Colotti, Enzo - Germania nazista

181 f]XPANS]ONlSMUL NAZIST

GERMANIA NAZISTA 180

mai eila un secret pentru dneimaenci,ricsItaeliaz-pi roogsreitsuaalcieon'ds'eidneraatbuilri-,sX reaclua pLut-erilor_ inrere'sare fa15 de acesr noru fapt irnplin,it ce
ci m,ai m,r-rllt necesitat'ea m'ai gravi vi,ol'Jre a tiratatul,r.ri
c'ornstituita firi doar gi poare cea
d,e la Versailles sivirgiti pinX fn aoel mo'trenr de p,arrea ger-
desc,uraj,eze gi si anihileze cu antic'ipalie o'iice^nouX prop'uns1s ,mani ? Pr,intre docu,m,enrele diplomati,ce germane g;,site se ifli
de dezarmare, pe care oricum Germar-ria r'.-ar-fi aaceptat-o'^ url mrernrorianduirr al lLri NeLtrarh (18 naltie), caie reprodu,ce
Anumgarea mX'surii a fo,st insogiti ,dc trn sir de pro,ics,te fm- iricl'e,l reaciiile respectivc :
oomiva ..neloialitXtii" ptrrerilor de ]a Vcrsailles. pc motiv ci
*."rr." nu ;i-ar fi onoiat arrga.ianrentul de a rcali:za dczar'ma- Aptinririlrlbiiai siamgdupovoreurrtlnaufnrltaueni cdRcizneicsthr-aauti.uaritr,uitcl:radtrecgrilar:r4bipLVleiscr,siiedpielrloenrsue.nsqArcamzreebaaimsuanedidloairatuetlrcabolrinittaaranuichnoea-i
rea gen'erall tr;:iatotattoivdelaedacsulpperaiedneiizl.-'ahrmitlieriliisaerlel eafuuatrefiarfiirmc'aaGt ec5r-, intrebat dac.5, ciupl acest p.1s al guvcrnr-rlui Reichului, stntem dispugi si
de r"iome ce ecdboinqn.;tui3nutufeismbi Lt'dauiacsrlcicuv.lriRciiucisnapscuuonprrnsaeu_nl ptaaurnifuco,tseclraoragfiaitraimnmsbeeatistvna.dcoAormumlbupanosilcaoandreouzlr'uta.lnig-ltoa-liiraanncsc-za
manie.,si fi purtat vre,o r5,splrndere' ea consideri ne'cesar si lichi-
deze ,nedemna 5i pericul'oasa sitr-ra1ie generati.de l.rcp'L11in1a 5a
qi dc lipsa miiloacelor adecvate pentru propria-i apXna.rc : ,.Cec'e
cc dorcqte poporlrl gcrman ca strllultor 3l oil{)afcl fl Illt.ercs3lor Refedndr.r-ne tn spocial la Polo,ni'a trebuie semnalarl ,telegrrama
tlimisi.(tr)t pe darur cJ,c 18 martic) cle ambasadorr,rl gcrnian la
se.,r-r",ridtii cst. di n,-qi obli'e irr mlsura nccesari mijloacele Vergovia, pli'n carc se m,en+irona ,cd, p,otrivit impresi'ilor c,ulesc
ln ."r. si faci faii Reichului
.' nttm,ai .Te'1i'erii intcgritilii
p.crrrrr?r), ci si sarcirtii dc a clobi,ncli rerspectarea Gerinaniei pe dc acesta din an,ur-nitc ,cercurl polcrneze, in ,c,apitaii cl,e p.r Vistula
olan inte.naiio'tal, recunoagtcrca ei tlrcpt copirraq5- la asigr'r'ra- se expr-irma ch,iral sp.o"u1a ci Germ,ania nl.r se va ind,uple.-a s;
r.eo, oicii gc'erale';. (lon'corniteni cu ace,asfi cleclaralie er'a ad'usi plitoasci pc.ntrll reinarmarea ei pre1,u,l unor ,c,onrcelsii pe-tiri,mru,l
ta cirnoqtii,ta ge.crall lcgea pcnr ru con tr irLri rca Vch rnr.rchtului. ppraincttureluai lrtXeisei,risteiacnh.e$zii;uciiansdciteinftiengdr,ietaqttciac;PotilaornaireLirl: ira menit,
care fixa la le de clivizii, ariicula,tc cire J pe corpuri dc c'mat5.
o,l*e,,i.a rlc pacc a forlclot militarc gcimanc: clectivele dc inci o do-
rratdi a orbirii, rnanife'state de guvernr-rl po'lornez gi ,rnirnristrul ,siu
de Externe, Beck, prin impotrivir,ea loi 4a15 d,e orice sforgare
lc"o oOO dc militati, a,Lnise la Vcrsailles, inregi\lrau ca atare un de a sc'oatc ,Pcioni'a ,din ,,im,brX1igarea" tot rmai ,suFocanti a
salt pini la 4OO OO0-5OO OOO. Ele, afirrna quv.er.ng]- german' nu Reichului hitlelist. A4ai pujirr plarcnici a fost reaclia Uniunii
a,,du..eauapsSi rfaicre,-,q,uinpinrsinl-natmrceciansrftndedea-gmreesniuqninecrriez-abopin5i,cciii"",' 'ci-ni etrx-colu-sin'iv-
str.u,cjiune trimis-5 a,mbasa':l'orilor germa,'i {n Imli'a, Marca Bri- Sovielice : ea s-a. gribit si perfecteze pactele cu Franga (2 m,ar)

9i cu Cchoskrvacia (16 mai 1.935).
Prote$ele Franlei gi Angliei au ,rimas o dati mai n-lulit pe
tanic,'dFc"racnrmlraing,ai sP,oclro5;ri,a, minist,:ul Neur,atfi er:orunea arg'ttme1'rcle hirtie. Cca dir-r'tii, ,c.arc se linea cu precizie Ia curent asLrpra
care publicitatea rn5surii prcgr.eselor rei,narmirii gcrnmmc, n-a qtillt sI transflor.me intr-ro
in caruzi, invocfnd,

pr;intre altele, orecesiiatea cle o cla un rispuns repet'aklor so'li- coerenti. iniliativX dipiom,atici iustifi'catre'le ci ,temeri, ,c4r€ s€
irnbiuuau in mod ,c,o,ntla:clictoriu cu o ,convingere exagerat;, im-
.iti,.i 't .nite ,din partea Irlanlei 9i Angliei, carc dorcau s'I 'cu-
nrrrasci votrumr-rll ,aparatulr-ri rnilitar 'german 1.
bibat5 cle na1ion,alism, asupra,sr-rperio,rititii iarmamenrlu'lui gi
D.ept e ci rl,splunsul intirzi,ase, cnar acutn s'sea lntr-'cl formX forgel,or r-nilimre franc'eze. Cea de a doua s-a in,cipilinat si
.c ,-ru ,nai lisa 'loc pentru nicri ,un fel de echivoc. Care a fost
continue eforturile de a se apropia ,le Germania, in vederea
u'nei rmedieri, fd,rd a se simgi cirugi dc pulin lezat5 de f'aprul
s.iefi.aam1 iDunt.Ge.laForPrco,i iqsi eiarfmiaalipaCtsu,al dvcooirli.laIcIi1I,8m-pmlspau..rr1itliee0'0dd5eu-1-pr0ei 0lnd6ao'rumNi auzricl9en,liuvpospnitriv-dNe-aeeru-iLrrrat$ctihrezss9p\se?-I ci hotirirea de la 16 martie fusese h,lar5 de Hitler, printre
.1.-ilitorirntX' a Renaniei (ibide'n, p. 1014) : aceasti noui ,'reprqTqrttaqie",
1 Cf. DGFP, seria C, vol. III, p. 1015.
;rta cuir'r vom r.edea, era amtnati pentru anul urmdlor.

GERMANIA NAZISTA t82 183 EXPANSIONISMUL NAZIsT

altele, dtocmai pentnu a pune bunele inrenlii ensleze in fala unor ruptur,a dintre Iralia fascisti_ gi Germania nezisti.. Conferinla
deaizii anglo-franco-ital,iani de la Stresa clin 11--14 aprilie tdis'i
irevocabile. ii;;; n9 1"t fi intim"plat nimic deose-'

bit. la 25 si 26 martieLini't'*l de.E'xterne v!iizitrate1ti,Ica' -;tiJqegrlmn',l!t-i nvceoizlnuos,ritniutluanitildauetneai.caacleoinnacrtireneru'Rcaaerci9co_hndutqalucaite:ldeacicnolcvrtc'iipdceoirsepdautcgcolrsileiqiti;it-ivotii"nci"rri-iriisl-icaultuit--

l"i'J"t Sigltir.rlui Privat, Eden' au.drat curs
i;c;;o*l",ifTnuu.tft;.filni;t;itlo1liio;"ui;r;*&;dt;;pfi;et'ud;"f*u;rfu.tiiloa;puii"tiie.io1purro..*i;nuz;u.;b,tu-.faopt*f-ipi.iftu'J;"od.t;tii..nl;i.inil,-oottidn"l1d-"'oloiii"vti-ir",ed*f--arifH"ssnsi'eoocuetiriqsrgni;utitid""nJ-ra"etsitu'c'szat'et..aCirfi"onmaoIfxsmo-natssinlp'iiattneuritnuio.nartrti,slouuteienecllcuimrtc-zioecuaibaou1tetn5rtreiouvrteacplopchngrrderbiiloailcni:is-.-'rt-
i1niicl.eppecnntdruens;ee,ciuraituasterr,iaecE,eu,roapuei estice, ,arl rcconf;finat Fanailtarea
latcrale" utilizate deplir,s,,mctocia dcnurigirii,uni-
lnsi au recunoscu,t de Gcrmanii in prrblcnra aimamL,nrelor,
in acelagi rimp nedcsirarea de o ,. ..""a."
clauzele ,cu ,car,acter
rizboi mondial. Dar, militar aimfpi uospeeliXauritl,ofrr.i,nrnvtiunisde.i"la'pSrt,ri*eori"i
pentru
presupunea o solida.ritare de voinii intre celc
il;;;i".iil-;i'"i ;il' ffi.d["'].;;ii;:ar';EHr#f"Seif;ipurfi#iz;ar,;iire"l[;".or"ei;t';p;"dreh!"ela;.aifcJ:folbd'afr;J"toeml;icr;li;eoe,^*u"s;s,"sirplt"itra,rh'i^ir*;tna;pe"r"s^.r,r;;"oiiji"a"lstinrero;.*'i$i"j;;iriut;','"Ltii'i-ltr{",;iiegr""pe;*;;"r"cui"l,ui'uAp'l"']*;ot,tenarr';yr;c;liiJs""]_t*'nnne*t5h"'e"a."'frptjr'mtu':ipa,rlo;a:dll"".d:viooa,tLciA,^lsilourinnt"cu.rntbrptsunataeaaoetio,rrstl.fiaitrype*trleatci'raloi;sYie*clztasleise-*iPnaiaa1UaduoailiedtiilrnqLsoefdXtodnnie"-lfrgo.l'iiiea,zneXiorndgufsisii"ndarp?aiaiarrpltiutisi#'tcu"aai.l-Rieftpa'do'edousdoeper'slc:eezilinla-ia--i' trr'l puteri.participante. Or, ,interCse gi de
vreine ea avea si
;;pifl;af.in'';nrmi;';i,l;iXt,ar;aidpir.etc"oAlSn^iz-tfa""tb*d'ii*nX.iniconluintpp'trotetnttea^njpulitlaocbcealltetmiacanrcigonlaeloznde'ie.ilProiazr'rbteP'o'eai pcste puiini
zslituconmiibIeta, l-ifeii ,a-nume atunci cirrcl s-a t,iclir incolsistenla ade-
fascisre .la lainniga-adjactireinzicsxtcpreq.liil;ia.i'tcigficnr'lrbainsiin; irinq-i
tr-adevir,.o
intratr prin dati Italia
dc la Roma urmare in conJli,cr cu ligJ gercvczi. ci'ercrriirc
au ficrnt o inroar.cere dc- i8-C dc gradc,^ciutind
spriiin tocmai la Oermania, care ,cea clintii arur-ri"r. iigii N*-

gir-rnilor minuqa.

d,_aDpr.iupli pol,itirca. preconizati la Str,esa era viciarl clin ,fa;X. 9i
gi pregireau
concesii,lor pe crare pu,terile participanre se
sa -[e laci. Germaniei. La 18 i,r-r,nie 19j5 irncheierea pa-ru,lui na_
n:f HisdiJ'z;,llJX;ue;";,'ii"ftfn;-a.#aa;el""hcp"t"frlut;uo;.;,cn",;raaeopidrpcl.aio%rlsiaio["im.nii,rta-'.i;getlgpiun.tneucrXmo5initixli.fl',.irp,iirc""o*azc;iee"'Xtt"s"rlpifbt",vdetooxiiaolz,v'r"ltieorllJnicqreiblt"ipeinanthnepftudoe[rarectgctatal-eomjzcp"acre?,reiteurq:eld^erodii-%riaeurnibrnt1ciee*ltxHarni'a,trcfe'slr"roloreloiianpirtn.elaeleet;ntaiet'rezm_t'"IaI-aan$di_,tiel-stdaadi"mne',opfa#blrpuatiinu''trilur1fc'aaie-t-
val anglo-gerlman a dat o noul lovituri inccrcirii i.1,. u ,ourur-
ni,ci. un la-rg. evantai- de forje rcor,€ si contiac;-!,reze agresivitatea
'ntaevarevzaeisnntt,ieie;voHfnieit,lreai,rds.i,i,raciit,oo,cbagi cianoupcteir'prir*ielanit:nr,uraompraouiscrelpazetrl_llgifltLiaottup,clocpnioiltiilr.imi"ic,asardeedaecairner_c-

vendicirilor ,sarle de ordin milinar. Din nronlclt cc Anglia recu-
noftea valabirlitatea r_evendicirilor ger"imarlc, pro,tcsteT,e impo-
triraa reinarmXrii Reichului igi pier'.lcau in
l,or polirici gi m,or,ali ; igi gXseau rcrodati n-rn,:e pa.te ac.,idre"
,c .onfi.ma.. o,rbli.;
ccoi nptera.ectlui4niiclei .dininctree,r'cp'uorilleitipcoitlbitirciteareincgilegzi,eceparefncaurmrcpciznie5ai
c'"o"nci"eD""ut"oi;si"olu.t'i"e"iP^e.,rim,tarni epnutib"'lic cu Anglia, manifesrxrile po- se vxder
un ,mod
nmseuartnoiiaedl_i,siirnrsdit-oeg:.niaarajeupcl,rogenclosiatbruaiirlatsaeclAi_lui:fihloRtqaoefyrpi,iloll1nNhiai,ptllaiyr.ci1qor(nii.acurpreienrn.m'g.eaigiapnd.i3vG5ueqtrrta-.
liricii naziste creau inci atunci pentru Germ:nta perlcolul unel
i;;lti..;plete. Intr-adcvir, cam in acel timp a atins apogeul

1 Reprodus in DGFP, seria C, r'ol. III, pp' 1043-1080' -N.r.-1 llota regali - adenumirea oficialX marinei militare cngleze.

GERMANIA NAZISTA 184 185 EXPANSIONISMUL NAZIST

subm,arinele 45 la suti qi ulterior 1OC la suti ; de altfel, dupl GReeincnhaIntiaeliie-i, Franja qi Anglia. Sprijinul econo,mic oferir de
cu'm c,onfirrmi fn rnem,oriile isnal1e9'3a2m),iraMl,au1leD1 dBnlitittazn, iecoingsi tfrirucculsiae care infrunta ameninlarea san,cfiunilor, a ristur-
nat categoric in favoarea lu,i Hitler balanla preferinjelor con-
srrbm,ersiibilel,or,inc'epuse in,cX

rluzta cd" \.1a purtea opri la un nivel rezonabil reinarm,area Ger- ducXtorilor de la Rom,a, pin,i atunci cantonati intr-o atitudine
maniei. Dar Anglia icipa din vedere inainte de orice obiect'ivul
oolitic al reinariririi statului hitlcrisr. Chiar daci nu am voi si cir,ci:mspecti 9i am'bigui ; alianla,cu Italia garanta acum Ger-
ionsiderXm atioudinea enslezi ca o favoriz-are delibenati a 1e- m.aniei o pondere determinant5 in. politica zuropeanX.gi iqr-
pingea pe pozigii tot mai in,com,ode democrajiile o'cc,identale,
lu,ritror agresive ale celui Ee-al ureil,ea Rei'ch, erste nu imai puiin ,manifesraseri atita slibiciune 'm,ai intii fali
li,mpede i5 Hitl,er nu putea si nu inter,preteze con,ces'i,il'e fi,cute care german qi apoi fa15 de iniliativele de revizionis-
sadceifnArdinnirrag"liii,'aceuvdraesnactiatreicuianluaoirmfrdoXor1vrei,ialodgrieardmdev'aesnrlsiebe)i.cpil,'anuanuereula9nilitroeatvmea,al dnceifuepsaAtratnergel-id.aea agresive ale fascismr.r-
mul

lui mussolinian.
in ,climatul srurp,lu,sului de incerti'tu,dine creat de criza abi-
'unicul c,are a gtiut si ,sesizeze firX goviiali aspectele
a fo,st qi ,el o ,al,ti etapX ,a drumuluri prarcurs de Gennania ,citre siniani,
opu'rseor,li,luogri,oorcac.eideanrumalaetiseaepxrp,o'libcliemnueltoni europens. 121 '2litudrinera situaliei ce-i 'cr'a,u favorab,i,le a ,fost Flittrer, oare a conaepur un

ultimul rind prin prisma nou pas temenar l la Z martie L936 Vehrmachtul intra fn zona

obiecrivelor aligate atunci de expansiunea germani I ,.Niir1- demil'ita,rizati ,a Renaniei gi Germania denunga pactele de
erna ju'stifiC,ati of'1i,-a
berq{u{ oontna ,Mosc,ovei" 'a fost llozincra sub aru'spiciile cX'r'eia cLoia,cl ainrnot.on|Jaoiri-tliagiaaclnittlinbeolg'uenviilcaet,enfoatlliosginedrmu.saeni o pedali pe oare o
c'on"goe,rul NSDAP din sep'tembrie 1935 a prearnii'i't reinarma-
..ri;.ii-p*clarntnd ci ea cheziquieqte mirsia Reichu'lui d'e bas- tot apisa de la o vreme presia germani pentr*u a intimida opinia
publici francezi, cee,a ce de alt{el stirnea proteste din parte,a
tion' antibolgevic'al civilizaliei europetre I. finranacceuzzila,otor r1,.dAeqnaudnagrtnHditinle'crosmepearitji,bailknaicr"ieranadi i'mnt,ruelt
cGaaearqnmitaacgnfo'ienei'ci'aq'htiivlfooorsceut irailpesotftpee'loniltifidaacvlie,or'dgi'zeeancteoir'anmtteraasidniviclcdiielgero'lduipriuniluc- nici mai pulin
P,ozitia
airgajamentele
'hot'Xrhre
ctre ,ace$cia ?,surnr€tt€ c1e F,ranga ,p,rin pacful d,e rla Locarno gi cele rnoi sub-

lne scrise de ea7'a 2 mai 1935 prin tratatrrl francro-sovietic, indrep-

reaalionare flrropen€ de andborlqevisln'-gl,n azigtilor i. ace$tia li-srtr tat irnp,otriva Germaniei. Justif,icar.e,a de mai sus era, bineinle-
vlzut situa1l" iittatlom-reotdioopbiaienc,itzivbtErci dniet fiinnititvo,acmonnsaoalidnautliu'io1'9cJ3a5t,i le,s, rneniti. si po'to'1e,ascX. mXrc,ar parria'l indigniarea cercuri''irlo,r
cu confliotul occid,entale; 'dar obiectivul real a[ ac,e,stiei noi ,,mutiri" g..-
care a 'lirchidat oiredv,aotoi,adbuilppl rceasztuig,liuMlaUnagiuiiriNeia, g'siriuonpilroera-sci vidir
incapabili incl nlane era ,c,orisoliidarea pozitriilor la h'crtarele ap'usenc a'le trXrii,
agre- ceoa. ce, in per.spectiva celor intirnp'lat,e,ulterior, nu poate si nu

il*'.," fascisd fn vrero-partd a lumii s-Iu,gHi aitilmerpisn-sa Inalia in ,or- fie raportat la intcrvcr.lliile srr,cccsir. intreprinsc dc Reicl-l con-
germane. La rindul priceput si tra Austri,ei qi Cehosl'ovaciei.
bita ,influenlei
explo,atez'e abi:l ocazia rp,entnr x pupe izalarca ce pl,ana asu'pra Hitler aaLcuila,sc bi,ne efecnrl unci a,cfiuni bazrate pe surprin-
nri,ci Franla, nici
Ge,rmaniei, rcu ,alirt mai murl't c'u cit anacronica tentrartivi icorl'o- dere ; lntr-adevX,r, riposteze printr-o A,ancgtiluiane'n+mairl.irtacorXns, id,oe€r€a3f cX
niaiistS a fascismului italian abXtea in afara Europei ateniia in m5suri si
sint ,ce,

celor care erau pe teatrul european principalii arrtagonigti ai de ,a,ltfel, iirsemna 'ci ele surprtaaprociaru stad,iul pregXd,rii d,e
atun,ci a V,achrrna,chtului ; pe dc alti cptani r'taecr,e,grPuqmauerrinisl,euual,rceEoriranLinoseanrzdvir,raqattoila'oaru,er
MiinlcIuhiCcnF)f.ltilrDrls.e.,'r-gPi tdanritt'reei1tar1igagtediri1ea5lreslFeerpepiiouhbrenlibictarivteeo-ti-nn'de1oc0sa'e-rb1ei6cc.ue-plSereidnpottleeutaxnubd,eis.6cr rur1rins9ut3rre5i '
fiost paralizatc ai damritX faptu,lui
;"r1lt".:lc, primele revendiciri"teritorirle exprcse esupra Mernelul'ui' nu era lipsitX de in,riurire gi efecr

I A Frangoiq-l9nc p!, o?. cit,, p, 212"

187 EXPANSIoNTSMUL NAzrsr

GERMANIA NAZ]STA 186 1936 a l:ost firi incloialS anuLl de c'ori,ruri ra politicii exrerne
naziste. Nu n'umai ci ocuparea Renaniei co,nfirma,se cit de nnulr
al,e celor doul firi. In afarX 'cie aceasta ar fi fost,de rneconceput putea risca Hiuler, firl reami cle p,edeap,si, cit d,e m,ult putea
si- sfideze puterile de la L,oc'arno, nu riumai ,ci acliun,ea din
ca rip,osta si fie dati in mod iizorl,at de o'singuri garX, sau n'r-lm,ai
de ,cileva liri, tn,tr-u,n moment in ,care asupra Europei p,lan,a
din nou o gaetsmtuolsufi,esr5iu'd;ed,erizabce,oeia. Hitler insugi 'era c'cn'gtient Africa indepirimse lta,lia de fronrul de la Stresa, ,n,u',nu,mai cX
l-a insogit cu nc,i prop,uneri d,e strrangularea Austriei inrtasc in f az,a,cl'ez:nodXmintului final, d,ar
gravitatera in acelagi an,a rnrai interv<rn,it qi rizboiul civirl din
de a S-pGaenrima,acnaierei
av'ut clanul si p,orenleze ,funclia antibo gevici
pace gi de pacte bi'laterale ; acum insi nimeni nu 6e mai purrea a
biz.rui pe ,sinrcerilatea aceLstor orfe'rte, ,n,ici micar d'em,o,ci,aliriie oc-
rraziste gi si ,cirncntez,e alianp. Cinlrc Ge,rm,ania gi Iralia intru
ciclentale, de altmintcri ,clcstul de dor:nicc si i,ntre in gra1i,ile solidaritate'e,f ascisinu,lui inrcrnalional. Rebcl,irr.rnea militarilor
guvenlanlilor d,e la Berdin. Dar qi de raccas,td cl'ati Franla gi
Anglia s-au mi,rgiilit si pr,otestez'e clo'ar co,ntra metodelor na- spanioli condugi ,d,e Fnanco, dezlinluiti rla 18 iulie 1936 oon-
ziste, ca qi cum acestea ar fi fost un scop in sine gi nu s-ar fi tna guvernujlui Flontr-lhti popr.llar instalar pe baz,a alegeri,lor din
{eblr-r'arie, a im'bricat foarti c'urind canacier,ul unui Jonflict in-
vi.,dit ca instrumen'te alc ,unei pofitici cu scadenli mai iirdepXr- ternagional intre forlele fasciste qi cele ,ale antifascismului. Gu-

0at5. $i, dinre'trp-tadoenvior,uni -'calotrveabduiita'siinmefriaci,atrcoiadcgiii m,ulti vreine pen- vem,ul nrazist, iurm?t de cel wl lui l4ussolini, ,a'pus imed,iat [a
tirlr 'ca, ine4iei pr-rterilor dispozilia rizvrS'tililor mijloace n,avale gi aericnc f5rl de caie

occidenualc, Germ,ania si-qi punX r1,a punct uneltele cliplornaticc rebeliu,nea nu s-ar fi p,ut,ut implanta pe teritoriul me,t,r-opolinan
necssare imanevrei cle in,ccrcuirc a Auslrici : rla L l iulie 1936 can-
celarrul Schuschnigg ,semns 1a Berlin u'u acord prin care Reichiul spaniol. F,orlele de inrervenlie- german,e au fost organizate sub

recunogtea ,,dlrrplin,a s,uvcranitatc a stalu,lui federal austriac" ; denumiirera de ,,legiunea Co,nclor", avioane-ger*,ane a.r sivirgit
ceea. ce 6e_ F_oaft consirderra drepr primele ,distrrrgeri in masi, aLe
oparenx gefii naziqti se,dezintere'sau qi de sorerta nalicnal-socialig- ccl,ui de-al doilea rizboi rnro,ncliral.
tilor austr,icc'i, c'on,sriderati a fi o chesliune inte,rini a Austriei, ,clar
in reatlinatc acor'dr.il obliga conclu,cerea de 'la Viena si urmez.e O lsudnci.irdcu,umpsi cinricccrpcevrier,asarrcebaelciuon,n$f.licFtu*ltqrit,"p9loi pAunngilni;da
o i1n"f^ii.ni"--
linie .,care rsi co'rospundi fapru'lui cX Austria se rec'uloa;te a cercat
fi
gar,ca r-ln'ui cornitet ,internaiionral ,cle neintervenfi,e, tccrnai ,pe
un stat german". Cu ,al,te ouvin'te, guvernqill austri,ac, 'cedind pre- cind era.irn plinX desi:iqurare in,fervenjia masivS. a puter,irlor fas-
ciste. Ini;iativa anglo-frlntC-zl, concretiziati in formarea,unui
siunilor hitlerirste gi evidenlei aplopierii iralo-genn,ane, care
priva Au,stria de proteclia Romei, 's-a angajat si acl,op,ie toate
misurile intcrne impuse de Hitler in schimbul recunoagterii pur cmoamniitaetgini tUennniuantreioanaSl odviinet'ic,cair,esm-aaiimfiarcteealiaulipiae,trtep-raItcatliica,inGtre-ro-
for.n-rale a unei s,uvcranitXli de ,atunci inainte mai rnult ap'a-
intervcnlie in sens uni,c a puterilor fasciste. Agi cum a scris
rente de'cit efective. Guvcrnul austriac nu numai ci a trebuit Luigi Salvatorelli, ,,comedia ncintervenlici, jucati la Londra

sX accepte propaganda dezagregant5 a nagional-socialismului, cei doi ani gi jumitate ,cit s-a slvir$ir o conlinui ,intcrvenjie, a

dar ac-ipmeuatnei unfoiiesnt,nanzaeizsvtisontitio, tsSoIreirlue'smsc-aitIXnGqlquaiaisurtcn,-Hcmoipirnslittseatenrad-uce'hpicnliienti-imlibpeInr'cttacetrco- constitr.lit 'o experimentare gi o prcgirire psihologi,ci a ,m,arilor
capitLrliri ce aveau sI se facl in laga suatelor roLali.urc". Torugi
nele guvernull nazistsra hotirit si emit5. o lege (la 18 februrarie 1932)

alti
in acliunea sa de 'consolid'are a infiltrlrii nalional-socialiste
cal'e interzicea cetiqenilor germani si plece tn Spani,a ca sX ia
ce viza in perspectivX Anschlussul 1. parte ladersXtzi,bnoai,tui lscXiv,cilam; udf,raler zeenainptcurrvegin- sliiam-pvluoitvio. rqbiaodrgeaonizm,aat-l

nevri

1 Date mai ample se pot glsi in lucrlrile din bibliografia- gcnerali, chiar de guvern. Numai ,acliunea de so,licl,arinaoe prormovatX de
citim dr:ocamditi, itp..t.ie diplomatice grupurile ,antirfasciste qi democratice ale emigragiei iraliene gi
clar petti.,.t alc acelei faz'e a ra-
porturilor nurtro-g.ttnui., detalijta zug,rdvire a evenimentelor conlinutl
irr IIlrir:h F,i,r-hrt*edt. Von Doll{uss zw H:.tlero ViesbaCen tr955.

GERMANIA NAZISTA 188 189 EXPANSIONISIVIUL NAZIS'T

germane gi d'e migoarea murncitoreas'c.i 'interrnajionali, cu spriji- ascendent al ir"riliativelor p'olitice ,naziste. Pnimul ,act de con,sa-
cr''are formali a noii apro'pieri ,ital,o-germane a fo,st reLcurllo,ait.c-
nul Uniunii S'ovietice, a izbr,rtit intr-o misuri gi pen,trru o pe-
rioadi sX echilitreze intervenlia girilor fascistc ; pini Ia urmX rea irnperiu'lui italian, pro,clam,at ca urnlare a l'aansefxiirrqiriirEu,lti,oupi icoic-;
amestsc,ului puterilor agresive striinc i s-a cl,at..rrat victoria
aceast;, de,claralie germani a fo,st anunlati
tom'brie 1936, cu prilej,ul vizitei fi,cu'te l,a Be,rlin de miniisrtru,l
finali a generalului Franco 1.
i)ar ce ,anume ,a imp'ins pe hitl.-rilti si in'rervini in Sparn,in ? de Externe Ciano. vLoeaisrtn1itan,iocc,iieu,mr,'dibn,rida,ie'go,oinn,aarlxrariuB,ninedrjluiisnrou-uR,lrsocXm1ni'neaiuatn,Isuae Mi-
,Cnmueel,lnupti ut,nilnianezis,ndt'eodir'n,uedi a'co'iasoetselagdneog-idiai,jodar,nei-encn,oipunrls'oaibdsclpereem,ncatteel'oseprrxapmnilciiclrilXtie.crUleecniqziipadric"'mg.u'evelelear--l eo
ec,o,no,miculu,i : Germania nazislX qi-a d,at perfeet scanla ci't de lano, Mussolini a
linie de separralie, por

stringe toate slaterle eur,opene animate d,e voi,nqa ,d,e c,o1at'orare
qi pace". Era incep,utul de 'drun-r al fain,oasei Axe Rorn,a-
irnporrarrt cra si-pi injghebez.' .t l>azi,d.e sprijin militar 9i dc Berlin.

