Focillon, Henri - Arta sculptorilor romantici

i*erpitolui Xli

l-Sffi tr.,q l'l'U F,.frl"t HH m{ihnAr'dEe E

:ij

,ii a!:'::

'ji {i'sra'
;, ;E

X. Foi:!e}.e collti:aie art,3i t:,31.i1anice. Imi-
trirea vie{li si r.r.:;iiisr:nill popr-riai'. Ferspec*

tirza veridici'i.li.;ii subsrliu.i;S perspectivei

;rrhiteciur:iic" l'{ci il: i rc:,:ir-rni nle irlir-li'iior.

Gustui p:eliti'u ,,$iesa" in si::e. n{. /ttelie-
i'i-rl ci,: ia S;r.iiit*j-):nis. Cliiri se opune el

a.i"iei Ce ia Beai:iieu. Fitai,r-rile*coloane.
Ur"nrr-. uin ce in cc inai slabe ale stilisticii
inti'ie{ionale. irort,alul regal rle 1a Char-
1,i'es si ciescen:le;:ii;; ir-li. Foetlca imobiiitd-
l.d!ii. Saint-i,or-ip*cie Nar-rui. II{. Timpanele.
i-ie,;cr;mpuit -. c.r. ;r.i:.,lltici. Copic fal'ir
'J aiiapta.re. Ccnta;ni;:ar--a lii:tclrh-li qi a
timi:ar:i;lr-ri" ljiih-rl narativ impolriva sti*
#
€ hLir,ii arhi"r;ecii;ra1. Fccioare r"elicvarii in*
ci'ustate. USlai,iinmtee-ieAnvncest.iggiVi r.oiC:ro;innclclueziein.

pori.alul

Academismul rcmanic. Barocul roma-nic.

Cum ia sfirgit alt:r rornanica ?' Les;i eir Curltv;r
rnostenire cel.c rlr:ri preli.oase ilchizi{ii a1e sale
artei gotice, iar interpr"etarea formeicr de citre
aceasta ciin ur"ind sd nu fie clecit adapiarea lor

lal

la o ai'iritecturi diferitA, la o plastici proprie ricii din L,a*Charite-sur-Loire, infiliseazi in-
rnaseior tn()nllnrentale ? 'It'ecem oare tr*un reiief, precum ce1 al Nagterii Dornnului,
:n mod

irnpercepiibii dintr*o epoca lnir-alta ? Urmeazir o compozilie f ermecdtoare, in care distribui-
oare evolulia o curbi continua s:iu putem sur-
lpcioeritnteads"ete?nsIriisulette-aatnllniai tsbictrruAin;dteusictEuslipactupuruacnaerronamcitanenrriecrveei'dvecoonlunld-- rea, precllrl gi etajarea figurilor inceteaz5 sd
rnai fie determinate de o lege ruonun.:'entali,
unde fiecare dintre ele clobincle$];e un caracter
vizibil anecdotic si imitatirr. IJ,-cafi in prir-rl
sideratA ca uiasurA a spaliuiui. Sistenele uu FceuclioIsauresi,chuousul f;iiarpe1a;,i.lgoarru*l _incueinlzci:::tcriigpacr, pruit-
mor ciintr-odata, insa vine o vi'eine cind rra-
loarea ior activA inceteazi, cind incep' si nlt de o
rnai fie interpretate decit din exterior, cind ;respusi clrlgirlSqenie aninaiicl, stud,iat. si sim-
{it cu o privlre p}inai cle br-rnivointi ; piiritre
nu mai sint inlelese. Generaliile 9i rrecliile picioarele clepir:tate ale ulirgi-Lrusr-riui ve den-r
preh.rnginCu-se, intr-un plan mai depdrtat, ex-
istorice iEi cauia propria 1or forrnula. Dar s-a tarneumniita:itapalsitncfrcilraicraerivreanimareinptiiill.in1gnereuclhuiilicbarurcl
incetilenit obiceiui c1e a se da celei cle a ciona
jumatali a veacuiui a1 Xll-lea denurnirea co-
srnuopduanededipnetrruioaindoaedpent,,ctrianpzroiibielettm' caeeeastecerepzroel--
rnaselor, aga cliltt i1 ccnc,epe fenlt-ri rlomanic,
atdaiectetiae,l1iiunslcelaijcuciesnstditfaicveii.jshlttenriinnlepinar.ce{.elecsiuit;1epiiabfriiie,cae{iid;u'Leneviaeabts'ri.irrtlrnircJu.i-i;
,erraxubaidmil.,eTdnoau"ltrlrcnaruiitiacei,cxiaccliu-oasrridv,l,n"udrreurg-esinueinusila'nosrleodcmincaonnniofserisddteue-l spa{iu in profur-lzinre si pe care noi ii numim
Loarei. In cadrul aceleiaqi arte romanice, alte perspectivd. in retjeful. infal;iqind lruch.ina,rett
regilor rna.qi, tl;it de ft'ur-nos echiiibrat ca gi
mei.eaguii ale Fran{ei tinCeau si-i depigeascd
reguiile gi inovau pe cont propriu'
Oare qcolile ailusene nu ne cfera ciej:r exelrr- in Prezentarer,. Feciourei lo" Tentp''!.tt, p1iul ro-
manic dispare in fata noilor aranjar,tente ; pur-
ple ? Le place statr-ria 9i ctispr-rn serii ititi:egi tltorul lnimhri care iqi eterleazi n-rantaua este
icaafpuogholbnaiparsdzurvc,ialupascsletruatpebrszr-e-aierdarrccuiiiclaiejaicrgn'l"-teoi'iiix1nrrt.titoeanEnrpdndleeueaecn-ifcnbaelraouenuss.psstrUrreeeiin,nlnpisceicelivfpt,uti"idulii9uivoeeiisnssiaepeccsnriestianiiamlltd'iu;prelnuidnilnieiert' dr:apat c.'-r o l:ogafie si cu o ver'lidicitate a
curl:elor care atestl st..rdierea, nu a unui r."to-
del sculpiat, ci a unei stcfe. Pe tin"ipanul de
la Donz,v, din departaii-rentul Nidvre, profetul
descril{ este rii {:iran virstnic cu figura osoasS,
a ci,.n-ri tunlci arr. indirridualitatea a ceva r.'iu,
i'oimele vielii iau ioc alituri de formeie s1;i- ca o to:rariisi obositi a r-rnui trup bltrin. Pe-
rsnietira-czrioiumis.obOliEnmamulclI,usceabosolllrapprurucnlc,ecCsciuatlnlr'betre,eiccaadrthuoinvrioialstlaceii ori
ali- ledna se increlegte in jurr-rl gitu'hri cu acea
:r.eglijen!5 a obisir'.rintei. La capirtrrl bralu,lui,
si- in iurul miinii ca::e {ine filactenrl, nrineca se
tesc, de o pet'te qi Cc alta a Bunei l'ecioare,
rLpcohtictiicoaiuofreiiuiie:{ilh,inbrlaioinifiqanbfseaeivt'atgtPohseaisimststorr-cirr,riieiiomgait9iesoiiarpmi'eceinalnetalnu1ecovuare--bs9initinecielcneegimn1t'ofiiijri-i,' r5.sfringe c:a 1.r.n fel de colereli. Omul e acoloo
ln picioare, lingi richii.qol;i, cu par+,ea de
a trnpnlu.i 6ss1 incovoiati. llare a se spri*
sr.ts in sulul sdu pr-ofetic ca intr-r,r,n tciag. Este

iiiii
Ilatele bietei flpturi pe care o vedem jos,
tete. iingi portai. ?ot 1a l)cn;;1' mai putem face
Acelagi Lucru se petrece gi in alte !inu-
turi. In Burgundia, de pilda, iintor'rriie bise- qi aite ol:servafii, de data aceasta nu in le-
gdtui5 cu eompozilia ;i stilul, ci cu calitatea

266 ?.67

e >iecutiei. Prjntr-un clctaliu tipic, un inger din clalenlr i;i acopc-;l jat;r rru este rrn itest c6j rr.-
tinrpln, r:u aripi enorir.c ci: o scriitttrd intru tr't- durere; erl scape ele lTriasrn*lil
pr'itui vt"er si

tul romanicir, apar!!i:tc acelciali umaniii{i ca;i cigt:clre-ers-atlisiia'trap'L,ilrluirnit.llt1icrrfiitcu.ridcav:tetctaeocritiulb.€lri:l-etltiircasl:l1atlX-e;rVro*nleiiirager.t_/iir,irSiai,cpearLrrr_irl
profetrrl : ei are ace::agl gurb sr-rbliniatA irrin
br:za de jcs, gi parcd ugor ielitd in afarii, ctt o
expresie mirat6 qi piina ile br-rndtate. Dar el finc unr-ri cu totul ajt univers aecit .risr,ii Apo_
trebuie prir.it in intr:eginte; si-a pierd..'t rriii- ocalsipcuseipit.rtSratai truoiamSanfiinctiu, leuistA: niLd.rjeri
nile, stii inch pe ainl-.ele 1:ic:oaie. acl;rir.r-Lrii nu mai elte
ceexeactuetasttei ,ncuunguimngaAi soiebsEeirvmaoielircinuantre,r,r:pli,iccioiareii l-:.:tcl LiC l;r Cjrlrti.e:t.
Dor-talr,rl ile

gMuAsctuoltrpnearis-r,trau t,i,tpiedsea((abcra-rnact'laefnete. ,.[a]ietilticfdLelriiii.:,iid;:iierr. TITY
plezintir si e1e ,.piese6( de aceeaqi caiiir'te irfi-
natiir, bitniir.'rtrit acele'picioalc spi'intene" ctt o cTScs.tlrrluuueiiidrp:bilritiue-dDuimeeensnsemirdnseoeunl,aiuerclcmeflieumieaninct,Sremeruamo,agidearrsl.inapCevireeifrreJcnarrhimoicic,:iriitdssar,ideteisrncexteabivrsucuetreaciaethtitmi_rssi,lii
SepsnXpdDllfaf-raaiqiairiieaiettelleooprnrtirinraar-bflnintf-anruur,stbnliiorr:nrceasrsr-ibiofeu-r,milcaait[i'siirerotlcips,u}raenssiiiolau-auteircieavnniumiteoattnrisptiuai:uiriierleetccraeeied;ElcoataiicnalieaigsvLIc1r,enou"fte'uaern:lrc{agnsnrpLaAilclitrece.rl€igntpil,iulieencfeiti.irai,li'cian.inniL.uip..-tlnlsccupo.irl,mCaiiri{iblftiiiteieraiiicrls:soioIunde_iaucpiui.idplmist1riTei,tir-afO-ear1teretrrriib,,aont,.rrstr-cuaiinonindtenrutseaeccriclutocc,i;:mihetsnitmelhononezrumseisiinaJgmaurtanuntaiarartibnt,coifilvebterldscirerpie.cvinxc,ru]oqlloterivalepaeAalerfrtaiideiiabnirietcun1ctsn\crdfeicVleioaittulaainielunsnraebdafns;lScicoilliiontgaciuedaulgglrtohilraipiicfridantaignr"rlaendrl_ariiitiateirddn*un_e___i,srl
miscare atit de exactio ale lrlgcrilcr: ce sus.l;in iof9irnnieai,nmainei!n.fti!icgpauroraidiletiagriiloi-tLisnllu.tqii,torpii.letialnis.niAriiliqpb.iollrSecaireputlelciriioi r;'fIiee,sveirirn.-ir
.ircnrinJ"urei,uEmlrltu,ltsir:amiiiits)edo^ccasrelnfe'ueosicl,atLiiiairCzr)i;telie,i'Sbiodelr,gtdi'earner^ttveaflesruoi)nci:ySoirrct,ta,dlr,.1eilrnpreB:.st;tsiu3-Ct.tB_urgeilce.iDialpirilratnorciitonn,l,bcrtiaseeieatsuilrebivtataiaoellrucinr;lreuieaitrlrfeeuaSgplaiurlcirctsgvlrioftrocaIuar_r_,.i.l
manclorla bisericii Saint-Julien cle I;r Jonzy.

