Focillon, Henri - Arta sculptorilor romantici

elrrr r:apr.r1 plasirt 11ecl.esi.rbt ar.e frrolf ol !ia c e ii fiirtte iirl,r'-una sir''lgLrrii, liicitrcl sa ct.rlcriic vie!i
c':ite rieceJ:i!'J Irrltrlt r.i :r jL-ri_,i.i lirlr..tl clc rorirSr.iii :ri
de ptrncI cic rllrrijirr (Desfrlrl, lzgr_rrrile:r ilirr r:ri). nrrrltiple intr-un singur trttp, Iicuse tllt pas
indrirzne{, clistrusese pr:incipiul unicitir!ii pen-
La prirnirrir clin Seint-Antonin, ligurl Ltntlnir tr.u a recompune o unitate con.rplex5. Alron-
nu poate intra in intregime sub masca prin tarea si adosarea au permis artei rotnanice
jctatmreitsaeteterdmininci egeiaccaercsenpraosaotaerdvemdaeiamduinlt
decit fr-rziuni din cele mai cliverse. Nu nr-rmai fiinta
trup. tzolatra serve;te drept temi experienlelor asu-

ilT pra mdsurilor iralionale, dar qi o ciudath dua-
litate constituitd fie din douii trttpuri cAre .<rc
Aqadar elaborarea r-rriagilor si a piticilor nu se care nu t.trai au decit un siltgtii
datoleazir unui sirnplu capriciu, nici preferin- cs:iiocanceeslca;;ii r:ap, fic clintr-un sitrgur corp ciL-
lei pentlr-r anr-rmitc tipuri qi nici imitafiei pa- rttia i sc ataseazi"r clor,rir capete, clollil perctrlli
sive : sculptlrra rornanicir nu irrita dc ccle mai cle brafe, doltii pcreclii de picioare. Astlel
multc oli decit in miisr-rra in care pohtc adapta. sfirsesc prin a se intilni ;i a se crtpla figrrriler
Ne aflim in cel mai inalt purrct al acelei li-
nrcdalioattelor clirT Asia, relrtltizate de f iecare
bertirti severe care igi liiuregte a lltarelor vechilor persruri. Gnrpui anti-
gi care ltr.opria ei legit' lrarte clevine grLlp sintetic farir a-rsi pierde va-
rr cievcni selvitute dacir i s-iu sustrcgt_'.
letic
Ila nur crecazii figuri loaretr de antitezd. Golul care despdrlea figu-
lc1:ecrrretreuaczJat for.ruele sii trli-
iasca indepcndente, pe'irtru rile superpozabile, definit, nu ca interval, ci
unui ordin nevoile_' ca forrnd in sine, era in mod necesar chemat
monurnental. Modul cle la o puternicd via!5 personald. in care veneat'l
propor'fiilor cie lrnsamblu nu e decit tratarc a sir se contopeascd alte vie{i opllse.
unul din Oraul, creatttrai a divinitdlii, f itcutd ch-rpi--t
multele aspecte sernnificative aie sistemuLui rii
toate se pot rcduce la principii de acela;i fel.
Par{iie intri in joc la fel ca intregul, iar intre- chipul Ei asemirnarea sa, pdstreazi unele trir-
gul se descompune. Membrele se intind ori sc slturi Llrrlane identificabile chiar ;i atunci cincl
atrofiazd. Brafele se lungesc pel-rtru a apuca .. sulllls apcoessibtoilritrtrllai tnlreiiimlriteantee.ticPeo.atAenfiimzai:ht-:tl-
volutele sau pentru a trece 1:rin ochiurile antre- oferl insii
lacului. intocmai ca pe crucile irlancleze, picioa- rirtoare, inotitoare, tiritoare, se poate dedr-rbllr
rele mai multor personaje se indoi.ie gi trec salr tripla, se poate autodevora cu inverqunare
unele peste altele combinind figuri. Mina, ex- sar.t mlitdia precum tr,rlpina tinei plante, poat':
presiva ca un chip otnenesc, se deschide, f i plinir cclearientorinpdreulurin9gei gieteEiqnicclulrrieiaaseirircinme-l
enorml, Ia capitul unci curele subtiri. Fauna bazei pe
pritnA o fizionor-nie obscurii. A expiica far'tn:r
ttmand a capiteluriior pare a se transforma sub rornaniclt pritt /)/t"lysirtlcsgus qi prirl bestiare in-
seanltti-l a o linlillr llt ttu t'lrtalog cle irlll;rttttrtt-
ochii no;tri. Regurla accstor transformdri nu
trebuie cAutatir clecit iniruntrr,rl limitelor intre
care se petrece acfiunea. Tot astfel pasril unr.ri tr-rri. Tolrte aceste ver-'hi texte reprezitlti nlt
rrtit o sursir, cit tln antecedent. in lipsa l'lr,
captiv deseueazir pe pocleaua de piatrit a tem- rrrtiStii romanici gi-ar fi creett o teratoloqie
nilei sr-rte de compozi{ii liniare carc se inscriu
intre cei patru pereti. a lor.
Am vdzut cllrn au desfiintat civilizatiile an-
tice barierele ce separau speciile gi au creat inDzairuaexiinstlcianreeaaruunttltgtlelrranevnaesdliebid,ismtruogneSlrteri'i
pasirrea-femeie, pegtele,femeie, taurul uman. l1lr'rrari1rricir.zfAir{-inrnstcdin[icoornueaaialsitcafitrueu;isdesaimrvsoeetrrmtrairulsilptcipianlridceiespiuensbtleitboteaotrte-,
Itrsir stilLrl lnimrlier, amestecincl mai multt:

200

;r0l

loltnt'lc, lnintirte slLt ntr, ol)Lute orttltttentr,rl ( rrpitoltrl lX
lrrhilr..ctririi, o l'a face 1te aceasta cliu r-rrmir sii SIUDII DE MISCARI
lrosnea:;L:l"r sub supreabunclenta inutilir si clezor_
donatir a figLrriloi arbitrare. E lesne
vat acest cle obser-
lr-rcr:u ir-t tirrile in curc alta romanicli
isi^supraviefLiie-sto sies;j, in Germania si ltali:r
ii'rIn1;li:r'rratinletai,nnutloten:;utrntrcl learhviatecctluaranlasqeterreefuagiiealzoirt
rlrititolrre garrjr-ri, curr sint ntinunatii ciini clirr
<'irteclrala clin Laon. c'u labele .strinse, cu lurrqr_r1
intitrs cle functi,:.
lor r:orit trrbi.rli,rr atit cle bjne
ll\irIorprfoirlor gliiql irrroirlenrtc.lreirc'shatrrqriczti'rsi iiinildr-eipsat!ui l.
cle ilrr'Li

ct.t (nr-
norrls'rzzinitsrdltiiitbircisrhziiculdlrret tsrctilocrin"nrtiirasa<tci'erhnli,einrifcdulorainontaarserenrn'ilnotcrtiritteuocurhlrcirlrcci;ltc-;t
rLrpra lrinrlui. iingii zicl-rl ce llar a*l intpinqt, l,'c'i'c:rstrii ii-rl Albclli. Giri'anti.tt'tllt ()chiii-
,.lu c:-"rlcriiele pel-Itru a-si lua at'ir-rt ;i rdtnininil
lotuqi adrrirabil de bine aclaptati la roJul lor bluh,ri ca generatoarc a migciri:ii. {. Contacl
de,,aruncirtori". Ins:i ligura absurdd din bi- (:onlinull si contacL calcLiiat. llcgula con-
serica Saint-Urbain, la 'froyes, o dr6girlasir
statueti'r rrerticr.lA, cr.rlcati"i pe orizontaJir, 5i lii, taclclol cclof miti numcroilse si tt'ilngli-
sincl sir curgil apa dintr-un vas, demonstreazii lat'ca spatiilol'. Cirlii.r'iiLoi'ii Llc la I\{oi:;sar:'
cit de nrult a piigubit urnanismul gotic sculp- l)rinsatoi't-tl c1c la Scluiliiic. Jtlnglcl'ii. II.
tirre arhitecturali. Cornpozitillc axialc si lcctut'r prin !i;oiul i.
Scrrllrtrrra rolxanicir este inainte cle tonte Vnriii{ii lsui)r'il. s;iLnctlici. l1cg;ula iniscit*
n.riscare. insusi ontul, Inr-rquI r,rrias a1 intr'.:- lilcil inlan1.r-ritc. Figulilc inchiser. 1-txc dil*
lolurilor, al consolelor si al timpanelor. s.l ilor"lirlc. III. Compozitic qi miqcare in iiin-
nriscr"r pJ in cle arcloarc. Rezentate cle linior-r. p:r
ltcele soclrtri alr:ituite d6 cei cloisltrezer:e birtrini piurr.. Panotajlti.'i'inr1:anc .qcmillatc. LItr
tiinililn-alhir,,ol1i't. livlLntiLit-il dr: 1tt Vcz,r'-
li Apocllilr-sei, JLrdeci{ile de rlroi se nrist'ir liu'ri
lrrv. Un collllict, itllL't' ic'onoglllic si slil :

iNcu iI1v*cn -I )onj t-rt-t.

ir.tcertrre. inr{erilor, aleqilor, osincli!ilor care ir.r- I'rrzi!iile sint l:ine ctclir-rite. Pe cle'o 1)il1'to,
;rntic'lr iamilie a p.ersonajelol slrb arcild;l, ilno..
genunchelzi"i li sc adatrgir ligurile care zboar;i, bilc, flontale, continttatoare bastarcle ale r-tnrri
c'ele cure c'ltcl sln, in r.nedllioane, cele cure frrc
tilr elenistic al clecadenlei priu conpoziliilc
lln ('cl-c. Artl ronranicir nu c r-rr.rnrai arta rr.rort-
s1 rilor, ci ;i arta :rcrobntilor ; riiitur:i cle rrto- ,lin slrcolagii gi antepenclii rpyei ficglueriancltlitfipearpler:
nlrlil forn.rc'i crxistir qi anornalia gestului. cir
si clul. utlrnci ciucl respecti"r natr-tru itrtr-rlr.t nTr lintor-i, fie pe falade ;
rgiri.ricnrt-rreid-rsgl:or bfnsensriialietrdroebIiilritprtiluiir.i^Iangietacoten,omchiianLstlttri.-'
r:orp binc clicli{, sjcLllptorlrl ar voi tottr;i s:i-i lrrla si tnttonnr{tetniecnltetrlpaanetoctrlarirdriirrii1, :er:lecafraeco.siirioinn}-^
iirprrnir rrrr lel de f renezie ascults:i si cltte-
zlin!l visLrrilor sule. Poate c'i"r aici'vont vecle.t It.'r'vinii
crcrcitinclLt-sitl cu nlaxiir;i rigolre qi arrtorilitte liinii ctt forinele arhitecturii sau, mai dcgral-'iL,

rceillil(: l)r.' citrc clejlr le ittlrr.:zi"rriirr.

:'{)3

lr'(riitei.r clin rtlr.lir .sint cc'le c,llr: 1e cleterrtninl. rr:1a flanrl.lori;rntl'r si, deto;rotrir,;i, arta ltlrocI,
Ir',:t':-ri,lrrjeli- i:;i rrf'lrt iir t.,lt'ltrtrir,l.rrl
--.i t,rlr,'l rtl riL,:;1rr i.iirr- t.lr: lrlttc,are iil L'ill'r.:li:e,"it li.rt'tiU lrir.r'llrr Illiti;r trt rriitia i:r.r

rcrrlu(il'irricltr'1llli-:rlrLrllittilrncrstictzelirilllit:,ei csplcecteinarsnl]lslainak;m,r;rtb.zilS1ul,sanctrcv-urilrilizt,trnururt.eirnctulr.,(rr)t,-i illut litirsr-irrret1;-rrel.Jrl';rr"rcelrilj,trclrrrri,ilL;rrziillrrrsrtlllrLltlitr'irlL:rrii;:ir;,r1:iitr:1tt.errrr'i,i
lclen[elor telinice, cunt sint ecele plaloiine din
bisericile iezuite clin ltltliu, r,rnde veclern ingeri
lLri : tr:,1'J, clocii puterrl spune tisa, geogli.rlia ei, ciin stuc combininch"t-se cu cornpozifii pictate.
ikrr rje ivcleir;"teeIeEi o problemi topogralicf,. Locu- Aici, pe tiirirn rot'nirtlir', i-lveul tfterell in f:rflr
rilc. ochilor zicluri clc piatra puternic echilibrate.
pe ocuiri nll sint nigte locuri o.r-

reciri'c. ,,\,:csLe sltafii arhitcctrrr';iie au o confi- sSicnutlpmtuariadeegsltrcabzriiczl.idCuhriiacrleEciit statuile-coloalil
turafie ncr:eslrii. l-rebuie sir facent un elor.l, coioane. ins;'r1i
cle inteii:qelc, r'lici sintc.n obi-.nuiti cLr lrctl lortna arnplasanenteloi', insisi Iorma eleuren-
<lrructe-r nectetelnrinat, contingcnt al pictr-rrii teior tectonice cieterminri cai'acterul figurii si
imitetive. Aibelti nLl cunoit$te irit inijloc clc ii rlodul clc tratlrre a spafir-riui. O prirnii dovaclu
clelimiiu st-.it!iLil clecit cle ii,,1i cleschide {e- anr avut-o atunc'i cincl um vi'rzrit curl sint dis-
reastrl si a r-nirsr,rla peisajlil potrivit acestci tpr"eibta-tciteis$tei clrm se ntsc ugriiagsriei le;i piticii. Dar
cleschicleri ; ei nlr cunoagt,e alt mijioc cle a mase si:rbile
constrlli spaliul clei:it punindu-l iit perspectivir. miEclrrea se
poate oare inscrie lara a le face sd se clatine ?
Iiste aderriirat ca exprimd pi,rnctul de veclere Dor-tir principii ne ajuta si intelegem clrrn gir*
al i:ictonrlui, clnr aceasti conceplie are o vil,
Ioart rrlii gr-nerirli, ca s-a extins, vrcnte clL. llciar\l"mcnrmtinanerrcire;olccaaausreieeicah;:iiii:1iabp:rrrr'rliii-nnnrclcuiupiipinpuieollrailctolmeengictsalncecivltrieerienlloosirerEnc;ie[nienalile1ionrear!,tuorniantre;rr.cii.i
..iccoi(:, r;i lsLtlrll plasticii mcrnnmenhrle. 1)r'irr-
cilriul J'erestlci clerschise nrri domina irrcir plc-
tLrra. l\frsit'r:lc colnige rurile pe csre le plinerir 6]:sliel-lt'nmerSr;ar1iit,isbiirni.efruprunsoiai sineiehltumi ins.tiui cclliei
irr jr-rrtrl t:il.rior-trik.lr'gi care seantitnir cLl ui$+u,l Jr"irqis

a:iLllJ{ a
r:inr;i1i{c cle nicii.riie saLi cLl niste r'r"rine cle ;:il- tlcrrii1tte:airi,.rIgcieleLt-rriaircgc'c'i[e1'lne,e,ih, ;oIiorrra.,rurtncveircnc'eLiirfi:eri,reirtl,evoccrlirllJ-:tacpidiI)eIe]ilpalJrrlildnfr.ii"ri
1:iie sint inter;atijirbilc dircii respect;ti.n lolrn:r"
tr.le, ilrr iiclirlJtru'ciI 1r"rl lrrrrouiciltsi cste o
sirirl-ll;r i.:lit:stirtnc clr' lirtst. Sinl tristr-, rronturi,
l:)is1e llrr)c'L'cice cle plczcntiirr': €,le uu crolltl'i.- csnTlirJul,cur'nJli:1cni;'rlrrLe1t'rDcle'i'.,q/fliers-c.-tnorclt'i1lsLr:z'rf,i'ioin1rlrLcma-'rlsa.utttea,liirc-i.'*nc::-lrcrr-r'brnnn:atrtaa'itn'n.clnltrnnirtreli,tv1c:oirri'iiie:ntc-ctlsizpdiiltrerlco,-
bttit l"rr frrgrncnllre.a urtci 1;icturii intr-o in[i- prindere spirilr-relii 9i un
rritlfu cle nrici ltniversuli prerlioase', rrilrovil)ile, verilicate llritt c':rrlic:i'erul
portative, {iicincin-nc siir pic,rclem trept;rt setrst.ii
procecieLl cle lucrit
sr.rborcloniirii imagin ikrr. Decorali a arhi tectr:ralit cronstilnt
nll implici neilpirat o ordine mai rigurot:;ir. al obser-

In arhitectura de nli$care veclern cLrln decorLll va!iilor.

,Llncllrie$tr: oscileazii, se boirbeazit, cautii ne - I
cc,ntenit efecte de ruptulii gi de asiinetrie, se
intrerupe pentru a lirsa sir ligneascih formele Veclem mai intii, pe unele reliefuri vechi, figlt*
riie gi elementele tectonice cele mai simple
Ii!nlienfccoi.irlrd;eiincnrl"Liripliulei--tnmugatocil.'i'rtieitea,ir,apjpilntareiiLrsitnteccl-Eai ncILailretpn,liirtcsiirra:nppuliiu'lr.ere-r tinzincl spre aceeasi fornrii. Acestea din ttrrnl,
l1c:rra'irr:einatsi;iivgiii,limpaitrelae ior care dobindesc o ve^
din scintei qi lbLtri. Este ceea ce ciernonstreazii exe'rcitl o atreclie.
intre-
ziirim rlilir-rnilc' tehnice : procedeltl cioplirii

204 205

plin si'cil.iile iilvoIiz;r lrcorrst;-r tr'r1.lr]'e (';:lIe l)et'. dilatc.'['ot lrst,[el, unelc-- decoruli rirtilcesc lrr
intinrpllrrc intre Iir-nitele lor slu trec dincolit
iill[('J rr lilrlllr':r illJl l,ttlitr ,,,rrr1rii,,1l.l, (, jrl..l cle cle, dar clecorul romanic se restringe, de-
vine ligicl sau se curbeaz6 potrivit acestoi
iiltrt:;rri(lt'e(';ri'()tltoolrltit'altrit1;;c'rlIetiloprr'e.ss(i'r(n]irtiettt.iu]ci;irelirrlnrllrtir,rtrr.lrlrr
acesit LLicrll: nevoii-r instinctivii cle Lrn clecor
st.rlicl, r-tn sirn! lrl blocr-rlr-ri monrlrnental ;i, in slirinnitteet.i.cD:eealicni uprcolveiznveoi;tiir ascielniiluctienrlrt-ircfrcaagrrancetenr-
C)cciclent, respeclul fa{a cle o vllorre
arhi- tcazir.
tcctr-rralll exprimind o fr"urc[ie. Lr caztil clrep'u-
r,rnghir-rlr,ri ne llLrtem intreba clacJr aceastir ten- Astfel dreapta gi curba sint in egali ntisur:i
cl infii nu e contlari getreratoare clc rtriscare. insI contactul conti-
mi$cirii. Daca ar {i a;a, nuu IjLr este totdeauna posibil. Acest contirct
rinr Ii lncle mna{i si considerirm cirept anti- lroate li calculat 1te anr-rmite puncte.
nLcrnrngrhiciuerlmtrie;cbaurieeain$tir-madoenvuimiresnitapiirtoacteiuac.aDfrigeuitttr-i
rrusive, grcie ;i ,paitratt:, cita vreure circttur- l\1 r,r1tc' din fignrile rorranice indoaie genun-
clr ii f ic clclrlrt inch-t-i, lie ilpropiindrr-i, lclrr
terin!a nleclirli.onulr-ti, clc pilclir, getterertzii figLili intotdeairtra o fac intr-t-tn nrod ce lasd si st:
vaclir nnghiul de flexiune. In r-rnele cazuri
tr-rrrtanie. flrl:tul se poate erpiica prirr dorinta dc veri*
clicitate, printr-un efort cle esteticir ,,nattt*
I)lrr acest pr-rnct de veclele nr-t e prea iute- ralisti$. La VezelaS', acel I'Iristos al Rusaliilor,
meiat. O lntreagir .serie cle teme tre demotl'- bunioari, are picioarele indoite fiindci stii
stleazir ;rcest lSLlaclroLmI -eei.joDnagcleirriiin, scamatoi'ii,
i'eprezentirrilc agezat, ;i sint arltate pieziE, fiindci intr-un
iuteriorttl relief e comod s:i sugerezi diverseie planuri
rrnLri cerc cle piatr:-i t,eclem aceste personrjt
r'onfigL.irincl o roaiii, in interiorul ltnui clrr:pt* ale unei figuri asezate subliniind ungililrl mal
Lrr.rehr configurcazi tut pittrat : o figltr;t ele mult san mai putin ascu{it format de inche-
rrhivoltir cle Ia Fot-issais, ill \/enclde, clesellei.ll't ietura ti{nenucanzcrh-riul lmui.icEiloxpr lifcigarli-arrni culeesatefusriusfiil-i
ac'eiisfi'r milca.re lfrsincl sii-i atirne pan-ri cle;* cientii
pletrt pe to;rtii lr-rngimea Ltnei iatlrri. Cr-t.tr:lrtc afronta!.i din lintor,rl de la Ar-rtun. Mi;carea tl,r
c'li ocrlr1:ii cloufi elemente in ]oc cle unlll sinlitlr, este intotdeauna cor-nrndatir de acliune : si nr,r
r-uzr,rI ci po;tte Ii 1:tts in leg"ittrrir c'ti resl)ectui este vorba nunrai de f igluri in tliqcarc,
t'elr.,r' clin Itriitr;it 1a{iL cle bollar. Aceastlt ('.ll'ilt - ci si de {igr,rri imobile, cr-trbate, cle figuri in
leristicli lr i:isericiior clin partea apltsc.rni.t:r picioare, inactive ;i a1e cirror incheieturi sirlt
I.'i'en!ei inrplicir r: urr;rfologie. De cicparte, fi- brutal flexionaie. Ne aflirm in lrrezenla unr.ti
gtrriie aprr ca niSte titere lle untli alfai:et plocecleu de comlrozi{ie cle origirte feotl:etrich,
jn

litere 1:ihtrirte ;i, atunci cincl sint itrlr:cuite cit a unei trianqr,rlitri a sltaliu1ui. Sint atiusc nLt-
acesta se prezinta nu ca o nui anr.tmite .ptrnt'te. Daci't' lc. rinirtr itllrt'
vrerul orna[rent, e.le pritr iinii clrcltte reztrltir o cot'nllozi[ie clcr
literli c'r-trsit'ir, ci ca Lln labirint ale cilrld intol- triunghir-rri. Ilste un procecler.t lericit cind c
tocheri sint deteruinate cie incinta ce il in- vorba sii umpli nilte spatii clrelltunghiulare,
conjoarii. O comparalie ILlatd clin cllversele cnlrrrrel.rrTinoaltneasieeqicnocnltrilrlialectec.orclliulltLrliinulftitaqlu-)r_i -incimrpil5tl.-
stllLrri de scriere extrem-orientala va precizrt <tr'irr.rrcelrbiic,.rcrcolrarrtaele('.argLe' n1tetnicn'chaiic-lrerzirir,trdirisipnar.ejo,ct.ipIia-rrl
icleea mea : aceasti scriere prezinti, pe de r-; sLrbzisti'r r.'hiar <llcir ili creelrzii lll-I lloll nteclirt
1.rartt,', o releiI cle icleograrne liber trasate cri
virflLl pensLllei, iar pe cle alta sigilii care string
puternic caracterele, iipsindu-ie de sinttoasa
lor moliciutne gi impriurindu-le o anugne rigi- prin jrrsta lolosirc a atrtttrritor ar:ccstlrii. Sit'ttlp-

