Focillon, Henri - Arta sculptorilor romantici

c

Henri Focillon

arta
sculptorilor
rornanici

Edituro Meridione

: Henri Focillon

arta
sculptorilor
rornanici

CERCETARI CU PRIVIRE
LA ISTORIA FORMELOR

Troducere de
IRINA FORTUNESCU
Prefotd de
R*tZVAN THEODORESCU

IIENRI FOCILLON EDITURA MERIDIANE
L'art des sculpteurs romatzs BUCURE$T|, r e89
0 frresses Universitaires de France, 1964

Toate drepturile
asupra prezentei edi{ii in limba romanil

gint rezervate Editurii Merldiane

PREFATA

Soliei mele ,,$i pe deastrytra, ce cautd in astfel' de ldca-
Suri... mon;tri ri.dicoli,
Pe coFerta : uceastd, galerie de
Saini-f'rophime din Ar'Ies aceastd uluitoare Jrumuse[e diJormd 9i aceastd
' (sfirsitul sec- xII), Jrumoasd. diJormitate ? Ce cautd aceste moi-
vedere spre ctrtiea intcrioarE mufe murdare, acegti lei Jioro;i, ace;ti centsut"i
aceste Jiinle pe jumdtate ontenegti,
rsBN 973-33-0044-6 monstruogi, pestri[i, acegti rdzboitt'ici
ISBN 973-33-0045-4 in luptd,
acegti tigri
&ce$ti uindtori suflind din corn ? Aici, mai
multe capete pe un singur trup; dincoace, un

pcautrcuappeddceupoatcrouspdedcld. eA;icair'p, eu.nDainnciomloa,luncapere7ttee
Jace sd te gitt'degti Ia utt' cal, pentru partea
la o caprd pentru aceea ditt' spate ;
clin fatd, gi
clincoace, un animal cu corn erhibd partea di'n-
In sfi'rqit, din toate pdr[i'le eSti
tldrdt a unui cal. cl,iuersitute de fortne atit cle

tnconjttrat cle o
bogatd ;i de uimitoare incit deuine mai pldcut
sd- citegiti mermurile decit ceasloauele Ei sd-li
petreci taatd zitn admirtnd toctte aceste lucruri,
unul cite u'r'tul, decit sd meditezi asuT:ra po-
r uncil o r " clumne z e i e gti'( .
Pasajul acesta, aclesea euocat tle istori'cii ar-

tei, ai ciuilizaliei ranzetnicului, face parte din-
tr-o celebrd scrisosre, ueche de aproape nou(t
sSuatinet-dT.heiearnriy. t,',Asap,o'ula,,Agipaolocgd1tiraeucGl uVitlillaleulmmuemd'(e,
adCcitenauiTsetuauaueuslrted*.te-itlmzintlii[jeitaoi,tcodta"cutaolrrecaetadlemifodaseret sluBiedfrolnsusaatr'vdcinraculre-

5

ciade, supranumit, pentru elocuenta sa debor- fIi,r)'iril"eiieiI'ztui.i"tcit"atlitt"tott"icr;iei(s",)rtire,r'ieiri"uitrLJr,tur",i!nJ.Lot,,,'t|',"'recouniit\rteu?!,iIp(irule"l;ur'':ui,rtttt,,t;'etigrirLuYfdt,:t,)otrir:ui,r

clantd, ,doctor mellifluus$ ecltiuaic, in. 'tti:s1trortttItd!rIclJsi.tttuIIcpt:,rp!tctnctrq?':ttn,ieuucti{ol.trtjernlte_e:toeciat:bi:tictptudtrlAslarlilrttatme:idudE,_dunlcu:iie_ei:ig.tsetancyg:l.iectuctpeopiczudtA,.'titda,ileduatqtelu,,iiuneuibtrcer.tret,n:eserer,claeuonel:ar,onlaiueenrrs.t*anc:errtgpppdtstpsdna'oeaerinr"eoc,stStol.inee_uoltoiiesoieteJLbiaeBndalscctrriirtil.eu_mttnrcnsmstseitpqeothtitte-tosca.bieplrakutonm_roota<nolafrecirmiiiiuoremuilrrpalcttapmuaai.netsr.gotec.tdririaut{lit.pocertdauodu"ceaimtzteAtioeosn5odnlphti'l.ncttttitsua.i,nte.eid.tisaueae,pitrititlnidaDetiuu"'uonrssiioonellttdnteaeuatcrriotcasdi,n.imrntteroiiactea^-,i.tcttm.rnbeautuicciTtase;prcp;-ii:.p,tsCaza.ti.rttrti'.:uir,"eteiiLaet-iplc.,itetn[aialuaoniictlr-1a"toiazcta",'saitcd;".c-o;trnioscctile,iiiiiro,tIrlfrta;ti.,'"ii;etietsu1tautlii-^ipni"ri-eii"--gitecii..r1rurntainli;l,_tit-iu.fp[iraai,l"_atu;tii,ct,d-iti"iu,,ic7l-t,in:"'r..,iir,ndricaii't',i..eid.r^"i;,,"n";"iteui_iiai,"icr1eip;.:fn'),n;"t-rtiia^rJ-'.i"'ltgt,i"i;ri;irdlsi.,tiirgu',idt,iboriinir,.tri;",r,iti:-ri-poi;:-ar'izi;p'iZrt't"rii''irji,iri",,omi;;"nt""j"*ru,"iridrc,i'ir'",r;i,"rio;l;er;ir"-ia,iir,lr',ill-;er,,"i;';id'i,,.iei",t"tails.;rii,i",li'"".'ctiri,,o'n"icie,icL"t,l)ii,-it'iiitn'{e.'""stnrr'c"titlrc"at,lprtnt;i'"e"'enrsiiucneti,itonto,,"t,eert,,oscnuuLru:auie,rea*t",rmSrrtttlcrtipp,"alt,.pclruacfntp:t,!tsit,tielroet,ufe,nrilir,dnt'ittrti,xcqseie,iier,riii,Lunttzu"tten'zmeei"^s,telepuiriid.iiciott;r-trtgic'rtmttti,lutattriuEt..,"ce,trttt"ot;_ieatitei_eticltirtl_ul_i_dl_iua__e,!et.i
prima jurndtate a ueacului aI XII-lea, in nu- J,.l1It'r,t;1)!"tait..'7[oocr.'ess,cgs,ctt:-rplerlcd:et,,oerr:qiIrlneArccasm4e-ltceuu6rleciqrcteiitulnciaitrnitaeal6orteeSdrsrt,,aaecemiuncnurtu,eus_ocrciSransaltiiuomturteadgltictrnairtao"_et"firtnrii,"siinrtrto_,.:uiasodcltilaoocebltriliiiriili"nicorisr"tn,rei;l.,1aipargt,nc"ko4nlti:iSrtuctrzz;uoarLLt-_tltl
mele austeritdfii cisterciene pi szb semnel.e abia
7
inflorite ale claritd[ilor gotice, cu o aegtejire
asprd. a Jastului, imTsregnat de Orient ;i de

mister, al rornanicului crepuscular ce domi,nsse
mcli bine de un secol EuroTta, sub priuegherea
beneclictinilor cluniacensi. Impreca[iile celui
mai uestit reysrezentant al ,,cdlugdrilor ctlbi$
monstruozitiltilor -- de
la Citequr impotriua
itt
fond superb cizelote, admirabil ciopiite, cuce-

ritoare gi aproape urdjite in ceea ce BernarcL
ntlmea, nxenxorabil,,deJormis Jormositas ac

ftoertmicoasagidmefoorramlaitasse$c-olulqu2ii7ae'nu,tedreioarp,octreiuldd,ee-as-l
XI-Iea, ce fusese al ,,cdlugdrilor negri'( cle la
Clutty, in care atttea reforme ale clerului nio-
nastic Si episcopal, grau decdzute, cdutaseril sd.
ct1eze pe noi temeiuri un Occid,etft zguclztit de
;i mllenariste
apocaliptice ale m.aghiarilor tem.eri, cle inuazii
pustiitoare
gi sarctzinilor, cle

pulu erizdril e statale po st-car"olingiene.

,,Frumusefea diJormdt' qi ,,frumoasa clifor-
mitate(, cere distrdgeau atenlia pioasd a cdlu-
g dril or de ambulin d prin incint el e tndn6. stir e. ;t i.,
cduti,nd cuutntu,l gi mimoadgeinrenad,,Daocrlmnn,iuralubiile-le,
amintim, ht, cheie ne

;i
eruditele pagini clin Umberto Eco uncle Adso
din Melk, nouicele benedictin, stdtea mut de
adm.iralie inaintea portalulzti bisericii aba,tiale
ridicate nu departe ,de EdiJiciul din ,,Numele
cTirtadnedasfuircucliurtit(d,- fac parte din definiree, oli*
a stilului romanic. Le-om in-
tilnit, in cdl(ttoriile rnele, de Ia portalul apu-
sean aI bisericii din Aulnay, in Sai'ntonge,
plnd. Ia rnobilierul liturgic din piatriL al cute-
dr&lei din italo-bizantina cetate Bari, iar plds-
muirile fabuloase, de basm, dar gi cle erezie,
care migund pe zidurile dinlduntru scLu CintL-
f1a0rd0.0anleuldsciratgt uarlitlcoeruuaedste-ecuitrorpuedneeledbuupndeanaulel
mon;trilor, superbi sau fiorogi, ai Orientu"ItLi.

miilor, tle la m,inu[ioase t]dri cle seontd asupt'tr ;i ti"i iiiit?pstnu,)clr.raltheua,ctlnl.Lfi.pTt.tyiLretregoel_taCt.rcg"iats-terdtutS.a..IzoouSfiairicrnta.i.iictdmatte,iniFi,tniucoccldgBzpdl-tei.tuisrucure-dlg{rI-aiiaunntuidnaecusdrcnicsiieu,aticsrlt,meeelteoi,,b:e1aanirurntc"rrieio,ltiiedtiTzIip'gircsi_ioEilciiilc,tcl,oenlerhttInu.aistRlrzueoctidr;iaia.tilcd.fs_rl,t.e;
cutdrui ntonuntent prouincial pin(t la arnbilioase
tratate aL o uiziune globald. europeand. In r,:lioi"c-itoclreadticcele-sprecleinccJoonurdpaorrai bJiilruesl cpi!rff_ite.stai.za cle
aceastd. itnensd. procluc{ie, sporitit cle propen- ttcVp;uoRt.LfniP^sierolt.sutetoot-crri,nactcomSrtsmtmiruetltuteiiain'spllnrdzeieed,lztsu.dtnionruGerlu-dseuiPlitraenfaiteettiedditnadtoctecrrruoigltreibedunaurg,lriefiznrmeatctriNainbrCaato.nnue.iaeoltOnsittalcJlieti-.mcrphaeiupocccl,eerncltraarolieza.dlciipsreea_etlpicc.iunluotnrncoruleadeorafoila,riioinJrrctlira.te'-netlileeeieaureel."aigtnrsnaitg,ttiboiauGrttppiiadntdarcu,rtruatzr"roterlIftiiorc_'iiroiacttlnsrdgtai,tltucnneade.iitiacsee,eittsFr:tSsdoozeaCiit,our.ittt'iarsidotoiiaccnaieoticna.ainsle_nntatrnoactlIcaeeturtnoenctud,cup'iaolniuUrettituctpcliznnehtigletfelrtitSaiiofitriisLtslt"rieuoo_seit.Ir_c,uaIa.,ret-rtii,
siuttile modertle cdtre enignnticul pe care uir- :ttnrosa-p.|OrrBttiAl_I:'-cl.nto'trJirlteate-t-tlcEtotou.oaeflDsirtueluif.u:cozteecsbfrni1e_aelieahluerduc,eet[nesul.iidninrucnlantoaerluise-tl?t,nntrneidsr,ncidul4.D.ttt'nii-elhetne(ias-grn,dlutil-di-,ot-sentsdaoemceoS"itibtuico$,gt.rolftreobaetlizc!urueic"roeSatraidai.miieieciiadzspcrmnrruc,tTttfaottiuoodordeelru(irtoyaivhtCen.n.tsacrrtrpaipcntitez(;l\pvhliiiducidoltiztOiaraCer"ilnss.eSni|etranrcad"ntuulclouchita_epcukntatoti.mldanIsrerseittal-e,Wiophuans"diIioRS,"eiaroemi.tmna;r,ureeaeoiq,ctsoboqlpNt.sLpltttsultoemiazrefi"eraioio.rgntriia"iC.tttneTitrouzeeignrEriea(iviut"cgai"ntitiis.Yorc.ehtrtit,"r-rmttc-iot:eiro,aLeitlilgplelCr"aariet=icpei"elet-i,kgtcu_ieur.,"al,dielaFoSaKinpit.Ueeney"iMorgdeiiuibc,"gtcbsuymiu.petraais7ci,raillri'elarnu1lfnlrefitol:(ccntcstoeib_*e,ti4a_rntietsti_.e'__3re,,ia,li

sta romanicd" il infdligectzd. incd in bund, Tsarte, 9

clou(t c(tr[i cnt deuenit clctsice. Amindoud. au
udzut lum.ina tiparutrui cu eract 58 de ani in
ur'md, aanl fiinnculoetstirt.igaduriiJporsetcruemclapcdtnaitteori,nt,oarmcealaleg,i

spirit
adriniinpdroeugdd.titaouarJeo;st
precedate de laborioase stu-
amindoud, sfirEit, apar{in
in
unei ,,gcoli(' de istoria artei tnfloritoare in
Franla dupd. primul rdzboi mondial, cu lnl
rdsunet imediat in istoriografia uniuersald, a
artei Ia ale c(rrei ertreme geogrufice ag situa,
pentru acel tintp gi pentru o aceeagi diJztziurze
cle idei, Romdnia gi Statele Unite.

Cele clot,it cdrti clin. L937, apdrute Ia Paris
-ecarateiusirnLh'aa"s-rottitzdaiecetsdealsm6ciui.slcpeirtteeieuiar.snErrdooimltnudarnniiesSM. tReereigcdhiiaeTnrtceuhbe-lsi-
sur I'histoire des formes a lui Henri Tocill<:ir'
gi La stylistique ornementale clans la sculptr-trc'

rorrrane a lui Jurgis Baltruiaitis. $i urtul

celdlalt sint nume faniliare publicttlui r"orn6's-i
nesc iubitor de artd, dar este pen'l'ru intiitt
oard, dacd nu md in;el, cind ele sint asociate'
c*atiitt'addiedeo'Jtsnirteat'.iancssec,iltepiirtitdneol,rr"-atolcinupemaubmgliocqsateererdieeccioentrncaoiitma-ti,tee,nPptdec
stit cle indrituitd tn ordinea biografiei culturale

a sauanfilor sutori.

Profesorul tle istaria artei metlieuale Henri
lFuocSilolornb,ancuare* ii succeda i.n 7925 lui Emile MAb

tLtLTt(t ce tn 1913 i9i incepuse
taciclniacaecseerniiC.eanldorsItnaetlftdtabrccemglcleaeeaigldindlaaaitersaoJiczpFitdaielrctara'l.dnhnteecams'Urenalenau-thiu,u,iteai'Fincrnafsuccitt7suiaul9eltole3tsune8ae'i,hmdcdnidaiinicnnrtiupclLecrrdyilosdocefoertngtales'ttreisod;s-i'"r'

Ic,re.(lIcd.prottsttiiupeersiIt'halciiillcocrtcirttcttutultLinTt,ni"iiusiiltcigaiunl i,cInetectt-t|,- ;tit,tlasI p,,iaritt"uteai l paelnftir,uecadrrtu(it"eudeenIiame7n9t00m-ajorritsaulncei--
ti,uil[i:i:i:intiteoirJftorlcoegipcaert(ecuclaintiftilmigarai nptuillitot,ricsd-areri,peuuteoa-
[iona cincluu tocmcLi. acec"std cli'rnensitute Jtmcla- primi apropie:re:t care s-a incercctt irttre glincli-

mentald a irtud.[otuhli : "... s-a sacotit eI insugi
f,ntotcleauna ;i, bdnuiesc, ct u1"ut sd" fie prn'iL
ca. istorico', ceecL ce nu ercL clecit cleplirt justi- rea f acillonictttit ;i orientarect cu ntult ff'c1i
ficat clnc(t ne ginclint tn(scctr :,;i tutmai. lci cccct parte a secoltLluL tretut, a
ce in:tcomnd. petltru istoricii ci"uilizctlici, qi. tii recl^Le, ctintr-a cloua
rt na. ; t t al. it(rl:ilor ctcl.tn.ir ab i.Itr, c h ie clcrci,t rte ter tni - tutui G'ottJriecl Semper, c'tL ctb.sal,r,ttiziit'ile-i irt,
cce(L ce priuegte tnaterialul ;i teluticcr, c1t ecou-
nal,u, sct carte despre Anul o mie !). $i rtu uoi rile darwittiste clhz, interpretd"rile sctle esLLprcL
istlri,ei cu't elor ).
trece rnai departe inctittte de a nota cd irt. acr:sL [JLtin",cL trcLzd cLit't, Vle cles formes, suglerind
ultirn uolu reeclitat in 1945 in, Cenad.a,
y; in grijct cr:lor ce ct.ue,cLu .s(t. it'tceayt(r curi,rtcL tInctu.ilttti,piln'elnexeJtacmteLtoei"a[olzea crectoi'ultL.i, tlescoperit, cLe
sd. se nunteascd. ei irt;i;i, dilt America pind ht, uniDers1-t-ir.ri ci.e pliisntuiri
trrtist,ice, sufletttl oricdrei euolu[ii u nrct'folo-
Eurctpe, ,,Ies fc;cilloniens'( -- se a{ld. ;i ttn r:ct- rliilcn": ,,in ctcest<: Lttrni inrctginore cdroi^a at"-
ltitol despt'e cn^ta ueche rontAm.ectsc(t, succirtf,,
dctr dens eseu clesytre crealia intrtt, lr t"nnos cr ii::tr,tl. le este cleotnetru" qi nlecetlic, Jpirziinc,iajno,ct6ili
tFg'ooitnccedilla.onnitlios-ri,tt,dar'ictn'nt,i'teettulia^uilcutrt,nl,etlrdtiui:ntc-it.u,crrtirdcel,rsncu(atfcleliitntccC|t.ttea- scllct clitnist, psiltoLo.cl gi istoric, forntct,
errticd
n;.etctmorJozelor, merge perpetuu cle icr. rrcccsl-

cct Socatit'tcl -cL o scris-ct tcuinncalunucl-esf istoria ctrtei lalect cdtre liberLcttea scL((.
si2iritultti pritl,
o istarie dqurcftd. c1itldlIoircitr,tnt'-Lle,ctluecnnorteogrlili,ert;msieaidtr1te1d1rslfdiuz-pnreaulie,iesi{tgueiitc"aoirneguiiplzarsortptfirociai--
forme, Henri Focillon, unul clitt,tre cei mai
fini cercetdtori cti artei scrutatd clin pal"spec- i ;Ittt it', i;ftet"f erenl.d, tlar nicitzLti1. cotiLL)t(Istit c1-t
(tceeil o politicului, u socialultti, n relicliostiltti.
tiua conlinutului culturul irit.pl'icctt in, opere, a i\fui rrtttlt, ee are o poeticd pr^oprie, clirr,colo dt:
e"mfousonstertf$otuotloitnuocutclioillkar.dtndci'nie-rt:rr:,dedusgirmci-d:1iotnoittlaibuoreienl lndeorererttaesoittaioldcureiinreai'stdtp$c{te,iirarsasprateieslcehitminu-tii-tt
cilor carc rLu inseantnd clour itlstt'tunentctrul r',tpLicti!ii icottogp'afice gi intplicalii cultzralc,
iar istoricztlui cle artd ii reuine, int.re altele,
t;terth'et tl.e a o pe.rtepe gi interpreta.
o u -el.) in,lr - (s;entet Le co nL: i rt11 t: t' et. .\ ttij\i: Lll'r! tLt-t
cortcret, ci. s,i clindul ce spectrleci.zar asllpra spl-
tlintre r:ilr[ile nttrttu^iLd:fJi lui I:o.:il.lott, -- tt;i
ttL),e'],t\tctL-L-,irtqtciietteaotirnrdclitnitfmd{tiisiusttdarliteutilil';ocrtimlrLei liu'o'rtrliiit-t,
tiului.

Dctcd., clintre scrierile salc <:ckt trtlti cilitc. ,lsitt:itLlt!pl Lt'uirtac,l.i<t'o:Irratocnlilcti.rda. bDiletluJab1l:u.t,l :;i tttcti pre.cis --
L'6ioqe de l:r rlain rJ,stt. tttr irtut irtchittat ace-stei
interes cLI cntto-
d.in, urni-t ,,oirtciiri cL'ntii.ttii",Yir: des fortnr:s esf ,: rtt.Iui pentt'u teltnica cn'tistir:{t si pentru. conse-
collitenilTr.;rect, htr-tnt i,et:t tie autettticd" Iitet"a-
ttrrd., a tt,nei anlrme autonontii formale care r ittt:L ei morf ogloiqsicpit:t-[i,i!6d; -sep7d1i.c! 1attdt'itarriiter(i)nsrceu]lipicl"ec.n'i-
trebuir: sd, rffi'tittteascd cle cottcluzii|e mai t:echi Itn' rornanici

nle unor WSlfflhL sau Riegl, chiar dacd" distan' t'ltV,eotdiuantaztitltoclr-uinlu7i9, 3a1sL-Lprappreiccetculirnii,tLroorn-ccurltti(ctecucLl,e-
uienezii si F'ociLlat'" lLtL sint
lel,e cl.intre $.::oola pentru acesta din tilrc.t\tLcLt parcaecctostnoe-xiuinnsileocrLnaurLlilLioteccitlulflr.dliz-s(tctulelptntttra"ed,sctil'itnL
momen't decit ault'mandi"st-o-' 1:ttr^r,ctttl cle uedere ul spufitLlui, pentru o epoc(t
deloc necflijabile ; cel
scriind" intr-un, alt

ri,srnxrl,tLi crocecn'l, cil t:i,ztt'alitft{ii Tntre f iecllerierle

11

istoric-stitisticit i;n care fonna a deuenit rnai' au constituit o preocupare distinctd a lui Henri
supld. fa[d cle geotnetricul-abstract al timpurilor Focillan. Taomcltuedazcuets, tien,,cshuirauriutaitnlucelsu$ltSimi ,,ureluuiesildsu(
c'tl un spor prezente,
arrterioare, carolingiene ;i ottottiene,
d,e inriuriri cLin acel Ori,ent ce ri,nduia elemen- uasauluprrcnL-unuonrdseuupnrauul icellinutirrie studii poartd toc-nni,
ti1et tleitite"ul-'riuzrtti'bicrid.dtsedarcir'lt,ceeuilounp'nLleiir,iiici,nutorm-usuntlatprme'taanciluem.tzstiicplti(t,d"'mietce9i.'-ti ale sculpturii, romn-
trice in, arta trancezd., in plastica de la Sen,s, de
isdt:r1ietlic:tiotldiptueu-ci,atcllldiasa.cl,aDremletaucaulerel;suildui ictsnesosalpeiutmocuaunntuetelfnfiinniautnesdcorleecazsot.utdiLlte-;uatoirmimrnigfainiJn;uuiec-l
un sin.lttotn de sensibilitate !).
Scu-l.1ttura ro'mctnicului, ccl ,,o n'auil fornid cle
cort;tiii[d'trntanir'|, de fapt cle cottqtiitt'ld ;;i tut'i- lil.u"snianil cat e a f ost, pind de curi,nd, corttem-
Ttorcnzil nostru : Jurgis BaltruEaitis.
tceadrteerdne.pisf'elt,eurittitecadtrede'iauu'tr,eodlpieeinarensdpcal-e[i'ucdlioarcop('ltnittaaInrreiIsiccts,edapa;elespgsul a'ruuttte't-'
tierui cle la AI'ba lutia oJe'ril, pettLi"u secttlele l/d.scut i,n 7903, acest rnsestru singulctr nL is-
*-ceg'Ic'UorullneiCrri'Lnsotc:cgtpt;icioneuirtllpe,dniXlencu.eirlrItzdituIt,caceIli,ut[ertiriziiit'initmt-itttftatroeu-gcltorlcte'io'gnctsonnelettrte'caiiiLndc,tiueeeetuenrdacrtLeLuaoia'tilrrrztgeaspLladj[lslit'idini;t{tuditi't,ii'icutL'spsi1otcuiti:afenibtdlrle'e.ieecta' tusunpiinpn'lrueueelLeiczgiigntti1dwLsi0rptrttt0tidrtur'Lc0r;irt'ii,'
LorbqraJiei cle artd. dirt, secolul ce se inch,eie,
r:cu'e prof esase la Uniuersitatea din Kaunas pittilt
uliurnt ]1)tz9Li,ra|i9sr,is;nizt,clLrt.itnrYcrplcaodtied,^. *adupfpoetds.tudr*misepclatecrlil{uciaui nFstoaic,l iilnnlol.tLrnl-nue-na
ttwt'e c*:-oL,'i,deic.rruncflritaulncfaenzta(sLtibiceurlautiio(,n,,is2to9riicaurul "ctaorl"iee

1988)
n st,utliat, nt pasiunea insolitului, ,,filiafiuttile
'L'ppeli,.lcaaLssctuitcrteuatslrctX'llrcI'Iau-1rl1eecacL,LtLuLuLcJmeoeqscstatc&pointse'ccteu-"cplllttettttetl-critT.l nArLotntattuictLltttL'ttiicitietti' lsit:r'clute, incrwciSdrile improbabile, umbra ld.-
.sutiL cle Orient asutr)ra, Occidentului, rd.md.gifele
;lii'ittei, ntodcLlitd"{ile iluziei('. Ero", acesta, un
i"n*1.n" ttr-t ca1ftol ttL crrLei ttecil'i 'ttt't'tle 's*rheunlit'c'al tt1,itnirl!tirtitt,crulitctetestalt.isdntucatiflaittnreariadsiusecnnimtptliiiJniisceatiotinrDiaca-sotrleaa-rttleusiS, iuat.altciofmozari*-i
cle strdueclt'i origini irarr'ierte rtu lot', cil cttlturii, a'L,,erce.ntricultti in,artd,..
gei:ontetricil clol'ic LrasaLl de tLtr'

itecit schenta clirt'ttitticft d*i,rt' stttl zootiturJisttiu!'
ViLlart| tle llt;nruecortrt
L"LtJjte(et;trl[incoioith,a,reessLxLuseitc'bcniucr'itsealtpit.r-iictcnsuaeierctd*sllea-c"(rJ-occenu{tloazcrsunairqiitrcpierdnre,a.epuiatdrtie'eaczdLlteuaii'nnintrtdti(eeL- pcrcaLnll!eli.cenapceuTetlin"ztarsuaiagartitrL!ntucsilt---,i
(l iL tlotLdzeci tle ani itt zLrnti afit ansut s,arr,sa de
a-l <n-in.acgte pe greu aborctabiltil J,urgls BaI-
lrttiaiLis. foi rjeucuatt
CoiiLatea meu rie ro,mdn ua nu
ptLtin in de ctteua cel
aceastl inttlnire

la inceputul secolului aI Xl-Iea, in urentea suc- cci,re intrzLchipeaz(t pentru generafia noastrd. au-
c,-tia:oiesnislgl-urcotrlbleuarsiur-doiFn.d'itoma. nnec'tolad.-iiinbnoetiFzsasr)nit,utLfliuinu,si'eLcHstaleucCrgl:tiiiottuogiCdrduatstrpeicetr,ect -l(sii[Sanii.auiatL"ilnteut-:nrGutBeettai---
toritated supreritir in cercetarea meandricului
,,'Llnii,ererou.t'Ld(( al medieualitdlii europene;

.spun asta intructt intraducdtorul meu pe Lingd
uIll"eafonltrsrutiEcFalotiictaiislrla-sno,,fuiaanIsiccadu, riltetpri oaacstaeibslaialg,mideteinmtappltmefinicintdrt"uearlialr-uai
drine. rtr:astrit c!,cLtn din odolescenfd. cind, aldturi de
iittsttul ei pdrinte, uizitase Romdniq gi ctrnos-
Suprauie{tLirile unor scltenrc compozifionaie,
recurenlele, rena$terile ztnor mo-
rentinen[eie, 9i proceclee care strdbat istoriq sr- cuse ctit,eua dintre majorele ei personalitd[i.
tiue, tehnici
telor merlieua'le- ca un adeudrat fluuiu subteran'

12 r3

Aproape arb incil cle pe atunci, Baltruiaitis pt9<;(it"r:.te,(uit,,qlst"Lt,ic!osnThrt.iticmonst$ebL!reaerniuitsaritdtneoinf1i'da*i.ni-fsotcecnurrnrriosceuurluol.';lirti,,(lotcputrr,u.iiitnrntmoctrlreeifro'otntareimrs.ustetotrilrcci.e,esirius_ad, .
uluia de la inceput, c{L gi cdrlt|e sale, prin en- ctt'l.c-xaot:ttCtpru,,nuuld*tr;..-nti_e-Lefaugaatceulesu-d.tzyiBulBiagst;Latatirlrqcltaerluuadcersutieniio.eintrpitnsrrr_neeo,cluonelcteteiu&nialptoraciparLlec-r-tertiedii$eciicrl,eieeracramesaaacitn"zzuuLliipdrriri___n_
ciclopedisntul, aLnogtin[elor, prin sut"prizu a.so- tl,]trll,clt<r(\rlll.riiote/ttyLterr::rotuaL6;l.ll,d:[arsoiltdt;nl(ua-trreg:rcglteitai.,are'cuiZulcisttcilocr,aorsy*uSecl,iusna,cs.uccqnuolOzdideteaitnretrfnanalerucrstecpitrtre.ilce,ranepliea'pn;enaatnlaadelziutrroaaalpi"umttia{actdutfollaemueniaJe.ctssrao-mdnlauudtlccr.rsuttrcr]*eoaad,st._d*ooein.ertceipundcieszuF,ca;ie_du.tnva?it,aocutar,n.zVcicoastculnc1tirii.eecorenll"stlgeut.,eorcp."leccuc3un"enrzletteestreCoji,ino"iniigctfot"miicrdaetjrl(itii"o(dtticirlr"r,iiractrult,itiJaniii-tSelutnt"a-Eiitluuir"t"ritduti"dC'ia'ciiiroitreitt.zi,lituecj"reil?icornuccltiOt,Ju-ieeririinoglccscn(ee-rpcccoJtntcltae,e'ieeei.ucdaclc,rntdplAn:cr1rleo,uiCttisriin,r)ne_ueuonae_i_i___.as,t__,
cialiilor de iclei, prbt, nepreudzutul punlilor o((saocc!ulrc.touotr'tcaremml.Jtliastdeutao-egrnccscinteiu.eteditel,lapnecuett,tleniluunepa,rbdrnaBr-l.iit(ttsi"rrctz.rrcotou!iaiilm"cpemnempaitasa,rn.tilsoasmreii,icci.r.ideip-eaenudttnurEre..iliececti{tee,uldsmcititroi_nliea,it.-rtanscan;ti;eriepao,ctr;nerit"ii"ar-"elot;cU*di,"lar,;rduci);la.ci-ue-itL;*lgciss"c1nh_idroil.ni,,nusi,iec1"tlAcluoAogatsr3rstrcr_n4e(nitri,

cle el aruncate intre donrcnii niciodatd asociote, Jvn(Frls''a,rniuarorir'rlvi"uoclaiqepiini.ti.riRiiui,trcotte:eaafnanulprelinie-rrusse,cilnniuudl5ntaiepi"lartes-ueHcudnroaienseegpdpzorneoievirirnircddiclicilaiaupisal.cti_i:ft$hepabyillitiepleci:it.nrt."aeie,-tmOrl_blfue.a.,r,-voiii,ac.i-ttr;",lr,ai"**"aA:ril,;rrg"ti'?ue""!ii""^L"t"(;r"fl"-tsur'rissJt.i,ira'a"r"pr;i{-'l*i-itc"i"i't"sli.rcjr.p1aurileni1S"rsrtariiotiattinr,,fit,ti,racipsrsi-pa,fplrra:ttlrortognitiuar_ni_a-i

pr it't cL e s cit id, e r il e n e a;t e pt at e c dtr e a.pr o cLp e t o at e , r'r''.*dtzit\lIt{eaenvsaSdeedclmitaoyrs, irnpld ..osiliche Llornanik,, cnm

stihtlele omului gi ale Jirii. Citisem, firegte, uo- 15

Ittmele ctrre il fd.cuser(t cel.ebru in rindurile pu-
qbuliec.uLAunitilqaurgit6csulteiut actxo-tismLaesMdoayiersnI'Aagrtegfo,athntiqaustci-,

Reveils et prodiges. Le gothique fantastique, 2n-

cltinate ht, Joncl, tocmai metamorfozelor ;i pe-

renitd{ilor fot"rnale ce-l preoculioserd" pe Focil-
lon (ht ultima parte a uielii BaltruEcfitis Weg(L-
tt,ct, pcntrrt erliturcL Flatnntarion", uolunutl Les

nr6tamorphoses du gothique) ; mi-a uorbit
atut'tci, in, print(tuara lui 1968, in apar'tanzentul

sdu parizinn suprcLincdrccLt cle cdrgi, despre preo-

cztpd.rile acelui ntontent, reluind pe cele mai

uech,i asuptt"a anomorfozelor gi a ,,legendei for-
nzelof(, pe marginca perspectiuelor corupt,e, a

speculcu'u-Itd, ct e:t:otismclor orientcie z:er:lti re-

ceF)tclte tle Eurol:u tttoclerr:l/t (curind Guecru" sd

ucLdd lumina tiparului La Qu0te d'Isis pi Le mir-
roir) ;oapinclziitlsec-lt-io7r"tebautnudnucoi inin{ampqintutisclariscitn-ttctil
cts-
czLlta
--
tlespre o posibiltt tipr:Iog;ie u t>estiarului, de la

cel sirttbolic si ct:l heretitiic le cel plastic ;i iet
(letircnoloqic, Jdcindu-mi nryestii al cdr"or te.mti
se poate lesrte ttitttztj. Se con.sfuleru un izolat itt

lumes crco(lernit.:d" francezd, un tnarginal. Dar o
cleclcn"cL[ie o scl mai tir"zie, pu[irt inainLea rnortii,

nil-cr ldnrut"it orgol.iul intens, gi cleplin justificat,

cnateIseutdnBzeieitoletrcsuneiwmsiietinesetc-aesnaiht''ftitocitsurtil:me,rs,cetearerucieerelarccmeeensateri-cgdd.,ssedp1auter-

in centru...('.