Cateclrala din Ar,rtun prezenta odinioar:-i un
ansan'rbLu semnificittiv cl.e tcndinle nli. Esit:
vorba cle rnormintul celui ce a\./ea sai fie s'lncLi-
liat ca Sfintul Laz,ir, realizat prin anii 11?0-
1 I80 si disirus in 1766. Patru oameni ridicar-t
lespeciea de pe mornlitrt. Piasat intre Sfiutui
AnCrei si Sfirtttl Petre, I{ristos, i-n picioare,
riciicir iespedea. 1n fala h-ri,
dir sfaturi celor ce
clor.rii sfinte femei :'rsistru la sceni, iar Sfinta
l,Tu5:clalena isr ascr-rnde.." fala sub mantie. Acest
uirliior episcd era at-uplasat lub i-rn baLdachir-l
sau un tur,nr-rlet inctr.nr,tnat de irr-lagin-^a I\'{ie-
luir.ri si purtind simbcluri-le EvanghelistiJcr'
An ajuns pini ia noi doar citeva fragr-nente -*
Sfintul Atltrl.rci, Sfintcie fernei, capul Sfintuiui
Petrtr, il"rtizi la i,'.r.vru, un crr-icifix foartc cle-
teriolat, aI cirtti tors pr:'e;linti inci trri-rrele
uCiit;rorrp,slrai'ivnailntsetac;t"triuil'ciAriqdr"e'1rr"-er1draljreAanderpeidi esrinlrelir'
Slirrti:lc-rr fctreri cu figr:ri1rl ti;rlpan'-tlui c'k': l;r
Autun, clc'trsebirel clintre elr: este intr-atit cle
nare incit te fa.ce sh te glndeqti nu la o evc-
lufie, ci la o bruscit n-iptr:ri. Citind descrie*
rea cc s-:r pit:,;tr;rt pinir in ziieie n castt'c, t'lr-t'
L*c;.l-ifitirrrnriiitirtccuetitrle]lovlanrrloclurcmi iAlii{ileiticidl:iulc'ce?:,ilal(pleciisirttucclilvcoou.itlr'r'aol rtctc1telrl\tt{etau'g}ul*it

'i'i:i: 269

rnultii:lica inciilenlele gi ztgzagurile. La Saint-
n,sei'n"t"nGrr"il'alu,srti'sGeuleilhIe'orJnni;avn, taictee.nitnlsaa crocl'Liurile Denis asistdm l:r o art5 sedentarA, o artd aEe-
zatA, imobilii, care nu acordi importanli re-
lucrarile de
Iu"i"aicii.c"i"airij;""\."r"rt"tj.hiaiifrri*{rJpt,""i"ioio"t--ipbs.t"liii,ti"si..euir"rfttoit,scit""liio,ti"iai""aicl,f"*"eiiItttcic"tlpn"lirteai*,.renlrai,"ilit,aiisSi,litse"pri*.c{sriti.iiutcet,ei,ou!mil:onsingtiein,tie;NatC,:sietplavr:iafnIreacs.caalqiaprLrianrei.lliiuaaempo1c:ailu,i;ac:crstlrmrreieoitc'loedcFt!,touaitihu"angilriiditcprln,erireii.,niecrieieJsdimuranliaii'ttilreadct'laooas,.ronaolleermsrarit-lptnrlnarpn'eldaIlc,er-cgniiustnlilgtoanudu'B'ivB.'uilevar:litenurerieiesacebirliii'.eiciaan,ianir'atlediAua'.ubuliuc{renvleiflrc-Li,iieeoetalgreniilaatuidusllcieueVieaonsv-ectic'.nlrodStitecirlieuin'laEjldaeeeiltaenlersl1orgrl(siilecn(ngepeeidJeusdrutmeaaeiunc'-sfeesCiD'sm'eaaais'crdneciunlccclcrllnnseoidin"io--'-n--'-l Ie dA uitirii. La Beaulieu perso-
gi,rlilor sau de;irate gi slabe, la Saint-Denis
najele
sint
au propor{ii normale gi votumele sint foarte
pline. la Beaulieu modeieul este sec, grafic Ei
violent, la Szrint*Denis este accentuat 9i tinde
sfiprpeusscupleptuseraarrroaturnedst6a.u$rai raiice:sct Alucci,rutontuu;ip, ola)ete-
bret nu a pus si se adauge matet'iale pesie
rnasa corpurilor. La Beauiieu forna face parte
din zid ;i se incorpor,eazi in el, la Saint-De-
nis, zidul este un fond, vizibil Ei bine intins,
un e,cran servind, in adevarata accep{iune a
cuvintului, ca eletnent de respingere a p€rso-
najelor; e1e sint respinse de zid, pdrdsesc spa-
itiru-ul narshpitaeiciuturaiidepveinratrtu, a veni cdtre noi, in-
in caJle piitrund din

fafi gi nu pieziq. Beaulieu este covirqit de un
sentirneni apocaliptic; Saint-Denis apar'fine
Languedoc. sentiinentului ane'cdotic : micii ingeraEi suflind
din trimbite sint nigte copii ministranli ; re-
c;i;idtilo;.im"nidlii;tiiitl;"i;uineqel"te?ei;rAu;r;,-iiIet;nr;"ztt"i-Jnc-eel"rvoit;n.eap"ie;";mc*i-,teatil;auittfl'al;fr-crtLrilsaon;3rrteiccidlitti"t.ppe.[euaei;-dtinenptetasotrC"retrdaoiaoiedctu-t"aliuurircp1eiis'aslcn:ilcn.eiveliai*retogenecaii1oniinu.-ntctnibrio.araa'itge,arl,eeDm-iapionn;nishBb,cret.prt'taecoiud"i'-iiaa'xeclceuTrbiamoeigtpzeacs-truttsn9oiiicr-ciolt,ultit,c'-iiittoaustaedltneocp-itudrlelerfesoerlalssranei)aeullcucs:cLurtiernpiactrerse,cnnpeasre-uibt:rsid1['brcunpailtie'ic;ee:alNllueoltrduae'rslnlonz91a-rnieuIvirsiiiraauustunnnn,stuie-errctlr-derfdt-svela"aai]edaeede:rlqoltdibz:oeesdda,a-aliJiaidcitaerrtnee'sil.ocaopimtier,dectslaa'rtertarcpl1eccieiaereid;nrctrdiuscsaan:inenoLoleroeioaiiletpzpfamSp'clsrnuj'r'it"eaoi'suatda'tonpniestpoaniciojioatderasnetgcu'gaticuu-uzenecut]dfetnerate-il'i--i-'eiel---l-' gistrul mor'rrilor (unui dintre ei, ciiare pe lin-
tou, reve}eaza inventivitatea a'urdgiitoare a ar-
iei gotice). Iimile Mdle noteaz6', pe bund drep-
tate, ponderalia, clariiatea timpanuitli de la
Saint-Denis. Tocirai acest echilibru, ce satis-
face privirea qi ra1;ir-rne,a, nu are nimic de a
f ace cu adincul mister a1 ccmpoziliilor ro-
manice : acestea disimul.eazS, sub dezordinea
apat'entei a for,mei, a carei caiitate cxpresivd
frapeazii cu violenli instinctui ttostru, o or-
dine ascunsi pe care inteligenla nu o percepe
din primul moment, dar pe care o poate re-

cu certitudine. Aici, poate mai bine
"coanuiniit.otiricare alta parte unde este tratata
aceasti tetn5, sin-rlim r"uph;ra dintre regula
veche gi noul sPirit.

In plus, Saint-Denis oferea un exempiu sis-
tematic de colrpozilie a portalului cu perso-
naie sci,riptate pe nontanli gi facind oficir-rl de
montanli. Sistemul poate fi considerat o ino-
L L'art religieur aw XItre sibcle en Fronce, Pafts'
1922, P. 151 Ei urm.

271

v.i'iie a 1ui Suger. "hlnlari t citeaz6. exemple cle taiia, ceea ce constitnie un incliciu rciriarcabil
al stlrii de inceititudine riintre r.echea regi,rlir
figuli ,,cariatide{6 clatind. ciin secolul a1 kl-le;i,
acel Hristos clin cltpe.t;r La Couture, din l,e
Mans, acea femeie adosatA pe un fus de co- 5i expsrienlele noi. Se poate stabili ca prin-
cipi.u preliii.:ir-ra:: ci ele sint r.on^ianice n:ai mult
1oan6, gisita in ziciir.iile cie la Saint*Wast, in piin nonurrentalitatea efec'ru'Lui $i prin r-r.ni-
tatea mttral5" decit prin car:ri:tenrl lor de co-
acabpliurnozpacitae,treienddrgaeelanBedoreautlrol,agdneCe,dreaamptaoorienoaa.tauFlntoacaitsecciuncipddtussr_-aaa Jcane ; ele nu au proprietirfile nsgli,rrl, nu sint
dccit niSte sin:rili cariatide, nefiind, dupd cunr
studiat aceastd probJ.ernd. Exemple de caria- ari-t viiznt, nici izolate qi nici y-tci'tarte t.
tide propriu-zise, izolate qi portante, sint ex-
zdtrieidn,mirViediteedrrbianor.etu.ClAnaruinial-tcnidiooatp,aotstcununifarutlidcgeiiinliantrd-uSensaangiaoS,lisindtoe- giaSelosrtie2.cTitredbengiererc-rapreoainteglfoibsattre.lllai'iic:ri qenealo-

toate fi-
gi-rr"ile aclosate de vreo parte oarecare a por-
talurilor din norclul Spaniei si d;n s:rrrlul Fran-
groEata la mijioc, serve$te drepr pandant unei
lbcooaalornaiatnuefl.iienDida;r.seaeacepianrssotaadu;nicugeriomeaxpsariciutgncui oiuanmirs-fatlaariituuali,ifigiroal--
l Si nrr nurrai Ia ahrazt-rrilc po:'talut'1lor inl.ilnim
vreo necesitate funclionala. Ac{iunea inver.sa siafrti-r-'oloane.,Se intir.:irli ca elt-. sii Cor'.rlrlze unele
pl:i'lcS, acitnttn-G.qri:notr'{cecsl-edec-eR'scu.;scthinervailrlcea; dccllaer cla.urtrrlr;i cle
aceleia care modeleaza figura pe coloana, un eie piistreazd
rc...le;is:i ca::alleristici r--n ir-r po:'taiLrri. !li trrai rcrrrrr-
fenornen probabil tirztu. c:bil pare faptrrl r:"r stilr-r1 lcr zvelt, nrqrortiile lor
alungite lc regrisin si in f i.quriie spatiate si sirbtiri
De cele mai multe or:i este vorba de pe.r- ale unui capitei pro',renit clin acceasi abatie si pi:stlat
sonaje aplicate pe o coloani sau pe un piias- in lluzettl de Antichit,iti al Senr:i-inferioare. Existir
ttteeruLlu.ei-Isrprtoaaprteuoriia{iavsaepribsarpzliriiijdvin.iuzi pibdaiilrceeacazt.fpuCesituceiauopidudalitriprecsar.p-ipoai--- acclo parci incliciul lrnui nou canon, in olice caz un
simptlm de clezorganizare a enoitelulrti. Vezl L. l/I.
Miclron, Conglrbs de Rouen, 1927. p. I;5r4c6obsirlpirlai nRsar-.
yajului, aqa cum ne apare Ia Saint--Lor.lp_r1e_ Fa!arla clc ncr.il a catodra.lei
slin'l,itl
gensLrurg c der:orat.i cu figriri plrrtind boll;ar!i de
Nar-ld ; atrteori un baldacirin foarte lucr:.rt este r;rp;ii .r.;. ar'caclelcr', ghc,:milite la ni..r1-e zcititi budisle,
suLspendat cieasupra lui, ca la Clhirrlles capul lol evazinr-lu-so in forrli c1e-. rapilcl ; ctl cr(.cp-
gabuurinzo5aaolsaaer.f;iiTg, iuoarariitaedceeasfrut:enasccteclieens,uoirnaiuncalielrr,edaatecfeiorsdrtnienii*d;iriiredie--. lia accsir.li cletaliu, ele nu mai au nimir: clintr*un elc-
renle perniit sir se aprecleze i:r ce tr.riisurii mc: nPtoaar'.]treitecci.:-ilraa1c.east,l problemd a dcvenit neclar;i.
I'rcbuie s:I facem o deosebire nrl lillntai intre r,rl ir-
t!de ri statuile-coloane, dar si intre statuile-ccl^anc
si r-nloarrele istoriate. W. Anderson, I'und et l,[oissr,Lc,
aiss"rtemaintadutnerilJuesrcphsaliiiinplad.ia?r.ldrinpneecia.!efiraaeie.caiLtrarhaoirlferpuiacrzintiiuniucraneaelav;ie,ddidnienartecrre,eaeipnflreiigosauupprraaher in Gl.zctte tles Ilr:out-Art.s, 1929, ernite ipotl'za c;i
oliilriilr: acestrr:-1. tlr;r,-r-J.':sr-::iicinetufiul tBatcerniln'l;rai'ri.'tiedfe.ul1niaitolrliicl-i
(r'arrdcli.rbr-clc cle li,
11r.15]111.*, canclelabrcle de 1a Gloucester, Palermo, .L,t:
lrians, Reiris, etc.). I1:rmann, l):'.tttrche uttd Fran- {
irttctr.iel.i-in;i vllrir::;c ixeccupilrea de a respecta zd:;iclrc KrLn st im I'titicl.altct, 1, l,{arbulg, I0?3,
9i veridicitatea imaginii. p. i4*16, Iig. 21-22, asemuic coloana istoriat,l de Ia LI
eciril.ibrul parfiicr' Ficisine crr. intregolurile de 1a Moissac, Sottillac qi
Cl'ri;rr gi atunci cind se lungesc pesle misura llea'.rljcu. Cit despre cele doud coloane din cripta ;il

cioar mcmtirele in1"et-io:rre se lungesc, nil gi de }a Lund (1123), ele sint interesante fiinclcd ne ill
infdliseaz:i o ligurd desfdqurindu-se pe toatd in5lti-
I l,Ia.nzLel d' apracrhteeoaloaEiIeI-af r,atpzq.e4isBel,, a II-a, mea fusniui ccloanei, stringindu-1 in brale qi fdcinrl iili
Paris, 1920, corp coffun cu el. Aceste coloane prezintS- prea pu-
I, n. titr,-' r:iportr*'i stilisti*e eu exe:nplele citete neai -qus"