.*nln'"ta.e cconornici in penirrstrla. spanio[I, 9i atrutrtc ia ir]rrarex Canacroru,l idcologic al noilor aiianle ale Ger,manici f,as_
in'Me,clitenan-ri (ameninlar'e cotrtlr Arrglici) 9i in spa-tcle Franlei. cisle iavera si i,asi 9i mai p- s'eugbnaanurspinic'e,iviidaenntgicdo. mclun,ndisetae
Sub aspec't imediat partici'p;area nrilitari la rizl-'r-'iu1. cli'n Spirni'a inqeleg_erca ctr Japonia. a inchcriat
decl,a.are
infXti;i nu nurnai o itr....'a." ctre fo'r1X meniti sI o prtml tgcfliioailrmiruilrlatnorerrarIcola.ainucDsrcjai.i's,lvp'rtae.eoibrrnnoagtcreriazisiraaJerootlrer,-crlundopirsn.leli'o'rarpappftcraixias,g1,c1rag.it,naeocdrn:aeiin,riuec.ng"aipeireoieAlrepesamoaiuleie,it.nsii.c'tIre9'pdiin,(iecnadrc,rrasa,eef,paiGbntsii5et,eattcarrrtemt.eeuaoa,slor'.ei;u;at.i;z;r,;esrr_aL*
p,ermis si 'se f^idaec'ai. o p+T{
,ler.4.iiefi"in"a..miacirelofirciGenelremi alyne'iehir,md,aacrhq'.turnluaii proaspit
constituit. I\{ai

importarrt era. insX, desigur, clemen'tu'l politirc care irnspirase. in- dinarnismui,,pute.ilor. i'ino]rii" iilal,,rnisc5.iin, inrrrclit;; ;i;
te,rventira
conjugati a puterilot' fasc,iste-: se intenliona s; rse

din,emc'oanrsetreazm,eernsionliia,drietaatef'aasfrcoisnttlualutriimaenn'titbaolignevli'-,rcr-rirloltpra--Lup1olimtircocmrednet mc,t,riluuaarrliliLcaar,ip.vjaedoparbtotiirlrneiegzalv.ul,oi.i^c,clraeleiti:raee-surclemrIp{i,aaurrcuden,s-idahislio,enfelLqerilj)ege;ael,ixiNjrpuaaap-'sl15aiio*inanigii"sdrlroreeers,aiucapneleoeaarsiricradnli,itBp,a,eeurlri,,ltaiuanli,tsuri--tl
fr,,nt popular (care cipitasc un impuls hittiritor la ()'rngrcsul
iominteinului, inlbuge deci
al f'ti-lea al din 1915) 9i si sc
voinla popo,arelor d'e a se opune impclialismului nazifacist. ln
sfirgit, nti trebuie zu,bap,reciit faptrrl 'ci f'arsa ne'interverlfici a pozi,lir'le col'orniale qi mondi,ale alJ Angliei, cit 9i solidita,rea re-
cliscreditat in plus Frairla gi Anglia, confrirmincl valabil'itctea qiqubi,co'm,un'ist diin Uniun'ea Sovieti,ct. In,pofid,a marii dep5rr-
tp5urtie,rdi,rinsterepursrenceraoaprneoleb'_legmeoagragrXfi,sceiriicpitur,encctua,rleu'igird,aevisuuad,u,urcie,lacl
tactici'i hi,tleriste a faptului implinit. doui
inte-
Prin ur'marc ,campania din Spania a antrellat, drepr rezul- reselor respecr.ivc. ?ar.tenerii au descoper,it.ci acesrr estc lu,pta
tat, $i ,aoeasta nu tn ultimul rind ca importanli, consolidarea
definitivl a solidaritSlii italo-germane preouirl qi sprijinul siste- tceoanutrsaicpoomrunnciassmc'iulbuiXitniltiearncaxpfiaonn,asil(,)njmispmoutl,njavpaocnaerzuri,na sc Dresa-
matic pe care avea s5-l ,dea Itrali,a de aturl'ci inraint,e, ,ce'l |111in in China" gi
pute'ri,le naraifasciste in
rnocl ticit gi intot,deauna dirn'Lr.o pozilie sr.rbor,<-['onat5, cursultti Internagionalci,a III-a. EIn,uncoeppiri-veqgrie, pri,n a.,^easm, ,lup,ta contra
partca g.o*a,r8, inigiator
al pactului anticom,intern inchtiat in'rre Germinia
1 Este cazul si se aminteascl sub acest aspect, pe lingi acgiunea anti- cirur semnare a a\r,Llr loc ia 25 ,noie,mb,rie 1936, a fgoi sJtajpooancihai,ma
f ascismului itaiian, contribuqia anti,fascigtilor germani care au ciutat sI
dea fiqiq piept in -laduvprei oce10fu0s0esse-ari nevoiii si von Ribbenlriop, ,care ,pe atunci inu efa in,cX -1tr;rtou de E,xterne,
pSepcaunpiarincsuu.lnGazeiframscaisnmieui:l, ridicat nu- clar se afiirma de acum ca u,n foarre acr,iv pro,tagon,is,t al politicii
renunle ia-ac"asta
nrirul'luptitorilor germiti cdzuqi pe pimintul Spanici' Cl. in special
volnmul Der Freiheitskarnpf iles spdniscben Volkes und elie internationale externe nazisre in caliratca lui de insircinat cu-misi,uni socciale.
\r,lidnritiit, Bcrlin 1957. Hitler gi ,ambasador la Lrr,ndra. Pacruri'co,nsta
consilier al lui

GERMANIA NAZIST,{ 190 19t EXPANSIONISMUT, NAZIST

dintr-'un ,ac'ord ,de ,colabo,rare in vede'rea repri,mirii activitltrii Ajungi la acest pun'ct, cste necesar sX intrerup'em putin ex-
prner:.a faptel,or p"ntou a, ,arrlalizr- care a fost 'molnenrurl dind
Intern,afionlailei,comuniste gi dintr-un acor.d suplimentar secr,et
p'ri'n care pi4il,e c'ontractan,te se ,o,bliga,u si nu int5reasci po- politica nazisti s op'erat cotitura hotXri,toare sp,re rXzboi. Ci
z,igira Uniunii S,ovietice i'n cazrtl cin'd ace'asta ,ar fi amcat pe i-Ii,tler inleiege,a din prim,a clipi sX 'dea ,o ,s,o['u1ie de ;fo4X prio-
blemelor ,,,spaliul,ui vitarl" germ,.a este u,n l'u,cru tn afarX de
vrcunul din cei doi :semnotari ai pactului. Apadrar, scopul apa- ori,ce d,isculie, ci,ci este aiestat chialde cuvintele sale, in pof,ida

rent al pactului era contracjararea expan,si,unii comun,ismului, ila tuturor t5gid'uiol,i,lor f,epetate de urnii rsa,u ,allgii, dupX cum nu
care se adduga ,un subinleles de niatrurX ,arntirusi ,mai m'ult decit
timranpscptraivreanta. l,Ptoernptruuteari'dqeimnoun'vsilzraa ci rp,acrul nu era i,ndreptat existi vrco indoialS cX el iqi fixase drept cimp d,e rnan,er,nrl ,al

,o'biective agresive, Rirbben- inigiative,lor sale teritori,i,le Europei d,e risXrit. Dar e mai rdifd,cil
sI ,se stabileascX in mr.rd pr.ecis mo,rnentu'l irn icare s.a aoncep,ut
trop menlioneazl fn mem,orii,ie satle efortu'rile ficute d'e po'lidcra
german5 p'entrLi a dercrmina Anglia si adere la acel ttata1 ar- dezli'nguirea co,nflict'ului. Diver,se m5rturii d,in mbXLr,a germani

gumentind tn speli cX ,,intre o posibilS grupare de alia,nle in,- resping ideea ci restabilirea suveranitXlii militare, opemti in
in
paloe,atrgivXaaAdnogulrieaiagtiltoeranl,aiatnivgiXl.arD.rgimiop-goetnrnivain, i"ad,eervaXprruelfeers.atebicl ;sni iasc- 1935, qi orcuparea Ren,aniei, ef'ectu,at5 t936, ar p'utea 'fi con-
sideratc un r5zboi 1. insX
ca acte pregititoare pentru RXmine

'tura re'al; a pactului rezltha clin oon,tcxuul siruagiei politice ge- faptul cX din punct de vedere politic a fost pusX tn mipcare o
ner.ale in care sc itnsera etl, mai pr.e,cis din triplu.l expansiornris-rn se"ie intreagi de furiliative ,a c5ror con,tnitbugie ,la menlinerea
pXcii era mai muh decit ,dubioasX. Astizi se poate 'trag;e cu
mifit'arist (gennra,n, j*p'o'n.z qi ital,ian) ce sieqnisgiplsaecatu'sl irnrrtuezpautienains-I iu,fici'erLtX'obi,ectivitate c,oncl'uzi'a ci acele inijiative fXceau parte
strLlmenrul di,p,lsm^ti. arninti,t ; i'n acest dirn prim,a fazX a politicii lui FIitl,er, vizincl sX ,creeze co'ndiflile
rau fie interpremt decit in raport ,crlr politic'a rizbo'inici prolro-
vatX de imperialisrmul nazifasci'st in E,uropra qi de imperialis- per.ttru trecerea la al doi,le'a sud'iu, adicX la soltrqionarea finali
mul ni,pon in Extrem'u'l Oriont, adic5 prin prisma unei porlitirci
I prohlemci ,,spaqiului vital", aare frll$ese gi rimine,a obiectivul
m,ondiale peste care igi punera rct m,ai miult ampre,nta triungh'iul
originar gi suprem al politicii naziste. In orioe caz o d,a,t{ este
Roma-Berlin-Tokio, 'preludirr al pactului tripartit din 1940, zi {n oare, fn cadru,l unei
,ce rcprezenta ilemen,ful de rXsturnare a cr.eoric5i,ricaeaq'edefilo5r noiemlbri'e 1937, co,n-
6u61 ,al runei 'politi'ci De altfel, iurtenlia ac,ceso'de ,de a da pac- le-'a rep,ar.tizat direcrivele p,en-
echidibrurlui mondia,l. m'iilitari, Hitler
tru ag'resiunea impotriva Austriei gi Cehoslovaciei. Dar chiar
d,acX am r'rei-r,unla sI definim momentul precis fin care Ffitler s-a
tfftnurutlumr;iur,aannptmiecriosjlmpooic,cnt,tifevora.lonssouitrpninbefrniilitgdruearianetiinds-erei'do'naparu''tenuae,rAion,sggXrl-uiilep'mia,rae'cnXrdsrefeoirpam,uierte,sEreii
decis sX porneasci rizboiul, este posibil si se ialoneze micar
perioada-preg5tirii ,ecoinomice, militare gi poli'ti,ce fn c,are s-a

9i mai redutabiiS, rezulti ,evident chiar dintr-o notX pregX- iristaAlimzatv-ahloziuStri'rceIare'ddereasapruerace',dd,'ie,n rla ,lurpta finalX. a fost stt'ins
'titi pentru fiihrEr tocmai in acc',a perioa,di, Ia 2 ianuarte 1938, ,crriza eacnomici

de acelagi Ribbentrop cxre, illl cl,ipa cinrd va sosi c,easul 'socot€- mas,oa,rceia. t.Xm'acui pol'itica unor m'asive investil,ii rmi'litare gi de retn'ar-
,mu,l,t, ,ci 'totate eforturi'le p,r,odu,ctive ale economiei
lilor, nu va mai gti cum ssiil'icnhleamseice'prruo,l'minov,aejzuetopr apcesnatrfu,aatid,doe-
germane au fost subordonate cerinlelor reinarmirii. Coordona-
ved,i ci qi-,a d,at toatl
tca cfortului economic cu trebuinlele militare a fost asigurati
Anglia 2.
rxu,numai de cltre organele gener,atle de condu,cere economitcX, ci

195.1'i.JpV.oR".zii1b1db2oc-e7unlmJtc,n.sriiu3ol2dp4.i,nZ2u.,ilsacnhueanriLeo1n9d3o8n und Moskau, citat anterior' 1 Cf., de excmplu, Friedr,ich Hossbach, pe-atunci colonc-l $i
(TC. 75) in Procis
citat an- aghio,tant'militar al'lui Hider, Zwiscben Wehrmacbt und Hitler, Volfen-
biittel 1949, p. 180.
rcrior. vol. XXXIX, pp. 91-98,

14

GERMANIA NAZISTA 192 193 EXPANSIONISil{UL NAZIST

gi de u,n o'r.ganism mil{,tar ,specific, direclia e'conomiei de rizboi, lui, gener.atru,l Blo,mberg; cheia atitr.ldinii aoesrorla 1s9..8isea in
-circu-lnstalr1a ci obieciivelie rlor renaliefea l'orqei ,militare. ger-
avinrd in fnu,nrte pe generallurl-mBior Georg Tftro;mas, in'fid,nqati in
m,aLne gl cr,garca Ll'r1Llt sflat f,orte, carc, ,sp're rderlrseilrrire de Republica
cs,dr''u,[ inaltu,l,u'i aoman,dgment al \{iehr,m,achtuilui. Astizi r--ezuki.
aaidcees-rtno|rmporeirgeltiinr,tio:cnmei-todaerla{ittile-r cle la Veimar, si fie inlun fali cle peii'e'<tlul courtam'iniri,i parl,a-
limpede *care a ,obi'ocnivuil r"i"!cntarirste 9i al luprci c{e clasi -- coinci,clsau {ntru totul cru pro-
ala cum s-,a ma'ifosrsptus acel
g-.ram,l)uall particlr.llui mazist.
innin,te ,6ls ,6 ra.nun!2 ,purb,lirc, itr 'septembrie 1936, lansarea pia- pentru a i,nlelege p'e cle'plirn clinrtanrrl in care s-raru matu-

nu{ui ,cvaidrien,al, ,care a ,fost conceprut tocmrai spre ,a rea,liza t'rc- ,io-"t p.,iiec,ter1,e belicist,c" aic hifie.isu.tului esrc nrevoie si sc tinX
rlzboia e'oonrormiiei germane qi a 'fiixa 'o sca-
,cerea" pe pi,ci,orde sciam.a clc intensa pr,esirute psiho'logici 'la ,care g f"$ stlpus po-
rde patru ani rpemru punerea \fleh,rmachtLtlui gi econorniei pqoirurntr.iligiearrrisntaitt1_,1C.ta!"m1p9a3n3i,aprai,nntipervopreagialas3c,dl ,q1 i nalion'alisti,. r'asistX
denlX antibolqevici, . oare

Reich,u:l,uri in ,mX,suri ,de ,a,sr-lsjine un efort de rXzboi.
I,n ,aflari de ac'easua, d.n anrgust 1936, deci,ap'ro,ape 'conlC,o-
mitent cu,proclamare'a planului cvadrienal, s-,a dispus qi prelun- intrc 1935 (anul legilor de la Ni-irnberg) 5i 1936 (anul cruciade.i
antilxrlgeviie in Spinia) a atins ,o intensitetre neounoscuti.-pini
girea stagiul'uri mil,itar cle ,la un an la doi. lin ,cc priveqte r",eorga- fost insoliri .ic ,cresc'incl'a exaltlre a,lagNloiriirenib'ernriglitadrien
aiunci,'a
nizarea flcrrplo,r al:miate, 6la*anautinms'ani i'vmeulrltllcdleeu3rn6arndedrd-ripvXizeii,d,ipce- g.r'r,o*ir. clin ,toa.tc vremuril,e..La congresul- de
tar'ea Vlebrbobeitl.u\ui i'epte'mbrie 1935,,,congrcsul liberti1ii", I{iuler a.preamirit ar.-
a12Vceohrrpmuar'icrdhetualurmi, aitnXtr2e;prtrine"sbXuie,fiar'di i,uzrigbaatvcd,i
ac,easti reorga,nizarc ,nlm. rr,azisti definind-o ,,cel mai preli'os '9i rn,ai superb bun"
de r.egimul hitlerist, ,al s,tatr-rlui nalironai-Eoci,alist, ,,cel mii puterni'c scut al pXci'i", qi

viza n,u nrumai ,efetctivele, si ,qi latura calitativi ; in acest fel clic- iganeesru,mibt,,raliannciialitctre'ici isueenaipie,,o,"n,.auteCeacorunacirir'm.ur,saa,tcteienenrao-;ruim5p,icscrtiirollajaucdei'ai*,ggb1fligo'trriiotniaussliteaggrerrnnaroraritaXal
talf,ura frasci,std ra ,piutut qi ,mai m,u,lt as'oc,ia cauzei nrazismuil'ui

oorpul genenalilor qi pnacric totblitatea cercu,r,ilor Lmiliuare. L'a

1 martie 1935 ,s-a niscurt,oifirciial die Lut'twaf fe,,rate tn fapt era Ludenrlorfi, c'are, in ciu'cla ricirii rapo,rtrurirlo'r sale pelscnal'e cu
de mai 'multi vreme in ,curs de constituire, iar citeva L-rni mai
mtirziriiui ,in'indrioumneien,iuarlcionradvuatlll. cu Anglia f avariza 'acceleriar.e a reilrlar- llitler', nu ,pt6e13"',si n,.r ,se sirnti mind,ru ci aparli'ne ,,Reichul'ui
Contrar su'slinerrilor i,nsisten't mileirar", lanse loz-inca ,,riz.bc'iului total" 2. Inversind termenii
1a\xani$aite tracliqionalei teze a luri Clausev'itz,,generalul reaclionar.pro-

in m'ai m,dlrc ,memorrii al,e generalilor, apXrute clupi 'dezastrurl .lama .i ..rlzboiul gi p.,lilica sluicsc la pistrar'c'a ptrpo'rului, 'd-ar
rdzboitrl rdminc suprcma exprcsie de voinli a vietii nasei. De
celui de-al treilea Reich, potrivirt c5ro'ria e'i au forst ,n'iqte apo-
litici, qi fn pofida oonf'lictetror ce au umbrit lealmente c,irnd Ei
f,orlele armate gi regimul acee'r. pc,lidica trebr-iie ,si. 'pslruejgeiatelcaisrcizi-b,ro5i',zub,louiiu"l. Drept care pre-
cind seninul raporrurilor :4lntlg na- ,t'oml (,,'rlzboiu'l
este 'rotu6i incontestarbil cX \frehrm,a,chtul a fost u,nul din .o,rir-r, c5. ,trebuic si sc
zirst, tgt,ai esrc ,peincltrritor") pe dcl'.ri 'fr'on,turi : in i'nterior' r'contra
;instru,m,entele d,e 'p,r-lter,e al'e regimuil,ui la fel ,d,e inoo,ntesta'bil
oste qi ,faptull cX Hi'tler ,n-r:rr fi p'rIlut pu,ne La punct strivitoarea acivc,"sar,ilor ,c,t:,i rn,ai irnclirjili ai trnirilii n,alionraile", radi,ci im-
mnqirni de rizboi a ,crelui de-al tre,ilea Reich firi colabo'r'a,re,a
activX 9i plini 'de zel a qefilor m'ilitari, qi indoo,sc,bi a 'miniistriu- potriva cvrcilor, opor'rilioniftilor, nermr-r11umi1ilor, sabotortilo'r ;

gi i,.i c*tetiur, pe baza principiului ci ,,rXz,boir'rl total cere o vic-
iorie clefiniri,r5", care i. pott. dobindi prin atacuri ce realiz'eazil
1 ,,suveranitate militarl" ; denumirea se datora faptului ci, potrivit
motivirii aduse, era vorba de deplina restabilire a suveranitilii Germa-
29iApgeapclaunm,mcoilintafirr.m-i N.7. g,is"r!B. oi,giarcc.r,lretctarliliuaisWupra.rlttcehruicHii ipgroimpaagrnndnis,ticePuab..lriezgisimtikuluimi naDzrjistttesne
niei tabloul ,infiligirii a \Tehlmachtu-

organizatorice Rercl:r, Hambure 1948.
lui,potrivit reconstituirii fdcute de Georg Tessin in Formations'
geschichte dqr Wehrmacht 1933-1939, Boppard a.M. 1959, p. 10. Erich'Ludendorlf, Der totale Krieg Miinchen 1936'

14*

GERMANIA NAZISTA 794

195 EXPANSTONTSMUL NAZTST

rseurbpuriinerdserieirnao-eap.dieopiarrien'otre-oesdte'e,'c)olargargei$eerdael; si cred,em ci un rlzboi er"oh-rtii p,ericuloase. DacX nu fuseseri incX hotXrite rermenele

,riz*r,oi" (,,ofensiva este

ex,presia runuri ,cTutezitor simjirmint de surperioritate, facto'r 'im- qi ritrnirri;le op,err,agiilor mili,tar.e, qi deci ,ni,ci nu se rprecizase or-
pondenabil'ce oonifer; ,ofensivei tiria de a l,upta gi contra uarui
dinera lor de s,u,ccesiun,€, cf?. itnsi neindroio,s ci di'prlornaqia na-
lnarnic rsuperior nurmeri,ceqte") -eco,enx'op'mloiearcinledrn,sijulopaecrieori(t,a,stef,,oar1iin-
ztstd mlz:a pe cartea rXzboi,ului, binitznuuiciHt, i-tdleeral,tprn€inn.tterur.ia, aocbelai,sntae
lbrle qi arfilam'ent qi neficind
era singuria pe care se pu,lerx
rile schijate imp,otriva rizboi,ului tortal submarin... c,a qi inte,rzi-
satisiacerea pretentiilor sale arbitrare'asupna esturl,ui eur,orpean.
cerda bombarrdam,e,l,tolcr as,upra po,pulalici civ,iie a ,s'taterlorr ina- In subsidiar, procesu,l-verbal al unei convociri a comandanjil,or
I'ufrwaffiei, &sfigurati in prezentra l,ui Giirring ,la 2 decembrie
mice volfi de-a pururi doa,r nigte clorinle ,pe cit de generoasc
1935, rconfirrmi in plus ci in acel moment condnlcXtoiii nazilri
pe atit de vane").

Se,iveau in nwce teorra BlitzkrJeg-ului Ei proclamarea rlz.boir-r- gincleau 9'i acliona:u irn perspec'uiva rizb,oiului ; cu acel prilej,
I'ui iJdeollogic, care se adalugrau ame,ninlitoarei ,ex'altXri rizboi-
potentatlul fasci,st, cu ,obi;n,uit'a-i brutalitate uzinatX in aborda-
niroe implic''ati lg'itiearg,aat'iunramg'i'etu,,oripileolvitiimcil.isAteoe'd,aiFstuazadtierncuierpmroip, apgra.rnncinlad rea situ,aliilor n-rai del'icate, a sintetizat cu extremS lucidrirtate
.c,a rceiltru de greurate al poli,ricii ge'rimane ,arta te- ,atm'o.sfera epo:cii : ,,Sintem d,e pe ac,um in stare de r5zboi. Sin-
oficiali gpi,la'dne
gura ,di,feren1i este ci nu ,se trage in,cX" 1. $i foat,e arceste'a sc
pe prirm
ritorirali ,a Euro,pei centmrle qi risS,ritene, fiurniza o justificure petreceau abia la sfirgiturl lLr{ 1936 !
I)cz-viiuind i'n consi sten1a politicii dernocr,a1id,1o'r occirden tatle
academicS. gi p,szudogtiinji'fi,ci proplagrandei antislave qi im'pe,ria-
gi confirmi'ncl ,con'soliclarea'influenlei gerlxranLe pe ,c,ornrtinent, ,r;z-
,lpinsommrunu,irluludiirefpi,rpaitrtipd'sr,upolabtr1lueiium,"n.i.a. z,apisrftino. cs,,itCtppuarveliiln,iuntautllu'ddpeenaqocprodeainlnatergunea<o(zpnio,solutitiiaa,col5r,"dgpienore--
,europeani' vizatd de hitlerism gi a fo,st rispindit fn rindr-rr,ile boiul din Spa,nia ,a accelera't firi in,cloiali cotitura pe care o
opera politica nazisti in dir,eclia ,agresiu,nii imperiaiiste f51igc.
pop,oruluti gerrnxan priintr-u,n toren,t de lite'raturi geopolitici" 1. 'Darcnalturibi aoGllgleier'mvdiosaimnfi'auelci,tvocirreiul,lceponunttlriinb,c,ua.iir.rneauaa,nvcr,euo,amrlrioid'toer'ernlipimttein,tptelua:rtpaXoetoopdreedrieroeacpr,rrars4rptnear,:
Reichul hitlerist, gi pc de alti parte 'consolid,area amiciqiei cu
Pri,ncipaLul inLspirator al ac'estui curont ,a f,o,st Kar"l F{aushofcr,
Italia, ,care alim,enta qi pr,ob'abilitatea unei confnurn'ti,ri de forle
care ,agioa in l,ucrXrirle sale ,sl,oganul Lebensraunt-ul,ui, rea,lizabil
in 'cup,rin'sul unei Gerrntanii Mari, ,,care va sX d,evin5, gralic in Mediterana sou 'cel pugin intre forgele italie'ne gi cele frtan-
cezc. in orice caz este ,cent cd in 1937 Germ,ania se gi pregXtea
sffqi,e,rii tr,atatului de lla Versailles, ,o gigantici p,Lr,tere continen- si sr-rslini ,cfort'ul unui conflict qi s5-gi precizeze dire,cpiilc de

tal; (Eurasia), intregitX cu un imperi,u co,lon'ial adecvat atac, proicctatre 'cu preci'dcre sd" viu,eze Etr'ropa orrien,tali. La
24 iunie 7937 in directivele p,rivi,toare la ,,prcgXtir.ea combin"rat5
(Eu'rafrica)" 2. in co,n,cluzie, ,,qco'ala geopo'liti,c5 a rlui Haushofcr a fci4elor ,afrxiate in vcderea unrui eventual rizhoi", rcomanrdran-
avsa sarcina ,d,e a fduri arm,ele spiritu,ale c?r€, ,sq6 curn a scris

chis,r acesta, tre'btliau si p,r'eceadi fiolosi,rea armelor rlzbo-

iul'ui" 3.

Acoast5 inoculare propagandistici a opiniei publice nu era tul de c!,petenie al Vehr,machnr'lui qi ministru arl ApXrI,rii, B,lom-

desigur o puri ,coincidenqX, ci, dimpotrivi, produsul unei si- bcrg, degi pleca de l,a premisa ci ir-r ,r"cal,imtc asu,pfla Germaniei

tualii ,care inci de arunci zlmislea iniuntnul ei germenii umei nu plana n,ici o p,rimejclic de auac, din par[ca nimin'ui, afa qlm

1Cf. Giinter Heyden, Kritik der dewtschen Geopolitik, reieqea vXdit linindu-sc seama ci atit putcrilc occiclcntale cit gi
Rusia Sovictic5 nu crau pregltite din punct dc vcdere militar,
Berlin 1958, p. 118.
z lbidern. sublinia 'ci este ne,cesar ca Gernrania si fic pusi in situtalia de a
8 lbidem, p. 144.

1 Seprodus t* Procis, PS, 347\ vol, XXXII, pp. 334-336"

196 197 EXPANS]ONISMUL NAZIST

GERMANIA NAZISTA

expl,oatra. pe pla,n milioar-, dupX o acliune prin surpr'i'nderc, 'oc'a- germanX prernisele politice gi iuridi,ce ale agresir'rnii : contra'dic-
z-.i-"oii'l"e*uIo.ic",rill*i;,tniijc-eiLi;tre"Ufoav"iotpuneanb.dii'loeinuci'ceofirnoss-nidaterurpraiuretceuadocpi;utte-ilzteleuvn'le.tand'teuagirleituilitaptcrinti-r lia aparenti ascundea cu greulaoe xntenlla de 'a pornt atacul rn

oricJ caz. Mai ,m,u,lt, pl,anurile in cauzX antircirpau provocanea
sisternati,ci ,ce 4ver4 ii^ fi" int..pniinsi impotriva Ceh'oslovaci'ei
,ca sX se crreez'e p,retextul forma] pentnu iintervenli,a nazi'sti, qi
O'..ident (Aut'marsib ,,Rot" 1) qi un.rlzboi. pe doui,trontY'l.S,u anume exp,loar,anea agitali,ei ireden'tiste a germani{or 'su'de.gi, ve-
cbinciinfdtre,u;ta;l;.ld;iue'sgereiA,untturacrtvete.idi.nei a(EuSuotrnroodpieaortda'aezlrlsslfulOds-p'etetsocti).a,(.'4lienudl,eSmptdnartsnecirabv,c"dnLlatlrecuipnos-s')aF.r'
(i.;[u"s"iitlno*i;i;Unn'i;cditi.d;r;e'tcif""rcpi'fef.rlaXt.ixnll;t*sa',Riio"mturtiic"npvnbeladirsrdl.atzd'-pigb)"S",eonoEr1idmni4,deca,"ecnon.lr.nlaf";'a.tasrlBialic-innru",ut'licrutinaemeincrR.'dcipieaio'or,,ttatt'rPc'gcsitvrouiie.valoes.'cdil,e"eue'gilrannGu'ri_o"iv'rrqulei1pliinrSoBnL)trrlui.€otanuZlm''ut€atRlebnreecr'dcioirale$cglunl(l-o9tou''i ,trriu,trla,bsiltiactuol,uloi acnehi ,oa,scloivicaec'aAgrinianl'iszta'r'udmee,natn,dsearn'db,eluzaagrpegoalirtei'ciiliirugen'r--
rnano ducre tra ,concluzia ci ceea ce nnr aju'nsese in'cX la dep'linX
maruritate 4n ace,1 stadiu al preg[tiri,lor rXzborinioe hiitrleri'ste ,ntr
er.a voinl,a de ,agresiu,ne i,n sine, ci doar ,capac'i'tatea ipromo'to-
daci e adrevi,rat
a apnecia ,situalia rculnvs cd staturl
nlulrea ,incX o rteam,i
tl/ehrrnachuurlui mai plini de
-rilor ei d,e

mai,or ,al
,.ro.., fati dc aparatul militar francez 9i ci, degi avea in ve-
deie ca probabili o coalilie fnanco-nusi, consi'dera inci posi-
-i;ei"lr;d.r'iu;u;tt;i"n.tririnu,ai.lj'oipi nqtied"zeleizlmoRirneilini,ncu'hdouclorunrii.icteearld_eri'inghuitriunimcriippd..irnCirtc'rri'ceploe'alrcrccqa.rJrpcaocolrtcrttirccuoel bili neucnalitatea An g'liei.
La 5 noiemttrie a[ acel,uiaEi an, in jurul [u'i Hider, asi'stat de
-m.inj,stru'l de Exuerne von Nourath, se afl,au gefii miiitari
e-nsil-x-u;a#tu-enl);rs-a;nuu'r;pi*lnrjtaaielpn"fnuariars;p,z,utii^nusamil"educsi."eleiunmia1s5oc. cncssgutterccancdeenriaraeclcteceeqranaiilere/die.naepicosriaanl.iattt.itcrce5ziieianinlesauezrlWilpsnorcaeaht'toreomrlrlaedcdahoontvluliaalnudntrili
Bl,omberg, Fritsch, Rae'der qi Giiring ; c{-nrd- ftihnerul.le-'a exPl'i-
ajungi {lia o solu$e de fqrtX tq ,Boo-
oat cX geuetr-"m"aen.iu",*iardsiicsie c'ucere'asci teritorii tn
blema si se Etrropa,

;t;;;;nr';;ii.;;.;t. ^c;5rtociiio,puic.*,-rar,co; er_sbt"t;cbrliicnm'cpilnadleenttuaettsirieisleluabsbu"arssacpt€eecpttriin.br,.illfel.iundnieicl,taoierdda,mepadprrciilisttriacr.aca-- cele enlnlarta sdue,-se-al m''uintditiefcareleaulurni ,Bu,llt,o'drme ib'oebrgie, catiuveelexcceopni*iieamunnaoter

in pianurile
.o.ecrioe &rivate din consid,erente 'dicrate de ,sorategia gene-
rali a o,o,lidc,ii naziste. La ,acea rconvordar'e curnrosrsuti pri'n
-inmnrne,.Utrl

,ln pr,o,cezul

-o"i; dor'ri
;*d;i;ai:;rr;;e;'i^;-a;pHn"fAifcpl1i;'"f,ip-".l,*i*,"^ug'r"r,o;pou"uJp"i.-ltJ*tct"rcol.een,rriar*iruvaissCr-itsiel-lzhu-p;ol'stsl-eoillouctnvindeaomec,iccctrlo-i'ermcelc,mentnaaitpeiini,cdrccir'oncrnvccs;goziciniulnesrtirldalu,eclii-ai dealeeg,a[m,-azei,snNutetliur,if.uu"nbpdirlaogmctoecnotal HlHeiouIslesarba,c3c'fn,hpu"r,neplcairzteazftXe.p{,rretIannttriouca.'ip'podrfni$rea-i

;#;i p"."-"tit pornit in scop dc aplrere contra agresiuni'i - - -i,v,w,pzln,iomoeeicrsant,biiavnteuanie|niut,ditdcrRegdenei'eoi"oprcb"eroosa,ihse.mmicrcdibenpo,iitnrno*ihlvii"'rtuipuatgtalutduieiidnsi,qmucein'dnte,uaoeeid'dinieaia'asdsqutvficuorses,mfpodempeo'durancu,eleaulrbiic'anipcilelilugititr'pXalinir'atlereuti,linnacsdu''tdeaiiAacne'riiuieecpmi'fxsiacppttirvriel1eliioretneeaai'tnorrrpou9a-:ei1ri5e'2nfaCrv-otodra'hnu5nio'vtt'irasmioeazllrtotjriieeea--i'
i;-t;"";"; ttici a unei .onllt;l a;dvcrse su'perioa.e, d'a'r lio'sea'men-
in prim,u,l rind era nccesar sI se creeze 'dneu
cX'me piartera

I Aulnzarscb, textual, ,,desfi$urarc" (de lrupe)' In c:rzLtl dc fali' '4c-

t'Uiutn*e,zs5tatrltCvlr;.s,;..asitio\zielinsuuin|leatreei"sisa.iPz.t.-ewat,,icuunisaeeNglur.l.d'.es1.7el2.Ni*lnu3.-ui3TtB-i1'lNdo9me.Jb2Tc,.Grg\eYiirenhcbaPardr-oedcnis' vol' \XXIV' L?li.tple' r73u3n-.7d4.d5tq.' iZnpiascf1ahVrelnedz'eiWtaeechrertvaunslataca,hctccfsu.tnumidaeHminiotlrePiirrl-eocllus,i PS. 386, vol. XXV, pp' 403-413 ;
Meinck' citate anterior,
Hossbach insu,'i,

!159, ?P' 125 9i urm,

GERMANIA NAZISTA 198 t99 EXPANSION1SMUL NAZ1ST

-Dan cees c€ € rnr?i important ,Ia 'datn mernqionati qefrurl si simplu cea de a furniza pretexte pentru ca lara in cauzi sX
iie qtearsi de pe harta Europei. ln acelaqi sens, ocuparel A,us;
fascist a mabi[it scadenp pr',ecise, crare correspundeau c,u ter-
menele rein'armirii fixate prin planul ,o'adrienal. Trecind in triei qi Cehosl6'vaciei ntr era un sc-gP in ,sine, nu constituia dect
revisti diforite i,pcrteze, Hi'der a afirrnat ,ci, ln orice caz, va
tre'bui rsi .se aqi,oncze cel mai tirziu in intervah;l I943-t945, atingerea unui,obiectiv final al pol'iti'oii naziste, ..i menirea
doar" sX
realizeze un rezultat pieliminar, in speli "sYi.3i-ntXreasci
sub aspect politic, economic gi strategic pozilia Rcichului in ve-
,deoarece daci ,se va depXrqi raoea epo,ci Ger,mania nu va rnai fi derea ulteriorului Drang nacb Osbenl.lndiscutabil e 9i laptul
in *are sX rfacd ,fefi unei eventuale crize eoo,nomice, ce @p;rrea ci in aceastX nXzuingi 6xpansionisti spre r5,sXrit Germania nu
prohab,llS din 'aalrzn irstovirii la ,c'are eraru slrpuse ,an de an 'o.ou.t,era.rusriton,uasl eMsairmii tBi rinitcaunriia' jparteizdideatimdperCejhuaramrebaerlcaXin,gsuevearrnltual
rezervole Reictrul'ui. Dar acest t'ermen limi'ti nu insemna ,si,
nu rse rrecurgi rnrai c'urfn'd ,la o ,ac1iu,ne ,irnp'o'triva Au,striei gi
Cehoslovacie,i, pentru ca G'errm,ania si-gi gvrafll,eze spatele
oontna turui rdzboi ,pe dorui fronturi pe verrsantu,l orccid,en- favorabil unor compromisuri cu naziqtii gi p-ra-ctifa o. politicX
in consecinli, fXri a se ar5ta zgircit.c-u migulirile la.a.dresa.lor'
-tal ,ca qi pe cel orientafi profi,tind,n-se rde rsituralia fn icare De pildX, la 19 noierribrie 1937,.Hitler.a primit vizita minis-
-,se gisea Franla (I{itler nu a i,ntirziat si, ,sesizeze ,simptomele r.ului britanic Halifax, care, de la bun inceput, nu s-a jenat sX
gi disensiru,ni interine ,mdera,snt'iafet sintattreeripnrintrsa;rainve1c9i3n4i omagiu aciiunii desfXgurate de fiihrer- peltry
de Slibiciune fascisti de lo,vituri aducX un Gernianiei qi mai ales si-l aprecieze laudativ "rpeecno-trng-
prin ,fentativa structia"
c9eghiidisrepaornrciiai,nantlui'tsr9'{dc3iens7o'ids)aed;rbiesiiatit,nr'dap'eagr,ciaaefccso,ttruigcsteeii nl.edasinaeFrlrmroesancptotueunbl0fulriaaci ancpcio'edzpeteeunlll,daasierrau,lpn,iauena,tmsepidrsoveilueitninR,ciiliteXni
ci ,,a qtiut sX impiedice pitrunderea cbmunismului-in lara lui,

sX-i'baieze drumul Occidentului" 2. De aceea nu-i de mirare ci
aeitind flamura cruciadei anticomuniste Hitler pretindea sX se
rJ.unoasci meritele qi rolul Germaniei ca bastion 0n lupta con-
gTtelng penlfu fnrdeplinirea ,uinor iactiurli legate de ordinera pu-
blicX intemi. tra bolgevismului.
Chiar de la tnceputul lui tglg evenimentele au luat net
-

,Conceplia stnategicX ,a l'ui Hiilet avga _cra plip cbiec,tiv cursul anticipat in cidrul consfXtuirii avute de Hi]ler cu gefii
zdrobirea-,coiraco,mitenti a Austriei gi mitritari. Fotiivit mirturiei colonelului -
Cehoslovaciei. in tinap Blombrerg gi
ce in privinga Austriei manevr,a era inspirati-precump5nitor Hosslrach,
Fritsch, deqi colaboraseri activ la punerea in funcliune a maqi-
de motive de stmtegie ,,na9ionali", faii de Cehoslovaciq pre- nii de iizboi germane, au rimss surpringi cind au constatat ci
vatra motivu,l strategiei economic,e. in esenli c5'petenia fasciq-
til,or genmani. lintea si i,a pri'n inviluLire 're,duitul defensiv oeh, fiihrerul ia decizia de a dezlinlui conflictul ; totuli ei s-au
aare 'oonsfituia primul baraj militar de-a cur,mezigr,Jl d,irecliei mXrginit si ridice obieclii cu ,caracter pur tehnic,-deci-n-a exis-
de expansiune a imperialismului nazist gi reprezenta deci poarta tat diu partea lor r[2.-
o opunere de principiu fali de solulia
fir,r,opei 'de r5,sXrif; fin ace,lagi rtirrnp d,ictatorul nazist viza sX boiului. Dar chiar 9i niqte obiecfii de brdin tehnic deveniseri
ptlnX stXpi,nirr',e ,pe pote,nji'alul rpririclu,ctiv raustrro-oeh, qi 4nde- suficiente ca s5-l convingX hpeotHiniitlliclracXorivcree,mpuerilceanreoire'cgeirmeauul
o,ameni noi,
bsebi oe i,ndustri,i de armament ,ceho'slovaci. adicX o,"-"ii
nazist si ,se poat5 Ltiizui integral, fird a avea si se agtepte- din
ln lumina evenimentelor ulrcrioare este posibil si se re-
-pbrleomdaucdiaatXcu: minaciuntepredceiaoireicecoensttuereuvriildeepnot clidt,icciiiznaasziusdteetiin, mporon-- pafiea lor li defeclir.rni sau rezerve critice. AceastX concluzie
I-a determinat pe Hitler sI gribeascX ritmul schimbXrii cadre-

nuaaztii.sgtei, snuupraavienacinlzicitiicuamrtifcicaiasl u.,dbestrpartodpaograinndlla*B:gril,ipnruolvuoi cdireilea 1 Penetrajia spre risi,rit. g-ermNa.7n.i asupra {nuevederii Hitler-Halifax,
2 seami
Din darea de
garanta prote,clia minoritilii germane din Cehoslovacia, ci pur reprodusi in D'GFP, ser,ia D, vol. I, pp. 55*69.