Putem afirma acun1. cd lec{ia lui Jurgis Bal-
tt'uictitis rdtnlite couzrgitoare, i,ntt"ucit c(t ,i Fa-
cillon - cle ccu'e a fast atit cle apropiat in z:icr d

11

adclafelnualernuiimcrionrstloteiglihrsaetJirciaceledsi-cuepr*faigp-uu, rsiepdoiensmibouineleiscteup, lraiEnfruoornot:itptdee.arii, ct-i:-niteiincitnur-lotiusrt'Doatlr'ecion, zgaer,uarfteioapsenttz,ccorilnentionpuuredad,teiJs,ipineodxzt.ifiniai sdme"u,esaenctaaliinlce-i
din Hallstatt Si din urerrca etruscd ptnd la ua- ;i sensibile al<z tin4tultd nostrtt
lut'tle cle influen{d din primril rlenuin ;i prhnorciictl ce inudluie TtenLru o,ura cle
coptd qi siriand
ii permitea sd ajtntgd Ia deci- ul Eut'opei de acunz stitut cJontiruant
mileniu, ceea c:c nuontambiilleen:iuar-
siun incheiera ,,Arta rom,ctnicd' elaboratd pe Ttuncte de uedere metode noi Si
un sol unde a,porturile orie,ntule constcm,te av"
fi suficient sd
rnd reJer la apropierea cle. acest subiect, clin un-
agezat straturi de.ja uechi, atlat(r in contact cu uylil.ztiuula-listaetnet,ioaticueit"Stui ialMreaEpeorrtSuclthtiadpiinrotr,e tert gi
arte utde stiltrl asiatic rervaste cu strdlucire,
clispune astf eI de o mnterie uast6. in cat"e retrd- reputat
protesor de istoria artei Ia [Jniiersitatea Co-
iesc, cu mai multd" sau mai pufirtd itttensital,e,, Iumbia, care gdsea in sculptura. romnnicd.
elementele ueillilor arte ale Orientuhti( (pe pLtLecoinudtdrizutet cphi rtdeoerJpailrneditraienrpeutarfmoidmrn. at-egisnteiimimfberooiulnicrtiea,llteoctedga.iriactoliacnertei-i
aceea;i linie de preocupdri pentru relaliile cn"-
tistice medieuale Est-Vest, Baltruiaitis ud pLL-
ca 1,1?L sentn al teoJanicului, al sacrului, al fru-
blica in 1936 Le probldme de I'ogive et I'Ar- rnosului, cea cle a cloua ca utl rctpel ul inrper"so-
m6nie, iar in 7947 L'eglise cloisonnee en Orie;rt
rtttlu.lui, al apslLimtesetcroicnutilnuui,au, lindnictaitltedJipceur[eznti.ita$-i
et en Oocident).
Reud"zutd. irtegral in 1986 ;i publicatd szb e.lttnplele ar
leo ut,tei tnelode gi generozitatea unei uiziuni pe
titlul Formations, d6formations. La stylistique care tiecare rnotnerlt ulterior al eregezei te aif
orne,mentale ,dans la sculpture romane,
cartect ntileue(t alt{<:I,, priuind cltfet cdh.e operele tim-
lui Raltru{aitis este o cercetare uizin,d ,,uiafct r1t tL r i I o tLe odini oq rd.
;fortnelor$ intr-un rdstimp istoric bine delimitut,
l.onU .tr-cIecueaa, idnetsr-pot'euPltdiecrosrtceteplluasFturratntdceasclaui*-F,ocstidl-"
unul al libertdtilor ntorfologyice aparente ,si al qtIslrrerilnt'je.ecsll,ierei.cnoureipflcrutahomizt,',deininapateradecetascortaetinrceouelgeTuaiiittcucrueennaodcLr,aeinnnrritoeo, nmrpfmoonlaonatgiteci,ieurflcuotlalrin:ti
rccilelor const.rin.cteri ele trctdi[iei, intr-o lune
ce nu. se poate in[elege fdrd. aportul artei Rft-
sdritulu,i ,si al, ortei epocii miorafiilor. ,,Leg1ea
ccLd.rului( rect,iliniqr satt curuiliniar pe c&re o
sstiunbt,iledgete'JBaapltt,rupEoasittuisla, rreeaguulnaehitriig,,uhroorarosreu$aicuIoi(-'
91ice legdturi, tipic occidentale, intre sculptur(t;i ;;,,iiCcadecceli ecualencardnruoerdidatduneacaiuimfiacagepeamnrefeirrstaeefrmiiiale,ctlsredu-icsiectesocsr,iiucreie:,uspcteelt

arhi,tecturd, intre uiziunea, abstractd ;i aceea a
cona'etului real, tntre uiziunea .cleontetric\. gi r r t: u oil e .l or','J o rrrtei e tre cutului.(.

ct,ceea or.qa,nicd, RAZVAN THEODORRSCU

Analizele fornnle asupl'Lr rorrtcrtticuLtti de fr:-
lttl celor innuguratc tnagistral de Focill"on si
Raltruiaitis, inzpletite cu pertinertte in,tcrpre-

* Autorul ar fi putut intilni o adrnirabild- ilus"
trare a asertiunilor sale in exemplarele de sculptulei

romanicd transilvand din prima jumdtate a secoriuiur rri
XIII-lea, care sint platele relieturi din lunetele por.-

taiut'ilor de la Ocna Sibiului li Vurpdr.

16

AVERTISMENTX INTRODUCERE

Iic'ulptura goticl rle este foarte apropiati gi fa-
rniiiarS, ne recunoagte'rn in ea, pe noi ingine gi
Arta scr.rlptorilor romanici o ep(Lrut in 7931 in (tlto.c'oalrtere,ncdoeniannesegtdrreiend.scdAopinncaijer,letoaasvnrtedSoa,aicmrseutercreniu,sninpdotiarnvEeaiatgefgiAm,i nvspiuter,idtnaeviteilEdceeihppesal,aartdtneee--
coleclia ,L,Eibturdceirsied'EarrttteesttdL'aerrcoht-|tor:l,ogsuiebtt,diTresucblilai-
catd de
lu,i Henri Focillon, itt, ctcel timp proJesar de
istarie a artei meclieuale la Sorbona.
cle inima noastrS. Sculptura romanicd e mai
De lo oceustd. datd, care nt,arcl'Leazd. o coti- n-risteiioas6. Visele ce ni le imp6rtiEeEte lm-
tur(t in cercet(rrile asuprcL clrtei ronl,anice, in- ale spa{iului se
uestigctiile priuitoare Is acest subiect s-au plinta in zone mai adinci ale
gi
l,impului s,i pare a veni dintr-o alti umanitate.
imnultit, intbogdli'ncl. problematica $i interpl"e.-
tarea. Cu toate acestect, lucrarea, care cL reitt- llle se inlSnfuie qi se cornbind dupd criterii
noit metodcL ti a situat arta ron1,(uticd in per- foarte complexe, aducincl cu un fel de iimbaj
spectiua sa istoricd., igi pdstreaziL intacte ua- pcn:uuiftrelaemt,faicacorenacscuideenstrimaseicsccrmeutalpai tlpuuuralninerioaEtmrtdiaignndleitcodaarsecd.urneIsrpIeut
loarea Si uigoorea. Ca sistem de defin'ire a
formelar qi a poeticei lor, ea rdmlste esent,iald cboga inc5 rudimentard a sculpturii gotice. ln
;i corespunde unei etape din istoria studiilor ('eea ce o priveqte, ne-am eliberat de noliunea
cc1,leueimeouecnnutnainortiareggtgei mtEiria,i mpnoiacaditeb,aiunenev,sosilsuitmfeiemlii..mpEeatomctodcnsesutriio-i
medieuale.

ECitorilor Ii s-a pdrut aqadar zLtil sd pt'e'
zinte cititot"ilor operei lui He-nri Focillon acest
tert, afufnadceamuerenotala, dd(teugmireulstdauuurerneLoecoetp"euciztaaret, rlesparte de modelele Antichitdlii (fdrd a o
infeuda totuEi doar inriurilor orientale) ; sim-
fdrd. {irn Ei ,ce o ,deosebeEte nu numai de scul,ptura
pe core le-at" impune cercetdrile ce au urmclt.
t'ltedralelor, ci gi de acele minunate ateliere
loaIlcueslteratefihat.zaicefogsitdraecluuamtedn, tfaiilniadacfotulaolsdi.te mij- r.(lVi'la'cphrzen!visaoa, luiPtnaoarBcctaautilrvuuganluutn,icdlirnciealug,raeignlg.fciFcuhdniisrredopareainppdl,eaio,rmidaizaliidnato,tnureddla,mGinnaculoieLnsiee-,
lrogat in tronumente ;i vestigii romane, ea nu
x Acest aveltisment inso{egte edi{ia a III-a fran-

cezi, publicati in 1982 (n. red.).

19

a nesocotil studiul artei antice, iar, pe de ait[ hrrnerieitnneatdsdcuct-uiasrgeidii, egsocririofdgoriurnnaleuufalii,,ampre-raunosringcuulmlo,nlria{na-tgi!tcialdadsaleteuzvoolerronrdiartiraimrt"ienueg-naetu"mpilurui__i_
llarte, geniul fauritorilor de imagini din veacul
al XIII-lca a tras dcstulc foloase din imporLan-
telc expcricnle anterioare. insd arta ce se dez-
- toate iaolaltd imi
voltl in a rcloua 'iumirttrte a veacului aI Xl-lea
1i in prima parte a celui de al XII-lea nu tre- r:ontradic!ii.
buie interpretatd trrod exclusiv ca o trezire dadeau sentimentul unei
in
a trccutului gre,co-rorn-an, fie el gi colorat de
adaosuri orientalc gi barbare, gi nici ca o primA Scopr-rl uldunecoradr-riciisentraocbaeisltitdrterei rtur.Inulteecnrsiitioesaairefdit.e dSaecvuaelonttiurei;n_;
schila a sculpturii din epoca urmitoare. Ea are
zolva, cit
caracteristici proplii ;i asculti de propria. ei sprijinul

lege. dst<r;prIlr.Lr'liurococornrrritmmerritetta;ortlaieouecagpnnadcutiieiriesrcudasiiedflerrnpisenuseaeatacrlaevsufmrlie_outurnesrva.iilpaliuaetOsrEelisfunrtiire.cucnsaicceisNloaieirerianamnunimntpsatedldiucinird.tfsnacraoaiauenel,riirczcldmddsediice.niua.accEasclrauipaeiatendrmtfluieaoeommmcsidaxrrtasoutpmeaeeurpiriaiir"tanmp.diacinictorrttrdotaerca*,edbrlaialdpislnezdeirpe.acaedemratirsvnenutreeliudolutal__eaeir_al,

a $i cit e de greu sd Ie scoalern in evidcnfd far[
le da teoretircA ! Ade-
o turnurl arbitrard ;i
scori, ir-r piafa unui cdtun, in umbra unui portal
sau inaintea unei falade pe ,care timpul gi-a pus
precetea, toate aceste frumoase capricii orna-

,rnentale, accstc reliefuri in care.chipul omului
rstc in acelagi timp vietatc gi plant5, impleti-
tura gi meandr5, n-ri s-au parut indescifr.abile
la ra{iune. Mai intii vedeam 'l,.rr1rrllliz''slrii'.'lr(sp,trrrleir;'cr;il),i''lnliaripnrtt('ltcgzvuiuoau'tiee'.nnndsrj.crrieiun,duiiur.rrlLin..anotimedsrluullncrApaRlaalus,el,Noqnonid.tiptllgecnorieaauiJucaeeaoptcidsvnerlge.Dauupcsnlearaeieead,acgaeotbcinetlltrdne,ierrle;'luissdgoi,tiieotnldarrrnicnrcrt,dtamnarric,dircsrnratoiiiui"dicletljerciruoatcduretbp'-laoiarmristeinaunatc,dhiiii...berlc,nsrefritnulri,nrteillseVlcuiMp.iocaio,bungaecudlsarisaerrmlsarapfiglrm-iulrprtotinoeiercetrtenouiiplleai.aruetvplcialu-ttrpli.eplrecoiinrrgipsicasiu:evliriraAsetetsioisaiilosinnizi-idcdinlunlnednvdnvridce.seaitttreditiaaioeeisiolbaisrplrceznaeatttaesle.rhaiaacoigscandtlcaitia,rippaindaiftccetumradceaerararteinlaodneelnrtlti,cnffivoeceriisnloir.,tvidtuaeatoaoii,iiaainibnOiulinrsmfdau,tttaraldlJelz.etlrgeiiuiio-rrtneieui"at.Dntsdacirdcdccir,gtvfeiuFcueeroie.nirapiitmouincironacrnia,Iirtaaenls.nraa;;hse_tr*rii;crc.iiineMsnitcnt,n;__dodididptilut_se_aeuecue,l.aaes.atlr_,_t_iei*i
Ei ire,ductibile uimitor in care cringurile pas-
aaolo un basm
toralelor crestine, mi;unind de pAsSri legendare,
ad[posteau un fel de transmigralie a sufletelor.
Nn intotdeauna icolrogralia iiimurea tilcul lor :
nrr crplica f-o-r.rd'r'ciclaorl.tfeStl1i-frii<f'ionsut
este obiectul ei
-unepiopeuticrca doar revdrsarea
funtczii, dclirul unor intelectuali vi-
srltori ? Dar aceaslir sculpturS, oricit de com-
plcxa, oricit de luxLrriantd ar fi, nu este nicio-
datd debordlnl"a ; <ste putcrnic linutd in friu gi
in deplinir arnrorrlc c'Lr ft-tncliik] constructive gi
cu oldonurea eler.ncntelor arhitecttrrale, face
corp {'u fiiatrl, r:stc insugi ziclul, zidul ornamen*
tat combinat cu zidul gol. Este, poate, ceea ce o

deosebe;te ir-r motlul cel mai evident rde artele
orientale unde intreg decorul este aplicat, ca gi
de cele in care decorul, cioplit d.irect in piatrd,
r6mine strain oricarei funclii. O desparte de
ele gi interesul ce il poarta imaginii ornului, o
separ[ instinctul prieteniei razbatind atit de
puternlc prin releaua de fabule. instin'ct care
este o f,orma de umanism. Astfel, fdptura ome- prin irnitafie se aamfirdmsui r"il"o"rinc"-uaupioioaateaoninpld"r_,.
rli;.rir :p1rl,nT
rtgoarea ascunsd

?1

ioir,a;bii"s;;c"tr-iiim";.;r,uuiiriC";ir.blao"".rtifaitG;c-f-ririai;;.Ax.let-a""e"pflioeaaalea"f;iiAiszi,"lu;tt"nir"t,"octai"ituo*c1-'lclp"f"-eei"aattlre't"i"irlileltsnacptle"i.idanvtaoslutulairau'iitaecpc"ntaicrlrmeereuipittutoppdiiapricvuefeumleuuuruaarnteuotrtanrcoepmieid*lidrrztS'na.uadeiiolieielNuoetemelefao,"eairna'uvatbaetzgiltlteleoceSooih,ia*ciefa'nnac"girtessmAaudnt'nitiacineoeqidaanDLolidsreallnitcinsemafuiozmnictetsrrerlscer:edeaibirifideeotrc,zarxio'eeieastcunpess5di-arrndtmcuatuuatiadrclniuunapn7termtaido.lieitqreipp'ti'a'.i3uccirtrndicu1rnnie7irrsitn-paanl9nceso[rcsraroc2euariahlopaeieinri6rnrisaecsmtcioliraosltadunaseorrAr-uo-e-itit--- Ilorna noliunea de f)t:cident, col;siderat nu ca
;;;;;ili;";e 1";t,ex;qericitaut.nop"au-ttittoud"e-ttp9u,tearcneiacsataastreacd-laie- un termen lirlit5, ,ci, dimpotrivi, ca o axii a ci-
i""n.to. fara in'dciald, faptului cd ca raspundc vilizafiei. Prin relcaua foarte strinsd a schim-
;nie;;v;o;Gi d,et-1oredinei,''tatc"el"l"etiupealsliubnini epednetfriunictco'mabcincale-i
burilor gi a inrportr-riilor, Aquitania, Rurguu,dia,
Auvergne, Provenfa, F ranla monarhi,cd au con-
stituit cadrul in care s*a desfigurat un fenomen

istoric extraordinar : prin limbaj, prin opere li-
terare, prin monr-rmer-rte, toate aceste regiuni,
precum Ei regiunile invecinate de dincolo de
Alpi gi Pirinei definesc cr_r r-igoare nu reminls-
cen{e sau imprurnuturi, ci o nolrd formi a con-
;tiinlei uirnanc. ErpericnleLc care ar,r precedat
aceastd mare cpoc5, gi asupra cirora a,m insis-
pftoarctrfcianizdcieerelupantaogra,croeulr'easin:IOlpccocuisdribebnielitituasituiciaddeidneaaacveerl_,dtriremmaiprrc,iucimntr
cinda contactr-tlui cu civilizai iile rne,sopotamiani,
siriana gi musuhrriind, a produs o arti care nu
cste nirci art;i sirsat.ririli, nici urtzi ai'alti, ci arti

lotnairi'ci.

lii nuternice de care ;n1 earftiae contemporani se
;;.;i ;;;;;"piia'
sr dar i'gddult si
subliniem aceste coresponCenle gi sd Ic notlm

valoarea.

li"il;,tcinru,rs,""rrlc"oieIlmito-aom",tm-l""a,tm"ia"pt{"cedc7uoedictedna^lroisuoistrpuaai"sitteii.iute'nnntanEa-tdilfritnuaeltii'eiuat"itlelrarn"etcc.teeOeianeuAloeic{ifmntnaiparlcreeiuooucia{mdtrncrqaiietcrtre!icupaienlrnoaeirclqtveilbnspurlteimliroiltcenniio.znaEidaoaatiascrnisititnaltAis-lOearisopnlii['tr'doaiprir]cEdeiV}oseeceiireizerroabn1macsbnriooth1l-iusaalra.easiirlugrdiaei5lntee'tenecaicnnnmraitcoiietasumuEnprdtldameootvuverlduuri'oeuerieb-ai-o--ai
"vidttii"e;tece;itraenp""isc.aliiiui"rA;itqc"iramfliilt"lonet'ri,iins,nacirxcoiouedractmreorac9eznaarbcooutuaX'midmtaceIeieiIrcegep.iie]arlPsnusoaealpva,lrirpeaesnipuvstc;iacnicinaecraedlinunlcamdraaeelolavtaluanei.rdnafutieecramtanlueosleovaripnirneeOit'eccatlereatnli6nre'iatninsscqa----li

Copitolul I

TRHI ASPECTE
ALE SCULFTURII FIIEDIEVAIE

I. Sculptura Ei iconografia. Icotiografi."r ca

epopee ca enciclopeclie, ca dramatr-rrgie.

Itr. Sculptura qi gindirea religioas5. tr'ami-

liile spirituale. Vizionari gi dialccl.icieni.
Natura ca ierarhie gi ca realitate in siner.

III. Sculptura qi morfologia. Ci'itica evo-

iptiei. Stil qi stiiisticd. Noliunile cle cxpe-
rien{d, de tehnicd 6i de influenll. Sr:r-rtrp-
tura in arhitectr"rr5.
I
Sculptura mcdieverli r Occidentr-rlui poate fi

studiatii din mai rtrulte puncte de vedere, iar
pentru a o inlelege bine in ansamblul ei, nici
unul nu ar trebui neglijat. Ea este imaginea
lumii, Ei nu numai a intregii crea{ii, dar qi a
unui ciclu'istoric,''a unei societdfi, a unui fel

de a tr[i, de a simli qi de a gindi. Ea cu-
cparirnedeq,i-aprropbraobpiul,neintsrdegouleExpvlicMeeidnium. o$dtiinetxa-
haustiv ar trebui deci sil fie in aceiaEi timp

iconografie, filosofie gi analizi formalS.
Despre iconografie se gtie cu citir elevalie

de spirit si cu ce belgug de informalii a rein-
noit Ernile M6le aceasti metodd. Sau, mai de-
grabi, i-a dat via{5, sensul ei deplin. Inainte

25

de ei, iconografia nu era decit un instrument \vi,ref:udcs!ccor,et9dsi,aerocsmunlrfe"dDm-lltat-.oime1ccmalritlSirlliieln..iefeinioepncnul,adeiqcstl1ErbaiczIuo.yeiVnceimdalPfialeRdnaupipcsio.clsltineuepcofeetecmap,,smmdrilIoriceeisIu_nenbeepratinprtrlan-xzacara.eem,eeruisigll,mlttriaiele,o_uiauauIstuapcranrrntunal.uecafuce;efeipdeunililrlaevsi-essdaeelcceptuttLtefiafrLee,uoiiuIiacajolilaaeldnhircziliitnuaEeoi6dfciaceMlltrtprreliueednt,rropemodam.5airzeineciuuucipseddnmiuil,sicmdcmiirltvpsaoiniaii.unioiauicctrurn:adnervpi,ililan,cecartse,,plaase.ueaglclseendlliintilenbneaitiemsinjuscmsttdoi:ucoaiprnerpirose.rma.ahRv_,arranlorranitcuiiiraiielinn_e_n.ed_i_i,,i,
aI arheologiei, o Etiin{a a imaginilor, a sem-
nificaliei gi a
con{inutu-iui 1or. Aga cum era,
minuitd de un Dideron, de pildd, era totu;i
prefioasd. intr-adevdr, este extrern de impor-
tant sd unei opere de artii,
ecpunoocEdtiin,,sucbaireecteula" intotdeauna o
intr*o are
cleosebitii val.oare didacticd, in care zidurile
bisericilor sint pentru mullime un loc de in-
vdfdtur:i. O lecturd, chiar 9i rapid6, a unui
ansamblu sau a altr-ria dintr-o catedrald reve -
leaza din primul mornent faptul cA ea este
un enorm depozit de credin{e, cle tradilii 9i Ce
ginduri. tTimoabtaej.acNeositenpr-iredtree{ingeraaimescn. icSicuplpetudrea-
este un liieroglife. sivcnriicnepistiltioaicnorter,mi,rhpP-Erlsepiyttraacehtdeeodtmec, aurplntriiiiranndailfnugig.iisnupuirliifuell.eecf,lrteveuricltr{iotoiuuma,f,erilernoeleortsrrdcgii.eni Estaetlleee-
parte cireia tuturor acestor ele nu se Mai
ales ci, nefiind coordonate, pre-
zentau ca un ansamblu nuan{at in funclie de
timp gi loc, de condiliile istorice qi de curen- lleaputreii;gi laolreieFiecceioloarrecloer nebune : Isus inrnineazil.
tele vie{ii morale. au vegheat fiacdra ldrm-
I{aterialul iconografic poate fi repartizat in pilor. Pe capitelur:i se succed episoaclele Evan_
mtrtaisi imtuurliteespeenriloiaaldeesdi isintifnloctreir.ePirsirtrorari,caulielecdrsei-i gheliilor gi minunatele
legende ale sfinfilor. pe
raicneaEjetialo, ri-aqivaenl ecrualttucluuiprreeciidcdveerloer.seDceolulal pealcee_l
tueazd in se,colul al XII-1ea, cnuoagte in veacui Mont-Saint*Michel nonnand si pind la Orato_
aI Vl-lea (dupa bezna Evului Mediu timpurii-t
Lg<)lirri,ee,nrn'tiacu;tlrto.erririreai sdalel-lslfrjcanuigtlpievtnui iruaiilu,giuepnnlaiusnltuoicri-rdae1incGcoerreapctuiievti(raa)il riul italian de pe Monte Gargano, de la Saint-
,ir,coepaesrteaicGlartoerc'iitcAi((Cilnun)F'urlattni.laCmiluegriadrioiincalultni,iall-i Nde{a-artinludnignuTlodurrusmlaurSiloanr tisaegoinclseirCrroiempboaszteiiilcai,
r censi au fost prollagatorii acestei miEcdri in inalte, caie sint cle fapt, niste relicr.are. Toc-
LSapnagnuieac.loTco, nBarlriitgituenadivae, aicnr-tlllteti-de es-tterraenpciceii'9iN-uin- mai pe. aceste dnrmuri a organizat pelerinaje
I Clunyul Ei tot aici au luat fiintl poemeie
cavalere,Eti, a;a numitele Cltutsot* a" Gesi.e.
il Cich,rrile cavalere;ti franceze le regdsim pe
faladele bisericilor ce jaloneazi drumurile
trlinclu*se clin Apocaiips5, cAreia comeutaritti Italiei, la. Verona" Parma, Modena, la Borgo
ifo,ciullrrnTiu,inanc-nglr,rigaZrieouc;leifgorilnll3cErirtrncic'eiiii,osniiarpe;callegoitualiuc'griLldtps3iumiituuesaEliiesicieiatadcrauisiielorpf:crnpooiiltebosoreuic,eraetarri,opi:tim[lerienosslipooocneir'gre.rncietD,toiqeshnzilgntteu-etrafreeillnri.in-rnococttpPdaixlpaururreppeqeeli-r,altefareilarmuarzoirtafaci-eedtsnlrutidcltgti^9bounaoocnoulipteugrndrtiismoaliaaendtr-nt;beiotdatl1aioentrsu:itlrsrrelit:rietiiii,--a-tir-l San Donnino. in diversele etape cl.e oprire aie
n'rultimilor care mergeau la locurile sfinte se
situeazd marile ;antiere ale artei rornanice.
La Moissac a fost pentru prima oard orches*
tratd cu grandoare uimitoarea cantatl a Apa-
calipsei ; gi tot acolo a fost definit -- dupi
cautairi iangudociene, ale cdror urme pot fi
intilnite pe de o parte nsi de alta a Pirinei-

?7

lor -_ un stil iconografic care s-a rdspindit ;i Icdtprehaieiiioslnotrli,reggadnealeientaucdlruoeapmiljiggeePtitnirl.istenaLilmirouuiirmibecsoeeeaglulivriBnpii.eelvdltIuirrsliirutnmuoi,aneurczieraaiilnioetgsrr,i_liuaoafrile1urTe:cIetvaieoeun:__r-l
a domnit irr toatd Franla meridionalh. f)ar
Nordul igi aducea gi el contributia la gindireir
rciigioasf, a veacttlui al XII-Iea resuscitincl
tcma corespondenfei dintre ceie doud Testa-
mente. Din :r}:afia Saint-Denis, Suger f6cen
un atelier in care orfevrii din Meuse, asocia!i fzaarebpnot,tre5glruiini.,-dAigrseemtafee-lllue,iienDeiuncmutevnrienpztrieteoutaars,euliebncveiaxpidiriirinnreApp,rrecil__e
crr fiurit,orii de imagini din Aquitania, elabo-
riptaaauntuosilrrl.rebaivImeppsoutrilsttoaurl,rlilroslrri,urilubfoiarmzFilulriilcseitionlsouiiq., iPeestln{itertilcdgaeicraea,
mele secole, autorul ne,cunoscut ai lui pht'sio-
iclonaggtueusds.rtaIanlelloaBrI,eXsnIteiIasI-rdIefeilooaar,svaetralaucd,inesclleientedde,rpilciaE. ecs.uscncuolcapistdoterruurell
din prilberea anilor, antica Biblie evreiasci,
oferind,-o drept vestibul monumental Evan-
Ntt a. glaienavliosiiepmrr{eiedizniuensncaieLveaabrrooscnaidl,einaq. eiTnbopgitsiniecdperilacrleaisis,apu{iniiirrcilrne:iip;toivinliaudrfflluaciclulrotbuccaurer-ll
gheliiior. tnai rt"llnas nimic din acest
port.al l:tlrlan' cttnoscut doar clirr-
extrp.orclinar
al hri I'llontfaucon, dar il intilnim
tr-un clcsetr
gi la Chartres, la Etampes, la Saint-Loup-de-
Naud, Ia Rour:ges gi L,e Mans, de cele mai ctddruouin,bdptereleagi ntmeetetisainujdeibel.oaOrsgmrEgireildinnsintpdeaialreig,t;uitciliduaireipt,eiltftleiioirnldurcurelirleec*rlceiscofoneifaslobaipmrrcti,ripaeuotiie_nr
multe ori combinat cn un tip simplificat de
timpan apocaliptic. Astfel se imbina la mae;-
trii epocii rom'anice epopeea vremurilor bi-
blice cu epopeea sfirEitului lumii. irigdrlftrcrte-aati:aarneu-ancltlrdslurerisdeereapnuiaeedat.ctarul.taellearOaaoOfserpi.ictfmddngaii_oe:reolsriqupiaainmcbdiilelstudanideursiilalsnpenitpeaattsiordoarmucaifetavlchiupgmotiaaiicAlclapueerrllaiteardirtenrltiidrleleenlluieboin,uccndpirvernni.cliprniltleceeeSraStitialnlatuutozisrerrmeine5ir{a:nsavievpiltlgo.rioeet,aeteailie-ncoldpaf-ihuqtaueitrrcfrceei.erruv,ialiiruimia'sssnrddttiraftiuiueteisriesfpizint{titifooiinamtlillsnriaaiectbg'oi.ritcaefnpiee,iti";ue_ae,--,,ri
Cel cle al XIII-iea secol nu mai este ce1 al
epopeelor, al pelerinajelor goirdailnaepi.aCriifviiillgiz.a, tiian
sifrimn, el are privilegiul
rolnanic.l clin sudrrl trranlei nu se rnai sprijin:i

pe independenla politicl. Cruciada albingen-
zil,rr a distnrs nrii.relia Toulor,rs'ei. Franla mo-
I narhicii clertine de acltm inainte centrr.tl unic.