1'f n r-!:1

!ei, in prinr:r parte a secollllui ai XII-le,a, ttdereemaIazs5pCuuhnraemrtrneeilmse.icsStimigiiuasritiemcsiitteildtfia-nptsucudld-e, led$amirnaluiipppsduist--l
anumite statlri din Saintonge ;i clin Poitou

care se sprijina pe coloaneie marilor arcaturi
ale fa{adei ? Cit5ratorii de la Mcissac, profetii
sculptali pe feleJe laterale ale intregolurilor de fortA gi parca potolitd.
languedociene nu au, din punct de vedere
plastic qi arhitectural, nici un fel de legiturl Portalul regal de Ia Chartres imprimd inven-
liei iconografioe a lui Suger o tonalitate mo-
numentaia definitiva. Aceste personaje inalte,
cu cariatidele de la Saint-Denis. Nu este lipsit parind a fi nu atit coloane, cit o ugoard un-
de interes sd observdm cd adeseo ri soclurile duire a suprafelei utrui perete robust cu care
statuilor-coloane sint clecorate cu motive bur-
gunde qi c5, in uneie cazuri, ele se prezintir scmehaiupienuseltsolcos,rinIainpdaieqrp{tliiintna9inicdfdeumunnmeitaarnateirt,aaftioui,toipndraientale.recPsertvuinal
ca nigte pilaqtrii canelali. Sintem inclreptititi trupului ai zice ca s-au reintors in somnul
sd credem ci Cluny, V6ze1ay, Autun au putut materiei. Strinse puternic in giulgiul ior de
ac{iona asupra ateiierelor din lle-de-Fr:ance si piuz6, ele amintesc de acei inviali clln Sfin-
c5, la rindul 1or, acestea au exerc'itat o in* tele Scripturi: fiul vaduvei din Sarepta sau
fluenli asulf,ra portalurilor de 1a Avalion, Ver- Lazar. trle sint mai curind indepdrtate pro-
menton $i Saint-Bdnigne de la Dijon. .Anu- ffeef[ikiirrd. ePciiattrima aegicnoenafipgruorfaetteasedluopr aEiimaagipnreoa-
mite indicii stilistice languedociene arati, de omului, dar exact in mdsura in care sd poata
altminteri, ci in istoria acestor, originl Bur- fi recunoscuti de noi, fdra a trdda lumea, mis-
gundia nLr e singura in cauzd. ln orice caz, terioasa gi AtetoritbpiulSte, rinnicc. alrne se plamadesc tai-
tema iconografici e de o noutate magistrald : nele ceLul ciuda unor dispa-
strdvechea Biblie evreiascd se inaila in porta- rreitml{oi nctaere!ian,ppoertdaeluorilpoarrtea,tudnecidecrinnodntaaureafos9ti
lurile bazilicii cu profe{ii gi vestitorii ei, iar
pe aceastd cale epicd patrund crcdinciogii in
sanctuaml noii Legi.

Cum sa vorbim de stil cind analizdm dese- aduse din spate in fa!a, in dreptul turnurilor-
nele lui Montfaucon, fdcute de altfel cu se- clopotnila, iar pe de alta parte datoritA fap-
riozitate, c'lar care e evident cri an pistrat prea tului cA meqterii cal"e au executat porlile ia-
pulin din caracierul modelelor disprirute ? Pi-t- terale au fost allii decit cei ai por{ii centrale,
tem totuqi nota cd unele personaje au picioa- Ia Chartres avem un echiiibru perfect, un stii
pe deplln definit, care la Saint-Denis este incd
rele intr-o pozilie normali, in timp ce altele incert. Ceea ce frapeaz6 in primul rind, atunci
le au incrucisate in maniera languedociani. cind analizam cele doua grupuri din mijloc,
Unele stofe prezintd pliuri grafice adinci ca este faptul cA statuile se supun aceluiagi ritm.
niste caneinri, in timp ce altele sint mu-it mai EJ.e au, toate, bralul drept ridicat la piept, iar
calme qi oferi luminii planr.ri ugor ondulate. stingul indreptat spre pintec. Alungirea }or
Multe figuri :se dezbari complet rle frontali-
tate, avind picioarele si capul vizr-rk din fafii, are un car:rcterr special. Masurind mai bine
iar torsul dintr-o parte. Uneori capetele se
inclind pe 'c-rdmairc. eDaasctiI ar,r face greqeala sir ne de zece capete, e1e sint nortlale de sus pinA
inchipuim
ciutare a miscarii este la ta1ie. Alungite sint doar picioarele. Prin
ulterioard a ceea ce incd mai numirn stilrtl aceasti caracteristicS, ele sint mogtenitoarele
,,hieratic(( am fi ispitili si credem c.l sta-
tuile de Ia Saint-Denis sint ulterioare ceLor artei din ateiierele romanice din Aquitania qi
Burgundia, sint descendeniele acelor acrobali
cu picioare lungi gi subliri. Dar se deosebesc

274 275

prin stricta lor frontalitate. Arta romanici in- ptrcC[iiia|iavuirre'amtlcaes'jojaceoc]et:r.lrsvinrtp.e.eiutcuxlaieletaie,eg.paaculeJelfcaiiiiLc.ri,iietcaaudiaiiiaettretfcnrce,ar[iciic;u:l:eruoanltaineuceitnil&eiLiSc*;lire*iriniJ;o_gerirnui,ueLpeiiiraeitire€rsr.nriinneiAcriatrcal*:jerugml.iiienri1iicq{iirl1t._d*.-i
sumeaza o serie de experienle asupra moblli-
tAqii ; plin iegindurile ior, figi.triie apaslr pu-
ternic pe cadrele ce le iqnci hciucmi Eai, rsuirptcuel'ercaarrzr-ai--
tecturii, se arcuiesc ca
darni.c sa se eiibereze. Dar ele i se adapteazir
cu exaciitate, ii urmeazd desenul gi propor'- din Pr"rrir:u, inar{,ai* in arhtvr.ilt.e ra.i'ii r;;r-i ur:-
iiile ; jongieazd, cian{uiesc, inoata ; ciar intr-un
univers a1e cArui hotare nu Le ciepagesc nici- nteze curbllr'a, Slni r-]g0i scolllLe cle-a iringi-ri
eieiimnnsvttpfreoceerrcrbgicneauealipcuaicieiiiibesnuitspin;tdtaaueetliupiurlfeoeur.nctsan$eieeci,.icecfijer\anrscrcpeosialoilrminia,oceoneCApip.eiecivp$iecae.uai{glrialacleruiiabceoildlg.ilLraaii"uiit.ii.
ociatA. I)e aici gi muliiplicitatea tlexiurriior .,sr
multiplicitatea axelor : capul este intr'-o direc-
fie, corpul in aita, iar picioareie in alta. La nlatelie, ci cje ior'rric car.c lltccl) ja iI1Ll.e in
Crr'artres, dirapotrivA, o pace rigida, o infle-
xibila linie cireaptd au pus stApintre pe forine.
irunafitie, riea.silsrJtAu nnrei.aalias,mrirsiia-Luini cuerpnuetiuialr'[uen.qiJ)eurpua_
in vrerne ce Ia Siaint-Denis mai intrezarirn
inci urn:ele unei aptitudini pentru mobilitaie,
i'ortaiul regai fixeaza in piatra alinieri de fap- cum l-iera din Sarrlos ni se rnr;tqige;iz.r lrri L.r
turi umane neclintite, cuifrrnse cie o nelJdirttl- un iciol arhatc, ci ca ci
un rnaes[ru in c'lepiina dper;.j crltceplrti.r iie
teanA ociihna.
pos*sir_rue a rijtut,Jt.
$i cu toate cA sint atit de inn-rdite, atit de stcvaeiiziii:uiurgelntireeetiaoogrteac:lgc<lsiaplctlneaastlriezepeiii,iittaitrogr1i;t,tairisaaospsatctfi'Le'earsiitcpssicett;ielicicliilet-ciiieeireieiljriiilriluirrnlll;l.-ciaiiurri.r;i!1i,eci_*
unite intre ele printr-un lel de comunitate di-
nastic6, aceste uimitoare statui de paznici nu
cIv1traaie:a;{urfooia1ic.-ehsu!Auiiilclt-adeiCecreleramapladreeogirniiirzitstlei;oeci.biii}iu'tiiliairnriui,-iirelp.enerurinicr:ri.iiis-laieeecisraijcvocuiorrierirucngnaiiuiinnsiuilatrCirsinuaiiib;nliiAtletacaajtnrrt._id;crise--ii
sint identice. Diferd pieptanitura, dif era

qi bArbiie, ciiferA gi expresiile fizlonomice. Con-

figuralia fele ior prezrnta totr-rgi irei caracie-
ristici corrune ; r:rnerii obrajil:r proeminenli
gi sus plasagi, rnustalile iirsiite in jos lormind
douA crestAtr-rri cle uilbr"d, in iir:e continuitai,e;r
arcadei sprincenelor irnpreunate deasup:a na- scinduri, eie ;ru o cie nsira.ie nrlanlal;i cll u
sului. Uneori mantia personajuit-ti e:;ie litlu;ir extrema subtiiitate oplice, cri o iitcc:r;i:alaililli
aaurbgt,ioaaadpleeeltraciteifiaupcirieib, islIeaa,clrofniardrc.-aeo urrii;r.i :;i lrii:iiria iit
in sus cu rnin;r pe cale o inveiegte, in aga fei sA iur;Ece pe ialeic
incit sa cacla in falduri bogate; alteori ea in- sd 1:lse intltr.e sil de
faqoara mai strins col'pui. lniiinim aici, jtixta* noenteeznimtaeivagziurtoatubnbjigtiatefi.eU, npiiiao;ctrc.iieinlocn;icrciuarl.ii
puse, pliul graric al ceior din Languedoc, pliui
dAltuit al burgunzilor, apoi un aii. pliu, nrai ciL,

cu
bogat gi mai suplu. Lipii,e de picioare, margi- ornamente pun in evidenla gi vaioririca .rcciisLar
puritate rat.inartai, acealstA;tiinla cireiri ii sint
nea de jos a tun.iciior scand.eaza in"r,otdeauna suficiente, dupa sii. se pare, citeva trasAturi,
diagonalele prin frurnoase eEalonari decorative citeva pl;inuri.
for,mind un desen dinlat pe stofa sublire a
sdtirnaipealortre-a o amintire a pliuiui iberic. Dar
jos a vegmintelor au dispirut N'u voi exauina tcate poli.uLui-iie ce fac p:irte
de din aceeagi serie. Ceie cle la ilcurges sint de-
cre{uriie bufante ori au devenit cleosebit de corate cu micii inal.firire, pre a
calme. Sr.rfiul Apocaiipsei nu le ntai stirnegte. statui de
sub{iri intre fusurile bcncloace si baidaciri"nete

lor de alhitecttr.ri, iar rrraterielul, Ce caliiate rlr'inins(lls.l.gmi:.ft:tl':tmsolI:irlp.sl:;,i'rrocr'1:1,nsie(:anr'srl:tlt,aic^f.('Igr:e'ol::ir:jinn]oilc:'re'nlu1.ntnriciTtr:nr.oeir-nfc,nl:,rtnlcrzanie]n"q;liga':rl3o1jial,icrrga":rlltrynetdllne:s.:.lntlirb.tnerbct:ittl.ihlu1u..tji,jt:ei,ia:IIsne-xI,-rtll:r1ia.bcnlattat:ro'oarnriirlni1cen'tvtaqil,iftriis.ilai^ia1:itirrrriurr_r,.Jlerccr.'ilniree.ealuiari.tri;il.oi{qln'perlrlerlnrt"rr,enrrlop1ro.'sarrncras-.tfrii-ilincb,i'.rrt.dici:iki,teeili,rnle-eijier-irreiiet:rniia'lrl1t-.tt_,tlvnl-terj:rlrrri!lrir'aJtger*te,.c,o.;aaupr1:rlvti;.rr-sr,t.frlijatcneao-c,afetl-ltzet1iferir,itornitlc,u',crlu:tecirl.lntreiin,r;1;riie{bnoi,a:_r:-.updr:li.l,i,p'lffvc.ciret,iz,.co,lerri.j-lstc.alrori1ce,lrro;lr:.r,a.jI1td,\ov,con.1c.,'i'a,rnri:ngs:.s_;(lr;rrlciorj',ri-b:"rcrr..,.iiin,en.ri:r.cllr,ptl:irilr;ri.irrcr1_l:tjr.rcpctn'lrne;rn-.o_sor:tjrirltrirfi;erii1rrrr.n..iit,.nDl'sil.;cja,rxcloiri.trritroe;,tori1r-r.liAs:jrarrrri.cinretair.caeo,eirrritiin.esi,firii.lirr::Il,:irtr,tr:ri,,irc,.cer:nrmlt,c,tytc-.ipln,rr,iit.r1r,oa.e1-vec.i.r-cCrn^lr,lieLL(,ec{iecl,,,,.,sa,..rtta.rira.l-,ii..p;ertiot:r1tre.r:Lo;:,i-f:r,etpthr-r.,,trj1sniratirlrcgrr:o-cliet,rspci,riri.nLe:1l:rt.,r-r,o.uasr,loii.ttore:-arlres.i,nri.i,r.,c,ite..i:r.e,rrt,noit;ilrrcnr.iqo,..r,,tii1),rL,iiori-.;a-gnc.,t1i{,i'i,t,ttrl.srnrdr.,qiir,"i,I,lsi'zrfi.,runriurimt,;:n,,pr,o1..,".ittir,iiiiie,i.:r1,".rnin*,riiinri,iid,a..iia,r,.tiir-iie1i,1ei"rr".1ri1cn..aia_rif",,l.,r,',.r,l,:"gliii.,oaec".i_"lr,x.ii',iio,ri1,i.,pli,,i,r'lrt,l-.n1',.:il,tlti1p,l,:i,.rii:t.r.,ran',e.;.;,c"",ie.f'r,,ie;r"n-.tJr,,c,'"r_rev1r,,iil,reirnotr,ei;,peI;i,"t,,rii;ni:.1:r,.rrj;."i,r,irlr,ilro,;i';irs,,erl,n?.elr_li,."..l.1".la'ri-.,.1,.;i;meir,'ii'itl.:";;rL;rr'r1,.'n;"t1.,f,,.l,tli,t,:ir,vi,,,,c,i,rr]li'.rtr.ri;a'tr,.:i.l-',.i;,r;iito,li\i..,iia,cn'n.c,.rrr-li;i1,,i,-""',,ie{.,',"..r,il,"1,r:_atal,;,,teq's,1i.d,a,rcIi,ltnf,s,a(i,r.,ir:i;nt,inL.,,use1s_atiar,'r,,,siir,ijitte,,r;1""rr.trarleeror,.,ll,eii,.a.i.iebrhr^r?aepbe.lttrcr,:lc;,.li,r.aplir,tu,,r,,lei..,:,jolyi,!i,:toniiesuli:.uti1,,t:,pr;n.lip,m,ir.ritanartr:iopolrnr:,rlr,t.,i'aecr.c,t;rnr.inri.;c::,,ciIhuoc-li,rentl,,c"rdtiri^.as*r,l,r_s,rle.,,lec1rl_rreirir_rjei,.r,ri,,.:tn__,ei*;n,_iin.roeiialei.;ii._ifi-re*_ai_r_i;n__i_irt
mediocrA, esupra caruia timpul a lucrat, nu
iP:roeralaolrf-etllisi ipicoicsibdielita1re.'lLielel\r'ielbnss,eravveitrrntiocslterlienrs-;tilr. ') 7'1
Iegaturi iconografice cu Bourges, atestlr o re-
rnarcabila inludire stilisiici cu C.ltarires. Potte
ca statuiie sint in rnai rnare rnisttri ,,coloane(i :
pe nimburi se sprljina direct enornle capiteLuri
nrnale cu frr-lnzi$. In plus, eje sinl despir'lite
prin coloneie ce speorvrlelescsccicelesolecluar cj.eiCaall1i :entieviee,l
cu fr-rsuriie care
extrern cle cietelioiate, cu grell irot li icientiti-
cate ; celc aic ferneilor iru un oval trrai indul-
cit qi chip,ul rnai pulin zirr-rbitol decit la Char-
tres. Par"ti.ul n-rodelc'ulr"ti este insir ltceiagi, ciL
cir e mai pulin subtil, ca qi tlirtarc'a 1r1iu-
toate cie aItfel. CeIe ciouit figu,ri pi'crvenite dc

