui 1 Rezumim descrierea, deveniti de acum clasici, reconstituiti de
care nur a HueihlnRu.lrTinrreiiv.ornr-i Rpubolipcicstri.ca Tlte Last Dtvs ot' Hitlcr, 1-epi1"1 1947'
scipat. i.n ilrcrlalion.tl:{ a intcrrsificr.r scnrnalirilc
adcsf.eierctrlrgeopiltnou,-ei cpzdareeirlee-paieuillrtclrceoao,ialmnesaati.dn,aRedmraeainarscricuhilc,snosiunmpcs.reurerrnrneXrenfnruar,luilaal.sI.qpiXucrf5ft,iw,balaua'rqefjnifgreigii;mhaaeup'l.osuu.ip,iis"U"ii;pp:,XLi...-u-,t ootrivit clrora Borminn ar trii undeva in Americ;r dc Sud. Indif ercnt
odaicrnegua"rmni-z.iezrba.cotti,iti-,"itonS"caSmlu-aisa;citvsieis9'vetiiocorcenomqoltaimgirbriicao,eqreqaieltteeo,nraiaiunaziliseastmlpb,iisaoafnzlecaltiijuutuvlnueiti,sfiat9iipcni-it,aso;gprbdeiisiccciictai tliainvddiieanpxroiicassrttimegfnl..oiin.tbs,a-ul!ai-i
l,,i' unde se exercitl cel mli intons obliduirea Statclor Unite alc Ame-
ricii. - N. ?.

GERMANIA NAZISf'A 331 IJRABUSIREA CELUI DE AL TRE1LEA REICII

330 -alesciEpcrfieidtarerebauieunseii localitili
plgeasci
il fali,me',tar al celui de-al rreilea Reich. Dc ahfel, i'ainre de a acum tn marina noastri sianu'r.iunntuei oJa$ este
pXrlsi sc,ena, fiihrer,ul s-a ingrijit si-i faciliteze ,arcina, lds{n- ru neputintl si
rl ci mai dind uu
i darorici pini la moarte.
rI .-.-pi" l"'-lrios de indepliniie credincioasl
lil
ddsciuiin-plraiaXnn.msuqiininind'u,imqnf,iiradumi enoelsilaainsjp.ot.Xeucllcauciirntrig.eteeubmvpue,,"iro,alnrp..iorlorArtaucnnleoslgsumetlru.iosrii-a,iggrd,.uriv.qn.e,"ir1r\n_f1r;,"irhi,l"m;.ni;i*'dii;.;;ni;rnr,rc"ir""e;l;_., cu ac,east]a se t€rmina partea prorgfama,lirci a docum,enlul'ui.
ii i,r diupor-iriile executiv., Hi,tl"i fXcea c,un'osc'utX exciru'derea
Jl* pri:tia a lui Gtjririg qi Hi*-lu.9i.de;iituirea lor din toatc
lr n'ioidsrlurrtilegioccourpnaaren..lCanat iuccesor al siu in funclia de Reicbsprii'
(....'.mi'siunea noastri, clc a crea un srar nalional-sociali.t ..oi"- suprem ai
'l' 'Wehrm.achtului descmna pc
zintd. o,pera veacurilor ce vo,r si r,,i'X.....).'prinrre i;;;;;;i. ;il.;i.irrlno;i;rs;eid.c'i*np-ripe.EearcsldoinDatenijo*5i'stizacle;la^ciamnnocsaelrliatrergaiar.lluRaiebrgHclhiinnu$dluel.'cnopbneut'rocgap,rireHea9i,Jtl,{elut'rntcli;-l
rIrSei'szamutcbryadlotecaHullitrrlXuezirlr,ebaolociuc.l5ulL-iur mrn:leue-gsei,ngsdt1ese.5da1culcsr,i.gcugar,i.n.icotactlloemioRpaici.i.pcuhdtu.irn]ul,iid,"e1u]urirriiamf-nJ,ui.,l
el Hitle,r,proclam'a in fap h-lmii inoc,enla sa Ei torcda,t5 aruhca n,u*r^ .an^.el". pe Goebrbels. Urmar.t alte investiri' Bo'rmann