206 201

lLrrrr rlir.r [,rrnp;ttt:doc trc"r ofcrir cil.cvrt asclllc]1ri.l lUaiiprrrinr roiirvdeidrerrec-.soer:rrrn.ec.tl5uir:celchirar-oiitrirciii, a materiei.
compune
ft"umoase exerxple. ftre:]l htos" si

nlai intii figurile ce clecoreiliid in dreapta :ii ,S-lr pl.'rrea cii cle trcunr in;-rinte am putea ln-
in stinga rlont;rnfii feslona!i din portalul ,,1e
i;r Moissac. Cn coatele gi cu genunchii ele sr {elege sensul acestui rners dansat carl face sd
proptesc energic de muluri. De cealaltX parte, inainteze intr-o caclenti miste-
alunece gi sA
finoqtsrilu, ninghtri-uurni,
limita qi punctrll cle sprijin le lipsesc, dar spaliu aproape p-fliagnu,r'i impArlit
lirnita este sugeratd atit prin linia rigr.tros atitea Ae Uar-
minunate
pbociaahltiirl9aoirbfenismoe;ertriic,i islpocrruo.lpfAetastttuefei ilnrespesreeicnzofeblunllitEaaetlaiXnzIiI-inlpeaarftaeilana
dreapti, formati de lungimea ve;mintului, cit
qi prin linia intinsii Ei continuir a piciorr-r1'.ti,
a coiipsei ;i a piirlii clc strs a corpului. Ace;t.i clreaptl a portalulni cle'
strauii clfhr6tori p;lr a se ridica intr-r-tn hortr multi'r larghefe la Souilhc, deivoltat
rnontarr. Nrt prea cleparte de ei, 5i sfirrtr-ll cu nui clecit figurile ciin in-
Tnsaiciai accluia;i de la Moiss;ac, chr avind aceeasi ar-
Pavel clin intregol nu aparfilr tregoh"rl

meqter qi nici aceleia,Si epor:i ; exectt{ia e trai mAturir. Filacterul deslilrtrat vertical in stinga
supld Ei tcruadlriafisi,aiseemsauipbrtongtattneo, rinpsrlineciipaipi aarnlian- limitl. Profetul inainteazjr,
aceleaqi srtgeleazit si eI o
grirbit ;i ntisterios, posedlt parci cle spiritLrt h-ri
l)avicl dirn{uincl in fafa ar.cei. Nn este oare tot
loage. Picioarele 1or lungi se incruci;eazir, la o migcare cle drn.s, reulati-r in il(teeilfi manierli
fel*ca qi aie personajelor din muzeul de Ia
Toulouse, unde axele cliagonale ale corpurilor acfiael cc;aiirrrceueiapcaaorrtfperuaamboiiaugiiclollrlrrrcisiintsgoeesir:iirnlciarledl{ilaaatziCl,auphecoetrirsrun'/rpiDa;e*i
adosate definesc limpede porfiunile triunghitt-
lare. Picioarele, genunchii, qoldul. um5rul,
capul se sprijind cu putere de profilr-rl qrifo- nul, irtitlldrii, ingetrii se arcuiesc, cu capr.il r5s-
lhaurlltiniDgputamprtenee,czeienanfi,cr,asizcnuigrlie{fniniugdnucrahinseteafezlodl roianccurfoarbbfaAatmiccaedr,reef,loieirni-
niior sculptali pe fata anteriorri qi-menlinuli
cle un stilp ornamentrt cu festoane. lntre limi-
tele inguite unde sint inghesui[i, profetul ;i
apostolul nu se mai vircl nevoiti si-5i incloaie meazd Lrn cerc perfect.

g-enunchii pentru a ocupe intreaga sr-rprafafir, Seria jonglerilor derivd efectiv clin acelea;i
dar se alungesc exagerat pentrrt a gpruinricidpeii.aDrhinivtoreltitopartoev, eimniitdredlininetra-toenclaiasAodfiin-
in nod bparzoafil;i,.apdaertveiar-
atinge cu tSlpile qi cu fruntea
de ius a panoului. In mers, un firavir a tlun- Bourges Ei, poate, anterior, din biserica Saint-
rat" n-ar oferi clecit o silueti Pierre-le-Puellier, piesA conservatl astlzi in
muzeul din Lyon 1. Dar curba ei nu se inchide
csIecriiherrxsrlciptpiupeaedldrurrteiiouiod:rrpaieecrcrlrieogsiranoa-erncisgiteairutteutjustarptia,eie,uraseldittintiaiintnc,etiairnrscbetiildlnimoncctlmluoeivtuieaiaziineruus1stzeleo,iirdfnc,-uudietrriailnsi;e'afiaSfnparipaun6tarti:tlltfe-iausqalceil incir. Ea dsatinnsge6azarlnErni cjoirnignleasuz.as, in acelagi
timp.
Cu minl deasupra capu-
hri, o minge u;oarir pe ctre o veclenr in coilul
cle sns al arhivoltei; se pregitegte, probabii,
sI o prindd cu cealalti min5, inci indoitd la
inirlfimea solduhii, dar care, mutilatl fiind, nu
iipelc de spaliu aproape la fel cum se lipesc ne permite sir distingem exact migcarea. Corpul
Ei de fond. Aparitii uimitoare, ce rizbat din
umbrf, spre lumini, din vechea Biblie iudaicir L Yezt AI entoires cle la ,gocietti Antiqurires
spre cregtinltertea apttseanir. Sub o lumin[ ra- rIu Centre, vol. XXX\tIII.
zintir, acest extraordinar virtej cle forme pare

209

e intors spr'e s1:ate c:Ll tr rni:ic:,rre gratioasi, irr glrirrlrri, (lr itrirrl ',';l:rgir, cu r:iitttl r.lrt:pt ri t:r-t
tititp ..t- r'tr 1'ril piiri,r rriiri -tirrr., .tirtirr.:. :lrairrte,
,.irnticli';iriiti'ir1t;.l-crtrtr'i.trIi..lr'lr, rtt.p.'it.irltiirillte i.rrlritrir'rri irrt.it.rri :.,1 I Inrltr( hlil1 tlt't'1-r[. <'i .rittr;;,' iirnil"r r ,rdt tilr.li irr
sint lrlrrrreitc, rlrr \'ilr'(r ill)iir ti.tt l't '., (l('I)iif(')tt) t'rt r'.ir'tttl lritlit-rrttlrri.
irllroelle norllliile, iar volumul capuhli este i,ll nr-r se arcnie;te ca figuriic de' llr i\toissuc, ntt
adecv;rt. Ansamblul lasi pliicuta irrrpresie a cste mai sprinten, clar este aparent mai liber
LrnLli corp de acrobat mlirdiat prin exercilii ;i
de atitudini suple. FrLr- si, clr gra{ia lui profani, mai vioi. Oare n-ar
obi;nuit cu tot felul trebtti si-l asetnuirn, prin calitatea sentimenttt-
nroasele pliuri concentrice, atit de ferm in- h-ri, rnai degraba cu acea Luxurie, molateci,
clezrniifatir, din partea stingir a portaiului cle la
sclise, crefurile orizontale ce slullecd veqmintrll Charlieu, plasata stib ul'l admirabil c'apitel cle
le. cllnoa!telr1 deja prin fairnoasele cxen-lple
olerite de Burgunclia pilastru, ;i cireiii o jivind hicloasir ii roacle ctr
Ei Aquitania. consiclelrt ? Ea pare a se viri in sjcobitlirr
A fost luatir drept Salonteea. S-a lLrrie inirra
<'l''ei"rtnaprlufhi-riclll.nlsntrlreSalliintatteei, Fecioare pe trei;tcle l.rietrei, genr.tncl'tii ii sirrt chirci!i ;i, itr pit'ioittt'

lrersonljul face partc f iincl, este aiclotna rrnei figrrri cttlclttr'.
Ace.st ultiur tip ltr ptttelt stirni oltselr':rlii in-
clitrtr'-o serie-. ic'rrr"rografir:i binr' ;tir.rtir irrfiitisincl tcresirnte. Ditcir I'igurile itrla!isate 1tt: trtrtntittt-
.jonqlerri nrrtzicieni, .jongk'ri lecitincl si .iongleli
lrt:r'obir{i. intilniir-r i.rser}rr}l'}c)u exen)l)le lir I,'er:- lii clt la llloissuc ne. drtc c'tr glnrltil lir ni;tc c;r-
tiri-rt.ori, llte lsteertsiroi,uapjrto'lpt tcinitctl'totrsietsinli estc ori-
lit:rcsren-(iutinuis. Souvignl ;i IloLLliron-l',,\r- zontalii pllr i.r cot :1i in
t'lrarrrbat.rlt. La Saint' i\trtrlin clc' llr llc.rschcrvillc'.
Saint-Dr-nis cle 1l Aurboise, ior-rqielii sint qenulrchi. Astfel ll)iu'e il('€fiI Il"'r clin t'lteclrrtlit
k'rrrei. Tot astft:l Lr lrolrssais, in Vc.ncltie, si in tle 1l Aututn, astizi ltt nrr,tzettl arht'ologic rrl
irlte- ]-riserici clin rrestul tirrii, uncie all lost oralrrlui. Pr-ttem corle'trta fiirnte,.li-tl invc'n{iei :
stLrclitrte cle clrrmniloalrr i\IailIarcl. In sl'irsit, (Ii)vtcrlaintitioci'turrcgelaclaiapr,ltol rlnnretliomrpexciestaltpari.ctc'i'it;i
l;lnrile l\'lzile lrnrinte;te c'i ll Sirint-i\Iurtin clin ttriirttl.

r.rtr iz
cle povestioari... Dar nr: trebttie sri ne autit-
1'olrrs apare un jongler cLr caplll intre pi- geasci aceastr.i calitate psihologicir. in privin!t
cioare : este cel din nreclalior-rtil cle Lr cheia cle
boltir a alhivoltei cle ia \rezela)', clar este;i llrodLllui in care figurrt se colttlltltle iu spa!itt'
calculind punctele sale de contact cL1 bordura.
,,Salorreea(( de la Avallon.
Irermecirtoarea figLtrir cle la Bor-rrges r-Iu apitr- Pentrn a sttrclia rni:;cirrile si punctele de spri-
{irre virstei de anr a artei rorllruice, ci celei jin, pentru a observa vigoarelt cotrtactttltti,
lrvem o serie mai pulin cunosctttit, poltte rnai
cle a treia pirrli a secolului al XII-iea. Poate ca concludentii, fiindcir e mai purd, mai putin in-
i;i avea locr-rl (cu toate cir sint solicle obiec!ii
in legiitlrri cu lceastii iltoteza) iinglt tinrllrnr.rl t'iirctrth, si at-tttrne seria cle capitelrtri clin bise-
lica Saint-Latimdr cle la tslois: pe Lllltll ditrile
cle llr Sait-rt-Piclre-le-Pttellic.r'. .intercsunt prirr cle este infii{igat trn pet'sonlrj clespuiltt, c'tt
fiilrtrrl c'h povestelte iteutrr-r ltrit.ttlt clatir virr!rr
lrieptrrl ;i genunchiul 1re ltimirtt, ;i care, c'tL
l'ecioarei, clar intr-o coupozi{ie cleslinltii ;i r tr1)ul, cu cottrl ;i cu ciilciittl line cleastrpl'lt t:ele
nilrativil... .Ionglerttl rirtnitle crediutlitls
llLrr clin perioacla cle naximi:t inflorire. in in- trei pietle cubice servincl clrept console pentlr-t
k'gii rrbacii. Acest fei cle cariirtidir cr-tlcatit cotrlportii
terionrl caclntlt-ti, asa plttt'rltic strl;liuiatli l
c'rlr'lrrrlrri sr"iLt lsttt cle flipt cliirdouiilit clrelltr.rn - o fr-rnclie arhitectttrilli, c'ste, daca vreli, un stl -
:lrriosltteu; rculul rcesiionintrsucerielt"tisnirms1i:naf;ier.llaetsi tceleicalellanrteicnftc'-'t,r
I .'\r't';rst;i st'lir,i'slir,', lrtil clt' itttt'tlsanti, np;lr!irtt'
lui \llx I'rint:t. , t'l rr1 figttrilor plececlt-'trte'.

210

211

nnFsiir'-iilbiarsrdmoeiantllrinc;rsaticneglapepro.srotanlauj lsuciurblpistaetripiiei t'ste utr <:atral de llntl)rir ir-rtre douir figurri ; alte-
sSfairignittuTlroppehriiomaed,eidrinorArarlneisc,et,repbriunitereplualtsirantellea
riri este o linie idealir tiind golul itr dottir.
Sir ne fie irrgicluit sir revenitn, o cl.'rt[ ntai
rrrult, asrrpra r.tnei idei de care ne-iult folosit in
figuri inotind sau tirindu-se, surori al.e repetate rinduri.
balilor gi ale acro- Pentru a in[elege bine spiritul acestor strii-
mai sprijine dansatorilor. El a incetat
sd se
il incadreazd cu toatd vigoarea pe mulurile ce
; el inoatd sau, rnai bine zis, plu- vechi compozilii, trebuie efectir" si:r te deprinzi
tegte, este purtat de un curcnt, ltu se rnai jine
sh le citegti, nn doar prin plinuri, ci tnai cu
seaml prin gc;lr,rri, iar eicest procedeu de ,,lec-
de nirric, va a,Iuneca pe firul apei. Influenla turir(, sau de interpretare, poate li aplicat cu
scutrpturii glalo-rornanc, vizibilh in clesenul lolos chiar gi olxrelor clin epocile ulterioare.
corpului, contrazice lege'a sculptulii rcrnranice. T)ar aici, ca qi in arte'le orientltlui, dobincieSte
x$iiu, ntoi tlule;i,meel nlnriu;riclaorrn,inctce'cglntco,mplaiinunuesi.-a,urrteclecifrlrc.t-, acesL proceder-t intreaga lui for{6 5i valtlare.
f'undarnentatd fiind pe un sevcr sirnf al sp;r- ( )chii no$tri nr r sint clepringi sri rradi itrtr-r-ttr
lnumit arirltjalllent al {igurilor decit continutul
fitrlui, cld nrjsclrii o sinItesnesittlrr.t:,crsccditcslientJr_:ooetecotnlt-: siluetelor, ceea ce se aflir irt interiortLl limitelor
erxpresivi, fdcind-o ,rorpurilor lor. J)ar rallortul cilre le leagf, unele
stringere ;i calcr-r.lind-o prin chiar lirnite:le salc.
tpDarao[ligi,riaiirmruenrron;lierlauozl iarFlarta[rtntae{ehsin,taiecturdai.luoUrc-nclce-'ojilrloacarlatneleto,ariunmtceoirbariloltit--t rle ;rltele deterrnina o anrtrnitir figurli in spa[irt.
Cu alte cuvinte, intre dor-rd figuri situate la
mic[ distantd, afrontate, adosate ori participind
la o actiune comune sau chiar atingindu-se in
smv[i5aia,-nlntinericelselgipiavrsdiioienmlteaanigcnlaeetliviraeedlcsephceiimlrcertoaafrratielpleilrireidcnredecuzidtpidciinlrui;iA9indqi ceudeifetrra-crnansciaian^- citeva puncte, exist[ o a treia figurtl al cilrei
td,c,epxifrletsirntrei(e{(ri,nal ctlcalideasin5s.fteorsnerpsmucibneaill.eaaEliacnael,teseatsurdttiaeogufrdolo'clm,Pudtoaadlniriinrciprinrgo-oer{ilinulefli in-
gi tsurgundia. Dese.nul lui Montfaucon, care ne in-
face cunoscut vechiul portal cle la Saint-Denis,
Ei

are

are meritul de a ne ardta destule urme, incir lrcleseori o foarte rnaie irlrportanlti, clttirii curr-t
ne putem da seatna citind prin qolr-rri lintor-rl cle
evidente, ale stllisticii languedociene : picioare la Autun, panourile laterale ale portalului cle
idnicarzu6cisinateju, craupleatexeinicllionra.tein, scoi rmpuarei Ecetriiei dmelala- la Nfoissac etc. Axa
figr,rrilor astfel fortnate
cste o linie iciealir ce se conlundii cu ilxil
Chartre ;terg aceste ultime vestigii ale unei
;tiinle uitate, sr-rbstituindu-i o ordine noriil. nreclianir.

n Aceitsta act.irtneazir ntai inlii ca llritrcipitt de
'gs,iiuen-rraie,ttrsLiaernu. g.iDu:ilerafixfieedicisnlr-eafri'g.pstautrprtireta,pscttiatntretedepixsraticnritb. tIitnnitdeoair{rteia-
Acestor principii li se adaugl altele, pe care le lrniirirveigeacrcisrierilnecipa-elsal ipnciuo,rtisritavaliettuuinineeuovi cosrpi-lloapfIriluiq1ai1daueprvtoiltcrrarldtvinaqirilioislret
leveleazii studiul corlpozi{iilor axiale. Sir
supunenl pre* clracteristice vie{ii. Arta romanicA se restrinqe
o axit mediana tdind in doui
dreptunghi. Axa e un principiu ul-t rlalrro-sredinpurel czuidmulpttlia, nuntacleinitlr-vuedneilenrpbearo.nllntuprtluins-,
?ot astfel intr-un diptic avem rlacf, principiul simetriei era, probabil, legat,
ddoeudrep-vaorlteifuier.i
reunite prin garniere. Uneori axa e tangibild,
puternic accentuatl, ia forma nnui corp, C unui
trunchi de- copac, a unei coloane, a unei tije;
ea poate fi lobrrl central irl trnei palntc,te iiirr

212 ';t\3

nllrosintnc:rc,1etrlri.scelcr;iatoellrxrtiizrrrircele'alunaul ttrrricrllio'rnr;tr.rcriorrrpnr.trulrrlit 'i\tlrrrttl,il:r.i.ltIlztitnlitlr,irt',,-r,trr',,rfrlerirr'ltr'e1u,.iiricitrrllllc'clirc)ftt'rlllill"tle;rl:crirerrl:r
nrai ."'ast. Aplicarea itri cste, cles;igr.rr, tot ati1. rltrrlt,i rrle t;rlLri Irrrttc roltrrirlr, siitt. ;rlinilrttr
cle veche ca ;i viata fonnelor. Iil este ccl care rn {lrtlr ei. O ltarticLrlirritlrtc ciurcllriii o
repartizeazi de o parte si de alta a anticuiui cir extrentitatea Iic.cliL'tii corn c(rnstituie
stilp figerrile adosate si figi-rrile afr.ontate. el llptul
ilpare bi-
Irrrcirtii cu o coaclil cle pe;tc telntinirtii prilttr-(r
este cei ce imltrir.ni:t fortr"i, ca elerrrent r.naior al rlubli inotiitoale. i)oatc exista lici o contatri-
compozitiei, acelui ..hotr-)a((, arborele vietii.
Cutn sI nlr se invirteascir in inrul trunchiu'iui lrirre u clor-tii teme iconografice. Ilonneret cle
\''illulcl iuterlrrctelzii acelsta Iigr-rlii cu liincl o
si.u cele ntai sacre leqende. crea t.rrai venerabilir r'(:prezentare ir i'c|rci ;i o upropie clc nrozLrictrl
rie la lJet Gibrin, unde o veclelrl pe zei{t --- rrl
invet-rtie iconogrlfica ? El constituie fiirir in- t irlLri nunre estc incliciLt prin l'll in
cloiali"r cen nrai vec'hc cle{inire l sllrtiului, el rrriit.ri 11ri;culc clc lrllrlntiL a-n- lr!lionginitc,l
clesl;artc rrniversrrl ditr clrc;rltttr rlc rrniversrrl cLt o nrt
clrloitlrirusltri.nrirlor.1:Pr'liita, t(e'elrernduolulit'rcstrtteri.verrrlstullrli
ir-r ir.rrr.il rioLLi c'ontur-i ale lbunrlcnlei, c'i pr-rlplnele sr.t-
rnese alc pl'oirriei sirk'lrrr"tici in r'lrlc starr in-
sitrt clc
fapt lrrrul singr-rr. l)ar atunc'i cind se depliazrl si
se desfi-rsourii, elc rimin intr-alit de cleltendente llriniirclite fci-luercgtreirlelie-. Lrn gest lrLltL'ntic cle !a-
trnul cle altrrl incit si atunci constituie ul'l lrrncir, lriin Iu clrept vorbinil, ntr
Dar,
lrecl cii Terr:u sctillrtatir in ni;a cle la Ahnas sir
inireg. lie puncttrl clc ple('irrc ll sirenei l'onlrnice. Illit

Aqa se intiu-rplir qi atunci cind principiul de cste interesiiultii nlili. llcs 1ri'ntrtr cii ue aratir
simetrie apare ca un p;:incipiu cle ciedublare. ( ()nslilntir tnrterii l'ornrt'itir irr cliYelsc'ie i( ()ll() -
Asistim atunci in na;terea acelor llon$tri ro- rlr'irlii si pet'lt nl cl1 ut' 1>r'ezintir, in seccihri rl
n-ranici caracterizafi nr,r nur-nai prin clispropcr- \ll-lc.l, in l).gipt. rrn l
lie, ci si prin strainia I'arietate a polimorfis- c.rnrlrc;rbil e"renrl:llt cl*'
f igttrli crirnpLtst din 1r,r,r'!i sin:t'trice lr clrtxrpt;t
rnr,rlui, qi inlelegem de ce Irlanda nu a zirrnislit ',i 1rr stinge ul-rei irxc.
decit monltri {antezisti in mit-riaturile sale : ea
ii fiicea sir tisneasc[ clin serpr.rituri nedetermi- L)lc'a inc'err-'iirn sri uc ex1:licanr geritrll nitini-
nate, cuft-rndindrr-i din nor-i in ele fi-rrir sir-i ,lr,.rrrrL, ruIrtriitlnt'crlrbvtottrrrcrie1nt-!et!ei l:e'gIieii'i:leri.nrtcrrk.rriac'leil
ascrveilsjci"r litnitelor ;i echilibrului arhitecturii. !ine-'l'erru

Pe teritoritrl rontanic t.eden-r cum capriciul si c'i.i irct'sttlit
iir l)rltrrl figLrlrr elirltrri cle elr c'l rrtrilrr.tte silrt-
rigoarea se asociazir c'rr o logicii l-lizari. Tocnai rrr.rlit.'e. l)ur, irrclifelc,I)l (li.rc'a te.nlr rririzuicLrlt,i ric
din acest lrrir-rciltir-r al clechrblirrii pro.,'in atitca lrr Bet Ciibrin ir cKerc'itat satl ntt \'r'c'o inllLI-
forrne scuilttate itr piatra bisericilor r-roastre in c-,utiL, este mri fire.sc sii vezi aceste atributte in
sccolele irl Xl-leir ire-s'cilrrrlctiXiriIleI-Ilcl l si care.
pl'inlr ve'clerc. plrr lir nriinile zeilei n carei emblern,r slltt. infeleger:r
Iiinicr;'r ;i pLrri lirutezie. ratilrnc, pr mai pnlin g€stul sirenei. Este interesant si-l
rri L'ornpariinr cu Lrn alt gest inexpiicabil pe care
rl ir-rtilnirn pe un capitel cu clubllt nivei clin
Princiiritrl nti;r:irriior inlintrrite ir.rtcrvine in nurtenrl cle Ia Saint-Renoit-sur-Loire. Vedetr
sirnetric. lntilninr o veche aplit'irfic rr lui intr-o Il'pi'ezentat lici r:n oln cLt barba bifr-trcatit, aI
figurir c:e clecoreazir lrn eclic:ul pirstrat in rlr,rzetrl

clr. la Clairo si c;ire aplrline seriei clc. scullttrrri ( arrui cap llrc' flinclia cie rclzetii sau cle flettr"on.
c'o1rte sl trcliirte clc nrionnerct cle Viliarcll. Are
,\liiniie saie lin strins vlrfr.riie birrbii. I3ru{e}e
',rnt irecnte prin inelele a doi ;erpi cu gura
, rrsr:atJr ;i mu;cinclll-$i fiecilre propriul trup.