rilor
Ia Notle-Dalrle clin Coibeii si acl'.r;e cle l-enoii:
la Muzeul inonu.lretttclor fraiiirez:e, apoi cie-
puse iii Saint-Denis;i. !litrille, in sfir';ii, il
Luvrn, sint rnai tirzii. Regina din Saba arrin-
te;te de' acele l"ecioiu'e din secolul ai XIII-ielr
din Ile-de-Fr"ance ; a1'e ;iceeagi fala aproape p5'
tiat5, barbia pul;ernicu, arciicla sirrincenetlor I
iarg descirisi:r deasupra ochilor. Sti riotdttr ;i
mi;carea urneriioi cAztifi, sirLiJ trriti clegrabit, I
efr,.r'lul de a conrpensr unghirrl ur-nerilor |i al '
gituhii printr-r:n arnortisrnerri, virl sau pieptlr-
nirlurir, in tirnp cc Lr Cira.rtres, in ciuda in- i
gustirrrii lor', s1-'in:Lisr, e relaliv vinjoash;i
clreirtrrnghilti urnerilol bine tti:rrcrtt- in sfirgii, l
tleo:'tzici.co. enri:tiitrormesa;icpiunrti"n'evqigturiluoates;:ii p)it-tri,
reve- L
;i mai pulln
ri
se,veri. Sint moCe noi, dar este qi un alt stil. il
l
Polite s-ar cuveiti ca in e"laillinarea acestei I
serii si accrddrr o atenlie speciala sculpturii
cle la Saint-Lrrup-Ce-ltralid, a1e ciit'ei stittui- I
pilagtri, instalate in unghiu-rile intrincie, poarti il
aCmirabile cepitcluri decorate cu pisbri-sireul

gi sfincsi, eie insele fiincl sunnontale cle capi-
teluri de frr,inzi:; Iorrnincl a friza ccntinua 9i
sus!,inind pr,inciul de pornile al alhivoltelor.

278

.Tr-ilien-lc-Falr\,'r'.r, linrle lc reEl;isitn pe su- ,.lgt(c(r,crprt,spll,rrir:irluiuaraliun"-.eu,oeacrrr.r,dt:,!,er,.luconbreir{ieip,..Betiii,-ts*lc.ip.terrg,r,priie]ior.i,pitii-rir,.l.ucniiuir.c,rqtiiltat.Lrvrerit'r.calra.reirirlo,.i-um.iirndJtltgi:.etrrteiJin,'gcnLeiel..gmaiiOaced.ri!i.:tscr.ir,,'ieDrreei,.crrj.ilcDrcu_#trlloa.uriotl'criotcj,tail':ir;t',cautiliihi:ilr:rntinnreri.*:i,rira.tre".ir;,zirscrqe.ort,t.ifr(pa-l."raec.,gjiur.e,inettlta;tertree|ai.,ipleaueanrircni.ri_tr."iure;ns:luer;'.);l1zt_l"nrant:i;;c.reir"-i;i(:iiie,nu1,iiia"dma,r,.\ioc,rt.c;.;i,";u.,.jr\Tii.aii,ljo.iri'.i.-rup-l.'n:"t;t1iluirrr;t^i_,iiu,'"lri,,t.;,roaittnn,1l"";;iLr*.uie.,:i'*ni,ltl--iln-ii^t.rra;i."f_;,bpd.-#iri*.ea,ijilcilci'.:'.".nrrc,j-.ii;oEl'uin,"r.;il.il;i,;i;d,,relIiit,o,"'ru;...-t]r,Jecni.i";i,ia,,,;i.rii,fi,io,ivtlrrr,amlritsruiirn:rn,dt";rLr;rri'nrsoritcat,r_i:cbia"au.tt"uhp,riruoiia.niiril.g_ttlerueirJ;1acloyrnoierrr{.r,s,r,irrIicrssaetr_rlU:jrii,,.t;ri,iitt,.:,_ri-,e,r'ur.rt,irjriiii,-:ir.-i
;:o;:ile loi', iii-r1:ii. lii-ii cll sircneie si siii-ic;ii de l';1::ti:,r'iilitlt:,5::rl:irjtj(rccp,l.ciir',aiiani:r.rl/cnt_l,eie,rr/Fia..ti;rAicl{rti,Cter.-i\s'rrllerlt*;,q{.liai.,r,rii.iaaa1i.crl..l;r,;i^ii,zl.te;_rr,-;iaii..Ar.ro,ai,(:nr,r,rll1.L:isi.n;pitppiretsoienciec:,"r-oliirpri:itedcnu..crree1c"uii::ss):ei_1_ri::.rnesleiri-aml,I.c.latino1.ir1e.om.ci-'t,sui{lral.ttnsrlrt(t-;r,lnrii-nJnr1'i,oarcg-ec,rirt1daicilietp.i.irslItt.lo.lait,1.n,enreo*nrr";trse;cir,rlrt"cil-\rtaciticni"sniiua9il.r,rtIufrpi,,,gicluulntD7-ts"accp;h"eiiItaColrei".ciet,aoipellriI**aite3llazlpjr"ran,n"J:lu"pi;ai:.dii,u"L,o,ri;,n"e;"'pn.;c;(l,raiiu,o,ta,r";a,i"jai;c;g.t"otofi;;r.,e.r'rur;cis":r'rf;::oc"',air,rs;itsr,';];t.io;ni"i^;]oit,,"ar;iin,ii"d;;lra-o"r'e"i;:;,,fidse;its"nU-i'r:f'ciro,iepijrfllictnlivo;ticpipsoipiH.ieicr,ro;,oeirti,tlracia-r_nrpro,rirrrerirt,crnilour:tt"tttel,6aOuiuirtarl;vni1:rp.riuIlr_erhr_odrlcut_ttii_r_ae'i.t
iu Slrint-L,or-rp :-i::-lI:,ir,il,, sr-ri'ltrincierl un lii)- i".iair?.n.li-)c.rl:LciiF^atu-r,''x,I1lrlr1utr.e-:nio1toleptr]r.i]irt:iirTtrsn;tL,lii,.al,l"eu.rtti-*i:i.sirin.;n,afucocliaec:rir,rrmi.eoi"iiar,l;.slqsarct,"i.tbirrt:lriiul-t-i.Ji"re,pp"xzrultar.ilti1uioifiiioe.il.rr,eemttr"steetaep,ptcriarnii_etn_i.__
ir re ni. iiriritir', c.leiicicrs, a1 sensibilitetii EvuLu.i
l.Icrliil, i-lit-iiir: c'lrtr,ri \ c:'r'- i;ii, Si jtai:cai dint::e ,ol
douii ui-iruLgriri. ,).ici, cl .i ir Saint-D:t-ris, i''ir-
ten.L lelel.ir citc','i.r incl,r:ri ilngr-reilrcieue in

r:oi'ri:'r;:ifirt inireflclr-rh-ri, iirtr'-'.in l)crijonai s3'11
aii,,,.1 din arhi'"'oLtii r:r-r picioeieie iirci itcisetc.
clai ar:estr:r, slni clolu' .,.c:tiqiilc unei arte mari
si r.eclri, carc n'$ r'riai estc rqtuaia qi crrrc fuco
loc aitor r-'iiutiui.

II_t

Cieca ce ne frapeazb la tiri-rDanc,le din aceeasi
pr.r'io::dlr cste fi;:itiitea lor icolrcqrafici: ;r c1-rrar
li>lrtrlen stiliiiui 1or. Reprezentarea lrr.i llristcs
iil t:tramorf este veche si se clrnosc nenlrmS--
latc r:xer,.-rple a,qemdnStoare in atelierele roma-
nice cle la sr.;.d cle T,oara gi in l3irrglrndia. Emiie
M€r1e rulrlitlaza 'La Crronitai' toale acecte rra.sl;e
fiqr.rrirri ale lr-ri L.{r'irtcs inchis in uirrrbr-il si"1rt,
insll.it cle ceri d.cisprezece anostoli. De la lVlois-
i
s;tc 1)rcr,'itf c'r,ri dor.tirzer:i fi prtrlt cle batrini
r.Ili.:rs>nLrrils,di cir-rNvartiitccl,. T,a Char-trr:s, la Angr:r:s, la Sajirt- I
S;rini.-
la Rourqcs, T-c J\4ans, la l
'l'l r;pirili-rr clirr Arlcs, r.rlilE: i.ri:;el'ir:iiol siltt t;r- l
cetlr-rite cl1 o fifir..iri alrroiipc id.r:nt.ici r l-]rt;-n- l
nq76,i1l11l A1rocrrj ipsei . I''iei'at'c c1rit..t:nl csie incii. I
r-listriburt dr-t1tJr prinr:ipiiie ccritnozifiei rclrtit- i
rtic'e slirt ir.;ai r:lcgrail:i cs;l'r nt-,i.:zat ?ir irceia;i
loc, rl:rr tinde sa f io :irrilr'::nl sicli :..i si"t se
iz,rtier::; r.L rrrr :rc :i-t',i .i)rr'1)r,i-1e llit c]t \';rlll|ilr
(.ll rri.r!ri:,i'..i;.rli..ir(i-lrt:'r,.;nllr-.l;',lr'.ltirrtj:l;.,ic. ltliiirii',i'tr:lrIi)c.i);:rti1llitii'innttrr'rsrrir;)r-l

trj
i.ri-rlrr1,i r'rli ci,.:rl1ii. I,:, ('1 ;t-1i'r'';. r:i sitrt glu-
lr:rti 1.r':'i ,. it,: ilei ':r1l) iii'(r(t, f ,:carc dittlle
rl 1t'jl_.1r1.itlj, c,.r lintr'4-:-:elC tiitci ai-
ltr i::;tr:r {ii1
c:rt;.ri'i coriillic't-4. La Ro',irces, la l-e Mans, la
Sainl-l a.r1ll-1 Lla-N'.111d r^,rrsritlA.]ril :;'.tb arcad;:l se

prezintii in lo,:t'ti pllrlL:r,ten sa, cit si cr,rnl, la
nn':r-lrij11l ei , aItl ,'olrani(:: ltr fi it,ve't:it la crle
irl:ri'.-r:,-lr i r.f l-..;- ri l i :.'i :-. t-r'irr iir' - t;il il a'i;1 i"r:)q!'{tt;i 1:1ic