u,ltim,a anateim; asupra ,,rasei cvrcicllti'. : r.*"-tX fie P,ziteitrtinisterl, Seyss-Inquart, mini'str''r de-Ex-
i;;;ilc;"rili;r-;';rlirAic;i^;il,;;.';.c;;;D;;;i;;;ipi"ii;rjgc,1n;'aitli;eitust'z.;'ii.ieHui,eitii.nituc.cicata,tril'.teturlzo"l.FitLeipGiu.ln"lo.epiia'"eis"centstaelllensoetmrleuracr;,o,slmsFimaccc,mnirit'cnnvn'nuntirk[soucilo,trt.timnu'rmuilntrue.iaieani'edtidinofGseiqt'ttnaaeruIeuirrlrpfBemteS"aaaeraSl'rlpnnslE-rieuiFoneeclvru;,ogioiineeeSnn.oJrt9ocatimicuniirrdipillwc'iu:ar'qoiJeciitlcr;riRsjrili':nBneircnr-auiirvKc'ccnn.r6hrknceouitem.ic'--il'-t'l
,bn'tegi,evnooNiorraioeunu'asvialetlaerliigeonsgttt,inesi,,1cae.ca9xolVvid3rzua9eocili.averirrErleretsiarIiaentesalcnerecaeof'Idiodiusesaccedtuotctoeonvo_rsptloe.aeooin.ia,rurt"uizdg.o.qui.ian.ritireoucar;1adrJ_irr1.ieecnacvtcaroe.eclrritlrxuauercsirlnl.ciutedi..psrlieirnsoviatpiodGpuorelera"lurtugaeml.uec.aei'l;onri.uri"o;aui9o"paa'*i._"","m,,l,-rtrlr.ti-fro""i'pt"-cv"o;l,"er"lnruitli.".itrd"r..i*nirrntil.roznti-t_".-i

Dupi ce explica mo,t,ivele pcnt,r,Ll carc nll vo,ia si cadi in itl;;;ii,:;;";,;,'';r,i;i:ti^;iln;;:;it['Mi.;ld"g3.ict.'.r.Iir.,.niii"aagnitic-ii",ist8.paolrlac,.nn]e"lc,lstoit,t,nii,in.n.Dd"a'cagdtteeiiip^fstciaiofnricmrdapuisttst.iiotlcusaIaiurlniiiiao'IruJhnaigatlleoio'v-tr;i^crc,r.sinsctc-i-ee-
miinile in,am,i,cilor (peir,tr,u a nu lc da satisf,acl,ia d,c a oferi
m1rylor fana,tiz.ate,,un noir-l specrtacoi pr,r,s in sccnX ci,e evrei., !),
Hi'tler lanisa un ultiun apel de rezistenl5 fXri preger, nepisi-
tor penffu no,ile distn-rrgeri cc ar fi urmat gi nu pierdea ocazit pri[;ir si rclceralieze lijh;ertrltri siu necondilionxte sa-crcdlnla
de a mai inclrqpta o aluzie polenr-r'iic5 la a,drcrsa- arm;1rei, capai riizlroitrl in
ce ci ii rimise,se a,ncor'atX in srrflct animozira,tea ii fig;,-ltri'rla"..le a tluce pini l.r tluptrl vort
vi,dca
ccea cle croismul poporului gcrman.
exa- .dsiL'illi,u;mrmiiLn;io.-aa,.r"etac;lccrr;oociric'asn';ettbr"e.na"ioiiut'cem"liurtgtiaili'm+";qp'rsiIeeaiuuIricJic"cil.liiaojpIrlrl.lcivttoiazzrnnolixtardudbnaacoc*tidlaa".SlriccenalsiLvno:irtsctui 'snHilpculonivilitpuhsalcioraer;rIrnr'irlrtt'li,e;rcbci'-iro'o;-vrS'nlr-cscepllctrirrlnivrtl)sionecsln'crslntsns9aulltzletltacParnljtatnl?rrltd'etxr-t

cerbati cle comrpiotr,rl rlin 20 iulie :

Din.sacrificiul soldaqilor nogtri 9i legitura mea cu ei pini l,r r.iroarf,e va
incolqi din no-u gcrmani slminqa a migclrii
in istoria luminoasei renagteri
naqional-so_cialis_te_ 9i.o dati cu ea a te^iizd,rii unci adeviiare comunitiqi
populare. Mulgi birbagi qi multc femei de cel mai inalt curaj au deciu
isni-gcie.lleegde.inviaugrme ld,el.ea-emmedaapiinoSr_dilna capXt. Le-am adresat rugimintca
si'-ia parte si, in Ironttrl antihitlcrist :
si nu faci aceasta, ci
la
continuarea luptei naliunii. Rog pe comandangii t.upelo. de usJat, rrra-
rinei gi avialiei sI intireasci prin mijloace exiraordinare spiritul de rc- POrilm,'iai."m."elait"sia""rciuin-ia-;rrrs"egs;pi*unet.x icna.renelcsriojulpirueigiDteigjnteitzin-arncicsutel de- a salva
zistenli a1 soldaqilor nogtri in iens naqional-socialist, luind in considerare bolgevic ce

