Colotti, Enzo - Germania nazista

GERMANIA NAZISTA 80 IJI ,.COTIfURA ISTOR.ICA-

timp ,co epitsc,opatu'l rgerrman 'se pregite,a sd atenueze rez'ervele rrici mrcar_ ,umioa mlgcare aliati in mod declarat cu NSDAp,
ex-pRiiomm,a,ato- anter.ior rla adresa najional-sotci,a ismtrlui, in'c'epeau
l,a trratadvole pentflu incheierea unui coincordat. Parddul aclici- partid,ul germ,a,n-nalional al ,l,ui Huge,nberg. Dupi. ce se
tr-ansf,ormas,e intrrun prim m,oment in DeutTcbnat'ionali Front t,
.r,cest ultim partiid igi-pr.oclama gi el la,sfirqinrrl ,lu'i,i,unrie auto-
Centnrrlui gi-a anunlit a'u,t'o'dizoilvarea la 5 i'Lrili,e, pe bi&zv ,a,cot' tlizolr"arera pri,ntr-o de'claralie in care lua act ci. ,,,statul tnte-
dul,tri cr,r do,mnul cancelar al Reichului, Ftritl'er", gi a f5,cut tot-
od,atX ,cunosc,ute mod,alitilile trecerii de,putaqi,lor sii la gru,pul p.rlnuuetrieai rtdn_eipce'icoppl,aaerbrtsoidornaeareleitasctteeu dep5Lgit" ; exp'eqengii sii inche,iau acor-
partram,entar rafi NSDAP. 'Cu o zi {n'a,inte gi partidul.popmtlar NSDAP. Nu-mai ,.i to,t atunci oea mai
a grrupXrii in oa,uzX, Alfred Ftrugenberg,
bavarez plloqrciimdleau,clr2emt0aasieruelaieustuo-cdciczsoa,ldvrcae-rpeprracre.zseStneigmtainutadrpeieanlt'patrcuu'on,cgrdtuuvdilueeir-nvcudlce'aIrtrerei c:ar.e intrase in guvern cra ministru al E,conomiei, era rcronrstdnrsX
sX, renunle Ia aceasti demnitate. intr-adev5r, Flu'g,enberg s-a
a avut trezit foarte rep,ede obiect al unor puternice presiuni inrre-
extern
Hirler. lntr-,adevir, in ,schimibul 'citorva c,oncesi'i fXc"r,rte ep.'isc'o-
^p"abtutil"u;i mai ales in materie gcolari, cabinqtul fascist reugise si prinse d,e nazisri, interersali si abs,oarbi in propria orbiti ori,ce
girul biiser''icii oatolice pe,ntru ,no,ul regim, chez-Xqie ald forii burghezi 9i si impied'ice deci ca ln cad,rul guvernu-
de
care Hiiler avca ncvoic cu precidere pcntru a o udliza ca lui si se
formX id,e pr,etsiune rasupfa ncgimului clericalo-fascist,allstriac, afirme o poz'irie ,auronom; a rtrui Hugenberg, care ar
care totugi-ap5ra 'c,u-zel independenla 15rii srall'e. ln afiari de |i p,utut crea un pol de arraclie penrru al'te rfrorle gi
co,ntra-

ace/asta, angaj'armentul ,ci slu,ji'torii cultr"rluri rse vor rabline sd ia balansa pr:in urrmare ponderea gi influenla NSDAP. Astfel,

parte la raecgtiimvi,utX'l qnilainzis'at acdornut,rl au,roor'ricolrregianvreizlaeq{,it,5i !qi idpelasr,tuidpe'r'apvoielilruriircee acel,agi Ftruge,nberg c,are are atita rrispundere in ascenlsiunea na-
gional.soci,alismului se vede ,constt'ins \a 26 .iunie s5-gi prezinoe
g,atlanta
demisia di'n guvern : era primul episod ser,r-nificativ al con-
aNt;i Zentrumparteir. rnastelor exi,stente in sinul coaliliei rnazistorcon,servatoare, care

$i biseric'a evangheli,ci gormanX, care ,cuprirldea cerle 29 de avea sX-gi p,ecetluiasci irnpicar.ea pnin virsarea de singe de la
30 iunie 19342. In locul lui Hugenberg a fost instalat la de-
sinoduri pnotesfiant€, s-a vXzut 1c'o,nrs'tffins5 si f'acd falI preSi'u-
tangrrainv,dartueridleee'ci rstze:ai,ninfitle,tnrantdseraX lumii protesrante
nirlor regi,mu;lui, partamentul Ec,on,omiei docrcrurl Kurr schmitt, director ge,neral
gi de flapuu,l cX dlemen,t'e n,azitste.
al lui ,,Allianz Versicherungs-A.Q." n.
Acestea promov,aseri ,cu incepere din L932 miscarca Dewtscbe
Cbristen2, po,rtdrapel al aga-zisului ,,cregtinism poz'itiv" de Procesul d,e ,lichi'dare a sistemului mai nrultor pardde qi de
clarX inspirajie rasistX. Dar vom reveni ceva mai deparre asu-
pra evoluliei urmate de protestantism sub 1'e,gi,mul naz.ist, i'mpl,antare a unor forge ,noi, credincioase no,ului regim, in to,ate
atunci ,cind vom vorbi despre 'opozilia fa15 d,e a'cest regim. poziliile cherie ale vielii ,nagionale gi ale apararului birocradco-

Care a r'fooslcp, einscsefniragpito, l,sitoic'aXrtaw,ec'iemloarlr'raila'rnc i partiid,e ,ce 'jucase,rX aeiministrativ a ,atins apogeul o clati cu proclamarea filigi, rla
ar^urnit 14 itr,lio '1,933, a sta,ruiu'i bazat pe partidul unic ; arti,co,lul 1
un ? Atit Die Staats-

partoi, mloftenitor all rliberdlismu'l,uri d,em,oanatizant, cit gi p'ar,ti- scr.is21oaYFrreeorzr.cir,tiutarl senuapH-q'i:in1odndeaenlmbgueisrrgimeiadn,leu. i_-laH2uNOg.ein7ub.neierg,tgdjoj)cumpuebnlitcealete('apcruinmtrecictiaurae

dul german-popurlar, ,car.e fuses'e clndva condus .de Stre,setrnann,
s-au dizolvat la sfirqitul lui i,r,r,nie, ulefiinrd tn ,stare si optln5
pfr,uattei.red.eNn.ao,us,ac;,,psiatut idaeli,ea'c'cerleaa$itXsfpfrr$init aG1n9a5ic0dr,terpinpgA.en1nr,9coo2nn-s2aLcR9ra;ittrtthn,uJralDfaeareitsrdc, bcnianacz,,ei\o/iinseatrarlee, lsjVaruhodrlksiushlpealfutretieFi,fi.iirnFrZhveroi.rlg."eHDrcialhls.icrhEt.ne,do.,en,
vroo reaclie sem,nificlativi
venirea partidrului nazist la

der Parteien, pp. 54I-.652, in special p. 599.
rr ,,Aliar-r;a" - societare anonimi acliuni
1 Partidul C.entrului. N. 7. pe penrru asigurXri. - N. 7.

--2 Crestinii germani. N. 7, 7*

GeituaNr.l Nl2ts'li $i

aaflir,r,nleagiei xcpotlni,tciliat :{o,,nInniGriierdmeannoiai p,articic", emisi ia acea dati, E3 ,,COTITURA ISTORICAd
,uni,c pamid poliric
existl ca rleveni o stare permancntS. Este nevoie si sc canalizeze puhoiu,l

parnid,u'l nagional-socialist germa,n al muncitoiilor". Era pritm'u,l sRloebicobzsis'ttadtetbraeltveorlul*lircjloinr aibia sigurX a evoluliei", ,pr.urur" Hitlcr
pas decisiv c;tre ,co,ntopirea intr-u,n rsialgun tot a stamrlui qi a iulie 1933. Numai
pantidului, prrorces oar,e avea si-gi giseas,ci o expresie formali la 6 ci in v,ocabu-
laml l,ui Hitler 'cuvirrtel,e rcvoluqie gi evolujie nu aveau in sinc
in ,,'legea pentru garantar.e,a nrnitigii partidului gi sum,lui" din nici u'n 'senls- prercirs, nu exprim,au u:n ,oonlinut poli'tiic qi i'deo,logic
l" ,decembrie 1,933. In virlutea acestui act legislativ intnau in
con'turaq cj subf'nqe,legeau p\rr qi sinrplu voi'n1a dc a opJta
guvern'url Rei'chu,lui inloauitorul Fiihre,nu,l'r.ri ['a con'd,ucerea conrple,ta Gleichscbaltung a finii sub c'oniducerea qi in c,a,drul
NSDAP, Rud,olf Fless, qi geful sutului 'majo,r al tnupelor SA,
concepgiilor ,p'arti'd,ul'ui nazi'st. Cei doi rrer"meni i'nrplicau cel
Ernst R6hm. Sub aspecuul conlirnu,tul'u,i, fnrziunea ,dintre stat qi rnult o alternativl de uacti'ci: anricipind scindarea'interni a
partid fnsemrna ci particlurl nalio,nial-soci,a:trist deline m,onopolul
rdeoguir5nt'niluoiliu'dnei zinvdi,liucaitri-r de baia dc singe din iO ,iunie 1934, celc
purerii. Se pSgea astfel la reztlizarea d,,coocntcreinpatu,juluriiddie'cd'unnitraaltieonpraol-- ,ci Flitl'er ," opcat penjtnu o tac'ricX mai
pru,dgnti gi ,op,ortunistX, fiind hoti,rit sI a,si,gure sucrcesul ,,sis-
lit'ici a statul'u,i, croncept pe car,e
ilso'ciratli.sti va siin'tetrza in formula
staat), articul'ati in trei ,:,sisnatatutf,iumi itgoct'aarle", (Total- temulrui" siu gi mizin,d pe coopenare'a fo,rle{o} bine stanornirci,rc
componente popor. gi consolidate in soaiotatea germanS, in virrutca trad,igiilor
de,,lSeezmtav'teounl,,rltiipnsouli'srbre,incpsndosi',ntterai,,ccm'ftia,icc'aggipiianprotepuoarn,rpubo'rlailcitaidceX'clairztsuitirlraoar,fricaSpp, ,'omo,liliqittiicocaei r"e,,caesucs,aeb
,,strimogegti" $eilnau,ipnroerfctoratt atir de vochi ;legiuuri str.u,ctunalle.
sprijinul marii i.nd,u,strii gi mrarii
ln co,nsecinl5

influenja deter,m,inantX a partidului, cate aonstituie,,condu,cerea fci,nua,rinnjred,.d.pe,ecitdesiospeabriztre-r,Liqeipa'el iRnccliirc5,hzsn,wereathraruqlui ii,mpperodv,eizaalttaia-,nmo.vaai-
1. Substanga antid,emrocratici gi reaqionar:i toare ,a cetror mtari ,tufbulenrc gi rebele elem,ente din NSDA,P.
p'oliti'ci" 'a rregimutruri
nu puterr fi exprimati in termeni m,a,i ,clari.
O profuladi rello,r,mX a administr,agie,i c'a cea co,n,cep,utX
Asdel smrornicitS, de Lfapt gi Ce drept, suprermalia parti- d,e ,fascigtii nazigti mrai presupunea qi i,ndepXruare'a dli,n ,cadrele

,dului nalio'nal-socrialisrt qi impu,d cu fo,r1a ,un'itatea d,intre po- aparauul,ui de ,stat ra futuroi' acc,lor,a care ,ar fi pr,ltut Cit de

vpoorrbqeiarndaezis,,mrit-m in lim;bajul ei eufemi'sti,c publicistica hitler,ist5 cit periclita rnoul regi'm gi fri'na pr.o,ce,sull ,de transformare ra
impetuos al al,inierii fGleichschaltwngzl spi- ins'titu1iil,or.-Nu ,ena vofba ,numai de a sXvtrgi o acjiurre de
-,iituale a p,opor:ul,ui(( 3 regim'r-ll pLutea 'tfoce l,a reorgan,izarea epurare a elementel,or niesigure, ostile, ci d,e a realiza ro certx
gytieilers1ntiaiicre-t5qdriiidsedcx,'rtciiminnzdininalardersaiimns'gtpeu,moil1,da1teiilc'"ppr'rei-nlrn'scrooip'rcirtun-rlitir9leei.gdiae,fclmaatteeetgopodrr5iai cddteie,cg-cfuen--
oompleti ,a stru,cturilor suatuluri pe ptlan vertical (tn baza rin-

duielii ierarhice ,exprimate de I'ilhrerprinzip) si in articulaiiile cl,esfigurare gi fndrepttate contra ,e)rponentirl,o,r politici ai erei
sale ,orizon,fiale. Cu alte ,cuviinte se ffecea 'de la f.aza ,,revol,u-

lionari" l,a cea evol'utivi ; dupX distrrugerea pi,laguitror vech'ii weimrariene. Carnrp,anira antis.emit5, care s-a dezlilntuit ,c,u d'u-
agezlri ,de sttat ,se n;fte,a ord,inea no,ui. ,,Revd1u1ia... nu poate
ritate din pr,irnetle sXptXrnlni ale dominaqiei naz-iste, a fost
imbinatX cu gi a ,sl,ujit drept p{retexr lrenrrrlr arl'te per,seoulii.
1 C. Schmit t, o'p. cit.,,pp. 185-187. Schmitt voia si demonstreze lnci la 28 martie 1933, ccrndu,cerea NSDAP emitea in ace,st
nici mai m'ult nici mai pulin ci aceasti ,,construcjie trihotomic[ [...] co- 'ode circulari citre ,or8anrizayiiile sia'le perife,rice. i,n cadru,l
respunde gi marii tradigii a doctninei statale germane, tradigie fundati sens

de Hegel". u,nei- m,ari campanii antisemite onchbstrrate de dirijor.ul propa-
2 N. T. gandei, Goebbels. ln acest docurncnt se dispuirea c.earea ime-
3 Aliniere, nivelare, omogenizare. i-st Stuttgarr
Nazionalsoziallsrnzs, 9-9.
Berlin Engelbert Huber, Das l%)), p.
- l.eipzig, fXri datl (dar apiruti pe la sftrgittrl ld
1 lmputcrnicili ai pregedintelui Rcichului pcntru ficcarc Land in
parte. - N. 7'.

GERMANIA NAZISTA 85 ,,COTITURA ISTORICA"

84

diad a u'or comitete.'de acliune ,,pellfru apil,iicarea practici gi Lranspo,rtJart de hucur,ie, iau rdrat foc l,a ,m,o,rmane d,e cX4i aplarii-
sistsm,atici a boicotirii comerlului-ex,ercita't de evrei, a rnir- rrind acestei undewtsche Literatwr 1, po'trivit terminologiei na-
z.iste. ,,Viitoarea ilslorie ,literarX de inspirralie nra$onali va in-
f,urilor p,r,od'u,se de evrei, a ,m,edicilor qi avooalilor evrei". pen- p-Zrowdeusige,l,eLiloitenraFreeu,ac,'lhetwuannogreEr, riIc-iherKr igsitn,aeltro,rrTaruarcshe'rontlesknye,aAlor-r
tru ia Salva.aperenj'ele ,gi a n,u irita ropi,nia pubrl'ic5. mond,i,al|, ser:,a

nold
openapia trebn:da ,s5" vv*ze pentru rmromrent ilumai eweii g,er- l a c,api rc l ul- dez,agregan rci lite raturi'mon'diale'wreie gti " ( Riih l e).
rnani, gi chiar mpo,trir,ra ,acesto,ra nu tre,b,uiia ,sX ,sc facX ,uz" d,e
lrrintre ,,tici'logii" emigragiei nu se aflau numai oameni poli'ricri
violenle fizice. in aceeaqi perioodd au p.arvcnir pr.imcle stiri de prin toafe pard'dele, care au evi0at ,al€$tarea gi liagiru'l de

despre elimin,arca evreilor drin administratria publicX: -.Fa.ioorrntaaisbsntecziliocVtpeoJeag,rreaeffel,itrall'acrqirdniiel$l,(iauccrrreitlcole'iTrau'mchiandoi ,tblpsulkarnaytr,eTiedhrexoluirmmla'saeeEsaein9lrremicHrllzuteicrEirEnnraeriiioccshhXut t'rlImtlMauaarLanielneso''lntlqra--i
Lege,a din 7 aprrlie asupra reo'r:ganizinii aclministratriei de
'stat mergcla gi mai departe, intrucit stipula dirccr discriminXri
in rindurile apararulrri funclioniresc : se prcved,e,a exclu,derea
tuturor celor care intr,ascri. in servi,ciu d,up5 g nLoiembr;ie 1918 hard Frank, de rla Carl Sternhei'm ila l;ion Feuchtwanger, rds l3
fnitrdeerapuroavgerneiaefni qdiea,,rgiauvnci.rnLulan'a114i,oinuralil"es,eauranu)uesdeicdt,oavteedea,alt,uc 'lla{inBdreumno'i''th\iltllaaltKeur rlta\fOleuilrtol,
gi An'na Seg[iers lta Erich Veinert, de
Klempe'rJr, dre [a Adorlf E'usch qi Paul
a
doui legi inspirate din criteriil,e rasisto-discrimin,ator,ii
ale re- illiip.nt.u a nu cioa 'de'ctt ,citeva nume dintre 'cele ,mai cunoscute ;
girnulru,i : cea privin,d srcrilizarea botl,navilor. ered'iari ('apseunptnrua
au rimas in Germania gi diratre ace$tia unii au fost reduqi
,,promorarea principiul,ui sXnitSlii rrcamului") $i ,cea dl&baeetr'loti,poicceenen,crtecrelunl,tmgrpaiaarcienef.ao(cDs1,tta9ivcr3iat5aazc-tue)el,sh-tedliaaqCnicaluiurnileE-vraar.iuucOhfds-oMessciieiith'ttzssokauymppu-,a.guilcidPiusnireo'iamnrni-tultiacolgirpNXtaurornue-il
retragerii,dreptu'lui de ccriteni,e. Aceasla din urm5 liniea,
pri,ntre elte'le, si iloveascX trn germanii ,ce fuiseser5 ,co,n,stringi sX a extermin;rii adversalilor politici rqi, mai 'ales, a comunit5fi
emigreze pentru.a sc5pa de intoleranla qi violenlelc regim,ului ;
qfqo1a1l-eadffie,v,idr,ecat,rratricaoriilupil,e2r,d'aelrelaegceiitSsgeenreiefieraecaellloar ei, srirpllinrd ci
cet5leni ai Rei- evreiegti, p-groi ameasrcgeulatvreiuamsfiaslea'clonaaczi itsrmeputluait' vpoe r'maisliulari :ce al-
cgherurln,uani [email protected]'nolntarrtaeni.qoi ,-L1,tuligdaliiui'1no,radt einfliedree,siietal,oter censiunea
isteria

frali de Reich 9i popor". $i iati cum desfnia apli,caroa ei un nagionalisti gi ,cele mai josnice instincte ,rasist'e ,ale germ,anilor.

comentator ofi,cial al regimului (G. Riihtre) : ,,Pru1in dnnp^drup5 Te,ro,area sistematicX irldreputi irr'-potriva trnolorganizoliLi
sa,u urnor indivizi ena premisa sf5,rimiLrii oricirei rdmiEite de
aceoa,a urmat retragerea ceti,jeniei gefmane perntru un gi,r.intreg
cdieuntiicicl,oongtir.anort'eovrio,il,uqcaieri€n, a'cqai'on",ae'ml-siog,rcaianlgisi\,rte, rezistenpi Ei creX,rii i'nstiume"n'telor aqa-numirc,i Gleicb s ch altwng.
lsemanrau urra $r [n1n- In ,acest atac,trl cel mai masiv a fost fndreptaf, Iasupra pre-
gi incerca,u cu neru- r,ogativel'soernLs i)nder-e\or Ei auuolorniilor trocule, cane ar fi.pu,tut
ginare si asmuti intreaga lu,me ca sX boj,co,tcz,e qi si oorneasci
rizboicontra Ge,rmaniei. Germanria a rXspuns a,.e,ste,i infamii cornistltu,l nu ,nuirnal noi focare de separadsffi: Lo$? oum rse indm-
plase adeseoni chiar in istoria Rei,chu,lui ger,m'anic'unifioat, cigi
scuturi'nrdu-lse cu,dezgust de rtriditror.i". adevirate sfene de lind,epen'dcntd fgltl de puterea aentrbflX,

Aceasta,era incun,unarrca,cruciad,ei irnpotriva spiritului confinap,on'deri atre acesteia. Dupi rcium s-ra rnai ariltatrila 23 mar'
undewtsch 1, impotriva aga-zistrlui jiidiscbes Literaten,tim2; ea
tie Hiiler ta rf5gidrui,t drin no'u ci ex'istenga Lknder-dlsr nr'r va
a culminat cu prea pulin ononabila acliune de I,a 9 mrai a fi suprimatd, cleqi inci frn Mein Kampf (entop II-a, oap. X) el
stu,d,en1ilor berlinezi, cin,d aceqtia, sub ochii unui Goebbeils a enun1at teze carre ,n,u prevesteau 'lu,cruri bune auDon'omillor

1 TNaeggnerramlaitne.ra- torNilo. r7i.udaici, N, 7, t Literaturi negermanl. * N. 7.
e
-

GERMANIA NAZISTA g6 TI7 ,,COTITURA ISTORICA'

r"iir*r^';e-locale. Cuvintar.ea amintiti

^',:u1!m4,api orioruzizuordteec"ftppi*egsr"euo
cuprindea doar o promisiune, ,c5.,ci l,'go asupm organtzd,rii R,ei,chului abr.oga gi ,ceea ce rnrai rimi-
tcso din suver,anitatea Liinder-e\or, coborfte ,d,e ac,um ina,nte
si.ptlmini, I,a 3l marri.. o ooi_i l.r rangul ulor simple ,cir,cumscripgiii sau unitili administrative,
bi;;:h;;L"ir;;;";
Liinder-al,ar au Reithul dizolva. r.pr.r*"n*g"1. p"rlu*"nio!
pbreaagzrairor.dnraeclpouaperx'rliies$tjfeui.nltpealloegpgio.elpgnriiloeo,srnc,paroilaeritianicfeviiondrl€aurrreialoa5r upmnlao-rr;d,ei*.,o(cai od.-"tiu'.i;r;i;Js-t-;ii;; nirLrirtc..ruPpar.irndsdulu-l'cairoprr'ae,lstreat$t;seqr.rgtbeuaun orice delimitXri intre ,parnid gi
c'onrr,oLl analog 9i unitilile ad-
rrrin'istna'fivo cele mai ,mi,ci, in spe15 cornunele, ceea ce ra dus
I'a extinderea ,rnaximX s. rejelei de p,ener,atie capilari )a
cprR*lps.atIreieudl'oploiolvoelemcn:rsotlotieseiru,c..riuaocttxnnvuhriq[rlactuaicdriu€raause€t1gelxgie,Laup5e,ccin.gzaiij.t"taideutnaue.gprtrel,dumvurafotlieePt,pnnrfsrsnrt'lubXrantinnat'dinmal.rrnrsfoourccurriideeidee,ruld,erru,isll,nei'ugiarpaincecl,pluellgosaiei'tnullpuvmitegl,,aepeireusorseaurlreirrt)ana,,eznemn.arttaielirduesunsIee,mtnlmodl.aoo,n.irsoliIu,r.endsauunma,si,ciOlrlnbeeeGaarmofouasgjcnl6doi,sltiildeunerorze*,csiiiiincnrn,rtohdasoiygeaaiihotfpae"ia,rlurpeuirti-*e.idrmd"*;p"qidlel."rie"riraieiv;el1e,ii;er"aii-,eeci;n"o'b,rms#nrfet6iopri.i"atria'et*,e;""*lA]rc-e"irp'gerntl;iaaiio;;i'ivier""i;e;s-rp.ir"Le;ei,",birf,.;*;sir.iA"if;_nOr,"A.iirlr;uicu;;*sicnr;i-aini.i;fa;fe'^"dri;e;i;'ur.-_ii:l1i6n-]i.l'. NSDAP ; agadar, hitl,erigrii n_u s-au mirginit si-gi asig,ure ,fi-
atlolitatea per.sornalS mrembnitrorr admini,stratriei, ci aru lnstiuu-
lionalizat in fnsugi ,m,eoand,smul putedii dominaqia parridrului

tlLIllC.

$i mrai vi.dit ,s-a ,afirmat infll'uen'qa regimrul,Ui in d,omeniul
administrXrii justiliei, care a fosr rran,sfoimrati in.rr.o simpll
tunealtX dre exocugie a vorinlei NSDAP gi, p,rin a,oeasta, a i'o-
ingei. personale a lui Hitler. Carrl Sclrmitf a respin,s in nrod
eruxlp'utriicgii,lp,a,orrtiicrd€u'liurnii"x,dfrfun,tnreuc'ait rrib,unalelor [...] in treburile sua-
aceasta ar fi-,foit
,,in ,c,onffadic1ie
cu constru,cgia ,slatail5 trihotom,icS", despre ,cor€ s-€r vorbit miai

sus. De altmin,teri, Hitle'r n,u lS,sase ,si prlulsrr.5 tnd,oiala asupra
a ceea ce trebuinu si fie sarcini'ie qi
ca;re. er,a qi noul pregedinte d! consiliu (dupi tnceoar;; ;;;;f pr,iiacip{ile de iinns-pRielai:lciehstaalge
rmpurcrnrclr exerqrrar de von papen), iu,decXto,rilo,r nralional-soci,aliqd, de cind decla,rase
a nu,rnir in fiecare Land u,n lo,caiioor
;i:l(uerrlcrth,,uqlr"u.i dpruege'(dRrienirctehJso_ gf(.ii\raupne2idl3,ee,r"pnsjauitr,5drreidc)'uicicen5eai,n,lpiedeucrvaoirni't,soetribtuamliroibdnaaarrleiisra!rn"-upitnarutrioie-priroaqzciilliaigei-poo,onupao,l,,erubasl,utfnoiasvcn-i
lsctn.lutalmsttteahrsna-eulttIemroeerrs)a,p.sIe,elccaat5r,p.eeirnovveepLnnueDininaue,darpeel arrs.iddncitarrreenevccoreaicvrleetae,lrelupete,"pisopXnlrireitsigicu.eelpidr"iadntav"teteiel.g"ehdaegerzu;e);vi*emrlrr;noi;uldrluiu-li
pnocl,am,art c,a pnimcipi,u funadamerntal de interpretare ju,rid:ici. pi
de jtrisprudenlX ,,dreptul pop,o,r,ui1'ui" r ,,Modul de exisrenlX a
m,nui popo'r p,limXdit rde ,serntingia qr g,lia ,$a, se €xprirni ,congtienl
regional. sau inco,n,$tient in ,tnadilie sr€uu curume. Datoria legii este sX
gcvl'u.earnrnircnelenl,riz.aaguladu.ldurelaelceFruR.'.aritues-lei^cdar,huceslevsnFsotru'aointmztrt-bEa.maiS-plitaspceuuirtcaerksi-v,-adeaurflreudisvnneeipu'nqTadeir'g,rm'riiiRn,"irng,ieaiizEai"ra,iig"u,tgr"i t.u,fa"o,uaits"lt."rii"i"itilrni;*l.;s";rl--t.la,aifi"fl;a.LiritB,ri.,;."in]_.
ridice aceasti for,md neoo# de ,outume ,la rangul d,e n'ormi

stataili" (Gdring in Landtag l-,uJ prusiran, la 18 mai 1933) 2.
Lu.rninile experl lor judici,ari Lnazigti nru puteau fi de m,are
aj,urmr fn incer,oaroa de vaXledv,iitf,dar"'ucamralcibtreer,.rupl neenbrururlotsoatllfe,alouelstrdoer
.WlIMertauiatttregusdnc.r.ruhernrlrmc'uVoinsmnin.lidhnmBuealcnlldmiitgeoSnuaa,Mrrxi.elgoeunarriuacer,e,lzcli^euinrg,,laetrarnrVuut'aeilloiirKitrdrt.eeeairmpu'rrllbeScKzeopearn"eniJ,t,trnmoag"pr"gliurivar"reeu,ianlneairflteIueai;r',a-;"c;r.H:;aet,sir"idt;leo;.oi;ir[B;n;:ud;,i.:eri
concepte ,ce rdeschideau

pnacti,ci sracrorbnittarat regi(ldnoroirtic:,ececal zanutinrse'sminitg)u. rCgoemnisdaerua,rl bRieE, achruerlruai
ahrsolut

;;tp'aruid cu pros'urile ,ad'rirri,strauive. L;a 30 ia,nuarie 193.i; 2IRDeipertoXd, uasduinnareVaroltpererzenraGtivei hal,unDuei rLannadti.on-alsNoz.ia7li.stische Staat,
vol. I, Breslau 1913, p. 150.

GERMANIA NAZISTA 88

s9 co'rr]'ultA ls'foRlcA"

la Jr.rsrilie, F{air,s trrrank, ciutind sI jusrifice co,ncomirem noile Aceste 'conceplii asupr'a n-renirii justilici au fost sintel,izatc,
rcgllli de ,interpretrare jur,idi,cS- gi discrimin5rile oe l,ove,au pe tub aspecmrl componentelor 'lor poli'tice, rasi,ste gi icrarhice, fn
evrei, repetta ,acela$i coLncept cu sporiti insisten1;., ceea ae ;iu
,,cliroctivele" adresate magistraturii la t4 iunic 1936 dc citre
-inscmna insi gi 'au mai mlrlri claritare afard,, bineinleles,
Ileichsrecbtsliibrer 1-ul Franl<. Tn acestc |-eitsatze ale lr,ri Frank
cle cezur cc se rreferea la aspectr,rl ,strict r.a,sist. 5-e Sprune)a Printre altele :

sOlm1ie.m,9enn3rsrb.uo.1u;1dl-csgglreoemrrvrmimnlgealiiln-enrc!.o-jau.Inualdci.evc.p.icelsiViqtip_oio,ilu.rorsinrpFgddinerreaerlsnnplrichtrgu.erulirLnrivartcior-iamrnuornemcscmdise.iruis,-mlog[cuearaisinrclcfeluicnrrlgieutuioat"mtsgluaiii,liru9trsraic.pdioisirmoliiut-ppluav.trlaotircgbbcaieloierue'ernsrcicaeuai Judecitorul nu este plasat deasupra cetlgcanului ca purtltor al suvera-
n,itiqii statului, ci reprezinti un memLrru al comunitXqii r.ii a poporului
gcrman. Datoria sa nu este de a contiibui si aplicc o ordinc juridicl cc
sti deasupra colec,tivitiqii poporului sru si impuni judecili de valoalc
cu caracter general ; el trebuje doar sI selvgerLlcze ordinca concrcii a
lr.lsrl:c.rt eccsr scns gcrmxn... Poporul germln vrea si. Chczisui,rsci, si colectivitSlii pop,ulare, sI extirpe clementclc nocivc, s!. pcdcpscasL:5 com-
p_rin drcpt, uniratca rcdobinditi di el, pJntru ca i, viiror si fie creai potrivnicc colectivitiqii 9i si rezolve conti:ove,t-scle dintrc n.rcirbrii
in #rtti:
Gcrmania un drcpt unitrr 1,

Unificaroa dreptu,lLri se incradrra, de asemcnea, in proces'ul ini- Baza interpretlrii oricirui izvor dc drept cstc die W'eltanschauwng
na;iona1-socia1isti., .care este cxprirnatl in special lu programul partidului
bugirii ,auironomiilor locaie gi gtirbirii conr,innte a prerogatrivelor )i in dec]ar,rtiile fiihr,rului nottru.
;i atrirbuliilor l-Linder-elor : la 1,6 februarie 1934 a prirni lege Fali de hotiririle fijhrerului, inr"esrite sub forml de lcge sau dc ordo-
nangI, judecitorul nu arc nici un d,rept de aprcciere. Judccltorul este
de acest gem trans'fer,a ltci'chutrui ir-rtre,aga oolrnpetenl; fn ma- linut si se conforrnezc ai hotirririlor fiihrcrului dc alti naturii, in care sc
te,rie jr-r,di'ci,ari. Mai imporlanti s fost crear,era, ,cronform ,le,gii
exprimi neechivoc voinla de a statul norme de drept.
din"21 aprilie 1.9j4, a clulii populare srlpreme (Volbsgericbts- Dcciziile legislative emanate inaintc de revoluqia naqional-socialisti
hofi, tribunalul special al regimului, destinat' sX jr_idece in nu pot fi aplicarc daci aplicarea lor ar jigni acrua-lul sentinrcnt popular

pnimi gi ultimi inrsmnli cazuri'le de inald tridrare. F,usX su,b sinltos 2.

prege'dinlia l,ui Rolan'c'l Freisler, reorerciciian al rdreptul,ui rasisr, Doi a,n,i mai ,tirziu Flans Frrank avea sX g5,sc'asc5 cheia de bolti

acgast; instanli a reprezen,tat Llna din c,ealfeirmmaaiac'seaansgt,auinida,ereli a noul,u'i sistem juri'clri,c, prorclamind pe fiihrer izvor sup,rerrr dc
urn'elrc rale regirnurlui ; ,se poate
nein<loii,ors drept. Astfel, ,lra 18 ,iunie 1938, respecti\nLll a teoreliT,at drllp;
cum rufimeazX gtiinja juritln'cX a celui cle-al tr,eilea Reich, in
nici p'inX azi nv a fost cu prutinlS si se ,suabrile,aisci nu,m5Lrdl
exact de cond,amniri ,la rnoarte pronuntate ilr Germanira snrb cadrurl unui discr-rs r'o,s'tit [a Acadcmia cic d,rept german :

cel de-al treilca Reich de cXrre aces's tribunal gi de altele ?. Elernentr.il cu adcvirat caracrcristic a1 gtiinlci drcptului public a1 cclui
de-ai treilca Rcich constl in faptul ci ca nu reprezinti un sistcm de com-
peten{e, ci raporturi iniuntrul poporului german fagl dc o personalitate
jmnFcuoursdastatruniut2l1lickleutHRfiosui c-murcacpteorbraloanufe.did.li uarMlcdustmief.iirn-naaSS1Xtl9crVcih5.lltaoho9r.err,on1illr6eGarennaOdueOm,RiOhooei(;n.lflir,eacr'hutrloeuipn,1-c,.c:true.ai6ndlcrt_iettis3iritazp.tu),urisreDdpotorviepreua.ravplo1szRurr5iiisbiim1rcit.ien,,h_gimdt1teese5amruo2tdiri.scomesedi,ab2iDsalrpce7rraeni4"tdctt9rieruun.n'nmiVpeinorlpeRailisunetcmiirnctxiohorei-ir,--i fiuritoare a istorici. Noi ne gXsim intr-o erl juridici obllCuitil dc numcle
p,d,oeazsaiegrdivaeilziamlduionipliHtatietllizeadrpego'imtrviaivogitliascttorirareitiuaarii.sudSbrceonp^ptauuzllisumui"..ramIunire,ixptisovrfailddt aintuumi.""arituaiuiudstcoic-.p5.ttrootr-"i fiih,rerului, plimXditi de e1. Fiihrerui nu c determinat in acliunca sa dc
articole dc constitulic, ci de raliuni superioare, intcmelate pc unitatea de
rnatic unghi de vederc, lucrarea cuprinde multe inforrnaqii prelioasc gi \rocalie cu poporul gi pc devotamentul fali dc acesta. Fiihrerul rca\izeaz'i
r"rn bogat nr;rtcrial documcntar. o constituqie nu pe baza unor prcscriplii legale aiezate. deasupra lui, ci
prin ac;iuni istorice puse {n scrviciul viitorului poporului siu^ 1n acest
lcl in qotrigineqneicdcrecprtueluxiispturtbvlicreogdc.rtnt.ri.rni,rinisterorrrii.nreJcrcpitu'nluiii. irr.rlr pLrrrct de
DreprLrl pr,,blic
vedere

I Fiihrerul (qeful conducitorul) justiliei eRseteicrheuplruoi.d-us N. 7.
Textul iniegral in Hohlfcld,
2 ai acestor Leitsiitze

culegerea citati in bibliografia geperali, vo!, l.V, p. 2ft.

GERMANIA NAZlSTA 9C 9t ,,COTITURA ISTORICA'

al colui de-al treilea Reich.este for,m,ularea 'jnuruideicsi rae'vt"oii"n"liei"i iirs.t"o"r"icre",c lrici mazisre ei co,nsti'tuiau_'supremu{ conp ocornomi'c clin primii
fiihr.eru.lui, dar voinga istorici a fiihrerului
ojg,u.frcqiodinitcisil.tdi,tpeuu.lsipeerimfdoeXrmdirmaelppi,tousrltcaprniusbliilisccaa'uirfrini,h{uareq. arCuhal ecssliit.uirginnuieviaesr.njruleer.ziedNitcu;i ;;r;-;".h.ril;; .Lui ai stipirn'irii hirlcrisre" l.
.;;f*;l;;;;1; lnci
,;;i;il;; i; de ila discursul programatic dio 23 marrie, Fl,itl,er sra
rrrirginit invo,ce zg'mlor,os n,ecesitatea
"ioq" po,po utui sX. ,de a asana u.oro*iu

imprejurarea ca prin acgiunea sa fiihrerur sd. gaiattcze .qccsrumlapnrioqdiudcetiav"r.eianlizpa,r,a,ccu'ptiriiindinesr.ie, aeia,nrm-aatfeoi sdtei,Ei osmteari..in,i'dpreo_.
lui r.

Pe ni'ci iln alr tirinr nu.s-a- dar i'riierarc, diu primul ln,o.menr. rvrrleopoaliltti,icsrioirle,ucgoie'*odmec,iic,t,-eac,neeaagi.crtnrea_la-sp6rcoicalalismr,ca ,ca principinr gerrerJ
mai intens ri mai rcpede decir pe cel al r.ietii ccono-i""- i.,l
nev6i,a de^ a iu*rjl""
,,o mai intcnsl promov,aie a inigiativei private mpreund'cu
czdsuitunasccntioirtrini,,cae9uvirvosjo,luuurlin1nskigeueeib"riisfsaitoaasrnlueglpl-ai'radtailelfraquaci,neddlleei'cii'teaheriridd,meaHi-n,,iaprrelnievntorxla,u,qalgibifenia.c;er.uLoA,,ntujuildloong;s,i;i-dlf"Je,.;ipmi'u;ie;;t*_-trg.i rc,c,unoatrerea pr.oprierSlii private". Monoiotrurile geimane nici
ntluitloeerretaiuinaclltrceedr,rina.laIsnetr-l,uaidTchvyirs,sfennc,isainncaiiinnaieddeeaMsariub,tieiarg,riertiot'wodnug]
ccrea rinduielilor co,rrporalive ; iar ,ace,stra din urmi, iir oon.se-
SNtSl]D:qApB:tagilqict'oi nctien-nqrai 'guissXisfeierr. expresie' in prog'amul'ooiffi-al cinjX,.Ll'u,cria. de zot,la-gXsi,rea unei ,,cii de mijloc... ia'e sI lase
propri'etarul,u,i lib,erttarca de care ,ayea ,nernoie',ca si-gi corn,duci
favo'iza1i de^arifa ,i.ev'l,uj"i,orari;.
a partidulu,i nagional-socialisr. Cu obirnuira-i a6ilir,ate d;;;-
gicd Hitler -s-,a debarasar de subsranla sedilioasX a ac,elor ije,i, cq--l srlcces afacerile gi ,care, {n acelagi timp, ,sd evite'excese1e...
Sistemul.'colporativ creat in cunsul lui 1934 prin legile asupr,a
men-ginind din cle dcar o formulare urill scopuril", prop"!"n_i .,dezvoltirii.organjce a e,conomiei,g€rrrrrx,re'< tpo..a ie fapt'li-
-"oir-uir;cld'iasirrmtei'r,uyl,r.,upi--Srniena,nlcaiuoqntneci.ei"ap,gsoitafoeinlsramtrifaiutpunrlud,,sas.m,o,dceo,ni,rctatarliilns5emimuireluucdiaagnie.icermi.s,,ta5"n,.,m,' artteir,ria8l"iUsi_l
bertarea capiteli5rilor dc ,,a-pi condice .u ,u..., afacerile.i in-
qtoi,mfn,da'ut,ilteim'l ,5scirninsdteaanzjxX,pri,'oudrlreatia'crXia, tuniel regzi,et$nriecorcsa,eletiandc".ar-1piitnaliziro-l*alr"eia; trucit le lisa intregul conrrol asupira cconomiei qcr-ane. bacl
pe ici pe colo gi marii indusrria;i-au ar-ut de fXcu"t lali rrlterior
rri-dnra,uernuiixn"alu2rpe.'taDel5ia,rdaeniinr'cctlei,arrse-rd'ns,efieftll,loddld'eeesapca'tlraif.tsiecxidugei nrceeo'taonlritgiacttiei'n-rtaulaappli",,atonp"teuailresdcriin'nmcrdoee- unor sur.prize neplioute, ,risp,underea ,a fo,st dioar in parte a lui
Hirle; ; err apartrinea.c'u pteiide,re chiar acelor
iorle ca're cerrrserl ajutorul NSDAP Dentru a ,ccrc,u;i 9i ,ace,lor
C.obori m,iscarea
munc.itoreascX gi a icqi din cr.iz5 pe baza pla.,nurilor dc reirrar-
rn'are gi.de .dezvol,tlare a industriii gtcle pri,n trecerca [a pi"o-
regimul nazist gi capiralLrl_monopolist. Tntr-adevXr, Fritz Thys_ clucli,a de rizboi. Deci, rlspundereJ dez-linguirii riz.boiurliri a
sen niu-gi p ,asase inve,stiliile in pierclere : ,la 15 iulie t93i, ,cfnd cdr'.iree'rignpeitn,gitlraeingi,symern,com,a.ll<icls,muo,ellei,'ldneat;rd_dara.ter'ga,aicmgeauslrsuatai dr'uainzlu.,cuisrrutmr;i5ilemaianbreail.lgliauaicte,cdraiep: isteaextail;smteli
Hider a tnfiinlat Consili',l gene.r,al al economiei germiane, marea loc pen,tru haza'rd in or"'ice ,operalie de invostigie, nu numa;i
industrie a f,ost reprezenrat5 irn cadrul lui, in ,ufrd d," Th>rr_
sen finvugi, ,d'e cltre V6gler de ,Ia ,,Vereinigrte ooo,nomicd, ci qi politicl._ DelinXto,rii princiipalelo,r-bogi,1ii dir:
Stahlwerke.., de
cX,me Bosch de rla IG-Farbern, de c5,tre Diehn ,de la cartel,ul po-
rasei, d,e ,c5tre baronul von Schrtid,er, d,e citre Reinhart. 'd,i_ Germania n-au ajuns nicidecurn la impas, n,;a .u* au-sustinur.
su,s gi Dare Thyssen qi aljii ,ca e,l, penti,tr cX Hirle,r i-ar fi indus
rector 'al ,,Commerz und Privat-Bank", ,de citre Karl-Frie- i'n ertoare, cd,ci fntre ei gi regirn'til nazi,st n-a exiistat nriciocl,ad
d,rich vo,n Siemens L,impreunX cu ain'ci reprezenta{r.li ai i,enar-
vreo ,divelgen'g5 de pr,incipir.r asupra orgunizXrii unei p,uteri

-M-i.i.nctl.hDFeisn.cHu-rsuGb_rer9dgrf,1d9foi{nupsg. ci1nit9.^5, -3p$,p.p.pF1.0r49a6-1n61-k04.,67I.m Angesicht des Galgens, 1lrVa1ter Bartel, Deutschland in der Zeit der fascltistischen
Diletatur 1933-194i, Berrlin 1956, p. 42.