?[il

ungliiuli. La Chartres pliurile ,,adevarate" sint unui arhaisrn : este nrai riegraba iridiciul unei
a,"n"estecate cu pliuri graflce : irisa acestea din
laiupnaar ocaaranigdtee-ranut.illuen9giuilnie:rxapliuiclaubi iireidivceast-' iesixrtanpebi:riiiieizanA{c.eeri1llosaric'i.acc5beiesirejrailii.ueli!'iecece.iJ5itil'p'ienc.l:ei,'u'r'cluliuinpdaeglteaerilr'il,c'ri:va'-lroe"ena-i
urma
tiinpanele repre;:enLind Indlforec, Flris-
ti'gFile,

tos se uti* lu ceruri inconjurat de in5;eri' se dalort':.;,;h faptui cJi ine;l-erii ie-au figurat pe
Foale ci modeiui sculptoiilor noqtri a lost tim- tirnpane. 1)r'e-qtlgii-ri <ie cele se buc'ulii o sceni
panui catedl'alei din Ciiliors ; fapt'ul este piau-
iinil paulnnctp. udnecvteddeerveedmeorerfoicloognicogirlapficu;ie9mi cchoianr- cum e itt,cltitzctt'ea 'regilor ntagi, flecvetitii in
iint.lr-rrile veacului al Xll-lea, ne ajutii sa in!e-
clin legem ace:st lucr'it. Moclul in care F"ecioara
spiadneoritaatuirnn,u,perisrnteitiovr'g(aanlict5ra;nizniliteimi' pCocmepuonzeililae trece clin linittu iu timpan ne este invederat
de doui exenlpie : cei de la l'{euiily-en-Donjon,
iigurl videsc o exeinplara c:rlitate lomani'cA, a can-ri ciudata con'ipozilie bersculanti elx ana-
pcpuri"irn"brtr-ieatcic"ioedeiesdpiourireAilnieqgfiuedlrilieetsulaarivtfaeenrraataire,i,,ac.latieevippniildrdfai,o' iizat-o it.iai sus, gi r"rn a1tu}, nrai pulin cunoscut,
gi anutrre tirnpanul de la Saint-Alban ciu Rh6ne,
finormDalunpellrieng€lrl-alii,tlrneftoimlopsiat n1adii-ntnmzaidrmmr'tariir cu
iint foarie cliferite. Ifristos ne anrinte;te rle re-
svteagtnuiiilnetrd-tliuni,vpersitnulalAccreiin, tputl'idneLulgmoabrraaevdaiztlatpreara-
cenL. I)ar ieste tinlparre nlratil'e ui-t se echi-
librau. Plccesittnea regilor rnagi deplase cen-
tertcpireiirsiosneao-troedrpaiiirsuneueunulstn,qpfo.jiiodieteeiur.srrr,otalIiinaaciptte'axiprlr|:lp/oipt,cana_isanurpttttgeoeie:sceoluciriiies-,nurttgbplupuceterlairlilzei'obtiiairniumru\it'adaIe[ip9'li:ecneCpt;l1igurorrh1cneinr'anesprirrp1itirat'direuii3nenbignc-susiailigaslpctgstaeplrriiplu,runsofepilopiuie;znnrraatbaiiiunuxzelcaa-i---ri trul. Se vede ci:rr' 1a Neuilly-en*Donjou curn
artistul gi-a pus iu joc toate resitrsele pentrlt
a re:;pecta atia culn s-a i:riceput vechir-rl cadru

al tiniltanr:ior', inserind acc,lo o cr:n-rpozi[ie de
Iintou. La sfiri;itul secoir-rlui al XII-1ea chiar
qi acestc cornplcmistlli sint uitate. Tilr',p'anu-1
vechii bisericl Saint-Pierle-le-Pr"rell1er1 din
13or-rrp1r's, atitelior cu cifiva ani scr-r1pl"urilor cle
sub o bi,,itir de noli fcstonilfi i;nCgeeaiis,uuprlao,r ile- 1:r Seitii:;;i ccnsrcral, furrr,'r'aiiiror qi iniliirii
l{ristt-rs irrtre doi la cer a Fccioai.:i, aliniazei r;1 suprapttne figuri
rnicicir-rl cr.i )a-

sr.tnGrlarior;{nuriratipcogeetiC{asisueepisut;uelcntrelspee,,siinfsisdanliErslacoaavaaejnrrr[c-c-rrd}maereiiavvtoia'filicgdteeiutgc'a-uairi'dtiiirtem,:uiippmirauaaarll-uutireiii-pl,rudo'-pirinnirddedireece-srucuacomnntr' care 1ru se u-::ri ci)ntpuit. C boltii cle arcit'itiri
taie in clr,'uir. itc;-nrciclul, ca gi curr: o noui iii'iri-
tectuiir, ext':-:r'ioalii qi redusir la scara persona'.
jeior', al fi frsI intritcll.,'li neci::rii.il'ii ciigtri]:uirii
1or, cele rJinrine inainte lle toatc naraiivir.
rtiisL-fnn"ee"aptt-"iacrr,n^tazuauz".anlittt*sieaerdbnifin.ra,iitdiitrtbaea;,iuinitatrlieoit,ta,taa:rcaicarrimeegtL&raeo.lialsnelnatgaraas-ciii-t;nllaeirerin-erferasciaaaacemi1A;lfIiile'roieiula_nrimce-eics'oarrdutiailineirreue-escimloiiatcaismpraialenaionip!;zigaigdtpiatlniiiieolvsteleeerirn-iiiascerearsEtutocrtdsesdiseattaieccigneoidsnaao-e-i Iiecio:r'elc in giprie din cea de a dorti jurni-
taie a veac:ului aI'XIl-Iea :scapa de dificr-rltatea
nacinedstepiepir'o-rbn1jeiim! ei,nraelntudnelcinodra'lracpuoavrecsattiure.r.'i,'Isruob-
r-rn cibc.;:i.r,r p'.rrlat de coionete, maiestttcase qi
frontaie, int::e doi ing;er:i, ele ocupi centrul
unei coirpozliii apro:pe ltt?re'.t act'eagi. Ilar ele

viriatd. Aceasti nou6 mollcltonie este contrariuL 1 Vezi Desirouilldr-es. Nldmoires de Socidtd des
Anliquoir r: s du C entre, vol. XXXVIIL

282 za3

irtt inirifisr;,rz.i .tlirrriltl;t :i1.tii,-:l.tt'r'rt iti;iii l-ii ()r'i'-. Acerlti ccnceliiie atii C,c nlriu in ai'ta n-io.-
i:r,.:renii,r.iir ne .-i'i.rce la rrn iilri;;:n execiltat ciiiva
riefL i't,r |irlrif':7ir',' l,.,liti:.t r,iiri:ii:r.i iri.ll.t i, ir;, ;,ri-li tiiiii i.irzi,-i r., r-:rre ji-iliiai:Linc cele clnr.rh a:-
lrirji iirlri rtrlci'. j':rrri, r.ic i':rr-ri. iii:lt' r,.-l;,..rri'!i ,r!ra'.rt c.iflaai--risiir.;: iric s:r.r.li-.1,.',i ii r.lin 1:iarria i-ic

c{)c(,'fiite {.lf'LirjL.ipi it r.i:,,iiiii: t;i irrli'tl:,i,1r..-' r'li lil.ril it i',o, rl dil 2 dcl 1i1 ir.iii;.:i,lli:: ;i !.irr.:llilir; iri l',Ii-li:ll
lli ilc i,i lil:,r..r illl ;i" .i'Iii'.i:,r,e.,:.i,i' i,i;,li l.loti i-
in 'lirril:air, ori ai:il, tralspilse :rcolo, .rii t-rcc1 i.i{i -- r;l',t'c -- lnit:,i lr .;' ,r llt. :;i lill;i:r:i-l-,i
beli.ilcli in sull cill r' {rri}u itCip'rijiite Ir tirrrittti
pr:r;cesiuirili,ri', ilti'enrt. acuii l.iritiv cie lll'i'ilicr- lr: V,ii
1 ;i'o11i'e: ., i.,r. ils.ir-. i'o i'br ric riprt.r'tt r i l Siaiirir:-A n L-r l:
iliiuiullri-li.tria.utl!'iicnoir,i.ra:iliecr,1ct.i,:nr:rri:iteiipleir'l--rai,vruijn.ir!n:rss.piiEii:riaiirttrri-nli.t:itsllleracesodhiti.iellLirc"LiIliL:lnarl r'ie la i'i'li.t''-,-lJilrre riin i)'.it''l:r it;,. r;iI'l Vilit,e rl
){-1ea, artigti clin riu.,elgne :;i cii;r !inr-tti-rriie lpil;pie ii:: 'ilqip;rr-i| i !".ril iir ri. Fcri. r,itilli !'{:tliil ,
liiungilrl llr cr.ir:l-.r Llr.i;t cti i.r-,i: ,-ir-i-li'l i.rerlii-rr-x ,:
inver:itralo realizi!Li -Eecioare c.lin icriin coi:lforn're ?i'aii Lrll;lr;-l ir-:ciir j lsi tl'i i :-;t, ril l cs trir.l cl j rlr cior i ;.i
l\titrl,,t:e. Al:,-.1:.iir. iilli.op,{,it:::i r,::i'a:t:1 ci,.i.icl'.t:ri,-,
c'r tii:ui teoicgic aL lr{lti'iei, cr,-tisiilerat tron al r,il t ill.cr',,:r',:ir-iia r i.riii alc j nrin irr[;1,r1 r:ir ;r.ilil;1
lui Solcrnon qi arca a in!e,c:;ciunii, ir:iirC rlrei:t
ncrJel stai.,;r;.-relicvariu f ere caht In i1uti, c.l- ltt:t'i1;ia ir:litrra f ilii iit, ; 1i q i i, ri. Fii:;tresi i.:Lnea cs te
ils:isi .tr''r-:cilara, rclilvaiu.i, idol',r} niirrcul'JS,
rrilrldat:1 ci.-,: iitiennc ai il-ie;iu ci-'iscop de Ck:i'- siieirr ik: L1n intreg tr'eci-tt rccent cie ciir-ltiri
i't', i,rnl-. ('ierii'r.ilul hi it-liuile. Ileii',tltrer j:rclcsar- iurJ-i'lliirnri,r: !i rie e-:i1l'.r;ic,rir asL.ipr':t r:rcbliiliiiii
llioi: Ce 'recilpJi.e iJc ir Challi'es, sca;icLl:Li:tit;l 11e f,r; rici,-.r'. Prate deia golic;l prin nobir-,!.ia nls*
rclicviu'ul s'Sinfing'ureliiirF'c'ooyi:ceeit1: ali{:.icenraqlu-iens,edrJot-l"].leod.eliqli;itcc
ticii ir" chil--i,i1r:i, ait n,.r. e nlr:t rclanlci si uici
ci aceste gotici piia tci ;rcltili tr Lip';hii : este cai:oll n*
frirnceziLcl c-ljn norcl la inr:e1ir:tr-r1 ceiui cjiiielllrr.i
:ii-}ea veac, ;i c:i le con'tidef illt u.n fst 619 i:lria'n,iii:ri'.;.lleintflitrcai',rler':p.,ai itdec sint dai ingeri, inter-
ll Clir,'"it',:.: si
Cr-tt'ind, voga sta"liilor-relir:-"are qi a i:'e':io:.1'.:li()t' in3t'r',i
dc l:, lienlis. Iii sfirslit, dolii fiquri c:irc, d,':
i;ort:rbiie se v;-r r;rspinCi ;:inir. Cepaite. flcn;.i'nl f ri;i. t dor i:"i
Friin{ei poseCa flrrlir-€irrlitrrt iisejne-':ea ,-1;r r,-'rl 1ri', 3r-Lil t' sil ,.1lr,c;irdtl,".e."li.ce,a1epris,";<rl:i1t -rl;ei-ltl 11",{:'iir;'i,::r: thr
t.rg*1..r ri.
eler putin-l fi veizuie 9i pe tirnpane, la ll{,rzac, ,.,i In ltrn"'rnr:1
ia l,Icntfei'iand. Fecioill'a liierg,rii dc irr Clhlr'
ircs, pe care {j ('ri;roil:r,telr doa.r iiii:ir-r '. .rr Lr'.r i:i1:i:lrt-.1-'u1 est(l s.ii-1i'1.at i:iir, irt;ri:'rr ;triiir',1.1 tel ; ci
si dinti'-o r:c;lie, sl fi iirsi:ri'lit ta cr: r.'r-, i''elioiir'ii nr;r l :ar :i catr:illriei lr :r'rirta.i cl{il ir,ri' rt i.'ir.l rl, ii nr.i c
rjr'n ilorlai:.ri lr,:gel :' irr o; ir.. rr;,. rr-nindtiir-i sate il.i {ril-rul rtrLir'{.}. Ve illtin'1.,1,-1 i^iil1':l-i:tii;i ir-rr c-
lparlin unui iip {.roiiir.1u. ileo. chn i.il-ri;unu1 in c'lrriii, dr"qe ncl'::1 rin :r:rgrrific irliLr l"rr.ir51trt:,:l,
;r rriii.t tire a ;r{1.::ir.ri liosti sasanir-'[" La stinql lrri,
;r.Li;:rii: rl l-;11:ii:i.r
i,tare aljsi'e cp1.r.r! iJnr-'rliitfi;ri-!t-i1o1:.'i"sla-iislroi;ncirgleituir-tucrc:hr iceeslctel doiirlil.. l,tl"i'.'ti cl.,.r vi-Lti, ',-rt.;t-'i'ib ili:'ir
relrarcabilii lriri:-r'r::'ir,
r't;rlni. i-lillul jii liiiill itt- t'iil:
0 rr:':ir ;t f11111ir1iE'l.,llrli.
cioua figurl. r'ldir:r.rr,i;i srrisfinut rie tlottir cr.r'lc- 'rL,:'Iiiir-:rclt:l{1ii111.lr!1ril6i11,'tiilltcil:-tit'ii:.ictri:r.;''ti r.,;:'rll,it::;.llll- r:l loi:ri:iirll -
nij|e l clispali.it, 11:r; prc:,e::!i.. iui iii sei:olu1 iti
XiI-lca esle int'tntn-,,,,'r:ri-riiii" iiigel-ii ]rot fi coil- ti iir,.r 'lr,'r:r r'l:'''e i:.tl:.::;ii'ii rlr :,,iiri diltii sliiarr r. i
palaii jnt rnrii l,.lilr l.u i ts1' 1
iiu cti r-ie l.r klrulial, r';,u'r-. s irrlircii ie:;s cllirr r.l r:1e rl-,,,i r : rc1.e al-c f cle in-rriini li -.