GERMANIA NAZISTA 201 EXPANSION]SMUL NAZIST

ldorl.:ilc;l;re-prtiicraitrer,.hla 4 februarie 1918 s-a anunlnt*des.tituirea lui ngeizrmuiannleanveagaiosnaarlnetr^rcniptrleneunciuficeanrreuaz.lalsummigiegseturml daenicfoe.rlpionpaozriuslt
clin funcliile de m'inistru de Riz-boi Ei, ii. orlrot de valul .*iltX.ii nagionaliste, urma si accepte mai
res-
uioi ;niti"tivele ulterioare ale ,politicii naziste. Totugi hot5rirea
5;i;Bi.";'.jl;;*,r"o;;,rim;i;rff;;;l";;b;";;;i;e"t..;'.r'r;;J3gi,;lJii.'iiii;'nn;iltsi*;,t-o'taai,r;m;'-ittamqbt^;;en..pifl;uertit.fiarc*"Fita.a.mr.zlciDtuesaiiernciriabmhscpaoilraraunicntssaer-fetraiomecidsiandontetotceiicvmvueieesalspocdilrdtac'i.oitdecto,,roa.ipttceut-ite'iiru.inedponraiieintirtrc^le-sbaepotoenenalueiracasrtfiemijosanertcsSdelaeeea'lmreec:mffne.ilsdoaucete--tl lui Hitler de a li'chida mai innli Austria rispundea Ei unor ra-
tiuni dc ordin strategic, anume preocupirii de a infiptui o ma-
nevri de incercu,ire a Cehoslovaciei, pentru a o pune pe aceasta
din urmi in fala evidenlei gi poverii unei presiun,i de nesup-ortat
..,uroit"-iprrlii.n[t"tiasr-it-rttixian-t.i.pD"r.oigtmti-opuvuai.rt€h.taitdleuerniosvetr,dopearremeceumnmii.lidtKaeeroit"ePllldt(etn?ltutlam]it-eit9q:lnecTllrsait-l
qi a-i provoca pribuqirea fd,id, a fi nevoie si se recurgi la un
conflict arfilat, {are 'ar fi putut ,antrena reperc,usiuni interna-
i"aitul"i comanda,ient al Vehrmachtului) gi Brauchrtsch, noul g'ionTalreeatointudg'iinitmreprteimvizpiblilae.infiptuirea planului siu de absor-
bire a Austriei, pe data de 12 februarie F{'itler a convocat la
to;ncitoei.iml;im;":"a,ih;niil.;odt;;tac''i;;nti;trutl;-igi;tar"iee.;fMIa;a;i-nlc";ioasi;ntr"eim.'c"rtuoatmletueiiiite,ddmunee.ti.isRuhus'iuarzcia"bmtarori'i.fno$ofi.lasasctt1l'tqiorii.tm,dldlmuipcpioalfrdoiiti'amhmerasuEeutlrxtil'bctesoIi)'rurnadab'or.elnicnsavieirraoemutnai-i
pavili'onul siu alpin de I'a Berchtesgadct pe 'can'celarul Scl-rus-
ihnigg, care ne-i lXsat o dramati,ci relatare despre. acea con-
vorb'iie 1. Dictatorul F-eichului i-a ,dimeprnisat,u,,irni vsitiatsuulufoi"ceacincdcpe--
tarea citon'a condilii peremptorii,
pendenia A'rstriei : iutiarca it gurr..tt a cipeteniei naziqtilor
iir* J.'idei si supunere pasivi fa15 de directivel.e regtmulut iustrieci, Seyss-Inquart, ,in calitate de ministru de Interne qi
i; il;' ";;,iu *n;eniHirf"ilo;"i.ri-;e;Xa.iJsi;tr*ou;lctlli".)ti;taarnl.udt'v',;;tre.'rd;aliiiu-sn1;cddilo'z.ta.iu;.i.tee,cr;s.rocrpipLaousuitrio;uuctnepd;;nbn'cl;ele-udiatiiinrtxdxznr"iipoiaiii.v;ullmoteeaeVsJltnaul"odiuf.lvlenaeauli,cicz;rap;dehsfe.pluuiliitinimomDtlcafftlneiiaeomap1tlvoiecciiciiirto9iisapiaisiamnmofnqpasanutuirgRiXradonlClriuiivezemleteairsiiinlstb-hliioe,mvcoteoip;e.eipisnii'-oi--ollntho.a1trdacaerotvnoeet4tapceo.bpnlec,dobtoujid.ueeis$.cpltsintibma1un't]fct-r.ilccotutHscumuo'lmataaurtrliirculttihal.lcolzeheretlNa'ri.a)al'rtrelracRte,abeoaucaerermtrlrulesm.laaine-ttrSllteaea-'ullthceas-.'--t
deci de contiolor ai ordinii publice qi siguranlei, ca qi imur-ritate
rezrstenta nu numRaul lp,tei",p.lcaanre.inrteeprrneazleionntaa,ld, irmecattil,ales dlie"".cilTnol si clepiini libertate pentru nazi;t,i. Drept compensalie Hitler
se anga;a sX confirrni g-ianrtaenrtnaereea leindtierpiie.ndDeanlre,i Austriei 9i ne-
ca qi cum im-
amesicul in treburile
punereJ lui Scyss-Inquart nu ar fi fost ea insiqi un simptom
iip;to. al fragilului iredit ce se putea acord,a figiduielilor lui
F{itler, acesta n-a omis si, avertizezc, de,bitindu-Ei crescendo
arneninlirile, ci solulionarea chestiunii austricce se apropia de
scadenla finali, oricare ar fi fost rlspunsul clat de Schuschnigg
cererilor germane. Constrins si accepte condiliile i,mpusc de
f-Iitler, Schuschnigg a avut o ultimi :':esirire de independenlS
Ia reinto,arcerea in patrie qi a intenlionai si intreprindi o
tcrrtarivl in extremii de a se rezista presiunilor gernrane: la
;olfn5ioi"#tai"u;..n1"Xet.at*Asli"eurtnc"isthM"al*uluessg"ise-uonrlelrienasirtlarudieeicio,HancistisildeeEeirarftanarit-aiaiccadluoefsmGotpeplirtlnpminisaairrtnegateaadrmdeueaatn'eib.er-milrnlltstvnaXeatcqsehie':t
9 martie a fixat pentru data de 13 un referendum popular care
si statueze asupra independenlei austr'iece. I)ar ,a fost picitura
care a ficut si se reverse paharul, pentru ci Hitler a profitat
de aceasta ca si accelereze infiptuireu, plairurilor de distrqgere

1l' nrivinta cletaliilor crizei din.februarie 1938, cf. Her'mann lKurt von Schu$chniF€, Ei6 fi.equiea in Rot-Weis;-fiot'

f o . r i , {i, irirU unil Verhiingnit, Stuttgart 1951' Zirich 1946,

263 EXpANsloNrsMUL NAZIST

GERMANIA NAZISTA 202 hitleriste 5i Angliei lui Chamberlain, in ciuda avertismentelor
lansate chiar diniuntrul taberei con'servatorilor de un Chur-
a republicii vecine: la 11 martie' confruntat de noi ameninlXri
siii-piius."bin"ndiaotnraezuenupoi sutlutiml, aintumrim, pSccheusucnhnitigilgiles-VaevhXrmzuatcnhetvuoluiti chill qi un Eden. Dar politica lui Ch,amberlain, care respinsese
propunerea sovietici din 17 martie 1938 ce ,prevedea contacte
primeau ordinul di a ocrrpa teritoriul austriac. A do99 zi lgful
imediate intre tcate 'marile puteri ,dispuse si se opunX rezis-
nazist Sevss-Inquart p.o,.lama unirea Austriei cu Reichul- Pro-
testeie platoni.e ale marilor puteri n-au fost, firegte, in- mis-urX tenli,colectivX agresiunii 1, era mtnati de o logicX subingeleasX :
ca sX ,atingi jelul de ,a mentine Uni.unea Sovietici in afara con-
sX modifice succesul acestei- prime ieqiri a celui de-al treilea
Reich dincadml fr'ontienetror fix'ate la Versailles. La L3 martie certului european, trebuie sd. cazi la 'ingelegere cu cel ce e
consider,at bastionul continental rantisovietic, adici Germa-

Hitler, care nu uitase atitudinea diferiti adoptati cj-e- Itaiia nia nazistX. Ac,ests a gi fost motivul funda,mental pentru care,
dupi ce practic s-a omis orice rincercare de a .contracara ser;os
in momentul puciului nazist din 1934 contra lui Dollfuss, a
trimis lui Mussolin'i celebra telegrami : ,,nu voi uita niciodati cxpansionismul nazist printr.un sistem de securitate antigerman

aceasta !" 1. pc douX fronturi, democragiile occidentale n-au $tiut si tragi
alti concluzie din lecfa Anschlussului de,cit ,capitularea de la
Gestul de forgX ai Anschlussului i-a furniz'a't' lui I{itler. qi
nFmuraatnniculeami aniniutliuvlnio,inrciomncifquircmSacmahrueicsacahatncmigegoa,dacenegucpmtreeczaisc'seisienaicepileirAnenA'gcuulir-assrt-rqrilaid-nriiacn-i Miinchen.
Iar rXspunderea rputerilor occidentale peltlu pasivitatea
compordrii tror era ,cu atit mai mare, cu cit Hitler dl'duse 'clar
in vil,eag'inci inainte de Anschluss, in faga opiniei publi'ce.mon-
aceste condilii n-a putut avea vreun efect nici encrgicul protesr diale, o6iectivele vizate de al treilea Reich pentru viitorul ime-
diat. Astfel, la 20 februarie 1938 el proclamase
al Uniunii Sovietiie, co gi propunerea sa de a se prcconiza in Reichstag
mXsuri colective impotriva unor-noi acte dc agresiune' Dc fapr
diplomalia britanicl urmirea atunci un obiectiv destul de di- voinga de a aduce in 'cuprinsul hotafel,or Reichului sub obli-
douirirteitai"sdaeLt0crmitoiliroiuanl e.,pdaetrigeei rmmaanmi e'c"eI mai rXmineau incX ,,des-
ferit : ciuta un aranjament cu'Germania, pentru care era prac- in afara cclor 7 milioane
ric dispusi sX pliteasci orice pr_e9. Sub_ influenla celor mai
reactlonare cercurr conservaroare Marea Bnitanie era decisi sX 'dc austrieci aluzia pti"." vizibil cele 3 milioane de gcrmani din
regiune,a sudet5. Prin urmare era prezentd, o ameningare clarl la
gini Uniunea Sovietici in afara scenei po itice. euro'pene,-drept ad"resa Cehoslovaciei, impotriva cireia Genmania se pregitea si
care a" ajuns chiar si se declare gata de a discuta problema
coloniiloi, considerati pini atunci de Londra in toate cazurile dezwolrc o dmur,b$lcXanryrtriurendeendteisrsctrasnugdueltaer,'eca: i.npsetrtuirmimentpdoelitiscu.bpvreirn-
subiect tabu. Ce-i drept, ea nu rr aslgura tnci lui Hitler liber- acuvrzarea
siune fascisti inXuntrul statului ceh, 9i pe drim militar prin in-
tatca de acliunc in Euiopa de risirit, a$a cum pretindeaacesta. viluirea ce avea sI se realizeze o dati cu ocupar€a Austriei. La
dar proceda de asemenea manieri 28 si 29 martie Hitler a dat personal instrucliuni gefilor gc"-
inctt, in cazul ci totugi
Xdarea Britanie qi Germania ar fi ajuns si operez-e o irnpXrlire
a sferelor de influenli, Europa de risXrit avea si fie abando- mano-sr.rde1i K. Henlein qi K. FI. Frank in privinga tacticir de
CncsoaahtmnaXimptcalbeore"tnrtliarazonionldul'ablnuotuiilggleeiervarimcda.easncTt,ifoeil'alacrmdecUahcinietiiurincenomenaautcilneSuGsoatverpireemautiacnvXnceietuciarhm:iiuuanplusosieliis,t,icrcc5oasmrdii-nolusXnei de la
urmat falX d,e guvernul Praga : si se prezinte cereri tot

creeze principala conver'gen1X dintre interesele Germaniei i Textul propunerii sovietice este reprodus in culegcrea aplruti s.ub
ia'pnduicp"-sra.i'lid9irdee4ora-il9VeM6aorigi)neaelzssdbctiebt'oiiiacui blmutreooimnddAde.eniasdEi,ZxtvwteoDerloni.tceeuIn,msoWeEvneidctletiikticurSireDiagmoedksaae,tmevtseoiatnlal.teetI,,d-uB.iMnnuodcasucMiraoeanvgtanet.rilia11cl99iee44l8nu8,i,
1 Telegrama exprima mullumirile lui Hitler pentru faptul ci Italia pp. 14-30. - N. T.)
faseisti $i-a dal tn fapt qonsimlimintul la a$elarea Austriei, - N.7.
1

\

1

GEAMANlA NAZ1STA EXPANSTONlSMUL NAZIST

mai oneroase, astfel incit rispunderea neacceptirii 9i neinfXp- qi di,plomaqia anglo-francezi, indeo"-ebj cea britanici, 9aqe, in
tuirii lor si cadi asupra guveinului ceh. Ca in cazul Austriei, 9i tllnp ce'se margrnea si conjure Ger.rnania sX nu faci uz de f'orq5,
aici F{irler de sf i gura iondo,mitent dez a gregarea diniu-ntru $1 iz-o- r.co'manda Celioslovaciei si cedeze cereril'or germano-sudete, cu
Iarea pe plran internagional. I'a 23 ap"Jlie iongresul d'e la.Karls- alte cuvi:nte sa.mavolniciei naziste. Pozilia guvernului de Ia
lracl ai oartidtrltri sermano-sudet a formular in cadrr"rl c.'[or opt imposibili to'cmai cind guvernul bri-
Dlincte de r.even.liiiri cererea de a se acord,a ar-ttclnomie deplini Ptarnagiiaaahdoetvierintits,ia-ptrroi',mapleti au-
iucleiilor : peurrLr Cehoslovacia aceasra era inceputul sfirgitului. in zona sudetX (la inceputul lui
Intr-adevii, ag;r ctu11 scria KiJnigcr, Eust) un mediator, lordul Runciman, care in realitate a aclionat
Ia putt5tor de cuvint al pretentjilor germane. Misiunea Runci-
nrtonomia tcritcriilor boeme de qranili sub obliduirca l'ui Henlein man a cquat qi pentru faptul ci ,in acea fazd nu mai era ce sI se
;;hi;"l" cu imediatr lor auerare la R'eich, a9a cum se intitnplase in n-redieze. CXci discursul iostit de Hitler la 12 septembrie in ca-
Aladictauiecmueits,ertianactinudugl'uriir.ppitpirei.rrr.rdf,onrenrrreg-er.a..r.nanfur.oetmuaIntaigfilieucpeviaeelciriroidnoredurr,ilrussioitiurfnaiamltsietopciaionsrrtet.aa9cdneeulli tntei:anrpitotueorrtnrniilurit'u,eDrc.iatiCorreorhoiraol sldiclooa9vmiaticpaicnoau--
drul congresului de la Niirnberg al NSDAP a lisat si se vadi
limpede care erau adeviratele obiective germane. Dupi ce a
infierat ,,ocnspiralia uniti a democraliei qi bolgevismului" irn-
'puigcordrreircp;er nfotruiripficoafriciill.oc. erlloer la hotare intreaga republici devenee os-fiprgraitduli potriva (iermaniei naziste, Hitler a abitut asupra Cchoslovaciei

cc voiau si o oc,rpe. Aceaste inlernna un torent de violenle verhale de o birutalitate neobiq,nuiti cl'ia;
pentru cuvintXrile lui ; a ameninlat deschis'ci va intelveni pen-
indepcndeniei cchoslovlce 1. tru ,,ajr-rtorarea" celor trei milioane gi jumltate ,de ger:rnani din

Flotirirea clefinitivi cle a sfiqia Cehoslovacia a fost lLrati de zona sudeti, a insistat ci nu arunci vor,be goale qi a averriz'at
Ilitler la sfir:qitr,rl 1ui amaini,dcilcupf Xmaogbai-lzizisaare,,acripzda. rdliianlirnoardi'o, ntaert-i pe oarnenii de st.at englezi qi francezi cX Reichul e hotirit si

men ,folosit pentru
atunci de guvernul.cch, ,care. depistase simptomele unui iminent
abtlaic.cil.gne,-rrmndainal;iievsXe.nrlemaecnjiotunledzeczivnitleunissefaclii e posibil ca-opinia p9- appuesresXinatedrmesictle* gernraue ,,in orice imprejurXri". ,,Nu sint dis-
aici, in
de c noui lovituri de a continuat dictatorul fascist,

forli germarri. Cipeteniiie hitleriste qi-au propus dfocsatcienasmtiX.cslu,artii inima. Germaniei, manevrele altcr condr.rcXtori de state si plo-
si aclionczc inainic ,ca celelalte mari putcri si fi
de a-gi coordona eventuala lor opuneie, si ia,prin sr-lrprindere pe voace nalterea unei a doua Palestine. Bielii arabi sint fXri ap5-
inamicii probabili qi si cxploateze inci o JatX nepregitire-a mi- rare ,li poate pir;siji. Germanii din Cehoslovacia ntr sint nici
fir5 apXrare, ni'ci pXrisili. SX se ia notX" 1.
lttarl a i..tto.*. La 18 iunie, intr-un noll ordin citre Wehr- Nimeni nu mai avea de ce sX se ,mire cX dupi aceste de-

macht, Hitler a fixat o scadenli precisX pentru prepa111iv.l. ,1. claralii furibunde in sprijinul iredentiqtilor sudeli incidentele de
ordin militar
: ,rn.a$ina de riz-boi german; trebuia si fie gata frontierX s-au inmullit qi s-a intensificat infiltrarea coloanei a

pini la 1 octombrie 1938, pentru a pr-rtea expl,cata, incepinC de cincea nsziste. Soarta Cehoslovaciei, lXsatX de una singurS, aqa
ia ,a.ea dati, .,ori,cc c.caz)-e politici care ar favoriza realiza-
rea" unei solriiiotrlri ,a chcstiunii cehe. Dar decesul Cehoslova- cum fusese cu citeva luni inaint'e Austria, era pecetluit5. O,bli-

ciei nu era prceirir numai cle Reich: in acelagi sens,,ttuderl" galiile stipulate in tratatele ce legau Praga de Franla, pe de o
'tpearrtiem, pciadreti,UdneiuonaereaceSo,ivniettir'caXta, tpeeledreesapletictpivaertsee,
iinn"ie"r"r.*iaiifor11.^n.,Hrr."eieinfnieiirnieriIrtzi,op.,rrrntlKiit1o.iroacn"i;,nddrlei.irzingMEcueaeoetnelrrea,ricee-oraD-,meierprnjxr'uWiptsbicltlieieccgn"a1ttt9nlta6iipnci0e-h,irt_cpM.tve.piimisn'tace4ll.sa,c.2er,nisIz-i,te7uMi1_1d9.oic,5uve98ilhm.i,eu1elo:pngsr't.toi9rl.uia4te'd.^IrSicanzoltil'ubsgsreeeaj---- au rimas li-
prevedea ci
citati acolo.
eventuala intervenlie sovietic5 este subcrdonatl indeplinirii on-

{ gajarne.ntelor asumate de Franja ; dar aceasta din urmX nu

1 Vezi textul d,iscursului lui Hitler in volumul Der Parteitag Gross-

dewtschland uom 5. bis 12. September 19JB, Miinchen 1938, pp.324-3a$.

i
{

I

GERMANIA NAZISTA 206

iegea din f5gaqul politicii de appeasement t ptacttcat-e d9 gu-
vernul britanic. De fapt in perioana lui Chamberlain Ceho-
slovacia n-a avut un ad-versar mai pulin periculos decit Hitler :
intrevederile dintre cei doi qefi de guverne (de la 15 9i 22 sep-
tembrie), soli'citate cu incipXginare de premierul bri'tanic' s-au
Psoolsdiabtildcoaarrpcreumnieoriupl rbersiiuuanni icexseircfitiataejuinns
dauna Cehoslovaciei.

la convingerea cX o
dat5 oblinutX capitularea guvernului de la Fraga Hitler se va
,,potoli", sau si fi sp'erat ci astfel va indepirta de Anrglia spec-
uul rXzboiului ; oricum insX Chamberlain s-a fXcut protagc-
nistul unui falim,ent politic de o amploare greu de depiqit. S-a
ajuns astfel la J\4iinchen. ln pregitirea conferinlei s-a incadrrt
in ultimul ,mornent qi Mussolini, dar diplo,malia britanici a
linut expres si excludX total Uniunea Sovieticl, ,fn conformitate
cu planul, mentionat, de imp5rgire a sferelor de influenlS din
Eurbpa ,intre Anglia qi Germania. Astfel, c,cnferinia de l,a
Milnihen, ginuti la 29 gi 30 septernLbrie, n-a avut decit si ia act
de sacrificarea Cehoslovaciei, care, ,prin 'cedarea regiunii sude-
1ilor, suferea o adevXrati amputare din punct de vedere po-

litic ai strategic ai ,rim,inea la cheremul celui ele-al treilea

Reich.

DacI la Miinchen Charnberlain atinsese pe seama Cehc-
slovaci,ei obiectivul de a se pune de acord cu Germania in loc

de a rezista pretenliilor acesteia in colabbrare cu Uniunea So-

vieticX, Hitler dobindise un succes mult mai substanlial, in-

trucit oblinuse pe plan diplom,atic dezagregarea definitivX a

sistem'ului de alianle antiger.mane injghebat dupX Versaiilcs dc

Franl,a in Eur,opa centrall gi orientalX, precum qi confirr-narea

izolXrii impuse Uniunii Sovietice. Pe plan politic qi strategic

1 Texcual : domolire, lmblinzire' imbunare. ,,Poiitica de imbunare'
este denumirea orientirii promovare de ccrcurile conduciroare ale Angliei,
f.ii"nsto.irfioE*iaSo UcAi dupi ce in Germania s-a instaurat nazismul. Promotorii
fasci,gti unele concesii parliale, ei
ficindu-se dicta,torilor
isi voi ,-pinretetenntitaiilere5ailiasuttfmel isreitlvaprainmlancacsitzbcuucrsniereraa unui
,'izboi tempera treDtat con-

eene?al. ln iapt,
ln-su'gottileoiudmnnaagirciernueiiclries"aigtraitomot putsa..ornlci{loi"aarlisTsataicspisccetiaseatinetaluiilnnaizciiaie.rpleeEoamvlieteiencn-geitm.rdee-enstiegvNloeitc.iTl-ai-,iiur4hpaiotrltelrtiraviast tec.musigrpcer;preeiizU_icrRieuvSnocS-
Pcrfcctrrrcrr alilngci dintre nazigti gi vechii cxponenli ai
burghczici ;i junkcrilor gerrnani. Pregedintclc statuli;i, feld-
maregalul I Iindcnbr,rr:, stringind rnina r-roului cancelar
numit cle r:1, 5clul f;rscist Adolf Hitler.

Clidirer Reichs-
tlsului inccrldiir-
ti" de hitleriqti
in noaptea dc
27 spre 28 fe
bruarie L933:
Prctext pelliru

dczl5nguiree unui

noLl v.rl d,:
tcroilre dupi

14 achtergrcifung.

LIna din prirnele mostre aie ,,culturii" in edilia fascismului gerrnan l
rug de clrqi (Berlin 1933). AlitLrri de operele lui Heinrich Heine qi
alc altor clasici au fost trlnsformlte ln scrum volume datorate cclc'r

rnai proeminente personalitlli ale literaturii germane modcrne.

Comunigtii, de la tnceput linta principall a reprcsiur-rilor naziste. Activiqti Elucubraqiile rasistc stnt etichetate drept gtiingl. Pitmnsi de ,,importanqe"
de p;rrtid arcsrafi de SA in noaptca rncenCicrii Rcichstagului. momentului ttn5ra -se supune cu incredere gi rnindrie misuritorii craniului

- cntcrLu de stabilire a apartcnengei la,,rasa superioarl",

riq.,':ir,l'l

, iiN1,,\:1,.i4,.:,,r.o1::rl;l:I;l;c*e1,nI,,,tr:,C;'1.'fi'rli.lrt,,'r.'u,ir,"rr';nul,.il;.lr.irt...l,'1tjl,,t,i,l,ct.t..ott,'t:'.fi,1id,'p.,''u.l..'1Il..u',,."ti,l"i.i"rrin.tI:,''c1lii-hr,"rcr,lii..i'er.",'p1t;',1"r".;r';c:i)'r'N:i''ti':rl'lL')urt''tisi;tlrvr,tto'rcliliJ:l.tic'.''r'rf!ri1L,tI1liltltIire'i'r'isrtlir"ttrcrrtct''tlr,ct"trlo'rl:ll''l's\l.C4i(:'rc]r'rrrJrt1ti;r1rr]t']!ric'tr'l'rir''ip,iieirilcl'il'i,'lrrltrtrlfiiitti'l'

LJrru[ .lirr ,:.'ztllt,tt,lc recoll;rtc clup'i ciltv;r arri l'.' ttrLrti ir]tr trir I'rt et'
crternlin.rr': hiileIitt'

e,,Lt,;,r.,'.ir,c,t,Ji1vi,"r,a,ri.u,,]rd,l;"i"tc.il'rrir,.rcirrrt.1op,"rr,lcci ilJ.t[li,.rlr.ct..rcc.til1riiu'rt."i1l)'l-L;'RrHPl ibeit|btr:'l.lrll.r,r.ur't1hr,pc,iopitz.erl1.'Milcrrr:sltrrs'iu.pllirriir-ri.r'iirlp)r..rr)'ldt'sre1\tlr\lr.u"rtrr,lrrrriir'']Ll.il,irorLl'.lr:'r'r5rrl- 6{e

Sus: riini aclinci ir-L Invazia gct"nrrnl in trranqe lr{arnr:tLiri'i-u-iui npi'cop1oi)t''1u0lu),i
tlupul oralclor. Jos: incepe
Ir'anccz- I ixcc,;!ie in masii sivirqitl dc ocr"lpanlii ll;1zitt1'

Frinrul act ,r.1 rlz-

hoiul'.ri monclial dcz-

'!iniirir cle hir:lcrigti
-n-iei.cS*rurs:o:piir:era\rParogloo--
via distr:usil de a-

tacurile aeriene ger-
nrane din septer-nblie

hr1i9pit3:l9ei..,rnJisoostui:r(Psooerldt-iinnniefai"-,

1q19\

:s#;l 14.

*&...'o, ,i:5i: ls6 $:jds

i",,l"'i"1"t1"ir",r',rrp',:t,rr"ll1rb1:r,,ri,tiri'.-rlirl'.rc'.iipiAnruinrtngii"lri,c'.liP.ie'crnrrg'rl'crlc1rizi'r\Si.llr'prl'liiiti-flri.rrrrclir'r.crr'rI,:rsLtr.rrnIttw'irrrr'itrlbr'.'oi'inl'rrlbti,trrrr;rdiPttjelJrrrlurst(lt''rrtn:iiortntltr'l

(lrnvot

Agrcsir.rnca hitlcristi in-rpotriva Uniunii Sovietice a ridicat laallupti
l.-ri"i" uries. ele prirnului isstp'rtrivsoilceialiinst din lume.
O..ip.rntii iqi co'it.n,pli istoricul Novgorod

1.94L).

ezAixstctrocgicelieirtm.itaiJ,no.as St:ruomsca:itscitaiilcer-bulraicnaprrmtteizaadsneidsv.iivzsiiortgiviiteatdi,c,ccl iZovcoiluiizapaaKtnioegsii"irnniomadzpeicgmrtiiiaalnlaiss.Lrknaiduiailcu,dieunjpal-i

Cehoslovacia (1942).

,,]i,

{}i

li

4i

tuIT

\'"

1

r"s'5p

w

I'.xrcuqic in nrlsi sivir;itr-r dc Gestepo liinng''rirh- ojvrerllucl Tolociol
iiiriug."l;" giisiti G-scosvt;ircproicului loc;rl)

,s#,};i:i,, ,',i,r.,1.r'fr,it7',lr.1.r,i.;rzilLrr.;r.rrr1r.,i.t,",itl'c!r lPl,r.1u1r,'ir.utlJ.; tLsir"il'r'r.i1.:,. -.-"l'('!*ll,l,'',li]rtl).l,ll' \l'nrlt" ri 'trrci

1it-l]i;r,-;i.ic.l'Lr:igt:;'i:i.n;i,'it'i'r1rrli"rri,cilr1,,]l'1[ll:l:c:ci:irli,'''lrL:;J'cili'.lr1c(,i".]('';'',ls;,ciit,'''r\r.,.:riltl'r.',:ct.,i'iirr,"r,itur1.'pr,l,"r..,ri',,,l..n1r,,1",';',l'',,r"irl;:\n1"r.i'('o.ir'i'w'"'""'t-"1t,',-',."''i;ri';l,t'c,;-tJr,l't("e.i,";'t'qr'ii;'-i.i",,rl.,'r'r'","L'n,'tri'{'*l;liri.'""'nSir:(''*1c.St';,,u''i1r_1l:(i.r.i''lrt1qi:',.u1:ir;rl1,t;il"viJtlt1ri-liu\.iiil1'1nitt-'l1.,!o]:'''''srtL:l,rr,ll::lill:ci\,1i.t.l"::''r,]1,.vil':rr]riLl.llc]t::ir'inil:ttllitlil'\t\s']':ctl':,,llc:r'ii,iv;p'.,i1]1:,il!rl.'i:l1iq::\c"1':,ilt"ni.ict]:1ttdl"r:('':r' l ittcirts- :]i,",],l"i.l'l,lll\,,

pc rsc,lr:rl

cU Cl111S1l1
c rcctr 1i r1 e
1,r,rrr.1in

*&ts
&

.t

i

I'

A1t prodLrs al \,r,ltPr:utrs:i"unhLitllletrlifs--
cJp tlmln
1e :
rertrrrri clrimic sPccr'tl pclrtrtl
a ii lrer.rsforn-rnl iti stxtuetl ;
victim:r, clcqinut lnrr-un lagir
lrirl. ri.r, r lrr't u.i.:t tocttt.ti
in veclcrel acestei t-trec;rbrc
urilizn"i ieolp J.lrct l)rizc'r-
trtt itr lLttrrrl Jcz[r.rteril,'r pro
ccsului intcntat 1:r Niirnbirrg
principlliior criniilaii de

r"iz.boi n:rzigti).

C.ireoirsi a^p:rtci lrrti Ccrvi, curlclu- Rinduiali de tip. f:rscist germrrt : eldavrele un0r ceri{eni sovii:tici agcz:a1i
in rug de ciliii lor (lag1rul dc cxterminere de le 1{1oog, iistr.rnirr, i9'}1).
Lrnui dct.rs.r:trent clc
p:rrrzrni din rrorJul. l.r:iiei,

]'SJsrililtr de ltltlerltll i1l

noicmbric 1943. Er.ore, 22 de
ani. Ovidio, 25 dc ani. Agos-
ti11o, 27 de ani. Ireldinando,
32 Je.rni. A1,lo,3'l ,lc arri'
Antellore, 39 de ani. Gelindo, Mr:LicLrlgs, rtligerul Wc'[rmacht-r:]ui a 1ir1it sI fic inr6r't;rliz-er; in, iposteze
42 iic: :.rni, rlc spinzurirtor.

207 EXPANSTONISMUL NAZIST

Gerrlania se mai putea felicita pcntru elirnin"area potenlialului
msSiltiitrailor rcenhazqisi minuclaudi.raTroetaodinadtiuUstnrigeairigareclexd-eceahde-epfien-iroivrbiinta pre-
sfera

Ee iniluenqX germanS, iar presiunile hitleriste asupra- RomArrici
au cipltat c6nditii de bruscl intensiFicare' Pugin dup5 aceea
RomAnia a fost nevoitX s; accepte impovXrXtoarele acorduri
economice de la 23 martie 1939-care, 'impreuni 'cu cele ce au
urmat, au sub'ordonat econo,mia lXrii intereselor agresive. ale
Ger.manie,i fasciste. In condigiile arir.ate mai sus, Reichul hitle-
rist a fost l5sat sX-gi statorniceascX hegemonia in sud-estul Eu-
ropei. cee,a ce s-a reflectat 9i intr-o iccentuare a caracterlll'ui
diitaiorial qi semifascist al i:egimurilor interne ale f-ilclreilaoril-uzdii'na
aceast5 arie. In sfirqit, in timp- ce Chambcrlain
iEi
cX a ,pus un zd,gaz in fatra pornirilor expansioniste ale Gcrma-
nie,i, lui Hitler iezultetele nu-i se'rveau decit ca o
etapX pe calea unor noi Miinchenulu'i gi ,ele vtzau
cuceriri, care si asiggr.e

doat m,ai bune pozilii de plecare pentr'u alte salturi. De altfel,
panz,a rm,pusa expansionismului nazist prin'pactul de la Miin-
ih.n u-" dcvedit a avea o dunatX destul de scurt5. I-a 26 sep-
tembrie, patru zile inaintea acordului in cauz5, Hitler clecla-
rase in cjdrul unui discurs trinut Ia Palatul sp'orturilor ci dupI
nu mai are in Eu-
rezolvarea problemei sudelilor .,Germania
sroIrprat5nmiciinoi -dpuropbileinmcihteeireitrooraiaal5ra"n. jLamae2irtI''ro1cut'oi mdebrliea' adic5-trei
Miinchen,

I'{itler fXcea i'unoscut ;$efilor militari ordinul secret de a se
pregiti pentru a lichida in orice momeLnt 'ceea ce mai rim'inea
din Cehosl,cvacia qi de a ocupa teritoriul Me,mel 1. Dar aceaste
rru impiedica Reichul sX rincheie la 20 noiembrie 'un acor'd cu
cohoslovacia referitor la protejarea mii-r,oritx1ilor etnice respec-
tive. La 24 noiembrie, intr-un nou ordin citre cadrele supe-
rioare cle ,comandx, Hir:ler extindea raza. obiectivelor sale ex-
r.ransionjsre : sosise m,cme,nrul ,rrecer,ii la pregitirea ocupirii prin
i,.,.p.ind.r" a sratului liber Danzig. Se profila astfel suficient de
Tactica lui Hitler nu
1re-,l.rurgc,-z,ucnnttaapnrlofpl i,eorenaourtXatfeuiei leiiacaucPlioonloan'icaa.
de o'bicei de-a l'ung'ul

* .lnui paralele : pregi'tirea militari 9i subversiunea internl'

Miscr-rrile ddacrpi .orrcriuz.ptnrni l-ilorrinp:ozsi9ritti or- I Cl. Procis, documentul C. 136, vol. XXXIV, pp' 477-481'

g,:r'iirati de

oooo.rrelc cotropllc' 5tts: l1r'1nl 15 .- Gcrmanla nazistl - Enzo Collotti
l,,sotl..vi tr.rnspoirir,d cu riscul vieli'
Da"rt;7arli rirrili' .Jos: pertizrni so'
vietici intr-o tipogrr[ie ilce'rli'

GERMANIA NAZISTA 208 :09 txP,\NsroNrsr,{ut. Nlzls t'

Aceastx formuli avea s5 fie aplicat5 imediat qi la lichidarea res- ni,ci sprijirul .acordat rcvizio_nis'ului gerrnrall, constallt, i*
r'oarc erapele, irr,cit pinX gi in ultimul *otti.nt a c5utat sI riael
t'u*r'ci l;o;r;;CtJe;h;o"s;;lo,-viancsicXi. , era nevoie de un pre.text, pe cit posibil
profit participind la dezmembrarea finalX a Cehcslovaciei. D"ar
'facc,1cuusim1tcaaotsrfeqaeicsleitctesrvrlpatlsionematetcoaru'ntn,epcnosuinplirdrnreeara-se'le"ulmepvpagcriiratnnitmaiusilanmutiueindl tdeseelrolavvireaePncdr,laeiapgri€arlilsacinmazruleaslctFcsallua't.tdqylcet rtc'e,hl-Lllapaa miHniutglletermd,inainjiad_deeqppienanurdtetei,_nlatudr2me3Xrrenevaaetncd1ui9cce3Xr9irrielceaua,gs,suu,ppiairial'i*uDilluiatianvzriii,isaulr"leu.l'iAu, isnlitndfereiln,a

i;",";;ri; isJg .oiJ".xtorui Rei.hului a convocat la Beriin .p.e esentX, declaraliile din 5 noienbrie t9tl, a confirinat in ter-
;;iph;ir[oi-;;*;;";li8r,;i;ir;i;';r;i;ni.;;ieri ir-lni t,ianri"lJu..cpi.r..,unl"odtu'.rt.naoia.at,ol.iSmbdliao"uvntlias.ecptnir.eio.oi*t.ertt;"crltali.aTpdieosGunoaet,rrumzciuaiTnncitiaseeorireva:eaidnn.saliLetaa'ccbueTirls-isatt
menii urmitori obiectivele sale :

t;^';;i";gi.; r"ttx qi-a gXsit epilogul prin conv'rcarcr,lo DlTrteihneatmednnaeetzcnmig,nreaucstlxluspnreagaugpliiSuoerl,eavgmrdelieeteamlteooilec-dcinecnmtrlreuroaer.iiatnsivdr.icpruogireltorradb.9)ildseei-pimsnguxeetzcrinmoi.sneatpaenatecessllidedngrbccuirbipiuamnotlepttiiucauilerapel.rttreeoeA.rvep^i.zsrpr'oicoeovernizlzriainpiors8genLr.iaicrnf.ee.ne,arot"eirc.lxii-u---
Rerlin "insota..lsaEt ddiunpt.lluI\iltrireicphuebnl'icSiei cehe, Hacha (su,ccesorul^lttt recoltele. LIu existi altl posibilitatc In Europa 1.