I

GF.1{h{ANIA NAZISTA 92 ,l ,,COTITURA ]STORIC-\"

desp'orn'cc, 'de care industri,a glea avea 'nevoie ca si crapete de 'Ilcim$i era no[orir-i ci Rcjhm nu urm5rea ,lmmari o,biec,tivul
tlc a impri;rna regimului nafi,on.al-socialist o orienrare i,deologic5
1,a aceasla investitura ,cle regula0or suprem ,al ec,onomie,i. l,'.'ccinfptleejia,ecitginsi adsleimasasoiilgdeuixjreepElriteci.gitiimnorr.iarglcuinei ,scirleacrhasciaptle,erRu,,l6rehmvmoililtupaluinonten,aparoept"er.ivtEaitpl cerontnao-i

$i asrfel la 5 augusr i934 Ad,olf Hit,ler vesrea solemin la
NSDAP giinut la Nilrnbcrg ,ci ,,revolu1ia" a f,ost de-
congresruil dup5 ,un sn d'c ,,munci ln,cor,dat5, c,on,structivl $i pro'blemi .cu mult mai dclicat5 afectind echilibml puterilor in

sXvirgit5 : se pruiiean ba:zele evo'1u1ic,i vi'iroare perntru mi,le,niul
pozitivi"

idcneetrfLeilnrmsiteievpaitezam;, bbpnauizetee1ler9ii3R3neiac9tl,iioh-,srn1ea'pu,iti-esdmo,eibc,i'raoielimst1eie93idn4eraGarenarid.nu,rs,aA,ncnoiaun"ils,rcoaulidpsnripr'enuass sinul noului rsuat ; Ei ranume, el reve,ndrica pentru SA funclia
Hirlcr, dezavuin'J cu asprime, ia pulirr rimp dupl 3O iunie,
pe ,anatodi cle ,,rcvolulie permanenri" : ,,Revo'lugiile erlimini cle ,,nerv" ,ai n'oitror forle armlate gi de gardi armra,ti a ,,revo-
doar situalii de p,u1s1s. Dar numai evorlulia modificX. o stare lr:1iei", aga dupX cum fnainte f,n,ses,e avangarda acesteia. Este

cviden,t ci pl,asindu-se pe aceste pozilii Riihm se situa fn
esenlX in direc,ti conourentX cu Reichswehlr-rl, dat fiind ci, ln
ultimX instanld, el. v,iza sX fnlXture cadr.elc sale tradilio,nale de
.de lucrurri !" 1.
in fapt afirmaqia lui Ilirler avea o semniiicalie d'uibl5, drat 'conducer'e. A rezultat de airci un c'onflic't ,latent Ei o s,irualie
fiind ci fn anul scurs r1u se reaiizase flurlai die Gleichschal-
cxtrem d,e complex5 qi ptlini de primejdii pentru stabilitate,a
supremagiei l'ui Hitler, rc&r€ s-? gisit pus in f,a1a unei,a d'i,n cele
gnturian,l,igoinin'ccahole-m,iseporlceeiaati,isiasot fcoionrttremeliltoorrodrp"'eoiflngitciicu,tcinvat,sriausr-oll cpfiao'olerteleanldloiavrel,rascafilrae,stecrc's.lgiavimirqupiLslu1e-i mrai deci,sive ,qi .dratn-ratice alegeri din cariena sa politicX. in
prlirnul rind, atacul por,niit rde Rijhm imp'otriva JLeichiswehrului
rdisecfaor,jseile'puanrmi asuteib intrebirii
pterorece-s tabir,a naztsr.X insSgi gi Fronltri cl,e rla Flarzburg d-,in rsemnul ; or, sub sprijinurl acordat regimul'ui
,car'e a aj'u.n,s rla deznodlminr sub preisiunca aripii regulate
mantia neutralidlii politice

p,arrid legatl inci de mirajul ,,rcvot1r-r!iei". Dupi ce practi'c deprin,se l,a gcoala h-ri von Secckt, Reichswehmtl se soli'drarizase
tacit 'cu forprle in ascrensiune ale ,nalional-socialismului, ce'e'a ce
Grego,r Slrasser a dispXrut de pe sceaa polid,c5, cele mrai grave n-a insermniat ,cX aceastX co,alizarc n-a avut un caracter ,ci't ,se
porate de concret. Atitu,clrinea armatei rn'u s-a cl,atora-c num,ai
pre,o'c'upXri i lc hirize,a fiihrerr-Llr-ri Erns,r Rdhm, qef'uil i'mpo-
zantci mi;liqii a p'arti,c1ului, SA, a
r.rn r,ol ,decisiv pentru a ,cuceri in c5rei f,o,r1i de $,oc avuserse aversiunii m'anifesuate de cercurile militare fali de ocli'os,ul
favoarea I\trSDAi, ,stnada. experiment '6ls1mr9's1a1i6 w,eimariran, in crare nru vecleau nioi ele

Ltr'cru semnificariv, dupd, Machtergreit'wng s,e prersupunea c; decir 'rotraiutom,rcfuaprli,mnzaartxoirsamreuttleunri,tidreogciea,refiinvodrboiebase,pdraotep,,ad,geapnedrlaiconlau-l
,cfocdvul trupelo,r SA este de 2 sa'u 3 milioane de o;ameni. Ca
unui
avangard5 armat; a ,,revolu1iei", ele reprczentau ;i punctul
de atracgie a maselor rnic-burgheze doritoare de o schimbare z.isti ; la fel, opgi,unea Re,i'chs$'ehrului nu s-a dator,at nici doar
rcndrinlelo,r sal,e autoritani,ste gi nagionali'ste fri,regti ; m,obilul ce,l
rapidX qi substangiali a condiliilor lor rnizer:rbile de via1i. Era
mtaicttoia,ip,seeusr,itrbecsatfaa,nppf,i,aorlulitlcica'cirXeinpid-eiasnpietnrndu,rseacmbinilXantiaa'jpioeancrangl-iisu'lointcraiiiraidlii,ensmddueirmrlerocellpaia,rreeazedmnetinrfai--
aceasta gi urmarea infiuentrei pe care o avlrsese ideoiogismul cu
coiorit semisocialist al lui Strassor 9i Rijhm, alimentat de puter-
ni'tivi a edificiului cl5rd,it la Versadl,l,es, a acliurnii ,d,e rXzh,unar,e gi
nice resentimente sociale contra marii burghezii 9i in general
contra pitr-rrilor capitaliste ; spre acestea gravitau insi intere- de erlibelare ,de sub po\.ruira umi,lingii provocate de infringeroa
sele-politice ale lui Hitler gi grupuhii conducitor strins in jr-r-
rul trui. din 1918. Nu e, desigur, nimric de mirare fn faptul cX Reichsweh-
rul raspi,ra is5 restituie Gerrn,aniei o p'uternici for15 ,mrilitarX qi
1 Vezi disou,rsul introductiv rostit de Flitler rla congres in volumul urze'a ptlanur,i de revangX, iar aceasti inrenlie ,r-ru rXmisese un

cle documcnte Der Kongress zw Niirnberg.oom 5. bis 10. September 1934, mistor pentru conduc5rcrii politioi weirnarrieni. D,ar tocmai bi-
Miincherr 1934, pp. 22-JB.
zuindu-se pe aceasta, Hitler gi-a dar seama in ,cele din r"rnn5 c5.

GERMANIA NAZISTA 94 ,,COTIIURA ISTORICA"

are nevoie sr punx in salutijtbadepofalivtiociriasbaillep,oulniticirer,gstt,eurpn'elen,trurn.ilioli-r SA, adicX al lui R6hm' La sfirgitul lui 1933 Flimmler con-
r,,rla practic politia poli'ticl, in timp ce fidelul sXu colabora-
tar adt d'e p'e1i'os gi r,'r Reinhard Hevdriih, care organizase poligia secrql in Ba-

S{rle. E,ste err,ide*t deci cX ei.nu-prufe,a g'prrc,.rgie.r.n,ir.u'llr;ril ,ir*i virria, controla seiviciile de secuiitate ale 'partidului. I'n aceastX
face
perspectiva de 'a din Reich-swchr i.rttturrr.rri

fpnmnouillipioedraricmari upnd,'9ilecr-idiTSneord,cc,r'j'cmXSh.Aqi,i.ain,rdinmme.r..ineui's.,ivlsudarrrrnniuq5sli.sdinmgJsetfnftarierlninrqtaiiz.iueo$zl'veemorfiininJi i'jbRBieeeloniacem"hfis,,brc*r""ii*t;r,lz^;uui;U,rn;5e,,i .,iruatie Himmler aspira nu numai sX sc,ape de sub tutela lui
s'ci usriinrdezdcelveneisnupfaovrotaatr,eaal SS du,alisnrul c'rescin'd, gata
I(cihm. ci celor doud instru'mente ar-

',i devinX

din expon-eqtii militarri,cci ,rnai afropiali d" hirl..ir',, ;.'il;; nrate ale partidului. mizi extrem de importa,ntX, pc.rl:
A.igaedraai',vionrbiaocnusenaufmlaaoi
de c,olonel,ul von Rerich.n,"u, ,r,r nizist f.r-rrrri,-.ri"r-;;il; ,rr., de o 'diver'gen15 internX de partid,
congtienli ,de irporeca pe_ care ei ,o pute,au ..pr"r.rt" 6;t;; ci +i de o opliune politici ce put'ea influenla insugi caracterul
regiln. Drept care au qi lisat si se inleleaeX limpede .X ,l;;i. .eeimului nation"l-io.ialist. Prins la strimtoare, Hitler qi-a dat
innnuafirlletrlaoarloiir.cdi,rcair5.ercceo-i tnetderiqnpdirooinnvgaeetnsdianeud-dpidz_ieonrlivcooarrrlgedaacnrizcruoapnli"icele,luorrrerSrn"fAiiriq"$riiad;o-r-i,-i;c-rX-;-ri-e--i ,.",r* cX numai cucerind sprijinul Reichswehrulu'i qi ocolind
prericolul reprezentat de SApentru poziliile lgi-v1 putea face
ca, in echilibrul de forle din interi,orul partidului, balanF sX
N- _S^DloAtPtliqci oRnefilci,hctsuul-cnhur.sleneparc.reizlaaqIinrimsfepraerla;pro;r.,it"urri;,lor dintrc incline ,dirn nou qi definitiv de partea si. In primale luni ale
lui 1934 situalia pirea sX se preiipite : nemuliumirea celor din
; ;i;
pitnraetertrfii$dorf-arqi1in5Rdudereicilhccsawpreeahcrrteidieudraliunsi'SapzAeicsruie.lvaeAtninddiiicneacuuzniurea,l,eii,""oIt"l",ir.i,"l"r.*,,-t;."a;i;l-"_i-' S.A se exprima i'n lozinca ,,celei de a doua revolulii", care era
col,portati pe arunci, cind ici cind colo, prin toati Germania.

Dar mai mult decit'Fl,itler s-au alarmai dit aceastX pricin5
malie qi conducere. CXci in cadrul NSDAP opun..* f"fX- & Reichsw,ehrul qi foriele conservatoare. Hider a aflat desigur in
SA nu venea numai din par.tea lui Hinitloerricgei'cCaOz rai".g?,;lin'rXj.r"1l'ei
al5turi pe pozilii mai poiib,iliste qi clraueaa1lipa3eipunreninpietrri-e1'ul9nn3ic4ceofnmiiahpvrrioeg,rmau'l.ispia;-aratirsdtuffiel. lo,gifOeatrtiiotncfSreatrrctaeasltsuesi rIsrXscuala,lvtGeearzezeg|oscri6,-
bizuie tocmai pe_ acele- forge impotriva cirora R6hm ;il;
care in tarelcEuct ofunsoemseieit,edcraerticceialnsuolli,c,rietavtolaurliefii",pupsortdorfeoplituclodne-
continuarea ,,revolrrliei" ; acum in conflict si-a ficut nr"r;,;"
pi corpul formaliunilor SS2, care, din gardi persor,"lx'* 1,.,1 rninistru
Hirler alc5tuitX abia din citeva zeci de dilie inlSturarea din guvern a lui Giiring qi Goebbels : ,,IJn om
se transforme intr-o ;i-ra;"ir;, .r" p. .ri.-r; -indaivr ifzii -Nunell poate lucra im-
Tar Reicbsf iihrer-u\ oforgrla5niazramlieaitXSdSe, HperionpriochniiHii*,rpimu"leii,o-"i".u.-- cumsecade spus Gregor Strasser important dacX
de aceasti teapS'1.
preund cu
aceasti ,mXrtur'ie e adevXrati sau fals5, ci faptul cI erau in
mit in aceasti funclie in ianuarie 1929) cipd,tr. o uuto.iiai. curs puternice presiuni ce linteau sX provoace o confruntare
crescrindX, deqi ,formal era pus sub conrrolul geful'i trupelor definitiv5 cu SA-ul. Pe aceast5 solugie pedalau in special Hin-

pppotdu-reaofo.olrniPttsqed,i2de1oicaebuwgImAi_lpuleesnaeior.uiisn.l.ilupa-tiTarnplreillarcaltlaeedlzfl-euaicaGsnccriptiureuzR,eomrevtrerrrnieiiriar'cauaeRt,henrniiulIjalshoouAlufmrrooiri.mrr,dgJgm-ievayona.netmh-tiizs.reNanenim,i-.peRe-pda-ZlVoeofu.,ilri,eicp.tsiahlmccslhVsa,wiruliahttetIgazrIeheIsrtr-ieAtazaaglaf-,epiit1eeucrlrg_ra,ertdpl?e-g|e.-,riBiLm-ipf:eooutln""ilg,a,nnife-.oear".i;zt-*;itaig;.s,igrSrlNiri+oure;X;nm";;mrie.;lsind;t_seeu denburg qi cercurile mili,tare qi capitaliste din spatele lui. Astfel
arXta siluelia cind a intrat in erenX gi vicecancelarul von Pa-
pen; la 17 iun,ie, intr-un discurs pronunlar la Marburg el
denu,nla fX.1iq exuemismul aripii stingi a NSDAP qi indeosebi
orientarea ei de clasX : ,,$efii vor trdbui sX vegheze ca si nu

l Otto Strasser, Hitler et moi, Paris 1940, p. t97,

E

GERMANIA NAZISTA ,,CO I'l'URA IST'OR1CA"

96

;; i;;';;;;i; ilffi;pIbcIidcidruva'smaasnevveeoen1tlnmrsaee_oueaeei.losnsoeeiaaes^.crsclrsprtiRpiiceuets'dCls,uXtn.nrqiiierrurius,atieacliieGnuertiarirnadmtulleiieiDeappaalziih.lt\reuv,eiT.d.reeII9iertcpja,eeinpvumeutoreqnaoni.etoclrier"vs:sseccnturtianvltale.traadeneuusaeeiradelganq_iusteooaIltpntioslupeeznmlo.dinitarXcloceixnuH.idvniid,.onnsa,clmri'aeaeaeolraeepiencniiaAi"ocntcmelrlaalmrm'aoi-rleaer"ruouedci-rbqcbtiuercep1tmunoaposoqemp;eioiiKs,uepvtticel,rnrntiairiocloecusId.iclrrsurserxsub.,iaxj"uaiirinc.icd.uiuiimllr.lriuudr's.pet',upnc.vir;.,eiic-lctcrrceel;ra-udpriur'ppXgav"ui",ce"eifila;ir;rdn.r.er.ui.t"lL.oouji.ar"i.d.orJnnnuagjaci;dipibsnrw1c_o.er*i;ucr;licjeeirir.aaiuetouo.Ln;"qr,c.vii.pn"cilbnarrir"ud{t.ii;;ar;aoar;"iclvr;u.i.;"llaarcrt"i;rri"a[1jrairr.;uu,lr'i...t,p"rs.vuffr'c,.clu:".i.;;lulli"ei'rlnrbrcu.t;;;rr.Jlc;t."1on1;sJ;_*;,iior.!ipps;'tiurz;;.;ulu';iiljii"e"ntuo;ii.;c,;;;iiv;i;irbo',-;,',';drl;or;;;;rra'*,gd"{"'ir;.vil";$.;liacr;;riajr",;!"^ijric;;ir-p-;;ir"Jnl;t,.t*;";;i,";:*rrJ;'aipc.,"ii;r.p.;o;mcrl;;i-Ir1'c.";'ia.,l,l;"i*ni;;ii;oiia.r,t.ii,yj.iinmz.ai1s;,;f'.n';;.t;t,f,;;1.i;iu.cir,".'iu;rir,;rifu;i,,r,'aiIilfn;o"p.'L,r'"ual.d,,-ir;-iIi"brs.e,;;,h,rsl;"aveppRr"J.i',ior,viU'.eidirei$r.irI.;;em;orl".f'u.,li"'usc;;rli;ocdeiili.r"lc'o,;rctis,r.r.f,-jesrr.;,t'r;Vc;i,;li-srioSi1r'..rre;cli';evare.ecsl,;rli;;oc';.rmief;",,ri;w;,r,ei,.na":o;e)c.',i;.,:od.p;",tciiSs.r;l'ii;icTrrshir.ihceX,.;-n"r:r,atai.i.rar;".noilrpi'i.al,i*.uta.c;"r'.;dccrrssr[i'"]ira".r*)e;;",r"irsuri]n',iu;'riurr,z;;siie,t";,"cr;"cif..d.i;"r;;inn;r'X_ri__-.lIi;;.'-'l,l,_;u_]li ,, ,,,',. o lovituri de stat 1. De asemenea, nu puteau constitui
, , , r plicalie mai plauzibili a cruntei represiuni acuzajiile de
Rdtlcer.e6an-hrseadmtriaemntgdm3cio0eraicojriauu,srr:nocfaiucderrXecu1lepr9amr3uso4aat.atl.eqmg,iXaoomunnfa-iitfgesxoatlsi.dci.tra.apl.uq.eleaairrqii,tcie,o*,filllr;un;il"pp;u;.r,nrui"cR;rtipJiciiripm;h"nmi.,rd;r.ce;f;rnIoc;nt;re?.irnieI'io;;an;,vl;o_iirttaaiu,ptrr_c"i l,,,lp11lsgyszlitate lansate cu mare scandal contra lui R6hm. Cici
Dmsaoeleanrct av,'eolrnpcuPumampjieia"nr,nf.iipcefio,rgsseitnviednr,ecnnr-tea, dvpicnraelauztisncxtixpRlou6rchnrru.narirlee"r;ai,n.gr.a,A,t,am,.,sinei trdireiirlzel_ , ,.t i'urba dc fapte ce erau de mulli ,ani de domeniul ,public,
,lrrlri cum era notoriu ci mul1i alli fruntagi n'az.,iqti nu detestau
1O. Strasser, op. cit., p.ZOF, ,,i, iclecum pederastia gi, ca atare, nu gisiseri nicicind cu cale
,,r sc arate ncmuljumili sub acest aspect de colegul lor. Iar
,1,'liciile private ale lui R6hm nu l-au impiedicat pe llitler si
',,' l'olose,asci de serviciile acestu,ia cind a avut nevoie de SA
l)r'ntru a-qi atinge obiectivele politice. Gor'ing gi Hirnmler la
licrlin, Hitler ,9i Goebbels la Mtinchen au dirijat personal ope-
lui R<ihm. nDuars-,,abaliima idtaetslinagem"adsaecaracereeaa
r':r1ia contra a gi fost
rrrrnriri a$a pentru ci
ace.stuia.

l'r'irrtrc victime, evaluate la citeva sute (dupX versiunea publici
.i lr:i Iiitler au fost doar 77), s-au numirat gi Gregor Strasser,
qi von Bredow _.,
c..al,riggi evnoenraKlia-hr,exfoosatnc,,ecloamru,lisvaor"n2Spcheleilcinhegri guvernul bavarcz,

pe care Hitler inccr'case zadarnic si-l atragi la puciul din 1'923.

Am,ploarca micelului punea in evidengX qi se,mnific,alia sa

politic5. Firegte, cipeteniile naziste au profitat de ocazie nu

ruumai pentru a lichida divergenlele interne ale NSDAP, ci qi

pentru a se debarasa de anun-ri1i ,adversari din rnedi,ile conser-
vatoare sau de persoalle cirora trebuia sX li se pliteasci vreo
polili ori, in sfirqit, de martori nepliculi, care puteau in olice

moment si facl dezviluiri primcjdioase. Aruncarea peste bord

a lui Rijhm qi reducerea formaiiunilor SA la o pozilie minori

au fost socotitc de Reichswehr o platX suficienti ca si aco-

pere uciderea a doi generaii ; tradilionalul spirit 'de corp al ge-
neralilor a cedat'pelrtru prima datX, luind {n considerare $uc-
'cesul politic repurtet de arm,ati prin eliminarea forlelor SA

1 Cel mai important studiu special ,consacrat evenimentelor de la
D3al0eprriiuli3nei0e1.9eJ5su3te,npci dpl.1i91l 31419,"-11in3U7....,-,-VPair.eiintrtttereljahcresMlheeamfqteaifDiiinriteerZe,,esZiatugnetetseictehdiceRhsetcear."ioe,.lwri taiao.l.nc*iI'-'
gturaitgei2cimldneedtOiiami. ,dpS,uJilrpariesegsvicmenrui,mloeinDdteieele1dianeolVtctsaocuibmzeiaBsraeratnb$uoalm-omcirriiiauucsenaadcephnut,ubmliZciiatretiicf.huin" 1c.9iTii31le5-'
...ate e*cep1ibnal, p"rin suspendarea unor prevederi constiluiionale. - N'7.

8,*

Gsiit\,fAi{re ivAZiS'ii gl

,,coT|ruRA l5TORlCrA'

iiil"arli; ;il;lynlpcovsi1ca-e;hulroaoeelmuun.nucna,elnaclpualiBXIrfunmaioagcrrtclsernsreian-aoitneloi.aa,m.lVu,tesreinicuLsai.uiot.ilmxgi.ENalrprDipip"dcuriide.uroeagcle"olr.argl'iatfuei.ruic"rticdsoe,i".sauo^|siasunilrilnrtns;it(rrasm.recg2lPcJeli.5oHo:ae;io_rrpe;fdteicf;oel.i,euqeprlnd,;zn.inlurni.;ge;gs?inbiu*;:ioi;_.-.sli',-Fi....rac";ui*.n;+ip'pii;if,ul;to.urp;..a,,o"srl;JiLi_u.t;J.pt,a.s,i,l,u;iqzr".ai,_r.r.girn,.ef".qu,,ripice",irdiae.pp.e.Jaulo"rd"s"eiua,-tiaifczr"trns-eadci.oriiunrnexv",uat"s-oaafs-rf.Inirae"o'Je"t,alrpgoliaii.i'ai;.;";ttaeiup-iicrR-'pefdl""oir,e.ne:ii_lcio;i._;X, ,i'I,,,l,,r,lr,,(rl'r{)rl'1rlrirl,rlc{rr,c'rrzr.cneeDleeleaarscpdaeoispviplXuotarzlarditltuia'cddeoesabao'mitrnoicadaeiiteaocppodruonetaetprprloiielnel Xddpeianoulliel,tipoleuannlroetmeuqartimei SdXlAianri,t2RH-6eeioiinhus.-i-
l', lrrnr Ilitler insi elementu] cel mai inrportanr era triurnful
du reros. r,t'uit.r1 asupra Reichswchnrlui, in scnsul cX. dupi distrugerca

1,, .'tir,r',,ilnutliurzi iparto'svei nfiat cdiincoparprtecaolSruAn, cei din condu,cerea armatei
cu regimul qi cu persoana
,,
I'ilrrcrului, in special. Intr-adevir, nu mult dupi accea, Ia
' .rugust 1934, ,cind a survenit decesul feldmareqalului Hin-
,1, rl)urg, Hitler', folosindu-se de spdjirrul Rcichswchrului, p.utea
I'
lurnir-ra atuoaturerocrap-oreenrriaspeiiofroaprerecaimrepleo-artmanretla;;m;;i;n"t.it;;su- r( r'ni ir-l persoana sa'funclia de cancelar cu cea de pregedinte
mar, 3C iurric
I.' ltcichului, asun,indu-gi irr acest fcl qi irnputernicirile de
-pil;;;;i#r;:pfI,tlrsiic,rrocrzrzurolcciorricvdorerlocdanariurroamuecom1aarnin.iiprceatqdrtl4rzrtolr",u,uic,p'sl^nencnrtc.licsirri.r3rnlaauiicsallrro.uecl"cngvao"spreen9ieer."fre.r;inr*vocg.uiarrir*ir"lttm,rlo.ah-.dtaurrri.crer'l.ioeluu"ae"i.-.rl;g1aii;sEi;bdl"erg;tr;g;;.ala;ie;-.ei#;i,riv"irnii,.iie."Xcc*v;ftqeoal'.Uicp''rnrtui.pLga*i"a.tent'eri",trn,ri"eim.inuv,.:'poia;elfcu;*;a.rr1;-iirfa;"liale;ii.croi;i"s.]"r,rlt;cie;f;ra:.iz1s;au;[U;;rrD;e_ir[riia.-e- ,,rrrranclant suprem al forleior armatc. Iar filoqii generali ai
r.cir Ce avea cr.rrind si se nume.ascl Wehrinacht se legau fafi de
llitlcr prin jur5mint solemn: ,,Rostesc in fala li-ri Dumnezeu
'l,{recircrh.rul ljuuirigmi airl-rptodpoer,auludi agenrmeparne,cAudpoeglfitHi aitslccru,ltacoremaFniidharcnrtusluu-i

1'.ern al forlelor armate, qi de a fri gata, ca soldat viteaz, si-rni
tl,au oricind viala pentru {ndeplinirea acestui jur5mint". Alianja

rlror lntreprrnse ,,pentru tlintre NSDAP qi gefii miiitari deschidea definitiv calea dn faga
Incurajar. de felicitirile
alusi trIi{viiirtde;n"tialt;i;v;e."lerrdue,,finnadltriiztr,ldcaa.te.ia.. ,rspiraliilor imperialiste ale Reichului.

tinirtielervterindjtlioperirlsuorn,aHl''.i,ilc.crar,e.paJpre;rmi;i"s1,xj ;;.rfi;;.;brr;';n.;.;;.df";#";;;;;_1i:
r:n:-ipilr"tjs,Te'l:1rn"1.c1erc-alrgulpo'"tncaonmevprliodtucl.uliiv.cursrziuir, chipurile, d." Si;
I"e"rg1it,,u,rii,,c.,u',,o, r" J il, s-t;r.iiini;Xi;. ;-t;' $--r;-:-;"'iY;i';r' :\:',;Y":iT'i
:. i:J'i];
pulere

ldGp?gfe:e.(ullueAtiilemeteilrc.L'nm_rigitbnolcisacneivbcnsalit:pbrdiltsnaeyuarbacalrr1tev-rar.aupiinrc.zrenlid.u/iciaisuutaanstinqlglat.elueriipa,iilIdeovmrd,opaei.piloriul-corsmHr-pupliirpirl"eru"ci;iol..rilaie."-.irn.crlrig;atu-ibeitlaii.iretszfmr"es-.a'r-zJaSo,ri"e-.in"A,i'cu;pir.etr;.";ii.v"rcroNo1r"o;*l.o.i;u.n*xtir'.gsi".r."-ha"i.e,da"'"rcrieo".i,irnupr;eolr'relag,n",;,ciarilm;"puue;s;.'oca,uriL;lersllrriu.;nttiirailmiisrrc;u,.i"u?o;eia'nn;l.si."e?_cea#ipal-l;anzr-sr;irli;s"*utc;;_ai,;i-:

Capitolal patra 101 "socIALIsMuL GERMANIC"

riza ,,truda comunt a tuturor citre pistrarea $i siSuranta po-
jpiopruultueirenaosintrnuisqciuatestaaletuilnudi isviiud,uliuni conformitate cu capacitiiile
,,SOCIALISMUL GERMANIC" : 9i dezvoltate
O ECONtrOMIE DE RAZBOI mulpmiti co-

leclivitilii populare" 1. Mai t{rziu susginitorii 9i propagan-diqtii
,,socialismului germanic" au incercat sX furnizeze o justificare
Condiliile sociale dificile in cadrul cirora nalional-so,cialismul teorcticX a fapiului ci partidul nazist s-a ar5tat complet ind,i-
a putut ajunge la putere au inlesnit neindoios tenrariva parri- ferent fali di necesitaiea adoptXrii unei concepgii economice
dului hitlerist de a se prezenta in fala maselor ca prrrtiior al de ansamblu, elogiind chiar nafonal-socialism,ul pentru cX s-a
,,,adevXratului so,cial,ism ". Contrapunindu* se socialisn-rului inter- lipsit de o ,,teorie gtiinjifici" gi spuntnd ,ci aceasta constituie
o^expresie qi o dovad5 a cu,rasterului concret.al politi:qii sale.:
nagionalist de inspiralie marxistX gi cu orier-rtarc de clasX.. na- lm'porrant nu era, susqineau ei, si existe o teorie a socialismului,
ci in special o ,,voin1X de a tnf5ptui socialismul", iar aceasta
zismul ,a recurs la toate rnijloacele de dcmagogie nalionalisti se gisea cu prisosinlX in inventarul partidului nazist i ,,qpiritul

gi socialX a(,,Ssoocciiaalliisqmtiiu-lui..s.crpisreesfe5cGin6dr-inog,i-ntr-ionjogsroisseorliacnoinccoenp-- realist" in cbre'concepea Hitler,,socialismul",consta, chipurile,
1ia purX
cepjie de salarii qi stomac") ca si rcvendice pcntru NSDAP
in faptul_ci el ,,a ,fundat socialismul.pg o realitate politico-
misiunea dstoricl de a concilia cele doui idei ,cardinale alc scco- econo,micd : aceea a Naliunii aflate sub imperiul tratatului de
laucleuaistna ocsotnrsutit-uiseni,'daelioanlual,lisemticulmEaii
socialismui. De 'aitminteri, la Versailles !" 2.
curir-rd decit politic, al mul- ,,Socia1ismul" nazist nu era aEadar decit o formuli dema-
tor oameni gi scri'itori politici ai burghcziei germane r. In rea-
gogicX meniti sI ascundX de ochii rnaselor adeviram substangX
litate, 'ceea ce naz.iEtii ingelegeau prin socialism nu reprczenta nalionalist-imperial,isti a nalional-socialismului. In spate_le pa-

o ,con'ceplie globali a societSlii intemeiare pe o strucruri de- ravanului denumit socialism se profila identificarea socialiqtilor
cu soldalii, a soldalilor cu lucrXtorii, identiificare ce era un
terminati a relaliilor de produclie, ci doar o petitio prirtcipii2

lipsitX de orice ridXcinl obiectivi in lesutul concrcr al viclii prelud,iu al mil,itaryXrii" naiiunii gi al aservirii complete a. clasei
milnnuttrrn-eicdpiteiotvrauXrnc,rd,qe,ir,isai odcpiiXnalttirusermilcouerl"rcgdXuerrXiltenipecgatnip,aiptzarioslitsctunem-aqqi 'prieuugsnirinnpurlod-loinsagczui-sfate.l
sociale.
relajiile de producgie ,capitaliste existente, oi, dupX cum ,reiese
De altfel este notoriu, ala cum mai confirmX pulinele Ei
foarte aproximative'le idei pe care le-a exprimat pe ,aceasti

temi in llein Kampl, ci Hitler nutrea un intcres foartc restrins chiar cliq 'comentariul unu,i adept al fascismului, ,,a aietrat

falX de problemele rinduielilor economice Ei ale structurii socie- alXturi ,de vechile for,me ,ale capitalismului pur noi forme de
viafd, care p5trund profund in viaga colectivi a poporului.
ti1ii. Din complexul lor el a relinut doar aspectcle cele mai
banal utilitare, adicX simbolurile, ciile qi metodele ce aveau
Una din aceste crealii ale spiritului socialist era Serviciul
si-i permiti sI cucereasci adeziur-rea masclor qi sX le lege de muncii, ,qi 'faptul cX re'oruiii noului Vehrmacht trebuie si fi
efectuat un an qi jr-rmitate tn Serviciu'l muncii dnainte de tn-
siste,mul s5u politic qi de procesul de producfie ; tocma,i ir1
aceasti luminX recuno$tea el folosul sindicatelor, dar numai ca
corporare demonstreazl cit de mult a ir'adiat dn alte cer'curi
organism corporativ investit cu fr.rnclia ideologici de a pola-

giileII'Ausi uDpreaJoiorig-Cinialonr tai qma-zoisrull,ui ,,socialism germanic" vezi considcra- 1 Mein Kampf, ed. cit., p. 677. in lucrarea aplrutl sub ingrijirea
Deutscber Sozialismus, in ,,Studi ger-
lui F'. Cf. Schw'arz von Berk, Deutsche Sozialisten am Werk,
C. P,rinz z't Schaumbur'g Lipp.,
manici", 1935, pp. 596-63A. Berlin 1936, 1pp. 14-15. -
s 'eoncluzie ixtrasi dintr-o premisl viciati, - N, 7

CT,RMANTA NAZISTA r02 lo3 ,,socIALlsMUL GERMANIC"

spiritul socialist de acest tip". ln spatele ,,socialismului" na- rriei. Voim nu numai ca el sX-gi conducX qi gestioneze dn mod
i;srilrncfiatrou, sninteaaacfl.iaucrnedel"oadreEpieaacfceaaacsreetari,ileisapI rofeiteriinveiftegpcrrtiijivin"cg1ipi.iini$loertfoucalotecmoepmrrciaviainnledle,ilce9ii
rist se mai profila incercarei de a legitima caracterul totalita-
rist al NSDAP, care, in calitate de ,,adevir,at partid sooialist" ,,cei de jos" ascultX : o formulare tipic reactionarX gi antidemo-
(,,partidul este gi rXm{ne prin voinia fiihrerului con$tiinga socia- craticS, pe cit de anacron,iei, pe atit de semnificativ5 pentru

lisii a nalie'i"), are pretenjia sX deginX monopolul puterii,
,put€rea politici neimpXrgiti" 1.
nanCt oanfciepoliava,,rsioacniatilisamrualusiismgeurlmuiaqniicn"aslieovnXadliesgmteugluiimmailiitparreisgt- irtterpretarea ,,social,ismului" nazist. De aceea nu-i de minare
ci, pornind de la aceste premise, ce reflectau frntru totul ideo-
logii monopolurilor, regi'mul nazist a nesocotit vldit drepturile
nrzist in scrierile lui iRnoabfeorrtisLmeey,defonfedlautloraucel sntao:ii ,,etici a *amenilor mu,n'oii, deviindu-le revendicirile, prin diversiune,
moral : nu luptase ",pentru
muncii", sintetizabilX ,,Munci- 1tc plan muncitorul german chenzinX, ci pentru pro-
.cnte de salariu, pentru plicul de la dem-
torul, soldatul, artistul sint, 0n definitiv, unul qi acelaqi lucru.
Ei sint condigionagi de ,rasa lo'r. De ar,monia singelui lor..." 2 ;
de aici concluzia cX ,,,adeviratul socialism gi adevXrarul na- nitatea sa" 2. Incurajat de,aceste perspective noi, un alt scriitor
va incerca sX furn,izeze muncitorului german, spoliat de toate
gional-socialism rezidi in faptul c5. fieoare.Volksgenosse esre rlreptu'rile sale, o consolare qi mai concretX dn sch,imbul blo-
ngaagmiassia,npu-e'gnitrpureGcuerpme,leaanisacisea"neBr.gPiileen, tsrdungLeeley,q,i,zvuiaplraempuelnstrou-
cdeirimi ,sinailaarciiolorrda-t5 sistem tipic pentru era nazistX : ,f,Si tdrini goerseaa-
cialism" inseamnX a pune pe friecare la locul sXu, potrivit legi-
cu recunogtinlX de directorul sXu
tisfaclie mai intimi decit simpla, uscata indemnizare pecu-
lor ierarhice ale Fiihierprinzip-ului :,,Intreprinz5torii gi lucri-
torii nu se mai contrapun ca duEmani care se tocmesc pentru n,iarXo 3.
profituri ri salarii, ci sint soldali ai muncii, dintre care unul
lomandi 9i celilalt asculti in raport de obiectivul nocesar de In rest, care era problema socialS pentru guvernantii na-
atins, pentru cX 'ddeintomautenczXilepleo,pcoir,udlinuceoblouiedesXa'-cgeiasstcao, avtXalonrui z-iqti ? Potrivit rni'nistiului Economiei Reichului, Kurt Schmitt'
numai piinea cea
fiin'd exclusi orice posibilitate de reformi a structurii econo-

eterne ale energiei sale creato,are" a. rnice Ei sociale, ,,elementul deeisiv este... mereu omul insuqi gi
in chip cu totul special omul care ,con.duce, geful... Oamenii, mi

TranspusS, in viap economicX, concepgia ierarhico-autorita- - -care sint oameni, f5uresc, creeazd,,gi aga cum sint executI'
ristX a nazismului s-a transformat dn triumful unui paternalism
al arbitrarului patronal absolut. O datX suprimate totul depinde in definitiv de ace.asta" a. Tot aqa, pentru,Ro-
integral Ei qeful tntreprinderii, a ,cirui figuri e consideratX, bert Ley, ,,solulionarea ctrestiunli sociale nu este o problemX
de salaiizare, ci rezidX in crearea unei ordini sociale. Ordinea
sindi,oatele, socialS nu e dom,inati de imponderabile materiale, ci de im-
intr-o viziune rasistl, drept rezultatul unei selecqii intre cei ponderabile spirituale" s. O viliune atit de profundX nu putea
mai buni, este investit cu funcaia patriarhal-paternalist5 de
cXpetenrie ,a comunitX,lii sale sub toate aspectele ; ,,Filbrerprin- impied,ica, firegte, rnarea industrie sd. rer,hzeze'profituri mate-
zip Ei responsabilitate : noi vrem si restabilim in gospodlriile
de ,muncX prin,cipiul potrivit cXruia fntrepr:inzXtorul lrebuie si riale gigantice pe seama maselor truditoare, men'ite, ele singure,

rX suporte riscurile,,imponderabilelor spirituale".

se fntoarci la vechea sa menire, aceea de cipetenie a econo- I R. L e y, op. cit., p.
r
lbidem, p.99. 64.

t Schw arz v on Be rk, op. cit., pp.2l-22. $ Alfred Helzel, Beraf ,,Virtscbdftsle;ter". Neues Betriebs^
s Cf. Robert Ley, Durchbrsch der sozialen Ebre, Betlin 1937, liihreartCuintatinindeAr .onHlhsegIeabwenld,enoepn. Wirtschaft / Berlin, f.a.'(193'l ?), p.
'o- cit,, p, 73. 90.
t11.
I lbidern, ,p. 61. 5 R. L ey, o?. cit,, p. 177.
lbidem, p. 5.