:t5

Si inlr-tr.n caz si itt eltr-rl, crr gi irr figura'l'errei, rlleptunghir.rlui. Figuu'ile c.le apostt,ili de la tnu--
,'t'r.il rJirr T'irr-rlril:;e sitrL trrai siir*ii;iei'e. []ie :;irrt
lraerAniirrrni:frllrl:-illidfaor rl'a!h."icalierrrt-'Brreontotsitt-sr:urrt-iLv,aoireVecLlietrttrt ;rs,r1llctreLii1cs.lle;irniesrepctrtroiijclitn,;iie{tel.eitlti)u'LcrrleL(i)ltrilllcllliltislltLsoltlt.)LrLilrliit:1sstiuei bsvtleeilesetlil.5a';,t\iirct ltitlteir'
lirnc{ionind acel principirr irl rni;cir"ilor inlln-
p{uaitretecoaarreeciranrpeu;niesfiirecnaurusiegpeiasrtdsiiIinlingAold, eiaor I'rr{a intr.rrcind capul Lllla spre alta. Dar fiecarc
{iecirrei figuri, oricit de complexir, sit consti- nrergc irt sens otrpiru-usr.g$hiir-rariic; i
tnie un intreg continuu gi inchis. Reintilnim <rorn[rr-,zitie cle avem o izbutit.l
tliurnghitllile pi"
cio'eiclor inclnci;ate, trir-rnghir-rl sr-tperior for-
aici labirintul caligramelor irlancleze, care nll nrat prin distanla clintre capete Ei ulneri'
au nici incepr-rt, nici sfir;it sltt, tnai degrabd, al
c.iror incei:ut ;i sfirgit sint cr-r multi grijii disi- In -prnluosc,l piciorul drept aI unuia se c<lntinuii
in viziUit prin piciorr-rl sting
mulate. ai celui-
inn-vroecrl sv,iraclsittfuenl inXc'itP.iscciohaermealecolluultpoozit{lirei5ri-
Iatir una din cele ntai retnarcabile trisirturi ialt, i;ni
ale accstor cornbinufii. Ccrntactul, inllnluirea
este
('itre spr:e iniir.tntrtt. IrIu 1:utetn sit l-it-t cotlparitlll
ur 1u1 rol consiclerrbil in accastit arti't. Ciriar gi lce;ti apostoli cu nlllreroasele figr-rri langr-tedo*
atunci cind sculptoru,I cle la V6ze1ay, interpret
al ttne,i iconografii exigente ;i precise, il re- c:iene cu picioarele incrucigate ;i intoarse
inirnntru. in toate aceste combina{ii de X-rrri
prezintir pe Simion l\{agtrl zburind prin vdzduh, complete siru schi{ate, ne perlritem sir ve'cletrr
epel nncr,lririlsulabsral bsa[ cfhir-.it(tt)rren]ritbl ecrarine spa[itt, iI sus-
strlcirureij;ri1gritrtriire'-cltlc'irttie.,tlcosrltoriinpt:ottitoi'tt.ultrlntr)eeiulrlr:ieoiatmirncppcclcsrlertx-etLidtc:i-ietlrdairntiinre.intr-lc'rtliltleiincnilcnianlatcr' tlaictlclrillieilrtoieec-,'
ridicir bralele

clevitre, fire;te, un atlant. Ii'ignra-trunchi, carc'
clescir-itle din r\nahita sasanidi:i, o veclenr llre-
lrrngindr:-se pt'intr-.o r.oaclir dr-lblir, inciliigatit,
6ciomincphoizziintidi Lint-cs'cir!isperqilti gestr-tl br:ileior. nalii nrt sint spetific'el atclieirelr"'r lrtnqrtt'cloc'ieItc'
perfecte Aceste ciirr tinrpLrl perioaclei lorir:rttice. Gi:rsirn ltsenlc-
clovedesc tnlrtoli clernui cle tot iuteresr'tl
cii artir nrn,..,iirvltcilsiti',tt'iqiiir"tsir'rt"irl 1:itcLi itr Ialritc'-
romnnicir a stir"rt sii cvite pericoh-tl cle clre n-a Atlvt.i'qne, de
r;ciipnt irrtir itr"rb:.i-: sirnetriir tincie la clisconti*
nltitate, liglrrilc' cletlni;latc', inlJrnttrindrt-5i pirr- lru'ile' clc- le Nolre-Illme-ciut-Port. Unui clinhc
tile, crinfet i:t clecrirului ri prrlnnn!irtr.t conti- virtuli
clc irrfiifi'leazJr h-tpte clinirc clortir : t)rir-
lor care incrtici-
niritate'. nicia gi Caritetea. Lirnciile se organi-
:,elzii ttlt nrei servesc, faira indoiaid,
O sinretrie mni complexit t'ste r:b{inr"rtir prin la
ztrt'r'rcn"ilrtceL*le&rrvei,cesoddulien^aimpigaool,iznni'lagdieleeaino, iapicrucleatecerleere,nblieprcinecddouemssnoeuscnniraaeicaptii iMtdteoealttr-vciteeo;icai cicinlnta,t
axele cliagonale. Ille organizeazii mi;carea inge- .,nuri stinclircl ili lilla valoarea complenrentarit
i"ir-n cliagonalri cle ttmllrir sipatir ca un canal
rilor cale, in plin zbor, suslin cu miinile ln-
tinse nirnbul sltu tronttl lui llristos pe panQtl-
rile clreptrtnghir"tlare ale antependiilor : se
poate spune c[ ele imbracil c]tt forme tlmane
)rnrele incrucigate itle ltah-tstradelcir rolnane cle cle-l Itrtr94i-t1 tiuci ariPi.

bronz. t-Ircincl in timp, ag menfiona friigmen- III
tele cle sarcofag cle origine partA de la mttzettl
din Ferlin, tincle se aflii reprezentat un per- l'inir aaxceltinercaiimn dere.Ypatrn-rlningahtirc-r'orirr-:spa<ul-zid!iainfitgrirriprielrzrer
$onaj cu picioarele rir;chirate, miinile in Eol-
yrrin
,,i ntt m-am octtpat de sr-rprafelele circitlare'
duri, Ei a c6rui armdturi subliniazd diagonalele

216 ',)1 1

,A-''.rlt', rlt: i;rl,ri, in il{r(.:it. c:r;r 1-r;u lit ltl.rt, l.rzr,le, prcil izl)r.rtit, se lcirgi d,: o ltlicit serie clc crl)c'
1,,,-r,rj tilc i [1tlt\;t \iarltr r,,l it.t lrrrllpa,;ittl lil..tl- r icnte irttilloxge : la Sirr-i'r-etci"re (Ilasses-Pyr(.i-
I ).rlrr-li)r' ,' ltr lrtlrrre|i)i-l:;t. tifiil.),irr1e l*tIt!-liitr(i0t'itrrt,
tt'irclirrt.;r :;1.rrr. 1lrrrot;r,i t,stt' t,r'itlt,rrt.r : lrlt.istrrl ;r nees), aritivolteie secundare nll nlai incldreazii
impirtit intlucilvu in cin'errli spliliirl l)e ('iu'e liccare r.rn timllan, dar alt clevcnit ni:qte ilrcattrri
trebuia siir il untlt)t, 1lrr.,l:lernlr unci colubiltltii rroale care se ullesc iu dreptr,rl intrcg,oluhti.
i,e l\'Tinriz:in (Landes) tirnplrtrtrl este irproai)c
tle' clrcptLurgltirrli cieve,nincl n]iti ltslle clc rezoi- cicvorat r1e lirhivoltelr: Lttits;ive rri t-ltlt.tlt'rt.'ltsl'
vilt. Sint nlelllii.,t'tiric: lrclescori irisc.rit:ile ciir-i
(-lrrlcltnirc: si Cultols, tlrrl lc.-l.r:i ltrci'r-L se intinr, c'rre iI incon.iorrli; el nu,tl clecit o lrl'irivolli
( cva l-niii lati'i, fiincl clcsllicat in 1:artea interiolrir
plir si llL l\loisslr: : lct'i n.ilrri inricli pltctici ,jn1a- pe traseul ttl'ltti ilrc frjnt. I)ar acest timpan
lriciolrrelc citlolu sc iltt oiiict'sc r,r'ilot'li, irrr o olcr.1 totoclath rttr rilr ll rclllilrc'lllil erc'tlrll1rt cltr
tre;rrlrL 1tlLlt,., lL trrr'1;iilrri lLliltitli cle rtrtrrg,int.';r
l)irtt()trluir irrl t.rltltor-ii'/,ilt'i clc liltr.ri sirrt si t,t r'rintpozit,ie ltritr rrt;:c. t'ilc'i liccltrc liqrrri cst"
lt'ltrrllizlLti in r-riytc irllr'rrte, r'r'1e 1-rllillrtc irr lttir- l illltros axirtii llel o razli a Irctrlir,'it:ltlltti :i ltvlirr
tt'u ct.ri nrlri clc r;Lis liincl lolrrnjilt ltrir-t c',rr'l.lL
arlrivr.,itri. i\laestlrrL clr l:L C'rltnnlc nLr 1;ic'e rrstlel rtt-t f c'ttot.trt'tr trtltrlog crlrtrlroziiici lrrhir'<11 -
It'lor cl in Srritrl,tttt:r'si I)rlitott.
Ol:scrlrrtia ltrivitottt't' lrt ltt t':rl t'lrz lintit;i
fncilrrcta)carlctssi.loiirr\citll:ie,elliinnn;eci'arlcusl(cr'ifiniLcarl r(-l'lrerclsriotnulpfirlriilllteriirn-cri rcrns()iojl).or;irCcnllLrrrlirrrii nc-ilr in{licltti, poltte, sa itrtet'1lretirtlt ctlrllllozi!i;r
unol'tirirpane clintr-o perioadl tllal bunii si
lllai frulxoas;i. i\4irrizetl este olrerlr tirzie a tlllLli
(lues o rlrrtl"r cu ircrcpti.lL'eu linior-rlL.ri spr.t'ilic: lrtelier cle ntina a douil. Persoua.icie clispr-rsc in
re:lirrnii ,\rrr r'r!nt'. irr ]riselicrr rlirr I)t'r'st', ln ( r ir
r.lirr Ii:r1:lLlir)n, r'r'nriil'('.iirilii 1rr'ir-r foltrsilt'lr s,;iste <'irip cie raze lttl lrpar!in clt' lilpt t-tit i arhivoltci
lrr:itiL'i rr tiprtltri clr'1ret'sorL:r.i lj(;itrlocr si crt crrptLi si rtjci titnpauultri. Vczelar' llrezirltir tttl asllec't
'.ilgeuorillett'un'uei-,gstinrrtiiacxuatteotpr-erl 'clileritit. In orice cirz
lrtirrc, ilupirr'!ireir 1ir ltlrtrr.rLL|i cste I'o:rItt' t'r.'i" rr;le, clar sil'tt in tllrrcl
clet-tti"r. !.-:r lle.altlit'tI -'..ill c'irlr-ti r;lil estc Lrrnrtlit i izitril dispuse in fornri"r de elvatttai ; clo st:
(r] ('i'l cle l:i l\{ojss:r(' li ritrrlc c'lrlLiritca tipLtlrti
rrlrtttliit, cti'ni-itt(trtttrt';1r r,itlrui1s(.lr'ilut'iir)sl'i(liirtlo(tl'zi'(ilir'r c\l)ii"'siei rlrlcacir cleltirrlitrrlrt-se cle Jlristos' !r1 [11'r'i1111r' r
r;irrt rlt, picioarelor lr,ii lr<'celrtrtt'ltzi tltist'llrt'lt. l)istlttrt;r
ili 1r)s1rrt- rfr;prtoirstcolleclllitn'rllcelrue(;:rllil(trnLr;lillrliriicl'rlrl rrlctilirrl--r'isliil.ilulrql1,rtc'iltitrrltrt-l
liotr '' lttLtt'ttt cii',tirrqtt o altl r'(,rlllril-rirtie cle potriv:i, ltare cir r;er itrqlrc'sliir- itl rllltr'(itr('il llrilll'
rlreptr,rnghiuri : e aclcviirat ins;i cli cic nn ('u- rior-lr-i : clltr. it-t :;rrrrli'lt' siil. rit:listtllrr tttrlirt'tilrti'
lli,.rr'iinI.irrlisirt-orsl;n,ondrLrlilgt Linlrloiltss,todaetlreiispeesrtesolninarjcitlle.siJl,3rp.re1Lllt-l
tn-t a repetli prrcii orizotrtrlitrtea tnicilor llrlle ill)irr(.) citplll trtttti lrlt' ltl-lost,rll, lrl r'irrrri 1rttll tlrl
prielaVnc. t(lc),r,fiitrttt'ecsi 1a. scullrt1rtlls<'(oltcltitlr)t(r'ir"sr otn'tat ieclxeatc'tliittrllt1c-lrirlli.-r
ale c'rucii ce se inalla ir-necliat in sprteie 1ui.
in rcgir-tncil llllsses-P-r'rcnces, ill llist ric'ilc
OSaloirnotcn-,Irporoyr,'ectl1iner-lr4I eosrhleacs'a, t.lurtLtll-aqtrdLeirltoe-ai1\'1llirr.riienleclrin rria fornrllii cler t orlltrl pritlrci f iguri, Iit.tic t lrt-"
plcltc'i cli' Jlt clllirrol ctilr.lilll.elrltlrl{olirlzir"rttrlritiltiratlltctlio. ailljlrs-tr'ni' !llll'rtl'rr
pretare a het-rricic'lu1iri. Sr-t1: arfrivolta lrropriLl- r,ritr:r r,t' ti trt'
lrrn{ittrl-t-se pritl 1;r.rlpalra mantalci llrrq clcs
zisi."t slint ir-rsct'ise rlte clor-rii rrhir t.;lte !cinitrate liicr-rte perttrti il ('oll'tpcl-ISa indoitura pit'ior:Ltlrti'
secuntlirre, inliir.urlrr.ti cilrora sint scttll:tatc, la
1\torlatrs, scelte rllecclotice' 1lr-rter'rric rciieflitt' si .\ceasti lirrie, ltlrl i'rlli(l ilcrcontuattl, Ilrt cst(-- 'lllrll
cle micii inallime, iar la Oloron, scene tn;ri in- lritrlrit. Odlrti ci.l 1li sc it.trlltttle cll
tlcr:rl.i:rlii,
li'rrr;trcltlril sislt'lrl rlo ('olllll('11siri. Act't'lrsi
vah-rite gi rrrai sr-tple. r\cest lltll'tiLlr de altfcl nul .1 iinl,;i,, 1f1,1 1'1lr''.'1t' si crtll)1)ozifia rlir t't"l;r'l(,r l);l -

214 ,,|t)

1r()Lll'i ale ;rrhivoltci itrteriolre, ccil carrc sc suni din trimbiti. Amplele curbe ale instru-
despici deasulrra cairuh-ri h-ii IIristos.
rrriirieten,te;ia;i,ir;ifritlFi'iirtL€cl;ii':iair.id..uirir.iiej:;lJees1p]a;i1{1iri"1r,h1gii:ei1i,rirtrai:r;--
Figuriie din prirnele douil c<;n:pr,rrtiureutc lrttrtrl 1;re'ctlrn lcr-rlrlttr'ilt trnr:r srlnete.
din stinga gi clir-r primele trei clin clreapt,a sitrt
intpuse de traseul aririvt,Lici. in c,:ntptirt,imen- Principiile ce se desprind din
teie inferioare, e1e sini inclinate pentrur a-i stucliul rrf.gca*
urrna mai mult sau mai putin curbura. In rilor nu constiluie regula unei
gindiri de la-
borator, insd oamenii care le-au aplicat pe
compartimentele situate iilediat deasupra, I$lai nqtiteiarumcienueiauuncuonltgphais,uul n;i sfoara cle traslt.
nnul din cele clouii p('rs{)nil.ie se anrncl spre triunghi, un cerc,
spate, in agtr fel incit corpr,rl siu.r, in acest cadnr
inciinat, a citrr-ri diagonaiit se coltfttnclii <:u axlr ileoarece aceastai cunoagtere este inclispensabilil,
arlrivoltei, stii
oblic in raport perpenclic:lrl;rr 1tr' orizonta)a 1i claci nu celor rrai inalte specr-tlalii ale artei c{t
rr construi, cel pulin placticii r:nui cioplitor trl
cn borclrrra anclrdrartrelrtr.ihri.
Acela$i htcrr-t il rcqiisirl ;i irr conrltartitnentelr: pietrei. Ciiutind si ie aflirm secretul, sintenr
sttlr€rioare gralie conrl;unelii u)'ror gc5trrri ;i
atitudini foarte ingenioase. ln sfirgit, dersupra, 1 ut;i in sitr-ra{ia cle a atribui nrr caracter teor.etic
itxa corplrrilor trcce printr-o razir a hemici- cKagerllt unor cautirri gi unor experien{e care
ilr.l crr pLrnct de plecare deprinderi gi artilicii
rle atelierr'. Pe de altd parte, noi am pierclurt irr
cl,rltti. lsetrrerle{l mir.surir obiceir:l cle a gindi asllprir
scpluec{liiuel.urSi ilnticnictieamicistior teullimneinpilainreqrinainrtuisnteulE,i
Nu curnva automl citrdatrilr:i timl:an cie la de-
Neuiliy-en-Donjon (Allier) avea de rezolvat o tir:*
probletnd anaioagh aceleia din tirnpanul cle la clem sir. hrirm sliunceruinrilev.ciratu;itecaumtineelei s-ar in..
V6zelay ;i dupi aceleaqi date, evitind panota- oiirbe ;i
iul sau inserlia arhivolteior ger-ninate ? El ne lirntui cle la
apare ciudat fiindca personajele ce il compun pnternice logici. l)e aici gi un anumit al:lrz cle
par si basculeze. E vorba cle o inchinAre a lermeni gi aproape o mistica cle care nu sint
sigur cA eu insurli arn scirpat complet. Tolugi,
regiior n'ragi. Scena are drept bazir neregr-rlatir dacir in aceastir rignroasd creare a unui intreg

spinarea a doi uinitori dragoni aclosa{i, qi pe ttnivers ;i mari ales in aceastir trecere cle lir
aceste spiniri tnonstruoase ai zice cii procesiu- lorma imobiia la forma mobilii facetn sil in-
nea se clatinti. Aceastii caracteristicir ii itrtii- tervinir geonetria, ne invitir in rlod expres Ia
rgergatbeafomre{arseuxlupireisi iv.dfac:erseiqr isi emiangcilisneezrilnrensincte;.i
luceasta nLr n',.l.uri observa{iile analitice, ci in*

cleosebi textc'lc.

Prinrr-rl dintre ei fr:ge ;i se impiedicd : r'a ciclea
la picioarele Fecioarei. Dar clc' ce tronul pe
clrrc este ea a$ezate se incliuir ca qi cr:m fir stir
si crclii ? Arl prttetr crcde ci"r ne aflanr in fatl
urreri c,:rrnpozi{ii in fonnir de evantai, nLI prelr
izbr-rtiti. Iconografia ;i stilistica intri in cot'r-
fiict. Cei doi reqi rrlgi din partea stingir se
inciinii spre Fecicxrni. c'entrr-r1 de atraclie mo-
ralir, ir-r loc sii se incline in direr:fia razei. De
riici 1)rovil-re ;i strlrtriul tlczecltiiil-lrtt. Prrf.ial,
r,l cslc riscr.tn.rpilrat lrrin lntnto;tsll clislrii.ltrire

sirnetrici a rlonir grr-ri uri cle citc doi it-tgeri carc

224

{,r;iitoiul X :ati-il llc,t'n€i'oLlf i. in -L{,il'f i)tr'1 t.' r-le (.l"Lrr-il,rai
Alri;\ rih$F4blRtLl !i{ hvuL !\iik#iu Artl:lrrl e ii-rc're i iLi.rt,)i, Ilr.li- i',,.c,iili..'r :,i l'LrJr:
multe cit,';,'ne sitrt iltriiritir'i tle
observator ; ne permit si-I ulnririm lind c'ti-
liitorie : ele pe
rind la Var-rcelles, Citrnbr;ri, Laon, Nleatix,
Chartres, Reims gi mai departe, la LaLi"sanne, in

Iine, in Ungaria unde copiazir un paviment de
biserica gi unde fusese probabil clrem:rt cie
regele Bela al IV-lea, atrttrci cincl acesta cerea
cre$tinltiitii sii-i ajute sir*;i
vastati de invazir tAtarilor redrese;re lara de-
(1243) 1. Albumul

da la iveali nu nuinai un arirj.tect ;i un tehni-

cian al construcfiei, ci sli Lrn artist clre stticiiazi
cu attn[ie fcx'rncle, iar cti'ltcterttl universal al

observatiilcr slle evoci, in plin Ev Nledir-r,
I. Vilhr cl clc lIonnc'r:oLirl, Arta g1t'ourctrici vast:l cr.Lriozitate a oarnenilor diir vremea Re-
t'sic Lln sisicrrt. Cliii<:a iirit'r'plt'1.;it'ii irii rra;terii. Ciutirrilol artistului ii se adaugf, de'a
Viollcl -le-lj Lrc. l,- urs;Lrlilt: Lrir-ru;1ir i u I:-r lr'. valnra qi lelete farrnaceti'iice : q-.roliune pentru
Jf,reriur.tt'oa ploceclerelt'ri' illitndt'zr'. Itr. Spc-- vindecarea rinilor, irroceclcttl r-ie a cons€rva
cltlalii.r,rjilonl{rti'jcir in suc'-rlr,rl ll Xlli*1ea. c uiorile natttrale aie liorilor ciintr-r.',n ierbar.
friz-ie ;r lui iit.,bl'r'I C rt;ssrtestc. Prc;plrgirlc:i $i nu avem de a f;rr:e cu un :;intplu compilator,
iLrnritrii. LiniiLr, r-rnghiur'ilt: si figiiliit c'i < u un maestru fcriiiat i:e ;:rntiere, cu un cm
i'c11ttl:rtc ct sh'LlcLulit a lumii iizit:c. carL- treie$te via{a. .[n ct: y.lerioadA ? ln primelc
riorri treinli lrle secoltiliii rrl )illI-lea, in piini
I irrfiorile a iirtci gc,tiere. \rotrr veciea crirn tre*
Iiu ;tirn ninic, sall apr"orillc' nin.ric, clesple Vil- [:'r-rie interpretat l.tptltl in ltrivir-r!a ltroblerneloi
lard de Honnecourt, dupii clln-r nu qtiur nici c'e ne interescazi"t si care sint cele legate- clc
ciespre cei mai mulli ciintre arhiteclii llvr-rirri
i\.Iediu. Albumr,rll ce ni l-a lirsril riurir-re sirr- sculptr-rra romanicar.
gttla sursi. Astiizi el nr-urarir treizc'ci si trei cle
file de pergarnent, acolrerite cLr clesr..,ne si noti'. Trebuie sir not;irn numaidecit ci t-r,anuscrisul
sAu nu este un album de croclrir,ri in ;lccep-
O indicatie clin rrcircul al XV-lcl, cle ll sfilsi- loiunluecaral.lnco, cplererncicl calatci'rr-tdvientttttlnui ; este o cttle5;erc,
tttl albumnlui, r-rc infolr-ncazi-r ci"r in acel tirnlr
aveltis;itlcl-it ciitre
:rvcl patrtrzeci si rrr-rr cle liie. Locul cle blstini cititor qi sc'ris pe verso-ul primei loi : ,,Wilars
cle Ilonct:r,-rt r,i'r srluti ;i i roil(;l l)? toli ctli
lil utttonrlui, clt: unde i se tllge gi rtr.rr-ne1e, r-s;tc care folosi-se-vor dt-: iscr-rsin{ele ce \ra si se
afle in ac,--ast6 carte si se roage pentrtt sttfletttl
sadceuaEstiasci,ra-grtieamseinpteoaastecigr dcsliebtctnlit-stsfiitrtl, cf,ci in
I ) )ibliotheclLrr: Natirrnalc, 1)rss. f. frangais, 19lj9.1,
clespre

l)rtblic:rt rle T,iu;sus si l)llcel, Prilis, l[]irtl , tlc-. t'i'- rnarele me;tequg al ziddriei Ei clespre me;teriiie
i cr'.'rr,.lul li. \\'iliis, l,onclll, 1[i59 ; tle II. Otuortt, I'a'
lis, I.tl. Cl. Qui<'he:r'iri, iil 1i€ut/c urt:ltirilo.clirltLE, -1311) :
Viollrr;-lr: l)uc, ibit1 , lBtlil : lh'ncst ltt-.nln, I"tu t tltt l{o'rt.VgreiezidLrai dXis/elasauCXall,llt/,'asriclchliete,cPtttareri.s,re1l9ig2i9e,ups.e2ell?tt
7Ir,r1L:rt-At1e. et 1.,,J ('cir\t'.; .1a .crr ,lrir'rli1r,'il, r', 'itt li{'1 li'
r1r /), i, r' ll rtr,l, s, lBti-]. :i ttr riL.

