Focillon, Henri - Arta sculptorilor romantici

nlcnarhilor prezintA totugi un caracter comun
si anume : forla mCormnur,rmzde1nta!initriTtlsi.slC!ne{rl.e1-}mpaei
vecl-ri (de i:ild5, iftmzcl,cf(rrls;rtad'r)rnr.cre:nnr,lrelieft)onbdeiapilur;i:,u:elLxlleroefiiiroerioud?iicr.ezIlenseianrier{.ci-cnlr'niamc[maen"oeoedanlofaepn]te.te]c.rdltrfvur,aa-lrsiiriactdecms]iiusjt_,lai-eeatrfrsliii,petsfrtsnrsaLtursijLtietr"rdtnrelnedr.or.i:Ait;s;tucurslpe.imict"rlerr,":il*rieentn,cilroea.i_ah]IsuinyelbursntCa.n1"5,piqsaabuiilirp']cilndl9dasarzj{rls?tstolpaltgansoicunoaalbHiiceeicnegu€iieeral,onetXn.:hnIcrmeurreelpceroredifi.aletplcl,rf'nddtc1dticelsariocllie1tlacuctecneiltrbe.rtteJloleelunpbbtracaue3erees,i.cuuceh.rioraci.icdnA-ternrt.eaVvi.sivlfioc,inapssitnesaoiarlSectnafcfrribrt€asieof.leetrsrontieem.u:tnlaar{'ioa_ecr*rsnarrort,tstonsiaeprn;rsoiicaiqli,;ljtporcinifntajaecnmfi_rllnnnrorftelldiorcriraeaiaarreenlueialtio.e.crn,.*uatlrautfnetserilr'"plttld:arielltpicirc.nrnir.tt,aoirie;jlrrss'c,.u'"ninroacuruoiiluir]C.arpcilncsdcleircriiu,.iale-dnaircstponinnnntin"ccentie*ea_*dai.claepilp,egelnte"l"iri-prnutalruttnul:eglveree,i.rmrir.errtlrgic,si,ciu-dttutoeraoccni,eriipn'"retrairjsipsree,L*ell.levrl;l,nt.ipsJ.eOtcp:giiooa-r-tci.trr"t"a,ccrsed..i.,a"co,oi"irxJilrorsJuiiiuuilr.ooteli'ipinaaiio.rtila.oerie:ntp"l,rtr.,r:";m"rcec,ir;l;rl,lr:.rrrc":.ci;jrptnait'"rrpc-iancn-.tnlbl:,mco"*.so-.L-rTiuJo,;ishc;e,egt*.al.*.anic_liccleiitj.-l,lr{,t"iliriil;s;iialeLjpr.allr*nJ,1orn;leit;grlrsst;Airi"a,airn;'leli-",e;llt."e;ilc*fi;,plepcc"tcr;u"tec,ncili:.ruioii-;-""rii-lA-cuurruJ,.lrimfual"zn.ttvirti1pncmn,iolnsuitatmpucila'tirn,il"rnii""ppe;uuixinir""feair!li}ctnai,i;,pmt"A,cnutisoirelniient,ncaae;fiotegiat"uaoa,mt;lt;crdtutttplierieo,ragippiotoia;ue;mhr.elh,t,tn,iooeirre,ai;fritrevmiaeuji,l*nenrsur;."earre;aueib,sr{sozzip.liinncpue;rictlriaerelstal,*alett.aa.itn_i_lija,r.eel_.e_uticelati_-t*,u-i,.c;__rii-er_r-,,rlt
A.rclaschir) sint remarcabile nu numai prin
pmroodeemleiunleuni,tadarerliqeifuplruiinEsi ipmreintriageringeuroroziatastei aa
lfrontlrii personajelor -* principiu eseniial a1
rrnei arte care aplici sirmetria in aceXa;i tirnp
coiit'poziliei unr.ri sim,plu decor qi com,pozi{iei
figurilor. Nurneroasele reliefuri din vr:eirrea lui
Sapor atestd importarnte modific:iri de stiL ; clc
exenplu, ia Nahsch i Redjeb z falduri increlite
in locul falidurilor atirnind greoi, borsiunea bus-
lului ettc. P,ersonaiele din suita regelui se eqa!o-
nifmoerpamuzesda,ddzedupauimnuonrutinfsegmlhedien:tdueesnu,cn,rmefsercsoeenint'dodoenp.peiIarnstprreie,cltiiecvafa-urle,-
rile cornemorinc.l c:rptura implratului Valerians,
veErnintele se infoaie, panglicile f1utur5.. in
altd parte, la Shapur 4, avem sculpturd clidac-
ticf,. Sa,Dor, sccnele
Tn 'iuru1 triumfrilui h-ri
episodice se multiplici in tablor-rri C-a.torate,
poate, rrnor artizani romani nrizonieri ; eie
amintesc de sarcofagele, de rejiefr-rritre din Co-
lumna lui Tr:aian qi, potrivit lui Sarre, de acele
tablouri pictate ce insoleau corteqiile triumfale
cle l:r Roma. Stilul pare clefinitiv fixp,t in aC-
rrrirabila sceni a investiturii h-ri Rahram I. cie
la Shapur. Dar el revine la realismul narativ
1i adopti meplatul in reliefurile ulterioare de
lrr Nali:rh i Rustgm.
lln loc aparte se cuvine sculntr.:rilor rLrrlr.strir
cle la 'fa;{ i }-rostirn ; e vorba. de grcta-t'rr'idtnd.
Se afl:i Tre clrnrr,.il ce duce de 1a Tfamadan 1rr

Klrrrransclliih. r-rn ansatnJ:lu de driui"r !ir:ote siil1
sali boltite, r:ioi;liie in stinr-'i, re a tti;ij lrrare
clrrtitrd de l;r [in:lc seco]ultli al VI-le:u. Pe rc-

t:1 !-. Sarre, L'urt clc Ia Per.se anr:ienne, pl. 70.
Iiri(t., pl. 73.
4
tbirt.., pt. 7+.
* lbid., pl.
Element 75-80. tcrininal a1 unli i:iiificiu sar"t 1 F. ,Sarre, L'art de la
clecolativ 2 lbid., pl. ot Perse oncienne, pI. g1.
al unrli piese c1e rrrobilier, ce sc sub{iilzii pr',rgrcsiv
iuspl'e lrnltea ti:r"rniilalS {n. tr-}.
3 F. Sarre, op. cit ,, pl. 93 9i p. 40, fie. tZ.
!00

101

mimul n'anooin$dr[Ae;dd:i,eiafmivcieraii:rirnr'tteair1lrzi]ge1ir-i1o'arra,[esairnoerac5adg€toiu:nircuidxArieosieritnuipdrnileaeaa;rzi]ti-adeLdme;rlc6ieleinsslatrpullec-i ploio-isleinic, it-t olice ca;r este ;.rnterio-{' s{,'co*
care ea ie-a inspirat' Se gtie ce importanla cle-
line in arta romanici elementul arhitectu'ral' hr'lr.ri al V{iI lta :;i le si hne;r,:a in e:itrrcrrritatqa
ca ornament ; ;rrici cie e-\,lianrsiune trtestrpotatniatti,t, in ve'cltile
iolosit printre cele mai vechi
ebxisemerpilceiisNe octurev-inDactlataet*edec-aIap-iCteoluurtuileredicnlicnrlpLtae linutr-iri elenistice. l,a oarecare distanlii de gu-
Mans, uncle decorul consta dintr-o cornbinalie rile lordanuriui, Iir Marea i\{oetrta, palatul de la
dtpceleelliluuealrrur,ircil.acaotCbunhcrciiipeoErnr-nrtirlecicznoeeulo.il{uaePinieeeasubstenicausflsepuetblaildltianeeiiapetcetolipsc1rtoiii,nEncguueul 'gcuoia\nadpuroie--l
rdp-'eiLntraeaciepatpainefttiieg-eucrdoiobi,uosnriengdianlsdocearinpeeeopuermor{ziarautesl 'isStcincuogbisztpuercreae i\{s}ratta aparline familiei de planuri treflate
ialiei, clelicati, cleicrie o curbir almonioasa iraniene. Trei ai:side setnicit"culare boitite in
dcdeuisatsgiuninp!gr5aaqcqileoe.lccSluailpnuiitt,eeblmrr'arr,lieleflaeprrlaidriintcedaotdeiainnlirr,lsir-,dtui1icnadamufl-aasrtcce semicupoli spriiina o salii pitratir pe cilre o
in muzeul ciin berlin, unde abrevierile ;i sche-
matismul sint atit de voite. lntrucit figura prelungegte, prin. ceu cle a ptrtrii laturt-r, o ntr-vh
n-a ilutut incirpea la nceastl
zeilei Anahita boltitir in leagiin, cit ;i colateralele cle care este
sicaEccccaltiaoutrapiulirbppnidaiueeatotincllenlurtualrturerruibelgl"orearairat^pudlsodtiaoeiiermi)ssalci.cueeotbr-nt,rirroeaeaiictnlaedeedsel,utdecrpJit,puntiaeemntcnrujpeeautrnnramoe-atctreisieptrlatdtearpaearelictugieenltigtctt.lalratlrue9uociiimaonuafriiaapbgmnsualuiicltrortauaitidl'il'
armonios abaca de chiar vasul capitelului' Re- flancatir. 1n aceea-si regiune, 1a Kharaneh, la
'pietm"t"atticoo."nucgzraefilieciil Ana-hita este aici deopotriva I{:rsr Tu,ba alte r"uine se inrudesc cle :r:;emenea
qi fr-rnclie decorativ5, iar
aceastir a doua t'aloare tincie sir cigtige teren cLr edi ticiile boltite clin Farsistan. Ancadra-
i-uUi-st"Uui"lepU"ragla.icft"eAilguecreimusdpt"ingctgliiei'ru.utpnpoupnoluapmtaeelen{stietinsaiaadsrnarcndeidini,npfloaorramatealulfiiii menturl portii cie la l{asr Tuba qi f alada
de La l\4shrlta, clin care o p:rrte i'mporrtanrti se
I Yezi Tristram, The Land, of Moab, Londra, alla in rnLrzeul de la Berlin, prezint:'t rtn interes
7874 i StrzYgowski Cseinsi.Sscchleur l'zls.laMms.cIh{uantstot ,uBnetlr)dinas'
1904 ; Herzfeld' Die ,,Der Islam", Strasbourg, 1910' deosebit pentrtt cerce'tirriie noas'trre.
Nimic nrai strain de procedeele artei iraniene
Nlschatta Problern,
gi cle deprinderile plnstice ce o caracteriz,eazi'.

la prir-ntr vedere, nlr ne apare dec--it r-rn declal

clc fomre lorfotitoare, a ciiror semnificafie, dis-

tribr-rile ;i parcrrrs, ochir-tl abia claci le poate
urmiri. Pocloaba n-rai degrabir dc'cit clecorafie,
scr-rlptr-rra ornamentali-r se apropie aici, dupit

culn pe bunir drepti'rte s-;r rernarcat, de bro-
derie qi de dantelir. Credem a recunoitgte ni:rs-
co,cirile ,cele rnai fantezi,ste gi cel nrai mere for-

fot de forme din arta islamicii, anintindu-ne
in acelagi timir de artr bisericilor din Saintonge
in combinaliiie ei cele mai misterioase. Nici un
loc unde sir-li po{i odihni ochii, rirgiizul cum-
panit al unui zid go1. Acest vast sttbasment de
edificiu, ornamentat in mod continuu pe toati

intinderea h:i, ryascireazi piatra, o face sir dis-
parir sub un fel de luxr;rianlii platit intrerupti
doar ,pe alocuri de relisfu'l Llnor rozase, striatii

de muluri inci'rrcate de frunzi; ;i clispuse in
z-igzag. Sub releaua lui de ornatnente, capitelul
de la Kale i Kr-rhna ne aprre, priu cornparalier,
cle o sobrietate lipsiti de sevir.

Reglsim elemente vegetale cle provenienli
elenisticb, acanta foarte deschisd a bordurilor,

iar pe fonduri vrejuri de vit[ de vie rdsucite in

103

1C?

spilalir irnprcrtttri ctt frunzeie si criorchinii lor', dipneitnrrfeer,captcaarernlctido. gC*nousctsJoa.abuitle. dEcixdnitsert-ldeomtoaetnbutigel5ileocdoaemtrribavicinnfaice-l
isintirrll,pinedeergiooisleiinn, rteprcia-)i:teira1r,4:irteer,draneraitbitaiitlnetedxirddnecinlr1ti.nr;-:liiuirnnae1tvt::a.issIti,crigdloaarr toiersienrtiereneatcsacnatni d$atiS,paaclemsetetl elemfoernmteeanzhll
afrontate cr-r un fel de simetrie supla. ltru e sint disiuncte, nu sint separate. lntervalelc
vorba de acei procedeu al cleclirbleirii prin in-
doirea pArlii stingi pes'te partea dreapt5. For- dintre ele, derrenite elemente de leg6turi, de-
mele afrontate pot fi de nattrrd diferitir : Ia vin la rindul lor decor. ,,Lectura(( bandoului de
iMshatta vedem nn leu inaripat corespunzind,
de pilda, unui leu farai aripi. idneteasreuspragipciianntetiitastee.faScreaivnemdoai stiirlnepl im, eagianliruclat
Cit ciespre procedeeic de or"ganiza.;:e, eie cLiu
la iveal5 o tendintll ce se va clezvolta mai tir- clecit o corirbinal,ie de acantii si pahiretl, avern
o secven{5. cle pairnet,e si de ;rca.nte ccr cotf-rltlln
ziu intr-o manieri caracteristicA in Asia l\,{icir, o tem5. unlc5. Aceast[ fericitii so]utionare a ra-
indiferenla fatir de func{iu,ni :9i chiar fali c1e porturilor clintre continuu si discontinur,r i'r fost
partiul general al irriritectl'r'ii. Ii'r icgii'rurii cu
aceasta, recentele cercetiri ale li-ii Ji,rrgis constant foiositir cie arta lollanica-r.

B,alrtr-r,riaitis in Georgi:r si Anmenia, cerc'etiri pe trste locul sir remarcim, c'le iisentel.teal alter-
cnlaenatantrmeloatciv-e-l-crla- paiinete si bandii
care ne propunem sii. le luirn in considerare band,i de
rnai tirziu. ne-al1 furnizert nu numai foarte irn- baze. Ceva analog se petrece
si pe felele proprir;-zise, pe supra,fefele incn-
portantc. observa{ii, ci gi prelioase inciicalii cie drate de mr-rluri in zigzag. Planul fonduiui este
metocl:i. Ele pun in lumin:f pe cie o paltc' ana-
Iogiile cele rnai pr-rternice existente intl'e art.ir in intreginc ocupat de o irnpletitririi de vrejuri
suple de vitir de vie a clror inldntr_rire este
i,olnanici si vechiLe fonm,e de ca,pitelr-rri si tiin- continud, in timp ce, pe mrr-lunile in relief, ser
pane figurate, iar pe de alta, o indi-
feren{a fala de func{ii,rrii crre di,rce ia rezuitatc succed rnari acante aplatisate ;i juxtaprrse.
compLe'L opuse, la un surplr,rs cl(.r iigrement, Ii1 ,S-ar putea crede, la prima vedere, cd vrejul
niste adaosr-iri luxuriante. I-a l\4sl-ratta zidr,rl
este parcurs de mr,rlrr.rt in zt2;zag, {oarte dezvol- de pe fonduri rStdceqte la intirnplare, ci di-
tate, un sistem cle chlice, cn nimic justificate versele lui eiemenie se rdsucesc gi se imple-
in aceastd arhitectura. Sub unglrirtrile ce ie de- tesc dupi bunul plac al sirnplei fantezii. De
seneazii sint dispuse 1-or:ari,i rr.inli s:..r-t, trai cle, lapt nu este deloc a;a. Bisectoarea unghiuh.ri
!rab[, ttn fel de i-ledaiioane cr-l Lln ]node.le,.1 inotivr,rlui in zi'gzag cle'terrnind axa, vrejurilr.)
repartizindu-se de fiecare parte a ei cu aceeaqi
cndr,rlat pe care este apiicat un frr-rnzis bogat.
Acest:' acante si, pe fonri, r,ita de vie, acelr,s;tir simetrie supli de care am pomenit deja. h"r
1r-rxuriitntir constituie rlostenirea gc- triunghit-tl bordurii, acanta, corn:primatd, de-
grirclini vine palrtetii. iar"dedesubt, vrejul devine ro,
niului alexandrin. Citir rezistenth in timp I za:;5. Aceastir aptitudine a formei de a se m,t-
Vrla este acee,a a pergoiei. Ea se dezvolti firesc
intr-un spaliu cu clouil ciir-nerrsiuni, clescriind difica in func{ie de necesit6{i reprc'zintir rrn
prin fle,viunea rnmurilor- acea Cistrii;r,iil.e sinu- element capital al sculpturii romanice.

oasa gi continud a ornalrientului pe care i1 nu- Doud raaniere de execu{ie : Lrna, mai con-
rnim vrej, adicii un decor sintetic ce tinde spre sistentii gi mai colorati, cea a mulurilor in
zigz:aq si a rozaselor; ccrlalta, in clouir pla-
l:birint gi antrelac. I)ar pe de aita parte, tturi, a fondrrrilor. Ea face parte din aceearli
acanta prezintii o serie de elemente disconti- categorie cu tehnica anumitor filde;r-rri selrlna*
nue, juxtapuse, fiecare dintre ele riminind
iate mai su.q in Cccident : pe de o parte. spa-

104

105

fiui pe care decorul vine sd se aplice turtin- Linor preocupiri speciale gi sfirEind prin a ie
f,u-se; pe de a1ta, tabla de piatra pe care eI q-oii cornplet cle o substanli e1:uizatf,. Nu nc
apare oarccum sr-ispendat. Sau, daci vrefi, este propunern sA rezumirm aici problemele influ-
o sculptura prinsa strins intre douir panouli ernfei artei arabe asupra celei lomanice ; sc
ldsfiolceenusdldptiectsutleeirrri,.inodOrreaatcifeuavrpiraottnaddsini,:iernerrcewgtailiilre.ptirufrtimrrmilelsets-nlue'err-idrtoregisorr'sfpaerivrtinAuusrrpii:ricprgi-eei gtie cimumposr-taulexcearsceitte.aiotre1a., mai ales in Apu-s,
prin B,ogdtia
aporturi-
lor iconografice a fost bine push in lu-
rtiannrtieinlnai,it,ea,duilnafodsSetariirnntetdoiliegc(ae' t*eqiainPraounirtdouiu,rti.lleiDtotaerrh,mniioncdee,aieftarualar-i
daltita sau cie daltii care au clesenat contr.trul
in interiorul pietr:ei, inaintea acelui uFor re-
lief plat care l-i't dcgajat ceva tnai rnult' Efectul acestor fenonene de filialie directi, trebuie s:i
prodtts de par{ile care sint doar gravate nu recunoaEtem c5' arta arabd, pornita de la un
idAliqfmeurr:eirv:moacuadititcmici lafeaifcainecallaipncrtoleedtu]eashMndiescharaeitllntiuettfsmullitnionr'tlafcfiilte.- rceapreertiol riuregEii:rdsiemlalaunorrigailnioenaamaertneti lormal i:e

romanice,

oare altceva clecit copia de proporlii colosale Lr.rma o cale adiivcei,rgpeentlainEgii ajungea Ia un punct
il unei casete'/ Ea pare ilai clegrab.l inspirat;i extrem. De identit5fi, acea re'.

lesirttuir. I)ar, in ciuda tendlntpi spre mar,cabild vigoare a contrastului in general, con-
clintr-o acolo o suplele, un in- trast instructiv fiindcilpune in valoare prof'unde
grafism, existir deosebiri intele'ctua,le. Cu toate acestea, foarte
un pllr rnuLte intilniri se pot explica ff,rf, intervenlia
stinct al pasajeior. Formele se unduiesc. 1M1[-
dAinleimlea;lei lerasminutrilrenopdreelaztientpi rciinelicLal$ioearroetumnejpirlali-'' ,p,ceonptri.uei(a(c,eclei aqpi rdirendtur-cofii.pDredeisa'pmozbieilee
turi, ca intr-o medalie. Formele nu sint uscate iniliala1

par{i a
existat o geometrie, aici fecundati de formele
sau inlepenitc iir academismttl unui stil. vii, dincolo secdtuiti prin abuz. Arta arabi re-
prezinth cea mai categorici experienli intr-o
il ciirecfie opusd plasticii me'diteraneene.

iDfnlrrolrecnar-eercalrlhnciuelrsarocI'rcafuhelcipotileitetucsrtaec;uLxhroaeeplitAnlaai:pdlrdlate6iap;etdt;aoii,etilnegsrtecrrimrduc:udplopcudtqeulirlreematoraoitscoaaifsdtbiagailntautiidnrAioeoi Totugi nu geometria a fost punctul ei de
plecare. La inceput a triit din imprumuturi.
l)ar si ne intoarcem ulf moment la Mshatta.
:\m vAzut cum aceastf, falad[ ajuta la inlele-
gerea anumitor principii ale artei romanice ;
oferii, in afnra unui relrertoriu cle forme 9i a echilibrul intre continuu qi discontinuu prirt
t,tnr,ri ansambhr cle procedee lfe care le regf,sim alternanl6,, axele ca elemente de distribuire-, in
in arta romanicii, tin inemorabil exemph'r al
acestei sculptr:ri ce {olose;te trdsijtura gravatl fine o tehnica, o minuire a uneltei. lnsi
Mshatta ne permite s[ sesizdm in primul rind
anunrite trasaturi a1e dezvoltarii artei islamice.
;i accenteie cle r-ltnbrI, o sculpturd nrai degrabil
Ijniarl clecit ctt aclevlrat plastich ;i care abundit Sistemul marilor sale rozase prezintd un he-
irr bisericile noastre din secolul al XII-lea, in- xagon, dar r-tn hexagon supltl, garnisit cu un

cler:scbi in vestr,rl I'raulei.
liastCoraieiroi sgailela, aBaingcdeapd,utinprpienri-a 1 Vezi stucliul cl-r'ei Maillarcl asupra bisericii Saint-
Art.i: arabh, Jor,rin-de-Marnes, in Gazette des Beaux'Arts, 1924.
a *deTsee'rmmneand<eicc.uaprahjietelectquirioirmnaptnroepnrteiulefoclloasnittelpaetentriun
oacla veche a
trata lortrre cletristice pi sasanicle aI cirror spilit arhitectura goticd (n. tr.),
i-:r respeclnt la itrceput, sttpunindu-le rpc''i

106 107

1'ritt"tz,i:; ce si' t:rliieiiazi:i ctt o oi-irecare r:rr:.liciunc. nt,tl centrai. Fl,eriele'ic (:i] L.lrrrpli,t rneci;rlionr:1 9i
l.u,\ncg*ruislatrli'ecoirrrn-ibe'inacliieecilsrivi'aolinnieai rctnalbroem5ai anicloir,rrcre{ui lriunghiurrile sin'i rrcele vr.'erjiir'i cle vit"-r de vic
cle la l\tlshatia, uu'c nu nrai sint lratlrte dupir
rste osenlialir in arta arabii. rMeciaiioatte Jn- lcgen simetriei s;ltpie', cri conlorrn L.rnei geneze
ciulate, Llmbrechine, lorme care fring rozil'li-r qeoir rltlice.
cil:iurl'lioJlc.p:aliir:-rl{-iaLziltsi*rinr,ianIs*iiucgioni prrltrlisenaicripicnilret:elrrocviarirnpbiituieruhin-ciPlru-iirrricub1ii.leiniIi.irri
'femele elenis;lict ali rezistrLt tinip lndeh-rn-
o 'yitaij.tate plini clc prosl etimc.
i:i,,niriicurbate inviiuinc-l rlotivul centrll. Acest i;at, clcveriincl cslol' iloui
i'omb in contracurbe ii intilnim pretutinder'.i Iraurlelisrnui cur:cnte e.st.i: r€'ln.,lr*
cabii in c{er;onilia mirirai:uiui clc h Siit.r
llokaiyah 1 : in {a!ii, combinalie cie hexagoane
si in toate epccile in Isiam, incepinci cu po::!iic: Ei dreptr,rnghiLrri ; in parfr, vrej'uri in drept-
cle ia lli Ahz;ir si pinir la fc'recAturile de carte r,rnghiuri. I)oilal. ramuri ies clintr-un vls si se
llersiinii ciin secole'le al XVII-lea gi .ri XVIII- rilsucesc intr*o seric cie irifl.exiu.ni corrcentrice
in care ai:ar flcri, rociii. Sint spirale, dar incir
ie-.a. Observrrn ctitn rombul sai: derivateie lui,
forrneazir parca armitui'a ascunsi a unr-ti inarr
rrumir de in.renlii riecorati.ve, air-lnci cinc1 avc"nl vegetale, apar{ininci ciomeniulr-ri vietri. Eufori;r

grija sir le citim nu pt'in plinurile lor', a cirror specuLaliei matenilticr: incii nu a 1;enerat uimi-
semnificalie iconografici ne obsedeazi, ci prtri toarea virtr-rozitute a poligoanelor'. Futern face
goluri, prin siluetele pe care ele le desene.izii ol:servalii de acceagi naturll c-xaminir-rd citevir
monumente ciin i\llaghrtb. Ele sint e>rtrem de
in intervalr,ii dintre {orme. interesante penti"u str-rciiul axelor, 1a sting:i :;i
'Iemele elenistice de ia lVlshatta sufela o
modificirre atr-inci cind ajung in miiniie arii.q- la clreapta, carora este repartizat, cu miri mrtltri
reguiaritate decit 1:r Tt,Ilhittta, Lln ciecor d-c'
tilor c1e la aCavirirot,u1oi;iillocer apsotaliginonaiignttie. cle oiicr.' frunziguri ile carc ardoarcir geornetriei incir nn
le-au seciitu.it gi pe cal'e analiza n'.r le-a izoiat
intervenlte Una din
poriile cie la El Ahzar, ac{Spostiti in rlluztlli
arab cle la Cairo, e conlpttsd clin doi batanli r-inele cle altele. Din trunciriul ;rrborelui vielii
pornesc tlie curbate spre iuittntru, pe care se
inaili cie trei metri gi cornportind liecare patnl grefe'azi alte noi spil'e. Pe ii'onr-tL c1e ie l(airuan
pairouri clrcptunghittlare. Dccorul estc distri- (sfirgittil secciuirii iri iX-lca), arborele este re-
in clreapta gi in stinga unei axe; e ior- cognoscibii d:itcrita eliactititii cll citre sint re-
br-iit aplatisate ca la Mshatta, incr:,ngiiturilc:. Cc'le dcu.i
clit-t acitnte dar lrrezent:rie se bifurci.r si se inaLfir ca rlrntutri
mat supericnic bralele
timpr-tl doi este impins inapoi cle cadru. 'fen-
cii.nia spre tlsciciune este eviclentd, ca si ir-rte- unr-ri cnnrieiabrr-r sau ca brafele ridicate alt'
LrlcceuIsnlriLseLiailtiieetolgpreanrlc.naocornenu'leiinlncrt-olulellifre:u9irigieeiipsctiieinlnisfgrici-lrroieqrniueletaidnz9euriuruguropmnlruiirnirii"iireteg'd:oP:piliiaorlirlrn,i-i' zertei s.asanide Anahita. Acorclul clintre nota
naturalistir ;i stili-rl abstract este ciiidat. Reiie-
ondulat la fel ca Ia Mshatta, c'-tprinzinci r-ru lul pirstreazi o re'lativa generozitate Ei, cLl

toate cA se desprincle dintr-un fond monoplan,
c1a impresia unr-ti rnodeleu rotund. Ancadra-
flclrron cu opt petalc in jurr-ri ciruia se inclu-
cigeazii opt tije Iortnind cele opt virfr-iri ale n-]entllL se compune din vri:l'.rri anlintinclu-le
te rtual pe cele cle la i\{shatta. La mosc}reee
r.inui poiigon stelat ; preh-'.ngindu-se, acesteri alnoravidir de lrt Tleincen (incepr-itul secoluir-ri
ciir-i t-rrrni geltereazi opt arabescuri fLambo;r-
irnte. In colluri1e panoului, liatrr-r trir-rnghiltri { Gayet, L'art arabe. Paris, 189ll, p. 89, Iig. 26.
onclulate iEi incireapta virfuriie spre medalio- :i Vezi N{igeon, Manuel d'art tnuxthn,an,
III-a, Paris, 1937, vol 1, p. 292-2!t9. ec7. a

r08 109

ai Xli-lea). daci axa-trrinchi a dispirut, ea rile, ;i dr-rpi procedee diferite. Dmr analoqia

riimine ca principiu de organizare, insii parte;.r partiului este vrednicd de notat. Ave]'i'l, de aii-
stingi nu este decalcul repliat al celei drepte, fel. i-rn exemplu de contaminare a procedeelor :
c:aseta runici cle- la Auzr:n este impodobiti cu
simetria pistreazi o anumitf, suplele, in timp fiquri Llrrrane asemlniitoare tlnor semne alfa-
ce la moscheea almohadd de la Tinmal, ceva betice, fie ci:r semnul a generat figura. fie cit
mai tirzie 1, simetria es,te rigidd. Acea,sta dis- figura a iri-ritat se,mnul. Litera fonetic[ tinde
tinclie, asupra careia am revenit in repetate ustfel "s:i redevinl ideogramh sau pictografie.
rinduri, prezinta un interEs major in proble- Bste cunoscutir frumusetea stilului cufic. El
mele interpretirii spa{iului. intr-o lume planli,
aceea c6reia i se supllne sculptura spaliului- a inc'intat C)ccidenttil. triuritorii de imagini
limiia, atunci cind decorul este clistribuit de fratrc'ezi si pictorii italieni, de la Giotto la
ambele pir[i ale unei axe, exista posibilitatea Fra Atrgelico, au fost atit de impresiorutti de el
unei a treia dirnensiuni ornamentale, produ:;a incit nu ,q-au sfiit s;i {acii imprumuturi. Dar:
prin diferenla dintre dreapta gi stinga. Iatit inainte cle deplin;r 1ui inflorire, vedem artiltii
tocmai unul din pnnctele in care arta roma- f atinrizi in formir de pdtrat ele-
nicd se desparte de arta arabi : arta romanici mcntele combinincl religios, ale cirtti eqanti-
se supune principiuli-ri simetriei pind Ia alun- ci,ecorttlui
nane antintesc antprenta sigiliilor arhaice diu
Ertremui Orient. Sint niqte cledaluri in care
girea nendsurati a corpului personajului pen- privirea se ritlce$te, nu ltii r-rnde e inceputnl
rru a obline o corespondenli
calchiaza elementele, nu ie exactd, 'dar nu 1ai unrle s{irsitul. aAcienavsoti)iualiterai c-l_ie a secretului'
descompune in labirintnlui gi
prealabil, nu Ie face identice gi interganjabiie care disimr-r-
leazir cu pnsiune inceputul Ei sfirlitttl qi care,
prin inversiune. in scrtlptr,ir-I, face sei sclipeascl golurile Ei pli -

Studir,il acantei, al fleuronu,Lr-ri, aI antrelacu- nurile. interrrertindr-r-Ie citeodati unele cu al-
luti floral ar putea da la iveala ;i alte exemple
vadind aceea;i tratare gi aceleaEi ezitdri in arta 1,ele., parcursr,rrile formind insa totdeauna o
Islamr-riui. De,corul epigrafic of eri materiai inextricabilir retea __ este o particularitate i'r
intreqr,rlr:i continent asiatic, iar poligonistii,
pentru observalii de alta naturd" Islamul orto- si ei, i-au citzut in mreje. Nimic mai opus
spre serie qi desfirqurare,
dox nu a avut de rezolvat in scuiptura monll.- tenclinlei instinctive
mentala problemele pe care Ie ridica imagineir
omului asociatai cu un decor. Dar sculptind pe specificii gcniului tnediteranean. Vom reglsi
labirint'.rl in scrtlptura romanicS, dar mai inl.ii
edificii versetele Coranttlui, e1 nu le-a scris in miniatura irlandezii'
simpiu, ca o inchinaciune romani pe frontonul
HT.
r,rnui templu sau ca o firmi deasupra unui
magazin. $i nici nu a flcut din ele o decoralie IatA una clintr'e cele mai uimitoare reverii
in plus, Ie-a facut sd triiasci, iig splrne, aceea;i lrmane, unul dintre cele mai misterioase capri-
viatei ca tot restul. Supunerea fala de o lege cpirioapleriis. pairciter,srthe.rio. iDleirnecoslotradneiicpaorascetedriisttoictilefellourl
mai generalii a unei forme date s-a manilestat
cle prestigii poeiice : civilizalia care.le-a dat
d'eopotrivir in arta arabA gi in cea apuseana,
in prima cu literele, in cea de a doua cu figut-
nastcre c1uir'ceasie*.alpl rdinezAvonlttiacth, itaapteaar[inmee, dpiruolubai beiti,-
r Vezi Richard, Pour com,prentlre I'art ntLtsulnton
clans l'Afrique d,u Norcl et en Espaglle, Paris. 1924, nic in
p. r65-1tjti. rrnor origini ce se piercl in negura tirnpului ;
rk'pirtrrril;lr insLtlei in cilre art fost conceputu,

111

la tlarginea extrernir a Occicientului ; in sfir- i rlelt..ic,, rrclici lt'!t",;irru lrloprir-t. zisir, 1in. Meso1-,,-., -
;it, singularitatea acres;tei intense comuniteti
trrni;.r si it'r l\'leclitt'r'ltuL t,rii'ntalir Pttnt'telc
logii, in;iruite .sru dispurse in triunghi, siut
n-ron3stice a cdrei con,i"'llrlbila i'n{luenlir asu- frecvente in artii copta. Tema labirintuh-ri ne
pra continentului. prin nisior-rari qi manuscrise,
nu a fost cituEi cir. pr-rfin exageratd de istorici. reaiir,rce la acei clecor epigr-afic, de form5 pi -
\rastele culegeri caligi:aiirte si ilustrate int;:e trat5, ,pe care il sei-u,na'letn in Egiptr-rl arlb. .ln
secolele al VII-lea si al X--lea de cilugirrii Irlanda nu numai litera 2, ci gi forma organici
irlandezi constituie o experienfi hotdritoare in cpssilmtuebt;orial tasacltihrSeiinfninaattcuiceluseti lsMtpialr.ordcSrlr-t,r,rcbdea,isndpeeecvptaunillgdluhi,ei lislaeimruul-l,
istoria artei medievale li in f ormarea artei de ia Etchernach. Dar el poate fi gi mai com-
ro;nirnice. Nord'.r1 si Oiieirt'LLi a',-r 'cor-r.ririnal aici,
in vechiul {inut cel't, r-in s1.'l;e;-ir decorativ dir-r
care se iveste, defon]]r,lt;i, de-naburatir, r'ccon- lrler, poate face set. intervini tonul, nu ca sis-
struitd in ele.rlentele sele, nr,lidiaii in fei ;i tern de trdsirturi divers coiorate. ci in calitatr:
chip, o noud im:iginE li orrlulr-ri, capabilai sa se cie aclevirate valori, unele cliire, altele mai
supLrnir tuturor cerin!:1or s.ulptur,ii mcirllrren- inchise, astfel incit acelui cledal liniar in care
tale. Pirilsitn domenill r:r{ion,.rluliri si probLe- privirea noastri se pierde i se adauga iluzia
rnele iiscate de fraclir-rniie unghir:rilor, p5.r'irsinr opiicl a Llnui fals relief. Aga este acel labirint
1;o,liqoanele generate de g'eometria eu'clidii..itir in formi de plan de orag, din care tln compar-
lteutrn a intra intr*ur.t dorneniru si tnai mislc,- timent cu rnotiv crltcifor,m, din Evanghe'liitrnl
rios, conidr-rs clo principii li:;cunse. cle ia Sanlit Galleri, ne of'erat r-lit frritnos cxelll-
plu.
A; .spune ci acest din urmd termen e deo- Este acelagi principiu al sc'cretltltti,
acel joc iluzonist ;i acea voinla de it
sebit de prost aies atunci cind e vorba de comlrlica ce dertttettzii spirittli obi;nuit cu io-
compozifii unde pare a se dezvolta pura fan -
tezie. Mai intii avem in fa{a ochilor scinteieri gir:a seriilor, ctl jllsta tritsurih a spaliului 9i cu
sr-rcces;iunea evidenlelor.
de tonuri rare, parcurse de r:otiri, de .spire, zig.
;:aguri, de flexiuni ;i sacade, in care sint I)ar ce{ mai remarcabil element aI decoru-
prinqi, irii irlanciez este desigur antrelacul, tratat in-
t:ir intr-o inextricabiii. relea, mon;tri ir-u.n fel anurne. Se gti'e ci el nu a fost nis-
parte din aceeagi relea ;i fiind tot ce f:c
rali. intccrnai ca in cieccrttl cufic,
de ea gene- cocit ctieemici iiillrugrnirnlilitemclivniilaiztaulriiigvtei.r:hRie, gorisirnm-
Iitera capirta
o fizionomie vie, de..'ine floare, pasere, dar ir, lceastir
acela;i timp absoarbe fonna organicd sub no-
clurile ei rnultiplicate. Paglini intregi inca:i- ClXcptatl/hteelt1:iitlq.dtiEL,Piucenbeae:qesnesrCsst,sCoil'tciur.lttnor,ltMricrsgceoisRhznnclit,a.elrsaetLuitsisrLioul,leLteneairr)eciathasGlrirt''r.lacai.siu,hru,1leaL11'otBn.l'e9hlBdoSi0iaBgs0tci,oits,'qiok1-evruei,sroec.se,ll'In1c.lId9llrIt-c.2i,es:n,0tlr:ajpI.ei'tfInO.A1sPdtr1;cie9ieactn3tItrn(t,tlootdtrtlcuoh'ltiagltetcalrtrnlritteet-,ttt-r-
treazti, intr-o r:,lmpozilie regiirlat liniarir, pa - i'cvalaelli1iieeert1d'l-eRinsatdirncoitlu,aeLrntaaccsisrclatLirnllpadtneudzteairisf5reaisn,a'QirnataisRereodumuuea.nXdicleIiei,I'vAsericzt-i'
nluolunriantrrrinriiia, tuencemlrianrlinmaati un capricitr
degraba decit operit
hazlrrd,
ceiigrafr,rJ.rti 1i lr dccoratorului. Totuqi, cdutind
sii descon-ri;Ltne'nr eletrentele. ilnalizind combi.-
natiile, sfirSim pnirr a gai:i,
printre ll--orturi

vecl-ri ;i invenlii noi, cheia rrnui sistem.
.Anr-rnrite eletnente, spirala bun5oar5, ar me-
li1;r strrr:liatc cn ltreciidere. Altele, c-'utn ar fi 19221V. ezi Fac-similes of National Manuscriqts ol
rr.,rl.ivlr1 r:rnr:i lorttt, aparliu riuei categori i c'l':' Ireland, Dubiin, anii urm., BPiarrris(,mLoPrtl.inXX8I2I0I),,
1:o1r:bina{ii c>;li'cr:t cic riispiilriite, liep;ii.siur zi 1874 ri abate de
Cartea lui l'4ac
Regol,

10 r27.

