Rosenkranz, Karl - O estetica a uratului

Karl Rosenkranz

o esteti.c5, a, urituh-ri

INTRE FRUMOS $t COM|C

Traducere, studiu introductlv
gi note de
vrcToR ERNEST MASEK

_ Ktt.l Rosrnftgs62

ri(i ni ss be rs, i'c rla s dff .rf,j"tifi : i.t';,,',t:.], jjf,lii"?f;l

drcpturile asupra prezentei editii tinoitulirlnitbaiaertolimliuannel
slnt rezervate
EDITURA MERIDIANE
.Bt.rcuREs:il,, j,984

KAR,L ROSETdKRANZ 5I OMCITOGAREA

ESTETICA A URITULLJi

A{it :ruluru} }u,cl'Ilii ele flr!.ir" ciL ;i I.rirua ei (lra-

i.al.il niunografic) r'eprezint.a pentru cil.itorul ro-
illnlarsrr:ir:irecrnilrcierrlee absolute. l)egi arrnintiL t.angenfial
filosofia erulturii sau istorie a esl.e-
t.icii. dc eriii.re Illaga, Viarnr sau Ralea, tl lrurrct

de referin-tir in cvrilu!.ia ostcLicar a conceplului de
urit" filosoful gennan Kall Rosetrliranz esLe prac-
i.ic lreculluscul publicnlui lostru. Cei pcste 130
dc ani srur;i tle Ia lr;lrrif ia. in 1853, a celei rnai
irnpcu'lante lur:nrli ale salr. tle estetir:irr;trecutn yi
tr'a6lt.ui t:ir- nerr.rail iilrd ree'ditul.ir cle atuuci gi nici
trr';rclusri in ulte Iirnbi. accasl.a a devenit ti raritate
i.rihliofilir" porile f i o expiicalie pentm ce referi-
ljle rrrnitilitc llr clrtel tle ll[i pal a se baza nri
*l.i1 1rc trutro*;l.erca ci tlirr.lr:Lir, llr sursl:r, cit rnai
ules 1ra: lirilrliz-ele co-i sinl dcdicate in istoriile es-
lclt.icii rie Xr sfirqit.ul vear:ului treeut. Ne refcrirn
lndeersehi lll iolnuirl}e:ld(:uuanrodsclu'.tl.aitrlqmi atnnnult,-ut.,,i1li)ziaeLdaeula-

jnoi lur:r'ilr'{l;r

tstrhe-{esthel.ih seit tr{lnt.", Leipzig, 1886, in caro
Intrtrn{r{}[iii{i pagini sint rezorvfltr: desericrii, pe ca-
iril.alc. a ieklilor din e'urtr.'.a Iui Iloscnkrrnz.
Iutir .grr:lrtl"lr t:o ni lie pilrt: un act de restiluf ic
sii rlc rtul.c;rt.iiicilrc rrt:clir do a*i oferi cititonrlui
t'i,nlan prik:jul con[acl.rrlui clirecl cu opera unuia

{Iieronymus Bosch - re copeati: dinl.rr: r:ei nr:li ilnport.anti ryi urai fecuuzi filosofi

Purt$r,J$ errrc.i, (d*!;&lixr) . r5t5-t516. gerni;"elli ri pr:rioadei posthegeliene, congtiinll

l\(usrie d*s IX{).tr.iK 6\r'is, Cirnd filosarfit:i ;i lrieolagicir inrintatir a anilor malcati

de olauul rcvolut.iilor diu l8.l$ iu lir,Lropa. $i in- lit.eraturii gorrrrarlo ver:hi 5i a istorir:i E,r.ului SIc-
dcosobi cil acca lucrare a sa care rrurrrheazii ilciiui <liu. lrr al treilca an de sturliu sc ruuLi ll Univer-
rle pdtrundere definiLivir in con,sLiinta trorctici
a unui fenonten estetic caro, n.uri aies prin ronrnn- sitaLca tlin I-lalle, dediciutlu-se e-xclusiv f ilosof ici
:<i cu preclclcrc stuclierii cxharrstir.e a ccloi hego-
tism Ei naturalisrn, iar mai apoi pl'in curral{ele iiiicdnees.chCidoentnaocitupel rcspuec,,LIiivctnr.omPeencoinlotgl iranasipeilirtiul liuncii"!
avangarcli.slc aic secululiri XX, ar.e.a siir clel"in:-r o
perinaneufl gi, l s[ucleut publicl, intrc
uritul. urrcori, obsesie a ar[ei morlernr - clii gi de articole de 1827,-1Bli0. o serie dc st,u-
istorie
SI faccrri, aladarr runo;il.in[,1.r lnai intii cr.r p{ir- esteticit r;i lit.er:aril
atili!laotre,he|ogaetleie,nscu. bCeinlfrluneani fiurnr;lrioarletacntilcdiiin;itresprerccousllle-
.sonalitatur ;i opera lrcestui lidel ttri"scipoi ;rl lui
I:Iegel, curroscul spetilr ti;rlilol inrlcosel.ii ca istor"ic sluclii --,.Istoria poeziei gerrnirnc in Flvul lleclirr"
al filosofiei;i litcralurii;i ca logir:iun, s{)n"o:r (1830) rnarcheazir, dupa propria-i nriir.lurisire,
urrniri atrloi locul ;i rolul lucrarii iu pro-
de Ia[u .^o incerc:ure de trarrslare u mclodei hc{eliene diir
cesul do corgLientizilre l-eoreticir icita{.ii r,Iienomenologia spiritului> usupr:r studiului rno-
a specil
urititlui, precum ;i cariera acestei categol"ii In rlalilaIii de formale a con)tiiutci do sine in Ilr.rrI
estetica ;;i arta conlernporanir. \:orn puLe{! ai)lccir lfediu". El intenliona sir ilustlczc tczole din
,,I.-en<-rmenoloeie" rcferitoare la L)vu1 Mediu, ex-
ast,fol mai bine atit irnpor'tan[a, t:u atlevirrat. re-
voluf,ionarii. a n]onografiei prez6nlr: pontlu lirqi- pusc in perErgrafelo dcsple ,,Con;liin!.a nefor.icil,h"
rea gi dezmlrginirea con.5tiinfei esl.el.irc a secolului
trecuL qi a.stfel, penl.nr capacitaLctr ci do cuprin- si despre,,I-,umea spiriLului ce se autoinstrilineazir",
prin procesul cle dezvoltalo a literatulii in llvul
dore a roalului in Loali cornplexitatca sa conlra- ilediu. Aceastl lucrare irrcireic ciclui sturliilor.
dictor-ie, cit gi modernit.atea qi'actualitntca por-
spectivei sele dialcctite asuprr fenornenului sale cle niedievalistici. Perspcctiva orrlorlatour$
elobindita in urmr studierii lui l{cqel o va ul.ili-
arrlliznl. za. in continuare, intr-o urnpll ,,Introdu<:cre in

isloria poezioi" (3 volurnc, 1S32--1833), cc abor.-
rteazl pentru prirna dat.ir istoria lilcraLurii rrtrl-
I)ate nrai cuprinzlLoare desprr: hiofra{in lui Iiarl versale in pro{rcsul dc l{urrci al curroa;-
.Prosenkrauz, ce nu-pi ptrteau girsi ir,r in r:r:le r:ilcva cu lrcorcl cu inall pc care f ilr>sof ia gcrrnurrir
rinduri clire-i sinb rczen'a{e tle obicr:i in lc-tic*a- 'iclii ;i
statutul
rlasicir il acordase r:oncept,ului tlo ar.lir yi celrri rJo
nele ori dic(.ionarele rlc spec ialila i-e, p11[9111 sf !g poez ic indr.osrb i.
i'n scrielea sa autobiogruficu,,l)r. lu r\Iagtlehrrrg
la Ktinigsbcrg" (1871J). Crrnr suger,"uzir -si tlttul, St.udiile ulrir.elsittle, continrratc la l-lllh, ,si tr:
Rosenkranz.s-a nlscut la L\lagrlt:brrrg, llr lll lpri-
lic I805, ca fiu al unui func{iorrar'de -s[uL de rang irctrcie in 182{l cu o lur,r'are dcspr.o ,,Perioadelo
nttrooitrezaratau"Ll.,uI,lnciiug1eo8rn,:,irC1aenerccs"eL,teadrinenduaulsr*lu;i;lpi irpnlrcfui{lecoessnlo:rr;.liielalirnlua;ciietScf.tJlrlrSri--i
rn i.i lociu qi taultdulriseiiuI ilirnclrsprkir'ioLruigl iinrltr,lrll'u{'ii'njclrerzri\i.lrrir')rr(:ii-i trniversitatc, iar in 183.j sc nruti la litinicsbcrg
cducat; rltr
lristc, ol sc simlc aLr':r.s fuirllc r.uliut{ de irlt.,rlogia
romanlicir. ln anii gimuaziali inirriestil ir eite iipre a prelua conduccrca c;rtcdrci de filosofio !a
t'atraliznl rte citrt' irrrtrl rlirrlrt pirrlcsol'ii .u, i, luniversitatea locall"i, nnde. prediise, atlucincl onl-
.Iohan Strebo, spre cer('t:llren !lvului Slctiiu ger- ;rn;iuiurlenuliiuls(caiiuatritnc.ai$tpai,lincolacleqaliebislurfiilsar;ttimri:tulrnl.sovinuidepifaliciii.dr,eDc;eiesooInsro,r,nbn\it:ri-i
tnan, subitttt la mrlrliL alunt:i tot tla[rlri{."ir ['otil.rn-
t.icilor,.)i la Universitatrra din lSorlin, al clrei
stuclont rlcr,ine in primirvera iui 1824, pleolupu' voca.tic prcfel;oralii, larga rieschidcro cullur:alit a
rile sale vor continua sir -se corlcentrezr] a$upra 6
cursurilor sllc ;i lu ill ull,irnul rinrl poz iIia ,sa

tu rl{lrcsis;t polcln ir:ii in tltzLatttrile polit icc alt: coz. Astfel, iit 186ti puillicii o inrport.antir rnono-
vlcnrii ii rrdrrc. r'especlul 1i sirnpalia sludenIilor, uraf ic, in douii volumc. asupra lui Diderot (.,Viata

rlinl.r'c carc nrrrlli sc t.r:lnhfcli'r de la I'Iallc sau Berlin ;i opola lui Diclerot", Lcipzig;). r\ceasta in contli-
tiile in care infringelea rcvoluf.ici bulghezc dirr
!:r Iiiiniusbt're de dlagul siru, arluclndtt-i renumtlo riraltie 18.18 duscsc, po plan spiritual. la dizol-
cle ,,cel trrai pr4rulut' profcsot' al Llnivcrsil,ri!ii Al- r..arca filosofiei clasit,c qennlrn{i. adicir a r<:elei

lrerLinu". iricologii buighcze cc sc st.rircluise sl"r irnprrru-r e u-

Vcticr-ilc salc libr:rale. rrranifcstate cu lllilciul noallerea lafiotralir lL lceilor gencraie ale nat.urii
cur'.iurilor ;i <rorrielirrftrlol libere, I-att adtts rlt'. tim-
p!nulituinirnlurloninlltciclctctt:uuatl'ieiogrit'npttrlogl)rl'eussialt{'i. insc:riindu-l 5i sriciel.ifii, precurn si pi'o{resrrl indiviclului 5i
<le cluceau ssItotr:achiolc.p,l.e.t'rnr!ehii apuutraenralj,altentl..eLPoirlcainu{iltorccniapIl)iousm!sicnrorinlia;ci iicirlJLericuloslitrmirIiiussrgsnosurf.-l.

,.o lrrptir sfintir" pent.ru libcrtatea prc.sei. lrrcepintl nrani ce s-au opus ucc.st.ci cvolutii. r'iIrrinind r:rt -
qlin 1841 pleocupirilo salc revirr din t:e in t'c inrri

tlcs rsupnr iclcilor soc.iaiisrrrult.ti uLopic frant:ez. tiincios itleilor pt'ogrcsisto ;rlc Ilevolu|ici <iin rnar-
I)c;i t:unoscirlor pl-rifttnd li JtroJlagrttor lrl filo-
sol ici hcgelienc (rlcsplc. (:al'e publicir Ilunlcroas(r tie, se numirr. 5i Iiarl llosenliranz. $i in conse-
lrrci'irri dc cxegezir:,,Oonsidcra!ii clil.ice ilsuprir cinl,ir va cl-luta si apero ;i sil r-rispincleasr:ir in con-
sistcmului hegclian", 11i40; .,\riala lui llcgel". {inuare iilosofia rationalislir a ltri I{eqel, irr t:lrc
ll8u^i44Il,eigaer li.nce18a7u0r,at:irrclutrpirltilizuiillocEeurr'cl,emno:irruroiueiranfaie;tedeli-i vedea o dezvoilare a ideilol ih-uninislc. ln 1tt64,
rlic:rtI pinl atunr:i Iilosoltrlui), int.impini l.ocmai :jpre a se putca tleclica t:u t.ot.ul studiilor asuprir
optrei lui I)idelot, renuntit la Iurrclia de recLor al
UniversitlIii Alberlina ;i iryi procurii tlc la i]iblro-
tlirr parLtxr vechilol Ircgelicrri o sus!inut.ti ollozif itl
:rtunci r:ind, in ampla sa luci"alLr ,,Sistcurul stiin- {et:a llrmitaj-ulrri, dirr {)cLcrsbur{, copiilc ntanu-