2?2 223

rlr:lgheriei :1i o si rrtui gasiti si invrrl;-rlur'.r
t'lespt"r: tlerertn:rrir"r chij-,r,rlui, lirriiii-',:.ij,,t rrrr c:i.rutcnl.ar"iu. Mai intii Villard are t.rijA si1
r.l-Ji"tiarLirir :crlnijuanrlepeltrfoilc:,erdinettlcsairrue privind .'iiniile zidilriei((
ilria :j-,Lrolitctlici ir: del:t'itttitr :;i itt',':rt;ri' irhiptrlni'(. Pc cie ltrtii d:i .,liniile desletlni-rh-ii
,\:iir plrte, cl ar"riti cii ar'1'a
dar ttr.r rsint clcl.ir ni;tc sitri;tic Iloii', r'i o ltt,. i'.rr'tr
preneditati sau, llclltnJ ir ii. rnai extct, sinl in-
tr-acievAr note, exilerienla Lrnei plir-re ;i ,.leometriei este r-rtilir pentri't ..lesnirioas;i lu-
viefi cral'e", pentru a
active, dar pr-rse la pnncl, chiar irr-rsc in ordine. l-,n p.n"",lor-i cle
Printre texteie, uneori clezvoltate, cc ii-t:;o!e sc lucra mai tlior : seismtep,lvifoicrhr'aredea
gi exp)Jcir clescnele, unr-il ciintre cie (liia 1), santier, cle o
nuncii. Dar: nr.r este r..u^I ;rrtiflcirr de zicl-rr' errt'''
verso), ne face sir credem cir albttntttl a losi o ..art:i((, este rrn sisteni fa{ir dle care ,,ct'vitre-sr
cornpus spre anlurgul unei existenfe a ci"irci
o rezutnri: ,,AIn lcst in n-iLtltc i;iri, a virdi uirrc lttale-auriutr:(.
experien{a veli af iir din rceast.a t:lirtc ; in Ctrlelleri-ra tlr::':uil-rti'. tr,n l'nare tttrttlitr de' {irr:ri'
cir"rpir crtm r.rii i satluficlniirr1ir;e'grtsrri;.traiicleesat-ire:altntei rVimilplalircdincsla. udusntiirld(i'1l .tdlrr1rpse[

tr.n ir:c: viectlatii rt*irrrr t,iiztti 1t"t|tr j)i'u( r-i|lr ', 1il('

acela clin Laon...". pare, f olosiroil geometriei. Geometria reapare

Aceastd tr6sirtr,rrir este rernarcabilii. Cu tulti jre verso-t.r1 filei 2'l , tlnde este desenatl o roat6
diversitatea amintirilor gi a ciutiililor, c:..t tii: ecireptilrsio'i.r-toa:cre('1'xe,ltctila-.ts(i'ncmsedoetotrirdtrialo.ncsnlel,ureooazraeiilt:ceaintrdiao.dnueetoaprzul6'rl's' tcni:hrt-rldDeoir
indreptS{e;te sri sr-i}.:liuietn caracterttl rttritar ltl
culegerii gi pu.tcm inlelege totocliiti ct'i ,,itttil
geometriei((, anu-n{ati incir din itvertisntent, tru pi,rriiseste ca pe o crtriozitate de nroment" ci
ocupi acolo un loc intirnpiirtor, ci nLr e o sirrr-
pli. curiozitate. eFiilienlep1o8rtr5eiii1s9ii,clv,ealscolic;ii iir1ttstr.nee,tltri1iiirriivrnrltF-l-epticrrt-neiroltiraeuair:eerrtrr"iptrtt:rlaiaioiccescrassirizeo'eaituiuselatslpit1grlieeitrttonllarartrorrittmrvrirariceiiirei\e,aclrircs\c.ei/l-ctotAllirseenanunx1t.utlarlliillitetoerlSnornottsraciie-rsic1ttt'clt.eeelilp.no'ili-tsoettorDrsero.riugamllul'ol.ifcrpc,'lcAttri'iavat,:stdiosrisenine""niiincerMa'ic(lara(''tsaa'lndrtn-pntrit'orrrlio^merhrznnnn"araiftrcercj!iln:miinntla'ehcticlricriraeililnltrnnolonerc'r:loor-rl'il
aratl aplicarea t'euto,

ir.i de-
senul figurilor : ele preced o intrcrgil serie cle
studii in care anumite procedee cle construc{il
sint reduse la scheme geoiretrice. E un luclu
foarte important fiindca putem sesiza rnanier.t
in care procedeele sculptorului se leagit cie pro-
cedeele constructorului. Scurtele texte ale lr,ii
Villard par si insiste aslU)ra intclEs'"tlui acestei
metode : ,,Aci incr:1:e materia despre clesemnul lrA.',lllivb'.urrtllriatrrnrrrnrlerLotreh-rtaicVhloiiltshpii1lrrnsl vecitfnlnedrr"Tlsc{ot"lnasndtlorrircci'sr^ioulrtlt'n''llntrrrt'r'r'jci:''trd'npet'-l
chipr-ilui.(( (fila 18, recto) ; ,,Aci ittcepe invitir-
tura cicspre iiniile ciesemnultti chipului, ii;ar
curn arta geornetriei le invald, pentnt lesni-
$i in riiii ir;eic sitrL cr'lc alc zi- 'r,ll ;'l<1rc,1asliczpri.trlreecct1leiteto'tcta-1ittleoetrt-,uefaclbh,learriinrrlr;tiitetlroelrrcri^ll1oe2Lc5elluc0'Il.[eriscin]te'-ocrlllteeteosltotrj.;le'rsisncai'slrptiercaeinttlini1nn'druni
r-:iolr:;ii Lur:r'i.rrc. ; ,,$i in aceste III {oi scr
verso)
riiriei.': (iltitl..
irllir f ilSrrli cliir artrr geornetriei, clar spre o le
ctirrria;tc t'r,rvine-se a vlidi rnare luare-aminte
c:ine vr'ci.r si stie cnm si se foloseluce"r cle fie - lrrc caracterul rlnt'.i- tr;rtat care s;i pernetrteze
ir1rrrirrne-triiori<cd'ieltttlttsrcaecrbvt:linir(ri(i.iilrO:caaacrieeetpullrluastcleltuicceei.neVu'rni'lalamrrtednr'lda'evinse'ctroutist1i-'i
c:rre(( i{ila 10, vc.r'.so). Textele acestea cer il-eja

* 'Icxti:ie liri Villard de IJonnecor,rrt sint tlaclrr;e r:Nirc,r'rtertlcscltJct.c'tstttter ltitllufalutentcellcl tlnor sirirple llote ?
rlr liomulrrs Vulpescu (n, tr.) tot ;i tratinci
pestc

dr:s1rrr to:rtc, nrl aLr e1('()ere Lrtt c'l.ti'ar:tcl sislr: Vioiiet-Ie:Duul gi-a irrdre1.,;ta1 ali:n!iu tlrri
.rles asupra acestora ilin ttrri,:i, aratiticl crr in-
gne:aotmice*tqriiebiin?el''liunchceogna{ittrinelceeetror ccielapirivre:es;zieultaltrutirl llt,nioz-it:it* ci1 o ciitnbil-]arc il f u:le,lc,t triringhirr-
unei expef ienle si r:1 r:nei gtiinle ? iil sfir:iil, tire llutea priiejui, in scr-llptr-tla tnoni'iinlntali't,
scopul lor nu cs"te aceh de a lace cunoscutii efecte simple, o mare varietate de
care cere dA citeva exenple desenate
rniEcdri, drept ciire
o metod6 ? cle el, dar observi totodata ci acest tip uman

S5 examinim desenele. Unele redau propor- lfrr\r:r{-ueircsduiafiomr:r,mseicreniu,.lIspmaeta!uiin,nrrdtc-itlr.sn,rceTrfqiirsgtceerb,.rprufrareieecacvsrsectimnur tltit;niiinra, iinacruntmaopatilclirvmieouaalurc9edii
lziiis, ea,lateltleelere,dianu miqcllri, altele forr"i--re pi'oprir,r-
c1e conrpozi{ic'. scherna geometricl, aga cum o prezint6 Villard
sfir;it. schertte
tlnele -qint ccnsacr:ate iigr,rr:ii ittilalte, altele
unor animale sar-t tlnor ot:nalrtetrte. Allar r:in'l
cornbina{ii elc axe, cind c'otr'.'binltii de l.riLrir-
ghiriri ori de frtsuri triunghiulare. Pc {iia I fl. de l{onriecourt, nu este cu adevdrat perfect6
clc'cit clacii figura are picioarele departate sau
recto, sLts, Fecioara cu ]lrlll"tclll pc genutrchi c[;icJr, pritrtr r,rn artiliciu oarecare, se prezint6
nu esle indici'.tIi decit pri.rltr-o ;rrtl.titurli lir"rjarir, cu toriul gi r,imerii vazuli din fa!i, picioarele
ia fel ca arn.iAtura dc sirtt't.l ce lrentiiltl o :;t;t.= fnea,.ii'r\uirspicnta.teo.eedi'rsprt1ttiiioornprtc"ciciii'reritm"rac-crrtaatcripaiiiiI'Enrtiaeocafltlpa\oets{fizsEetttiiturzn:leli(elsrcstotltrlitere'clnlncciduciesitclplirer'ouolemltmlaxtrt"ael;'ee!intTimrrsnisroce1'pt.eunrtttllllu6uro;:iliu'tedl'tsouO'iieinvniir'oct,\rtiirpcrei;bellieclcbaa'necnurset{didritlerauee''
tucti uodelatA in pirrnint. Bralul drepl csto
rnai complet : ins5 cr-rrba lui interioar5 are nrai
ales scopul de a sugera continultatea migcArii
care il unegte cu voalul ce acoperi capul Fe-
cioarei. Partea superioar:"r a corpultti celor dor-lA
personaie e constitr,iitl dintr-un triunghi a c5-
rui bazl formeazir liuia umerilor. Acelaqi h:cru
se poate spune in privinta figr-rrii desenate ceva Pc \:erso-tti ltce'ieilsi Iilel se viicl siuclii de
,.rtp*t*, stttclii cle rnitrir,lt, o r'nuinnit deschisa a
mai jsoist,in-"iincdarine reprezintd un re-qe stind ne iinitri lrlintr
tron minl sceptrul cu floarea de c,ii ei palrna c cle cireptr'rngl li'

crin. Ea este in inlregime fiiifortrir' Oare in- (.littci ir iLtuqhii.rri jtr.lt:iprise cletertrrin;L ('r'l rxac-
i1c:rr'ij.lrap?grir{ipileen;itirgr-roli9nc''rrFil eg:arillitzneull:izciiriilllrle"l rllt't'
tenlionat si fi aSezat Vitlard deasttpra umeri- titate c'liip
lor un calr minr:scui ? Tn orice caz el este rcr:ele gincl.
i,,ir:'l'los, r'rizr"rt ciin fati, si tttr vtllittr, c'l-t ltspect
figr-rrilor lunqi cu capul mic pe care 1o intil- intinse' ii nrai intiininr gi
nirn in secolul al XII-lea in operele ieqite din helalelic ;i ghearcle ir a tlnLli qcil cle ziclirrie
atelierele lanquedociene (9i din alte phr!i). In iie armirttit
in chip
avinci cl*".r.lpr" Lln coronilnent trii-rnghiurlar Ei
fala lui, la dreapta, t.'.n treieritor cu biciul un acopeli.rl. ;\L'elasi tri.unghi cchilaterr;rl se
ridicat este combinat intr-o rlt1 manier6. For'.
ma este mai inplinitA in jrrrul aruiturii. Vizut inscrie intr-un cap cle cal 9i intr-L1n cap tlman'
Ar.:easti multiplicitate a a1:liclrilor clenoti ca-
din profil, e1 se apleacl itrainte, cu biciul ridi- racle rr-tl sistenratlc al prr:ceder-tlui. Pe aceeaqi
r:at sii loveasci, iar baza unuia dintre cele dor-ra
pap,ina apare folosirea cttr'llelor- Ilouil segrnente
triunglhiuri care redau atit fcrma, cit ;i miq- ch: circlunferin{e ce se intrcteie fornle'rzi o
carea, se afli 1a talie, virful fiind la rttneri' compozilie in care apar dor:ir p;isirri clt picir:are
Revenirn la verticalitatea triunghiuiui rAstur-
nat cu cele douir personaje reprezentate goale
Ei in picioare, in stitrga, jos. r Dictionriaire d'architecttne, vol VIII, p. 233

??-(. 227

lurtgi, indrepiinclu-se rina spli.-, cealalta, si ale

icnlrsoerrigrritfi-rigriu.rsileoririgcerlmtciingaetae,zam. lallienunrneerionatrsoedupce
dosui f ilei 19, unde sint arnestecate cu aite
noi stuclii de figuri oineneEti in triunghiuri
fr:siforme.

Mai lntii insi, citeva cuvinte despre acestea
ciin r-rrmir. Las Ia o parte secerltorul, .cornbinat

in acelagi fel ca gi treierdtorul din fiia prece-

dentd, arnindoi fiind personaje dintr-un ca-
lendar al munciior Ei aI lunilor ; tot astfei mai
multe variante ale figurii cn urleri iati, baza
a clouir fusu.ri, una dintre eie fiind reprezen-
t:rtir de data aceiista cu picioarele raqchirate.
i
I)ar sus, in stinga, vedem o compozilie din
dor-ra triunghiuri virf in virf, un orn mergind,
cu o min5 in qold gi cealaltd intinsa prezentincl
un mtreeirspnicliuoia,rae l-
obiect" Personajul are dor,ra
in
mi;carea fireasca a treiiel
inserat intre celelalte clouii ;i combinindu-sir]

cu prirlr-tl intr-o manier[ analoaflii incluci;irrii
csch'peeeeicntitf,fiiciitlir1;;ercnagezrl-;irreluadolntciienondreno. itc$,lirpmrLealzniecin)ituiicnccilorlitrceuincgiil€nertnsbeuennlue-l
miini un obiect, intr-un gest de inchinircir"rne si .i-
cle acloralie. Cit clespre figurile geminate, Lu1
f\il,,\'r. t'.1
/ lJ,
";/\'vt\,1 ,lb__
it-rr-rirmingpruepntiangfAolni;eiarzleri cloi trimbila;i unili in- ^-l ;i l'\--( \

cArui virfuri f ormeazi
incheietr-rra bralelor gi articula{ia genunchilor,
toate fiind accentuate prin ni$te mici celcuri. tl ilt."1\r\ \
Alte cicr-rir grupuri asociazd figuri afrontate de 'il/i''il':,!l,sJ{ 'li ;r | 1,, )"
a
I fSr.rrcu-)rt
h.rptatori incluciEindu-gi simetric bralele, unii Corrrr.rtrce" tr
I
Iiniinscdriedeufinnilriopmribn,trc-ueniladlrliepptruinnghsielgnmecanrtee I _

se il \'ri l J".rpt r:rnfrr'r4 tr: rtl u.t
de
cerc. Ultimui, in sfirEit, ne readuce la cotn- .1,' -l I 1-!t1'C
i

binalii specific-romanice -_ dor"rd feline repre- I

zentate una dupl alta, in sens opus, in a;a fei
incit capetele lor s[ fie simetric clivergente,
rps-rtdnrus{ciertlui rddiieinamsleoimlnas[ntrAputroedacureebdleucn,ltlibc:iceeadlaaal,r 9i arrinr-l ti Albumul lui Villard c1e Tlonnecourt, Iila I I (rtL'to)
celor dotta

in loc si'r
fie definite prln circumferin!6, sint definite
prin triunghi.

z(o

('r,rirLiiti:rti.ili' r c'll trr;ri ttitr rit,,,rt',' tliir iritrt.raq:-t lolrrsi clc n:Ltut;rllclr, lrr rter'1r'lt1i r:rrttr'lLtzii :,i
jr-ri(-. ::irrt, f.ti':i irrr1i.,i,iia, ,-,ela. ,l; ;;c lii.L l!t la acelea;i plr"rsnririri la carc ajutrseseri:r mlrr.strii
\ \.1'r,(). .'\,r;rtt. 1lc' lrlll.t'lt' irilt-:i t:r'l.lci, l)ii'tr'Lt IL
gtrr i dc' birblii, toatc' irlctrtice, ridicri i.rrllerlirr- irlanr'lozi. Dlcir rrrr utl {i a-,,r-rt toate acele {iguri
rlin albur;r ciire prclccl pe ilceer a esichicrnlni
!fcaiegtlrrl;rarllitirirrcnarnrcciinolcieirunnp(lelJel)-aorasnnugspejor;nateac;paiipiccuaalutriep, ellieupiniccociorlerusin-i
prrnrle in purtea de jos. Dacir le izoli:itn, vedcnr rrnr li plilliL fi 1t'rrtlti sir c'rcclcrn ci V-illiircl l
colriirt un clcsen clupir r,reirn docirment de tlin-
c'ii lieclu'e figrrrir iugctrtitrchcazir pe u1-t sillg'.ll
colo cle rrlare. Dlr e foarte pr.ifin 1;robabii sir
fit a;a, interven!ia unei .,iu{iuenle" directe
lnieeofirin-ncel tnliceicl easarsip1l!-i're-rnltrr-uii a le expiica. Tr,:riarea
ilit'ior', r:elliialt liinci liexitlnh'i, inloctttlli ca 1:er- esle suficientir sie;i.
sonlr irrl clcst'r'xtt pt-r
intle1li, f illr I I rcctri. li'igr.rt'ile sint .'\iunsi la ar:cst itrtrti'1. ll sirrdiLrl tri trostrtt,
irrt 1r-,11c' rnt'ttrltrelc' ;i totrtsi illrirl' , r'cclen'r cii rim ltrrleu .si:-i scsizirttt l)c'l':tl-rc(:tiva.
nurtlrtriirlrtLiiir.1':ll'rc1.rr'iL'nt rpiriir'rirr.t'OirrcL.i-itlpcrlnctrtLttsceccleomppetttrnue,litgletlrIi Yillrrrcl dc Ilonuci:ourt. nu nc ofc'r'i:r o irrdica{irr
r;rg:i si gcrrr:r'a1ir de urctoclii. r'i ntrr)iiplc fi gra-
sc cotrl.ilc'1ir, lrclnrite, llt irt irtiltrutnittLit'i sL',c('e-
sive', clolrrrril Iiet.iltiri cr-r ci'Le ciOtili trleliibre cl;rte excnrplc alc aceslr.i rnctodr'. l')J r.'xplic';i prilr
inferiolre. ,,\cr'qti str:lrr.rii llt',rlitori cle inlal;ini,
jolrrl ftrsurilt-,r trir:rrghiLtlare {rtttrtt,;tsrt ('()rtriro=
zitie a apostolilor clc la 'I'rltrl()Llsc; r'egl:rsitrt 1lr
( irre s;(' l)r)illlson(\l/:ii si sc slrlitllltcazi ttnii pe cl accn incruciqare spccific langucdocianii ;i
lltii cLr r., r'('rillt't'itltiiir cutllirltritriir: cle rrlisciri t'ornbinaliile cele rnai singulare ale Irlandei.
iclentice. sir sr.ll)ult exltci, lict'ltriasi princillitr 1le
t;rlc. il veclt'rrr a1t1it'ui rrttttritilrtt' fir1r:ri st'ttlptlrtt' IJste adevarat cd ace,aste confirrnare l"Ic vinc in
1rt crLtc'ilt-' ii'latrrlt:zt', lrL.titl'tt-rltrri ;tt'-'i o;ititttii rttri
ri;rr:ril-ri iriliLtttLriti ittt,rt'Lltlti t'.1 i)tt lrl llfe:l rlt' plin secol ai XIII-lea ;i nu uit cir maioritatcir
Lt iiili.'rrllt'rt. l)r'cir'strl-rt iivt:'Jl1 r-r sL'ltt'lili si dcsenelor sale fircute dnpit scu)ptnri rrr: lasi sli
transpard folosirca metodei cireia cl ii acordl
atita irnportanld gi cdreia, pe de alt;i parte, este
rrirri itttr-r'esirt)1lr: l)r' l-1ll r'1it'lricr L'lt c'isttlr sigur cd arta goticri i s-a sustras. Trcbttie oare
y;r'rtt'lte, 1r';tvcl sittc clc tliltlirtrlrlc'le iol', clcrtr:t s:i credem, ca gi Vioilet-1c-Duc, ci cl a rcti-
1,r'rrl)[ili ;tclol{tlt', lt,t'tiIL1ir clirr cltrtt;i ]ler':la")- nuL-o ca fiind Irrai contndil pcnh'rt rrltizaui dc:
ttrrje ltlloitt;r'tct ; lrljsi;Ltt'lt lrit.it,lLt'trli.rt' :.i Lt l:.r='
lit:i,.,r t' tlt'tt'r'rriill.rlit (lL' cii:tgt.rttliit' ; lrI(itl()selri ruina a doua qi lipsili dc gcnir-t saLt fit tln sistctt.t
pedagogic ? Se poiite. Sa o fi iuvcrrtat satr sar o
trei pic'iri;it i: lr 1.r't'i IX't s(-)ilil.l(: se intillresc' in fi reglsit c.l singur ? Nicidccnnr. ldc afliun ir-r
ac'el;lsi puttr'1.:.i. iri pltts, se jnsltrr-t]:cir/:li cloltir lafa rimdEifei uriei qtiinJc a cirt'i tradi{ic rl
cite ik.rtti itt cli"e1ttr"tl rotLtlei cilre le osle co- primit-o cu acea liirginre dc spiril r;i ;lcr':t virstir
rnLlnii, irt tri.jlocr-rl Llnrli rolllb lclrtnat cie latit- r:rrriozitate de care alblurLrl siu rrc olcli atitoa
lilc l patlu pit lrte ;i cle clirqonrilele lr-lr'
Aceastii -roziriii ;i ar:castit qlrir'1:rncil tie c'orl:Ltr"! r.lo\'(:zi. C)ricc confjrjl'li-rrc clr: :rr.:cs;t fcl nrr r['l)re-
clesenirle itr secollll al XIII-1ea cie;lfitl cle :,:irrti neapirrat o'u'aloarc contcrrtltorar-rrr cll rr-r-
fantier \'111lrrcl c.le liotlnecoltrt ne amintesc trirul albumului. I\,Ictoda lui Vi ller:cl cslc vrrlo-
cle acele ttigh cros.s{'s, lrL1lL n-lai timpr-irii,
clin rttlivec.'lrilrl iitrrlt cc'ltic, r,i cle I c'lc ti'irti rrtis- r-oasi cind interprct5.m sculptura rc;rnruricii, <'il-
terioase t;titrc-' ele irrtei t'.rlilal-licc. lrr i;iirllir
periordn gr:ticl lnodlll cie a gincli ;l:,r..lllr;t sp;i- lcil ii supraviefuieEte., d;lr virloarr:a ci csk'

nricS atunci cind vrem se intclirrr-:tirtr sculplura
goticir sau o putem folosi ir-rtr-1111 nrocl foartc:
gcncral. $i :ista pentrLi ci"r accst lrrhitcr:t ul cil-
tiuiui il contli.ilie pe Lill arlist, foarte iutpregnat lcilralclrrr, ;tflat l;r irrnrillrlen clrrir-r.rrrlrri rlirr{rr:

230 il

SeniLrl rotrtitttic 5i .t1t'rtitrl fclta\qtcl'ii, lrlit I rl,' viri.len{l calculati sp:itiul r:are il defirreste. Se
si rr'i1qci in imcihiiitatc. liste iiber in cadri-:r.i le"gil
pasionat observator'. llLrt'st tloliritcl qltlsi-i;il
actlv aparfiue acelc'i familii c1c spir'1ic .ar.' lrrl :.r lt--

sint pe deplin definiio de titlpul lo:'. Sinr-tn c'ir II
ol este un persollaj iutcrnreciir.r itrlrc rior.ti-r c1--o: i.
lntr-adeviir, in cazttl lui, ourr,tl tilde clcil -'i..fi Textele qi desenele lui Villard de I'{onnecor-rrl"
nu constitrlie, 1a acea epoci, singtlrit exprcsic rr
fic suficient sieqi. \.ril1arcl aparlitlc l".rn',ii vc'::l'ii speclrlaliei gcor-r.rctt'ic'r.. l,e gisir-r-r in di'plin acord
rtnele conbin.r.tii, dar o vcstc'stc p(' c.'.1 cL1 L1r-r ilspect lc'rlirrciibil si putir-r curioscllt al
1:rin prin studiile sale prollorliilorrirr= gindirii scolastic('. I imunismul ;colilor de lir
rrou:i astrltra
tarrebiqpthi, rdtiulepdfec1!i,iriru.trstrrlltrr-rrlcttl(afit1gaco1i9ll.ctrr'iot'rs' o).f
NTrtlil Chartres ingernir nusc: clcia neliuistc'-lt cercetirii

lori'rr- stiintifice cll accste tncandre clialectice carc,
i;l ttrtrta ttralr'tl.tltiicii'iltt -
'ltuini iMi dainnuQccui,itt.t'r\olbcrtcitcloh.t f)iirer ;i, in sfir:;it, Ra- rnon$tri ari ginclirii fiii'a alt obiecL dr:cit ca insr"rsi,
fIanelf,a[ad.cdarrttfi ifairnildtrcoaajsuiinsst:hpitci-'rtrltlrcttrltta"'tdio\cvhti'ndtiltaucraeust
lrrr:rt.t. Lcouirrdo da Vi rrri dlh ir.crcst.rr clutilri llspuucl meandrclol scr-r1ptr:rii rontanic{1. irr
ctrrsul perioadei nnniioarc, la Iinivcr.sitatet rlirr
qtPreenrriiiscc,leleisnspcrehtirisArilr;:tirsi:i1tnofcteelolion5rrri nru.ilcoeasinpsirleiorit..ti,tirrsnntii)nsu!inintc.elUlrdurieopra.rceltllfucel*,i
sensul lor cel tttai ctri.qtrrlttir: :ri ttcl l.tlai tralrsita- crcdincios unni umauism l:lrrtonizanl gi teolo.qiei

rc-.nt totodat:"r. llar. ,.irrtr-o lurttc itr t-ttod trcrr'- luLrgustiniene, acceptit rnatematicile. La nici un
guilt presirratii dl combinalii rcgrtlate('2, cl alt ginclitr:r nll estc :rtit dc c-.vidcnt contla.sLrrl
vcncreaze, dintre toatc. itccl .,trrrp a1 birrbatr-rlui
si al ferneii, carc sc tnirsoarti cLt toate((, sau tliti
i.rinc zis. carc cstc cxall 4 si s'.rblime lnilsuri it clintle cnciclopeclismul prrizian ^si gii-rdir.cl geo-
spatir,rLrri aCcvirrrt si r sltalittlui gindit. Pentrtt Lincoln, Itobelt
rnetricir ca la acel episcop din
(lrosseteste (1i75-1253), autor a1 tratatc1or
l-nediterancctti, 1--cutrlt ii.iiliorii voacllll-li a1 XV- l)e Lurce ,si lle. inchoutiotl,e J'ormarwru. Din fcri-
lea, ca gi pentm grccii lui Periclc. otnltl cs;te o circ, Etienne Gilson 1 a pus in luminir insulirilc
clcfini{ic actir,ir, cl cstr', o repet, t-iritsr-rra slla-
{iului, in titr"rit cc, pcntrr.t artistrrl romatlic, slllr qi intcresul doctrinei hri. Lumea e lumind.. Lu-
inin:r esie prima formir creatS. Ila se multiplica
ftiirn:1ite, sitiemlint;arst.Lltl'ii'ilr-orttrupnlulrL-tai.t,Oittxlii.itlll.csDtcartrsicpicc'riesfiirrtitf,i la ncsfir;it : un punct luntitros ce dir naqtere la
izbutit sir arirt cil accastii geometrie c;rre il ge-
nereazii uu c.stc cl sL.icceslttt.te cle piiritir{i inlobile, o sferd genereazd in mod instantaneu spaliul
in trei dimensiuni, adicii volumlll. Lumina de-
finestc
ca e.ste dinamisr.n 5i ltrt'<'ltttici"r. Coirtbit-rltiilc rc- aEadar rnateria ;i corpurile. Insir corplr-
gr.riatc simctric(t so niis(r clittlr-o tl.li5cir.ri-. lile au o formd particr.riarir. Aceastir forrni ntr
()rtrrtl, Ili'rliirrli, sl cjcdttlll,'irz:'l' isi
5i ltll zicl dr: cstc molateci ;i riitricitoArr-_., ea cste definita si
pc rrrirsnrabilii nrL trumai in statica spaliuh-ri, ci ,si
rnisliilii. Ill cstc,. irr totLrl gconrctrlcii
i)l)lll'tc ltir{ilt', sr: ilrc'lti<'lr' ('it rlrl ( i'l'(1. -rfi'it' L Lt tr ir tliriaruica
r,t lecltlr t la lirrii, 1tr rrn.g..lrir-rri si figLrri r,e_
I Clf. ioiri;L i() r.{'t s() : ,.T;r1:i r,rrrit rljrit''r' Ioli-rtr:li' -Oa1-11"
rlc la lieitns. sltirtii ;tlc l:iic.l:ultti. llsil ( itrll s,iir'r i''r'
intre cloi stilrri. l\1:r rtlllttll tl itltis in 1;Lt'lt llrll::tlil l 'l.1'l.'rtr,l.,;.c; 'I.ilt'..illleucGslJt.ei1,.r!iti,ntyGtIeJ:llIl'l,sicaerrlli;ilttr,rctrpc,"ris.gLtl,elte.TtirszXii_,:/lurrls.r.iil,o,Gii,l(s).ei,ri.r.Vtysi.sdI+iI(iLt,-iii.tci:.hDa,BtiutearulJ/:cj.I/,arrirb/lnpti:seltttoi-ip:o;L,hslqiioi_re.-',
cirtrl lc'-:ul rlr':;r'ttrti;ti. ; tllt'1-'t. irt'lt1,i'LL 11i1'1' 111i-;l1t to';t
ryi rrtai s<'rtttrpr'".

? I'ltttl Virlt!1', Inlrotltttlir rt il ILt nti'LIttri'' tl"
Liona.rd de Virtci, 1r. {i7.

6Irriarlaiit.e.r,i.,Ii'-;:iteetcrr..il.r: erirI.iitrir.iiitice,rei.sli.r'gahpiiiiiilriilefa-;i-,ii-ltgtlii,r1ileea, 1i'atati-i1 de optir:a al lui lritelliun, tratat perrtrr-i
, ria li.e1-,)ei \'d si.:tie riiai lir:i i-r Paralip;,riieriele
(leLral'rrae f ar ii ,:1,: llLl este pr:liLril iiil i Lil rr te:itellt
I ilosofiir l-r:rtur'illi"l. l'llc sint sufletill Itrli! r'r's Ltitti. iir i.tli..is, Ifci'L.Li.F ]:i .itrrbr;1it€;-i ti-iatr /jiL,Liiii ilc
\lalettt itt. tato rLJ'tiu-crso et partibus ejus ubso- (it (ttll()l:;tett', llr.t iltut-/.i i,,t Lti ttttt'tril ttti'lrrtle
lor cle gantier, cit gi invc'sligu!iilt,r IireLitc cle
lulc. ,,Acfinnilc riatulale se propagd in linie geometri gi de fizicieni. Nu pretincienr cii isto-
clreal-,ta, lic clircct, lie plin r-cfracfie. Cele doud
f iguri nrrrjorc sint sfera, carc este modul de rir scr-rlpturii din secolele Xl ;i Xlt era tot atil
mrrltil.rlicrlc u lunrirril, gi pilernidl, o combinalie
ric stlir.rs legatii de prograr-nttl nratcrnaticii pe
cit ela alt.r abstracti a poligonistilor de la Cairo,
lr lorfr'lor color nliri pr-rternice v;iill.ca,r,eA,cpcsotrcnirned- irrsir clovc.ziie ce ni ie oIer5 a posletiori Villard
dc la blzu se corlLentreaz[ iu cle Ilonnecorirt si Ii.obert Grossetcste nc. invita
.gr-rli, rri'este rddiicini, acestc baze Iiind dlrte lxin
Iort;.r gt'ouretriei, Lln obsr'rvator diligetnt r'tl lu- sri nc intlr'l-,,irnr claci in irtelierelc clin nrlrclrrl
,51:aniei si rn ccle ciin sudul l'ranlei, alc criiror'
c'ruri.L,rl riin nutr-rrJr poirte cxi)lica 1te accastir ir'liIlLri'i ntt rr.xri. lre]'lrrie demonstratc,, nu se ftt-
r':rlr cuirzclc trrtrlr'or fe'nuttr.:ttt-lor'. Llirci. intr-
lcler,rir, i:iruzele trtturor fettotttt-'r'rcrlur 1:ut fi for- lr.,str:ur ( llntvl rri prrrc tica c.ioplilrtlLri, lr constlLri- -
tir'i si
rrttla1c irr .Lirr1i, irt ttngitir"tli :.i irr iigrtrir(. r ur jlir rr clet'r.rltrlrti, Slrt.rlorri'relbrleuclillrcrudteirrdtirter stiinta flr-

I ltrlrlrilor. r.'t'l{: clorr;'r
civiiizu[ii, lrtit elc lrrrt1..,l tt clr,rrtr.rnstlett', clc lltfel,
r\cr:s{, exllr.rolc.iirrrrr ebsolLrlisrrl gi,'onlett'ic ut'et,
ayrt, doLri Ic.tu: ci ;rr:ingr-t- nc ingicluic srr credt'rn ci lrtizanii islarnL.rlrri er
cltreli 1t:lrr:ir.errvr isitpolllrrsei reztttla Lrn trccuLb.,,Prin iliitJnltitctr'it rluttct 'cr'illz1rcirtsr;grn:rtrienert'or'rrcri5lutirriieer.irl,ii
nrr 1;ule'arr
reuzi strirniu lur
lra,ucrssr)eo;rn:liizte;ai !lsite.tc:ilcLlr.rtlrll:tcrlcIL''tgrl irltrllri1ii'i,z' -ilcYigiil,rllrI*ikiIri1zl,iicaisllop,rgLnitrn,r:oii,itI;:liitritic.i,rhririiirr-tr
(lilsou, ir enrlltlltt llii)Lrtill catir'zirrrir((. (irtls virtttozitrrtc st)rrr'i, clrrr ltLrterrtr sl.ll:cr.ll anuuritc'
y:r'ltctic:i tlc calc lr bcnt'J'icjirt intr-rtrr ntocl spr-
r ilic.Qt'nir11 or:cicli:ntlr1. ()r.'icrtnr c greu ric trir.nir;
.st:tcsls n rl c lrtai convingiitor clccil cliscipoltti i;.r iiit lorllt gt.'ornctrilii a lr,ri Villlrrcl irr-t iu'r: ltit i
s:'ru l3llcr-rn, ciarr il pr'()cede ;i fottnulcle lui sinr rrn tlt,.rrt, ri-r nu se lclga dc nitlic, in titnlt t'c
foalte vigr,troasc. Nu mai c ncv(liLr si subliniem girrclilcti corrtcrupotanului siiu Glossctcstc ltrc
rela.{ia cc cxistir intre accasia gindire Ei arta oligini bir-rc clt'fiuite. r\cestc origini, repuse ir-r
contextnl lor, sint in deplin acord ctr dczvolte-
gecimetliei aga clun o aplicir \u'i11ard cie lIonne-
court la dcsenul forrnclol vii, rnr-rl,tr-rmindu-m6 lr.lr isiorici ;i geografieir a scrrlptrrrii ronrltnic:c.
sd senrnalcz, pc dc altl partc, cir acc:r piramicla
uisiua saur pilrtnricl.r rtpticir a lrri Albtrti nrt poate
sii ntt aibir o lcghtnri cLr pirernicla mecanicir a
lLri Grosseteste. 'I'oirtc' :rc'cslc iclci sint e1e' eceeayi
natrtri'r. Clere si fie olirgittiie lor c'omutne ? Firii
nici o incloiali, Iut'rrrlilc rlaternrticie-nilor arlbi
5i errlci ciin Splnir. ln secol.r-rl al -XII-lea, tra-
ducerea Iilemerztelor hLi l*-rclicl din arabi in la-
tinii, cl:rtor;rti lui Aclelirard din Bath, este con-
siderat un eveniutent importurrt pentnt istorie
clifurzlrii geomctriei in Occiclent. l)rr, in reali-
trtter este un episod din vlstl activitate clre,
int'c'ilincl ct t ,,1)ersper'tiveir,,i rrrrrbe, r'r cluce lrt

234

Ccpitc;lul Xi lio{';i nrodclcir. ^Sc}ri!incl o tr.olic lr si'irlptrrrii
REL|EF $r MODbLEU o iclce clesl;rc r,u-
tlcrrtunrental.e.;-rrrr clat cicja
riafiiic ci in aceastir privintii ci irir nrirtrit c'i"r
cle putear-t fi leduse la citcva rrtitudii'ri csirnti-
ale, ttnele luind in stirpinirc sp,aiiul ca Lln mc-
diu, cclclaltc sr,rpurrindu-i-se clr i,rnri lir.nitc.
Trebuie st"r reluhrl aceste ncliuni. alrJicindu*le
la studiul sculpturii ror.r-ianice, gi sh vedern ctitn

Ie-au nuan{at cioplitorii in piatrir gi sculptorii
potrivit regulilor ariritectr:ralc. Dc irsonronc!r,
trebuic sl cc'r'cr-.tirtl in <:e utilsun"i irrr riirrilrs ci
credincio5i prinrclor cxlrr:ricntc irnitativr: si irr
clc m6sr-rrir ic-alt clelrii;i t, dacii nrr chiar con-

trazis.

I. Mrrdcleui intll,til-it'. Cr':'l\rui'ir in edinl:i- I
ttre gi gi'i-tvtu'ii in rclicl. Ilt'l.ivalrlc: lrr:rli'i-
h-ri. PianSa $i burtr"rcr,ri. trL Uctrst.bit'i sii itl- Sir nc amintiur cri dccaCcntc'i lrictr:ci ii cc-rres-
laiii lntre rerlicl si mcciolcr-r. i\irtcie'icul ca punde, ln pcrioadelc timpurii, in Occiclcirt, prt:-
dilectia portru materialcle de substituire si rnai
sugerare a rclief,,rlui si ca iuc a1 srrptal'e* ales pentru matcrialele prefioase, metalul gra-
fei. C:ir-rtriri lnngr-rcdi:cieric : pltn(lLll'i1(' dc
la lvloissac. l\liodcicul i'otr-iild rlc 1:r 'foLt- vat, metalul cioclnit, fildegul, la care trebuie
sir addugim iutul stampat, stucul si lemnul. Nu
rnai e nevoie sh demonstrez avantajele unui stu-
louse. Vestigii a1c morJeieuir-ii tubula.r.. It* ditt c;rle cerceteazd in piatra romanicd urrnele
rarhia reliefr.ri-,-ri si :r modelerrltii in func-
amplasaincnt. III. AnaLiza acestor tehnici diverse, ne ddm seama cd e1 e li-
lie de de la i''lioissac. l\,'Iisi:;li'ea itrilc'11o- nu rlc intro,lucc in insu;i lniczul pro-
ruritat ;i prim asl:cct a1 scnipturii imitative
lului lurninii. Iin
blertnci.
r-re aratl difcritcle proccdcc derivatc clin gra-
Timpanul, Pclspccti.,'a i clir,:li,iir,ii. XV. Pi:o- vttrir gi urai intii dc tolte gravilra in sinc, cxe-
cutatth cu acul. cr-r dllti{a sau cu daitl. So'ia
cedeele burgr-rncle. Rapor''clr1 diniic piirli

in tirnpanul rie la \/eztLu:'. Cclt-' ti'ci lcg*is- clc sarcofagc qi altarc dintrc sccolclc Vlt si X
tre de umbl'ir qi ccle trci rr-'gistri: clc rc- prezintd destulc excmplc, insir nrai liirrrinc'
cc'u'd in trrodu1 cxcculie a l;oJlarclor
lief. V. Instinctul stiitunl si i't'lir.i'ul itrlii- "rdlirer srrrl-vest. I-,;r lt'l ca in rntr-
lrriior arltivoltc gra-
tt ctlrral in sucl-rrt.st. vula irr irciiirc'inrr.,' po rilotill, rirul-'r'ii trAsalurii

Anr ins;istnt indc'1r"rrrg r$ul)rtl ltriu<.'i1-liilt:'i poatc fi. nrai mult sau urai pulin groas5, mai
Itt drept pLrircl. c1c ltltrcnre o irrtct'plt'tlrlt: rriult sau nlai pulin aciinci:r, fiirrd totdeiluna
metricir a s1;al,inlrri. l)ar sculptura ('ocil cc acrtafo::tistril sau ccl cr' 1'oloscstc cli"rl-
la atit. Ea nn e r-r simpiir sclremii si tita trtttlcsc cioltlirc, clar ca rrir clrttt:i rrii'ioilrrli"r
teazii 1a 1;r'oc.'rit,c
sli oblirrir. vr'('Lllr t'fcl'1, lrrr carrt:i sii nrr;rn!czt'o
riclttc' ltsrlrl)r"it t':i jr(
r,lt1r)itr"r: llrirrt,r-rrir sisl,t,rn rlo .irrrtlprtrrt'r'i nl;ri

ntLrlt salt trai pu,in it1:roi:iatc irnr:lc dc altllc.

,):\ /

cfviIniIillrauiuo'li1:rart1icia,rnosiltclloplcls,laclc,rulc'i.inttnct.i$llicpir1illimt1cgrc1r'craratitatinll-blrtvticuenisltrlaerinllccieicllrorigrutstlsriii-erittrrlt'cptillrTlrlliiiaateotnftftetr,i'trl!oi':tctsr'iesifc',o'ticrlriiz:nrnatnqt't''rl6irc-a'g;addrprcroaeocetvirrglftuionrrrcaeiriluit--- :,LIes itt r,r, .'l ,,:;l Lrili r..t r-lr: I-;or'tr'et.ti ,11r al':it i'r.r a(ri11
uniirrirrtr^tb,nLrrc'leftjco'iitt:nel.srcirpipl1-crdotlreotporfcb;ir'rlfsililcin3crlrtuiilcairnttvecrdaltalt1rerrf-'irl1ciliielur)nactt{r.rrorrh-Lnnrsalcgailhtrrrosiiranrraitdstsicutntrtil-prtilfaraoitrdftrscinipnltLciecelirzim:rs:1iotsl:c'c-' '',i .rl1..ti-L:ttl .l rr rir.t'r.'lrl t.l,: l"r ]',rcrltrr l.
insi lajlortrtl clirltl'e forld si srrprrflltii l'll1 \'i:l'
Itr at t"-r i ()rlr;:rtri( ;r, trr r'i.ilr, 1.it'trlilet't:ez:i :ri'irl1r
Ittllt itr rrrltllt, nrr irrtilrriru, cltrl-r;i titc ;tirt,
ircesl mod itrtcrrnediar'. l)rintle nLtnlelroilsele

rcliefuri cu suprafafir plriri cioplite in forrnir
rdleiribtro*1o!arbEisiedriitn'itLrcncrlrrirc Ltrrcle provin, 1:rolial>i1,
iinrpr.tric, rccuitoitgtrl'l-r
llLt'r'ir o 111611.11;rlilitii irilirrLilc ir acc'stci tcltnic'i
inlr-o bisi'r'itri clitr SLrzcllrl rlin sccolr-rl al Xl[-lt'a
si anttnrc bisc,r'iia Slin1.rr1 Ghc'orghc dc 1a Tr.r-
lii'r'-])olslii. S-lL pLrs inllr.lbrrlt'l clrrcir ut'ctrsti
Irrrrrilic clr,t'rlifi,'ii I'Lrse'sti irrr a fost r.lLintvlr irr
r"i az.l:r tr'i ci oclati. clo'.'it (';I r;l llo l't clc rri r-t'l ir ri - IlLrt'n{rLL-t rlc lrlilr clin I)riitoLL-si Suiutorrglr:, rlur;ir

clr'lrtrl trlt rtxisti-r irrt:i"t' "l\To rtr-t clriur clc alcliclr"ri dc lit i\'[oisslrc; ltroblbii

iitarrr-Soractc'lrtilntcilnilft;crr'-,tirirrttlt'rir"nepi-lr1alailtrl,tig{l,alr'r.:;'aitat'vti'vtsctaruiant'rlrl;irlrcrllrsrrlcgtceiilpiceetrrlftrllplrsltraiac.ulccl'lLtidlrca'a;azcitiilr'rrdri1vle\ir'rrcxilrrlriii-l' lrrsi c'i sirrt rcclcr.lbilc nrai cLt sealni-"r L1r'lor nro-
rlc:lt- r'ar.tclziL'rrr'. Oitltr"rl lrurcolitt aI lui i Ilistos
cie Lr ILtricr'l'oislii, c'r-r lrilnl irlpkrtit itt rkrr-ta
i;g;;ii. ln' seria acelor stele din epoca d,tehicnriltcira"r irurgi trisitc clivllgt:ntr', Iuri irrcloirrlr"L cir nrL t.'
paitrote itr tlltlrrt c'ottlorn-r nrrrcirrltti t1c.,,cio1:lire(i eqilrtcltrt ;
tluzcu1 din Cairo, blocul
ri"amoorittu-rits,ginlttituiiriltt"l:a,inrr1ci:nicriirxcn,tcetrrcp-lunou-itlliiNtnsaiiitrebccauaodbsiirton-tpiacfieirrtetirriiE.ofaeoinraniiz.diiri-9rrronil'rpldsuciarliutrricnccticiir:rl't cl sc tlt'trist,.rzri cl irr Iortcl iri Lt.'lit:f ntt'llLrrt; tl
it.lrrL'rr lticzi:t;i rr li:bot.'r-lLtlLti, clrtc il ctt'lirriti.'lz;r,
rtcl t,qLrl:ttri si ltclirtcl'r, 1reirttitt c..itt1.r,rti irrtre fut,i
si piru, L'ir s'L ll aitc fiqLrri ltprLr{inincl itc:c-
ieia;i serii, unclc p;ilttl selvcgte clrepl foncl.
st,inCu.ic 1.otu5i qi fi"lrir s;r llislrlze rcgul'rritatcll iftistos irrs,1 c tlittiit irr teltrrica nri'lrlatLtliti, c'l:t
clo nir,t'l: 1ot ltstfel alllrc si irr sttr'la soldatrllr'li
t'irr11 irr lrl pildir l.rolli Llr Nrrtir' r.) n"led{riii', cu incliclr{ii cler at:'t'cnt fr'rrrtc, J';ii irlr.l
Al.iLnri, pt' tcle, 41'
rriiictrl I I;rpr,rrri, silr"retelr-' sint, precis cotrtr-lrltti''
in plrrs, intilninl iu epoca urulittoare , o datir ctt s;j se simtii 1:.linl-itatee frtrLnei, farii ce ea sil clt'*
l:llsoreliclLrrile dirl epo(lit tllctrt Iiti"l ::':!:' 111'l ]lro(r'-' 1ri9*ltscl insl nivclr-ri urilti r.t;or relie{'. Oarne!ia
c.leti citrr.lirt. ln|ertnecli;rr intrc gravrrri si rrrodt' irr'e o calitate ctr.tctili-L clti-e nl.1 ne:ngicil.tie s,'r
llercuellrpr;rionprili're:-lz, iscle: sliirlitltictat;lle;ififionndthprlrisnitnrt-orrp1r;oiitl'ltlrl-trrl;ir
consiclerilm o atarc operi:r clr'ept 'Lln lllol"lu-
rnent a1 Llnci al:te primitivc.
(lioplirca 1;rin "scobire, oi:i;nrtitl in anr-ttniie
piezi;ir gravatir, insii itttcriortrl silttclci o iirior irlr i'r'izc louanicc, cLutt este friza cle
corativi.i ele
cltrit. ciio l,lillliioar(' si < llltrra :;rt1l1t'tr'' lislt' 1r'r' l;r Saint*l\Ialtin d'Aney din l,yon, este liltllt
msrf rlr.orralrlriiijloelolhllrct.rlt'iin[cO;ratvrrtIreioctglIlolallss(.i'ilitrilcnr1l;it;rnttilizpieAnonllr.neit'rrpcle,ollllicctl;l1llei:srtlcpfbarlrl'lrrl rtaIclic\rt/l,li-trniin:lltlillitopr.cortglliirtit:rt'"-i
I in lt'liefr-rl clc 1a )lclfLl, carc ii rept t';.:inta pe
r,lilelri clelergali iri 1n:ritrtcelr;riior-eLingtt-rt'rlrl'ei lilttc tnil o Ir ;.iIl(.1!],
..s(.{,'utat in ace};r1i rlin clotta LrIC iii-
tcr'\'itlul clintle g:ieioare sc'r-rbit <'a intr'=r-ln l:n:;cl r:lieI,
pinii la nivelul gleznelor, de uncle unitatea 1c)Il,.ltl:irli
* fn{.1.6. iilftt}... llTll{) i.t'.tr. (tt. tt .) .,' resrrbil^:te 1.rtn;i jos.
ti lrrlrc' .'.17i'lfl -' :l:18{l i.r'.r}. (11. {-.)