112

tilnim pini $i in arta neoliticA, vast repertor.rr-r Toate iiceste antrelacuri produc liguri ra-
r-le comi:inalrri liniare ce ccrnstitt.ueo poale, stlr$a
gairutneei abamrebdairtieirr,arrne,sainair, artelor popuiare. ln re- 5r-tlilit, tar principiui mioartedme actriicmAb.inlnel:lerlasn*dlltQr,ili,a?i
reduce Ia o forrnula
la inceputul Evului Me- spLine ci acest motiv iEi cautA alte legi, frtncl
diu, antrelacul a fost din plin folosit. Egiptul
copt l-a lAspindit din plin in decoralia mAnirs- gata pentru ,alte expenen[e. S'e impletegte ;i
se desplete;l,e ca o cosila. Urmeaza sinuozr-
tirilor sale. La Bauit, vedem noduri largi tra- lafi fanteziste sau desenate de natura. Une-
versind cercuri la Saqqara, formeaza patratc,
ornate cu cite ; cruce. Arta ur'r ele sint asemenea nodozitalilor lemnului
copta il va trans- ori nervurilor unei sec[iuni de marmura. in
o
mite .artei islamic,e qi il vedem exploal'rt cu pri-
sosinli in bisericile din Ailptursat;eiaiznd cele din Risa- mi jiocul acestel relele apare brusc crte un
Apus, lombarzii oclri, capul unui ntonstru, ,eboga unei forme
rit. In cr-r ferrnitatea vii aspirind sa vina pe lume. Toate aceste
ltoimr idgeliais,coupsitlui rciioinpllditonrlui iatei ;rniaarmCuormii o:,la1aVRena--
venna Ei tot la Ventimiglia, cercuri impletite itnutnoprtgocrihiaerciaErer ;erpuirr constituie in acelarsi

maschc'azd, care anllleazd ima-
coirtniruelauicsia. uln:rtrliegirniooadntteriil,eEiegt rsiliantcaardeunpaetre-
EsiitiantlraetdBiaatueitd; elMroilnarn,bourgi,i dupd o fornuia folo- glnea
Grado reproduc for- rnite
toaLe posibiritalile. IJn garpe se incolAceEte
mula de Ia Saqqara, un pdtrat de antrelacuri asllpra lui insu;l, it'rr acest garpe devine pasAre,
timbrat cu o cruce 1. Pilastrul de la Cravant
ne olerf, un exemplu de lelul curn s-a folosi-u zEai spaasdAereiaaalj'uenregentiellboo;iai unur om. Omuiui-ro-
arta carolingiand de motivui tresei. in Orient, corespunde omlll-an-

in Asia lMicd, bisericile din Georgia Ei Armenia, trelac din rnanuscrisele irlandeze.
Formele acestea ce par a rataci la nesfirqit
pe care le putem apropia de arta romanicd (nu in ciiutarea unei de{iniri nu ,se raspindesc to -
ca origine a ei gi nici ca descendenli, dar pen-
tru cd ies din acelagi trunchi formind o in- tqi pe pagini ca nigte pete sau mizgilituri.
crengdturd divergenti) sint decorate cu o lu- Ele se supun unei organizari care le stringe
lmnaci hininlgnite;irisoeruml igLclnaorrncacdlerepliinmdpulibsee'rtEatlee nu-
xurianlA de antrelacuri, in care geniul ar:rb sint

face sii intervin;i annirtura pollgonalir 2. driilsetridbeusitpeairnlitecoinmtprearteirlneenptrei,ndempoitldivAulpacnruoclri--

1E. l"'IAle, L'at't lrarLqais ct l'art alletrtantl tltt form. tsordurile ce le inconjoari nu sint con-
MgGpeooezoyorretJrgagn.iain-eAnBtgi.eaedAlt,tecrPueoesSanseltaiabsAiti.ritrscl1ti,n9nit2En:2nutt,riierp-dme,.eP4ais0anp:s1.tr'ri.ieseturz,irlair1nrc-L9rt.u2i'ra!l1ru.:trnIrrlmxnceie1sdrat-ii'neciouogtoti.lmlimc<ee;n--l
tinue, sint gi ele compartirnentate, fiecare com-
partiment
avind propriull lui motiv. Aceasta
Iragmentare energrca aminte;te de acele ingrii-
ditiri'interioaie ale maiusculelor rnerovill-
gen a1e' cirrui ele'menle bine stlinsc rospcctir uni- giene, clatorate pesemne imitdrii'bijr"rteriiior
tatea formelor, oblinute prin irrldn!uil'e, impletirc iloazonate zoomorfe. Intuim aici Lln anumit
i;iriiivif5nac,coepl.rsiicniireicn.lecDsruceoccimo;arprauetnoi:iriiltoearmr{rarerleecnleicupsrpooecceuidnlefcr;lrleizexii,aibncialliimliitpiucosr--i
ciciunc, iar unitatea blocului cste riguros tlistlusa principiu de compensalie care i-nasoccaidarzei lfeorrlie-
intinomice :
aceastf, repartilie in-
care nu se repeti,
biinniriAbserminnectfniecivaitictllreelnilztieeiblu;iillitiein{siticcaerz}eeudtlnuresenl1tieeaifouurl'u.niA:pcuionrsttgcirtandelils:omsr:ee,- gicle ale Llnor panouri, de o cit mai mare li-
ieamnir de fapt nevoia
bertate, in limitele strictei respectdri a regu-
accentuat prin subtiri canale de umbr6, factura gcor' lilor sau, altfel spus' corectarea simetriei prln
giani este mai pulin mai colorati.
liniard ;i asimetrie. Tot astfel exuberanla curbelor, a

114

115

spj.relor, a rotirilor, a unduirilor, a nelvurilor,, tivr-rl in tabll dc ;alr galben. rolu si verde, cL1
a antlelacnlui este corectatd nu prin folosirea citeva panouri asen'renea unor dale de paviment
cu desene itr negru. Identitatea iui auatomic'i
zit(napaobrlirlfldircraeidlujedeniodeEaraesehips,r)ttieeaairb_car_uixteseinociodriacn,ltiatacrgeiuorpnnurapitnlrata,spieienrliuunrtzdriitE_gezvoaiaugm"t,iiiicsiirn__,r dispare sub acest cadrilaj. Pe tunica verde a
Sfintului l\,{atei ciin Cartea dc Ia Lindisfaruer
pliurile apar ca ni;lte delicate crengi ramificate.
Sfintul Ion din Ilvanghcliarul 1ui Mac Re-
fatccliriaiascn-urt-difeaen_;ri.liun,,oeivlntmeoCd_ctroiiirsntndeaa_iabntfpaSarat,{aip{a.noeeSuosnumiecnenchlitutrieuelalounticircigaivochzotaiuoisnrcraee{iuatceadir[beimdncsienlueipneranbuireuimetare,iizteiecaacrcevoctpuiirgeirelrriaclnd:iilii_.e_,t gol 2 nu este decit o cotlpozilie de benzi suple,
colorate in violc't, portocaliu, 6lalben 9i verc-rri.-'
ciin c;rre ies dor-iit brale in fortlir de lob cle pll-
rtretir. Sfinttil i:Iattli ai lui Mlrc Dttrt-tctt :r
t'sttl

ficut din spiralc, iar Sfintll l\{arcu de Ia Lich-
Inrai;inelt omului, aga cllm i-tpare ea i:irnisliti fielcl'* clin discuri ce se acoperl par{ial unui
cie :rcesf savltnt haos, este e'rtrlrorciir:ara" REs- pe altul precum troneCele dintr-r-rn fi;ic r5s-
tignirea din Evangheiitrreie cle ia Sankt Gallen, turnat. In carte"a de rugdciuni a episcopuh-ri
inconjur,ata de benzi ornamentale in care figu-
reazii vrejuri de antrelac, infAtiEeazi in can_ Nfore 5, Sfintul \{atci c re1:rerzentat sub infittl-
toanc,le crucii patru personaje : sus, doi ingeri garea unui inger cu aripile intinse, iar Sfintr-rl
Ion str.b formd cle vultur : vulturul este cel care
en aripiie in intregime acoperite cu motivul in genereazd ingerul, qi unul qi celdlalt fiind su-
litruaabitleLa,sudisaer;gi aioshos, l,cclluiarntvuceliegcrmra-rirne1teciilaeclelluecsseturitilerapuibnrnugmzeeiccboiuaprser[ta--
perpoza'oili. Astfel prezentali, ca nigtc caligra-
se pot contopi in-
tele n.mirt in olet, arnindoi inrbr;ica,ti in ar;r- me Cistincte, evangheliEtii ; in acest fe1 ni s':
tr-un soi cle monstru unic
lsui ipIasruasfe,diisnpsaitreiciienntrt-iuficrrabniolidcadeoaemrnetrnei.- infaligeazi ei in Evangheliarul abatelui Tho-
bescuri ilas{i. dirT Lriltliotc'i:;r c;-tpitr'tlari dc la Tricr :
Sftclaiclii!lrbai;rn1cnetuI;,cstirlcicnnplu4liteccaeciuotleiuasis,prtieiruulsfceceplolcicucldiiiirnolelrag-prr:eiherrceo,cuafcosrilueop,nidbtcesuacasdrivt'uicnroliinbtvltorhtdtruzab' ,iitSietceigllldeoippniuuee-i
lrupul
lacuri care se dubleazir pe fiecare umdr pentru
ranr-srelteinofrirismuriajloacpuol igpi esebrcaulreb,eianzclinsgperedpearmteacri
cle jo:s a corpului formind o spirala a cirei
extremitate se pierde in aceste ciudate sinuo-
zitAti. Picioarele atrofiate, bra[ele minuscule
apar, in toati aceastd. compozilie de benzi gi c(.'r-nple.te sint redr,tse la o cotupozilie orniitrren-
tati : de pildti, Isllitireer liLi I{ristos, clin Carte;r
noduri, ca nigte apendice de prisos. Ai spune clc la Ilristol; csiil
c'i se tluce o luptd inintsretrincseoleardeoaudqeprrpinilocripeiist9ei Iicils 7 ; il.l:'ilsi nrrrl-rtclc, tri-

|ii acest Laocoon r CiitL.e .i10, \\'t':rtriood, pi. 13.
lpisetuprul ndcetulal dDeuarrsouwcoImebsat.eDpaurrlUgra.taefiicE. vNanughmea-i r Biblioteca RccllcianS. c:il.re 820, Wc:'tnu'oocl' pl' 16'
e nici urmd de dezbatere sau combinare, ci ilBiblioteca arhie'piscopalS cle Ia Lambeth' citre
Bir0, t;i.. 16, Wt:stwoocl, pi' 22'
cleplin acord. Sub pana caligrafului, omul se { Scc. IX ? \\'estu'oocl, Iri' 2l'}-
translortni in cufAr, in sarcofag, ornat cu mo"-
:' :l,r'. \'lil ? Wllsir,r'clci, 1rl. il'l
r; r;,.r'. \,:f j l ? \\'c:,t.rl'rlllrl, pl, ili).
1 Trinity College, Dublin. Vezi \tr/est*'ood, Les ; \i'cslt,orrc.l, Pl' I l-,
irlondais, Paris, I86,
tnanuscrits anglo-sa:rons et
p1. 4 (citre 650).

11?

urlshiular. neclintit. ornamer-rtat in culori deli- ;lo;r;;i'i"r;*;rt"cii;ti;p*"tintiiii"fpre.atsuCntlctinreecdallcau'cca-esdrieenin,gtpamsocirhaptniiaeucrscrcEturatiisarcerdeu'ecif'sitire\tiznttisdtiebec:iitlteeti'l
t7im6lan-cegdaelbmeonn. ublr,rrnnegdieruscdheis.torot,srsresivionrtiu-rd c";1lfe".ot,ts;"e"btil.iir"i,rsutnadberialcilroieoraantaiLvmleneeanirtecaroannavaloonlgot'gaCljluolvmedpreiadriaacreenare'
in
in l;;iic"cIciroldHr:,ril;Hit)c;nuI.ii-;"raho):i:n;f:l"ir;ll:c3o;.;lJDonoi,;lLui-ine\l'r"aeLl;O'el;;itrmnli";f1oi;nir"iielin'u".ii-snDi:tisccic,a;ie.'ii#.;ail"r.ilii;uar";,io]uaD;dl';gtcauip,rinii"t-;itr"Di;i;te''-i;;.A:t"r;l^;,o"""*infii";in,os;rt;",Ec6llb-Ar!,'iiri.u';e"-iIlpli--i,jicinloiipbizr-t"i'iei;tu'gue;i'r;"i:c'lbiIann-iir"Vi"iss".lio;.ail-eJutts"znl=f"ni,riiu".t;efcinlptiti^.l'tJia."iir.ic""pc"iI;ietinicr.ubp-"tcieCn..il*iloeb)lputal\tytoectIr"*lec-iiti,ltatl"dcroagoxr,.,;a1'bac.'lorrmairretlitnnoiie;iba.r"r,nnttuc.'i"iti,ur";ako-ipirtnlettnr".titn8r-".'l-J;o,rnlro"rticiitnrorlt'iaarst:luinuLyaLoatu"io,nbsci;,i"tloiicr,utlilmisr-,oJ;,lt"irntrttc.ste"r"ic-ool1'va.ii;,eaistet-tpr*;,cuc*ttirpLitl"llnaeil'uUi,oli.o"iitt,'i)nro-ti"l"rultrorp"siiltg'slr-ll--tt"'"tazctlr-piloru"plo"s'trt's.'ote(olr'''t'teu"t,'ttvu"".'t"'lrc"t"rbcuo'etpt'"'ottauiuitc'sn:c-lot';o;"l-a'a'toctflnr'Dilttpu"';t-i";.i"ci3rpt^sitiacl']aa-icie"lttr-,s;Juii't'inFtc-thtl.uiiCirit1u"c-dip"ia'irc:"uttlilcixr'b(a"nttioncapit1--'n-uo-ilchtiu"rt"'':i'Jitiactili-rti^nLio",t"tioii'itoa'"ia-oi,"r"lnd"cri'"."elr'"aii-mJtin]mstotcioit''-,ilJ,uaint'irl"ttr'tacu'tuoiigrl;"ot"of,eitiiart'""iop,=oi"rtdaatturci,lrrctrl'itti'r)irciltron'o.rlnattcruit"tomeltccni'tledi1nL'urHc9ll'tIl"ltieilliitItaneseucaire-r'i9cai'r'i2leiaurstiieIase"rsgn(Vvctitttit,cLte3Il*f3lic-pieote'i'..elricotentalihl1a'z'grlasr0aelce-n'c'utcttlCaar-'aaeii\ti\rrs'eialIs,rripzucrarIcvnnrsclee'l"tlzrlttp'pia5rrnocceIci^iaLliouucp'.rSttr'ctinrecteir-tn,o\ter.'''cop-ou]t:lrnscrtc9tv.a-'li:lcri'oictroiel'ilclLs.isni1orblmm.oi.iift1izsB'^toe!-pvsickg^Cprlta,)r'1-ioul'nnisLccicocui.'tutut.letcluilre.i-nttic)..mr-tindaa'oi.rn'pnntgtr"urcs]rr.azcbc'tt^sn'lJilsitaleelr;r"rlrla(p-tcivrigiia'nitcctrrittil'titt'lin"traniioinepugilii.d''elcc'omtlir(titeentcercpstlicloswl:cMeri'iuneuiIiiiaacl'oiuzg:'frsttiurcczlantcrtrirniatgr.ailrcdtierntc'zinetrit.iitru(iriiiinclrr'(eedri'uelotlctczdc'rrotic"lctancciniLclenndacLJ(senci'ire'ee(icbtc'?n1rtieallsicaa't\tlgllpgcrutceIeenlt)n(i;'laul9tc[ilrticattal)llr.ct)cr)rtentpcotlruncheaut5lLre|Ltmr-prees('c-ral;siio-l--'.r'ilat'c)ca;ulr'i-'t--zrrsit-'''tai-t-'i',-l

r;patiu. 119

.Alfabel,r,rl ntr e in intregime zoonrorf ,sall or-
n;rmental. El pr.ine stipinire pe om, care de-
vine literir. in Cartea de la Ke1ls (folio 68,
vprso) rtedenr ttn rlic acrol-.i',t incovoiat, care
isi anrncii niciorul in sus. formind astfe,l bu-
cla rtr.rri H, rt:strr1 fruttttlrri derienind nartrra
r.rtuniit:i a liter-ei. Personaiul acesta atit de
snrinter. si caro face tot ce vrea cn mddu-
l"rele sale^ e gata sir se agate de un capit..:I,
de o arhivolt;i. de a se inscrie intr-rrn mer'ltr-
linp. f)ir-rfre toilte acesto schimhrtri intre om si
ahstractirrne. ornamentul clobinde,ite insi o
extr:aordinnri valoare fizionomicir si narcd utr
elan d. vi,atii, Aeeste fdntrrri usoare, himerica.
se asazl rrneori flrii rnotiv in snatiile roale ale
parinii albe. Sirnetric cu lrarea bandd verti-
calir de nlotive in antrelac pe cai'e se spriiinii
(cnealoqia h.ri ITri.stos 1, Cartea de la Kells ne

Drezintir astlel r]ouii mici personaje ornamen-
tale inconirrrate de Truuctisoare roqii, ctt lnell'i-
lrrele incastrate in borduri de ace'eaqi cttloare.
intreruote d'e compartimentiri si tirnbrate cu
figr-rri peometrice. Cnnr si nu ne gindim la ana-
tomia ornilmentalii a persouaielor de la Saint-
Genis-cles-Fontaines li de Ia Arles-sttr-Tech ?

A fost oare itplicatii sculpturii monumentalt--
acelst:'t tratare a fornrelor chiar in lara in care
miniatr-rra ne-a oferit atitea frtttloase exemple ?

Ceca ce stirn clesltrc arta roman'icd in Irlancla,
incompiet stucliatii pini:i acutn, ne aratd, in-
ttimrra-npnnsrupcmuasuceltnaptteenoccrlmainpainEtedvlauimnrig,phpoereltiaattri,menlepigatinenese,uleplmeeei npta9e-i

nouri de salcofage. Dar crucile de piatrd pre-
romanice prezinti interesul unci ap'licdri de

I Wr.str.r'ood, pl. B

118

I')* ur ne,ill illulitir';.r.', s{".ri1lJt i,llil, r:.epartizatii ctre iIri.u-'irssroirn;riljrc:!cven,rlut,riciga-ii*tei,i;ijrra:nrtir-'rinrciapiirl:miopalreelespp:ref sirtrrl
tceirvicoeleplelrittieaini priliirrni.ittrilteesl:ctr.ccil:'iii:liilnlrocp.,ul..-i1,Li:clri.e.zpz:it:iirsnr,t(iLrt|,iuis1'itejer_JrrexinztaugpltItinlnretn(o_:;.-i
;i1:r sisttrriruli,rr, sr.ri;r.rse cit,*r.rclll.ti rlnor- ciin mijlocui panoului, con-rlrinind urr romLr cl,:
,l.rceste leliefr:ri c1eiustrlnii,'i, i.lntrelacuri l.
spr.cialr. Ljrrr:ir: clintr.c 1,csc capul in ,-\lteoli, ccie p;rtrr-r fJgr-rri ili 1,rop-

ilnghiulile cadrului sprijinindu--.i
rniilile pc liituri, L-rngile 1or picioare incr,;ci.-
:;in,c1u-sr gi formind un fei de impletitur.i dc
distribuitr' irL jlrrLri Lrru,,i rrt"r: r.irr"l. dete'rl:'tiiri luiele, in trmp ce golurile ce le deseneazi bra-
vi;1uroa:c iifront.iri. C.rracternl r.rnduit al gra-
Iismului ir'1;nclcz care, clin lr.ltc puncte de ve- tcLe clefincsc cu plecizie un i:oligon sleiat:. ile
clerc, igi iiiistreaza intreaga virtuozitate, af1a ci'ucea de ia l(ells, dor-16 perechi de personajc
afrontate au b;irbiile prelungite prin,tr-o barbii
rrici o forlii de organizare noue. Vom putea se- foarte lunga gi foarte subfire al cdrei virl e
:;iza siirtornicia raporturilor clintre imaginelr
omului gi decorr:l pr:r' aplicincl procecleui de i,inut c'la ficc;lrc il parte, incrucisindLr-:ji bra-
ti-ti c-r-r ai celui cle viz:ivi ; picioarr:lc cltl;l'-iir,ri dcl
anaiizi pdreincagroelu,arimf.poi)mroefniliut inarrilaii,sai-rns,rEi iaetnitr-rdmee- sus se inlpletesc cL1 lticioarele cn;:Iu.lui cie
r:itirea .ijrors
trecind de mai mr-rlte oli unelc suir altr:lc,
lenr-rl conlinutului, cit de,cupeazir i,rnrimite por- ce1e doun lai:e i'crmeazi. in lunbrie pirrii rnoti^
tiuni arnonice ale spaliuilui, san rrlri deqral:ir
intr:rpretaret lui decorativir. r.'ul tei'ninal. Astfcl, {ieraic Ilersoilaj, care clc
nu are cier:it un singni' 1;ir ior'. illrlc a lc po-
l\{ai muit c}riar', reguia misciirilor iniintuite flipt
ne leitcl-Lice la continnlta.tea miniatur.ii, la I.:*
barirairneto, riIageasntturerilelirl-:..eG:'ee:stru:nrieieorlirei:llsr:onsainjetloclrictsaitt-rr:t seda i:e ille cr:iorlalie tre.:i. Fe it{ulrccictcir's Cro:.s,
1:i .lVlcnasterboice, nigte ciini se ingii'r-rie unui
ccho-arpcalaavlteucl i;nufieluciairnefigaurerinodus-iin-sgeulipelabcAo,ripnssii
cle simetrie sar-l Ce titernan{i ; al.teori ele str- cl.rzinii arpoi libc'ra, lltlic a-i cl:r unrl in pj.us.
i;i1esc un contact slu o in15n!uire. i3ralui ap.uci joc iiu-
crv:r, nn om se line cle un altul, ..i tinii si aliii .r\'ceastir uimitoare continLritate, acest
:lfirsind pi:in t'r for;lta un lant :rlc cdrui ochiuri, z-ionist, aceasti indraznealir de a alungi forma
lr:lii l'r.'iult s;au ntai pu{in strlnse, sint intotcLca- niJuel-nrt.riiusninevt oticlet clecori--r1'.ri in detrimentul cano-
l.ina r:ot-ttinr"ri. Clc,ic puti'u p3rsilnaje cle p:i atitea elemente tehnice carc
caracterizeazi an'ileiacr-ri miniai.urii irlandeze:.
crtr,cee dr 1l I'.iilcrillui 1:ri ircl ci-r o rnini o r.lur, tot atitea principii care intervin in arta ro-
v"'iittiiri ctliiinir;-prliri:lilrtrlilrrl.'i,.o:,r:rtprr-irrirr,ri.iar\rltcc'ror ;c'ie,adlai:litpduoscsuin-
rnanicii jl.

jurul cadrului -treiulenaulsninsppeincdioaatrpe,e coerliEzolanlttainii,- tv
tins pe jos, al jos --, ele se tin unele
iar ultin-iul cu caplll in ; cele clol1i Dar mai intii si t?eclem currt le-a folosit arii.r
rle altele cu ajutcrrrl piciorrelc.r caroiingianii ? Ua a ci-rnoscr-lt, i-au pldcLrt gi a
tirm-rriitra. tI)aanr unmr.ritpea1rel'oscaedleee{i,iralaprildiceazteinintr:matianreiaa-
rrltiml temS ar' {i fost aclusi'i in secolul a1 Vlil-1ea
in Ir'1anda de citre cilugirrii iuginri tlin fafa inva- 1 Crau.'ford, oit. cit., 1. 193.
clatorilor arabi. Acelasi autor stabiiestc o leg;ituri Crar,vforcl, op, cit., p, 92,
finreItsrVccciIzncaimpuaHdletoinrceriayanS:pi .iciCnliinrloasru,e'fcdooreludl,IaaLllaCInXads-blteeoalod.keromfoct aqruiedo :
arnantent of lrtsh" monuments of the Christdan pe-
riod. Dublin, 7926, nr. 85, 90, 100, 121, L2B etc. 3 Orfevrdria ne oferS exemple de acelagi gen. Fe
i acla Sfintului Moedoc, faldurile se inldnluie de la
2 Crawford, op. clt., 1.43, Clonmacnoise. o figuri la alta si, prin ochiurile de antrelacuri, SE
Llnesc cu fondul zdbrelit (Muzeul din Dublin).

121

120

Iigurii Lilnane, nnde, in ansarnblu,. a rirntas Sculptura mici 9i indeosebi fildequrile ne-au
pr:ur'elidninucniroiarssiturrsrenodreninrosdpeirlaelibeizcaenrteinsepe, cstiar uimcae-I permis totuEi s5 facem deja unele apropieri.
Probabii cd un studiu sisternatic aI fildesurilor
ginea omului elenistic. Pentru a ne convinge, cnrolingiene ar fi foarte instructiv. Ceie mai
am putea colnpara ligurile irlandeze ale revan*
gheli;tilor tratate in chip de caligrame cu c,ele rnulte dintre ele sint ,,tablouri(', precum panou-
ale evanghelistilor din manuscrisele carolin- Santa Sabina. Unele ,sint
rile de lemn de Ia
puternic definite, iar formel'e sint st.rins presatc
giene, de piicla acei admirabil sfint lMatei, de irnn.urnillteflealerroedaaseieFa, eltsecililloepar,araepniuundleirnedlgaistotDraeatlreem, gsdtoealduptriiIllde;,i ca in
inspirafie romanA din Evangheliarul de .l.a
Viena, numit gi al lui Carol cel Mare. Oricit altele,
de savanti ar fi ,calitatea reprezentArii SIin-
David 2, cle pe scoarla scen;:
Carol cel Plequv, de
tuh,ri Marcr-r din Evangheliarul de la Sainl- cu Nathan l;ui i inferioarii
idedard ea rimine o reprezentare decorativa a psaltirii
la Biblio-
teca Na{ionalS ; alt"Sdatd, personajeLe se rds-
;IinnsuccualplitguraramamtiocnSu, mdaecnataolSp, uitnetmilnnimumiinasrtnfeold. pindesc 1a intimplare, ca in fildequl de 1a
Z;jrichir (ilustralia la Psaimul XXVI). I)in
frecvent antreLacul sau terne de aceiagi gen: punct de vedere tehnic, lntilnirn cind mepla-
in afari de pilastrul de la Cravant, este cuno;-
cut piiastrui de la Montmajour, iar dintre pa- tul lsSaruuxaeilulersula()Bcuinnadvebsotirgedatiaqi Vizita{iunea de
nourile cance'1uh-ri, cele de Ia Vence, Apt, Cler- la
si plenitttclinea
r-rnrri mocleLeu rotund, mergind pin5 la relie-
mont, de la Saint-Remi din Reims, in sfirqit ful inait (Sfintul Grigore din mdnistirea
frumoasa placi ornamentati cu o combinalie
de cercuri de la Saint-Guilhem-le-Desert. Ima- Sainte Croix 5;. Ornul insir nu este nici plantir,
nici antreiac, nici poligon, nici caracter alfa-
ginea omului cioplita in pier,tri este de altmin- betic, este chiar om. Pe de o partc borduri
teri extrem de rari qi e foarte greu de spus
daca el insuqi se defineqte ori dacd igi pri- ornamentale de o mare bogllie si de o mare
fermitate, iar pe de alta trupuri de o vigt-t-
ure;te ,armAtura, principiul sf,u, de la o stilis- roasi expresie, ce nu datoreaz6 nimic nim6-
tici diferitd. Tot ce ne inglduim s[ sugerArrr
este ci arta carolingiand, in Gaiia cel pulin, a nui, ci numai lor, adicd perfectului echilibnt
al mhsr-rrilor gi aI funcliunilor lor. Un filde;
urmat o dublii direclie : ea continua si exploa- cum este cel ce clecor:eazi scoar{a superioarii
teze din plin vastul rteopaetratoEriuurodpeafoormdea,t,ibacru-
bare" rirspindite in il psaltirii h-ri Carol cel Pleguv, qi care repre-
ziritir sufletril lr-ri David ocrotit de cel Atotpu-
naviilirile qi nu ignora nici noutaliie ge'nerate, ternic, vesteEte prin vivacltatea sentimentului,
fie in Orient, fie in Extremul Occident, de
experien{e de feh-rl celor pe care tocmai le-am prin farmecul inven{iei, prin pitorescul relie-
fului, muite trisdtr,rri ale sculpturii medievale
analizat ; pe cle alti parte, fiind o expresie r g;iisptraerlceagroetcicuen,oacgllteom unele personaje din re-
voinlei prinlilor, a gustr-rlui potentalilor, a ,,re.-
naEterii" palatine, arta carolingiani s-a intors anumita incertitudilre, o

spre cultura ,antic5 sau spre civilizafiile care liisare in rroia episoadelor.

erau mai mult sati mai pu{in depozitarele ei, r A. Clolcischntidt, .Dtie Elfenbein Skulptttren azts
lucru la Constanti- det Zeit dt'r k:at"oltttglischtett und sricltsischen Kaiser'
cerind nErniuoinsde-IalteaflEaiaic.euActhcsiopiemrddulietl intre cele doul cu- Be'::trlIlilnlt)i,cidk1rr9nln1.,,4I-"1I,9p1.18,,1,.2I. ,.{02. 0.
nopol nici pe cleparte in
rente
toate cazurile Ei este inci prematur sd voim a
cauta exemple. a lltirlem, I, p. 2.
Iltklem, p. t?'1.
r T,

122 1?3

gfefrjsattdeeiaaupherlbzrteSrrrieiiniriincaeiclliiesapcauoatoeuqustnlnnjeautqitllsduimuevtituE,igodaie,en;irvltii,ardutnreclslrpemAlaiaiuerainvnrialiLves;cnrcdtxileitinicemailirosuesnce.tntiilpgitndsrseua.lfscuovaaiiibllpilbiodrcrzlaucuuleiceiiilrnbnialiemseea,ipi{alus-iriieleddcpzouei,ate5riilcupifsuct,iourpraileloilaeipmle,nrmanfacaeicsnuratfbaaceaiuaelgsliz-etrdqlldsiubimrsteaeairescnduuarcme_cfdctnirdieltbbeAacluded,feo_tftipnoarbeleeaseoaetto1te;aplnieEa.turlnuanacrteiO,eal_u__a_eI, rlczc. clc Ia Aherrny, r.epiLrtizate in 1:atru conr,

l)sltltnet)tL. ; clLlccrt indic,i rKir conrpozi{iei, l.i
;psc;aueinrrreost osapnlaciaprljiieisetet,iE'idbesozuimiiintsidbie,o:rglauIlifrri_fmiiiiegsituoe;rsvsaauinnss,gouihanieiruleuisridnutioglioErhrliaiu;ardic,eliuedcnfoaiieulie;*j
jos-, intruchiparea pimintuiui gi a marii. Moti_
curbiiin desenat in golurile
vul triunghiului
dintre vrejuri se repeta in compozilia figurilor
pullatislnatieredae,aasriuppirlaormsainmclboorlelui,ridloerseenvaainfgiihne-dligpiltroinr
;i cele_ale br-alelor soarelui gi ale linii,'pre-
lsupnugniendinu-sceazfuieicdaerefap{rdinctdr-ofigfuarcaliea. rNfui
irrcn.-1erncer€ifttsercesl isidisenfodtVrgmien, tediinzrieenpcslittenaasitere,c,haeiuzdndentrarciurn.slrcpprir:leidruucaniialitaaur.lnirtn,rfffllaaeeqsuucarrooicfnneo.,il se p-oate
gener,atd
cle vreo armatur6 evidenta sau ascunsd] dar e;,
sc combind cu altele pe o temd dati gi ca.re, de-
C) nevoie de echilibru si de ornament se facc supusd iconografiei, ii'est,e indi-
simtit6 dacl nu in structura formelor, cel pu- parte de a fi
Ierenti ; contaminarea fildegului lui Tuotilo sta
drept dovada. Ea nu mobilizeaza spa{iul intr-o
lin in relatiile dintre ele. mirllianonragiteaunrrdiazcio,aazcriei ccdauirmsea,pgcaoactirtaiovteip,. rilesiinraterrep,rectaeaozise1-i
In sfirEit, un alt fildeq care suscjti remarci
analoage, inci mai conchidente, este cel ce
nzcctjolrseeacs1loat1rreelauSziiadnnTskbuctioo-baGtliirlooalatlel{es,cnuaaptseraiirb:iboapua.d{iritesdiftara(aEimtzetpovaasltninu,ggiluehliiienuclridanzlruuillogehndlrei-r
Dar acest dr.eptunghi sculptat nu este desti-
nat nu e sculpturii.
arhitecturii ; nr_r numai cd
qurn, nr. 53). Gindirea iconogi:a.fic6 este destui monumentalli, dar nu e nici sculpturf, coman-
doecocnotnafmuzir5la, rse-ainntoretarttedmeajaluaiceHsrtislutocsruin; existi dati de o arhitecturd, gi tocmai pe acest punct
se fundamenteazi. deosebirea esenliald dintrc.
glorie gcai ruolningdieacnogl imloomnlalmneicn,tacLlinptrreopurniud-zeicso.r
.si cea a Rdstignirii care ,a ldsat, printre alte aplicat
verstigii, intruchipdrile lunii $i ale Este qi
Scena e cuprinsd intre soarelui. motivui pentru care toate experienleJ.e pe care
doud registre de orna- le*am trecut in revistd., capitale pentru inter-
ir-r.ente formate din vrejuri de frunzis execu-
tate cu o mare supl,e{e, etajate pe doud rln- pretarea artei romanice, nu sint de fapt arta
romanicS., Ar",ta sasanid-i foreazd grote Ei sculp-
duri in fi'ecare registrli 2. Eventual, scena poate
li ciescompusd ln patru S-uri al cSror puncl teaza fala munlilor ; cladeqte palate indrAznef
bolti.te, ajungind si urrneze un traseu parabolic,
rle intilnire forrneazd un romb curbiliniu gar- insf, raspinclegte pe falade plastica nonumen-
nisit ct-t o crr,rce, la fel ca in spiralele irl.an-
tala a marilor cetili elenistice ale Asiei. Arta
arai:d nu qi-a pus decit un neinsemnat numdr
1 A. coldschmidt, op cit., 20, I, L63. de probleme de construc{ie gi niciodatd nu tr
1 Regisim, in :rcceasi cpoc5, acoea.qi compozitie
r;llacteristici rlc vrc'ir-lri: r{e pild5, pe felecdtura asociat funcliile ;i efectele. Miniatura irlan-
in eat,tchtiia cle la Tortmai qi reprezentind, deazl nu este decit o artd graficir, iar crucile,
lriistraf.{ rLrcdalion, po l-itintul Nicasius, pentru care a fost sursi de inspira{ie (in gene-
intr-un pe cliaconul
si 1:e acolitul seiu,

124

rat penlrLr rlecoralia lefeior laterale), sint ni;t,: fapitolul Vl
rnerlaiiti qi un cnrttilrLic!ii. Cit riesir:rt-. ;lrla r:aro-.
iingianai, ea inercclintc;rzii sh"tcatorilor 1i urtr- AMP|-ASAREA $l FUF,ICTIA
zaiqtilnr ese,nlialul decrirult-ti monumentelor.
Sculptura rornanicA lucreazi piatra. Ba este iN ARTA SCULFTORILOR ROMANICI

in deplirr acord cu funcliile arhitecturii. Pentru
a restaura f otma, aceasti sculptura are in
Lrrlna sa vaste exlrerienle de care a gtiut s[
prolite u; neadiantdfriizxn, engutecsaiotratetemzei figura umanii
nu ca cu varia{iuni,
ctoitucEa i,o em,aaetelarbieoreexatzeilnsuibnild qi compresibil5. $i
umanism propritt,
straiin atit genir,riui antic, cit ;i cuiturilor ori-
e-ntale ; sl datoritA acestui fapt, arta ace'asta
X. Zidul ca valoare plastic5. Raporturile
constituie, poate, prima definilie a Occiden-

tului. dintre umbr[ gi lumind, dintre plinuri

qi goluri in arta carolingiani si in prima
perioadS a artei romanice. II. Raporturi-
le dintre zidr-rl gol ;i decor. Probleme a1e
amplasirii scr-ilptur:ii. Absideie rsi falade-

le. Primele solutii : arta frizelor. DouA
pi:ocedee : panoul gi blocr-rI ; dou[ siste-
me : naraliunea qi combinalia. Distribu-
irea prin arcade in sud-vest. Figuri sus-
pendate. III. Cucerirea punctelor sensi-
bile. Amplasarea dictat[ de func{ie.
Geneza figurii arhitecturale.