GERMANIA NAZISTA 104 105 ,,SoCIALISMUL GERI'IANIC"

Ajuns ,la putere cu ajutorul hot5ritor al marii industrii qi rragional-socialismului pe plan economic-social, cu alte cuvinte
finange, NSDAP s-a 'grXbit si spulbere din orizontul siu polit'ic
orioe urmX de sentimente anticapitaliste, de felul acelora care c*i;X";;',.,isJoicf;.i;a.til&ris.mrtultil-rFg;*e"UprmtXuatlircrdicic"mvnciquqcmearrineatad;cericanitdsuipsenp1u5csaXasctseeXal sdot5ptne.arcetiazteurqdciendlcee
existau in ,,strXmoqescul" program din 1920, Trecuse vremea
unui Gottfried Feder, profetul ,,abolirii aservirii falX de do-
bindi" ; etanizarea cartelurilor aparlinea unui alt anotimp po- videa natura rintcreselor de clasi pentfu 'care optase domtnajta
na)rstd,,gi confirma ci ea urmireEt-e obiectivul de a inregimenta
litic, epocii iln ca,re nu se ,realizase inci alianp cu foriele ,capri- f"";t. ilun.iio".. in iuncqie de revendicirile n,,aeltiiocnXaalismteunqic.idie"
taliste, acea alianli ce avea sX furnizeze NSDAP-ului mijloa- Reich' Noue
cele necesare pentnr a pune rnina ,pe putere, iar cartelurilor .*r'""t;on;trnul celui de-al ireilea
..i eti." militarisri a natiunii armate conjugati cu cea pater-
instrumentul politic c,are sX le int5reascX gi extindi pozilia de dC,vonlr.;;alXra.e,ra'iu"vp'gzr;l;ru;ciairiXs;f"r;nbiarontii"-.;"isEa;"nai"n;ili;turc";p,nuietsri'io;nstnclai;.ui*trsrh.i.ii;iX"t'Jlta"icanamif8iiqnirro.u.no.ebiieuu,s.grtaaTi"irttteleytrx-thoerzdonsly.laattu"ectasuartsclisliol'rlcdiatpeneoccaierigeacrrirpfanfupoeaaircldrr5,leurXaaiitiouimigillsl.meisc,ssisaom,ioeoImirdtc-aXfilsmudaaaiiuis.uXrltclp:iiuii1l'irieoa-nei3'esaizrzmic-memlliitudusdlpiipamerlltoi;ueleertiarlnrnppvautic-aaa1ttcslcae,zl.t9nieactsbs3;iiilmxutttniu3unoypmatt:lpurietaH'tctcurozriauoiilifc'rneutittsniaslcnaeaeicestlllspmnetparlepltsulimlr.ia'uXineunctn9'icu-stfu!aqXioilactct.nvci).nmSaFeiefsniituazns1sXirvtnalran-ecstetuEa-zat,,iiIii
facto,r determdnant al vieiii politice germane. Tn 1928 Hitler
tnsugi prevestise ace,astX fntorsitur5 prograrnaticS, dind o in-
ter,pretare restrictivi suferea ,contraziceri, dat ,fiind ci
ii aparjinea
,a-gmprlein,cciuppiurliunsi ,i,nexpp,arorapgrirearifiuflirtX7 indemnizalie" a
domen'iilor
al programului

din 1920. Esenga acestei noi interpretiri era recunoagterea drep-
tului nelimitat de proprietate. Fiindci acum avea nevoie gi de

sprijinul lwnhertwm,rilri, al latifundiarilor, H,itler a explicat

cX acel pamgraf (dtn 1920) nu trebuie inqeles tntr-un sens con-
cret ca voin4X de a supr,ima f.d,rd, discriminare proprietatea, ci

doar ca o ,afirm,ajie ,cu valoare de ipotezX, ,ca eventualitate de Thi;;; i" C"tou" KrupP, dg iq latifundiarul Flerbert Backe
i;f ;";;;ti"<i;i"ii.;;1a-;Bp;os;s,*chtJia(ie;Axil"pbocbtnta.nVncoihieleglrulueilrlSG(ce-hxFrpaoorebndccennr),t',daedl el1ula'ai KSAataurhglluvFs.ertireDediienrih)c-hqni
a emana legi pentru exproprierea pXmintului dobindit ilegal,
cu scopul de a lovi indeose,bi speculaliile funciare evre'iegti 1.
ln acest chip, Hitler golea,complet gioacea teoretici a NSDAP
de acel anticapitalism confuz ,care fusese expresia tipici a oni-

ginilor sale ca miqcare confu.zi d,e.p,r.otest contra haosului social "I.i"lx1:.i;.i.;i;atintoulrudilntKrear,,linVdYunst.reiatt5t iii{.imogptotr-ttattnii-" 11u. lipsea de
gi economic interven'it imediat dupX primul rXz,boi mond,ial ; qi dintre. ban-

rim5qilele acestei stiri de spirit au fost qi ele canalizate spre

rasism,,constantX ineluctabili a nazismului. chcrii care aduscserX nalional-socialismul la putere' f ntr-ade.vdr'
ceea ce conta nu era num5rul mai mare sau mai mlc de,Eedrnte
Din acel vech'i program nu ,mai rXminea acum decit un
prin,cipiu, 'anume Gimeinnwtz aor Eigennwre (interesul publ{c
p;io;n"e;n;tti;i"liu"i rsgeav'tidire-,auci faptul ci foriele reprezentate. d,e c.op-
iiprnruesv"laulpjetana.tduo.n"aicfsdXurpuurmiaopibnluiteetcrt,ecivsu^uoluArii'gcpae'drcaivora,ntp)li,ninsulut fligaciieupnremtndXtre,us'gaoelnuf-ileiaraicpsplpiecirani--t prezenre in roare ,,secvenlcle" decrstve

tualX a chestiunii so'ciale releva nu nu'mai vidul ideologic al alc poliricii celui de-al treilea Reich. o serie de
instituliile
lntre 1933 Si 1934 au fost edictate renfooirimae;e'mzier-i
nite si prcfie,ureze conrurul general 9i
..ono-ico-roi;n1.. DupX ce s]ndicatele au fost doboritc prin
1 Textu,l deolaraliei ficute de Hitler la 13 4prilie 1928- este reprodus oLtrpcueyr,aanpfieaagroaecrfeiee,arcetaumauctinolcnaltrr.aigietmermlaoiarLnc9eo3d3leecdte-ivsueCboqcmi ominteedtnuulclinedereercaaaclua,,ipui nXRecoipibeesnor--t
in cJtf iied Fider, der NSDAP und seine ueltan-
Das Programm
schaulicben Grundgedanken, Mtinchen, ed. 1933, p, 21.

iot ,,SoeiAtrsMul cti.liar.itd&

GARMANIA NAZISTA 106

drul muncii ,,penuu d 'proinova scopurile iintreprinderii pi fo-
(dcTiianreleu1"h9iainmudaefori s1dt9ei3nr3cA)r.erbIdneinigtf)ealnrueulmaaiclgaeis-drzaiitsicleoanr*c*,ed.ltaiudruuatc"niar""r;i.lnla;u;i;t"-ml;';iuii.nlnc.i,i.,. losul comun al poporului ,gi statului".
f-iingDautip,fiuencligmiaindaereaagas-inzidsrifoidauteclio*ar rd(iVneirntrtareiepnrsinmdiienrnie, ra1f)o,.satcienq--
tia erau in,fond oameni de fincredere ai industriagilor gi ai or-
autonom de apxrare a oamenilor muncii, ale cxror coniitii d" garwzajiei naziste a mun,cii qi formau impreuni cu Fiibrer-ul
lucru avcau intrepninderii consiliul fiduciarilor, avind men'ire,a, ba chiar
si fie detcrminate din oficiu de funcaion iri ai
prnerrgloeimm'aguurllugaira.ot-.iPragesi iasd;taae-tzaaisldeaelRuJei9i,\cWh-ssaeelptrebterhmoDfbgareiresredat;zrl,aacin2e0rlpuiiairanagut;ia-dr;i;e-i;;^1;9i_r3;1;
,,obliga1ia" de a promova qi ,,adlnci iincrederea reciproci in
cuprinsul colectivitXjii intreprinderii". Mai exact, de a inde-
plini voinga qefulu'i. Oare apologegii regimului
12_7u|:e,Tbartualeigee1a9^,3.p4elnetgreua,re,,gple.nmtreuntaprreeag5mdruenacdiie"zuv9oiolntlariii...o-;rea1_" nu argumenrau
ci acesta incearci ,,si evite iresponsabiJit'atea ,colectivi subli-
$I1nui5lct,eucm,rluqal;uiell1cano9on32ro4e4mmaobicf-cimo'tgsoeet,mreobmdr.i-ia,encntoaLeut9X',i3dIl4eeu,fg"cpoearidaiaoavsnriucninp-d1araacvarc.erinap,ifcar.r'rteIi;"zr*Xd",rirei;r.Jfin*;i;itri-ii"*;v-;i;;;fri;a;l-a-. niind Fiihrerprinzip-ul?2". Era incii o aplicare tipici a cor-
poratismului tinzind si despoaie clasele oamenilof munci'i de
orice drept qi si le {mpiedice de ,a beneficia de orice putere
economici efectivX, azvirlindule in schim,b niscaiva dovezi gi
firimituri de bunivoingX ip.nnaimtaroleenngaie.lXrTil,eruinpcuro'lffa.eepsrtioacnodanelecsetdusiilind'fope,rrsmimtariile--
tura qi sarcinile Frrntului g,errnan al muncii; in sfirsir. raz6iu- care nu puteau ingela pe
nie 1935 a fost emis). Icge,a"asupra serviciului -j.un,..i1i ,n.*..i.tl.uil*u_i. vezlu,_ ala cum s-a vidit
vara lui 1934 qi din cea a lui 1915, efectuate pe l>aza hotiririi
.ln orice caz esre important ca, dincolo
malc lj aspectele-departainental., ,raXler.n"o"ialoXr funa";;;;;i ;;;_
cret al elementelor 'componenre autoritXjilor hitleriste, uldmele in cadrul cXrora s-au rnai putur
rdnduieri. Efortur rnanifesta cu o oarocare amploare rin rindur.ile clasei munci-
princ'ipal al regi,mului a fost neindoios orientat cxt.e i.,ceooa,i."
de a lichida spinitul de clasX al oamenilor muncii. Ni,ci o armX toare simptome de rezistenji qi de aversiune fagX de noul regim.
ln ce privegte alegerile din 1934, cu toate ci nu s-au publicat
propagandisd.{. ra-_ju"n'fgoxst.oonmviisnigiindeaciedsetnstcitoitpe,aasfr"f"edl ain-cei"ttdoax_ vreodati statisti,ci asu'pra rezultatelor lor, informalii neofi-
ciale aratX, ci nu mai mult de 25 la zuti din personalul munci-
menii rnuncii sr

qi comunitatea de interese dintre ei qi patroni gi sX se subordo_ torilor califi'ca1i gi-au rdeazut lvtionrduld'icnonin'dteidnasliilfoicra: rneaazirgetgi ism. uNluuimtaei-
neze intereselor acesrora din urmX. Pe de alt5'parte, subordo-
presiunea concentricX
narea ierarhic5 ,a maselor munciroar e f a1d" de patroni era ope- rorist qi. din inserarea diverselor categorii muncitoare (n noile
unei stru,cluri autorimr.e riguroase, care repre-
rati in ,cadrul structuri corporative a stins definitiv orice sp'irit de rezistenli,

zenta proi'ecgia pe pl,anul inrep,rinderi'i a acelu,iaqi Fiihrerprin-
zip, ridicat intr-un contexr mai amplu la rangul de principiu
r_egulator suprem al vielii nalion,ale ; de fapl u.u"rt" nu ficea 1 Textual in gerrnani : oameni VdoenindcererdU.etroep. ie- N.T.
decit si potenfeze rolul atribuit Selwlwi ca sintez5 gi simbol al zam Sozialstaar, Stutt-
' Cf. Theodor Biihler,
gart 3- Berlin 1942, p. 287 qi urm.
Aceste aspecte ale rezistengei muncitoregti sint subliniate in studiile
intreplinderii monopoliste moderne. Articolul 1 al legii ,,p€rltrLl lui Giinter Gross, Der antilaschistische Widerstandskampf der
reglemenuarea muncii nalionale" prezenta explicit p. ii"rr.-
dewtschen Geuterhschaftler uf,idilrVhreeGhne,dlscdinh.eicgr ht,'tasswZcihusism.setnisascnobtheilaanfstVc",ebristfrtaaisuscechn.esnr2iit,eWza7ida9eh5-r6-,
prinzXtori ca gefi len T19A3-42, 4in5;,,Z\(eiilthscehlrmift
[FiibrerJ ai unitXgii de produ,cgie iespective, ,,wBedibtrrdegnedzudrerGef sacshchicishttiescbdeenr
itl pg funcqionari d munairori ca cei .ce t.ulruie sX,i urmeze pe pp.

primii [Gefolgscbat'tJ* ; ambele categorii sinr {mbinate in ca- stand.skarnpf d.er deutschen Arbeiterbhsse

Vertrauensriitewahlen im Friihjabr 1935, in
deutschen Arbeiterbewegung", fasc. 3, 1960, pp. 488-507.
I Vezi p. 21. - N.T,

GERMANIA NAzlst.A, 10ir t0,, ,,5OCIAL1SMUI. GERMANIC"

care ,fusese .de acum minat prin atitudinea indecisX a vechilor l)oncnt al Konzern-ului de 'asiguriri ,,Allianz", er'a arttotizat
,.i promovsze rfoarm.muarreilaoldloer,,gercuopnuormi 'eicceo"n,osmiicneumcaearsecpXreqzei nstianrete-
organizalii sindicale faji de ascensiunea nazismului; aceasra .xclusive ale
\'oce pe qefii uniunilor in cauz1, afa cum se procedasc {eva mai
a curmat de atunci inainte gi orice rentativ; de a mai mani- i,rainfc (in scptcmbric l9J3) prin crearea corpo'ratiei alimen-
festa vreo opunere chiar pe limitatul tirim revendicativ.

Reglementarea muncii a fost completat5 irr fapt de inre-
gimentarea forlelor ,munc,itoare in Dewtsche Arbeitst'ront, defi-
niti oficial drept ,,organtzalia germanilor lucritori cu minrea ralici, der Reichsniihrstand,'ca-re fusese insolitX de primele m5-

qi burnaagudl"in,gviecroignilseidleuria.t,i,Fcraoenlteuml menutnccoii"m-pso-anecnhtivaelrnNisSiDt dAiPn-, rLrri ale noii oolitici aslare.
ca La 27 nfiembnie"legea statua organizarea acestor grupuri
cconomice pauonale mlnite sX institulionalizeze..Filhrerpr.in-
tr-o dati prin con'fiscarea rlriaqului patr',imoniu e,conom'ic gi cul- zip-ul in tdate sectoarele qi la toate nivelele vielii economice.

tural al ve.c,hilor organizagii sindicale, cu care ele se mindriseri Sc niEteau,astfel gase irnportante ReicbsgrupPen : Reicbsgruppe
mereu gi care fusese agon'isit cu trudi in decurs de dc'cenii prin a industriei, a sceocmtoerrulul lausi,igaurmireilqotregSuigRureiliocrb,sgarwb.pXpn(c'ialor',en'ceeta-

conuibulia oamenilor muncii, ca urmare a iniliativelor lor care acoperea
,colective. ,,Frontul €prman al muncii
reglementeazi, contureaz;, este instrumentul cu care giei. Semnificativi pentru alelJgXrteugrai,morugluainiqcii ce se instaura fntre
partidul irgar-rismele corpotldve
plXmideye qi dirijeazd, fortele economice
viaja muncii germane gi, o dati .cu a.easta, economia germani
potrivit ideilor sale, potrivit .cu die Weltanschauung nagional- rrc.Jprl.ez"enfotasut alegi'rea conducitorilor (eLraeiutecr)e-lfipeuc1irl.uni grup' care
socialistX pe care el il reprezinti gi in conformirate cu obiecri- diiect pauonatul sau prepugi ai
rnir"ii industrii 9i ai capitalului financiar. Astfel,
vele politicii nalional-socialiste" 1. Apisitor mecanism de pre- in fruntea

siune nivelatoare qi ,conformisti, Frontul muncii era menit si 'ic.ir;rduio"tsuilauu.irmiGnaudslutasatlvrilauKli.:rRcuceplipcmh, ssas-iatipunudsteudcrencericddadetuintbstacrebroennacueIlnsri-endduRuseslrictierhi.esl,igrtpuetpex'--
constituie unul din ,instrumentele cele mai prelioase care sX
asigure pitrunderea influenlei regimului in straturile populare
qi condigionarea psihologici a in sensul tile, Christian Dierig^;' Ernst Tengel'mann, pinreaglte.dfuinntecliaonl acro.lael-
dmea-,sael ltorrei'lmeaunRcietoicahre.
planurilor rizboin'i,ce ale celui Sub acest l'ui'Flic'k-Konzern ;"qi W;lh.lm Zangen,
siului de certzori al lui Mannesmann-Konzern. Tn truntea
aspect nu trebuie subapreciati fun'clia dndepliniti de organi- iruoului bancar a fost pus bancherul Otto Christian Fischer,
z-aqia Krat't dwrch Frewde, destinati folosirii timpulu,i liber, in f.un,.^ grupului cnergetic Fried-rich Dillgart,.primar al Es-
sub deviza ,,forgi prin voie buni" 2, dincolo de a ,cirei fagadi
recreativ-sportiv5 (,,Trebuie sX eliminXm la poporul nostrr.r gri- senului qi oiiq6r superioi SS ; in rfnrntel grupului pentru co-
mer! a rfost instalat baronul Karl Schroeder, fratele cunoscutu-
simea de prisos, astfel rincit corpul si redobindeascl vina rre- lui tancher EHiafyinlea.,n'claotmoer racilaNntSdDeAdPu,lcciuXrriutian 'i-a urmat mai

buincioasX", spusese Robe,rt Ley) s-a realizat o impozanti operi tirz;iu Franz Bavaria d ofi-

de inregimentare gi de exaltare nalionalistl a spiritului co, qcr sr.rperior SS 2. Aqadar, datoriti rloului sistem, capi'taliqtii

lectiv. prieten^i ai regimului nu nu'mai cX Ei-au menfinut-poziiiile de

La 27 febru,arie L934 a avut loc primul preludiu concrct i,,fl.,en1l Ei cimandX, ci au fost p'Ei indiscutabil in 'situalia

al agezirii economiei 'pe baze co'rporatiste : ministrul Econo- de a qi.le extinde enorm cXpXtind legidmarea publicX a situa-

,miei care i-a succedat lui Hugenberg, adicX l(urt Schmirt, ex- liei lor de potentali ai unor averi private.

I Fundamente des Sieges. Die Gesamtarbeit der deutscben Arbeitsfront 1 Corporaqia Pe tntregul Reich. a industriei germane. D-ie N.7.
2 Vczi publicalia F ReichsgruPPe
zton 1933 bis 1940, Benlin 1941, p. 48. aparlinind lui r anz Hiyler,
H andel. Au'fgaben und -Aufbaa, Berlin 1940.
2 Deviza redi cuvint cu cuvint insigi denumirea orglnizaliei. * N.7.

GERMANIA NAZISTA 116 111 ,,SOCIALISIvIUL GERMANIC"

Legea dh 27 naienlbne ,crea, de asemene'a, o Cameri econo- valare a voinlei statale asupra puterii uniunilor qi intereselor
'mic5 a Reichulu,i, 'la preqedinjia,cdre,ia a fo,st rinstalar un m,are
econom,ice private r nu numai ci prin intermediul persoanei
conduc5torilor fiecirui grup economic iqi giseau consolidarea
;Tfa'?bgrircyil!eael-l,eincdtr,oucsthriimeiiceeledctirnocMhiiimncichee,nH, edrebeIGrr-FP,arierbtsec"h (legat de
qi d'. Si.- poziliile Konzerne-lor, dar inseqi funcaiile Reicbsgruppen-elor
mens-Konzern) ; de asetrtenea, cele optsprezece camefe econo-
mice,regi^onale au fost infeudate unor mari exponengi ai in- ;u puteau qtirbi cttuqi de pulin atotpLrternicia de fapt a celor
dustriei,- finanjei 9i partidului nazist. Printre acegtia gisim iar mai solide concentrXri economice. ,Cici in 'realitatc mci Reich-
numele lui H. Pietsch qi Kurt Schroeder, exemplu sednificativ sgruppen-ele, lici organismele .ca'merelcr economice nu erau in-
pentru cumu'lul de funcjii prin care se exprimJ in statul nazist
monopolul puterii exer'cirar, pracdc cu consimgirnintul tacit al vcstite cu nici o puiere de intervenlie tn viala economicX ; ele
tutu,ror ramurilor administraliei publice, de citrc o restrinsX rlu puteau depiqi limitele unor sarcini pur tehnice pe tXrimul
oligarhie alcltuitX drn reprezenr.anlr ar capitalisrnului gi ai analizei pielei 9i coordonXrii procedeelor de producgie gi de
cer.celare. Acestor institulii nu le revenea nici o imputernicire
sub aspectul reglementXrii condiliilor vielii economice : ea r5-

p_artiCului nazist. Aceasti dmpirgire a pirgtiiilor de comandX minea-un dorneniu rez.ervat cartelu,r,ilor ; acestea, gi numai ele,
ldFeecriatt5revinerpsurol fsitpurlijimnualruiii continuau si fie arbitrul absolut in misuri sX impunX legile
ale economiei ind=ustrii gi finange nu regulatoare ale lumii afacerilor 1. Dominalia cartelurilor avea
de si se realizeze nu numai in interiorul Germaniei, ci, o datl
era de altfel ,financiar furnizat
acestea instituliilor gi principalilor exponenli a,i regimului. De
exemplu, mare parte din numele industriaqilor, ,balncherilor qi pornit qreirvuilrsmaatrqpuesritleorEturiruompafaolecuinpaatf;a. rsaohcoottaitlrealorireRdeeichjaulfuig,i
ea s-a
K.onzerne-\gr p,e care le-am cqiitaStSa-rd,rilnuei a:r"rpri osterirveiglXusensuc iinstulidsitur cuceriri qi rezerv5 de energie buni de exploatat de citr'e ,,Ma-

finanlatorilor lui Hi,rnmler

recent, fondurile p^,ainrvdeunstirteiaqSi S9-iubluai,ncchueirni criepuenreigid?inntr1-9u3n6',,pperrinc rele Reich" gerrnanic.
intermediul unor
aImcuhliiildpiHoerniiematduemetnolimelrourXrl,qr'alicuciaeiasanHtuult,iaiomlsrmlt.,ucdl.oe,inMurd"uu-lscqeXi vtiponoordiiatuSuseStsrs,itaicimqadiaosEb5laii-nbsdiavelansalcrosehaceeriareioiac-rXiedtse.cfnoeunirara-t Instituirea serviciului muncii obligatorii pentru toii tinerii

germani de la optsprezece la dou5zeci qi cinci de ani, cu ex-
ceptia nearienilor (,,Serviciul munoii d,in Reich este un ser-

de influenli". Ala cum vom vedea in capitolul u*ri5tor, ge,-re- viciu de onoare prestat poporului german", afirma paragra-

ful 1 al articolului I al legii dtn 26 iunie 1935), a constituit
un nou pas pe calea militaizirii naiiunii, inigiati cu citeva
roz'itatea lor a fost cu prisosinlS compeniatX ; rXsplata ,-""rr"-
d,u1 in profituri mXnoase, datorate ,nu tn ultimul rind exploa- luni inainte prin reintroducerea recrutXrii obligatorii (16 mar-

t5rii miinii de lucru furnizate pe prel de nimic marii industrii tie 1935), deci prin denunlarea restricliiior militare impuse
la Versailles. in sfirEit, un
monopoliste, in urma ,uri'aqelor capturi u,mane efectuate de SS ani -- a venit si confirme nou element -ceripnllealncupl edetXpriamtruul
prin raziile intreprinse atit in Germania cit gi, de o m.anier5 mai
,mult ci
ii mai drasticS, in teritoriile ocupate ,de ,armarele hitleriste. producliei sir-rt dirijate in vederea efortului de rIz"boi.
,,Al doilea plan cvadrienal" a fost anungat de Hitler la
Structura corporativl creionati sLlmar ,mai sus nu trebuie 9 septembri e 1.936, cu prilejul deschiderii celui de al VIII-lea
interpretatX in sensul ,ci regimul nazist alfi realizat o pre-
congres al NSDAP, linut la Niirnberg, denumit ,,Congresul

1 Este vorba de studiul rlui Klaus D,robisch, Der Freunde- 1 O definire pertinenti a,substangei ReichsgruPpen-elor ca instrumente
fkfkairiseerciisshG.is.HeHtsisiiemmchhmmiesh-llneetsrrwS.. itsEasaientnesBscaehpiaspfpia!i"er.a,l tifffsai;isrdcu.dri2iece,.h1(1J9d9n6r6te0e0,r.Fopoirnpdoa.nna3zn0ogi4ia-dg13ae2rr98cN,b. iae,zipinart,e,Zi eaitnsdchdreifst alc marelui capitil t" gisegte in C. Bettelheim, L'iconomie alle-
mande soas le nazisme, Paris 1946, pp. 715-121.

I - Germania naziste - Enzo Collotti

GERMANIA NAZI5TA II2 irj ,,5OCIALISMUL GTRMANICI

-poonrdioauatXr,e,laai"nl1sd.ao.tAilu,ecneastpprpliamrong"pr,laadnnla, dtinefiipsneadntrs,uucliapnrdeiecaisfafpopesttcn'aburoctefluz-saactsciemipnXpirtcatti-t- chis Hitler, va fi realizare ,,cu energie gi vigoare na,qional-
socialisti' ; ,cu alte cuvinte, Eocul politic gi organizatoric era
menit si biruie ,considerabileie greutiti obiective ce srXreau in
caleSaptrreadaurccelireiifaincviiamloi bailizuanroeraletuluturirorarriftodrleelaomr bpilieonatsreu. apli-
aceasti expresie rin gtiinla gi politica ccono'mic5. Dcsigur, in
discursul programatic linut la l)alatul sporturilor pe data Ce
11 februarie 1933 Ilitler solicitasc poporului german un rlgaz ca-rea planului imbrlca qi o certi imporranli politici, Hiiler
de cra gata a irrstalat in fruntea organizagiei respective pe untrl din oa-
patru ani, dupX care isX se aprecicze ,activit;rtea menii sX,i de mini forte, acela ce se putea lXuda atunci pe buni
(,,Popor german, dI-rrc rigaz patru ani 9ainai pqoi iitjiudjucrcic-nI ca;aai
pronunl.i-lc ! Popor gcrnrarl, dX-ne patru dreptate ci ceasltieficbarat lpuel ndtrreuptsaarlcfiniihareceruilusi-a-incHrecrdminagnant^GexOctluinsgiv.
cu,m nor, a$a cum eu am asllmat aceasti sarcini, tot astfel voi
Acesta era

pleoa..."), dar prin ,,prinrul plan" propaganda nazistd nu fn- prin caracterul siu aprig, adici prin energia gi e,ficienla or,ga-
nizatorici, ciovedite anterior pe tirimul luirii puterii, iar apoi
lelegea altceva-decit primii patru ani de guvernare hitleristl, prin crearea Gestapoului ca instrument terorisr al regimului.
ad,ici neindoios pcrioada insciunXrii G6ring ,mai avea Ia activui siu constituirea aviagiei militare
temeinice a regimului,

interval in care, ,dr-rpi cum obiqnuia si spunl Goebbcls, ,,Ger- - Luf tw,'"t't'e ; aici insi evenimentele ulterioare, cele din timpul

mania a redevenit o putere moncliali". rizboiului, avcau sX demonsrreze 'cd, r'ealizd,rile obginute eiau
net intrecllte de o mare dozi. de bluf. Prin noua numire, Gti-
Oficial, potrivit celor dcclarate cle IIitler, scopurile planu-
lui constau in a facc Gerrnania cit rnai capabili si-qi satisfacl
In accst sc _adlrcea qi moti- lirrg era praotic asezat din punct de vedere ierarhic deasupra
singurX nevo,ile economice. selrs tuturcr tirularilor departamentelor economice, intrucit i- se
situalia infrur-rta exigcnlelc conferca putcrea de a emite toate d,ispoziliile juridice pi admi-
vaiea cX lara este pusX irr clc a

expansiunii sale dcmbgraficc (,,forrna cca rnai naturali de fer- nistrative necesare pentru (,d,dccirrijcatruelafiiuhnrcitnarrlXuiadtiuntui8,roor ceronemr--
tilitate a naliunii"), p". ."r. icgimul nu ingelegea si o contro- giilol puporulrri german"
leze in nici un chip, ci sX o potenlez.c cit. mai masiv. Dificul-
hrie 19J6). Asrfcl-se confirma pozilia c5peteniei naziste .ca cel
tilile finan,ciarc qi deficitul dc devize in care se afla real-
mente comergul exterior german trebuiau si faci plauzibil obiec- mai puter.nic om,al regimului, dr-rpi HitleJ, qi cel mai cumulard
delinitor de titluri qi demnitiqi :- genoral-colonel, preqeclinte al
tivul fixat de fiihrer. ,,Peste patru ani Ger,man,ia va trebui
sX fie complct indcpcndcnt; de striinitate in ,ce privegte toatc Consiliului qi ministru de Interne al Prusiei, gef al asociag,iei

materiile iare pot fi produse in vreun fel sau altul, prin pri- silvice gi vinitorepti a Reichr"riui (Reichst'orstmeister Si Reicbs-
ceperea ,ger,manilor, de chirnia gi de industria noastr5 meca- jiigermeister), ministm al Aeronauricii gi comandanr de cipe-

nii5, ,ca ,qi de minele noastre". Crearea acestoi mari industrii tenie al Lr"rftwaffei qi, acurn, irr phls, comisar pentru planul

nagionale de materii prime urma sX absoarbX, se spune,a, masele cvadrienal.

de muncitori fXcute disponibile de incheierea inarmirii, sau C)um interpreta Giiling noile sale insirciniri ? Ce inserrrna
mai curind de cea a fazei sale preliminare, Ei si purri Gelmania
in situagia ca prin exportulile ei industriale si-qi sporeasci im- :pentrLl. el planr-rl

onoarei germanc
porturile alirnEntare necesare. lnfiptuirea acesttri plan. a con- ,c.vadrienal ? Inainte de ,toate ,,asigurar_ea
gi garantarea viejii gernrane",
,curn va de-
clara intr-un discurs din 28 octornbrie 1936, io care a rezu,mar
in termcni mai explicigi obiectivele planului : 1) si se spo-
1 Vezi in aceasti privinli, in afara Cccumentelor congresului al reasci procluclia de grisimi iefrine ajungindu-se la cantitlli
VIII-lea de la Niniirnvboel'rugm1Dseu,bPalnrtgeritiajigredaerluEihrAe,lfMreiindc-hIenng1e93m6)a, rma-
terialul cules sr.rficiente, astfel incit sX se satisfaci cu produse nalionale ne-
B e r n d t, Gebt mir pier Jahre Zeit ! Dokumente zum ercten Vierjabres'
plan, Minchcn 1,917, voile alirnentare inclispensalrile ,,pentnr a se lucr:r cu deplini

9*

GERMANIA NAZISl'A 114

115 ,,SOCIALISMUL GERMANIC"

vigoare* ; 2) sd. se reducX deficitul 'de materii prime, care lll in ciuda incorcir.ii dc a-i ascunde obicctivele realc, semnifi-
calia noii direclii 'imprirnate econon.riei a apirut destul de
are originea, prlntre altele, in'lipsa coloniilor :

Vor rislri cit de curind noi fabrici, fabrici unde ne vom face cauciucul strivez.ic gi a fost con{irmati clc infrigurarea cu care cxpo-
in care ne vom face imbrlciminte din fibre de celulozi,
nostru, fabrici dc linl' care ne costi azi milioane in de- nenlii regimul.ri s-au gribit si liniqtcasci aprchensiunilc sus-
vom mai avea nevoie citate in striinirate. ,,Gcrraanii trebr.ric sX. stringi cureaua ast-
;;J; ;" fel incit si sc cconomiscasci banii neccsari rcinarmirii". not:r
Vo"t face acum benzini 5i uleiuri minerale din 'ci,rbunele german"'
"Viro*^. .*plo"ta fierui ,gi metalele noxstre'.. Pe tirimurl metalelor.ugoare' al in ir-rrnaiul slti la 9 noicrnlrrie 1935 ambasadorul ame'rican
aluminiuiui, avem 1a'dispozilie o bazi inepuizebili.
si miner'euiile sermane vor fi' baza lundamentali pe c'Carlcrbvuonrelaep, ilreeman'iunl I)odd, comentind un nat.ui 9nfl"urs.e;tsiinre.ritncimi,tccpilcrcaid.eai.c.pJaeotal cllaahinmrs'aavntogdnuelRGdil-edrb,rmeinnig--
citre poporul germ,an
viitor fahricile*'producliei autohtone germane de materii prime ,9i indus- trop, carc pe atunci
triale 1,

in timp ce oamenilor muncii lepaimcepaunseoacioabliliqgai lfiairideaa-qmi ufanccei nistru de cxterne, in.cerca si dernonstrcz,e cd. planul cvadrienal
tulbura are scopur,i exclusiv paqnice (necesitatea de a min. cxportul
neprecupetit, fdri a
iluzia ur'tor miriri de salarii, promigindu-le doar slaba com-
pensare a stabilitltii prelurilor,-Gtjring adresa industriaqilor in- pentru a cre$te importul de produse alimentare gi de materii
prime destinate consumului intern) qi si dezmin't; cX noua
de aac-geisdtees,pfieqrusrpae'9ctiivines. mCieeelaibeceiarleoprreinziegniatativini in cadrul politici ar avea un caracte,r autarhic, ba chiar prezenta planr,rl
"triat"stai"t ,de fond un la dezvoltarea schimburilor internalionale
ca o 'contribuqie capacitililor de cxport ale Germaniei 2, da-
intlemn figiq de intensificare a exploatirii de clasi 2.
1r, a.ert mo'd se puneau gi bazele politicii autarhice' Mai toriti potenli,rii alli

rl"r- i.tdrrtoia ahimici a dobindit rezultate considerabile in condeieri nazigti nu se jenau sX dezviluie f5gig caracterul real

il;."i;i J. pi-riond.tu.tu.lroit 'de sintezi,. Punind iln valoare marele al planului de patru ani : ,,Pentru aGuotormaparnoivaiz-,ionsacrreia de exem-
din Germania, un tehnician de- origine o ,c,it rnai extinsi cu carbu-
b;fiG pralunlJi .esStteoyinec-i din timp de pace cea mai buni misuri de pre-
;iiIli.;orr;trii;,iisrtlnrtoi-ia6m;olpn.isr.;tu;ia;it.tolp.ii;dmne.ire;coetiuinrntelxtz(imp,r.ieeirpaiirient.ise,nirnncTgiueataemrg9dctaeieicdlecIuamio;niclhdaiHzaccbiXuisroscgrlerbeoraaurnptg',eoraeirrcsii'ro9iusenipaissgrXisadraeiiesnarppiaemuXrtc.oreicudcsaratuiclt.iaicmpzlii,tru^ieiinttsndciddtpe'aieepuraeanlcm,lduuqaa--li
vedere per-rtru caz de rdz,l>oi. Agadar, pe buni 'dreptate fiihre-

rul... a definit independenla in privir-r1a carburanlilor ca un
punct esenlial al celui de-al do,ilea plan c,vadrienal" 3.
De fapt, planul de patru ani nu a fost altceva decit un

do,rnnului^Imhausen o nobili dovadi de recunogtinli, sp5lin- instrument de pregitire a celui dc-al treilea Reich pentru rizboi.

Azi putem afinr-ra aceastia nu numai in lumina reconstituirii

Ju-t a. pata irnpurei sale origini rasiale '9i decretinduJ"' post t'actum. a cvenimentelor, ci ,gi pe baza o'biectivelor fixate

de Hitler Ei a directivelor distribuite de el inci inainte de a
anunla oficial ceva despre plan. intr-un aide-mtntoire redl'ctat
arian 3. proba,bil {nci din auglrst 1936, Hitler a conceput ,clar pro-

1 iTi"rar"diuceir;er.rterrxiitru"ai li,.ir-i N.7. reprodus in culegerea cirati Gebt blema planului in corelalic cu cerinlele econo'miei de rizboi.
Giiri.g Prezentind drept premisi nccesitatea de a pune Germania in
, este

m'"'ir v;;iperi;JJa"lh,lrme Zneifiitc!ativ atit.pentru irnportanla atribuitx cercetirilo.r vontt1CECRsff.it.beAbJtmeeobznhaatasrsodnaepndz,oevrsoDltoVaditeSdlr'tjsaionhyDtrreei-sa,oprlyacnD1o9niue3lne3d-rg1inte9ilste3icl8thdh,lioanNsnsdee1ewn9le,3YB7doeedrrkuetitns19cJ14bo91e3,a7pV.c.o3hL6ik0sm.-
oln"".et*;i"tittrbiiur;i.;mt;s""tu;ia'l"u-um'ctsieiltrtetcreoirigidiiili.imorttr;iuisitsuninii,.t-ese-etsict-edete'dsicoicioivoteo9ordoikistp*epieeeensncrbtfr,eueznduief.ugdu"noprcicrntiun,lamcsi.epcunYirtb.ta.ecr"lainri.erngarpsicrojusirrltceeegnaotcarlenlltuadri
wirtscbalt - Geopolitile - Awtarkie - Vierjahresplan, Leipzig 7937n
T. R. Emesien, Berlin 1947, pp. 46-51' p.77.