Ici" (1850), in<:czttci-l o dezvoltare pozitild a t.ezel(,r' scriselor cu operelc postrrmc rlc. Iilosolului francrz,
(iporc pe carc lc cditc;rzir apoi, pcirtnr prima tlatii,
lregclienc tlc l'ilosolia rral.urii. llste pelioatla in
llt'c t:lalroreazil ullcle dititle lrr-inci;lalcle salc lu- tinleit.rdaitnlutclccreccgleerbrnlealonir,.,S(a"lliosatcrrev"o).rl'lli'roitnacscll.cstcmia{llttck-'
r"r'irri:,,IlsLeLica ulit.ului", 18513;,,Poczia 1i ist.orilr rtr'ialul. it:Il)t i1dierl:ount,oai-lat,cprecarrcnxishrsrirrstoivfcrirclrt'oitpiteoltrriilocrditgactit'-:
ei". 1855; ,,',1'eoria ideii logice", 2 r'r.rlutue, ntltni o pcrspeclivl r:rrllrinzirtoalo 1i ollir:cl.ivi
strt'iert:, 1858
1t159. Accaslir dirr urmit in carc ili pttstst, lsilprir conccpl;ici lrccst,uir. plczcutatir pinl-r a[.unr:i

lrrari spclanIe. irrt.irnJrinir insli 5i tra o intliljitri ..i',rnfttz 1i irrcorcct.";i asl.fcl ,.iutlccatl-r rnult srilr
lezistenJir din Jrar'l.t'a acelorapi vechi htrgclicni ptr
rrrol ivul levcnirii rin<lra tliul.t'e lezele sale la pozi- vrrloarcu ci rcalir". ll<:orrl uronortraIici t:sltr cxIrcrn
I ia l<untianir. lixpt:r'ieriIc: itsetnitultttttrc r;i senli- rle pozi{ir', atit in (,elrnania cit ;i in [,'ran!r (rr
rrr en lul unci plolunde uc:tdelcrtlo l:r l.eIicliIr{ele scrisoule eloeioasir ii trinril.c, alfii, Saint.c-"
rlunt ilanto alc qtocii art cotrlt'ibuit la orienl.arolr inLlc
llcu"'e). Iar cu aproape 70 tlc ani rnai tirzirr, in
rliu cc in t:ernlriltrc.cunrpiirritoare a iui Ilosettlirartz 1931. uu ccrcel.iilor (P.obcrt. l)ict:lirrrlnrr) r:onsi-
,d,Jerriamuasa;inrpbilnuir.lazopi ctr:er.rr
s;rro .studiile cu l.tn L'{lrac[.ttt' exclusiv ist,oric in dau- clet'a inr:ri accastii lur:raro
valoroasir prezenLarc
lra r:elot'sistenrriticc, do i:oniribuIie originall lir tnir i
problenral ica f ilosof iei. I)ealt.fel, acest. senl.itncli.. lui Diderot. o rnonogllf ic I)o cllrc nici unul clirrtrc

rJc a f i in f ilosr-rf ic dour sirnl:li cpigoni. ora pe iltun(ri exegeIii de azi ai Ilurrrinisrnului francez rrll o l)oflLu
iarg lispindit la tinerii hegclieni, ca Johan Edualti aceeaqi perioarlli Iloscnl<ranz public;i
l}'dmann sau I(uno Iiiscltct'. ocoli". ln

ellincrtuxll.lircnoanpceanrtlreclatzivi iaes[titipliarrcilottncrupinilisritlneulsuailcf teo- 1i cileva irnporLanl.e sl"rrdii dc.ryi'c Ilousscau gi Vol-
lan-
taire. Nu cste lipsit tkr scnrnificaIie nici faJrtul

r

cI, in plin rdzboi franco-{erman". Rosenkranz rr:ncalutiicohnatololrgriicl.iaArslllcIllo.sccinnltlrialurrczradrcesachaitdite, atlcosipselot,--
ini{iazd in 1870, la Universitatea din Kdnigsberc,
mn ciclu de prele€eri libere despre spectir.ir rcvolnfionar.it cc dinarnil.a lirnil.ele cou-
,,Filosofia qi venfionalc ale cirnpului rlo idontificlr.c si invesl,i-
literatura francezl din secolul al KVIII-lea-', gare a valorilor e.stel,icc 5i s;lorea tolodatir in motl
tn centrul clrora se afla opera qi personalil.atea
lui Vcrltaire. Un studiu amplu, publicaL in 1877, tI:correuslpuuinczo."mrtoprlecaxp1aci itcnotcnat.rdadeicirtr,oIorliencearle u cara{]_
este ctredicat tot, lui Voll.aire (acest cel mai marc rcalitiilii
agiLator al secciului al XVtril-lea). Este ultima es[.eLice, uriLul, cli atar:c, ar.ca irr arLa curopt:auu
ri istorie de pestc rrn nrileniu. Iia del:uLase odal;ii
luclare scrisl clo Rosenht"anz, lucrnre prin crre t:u pirriisirea, in Iivul l{er{irr, a irlealrrlui de fru-
voia si intimpine c:entenanrI ca;ierii lui Voltaire musefe ce irrsufie[.isc art.a clasicli e]cnii $i irr generc
,isuinRieou1s1sie78au[,IrdI ina-1;i87fi8.viSizeusl;tiinmgpolidr:iirl.r vialir la 1.4 greco-romiini"r. Scopul artci
visrrl ir-ih'eaga civiliza!ic
secret
de o via!5, rnlrturisit. dorr ilr cole.spondenla cu ct:oiln"smLaapiefiadherlnirciaelxlrculumsoirs. uinlirtilcersxciosJ{reorn-irtcain;i redarea
prietenii sdi cei nai intirni, ,;i ariume acela de
a fi invitat sii predea lilosofia la Universitalea nalurzi. Era, desigrrr, lrn lrurnos ruai lrlcs ;i trrrin

formtl,
pdlueicl,LsurqubesanlreainrbicfIlurfiilo,lalofiugroiccs,octru:pel iro1rriilnesoirluonr{lmtlocosanrrivol.nslSodcaeurezlpi.ntouoltrraarnteaq;-i
din Berlin. Dar acolo-" slliritul ralic'nalist, gindi-
rea diaiecticll, increzitoare in
grcs, plstratc vii <le discipolii dezvoltaro ;i pro- zoiiilrceiarsa-tliurnrtoauula-atloicLraairif.ailcOeLrc;itcieclerainLscpnirourcfrrliinldetee,p<leJ{rccoguiecLneee,,reiasstrceenrnnicfuIo,-
credincioqi ai lui
I{egel, nu mai elau. in ftceea vrerne, de rnult la
moilii.

'l rlevir.lro do la norural, irnbirbrinilo sCir monsLr.uo-

Cu l.olul ne"agt.eptat, op$m sa ou cca mai lnde- zitate era evitat cu urijit. Specificul, originaiul,
inclividualul nexucrisn:ttru;,llu.rraiinesJl.rrricaocduopaarr:eianasituigrptirlionr-
Iungat.I ;losterit.ate, fapt co i-ar fi surprins nu nu-
rnai pc contemporani, rlar ;i pe Ilosenkranz insugi, antici, ce-si
unui l.ip uman generic, oareculn
nu esle una <lintre r:ele ce ru relinul. mai rnult derea dc elemen{.o r:ur.ai:ter.isticc. ()rlalir anriniln,
atenlia in epocir {deci tlintre cele de filosofie ori
de istciria filnsofiei qi lit,elalurii), ci una ortrecum iipsit cu llvul

accidentalir, oricum singularl Ei firir prelungiri N{ediu lnsl-t locul artei piicine a frumosului cslt:
luat cu ince|ul de art:r crcsl"inir a ur.iiului. Negiutl
ulterioare in prencupirrile sale: Eslelica uritului" irnportanf.ir vief ii telcsl.re, ; i tlcc i ipostazele c i
Uimit.or de modernl c;a viziurc ;i irrlelegere l
procesului dialectic de consl.ituire ;i corclalc a naturalo, biologice, rtr.e alinienLau iciealul antic
de frurnuse(e, rnornl:r cr.eqlinii rccornancla reilun-
valorilor crsletice, irrlnr totul tributari raNionalis- {alea, ascetismul, rnnrtificarea Lnrpului. Idealul
mului hegelian, r:a i;i 1'lirstrcrzii in cea mai rnare
plrl.e actualitatce ;i oliginalilatea ;i astizi. eri de frumuselc nu sc tnai iclentifiia deci cu ro-
bustelea, s:lnltatcu or.i vi€oarea.;\rta nu lrai
Ilviclent, justificarea. imltortanfa qi aclualitt- tcnirualr-atirfarujrrinluois, ujlevrtizforai l,anciaihreorcocflilsopr ircituualt,nrapsuocriilaet
tea teorel.icli a unui t.rat,al. dcspre ,,cst.et,ica itrltu-
lui" nu pot clecurge tlccit. din cxtiildcrea 5i impor- slulite dNeIibhoalilSP.gailesau.,foersintieir"o,,[Jinrivl.eunl, lisocrciareiqritincior,n..-
cluzie
l.an[a obieclului ei tle st,udiu in insir;i rcalitatea
esteticl. Istoria otrtolodicri a obiectului deterrninir ("Arta ;ii uritnl" in ,,Scrieri diu trecul in litera-

qi declalqeazii. Ia rrn rnr:ntenl, d.lb al cvolufiei saic. tnr["." E.S.P.L.A., Bucuregt.i, i957, p. Z3L-2J2.)
isl.oria gnoseologicir ;r leflct:t.irrii lui concepLuale.
lfls nu se idcntilicl qi uu sc suprapun, de"stinul $i tot el arninlensto oslent;i!ia viziunilor dominatc
11 de ideea morfii, vizinnile cle infei'n, figurile mon-
[eoreN ic al obicclul rr i f iinil, de rt:guli, ti]tcrior 10

ritruoase cle atlimrlc bizale, sLrecurate in toatii sir? Nu ! Cici frumosul pe {lttre t'-'a i} rcdil existd
lrh i tscl.rra cateclralelor gotice. Pictrrrile inlnt i-
use,;tzl adesea un schelet ce t'earninLe;te muritoli- uncori ilr l:alit,ate, clar c:l rlminc prtrrliml{oare rii
tror vauitatea vie[.ii. LIn motncnt de evadale din nt(i.€tigdra,reIoraimpintutdil.uc$ii iia,nsorecrapicmrtornctnilru,cdlcioncrrreirtl"atalrifrrrrttttrnalltfopfcs{iirrq:{aiit de crea-
:rce.st univers funobru l-a r:onsl.itnit Rena;tort'.a, a-l fnfi-
cu reiltoarcer{}a s;:l la clasicital.ea anLicir ;i cu re-
frurnuso-
venirca fmrnosulni ca preocupare primii a operei
trca deja cxistenti a ltrmii rcalet, deci a nrrrll"iplica
ele ilrti. Curind insli ofensiva uritului continul. .lrucuria, posibill 5i ilr afala arlci. pe (ar$ o t{vem
rhiar $i in operelc color rnai de seamir artiqLi. lncir
frraintc dc Rcna;l.ere" I)ante evoca grozitviile in- in urmil contempllrii frulnosului" Or, nccastl
rrrultiplicare e limital.I. e:a ctcle dupir rrn tirnp in
rromi gi ln canon. petl{ru t'ii Iucrurile r:onsitlerats
fernului. Ca r"cplicir plasticl, un Cimabue sau I'Iol- i-nrntoass se aseatnirtii irttre clc prin rapr-rrlarca la
lun acelarsi ct'iteriu ideal . C.a sii sc ltpl'*pifi (le acesL
Lrcin vizualizau in pinzcle lor imlgini ale inler-
rrrrlui qi tirimului rnor'!ii. ln mulle dintle compo-
ziliile lui $Di iirr:ehirars'eoppoeraateluvci dSehaakoeshpideo:raresiirnfei;ausntiiri t'tnlon e.le lre.buie si fio ilsolllililil.oa]'e. firadul
*iini itm.eo. d,,a\plintiir.liIlclctpitrloptilitrtcl.ri:rrEiii tle idctl sini" insl in-
<lu morl.. aspectcle urilc' Iipsite
de apariiii nronstr'uorlsc, iurorale;i hide. chinuite de frumfsole ale vielii 9i a ]c rcr'&i]ilil priil talen-
tlo {rilrase, clo pnsiurri josnice ;i dc acle absurclc.
lipoca rnoderni nu .[ace deciL sii rnultiplicc nrodl- {.ul arti.stului iuscnltrltii a stitnttla cap:*tlitatea oa*

litirlilc cle phtrundcre a uritrrlui in arti. Rotnan- rrieniae-lanarisloopcreoccltlieeolrlrlicc]euv-niiroerar{e;itsicppainrf:gcccc,tai"cr'let;ric'iinc;lac nmaslotrlc'itiliieceiahr:ir;ionn{fuieoi--t
x isrrrul,iustif ica aplecalea a.rt.islului spre urit, iar
lr{e viala ttrai Profund.
nattrralismul plcda pcntru ilcct.ilenirea oric:lirui
suhiecL $i intleosebi a cclor urnile, modeste, urit.e Penttu a recunoa;t.c ins;i lttrtlastir fuuc\ie I trri-
suu tloar banale. Un Irlauberl.. un Zcla sau, covit tului in t'e*larea r.'arietilii inf inits a lumii. o aspec-
Itllor ei speci{ir:e 5i caracteristite. cslel.ica a tretrruit
rnui lirziu, un Maupassarrl., iar alroi I-Iuvsmarrs
"5iiu l\,Iirabeau demonst.reazi
I cllhviiadreonltlr,epduilencclf-uicl siir se elil;ercze do obsesia ;lnrrt:erfreecs!.liuaniritlf.urTmna,,lPcocea-
lrantru subiecl.ele scabroilse. singui'a clemnh de a
I crrlminant est.o :rtins de Batrdelaire, in 1857-. ctr fiintl
tica" ]ui Alistotel Ei rnai tleparl.e. prin Longinus
,,[i'lorile rlului", operir in care e\:ocarea uritulrri 1tilioAsoufgiui slliienr,uPqint*irriiinitsrlclcelin:set.itslai nrrdicvnlli" apoi la
ttrcvite aproape o obsesie. ln planul graficii, 5i
d rcrluind tradilia lui Goya, I)aumier so sliociali- la ct:i ai iluminis-
rnului, lrumuse{ea era conccptttl t:it per:{ccfiune
4 z.cazi ir"r redarca aspecl.elor degeneral"e, prin gri- in proporlir lucrurilor 1i trulnai ast,fel ornologatir
:l rnase gi schime. ale ligurii orncne;ti. No oprirr artistic. Ceea ce nlt er:t pttrfect in forrnii. nu ora
aici cu exemplcle, degi arn put.ea continua pe rnulle
pagini incl enumeralea clementelor prin care ar{.lr ronsiderat. frumos, fiind, ca atare, in[crzis artei"
Cind ideen uril.ului stribatc t.otu;i pentru c tlip[
qle cea mai inaltl inspiralie gi performanfl a cnngtiiufa vreunui filosof" uriLul este ascciat 9i
fiicut. dreptatc uritului. Altiqt,ii cei mai proemi-
nen{i au infeles cu mulb inaintea csteticienilol consiclerrrl. compatibil doar eru grozlv!a lnfricog5-
toare a subiimului, ca la lJurkc (in o,Cercetare filo-
importanla qi legitirnitatea estct.icl a uritului so{ic;i ir originii ideilor nttasl.re despre su}:lim 9i
ln efortul de surprinderc a aspectelor originale. Irumuseleo', 1757) sau iicctlptat' nurnai in mirsura in
specilice qi caracteristice alc realitifii, adicl a
caro putea spori, prin conlrast. stl'ilIucirea frumo-
adevlrului viel.ii, Insearunl asta cii arta ce unnir- sului. La Lessing, in ,,Laocoon" (1766) reprezen-
tarea urituiu.i <trevenea astfel tot o afitmare, dqi
rea idealul clasic al frutnuselii pure (qi purificate).