mai cu seamX fap.tul ci eu, ca fondator gi creator a1 acestci mi;ciri, anr 1 Ministru pentru problemele pertidtrlui' *- N' 7'
preferat moartea decit si acccpt o la;i defecli,,rne
onoare a ofiierul'ui german - sau capitularea.'Si intr,,,
in noliunea de a$a cum se tntimpi.:. d.e

i

I

CTRI\4ANiA NAZISTA h2

PRABU$IREA CELUI DE AL TREILEA REICH

?nainreazi. Ntimump aciitlnatiancgeesret ascaoipesctuoinotibniueictliuv^pitnitimirmpiantid.p.ieIndicini dlsiunraoe.irn- Noua tactici nu mai urmxrea deci s5 asigure o capitulare ge-
care 9i atXt
tea britanicilor gi americanilor, vom trebui si conrin-uim i nc ep;ra lsi a ;i;;;;;;;;;;t^rXl;;;ii;,-rt ;,ita.tctsi,-saccilriisnnitsiom1feparleatlicprbneuudmiat'raseiai-ilnpi edspcica;rt1cooi',unslsesicmutodlirimcci-untsuellactpo2cr'nmDtrauei
lupta.contra,lor. Anglo-americanii nu mai continui lupta pcntru popou..l"
1or, ci numai penrru expansiunea bolqcvismului in Europa.' capitularca forleloigermanc din Imlia, qlup.ra cirora.se abe-
tedu lovituriie insurecaiei parti,anrlor italieni, concomitent cu
Dupi cum se vede, cra o ultimi. tentativX de a sc evita clezastrul rcluarca inairrtirii angio-americarlc 2. Tc.rrtativ'a german;.,de a
total apelindu-se la anticomunisrn, nu numai la anticcrmunismul scinda ne aliati. de a alita pe occtdentah contra sovlcttcrlor a
germanilor ; se incerca astfel si se stoarci puterilor occiclentale
armistiliul sep,arat pe care abia cu citeva iile ,fnainte ele il re- t";.;;f;;-"ia;;.J-if"ri*.+ziri"ilKia.oisti,."el,nze-IiraaelcruaaI rJctiooerndufllirsgmeemannte;arasloal.laeRlrmiemnimpluastecBranepirciltiiuntluadrleueiacCitg.roee--
fuz-aseri lui Himmler. In acceagi zi Dijnitz gi-a constituit gu- mi*t1."".a".",rn4f,od"*.aJr."m"rt"tir"e"utnotlattst"uortiXlituldi{ti-eXdpsaleuieuipe.nrrideaaiznm.lbicsToestoitoaa5tvuliiceadepteceielc'aum' ticmoideraqeatra-reiaemvlfafairtsorloueenplislterueJeaursidiklRueionnev3cic'e'hpIiOneeerrczaaaodurtreapioido{zEttilcn-ueu--t
vernul; a avur insi prevederea. ca, din lista pe care i-o lisase
cu lim'bi de moarte Flitler, sI ,excludi figurilc cele mai compro- du'.ase qi o Germanie zdrobit;, aflindu-se sub puterea statelor
mise in timpul regin-iului nazist. Asdel au displrut nu,*.I. lui
Bormann qi Goebbels -dindceeai litnfedli,cacaelistda cdinfijhurremr.i invingXtoare.
qi al,e altora se qi sinuci-
Dciniitz ;i-a lnfringerea pirea ca pune srtb semnul intrebirii inslqi exis-
luat ca primi colaborarori pe Schwerin-Krosikg, noul gef al gu- tenla unui stat german. La 23 mai 1945 forlele aliatc au lichi-
vernului, ministru de Externe qi de Finanle, gi pc Specr, ca ;i-
nistru al E,conomiei.