GERMANIA NAZISTA 716 II7 ,,SOCIALISMUL GERMANIC'

situagia de ,,a se apdra" , pe sinc qi Europa, dc presr.rpusa ,,agrc- duselor alimentare prin mijlocirea iunneniic'mi iurinr,icaazexspiosretufl'auci,Xdpaer
siune bolqevici", Hitlr:r sublinia cX este de o imperioasi urgenli acest efort produ,ciiv nu trebuia
tcsieasafraemcaveorperrbaeegcltoietrier-is,lpourdnmnzX,tiolt,oiataatreree.sae,,clntnoeaavrecoleeislotursncpdorepins-epprotoodatutesHerietglaeelrrizmaeanscee-,l
ca qara sI fie din punct dc vcdere ,militar qi psihologic la
inilgimea situalici (,.DacX nlr vorn reugi sI desfilurXrn Vehr-
rna,chtul german in ccl mai scurt timp, incit sX ajungi prima
armatX din lumc sr.ih raportul iirstruirii, c,a Ei al capacitiqii dc rebuie si economisim devizele, pentru a le orienta cltre acele
cerinle care nu pot fi acoperite de&t nwmai din impo,rt". Era
luptX a aulneidtiulicloarli,ciaslpairr'imtuaamlee, nGtuelrurinaEni iianvparifniruplierlridnudd, d!e").asEe-l agadar necesar si fie iqnitdr-ufn,ie,,pre'irtfmectmrioan,iaatXc,ceinl€rtaetr"-
dezvoltatX
m3nea, produclia germanX de carburanji

schiga apoi. caracteristicilc gcncrale alc situaliei cconomice in- men_de optqlrezece luni.; la fel de ui'gente erau fabricarea pe
scari mare a caucrucului sintetic ca ;i cregterea productriei in-
terne, ,care trebuiau si constittrie punctul cle 'plecarc pentru a
se 'aduce qi economia in rind cr: cclelalte scctoare de cfort gi a
o pu.ng la unison cu suprcma d,atorie de ,,salvgardare" ,a Ger- terne de fier. ,,ln afarX de aceasta este necesar sd se interzicl
imediat folosirea cartofil,or pentru obginerea alcoolului. Car-
tnanlel,
burantul trebuie s5. fie extras din pXmint, nu din cartofi... Mai
Premisele pe care se biz-uia conceplia Iui Hitler crau urmX- e necesar sI eliminim oit mai cunind din importuri aprovizio-
to,arele : suprapopularea Gcrmanici 9i imposibilitatea de a sa-
tisfrce cu propri,ilc forgc ccrinlcle de alimcntare ale poporului narea noastrX cu grXsimi industriale, sadsficind-o pe b,aza c5r-

,german. Cu toate acestea, nu era recomandabil sX se aduci bunelui nostru", prin aplicarea industriali a unor procedee ch,i-
in circrritul r€pertitiei citeva milioane de qomeri pL'ntru a rlErlrx mice asimilate de acum (n stadiu experimental. In esengi, Hit-
ler rezuma astfel obiectivele planului plurienal :
situalia rlimentari. cornp,rimind astfcl puterea dc cu,mpXrare
Socot necesar sI pregitesc cu hotirtre irqplacabili autoaprovizionarea suti
generali gi deci consumul: cici,aceasta ar fi comportat o de- la suti, in toate domcniile ldne'cimarpeoerra'pnogsdibailti,itadsedeclotvntrigititoaaprreovsiziiodneavreinai
preciere a energiilor capabile de lucru qi subafimentarea unui nagionall cu materii prime
procentraj sporit d,in poporul german : .,Agadar, cu toatX difi- nu cnauremaavieinmdenepveonideeinntitidmepsdtreiipnaircaetep,enctirusiimspeo9rriuericleonnoomaissiereasdcei
cila situagie ali,mentarl, legea supreml a politicii rli)astre eco* devizele
de produse
nomice constX ,in a ne ingriji cl si se cicete premisele unui
alimentare. AS orea sd mai swbliniez cd in aceste sarcini <;dd. singwra mo-
bgdteieiLtniiozai arllrpr.neta;mmeceeonnptoeimnnitcrtdiumatpidmedcpeuapdtaedcerSdsizprbreeos-ipaifncigcuorsnsooivlmauyisliaie5sditeecoaanslstittdrwaoin-crgueuzmleacrnninetduudlu.seitrroinrlraei--
consum normal, inglobind pe totri germar-rii tn procesul econo-
se repete ci Germartia duce lipsi de
mic" ; este inutil sX de materii prime : problema const5 su,b-

stanle alimentare qi in a

hotXri acele mXsuri care ,,sI poar; aducc perttru rtiitor o solutie Cu alte cuvinte Hitler nu inlelegea sX sacrifice nimic din efor-
definitivd, iar pentru moment o ulurare tra.nz'itorie". (loncluzia
tul de pregXtirc per-rrru rlzboi : ira vorba de a forla ,concomi-
aceste,i argument;ri reafirma obiectivul final al politicii hitle- pternimt paronduuctrfeabuaiuatasrhIicc5omgiparomar,mitai meefincrieelnolra;cienleni idcei -uandocuhaip.
riste : ,,Solu1ia definitivi este cxtinderea spatiului vital gi, rcs-
Era in mod vXdit r.rn eforf clruia avea sXri fac| fafi",cu greu
pectiv, a bazelor de materii prime gi alimentare ale poporului chiar o. garX ca Germania, fnzestratX cu un tlrilai indusrrial"adt

nostru". Intr-adevir, asigtrrarea spaliului vital era suprenla de masiv.
sar,cinl politic5, linta finalX citre care trebuiau si concorde
In orice ,caz, o,biecdvele frixate de fiihrer dreot concluzie la
sforlXrile acelui moment. Sclulia provizorie, a'dicX acel mir-rim
acestc considerente n,u puteau lXsa loc multor arifr;i ,d,,pfui.n asr-
c{e acomodare c,are sI permitbl .a se trece la abordarea sclrrtiei ger,manX trebuie gata
fel urm5toarele sarcini-: 1.) armata
definitive, putea fi in schimb cXr.rtati in cadrul miilorcelor de ut,il'izare pesre patru aii ; 2) ecdnomia germani tre,buiE sI
puse la indeminl de organiz,area existentX a oconomiei. Era
vorba adic5, aga cum s-a lnai spus, dc a spori importarca pro'

GERMANIA NAZISTA 118 fl9 ,,SOCIALISMUL CERI,IANtC"

fie capabili de a susqine efortul de rizboi [kriegsfabig/ peste fitor al politicii autarhi,ce, dar, firX indoiali, nu singuru,l. In-
p- atrIuncainio" 1.
dustriaqii care adoptaserl o atitudine ostilX fali de nor.rl com-
datX plex G6ring, intrucit intrevedeau in acesta un concL!.rent peri-
Hitler cerea un r\gaz de patru ani : dupi care culo.s.pentru profiturile 1or, n-au inti.rziat-totuqi si-li.schimbe
avea si vini riz"boiul. Este interesant de subliniat ci aceasta
se Detrecea cu un an inainte de acel fatai S noiembrie 1937 pozilia qi si rernarce ci qi noul curs le oferi perspectiya con-
solidirii propriilolpozilii. Astfel, bar'onul siderurgiei din Saar,
cini fiihrerul, accelerind ritmul, confirma nu numa'i ci pregi- Ffermann Riichling, s-a gribit si ceari (in martie 1937) subsidii
fie in misurX de a ,face fali unei ciocniri rlz--
rette tara ca sX mult pre'meditati de a financiare de la stat fluturind posibilitatea promigitoare de a
boinice, ci, mai dectt alit, hotirirea sa uriaqe cantitili feroase in Germania de
sseudexf.trainge de minereuri qi complexul Giiring a
dezlinlui conflictul. orice caz, peste
Planul, estecazul si se su,blinieze) nLr impieta cftugi de puqin pulin timp
asupra stru,cturilor econom'iei ge'rmane, nu se traducoa in nici cipitat caracteristicile concentririi monopoliste tipice penrru

o intervenlie ,directi a statului in gestiunea economiei, ci asi- Konzerne.' nu numai cX a inghigit industrii complementare prin
gr.rra doar o serie de sarcini de 'cooldonare pur tehnice. Aqa
spolierea vochilor proprietari evrei, dar a rnai reugit s5-gi creeze
Ium subliniazi Bettclheim ca si risipeascX orice eclr'ivoc 'asupra o autonomie gi autoindestulare in materie de necesar de cXr-
planificirii nazriste, ,,planurile cvadrienale nu sint n,icidecum bune gi s5-gi faci rost de utilajul tehnic necesar pentru a se
planuri implicind economia germanl in complexul ei. Dimpo- lansa pe scari mare in construcgia de magini. Totuqi, deoarece
iriv5, niciodati statul n-a fost atit de p'rivat de largi perspec- in interiorul Reichului extinderea acestui complex era oricum
tive eoonomi,ce ,oa dupi venirea nazigtilor la putere" 2- Unicul limitat5 prin prezenla unor cologi mai temeinic consolidaji, de
amestec dir,ect din paitea statulu'i s-a exprimat in crearea anu- calibrul lui Krupp sau Thyssen, Gijring 9i-a ficut foarte re-
mitolmari intreprlnder,i pu,bli,ce, cum au fost ,,Rei'chswerke
FnoleurXmaarnisntoG,c6rarigniJgii'n, dn'euisntdrioaiolisgecenel rmatai iprrisinunsXimtobrioezxaemreprulurhilelei pede proiectul de a-9i stabili ca arenX principalS a expansiunii

sale sferele din afara hotarelor Reichului, incepind prin a
pune stipinire, dupl Anschluss, pe principalul
partidului nazist qi a cercurilor de afaceri. 'Prin crearea acestei rurgic austriac, ,,Alpine Montan-Gesellschaft" c2o.mipnlexsfsiriqdeit-,
dupi cc Thysson a fugit din Germania, Gciring 9i Flick gi-au
irnpotrrnt. societXli pentru exploatarea minereuriior de fier qi
dezvoltarea metalurgiei (in 1938 capitalul ajunsese la 400 de impirqit ,,mogtenirea" uniunii ,,Vereinigre- Stahlwerke".
milioane de mirci, de la unul iniiial de 5 rnilioane), Giiring, Rizboiul a ficut apoi restul, dat fiind ci in cursul conflictului,
omul care inventase sloganul ,,tunur'i iin loc de unt", asum'r in conformitate de altfel cu ferocitatea gi fanatismul rasist al
conducerea clirectx a secrorului ce trebuia s[ realizeze sporirea lui Giiring, Konzern-ul siu a devenit unul din instrumentele
cele mai nefnduritoare de exploarare economici a
producliei de fier gi metale feroase, 'al cXr'ui centru erau mi- glXirriilloorr co-
nele de la Salzgitter. Giiring a fost aqadar cel mai mare pro- tr'opite din Europa occ,identalX, d,ar m,ai ales a din
risXritul continentului gi a teritoriilor sovietice.

1 Textul acesttJi \a.ii/dielh-mel|mmoireTarleluuei Hiitnlcr,,aVsieurptrealjaphlarsnhueluftiecvfiairdriZeeniat-l 1 Yezi ,in aceasti privinli, pe de o parre, corespondenla dintre
fost.oublicat de Rtichling gi Gtiring, in care ,primui solicitu i; i r. con&sionere exploa-
a ,tarea zicimintelor de fier din Germania de sud. si, pe de altX o-arte.
eeschich'te", aprilie 1955, pp. 184 9iinur'1m9.44Eslutei vorba de un document a
;:afil;i;.-"";..;e;i,.ii;:t;.;lo.;""'tfl9ositip't rpordu.u.bictlAiiiiaeti i. u;tt.i Albert Speer, ministru pfi.1romteesireRleei.clbusitoGecr,i€rien,grecpornotdrausoepuinnecriuileagneurmeaitocrinintdd,usAiwriasg' Gi f6ar'qinigdseS.crh-r.e"irb.-,
al

de rizboi ; infilita_t {a proccsul. de la Niirnberg, tisch!, pp. 72-85. absorbirii potengialului in
in c'ulegerea oficiali e procesului' La acest do- Vezi, asupra
cument se refeii'Hjaltnar Schacht in amintirilc sale,76 Jabte economic ausrriac economia
CeITln+,stll4iul lui Fe.l ix Roinanik, Der Leidensueg der ijster-
meines Lebens, Ead \fijrishofen 1953, pp. 469-470. reichischen Wirtschalt, Viena 1952.
2 C. Bettelheim, oP'cit.,P. 159.

GERMANiA NAZiSTA 120

t21 ,,SOCIALISN{UL G[,RN{ANTC"

Daci insi din elem,entele 'creionate sumar pinX aici, m,ai 'ales Acest cadru capXtX contururi gi mai pre,cise daci se adaugi
sub aspectul lor institugional, rezuhd evident camcterul im-
dpienraiamlisitc-imi oinnroepgoislitsrtatealdieegsiomciueltuaitenaazgiesrtm, uaunXrainpidaceeexaaq'mi epne'rai-l ci in 1939 nu mai rnult de 195 de societlli anonime, avind fie-
care un capital de la 20 de milioane de mXrci in sus. totalizau
oadi ,concurd'1a dezminlirea definitivX a presupusului socia- capitaluri de 11,78 miliarde de mXrci r inseamnX c\ 3,6Ia suti

lism al partidu'lui hitlerist. Mutafile intervenite neindoios in din societXlile pe a;ci^nfiu1n9i4d2_,icsopnu'nceeanutradreea58fi.cIausseuntiodi pinagciainpaitianltuel
acelaqi iimp iniuntrul societilii gelmane nu au crcat Lln
pe a,caiuni german
sub impulsul factorilor generali de rXzboi : 108 societ5f, adici
sistem rfundimental nou care sX modifice in vreun 'fel structu- 2 la suti din numXrul total, insumau 59 la sutX din capitalul
rile tradigionale dominate de ,carteluri qi de- capitalul financiar pe acgiuni 1. Dimpotrivi, se vXdea o restringere notabilX a in-
qi nici nu au atenuat presiunea exercitat5 de ele- asupra socie-
iXjii aceste mutalii au determinat exclusiv transfor- sdkuistcriiteei amziicci I9inmumijlaoiciini qi a atelierelor meqtetugXreqti. Iluczyn-
"glX.t-uan.trreice; compatibile' cu cadrul sistemului monopolist. intervalul bienal I937_t939 s-au in-
mXri
Vechile monopoiluri,-departe de a fi distr';se sau micar slX.bite, chis circa 130 000 d,e intreprinderi artizanalez.

au iesit intXriic din coniunctura de reinarmare, carc a constituii Semnificativi pentru tendinlele generaie vXdite de econo-
mia germani in acea perioadi este qi imprejurarea cX cea mai
pentru capitalismul qi'nazismul german calea de ieqire din inintensl con,centrare avea si se inregistreze in sectoarele extrac-
iriza, c.u mare. $i nu numai ci s-iu 'lcnonsdoelcideant'iuvel Lch9i3le3-m1o9n4o3-
p^.oolnu.r.ir,,tdra"rr."acuaprlistaXlisrtitXqai altele noi. tiv qi chimic. Ci,t priveqte primul, 1932 51 de societXgi con-
peste dou5 ori ,-capitalul trolau un cap'ital pe acliuni de 2 858,4 miiioane de m5r,ci ;
,crescut de in 1938 numXrul societXlilor ,ce activau in branqa respectivX se
miilociu al unei societXli pe acliuni (exprimat in milioane de redusese la 29, avind un capiml de 2139 de milioane 3, ceea
minci) a aiuns dela 2ZS6 in 1933 la 2296 in 1'934,\a 2494
in 1935,ti zeeg in 1936,la 3Q69 in 1937,la 3 397 dn L938, cc insemna cX in medie capitalul unei societSli crescuse cu
vreo 30 la suti. Sectoml in ,cauzX era dorninat de giganli ca
illanjn3179,c49u2'ri,spin,eansttc9reu3n9da,elanattins3gi9me8,3itlanirnsaf1iur9q4'iit0n,,rneLiagvies4lt5ur9al 7tdeptnr5o!f59it4u41r'ilil'en,la:159in433tr71e8- Flick-Konzern (impreunl'cu'fhyssen,controla,,Vereinigte
Srahlwerke", care, singur, totaliz-a peste o jumXtate din pro-
ducjia'de ojel, 20 la suti din cea de ,c5rbune li 35 la sutX din
tuti9rlci3lao2tr9diep1ela9,4a21c,9fduilvnaidi 6ea,n6adrzleaalesoumtXpeu2d.tieiInarnleaiccsleolraecqdieiuttcSiemlrielpor:npdueemalircauliluLs0noi4c3iaeu7-
cea de fier), Krupp-Konzern, orientat in mod traditrional spre

cle societigi in 193t, cifra scXzuse la 6 094 tn 1937 pentru a produclia cle armament, Ei,,mai t\rziu; 'complexul Gtiring.
Proporgii cd.pXtat procesul de concentrare
9i mai drastice a
in sectorul chimic : aici cele 464 de societlji pe ,acliuni din 1932,
,ajunge 1a'5 404 in 1942. Dar tn timp ce numXrul societigilor cu un capitai de 1 925 de nrilioane, deveneau 254 in L938, cu
d.u.rlqt* intr-o misu rX atit de simlitoare, capitalul nominal
mediu pe acjiuni trecea de la 2,2 milioane. de mirci n 1933 la un capital practic neschimbat, dar primele 7 societXfi totalizau

3,8 milioane iin 1939, ceea ce, ata cum su,blinia Bettelheim, ,,in- singure un capital de I 16,1 de milioane de mirci. Printre aces-

dica .,n progres considerabil al concentrXrii capitalurilor"' tea figuri de gigant ficea IG-Farben, carc cXpitase rolul de

l Utilizim aici datele furnizate de C. Bettciheim, op' cit.,
pp. (>2-63, qi reiluatc ai de Lador-Lederer, Capitalismo
1 Ne bJfoeilaoirtstgZi,mbelandnedKdvauotecnlez1ye7lna8b9sobkraiiti,einpbeideibeaGzGeaesgscebtanicztibostateirct,idloevrro,olL.faiIcgIia,elepdaenrtarezaAisrt-Ie-, tra J. J.
mondiale e cartelli tetleschi gwerre, Torino 7959, p.230. Ambii
dOei;tciiiti;e"- le due
autori fundamcnte:'zl documentar existenqa unui proces dc conccntrare
in domeniul societ5qilor cu rispundere
Berlin 1953, 'p. 35. analot3gJCg..i Kvczynski, op. cit., p.36. limitatS.
2 Ibidern, pp. 32-33, Bettelh eim, op. cit., p.63.
nota.

t23 ,,SOCtALISMUL GERMAN IC"

GERMANIA NAZISTA 122

capitaliste, cum ar. fi spolierea patrimoniilo'r evreiegti, pr'ivati-
simbol al forlei industrialc germane. in primul rind, concer- -paaurtnicoiipcaaliritealuleri statului sau for.marea, in ,cazu-ri
nul IG constituia osatura producgiei tuturor genuriior de rna- zarea unor
teriale sintetice lansate in scopul reaiizirii autarhiei potrivit obligatorii care elim'inau riscurile
,,planului cvadrier-ral" ; apoi cc'rnccrnul avea imenslrl avantaj detenninate,
concurenlei. NIai presus de orice, ridicinile fenomenuiui trebuie
al unor legituri vaste qi nicicind iintreruptc cu capitalismul in- c5utate in politica economici naz,isti, orientati spre sporifea
ternalional, in acest cadrr-r dc amploare nTaximi fiind relajiils producliei de rizboi, adici a unui tip de producqie pe tirimul
cu cel ame.rican ; pe dcasupra, IG-Farbcn gi-a cucerit o tristi iireia ralionalizarea procedeelor tchnice de transf.',rmare in-
dustriali qi ritmurile de fabricalie comportau in mcd necesar
celebritate ,ca furn,izor al lagirelor dc concentrare in materic o inalt5 concentrare capitalisti. in acest sens Kuczl'nski sesi-
de gaze utilizare la extern,'inare,a in masi a deportagilor. zeazi just unul din elemcntele caracteristice pentrll transfor-
marea ir-rregistrati sr-r,b nazism de societatea germani intemeiati
in 1943 procluclia lui IG-Farben qi a intreprinderilor con- ptreadeiqxiisotneanlgi ls-caa-ppriota,dluusluiofidncapnlcaisaarre: in strtlctura monopolisti
trolatc de el totaliza-, printrc altele, in sector'ul chirnic r-rrmi-
a ccntruiui dc greutate al
toarele procentajc raportatc la arrsamblul producliei germanc r :
intereselor capitiliste de la predominarea baronilor industriei
textile, de la monopolul produselor alimentare qi de la pozilia
Produs olo cailliminikceerq-iiloerlcclatrohteehgneimceon1ia. stipinilor
Din acest
Azot 75 de prim ordin industriei
Acid sulfuric 35 pulrct de
Acid clorhidric 46 greie, ai celei
Sodi 9i potasi caustici 33 vedere este hotirftoarc pentru formularea unei aprecieri struc-
Carburi de calciu tura dinamicii produciiei in'dr-rstrialc. Amintim ci evolulia ei de
Aluminiu 6t r-rrrnitoarea: in 1936 s-a atins din nor,r nivelul
ansamiblu a flost
Magncziu 88 cel clinair-rtea crizei, pentru ca ulterior si se
din 1929, adici
Nichel 88 a.ir-rr-rgi succesiv la un volum net sr-rperior. Surs,ele oficiale ger-
Buna (cauciuc sintctic) 95 rnanJ oferi urmitoarele c;fre pcntrll con'rplexul cfiverselor sec-
100
Metanol 100 toare ale produclici industrialc :
92
Materiale plasticc 98 INDICI AI PRODUCTIEI INDUSTRIALE
100 (1928 = 100)
Coloranqi 100
55 Anul I n dicc Mijioace dc Mijloace de Bunuri de
Detergenli general producqie investigie consum
JJ
Ceari 1932 59 46 35 1a
70 i933 )+ .15 E3
Produse farmaccutice 84 1934 66 77 75 85
95 99
Benzini sintetici 24 33 113 102 9l
Pulbere de explozivi 100
t26 117 98
Explozivi 128 103
Gaze toxice 1.36 140 107
1,47 1.52 11J
Mitasc artificiald

Celofan

Cauzele imprcsionantei conccntriri inregistratc in aria indus- L935 96
1936
miei grele nu trebuie explicate doar in lumina misurilor legisla- 1917 L07
tive qi administrative prin care nazi$mul a consolidat poziliile
1938 1,17
1939 (iunie)
125
133

I CitIm din cifrelc cuprinsc itt documentarul raportului prezcntat t J.Krrczynski, o7,. cit., p.42.
scnatului SUA de citrc comitcrul Kilgorc. public.rtc in volumul lui
Richard Sasuly, IG-Farben, ed. germ., Berlin 1952, 1pp.359-360.

GENMANIA NAZISfA 1t4 I25 ,,SOCIALISMLTL GtsRMANIC'

Aceste cifre slnt extrem de intefesante in primul rind in procentaiul avea sI sc ridice la 61 la sutl) ; dar in afari dc
misura in ,care permit si se 'constate ritmul superior de ,creE- iceasta trcbuie si se ia in considerare ci qi o bunX parte a res-
tinutleugSirtaoutagXm.riaentn."isloepcrrtoomdauurecnqcciioeini dtbiinnugneiunnrdtieulos,rctrudiepEr'oceordanuscinulimtar-sudeeninrf[sezeblraosai du1e.'ac.litiu.nl
rcre al industriei mijloacelor de produclie qi celor'de investiqie
in comparalie cu prod'uc1ia bunurilor de ,consum. ln 1939 pro-
duclia mijloacelor de produclie depiqea ctt 47 Ia sr-rti nivelul
anului L928, iar cea a mijloacelor de investilie cu 52 la suti ;
ooliticieeneral5 de comprimare a consumului qi salariilor, prac-
dimpotrivX, cea a bunurilor de consurn era superioari nivelu- iicatX dc*regimul fascist cu scopul de a su,bor'dona imperati-velor
lui din 1928 doar cu 13 la sutX. In afarX de aceste date gene-
producjici Je rlzboi orice alti-cerin15.- In a.naliticul qi detaliatul
rice, pentru a p'une la dispozife preciziri care aruncl o lumini de salarii tn era f'ascisti,
iXu studiu asupra eIavocluolineci luuzrima actei
9i mai semnificativi asupra crepterii producfe,i de 'rizboi, vom Kuczvnski aiunse ,,omul muncii primea in
am,inti fier a sporit de la 443 OOC medie salarii reile sXptiimtnale inferioare nivelului din 7932
ci extracgia minereurilor de
de tone in 1932 7a i928 000 in L939, producqia cauciucului
sintetic de la 1000 d,e tone ln 1,936La 22000 in 1939, a ben- -munpceeraiosacidmi daei crizX s-_i ,mqaii,cinXt-peenns"tr2u. aceste salarii tre u,ia sX
Concomitent
zinei de avialie de la 43 000 de tone in L936 \a 302 0C0 mult statisticilc

in 1939 1. In sfdrEit, nu este cazul si trecem sub tXcere faptul inregistrau o ,creltere constanti a ,c,ostului viegii gi a prelu,r'ilor,
indeosebi pentru bunurile de consum. Toate acestea con'curall
ci, d,in punctul 'de vedere al capacit5qilor industriale, un a;oort
considerabil l-a ,constituit inserarea oo,tenlialului economic al la restringiere,a puterii de cump5rare a oarnenilor muncii, in
acelaEi seis acgibnind simfitoarele relineri fiscale, co-ntribugiile
Austr'iei gi Cehoslovaciei in cei al Rei,chului, ceea ce era o anti- sociaie gi cele destinate sX alimenteze casele de bani ale Frontu-
,cipare a soartei hirizite intregii economii europ,ene, a spolierii
la ,care aveau sX, fie supuse resursele rnateriale gi umane ale lui muncii. AceleaEi statistici o'ficiale relevau totodatl o spo-
rire a proifiturilor industriale qi comerc,iale cv 127 la sutX din
girilor ocupatc in timpul rizboiului. 1933 pini in 1938 s. Aqadar, primul ,,mir,acol economic" ger-
Este desigur absolut adevirat ci politica de rr-rasive inves-
-u,r ie rcaliza sub 'imperiul accentuXrii trdsdturilor proprii
tigii publice (de la programele pentru construirea de autostrXzi
la cele de uz militar direct) qi de reinarmare a perrn,is sX se capitalismulu,i, intXririi,dominadei capital'iste inXuntrul socie-
ti1ii, ceea ce revXrsa asupra ma'selor muncitoare povara gi pri-
resoarbX relativ rapid qomajul : de la 6 milioane de inregistragi
vagiunile provocate de economia de rizboi.
in 1932 cifra scizuse la 2 700 000 in L934, pentru a atinge
nivelul de 1 500 000 fn 1936 9i ceva sub o jumitate
in 1938, pinX cind tn L939 conjunctura de r5zboi de m,ilion DacI de la sectorul industrial trecem la cel agricol, vedem
ci qi aici obiectivele qi rezultatele politicii naziste nu au fost
a realizat
practic deplina folosire a forge,i de rnuncS. Dar in mod vXdil
ln ansamblu deosebite. Directivele, afa cum s-a arXtat, pu-
aceasta nu era decit reversul politicii de forjare a produ,cliei -neau ca 1el si se dobindeasci indestularea cu alimente aia-

industrial,e qi lucririlo,r publ,ice in veder,ea pregXtiri'i efortului

de rXzboi ; qi aici cifrele conmibuie la evidenlierea misurii in 1 $i de accastX datX citXm din statisticilc rqproduse in volumul Die
care mobilizarea energiilor industriale s-a ficut in funcgie de
d.eutscbe Industrie itn Kriege, p. 159.
ceringele preg5tirilor rizboinice : incX in 1939 lucrau direct n s k i, :o-2,,.Fcaitp.,tupl. c1i37o. Lapecroinooaludziii,danealroegderesaajurengeeco9-i
' .1. K v czy
pentru Vehrma,cht 22la sut| din personalul industrieri (h 1943 adaugi
Bettelh-eim, care-
nomicS, de extinder'e a"folosirii'bralelor de muncl, de cregtcre a costuiui
vieqii ,9i de qporire a profiturilor nu a fost lnsoliti de nici o mirire a sala-
I Cf. Die deutsche Indu.strie irn Kriege 1939-194t, Betlin 1954, p. 18. riilor iste oti f.rro-"tt unic in istoria sistem.ului salarial' Acest fapt a fost
posibil numai ca urmare a desfiinlirii tuturor organizagiilor muncitore;ti"
Tot aici se glsesc ai date asupra rezervelor in ,materii prime de care di.s- (op. cit., p. 209).
punea Reichul 1r inceputul rizboiului. gi.m, op. cit., p.2l|.
3 Q, Dettelh

GERMANIA NAZISTA r26 127 .,socIALlSMUL GERMANIC"

.isa Nahrwngslreibeit 1 '- a poporului german pi"{ sc va 125 de hectare) nu poate fi transtr,is eredirar dccit unui sin-
pLrtea dezlingui rizboiul, care la rindul siu avea si furnizezc mostcnitor (primul nisctrt).
posibilitatea de a prida roadclc agriculturii lXr"ilor cotropite. 'sur R.o.g"niza#a forlelor pioducrivc agricole in cadrul ace'
Ce-i drept, pe ririmul economiei agrare rezultatele au fost in
lui Reiclisniibrstand, departi de a conferl categoriilor rurale o
posibilitate 'de apirare^autonomi a intereselo'r 1or, n-a-fXcut
general mai-mo,deste ; daci lc comp.aritn cu_ ccle,oblintrte in decit si realizez-eluo instrutnent de controlare qi de 'condilionare
domeniul industrici, au fost cleparte de a satisface dolinlele ini-
-.- gi oricum insi-rficiente pcntru a mentinc un nivel adec- politici a maselor lirineqti. $i pe acest tirim interven[ia pu-
lviaalet ierii publice sc limita la aspectc-prccunrpinitor lchnice, lisind
al consumurilor alimcntare . Pe ntru unele produse din carteiur,ilor industriei chimice Ei iunkerilor libertatea de a
aceast; categorie (gr5simi, alimente bogate in proteine, legume impune llranilor cu proprietXli mici qi miilocii conditii prohi-
f'ructe) s-i inregistrat c,hi,ar un regres falX de 1932 !i, dc
qi manieii generali, politica regirnului a b'pc"oir.te.nivitgtue.r*reidslc"ue.lapug-uiroodbsdeoputsloeaed.l-oi"lrrt.iJeraiiir],sqgnorbiiccedioraeglelis."rmli,niinnpf-ll1iruma9cc3bnt5aliaij"bu-il:ilnaopnfmrilceuozilaedclnedntilenaotdrze^irs.imdntoitniofaaaanltnaeti
o favortzat produscle

destinate industriei, indeosebi ca sX sc rienahczoezmeplaerlaulriielecuauctaerle-

hice pe tirimul culturilor industriale,
ldueliaconpsrueml,uirnildoirvipdrtoradul s-cloar;aagcruicmoleco2n. fSirtmatii,stpicriilnetrdr:eamltocnlest,reeavoz-i
tendintelc de scidere a recoltelor ch,iar pentru produse tipice ds,cpec.u6pno,odlai.togirctecib-.ai+ignr.itaqiar.lticnveaazspiesrt.iivp,eaVitriae. cltreeeacruirDnroaarU$1tne6ni-uar.ndieinraeupSttuoslvi-dieaetfiipcrmrio, ep,,rniceo5-.i
agriculturii germane, ca unele cereale (secari gi oviz) qi car-
ataalliitmmeeeannttmaarrueena"cttpl.o!aUpronarnuaeln$uliimgpairicinrticrizrmeiug,lseoimncsieta-nrliqtsaimraeujaul tpoprriaeuclletliicu,-imgHaXirrtafluenrtriilnoldar
tofi, cu excepgia sfeclei de zahir.
Din punit dc vc.derc slructural n-a fost intrcprinsX nici t, cancelariatul Reichului, Rudolf Hess, incerca sI abati atengia
rcformi'care si lovcasci in latifundiari; aceastJ nici n-ar fi
maselor de la continuele restriclii alimentarc, pretinzind ci
faolisatnpiaosciuLrijlw, ncbiceri-rai,r,cfaireinsfurrsmesneaut ncaterme'geiimaul lasf^irImse.irpiirivseazleeq.idea necesitSgile impuse de rc'inarmare sint cieterminate de contpi-
,.pr.ze,ltai ulterior unul din factorii esen'liali de sprijin pentru
oeti*xpepc,r,tinim'r.raaeotlesp;'leuaeiprilamarnpiie-pfriirlaoalczistoitcefl,.ia'iCnrcraerusacirsieEtaiaarRslaeuiicdhWlsqeatrlltbcehrodDle-umalruari6g, o, cglcaiargead-t.aei ra\ia urziti de evreimc 'qi de incercuirea la care e supusi Ger-
di mitul formulci Blwt wncl Boden gi al aristocraliei agrare a mania pentru a fi infomctatl. in acest chip sus-numitul irrcerca
popoarelor germanice, a slujit doar ca si legc qi mai puter- si galvanizeze cntuziasmul nalionalist q-i orgoliul rasist gi
zmiilciiealrimstaai lbpionpioprulilruiti"mgeurmnacnito(,r,Mduinncliutomruel."gepremnatnruvacifi intr-o
este gi

n;i a. pimint pXturile lirinegri in calitate ,de ,,continuatoare cel mai bun muncitor din lume").
rinduielile
ale seminliei" gi ca si consolideze sociale de tip Nimeni scionv..iu"r$"coitriteiica;udifoi-mrlpiaovaterriamvaeslipoors,ppnouirncuiilucHihenisaosrsiptaruun1ai1nddoacittnogmrmebiS5r:'cieGare7er9mm1a6r.lnr-tiaarrvcsaX-
aceasta s-a prevlz-ut ci fiecare
p-Eartbrbiaorth' a(fl-ocnodnuserirvdaetoprro;pplieetnattrell ;;;;-i;";;
lXrXneasci inalienabile pinX la putea fi
vlmc^aii;urt;no-le;rs;',d;oedviaepctoilcrc.vi,aaAocmtlrtrieefivlbcuauiauio,t upstoiX. amtcttoctaanim.sp'u"gitms'!tu!lXntr,miluep,tmteXdnaqetiitiupppruceoliivpneoreqnrt.uiigrmleuriisc! iI-nm$oaii.sc,.estsrcinutee't.cv$mmatim.icTgiaascrtaiaPcr!d$!t1tert.ncv.rti1n-t
si,'iiikr"tZii,t,21lqrtosioCTip_refi...\zx;Y,'octzutioilnotati,ki;lr'rp'igii:henpcgnl.dicebaes3resfa,a7rltda*rieani1tuse,0dtu,asZe5pc-r,iehaneeiqctnepsidscCooFthemal.iastreSicicfnbetieisiisufemtialuiigurealrsllaliGumhraceileessK^nciM..htnlmiairaciitihzut.,etisssl-owm-zpiD'suu'Nsrlciueei.Vni.,tst7o.,Jecr'bph.reapKrf.et"tir,^tHuyc{nao!-g-szelc?Ifl.d^ge6t-s', zele economisite i' ac.it chilp revin in ,folosul reinarmirii. $i azi e valabtl
le5r), 1rp. 1 ?05-l 210.
der 1 Cf. volumul de documente ale congresului intitulat Der Parteitag
Friiieit l)om 10.-16. Septcmbet 19JI, Miinchen 79J5, p' 118'

10

GERMANiA NAZISTA 128 |Li -sOfiALiSLiUi. cERMANic.

cuvintul de ordine : .,fluuuri in loc de unt !) I'iihrerul nu e din cei cc fac ni se povestegte mai departe, dacX epalo,rpSfocimh'aflcouisirrt,geavnavmjenraiicnzaAvtii,tsiamintgXuf-.-i
lucrurile pe jumXtate. Deoarece o lume aflati sub arme ne-a constrins si
ne inarmim,'faceui aceasta pini la capit ! Orice pugci in pl'us, orice tanc ratic opozant in forul s5u intirn,
dat firi Coar gi poaie ir-r vileag
toarele intenfi ale lui Hitler, iar poporul german, care nu voia
in plus, orice aeropian in plus este pentru mamole germane o cheziqie mai
f,iii lor nu vor,fi uciqi intrlun rizboi neferlicit, ci nu vor fi mar- rizboiul, l-ar fi pedepsit, tot firi doar qi poate, cum se cuvine
-tiuriizt.a;li de ibandele bolgevice. Si facem astfel incit dorin;a dc a uc ataca si
piari definitiv 1. pc acest tiran r-recugetat 1.

Hitler, intr-adevXr, nu ficea lucrurile pe jum;tate. Potrivir si nProavi easdtairuegaeluuinSscthroa'pchdtencllr,relcsatrcebfuignulrpiicpnittrourc'aqlrriceavaacdeesctuiti
sursel;r o,ficiale, in 19i3-1.914 cheltuielile pcntru Welrrmacht pcrsonaj carc s-a infiltrat, cum splrne el, in guvernul nazist
s-au ridi,cat J,a 1.,9 miliarde de Reicbsntarkz, adticd.24 la suti
numai cu scopul de a face rrnica opozijic posibili, adicX rezis-
din globalul cheltuielilor bugetare ; in 1936-1937 elc se ur- tenja diniuntnil organelor de condr-rccre. in realitate, ,motivele
caserX la 5,8 miliarde, ceea ce rcprezenta 37 la suti din total ; alianlci salc cu NSDAP eu fost de naturi nrult mai diferiti
in 1938-1939 cheltuielile de reinarmare au flcut un adevXrat
salt, aiungind la i8,4 miliarde, adici 58 la sr-rti din total: qi n-rai concret; : pini tn 1921 preqcdinte al lfi Reicbsbanb,
Schacl-rt poate pe bun5 drcptate si fie considerat printre gro-
cam douitreimi din bugetul de stat qr 22La srrti din venitul parii Republicii cle la Vcinar. in 1929, dupi cc a refr.rzat si
nagional'erau ingh,ilite dc pregitirile rXzboinice 3' T'otul conourx semne?:e acordr"rl aferent planului Young, el a trecut qi mai
aqadar sX confiime cadrul uuei economii argamz,ate qi dirijatc pronulrlat in serviciul acelci drepre economice qi politice care
in funcgie cle reinarmare qi rXzboi. Sir-rgulr:l car,e nu gi-a dat
se pregltea sX opteze pentru acluccrea lui Hitlcr la putere, de-
seama de aceasta decit dup5 izbucnirea conflictulr-ri a fost,
'dciouidaatnilu, cdreu,la,on3o1rambialuili9H3ja5lmlaar26Scnhoaiechmt,brciaere19ti3m7p, adeocpuepsatet misionirrd cle 1a preqedintia lr-ri Reicbsbanle 9i participind la

infiingarca Frontulr,ri de itr I larz.burg ; apoi, nu altul decit
-cchacht i-a informat pe l-Iitlcr, la 12 noienrbrie 1932, ci marii
:qi postul de comisar general pentru economia cle rXzl'roi (nici
industriaqi, l--ar-rchcri gi jernkeri inaintascrl pregedint'elui Hin-
denumirea oficial5 nu fXcea din aceasta vreun secret General- denburg un apci prin carc cra inden-rnat si irlcredinleze lui
sbcerri.s,oellrenviiicdbetingei rpet'niitrrudiae ln mcmoriile sale,
Kriegsroirtschat't). Hirlcr destinele Germanici. Iar fiihrelul nu gi-a uitar datoria
mai rimXsese din cle rccunogtinli fa15 ctre financiar : imcdiat ce a ajuns la putere
apd.ra puiinul ce
reputalia lui, qi a;a re'dlls;, vrijitorul cconotniei germane' el,
l-a rechemat iir postr-rl de preqedinte al lui Reichsbank, 'rar Ia
mirele maestru al finanlirii acliunii de reir.rarmare, exhibind
o indignare pe cit de tardivX pe atit de simr-rlatX, igi acr-rzi 30 iannarie 1935 l-a dessmnat ca inlocuitol al lui Kurt Schmitt,

practic colegii de guvern pentru ci aceqtia, pugi in ctlrent dernisionat pcntru motive dc sinltatc, in fruntce Ministerului

asupra intenliilor rizboinicc ele hitlerismului, nrt l-au prevc- Economiei Rei'chului, pc care, cle altLel, Schacht l-a condus tn

nit sI afle qi dinsul cc fierbc fiihrerul in oala lr.ri. Pcntru cX, calitate de imputernicit provizoriu inc)i din august 1934, pe

timpul bolii titularr,rh,ri departalnentLrlrli. Schacht a rXmas in
aceast; fur-rc1ie pinl in septerlbrie 1937, adicl tocmai in pe-
1 Din discurstr,l ginut de I{c:js ila 11 octornbrie d1e9u36ts, c_hrcepnrodPuo_lsitiikn' rioada decisivX a prcg5tirilor de rizboi aie Germaniei. Dar
Meier-Renneck'enstcin, Dokurnentc tler

vol. IV. op. 253-259. N. 7. qi dupX ce a pXrisit Ministeml Economiei, Schacht a rlmas
u;iii ale Reichu,lui, rnirci germane.
s' Potrivit statisticilor-oficialc - volurrrul o\tat, Die Deutsc'ne
ieprod..t.
ir.r

Industrie im Kriege, p. 17. Este vorba totugi de cifre lntrucitva inferioare 1 Vezi in acest scns lucrlrile eutobiografice lle lui HjaJmar
estimirii ficute di Ku,czynski, care ajungc le concluzia cI ,,tncX Sclracht, Abrecbnung mit Hitler', Flamburg 1948,9i 76 Jabre meines
de rizboi o treime din toate activitigile plitite de germani erau -tnainte Lebens, citati rnterior.
incl:ep-

tare spre pregitirile dq rdzboi" (op. cit., p. 108).

I l0*

i

GE1TMANIA NAZISTA I3O

131 ,,SOCTALTSMUL GERMANIC"

membru al guvernului hitlcrist, in calitate de ministru firi economic. Aqa cum scrie .J. J. Lador-Lederer, ,,Schacht a fost
o' ortFotf.o..lriuq.upiilienicainreial-nauuerdieet1e9r4m1.inat pe Schacht si renunge mai singurul dintre oamenii dc afaccri germani care a incercat si
intii la postul de ministru al Econorniei, apoi 9i Ia cel supuni politica nazisti logicii economiei, si oprcasci pitrun-
presedinte al lui Reicbsbattle nu au avut caracter politic. ^inde- derea nihilismului 1in. faja ulilor pc
aceasti necesitate" Intr-adevir, la care econonria inscrisese
ir-adevir, el nu urn.rirea obiective fundamental diferite de cele
inccL.utul lui 1939, cincl
ale fiihrerului gi, ,ds altminteri, este notoriu cI tocmai Schacht cl a demisionat qi dc l"r prcEcdinlia Bincii Reichulr.ri, erau ,de
a fost unul dintre cei mai convin,gi qi inflScirali suslinitori acurn-eviderrtc simptomele unei relaxiri a debitr.rl-ri producgiei,
at reinnoitelor revendi,ciri ooloniale germane' pe care le-a
inveqmintat cu justificiri economice, in afari 'de cele morile. rn'an,ifcsti.rile unui vast pro,ccs inflalionist qi realitatea unei as-
cendentc curbe a datoriei publicc a Reichului. Iar Schacht nLr
La sfirgitul lui 1936, intr-un articol destinat publicului ameri- fusese un spectator marginal al tuturor acestor fcnomene, ci
can, Schacht incerca si justifice costul disproporlionat al pro- un protagonist gi pirtaq al rispundcrii. $i reama de a nu fi
chemat si rispundi pcntru
ducjiei ,autarhice arunciid sub acest aspect rispunderea asupra criza spre care se indrepta..eco-
puterilor de la Versailles, care privaseri Germania dc o bazi nomia germani nu a fosr ccl mai pr-r1in insemnat dintrc
propric cie matcrii '-pcrreimatee:pr,c,Nmuisen'epomiitaicicripmenintrcu alti alcgerc motivele ce l-au dererminat pe Schacht si plece.
si dIne-fisneepatsecmXbdrireep1t93,,4NSecwhaDchetaal-ulal ngsearmt caene"a2c.eEerl ainsvuoqrbi aavedae
pini .ind nu vor fi o activitate

ioloniali a Germanici. FXrX solulionarea acestei probleme ntr
va fi linigte in Europa. Fiindci nici un popor ,mare nu con- un plan lintind sX realizcze cchilibrul balanlci comercialc ger-
simte de buni vo'ie ii-9i reduci niveiul de via15 9i de civi- mane prin ,egalizaroa,cuantumului valori,c al exporrurilor gi im-
liza]:ie, ni,c,i un popor mare nu doregte si se vadi redus la
foame" f. in orici caz, Schacht se ferea cu multl griji sX spuni porturilor, ca si. se depigeasci dificultSlile resimjite in materie
ci autarhia era impusi exclusi.. de trebuinlele reinarmirii, ci
numai efortul p.e'g5ti.ilo. rizboinice, gi nu incercr"rirea reali- de devize gi cele create de cre$rerea datoriei externe a iirii.