I Secol de ptrtertric avint constructiv, el f drt-
regte deopotriv5, qi in virtutea aceleiasi gin-
diri, catedrale 11i enciclopeclii. Unele se ex-
plicI prin celelalte, acel Speculum, u'r'-ittersctle
al lui Vincent cle Reauvais -p-ersmuimtei a ltttttror coegalinadaluiis.tDoruicrndnepzreezue, natasifsintofiriioar,iuVmeici,hciu1el
cunostinfelor ltnei epoci -- fapt,
a [i cilite
gi grupate cu o remarc;rbiJi jr-rstele, si rlrt in- tament ca prefigurare Tes_
a celui }tron ; Isaac cA_
tr-un cadnt factice, temele iconografice indr:i- rind lemnele pentru
sacrificiu il anunla pe
gite de arta francezi intr-o perioa'di'r c;rpitaLi Isus purtindu-si crucea. Aceste irnagini cluble
a dezvoltdrii ei. SpectLlum uniuersole. oglinda tsceoinxnttcjouinrxdtaadpnoulausdea, gionrartoaiuccrronilausilaucuia,gtmriaaadui cecevlere,gneniiranabecine, tlucuiaiausio.i
a lumii, este 1a rindril sirr imparlit itr p;rti'tt
pdrli : oglinda uaturii, oglinda ;tiin{elor,
cmuoprrianlcalc;rir:ofrgeallnqdaaboisgtdolrieic.al. Oglinda SPpuiibnniIclatlaadtdvinednEiereriatprerloueafie,Ilsi,.u,ssNc,ouiastsdoierdipaeavrsteeuabcduetreilmaocrpelpeetlrieaa
ogiinrJa crea[iei,

naturii

29

ei n;ir'uite", riuprar.'ic.luia singurJi uitririi a",lter- pagicIdtrtdItiImgsimarmtni9giruermteiieenmnesgotlpa-cainatptsmriirngirbggaerl,-utmiionor,r"aieoiiarl,nina,Irm.isnirniald-ni,ncieeJatsz3dailemuitiaaepneaiarre"anrtis.i9lt.lttieeitgiutrgeisisatmrlmlrauccmereeuecmirbuu_uiai,aeanpbinugAiepgrlrliIciom1tltiuerspat(iurfcuiilgnla(lipauzuda.urlm,-liii{elnsrrmllAcisace.noaspnachtfmrdcreceotcigidduefiannoeaeaeiieesng,nrntisbsrts,ieductidieetsdsacioictesaianlncseuaaucuearadenouivcf-dliritpeunmc,ld-oerapeoFeasisisadesbladnifuaienetouinnli"inlristaaelsaecurgruecicuicecpaisu.edmioiastipmrgpu"tISresaifegIeieoolliiepcsarcuf;ninrleai;uou-pi.ifiusatt,;gsai&rasrlu'E"sfLep-Molitcicda'{uaelirctgmsiuuusiisnnSaipeinrrforticolriaititdefaiunnEopaereiadjenetismzodi,rifieeic6zet,tdinepseeti_alaizulunanoxaeapiiEall_efn_ee_l____rd;ii,t,
pvniruseteuanIpieAcsnutetiDcvhaeivtaaidct,iui.reila$ciadaefcoesaatusvtra'e, sppteietosnatterruefarcumdm,ionisrineu-li
diivine. De aceea gi invoca Dies irae mlrtr,rria
ei. De aceea gi figura pe zidurile catedralelor

iin Laon gi Auxerre. Cit despre viafa iui
Isus, ea era in intregime rezumatd in doua
dciactleurci r:iticcieclaulleCarnaucliuuinuclrueig;tiin.cDiculupdi Pagtilor,
Flristos,
ciupi Maica .sa, a cdrei viala a inspirat o serie
de irortaluri, urrnan sfinlii atit de dragi mase-
Ior de credinciogi, ale cdror miracole gi insem-

nate fapte de pietate Ei de renun{are ar-r
reprczentat, de*a lungui n"iultor secole, sin-
gurele evenimente importante, dupd cum in-
treaga geografie a pamintuiui era stabilita prin
ldietiin-naeurpaafraudcluucrtid.lsaUitoltlriiniEilronuerlalaosrcc,it,peprirrnainfainmstiinhudirlgesutrpliielluecmalorieir,
Judecata de apoi, cu crincenele ei osinde. Vi- mrreifgiieater,uielausrit.estIiidmceaueitaaacbmrleooluerl{umiii overigfviaia,lintdatar,gnesi uiggruiilseftrum"l"accoauspbtuore__
ziunea apocalipticd a sfintuiui Ioan ii inspira
pe artigti mult mai pu{in decit evanghelia lbEisjedr.iecsilfo5groqariaaalelegorseulaeraiilofru. nebri pe zidurile
Slintului Matei, iar rarii mae;tri care o co-
mentau ori o ilustrau iEi cautau modele in Iatd vastul sistern de idei gi de fapte care
sidntirtuurc-atuuInreluaazirdtli{cmcoulilleolaNecn{aaelrrege.ieEamflruinrmesucuusEeris{I,e-arEesrr,eprzrelucMmtinead_t
Apocalipsa anglo-normand5, iar nu in cea
spaniol5. ln sfir;it, in liniEtea eternitSfii, morfii
clin morrninte se odihneau ca nigte preaferici[i
gi, in ciuda anilor, in plittd floare a tinere{ii, uneori forrnuiele de care s-a folosit in mod feri_
surizind blajin fericililor Ierusalimului ceresc. ce poate oferi o atare
cit. il de la sine inleles
avmleriaeetdtzlo,aiidcSf9aiipicnnotuuntldoiuiaicstosednu. corUupgarraainnftiedictaeadrledaaoit.megahreceriufnsemut.rl-Ei5gnateeannrnpeuurremaitzlaiota_d_I
La sfirgitul Evuh-ri Mediu aceste viguroase
acorduri sint frdmintate de neiinigti, precunr
gi de noi elanuri. Italia intirnpind cu bLlna-
voinla anumite expresii patetice ale sensibi-
lit6lii orientale. Sfintul Francisc, prin insJsi irt:uer-ammusaclnueuihseacirr,eisaerep, pqiernsrocpunisacijtuuunlruiai,inmautmoraaimtlde,icteiinihqnviiictirilaecliou_s,-
viala lui, in intregime inchinati iubirii tle
Hristos cdoenfcerreisaetuori,inctean;siitastuefecriint {seeloprodaiine
Patimi, Ei oocerdrafleetvdruesnreie.ess,ctsriicnrdutrlupeiteuerslded, gptieucaantrriuei,,nignriauorm,r,duiirnndaeeartecin.lavT{eionitt_e-
Ie
de elocventd. Meditaliile asupra uielii lui Isus
Hristos, ale lui pseudo-Buonaventura, fac sd
retrAiascd cele mai crlrde episoade ale Evan- fiei poetice, sint foarte strinse, deoarece, potri-

gheliei cluuxodfeora!5m1denuxtnrtaeo, ridainr atredaEtrui cl u9i un r Les aspects succesifs de I'art chrdtien, i.n Arts
uimitor le et artistes du Moyen-Age,
insuqeqte. Durerea devine marea surse de Paris,1927.

31

tus Eurigena o stare a sufletului, esenliald in
vit unei legi imuabile, succesul unei forrnule ciudata sa teorie a cunoaqterii. Acest Dumne-
zaerauta- qi care coboarS. spre om pentru a i se
tinde intotdeauna sd depi;easci limitele pentru si urce spre divi-
nitatea care ii cere omului
bmdclnauiuurrrelintlioicnepdrtaleeidrnapitcnrrfaveotrintsteaasttpbpiirnuirio,nip{ceisraeriiini}d.aecIpieocsa,ontorcnciraeoi&apglouraaotclfr,iitesdepteoirterrt.mirteeivnbiugadurluiuaas-cilsihdeeMiemcealai*-,i lui, la jumitatea dr:umului, dacii se
imaginilor ; si er.a firesc de altminteri ca, cer- pumoaatnees*punne1,l clintre zonele divine gi zonele
iancneurdtmip{niradoipbiriziniervnmodaaoertmeudlleeecnssuiuittltioli,rprerisgririi"snesaiilAeuic,socunsucbitril.frigni.ieri:eiiifnziit,die,edhamansrianccai,chtuinamsuri
a fAcut Emile l\{Ale, intluenfa manusrriselor este purtltorul vestirii ceiei bune,
el nu este nici ristignitul care ne rdscumpir5
miniate asllpra sculpturii rcmanice. qi nici chiar rdspldtitorul, ei este dumnezeul
neo-platonician al acelui pseudo-Denys, care
se creeazd necontenit in creaturd qi in care
lumea trdieqte cu o teribilS fortA. Pehtru a se
contopi cu el, pentru a redeveni asemenea lui,
o intreagd serie de ,,reversiuni" ori de meta-
morfoze purificatoare se impun omului, sir.;rpld
rlaterie plasticir ce se leapdda treptat de pon-
derea, rle apetiturile si de infirligarea lui te-
$ restrii pentru a se reintoarce in eternitate. Nici

Futem, pe dc' altA parte, interpreta arti li-ru* o iconografie nu poate reda gindirea marelui
ce Lrn fei de artli de a gincli, y:utem vizionar al metafizicii creqtine. Dar tocmai prin
lui Mediu visuri de acest gen, cel pu{in in aceeaEi mdsurii
incei'c:r si explicn:rin caracteristicili diferitelor
perioacle ca tot atitea atitudini ale spiritului in care urmirirn imaginiie din comentariul lui
care iqi gisesc expresia atit in piatr:r biserici-
Ior cit si in filosofia religioasii. Adoptind pen- Beatus, au vdzut, au ,,vizionat(, 1a rindul lor,
tru o ciipi acest punct de vedert:, nu itcercim sculptorii apocalipselor de piatrd ascensiunea
nicidecurn sa ddm iconografiei perspectir.e lne- omuli,rj spre Dumnezeu gi coborirea h.ri Ilum-
tafizice. Iriecare epocd reclamA famiiiile de s1:i - liozcrr printrc ormeni.

rite care ii sint necesare 9i care ii conferi.'r in I)ar pe lingi vizionarii teofaniilor, n-rai sint
istorie o coloratLrrA propi'ie. Tocmai pr-in a- si ciialecticienii. $i aci se poate sen:urala, dacd
ceastb trisaturl se manifesta vei.itiibila uni- nu o influonlir pozitivd, atunci un fel de in-
lneilcegcesre"esppeinictulealoir profunda. Irealisrr-rr-rl roma-
I tate a unui secol. Itrpoca rornanicJr este domi-
nata de vizionari. AceEtia ii transrrrit instinctul parte epic, iar pe dc alta
I rilogistrc. ;\r-ta secolelor al Xl-lea s;i a1 XII*lea
Ior de supraumanitate, apeten{a lor pentru Iu-
ocrusrmileulagscduinnseor9di inadeeavfdirreuarislec5s,udpriannaptruorpaolerl.iilEer nir e st:i,pirrita in mod despotic cle obiect, de
normale, din echilibrul rafiunii. Ei fac sI re- grija copierii fideie qi a reprczentirii inte-
trdiascd deliranta epopee a lui loan, dar nu se gr:ale, ci de bucuria p,rop,riei sale curbe, de
respect fatd de .propriile sale legi. Ea se ma-
nifestii cu o admrriabild libertate ir-rliuntrul
unei seivituli din c'are niciodatS. nu scap,5 qi
mdrginesc doar sd ilustreze aceste texte arden* care constituie propria sa garanlie : perpetuir
t,:, ci fac din ele subiectul unui vis straniu qi
foarte personal. Vastele timpane din Langlre- reintoa;:cere la sine, involulie care nu inseamn6
sterilitate, ci, dimpotrir'6, p,rincipiu cie inven-
doc nu sint simple comentarii teologice, sint {ie, arabesc al gindirii, alergind intre limitele
ieofanii,,,aparifii divine, cornprehensibile pen- sale fird alt scop decit gindirea insaEi.
tru spiritele intel.ectuale". Prin aceqti termeni
defineEte, la mijlocul secolului al lX-lea, Sco-

33

Astfel, in vremea c{nd inflorea umanismLrl
qcolilor chartriene, cind ele incercau o con-
ciliere intre Genezit Ei Timeu, atunci cind Jean xistenia noastri zilnicd, dar ele igi pierd aceasti
de Salisbury igi formula probabilismul, gindi- realitate de indatd ce gindirea medrevala in-
cea,rca sA ie explice. Pentru un ginditor din
torii din Occident elab,orau impletiturile Ei acel.e vremi, a cuno,aEte gi a expilca un lucru
meandrele unei sp,eculafii imbibate de s,crierile
sagdenotsimceheditetraizelv,iio,gltdieecgagirtesidin-sleeleaapfeirrxomafudcntdeGe,izldseoendlootagrtiicnpddeenqa-i constir intotdeauna in a arata cA el nu este ce
pare a fi, ca este simbolul gi semnul unei
realitali mai pnofunde, cf, vestegbe ori cA in-
seamna de fapt ,,altceva'(. Rinduriie acestea
tru sine insd;i. Tot atunci, Adelhard din Bath, ar put€a iegitima intr-o anumitA masurd inter-
format in acest mediu, ir-rtreprindea marile
Iui cdldtorrii in Asia Mic6, poate Ei in trgip,t, pretare,a simbolicd a sculpturii monumentale,
de unde a adus, pare-se, traduoeorea sa in la- dar in'teresul lor rezidA mai cu seama in a
ne averJiza ca, pind Ei in lumea formelor Ei
tind, dupd un t,ext in aratrd, a Elementelor lui a s,p,aliului, termenul
Euclid. De b'Lrnd seam5 cd a existat uneori, Ia de ,,naturalismtr trebuie
considerat cu pruden{a.
cei mai pu{in inzestra{i dintre aceEti maegtri,
un abuz de uscdciune dialecticd : spirite rafi- O data cu renas,,terea fizicii aristoteJ.ice, cel
de aI XIII*lea secol substituie acestui univers
nate, plecllm Jean de Salisbury, nu se sfiau si al dialecticienilor gi
infiereze aceste excese. Dar dialectica este in- unei naturi avind o areI asliim'tabteoiliiqntilsoirne,,cqoni coepvfaia-
s59i sufle'tu1 invildturii lui Abailard. Sculptori
de capiteluri qi speculativi abslrtacli, ordona- lo,are in sine((. Fara indoiala cA formidabilele
ierarhii ale crealiei, aga cum au fost ele sta-
tori de ornamente florale qi cle silogisme, cu bi[ite de Aibertus l\{agnus si Toma d'Aquino,
tolii aplicau conceptelor lor aceiagi rniqcare.
Oarnenii car,e in numele teologiei qi al mis- sint ulterioare ,avintuiui catedraleior : dar ele
ticii au luptat in modul ce1 mai pdtirnas im- se adapA din mr,rlt rlai vechile filosofil arabi
potriva dialecticienilor sint tot cei care se gi iudiaicA. Veacurile aI XI-Iea Ei ai XII-lea
vor impotrivi cu furie instaurdrii ar-tei cluni- abundA in celcetitori ,c,are aveau sa ceare ma-
acense si a capitelurilor de la V6ze1ay. Totuqi, giEtrilor gcolilor orientale elementele unei fi-
cdci luorurile se suprapun, qi tocmai asta face zici, prggatind astfel restaurare,a naturii ca
atare, ;i ale cAror catedrale, ,,oglinzi(( gi com-
: atit de anevoios studiul acestei perioade, o,a- pendii constituie expresii inegale ca elocvenla.
menii aceqtia sint cu tolii chinuili de anti-
I nomia ce existd intre reaUtatea conrcreti si Secctuullpt(t,uiraseseccoonlusaluciraalsXubIIoIr-dleoanlnEdi-ua-Igclsreitdi,n,olebii,-
pura inte igibilitate i este insdqi fondul certei
universaliilor, cArora nominaligtii le tdgddu- insi tinde sd-i respecte, sa-l iubeascd pentru
ecdl uint5srui s'b;i,evsizpianrgi e deja in el subst,anfa unei
iau eristen{a pozitivS, considerindu-le simple
cuvirrte. Tn dem,onstr"a{i'a 1or, insd, ei nrr se cadrele dialectlcii. AceastA
irnensA pridure de piatra, acest nemesul"at de
spriiineau pe naturil. ,,La drept vorbind mare bestiar, aceste nenumdrate statui desprin-
nscartieurEi.tiePnennetrGuilesoi,nlu-creuirinleu au nici un fel de
au intr-adevir o zacaipnrdsoAua-rpseeeludoaimbnszueindduaternirmtgl,ienaapcsAcaorrollairns,ti,cucon-repioermseteiotadulagnl*eitoa-rlii
realitate proprie in mdsura in care slujesc e-

rLa philosophie au intelectuale, care nu mai este purd speculalie,

p. 64. este deja observalie.

3it Arr insemna desigur sf, comitern o gravi
eroare de principiu dac5, din raliuni de puri

2R

simctrie, am cSuta un acord constant intre in secolele aI XIV-lea. ;i 11 XV-iea, ,,p'ecetea
dezvoltarea gindirii filosofice qi aceea a crea- particularitiiliit( o datA cu dezvoLta'l'ea artei
liei ar''tistice in Itrvurl Mediu. Fiecare tehnica
asculti de propria sa lege, care este defi:ritir po,rtretului.

nu numai de anurrite nuelte, ci qeivdoelu1{:i'aarcer-itrsnuul HI
unei anurilite currbe. De ac'eea
e neapirat paralel:r cu a celorialte tehnici qi $i acu,rn trebuie si ne plasilir pe un ait te-
cu atit mai pulin sincrond. Totugi nu an fi o ren, tr)e c,are nu-I vonr n.rai pirAsi de acurn
van5, investigalie aceea de a nola, dacd nr-r inainte, cel aI foniielor forntele pretind
; iar
o analizir si:e,ciaiir. hloi ne ocr-rirrirn de sculp*
relaliile strinse qi regulate, atlrnci mlcar ana- turi, adici de o anuitii'ti interpretare a spa-
iogiile Ei ciriar concordan{ele dintre diversele
,,arte de a gindi((. $i nu sint'e*rn oare indrep- lciuulusic,uElpi ttocrciir,niani interpretincl spriLliul irnpreuni
t5!i!i sir ne intrebim, d'e pildd, dacai, mai mult spatele lor, un'eirrind cu de-
gdeutiruilleq, irecluiefmuuinilteeagci laivdeirnsceirtlueLlrriiiict'cduirnsuorpi,eruetlte*
ciecit influrenla mistcrelo,r, alba de la sfir:;itui
Evr:Lui Mediu nlr a cunoscut, inci de la ince-
putul secolului al XIV-Iea, ceva din neliniEter. lor, incercind si le recon-stituirn tradiliile, de-
prinderile gi regulile tn'avaiiuJr.ti, voilt aveil
critica ce framlntd gindirea religioasi cu pri- qarasa si le surprindem secletul. 'fot aici este
vire la opera perioadei precedenie 9i care avea
sd ducd la separarea teologiei de filosofia pro- posibil si distingem, fila a ai.ilica si:;tr:uiul
p,riu-zis6 ? Sigur este insd faptul ca ia sfir;it cu o excesivi rigoare, trt-'i vlrsle crlrespltnzil-td
intr-o oareciire tniisuri ce,lcr tr ei virste lrle
conceplia tomisti a universalului. Etienne Gil- iconografiei ;i ale gindirii metafizice.
son 1 pune in luminii locul importernt pe care O remarc;f prelinrinlrt'ii r:ste inclispensrbilir.
Drins Scot (mort in 13081 il rezerv.i p';:oble'nrei
individualiei. Individr-ralitatea nu mari este o Aceastd dezvoltar,e atit de bogati Iru este t-tni-
calificare contingenti gi supraadaugatd a 'icr:^ Iineard Ei nici pur succesivd. trla se imparte
mei, ci determinarea p,erfectd, implinitei, a na-. gi se ramifici. Notiurnea curentri de evolu{ie
este insuficientir pentrlr a-i ex,pli<:rt toate piir-
I turii. Aici igi are obirgia teoria cunoaqterii, a9e {ile dupa o lege naturalir ;i ner:esrt'ii. lla ne-at'
cuir] va fi ea elaboratd de ginditorii englezi indemna si grupam toate fapiele pe o traiec-
I din epoca urmirtoane. ,,Ce'c'it ce face ca Petle
sd nr-r fie numai om, ci sir fie Petre, este fap- ttoiarviealciounlustiacnotdm, pnleeixntarelruisllttoSr,ie9ii, sii substituirn

tul cd fortna omeneascd. qi, in ccnsecinla, insir;i travaiir-r1 ar-
rnonic al istoricului; astfel ea risci sf, ne faca
esenla ei, poarti deja pecetea particuiaritafii. sd luaim in consiCerare o serle de tranzifii abia
Esenla individului conline agadar un principi'-t
de contraclie qi delimitare care ii restring.;e perceptibiie, dirijate in aceiagi sens. In rea-
iitate, perioadeleistoriei formelor nu sint orno-
universalitatea(6. Astfel, il vedem, in doneniul gene, ele conporta in mod sintultan tentative,
sculpburii, p,e omul-cifru al viziornarilor gi al infloriri qi deciinuri. Secolele se intrepitrund
farl ca vreunul sa aibJr o tonalitate a sa abso-
dialecticienilon, susceptibil de a se supune ori- lut unitar5. Nr-r toate regiuniie din aceeagi pe-
cdror 'combinalii, devenind in seooiul a1 XIII-
lea reprezentantul speclei umane in lerarhia rioadd trdies,c in aceeagi epocA. Arta perioadei
creaturilor, pentru a dobindi in ce'le dit'l t-trni-r, romanice nu este neaplrat o artA romanicd.

I Op. cit., 11, p. 81. Arta romanica igi supravieluiegte sieqi sau, mai
degrabd, supravieluie;te actualitdlii sale in

36 31

Dar acest,e extensiuni speciale ale noliunli
de stil d$ei cailteunnolaiu,snpeiictdea1epxp'reorbielenm{.dei,nou
plind perioadi goticd. Conservatorismul deprin- stituie con-
derilor prelungeEte curba dincolo de pr-rnctul con-

ei de vitaii'tate. Energia revolulionard a mu- firmare a posteriori. Aceastd diferenla dintre
ta{iilor, fenornenele de ruptura bruscA, o de- doi termeni, care poate merge pina la antino-
mie, de'terminS gi doud pczilii in cercetar'e.
viaz5. Metoda analizei formeLor poate fi o stilistica

Tocmai iu aceste parcursuri inegale, cind internri, ea poate fi 9i o investigalie asupna
incetinite, cind p,r.ecipitate, gi ale cdror di-
recfii sint cind incrucisate, cind paralele, tinde experienlelor formale. Stilistica se situeazA in-
tr-uu punct ideal a1 timpului care, fiind in con-
sA se defineascd Eairtsatacbailistattiel a-. adicd sd-gi cig- tinud miEcare, nu cunoagte de fapt nici unul.
Ea consideri cd forilele sint legate printr-o
tige autonomia Ea cauta si se

elibereze Ei sd se fixeze. Sa nu uitAm insd ca logica extracronologici gi, adunind elemente
stilul nu este nimumprauinoiuctuolrei,,cliienvdeenelilie,mceintines-u-
disparate, le ord'oneazd. ca uri ralionagnent.
reminiscenle, Aceastd metodd iqi afla justificarea in insdqi
o serie de mdsuri
meaz! mlsuri spiritul nu Elei de napoqturi. Iar excesiva ei rigoare, cu alte cu\rinte ea este
le posibild saLt ntl, cdci nu orice stil este neapirat
aceste atinge Ei nu

definegte in mcd spontan. EI le simi;e, le in- stilistic. Pe de altS parte investigalia asuprp
cerarcd aga cum poate, prin nenumiirate expe-
rienfe care nu sint centralizate intr'-un punct experienlelor formale incearc5. sd racordeze
acest ralionanent la curba timpului sau, mai
unic, ci distribuiie intre mai multe focare ce bine zis, s5*i caute principiile in afara pre-
nu sint neaprf,1af in strins[ legdturd unele crr
alteie. De aici ;i edeimnemrsourdiloorblEigiaa- miselor siiogismului. tra devine tot mai mo*
va,rlietatea bild, ezitd in mcd delitrerat, p'roblemele pe
soluliilor a c5ror scaprieritEuiltliei apriulisnter,rsluini tincetleoactaireums-'ialiun{inafSq{iiEaint
toriu succesivi. logica nu