Berreg), lul statului cehoslovac a lost Primcle revendiciri la adresa Poloniei fuseserx ridicare cre Rib-
semneze un document cate preda 1ai'a. sa la dispozilia
silit sI .lDbueannatzmrrogbpualIusaai,d2co4rreuoalcrpteoaomluobnnrioeerz1lLi9*i3pi8iskd1icn:ccoaGmde^urrmrlriuacnanetiiaii.c,ccoe'nrvedoarcrrbneistriticraluevirueexiae-
Germaniei, dupi ce a fost amenintat c.u o imtnenta mvazte 9l
.i-i"r*i-inr*,o"r. rcpresalii belicc. Ambasadorul lrancez la
iii;;;*;.ti;i;-i;tl.;;;".;f'.ir"lJi;ii"oEEni*'atl""rii.,p.tr,"ui"an.,,"ulrz.ouo.,grci^irni5t6l.ro'eiatiiguiniglc"te;rir"n-mutanmeniraia';aiptutouclrtettimhaloidiliocreras'iunarettrtcrem'eailbdnceuiitsrmiatt.nnuliil--i-
teritorialimtc, prin aga-numitul coridor qi aderarea ptroniei Ia
eppoaglcaot.luni,leczaein.tdiE-cesotumeninlimtaecprnoe,rddoelpecer-Iinsndeuaimnearsacshvuiomvrebbraag"nadirteaXnloiriairpneolaleoln[er-.egozn.e;t;i.eirV;e;alo;r;_r
pcntru a esto!:ca se'mnltura pe actcle care atestau sinuciderea govia. a refuzat propunerile germane .;i ca piim8 reacqic Hirie.
ii'i".iii. ; iar Hacha e.a ir-tt.-o asemcnea stare incit a fost nc-
lor .it.-rn ori sX se ,,i'a a emrs ordinul din 24 noiembric priviro-r l.i ocupa,.ca Denzigu_
a" apelez-e la interve'1ia medicilor : germano-poloneze au fost
lui. Ccntacrele ,eluate i" ia"uall
4 gi jurnitate dimineap, Il,acha, distrr-rs,-meniinut acum nulnal
prin rnlecllr, s-a rcsemrtrat, cr.r suflctul zd,robit' s5-qi puni sem- emlciBv1onlJeeu9inssc:pr3iae:ceiha9s*[iut$,ede,aa(rsccqriidgeznoeiaeocnnd.oavdlrcae'soealrtrarniienbilt,i.amariarainepzaate'aiehocgxracla.tiBidatrpiccspeci.aenticeariki;Ma2ntcf-1cpHiacr5uonilRdtzcrldeeaicucbsrlpuur-mUbplcaude&cunrieeenrniusesIatera.nrfoviieiCqlprneRaeueteaihrorSiadeoccpotehcsilvil.etdoippieclmevrnetaiainnctpctXddaaitee,aclu"siret-,eia.stVs'ui.;oiidia"m,,',etinc,iso;a;up.5mi#;r.rrips,eoni;o+n;__cl_"arl
tritura" t.
OorX gi jumitate dup5 aceasti sccni, care nu-1i are seamXn
i;n;";is;;tobr.ia"tdxi'p,lo,m.aftoieri*"rnuodoeSrttlocv, aCceiehorselodvuascitala era lnvadata $1
situaqia de smt

"n"i.ra"Tcu"c"etirsiircilocerl 5mi .a'piroitmecptoorratatunlt " R'cemiei qi Moraviei' Germa-

cap de pod in marqu-l ct citre

r;s;rit si pulea acurn sx-gi intoarcl priviriic sprc PoJonia..Iar cad^rcniupdmlomsc-aaag,ipa(rlolendncugoslleoozc<i,1uecpaarrare€paonructuarrpeilaiercatligeoeniradmseaenpo.ue_pVo."Jl"t.ra.ngveaiz.e, ,"dipa.rior b;inlte;tum;;iaa
,..steia'nu i-au lost de nici un lolos nici politica Iilotascrsti.

Jiioii,.n"1V, Rf.firal"tpqiioot.r;t"tu. lDgloeucrirunCmaoenuni ltoasndidniprteliolnmdiiarnitiiq1iue7esgulasIc9rgt3iteSe-i11n9933D99G,, rFPePpar,rolsdseu1sr9ia3^9iDn' ,pLpve'o1Ll'0iz0ItV-r.e-' polonezi punea in joc intregul ..I-rilibrr., .u.op.rn, u in..p,.,.

pp. 229 pi urm. 1 Reprodus ,in Procls, L. 079, vol. XXXVII, pp. 546_550.

l5*

GERMANIA NAZIS'i.A 2rs 2tt E,XPANSIONISMUL NAZ]ST

"*siPtslicacimifca;X'nii;e;,ocoiootr:c;cce;r*eiini-l,e;inhon#"i,'se;s;tcsdep'tn;cti;cdrterd-fii:lvoi.ereeiegloiiieiie;rfnreiftaiea#fe8.f'tggFiiss(i'a,iicEcni"a'aXitior"'c,to';a;uruuiriap"nai;"lnccprans.llnoXidaler-c"ltcarurl"ip'"rzce'amiiceuc.lar';uis$i*arpra"upsxtmlpi"reiSae.ea-r.;A.u,o...n;iol".nr"'.'."";et|"t".*ip"ciXic.lv?;u,;iXute?"i;;oi*"init.illtia"ii'uat.l;u'"ee?talg";-Xi';r"t;;"eiiru"s"td';.lieYa1XrUit;;e**sip;n;'^$-f-uts*tl;'atAsipoitao;ottdi'lnpiX'crv'n*'i'"5ilnuriiitei;tgeoi"{iJetini'ctS"ni'pltilt1riaie"ixiptileo'ecaecdz-v""tno-iisdq"laavt"tisc:rt"niinceite!cr'.imp'et"Ri4ur-r*si1ixe-d'ianaFacetloneannxn"idtn1mcl'lsitue'f$uir'7th"t-3ucreraueiiaam'iono:laslteautEd'crao'lsm*acaraisuirneeutzpedn*ilt^alrxuieixcpirsld,er.gauitXiiicale-iisndtn-'sIieponantn.gzdlaLr)rnie,gcuaauentso?eljtsnivdiaoandirlro'Xemaoet-iacednuvfacsozxarreie:relapoerieattt'nrnasdoroeit"nlntteeildeoeecr-aq-;'s-i edpr.deai..zr.,tibtcennco1ing.rrstieeaadacteutilermitnpacopatucecrieaLnAgJspn5ini.lei,eguncnltoioreaucnacqn-iStiduineoetnvrnreeriteeaantiglucci anXSpl,ae-pE-prdoeulebanrolraeripimdutXaeaa,ea-Gpgauio'eddlaro.mesni,zgaievunzogniXlaa5tarspitin'presooreiidms;jie1ennriia'"eol
unu'r a.ra_n;ament cu Germania, mizind mai ales pe un com_
".:ffi';'t';'i#-i;;;i"ioupiiL2t:of;ip""ur":'";7"e"os;;"^t.s"f#ceili;;-ioei;"\ais;#it"s;#;"pTi;eiocttsilito"r'.-"Hiieli;;ila*i;ri;,me;ir'"ei"^,;u''x*vpbi;;HJflr.r;"rJteaedr;ii.i.trtu"maifll1n;ue'priteiieX..r.ti;lia.dinon;;liddetir;nle'e*t"it*nt"uiJitH.e"u"tri';u'i'i"-n;rl;iii'a;""hntli-iaa".ltt.*c"-ei:il;'tpi.n't";a;r.nmor:grtmnr;;g'Tl'lis.etzi;c"s'raa'i"fi;sboxprrnir''irioo.'!o;uagm,d.p"rln"iniitdintd;uiune",tl"iiiic.ic,n'ecila'nepnmaceiupatlp.uilir.a*^la2inaeaindttcPsdP2nXucugdeYtiogouortinlPrtemilallrdiioooIqrfdteapaadee-nntsufesrieireilolicaaac9Hdmp'inqiinicensediaiea1pc(tttcFrpelvloierReeansere1aazcoxqaer"vllemsbli1iircfuc'cElzdl'eeiruWcouahuiam-3ccrpfaJtedeAoo4eapictsin'rspn'azseoeda_tpsc'gunlnaipaLearlatitttinrrc'rren)lua'aeueaa-'--;t ' prom-is de naturx economicl. in acesr sens a fost semnificativ
arclaaaclroiDeaj.diispuinsrldiednuledtsroetcrroifea.oilpctebeulrrcaiitn.racctnruieccvobeiimuniqtaeairrcre,ii,aaRlgiegulsucrehu"mnse"grnrnra.uurr.pl'uppiieneefdlntuaigl.talaneuzfa,r.t"-rini..i"r.i-.r-e.-.a.r[ie.rrodli-;rci..-'l
;;;;;.;,t1"ffatefoarre apropiar de 1' septembrie 3' .qUtgtsalUtVlLgCioueiuiinceoo\ionbtlreSliao5an-nsreihlliutrrrc.nemrdaaSll,vn-tnadr-sfabaoarainodtieiinfetnacdnc'sr.ecSilctcortaltrerraiiE,ooia-penecld.siinvlrunornnloeedeiorraletE,aavaanorgacntieulbcitpeeeg_.rcsarrtoataMae,eouinlcprcjce.avpadpr-saeuicantiartaemeofeueIcr*csrtaetcdiiae-t,,rcairfaoanc5.-esrBiiirtu,a-plrctzuo,m,er,cs.rhacndtilr.u.riotXeoit.nceadseeer.lpiri-ieaa-nurXueiuacatfrispnsgreiojatoigtunnne.io.cnnpamai;idnlcoeauf-ricl,oataaluairtonial,dcnrtnuorne.epmludqf'.difffas.riedonouii,iiLGtilreb5lsrea,oSudmeorXitifnlloeioreaiiraangci-iafdlnnmtaliniroiri.ieqgiul.a""a"iuciteiimin,rrcll;peiioir.riu"eot;5n;,oi;.'rrb]rniJT"e..;a"iatirrisr.,Xntinluu"ate"i.;laoitrritra,.ueran;a!iJ*iu;;--r"itirlic-iui".luri,rviiir**u"lIlrii;.e"";otif-"calaip!;,o,eli.l;eu;Ji1loilXlil_*lsr-'t;.sa"";uir;"Ul;"tcn_isal_ti.r,;-t-eat
de a oblrne consensul Poloniei pentru tr"a.v.eiir.sra?rL".r.a
trupe so'ietice a eventuala
teritoriului ei de cxtre demonstrat insuficienta

uodoofrnointartrmcXrei1ldeFel-or,parrnectseuiiuMnqeioAascsnougvplaireaitrGed,eebrumaiaadunuisecXei negocieri l" ,obi".i i.

slujeasci cel mult ca
pentru a o induplece
sX ajungi ea la un acord iu purerile occijentale.
Nu este posibil sX
se stabileascX cu precizie momenrul in
care s-a ,cristalizat pe deplin la germani
iniT\ativa d" " qi g"_
I FX*t"tt'"..,i;"'If; 3 eprilie 1e3e sc giscqtc in Procis' vol' iiil^"R,a,_RvqeinmBari.srioncn.inteaspi"eernidvrqii.inn.i,pgsarOereprditrgeeii-nscmeefibgc.rduioe.nri-pr7c.rl-9iooi5mrt9dra,iatipctcahupte.icveCedleelUolelr-axe'dplsuZines.etcroeiin-dosictcuiddei.nltarul*iirsbria. sin"oiveries"t,ti'cioii
*"{tXi.ofi'#l;'F; patto
d.iplonatiche del d'ac-
.;r;o, rior."ji'tise, lndtsoctt1b1i 1la.o'ppLe' 2^o9^5ri9giinui rm'

GERI\'IANIA T{AZISTA 212 213 EXPANSIONISMUL NAZIST

ranla Ilancul ,lirr |'lircc!i.r Ulrirrlrii St'r icticc Pclltru erentllil;- qi consideraseri ascensiunea nazismului tocmai ca preludiul
colllra [/OlOlll(]l i luptei finale dintre fascism qi,bo1qeviro,.
t;ait#ea a;igrrfefsiliuinifri..1-tc"carlcisBitcr.lpinuurlru0rrp'sli5.crtrttlttstcc contacte cu Uni- mar.ca a Duroli;.;.;-;;;;:
cuprl'ns imnomaceenltasnecnroinrdaulrimleigccoimriui n;i;s"te;i,.cr5;ra;i;f;o;s;t_de-
,;,ut;-im;r;iH;ali;e,ili;X'i;if;.'';i;U;'tfna;;"ni;.;ir;oX:stJ;gr;ti;;i"li;inior;et";lc;";ii';orts"];-i..i.:.ir;;-.ic.;":v;;"f.ei'ipr.-..erp;;rt[;"asaitpi";'r;.hnl;tnIiittrc..c;e*"n,ni"e..cc;"npiiiiot"a;ouciti.|.rtura.e.t-ra'litii.aa"spuicmU[r;z,ctoeiia,.dXJu;n"ue*vsai.ritil'irm.iiltngitt..eueio'"iin.inmrpXtt'tn.ee.ipaczrtd;;.torsiaiit"5itiini''l'mt;rp.uo.ep'ttScqtX-neiietpboel--ruo"xaioronatreilvl."cacisc'et;rrta5ttituglccuue;XiouiGucl;ciieaptptdupiuhni*o'eirdcueseittimdgotXnrceiXnrnt;maieet,altnaruXttulrnfu'ialrdalanciaid,iapiiitg'lcernineeilirtuncrddodPtiziri.rasal"nrsia'rreceeaoenUc'tnctaips.lgiu"auaaoiin1rndenEpiielprsniittol-tnuniiciierrlprsurrvzatr-ocoanterereaeauleoimplpeiqirlopt^ieeci'ildulaictdtaaiueoeaenKunaledrnudc.umpcSrriceiedllieaianticianjszuiorbadntadcreup9lrrvictli,"tu'uatposcictltteievtro.tletlmaUcra-eeola'amas3Lutlrmtnaieoeiprci!cnatavl1rrteauorxriuuylesaldal1l-)ites'ain:lttpt.evte.{itttqtaaa'rubectcjatdciloaalc1imutatluozacrl)oni]lvrttncolrc"rstarnrocxescaX--aa-d-'ea-':' osebit de intens5
nalionale care a vizut in
comporrarea lui S-trdal;inr;;i;"iti.;;;;;
solidarirXlii primului stat
scciaiist cu lupra
i; ;';;d;;#;i;1tclmoecfmMLlptltssnmSstr:aoelii1reanuzlet"iueo"alorantioalrurans"idi:eoetnv,unrszrtnd:etbi1lrireawisrnu.mc1ipeoerundarls,rae$hr"isra.rr.zali.ltcd.u,rlpglaeecnickp'gczi{edcel"€.zntlao,t.tu,iii,clcuefisgmo.n.ojosa."pici,ierUlnte-,Anc$ubarrAicerg.avarijoiRcnutpurqrrmoicaiac,eipUmigra:laveeSdcl'.hfl,?ecue.aoariRde,rauuse{r'SIrtsie.lnbasalsn-irenSigd'elpccaatetl"tritrauaescnotSal,i.ru,zrfis'sleeafrtilrc.uuaebemaeplgiaidcascilain]i.rroirartteri.siamivadimeio'nprrpsmordmturcev.roascimnui1pIpereeeud-ordeBnuissusriirrraaucaalcauc.t.m.ioer,ts,nrsqr.aep.uimrlr.acerrseeror;"ciinirln.i.uuciFUbiolaodrr,rtalnfirn.lexiaXrrc,aacaadpgiiue;a.uc1cdtcrs..ieoupi,l1izifinn.uiuatecrdsassitiir"9mnsTcin;Xeieegilll,;"e'ei"oaegipsradnnltim,oees'iorai-Hdoemiyed'e.edrs.liAdhele-rrTepnoJ_uprirHiL'rvn;.ra,r,ticaerrrpiiIfeivl.rii,iteiar.tualcvfip.urii,r;rui..ez';i.lnedxiie;drqge;rsatrie"c.r;giatn.imlXnir,.;oi*iureartni1rtcc,;-e,s'-a-aisu.aeuei,.i,nlct;..co.itp"rn;pa*t_.-e"iesaacc.;"a-uc-"ir_dsp;'ur.tes"rnla"iia;ac"irz;itldei'-drr;.niuio^v"1aat,c?le.;er.d,fcrn;eoruup,aea.-i'inr;ee"idf,np.u.tnaaig,ss"op";-ari-aii,lbuprumtip;nl.uur";i,iui;idi,.i"dlp';n;.vtsi?ao^sspe-uii",iasfcenru;"XmtX1ei;"c,sai.lanrleoirafr]a;;i;gri;_iai'*fnrrac"r'Rzdr;;nie;an.rru;;itaieo;r;oi.crec;'-;ta.__:a__-,u__ui_;:l
:sa;ii"i;iil.";sM;;l;e;*i;to.t;i;inXl;'olc;"it;h:oi;e"-vii1i""*anus""eu--*;m.,n;Utn;tpaltirtaln.rxoc";l-t.iaui;d,mtm\e.{totaidnnsiae.c1aato.gt,,vdtrria.peebmseupbireinrcen_zicre,coree'teudInli-Fumeag{iseitptoi2rlbemco3iirlre€Xta.roaniuloraengi-tcutsiictsuouutdvmd1eRoietnlecbotelcrcbmi,dedaeicnenncatnaitrsriontuesa.tsotpXlaei-i
"M**ijrr,...hX.n. ,Unnuiu-inmii aSi.trrlrmietiniceea, caalrteX linea hlne msXinatceceppactettrol l-cdrteellea
cale dccit

g"r*rn.,-'cpeit-ri.tp'tedr.m.."iteau cel puqin- sX cigtiqe timp { sX. se asi- iI-litler decisese
spre est a celui de-al treilea 'ci1nei ns'o-traiciunedfeca-sarfazxqstdcu,triiatnotiq'riie-nzileiz"oiilsretili'elit1X,2.l"i-lex,i#a;is;."a,'rc;u'"imi".
[,rua....l"rXXrra moment asupr'a URSS' Reich nu se Id i sc u rsu

pentru F:"e:bfriiileTiex rrarative
Pactul ge.mano-rorrieti. a suscitat rcaclii ctlntradictorii'
dezorientarc qi tulburarc printrc cci ce crczuseri cI este impo- special intre Berlin ti T ondra qi intre I_ondra 9i V".;";i;; ;;
sibil sX se iveascx ,rreo ccnciliere intre naz-ism qi comunisnr aminat nici cu douizeci qi patr'
alianla cle ore atacare,a poloniei. Nici

r6n;;t'fr-1rii;Ni;lir-re;sr;-r"-e,'fie$iritirlrtZrr t-ntr'ciilepiio^-sr'wteeb^,ilil^ka'iI'Ilgu-i"c,,riKr-iol"end-s'tlauaniz.2V-Laa95'l9Fth-r7ae9nr6k1tu"Irjtoaf'Mc' r1,96D0ie; anglo-,polonez| de la 25 august n_a mai fost in srare s;

.,", '#+i:t#'?r.iilTof.'' 22 augusr este reprodus in procis, pS. zes,

GERMANIA NAZISTA 2I4 Capi tolul {apte

ct;;;m;cJsit;;le;ali;lir"-o.pa:"iJe;int.n:,urt;"-n3|rtti;iclin;1iii.t't';ireietif,.;lner;;iol.of;;a;i"tiiiip.u.r,Lhu*;;'"i"etP.;;.o;ellt*"o;;;'ec"otuiJcx';;X"rfJlsaic;l.Jo,;i;rt;treii;Ani'er"d*auGli.euie;;nit-aa,a""ieiD.sgio,.c"nirtd^lralm.ic.peeea.i"t*iteit-a"rfp"t"ai"ai"ain"dlJntqfloiai1tizo.;Pei,idrqipb"tr5-asivrooriu,'hxairi1ailpjJo^ncliteietcauuann,nlrlea'toenn'eitaPiXnerur-tr'imosi"rri,ilqpiiaunl,i,peeoHtcmabzrc.ineedanobmtaoiaidgnctiion.eaeslseiretelifrXenridxle",:.iuamrsteactalleectXtasobpFIiur.npnesniazu'clnagosiutgndenhn'tnealmfiidiedornm'eatp,1morztlirtiXocdpt,inicnialn,ietllrdemaavnia-HsEzits.aotbsniieevaenimbipn.iat5.fAtt.lcreXnsreapeeXdnuEoxcp;rro,ig-nilitaicLetaulrlrideecaiureialnaeale.ailnmmcritouiz4b,tana1?lad.aielen'ssla;des^.eignrrnlo9urrit,laAnclaanlr1peii4ui;n:-let1crarante)laoait-tt-i'- CUCERIRILE RAZBOINICE

ALE CELUI DE AL]'REILEA RE,ICH

In campania cJin Polonia, Wehrmachtul, confruntindu-se cu un
inamic infinit mai pulin preg5tit gi instruit, a putur furniza o

lacilX <lemonstralie de forlX gi mai ales a izbudt sX aplice rac-
tica Blitzbrieg-ului, in cadrul cXreia acliunea prin suiprindere
a f,cst suslinuti printr-o im,punitoare desfiquiare ofensiv5 de
trupe blindate gi de mijioace aeriene lansate penmu distrugerea
rapiciS Ei cit mai completi a capacitijii de lupti a adveriaru-
lui. Scontind pe neutralitatea Franlei qi Angl1ei, statul major
german putu$e ,concentra la frontierele Poloniei pentru acest
tipic rizboi de migcare 5 armare inzesrrate din belgug cu mij-

loace blindate: celor 3 0OO de tancuri moderne ale Wehrmacht-
acliunii sale de destrXmare sistema- ului armata polonezi le putea opune 800 de tancuri in mare
a;:;i;H";i;,;l.;riil";;i.{;n;ci"u.nunare a urmare a progresiu.ii', la" fel parte de tip invechit ; impotriva celor 1 550 de avioane ultra-
fl'o', cl€ oblectlvele lun- perfeclionate ale l,uftwaffei, p,clonezii nu pureau ridica in aer
de sistematice, intrcprinse se apropla
sPre.a
mai mult de
damentale ale expansionismului nazist' 1ie mai noui 91C. 0Ddaetiafviii,onadnein, a$ci taivcietastteeaacploearsi ipstaernqtiia, l de produc-
de pe fron-
tul de vest, intrarea in rXzboi a. Franlei-qi Angliei n-a-inriurit
substanlial planul originar al ger,manilor, care-fusese conceput
tocmai excluzind ipoteza unei intervenlii a occidentalilor.
Aceasta a ingiduir hitlerigtilor sX abad nestigheriji asupra Po-

lorriei intreaga greurate striviroare a maginii lor de rdzboi.
Planul german, sti'ucturaf sub forma unei manevre de
clegte, consta in lansarea concomitenti a aracului de-a lungul
lntregului arc al frontierelor rislritene ale ReichuLui, din Slova-

cia pini in Pomcr,ania. Cele rrei armare ale Grupului de ar-

mate Sud, pus sub ordinele generalului von Rundstedt, gi cele
doui armate ale
trebuiar,r si Grupului Nord, aflat sub ,comancla lui von
Bock, ajungX printr-o :uriagi invlluire ir-r inin-ra Po-

1 Citim datele furnizate de FI. II e 1rn e r t in vol-,rn"rul colectiv Sep-
tenrber Bbdeesrzeleinnc,h19il1i5b99r3,u9pl -.1d19e044,5f.o.CrDqifreeer,piTnu.gwiednietedziaf"e\vXrai/teenlr,tkartijieungzl i,tnpndoClsolnitresouznbiilkolinr,iuendicdI
lriri 1939,
9r A.
nult
I{.
Jaco
Dokuritenten, Drrmstaclt 1959, p. 15.

GEIT},IANIA NAZISTA 216 217 CUCERIRILE RAzBoINIcE

loniei convergind cXtre Vargovia, uirde urma sX se efectueze urmitoare, cste leqat regin:ul .lc sisrcnraiici exrcrmiirare fizicX
a evreilor gi a polonezilor, instaurat de hitleriEti 1.
ionctiunea foilelor revirsate din Silezia, Pomerania qi Prusia
OrientelS. Maiivimtea atacului gi zdrobitoarea superioritate Ira 6 octombrie Hitler a vorbit in Rei,chstag despre obiecti-

germani au dus la rapida spr-rlberare a forielor poloneze,.luate vele rizboiului pomit de Gern,ania, ficindu-gi iluzia cX are

In plus prin sr.rrprindere 9i nepregi'tite pentru ,un r5zboi mo- incX posibilitatea sX exploatezc succesul 'militar de-abia repur-
dern (caialeria itern eroicX nu putea tat esupra Poioniei pentru a Cetermina puterile occidentale si
fi evident in stare si care il incepuseri
opr.*r.; asahul olensiv al hlindatelor gernrane). In cito'a renunte la ef,crtul
pln.te polonez.ii an rczisLat ctt desperare iub l,rviturile terori- de rXzbioi pe definitiv pericolul ; 'in acest fel
fiihrerul qintea si indep5rteze unui rizboi
pe ciouX fronturi 2. Dar insXqi sr-rbsmnla declaraliilor sale scotea
Lant" nlu aiacurilor aeriene naziste, dar dupX prima sipti-
im"i"l.in.t5oiottrfuttiopmettplteucipesoinloeXnrevaziuleitaofmrr,riesi netsieneulraxtotenneiccviuoaiitiejrucnseg5recrauimuireliaan5dp'icninrltioldeaetfVeeanprsgliorv--i in evidenlS cit de cleparte viz.au planurile de cotropire ale na-

ui.i. ccre a cizut la 27 soptembrie, dupi dotr5 sXprimini de ziqtilor. Polonia se dovedea a nu fi altceva decit inceputul
*r.diu. In decr-rrs dc cincispi'e zece zlle forlele german€ mitura-
unei direciii de expansiune cu mult ,mai extinse clecit spatiul
cucerit pinX aici. DupI ce s-a oprit indelung asupra sarcinilor
decurgind din ,distrugerea P,rloniei (fixarea unei granile a
serX practic orice rezistenfS' La 1Z septembrie' intervenlia ar-
Reichului care si ,,cores.pund5" conditiilor isoorice_, etnice qi
*,"t.io. sovietice care au ocupat teriioriile risiritene ale Po- economrce ; rea$eza,rea vielii econorlice, transporturilor ,qi a,cti-
loniei, adicX Ucraina de apus-qi Bielorusia de apus, dispunin- vitiiilor culturale gi civile; qi, ina.:te de toate, ca,,sarcina cea
Lluan.g-1uolctvoemcbhriiiel,inpiriinCuirrtczeotna'reaa
du-se-practic de-a trasat-limita mai important5", ,,o nouX ordine de raporturi etnice, anumrl
ultimelor re- un transfer de nalionalitSli, astfcl inc0t la capltul procesului si
inaintirii germanc.
zistenle pdlot-tete, prin-ra ca-mpanie a celui de al doilea rlzboi rezulte linii de separalie mai br,rne decit cele actual€"), F{itler
a atras atenlia ci era in cauzi inlSliEarea intregii Europe de
nrondial era terminal;. est Ei sud-est, pretutindeni unde se gdseau fragmente cle gru-
Chiar in acel moment incepea aplicarea ,,noii ordini euo-
pene" lrroclamot5 dc lascigtii girmarii ca obiectiv al rXzboiului. puri etnic'e germane. Pentru a preintimpina scincl,area qi im-
sgtLrbaoncilui pdaelieesgt eerrmaaansitf-eal
O parie a teritorittiui polonez cIzt,t- pprroiqcteiedraealaatcreasntsofrearX-ri ocntinua cXpetenia fascistX. n-umsaei va
fost direct anexat; la de populalii : inrr-adevir, la ci-
}t eich, a cinri

simlitor impinsii inainte: aceasta a fost soarta noului Reichsgau rcva zile au urmat acordurile cu E,stonia, Letoni,a qi Uniunea
tWestpreussen gi Posen (nurnit mai tirziu VartheJand), a linu-
tuiui Kattovritz alipit Silez.iei Ei a aronclismentului Zichenau SovieticX previ"z,ind mutarea in Reich a persoanelor aparti-
alipit Prusiei Orientale. Ca o compietare a dezmembr5rii
nind minoritSlilor germane din gXrile respective, precum qi acel

Poloniei, cireia i se hXrizea sI nri mai reinvie ca stat inde- cu Italia privitor la transferarea sucl-tirolez.ilor. AE,adar, este

pendent, s-a efectuat gi in favoarea Slovaciei o ugoarX cazul de remarcat cX cel dintii iniliator al transferurilor cle
populalii Eiermane a fost FJitlcr, ca-re f5erusc clin grupurile et-
mociificare de fr,cntieri de-a lungul fostei graniie de sud a sta-
tului sfirtecat. Restul teritoriului polonez aflat sub ocupalie
germani a fost transformat intr-un ,,guvernimint general",-ci- 1 Cu privire la stnlctura institulionali a ailnrj,,i.rraliei germilne din
Polonia cf. Robert He rzog Grund.ziige d.er Ceutsc/tan Besdtzflngs-
ruia, dupX agresiunea contra Uniunii Sovietice, i-a fost adXu- ateernzo'Waletultnlegrieingeds.,enTioibsitn-guenrd.r.
siitlosieuropiiischen Liindern adbrend des zwei-

gatl qi ??a[1ia risiritea:rX. Guvernator general al Poloniei, 1,955, pp. 7-19.
2 Textul discurgului cste reprodlrs in Der grossdeutscbe Freiheitskampf .
prima colonie a noului imperiu naz.ist, a f'ost numit FIans Reden Adolt' Hitlers tonz 1. .iept, 1939 bis 1A.' MArn 7940, Miinchen 1940,
i..a,rk c!,: al cirr-ri nlime) ala cunt se va lnai arlta in paginile pp. 52.-100^

GERMANIA NAZISTA 2ft 219 CUCERIRILE RAZBOINICE

nice germane nifte col,cane a cincea ir-r serviciul naz.isrnului qi 1uite. de nazigti, trebrui,a si se asigure impotriva ,unui rizboi pe
doui fronturi.
fermenli ,de dezagregare in5untrul altor state. Trebuie si se lnci la 9 octombrie Hitler a comunicat colaboratorilor sii
lini seama de acest fapr tocmai penrru ci in perioada de dupi miiitari cX daci in scurtS, vreme Fran1a gi Anglia nu se vor
ardta,dispuse sX accepte incetarea confruntXrii,"Germania va
rizboi noile transfer5ri de popula1ii germine ,au consrir;ir trece la ofensivX. Emilind in consecinlS ,crdinul-de a se pregiti
unul din principalele argumente ale polimicii indreptate con- toipverdaeliilaetadcelapeafrriopnatudledneovredstf,roqneftuiel rnaazoilsatnadeinzod-icb,ealtgoc-aluoxbeiemc--
burghezi, p€ qllle era-vidit mai uqor si se ia prin su"rprindere
tra 'invingXtorilor. o_;tirilc unor lSri nebeligerante qi si se deschidl deci iuloarul
rEste poate intcresant sX se aminteasci gi solemnele asiguriri pXtrunde.re in F-ran1a pe o linie de mai mici r,ezistenli r. La
2!e3 no,iembrie,
de amicilie qi ibunX vecinitate distribuite tot atunci, la 6 oc- asctuoitbnlftiinirmmiapitncdciiorvraidlirnevuspjl e<sclroeac-popreiai gicrioutinrlcvceuanaUobnifleiun;nseirvaoeruiSsoini_,
tom,brie, unor state ,care nu 'multe luni dupX aceea aveau sX vest, I-Iitier a
vieLicS, doar
fie miturate de valul agresiunii naziste ; era vorba de Ncrve-
gia. Danemrarc,a, Olancla qi Belgia, ca sI nu mai punem la soco- adiuga el. nu putea a-r,aca URSS inaiure cle a avca miinile ii-
tealX declaraliile referitoare la ur-riunea Sovietici. Dar gi mai bere punind capit intr-un fel sau altul rizboiului din vest.
importante erau afirmagiile despre necesitatea de a rcz-olva ,,oro- Fijhrerul nu era incd in misuri arr-lnci sI precizeze
blema evreisscX" qi de a rcorganiz.a viala economici in arie clc perioada
cind va tleclan^qa lovitura inrpotriva marelui vecin d! i,a ;;;
influenlS germanX spre folosul celor ce triiau in acel spaliu, dar este semnificativi preocuparea sa de a sublinia ci cra Io_
adic5 al Reichului cu precXcJere. -{cestea trebuiau sX fie nrin- doi nivelul
cul.sX se prcsupuni ci inci un an sau p..gXr;;i
cipiile debazd ale noii Mitteleuropal destinatX sX satisfaci as- tsmeIrrv.slaietla_drceddesuoctviXrientcpicicseovlcaa,cvrr5eir'amdidrneeepgfioinr,a.dirgteaszico?p,arbovoforiittrea;brioel,sctmie"tad."ieqdcii.o^p""rii;",;uJazi-ib.lia-l
in cadrul acestuia si po'reasci impotriva Uniunii sovietice.
piraqiile rasiste qi prer,enjiile impe,rialism,ului nazist in m,aterie $i inr:r-adev5r, el se simlea mai tare pe situalie <leoit oric,incl.
de exploatare economic5. ln schimbul libertSlii de a proceda la
qceastx, noux structurar'e a teritoriilor poloneze, ,care totu$; lCHotrrvdnvi.rnl-,:rrr(.or.iic\itrnrct:cx,im'lirt.,eurip.r.rporonreunViunullnulcd-aronrlvcrtcn.mreitri.lino.2irrupnaddgsJi_ielroeeencer.gariln-v.rvrtcc.vioelciorxrnnerd.piNlredguqeFcnimucl:uizrJirn.ercsinabicpNt,ivirr.nri-uoiinit:oeedun.xrtn.rimr,ipedinerir-d.ceictoin.e.arVip.riiriA.cocioiAnot.z1nnV.l.2buIr;bcagrn.rlouucieplniimeiiap.oscru'pmiidsiancuivoscinntcneeurItuienln.lce'umti.mrNcrmlomfra-ormeisilcdcircini-rg.e.iera.l.p'.nrrslol_o,i'utDciau'ipnrcnilcB;uco."rtcrecs,-ip,tmirlac,zgoi"st*lF,iipu"iecru;r:ml.lic,cp,"em.rfcl"egrascc.r,iii1aoiiixo.rOifrrpn'rN.i"neicrrlursaooe;.ifrnrinbrce,aqrdl'_"e"tnmra;eimei-vi;issicled.'tnltu;r;mrr;u,iri;d.iiusnm;-prc:reio-c"euurr9"asc"-l-i
sdbinlelegea extinderea ei la o sferi de inrerese mult mri
amplX, Hitler era dispus si negocieze pacea in cazul cX oc- 1 Ordinul lui l{itler din 9 noien'rbrle 19i9 este reprodus in H. A. J a -
cidentalii se vor fi invoit sd recunoascX c,aduciratea sistemului b s e n, op. cit., pp.
de la Versailles si sX ducX trar,arive asupra retr.ccedXrii colo- c o 1,1,3-11,4.
niilor,germane, sX ad,mit5 o reglementare fl comerqului interna, 2 Minuta expunerii ficute de Hitler in feta sefilor militari la 23 noiem-
lional care sX elimine obstacolele puse in calea liberului schimb, brie 1,939 este reprodusi in Procis, PS. 789, vol. XXVI, pp. 327-3J6.
si cadX de acord asupra unei limitiri a armamentelor ca ga-
renlie a securit5lii. Simlindu-se rare in virtutea victoriei inc5
proasp€te, Hitler ,incerca s5-Ei intimideze adversarii, lXsind *i

pl'aneze ameningarea oonatinuXrii ostilitXgilor pin5 la distmg,rrea

finall, gi prin aceasta sX-i detenmine si cedeze. In realitate, el

nu-gi mai flcea iluzia ,c; va putea pune repede capXt conflic-
tului, dar avea numai nevoie si-qi dea seama cit de mare este
voinla gi capacitatea de rezistenq5 a occidentalilor, deoarece
inainte de a continua p5trunderea ofensivi spre r5s5rit, care

r€prezenta tocmai obiecrivul sup/em al ,conflagratiei dezlXn-

I Europa centrald. - N. f,

iILRMAN}A NAZIS'TA 220 221 CUCERIRII.E RAZBOINICE

In timp cc Hitler oerea sI se treacX la pregitirea ofensivei ce vind aga-nurnita IVeseriibwng, cum a.fost. d,esernnati codificar
urt.t-,a # fie dezl5npriti pe teatrul de rlz,bci occidental, coman-
clamentele militare german,e, gi in primul rind cel naval, insis- ca,mpan,ia pentru supunerca a doui din lIrile nordi,ce. ,ln do-
tau si se ,de'clange,ze altl operaqie, anume ttn'a rt'enitX, sX punl crument arXta : ,,Dezvoltarea si'ttr,a1iei din Scandinavi,a nece-
se ocuparea l)anemarcei
(lcrmania intr-o pozilie avLntajoas5 sub aspectul asedierii An- siti si s'e facl toate preg5tir'ile vizin,cl

gliei : crearea de baz'e navale germane in Peninsula Scandi- gi Norvegiei de cXtre detagamente ale Wehrmachtului. Este
navi. La L0 octomtbrie ,,marele atniral" Raeder a discutat pen- nevoie si se pr,einttmpine astfel intervenlii engleze in S'cand-i-
n,avia qi in Mar,ea BalticX, sI ne asigurim bazele de ,minerer-r
d,e fier din Sr.redia qi sX extindem b,azele de ieqire a marinei gi
rru prima oarX cu Hitler problema bazelor ce trebuiau stabilitc
in itrorvegia 1. Concomitent gi alte forge insistau sX se intre- Ltr,ftwaffrei utilizabile ccnila Angliei". Operalia trebuia si fie

prindi o &pedilie germarii in Scandinavia; i'lgi tipmr,imdea exemplu, efectuati ,,cu indrlznealS Ei folosindu-se surprinderea" 1.
din notele z:l.,i'"e ale ltri l{osenbelg ci inci iumitat'e ,Se inilia astfel priina mare ac1i,u,ne combinati aero-terestro-

a l,ui d'ece,mbric qefril naziqdlor norvegi'en,i, Quisling, solicitase navali din cel de al doiiea rdzboi mondial. In zorii zilei de

la Ber.lin si se efectueze o del--arcare in Norvegia, morivind'u-i 9 aprili,e \7e'hrmaohtul a abordat obiectivele stzibilite dinainte :

necesitatea n,u numai prin ratriuni de ordin strategi'c (preveni- ocuparea Danemarcii, cu care Ger,mania inche-iq^e u,n pact^ de

rea unei acaiuni analoge a englezilor), ci qi prin argumen'tul neagresiune nici un sa,entrinaag:e'ntme d-'car\aun3Lforcc'adie1p9u39pi- ; s-a efec-
utilitXlii intXririi cureniclor poiitice filonaziste conra',nlarx- tuat pnactic firX a ocuparea

cigatrielopr'i:stqria,,ciu'odnetoa-cdteuml cocuraclioiolor"an.aLaa 19 decem;brie Rosenberg, Norvegiei s-a izbit de rezistenga di.rzd. dar spor,adici a forlelor
cincea norvegianX, putea
norvegiene, a cXror mobilizare oportunX a. fgsi impiedicatl
totugi prin actiiunea surprinzitoare a inamicr-rlui, desflErrati
.r,r.hid. cu salislac[ic c2i. ,nI.napvriamalecceltiet 'tcsaehpipai' da-cilotpgnrasoiuideecprteraenlsetciiulonorpileemropi-lotii--i
cu o sup,erioritate zdr,olriioare de mijloace. Ciocn'iri izo{,ate s-a'u
Norvegia s-a terrninatn
prelungit vreo ,doui truni in regiunile nor,dice ale 1Xrii, dar,
tare alE comandam,entelor bupi ." in,cercarea de exoedilie anglo-francezd, dto zona Nat-
litice ale oliciului de poiiiici exlcrnl al NSDAP condus de
Rosenberg, care pnivise irrLotdeauna lir.ile nordice ca leaginul vili a eguat, lupta armatX practic a tncetat. MIai tirzin Norve-
giei i-a fost impus guvernul rnarionetl al filonaz-istul,ui Quis-
celei mai"puo..*i. ariene;i considera d-9ci cX unirea cu Reic'tlul ling, fn timp cq aqa .um av'usese lo'c cu plllin; Yreme inainte
a acelor ipalii are o puternic; semni,ficalic ideologici 9i va-
icnarePaoldoenirae,ziqsiteinn!5cecloen'dtroar-roipprae$sniuicneii triri nordice se inchega 'mi;-
lo-a-rePd.ue ts.i"ntatbloli.nterventiei qerinane a fost oferit de in'cidentul
naziste.