Arhi,tectura nu este doar .structurS, este si
efect. In arta romanici, din forlele construc-
tive si ilin raportul dintre mase putem deja
desprinde o anunr-itd notiune plasticd, fiindcri
cditicir-rl se compune din p5rli ;i fiecare dintre
ele, deEi rimin dependente unele de altele,
lormeazi totusi un intreg. Aceastd caracteris-
tica va deveni Ei mai evidenta in arta goticl.
Arhitectura romanicd este omogend gi com-
plexd in acelaEi timp. Ne d5m seama de acest
lucru comparind bazilica din veacul al XII-lea
cr-l templul antic, Iegat in toate ,elementele

127

saL,, ce nlr pl)t Ii lilzac:ilalictea4nii e(tiioi.rfrecroi loltininittirreamgei=r f;r:in ra-portul c'lintrc lrmbiir s:i ltinini. in sfirsit
garcriul nr"in raportirl c. nr iniereseazir crr. precider:e,
in celir. acsla clintre nuc'liLal e a, :tir:iulr-ri si cieccr.
coleclie de parfi, nartexul, nava, care poateli
rrrurirpla, transeptuj., absicia,,absidioiele, turlele. {
Nava insagi este o co].cLrie cic t,r.livce; sau cle
celuie, care se repeta pe lnAltfune, in tribune. Arhitectura carolinqianl urmeazi, c'lupii ca:,
bliprapunerea compleieazd juxiapunerea.
Este doud princin;i d iilril-o ' ri r:cori rr-srncrf i"i i'lr..1-
un JeI cle orag agl.omerat, in plan Ei in ele* ditatea zidr-rlui, obtinincl pr-rternice efecte rie

valie. masI orr.r,cgelr"i. conrpirct6, rr:intinC de eele
mai desiirzii:qi1;o t-rarfrrt"j :-le rrh:r o.f rii"ii t.rtrli-
s.inAeceinasmti occolmnpeLcce.sxaiirartecoarnppialcnxuitiautieaatrpargbfell,Ldiuup.ia. tare antice, alteori con:hini clesene gi chiar
liste reilt:il'c;Lbiia inclrazneal.a ar.tritecturir ro- ,;ocuri de culori : chiar si ascrinsir sr:i:r placaje
rlanicc in aceasta privin[a, ea ducind ]a o gi n:rarchitiirii, rrnil,atea zic'lulr-ri e tot respec-
tatzi. Austeritatea al:soluti a peretelui a suilra-
r.iirie varietate de tipu-r'i: sttidierea dispunurit
!Lii'ielor, cie pildi, supune analizei numeroas{) vietrrit in rrnelr elificii ronranice: Ch6tel-
I,fontaqne. -Der,Mon 1,1:'r -el.r Chatear.r-T,andon,
ctuii-i:'vIee:iig-i cle ia eclifrciul cu i-rnul sau douir \,ririnory. Privirea lunecil r'le sus in ios lle pe-
la cgcao:i1ttie'ced1ara.nlDuamediitaneicgli"or.ugupirnruaarpii ocl-raaturterl ninrin o:rit,l. Acestui sistenr
i:ilit rete firil a fi de
trar;ea:ii prc{i|-ri
ou:'cr'e nuse pe ii cor:esprrnCe c:l aJ. stripungerilor directc.
de.scliideriJ.e fircute in zid si tcate cele nriir
scalldlit ci-r putei'c : llmilc ivlale a aritt;rt care pitmnde hrnrina c-le zi fiinr,l cnnsiderat:
accst ll-lcrLi il legltr:rii cu actmirabilele decrr-
iaje c1e nivcir-rri iiie bj.sericilor din Auvergne, drent simple cavitlfi, in vrerne ce, in majori-
tatea cazttrilor, de-a lungul perioadei roi"nanice,
urrde toate p;rrflle apar ca un fel de graclene
succesive prna la nasivul dreptunghiular ai cornpozilia unui gol de fereastrb sau cle uqi
di nastere unor efecte de profunzime, unei
trlnsci:tuitii, apoi lrinA in virfui turlei:. pziltaias-ticui n;uqii am Dt;tea chia.r interpreta
arhivoltele sale cor-npo-
-lnsa eicnl:r-rtul major al unui modeleu arhi- portal, cu retrase
teciulai laniilrr zidu-l. ill poate fi o rnasi unele fatd de altele si colonetele 1or, ca o
'educere in pe;:spectivi fals.1 a profunzimii
rrnoriai s:r'.i poate cornl:orta poetica unui efect ;
navei.
poate face mai mult sar,r rnai pulin lizibil ra-
poi'tu-i dintre piirgi gi chiar jocul funcliilor Dar unele fatadle de vcche traditic ne infir-
uorstlLlctive ; esl,e rnai mult sau mai pulin {laisneai zg.irafifeismsavaarhnitteeccinorm:a}l:,infiacliirelinfleia>r;eel,eusncheimlt--
i:erforat, acceptA inai rrir-llta sau i:r:ti p'r-r'cinir bitoare'a.le unei. zidilii Laepalr\{eanntse.I Fatada oc'-i-
.lunrinil, este mai rnuit satr rnai pulin decorat. este o pildir
dentalii .i catedralei d"in
r\jr-rngem asLfel sa definim plastica arhitectu*
1 -A.ceastii latar'l:i dateazii c'lin ultirntrl s[s1f 2I. vea-
rali, carre se poate reduce la un sistem grafic c'ukii al Xl-l:a si inceputr.t l celiri rle al XII-Ioa.
r;au ia o pclicromie, dar care este r-rn veritabil
mocieleu prin raporLul dintre goluri Ei plinuri, Cor-itrafortr:;:ile co taie ai'catttrile 1:rte'alc ;rrl f,ost
;rrJ:irrgate prin anii 1150 pentrr-r a snrijini arradele:
rnari ale navei. \Ir,'zi l,efdrrre-PnntaTis, frttL,l.e. hiqt.'ri-
1 E. Larrrbert, La Cathidrale Ce Laon, in Gszette qrre et archdolo(ticttte sur lo nr:.f rle Ia. cathiclro.le d'tL
14 n.n s,in Reuue hi, ::t orirlrL.e et a.r chi olo{li.qt Le rl.u. l\4 ai n e.
des Beaur Arts,1927. Marrel Aubelt, !-'r.,.rt frGneais d, I'enarlttc
.lBB9, si Paris, 19?9, p. 7 9i pl" 1,"
2 E. fuIAle, L'art alletnantl et I'art franqais c!'"t
lVoyen-Age, ec1. ;rouii, Pr-ris, 1922, p. 1-01 qi urm. rorn,ane,

128 1?-9

a ceea ce iloate obline arhitectul prin mici clire e:itcriorul absidei principale de la Riviere, fn-
de umbrii bine distribuite care, fer;t sd fc.rr-
pe zsoidbruientaiteegoindcopm"rcepi aozpiluiet.erCniitc,d"essupgree- dtarier-eete-tLco).iriens;droozraicsaerienaarbfsiidEaiidinelalaESi gauinst-tuNieccu-
meze cu
care sint rea[zate aceste compozilii, chiar daca
reazi respecta unitatea zidului, ele mascheazd pli-
efe,ctele de policromie, ele sint bine cunoscute.
Atriumul de la Lorsch prezintit arcaturi frinte nul qi, fdcindu-l sd sclipeascd, ii anuleaz6 den-
pwtate de piiaEtri Ei incadrind o combinalie
de zidirie adpeacorerantteA.p$riinmaacei lraeEmi parroccaebdileeu,sicnut sitatea.

arhivoltele Cit despre sistemr-rl de arcaturi, eI a f,ost
un apareiaj fals sau adevdrat, uneori simpl-,-t folosit de arhitectura francezd a secolelor XI
gravat in piatr6, aEa cum 1l putem vedea ln gi XII, pcheriaiora;dieina afara ariei de expansiune a
bisericile din Distre (Maine-et-Loire) 9i Lion- primei artei
d'Angers. A;adar grafismul ;i culoar'ea se sub- romanice, insi nu cu
stituie ptasticii. Sculptura rnonumentald in pia- titlu de imitalie pasiv6, ca in Renania, ci mo-
tri este in contradiclie cu acest principiu' clificindu-i amplasamentele gi formele. Fantezia
decorului ia in stipinire pila;trii, ii acoperd cu
Prima arhitecturir romanic[, multl Yremr ncaebuoilg-oeann-ePoEitiocuu, IevsirAfuixr-idd'Aianmgailnlotinfo).rmOe (Jaz-
denumiti arhitecturii lombardi, dispune de o trdsii-
tur5. cu totul remarc'abila este trecerea de Ia
sculpturd propriu-zisl Ea modeleazf, zidui prtn arcatura oarbi la nis,a purtat[ de dou6, patru
arcaturi gi benzi ; ii conferl interes, ii cli
viald, nu printr-ttn lux adiugat, ci printr-un sar-r gase coloane, nu subliri Ei fusiforme, ci
Iel-de migcare fireascl, in acord cu funcliile scunde gi voluminoase. In tirnp ce ltalia tinde,
prin intermediul galeriilor, sd evideze pind la
interne, printr-o fericiti alternanlir a dreptelor lirnita extremA ajungirrrd la slabe efecte ae-
-cslieafrcru-rrmbeuisoer{.eS, idsatermnuilcai cdesetam, coanroetonnuiee lipsit
liene, Franla respectd soliditatea gi concretelea
qi de
zidr-riui. Ea simte nevoia sI prezinte peretele
uscirciune, corespunde unei nolir-riri calme Ei ca o profunzime gi ca o multiplicitate.
luminoase a masei construite. El stabileqte o

intreag[ suitd de cadre in care decorul se I'a Nu :rtit asrtupduiutel acodrenmigoenlosrtrEai al briielor din-
pr,itea"instala, este precum o cuEci inc6 goalii' tre etaje acest lucru, cit
lepartilia piinurilor gi a go uriior qi mai cu
-dePzraiinrdtcii;riipiiiiiiarcpoaamrroealninntgeiiiieannueu,frpl:esrt-i,nacsuiepuili,ti,tileao,tm' dbJioancrdullreliil'ue6 seam6 analiza golurilor de ziddrie. Modul de
exploatate in Ativergne, uneori cu rnoderalie tratare a arhivoltelor nu pare s[ aibd alt scop
gi in ciepiin acord cu arhitectura (mozaicr'rri clc.cit acela de a pr:ne in evidenla plinatatea zi-
dNfdei'onAltrilienan-vaDiyica,)lmo,ppieuao-tndrtaunc-iolP;airo-iprctcol,rrridm-tielciodIudaeCpiinl'eloarfamubzosSinirad-ttainn; tebt-oMisinteatrarritscuinti--i clului. in nartexul de la Saint-Benoit-sur-Loire,
ele formeaza ie;induri puternice, mari, calme,
cu unghiuri asculite; la ferestrele din absida
cle 1a N{elle, ele sint enortne gi multipie, acelaEi
citva deconcertant5 (claustrul catedralei clin efect fiind oblinut prin mijloace mai simple in
Puy), alteori cr,r o tnare lngeniozitate a inr''cn-
absida de la Corneilla-de-Conflent. Poate cea
mai mare frumusele o ating in Saintonge,
r,rnde decorul este comandat de bollar, unde
ilnietiretearnrceulorriiededceordaetivsecdr(ctaabreldadlee qah reticulatir
capelei Saini'- formeaza o serie de baldachine dispuse in
qCilazirlddd'Arieguailhpear;ecnotimrbeitnicaulielatddemaorczuairci afrtdintien hemicicltt, cu secliune net dreptunghiularS, su-

prapuse in ordine descrescindd. Asupra unor
elemente de arhitecturA atit de puternic mar-

4 Aa

131

riaic ii ci1l'e riij:rin intotCe;iui:ei arlllter:tura, rie- ment soiid ai arhitecturii, 9i care contrasteazl"r
corui pci:.te iuL:l'a piatr:r cu lineltele Eei ltenhnllicno ftorrembeuiieireshAootirrreitcirunaoacgetleomr m-ai clr molicir,tnea
nrc;tclr-ilui fiic"i:gul, -gi. multe profile
caie .t..rcreaz:i cdailrneiredb",aezeevfieco,cr.rbturaol redncsil-tnemeo.a.b.t(e'l.irni$auilteaincclaemrseeooadrui,mmoual,t,imamilnea.s-i

poate fnce sa se clatine, nu*i aitereazi iinensi-
taica apasltosre. Uneor"i arllivclta nu e scr,iJp-
iatii, bi:ni.ori"a ia Fcritpalais, unde zicliria i9i
p:iStu.sntrceiazcirlnidntrp:ecangaaluaiuteosrtietataepipoiaapseticpAl.a$t,i hotArit iucrind in pianuri gi mr-rchii asculite
chiar clecit prin anevoioase gi repetate scobiri.

ca ia
iriserir:a ciin lour (Calvados), cI es1,e concepLlt,
pseurlo-perspectivai"d a pianu- n
ri:ilroinr:,diinstriabgr-atirfeeai
incit sir dea iiuzia aciitrcimli. if,ar mai cu seamf, raporturile dintre nuditatea

Uri rrioiei.cu insearnni in'rotdeauna umbrA gi zidului gi decor sint ceLe ce determinA piastic:r
li-lminti. 1-;c aiiiei, iri a:.iiitec,r-,ie, g't..ii ic;rlul- ptu'
nu e:listii atilltolez"ai..idc.eJcaii ;c:agr11-.s'ia'*i;r,.jee,ittlci,ttlz,ilitrtr,iirl.,-i;tro-It-, monulxentalS. Ce este aceasta nuditaie a zidu-
i'oiaje cle
1ui ? Este zicutr in sine, este evidenla zidultti,
o suprafa{a verti.cala ce se infdligeazA fdrd nici
volurnc lurninate care proi:,;r-r,aza umbra. 1L
lnvoca scrii'ri-rra, arta liniara inseamrra a iolc;rr utenctfuerladerotinraavnelcsAtir'e?. U$incepeesretetezicdleusl pinir!.aitrohri-?
ci rreteiorA. Un eciificir,r n'rl este gravat clt Dimpotriva, el reprezint[ o func[ie gi chiar o
u.alia s;ru trasat cu ligia, eri esie concell'Jt i:1 funclie esenli.ald, deoarece este in acelagi timp
acincime sl in relief, aiica ciin umbrA ;i li-t- o lirriitd, o definire a spaliului, o clefinire a
mina. P::oblernii ai pulea ii stuciiati Llli;:oapJ lurninil gi un s-utport. Se poate chiar spune cd
in intlrgiine lu-ind in consicier.arc bazelc. ila el constituie, cir: fapt, intiegr-1l edificiu, in timp
e cuprinsa intre douA extretne, partii,rl un-
giriuiui asrulii gi al glacisr,ilui, cie mult acioptarl ce in sistenui gotic el este inert, un simplu
la ;ircu,l'ilc ciu-l-lioi-r, ircc',/eiil iir ;l;.Livcluir, i;ir' elemcnt despirrfitor care, teoretic vorbind,
poate fi sr-ib{ire cit o fcaie, fragil precum sticla:
pe de al"'Lri parte, partiul profiluiui rnuirirai gi irneciiat, si,"b arci-tl de ancadrarcent longitudinal,
firscnat la i'o3tii, in:bcgalit cu burleqi gi peretii ncpcrtanli din partea superioard de ia
ciul:-iuce j.rreliire. Ii.iscurile plofilurilor muiurett Chartres sint in intregime constittlili din vi-
ccmpicxe, o):'llnute prin fasonaie La roatA este trali.i, deoarece ferestrele inalte ocup6 tot spa-
rctilli jimea, pu{i.natatea, plic'.itu.1, acel asl:ect sub acest arc. Astfel goticul tincie
cie ooirc; iie lLr'til. Eazl ciopl,i'ra din brut ;Lre liui cuprins
inai nrutii fi:rniia1"e, fara a prezen'i,a nici usca- sA lesutul conjunctiv in beneficiui
eiiinine

ciunea gi nici priinejdiile simpiuiui cub de schel.e'r.u1ui.

-.iaira ; ea are rnai multi monumentalitate ;i In sisteniele anterioare, zidul i9i este sufi-
cient siegi. Arn ellocat caiitatea continud $i au-
prime;ie cu o lriai rnale cl.cn:niiate iunrin:1.
r,,lUinneeocLioi,irntreitirs1pnusnt:iicViiiucillect-elele-Di dLrec 1, baza ra- tcolrinitapteeariomacolnaucmaelonlitnagli iaanain"u-miftaolrazdiadubriisgeoriacliei
a patra cio-
pliri din brut. itrrofilul bar:elor din secolr-rl :il. Basse-Lltruvre cir: tra Bear,ivais buniroari. Ne-
-)rlt-lea pistreazA gralie acestei ciopliri simple,
al c6rei princi.piu se ftlce intotdeauna sinrlit, }ca:lriicnuattsietcicuiirlnpatlaefati,l,aseiasuusinebrlipitnorieaarztaeini dtpicaiandrutdroieantue[ tnneromsbuiinblaalitreeei
crva feirn, care convine perfect acestui ei€r- austeritate. Supravietuirile carolingiene in arta
romanicd, nu irumai in navele pe caie le-atrr
1 Dictionn.ait'e C'drchite;:ture, vol. II, p. 131i. menlionat, dar gi in faladele-pi.nioane pe care

132 133

sintem mult prea inclinafi sii le socotim doar ile or"narnent qi combinalii ; raliunea de ordin
n$te ziduri de hangar, trezesc acelea;i senti- liturgic apare evidentd, dar arhitectura insdgi
rnente. Cit despre zidul lombard, el respectl fr,atase acolo o terli nronumentali de o mare
frumusete. Din ziua in care numArul si faimir
arida nuditate a pietrei, idgairpodsitnrecaazd6reiantzrei aEgiao. relicvelor, af luen!ar i:elerinilor gi necesitatea
sr.rbliniaz6. Acest accent rrrror dcgajamente au dus la adoptarea dearn*
puritate in muite biserici normande, in vreme
ce in bisericiie din sud-vest, arcada si pila, ele br-liatorir:lui cr-t capele reionante in bazilica-
relicvtrr, vederrr inal{indu-se magnifice colxllo-
insele viguroase, conlin un decor abundent. zilii de ab:side principale. Tipui de absidir
inScinAteumtardee:ijauninumi aacsuorrad,pparnoebleddmma
seama ca, cluniacens:i, cu mr-rltipie absidiole, cu contrafor-
de turi tratate ca ni;te pile, cu numeroase goluri
nu e
naturd pur cantitativA ;i nv vizeaze doar so-
brietatea sau profuziunea, fiind inainte de toate cle zidlrie, decorate cti arhivolte sclrlptate, re-
prezintir una din frunoasele crealii ale Evului
o chestir-rne de arnpiasalc. in Orient, pinl la o fuIediu. F:rfada cvolua mult mai lcr-rt. Tipul,
epocii relativ tirzie, problema se pune intr-un
de altfcl atit de viiriat iLl. ciopotnitc'1-portic,
mod cu totul diferit : in multe cazuri poate re prezinti unr-il din pritnele partiuri, gi tot
nu se pune chiar deloc. Dupd cum bisericile
din Bucovina au exteriorul in intregime im- astf el acele inalte nartexttri urcind pinii ir
at-mrcooprsceri;udl.enti-urvrclei ,;i irnpoCobite cu tnrlc
brdcat in picturi, anumite biserici moldove- llreculn la Tournus. sau
ndeegstiu, sdepinpdildjdosTrgeoi flreartearchui (rreesltieaufurarit.d)I,nsfllun-t Insit
ttuiprnudrei-cflaolpaodtdn,i!5i:e, rafe;act
en{a Armeniei gi a Caucazului nu este straina acest a.cordat[ intre
doud
de aceastd luxurian{a. lntilnim totuEi in Asia cutn a fost ei
lMica numeroase edificii din perioada prero- elaborat probabil in Normandia, pentru a se
rlspindi npoi in lie-de*Irrance, unde, mai tir-
zin, s*a corlbjnat cu sistemul de plantare a
manici qi romanica in care decorul nu acoperA turlclor, sistcl.u caractcljstic pt-'ntru catcclral:r
din Tournai, este cieparte de a se fi aplica't
in intregime zidul, insl modul de distribuire t,uturor f aladelor romanice. Dintre acestea,
est,e arbitrar qi o simpla chestiune de gust.
Occidentul a facut e{ortul de a concilia zidul,
unele sint pinioane, unde briiele dintre etar.!e
decorul Ei funcfia. iuainte de a defini acesi sau contraf ortr-rrjle tnarcheazi puternic divi-
gzciJluu-rrlniule-iaararepnilrrel{aiisl;ocarinlt-delesteiscpifniuftonaenariEtetneafrvzeeicdiv,ueirnni tdtirinmeppntucncre--
acord, Occidentui a purces la nenumdrate cer-
cetiri, a fdcut multe experienle, care unevoie
pot fi reconstituite Ei clasate. Dat fiind ca c1e
cele mai mdiunltebisoeririEcitliem unde sd glsim decorr,il
sculptat noastre, ne inchipuitn lalaclele-pinioane ii subliniazd caracterul qi
nropor{,iile ; alteori ele sint ascunse de por-
ca el se afld acolo ca efect al unui principiu l.icuri accesorii. insi vetrietatea solu{iilor Iasd
firesc qi necesar. In realitate insa, soluliile sint
si se intrerradir falrtul ci, de urulte ori, ade-
nultiple, iar cercetdrile au fost uneori' cotl- viirata ,,fa!ir" ir bisericii, partea cea mai bo-

tradictorii. ir;iaetliicrr;.'iarc. eearmii aini tplrleapsttiact.iii a acestei vaste racle-
spre rasZirit, narele
Falada reciamd mai intii atenlia noastr6, o aalbessidoir,limfieitide9i fuanlaadcice*s-'
socotim a fi chipul bisericii gi ne inchipuim cd zid cle vest fiind n-rai
tot efortul sculpturii monumentaie trebuia, itr trie ca e vorba de
mod fatal, si saevuaxt eozeimaspuoprtraanalacelsatefi epdl rc{lie.
:rbsida a cr.lr'I'l si-r organizezi sct-tipttira, cum si o reparti-
I)ar zezi, cum'sI o plase'zi ? DouI procedee antir:e
rnare, ba chiar am putea spune ci, l,a incepu-
tul perioadei romanice, ea a solicitat un spor rLr fr:,st trtilizate cle arta I'()l"nal'lici"i : prirnrtl esltr

135

134

acela cle a incastra in ziduri ori in a atirrla sir le .!.ege ;i sa se inian{uir.. }'r.iza de cieasul:r.:i,
sau frize; di-riintcrc.ieoaardi reerah-rdiroiiuha-rjcurmlr6ilotartein,a11s4eIc,oclulaitueai zarli
pe el r"eliefui'i izolate celalalt este
relieful ori statuia sub arcadd, de care ne*a::I"l
ocupat deja si pe care il cunoaEtem mai ale:t
prrin intermediui sarcof a.i;c1,oi cregtine . XII-lea. Este deja mult rnai aproap,e de lintou-

Sub aceea;i denumire de frizd sint inglobatc rile gotice decit de compozifiile propriu-zis
lomanice gi
cle fapt doui insidseteprenneddeinfeterit?enc-astfrraiztea compusr:, atesta o arnpld dezvoltare narativi,
iJin panouri o varietate
iu zicl li destul de mare a gesturilor gi a
Sateitupdainrietrocrd, vpoJa.numouelpdlirneeptuEnigdhriauplaerriai hs.urnpgleit,.
friza compusir clin scul"pturi ciopliie direct in
blocu.l de piatra. Din prima categorie fac parie lesne cle atirnat oriunde gi permitind instaiarea
frizele de la Saint-ilestit':t, Rir:,oll, Selles-sur- unor compozilii narativc cu mr:ltiple perso-
Cher, Saint-trau1-1es-Dax, Satnt-Faul-de-Varax naje, fdr5. interventia colonetelor gi a arca-
;i minunateie frize provensaie ; din cea de a cieior, nu ar fi fost chemat sd exercite o in-
doua frizele de la Gre','ii1e-sainte*.lloncrine qi fluenla profunda asupra morfologiei romanier-
Chabris. Prinlele sint tot nigte tabiouri apil- ;i ar {i favorizat mai ales un stil i:itoresc a
cate. Celelalte fac corp cu arhitectura. Se poale ciirui calitate variazl dupi epocA, regiune, mo-
dele gi talentul cclui ctilc }c-a sculptlit. lnsir
chiar spune cA limitindu-se Ia elementui pri- chiar gi intr-o epocir timpurie, unele panor-rri
morciial ai zidului, adica la blocul de piatri,r niai pulin incirrcate cLr perscnaje gi povestii.i
cvaclrangular, acestea din urml sint de b',rni
seaind exi:resia cea mai simpiir .,si desAvirgiti se pretau la cercetdri de un caracter ntai con--
a sacrualtpi taurfiii,airnhitaencutumraitlee.ca$ziurui,npeileeseqireaflotelcie- plex. De alci EsiecinoiLeurleasui lXpl-elecaa,reincilasptrreazteintii'nr
reliefurile din
se
site. Multe 'dintre eie mai sint la locul lor. secolul al XII-Iea ca piese re{olosite in pere-
Avem excelente exemple cle frize panotate pe tele nordic al clearobulatoriului aceleiaEi bisc-
absicli la Sel.les-sur-Cher qi ia Saint-Faul-1ds- rici. Ordonarea simetricd a anumitor cornpozi!ii
I)ax. descriind teme,le lunilor qi mai ales acel per-
La Se'iles-sur-Cher 1, doui suite de relie{uri sonaj inghesuit in ,dreptunghiul de piatri
decoreaz;f absida, una plasatd deasupra fercs- care il preseazi din toate prirlile anr-in i viito-
trei, cealalti dedesubt, amincloud fiind tdiate rul rinei stilistici in care forrna iqi dezvolta
de coloanele*contraforturi. f'riza inferioar[ re- posibilitir{ile in func{ie de un mediu definit.
prezentind scene din viata lui trsus este qi cea Frizr cie la Saint-Fau1-lis-Da,-l ne r"e;rr-1ttce
lnai veche. Frin compozilie gi prin execulie, ia seriilc narative ; este disi:u.sir cle:isi.r.pra unei
daci nu prin datare, este preroman5, qi pre- gatrerii de arcaturi lntre ferestre gi lle contra-
zintJr ttnele caracteristici ;rotabile : incercarea
f r-.rtr-rriLe iibsiclei prinr:ipaie. f,'icci:l'e ri'ii ef , tal ;rt
de redare a n:igcirii este indicatd de flexiunea frecvent cle nuh-rri in nngirir:r'l cirepte, i;i este
genuncl-rilor celor mai multe dintre personaie ; suficicnt sicgi gi se afla puternic izoiat intr-o
bandii t1e ancaclrament ; inti-unrrl din accste
picioarele lor nrr se sprijind pe nimir: ;i pirr rei.iefuri, o parte t5iatA, pentrr,r a cvita depA-
n fi suspenrlate in aer ; in spatelc scenelor qirea spa{iu}ui disponibil, a sugerat ideear cii
clar clistribuite, f ond.urile sint f oarte vizibile.
Tiste o scr-ilptur6 popularir, insi formele tind ar putea fi o pies"l refoiositi. Instr e vorba, de
iapt, de o simpli:t eroare de mirsrtr5. Ansam-
bh-1l e r-rnitar, la fel ca in al:sida de la
t Vezi &{ai"cel A rtLi,:'r-l. Selles-sur-Cher. Cricr-rrn, ilccstr' reliefuri con-
Itl2ii, ir. ?0j gi. ulnt. tinul o veche traciiti:. Cadriil lor clrept'.:n-

136

ghir-r1:'rr iir-r imi:lici, itr cirzr-rl rlez;.;r-iiiLiri.ior na- ilrr^;r.rr':1ircl .JI,l,xr t1s'ltatriinloeltriiri;i;rritctti. i:a:ii in oricarr";iltir
t; lralale r1,,t'cinlir a {r'r11r,ri, rlco;irt.c{: tle
rati ve, cfor-t a ad;r1lt;r l;r
cl cste cei al metopelor, ai {rizelor ciin ternple
rirhitecturii itceasl:r c:olerjtie cle drcptttt"tghiuri.
;i ai panor-rrilor de sarcofag. Nu acolo se petrece l,a nivel-rI pri.,'irii, ce l cle al doilea r€'Siiitru
tarcu{inpneena.trCuh:irarse;i curbate d nafarS" spre inaun- portrincl de' ios prezlntir o cornpozilie cle unte-
supune llendiil cLr personaje sr-rb arcadai' servind intru-
rotunjimii absirdelor, <:itva drept soclli panollrilor de deasupra, ct-l-
chiar ;i bine plasate, aceste tablonri sllspen-
date nu fac parte ciin arhitectLirir, nLr sint defi- prinzind figr-rri mai nuneroase 9i mai mici. Friza
slrllerioarir sprijinitA pe o corniga ;i cuprinzind
nite' de elernentele ei ;i rdmin niqte aplice. si de data accitsta figuri de trlari dimensir-rni,
$i n"rai bine ne dtim seanra de ercest lucrr-r
privind faladele. Frizele constituite cLin pano- cste Ltn coronaillent. De ficcal'e part() a arhivcll-
r,rri sint incii in secolt-ll al toi extcrioare ii portallllLii, ecoansonul erstc or-
inscrise nurneroase XII-lea ; namentitt, sus cll n-ion$tr-i, iar jos cu pi:-lsi"uri cilrc
sr-rb fermec:_itoareii bisericii
arcacle in
cle la Saint-Paul-de,Varax, eslfeit's;iet,sipnrijginruirp.upel ocupir in moc{ fericit triunghiurile curbilinii ;
o colnislir in sud-vest ; in ;i iu acelasi timp ne dfun sc'al"na cI imaginea,
provensal, ele decoreazir lintablanrentr-rI -<{ilu, din momentr-rl in cilre ntl mai este fragmentati
mai degrabl, il sirnuleazi, deasuilra coloiinelor iu qilr,rri narative si intri in lcgirtr"rra directii
;i a statuilor plasate in cavitali aseminirtoarc cr-l o fornlir arhitecturall, acceilt.l sa i se su-
Llnor niqe. In toate ceie trei cazi-rri existri ur-r pul']ii, tinzinci astfel, sub in:rperiul acestr:'i
e{ort de adaptai"e la prin am- constringeri, sa se rcinnoiascf,' Noirc-Damc-lll-
liriLleas,i.rrcer,1porincfoerhn-igr}ard:e tarris'reiteccotrsnlbilin-lt Grande ile Ia l'oitiers ne oferil r-rn a1t exelnplu.
cu arcatu-
dar este lniri curincl o I)easutpra portalurilor, ;i intre ele, se desfa-
l.lrezentare decit o conbinalie in acleviirrat:l fo:iri un fei de frizit care se supune oareculn
accep{ic ,a temrenului. Falada de 1a Ripoll eta- plasticii arhitectnrale. Personaiele' care in
jreeagtzistitrdeedleurfrrbizeelesit:riirnrstieainletreunclolilolnloel tteasl r-r;absfieri sint intliapteiciolaareiu;ni iritnattreegpio,trsitvaiut
ecoi]r'rsoane sint

alezat,-. ori
sujlrripLrse. NicAic.ri poate nu se simte rrai cLlrbei iLrJrivoltei atunci cincl sint dispr-rse dea-
bine, sub bogirlia sjcioncole,Jjrra-frxlteail,lunscr'tr'criict.iaNuirnliuci sllpriL Se intin-rplir ca personajele cie stattrrir
sistcur dc.
1:lacarc mai n{ci sa flancheze fiquri ce se pot desfit-

rpl1ialltiream, odtaiornpacnrst ocnlaecjeitlceiticrecaoaicnetsctrepirictrtLec.rlziciii in gura pe toatf, intinderea ecoansonlllui. Nici
rlnr-tl clintre aceste dotil procedee nu alecteazii
sr., raporturiie anatomice. Fiinclu-i trunchiati o

aliniazir pe panouri cr-r o inciilelentir pasivir, parte a, corillillli, otnul :;ir-eodupsisltareaInziici ipdeimceenil--
iaitir intacta qi frormall
t Bisclica, constlttitir ilc abatclc Oliba, a lost tir'- siuni, el rlmine identic cu personajlrl c{e
uoslti in I032. I'joltalul t'ster reirliz:rt un:;ecol r.n:ri climensiuni mai lnari cu care se in\recineazit'
iirziu. Pnig i Caclafalch (]3ulLetin. moiLlLmt:ntal, 1925, H vorba aici de un subterfugiu, de un expe-
1r. 30ll si unn.) con{rLrntii povesl.era 1ui X,loise sr:uip- cdliiseLpnauts, Seiaanrininct-iic[lipccesletciatuubmtsi1ddaebpacrsliunotrcaeirpleieaafliu,urnniieitcliui suptiel'sfinat-
tatii la Ripoll cu acelaqi sub.icct din B.iblia r{r,- la
l'arla. I)eosebirilc nu sinl neglijabile, dal acest fapt I Vezi Ernile Bonnet, Cangrbs Q'Lt:ignon, Patis,
e mai pulin il-r1;ortant. Iiinclcri. trebuic sii l.'e('Lt- 1910, vol. iI, p. 251.
noastern, ciaci manuscrise 1<,. au inilllen!at in morl
direct scu.Lptura lomanicr"r, :rceasta nu sc putea in-
titnpla clecit in fr:ize1e cr-i snbiecte nlrrativt]. ,1ici,
ele cc.:rnpun intr-adeveir o pagini cle piatrii. Rt'gis-
trele 1or sc stiprapun ca ni5te benzi clc' vinjcte.