Astfel, noliunea de experienfa ca investi- toatd granCoarea 1or.
gare a forrnelor qi a reporturilor lor in spaliu
combate, dupA cupt se pare, no[iunea de stii $i in-tr-un caz qi in celdla1t, tehnica se af15
in centrul analizei. n'trencohn-rtcerndirt,iiepinnodaIsatrea ante-
I ca un tot organic, puternic definit. Ne dam folosit-o ardta
searna de acest lucru dupa felul cum sfirEesc rioare, am
I artele, sfirgit care este dep,arte de a fi identic ci ea era nu nurnai un agent direct, ci i un
in toate cazurile : une,ori ele ajung la formula, f actor determinant li cd putea def ini, putea
; genera o interprre'tare speciala a spalir-rlui qi
dind naEtere, pe plan indr-rstrial, procedeelorr a formelor : am dat, printre altele, dou.l
de serie, iar pe un plan mai elevat, unor re- exemple. concludente, Piranesi gi Rernbrandt

guli de ,,puritate(( academica ; ar fi, ca sd Tehnica,nu e do,ar naterie, uneal'td qi min5,
spunem aga, o stilizare a stiiuiui ; alteori el.e
ceea c,e este deja jirens (caci o form:i care s-ar
se pierd intr-o profunzime necontrolarba, in
cAutAri ce au dat uitdrii rigoa:rea principiilor, dispensa de min5, de unealti ;i de materie
nu existi), ea este ;i spirit in uisura in care
prezentindu-se ca niEte simple exp,erienle de- este o speculalie asupra spaliului.
zordonate. Gustul baroc nu este caracteristica
O disciplind astfel condusd ne duce la com-
urr-ei epoci, este o atitudine a spiritului, o spe- panhfii destul de ample. Ele nu implicl in
culalie asupra formelor pe care o intilnim in
toate epocile errtei. Exista un acad,enrism ro- mod inevitabil iocul influenfelor. A<--easta no-

manic gi un baroc romanic-

39

1t

[ir.rne ne-a fost altaclatir, si ne este in cou- forrna figurirlor, ntisclrea, rnodeleul, efectuL
tinuare, foarte r-rtilA pentru a ldrgi domenlr:l Putem sesiza aplicar,ea acestor rcguli pe o clu-
cerrceti:trilor nonslre, pentru a arSta cir acestea ratA de aproxintativ o sr-tti'r de aui : negre;it cd
nu se situeazi lle un pl;in provincial, ci pc ele datoreaza niult unor vaste experielrlc an-
tm plan universal. Arta Evrrh:i Mediu are uil
caracter nniversal nu nrrrliri prin materia srr terjoere care nu rru avut drept unicu scenJ
enciclopedicii, dar si prin tot ce presupune ca f:)r-rropa occidentalir, ci o arie mult riai intinsi,
ca relalii si coresponclente, prin toate apro- iu care Asia Mici ocupti pina in veacul al
Xl-lea un loc important.
prerile ce le ar,rtolizettzl. Irrsd nu orice asemii-
nare fornala se exp,licb pr:intr-o influen!5 is- ln mai pulin de ciouir genenrlii
toricS. ln interpretarea spafiului, principiile Nu a<rest ,,se-
generale antrel']ei.iz,l consec:in{e idetrtice ori cret({ se pielde. trit cri Villarid
cle llotine-
corlrt gi schemclc ILri geonretrice se situeazi in
analoage, ale ciiror efecte devin gi inai sensi-
bile prin folosirea ilc::lorn$i rnateliale si ace- secoilll al XIIl-iea : clar repertoriul acestui
nlac:;lru picard r-:r.r inr.titLtie decit iirtr-o fo:rrte
lorasi unelte. Vorn vedea cunr, clinpotrivd, anu- rnicii rnrnaisrindrei,ro; raclltisiiclipelfineilrenopueac;ai levied,eedIisppisa--
mlte influenfe f oarte clare 9i bine stabilite,
fiind copii pasive qi proceclee de irnitaf,ie, nu trind
lj.iii'. O clrt.r cu iir{'lolirca lrltci gotice, sculp-
interrvin decit pieziq in vialii stilurilor. tura rnonunrenl,rlai i5i cautl alte clate tehnice.
Scopu1 acestor observafii nu este cle a se- Arta lonranilif se preziriti c:t un rapo,r't strict
stebilit intre zidLrl gol qi zidui decorat. Cu alte
p:rra in nod absolut studiul formelor de cele- cruvine, arici sculptrlra este, gi ea, zid. Dar ce
lalte aspecte de metod.l pe care Ie luam ln
considerare mai sus. Ele nu ne inrterzic sir lr cicr,enit sculptura atunci cind dezvoitarea
distingem in istoria sculpturii n-tedievale p,eri- bollii gotice a dus 1a suilstituirea zidui"rlor
tratate ca ntase portante cu goluri sau cu siml:li
oade sau virste aproape sincronice cr-l cele ce perefi despdr{itori ? Ea se supune gi atunci, cu
acel tact adnrirabil pe core l-a subliniat Viol-
sint recognoscibile in istoria iconografiei qi in
istoq'ia gindirii. Prirna virstS, care corespuncle
care ia e-lqitf,ier$citepaealalrlomnuij-- Iet-ie-Duc, 1,-,r-incipiului scirii arhitectr-irnle, dar
epocii romanic,e ;i XII-lea, es'ue cerntir de obiec1,, este r.rn lucru in sine.
Menlir-rutir la l-rcul ei in r:aCrui encicloite'di,c
1ocr,il secolului a1
n-rentalittifii depline. Nrr nrtnti'ti cI sculptr-rra
T p,,rfaectaerefaalisrpabluir,nrh:i-(r(i irp-rrinar-h.citreilcpttutrrritri, dar 'si jntcr- trlrsat de invi{e{i si a cirrei structura generalii
rre-o arita Vincent de Beauvais, ea se supune
II este subordo-
natd iltelpretairii spafir-riui prin arhiteciurir, regulii unei organizari iconografice. Imaginile
sint efectiv la locul unde trebuie, alese, re-
masa scullttatir se stlpt1l1e nlasei i.r.rhitectrtr'ate. partizate .cu o arnplitudine gi o inteligen!5 sca-

Forn-rele sint determinate nu atit prin studie- piirAto,ale : clar ele nll mai sint irt text, nu
rea obi'ectului qi prin grija falii cle vcrosiil-ti- rnai fac corp cu el. Deja, in cea de a doua
litate, cit priutr-un ansaublrt de con'n'entii, ar-
tificii de arLizan, re{ete cle atelier qi tnai ales jr-trrri:rt:rte a secolulLli al Xlil-lea se observd
-.- 1:rintr-o anumit5 trasaturi de virtuozitate, plinri de gralie gi far'-
- vont rtedea acest lucru sr-rpraf elelor. Fiecare
closile mec, dar artistul abil nu se mai a-r'at5 mindru
f a tr:iangulaliei de a fi colaooratonul zidarului. La asfinlitul
dintre aceste principii aclioneazd asup'r'a tutu-
ror probientelor sculpturii rotnLnice : :rmplasa- ei, arta Evului Mediu, o datd cu mecenatul su-

]lentr1l! conlp'ozitia ;i distribuirea p5rliior, vc'ranilor gi al persoanelor avute, dezvolti acea
inclinafie pentru piesa frumoase, pentru lucrul

40

41

estetic, lfcraeecneptrocuaotoreppefciroaimudauetnadgritinac,papereerenptteorluaeteocbufiieccaatdrue-l Copitolul ll
de artd
nu mai FRINICIPIILE SCULPTURII
mirat intr-un muzeu. MONUMENTALE
Voi tncerca aqadar si expun rezultatele unei
analiz,e fdcute in acest spirit asupra sculpturii

romanice, incepind printr-un studiu teoretic
al principiilor sculpturii monurnentale.

[. Sculptura in spaliu. Spaliui-Iimit6,
spafiul-mediu. II. Construclia formei.

Migcdriie, profilurile, volumele. Con-

struclia luminii. Relief Ei modeleu. Mate-
ria qi tuqa. trItr. Sculptr.lra monumental5.
Estetica fragrnentului Ei estetica blocului.

ldMinotnruemsetnrut cstui rmdoqniudmeecnotrailintaties.toRriaapaorrhtui-l

tectr-rrii.

I

trste limpede cd studiul sculpturii in general
ne conduce intr-un domeniu mult diferit de
cel al al.tor arte, pictura sau vitraliul buni-
oar[. Aceste deosebirri 1e sim{im imediat qi

tindem. sd le re'alizdm cu o forlA ex'tremd :
sculptura ia in stdpinire spaliul adev6rat 9i nu
o fiitiune a spaliului ; ea acceptd 9i face si
joace lumina a'devdratd 9i nu o fic[iune a lu-
minii ; ea ne irnpun'e eviden{a unei stabili'tdli,
a une'i im'obilitdli grele, a continuitilii, a ma-

sivit6!ii.

Pentru a sesiza bine niqt'e nuan{e rezumate
aici sub form6 de aiternativi, este necesar sA
analizdm mai indeaproape modul i:r care sculp-

tura interpreteazd spaliul sau, mai degrabA,

43

exemplu) ne va ajuta sb inlelegern intregul sens
al acestor notiuni : daci lud-m un cub, vorn
pmuldtUdaeaineveniirotetnafapseresresooildobiutbcdpaiinrnlueeeetiermpaegeainileaiitinfa.znesadttpLntrirrtaaaneeuo!egd.siinsdduuirnccei-ltaIieudctrsioplnuuppiurtnctaetudtsllrririoapep.uaelau,r,eeraipreiptiueondasstzeiulmueerpienu,frei.s.ccprlenutileizceisnpeuinducSun,tinn{nrt'isa_reid.eirs,r.aceicMfcfaIeeaedecacsicfe____iil. spune cd, prezentat din fa!5, el defineqte spa-
dalia este termentil limita al acestei reductii. tiul-lirnitd, iar pnezentat pe muchie
defineqte
Dar m-am convins c6 o asemenea distir.rciie spaliul-r-nediu. Dar o sfer6 ? Aici intervine
gjmrppeuosaiamltatcurletilandaeitfdneariaEdutcelemapeglaalooieCtroratsiasearseatrllaeeciurettorurgfheielii-o.xsircgselruouiomilupofgeapneadlrlroneisfnire.Xcec,ibsIalIrIncii-lfsddaleei.la,rocaraciiacnc,ettiie:nvprrcecasociltriorinlsiteaicapanaurlflaiutliepvedlcti,c,unaorereculr.laele_aae caiitatea tratirii : fdcutf, din marmuri pttlisati,
Evul lWediu :ibundf, in cautari .e,l-,ur""bile pe ea definegte spaliul-limitd ; ficr.rtir din lut, deci
Pctfseeacealruuezcllplinertuesuarpliiielatearf{ouicutpiuuul,annii.rdnoteMea,sfacteseaiilmnurmetliuirnneltctsle,icieriupnifnurlpedrattciceuaerarjliiuzrai neig,rsi,soiipn.dteuaieeln{ieirdbupfeilnrneeisnu-.i framintati cu rnina li lasind si se vadi urma
sterixanitstsedex,ernecenuaata,ptmderaainct loornnuaernlmeitauetr,dlee, vdinileosrp,tlauucritoiuDr.iolinn-aietepilceloA_ degetelor, ea defineEte spaliul-medir:. Trebuie
sini de ult mare rafinament gi cr-r multiple efecte si consider5ni in mod succesiv cele doui in-
de-virtuozitate carje subfiaza prog;nesiv volu_ telpretlri Ei sii vedem unde il duce pe sculp-
mele Ei care tr.ec, ca sii spunetn ;,.sa, dintr-un tor fiecare d{ntre ele.
spa{iu intr-altul. in interp,retarea lirnitei, sculptorul presLl-
pune cb existS doud spatii : ir1 nostru. crel in
care ne migch,m, in care gi el se 1xi$c5, sl)a-
s{mipuetanlvtiuuiell{lioui,bicieaincretusnpltiatli;,teiuasltdenicosAslltarnLliutu, lctatiurstietpliaasliiauolelml;,upaliapsionai,--
ter,ior, singurul ca,re il intereseazd, un ,,ine-
untru(t, o plenitucline, ce nu trebttie fragm'en-
tatd qi frintS. Sc'opul acestei familii de sculp-
tori nu este de a ocupa un maxinlum de spalitt

ext,erior, de a se rdspincli in el, de a forfoti
ia,n,ipnieticeli,rnioccrli(p(d.reiEnaicivpoaciirdle'lpv.ntoorl-uatnmstrmeel,aexnpietnntietnmstpedlaeinngsuplrdai ul9iiuit,
sI definirn planul in sculptr.rd drept intilnirea
cUntre cele doui spafii. Aceast5 arti tinde spre
bloc, spre densitate, spre o or.?anizare a um-
brelor,-spre pacea lurr-rinii, spre unitatea zidu-
lui ; ea ic depArteazd de noi, se construi'eqte
fara noi.
Putem utiliza cu folos urmdtoarea distinclie, Ceala1t5, p,entrlt care spaliul este un mediu,
rnasipiuuac: md{siruepelriagcltieeourn-mmlsimteaitniuit5iide,iei spsvpatoarrtiliiecud,t-emslifemeindiiiiztuiabn.elsgnmcteoupdlripnimtWturuuroiclvi,icitzvaeozaa-,
are insd nevoie de noi. ni se adre'seaze noui
ne Ne in-iplord' ne ad-
;i vrea"36 qi ii-rtilneasca. lJn singur spaliu o

monesteazd ne prinde.
interes,eazir, al ttostru, oe'l in care ne miqcSm'
de el, se aplicd pe el chiar cu r.iscul cle a se in care se miqci sculptorul. Aratd prifin int'e*
aplatiza, precurn o mind pe Lln geam. In cel
de-al doilea caz, spaliul nu este barieri, res fa!6 de nzo,sa obiectului. Vede volumele
tur mediu, sculptura iI ia in st5pinire, iI este prin muchii, accid-ente, prin
pn- p,rin falete, prin
inatomie, prin epiderma. Tinde la dispersarea
rgttr5neuimcsnatdu"ceriOd,loirsl',pcoiaaocfruriunpspld-pal,iarmia{liliuitefdl-rma(nmmeucianliuitadn,ceuTufirrndeienebsdfuitneideeeassbtceasitemnnutoain-- niater:iei. la elocventa efectului, 1a utnbra patii,
la miqc5rile contrastante"

45

Aceste puncte de vedere teor:etice nu de- judiciat uneori operele de sculpturi contem-
finesc de bun5 seamA dirnersele capitole alc
istoriei sculpturii. Semnalam mai sus unele porand.
Studiul profiluritror este cei care ne duce
dinitnerR{eerneanqtteerEeai amesteiuri in anu.mite opere pini in pragul adevdrartului dorneniu al plas-
italianA. Se ticii. F iecare aspect al unei sculpturi, dac6 o
poate intimpla in privim rind pe rind din fa!d, dintr-o parte,
ori,ce secol ca nelinigtea ciutdrii sn-i dr,rcA pe din sp,ate, de sus qi de jos, redi ,o siluetd Ei
megteri de Ia o interpretare la alta. Dar, in un profil. Sa presupunem un locuitor aI unei
ansamblu, distincfia stabilita ne perlmite si luni in doud dimensiuni in prezenla unei sta-
calificam anumite grupuri. Spa{ir-ri conceput
ca limitd este cel al arhaismului grec, al artei tui : acesta igi poate face o idee despre ea
rom,anice Ei al unora dintre sculptorii contein- ir-rxtapunlnd nenum6ratele ei profiluri. Dar
porani. Spaliul conceput ca n-redin cste cel al icieea va fi incoimpletA Ei inexacti ; ei nu va
artei alexandrine, al arrtei secolului ai XV-Iea
gi al artei baroce. putea sesiza es,enlialul, legdtura, fiinclcA este
incapabil sd suprapund Ei sd interfereze. Va
il a'v-ea ilLlzia cd lunecd de-a lungul unei serii

Ne ddm bine searna cit de legata e problema de tablotrri ; Ei efectiv sint un fel de tablour:i
fo,rmei de aceea a tratdrii generale a spaliului. ace,ste profih-rri care nu se inldnluie ul1ele cLr
Ea prezintl totuqi nigte aspecte sp,eciale. Pu- allele, fiindcir pictura nu poate prezenta decit
tem defini forma prin miEcare, prin pnofiluri,
unul singur in ace).aEi timp. Spaliul conc,r:put
ca rnediu implicd muitiplicitatea p,rofiiurilor, pe
prin volume.
In mod schematic, miqcarrea e redatd prin cind spaliui conceput ca limitd tinde sd re-
ducl 9i sa subordoneze multiplicitatea. Rodin
asaxep. rIivneaqctie,asstidmprinivuinielqatinmu aechlieptseilte de interes foarte mult rnetoda profilurilorr
de sirmir a folosit : pen-
tru el, o sculpturd trAiegte qi se miEc6 din
de care se folosesc sculptorii qi sa inlelegi ca- orice palte, din ,orice unghi ai considera-o. Tot-

litatea expresivd. ce o poate cipata o sirnpla cidata el ne avertizeaz'a cA tnebuie sA veridi-
pinedrimcait{eieslainiimarpiil.inEimducfoar{miaanionasiturAruol pctairccai sneei
I cam, prin nr:mirul ;i tratarea profiluiilor,
spiritrrl oricdrei opere sculptate.
I sale, insd chiar qi o axe de fier ori de lemrr Din cele spuse mai sus put"em fi ispitifi ,a
igi are sensul ei qi deja defines-te spaliul. Stu-
diul axelor este extrem de bogat: ax5. unicd, c($reidaestcaaefoerrmoaarecaonsse'tcloilnuluimi ablriiXcaVr-eleaaa,xcealorer
axe multiple, unghiuri ascu{ite, unghiuri ob-
tuze qi, in afard de asta, posibilitatea unor ne- adese'ori s-a muilumit sA agale ni;te drrap,e-
rii pe ode'arpmroitfuil4uir,i.cAa rinitnrs-uemn ncauis) isivoinlataildizr{eioz-i
numdfate curbe. Dar s[ fim aten{i, fiindch o
asemenea analiza poate fi inqeldtoare. O mi;- narea
oar.e este indicata prin direc{ia ei : in scr,rlp- volumele. Volun-rele sint sernnifica{ia absolutA
a spafiul"ui. E1e au o valoare in raport, cLt el,
turd, miqcarea nu e redatd exclusiv prin di- vdianrte1, i vionh.rruarpeolertsuinnteloe cu altele. Cu alte cu-
rectie. Ea presupune deplasarea unui maie rru- coleclie de solide, dar
mdr de par{i, ;i nu e nicidecum pur;i tr;riec-
terie. Abuzul r,rnui anumi't vocabular (rit- ;i r: almonie organicS. Este firesc sd gindim
muri etc.) ne-ar duce la simp.lificAri, Ia acele acest raport si aceastd armonie
cir sint defi-
nite de corpul omenesc. Absolut fals. Corpul
ralionamente Ole unei false stiinle care ar pre- ornenesc este palid, instabil, mobil qi moale.
Egti surpritrs sA constali subfirimea qi aproape

17

iliziirilitatea lui in piein-air. Mulajul dupl na- mult sau mai pulin intunecate, al tonuriior
turi prezinti'r jnteres (cie altfel, el estc cleia mai mult sau mai pulin clare. ln sculpturA
o lidigizare, o interpretrre), clar e prera pulin
sernnificativ. Atunci cind vorbitl de arti ,,rea- insd, mocleler:l nu este acel relief oblinut prin
iistd( ne gindin'r la o trat;Lre extren-i de r,oitil
gi foarte accentlieltll, iar nu la o copie pasii,i raportul dintre volurre, el este ob{inul prin
a realitafii. reliefuri secllndare, mai mult sau mai pufin
accentuate : indica{ie destul de simplis't5, dar

care deja ne permite sA realizdm cd modeleul

poate fi nu numai un procedeu de reprezen-
Raportul dinire solide e susceptibil de un tare sau un r-nijloc de expresie, ci o modulalie
;rvind, intr-un fel, o valoare muzicald, o poe-
mare numdr de interpretdri ce variaza dupl zie proprie.
natr,rra spaliuiui in care ele sint inscrise. llste
evident cd volunrul unui piept, aI unui git, Potrivit definifiilor spaliului date mai sus,
aI unei miini s:tr-r al oricarei alte pirrll ii trullLl-
lui nu este acelagi i,rtunci clnd ele se love:ic avem posibilitatea de a lua in considerafe mai
multe familii de modeier"rri. Una pr'ocedeazd
cle o lirnitir oli atunci cind iau in stiipinire prin planr-rri instaiind aaolo lumina ca un semn
un me'diu. Ei de.pinde, de trsenrcllea, de 1u- rLI intiinirii celor doui spafii ; ii piace sA dea
mina, de m;rterjrl ;i de tugir.
Int,ervenlia luminii are nevoie si"r fie jutsti- unor vaste suprafele lini;tite, pe care lumina
zilei se a.qeazir ferm, ampla autoritate a zidu-
ficati. L:r prirrt'r v'edcrc, lurninu scr.rlpt.iu'ii este rilor. Urnbra care ci:rcumscrie forma gi o su-
o luurina oarecare, indiferentir, poate fi cea a bLiniaz6 are de multe ori ur:r caracter grafic ;
Iaboratoruir-ri san a atelierr"tiui, cea a nnui soei'e este ninuguestdi egciitreustnrinascdc,elnint,iasrfareadper"ioitappear;caAltela-

abstract. Dacii ne gindim la pictura, vederLr ori
bine cii in afarit de lumina ce cade pe ta,blour, intirr-iplare cu trepanul, dar a cdrui adincime,
tablor-rl insu;i cromportir o anumit[ coustluc{ie direc{ie Ei bizotaj prezinti importan!5 $i pune
a i.uminii. Aga sa fie oare qi in cazul sculp* probleme. Limiia unei asemenea experien{e a
turii d?aFcdirnireingcinlodiaimlA,la;i ne vom da searna de formei este meplatul. tncastrat sau parcurs de
calitatea lrrminii mate- trisirturi gravate : regAsim toate aceste carac-
asta teristici in imitaliile romanice ale sculpturilor,
riei folosite, cole difera profurncl, dupA curn ee gravulilor qi asarnblajelor din lemn. Modeleu-
I este rnatd salr strdlucitoare, intunecatS. sarr
clard. $i nu nurnai valorile de urnbrl gi valoi'ile lui prin planuri i se opun modeleui ob[inut
II clare, dar nici raporturile nu mai sint aceleasi prin falete gi modeleul ob{inut prin bosaje :
atunci cind folosirn lutul, piatra, 'pronzul ori
marmura. Agadar forma este, qi repet acest lu- faletele descompun planurile, multiplica inter-
cru, dependentd de lumin5, de o anumitd Iu-
rnind voita a fi astfel. Acest acord dintre formi secliile gi muchiile ; lumina joaca aici prin
tuge uqohre, iar valorile de umbr5, numer,oase,
eqalonate, une,ori forfotitoare, sint totodatd va-
gi lumina este moCeler:l luat in sensnl lui cei
mai general. Cuvintr-rl acesta pare framintat de iori picturale. Modeleul realizat prin bosaje
insSgi mina artistului, care gi-a lasat acolo am- sporeqte eviden{a reliefurilor, amplificl mus-
prenta : dar pentru cel ce nn face altceva de- culaturile, le brdzdeazi cu canale adinci in
cit si priveasc[, ei inseamna formd gi lu,min5. card umbra gerpuiegte p'recum o flacdr6 sum-
El nr.l po;rte fi definit decit in mod pragrnatic br5. Atunci c{nd furia eroicd a maes-trilor s-a
si prin comparafie. Modeleul in picturi este domolit, in niinile discip,olllor nu rnai rimine
decit deprinderea rotunjimiior, adeseori goa,e
oblinut prin vaioralii, adicd printr-o reparti- gi vulgare ; este ceea ce se intimpia cu mode-
zale, pr-intr-un clczaj calcr-tllt al tonrrrilt.rr n'rai

49

leurile prin bosaje ale celor mai rrrediocre pro- cauti cu pensula efectul unei schife. Sculp-
duclii din gcoala lui Michelangelo. torii romantici, Barye sau Pr6auit, ne-ar putea
Calitatea deiicata a irecerilor cie 1a uu plan oferi exemple cle acest fel. De ase;:nenea Rodin
la altul, de Ia o faleta la alta, apropie modeleul in lucrlrile sale cle .,sculpturd mici'(. flar Evul
sculptorilor de cel al pictorilor. Ne dam seama Mediu nu a ignorat aceste concentrafiuni qi
de aceasta studiind torsul acelui l:Iermes din impetuozitaili ale efectului : ele erau famili-
alimpict, de o fermecatoare senzuali'tate a tu- are celor din ittelierul lui Ciar-rs Sluter.
gei qi a h-iminii, de ce,a lrrai gingage catifelare Am considerat sculptura in spafir,r, ca o com-
binalie de forme sub iuminir si inzestrate cu
:r epidernaei. Dar exista oedesubt f orfa p1i-
nu'lui. Tot astfel, intr-o cu totul alta epoci propria lor lumini-i. Aceste clr.te nu pot fi se-
gi intr-,o artd guvernatd de legile cele mai parate de materia din. care ele iau fiinll. Dr,rpa
opuse, figurile din Portalul regal de ia Char- cunr spaliul si lumina nu sint r.rn spaliu qi o
tres, acele frumoase planuri linigtite, mai cle- luminl oarecare. tot astfeL nici materia nu
grabi ziduri decit coloane, sint depar e de a este un vehicul indiferent. in picturS, culoarea
Ii pur gi simplu cioplite din brut. Cu totul rialiazir dupi materia din
contrar noliunii false pe care o avem despre feh-rl cum e asternuta. care e fircutai ;i dlrpii
pretinEii ,,primitivi((, aceste forme atit de
calme, aceste elemente de arhitecturA sint ln sculpiuri, f,orma,
valoarea, volunul chiar, variazi ;i ele in fr-rnc-
tic de materie. Dou;i idei ne vor cSliuzi : prima
parcurse de modulalii rafinate ce fac sA jcace e-ste aceea cir n-rateriiie asLlpra crirorl niua
lumina domol, fdrd sa o violent,eze. are prizd dilecti sint foarte diferite de cele
Lumina nu e numai ecieraj gi culoare, nu e care recl.ami ur:ealta ; cea cle a doua iclee es;te
numai o sugerare a modeleului, ea este efect. cd materiile pe cal e lumina alunecd sint foarte
Cu cit tinde mai mult sculptura si puna sta- diferite cle cele pe care ea se asazl de-a drep-
pinire pe spaliu gi sA iasa din sine insiEi, tr-rl, cn indrilzneali, firrir sir se clintea,scd.
cu atit efectul e mai intens. Economia gene- in ce ne priveqte, nt-l le vorn analiza pe
ralA a modeteului s,e nesimte, aducindu-qi Ei toate in detnliu. Materile asupra cirora mina
are priz.'i directi sint in prirnul rfnd lutu1
ea contribulia. Dar efectul este ardeseori ob-
lbinreultorpruinnourmpbdrerllieapsuurptaratec,ep,lorirnlalptero. iAecrliafi
I urn- calc antorizeazit si suporti orice fel de tratare,
dar care cere, firegte, datoritl ductilitirlii lui,
II utii
de studiat din acest punct de vedere sculptut'a
pictorilor. Se gtie cA Tintoretto se folosea de rno'deler-rri in fa{ete, modeleuri rotunde, mode-
leuri inecate ; apoi mai es,te qi bronzr-rl, fiinCcir,
machete rpe care le pi.asa sub o lumina artifi-
ciald abil distribuita. Tot astfei Daumier eboga in definitiv, eI este lut sau cesri de graclul
doi, cmlcai i..pyoiiastei fixa in duritatea lui trisdturile
mai intii in lui modelele magtilcr sale, dese- cele
nindu-le apoi la lumina lAmpii. Volumele voit noi febrile ale invenfiei. Bron-
zul in stare de fuziu.ne, tr-rrnat in fornrii, nu-i
accentuate, proiectate inainte, in consola, cio- unn5reste doar vagul contur, ci intreaga am-
bindeau prin ie,Eindurile lor dramatice h,rciri,
iar umbrele lor purtaite raspindeau pe celelalte prentd pe c'are se mocleleaz.l. De la flacilrii el
pare si sprliirsotrieiczcepaat'irndie,nefaste,spi alircchuirdsitadeterala,rsii,
p'lanuri, deja inecate intr-o penumbra difuzir,
tuEe noi Ei mai pronunlate. Existd aici o in- aproepe
treagd serie de care unii maeEtri lumini cir*gitoare, metalice ii care. in caztrl
artificii pe lucrdrilor nrediocre, zdrobesc gi disperseazir
le-au folosit potrivit geniului lor Ei nu apii- forma. Ne diim seilma de aceasta privind o
cind principii, ci inventind, aEa cum pictorul vitrinii cu bronzr-rri ikilienes:ti din F[enas;t,ere

E'

de calitate inegalS. Nu spun nimic despre truntinuoroasr,ApErei zreonbtuasut6i.nGerdeicfiici,iilgei ei, gi lnairrtea
plumb, care are o anumiti frumusele in aleiele ingi scu^pt,ul i.r
lor acea nobila unitate a materiei caraclerrs
boltite 6i bazinele de la Versailles qi a cdrui ticd bisericilor noastre. Evul Mediu a cunorcut
ternA moliciune qi onctuoasd gr.eutate o apre- un bastard aI marmurei, alabastrur, lurnizal
ciau anumiti vienezi din veacul al XVIII-lea.
Piatra insA cere une.alta. Ea nu poate fi fr5- artiEtilor burgunzi 9i englezi de pietrarii ila-
manzi. Insd alabastrul este, fa{A de marmura
mintat6 cu degetele Ei nici nu se preteazd, greceascd precum plumbul fafA de bronz, gi
sau se preteazd anevoie, Ia senzttalitatea min-
giierii, la virtuozitatea cdutarii. Forma trebuie narmura insdEi, care favorizeazS. cautArile de
redare a epidermei, inclina de asemenea spre
sd mergi sd o caufi in blocul de piatrd gi nici- o Amrolfici iuinnteerestsradnlutcsitdoaurremgdirimsprinesraoqtui nisjltmoreia.
decrrm sd o sporeqti incetul cu materialelor de-a lungul iinstournieitai tteaalenacteelluoiar.gEii
incetul in ju- sd vedem ce deosebeqte,
rul armdturii. Aici, travaliul
pornegte din
afard, contrar lutuhri, unde travaliul porneqte
geniu, pe sculptorul in bronz Donatello de
din interior. ln zilele noastre lucrurile s-au
confundat, iar rr.acheta d;n p6mint este inr-'re-
sculptorul in lemn Donatello. Rodin era ina-
dintatd practiciannlui pentru a fi executatd in inte de toate un sculptor al marmurei ; admi-
piatrd sau in marmurA. mdcar pentru a fi mbilul sdu talent de practician I-a slujit ori
pusd la punct. lnsd chiar dacd artistul din Evul
de cite ori a cioplit un bloc; el ar fi dorit
Mediu s-ar fi folosit de ebose sau de indica{ii sd-gi poatd executa toate operele ainstmfeal rumnurdalt;
ln lut, dl ar fi fost stapinit de ide,ea pietrei.
El nu avea de gind s5 execute un bibelou de Ie-a turnat in bronz, gi avem
Rodin, poate mai mare d,ecit celAlalt, dar cu
forrnat mare pentru vreun particular, el mun- siguranld foarte diferit. Aceste distincfii, fa-
eea la un zid de bisericS. Pe vitraliul de la
Chartres il vedem izbind blocul de piatrd cu milinre artiEtilor, trebuie sa ne r6minA pre-
zente in minte chiar si atunci cind studiem
ciocanul si cu dalta. In majoritatea cazurilor, sculptura in piatra a Evului Mediu. In ziua
sculptorul mEiazteidraiarul,l,launaecoeeriacgoi ltulcaracroet,$triuldnetrsuc
ln care Ghiberti oferd celor din Florenla sur-
la acelaqi prinzdtoareie lui bronzuri in trompe I'oeil,

acelagi fel. savantele lui perspective modelate aproape
Dar sculptura in piatrd a Evului Mediu nu
s-a aflat in deplindtatea miiloacelor sale de imperceptibil in profunzime, sintem indrep-
tdli[i sd spunem cd o epoci a artei se lncheia.
exprinrare si nici nu qi-a definit spiritul din-
III
tr-odatd. Vom vedea cum a rAm'as o vreme
strins legatd de imitarea lemnului, a stucului,
a orfevrdriei gi a fildeEurilor. Mai tirziu a fost, Pind ,acum ne-am ocupat de sculpturd in
general, dar arta Evului Mediu e constituitA
poate, deviatd prin imitarea marmurei. Aceasta mai cu seamd din sculpturd arhitecturald
din urml este admirabiid prin gingi ia gi stri- ;qciounn-
lucirea ei; ai zice c5, sub pojghila sublire sonanla dintre o statuie sau un relief
edificiu nu este naturald Ei sp'ontand. E o
a suprafe{ei, ea prirnegte gi refracti o lulind problemd aproape uitatd astdzi. Ne este greu
oe pare astf'el a-i veni din propria substanla
gi nu de la un ecleraj exterior; presirata une- sd ne debarasem de no{iunea de statuie izolatA.
Lpaaul bSdliracelepo,at mnveoulrozberi.nedSle, u9tobituailcmenpel -eCoraiiummlppaoucneSesat-enitonpoiaetnifueulnaeil
ori cu paiete cristaline, cum este cea din ca-
rierele insulelor egeene, ea este deopotrivA lu-