Cu alte cu-vintc se punea problema.ca Germaniei si ,i se,procure

p-roduse alimentare suficiente pentru a susline efortul produc-
z-ati de puteri bsti-le, amenirrli si izoleze Germania dc rnarile rteivinaalrmpolrpiiu,lainqieciiuqdiafnaf.iarmccalaqliiiltoimr ipgom-oattoearisilee
prime n..erare
linii directoare ale comergului internalional. potrivir clrora
aceste operaqii aveau drept scop doar ,.stimularea comerlului
Iui Schacht a irrtrat {n conflict cu fig,-rrile sus-puse ale regirnu-
perrtru motive dc naturi pur tehnici internalional" 9i a faptului cX se tiglduia in fel qi chip ci
; in comparalic cu importurile erau ,destinate in mare parte industriei de ar-
cor.iilazeiimbApoerniiuiminiludidite,iovlgiairee'pcnneeuiual alltmt.ri'ictaGoditieoiinrminotebgiins,e9slsiiipiivqtsii,ip-ilciidundp.ierlii-n"ozdr-poiScr'otaeocracedrodeemae,ipdxei,peneltoaeav,nteapldireeesrpece.aia-t
mamen,t.

Care au fost ,in escnli instrumentelc principale ale poli-
ticii practicate dc Schacht pentru a finanla reinarmarea ?
o.i.Xr.i energii disponibile, Schacht era suficient de cunosci-
io. in rn.t.'ri. q'di i,n,cioodloatd" edicrronpsuencicntgedlee vpeodleitrieccteihnneivcitac1bi-lesi-9;ii inainte de toate, spre a evita scXderea rezervelor de devize,
d." t.o*" c5, Schacht blocase inci din iunie 1933 converrirea oricirei plili
de dobinzi sau restitu'iri pentru debite private ; sumele de
oricum acceptate de el a priori, calea urmati de cel de-al acest gen trebuiau achitate in Reichsmarh,. in acelagi timp
treilea Reich risca sI duci in pripasria unui total faliment

1Se citeazi dintr-u1 articol asupra ,problernei coloniilor germane 1t CJ.f.J.HLjaal.dmoarr-LeSdcehraechr,t,op.Gceirtm., apn.y2's18P. osition in World Eco-
aplrut in revista,,Foreign Affairs", decembrie 1936'
nomy, in culegcrea, cuprinzind scrieri ,qi ale altor exponenli qi funclio-
nari ai gegimului nazist, intirulati Germany Speaks, Londra 1938. p. ?El,

133 ,,socIALlsMuL GIIRMANIC"

GERMANIA NAZISTA t32

plXlilc pcntru.irnporturi nu ereu convertite in valuta lXrii.de maniei. ln ,memori,ile sale, el subliniazi extinderea acestui tip
dc raporturi gi importanfa pe care le-au a.vut pentru Reich.
provennenta, ,cl erau rnscrise in corrtul deschis crcditorului srSin
de o casX cle reglen.rcntare special infiiniati. $i mai ingenios a ,c,uAcsetsattesleistseum'd-aamfoesrict adneez.voTlntaptritmnXsvpaercaialluciu11953r8ileexbiasltcaauniacceorE-i
,'feoitsattesais,tesmimugl itnoirscreodcuitsSde, dSechaacehfctcprueantpruliali rcda statului ,capa-
9i dc a-Ei reciqtiga duri de clearing cu nu mai pugin de 25 de 1d,n, astfel cX peste
astfel increderea particularilor. Cei ce clpitau comenzi de o jumitate din 'cornerlul exterior german se efectua pe aceast;,

cale. Cu racest sislem comer,cia-l bilateral s-a reuqit sX se aco-
furnituri pentru stat. adici in mare partc desrinate pregitirilor germane in materii prime qi substange ali-
de r5zboi, au fost ,constrinqi si prin-reascl clrept plati ,aEa- pmeernetanreec" e1s.itiPgrileea
numitele polige Mefo. A'cestea erau emise de o societate pc pugin {ncintat de atita abilitate, 'Ihyssen a
scris referitor la aceasta cI Schacht ,,a substituit metodelor
amcXgriucin,i,cr,e,Maet;tadile-Fpoarstcrhuunmgas rAi Gco"m, p,caunici a:pSitaiclrndcens1, rr-rifion dc normale 'de export trocul qi apoi, pentru propagandi, a anun-
Gutehoff-
1at ci, asta.i o rnare cucerire""
nungshiitte, Krupp qi Rheinstahl. Polilclc h{efo erau ga!a!- in definitiv Scfiacht -toadteupecl ocnuommisilpeunloe rt"o.t
,,a Thyssen -s-a
tare-de stat qi piitr u.matc nu puteau fi r.efuz-ate de binci' in subtilizat germanilor Ceea ce
cursul procesului de la Niirnberg s-a ardtat ci pini la L apri-
lie 1938, datX la'cate a incetat accst sistem cle finanlare, fu- vldit ulterior prin enorrna inXsprire a fiscalidjii din anii de

seserl puse in cir'culalic polige Mefo totalizind 12 miliardc reinarmare qi prin sistemele niscocite pentru a estorca cit mai

de mXrci. rnari regineri pe seama veniturilor provenite din muncX, veni-

introlndussftrcgoitn, t,rionlucal dimmploarctuerluilio,r,,NearsvtfcDleianlcgiet rimnanG",erS,mchaanciaht a turi care qi aqa nu erau prea consistente. Sub aaest aspect este

sX cazul si reamintim cX printre trucurile demagogiei sociale na-

intre cu precidere bunurile necesare asigurXrii prioritXlii ac- z-iste episodul cu siguranfi cel mai risunXtor a fost proiectul
Volkswagen Reluind un plan prczentat incX in 1934 de con-
tiunii de inannare. in consecinqX, nu-i nici o mirare ci ana-
liza variagiilor merceologice sufer,ite de comerqul exterior ger- structorul Ferdinand Porsche, Hitler a anuntat in fe-
man ntre 1933 qi 1938 vXdeEtc, tn comparalie ,cu 1932, ten'
dinqa de d'iminuare a importurilor de produse alimentare, Ei bruarie 1938 cX se pun bazele unei ample producaii de auto-
in general de bunuri 'de consum, paralel cu ,creite.rea impor- mobile menite sX aloce fiecXmi gerrnan turismul lui ; totul
tur,ilor de materii prime 9i semrifabricare. O 'completarc 'esen-
feaxltXeriaorpaoliftoicsiit promovate dc Schacht pe tXrimi-rl comerlului cra inserat in cadr:ul mai larg al 'motorizXrii Germaniei, ac-

inlocuirca pl51ilor in der,,ize cu acorduri dc liune strins legad de viitoarele o'biective rXzboinice. Pe la
sf0rgitul lui 1938, Frontul ,muncii, care asumase ponderea pr''in-

clearing,,care l5sau o marjX mai mare de manevrl in ve'derea cipali a participagiilor efectuate pentnl aceastX societate de

depXqirii definitive a penuniei de devize cc apisa asupra Reichu- automobil,e, a lansat, prin Reichsleiter-ul sXu Rotrert Ley, in
lui. Adoptind acest sistem de bilareralism. Germania a putut cadrul pregXtirii psihologice a maselor in vederea rizboiului,

in plus 6pera la.gi practiai discriminatorii, indeoscbi faii de o colosalX campanie propagandisticX de 6nscrieri pentru Volks-

plXirieleconEoumroiiepgetie r5s5ritene, care erau destul dc siabe politiccqte rila,gen. Cine voia si aibX maqina trebuia sX achite anticipat o

; de altfel Schacht nu Ie considera altceva cotX la fiecare salariu. Rezultatul acestei operafii a fost ci ,,tn
decit un apendice al Rcichului 9i unul din principalele obiec- fapt sute de mii au cd,zut in cursa intinsi de Hitler, Funk gi

tive ale cXror resurse 2.vcau si se prctezc uoei exploatXri 'ir-r- Ley qi s-au obligat si plXteasci in fiecare siptXminX un tr&ut

tense. ln acest sens dictatorul financiar german practica un
joc al raportului de schimb al mlrcii in funclie de diversele
1H. Schacht, 76 Jnhre meines Lebens, p,415.
pie1e, astfel incit si se sporeasci exportt-rrilc 'conveirabile GQr-

EERMANIA NAZiSTA It4 Capitolul cinci

extraordinar de 5 'mirci" 1. ln realitate aceasta a slujit doar STATUL SUB EGIDA SS

la finanlarea producliei de autovehicule ugoare pentru. \fl9hr- Xn faga judecitorilor tribunalului internalional de 1a Niirn-
macht. Nici uh Darticular din al treilea Reich n-a mai vizut
vreodati *aqi.ta figXduiti de Hitler pentru care cetifeanul berg, majoritatea ,exponenjilor ,naziqti acvzagi de ,cr,ime de
de rind se strimtorise si pliteascX un nou tribut, deloc ne- rizboi gi contra umanitigii au protestat pretinzind ci n-au ,avut
ni,c'iodati nici o ,cuno$tinli despre rferocele nelegiuiri 'sivirgite
glijabil.
in cr-rprinsul imperiulri ,dominat de Gerrrania nazistd.. lar
I Cf. P. M e r k e r, Deutschland. Sein oclet nicht sein ?, vol. lI' Dls FIimn.rler, pini in ,momentul ,captr-rririi lui, i9i ficuse iluzia
iDpHtaerihrotintiuteetilcecrtiitimuiRnpluurdeolii-pc,'s,abdVtga2ouadlsnknidusVdiw,sotaalisckgeies;...wnrnf-"ao,aEgsgnedtiocncunlpeallr,taloe-Msireopfhoecrtiirxa,milceiesioxntlpeeu"1,-p9,s,rieV4on5iipei,ssurrtnptue.ep-dljraai.iuith2liazrl7lsuaeh5ite-l,Pu2fteic7aa6Puf.oi,lri,PssrKeicmh-rZlbeiupeoeipkrlj-giieinelaed-,l
ci-gi va ,pu,tea incredinga prelioasa-i persoani, fXri teami de
schichtc", octombric 1.96a, .pp. 341-383. pedeapsi, puterilor ,o,ccidentale; de altfe{, spre sfirqitul rilz-

boirrlui con'siderase ci fali de aceste liri se poate prczenta ca

o alternativ5 valatbili in loc,ul lui FIitler, intrucit era convins

ci nu i se va clinti vreun fir de pir datoritX mai cu seam5

extraordinarelor sale mclite dobindite in lupta 'c'ontra bolge-

vismului. CXc'i Reichsfiihr'erul SS credea ferrm cX intr-un ris-
timp doar de citeva l'-rni se va ajuqge inevitabil la ,mult agtep-
tata ciocnire dintre Furrrile occidentale gi Uniunea Sovieti,cl'

Iar i'n acesr. caz, cine ar fi puttrt mai bine decit el si slujeasci

tn noua cruciadi ?1.
Guvernatorul Poloniei, Hans Frank, c,are fusese un'utr din-

tre cei n-rai feroce planificatori ai exter,minirii evreilor, ;i-a
sustinut c'u tXrie nevi,novXlia in lunga autoapirarc scrisX in
temnila de la Nijrnlberg : nu nu,mai cX el ,nu ar fi avut, dupX

spusele sale, nici o rispunder'e 'pentru cele intimpl'at'e, dar ,nici
mXcar nu auzise vreodati vorbindu-se de tMaidanek sau de
Tr'eblinka, de Sobibor sau 'de -Auschw'itz. Bunele idei ale lrri
Hitler fuseseri, chfpurile, tridate gi denaturate de meto'Cele
nefer,i,cite al,e unor oameni ca Hi'mmler, 9i Hitler a du's din
pXcate c,u el l,n rmormint lmisterul produc'erii ac€stei tragedii atit

tre I Vezi. oe aceasti temX. prezentarea ultimei faze a contactelor din-
aliarii occideniali, de la sfingitul conflictului, in lucraree
Himmler'si
i;i c;r"td'neiilin ge'r, Die SS. Tragddie einer deutschen Epoche,
trad. germ,, Mtnchen 1957, pp. 399-415.

GERMANIA NAZISTA 136 I37 STATUL SUB EGIDA SS

de inspXirnintXtoare 1. $i, totuqi, era acelagi Frank ,care, numai nu,nrit apli,car ea abu zivX qi degenerarea nati'ona1-socialism,ul'u,i,
cu ciqiva ani fnainte, o'bignuia sX debircze glume pe sea'ma dfiinficnuetn,ocrohcipirueri,lien,cr,evdin,eorevaalfi.
identitX.lii rdi'ntre evroi 'qi pXduchi pi enun!,ase, la 9 ,septembrie dc care s-ar o:lnerri cirora Hitler
1941, idei de tipul urmitor : le acordase
ivl,ai ambirguX p,oate
apdre,a poz-itia lu,i von Ribbentrop: 9i e'l prerinde ci a-qtiut
riCneuturg-euivnsrei,ified-lezslalvnurgeauailuetusld.EiFnvii-,nohor,suepruuunlnacrusizptbuosaotioXmsdoiannctideri:aital",tDesaaacc-r[ifiiuctrdieialbeiusdmieeu,slsiiunsngfiiertginvmau prea pujin rde ccle ce s-au inti,rnplat, astfel incit nu qi-a p'utut
da se,ama de crim,ele sXv'irqite ; pinl \a 22 aprilie 1945 pre-
<tilnedsperetoutcRidiebr,teeanmevorpei-lor",,;Hi$tli,etrlen-aaltsfepul,s,enli,ciRuibn'Lrseinngtrut)rp,cuavrinfri
voi fi suportate numai de popoarele asmulite \a tdzboi gi astfel evreul fost intotdeauna favoralbil unei solulii mod,erate a problemei
din Europa igi va grliasiasdfrie,rs,gaiteuvl"r.e$ilotiru...,cAI goevrceraitiscii multe misuri care se
iau acurn in Reich
vi rog, inainte de a
continua, sd fif de acord cu mine in primul rind asupra acestei formule : fcoluilv,erornenaiiaz'eirem$eztaipe, ipnaargorreg,bfuileamm{nmetcinsiibtee2rmS. plPiirtq,riseaeratoncaupudlupitcdaeXorrenaapircrseipnaincpcXirpooinp('usanltgapa,n,nuet5'vndocealti,ruuayl{idi'euvinf"eo,rdsisentesa:scioedlneuinua-
in principiu noi vrem si nc fie mili doar de poporul german, 9i nimeni
altcineva pe lume... Ca trebuie sX de spun :
vechi nalional-socialist, mai
vi
daci seminlia evreiasci va ,si supraviejuiasci r5zboiului din Europa, dar
noi vom fi sacrificat pentr.u pistrarea Europei cel mai bun singe al nos'
tru, acest rd,zboi ar treprezer,ta doar un succes pargial. Agadar, in pri- acest pun,ct de vedcre ar fi fost chiar dispus si cedeze unor
vinga evreilor eu voi considera ca postu,lat princi,pal disparilia 1or. Ei
trebuie si se duci. In acest scqp am ini;iat tratative spre a-i refuJa in sfaturi recomandirad moderatria (orincipitrl ,,,evolutiv"), in timp
rislrit... Domnii mei, trebuie si vi ,rog s5. vi blindali im,potriva oriclrui ce oameni ca H,immlcr, lipsigi gi de accl minrim de scrupule,

considerent de mili. Noi trebuie si-i nirnicim pe evrei, cind gi unde-i depitqiserX limitele.
gisim rgi unde e posibil, penrru a pistra structura glotral5 a Reichului.
Aceasta se va face firegte prin metode diferite de cele de care a vorbit ln 'ce-l priveqte pe von Papen, tentativa sa de a salva ce
refe,renrul doctor Hummel... Nu se pot ,adapta concepgii elaborate pini se lrai putea salva, evitind
cel pugin de ,data aceasta sX nege
evidenla, triida inci o dati incorig'ibila sa ,ipocrizie, clci iatX
acum unor evenimen'le atit de gigantice, atit de unice. In orice ca.z tre-
!gi9_ sE gXsim o cale care si duil la 1int5.. Iar ln aceastd privinqi am ce pretindea : el gtia, desigur,
bPc3iidnae,oe5t,rtis-rlpmeeuiovna.imilittineoefee,vla.evlinr.palte.aeul$u.niiu,iNrinninpluoderjr-uen,liarztr,uaupuvslultoonta,emclotomoirdft,,eneoea3nvtgl,ir5iruni9evvrmiiieiic,pirisrlneieldonr5saatm2onr.amiennp-.eimnulNeltceig-oimdeiepnrenl,sirumueaam,el-pji2mdnu,gi5loiei.esgmmui,eirliviidonrciaerpiiniruaece;sacdclse"eiiia9eodfvia.surrreXtocei,.tl dar in €parent; era vorba de cX existau lag5re 'de concetrtr,are,
instituqii respecrabile
; abia alialii
i-au spu,trberat il,uziile, dezviluind oror.ile din aceste lo,curi de
detentriune 3. Pe acelagi calapod, rnarele ,amiral Dijnitz poves-

tegte in imem,oriile sale ci a aflat despre ororile nazi;s.mrlui abia
cind s*a sf{rEit rizboiul a. Cu alte cuvinte, nici unul din marii

Chiar ,gi Alfred Rosenberg, car,e, in.con0e,srabil, s-a n,umXrar rispunzltori nu gtia ni,mic.

p-rintre principal,ii res,ponsabili penrru fur,ia antisemitX gi anti- Lista citatelrlr ar putea continua. la infi'nit ; dar ea n'u ar
unul rdintre cei mai clemonstra alrceva decit ir-r'c'ercarEa grotesci de a disocia cri-
slavX, ca ai rasismglui naz:tst, ilipsili de scru.pule reoretizarori $i
,plasici" degi a rnele sivirqite lde c5tre cel de-al treile'a Reich de nallrra int-imd,
mXrturisit pini la sfirqit o
nestrimutati profesi'une de credinlS in ,nalional-socialism, a de'cxistenqa insigi a nalional-socialismulr-ri, rrecincl r5spunderea
glsit de cuviingi in izol'area celulei sX deplingX ceea ce el a
I Din notele
.---r H. F.rank, Im Angesicht des Galgens, lli.inchen - Guifelfing I-ang-Ernst scrise de Roscnberg ,inPionrcthri\stoaeriene9isinMeerin.jsitcebbdeiets-VS eerbr rge-e

1953, p. 403. von Schenk,
St. Crllen 1947. p. 388.
s Din_ lnsernnlrile c1upVriunslfe, in jurnalul lui Frank, citate in l, 6on chers, Ja-oma'Sctharirnnbervgoenr SReeib1b9e53n,trp. op, Zwischen London und Moska.u,
Das Dritte din Juden. Do-
Poliakov-Jos-ef Reicb wnd, 2 271.
Lconi
e Franz von Papcn, Memoirs, Londra 7952, p.538,
kumente und.-Aufsiitze, ed. a 2-a, Berlin-Grune'rvald 1955, pp. tet-tSZ. a Karl Dtjnir z, Zehn Jahre unde Zuanzig Tage, Bonn 1958,

pp. 445 si 467.

139 srATuL suB EGrDA ss

GERMANIA NAZTSTA 138

lui asupra unui cerc ingust de zbiri. Dar este-ugor de.inieles nu admitl decit cI gtiau de existenga a,doui sau trei laglre de concentrare
ci gi nimic in plus. Dar mai ales si nege ci gtiau ce se petrecea iniuntrul lor 1.
o tiagedie atit de uiiaqi nu prutea materialmente fi oper'a
doar a .ltotna rsut€ sr€ltl chiar a iitorva mii de oameni, nu se Dar c,eea ce trdbuie si se sutblinieze cu precldere tn aceasti
p-vguiietrelXiai-Enreiaaaliolfizlneaalecrfod;rlda"pbrooarcoarrtigocarainciizenaalsicet,5ecleraepmleilaaairdide-i'sccaporacnriasvteiencliserpeerattoecauarepiuritanolser privinqi, intrucit constituie unicul frundanrent ;i unicul punct

de ple,care valabil pe{rtru o apreaiere istorici asupr'a feno,me-
n'ului nagional-socialist in rsalimtea sa concretX, este legitura
intrinseci, s'tructurxli, orbiectiv exi,stenti di'ntre SS pi aqa-zisa
toate ram,urile administraliei. Aqadar atot'cuprinz'Xrcatea aclt-
Weltanscltauwng nalional-so,crialisti,,dintre SS qi'construcgia
dugmbtuneiiagenuaiiar,lcn'iofvii.errddciT,eaoa,uatcuziim,ier"e'aacaaouicn,slgsiquoiitibsnn'iadtatee.alceaucotetnaslceacauesumrs,pstleuanalcintaomg,lrrneuimcnletaiaelcijoceoaaaszitlrr,ei.hpciie-hf;drliiq.aesred.dpci'dieeuC-arliescecooaiiamu9nn-ipuceeloixcecntreaatarrrl'.ieiu-i-
,li on"i".nt. co,nsti grava, serioasa, €norma problelnX a-ris- statului nazist. Institulia SS-ului n-a fost un apendice extern
al regimului, o ,,,1ipituri", o ,excrescenl; artificiali in rqport

cu sistemul nazist. Dimpotrivi, SS-r.rl a fost apro,ape simbolul
acestuia, a fost un element flundamental, definitoriu al ,,R,eich-
'ului m,ilenar" voir de Hirler, bazat pe Fiihrerprinzip, p'e r.egi-
,mul partid,ului unic, pe ideea surprematiei rasiale a poporului
punderilor, latura cei rnai drarnatici 9i neindoios cea m'ai in-
tgerman, pe premisele igienei sale rasiale gi ale ,l'uptei antibol-
gevice, antiliberale, antireligioase. Terorismul SS-ulu,i nu a fost
g.ijo.ito*." a situajiei ce a ingiduit l_analizmisirtnauleuxitrse5msXe consol,i-
Z"url^ putere qi apoi si desoie pini a abjec- un fenomen episodic, ci unul premeditat, o organizar'e si,stema-
ticX a violenpi ,gi opresiunii meni'"e sX intimi,deze pc toli cei ce
qiei curba ascendentX a cri'melor sale. C'u alte 'c'uvinte putea po- nu aderau la ideologia nazisti ; ,ca auare el nu a reprezentat

p"pooooarDurbtleai-gcpediro,epmiir,raifivnr.u"ims,naatuacdi,mmiui 5sian'citiieas,nrtrsliaoeitinlvcbeouu'mn$9iptii'epleeaxncr'ituorenlna'-iocatmi"ildiuc'idnie,ectcov'aaaartrseeida' atdncidenusetrtem-uraaan?-i altceva dec,it consecinla practicX, transpunerea gi completar€x
fqptici a filozofi,ei pol,itice a nalional-soci,alismului. Ilimmler,
in-defi'nitiv, n-a fic,ut ,decit sX interpreteze ideologia hitleristl

io'rdi"igl;p;6"r.i;riutr"oiu.u'-t.rilnjitlio,r,'"*ncuutrufrgi.br,,.eliuuo6an'l1tuiipmudireneiacou#smupnp5uraniats'dodmaarittteeimdiedveRapeloidirtlititanalgtileoearr prin rfapte qi acgiuni, ,s5, furnizez.e acesoei ideoilogii ins-trumentul
,material al infiptuirii ei. Hitler propovid,uise qi ord,ona,s€ €K-
tenminarea,evreilor qi steril,izarea bolnavilor incura,bili, Himm-

ler i-a oferit mijlo'cul practi,c cuvonit pentrru realizaraa'acesto'r
...itui i,ntrebiri atit de tu}burito'are ;i de chinuito'are: intenlii ; rHirler-a ridiiat steagul cru,ciad:i antiliiberale qi anti-

JO1md.o"e-ali"rtuor;i.ne;.iai"nr.r"d,;toti.eeriri"raidcrm.ii.nvoui'Lp*[liti-aiain?cigp,eias.uiir"rftei;eerpqauluipuitbnucrliltriccna1elduu"egiingieanet1.er"t9mr1rfm4e.aa4cdben,iednreciidccuicnioliundnaanccloeaietmgnutttirtcrniariiaccreedndcepueo9urniriotpdaapreiillzmliviiuolnacennecnutu-etidarint.rectencaudlacemliug-qnaisanlrrerueme.sq5lctoiarirripasim.adriirauennai blinuosilgtr'eduvemic,aee,gitreaeld'seiiuccni eealeilnmteeraoxirtiesefmri,ico,aurcl,ueiiapsreisnitHetmriumatmsi,clseiernfaaincpreeurfsiaolriaiq,id,-'ricsXupzobbozri.ioiluie"-

amlbelor ,misiuni. rEvident, nu poli sX nu te in,grozegti in fap
ferocitilii, rdfinament,ului qi, si admitem, exc,esu'lui de zel ,cu

stitiile intesat" d" lu-" dedsinchGiseerpmlianneiaddecnriigstleritIam9iecnetanbtrialclSa, r!lyt1d8rtt $ttutt care Himml€r a ,pus 4n apl,icare pri,ncipiile idcologici naziste ;
de'vagoane de marfi schc-
dar nu e lo'cul niii ,unei miriri, cXci el n-a fic,ut deci,t sX in-
sotqagiaunluiziapgoieliidieensetisnca, tirainsitsr,tugcihiimpiprieir'imaleisrtcdpirceecoEni i-zsaist-
il-!epdero-ec.it-a.i"n^ic,""tpue-uip.burJiiil..Clai-e"tna.rfotie:.r1n"-tauit.iipcln..abei"iilusdtr.$ort'eidauneigal.aiuzvbedera"orac.az"uairbnidv.,tuuenilczpeg"ciairiJgnbiinndicivccluaiisippsgidsantoericlvtaiinainr..tplprre"iuua.eirnds-lrtc.cteoSr"og1usidli"eailo.lruzrn.Csmi.aePatz.ihpeititgvtir'eldptiuia,e"ert'lnctast"uar-uruaeesudr,beanoPfiigniuricanistiigcmdi,vieap9a.liniaflcopif onirinmcvrtio.ttratou.i-elssqio,a-ti igfrebeze 'o
tematice
a
de profelii 5i id,eologii nalional-so,cialismului. DacX vorbele au

1C,f. G. Reitlinger, Die 55..., p.262.

GERMANiA NAzistA i4fr I41 5TATUL SUB EGIDA SS

vreun sens qi dacl Hitler gi colaboratorii lui spuneau gi scriau tru a iirvila rninte pe roqii ; nimic altceva nu c mai potrivit
urmeazl sX asiste
serios ceea ce gindeau, a$a cum faptele au ,demonstrat ciin plin, pentru ei" 1. Viitorul, conch'idea Goebbcls,
atu'nc,i r,eiese ci intre filozofia politici a lui Hitlcr 9i acji.unea
lui Himmler n,u ,existi de'cit disranga ,cc ,separX vorbele de fapte, la alte caz,uri analoge: violenla ocazionalX a unei incXierXri

intenliile de realizarea 1or, ci nu existX pe acest tirirn nici o dintre curentc ,opLrsc avea sX devini reg,ulS qi sistem de guver-
neconcordanji, deformar.e,'denaturare. I)impotrivi, ne aflirn
nare, perltru a elimina ,,radical" ,,cium,a. rogie", ca si reluXm
cuvintele'l'u,i Goebbels.
isnurc'flau1lua,i,udireailccaoreeretnolecmi'amipprerisnioancaenatestacacro,enffriirz'.meaiv,cvda limitele qb- Din punct de vederc formal, prirnul act prin care no,ul
ace'ste mon- rcgirn terorist a inlStr-rrar orice orbstacol din Calea impiet5rii
,struoz'it;i1i au fost generate cu o logicX 'dc fier, ctt necesitate
nclimitate asupra libcrtXlilor c,etX,lenetri a rfosr, dupi cum s-e
imuabili de tris5turile pro,prii sisternului. Cu alte c,uvinte, gX- spus, lcgca din 28 fe'bruarie 1933, ,eclictatX chiar-a do,ua zi
isdimeile'oncaolinonfiarml:saor,eciaalisfmaqp.trululiufiXcrii nu era posibil si sc dupi inceudierea Rei,chsragului. Aceasti lege revoca practic
accepte toate drepturile civile garantate de Constitugia weimirianX,
ai se voi metodeie.
Am vizut tnainte (capitolul trei) cu citi inver;'u,uaie $i
ln calitatea sa de 5imefeadlia'ntodiiuppoi lhil"iriarseea- instaurinrd o stare de asediu permallentX. in calitatea sa de co-
cu citX meticulozito,te, misar la X4in,isterul 'de Interne al Pr,usiei, deci al ,staului care
cr'ete rde stat pr,usie,ne (Gestapo), Gijring, rS,minea inirna :politicX gi admimistrativi a Germaniei, Giiring

puter'ii, s-a gribit si purceadi la hiitu,irea ,:,pinaarrtnidiceil,olorr interni", a pus stlpinire rf51ig pe pirrghi,ile poligiei. lntr-o priir:I peli-
t*d"on.bl a"co.rducitorilor gi militanlilor: inu'ncito- oadi r:1 s-a nrullu,mit si
'creeze 1n 'cadrul poligiei prusienc
refti r$i a evreilor, qi cum o concep,ut el funclia ,,educati'v5" a existente 'un departament pentru r:epresiunea anri-
lagdrelor d,e con,c'entrare. Prunerea in sce,ni a incendierii Reichs- cornunistl gi special,izat
antim,arxistS, dar inci la 25 apri\ie i933 o,lege
t,agului ii servise 'ca si dezlXnguie pr,in-rul val de rcroare : inci specialX, proceda la o reonganizare mai temeinici a serviciilor
in loamna iui 1933 emxgratia antinazisri pulea den'unp exis- de securitate, cr,eind o diroclie a polijiei secrete de stat a Pru-
lacperpuna1lr,ailninar?dne4d540pdaOerOt,iOdlae-gdloierrepoedrpesoozcaiongneiecrie.anAntrtpainrroaeazqipsieted,etopi:nEoriteasrxpept,'aa;irlaacom,mneuunntmai$ratiiii
siei (Preassisches Gebeinte-Staatspoliz.eiamt) pusX de ase,mene,a
{n suibordinea idirsctl a lui Giiring. I-a 30 noiembric 1933 ea
lua derlumirea oficialS de poliqie ,secret5 cle stat (Geheime
qi socialigti gi, pe ici pe-colo, cite un exponcnt al alt,-tr partide,
totalizind 311-persoine, au fost in,chigi {n laglre de c-oncen- S t aat s p olizej sau G,estapo).
tnare;,din aceqtia 45 au fost uciqi dup5 20 iulie 19'[4. Ahi 133 Inire.rirnp a a\ur loc rcorganizarea politiei qi in celelalrc
ai Reichstagul,ui, cei mai noroco;i, a9 pLZoilnildieerp, oinli-tsice5n.srfrilncgI,a5'iapriea,ccuiprreinfsuuslelsocr^leaagfoinsut lcmrcaiqr5clrcihi enao-
dsetrin'mqei msiibirai fost, co'n- z-iste, postul de igef al poiiliei politi'ce a fosi i,ncr.edingar un,uia
calea exilului. $i sub ace$ aspect faptele nu fice-au din. cei ,m.ai experimentali gefi ai NSDAP, Heinrich l{immler;
el indcplinea_ inc5 din 1929 tn,slrcin,area de Reicbst'iihrer SS'.
decit si realizez.eintengiile. lntr-,adevir, inci inainte ,Je Macht-
ergreifung, la L august 1932, Goebbels 'consemn,ase in jurnalul Tot acolo a fost numit colaborator direct gi locgiito,r-al zus-nu-
siu o cioinire in,terveniti ,la Kiinigsb,erg intre comur-riqli Ei oa- nritului Reintrrard Heydrich, altX rfiguri din galeria c,elor mai
meni din SA. Ca urmare a uciderii rtnui tr.rembru al SA, na-
sinistrc personaie a,le regimul,ui polilist al ccllui de-ai treilea
zigtii au organ,izat represali,i, asasinin'd doi fruntaqi cornunigti
Reich ; I{eydrich, care invXgase rneseria in serviciile de in-
locali : ,,Acesta * corn€nta Cioebhels - csie .rnicul inijl'oc pcn- formalii,ale marinei, intemeiase aga-num,itul Sicherbeitsdienst z,

| lezi Livre bran sur I'incendie dw Reicbstag et Iil tcrreilr hitl!^ 2: J. qgghbgls, Vom K4iserhof zur Reicbsbanzlei, p. 136,
rienne, Paris 1933, editati prin grija Corni';etului internagional pentru Serviciul de siguranli. - N, 7'.

ajutorarea v ictimelor f ;lscismului hitlerist.

GERMANIA NAZISTA I42 I43 STATUL SUB EGIDA SS

avin'd atr,ibuqii de infor,malii, mai rbine z-is de spionai, in bene- t!ei.sale de aconccrrtra in SS t'oate forlele de polijie ale Reich-
SS-ului. Pti.t aceast; crealie a sa, Fleydrich, inci inainte ului..lntr-o prirnJ perioadS, alianga dinrre Himmler gi Gijring,
ficiul pecctluiti priu eiiminarcc iui Rdhm, 5i-a gisit cxplesia intr-i
de a furniza nazismului ,un 'n,easemr.tit instrument de delaliune
gi persecugii, a ofenit lui Himmler un nriiloc de- gantaj perma- repartilie cchilibr.atS_ a funciiilor : Giiring l-a numit pe Himm-
Ier ca,.,vice" al siu la couran,la Gestap,)fi]ui prusianl h rfndul
.r.it .,u numai fati de dugmanii lui, ci ,Ei de cei ce-l concurau pIliutiiitc,ueFl lcianicirnernsrrtoiueairrperero,accleiezles,alad,ultecnicfLiocdnantrcoclpearir-seeu. bgciucr.dreumxpcalicn-ndcoaeliasGapijraruinipigecil,.id'l[ie,evaei ,.ipraios-c-
e doua persoar-r5 a regim,ului, HitJer l-a-mandatat pJHimmler
ne tXrim oolitic sau al prolesiei polilieneEti. Un comentator al la 12 ilrnie 1936 sX dirileze ctganizarea generalS a poliliei ger-
rnane, ,in tim,p ,ce Fleydrich, Tidelul si,u cclaboraior, asrim,a,
iirt"-ului polilienesc nazist. striduindu-se si subliniezc relinc-
cdge^f_insfi9tri.XopfiecrisaolnpaloXlildiee activitate, ccnducer,ea poliliei polilice,
triiDienncilerearn-aotdu,rafb,enaudsemeeosirvr,ta,dr5i,aicripurn,ecolrlmolenlialrgiaoiiirtr'painapbrejlonu.r,alltcciotlaan-ircsrruueeoelcianisi'uavisinelnpfiusoaiitrtrroannadudiezsaevaaeoncc'"uiild,eiunaesnldrlceateorarcierauaica-mulcclseriiSgas!eiutB,cu,b-aiiaaenergnrhqe!fa!eiinicinqtltisnei"ivdeciis1edtea.-pens-timisoetSatnan,-i,i de siguranlX (Sic!:erbeiisdier.tst)r-.
cq.uiem.i Fp\ooil/ltiet'iihcvreimt €aarcnahaunlro,lcgoaimvceip-s:a.urfagubneiclre_il1eicauddecceaSlecpahrlliceegrbf5oarrictFler,ip,os,ua"r.cc;oi;,nr;ilter"ip;ino;ll_i-
adic5,spionajul legalizat'
Perfecqionarea sistemului poliiienesc a fost rez.urltatul 'unei

unificiri treptate rqi unei omogenizSri parloegRreesiicvheu-lua'-io, rlgaamd.ivisemrsee- nricil,rr. dirr.aiarX, oolilia politici trebriJ,X luprc ;;;;;r; i;;_
lor ce existau paraiel in diferitile pXrqi udrnuirrcrcxuttlmourrpopdrrernivdc.,eauin'Rctr€uci;rc€ehpaurulu'nZiuC, fclnraiuu,amvuaei'ac-psXcartrirtce.iobn,lau',cisaoniscid-rlceotpv.ue]an. sl,.cculfbounr.et,ulisnri_-i
nlwnFfnaialveitlrmraeinmeltmeilaui{lnrgeniiiairii,tnaclusi,iaut,clr9e.afainiturvsc@,nuo,iuncntne-lsseoicioateXldcisSdirirvtaiSiaiezrt-eerdausaaeleud,dniel'oeiuS,n,ulciaalr,Rpu,u3,ueier0rmiriiceo'ibmpgua}liodnefmi$aiibe,gterdOoen1erli9ut-eui3tlnrl4aucfdl,-irueneceszaalniitalruieiepi, rr'-Haecidnpugep'qpiunhelrbtrroitlrniiyc-cst1iha.ii--"
pentru a eradica chiar. qi tfocarele rpeopsreib,siilvee,de.i-',p$iiiinpeojdrie.,.rAtiq;a;_,
dar, ea avc,a indamrln
nu numal

rirea de a elimina SA ca mililie atotputernicX qi exclusivi a dcdan,aal,e-iPccr'nil.tbtaccleiloriiv-.iiittniirb-rctt.rd_afrLraop"'tiaruerrr;ip,rrmicocroajod,lua'si,lalrtiiduotncipiicDairandce?r-m,'ijcaaais',epicrrlceccsfrar,icierllidreeierrezeicacsuriasersxami,cntatadg,nasr.ceeuviae'etnlxiuz-uiplsttdi"ie,siutu,'earstittie?iveoe.e,eiraairiCsnrazrllreengrXeiLaaaaivrzcppv'mi.noeiaoicscturli,ivat'tu,ciraocbbXccaih,ii'uriX1llli)etpo,arc.Jgprogxo.esuuiirrferea:riroiiorrnh.spl..n.cru-;gce;ci.lp;,rnnr;uiitutu.imlioiriilru;tn,"lt;,,ei,i.-cidf;,";o.rol;.Dce;;,,;.rl.;ii,ia,nell.-a_;_"r,
'n"ai.r.ti.dnu,lupi.oitnetnruliacltt.-daes'acocnufllxicst-ainaderioLsaet'bai cceustcoerrrcguenriilsemrn€irliataurcn
revolulii"; dar aceasta
si se ficea a€rxpiionimenptieadlicaactelreeig,i,ma udiosuai
invingi firi dificultiti
ii" u.rnX
ser,ioase re,mane,nge-le rezervelor nutrite de cadrele conduci-
;;;;;. q'aRica"eils.i.ttaettni*lcuaohmooprug"llea"xine'i9ciiinnri-npracliehateilreiiastdesci'cpineutrcfrceeccsrleiccu'n9reiilzeioeccamdpteotadf-uoltssrt-leeu.l'

aiaendi

Dato.irX
Himmler, ca.e ant.iior fusese subordonat controlului qctulut
a. rr", *L;"r SA-ului, adicX lui Rejhm, sortit-s5.,devini prin- hrssI^ae;irrintrunnstce21dytuu.iee.l1lrLrri'rLlirre,itom,lSo:u1Birct)J'clechrmirn.lF,_illnSiadie1S.Cfrr9.arv,TLbpr5erirrna6iradvegrc:icwlndhlaFdq_ulica,dCerraioc1dr.cep9rei,.n6..'lLtr0reac..irlncliutii.dihli,roespsrucl.thua5sl''ci7wiZefbi,rcic,bp.,an:pcarGirhtjeiaii,isr.1thl,fato,prr,roqGi_uceldilnso;i,Lsurratrlrdp-ul*oct""n;r,c'p,"C,ti,toi1,".lr'i6.-nl-iiif.l.rVib',T1fl-r"y_i_.
al
;io;j; ;i;ii.t de la 30 ,iunie, a cip;tat deplini.. autonomie,
pJr.u.,gind astfel o etapx importanti pe calea realizdrii inten-

l Helmut Schlierbach, Die politiscfue Pqlizei in Ptewssen'

Berlin 1938, p. 85,

11 - cermanla nazistl - ldnzo Coltottl

GERMANIA NAZISTA 145 sTATUL sun trclDA ss

144

S;icnhiliie;r;b"a;ch;.:"n,,rPfroerlt*rarrt'eia"ap-uicteiiriiNdSeDsAtPet ienl'eincaitmreic.innaliiosntaalt-uslou-i scl,er 1-i,.prectlm gi atigia allii care, intr-un fel sau altul, au
refuzat si ingroa$e corul adeziunilor ce a constituir ecoul'in-
glticsanrteifa.rcli-uax8uyrgtlXeuimprrxqeiriiailii.nodcd.atieciIrnaete'caagc.oe.,tfnituniruicen.rrcrligr;einr,eotndlrae.aared:rzeeicucsvomeriXennlao.rcnarecEetncilsnitdtrt,edai,escra,erict1saoapiifanrifgsetncitzGiecinmecniaerc.prlehinoaJisansgno'irraiboraiahial.rtzssXs.eiae'lriiiuie,ln!,sl,ie""fcElataj,d"fuzrrrerre.s*oaatoauezauo:i|
naiio,nal-sociali'st. indeoseibi comuniqtii a.u fost cei care ["'] au
f'tm-;i;oi;s";u*;tr-itovii.omi"letelnidrti';eat;mpdarni.n.ipfettsotaceteeslar'umnijoalociauecl've!eilde, csln'iat dispozili'r 1or,, pria
ristoai'ne stat'ul na-

cxe'mpltt al 'acestei
d.ruroeo"iEi"nouljeotSurriesoutiit.bslvtailenrsas,apivuareeclci.qmitci"ur,enitae.iaargi;diselaeaomliptbuliocccnelliiunil,ielaiandnv'eguoemcifaniliottsiirmuinerpcii ie;nanaimdaienpcrioet'ciravitaiRutnXnetliiceifherea-li
misurile llecesare cu atita rapidit'ate '5i Iboncil.aucnpelau.ptl;'vcdeec_glotae'ntnGraceitgcrimlecaahniiutal,renlruaisarteetrl aril*ipncsraescneescsusteqtri1iilc"8t.,m;sieiliioc;paan;lc.eiu;,lre1ifa1ozrsi ic'n;i.i
sX se adopt. ,,to*t" cxcludi orice posibilirarc rle numai gernanii.inchigi gi i'ternali sr-rb rcginruJ .rnrirt au totu-
a prcirdicia lrzat nu mai puqin de un miliorr.
..oln^r. i'cir-'sI se
Lstunbaiii.i,*.,tliu"q*i.insnIlti.ivitiszeactiegladrlaeinrnf.iebcqzeeitirunilncacaopcronelsiegt*icriahi.tiopruslLerciunriat^ztiesat"'i2r"r Nu mai Sarcina rle a o,blXdui aceastl imensl orqanizare si admi_

privinq,a denfeiesctortaaivrmeceiannsir;ucmdreo,atrauigi aianmfeo1ns9tte3i9ns,Idpacepicnil,aicnleeipr'aiuiteiunlSipSizr,abacoqriiacu-"lziuisdi,e.l..-si;sf;,;oitii,r.4E.0xip.Oy"O-id-

Tsaeefenrcditseinaftizeinile"epnoioptroctimuvle.opTdecnnncdtcriunetsesatrantao,sctuinvpderarest:psctutaubtsleutai ncsqoiennittarianceiesnctsuetisrruinmfsetelr,unmdtueeluneitx,eumastdpalitucn,,i obreur'brniisnedner,nudnritsi.tliinlec.t,i,vcaupn-c.draenriyuorar-lb'j, care arborau drept ."."_
acqiunile de inalti rridere IHocb-und La,ndesaerrat],..ca 9i ecclec ale.in- bujia de a rxspunde de lagirele de picco'fcocnndtranreJg.rup, oatvreivaiu.
divizilor ,ce ,urmlresc orgaitzarea unui alt partid politic, care tntreprind atri-
atacuri insidioase contre partidulu,i qi statuiui, care se piteatd. prin.ac-
tiuni contra rasci, care c6ntracrea'zi o c5sitorie interzisX in virtutea legii lo"-
isuprr higienei matrimoniale, care speculeazd in materie de prequri, care cepgiil.or rasiste ale Reichslilbrerulwi siu, SS-r.rl nu era con_
sab-oterzX-1planu,l cvrdrienal, care fac trafic de devize qi de bolgevism pe ceput numai sub aspectul funcliei poliliencgri, ci gi ca element
tirim cultural 3. qi instrument de selecgie rasiali.