1:i8 139

tilanrtdi'.riltio.ltclIrurtilici1ns-[ei1crud'rrrret,,:,sclpiurrirru-rrlri:utr|rrri-i iiipat cjrsrrleidrisoeiltrl;.isrlcit.ltiLrn1tc..e,tte.',pteet:tcrilrel:ta:l cesiv al nara{iunii cti {igr-iri irlini;rte dotninir
de a doua. Sa fi fost oar.e previzut anipiasa- iconografia propritr.zisri. in t;,ir1: r'c o colnpo-
rr.ientrrl ? S-a emis ipoteza unor piese re{olo* czriluieacrnurin-nceiouaicieneiainaiies,ire'rnreini e!inieirg:radtuii-5qi icobaidnae.
site. Datarea lor c foartc incert:i : strinsir in bordura ei cle piatri, errocil (intoc-
I\ aitr:e ,1, ele putea urca pini iinlensetlcuolLueloanl mai ca acrobatui de Ia Selles-strr-Chcr) o artili
ar dei:rinsi s[ inscrie cu .iscr.lsinla o fortlii in
Vl-lea sau :r1 VII-lca ; pentru Labande 2, este iirhitecturJr, migarr.rl cintind din scripcii, sus-
o operd din secolul al pendat in aer, nL1 se sprijinii pe nirnic si piu-
XtrI-lea ; bazindu-se pe
forma scutului cavalerilor, Emil tsonnet le ii- tegte, ca sA spunem aga, intr-l'.n si:afiu nede-
ttieazd 1a sfirqitul secolului al XI-Iea sau la terminatl. Ceie ciouA Fecioare orante, cl'l
icntc,leApuubtuelrtce:ilulei de al XII-lea f;i in sfirEit, Mar-
considerl a din secolul :rl bralele ridicate in seniccrc, purtdtorii de ra-
X-lea sau al Xl-lea. Putern admite faptul cA
friza de la Saint-Rcstitut ,:1;',teazi_"1 ciin sccolui muri sint, dacir nu combinali, cel pr-rlin plasali
al XI-Iea gi cd urmeazd o tradiiie mai veche. cu acel instinct ii1 talentului decorativ pe care
intocmai cit si reliefurile refolosite de la
Se11e.s-sur-Cher (clar nu cele din iibsidi), il priieiuieEte repetifia calcuiati a forrnelor.
in ea Aucnigudmtoilairem,oigngi trsi,uicl:lei'eaczui npirsralirlpeelaegcauclplrrrirvipreoat,
lasd si se intrevad6 cadrul tradi{ional anevoie, in vrene ce a1!ii sint cifra{i, ca nilte
:r1 compozilii irlancleze si romanice : de pildii,
,,tlrblourilor" aplicate citeva indicli de tratare acel garpe cr: multipleie lui incolicili, cu capul
s1:eciald a formelor, pe care te'rmenii de de- de patruped din care iese o mini, ;i zr ciirui
<:iiLCenf5 sau rudimentar nu 1e c:rracterizeaz| coadd dreaptir si asci,r{itir pere a se inlepeni
cie cit intr-un mod cu totul nesatisflcd.tor. in coilul panoulrii. Biserica de la Saint-Restitut
Panonrile, de latime inega.lir, r,'.r o iniiilin-re prezinti interes fii.ndci ne aratir doui arte,
aproepe ccounsot:itnlttJatrldjiene0.2gir0oacsnl-ir.;iFn"ealiic'tfouaritlee sau mai bine sptts, doud tehnici : una, credin-
borrlate sint cioasi procedeelor vechi, descrie parci o llo-
sint veste, cealalti incepe sA car-rte contacte cu
in general cioplite prin scobire, contactul ctr
inarginca este frc.cvent si tincle si1 defineascir arhitectura.
iorira, insh fondurile sint fo;rrte vizibile.
Citeva ltanouri infatiseazii s;i:orc iconografice Este limpede cI sistemul panoi-rrilor nu fa-
regii magi, pastorii ; se pot recunoaqte varizeaz'a aceste experien{e, eI nefiind in lrtocl
Ifristos binecu.,'intind ;i ingerlil cure cintAre-ste
sr"rfletele, ca qi Adam ;i Eva linlh pcmul bine- cleosebit arhitect'-rral, qi cii dacir arta romanicii
lui si al rir-riui. Pe ni,unerolii;e reliefr-lri sint
nu- ar fi avut itrdrizncalar sil plr.tri stapinire

1re anumite puncte a1:arent improl-"rii :;ir pri-

scuLptate animale, nonstri, figuri simbolice, lraJgtr1rrce:cnr-t.;tr5liecafrti'azciiteprriostviecinietis-rted+cl:c1arcSlnaainrct-aPtorinchtra-iuren
riiclnile-ricca1laairlc\p^ilIlor'aousiillttliiantCarolcsncl.lgsertIeun.,srXtlrui'aI-luouzsidi:iSetsrorccpclueoieslprttSAtaulnnirlattoiiqrr sucSeaocairrovaclauusnnlutdieciea'acrI1el'iOnX{uine1I-s9ul;3ett"15a'
compozi{ii ornainentale. Principiul sinetriei

nntitetice este uneori lesp;:ctut, ii:sA stilul slrc-

I -La tour iuner:rire clc Saint-Rcstitut, iu I?e.t.:t"te cie. la Foitiells. Ea ne atrage aten{ia asupra intermocii-
I'art cltritietL, 7906, p. 361. lio;rnclot', iircleosebi ilsupl'a celor
ce rlccorcazd fa{a
3.t LGau, idsceudlputuCreonJgrrabnsqadi.'AseuigdnuonX,[o1y9c0n9-,Apt.je33e4.t cle la rarlnler;-r'eics;ittilliou,rsicl"io-iripi:ctotic;ll,t;nur:i-lce.uicnclileeni1sfatilgiSrutnerinipt<-;H:lerilasc1i+rleio--),itrea-'-ltGsr qrssadpngcedntt'lliatdotaer'r
rleasupra solr.th,tr.
ITenaissattce, Paris. 192i'i, p. 9.
141
140

inmnuealaesrgcifitirf-iprgrru-irrtcui.ut ifnifirsni5ztaaclcesofuinpsietfeirl.iopOarbirnisedfruevnaitcaia[iuSfnaecil,lueestda- rrrrb ccrlnii:a bra{.r"rllri nrirrJic al transeptuh.ri,
crrtntdLerrirrucleelccolrriegetroernaeltericp.inCioanguhi rai cseisnttegpoiefrtarete,
si-rr*Cher se lroate repeta si in leqituri cn friza aparfine unui sistem care face sA scli-
nrr-rlte aite frize : ele ne aratir, arnestecate brfiroieglsaautsurccriJlieltdez.eqidCamuho),mo,nspdtgoeatzrlreii[i,c;ilieaarndepterlreiirlaaolrctreens-apvmeieecinnttasataolali{e,seiisze-ceplueartieac9,-ii
crr
tin'ridc errl:eliente, rezidur-iri ale artei antice
s;ru eboge ale urrlri natlrralism gotic, dar r-ilr
o ar:tei rornanicirl.

Admirabila frizir de la S;rint-.Iouin-cle-l\{ar- clragon, sigetator. Fiecare cste suficientA siegi,
ncs,_ sprijinitir pe' un briu de dinti de angr.enaj
si placatii pe aparciajul reticulat'al pinionrih_ri. ficcare este completii in mica sa lume drept-
Llnghiularei, alc cirei limite o string fitrir a o
desfisoari o procesinne de pelerini indrep- presa, farA a o ciefini. Emblemele unei vie{i
tindir-se din douir pirti spre statiri;r Fecioar.ei .
Se pare ci toati'r aceastS. 1:arte a eciificir.rlui misterioase marcheaze fiecare bloc cioplit prin
ar fi fost supusii utlor renlanieri, insii carac- scobire, dar aceastir stricta conformitate cu
asizele zidului lasa ea oare sir se intrevadi
tenrl figurilor sculptate intr-un relief foarte viitorul unei sculpturi ? I)a, in mdsura in care
puternic pe panoriri dreptunchiulare in ir-ti:il- ;rceastl sculpturi se constringe, in mhsrtra in
lime 5i avind fondul neted si vizibil, nu inclicir
o datii foarte veche. Frizele de Ia Chabris si care accepti o regula gi o subordonare.

Gravilie apartin in schimb secolului al Xl*len. Bste aceaste suboldonare mai puternicii
atunci cind piastica monumentalf, utilizeazii
Cctiia],eetdeaepadciaoecrtuurlailncciGaairarea;ivzeiirdsleiete;stveudaslidstecepognfntiselsctaruountciss$atdiremiiinc.bt,ali,uRcaleecagllacareq-pttilsaat[rroeie*rI rrrcadele ? Am vdzut mai sus personajul sub
ram[gifd a artei elenistice -- frag-
rarrecandtiini -d
monoton tratna povestirii, sau mai
Jrine zis distrugind-o, izolind-o intre suporturi,
pietre sculptate, dimensiunea lor coirrparabill incrernenind acolo, dar uncori, ca la Saint-
cu a cciorlalte elenrente ale ziclurilor, con- Genis-des-!-ontaines, urmind prin profilul si.r-r
cord;rnt:r perfecti a rosturilor aratir cd aceastir i:arcursul cintrului gi al montanlilor gi anun-
frizi se aflA exact in locul pentru care fusese {ind astfel o morfologie snbordonati arhitec-
c-clnceputii 1". Nu cxistir zrici nici aplicare, nici tru'ii. Este interesant de observat cum se
incrustalic ca in precedenteie exemple, ci o
solidir autenticitate a ziclului. l'riza donri rrii cornportii figurile in fr:nc{ie de plasarea lor
sub arcade mari sau mici, clr alte cr,rvinte dupii
clllr sistenul se lestringe sall se llrgcgtc'.
lurnuIctelSernteiirlrui:icluptfirilli,eztelt(:llorlteriJpdnti:uar nrinagthibviaucnlacarloeu.sriCuleplacrlauinvsitrcl,u-liulrficutaltazucrnlo:rt.ln,oi Astfei trebr:ie pusir problenra, cel pulin din
lci2u1IGttnta:o-ril1lecInt:rp4i+rramcliEo,c:)izicln2neoeiIesn3nadhtl6da,elCeoou;vrxl.cnrircetciuItlliiomrznsrrtge:nlli.tetopucniPrllrtprcre,ttio.culslrl'auaaib,civngr,al(iirl(rcldBnol]l-ilurrindariictnrnCrarorla.r:ccfaur,iszeiircc,rluetrroilili-bala;rcorefiictnroadlaurliqal<ltic:uzssnil:1-lrl5nt?rs:rg,amrs,uoc,ieBLelluijpunuc'ne,aXid:.oan<.ttrc.Ii,otqluViQa8raulIlOptu-Ii1retur.IaIel_ece-,7s:rti,lc,eafrpitia:Xtl2pau;.l(sreIr..J:Ilt:i;i,-Lr.2rGi1so2t)7<:e7.rec1ra,c".rrlloeoaetl11alnsnriotItisa&uclt-i,,-, llunct de veclerb teoretic. Ea se prezintir in
toata amploarea in provir-rciile noastre apusene.
lniiciieri in arlte regiuni ale lirii nu a {ost mai
agre.ati:i de populalie folosirea aircadelor drept
armitutl a fa{adeior, drept cadru al unui
decor bogat, copios, sculptat. Relie{r-rrilc' de ia
Azay-le-Ridei:ru itpar ca ebo;a unei dezvoltirri

care igi capatit aici intreagl, sa vigorl'e si
cornportl elegante variatii. Se gtie ci fa!a-
clele bisericilor din Poitou (\rienne, Deux-Sd-

142

vres, Vencld'e, p;irtea de norcl a ciel:eltarnen- r1f.)it::r,r[lb;;1rcr'l:i;;lii:'f:n]tl'lrrm:,ici-1,.ll,ltrsiii:ie-rrlorsrlrr-at'lrilitritiriultllrtei]r a colonetelQr contra'
tulr-ri Charente-}4;ritime) prezintl,r ll parter r.il'izorltalitatea corrrl-
irei mari. arcaturi ciror;r le coi'espr-tnd alle tre'i
ia etaj. ln Saintonge, Angourrois ;i Gr-rygnt. etlrje. Ait'i sculptul'a
se multiplicii arrcaturile superioare, ale caror pluteqte, se rlspindegte, se aga{ii cie ce poate

si dir intotdeauna impresia de construclie rrcce-
dimensiuni sint lireslLe mai mici. Acestea sint rorie, cle 1:lacare gi cle ornament aplicat.
tipurile susceptibile de a trece de la o regiune De altfel, se ir-rtirnpld
adeseori ca in biseri-
ia alta. Astfel, fa{adeler de la Aulnay ;i cile clin vestr-rl lririi rr'lieful sau statuia sa fie
ilont*i'hbbe sint falade specifice r egi.unii
suspendati pe zid ca Lln trofeu. Figuri de mari
clinrensiur-ri sr.trpiorriire;r:zi. vicir:1, instalate fiind
Poitou, in timp ce falada bisericii Notre-Dame-
la-Grande de la Foltiers este de tip Saintonge. pr. urici sociuli clisl,incte, fdri ;rnrortistnent,
Sisteinul de tip Saintonge prezentind mici lirli vrenn rlecor care sf, permiti legarea lor
rie ansrmbh-i. ii.aportr-r1 clintre arhitecturi Ei
arcaturi rnultiple formeazi r,,.n feL de nige care, irrt esti,. incUcat declt printr-o
'l.n;ruirrtirieritsi csrirn)lrrrt'atrtiee
l;r Notre-Dame*la-Grande, imbracd intregi-il li clispunerii. Ileportul dintre
perete. AceastA categorie cle sculptori par 1;r :zirlr-tI gol si leliol si: yrrc'liinta sttb o {orm;i ri-
prima veclere a avea tendin{a d-e a se elibera
dintr-un cadru prea ligicl : catpetele nu rnai sint
strinse cle acel rrrc (care Ie dcfinegte in lintoul I j i I r'oti ilnl.ilrom ic'ii.
de la Saint-Genis-c1c:s-Irontaines), eie se pre-
Acestelr sir":t nLriirrfe,le 1i valietatea soluliilor,
t'ltirrr gi int::-o sinplr-illi r'('gir.ltle crr carracteristici
zintA, toate, sub partea setriicirculara, la iniil-
colonetclor, l;tr l;irrt: clerfinitc. Elc nc avt'l'tizeazd. c6. pdtrundem
limea capiteiurilor: relief .;igr-lros. personajcle
sint tratate intr-un r.ru intr*rin sistm tcoretii,', printre experietrle
Un rind cle tlr: lal..roratr,ir', ci intl'-ttn nediu viu. Provin-
arcade fiind mai pulrn inalt clec?t cel de ciea.- <'iilt: rlfjlrscne ne fac si:r asist;im la ult soi
sLrpra, peisoua.ieler, lu lclr: s:r stca in piciotn't', cle clczl:atel"c intrc. irr:-tinclr-il trtrei categorii
apar gezincl, iitr r:apeterle lor ramin la acelali cle sculptoli cirola lc-r plicr-tt s;t ciopleasci
nivei in cadrui lor ilc ar"hi.LccturAl. reiiefuri clnerqiec intr-o rrr:rtc-rie le:;ue de lt.i-
eret, tln calcar rtto:Llr',:'i ciit'c irut t'iclicitt sr-rb
Sistemul arcadclor mtrri atrage dupa sine tr vaste bolti mali stiittii t t'\'ciitrc ;i pc de altit
organizare mai IaxL .r''rieseori stcrtttiie qi relie-
fr-rriie sint dispuse pri'cii la intimplare. Arcadit 1,lr-rrte, r.r irrtrergi:r sclir,: clu ncccsiti!i furtc'tionak:,
sctilptuln rnai ciegrabii decit o cL1-
,.prezintf,(( o intre;rgi garnii dr,: acorci L Lt'i caicr-rlate intre
o ccrr.rpune. Llr Angoul6lne, fa{:rda .forrniir, am1:lasrinrr,nt 1i cerin!c'ic arhitectulii.
prinde ;i
este ingenioasi't, ;ttt-uonicasit, cu tr-irlele 9i cele Aceste ;rccirclnr.i, accstc necesitali, departe de a
cinci portalttri ale sale, dintre care 1:atrr.r sint
le fi ignori:t, le'-au trltrt crt lafillanrent : arhi-
voltele lor \ror fi clovclilr c:r--je mai stralucite
ciin toata alta i.'ott:atiir:ii,
I irdrignac (Chalcnlc-Infcrieure) oler5 un ciudat
IIIpisIreiu-nntnreoie.r:rnLeecaanomuP$npoiooitzairein{eriusale,rnmffaieee{cnaaatdleureeneiegaecarsacltreaee.taurLeras:aitlaiaPztreauertiiligoionpravrscaiu,nlobila.r1crauearxcttuiaan---
;r lJe ar:eee trel.:tr je cercetate i:uncteie sensibile,
iile sint grupate doud cite rlcu5, fiecare pereche
fdpfiiieeancrd<tdelordueaedirsc-npcai5ostlureolirnt,ialeesttedag,eteiunmcieleitanilamastleltpnA. tcIpnerreioznloetsrcm-iumasntdpelpdscitiecuaaoslstoirnpnuaetcfteldealnnedtcercasule-tl suportnrile ;i gcrlr-rrile de zidlrie. Acolo se plA-

colonetc. miidesr: i(lrnrele noi, originnlitatea unei arte.

Acoir: estc. cheinirt si int.r'e chipul omuiui in*

lr-un nou regn, uncle rr-irrritre om, clevenind insd
eri:va in plus. .ilidar:ticisnrul iconografic se putea

144 t,i5

rnul{r-imi s* raspindeasci pretutindeni picturi nu cste nicidecrrur ,r porlittue indiferetrta lt siril-
liuluri. Ile aceea, pentnt a evita coilprourisurile,
rgni arei laiermfuorni,io,a,tsaibrloquirmi((aiintaminoizcaaico9iinsctuocrp. oOt'eiaezgae arta antica a preferat sd se opreascA ia decora-

pietrei, arhitecttrrii gi func{iunilor. ,\stfel scttlp- !riaal[a.rhAitretac,ttrtroaml5a, nIaicoirnaavmeaennt,evJ.oaiceomdepoizr.nilaiaginf1eoa-
tura particilrii 1rr via{a eclificiulr-ri. Parci un fel
cle for{5 de atraclie o fixeaza in locr:rile in onului, ii era clragi acca,stil inlagine, insa a obli-
grt-o si'r se adapteze iegilcr unei stilistici care
care, plastic qi arhitectonic, este necesarai. Dea- {r alterve.l in primul rind iirhitecurii gi exigen-
{tcrl1ito;'ur "ciliccaorrhaitvi.o,.lci.eiA, ccealraesinlltltcerr:alqtcieint'a privinla
supla sui:orturilor ;i dedesubt sculptura ia in decit o
stiipinire soclul ;i capiteiul ; se instaleazi de-a
h-rngul arhivolteior, instatreazi personaje p9 :,rrccesiLtire clc bi:.ri!.are arcuite delsupra unui go1
inaliimea intregolului ; in sfirgit, deasupra ugii
si sprijinindr:-se pe lintor-t, ea desfltgoarii pe cjc zidarier. De i'iici a5riiraivcocilrtealeltcdrinnaPtioviitoauti:t cle
i--Lrt€'rnic sinrfita in
clale sau pe penotajul semicircr:lar al timpa- :,c lcciuur: tigrrra la ori

nr-rh.ri rlislerioasele slle cotnbinnfii. Ilisericile proportiilc fieciirui bo1lar,

care s-i: t-l clispensrt de timpane sint, poate, r'ele {;it'iud sli tre:rt:a ttxa }rti 1-ti'itr rllr:lt licrnicicluir-t1.
c:rre s-ilrt ltisat inrtadate de ltlr ele'ctrr supraabr"lu-
ori o filce sit rrnteze c:ut'b'..ti:;l arcult,ti. \"cchca
rrrhir,oltii sas:itrldri, decit si defoli-neze intregul
tceentitm; .iin:res:crzliiirmebd, iilnjciptrri;rtti'i1lr1-torileilsceumteimnep,:aI ne,naccr'eg:i;t-' ('olil, se uttlltinrea t:tt t:;rpetele clin care forma
u;r fcl r:le ghirl:rndii. Uimiboar cle coirpo::i{ii ale
incil ziclLrl cle clersr.t1:re, riitniriincl go1, cigtig;t rotrtattice nu ni se infa{i;eazii nici
in mirre.{ie si capiiti.r o triai pltternicir sernnifi^ I-',ortirlrLrilor ca tti;te simple ebo;e arhaice, ele
ca!ie. Atr-inc'i se sLt'bilesc iic:el* corc*irondetilir pe cieparte
sint adeviirate c,:rpodopere itl privin{a combi-
clintre turibt'u si lurrrinii ce fitc s:i irltelnez€l vrls- cniirriiint;rieguocluuiteczfaenr{ier ioingseunpiroatrfsaeli.r F;rri indoiali
tele supra{t-!e ciilnre :;i lat"rit intr-tl pr-tnct:tt iler
r:rrrbre, cll ull decor cortil.llex, clensitatca nctc'tiii dreptunghiu-
Irrrir gi un fel de ansambl'.r de patru plrnottri ;
l peretelui si forfota c;rlt:ulttii a scttipturilor. C) drr fiecare dintre aceste suprafele se desfir-
llhitecturir pL.lternicit, rcspectilid in moel adnii-
rabil legile r,iclarici, e in stnre sir poalte fiit"t $oari lte inirllime, omul se alungeqte ;i se in-

contracliitie 1lni cfiriarrties1c;liil.riLcilrn"lnvci' rtfrigatesccr-:r-lript riinctiir-cor-' gusteaiii pelltru a putea intra sau, n-iai degrabi
lrar trusate, -- fiindcti aceasta e cea ntai sitrplil redtlc{ie --'
el izbuteqte s5-gi salveze posibilitalile de mis-
nriiterie pielioasii. plezenta fi- care, rllllltiplicind, dr-rpi cum voll vedea' con-
Der pioblentele ce 1e ridici"r aici tacrtele sale cu limitele. De cele mai multe ori
decit in cr-
gr-trii tttnane sint nrult mni dificile lintor-rl riu-iine fidel partiului sarcofagelor ;i a1
Iul frizelor $i aI arcatr-trilor ; in:;i 9i atrlttci ittrr
acestea din urmii stlplln unui regim rntepetrd:ilor, adlpo,stind sub arcrde bAlrinii
vrizLrt curtt r,pociilipsei sar-r apostolii. Cit despre timpan, el
fsappect,irtrlinprcorpr,opirtfeiillee'srle;clalttinvetlrll-lrcncllheirsdoctlapjeirliortr-:n' icl)lie, oferir ai:tivitatii ornului un cirrrp special, heni-
ciclul, pe care il inconjoari briiele arhivolte-
uri irunchi de cot.t, ttn cub, e cirltti 1;lrt'te lnie- iilrrpi'o-rorcrr'roolaa.uungttlretiriondlpLenel-ua!,doppiioarnrsimiinineamctclltlfeuliiirpt.lnariucuietonn,ngsiisrtnearidinrsu,efeetinrnradagpettoehooairrrat'eeicnzIgonescriclsnoerttpmoirsloeau,pzt.oieoiulirrep"tnciizlaodofzitenenutjtlruarpillc-deeao;e,'-t
rioari 'roottr:,nliiiq,teainciifroerimfrii.rcnieclire;ferr:hst'ePuatrttirtLtciai' ni:iirl pe latr-rrile unui capitel sau de-a lungul
se 1lr,:-rL'tiliui rnvlillr;ei r,'iiltt-
erzita stf ic-,
cl
grilvE qi cle eviilenlit, sti a1:arii
vedt'a
iitii, ot:ta cal'e reille\ctii ct-t c:t:lt
teie' echilil:rul ::i ornr-tlui s-.ar sii st:
obilgata, d:cil itr i-;roporliile
rctrlrge 1u ini'rgitre:r lui,
gineleascir nlri intii r;i tesi:tcte tln vc)lunl ci{rt:
1l
116 1 {17
il

unui arc la fel ca pe o fr.izir. An-rplasarea 1i Cnpiterlril Vll
AMFTA$AREA $i Ft-!NeTlA {urrnure}.
func{ia ac{ioneazi iisllilra genezei figr-rrilor. Dal.
nu trebuie sd consicierirm cd, exercitind asupt"a CAUTAR! iN SECO!.UL AL XI,IEA

Ior o presiune, Ie-au atrofiat ori hipertrofiat
in mod penibil, stinjenind ori paralizind dez-
voltarea lor normalii. Ele 1e-au ajutat sa vind

pe lume qi tocrnai pentru ca a existat o arhi-
tecturd romanicd a existat gi o sculpturi roma-
nici.

X" Construc{ia capitelului figr"rrat. Proce-
cieele romane. Friinele procedee roma-

nice ; armEturile de imprllmut, arcadele,

antependiul repliat, simetria antiteticS.
Atrac!ia unghiurilor. Capitelurile por-
ticuiui de la Saint-Benolt*sur-Loire. Pro-
biema capitelurilor iiin carul cle la Ciuny.
trI. Constructia timpanuiui figurat. Relie-

furiie dreptunghiulare cu pai'tea supe-

rioarir rotuniitd. Timpanele aragoneze.
Stilul narativ la Santia,qo de Compostela
qi pi:iilele tentative de combinare. Stilul

monumental in timpanul portii Mi6geville.

Cciruumtiirsi -?a fdcut oare acordul ? In unna clror
figu-
Cum s-a instalat scr-riptura
srSa-nat.ifpipeeetrocea,carueptitreienl zsu,Li;ltcaauntmugluguei-ndaro,ircni smrs,riargauitc-bBoulcrabgpruuintsedcliualce??
Exista o sculpturd a veacului at XI-Iea cu as-
pecte foarte diverse, unele pe ju:ndtate antice,
atrtele pe jumltate romanice Ei, in sfirgit,
tele, dacd se poate al-
folosi aceastd expresie,
pe
,ir"rm5tate gotice. Citd vreme nu se va fi intre-
ivrarinfisgsrteuudideereianlesiiestseminactiecdanau,maceecsotenistpdersiocaudlpe-
tt.rrir romanica gi cu totnl imposibil sii poatit

149

fl eiucrci.Lte pirr.er"tbe.Lnelir.nresiei cliginil;r sale. Deila:r:ti,' ,-., cil'arra. S;i riot,am rrrai intrli ca la iiec';raiea
ilc a avea epuke; ,:.ubiectui :,:-rr.l i:;ipiteiurii;il s-au f ;io:it m;leriaie de iut,.rtr-
tr..i;rt:. Urri:ic r-o:-rliIi ie i:,,iJ-,itr-i Ijiir.rite rr.L ui.r'r
rtil-'rc:er ile a inclica ciirc.,tii'ie cle ur'ruti.i1, ilir-.r tt,til ' tl.istr|L" irl r1ri.;ltitr tri.tLt IoSt irrtr)l)!'i.ti,Lr, s;iii clr':;-
tinlite srr lie ricol:elitc t.'rr i;icttrrl iNer'ei'', r'.uu-
ti.tiile:;r: si lr Lrag .rienlir il\11l)ril i:itttrvlt r'\lIIr '

pie . clrriia rrj. biselic:.r Sainl-iltietrnc ; ci'iltirr crrtt-clr'.t-

il lei clin iinroges). ;\itt1c, cele cL. lrr S'uini-irienri
I din I'l,elrr-is, blinaorrrii! lr11 ir\ Llt uIl plilrr.i tirt

A.i" .ou,,,,rli introdusese ligurile in ordotrrrLtrt strtc. in sfirlit, i:e aifele vederr] oo-iLil :ii :rtrittt.r
crpiteluhri, insii cr-r percirrionie ,ri l'tiri sa dez-
'r'i;Lte cc.n-rpozifii proprilt-zise. r\plrr cind capett hli pritr::i. it't t'hirrr i-rlocLil Ce lriatli. l\'lLilte clin-
ii'c lr:usi.err ciiri lirr-tr.r sil L cle sh,rl r1c ,:'llirlt'tc-
s;lu blLsinri i;rpodi.rbind c-'tttl'lt1 cclor pittrtt lirtice llelttlrt ir ti lcuir{i r;i1 c.lc.i.irriitl t-tl.t :;i:l:
feie, scalu'rratrtnr-ennt"trai tiileciudirintittiruatict'h1eir.-tcriearlec1fer:alttt1zlta:i,rI';i; izl-llrrrerr 1;l'ir'!ilt:r',,riurltiit.ilerlr tlt'tttetrit'llt, r i i
fiinC i;,ili1'rri.t'rL forirlr-rlrti. i,.'ea.ti r-rl'lirr:t tlli,*iittrr':1.
r'?nrl juurli,Ifi rlilceligivilielirc1u)Lr'e',(.,-lL\pllttollror,Aillllxeer'riree,sitilr-()'
cie ii.,,"edi:nr ritii rie notrrbilii itt liiLtirtite frizc ciil-t sct'oiltl rti
-\.1-lerr, itr r'.rL e lieLrrir i,-ltre l 1;lirti intr'-tilt siiir '
::ri{i dll1>rrti. iniitindlL-si: rleasrtpr-l trlrei cl'"tLllI iiLr incii nr.cleteliri.in:i'r, itrr:11 rrcrr"ifr',ri, cicltitt.ltr
cr:itrc1.e ilr: ;i:.ritti: 1 ; altcori, f lgrlrrr tri lt' irriri-
fi.)eirzi'r intre'rgir, tu itt rtcltlirabihil capitcl clc ii.' ioate ceicllrite. t{i c.le file,;c t'rL f igutu ttr.Lru-
1Lii, nef iincl srrlrrisli LlnrLi coni oriuisrtr, ne liiir'r
irri.ii:iVrti,risirlrrts. 1,:,e.[t)ee1ieli'ccJltrrlrr,r'iia:tlt-lier,cre-t,uiin]!1.{c11il)tt'p,i:il .1u,1it-rLl,riilnp:Lri-'' ini:ir r:lrerrr-rtli s.i iter'tit i1:e itttltril.li r-l;rp.' irt arlri-
iui, o gitiriirrrdli de flori ia1e ca'rre e'xtremitili ltcirtril, srr iie i'r'sl)cr't.itti cllttri i-ttl in ttrlt'r'lrlrr-
tcle ei pr-oltoltii, r'e1 pr.iiirr ltt linii rrrtri r;i irr
sint finutc rle tli'rte ','Lr1tr-rli. estrlz:i clecllpikr{i, le r"o:;ir:rilitrrlt.i srr. :\r'tistril tttt ri sirt',1it itt rtoil
slroni.lrtt crpitelul rir tttl cdiliciu, r'tl plolrrittl
si r-'.r.i'r.: fcr':l,cu::Jt vtiiLliclc c-i1;iielul''ti'r ;:. lilr llllrl
ldir-rgili;r cii r;olLtnrlll cLrl:ic ltl atritulitor' l.lrllL)
cirterarc f;.tvorizlt citrrrl:ilu!ii de aceltr;i gcll, ctl siir e'i:irilibi'tt s;i i'u i;i-titcte cie irtlii rtii.rie sirtl
rirri iiiic.i re:.istclttri.'l'ohtsl, citei'lr e--<eilrltlc rlr.'
arnorasi in citiit cle figuri cie coi{, o ghiri.'.nC.i 1'lrc se ne ciiint siciin ill t:it c1 it clrutlt sl i ol'cki-
trecirrcl cle la u-nr-tl ii'r alttil, sub cepul unei lvle-
iiuze, lciril:tl-,t pc rre:,e clec'on rl i-:-inliiiretLlpr!rrisvtcrlcn'diriipraecnititl'tulei dcisoirirt:-itlt:iicrii-''
lr,fa llniericarJl ''' -r\'c(l:;tcr re:r figurilor
exemple din C,l:riia rctnani:t atrr putea sii le ldit-
ugiitri exeilple Inate din ltalia. Dar rlazi-lrile ( Lr ('olci'€tir sintpli siir-t tlttlllti, iie insttriii-ril l-,c
I'tt-^le cripitel,-r.1r-Li o urmiitttrzt de in-iitrtttlrit, 1ie
in carc figura facc parte clin calpitel, i se incor- rriloptind silnetiir lintiteiici a cort'rptizifiilor oli-
illlo:preorzrti"rc,r,ilr'criell'tesuirni..'ici liturner--{i iigi ursliilerst toe excei:lie ill
alllicatii, cnt:lie. Llel se iniirnltli sir ii.icargii si rrtlri cl:-
ln prrrte, se intiml:Jn sl't inr:erce s.'r staitileiil;r'it titt

crire crpitcliil ii sert'e1te nitl^rr;,ri ca sttport. c c.'ntuct intre c.'orni.loz.i{ia figulrti'r ;i pLttrctelr-'
Ilrr ttu ilintr-o clli.itt seco|-rl al Xl-lea lr-r iri-
L'LUr-iL^t.rt sit citlpie:,rscli piatll crpiteh-rrilor pc11- st'n,ibile rrle strttetrn'ii.
Printle arir-ritui'i1e c1e ltitilrut-uui, uLt. perrl
tnr lt frle li aprr.rir o:tlneni, :illirn.rle si lncnstli, c'le1oc sr-tiplil-tziiti.rr sli lcgilsitt-t ltlcltCe. Eii se vrr
si t:r.t ttit t-111i Diltin i;elrti'rt ll r:otlcentrn actllo
iilcn!ilrc lrinir 1'0lrIte ti|zittl, lrlili ;llLtlt sirtt llliti

i Iispctatrilit'u, .p. r.rl., r"ol. I, nr. (Nimr:l) .*. I(relh!.ilri't;rLti;rl;(itnle:i i:r st'colrll al )ilV-lcra, itr (l:illrlctiirt
;l pirstri.rt c'i'l rrt:li incieiun;1 Iorti.trL+
i ir23 (Ild::ieri;). i flatlitialr'h, I"arqt.ttleitiLrn ra'
:r lbij" vol. Iii, 11I. Ll30ir. r irrrr:rrric'e , rri:zi i't"li!{ Bztt cclona, l:;18, vrr1. 1li, 1'r. 2!l-i,
:r lispilrl,ndicU, rrptr.r'c.lf'.i,i)vo(Li\."IIln, 'sniiri;.l)-2911. tnt.nit:a t Cataitt;tlla,
lttirl. v()1. I, :ti):). Iig. 33C-382.
/'

15$ 151

ptltin ilesL'irii:i, :-rlt:t'1t,tirr,.l utlri nlllliit rt:rl-i t)tai nspator-.rt,tli.rbrIiinliifclrieticdinrecr<rlr:aercssai frciirrogvnirttule-loloszaeitrciriuobiltuirrl-rurcriirlacd1geaXti-it:rle,-tpaftnrrrle.*i
[.,iit.i.llc i,rer:,-;1] tlF 'i-rtlrt Ljcrri,il. " Lir',1-()i1e tre vi!lc;eiinaall_pei\s-ti-tIi'Sine-g,alenufinolo[t{lrceoaye-snIl-eiEstIoei,inciilIonaearrianrcnecpaerapivlltte,arealacmapablaitvlieesiaetblaierriisrzcnieiiiaiurvaiLcefliarai.oaLnCBmatoeianumGttteiuarslryticec-,
ott{;i liit tt'rrJtr,,,:; t.tr.ttrJrlrl rlilrri'Lrr;rriltt-'rtpt lilrtr-cl il.1r.r,rrili':i
cul)itr)Iul
Vizitlr[iunii, rtrrclc
stau strins lipit,e tmlt de lrlta, si a:;tu nrr r.rrrrnrri
pentru a se suplule pasionttei forn-rr-rle a ico-
nogra-fiei siriene, aclol)tatir si clc filclesarii lllll-
seni, dar si ilentrll a plrtea intra itrtre colo,
nete. In cir-tda absen{ei arcltrrrilor, puten-r cot-r- silueta acelor mari scct.re dc investitrlri-r sasa-
sidera lnllnritc capitehrri clrelrt rir.rtcpenclii siir-
ipnlifirc"amtgch;iidrreepptli:atne,lllcnuaipiannoaucreilset lor latcrllc nide.
fel
trebrric Se elabora in acelasi linrp strrr<:{unr nrltilec.
trrrrrli-r I rrrr:ornrlglthoizuirlliiliolorrscfigfir'rrcricrates, irirlrrtritilrtrrittcrcrn;iirc,;lrc
interpretat lrr.rrnosttl capitel cle 1a Slint-Cer'-
tnain-cles-Pris, clr clripul lui Ilristos ln qlolic,, ;rlrirclic
lrt itrcr:ltrrttrl .sccolirlrri ril Xi-lea. Liairrtc rlr. ;r
tronincl intlc drltir ('oiollete. clislrLrsc in folnri r,'cdelr in:;llrla1c srib lrlt;rc'i, in ptrnctelc r:ri1ict,.
dc elicc. l)lirrii ltr pr-rtea fi dcsfa;utirt ulrl lr\r('ir
o colnl)ozitiC 1oilrte aserlriniitoitre cLr c'c'lr clitr rrcoslc uirrritolrrc curiaticle crr capcte cnol"ntc,
r:u spinareli arclriti sub povarir, clr brltclc sltri .
;rntepencliilc inl'ritisindu-l pc l)r.rnrnezcrr in sllr- .iitrite pe coilpse, aceste bogatc contpozi{ii af ron-
vi iutle evirllglrclisti. Puter-n I'r.rrnrtrll o obscr'-
valie clc rrccll;i gclr cu privirc 1l tir.r crpittrl tate sau adosate care alr alunecat clin fa{ii sltre
col{uri -conutlpt lienxtriteagtes, isdtenmr sdr-erltsuunsinlidnue-rsec
uncle fiqur'c'aza cierici oliciir-rd o litr-rrglrie: clc stranie de o
frrpt c:;tc o frizii ce inr:onjoari"r coStrl capitelrrlrii.
r-rnei
legi unice __ asistlm la cele ntri cindate expe-
Veclenr real;ilind terna orantlrllri siall a orirr.I- rienle. $i de data aceasta tot n'rar-ele atelier de
tei, cr.r irriric.le ridicate, Lrn aralljiultc'nt cltle, lu Saint-Geln-rain-cies-Prcs ni le face ntai inlii
instaiind 1re fafa capitelulLri ttn fel cle lalinliclri,
itrrlroclrbelte itr rnod fericit sLrpr:ifafa clisl:rrni- crrtlosc'utc. Colonctcle capitelulr-ri lrri Ih'istos nrr
sint dispnse intr-o mar-iicrd indifcrcr-rtir. Urrsr-r-
bllir .i irccentueazi frrncfia poltantir (Saint-CJer- rile rtrnrcrrzir clirectia n-ruchiilor si nricile lol
nriiin-clc'.i-P16s, ,Saint-Ben)gne cle ia Dii'tn). lir clrpilcluli sint plasate sult col{urilo lrlxr.ci. (lr-
pitclttl hii If anici prczirrti pc fcIclc ]atcnr lct clou,"t
biseric'a Srint l3enet r.le il l3ages, cl fi ilt Ciltu- grulrt-tli,,sintetice" bdieittt1c;raitirlrorrltebzai,r'lutatrrerr.l('lltre1s'trrc_-.
lonirr, orantul cu jupa cvazatai c iucrtnjltrat rr1tu1, dupir fon.r-rulrr
cle un cartu;,,carolingiilll(( cLt o clLrl:iit plltt-
banclir subliniincl voltllnr-ti trrtltt'zoltlll ;i r':icllrrl lrrtinralclor din lter"tclr de
inrpns iignrii. 1c-'lc sr,rb colturi, rrncle irtrens;r.rl srrs sirrt prr,in,.
I'crlltnr frrcr-:
trte lor
s;i apalir si nrri'1t1lrt slirltul lelicf lrl personir-
Sinrt'triit lrrtiilr'tit ;t cstc ttt.t ilr'occclctl rlt' ot qlt .irr1rii, nlri clegr:li-ii,grirvlt decit scu11tl,at l)e)
l";ita antr-'r'ir.rirrir. Stau ntirlti.u'ic ;i r_'itcvl c:rpi-
nizlue veclii si flecvc'tit. Sc'rrl1l1ot'ii clin r,'crtcLtl
al Xl-lea glrseltt ttLllrteioirse tlsetttellcil tttrlcieli' lcluri de lrr Crrrville-Sainl.c-Ilotrorine, din nufe-
in lesltirrile orientrlc. si, ltoltc, iu ii]:lilele ltlrr'- licire rtnrrr,trtr'. Caltitelul celei de a trcil pilc
brrrel. l)e iri<'i si tttit'nt-r'rllselc re'llrczerttirr:i. rrle rnericlionalc- a navei prczinta o extraorr-1in;rriL
lui Dalric'l intlc le'i. Aceslc contltirllr!ii t,'ut'r'.r]i'.' clczordir-rc icorrogrufici'r sli ntorfoloqici"r : r'eclcnr,
centlatc pi it:tr-o il\it ll.ie(Liri-ti slttt 1:r'itrtr'"ltu
gol cirrrtilr collttin li c'xtr:rirtr lrl f igrrliloL' itfron- t \rczi l)csltouilii.re :;.
1:r1t.ii ('(inlcler o t'rrItilire cle rlt'ttltltl('ttt olert'lttt I1):17, l). 508 ;i ur.nr.