$? 53

despotice artiqtii au ajuns la ceea ce ain pr"rtee Jir.ililenial;, chiar ci;ica e foarte savantii ;i iie
proporlii irlr,ense. S,cuiptur;r alhitecturaii. a
rrumi estetica fragrnentului sau a piesei gi es- epocii rornenice e fii{rnnfi}entaii fiinfica e in
te,tice bloctiiui. Studiul exclusiv al piesei este
strinsa consonanfii cu o arhite,ctr:rii inzestratii
rNneogmreeEntiut lcdievviritlufoa,ql isi cqtiilpmtr-errqiit,esriui fihc-iercnrtaAtosriieagiu. in cel mai inait glad cu rnonlrmentaiitate. Iia
nu e obiectivir, cu aite cuvinte nu esie pro-
fost intotdeauna atraEi de ea; chiar in sculp- priul sau scop ; si nu este niniciu,n,oivbieelcst.6tB, aadinciur
tinuraatemlieorneuiemebnutragluan,dceh1iaar pinareupromcea un lucru distinct,
romanicA, separat
mai este legatir de imitalie, de silnul;rrea rlro-
: ele con-
trasteaza cu spiritul 'celorlalte parJi. Mai tir-
zir-r, frumuse{ea rdmdEilelor antice exhumate delului, fie ca este volba de om, de vietate sau
pianti. Este comancl:rti de un sistern din care
prin sapati-rri i-a putut angaja pe sculptori in
aceeagi direclie, dar nu in epoca in care se cre- face parte.

dea cd statuiie mutilate trebuiau reconstituite. Arhitectura poate fi considerata ca o inter-
pretar,e a gr,ei;talii, ca o combinar{ie de fot'le
Astizi e, poate, o trasdturd a gustului nostru unite pentrlr a se adapta greutalii gi a realiza
pentru bibelou, pentru obiectul prelios qi rafi-
nat, pentru arta portabili ;i de colecfie. Ten- un ecl"r.ilibru :apsrpinel1ii-:rlaluni ;i p,ropor'lii, e:r este o
dinla spre bloc, spre formele adunate, abia ivite interpretare ;
prin jocul efecteior
este o interpretare a luninii ; in s{irsit, fiind
din marmurd sau din piatrS, are lurse diferite. o clddire, este c interpretare a miiteriei. Por-
La prima vedere, ea pare a se datora unui fel
de naturalism panteist, necesitdlii de a face nind de la accste date, ilutienr cleosebi douir
iamilii de editicii : Llna rezolvii problema grelr-
corp comun cu intregul gi de a ardta forleie tir1,,ii prin f orle verticale, iar cealaltii prin
congtiente nEcontenit amesteoate cu for{ele corrrponente oblicc ; Llna interpreteaza spatiul
oarbe. in realitate, ea reveleazd dezgustul fala prin voitune dreptuttghiulare, ceaialtir prin de-
de izolare, preocuparea de a lega imaginea ri.ratele pirarirrciei sa,Ll, ant spllne, una este
omului de un fel de sistem confuz, in care ma- liinitatri de sp'a{iu, cealaltIi tinde sa-l ia in
teria este scena unor mistere Ei a unor lupte. silipinire : una interlrreteazii r-imbra ;i lumina
Blocul in sin'e are in eI un soi de instlnct
al caiitalii rnonutnentale, evocarea unei arhi- ca valori, cealaltm le interpreteazA c:r nigte cu-
tecturi, ceea ce ne duce la ideea ci existi
monumental'itate fara nl.onutrlent, aga dupi lc.rl'i, itr. sensul in car.e termenul ciefine;te un
cum exist5 monument fara monumentalitate. eiect deterrninat de un contrast ; in sfir;it, una
Un obiect izolat poate avea liniile acelea am- cons'tluieqte zidr-rri, cealaLt.i ridica pereli des-

piir{itori. Aceste deosebiri de partiu aclioneazd
asupra scuiptr-rrii monumentale. I)ar, rnai intii,

ple Ei oalme, acea solidd compactitate a lucru- sir vc'dem unde se plaseazd aceasti sculpturir ?
Din ce eleilente este fircuta ? Care sint prin-
rilor durabile pe care o deLsemnim cu epitetul cipiile ce organizeazi\ elern,entele ? Cum este
de monumental, noliunile fiind in mod necesar ea tratati'/

cuprinse in aceea a spaliului-limita. Dimpo-
trivd, o arhitecturd costelivd Ei contrastanti,
in care se simte juxtapr-rnerea qi chiar asam- Arhitectura greaci rezolrrii probl"cma greu-
tdlii prin verticaLitate. Ea trateazi volume
blarea p5rlilor, p,oate sii ni se parf, anti-mo- dreptunghiulare (curbura liniilor Partenonu-
lui, pseudo-pirarnida trunchiatd, nu este alt-
1 Se va vedea mai tirziu acest lucru in legiturd ceva decit o coreclie opticA). Lu,mina o valo-

cu capitelurile de la ClunY.

55

reazd. Arhitectura gre;ici. clSdegte ziduri, co* ataEat de fru.rnuse{ea uman6, lllt-i nmrlifica
loanele avind, ca gi zidurile, o func[ie portantd.
U'nde e plasatA sculptura ? Uneori in golurile nici caracterul qi nici propor{iiie.
Ce se petrece oare in arta rornanic6 ? Toc-
arhitecturii, frontoanele gi metopele fiind nigte mai aceasta iEi propune sA arate studiul cie
fa{d. De la bun inceput este necesar si sta-
spalii oarbe; alteori in plinu} zidurilor : fri-
ze'Ie. Este constituiti in primul rind din ima-
g(iinnetarioumnguhiuiui gl ifrcoonmtoaanndeatloard, eolobcdutal lciee,-looctuepoi-. bilim unele princip,ii ce vor c,llirr:zi cercet'drile
noastre si, prin comparalie cu arta greaca qi
cu arta goticd, ne vor ajuta sa-i infelegem re-
fanie) sau chiar d,e planul edificiulr-ri (o pro- zultatele. La fel ca gi arhite,ctr,rra greacd, ar-
hitectura romanicS, degi boltit5, rezolvi pro-
cesiune ori o serie de episo,ade ale aceleiagi
povestiri pe friza). Este tratatd in douA feluri,
nu are aceeagi scarA ;i nu se supune legii ace- blem'a greutSlii prin verticaid, dar spri'iinind-o
loraSi efecte in mdsura in care e vorba de fron- p'rin diverse sisteme de impingere. Forla ei
esential5 rezidi in grosimea zidului. Datcritn
ton, de rnetope ori de frize. Frontonul, pla- acestui fapl ea formeazS bloc, esl.e masd, tot
sat sus, ocupind fara intrerupere toata lirgi- atit si chiar mai mult decit structurS. Cornbi-
tnea edjficir:lui, addpostegte, precurn o niq5
triunghiulari, statui dsiisnptusperivpieteundefojnods, Eiliupzuia- naliile sale cele mai complexe au intotdeauna
tind da atunci cind o densitate monumentalS. Ea porneEte de la
dreptunghi, dar ii suprapune noliunea capi-
reliefului,; ele sint voluminoase gi de dimen- talS de etaj, qtini ziinncdorqpioIraeapzidracrnaimdapadneoilaar.ecIne
siuni mari, purtat,e cu robustele de antablarnent
igi anexeazd
si incadrate de mulura frontonuLui a cdrui prima etapi a dezvoltarii sale, in secolul aI
forml determinii atitudini e si egalonarea lor.
Metopele impodobesc din abundenld spaliul Xl-lea, ea distribuie efectul prin mari pla-
dintre triglife. Friza se desflgoari in partea nuri simple qi calme, prin opozilii domoale
qi bine scandate : plastica monumentalS. a ar-
de sus a unui zid. Deasupra unui plin, dea- hitectr:rii aga-numite lombardS, a cirei arie cle
supra unui gol, figurile clin friza nu pot in- r'Sspindire este considerabiiii, ne oferl fru-
staura aceleagi eviden{e solide ca gi frontonr-rl.
Ele sint ninste panouri incastrate, suspendate, lloase exemple, de o monotonie ciun seacl
Mai tifziu, cu deosebire in vestul Frantei, ea
nigte reliefuri de un calacter mai sobru, 15- imbog5fegte gama efectelor cu o intreagi serie
cle note pre{ioase ;i cautate. lnsi chiar atunci,..
sind si se vadi cu prisosinfi fondul. Aceasti cind lucreaz[ cu ardoare zidul, il resprectS. Ar-
atit de savantd econonrrie atinge in secolul al
V-lea dreapta ei misurli in capo'doperele ordi-
nului doric. Este 1ocul sd remarcAm cir deoorul hitectr,rra aceilsta, plastica ace;rsta sint infilp-
luirtile unor zidari.
nu e asociat cu forlele constructive : metopele
gi frontoanele ascund goluri; frizele sint aga- Dar unde plaseazir arhitectura rorl-lil"lic;i
{ate de ziduri ca o serie neintreruptd de ex- slull:tura ? $i ea disimuleazd golurile, prin
voto-uri ins6 arta gr,eaci ne prezinti mai multe
linrpane, cu excep{ia regiunii Poitou, qi deco-
r'bei:nizdii lirnita golurilor multiplicind qi impodo-
exemple celebre in dceagrerafbuSn,cclioantEoipditeec:olnuel srien-t cu ornamente mulurile arhivoltei. lnsir
asociate sau, mai punctul sensibil il constituie coloana gi, mai
ferim la tezau-r'ul de la Syfnos, la tribuna
Erehteionului, unde coloanele sint inlocui'te cu cr,t searnS, capiteiui pe care l-a inzestrat cr-i o
mari statui de femei. Dar nici atunci cind norrih si extrtrordinari viali. Prin arhivolki,
pt'irr ciipitel si. in cea de a doua jurndtate a
statnia clevine coloane, geniui elenic, profuna veacului al XII*lea, llriq coloan5, Fe care e

57

tnoctreleir,zai cu gingdtie in figriri tlasculilrc si unui plan in mod vizibil neted. Acest travaliu
figuri feminine si o asociazl ct-t zidul, ci'. iil- intern dd valorilor un deosebit r:afinautent.
i:ini valoaiea riecorativa cu riiiloarea c1e strilc- Astfei dirijat, clr:coml i;i 1-roatc rriultipirca l:ibi.-
turii. Vom vedea cuin a ajr-rns Ia ,acest echili- linturile fara sir cornprotnii:i rlitsa.

bnr, experienfele ce le-a fiicut pe panor:ri gi $tirn ce leagrl arta goticii cle arta ronlallica,
pc fri:rer, c"'iutirilc, iuceitituditrile in dispu- dar pr,esirnlim si ce aniinte ie riesp:rrte. Arhi-
nerea lr.'liefurilcl ci'i a statuilor sub tt.rarile
rirr:ads'. Jla respectl" plinr-rl ziciuriior gi monolitul tectr-rla secoittiui al XIii-lea este un sistem
de cornpozante ol:hce in care :rbunda efecli:
conslrr-rc{iei : ii poate parcurge cll cele mai de culoare gi care, in vastele sale strr:cturi eta-
soirptnor.se in-venlii, il poate damaschina, iI jsapterelibnotilntadcienrefaosrcrint,iiadner-rplciraazmi zicidla'.lriniunltipbelicnaeti'iit-
poate gofra cll o alrlefit,oa,;:e gxi1lls1.1,rrti, de- ciul golurilor. $i toctnai in aceste nenilrnalaie
cor';l face 1otLr:i coI'l-i coritLttil c'.r piatrl constru- goluri se precipita sculptura, silLl lle tln peretc
itir gi nu liude sii o riistruqi ol'i si o ascundir. despAr{itor care nu se cere resp'ectat. Ea este
1Ii-mqr.sili1ilsg1,ri-n-r'r;ca1i:Lrji'n,foii.rcrri.lurlnehcrii"ei,i,lraseits1nt1eriteuCrqr"g1rr,iLei,gilrlcu9lai rtnluaecmceeaLseiaiurip]luein-i
enciclopeclica. Cum orice liorma este apta p'en-
tru orice, nici una nlt este proscrisa, 9i toate
sint ri.rpindite peste tot in acest imens codru ;
tcrnics leg'-t1i alhitecturale atit c1e depalte de ea este majestuos orinduiti prin regulile ico-

cea care prc;:lCeazil ot'donanl,a monun-tentelor nografice ; o pasioneaz:r imit.lrea adevArlthri,
(]reciei. Ea treb'lie sir rnobileze spaiiul seini- tinde sb devinA obiectivii ; mocieleazl din bel-
circulrlr arl unui t.itrpan, ,sir se inlilntuiascS, sI
se dedlrbleze, s,lf se cotnbitle in nenr-rn:5r:a.1"e fe- ;ug, acordind umbreior acelagi interes ca Ei
ir-lri in jur:uL ciiuiieh,rlui. firir a-i citsin'mla func- luminii ; este arhitecturalit, fiindca riirnine aso-
ciatit cr-t extrelua nrultiplicitate a fi.incliuniior :
!i.a, ci, dimpotrivi. sr-rtrliniind-o ; treb-.rie sd uneori subliniazd aceste funcfir"tni, alteori le
urneze curl:ura uirei arhivolte, disimuleazit irirblicindu-le lntr-o brorlerie de
satl sd in-
tr:c. asii cLln-l poa-te, in fiecare bc1!ai' aI ei.
Canoa.nelr: elelrii:e,' nu s;ini sr-rficiente pentru capri.cii. lla rAr:rine ariritectr.llalii rtita riirtil cit
paritreazir forrna prin upnoitzailtierlacaapxie.;iiu, i,ppritn'iusit:ii.'lou-l
:rs$rele nlrrtlci l-rL' cirre artlt rct]lanlca le in-
pu.ne forrnel. Chiai: sli porlia giLului, prin
atunci cin'd sculptorul pliurilor gi atikr timp cit respeciit :;carr, si rtl
secollrLlri al Xil-iea inallii statui, ele sint tot
Este un contra:iens sil se faci numai scara plol:orliilor irr ra1:ort cr-l divei'*
arhitectur.tl. tsionerlicseuiests,aadjleea,r;ie;aicusacnanure"laecaemzsoiidtlgelirileeeru-truaiunteie.aiLpaprl:isinvfitirrrg-i oidtueolbjiooss--
apropieri intr-c statuile-cololllle, nigte unduiri

aie zicluh,ri, si. r::lliaficlcle izoiai,e in iun:ina.
f)cnlru a :rj11ngg la uir acolcl ittit de depiln
cu func{ia si r:r-i clidirea, scLllplura rolxanicA sito.rle profuziune de ajururi, arde ;i Eerpu-
si a iuventrtt ni ocedeele. I-au venit in ajutor ieitc plecirnr vih'ltiriie unui rug, ciisiribulnd la
intimplare, clr o llaracloxlli filntezie, in co-
cxperie n1.e1c autr:rir>;rre sii imensul t'epertoriu losale si delicatc construclii, a caror econclmie
de f olil-rrj decr;ra':ive niscocite sau tratate in rdmine ascunsti privirii qi lr-rinlii, acele capo-
Orient. L,iprtn dle ziil, in virful cololrnei sale, dopere stufoase, perfo*lte, cizelate cie virtuo-
pentli.r eir lrDafiiul a fost llai nrult o lirniti de-
iit rin Esaprnri:-rnaoti.oir.ttttcriaotppiiii-aotrrin, npuroafufinr-- zitatea unei r"tnelte.
nediu.
cut-o sii vinir i1:tii';ilr;:ectnr''ii:iillictftltlrrtibllrer:leiicinclltslpi :prtelir:ltet
zirie. lrr loc
c1e ulni,x'ii, s;i

r-r

59

50

Copitolul lll arta ia d.rept model omr"rl, necuvint5toarea ori
planta, si chiar aturnci cind se depArteaza mai
DEZORDINEA rnult s,atr rnai pulin de uhserva{ia direct;r, eu
respectA economia general* a fiinlei salt il
1. Desuetuelinea artei antice. Reinnoirca obieeiului, nnrnirrul gi clistributia parfilor.
Aiteori er nilscoceEte si, chiar atunei cind pri-
megte imprurnuturi de le naturi, le suplrrre
unei tratdri abstracte. Arta Evului Mediu tim-
puriu este impArlitA intre aceste tendinle con-
trare. Arta romanicir le conciliazd. profitind de
experienle strivechi si inclepirrtate care subor-
doneazd orice imagine unei interpretbri siste-
matice, ea amesteca toate regnurile din natura,
l.e reconstruieEte in minte, pr-rtind astfel obliga
I'orma sir se supunir normelor arhitecturii. [a
creeazA umanitatea de care are nevoie. lJar far;i
;t;riispmrepgoinzdoecrenniolarflsomrn.aDmeecnatduelunil.a Georne- ca aceasta sa-i fie servil5 ;i apr.oximativiL. Ii
pietrei. mte dragii fiindca ii un aspect al gin-
apare ca
trtr. Tentativa unr-li ordin nou in sculptura dirii divine. Omui romanic nu este nicidetcurri
in piatr[. Stilul tubular. Omul-rozasai de descendentul gi nici descoperirea, dupd veacuri
intregi de uitzrre, a omulr-ri antic ;i nici nu e
ler tr'erentilio. III. I\faterialele de substi- o simpla formi specui:rtivir.
tuire qi influela lor asupra sculplurii iir
piatrS. InteresuL qi limita experienlelor Deosebirea teoreticl dintre abstract si insu-
gi con-
fielit tnebuie de altminteri corectati
de imitafi,e. trolatd. Arta este, intotdear,rna o t-nlisur.ir. Ea

nu se define;te in ntod absolut nici prin irrri-
tafie gi nici prin abstractizare. Arta greaca nu
s-a mullumit sir copi'eze cit se poate de fidel
in momentul in care iau sfir;it inarlle civili- atletul desavirgit sau
zalii mediteraneene, intervenlia unui spirit nor-r, atirne aceste copii pe femeia .frtrmoasd ;i sa
a unui alt fel de a gindi, a unei alte conceplii zidurile templelor.
asupra spaliului se face simlitd pe tdrimul Cau-
celor mai strAlucite episoade a1e artei elenj,s- tarea canoanelor succesive dovedegte deopo-
tice. Materialele artei se schirnba.. E:itrema trivd varialiile maestrilor in privinta mAsuri-
dezordine ce o vddeqte atunci plastica nu este lor si subtilitatea lor cu interpreli ai formei.
pur ^gi simph-r consecinfu unei dt:cadenfe. Este O statuie greacA este, qi ea, tot o cornbinafie.
Este plina de reticenle, de sacrificii gindite, de
opozilia dintre doud culturi. Este mai cu seamd note savant calculate gi pe care nu ni ie ofela
Iupta dintre douii tendinte fundamentale, opnse natura. ln ordinea monurnentald, sculptura
eleni egaloneazd, atitudinile si efectele cu o bo-
una alteia. gdlie a resurselor gi o armonie pe care adnrira-
bile exemple de compozilie a frontoanelor o
ln mcd obisnuit distingem doui categorii de pun in evidenla. Mulura gi ornamentul se pre-
forme plastice : cele pe care le vedem in na- zint5 nu atit ca valori de imitalie, cit ca rezultat
tund gi care sint definite de via{A, apoi cele al unui c,aicr-rl Ei ca expresie a unei iluzici. In
ndscute din combinaliile spiritului. Uneori

61

uscifnairozgriiitm,gidoisnve$etrirsni.etrlMeepescAplutneztcaniiceldpoeecfnioitnrmu{beainvadifi1iel sndeaegateosrome- cu cai desirvirqifi. O datd cu procedeele de com-
pozilie abordanr o alta diferen[a esenlia1ii :
dezvoltarea satt .seria pe de o parte, pe de alta
;udiemg'oaarrnpn[e,gqsiiirca=agnla.a{aPdlebanifretbami eiadieeinEfirupsatnaszpf,iri;nep,ireceefmniptaitrut;utriu'lael involulia ;i labirintul. Dupir o primi perioada
de compozilii ordonate in serii qi de tablouri-
frize, ar'ta rrronrmretltaLi rouanici ajunge' la
zeitalilor rustice. firptur"a untanir printr-un fel de griii, o face
intPoteclecaleunaaltaiupfaorrtme,epleurn'aatuarbrsatleradcaliucinrenugasstetrgstca
sir se nasci"r cljntr:-un trnivcrs ce par:e depopu-
lat li totodati stufos, ii impune din afari con-
qi rnodeiele sale, atunci cel pulin o cotlfirmare, stlingerea rinui cifrtt, iar otnul, in chinurile
niqte exetnple, nigte capodopere. Aceste forrne acestei striinii genezc', trece prin iironstruozi-
abundir in iTnigcuarziurlecgrtitslatatele,Lsoirm, deatrricgdi iisntrimbuoidteu,l
nu numai tate gi prin sr,tpriiuntanitate.
I
de repartilie a tijelor, a frulzelor, a petalelor,
in desenul solziior si chiar iu structura fiinfe- Cre;tinisinul primitiv a rirmas o vreme cre-
lor organizate. Re{eaua de coirrbinalii abstracte djncio's irlaginii omulrti a;a curr) o definise arta
nu Calchiati anticir. La rinclul. }r-ii, a cioplit-o in martnnrir sau
este pur conceptualir. dupil na- in piatrir. in rondc*;bosse sau in rclief. A Curat
turir, ea este merett susceirtibili sir accepte, in- startuia ltii Ilerancs Crio{ornl sub nr-rmele de
toscrroi-cullueonntaiafteitciollaesii:saeopu.au$taieeilrtuecfi,lh,iocaimsirnaaidtnguiranasertmaasratevttaiucerdul:iiie,.tovcViit'dn:ur,dnl duiviersencdaiate;bt:ar!- ilnnul Pirstor ,;i iL clccorat ci-r figuri alexalldrine
sr-igereaz-ii o miqcare. panourik. sarcofagelor. Nici vorbi si inventeze
un stil nonurnental gi nici chiar o gramaticA
Unde se a.f1;1 agadar deosebirea esenfialir ? decolativir, fiindcii el se dezvolta iniuntrul unei
Mai intii in interesr,il pe carc arta ntediterane- societili incd omogene, unde sfirgeEte prin a
ana il manlJestii falA cle irnaginea otnuiui, 9i se instala in mod oficial qi ale cdrei cadre le
aucneiavserr'asanlSn,ndu;rmr aini claleomseold:ittcl agemniesrratrl'ircaa niitsurit adopt:i. Ceea ce s-a petrccut in aceasta pri-
spalitt- viir!ir cLr crcqtinisirlr,rl primclor veacuri este
h-ri. Ar:ta pornegte de }a om, pentru :r ajitnge aproape iientic cll ccca ce s-a pt"trccut in cazr-tl
idceminloenrnoeesuscelanplrioainlme.c-Elelierollmigsluroillir,ifliiiincnfad.iclsloxcieeutnnicaia,etxotrpnueaprliuietlanul-ii
aproape irnpercepiibilc ;i al ci'tlor extlem rafi- cel.orlalte secte : stucaturiLe bazilicii pitagorcice
riin-r"ttt respecta totclearlna adevirrtll, rttritatca, de la Roma, la drcpt vorbind mai vechi gi de o
s1rnceiralr'icrnnmMippetrliriiontniautccetdnhegs6lq.elniiSiiprnnitrlro'ticanfairrrsso,riuelcnlomletoraeepacnlrenoicnlercdtllromi-ndrri-rirs.nEn_tt-grtferie:ani'fal1iingad*ucecirutiasmrs9tttaniluotamunlp-ioila'eee-r rnai bunir calitate decit plastica cre;tini a epo'cii
sint, intotdeaune, cle sine stitf,toare. l"4on;trii
iraipcriaie, l'ru au nici cle nimic specific din
pr-urct de vedcrc formal qi cste tlevoie de o
foarte atcntir analir:ii pentrr.r a descoperi sr-rb

acestc fe::me'citohrc reliefuri filosofia gi mito-
iogia unei cicgantr: do:trine ezoterice 1.

;\Litudine,a bisericii in decursul trvu1ui NIediu

linpuriu s-a schimbat ea oare ? Tcxtele aiu-
nate de Er.ncric David, relr,1s1s ;i imlrogalilc de
P. I)cscharn,lls 2, nc ;,.ralir cit de rlult a favorizat

ingigi ramin pirtrunrsi de o umanitate superioari' 1J. Calcol:ina, I'a basilique p?Jtagoricienne. de Ia

Centaurii nr-r sint atit oatneui pe jum[tate i'orte XIc.jeure, Paris, 1927.

cufr.rnclali in animalitate, cit zei ecl'erstri asociali 2 Etwle srr lo ; e taoi,c.s(tDle Lltr Ia scul.pture [:1t'

]i'ranee it I'epr.:qzte r()r&ane,in Bulietin rnanltmental, t925.

bJ

ea in Occident reprezentdrile figurate. Dar in veirelufziiir:'&unEi efaxernmiipialursp, rpinetnretrtrrnfualpteiual ldteivleer"esstael
Iunga listd a monr.rmentelor pe care le-a in-
spirat llu firma de veterinar din muzeul de la Aix 1, stela
sau comar'-dat, sculptura in piatri
ocup[ dEcit un loc foarte limitat. Invaziile au de Ia Caraglio 2, pdstratd in muzeul de la To-
rino gsiainlef,a{rie9ilniedfuuindceatilargimu uazlAetuulriCdaelvdeot b2itorae--
contribuit in mare misurd. la uitare'a ve'chilor cele
tehnici. Nu e nevoie de prea mult timp pentru
a te dezobiqnui sd minr-rieqti o unealtd prezentind fie o inmormintare, fie corpul muni-
foloseqti un material. Totuqi, sarcofagele sir cipal de la Vaison in vegrninte de paradS. Plas-
tica savant statornicitd printr-o serie
i'esEi ite de principii Ei de cercetdri asupra seculard
formelor
din amteulileteregleen'deeratralii,ArlnlesGaauliammeenrliidniuotnatilrSn,pndoe- mnului se dezorganizeazl, de indatd ce pierde
mai
bila abundenti gi frumoasele ca1it5!i'de rnigcare contactul cu experienfa; se alungeqte sau se
taseazd, tinde spre o diformitate fara obiect.
ale fastului etrenistic; dar avem de a face cu
sfir.:itu} unei arte care se subliazi Ei devine din
Modeleul se ingroaEA. Abunda figuri sau figu-
ce in ce mai rigid5. Aceastd sculpturi ne emo- rine fle tip scurt gi indesat. Vedem nAscindu-se
in linuturile Galiei un stil popular ce poate fi
dliouni,oega5ztdoainrecdcupucteitrnsicupqrriaevsietfeuiceugteatcitivmilizaai fiine-i tot atit de bine trezirea vreunei originalitdli
care a inspirat-o. In fond. nu m'ai existd acord,
dqei cinitcldorccaal,tiincturesepnlsasctriecagtignreqcios-uro,pmusainudn-ei b6gtinage ori declinul stitului nobil. Are de par-
altfel tea iui savoarea caaurteeniIticoiptdu{nii,pu,onncaifeerlodreafcaamdei--
fie ea $i gustul public, as- liaritaie umLanS.

iconografii recunoscute - mismului. Toli acegti omuleli cu picioare cit o
pirafiile momentului. gchioapA, in'lbracati cu tunici scurte, aceste
ze-
Iatd agadar rln fenomen de desuetudine. lnsd itAli rurale ale ciror imagini sint atit de
chiar inainte de a se demoda, arta antici iqi nu-
meloase eclipseazS. oarecum arta oficiald, sint
pierduse insus,irea activi gi creatoare, iqi pier-
dr.r'se putere'a de reinnoire ; se industrializase, m'ai importanli in istoria formelor. Nu numai
prin ei, dar in bund mdsur6 gi prin ei, a cunos.-
se istovise in copii, efect al nenumdrate!.or co- cut F ranla medieval5 arta romanS.