ii"irinirlri rri. irai .,'ip1t.ir'r;rri : i-i-ii:,,c1'li'*.1 r::;iL: ;r, .l i.j, .1,al si ar--ea l'r,'iclitate irlri:ilinriti ., I

ri:ii i'lirr-iere l;iiii irrlri giell,t. lll;5--3.11 1r1,,'1i. de eri-rrtii, rcel dl'agcslr cie c.rr, icra alltitil{-iillc
ch a i::lci'isi cu rln.r,eni.o:,,ii.rte ce ii cr-li'!ictll i-
ir.ri:,ii'! irl iil;1;1ilolii in pi:,iii'ri li {}cr:ilittll'.iir,;
I .hd:irirai:ile1e eercetEr:i aie IL.ii i{ I}rr:irie:r ilr |ii:gcl,: itriii.iirr::i;1teet i:.i rrilli ir',rrll lt?nc r'.tl; irl; t
rr:t:r,.sti ciircr:iie siiit rezun-rutc in calL.'a sa intittl;.LLli
[,'Art r:lu'iti,t]?], €il. I[-a, Inaris, p.240 si ur"nt. ir: rlt-:;t1tirrl rrir'f-t!jir.il ll l,t;r;ir !.r;li:li-:i:" -tii).91',:!iit

i,e ,l !:'. ' t

m-stiantiui rialonrs'apn"inrbalul1aesFtee,crieosapraecittal iSgiocru"iedicbadr"ceiedoin- dut orice caracter moni-rmental. Compozifiile pe
cadrul senticilcitlar al compcziiiei, intocmai ca eare le confin sint anecdote de lintou, surrnon-
in tliunghirll unui fronton grec. Ea cornbitra fate de arhitecturi decoriitive gr.egit piasate.
atituclinrle, rcspecti qi o ierarhie qi ilai acceptii Perspectiva rejiefuiui nu niai intervine. Degi se
sir tase ze si si:r re clLtci. Dar episcopu), regele, ciespi'ind cu vigoare din fond, aceste figurine
scribui aphrtin ir' egalii rirL:is'rlt"i orCiilului '.trla- par saracicioase. Astfei, interes-url optic qi inte-
nitSlii aclevh::ate si orCinului '.rmanil5fii nlonu- resul spirituai coboarai clin timpan in montanfi.
n:'et1tale. Epcca eroici'"1 ia sfir;rit, incepe investi- Citrind, cleasupla porliior l1u va niai subzista
nici chlar acel caclru semicircular redus gi de-
ga{ia asirpra omr-llni. dublai. Frizele vor plrne ciin nou stapinire pe
spa{iui monurnental, suprapunincl regis,tre pline
Frumosirl timpan aI portaluh-'Li Sainte'-Anne cu pclvesliri 1;e piatla odinioarA pece',iuit:i de
conlbilrii astf e l vestigiile unei arie lti- figurile Apocalipsei.
tats c,u c:lutirri gotice. Citeva prrtaluri spatiiole
celelxe tlat?nd ciin ultimii ani ai secolutrui al
X.II--lea ni:-iir pr.ttea revela gi alie aspecte, t,rt rV

atit cle caractr:ristice, aie r-inei arte ce mL\alre. Am al;istat 1a un ploces de dezorganizare gi cie
i,a Ccnil:asteh., in Porticul Gloriei (1188), ma" sclerozare. Ordinea tirnparielor e pirl=rl;ii-, re-,
estrul l,{:-,iiiier-r i;i sta}:ileqte compozifia in ca- leaua lor atit de bine strinsd se d.estrama.
cir:-ti genri:1 al 1;cr";ii i:;"i'r:lii;lr-ic clr: Iti \':ez'-:1a-r l, Tratarea anaiiticd a formelor le disociaza, de
de la. care inipr';mr:td coloan€le curbe Ceasupra
pilda. in tetrarnorf, ale cdrui elernente sint tot
c;leelbionllcaorinjdoeatriiphePmoiitcoitc-tlu. lDcai-ri atitea apiice separate pe fondul crud; incrus-
cirora a;aza statui tarea Fecioarelor,reciivrre introduce din exte-
o arhivoiti-r grcasd rior in aceastd iume, atit de inchisi odinioard,
in timpan, in ciucla ierarhiz6rii proporliiior qi
a caractr':rului moniiirental al lui l{ristos cu blocu.ri care au o valr:are in sine si care nu
brale1e larg descirise, sirnlin tcati rigoarea se schimbi ; interesul fafa de naralir.rne face
imcbilita{i i, iar mariie figuri n:onotone, fron- sir se revelse pe tirirprn anecdoieie din iin-
tale, alitrratc rtna lingi aiia, fiecare pc panoul touri si rcinr.'ie' irnaginitre edific;rtoare din frize ;
siu cle piatr:i, nlt Lln,aaSi a=nctiuViscaesneteaccolinrdAe vinilacosnta-i-- ol.-rieclui este din ce in ce mai mult stuciiat pen*
Ui"utii tru el inst4i, iar figura analizali indelrendent
ai'monice. lci1tae treeieaap',eiaisoeni.aPjcelcdresaclntalptiataterteia,cs;cavloacntfaixrituicr{biii,-
tuile din rr.rontan{i sint
le servcsc de sociu, la dfeislpucsaelaireScaonltoiaagnoe ce qi nu rilunai in cazul s"r,atuilor,cololin-e, rinde
de

Compostela. Ele sint grupate c{oui cite dorr5 ;i poate fi interp;'etatir intr-o linurniti rni:.rsnri ca
pilr a ccnversa ; sini incl statul-colo'ane, da'r r,ll1 €x€rrrpiu cle eonf ormisn arhitec|-irlri, dar
figr-rreazi deia intr-o scend. Prumoasele statr.ri gi in caplteluri, und,e nu se justifica, gi chiar
genilnchii clepirta[i, p5.::treazi acea
;ezincl, cr,i in timpane. Vestigiile vechiului stil ce supra-
grat-idoare a p;:ofi1ului roinanic languedocian. viefuiesc desuetuciinii ltii, aceste trlsiituri spo-
l)ar deasuprr acestei ordondri alit de pirtcrtrice
srrb i,rriie r.le frunziq de o adinirabila tr;rlrlit:rlc radicc, aceste vechl regr,rLi aplicate cind gi cind,
nu in principiui 1or, ci in copia ll-recanicii a le-
s:i genel"oziir.te, se inscrie r:n tin':f'an fr:rgmr:ntat zulta,lelor 1or, nu de::rlint cliscl'.rfia nnei arte :
in alte ci.r-'ui'r timpane iriai irici cilre gi*au picr*
dimpotrivS, ele fac sa i se sitntd migcarea, Nici
o aita cer,cetare nu ar putea pune n-rai bine
1 Lambert, L'art gathique en Espagne lux XlIe in eviden{a tct ceea ce e iipsit de sr-rbstan!5 in

et XIIIe sibcies, Paris, 1931, p.

287

conce6rtele cle r:vlli"tlie, tie tranzilie, irpiileie liil fri;.r.r i:i;itiiii;.rc ,::a i,n ;r1 doiiea etaj tle clrnilciuri
rrr',)ei I r,',.,:it,c j-'ii: Lt. f,ujer.aiilsrril.ltrr,ti:;rc'illiii,:rtiitic, lIe'eloef xirirssteigiin. tCreonotrrn.r:ud-ince{iniltullrloi_n

lJe ltli.ic1, acegtl' ii]nolnene ]rll sint p|ovoctite sairliilllriori.riri:li':L,:c;(i)xinirrpt-rLiis:lij.iipii;irt:e;tiil:,rli"-rurl.iirl:"rfrrict:iz-lli:rrof-u:iiv;rni:unrcslcitel,iie:opid,rciisonrecncrftcrt,igllditubritcliinn:!risclaaer;;l'lc;piclicaccrsal,nr:rit-o-:
de un sirnplu declin. in vestui Burgundiei qi la
nord de .i-oara ele sirrt sincronice cr.r anumite
preccui:ari iegate de sr:i;stanla formelor, r"le flr:i.iiir,i liral;i, lirin sint .poilou si Ve1;r-r, Lrunc:_
iensitatea voir.rmeior si:rttiar-e li d,e o puternici cusr)r.i criza si iic prini:1diei incir
curiozitate pentru diversele iiguri ap:,rlinind i:rtr r.r r..;;ltLr:-i inck:pi c_-illr,rs€rsera
viefii. in sciiimb, in suCul li'ranlei, in nordui cj.: lli Ch;:,rilc.Lt
Spe.niei gi indeosebi in Cataionia, . mult timp rt;rtir. .{ri-i
cleclincioase lormulelor romanice, gi inci pinA cc.l'il:Ltitiivui'lliirlri,;pjrts':iri,'i:sir:.;c,r.iacsltItclrrl::o-rciiin.rloeii*Fru;rcniuastcctccii,ltlsatijticuu1n;ctric<iciii:ni,n:iivtlai:tsscet.i;:iI-i_.i1.l-
intr'-o perioadA ii.r care insigi arta goticA incepcr
t:i',t-rt"i :1i ri,li-l:-tiitr"i, r'ir; Ce rludut e.ste sii r-cCcrrr
si se scliirnbr.'; puiem urmirri aceastd secituire
in s'iare puiii, inir-o prorluciie ce dobirrdeqte un
caracter inciLlstriai. Co,i':binafii lnoiioione ;i pcr- r..ic.:," illi.llrr-lit-rii' ii:i T'r.ie-Citiitcau. cu o ntis{titr{-i
fccte, i'or'rne dure 9i casante care au pier{-r'ul rial.rlr-g,ii:i:ttiil1ral.iti'1is,l;iisirii.ia1in.iip,,;.:isii,iilltsucct,rdC'rrrt::;{rivnrie-a,s,Ltst,,ii,rclluurislc-oirrtcrriiru:,init:eirnafl;pgnro_crrer_i.

eianr-ri ciesrol:eriiii, seva genercasA. Acadetnis-
rrrul romarlic triie;te ciin achiziliile de orrinioara
iii'ri si le reinnoiasca prin experienle. Dar iti man:ii !

aclr.iicp;peArriqtni,feinlelincuietzuor.irldecnnaotaes.tteB,acil'lcigi.i.mil ur'oitlinpa.nlii,l.ar c11ri-,ll.ilj':riii''(;o),rLi:i;cnri:tlr'liiitz:siri"ilrius:Cr1li:-ui-iciici,lisii..Lrli.ti,p.\srNau usr_f:aLirilngrt"irctupsttr.ucez,i rou..unsteoaictoaatrinitteri
se;:sr-tl regulei arhitecttiraie, preocu;;are*
i;iercle i:lpl:irtli-irir:ini,lir,ri'r:pjulirrrriurtfttorittripnlnccsen,,.rl'to,n_ir.lr,jliilnt;orrhtrj'iea-roxsrpiiloirifrci;tcn.isiaaiesnmiiaclninraiiire:dhirrainteciiricrntSticiccraitlro.cepiiSseatcsim_i:*
arn:5tur:e iiutclnic;i. dal i;;i car,it5" o ar-
ucltru
iiir,cr:i"ura rj"e itlpruilLrt, facinci*o sir itrlelvill;i
Iorial gi fAra obieci iir co;lpoziiii ce nu nrili res-
uneli:-intr,rrltc'ii: ltrintr-o imilerceptibiiil iinc_
perti orriinea zidulr:i. ,t\stfel iirlerpr.:icz eu
acca preferinia pcnl.ru edicuic, atit de carac'ie-
risi.icir ce-'lei iie a ioua juinatdli a veacuiui al acliairntrarr:.lvtIrerirna.sccziiir:pjriiiiidolcirscoaallureXlirll-elle(s)artanuscilaapl.brXramzIlli-it.teeCaseiireleccocinrlratortoora-
,\Ii-iea 9i din ocaiirre"lsitrrreiailznaim_-ait:iateidaaecixiitt:itenpalce';:ien-
bisrricile car:e iprnt,rllli:ln.u:ricrdrne_st,lLltroil.lnttiiusasmisvuat-i,gr1r.ia-n.nreidri-ioii:iiolitrncerourg.strutaafsiriee, accixdpperliircn.,-iroapinirnui,n_",
sorii, l:cgat ajurate, suspenilate prccurn rrigtr:
ol-,i+cte cle ;ilt:i deasupra portalurilor, gaierii dc
arcilri ornairreritaLe rJepartajind timpaneie, bai-
i;:rhiric i1e a.ltar adirmbrind Irecioarele in giorie, nrite ar;:titridini intelec'tunle exprirnate in pritrrul
rin:i in nto:lul Cr: drcior-iare :: mrtselor constrllite.
incinte, foi'tirelc, Ierusalimul ceresc, facind s5 inrr,.,qincu r.sie in primui rlnC forirA si parte a
intervinii ficlii-uiea unr,ri peis:rj in eco.ncinia mo- estc misuril a
nutlcntr,lrtir.ri, cornbina"!ii cle ecranc polilcbate unul lrrtrr-g. Ca atare, ca ,spatiu_
i'.Li si mirsuri a spirituliri.
irrtir:se cleirsupra gi in julul reliefurilor.