1Ra I l,.i

ltm:ael sutreccianldtiud-see-apveliuhnillcecrr-lr:.rrrirsiqleteorrro.tlrir'rcce.ttpteo. t'.rftit ziu sub patronajul Sfintului Eenedict 1, a fost,
simboluri ale unor ierarhii cereqti ; dar caprr)
iri rrordul Frantei, impreuni crt stelierili il* ia
cal.ulr.ri este p asat sub coltul abacei, e>:act in Saint-Clernr;tin-des-Ples, tlnlll dill t tlnttelc i'rr
clu'Lr s-a hotilit aita secolului al Xl-lea' Ceie*
locul in care, tinind loc de vo.lutI, isji jusli- brii incai din perlo;rda caroiingiana datoriti re-
fir:5 prczcnfa printr-o funcfie. Pe un i,r1t capi.- numitelor sale gcoli, ;rbtrlia a avllt o notabilii
clezvoltare sub un prin! capefian, bastarclul Iui
tel ri navei, rrn rronstrr.t, ttn fel de centar-rr des- I{ugo Capet, abatele Ganzlin, a carui viala ne-a
1'-rl c]e in-ilrtecis. lirsat pe sprte, cr-l ut1 bra{ atlr-
nind. $i indoit, line o creangi'i de pahnier a ci"r- fost istorisitA de un calugar aI abaliei, Andre
rei tiiii clepaltaieazii fala co:;rtitti r:apitelulrri 5i cle Fleuryz. ;\colo a voit sA fie ingropat
irle carei ranrriri dr:seueraz;i -qirnetrir.'- clot-ti lr'- Filip I'
r.lrrde ; sLrb coiir-rl abacei. uu llersoltili crr capLri protcctorul abaliei, ca Ei cum ar fi linut sA
Deste nrlstrrh dc trrare'facc oficii.rl clc catirr pecetlLliascir, prin mormintul sell, extensiunea
tiela. CentaurLrl nrt se spriiini 1te uirnic, plu- don-ieniului regal spre :;ud instapinirea asu-
te-,st€' i,1 sllrtiu, dar tirtde si"i-1 drfine:lsci'r prin
gro-r9lx1-ro sa r-'reaugii de pirlirrier. Capnl shrt pra regiunii I3erry. Nr: tre"<bi uie sir uitiirn cir
monarhiei capeliene le itrcelrr:turile
clestinele cir si v.iitot'r:l artei frlnceze, nu all

ei, la fel
uvllt drept lerrgrin nutnai Parisui 9i valea riu-
lovr:ste locul cle ampktsare a volrttei. iar figtrrll- irLi Llise. Primii regi ai celei de a treia gelle-
ra{.ii, iLcei bieli seniori al ciiror teritorirt gituit
clri,atidn carc i.l insote$te i$i decl;rrir ftirir iu- cle enclave ft'r"rde].e err culrrins inIrc 1i'urttarii
citre el insusi pare intirrrpli-r- inguste, au privit spre Sud ; le elir drag- bfitri-
r-'ottjur ffir-rcnlc-rliean-llrelt s-o indeplineascit. Trrumosr.rl

tor a
c'apitel str-rcat de 1r Saint-Rcrli. din Reims,
prczeutinC pe una din felele laterale tln per- nbiuslelriincautGceai'rronliignngyi.-ldne, sL-lPncrleesT, iirlecoeldeurlfnfatILcolrni sptlralltieL
s:onai ce drtce o por-ar:i, este r:n fel cle inter*
nrediar intre o artir pr:r figurativr'r gi o nai sa- gi nu lipsite tte {rltmuscle unde Loara prt'e
vrntir organizare. Personaiul se incovoaie srtb irnobili itr un elegtett 9i rrino s;i ttcle' ln l'ri!l
ei;aliei o p;l,aji c1e Pietrc.
greutate, rlar capul sta plecat sub unghir-rl co$tt- li illlr()ape plls-
ln aceste locLrri ;rstazi crltrte
I',ri capiteh-ih-ri. Indicatie lillsitir de pondere. A- tli, a!ipite in ticcrea r-rnui tilgr,tlr-rr rlrstic, ocli-
drhesulanltSllatrimnt-alSneuueoiitineteransien activitili. A-
cest {irran cr't cimasir scr.lrtii este incd ,qalo-ro- nioari
bltne rela{ii
m;rn. III aparline totu-qi seriei cle exeinple qna- batele
cr-r narele ablrte cle la l1ipoil, Oliba. Inainte d':
lizate de r"roi : el piiriseste lun-iea tabiourilor 1i Cluny gi cle arbaliile cluniacense ciin Sttcl' el a
a lrauourilor ltentrn a intra intr-o ordine mai

sever.l. tiupcr,ill;,r','icu:.Prri:innrrlleipttrcirArVtat.c"tutbin,cl:etr,uitz"b\lp'tI,etisce'saAlPslertrratitrnnuieoir,an'cis'rrisrtraln'iii,Lu'ipoi{casn.iigr'ngotoeiolsrl3nlauiicrelgildjliiiuh.reiue;nriBiEie)rlsseassSunmtntlc]lrlc:duo''aJcOirnenbiilreoits:r1r-rJ-gl]aier1i3egeraa2eraan7utatf{n.rtu,di'nsaoCcMad,lituifpa-n.saPstibeInutaoe9rarour-c-sitRitLltseeiif{ofeo,aliaicuinnmra1eeialr9as,utCu3cei1iolhcnctll,cN;eecl'teluctILierai!cmaecilsraats-----'
:-','c',;r-ui/,;irbnit-i-.b, ;auczellairgiii, anp.ublicatl cte L' Delisle in Md"
Poate este lmsibil sii str-rdienr in mod siste- nx;ires rle la Saciiti histarique et arthiolagique t|e
I'Otlda,nrLis, vol. lL
matic cirutirrile scullltorilor din prirna perioadii
rorranici't, pe care pinir acun-r le-am examinat
r-loilr clupi citcva exetnple rlestul de clisnarate'

urr ren.tarcabil tnonr-rnrent pare sIl ne ofere
acest prilei gr;rlie r-lnei serii de capiteluri eta-
.jlte cle-il htngr"rl t'uai llltltor epoci, dintre care
r:cler mui vecl-ri sint dE:i;l forlrte clrracteristice'
Nr: cleparie cle C)rldatrs, pc malurile Loarei,
faimoasa aba{.ie cle la }'lt''Liry, treclttit mai tir-

154 155

tplururiii"trlllletli;lcrttucuni"oi.\ar(-I1lniitLeilrlcltrnolitrn,rielanXti:'rii-neleiitliieLi:,s1laa-rbirl.Atititrp-lrecl{c._ilce. aslliiLiptrlJniilcaLiskr ,: fie.care fafh prin trei erce in plin cintru crr
r"y joaca rolul pe clrle l*ir avut rtriLi lilzjrL nlr- rttighi rsc:rrtit, dul,ilirte de o lrhivoltii inui r e-
rel rniinirstirc burgundii, apoi cea cle la Saint- tt risit, .qr'olrsl:i yi sr-rs{irtc urt ct;ij
Denis. Gauzlin, prin gurstul siu pc'ntru h.rcrurile lrrin grrli.Lri cle .t1t.,lr1ti, arlirlouge.;i in tktsr.:lris
frtunoase ;i prin indrizneala proiectelor sale,
este un onl de taiia iui Suger. JlJ. a intreprins zicliiric nuntrrr
reconstm.irea abaliei ;i a voit si inal{e, in par- t'g;rl, in carc' pile ch'eptunghilllare, fllrncate clc
colr.trne gentinate, s;e sprijina pe ceie de la plrr'-
teit cle vest, liugti {a{rrcia l-risericii fjlinte-i\,Trr.ie, ter. Ninric asentlnJrtor in toati arta romanici.
Ltn trlrlt ferLtdul citi"e sii duca pinir cieparte in- Porticul de la lJbreuil, lrdeseori asemuit clr cel
dsce.rnlrinrLrrtlleltgniitcClilialJiii-,tio1prir.ssiLtuploctrqtiui.osdc,rovni zdnrie(plttilnio'rott, dc la Saint-Ilcnoit, prczint5. clispuneri analoilgc,
insit cle Lin cll totr.rl alt r:aracter. Ne aflirn in
:;it e:rentplurn. Pe fiml Loarei, carierele din prezen{a ttnui ntonnrlent unic in get'rul 1ui, <:rr
crre nll pot fi comparate acclc nlrri ltorticLrr-i
Nivernais i-au ltroclu'at o cantitlte clc fruutoasc llurgi,tncle'. Nici rnircar numele
sub care estc
ltietre clc talie. Pentru cor.ui L-risericii, el li lrdir:t pcolctsrievielnsatet .-Esttetrrollig, irlt-oidritriec,onriagritncuxli-, nu i se
din ltalia ntarn'rurii coloratii, a adr,rnat rrn bo,
cr.rrrcei:ui,ir
gat rnobiliel litr-rreic, firrir a se clescura ja atllltci
c'rt grirndoare. l)acir Ciln.rzlin este sirLr nr-r Irrri.cl-
cind incendir-ri clin I026 a uristLrit n.rinirstirerr rttl t'ttt ptttetrr ;ti, drr in oricc cliz 1:orlic'u1 c'o-
;i gantierele. O luna clupi dezastrn, lucriirile respuncle intenliilol lui.
utnutefocslitstrncilsueaCtci.;ruPzclinziaclpurr-irlses}i:aszeilbiceiitiil)sec' ijnudnutirri*, Clonstruc:lia 'insa;i ne rlir dc gindit. Plltnr,rl,
sii se intincli tapiserii, sir se execute picturi. rlrarent regullit, sc clovc'de.stc a 1i etxtrertr clt.r
A nrr"rlit firrii sir-si fi dus op{:ril lt bun sfirsit. tter:egultrt atutrc'i c'incl i se face lelcveuI cll liur-
!r,rl tcrpografulr"ri. In rfirra f.l1:tult-ti ci-r nLl pre-
Porril'it ct'onictrlllrri ]l;ror-rl'I'oi.taire, cel cilre zintir un piitrat ci r-rn trrpez, iuiplan-
a conc€llllt nnLra ]:iseric:i a fost Gr-rilllur:re, e* tarea 1:ile'lor c 1:erfect,
cloparte cle l fi riguros i:iist ri -
irate intr"e rnii I067 si I080. Platrul si-'ru, crr br"ritii. Canza sr.i fie oarc dificultatm c1c u inr-
clublu transcltt, l-l inspirat pc arhitcctr-rL irile- planta fr.rndalii intr-nn sol nesigur gi cle a gasi
tici de J;.r C-'lLrr-ry, ale crrrei sinliiere s-au cleschi:,i elementr rk] sLrstinere rezisterlte ? Clre'r"t cie cre-
cev:t rrai tirzir-r. incii cle lir sf irsitr-rl veaclllLll zrit, <'irci lrilcle sint'prea;rprol:irte rttrele dc
irl XI-lea sc montau bollile trar-rseptului. Sfin- irltele, si rrr trr.l:tti si'r pr:esi.rllLtnelrt o strrtc tLtlr'r
{irca transeptului qi n colului a avut loc in I'olrte c'ir"rdltrr a tcrcnului. Arn clede nri.ri dr:-
Il0B. Cit despre construcli;r navei, ea se in* qrel:i-t c'i-L e vorbl de o f<larte vc"clie t,'1tor.r'r rt lt t -
te'i de a cladi. Pe de altl pltrie, clupur cltnr o]:-
tincle pe toata duratir veecLrlr-ri al XII-Iea si in se|va Jean Itenault, frurnltse{ca upar.eiajttlr-ti
prirnii ani ai celui cle ai XIlI-lea (tirnosilee s-a r'ortcorclti intni totul cu ceea cc ne sptttte acel
cronicar clespre lrietrcle cle talie Lldrtse clc' Clatrz-
f iicr-rt in I 21 8). Astf el, biserica, intocrnai ca
Iin pe apa Lorirei clin clrierele regiutrii Niver-
la Seint*Savin, de pildii, se apropiase pr-rfin cite rarlaeisc-irorLappricollilitlzutrsi rluad.ratis. Riimin
sint colnplcxe si baz:ele
pttlin de clopotr:ila faladei, turnrrl ei de vest.
Aici e punctlrl critic. Tocrnai acest tr-ri'n se cere prr siL
examinat. Sa fie oare tr.rrnul lui Gauzlin ? Care e;rerlinir unei epoci rnai tirzii : dar canoanele
este data sall care sint datele capitelr:rilor' ovrn,gheliarelor carolittgiene, eceasti sursi itlci
erflate deasupra coloanelor angajate ln cele qai- iLtit cle pr"tfin exploat;rtil de istoria arhitectr-rrii
spreuece pile cvadrangulare ale sale ? Aceasta gi atit de bogatl in inforlnalii rrtile privind evo-
uiinitoare pidure de piatra ce se deschide pe lulia capitelr,trilor gi a arhivoltelor, ne infir!i-
leazi coloane sprljinite pe baze tot atit
156
157

eli: c'rnr1-,le-'.c'. L-t :,fir:it, ci;ici ne gindim la irn- rruir,ers vegctal pc c:rre nu-1 dezurglnt;eazir, ci
p{)rl^rnla :lcestei .rbatii irr vremea lui L-iauzlrn, ilirrianccpeon;lrr,irtcilaz1iur i,epcrh:iinlib.grer-sitlr;iii )ui 1i
Ia textul lui Andrc de l"-tetrry privitor lir tlirn, t.lirrrpotrivii.
sintern indreltliiti{i sa adrnitenr ci ne lf lirm fr.urc-
in fe{a rnliestuosulr-ri monLrnrent concepr-rt ;i prrln relief,
voit de urareLe lb[rte. tiile. Pe aceiagi cirpitel se vede ;i un intere-
sairt exerlplu de valiatre ;r r:oleretei : apare utr
rriic per,sorlij, reitrc;rentrrt pini la britr, i;rtot:-
r-Liri cl in r.rnclc r'lrpit,.'1rtri ltttice:. Altriitclevlt,
cciiunDrdaatteaeraaczoaanbseatlrteuocGafireaeiuzsinlainse'/infEitrseptcgreifnolutaenrgtdeitinllpoivsnriiebiritrlrreacaai ront:rte birtd ciinlr- r,rn t'rrli,-'ir,r. in
1rrioit1a1iip1l'r'"t1ec"rs,"i.oaf sriltrlitttic
virtirto;,rc c,.r ciini sc
r'olerctel teinpfelrliolrarrc.i.;_lrl:tiot'riirieciitLltlrltlrtli,i.i1tit1Cir,'el:l;i1tlecctil.e
tirziu in secoL-rl al Xl-lea, fiincl intrenlptil srtll
incetinita clurpi moartea hd Gauzlin. ln orice ..\i,Cestif
fli'rvt'tttlt irt giut'lelgili ltllloltr''-'iol cie :,tr'p.t si
cuz, atunci clnd Guiliaume a reLLlat lucririle gi Lr{r r:irre o rcg;isirir irt filclestrrilr: t:tt'..tirle, ittlir-
a inlocr-rit biserica incendiata in 1026, si repa- ti:.r::iz;r rtici trit c'ert-}t,
rati cli,rl.rii clllr Am v:.'Lzlrt, cu o nourl biser-ici se t'tt crrltirl ilttor'.., 5:;;rr-' t'ii'
nelc ci: il rrrtniircsti-.;i itt ttrrn;r c'lrltti;r vi-
pr.iitte cir ai.tivitater suntienlllri si se fi axrt llr, illr ( l\.irler. I)t: Ltil ;tli c;tllitel ii\'alll (r';t
i:rsr-rlJrlr 1:rir{ i lrr:ternrinn te, irrc'ei:iudL.r-se .il-r t( e-
(liiernll."rircS'oinrisnttr-rB-reclni;or int'r.:r;lniltrt'i-Lcociirr.eOrrrgiclinucniei,:lti.€rrcirctiit-l ia .S:rint'Gcri-rtriir.t-cie : Pt't's. cllrr ltltfel cllsprrs),
l;.rsi ln grup -.inte1ic bine clcfitlit: tttt t'iitle' sc lr-
{.rtri r-'.lrrcir rt(r-tl)ra r.tnci li;rrc citre irlto;trt'e r';t1)ttl
ficlelitate gindircl s;r, estc. in c'e:l mti nl.rril
1;r.ittrrt ;r-si tt.iLtq<';t cirtlrtrattttl. ('e1e doLra lrni '
I):rr'te ollL'ri.r s:i li ;rliirr'iine .irtr.'oirtc:lliibil se'c rilLt- niiric rtr.i S(' ::Lrl)rilpllrt, fiirtclcii tlrt e r-ot'bit
de a
lrri i.rI Xl-1eu. cjtqoriL irrtrclrg;r ftrtii lr lapiteirrlr,r i ; ele se alrttr-

I)intre capilr,'hrriie d(' lil pi.rrtrr, trebttie si jlcs(l in cirn1,'r-rl colelctei clirt-ia ise strilstittrie
1r-tatrt in colIsiciL'r'ilrc rlori:i gt tLpltri itni:i.,l t;rrttt'
al c'iir't.r, decor i1 c'ot"tstitttie Iniri c'tt tttllltt'ii orn;i- v;iegcaerte:rleltl'rtsrcervtacj'l;rtcteinc<l:r.ri eclrset'lartttcsiettapzo.irtt.coPsrr-i1n1<t'i:paiptri-i
telului si i1 irr-.pirrt in registre estc respectat
nreni.ttl. Ac'rrntlt gultl--r'ot:ritni.i c';tpilt;i o vit{cr;tt'r'
nouii, cl 1,rat;lre l;rrgir ;i energici.i, rr ftti !h nlorllt'
inerntlilii pet cr.ipitelr.ti clin sting.il rLI ltlc'itclL'i r--'e'rt- ati-ruci cincl iulervin figurile 'sleeug,ituilllraeiadzeigrcaobmti-,
trrrle clin flrt:icla, senrnat: L/ribcr'ltt,r nte .fecil . cririar acest
pozilia lor. ltrit-tcillilr cere ;i

O dr-tl:rlii colci:etli dc irc'ltnte incrtn.joari l)irrtea A1 cloilea grllp pirre fircut cle o altu tlrina'
inferioarii ,'r c'oslllIli capitcllrlLri. Pe rlb:rcir, clt-rl
iei sur-r cloua felirtc efrontrlte isi rit-lt'sc irl for- !u-Jr-nirjietsele.tilAornctraraurutit-aliiennditiaaslpreassriein.tntTltilraasietiscri.i'lirDiilcaaiirrcgicoitaiiusi etdsrsr-itilcesceirddrree-
TrrroiLcmcieailtparhitnretalicr elirl;ntbeilevaloritlt{filicra-rlete clin vrejtrri.
er:hilibru ntt sint inai ptrfin iuteresante. Zonele
lrunzei de
acaniir sc clisting capitclurile ciin primul grup,
clin coqr-rl capiteh-rlui rirn-rin li;:ibile 9i, f eno-
foarte. onlogen si rtplirtinind in intreginrc' lui nren notabil, ctrlletele animalelor afrontate
Unberttts sau atelitllLlltli si:lLI. Vatill!iile rfec- ocupii uughir.irile de sttb abaci i5;ii itrlocuiesc
vr>l r,ita caie in celeialte caztiri pirstreazl
terrz;i cind axa nredilturi a fc:!ei illlterioiire, (filld
fol'r-i.ur itroltrie si accciltr-t1. E de retllarclrt ftrp-
c-oler€rta acentei. Axrt, fiqr-tratir rlrlri intii pl'in- si 1i-r ac'erst clilz eit nLr cstc llrtteruic
tr-un buchet de Irtrnze, rlllre 1i srrb fortrla l.i ltrl cit fizi-
dor-ra colonete clt trtrsrde. Dar sc poate prt'- ortotrticit. Aceste frul.ttolt:'e r-tllute florale, cu
face gi intr-un atlrnt: ttn it1s, cu irrrle1e in- iflrair{ts:orurtfcoicaciehnneiqtreitlcccir5tnei:l"l;;eltl irtltrtlrrstroeirtlitsltertrstotloaolrtres,epsreetnrpfti'rrsuctczaicnalteirreicltlai-nr
?ti,nastep,ectmt gaergniinlnecuhiti'oilnedreotielii,ciaaslicclcutrinn er sta
acest ase-
mic

15E 159

J)rin'li'r un rictus irlliR"rillic si itlx.oill)e un cltil) rue gindirn ca g-,i.rr.'r.ltrrel 1;ui'ticuhii cle le
de orl. Ace;ti ntaeltri ai Il',.,.tlui Mediu tintpu-
riu, familiarizati l.;a.i,rrt ileii{-iiL Iili a i rr''ijl-)ut r lt cLiJLil, dda.r tiai;;i
aveau decit r-rn cu .tJrl cJttltt: rl;ote:a
pas ddeecofricuiuztopoeinnotrrfuic,anuascmlcaiai r:t,lrrori.r :,;r lrrttlti ;rr't:t:p[3[.li],1
fauna cu flora, omul cu lighioane sau, mai itr clzttl cle Ili{l
lr unt,i lelolosiri, lceusti irr-
cliscutabilii anirlogie constiluie un motiv in
bine zis, pentru a Le arrrresteca unele cr: altele. plr-rs in {avoarea sitr,rirrii construcliei la o elata
Dar ei nu l-;ru fircut din primul rxotnent. tlmpurie.

Cele mai vechi figurliri omenc-sti din acenstii I)ar arta de la lnceputuJ" veacnlui al Xl-iea
serjc Ic irrtilninr in capitelurile de la nivelul pelrniteu oale clezvoitlle;r unei iconografii
snperior. I,Iai de dentuit li se atribr_ria o setlr-
rrificaf.ie simbolicii ltrecisi*r, care, irstirzi, pc rrbrtrtciettte, cLl personaje nttmeroarse, incirrr:ate
cle sensttri ;i armestecirte intr-o acliune co-
brrtrir ch'r.p'{atc, cstc foarte clisrrrrlrrbiiir. irri,r'c rnunir ? Itra stabilea principiile unei alhitecto-
vedcnr aici rrn fcl der luborittur ck: cxlrericn[c Itici in care trebui;r procedlt in age fel irrcit
ilsl.lpi'ir figLrrii lrsnc'ialc c:Lt o furrcfie ailriiccl,rr- sir lic inclus
riila ciefir-ril.ir. Pitic:i cu capete mari, cu torsrrl ulril iivcil si soi udnisstultbr;i1eiciLpcciracneaatii;crl.llN'iulJcirr.ttrnptvorr-
alungit, piciorre sr:rrrtr', nasrrl lnrtit, def inesc tlivii, qi une din mintlriile artei rr.unanjce e.str:
arhiterctonicii, o scrrlptr-rlii ir itceea de a {i lestaulltt drlma intr-o fr;rrnii
cle. ja o scrrl ptnt;i
rriilcarii. in rrnghiuriie de sub abaci, se afla
niste atlanl,i, pe cap clr o dubiS volute gi ge- ttouii 9i, incaclrind-o intr-un spaliu lintitat, clt:
;r-i 1i imprimat o for'lir ineditii ;i irnpcr:rtivir,
nunchii stringi. Personajr-rl care ocupe fata arr- de a Ii invartat, in scnsul cel lnai larg ui
terioarir a nnuia dintre aceste capiteluri arc
capr:l in locul fleuronului corintic, iar bralelc r'r-Lviutului, o nrlmica. Personajele cilrc joircii
rlr'rinta pc mulur,ile arhi.voltei, pe felele traltc-
lui indoite ating voltttele coluLui capitelului. zoidale ale capiteh-rrilor, pe hemiciclr.Ll tirul:e,
Pe r,rn alt capi'tel, cu dtiblir coleretii, r-1n pcr-
sonaj, reprezentat pind la briu, igi pctrecc ltrar- nelor nu nilti pot fi accler;i crr uclorii serirfi
si succesivi dc pe It ize sar-r cu i:ce'i solitari clirL
{ele prin bucleie vrejurilor, !inind cu amitr- iLrcade. Eie se inghesuie unele intr-altele, r-rr'*
doui rniinile virfur-ile bnrbii ;i desenind astfel nieazA curbele arhitectulii, se intrepitn-rnd ;i,
trn numirr de antrclacuri. Stilul aces;tor corxpo, invecinindu-se cu mongtri in scene ce depi;esc
zitii, ca si tilrul figurilor, le rccr,uroa;tem fiindr:iL
am intilnit o mostrri asent;ulaitoiire pe un cuyri- orizontul simpiei umanita{i, capitil in rnocl
spontan infAfi;area lor. Drama o poate constitr-ri
tel din cripta de la Saint-r\ignan, uncle, irrl.rc
cloi atllrnti clc co1f, ale cirror capete ntonstru- {ie imaginea patetica a vielii, fie sugerareir
ttuor adevirruri supratuturale. Drama romanit:ir,
oasc fac oficirrl de volute, vcdetrr un ol11 in pi- inr.adatd de Apocaiipsii, iqi tlage forla din in*
<rioitre, cu capul exlct in lrrcul fleuronr:ii-ri, ar^s-
crrnzindlr-;i cr: o rtrinir ltlrrtea cle ios a pir.rte- sisi constringerea'la care este sr-t1rr-rsir. Capetele-
<'r-rlr,ri, iiir- crt cc;rlaitir aitrrcirrclrr-5i vilfrrI irirrbii.
l ler.n'oane qi capetele-volute au er:ormitate ir
urigtilor sccnicc. Muite alte consecin{e decurg
l)aci pentrll lliserica Sainl*,,\ignern ;rclrnjt.enr
rlata de 1018 siabiiila de Deslrouilidres l, 1i daci clin aceasti 1e'ge unici, ciar stilul pe care il
caracterizeazl nu a fost ginclit cle acelagi artist,
I Au. clebut cle l.'art rornatt, lcs iglll.scs rlc I'XIa
sibcle ctt. Fratu:e, 1'alis, f.rl. (If|2{l), p.110;i rtrnr., in acelagi atelier, in aceeagi zi.
si plans;a cle Ia p 10.1. Vczi gi IJancrhelc,lu, ilrrllr'liil
urcltdol.oglique tht Cotn,iti rlcs trnuour ltistoricyt.a.s et Un grup rle capiteluri de la parter', r.rlterir:r'
cclor str:diate pinir acrltr'r, dar nn cu nllllt ulte-
scietilifiques, 1122. r ior capilelurilo-r' iegite clin atelierul lrri Llnlrer-
lrrs si 1:rczcntinrl, i:e c1c altrr 1:rrrte, o lr'rnalcil.-

t 6{) 161

ijil; ldenriIate,,alltri)pcrrrret]:ica'" cu r:guiri.le de :I-iurle ? Prcbiern3 ar ti iriai r:larA ciaca rrio4u-
la rrivelr:l iuptrior, ate:to prln 'v'arietarril ird- rirentele ar Ii i.,ine definite. i: parte :i llta
tr,rr'il irar'tiut.'r'ltl l.rt' uir: l'' j-)t'.t it lrlc '-1 '-it i;iiit.ii i. :,r: :1tri:11Lllc :rr tlatez"c lcc's;i.tt"Staipilelur i lie iit
ll/titi'ilr.tlrtiltl'cr''t'riltlttt:rririi:;rir'rllrc'ii'(le:i-il vociuil texte surceptibile c1t' ;r 1i iuterp''etrrte si
L'uititclrrL ce infi!isr'ir:lii intr-rrn setrs si ir-r celiilalt, fic linalizind cat'ltc-
1;e flrl:i l,tirlqir pt'occ<1ee incii vegi si iite-
Irttiirtcn, )'ll-lea
c{rc'ir1;tri ll'.tt:rt',ezcr ri A i-rilclrii lr:;ei 1o1i,-r;u)ie itrcli slilisti<-'e ltrin clin leacLrl irl sint
sisteruul urcit it-t r'ilcir r',i lroiil e li ir-rti'r'prei::t, t:it 1ei'ele Crpitelurile

rare,
:;i cirpitch,rl c1c Li Saint-(lermlriu-des-Pr(rs tl.' ,.tlr()sol"lnc((, ii-t titlp tc c:rpito:'il-trilc coruh-li tlt:
('.u'Lr it fost r-olba, L'ir tl1l ftli dc rrtrtel:elldiir lc* il Cltlny isiriitpt u,t,elnaauqrlrl:ifaicpeiini,iitlicrltlir,.iaecmescta.eaSfdinin-
rlrliisialrti.bLI'reireca.tpipi,ee|r-srLonrclt'jpt'r[ertzlesnitin1r;ii'ol1iu:ri;lrc'{tiiliert' r.rrmd nu
Er1i1:l , i'inrtltuolitlle{elirg-otn.aPpeocsliebirli,tiitriiii'arititreic, sttttt'ttr.l,mr1icraitllriCt'lrerrsrt-tvr
.rr li r-itt tttlt'ltior iil lict-tLtl ir-ri llLrt-rlr'r'-:111., cttr.
ior st:

sull11ll r',:qtrlilol' ci,'ttrllozi!iei rtiritecti-rlile. Clit
l:s e1, i nrlcolebi cr rlri*
qi g-r1rrr: c:ri it.i te1 uli 1e'\l''ccaii ele tcr''eiell;:i o att'i:i itr lecelrtr,ii siLiL :,tLtdir-ll, lJe::cirltitrps i!l'c lrlL'*
t{,'i'11 celoL lrirtlu.'lvi',lcri. i'ilul c1e;l 1i lrr.:r-;i'ti:it r.rrr 1oc allllt'tt', in ar:crrsti
clel:r'insii (ri1 crlr:rl;iualiile stil!:;ticc ai citrcr
i:rinr:ipirr l iitti Irirliiizrt sl lrle cirei 1-rllnrt'111il..
rrift'stiii'i ir'-rli'i L r-tln.ri-lrit.. A-slfel, secoiLll el scrit', c'clor clttuti scnlic:ipi'ii:1ui'i -cculiilrlte l)r'
Xl-1i'rr illlrll'o iir Srritrt-lJenrlit-r;lir'*Loil'e ce {.) tr"ci icte S;iirir,e-:lrtiriicc;irtrr:ltiltlitniri.\rrin'tLaii:ritzllq. t,ll,lii:r,creacud!iinlr lrri,
fc('Lln(l.il lrcrit.rttli r-le prc{iitilt. 1'll alltin!a clt:f i- lr.liil.rlt lor
este ttttil itti't:rioar.'i strttlptlrlii ct:lol ollt clrpi-
rrilr":r itnLti stil. ti"lrrri l-r I': r'oiL.;rtltelrtr. ligLriilt' :'.itrt llrostllenc si

'i'r-:lite :rt t'stc t,xctri ,1l1e r:l si ccle ct) ltl-:-tL t Iit:::ite. qle ecxltp'crtelistittlt,vlctgio'Jltl:r1lr1!iciI:c;lc11itci lllitttLl'l,t rr.rigt i:il'ilc
il)itrr'c':rt.rcfcoiri\rt,ltscilri)ti.!c1t,iinptt''i1n"s1ie"]()isircirrl't.'1rtitr(-diloitm'ilcl nitcrLv\li'te:rt(,)
r:elct'tltr'o r',rili intinsi, nlrli sislclrurticri. ]rlic siirt -tingltce, ('u lnllilj
r-rr,rlil'ir-.trtc l)cnt.fu li J.ittti:lt cot-tstaLa cii sl rtllltor.i irai pr-i{irt i.tleltt... lilt 1:Lrt ci:itit illtt vt't:rnert
:ie.'ohtlLli al l{1-1e.r lru 1c.rst pfeocupxt.i dc lcllrp- S.f iittrilui litLfrl". Ni s,e itrtt'c- prls;illil l;ir rLdolrtirnl
tltiea lortt.tei figurate la fonila rt'llilectrtralii c'cnr:hLziilc lui i..les<'lrrrpps, {irll' tr''t consicle-
Ateiieieic clomcniului Legal, ate.lierele noi'- si
murclc, rogiunca Attvcrgne, suclul. frrarllci 1i ealejlvseei,inctlee'loncficllnzrici.c;r.\"tttiottrfrietpititilllrl-r
l-)ulgunclirr ne acluc mitrturii in ltcest sens' jlueui tAedle:rimllc. cirrc prin inodlll cul'il

cit si lle c'at'e lltrl li-
tale a nocleleuli.ti, allar{in inci:r,
ri-t fost u:.tezale, artei flizelor,
zut-o r"etrr:rinc1 ;i i:e Llte crrl.riteluri. Cit desple
I)rintle operele ce 1tt fc;st r:lei'rLtllt.e in aceilsti e1 csle un rnoclel do
riitintir 1ti'rtvincie in velirltl rl ,{I-ler (:irn citat Sacriliciul itti Avr*ttlrr,
clc'tl c:irl;iteir-r:'ile bisericii Slirlt-IJenigtre c1e 1a con-rpozilie roLnanici:i : ccle dotrir figr-tri. l h-ri
Avriam gi a inqerultti, se Irtr.-tleazi't cu o ad-rr. i-
1)ijoii) ti'i'ltL.rie oiire sii inchidc,i't 9i c:rpiteLr-rriJe rabiiir rigoare pe frrr',lra cicplitii din brttt it co-
rlin r-ec'hiul crot' ile ie Cilrn;', rcliil;c:;tite de tnil- i;r-rii,ri capitciuli..Li ; elc sint ciispuse ca nilte
zeul (Jcirier ? Ajungenl :rstft'l 5i1 s1'6si1i11 1'ct- atlrrn{.i cle o pr.r te si cie alta a 1ui Isaac, cape-
cP'lorert,erirrtce1'p.;irrt-rridi;:rcrniiinlolI9ie2z0e,i iL olftllle lle ttli: 1or sint pli:;lrte surll r.rnghir.-rliie abacei, iar
tl-oi,,er:ra trrclitionele' irriinile lor se intilnc.sc pc rozetir. celltralal. I)e
liirri;s1t'1' rltfcl trebuie sii aclanq cii fali cle crpeteie clil
suriinr-rti c;dittir:liriL c'ie r\trcilti iliiibci si relunti
r1e I)r.'lclrlirips. Slir nc lLliiii-l ingiciuinirr de a r'r r',:1r opt citpiteluri ;rle coloant:lor, c:irlr'.tl ingc-

1 l.tt st'i.t! Sti.tn'e dtt XIla sirl,r'1e en. l3tturgoQ;te. itt I L'Age rles ch.epitetLr dtl c/rccur de CIunV, ln
(ia::ettt: rlt:s .lk:olt.r:-:lrfs, at tgust'- scJ-rtr'lllili'i(', l!l;'(1. Iicrrre cle l'Alt, loier.rbrie*'decenl:rie, -l9li{).