menzi firi programe noi. Societatea imperialS Desuetudinii unui stil gi a unei tehnici i s-a
era o mare consumatoare de sculpturS; o rls-
adaugat reinnoirea totala a repertoriului orna-
pin'dea din belqug in modeste stele qi monu- rnental, o afluenli 'de forme ciuclate tradind o
mente provinciale. Parcurgind muzeele noastrc a sptr{.iului necunoscutl celor din an-
,concepfie
arheologice, ,alit de bogate in vestigii galo-ro-
tichitate. Deja renagterea constantiniani acli-
tnane, avem sentimentul unei covirgitoare mb- matizase in O,ccident anumite teme sirio-pa-
notonii rpe care nu o risipesc falsele capodo-
pere, lipsite de mdsurS gi de nruzicalitate. Dar lestiniene, sLlpuce mai tirziu unei elabordri

tocmai defectelc acestei arte de serie trezesc 1 Esp6randieu, Recueil general des reliefs de Ia
un interes special. Dacd forla tradifiei $i pon- dugtnGrrenriuu.auupc1ilaue0ccrl4ouilr.emolaDgmpppteeoreaoziadanictlpeeiateef,reipe.Pclo,AEiatlfcriasroiosemvb,paslar1oure,9jpeez0rugisa7nttnpeetqSu. orni,Pe.madmrneianiin'riacpumalpribebmiicrledieiollet,aopcrprreeii,inlreav!islodiitmlou.auerlIde-i,

derea deprinderilor au pdstrat qnultd vreme or- 2 Ibide,m, nr. 4.
3 lbidern, nr. 293.
namentul gi mulura, figurile iqi vor piende cu-
rind calitatea lor monumentalS, progresiv s15-
bita de stilul anecdotic. Existd o arta romarrir
plScutd Ei mediocrb, in care inica burghezie iqi
nranifesti eternql s5u gust pentru imaginea

65

slre,cialc in minristirile Dgiptr-r1ui 9i a1e Asici d<-x-rii plincipii sortite unci considerabile 'deevoi-
lUici. Curind, influenlele orientale aveau si
sfir;,easca prin a suprarlirncusiona omr'll, creinhl tari in Evui MEdiu timpuriu : geonetrismul 9i
o cxprcsie incdita a divinuiui, platir, fi:<a 9i lznroliivsmmdcloilrorifiriosmcr iuv;ill.lipz$e:tri1suiisintudumllngeinaaer,lttedclelespirnoetpacupalaararrecitncpriienspla.oicciena
infriioqltoare, intr-un spaliu ornatnental golit zilele noastre. N{ai pulin rlecit un aport etnic,
dc pelsajul :rlcxandrin, impunind ierarhiilor
octegti ceremonialui cur-fii bizantine, propagind in care se rcgirseqte, aga cu'm credca Courajod,
in singuratafile {inuturilor noastrc v'tsele ab- geniul Orientuh,ri ;i cel al Nordrliul, stilul geo-
stractc pi fulgr-rrantc ale pustnicilor din dc;ert, rletric ;i stilul ernimalier reprezinta o stare de
iar prin negufitorii sirieni, iconografia, poCoa- spirit comuni tuturor raselor intr-un anumit
bcle :;i camelota unei rcligii lev:rntinc. Pe de stadiu al civllizaliei 1or. l'Iu este exclus ca la
alti parte, barbarii nomazi aduccau pc fArmu- origine acestea sa fi dcfinit dor-ri conceplii
rile latine gi chiar in inima vi:chilor teritorii foarte clifcrite as$pra spaliulr,ri gi asupra viefii,
celte tot feh-il de comori ciudate, bestiarul ste- uvinloar,lidncin,odbicc1eeiupriicletopgorapfuialaliimiloitractirv'lrae a primiti-
gpieulvoar egrigaiel i,,ipraarnaideinseuriqloir{f(orsmaseandideeo, bpirrogcieedeinecled indelet-
se

mai indepf,rtata. Se poatc stabili r-rn sincro- niceau cu vinatul, de spiritr-rl de obscrvatic aI
nornazilor, iar ceaiaita de puternicele Ei mono-
nism intre dc,cadcnt't, apoi disparilia scuipturii tonele combina{ii liniarc, a ciror tradilie cpoca
in piatri ;i aportul temelor 9i al tehnicilor rl'ar- bronzului o mogtcuise de la arta neolitic6.
bare. Se pare c5, in rnuite cazuri, arta seden- Atunci cind le sesiziim sininfiinfuietujruilxetanpouassetr,e la
tarf, a ce'dat in beneficiul artei nomade, artil finele Imperiului, clc fie
urbanir in beneficiui ,celei rLlstice, arta monu-
mentali in beneficiul podoabei, materialelc contopite.
cinstite in ibeneficiul falsei stri'luciri qi al r:nor
Geometrismul nu irrscamn[ geotletrie, el nu
anti,cipeazi elcganteic speculafii ale geometriior
imitatii. iln Occident, marile eforturi publicc fatimiti qi nu se funclan-renteazi pe un rafiona-
erar-r ingreuiate din pricina caracterului precar ment. El poate fi tran-spus in formtile, dar nu e
al resr-rrselor colective gi a permanen{ei riz- matematic. Involuliile 1ui cele mai capricioase
boaielor. lnsi averile pcrsonale, precurll aIe derivi din principiul de asocicre. Este o aptitu-
prinli'lor, sporite prin aveuLurd, rirrnineau dine de a cifra spafiul in figuri regu,late. Pre-
susccptibile gi dornice de tnirrefie. Arsa se ex- zintf, interesul de a dovedi cA o artd poate fi
plica faptut ci biserici austere Eaitistirdaeceopaul-l
putut mobilier liturgic suficienta siegi, farf, intcrvenfia dire,ctf, a rnode-
poseda un lclor luate din viafd. Geometrismul se prezinti
lent. Un mic conducdtor f6rf, vreun palat, ci astfel cq o scriere lipsita de sens, agreabilS pri-
doar cu o casb de lemn in mijlocul pddurii str5-
lucea prin gir-rvaerurile ,si armele lui. virii prin. repetilie, simetrie, cadenfa gi antitezd.
Dar, aEa cutrr am ardtat mai sus, etr este suscep-
Toate acele fibule, acele paftale fdceau cunos-
cute Occidentului in afard de particularitilile tibil de a genera imagini fic prin sugestie, fie
ca arm5turA, ca suport gi cadru. Trei elemente
unui gust strbvechi gi veniird de departe o noui sint indispensabile pentru ca aceste imagini sir
structuri a formelor. Pentru noi, ele sint in-
teresante nu numai fiindc[ deplaseazl accentul ia fiin!5 : rnateriatul propri'u scuirpturii figu-
rfuatnecl-iunpilioartrag,i o ,arhite,crturi care sd le
tonic ai ,civiLizatiei punindu-l oarecum pe ele- fabulele. asocieze

mentele secundare in dauna artei de a construi Cit despre stilul ani'malier, pe care iI cunoas-
qi a plasticii, dar qi pentru cd pun in lumind tem mai cu seamd prin orfevrii de pe malurile

67

marii Negre gi din vdile C:rucazului 1, poate c5 Acestei rlrpturi de echilibru ii corespund ten-
el era cea mai puternici forfA opr-rsb obsesiei tative de nafurd cu totul noud, tentative spon-
Lrmanismului, profuziunii, prodigalit6tii imaginii tane Ei otncure cdrora li adaugd formule de
foamntueluziienoercneasmare[nEtai sldufiacnieunmtait.eInpdprluli,s,gtirmataini dalecus se
inserind mai ,multe animale unul intr-altul, el regresiune. Gdsim urma in Occident, in ra-
lor
alibera reprezentarea formelor de servitutea rele monumente purtind imaginea ornului
sculptatd in piatri in p,erioada Evului Mediu
unor reguli interne: dar eI nu-gi ldsa crealiile timpuriu. Este important si Ie anaLizAm ina-
inte de a studia 'materialele care s-au substi-
pradA purei fantezli, era stil deoarece crea o stuuirtdpaiecetrsetei aEidminaurmrmuriiia, ugipsudtuvet dfei mdeipnozcietarmel5e-
anumiti ortodoxie, crea procedee, tipuri defi- fie ale unui repertoriu incremenit, ale unui soi
nite. Poate cd nici nu existd ceva mai riguro:; de academism barbar, fie prilejul unor cerce,tiri
decit monqlrii din aceastd famiiie. In fine, aso- gi adaptdri utile pentru viitorul artei monumen-
tale. De altfel, acesta nu este decit unul dintre
ciind strins pe aceeaEi placA de metal mongtri aspectele experienlelor preliminare artei ro-
du,bli din grupurile antitetice ori din grupurile manice. Ele nu se limiteazd la acest singur do-
meniu, ci cuprind o foarte lntinsd arie. Cele
sintetice, el crea matrice gi blocuri, definind pe care le putem cunoagte in Occident ne fac
prin forfa ampenajului gi a anvergurii, prin oare sd presimtim, mlcar intr-o oarecare rnA-
sur5, o sculpturd definitd ca stil ?
continuitatea solidi a profilurilor o monumen-
u
talitate fAri arhitecturd. Aceste mici reliefr:ri
atit de ri.guroase gi de o asemenea amploare EIe nu sint indiferente, ele nu ,sint pur Ei sim-
puteau fi facute tot atit ,Ce bine pentru a timbra martori ai dezordinii Ei nu se situeazd pe
plu
edificii, cit gi ar'me 9i bijuterii.
acelaEi plan. Am pomenit de regresiune. Este
Dar piatra era in decadenlA gi chiar atunci cert cS. toate sint stingace, dar deopotrivf, sis-
cind era folositir in arhitecturi era tencuitd, temati'ce. Cum si situdm cronologic ciudatele
stele din Comminges, reproduse de Espdran-
disimulati. Mozaicul Ei pictura supravieluiau dieu I ? Forma orneneasci este aici redusi cu
naufragiului vechii civilizafii. Ele atest6 pre- extremd rigoare Ia forma geometricA. Capul
ferinf.a noilor generalii pentru lucrul plat gi este un volum ovoid, bustul un voluq'n drepfun-
strSlucitor, pentru o iluzie de univers pe o ilu- ghiular pe care sint gravate jumatafi de cercuri
zie de perete. Podoaba are mai multi strdlucire
concentrice qi eboSe de rozase. Una dintre aceste
decit monumentul, reliefurile nu fac corp cu pe- figuri este'inconiuratd de r:n sul toric ,care face
retele, ele aflindu-se acolo aplicate, atirnate,
corp cu ea $i o uneqte strins cu blocul de piatra
pr@um plA.cile votive din sanctuarele elenis- al stelei.
ln Spania, in secolul
tice, precum acele ex-votouri din bisericile
tirziu, la San Pedro de
noastre sitegti. Pretutindeni elernentul de decor
tinde sd aibi intiietate asupra elementului orga-

nic, combinalia asupra strrdiului.

1 Expozilia interna{ionaltr de artd paeprsuasni5ndelus-- al VII-Iea. Ei chiar mai
chisd la Academia regald din Londra Nave, la Quintanilla de
las Vifr.as, arta vizigotd anuleazb imaginea
min5 un stil animalier probabil mai vechi, prin omului in pdr{ile imbricate, in nimburi Ei in
frumoasele obiecte de bronz gdsite in mormintele
din Luristan. Vezi H. d'Ardenne de Tizac, Rrjrsdla-
tion d'un style animal archaique, les bronzes du Lou- 1 Espdrandieu, op, cit,, tolo I, nr, 888, 889, B9Q
ristan,7n Art et Ddcorotion, I93L.
qi rnat ales 1033,

(?9

u"ain"rrfiiu5"p'l*.ii,E."test*ar":zbo,6u,ofanspcurrbeosfl[iuaezrsfcieua'dndueeenI,da'do'ueSiasa'msen'ric'Dicieimotdnuoea'nb-to'upoertdioresjnuolZnx' aatDarjeae- sint la fel de interesante. TotuEi, douS dintre
ceoxencvuetxaetereinprseizilintutdbru-rlnar.mAocdeeslet usodi edesucapnraelfuarlii ele ar fi insuficient definite prin arhaism
a execufiei. in ciuda abrevierilor 9i
grosoldnie
;i
stingicii'1,or, ele reveleazi. 'o voinld de sistem.

Al'tarul biseri,cii San Marrtino de la Cividal.e 1,
prin fcrmitatea r,tnci compozilii ce vestegte vii-
ltaoruFlerteimntpilla,one2lo,rp, rgiinretrliaetfaurledaincaSraanctePriiesttricoirdea
fari nici un raport cn structura.
Lucrurile nu se prczintil ii-rLocmai la San
N'IigucI de Lino, vechc'a biserici astnrianir care figrrrii, meriti o atenlie speciaii. Altarul de la
Cividale, daruit in 744 de Ratchis, duce de
lraep-Groedrumciegntryir-lseistu-Prirlees.esincnlpiaalerteaa1espuapretiruioluairidea Friul, apoi rege al lombarzilor, poartd numele
dpIoolarn.taS*toe'cruumliunaicilrivuasadtlatilaniitcdddleuuicrsamabuoe.gEodasenteec,cuiniloopalolriteciun;liroeacluhieri-.f
reliefului-care decoreazi un talorenntaanct iracluuluqiii_q*i
care rcprczintl jocurilc din panou de
ce inter:preteazA, poate, vreun
parte intre alte Flristcs in glorie c1e tip imberb, cu pdrul lung,
Aiptlo s-tindlisidnempicuionarpec.rsRoengaajsaimEeiznat ele amiu- r6sfirat in Euvile simetrice de o parte gi de alta
doua stilului tr.tbular, dar cutele tru inai sint ar felei, re,prezentat intre doi ingeri, e si"tslinut
tirea in nimbul siru de alte patru figuri de ingeri.
rc'ctilinii, tnbr,rrile nu sint egale nici in h:ngime dreptunghi. Trupurile
gi nici in secliune, cle se pliazir qi se curbeaz6, Este un medalion intr-un zbor urmeaz6 in mod
sint mai variate dercit a trei din'tre ingeri
Aceastl arrtir riscati qi in sculp- in plin
m$carilc 1or vizlbil direcfia diagonalelor qi tot astfel aripa
tura vizigoti. executatl celui de al patrulea. Celelalte aripi sint dispuse

ingrijit este clc al'tfei fixatd in forma ei' Toate cu abilltate in ecoansoane. Este o compozilie
uconmabcoinrladliiinitlrreciamreagsincuealptooirmuul hc-iai uqtiioirn- monurnentala cum nu se poate mai limpede
aceste mai lizibilA. Originea cautatir gi
ei ar putea fi
piatrl in
rnoz;ric sau in picturi ; dar aici o avetn in
iramentul abstract pot fi considerate ca fiind piatr5.
regresive numai dacl Ie raportdm Ei 1e compa-
r5m cu monttmentele statuarei greco-romane' Altarul de la Ferentillo, in apropiere de Spo-
leto, dateazS, potrivit lui Rossi, de 1a rnijlocul
Aceiasi lucru se intinn'p16 qi in cazul mai secolului al lX-lea. Este irnpodobit cu o compo-
mintureitosrecroeleiileefuatriVeIIxI-elceuataqlieailnX-Ilteaali2a' si Gaiia
toate zifie de rozase ciop itc prin scobirea fondului.
Nr-r DcuA personajc puternic clecupate sint plasate

1 Vezi R. de Orueta, tLrch'ieo espafrol de arte y sarc-rbesntieqtep'earrcsaodneajen.ereesgutelatoe. Capr,rl urluia dintre
adevararti rozasi :
arque.ologi,a, L928. indi.carea ocltilor 5i a gurii este redatir prin trei

riil(;iilet;ri,n"ii";lic;;tIo"rif;"t2,zc-.ii1.r;itiii1et1;il;iJi-ni1,;cpsi";'epSu1egillariteo-aruourgfioszita;lics,,;"uirsrleltiapia'a-unep,:iPctccizcsni1iioheeoca'irlpitulaitcIllpiibsieeLllreobpueuun,grtielculsesrclrarlalurtirctniitllipl{io(cMiipVeTA'rlcaeacIoaelI;rdtacIu:rlirt-traeazerlirnieclen,zuliuicrMeau)caal.enas);leti,Atr)nnClai,ipitjc-ecnnraieSe€vlbdtittneiccsiraadue.esttuiaocnb-ludluarietSlsela-cLtnieMl,tllmac.i-eslirIpata''i,ioIsclhHrruCmairitaPensciehntrojtSrotalzco'iiitnnarei(tsisileAuaiilfnettvcr-nb:ituqainsha-1--i, anumite a$tei lcieoraetedleinceeploocracirooimdaen1icini.g5CaeplutirescIucldina-t
pe spate
colo de margine, tdind-o. Forma nu este incd riguros

circurrrscrisd. Storia dell'arte trtali.nna, vo1. I, II me'
1 Toesca,
dio2euToo,eTsocari,noib,id1.e92m7,,pp. .27287. 9. Altarul poarti numclc
autorului : VRSVS NIACIESTER ME FECIT.
sco'rbiPreroacfeodneduudlueiniunmjiut r,,utal imlieotdir'6,'pualur:igrneez",erovba{tin(unt. prirr
tr.)

71

dirrtle cele paru petale. (Jrnr-r1-rozasi de la Fe" IEI
renti'llo e,ste, probabil, ulterior figr-rilor lucrate
in repoussd dE l:r re,al,a de la,Saint-Rencit-sur- Ivlaterirlele rie :ub;titr,rire (r'l,irci lc 1.tr-itern r.l;i
I"r.rire ;i ale clror fele sint concepute intr-o aceastai-c'leiir.irriire) prezinti averntajr"rl de a
manierir analoagi, dar e1 anunfi partiul cape- ne
te)or scuiptate pe lintoul de la Saint-Genis- r.'feri priinele expc-riente si anumite modele al,:
dsg-Fontaines, c,upete a cirror rotunjirne e de- si:r.rlptulii in piatra, iiga culil avea sd se dez-
ti:rmirrati:r nt-t lrrin rrolume adevirrate, ci prin cir r;rai tilzi.u. Jeleea a fost in n']ori
de.serrul nnor arcllri in potcoavii cale 1e cu- c','lriiLbiri-l. reffiar-
prinde. Aitarul de la Ferentillo oferA astfel un pllsii in r:rticlenla ci,i P" Descharnps
foarte vechi exernpiu in piatrA al definirii unei 1, ca1,e
forrne omene$ti printr-o forrnA pur decorativd, u ilustrt-.r:ir 1:rintr rin ftrlr'F nullir. cis (:{errlple.
aga durpd c.um lintoul de la Saint-Genis o va Periti'u iri:r"iirr-r,r";nte tr"irnit 1e iicesi extrlent
t''Frl"ar(.ri.Lirr eie indata fapilrl ci I stLl-
retdr printr-o for.rni arhi'tecturald i. rliu.. Si
fost
nuvoi;-' dc un elr:t;ieril in 1rir.i: 1:entr.tr ir :;irrtllglc
e ur ircle'"'liiiit, r,oirrrnicir ciin
i-,(rlilptLr.r'i-r ci"l lr.,rlst Iieh
si periiru a o illzestr';r uLuitoai'ee
de copii
lra \ria_tA personalfi. lnsd eie
Averm agaclar nrai multe tentative de echi- (irie e avut clc.r: fiic'e" ea a 1a nt:iteri:ilLrle r.Ll
iibn-r intre forle iiparent contrare, o incercare princleri, r'*!inr-it ntgte de-
Ei-a irisr"isit une.le proteclee
de a uni ;i de a reinnoi unul prin altul aceste pletlre a spatiuhli. tn stuilitrl :tcc::rtoi- dL, iri.ter*
mateliaie
trniversuri multA vreme izolate datorit6 antro- s;i lezervlim nrai i.nLii r"in Jor;: lrpurte citorvn
pomorfisrnului antic. T'entativele acestea sint ctihlrrrlr.arrpc,;e,iirellnceiltn:'uicitirniomr-leiizSilrolars,licsai
prcipriu-zis;),
mediocre Ei zgrun{uroase in materia in care le i.tLl inrt,pirat
urreoli in irro,rl dilect sculptrLr;r in priatri. Poate
percepem. Cioplitui pietrei este aproape uitat, cd ele se diii lrr origitrea unor: form{l care,
cie-a iungul llvuiui Vlecliu timpuriu gi in pe-
multe unelte s-au pierdut. Figurile de oil-
meni sint sculptate rudimentar. Dar dacd mai
evixritsutoazoitar:tiemdingitsacudleptugrtiainloArnEaimcehniatraloa rioacla romanicd, itu ltrat o cie zt'o1tl:.r'e cotlsi-
anumitd ciei':rjtilii' indcletniciri cum sint impietitrrl
propriu- nuieielor si :rl pieilor au ptrtnt, dacA nu inspira,
zisa (gi e de notat c:i unele dintre cele mai
cntreaelsfpiair,-l1rtfotilntris'Lfa:i,pdr,licoi rsiizrinai-a.oun.nt-r1eecllle.a,ecisaucol,atiatvi1teecldrcedtlcrooonrr:uacutiotvembnbrcria-
frumoase capiteluri din epociie timpurii nu au artrcne, georgiene , scaltdinare, ir-
'llaonrndbczaerdsei,
fost cioplite in atelierele Occidentaie, ele fiind norm;Lndc. Snlt irifli-lenfa Islatr-iuiui,
importate din Orient), aceste monumente gi tresa se pr:e,tini,;i ca o Llcfj.itar cor.nbina{ie mate-
bietele lor figuri prezintd interesul de a ne cJa.r nLr tre]:uic complet elirninatd in-
arita inceputurile unoi tehnici. rletici ;

1 Aceeagi remarci in privinla unui parrou scuip- geniozitatea impldtitorului.
tat pe cristelni{a de la Colegiala din Parma gi da-
tind clin ultima treime a secolului al VIII-lea. Sint cifunoan1trrrgmeP-huoioniruictlcleraluivrovcelieitntfcdrllpi.czuddcaireonDrniatenletistmeincmhtrcr:aenuur.llnria.upfutinspga,etuiulaor;ciipn.Siscecapitioitirnr.pe,atli-ti,pRted.jeua6sxilnte3tiatleusprl-uices(lzurOeeermrrpvdtsi.--ri,
stinliefndtf{iieiqncasatcerreisceeplaeprutpeteartanruicu,ancneiuimcparllueencsiitiudmdebinoaeln,ictirenelarnceiupgratiert;izmaeetlee- Irlnocm), aSianin-lto-M-Farutiyn (cLl'Aoniraey),(LySoani)n,t-LR'Ialem-Bbearltb-seu, r-SLaoinirte-
dal.ioane care le rotunjcsc. Vezi P. Toesca, C)p. cit.,

p. 277,iig. lti8.

fibld.), ir,{e11e (Deux Sdvres), Andlau (Rinu} Inferior).
Giisim mr:Itc alte exemple de Incjre-ei,
Lr:ire, in sud*vest. acest fel in

72

Materiale suple, cum sint lutul gi stucul, sus- iArPCnilccoiareiisitlnseootttueerel,eaiirctnarrl-niriin"taafaobllVeisiiietdcnntiirenedazeniSvnseocpp,llartudeSnspriaeaitii,n,aitnaetocssnlcpucgsouseerldptscatlculeEurrerciiiidolepernlomttboiitiiuoscduueiie-.-,
ceptitrile c"le :r fi nrr:late qi pe care antichibatc;r mentalc, Iucrltorii de pe gant.iere, contentlllincl
ic-l {oio:,it c'J i:risosinli, cllm. cste rnetaiul obicctele clc sculpturd rnicir in care erau cieja
tol-rii, i:ronzul de pilclir, la mare pre! in peri- i'e.zolrrate nneli. ipnrcoebalepmi uecceleuirceialieL[ r-icicmleocclieolpelui-,
ccaacrio:riincagriaonlinilgniansdup.1rai viniellri-irriitleimiinterciualruei t1ra. dMifiiai-
Leiiale dnr"e, precum lemnul, cind sub folntir lurr r-:utrrt si-gi
de scindnr"ii, cind de buEtean, foiosit Ei cil tori in piatr5.,.
armdtura a statuilor tnrnate, a coloanelor cie- l,i.itul., stncnl, bronzul, fclaia cie rnetal, iein-
corarte, a unor reliefuri acoperite Lllterior cr-r
metale plefioase. Se gtie ce element util, sus- nirl, filclegtrl si incl alte materiale au filci_rt
ceptlbil dc combinalii ingenioase furnizeazi t-rriiiiile nrai dibace gi au trezit inteligen!:r. I)ar
unui decor biirbar, unui decor rustic, scindur.r miluiren fiecdrui inaterial comporta proceulee
fiilr.riti qi clecupata. Texteie din epoca merr)- s;peciale care au lirsat urme inegale iir scrrlD-
vingiani ne sugereazi acest fapt. La .sfirgitul tura in piatrS. 'Iehnir:a mulajultri saLi a stam-
pcrioadei romanice gi in timpul perioadei gc- prji.ilni
tice bisericile scandinave il confirmS, la f el nu put.:a actio:ra in pro{un::irne. lnsii
bisericile din Transilvania ;i Polonia, pina in feluri de proceiiee purteair, ilt
timpurile moderne. Portalul romanic de Ia clct.ti'r e,=<ercita o influenli : netalul sr.ns cr-.;t-
Gassicourt (reficut) ne infdligeaz5, cioptrit in
piatrd, Lln savant aranjament cle scinduri in trar, lucrut in
lctlagere unetre f ala de alteie gi prodi"tcincl,
cir-rpi:r ecleraj gi r-inghiul de veclete, nn ciuclat, re'pousse qi gravuia sau, mai clcgrab5., ciopl.ittii
joc cptic. Ci'u privelte pi'oblema ce ne inie-
reseazil, arn dori rnai degrabd sir sesiziim infitt- in ielief plat, a;a-nunita tailie d'c;r:rrgnc. in
en{a ce a pr-littt-o c:relcita o operi din belgilg ek: putcm vedea cetle dlcul atituclini cxtreme
a.linientatir cu figr-rrali ornene;ti, cL1ill e tlga dr:
l,ernn a bisericii Santar Sabina de ia lloma. Fil- ait scttlptorLrlui, ilr,la cLlnt le-atn definit mai
degr-rriie s-au bucurat cie o extreml pre{uire, sus. A-tiulci cind sr iuc::cazA in rcr<.rzlssi, se
dimensiunile retluse ale obiectelor permilind ciocirnelte ioell cie metal clin spate spre ia{ii ;
raspindirea ior ; impreuna cu lesirturile, ele rJaci nr,r ,cu r-uentine loiiia intr-o mltrice scobiti,
au losb cei ti-rai ,pritei'nici agenli de influentii' lnr:r'ertura tiniic si;r'e ul.i nodelerr cit se poatc
tle plastic, cii se Jtort,r clc bogei in vohii'l-rc
t-r,en(\l:oase 1i pr-rne vii,ir'l,r; sl-apiliire pe spafiu.
Acela;i lucru si in ca;-r,ri turnirrii bronzului qi
e drn'n de inleres si se str-rdieze din acest
r:.r1r'r..t cle ve,clere acele rnari porli din Cam-
pirt,.;l qi c'iin nordul Italiei. Trisiitura nielatl,
in rcpr e zcntarea figurii Lttl-lane, joacS aici rnai
r 'fot astlci olferrri'.ri:r. .Une'le basot'eii: luii in pia* irrtii r-in rol prepondereltt" Apoi, aplicztrea uuoi
trii au la cr:lluli piioane amitrtind de cc-lc ciu.'
Iixaru fcaia cie mct:tl pt' liblia tle ]ernn. Vezi l'4ar- 1;iesr,' muiate separat ;i bitrrte in cr-rie pe
cel Aubert, La sculltiure J'rangaise du' f oncl dc:ti:rmini o r,ti;rtitoare f or{,1 a
et <le la -licrrois,sciu.c, Irnlis ct lin-i:te'li.c's, Mogen'Age cinti: lini;tit. Esle. 1:r"crcmi-
it,-'ntclor lle LI11
1920, p. 8. fJrri,r in-
.lr.lte scuiptr-rri itu irtscL iprrii in t't:lict, evocincl icril-
nica in r:elrousstlr (rin as br':rllal de capitel llr Saint cloiaiir, cce a ce, in:i:rr:uni cr,r caiitrrir::.r expl'o-
sivi a invenfiei, srl::1:rinde cel n'lai mr,rlt atunci
Sever, Landes). Unele rnorminie copiazd raclele re- ciuci privegti ui;l biserii'ii San Zjcno }faggiore
nveaCneea(,rnmoalrni indten;;l3S11if6in,tgu.lt'ii A,:lelccir, Sttasbourg)' Vom
t.latcrr:azi1, 1:t'irr -Lricsirea rl,. la Veronn. Jn nror::citiril in carr sculptura
alc:ac1elor, plocccieele clc conpozil'le a anumitor ,;,;rLil:lrirrntrir'c:krqi iclseirtr.slnc'z,.isliuebsitnrrcne{ila:clizsc'iti.et(r'i,iii'rr':sscteii prin
timpans rrir'lclor ;i letabirililor cle orievliirie.
oare

74 75

lipsit dr: jntcres sA rclevir.m prezenla la Saint- rul a1:hcat, .iati legr-rl;r generalir a plusticii l;r tn
lJenis; a unor orferzri si a unor cioc"irnitcri clc rgf-utu! E_ruului Mediu. Se poate admite faptui

rnetale prccui-I-l Gtrdcfroy cic C-'lairc ? mma!cocprzcieeAedebuoacotr,u,aCtvIiurunpargiaecrealdeaslosereccnpnflleiniaiifimnrzrnolteeqaiiigcrriuuzriminitisendilrruintueoetelgamtrmmlclseipclui5aacuoeaamenenriiicxtculinocraopepilaauecapnerdut,riraornpei{osoisirrg.elnpe,eiecrrnaitlulacaeeeifanr;lefatpitiertccdcfoetddouieai,rciuerorenrlmiaceeagrisieiriuuegsersnanlicidni.ineunotud.eaxeaAtn.lcecpitluscpii5ot6teatteu",nanio,iarnaeatpsldssaenrdt,suti.itmitiiiaubiimuc.nclairiutcieirtualteetrlae_la__out

Gravura i;i cioplitul ln relief plat vin sai caute
iorrna in interiorul materiei. Un r:elie{ unit'peste

care mina poate trece flrd sir intitrneascir vreo
piedica si lunecd Llgor ; o scobiturA unici ase-
menea unui fond pe care ar fi pusa o {orinA cie-
cupati, Este ca o gamd redtisri la ciouA note ;

rcliefui este compus intre clcui planuri paralelc

care il string cu precizie. Planr-rl clin fund poate
dispdrea, materia decupatd avind drept suport
nu o ficfiune de spaliu, ci spa{ir-r1 insr-tsi. Iril'lc-
surile din perioada carolingianJr sint uneori ast-
gpuaclrtvtouleirmeirrrpil.unmLirDrusevairngitttrleeinioenigaduilirsetileaitrniie-riloxcellnfitiem'otifmfr.atere:oscaslliillrtnotn,rerpgademierrvcacerzgoeaeirnGiiieecsnvsic1leunlziotaronl.aile.eiJnlapirNict.rralueririiapniapioi,mcll{overriciaiinemiotnrertnnniir.frs{oi:reinttur,i.edr,ilreiianrndnapeiroctetelinnibdte,npvtitainlileadgedeeognia.-naabintsrnleauttcrtraefareviiuatla:erie.itelnnsaiaIola;tLiuletrnritfmi1lmnfnnaueicaaundXipslhainlcmIuntlnIiiuniea_niiicr,nurmrlulrnuiacen,arlnin'tlteaptrqatece-il:_ae._ti-..
fel ajur:rl.e ; muit mai tirziu von-I ai'ea obicctc
cie sidef tratate in aceeaEi manicr5.. I)ai: aceasta rscllnlJrSp^:eccB/ldn:inn.:!"eurane1Ti-oonia,secl.ete.illeju("relanzilai,naranl're"Vuvs.-sigof9tgtr)xlti,a.e^oec;tneareieoi-:srTrzdjlerSis\ntin?mtnunvti,caolipiyat;tJl$:i9d.nIlt;ipahrrl.certeclr-oirtaiI.l^fcea"laosucnum-pcpr,ataa-Iutplfereomnt)ru,ps'rrrrelpeeu,innhdejresrieed.1suutitpaAtuir[mettzvce_-nualireelfaf!u{aihocsiacaaarriinnstnlarttiesronsrnracleldi'lrtt5ocicin,nranc.nbiuecuaa,nma(vaplyt.itcsI-irlnprbdsasa,eec.ppapnc.rtoi,ee_1pcliocCaiisi.vcz;aipsVlrae.mtnnrcihoiiaIso^en-tn{niVnaeuociaeinaptEuledadtdfl.ool)tninraitveairirn.reicacnrd:biocpccecni,rSzisrernlditptiasueasacn.aaui",i,ittetnoitn.d"a,r"reeinlpi"iiieatdtoci,oCm1"udct".ioaictfur.crniciaeirarioiser"7liaialpe'.taaepdIg.r,-bila)zrtr^uJiLc".aS'iaicuicu,-ini",'oq,nnl.lid"clrl,iaeri-l-tuti,seiOgolin-og6t'uilado,urnluau,et.acuUns_tl-srontro-l,isuniunnitrUiiiiaaoddtntodne.uedlptreii"f!ed.e.,rplsi.rVearladormedSaairaiosoafnanco,,seercmtif"lotca,nneeelmi;idtuumluaa"taefnncruIui_.Jt_,____ilana_a-,e-ii,i
e iimlta procecLeuLui sau mai degraba unul din
derivateir: lui. Lcmnr,rl se prcteazii c-'I mai bine
neplaturilcr gi relifurilor plate. Tot astfel
sl.r:cul mulat pe matrice scobite in accst mcd.