in fine, 1;rintr-o dezvttl'r.are ascltliri;lio:lt:e cu

cea a artei itramboni;inte, ort'i;tilientul evadeaza

gi contrazice iirliitectr:ra. Lil clecor"e;lzii coloaneie,
face sii sciipcasci fcnduriie, disimuica;:i nioti-
tanlii sub brcderii de l'rejuri, se riesiagoara in

loo

INDICE DE NUME, Ilourges (Chcr'). 28, ii,, 209, Como (Italia), 114
DE T,OCURI 210. 25J, 277, 27t],, 280, Conques (Aveyron), 1gB,
$I DE I\{()NLTMENT'[-j 2BI, 283
278, 284
I}-iotrdc- (Chc'r). 19li Constantinopol ('Iurcia),
Brive (Colrt\ze), tgg
llru toili:s, lil.l 79, 122, r83
Corbeil (Essonne), 278
Caen (Calvados), 241 Cot-doba (Spania), 247
Calrcrls (l,at), 209, 218, 254, Colneil I a-cle-C-onflr'n t (pyrc-

Ciiircr, iilij, 103, 187, 211, Ila('s-Orjen tales), l3I
!:R .) r') Cravani (\'rrnne). lj4, 122
Cremona (Italia), 272
Canrbrar (Nrl.cl). 22li
Cambliilgi: (S.Lt.A.), 191 Darmstadt (R. F. Germa-
Caraglio (Italia),65
CCaarlceanssnolcnne(L(oAtu),cl2e)1,88,52,5B47, nia), 123
DI)at:ur'ra,d\le>u(TNoulirloliuusr.e)(,r\l1t9i2c;i),
?BIJ,:81 ll
119
Castelvieril (Oiloncle), 263 Dijon (Cdte-cl'Or), 152, 162, iil
Aarau (Eivelia), 70 Avalirrn iYonre), 210, Casil('ciernrot (Irianda). 12i) 2i2, :2i 4
Ahenny (illanda), 119 125 .,\r-ignon (\,'auciuse), 1:J 9, Clrairlis (inr-lrc), 1Ii6, 142, Distre (Main-et-Loire), 1r
-ril'rniis (Egipr), _187, iBB. Djvari (Asia), i66 130
740 ll
2r5, 2t6 I)orregai (Irl:incla), 119
Avila (Spania), 2Bo Donzy (Nievrr:), 26?
AAiirxvau(ltCl(hDarr:eunxt-eS-rl\:.vIraersit)im, e2)6,0 .,\za1'-lc-Ilicicarr (Cher). 86. Chaclenac ((CLhoairreen),te7),07,7iB, Dublin (Irlanda), 1.16,
I)uricrv t2l
65 11.1 Cirarlie'.r Iilrreuil (lrlarrrli'r). Ii{i. lIrl

Alexandria (Egipt), 82 Bagrlad (irali), 98, 106 i69.192,193,197,211, (Allier), 1S7
Bagcs (Pyrcnats-Ori(,n- Ch:a5r4t.lc2s;5,(ii2u6r.3e,-c2t8-9Loire),
Amboise (Indre-et-Loire), Eclrtc;-nach (Luxentbrlrg),
tales), 152
2I0 13ii, I 161,t,.1iir). ttl, 84. 90, 2E, 4+, 50, 52, l:13. 191, 113
2?3, ::r3, 265, 2ri9, :71. F)dlu (Atrica).2ir-9
Andlau (Bas-Rhin).73 275, 2'ti,:, 278, 279, 280,
Angcrs (NIainc-et-Loire), Basse-Oeuvre (i'3s31v;115;, lll Airzar (Africa), 108
28I, 282, 284, 285
70, 280 i :l:i l)lner 1i:'yrenecs-Oricntates),
Angoul6me (Charente), 144
Ilatlr (Anglia), 31, 23't ChAterau-I-irnrlon (Sr:ine-et- 142
Anzy-le-Duc (Sa6ne-et- trl; ru il (,\:jia), L i .f
Loire), 165, 192 Ilcaiir.r (Irlan da), 119 t{alnt--), 12i) Epicia'.rr iGrecia). IBB
Ileaucaire (Gard), 261 I,h'echtr:ion (Grecia),
Apt (Vaucluse), 122 Bcarrlieu (Corrdze), 190, ChAteaunerrf, (Sarinc-et- Iisuaii,,n (.\\'L'vl.on), ii6
Loilc), I92, 197
Argenton-Chdteau (Deux- 278, 254. 26s, 270, 271, ilstany (Spania). B6 :lS
Sdvres), 262
i C ir Ateauneuf ,sur-Cha ren te Eslerli de Carclos (Spanja),
Aosta (Italia), 164
Arles (Bouches-du-RhCrne), (Clrurcltc),259,2i7 87. 89
f,llr0teI-Montagne (r\lliei.),
64, 77, 2t2, 280 Etanpes (Essonne), 28
ArIes-sur-Tech (Py16n6es- Bear-rvais (Oise), 133 129
Iler'lin, 98, 102, 276, 239
Orientales), 89. 118 Berna5' (Ertrc), liril il C.i.,'irlalc (Italia), 70, Tt, 78, Farfa (Italia), 1Bg
Rot Gibrin (Asia),21J ;q (rl Ferentillo (Italia), 60, 71.
Atena (Grccia), 18a Bdziers (Herault), 150 qt
Ateni (Asia), 1ti6 Blois (Loir-et-Cher), 136, 72, 78, 88, 115
Aulna.,. (Charer-rte-Mari- Civray (Viennr,:), 771 Fcri'ii,r'cs-cn GAtinai s
211
time), 77, 144 Cir:rmont-Ferrand (puy-de- (Loiret), 210
Borgo San Donnino (Ita- D0me'), 122, I30, 28{ Fler.rry (l,oiret), 154,
Autun (Sadne-et-l-oire), lia).27 Fioren{a (Italia), 53 156
i90, 196, 207, 211. 213, Clonmacnoise (Irlanda), _l'19
Botrlogne (Pas-de-Calais), Clurry (Sadne-et-Loire), 26, F ontevrauLt (X{aine-ct-
251. 258, 268, 274 l,oire),164
,1' 27, ir4, 83, 1,19, 15-, 156, Foussais (Vende'e), 206,
Auxerre (Yonne), 30, 150 16?, 163, I 65. 191t, 198, 270, 262. 263
Auzon (Haute-f,oire), 111, Bo'.rr-bon I'Archambault I99, 274, 275, 276, 278, Freising (R. F. Germania),
(Allier), 210
256 t:() ')tln -.r.Qu rt, .-r:Q)_), ozooltt 273
285

291

Gap (iIer-rtes-Aipes), 161' Lern (Spania). 102, I72, Monte Cassino (Italia), 84 Parrna (Itaiia), 27, 72
Gas:;icottrt (Nr-,r'rnandia), ri4, 244, 217, 248 Monteceaux- 1'E+.oiie (Sc-. Paris, 155, 233, 235, 279,

74,24C I-,r: IJtty (Flaute-Loire). 130' ine-et-Loire), 195 285
Gerni:'jn y-cit's-Ples {Lollet.)'
191t, 194 Montferrantl (t'u1'-de-D6- Parthenay (Deux-Sdvres),
70, 92, lic me), 28{
Gclona (Spenia;, 14? Les-Ai;i-tl'Angilion iilil('r'), 261
Lliot-Lce:;ter (Angiia), 273 A,Ionticr-en-lJei" (IIaulc-
Graclo (ltaiia), 114 I ll.1 Perignac (Charente,Inf6-
Ltralne),129
Grilr, il 1e-Sai nt.-]{on ori n e l-ezo t.rli (P'.r.v-cle-i)0mc), i 9'l X,fontmaiour' (Ilouches-rlu- rieure), 144
Licirficlcl (Angiia), 1i7 Perpignan (Pyrdn6es-Ori-
(Seine--Illalitimc), 136. 1.,'l.Lc,13:rlbe (Loire). 73 P.hr)nc), 1?2
i,irno.ljr-.s (IIaLlic-Vienne), entales), 85, B7
lJJ tJ3, i51 I\{cntnroriilon (Vienne), B5 Perrecey-les-L'orges (Seine-
Mont-Saint-MicheI (A4an-
Lincoin (Ang)ia), 2ii;l et-Loire). 196
llaintrclh n (Asia), 1C0 Li;:rrlisfarne (lrlan(ia)' 1.17' che), 27 Perse (Arveyron), 218
Ildtra (Asia), 9E Pers*:polis (Iran), 183
Heili..",e l\'iir:liaei (IIlk.ies- X{orlaas (Basses-Pyr.6ndes),
Perugija (Italia), 81
ircirn),164 i19 218 Iretitpalais (Girr:ndc), L32
liar':r'nlllit (1'-r1'lL;ii). 71.1 Poitiers (Vienne), 7A, 79,
I-und (Suctlia), 27:) 1\{ott1.ier-Saint-Jean, 192
Hiirir:sbeinr (1)". F. Cerma- Lyon (Ittr';n e), i8rl, 186, Mozac, 794, 199, 284 84. 139, 141, 144, 242
nie), 1E4, !7il Pcnt-l'Abbe (Charente*In-
19C,209,239 Mshatta (Asia), 81, 702,
I{r:nnecourt (l\ord), 223 Lyon cl';\ngers (-[,Ia]n e-et- .l'.irlieure), 144
lluesca (Spania). :i 70 103,104,106,107,108,
Quintanilla cle las Vifras
I-oirc). 130, ,) ai) 109
htuierdeach's Cross (Spania), 69, 247
I-ondre, i)B (A{onasterboice),
I-olsch (It. I'. (lerir ania), 121
Miinchen (R. F.
l itr Genna-

Iui'iev-llo1..;hi (U.R.S.Si.), rriir), {12 Ravenna (Italia), 81, 114,
:39,241
\Iicon (Sairne-ei-Loi:"e)' 191 Naiisch i Redjeb (Asia), 100 187 (li.
Jaca (Spania), 169 \i:-rcllrla (1 ndia), 1BB Naksh i Rustem (Asia), 100 l-. Gerrna-
Jazneuil-en-Poitou {Vien- hlaclcieinc, L,a (VizelaY)' Rc!:cnsbrirg
Napoti (Italia), 79 nia).273
ne),131 oil Netti11l'-c1-Dlonjol (Allier), Reinrr; (L4arne), 122, 751,
1i4, 191, 223, 232, 273
.i:ttz';' l--:rti.trl!'-r'i-i,1)li i'), llilu l\Ierciilac (I-ot), tl6 203, 220, 283 Rieux-[finervoix (Aude),
LTarsili:r (13ctrches-
Jr-lssy-Charr-lpag:re (Cher), Neve rs (Nievre), 151 164
c1u-lil-rLrrre), 110
86 Nimes (Gard), 150 Ripoll (Spania), 136, 138,
I'1:ttha (Chalente), 26il liiotre-Dame (Corbeil), 278
KKaaiircr-rittn.I{(uAhfnliaca()A, s1iiJa9), 101, hlaiLri:Lc (Canlal), 284 15i
N{r;aux ('Seinc-ct-['[arne), Ncrtle-l)ame (Paris), 279,
Itivii're (In dre-et-T-oire), I 3l
103, 108 t )'l 2t\5 Roma, 2il, 63, 74, 96. 100
Rour.n (Slinc Nlalitime).
Kas| TU,5a (A:;ia), 10ll r\Ieilli (Iialia), 78, B0 Notie-D ame,d i:-l,a-Co uldre
Kelr"uanscltal-r (Asia), 100 lTel,e (D<:,,ix-isevrer;)' i3' (Parthenay), 261 742, 753, 273

Iii,lts (Irlanttrt), 11i, 118, 1:li l\lci(lrli,'-eDaMrnia:-nclsc-)L, a10C2o,ut1u5r3e,
t2l VIcllebnr'rr-1c (P'-ritiers), 7o ': i )7l
Kharaneh (Asi:.). 103 Mt'r'ir.ia (SPelnia), 2rl7 S:ii n t-:\i gn;rn (I-,oir'-tt-
Khorsabad (Asia), i8l, 184 l,/tetz (Lorr;rinc), 70 No1.re-Dame-du Port (Cl.er- Clhei). I (;tl
Iiilkuilcn (lrtancla)' 120' mont-Fei'rand),
hlijano (Italla).114 130, 191, Saint-Ali:an clu Rhlne
l{imizan (Li:ndes), 219 199.217 (Daupirine), 283
L[oilena (Italia), 27 ;
.Saint-Anciochc (Saulieu),
La. Clr:rrii€- sur Loiie Moissac (Tarn-et-Claronne), Notr-c-Dame-la-Grande
(Niivre), 1'92. 267 (t'oiticrs),139,144 199
27, 86. t 69. 175, 190,
Lar:ni;elh (i,onCra), 117 i97, 199. 203, 2{.18, 209' ( )1, ,r'irn -Sa intc-Xlarle (Ras- Sain 1.-.1, n ilrd-r le-Sirrc:rlc'
I.l'',:, ('.;il:' -:'. ::'1. l31l 21.1. 21.:i, 218, 236, 239, srs-Pyrenees), 192, 218 (P:'l enrles-Olientilies),
:i,10. 144, 24e, 246, 248,
2A2, 223, 224 Orle:rns (Loiret), 154, 155 ?,7. 9t1
"-'.2itr, 252, 254, 255, 256' Oxford (Anglia), 233
La Sauve (Gironclc). 192 Sitint--'1nr i lr'r-l,r'-illrs (Vi en-
Lausanno (Eh'elia), 22:l Z,ri, -l't, jr!). JIa. r80 Palc.rmo (Italia), 273 nc),77
Le ITans ('sarthe), 19' 28' F:ir;i1'-le' i,!jaOnc-.ri-
I,k>nasterboitrr: (111anC:i)' \{on ial Saint-Anlonin
10:. 129. 1J;r. :71. 273' 11!),121 Loire), 192 (Tern-et-Garonne), 2$A