deci o artl ce evitit qi ccolegte uritul, e mincinoa- 1: indirectS, a frumosului. "Accasti identificare a

ostcticultti t:u frumosut rerlnsese intrcapga osLeIicil include ln ssienmen'aifincta,ilvieai loproi"ziati[vaelo&ague'nlonrtrcuaclii-t
la o f ilosof ic a frumosului. If in acctstir perspccli- ,ibr[.rgu.""
vd, Loatc cr:lclalte fenornenL. estclicc fie cih nu arr lii[i oirecare presupune existcnla rrnor proprietSli
putut devcni, din principiu, obiec:L dc sludiu al un sens Dcgativ-. vom glsj <Ieci 9i in
unor cercetiiri speciale, fie r:[ au fost privitc donr ()puse, cc au
fut"*o calitl!iior esl,cLice accleagi corellri cle feno-
,u"no p" care le cuuoaqtelr din multc alte <lomenii
ca tnomente ale fnunosului, ca frrrme individuale :rl,: qtiinlei: cartegt-'ria de *luminl* Ilresupulle cu
ncce.sitate exisleJla ,,intttncriculni"; cea rie ,greu-
de manifest{ire I sn. u\i chial utunci cind esteLicl- l:tte'o pe cea cle ,,u;or"; 1- 'ae'nxirs'lde'ntIan
,-neaclevilnrlui", rcipecliv ,l'rad",ee\t'':oilruiil""
enii au inceput sli rccuuonscir import.antlr gi scm- ,,."f*6i fel t{eci in calc ,nc:rdevitluI".,sau o,eroarea"
."pr"iinti, tategorii a}e cutroall.crii,-,,r'itul'o sau
nificafia indepenclentir a sublirnului, tragiculrri ."c,.naii^"teig'do.ruoe,prIit*iateotesfa"lr",:,t,citc'auetl,e{is3,tooratiil'l'e"r't'ti:c,qaest,ttt.tno'.tiio-i sattnseitcgfeuall"ti5rr"ie"pPurrreiinzt'itunr-lt"ior'
sau comicutui, problenla frumosului r continuat
sd riminl problcrna cerltrall a tooriei estrtice, ,,r"n-*o"^ pclspectivl dialecl"ici calea spre ln!e-
ln fala fenornelclrrr considcrate ,,urite" {vulgalu. f*g"t*a rrriiului in escnfa 9i rr<'rnslanIa sa clltegoli-

dezgusi"Itoarc sau doar inc:orecLc) cstetica inchidel:r ,,Li ct*, in sfirlit, deschisit !

pudicl ochii sau inlorcen capul. Siiitri totui;i .sI-i

recunoasc.ir prezcit[.a in atitea opcre dc nrLd. il
explica fic ca rcprotlncore, din curiozittte, a unor
erori ale naturii, f ic, precurn in Iivlrl ilfcdiu, drcpt

o -unelLirc a diavolului". I)eqi reprrlzillit, cum aru llliri siltts, luon:entul
Nc putun irnagina ciL do innoilrirlre, de desc.hi-
l.ecreiic r:el nr:ri imporlaut irt prot:estrl con$ticnti-
zltoare de lartli ;i fructuoilse perspeclivo pentru zlrii esLct!cc a funciiilor ;i r:strn{ci rtt'ituini, rnono-
cercrolarea (steticii a r*alilrifii era in acesL contoxl r,r'afia lui Karl l{oicnliranz nu ffal'cheazir lotuqi
o lucrrirc rnonograficir precur)r cea a lrri Rosen- tip,i*lr*n,coeeori*pntg'ui*eltoeuncelazacebonsmacopglpulneritct.i:,vrbgliiotciinrl!,niciettr'eiir'scsctiretorlittllitoncsrtcsl':tmctet'ri-eeatic-lnriinlrilcldtclarconnsaisctpetrolixrerturiuaetl

kranz, care, fiind dedicatl oxclusiv urilulrri qi for'-

rnelor devcrLirii sak:, afirma cu cura.i rh'rptul acc.r*
tuia la inccLlfcniro estclii:ir, acordintlu-i totodati

rangul t\.a tutegctrie ostclicir. ldu estr: toLu;i intim- ,:sier,ilii ca rtireclie a,'nrodificlrilol frunrosului"'
tlirecfic itr care prccnr--oorii se llumcsc i?riedrich
plitor fapLul cri f ilosoful caro A acoidat, pt'iinul o Karl Solgel', Chr.-l-l' \\'eisse sritr Arnold
aten!io tcoletici de siuc sLllirtoirr'o ulttului, cil ichlegel, ci!iva riintrc ei lloscnkrauz
ualoure ncgatir-ir, cra rin tliscipoi fcrvcnt al lui l'lugelPc li st'udiase
Hegei. Singura metodii ce putea surprint{e esen+,ir
,.slu;.ei4n-"ica'c.atvutinntflider,'litntcettharrrii.tltrdcrcriitagsincludrntune-rq'noi tzr.diitetilanrattlleeti'faneinrtlstioinni-to'igludaart:nerriai'cobrteurlil,iticiIeuinnci trlWeenrioiioti'dfsuie--l
rnereu inciirecl. definii;ili a uritului nrr pul.ee lii,
atunci, dcciL cca a <lialecticii hegelienc. Aceastl
dialocl.icl a coutrariilor concopo olicc vllclare ca
avind iu fa[.a ei anliuuLoaree sau vuloareu nequ{iuii,
l nInlos".
drepl. corelal necesar. Iar pentru ca si"r existe valol-
uloijtrtillUe"roIfit)"sav.u'co(r"f.lcfiunpfimang.i.rJoi"e-l:cntot",scibtsteldeuliuinrtcnleiehicrraplipeiutartunoiloJrlo*ru'tca.sc,{ctail.e(roir,iacnccrlelcuicesltlpis-vnt:ei'cltinfrdohi<'(nciriti<ni!srf-lcftefistdpuepeaescl.tl"lrr'tiaornIn'trrautraloi.itet1lilrfea-7:igll19rreiic"tl7csca-hi-tp''dliaaUitSonulrgcerltauhiinilcl-iuuatd"cao-'lll
rea negalivir nu este suficient sI avem o simpld r: iri'it ce clecltrgea tliri fnroleclilrrdine ' Il)e aserncinel'
isipIsiinr tdresvianlocaoren,flcici ta, cgtiivsiitraLseeac;oinpfrausnivtioL,afleriariitrteobLuui;si
ca llna s-o invingi pe ccalaltit. Valoarea este acti-
vitatea caro se clesflguarI liber; r'aloarea ucgativri
este contrariul ei. Prin aceastl viitirine dialecticir

se acceptd cI Ei sfera fenornenelor esteLice, la fel ca gi 14
colorlalte realitS!ii,
a forms de manifcstare a

alIturi do prirrcipala formir contraslanl.ii a frurno- lrirtltriiitaii.lticnpttrra{{iticl
ssiumlupile(ldeisparrimvaolniuian)ieal lornlarlirrcnoonssuidlueir::,a,maofniotuornitiae.,E, i 1i rnctrtncotric" Frurnosul csto in

conrit: ;i par{iai tragic, 6i nurnai
,,lipsa do conlinut", .,iipsa clo spiril,". Cincl nu estc irr uno r]int.rc ilccst.e tloul ipostaze el potte lntru-

expresia incorecLitudinii, ilrii.ul rlobinderyto ia ,'lli1"la fnr,nnosul cr a1.are. I{ai ryrrrll. lnci, el cste
Schlegei o pozilio atit rio importarrtS, incib il facr-r rrlcz"eut. xtrlrnni ac:olo llndc cornponentele co alci-
sd nu mai identifice principiul ai'toi rnodr:rno .irr i rr lesr: I I lt. etoiu icul, ciL ;i traqiclrl c<lincir] pe tleplin,
f,rttmos, ci in rire-:i ,,{rcolo rrndt' comirul sr: irlcnl.if ic[ cu t.ragicul.'
sofic". Acesl" ,p,crairnaccitp-eiuris{a,icl ",,,i,n,inteLrecrscasanntnbl"uoi',ri ,nfi!o- t"hr. lll" Weisrc, in ..Acsthel.ik" (i8:i0), r,alorificind
rlr'orenuferirsirltluc lpituurlclriduerilrusaplaiz!ieulcrnlrarei zleanrgtli,tecorrnoalitirdsuus-l,
aro o
existen!5 procesuaLi. au,toanulindu-se in difcri- rll ialectier t'u suhlimrrl. t..ir!iul lrul.enl.ir: (de cori[inuL)
tele formo fiaaiellocstcluelbldvfeionnrirurniniansdua,nloto,rerf ciacisnpcrlR,l cl,al.*pri,ct,"faanrcdiJlu.o',l,'lsuoairr,ri
ill'r,11119't7'-,. ulrinia $;t' (, l)(J1trii.a1e contradictorie
,,frapant",
,gocante",
ainici,,,apveennttmurops'r.i,m,,hairdloast"l,, r rr fr'urr:osutr, irtrfiincl ririrrr o delicinntir sau o neim-
.,oribil" " llrecunoilgttrn
;rliilir"e ir .rir. :lcolo utlrle ufi--till u;tcpt,a si lnt,ilnirn
proced{jul uonrjemnit,rii i'nlrnosui.,\dt_rvi'rr.:rtrrI gr:niu irrt,ist.ic i5i celebreazri
traseului arbr:rescen[: at mnrlil'icIrilor supartatr: rjo
o categorie centralil (in cazul nostru, l:ta a liiituhli), { i iumi'ul lrt.urici cinrl, fiirii u r,r'r liisil contanr inat cIe

in procesul depirgirii qi coltcretizirrilor sale prl- spiii'it.ul url{.ului. il repro<lucc in niod tibiecl;iv,
\lItl,ui,jrnlio]i,ncdru'iltalslultelr'erilratlr;ui:lsdnucrappiir:al;tiulectcllturnsuir<lu'rialuinnlrurIlluri1imispinIcuinl tfmtolrrnieirnoinishauirl-,"
gresive, procedcu cc vrl f i reler";ll apoi 1i tlezvolla[.
ult,irnclq: crrrrs(|ciil!*
sisten"ratic pinl la de ciltno

Rosenkranz.

Pornind ds la accsl<,r tl isocie ri {.corot. Ico, tr(arl lart:a inile;iendenfei saln este, ;i la Wcisse, treceroa
:ia irr comic 5i rc;manlic. UriLrrl sc irislilici estetic
Wilhelrn Soiger int'.oarc:i ppro:znittliur',1lpi:irniunr d;rtir sh liurnui ca urolnent rlqrirsit al fr.utuosului pi rru ca
valorifica srrbierI in<]ellernclcnt, al
uritul in lnotl pincnsul insri cateool'ia eipt:r'elor tic alt;"r. Weisse nu
anuliirii sale dinlaclir:rr. In lrrr:rar"rr sa,"[.invilr ,lr gisit
-- vior Gosprlietho iibcr dass Suhijnc unrl dic Iiunsl.". priu iill.erntcdiul clreia urc
l Irrc rlep:-r;ircu urit.ului: tere(f(risticrrl. Prin comic
,I,i (i815), Solger susline cir uu glulcrn corlc{)po lrumo, ;i roruilnlir: ulilul ptxrtc fi tlcpilqit numai <iacii
sul flri a lua t.otocial.ii
i,r,rlrciionrrrslidinoraifnitrr: crygi ifronncnfai[)sir;r, :rnrbele sinl. caracter.isIit.t'. 3n slir;it. Arnold I1u11c
contrasLantir *- uriLrrl. (,.Neue \lorst:hulr: der,,\csthelik", 1837), plslreazir
ron![, frurnisui se anihiloazir irr rrril, rlinrl na;;tero
unei situal.ii contradiclorii prin rccr-ru t-ir, po tltl o in corrc:t'p[a sa pozi{ia rnedianii confeliti uriLului"
irrIre subliiu si crrrnic, dc r:iit.rc Solger qi Weisse.
parte, nir:i f rumosirl nrr sn ponln su.stragc rn izr'- 'l'rehuie rrren{ional r:ii, irr toal.c acestrl lucrari,
riilor gi jalnieelor"noasLro tt-.voi" iar trrar clo altn
<Ieoarece aspocLclo celo mai relc ;i rnai orriinars alo lenra rrrit.ului nn cnnslit,uic problenra centrali, en
oxistenfei nu sn Jrot sustna{t cir totuI iradieri]or un paragraf
iiind trat.at:r ri<iar langt-rnl.i{x}, in ct"te
.",au erapiIol. ct'nt] sint. lliulc lll tl iscu{ie rnoclalita-
esen{ci absolu[.a 5i exprimirr"ii sair in ;i prin fnr- tr iltr r:onr:rele dcr existenli ori rnodif iclrile frurno-
mos". Aceastii contradicfin, co in[nrchipeazli lot.-
odatl r:ea mai deplini concordanfir, esle tocmai sului ;i lle sulllimului. Arn soccitil. totuqi necesar
comicul. Aliluri clo aceasli contradicfie a uritului s;i le trecelu irl revist.ii, inl,rucil. cle illciltuiesc uni-

conslituent al frurnosuluin uo sr] {lnuleazl ln comic, cul fundarurnl Itrurel.ic, frlgnrt:nl.ar si rnai mult
persist[ qi ceillaltri contratlicf io rnnncutii tlrr lipsu (uupjri{-r qltrriL clabr-rrn{
1i rJeinouritrat. loorertic, pe
cle irnportanll (t{ichliEkcil.) a frumr"rsului in ciucllr c.ire !i-l ;.rutub .sprijini ]{arl ll,osenkranz iu teme-

craracteruluisfrn eserufi;rl, conLrtrlicf ic cei este dcp,i- x arfl sa cons[.r]rct ie sisl,cruat.icil dcdicata uritului.
I.iu-i vorn nezurnfl ideilc aici, ,scopul amstci intro-