Situalia era evident prca compromisl pcntru ca l)tjnitz sX
rru-;i dea seama ci prima gi unica sarcini a guvernului siu era
cle a pune capir ostilitXlilor, in ciuda promisir_rlilor ficute
ftihrerului ci se va bate pini la
intereselor care urmi. in virtutea concepliei $i .lIra-;;;;ireitn.;tio;"iaviro;-;ln'mrog";u""lJ,i";.i"raltA"i2Ito3tJ;.nul"g:'oi1.PU;re.c"t-.;cn'"pt.rrndnom,i:e,udt"sr.ii;;.crd""c.;a"iNolirircad?.nti".a"uasn".re;-;aneti;nli;Z"txsgadtaGit.cie"l;ulmirbhie.r;enpme.ri-',raptJ-i'papstmbairriolm;gueait.dK.-eac1.".tdrJeeiee'nmioa;us$.rs,niiiemotlsic5^.siraiera.Etaziar"l.ihvlnirlnuni"sttiutiiinoei(ltra.itn.l,drtoger'Dr,tcnmepl"ir,o,eeiSie,-c5ha(cg-c"riia51ta.xtiiruiare'6lliclaoca"cearmue.ovreomdrl'e,menipfian.gianusavualuriu;tsdtI.ii_iziipilzfpqnaa"omcp9aiiddiotireD)uiaeuqnqus'asn.neciaeiie5luitjintiainl"suudicgicdasrtniJianuatalceassteil'llpi,utniotztsfceCii-eviitucill)armu.npiiel'bttmelcceiheofptiale'rintoaarlzoceoadri-serlecnoinljapnu'o,i4inn-teenduvpuiuedNnaegiemnzlapicl9uneei'oslaitbiicei5.7sitloappi(siu-,'ot^1oiz9oelnteprf0aunviiinleiicorudiesrd'ioeneta,imeozyaistlsrvceao-tnecll1ttgrfr,noi.zh9otdai.ern1etria.dtrun9tclr1n'd-)eurlu--,i
p.e le reprezenta,
singura cale ce ii riminea lui

Dcinitz era o tentativd, in extretni.s de a obiine d,e la occidentali
un armistiliu separar. Confirmind relararea ficutX anrerior de

aghiotantul siu, Liidde-Neurath, Ilonitz insugi recunoaqte in

amintirile sale :

l.rtrucit la 1rnr,i arunlrse.m de acum p.blic le r:lclio plarL:l mcu general
rle a c.nrinua luptr iir.rtevnelsiifle'upmrieviitoceitric vrcmc rrin n;\.o;t sri
pcntru a-.mi realizr le est, err lirnpcde fac iceasta
ajunge 1a o efectivi purcam
ci
incetare a rizboiului dus contrr ..'nsl.,rildr ,'i
pirtnuiuclb.virrlniiircitl,uoptpareern.grnLiatcrrnluuerv.rici.In5pn-rrsuiininlrutrri--cordueezcsuloterlriccdrrcaiinvedscsriJ.ac..ilnr'ccpc.a$ierpuficiilL:rural-ocl.aeisnratisictfrg,"ri.rtq.,err:bg"r.1on.,rr,lcirec.inI"ii),'cr.r.u1lr,.s:,r.t,'pru,acrt,,lirb,al;ei)mncs*c"d,c,,rcrrarporec"dis--l
d.rto.rird intervcnlier ruSilor r.
,c"ir.lot-t,rn;ip;"iui"elot-*d"."e"r1"a:trirr'r1imrr.5iearmtciuacSiire..ehtLaoOserslo'nirvi"alnricc.d,hAuiadsluatfrseienIlLaiqr,i,,iaringtaelacnucoe9arrdsrm-rlviuaelaisErcoiueisml erCanlzrheebhooowosiPculeorl,rva.act-lcoaeimeoip:,nfreedanl..uasgnlnvrgteuuit'-l
. .i. 5V.'a. Dl trei 'nr i t z, g2. ci!., p. 451. Cf. in general pcntru eceasti pe- Iupi"'ir-.i t*p"lot: dat or.d.in sI nu se acc-ePte incer-
Lijdde-Ne,irath, mi"" ,.."ot'fo.1. "g-"e.r-ic"nm"o-dcengal"eszeep,'raeda occidentalilor' -
rioadd Regierwig Dijniiz., Gdcingen 19i1. N'7'

GERMANIA NAZISTA 334

dat qi ultima aparenj; de g,vern al Reichurui dispunind dizor-
varea efemerului cabinet Dcinirz gi aresrarea componenlilor