162 163

iirlui rlu e ,,rnllit inferior'n si ci stilr-rl f;ildi-rrilcir rrr;ri nrrrlt,e: ilrczinlri nri;ciiri t'xllcm cle grl:
lt}rcltrriiii:iitirlli'iipr'!tr)r,:ru';rarlierrli-er;:rtefiiirirr;.'irciOtri'rczi ciil.t l€1 ai dra-. iiorrse: de pilda, nI treilea ;i al patrulea ton;
Ur'icurn :ji
or'icare al fi perioecla in care trebuie sitrut, rllrr dupii cite se pare, lnifcarea aceasta nu c
capitelul lui Avraarn cste Lln capitel de stil (ronrandatal de nir-nic sau reprezinta mai de-

grabA supravicluirea (nesocotitd in principiul
ei) a tincr flexiuni determinate de anume regtlli
romanic. ce umreazd sI le studien-r mai tirziu. Ai crede
Ceea ce nu putem admite pentru celelalte
opt. Patrr-r dintre acestea, si anume capitelurile r.lir pentru a se eiibera de o anumitir stilistica
1i pentru a scipa de atrac,lia punctelor critice,
tceolntstraicleraoternteotnnuerniltoartemcuuzifcigiiLglrrielegovriiertnterlilEoirc,aaplie- rrrtistul a luat hotiirirea sa-Ei inchidf, persona-
jcie intr'*un cadru abstract in car"e tlliesc clupr"i
stiinlelor r;i ale itnotitrrpr-uilor saeplcicaaratectre.rizeFaizrirrl l-lirnr-rl lor plac. Ar:estel aglr:lbile pierse c1e colcc-
{ir:, de o execrrlie clelir:at,h, cu un nlodcleu ro-
prin folosirea neclalioanelor
indoiail ci aceste medalioane cic fornii'r ovrla
sint prinse si sr.rrlptate in rtrrrirtrl croqului capi- lrin11 siut, neindoielnic, cnpoclopclrc dc gralic
si ingeniozitate, d;rr foarte
teJ.ultti, cllrr' ele nll se lerrgii ck-. iriuric, prezen- (lap'itelurile de ]ptlelincanrloenllln{ienngtsalio{'y.
tl-inrutlnr"tg*suestcrprcnilsaletu1r:iileesecaacpcietcslourliui is,r-frsrpireincalatletvccrlrr la Clutry,
1'orter le considerir :r fi debutul triuurfal aI
sculpturii romanice, iar l)cschamps, apclgeul ei,
vreo legliturii or{anicii cr.r ele. Clel de ai sap* exprimd de fapt degenerescen{a unui stil.
teler totr este imp;ir'{it in doLrlli ;,.one, clis1:r.rnercri
amintind intmcitva colel'et;l de acantl, clal Ne ddm Ei mai bine seama de acest lucru
scuiptorul nu a incercat sir adapte'ze alci nici dacd urmdrim apropierile pe care le fa.ce Des-
persbnajui ;i nici clecorul vc.getai : este 6 sceniL
champs. Dach facem o colnparalie intre capi-
dc gen, un relief cu caracter anecclcitic cc si-ur telul de la Cir-rny consacrat muncilor agricole
puterr al'lii locul in oricare alla parte a r:clifi- qi capiteh-rl cle la V6ze1ay, numit al apicuito-
cilrlui si nu neapiirlt pe o fala ir capitellrhri. rilor, vedem cir acesl,a din r.trnrir oprlne stilultti
Aeelai;i lucrr se poate spune ;i desi:re celelalte
figuri inscrise in rnedalioane. Fiecare este sufi- pitoresc al Clunyului o conrl:ozilie ferm inscrisii,
cienti siegi, esle obiect de artir. l,'ondul din care r-rn echilibru rigttros al rr.raseior simetrice din a
se detaEea:rir, baricla ce le izoleazi, 1e creeazi cirror citire prin goluri rezultir rtu ciflu. Capc-
tcle afrontate, benzile inct'c!itc, cro;etclc' co
se ivesc clin colercta ntediauit a acalltelol', spi-
ttn mediu prol:riu, rlxterior arhitect'"rrii. Cele
nirile u$or girbovite, picioarcle atirl-iinde nLt
11)enronstla{ia noastt'i ncustesefrestctvriejinrri,tiiiciintiatroa1t;ee
alcituiesc o cotnbina{ie inlir-nplatoat-e qi dc prtr
forma meclalioirnelor. l,la agrernent. Tot astfel fltrviije Paraclisrriui dc la
pc.rioadele irrtei rornanice. O intilnim pe ca;;itelurilr:
de la S:rint-Germain-r1es-Pld's, la Hei.li.ifr l\Iichael Anzy-le*Duc si de la Clr.rtrt'" Capiie'lr-ri dc la
cblijsucllriiicciiei.sShacinnr,(nJrlsnoi titrlziniu 1a Vizelay, in c:laustrul Auz\'. cu cioplirclr lrti brutii clrerpttrlr,tlhiularir
stiurl pc t-ut sor,lllt in fotrrri't c1e trnrrchi de pi-
Aosta, la l'ontevreult, ranridi, lrre o vigoi,rre epicir ; figtrrile simboli.-
Iir Ilieu-r-X{inelvois etc. I)ar irr toate aceste zind fluviiic, plasate in col!.r-rri ;i incaclrind o
cirzuri tnedalionul lace corp cu capitr.lul gi nu poate tiji ornarrrentalat in fortlir cle er:antai, lin rits-
Ii considerat ca element aplicat. Tot ast{ei cel de pe lurnate cornurile abLrncicnlci clitr crre se re-
capitelul din absit.la tlc la Saint-llsteve-de'Bls, tir- vrrsi-i Suvoaic; flrrviile dc la Clr.tlty (al c;iro|
nositi in 1119, care a fost leprorlus cie Iiuig i Ca- nrodeleu curgator ltu este Ia urnla r-irinci chiar
clalalr:h in I"'arrluitectut'a rontanica a Catal.un'yc, Bar- rrlit cle cliferit cle uroclcletrl figurii lui Adam gi
cel<lna,19l[J, vol. lII, p.212, {ig.239. Irecioara in
glolie cu prttncul snimnpt lpelansiantbeuslu{binrv-rot ldr;eterlcloci iitn-.g<e'io'1l f,.

alr: ciror ci'rpete

164 I (,:r

a Illei) sit-tt pe irtntitiite c:ttfr.tllrlatc iu tutdelc tunjite ir-r partee superioari, deoarece ele pun
:;ci]lpt,orului o problemai de acelasi gen cu cea
unei ape mai translr;irente qi trrili Ll$oiil e, lla- cp),l.r.rui,-udt's,iofld,uir"gidesiueidlIr"ehi:peaaIcrcanunoitorcSndiuiiirlnrsoluicisrlli*uosdnciieatcsrstutrotrrritfafbeodtureredmilsi:aenLrxitcprepoirmatiorl-patrlln;ncetjouriimiiiinii lgr?cooalalzF.ccinef'kiissei---'t
sens. Se qtie ce Ioc le-a atribult Kingsley
rind tot atit de fluide ca q;i ea. O garriliir pt

jun,dtate ascunsi cle apa cltrgirtoare, un picicr

vjzibil si descul!, iata niEte gingir;ii elegi:rce ;i

ins'.rqili specifice r-tnui obiect dr: lrrt.r cu totttl
strhine artei cle la sfirsitul sccohtltri al Xl-lca.

NI Plrorf,tierpiunt'tcottrlifg- idneileplsdccualrpetu_r-ii rolnanice. Acoltl

As.'rdrtr. t'cclent ttiisclrlcitt-st,r si pielind. r.Llr si:- daiat 1078 prin
toirzaibuacpilr-imuall unei arte
tun. 'I-ot astfel, ai.unci cind a irrceput sd clcclr- inscrip{ia aflatri pc- atelier de ce
rcze edificinl in insr-r:;i blc;c'.tl zic1irriei, riJriietr
rrl fi inspirat mai la

trrru romirttici suLrsiituia stiluiui ciil"sit- irl fr:- h!riilror,cisigstrritcltv,naintci'rt'ianirn',ltpcsteceecropicre-ollllutalt:eLlnlXiDoireI,-se1cteihv4an,;illplusa, rainlrsrrcinlrviinpeti-ii
zrlor, lltiiceior ttic:i{'iltiillc o sir'1'llptilrit oilr()-
gcr-rir;i cot'upirsir. l-'a inscr.t oiltLtl it'l lri'hivoli;r
si in crrpitei, coirfortlrittclrt-l trlt r-rnor 1.ip'-iri clc Jlc)rir;n:uiilnirc,''c. cI'ihsitre,rllerivircltleotrrttncl"nr,rti'elllieflrrltxriilteehc"lrei,liSiflSnitlroLsl
atieli, c:i uuoi: glrblrlite de ciop'rirc clirr bntt.
Ce fllccu aririlectura d.tr tirr-ipentrl relllizat iir rirt si rrt toltr,r r€rili.iztlte 1n aceel]si epclcl:i. Ber*
tir,.tr r,rl:sei vii::,e elejl c'it l3ttrtnt'tsllre si I ntc'r'''''
sccolul aI VIl-lel, itr 1l;lnor-tri sr.tb ilrcc, lit trL'v't'(J Fecioalr:i ciateazii clin s*coltrl .rl Sill-le'.r.

I)jrrari, la Ateni I ? irt:rrr c'lri;rl si. in i'ellt'llurilc r-'e pot fi ("Jlllliclerlttl

La clrept vorbiucl, licc:;til tlr-t lir.'llurlcleii r:nci ,,r,r)inirnice'( i:,.ilstil int'ri nrr-tii,c nriini 1i ntrti
rnulte periolcie. Oricat'e rlr ll cllle ie--iirn
necesittt!i. funcfionale. iil poiiie fi soi'otit, i;t fi cl:rt;r
fel ca qi rlctopele, o placi cl.e acopcrire. lotuEi situa, lrcestet 1:;tnottri rotunjite rll axe'rc'it;rt
aici se joaci ar:tr-il cuhninent rii dran-rei, aici i.iiinvi-'r vrco inilttenti tlstrpril compozi!iei titrl*
rlllrirnriiriitrcieuoLrr-iic;rr':/c*lNc.r:1cir:net:cr'lsinIoiletntcrjlie'rtrteii'.ll'Ior'cirrltclrtljcrtsteinesttiljrcenittetert:ra;irc:rttrreert-Lir
intilnim unele dit-ttlc cele tirai ludl'iiznete corn- :rpor;toli. liri::tos e ilsezat in lindul cle jos, de-
pozi{ii romanice, cele c:rre rre pernrit cel lilai crllni. Cci patrr.r apr:stoli dc r:Lts,
l:irre sli de{inim spiritui ur-r'ri stil 1i sir-l sesi- p1;lrlts;iln{idud-illcccutr srilb arcldri, t-in sint toli le acelali
:zitin intrcaga grandoare. E-xperienlele ce l-ar-t
1 Este c azul ciLorva s1.clt' romlnti, Ilrecllln cea ciit:
pregzrtit in aceasti c.lirec{ie pot fi re'congtjtlrite' rnuzc:,tl ar'hc'ologic ric' )a Gap, cal'et c 1'oalte Ittirnoitsli.
V:r fi pentru lloi r-rn prilej de a pleci.-zil punc- r\ntlr'or.rtcrla gritili, in picirliire, t'iizltl.it ttin llr!il, intt e
tele ce deosebesc netodeie noastrc dc ccle all i)r'r'si:u si tr-LonstlLr, tuninrioi itlliinltttlit-st' ilttp:-r cul'ba
1;redccesorilor qi votl vedea totoclatir cul-n, il-) 1ri'rnir:ir'lului, irc ltn lorril lolrte r izibil. [)t'rsi-'u at e
iriitLttlinoir lrtrtti lrtplilor gltl titl :rtirc:. I)rt1t'sttbt, in-
aceeasi peiioadd sar-l il1tr-Lrn rastimir de ci{irta t(r('rlriii crr un iinic.rLt, o ilizi, itrllll'rr'{iti'r in iloui, r't'-

lrt-ri, itt aceea$i rcllir-lne -sa'-l in t"egiuni in.''eci-
nate, se pot dezvolta doua stiiuri de arti, foarte

diferite intre ele. Cu alte cr-tvirtte, arta periolL-
dei rourrnice llu este ueapr:trat o artli rorrlinici.

lnainte cle a exaninlt timpatre'le propr irt-zisc, Ir't'zinl;i O cLl|si tl,r t llt e. l)lti sculp:itt|il lllDnllmen-
nu e'ste iipsit de iuteres sii ;rnalizirt-n ltnele re- tlrli llili,ic:lL l]-il )litlt se tlagli J'olo:tsc tlin lr-'cstc cont-
l,iri;r1ii irr rI]oni{):t:ti,'|. V.:zi li)spri'rrttldielt, op. t'i1.. rrol. l,
iiefuri execlrtate in cacire clreptr:trghiul;tre ro* trL'. i7.
p;LtIu irr cr:\ttri 9i ttnttl ln rnii-
1 Baitru5aitis, c.r1t. t:it., pl. LXI qi L-\XVI. " Ert r4LLittr:orii'e -
l,ic (rr. tr.).

166 167

riii.r.J : ll. cxtrerlrituter qirr-rirri, ciljr(:tele :iint cel'a ':i lrtingli dile cl c(tolrolttiil tirn 1::rnel,ir, urrcle

lir.ri ir.r:; tlc'i'll. , t'lirl:r11,', 1,1.r ,.,Ir' -r1rr o.rlte tlc r'lrt:i.r \{,rJI \i.i-lt:r t.lr r.L'(()i-ttl)ili;1 t,.rl-it::i 1'ur;c':rlt:,1tr-,;'.'.
tlt'l-rr.rlt;l si t.lit,prrttirLc[ rle rtn sl)t1ju rnrri ]tt.tlr'. l\u r'llevoie llr itttlritr;it'trt rtl (('.r tlt':t ttt'i:"r
l)lrr in alarrt iicrei;tui clct;rlir,r clesttrl dc neinsem-
nlrt, nimic in acest l.rentic'iclr-i cLl Lltl clecot' ttlr.r* llLllr rr sr'c'olr.tlLr.i lrl Xl-ltllr drrta e:lct:lrttirii ltt:es-
Lrri lerliei' llcntrr.t ca el sii*;i plistrczc pentrLr ll()i
lroton nu vcstefte bogutele flcxjuni ;i savantr-tl irrti'eaga in;lr-rrtan!,ir. Sa rre
eehilibru a1 l.iinprnelor. Pltte m obsorva o ordine f ie dlr iugidttit sii
repelirnr c'ii itt cltzltl dc fa{ir ('ecll ce itltct't rt'ltl'rt
arhltecturaLi-i nrui riguroasI in partea sup,e- isiolia artei esle ttti etit prittrilrrt.clt Llnoi scrLtill-
rioari a Coboririi de pe a"uce. Ilralele cruLcii
sinl la nivclul capite,:l r.rlilor crrc s1:rijini nalte- trrri ourecare, fie cle ;i cxcelente, cit ltlioritlrtea
rrnr.;r scull:tnri, clliar cle apaleulit,,grosc-rlitni'i,
rr:u arr:adci, constilLtiucl aprolilte rtir litr!;tt lltr irr:;ir electiv t'c.tn7dttice, adica clelinite prin ordi-
nr1r1Lncrccileacrrlvheait.teelNucettiuncraraetletl.;iri$AsailcrlpitLllesis'elt'eoutnitteit'col ito:lercgr:taorannizl;iilnirinnrisriillillrilstil--t
culc se c.lesl.iSoarir r: contpcizi{ir: J.ritlc ()rgirllizillil.

Jnglcrii care asistii strtt in picit.rluc cle t-;' prtllc
si c.lt: lrltl il coptlllri ltti IIristos, ilr irr11c:r'ii triri -
l'crlrli, rrlr: citior lrr'i1;i ttrtllclzii ittcitltllrrllrllt: rnonotonit lr frizelor, abia moclilicati. Tot astlcl
r:ru brr ltc'nriciclrrIui, isi ]rlrl;ritscazi sirrtel.ric t'rr-
clrlrri!clc. Ilt'liefnL itt c'lttc sit.tt I'c1li'ezt'tltrit't' Ia l\{oissac, pelsonajele stib arclrclit leprczint:i
nr-r inceputul, ci sfir;itul unei arte. Iieiie{nl c'rr
Slintcle Icntei lir :lr-rt'ttritrt c'stL- tltiti ucr;bistrrrii. Sfintcle fenrei le tloruit-tt conrbinl"r, in partclL
'J'r;rsrlrtl rircratltrii utt ;r lt<'Iiotrlrt ltsttpra c(jlllp{r-
zitici: grrtpatc solcr.nll, r'lr it:tr o ;:rocesiLtttc, sulrerioarir, oarlr4taatrinzaarreatticv.i'rta;liclpifreolciteasi;oi ntarlrillat lri-
cleasrtpla rnotrrrintr,tltti clescitis, fenteilc' ilu cilpt)- zelor ctt o
n-rlri
lrlrlrlnifi' T)ri -
leler la ilceetsi iniillilne. 1)ar'1li'istcis, JLtt-tg si trrrritr:1rtelrtlienrtpi uarr1e1cr'1trllttrrrll,ultni gcr1-tcccslooc.l.c:las!ii
eplatizat, str.r intins lle tlalrt tle llilLtra a cilei clin SltlinilL tlc
lo:rrmii pare a o Llt'Irtir, in tinlll crr-' tlouit pet's()- l r(l'cl ezit;r itrtre ac'este (lotl:t tenclirrle.
Il:,te crzr-ti sii accirciirn utr lr:c itllfitte gntpr"tlui
naje falir in fe{1, aplecnte clersr-tptrr tn'tprtltti cle tirlrp:rnc ar:]goncze'1, timbrate cII LtIl enorrn
sitt, schit,e:izri tlirtnghittl ttntti ft'ontcir- $i nrri
lelll;iICriil)ilar (rste s( t'|;r sltr,tLlltltllt iil 1.1:rr'tel iti- c lii'is;r.ir.,n ce se inscrie sul) ctlrl)n at'hiltoltei
ferrioanr li reliel'ttltti si <'rttc ii r"eplezitrta, s:trl.r irrtrc cloi lei ttli it:llc cl.ri ingeri' S-a llLttrtt
itt c:;.rt'e zltcrer 1ni1;rtl neinsLrl'le{it ll r'r'i'cie c'ii Ltnele clinlrc ele ap:lt'!inear-t r"rltinlc'i
lnonrtintttl 1r'cirrri ir seccilttltti ;Ll Xl-lca, ;i indeoser):i tim^
Iui Ih'istos, 1rc :irilclati clorrrtiutl. Ar:csLia sc virir
t.tttii int.r-ril{ii in l5a ferl incit lr-ltliteazl-t o c:olr- punLti cle la Jaca a fost srlcotit cel tlrai veclti
iirr'rpen scillptat in lluropl occicientirki. lnsii clin
r1r.rloitziri!tiei cie trir"rnghluri. Cei clc.ri cistirli dirr extrt'-. rirlir-rni cle orclin iconografic si teluic bine intc-
reazettrir pLlternic cle bordrrra relie- nreiate c.recletn c[ tinlpanttl de la Santa L)rr-rz
se
cfinuotlriupnirs,tl,ucitc-lrceluosrentint ipmtticda:iscae-rsrttrifitret,grlnelgnnhuiinrn"crl'atlrrleeaitrtt;,,ciaailrtdrincceijnlo;itiase1rt*i.r
vah:l ce ii clesparte, tot tli'.tnqltiui:u', irltc clot'til clc la Selos este anterior gi cir dateazir de prin nnii
personeje gezincl, irflontelc si sirnelt'ic'e, incr-
1100 : astfel, acest:t clin ttrm:'r este sproape con-
temporan cu tilrpanul interior c1e 1a Clhallietl
(ineinte cle arrr-tl 1094) cirrc 1s:orleLzltiinetiifcoricco'intlipi o;-i
elreazi un gir regtrht de osta;i lrdorrlili' z\ceasl;i
zitie aser:riint-ltorle. Este o
fireasca llceell r.lc' rL itr:.icrlic o circltmferitr'{rt
triirngr"ila!ie a sLtpt'ufclr-1or 1et'elc'iiz;i lur sistetrt
mlrlt nrai srvetrt dt'cit prrtc'ecleul elcrttentiir <.lin
Neu'ecliltla lui'l'otttu. lntrlrcit e lealizatir in irr'te- 1 Vezi liing:;lev l'orter, 1'Jrc 'fttntls c,l Dana Snitr'ila
o ntl the llontunesrlue Art rtJ t\ragort, in I')trlinqton
riorul unui psnou dreptunghiular, ea nu pare i\lagazine, 192{; Ci. Gai11arr"l, .lt/otes stri les tLtlttpatts
irri,s,( | t" o q ( )t). a
]Jzrl 1,'d i rt. bi s p a n i.qtLe', 7928.

1Sfl

169

intr*un setnicerc Ei de s iLnpodobi ecoansoa- i"c,icl..rsilclr irttoi: stullttr-rri atrteri'.lai'e itrcendiu-
l;1i r1r,1 pl-rnerejl in rrperit a ullor nci scr-rlpturi'
nele cu dor-ra figuri simetrice inclinate in func- l"';,lrlire rlc .rr:,r, linde nut'tlel',:ase piese ar ptttea
!pieer,fdeectich,nldbealre trirrnghir-irilor curbilinii. Este ,,r dr',r'zc clin i;r'imii ani ai secolului al XII-leil
si elcmenttrrd. Ba nu permite si chial cJ.c il sfir;itul celui cle al Xl-iea. ne
alte co,mbina!ii decit substituirea lui llristos
in glorie din mandorli cu chrismonul simboiic, infil{i:eazii, sr:spendate pe zicl, ca intr-un lapi-
rllr'-ri:t'eiursrrlreniLnlLro;i-l\e,insciien, encigotienpfiugsleiriinatp,rieicaetele, .aSpreoiolpbe-
acesta fiind, poate, o simplificare a preceden- :-:i.r'.,-ii r.isor r.rrnrele unr-ti efort dr :lrcdleel:ptiiirledi,qai cdcel
tr-rlui. Este totugi posibii ca ea sd stea la ori- ;rrr"r-r,rr1izr,ri':r in figurile clc racolcl
ginea acelor compozilii pi-rternic centrate, dez-
.\.r'rlrlri,l ciir-t eci;i-rrlsotr. Putem luir ii-t considerare
voliindu-se in figuri convergente de o parte 9i
de alta a ttnui rneclalion. Timpanul conceput ca o cilrlolir iprter.ir : ori cii inaintea incencliului
:ri:,.rli:'"urilc sc lftLiru dispnsc ala cLIlrf sint as'i.i:li,
siglA divina pe bisericA qi-a aflat in Arag6n
expresia absoluta si directa. De altfel, este ciu-
dat sii constali cir iiniile ample ale chrlsmonu- oii li, cllri.ri iuccnclitt, t'rlest-et'ii 1c-ert ;1rtlp-at
h-ri intre cloi ingeri pot servi drept armltturl"t t'on-.p]olinrl',r-lt-- citm s-att 1-tli'i:epr-tt trlai birre. Itr
unor compozilii rurrative. Astfel timpanul r-rsii ll'nirrrlorir-r r:az:ttrile,,.neutrnlitatetit((
meridionel.e a bisericii San Peclro el Viejo din lor lrhitec-
Hr"resca este inrparlit in doua registre, cel de trillli'r est.c eviclenti"i cr-t e'xcep{il unor retlis'-tri
sr-rs ptrrtind cirrisnionul aragonez,, iet cel iie cle conlrozifie n'.nintite tnai stts. $i tot unui stil
jt:s lrrclinrLiccr prisforllrrr'. ln rriijlocurl itcestllii.I vr.chi, Clrr'i nu unei lterioade I'echi, ii aparfin
elin ltrrnri, stertue :rdeveritoare, ins,crisi'"t intl-lln
cerc, plasnt chjur sr-tb ctn'ismon, repeli figttr;t. cir.rdatcle colo:rtte de inattnurir r-tuilc sc cliijelzil,
ft cicrara, prin crtta ciblica a veqminttth.ti, i.lil in rclief slirb, ingeri,profeti 1i anol;toli. pc car"e
pistortti din f:r!a 'ei, prin pcrzi{ia picioer'ek:r, I.)c.sc'harnlx ii asenuie cu figurile inc;rstrale in
schi{eeze rnigc.'are:a ingerilor pr-rrtdtori. Nu mai r'lcarr-rbula1oriul de la Saint-Sernin. Sinl vesti-
cste o siinpla friza anecdoticii, ci o compozi!'ie qiilc unei arte r-are inc5 nLr gtie unde sir plaseze
s,-'ulptr,u"a si care nrt respecti funct-ili. tn sfirqit,
1i:rpa-ne1e se lrrezintir ca niqte r:onpozilii nala-
bine ginditir. NLr e vot'ba de ceve sp'ecific loc;ri, tive. stingaci orindrrite. Reuanieri probabile, o
certi iipsii de experic'n!6, r-nai ir"nrlte tniini , t'rraj
r:i de aplicarea ttttt-ti principitt stiiistic cornLln rurulte stiluri ce se juxtapun f5r.l a se uni. Nu e
intregii sct-tlpturi ron.:anice. Daterea tinpanu- cu putinld sir faci sii graviteze intregul viitor
iui noldic si a cclr-ti sr-idic cle la Iluesca 11 al artei rornanice qi scenele dir-r timp'ane in iu-
fost irrrpinsir, frlrir molive temeinice, in cel de rul aces'tor panotrri incrr"rst'ate intr-i-rn citrrp
at doilea slert al secolului al XII-lec. I'ot ce bine definit fdril preocllparea de a le sribordona
se p.oate afirn'ra este ci ele sint ulterioare re-
ctrcerilii, care A avut loc in 1096' r:cestuia qi de a da fortrei sale aparenla
rcnlrrnenunel,uti,rpuioiersdcdAeiin(n(foiirn,smsiteisatilrnerueann. -uTasinri efpciflahrdrdieltieboasrreirnsb.dtiti$oeniirast.laiilrcfaercu,aemtsiamtoaalm-stnaaeu-i
Scuiptr-rrile ce clccorelzii poarta Orfevrilor de

lrr Snntiago cie Compostela sint iir cea nrui
rnale palte con-tpllse qi dispuse potrivit unor
alTrvsroaoncsetseeclarletneea,,vcluienccri:l'illii.nriCtlerociutirrfcioaerprnrr-ttctaerrcrleininlea1i t0He78isinteorar1ira1,r2fC8o.aoUmrten-
r,ecI.e, IspitirecL lui I:{ri:;ta's ilustrei',zti rigoa:rea
plntil, stilul flrafic iii secolului al XI-.lea' cit;i
\"r"rme in pl.irtea cle srts 5i in drcapta, alte figuri
incencliu le hltrerupsLse in 1117. Aceasttr ul* r;int r:rai clense qi totodatf,
timli clata po.,rte servi de garnierir. Ansambh-rl mai pline ;i rnai
srrlrle. Nu e locul aici sir vorbitn de uimltoa-
portalului, a+a cum ne apare el astdzi, combina

r/1

170

rcrr [i!irrrii lr sliupneeici acrele,.sill-tllcptitreiv, i!nir{raintciiltuo|_triui rf,li"-r r';-rsturnat. Portalrrl transeptului are urr timparr
carar:ter atit cie special, tr"c.i:,.rie,r , rr lirrtnui itaiji'{larrrrlitat sl infjti.:eaza r,r cr.,iTr
1re genunchi nu nulnai cu ferneia sezittd, cr.i 1.',rz.itie {:t l r.ltl';rctef; Lr rr,.aJo tii,,i.tt. .'rt. r rrtltvgdt"
zsiionoocrnoimc pdaeri'r.mtr rrit'i si o ltltt'i'c.ilt' rkt or'glurizlrle. ]')ste c{xnl)trs
picioarele incruciqate, din r-nontantul drepi al
culgeiipdeincdornesaoplata,ddinardsriecaupfetrmaeilepocrIllaiirel,lpi6eglee-i din lrei panouli loerte distincte intre ele, dar
viile, din biserica Saint-Sernin din Toulouse. lara a fi eterogene : la mijio c Coborirea de pe
Tot ce ptitem spr-ule pentrr_r trroment este cii dic1ni;resurcsciiteprin-,oIgilaniaijr-sdirnteradealsa,fppiortrsoaeepaSiien-tha*dtltleeeIsl",eueIsrlt,ieesicmleaeriterlirncglbqfrr,ul{nlpia;teodracemezr,panin-eutr;'i-,i;
acele fe{e buhlite si tragice nu deriv.i in r-nocl
ai.ttornat din sculptura, fi"rrir iirdoiaii voh,tnri- sona'ic este energic delimitat de margineil pit-
troasi, dar inrpersonalit, din t,urla
la Snint-Semiu. T,c rcgirsinr in c:orrilui clc Itoultti, cirruilr i se aciapteazir ;i, intrucitva, i st:
tlarnturir
lateral al statuilc c_lc rronforllreazir. Insit chinr daca fiecare clintrr
cc irrc;rclrcazii arhivoltelc r.irttpuli folmeezir rrn bloc a1:ar.te, r.rn episod sr.r-
navei de la San Isidoro ltort.alrrlrri licic.nt sieli, ccle rlouir ecoansoirrre sint toluli
('nl'i)ate clc irr']rir,'olti-"t : lsus urci-r oblic sl)rer c('r',
clin Letirr.
clisciprilLtl clrle il lr1:uc:ii de picior', se incltrlie si
Titlpanele 1:ortalnlilor acestei bisc.rjci se tnlrrrlilza urnrind trlirseul lotLrnjit lrl vr-itelor,
1:rlrkrlnl latcrrl al navei si portah,rl trutseirt,Lr- ilrr itt cc'olrnsontrl sinretric, ar:ipile ingerr"rlui sint
dateazti ele orre, autindour"r, clin periolcllr irttorrlsc:, dcsfigurindn-se ca un fragmcnt cle
It-ti -ia rri'trivoltiL rlelrsrry:re capetelol Sfintclor femei.
sfirgit o datir cu rnoarter fonclatoarei. Si mui lciar-rg ci tlianguialia spafiilor. esle evi-
ce clentrr itr scetra lrrc"rlf arii, insr mult mei pr-r{in
Dofra Uruaca, in 1101 ? E probabil ca portahrl savanta decit in reliefr,rl de 1a Silos.
lateral sI fie rnai vechi clecit ce151alt. Don
Manuel Grimez Moreno il situeazl la sfir;iiul Problema ce se pllue de acrim inainte este de-
secolului al Xl-lea. El poate fi contemporarl cu rr qti dacir tinpanr.rl por{ii Mi6geville a bisericii
p5rlile primitive ale porlii Orfevrilor de 1a Saint-Sernin din Tor-rlouse este punctul de ple-
Santiago de Compostela si chiar pulin anterior.
Nicidecurn pe timpan, ci pe lintou se desfirqoarir calc al acestor experienle, itoh'ivit cloctrinei
terna princil:alir sau mai bine zis o povestire in tracii{ionale a ar}reologilor francezi sau daci,
tlei episoade, gi anume aceea a lui Avraanr ;i climpotrivh, venind dupd eIe, acesta le rezumi
ori Ie sporeqte. lnaintea noastrd, au fost in-
Isaac. Acestia sint repartizati sult dublul ranr- cleaiuns jlllse in valoare putelniceie analogii,
pant de tipul celui din Auvergnc : in c-lreapta, strinsele asenirn,irli ce leagir intre e1e aceste
Avraanr, ciilare pe un rrriiiqar, porne;tc de acirsii clir.crse portlr'luri : nll vom t-n;ri reveni asLrl)rir
lor. Citcl'a lrirsrrtLri'i nleritir totu;i a fi pu.se in
insotit de liul siru ; in r-ui.jloc, sacrificiul este luntit'riL. Altistlrl de 1lr 'Ioulor-rse u;azi in tinr*
cirrtrtat de iltgerul Dournului si cle substituir,eta l)rut o unicri sceni, Indltat eu, ;i nu o fragmen-
r:Lr berbecul ; in stinga, un si-rgeti'rtol si uu pcr'- tcazi in nlai multe eplsoecle. l)in dt'alna Evan-
sorra.j in lsriicniolast'eit,naetcriiicroi rcpurefzigetnirfiar rirntirrc en:g- 11lteliilor, el nr-r vlea s[ spund. totr:l, alege, iar
trrrrticri, ('('eu cc alege e spus cLl noblefe. In p1us, cl
ltri Avnrlun :;rrrghiune;te in lintor-r pcrsonajele secundare,
criillre pc nrilqar $i cu lsaac-., crre 11 irrsofeql.e ;rliostoiii, crlre Lotu;i ii sint necesari cu rnlrtori.
1;e jos. Statura lrersonu,ielor clcste ori sc rnic-
lore;rzih lrotrivit pantei rantpairliior. Sus, intrc t/3
rrliivoltii 5i lintou, sint dispuse cele trei panouri
lrlc rutci corllrozi{ii sirn}:olic'e : tuie.lLr1 incon.ju-
r;rt clc rrn nredalion, iar in ccoairsoane, clouil
figrtri cle ittgcri, illtfoilpe olizontale, c:Lr caprrl

I 1')

7i aeaz6, astfel in adevar;itul 1or plan icono- '-l ,rurlou:e c,fera un ailer.irat exeri1..:1u de lcLilp.-
;r..'fic ii ia h;ut ;uv;iiiI in arhite"cturti. ti;.r;-,i rironunie.nlala. I..l irnctul :,+r.i, titae:trui d,--
IrnLiaLea de l.: S:n 1:',iii,"irci iiin Lei:n este i-e- lr hL;i:sac indrS;ne,:1r: r...j Jit.{t'i.fJt-rl'ii il ler'rr
uernrre:rrgainrrccin.ftrtcealarteeraglreer"9tittrttreerr- lriiie ::i :rriclLt {i-
i"iusi hr lrr'.rpo/'iiile "c{l"ipnoiii:tattl,iposLetrii coi,i::i rirait:-.irr.-l!i itr .lirt|iosttl
igLLri
(iusal intr-urr stil cc \iLr s] l,i l,)c
llenriciclu al tirnpenului. Se inriugr-ri'eazir iistfei
ilr4ltrlni, cu tollrl terestr';i, a Omului*Dllmner:eu r; uotiS pcr"spectlr.ri'r s.:rti. rt'iai rlegr.abit, i,ci i ir-
piire a a\reit nevoie de ajutorril ciiscipoliior peri- polturi. Llaginea cnlttiiii ai:ure ti:rt-i:fir-li.rrutii
tiLl a sc putea iniiliu la cer. A;ci, llrist'os este
asistlt cle un grup rle ingeri inghesuili in el gi in loute sEusulile.
pc cirre ii duce cu sitte in luirrinoasa-i ilscen-
sir:ne. r\lti cloi ingeli il strijniesc, linind o l;r''l\rsivaodl:htr,, c1r-rpii perio.liirl Dnnii'-irilill', rriiilitlitil,
rrrini.r ridic:rta, iir cer',lliita intinsA sp:le piinint, t'rrr-rlttnr-ri c:'ee.'r'tz;i p|oprln l Or- i-t i-'iltlli -
tliie r:lre iritlii in cii'ir-Li t:"ietltr.ncrfoi:elo:', ci1.li-
r;ei;trrl lor ciesenind linriteic icleilie ale i-ttrui lincl aici o cittbli insrr.-:ile : continrtiteie si
ft'onton. lirc;i doi in;1eli ..;inL piasafi in c'coan*
inclininclu-se potririi culbur'li. ailiivoltei. inol;l lii.tii.e.

s'lr'c:ruirtee ilnriill:eiieelca,iifnorg',nrrlirtrirdguinneafeliradneoettrllilrofir si se

riing con-
tinuri. In siirl;it, in.qelii cei'e il petrec l-rc l-sils
isi r,tnclrlicsc ti'upurr'.i le intr'-.o rrtiscttre densnttta,
runticipind ;rstfel toate rrct'le figttri 'elegant sau
\:ioienL rnol:,ile t:rre i;i irnpletcsc cot'egrafia cal-
r:ttilrLa cu clr:irrre st:r..rlptr-trii I'oi:l:lllicc.'iimprnr-ll
poriii 1\1ir:geville este cl.iLrt a1l;'oxitI);ttiv prin
rrioaltca lr"ri )iay:ncnci (iayrlrici, in anrrl 11iiJ.
Dit.ii t:l rir fi lntericr tiirtl-rltnelcl cle 1a Contpos-
tellr ;i Le6n, arii;til care Le- rtu exectltat iltl
irce.steo din r-rrmi n-au r,eiinut tnar'e lucru din
i:uterniccle innoiri inaugirr'ate intr-o
!ie rnoir',.rileirtaLi clc ctrtr,e tn.restrul contpozi-

din I'ou-
lonsc. I)ar ceca ce iinporti aici, intr*o regilrne
iind.e efortr-rr"ile utistilol nu sirrt despartite de
fhror.txarriiaeir'ebit1i:irioi liltlrei:ecuciree nc|r'ecul si nici de acel
ii reprt:ziutii ult.imttl an
irl r,u'nli sccol, cste nii liit slntpla delare, ci'r"
cril itr.te:r uru-ri rczultrrt si vaioai'ea sa efcciivl
in c:iui:rijle ultclioare. Arta de ia Sa:rtiago de
Colil'ltostela, ca si rrta de ili Le6n, modulelrzJr
prin citeva acolclLrri cl-eia ntonuxltentale, ve-
crihrltLiqe tii,ixo'orc<edlineevdceacciotliraploXzill-ieieiau
frizi:r, famiii;rre
(ceea
ce nu ill-
:lcrnnli neirilif;it ca ar fi iinterioat:e, c[ci pro-
cerleele dureuzii inai tnr"ilt decit actualitatea lor
isioricri), dar, pt'in lirnprniii porlii 1\{iegeviile,

1t4

ecpitoiui Viii Lur;rne. In fine, qi aici e punctul ce1 nai inte-
rcsant, ea prezintii o imaginLr il. olirr-tlui, cr_r
il4il'l-,S.$tri#ft!:*U fr rnldularele lui norrn:rle, fdri nici un adaos
strbin, insir alungite ori scurtate parcd dui:,i
i:unul plac. Aceastri r--aiutare a fr.urnosului in
.,clifonll((, in adevirratir accep{ie a cuvintului,
Aiacncupceoliiregloflnoooarcnicvrpoeresn'cLltaStGlfu.ienunj'oitiuurla"limrbt,itmBcu{esenr,-ndssaeiemrdsS!.ticertortilcrbl,iuott-sTdtlietniiefnmirerryuea.altPzsdieal
buuii clrcpttrte, vedeil in el un asiet reforrnator
c:u'c ;lr'c ncr,oic de ziclul neornamentat si de
silraliul gol pentlr-r a se ltutea ruga cll evlavie
si inlelegent elegan[l elevata a lccstc-'i auste-
litirfl. Dal' aici :tu se Ipiunseinitrrsotbrlleinmea si facerl
X. Metamorfoze necondi{ionatc. }'/Ieteorul din el r-rtr ir"rtcrpret.
asemenea
extrem-oriental. Ctnul i:estiaiizat al l\,Tc* ginduri i ]leutru e1 rtu sint decit niste diver-
tismente care abat sufletul cle la adevdrurile
sopotamiei qi aI lranului" Ilgiptui. Umani- eterne. I)epalte de a-i apirea ca o reguli, eI
tatea mon;irilcr gi'eci. I'{etamorfoze in- 1e pune pe seama unei dereglari a imagina{iei
verse. Isioria sirenci*pas;11'e. Nimfa IJaf i:c qi a unor instincte corupte. Acest n-ragnific vis

in religia coptir. II. &fetamcrfoze itr irrl:i - al unei Geneze merelt reinccpute il arata in-
trucitva pe Dr-rrnnezeu la lucru intr-o materie
teciurS. Varialii rornanice asupr"a pr{-rp;l'- schimbdtoare. InsS forruele pe care el le ex-
trage ;i pe care noi le considerirn cloar nigte
tiilor umane. Uriaqii gi piticii. }'itica i:c- cbose convulsive ale haosuiui sint in reaiitatc
scrtite unui destin exceplional.
partizirii gecgr:afice qi a 'Leorlei irnitative.
Chiar si noi sintem ispitili s[ interpretiin-r
l\,Idsura spaliuhii in:;:otril-a rnHsurii omu.* r:ele mai vechi dintre aceste crealii ruonstru-
oase ca o intoarcere la forine rudimentare. ln
lui. nIH. Alte aspecte ale mlsuiiior iralio-
nale. Distrlr^ger:e;i liniciLdtii. rr1:i:r:'9i;t vi- legdturti cu aUaniul de pe ur-r capitel arhaic din

dulr-ri intermediar. Sr-rpravie{,uiri roma- r\uvergne, s:rvantrLl citre a studiat aceste pro-
nicc ln arta gotir':.i. (bi(lrr')orliecctprtrovnr,clietmf.\uorce{uloiurelslteriLfeiqtuu.ittrdcAimccodatric:i;xlcl;ieirrerr'n'c{c*isg:rioliirtlmstrr.crrbicacinotriennar,dti{iuimrce-erriiricdnot-letgii,eicoitroLor-eiriocuaqeu.rteiieavs,siris1utec1lishr1ti6se_r-.i
rrronosile in cirrc efortul apare atit de evident,
Arta s;ecr:ieiol al Xl-lea ;i lr1 XI[-lea cr-rpritlde ;rccle atrimale uurane purtind cu intl.istare
un rbtnognailitric"et.pr.rio:is'toilniustidneci;fortr'lri.t'l'rler-l'iai,t'es,instlirtpolfLtlli.t.sci 11'cauir 1or por-arir. de piatra stau la originea
dc inon;tlii
stlirine cle vjati"i. 1\'1ai intil, iililraucperlietrl-i
c:tl'e sit-tt
zisi, nistt-' ligiiioane ciuc1ir1.-r,
timi: plante sau siut coi'tlpr-tse din elelrent'r
eter,ogcne riparfinincl lirlot' sper:ii diferiie, brr
chiar niiscocite pur .1i sinipiu din joc'"tl capri-
lirr:.; al uu+i rrinfi hcinare. Scr-llptura rotnanici
ne- inii!1i,i:irri qi iiguri Lllriane tratrtte in lrcr:iesi | [,'ltotttttt<: tlutts Icr sr:ulpltLrc romane, paris, 1922,
r ' 1. ii, 1r. l l).
Iti. atiir:.r :tlc:ituitc diu e'lemctlti: t-tirtltue si tt.'