Sculptura romanicii ne oferii un mare numdr de

exemple alc acestui p;:occCeu aplicat in mod

variat diver:selor tipuri de reprezentare figuratS.

Este firesc sa fie aqa intr*o arti pentru carc
spaliul e limitd gi al citrei principiu este redu*

cerea viguroasi L:,r unitatea blocului arhitectur
ral.. Dar in afara unor cazuri bine dcterminatc,
nu este deloc sigur cd tehnica Lucrdrii lemnuLui
a inspir:at uici tehnica sculpturii in piatr5. Vir
l.rc'rui si str-tdilui r-ritele exemple cle arti ira-
niani'r, lrncie, :;ub bogalia ;i chiar profunziutl,;r
c'lementolr)r clecor:otive, variat, urcdelate, pt-oi:{l-
laepmlincant eralniprriteres';io9ai,rtpeinviizliahilo"
cJcr:1 dci:r.tl:ajuiui ttcear1c:';rnrepudtiiinrr

lVodeleie ior din
rn;i t anrilld informare, elc prcrba-
soal1la
biie^ in aceea$i misurir ln
de folosirca unei relcte, a unei rlaterii 6i a
unei uneite, sesizhtn Ei o rnetodd particulari a
inteliqenlei, un ;.li"iunlit ralionamcnt as,upr-a for-

rnnlo.".

A[aciar", dccaclen{.i a pietrci, {olosire a ttf;ilr-:-
rr:iuasleXluoirpcelentsrurlbsatrittculiere,pfraevliooraizrllte9i-inpt:1n:atrrute gi de

deco-

74 //

ijutenl oare crede cii ea 0 decisiva in for-ntalea Capitolul lV
artei rorrl.anicg sau c'i a jucat migar un ro1 irn-
plrfi:rit'J In qrice {ji}z, .li t'aptul trebuie sublinii:t o ASUPRAVIHTUIRE ARTEI
cie p.s actlm, chiar intr*o epoc;i iir"zie a istorlci
salr, iu perioada constantiniand, EI.ENISTIEE.
9i inci mai tir- PTRSCNAJUL S!','E ARCADA

ziu,' chiar greoaie, ba chiar lipsitd de orice sevd,
ea este ca.tegoric in contradiclie cu principiilc
pe carc le reveleaza rnonnmente plecr"rtl altarul
<ie ia Civi,'lale, cel de Ia ,Ferentiilo si relieful de

la Chariicu. Acestea din urmi nu reprezinti
nicidecr-tm decader-rla vreutlei forme elenistice,
elc l'ir-r. de aliundeva ,gi dovedesc un a1t spirit.
Aga.dar arvetn de exarninat, de-a lurlgul trvului
Mediu timpuriu, pe cle o parte urmele supravie-
luirii eleiristtce, iar pe de alta, cele ale unor SSaicrlcaomfaagieal.eTaronnautollileunieId\{ianxigmruiapnu.l de la
Ante-
experienle ineCite aslqlt:;l fortnei, experienle pendiile. Reliefr-rrile de la Poitiers. Per-
croiaaferleerils,oingr ti"s1iniaasoisptetuhasunsulicpairlraoterai cdaeenstitscueri'rl;busactnrittaui,liilzedaencmuitattnelne-
sonajlll suJo arcadi ln sculpiura monu-
menial5. Persistenla atrofiati a arcadei'
aspect foarte limitat. Omul-arcad5 de Ia
Asistt+m 1a un conflict intrc o regu15 siabiia !'a!arle gl iintouri.
Saint-Genis-des-tr'ontaines. Str"rcurile de
qi dobinditi gi o regula ce se car-lti ; vedem insii
rigidizindu-ne tipul academic aI artei statuare la Ci.vidale.
medlteraneen'e sl, in n-lod sirnultan, nirs'cinclu-se,
apoi organizindu-se, c[utdri rnultiple conduse Sdvetinuddesimicnecnsi res-lraebrscstocitufuailngpdetarl,etre-sdepinetuppminetrueioclteauldeluaui rimnacepcleeonrritar-flrdua,-t
in sens opr-ts. Ne r.lmitre sir clemonstrairr cd alt:t
inaerracroenutinnupitlainlicl i-poiurtedgeiuolurcilolunai rBeafcocahrutse definit,
romanicd rlu arc drept plirecipiu 9i nici clrept ori ma-
slucoi pgsi icdregfrlsucmasocaaseimleago,ipneeareecxoenm-spidlaerriaetel oamlfl-i
strdmoqii ei sint, de fapt, nu inceputul acestei fsearcmrulruitimoadtrda.slienlcoerpfNinidobiceuei,uoltimdisucopntainturaitar teal'
arte, ci, dimpotrirrd, sfirEitul alteia'
secolului al II-1ea, o aata cu sarcofagul italian
de ia Melfi (Muzeul din Napoli)' dar, mai ales,
Ifaaginucleipntaitutol isiaencddlueiuilaurtSniddtaomr,aorada(Mtauczueusal rdcoin-
CCoo"nncsetaprntiatlionconpuaol lr)uanaticveeaiascEtAoi ntceclrneadpmilniailataicredhsittaeecreteuvlirideaefleunltud;ii'
"d"eaceooratetive. Chiar qi atunci cind figurile se in-
torc unele spre alt'ele, ca qi cum ar mima ace-
eagi acfiune, ele sint clespdrlite prin-colonete Ei
plasate' in nige alternativ dreptr-rnghiulare sau

79

boltite; adeseori ele se detaqeazS pe uR joc cie acestui sistem este inedit;i in reliefurile fr-rne'
fonduri rneplat punctat cu itc.- rare atunci cind il constatdm in secolul al
cu decorul in Il-lea; dar in scuipturd nu este nou : persona-
cente de trepan. in grupul de Ia Sidamara izo'. jul sub arcade este o amintire a statuii izolate.
cefalia este remarcabilA. De altfel ea apare aici Originile lui demonstreazb acest lucru : eI este
nu atit ca un indiciu stilistic aI reintoarcerii Ia anterior figurilor din clipticurile consulare,
arhaism, cit ca o consecinld a sistemuiui arhi* care apiicd acelaEi principiu, gi provine din
tseacrctuorfaagl u9li,dientlra-olMoeplefir,aupnuder italiand, cLrm niEa adApostind o statuie. Este o reduclie a
e
izocefalia nu e sculpturii monumentale elenistice, Mormintul
respectatd, efectul de inegalitate este neplScut.
nu este conceput ca o caseti miriti, ci ca un
Toat5 aceastd serie, bine cunoscutd. gi bine fel de locuinld de mici dimensiuni. Este un
pstruindiaatEi a1-,nnuemciotunldgucreuppridneglraupusluibn-tSeirdmarendairaar,,
spre sarcofagele cregtine. E posibil ca ea sd fi fragment al acelor falade raspindite din abun-
relinut atenlia arheologilor prin calitatea colc- denlir in marile oraqe ale Asiei greceqti gi care
risticd a decorului Ei printr-o tratare vestind au transmis desigr,rr decorttl 1or, format din
acele sclipiri specifice artei siriene. Ca disimu-
]are a spafiului prin pLacarea fondului, aceastd arcade qi nige, falac'lelor pa)ate]or sasanide. Dar
ptraritnarecosloenpeotetr.ivPergintecicpualfuralgrmeeznutlataretaasl paacleiusltuuil
partiu este dislo,car,ea drarnei qi inlocuire,a a in- aici ele nu au nici pe departe aceiaqi efect de
sagi acliunii scenice cu acele drsmatis perso-
nae, prezentate izolat. Astfel, din anticr-rl vItl* monumentalitate, ci exact ccntrariul.,,Obiec-
mdEag de forme se detageazd o figura ce se tu1(( cigtigl teren in dauna moni,tmen+,u1ui. Se
oferd privirilor noastre cu ancadramentul ei
arhitectural gi pdrind a se repeta de-a lungul iljunge la un tip bastard 1.
peretelui. Personajul, indeobgte in picioare, incepind din secolul al V-Iea, din al lV-lea
sdsuaarurmutornneetioartsiefEedrietaugruei,znainta,srvccdrizsstar-iutnmtdreaei ales din fa{A
doud chiar, 'gi pind in perioada r'omanice, flide'surlle
coloane
un ne documenteazS din belqug cu privire la
fronton
triunghiuiar, iI vom numi figurd sub arcadS. El aceast6 tema. $i nu trebuie sd uitim c:1 filde-
este caracteristic pentru o intreagS. serie de ;ul a fost foiosit nu numai la executarea unor
obiecte mici, ferecdturi cle evangheliare, pa-
morminte crestine, unde ii putem cel mai bine nouri de casete, dar qi la decorarea Ltnor mo-
sesiza, dar itr gisim ;i intr-un grup de monu- bile de dimensiuni destui de mari, cltm e, de
mente cu o arie cie rdspiirdire mult mai mare, pildd, tronul lui Maximian de Ia Ravenna. Se
realizat in tot felul de materiale 9i tehnici.
Frapeazd de indata energia cu care spaliul stie cd tronul comportd elemente cliverse : mai
intii, niqte panorrri ornamentale reprezentind
lei, cerbi, pdrrni iscindri-se din vrejuri delicate
qi stufoase, prrtind sA ne drtcA cu gindul la fa-

lada paiatului pates;tinian de la Mshatta ; airoi
alte panottri cu scene din viala Lr,ri Isus exe-

e limitat qi scandat, tendinla spre non-comuni- 1 P. l'oesca, op. cit., p. Ii g. 27 (muzeul itr-
care a par{ilor intre ele. Poate cir aplicarea heologic din Perugia); p. ,47 fig. 148 (San Flan-

250,
cesco din Ravenna, tip mai tardiv, ni;e cu cochiiie).
1 Vezi Nlendel, Catalogue des sculptures d.u mu- Citeodatd, in loc de un singur personaj, fiecare com-
partiment con{ine cite clou5. Vezi Tocsca, ibidr,
sde de Constantinople, I, Igl2; Rodenwaldt, .Rd-
mtuisrecheanMtlqituteei,luDngeenP,h1id9i2a3s-7d92I4'b; rCe. Picard, La p. 48, fig. 28 (Laterano): nici niqe, nici arcade, per-
iculp- sonajele sint dispuse sub up aptphlameni, dar prin-
192fi, p. 460-463 byzantine, Paris,

cipiul cste acelasi,

$1

cutate intr-un rellef siab aminiind de ,,stiir-il 6ipllelroafftiii,crrezniztri.:maEeilepllvrnrinrelcttidipu[i,uIcelcsolipurir,gefiniiorarrrpsaearl iotcnoaold:rtpllioldizceic!sirt:uiir.rl
I1o:istoifr,esinc(t(r-aurlnexrilendiieriuf ,trgrai iscveignie,tcroiins,p:r..'rtevestslttrecah-tl-ui,i
prin alegerea subiec1"ttlui, originea in trgipi,'*l Unele prezinti un registru unic de {iguri sub
arcadS, altele un dubiu sau chiar un triplu re-
cre;tin, iar prin costLutte, in ih-renfe oricntaLe gistru, iar alteie au dtiblul registru timbrat cti
rceommaplrecxaebi;leinprsinfirs;eitn,tipn'erelnintugiJrdraacmesatteicpaqni cpurrini.
o figLrra in nimb. Am vf,zut deja un exemplu
\aresctfheel ,cdoernvbrineamt.eEcseteuonecleommboinrmaliientededsitnulpdee-
continuitatea compozitiei, o serie de persoiiaje
sub arcade. Pe fala anterioarl, intre dc'.if, benzi
cle ornamente, cei 1:atrr-r evangheliqti sint gru- rioada imperiala ne infdligeazd grupuri -- o
gaissoocliiaez-6 inscris'e lntr-un meda-
pali de o parte qi de alta a Sfintului Ion Bote- pereche, so! in acelagi mod cu un
zitorul. Astfel,
tronul iui l\4aximian ni se infi- lion care se
dubrh-r registru de personaje' in fine, coloana
tiseazd ca monumentul ce1 nrai nctabil ditl isto- clispare gi orice fel de separalie pare anulatd.
ria fcrmelor ciin vretlea plimei virste de aur
bizantine, deoarece eI ne aratii, asociate cr-t bun Personajeie devin mai numeroase 9i stau aEe-
zate, in loc sA fie in picioare. Arcada dainuie
gust, ceie patrr-r ,,stadii(( ale sculpturii ultiilelor totusi, gi nu cr; titiu
de snpravieluire ori cle
veacuri aie AntichitAlii stilul i:itcresc martor inutil, ci ln calitate de elernent ritmic.
alexandrin, stilul continur-r, stilul o:,"namental
sirian ;i personajul sub arcad6. Este o capoCo- Corerpozilia prin {iguri sub arcadi din anti-
peri compoziti elaboratd intr-o strlvechc ca- atitea exemple itl
pendii, clintre care avern
iiatalonia romanicd, o regdsim 9i in caseteie
pitata, in acea ALexandrie credincioasi tlnei lelicvare lucrate in repowsse din perioada llre-
tradifii qi deopotrivi deschisA tutr,rror experien- carolingiana qi carolingiana' 1n
le conferd, prin eleganla orclondrii plin seccl a1
!qei1ocraicitdartoeraa execuliei, r-rn fel de unitate' Uqor XiII-lei, megterii smallului clin Limoges apii-
intorsi inspre Precursor, evangheli;tii nu sint cau acelaqi sistem unor obiecte de acelagi gen,
intiznnomilneaadizsdueepnsatreaalriqcui;nmeiileadtileep,anrotlr{n-iriul pndr[eianstp, ciioerllloitncfeiritnecdasrpererii--i ca gi r-rnor retabluri de mari dimensiuni. l)ar,
cel pulin in ceear ce privegte arta emailului,
aceslea nu sint decit supravieluiri
destul de
bordul bizotat al pan,ourilor cc ii cuprinde monotone, proceclee aproape ritr'rale cle fabri-
in intregime. Iscusinla distribuirii, simctria calie. ExistA un monument mai celebru gi mai
nuanlati si subtila varietate a atitr-rdinilor vechi ce poate fi considerat un reper important
(Iara indoialS cel mai desivir;it) in istoria per-
atestd talentul scr-rlptorr-r1ui in {iloeq, unr:l din- msaosotnSnazujiumllauenimtsauulezbe, uaElri'cCaanludunrayn.edUirnentiai baalrfuhalerodaleogslicari-IlBlpsatisuteuril-,i
tre ultinli mari artisti ai I'Iecliteranei orientale.
Dar persona.lul srib arcadi aparline totusi lrnui

mic univers cn desivirsire inchis 9i aLe car'.r'i eazd in secolul aI XII-lea. Altii il considerd a fi
fruntarii sint de netrecut.
chiar acela pe care impiratul Ifenric al Il-lea
Era firesc ca aceastd formuid comocli sii fle l-a ddruit in 1020 catedralei din Basel, drept

aplicati organizlrii tuturor sr,rpr:rfeielor c'lrept- mullnmire pentru miraculoasa lui ins[nitoqire
unghir:lare, in speciiil la nntependii qi la reta-
bluri. Este cunoscutd rrasta serie de antepedii
catalirne din leurn cu str,tcatul'i, bine strr,-liatr.' CattaWlonailate, rinSA. rCt oSotukd, iTehseof stl,Lcco altqr-frontals of
ciin pr"urct de vedere aI inrtidirilor icono- Princeton and Horuard,

1924.

83

La Monte Cassino. Este un vast relief de aur, rcualuain.teI)poern:di iup,ercsiocnlarejeptprpersoLftiplulsaetearafiiaSl fainltata-
Radegonde qi Sfintul Eufron sint reprezentate
in centrul cdruia este figurat Hristos bine- cu aureoia, in picioare, din fati, sub arcade
cmdreo-rnvoin; taienlldtieEsfiitgepuuinrrtasinodrleitgpdlroeebzuceiengitirtnerdveauit-aicrhupaetnlngShcfehinlritisus-ii pis[ri amplasate
Benedict. O inscriplie formatA clin dou:r I'ersur.i decorate cu pe extradosul ar-
celor, intocmai ca in unele canoane de evan-
trasate in partea de sus gl in cea de jos a r.e- gheliare carolingiene. poarti o man-
liefului numegte. $i unii sint adapos* Episcopul
ii qi allii tie cu pliuri tulrulare Se pare ca cel
tili sub rectilinii.
arcaturi sprijinite pe colonete. Fe buni de al doilea basorelief ar fi aparlinut si el unui
dreptate s-a subliniat aspectul ,,grecesc.6 al in-
gerilor, in cir-ida fizionomiiior gerrnanice. Averrr eintependiu de piatrd. Cele doud fig'*rj, tot sub
aici un vestigiu aI acelor influente bizantine arcaile, au silneta zveltS, capul prelung ;i aco -
perit cu o calotA. Vaste,le
semnalate in veceho Gernanie othonianii gi arhivol.te de deasupla
lor sint decorate cr-r o tresi buclatir. Acest re-
care se explicd in parte, farA sA trebuiascA a Ie lief, considerat a fi din secol.i-rl al -dll-]ea, estc
exagera, prin obirsiiie imp:iratesei Theofana 1. de fapt anterior : figr-rrile, coloanele si capite-
iurile v5desc Ltn stil rnai vechi decit ale pri-
Dar dezbaterea poate fi largitu, ea nelimitin- mului. intr-o provincie care avea sa r5mini

clu-se la ac[iunea rena$terii rnaceclonene. Figri*
r'ile din retabiul de la Basel sint descendenteie, timp inclelungat credincioasa acestui sistenl
trebuie si facem un loc aparte pilastriior flan-
mai uscate, mai famelicer, gi avincl o rnigcare cali cle statr-ri ce decoreazS. octogonul cie h
mai pu{in frurroasrir, ale figurilor reprezentate Montmoliilonrt. Arcada groasd crestatii in
p,e tronul h-ri Maximian si totodatl surori]e biocul cle piatrii, firra acel iesind specific arhi*
mai mari arle celor pe care le regisirn infrrli-
sate in antependii.
voltei, nu se spri jinir pe nimic. Dedesubt, piatra
Altarele din piatra sau marmurii cleccrate in se curbeazil in forma de niqe. Arcada apare
aici adaptatA unei fi-rnclii arhitecturale. Ea este
aceiagi fel par sd fi fost numeroase nn nunii un capitel de pilastru, scobit in sernicerc.
itniteSaucdtuulaFlmraennlteei,in-*cldeianmtrebuclaatroeripullirdcieleIaadSiiapionst-*
Sculptura clin sucl-vest ne ofer5. o intere*
Sernin oferi cele mai remarcabiie si mai cu- santir dovadi a atagamentuiui ei fati de siste-
dar gi in alte regiuni. mul personajuiui sub arcadir, prin pdstrarea
mnoasicaucteesetexiecmaptelego- rii Toc- ',rnui vestigii.i al acesteia chiar si atrrnci cinci
ii apar{in, precum se pare,
cele doui basoreliefuri incastrate in pinionul
braiului norclic al transeptuiui bisericii Saint- nu mai este necesa.r, atunci cinc{ sculptorul nu
Flilaire-le-Grand de ia Poirtiers. ln timpr.rl ezitl sti siispende o siatuie pe nudjtatea zidu-
unor reparalii fAcute ulterior la transept, ele
lui. Citeodatir, deasupra capuh:i rnai dlinuie
un arc .;ubtjrc. .Acest element atrofiat repre-
ar fi fost plasate acolo cu titlul de amintiri. zintd miirtr-rria v.iiarlitatii de odinioarA. Dar si
Primul este cel mai interesant, dar nu Ei cel mai curios este faptr-rl cd il regdsim deasupra
I-am putea situa intr-o perioada unui personaj culcat 2; ,asfotfnedi aaptoarreulpaebmaoliremiincu-
mai vechi : tul sfintului Iiarion
destul de avansati a secolului al XI-1ea. Potri-
acelagi nllme riin departamentul Ar-rde. Pe pa-
vit reverendului La Croix 2 el nu ar fi servit

1 Emile Molinier, apud Andr6 Michel, Histoire t lbid., pag. 64.
de l'Art, I, partea a II-a, p. 856. 2 Congrbs de Curcassontze et de Perpignan, 1S06,

2 Congrbs de Poitiers, 1904, p. 214 qi urm. p. 57 Ei urm.

85

nouri sint reprezentate scenele prolroviduirii, mele cazuli, pfiegrnsroenaa::je5lepesirurtninlcinluiosuta,tcprioncezd:iedu;
nrest5rii si srrpliciutrni Sfintulrri S:rtrtrnirr. Scetr;r altnclata cle
rl:rr:tlrittlr,ti c fciai'te cit-ttlittii. PlLrtea dL' j()s c ce vit fi utilizat cie-a lu.ngui intregii perioade
clecoratb cll enorme maEti omene'Eti ;i cu capete romanice. Vechi rji remarcabile e:;empie dc
acest fel intiinim in lintourile celor dond bise-
cle animale, anlintire a I'ret"Lnlti silrco{ag antic. rici catalane din Roussiilon Saint Genis-des-
Sfintr-rl, redus la proporliiie ttni-ri pitic, e cul- }:'ontaines gi Saint-Andr6 din Sorede.
cat; un bra! e indoit pe piept, celiih'lt rldicat, Ele ne intereseazd din multe mctive. Lintoul
de Ia Saint-Genis este datat cr-r certituciine in
cn palma, intins;i, ial picioarele plinse cu o fr-i- 1021. Anindoui cleriv;i din acelagi protobip, un
nie care ltr ieaga de nn tar-rr fi-rrios, Cu toate putind fi, dt4rii cum crede Puig i
cir este in pozilie orizontalA gi direct implicat Canatdeapfeaincdhiul, cel din
intr'-o scer-ri plind c1e anima{ie, capul lui este Esterri de Cardos. Artistrll
inscris sub o arcadi formatd dintr-un tor de la Saint-Genis s-a mullumit riir inloclriesci

marsiv. unul dintre qirttrile cle arcacle din antepcndiu

Mormintele ;i antepencliile au inspirat pe prin banda ce poartii inscripfia, si:r red..rcJr spa-
artistii care au pornit si car-rte o ordine a itla-
gLnilor. Avem dovezi cu mttlt anterioare pIA- liul ocupat de figura principa)i qi sA sup"in-re
cilor executate in ultimii ani ai secoiuiui al cele dcud figuri din partea de sris a ecoansoa-
nelor. Reiiefui este incaclrat intr-un chenar Iat
Xl-lea in primr-rX atelier de ia l\foissac gi desti- de vreiuri. Mandoria e constituitii clin c,louir
nate clecordrii pilastrilor din claltstrtt. Sistemul
sAestpfreeiteealzdjntuenrvoinr eaicnlacpotamrpi odzei{ijaa pdrli : Lln cerc n-]are, tdiat de unr:} rnai mic.
complicate. Primul cerc se continui sub trupul lui llristcs.
capitelurilor Racorclul. celor dou5. cercnri formeazS. un fe1 de
:tI vXall*eleaal-,ocaurEpi rle. cDicalerrem;i:nli
istoriate din veacul arc in irotcoavS. Arcadele sub care sint dispr-rse
regiunea pariziani si figr,rrile sint tot in formi de potcoavir. E1e se
;rLes in fatade este evident5, su-rsal cle inspiralie.
In momentr,tl in care sculptr,tra in piatr:=L sprijini pe capiteluri, delicat grarrate si avinci
cleasupra abace ale caircr cartuge cuprlnd r-rn
'incepea si clecoreze hrrericlle, in monrcntui in rincl de orn.rmente formate din trunchiuri de
care dobindegte din nou valoare nronumenialS,
tor spaliate gi disuuse in forind de tabld cle
ea era in mod firesc inclinat:r sii foloseascir Eah. Arhivoltele sint clecorate in acelaqi mod,
acest cadru comocl care ii permitea sir ageze gi iar palmete cu trel frunze isi afla 1ocul in
eecnooarnmseoasnein. t$garsuepafitgeutrriediecaitepotsretoi iiincustincgapae,tqei
s;i clistribuie personaie strict circr:mscrise, fron-
tale si definite printr-o a.:ri unicd. Multe din-
tre vechile monumente de sculpturS romanicir
din Franla sint constituite din personaje sub ln dreapta lui I{ristos. La Saint-Andr6 din
Sordde, iranciorla este un oval aproape reE{ulat,
arcadd. lntilnim asemenea importante exemple care mttqcir din chenarul de vreir:ri. gi este
ia Marciilac (Lot), la Azay-le-Riclear-r, la Jussy-
Champagne (Cher). Citeodata, precum in ulti- bifat in partea de sus de marginea lintouiui.
in loc de qase erpr-rstoli, aici nu mai sint decit
patrn, doi dinire ei fiind iniocuiti clr -qerafilni
Scelpeiuo1,gcEd:iinsIgeasorotepicgeeiixri,usedinmseitapcptleaipr)cedinhidaiaiunrfograCiiirmatietaaaltsoisrnzfriioariusm, iita;nuinliccpEieraevutuiunsltutirniupdlMleinrneie-ii.
cu aripile incrucirqate. Arcadele au o deschidere

1a Estany. Vezi Puig i Caclafalch, 1L9'a1r8q,uIitIeI,.ctupr.a ro- Ilrur lLaials,TsCroerrzitriler'ri,sad:tcro(lnrrt|er'rczs,sPor:trtrzies,c1t92c8lc, pP.rr1p4ilJ6n. oCnf,.
Barcelona, 1.{l0ii, 1r.509, 1i Ilc,_tue cl'ltistoire <:t rL'urcltcologic d.u-
manica a Cilalunya, 294,
.llc)?rssillo?r., 1902.
295, fig^ 380, 38i, 382"

il7

lr'lai llrruiir cli,cit llr Saitrt-Gcni:; ;iin sint mai dlr;z(craerieiieinu;d.ulilriddueCenlcaufiaestucnceruerldf,uroseoacofnlsriieIrinn,nacgaautomoLllnosmmltaaedicnbniuectiindrnl.iEovaiguPlirittenrieilieacnntgeiuhofaedjniuirgiusecutruethrlieilptrieurii"nmigi"uugndcranieaao.ooiglvn-Airmmthraccteeiatieudcntscirriitin,iicrlirinegcpcEg.rresu.ase6epAft"rlsiren,csi-iiinter,onnr,r(_,rrti,.
tr,r,r'tite. Dar cste accie;i partiu ;i, frsrgnrFcnpnrireiro,euecnuelrcaraoreeniotlsbzeepat;tla,-disiuoeleitslslemnqirue,miirciitails,mi,ooiaaintedinoccglndatdoeAsadXeuuemcrcudsrlilpio-euep-eurlrrnesllliaeeeltie-amarpfxsirsz,aeuugbllddca,nriuu.ne-ccTcsIVsrfiildoeptitnetaieic,urt$m.ipmofhntiipsrenu,peieectnilritbbiurnnc,riucnripleuetcracicui"_tlalliisreuerrarcicz".hleil*ot.Saaipdrc,utriaedireudlrtieuicnninunnotpttgtcdgui_rulremtGtrucaitiaampauefIimeumopnsidsitlnraioeututusiee_____t,ii
zibil, acclasi stii. rrod vi-
geomettric.
Lintoui dc la Saint-Genis cornporti mai
multe observa{ii. Prima st: referi la propor{iilc aanilns1rDtaccn!ndlpt1leroieter.le€lloaiea:i]uti,dgdluatrmLecradoc,c,lA,tslraeplri_,t"S-l,uatuorate.ipsivpicl"rno1la-,intrae,epeoi,oatr:ltt1ntarrapeiL,rra,ntiirn,lf:-atrrcerprulea.iind,u.iterengoivitpao_lnofpuac,csaauEc;ioabnerSsuauiiriaiae,.irrsgaviaiudltncraietaapeinelldrrdinuiiecntuiccealia,iolelueadeenaon-ihixtcipirentdi.,._-nnecplniuropticlatgea.eAeropesegeiaidrraerrllcrierterpeerfarcsl,aiip-mdoufoertgagirseotitusofmeupriendnaaoneipianoirpreu{s,ecagrtaiftlagoenaarniinieaulureureifejadrgrniczuncie,itntirljaee,ltalluugnudoiddiusudiccIiilinuclenpc.tacaoilaeitorniriltdslcuniutrcn-lrvrArptreturse_slzbulr-arliu"ctpteap"bcrnieeoirliildiciitr-muliegosltratuitieaidar.rgfvtmoetit.vtrieirier.tugt"nociacir^lp"rd,setniune9oaaut"uruucemioeic-l1bdaJ;md"onrolbn-iriA6esaa*ao"rnuiapilcsveusltdasttuieiulrsXigpenaeud9"nrsateasuteeasinlonrltietdidailtc_narlcztsltebia{rueiaeatteuieclitlApoiobuseieiaariiltvlrrahsznu.teouin_zeqiitdal.udrn_nia_ii-t_s_r,t____._eii,
si conturul figurilor. Capcteic sint mdritc pcste
misuri. in raport cn micimea trupurilor, scurtc 89
gi indesate. Contururile sir-rt definite cu. pre-
cizie de arhitectura in care sint inscrise. Capc-
tele apostolilor sint prinse sii parcir strinse cle
arcul in potcoav5, tinzind sd umple timpanul.
Umerii cdzuli sint paralcli cu muchiile capitc-
lurilor, partea infcrioarir a trupurilor se ingus-

teazf, in funclie cli: profilr,rl bazcior. lngerii
care poarti manclor'la sint, qi ei, ins;cri;i in
mod rcmarcabil in spatir-rl clisrponibil, unde in-
genuncheazd cr,r aripiie :;'ii"insc. Sistcnul dc
arcadc l-a ajutat in rnod virdit pc s;culptor sii
dcfineascr:r personairll. li'l n-a avrit altccva de
fiicr-rt dccit sir rcpete clesr.lr-11 si sir scobe ascir
intervalul dintre cele clou;i contumri pentru a

ob{ine figuri. Pcrsonajul sub acadti devinc
omr-rl-arcaclai. Pinir acun1. aplicind aceast;r
veche formulir crc;tini, ea itrsr"i;i nriscrrtir din-
tr-o formulii clenistici-r, arc'ndri qi coloncta re-
i:rczentau o sirnpiri iinitir, o forml pasivli.
Aici. figura cstc ccrr carc dr:viue pasil'ri ;i carc
sc supune. Omul-arcadi-i clc la Saint-Genis-des-
Irontaincs. cu capul vizibil col-tcc-'ntric fala dc
ar:cul in fomri d.c potcroav:r car{.-' ii stritrge
gitul, :ri oniul -ro;riuia dc la, Ircr,-'ntillo \.cstosc:

:rcccasi cjezvoll ar<., {or,1lr rri.r,_.i ,.rrtr: f,_ltcl;u.D<:n -

I,atc pc confornisnrul er:liil,e'.:{rtral. I);rr, iir
tirnp ce persotra]r,r1 srrb arl:adai, riitn;i:i!a a ar-
tei airtic c, lrrl \,n pr"ilejui clecit rtn foartc ittii:
numir cie cxpcrien[e, ;i acclca loarte tttono -

tone, crcarea unei plastici arhitecturale cu rnari

disponibiiit5fi noi pentru decor va gcncra o
intreagir pla.stici figuratlt. I-intoul cle la Saint-
Gcnis-dcs-I'ontainc:; reprcziuti-r nn final, dar ;i
un inceput.