ilucori uri erilr ac{}ll d$ lr se substilui lectulii, al,!1" :,litI'1'i,r,lr',,r,,r,nnr,tii,nunci,iuitlluliiit,s*tl1ruuull;trrlttiru-"{iitii:cl,:rLaiinusett-antlrairct-triuocll,cpnaunr<Lrloi:tfolialc*orilrilaand.tuild!tcciIoitj1ttrtunli'slltmLt'tviirrtti'airi'rclli'rIit;n:trnitrfr;atntrailili.gl)irstri''tinri;trti:"snl1irlt{itllcltlt'lrtil'l''craulgLi.ltc-nrtoaaairatrInnrL.!rps'r*nir-i:r'
i,I.llo,,i.s,irer,r"nti'lri<tio"t'lituntizoi,ulunnluucpiiu'tiilnatsopaleavamuj rpmirliitti.iclrsaua,tltetIt"rtlstItu)lralol rst 'ii't"cI<utraottnts'lrtailc'';lsetltrurit'l
de caplir';tnte, deallfel" a cirf.ii t{o fal,ir. \rorri q,,rtt,ut",l:pct.l**e*".criornaa.iltiotrniei"{s"tiicupauiflriplrre,cittaaaeuitillcapiunauriau.otfeuaflnarrrrrrciouatcvumoiolrlunouiicotsiiritalinniisnturlicstansulttiacrro;etteiru'sb,rupCu-aflriuiolocqar.ipiendr-rnarrraiLbiricj'lfu'tdiinrnr-it:usngirtltotnlsc'iplptcl[urolli"otrttiiric"l-iri-i'
punctil tloal citor,:r tlin ideilo tro i-au asigural. ocfspiridccto,rliu,reia,,-;irl.rrelrif,rri-e-etutui*.',ii'.lao"aorgresir"tt,nefgitcafriipo-uioiin.to,nii^ittrlrrtInniilLaiccnltt*'rrtieciinrtlr,aiivr,c'iucttinitcu:n,tdo-o*itIuiearttio"lcliruaelitunlsusipnedsmilntini,areIicarcuioizausialtoir..scfituujcnc,tmi'eliofaai,leoilaslrluinurprnirtilurclutlriu,tr,ntzecarariiunsicuilpdfprtvtrrleedi:il'ruuccirroilr*el,co'oLlire1oLlr"zi't.errdaecicenaee1nauxuctlu;i,lbol!uilrpsiicctiifuagdilia,neriuitlaIiouiclcLticlflllptsa"tisictiuolratplutliilpi'p1urnrt,urtsl:rcttcIcseiurcr't'ei(atoe*iuevec:iui0tpetttalnripotirr,illetrlsntftro'nlelllolriapirniounrlsdlltrnfrleCeltrlel1triie'elnarltnolusoa'toiilandt{o'truujlitriuta\ecnctapzi'scrcoIcanauactrseorcotrurrlrelriraaee'eiu:trLrts'blluncpgrlioiiceeppLlslt'Jiorit[ai.ana{aiclibultlsiel"urilirirtrurltplc'cetcnlrlllrrp:ciutroat"siattil';sllo:llti'rriti'tiit
noutalclr ;;l rtr:igiuaIi{,rtel, c{r,ns{:rvindu-i. in mulItr
cazuri, c surprinzirl"oara acLualitlte la aproape ui! edar'pcristorelt:dlitetudliicnaeLin<Icnrltloitsl1ein, 'liinraanczes{p"rcoolttiretrcrxtot'lrrtrtttak:tgtIaetl'eo
seeol 9i.i urnltat.e dr. la trnitorca lor. prin cnle indivitlualizc'ltzii :1i distin'{o Irlo(l$-
Cl'rutind sr supl in*ascii ccrcetaroa iustif ir:ientll ,
suporlirial-6lcrreraki a uiilulu i in st.ucliile antsri- "iirtnJ,iliifl*r: speciiice dc exprcsie alc ttdut'tirrtlrri ttr{is-
oaro, bazal.t po o c{rntlcpfic rinila[cral-spirittul-
list.il. trlosontrirauz s-a slrlcluit. s[ explicc in printul

rind originca orrl.olcg^icil it uritului ;i si desc.ric
exhaust.iv po.sibilitirf ilc 1i ntoclalitri!ilc lui de e-':-

presie. i\sl.fcl. corcspunzar[or viziuuii salo tlialcc-
tice despro func!i:r valorilor negal"ivo. el defiueptrr
uritul c{r+rpt n"il'u:losul nce'iltit,", c.arat:terizare cr
inclurle ideea ci acclea;i deLcntrinirri co constituie
necesitalea llunrosului. o coustituie, converLite iu
opusul lor, ;i pe r:cir a uliluiui. Prin aceasLa fntmo-
sul ;i urit.ul alcirtuicsc o pe;'eche de contrarii af lal.o
intr-un raporl- de inlarcnndi{ionare, cro depincle du

existen!a unor delerrniuiili cle acec:i;i nal-urit, dar
opuse. liluurosul esle clemontul pozitir-, pentril
r:i clclorruinirlilo sale sinl dato in rnod pozilir'.
,,Dacir ci n-ar"cxista, rr putca exisll nici urilrr!,
cdci *1 rxi.st.il rrunrui nu
r:a negafie I ltulnrisului". I)e
aceoa. l,,f urtnr.i*su tslil un rht absolttl, iar uriitri
unul r'ol:rtir'".'1'r{riaroa pur siti:'ituali.stI, itleal-
absf.r'ar:tir l irlil.ului lrt plerkrr^ost-rrii sii, i se pirtra
ilu Ilosrnlirl 1lz rleeor{}.spr-l irzal t oa te, in L. r'trt:i t.,, id ecil
do rregtttil', irr gencre, ca abstt'ac{io purir, .lru ilr!1
nici o for'rnli scnsibihi"- Inlnrcil insttgi irtttnosul
este irr l rucirii:ar"r:u idcii irrt.r-irrr clttttt:n1. setuori.u l,
uritul, ca urigilre a sli. iutput't"e cu eri ltlctlali culi-
tate rio elenreut seilsibil, tuncl'et, 1i ca atare nrl
poatc exist.u tnlr-urr illlitrrrriu {:tlfD ilr ii doar ideill;
in carc cxi:;tr:ufll f iirrl;r:azi nrtnriri sub [r:ur;l eotr
ceptului. .\rynder', oorcspurrzaltor sfcr$i concroie iiI tic.

caro so rua*ilesli, llosenkranz face t{isLincl,ic lntro Riguroasa cousiluc[ie sisttlurati*r'l.,li tral'llLrtlu i
tflu;ursti.eeIsiaoosigerlannktbaraatllilrszrtrivricl,unclerpalnifntuoizrto;1atlnlqut'niircisni'idrDiilsril'ialion{'cucitnl'i$rrilricnno:r;{tia:ar!a'ti-*-
uril"ul nat.ural, r.rriLul spiriLrral 5i ccl artistic. In
ce prlvr:qll.e ulitul rllist.ic cl combate prejudccaLiir
cI ar oxister o ronl.rftdic[.itl in iaptrrl c5. arta, clt
generalourc dt frutnu:s, ac*uplii sil-;i rsume tlrept. rsntrifiicctair!,iilronacrteeoriradltotnl ttaezoit,'eilliur:lllai locloiigr{iriili 'tletlui-rlivir
obiect al ei :;i uritul. lil coml:ate ;i oxplicafin tv
salo atrug

pItelinctint,t l)rilnr datir atent.ia, chiar <lat:u nunrai ili- r irl irI problcrnrt mttit mai dilicil[ a uriLului rela-
ri', f ,i .*ril,icclir') pclccilrtt crt elecl al conLladicIir:i
asllDra unor i;:clstazcr diferitc, lol.:rl rtreosr-
,f ,,,1',:,, .tiicr itel,J itlcalii.i cslctictr. Dlcir cxisti un

trit.e ca origine qi ca f inali[ate, alc Jrrczcntei rlritu- ,t!,.oi'inLiltsc,c,c,clttlc'itzttzilrlur"iicta,ilitt'claamllcu,ontecl-ixlaiisnlticirtoiilnlIei;ciistittto'eur]itralinnaiicrLirleid.iinc9ciocntrnletpialle!ci-t-:
primir distincIic frrnrlalneritllrlii cste
lui in artir. O
r:r:a dintre urit ca letrti'r, <:t obiecl ul rellrc:zr,.l&irii
..rfistice ;i uritul ca prorlus. t'a rc;ullut al e:rcaliei .,.<cli,,iiL,;i,.Lr.iri,,,r,i,,"ru.,,;(ir,i,i,u,ri'rrr,isrcripailt','i;ri.p,,tir,trrrcal",'Oni.l1.t,i'iir;litm,l"etr'1ir"irtultcrnieiep't-rlu.it'euortiit1er,n1-"'icsna"l,tti'*irrirrtlJplit.j,i.it,"eii,,.irccii,lsi'|t'i,i.,,i,,tai,,rr-.lto,a.i',osrrti,,$tit.ri,t,pt;,n'riicit.ftttl,,trtc.si'.(r*rtlrrr.,,,,.ilrtl.ie;..i,rp,rt,lll,itu*itr.tal'"i.u,\ci;'uri,.ri,\lrtrtri,i1sctsrooi.Nssl:i.-ti:,titolporrcc,.ctctm,rr.crlall,pa'r.irinis^)ioblioneliclctctc*it.ital"ei.icrrtluflti'illtnanpsillc'ti:sririritttcIeriloolrrln,IL.ic'lnszriltrrtl)iat-otlist,taclsccfsariiiciculllti,rpalrt[tptllrelt.ii:lrrlritp.oitcclaiitelriy;Jitl)u'nrit:ctn,.ltrlairt[iirsi,lolnrittil'crirl;n.vtlletrito,tIilsitcl.clsiiitnalii'aixrricicl,eiiaziclro"cscnrtinalcreir,tcrcro'a:lrraiuatetnuiotvrsaLotti-alnon'ntna(rnidltutf::l;ztlril1rtprtr,clianr.tpcliafniorsleseile,rtlrlipe-tcit"oecLpri1iuetlriici:ir$utaa'intradr"i:sltiornipct;lntiplt"t;sietlulatup'poioroelcitfriii,ieine"nacltoitcrscctcn'ca<lttaiirpfciirtlntrtltrltrlaartc{ltliae;o'.eiorir[1azo'aitunaerlltt'nratitcririic1'tcsl:Lrcrtrcl'nci,tevo,tncoeratgnaaclitpai'lafri,xirplrndltcqatoaiuLlli<ilcii)isratro'arsiiletrpp'rcleicoea,toiltiipn'icIltopcidac"t,sraascielrllisitslcprrli'ctltl:rvsiicettanseceucc1racnc'cartrecloli1iorlrcrtllevncetr;enlvltizrolriiciilrtanri-ialal:sinutipiIl;nnoueclai.llrerc'c.iccicecturlsnroIqltcatsrirnoolociLolilsce-tiiiutccecaellcrcrritrlnrts.ricifnpLar9t9c'oaasatit.irlavtge"iai'ttuiiliubLuIptip.ltrmrv.ndolifipia''ticpttsleirriiel'lpncfiriepocic!cieirncuajrrircaoczopiloDiiencrartriicec'cririrzoznernitlnac"tilr"aiinprabcoeaipbccsn'ecianccseemoraofioctcaeoslssantlcatit'ruiczieazald*lhtaiptrtptilaeioiletul.lqs'ractilciaclacnCstcearii'fs'rifeatiasttraeilvetreaoeaiittglulrtt!ttrprilcic[ccldrtzcdaioilsrs'iccozrarinecr-vcsnili'r-ioiil-oc't*lcluril(asurtrilirrttoirt'oti't)tl'r]':'ritllir'r'-rrt

lrtistice. In prirnul r:uz, :rrtistul lrcctlrtli obieclul
uril, il accepll ln realitatea lui hidolrsir 1i-l inalltr.
lrlin rrririesIria redirrii, ])e utl plan cle apro]rale.
l)aioritir puterii clcl tntlsfigurare i)(: cllre o lttlsecltr
rrrta, arl.istul poat.e alegc ult obiect eirre prirr rur[urr

lrri este ulit sau dezgust,.itor - de pildir, <::rciavlul
lupuiL al unui bou (precurn la l{clillllrndt). capril
ilhilc-rtinat ul unui c.rinrinal, lrupul [()rLuraI lrl unui
sfint supus suplir:iului, un iclicit schilod sau o rep-
f.ili scirboasri -- 1i sir leltrezinlc trccste srrbiet:trr
r:u o griji plin.l
de simpatic, innobilinclu-l<l prin
valorile cstetice pozitive ale cr.rutpoziliei fi
lului. Artistul acceptir clcci urit.rrl pe citle il r:ololi-

girse;te

in naturl gi-l miul.uie llrin arlh sa. hll clceazir astlel

o ,,distanli" inlre realitatc ;i percep{iile nr;astrc.
tare transformii de fapt subiect.cle urite intr-o
operl de arl.ir fmmoas;1, lu care adnririun tcdrnir:it

clesirvirgiti ;i rnr tnai reactionirn ia orolrrerr oliiet:-
tului insu;i. Cel de al doiica caz. in t:are uritu!
irste rezullat al crealiei arIistice gi nu Icltrriducere:r
llnei urilenii preexisl.enle operei. int'ludc. la rindul
s;iu, [rei ipostaze posibile: ] . {-iritul cste lczultu-
f ul irruolrrrrlar Si netlori I al inc<.untrrt'trrrrt,ei 1i llel'eu-
Sitei artistice. @stc eazul cliscutat in rtrruiuurr-
{irnc de Roseukranz in c:rpiLolul desplc iueorcr-
titudinea in arLI). 2. Urit.ul este produsul inler-
!ionat, prentetlilal al unor opere ('are ltrtrzinll <.r
rlcfortnare a realit.ir{ii, o caricaturil. sau replica oi
.qrotescir. (Cazul, prin excr(rlcn[ir. irl ..Capliciilor"'

lui Goya). In astlel rle sitrr:rt ii rlel'olnurlcil ])u s{,
:rflii in obiectul instrli, ci irr vizirrnca ar'lisLulrri
desprc obiecl. Prin alla su el crrrr:lzr-r rru urit t:c uLl
t:xistii in nat.urir. rl:lr i:arc itre, (,u toatc :it.osteir.
<:alititi pozitilc, r:cr ne prilejuics(: o cruotic liutcr'-
21 ,r,nritt,iit.:rstit,r,i,ecesaimceatplilrecvila';rlilicstirrllratizset''iltz:iIt'pieitoloolepvcarta'rilrti
nici, in care qro{lza se irnplr:lclte r,u fascinaIiir.
il . ln -sfir$it, apreciercrr ulci oJicre clle;rt rri'ite nu
ltriu ceea r:e' infiiIi5elz-ir. ci prin fclrrl c'irnr l face.