239

trrai ";irrrlrlri. [,)r::retritrrl 1rl rtrr lrti]i:.tt' ir lriit'ilur'5 st.ilcer:ottrLe,ombul:ninioal!riic'r,dreiiicsite'it-1rc:olir-'ttrai luinl epitlerrceaitteic,oncjlul rtalnt
:ri :,i1itr:l-t rttrtt'rt'trt';i.r1lL.ltel tt:ltiurtrrtrrje(iitl)Ier'r(':ir(l)lltilr1,.ies:;tiec'l;Ltc'.,ltr':rtt' -:,t
drrc()ncertirttl. iltizititlisrtr clptic.,r\ncire l'4ichel I
r.;toirt'sl i ir si ;r sernnalai,.it:lcresi"ii pe cilre*l prezinl.i Llll

slr obl ii irst,lcl, llir';i cel tltiti lllic it'qittcl cxterit.lr, aselneneA triociiliott plislrat iu l\lluzeul Antica-
o aparcnti clc reiiel folr-te pr-rtlivit clecoraliei
iurllite,cirrriiie. Sintertr indreptSlili sit crerclent cl"r rilor din Caen gi care ,,plin factura sa nriti
si,,ct'r(r'iljlt'irilrlLtlifofcs)luir..r.rlnrni(c'clr,rlcrilciIlirlcLtcurtrtr.cli, nu lrL lrtlregil triclt ainziis, iinneto, csiunliirl'iacvaieEluiirseisateitnnr.ptl idaetriorrnaaplllreanc--
nutl-lilr foarte
llire
ttture r-ir: r'clicftrL'i. Pt'occCcu dc cbo;at"c ;i dc licii dulgheruiui gi a cioplitolului ln lemn".
iu.cc1-1111 din crr'lr arta rontanicir rtl tra.gc dc l'ermitatea reiieiului e Llimitoare, planuriie
rurnltr: ori foloiise, chiirr ;i attlnci r'11-icl a llrt-'rs sint nete gi pitrate, irlintea e plasatd parc[ in
pini lu Lrltitrr-L lirrtita rI rlnor ci"rutirri. consolA, deasupra obrajilor, nasul drept are
vigoarea unui virf de prori. Comparind acest
Accst aspe ct pliit ;i pr,rternic este trirsiit L.trr butuc cu rei.icfi-iiiie incastrate in tribuna orgii
clisiiirc'Lirrli a ('olof' t'ilti tuttltc ciir.itrc tlrotlLl- cle la Saint*Philibert de la Tournus 9i mai
rttrnt(rlc ltlci rolrtlliiicc, {'ic cii c' r'olila clc llol- irles cu acel carp viizut din Ia!d, pe care iI
!arii clin legiLltliL] sLtd-\,c:jticc, in c'itrc Lllllbr':l putem asemui, insa numai ca o ingaimare' cu
cel al tui Ilristos ciiu biserica Iuriev-Polsiii,
cst(i l)r'onuufltii, ingtrsti 1i adincri, r'lt si ('Llill ar ne clanr sealila ci experieu[eie secoluiui ai
)ii-iea, ciacA sint itrsu;ite .in i\ormandia, iti
f i fost tr:rLsrtir cL1 ACtlLJ licl clc aitt'1e rtrllri 1-rlliiti valea riului Saone srru cle ia uu Bravor ori cie
rlin cllrttstrui dc llr \'[oisslitr ori dtl tirtlllltlli'lc: 1;r urrt ciulghei', sint rn luoci senstblt dilerite.
stirpl rritcr cic gcniLtl nri;cilii. ire ii'untea siiu pe obra.iii capului din lVluzeul
r\ntrcarilor ciilt Caen sint dispuse niEte strluli
l)t: riltle'I, evocincl tr:etc lcestL' ilsc'rrli)lt:, llc' parnlele. Poare ca ele reprez-inti sugeraree
tllr'n irireclill sLliittrir c:r exist:i tolt.isi o lllirrtl

(l e.()s r.l)i rer in tle' ltrcrcrt-cl cc' l e cle'ri v nt e rl irr [l l'i,r !' tl t ll
proT-ri iLt-zisi 1i cele cle't ivnte'
1:r';rf etei. Irriincle sLtpgt:r'erzlr clit:r c'i'i.r!rrea st,t- schernatica it unui modelcu, exceptincl cazul
lr.rnc[L] I'Lrlii
l'l ln care este vorba cie tatuaiul vleunui EeI scau-
llrLtir, 1.-rrirttl o Iitrir' t'iolenta si f ittii, llt irrtr'' irit dinav. lVlai intilniln acel cap tratat in formir de
sr.il;lile i'il trr,ilr'it, ItlL'n.ritrcl ittt irt'ii|:tsc: 1.ri.ilc'it.
Cele'I;LItc prr.ic'cclcc c[,':.,lt.ic:izir, itrlr*,r trliistttri butuc rn unele col[uri de capitel irlandez;
tniii tnlrre slt-i trlli tttici'i lonclltl, exptrnittdtt-l aici cu ingeniozitate rnlr-
lLrnrinii : ttLirtl-ti lrtltnci prttetn vecler.L ilrtl'incl in dar arttstul folose;te
golrtrilor. Ihr ac Ltti-t t,ttnble t: clfa pentlu a cla meli rnulti forla gi urai rlullil
.jcrcr valclaree sli expresie relielr-rir-ii, aceasta Iiind cea care cie-
icri : este acel iniltnecrt pi'o- seneaza energic profiiul, astfel incit capul este
sr-rblire 1i rr tiv
iect;rt in lrartc'l opus;i celei din care \/i11e .ltL-
n-rinn prin ltsorltl ie;incl al reliefi-rlrti in rnei:l:tt. v[zut din fala atunci cind privim capii;elul din
vAzut din profil atunci cind pri-
flnre trel:tLie sir aclir"rgi.rm acestol cle'r'ir'lrtc Lrnghi, Si este din fa{d. Avem aqadar un spafiu
lle cliilti!ei gravoruli-ti 1i clerivatele icil:ort tlt-ti
si ele lierirstri'rL.ih-ti, sri cerrceti-tm claci nlai sLll)' vim capiteiul
zistn cev;r ilin tehnic'iie Iemnrthti / li;ti is1:itit complet, in intregime acoperit, qi care opune
(juxtapuninciu-Ie) partiul angular qi partiul
sir l;-rc'i ncest lt-tcrt-t ittltnci c:ind ex;rtninezi arhi-
voltele unor biserjci norm:tncle, cea de la Gns- plat.

L llistorie tle t'ArL, 1, p:utca a Ii-a, p. 51iti, iig' '120'

240 241

II r-runit d. coTeaur *. Vorn vedea cum procecleul
s-a diversificat mai tlrziu pini la a crea o
Daca ne-am mdrgini doar la aceste observalir nerspectivi monrimentali stiict imnusi de ar-
tentali a crede cd arta romanicA, hitecturi.. intrer.'edem cle pe acum fermitatea
anr putea fi unui partiu care. intr-un spatiu tridimensional,
cei pulin la inceputurile €i, se afla pnnsd face si iasl-r forma figr-rrati din forma arhitec-
intre doua extreme. Dar ea a multiplicat expe- tr rrati.
rien{ele intermediare, cautind sA ia in stapi-
nire piatra cu unelte ce convin pietrei. De Cit deslrre modeleu, la inceput eI este un
altfeI, pina acum noi nu am luat in consicie- dr:cor qofrat. un fel de scriituri, un agrement
rare decit probleme legate de relieful pro- in.rcvnatr,r1roparreivoirrenasmi ceanrtealpi.reAzqinatinien primul rind
priu-zis, de diferen{ele de niveluri, dar nu gi
modeleul, adica sistemul de valori, sau mai apare ei pe
bine zis, acea tratare a suprafefei care nu ac- liniourile catalane, indeosebi la Saint*Genis-
ceptA in mod pasiv lumina, ci o {ace sd joace. rles-Fontaines. alp clror caracteristici le-am
Putem afirma in principiu cd relieful romanic examinat deia. El poate fi intertrretat ca su-
rierind r.rn relief absent sau, mai bine zis, ca
e dependent de arhitectura romanici gi cd mo- o tentativ?r de eornpensare. Arta romanici vu

deleul romanic este conEtient de originile sale ;ranifesta timp indelungat o predileclie pentni
aceste dr:licatc jocriri ale suprafetei ce eonduc
care il. ieagA de sistemul decorului. Arhitectura, intr-un ritm perfect definit blindele alternante
devenind compiexa, degajindmasele,precizind
rl Ce umbr.i ;i lumini Ei care, acolo Llnde iegin-
funcliile, impunea de la sine o anumita idet I drtrile unui relief prea puternic ar compromite
.;tabilitatea
de volum gi, o data cu aceasti no{iune, oferea I asizelor. fac si sclipeascl intrr-r-

rnodeie gi gabarite cercetarilor plastice ale r:ltva zidr.rl fir"d s5-l distrr,rqd. Sistem analog
{dar nunrai analoe) canelurilor ordinului doric
sculptori.lor. Am vAzut cum arta romanicA ir-
landeza putea stabili o Iigura omeneascd pe si aic ciirr-ri combinalii srtbtile le r:egisim in
modul de orincluire si in tratarea pliurilor
voiumul angular al unui capitei, respectind bn.rr-reCociene gi burgunde.
totodata suprafala planA a liecarei fe{e. Nu Este un fel cJe ciptuqire externS. Ea nu se
ar Ii imposibil de aratat prin ce experienfe a '.r.n1ts lpliex n'irtilor goale ale eorpului -veaocburlau-i
scos secolul al Xl-lea relieful imaginilor clin
re[eful formei arhitecturale, dind bundoarA iilor si miinilor. Inci de la sfirsitul
chip de om sau de animal voiutelor de col!, rl XI*lea sint erridente cercetirile ficute cle
deja atit de puternic fizionomice prin ele in-
sele; gi cum bogata substanli a acantei ati- sculptori in ac'easti ordine de idei si indeltin-
oile experien{e preliminare ce au pregaitit re-
menteazd incetui cu incetul trupul pasArii, al zultatele la care art ajuns. FEri a pretinde c.l
monstrului, in sfirEit aI omului. lVlodilioanele 5i modelerrl sint termeni contrari. tre-
ce sustin corniga turnului cioporni[d de la i-eljefrrl romanici,
Saint-Hiiaire-le-Grand de la Poitiers repre- !.rrie s.i recttnoastem e5. in art,a ele
*r-crezintA forte distincte, sint elementele se-
ztnla o remarcabila dovada a acestui fenornen. parate ale aceleia;i probleme. Acele lunqi fi-

Agchiile subtiri gi r6sucite ce decoreazA mu- * 1\Iodilioanele ..:\ ernoattrl", freevente in perioatla
chia definesc exact curbele corpuiui unui mrc romanici. indeosebi in Artr'+'rgne, an forf astfel cle-
atiant cu picioarele indoite, cu bra{ele ridicate cllralretmcoditrieenazcpilrerm'lVuritcoerlhaleiiate-alolo-i]re-,)nrarrcnsupdlnuinriinecitiatorartizrnaadertiaaslruairaq"iu+(ni.uutirri'r)lce. rzucle-
gi care constituie un modiiion Ei in mod spe-
cial, sub aceasti aparenlA umand, un modilion

<42 243

rcotphrrdcternlltlbdaueieeidarsitzprsiutiejo-esnaidcitricridreuevtdntiiedndlrlreiiietc.incniaonopldlcaaatrairs'rreirastevcSqeenlpacoeianspiaolstns.uplctalratuiimaeluulIni:lfnsri.liuelcaimicAdLnrltaoulrioalibnaorrtXrmseeiurolMi.litlmt_oeiopqoddlcreebictiesilnitaaeniislann'apitLatsrltaeficreuectei,et,,erililaaedntnup"odlir.eeimc,ispiimniacdal.nvr:tsricaoir-oiinareuzi"tpvitrueeplpoilicvtimlaoetteoudIeinir,brb..ontcuasirslreneue_oeir ir,eltzaer-€a,,tpiterdsepebcitniveA,p, ltinehantaicte6a, in stare si suge-
rami-
volumelor,
nind totuqi lir un reiief aproape plat, nu este
oare ceva extraordinar pentru sfirgitul veacului

al XI-Iea ? Sintem intr-atit de deprinqi sA
tratAm aceste monumente ca simplu maierial
arheologic incit n,e sim{im deconcertafi atunci
cind trebuie sd analizdm o atare gtiin[d. Sfintul
lacob este vdzut din profil, sau mai degraba
clin trei sferturi, dar acest sferturf ,este
trei
amintesittnatdlapetaaarepdraeo-pfaiiaultundnepgrufoolfninlda; sdinuaclruiuti mainbrarpatriivmcigauurlnoamassoud-l
,til.m.uPpririla-rfsligtarubiiarcitelsahuu_brsitAraurnclusadiq,euteitirlm. siniantt in 1100, in este detagat de restul masei sau iI face sA

clecorati cu

crsSaafi.nmrienditoiaainuI,raevcB{ioiaznbruut,ottPlocienmutreeedu,el .oIuosInmenb,apirFgoeiirnlatierpteea,tnpt'aaiaabcvlaeiestvetldo,lrurMaicita,iDlotueurni.-, pard astfel; in pius, se poate observa c5larea
ctre.r{iimi dlrianrtpearptaearudl rpeeapfrtau.nNteuEsieinacfeldpuotaurlemauicsi-,
in germen, intregul viitor al modeleului acelor
exemplu al acelui ,,realism( ce constituie alfa mari figuri decorind intregolul ? Ochiul, cu
analizei lor eritice. De altfel, imagi- bordura groasA a pleoapelor, e gi el vazut din
si omega
trei sferturi. Subtilitatea acestei arte este vi-
nea e Jrrrmoasd qi singulard : cu exceplia fetei, clita in modul de tratare a birbii care, prin
cu- ochii apropiafi, pomeli inalti, gura mic6
iguslini braseustzgcielirs:lretiiimgtesu,trrsdoiniesslseasp,irmSieneaaztnirpnitcrdoe,uzDc-isnuoetmdadcintieingnleofrop-d^nlelidiue,rSfipsilseloausbbc.atdiTrreeni
mijloace simple, o ugoard ondulalie a liniilor Ei
veridici-
a planurilor, este de o remarcabiii
tate. Figurd ciudatd intre toate, tip de anahoret
sau de monarh din vechiul Orient, cu barba
efigiile ,sfinfilor. unitatea de sentiment ;i cle gi pirnl risfirate in jurul obrazului
facturi este incontestabil5. ce emanA
Totrrsi c5utarea vo- un fel de gravitate animalicd amestecate cu o
iumelor este mai insistentd in reprezentarea
sfintului Simion, al cdrui cap' cu pdrul atir- apatie misticS. Isaia de la Souillac, sfintul
Pavel de la Moissac reprezintd descendenla lui
nind pe fruntea joasi, cu ochi imenqi si falca
nroeminent.i, este cel pulin tot atit de inclivi* agitati. El se mai odihne$te inc6 lungit sub
arcadd, al cirei traseu e dublat parci cie aure-
dLrerlizat si caracteristic ca cel al abatelui Drr- ola ugor mulurati ce sporeEte discreta iluzie
rrind. lndicaliile do ;rccente sint scnrle si vii cie profunzime. Astfel aceste reliefuri prezintd
sub bdrbie, sub cotrrl sting, sub pliul burtii si, o serie de varialii pe cea de a treia dimensiune
in sfirsit, int,rc glezne. Existd acolo rrlt fr;nrte
a spafiului. Dar ele nu-l invadeazi, ci respectA
s1 r'aniu arnestec cle forme colfurousi: si clr..
modeleu rotund. lJsor intors cdtre stinga, poezia limitei.
Strinse raporturi unesc acest grup de figuri
c'liipr,rl e vlzut aproape din fatri. 1\4ajoritatea cu cele sculptate aproape in aceeagi perioadd,
celorlalte fig;riri sint vi-rzute din irei sferturi:
Sfintul lrilip;irc ilpro;tlle calitatea acclor fru- sau ciliva ani mai devreme, pe panourile de
marmurir, astdzi incrustate in peretele deam-
lnoase rnodelculi florentine tratate in r nepl;rt. bulatorir-rlui de la Saint-Sernin : aceJ.agi partiu
cri cea rnai elcg:rnti stipinire a desenulLii. O
al arcadei, o prezentare analoagl a personaju-

t4)

*ip:o;eib,"u',e:erd,:ri,j,n,riiP1tLbtla?dree1uctr"tblacsei,altanrlotenIo;fv;tt4napr;eali"nctails1peorrunrt;tlaeitaii;uou,:,nbr:crtr.cipa'il1euo.ulru."anerp.ugI..reao\-rr_,.ri'a,i.n,rtvurt,iuialrpl)tu;t[.ieuSpr;s.;undi;q$j;ieuili;irlp;jaut^'srotr.ro'tt,*rnuj,i"'.,rtouyriniyml,i,dtribce:,,eooXt"sr"beday_e,.i; recl ia via{a n:oL1e1eu1ui, mu1lumindu^se doar
sd daltuiasci suprafefele. Stilistica atif cie spe-
rvntsaitseirqcdurculrIlmmL,meounn"o:elatrnAaetiunti{,rrgtrtcn:llaroi-uanlbyuer,trsnpuegul|sbcden1dr-'itlgd1raic,rg,milpnai.umijgleueprpcatoic,",{.:erig'mnenotazree,i.einuiaife^diluelocmni.ieiaso.evetnnt{lituteavnmefaumotto,-5iaxoretoei.ii^dssd,dbigg:.nprilisivaa,pli.nlrtroeCnerflumnitiaiurIeionactAetnzlagnbudUeelaecbt-aobzdppniurergilipuoaii;ldpnta.uaaiilananagteqeevnnusdizrict';igrs6ndttgqnelieieaj.ieaeerueuuuncu,tercauisuza.ol,ildoiararcesestgiuude.paaadmeesrLdleiEs.alteeuieiecieutrgeexniru,eVAsLacgalicdaaronapisimucriioesripi.oposeuisleltidntmbtltve,up{rcaiieeocO.arttueegeaeatrciaa,uln,dtieaeric"rjiipercdtd,ouutaunlcsnuclervueJegphetiisir.iJulprnean.cucniniret"itirnadnineiee"nnanLouroi"",aLtier.iaiionaiirf.fpbicclriertcrcaL,eeez*tauogir"rualrAe.viiltfarcer_.paaiite"lrenierleeaa-ein"tnTnrrUnn*,cip"f;id'acuntmlnzfnce"soi_oitiuiju.peo;l,suu[iui-.iildati"c,l.iarne'lusruenrtt*iu,omdi,fiivilac*:lncfeepein';geri"cedepll.suoctao;bsra1r,*eipiu,oegr;m.ontcepitt"lesatiloen;eauumaisninir...zr'cgiLroiisup,u;altptsrrn1purecucuDar1eaeoadl,zirerlnaaridiileitt,Arntiaaptrecotiauitner;esr"assen*eea_e__eut_e,c_rrr__,"t.ii, ciaia a piiurilor ac!"itane incd rru e stabilita.
isnctruelpetuler,iireropmreazinnitcae,omnooudaeifeauml ipiieariinndisatoriafi Accsle rii'ruli sui!;riitorrre, Iormelc acesteir l'c-
tunde, iuilina curgiltoare coreiipund unei arte
unul de imporl sau de imita{ie. Acest Hristos t"|ierite. 'I'r"5sirturile ei esen{iale ie regasitl h
obez, al cdrui abdomen stribdtut de pliuri re- Santiago de Compostela, in timpanui de vest
al pollir Urfevrilor', cti acea femeie enigmatlc:i
ginratrveatecosaepsreelveadressi fddcinutpe,linpresuzibnttaorascuel laamgipclua_, {ilinlaini citnuqnuvcirleangiruoapsee genunchi. Ciu parui ras-
ai'e, cu llll
racter de plenitudine greoaie asociati cu duri_ ;i unduite, ea
plus de indil'iciuaiiti'rte fizioncrinicir, trAsdtut"i
tatea graficd a pliurilor care nr-r participd di_ puternice, nasui sojid, buze cirnoase i;i obrajii
buciiiaii ai personajelor cie ia Sainl.-Sernirr,
246 precum gi madulare mari, iegite din masi si
nemaiaviuC nimic din acea simpld indica{te
cie pe placl de 1-,iairi. in portaiul estic, ligure
rcprezeniincl sctnnul Leuitli infirligeazf, un c3p
iclentic, clerjutat {irit incioiald de aceeaEi per-
psoicaiona6r,edainrcrcra,tpciu;al ies,i5d1e:euuunsttirludpifcsrlaitb;inaocgeiacr;ui
lucru ii intilt-rirn qi in cazul Evei c-iin acelaqi
natunrusiaardm;,iiriirr,tits;iab: i1ac-arispc'ui'o1i,1r:ii,rieninlieateveiirscfuainltnaifEcuesteisfotup;:iimenseue,didafeirraraovr--,
aie acela;i ciri:itct€r de volr-ttninozitate, poaie
inci gl n:ai frapant. Ilegisim astiel 1;r bise-
rica San lsidoro ciin Le6r-l relielui ebsolut, ne-
ted, mar,iv :.ti ciioir.'it figr-ri-'i clin 1;'llliiitti vcslic
gi din ce i estic al laladei tncridionale
$linta Sabina, f,:jfintul IsiCor 9i Sfintul Vincen-

itniug,eraiccelseta1adSinairultr-mSeirnfoina. rAteiclni iirn-iscali,t cu uuii

molicitt-

inioeiuerloiagrcopli.rlcriuDbiereail,.Ccocio:o:Eut,'ervdpsaiposrspq-iitun"ecssllaeeetnmclnlaloudniieliLugl.ecteuucllouuLrilupgbduruealrsilpadoartSieraiifv:netie--t

1 Aceste pliuri in lcrmii tle bur'le1i au o legiturl
cu procedcuL tubuli:i, liri in<-loiali ii'iilut:n{i.Lt clc
orfevleria lu.cratir in repouss6, sytito,"rlqiaullei largleia,il.792d8e)
Orueta (Arcliuo espctr\ol d,e arte
clui:5 monumentele de artd vizigotd, fragmentele de
Ia Merida, Toiedo qi C6rdoba, capela mici de la
Quintanilia cle Las Viiias etc. VeEminteie, aripile,
nimbr"rriie personajelor sint acoperite de subliri tu-

247

tptetirtliiiricr aeac1i:eriesil*rritolrig,,r_arcr"ei acsleiastsineetdeatnotroerqittaer:f!ail1L.rr- seama cu citi rniiestrie au folosit artiqtii vea*
s;;i per:tru cli ii LrlLria cornpozili.e u aceslei. pir!i cului al XII-lea cea de a treia clinensiune r
spa{iului, adoptind o intreagd serie c1e sohilii
a unu.i mr)nuttrent nu permite expansluLnea re- int:i:rneCiar:e intre ,,Iimita(( absoluti si !,mc-'-
liefurilor. Aceastd sugestie se clirrlet ltt1ott"t.
va dovecli utila
rn decursul studiului nostru. Ifar, si insist5m mai intii asupra principiilor
In mod obi;nuit celcr mai evidente. Ce este o arhivolti ? Un
dinla de a implini noi ne inchipuim cd ten- bandou ori o serie de bollare a ciror muchie
volurnele are un inferioarii e puternic reliefata ; de asemenea,
caracter poale f i un tor. E limpede cir o decoratie
progresiv Ei cA este marcatd de o serie d.e
experienfe meiodice, incepind cu perioada cle-
coraliei gravate Ei a gtrreacveurreiiaindeadliancirmeleie. fIunl Cestinati unui simplu banclou se poate mtrl-
sculptura romanicA, tuni cu un relief ugor, sau chiar ct.l o gravurir.
I)aci sct-tlptura e destinati unei serii de bol-
rneplat la relielul inalt gi chiar la sculptura vfaiqreurcoearseisIpnuatreerninic in afari, ea reclami o mai
rotunda nu reprezinta ceea ce se poate posesie a pietrei qi, chiar
un progres. lacob nurni atunci cind pare doar gravati sau straibitut.l
0 analiza a sfintului de la
lo\tlosisusbatci,litdaeteexaemrepsluur,sdedlorlainivemaoldi eol.egutiidnefa
gi numai cle umbre foarte dese, cum este cazr-ll
bolfarelor din linuturile sud-vestice, accste
un uirbre sint foarte negre 'adinc
cu totul ait ordin gi de o calitate mult mai per- fiind foarie
ceptibiia decit acele mase viguroase, cum sint
capetele statuilor din LeQn. De fapt, e vorba de scobite. Cind figrrrile formeazl. w cordon 9i
fisasui,mdualcta6nvrfeolloi,sditee doui limbaje se substitr-rie arhivoltei, e1e nu numai ci
doud maniere pentru difer- ii
urrreaz[ curbLrra, ci se a.dapteaz[ intr-atit re-
ce au putut lrileofuuilufei !ien,ccitlesaemrebpealertipze:iarlziAacleu duritate
rite nevoi. Sd ne amintim, de altfel, ca relieful mnchiei' ^Inin
gi modeleul sint lucruri diferite gi ca reiiefui
cel mai pronunfat nu emstaeinneuaapndlraatt.EDi ceecl eclee sfirsi'+, cind sint ase;.ate intr'-un unF{hi drept,
irnplicA rnodeleul cei clc tiitr:'[ sci]or n-sccacvtetr.beLzime itsinprcelr,iln-niuenItarupaosretamluernii,
rrai multe ori se produce exact contrariul. niuh.u:ii
rvcll apoi limpanril, care e o da15 semicircu-
Dar mai ales o scuip'turd in strins acord cu ar- lilri sa,t rrn panotaj, Iintoul. un bandou ori-
hitectura sau, mai degrabd, impusd de ea se
supune,..in privinla proporliei reliefului gi a nralzilarernriidtlc,ttaaoia7unn.tls,ineielc1itiqn1es.ilrlcilei1rr,il,iiistcinneleciinlsrittrtii:peep:eargbesrotecnilztunttarlztudsiqiepaimecincscivdncoetne,aarsintnlia{icrlita,r;olilrciorilei'irdirAp-sdrotrnit-it'
calitAlii modeieului, insegi formei elementelor

pe car€ este aplicati sau cdrora li se substi-
tuie. Am vdzut cum necesitdli de acelagi gen
se impun in distribuirea decorului monumen-
t:rl gi cum, amplasarile, odatd determinate, ca- rlc tip ir-ing, pt"irrele fiind necesare intr-t'ltr
sirrtiri il,-' nrir::i in51!inle 9i intins, celelalte ocLr-
drele gi axele 1or exercitd o influenfb nu numai pincl toatii ?ni:rllimea unor cadre dreptunghir'r-
paasoburofpriirdlaoimrdiEsptilriminbuiuglicrsiiircifulioglprutrluoirlroii,r;,Etcoiitaqtui anascsuitfpnereal pro- iare rrerticale. l\{aestrii veacului a} XII-lea att
cind respectat in geneial raporturi analoage attinci
ddm cind a fost vortra cle relief. Ci figurile tultite

buri semicilindrice, rectilinii. A se vveodl,e8a9,Gpeo.rg1e9s0 rij;'r lintou sint prcpor{ional mai gre oaie' si
rr-rai pline figrrrile tirnpanului qi c:-i n1r
Gaillard, Bultretin monumental, 1930, clecit
ne re{in aten{ia prin vo}r:rne l:uternic iesiie in
qi nrm., qi A. Kingsely Porter, Spanish Romonesque
Sculpture, Florenla si Paris, 1929.