273. 2",{i Saint-Bcinign^ lpijon), 152,

762. 274

292 ?9i

Saint-Benoit-sur-Loire Saint-Martin-d'Anay San Migusl de Lino .Suza (Asia), 182
(Lyon), 73, 730, 190, 239 (,Spania). 70 Suzdal (U.R.S.S.), 239
(Loiret), 72, 131, 149, SSaannCP)rseod(rAousdtae), Syfnos (Grccia), 56
Saint-M6dard .(Soissons), 164
152,155,157,158,161, (spania), 69 Nave Iag i i3ostan (Asia), 100,
762, 215, 2L6 122 la
S, r: rrr-lJer t ran.l-de-Com-
Saint-Nectaire San Pedro el Viejo (Hues- 101,183
minges (I{aute-Garon- (Puy-cle-Donrc), 131, 199 sancap),ie1t7r0u (Fer.cntillo), ''lf'ilnt'rmrrracln(A(.f4r,icfraic)a,),111009
:an 5rstrl (\'iter.bo), 2i2 71 'l'oleCo
ne), 69, 192 Saint-Paul-de-Varax (Ain),
Sai n t-CI ai r-cl'Ag ui I h e 136,138 Siur VZicetlnetelv(tAaglilgaio),rc2B((Vt e- 'forino (.Spania), 247
(Italia), 65
(Haute-l,oire), 130 Saint-Philibclt (Tournus), San
Saint-Denis (Amboise), 210 Sarn()lnila),C7blallcn iElvt:{ia), Tou2loilu, s7c712l,{atui3te, Garonne),
7A,24I
Saint-Denis (Seine-Saint- Saint- Pierre-en-Citadelle L74, L75,
:192, 199, ,217 227, 23I,
Denis), 28, 76, 7c7, 212' (l1etz),7t) 113, 116, 124 'll''out-tJrrO'r(,;CrZraJlv'I1a3d. o.gsi);,r)1,3l2:l+, l2lJ,
265, 269, 270, 271, 274, Strrr'.' r\lrr,llinitrc
275, 276, 278, 280 su i rr :-Pirlle .le Pucllier ()iln-1.n61), gl N uovr.r
Saint-Estdve-de-Bas, 164 (Ilourgcs), 209, 210, 283
Saint iltienne (Nevers), 151 Slri'ri 1!i,11,'i ,lt, 13Agt,s (s1tl. I.Ilr
Saint-Gcn i s-Ct: s-Fontaines Sirint -Pielre-Lds-Dax ]]r;r), 1;111
(Landes),13S,137 I'or.rrnLls (Sn{lno et-Loire),
(Pyrdln 6es-Orien tales), Sant;t Cr.uz de la St.ros
Saini-I)orchaile (Poiticrsi, 7{}, 1iJ5,:.11
72, 79, 87, 88, 89, 90, (.Spanja), 169
92, 118, 143, 144, 197, 141 s'i'( )r,il ( l n.ir.-r't i,or re)" 27,
S;uitrr \laria (Estcrri), BZ.
243 Saint-Ilam l;ert-sur-Loire 210
Sai n t-Ge0rges*de-B oscher- (Lrru'e), 7i B9
'i'r'r:i Ier-ariri (Ia;i), 1lJ4
r,ille (Seine-Maritime), Saint-llerni. (lleims), I22, S::nlr, .:rrl,ina (R,)nta), 7+. Trie-ChAteau (Oise), 289
'flir-r' (Il. F. Gclmania), 117
151,154 I J,t Troyes (Aubr'), 2{)2
Sarnt-Reslitut (DrOn're), 73, 'l'rys,a (Asia). 1ti9
Sain(Pt-Caerisi'l)n,utI3n-2tl,es1-P5r3cs, 155, Sanii:rgo de Cornpostela
13ii, 139, LAl), 74L (Spaniit), 27, 140, 170, Vaison (Verucluse), 65, 15C
r59, 162, 164 Sai nt-llolnain-le-Puy 712. ]i4,214,266,286 \';tl"n< i' ([)r r'rrrrt'), 7l'
Saint Ciuiihem-le-Dcsert 'v'rrLrr't:llcs (Nord), 223
(Loire), 1'3 Suttto I)1,1111plt,r (Silcr(), 244 \ic.nlc (Alpr.'s l{ariiirncs),
(HeraLrIt), 122 SainLSavin (Vicnnc), 156 .SirqcluIirl
Saint-Sernin (TctuLouse), il4' 1 tllgipt), 114 122
Sai nt-Hi llaire-le-Gran d S:rrrl.it'rr (('ulr: d'ur.), 193.
ri r, 172, )i3, :,92, 21i, \:crilinrir.llia (Italia), 114
(Poitiers), ti4, 141, 242 2f i,2i''t,2)4 19r) .u/clrttcnton (Yonne), 274
5aini.-.5ei'er (Landt's), 7'l Vcr'()na (ltirlia), 27, 75
,Siii n t-Joui n-de-1\1Iarnes Siruvi't{t1 i i, tll;rssr,s-l)r ld-
(Dr:ux-Scvrcsr, 107, 142, 5:ir.rrt- 1.r i)l)ilirrre (-'\rles), r'( L's) t) i q Verlsrrillcs (Yr"'r:lincs), 52
19i, 212, 2tlO
260, 262 Scllccsh-scrr)r,r.-tCil6ltc,-rjt(7I-.oi i-et- \rr;rcliry (Yonnc), :14, 164,
Saint Julii:n (Jonzy), 268 Saint-Url;ain (TroYes), 9n, 1flt, I9{), 132, 1!13, 195,
Saint Julien-lc-Pauvre liaint U|sin. (lfourgos), 77 142 140.141, is6. 198, 20',.i, 207, 270,
Sairrt-Vin<:crIt (Ilacon). 195 316, 219, 23ti, 2r4. 255,
(P.tlis), 275,280 lj.r,r.L \\;::t rlr, t,l-i;r: i lt'- Slnlis (f)iqt,), jii:1. :lJrt
Sai n t-L, am l.rcrt-*. ur -L o ire 2it7. 274, 286
Calais), 272 -!1. 1i,.111iq,1, t. (l IilLl,,si-urirn), Vicna (Auslria), I 19, 122
Si"int' -Croiri, 1:.i
ll-oire), 7.i Sainte-l'o-v" (Mor'-[aas), 218 :t.t \-ie:nnc (Isi't'e),77
Saint-l-aumer (Illois), Slriiitr'-l"or' 1( oittlut's), J l'tJ, .S' (i.;1', ,1"1;.' tirtrir.r. Vi gnor-v (IIa.rlc-l{arnc),
211 Irolsliil, l.i9
2'd4 121't, 153
S ai .nbt-crl,noeupt't--dMt'-aNranucd), 28. S[. lacoi; (flcgtrltsburg),
261, 2'i2, 278, 280. 287 Sainl.c-Xlarie (Saint-Denis), Vitclb'.r (Ital;a), 27:l
S:ilrilroljrsr_r(s(iAt)saini)i,a1)0,U16;, l?3,
Saint-Lupicin (Jura), 77 155
S:rint-\4artin (Angers), 70 241
Sainte-1\',Iarie (Oloron-Sain-
Sainvti-lilre.la(rStine-incele--hB'Ioasrictihneer)-, 1e-}!{arie),21u Sitta Rokai).ah (Asia), 109
2i0 .S0,.rillac (Lot). 191, 203, 209,
Sirri Dona'ro tle Zata
Saint-IIarlin (Brive), 19:, 2-15, 151, ";3
(Spania). 70 Srrrrviq111, (AIlier.), 210
S1:olcto (ttalia), l1
Srn Frar.rccsc0 (Ilavenna), Stavoiot (Belgia), 269
Stras[ro11.g (Bas-Rhin), 74
199 Sar lsidoro (l,cdn), 172, \'('alka (r\sia7, f.i, 99

Sain:-\la:1in 1'-fr urs), 27, I / I'i.Iitt-'1t1i.no-'1 I
,1i
San (iJi"-idale), 71 Ziirich (Eivetia). 123

'29 4 295

LrsTA tLUSTRATItLOR :l,liaiir,,-t]r:rrt,it..cLi1..i,..,ii'il}iifc'u]:jLii]i,:itj1-
ic\lllui. CiiPiiei cu iltli'rnli

:i. i-lllrrL... irli:2.-,-r: (li'itir:;. {lilrri!',ll:l iilli.ijli. "il:' :
l:ri iinatuttr&

'"r 1...,.t.1r1){)ittt {itit','t:Llr;-(}t-ir':t't.li1r'-1. t)tit;'tti rlu lei
:il'rontati

-:11.'rrrlzril:.'. i':11-riiL'1'lL i',Ii( L1lir)l il.)r
-i Cll:n''. l.irlzlLli {Jtlllicr" (llLi.ritl:irli irr'il'::rl"'i1r-;
!ri,5ili:s (51;ania). Siii;; clin clauslrtr
'jli. i'rulllir.r;i'. Eisrr-ir':t Selni: lj''l'niil 'iitr.it:ilil'.t1 lrlrlii ;

l: l rl r:t""'i i l ll

:21 ilr:Lritra (iiirtlnia). Czrl;iLei rle lli bl::"t'ii il jii r'r' i '-'i'
,1r i,itl lilir:'l:'r

l. Verona. Uga bisericri San Zenon :l Ii ,',i:r,1,'Llli. l!J(l'.lll)il i-lril'rir':tlt:l

2. Ornamente din stuc, Cividale, Italia Ri::r.i-iiitr (Colli:ze). lntregol (detaliui
3. Retablul de la R;rsel. Ifuzcui Clun-v 3,r i, il;"ic (i' it..' r lr:-D'lrnli'). ( ia1;itci l':1 S iirr ir:;';;' I i';ri"r

4. Conques (Aveyron). Detaliri din timpan ii;rr-;j1'Ll lfli;irr-ii'ilIr. C;ririil:1. it"ol: rttc irirjlrJrir''l
l;. i{oiss;ac. lfetaliu tiintr-un siilp a} clausirului
fl",Saint-Genis-clcs-Iroriaincs (1'vldniic:;-Ol'ier-l1alqsi. ij,iir;!-,irrl"lLit't (l'ti\ -tlI I)irltl.). Ca1-riti,rl

l,i n tou LIoirs:'.c. Tirnpan
'rr,i:lr:ia.,.'ii;rti,irtt ( ir:i:r;iu)
7. elapilcl pai't. IIuzt'ul ciin Berlin
8. Fatada de Ia l\4,qhatta (dctaiiu). I,Iuzcul din ilertin lr'lil:lirtil ni:l i L,\'{lll. J",:l t',-t,,',, r.1 drL1 t;i :: :l'
I &lliniaturi din Evangheliarul de la Sankt-Gallen.
ALrrL'!rir. ]'ir-tzitui licrlitl. i.ila
Biblioteca cakclralei clin Sankt-Gallen
10. Miiriaturi din Cartea cle la Kells. Trinity CollEge, '.1'ur-tiitti,.. l'IUs{i{: (ltl:; hui.ll;:.'.j r:s. (ia1ri',i:1 i)l''rii i: ' ;
,1 in bis'-'r'i,'ri I:ili rr1-!ll Ii' ll;^rir
Dublin
{,1t,t'ill,i:rt-i:r,l'itilr'1. idi)1ie-l-i1!li1l,l-riil-1',:r'':. {1.'. '
il.. Ressut'rjouis (,4rc1'r'r,n). i- tti.:; rlii:1; r: lrzi':'ll;c l 'lr.ric s;j {'rti'i1l;ir

lacului l,' +ri i I I x-" -L i-l ) r-r tr t,;;t ).'l-(A I 1 i c r' i' il l.r ; t l'l

.!.2. Psaltilea lui Carol cel Plequv : FerecAtura supe- Scr.riilac (Lot). Iscio
rioarir. ]Siblioteca NalionalS
jilri'riilrio Lil Cll:l)rr'.lt'l li. 1'r-riltllt {)l Llll'il ;:'

1ll" Scllcs-sirr-Ci'rer (Loir r:t-Ci-rr.:r';. F-rjze riin i:b.i.1e l lri:r.:,ir . 'i'r iill'.,t1

14. Sair'lt-I:'aui-1ils-Dax trT,rrnrles). Frizi rlin absi.i:l ,\it'.,.,it.'l'ilti:):Iil{ll {'i.',i',1:,il'i rijri 111::"'t;t:r
-l5. I'ciitlraiais (Gironrlc). ilaltaila bisericii i.l'.izt-11 l,ttt't-tl. Capiici ;;:'1i'i'il!nil
iiin Parl-ircna;" (Deux-Scvres)

lfl. Cor"nrer-Ilr-ij.'rl (Char4rn tr:-X{a|itime). i'.rtade biscl';cii 1l:lu-1r'r '. l'lrt'iallti i (':lill ili ( lit(lr1i';iltli l;ll lr l ;'irl
{liiar l-l c:; I'lrt +";liui ir'c:.i.'ll ai ci'.1ai'ili iil(li. Siliil: i ''
17. Angcul0rrie- tsii{arla cilte(lral.i
ji;rili,

18. 11 i-tlna-,'-de-Saintorige iCharr:nier-I{iirrt;nt{r). V11lc .4i. Anglls. Portalr'r1 regel a1 caledr'.llei
-ii: -a.r'i1a. Si:n \".it'i'tr1-c. I'cl'tlLlili'lt' r'est
lft. "lSealiirnlt Bcnoit-sur-Loire. Parteiul n:rrl,.:xuiui. Capi-
semnat Unbertus Ii ! iilctr: itt tc t
me f ecit '.

Alblrnui L'.ii Viliarj de ldonnecor-rri. fila tr8 (rectc)

l1i)