atccnetser,uiaau. Ctoarit.ioli.lseandceliooncuaprealtierltaeurioaanruinalarsiltarra5lieiuindie. i";;-;;i"
i;;";;i.
iasmignqalueaaiuvn.laefttaiut.aerruirlncbreroc.rurnloroeiicmarrialuuaprtescnx.9tsdvrpisalitc-tmadocatrraeaieevntlXepeit,,tuaqc-catlmiir-drdq,ub,eeiniugsilaocrit.rraiaplie,cta,suesluraituaamvlglublGIittiilleiepoirufcndmrtoaeseantlrgiane.tuii,anee.v'lirCiscequ;r.lin;p.i.r.ur;leClp;mf.;g"ri;Xe.nt;.ir";;imi,i."nn"adtnin;-C;;",.;ir.rd;9_;ci
fxcind parte actualmente di' teritoriul ge'man", me'1io'ind
ixnasrXeacaGseinrmguarnXiericzlaervadl"tecpi uatceerais. taAgnauciia,rrsseo-'ararra'icgiecrlmecaunmilorancer_a
p9 de-a i'tregul in mfinile invingxtorilor : ce viiior urma si i sc
lrirXzeascX ? $i, mai ales, cum avea si se rea,liz,eze desprinderea
ei de acel trecur funest a cirui
urmlrit pe calea rizboiului de lichidare fusese obiecti"ul politi.
coalilia antihitleristl ? La aceste
semne 'de 'intrebare incercaserx si rispundi planurile de solu-
qdiaonranreic-iau,n,purlodbilenmeelei germa'e.. elaborare in iimpul rilboiului,
rilor imputerniciii rin nu orbginuse aprobarea unanimi a faeto- mo' raiindccMcdiroessccnooicnvrir:sucsnr-da.a-Ajdudetoosr[l.if$PuHrriaortlieecrctuqaittiaocltaoulilBqeaiirltslifXnei,.l

acest sens. Intenliile rudimentare qi ne-
realiste de dezmembrare, vehicul"te o pri*X Inc:rntrtie nibelungicl nu
din inigiativX americanX, [recuseri ,treptat p. pplearnioual ddio-i.*H; o",tii._,
dcf ilrrei \Wehrm;rcht-ului

rirea luatX la Ialta ca aceste supozigii sX fie tri-ise spre ,rua;u
aunbeoCirdcoao,ntmfmeis,iraiiniagr'icanasdleies,mt lpnaarotPbi.olretsmpdra,,a"m.Gii.eX(r1m2ta.i.nu.i.le.ie"i,nv-izlo-i2rntpd,eu,ignliu"ssip.t e1*c.oi9a4"l5*g);I.a-
sirea,unor garanlii substangiale gi structurale care sX-punX Iu-

mea la.-ad5post de pericolul renagterii forlei agresive ce permi-

sese-m,ilitarismului qi imperialismului german si dezlXngu,ie noul
conflict mondial. Aceste ,garuntri gi-au gXsit expresia inir-o serie

de principii politice gi economice care por fi rezumarc astfel :

1). realizarea completei d,ezlrmiri 9i demilimrizlri a iXrii ; des-
fiingarea- sau punierea sub control a industriilor sus'ceptibile de

a fi udlizate penrru scopuri de rXzboi ; 2) efectua.., d.r..,.,-

tralizlrii concentririlor industriale gi reconversiunea produc-

,. -j'l

Au scr.nin:rt hitlerigtii
distrugerc qi mo;rrtc in

lntrcaga Er"rropl; in 1945
silesc propriul popor sI
continne o rezistcngL {
lipsiti dc oricc rc.liule.
Sus: avix!;x sovierici I
\liol/vcihnrdnachpto-uzi1guiii
ffi"r i ale l,
*F' , ll
din-
tr-un orlt germen. Jos :
tancuri sovieticc il
luptclc dc stradi de ir
B c rlin.

irr inr-Liutrrcr 1or, trupclc .:uglczc ating liroralul germxll al

ffi

ffi

ffffii ffiWffiww

ffi W'r3ffSSi#I .i
;$
Yg
-d**4.- j

3ry fi
" t"*ffi - l?.:-
*&** %' ,::,i,r-.,, A)r a rcspcctxt rrrcrcu \X'cltrrrt:tclit.Lrl w
ileegrile riizzbl;ooiiuullu,ri.i. SSursrs::. ilnrr 1la.'gii,r'u,1l r,1li,:
"-* prizorrieri sovicrici Pirumrrili hitle- tw
s & -* risrii ru rslsinrr l2OC de olnrcni.
* ":".'.q- : prizor'i, ;i :rrrcric rrri uci;i
Jos stirr':e
dc SS in Il'.lrir (rl.i.rr'Lrie l9l,t).
i ,119 '

i
{

Ii

E
x

I ffi
*eW

T,s ww ' 4 ; $"ffw

s,fi%

w
s

I)resd.e. dirpi bombardemcntul rurc:rir:;rn din aprilic 1945

/
I

Citeotirtl vine qi rXspleta : diversio- [Jn nrusel]ir pc c:rrc fo;tii loc:Ltari -- r{in rultimul adipost rl lui Hiri$tltccprt.1-t.
nist gcrmen e xccutat de poliqia ar- I-lli
nu
matei S.U,A.