Era, dupX clrm se vecle, o enumerare suficient de inclpXtoare Nu''rai cci mei buni germa'i clin ,punct de vedere al si'gelui si't aoti
pentru a cuprinde in ca pe toii cci ce nu puteau accepta' din- pcntru f;rce partc. din SS"]. Ar;rdrr elt'e
tr'-un motiv s,alr altul, credinpie dictatoriale gi rasiste ale sta- aceasri. misiu'e de luptl [de a
tului nazist. ,,Locurile de trata,ment" tezetvale dugmanilor
statului erau suficient de numeroase pentru a ,,gizdui" pe co- icappemDdpnr6aooeusefsue.niaVegztseerlitsic.dmieupnrmroe,ieS2dIra-in^arure8rCSrdvicAicaler^en--eeaci.zabSi1pnnpierrlui^rrtecdlrs0auareciloetetccieaoesrndav.tiea,mctnrdeui,aelrnuccdateesioFereilp;nmi.gfirrn!onrrarauaiiedaiieitrrm'unmrgeisnnBrnutsrediri'akeriiidmiro.nebnifiLdpnuenpltadioiuuareaecaftaeznlrcuiilrrtap.toraKmc-iE_rnno.n..uedaioacMr-z-ritedie9esapfna.nemememvt"lsNzerir1licir.idai"etsaer.tserecdTiorlnrien.rnsitr.d.'rv'cc)qrtKa,F;,ciilra"iili.r"gi"udf.c;;,r;'r.in;;;i.orl-"iir;ciocr,i;ilfa;.;o-iicui;rli,s;;;ia:;;r';gi;":il;icib.";ii;id;-ui'p;"li;_dpialiurd;-ui.;,t;O.;a,iT?i'd.;'fiNrt;r;;Jcltno;zi';"ois"i,;,errs-pnt'neI.rSppc.;d,-b:a.ar.;d.ieirrril;re"'cpi;Ic4eieir"lIho5-plc.iada;,lrs-,e'r_rru#deiiri.:;,"l-c;"DdrrIff;I.eouiE*.ole1ecn.r"si5riirl"d,fni"t;.a,i-raK.r;u#O*valni,luZ;eat'tr:m"o"easd;-riJosr;ine.tili;l.rti.rt;ie;aienc.;ciiilianl";dee;enrtl
munistul Thllmann oa $i pe social-democratul Breitscheicl' pe
scriitorul pacifist Carl von Ossietzky ca qi pe scriitorul evan-
ghelic Vioohert, pe amlritul de evreu oare nu avca al'ti vinX

decit d,e a fi aparlinut rasei condamnate de ,,noul popor ales",

pe preotul cat;lic aLCuT:art. de trafic cle valut5 ca Ei pe Bibelf or'

1 lbidern, p. 44. Ilr
2 lbidem, p. 85.
3 lbiclem, pp. 66-67.

GERMANlA NAZIS'I'A i4t 147 STATUI, SUB IGIDA SS

-inomiwc5-ca-e.srelrtt.srDia'aa'njirarnresirtcaocrhe-crcaorciua"enurpiasnnrrttiguieernnmncdniieeauipiilricncclsereeueieo.fSlfmaaiemccdmuheiilat,euctiipaez.aapszDtdoriat.cieelfnueaaudLnccmiaenesealtiaoasilaiStlsaitmebicpbiacoieinicrorbsmuccia_dicncqne1uiolr.'.igc.tpoiido1eenrnrctnesealtlpn'rureutipt ctbcaoeitrlpsb.semeadnlctaotrcpiudlYi^ielnln,a.ers.sl5stu^d5tr-: SS elita qi quvoiul celui mai bun singe qcrmarl din intregul

popor" 1.

lui lntr-un discurs linut la 7 septembrie 1940 in fala ofilerilor
Leibstan.darte SS ,,Adolt' Hitler" 2, Flimmlcr a afirmat cX

v"i'r"tute umanl curajul. firi rnili impotriv.a celor mai.primejdiogi inamici trel,urile cavz.et presupunearu 'printrc altele un _puternic spor de-
mografic 'al poporului german (,,DacX intr-o
E'i itp* t;iii'ti ,buni zi im avet
ira.tcnasot'ti, iezuili 9i clerul pol'itic 1' prea pulini fii, cei ce vor veni dupX aceoa vor fi nigte nevol-
ai statului , "urii altele de scrierile nici. Un polror care are tn medie patir,r fii de fiecare familie
Influengat intre rasisrc ale lui V'alter Darr6, poate indrXz.m sX facX un rdzboi, deoarece dacX dintre ace$tia

F1i-*l.t a conceput SS-ul ca Lln centru de iradiere a rasei cad 'doi, rnai rimin alji doi care sX ducX mai departe numele.
pure, drept care ;r fi voit sX inmulleasci. ,,altoiul" de obirlie
i.rttod.rcind pentru pXrtagii institu,iiei poligamia, ca s; se r5s- Dar cXpctcniile unui popor unde fiec,are familie are unul sau
doi fii vor fi lase cind au de lu,at orice fel de hotXriri... fiindcX
hpiXiin"idi,eS-a"Stsctrilnersbauuig'aiairuniloosrridfificizeiicpieeuc; rriiu'.trtTa-oolicmp^prairniimt'dr-iinopasecereivosetarXdirXnsoeHtilveim,cioi'eranm9leiernpelal vor trehui sX-gi spunS: nu sintenr in mXsilr5 sI infrunt5m
accasl5 incercare"). Obiecrivul final era de a. .,se crea o rin-
ondonat sX nu fie primigi oameni avind inXllimea sub un me- duialX care sX rXspindcascS aceasrX idee a sinqelui nordi,c pinX
tru gi gaptezeci, debarece,.dupi-cun'r a explicat intr-un discurs intr-atita incit sI'fim puqi in siruafa cle ,z ar.iage spre noi tot
cjin'tgili,,,gtiu cX oamenii a c;ror staturi intrece un anurnit singele nordrc existent in lume, sustr5gin<l s{ngeie adversarilor
nllmtr de ce.tti*.tri vor trebui sX aibX de uncleva singele pc
qoqtrj, de a-l absorbi ,in noi iingine, ,ocnrru ci niciodatX f...1
care il dorim" 2.
singele nordic, singe germanic, sX nu rnai h.rptc ?n cantitate
mane qi mXsuri inserrrnatX conrira noastrX." 3.
JlteeVr-lsPdtc,iemdinneintarliiueodrnais.cope,ro.ltazlirEcieriiiaamamlceionagttiieovpar,oicitcclrlIitrrm:'i,-'S.ocSnur'-lcbluoirrlruceucsalrtae[itrcSXorSjui,cnlisinipntaectc3ea.i1azdlue-e'dl'-'e,cg'lcre1er-ilmrm(mlbra'lrnnnie--i
renrroneaza sa se lnsoare. sX capete aproMrca Reichst'ilbrer-ului I)ar dacX intr-un prim momenr el s-,a gindit cloar la o
sclec1ic, ca sX spnnem aga, pozitivX, intr,o i doua nerio,adl
in minte,a hii Himmler s-a infiripat ror mai mult ideea unei
seleclii ne,gativc, pe carc a gi dnCeput sX o punX in practicX;
era votba dc steriiizare,a $i extcrminarea in masX a raselor
5;a;iS;a"r,X1'.u.cil.esaoaucu€r?"eSft.e€1lt":itoHsa'aimtlrermcltlaeurz"aiagi,ii'ncpxtr-co,lipudusnciueiaap,ettaabgraaezciue'dmreedacitoaanrrXsiti"daet3.rre'Xnlsrne- inferioarc, aga-nr,rmilii Untermen.sc/:e, pcntnr a-i gterge de pe
picat intr-un discurs din 1935, si facd din SS nu numai un
i;6 J;;t; ci qi o tezervi' permenent; ce rasi purS; astfel el faga pXmintrrlui pnrilndu-i la munci istovitoare sau proccdind
cu calcul i'ecc 5i in mod sistcmaric la uciclcrca lor prin alte

[email protected]"nlcciiig"irii.uirmia.aal cniSliumSn"te'o6ai,tri,n,fafiicisitiai^fevmulunailneidcipr-ieftua-pslmitintripllricsi-ranI.,itipn[nrstsircnetracistiiopenrinuianicc'cerlisee'ttgrcicasroatrsrupitnil,, mijloace. Suh acest aspectr trebuic nor,a.r cX. istoria reeimului

terorist al celui de-al treilea Reicl-r a imbr5cat caracteristici gi

l Citat in Reimund Schnabel, Macbt ohne Moral, Frankfurt
t.M. 1957, pp. 30-31.
2 Regimentul de gardi personall SS .,Adolf Hitler". Unitlqile tn
1 Cirirn drpi Organisationsbwch tler NSDAP, Miinchen 1936' pp' care era articulat SS-ul nu purtau denumirile neologiste valabile pcntru
atmata oropriu-zis"I" ci unelc- .,ncaog" tcuronice scoase din arhiva istoriei
X4'1^X7' -I4'XL1,i3rP..uSm. 19r9etpr(oAd)u,splPn. grancls critrtinels tle gwerre, 'tol' nredievale. Textual Standayte inseamnl .,srindard", ,,steag". I-Jniratea cu
Procis des
acest nume cra echivalcnti Ir'euqiimHeinmtu:lunil.c-r N.7.
206 si u,rm. 3 Textul discursului
' lbidern, vol. XXXI, PS. 2825' pp' 174-175. in Procis, citr.t anterior,
vol. XXXIX, 1918, pp. 98 qi urm.

l4g 5T'ATUL SUB EGIDA SS

GERIVIANIA NAZTSTA 148 rnneenmitu.lpsmi irsrtirleingu5ntgrii si abat5 aslpra

o*.;J,;-;.;.c-i;rJfohi-oiz;;Jfbitio;i:lili;eri.;"-'.Xcirr"o,ifum'X*;9'd-i"iitcFep"l igred.slnca"pipru.eailtilacei.tticievfao"alrltti5embua'ii,rli.nXnxaquta"i"tahgni5Xuiiiutgdlindmaeiu*e.nqrat"iim'as,iecrapqcrsingtxii"s.inetlnioi_driiuramp'.linaa)uapcntc1goiPt9oia.zlt3intptap'i5rnocturuiaiGinnm.craro.cotc.eiipllnlcebtcntbrria^ssaneizenltlarscdrosvcucrtpegorrtatuaslurtdvelec.tcbeitaanlteii sringer'e polilieneascli orgoliu nalional
,,rase'i evriiegti" toate
myEiuuilrltouiloiirrai"dt"ictirrsdxc,s-x,ir.nittdi.oisA;oic-elsusobteical iacaoulinsfotrosept'ictoAcnssurcXcszinlirl'cuilnectttltullrlmalmianclaaa-rlneetzlmrualsltttacs-l- prost ingeles qi sd faci din ea iapul ispXqitor al tuturor neajun-
ssiuer'icloorledcitniv1i,ac'r5o.nAdnimtiseenmtaittiisdmeulalatfedlecvr-cr noitbcuunXaddeovXziradteoaoiubrseeli-
.6ivi.i*fet"rbs"ir.t;r-i"r;ie'.,',;'"smi;""iin,iioa"i"sni";itdr.;riXi';iar"lTqraili;n-rai*";fplii.a.7"fro;adts;oe';pttl"oirbioKndebar;laeet;itmpseceela.nicloHiucvvuii.ninrr'cisr'tippiiel.reqaiittlreie'pnpjrirtnlritsnnatttett'aocncataaIrrdccccexacianxpomprcriempeil'srruioi:nel-l
maniaco-sexuale .
rare ,rasiali :
Unde gi cind statul naz-ist nu era in sfare si rezolve .pro-
i:D":a";?ciid;;,la";1;'t-in--"c;te;ep'l-ue"tu;t;ol ,xr-iic"zeib;od;uiou'lruix-itp9ii.a,iu.n..t'tuismbauupiucrilnscriilszpibtre"oz"icucpleu'ircntinmiispdiriiisrleri .eadcrccP.ftbii xetfvrolriseeti
blemele gi contradicqiile societilii germane, acolo qi atunci era
5igdouoeiirliur;.umlis'r'ipiad]-ren".eiiz-msnf.c;oi"cirdi-emie.dra"ni'tlniio.i,itaicpgdteereueigp''mpizroeoaqarliedci pisbauieuinrlncnnat,iillciusI.sr'uv-caciri-ritrfXoicfrtioiu1-rD'ipl guifmletcurp'umtotsatranpiivlevxda,fcrp-ocaolniimrttncidone$uintrrmdri .lmldlra.ol.rl.anrvonrteneomaddteeee ,,gxt? sX atragX in
scos d,in cutie evreul, cr.rrsi gi sX submineze
N;;io;*;ii;n.t;i;li;u'n_ii;;;-ic;n;;i.i.*t'ii.;c.foi;o"s;-tc"i.;eipn-riid.ldeln.e;le;.i;e;;"a"fa;i;itc.ir.cp,d;"co^e-*.,inltncu5f''sip*"egcriaa.ciai,t'..n,rzeoonmiriaqu.reH"r..ai"n".A*i.n.tiptiJ.lopli*eii.r*tt.2^to!'ti-r*eieir,d-u-rrnnnr-a;u.irineu,.n,ttui,X;ub..,rtn-e;.lt,iipagl,r*aciuualnaut.i2rintouahln,lin"gieio.e6pni"a*innlittsr"l.e-arg'piqsltc.bciorot"'cacnoaidcXltXdebdi.e.p-ixpal_a.r-e^qacrmledimrlslsricliatnnimxopesperatminuoioibtr,ciaslesaulajiattrrolteigoae.itirrceurraacsirc[aicduaeimvo'eblceouriu.'nilicnnsrdarlldesaiuetseiur.aebplliuo,elRllet1llbeslotccaeldtoegt-uirucinsil-ncanal:-- existenga n,alionali a poporuiui german,
si stoarc5 ffuda oa-
menilor mr-lncii getma,ii"i in accsi chip se incerca si se ascundX
oarnenilor -uncii faia adevir.alilor exploatatori. Intoleranla

rasisti gi denunjarea conjuraliei ,,internalionalei ebraicg" $i a

bolgevismuh-ii impotriva'pagnicei qi harnicei Gern-ranii erau
una din cotnpot-,ettt.le eienliaie alc propagandei ri.ziboinicc
inoculi :poporr-rlui ,,..Teoria risisti" a
carc se f,ascigtilor, d-elipa-
o"ice cJraiter gtiinlific, slujea exclusiv scopului
sitX. de

da o piursettieficnalirileorobsiaelec't1ivaedloormaignraelsiaivemaolnedii,ranlpi"er1i.alCisumltuulruai ger-

man, ofi-
ciall qi academicX germanX s-a pretat in marea ei majoritate
la accste misdficiri Astfel, la iongr:sul de la Niirnberg dirr
1935 FI:rns F'. K. Grinther a primit cel dintii premiul NSDAP
de arti gi qtiinlS ca recunoftinld a rcgimului pentru lucrarca

sa Rassenkwnde des dcwlscberz Voikes 2 (a cirei prirnX edilic a

apirut in 1922), tentativi de a da r-rn lusirtt gtiinlific af?-gy-
mitei Veltantcitortttng rasiste qi antiscmite a nag'ional-socialis-
$i din lumenr-ecleziastici s-au artzit ecouri ale teoriei
mului.
rasiste: episcop,ul catolic Hudal, in etcrna incercare de reali-

zare a unul compromis intre Jriscrici.gi nazisr.n, se preocupa
doar de gene,raliiSri, intrucit, din cele sp'use dc inalta falX
bisericeasc-i, la urma tir'melor nu era drept si se puni pe ac'elagi
plan evreii buni, cu alte cuvinte conservatori gi atapli de or-
iinea constituit5, qi er''reii rXi, adici ,intelectualii ce s-au rin-
duii; in slujb,a marxismului qi a miqcirii mnncitoregti 3"

FNLatGiatzn.aVMl.esAeozizneii,aflKpl;,es;ap;nr7nti4,Pi-rDf,',"iec|i.dioiJn'rac-cd,hrietje,.n.'nJPin1i.n97D670le2i.nutisir'mbl.aanrid.te''rtronnerd,jei risAtoallil.ecli'd.-raainpgrobbislcmzucri.t 1 If. B a r t e l, oP. cit., p. 111. N. 7. des Nationa!-
sozia32lisi$tlnitsw:icsnh,ldoLperaipdszira-i.lgd-A\afl-ilebpniosp19o1rHi7lu,uiindgaesrplr,encainDe.l ie-lc,
Grundlagen consacrite pro-

pp. 66-97

blemei resiste.

GERMAI{IA NAZISI-A 150 151 s]'AlUL SUB EGrDA SS

Pe fundalul acestor premise politico-ideologice nu trebuia respinge orice preguire a diversitltrilor gi astfel, in t:orie, favorizeaz|
prea nnare de la De altfel, re- toate forlele sinXtoase gi ,creatoare la fel ca gi pe cele bolnave, decadente
fXcut un pas a plasat rfoarte teorie la 'practicS. concref pro- gi infirme. In practici, aceasti atitudine duce la repercusiuni chiar mai
gimr-rl no-iist curind primejdioase r favorizarca preferenqiall gi pXstrarea celor slabi gi nepu-
in ter'meni tinciogi, cu alte cuvinte duce ,la degener.:rea popoar.elor, Aceasta pentru
61u*u ,,selecliei-negative" a rasei, dupi cum erau numite in cL anurnite maladii qi tare ereditare, nevindecabile prin mXsuri mediiale gi
limbai oficial m5zur'ile 'de ,,igienI rasialX" c,are linteau si sociale,_ se rlspindesc tot mai mult inXuntrul unui popor prin mijlocirea
'ceior aparlinind sectoa- c{escendenlilor celor aringi de cle. Dat fiind ,ci fali de asemenea boli
limiteze sau sX impiedice prorcrearea iecnrreelidatuirtearaarende_ennfouinroditciisvilpil.uodnrinedmecudppeurirnptsirtuoolcrepi odapuior,irurnc.ruolurriagrneivorems,terulnei ncvueomraancierlg,pmtuii.tpeieadsicriinvdilipsraou-
rinealoinr t,e,nceisininitomasaer"tiealel9p3qSouNlaSgDieAi gPer,ama.onetg, aAnmiz'aat mboini'ctio'ttamreaai
priviliilor evreiegti ; cu vulgaritate,a, ce-l cat^ctEri7a, Goebbels Din atare pr,emise, Hawptamtsleiter-trl qi qef al medicilor na-
pguat.edaisipi,cun:e pe note un alt oilotegaamn 5alevrerepieasrtcoi"riu1lu. iAsXuurmpraotpgin- ziqti extr5gea pr,incipiile ,,igienei rasiale" naziste :

,lEvr.eii cun'osc
iorpertirrgialiigne.erealeg-af"ueinaacanjisolu;iprarparei.i. administraqiei p'ublice, care .punea tn
Neqional-sociaiismul recunoagte integritat..r olmcnilor voiti de Dnmne-
ce nLI erau ln masurX sX-gi do'vedeasci zeu qi de naturi. ca ,fundament al oricirei viegi civilizate gi trage de aici

iaccast| hazd s-au 'croat primele cazuri conseciniele valabile pentru el. Din puncr de vedere politic acesiea consti
de legalizare a discriminirilor 'rasiale. Dar qi mai gravX avca
sX fie- legea din 14 iulie 1,933 impotriva transmiterii bolilor in ideea de oI'aiimltreeur,iloinr gpi rionmroisvpaurenadeurenaeipoerdoirnicieietirrairmlic,ecacraerenulimneai seama
cesrhf,eeidrdae,itaalirbeoel ribtnSrterlqiuloXcritirqe'cimrienaedudienambpinrlicitcaientedeapnrolinrjiuccriipirduiiicliecEediteXmtero-arrnna-lr:acr-apriroteattredi'evisint- valoaree astfel
dc
reJevinc posibili ; dir punct de vedcie biologic, in lupta conrra degcnc-
ririi inluntrul unui popor prin promovai'ea congtienti a pirgilor valide
qi sinitoase fagd, de cele infirme gi a respingerii ptomiscuirirlii
a se exclude orice influenqi a 'unor ,rase stititre i. rasiale spre

n,aturii nazismului, problemele responsabilitSgii sociale erau O dati cu tnceperea iSzboiului ac'esr program a devenir reali-
abordate in unicul mod de concoput pentrLt el, aclic5 prin tate: srabilimente de curX spcci,al ameiajate, sub controlul
violenli gi sub imperiul ,autoritilii. Principiul sterilizXrii san'c-
gionat in raceastX lege era primul pas spre inflptu'irea pro- ministrului de Interne Frick, au abordat ciudata ior ,activitate
intr-o frazi iniliali eli- curativ5. La sfirgitul lui octornbric 1939 Flitler a autorizat pe
gramului de eutanasii, ,care, prevXzind Rael iRcbesiolehi,tueiru-'ui ipBenouruhlesrXEn5i tpaetep, rsoifeesxotriunldKi aimrlpBurtearnndict,irciloemimsaer-
minarea bolnavilor mintali incur"'abili, trebuia si ajungi in dicilor iir cauzd astfel incit si fic admisi ,,moartca acordat5
timpul rXzboiului la elirnir-r,area, pur qi simpl,u, a elemeutelor

indezirabile gi a unor populalii intregi. jcuad_eoccilriui laomrecnfGe$nrai,di,nenctoazd,JCpeeanptrlcttcibeorcindaevsiipienrcautiraabsilirSpiioi tbriovliiti

La congresul NSDAP din 1935, Flawptamtsleiter-ul Ger- lor". Numai numirul bolnaviioi rnintali ,,eiirnine.1i" pe aceasri,
se rirjicl la 275 AAA. La sfir;itul lui 1941, cl',rpi protesrele
hardt Vagler a linr-rt Lrn raport asllpra politicii rasiale gi cale di,verse pi4i,
<e,l"lge"armri-io,trigrt.er,a,adfie;ieugrraaiddiracerig"e,iarnc"uirleugzii,-ucpletrianind-bicdoailnroc-ginliicncitreuaacoi;saiXrmileueenrgilaocsr,iDa-UlesDiqU-icInoin;n1--i
r.en,ite din de inlirur.are a9i indeosebi din directria bisericiior,
deosebi iX d"ur.un1. pericohri contactelor cu o ,,rasX dcge.neratX" botrnavilor incurabili dn ,,sta,bil'i-
,activitatea
ca cea evreiasci. Vag,l.t a gXsit de cuviinlX sX afirme in
mente de cr-rrX" a fost sr.rspendatl; ea a fost contir-ruat; exclu-

special: siv ,in lagdrele cle concentrare, unde orice pcisibilitate de con-

...Din punct de vedere biologic tcoria, egalitX.gii a avut poate rqpercusiuni trol direct din afarl era oricurn min,inrX, precum gi in terito-
9i mai-fatale in ansamblul poptrlagiei unui stat sa'u a unei na!r1 L'tr
: 1 Din volumul de documente ale congresului, Der Parteitag de't
Freiheit vont lC.-16. September .79-lJ, Mtinchen 1.935, pp. 9O-104.
t J. Goebbel s, Vorn Kaiserbof zar Reicbskanzlei, p.290.

GEI{NTANIA NAZiS"I'rt 152

153 STATUL SLIB EGIDA sS

riilc ocupatr', rri;de liecar'e prctcxt pir'.a bun ca si sc elirninc
.,u1,"r..*",ir,.rrto..,";srl-"ia.*..iiinnrrtouim.l.p"sp;laecctilaaltl(cu'<l*tuptiribocdprjlc,ltsutlo,d,quciti'ctp*uotcaloirineneufzr'itvnaacttrr.fiiofonpsaotr^c1s.ri"bu.?illaitsll;ii (Vol/esgen.osse) li crzreLr, aCic5 dinrre cctilean de rangui intii
i. pirt..r-. s.cr,:i.,1 r:nei crirne atic de crtlnle 9i astfel. s-ar
putia of..i in,aniicilor Ge'rnaniei gi cetilean de mina. a doua, mai bine spr-rs n11 intrus str[in
o alti arml pr:opaga'clistici
tolerar in Ge::mania; dupi crlm s-a amintit, aceast5 demar-
calie era pr:econiz-'at5. inc5 in programul nartidului nagional-
socialist din 1920. Congresul parridului trinut la N;rirnberg in
o' otrPivriot5sc1li.crca c, r'ciloI a iIr ut l,rc ilr Iaze trLI)tate. Elirninarca 1.935 a 'marcat prclucli'.rl cotiturii ;nter."'e11ite in modul de a

lsorerslfaiz.riecSsiciecnecro"l'lcizlaamriirIarIeoslar srl-ai:rtsiia.rrtle,laincailvailli,pirnocfiepstturluiti aborda ..problerna evreiascX".
de se- La 15 sentembrie, Reichstagul., intrunit la Niirnberg sr:h
prcgedinlia rnarcgahilri G6rins, aproba in rinanimitate aSa-
i'tr-o

".itllrtorii.oo.t.;iotioi calicr tiiiucircitaiilelaori:uccoolitr-rioi minicire.r;natruulrmpoaptopruehe-rtiagpcer'mteann- numitele ,,leqi de Ia Ni.irnbere", rncnite, potrivit lr.ri Gijrins,
sI fixeze principiilc sliihngecrtXtivi "Ct cpl{mrteaarrifcii,p5dsetoraatr_cXcecl!e,a-acepausrtuXreIi;-r
"sJlir,-i,itiai.cileu a favoriza indcp5rtarea lor din Reich; pe calea emi-
cca nrai bLrrrX i,ootezi, cvenLilJl pc cca a dep"r- berrate pr,rrcede.r-l,in
sati numai prin puritatea rase"i$"i. O datl cu legile de la Niirnbers
i:.ii i" afara hotarclol Ctrrn'rrrii'i. in sfir;ir, in ccle din trlm5,
cind expansiunea hirleristi ctrincolo de frontierele de lo Ver- evreii cipXtau st,a f Lrtlrl jLrriciic al unor elemcnte an,a.rtinind

sailles a adr,rs sr-rb doininalia germani ,milioane de evrei, in- unei rase inferioa.r-'. Legea asrinra- cetXleniei B.eichul'-ri (Reichs-
Jeosebi in Europa de rXslrit' imposibilitatea de a mai ieqi din
dilema in biirgergesetz) stabilea cine trebria sX fie consiclerat cetXlcan"
care ii puscsc contactr-rl cu i'ealirratea, mllt ryai c.om;
Reichsbiirger, cLl capacit1li deplinet ,,Reicbsbiirger este numai
dsuopvtersdnel;tfeSnta'iantspaungrtsahredarigseaJ de singe serrnan sal inrgdit ,care
"ir,clcil*eirdIelcciict hairs,r.-crlislearXiopr essimteptloislttcc, a irnpins oamenii celui de-al esre gara si apt sX slujeascX crr
solufiile treptate corr- cI
qi si Ieevarleitiai tenulTprieenrdee/apilo-peotXruiclnsiai F-eichLrl german" (art.
2). Deci
ceapi cu singe l:ece cel-mai ntotlstliros nrXcel pe care-l cunoagte *err.anI, firl insX a
continua
prin a.ceasta sX rXmini F.ei.cltsbi.irger, adicl cetHleni optimo
istoria. iz.re, intrucit pierCeau clrepturile rroiitice, sau mai bine zis si
acea rimSgitX cle drepturi pe c:re le nr,ai llsase celorlalli cetX-
I)eci clupi ce rXmiscse 11 \rl'clrlc pc planr-rl propaganclei gi
al piedicilor pr.rse rle f;tpt irr caiea activitiiilor profesionale ale leni regin-,ul nazist. A clor-ra dintre cele rlou5 lcgi edictate la
jum5tXlii clc rnilion cle evrci ce const;tui;r"Lr coinuuitatea evre- Niirnberq, ace .lpentru a-.irarea sinqelui qerman qi onoarei
iascl din Ge ruanio, antise,tr,itisrrul a fosr introdus sistematic germane" (Gesetz urm .9cbwtze Ces dewtsrben, Blwtes unt{ dey
in viala ReichulLri. Aceasta ciiitcazl din 1935: tnm-aclevXr, in rlewtschen Ehre), stipula: irrterz.iccrea cX.sltorici ir,tre errrci $i
,9taatstngeb\rise cle stnqe gcrm,rn s,arr afin. n'rlitatea lovind qi
,acel an a av!1t loc legiferarea cXistincaiei dinti'e compatriot
cXsXtoriile incJ-.eiate in striinit,erc prin incllcarea accsrei in-
1 AmSnunte ample asuprl prograrnului de. eutanasie au icait.la iveeli
terclicqii; prohihirea rao.,rtLtlilol se:lrrle e,'.tracon;Llgale inrre
u^hdoAaro-.uri,l'cinteg.irilu"txllofsro.a"rrt"r.ura-1ifr.',iocgd,,p'4u..7rip'ef.lo.oo"ir..Pncir;tirtsjoiihu.Mnc.leuru,rIi.sirtitl'u.isi.iiininlricnrtzsrch.b.C-enrcacrtt,carrrielgrntpiLcc,irecihchcolerxRn'li1rarreoLroi-rylplrs,ir-ciaiai'roiu.(-;rnljreucu*Fr_qdlmrcreenoiecc1rinr.caJnodratac;lr_.d_dmImifBIonrl'arrefc,,rriddceuearicr:clidncetireeiiL<amgnu9ec'lbi,mil,r:p-ri'preoirlrarlo.eorn1Iircendi9tccs4g'dsio6zaeurriiJupnj'Pi.ulutinir'i!oI(imlht:crnrd^ielrre-ie-r-l er/rei $i Stao"tsanqehiirige de sincc serr.nan sar-r afin; evreilor
llenschlicl:ieeit, Franhfurt a. i"'{. i96C (td. noui); tnileoscbi xsuPrx le cra oplit sX tinX in serr.iciul lor fcmci germanc slrb etatea
r1.c patmzeci 9i ci'r'ci clc 1p\nJii!r:nabccerqas, rXSti.nrrtcekracllricsliieC-l,
eutanrsiei, r'czi pp. 183-"236. rrrcntirtorii lcgilor: de ia cxyrlicau cr',-
,hlic, 1,h5"d2qi

de spectrr-rl cvrr:rrlui pcrmanent 1a pinrlX pentr-r,r a rra.qe in cursX,
exe,mnlarc:lc f,:iririinc ale r,,-.ci plrre
femeile gern1,?irc contra ,.riscrrril..,r s-exue.rralcmc,e:naitXr sX prrtre ieze

putc,a nltcra
rasa"; interZir:srgx pcntru ci'r'ci dc a ahorrta iirapclirl Rcichu-

GIJB,MANIA NAZISTi 154 155 STATUL SUB EGIDA SS

lui. TncXlcarea acestor intcrdicgii cra pasibilS de pedepse pri- urma si fie posibilitatea de a-i alunga din Reich ca striini
\-ativc de libert,ate. O datX cu ordoiranlele r"rrmXtoare, din 1.tr
indezirabili r.
ln general se consideri ca dati isroric5 a cotiturii surve-
noiembrie L935, ra fosr ab'orciati gi probiema aga-ziqilor rr-ricqti nite in persecugia antisemit5 ziua de 9 noiembrie t938, dar
(Miscblinge), stabllindu-se in esenqi cI cel c,e provenea din tn realitate tot an,ul 1938 a fost caracterizat printr-un rirm
ctvrereiiis1fe .rrSupriircitvurel i urrna sX fie asimilat firi alte
ascendengi crescind de misuri ce lisau relativ lesne si se prevadl cX vor
qi semnificaiia acestor prevederi interver-r,i elemente decisive in chestiunea rasiali 2. lntre altele,
forme 'cu
erau astfcl definite de comentatorii oficiali ai rcgimului :
,a,cRevsrtemulo,et;svte,rl-arnicnaosiocluog,rienppleotssibtirl5Xinespterind'issiimngilcarqeai "fir2e.. ocup,aree Austriei, efectuati tocmai in acel an, exlrcrtase pen-
Pentru tru prirna oar'5 in afara hotarelor trad,igionale a-le Reicliul'ui
Disirni- sistemele cie perseculie in vigcare in Gerrnania) ceea ce a l5r-
laree : iati un alt neologism al erei l-iitleriste, ca.re reprezint;
totod,atX, sub .inoccnta gi pedanta preciz,are conceprualX, un git ecoul _inte'riralional al acestei perseculii. Faptul nu a fosr
totuqi sr.rficient pentru promova o acliune de solidaritate
eufemisrn destirrat sX camufleze procesul expulzXrii progresive a
externi capabil5 sX ,opreasci inaintarea nazigtilor c5,rre ,,solu-
a evr,eilor mai intii din viala poporului german qi apoi pur qi gia finalX". La 9 noiembrie 1938, cind au fost dezlSnluire po-

simplu din orice societatc untanX. gromuri sistem'atice contra evreilor, excluderea lor din
Sub presiunea acestor m5suri, comunitatea evreo-gelman5, viala cetStrenerrsci era de acum Lrn fapt implinit. Nu rnai tir-

cyare tor;$ nu se resemnase inc5 sI se considere obiect al unci zir,r de L4 octombrie al aceluiagi an, adiiX doui sXptXrnini
crunte qi sistematice hXituieli ,'i intrevedea dcar ctr incetincalX dupX ce prin pactul de la Nliinchen democraqiile occidentale
ultimele i,mplicagii, iner,'itabile din punctul cle vedere al poli-
au dat incd o ,dati credit voinlei de pace a Germaniei, G6ring
ticii urmrate de regimul naz,iyt, a inc,eput sX ia calea emigraliei. anricipa asupm necesirXgii de a se trece la o ab,ord,are rnai te-

Cei mai noroco5i au p5rXsit Reichul intre 1935 qi 1933, inainte meinici a problemei evreiegti; era in curs je'fuirea cornplet5 a
ca sI intervinX a cloua fazd, a politicii antisemite, concretizatl bnnurilor
evreiegti -urma5rrieaaniszdanreua econo'miei, curm s-L spus
printr-o accentuare a presiunii teroriste. CXci in esenlX, pin5 gatruann,gciii,-si gi Giiring perrnitl ca, o dati c,u emi-

in 1938, e'migragia evreiasci coin'ci,dea cu intenliile nazigtilor. dispar5 gi o buni p'arte a p,atrrim,oiriilor: ac,estora. In
actul de aclrzate intocmit ,conrra lui Giiring la procesul de
care nu-qi inchegaserX incX idei precise asu,pra solulionXrii la Niirnbcrg s-a subliniat rispunderea purtati de el pentru

,,problemei evreie$ti" qi, de aceea, tindeau sX considere pleca'rea emiterea decretului din 26 aprilie t9-i8, prin care se stipula

evreilor din Reich drept o contribuiie 'involuntari adusX tra- obligativitatea inregistririi tuturo,r bunurilor evreieg'ti : ,,I,n ca-

ducerii in via15 a planurilor lor de ,,,asanarc" rasialX. In acea drr,rl pregXtirii economice a. rd.zboiului de agresiune, complo-

epo,cX, extrcmiqtii ce reclamau exterminarea, ,ca .Tulius Strei- tigtii nazigti au inceput atunci eliminarea completi a evreilor

cher, nu cXpXtaserX incX preeminenlX azupra vechilor tez,e ale din viaja econornici a llrii; era preludiul exrerminirii aces-
,,,moderaqilor", ,ale unui Gottfried Feder qi altora, dupi 'care
evreii tretruiau, desigur, sI fie :'l'ala\i ca niqte strXini, fXr[ ca tora". D'ecretul de la 26 aprilie a fost ,tocrnai ,,prima etap5''

aceasta sX co,,rnporte neapXrat primejdia 'r.rnor pogromwri la 1Cf. Gottf ried Fcder, Die Juden, Miinchen 1933. ne limi-
adresa
lor. Unica arrnX 'cu care tr,ebuiau sX fie a,meninp,qi 2 Asupra aspcctelor de amluunt ale persecuqiei antisemite,

1 Leeile de la Niirnberg qi instrucqiunile aferente de aplicare slnt tim si trirnitcm la ccle doul lucriri mai bune cu caracter general :
rteaurenistzetCtrtfn.deSu\t{stuc/iblcehnkeaRlmrats-sGenglSoesrbeutkzcgeekb,awrnrgo,, P-.MciniHt.c,hapen.ns1-7-"GBleorlb,inke19,36.Komrnen- LJon Poliakov, Brioiai.re de la haine. Lc IIIe Reicb et les Jwifs,
Paris 1952; Gerald Reirl i Attenpt
n g er, Tbe Final Solution,The
ta Etterminate the Jews of Eurolte. 1939-1945, Londra 1951.