175

ut-tr-li l"rlrvirliLr lotl5idglabii. Daci illlarenl clc se .1l.,1;:"irnir:lriiuin'eepal'Ogdtu'e; cLor,-bpuoelltits',iri\,r'nt'tulrdI ivta'etceiili slinfiltlr

r'?ltlt(rri iit irec,-rt, faptul nu se datclreazl unei 1i1: :i1;'.,'
eiesr-leir.rdini pa:;ir.e. nu e r.orlxr de o sirnplii ljLric clin ioria. Atc'lier tie l]{rltlitde a1e s,"'uii: -
rr:gresiuirc. 5c:'iz5.iir in cle incepr:turile une i. tr.,r'ilor eicnistici ditr il iinele sccolL' liie crei
cre;tine aru itnportitt in r"egaltie ciin norcl-vc't;*
r:onstrLlc[.ii a formei. 1,.r1 lndiei, nrogtctnitoale :tle traiiiiiei glecegti

I rt s:rtrapiilor lui Ale,xandlu ceL i\'Iare, statr-riie
zeitaliIor mediteraneene si aie inagistlalilor
l)entlr.r r-i in{elege principii}er, in vi':tctu'iLe SI iatini. I)al aceastti enclgica afirtilare u varlorii
si XlI, cstr: utjl sa faccn o colnpiuiiiie in1,re
clt rtille f nrrtrstice a"le Asiei ;1 cele ule Eitro- or-nrilui;i a frr-rrntiselrii ttupului siru piei'iior
incarna in rnod cu totr,rl ine-xilct i,'isr..ri Jil{ele1>
l--ci. .:1, 1'gs'f r.u:;t dcnieniu al |cr-t't'iei r-tlrrane ar tului si totala ltti deta:;ure. \uiedettt irn:rginea
iriei'itl o 1i-.rrrcstifrt{ic' sistcm;rticl ; ea incitir in
toale lrrivinfelc cr.rriozitatea lLri Ifudclira gi aciormind in forma sa perlectl,
itrtejectLrh.ri: cirru$l i ,qi s-ar reti"i-'gc-' iirl;hun-
intr::i irr cont.lcl cii ceie nrri intilLtr t;tine;r1e' cutrr s-lLl rcctLir.:g3
r-;ciii ri:li{ioarc ciirorl lc dii o c:ip,i'esie ('Lt sc lilctc ncvir;':ttt ;i a
matei:ir:i penil u a
dispirlee peilltrLr icitdertLlrr:r. i'it'.litrvltt' prelios,
crrlrctr--r- i:zoteric ; rcve1eazi coti:piese 1;:;'ihoio- rer:epticril go1. hnpu,rr:-"rtoarele st;rtr-ti de bronz
51ice ap,lirfiitittrl is;toliei ltrirtritive li rit'nr-tltti ; dlxiutrist.eirtreror.lt'irerllal'ol ;Vipial-j11e:ar.rsriiic;riillL\'irr:lill-trleiltlt1i;irirestii,elzii"ir-
iirf:i{i5cazA spa{,iul qi for-nra, urnbele tratrrtc t:tr
o inc.l r;"rzr-rea lir a conrb i niiti i I or nicicincl crttn osr' rr tit
rltirii.lr Ltntti trt;.ll1r:ii'ic :,,litr:,,riltg itic'hizi'lri irL i'l
cle llrla imitalir.'i. Ci"ria;: si telrrrctrltl cle rron-
stlu repri.enir rnlir,rnii noa-"tri:, el ar,iucl trn sens nrlrntrt l.
pelorati','. insi ar fi o cloare sir-i considerirtrt
sinoniln cu clelintl qi cu balbat'1a. Ife flrl;t cl Cindir eli i..rttrlislit c r;tt'tlroltri itislr Lti.t 1:r'i rtt il;itr

r.le clisr.,ltL!ie lr i oi'irici r.illtrllt{.) tttct"gii',:i trtt.rll"
seixlrifici:r poete, intocmlri ca ;i ideile gene{'alc. rrrii cicp:rrtt.cler'it ir(',-'st sjoltlrl. Oi'icc v;ali ntt
unellelc ;i nrallnile, o tenta'iir,ir a ,,creattLrii(( csle dr'cit o 1,r'r-cerc, olir'c alttt enfii oste pro-
tle e crelr la rindul ei. Dacd mongirii exprinl;l vizorie, (rrtttll Itt.l er;Lr: tler:.it L.tlt irtt.rtlteltlL itl rtltil'-
lrder:;eori cele n-rai urnile atitudlni ale vielii spi- t,iy:iicitater cxis;ten{elor sl.lcce:live, lot :istlei ani-
riti-rile in fa{.a acelui trisie'i'al destinr,rltti, al irraluJ Si p1ln1.r; ltL sinL cittcil lrilte rr,'cidcti'it:
nrorlii qi aI zeitu{ilor, ei par" a fi gi siu-rbolttrile
schiinl:r-uilcr intle toate formele vielii. Legincl ir-r spir!ir-t, triste lt:;oare .,'ii'te.ir-rri rrle ncrriirgi-
fiinta orrene,asci cle animal, fircind si se ive'trscir nilii. l)ocrtr;nr si inaginalir ducear-r in r.rloC
iiresc la scl-ritlbiiri gi combinalii. Se cousi-
or-r:ml riin atrin,alitate, dind o aparenli organicii cicra ci !*satura vielilor tr,rtr-tror pini la in-
este fircutir ltll din identita-
ccnvul:;irrnilor natrrrii ;i forlelor elemenlare, di:piirtata nirranf,
lea unrii colp ;i onriucnirerui illelur.cjorattltep,csciibdili.nTenr;egninla-
chiar si fluidelcr', ei popul"eazi universul cu un :;i ciin al.ralentl
nou regn, cu o bogati serie de vie{i intelrrie- rlircrr br.rciis;tit ourtrl utt este sr-illrrat cle iilrl;ir, clt:

diarc. l)as;re, dcourcce a fost, sar-r va fi, iarba ;i 1:nsirrt'.
I )rrtoritrr acestr-r,i fapl mrtelia inel't.ri este elr
Dal ei diferir erltorm in fr,rncfie de rl'eciiu si rrrslsi figuri si fiziononric'. Cctidi{ia I toi cer:l
rlrsir. lde diiln iraediat sc:.trna de acest luci'u , t, fiin!eaza reprr:zititir is;pisire'.', tiit.r grc9el i
dacli ne gindirn la uotrstrul extrem-oriental, .rrLterirr',lre si'iu raspirtlt ili'nirLl {;-ti-;teic,' br:nr'.
r;r:rrr-it-'iru1 limita al con-rpn.ril!.iilor noa:itle. in O alt;i forli eontinuti sir acfioneze pe decie-
ilrla Asiei bur.liste acfioncaza dotia forle cotr- r rL-'t la rivciranii si insr-rlarii rlin Fecif ic, gi

tradictorii : una care acceptil irLagitlea omulr.ti,

cealaitir cilre o dizolvir. Chiar inainte dc ex-

178 179

Ainnsltritnncsteil,cer.oi iVntc,i-rrititir;tiri-ttilnr.liirsrjorirlcelilroer iliribLtie; c'otp, rrre o alti lirrrjtii gi nici o alti leg'e elecit cea
Ac€- clre i1 1:oaltii :,i :r une'ltei r'.ir
ascur.tse. rr nr;rteriei Abscn{lt rttrci oItlini ('xtel'ioitl * il
lui tiuddha al rcplrr:suiui etei'n, incfits in ca- srrget"eazi. t' ii

rapacca lui orri'eneasca, i se oprlne l)ragontrL l,l'"l,1,e-,s.etevoig-ouatnlebltrrisri originalitatea expet{ent,eltlr.
eternei schimbari. Este incarnareti intortoclreati
ftrgitivii in vircir.tltt'tl in-
a tartunuiui bintuind ceasnpra rnAriior, a
I iorat.
furtunii, a celii tirindu*se prin vii, agAfindu-se ilntr-o epocit nai indeprutalit, Asia trVIica,
de aspcritirlite stincilor ale cilor creste rasar i\'lesopotamia Ei lranul ne oferi combinalii di-
piecurn perii zbirrlr de pe gira spinArii. In ferite, nult mai ferm determinate Ei in pri*
tirnp ce taurul mesopotauiian se opinte;te pe rnul rind asociate cu ziclul prin sculptllra IrIo-
cele prrtrr-t picioirre or"i se ghe'rr-ruie;te irnuabil. numcntalA oli rupestrai' Eie nu riticesc in vau
i rin atmosferi.:t, nu se ciesfirEoartr dintr-o data
in forni;r sa, in bronzurile ciln elloca llan, acest ca si fuga qi sa piara irnccliat ; nu sint o
nlonstru, facut din ai:uri ;i generat de aburi, sit-t-t-
se rirsucegte in lel
pqriinchvipA,zdsuchiippiteonl trEui schim- plir trdsatura pdoenpdeenrealbpilietaoterarrantuetincltlrtangliiliiti. Iile
bator, unctuindr-r-se a :nis- fixitatea, l'llil-
lu arhitectrrrale. Aripile
turi soarelc. I{u este cI oai:e stapinul ;i inspi- tcelerieviu, lctui r,isicru organizirii dotate ace.ste zeitdli
latorul tuitnror rnon;trilor uAsculi din ului-
care sint
rnoustrttoase nu le impiedici sf, calce apisat
toarea fantezie grafica ir Chinei Ei a Jap,oniei ? pamintul cu grelele ior copite de patruped, iar
Poate ca aici se mjnasnuif{leastivr iaciua cea mai mate
arta cie a imposibilului. cincl plutesc prin vrizduir, preclllrl C)rmr'tzcl,
forlA este crr;i cr-rrri ar sta pe tll1 tron irrviziilil' lrTtr
Creatura aceasta inspirin-rintirtoarc, inzestratii
cr-r aripi rnenbranoase, cu solzi, c1l courne, cll exista contrust,:rtai ltlirt'ct cle'c'it cel cc optlllr
rgrhre-laarecl;iiunaentegnie,ludpottaa,tancuu rtita energie pelt- ,'\sie occictentelir Asjci Pacificuhti, prlmintlti
viniitorilor qi aI ri'izboinicilor' !intrtr'rrrilnr tier
este nn autornat ; r.rrezhrii gi arhil:eiagr-trilor 6ls pescari. 'fotu;i
ciegi foarie con:plexi, ea nu are, deloc aenrl
de a li licr-rta cli.n ia:iepsaerid{iisepabrarrt"ets',ci,.er s,tgei r-in tot rLlteie mescipotl:niene lrLr ireclilt pinil in Chin^a,
care vielliieste, o cclxeefrocritninractlieinoainnfibh"erleenplairdr{eisafi;lte-trcaetantirnuluevialtoLr-'
totalA.
l\,{onstrul extlcnr-oliental este un nretec,r ;i
unendteilineelmt i;naetlirreaprrrenzuirni tpi uenxpcat ninsiusnpcaaf,iue.xlprllozniau t:,ri : artrinteein toctrrai acest lr-rcrr.r in legiit'r"ltli
este condr!ionrt clc ninlic. cu epocile dinastlilor AHsaian.otDieanrt,a.lairiielsctetllfl;riri!it

clen-ionstrit Fe'nellosR,
in.cloialth scc'n:r' unei L'tpte' intre doui cr'rrente,
El i;i aflii <:ea mai bunir expresie nu in bronz r-inul venit clin .parfiie Tigr-rilr-ri ;i ale Eufra-
hstn-arahut-arip.sieIanatr',ucirem,acleaidr iddn,eetaelphednsiEcteai fpcuaemrarnf ceael,eiilmoqpvirietaugnrlleaeanzedier- ctrl-inrhs:pi,recaPa;ci ifidc,irirnlpellaetsouinl iranian, iar celAlalt
totalitatea ltti, rdicir
cle Ii marea Bbhring 9i insr'rlele Aleutine pinrr
revers, mugcAtura asculit;i qi rapidd de spadi. lii Noua Zeelandi. Pe de o parte dragonr-rl 9i
rnerele zburltor aL mit'ilol tropicale, ctr in-
Ciudata scrjma a g;rligrafilor ii pastreaza in
acerit uni.vers acvatic caracierLll concis, bizlu'
gi tr:tugi fizionomjc al. idiograrlei. Acest rnon* tinsele lui aripi, fregata, iri' pe cle alta, tau-
strrr-r ivit din ocean paipita incir i:e rrratase ori n-rl Asiriei, af Persiei Zend-Avestei
pe hirtie, clar eI aparfine deja alfabetuir.ri. ln 1i a cr-11-

fond, poat,e cA imaginafia care il zarnisleqte e trrlr:i lui l\{ithra. de fiecare ptrrte a porlilor,
mai limitatl decit ne-an] fi inchipuit. lla nu La Khorsabacl,
tai"lml inaripat are cap de om, incununat cu

180 181

tiari tei prelunginclu-:e p::intr-o berb:r ineletS. iLrpionicriri,toPerlrlckltio(es)asatile.ldi".deii.iipenlilcrecLioiircairnriipdniircaiiinlt{rpel:iueaeatlrclq-crlnlciairel--oarautt.nln'liLu-ulorpcti-t-triiitl,iivei:agntncaduteiuelstlelciaf'iaorsiiqPratzariniee:tpilid'ivri,proe1aFppllibioue,eisr,f!ft!u.lrdeciiirnls'e'iaeilrte-l-l
$tru rri:ii sint,-,rn in prez.enta uni.li irieteor ex- vtAicori;rnlri"unr.rru*iteciappritrlruru.iPi.ernnisu.lea'it,rrretlzeoprs-x-oiiirec1'r-iittrenaiznrnciapi,ri':,nllinfcat.icmillellscrrcadetiiiiniis;enupritalli-iitcfcoscilroeioeuecvrnpgltooetciucaeifiuirfrept:i'crtgLitr'i,itrcruiet.-lcllrrrllarpt.c:irlsrir,loliirbutpaercinilIcol,'ciiirlliltste:i\t'drl''lt(rcilarl'uereio,sIuxitcerLlslctpi'ejllulipnir'rtrc:p'iilbslleeceeiielr'---'''
ploziv, sinterri ln fula unci coitil:ozi!ii folrte leul atacinci ltn titir .,e clt'coreitzii scrra sirlii irri
stablle, facnt:L din eierlenle ugor de ideniifi-
cat. lnsir par'file sint in mod atit clc savant
legate intre ,elc incii monstruoltsa combinnlie
ni se piire trdnrisibil5, fireasci, aloprtast1ili:setiitctlau
$i ac,easta fiindci Lrnilatea
viala.
si tehnica e extrirordinari. Dlntotdeauna aceste
popoa,re de viniitori alr imps:imat forme-i
umane ilparenfa nrLrsculari-r, rrspra stlucturi a
oa.sek:r', lr ligarlrentelor si nerviior proprie fia-
relor'. CoapseIc, articr-rietiile gi bratele regilol'
biruitoli ai leLriui nu sint in intregime compuse
din piese de armuri-r, aslt cllrn af.irna lleuzey,
vmr-i'einmsitibn:'rr1l'e-rle:l"eng'{seinitercecoeullpuiuir,crl;etpier.,a..r.ciqiilte}firs-1rionrlir'i.psOliot n:orrayr"rsLeel iilcci.eelejiy-,i Xcrxc's cle 1a Persepolis ?. Tiittrltl, ale c'frrtri iabc'
ia:;i specii. I)r.asu1:ra gruinirznir.ri r"Lnlri 1,rrrr r-inr r:idictrtir, cealaltA indoiti't, se spriiinti ri,qicl
1:o;rte stl, frrri sa ne clt:cr.rncerteze, i..rn iriip el,.l cle bordura impoclobiti cLl" roz{rte' parc brcrJat ctt
orn liindcii cl exprin''.i i.tcrcl.I$i ierl cle vi;rii. ttn gulon lat clc pcrle Cc-a lLingul spinirrii, dr:-a
lisle frrziLrrrel clirrtre illt;irlaL si ;rltistitl i.rni-
lur"rgr.ri plntccclui ;ii pe arlicula!in ttrn:irrtlui'

l'foirgtri ca 1e'.r1-pitul], cliagr:alne ca nledalionLll
cnliarrliiiesmiiatlirrsi,upllclcr,irtoitcnaruurltrtlllaaliizabrcuanitrtnrocrr:c1oittni'bOi-
rrr rl ie r. daiir cu acel grifon cc dcc'orcazi veqn-rintul lui
Il-Iei'r. aflirn"r deja in
'flt'blr icr si irci;iLtg;ritr irlrcrjiirt c,li nt:i:;rirrr s1-rlr- l{husrar-r al o:rre nr.l tle
!iului gstc lrdrnilribilri la ircclti piiznici ;ii porti-
1or. !li ntt sint stlict cleliniti cle un nte'dir.r, clal plinai artir rouanic[ ?
sin I 1u-.t|,::r:nic ck:telrliitrf i cle funcf la lof , czirc': Popoarcie me'diteretuecne aLl inventut din bei-
cst(,. ircer"'a c1c a pr-tnc stt"rlrir-rire pe zictrr-tri, pc fie, 9fcori-airmgn. uailrgibliocprtj.uuImlliaaataadtmeoruuitlmttipva1lni'ceitma, tacnimitniccael'egleliunnetogataeztm5e,iulosruri baclico-
c:irc. p;rltc a unni gol de zid:rie ; sint sir.nctrici, nocefali, a zeilor cu cap de uliu, de 9aca1 ori de
sint itfrontati si, n'rai cu sernd, aitarlin zidului. 1aur. El ghernuiegte in nisipuri lei cu chip ome-
[,lirritoarca irnpt'esic dc vigoarc 1i clc r-rnitate nesc gi avind pieptdnitura Faraonului. Cultura
cc o Ccgaji acelti mongtri. nu se datorcaza nu- religioasa a Egiptului rezervd einiinah-ilui un loc
m;-ti auloritifii stilului pc cnre incercam sa-I
definesc, ci acestei posesiur-ri a zidului. Impresia
nu e mlri -p-u- faintupnucitrc:ri'nndilirtrc-cerupol;arteacceirii.laeri-gmlai-i
i;lttt'r'nicl i9traliis,1efaSascalacrur'selaa,'npCLildol"tdapnritcet.lr"aei"ntilcnaILIte,i,en,rVdlueiecntloaLcarlie'aIP-'ate:agrrlsinrierd,clJIlAi'oanslrbtisase1t,-'rnrt,ft'u9dMiai,uostprecuuvrt9m'isr4-'-'
ioni c.lin carhrnidzi coloratir crnailati de pe friza l1i''n,r.,eiu,iri2l,sirripuatiStit-itieapr,utlflr"riuuloc,nri,.tinniontIcubpsuzi.mcderer.bueiaistlanl.m,ttri,niiPii,Puntr'.r-cC2ui1Lnc0p.p2inr.lpoasAvtslnetarinatiriit,tnoildp1)ceic'nl.ltuiinLrn\niclailimi,z.tcaloiitrnalr.c{r1:ltea;irlljurp:atfI'udillltri-'iri-
clin SuslL. Dcasr.ipre piepiLrlui boml:at, orntrt r:ur

cirlionli, capui leului este impocloi:it cll coaltle
rJrsrrr-'ite in spiralii. Aripile lui scr-rr:tc si inspii-
rnirrtiitoare, irnplantrte ios, ii pot per.rniter s;'r
zLoarc, dar cl este nlai clergrabLi terrestnt cirril
ftcrian, iar ealc;-htura lui cgalii si apisati las5

1E2 lB3

,de exccplie. Dar in lrtd, ornul cste cel cc f.indc rtecit sf, plaseze eapul unui orll lle $rumazui
,sir predomine gi efcctiv cl binrie toate celelaltc rpr.rLl(cn:.:turi:;tc(:iittlurl',iaritmri 1ftci-rrlncie.pl.r.rstt:e;rrll.ctlrih'bti.rsilltrltillici .gi:lr$r'eric f'ace 'sa ti:;-
(rolri'
elemente ale combinal.iilor monstruoase. Horus, torli
I]tt lltttltrti
Anubis, Hator sint, ci,r naturirlefe si eleplan{ii,
ninani ca trup, de sus gi pinir jos. Cindul ne "nautteAd-eit invinetnatcatteoruplirrlnilce,nsctortrtlpuui, ludiarurmegarenseraez!ia-
gccloi-oaaudnii [irmndaiecliit'lcaaotpernai.;ititN,,purbmras"trrrbciaafz[;pdi ,tiu:irnr'oafailr-f"carr-lrriapnic.imdiocaallruaeblue;ii',
poarti spre acele pcrsonaje rnascate din religiile Dar Ia atnurgul clct-iistnttltti, atunci cind evo-
inf[ptuit5, micile
fetiEiste care, in zilcle de ceremorlie, se gitesc lufia antropomolficii t:ste
cZueitcSitleileucr1uccaapp'ddeeleamnimn adl ealefcvluelcthoiutelumiuBrigloipr.t brbnzuri iin Carnpenia ne prezinte o imagine
sint, poatc, ni;tc prcoli care oficiazei mascafi.

In orice caz. oricii ,dc binc ar fi racordate pdr-
r!rirlean, ded1egriddnctilnined;itsetinfcotrem. aOrensuelntciasltrcr.cIerl;icrai rienCcoo--
ialir cf, altfei se pet ec lucnrrile cLr Slinxul: insii pur um:,nit a faunului, cat'e nll rnai pistreazii
e l"]umai o sinr;rli'r rAsturnare a proporfiilor, )ip- irrfaligerrca lrri originarii clccit o ccxdii
hin
scrl:rsrttroi, rpiilalstiarstirarmii-asiirjocstrldeitr;aEleg. ipt ;i
sr-'stc energia cu care vinirtorii asirierri au arri- cste tot itiL ctc instrttctiva. $i tin in (lrecie
irralizat omul. tindc si stl
lLpi'opic de otn, s[ cvirclczi: ciitr vechcir fortuii
Nu se intimpll oarc ilcelil$i lucm si in cazr(l toteriricd, s:i retrun[e lit aninlalitate. I-Io]leattrI
ltoliteismului elenic, creator prolific dc mon;tri
c;il inepuizabil pldsmuitor de fabule ? Din Egipt ir plts cinlejastaintuelutmeleinre'rgziputreLntueitadteina pasarii sim*
Minotaurul, diLr Asia 1ub sm[llttit
a primit Sfinxul gi i-,oiice pictura sarco{agelot', ttucle o vc'derrt din
Mica, zeila inaripatd, iar Briareu, ccl cu o sr,rtd
de brate, nc aminte;te de ze'itdtile Indiei. Si- siru in
rena funerarl, care nu este sirena mdrii din pclliocifniid,u,-rg-iimbbrlainledlecuompaeqniec;tloi minotrli-,uinntignezsint dde9ai droi*-
ra!ie...('. O statueta de pamint ars qi una de
Odiseea, ci o pasdre cu capul'de femeie, simbol mirnurA, achizi{ionate in 1918 de Muzeul ciiir
LAciyrintoanau,cdea,lasn,egemi mpinrduetzozeainuretdqicinuptroruocvaielttvnaainddtirndeiipn6e'mtcaolpnleet caa{irlaes
al sufletului ce se inalf6, continu6 o alt[ sirenl,
uliul egiptean cll cap de om, hieroglifa slrflc-
tului 1. Insd arta Greciei qi-a pus pecctea pe ci-
tcva remarcabilc cornbinafii intre animal qi om
-!ap,ccinntfainuerucl,apfattpl tcuicraGcor-rrgpoincli,oacureq;cirpiccooaldcdiindde acestei dezvoltdri, ale acestei aspiralii progre-
sive sple forma umani. Din acest punct de ve-
in locul ;uvifelor dc pirr. $i aici c adrnirabil si cler,-. au fost ele studiate in Lfeercmhaetcd2t.oa,,rMe a9ii pro-
vczi curn, in ciuda indcnrinirrii sudurilor, a vc-
funcle pagini de l{enri intii
simplf, puilte ctr" cap cle {emeie, sirena va {i
rosirnilitSlii, a aptitudinii pcntru viatir, idecl .,,pede inzestratii cll douir bralc onlcne$ti.
despoticd de orn sc impnnc in organizarca in-
tregului. Oare ccntaurul csle foartc difcrit dc l,'iindcii egiq:Lenii figulast'rir astfel pasirea lor
Lapitul ecveslrlr ? I)c-rtrtc-. cii gcninl ttnui a1t po- aveau
:irnbolicl, grecii, {iregte, sir profitc
por s-ar fi rlr:l{utlit cr.r un alt dozaj aI nmal- i'rrecliat de un lucru deja f6cut. I)ar, in vrelne
, '.' rLltigtii egiilteni, conferind rnijloace de ac-
gamului. Sctrlptorr-rt dc ln Khorsabad n-a fiicut

r Privitor' la relatiilc crt t;lgilrl.ul, vczi I{r,'uze.}' I iiuiL-tirt, rie cotresl:otttlantce ltelli:ttitltttt, XII' 19118,
In troclucerea ll (latalocttLr: <lrrs Jiotn'es tlc tc:rt't: r:uit<: 1,. r1l,'.\tl'lr. iir:r:9, Bibli6thtlqle ries nrttsios rle L;-ott, 1-1'tli-t,
tltt Lout;rc^
ll)lt/.

i"iune suficiente semnuiui figr-rratil' al sufietu- :' for"rnelor indiene, 1ir as{irilitul istoriei jui, ei
tLii i:i :iligurindr: -i deplina valoare, :acr:Liser". Ei de ver;:tnii-
:-r;l'ciilrl .l"".rr ternrinlti, rnultr-rrnin;1rr :e s:i lepet;: r,,iriri;iq legat de rlorri-reie upAne
iii: rlru.r'Tt t'rraitrt.c 1Ir(]ijilr'lii: ara.rSli:l lol li,rr1) d.r lr[rti.,e u-gipierre, i'le l.r
1ir:ioiogtci. In teritori i1e
('ucrlriri:;.r lilrriSn;{ piir;i la clri:er.irEi aii"ab!, lills.
ttil i:urgtrczici aic.xrrndrirrtr petrtri.t mitologiu gir*
ru:ai rnulltr secole in nriiioane clc cxerrrplarc, dre- l.lntii crrirtirrnir sa asocieze, pe frotrtoane ;i in
cii. dirlpctr'lvai, nu sc opresc din ci.L'r-ltl ; simtttl
lor cstctic ii impinge sil caute ,ilrt]l"ell cum poatc nisc, zci, anlmale, mongtri 1i siinboiurile cle-
fi modifical sau completat ace'st tip c:rre la in- nrcntclor n;rtttrii. StrLCiinC repertorir:l icono-
gi'afic a1 sculpturilor de la AhnAs, dalinC diu
cepr-rt cra i:ur simbol, iar acum Loirptteir.ridl ;dleri"a'irtar.t sr-rcolrii al IV*lea al clei noastre, girsim acolt'r
I se moclc'leazft as,,achr un piept atnoruri intre nruritoare si anirrrale sitcre, IItt-

continttir, nu mai c tioar pieptui, c il-Ltregui tors, lopil riipitii der taur, L,ecla si lebicla, joct-u'ile
Ilrscjvr: aLc nelr.iCctr)1'LrLr tritoni i, r.i:r5tr.rca zeitei
s:int;olclrrrii.e, coapselc, mircai: partcit lor s',t-
i:criorLrir, ;i toale,. ilritetc
dupir trupr-t1 fcmiirin. I tr r.ilr s, isca tlr d i rr u ncit'i r-' rrtr'rlii, I)rtii r c LLr:mlu'i tii
."ql .cunt trrlsnl Lin.lan ntt e fJrcttt cit: "'\itolo si ri'ic'tiiitrorj'ozuta in .liLrir'. ii intcri-'sarrt
pe piinriirt 9i cttm i:ilntrtt a sc tiri
putea sir-l irorirte nigte picicltrr:
in feittl acesta, de prsi-ilL' 11-31' d,s str-riiilt accrrsti tcrni clr.rpir ni5te' lrng.rnetrt..r
scnlptatc lrdfeiat\oiilllrrilirlnuI z1rt,'uci'octllpinitrrC"raciruo,ttnpcfilcdaer5c
intrt'aglr f i';urli ,\ilri'inclt't

le,:.r;{,ci.arbiceiicieateilda;iuSplra"rsLarninrepeozeztirfiiesor-lirdrt,iccaolaitdl; iirrrvc- diir lrrt.rzt'L.rl cl!rr li:n r,nirlr 1i i'ir o {i:satr"rli,i <:optri
ilrlg itr* ciirr nrltzcui (lL.lin.rr't. i)r,rii.rc h'lnsfonn:tti in iltttr
.- flr.l cr.inlr,'rr trrirLrii-. sii nc asteptfrrl s:r girsitrr
liu,ci jos, la spatc, iar ccle clottit lrri 1-'i, mlti rnlllt
r:ru nrri prttin cicscltlsi,', utai ntttit ,sair lnai 1;Lttirr ir:tr-o as()men.i)it iinaginc, irr actastir ultirni oli

irrlinsc. -'it'sfr"rsoeri r1c siis in jos un forrd din rr rrsfintiluritri clcnisl"i,', i-.ronrisirtucd acclor {:'onl-

lrr,rr: rrriistril i:o:ttl scclittc efcctc varilte('. .'\cc's- binetii 1;r'i:r i'ru'c allll loit.lrrticir im1tlt:tc;ic. al.it
Cc s i.r'iirs pt, cirpitt'llrlilc oL'r:idcntulrri f orrnu
trii u.ltirt-t tip ii apat'!ine strtueta de marmurir clc: irinlrnir r;i lorml lcr;et.riiri ? l.ici 1';inrl i ln ,cl-'
Ia I--vc,n : piepul, pintecr.tl, goldulile pisririi-lr.:-
rrrr.:i :;lnt de o rafinati ferninitatc. Fcrmecirtoml cloLlar fr'i,igmcntc i.'tr 1a AlrnAs, l)e1nc in inlrcgllnc
rrroi.rtl'ir trri mai arc decit o vagA asclninlral
ci.1 ceeLr ce ftisese cr-L o sutd cincizeci de aui irr
iicslrui:rili sc hall-a intrc cior;ii crcngi dc laur.
Lrn-n:I. El dateazir din secolul al lV-lea i.e.n.,
r.rDoci in cilre, iu Atica, se multiplicd sirenele.
-rrstfcl, ir-r vastul citnp al trctatnorfozelor, irrtr'-r-;niii ca ai'c l;raicle intinsr:, ii"r cclirlalt brl-
1,e1c sint indr"ritc ;i i-iciicaLc., ca pcntrLr rLrgi;
r-rndc poclii qi mitografii nu contcnesc sd ne
lLrllc c'urn, prin voin!a zeilor, fiinIa umani {la pare a line mliirdiortseie rrrriuri cL1 cilr'e .se vll
ji in animal ori planti sau contopi, itisl metrnxlrl'ozi,r ntt sc producc, 1)afirc
iroir'.() :i, 1,r'csclrimltlti naturii, sli rJitrriniird integrAl iei'nr:ic. in filclcsul dc la ]le-
clriar' sc atncsl-cce cu clemcntcle venna 9i in !csa+.r,rra dlr Ia irrr"rzeul (ir-iirnct, 1r-
intre in rin'dul constclaliilor, un ioc important ire:le picioarelor ;i 1:arlt'it infcrioari a gambelor
trebtile sit revinei acestor metamorfoze invcrscl
(:erc fi,]c sir ia:si din {ap aegipanul, apoi faunul sint ascunse de trunchiul copacullti. Accstr se
,lc:s1-rartc in d.o'.tir ranrliri ;r-rtrc care ca sc inal{I
in ini-rcgirire om, iar din ltasirrea funebr5, si-
L u nultir gralie, l'rlr c;l f,i culn s-ar uni cu el. dar
r'€:na, ,mai muit fencie decit pasire. Contrar lui rrr fi cun ar ligni din el pentru a sc desprincle.