248 ?.4?

sntaaaulanartsii-fiiinnart't,e,rf.ailntcpirc:itiaecilniicr-ligectlointafrriettgeucu.rccri.iaailz.isudnirtiinrnleeeinfnsignturLserrpirgbaioiinlc"l.dlifnlai.gcrreF_nsroitirernilia_er asupra cdrora a trebuit se insist indelung
t(rmicer}ietl:u.nerlul._'tvsaf_riiiiqnrlasouuiseircnjr,ri.tirlr.rbet-mri"'nointcogis,rldrail-iert'ocrlcsarrl,e;ttaieestpnieluirqlnculp.itlclret*sieetnrroredrnsoeecere.rs.iessaicslnutiteeeiblpf'tsairtrstuarliltrrtaiu:iaarbuinre.errpoi.arnllotirnrzctenaaiamlsndisseaiip_j,i.f flindcA, in mod obignuit, ele nu sint apreciate
tspnrroiuetrrictiiii.loitanDnianorrltpsic'.*trciiriirci-'"iltrl,r-.nirirtl7riiisetnepc1lfo.tilireclcdsreiectsiccctgeolilitnr,an.nlr.cencpehtreeiinilcriteoaofrttlnrr€nsl ntorpeLzrrsoictc_i-i d'.rpd cum ar merita sar.r sint prea pu{in in{e-
Lese. ln caCrul acsstor regu-li, ei se miricA po-
trivit diversitilii aptitudinilor 1or. Folosind cu-
vintul calitate, sintem conEtienli ca ei adttce
cu sine dificuitA{i de apreciere obiectiva. Ne
Cilm bine seama de acest imponderabil, dar

este greu sa-I definim, Poate ca analizind in
continuare mocteleui vom avea mai multe ganse
de a aborda gi de a nuan{a unele uiile exernple.

rux.

mpc'.-trrne:i;nrrnvlteetra_ipilioirlci-inz,teicrcnsrtir:asllrirtliaJurtr:eiIacst^iieiii.'rfsirjninrircsiocotpinhfooicrg.fli-rrlaifcn;eiicnipnriri,:.s.iirmucptlrrerrisinloetrrnic_ntuico_ll Din cele spuse pinA acum putem reline cd mo-
dtleul suplu nu este ace'lagi lucrr-t cu modeleul
lotund. Nordul Spaniei qi primul ateiier de la
h{oissac se deosebesc in aceasta privinld de
sciilptorii ingerilor de la Saint-Sernin ale ca-
nncie se aflil s,i ric f'.tr-rctia ce o incleplineqte, tot ror capete volttminoase sinL lipsite de infie-
aslriqrrnaftiiCerrcidmrf,i.;:iacislsccntct-ea.inteenaemcaeeJseaacnrtd.aert-.setDleeaclcoiar.r volumul lui
ar trebui s6 xiuni sau, mai degraba, de modulalii. Cei de
aceste mici al doilea atelier cdtelnoIascMutoeisjsoaccuArii derivatele lui
tfs.riiirnlivtpeciriars:p:t:iriltoicr.liilr)a:liiirlceel:d)rtroi-ii;n.rpaetnxritecreigc,uaalbdmilgeivsemicoliesb:usr crciuririeirnecslaiirerse-i ne fac ale sr-rprafefei
acvitane
mai demne cle lnteres. Comparind intregoiul
portalului distrus de la Souillac cu cel cie la
I4:oissac, constatam mai intii cii, intr-un cadru
cteioirpulirleaarhcliitnerbcnturrtliacceosiluluairgcaanpizit.eeha,zrleuipsoitrsivisit- tarlehgitoeicutltutriacl leEiIaornSaorurrielltaltcaiaideentat-jiac,l autorul in-
itirnastai rceolmabcinaaretiieacslucpcvllasteredlieeffuolrffeo.rmNe{oicclouriecsl-c mai multe
compozilii cu personaje, citi vrerne artistul dc
la N4oissac atribuie personajelor s;Ile aproape.
nrrncle n odului de tratare la care sirrt supr-rse r'ntreaga inai{ime a panoului. }-5ra indoiaia ca
staturu qi nrernb:-ele.
prirnul dintre ace$ti doi maeqtri se sLlpLlne
Aceasti metodir poitte pi-irea excesiv cle ri{u- ;rrnpiasamentuiui gi opera sa formeazl un an-
roiisi si chiai teoretic5. Dar trebuie si adiru-
girnr ci ra lril cxciuCe notiilnea dc scoali sau, sanblu solid, intregolul sir,r rittninc intregoi,
dar el vede lorma cu amploare. Coapsele ace-
nrri clegr:ab:1, ile atelier. Natura materialului 1ui nic Isaac din SacriJ'it'itLl l'tti Au'ram sint de

f,llosit, ni r,'.:ticile cJe qantier, traditiile si n-ro, o uin'itioal'e plenitudinc a cirnii. Relieful inalt
cli:lele locale interr.in in istoria reliefului
mclclelelrliii rolrllr.)ic: cltr ele -qi a se apropie cle scuiptura rotunclir s9ie, in ciuda
scaofllu:rtcir.r;:j.n;i.Jeii,nnei.;1re:-rf:irictt-orerbi uciJee nlt sint niqte simte o
caracterltlui gralic aI pliurilor,
detorminart-. ab- vialei iizicir ciebordanta. NIicr-rl personaj purtind
o tor{a ori o legdturd. de vreascttri, ghemuit
sd finen-I seama
de caiit;rtea talentr,rh-ri. Aseliteni unor artizani
loiali. rrracgtrii ve;rc..rluiai XIl-lea dall ascul- intr-o aclincitut'i a parfii inferioare, este gre-
litre unor rcguli de compozilie arhitecturall su! 9i buc5,1at ca un Ttzttto italian. Aceastl

251

minunatA compozifie, aie clrei inlan{uiri sint in plus, inti'e o ar.ia a imobilitatii si o arti a
"strpuse uncr legi aiit de stricte, ofera r"i mag- rrri.gcirii, rnil'e eeierajul car e ,ru orl* ait scop
ttiiicii iuxurianli cle loi ine irrustinci cie seva. decit acela de a face vizibii gi cclet'a.iui eiii..
t''iguri alungite gi Iiguri indesate se conrbina cauta o iiuzie a naturii. Aici capata r,.i;itir irr;ea
:ricr in funclie de iocul ce le este rezervat, proniisiune conlinuta in personajele ce lor-
poaie cu o masur;i mai pufin savant dozatir nrca,:a alaiul ai:ratelui I)uraird. ln uin'ii-rr';t plo-
grcilLrealcasiutvnirneeoEaialtrleotibpuvdsartreiiia,. {i$iaeirauvnopeilia-ilemnugeriieilocserelecrileaoclttuietnpjselisnrc-t rectatlr r.ie poltaiuri gi cie .labele gri{oniior. ce
cursul plinuriior. le incach'eaza deseninu acelagi tr.aseu clanlelat
ca aI montantrl<-;r din portaj, in a;a lel incir
Cu totui altfei apar Sfintul leremiar gi Sfin- incidenla lui esie scanciata precunt o strolir,
tui Pavel din intregoiul de la iVloissac, strins vedem venincl spr"e lurrini reiiefuri ce se pre-
lipili de for.cl gi a cAror vaioare piastica de- lungesc Iin inir"-un {ei cie noapte abia percc-p-
plncte nu aut de substanfiaiitatea relielului cit libila. Astlei, t iiza ce carie asultra lol. pare a
cie subtilitatea mocieleului. Aceste clouA {rgurr riece prin bor,-iura rii-rct clesciitcteri ffinte: se
nici pe cieparie nu s-a spus turnineaza capr-ir ;i ptei:iul, .oitpsa, piciorul.
-'Lot despre care lv-Ligcalii formelor i se adaLrga lriricatrea Iuirlt"-
ce se putea spune aiunci cind s*a vorbit nii. C vedern rnr;cinuu-se. &a insotegte. apos-
de picioareie incrucigate ale Siintului leremia, toiui si ploietui in nristeriosul lor pas cle c1ans.
parui lins, despir{it de o cdrare la mijioc,
mustala lungA, barba bifurcatA cale ii inru- 'Jiiriipiinul e foarte diferit. Din puuct de vc-
ciesc cu alte figuri ciin aceeagi regiune, gi in
primui rind cu acel Sfint Iacob diri c{er"e ai reiiefuiui Ei aI modeieu}ui, ctr qi dru
se numAra printre cele mai mari ccalapuosdtorpuei-'e
cei al ccrrpoziliei, c.l. estc iiub.l.u. j3a'Lrinrr r\po,
calipser slnr concepulli i:iiocmai ca ptrsonajelc

ai.:: tuturor timpurilor. O asemenea EtiinfA nu ce aecore'd.za coi!uirile z:iciuiui cie anrbeie puri,i
a fosi nici cind depa;itA. Iegindul maselor este
calculat in a;a fe.t incit sa primeascA lumina aie porircuir-ii. Uautari.lc cie lacturi;i ciriur'
caracterui aureccio iic srnl viz;i biJ,.., ilr'
;'eiiefui e accentuat, surblinrat cie trilsituri de-
razantA. lnsa iumlna nu curge cu indiferenlt iicaie. Sint nigte slatr-tete, ilproalle nigte Iiguri
rneuibrele deqiiate ale acestor teribiii de colsoiir, gi e aclevAi'at ca au rol cie suporli.
l:e cste oprita gr subliniata in treacit asce[i, Norul ondutai ce ;espilrte ij.ntoul de partelt
ea
de ac-
cente. Pirurile nu sint o simpl[ scriiturA, chiar
clacA pr:ternic trasata, ca Ia apostolli ciin mon- supei:ioara a timpanului se sprilina pe capetele
tanli. Ele pdstreazd meieu acea nobila lc'rriri-
.ior'. tr{ristc's in glorie ;i ingerii arnintesc, dinr-
taLe a spontaneitalii, dar se mladiazA, paiti- potrivA, cle hgurile dtn rnontrangi, r'elielui lor
cipii I:i unduirea supraf eleior. Sub pintecele riind mult mar slab decit cel a1 figurinelor de
Siintuiui Pavel, pliurile cad in valuri, fiecare l"ratrirri, in iargi plauuri simple ;i ler"me. Daci
dintre ele {iind punctat de umbre. Iieparti- ieginclul volumelor ar fi fost propor'lional ace-
lagi pentru personajele rnari Ei pentru cele
zarea valorilor clare Ei a celor intunec;rte, sau mici, acestea din urmd ar fi fost turtite, iar
mai bine zis sistemul cologii ar Ii debordat timp:rnui. $i invels, bA-
valorilor 'este in egalA
mdsura departe de pura convenlie 9i de plas-
tica veroslmilit5iii. Nu sint figuri geometrice trinii cu o profunzinie l:e'ctus;, sub{ia[i, simpli-
Iica!i, ar {i siirbit tonalitatea genei'aiA. Acest
gen cle perspecll"va, corrtrard perspectivei op-
9i cu atit mai pulin oameni aclevdrali preschim- Lice, care conlerd mai multa consistenlu, unl-
i:re rnai r:uternice ;i o evidenfir mai bine sub-
ba{i in statui. Este un moment de echiiibrtt
intre dou5 extreme aie artei Evuiui Mediu qi,

252 ?:i

liniatA obiectelor celor mai mari, adich acelora I,r.ri\,rilr'ts,-\irl:lsr'Il:-'lrr1':d,,:ir,l1I,lt,ri,':,itit,-i'le',rrt:r'l-r-il;;:n.,ini-.rir,air'irel'rqt'''1rr;ltjciii'lr.ifl.nrcple'tr,cr:'i.d1:irs-.ie"e1dri'i"t.f::l:ritaai;tlb\1elrr:rriLl:isicr,firrrsieil:'tltdi1ij:r{ri1ltrrriii'l.iiailr,n1n^ri:,'s3Di,crtt:nte',e,lt:ccl'irireln1ri-iiidri.cl:br,lt:t"::!i'.orrlji.'c_1rlc,irrocair'rtcttrpl,sir'h;:rcr'q,ill,tdrl:tir',jic..r,e-1c:rlrsiarfrmrliilict.iliiC,eacn1rg;;rccfe.lrij'lttrseri'.liilrzrilr:,,jiuncrtrrrilnljilq;il,irrrilrtIcr.l,r.tl'IseIrtnil.cdli,i:rr:,rfrlootslt.ro,,(rrcrl,;.rr:rtc,tt:ic1lirlfut,li1o'rortr:'ririn.irrr,ircrn.-,)i'..c:rilr,lar.-dr:tririnririrrlrfltil:c,rrir-itn:.rcrrfll.::lc,1-:rj;.,-T)l.iililfrrl+it,.fi'rlcrrl.ili,r.lt.lrlio.ir!rrriit1r;ilitl''.tri.r.ir,irt,r.lrr.nt'.baon;ct-ji,-,ni.rrrrii'lr"iis)-rIr.Ij:;.-rt:;rr.\ci-n.ia,]ri:ir)qtrrrrrtt,ir.,,n]iil.,sr''liirtelr.:'pr,Si_l-il-c-;.rl<.,;,ii";i:l.it,lr,l.srir,..i.nt.if,ln:snrlii'r:arriir..."rr,'l,err\St{;rir,,rrcl,(n-r.s!.i1.r,li\nrr'rr1l1.:rjnn::,r_crL1ripr1ceIicrii-iae1r.rn.rrtsrnt(.if,rc-1cr:s-trl-i,.i^il.n(l1i.e.l.r;\.srt.t;rl.ii,iir,..li1rl.l:1,:rl,-r-ll,fitopn.(rne,l,;rrylJ,,r-rt,rr.r.lirrrfin.lel,,nArrd:1ernnrr.'s.1ei;ielr.rtrlrt.c.slhtreclin1,rir,iirp.,rtntu1rinnnicltpl-uu,ei1rt,el.e,llio,e:],l1n,rl,lli1i_;p,f,isetfit:rrreit.afl,.i;stvcrn,tijl_xnr..rcrr,rric1.o.lTO"lnt1t,rc:J,.cri.linCr,rLrfril.1ai:iirro.to.il"lao{rirrtilll:iltl."jrr.'li,rrir).rcir,hr1l.:l'itdt-n.lildf,ltrrailrrrrlri:rcrillyri;nai,,egrcr;nitt:iilqtinn1rslnatirecir,lfnl"r.yic.fac-).rrtot-,s,arscrt.la"ooe.lai]Irt]i,1z.arrc,rloj.li;icne.ri,-irriplil.,-ccrciiirrito,a*i-s1'irn'ti.cio,,ltrrjsri6.,f,nprreJflit,a.l,llce'iaalltrlrIc-,rarg.tl.in,r(nrrrI,r,ti-i'l.tnae"oi..:r.€n,rpre,nlrc._,nttsie.crl;rci.".laisnt";.a-c.cerr.i-aq,iii.n;,nlsaii1nin.ltl:q:",lnt(.itcrL1eriiiu,rirnn1ire,srp.rr,tlrlccrier*i.i1rrrl'tlrrenJi-JlitfXai,arreureerunn,n,L:ilsrlrti,.trlj.o.ruprrirzc_ine:inr,ei:_.llorlr'rirm_ntdttrtino..n1.,c,irc:linricI1,:,,nqillirrer;inrrlrir,,piito,ri,g,rlqie-.,a,li.,n:I__ilea:nrj:-no,i.tn.i;iir_r._a^r_ai_^?ilje__.t"ri_,..ei
ceire sini rnai aproape de priviriie noastre gi
clrle ie atenueaza pe cele mli mici, adica pe 'i" rcnr:tr"(';1lril:i in 'tr r,st 1tn!tr1n r.t-rt. l-ro clr.nart,,.
cele m.ri depirtilte, atinge i;i Moissac, in tla- i,r'rcjirs;uneii rrrr .1a clcsf;i::nari"r de lieclre parte
rai'ea ciivcrselor parli a1e timpanului, o arrno- r iltreiir-rlir irri su{r:re azir un bat_rdr-.u de r,aseti
nie de'savirrcitA. ..iudecatii de apoi de 1a Beau- :irai rJcgrrrbii decit trn elemerrt dintr-un an-
lie''r ale o factr-rra muit mai seacA Ei o unilate :;lrnblu ryt(ii'rlirrcntal. Iriguriie nrureroasr,, r.i-
rnult mai saracii, cu acel {onci judicios distri-
iruit din care figt-rriie se detaqeaza ca intr-cr 1q(
,,ta-li i e 1pnutninerlii.ninia:lcee1la..;giiiiio :t-a lt-, JJt'u-
biema d'i:i;;rrg t.tc".
nri',i mod e1c
nlr sc
sint nrai clegr:rbii nigte glupari de piese ciecit
cc,mpozili. La Cllrennac nu r-nai gasim tritnlc
cliir acea graiiale a i ecl.iluefeuiluai,ivcloliiussaaccenaeIJoeires--
pectivii a
moaeieuiui
reau r-rn iitii cie eiev:ir exemplLl. nSi ilici la

Cahcls j.

Dacd respectlrn cadrr-1L ;cciilor ne este ttii:'e
cu pr-r t i nla sir ?det-cinrmsain,i-crhrria1;rrt,.rcneci,irgeeiiiiein. csclLu-tlp-ni eorlia-

lcr burgunzi
unele crielnltle ceie'orc ;i 1a cornpozi!ii1e ceie
s*1r:1biirni1j-nrpilrec, constatlitn ci existA profr-lnde rleo-
mrcieierltl
tilnpanului de 1:r V,::ze-
ia,\', cel clc ll AuttrLn ;i clii'r-'rseie ploc:liee fo-
Icsiie s'.lcc::si,,' irr Char'liru. C,-'1 Ittal i'eciii 'lir-

lrc ccle dotiir til'l.ipiLne cie ia Ciralii,:u pere sJt s,r

li ir-rsirirll ciinii- o artil irtruditlL in egala rna-
sura cu i-rritrrele att'i"ieie clin norciui Spuuici ;i
cll per.sonajcle din c.iearnbi.rlatoriui de 1a S;rini-
Scrnin: lipui oitrit cic lirisLi.rs obez, pest: .rl
cliniiruuitiiL;ininledclcisuinittrlteatcreeacsulttieppriivi,i-nrrlii,iadragri,
esiu

cali-

1Accas',ir l)ointl's-lir- i(])alilVltiilil)i.itl.l'i.iLuliirsr'.iltlitiritrfiir1()illll. 1ll()ai,Jlr"!:tlili
estc sllrl:ili Li
(l i.ll i" lr-
l'en1,a, tinrlr: l.irttirlt'a clr-lircl'iii, (lic :j,' :ll rirlj:11"rat.'l
cll li iriteclut'lt, 1:i-'ciL'iLlriitlesLsi:lllillsolLl'r-csti,t'tr'v(iiittin)l'-i'.titz'rt''lli" ltlr'r"ii.
l'r'izi:lc, i'riielilii': lLllllltlil
(lr!-(ri'si'1,)
altl'.:1 ticcil ,,statuile-p,lirslti''.'i'li- i':;titr 1i
legLuni air titrtl,lilelor'. \'{,'zl iietrc .lu,lilrll, l, citi tlr

la tlrapc;i':, clols lil .tc'tti;.'ltt;'e !'i)rilr.lie cie 'r'rolerlte,
in r-]a.zettt: (le:; iSeoL!r -'i; i.r, l!?3-