GERMANiA NAZIS'IA 1s6

157 $TAlUl. SUll rrclDA s!;

a acestei campanii €onduse cie Giiring in ,calitatea lui de qef firmau inplicit ci SA-ul prirnise c{e l;r cer.rtru ordinul de a

al -planului cvadrienal 1. Ia 9 incendia sistematic sinagoglle: rr-:anife sraliile ,,spontane" de

Oca-zia imediati pentru evcnimentelc de noiembrie a
fost ofeliti de faptul ci la Pads un titir evreu gerrtano- furie ar-r'riscmiti erau in- rialitate minrlfos organizate qi alin-
titc spre obiective stabilite prccis cu anticipalie 1.
polonez, llerschel Grnnspan, l-a ucis pe lrnst von Rath, con- Li proces':l <ic la ltriirnberg s-a ciezviluit qi stenograma
iilier al arnbas'actroi germine. Autorul actului intenlionase 'ca in procesrilrri-verbal al gcdintrei miniqtrilor P"eichului fintttI' la 1,2
acest mod sX-qi afiirne protestul irnpotriva calvaruiui suferit
de populatriile ei'reie;ti. l:ra tocmai ccea cc agteptau hitleriqtii' noiernbric 19-aB sub prcgedinlia neob,.'situitti Gtiring. Fa1[ cle
rrn for ca acesta Heydlich a ptitLlt l':rniza d,ate mai precise
care, drrpi acordul de la lviinchcn qi satisf,acerea pretenliilor asupra ircelei KrlsraL'Lnacht: pi;"iliile devastatc se cifrau la
lor iredentiste irr privinga sudelilor, nu prea mai aveau temeiuri 7 5AO, siir:rgogilc incendiate ia iOt, cele distrr.rsc \a 76. La
pent'ru agitalia lor nafonaiisii", De^ aceea ei au primit ca pe.o
mani cereasci minur;a aruncatl arit de nea;teptat de,un tinir rindul siu Gdling, trrcntrll carc insS,qi existenla evreilor corlsti-
evreu, care poate nici nu gi-a dat prea b'ine seallna de conse- tuia o inrolerabil5 pri)vocarc la adresa pursingilor arieni, n-a
pierc,lut nici accestS- oc;lzie spre a-gi clcz-l5n1ui extren-rismul sIu
cinlele ample ale gestr-llui siu. in orice caz pretextul comod iugcrincl sX sc irlrpunX e-,treilor cele mai absurde'r:miiiri: in
al represafiilor a slujit ca s;i dezlXnluie o hlituirc in masi primul rincl cI ci lrebr.rie si executc pe spezelc lor demolarea
a oamenilor pe strXzi gi preturiirdeni, sub ochii tuturor. Dar
cine a indrii,nit si proteiteze? Cine a indriznit sX intervinX iinagogilor irrcendiatc; cX evreii nr-t mai au voie sX frecven-
t.ze-tri.i tL'atre) nici cinematcgrafe publice, nici locuri de vile-
in apirarea noilor victime ale perscculiei naziste, fixate pe giaturX germane, nici spitale puhli-e, nici grXdini pubiice. In
tmzJ unui criteriu qi mai absurd decit cele anterioare? Iati
intreb5ri asupra cirora mcrid si se meclitez-e cind se pune ifari de- acoasta, s-a discr.rtat in rnod serios ci este necesar ca
Ministerul I'r,ansporturilor sI creeze in t,rer-rr-rri compartimente
p- robDleamtaa rXspunderii, aSa-zisa Scbuldf rage. su'u denumirea speciale pentrLl evrei: cincl acestea avec.u si fie pline, evreii
de 9 noiembrie 1938 n.t nici un drcpt sI mai ccar":i r.'reun loc, ci-trebr-riar.r si
a irltrat in istorie rim"in,r5.u,iin picioare pe cu1c,ere.-FileEte, pcntrrr cvret' urma sI

de ,,noaptea cristaiuriior", cdlre clesemneazi cu precumpXnire sc rezcrvc un srnsi-rf, vagoll : ,,I)aci occsia s-a ltmplut, ceilalli
acqiunea de cievastai e a magazinelor qi propriet5gilor evreiegti.
DouX zile dupi infXptuirea acestei expe'Ji1ii punitive, Hey-
drich, regizorul manifestaliilor antise'mite, plltea prez.enta ma- ovrei n-:ru clccit sX str:,a acasi". Goebbels a venit cu o for,mu15
vor avea clreptul si
req,alului Gdring un bilang silbstanlial, 'degi prc.r,izoriu: o primX ;cilumpiaci egseen\iraolri:fi.,Ea-y;rrc.aiit toli se aqez-e numai
gcrlxanii". Ca gi cum toate aces-
evaluare parlirli cifra la 815 numlnrl prlvXiiilor evreieqti teJ u-ar fi fost suficir:ntc, Ide-vcL'ich a mai propus ca e'ireilor
distruse, la 29 al marilor magazine incendiate, 7a I71. cel al
imobilelor cle locuit ,datc pradi {l5cirilor sau distruse, la t9L si li se impunl un incliciu cle rcr-rtnoaqtcrr: ((liir:ing l-a intre-
r'upt:.,,o uniformi!"): in accst fcl avcalt si sc creeze atltomat
padlreisneinvcaragercie,gi3loo6rrg'aiannuciezfnaodisiiiaiteteu.pcieiqnrii,faeacrlieclliaeg3ia6tliemriNnpiSqaDui ;gf\orla)svtaa2ure.saRtnaagupino2laa0rtt0er0lee0- premise peniru const;tlrirca ghetourilor" ln sfirgit, evreii erau
irnpuli li r-rn trihr,rt cole,ctiv dc trn miliard de rairci ,,ca pe-
z.ultatele acaiunilo,r intreprinsc in ra'ta ior cle cornpetenli con- deips5 perltru odioasele crimc". in definitiv starea de lucruri
illl putea fi concretizati mai bine tlccit ,au ficut-o cuvintele
cinice gi batjocorito'arc cti care G6ring a zugrivit ansamblul
1 Cf. rcchizitoriul procr.i,rorului-adjunct aurerican Albrccht impotriva :sitr,ragiei ,,N-aq vrea sii fiu uri evreu din German'ia" 2.
lui Giiring z Procis, citat anterior, vol. IV, p. 573.
t Ileporllte i.ublicrtc ln Pioc,-rs, r'o1. XXXll, pp' 487 9i ttt'nt. unp'
2 Sciisoerea aciresatl de Ileydrich lui Griring h 11 roiembrie 1931i' ' PrircesLrl-virbal se giscqte in Procris, vol. XXVIII, p1.. 449
in Proct)s, citet anterior, PS. 3058, vol. XXXII' pp. 7--2.

1i

GI,RMANIA NAZ1STA 158 159 STATUL SUB EGIDA SS

DacI pini in a6sl moment persecutia r5misese ] r nivelul din Austria gi din protectoratr.rl Bc''emiei qi Moraviei. &Iai tir-
episodicului ,*i ind,iviCualului, dup5 noiem'brie 1938 ea a ci- ziu Eichmann a fost ins5,r'cinat si reia in considerare sub aspec-
'piltat caructerul colectiv qi sistematic ce avea sX-qi gXseasci tul detaliilor concrete un vechi plan de evacuarc a evreilor in
apogeul in tragedia de la Auschwitz sau flhe'resiensradt, ghc-
toului 'de la Vargovia sau cle Ia 'Ireblink,a. Chiar in Madagas'car, care redevenea acurm actual intrr-rcit filarea insul5
timini au avut loc cele clintii
deoortiri in masi :acele s5p- din Oceanul Indian se afla sub controlul Frangei de la Vichy,
Buchen-
waldul qi-a primit primele mii de deportagi evrei. Cu toate asen iti Germaniei. Dar gi acest plan s-a dovedit depXqit incl
aceste m5suri, nu se gisise incl solulia ,,prc'blemei evreiegti". datori'tX imposibilitXlii de a domina difi-
Hjalmar Schacht, care nici de aceastX datd n-a renunlar la icnuakinXtjeile'd,ecreaaptleicparrein, prezenl,a in Europa ocupatX a atitor mi-
lioane de evrei : politica nazistl nimerise intr-un impas ; pri-
cinstea de a furniza politicii nazismului cont'rib,utria ,,lumini- d5ciunile qi spolierile efectuate in girile invadate iEi gXsear.r
lor" sale tehnice, a srugerat mijlocul de folosit spre totugi o limit5 in cele citeva ,milioane de guri inutile 'oare aveau
a prXd,a
pe evrei cu maximum de profit pentr,u Reich; anume a propus
ca emigr,ar:ea evreilor sx, fi,: finantat; pe baza unui imprumut nevoie de mincare, ,aga oum se lamentase fdrd, ocoliquri gi in

internalional obfnut datoriti garangiei reprez.entare chiar de repetate rincluri Hans Frank. DeportXrile, 'munca forla'tX, ex-
perienlele pe cobai umani, viala un-rilitoare gi degradantX dusi
bunurile comunitSgii evreiegti.
Dar timpul zorea sX se procedeze la studierea unei so- in ghetouri nu e,rau linci de nartur5 sd" r,ealizeze eliminarea
lizrcl a lasci inferio,are, a c;nei indirji,t5 supraviepire ii sporea
lcuelioi c,u,ipnateregaraAleu".stIrnieiacqeisCt esehnosslso-vaacfXieciuat unacpluass iinnainctuepr'idnusupli fo4a de impomivire pi incirc5tura de urd falX de cotropitorii

naziSti.
Reicihului ;i marile 'co,mr-rnitXgi evreiegti din acele 15r-i. Tocmai De aceea, datH fiind imposib,ilitatea de a se rea\iza eva-
atun,ci sarcina de a condr,rce depanamentul afacerilor evreiegti
cuarea populajiilor evreiiegti, s-a maturizat ideea exterminXrii,
din cadrul ccntralei serviciului de sigulanlX a ,fost incredinlatl a cxtirpirii lor fizice 9i bioiogice t Git'tpilz-ul, ,,ciuperca otri-
de Heydrich unui funcaioirar al acestui 'corp, pe nume Adolf vitoare", curn era dcfinit evreul intr-o cartc de citire folositi
Eichmann ; clr putin timp nairlte acesta din urmi se distinsese in Ecolile germane, trebuia smuls5 din ridlcini o dad pentru
la Praga crcind un oficiu central pentru e,m,igrarea evreilor'. rotdeaurra. La 3i iulie 1941,, o luni qi jr.rmltate dupX'agresiunea
Izbucnirea rlzboiului a inisprit qi rnai ,rnult situalia: pe 'de o
parte a creat condilii tot 'mi,a'aniuparroiehi1b.9it4iv1.eeipaeuntfrouset vorbeliigi adliinsiX- contla tlniuriii Sovietice, core a inseuti-t.at totod,atX trecerea la
untrul Reichului; astfel in utilizarea unot metode dc rlzboi de o hrutalitatc r-rclimitatX
pcarte ca se'mn distinctiv steaua galben5, iar in octombr{e al
contrs uncr populalii inlregi, maregalui Giirins il n-rendar,a pe
Hdgleeobry!adlor5ircg-haanscizihae,,tsdotirisuicpn,"irinpeirvipcrerteiiccpq'atairiaptncivracr,lcrccrrir't'tioearcl ieiplseeanrFct,rduurinooppeuisnaocflultalditoeenasvruecb-
aceluiaqi an au fost supugi regimului n-runcii obligatorii pentru
economia de rXzboi; pe de alti parte, lXsind I'a discrelia nazi$-
tilor cele 3 milioane de evrei ,polonezi, rizboiul avea sX punX influer''gX germ,an5" gi si supunX cit mai curind un proiect
asupra infiptuirii ,,solugiei finale" preconizate 1. Un alt docu-
oamenii celui de-al treilea Reich in faia unei pietre de ln-
cercare decisive: vor cvteza ei si ajungX pinS la ultim'ele con-
secinle a.le teoriilor 1or privitoarc la superioricatea rasialX ,sar"i smeec-nPtroptroe/zeconllta2t ,lafuprrnocizeesauzl XcieinlafoNrrtinrnabgeiirgm, aagia-pnruemciitsuel \Vary1-
se vor da b5ruqi in fala absurdit5qii e"'idente a proic'ctelor lot asupra

discri'minatorii? Intr-o primX perioadl a rizboiului s-a plrut elemenrclor ,,solutriei fin'ale", ,ala cum a rezuhat ea tocmai din

ci se contureazd,, la sugestia lui Eichmann qi Heydrich, ideea Jude21nT,Ceclixt.atrPu.lraoinnctiesL,ri.oPrPS, p.op7l.1ia101,k6vooqvil.u-XrmX. JV.I\,irp;pl.f,266D-a2s67D.ritte Rei'cb artd die
de a folosi Polonia ca un ghetou colosal, evacuind in z,ona din-
tre Vistula qi frontiera Unir"rnii Sovietice toli evleii din Reic'h,

t2

161 s'i'A'fUl. SIJD LGTDA SS

GERMANIA NAZIS'TA 160 Tocmai lasirul de concerttrare dezviluie cel mai bine profunda

planurilc elalr()rar c de Hel'drich gi de crrlahoratorii sii. l,a pcrvertirc*sul'criti 'de poportrl gcrman in timpul erei nazisr.e,
*.yarich'a cxpliiat. in i-plEe.lir.ivh.ei*rras"xn.u.,nun,,ecauan'uHuncuiis1t'ispr,ecg"o-imm* anind-a,ac;nffr.truie;lt calitativ de- restul omenirii,
5o lt".t"t;.'r'r+z laia.unci aduniri de
exemplare.ca.I{eydri-cb uq"
inalri [unctic,nari ai sS 5i ai dEcnp,atlralasmunegn.tt,eloprcrnnttreurc1sat tem. iloio.balence- de la Auschwitz, sau Martin
Sommer, zbinul deila Buchearwald, au ptltut fi conrsirclerali oa-
ii;.i; ;;;;t'i"t. i. ac.ast5
ct;ii;rr;ii;n;nt.r;;;:ia";i;q"l;enDcenvJai,rln"i;eea;;;rlilr;ed,iouaadtlc;ic.rmia;e,en"Ht-vsiu;-tncGEei.xaaniyuJeilrr.dorsueriiomra,,i.tip'"i-acltrartahcncnc,cl,;lei;vituicciirmuiscri,etfe.iularciirnlnidlS.oaoccelirieneacno,-saapsilaeaccliidsndbniaetc"dtriorrrcrce;cdpaiciibiltrsneeeuoiutrrrxrrcairsinIt-i'uerftRligaaXDrrerceqrnlcricuiiie'ctiaanpahimEa:rll'ltrliontoe.'tmcl\dilacalrrla'uoc.nlfp-cniaaltlsaXtrarsel,tieeqien^aimrin\clraecpurmnrceicnupupu[llatirilntcdaticLnhdilcinn;t"c-l-'-
m,eni potrivili'la looul potrivit,.a r-mui regim. in care s-a Putut
sratornlcllln sxsten ,atit rde minulios organizat de degradare
mq.lieuunpmritiolii.ir-lei"s,i,puco'nol,e,ilteidccedevsisaoauaut,rnesio,aiigliiposaomspueu.l 'i'eaCxfrieuizrncinrirt.aeretgaiar9siiuc-pluircnqaortdiienlp'taorer''rrgaainliglcoou'r-l
au constiuuit 'debuqeul dementei 'p'nopnriiduiri a urii de -r'asl'
al 'fanatismului ideolosic si nationalisi, al cxtremismului sfnun-
tparatcqtici avidoelenglueviesmittaerie.,arati.nea, liinocnlaisl-osloucb'iiiailie,sgralutglu,id. c$iiCeaozoi gai;apar9ei
i,ic--";iulaiiirr"-d-'io"cal,ci"r..l"a'i"n;mr"rq,"o.a1r,nr9mrcst4ar"ar2i.rd,,lioHei;n6"pestioyri.-drioqtiritiircigplli.oimrgir'appIn.io;eriaitrcarreSi,vauearxqcdtiiel9,utraeinp' rr.rlit-lafcnig.auirXprnr'trrate'xaittlro.tifroraimnblciaitr'rlsiec'coaccx,rho.linna.ccsOe4mtnrltXtotr.lrtltraealtartireei',i i. ,,.oor,..pu*t ci eaxtfeorsmt pitroirsiiibiinl smi a's'seii,ncjguhoebaetzite, o organ,iz.aiie

atit,de pe"ie.ti a de-vast5-re1ea

de co-pli,.iti1i qi in lumea 'culturii, cu o atit de diversificati
intrepiirundeie de spe'culalii asup'na,soartei miii'oanerlor de ne-
fericite fiinle omene$ti condamnate ,la suprimare in lumea ha-
ai"."i"tit" c,os5mareltsi'attr*usi edsiie"rnlptbitoliilntlai*-lccaromrcdu,nsrii-cafcuui m,p,uiunlsvaeirsnutstievlu. ijdtbxeal.i-"c''unaputouianrroecr- l,uoi,nanti ,a' LlagXrelor cle concentrare. Dea,supra intrXrii
Auschwitz, din ordinu'l com,andat-rturlui H6ss ,se fixarc cl'e.la
cfematoare,
o in-
;;h;i;ilili
;l; ;;; Itut;-. imp"'il'il de calificat-ctr vorbele obilnuite' scliptie c,u 'celebra maxitni Arbeit macbt t'rei (munc'a te
lociopi.neit.rrcfarir"seia.le-lij.fna.l,tcom.mal;rotnlolL,irl"mdlerirnie,t'ccr lns,riaactlrevdeuizereal,ibiatlElctci.,dscexucpfelrlcrlisanigil_eacllo'oerl'ccdroeinetetrc-ouannle- das Seinc (fiecirLria cc i se.cuvinc), pro-
fmaicteca'lirbcue6r;n; iJl-edenmu nrai pulin rafinat lozin'oa de la in'"rarea
in Buchenwa'ld. $i totulii in spatele acostor maxime
L;grr, Eugcu Kogo,n, ilcscri,, arLlel accst singular simbol al cc,l'ttt care puneau in morale,
lLrininl ,,aroga;Ia" pedagogici ripici
pini 9i
p.,or"i, cilSii din SS qi, in acelagi timp, rolrrl ei caricaturul lalJ
de-al treilea Rcich : ic p.overbiala pedantcrie nemleasci,- s-a organizat cu.ajutorul

.ii"i.;;Sfri"o?;;;."ir-rI.sne.rrf-tr.fri;"ir-i,ip'.:".l"'fii;rrlti1";;'oi^"it".'Li-i;;rietiX;otou.'tc-li.""i;i-ti,;zen.""liicti.,."r,batar;r'liep'"lren"us.rc-Rt"t.ro-snairc'e-;-rcriravic.fercidr",theadrci_"eoluor;tun'.lim..liurgieo.irtiierrica"cg*mtt-siunatvti.ncSilritet[eXeSinasriqs_tassdteieiriaioat",p'uirrnoiu'imlnuIrcmtpe'ciutbpguoiaeiltl.racenr-cccfarrjegriiiciipzitihrdlucud_icrsanlcceiuu.,lodru-bSauapacsl-rcSimleenulc'p-c)gnrciouo,ctuniplrei.unftrigia,utiu.,rccing.onrriln1aacm'sirtst^iueuii.udtsnlazl.:clnemIjgt.au.iecs's[sifforailslritrcagaelrcceltrais''eurunig.a.csliiliunenugrtJa,inliiceieetsaarhp.xrt.ccrdriogetequgoirtnrr.rnounulitcIsae,-----i ,mijioacelor celei m'ai modeme tchnici cel mai lnacabru ma-

sacr.u din isto,rie.
Med,ici iluEtri qi replrtatc insritute griinlifice nu qi-au refu-
metocle rafinate 'dgetiilniclhifiicclearepea oa-
zma,etnc'i,loo1r1, trfiibeu1'siua,:bc,opnrceetp;xintucll r-rnor experiienle vi'u,

fie sugeri,nd fotrmu'le chimice de natiuri sX-produ,cX 'o.rnoar'te
lHn6,snsr,erpniosrtiirlein,dsalaec, eclealgci eaeerrad'e)coclmetaangda'aren'ct alare-Aiiu.p'se'crmhwisietzs"e,
rapi,di].
Ruautf
mului lor 2. vsii,il,eurmcliirneaeslci^s5,ctruLpoege.fr,,:cetixp'sieicnXinXavtaztuer,'taciue-l'eocChyi ccolinniucl,u.igrR'ozcdu-

I Solulic' finelii. -- N. 7. l2*
' E. K o,l o 1'), o?. eit., P. XII.

GERMANlA ]\.IAZIS'i"A t62 161 sI'ATLJI- SUll LCll)A Ss

prc,me,ditat singe rece ryi per:suaziuire ,ostLlntativi, in,tr-un ,Iim- datalii a2i-ra) crrc.sirco'rhcrilieviz!!ii'ri.i, .,r'curlrrilrr cci nrai dernui gi vcri-
baj, s^ar putea spur.le, de rcceptar ,med,ical : ,,provo,aci moartea ficaqi"
ctt ,s,iguranti aqbi spor,loupdrigi isri.arp,iedj,inmi agai z'aeiiees, daci e ,utilizat in ilo-
cralu,ri uscate bine pu.i:Lt-a.. ssifsirt'gcimtr-arltic.aXqaa-z-eisvcri.eailcoqr.iLdrnini ,RgeuitvtbearnrcX, ,"pid"raunl coros,al c{c dpe.s-
un:plu,re ctr per-
soane gi utilizincl,u-se un num5r crit mai rnare clc conductc g.r.--t
i; ,,;ll;;;.;;';.;i;;;i:;cltomdlboanhrcerrnha6ucfaierellec1ulltnliplLia.,r'SI5rpi,rSc.i9'arnrc^Sv-rrcue.llsieuslnlitcairilnilpssdp-hmoiro'rciurcrhnru.niniuc:cuu,ic'lcn'.r'x''i;irciql,teocFsiprarrc;Ihr"ulon1cc;iini[irdiir"'o''rtaa;,ilmetlUlr1rudcrli.ecrciaeizi"nd)ciitlrc.iaipv"vrlru;,aiirzsissGc"ca,r,n;orrl;a"o'euIu,prdd"^d,4iipsni7snipiri,ro9;"f!-ntzgte7ii,3ilu.i;ii,"a;a;grrp'i_rlJ"B..fidr;,iii"yi.cni;.-c.;fR;"tr;"i;iiei;;gnf;t;i;Rc.'l."l*;h,et:",s;i._t-
penrmu introctrucenea gazului" 1. ll1 socotea ci. cel mai rimpcriant
lucru cr',a si n,u se suprasoiic'ir,r in,stalaliil,c : ,,,crematror,iile I gi
II puteau incinera circa 2 000 cle caclavre in clo,uXzeci gi patru

de or,e, nu rnai mult, spre a se cvita av;L'icr"ea curpt,rarerlor" s
ar fi deregiat
u- ismiceoeargcaen,izfearteoariscc5: 'sfintul, nionsuuosul meca-
,,11111 se putea reniunga
si ,se contirrr-re rin-

cinerir",ile gi in cr.rsr"rl n,oplirlor, Feiltru a niu crea biocare* trans- lor :,in^irrstrucqiunirle.-asupr* acesrei,.chesri'nir, gr;iiiili;E-
porrurilor ce soseau" 3.
cnrureniitrr;i-lliLicalzrr.ralllitcS:rri,u.S;\rcrc*Cci1airlrdailisrculckiscsrRc.r.ch.pciaiirpc.elh..a.rcL.ircirfz-ellucpacii"rs^c.i'3r.hi,l.rm.cd.ppzacci5rnrilf.uieeelgmqlodxi crcrpiircisehrilipie'rfceabircraidmleicci;iptra;cort.i;r,rXosai;iil;rsial;toc;biira;f';iaai;;ub.;r;f,ruo;icrseir.
Ca o ac-,niv'i'tiate anexi s,isLenrului c.oncentralioniar. SS-ul a

orgar-rizat val,orificn,rea absolr"rt integralS a'bunur,iloi ripite

deportalilor gi a insSgi persoarrei lizice a acestoli'!, v,iloriiicare

ce se prel'r,urgea, dincolo r.[e ho,talu'l vielii, pin5 gi asup,na ca-

davrelor deginulilo,r. Pentru SS-i9ti mize,ria indescr:iptibil5 d,in Dar efaccri,le SS-uli:i n,,_t s. ,np..,au a,i,ci. Rela,tiilc ,"1. .,.,
marea indu'strie rlLlse re?rumau la contr.,actele de'furnizar.e a
lagirele ,de ,concentrare c,o,nstitlria prilcj gi sursi de specl-rii gi Cyclonului B, -care ,a fost lirnr"rat de rlifer.ire iua."pri",duni- din
grupul IG-Farben,
irnbogi[ire. in 1942 s-,a infiinla't, sruib conciucerea Obergrttp- in car,e ,,Deges,ch", a clrei firml sociali

'pent'iihrer-wlui SS Oswatrd P,ohl, oiici'ul gc,neral psntru ad,mii-

nistr,area eco'nomic; a SS (SS-W; lr t s c b a t sp e rru al t wn gs h a pu. t amt ), nu putee suna lrrtr-u,n chip mai pertinent : ,,socie,tate germrani
pentru trupfa contra par,azTgrlor". ln prime'le luni ale liir tg+2,
rnanclatat si ,asigure gestio,narea bun'uri,lor econom,ice trecute tn

posesia SS-ului. Care era natura activitigii depuse 'cu ,atita zel incercinch,r-se si se impingl pini I'a limitelc cxrrcme eforru,l
de oiiciul lui Pohl rezr,rltX chiar clin ciocumen'tel,e "- cXci re,s-
pectivii no'ta'r.r de toate cli obiqnuita acurarcle Ei pedante- dc rizl-roi al Gcrmanici. sr,rpr,rsL clc at'nci incolo unei uzuri
roi,ebie! ct-e descoperite La s{irqitul rizboiulu,i : 'liste intregi de tol mai istorritoarc, a fost ori:lo.atX mobiliz-arre,a deportalilor

rde imbr5clmi'nte s'ustrase viciimerlor,,so,truliei frinale" pent'u ec,o.cmia c]e ::5zboi.. Dar pentru ace,i nenor.o,irili, p'ost
hr5nili gi dsiiorn,,aau1biiilpimilcnclr'tcceloii9-nridlf,i.illriiaLilclreica'eoleleucmemal'iricdmeela.pitlorfneralujbu,rirlietue,,li"nt.'d"*g'rsx*m..loiion,
gi destinate Vol/esclewtscbe-rlor din Europa rXs5riteani ; p'artizi
insem'at
de .ceasornicc, stilouri, portmonee, brice, foarfece, o,chelari etc.,
au rislrit
pridate cle la ciepo,rtali qi destin'atc diviziilor Waffen-.SS,
Ia Buchcuvald arr l.eneficiat, pe scarl larg5, dc mLln,ca po.rrnai
silu rnai curind, cfi-rpl cu'm se expliini Polrrl intr-o scrisr,arc-

1 Citlrn din edilia itelianl R u tl o I i: F{ ii s s, C,tnantl,r.n[c ad 1 RDTwwacondpxcd-tuouddmrliitceueslcnJ.1JituiuuusdrloiJe_erenGini,s,loltpupebppior..Pccpn54ori34hkold--i45nirn,54rsLL.. .t.nPPPoorolliicaaclkskoooIvvJR-.-S.JJS..\5f1V.1uu, llvffo,,l Das Dritte
Ausc!rhIolbbitiiztdl,ecmnT,o, rppin..o12c0)'112,..960, p. 200. Reich Das Dritte

2 XXXIX.
Reich

s

pp. 552--553.

GEI{NIANIA NAZIS"|A 164 165 STATUL SUB EGIDA 53

cle delinrrli inclustria aseercorneateutaicl;eEliucieaFlaitl-eerle;m. elanteAloursc'phewniftfzu sau conivenla..taciti a unei m,ari p5rli a.poporului german,
complex monopolist legat clirect de
i-2, f"i*nnsele arme mina clc s'eiprus preslun:r unei propagan'cle fairatice gi frernerice, care, p'e
IG-Farben, ce1 rnai mare a recr-rrs ccl mai mu'lt la
buni drepta,re, poate fi consideratl ,ca unul ctrin iirs'rumentele
inclustria iie rlzboi, care
ir.ofl".."it*.,,iI.futindJftiinamt*iiiimlduienodqre;irp-ao;te;rtia.aqudi,ccsrd-ironppsi.oraarvtliaeaqgriu.nitcoaeirxefatca'irbu'-rricilnui Xc'drreaii'.tcalinnuci,eulalec- teroriste ale reg'ir-n,r-rlui naz-ist. Tocmai accast; 'orgallizare a pro-
n;""t a. femei Ravcnsbriick locil tntii in exploaoarea delin'u- pagandei ,a fiurnizatr prenriselc psiholog'ics indi,spensa,bile na-
i.lor- ..tun.a complexului Sierneiis. La Aus'chwirz p;i--arili.raevulat
zisrnuiui in acliunoa sa cle exacerbare a n,alionnlismului qi
r"ri;" dc lucrltori'.ilnici qi combinarrrl Krrrpp; ct rasismului, impinse pini la 'limitelc paroxism,ului gi uti;lizatc
l"""rti iolosirc a miirii ,le lucru lo,'1arc. barorrul Thilo v"n la incc'put in vede,rea c{ezlSnguirii confllicrului, iar apoi pentrlu
V.s.X,riurln,"G5.u*as;luktcvte-,vK:"i,r-d",ui.,n.pi,pt...vc.o"Ir,ne,,aiBn'coplherlieavnirrrcuiaanldr;iclilct{al'earlrbieiapicnuhta,Lqauiaguecrar.;irin;tnaiautetuxluesi-I purtarea rreir-rctrr-rrXtoare a rizboiului total. in acest ,clim,at spi-

iirual .s-,a raju,ns sX se acceple ca milio'anc qi tnifioane de fiinle
Llmane sX fic nirli,cite in mod p,lanificat gi sisternatic pe altaru'l
nritr-ilui superiolitilii'rasiale a. I'lerrerwoi,6-uh.ri, mit exploatnt
pin5 la ultimcle conseciule dc impcrialismul g,-'ttnan ai 'seco-
lului nostru.

.;o-glfi".'hi."i,"u"-"*;i;"Sr5;'fi.ei4i,*1;;St;"rt;i;""o..t--r^!*idtmiriJrA"i*r;Nstu-.i-rJiu-n"u"u"ibtcii"lX;ps*uii"itu,.iia;gXo,iirneueh.dtpd',*i".lcaeeiet..ugtlirtni,i.a"ir,ait'nial1grrtluoui'i.5nas.lttrdoci1itmiiae*:'ire1r,c;atuire.dhp9rccireii4ccoa'lriatntiln,rmo'urtprsrs"a-rguaiiioc.sri1lrceo.t1unbculimnipo:Xpt,oearpdsabri.npee*eraehairlleillitnetloclneScuoaisa'Stnruuttc-cmii.nn'rea[ro'ueiellalioitlfgnr(irlodniufnn.sa'elupa'cuct'eRs'apar{tiesnrulsciiiof'dqacein'.hiutc^iaincsalslaa-a---t
mark) 2 :

lanuarlc i 775 1.48,70 iulie 5 640 995,80
februarie 4 204 239,85 august 6 4Bg 963,25
martie 3 465 745,85 septembrie 7 516 755,30
aprilie 3 562 242-,40 octombrie 8 354 995,10
mal 3 755 284,50 rroicml:rie 4 87(' 629
iunie 4 773 115,95 decenrbrie 4 810 C94,05

Iati cc cra st,attil aflat sub egida SS: rez-rtltatul rrnei tiratrii

feroce exer'citate crt aiutt'rrttl cr'lr.ri n.rai rafinat s'isterrr polilist.
crr sprijinrrl cclor mrri infi'rcrtlc Frrlc ccorloltlicc, cu ccrltscttslll

1 T lr ii o \r o J.r \t;,'i I nl o rv s tri v, \i/atum u^urLlt lIrupp acrurteilt -,
Sturr:s.Crrtifl1e95c0.r,lcnn.lr1tc77.tlupi stetistii:ilc,:1rltoretc Je SS 1i rcpro,Jusc iir lLr-
crarce Bucltenr:akl. hlahnurty, wrt{ Verp{lrchtuny., Bcrlin 1960, Pp" n1'--'

242.

Capitolwl;ase 167 IJXPANS]ONlS},TUL NAZls"i'

alirzic iilhrerul ccnsta ni'ai ales in abolirea resrricti,ilor militare
statornicite la \ae,rsai11e's qi in reconstituirea u,nu'i mare Reich
ClllILrL'I'ivii :: i ir'I',t\ Pl 1ii,l:l ,-.are si cr.i,princii ,ciin noi-r torate grupiri,le etnice germane exi's-
b, XPAI.I S I ON I SX,{U f ,U I r\*Aii I S'i tente in E',rropa. cr.r alte ci.rvinte sI infipruiasci. ii-ii5ur:tml ,sir-r

Cu to,afe a-parelieie sr.tsciiatr: dc caracterlli ltrcc'a,,i[ ;rr,i primcior .rcea co,irtoptre a l)eutscl:tunt-v-'rui c-a- reco,-nstituarif,aa cum atest;
cl,in priri-rcle pagini
Mcin Klntpf inci p,icoc,l]parea
s,a rle 'c;ii;cien,ie.
migci,ri de ;ah ciiplornaticc ini.rcprinse Cc regirirul hiLlerist, to'c- Totugi nu cra vorba incX cle un program .clr reafizare ime-
dorneniul reialiilor intcrnalioiiaie civca sX se v5'cleasci diad, c'i rmai cr-iriri,C cle un obie,ctiv cle viiror. Citc,va siptXmini
mai ili
cu rnexirr"li pregnanqi ,adcreiiqa politicii i:aiioulal-so,cialismr;1r'ri llupi a.ccee (Ia 23 m'artie), cir-icl a ara,njat ,si i sc confcre de
Ia priracipiile ci progranrrati,ce ; aciercngi impiirsi pini la accep-
tarea riscr-ihri consecinleLor cxtreme sinteti:r-arc in cleclarrgarea ciitre. l{cichsta.g cplcrooigialr,ealme sgluu1i es1iir,.iFcliletlepro_,alit.ifcr.irrciixiztearr,nc5il.cRvae.ipnraer--

conflagla.giei mondiale qi in ce,a mai d:zastruo,asi infringcre po- crziri gi asu,pra
mcniti vrcodatl in istori,l receirri a Com-r'anlei. Asrizi n,u pot rn'.rc3 a fost poinenitX cioar sub formi cle aluzie ; Ger-
irn,:aia-nisae-pursteauarc';itisacu- lii pritea acceilta clezarmarca, asupra c5-
sr-rbzista" ciLrbii asupra 'k,gicii lSunrrice a politicii eriteflc uazirste,
de r.rn an Ia coitlerintra ctre la Geneva
al cirei ii:rpcria,lisrn nlli coitstillt.re ci",,:it i':t'ersui exierior ral lirrLrti sr.rb auspiciile I-igii Naiiunil,or, insl nurmrai cr-r corrd,ilia
irtirlci sa,le esenle rasiste; coilstatarca e c'; atit m,ai interneiati fiec,r. e:,,1 :;."r r-'t,rr irrrpu,si cxclusiv ReichlLr|-ri, ci sX CevinX vala-

cr: ,cit este vr,rb,:l cle accl sector ai ,,bi1angr,riui" clonrinaliei rraziste 5il5 pc.nrlr-r tcra.'-Le prll'terile. Cu ali-e ciivinte Germ'an'ia nu ce,rers
cleclt ,,egale cirepturi de viall
pentnl! cLare e cu prcciclc-rc clc necol-l-ri-"i:L1i Inirei tiiasi cll: probe r,imic ,altcgva Ei libertate egali"
cu alte pruteri. FagI de vecinii Germaniei Hitler
ie rezutrt5 ,clin arnplr-ri ma-cerial clocr,tm.-,niar ieqit la ivea15 i'ir pe- i r cornparalie

rio,ade poslLrclic;. ri-lra,ililcste o,atitLldine cit se poate cle iiroclerati: con,sider'a po-
sibilii o inlelegere cu Frang::,, cr-i loati poztTTa accsteia de ,stat
E dlepr cX rurzisrnul a ajirn,s ia putcre, prinrc alte,lc", pe valul rli,rigLritor al co'al,iliei cle la Vcrs,aiiles. Chiar in pr,ivinga Uni-
exasperXrii nagion,aliste indreptale impotrir.a piiterilor de [a
Veriailles, exaspLtare iripcr.'trofia'ti de marea criz|" <lin anii '.rLrii So..'ietice cipet,enia naziqdlo,r aciopNa rluante ccnciiianm,

1929-1,932, gi-snecu,limd adeziunea a-ci:rdadi demagogiei sale irrcerci'nd s,5 cii'sccde:,re conflic,tul iclcologic dc re,laqiilc cLiplo,ma-
sctirn;itucrilin'arie"inpcoiuproilerulmu,ui ngcerirtmolaikn-,'rr9rui linruun,anai-i
patriotarde de ,l'Jrgi tice : cici luptta ,cointra icomunrismului nu cra orare) didea a
din piturile rn,ijiocii, in1c,l,:r:c p,reopir-rent'ul, o p_r,oblomi intcni5 germani. ?
l,or. ,Clr toate accste prernise ir,ri:diate, intr-o primi perioadi In accst moment, F{itler 15sa si ,se presllp,uni ,ci nr-r eristi

afaascgias-rnnuuml giteeriirGaenleniculs{s.,-earehcahzti'gaurnCttpc' licnuc,ic;leolec1lcalrte:,rpeur-iredrici.araema invaingcXl ilif i,-r'uiLrl1i scr.r clisensiuni pe care nu ar fi dispLr,s 'si le apl,a-
pentrll o {'azi ul'te,rioalX trcceiea ile la leveit'Cici.ri platonice
r;c.:c priir ,,cfortuli loiale". M,ai p,rrlin li'iiigL,itor pLltea b-,u13
doa-r" rr-i.nliolarea derslLll cic r:l,nliuatoric a,,coniLrr-ri'-iitii 'Ce
1,a. iirlSptuirca 1or conc,reti gi unil:rtc,r'l::ii. Ciircl gi-e ficut prima gii-rpr-lrilor cfnii:c go:manc", a-drcsat;,.po-
,.lcsL,irc :i :r-rtLliof
,oari aparilia in Reichstng in posir-i,r'i Ce carricl:rr, ia 1 fcbm,arie uorr.riui fr:tc" maucsrotrdi?a.ti-;rsplai,'1aigrii,lceJcc-iceaarer.'cn,aa,iliiz'o'anaAln-ssocch'i'alulisssrnuul;l

1913, :\cloll l{i'uler, cl-rpi obignuita co;rdamnaic a Versailles-u'lui. jr,il-;l ascllnse:e

a trinut si repete ci ,,rnisiunr:a suorernS" a ,,gurrertrului nalional" iotricl,ati nazi;tii scsizaseli ci. populalia ..,ecini. cJe l,a sud re-
estc saivgarciarea ,,dreptttrilcr vita,le gi, o C,aii cll aceasial recu-
prez-int5, ,dir.- c,aruze 'etit politice cit gi p'siho'1ogice, u,n element
cerire a libcrtilii popclu ui ni)slrll". Libei l atc;r l:r carc flce,a tlc.os,rrbit c1c vulnerabil al incertei orclini euji:opcne rezuitate din
pacea cle l:r Vtrrsaiilos. N-a losr ncvoie de rnai mult d'e dcui,

1 Egaiitate de clrept'Lrri. - lJ. 7.

GERMANIA NAZISTA 168

l5g EXPANSIONTST.'IUT- NAZIST

luni ca sI ,se idovedeascl ,ci to'cmai faiX de Austria Reichul politicii hitle riste, carc voL avca darul sX dc'regleze rad'ical
nazist ,nu inlelegea si foloseasci jumir5li de misuri ; intr-
axiterludarr,etlri.eevaa.iirg:m,raicisaziiniitsmdtde',uc,gigutc5ui'vuvscevirnrnirinp,uiuatliltcielll-{e"erpii.,coec.hnapu.ltotrflu-uffaiMsalceuiszshstiso'otateliinrlniiltli'uci.lmiiercnDciptdopoi,alet{rftnuivstsraisu,isnl'ac{afniitrcle--- echi'libr:ul care cle bine cle rXr-r exista in Europa.
inci o dati izvorul dc inspiralie al poli'ticii naz-iste trebuic
cirrrat in Mein Kampt', ale cXnri courstr.ucli,i de idei, oricit de
gionezc acedsti atitudi'nc, clccletitrcl rsa'bo'taLrca erconollr;ci a primitive gi absurrde puteau pl,rca la prim'a ve'dere, aveau
totuqi si se dovcdcasci a n,u fi dcar pvrd" fantezie qi meg.alo-
republicii vecine prin impunerca ttuci taxe de t C00 de mirci manie 1. IJirler ,nu incera sX, nutre,asci ideea cd sarcina politicii
r:l5tibil5 clc cltre or,ice c-e'ri1e,an gerinatl care voia si se cluci externe germane, aqa c,urm arltase incl inainte de c'o,nf,li'ctul
in Ar-rstria. Arncninlind astfe,l cu strangularca aflux'ttlui turi,s- monclial, esre dc a garanta baz.ele alirnerrtirii poporul:-ri ger-
stciuxcbez-rcisitteauroura.opdnui,tnoer*npiairci5na.c,uippsratcrl:sciaiiuecni 'es-r,--tirnseQ. sds1Ccnr'r1vP4e1dnieiatt'tnirriiaci izpmiesidtbai 7riezz-,7.bGucits'eiruaoprrsaaX mran. Agaclaf nll se schirmba,scri obiectivele, ci mifloacele care
c,ias',ei con,cft.lcitoare a-micii repr,rblici cllnr-ibiene, ca si-i curme si cluci la 1ci, intrr,rcit, suslinea clpetenia fascisti, era nevoie
otice unnl a voinlei cle a nrii rt:zista tcntativclor naz.istc vi ' ca Germania sX recape,te in primr.rl rind ,libertratea de inilia-
zind inghilirea Austrici in c,uprinsul Marei,ui Reich ; ,se irral tiv5 ca premisX a oricirei dezvoltSri dlter:ioare. Se p,unea ast-
adiuga gi imprejr-rnarea ci clir:iguitotii cle la Vicnr? to'cn?i fel pe primr-rl pl'an recucerirea te'ritoriil'or pier'rtruie, ceea. ,ce
ptureasluXrpaunpeoiapocrra;1,inr,ri.iunnetcrrc,stlarlXiripienstiru'serafc5euarsetaXscsXarc,,ainrm5 Xgtiu,irna
spir:i-

afrar,a

aruncaseri gam inLr-o gravi criz-i irlterni, sl5bincl ,coeziunea hvounl asr'"erlpo'rrersnXtrseebucaiautsc5'cfiaeminatrXarzirtecalep'ra-rrt'mereii" adecvaqi. Obiecti-
Germaniei pe con-
statuilr-l.i ;i ,capacitatea rsa de talltoapSrare 1.
De fapt alipire,a Ausrriei irt Mc:in K,mtpt cirirar de tinen't p'rin cucenri de noi teritorii. cr,i alte c,uvinte iinstaurarea
prim,a pagit5 Flitlcr af,ima c- i gcrmarri trebuie 'slai hegemoniei g,ermane in Er.r'ropa. Fiind,c5, Fr,anla era ,clu$manu]
,.Anstria rtre moarte a.l Germaniei, uinicele posibilit5li de ,alian15 erau
rGeVvairnltrialjaesseinn'.lrilapl iattrriccoi rtuttpitattrtaeq"ic--ci-rpra'eltzccilttloIicpcetnivtril:l naziqti utl
reprezentafe de Angli'a Ei de Italia. Penrnr prim,a Hitler nutrea
in!;rt'tir:isite o simpati,' ce ieEea cind gi cind l'a iveal5, motir,4atX de afini-
sau ,nemir,turisitc aie poli,ticii '1,.,,", auutnc avc'a clarul si as-
cu,ndi cel rnai bin,e ,carracterrtll irnpcr,i,alist al acc'steia 'clil-r urrn'i, mtoa rasiLali (oinX in ulrimul moment geFul fascist a s,perat
cX se va deschi'de o brcgX intrc pop,or.ul englez de ras5 ariani
iltrucit p6ii€a pe tapci nlotivclc r-rgidlii istciri'ce ;i cr-rlt'grale ; qi cer,cr,rriIe i,-rd,aisrtul'ui,internalional, ca,re, dupX spusele lu,i,

mai ,cu soarni in,sirruirile ,,patriolice" 9i 'scntirnentale generate trXgeau sforile politicii britanice, ii cX el va putea specula
acest hi;atr-rs). lntr-adevXr Airglia ,avea lot i,ntcresu,l sI impiedice
cls chestiunea ,austriacl crau mcnit,e sX ofc,re 'o llargX legitirnare
afirmarea hegenr,on,ie'i franc,cze ii.r liuropa, qi tomdari si Itarli'a
popularX pcnl'trll polirica ranexio'nisti a gu'"'cruutrui de l'a Be'r-
iin. D,". 'din,co'lo d,e rsemnificaqia 'sa ca element al reint'regirii era intcresat5 in slibirca Franlci ltcntru a-;i putee in'tl,ri pro-
Deutschtum-utrui, chcstiunea allstf iiacl cipSta o noui ditnen- pria pozilie in bazinul nrccli*cr''arrcan. A5":,<1,ar, p'rima {in'ie

siune pe fo,nclul 9i clin cauza gi m,ai ambiiioa,selt)r pfoiccre ale directoa.rc a poliricii nazistc era c:ombatcrea Fr,an1ei, conju-