,,Altmark", survenit la ft februarie 1940. Nava auxiliarX Ful,gerXtoarea actillne din Scandinavi,a, care pentru mo-
ment a. procurat flanc,ului nordic german o acop'ei:ire cer,t5,
g.r'mani cu acest 'nume' care avea la bord cite^va sute de pri- chiar dacl ,ulterior, in lumina strategiei gen,erale a conflictu-
lonieri englezi ,capturali lui, ,utilitatea gi oportunitatea ci aveau si se dovecl,oascl destul
de pe bastimeirte sc'ufundate de ger- de indoielni,ce, a imptesionat inci o dati prin'energia qi au,to-

mtraatnoi,rpailoforset qogplerzit,i cianreaapeleeiitbeerirtaotriaplreiznooni'iveergii'.ieCncad'eur''umnarc'eona- rnadsm,ul distrulgS,tor cu care se miqca maqina 'ndiepurisztbeoa'ipea
*..rr.ri .rretti*.,-tt, partea germani +i-a sporit interequl pe'ntru Wehrmachrui se
seooful scand,inav. La L martie Flitler a para,fat directiva pri- Rei,chu,lui. O lu,n5 mai tirziu
front,ul de vest. La lO mai forgele tere,stre 'germane' cu spri-
jinul ,masiv al Luftwaffei, irrtrzu in Olancl,a, Belgia 9i Luxem-
a""o"n ,lD"ti'iWinj'e"ami'laitihrihie;irr;r'n'idlHi Nui,",bsruareltigs;crhnc-h1A9,I4l,0;,dW, GedRsreotsirnielgbibeu.ennr.gg'1s' 9Da6w0ie'sp'dd'ee2nil9ts'|cahhereBnes1eetzru4ng-
1 Directiva Weseriibung este reprodusX in Procis, doc. C. 174,
35 wnd 193i-40, Gdttirigen 1956, in special la pp' 91-95'
vol. XXXIV, pp. 729-732.

GERMANIA NAZI5TA 222 223 CUCL,I{IRILI RAZBOINICE

[beuugartgtle.^gDir*inanvrti"l,lqueiiaacuceulmaosr.,tefdcleol mudiiesn^ppiorr5zl r-tistiiuvsrueplriirnnndfirleuitranertaafuracncoc,nuefezfo.r;irtilneofaepcnreasacivstcitcii iOtrorctaert-aionfuzal-urotineA;atdlnaeonrotJiccirc-prlpi9antiiiccelga-nctfrrrnaoliXnatniaei,rtaXctrSlipipriaqnnizio.eini ldqiqii.eginrgods:lo-sabo^inl.urdtnngcdteraal
rili,qu'rnticrnia-cgsi-toum;'albai;nivrr'leotiesrnce"F-h)iorraineirt,zqrefcerooo,,acncnllilinpttrilreiraane"t';uIes.,attr.rld-;'Vriserniil'asocpirhieiayinp.Atrdelilubnp-stri.-tparipiilttaunIilsne"o-ifc-qigal'iua'nutp'corCaeearlo,ti'zeneait;lstopltuir.atio'a1rdPlitiuec6srnt-iaAaleeizn,imoirdccrpe,atu-ar?9sc-t
germanc u'n avantal inilial Ei o pntete de izbir'e care s-au do-
iedit decisivc, mai'cu seami dai5 se line seama de ,faptul cX
mici armata tbclEianX nici cea olandezi nu er,arr moblliz'ate. Sur-
orinderea rcaliiati dc atacul gernlan, carc a gravitat cu prc-
.;d.r. asupr3 porgiunii nordici' a liniei Maginot,
degi tocmai ,a.olo t. a$teptau qi neacope-ritc. va da lovitur'a .I-Ei p.e,d." apro4pe in intregime tehnica de luptI' oll exceplia
se
francezii ci

principall. tacrica rnobili a agrcsorultri. haz'rt5 pe larga folo- fl,oiei, c5rteia. i s-a-prcs,cri's si se conccnt'rez'e in-porturi a'nun-rc
"aiiilrii-a."l"il^.nrfruo.pi1i"n,etdlc1,r,irrcsicb, blaiinuda,faoFtserat, ncgtaier.pir,ziocslauesbdrraneitneplrrtmSeginpi'arrinrinetecrqair.izcoar.gocaeunlilezui-iadrseerlcaa- trcbuia s; sllportc qi cl-reltuieliJc
ces tri,umTal rep,uriat cle armatele h,irleriste. in mai pr.rlio de rr sta,bilirc. Jara cle ocypa4ie'
i-,lu luat Alsacia ,qi 'Lot",ta, reanexate
trun5, 'Wehrmachtul, dupX 'ce a ,dat peste ca,p toate fiqiile sr'rc- Franlei i la Reich. Tn
,cesive cle a'pir,are ale ociidentalilor, a iegit la Ocean'r.rl At'lanric.
rroiemibrie 7942, clupid c.treb,arcarea efecruatS de anglo-arnericani
La t5 m,ai forlele olandeze erau nevoite sI capituleze ; in ir-r Africa de norci franc:zi, forple gcrmane au ocupat 9i
I:-ran1ra. mcriclionalS ; t)entlu a rtu cXclea in nriinile cotropito-
rilor, flota, ancorati la Toulon s-a sabordat. IJar nic'i ocupalia
nazisti, nici rcgimul colaboralicr',ist de l'a Vichy n-au reu5it si
apceeedaiqrei zctiiatruPpaetleisg,leartm1aone2$r'u,paeleauL:frr-orini tc'ua,pl liatu-lSaegdai nar9mi apto'arnbeealu- ingenrrnchczc Rctistci't'a. carc. drrpi primul apol lansat de la
iianX. La 4 junie germanii cucereau port'ul f)unkerque, un'de LJ,rd.a cie gcneralr-rl De Gaullc fla tA'iunie 1940), a reanimat
ie-abia se incheiase" oper.rl;a de reimbar-'arc a corpului cxpc- forlele antifascistc Ei patrioticc Cin interior 5i ,ali'mentat e-xtin-
dilionar erngiez, in ,curiul cXreia.au putut fi trecuti peste Marea der,ea trqptatX a miqcXrii ilegale de I,e primele forme--de saibotai
Minecii 35d OOo de oameni, inclusiv 90 0c0 cl'e f.rancez'r'
Ira 5 iunic a inceput a doua Ei ultirna f,az| a campaniei din la activitatea de gr-rcrili piopriu zisi a maquis-urtlor-
Franp o dinatriXczu.Ll,aotiagcai rIetaa-lia,a;e,.-,zteismeiin,d,,luin-siieWseiyngaunsdc".sela,as-c1i 0prieua- Dezastrul Franlei a insemnat cel dintii adevirat triurn,f
nic intra
politic ai milinar al cclrri de cl t rcilca Rcich qi poatc chi,ar
puncltrl culminant al ascei:siunii rcrlizate de accsta irr cursul
ionflictului. Nu numa,i cX fusese bXtr-rt5 qi umilitl ternuta forlX
tirziu la impXrlir,ea pfizii; dar atacul felon dezlinlliit co'ntra militarl a duqmanuir-ii d,e moarte ai Germaniei, nu numai cI
Franlei, ca.e a izbit^intr-unul din fro,nturile franceze cel 'mai guvernr,rl ,Fr,an1ei fusese red,us la rolul d'e vasa1, dar f,user.e- eli-
ibine tnt5rite gi con-lple:,atq a marcat incepr.rtul sfir'gitului qi
pentru fascismul italian. Pe data de 14, trupel': germane ale minati de pe continent qi ultim,a forli inamici I unic'ul beli-
,gerant incX-nedoborir de puterea germani era Anglia, care igi
Grupului de ar,mate B, ,co,mand,at de ge,ireralui von Bock, 'un-r-ri doar irr pozilia e,i insular5,
din protagoniqtii Blitzhrleg-ului din Polonia, intrau in ,Parisul [5seo. cea mai p'uternicX 4pXrare ei naval5. Anglia, izolati qi
mai rnult
decit in superio'ritatea
neapirat5 ar fi putut cu greu rezista unui atac german in
pirisir 'de guver,n. Trei zile mai tirziu, noul guvern :francez., f'or15. in aceasi; conj'unciurX Hitlcr a conceput id,eea ornei dc-
prezidat'de maregalul P6tain, cer,ea armistiliu ; la 22 iunie ac- lnrclri pe insuli daci guvernr-rl de la ,Londra nu-gi va fi plecat
tul era semnat in p5,cl,urea de la CompiAgne, tot acolo und,e cu
capul cerind p,ace. Aminarea incercirii cle a a,salta Ar-rgl,ia a
peste dor"rlzeci de ani in urnrX 'fusese iscXlitX capitularea Ger- l'icut sX se piardi ,momenrul favorabil gi ptni la urmi l-a silit

maniei ; la 24 iunie urma armistiliul cu ltalia. Condiliile pre- pc Flitier sX lase la o parte aceastX iniliativX, cXci se simlea
scrrse de fascigtii rgermani au ,fost grele ; Fran{a era imp5rlitX

l6

GERMANIA NAZISTA 224 225 CUCERIRILE RAZBOINICB

tot mai grXbit si se inroar,cl imporr,iva Unir_rnii Sovietice ina- tn care se va p-roce'cla la lichidarea lJniunii Sovietice. intr-adc-
a fi prea tirziu, adic5, porrivir ,cal,culelor salc, inainte
i,nte- de vXr, in rpregitir€a planu,lui de invadare a Angliei au apirut
ca forlele sovietice sX fi fost in m5sr,rr5 de a constirui o sol,idi
bari,eri defensivi in calea agresiunii naziste. Renu,nlarea la in- diverse dificultiqi, c'u pr,eci.dere de ondin 'tehnic, ,m'-rlt mai am-
vadar,ea ,insulci a insemnat deci salvar,ea Anglie,i, dar toto'datl
ple dectt ,crele rezolvate 'cu meqtefug atit de 'extraordinar prin
operalia amfibie din Scandinavia ; la acestea se addu,ga conti-
gi ,o cotitr:ri a conflictului, fatali penrlu soarta nazismului. nua incertitudine asrupra condigiilor atmosferic,e, ceea ce punea

neinrldnotoiocsrnciraeaimupnuulispolaringirg-erar,rmvaon{l'1d.eainfevramdalrea a Angli,ei a avur sutb somnul intrebirii-deznodlmintul marii incercXri' IatX de ce
lui Churchill de
a se rezista cu orice pre1, ln pofida noilor ofertc de pace ale tfp'.qiliuuhit.rev"eaauruicpuliug.niteiiigea,fsu"etlltiimpmfaipresel.e;aipssttpipoioeetrrcartxgnraueprl.imiipcnrneonsabitjaeuqbtii,oiellXravuelicpnUootuntnecaizluluiatnzXiicatiiiSncAoei'vndLiogeortliiincatederaai9rli
,lui Hitler, care la 19 iulie proclamase in Reichstaq ,convin,ge-
rea sa cX o conr,inuare a rizboiului ar duce la nim,icirea com- al Star,elor Unite.
ptretI a unuia din cei doi
adversari, qi ,,,er,r gti,u -apeal ls,pi uinsleelle-p- De aceea, existenja Uniunii Sovietice a devenit pentru
cX acesta va fi Anglia* ; apoi a ,incheiar clr u11 Hitlcr un fapt tot mai ingrijorXtor ,gi stingherirotr ti l-a deter-
ciunea celor doi conduc5tori. Dar inc5 la 16 iulie el rransmi-
sese directiva nr. 16 pentru pregltirea unei detbarc5ri prin minat sX condhidX ,cX pentru a bare Anglia era necesar si. ,fie
surprindere pe insula brimnic5 (aga zisa operapie Seel}wel),
bituti mai intii lJniunea ScvieticX, abata. ei potenliali. In
cate avea ca premis5 distrugerea capacitilii de lupt5 gi a mod paradoxal I-Iitler ajunsese la ,concl,rzia ci era mai u5or
ralulu,i avialiei engleze gi imobiilizarea f,lotei engleze, ce trerb'rnuoia-
si ,fie lichidatd Uniun,ea Sovietici decit Ang'lia ; in acest chip
atrasl in Marea Nordului gi fn Meditetanaz. La 1 aug,ust a prin propriile iniliative el a aocelerat fcr,marea acelui d,ubl,-r
in'ceput ofensiva aeriand. contr,a Angliei, care avea si se pre- front a cXr,ui ,constituire urmi,rise gi avusese intotdeauna in-
lungeascX gi dupX revocarea planurilor de invazie ; Lo'ndra gi
elte importante centrc indr-rstriale au fost slrpuse ,unor intense gi teresrll s-o ,impiedice. Cipitind aceast; convingere, fiindcX

continui bo'mbard'amentc ; un ,a,n ,dupX a'ceea Coventry a fost acum trecuse vremea prielnici pentru debar,care, l,a L2 octom-

$ters de pe fa'rp pimintului. $,i, cu toate acestea, poporul en- brie geful nazisr a dat ordin lnaltului cornanrdament si amine
glez nu gia ple,cat capul, iar aviaiia britanicX a di,sputat serios
acliunea Seelowe pentru primivara anul'ui urmXtor gi sX ex-

Lultwaffei supremalia aeriani. Pe cer,ul -Angliei cel de-al trci- ptroateze intre ti'mp vizibilele pregitiri afer,ente ca mij,loc de

lea Rcich a sufer,it p,rirna infringere, iar ratarea intenliei de a presiune politicX gi militarX asupre Angliei. Dar bXtilia MXrii

de,barca pe insulX a conrstituit o etapl importantS, care a atir- Minecii avuserc ,o importangX determ,inanti qi tn sAenngzuliel 'ic;i im-
nat greu in balanla intregii desf5qurlri a rXzbojului. Dar Hi,t- pulsionase Statele Unite sX incline tn f,avoarea
sutr

ler igi cristaliza acum tot rr-rai ac,centirat gind,urilc privitoare condu,cerea pregedinrclui Roosevelt SUA au desc'his penrtru

la agresiunea contra LTniuni,i ;Sovietic,e ; la 3l iulie 1940 a in- I'upte antinazistl ponlile potengialultr,i lor e,conomic ai milit'ar,
dicat gefiior milirari ci primivara anului 1941 este perioada cu atita trguriniX su,bestimat de Hitler. Acordul anglo-ame-

rican din 2 septembrie 1940 a fost o etapi decisivi p'e 'calea
ref,acerii capacitXlii de lupti a Marii Briianii gi totodatX pre-
pprpo.ie211cL3Vt e1seeu-z1lip3dto4eea.xtmctlunaclroedgnie-srneueclrrNtriav.ls7eta.iusdSuieuperlall}uwpieerKiipneeqrHliilo.rKApl,reinJea,ccaoDrebassa[eJtnrnet,ecronuepih.atnccecitns.,t
,,9-1c!i;ye". Die geplante dcwtscbe La.ndu.ng in England 1940, G6ttingen ludiul deplinei fol,osiri a resurselor de rXzboi americane im-

1958, tmpreuni cu volumul anexi de doiumente. potriva Germaniei.
1,.a 3I iulie 1940, fn cadrul unei cons'fituiri c'r-r qefii mili-
teri, I-Iitlcr a precizat clefinitiv ondinul de agresi,ulte contra

l6r

GEP.MANIA NAZISTA 226 CUCL,JTIRILJJ II.AZBOlN ICE

Uniur-rii Sovietice 1. Infringerea Rusiei, ri-a omis s; repere dnuemfoa.irgienf,rgirirgsitnadtulranpiaidjoRr uesriaa. convins ci (iermania ar fi putut rezista
fiihrerul, va liahida ultimel-e speranle ale Anglie,i gi ,,,arinci Dar forla Rusiei era
marca iecunoscuti 1.
stipini a Europei gi a Balcanilor va fi Ger"mania". ,Ca rermen
de in,cepere a operatiilor a fos,t starbilitX in pr,in,cipiu pri,nr5- Mdrturia Iui Parilus esie inrercsanti p.ntru ci reoroducc she-
rnul de necunoscurc qi de reaclii implic:re .lc Lotjrirca" lui
afvicaer'm,satalsiutbria'it1n9de4.in1Ot:rp-e,o,rCasuTiinacgitauvrreiomlsoenvbsiatunreurimm. aaCiiu,rcdeeparecidrieevaoRumunsiubai,a^raccnu'zudimtriatitvXvrean- asuipr,a capacifilii defensive sovietice,
ritoriu nu este ,suficienti in sine". Obiectivul era ,,nimicirea Ftritler : lipsa de, dar
nec'esitatea de a rbate oricurn rapid URSS inainte si fi intrai
in rizboi Slarele Uni.1e, la a.diuga. previziunea ci
energiei vitale a Rusiei", dirijind ferm ofensivir germanl asu- raliile s-ar putea care se ,,ope-
desfagura numal rn anotlmpul bun, care iotugi
e prea sc,urr" (Paulr,rs). ln orice caz, decisivi avea si fic mi-
pra Kievul'ui qi JB\4aoksuc.oPvelai ngui rriabvaiittoinadr-eo:a,p,Uoci rianineav, aBnierlaoirucs5it,rae, sure in carc piesupunerile vor fi corcspuns rcalirXtil,rr, in spcl5
zona petrol.iferi
tlaci rczisrenp sovietici urma si se- tlovcdeasci irr rr-adcvir.
starcle baltice, la noi. Finlanda pinX la Marea Albi". Con- fragili ; pe acesr posrulat se intemeiar-r sp,eranlele de a o,bline
comitent se dispunea ca Vehrmachml si fic sporit la 180 de succes $i o rapidi iii,cheiere a ostilitigilor, in conformitate' cu
aobriXgnspuuitand_escahceemstioar Blitzlerieg-ului. Cu roart: imposibilitatea de
div'izii, dintre care 120 destinate fronu,lui de est. semrre de intrel-.ar.e, pianurile m,ilitare erau

lntre timp insX gi Uniunea Sovietici apreci,ase reaiis,t fn- practic gata pinX, la sfirgit,ul an,ului. Prjmul o'biectiv ce mebuia
cotro lintea politica nazisti qi esploatase toi atit de energic si.fie.atins^.era infSligat cle linia Ucrain,a-Mos.cova-Leningrad ;
siruagia ce decurgea din pactul germano-sovietic incheiat in obiectivul fina,l e;:a iegirea pe un al,iniament mai inaintai, t,n-

1939, instalindu-se pe poziiii 'mai in,aintatc faiS in fa15 cu tins de la Marea Caspi,ci Ia- Marea Albi, adici m,:rgincl dc la
Germania, astfel incit si se ,g5seasci in condijii rnai buirc de BAacelisut,caap,otrie.bpeu.iacur.rrssui l Volg5i, penrrlr a ajunge la Arhanghelsk.
apdrare in eventualitatea unei agresin"tni hitleriste. Este r.rein- fie, aproximativ, hotarele rislritJne ale

do'ielnic cX aceastX intXrire a poziliilor ,de aplrare ale URSS noului imperitr nazist. Pe ixele d,irecjionale de mai s,us urma
sI fie.p.roioctat in.forg5'Wehrmachtul .cu urialul siu potenlial
,a constituit pentru Hitler un motiv in plus ca si gril,,easci rlzboinic. La 18 decemrbrie 1940 plan,urile operative ,i ceea.c.'

ritm'ui pr,egXtirii campaniei din est. a ci.pitat nume'le de operalia Barbarossa, ca o sugestivi in,vo-
scaarnecali.ornitar-rrcrialolro5ri
ln lunile d,e toamnX sraoul maior german a lucrat febril n-riturilor evu,lu,i ,mediu gernmni-, li-au g5sit
la pregitirea tehnici a. 'invaztei. Viitorul marcqal Paulus, care
in ,calitate,a sa de prim Qwartiermeister 2 'al l\4arelui st'at major definitivi sub forma direct,ivei nr. 21 a
al anmatei ,do uscat a pus [a p,unct planul operativ, reTete'az-i Inaltului comandament al Vehrmachtrrlui. semnat5 de Hitl,er.
Ordinul inccpca priir cnu'rrnrea conceplici srraregice de bazi :
in insemnXrile sale publicate posrum cX ,,Vehrmachtui gerrnan trebuie sX fie gata, inci inainte de ,sfir-

statul major a1 armatei de uscat a luat cunogtingl de plan'ul opcrativ gitul r5zboi'"rtrr.ri cu Anglia, sX bati Uniunea Sovierici printr-o
a1 lui Hitler cu nedumerire. lntr-adevir, cei cc lucre'u in accsc or;.'.n de campanie rapidi". Pregitirile de atac ulnau si fie terminar.e
conducere erau inspiirnintagi de perslpectiva cleirii unui a1 doilea fronc pinX la 15 mai 194 1, oerioadi prev5zurX, pen.rru d,eclanqarea.
qi, pe de alti parte, considerau siguri intrarea ,in rizboi a Statelor Unite
conira Germaniei. Aceastl ulti'ml circumstanqi ar f i schimbet leportnl operaliilor 2.

I Citim din insemnarea asupre gedinqci fXcut;'r in jurnll,ul inrim al I Friedrich Paulus, l,:b stehe hier aaf Befehl,Frankfurt a.M..
ge-neralului Halder, reprodusi. in H. A Jacobserr, op. cit., pp.
t96a, p. rC7.
138-141. 2_Vezi planulri in procis, pS
e Prim locgiitor al qefului Marelui stat major. - N. 7. 47-s2. textul Barbayossa 446. vol. XXVI,
pp.

GERil'IANIA NAZTSTA 2:II CUCERIRILE RAZBOINICE

Peste ,citeva l,uni, eveninrentele intervenite in Balcani au mar,i, fn ciuda fnclinaliitror filofasoiste ale grupurilor condu-
silit statul maior al Vehrmachtuiui ,sX ami'ne operalia Barlt,t-
rossa, a.\ cirei uldm termen a fost fixat, la sftrgitul lui aprilie, citoare din acea 1ard. La 25 martie Reichul a oblinut din par-
tea guvern'r.r,1,u,i Jve*ovici aderarea l,ugoslaviei 1,1 pactul ui-
pentru ziua de 22 iunie 1.941. Tntervenlia german5 in Penin*ula partit, dar peste dou5 zile o veritabil5 riscoalX populari do-
BalcanicX n-a fost un sirnplu inciden't qi nici o diversiune im-
pr'ovizatd. spre a rcmcdia o situ,alie critici survenitd fortuit, aga bora guvernul pronazist. Chiar in acel moment, la 27 martie,
Hitler or'dona invadarea Iugoslaviei : ,,Chiar dac5 intr-o primi
c,um se pretinde deseori. Hitler ,consider'ase into'tdeauna Europa perioadi ea derbiteazi declaralii de lealiuate, Iugoslavi,a tr,erbu,ie
de sud-sst ca o prelungire naturali a Rcichului, iar statele din
accastX zonl geografici erau privite sub aspectirl ,utilitSfii lor scXi'tfime acionrespideedreat,icuinpaumtiri-crjiXg" irp. rLinau6rmaapreriltierc,bsuuieb si iie bX,tuti

ca lXri va,sale Marii Germanii, care sc slujea de ele ca de o im- pretextul ,cX

port€,nd bazX de furnizare a r-nareriilor pr,imc agricole gi in' vrea si irnpiedice c'a forple engleze de,barcate in ajLrtorul Gre-
ciei si se co:nsolicleze pe continent, dictatorul nazisi gi-a lansat
d'ustriale ,gi avea pretenlia si se situeze deasupra lor in rolul concomitent unitS"lile Wehr.mac,htului asupra Greciei qi Inrgo-
de factor suprem de moderare li arbitrare'a ,contrastel'o,r m,a-
jionale tradilionale pe egichieru-l.balcanic,. ficind, binei'n1'e1es, slaviei : forgele ,ir.rgoslave au fost sp,ulberate in rXstimp de ci-
zile, ,iar frontul grec s-a dperitr'euuggititllireezlis-r-ena1rimgai tdae
ac,easta pe spinarea altora (astfel Rominia a fost forgatX- sX teva luni isto.,,itoare eleni
cedeze Ungariei o rla,rte a tcritoriului siu norcli:) ; totodatl avea ln urmi, con-
itnrupmeiilnoirtre,i'tgaeliermnean(il,alorsifnirquitrumi aluui nme,ai ite;-i
.gor.udprurcreile.eeat"nnicaezigsetdn'r-"iaanme daini folosit ocazia pcntrlt a consolida traofensivi tmp,orriva
insula Creta se glsea
lirilc balcanice qi in general po- merare acliuni a trqpelor ,de paraqutiqti) : Ger.mania iqi extin-

iifiile dobindite antcrior de Reich in acest sp€1i'u. Asigurarca dea astfel dominaqi,a asupra intregii Europe, de la Atlantic la
propriei stipiniri, neimplrlite, a.supra Balcanilor qi a rezerve,-
lor petrolifere romAne era o cerinlX fundament'all a strategi"i Egeea, cu exceppia t,eritori,ilor eulopene ale URSS.
f-orjAelseignualiznisdrue-,gci aininraoctedsetacuhni,ipfiarcSo^pvereriroeaprfcl,aanlacrb-rilluli
germane implicate de ofensiva contra Uni'unii Sovi'etice ; in b,alcanic,
acest context partea germanl sconta printre altele pc alirura- declaralie
cl,e rd,z,bai, au impt pcste hotarele UR9S in- zor,ii z,iJ:i dc 22 rw
rea reginrr.rlui.'fascist din Rominia. in fr'unte cu generalul An- nie. Atacul era pornit cle-a ,lr-rngr-rl fronlr.rlui intiirs clc la Marea
tonescu, carur,?. r se incredinlase extremitatea sectorului sudic
Ncagri la BalticX, apoi cle,a lungul frontierei rr-rso-firlandeze,
al frontului de atac contra Uni'unii Sovietice. sprijinit de aliaiii :nai mici
La 13 decembrie I94O in'altul comanCament al Vehrmachr- 9i s-ovieRtoicrenAanuia,folsJtnglr-ararilae,pSrlionvascuira-
ului did,r-rse directiva ce ,prescria un phn pentr,Ll qi Finlanda. Iraprul ci forqeie
Grecia (acliunea Marita) efectuati pcrnindu-se intelr,'en1ia in
prindere a constituit cea mai ,elocventi dezlninlire 3 le,gendei
din Bulgaria,
,,rXziboiului preventiv", cl7fuzati, de propaganda naz"istX pen-
pentru a, rezolva periculoasa Gsriteucaie,liie1c: rar:cactiasRtei iacnhgualiuriredecraagrdce-
tru a confracara reactiile stirnite in opinia puiblici mondiall
ii.rn." Italiei fasciste,c'ontra
fapt toto'datl ultim'ul act al vechiului d,ucl {talo-germarl- pentru do ac,easti no,uI algresiun,e hitleristX. Aga cum amintegte istori-

hegemonie in Penins,ula Balcenic5. La sfirqitu{ lui mertie 1941 c,ul sovietic rDeborin, ,,in culs';l primelor rdoui sH,ptimini gi
jr,rmltarc ide rizboi, trupele germane ai; inaintat
Germania a itrcercat sI rez-olvc qi ultima necullosc'ut5 cc mai ,penative pe o adincime de 400-600 pliem'.diRreictmpiiulel
intenliilor ci de a lXmuri in favoarea sa situagi'a princlpale
greva asupra anume atitudinca Iugoslavi'ei, ncsiguri in linii
rrrcdiu al ofensivei ajungea la 3A-40 krrr pe zi, iar in 'u,nel,e
din B*1.in;,

1 Vezi planul Marita in Pracis, PS. 1541, vol. XXVII, pp. 336- 1 Pctrivit documcntului reorodus ln Procc\s, PS. 1746, vol. )IXVIII,

3 38. rrp.26-.28.

GERMANIA NAZISTA 230 211 CUCERIRILE RAZBOINICE

zile a aiuns la 50-60 km pe z-i" 1. Forlele germa-lle.se revir- anrcbelicl nu \.oise qi nu gti'use si-l inchege gi care acum se
ot.r; in evanlai pcste hotirele sovietice :, Grupul de armate rid,ica pretutinde,n,i fn 15rile ,ocupate sub imp'ulsul, venit de
Nord (feldma.esalul von Leeb) inainta din Pr,usia oriental5 jo,s, al forgelor rezistenlei. La t2 iulie 194t Anglia qi Uniune,a
,oru ttlr.l. balricc pe dirsciia'Leningrad; Grupul dc armate Sovi,e,tici incheiau aoordul pentru purtarea in comun a ri,zbo-
i.nr.u (fel,lmares.alul vtrn Bock), tlel'u;iIId din Polonia de iului impotriva Germanj,ei ; in luna decembr'i'e a aceluiaqi an
;;J,;;;;t'i; liinskul qi era vaoiini,tRi; usipdrsetcMdot)s,conviaviil.i.nGd{uqdyinl intrar,ea in rizboi a Starclor Unire avea si procr-rre coaliliei
a.-"i-.l. Sud antifasciste un nou aport decisiv d,e e,nergii politice, economice
(leldmareqalul
Polonia de sud gi di'r Rominia.. cra alinrit spre Kiev qi cotul gi milimr,e. rin acest mod se spulborase visul lui Hitler de a
in afari dc accasta, la extrcnrita.te:t. scpTentrlqn*J"'
Niprului. lacuhri l-adoea. iniliariva c|a er ributti armatet ttn- evita rizboiul pe ,clor-ri fronturi, 'de.gi fiihr,erul lncercase tnc5
pe'fronrrrI o ,dari si specr.rleze contrastel'e ideologice qi de interese dintrc
"JiaNs'lii'i.iie'.".";g;Os.,trI;urcr'"i,"sir""lrv"i-f'en.g.o;vltX""en"i;n;';l"e,"oL-ct,*icevlretpeitcgr-b.;ultati",evrulsaicuziCeii".uiad9ilvieopsi€srdJslneierceiioi,a,amlfienucatilifinjcerldo[eii.oidant.ujrrcsol"epeint.rnlecdcb-el.lriiis-'.'rar'su.er.odtllaut'vt;leniclclg-atue;iucinlecfiaocx.nvrotgPrliaeaerlsaltmaeitcden.ietuluao,gl'"rtuelerri"Mtmaueu-'bsaniscurn'uusiieeirl-
puterile occidentale Ei Unir-rnea 'SovieticS. La s'iir$itul lui su-
gust, in pofida enorrnelor sll,c,cese cu carc se ,ld'ucl,au germanii
I- t zsoboo de prizonieri, 14 OOO de tailcuri 9i t: ooo de tu-
nltiumulrbpiuecdrlaiesttircupisel'aimscaebuaasrcetai prcntauimrlaipttaaenr,ii,,LeLcd2i5itnOeaRdtreuusaliavuionnaounrerdedepsirspetelzuresaneteta-b'.g,Slteiilr.ia'i
care nru ilvea,ll s? se sfirgeascx cu una cu doui. Se apropia o
!iofrir,me?e,rfirrt-.i.t'.-c*tutiiltai"tcatuir"riaiU,teclacin'remRsaeuxsviiraanx.t,ierinnmuc.ini"raogiienanveceriaateliivd_aehfsi;ticlpe'urtiitgmLdiiencqi it-:tauo alti iarni de rizboi, ptiirna pe care solclalii WehrmachruLri
.aveau s; o petreaci pe frontul de est. Pentru a jtrstifica fa15
de oo,oorul ,^*rrnu., Lr''iasul masacrtl in viltcarea nimicitoare a
munilicoianveictdoerifiii[ianial]ieriira9.pi iadee,xHpliiotlacrdeacaefairmdaatt
LJs.idiie]""ii.ttrruiouiio*uoiai'pofasiiditln.n..a-l,''m'aocgotpoaurretlrrnnaautncec.rtuairelietle:rp'duleivcelnuganiiallorstpuaurpanic[ar-iiUgclq5aeiiinrutlre.Ielducrce.narree.lloselJgpumcrsripirozraarivbilvnliociredetin$eulicretrlurauijimirn',iiss;lq1mltlnitcearuirusltetriiPclvccirizletoapzcnleruocicnruaxertac-pp'.iicepnlnori.eirtelriccanilomlsrqeenaaeslnediaddi.inreoqefrcbauceeirqnnrenei---i .Xriti"' discurs ci totul mergea conform planu-
srraresice. lntrebointa.*i unor mari unitlli operative blind'rte 5i corrcert- s,res Iip",r5u'nd"t"ruiaul=a
iorr.iin."c"ioraul.iuProri,nmcipiilrolaccleeldoriteqci tfioi rdqeeloartadcispporenvibizilLettesplrme ercnsipnelrcutivmuluolbteiecseticv- ia 3 ociombrie intr-un 'dar unicr-rl lucrtt care nu putuse fi pre-
io"re'vitale ale'Uniunii Sovietice: t"zerve de metcrii prinre, industria rilor stabilite dinainte ;
Uoq'ivsrlnridoooiEzv,,ruaitrueinr-rret,,ioiec.-uipaiu.Lei'Sbiii,,nroefpcvmpoaril.reueaetstrig,iac,'ca;aiecticllilXenriae,lutcsrvg-cicebaidniug,edeieaielr,erida-,a,eru,renzauzvugtnieisiheegut-iearl,"ainnaagidtlueicrcaeiaeottstclprdeiuu'iuetnrsp'ndViercieeindnohregtnrormiteatcriaararlnticgreGhfernitecil,rsournoncttalaeitd?unda'id'reitiiei:.iii
grea gi a construcgiilor de magini, ccntre de comunicalii 9i bogate linuturi a*ir-,ral., ,iin b.urii", b"estiile in cai'c, vedeqi d's', trtlltevismui

agrare 2.