CealaltS obscrva{ic, dc uu cariictc'r cu totul
diferit, este in lr:fiitnrl cu -ccrlil;irra ;:liurilor r;i

,8

atunci cinc.l plastica nlotfLlrnentala a prirnei pe- lielle rnultilrle, penti'L.l cornbinalii agitaie, pen-
Irh:iiot.eianddtirteth'rra'iunsaair,teomicrcaoiicmlteairnnztiaciuleti,,-i.1ntealtti'tiatrliedicae dezr',.,ltate in
Ronttlt-ti r,ii a tnr rri.ti r3porttil I de continiti.l;ate, 1-ic'ntl r-L
str iLcnruitrll1rcr:i'ti:utliir.iallmeicolcenlaurrmtniteaanf)ttctaearliurfirignnlotunr'-oiultoonrn,iepiiranaorlibtuiiuilei:lreliualonztii'cr,
dttniirene -- care, tiecincl cle la flancurile sarcofagului Ia
folosea in tnod sistematic alcaturile ;i benziie, antipeuciii si cle la antipenclii la lintor'rri, sfir-
era legitim ca sculptura sA adopte aceiaEi par-
tiu. Nu sintem cituqi c1e pufin sr-rrprin;i sir gi-
sim asemenea vechi qi remarcabile exemple in
clor:A biserici situate in imeciiata aprol:iele a seste de bunir seamd prin a aiunge din l-rou Ia
punctul de ple'care, Ia plasrtica fafedei' Pe de
afSrroaieninitat-diAneneecsxl.rpeDanadsciindunreSeotaardbadlruehlitEdecei tuSiraaiiintcB-aGateasnlaeisnldeeess-t-e ilte partc' actioneazi ca o forfa cle clefinire,
modeieazd fiinla ulttand, impunindu-i nl'l
cel driruit in 1020 cle in-rparatui lienric i'ri ll-lea numai o atitucline, ci prercoupnooralEiite9l-inc, onnutuar.vCelur
toate acestea, trebuie Ei '
sil
-_ qi avem motive temeinice sJr credetn a;a aici clecit sirnph-rl iudicir-r aI unei dezvoltdri ce
ccelivnaa-ceelain,stiopuel rdioeadIaS.SDaiantr-Gcecndisifedraetentlrazdceaxli:trac-t
trebuie sit-gi iealizeze altr:ncieva tcate posibiii-
tiva intre cele doud tehnici ! E aclevirrat cil tilile. Uuanitatea rouanicii redr-rsir 1a acest
retablul este darr,rl ;i comanclar r.rnr.li prin! singur tip de figuri ar fi destul cle saritcircioasi't'
Ealrebr-iie sf, evadeze, sau mai degrabi si-Ei
mpuitcersnaicnc;ttluinrrtoruulsteics.teOdrefaesvurpurlaeisntetrAinriitiienptrii-nudn- gdseascir alte ldcaquri, trebuie sa pr-rn9 stipi-
s.tdituhs1et,*caieltpeildprtlin, ciitbeerseloncsuiblilpeeaclearea-rlhiotecucpttatrii5,i
tatea ttrturor resurselor qi miiloacelor sale de
e:ipresie ; lintor-ri este lttcraLt cle vrerrn zidar'
care a coi:iat, aga clrlr1 s-a pricepr-tt, un anumit si {oriiteze alcailit illsiirsi prin culba tlupurilor'
rlodel, o rr-riniirturZr ori o critseti cle filcleg. Dar Arn clat, poate, o prea ulare exinciere figurii
c;iontsrtnitru-rliegiocpeeiraalaalti'taizi:aanrluinluai ccealeriaegiitlnalimttlitliiit-gtril ca expresia unei
sub arcadtif consick'rir"rd-o ca ttn exempltt al

foarte teclti coni:ina{ii qi
viitor. bsau'l-tipeialuiesr,gliiei.oltItJfiraaircrirpEei,li'5u.cerl.>i'M:eplesodcd'le;ilrzi"pertLtpilrreennprtomunrliaaun-iicni aeciitmrr-etata-i
Pinii acrtm, in altlicarea acestei foarte vechi aratlt gi alte elemente pirstrate din tradilia
formttle cre;tinc', ea insigi niiscuti ciintr*o
formula elenistical, arcacla qi coloneta reilre-
zentau o sirnpla limitA, o forlir pasivil, o ne- antica, tot atit de ineficiente pentrtt viitorul ar-
gafie. Aici, e1e combina un sistern cllre ingrir-
deqte forma, nu pentrll a o impulina sau pen- tei rnoniunentale. Acele mari perscneje din
fsrtuumcudseeilleacCitivsicelirpieo,apterindteresinagltre-rliea,ri's..inint cle o
tru a o incremeni, ci, ciimpotrivi, itentrtt a o
ajuta sa se nascd qi sd se exprime. Arcul iu rnocl

potcoavd nu tinde si se muleze pe figurd, ci sii obignuit, sint clasate in catego-ria experienlelor
o deterrnine. Principiul subordonirii fiintei ce pregdtesc arta romanicd. In reaiitate insi
ele se numirrf, printre capodoperele artei bi-
Llmane este riguros stabiiit. Vedetn astiel optt- zantine, in care mai dirinuie tradilia elenisticd
nindu*se in interionrl aceieia,si lc-,rtrre clonir
for{e rcnoenn{tirnaeriifig- uracctinzsoelirnvda-roe ;i adtiptare. Ar- gi, cle fapt, privesc spre trecut. lmpovdrate de
; o separ:a de ln- grelele lor veEminte impodobite cr-r pietre
cada i"u-p", ele se inai!5 cr-r o nobila amploare' in
rr5lmirseali, anuleazd drama ce \rA trebui sir-;i
caute un alt mediu scenic, apt pentru expe- deplindtatea unei sculpturi in roi-rCe-bosse. Li
se atribuie o oarecare asem5nare cu persona-

91

jele din suita l'c,ociorei si a lui Jurstinian clin Copitolul V
tnozaicurile de l.r Siint' Apollinere Nuovt-r.
-t:lnlllr-t ]e consjdera a li dirr 1.:erioada (l"1rolir) EXPHRI Etr{THLE PREI.IMI I{AlAE
giattir, opinie courbiitutir de unii rrheolt-rgi r:lrle
se bnzearzi pe diferenfa calitativa dintre aceste

naiestuoase statui si bietele structuri de la
Germigny-les-Pr6s. Dar daca ne gindirn la di,
ferenla calitativl a atelierelor gi a maegtrilor,
ciaciL ne amintirr ca retablul de la llasel si
lintoul de la Saint-Genis sint, dupi
tpooastiebiii:irtao--
babiiita{ile, contenporane, admitem
tea unor asemenea deosebiri qi acceptrim ideeli
[. Deformai'ca tcne]or r:lenis1;icc prin
cir strr-icturile de la Cividale ar fi fost cxecut.rtc
in secolul al VIII-lea ori in al lX-lear.
Iiicdieri in aceeaqi epocd nu a fost tratata
{igura lrmani intr-un rnod atit cle congtient, sculptu.i:a irlesopota"mianir. Capitelur"il'e
cu atita riguroasi--t preocupare de a o vedea in
p;-ir!ilcr'. !-igr,rrinele d.c la V/ar:ka. Reliefu-
sine si pentrll sine, fari sd intervini alte ele-
ruente exterioare de definire. Bie slnt clispuse rile rupesti:c. Dccoi"ui i-:aiestinian. Conti-
cleasupru unui rnare arc decorat cui motive nuitate gi disconl.ini-iitaLe. Jccul interva-
magnific cioplite : un vrej cle vifi de vie rAsu- le1or. Aptituliine pentlru netamorfoze. XI.
cit imprer:n6 cu ciorchinii sii gi incrustat cu Anal"ogii rolnnnicc,
bttcili de sticla colorati. Extraclosuri arcr,rh-ri Prima artS islamicd.
este ornamentat cu crogete gi palmetc. in ace- arrtinornii. Sccituire progresivil a sr'lb-
ista.nle elenlstice . Plinuri Fi go1'r-rri de
lagi rnod decupate. Un bandou in acelagi stil crqa.l interes. A trcia Cirnensiune ol'nafi)cn-
se sprijina pe capete.le sfinteior calc. astfei t:ilii qj distrugerea ei. Labirintul epigrafic.
devin aproape niEte cariatide. In nurmdr cie I$. trixperir:n{e irlandczc asupra figil::ii
gase, ele sint grupate trei cite trei de o parte
;i de alta a nnui gol. Froporliile trh-rngite, gitul
clrept, pliurile calme Ei paralele ne duc cr-r gin- Llrfiilne" Oi:rr-rl-antrctrac din i:ri,nuscrisc lri
clivcrsr.'lc seli: conlbini.ttii. NIil;cilr:ile ini5n-
clul la statui-coloane. Dar sd nu ne iAshtn arr-ri-
luitc. Ilstci.icrr ilrrzieri. trV. Ceic douf, di-
gili de o apropiere pasageri. Statuile licestcir ICctii alo 4.1'1{'i ttiilloiilt.rl"ltil. I-iideSuriirl.
nu constituie ziclul, ele se desprincl clin foncl
prin amploarea voiumerlor, prin plinatatea Compol:iiii prin t;rblotr::i, colllpozilii at:mn-

sculpturii in ronde-bosse. Datoritd acestui fapt nicc. Flaca h-li Tuoiilo.
sint mult mai :rproape clc arta anticd decit cle
Studiul personajuliti sttb arcadd arata rigitJ i-
arta romanicir : ele ne ajuta sd inlelegem ceea
ce mai subzistir inca din p:eniul eL,:nic in aceste zarca utrci fortnuie elenistice li 'lotociata inccr-
frurnoase opere bizantine gi r-rlmic mai rnr.rlt. carca, cle aitfel limitlti, c1c aclaptarc a figurii
ur:I-tane la arhitccturi. Analizlr i:ceasta prezinLii
II I Yezi P. Deschamps, Ioc. cit., p. 27, si Cecchelli,
Ciuidale rlal. Itrittli, in avantajul de a ne nji:ta sA prcciziim. r-tn 1:unr:t
ternpiello longobardo di capital al prc'illem.ci originilor romanjce : nlt:}tr:
..Dedalo". rnai 1923.

q3

I'ironLlrrcr'){c, co}-}sidcrir,te a .ti rr,:;:irltrrtlil .,inor care ac:cst;r a tras folc'ase ; ;i apoi, clac;i e r:n
cariltiri'i gi iiiirturia unui,,itro11i'es'(, a'r.cst:-",., c1irn- Ie' ilunern in
pot;:ivd, repetarea gi imbitrinirel unr-ri prcitclip p'rtin!i'r, sii e.viclenll plincipiiJe.

llreco-roiniin, arunonios clcfinit de o intr:eaga ca- Dc ailfel, civilizaliile olientale nu sint singu-
tegolie cir-. sarcolage crre$tirle. Pe rc.le iilpiicate; mai este si norclul care inter-
de aiti parle,
clegi rer',iuoiitt.il ci'i sculptura romanici a tre-
ctit 1rlin1l".'o lrcrio:lcla cic in-ritalre, cincl s-a in- vinc. prilr. intermecliui Irlandei.

spirat, ut.rr.'oli int;:-o r.ninit'ri serrril;1, din Dar si notim mai intii ci no{iunc,a cle. influ-
Itrcrirri de orfevrirrie, din scul1:tura in lelnn, clin cn[i. este una ciintre cele ce trebr-iie minuite
cu ceil mai. mare bugarc cle seamir qi de care
filciesur"i, broi't:r, stlic. {ra clin l.lrLruscrli:;e, in sintern cel mai mult tentali sa abr-rz5m. Am
sii::;it. irr regiuniic r.inrlc"sii.bL'.ncllu li':ir'.;:i il.:
triur.nf, n*r-ornnuit'rct'tr'esr]rctrrrn'tceiriripaie:t,flrliins-.niitrr;nilcfiI'Lee5l.i:L1:1:,c1-- subliniat cieja necesitatea de a o cloza si prc-
lonral-re ciza. Noliunea de influenla nu e in intregime
plir-:a oriqiniie sculpti.irii n-rontincntale atit r.le clefinita prin copiere sau imitalie. Acesta e
strins iisociartir ctt cliiiiirea ; dupi cl-int nu se cloar a.spectr-il ei elementar. E>:aminarea uate-
poate expiica ni.,ri eliil-.olarea r-rnr-ri tip profun:l rialelor cle substituire gi a perioadei cle imitatte
origilral, expresie a unei ginciiri c::rc Ll-r.r'tc.
pli;rzi si frAmintd laolalt5, ca intr-un fe'l de a scuJ.ptur:ii romanice ne-a furnizat destule
exemple: in plus, se ficea acolo llr trlii,rfrr
dintr-o n'iaterie intr-alta si acest transfer in-
oimmpulel tinitusuriql i.vIi)eej-a anirrialul, plairl,e, vrejr-i1 si seamni1 deja transplrnere. Lasind la o parte fal-
unele monu-mcnte suriie (ele nu intereseazS decit istoria gustu-
in piatra
ne-au filcut si presinlim geneza unni sistem.
I)ar trebrtie sA li:rrgim investigalia ncastrii ;i -s5 lui), iiteraiitatea copiei, similitudinea absolutd
vedem clecir nu cr-urrva existl, chirr ;i in a.lara r:ste cevil rar, iar pastiga este un exerciliu de
Claliei gi a Italiei, inainte rie secolr:} aI Xl-lea, virtuozitate ce presllpune o libertate fala de
experienle mai culrrinzdtoare ;i mai clecisir,.e moclel. Esie limpede ci simpla copie reprezintir
forrlra cea mai pulin vie Ei cea mai limitatd a
lergate de o tratare nci-rd a forilelor. nu e clecit modalitatea brusci,t
inliucnlli. Ila
Scopul nostlu nu este cle a adhuga ur"r cejriiol gi grosir:rii, liinita dr-rrir, crist:rlizarea. Astfel l
itr 1rlus, elernente docltmentaic itredlle. rrnei
informalii ;i aqa destr"rl de bor{ate privind isto- i:,rccedlrt totdeutna lnccle. lJrr influcnta, iir
acleviiral',11 sens al terinenrrlui, inseamnli in pri-
ria influen{elor orientale din tin,pul pcrioadei rniti rind trezi-te ;i propagare. Influen{l nu in-
cr: desparte Antichitatea de Evul l{ediu pro- sereazir r,rit rnozaic de diversi'tu!i si ciuclirlenii,
lrriu-:ris. Cercetirile ficute cle Mar:cr.uet si Vas- intr-o rnaterie imbiitrinitii care ririrrit.re onro-
selot ilr leg'irtnrir cr-r gratrratic;r clecorati.,'i, cu :ri
aie lui Erlile MAle rsupra iconografiei, tru l.ri:i- gi,nir, ci o reinuoieste in profunzirne.

tat in ce rndsurd aceste influente all reinuoit E cilept cii istrxia arteioi' sL. face prin fon-ite
bine cle{inite, fertn statornicite in sitaliu
teinele qi au colorat alta cre;tinir. inetintca lor, printr-un schirnb cle vag;i sirnpatii sau ;i nr,r
Cor-rraicd intuisc' gi sug1,.:rrtse irr:portanla accs-
ltrin-
tr-r-rn sirrpLu tlavaiiu afectiv. Dar pentru ar-
tor influenle, iar e.stirzi rnai buna cunoa.;tere a tistul care o prive;te, nici chiar cea n-rai defi-
artelor iraniene qi a civilizaliilor asiatice a niia {orrii nu este o datir pentru totcieauna
iargit qi mai mrrlt conc'eptia noastrl asupra ;rl-s,tit ea este sfirsi.tul nnni anumit nr,rmirr de
damersuri ce i se prezinta spontan in minte
scbiinbr-rrjlor din{re popoare. Nci clorjtn sd ca- si pr:nctu1 de piecare al trnui anr;rnit numll:'
ractcrizlm doar, crr r.jut.orul <rilr-,rva etiemple, de sugestii ; ea este un sfirgit gi totodati un
infirptr"ririle din preair:ra occidentr-rliii s.i clin

t4 95

inceput. C'Sldtorind, arhitectul incredinteazi sii"riie, flrir nLl toltlc. Uii iillc cuvinte, o anumitir
memoriei sale vizu.ale amintirea monumentelor irlitudirre a spilitr-rlui si e rniinji atrage dup:i
pe care le-a v5zut si a lucrurilor- ce l-au fr.a- sinc anurnite cons;ccin{e, iar nu aitele. Consta-
pat : dar toate aceste imagini nu rimin in e1 liirn irrredlel. uces1. lLrcru clac-.ai n.e, gindim la
lctonnuciremteuzEeiui,n€ta[ectesincta nigte obiecte din vitrina i'olo,sirelr unei rrneitr:, l unui tnntelial. Acellisi
supuse unei interpletiiri, Iltcru se intimpla ;i utnnci cinil e vorba de
unei reconstruiri gi chiar acelui tratament spe-
cial care este uitarea par!1a15. O sculpttrra de inter'1:retarerr spaliuiul sau de procedee gralie
cale iti amintegti este o sculpturi car il .iutio - t r-rrorl spiritul zi"rmisiegtc forme.
nr:az,i. in tine invAh,rifti intr-o aurir cie posibiii*
tali, chiar gi atunci cind calitatee mem,:r.iei Se poate spllne ca de iir inceputi-rj. niivailirilor
tehnice ii respectd caracleristicile esentialei si si pina ia sfir;itu.i perioadei carolingiene artis-
particularitatile d.e detali'-t. lrlu existii inr.ir.u'iri
pe care maegtrii s;1 le faissuupfreariltcrinpmotorcivl iptrspirvo-; tul a gindit sirati'.ri 9i forma intr-o . manierii
aleg, lucreazi noud, cu totul opusa in.Lerprr:tiirii celor din
ei gi le antichitate. Crestinism,-r1 asiatic a cor"rtribtiit
pi'iuluri lor instinct, potrivit fariilei cie spirite puternic la aceasta si irr :LcecaSi llilsi-irir i1 con-
din care fac *p-arLtlen.de1aerstien seria mariior influ* tribuit preemine n1;a e le;nen!:elor etnicc lrlo-
aproape irnposibil sa
enle istorice gene. Premiseie cCiLiiL stitbllite, t:onscr:intele a.n
adcisocredrunl ipgrei asldabcial, lioficainoumacittiir-cronneiuinnditaivtieducaleirgi in-* decurs aproape slronttn, coLoirte fiirrcl ck: cli-
dire sint necesare. Roma imperiali cuno$tea,
cu mult inaintea ndviiiri,lor, gir-rvaergeria }:ar- rrersitatea mediilor, cle frlul speciai cle a gincli
bari ; s-ar putea ca aceasta s:i fi ar,'u.t o vogit al popoarelor gi c1e aptitucrrinea lor miri trrult
,qi sii fi strecurat chiar unele noutl{i in repc'r-
toriul decorului si al 1:rocedeelor, d:rl er nu :r sau mai pulin prr.nl'.nfatti de a uccede la o cr-rl,
alterat imaginea omulni elenistrc. Dacir ima, turd. superioarS.. Iixpcricnflie s-au irrultiplir:at
ginea, transportati de un atetrier nomad, s*a
putut propaga cu atita vigoare in chiar iniiira in multe privinte. D:tr nri tclitc intcr"eseaz:'r irr
acelaEi grad geneza trrtei rcr-r.lrnicr', cle nu ur,L
pre-format-o. Dar acliunea lor pregdtea ceva
irrai mult decit un ciiclionar s.i:I,.i lrn repe rtoril,

pregdtea un stadlu nou al inteiiilentei.

Asiei, supunind imaginea aceiui Br-rcldha gand* 4.
halian canonuiui greco-roman, aceasta s-a da*
tcrat faptului cA ea se insta,la intr-un teritorir.i Dintre tolr|c acesti: experiente, ur tl s;asatriclir
este de bunii sciuli ct,a irlli veche si cea m.ri
impregnat de elenisrn, in vechile satrapii im,podantd ; e.a insol,egte o violerr'tai reaclie na-
orientale ale imperiului lui Alexandm cel lionaia, dar nr: este purii : nici o experien!f,
artisticd '"nu se' prezlntir ca o activitate de
N4are.

Pe de alti parte, aceastS comunitate de gin- laborator. Aceasta tinclea sii restabileascii in
dire, aceste acorduri spirituale nr-l antrenau lor formele vechi, insir Iranul
neaplrat influenle qi schimburi. $i, totugi, ,,1n* integralitatea fuseserl prea rlr,rlti vrene Ei
'uilnirile( ce le prilejniesc nu sint nicidecum ac- Mesopotarnia
cidentale gi fortuite ; si asta fiindcd orice con- in

struclie a unei forrne implica, aga cum an'l contact direct cu arta mecliteraneeani ca sd nu
incercat sd aritAm, un ra{tonament asupra
fi re{inut o seamd de lucruri, iar vechea artir
persandr. ea insagi era patrunsir ile caracteristici
spa{iului, asupra lun:inii ;i materiei qi cd, por-
ionrce. Acest fei de compromisuri s;.nt cu atit
nind dintr-un anumit punct, multe cdi sint po- rnai interesante cu cit ne permit sd sesizAm

gradul Ei calitatea transtorrnArilor.

97

Arta sasanidd a fost adeseori evocati, in imnntpasanioLarpsdeenlctuectfuaaudgmlenjrluieeldsaitonJdsectaurtei.hen,rit1edcrsoie'imoe.puorsauiranetMiecdtjgnniioocnthisbaadmii.iutlfuree,ugiaIlcrn'eriepitnddeursesqailciv6imtiaocnsgserlapedueexipimmonaeitfuecuiiiptcpnrlrneu-lmaroruc,iittanihi,aenaspincsdafrdotiiitemnme:a'petnrtrfviritericio_eninurtomttaaipirrln_oibeucsogoocrildtrdmrrpipiiitjaumcbeioatritrrlrd__i_.-i,i
arheologia comparatd, de cercetitorij. ultirnei
generafii, in legiturd cu arta bizantina gi cu
arta barbara. Tehnica iscusililor sii orlevri
a rdspindit in intreaga Europi modelele, pro-
cedeele gi imitalia giuvaergeriei cloazonate, in-
crustatii cu pietre slefuite sar.l cu sticla colo-
rata. TextiLele sale au dat la iveaii un intre.g
*sisteamxeloernpaemceanrtealsdinet o singr-rlara originalitate fdanfsCbcngNanImcvpaialoisea.umirtaieigcultotlatute_srbeuojeerinaeefddca,,l,nliiiucteec.engasaoeidctaal.IrabistMta"sinaj;ei-aplnarsgeal,mptcrgrarnpcedteidleeidneureldcjtdrivaioeseecidanal,teectriirllaiclrin,luuelioiamaneetprnedricaejrcltiaouirclprgteeadeatoizrrxesam,ntserpnrpdetedcadtdeuuraaiertooiderreivpnebcessaairoffdeznualututbpi,ieumuagcagisspdliuninoied5bjutesuuiperptttfiiorda,idierenlirecoiiioolen,rscrclrdrvduincoepagtoieedoeefdcelEuorinlrelavileiioiiidoadelramnaolremcaracgetucdsidtruelniulreeuumoecnseisaWnilcpun.ua.oetmisieigradnernuDcrtaGpfarrrrutataelneaesoamf<rcl"ormuiacgoeupdajzne"arehagnelo"adqeriiicdontirnaanureiios,oic.sm-,t.snefrciiiraleaoc.,fSolpreiaeretctep;linooaucb"truo.orrunrcaisrregnnainpiarCcglcoturselozaecooereaaplartzreu_e_dda____.__e*.r
adosate sau afrontate
personaje, medalioanele care le izoleazd in
cirnpul fesdturii, repetarea ritmati a unor teme
identice sau alternanla unor teme diferite. In
sfirEit, bestiarul sasanid a raspindit in Occident
un intreg pasaret fabulos, amestecat cu fiarele
menajeriilor qi a1e vin6torilor regaie.
Studiul sculpti,rrii propriu-zise si indeosebi al
sculpturii in piatrd ne va face si inlelegem rnai
bine unele metode care, exercitindu-se asupra
unor teme elenistice, le vor conduce la ciudate
deformdri. Trebuie sd semnaldm mai intii c5,
incd din epoca parti, in ciuda snobismului gre-
cizant al artei de curte, ddinuie in Mesopotamia
puternice vestigii iraniene gi, al5turi de e1e,
inova{ii stranii, din care vom reglsi unele trd-

situri in sculptura monumentalA a epocii ro-
manice. In palatul de la Hatra, distrui de pri-
mul impiirat sasanid, a rdmas un cintru 1 in- deusenteap, eddeicnfaitnrpeiittdeelulperr.,iilnienssacculriiasagfr,ohniivnaotlerlt*.eulAenrneocalrpseitpcrteiuo.naIginehlsie,i
conjurat de un fei de arhivoltd lorrnati din
pcailpaegtetridoernoaammeenni ta; liincri,nr tmearisocrhuelrosnilii.lolnr ssiei
viicl rdgchirate, miinile in qold, iar coatele par si se
spriiine cu putere
tra- de bordura ancaclramentului,
valiul de deformare asupra unor teme ciasice
este interesant de studiat la capitelurile de {:aie 9r cLrm s-ar propti. Si aici avem o compozi-
stuc 2 din muzeul de la Berlin (seclia islamicir), noastid le
de triunghiuri : qi nu mintea
suprapllne combinaliei de forme, ele sint insdsi
achizifionate ia Bagdad, de provenienla necle- a.ceasti combinalie
terminatA, insd de origine mesopotamianS, gi
din epoca elenistica tirzie. Umrl dintre ele in- ilenatSziicdudlspeitcuaorlnatecceburotaagnd[et{divi..drDVaitavessarts:a;iatanstiederdaienloedreilearseitieireefmvr,era_rii
fd{iseaza sub o abacd decorati cu o muluri c,on-
cav6 perlatS, intre doud mdnunchiuri de frunze rupestre cotllenrorfnd victoriile sau inves,tirturta
pe un cimp net delimitat, un cap clt bdrbia

t F. Sarre, L'art cl.e Lo Perse dncienne, tracl. de r lbid., pL. 64.

P. Budry, Paris, f.d., p1. 61. 99
2 lbid., pl. 63 .