1 Este vorba de masive rqpresiune, soldati cu irsllsinate in masi, t Citatclc cc trtmeazi sillt c)itrilsc indcoscl-.i dirr clrtea :r dclua lr lui
l"nr"tX i,, fe6ruarie 7934 de givernanlii reaclionari austrieci.tmpotriva Mein l{anpf, qi enumc din capitolclc XIIr-XV, iu carc l-Iitlcr spccificii
or. nprovgrrlzcnniiizliIralliiilncoctrpaemmliu:ltln-iigcicttoi.lnrocel5rrgdi.i.ceii(IiltrorrcrBlL!eirsrnlivin'rt''rLc-o"it-rr'1lNl-id'dc?me"occornr-- gi ercmplifici ideiie salc 1n matcrie de politici cxrernX.
-il-.Xrii -unlitor.gti, I
AstXzi ;tinr in plus ci aceste idei au fosr cxpnse nrli arnplu intr-o
giei), care rePrczentx.u l a ,,dor.ta cartc", scrisX. de Hitlcr irr 1928, drr c,rrc-.r fo:t rlo.rr dc c'Lrrinri
i pusl lir indemina cercctitorilor : Hitlers Zw.eites Bwh, sttb ingrijirea lui
tracxr^re a rmrnentcr G. L. Veinbcr,q. Strittgart 1961,
,l

GIIRI{ANIA NAZIS1'i 171 EXI,ANSIONIS},4UL NAZIS'I

t7o

gat; cu incercarea ,rle a inchcga () ,aiiarll!; cir Arrglia, pc tL: s,ur,a, itr care se aban,cllra ,iclee'a reliacer:ii u'lrr-ri irnpcrir.r c,olonial
L) Fartc, gi ltalia, pe de alrl parte ; toale acestea nlr reprez.entau german. Mai ,tirzir-r, in 'contactele sale cu Angl,ia, politica nalio-
altceva. clecit tentatir"a,de,a opera o hot5'riti for:fecare a sis-
tern'u,lui injglicbrat la Ver,saille's. Accilstl act;unc plroa sX aibi nal-so'ciariisti va rid,ica clin nou probiema colonialS emilind pr.e-
rcn1ii asupra f,ostelor teritrorii germone cli,n Africa ; ,dar aceasta
perspcctivc cu'to'lull favorabile datc fiind, pe clc o partic lroto- r1u era'ciecit o manevri dacti,ci circun-rs,crrisi in aria tnaitarivelo,r gi
ulr rnijlo'c d,e p,ntaj p.eniriu a obgine, o ciati ,cu eventual,a renurn-
ar.liaForapnulneeircqi,'apAe ,dneglaielitci lepaartcs,ecreosncdnatlimexetrrnctmeliesrv.niduli'taendtigecrhmaalirar
creovni.ztrioanfisotgcti1loralpea.prtoenliteirciiidfianscAisrtrc;t.ainntc5i,piXnliisnparrietca lare la" reveir,cii,cirile ool.onialc, compensatii s'r-rb forma urlor con-
dc tcr-rdinlcic
qi ten,acitatc-r cesii s.colclate eventual de ,cealra'lti parre. N*,r-imai o fr,acgiune a
lir-lrr,tagilc-rr po,lit'ici n.azigti, printre car,e se num;ra! de pildX,
cu ,care primul lamiunnistaluco'Crdhacm,ubGecrlraminanaia,uar,umc;roitnifnirn,,aantiicuir,miSn-- Sch:rcht, legati mai strin,s cle tradiliile vechi'u,lui imperi'alism
pa[gcrrmianist al ccrcr.rrilor mon,opoiisle, susginea cu conving€re
tori si. ajungi
cercirld sX re,alizeze o alianfi cu Anglia, Hitlcr nu vliza Lrn rcve,ndicirile colo,niaie, consideriirJrr-lc clrept ui1 obiecri\r ,real al
obiectiv 'c'u rotul ilr-rzoriu, ctiupX cum si mai pulin nereralistX poz-igiei naz-iste gi ,nu i.rn s,iinpl'u instrumcnt de negooieri.
avea sX sc 'dovcclc,asci evennuali-ratca ,aliantr:i cu ll,ali,e fas,cist5.
Respingincl ca insLrficienti ciriar gi ,ccrin1,a reslaur5,r,ii fro,:i-
Nc oprim raici in privint? Europei occidenlalc. &itor-'c$ndu-gi ricrelor clin 1914 formu,lati antericr de ccr,c.r,rri1e nralionali$e

privi,rea spre DoLbr-ier,n,cctlrilvl ucalurii'[Iiunpa'tlesi,pimLrspo- trivraX'sLXroriltgu,cl v-is,rnuIl-uJii,'llienr-, ccle ma.i intransigente, I-{itlcr: proclarna ci este rece$ar sX ,s,e
ch,iar inairntrca ,u,iar,aorciescgsiugttru,iplrigec,n'eep.rrp,mionopata"on.tlieu,l,,,oAjuuc,psietigesifctircdr1n,caerr1,e*i-nn c"glfeclaic'1asnaiLnginlgiru.eirn'i"aL.l)icuPnXmdep,nenetrterei,lzenueiaylc-_eIfiatdi,sie'sacreis"prccirruom*bv-rilaenqemislpotaeer

trevedea intr-aco1o spatiul cle cxpan,si,unte pentru 1-1,slll i1n,p,s- l'rclntierelo,r nu era co,iiclilion,aiS ,de -irici un itacNol istoric, juri*

rialism gcrman, fundamcntat pe revendicarea Lebensraum2- spriiioncptsoasrrc-:rhci,m,,tt'rrbr-'Iiaoc,tteac"ri.ecleEiolucamru'ciciniers:ult,e,'loti,ncsl!ieanctcisfleiivr"cle-rrsiuttcce,eciroilrcir,qc'olae,rrpcmrolcrpneoi re9uiihnd-erisotraerarserpneeucnn-i
ului ca jusdficare ideologicl a accstlri inrperilai,ism. Facem ,aici iiv, capacitatea sa do a rcaiiza cuceriri. Precizindu-gi obiecti-
vcle, I litler admite a apoi cX, intrucit trebuia sir se acccpte nece-
abstnaclie Ce gradul tcmcinicic,i pretenliilor etrrise pentru surs-
sitateia unci rconfruntlri c;r-r firantra, accasta ,ar ovc.c vr,eun sen6
linerea valabilitXqii teoriei ,,s,palir-r,1ui vital". in cazul clat argu- numlai dacX va oferi prirlejul gi j,Lrstific,arc.a uirui ,,spor ?1 spa.-
menrcle puse p,e tapet erar,r prctrinsa lipsi de spati'u, ins'uficienla
prodmcliei dc alimente a German'ici qi, de asemen,eral neccsita- qiuir-ri vital ai pooorul-ri nostru in Eurr4-r,a. C5'ci nu trcbr.lie si
tea. de a chezSgui omogcnitarca rasia-lX a tnrrcgl"rlui Deut- vedem sol,utia a'cestei chestir,ini in dobindiri ,r:o,loniale, ci cxcl'u-
siv in cXpltarea unor intirrcleri propice colonizS"ri,i ,oare si mX-
sch t um in c,r'lprin,sul hotarelor R-ei'chLrlu i reas'c5 sup,r,afa1a gliei patriei rnanic insiqi". Ci-rvinte'1e I'ui Hit-
^ lcr viclear.r iastfel ci tcncliinqa 'cle cxpansir.rne sprc ,r5,sirit ,clpita
un conlinut exploziv-agresiv cit sc poate de cxplicit :
I)e fapt, in afar:a r:xaldrii elcmentril'ui rasist catclxei psiho-
lcgic al imper:iral,ismul'.ri. Hillcr ci:a. ros cle ambilia dc a rcsti-

tui Gcrmanic,i pozilia de mare pllfcre, dc putcre la rjirnensiu'ni

monrdiale (,,Gerrra.nia va fi pr-rtere rn,ondialX sa1Ll iru v;l cxrista")"
co'nform schemclor collcecliilor tradigionale : fn acest scop errA

nfieccoe-smar il-itaplcreacloenfizoarlefiiihcrcilrq-ri'ld-in sX se reconstituie b,azele ge ogra-

acest punc,t dc vederc rX'slrirul

Europei se fnfSliga iarXgi ca spaliu i'cleal pentru,cuceriri, in,rn5- 1n ecest chip noi, nelionel-socieligtii, respingcrn cu bunir gtiiuiii conti-

1 Termenul desemneazl obiectivul revizuirii tratatelor tnchciatc dupi n'u;-rrea politicii extenre entebelice. Noi reluiim drumul incheiat agci llmapufassuel
leco,le. Puncrn capit eternei nizuinle gormanicc spre slrdul
Europci gi nc tntoarcem privirilc ci.tre plminrurilc din risirit. Pirlsim
primul rlzboi mondial gi, prin aceasta,1e1ul statelor fasciste, in fruntc cle finitiv politice coloni,rli i;i conrc,rcirli"r :r pcrio;rrlci rrnrebe'lice 1i trccem
Germenia, de a.qi insuqi teritorii N. 7.
cu e ln germani : spaqiri vital. - aparqintnd altor 1Iri. -
.Iy'. 7.

fllnIvlANlA NAZTSTA 172

173 EXPANSIONISI{UL I.]AZI$T

la politica cuceririi de pimint care s5. ne dsigure viitorul. Dar cind vorbi,rn f),e fapt, tratativele asuprra ,dezanmirii reprezentau pentru

azi de uoi pimtnturi in Europa, nu putem si nu le gindirr inainte de G,erm,ania interes doar in mXsura in dare ii ofereau legitimarea

toate la Rusia gi la statele nationale mirginage supuse de ea. rgin'armirii m,u,lt ,d'orite : a$a rculm rs-a ar;trat, ,,in aceasti primX

Era ,o ,decls,ralie rd'e intenqii care nu ,mai 'fIcea nici aparent caz [,az.d, a politicii externe nalional-socialiste, die Gleicbberecb-
de pacifism, ,se drebrarasa ,de precon'izarea ulr,or jumitig'i rde mi-
suri qi nu mrai co,nsidera necer$ar ,sX rec,urgi ila eufernisme. tigung a Germaniei in ,chestiunea armramelltel,or a 'devenit, ,din
iniliativa lui Hitlcr, simbolul luptei contra tr,atatului d,e la Ver-
Reatrizar,ea a,cesrui program) la rale ,cirui linii mari Ifitle,r n-a saiiles" 1. Ante,r,i,or conferi,nla dc dezarmare @oceptase principiul
renunlat niciodati, nu depindea firegte numai de voinga Germa-
egalitXlii d'e dr.epturi perrtru Ge'rrmania, i,ns5 in ,cradru,l unrui
niei, 'ci era condilionati li de liberta'tea de acgiune pe 'care aveiau
si'stem cle rsocuritate ; dar Hitlcr, ,care nLl inlelegea ,sI ,se sup,uni
si i-o rl'ase cerlelal're puteri europene) gi i'n ,special Marea Bri'ta- vr.eunui contnol extenn, conrsiderla ci adenarera la proi'ec,tele an-
nio qi Frania, pe de ,o p,arte, qi Uniunea SovieticS, pe de alta. glo-franco-americ,ane ,de limitare gencrali ,a rarmam,eirtelor in-
Inrde,o,s'ebi pr,ime'l,or clorul lc revenea sarc,iina de a garanta poli- semna si se lasc frustrat de posibilitatea de a infiptui reinar-

ticu dc ,securitate co,le,ctivi care igi gXsi'se expresia in 'c'r'e'arrea inare,a ; or, toromrai pe aceasla mizase el mu n,unlai pentru a,scoate
Ligii Nagirurilor qi in si,stemul de rali'an1e tnjghebat de F'ran1a
e,cono,mia SornmnX din crizi, ci mai ale,s pe'n,tru a restitui Ger-
in-liuropa de rXsirit. Prin aceste ralianle Farisul 'urmXrea nu maniei forp ,sa ,d,e qoc qi in's,trumende care s5-i dea ,prutinla ,de a
prrolxova. o politirci cle mare putere. In acss't m'od ,sconta el ,tot-
n,u,mai ,con,solidarea propric,i 'influenle pr.,ofitind de ,lipsa rinigiati- odat5 sI realizeze d,efinitiv ,s'olidarizarea crr,t nazismul a ierarhiei
milimre qi a cel,or mai influente,cercur,i economice. Documentele
velor ,externe ale Uniunii Sovietice, adincitX in procesul prefa- cliplomatice p,ublicate in pe'rioada po'stbelicX nu lasX nic,i o in-
ce,rilor liuntri,ce ; pozili'a Fr,anpi ave,a mai iales o funclie anti-
germran5, fiind in-spe1i meniti s; ,co'ntraciareze tcnsativele de cloialS rasupra faptul,ui ci deiegaiia germanX de la Geneva n,u
revizuire a pici,i ,de la Versailles. Daci voinl,a_Gerlnaniei na-
avea ,sarcina si ,nego,cieze i'n mo,d seri,os, ci ,cl,oar ,sX tiriglneze
inziste de ,a-gi-impume revendi,c5ri,lc ,chiar c,ti risc'ul rizbo'iului s-a cit mai rnult disculiilc : ir-rcX la 8 'februarie 1933, sec,retar.utl la

cornturat abia clupi scurrgerea citorva ,ar-ri, schtirmb 'nu'mai Ministerul idc Externe, Biilow, era in mXsuri sS,c,omunice repre-
citeva luni dupX venire,a nazism,u'1u'i la putere a apirut'limpede
zentaniilor mandatali l,a Geneva cX ministnu'l Reichswehr.u,lui,
ci Berl,inu,l igi propuse,se ca obiectiv si dcrstrame sistcn,ul de Blomberg, $i min'istrul rde Extcrner von Neiur,ath, c,onveniserl
securitate ,c,olectivi, provo,cind in acest mod iz-olarea Franjei,
ci e,ste cazrlla se,recom,ancla delegaliei gerrmanc de a nu se gribi
car€ erq pivo,tu'i ccntincntal al acestuia. E dlcpt, in prirnele luni
sI respirrgl prelungirc'a unei ,,inglae1ini" a armantenterlor, ,,pen-
ale dictaiurii, Iiirlcr n-a ficut econonrie de asiguriri inlocate
tru ci altfel s-ar manifestra prea'curind inte.nfia n'oaisitr; de a ne
ficX d,oreqte 'p'ace'a nomdati a o,d,enat la aga-numit'ul pact ln reinarrna" 2. Peste apro,ape d,or-ri lu,ui, \a 7 a,prilie, Ner-rrath a
subliniat intr-,o gcdinlS a Con,siliu,l'ui cle Minigtri ci German,ia
patru incheiat improuni c,u ltalia, Franla gi Anglia, al cirui pro-
motor futsese Mussol,ini (tratialurl ,s-ra ,semnat Ia 7 iunie 1933) ; are n'evoie dc reinar.inare pcntru a-fi putLra sus1ille reve'nd,icd,r,ile

docurnen'tul repeta,angajame'ntu,1 p'utenilorcolntracdante,de a ter,itoriale, ccea ce va fi posibil numai ci'nd ea are sI ,,clevin5

respecta pactele de ,la Lo,c,arno, ctre a col,abora in c,ad,rul Li'g'ii prltemic5 rlilitiregte, politicegte gi sub raporr fin,anciar" ; deo-
Naqiunilor Ei de a proced'a Ia dezarmare. in pofida acestor
1Cf. Heir.rz Holldack, 'X/as wirklicb geschah. Die diploma-
concosii episodice, Germania a fost nevoitX relariv reped,e sX-gi Kriegspolitih, Miinchen 1949, p. 14.
tiscben Hintergriinde cler dewtscben
dezviluie jocul 0n privinja intenqiilor nutrite fali de sistemul 2 Cf . Docwments on German Foreign Policy (ulterior sursa gste citati
socuritilii ,coleative ; aceasta s-a pemecut tocmai in contexrul astfel : DGFP), seria C, vol. l, pp. J7-38.

conferinlei de dezarmare, ce a repr'ezentat gi primul prilej 'im-
porlant ?n care ,a apirut pe arenX noua diplornagie nazistX.

GERMANIA NAZISTA 174 17s EXPANSIONISMUL NAZIST

camdat5 ,,pentru motive tac'tice rrebuie mai intii si ne batenr Fd{inauisnhsotfreurm, etenoterclcticiidaenoullogglecoepoalrlericiiim-periaiarliascmcausltuai a fost unul
spre a obline clczarmarea celorlaltc naliuni. Ac,easti m'euord5,c,ste
german --

m.r,i cIicace dcciL o cur'si a inar'rnXrilor" 1. d.n"oreu"prste,fa,iumniangaTicndtu-doitc,d-pcuth.riiiplfiuc.riiirlce,tra"pi"os-psuaoflreuntuululuireigiepnrtormapasoenruisnl5uc-i9i"lii,ndincratarnugdcuiitll

Era limpede insX cI 'troctrircrzr lui Hit,ler igi p'utea ,pXstra val'a-

bilimnea nttinai pin5 cind Gcrmania paevec,aail'esidfeieiacfoinsetlrainb,'soXra,tsc,i ia marilor puteri. I-5sind la o parte aceste formule retorice, tre-
pozilie pflo sau cont.a proprltrl,gnilsl buie spui ci prin gcsitrl do li 14 octotnbrie Hitler putea acce-
clc

c5tre ,celelahe p{.lrtcri. lrnCeosebi partea francezd combXtea {cvel1- lcra riinarmirru {d.td" a mai fi stinjenit de vreo piedici de
ordin juridic sau moral.
dic5rile germLane, cirora ins5 le venea ,par1ial in intimpinare in-acelagi,timp gi, evident, nu printr-o simpli coinc,i'de-n1i'
planu'l h4acDonald ce prc'plrnea si se fixeze la 200 000 de
oameni efectivele miilirare ,ale Franlei gi Germaniei ; Farisr.rl
contesta ideea pe motivul ci unitXlil,e SA li SS rcprezentair rc.Xes-piGingiremreaa nsioialufiv,eliaispeucrrurcrie'ddliei cl,aolecottiveaeerrai'emdeenittin'sai-tmaatinvcehebzei-
formalir:,n,i miliiare in toaiX regu'la, c'are trebttiau qi ele sX fie
lu,ate fn c'onsil<trerare ,cind urm,a sI 6e ,st'abileas'ca1 nivelu,l rarmra- laterale cu terte tiri. Noua metodi diplomatici oferea
mentelo'r. In accst sens s-a pronuntat la t1 mai gi conferinla dubtrul ava,ntaj de ra ,preveni ameningnea izolirii in ,cane
de'la Genev.a, der pu'nctul de veder,e in cauzi a fo'st energic risca si sc vadi pusi Gemrania dupX ruptura cu Liga
de rla rGeneva, armbni,nfare su,'orstanlial mai rea'15 ,dec$t fn-
respins de ,c5trc Germania, care a dezminlit caracterul militar 'invocatX de Hitler pemtnu a se
al unitlqilor SA qi SS. Hitler totutii a iniliat ruptura mai dc- cercuirea i,n al d'oilea slistrage restni'ciiilor
vreme decit se previztise ; ea nu a intervenit in f aza ultimi a tratatu'lui ide rla Ver,saiilcs, qi, r(n'd, de
propunerilor definitive, ci cind h-rcrurile se gXseau inc5 in sta- a lisa Ger-
^prnboialeantide;e,dic,rpi;t'boai,nsridbfiiil,pifmoestactaaploessaX,icbiaoil nionta'acinnt-eirllbioairratidn,rilar'iecu'atneuotocr,notofnamdtiaSliit.-ipvrreni,nacio,flcaeacvuroeirv,ae,s.-I
diul negocierilor prcliminare, clesfi$urate pe baza medierii en-
gleze cire incerca si apropie poziliile extreme ale Franlei ;i
Germaniei. La 1.4 octombrie 1933, intr-un apel adresat po- Mullumiiti acestei tactici, Hitl,er a re'ugi,t e'fc,ctiv 'si neuralizeze
cel pulin parlial imprcsia defavorabili Benorati de pirS'siroa
porului german, Flitler a anllnlat pXrisirea con'ferinlci dc dez- I-ieii Natiunilor ; toitb,d,atX trr:buie relnarcat ci ,nic'i An'glia, ni,ci
Fr'"ang,a, nici ltalia, care nu se inh!'m'ase incX l,a carurl politifii
lrmarc qi ieqirea Reichului din Liga Nagiunilor in setnn de nazi,ste, nLr au inlerles irnc'diat gravdle :impli'ca1ii a'le pa,sului
protest contra ,,cliscriminXrii umilitoarc" la care .''_ potrivit
inpuusitealosralaubi i-litateeradesumpaugsopgiocpXodruicl tgaetormrualnn. aDzriseLp'tacraerceu,rcsulaobniol-i
intreprirns de guverlr,ul de l,a Berlin. Hit,lcr a oblinut ncindoi'os

alegeri plebiscitare spre ,,a da poporului gorman posibilitatca un su^ccers incheind pactul de,ccnal de neagresiune gernlano-.,po.lqn
sX ia el insuEi pozilie fali de acrualele chestiuni decisive pen- de la 26 i,an'uarie i934. Retluttlar,ea dra revendiciril'e teritor,iale
asupra regiunilo'r apu,sene ale Po'loniei, asupra Danzigul'ui 9i
tru destinele na1iei". Plebiscitul, explicase Flitler la 13 octom-
brie in Consiliul de Minigtri, este h5rXzit si cvite cle a sc aga-zizului corid,or ce separa P,rusia OrionmlX de 'rersturl Reich-
ci urmeazi o u,itri, ren,uhlare ,pe ciare Hitle,r o ,c,onlsildena dolar ca o etrapX de
arunca ,,Germaniei aa)za\ra avea si fie politicX agresiv5"2.
Ielirea tr,anzilie in ipo'liti,ca sa (,,nici prin c,a'p nu-m! trece si aj'u,ng
din Liga Naliunilor definitX do Karl intr-ad,evir i" u.",r,'t a,'tan jarnen t cu polonezii", spusese fiih-

1 DGFP, seria C, vol, I, pp. 256-260; un memorandum elaborat rerr;l intr-un,a din'conl'orbiriie'avutc cL1 Flermann Rauschning),
nu ,era dccit ,o 'manevri tactilc; meniti s5-i rasigure spatele tn
bcdielneamamci ebiamasemaddaiaoitrSuiml, plpaoernRttaorunmtaic,ei vsftoXenrreIHlnoaasrrsmeegalller,e,mian,ecler6rpaieracacecaausitnaaaceersmsrteeiripcluorivrnincntiepua:lea,p,pSorasori---
bili o politici e]terni ac,tir,5"- (DGFP, seria C, vol. I, pp. B38-840). 1Cf. Karl Haushof er, \Yeltpolitik von Heute, Berlin 1934,

' Cf. DGFP, seria C, vol. I, pp. 926 ri urm. P.64.

lp - Germania nazistd - Enzo CoUotti

cr,RlvlANlA NAZISTA t76 177 EXPANSIONISMUL NAZISi

eventualiratca niirci acliult'i contra Flan;ei fi toto,clati si-i altuia, astfel incit sr se ridice un fro'r colr-rlrn conrra evcntualului agre-
sor. Polonia, Republica sovietic-i, Cchoslovrci; qi
ciqtigc nerutralitateia Poloniei i'n ipotcza unei iuterveniii ger- dc sccuritite, rl Franla inslgi trebJiau
:i constituie r.crigile..acestui le.g cirui co'rplex ar fi
ccnstlturtj urt <<p:ict ris:iritean-, r.Lnalog pr-ctului rt_1_\usea1 clc 16i Locarno t.
ruran"e irlrpnrtrivra Ar-r,striei. I)a.r, in realitate revc'r-riJ,icirile grer-
rna,ne fali de aPramomilnoetnneiijgalttteLra5dr,emcainauesne,acmuienninoeraicigRmraapulXsvrclahirlnai ibn1ig.'leD-;a,lcaHi id'taeldc.crroizsi-aaa scPtrcIolrvnifritlertauc-iraii.rro-viqiirta,iaoaterin.inLvs'lilttricedpaisap5irrl-trogircirri:rn,ncolqioetiviicelpacia:ldeaqerc'aisecsfrcc:siig,tsL,iq,rrLrri,aucGr.ex,erair,rdarr'r'ertueaar'in..iaaiii',isrs,ilitgirr,cu:rc-arrgi,rrtl.ieircol,.lre.u. ,DEip,m,aoxa-.-
aflcuetsutcria1t imr:icr-eu
Vargoviei de a incheia pa,ctr-rl a fttst ttcin,ctrilio,s 'cieter'mimati atit terne lr.,1uccz, l3:i'th,ru. s-ia sorlarlet cloar cu rezultatui resrabilirii
de preocup,arca de a-qi gisi arliali corntra Unitlnii Sovieticc cit contactel,rr c,r,r I(usia Sovicrici, c:1r-e, congticnti de ameninla-
gi ie t"reincrerlcrcla fali-de Franqa, pclltl'u Gcrrnania acorclul ree reprezc'il tat;. pc,i l- rrLr crh ililr rul cili{ )!tcan clc,po l i ri,0; n,ez_ist;,,
cr"r I)irlonia a arCrus clttpi sinc rcztrltati'clc ccrti iur,p'ortanli,suil
aspectiuil noii orientXr,i o, p,,liri,:ii salc : cra. r.rrt plrts de prcstigilr incerc,a la ri'rlirl ci . aprrpi"r'c c.ic put,:rile ,'c,,icientale, ctirisid...-
ri'iJ pe br-uri cL:cpaate ci fi{rl u'irea ,ft.rr[cl'r cli' r,.-st ,c.a gi din
gi in,acelaEi t-irntrr,r.tn stirlcnc-ci,isli1d:earcirraincrcp'lllrai,n-l.,dei-t,ra. l rpttnctr'rl R'decric.vhc'.lcinre- est nu r"'a fi posil,il sii se rc,ali;ri:ze nici o p.rliticl clc inf:r.inare
a Geiriranir'i. iir nceasd clirecqie, p.;:!.rtea ,s,rvierici e irrtr.eprins
al straiesici ntrlitice treilce acte cor.]crc[c, aiiume :rcie,.a,'ea la i-iga lrlejir.lniior. (septetnbrie
rrucit pc'4cs.artI .al,i t. oncrJir ,, prirn,r.ltreSi ir sirtemu.l dc
aliange^'prolltovat <!c lrlrrrf l, ,li'r c tlt' Polr,rlia era parle intc* 1934) gi, ,clupi r;uar,ca r,eirtarivci unu,i p6a;t risiritean, traratuJ
*grarntX in virtu,tca trtiatultri l'r,lrrco--1:rt'o1otlcz. 'tlin l-cLrrLrarie 1921.
Nici l,a accasti troui rtri;c,arc r-lt- lilh a prtiit.ici'i nazistc ptl- franco-sovietic din mai 1935, pc care insi Fnanp ravea si-l
terile cLe i,a Vcrs'a,illes n-,atr $1;rllt si rcactionczc cLr pr'()rlrptitu-
clinc. Cu toate acc'stea,,.-hi;rr in curstrl arrull:i acunlu- pr:iveze de orice efc,ct .tocmai ii'r rnomentr,rl incercirii d,ecisive,
lat citeva fa,pte noi c&re 3r fi pl.rttrt 4cscirriclc 19)34 s-a'tt adici ii- epoca clizr:i de '1,a Miinchen, cincl neindeplinirea anga-
c'alca q llrgi
sprc jamerrtolor la:;unlatc ilaii cle Cchoslovaci.a a rlvliit nre,c,ar-,ismul

inlelegcrc a rnarilor. puteri cu -siopul-clc 'a zi'gi!z'tt.i. clcscir-ldul ex- piactelor c-c ar I'i pcr.n-ris c;r (--choslovaiia sI fic pusl in pozilia
tremlsm comlrnatorlu a1 Reichulu,i iarsci,st. Dupi cc l)ract;'c au
e$uat trratalivoie ciuse penrtr.rl a s{l ;rjtlligc la'u'lt c,on.r'scnis asupr;a
liinitelor reinarmir:ii gie.r,anc' diplornalia franccz-i, sec'ondati dc e ,r'czisLa prcsir-ririlor gcrllrarlc.

cle ace,asti dati de ci-e'a 'brinanici' a otr,.t.'epur iriliatir''a ut,'ui 1-a falirn:rrtu'l incc,r.r:ir.ii rle a se i,ncheia Lurl pacL in crst a
ciriar ,claci nu di'eut
aoord colect,iv avind ';dl.eJopctr-oubniecn,ctut l g'aurranilletarinesla5"'fsroXnftiieerset'rourcrtuisrai-t oontribLri'r, polonezi, gi c;.r,rzi principal.i, orbirea Bu-
riter-re vcrnaniilor in,de'oscbi a ilinistr,utrui ,cle Externe Bcck,
,aie Germ,anioi
astfel incit sX zidintir:casci evonturaie agresiuni gerlnrane pe c'aie nu.fici'rll ncincrcderc Ai aver'sirrne lali dc oricc inilia,tivi ce
acel versant al Reichulr-ri, oblininclu-sc itl acest si.o'p icolaborarsa implica gi parriciparca Unir-urii Sovicric'e ; egecul s-,a mai clato-
Uniunii Sovicticc qi resmbilinc'li-t-se totodat.S solidaritatca Fran- rat, firegtc, opur.rcrii rnanifestatc clc Germania. care a respins in-
lei cu alialii ci din estr.ll E,uropei,,soliclalitratc rupti prin paclul
cercarea rle rr 1i reincar'lreti ilitr-ull s;iste,m col,:criv. susliniud'u-gi
german,o-p.olon. din nou prei:cri,rr1;l ircittnl aranjanrcittclc ltilratcralc. intr-,tur c,cl-

FaIlrrmaenrbrqiioaliiisl--cPognepcromavteasn-teeftaearianfiiuna,fsnotsliant tdicreiolciracslu,aplzcui,an:ercnIRtbccaeisclrhdnuollar,uillabuclfncroarnnttouicClrccdilcc1aas;Brslcetrlvlriniil-,i nrunicat cldn 10 iseptemilric 1,!13,1., grrvcrnul Reicl-rLilu,i prurlee prac*
slritene, ii faga unui sistern de pactJ de asistcnli articula':e urui iniuntrul
ric 'caplt inigiativei fra,rrcezc, c,arc a rim,as una din pr_rgincie in-
ccrcS,r'i scri:clase cle a- frir-ra dc la buir inceput irr-rpulsr-rdle cxpan-

1 ln privinga intenjiiior exprimate de }litler 1;-L edrc,'r. Poloriici, cf' l Anelr6 Frlnqois-Poncet, Soupenirs d'une arnbassade a
Hcrlr-rerin Ruut.hning, Gespri;'cbe tnit IIitLer, Ziirich 1948' Berli,t. Plri. J946, p. l8l.
cap. XX.

lsr

CERMANIA NAZISTA 178

sioniste ale polidcii externe rraziste 1. Iar Barthou' care fusese 179 EXPANSIONISMUL NAZIST

abnriiem,laatol,rtual rpsiblilaitii.mii parnetuigieXrmcaunere, gaevleeaAlseixafinedru'TcisallaIu9goos'clatovmi'e-i afara faptul,ui,de a-l convinge pe Hitler cX este nece$ar sX adopte
metodc mai pulin fiqige, a f,crsr se'mnificrativd, mrai ales in mX,sura
a"doc-eferisunouilgiuert,lei"aoped""mi",nu,fi,ng,uuruaunnm.sgl;t;itrii(ui;png",oc,irm,hasltiat.aever,ilaaualtfvi,lt,poitrrtraa.bifraitajclau9{uimflclou'ilsegi.tcsnadlarrebazmsaiisadftsia,icsalfrcotienirsat'ceinocufnlis'atataarteaq)tisseuc'lne'ubi in care a ,dezviluir diverge,nlele rce existau atunci tntre Germa-
n,ie gi Italia. Mu,ssolini, la,re ,nu cu m,u'lt in'airnte, in luna febrrua-
rie a ,acelu,iaqi ,an, .consimjise si rerafil*. ,laolalri su F,ranta si
Anglia interesul ,ce-l purta fa15 de
set,ia lui Altred dRiloesre.intebegrgiu;p'outri'iciducl sCprmijiingeraar,ri'id.eLa)latfre..l,n-icaigiataceji'sat re'aclion,at ,cu o nea$reptati energic l_a,in,da,etepen,tnadteunlpacoAmuisstrcio,enit,raa

iilofascisri a i,r-mdruri si trczeasci rcacliilc rnccesare di,ctatoru,lui au,srriac, concentrind fo4e milita,re [,a g-drean,ip ,cu
"goi i*s.o.odrtt"n,alsr,icXrntu.raisefogstet
Franq.is-Poucer, a c.rn rribuit si irrridi- Austria. Era vldit cX Italia, im,pinrs5 printre aLrcle necesi-
tatea. de a-qi apira pozigiile in Tirolul-de,sud, avea inreres si
li..r. t, mpientreicLualogserd,m'eac'iitl-,socr-,pidre,cscuapucs,5csFer"a2''r' laInesrapc,c,uianl adversar impiedice Anschh-rs,sul. care a.r fi proie,cmt nemijlocit pe Bren-
noul mr-
mai pugin ner.presi,unea Rei,chu]ui germanic, cu mru,lt ,mai ame,ninlXuoare
nistr,u de Externe, Laval, cirtria it,u-i erau stri,tne stnlprattile
iilof",u.irt", ,a ateilulat linia G.'e.m'ania, d,ecit cea aniergvcolieen'stisimgualruainateuzs,etr,iaicm. pI,onrarifvaarii'dnefialtcreiar,isitag,eM,rmuL,sasno€-,
cle i,nlransigenti fali de
ig:ili|,t; neinnoit inco'canea d. lini avca
inchcicrc ,a ,unn-ri pac,t rX'siritean, influenp italiani in spajiul dr.rnirein, ,ceea c. tocmai inspirase
asieurind[-si spr'iiinul ltaliei (acoldul l'ranc.'-iralian precede-ntc.lc lui accrduri cu Aursrria gi Ungaria. Abia ave,ntu,ra
din 3 lc-

iu-lrn,,-io"Lrruin.'otiin.oa.ttloe.itiii,6i a't.ceeAaltnsotg-a,laideuii.na,li-afrirrmf-5Xc'coiungtseiinrGerlvienerdmnisaseni.ipreeil'piteedaesdciinpcrenilzual clin Etiopia qi izolarea oini'ncraorr:csiet,aur'la pteci,p,itat Italia au fost
torali' in aritudinea ,,du-
dc. rraturi si proloace

momqnrani provocutX ,la 25 iulie t9l-t tlc asasinarea cancela- cciui" gi sa clc:chirdi calea peirtru ap,ropi,erea definitivi de Ger-
mania nazisti ; iar prima conse,cinlS ,a acestei risturnXri cle
-;;i*l;.ii;*;i,.|o;CuhiialcDltoaicuX.o.up,in-X act sivirqit de nalional'sociali'gtii orientar,e a fost torcm'ai ,sa,orirficaree Au,stri,ei.
acu'm nr-r e posibil si se ptecize,ze- ,primei rernradve de ,lichid'are a Austriei n-a fmpie-
f.tporlin proprirzisi a compli'citilii germrane, ucid'erca lui d-i.caRt actaitruoqai de pugin Reichul sX-qi intensifi,ce ,acfunea reui)io-
bofif.,r, ,.'i".Ldr-" in cam,p'ania anexio,nisti gi dc pre'siuni potri.
iG*e.-lai r,rpiruopi^algra*nvric.nlis"t,ic,Re iectxhJ,r,acitinatreerdveenRiteciuch,a'ltt''tfaasicmisptr.lrJ,d{einniisi_truinl Snnuaisantril.a-tS, puceccnientsrduulprreeesaptleri.pr9irrt0eaatIal_alasu1Gt3Xeirdarninn,uaanprioaiepau1l9aac3lie5ast-luin,iutpetluerilbtuoiisrcisui.rauslupdprouins-
criza ,austrirac; i'rncii a comrprontis f;liq gtrvt-rn'ul de la Berlin'
ci este mai 'Dn,iamrecrirtizs,ai-ial rd"re,sstrtiiatuciie, unui regim special conform pXcii de la Ve,rssailles, a incurijar
gi pc gerrrrarri s5-qi ctalezc rcvtndicXrilc fc roare fronturile li mai
J,j..pi..i*"inri.. Hitler a gi,sit von Papon. cu scami sX rec_urg5 la iniliativc unilatcralc mcnite si ia prin
i,n locul l,Jl p. fn

i"Hlr;;r.-*;h"1;t'1;T;i-de;;'exi;;;vt,;ue;d;l'eb-crcioiimg'ierurrmndtitxic'nirtsuadsleu.uiripprltgca"u'eipt'rbsrrccrnbitieurenl!utlei.PJlri4ions,liirtriick1tcp,orrvonodsulec'sspltVetueel,rtnxcpPbiiurpoiscr' t-s1?!-3t4a. -^{it sur-prindere celelalre p'uteri prrinrr-un qir de If-aIipilreerima p-plinroitfeit.aNt icdrei
I qi
nu se stinsese ecoul victorie'i din Saar
Tinat-DaGTPFlPu'
acerastia pent,liu a se ilan,sra in'tr-o n,o,ui acliurne, qi mai riscan,ti :
era vorbia 'de reintr,odLlccr:ea scrvici,ul,ui rmilitar obligatoriu qi,
s",z.-eur^riil'rat*tiz,Cd-fJ,,in..vt*riout-lu".l"nIgdIrIi"a'i'itps"Pop-PrP.t.da3o.l9tpi6tnuc-s4nic0rct2eein.lcta,tsu9lilbu!.eiccriutlc',astplictu'e'2rrg1ti.e9'Fi' oDFrsritprenlro1, mcdi,al.n-l^iaaly9gaoecrtlmoumta,Dnrtitgcal prin aceasta, dc i,nlSrurrrea efcctivl gi rdefinitivl a r6stri,cjiiloi
de l,a Versai,llcs, care impu,n,eru Ger'rnaniei o forli armatl de
100 000 cle ,o,am'eni. Irzlorivul pr.in,cipral al grabei au oare s-4
anunlax la 16- marde 1935 dccrbta,re,isi,stem,uilui recrutirii gene=
irJ+, i"p.od"t in OCrp, seria C, vol' trrll, pp' 543-545' rale nu era, dreesinigaur'nr,':rire"ini d*inpcadcci
a elim'ina obstacolele c,e vlor fi
BDat in qalea
rie c busa:ti brrnX d,e vretrn,c nu