254

l'iio unl intr-ilita.. cll llicioarcle lor llo:',le si iut'. lja .:c ltsi.ur.ite cic.-a lrrt-rgtLi cr-titltseiot. trrduiir,
:'rtbliri. cl,.:itiitrrte. lraralcle. incrtlr,'isatc. rvor"l"t
r-, scl'i:titrrr a-'i't-,,,lli{ r-i ali, i--r,silc cirllleni-.lji-.lri', (,cirtr:lg1s^ctcnriI.or;ii;ti.ioiu;prsliilrtci:)l.tioc:it;iir.bir'io:rlritl:,',,1cl.c.Li!tiiis.iorfrrli'uls.trliall'lLi;i's,Iir,tei)i'tptiti,iiilJnotfitiLli1-irci'esulcoirric-liriucbliiirlliLcritr.lrerit:s.cjer'rpBii:l.rp:liilj.sli1lcauoitil.srueieraiS1rn'i-rr.tic-rstrj:i..ni.rtLlrdril.rS-iatiiip.i,icibr(itzti:irtiiicccicrt!Lot,li'm;.,r.riLi.riar-let,tSiovr-reluiliiril.rilLfrl'.ci:icngrrti,,ciriieL.t.iLiiii"elrdjur,iinrr..r,il.ia;rc.oi-ir:i,reiil1alra:ijpalirlti.eris,r\u"'aov.1;jliiteiruraacernrin';:ls..cal;jrrrrr1tnliitL;LrL.i.^r:i1cx.ulirbjrlci,rlltaoeiiciiieibi,;rcr.uuan.ei,xll"isii,t,rt.jl,yras1siL,.irjtc._ltellolscl-clcreiti,er,c,s.t,lil:rrsrrodiLriaclr.cet.rtilg.eunieieltt.gn.etire,,\irr,r|l.tlii.L.uio.unc:cglr.ril1ariiic.ncltltibnto.i,-enev.ti-jv,ic1,Slitii,riolsllee.iav.ii.i.iloiiri...erji-l;_izrtl.t,,alr..cnr,ui,.Icc1iu-,.c:i,mat_EieLatipnceeil,LuSrRe\t_ll.l:,,a.flc-reLiei.u,teontirio.ir;.usalp.j1Utir;lts1oLlllrnjn,cu.'lsataic:r,l'l__l__elc_r.,relititr.,,
l-lir:eILrczlullt'liralcrc' il I'ct:'r'rt.'rrilti tre clsnta r'l.i:1a Au:tr-'rr,
rti'oit i-1:-. c i alll'."i 1,'lr tcll-tic inrll r-i il'-rlr- col;eicijrnrltlrru.eligarLgelei2rc:olIouivcnj..trrrtcna.inpAtltiinu'cincaitlcroic;i1lp,itrlare'cizseitnoctsiiifai::crueirtrge-lLr:,sui rlpcnriao;__r
lizati si cl'. o clivet-sitate cit :te poat;.: .1" 511iri ' r--si"rr-rl lintparrr-rir_ii ubl!ir,:i La l\,Jaciclcitrc sc;rn-
tLi:rlizatir. l)ar cl:i'l-r iut ctrii-it srit i i-'lrli censicll
ri,r:r un lr.'i cle linii ornatlr,;:1lilt incrtrcis:itr.: sair
i,riirn tuitc. r.llli llrivire:t s€l ollreste asl"pra
lrlo"iiirc't,iitlai'u'riitr:r.rie-rni'litnrer-lrl-lI'p1et'pircirmrrtra;ttilltit-ptizlree:nre,s]"li:srfgzriirjiic't'r'ilicta1stirf-'1i-la""l -pcrln'Lrt-lti
llristos;, a apostolilor si : in,qer:ilor' S:"r lllai
;,ql;:i11; r':"i 1n rcalttate ei ntl fiql'ircrzli ltic'r il
,:hip cie r lr-rlaiicls s! ri, daci au rlea-ttt''rra ior"
ei art vidrli f?oaSio'tler-rt-i'e'rrdinllitiiri'
1 :r-i-r r..,rllltl. c'l::lesi.rbt llcrte ii

piohlemci 1il'itclhli
r'lul-.r-t crini il <:onsiclertiti-i o i-ltlllil llnrtlttrtir srtr i
ilti c.,r'oniu-|flrI l1 lrilUi i:01 rle zii.l:irie' ir.rtistrrl r,i'-.li;,.1i ntr.ii pLll,.'r-nic' .irimirrl, pc carc o ins,_,r.errz,'r
rllrrl:en;rr.iLl.llt1rC.ni i{.-oriestr'sr"lattt:('.:ict'is.ir',el'i1cg1'!i'n:l1cr4i,e.s\it'1ei6lzeaevlarltlvri a1si'aiovriastaocclte:r;rtetri'(mlrol-- inti--o iefca dc lta:;uli i-ui[lc riil]tinrj capi,ivar.
s,riarir''l:.,11tr1l-rt-i.li.--li'i\l'orril.l,iLp1rl1,ii'ntcliris1ll1tpriric';:i:ice:tli€cmtjlilrtpri.rct:etile.nrrirsr;rrillil:lpcij,.ir'oi:clllr-i'i'1ntl 'nictu:jlr'ol:-7dtltlIiernl,rns'"r'rl)liol'-.rnjiislit'slt-''rr:rr1r''i'"-r;
l).i tctu:,i, ci-rc'ii il col:r1-lrrim pe ii(.rst Druitr.tr:,
,.e'rL, iill-lro|u:e pi.rr. si gr.'.rval, cL1 ingerii si r.;u
l):tli r::rltt-ttjrrlinr lucrrrr-ile dr:iniiflill.rtnccrlr'ncsfl:er1"in''r-t lu1-r0stolii ciil-c il iti:;c.r{csc, accgtia ne apur, ii,r
.l,,ir. crlrtt'Latlv si rluprr Ir+ miisr-Li'a iit r,-ai'c el.'e1ui o cere, sau n'rlii cltgllrbii
ci itr ht'itrir:'jr'ln cr:isti'trsi fclltri 111' 11111-trr
.,t,rr ittai r-11o,';r-11i. 1l'r'l i-ll-"c'liil l : rllrll'-r'r llLr'':1 lt'i i"r rr l)rtr'n]:rte, lnult romtLarinmji{ia. sDivoiu;ai, dacA putcrn
1 i1-.;r1111;' tl,r iond, tiirilrr-l L':r-e lilrillit-rr:'te flr- silrLlte :iril, nlri ralir,rli
ne Ilc
s;i 1nlclr-gc,ln .lrr;jt lrri:r'ii : Ih'istos rtri sc cir.lttr_
,1I1t*:1.'l."i-tic,1rt''i1trq,irr't,tr1li't'1tlt,"lit1.'r-stt.,crtr'',niiiirl.'l,Lrllrr{rv,,1'61'i:l1lr:'t1i'e,tr'sli-i'i'il,lat.'li5.iilili.,;ltrll'';Irilit'|s1i.1i'rrtt'1',:,f-r1il:it:;li'tili:'lr-l-Itsi;o'u'l1.r'lt:l'rllllrt:li-L,trtliri;'irirttltitt'trlrlli:lllic-L!'s,-rcii1'l:'i'iarirfr:lrLilli'.llilrlltl:"'ri:'1i-a:ltc.iilai'llnili{ri:'c:rrlltl'l'l}.'t-;1l'q1.il1:Iltllrl:lit1t-lnlr-i''v'i-:D-r1:zls'riliilitcattdttlri:trti:-iv-l"illicil)ll'lrlrlrlrllr1;'r'letlii1ie'el'--- :rclrzii i-;c:rr-'rlli.ti fr.,ncl si, 1.rlo1:or.tilut.:rl, e rlc
r.iinrt,r-lsir-Lni .i r.rio-s.tie \ rclent lrici ilrtci r.enirtr_l
irLr llLrtJr'c acelc lcgi alc. pcrspcctir,'ei rrtorlurnen-
rrile c.tre, 1:i 1\ioissac:, cclnancll"t raltor.tul cli.rttr.rt
liguriic timplrr ulhn-tpriit$nie liguriie lintoului,
r:t \"rr-izelu)',5ju tlrtult.,r figurilor ilr.

clin
1ir.u.iran. l'lristos in glolic ocupA un nivel atit
,1,,: inalt incit clecir ljristos ar fi avr,rt rin reliel
1rrl'.,,,l'r'.ifoor1;.i;.l:..i,'Jrit;',6'rl1er-1Ill1t1t't1ii:l':l'ri.1ir,i'o:illirlil:t"iirr''.r.r1l1i1z1r'iri-1t1ii';rn.;;tilils'lptlri:liirls'r1r:l'::;lrltc:lril'il:(ii''ti'rr-- r.g;tl cu al l,rposic)olior si ;r1 ingerilor ar {i 1ii-
,'L1t o bcsar iu slt;;lil,1 ilciel'airat si ar fi clistn_rs
irrlrcr,:i urinoltie. Atotpr,iternicr,rl clcpd;e;te
i;; i ;; i:,, ,1-;t,'" ::i { :,1!i:'ii'i'1ri'l rf':.;liliiiti

')14 ., :,7

uf iue acll'eLia.raltjei'goiieroprrloiepopi o{isaibriel5lieiululuulnirvneornsu:lriedani-' Sinul ei esi"e ciulce gi greu ca un sin de carne.
el nu Reiieful anatcmic al mernbrelor este indicat
t'farei.n.u!liseieevdleitlr'L;pcintrsiavacasueptrasoamaerralet'secc9a io{isre'-sinc-' cu dellcatefe. i\{u;chiul extensor al coapsei
f orrreazd o u;oara adincitura, articula[ia
cluira ciecupata, de aici 9i acetre accenie Lie geuunciriior nu se reduce la o rozasd ori la
unrbrit, oc"i" ir.o;r,ri liniare, sinuoase' mutlt- o spiraiA, ci este constituita din oase acoperite
pir.at", sugelincl iii-tzia p.linuii'-ri' Uornpalincl csuorui nculeEsvuat viu. MiritA, aceasta figura
ipoi figurineie din colnpartill]ente cu cc'Ie ale lui Rodin. Dar ea este in este
asJrunepinnetoatlsgeriteio,onlrrcfir{reiiauioni-rrsncten;elianrpntaieeulaerLclnl1cinnuemgnlftoeatunrmiiacrutatln,'ict'iauiccojAiunbindtisevgeu-eirciilrvnuiriiltlncasvefaAacierudfaliniaetl;letip'etgrraa1a;ui-,i- mod
deliberat micA. Este la scara Ei la planul ce i
se poirivesc. DacA modeieui acestei i,rmanitali
de statuete ar fi apliciLt flguriior colosale ale
lui Durnnezeu :si ale ingeritor, orclinea monu-
tate in roncie-bosse sau aproape in ronde-bosse' nrentalir ai fi comprorrrisi, o data cu perspec-
tiva ierarhica ce ii men{ine grandoarea.
flimpmalnxorca.eneae.ran-dlsaiectttttaeeeec.nsat,amttnzer*speasisclma,rritiimintqcipnncbetiialrlrftuiospaqteelonioupi'gltnrisrtvo,aalrfeedreoijeeetaie"liliszceiifdua'enurirnesliiiaunleite'*pcarvteiraitecoiltafdaurlflleuteadlmiiltcd'ornimeabspirdalltr'loeei,aoorrdAsiasa9ceaptaseijcllaleeveeberiue'iltenJl'tDh;nlePifte'lniearltsiuiurrgceclrii;lae-t'-lii
Y7

Y

rr"i'ia dirr regiuniie suel-vestice prezintd uri in-
teres special pentru studiul nostru fiindcl este
r,inirnatl de doui forle contradictorii : ea ne
r.,fcrd citeva dintre cele mai tipice exemple de
r:beciienfa a figr,rrii urnane fa[A de arhitecturA,
iar pe de alta parte este stapiniti de r-rn vi
quros instinct .statr,iar. Ea tinde spre rondi.-
""ittL-uro:r"t.-.Apr,r*o^figtr'm"rteaieesifiesep'ipaaofriiren-riintuoditpud;aiernaiua perilerie sl)r'e !:osse, ducind aploape pinir la statuia cle sine
depiigesc llinit:t std.tirtoare, izolall" llste posibil sa se incerce
inainta trept;rt concilierea a doua carar:teristici atit de opuse ?
t"p"it*"t-ii,iro"it,i iar ttristos in giorie este itrclieierea
"s*lli.:d;;iIc-a;i*;inu;ui"";ioa;;;dqA-Ptii;ii"mAm";cl;i;?r"it"lOniae"ee";pu"nu;nlttoii'tafidtrmlc"mz"iaaiifvtiealtiitElloai"reeiatoteee^En,liesarite*at,utialie.tiecrcso.ersIeatnltiaur"Eamuxnsla"traterrtticeeiraaoAlo"nruimlrpLiacsuruu;iPii'apeedeliplittceu;rueuuiisarlioiutecrtlnmlnfg'cdmcitnleeiniaaridamoenaie9riPltcetrsatspidarpnA-.Asrcrirsirra'eioelru,clorn'aionicSnpncndne,ng[ttcrgpuhfetsities,sio"lenaetnse'tent'alsem{'Irrnruuratutire,U[lieiepantrnaam^adf9aa,clnrtaezupi.rnhataIatdi'beaoelidrmoviccr-ulctteeeleiicipullisnn'acemeleoaiattdsgrliueoicetioppirruerzclauxeinsrtsailmrleeiaedlresusiu-logivtEIdtaes.;i)daa-a-'ai-i'il' Materialul foiosit de acegti rnaeEtri ne ajuta sii
in{elegem bog6{ia ior piastici: este un calcar
cu grenr,rl frumos gi clestul de des, dar care
se lucreazd ugor gi se preteazi Ia contpozi{ii
ornarnentale parcurse de o relea de umbre
complicate gi aciinci ce iasd sir se intrevada
fondul lor de catifeli neagri sr-rb dantela vre-
jurilor. Acest calcar se prcteazii 9i la un relief
putemic care da realitate imaginii omului. Sd
{aptul cir
ma afiaaladridir-erlgoarm, c;ui rnodui de dispunere
micile ;i
mariie lor arcade,
i-.re5;atea in mod firesc niEe pentru operele sia-
tr-tai'e. lnsi chilrr pe zidul gc;I, si fiira sa anin-
teascd de arcacle decit o ugoarit indicalie de
arhivoltir. se viC uneoii figuri de mari dimen-
siuni snspenciate parcl in spalir-r. A;a se in-
timpla la ChAteauneuf-sur-Charente : aici, si-

258 259

bcac,gii:ieenazl:reoa'hiteA9ivi;lupalcrtolrie"faicenslaldri-niutptsieri;elniaitcti,irppr,peuverueitaesntllioigbrirari*einrodoaroplusiev:seiutrcrosihtlniicninurojb:ertigqcd.tiree,- ciisnmniril:uabdb-srgaeicc5;;siar,atitocldgtalacingselidle_.roasnApunicordceeriia,licustasutn:rlriergirifirs6diec1zion9hinrtcrtdeenccrg-eoeieiarnin'psdsicttpdeiatruiiicifinsldeeiinrroaisdicirnn-piricg_a,iusrodtrres:ae
nizari prin arcade. itr reaiitate, aceste figuri rrsvcrcir:iitaolrecaeillicooitetcuoiaasetnriia,rncavte-hs{tp)iepliertedseaeicetcrceegsrtutcieeoiomIumandclpaiiecqintBpnaldiaeletidtczieaaee6imudasiacusinainaulutrirpiiiprrereesaeasg,elreiildcefiroaevaefrpefr.rtleiesidpsDrsttmienettlidroueecfdstli-nleeuo,lgtcpieacfrarlelsteaitrizirppezntiedaoiucigrp.au.aeafiiDnagleerdctuateeeear-,;
sint inallate intr-un spaliu nedeterminat. Bi- nate de r"eliefuri tratate aproape in ronde-
sl;iieercmiacaraeidpifnraarpltMeaanatht.acionploreanznaienvltaodrduaenngicaaajazAteairsvceaemudslunt,sltloditert
bol{arii cie capii't ai arcurilor dublou, sfinlii, bosse, cum sint Constantin gi Samson.
groioian cioplili, sint in[I!a!i ca niEte trofee.
Riguros frontale, aceste sctoantusoi lsetainu cu picioa- $i cite exemple n-arn mai putea adbuga,
iiialn;iiluterngaaeginitnedaartltpi-itsltededereaixcpbeirloogeagempatuetdla. rlCgiaisaiapinmittceiimdcluriperdili,aianrreertal,diceedfsaau,tscarti6dtupraaleamr--i
rele inclinate pe nigte formi de sate sub arcade, figuri de consold, toate se
magti, ilintre care unele sint distruse. Eie par infdtiseazi cu enerqia, cu boqdlia cle lumini
cioplite cu barda. Intervaiul dintre partea dc
JLiioirrestesatbirrvtare-lr$urmili iianncttuilnilnusci,i.9piCagltm-lieaczoninai ttfoeolaremrsleiipaizintdeaudfnaerfelc,ol ercpllee, si umbre a sculpturii rotunde. La Notre-Dame
o{eri perspectivei o staturi scurtd 9i indesati cl-r la Couldre din Parthenay, capitelul repre-
"..a.rr.*i,di.nUlnoecluel unde sint situate' apare 9i- mai zentind Socrificittl lui Auraam, se supune, prin
capete apar[in tipului ovoid, al- compozitie, celor mai riguroase principii alc
tele au o bdrbie enorma. Aceste statui in piatrir sculpttrrii romanice : picioarele gi bratele celor
amintesc de br-rtucr:l de lemn. cioui personaje deseneazil. prin goh-tl lor, pro-

IJiserica Saint-Jouin-de-Marnes ne inirili- fih-rl unei flori de crin si, parcd, pentru a ne
;cceiucauzoldepocilrefaacmlaoldioddai-npienin, iavovinrifnin;dc1fhiaeiscpdaariernteturrensdelaonduteef,srncfahosiud-
trei goh-iri ciesparlite prin coioane puternice Ei dor.edi ch acehstd armonie este voitd qi calcu-
faciav-prienuiutdtrecnairs,iuineptxrriiesltoac'reSalecituetrrlpdetoui rugaioocluoalroifal6anmelegmeetamaijiuninaluttiei-i l;rti. o floare de crin este trasatd cu exactitate
p. p'i"lo", al cinircuhiiptruiui nugnhmi ea.idesctroarnatiucupasrtaadtouxi'
fu;^;" poate 1re fond. Dar citl abundentd de forme rotrinde !
cpvlieecclucitittla.neci,eusfnitreamimniacigcsiinoiuclanutiriannmatoseurtridsiremlopemenrtbeitoedr,eifaideseuccpaorraer'
'ciIcf"{etrur-iin"ssaieatfo,resibpsrstsiaeluetliepanlclideinecceiaiuarntuiiuarcnfiiaJqin"ulasadd6teeuec.,cr9Ldluailaciidiisedd,tsericenpauargipnappos,taaei'u,lLmpnuaaensrmlceediirnjadlogdfeicmeisn'-r Aleste firrrrri de capitel sint de fapt niqte sta-
striginil pe cei rdposali. Sub picioarele Fiului,
Feciorii'ir intercesoare, {igurd intru totr'rl ome- l ttett-'- r'inioase 9i solide, de o intens6 vitali-
1:lio. In nredioc:ra.s(-'eni"t a Plstorilor, achi:,:itio.-
260 lr;rli de r..rrrzr,.irl Lrtriru, vedem mulliplicinclrr so
scobitr-rrilo. Pi-rsona'iele nu mai tin de fonr'1,

;rcesta servindr-r-le doar de sirnplu ecran. S-ar
1:rttea lipsi cle cl. Oile ne privesc ca niste oi
lrrlentice, redate cu spiritul de observatie al

trnrri pistor inqenirts : este alexandrinisnrrrl
;irtei rr-.iutattice. PLrteni coltlpafa aceastft inspi ,

r':rtir.., prr;b;rbil tle origine popular.S, cu" fiqr-rrile

'ln1

refilor rragi, lrnde in incrucigarea gi in fle- rn regrunea care a Etiut sd distribuie gi sd
xir;nea membrelor, in nobletea faldurilor. mai
Cainuie ceva din stiljstica ianguedocianS. ln suplrnA legilor celor mai exigente ate ptaiticii
pcbmearrdoieniunlfoiuncfremiiruslmeoannilii.etvtaa.eAtieerAcsaeisccllacioimgumvilieptp{edtiieuienotrmu,ratcgaaaiapnpu-aur"nirunminnmdli"ate"obp-pdrieuriupifnaaetrbuhr4omlivilfeuoamtlaritcuel_e,l
\/end6t.. la Fotrssais, scene precum Noli me
tatt.eere, gip3 61in cluruicSei,maopna;riencht iaartitciude-
drta Coborire de casa

pe
!"'.oatrihca5i.c.riA-r(c',eal onmuntfriii:id{inedjau-asni escirdiont,a;l si tratarea
din picior, omul-mulura al ceirui co.rp u$or curbat la mij_
clin aceea;i bisericir, i*si chirr:r-rqte statura ro- loc formeaza o mulura cbncava. Aici iqi pdi*
busti. iii in'doaie corpirl crl o energie care
5ciarrncasi inn'tiuslttufodiratatevqoilucmaelitlaotre;asoebn-- papnadtrrureeoortargegipgiztcurartiauirriltiinofeliienaoerlraiiaatnngcnlrtuo'teaifeurlbfnei,iiirencdreictemavuigaeaaucfgnliieaiguiies.tuje.tlueAr;cmincliaouceelliurcilnneeatpeeorSostl-rratmpeieetaecocelnhoaxeciiolcaaeretiaurracgdlimreueuiicanasusuidelunpJiengicip3ceaiaueforlirlitai_ere_ait
accentrreazi,r

tir,rentrrl cu
sveerrvaactitieaitederintosttii"cr i,.qiaecelestoguesrti
nou5. Aceasti
pcntri-l relieful
iiirtentic al vietii gi pentrr-r rnodeleul veridic ntt
ne fus;cserir oarc deia anun{nte in friza si ir-t
stiituia ilcr:ioarei clc Ia Saint-.Ior-rin ?
O trisiturir ciuclatd a artei sculptorilor din sovcloarleidrlnreoid.tlneaeca'tro'termormnroabssdiczienhiafedfiotleaiiirg.[reriuCai'n,icnuicOaeii,clrreileceeo,nncntltpeuusrllt,s,irnutppucrcrtiioinnnartijpmnecul{iesdtueteeirzcrnr_oiiioiirecdaaautsosrerisa.leielE_e_i
p;rrtile alfusene ne aiuti sii intelegem ctlm au
izbutit, ei sii iinpa.ce, intr-Lln mare nurndr de
cazurr, exigen{ele fiqrrrii rnontrmentale cu pro-
nria lor prcocupare pentru volume ;incpueraslote-
s.l s,-rr:ereze rotuude f{cdoiiculrp,mrcrl.rrac-D_rtlo_gaavdsrieeiengcxieaepccietoenri,entsslupemuauuo-dnmieuemsnncaotsurpuletreiannotrrre.icugmiuraeerogrsfeiigdscuuparcaraee-
crrvir:te, rrrasele
nr.je.le aiungite qi sobru modelate. De pilda,
a,cele Virtuti cioplite iu arhivolte. Tendinla
spre obezitirte vriditii in prirnele ateliere clin onrr-rlr-ii, prizonierir a bolfaruh,ri, este aservitA
Lan r-ic.doc, scriitura atit cle specialS a pliurilor celei mai inguste lirnite, unde se inscrie cu
incilgiird pintecul au ld.sat. desigttr, urme, dar
nrt a mai rimas din ele decit o uqoari um- siiongpi.>iateifcm.iaduirpe,irnntca!tie,errrve-irrovneaidjjnuevglsiazouiribbnnliailnlprnieaounszmetiasealiunisneeperrgtaiuinciptterfl-iusnuntuencl{upigaier,;iluaengaji
fliturir, sub care. si aici e problema. se infil-
trcazi"r o notii de rrr-nbrir trir.rnghirrlarl viguros
;rccenluatit. Citeodatir abdomenttl, flrd si bom- <ie umbri, ea diAuegtraiofeirnsatnsepdaae{ciLlcmriliienraxbpteiolraritoaarhrE_hriilvirdrolmletapleaa
bcze torsul De care il continuii in mori unitar, spre lumini.
este crr atita g:riia rotrrriit, iar dedesubt coap- Purtdtoriloi
seie. atit tle vizibii tra,.o inapoi, incit pare un
fe'l de eons;ol5. de carne netedi si goaii in spa- Castelviei.l, i ga ette ;rrhivolta de la l-ousseis,
unde figura acrobatuiui iese din carcera lui
tirrl clintre lalchrrile vcsnintului. Aqa se infd- tnvadind bol!arLtl vecin.
tiseazii pri'rririlor nor,stre acel adnrirabil sfint
Tonra de 1a Arqenton-Ciriteau, personai re- 1 A;adar, de la primul timpan de la Charlieu,
prezentat itr picicarc si piistrindu-si vertir:ali- pentrlr a nu cita decit un singur exemplu, si
tatea in ciuda curbei ce o formeazl arhivolta' i din Gironde ;i Vendee, mo_
r:inA la boltareie
Aecste caracteristici cvidente ale rerliefului
si ale moclcieultti din r.est se manifestd totusi cleleui romanic trece printr-o intreaga serie de
nuanfe, de c,autlri gi de solufii. Dintre cele
dcua tendinfe ale artei, una iinpunind deplina

262
263

{r-rnclionaiitate gi cea mai severl icge, ilrr
e ealalti sltl:jug;-riir rie imit;trea vielii, am vizut
cirre r c,ea tnai 1:r"tte|nica 9i rrr:ti suricrrptibi.tii
cle a stirni in sLrfletul ncstrrr celvrr sr-lperior
cnrofiei inse;i. Diversitatea progrilrnelor, a tne-
cliiior ;i a tale'tlte'k:r se opllne cu inverguuat-e
sistem cilre ilr voi sit reducii la unitrt;
oricirrr-ii
r;pnriernnLeirrixoeirlt:saicrrriziu,trieeriiilbrnlrillp,:ieacecvlll;'licilteecearr9c,,cirftlica,riuhast,rltteemiriltiuiusiep-illli'ticurczolvsmegsinpiretsinizclrec1tl"-eairc:rseiiIrtin,atrratmntetirosciaa,igo,etalclauder'odlteeleaxuier,lieltdn:ecutautsocxtntnlatiinuiatascecii,t,rctiariiii:nllncceaosidatnirfrarniit-ta9qttpduiainp!iian,nittceviirtinteinrfugaapeodercclaixefcnohrapsto.miiecaa€laneear---r-i

stringcrii.

iiit:ii,;;:iiii

#ffi;

ot**r' ,, $j;.

. ;,.-n .,d.11.,. ,i .
' ..r,:ii,t
.' ,, .l '',.

i;ffi'l'.' u- ,il-t

!1, 1,.1i;.
i ,j .:i _a, .'i,,,, . ..
:,{
r," ;.,,;.ii,.'. ,;";.,,; ,,/1.i,,]i1,1 '

4, r;;i!,r,1,

lI

ii I !: :i
r' tl.),.:
r1rr,,t
t' ,r,.

'-J

' , il*t. ,ii.!;,





l#,tffi





#;

,se'h:

HEi' & :!

i.iilirtr

,: '!:



g;':u'.i



" *"t1v'^"#: l:

41

.1

lli'l

.t,".$

.;.a'i1i:'t

ry

':ye,:
#,rt;

i$ii

:$:it:
t,'l:
j':'

ff,i*ffi*

'^", #""1{.;"sffi

5"**d#ffi

10