Dar inc5 inainte de a se fac,e simlite sirnptomele redresXrii transform,ase oamenii.
m,ilitare sovietice, agresillnea nazistl recoltase r'ezultat'ul 'de a
.,Riz,boiul sfint" contra bolgevism,ulr.ri ,era invocat pentr,u
aocelera crearra marehri frcnt antinazist' pc care diplomalia
a jLrstiific,a incomensrirabila rXspundere. cu care s,e incircase na-
I G. A. dADinlecDbloeoirlerBainarr,dbzaDbroeosri smZawpolneatnitlieainll,VPBelortrlLeciurtiiteleegg,utinll7ed9rl'lc{irn0i,ig1ist9'f6i1i0h9,r9wp-.ng15lH3'!:i(telTedti)--'
romAni : zisrn,ul falI de poporul gcrman, pentru a jtrstifica bestialitilile
trurise de la i,nceputul lu,ptei d,use impotriva Uniunii Sovictice.
r'ia 2 Citet lr-rptX sistema,ticl de jefluire gi exterminare fiz'icd' a unor l]'lase

dewtschlands 1940--41, in ,,Zeitschrift fijr Gesclrichtsrvissenschrft", nr. 3, iniregi cle pop'u'lafii. inci tnainte clc cleclanqarea ostilitXlilor,
1959, p. 543.
l..r 15 ir"rnie 1941, inalt,ul comancl,arncrrt al rVehrnrachtului enri-

GERMANIA NAZISTA g2 233 cttcERII{]rE RAZBOINI(-!

sese, silb ls,ecmanrcSrduisrapumnaerae,qparl-uinr.lutrigKaeltietelel,, asa nurnitul Kornmi;- destrXma r.nonalul ,qi <:apacitatea de rezistcnqi a po,porului so-
sarbelehl si se procedcze pe Io. vietic, a az.virlit. zadarnic armatele germclne in repet:l,le asalt'uri
asupra Moscovei ; la jtrmXtatea lui ianuai':te 1912 bXtilia con-
Ia execu[area comisarilor ptllirici ai forqelor sovieLice capruragi tra,capitalei sovietice-era d'efinitiv pierdutd. Insu'c'cesul suferir
rdaftpeooseeadsr.llestpci@trieamdaxttee,pttiua.nutlutusluatprrvd,uoltceairrnoi,,1nrebru7Xvsprrp,ieo'iieiuirrli,siallemoiote,reniliisneatdaolrriiryvtinuScipeclbritiliiynaoctrir.tbecuaaDdirrrerseailairrnooI-tatrIeasiitranilonaecs,uarrrti.riimcegvqla"iaigi2rtj,rs.onilrnuuoAa*rictraplellldrltl"ea,mufeig"an'iaip'Xoaojaotr,.rrrnt,j.t,iitdm.",irlrdeig9."--ii
p^aeprforovinzitounl5rr,uilseesnce, ce,exscaerpel,iosnpaelactrgurl-eui'ntagterozc.uitocaarreei se aducoau

tr:lgpidrii cS

p"la.l" ,*r,tpra Vehrmachtuhri 'sacrificai pe altaru'l aventurii rni-
imaitaadnerdri,nratims.ieoanntaEetJeodfirlion'rgpcsroXmsiataunlued.-peIrnocovlodrrecacanetdm;at'nrbitnr-iqe,eel1fe9a4fli1saurvmroi aninteBiui rdnaeutrcuuhslitcs'accoth-;
serX Gern-rania, LdupX, cum ialna, dcparre de a ing5,C,ui'lui Hi- Hitler in persoani a luat locul celui demisionat la conducerea
tler si-gi mai tragi risuflarca penrru a strlnrge fJrple ,cu carc dir,ect5 a arm,atei de us'cat ; totodat5 era desdtuir tri un'ul dirr
si porneasci, ofensiva d,ecisivi-in vara urmiioare,'avea, dim- cei mai prosiivili specialiqti ai fo4elor blindate, ge,ngr'{ul pu-
potrivi, sX,ugureze,reorganizarea forlelor s.ovierice. Polemizind derian. Dar rb5tlli'a Moscovei nu stinsese incX veleitijile ofen-
sive al,e ger,rnanilor. Ce-i drept. contraofensilu sovieticX reu-
cu- cei care, incercind si reconfe,ctioneze rnitr.rl invi,ncirbilitilii
jsoorlcglaetrumluai ng, ecrmonatninguii.ssi iaitnevnouceezearg,porslprnoenasaiebirlintaiitedainsr,aI9tu4l,Lui,
ma- gr'se sX bl'ochcze sforlarea asaltului ina'mic indreptat c^ontra Le-
ma- ningradului qi Moscovei, impi'edice inainrarca
regal,u,i Uniunii Esruiobmlinei,ankion,tru-unn,uladrriincopl rcotiag"\oXn/eiqhtri-i dar n,u si si
Sovietice ulreiioarl a cotropitorilor in Ucrai'na si in intregul bazin al
contraoifensivei sovietice, Donelului; intr-ader.'ir, comandamentul . gqrry4n a hotirit c.a

maahrul lansat in atac,ul contra Uniunii Sovieti,c,e nu s-a lovir in var,a. lui 1942 sI deziintr-rie aici atacul 'dccisiv. cu scopul de
de condilii clim,arerice excepdonrale, ci a fost pus doar fagX in a-qi consoli,da ii extinde stXptnirea asupra teritoriilor
falX ou iarn,a ruseasci ; prin urmar,e r5spund,er'oa apartine sta- din sudtl

firlrului 'major germ,an daci soldagii V,ehrmlchtulu'i au-iost rrimi;i Uniunii Sovictice, esenliale p"nt.u economia de rizboi a Reich-

in Rusia echipamentul .ne,cesar, gi acesta cste un'ul din prin- ul,ui.
Dir,ectiv,a. nr. 41 emis5 de Hitler la 5 aprilie 1942 vasa
cipalele aspe,cte ale falimentului suferit d,e p'arrea g€rmanili pe noi,le planuri ofe'nsive, care stabiieau. ca obiectiv si se ,.niryr-
t-irimi"uSl Icrinnrpesteenpqteeni rtberhien,icaod-rincilXitanrcuma agiendeoraulilio,lrueni,3i. qi ceva
ceasci definitiv rimlsilele energiei'defensive vitale a sovietici-
clir,pX incepelea opcraqiilor, l,enta dar pro,gres,i,va r.estabilire mi- siz5v-iopirt'eivedzee,enceitr'gmieani emceuslat rce,uepi:ountionmlXi,eidec-lecerXlezlbqoii"'imrligmo1i--
litari q,i 'eco,nornici a Uniunii Sovieti,ce si,lea forlele germane sX lor qi

tantrc

treacX la de'f,ensiv5 aproap,e pe lntregul fi.ont, cu exccplia sec- nind to,tcrda'tX ne'schimbati pentru lsectorutl nordic nTisiunea de

torutrr-ri sudic, unde ofer.rsiva germani a atins ali,iriamentul cel a ,cucer'i Len'ingrac,lul 1. Pe frontul de sr'r'd ofensiva' get m'l-
no-fascistl tintea si cucereasci connplet Crin-reea ;i s5-9i des-
mai inaintat. La venirea iernii, biti,liiie se didcau la porlile
chidi clru,rr,ul Car,rcazului, prin nirnicire'a tutrrro!: forlelor st'r-
Mo'scovei 9i Leningrad,ului ; Hitler, care acordase cu,ceririi ce- vieticc dispuse in cotul Donr-rlui l;r sud dc Voronci ; expbrierrla

lor douX oraie o importanlX d,ocisivX, crezlnd ci ace,asta va ,nai ,e.o,rrarnda ca pe plan operativ sX nu se urmlreascX doar

,H,N_._euAt2tes.TAOJelrr)-adxetuiIcnL.tors,pclJbhrgoislvarreiendndn.idmn",,uceoo2lnumpl!ii.rsiudaconcritii,uie..,u'W-1pm9pe6siN.t1h,4a.Kl1pb7op..m1rd.-n4i5et1-is-36Ws..aerbbermleahcl btebsetseiergetpuruorddues, ruper'ea frontului sovietic, ci, tn primul rir-rd, lichid'area 'unr'ri
nn*5. cit mai mare de 'unitXli adverse. Drept obiectiv final
in
in 1 Vezi directiva nr,41 inF{' A- Jacob$en' op' cit',pp'263-266'

GIRMANIA NdZlsTA Bts cucERrRlLE RAZBOTNTCE

234

al op,eraliei se pr,e,coniza ,ca forqele afludnd clinsp,re nord, de mental5 in desfiqurar,ea conflictului rnondial. Din punct de
ved,ere psihologic qi politic ea a spulberat definitiv lcgond.r
dincolo. de, Done;, qi cc.le venind dinspre sud, dupi .,u..r;..u invincibilitijii armatelor Rei,ch,ulu,i gi a scos in vileag prima
Crimeii, sX se uneascl la Sralingrad, important ..ntrr', indus-
trial. qi ngd- {e comu,nicajii situat p^aericpoaiutrluVpeotl&glit.;rCt"urcieirr.ire.a. rupturd semnifi,cativl a frontului intern gennan ; din puncr
de vedere militar Stalingradui a deschis c'alea schimbXrii sor-
Sm,ling'r,ad,ului trebuia sX a,copere
si intr,eprincl-i- expedijia din Cau,caz :-,,perrolul ,cauca- gilor rdzboiului, datoritl masivei pitrundeni ofensive ,a forlelo::
aveau sovietice, Ei a galvaniza,t in toati Europa d,inamismul forge-
confirnri feldmaregalul -P,au,trus "rrXazbcoci,nusluiidi edraet ca lor rez-,istenlei a constituit preludiul ipflin,gerii
zaviaintd- importanl; : Stalingradul
r'itali pentlu conrinuarea ci- finalc a Germaniei.

trre gerrmani gi aliajii lor" 1.
La
sfir,gitul l,unii iunie Gnrpul de arm,ate Sutd a pornit la
atacul sfirgi,tul lui
menit si reahzcze operagia Stalingrad. I-a
icirualdlz'ui,esctrrf,,oeiarin''1lde-qlueine,grmaeaurmrepa€pneep,ruaicnjouclntu(gprelearndut,relr,ains-govai ipdereroirpc,iTi,.heird,ee,ad-raurmetrsupireceCnarruur-
, ,P*t rezistenf,a-opu's5- de ace$ria-de-a lungul a doui faladc

ale firontului, p9 V-olga gi p. contraforturile Caucaz,ului, a o,L,li_
Ea! rp! germani q5_-qi concentreze mojoriratea forqe,l,o, in ,o.,n,
obiectivului considerat drept cel mai inr,portant de .o-ancia-
mennll german, adicX spre-sralingrad. Uqurarea prosi,u,nii exer-

cimte asupra ,Caucaz'il,ui a per,mis sovieticilor si re,ia inil,iativa
in agel sector, ,in tim,p ce igerman,ii aruncau in vlpXile Stailin-

gr.adu,lui unele,din cele mai b,une armate ale lor. La 13 septem-
brie viluoarea l,urpoel.or cupr,inse,se centr,u,l Stnlintgrardulu,i. peste
doui luni fn'capea rijarea contr,'ao,fensivX a ,ar,mitei rogii, care
inchid,ea intr-o gigantici pungX perste 300.OOC de soldali din

ar'nata a 6-a a lui Paulus gi din trupele romAne. La 2 ,februarie

1943 marea rbXt5,lie de nimicire se term,ina prin capi'rularoa rX-

fimXgigelor forgelor ger,mane," DacX ele ,s-ar predat mai de-

vreme, s-ar fi putut salva viaja,citorva zoci de mii de sold,ali

ai tMehrrnachtului. Dar aceasta n-ar fi scFrimbat semnificajia
infrfngerii mi'litare germrane cu care s-a (ncftreiat epica apXrare

sovietici a Stalingradului. Stalingradul a fost desigur mormin-

tul a mii qi mii de soldagi gerrmani, d,ar a d,evenit 9i simbolul
voinjei d,e rezistenjX a popoarelor contra d,o,minagiei n'aziste.

Victoria sovietici de la Stalinp;rad a mar.cat o cotiturX funda-

1 F. Paulus, op. cit, p. 151-

Capitolwl opt 237 .,NOUA ORDINF, EUROPEANA"

-ppaofritiuzlafflei,roacmitaijrici amt ,peutondcetulolr cuhninant al conflictului qi sub ra-

fasciste de lupti gi nimicire, care
iibno,fctiuXegid1ni9nu4a1din,iftereereciunanuoP,csoaclolinintdaiuati-,vqFidrneaencpl:aulctisncaelaufuOdseelasneacrXlafa.pcuLesaefian7liadpneloicc'euamirue-i
,,NOU;\ ORDINH, EUROPEANA"

pOCdcuoicnsunueetpcilnzaoaeunliLnra.copruupugrrleeseuruarim€lnaarti"ennSgupd,ir-amooscttulamapr_triaolmiolrreearnjtidcpcso,aiilrracitsbaeaeosarjruaerpagalrinroaais.nepiiicsustdnneleac5'ijgiinironinf"lsua"feeutim-npm!ioqftaei.,sirfrgciniii5.spr"-rt-eiuur*'ttori"midri_._a, avi'nt impri,mat rezistenle 'e,uropenc dc agresir-rnea nazistl con-
tna Uniuni'i Soviertirce, Reichsfiihr,erul SS Himrnl'er eqritea or-
donanla de tristX faiml Nacbt-und Nebel-Erlass1, ce preve-
dea ci in teritoriile o{ru,pate vor fi pedepsiii 'cu moartea' sau
cel puiin c,u d,eportarea fn Gcoenrtmr,aanRiae,ic'ttoru1liuni esgiefrornrtaenloii rcdaereovcou-r
Europa a fost rransformari-intr-un uriag lagir d" io'ri.nto*re; fi comis acliuni indrel>tate
paji,e. Repre,saliile gi masacrele au 'fo,st cea m'ai obignuitX urmX
qpre. indestularea rasei- su,pcrioare, populaliile gXrilcr o.up"i. lisatX de trec,erea trupelo,r rgermane.
aigmcnurafr.erlaeafro;riloesrreaacsers,cuqlro.rposgrytie.scmlgieo,.xarrpA:leeloprulecalmoiiuc.nmaarolrarl-temeioaai€icnerscieeiusancmlsfeeeeimrsol*xuacrrpitr,iiitcilaoolirm"eari5^pasrmuoi,pr'tbiirimrjni'i'v-ni,piagiiia,np-taIes"ig'iclaalo"-pzi.;i;sirc-naeo;silronislirsairt;eri;.teiuspliei_et
H'ittrer insuqi conr:epu,se dominalia germani cu sadismul
vizibil exprimat pri,n luci'ditatea cuvintelor sale : ,,,A supune

o prX indqpe,ndenti avind intenlia de a-i restitui apoi lil.erta-
sti in picioar:e.
obiectiv',,I stato,.nic qi cel mai iaraoteri,stii ;i i-;ri"lir-"1"i tea e un lp,urocrpurieceta'tnen": Singele vX,rsat conferi un
drept 2. TotodatX el
de nu se ingel,a asupra perico-
l,ului pe rcar'e fl loprezentra rpenrtr,u polidc,a sa inrcligenla umani
;oao1gI:cdttnrauoer?pabliilaleoldgsdurTN.sz_f5too,tutndrvitlo,,lssiundi"rioo,rdttld-aa..vcrmtre$atpnaveeeiT.trlrgilngllniaee,cuet,udotiaGaruairveodqdrrae€,pRidprriaserreirte{ehsUomtpnan5nmrim-nauneauead,runniuADz.teeuicrirsnlrneannrrasui,rnitaetcaitsedee,efeaaveriiemtfnqalleo.cetlSciildu,ltnuiraaii.iU_ienltlttrtameooocnnRlsttImvrH,cargaiiueiiLu-zne,anne9'iiri9cit.ltrsei.ifoiragiihcimaicractrnai,r.ede,,bOai-ut.vo'unAeXiiit_mipcar"lia,nrouodorrnunatdGpr;p-elitdnuih-lae"ioralrar;efeapip",e"n-gcr"euiJfreii;rna.elanrige;l.iinsce'ri-rifra;ig,rarolu;;o"iupsr.llnsrc,gu;gu.",rlir;eEbatriinc;h;a;a.ij;nc;"u.;lrri;r;ni;egu.facpr"rif;aiunci'.i;riazor;'.;rigl;;.Fni';icr;u.s'f^gcuf;a;drlt.v*a;pti;"o..di"";if;auo;#Ueii#A.;ln;r,3il;bice'':li"mlisieef":ln;t,oisteir"._t_;;__-rili gi de aceea a poruncit cX popoorele oc,upate ,,,nu trerbuie si in-
vefe ra lucra ,cu capu' qi nu trebuie si, tpermitem sX se tipir'ea.scX
nici 'un rfnd". Exaltat de triurnfurile Vehrinachtr,rlui, Hitler se
gr5bise sX translform,e in mintea sa harta Europei qi, ,anticipind
iororcuriie, vedea gata implinitX ,restaural;a irriperiali a Rcich-

ul,ui ,rnilenar.

Aga cum tinlrul englez i;i ficea ucenicia vielii in Indii, la fei tinlrul
german igi va p'utea .face ucenicia fn est sau in Norvegia sau la alte hotare
ale Reichului... Este totodati cantl ca ultimul german si nu fie uimit ci
ultimul bXiat de prlvllie gelman, cel m'a9ii imi sint mai
de jos clruqag gcrman
apropiali decit cel mai de seamX lord englez, [pentru cil aga cum rizboiul
din 1870-71 a fost creuzetul de cristalizare a vechiului Reich, tot astfcl
cimpiile de bitllie din acest rdzboi vor fi cimentul Marelui Reich german t.
Vom insufla idea gcrmanicX. tuturor popoarelor germanice din Europa
continentalX. Poate ci pentru a sprijini aceasti acliune ar fi nimerit si
sau 'numai hegemonia nazigtilor, a,le ciror merode, i,, pofia" schimblm numele Berlinului 9i si d5m capitalei Reichului denumirca de Ger-
diferengi'erilor r,actice gi pracdoe suger.are d. diu.rr.i" il;;
looale,. s-au inspirat pretutindeni diirtr-o schemi 1 Deuetal noppi.i. Si a! negurii (Gustul macabrului nu i-a pirisit nici-
de unirar5. .,1, ,"- f*'* odatl ApedonalfzigtiH!)i.tl-er,N.TC. onversdzion;

2 segrete, Ncepole 1954, pp.378-

Invadarea Uniunii Sovietice, care a coinci,s cu inlsprirea 379.
formelor de ,guerili ce su inrbrXent infX1i9"."" -iq.Xiii- Ju
3 lbidem, pp. 524-525.

GERMANIA NAZISTA 238 239 ,,NOUA ORDINE EUROPEANA'

mania. Pentru ci numele de_ Ger,mania, in noua sa accoptie, va ingidui insufletiti de credin4a nagionnl-socialistX qi sI nu qovlie si se
c.apitalei Reichul,ui si fie locul geo_metric al oomunitllii g.r'-at ",
desparte Ce di,fcriqii si membri 1. indi,f?rent impunX cu for1a. dacl e rrcvoie" 1.
de distanga care o
,$i, intr*adev5r, cu spada trisese Hirler noile hotare ale
ln euforia victoliei Hirtler vis,a gi la monumentele de alt- Eur.orpei, dhd in vileag,
- -smlainvtaercic-lduei d_ece-al _l rtnraciil.eparoRser icghu.sit modul irr rotordatX, fIrI posiibilitate de ecih,ivoc,
care avearl sX inveqniceascii de fapt la care Germania inrrevcdea rolul aliatilor ei'.nircedi u.si
pozitia unor simpli r,rarsali.
En,glczii ,,tt'-, au un
mtcmiyerir_dcasds.5-E-.igiaassuummec tutela asurpt:a.Luropei.
dsIVpvuaioaoaibitc.lStirorseBnuilbnaspeurtrririerslmui-.Xnroamus-plzicail,ceaaruciiacbatn|iios1uieqsr2mrte1eicetn2enznienaliauemlimaBm-idcie.iiacumrrlii.irenifilrn.nusCNumiuaiuons-mi,i.snaeiCnrrevccirnapiiatee,pld'rip;ine;nrc;rliaurnip-'cisci.;lioiXl;mp:r.r;ripi;"mr;ra.riUr.i;cari."li.iprre.;e,,"-nn,St,ri;firi..r. a inrpo_ ,aceasr; sarcinl... \rom G."to,ania este in

R;i;i;; l5sa in suspensie
i;;il;;. chestiunca balcanicX cu scoprrl de a mai putec vinde o bucatl
cle vreme arrne in acele regi,uni... Ungaria este un,ul din
petru si clini ustuin-t
rile no'astre de margine... $i slovacii ? N,u-i riu deloc
#li"Ji

Eur,opa intreagi se af'la la ,picioarele Iui : ,,Sp,ngiul ruse,sc va fi ,ind,ependcnli, dar la urma urm,elor ne aparfin" 2. Cit priveqte
Romi;ria, utiliutea ei era ,m5suratX de cXtre cXpercnia fascis-
pImudmian'odaesotra5m. ecnai" qi s,,l,sgelceuzriii,ravroema Esurxrpoipnei ianceusivaimipier*iruig"u*.*.rt,t, rnului german eNe,clusiv in funclie de n,evoile econ,omiei ger-
s. a: v,,cRaoa,onAinnidauastrriferacperobpii"rriee.sIlnrenacu,nesler in trimita posibiiului
mane fel qi-ar d,irija spre
decit dqp5 ce vom fi elungat din nou Asia dincolo d. U.'"li.in',
de a
piaqa germani ,bog5qiile solulr.ri, ,gi in special griu,l. ln schidb
atunci 100 de milioane de germ,ani vor .coloniza piminturile ar pr'im,i de la noi produseie manufacturate de care are ne-
EduinrorpXesi"H5ri.t.N,,oFueasreEuorospuXrt5,ddoemai.naitilindrebace'ol daes-tarli
va f,i rlimba voie... Astfel ar dispirca ac,el prroletariat rornin 'care es{e rno-
Reich 'dmEe,iuabl1souulmqpe.revaai,sVcmua"loaB.nttRiteaeii-cEhi uFil rasaennc,lpexaaitsrdeeeaAjnulsosa,rtdcifiiaaca;qtil,saLIofr*eeibln,'5ar,epsdrtaeu-rl
treilea lips,it
vlsioaenvfnaoeicredasedX5'apuXmgtal,eeacnseci lXie'lc,arRhlriecaircsrqchia,rAenmodueiXrni,czaenco:i,ui,na,OEUsucurroatlpint5rae,.izgIe_i,caivadoc,emeams,tfia_i
nu se
tenjii

npfaiiaemctio'iuerdur,tircratsatimXunr{u"cslX6dfaie.'cS,tmaotcXriltipao'dilaneniintepfdurciteneorrnvgeiteasrarXiAir,miosadesleerui.ctaI;inci,ters,cpetarjizrfv€eeincltoil,Hrad,uietmrleimenrtiuolniod-aaeavlnoeevarrrddus,eeri Belgiei 9i Olanda nu mai avcau mult de t'etriiitm:igH,cit[llei"r5a. iDneanrinlula-
si
ci Ie va hotlri soarta ,,in doi tirnpi

cruriile nu se opr,eau aioi :

dom'in,are a Euro,pe'i, Hitl,er finplegea sl foloseascl fnv5gXmin- Geograficegre noi nu vom domina niciodatX Mediterana. Dar fran-
rcl,e- runei ve'ch,i rtrar,idilii german,ice : ,,Tre,buie sX ave,m in falX cezii nu au nici o posibilitate sI reuEeasci aceasta, indeoscbi dupi tratatul
piltda cavale'ri;lor oldineXor germanice, car€ au $tiut sX se im- de pace pe care li-l vom i'mpune. Trebuie si ni,zuim si deginem intr-o zi
p'uni rfX,rX prea m,ultX vonbi. ,lnrrr-o mfnX biblia, in cea-
soldagii noqtri drin avea,u hegcmonia absoluti asupra Europei.
laltl spada. Tor a'qa, trebuie sX fie
rXs5rit Cit privegte lepid5turile suedeze, trebuie si lc facc,m una cu plmintul
aga cum in 1848 am fi,cut una cu plmintul lepiditurile daneze.

[,lveqia este un abccs in cotpul Europei, care nu rnai poatc fi tolerat
multi vreme 6.

1 Ibidem, pp. 155-156. 1 Ibidem,,p. 501.
2 pp. 89-90.
lbid.en, 2 lbidem, p. 663.
t tbidem', i'. t7. 3 lbidem, p. 76.
lbiclem, a lbidem, p. 489.
a lbidem, ,p. 44. 5 Ibidem, p. 574.
lbidem, p. 11.9. a Ibidem, p. 704.
5 p. lOt-

a

tf - Gerrasnia naZiFtA - ljllzo Cqllo![!

GERI{ANIA NAZISTA 240

in 241 ,,NOUA ORD1NE EiJiIoPEANA.

Tot asrfel este de netolefar exisrenta unei a doua ma.ri. puter'i Bal-
,i.u... p.t.rtburgul trcbuie si ,fie gters de pe faga pimintului
1' lalt!. $i daci ulii sau algii se vor apucx sd celebreze ,rituri magice, ca

cir se Do?.re rde rprecise erau indeoscbi icleile lui l{,itler referi- indienii sau negrii, aceasra nu ne va ilisplace deloc. Trebuie ca in"spatiul
ocupate.din uni- nrse:c s5, inmuilim roare cauzele te duc la dezbinare gi dcspdrlirc.
to"r. t"^ soarra ce trebu;a hSrxziti teriroriilor itevocianotdenuN-o-mufso.icmarmapgieeiclreioalomcdoriesloceourvricigiernargointuggizltaar-irepv,eo$d$ri a.iac,gevoieengaxiloccsieipdeneacormiega-alr,rsi-,spr-uic,s,us, ut.mi"perrat"arnvuieiecegull.smoreirvzsaedeesq'aiia'pdlviiereciddjeeuezcmlaee
unc,a SovieticX, d,estiraate sX devin5 marea rezervi de 'colonr-
zfia,.;*llrieo, aulaDaceaw'irltuescshetr,rtaawumgr-cauodlunuidlaqdmieng*araitnseaerrp,vuoirlpeRugelaiicdiihielueglruadi.dinaSrueEbufairzociepcsait
'a-spect' tpoorpieo.arCeleic.iinrfoerriocaeerea Ei cu eialtaiea 1or de a aplica gcolarizarea obliga"
ce ar purea inviga la gcoali (ehiar doar si
qi, mo- scrii;i
rXsXri-

t*'et,'ai"sn,c"Xb.g,ie"msaperleiricibtllueoi2lbH.oAsitenle,uarlma, eds,eila,ar'elulper,o]ard.pu,trc.i*elimea$1'4,9p4ec2ula'emrlgareczso-inunJtceteitpizelailieltepd.oiinn- si citeasci) rugii, ucrainenii, kirghizii ar sfir;i prin a se 0ntoarce irn-
potriva nolstri. Un crcier luminat de unelc notiuni de isrsrie ar aiunta
si conceapi 9i idci poliricc, Si accasto. nu ar fj niciodari in avaitei"ul
nostru. NIai bine e si se instaleze in ,fiecarc sat un drfuzor : si dea popu-
litica,germanX in rennenii 'urrmXtori : lagici..niscaiva_ griri gi mai ;-Llcs si o distreze. La ce ar sluji si i s" iler
P:r"1d;ic'apu"t;lt'"eiero,'s".roldr*cr-u;rroo"n-|in-ai;tc;nbri.1r.;v;oituctou;ett,ee;le;"iclu['R-"lla"'loud.;dt;ist;nnp"erl.es;idt;r.t1cc.vtd;oi..opii;ur;.tetdt"oemsliliuuttns,aAuli"misciitnibree.rla?aenreels.elrrctzr,i,n,t-ppie.doa-ctsmnrop"e"tiri.ietvpcun.lirrii.X".uojnumspe;"jrma-*.lmra-prip,a"fred"ttoeSrriiciooidn-ivil.lncccnift"ecJio,uduoip"l..,clut'po-bte,.euaoap1'airodmat.ipaul"cer-:iilrltal"'ceete".fidaondn,epcel"ripuddbc"citee.bneeruisicpricctupcrl-otillaiuiraclinittnenllrou-rrcticcods,iiae'snrl'mtoci'itacpnnclinacililrueo'cceiosoeun'atsrnaiapldgsDtaitcntottecacpeierma'en9cvvuldcrcsri-oiscizeoitadiesveia-crrncil'iierirluppduoernalo!rr.lutetdecnrprdcrnauuzoiecmaslllpclaaoliuicriinrcr.mlerapnn.iuooamrleifrsrocnt,nniopovutdsirueloldlcuuot,clmu"cessarlstcrelcidruubotlcalp:eceillbrlsv,u'u'atuoatltlt-"counleomlcldte'-euirrluit- posibilitatea de a ciipit:r cunogtinge pe tirimul politicii, il economiei ?
o";*;lonl;;aiu;a;"i''-no;i;llr;,i;cn";,^t't.'i-riutt;gr;oqt;lt"i*;r;Xt"inn-iiiin";"ou"-iisnJ";msu.n.rta-o;r."utia,"miisdinn"taersirer"un".i.vmprpeDisoiud."uarumeivtrcraaoc.icb;,criaiielntalsmeleoloi"tcrapravsdiimcii-reoee^eeccl.penoe.locdiir'cpimiareatusrtsaiaetitteanala9laniuruacoccmc,noaronraesurdn-tiiar-atleSopoimb.perrregi.-silmflcnrt'are.i'ctncin;cteo1mr.iisvrzia-iaidall'u.r.tledieopncmcrceriiuetbalilnpllsraodieausice.rtc.t'rimrsertauooecclrnrnaiegneiaacsatdtll,crinncema.oilezgcItmm,ac)-retrcrcaunneartl' vl trebui si. se ,rpucc sj ofcrc popoarelor supuse emisiuni
,,l";n".t,;""erir;i.tr;v,l"ie"o's;li";fl;*ot";;.n,lur"i-c;l?-t"liiit1.ti;;e;"c;s;-otp"i"nnoit"pettucoarnvontte-iclptt;-i]lencrumialaavnl-eed,n.cceoiiainnngndtcesirouiuvrisnteinedsIescquiu,nlr.dl!tu,u"igenaid.uosnDrccsuiutmpr'xbmuoccinscaapeestorzitrteifucsciuncni,rgclts,iadi;^Ilrlilf-vtufidrceolc'ecrrniasinct.erdi,lcrerisdrv'.cpseelabc'actrausrsscictiai-su\bscuitiinul.aplrapofitsolbetuicgri'cciutsdevocrilorinociitlturrlatl- Radioul nn
Rmpdereuoslptvp,u.orbeaglciitcrineiicccduuvetfouolrlr_aicfliloVlnrreecimimusitua.ornrorcsi:cci..eitsoSNtreii.ugd,Nrimimoitiouiprzm.ri-ciliefii9.ulil,toi,arermc"mesr'tuilzeoixcrnries!rrimoMreaunzrdicepaeatuidr,gnaopnausr"li
dDin.noeavmrlcgiSocnlimdmungurvuandl'rldieiucoatlniig.nltuilmid.cc,urIeuaallait.mcilg.tcdiold,etrro-leimacbgcoueienincspdi,ureieloinreartg-rrsiaun,infdiaicizsouappnnteoeonprarsEausascnbtiigeilsulrdeiirr-gaolpe-erceiliodlnecnitimrrrrurcouuslveulearlxegqpotixielsoiienuasisperrreorrua.oc"laugeiriu"e.nn.leooSeai.-I.
ui^nnesi._Ciirnrieitggpiiaertivi.vdceegtadecbigaeicnceensftlicgpiaeonpduealarcqfuiiinloourgntsinsupifeuolertce.nneoosartscmtraeab. lrRonleuuzmt uiilnrtauutltuuilli si le pi,n"-

principal al
iocuitorilor.
ciDtdterloeeeelb,.iomiraguncpiiiine_eiulecc.nnsealcirgicmgnesatireemscsrnu.izirpringrill.eieegc,rcceeicaqun_etirieenggng.utiiuolmnlrmpaiacoiat.psesiogerip.erirtvesrroeeimncrlietioaiirllrueenghialarodmnirei.erznrvnctJVozilsireoioxtainmcialpnioi.tccrrse.Dgu-vpLsraaa,,erzrcrm,ictsfiieizarnri-lanear,ir.rmtreoirEnruaesudrovteitcbcouialmurigc-inneactsutranotcmemorbanipaeusaeiciusnvisrina.ier,
sneIvporioed_uscei rpnroircietadriem. cu prudenEi gi si bigim de searni. ca nu cu,mva
Daci vreunul din sudilii nogtri are dureri de dingi
gi vrea si consulte cu orice pret Lln dentist, ei bine, ve fi cazul si facem
o exceplie in fevoarea sa !

Cea mai mare neghiobie pe care arn purc-o face ar fi si distribu-m
arme in acele Einuturi. Istoria invagl ci toate popoarele cuceritoare au
sfirgit-o riu pentru ci au dat arme popoarelor .pe care le subjugaseri. Se
porte chiar spune cI infringerea lor nu a avut alti explicaqic. ln con-
secingi, nici un fel de miligli indigene, nici un fel de poliqie indigeni.
Menlincrea securitigii 9i ordinii ,in ansamblul teritoriilor pe care le vonr
ocupa va fi de competenqa exclusivi a noastri. Cee.r. ce contporti nece-
1 lbidem, p. 661. sitatea de a organiza o intreagi regea de puncre militare repartizate in
2 Corvoibir,i in jurul mcsei. - N. T. intregul spa[iu rusesc.