:&:.1

i. &-

t.. "**M'.4"4 r.,,

H

I

Scr.nnr-Lrct, crrpitLrlirii uccon.l;qionrtc l Ccrnrrrrici n,'Lz-istc (licrlin. n{).rpir'.r
clc 8 sprc 9 nrei 19'15). In fagi. reprczentr-Lngi :ri putcrilol invingito,rrr;
dnecrrleluistetnmscaric1eend(ric.rpSpt:era: tzm;ergciq:rerclurleUlunl ifLr,r-nLniiceSzoJvj.ctJire:cl-(r)r.LrIc{. ,L};u-lifo-r'r.'i;.;uqrc.
l-rt tt.t.ts,t invin;i1or. inrprrte rrii:itLrl irr.rltLrlLri conr:rntlrlnrcnl ge r-rn.,.n, 1.,1t1 .

rrq.rlul \\iilhr'lnr lt rii,l

"idffi;

E* Dc ti,',t.:r accesta incendiul de h }tri:ichst:ig are;-riti
Lfictliru,.irtiie.rto;s"tait$roiiriscoSv..ieDtircaip1elOlrr)rpror;ilr!:r iLnpJtirtet 1tq edi-
w tr9"i5) tlntclteaz;r
g
falimenrul deplin a1 tentalivei LrirltLislc 'le 'r srtlrlugn

;ropoarele 9i i distrLrgc civiiizalie I'rnirni'

Slir;itul cuceritorilor ilicLlin. 1915)

W

." Ji#:iil

k:
j?/

I

3i5 PRABU$IREA CEI,UI DE AI, 'TREILEA REICIT

iici industrialc, irrdr.'ptind-o excltrsiv pe cii ;paqnicc l) lX'mrr-
rirea poporului gcrrni,r astlpra faptului ci
a sulcrit o infrin-
e.r. *ilit"ri dc-ale cXrei cbnsecinle gi rcsporrsahilitale nu va
iutea fuei ; 4) lichidarea partidului nazist qi a organizaliilor
lont.ol"ti ilc el, irnpiedicarea rena$terii lui qi pre'l'enirea ori-
clrei activitXli sau propagande fascistc sau miliariste ; 5). prc-
iefaceii a vielii politice p'dailnnicGeerama{niriaii pc
sitirea eventualei gi eventnalei colabor5ri la
ibur. d.,no.ratice
viala internalionali" Pentru a evita ca ocupalia cvadripartiti
tcraansifnorcml,eezinirdae,rzbn-riclni:lbrrparrco,calaGmeramt aenxiepilic-it
si se ipotezX apre-
ciati drept princi-

piu cX, in limita posibilitXlilor, populalia germani va trdbui sX

fic supusi unui tratament uniform ; se afirma indcosebi cX ,,iu
perioada ocLlpaliei Germania va fitr'atatl ca elttitate economici

unicS'.

In linii,mari Germania a fost readusX la hotarele din 1937,

restituindu-se Austriei independenla gi Cehoslovaciei regiunea

su'd,etX. In plus se efe'cturau citeva modificXri teritoriale 'care

sX priveze'Germania de bazele expansiunii ei spre rXs5rit : Pru-

sia Orientali revenea in mare parte Uniunii Sovietice, in timp
ce Poionia prelua surb adminisffarea sa teritcriile de la est de

i: linia Oder-Neisse, care practic erau inglobate in compune-

rea aoesteia. Expulzarea germanilor din Cehoslovacia qi din zo-

nele alipite statelor Europei rXsiritene completa riposta ce se

ffi d5d,ea politicii imperialiste a 'celui de-,al treilea Reich, care se
servise de minoritXlile germane ca sX submineze fiinqa de stat

ru gi puterea de rezistenlX a lirilor vizate de hegcmonia german5.
M Dar aplicarea acordului de la Potsdam presupunea menli-
tI"S nerea alianlelor statornicite in timpul r5ziboiului. Numai
ar fi putut umple
E#i.*+ 'vaicdeualstp;ecrioclualbosoracrreeadtinintr,ienim1XariEleurreosppeei cptrivirc-r
prlbuqirea Germa.-
fl
r niei. Cursul fe'bril al evenimentelor p,os#elice a zXdXrnicit o
& evolulie de acest gen, Germania a devenit imediat obiect qi tea-
F
tru al ,,rXzboiului recc". Crearea unei Germanii noi gi unite,
t,, care si marcheze o rupLurX hotXriti cu trecutul nazist, a eluat
La locul cuvcnit. Bance acuzalilor: principalii criminali de rizboi nazigti
*-I

-f"nI
in procesul de la Nijrnberg. In rindul intli : Gdring., Hess, Ribbentrop, din cauza contradicliei de interese icleologice gi de putere
iort.,1 f"ld-ateqal Iicitel, Krltcnbrunncr (;ultiinrnuriln9celuf ladloSi S:), Rosenbcrg, 23 - Germanla nazistE - Enzo CoUottl
Fr:nk, Frick, Strcicher, funk gi Schecht
f-ostul mare