Picasso, indiferent de acceptarea sau neacccptarea NOTA ASUF'8.A EDiTlEl

principiilor ei estetice, videgte o miiestrie ce Itrc!i'ttltL Iradutert se ftu:t: dupd cdilitt prittcr:p:;,
atinge, nu o dati, virtuozitatea. ln arti rru poate din 18).i, c lut:ririi Iui liarI Ro.sr:nftrcn: ,,tleslltttil;
dcs Ili.ilJLitlrctt', ftird ntodificdri ;i fdrd ltrcscurl[tri,
exista o mliesLrie al'tisticl, o performan!.l fir .sine, tv-ienlioniim cli ea esle, dupd ;tiinla noastrt't, prima
traducerr {! ilces[ei lucrfui tntr-o altiL limb(t, ;i
ebstracti ;i univelsal I'alabild, ca o colecfie de tririmtL ei rccdilarc tle la aparilie ;i pinfr. qzi. l;iind
procedee qi norme de crealie vegnice, irnuabile. un rcprezuttant
uarba rle (rI f'ilasafiei lrcgeliene, fapt
Idealul estetic, ceea ce este considorat .,mi.iestrie re-;i punc untprutla pe tnlreagu conceplie dialec-
arl.istici", reprezinti. o variabill pcrmalienl, orien- lit.rt tt prezentultti lrata!, echiualcnlele romdne;li
I'ilosofice ptin
tatl ;i modificati de sistemul concret de criterii ;i obiectivttre
de valoare, iunc{ii gi obiective pc care, intr-un
anurnit mornent istoric, o anumitl sortietate le
atribuie artei. ln acest sens put.em aprecia c[ tra-
'lal.ul despre urit al lui Karl I{oscnkranz I deschis

una dintre perspectivele fundamcntal innoitoale,

flrl caro n-ar fi triost posibill cristalizarea idealului
eslct.ic rnodern. Un ideal bazat pe inlelegere fall

de marea diversitate a fenomenelor estet,ice eare,
blocate plni atunci de dogmele gi obtuzitafile pro-

pgriiicetrlaebdrialiereiacliansicpizriannct.iep,ail;ui la.rqctzeuptlatautoamlolaocgeasrtoe*!
ln{elegeri- o Muzeul imaginar al artei univer-

sale".

VICTOR EI1NEST J!1,,\$EK

,trle prirrcipalelor concepte care siltt

LnIub staciiile tk euolulie alc ltleii
cu datiL tn
pds[rat lfiu'airluIIceagree!apcuebllicc-aulcfodset litlilura edi{iile.
rlin opcrele tlcad"e-

rrrici l?.S.Il . l'n ceea cc priuepte .slilrrl, ne-unt strci-
duit si prislrrint pe ctt posibil. atlI In ritntul, cit
:;i in {opica frazei , seuoareu 1i specificul limbuiu'
lui cle epocri, crtci sit-Ll epocu ;i limboiul eare l-au
riat pe trIayttl ;i I"euerbach.
Ad.noldrilc din tert, indicule prin cif'rt, apurlirt
rIlrirutacldrodurru.ici iir^trLioi;ruiurlutric,iensliaet nmItnauarclcionurdlpcunpol terdielnenaodsteeletrkliestcIsaaupbfaisnroIeilnule.l

;tuginii re spcc:liuc. carc o re'
!inintl con! de raritulea bibliofild pe
,,Iisteticii
prezinti unicu ctlilie de ptnii ucum a
tirilultti" de liar! Rosenkranz, ineristenl(t in Di-
itliolrcilc din lard, prezenta traducere n-ar f i fosl
pI !oesninbii.lndgf,fuc'ldiredcetoasreublitIuIIsDoLlirI:OiluTdiIn:Ce IaI tlr-ultri lluns
CEli TRAI'E

A I"{,{',It/i..1 :l'I j/?// (;l,rl.S/{ln {ilill,l/;lrJi din ji:liF;i/.!ilj:'+ ii:i:l : t''i,'

.l t:' .ii :l'::

1'lrernrnr'. c(rrc rr-.r ,rrr.t &-r tlispazilie lotocapin 1u.-
rrrlrii- furi!ilindu-rte laludald studiereu nta!eriultlnr
#ttruuwrrtrtrr: r?cr.:f,.$rrre tnlounirii edilici
dt: |afd. Ii
{irpr'ir}r(;rr eriri fo*rfr} qratitud.inea noaslrtT.'.l.irtutt"
lrttadcld, .rri rurJrur:ern vii rnul(uniri pt acutstti rlrfu'
.qi rlr-ulrrr lrn"si/e Ilrm. Zamlirescrr. ettlorul unor
;;rrr:/irn.rc frilnrdurrr ntmitnesli r/in Kanf, ,l;rtud tuu
/.ulrtirx, iltnlnt rttk'giulilulen "tf roni/rcle.nlu (r.t ulre
lrrrfrrrn fr,lillirt:* lrudu^ ' l$rl'ff;g$iff Fg'x -,i'i* jT*#e$$-
ne-rr rriuC*l iri rrr"i:ri!,*en .ri
u:rii rlc !nli "
\'. it. rXJ .

Ii r, i f,l..i.rr.ir:r. rrl

ri I,- rt..1o ii1;l*rSilrrur +"

iri Sar:t:i6cr

as&s.

;;i,i:i'.itiiliat-$,k *#lf*;'rl*in"fiiii;+;ii

cuviNir lruatrulr ;rsirrret.r'ie, pinir la formtrIiunile saie inlensive.
irr rl ivcrsil.aLea nesfir;itl a dczmcmbrirrii frumo*
O esieticir lr ttli{ului?.Si cle r:tt nu? listetir:a a de- srrlrri prin caricaluri. I-ipsa de IorrnS, inc:orecti-
verriL ttn nlutln ('()rntrrr penl.r'tt {) lllllteroasa grupu lrrrlinea ;i diformit.aLea desf igurirrilor- exprimli
rlil'eri{elc l.r'epte ale accsl.ei serii de metatnorfoze"
de cont'ep lt: ('{u c se irn part., la lindu l lor'. in l re i ('( )rrseclent il in sine. S-a incercn t, sir se ara t.e cii
rrrilul i;i are prcmiscle sale pozitive in fmmos,
clase. l)r'inrtt uro rlc-li {lcc t'u ideea de fruuios, :-l rvrlrtr'rrllclell;arinriitn.iandtue-allo,ts:iinnpl lloioddceuueallirnprdllua,icin-utluotlt:u:auillit-srautdbuelilzmag.uu'sll'uotliatot-e-
dorta cu ucIiturca ploducorii .sale. r'espec[.ir, cu :rrlele si l.oalc epot'ile altei celor mai cliferite
l)ol)oal'o sint imltlicalc pentnr a ilust.ra prirr
alt:r, ;i ten rkr a tleia t:rr (isternul alltrlor, ('u r'o- oxelnple pol.rivi{c evoluIia no!iunilor, exemple
('(: \'ol utefeorlictlo.ilc.oldvatj.iitro;ii'illolurnccclclcecl[c.lpitolcrciaarei
prczenlalea itltrii clt f nrrnos iulr-un unurniI rno- stitn{i ;i sub-
<liticile pirti a
cliu. pliir intelinedirrl ur'1ei. Not.iunilc apar.Iirrirrd tlille, ale clirei esleticii. Spel acestei
plimei i'lase le renninr suir tillul tle rnctafizicir a neirnpliniri le
tu insurni. sI ca lilin aceast.i lu-
nrmosului. I)acI dezvolt.iirn inslr icler:a ilc frurnos, tit
analiza uritului devinrr dc neioc:olil. Noliunea de crincepLul cunoso cel mai bine
trrnltlrr un gol rcuL lesim[it. intm-
ulit., c:r fornri negativir a {r'umosului. acoperii, de rirr'L a fost. t.r'at.at pinir acurn pc
asatlar'. o par'te a eslet.it:ii. Nu cxisl.i'r nici o alL:i <le o par{e uunrai inrpiicit 1i lirtrrraluic, i:rr, pe
st.iirrlir clreia ucesLa .sir-i poatir f i subsrrm:rt. aqa <le alta, sub o fonnit foartc qcnelalir, ceea cc nast.e
cit este corect sir r.olbirn de est,oli<:a uliLului. l{i- pericolul stabilirii rcestui concept prin intenne-
tneni nu se rnirir ciud in biolrxiie este dezbltut.ii <liul unor delinifii cleosebil. dc unilater.ale.
rro!iurrea de ]roalir, in etit:i cea de lirlr. in teoria
dlept.ulLri cea cle netircptal.e sau in t.eolog-ie cea Dac:i cil.iLorul bincvoil.or, cal'e vlca sI sc instm-
de p.:r<ral. Iiollirulalt.Lr,,lcorie a uritului" uu:rr
iascl cu aclevlrat,, I'a fi de acortl cu toat.e cele
explima sulicicnl de iticcis gcnealogi:r r:oncep- arirtalc mai sus, cl i;i poatc pune [olu;i intre-
burea daciir un obiec.t. at,il. dc dificil ;i delesl.abil
t.ului. Dcaltfrrl, r.xTlrnel'(ra si Lrat.alea problernoi rnelitir la urrna ulmei s:"r f ic ccl't:et.at. atil cle serios?
.lriri'i indoialir, clci sl.iin!.a a plls odatir ut:eastir
clt r{itttr sinl cclc t:are trcbuie sir iustifice denu- .plriblem[, rcluind-o de citiva \'t'eme nrt'r'eu gi
('r.r se {erc rezolva[.I . l)esigur'. nici nu-rn i I rece
rn ilea. plin minle si af irm cl as f i lezolvaL-o eu. NII:I

l\'{-arn:;t.r':'rti uil "sir clezvolt ltofiunea de urit ca rlcclar mullurnit clacir rni se va recunoa;te;i aici,
tneclie intre r'ea rltr flurnos ;i cea de cornic, do la
prirnele sale rnlririfestirri pinir la accle int,regili r:a Ei in alle domenii, mcrit.ul de a fi fiicut. cel
putin un pas inainte. trnii vor gin(l i poale rlespre
pe care le dobincle5te sub fomna satanicrrlLri.'I'ot.-
lceastli cercetare:
odati, dezvol{ t:nsrnosul uril.ului, de la incipi-
entele sale nebuloa.se haot.ice; de la ilmorfie si 26 I-arAoicrni,rrlionsu. insii est,e ingroziLor, zt:ii
t.rcbtiie sl st.irneasc]a
$i niciodalir si rrtr lir-nersr:ri a plir-i
[]eel ce. ]!]rloslili, au acoltr:i'it ru ltoapte $i
17 gloazir !

Cci ce gindesc u;a lloL liisa necil.itir prczonta ltlol Qltiliirtt'lt:, si atit. I)c ttntlt: att lual' ciLaLul
teolio riritr"riui. $l"iinIa ,,'11,,',iii.'. t'irltri'.uc utt ltrislct'. Fl rleja IIlttl[. dtl(]i'I
a insl igi urmeaz[ pro- \'l(ltIll llllrlle. Li stl pill't: prctt
pria-i irecesilaic. Eu trcbuie sir a.vanscze. Charles inlilnitn ltotttcnit. la nutnele atrLolttltti;i titlul
Fouliei' a sl:-rbiliL pririt.r'e sccliuniie diviziuuii pt'<lunt. sii lrclaugtr
trrrirrr.rii una I)e {:ar'{) a nitmi[.*o lrouuttt: dc tkiuott- tirtii. Sig-rrl cir ;i tior:inta de a stlsIine lllor'€]tl lll-
tttttti'i', peni-itt ctt'o t)u r",x;siir r; ir'ii'lii:'iiie iirnis- llrtt'i ttttltttitll cLtll()stlutc saltl irt)l('\-lttttc t'tt citalt:
s;rt't'iitlo ur Ii rt r]aivitu[(r. l)ar tele rnai pu[irr
truirr . dlll' ;"rcui lu cilre (-,Drlle;ilii sc ri*r iri ri il i',-r- rrztlale, ruai l'al'pontenile, gl(]tt accesibilt" sau
serntilrir'. tle'r,ti'r,:c lecuitosc irecc:t!lali'r''.i.-'t'sleil
sul)nse inrir rl isltrrtci. prestrlluu, tltip:i opin il lnelt.
spre 1:iticle ('{)iriLlll . Unci iij{lirctiilii i.ir.l.ti:r-,ri .L,rr a l-r'itlr ito'ilor p(1ntru c{t ciLi-
inrci lal. sI-i ;:ilirii;iil ;li i;i (rr,ic.i ,1" i',rlr,. "lollnuali ttiare tr-xacl"ilaLc drlle;tt', sii t'ttrtsttlte el insu;i
;i sii sc ol icllt.eze sirlgul '
lliil esle clt'c ieiln, cu ltitt:iti:'al. ;,i,, ric it lri,r- si polltit, dacl scoptil' t'i nurnai
gi Iril r'i:? f{il (.irtrt.ii1e e.r ri. lrititrr, r: ;ri ,r: iir,0.rst'.' triciodatl'l lc {otitl t's1-ltrttel'ii
lJtt r:slr: i!:aiun.r i:t o.i r;l lrrr ci:;ri,irlili ;. r:.i1,\-r-!.'tLiu izvoalelt'-, sit collll):11'e srtlrotiiottlt
Iiiosol s'r all-ist.'l Eii r-rl't,'l t::: rl;i, i:iirir,rr ;l'ii,tti rtu
pril{c li r:t;uceltir.i- rl,:t:iI clr t: rt.cciir i;ir i;' ii lr;lr'.. si l'llt'ganta nlr lro:t[(r fi
,,,'ri i rliul.r'e tuijlttlit:c.
:liintilit'c, plolttrtzirntrt si plt't iziit Ir'cbttie sli
cour it'. ComituI ut: r-::si.e posiluI fi; :':,r rrn irr:jL{](liL'lL lrr itrl|zt' inlrr{tlclttttt;r.
rie, rrlit. lle caie ill :rbsrralbe ri il lr-',.:lin1r:.r;rc i'rr
libcltaLeri ilriiir rsriirti" Acesl. r'czriliiiri: {,-'i'itii, al 0tr sllairn.-r (r)llsttr[ :l('ttl)1. rltrlllr inclrtrit'l trrl lucLit-
lii. rli lJip)ta'itn'llirneinctxl eptnt'tllrlze.tsltt-lirlttltttsi ltl'et:(l'tIlI'itltat'i tltrsl'ul cle
ceit'tl.iirii ttr-utsL.rc, llr crri: r'ora lrj ti-rrir^ r!rolcli. rrrtrllt' allropiat'
r':i liiscul,r.l):-rlir c:lLlicLrlt'ul ncindoii); l)uiin Plie LlI
:ii tiriot':r riinl,i'cr r:rpii"ole. prt'rrtt'tt t'it, <ltrsiQttl'. ittt i ot'ittr t'ele ttllti Pl'oaspete
irr nrirrle li. irt plus, 1lerl1 lltt t'lt ttr-ltit pl'(:ocrtpfll
[rirc]er-a,'irl rlrctr:.:-,trl cxFuuclii. Jlr.iun s<'ttziit. intt'us tlatolittr ittlet'trsttltti l)e ( rtl c il pot'I auto-
rle ri lli girrtlii. lii{ rlrr rnult iir r:rclirlri,r. tr;;ri irisu
itcii;n cli nici ii rii' Li fol.;[. i)c0$iill'. <li' ,rl'i:r-'r ii;! i liiol tesptrt'titti. Oirrtl ittrtrsIi :itlloli. lllirttl(r cille
llrtlil'll li cifir-a Plicterri llt'lsottltli' rrrt !lli-() \'()l'
csielicierrii. si \\-irrirchrutnn. V"riisci|.:,'ii',,'si,ririil"rs. iis;ii irr:r irt nttrnc de |itu si tltt
lirrrt., si ,tre:rri irlu[, ;i trIogcrl, ;i s() \ (,i' sttltitt'it i)o Jlline?
\i li foarttt inclttlel'lrl. I)rtt tri r ttt' t'r'ebui sir se
Schillci^ ()e l'or'ilrilllld:r t:t:r iir:ri i,.a' oilnoilioasil irrtlt'irc. inltittt.tt tltl lo:tte. tlitt:rt t'cclt ('e sl)ull esto
rrLilizaie il excnll)l{)i{rr', liloredeazir in accst mod. rrrlcliuitt. irt acttst ('ltz tlli li str lttlttctr nit:i tttr prt'-
I)itr rnatclialul lrc care l-an arlrur:ri un nuriril itrrrrrtlrrircaijuat.rt$erirta(ltuinnt'(i'iirt(o:tttrtit-rittlttrt:tt'fotl ititrlturrlriotttluolbilcllcin!iilecl.e
de arii irr aces{. sclj) uu uin folosil delrlt.fel clecit
pril.in rnai mulI de iurniit.ute si pot t'ri ulrLle alii'm:r tlt si tlirt irlttt lrit'ttri trtttlt'.:rtttttt'i t'irrd o lllcliti,