C$aciireccseti-,tJgidepcanrirrti,n'r,l-utglIrteCtcilniiit-arrrepfpavictarcuranimnsitinfniairc-lerdleerl.iiencirncofdalrit-n.rilcecin:otiisic. I La sc,ttltura oct ilitrids, nttte sttl.l'ori11!ne d;'li' arte
(.)|1fl, N{ililn0, 1!)31;, iie. ilfl .-41.
rs,iilti.'c, clriar gi sr-tfe'rir-rd lovitura Cc bumerang

1S6 137

'l'itLu;i ilctsi I eijJit', t lal;"t 11e fortrtlt Llirtaltrt, lir'lt.:r.'ofolr lLrplinii Lr-str crt ltinrclu. iii'g;isirir aL t'-
Irisi si-rbicct tutl,at si in hcror-rnril clo ia lL'11'sa.
i.rhl:,1r' lll lriitr;t tfrt'|1,r111|11r.,.: i, ,rl i::.1 I ii';11 .1 Illl .i 'r l)in :\sia r.cnise irr Grecia accsi fi:irLri.)s it'rilnill,
:rt'iiL jrilr.rtticilinir.t. itr r,r'itli.rtirt'llr: rltr 1;.1 \lttl:rr;, tlt f'a $i nlulic a1te1c. in lupta zeiloi: si a eroilor bi*
nlsclc uqtlc ilpl1r' \ ltitts si J).r1rri', ( ()ll:itiltillll ('il
stature acestolil e lu'bitr';.rrit. lJlc exllirnlt tl le r'- nefiicirtori imi;otriva rnon;trilor -c--n'\cpaoplociscilcsacr-i
rnecetoare senzuitlitatc, ditr sint nigtc pitite
lrelc pitiarr, Flcrculc ;i hidra
nrcrctt lci-rasi:rttc. Br:lcrofon i;i ]rinrerl
drigule cu capul prerit rnarc. i{u se sir*lte ct-tnlvt}
cste ingirdnil, :;ir vedcm un fe1 dc sin"rbol al efor-
influenla sclllpttlrii indienc ? lfarci ;un etmillti ttrilor antlopomorfismului clcr-iic cle a reci.uce
;i de ldaptarea ltt iurp.li]s;if ii ;i alc si utlauiza auimalitatea vccl'rilor cultc. Artn
irecositii[i1e i'olnAni"r a Irrrpori ului, bogatir iu olonrcrrt,e pro-
decolultti, aceastii lrvcil o nrlLrc iul-
tliistitr,llit ill
portanla pclltrLl itoi. L)lr trcbttie sii nc aclttcctn vcrtincl clin r\sia clcnistici. ll ,r-lirzdrrit f i r-.lL vc-
llrunlerirnxuLnechin'ira-riirn*tc* clc toatc ct-'t ,,scttlptttf il dc gcllii
lttoilel'iitoltlc a ttut-'i sh'inrcc:l-ti cltc;r in;rtccttk:'rc.'joctr"iicrrclottgt.cnnodniurrnhte, tIr'.otclo'losriu:dc-ollc"ci'rrrn1-;nl'ircrf:-i

pc'tr,'

ll'irc'litii cgi])tcuc clitirnrirtd inclclnngii vl'L'lllt' lrl tlecit adurirlbill lrizii clc griloni clin teurpltil lLti
clcll:r XIilLtltri * - ttrrrrrilcsli-i o plcdili:ctie 1;cri-ttt Lt -'\trtouirrus si al ]raustini'i. llar ast'nrr,'rrca fnr-
crrric'lilr.tlii, 1:iiici, ltigtttr'i, onltrlc'!i cri {rr!a sclti- lr-roirsc c:.xcnt1l1c n ar pLrtcrr scJrinrblr i'rr nitrrir:
triurrositir .llo ui) lrtrp s.Lil-lritlo.g. llL(l()lrii ltich'o- c'oncluziile noastrc ilslri)ra aptittrdir-rii gcuiulrri
dirt lt't'ctrtli (tillcgoI-i(l ctl tcllt-
ct:I;tli i';rc'lrartrt grcco-roin.ur d<--' a zirmisli rnongtri : cI rirnint:
colc)lo lerlutcrlogit'c: clin .'\silt i\liclL: ilccslor ilvellLt' inaintc dc toatc r,rrnanist.
poltr), irr rtnelc r:ltztlri, ttil caractcr tucclicel;
dar stttclir-t I clifor:uril.lif iit.rt', scoli<-rzckir, I tot fclltl In gencrnl, tipul care cupleazir ontul gi ani-
dc laltii"isuri: denotir o ct.triozi1.atc ttoui, itt con-
nraiul este comanclat de ttn principiu de arnro-
nie interioari care respectii {omrn umanl sau
tradic!ic c'u Lltt'titttisnrltl pr-Lr'. De altfcl tr:el:uie care rnai degrabii tinde si i se asinrileze : evo-
notat cJi statut-'tc lll'ecllllt cclc pescuite la lutia sirenei-pasdre este caracteristici. Omul
L{rc'liria, crau in 1:r'irnr,ti rind ni:;te lantezii ct-r- nortlal (sau .ferneia) este scoltul si ntodelrri
mice. Se flrualaresecIc1vealslrulAntcan'.ralriilngi:slteccoallre-llleI trlrtts- acestor tnetatnorfoze. Ille sirrt ir.itltortantet prir-t
porta i.e.n. : inslqi calitrtea velr.rsiiniiitiitii si lr nornrclrtr ut-iii-
le lomict-. 5i in lLrnctie de ecelsti-r vcrosirlilitrtc.

a;aclar chiar ;i ilticisntr-1l cLlnoltea accste redu- Notirrrrr:a dt vr-'rosiulilitatc cslc itr:oi'r.Lr-rd straina

ccri qi inonstruozltii!i pozna;c. liibclor-rri tlfotll'e,
cle reprezintl l,oiroltrl clc ris a1 r-tuui firntezist
crre vrea si-i clistreze pe lrotc'nta{ii lipsi{i de ,qcr-rir-tltti oiorivcinlLturllii1ic.lgeongirh-r1clari rLiionirurcuiar:lisgiriittrfilcogralrijri
gr-rsl. Sintcm la airtipoCr-rl gcnir-r1r-ti lomanic.
trisuri"r
Ioriitr-rrii dc c.llrlli a scnllttorikiu r-cucr.rh-ri ltL
Xli*lca. Trebrric-. sl"t st.uclienr n.rctar'r'rolfozi,lc
r\rta nnticl"r I.nai ci,tno;tea ;i al!i monltli, cilrc t'r.urrrrricrc lrlrr orrirrlLri slrit aic irrriinrlirlrri nll ( ir
lltr efaLl nici r"czr.ritrtr-ti cr-rpliirii ()1l.lLllLli e tt o c'onrbinirtie linz:ind s1'rr"r: r.r'rosiruilitllc, ci t.;r
t'it-
tttikrrlc clin irlte sl-rccii, nici clcforltrlri alc ti-
lrutlrii troltrtll. t:i rt r:ottrbi t-ra!,ii' t'lc clt'ill.'llte llrl- r'r conr lrozili c. lu'hitccrt Lr r:lrl iL.
prumr-rtalc cli: llt clivr.:i'sc atnittralc : Pt-gas, c'rrltrl
inalipat ; Itiincll -- Jclt, ca1:ra si ;arpc r-{t:o1-'o- I{

trivir, qi ca ittzr:strltl'i r:Lt at'i1lJ.. I.,a slirgiLr-r1 se- Vrti inccpc pr"in l pLrrrc clcopiLi'tc (rrLr ptlnlnr ;r lc
i:olului aI \t"-ita sltn li,t .irtccl:utttl r:r:.h.ri dc ltl r,lirlina,,rlar pt:ntrtt cir nrt lrrr, cl rtpl*t lli"lrorcll
IV*1ce, ThrlLsr"nrcrle clirt Paros tlcrcorlt tlc,lrLrl
strtr-tii clin A:;li1c1-;ic,s clc lir Jill.ticlrtrl c rr relit'itrri rnctr, clecit t"rrlolrrcl dle lt.cir-l.ori) rrr.r lritrrrrrit rtrr.

lcprr'zcrllirr,l rlilt'r'i1tt Jcgctlflt', pt'irril'.: t itlt' fi rnir rlc: tilluri dc irnport, llle nrr sirrl. rr.zrrlttrtul

183

ulror (.laborirri crcaloarc. cle: sc ltrczirrti*r ca ni;tc
piese detagate, mai mult sau mai pu!.in agreabil
L:iiioteri,ill:lrrco,zti\ifii-itritr-rreove,r,cirirsgi(riiirlen,iidliiirre cle figur.i alurr.
incrustate intr-un ansairiblu. fie c5. sini apli-
cate pe perete sau pe fondul jr-rcat a1 r:ntti ca- A\"r;r:rrn clegir;rt
Ireste lnisurii c oplit cle. uir ingcr.
pit.el, precum ur1 trofeu frr,i'iznaitocr-ctslccli-oardiieapiclcloii-r coborind dln 1i al ctirir.i brirt absolut vorlicala...,
de pc cer
grifonii qi cerbii in pozitic
o invllmilsealii inextricabilii de oanteni devorali
pctnilei-portic cie La Saint l"flrtin cl'.Ana1'. din dc mongtri...'!. Liurita extremir a acestei alun-
LYor, scr-rlptatc plin sccbir"ea trilor blolr.rri riL-
piatrii juxtapusc, a citlor t.t.ru'gint-' scrr,'r'qtc c1c giri o rei:rezintri firri indoialf, acele figuri din
catirn t. n'fr.r1te elgrrcntc arul.re ciin bisi:rii'ilc Oc- portalurile perioadei de tranzifie, aga-nurnitele
statui'co1oane, diirtre carc Portalul regal cle ia
cidentrrlui aparlin aceleiali catcgorii ;i, prcctttlt Chartres ne ofer'5 :rtit de minunate exemple.
Acestr-ri ti1: alungit i se opune un iiltul, ti,
se pi:r1"c. au fost clrpiatc drrpii casetcle de fildc;
aduse din Spania stru ofcritc ii-L clar conlilor cli'
Poitou. Slnt piine de interes, lg volrl reiirtilni, pr.rl scr-rrt cr-l capul mate, frecvent intilnit in
scoalrt pl'ovensalir si in cea lornb;:rcla, fiind si
ciar clr.. rcpreziniir ,n-rli pu{in capiiul ttnci cx- rnai caracteristic in atelierele din Alrvetrgne,
lrtricn{c asllpta fort.ttelor, cit un aport crterir-'r",
ia ilrept vorbinci iutr-r:n nreditr susceptibii de rr unde personaiui este chiar l,narai.pninrdtre.rsl actlinctir,r.ceitr.i.:nr-
1c gusta ;i irrlclcgc. .\cordind locul sud*est. Potrivit hri Laran
t-'r-ivetrit irtr-
prut.nuturilor de acest gen, cerceti, pt-t} ;i trnpr.rl ingerilor cle la Notr.e D;rnre-dr-r-Port
rile noastre itste nltnrai
trrbuic totu;i si sc iixczc asupra fclrh-ri ltt carc: cle il la B, iar elupir Iirtilrier lrr.'::;t
lapor'l osciJeazi in gerrLer':-rl irrt.r'c il rli ti la ciipi-
figura, figura umani in spe:ial, rnoclificati in le'lulilc clin Auvergne. Am ;-rvc;'r iistfol clor-r;,i
cc'hilibrrrl gi oroporliilc sa1e, sc i'tconlodcazh c'.t
rlse 9i, pirrcl, dona tipr-rri ulnir.ltc, arnirrcloui rir'"
lrlastica tuonumentalii a constrr.lirtorilor rolt"l;t- cltnosculc nmanitifil nolnt:rle. - ulla misticli si
violcntit, LLvintindu-se spt.c nr.ilir-girrilr', cir:
nir:i 5i cu acea rnirsurA a spatir.rlui pc care o itn- unde ctiboaril uneori in zbor fulgurlrnt, c'rrlrubilri
pune }lecesitatea unui clccor intr-utr amplasa-

rnent clat. scri-or.-rsfllilcs,rripnrrnaip1ll:reenlaiiliu,nagtri-ttnl iclionrip, ccior mui J:lr.r-
cier ::i sft irLt.rc-
Pc observatorii cci nrai aterrr!i i-a frapat in iucncasr:ir intr-o absolutir imobilitirlc, in rr5lr
priniul rir-rd anonralia proporf iilor. Lot:is ni-isLlri: inlit sir il forma gi sir .jr::rr:r' rolrrl clr.-
Brehicr 2 noteazt"r gr,rstul sculptorilor ditr Bur-
gundia gi Languedoc peutrrl tn-rpr-rrile foarte
rellzer-n r1 arcalnrilor ;dccepaliatlitcJiri rassii,brte,rrfeosr-trr.iri -rclisni
alungite si capul prea mic. bunrioard acel Hris- borrr,loacii, rrnintind
tos de la V6zeiay. ingerii carc inconioarii trourll
Iui Dumnezeu de la Moissac, ccle douir figuri sr:rrlptr-rra arlexandrinir ;i rnai ales cic sclrlpturl
ce 'decoreazd montanfii aceluiaqi portal, sfintij populeri--r gllo-lonrana, poart[ alcvoic lut cap
prea mare pit Llrt rorp pipernicit. Fic'cartt dintre
Petru gi Isaia, ingerii tubulari din Judecata dc cle ar avea, dr'ipil cite sc pare, aria lor cli.oxil:rn-
Ia,,sAinuttuanti.n-,c,Leimpieteluenserl-etlgi'rzlatrnetegi"o, luafriirmdiirir
apoi, de sniiuan, ccegaelaolgtirta.f'i-ci,Pruonr.a'en-t-e, Bui'gun_iia si Aqnitl-
Brehier, Italia si ,'\uvcrgne.
portalurile languedociene... Profelii de la Beau-
lieu igi incordeazd toli m'lschii intr-r:n efort su- Dar aceastir repartilie este arbitrrrir. Illrr'g,,un*
prern lrcntrll a susfine ntasivul ljtrtou((. La dilr ne of(lrlr nenumirate cxemplc c1e accl 1i1:
<:ir staturit nrici s:i ceprrl rnare ; apostolii clc sub

1 Descharup:, np. r'if., p. {ilr t Rr:c/rcrclre.s .srtr les propartions elans la sta:u-
I DesclramJrs, o1';. r:it., p. lt\. aire !r'anqaise tiu XIIe silc?e, in Ret:us llyc,h4rtlagique,

I l.,r r;, I liLJt.t, I {r,)!,.

191

arcadele lirrtr.rttiui cle lrr LlhiitelrtllrgLlf (Sai)rre'et - 11 i,"re gi tonuri ltlatc'. Multe oJiere lrictate ne ?n-
(.l l.l,r,rnirre'l)it,:rt'rr1:,;ril,rt:oll)eliiltrrCtullitttll rll lIrJl retlij. dt-: Lti 1alileezS .staturi disproporlionate, c,xagerdri de
lirtrl, ( (.i tlirr t't:l.ierirll
t:litrstrrtltti, pel's()uil.iole iigrr linci IlLtttnt.;<t sl i ratt ; tip ,,iicvitan(( : acel intens sfirrl Niihail din ca-
tcdrala de Ia Puy, Virtu{ile ce insofesc Jude-
cata de apoi din nartoxul dc la Brioude. Dar
1)t'ezerfl.cu'eu lct'J'etnplu, cle la Cilalitc-sr-tr-l,oilc ne putcm intreba pentru cc rcgiunca Auvergne,
care in pictura murala prezinti atit de frumoase
;i figuritc dc pc lintoul de la Anzy--lc-Duc tipuri de figuri ah.mgitc, a rlmas in sculpturd

(Sadne-cl-Loilc), astirzi it-r tnuzct-tl cucharistic
din 1)lrrty-Ic-N{otri:r1. lr rca ;i tttai nLllrcroLlsc
sinl excmplcle cc ni lc ofcri capitclurile br-rr- locul de predilccf ie aI figurilor piticc.

gr-indc : la \Iczelay, ca sai nu le mcnlioniur c1c- Brehier acordir, de asemenea, importanlA
mantiscriselor ca snrse ale unui stil, nu numai
cit pc ct'Ie tlriLi. notabile -- cairitelurile repr"c- ca repertorii de lignli alungite, ci ;i ca modele
zentirrcl Vinturilc, Danicl pt'intr"c lci, David 5i de compozi{ie. Itazeie ce pornesc din mina Iui
irtrathau, Samson, Vilelul dc atLr ; 1a Saulictt, llr.istos pcntrr.r a sc a:sczlr pc capetele Apostoli-
ir;r, in timpanul de lu Vezelay, le regisim in
i'ttt tL itr Er1ipt, sr:cna j\roli ltl.c tengere, Balaam ;
1a N'To0tier-satint-Jean, capitelul reprezentindu-i
reprezentarca })ur-rsaliilor irga clur ne sint inf[!i-
ltc Cain ;i AbcI, astirzi itt uruzeuil dln Clm- iSnateEvinanligtuhreglihaireurl"uclleYalate\"Tiltltoicrnapnso(rnn,ssla.
blidgc (S.U.A.) ctc. Nu sint agadar tri;tc cazuli Londra,
intimplittoare, este aproapc cc\ra collstilnt' Acc-
lat, 39),
la;i htcru il intilnirn ;i iu Aqr-ritania : la Tott- in Leclionanrl de la Ch-rny, clin Biblioteca IrIa-
lousc, frLrnrosi:l lii-ttou cle ia Saint-Sernin, cotr- |dioinnaAl/iit.rrr'ItootdoinidCeaendae, pictor ar fi ;i acea nasi
s()lelc clirr portrrlltl tncridional, citpitclurilc lrri in
rotrrnjiti lrenriciclr: gi
I)arricl :,i c'el al ltri 1{ristr:s in glorie ; prinl,r'c' vi'tzr-ttii in perspectivi'r, de pe timpenlrl cle lir
Ctinr'lieu. :\ceste .sligestii, ca Fi observa{iile ace.
ceir: cle La I)ar:rrtile, Dnvicl cintind .h hari;li ; lit
Seint-Brrltr:rn cl-de-Clorn n"t i IrL-es, ;I i nto r.Ll r'i.rllitc'' htiaqi iir"rtor privitoare la falduri, par sii ne in-
Ji-ri'ile aire!lei clin La S;ir"tvc ((iiloncle) 1i dc )rt clepiirteze de subiectr-rl nostrlr. Ihr consicle.r
Saint*\{artin cle Brivc ctc. }'i.qurilc ciirt ariri- necesar sii prezint ter.iria ,,imitativi* c;i un tot
voltc, l.t it dc. c.'irracrteristic'c, de 1n O1ori.,,r-Slint- aler ciirni pirrti se snslin. Sir-rrri I'ie ingiiduit aqa-
Mllit: (l1rrss.'s-1)-1'r'etrtit':l) lpal'!in ('lri.i.'!(,r'ioi 1ri' dtl sir inclic faptr,rl cJr rrrzck: cliLt reltretzr,ntar.ea
Ilrtslliili:r, ciescr-rirrd rtn fcl cle Ials fronton in
tir.'ilor. itLrrinte.Jriiotirir"dtlintirrll\:irrrnnlfralitcilhstcCnraicnitrtc,urleapr,e1tini dmatrsaaseron*l
arhivoltei, intril in procedeele c'oncepute de
Asaclitl tr,t pr:rate fi volbt rrici clc tl clt:tlt'rlri- arhiteclii Ei clo sculptorii care snboidoneazii
nare t,.t,nicit 1i rtici cltiai' cle dcprinclcli clc ;ric* plastica monumentalitirtii. l*hr e nimic pictliral
lier'. AItr-rudcviL trcbr-tic citttt:ttii ra{iuttrcit llc'cs-
tor clefolmi'rri sisternaticc. liste c1ltr c'c itr cc trliti
frecvgrti"i tcnclin{a de a le lega dc imitari:ll ttnor
ntc,clele, iar dc .la doctrina inspiralici ic-'ouogrrr- ;i nici pitoresc.
fice pusa in lr-rn-rinl de Emile l\{ilc, s-a trcc'r-ti estOer5igiineaea,retidpuusliudiedseavpaenrtsuol nisatjormiciclaAiiminidtaerseaat
1a aceea a irnitirrii stilisticc. Brelhier lcghseltc nnor rnodele, indeosebi din scurlptura galo-ro-
personn.jc)e ah-ti:gite irr 1:ictltt';r nlttralii gi in ma- mani. Intr-rdeviir, am vAzut aparind la finele
nltscrisc. Zidurile biscticiior cralt acolleritc c.|.1 Iniperiului, al;ituri de copi;tii marilor statui
1:ic:tuli, tot astfcl c;rpitelr-rri1c t9niodccctleel;irultcsc1t:ltilrp{-i antice, o Ecoala de sculptoli indigeni mai me-
diocri si chiar o arti populard, aga cum o atesti
sr-'u)irtlter. TreclLtc,'c,t'ca :tt'cs;tol
tura sc flcea fiilit grcutiite dertoritir stilt-tltti
acestor cr.,mltozitii ln tcLitperit : conturltt'i cner- stelele funerare cu imagini ale unor zeitlli ga-

192 193

l:opilril'i-r{vrfer.:ernirUadrccilncltlra)u,nttrrtrcicl.er.lliiiriltrttiei'toict:illLcnaiclzttaip.'rl]rle-iii,[rrriclc-tlall]\l.1t/bsl'ic:to\sl;r'r,l(cl-o.ioiil'rlrallzv:iltlirsiiirlt(btcttli"iu,icnt:ot'iitiitnLitstLtrnelnl;lLcb,ititr.tnlCc-''zi1ariarsitlttr'rtili-tl-.lrAcntllrl:durgr{ptr'aiJ:run'elod)l:liieul;ti;:'\titi(ulitea-trrlvircssiclrpllellertetcilgl'at(ltsIv!ti:it'ccrinllttrlt--'llj';: anrplasarc. Vom in'tt'lcge rrtttnc'i dc cc star-t alii-

1,Ltri, irt acela;i edificirr, tipnl alungit si tipul

bondoc.
Lindc sint plasalc pcrsoniljele dc till rilungit '1
in nrajoritalea cazttlilor ltc timpattc. llc itltre-
goluri si c'onsole. lJr-rdc sc arflI plasate perso-
najelc de tip borrdoc ? Clelc lnai trultc pc )intou
9afiacrairpditeecluarzi.ulMcoetiavrr-rfii este lestlc de inleles. in
clrc falii, ur fi ctipiu un''Li trlodel girlo-rouratr tiri:rtc silt-t coll'Ipartitlot-t-
din nrr-tzer-tl clc llt l',Litrls. Poterijle cr: tnedalioatle
barss"ccpirniuzil,icir;tii;;ittpcutrr,-tn,'rot,nrcraolpic:lcsoe'sti:rlirtclt-ttcrnrc,gititscipuctsiiiit,tlCi:'ci(ililciiur(ii)llilicr.iiiiil>l,prutlalLtristi'lo'tlirftriit,ilrlslolipllLtrl'c-.iLlttcllitlalitic-tddtl;ietmiicivrcaaicilgtcrpcaionl{itcnci ricrlscc-ii tatc, ccca cc ar fi absr-trd intr-o arl-ritcctr.trir in
carr: dccoml cste slrins legat de fr-rrrcfiLrni. irr-
trcgolul si consola rrrr 1:ot. acce'itta dccit figuri
;rlrrngitc carc rse inal{ir 1tt'rth"tr a ocLlpit sttlrrafa{a
clisponibili. E adevi'irat cir figurilr,: dirr {ataclc1r'
provcnsalc, ccle din piialirii claustntlLri dc llr
itcipti'rorrociinpprzriitcrirtc'li,lrlat.Ltr,iciriar'llrcirtnallrtrlptllolilLipcit-riitcrirc;--ptrailtcitLlrsoliliitllirarcc1-tllxipplIhiLcr'ctl:ilifbcin(Llii'lisilcrliolitcrlcntiic'ilrlilisvscc9iciniiaibi,cltairlbricftacoihtlrololrmorricir'i'rt'lrars;i1t\icrcrLc'sr1-tit'l'i Saint-'Irophitrrc nr.r sint figuri alLingiic : dar
un fel dc legirturi cu tipui
e1c nu au rrici definit mari sus gi nu pot {i pitic:
asir cum l-am cla-
satc in aceca;i catcgorie. Sare in ochi, de ltr
prina vedere, deoscbirea dc proporfii dintrc
giiu"nrtioiiirrt-iurct.',l"cterisrttic,.'rc.l1ltriitrittlrtct'.le15ci lrtt'accglitsotaaulelt'lr'icilcsiire- clilt statrrile provensalc si fi.gurilc capitelurilor dir-l
i-ll)- acccasi qcoal6. Imarginea onrului in picioare,

solr-rt sigrtr', r'iir.'i trt'btli() sli Irl-ttln].olcrnvrcint'tioritctircaadr-tirttilir' plasat intr-un cadrn pe inirllin:re, uai tnult sar,t
1a soc'r.rfeaili mai pulin asociat:"r cr,r o fttncfie, tinde in mod
sutl.trlrvietitii ilc

1l incontcstei.lii c'ii tipr-tl borrcloc llu e spccilic necesar s1:re aluneircir tipului ; la fel se intin'r-
s;rt-t ictittl:irrci cleclrecc il intilnirrr dc-' spatiu
isrervre:rrrinii"r bigcrjc ile ciin I3r-tlgr-lnciie s:rtt r\.qr-iit;t- pli si cu figrlrilg din tirnpanc. Accst vast
sdeamciicairrcfniiafor sntucoltnti-tttD'niirftiit.tp-tocpnutalat iitrtctur-.uprirticfci ldesact-itt
riia;1-e der ultii pilrtt', ti1;tll eh.lrigil sc ii-itiirrelttr
irr ,:\r.rVt,r'jrtr:, dt' ltiL:ii 1'r't1;rltl:li;it ligurir clc' Liilr-is-
tol c in n'ritzt Ltl cittr i)Lt\', ilrot', irltul, de pildi, rcdus la uu sistct'n c1r,' bcnzi,
slritaiLtiui 1-ri'inr-'i1::rl i.rl rlt'ailil'"ti. rlii ciirr c Liclirca dnruapnAicict utmsisacdicnsteinorrpi lir5-t rrueori in pcriolrda ro-
in sf ir;it, ch:pri
cca .goticir. Dac:"r, pe dc
(liLriltnii]riatonarr.lrt,l.iilltttLttl,ndtiaicn'fripir'oli liirl"trnClna{:r|i.piinc'iteLrr'tr:isiorlILolr:e;tl altii parte, cxatlin;hur tirnpanul Rr,rsaliilor dc la
\,'ezclay, constatrinr o clalonare a propor{iilor,
(':lre il prczintii figurile alltngit.l clin clecoraliilc oilrcclll'lr graclatr pe Ittiisurit cu pLrrsolla.iclc se
mnrale ditr Ar-tvergttc fltc gre-u de inleies pre- lrlrrolrie cle bordura arhivoltei, care le taseazi :,
dileclia accstei provincii pcntrr-r tipui boncloc.
De fapt, pentn-t r explicil dc{ortnarea figr-rrii nr:fsulir subliniatir dc razclc cnrisc din palmcle
lirrg de schisc a1e Ir,ri I{ristos. i rr ntandorla sa,
umarle in ar:nincloi-tit sensltriic, influen{a mode-
lelor pare tot atit cic ctiscr-rtabria ca 9i specifici* rrccsta intrcn-r1te ltarcltrsul itrhirtolteri iutcrioatrt'.
tatea Lo:alai sar-r etnicii. l.lcbilie studiate fc,rmclc
irrr crrirnl llti se lrlase'azir in ltcea:;tt-t scobittrrh.

in sine, armonia mt)nrlmelttltlir ;i 1:roblenrelc tle I 'f impanul bisci ilii Siiirli-Vin,t'n1. riit-t l\'Ia-i'rr
: '\stisncgll.'cr(llecilt rniri r'u s{rilrrt:"r rtltimii trei apo"toli,
' r\rvtr. ni, pc1:ulalic i.iin (iiiliir care trliil in ltt'- rlin tarrr:r'rrt t'tt b-rt'rlLlt'it t'stc t'ctltts rle
ir((.iistil l:t ttot rtlitl.
LUJiJ |egilLllc JluVcrgnr' (Il tr'. ).

194 l9:)

Este cei ntati tlart-' "tiindcii el erste IJrisil.rl, tl;rr }v_toi-oxtLerldaminirnegp-dlpsedreiurtnifi,niaespierrcloaeab{irrara_ebcrgritilee,inarain,:c;ipteiracs"l,etealtueftilgeciiurlurieni:laoiionreuxluBprniluigci(ga,aiu1;tednns_ee./
este cel miti tnare $i pentru cA ocup'I axil ccir guduuinraieu,dilicoseciunl,ebfdcfdeaiErelcedalaaedzedlC.ahpLdMeateoaCaisphusondasetcteuo.a{lpiusnioiimerCiunehf,dlaeuerliiicetisluoiu,ntinAtinuilnilinactpnoiti_e_-
cioare ; la Charlieu, aEezali. Arareori ^pdoet fi in_
mai inaltS. De aitfel avetn ;i dovada cf, totr"rl exemple mai tipice de astfel
tilnite figuri
este coucertat in acest scns gra{ie figr-rrilor dirl bondoace. Daci ne intoarcem cLr ginclul la'iin_
cmoemarp,ranrtiigmteeuctlrceleptuanrhgihviuorliteciuirnbtilcirr-iroiia:rcaccesctefofri-- i,oul clc,. Ia Saint-Cicnis-tles-Ferntairie_.s, vedern cd
guri au proporlii nornlale. Cit desprc p3rsolla- ;rici, cu si trccllo, arcirda L.ste cea care determind
jeie scr-rlptate pe lintou, nu putent nesocoti alutr- vlrieuocljuuemlpuuailretcesaptaeuuJiuntrit:ec;lrasiip.o5ari{i;iuni l;ijsrrlc-crolrubuirltil,oi,nrru.iiuti,itrurulC,ulfirpaesrri.tsieo.1u_,,
girea staturii lor, dar este clar cd cele care mai

iu cap, acesta este ettortrt. ln sfir;it, de fiecarc

parte a acestui admirabil ausatublu, in portalu-

rile dc nord 5i de sttcl, tlai ;tles in ultilnr-tl, cfu:i

hemicir:Iui superior din portalttl cle tlord sc slr-
pune incii si.stemuL-ti, figurile scurtc au capetc

rnari.
Aceleaqiobserva{ii itol fi ficttte 5i irr lcgiitrrrii
cu timpanul de la Attturr. Ilxceptirrd cazltl iu
care se prevcdeau goluri Ineri 6i se folosear't uncle t;rrica,uduariersr-trer-r{ltrxcrartper:dl.eLscarhMisoi,isosuau,:n.acvoeldmrnudn_
figuri pufine, partiu asuprii cirruia se vor opri
reste

in generai maeqtrii perioadei de tranzi{ie, cra caz special : nu nuri c l,or.bii cle lintou propriu_
cbrppb1nilaraa,isnootrt,rtiprintr^-imeoncntairri.erli.nicldalueAufeii1icscrc:aeipouanpgcoptepairescttiltcieahteprilhiolsouae:earlrluirpieepnirr,sltr.feeuetcecaalirinsninromcinonrirniaurfcmatcrirniie,iaScigglEtlaaiiotruntenlendpt,a;piicmaoaitaaniibpcruiacaroiliunn;cuci,c'e,nioindlelmiesialraear-_rrll
necesar si se alungeasc6 figura omului pe mir'-
sura cirnpului ce trebuia sir-l umple' Nevoia de
contact cu limita estc una din legile esenliaie
voln vedea mai departe
ale artei r.ontanice ; Ei
alte consecinle ale acestui fapt, care sint 9i
foarte ciudate. La Autun, pentru a preintimpina
o alungire filiforrnh, artistul a impdrlit tim-
panul in doud nivele, rezervind intreaga in61- gspcuiriiuneptedadrrietoenaaaroprectra.aud.NlJNorunu-dnsuaeclaiavtecscsiulenebruzvniinisacctsiilrtcfdenerliierpmpnotaiaciatetsnnizfiiciaciivpn-etlserd{triiin__i
lcutinuor-brcrneuiprpsaip.errtnCeimtriltucirndnltJeictrsaliopsrrtloc,osrdlrir5nelitcoapeualnt,frtermaal lafc.iiqDoasiliionrcnotiantantecbino,inltfoeaigr{,iiuseoirritfdlrieel-
guri a-lungitc, recuttosc acest lucru, dar, intoc- lDps;ttft'vgIo1aii'cleseied9u.muocndsrhlrtOfeleei1tiirelgelx,sie2ilsuariaiplcc,,ulgb.rcrfu,reictrquimofcaric'rvgunaecoeugqtpiaaanicnaeeirrltledifteratuhefaeanifrtrl..,erot.eeiicElusNpaeni'ltgcrr';tnoueaeiiltpndlaszzspitiriittiunvrenepe-cetprtaaeflai,eiontglnniveiotnsnurr,iuicusirvgr'tpicib-iiriclrllaietue:n,nirliprerppievi_cnnireaser-acgirtcfziectia,iAliee-eecat,svncnlaaeacatavrla;ceiirairilireenenireltlicuetieuciaesiimctialtiinrnnrsIls_uq_e__iti
rnai ca Ia Vczclay, c;tpctele lor au utr volutn
dispropor{ionat : itu sirlt 1:rca utici, ci tnai dc-
grabl tnari pcnt.ru accste nudithli pipcrnicitc,
iar volumul lor cste rc'lativ mult mai conside-
rpaebrsilodneajceitloar lsccualppetatctelorpdcctimpepaunml.erii firavi ai

l Vezi si fruutr,rsLil lintou ilr' )lt l)*rrrecey-1es-t'or'
ges (Seine-ct-l,oire) 5ini,felarioNr loanl tcteinapuax-nI'uEltuoii,l.su(nSeifnecl
et Loire), registrul terCmainnoant unl utudtueromrisaucerastoormfirgiiuuir,i ne apare cle_
de fals lintou etc. spafirrlrri. .'\vernt o ilovaclA in plus ci de misura
si foarte con_

196 197

r'irr!,:tu.rfr' .r .Icc rl rli :l';el tiillri rlaar:i arl3'lizint rlr,ir'rr1t,.l)-lr'aalll:traritlrer.rjlrttr-illrtrIjlrnir.ittt,D.1{,e)tr1ri.rc1rl:trrrltl1rill1trt.rra."lL;r',r.1t,i.-i,\l,ar.,s,i,\tl,rririrr:l,,tr.lre.rIj[c)i(i,rrr,tlrrretrc:t;rl.ic,-r
tinil-llrrrrl rlt:r lit (. 1)llLIr'tt:):' li:r llc al.IliIItiffr tr't
lintoul coJlll)()rtit ([t)tl.t ('()t]li)ozilii ttcllil-rusttlt-: ri,rl.lll1rlticriin';u*tel,tirtrc'n*cscal'-nrlarten!i,elrrceeeccloass.lcupptAeiii-tlreti-lrreJnIrg'.rozoctcinlarllltrrrutl,tlernatdc,cilsei:lerriuIneuasicntecrtt,irsetussisenitturtnticbr.br-ratruniapiictnrlbjreeteae.nncttU(reie,,,irx,rurrrcii.tanre,clclsiroanrii:rlnp(_-.,
{iccarc sub Llll fcl de acoperig cu dublu ram-
pant, irnaiog pritl lortnir cu lintoul zis auver-
gnan ga.t-tiiit cu al'catLlri descrescinde. Or,
iapete"iesi Iuturor persontrjelor plasate.- dedesubt
au acela-si vollrn-], iusiir stlrtr-lra corpurilor rnerge
descrcscind o datii cr-r iirirllirnca arcaturilor. UI- lritectr-rlal. Pe catpitehrl infili;incln-l pe Sumson
timcle persottajc ptrr tlr-trlchiate ia nivelul ge- crt ieril, capnl are accla;i rol, lar fel .1i ccl aL Irt,-
nvro,rlrnncihniltoerlo;r,piaci;oaatcriet,ieddcefpaiplet,scavienmsdcomriptrugliniena- cioarei irr,rreolate clin Fuga ht Egipt cle lir Saint_
'r.tl\rc'nxorrcarnlto;cicc.t.cohacctteid.nsaittnsbctrSfcecll'rlllturtNzl'iticcoucli,nrrtLllttutlisct.coil,trrc_mdtrncl,rctliier;mlrtrleiaai,ctgliiJrantnccrcallusatlocrtonrlrnltuclt,lLctuerrr-ir.
trcg', dar rtca'sslalet,c'ilnrtdt,eirsra(t''itieitrruvl odleumauIl'i capLtlLli, srzrLr'iir\t'lrrotclirrrr-trti-rrii.-nrt[c,d)sllruttL.e:rru,llinultsnlilscrigiLittlrrcercl.c.'nlicitirkarlririqestn'Lii',;ciurnlprcttour-s-ciirrir-t.rrLlatirpcic$ccct'cnhir-ficlrlaiirrab_ri-Lrprr.lo.r,il-tcrcrc.la..llLsrrtpartlrl,ir,,LItlcp\t.fs1,ot;rlLiliL.stnertn_:--

car';i este' lost irt

n()ci i.trbitrlrr. tillrit.
Sturcliul caltileltrlilr.rl este Ei mai instrr.tctiv'
,,\ici i;i catpirtrr tiprtl sc rtrt toatf, autoritatc'a, aici
vecie'Ln apitrintl irr tlod sistematic mf,gti enormc
clcasrtprli t.tt.tor tt'trputri de pirpuEd- Este foarte
cvidcrrt cii til;ltl i-rlttt-rgit llll se poate instala pe
iro;LtL illgLlst aI capitelLrhri fdrd si se supr:nir si datr-rlitil r.lttri sin.rt al ielarhiei, clar., clcsigLrr,
rrnor atifucliui complicate. Dar atunci de ce se ;i I1n:r.cnotnltrircriilLcccIaclotinttslttriLlLLtriie,
allir sr*rspeudali aici atilia pitici ciuda{i, de n'reclaLionnl c,r:n1.r.irl.
vremc ce in altc cazuri, in aceeaEi epocd, il] irccste volLu.ne clis-
ltropor'!ionlLtt: c[cl]'lindc'sjc varlolutca lol c.cu nrlri
lceeagi xegiune, in atelic'rele invecinate' uncclri I'urlrarita ;i r:c'a ntl i ntare aritoritltc
in aceeaqi bisericii, sculptorul rotnanic a ;tiut sit cle devin grir-tzi ;i console, pLrsticrr :
respecte adevdratele proporlii Ei sf, le impritle I'eirzent clc clc, ir-rlo-

Oo cfehrimeredcaintoaCrleung;r-asfiier-rt?inC-arppoitdeolbuirtielecduinfigtnuurzieduel icnr-LiAcsuclv'corlgntni-er ,dcktsuSblrianbta*Ncf,e. cIt,a'aipretu,rllae rcrnnrcitbil
Mozac, la
Notre-l)arr-rc-clr-r-1)ort : in :Lccasti ultimir bisc-
cea mai perfecta cleganla. Reprezentarea sitn-
licir, pe capitelurile ciir-r clearlbr,ilatorirr repre-
zcntinclti-i 1:e Dr-rmnezeu ;i Adam dupir cc a
bolicd a celei der it patra note a cintului rilual,
cle pilcli, pare sir apar[inil mai curind artei se- luipircirt t,t-r i V i z i t ct! i tt n e a, I 3 un au e stir e a
XIIl-lca decit artci rotlanice. Am vir- Zahari a,
ti'erbr-tie interllretate atrlgirtoarele fi- lngclr,rl ;i Iosif, avcm niltc cariatide monstnr-
colttltti al ;o(leitirr'esnin{ra}in,1acc3tlie-ecrrgos1r-elr'rri-n-rprcilnmeia-trri;icitiblctaiAerccsilonrtrlreiitganAonnnieaavr.esearL,guatnrinueSfparsiuicenorti-;lillte\stItoacr.uuertr(ric'tnLc.l
zurt cum
guri cluniacense : rrnele sint placate pe coqul ca-
pitelului, ca qi cLll'u ar fi avut drept scop sir
lacir uitata strltctLlra. Dirnpotrivit, figurile cu
capnl mare ne dezviilttie secretele. Am pome-
nit dc capiteh-rl dc la \rt1zelay reprezentind vin- din Brivc, 1tc c,apiteluli, cun-r este ccl cirrc reclir
l)rinclcrcl lui lilristos, capctele figr_rrilor clc c'ol!
tririle : pe fafa Lateralir din dreapta, capul per- rcprezintit o tre itnc clirr inirllimea tottrlii lr
sonajului sirnbolic arc locul 9i importanfa unei
rozetc, iar pc fafa antcrioarl existii doui capete r r,rprrlui. Pe capitelurile clin regiLrnea Toultlnsir,
cioplitc clin )lrnt, c'lr 1a i\,loisslrc, \,olLrta srrbzislli,
cornbinate sin.retric. Irapttil este ;i mai frapant

199

198