:rrrrir.rl 1)cinitz, ,fostul anriral Reedcr, von Schirach, Seuchcl, fostul gene-
llh'r rrl .fodl, von Papcn, Fritschc, Spcer, vorl Ncurath 9i Scyss-Inquart'
'ri
try

;Nfl
I

I

k

GERMANIA NAZISTA JJ(T 3J7 PITABU$IRIIA CtrLUl DX AL 'lI{tjlL[A RE,TCH

,dinre lumea occidentalS gi lumea cumunisri, contradiclie pe loc de a-i condamna, si reinalle vechile mituri in loc de a le
insuqi incercase ptni in ultima clipi sX o dobori, si consolideze vechile centre emantnd sisteme autori-
care.ihitlfrismul divergenlele aminrire penrru r.rtibilir." alile sienalmocintdeeasacliefilricihirdeat.ic$eirtteoccmc aai
oori- tare antidemocratice, de aceea
ca si foloseasci insemnar
giilor-ei de for1X. Colaborarea dintre marile puteri s-a dovedit este inci oportun si
posibil5 numai pe tiiimul mXsurilor avtnd net un caracter eli-
minatoriu, ,,chirurgical", adici al misurilor vizind distrugerea pentru Ger,mania fi irentru tntreaga Europ5 experienta unei do-
minalii ca cea nazist;. Facem aceasta rninali fiind de convin-
rezidu'urilor regimului nazist. ; dar $i ,aceasra a av,ur loc in limite
genea cX adevlrata cunoaftere istorici nu se poate reduce la o
restrinse qi numai intr-un prim moment. Astfel, cel mai notabil abstractX conternplare a trecutului, ci, dimpotrivi, ci ea tre-
buie si aduci o contribulie la clezbaterile polirice qi culturale
rezvltat al colaborXrii cvadripartite a fost procesul de ia Niim-
ale zilelor noastre.
berg, in care au compXrut unii din principalii vinovali pcnrru

crimele oomise de ,ccl de-ral ,treilea Reich contr,a pHcii gi .,,rr"-

nitilii 1. ,Condamnarea pronLlnlati acolo, nu numai dc naruri
jafuerrl,ifdiiiictXrceo,bncufieimtris,aXi'dcciunocnsoseltoiatumcileiepoeorleilcimteicepin5qtruitilmnpiroreirm,alvoiar-ldoiaarclceaedaeiscteao,prdriececi iae-rl,to-

pentru o'ricine avea sX fie tnclinat sX redea Germaniei un guvern

propriu, s5-i permitX autonomia. Dar acest mod de aboi,dare a
,fost aplicat doar parlial , Si azi Germania esre net separati ,in
douX, iar intr-una din cele dou5 republici germane .*irtent. ,"
manifestX fngrijoritoare rlbufniri milimriste qi au loc vidite
proliferXri neonaziste. Toare acesrca sinr rezultatul r-rnei po-

''i! liti,ci ,c'arc ,tinde mai 'curind si facl uit,at trccut,trl decit si-i
r;teargX efectiv nrmele, sX absolvc de rXspunclere pc vinovali in

ffi

qi l.a 1 Este.poate util si sc reamintcasci aici esenla verdictuiui pronunqar
1 octombrie 1946 \a Tribunalui internalional de la Niir,nberg impotriva
fr principalilor exponenqi ai regimului nazist. Au fost coniamnali la

ffi KS]m!oatar.ieatneirnctnhe.be.Ar:ru,uFnlFenfrroemirsrz,at ncASnoa_lnfuGrdeccakdimer.iln,nRgaAo,lsilJfeor1nea:bcd,dheeriJmgtoe, dn.vHlloi,unanAneRrstih,pbFuebrraevnnSiktare,oyi-ips\,:sV-\Ip(inil.lhqhueudealolmrmlti, Keitel, Ernst

re Frick, Julius
Mariin-Bor-
#i-E
ifll Fless, \il(alter
rgFaiutnAhkl:b9eIiarEtzrciSccpheeacRrna;ci:dleKara; crllianDcdiisjonpuirXrezzz.eecAcieudaefonasint iianiconhhcihitsaisoliox:irrccHC:jaoBlmnasiadrraunrSrcvinhoanvchoSt,nchINirr;aencuhz,
.: von Papen 9i Hans Fritzsche. Toli cci condamnagi la ,moarte au fost exc-
cu.tati, cu excepgia lui Gciring, care s-a sinucis imediat dupi sentin;i, gi a
F l'ui Bormann,,.iudecat in conrumacie. Algi doi gefi
rior : I-lirnmler la 2J rne,i 1945, in rnonrentul fascigti se^omo.tseri ante-

cind'ere arestat de nigrc
soldali britanici,,gi Robcrr Ley \a 25 octombrie 1945, intr-un intcrval di.nire
sedingele procesului cle la Niirnberg.

if!11

lI

l"r

il

I.