cli lrm fosl" cle-a clrepl.rrl econorrr. Lr lr legclerr c\cm-. li se utlue larldcle ettvcniltr, t:it srlnlilttctrLclc rucle
pliett:ne;Li fa!l dtl dirrsii sinL il('(tl(lrsi. Dtr;lli ciLe
lrlciol lru am urm:"rri( decit sir fiu cit rnai rnrrlLi- irn i aninlesc. celol' lrrlr i trlttlIi lt:-rtlLt tr-t]ltts t4riniile
laIt:r'a] spre a nii ]lclmil,o ca pr-int.r'-un e,\-ornl)lu rrrt'le ct'iticc irt sclis. Faplul cir cltl iltl I'itlllas ace-
runilateral sI sc coilst.ituic, aga ourn lte alatri is{.oria Itl;i 1i iu fot'tnlt lor t.ipirribl' llll trcbttie tleci sir-i
tulutor lt.iin{elnr. o irnaqine limit:r'.:r l geuer-al- rrr i|e. ,\; f i lirs:rl tleo;i:rrte Ittittt: itt'este conside-
va labilului.

I)upI moclul in cule aln folosit acesl rnat.elial liit i i dacir n-a; I t i d ilt pl'opl'ig t'-rput'ietrIlr trit de
.s-:r| pulea sr1 prr lloatc carn dernodal;i llrea irlscibile silt spililele nltltlt'l'ttt'- cil de greu su-
sclupulos. Scliiiorii modeiiii au ini cnlaI un tttocl
ciuclal. de a cilrr. rcs;lectiv ctl aiulrrt'ttl lt;li trtttui- lrollir sir f io conLrazistr, ciL cle' l:tt-tl tlrtrest: dttltt'
l;rttda ;i iltl ll()\.atit, cit. cle scvel'i sittl, clrtt' rrutnai
r l\Tir:tc:-L rL. 5:l ri[icju (itr oriq rt:tl, itt l::ttir',,it. . irrrl c r orLrii sir-i clitit'e pe litii. ;i t'trm ilsteaptii

de la criticii, inairrtc de toal.e, caracter 5i devota- rrr .rl . ,\ lual nastelc astfel o Ialsiiicrre inimngina-
ment, adicl adrnir.a!.ie. bilii a istoriei lilelal.urii, tlqll;indu-se chiar 1i

Cled cd expunerea mea poaLe fi c:ititl gi in ilr()llajarnenLelo pedagogicu. t'e-i delratttrelrzli sctt-
cercuri mai larqi, nu nunlai iu cele scolare. Doar
prin natura sultiecLului aceastir acce.sibiliLate va srrl qi inst.iLuie o lectttri idilicir, t.r-atli!.iorralisLi.
fi intrucitva lirnitatir.,,\ trebuit sir ating aspecle slrlij initir prinlr-o seler:(ie dtrosebiL cle unilatc-
mai pu!in pliicute 1i sI spun unor. lucr.uri pe nume. lrtlr'r. ln acesL context, replcziutii o a(lovlra[.I feri-
Ca teoreticialt rn-am put.ut. eschir,a cle la afunda- rr::cirlrcualpuriri!l(.iuarzd.eprclru|eripurtilnasrpuii|eitiIllueciriintdlie. ltIe)rn'edceunIItl
rea irr dir,er-se cloace rezumindu-rnir la aluzii, ca ii ra sili pe muncitorii tlin fabrici sir ia in sfirsil
riiinilcocsnao-zafu.slacnfiotnaacvvreuutLtavtl.oosiaecto.silnaliiblillreorror.-ctlerl(uroleiazS. oaIJtsaaidfr'o.t.l.,cCiunasIiosiat.rtoae- t:onLacl. gi c:tr alte letne. itr all-li pliolitale;i cu
prevoderile rnelc tleosebite, sc va tnai eirsi poat.e rrltii iutlecatir. cler:it. au fos[. obi;nuiIi 1te acest
rru rl.u rrece$lr sii Iiu dlurn hirtut, pina la sltttra!ie. Olice om ctr jude-
cite unul sI obier:tezc tlli cut.ir va inIc.lege {:i"l nu ptltertl utiliza, (rlt t{)ltt.al
atib de rigulos. lusir lrlunci, pot sir vi asigur, irr-
treaga cercelare n-al fi {os1. perrnisl si n-irl fi buna-crLviintir. uu aselltenea st.il lrnetnit' clt pctrsiott
putut fi facuta. Est.e tr ist t'ir la troi sc fitco sirnlitd si cii irr cazul de falit pot, apcla c'tt irrrlreptil!ire la

t't'r'irrtclc lu i Lessirrg:

.soc;iiIvaadinrreuLcimeneine.lca$paiuezdcsutoulearunlriednsiice;liraaLoisirbrrigilrcauta..lrlzlcauanlasgsltueilrlizirndi,retlectnuei ulrpririmrniaaninieitbmxcrienraleeulea.- ,.1',u nu itm s('r'is pctr l r tr t oll iii
Ce-lrlil rle tletrtn l)usosc spte scrrlrlli.
ln rniini Iinindtr-l pe Ovitl
Cel nc-ntelc.s tlc a I i ."
i lor dast'li
edacxeeisaftesetnnirotamdeelconeren'.l!elSi?rieNsspiunetc.sl"eeivsert,r.oorSpbieaetsectclefrau-rblre.s:rloeslaucztrul cpnlueolloenc,-
I{all ilosonktltrtz

pfsiprilll'diei,ailucdsuatlaasjfauiiltiosgfll'luarrlrt':iuretl.rcosardleogjaraanvertrlrtuirr..ir.lriSrr rei Iiiinissbelir. tii aplilie l8i:i

prezirr ta, de
lcesrntorrp-osirbl,-irlcli
riici o luct'at'c stiintificir rnodet.nar si t:u lrnagiui
ttiicloscopice, o fiziologie, o lerrlie a Iietii, sus-
!irtul-i in fata rrnui celc de doarrrnc 5i dornni irrlr'-o
capital5 oal cclt(1, si nu .se spune nici
si dn un r.rrvint.tle irr-
tregul aparat dc leproducere
toate fLrnctiile
sexuale. DesigLu', foalLe cleceni. I lnt.r'eaga rroetst.r.a
pslisopltorrielr]lieeilpcarisoecIaliLtrsreerc:rloa';a:itirluer:rratiiiinleggieaelp"v;muiedalnuentielrIuisar,up.fo\feplsenLrtserifroeauarsnzrLruirenullteiagirrc.c,alLe!rriontaleocsrtteeeu_u,l
num:.ti ('eea ce este noj:il, r:nr.at., lLurntts, inirliir-
1;liri:ut, gr.:rti,r.s, ltur.ilitrLtor $.a.
tor, inr.iorirtor,

* Sotades, poot grec, autnr cle comcclii, origin:tr din l{aro-
nIaeieal(afralucaiat),traagctteirre-inedxpinre,sjiuaru,,lvielnrsulsuoita2dlJic0,,i..c.n. Cu re{erire

... si /rlintr.slc.sf rrlul, .rti ntt-!i f ir: soart,le (irrnr;aqtcrn acest ie(l tles[rl de ltiuc. Ne-ll t'ezei-
drug.li ttici slr:lt:ie, uitto, urnua:ri- irrL fioclruia partea sa de stlPliciu. tr! ne izbelte
Strett
tt i iil.cnui'- t r di r i t:.t r I I it t [t t tt e catLt ht i mp er
.,irnturile, ochii ;i urechile itr neriuinrll'atc felur-i.
(;f)ETI-:IE
{.t'l crr u structurir suflt.{.easci lnlLi tielicatir. cei
l.rr o culturl'r rna i I'af irta.t.ir, siitfel'ii llclil)tl3 clilr t'att::,
liri. circi blutaiiiatea 5i I'ltlqiir"ii.irioll. clcscol:lj)u-
rll'ea si dilltlinilaLr::r ir)(.lile;lzil :,ii,'itirile trt:ri
,'.,,r)hi.ileiirit-,ie"isnlt.,eL'-ioitil:tilii'sid-rtliitc'il'u:irrlihiizlliilrj'r;).r;lJ/'ririil.ri'1trlll,lts: rIrrlglr',;:i
'r lr.ii sr:lic i:litt:i 'i[':'.'r.,r,l',i+'!;t;,r;,ralii,]pciioi:i'trili,r-ri;ir'l.l):,,i\i:tl{ilrs, i::itrtq:r'illi'tr''
urii.rritr,.
, 1,;rul
Iljrr.rriliiire.r,t.tlsllu'iiiio1r|1-;uetr:iii.lii:i.r)'ls1-)iii..li,ii,irr';r.l:l1.:rClri.lllitli;;I'.ir:trrllllliiiilu..liitLl,,rilllilr'l.fl'ei,i;i.lt:rl,t,;fllii':iilI'it1i1e..'zllrt{-liiitui:i-ll
''lrr:,si^rii'riJe,1nidctiil,efi.;cav:tSii{nnireiiqltutllil-sorli.iniani-ebtiri.faleill.ircl,{li:irc{n:}a:li"itislLtpi1t:itittnjner'c.rl:atc,"iiis:utillri.llluralll'uii;.:lccrilrioisl alitiiillglll:lailur:rlirii-rlui.lrll;s;'rlc):{i;IIrr'1llruit'-Iitt:oliritllitooierig-r'lu'iti-toiil;iii.irslt,ii'I!
,'ti ari cutros<tir {-or.i a i srrf lc t u l u i {)}}t ctres(. s_a. al.rr'cl:r t ,ir',ti iir ct.ica. $i ir1l. (tlrll itl,r lrllli siltL;.1lcltl.t'rt cli

irr tr.L.ern'r-ilIoa.ele abis'r'i *rc r:irrIiri" rli'ri i]o.rrii
triillrcifnsriicrl<v.gitrail;-pit'ateirn:erlolcoto.rn.it'itfn.{*uacar.hi-iei1p;roretirrdt iui.rre:epalieca-rc:uteursnlioeIts),iati.rntir'Iaaeqi.-'itnaeii;r
:slbiiirii-icclserltiniluoeusurz,itr,oiilciencii,-earain1ruOii'liccnalcoallraengSlfaeonprsa.oeiiL.nhpJdrouleiincz;irchlrri--en.aeeluza,cenafcnglhrciaeeiunlostlri.e.rrlnusIsilslrriuibiubslilulricinr;tj:eiricsu.llicurr1e.errloi;r'rt...tei_i_r
iiresteticul. in infili;Ii'ilt saie ;ll'.rlicularr-r. rriL ltl'
I'i suf icient cuilo:rcltI. {-lttli-r ai li po:libii lrs:r er.:-r':r
, irrd natiti':i..\'iai:i :,ri tiri.a iri ltl rtlniitti)i:rt' iIi iiur.('
, lipii. I)lr' o exlluntltr t:r'rttrirlc[;r li t't;iclr.i l.iiior' *li''
.i o runoil$i.ele tl:ill: l:l orgaui,'r.:it'ii lui 1lt1 ll iil:ii
sts'riirIf5maeicraiclnlufsIolteelrtil.nr.niacdfaae.irsi'iNto;.eior:nai, unlareulucraaitvifurldlilltuqerai.nri.nOailitirlunolililjiilrllto:rstc:diluigihili'ioodrisrrr_r-Len,srLiletninicriiitersi,iii iricit inccrcl Ll't. il,ttr ine" irtt r.rl'i''.re cilz. Iiiosol ii'i
Ierinalle melitui ck: ;r Ii liltt I t't:rt riini ii cul-ajul s:'
i'ecuno:lsci uIi[.ul t:lt url'i)lul-r-'lc1lL. iltleeratoi' :rl
,rsl.el,icrii 1i tie u:ielncn(rll si Iliilllll cit ft'tttnostll l.l'r-rl tr
rre itlpr-esoari in for.nrr' rrer--ruurl'rt.ir lt,. clrr ll ipos- p1er'.iLrrircu,i'ipLr.insltti:e:tta'caIi:ult'r;tt*t'tetsitltlt'tottiriqlicnL(i1v )i.n^tr\c-lelaisnt:icldrcells{.l.titr--
llze piBueice pini Ia aceic rir"iase
rirttt.atea glirnase (,u car.c

irr :rt:est cliabolicit ue r.in.ieste st,r isrr irrcl clitr clint j_ liler sale, nu vii tnlti p*1t:it li clrrtesi.lt.ir. Il.rri
llrii:tt'cn coucepLu Iui tle uril :i-iI opriL i)ilri ltt:ulll '
iad al frurn,rsului itrtcu(irrnrirrr:; ;;;;r- uc cle r.-r par't.c, l:i o ltirllizri irisufitrieut:r" strptli'i-
rIfiinsriharnicrib.s$oirbri.taifideirniparcihsiibi irlelftalerzircnc{aa liril genelalir. ial pe de alla ta o t'(rnc{.rl)titl unilalellrl
Iolodatrt si-r no