17t

242 243 ,,NOUA ORDTNE EUROPEANA'

GERMANIA NAZISTA

l:!peofto"gaiUlpnl;t\uu'oTztlrai"ao"dr?,llniiaic'n;Bu;otieem'.a;rrm;itcoti.oe;darrsn.i.rtiilliiesotc.urperluoocsstnuet,cg.vire'ii.nor'Ei-i.r-tseit$stll,e'"ti;a'"iinitbl;ciii'-icl"i"egisndaI"e"r"rtc"iosa"ai"prPcioetelsniL'vtc'.iositcrirlsisrtrticd'ir1rmscsb'n'tcurorsoiexclobssIn'tuiripai-sezreesinsrlmlcisIegenfeiixlnreirmntlrricamocnirncel- Doar pentru a putea domina mai bine pe indigeni aprob si li se dea
putinla de a inviga .germana in ,gcoli. Altminteri s-ar putea sustrage ordi-
Ca lsimi cpuemdee, xliprzimzairueliae girrduril'rL saic ntl ar [i l'rst;i ;;a tlestul nelor noasire prctextind cI nu le in1elcg... 1.
dc I litler a adiugat
: t Concepliile exprimate dc Hitlcr nu erau mani,festiri izolate

i.^r"i"'l"l;"'';''l ',nltA'c,r.-,?mire;ri"r"m;o:""c:rsi"*ii1tii;iils",re1foiJ'rv'"oe#;Sic;c";u"ei'Jsbpniiaiitiimit.'.ieinrio,ui"op"ira.nosrziie*;"ar]*re..iut'i!i"Dlnn*iuiait'i"rti-iHl"atlle.nJcqrdaertp-vDf1r(oi..orrl",.lkrJln'ccst;.io-rli.cJ4rr.upqe'c'suuiJie.nflaltncoiorrtro.e^.'liilHtne'ar''een':abrlj]cipuclIiloip'Uirtrrlsat.etcr'ritcee(rtsgpice"luJico9tir'nnc'afLrtp:veletorlu'z:r:ltitIDcr.dli:ae:1i,cn''eaij ale nabr-r'niei sale, ci incununarea Ei aplicarea coerent; a ideilor
ce fuseserX formulate incX cu cincispreze,ce ani inainte tn Mein
r*-t";" io-"4u1 .., p,oJtot anriconcep;iotrele' Si st-' r-ecLrtsi $i le evrci Kampt'. Acestea erau ,in plus obiectivele imperialismului 'fascist
germ(rn, a$a cum ,fuseseri teor€tizate qi popularizate de poli-
tic'ienii, de publiciqtii, de economigtii qi juriqtii regim'iului.

Germanizarea teritoriilor risS.ritene ,-,acasdcreiamitcn" 1940 Theodor Ober-
linder, unul dintre pontifii institutului Ostforscbang,
strume nt ideologic al alt. in-
sX fie totali. MIsuri c-omtprleebtluiseauindeormiciegracarez
cxpansionismului gcrman
ca acestea de transfcrarc
a. unor populalii pot aplrea asprc pentru cci lovi1i de clc... dar aipri-
mea aplicati o dati pcntru totcleauna e nrai buni decit o guerirli de
genera1ii... O scparare clari a gerrnanilor dc polonezi, dupi everrimen-
";rs;oi;iioel'c;;;ii,',g;.u;n.ip'a;rn;iriios;"p.ae;n;;;necil"i;"t;.o.mc;.u";ejr,etd;ot-i;i;rrupaozinll";;u;a^Ptelo.x';liiita,;ja"d.lanmir;ttie;oirls;niileiJ;.tperles;fet-;inoi"ul"eLfoa^ineisee'f;.indr;"atn*;"i.;iniuaet;.li..;_i;actgrin1.emrNlcisL;,ee'ederc"a,.tcid.ilabi"i....Erpudi,caie's-.i.raonu.-lgiers'scDrum*-coi.cIovieeterecuifeannpegaeeetpoeijaan'liiu.Pe,r-.cln-p"rsacs,ieonrii"anarr"f-rct.priiifsmmii"eeai.Jcdntrirs.,pp,".neuYbeuve.ic;eei""e,iegtrioc.r.iq."annr;blrsipdnentiiai-cvietntncejriiicraeneiin.uiirrq,utnulcdimrxazrefeerift.ecii1o,t.mltudieiiceariesuo.emelDnubpsiuiiesJjcesmtr.eadpuipieniraistiacpcufi;sl$,i"tqdiionerp'oicucsi"pm*ciriaiiipptcaoaotaictotroeadelnatsclstmosuuacottrr'ilmura"rtsuuositi'rl:illenrrcsiuece'sttmlisvrru-foi,.!'rd-mulpinior'sicllslllizumcanu,aioelouiulrciii!sobtniisiuicursiiciiltisirm,nalcmusive."oectd,nltifsrimcusri;htpvedrirtelcsoapttrlcegidaoieaecoomatuuiteglr"icvp-ii;nsrI.revmpcer9ibtdaiugcpeirctotrcvninlaearlileendzcuilcanmeiaesnseacrvaiaacoldiglesriinieiecrgi'nlmecceiiatzeitnrnndeec.'rllaaiinaucidcitvpenlnivslnrpieveoaivmeirierlge'isaimtilonirlee'euslisdgeellmidzvvtrigtlouse'cnr.'viceii:9lvinsmiriiideruIarp-tlcmocacqnotote.'enriasoeoii.lagriersalvcievtacbir'nnezrrl.auucerniic-u,elzscersePa"asrrrnieisrps:tsuliipmedlstidlroeolscpec.fritv.c^olaiplclmnrciiiuofina;ic,.ircornu'mvtnni^ecuidreactnlufmdeaocaidit-e"-iearnrriicriiaceoti'nnemas'-aiUeeleecabrnameicttqsiae:mpuaer.nscriraseilsvss.ensirqarsmc!rntttcczoeaoraetegee:rinel-'-'itea-,il tcle din ultimii ani, este o neccsitate absoluti, dacl avem a chezigui
pistrarea puritlgii rasei... Pentru acest motiv, ca ,9i pcnrru multe ahele,
trcbuie si se rcspinti asin.rilarca populaqiei polonczc. Ea ar vcni in
contradicgic cu principiul nostru rasial, cu princip-iul nostru de nalie $i
cu scnsui luptei noastre pentru un nou spaqiu vital 2.

La rtndul sXu, juristul principal al regimului, Car{ Schmitt,

elaborase un soi de noui doctrini Monroe, care trebuia si pro-

cure vesmintul ideologic al impcrialismului qi sX permitX in

Europa o funcqionare netlllburati a dominaliei germanc, con-
sfinliti pe calea tmei lcgitimXri juridice de ordin intcmalional.

Astfel, incercind si. frrnclan.rcntezc gi sub prisma dreptului in-

ternalional conccptul geopolitic al unci aga-zise Grossraumord-

?tang3, Schmitt a elaborat principiul potrivit clruia putcrilc

striine unei anumite arii din morive de ras5 qi pozilie geogra-

ficX nu avea.u nici un drept si intervinX in desfiqurarea eve-
nimentelor din aria respecr;vi (Grossraum), a cirei soarti,
trebuia si fie detcrminatX de o marc putcre ce-qi exerciti in-
flu,erria in accl Grossrdurn,. hegernonia qcrman5 impusi pe

baza unor collstru.lii tc.orcrice dc acest gcn cr.a zugrivitX in

1 lbiden, p,p. 625-626.

tren ? *1 o9rird*i.n, edup(_inI r,e,D:'near.iSiopnieaglie)l"b, a2zadtc,ci.empebriee41is9t5q9n,qpa. 36. spatii arnplg,
_3
N.7. u$or

1 tbidern, pp' 450-453.

GERMANIA NAZISTI 244

;icnih;fiiiipo;u-tCluuigtrotrcriii.",a.tc"*ioret;tx.ttptnloitXarflirHpii lculrirbraeillirosttreBoadcccukpepa'oitpern.ouaarl eediiIlniubnccrlea'eit"mlcr'aziSaucarbu+sza''--i 245 ,,NOUA oRDiNE EURopEANAn

O{estB1ersmeacnuiznaorsec a terironiilor rXsXrircne. Din ace$ Generalplan

,,indigene" in :criteriile_ generale rransferiri de populagii
)si.iio.s"re's.i'i.nuGtc-rpo-.snsrNrruuarh,rprourniedgl,es,fr"r#ng.eilicchaepitpr-ried,malicsnaXirccaer|adelbctturiiparcoosndicut-ucsprcltrt.azdleicmzcaecl'cutcasartqct-t (in proporlie risXrit, in
de 80 la Siberia apuseanX (-65s'liaansuumlie)..^oboielolonreuzsii

suti), uciaineni
(75 la suti), ;cehoslovaci qi, in locul celbr deportali cu forp,
penrru agrtriz.arca terttorlllor implantarea de. colonii pentru repopularea cu germani, care
cfectu,ari in folosul Cermanici Ei urma sX se rcalizeze pe baza unui plan de douiieci de- ani z.
i. Six, ''nui din teoreticie'ii mf-i_nui--tn-lonc_XP,",,,oo:lrolpsn-rinaau,dmpi.aeit-ucRla,aieeipcguhusuvlieunrinpaglreaorcmrdtailcngi"e"c,nueuorna,lf,egHiioaginairsnatFtiecraflniafkgrairpdrdeee--
;i. ;;;. i" t"od aseminXtor F.
;";..iai;,t".;-.ff;;li'i;i,pa';inr;l;"a;"r"r.'c;;giit;.t;i.c*;.*fa-rrir..ri.eu"ncebed..rirc"aonipnnareaztdn.i;zsu6gilqc"eidetd,itc.v"lianevIcRia.tll,eieifrroaiiclrt'cicerhncrhuaocnorlnoucieconuiJimscpietanui5slrtllct-dtr'ut.uaoplr.ditnBeuciavtrioatoricnrtfccoraoi'narnldlepi(ptirl5eoliocnslrlniceitd9iwcipcrccneii9uoiltclttituoedolec:ir-
cedent politica de cxteiminare^ a evreilor, de germaniza.e gi clc
exploatare sclavagistX a poporului polonez."Inilial guverni-
mintul general era menir si iluj.easci^drept teritoriu dJ coloni-
cvolulici ccon'rnicc rno- fziaereimgperrXmgatniai,tiin,intimcupprcinezpuol-pRuleatircihaupiouli-osniezdieaz,rriidaXnXcinaavreXa
nde,,rin..e":t?,,mDearriGlorrossspttatb1Tiin...esatdeepccvnatrreu si
toate popt)arc.lc..:9 tralesc
de
crbirqia ei Ulterior, nevoile generate de rizboi qi
intr-un spaliu clc acest icl unica^ b'rzi siguri po'sibrli pcntru gre.utatea i.nnafilpiotnuairlXii.
J.i.r,,rlt*.."' lor viitoare... Dcr Grossrttunt. cstc desigu_r sup's unor masivc deplasiri de populalii in cui-
lidiliile co.mplexc. ale .perioadei au dctermin."t p. naziqti si sc
;;;i ;;;;;i.n,t.1u.ito*.c, dar-nu e o sferi dc putcre aflatX sub
"sr-lp'fi"irir,c.afr;c-iUu.rrliolatt"cUraolri "fiiotroiitalulIi"I a. rezume deocamdad exploatarea ,resurselor eionomice locale.

lirlcr inscXunali *crniilocit irr P.olitica ocupaliei a avur darul si surblinieze rigid separarea qi

teritoriile ocupate sau generalii Vehrmachtului nu aveau pre- deosebirea dintre Herrenoolk qi polonezi :

"i..rttt'"Xu.iroi.t,out;.tui.neeledercnz.e."rrvteg"f.anlX; daci li cci amintiti aici marri- Lnuamdaisi paoczeilleiappoosliobnileitizgiliorde- a precizat Frank le- ar urma si fie Duse
lor nagional-.este lipsit de irrstrucqiune care si ar dcmonstreze ci dest'inul
de o polirici dc inrpilarc ncli- mai putea fi luate i*
*ii"iX, h.lrlr aceasta sub imperiul ncvoilor de securitate, clci perspeciive. dgadar
atcdnornuiesmrdiRteesraiecrrhevuiclliiulumi dgeeeprmirnoafaonsr.mteVaagliiif,ciepnlreeincceeisnasierta-salairreipautnureannoinrsmdfiaiftutiejopba.cnrehtrisolo. r'oomloxore"riiie,,si
acea pol'itici alirrrcrrta rczistcnla opusi lorlclor gcrnlanc. sau'
mai cirrincl, din considerente dc puri oportunitate tactrcd, cacr
fXri margini oferca puterniie arm-e propaBandistice
"in*pamlnnicrirlot.r" invadarea Unir.rnii Sovietice, Pen*u osni'ofriaer,eraediaecsecshriusiepgricnocliil-peiuteuhnniivceer,siitnXpvileed,earueafosstatiniscf,ahciseerii;
Gcrmanic.-i. Dupi urmau
Heinrich Flimmler, in caliratca sa de ReicA skornissar pcntru
intirirea rasei gcrmane, a fost insircinat si elaborez'e planul nevoilor ocupantilor, dar numai pinX la un nivel care si, nu
-aeltci!nh"givi_anla.niPcvu,ee'nslutirtl'u,uacelpiaol ,mlhodnadei,zzsiitcd,oi,zouantnr6i,mactlaullquc-luoililndoeer d.p,oranriretad-ziiilitice.auhtnegiecirelms,garegnri-i,
rCarlsclrnritt,Vijlkct'rccht.IichcG.rossyawmoi,rlnun.gmitln-

teraentlnirrtirbot JiiB, "R;kn;u,,-"lrctn[Jdne Md-iieiihNrca' h.Btucnrglinsf-rVeiiehneait 1939' Welt' bD^ezri.eintttInnlDCPib,k,.l,iV.fard.pinHeegd-rmaotgeence,xlsujnraprameah.rsreFase2nrlhl6ateeep4nfle.dethenianat,rsufjVqiuiparrRnrraZXgaoeslGuviitreielialtnue.es1i-rc9aFh5lr,7iapiNh,lnat,pke7n."-.p2,Ou5isbu4rl.ilcip!aut1eb9li5tcn8a'S.te^o.^odp.ei2oHgtel-lrm3o2uw5r .sHkeii-,

2 Hcrbert Ewropas'

w""jr"t;s'c;'h;"a;f';t' oder GIrrosrstr.a-jum',SLeiJip, zi'gu'1ti9t4o2l'r.l apirut in Jahrbucb der tMclt-

to"o"l"it^ik*n1'9i4ll4i.,oB"e"rKlinT1.9';4;4;, P. ;2;0'.., articolul apirut in Jahrbuch d'et 'wett-

J;
poli.tik, citat antcrior, p. 54.

GERMANIA NAZISTA 216 24,1 ,,NOUA ORDINE EUROPEANA'

..lntre mine si polonezi existi raporrurile ce intervin int|e fur- citreze la 1,1 milioane numlrul lucrXtorilor polonezi uttlizari
iiiU ri ,pXdu.hdle plantelor", obiqnuia si griiasci Frank' Daci
la acea datX in Reich, ,,un rezuhat unic", ll fel ca qi cele
730 AAO de tone de grriu pe care reuqise sX le expedieze in Ger-
se nirneiea vreodaiX sd"-t trateze bine, ge.manii ficeau aceasts manria 1. I,n ,martie L944 avea sX se laudc ci qf atunci era ,,in
ao"t o."rtu a-i exploata mai virtos, qi pentru nici un fel de alt
'I-ir"iti:u"H.itlAesruIproardPobnloant iecai s-au abitut iele mai cumplite umi- fruntea clasamentului" teritoriilor ce trimises,eri muncitori"in
Vargovia si
fie coboritX la ran-gul Reich : intr-adevir, cifra polonezilor se ricjicase la 2 mi-
F,ra rezultatul ,,fer''icir" al unei
unui ttrzusor de provincie 2. Existenga naqionalX a lXrii a fgst lioane. o sintetizeze pe tonul celor de politici pe care el nu s-a
.ond"-iaii la pieire: ,,Nu s-a hotirit{nci soarta definirivi mai jos
sfiit sI i ,,D. la o vacX
;se poate cere sall laptele sau carnea daci vroau si am l.apte,
u i.ritotiului guvernXmintulu! geneml.^Dar un l-ucru e sigtu-: trebuie'si 1in vaca in via1X. Acela;i lucru se intimpli cu o lari
acest ter.tortu nu va mai iegi din sfera puterii g€'rmane'( 3.
Penrru a-i ,,iuvip minte" pe patriogii. polonez-i, Frank .a cuceritS" 2,

declarat ci nu va ezia sd adopte cele^mal draconrce masurl : Sistemele instaurate in Polonia au fost deosebir de semni-
fic'ative,^sub aspectul tbrutalitilii, perirru metodele dominaliei
;;Gi; a.".nit.-de asemenea natur; inci.t a.dispus incX ia naziste. in lirile din Europa occidentalX, unde nu s-a incercar
va gisr o structurare politici a germanizirii, genocidul n-a atins ace-
10 noiembrie 1939 ca din casele pe zidurile cirora ase'
lipit vreun manifest sX fie impugiat cite un birbar Marota

i''ii F;[ .;a sX bage polonezilor in cap ci ei nu au altX da- rlaeodair.cgidii ,pgr2io2pa_loasrp1sioiul-iteiridiPinnol-opinoifpaousaltapmliiaeardei uip;tugpineinssXiecrg6uicmilni.ilivDoeaistnrrepadrcacecsottiacpmaucrrnteci,r-
iori. d. a."ea"d.'a munci pentru germani 9i a le fi.folo-
":f"drei gdheevtoeudleuricd.neul.aseV_a_proloavteiafaqciemnaiscaic'oru'dl idl.e'relanLiiidtnictere,
sitori vor rimine cuminli, li se spunea, nu li se va p-rlclnul

;d.r..ui-roia;oti iodraniur.tc.iriDdtiian,.fXag"upetvluenlu'-nia;cmdh.ioCnirticutctliiztigaseinineerxcatale,urzar;n"cienaaersftcaiecsi o-1am4ipnrnotiirlmtioaapt nluaent Jisr,.ugcrca

irrtre iasa-
crul de la.Onadour. gi baia dc singe de la Alarzaborio r, aga curn
doar tragica deosebire de propoilii conlerX uu drarnarism mai
"lap"dti"stoodzeitiee*e5c.uiVieogrbi uinndnluam3l0r de oameni lpuenccaa-iroeneal r.tr.lrourlesaavtedae intens deportXrii evreilor polonezi in comparalie, Cc excmplu,
rnclaruazptdiirte,eiplnugooaretruraemrleaaRanf.euiziencdvch,rrjsiieiepiirig,ooirptueeonbldtdaoeanrrd,naeaRzdliie.uiii2ine,taaoCrccdetoehnhHoxrseblouiyivcrdmra1icac9iah+i,r.1' a,sfI-ci,edau"
mai 1940

potiil6, Frank a de,clar'at cX nu dorea ca in Poloni'a 'si se creeze rarX'lii-
[g?1.'a.-."".entrare. De ce aceast[ ,,generozitste" ? R;bdere : exte'ni-
loc" 6' Cu infetiset
..din. . suspect pentru noi trebuie sX Tie lichidat pe o ilecia_
;ai;;lleui;;;cu;;rr'ec;eiil;ralprUii;+ietriioi;r.;lsr;;zu;i.o;le;ito;nili.Grnaamleii,ii.erx,ifiit;peniiceligiiucdniildi.roaiiens"lniidenad;lu.daet-oLrpsiiuiamue"f"siiiu'tpccoepeeinesanaiudnntpcptrriuurGueuilei.peibieninrrlumooovn1rmeaf9aunns4ni't3eaiiandi,x,reiuaejucFnsaufrarontmdalasi'saernttelflikauirsnocalanalmsimeoidau.5rerqv.dXsicoltusoiulnnfprrrce5utgeorlnoaoltsset--ri
ralie. programaticX menit5 si b;g"e groaza ir, ,,proteja1ii,. lsXi:
rutruror dr-rgnr,,in,il6r gi ,protector a ror
,,Voi fi duEman al Franja,.printr.un_o,rdin secr,et ciat la 2g ceea
sep-
'ce e. germlan" 4. ln

tembrie ca urmare a uciderii unui mil,itar gcrrran, comandant'ul
militar, generalul von Sti.ilpnagel, a clispui.; Ji,i ;;;i;;;;

r lbidem, p.261. i,r;'i,i)ir;ii fi,faa.rnuodmaaIzsEI_aHxTOllsbbtiieernisidddraxtgmeoerteumrnilanyl,.,i.alcdntppiiDios..1nanol3oZ8cu5ru3irtnd3sm.6.uueCdll.uneIztitsaellolucigechiui",oHiytrioelnroryiiii.damiir-iuiii"csn:hglilir.ief;.A;s^;tpeetrne*inpi,iro;dpiunos1i91n_1tr3.1voqCtrliuuuminircrni_"lig.r"l inl)e.1is;7s"1or"zr.
sI lbilem,
t pB.t.22670a..
lbidem, p. 255.

lbidem,
6 lbidem, p. 276.
' o lbidem, p. 254.

249 ,,NOUA ORDrNI, EUROPEAN,^."

GERMANIA NAZISTA 248

r..o"soi"etrnit.oter"acrixtief"earttdca"".uantltot".eciileti.a5rzoc0di2esi dt0duaveento'eol'trrcciaanitf.nnouiciumi)eidim.zvbdtitiierortpiqi"oeniftcnaugeut&rm+pudgtaeiturinda,pnliuiputgpprre.ieomlormnpguaroaicurnurixdtsie:oooirmrnseif-caaioaeelrcfatmicom,juumoanpatlsugainvEradaccastvuranitemtfla,tiebutdluelsuiis-aenaii tXlilor comisc asupra rasci gcrman,e gi celor tnrud,iLe" 1. Faqi

de ameninlarea cresctndX pe care o infigiqa migcarea de parti-
zani d,in ,intreag,r EuropS, ,germanii au recurs la mXsuri ce pot

fi definite ca,ex{:eptionale chiar rapordndu-le la obiEnuitele-lor
rlretode de rizbci. Astfel, printr-un ordin din 16 septembric
194!, lnaltul comandament al Vehrmachtului stabilea ci de
fiecare soldat german ,uois vor fi execurali ,,de la 50 la 100 de
i.ail.ig;,v.i;.rei;nlaieirrs.i,rXrXtg'odd,.i,esrin*oi"lnu.alonni.XNp"ua.i'r,can[isst"aaesisanpi.nfeialarnn'ttmreolInarldaittealcietaluoax,mlpFadtaeocensespsdliateea.gtnAitVtlmr*iidiu.aas,neruReabogtaionarsrdelediKlon2lacr,rdsuaasniqu*edi'lfer1oliur7spgiteiuneccraxatrrerrireec-l potrivit viziunii ,cotropitorilor, ade-
:comuniEti" aceast€, era,
r.Xrata scarX valoricX umani dintre Herrenvolt qi popoarele

cZzute su,b stXpinirea lu'i 2.
S-a remarcat cX pol'itica aplicatX de germani in teritoriile
din est nu qi-a glsit niciodatl o formular,e precisi. Intr-adevir,
vor fi depegt^'mXsuri obiqnuirti a- represa'liilor 3. r5zbXteau la suprafaqX tendinp diferite, in parte chiar concu-
t" n,it;d, in sfirEit, \Tehrmachtul a iniliat- rc'ruirv"inritzubluoii. dc
qi infricogitorul sens al rente. Astfel, se distingeau : atitudinoa intransigentX qi extre-
nimicire in adevxratul ln rnistl a lui i{itler gi Bormann, care rezervau ,firX distinclie

i,n"s"t"r.ucitii'u,ntieleritionrrio,iclemririesirpitecnnreru'sfucnscugbiloinniaariei xapdrerns inciistvraolrietiregbeur-i psooaprutaladliiiskrrrrr-rdgienriiUERi SaSse;rvliirniii,ademo,paoi toripvoXrtustnaistut6luiq'isoavpiaerteicntcimr agii
si acrioneze cu metode diferite de oele inrrebuinlate in Europa pulin feroce a unci pirli a militarilor qi ,,tehnicienllor", care,
o..id."t"tX : ,,Trebuie si 'execumli cu demniuate chiar misu-
,it. ..t. mai aipre qi mai crude cerute de necesitXlile stat-ului... tocmai pentru a exploata mai ralional gi cu profit mai mare
teritoriile cucerite, erau dispuqi si satisfacX rinti-o oarccare m5-
Ncfoiulonsu"e;mgtapeiug,niefgloixlori,tsatenttgil"otebr.."Gtae*.rmlcaaxnccieeii'fo?slocNsoeup$mutelalriiirzacbneoLeiiuloulrutciiludtG'tarersermcloua,cnnrtirueai,
isnuris-fairnguitm, pitoezia19siapirrnaejidi ipaatoratirceulaarmistineisatrluelupio-pTuelarigtoiilroiirlolrocra5lsei-;
ritene, Rosenberg, care 'suslinea cX este necesar sX se coalizeze
,re,nsxiitsliirttpeaamr,rue,la,ucioinimufidpueleeont-ableoidlgiasestvriaiuctg"iceeererdaia,nacqiniavsi.ltu'rizumamticeaonneteufilrroo'mrpe;dauenni.p"au;ltteocrlrerdeipnqti sentimentele nalionale ale anumiror populalii dindu-le un
ascutif antirus gi arrtisovietic qi, in acest scop, era dispus sX
facX o idnetre,alpi,:o-pnualaliolinilea-liVtSelilic3o.ruFsirieegi tdce,
care, ,,pe teritoriile din rXs5rit soldatul I1u este numai un com- dcosebire de trat€.ment
batanf^conform regulilor artei purtitoryl obirqi'e
rlzboiului, ci qi lt1:i ,asiato-mongoli qi celc
intre toatc planurile de acest gen s-au vXdit diferenlieri qi
nuanlXri_ reale, dupi cum au existat qi ,neinlelegeri lXuntrice
idei rasiale i"e*odbile, precum gi rizbunltorul ruturor bestiali- intre diferitele scrvicii ale ,celui dc-al tre,ilea Reith fdc oild5.

fe<u"rfttJoisRFirre;up;a;.rs-oa:dAstu5insid'adi.lni"erdiPnepr.oaoc-tsir-stia,ogciPiiaSiart.iaie1_lri5eliv8nde8ieh,.rvmlCionoal.gcnhdXi tauXRmloVumniI,Tratd,,lipaunpnd'mo.3erod6-ai6innr-tu3e-l7mi.3nm'aarrt1eieE9a41lu69lu4cL4'r Rosenbcrg, care ar f,i trebuit sX fie responsabil pentrl politi."
-r:A1;r ;^l l;u^d;e;e-;n;vi-t'ec?-rnc.igl-t.il'leAns.e'timRiiree,oprrlcurrfba;ll;Kei;cl;a.it.oiiF.'rsesadnIetairzianaflotlgii,a,tSgGtSd'"eboslrlbmdi"eatalmtnqbiie.(icsiCupazrrstuencgmdaedd.leeienlitbtzeoetleredanlte)'Tdo-eangoe'naNBgrel'oenzIain'l' rXsiriteani, .ra f,ost nevoit sX infrun'te irnixti,unile de tompe-
-1"9-5i3',irpo.ii4i3,7. doc. URSS. 089 din 1 iunie 1941, vol' XXXIX, pp' 366-
Gteonet5b_breevl$e.nDdicaart,eddinecuonloFdIiemtmollei ra;cieB$toi rempaisnond,icdiefaucntoGriiirdiinvef rE-i
371.
in lu231claRElbreesidapree_romdldue,uoisdsoeiAcnb.ilteDPdrx.co4ac1bins1in,dedPeif.nutr.n13d08Dao9mc,atevolnLomtliab.ntriXi,eXaGn1Ve9ar4,lmi1zp,aapnv.folR5cl.3uuX0lte-Xl-5iXon3oV3lV,i.t1ip-ca-ip5i5.si8ae"4r1m*98a4n61e.-

1945, Londra 1957,

GERMANIA NAZISTA 250 251

,,NouA oRDINE EURoPEANA.

ogecuntoi,anetxrilsntaazclasrtlac: tearunluumneit'asr Xaldoebsiteracmtiveulduiins5uupnretrmu vizat dc ratea expioatirii menlionate. ln inai I94Z a circulat cuvintul
de ordine ci datoriile de rizboi vor fi plXrire pe seanra munci-
unitatea torilor striini. Minisrrul Economiei, Funk, caie ii luase locul
lui Schacht in 1938, a declarat :
.;.;n;l1,.ti,-"u;"p"ioett"icrr,ii"fal.vdoerizdiinfedreqnilieerxea,-spteern{snidltneelaeminetnetern.E; ipmeoctaivree
rX"t"i"t gi portur" defensiv5 a Uniunii Sovietice nu puteau.sX
"r.utiioXd.*,ttc.aib;eizcee.lep^raelecudmive5riseplaorrticcualtaergisomrii.e.sleocdiai lfecrqitei dloivrenrsactlioor-
*.i. i.tigi"ase. Angren(ndu-se intr-o.-gifiitoare'competilie de fiPidaidnnalsutrptao-pmrcureciinilisnulrormimirizldooobderddeo,glrivuercoicprlzanrrrbultorif-o.vbnigileieuc.gmmpoDinoaapsirlt.ier^cdirIdrnenieainrtaipgaocbrcaeriielimaicalmsoeetvraavl-eidalmaIp^eaureeugcrinsiuoinezlnctbs,svorcoaosuvlriimdpatouavpbtpieeaeouaardr.eipercam.cuoinsotcBetenaunrxrenvivdiD'ueeleraliiuluenrlrneotp"gzairrebsoorneinldrvele.suraru.,ruttrlsi.l"
.nls-uX1".-'Xd..-'ei.i.a.iii"ir"c"u.x."l1pu"rierpcXslreizXebazfoiidiicresrxllleSvpiiceucirtraiactracati,cntpceoortutneelutrnriiatroadtrUeiiiilneenixautzoenicEriumitipSinnaoautcvriefeXotcqiccsieat'juiepcidfnacircpe5icti
absolutS spr"e beneficiul exclusiv al puterii germanc' in ac.eeagi.epocX gi Flitler clidea un rXspuns analog la problema
rnentionati :

Cucerirca Europei urnra sX consfituie pentru cconomia ger- Cum Av.ornmmpaliSstpiudsactioriinileapceeasctai rperilvei-natmi ncuonerxraiscttiarprdoibnlecnaren.zainrizo_rbimoiuu-l
,n"nX in..outrrl rrnei noi prosperitSli' Multumitl dcschiclcrii iui ?
rind, teriroriile pe care. le-am cuce-rit cu' armele infilipazi un sp6r arir
,i"ot nn; d,iers-aeindtcrecgxuplioaa5tagrlevi.teadFic-e5icinhducluoiscqbi igprarivnitcinredaricna.iuunrucil lrcmIgiadunuirstreetulc;igogx.nclaruihurrniizcr.ritarrceo-or1upinereopieut,rf-luin,eraa.cilrn^tlnirsagsgupetctrrea.iidevagpprtmiiapryiaeci,trmttardoeominnocorzriiioeniiaetlrlenroiot.uiddrcjslUrouug.nirsuinc,iomdilnneatzcocioeasteiaarsgrc_itrldtltuieceoringulaud_rmedlecsneecztuacmsgeimroelrctiiianoaelgesizoomneimbmcaaadoupnli'ei,iioecd.miidaenmInedtnuecoea"mlia.ttida.msi"seserrlrurucuieidsp"iisn.mo.eucp-iiqriiilpiit.eociSooliasuruei;iinn,.'crr"ptitihrc1rna"reraid."n;grloirtue.eu"toisjiimi._"tnei,ri"r."iltneu"i"ll*?o.in-cnic."tru-rioaiarr"ail.'.o.o-un"sazs-d,l-.
pe
piele
iui,' ur.r, sX fie albsorbiti din teritoriile ocupate- m'ncitori.la
prel coborit gi materii pri,me agricole 5i indristriale ; la rindul
ei, Germarria avea sX expedieze spre teritoriile rin cauz;, care
,.Lb.,iru sX fie menli.rute la nivelul minim de industr'ializare,
iporloodnui"ciliita-uslauid. e1anraticleolseatr'efa,h,croicnavteo'rbpiroitirnivjiut rsuclhemmecsicic"l,aFsilcitelear
a oferit o anricipare idilicx a ceea ce era hxrdzitd, si fic viitoa- Dar acesr calcul, sp-re deosebire de ceea ce gindea Hirler,
nu, scipase deloc din sfrera vizualS a grupuriloi monopoliste
rea comunitate ecotomi.X rezultati din cucerirea esftrlui : stip'ine ale economiei naziste.

lo"ionoCero,-r,tdfe*riumcr.ls.a"erpieflueunllnnensstoecearccrmsaehtrrniteiv$riaetuadlbleutcuenii.rpv,rVsoloieoima.nmsstioibcirnciugla.mamrlinrtpaa"iXzttiear.ad.riecVdciieotRcermaeeiteculohden.lel:etccitniie$rtegrlvcat-lrlisuoin5t-afciertvlteeoaplaacetaell$tmor.1urocv.rpctoijnnzrmo_t"rrdaien.ulavcssls.neetfocdeleclel. ln primXvaralui L94A, Hermann G6ring, in calitatea sa de
cnd;;huo;scxi;eslitlitie"ireed'lcidlesbcituudamaertbtiiaacococdluiceepfatrcilanicesr.nieniqcAteettoepqnlireuiorradeiilgqlreeliopsniit.noodaaVsruactsr.eftiDridieoeacpsemicaaarlmniqiinindtiriteeoaabagluXrrtc.iqcsoivl.plonecc'rnltao1r.pubturppntcucrtsorlcne- ,,superinrendenr" al de conrrolor
planului cvadrienal gi al
gustului pe care-l au acele populaqii pentru culori ? 1' ,:conomiei germane, a dar semnalul de pornire penrru inflp-
tuirea ,,noii ordini" in der Grossraum cucerir de Wehr-a.ht.
Desigur, cerinlele r;zboiului au accelerat ritmul acestei inte- Intentria sa era ca lucrurile sX decurgX asrfel ,incit incX ,inainte
sfirgitul r5zboiului capitalul getml.r si se fi implantat masiv
gterf .; sens unic ai au inXsprit ulterior modalitXlile qi intenst'' i9ne economia olandez5 gi-cea belgiani, in economii norvegiani,

danezd, gi francezl, ,pentru a sritornici o serie de legidri de
irt3rese nedisociabile gi a rrriliza chiar pardcipagiile eio.omice
dejinute in firi terp de societXti din teritoriiie ocupate, astfel

r A{of f HicIe\ Qrrloertazipni segrete' pp.656-G5}' l Citat in H1P.9i4ra5-u.lip:l,.ri,M26.eCorknoeerr,sazDioenwitsscebglarentde.., Sein oder nicbt sein,
vol. II, M6xico
p. 48g.
2 Adolf

253 ,,NOUA ORDINE EUROPEANA"

GERMANIA NAZISTA 252

A;;;;iuii.rI_.nn"uUr"acrr;r'-ioatnteon^rsrsi.u;i.ilttcgiise.upuetroit.az,eizlaex1vilut9oiiidi"n4lreUesbd0iaXrccCsuhadeieiinpje"frieaiitnaoca.agiroliiliinJentga.etsreicnetrcedaum,rmulalanadbrieosnipuumropiiin.nnai.iefcsccliuuiisuperpemctuarrnurlaieoislinaauplccincrotgiraaln)eiscrtrllme'mciim.c"luaen.rnlt-enug.XaPtili;.ucugr' eealaiCaslneqomtutifsciirscgcauierioclaiemtuprel-tl''- grupuri de ignitrmepinriienrd5erini dFinrainnldau, sBtreitargciao, nOslarrnucclati,il'Ar udsetrriana, s'liLrrri"-

siderurgicX_

h1sigluoliootrsrsva;lloaatvcvcai.oaiiacnm,i,apI_G,)ploeorP_le.osxocenulisoaliiaanQ,iqauiidn,ni.rnNoU[grocUrmrvagneaiii-nugaraniiaeea,gxacIritj.iSincivnsorevagriieeien'na-nttieAac(ricasuu;ils_lemtirnclieaaobim,i.naaFplzelrAeis*nnxuu{u1snilutDr,tFioa*Clr,irrceeiC"khlu"co_t-a-
Doneiului) qi in.Iugoslavia. Dar qi din iccst unghi Jc-".a.r.
cx,enrplul cel mai spcctaculos este ofcrit tot de lG"-Farben. Ma-
nificaliei operaliei: rcle trusr chimic, dupi ce a absorbit i'dustria chimici austriaci