&,
Idl

BIBLIOGRAFICA

ISec/iunea

i Notclc bibliografice allturate nu au pretenqia si ofere o bibliografic IZVOARIT
lx
& corapleti a vastei litcraturi din surse naziste sau care trateazi despre

Itf*fl? fascismui german, ci si puni la indemini doar o rrecere in revistl A. CULEGERI DOCUMENTARE CU CAR,ACTER GENERAL
a lucririlor principale utile pentrn cei ce vor si a.profundeze stu- CULEGERI PUBLICATE IN PERIOADA REGIMULUI NAZIST:
,J:
,Jicrca pcrioedci stiipinirii n rzistc.
[^va
q'{s

t4 Y/ALTHER GEFIL, Der nationalsozialistische Staat. GrwndLagen und Ge-
fhFdrfsi stalttung. Urkunden des Aufbaus. Reden und Vortriige,"trei volume,
p- Fcrdinand Flirt, Breslau 1933-1937 "
GERD RUHi,E, Das Dritte Reicb. Dokamentariscbe Dtrstellwnc des Au[-
r$ baues d,er Nation, l;1sc \rolulne, Humnrelverl:rg, Bcrlin tlf:-tSl'9.

ftfi I)okwmHenenoctcekhedsncse.hrteuDilne,eugfiatissrecbPveootltulirtPnikeo),l,iJtituksn,ekrhlceintrau1uns9Jg3e-2gD-e1ibin9en3nh9av. uolpCntuVppearirunladl g'Mi(e,Driteeerur-tBvsaecnlhu-el
bs
1.933-1938).

&

CULEGE,RI PUBLICATE DUPA 1945:

H{ l'rocis des. gra-nd's criminels de guerre d.eoant le Tribanal \vlilitaire Inter-
#{ national, Nwremberg. 14 Noaetnbre 1945-Ier Octobre 1946. Edit6. |L
tita : Nuremberg,.7947. Texre officiel en langue frangaise, patruzeci ,9i
doui de volume. (Este principela culege-re de n ite.ial
io.o*"rrto.
tr& lsupra nirzismului, mai ales ln ce privestc pregitirea si Durttrea
mrizebnoteiluelugierpmi apnoel'itaiclersedecuosccuoppeuqlicdea-palicsautsXgininc'greiciihlcizit"our.iu*ilitpJr.eDzeo'.tua_t
de putcrile. irwinqltoare corrtia.G".ma.rici r-raziste, sirrt repiodrrs" i,,
liInium-luDbiecrrcozNriugillirrnn.r.brrleddr.ignqeirJrcoPznrboszeteirrscusr'ii.)e.AOpuasrsrdccelscncclipeeraodmtionakoai clilmcesnpi,omDr.traorcntkrtiuiemlI srcmirigaiiitseeiripiJarc-
Materialien des Prozesses gegen die Hauptkriegsrerbrecheii ii, dr*
Internationalen Militiirgeric6rsl,,of, .r,,sgcwihlt" und eingeleitet
douii volunrc, Riitr.n & Loening, Berliri'tgSZ. von
P. A. Stciniger,

I'J'tzi CsoenlsfpoirracPyroasnedcuAtiogngreosfsioAnx, isOfCftcricmoinfeUlintyit,erdX/SastahtiensgtConhie1f9o46f -C79o4ung-,
mbmzeeecircengit,vaacomallulpmVplroeeoah.crre(emSseajuulceldhcmeqtucieealudtaiie,cimadloleer,ltueTarir1iiabY1luu/uenluiiazKisl,urlrcelukiupieirlprttae,,rgrani ldaai'lnllitno"oparrirlaotfulcueldnusceicgleclioaonmdaN;"ruiiidrrrsnarua--,i
periori ai departamentului .de pe rVilhclmstrasse ; asupra unora din
aceste proccse s-au pu,blicat materiale documontxre, pe carc le
vom semnlrll in categoria lucririlor referitoarc la te-c ma.i re_

strtnse).

[)ocumteionntsetoynOGffeicrmc,aLnoFnod.rre.tig1n94P9oqlici yur1rn9.1It)-o1c9u4;.n5i,,ntHe ecrdMitaajtei sdtye'soSctoa_-