I clt: impeliul
;'iirrlui. rle iaciui cel:tder.itlal. t'ri ci rrlitul r:i rnai
vjIIcilrerlirtln.osanilrsrrlenaclllsaailIr5enil{aeianrc,iitilcoru.lrlor'l.oscraiu.t.f]eclrrl)iinJllr)ntanicrolil(leouirzrl.glrssuillcsorlhlririlrioitnnudari!liltiia,nutiniul1lcsliioliorp.nriar;slseuei]__{r spiritrurlist ir. Iia tr Il'sI lllelL e-"triLisir ot-ierllitlii
r;ple e-.iplicale.i tln{rl Pcrs{)naje clin oileri'e lui Siltakc-
speale ;i Goetlto, Il-\'t'r.rtt ;i Callol Iloflrnaun (2).
O ,.esletic;h a urilului" ltoaLe pi:rrea ttnol-a o ioi'-
cste egoisurrrl. t'alt: i;i rn:ruilestir :rinocnl in gestur.i lrrulatc aselnlniLoale ctl ,,ficr <le lcrun" intruciL
rLr-itul este crontrariul frumr-rsului. Cu toal-e acesLea
lterlicle;i lr-ivole. iir l.jdur.ile si
iit t'r'inrir. cealc:incle srifc_ rrril-ul esLe legal- insepara]:il rie notiunea de fru-
lin[ci ,si
: t1 r11os, deoarocc ac easift piisll'trlu:ir 1;lrrtllanent irr

e\'olu!ia ei posiliililatca rrlit.ului, stib Iotrnri (.r'olii, rrrrilrli':t t'i rlc ttlisrt:'ir' su:;lllr{'lttrltt-trt lrsIlcr]' r'it
in care polte adcsca t:liclea ltlinl r-rrn .,pu!in plea it'rlitti li olillilulrr i' l:l:;itrl it'lr rrIit rilil i
rnull." sau..prea puIin". Ol'ice esleLicir esto obli- l :rsorurt^. t'iri
ll oltligl lt:i Ile 1)ltrl):illl si. tlc ltst'i.'tt'll('ir c{)tlctll)t('
,ip.'iir'rrirrr.t,iolritlit,.lii:ini:ti'ilritnll1Iiltitlr'ioi:st1ri)ltsplitanrtito'ttllr'na)gltriittir:ilt;t'zil;itlLotttillt'tl:'t'irl'lltl)rtpltliittt(rt'il:lltrltiiirts;ilrilnt'ir'
{;rtir ca oclal.ll crr dcscricrea dolelrnina!iilrtr pozi-. l rt'lrttic sl: se asteptc si llr tlt'tttritttt: st itllolts;t'' 1-lt
I ive ale frrrnrosulu i sii st: r'efere inl l:-un fel si la
tele negativc. airr ulitulrri.0cl;lrlin sl)rcr a ne
Plevcni cli. ilar,ir nu se llroccdclrzir r:onfolrn acestor
Icl si ait'i.
i r:r'inle. f nrmosul tier{enertxrzir, in locul ln i obIi-
nindu-sc ulitul. Estelica u|'ilului I leltrrie sir tr.rplice
oli{irrea at'estuia;i s:-t descrie posibilitriIile 1,,frrlir,;,rl,,rt,r't,tirtpi,,Nr,tir,,strt,srt,,otctrn't'att.l"sctr'ri.t:liacItttfcri:i'nnivt;u'ig'(,tntiir,ltrntttttoln'tltciur(uco.eali'tirprsptrrlilo.txoltcroelitxzliitlsittuitur!lInlaiiitriciD.ioeiitrznstcgittialtIt(.u'ariltllriiltolrttIiti')letflsitctlrtiert.''iit'tulaict{l''tti\ll'tllrlttli-tt1'tillrrttri\ittl(rrttsilst:ltlltt(l[-ituls:r'ttaslarlutltil.ulttlIil'ttitctalt't'aats1tIl't''tltl'elr]tot{ettlirl'lxsgtrt"'c"ttrristtnlslttxtotttoillllI:lt'licrttlt((lfro'o/ilc(il(ttt]tasrttillitltttr'cttsttltittiltIa(ti'r)lotr'(iv'ic'sttc1'I''its'tsr7lttirti'i'tt1tl(it(tt''rtr''l-'i'
rrrotlalita!ile ltri f i astiel 5i ,;i,,,rrc,cltircn1tttirits1IciarItlipi.itintte'turffllttI"ttltt'utnirrnroiolsiros.e.seNullle'luraili);iuins[t(elseraetitenlfvtsi'tttrttlrrtitol<tllat'sIoncldnteaitttlltclrioeci'ot'te;nti\tttlll)''l'lt'tIl'.rliriltiiltlt:lrrlI
I'olos ;i altistulu <le cxplt:-rie, irlrlintl licesla va de
Desigur.
i. pcnl nr ' Ii
irr { o t tlt'.a una rn a i i lst.r'rrc t i v sir itrfr'i t i;ezc f nrrl uset etr
l';rt'it ctttsttr derril. sa-si inchine talentrrl trlitului. A
gir:rdi la o conl'it1ulatit' dir inir trslc inr:orn}rarnlril
lrrai inirl(ulor si lniri plircrrl <i<,eil a inlr'rrchipa o
gl ill.lasi diabolicir. 1'otu1i. altistul tlu poatc ocoli
irrtoldeauna ulitul. ,\tlesea trc chitrr rreloie de (rl"
(ia un l)unct intcnncdial irr ultari(ia ideii ;i clr
tel'mel] de cornpararIie. lnclebse]ri arl,istul ce creca-

zi iu gerrul ('{)rDic uu se poale in nici irn fel srisl.rage
uli tului.

Dirrtre ar'te nu intrir aici in discutie der.iL acclea
r:rre, c:l arte libr:r'c, i;i sirrt Lrl insele scop 1i t.a
rrl'l.c leorelice ac(ioneazi penllu sirnlul uler'hii lot'.
tt.tr'\\rxl:erir',i\s(facctlu.etuli'tiraztotsvIs'riatirltriitrtlt/tlritlsihrlie.etrirlrglns,si,iortt,t"rtrtstus.l.'llrtlnrietri,'e'ntii'it1srcnlr;ult1Iner1lrili.)tlrti"r-icl1{ni)is1tin(rr1ltdr-rIsslttutli-rfdctslatuul'clrtt;rtnlisulotcil'pcsrlztortp'cttlslc'tlcriiabtiorniltlItoi'liltt'lt1t'alttt1t'utitt1trt'trtlt'ililtict1lsua:LtttII'':'ilt'1ttll'
qi o<rhiului. Cclelallr: arte. aflale in slu.iba folosului
prar:tic al sirn!urilrlr'. a eustului 1i nr ilosrrlui, sint
trxcltrse. f)oluuul tle l{urnohl in luclalca sli ,.Spili-

l ril ur-tei culitrlrre". -,\ntlrus. iu inlelesalrtele sale
plclegeri dcspre arIa dc a rnincrl. do \:aerst in
sPiIiluala sa lucral'e tlesp|e qasl I'opornie, cirle nllli
inII'inge liizvrirtileit uritultli' I'ea(lticill(ltl-l sttlr
ir les irr pr:r'speclir':'r etnografic:i lirrnine o lucnrre de r,rlovrtt,rsierrliierliuaes:fiilr.'5il.Iir),ir(l:{il'ielcleltr{tpslt'iolviotnac;tiilttl'iistlrerl' rezlllt'ir
cu r-alollc rlnrlrltilt"r. :rir ridicaI
ltrfr:r'inIi-r 'la'cceplsotIli ['ilitul
trsleLicir sil:arilicI pe o [.r'euptti inllt:j.
r'or)\'ingc tlin uct'.stc lur:rIl'i crr letJile eenet'ale, :c t'lillereazil ill ilr()st' i)r{)('es de natitllt sii hiblitlir'
r':rlabile pentru lrurnos si pentlu rrlil, sint. aee- t'qoistii. isi t"ectruoltlcle ncl)ulin!'a 1i der itrt' r:rttttic'
'l'oI teea ce (r-ste colni('int'lutlc itr sitrt-t tttl tttoln(rtll
lea;i si pentnr cstctica mcsei rafinlrle. care rnullo-
r:r li se pare ceu mli imptilt:rnti. Nr'i ,{'e se (oillpor't.it ut'galir fa{i de itlealtrl sirnplu ;i
nu I)e irulerll pur', tlar accastir ncqatie devine in l^ieIl'euclulallolesn('t!lit
insli lirsa antrr..nati uici in aceastir
clilectie. Se cure asptrctttl
in[clcge de Ia sine t'l o ;liin[ir c'a a noastlii neresitar
deplinl seriozitate:r spiliIului ;ial irrsernnlr si-r nr.r o ;i tste:tnulittir. kiealul pozitiv poate
trallittt cu ligolllc dacir arn loi sl'r lrnnsfonnirm irt comic pent.rlt rti ;i irl milsula itt

efi'tnela elcgair(ir a esteticii selvil'ii t,eaiulrri in ?4 l'; si rt llegflt iv s{' csl()mp('ltzil '

(.onsiderat'tr:r ur-itului esle aslfel precis liruitati r rrlrr si ru itul. llodelc l.t'trtrLl[.(r, intltrosebi ('elc de
pr irr insii;i csenll :it'trslrria. Iinrnrosul I'eplezintl rlrrl:r lrccrrIir. sirrt. tlc ilcceit ltlllecial.t:. cle requlii'
condilia ltozitilir a erislentci slle, iar rronricul t lr rrlitt' siiu ('()irl ice irrt.r'ltcit st:hilnblt'cli clisprlzi-
este frtltnlt in carc. prirr opozitie cu fr'unrosul. se lit'i sc polrlt' ltlorlttt'e uutnai lllirt contlaslc. Ro-
rrrirrrii tlin ptrt iolida lellttltlicanir. coi core ittl cu('e-
elibt:r't-'azlr dirr riorr clo calat'Ienrl siru leqatir'. lir.u- r il lrunel" s-ltt laf iuaI . lrr<'i (lr:zar- ;i .i\ugustus tril
lnosul prrr';i sitnplu se cotnpol'ti ilt laport t:u ur.itul
po dtplin tree'atir', t'irci cl este tirrmai fnunos. in rruri purtlrtt blir']lir si abilr incellirtcl t'ti elrot^:t r'orniln-
rnisura irr cale nu este ulil. iar urit.ul csle ut'it
rrurnli in rnlsula in t'are riu eslo fr.umos. Nu in licu a lui -\clliirrr, <'intl irrillelittl ir intepul ttll ltrai
sensul cir fi-urnosul, spre :l fi fmrnos, al avea ne- rrrrrlt sir cadrr r-it'lirnir nivilililol birrltarc. barba
loie de urit. El csle fmnros si f:rrl'r temrcnul slitr bogalir :l lcdor,eniI nrodli. sa ;i citrcl, avilrtl senti-
tltr cornparatie, dar uritul est.e pericolul calo il rrrontul plopriei slirbicirrni. t-otnanii doieltrt sit-si
lnrenintii prin si din el insuqi. contraclic!ia iitt.i rlerr rrct-[itttdinelt cttntjtrlrri si b.lrbiifici. Oole nllli
de sine insrisi, detennina{ii tle pl'opria s:r esentir. rrrcrnor':rbile ltretaurot'Iozc cstet.ictr ale ntotlci ni
Crr uritul luclurilc st;ru altfel . El cste, creeu (.e Io ofelri istoria prirnci n:r'oltrtii ft':tnr:cze. Iile atr
este, ernpiric desigur', prin sine insu;i; faptul insir fosL analizate, clin perspecl.iva lilosofit:lr, cltr catre
cir esle ,,u)'i1". esie posibil numai plin auloral){lr- l lluff (3).
Iirtea sa l:r frurnos. in caro i;i afli rnlsura. Frurno-
sul este, asl.fel, ca;i binele, o entilate absoluta, Il'r'uurosrrl esle. aqadar-, la intrare. plirna glatri!ir
iar uritul, ca li rlul, una, doar relativ.ir. a urituluil cotnicul, Ia iqire, cea de a dotrlt. Flu-
In nici un caz insir in sensul cI ceea ce estrr urit rnosul exclude de la sine uritul, t:otnicul. dinrpo-
ar putea fi, intr-rin anumit caz_. indoielnic. ,,\cest llivir, frltternizeazl ctl lrI'itul, il epureaza ins:t
luuru este imposibil deriareco necesit.atea fnrrno- lolodatI de elernontele l'r:spinQltoare prirl aeecil
sului esle stat.uat:i prin sine insu;i. Uritul insir cii lasir si-r i sc r-adir relal.ivitat.ea;i nuli[.lrtea in
es[e relatir'. cltiennutrntrraci :pi erilnniuntpeor:mrteedfiiullnflrsuunroaslrr1lu;r'ii.n laporL cri lruurosul. O cercetare a notiunii de ut it-
sine insuqi, o csteLicir a at'esluilt, i;i aler, t:lt atarc, tlrtlrnlil
ln viala obi;nuitir liecale i;i urmeazl propliul Iiiisll crr cxrt'litatc. Iia trebuie sr"r inceapii pl'in
gusb, pobrivit ciruia i se pare frumos ceea ce altul lu irnrinli 1'a;111'rrpt,ul dc fmtnos, nu atiL pentrtt lr-l
eirse;le cir e rrrit ;i inr-ers. Dacii vom tlesplirrde Jrrezenta itt cleplinat.atca esen!.ei sale, t:ttttt s-ai'
insi acesl" caracter intirnplitor al judecirtii esLe- cttveni sli prot:edezc o mctafizicir a frumtisultri. <'i
tico-empilicc dc lesiquranta -ci neclaritate:r sa, ninnai in tnlisura in care pol f i onuntate dctertn i-
se itnpune de indatil necesi tatea criticii gi. plin nat.iile de. blrzl'r ale frurnosului, din 9i prirl 1r (:i-rl'(JI'
ar:east:1, evocarea celor rnai inalt.e principii. Dorne- ncga!ie ia nit;t.ere uritul. Aceastl cerce'tilre tl'e-
niul fmmosului conven!ional, al modei, este plin brrie si sc incht:ie insir c.u lrolitlttea tle transformal-e.
de fenornene cal-c. judecate din perspectiva ideii cle care uliltrl ia culro;t.inll prin aceea cit devine
de frurnos, nu pot f i apreciat.e clecit un rnijloc al comicului. f)esigur, uici conticul ntt
totugi, teurporar, sint consideraLe ca uritc )i clle este tlataI aici in amlnuu{ime, ci numai in rnir-
sura in {rale o cere demonstrarca procesulu i dc';
frumoase, liu
pentru ca ar fi ast.fel in gi penlru sine, ci nulllai .[ ransfirrtn it ie.
pentru cI spiritul unei epoci igi giseqtetocmai
in acesle forme expresia potrivita gi pentru ci s-a NEGATIVUL, iN GENERAL
obi;nuit cu ele. ln modl spiritul este intelesat Faptul cI uritul este utr faclor negat.iv reiese sufi-
37 cient de clar din cele spuse pini actrln. Conceptul
lnaintc de toate sir-gi satisfac.{ propria dispozitie,