Ui"i;cfen,;"ernrcic*;u'iei;itnn,;tl;dcq"lidscrid;ium''nDianrieatlloeicatbidrucniauetitsftmrctiaoectiirtlpviauilrlerlroliitlznaeardbdtneipoinro"oiiglupiie"ulealitutip"ccisictueatierrisvds.ceiuoianqcsnseo-ieocz'nnpoieosNtexmiumepnulpuliorcgoiitesucrroettrexbgmezpieeeo'crrscmaeneotdtilaevrainsecrtieivcc'tr;isrceroericsd.epttcicnnzrst.icleicpirvrurrgP'er'ztiicJrcrcncc'r"uteiirpllulcdai5t'gx1cfet].cL'l"r''i;rIr:co(:lltt'Yillplrttc.'oi]u1lnct' ;r cehoslovaci, gi-a cxlins monopolul in poionia, Franta. Bc]eia.
It){)alun$eimaaurcnaa, rNrlroargvieagt iaamgi,b-iilnii-lcs$siiaqlict, in
de Uanp,iuunneeas'Stiupuin;.ii;r.cX,'tui ilJp.cl
rcsurscle mlntcre alc Laucazulul-
Jirilor subjugate le-au fost irnpuse apxsitoare
iPl;o;t"ri;viiJt ;ptr;eicioizitniiuf"ul"run"izicaet''ecadree Giiring in acclagi document' ocupade ,si furniruri de matcrial^ de rX)boi. De cheltuieli cle
exenroh,.
nu fuieseri 'inci invadate' au l"
pr,cesul de la Niirnberg Danemarca a reclam"t .; g.r;lnii ,ii
criodr,oicaantev;alolarisrfoirtqaitlri,zrilnrJizsbuomiualudi'ea4umr5i.lrianards edeBs3coodpeeriiliiei-iT";.;r;i"r,;;J;.
?oa""rti"c"ip.*a;t1ii"rla.".cXap-dita-.lur-l"innit"rcnpurinvdaerreilocur ndoixnitestatrtaerltesfrccrsupreilcet.l,dvee neplitite i^n valoare de 2 miliarde 900 de milioane de coroar,c.
.f..tuo,.'dupi inccpurul rizboiului de citre intreprtilclcrt dtn
tirile aliate d. ..u* sub ocupaqie sau cu care Gcrmanla et'a rn irl.N.orvelgia prelevXrile germane s-au cifrat li ti- ;ili;;J;
sliiUfr"a;nlcc"zaei.;; "ctomii.u,nni.ctaor.canna.vt.egoitne"v,i.doelnat'''slceoz pc,u.lbcdl egi en^c' eir glczc
6/6 de mrlroane de coroane ; alte 360 de milioane de coroane
iurrr"g,ar." activeltlr respcctive de 1a ct'nfi\ca'ca e imptccltca
au fost gl;ti;...de lara su,bjugati in contul i"irEi".li-W.frr"
aplcati tlc tlJddrllruereirsrapepglcr.clegaohtrz.fnmrtdrlnBraliauniriirn,gopinc-feedfdi^rairmnusdNrcs.aruitaagnriltiseiilmoouinrqnsaali;iindalepeiOgvrureeulniaarcnsenuecdlclthaaoguednrasl,lrrr.oiu,pdcIiielvnoeXltrielt3oiOdatrilmnlcldaicir,elinceiuaaenodriaced3ue;7^cp71ead9ftde';i4seerI-f;ail,m_o,[iaiIrrl;ciiiu;odnu;aiitifc-eroa'rl.lsca,;rt

g'ios-;eu;or;bm--.oAi;a.;r'snd;.rt;io.td;.ni"t;a.*;."tiie;n;ilunilteenruedmseealueoi ,c'cGiulXitpeetare,m{arieiaiXt'nonirepiuiielefnnatusorcucmiusaptieiad,ctcedisaacerrc,'voiifnnodosi'pnmtlruisras-ilo,iltolcipnrorsau.isntsstuiuue'--i impuse vlrsxminte lunare in sumx de 32 de milioane 5oo Coo
b.tslieaeia"nm"ccioaXi"nredliesig.caiarri"ncnoJgunhgtoiiepi-inio"mclauraarirllo5ei rfiaciilnemdpecuaostrsttirmttircaiorilne.neeiitg,ll.oelpirrrm.pcoc'vIari'int'ccienuicdl1oE,autspi 5]rodi.rsriEtntricpEm-uausalrtdeoi lpcer3nu' de florini drepr co'tribugie
la cheltuielile ocazionate de d,z-
ibfrleooniruitnrluianpatceisonoprvemireirtaeicda.muoinnlaiosnrtrd.caahlieaaltcumiicvaliiilidpigfleiet,rriimttea1:n7xt3nsdireo4tmar4l,iliH*oilaaio'geaa,rdeae
u**cui pa,ftixa.gC.auntv. a,locaoremdpeleexxuel mKprluupscppaot clia;t alcl cazurlle..ceJe denun{at o pagubi de 22 de miliarde 224 de milioane sod-ooo
,:prcluat" de.florini provocat5 de
rtrstalaltt fl lSelgiaa avrr de deplins

;Ut;;I;s;-1h-Di6oofi.ace.*riE,ttClE-.i"in1al3la7inpraebszimeidnoetasttaeluuaJr,oNplViiiiiirsrntcsbbccebrnagftsla'uinnfotdcsertnrerneh."tpn',ruondTguiseib.niinn.tgOtIetnd,efttr1. i9^o5ee8d-' germani prin acest sistem de estorc.lre.
daure toiale de r33 de miliarde Bgg de
pp. 148-149. '-rilioane cle franci, dintre carg .12 de rpilialde plxtili 14 capi-

GERMANIA NAZISTtr 255 ,,NOUA ORDINE EUROPEANA"

t;tfi;no.#;f.rii"li!ui;l.i'"i;'r;l.;;.",";c*I;rr;*hi"o.'tereiolnFtulslirdi'ia,,e^pefn\l"ieii"ct"nde-a+Uteip^-r'izupi-otf-aa"ric-".lucfuj'a.eaop"rfcXe*ao"hls.ineii"-tvleu,,a,os9.etlae*oeifuacnadm-ctetlrtirsaelueamcl.au'pRsit6leniu3o2e-bma3di cnilrflhnatoee, p-prpsadmrlruaeeoittnzidiafeurrdd'aenceiM.nnltgiiacincispcihdtraua;eatlgtlfr.turdrLumioercutneoooxptis,eltrinXeumcidburrq-ci-ilti d;;.#lA;;[s'.a;"c;aumfdoasiimti mrenarrirateoiqLaaiitlluietlaGot,.6usipitnarpgter.cPmaruepltreoonrdqguiaislencilzos'raa-lteoargdreaiclaoolpcsee9rlaii.vl.iirnea-i
iir";n;i;il;;*ed;:iiii.td.ii'te..i"";;plD;iX;r'";o.r,;t]dru1i.u.*r1s-.ici.i",dla.ii;ng.i,ir;.pid;.io;-ro"o;lme-idlteu;xqnciilu.iicialnflrdem-.utl4aoosttte,rrainrapiliillltaerioa'rrlr^ioladnpplerecicrrlnacienetedpl' ricaiivdnaueer.eEfUomtnsleairt.lucieoopn'anr'erotanalcslctect)aseodlu-cc-l
Join)q,;-1;*ars;il".i9id,;.;e"i4t*l.er-ma;"ir3i".ii'"bJd;N;",atielt;edi*ruilt.uoa.i;dfnc;rrn"ii";'eu1t.c'tpi*mbXn,itsse.eio;epic;.il"raifu.lir!ngo.m9sv,tr;,n,4.X'W;ar.rq4in,o"to9e.i;,ie1acti;ohx'e.giirirr"pufrmiisoeiicl,cmo;bcua'"orfat;fmcairiltcitv.ha.ralics.e.tDfXdtau,ol,ie.aelseau'tcif-"oerdiormatX'aeeeiudnmzaix.p'epldbtxleeurraeoi-lmepm-EsacipoteiiepiauruniclrlmfntAiiustornpoee,o,ng-sr"psondtri)udtnm'oitrucresututdii.ueeu'prclnan-ilbSllrd1oitluustliaae.oanoTnrcrmslXivoeeu"macl".aselp,r.ti$tBcceulsrsl'utcicrtain-om'ille,lcdiaeit'ult1kuisuro"[email protected],ncil(lasnu7lauiolentnrlel-l- i{.i.t-rriri-p.oduse ,aLimenrare qi materii prim'e au devenit tot
o;Pii.t"e;o;.iI;"rr;-*"ii";ot.;d.;o",i,."r..f,i;i"ril;.;*of;tKmr'rx.,tfri.eorocrupgczruiruoiy.it-lpnrrioa*la,orritrenkerii-tuaiie,eltnnocrsisn.-atriieof.n1tsi1cic,dut9uaXiif4rtnfieqc4Ur,iialelenorscaeru-tt\ux'id'rmXipegef"locauobuasialpuimpatensiu.irrtounioaliiprtrtniiesam,egadddrrliieceimetcei{R2'ets'ln6peodtut'ivo4lcirai',theri\rieattirpvii'tcisabie'itsu'luiietsl:st)Xeinuzdlaaer:dmfit:lidi2ee-an'.
mi,.*"arillri"rnile-"satar.tiloaa"s*iem"ippeie"rmladGasseuurrpmi rcaaensiueuzibussrtpainorlreeeis.aupratGetrli'omdriondnpeiur.liupziobtcoecinotnqaoilimplooicr-
inrpuse strlirrilor 3. ;;ui;n';ie;l;i;;c"oTri-iCrcnocrXi,rtJina,laqirlcailfnoilsorartoaccuturtp,.ar'irl'eitr..iilLil"doaer6.^gradeui.nmgeuasratrcl1e9d4x.ip2r,loittac'trtrcirlaoiidrtrit.l'ue-l

r.giole qi cit mii neindtrrit"rrc a linulurilor rcspcctive :

ip;[O;t;;r';r;"t"i".io;n.a;-stS;";dif;im;iint ificip"aa'aouusztztiii'tin',ccciiicit,nearsiiniiup"t'iutsttini.p'm,euidpslpieeecclaiocicrimtotgnoau,oainrauiarslccmdtrnicreicio.rfciodpi,uaioPnmapa1cotti cri.tunmregilrrieicontloca|ogirtis't.lclcturaduturtcLosctca\id'1csgc,ctusrccirr'et\tgt'rtrrel'attorniumctrrnaddtdnc.lcc''
;;;;r ;;; la mizerele ralii din primul iSzboi rncndial'

pt;ot;or"Aipn{oi";".u-o*r;"mlooiatt-rtt,e.,,ilrne.a-Jruma..l.icct*.'aeCz"lunrcXl acscriouexinr,susdeleuucpiinmXiilii^cpEXsmeoraererrceefzeqaec'atvuldro'crrrlzabeRsitte'aiociccnhhraliuulzilmiiul'tieiinnainctaidsliaatsietl
ln"r. i" cele mai bune magaziDe belgicne, olarriJeze.qi franccze.
ca si
se umple vit"rinelc ciin Germania, qi a rrdtcat nlvclul
furniturilor obiigatorii pe care 15rile ocupate erau iinute sI lc
livreze Reic,hului r. Do'uX luni mai 'tirziu, l'a 4 o'ctomt'rie, aju-
torul ftihrerr,rlui s-a exprimat in termeni asemlnitori 4n cadrul
unui discurs public linut la Palatul sporturilor din B'erlin :
se moarX' in n'ici Lrn caz asta niu st
,,DacX pe undeva trebuie sX $i, ficind eviden-t alr-rz-ie la mislr-

.ra i,rtimpla in Germania !"

rile abia luare penrru intensificarea exploatlrii lirilor ocupatc'
:cl a ad5ugat t itejeEte ,,$i din punct de vedcre alimentar an.r
i;ru, in ui-X situalia cia r,'ai c.iti.i. De azi inainte treburilc
-.rg. tot mai 'bine, ci teritoriile cele mai fertilc
I Cifrele reproduse i"mJa""i rs'luiisttst't"nrLt gex' traassuepdraincdrerocrhaizcifto' rPiilreocp'riso'nvuonlia' tvc ,ro, pentru
qOi .V"I.'oi"r.'io'#;;;sJ tt,i, L'Amrrinistr.azione. tedesca dell'Itali'a oc- in ,i;pi,lir.* noastrX. Acum se pLrnc numai o problcmi de
sint
ci. E. C o 11 o
organizare..."

'c-a"Di-drtd.'-iIii4";r-;D';4;5;k, id,o"c;u;m;e"inetu;i ;nhr'ii3l6;'-Meileanro 1963' der Arbeitcr in 1 Raportul stenografic a1 convocirii este reprodus i1 Procls' doc'

Lase URSS. lto, vol. XXXIX, PP. 385-412
nc^ttiiloia, "o1.'lI, paitea I, Berlin 1953' p' 110'

18

GERMANIA NAZISTA

.. .Intr-adevir, 1942 a fost anul reorganizd,rii economiei de 257 ,,1.[OUA ORD1N€ EUROPEANA"

rx-zboi, care ar-nin.ste5mnf-cabt riunasSrie.toatoid'taetirvqei lni"mit i,tra.,rme-irplear.-trgl.aii*rur"..,i total'n. Dar ,,rXzboiul total" lovea cu precidere popoarele sub-
jugate, asupra cirora se abitea acum acliun-ea dceo-nadlutsrei i.l.cdae
lui Gijring. si*istre personaje aie celui
l.,,-ri dintr. cele ,mai ac,esta se nu,miia
tamSrtpirryeiigliei^erl.aucoaili.g'sRlipzeceoaiccnthrodsuir.nmicccieanreirsaactlenee,a'crpebaegndniommrmruiunileuiaisi.rLumrnCaaaalmicdpie'innrriurmpcqei.i.li.meo"""u;,r;'.i,.i1'..i-iii"u,ii.;.;*,;r";".;;-r1;'"";_"; iteich, Fritz Sauckel ; prirltre atilia alli spe-

cialigti in tr,ansporturi care qi'au legat. numele de istoria Ger-
*nrliei naz'istc" Le 2l martie' Ig42 {Iiiler l-a numit pe Sa'uckel
Amphaoramrtrataerdm.ietaepinncaotrtsnaqetmirpoItneelundmltuuubsilrtiergluisai1il-9pdS4Jep3aeRsee5riczoiibannooidmM:iniieninirin;itaieinccreilrlseeitt-prctunhici.paGi.rlfe6LrrrJaiinrSgi;.nd;on;;;ibif;o:u;;r;n_"i imourernicit sencral pclrrru [olosirea miinii dc lucru, lixindu-i
I ,u.iin* si asi"gure Reichului contingcnteic cle 'braqe de muncl
necesare economiei de rizboi.
i
ln ianuarie 19't3 Sauckel a introdus serviciul muncii obli-
I

acorda.o. comperenqi mult rnai cuprinziruor.',l..ii;..;; ; satorii pentru tt/o'ltai "s+cSrmadneiian-i birrbalii dc la 16 \a 65 de ani,
accl-mrpusudoadanr"mmarimezuterubpv1r^uo_ii9rrmeniaua4a' rrc:+raRnauo,elrci.ielrespcnedztodrercuoaunicaculd!outqtauoamirpatcstbpeieo1nuelie.relnqiiiiaranraiggporluedderuacerieosmtdccr;aictiiraulandi'nnoMnsncaemiantiiia,enltqliiirrcucisiirsraiXfiij,.biaulcrcSutcmclroripetuardixrcillrcnc6aeiadrteerarsc6s.Xcrrea,5ce-zTlauscsibdmrmcnioritiinnnXtip'rie1rn"lru1riii.larmn9enSif4rcem"ppip2iircar,rla-luiceora1icrr;"dr.;,.iai;uurci.,,^pmfr1cdor,ol;ecji.irr.;evalm-f;ulei;atae;i,i.nrdoi;rXail;cctii pri[cipald de mirrl
i'.,r.ilc'cle I* ; tlar sursa
c1e lucru nu era Gcrmairia, ci tcritoriile ocupate' Reichul
rccllrsese qi pini atunci pe scari. largi la ntunca priz.tlrlie.illor
de rizboi'-i irt f.bt.taie 1944 priloniei'ii dc rlzboi folosili
in Gennarria sc cifrar-i la aproximativ 2 rnilioane-.-,pelltru a
facc fadr penr-rliei de brap-dc munci provenit5 din absoribirea
,r,"rr-renilo.'"altzi de citre'\Veh.nacht J intre alrc,|e, tLocrnai ne-
cesiuafea econornici de utilizare a m,uncii '1or a 0mpie'd'i'cat ex-
terminarea in masi a prizonierillor sovieri'ci d'oriti de Hitle'r 1'
trolorul absolut gi arbitrul nediscutat al vielii inrerne. Aceasti intr-un,,rallort stric't^confidenlial"-.acL'esat lui Hitlsr $i G9-
r{Plgicnaenrorsnaontiodvnrpcuemocaemtemgeenpeantereunnunar$tdluireucee-lloclmi,ludrsueGreetniimofrp-eteil9rciiuoblrr4tmbiLrev3reaaerolririsrenaa,nl?qelruednoisifcsl-iataqecmairutgpasauraoisilmui'upn,ip.irbrni*drliremopeuvmlrp,'rui,eecnrliilimfterzgloiibcieeadoXrar.emi;eurpdaa,cl;neerrre.dzno;raa"rtar";is.c;l1t"o-r.i;un;tin"lr.rruceor.ia.g,.hic;idliria.tt;;reriea;;r-i;lt""I;eIiata.i rinq rla il i"lie 1942, Sauckol a in'clicat c'ifra cle 5 124 000 iln
nri"uinrn lucriroril.,r striini adugi in Reit'h. dintre care-un mi-
Stalingrad, care strecurase in mintea unor germani primele i,r_ i,irrun,rg];i'rjjul:r,tlod,tractere'esc|a'tiu,sep'.r1iz,.o,n.uic,rtitJlcarl7zbmoiilio':,a; nlae sfirqir.ltr[. anu'lui
doieli azupra inlelepciunii fiihrerului. ,,Nu1 ,re.roie si risipirn
prca multe vorbe pentru a arita fanatica noastri hodrire cie 3' Pe 'ctrata 'de
a {ltrage gi angaja toate forgele poporului german in vcderca 5 fob.uuri. 1943, sauckerl a afirrnat in ,cadr,url cuvin,tirii roi$uite
L I'rr.,' i-r crnilitui'rea gaulciicril.,r :,,Asprimea nernaiirrtil-
d3lu0ipnitaecnisudtaeeris,netiem1p9ic4eir2net-r.cuonCnrarealaiubdnoeel-qaaevdgiso.r'.na-uJlgu,iilgX-anst,eiic'rfniirnbmaitalXulGliero5eczblebbeoialsirunli5'ai irirl a rizboiului nr-a silit sa rn,,Lrilizcz, in numcle fiihrerutrut,
;"t;;i;.r;;-hr-f;i';ll".di"*"rgiiil.ilu..;m;.;r;,i^ran"'l;crcillie;u:ssiSt5iraa-xinuin,ocuikbaeclriliag"c,'sla,1a;9-cim4lef4oaclxloHaismrieatsultecmcrilnadvetacoreaadrneuti'ptdueainncmeocenionot4m"voim4ai'nidillqnie-i
Iariatici. ca ,si izbgteasci in incercare.a clc a prrocnr60 a,c€rst€

priro1nViei,zii,ingiarrc,e:,adsotiolpt rl'i6vcinoqnol *sietuddwiullllr-luei J. B i lh1i g, te r.6.19 fes
d'histoire
Reich' ,,Revue
ie la deuxiim"- gu.tt" mondiale", ianuarie 1950, pp' 53-76'
1 Die deutschs Indv,strie im Kriege 1939-194t, \erlin 1954, p.79. 2 Procis, PS. 1296, vo1. XXVII, pp. 11'5-1'21'

s lbidem, PS. 1'739, pp. 573-584'
a lbidem, vol. u., pp. 584-61,)

l8*

GERMANIA NAZIS'IA 259 ,,NOUA ORD1NE EUROPEANA'

25E

ener'gii lu,critoare". Vin5,toarea de o,ameni avea sX fie exrinsi vorbi 'din,e condigiile ,de c,azlare, foarte a'seminitoare c,u cele exis-
in to'ati Eyogp* : o ju'mi,tore de ,miilion aveau si fie furnizagi .tente ),ag5relc
de'prizonie'ri. Dar chiar p.ri,ntre 'lucritorii
striini a foit opetat5 b discrirninrrc ; astlel, d"rcX- tr'a.tamenrul
cl,e rezerve,le intorne germlane, un milio,n gi j'umicate de Imlia, hiralzirt acetstei t,atego,rii rdie deportrali a lovit in framcezi, bol-
un milion de Franla, cite 250 OOO de Belgia qi Olandr, 600 OOO
clo tcriroriile gieni sau olandez,i, iel mai grav au a\rut de rsuferi't cei aparli-
alto teritorii {1:,u.ssoSevasiueecdkac,ceerol rg',adi arfooti,ssrqfuipl,sel-i,na'du,'arteurphrital'oct ,rmuv,rdainiintmle,ausliltnt, ictlCg1eOiicniOte,Oade0mindrnc- ii'nd pt.t,tpuselor nase in'feritoare' adi,cX in general slavii ; n'a-
crederii ce-i zigtii qi-au ptt ,." scop ,sX realizez'e elim,inarea fizici, a alce'stora
d,e el,ogir,r'l pe care ,i l-,a adrosat Giiring inci la c,onvo'c,area de c;io'pnrsiinder-a"b,ti.l 5int,reex'cc,eosniv5d.ilCiilheiadreintraPioalolenilau'cerxSistotaril'uorngdeermca'alanji
,la 6 aug,u,st 1942, pomenri'ri mai su,s :
gi ,cele alc oamenilor muncii polouezi constr:tngi sl-i de s,err,ca.sc[ :
Nu vrea'u si elogiez pe gauleiterul Seuckel, pentru cX, nu are nevoie de
asta. Dar ceea ce a ficut el in acest scur.t interval de timp pentru a depista salariile mut-rcitodlor necal,ificali po,loncz-i l'erprezenuau iruni-
rarea cejlor piSdte mur.rcitori,l,or rrecalificati gc,rilani ; sal,ariilc
faarbitr.idc.ielerenpoeadserreluccsrrietourni din toate pirgile Europci gi p&ti-u a-i aduce in
mei : daci fiecare din d_ulumcnrucluvnoioc..scArgl vre:r si vi muncitori'lor rcalificaji ,pol,omezi reprczcntLau 60 l,r 'suti fa15 d'c
ali consuma spur-r tucuror, domnii ..1. o1. ,rnuit,citorilor genorzuri din acce,ati catcgorric ;_ selariiie

iricar o zeiime din
ener.gia depusX de gauleiterul Sauckcl, v-ei fi realmenre rrtor sI indeplinili
s:rcinile ce vi se pun in fagi. s-ut,"t"ii,ctloi,nril,nu,,lup"oiillo"nmezuinlcdietor0ilnoar ltgi ccrilaxlaifin'ciaraef.laa1j'ui nl,gaeaacue-'llaa$-i 70. la
nivel
Exploratarea brutal5 ,a miirnii de lu,c,ru a fo$ unia din trirsimrile
cacee,llrueeimudgaeiir-acsal5r',adcr,noteailrenirassrpirlocderzrbevoiirdnmitcRoendLd,ie,icaihml.lpluMe,criji,,arlXo,latisocm,eri,i,ulesl i,grf5reiirnnmiacrnaarr,uienfSo'taismntp&rreuei-ll 'r.-'ar.ut Ku'cz-ynski, era vorba de uu
cie prcgXtire. Aga cu'm 'rafinat' int'ru'cit se v1dea
d'aeosebit cle cX
,irt.- ,"diroriminatoriu
g"r-,"nii au interrelsiul si menlini in virali munci.oorii 'polon-ezi
crulrarea torgati gi cel'e mai diverse pa,rseu,spi,rr.rarnifi(rdneirllaiilo'arm).enPinolatrreiv,ait ie inalti califrircare 1. Mai tirzitu, rdu,pi invradare,a Uniunii So-
fo,arnei ,la exer',cilalea .de. repr,e,siaiii viotice, ,co,n,di1ii gi mai pr,o'aste a'u fo'si im'puse o'ameni[or mur11'cii
ca,l,cr,r,ielo,r rluri Kru,czynski, pemtru c'a iir mai L944 sd" se m,ai
poot5 iinr,egi'stra fn Gsrmani,a cifra dc 7 'milioran'e soderticLi din teritoriile comorpite 2.
rcelor ,,imp,orcagi" astifcl m,ebuie sI clLe f'tiruricdrii,rcoarri
striini, numi,r,u,l Co,nlinurul';unrci ordouianle emi,se clc Gciring la 3C iunie 1942
se
,tra. 14 uniliroane : 'agaclar, cl,in ace;tia o lrr-rni jumftate a,u cdzur poate facilita rcalizatea un'e'i ,inlagini 'cl'are asupra tl:atemen-
vi,cti,me deportXri'i e. $i cle ace.asrX d,ad, cei rnai lovigi de silni- tuilui aplircat muncitorifl,or striini ; o,rdonanta privee in speci,al
cziaarin\alazimstui,n'arcuilefio,csetleh.mr,ciarli,tgorreii lec.linInEugreo,npe,anarl5-s.,irnirceiaronri,ii ,tutrrru,l ,l'ucr5toril,or sovi'etici. Ei nu ave'a,u dreptul 'l,a nici un
reprafti- fe:l'd,e con'crediu, ila nici o compenrsialie p'e'ntru orre isupli'mentare'

srriini, pentru lucr"'uil. efectuat sXrbS,toriLle srau noaptea ; din s,a]a'riul
oricare le-ar ,fi f'ost sp,ecial,iz)are% a,v fost asimil,ali din ,p'u,nrctul

d,e rz,ectrer.e ail salrariu,lLli c,u m'un,ci0o,rii germiani necalificali d,in ior se ,relineau chelturieli'le d'e c'aza,re, intrelirncre, imb'ri'cimirnte

aceeagi braurgi ; ,ei eruru imptrgi lia acetreagi regineri d,in sa,larii gi transpo,r't ; in sfirgit, sa'lariil crra cral'clilla,t ca sX r'eprezint'e
ca qi mun,citorii germani, dar ,nu primeau in schimb iir'le,sn,iri,le o cot; procentuaiX diLn cel a'l lucritorilor germani echival'em1i'
'de odin ,sorcial ,rl,e ,c'are benefi,ciau .ar.rro,hfonii ; alime,nmqia lor
era iri o,rice ,c,az inf:er'ioarX celei a germianilor, pentru a nu fflai Astfol, salariul zilnic al 'unui mun,citor rdin est asimi,lat cu 'un
nruncilor gsrmrur ce ,cfgtiga 2 miir'ci rpe
zi eria d'9 1,85 rmir'c1 ;

I Darea de seaml rsupra qedinlei din 4 ianuarie 1941, ibilem, PS. 1 lbi.dem, pp. 252-255.
1292, pJp. .Krcu4-1c1z^1l.n. ski, ? {bidem, pp. 280-!8},
op. cit., vol, ll, p.266.
'

GERMANIA NAZIST.\ 260

261 ,,NOUA ORDINE EUROPEANA-

cinltarer,lincea,r,uer,mualdrem'ual regin,c,rilor cle 1,50 ,mirci pentru ,cazare gi aproxirmativ 20 ia suti ,din cea d,e chereste,a, pesle 50 Ltra sutX
reali,mtc 0,35 mtrci ; tn oompa- clin ,c,ea d,e mitase ardficiralS 1. ln sfirqi,t, cifrel'e ,privind contri-
primea in
ratie cu un salarfur zilnic die 10 mir,ci 'c5pXt'at de un mu'ncitor
lgllaterrcmseaaalau,n,r,liai,mle2uns,4oi,0iptito'5m,rmuiriilnca'idlie,er.fregocistiltvueinn.ac,Pra,erso.apl.pbneralihni ,siara,tnim'eabo3ug,9e, 0ne,,ruiacrae.rr.eaapuisliecraarertce- bujia fu'mizad tn ,rneterie de bun'llri d,e ,oonsum de 1X'rile octr-

pate sint 'cu mu,l't mai semnificative, 'dacX ,se lirne seama de
de arai precar gi 'ad,eRseeia,c'hdurr'lagmi-aaticprcoecudomrntn3e0,a pe qu-
ila rsutX
1,or : din aceste
cazurrlle cind lla munci cgali mumciro,rurl din erst primea o lirinive'lul
tbmardcoaialrmunu,elscerelxsaeatuaraac,cscheecisa,itlnrircsuaeonpmridstnoofaeln)reat1'nfd.eliacAntcivcseiatautla,santt1raei,uo,aelrniaa,,clcuo,hmiridaGiarnt6aorimind,'cugeinn,,lcctrriietm,ocp,ernruuo(ldc,iuefu,i fsg-t,ietnctara-i-
prinsu:l
din stofa pentru uniforme, 19 la su'ti din piturri, 30 ila surti din
piel5,ria br.uti, 25 la suti ciin incirlliminma 'de piele 9i din
cca pentru lucru 3.

pe aare scolltau imprea{rsrlittii g-ermani penrtrrlr a aruincia pe spi-

narea al,tor popoare cheltuielile uriaqe implicate de aventura TABEL CU SALARIILE MUNCITORILOE DIN EST

ior r5zb,oinici. (in Reichsmark)

Este scrnrnificativ cX p,rocluclia cle rlzb,oi gcrnrani. ,S**1 put,r.rrL (Sursi : pv66).s, vol. XXIX, pp. 2a5-2a7).

nr,enline ani intregi la ,u,n nivel oo,nsidembil clc inarh qi a

atins pun'ctu,i maxim tocmrai inlr*una din perioad,ele cuJminantc
a,le ofe,nsivci coaliqiei antinrazistc, adici in p,rirnlvara qi vara
lui 1944. A,cerasti
'dinamici s-a diarLoriar cu precS'dc're exploa- SALARII ZILNICE
tXrii prXdialn'i'ce la 1cai'rrielo'rauo'cforusrptasteu..pAubseiarnuilntearidoer lucru gi resur-
curba produc-
si;ile econo'mrice ,ale

tiei de rizboi a cedat Lreplat in ur'ma prccipiririi dczastre,lor Saiariu brut Salariu muncitor din est
mrilirtane gi a bo,mbardamc,ntelor 'aeriene rainglo-america,ne muncitor german

(acestea din urm5,.insi, au p,aralizat mai mult reteaua transpor-
rurilor decit ,sX fi ,lovit dineict in,staialiirle ,i1,dur1riale). Pe baz.a
(rninim-maxim) Globrl Reqineri pentru Sold de
cazare 9i hrani
cxplnat5rii arnintite qi-a sporit profir,r-r,riie in proporlii uriage vlrsimint

nr.area industrie monopoil'isti, carc to,clnai in 1943 a at;ns apo-
licgfin:oleoiinnnu,ftaoElrlluloucels,rorcuganp,il,dacp'qae'otfaopoirrnutrrtli'uarim1irgii9uiaie4ilog3'id,irne,jceXrrlroarla,ipzclser'bailrllompeon,'cliiasuinptpciern.arutrmteeCr,,anmia;t'nscauivti5oa'af1ucsi'uuircrppnpif5rirrazreca,iesri c'isucaoiin,nrn'cittiroaemc'sixouie,fiilsrrorcrfcrer,ieietrianntmu'tareere-i
Pini la i,40 1,60 1,50 0,10
2,A0- 2,15 0,35
3,0s- 3,20 )1),8n5 1,50 0,70
4765J,0.00*--- 1,50 1,05
din pr:odu,cjia g1oba15 de fier dc'cL?re a puturt dispune Reichul, 4,25 2,55 1,50 1,30
5,20 2,80 1,50
6,20 3,05 1,50 1,55
7,25 3,30 1,50 I,B 0
8,00- 8,25 3,50 1,50 2,00
11 ,la ,su,ti di,n .crea 'dc 'otrel, 30 tlra sr,rti din ,ce,a de aft.mini'u, o 9,00- 9,25 3,70 1,50 2,20
trerime d,in cea az-,ot, pesre 20 la s,u'tI din c,ea ide acid rsul- 3,90 1,50 2,40
de 10,00-10,25 4,10 1,50 2,60
furi,c, 20 la sutl clin ce,a de sodi, 25 ,la sutl din cca cl,e hirrie, 4,30 1,50 2,80
11.,A}-fi,25

72,0Q-12,25

1 Textul ordonanjei lui G6ring este reprodus in Procis, doc. PS. 2039, 1 Die d.eutscbe Indttstrie irn Kriegc, p. 53.
vol. XXIX, pp. 239-247. 2 Ibi.dern, p. 51.

GERMANIA NAZISTA Capitolal nowd,

SALARII SAPTAMINALE

Salariu brut Salariu muncitor din est oPozt TIA,AN|TINAZISTA
muncitor gerfiian
Relineri. pentru SolJ Ce Faptele qi soarta opoz-igiei care a insolit de ia incepr-rt phii la
(minim-maxim) Clobal cazare $r hrrni vr"rrs5inint

sfi?git existenla refimul,ui nazist conslituie uir capit'ol d,e isto-
r,ie deosebit de comptrex gi ,c'cntroversat. Faptul cX in Germa,nie
Pini la 9,80 11,,20 10,50 0,70 opozilia n,u qi-a in'iununat activitatea printr-o insureclie,- spre
11,55 10,50 1,05 cleoseLbire ,de ceea ce a fost caracter,isiic pentr'u migc5rile de
10,15-10,50 15,05 10,50 4,55 in tirnpul riz-rboiului tn 1Xrile Furopei. ocu-
20,30-21,35 18,55 10,50 8,05 r'ezister4X 4pXrute nazifrasc,iste, a ficut si
30,80-32,20 21,00 10,50 10,50 pate de' anmatele se punX- la inrdoiali
40,60-42,00 23,45 10,50 12,95
50,75-52,50 25,55 10,50 15,05 daci se tp.oDaater vinorcbiui d'daedeixfiicstuel'tnX1l'ailournecriematiegcdier'i rde rezistenli
61,25*63,00 10,50 1 6,8C
70,00-71,75 27,30 I 0,50 18,90 siiesrmt aanel regimul,ui, la ,aare se ad5ug@ faptul 'cX aparatul tero-
80,50-82,25 29,40 10,50 20,65 cea mai mare
89,25-91,00
31.,15 'otoaretgi-l.S. aR;pi,dcph,orouplouzi iigi,earmurannorardneinraosrJitX,liai, po's,tulatele cel'ui de-al
al'cituite din 'cele mai
active si hotirtie elemente, s-a manirfestat rpr'in ir:rtermeldiul a
SAI,ARII LUNARE mmaiiredes,artaeu,pl'amreleas,iiuamneisc.tXliXo,bt,Xoard.usatu'tffeia,rz'iteto, csinmchasimif'plbrr;itiiotn,ascreet'dadieemrieanaiteands'espisrtaXfitgequirm5inrai-ii

Salariu brut Salariu muncitor din est 's,mi laantXurilor opozitici se cristalizeazf elenlenrc interesan.tc de
muncitor german aoreciere a stXrii'de spirit ce a domnit in Gcrmania nazistS.
Regineri pentru Sold de urdt'ineraeeziba,^pouoripoeptbozaaziirdlqeieliiuiigicraaaundtttilrinceXaacz,tetsrseutgegbIimupmnruoeulruo,liptn-erirquna-isez-piliusneetcetgenai,lsio-irpnierafeilrt'xen'epce.rtlaeeitsn-s.iaiqmssifpiurpqtbroi.etm,fl.'ouerinsmtgdooei-lt
(minim-maxim) Global cazare 9i hra.nd. virsS.mlnt

Pini la 42,A0 48,00 45,00 3,00 tntr-o posturX nou5 criza partidelor weimariene, disociate com-
51,60 45,00 6,60
51,00- 54,00 55,50 45,00 10,50 plet de asaltu,l nalional-soaialismului ajuns la putere. .Unica
60,00- 64,50 58,50 45,00 13,50 migcare rce a pistrat qi in ilegalitate o anumiti ccntinuitate a
69,00- 73,50 61,50 45,00 1 6,50
78,50- 82,50 64,50 45,00 19,50 tradiliei ani,lor 1918-L933 a fost pardrd,ul co'munist' carc avea
87,00- 91,50 69,00 45,00 24,00 sX reia suib o altX flormi opozilia sa f'a1i de fascism. Dar 9i
75,00 45,00 30,00 pentru eil experienla dictalurii hitleriste n-a fo,st lipsiti de in-
100,50-105,00 84,00 45,00 39,00
118,50-123,00 96,00 45,00 51,00 1 ln eseul Per ana storia dell'opposizione antinazista in Germania,
150,00-156,00 106,50 45,00 61,50 plgpiuiupsbp.itel1ric"0ian5rt_.za1iinsc3te7esn,t,,gasRemtuiivdgilisueutr,aamtpasesntpoice;arcirciearaleiiflednrueintcligloiesznoisbmciidibaelplirioasagmrreriiaoadf"li,ecgeziaibmnaauitceaai.rrieiaea-m4isptporlireliioegproLa9fti6ctfl,i
198,00-204,00 117,00 45,00 72,00
247,50-255,00 126,00 45,00 81,00
300,00-307,50 1 33,50 45,00 88,50
345,00-352,00
382,50-390,00