cireia poate sI-i slujeascd drept reprezentare adec- 36

gcneral al negxlll,qlui so afli t'u nrit.ul iuLr--o rt:la- ;,.; rrrrs ii.r virtuoziIatea obi;nuinlei, Iac din pnrrct.
!ic carc sc lcdur:e la areclt cir iii.r'tul cxpr.iruir s!
r:i cevu nr:gat ir'. ideea <lc nc{u [.ir in gcncre, ca rlc vctlcle ct,ic irnprcsia de imperfecliune, tlar pot
airsl-r'ar'1.ic iiuru. ltu al'o rrici o irtr.rrrii sensibiiil .
:rvcr. in clarrui lor spre deslvir;ire, o inf initl for-
l;r tlc alractie es(e{.ica. l,rn caracl.et'urit inseamnri
{leea ce nLi (:si{) c;iltabil sii se inlrnilcslc irl rnotl
scnsihil tru lloulc rieveni nici obit,:i rsletic. l)esiti.e lolodalir si rin caractel liu.
Notiilrrea (le irrrperfer'!inne este relativl. Ea
no!iuniie rie,,rrirnit:". ",alItirru''. .,nt'niirsrrrat... rlr'lrinde inioldcaunir cle rrrirsura tle la (:rre s-a
",rrecsenfiai'",,,ncgatii' in 11c11cr.1i", ca lbsilar:tii
gloen{ieclca,linr uinlt,rmrrtL.r:'nilr, il\-er} o rrirrezrut.;ri.e ;i o lrolrril in aprccierea sa. Iimnza est.e ncrnesirvirqiti,
lel tle ca irt.ate. cle nu irnil'ut.ri iuuigiilt:
iolinir seusibilii. :;tr:tzrrliellj. rrrr pcllt:r'ti iu lapor'l cu f loarca. I'loarea in raporl
Irieea, as:r (.tul se manilest:-r e:r in li,.i irn cu f mtlul. tlaci:r vorn rprecia .n aloarea f lol'ii por-

IinrmosLrl csl.c rrind tle la I'r'rtc[, t'a cristen(ii ]]ormall a planLei-
el{ln('rrtttl seu_
zurial, tlrept <.c,nfigurare iibrrr.ir a rrrrei t.olali{itj l)iu perspet'iivi cstct,itrir Iloarea, t:onsideralir irn-
iulnonin;irio. {:r'ilrii, r:a tiogin'o u Ir.urirosulLri, irn_ pcllectii ilr sens bot.anic sarr rnai exact. in sens
ccon{lr"ric, cunoaste insi de rcgulli o apret'iclc rnai
grat'tc i'u a(rrsl;r t:ulitatelr lrr i clt: trlerncnL -qr.risiiiil
aLlrlc trir ltttale exista irrrllir decil f ltrt,l.ul . ]n ucest scns, il]rperfcc!.iunea
si cll int.r-rtrr tlolntrr.tilr,.illr, cste ttit tlc putin itlenticir cu uritul incit, poale
cstc rloll idcal. in cale existent.a f iinfenza nurnlri
stil; ftrrinlr tt:nt:t'ltlului tlt. r.ristt,uli. rjeuiil.akrl slr rlrrllirqi, {'u valoare est.eticir, chiar si ceea cc, din
yxrnctul rle ledere al rcralitltii si totalit.itlii, est.e
Lro[c]'cl.i in l.irnit si spa!iu liirql intlr exciusii. rnai irnpliirit. J)acii in imperfecl.iune se rnani-
$i, p" ril. dt: pr-rtin poalc li rirrnumiL urif, t.orrt.r.gi-
1ul de,,lr:erLil in genr:rc". tul atil tlo lcsll incl inal.ia spre au tent.ic, adevill: si f rumos.
ncgativ inl l uchipa{ de irnller{ccIiune. ltrrtiu si ur.cl rrt Ltnci ea r a pul.ea f i lcalmente ;i frumoasir, ch iar

rlat:ii nu irr gladril J)o ('nle il poate at.ingo per{ec-
inceprit
lirrrlea. ()perele de ale unni artist. aut.en-
tit:. de pilcli. rnui poalt,ir iucl sernnele unor mul-
TMFERFECTtUi\EA liple delicien(e $i irnperfcc[.iuni, dar lasi t,otu;i

Jr, sensul in r:rre si)utiern (lcsl)t'i..l'r.rrrrros <:il o.sle sl sc inl.r'evatlr-r rnat.r':r geniului, menit sI creeze
rnod escn{ial idec. pnlem spuur despre ei cI oPercr de liif . I)oeziile dc tinere!e ale rrnui Schiller
in si Bvrrirt sinl. intil irnpclfect.c, tlar'plevcst.esc 1o-
rtdssutt:lllol,pi e;lioiln'f{epiureccsnltfLieeuecin[rf.eicid"uaen'flfrour.uli$urnBi;oia.asusprlan.efqerf.aolf,ets'tcc[e.!iiretirLrs"nlteeurn:llrtiirtfri{o:ic.s,:dlileeLocisruo, ncliunulccltc(e.]ilen'oca---.
lrrli viilonrl autorilor l<ir, adesea tocrnai prirr spe-
t ilicui irnperleel iunii lor.

ccpt cilre xu se tf [ar intr.-o cor.el:r{ic dir.ccta t.u [nr- Irnper{ecliunea, it sens de dc:Iicielte aie incepu-
rtrosul. trrol. exisla animale rlcr_rsebit. de bine udap-
l.ato, a;acllr perier.f or-ganizate ca iudir.izi r ii in lului, nu t.r'ebuic. ala(trar'. icleutificatr,t t'u notiunile:
(tuiJicurnpgroeirer;t1usl,t.l:.'ta:iusltd(c'{fi'ii(ln1i'alar.,glirltbn,iilu'riutilcid.l;eaor.a.i{rloiusl lru,ribbht'irieooucalorl.iisrql.eciltia.,:irrlo),.tii.o1ciru(Li.s.lru{rloiirrtt.Lsrqlr.rueq-r.ii.rinrnrltoi.rlrurclr._-.. rlr glegil sall nesatisl.icirl.or'. pent.nr (:i1r(i {) inl.r'ebu-
irr littu atlescii in ssns culcrri istic'.. Irnpclfet,Iirrnca,
t'a Ir'clptir nect'surli dc'. dezvoltale, se a1'li oricurn
1rc rllurnul spre pelfectiune; ceea (:e este gro$it sau
ltlosL alcirtuit lcprczinl.li. dirnpotlilii . acea reatli-
luIc t'at'e nu l]lltrrai cii lasir cnler{dlroi riilt},iprtirirlinr ui,rncaji
I'{-.irli{, o er'olrle, o jrrdecal.il sti'irnl_rii, o <:onrIuzic Itezesto tloliuta unci cai
ur:ri se
;rllli plins intr'-o t't-rnLradic!.ie pozitir.a cu iices;le
{:r'{)natit sinL irnpelfectiuni nle inteligenIei. t.r iru lrr'liuui. Luper-fer'!iurrca, irr scns 1-rotzil.ir . lece-
scr subsulneazil insir cl)tlceptullri tlt t'sltrLicir. \r'ir.-
t.rr[i ce sint :rbia dobintlite, r:are rsaclul incir nu atr l8 sitir doal rr rlezvoltarc irr r:ontinuure, spre ti ni se
i;rfir['i;ri pe rle-l-rit.recul, illept ceea ('€] in sine este

deja. ltdu rrlciituitul oskr insil o iutperfct:Iiuuc in rrnr lt,r'ilrlrrlui ci. rtbsoltttul. (.tr lltc cttvintt'. !i('citstil
sens ire{atir-, cate inclrir-ic in sile si;rll.ccva. r:lrtr I |oir sir irtsctn nc t'ii sttbrlrdt.rllltrcit (':t il tal'Lr l)u se
:rlllr irr nici urr Iel rltt rltJrorl, ctl uritul. l)acir voni
nu ar l.rebui sir Iie. IJn cltrsqrir |oale i'i irrlir iinper- , rrurt:l.crizl. asadar'. o ilnutnilir lr't:i sitti un anum;l
fect qi toLuli f itrr tlel'crr ltt rrsl i'1 s;1, c'sf e :-l('ll:rl unci lllc. r'rr liintl ittlt:r'iot'seu impcrfect.
t'urnos;

unul (lefect.lr{)s, oare contlazir:e 1;r'incipiile estot.ice. r)u irrserutrnit cri plin ltt'ttasta lc <leqradirln dill
IrenI i'lr r.'r'r'ceLaret noa:;1"r'ir esIe ]lLirnorciilrla in!c-
Irgcro:r lrriecvatir a nat.ui ii cottilturulittt: n frurnosli- tlilrrct. dc lt'.tlcrt: cst('ti('. .\Iir-ntlrlia r l Ii tloril rela-
iui, cr.r se u!'iir {unriarnenllil,ii irr l:rL.a insir;i 1i ctrlt: lir rl, I:ilir l irrr:lurlc si o nolittnc tle ltt'l[. ce lrl
rt:z-ullu t'rr rreccsiLuttr tiirr ltctrstc rt'llriii itt'lrthict'.
In)r.u)ni tl{li'ul'ni oe^sspdrcilcniLrtiar lLausLi,fenl:u iiiudcrri un lucru t:ste In t:uzrtl ()l)el'elol tltr itl'tri intiividutle se obilttttiesIe
cI acel lucru .rtlt'strir sir st: erlltitnc g'trttlttl t'otttltittutir lll flttttlo-
rezulti
rrrai prriin 1'r'rurros ar fi urit.. Este vorba air'i numai
de o ricosclrile graduali, r:are incir liu altereazli s,irtl:lrtitiirleir.inSoiirsIry:tr'ttttnrcerrliltctI tittot'-.itrt[lit, tlest'ltrtt:rt-i tr:ttr-
tirlilliir';r ilumosrrlui. (lste
pilrllr tlr ...\litttt']tltitsttr"
, r'l ulii i Ittlile tilrttt ii ll ltti Ilntnci rtt;1tttt :i r t ettt
ln prilnri I lirrd lrchuie sii no Amintirn cir l.oaLe ,rIorlrrlli sa sltturtrtlr trt'itt it('(:ltslli t ir t'sle si t'tr:r
genuliir: sirrt coorrlonale in raport cu specia, chiar r,r;ri l't'utttoilsli o;itrt'ri li sl. I)irt. rrtlri lltttitt.l'r'lttttot
tlaca irrtre t'le se poI afla in raporturi de sutir-rr-do- rrir trsle irrtlr rrit'ir'ttttt itltrtrl it' i tt tli il.
rrut'e. Irr luprrlt t'u speciei. toabe genurile sint egal
;usbilicale, ceea ce uu exciude totu;i faptul ca
unul irr r-rpolt cu i\lt,ul sI se glseasci, obiectir', I-;RiTUL NATURAL
pe o Irr-apt.ir rnai inaltl . Arhitcctura, sculptura,
ltictuur, muzica ;i poezia sint, ca genuri ale artei, lrr ril,trtul. llt'rrlI'ii:il llttt'i t,rlttt';it ttrisltrria il;
'pril irr :1i t illrll ('sl(' cs()nIilrlii. rtlilttl sr: lrtttitc: cott-
pc dcplin eqale ilrtre cle si totupi estc aclevirat c.I .l ilrri iir folrrt' ncirtiniirirtlc. Ilt'rt'rrii't:lr. cirrtlia ii
r,"lt sttyirrs triI ttl itt riitl tu l]. l';rt't' liosilrii irl Iiet't"
in inslntiroa in care au fost alninLite mai sus se , ii1rli. lrlirr Iilrcltrr It'll ;tt ot ctl;t'iot s;l le. tr-r.t:trsttl I i
c-xprimir o icrarhit: in care genul irnediat urmdtor Iip:lr rlc Ililllut'ar. irrrplit'intl tl isl tttgt:t'trii .l otrnei
tlepir5r'sle loldeauna pe cel precedent in ce pri- lrur'('. ( liirr' ( iir(" iirrrlc iui{ttt'rt itt -*iuc. .i. Illirl
vcsle posiiriiitatea cle a exprirna rnai adecr.at ; t't'lislir. trlitrri. irri rrri it. ir tit'zritclineit lrir' poii-
cscnla si liJ;ertalea spilitului. ,'r'rirnii . cristcrrlclr irrclivitlultlc sc rritprtrlcsc irr vilt-
i11 lilli rt lintr stitirla rle nitrt it'. t'lc str ft'incazir $i se
ln crdrul f iecirr-ei alte particnlare este valabila irripictlir':r t't't'iltlot: itt lltot't'st'lt' lcl lttot'J'ologice.
lucteuli 1-'r'ct'izale. deoarer:e dco.sebirilc calital"ive
r,lr untri alle :se <'omportri fatii de ca rle lrsemenea liolrnclr gcorucllie c si sIct't'otttt'tli.'c. Iliirrrghiul .
t'it qcirttt i. i)lcl {inenr rrinl tle l,itllr ttri. r't'r'r'lrl. pt'istnit . t'rrlrttl. slet'rt s.ii.In.cl .
accst. lrrclrr vorn cle- .iirt. in sirrrplilattta lot'. irltlittst:t' fltill)r,rrs('. l,tirr
pili orit'e <i ispulri lelrliloule ' ilnt'lt ilt llportrnilol' ]or'. (ltt i'ttLttl(r ltttivcisiilt:. ilr
llr qenul i)e (.{lr$ iir' lli:'itllc ltlistriti'tir . t'lc lttt. ilesigttr'. l; tl--rislcitlrl
trebui sir-l llrelclirrn, r'irci uctlarslir suborclotralc rru irlerrlr-r iruttrai irr lcplozerrti"rlilt' sllilitului. t ir t'i ilr
lr,.r r-:r rrro(l t orr('r'ot. elc aprtt' ttttntai t'lt ltttttic itlt' ttl;,,l ittitt-
lalr. rriliorlatii sI uil.iirrr t'oor'<lonurc:t c\is- rr, ile coulot'ttur lii raltit'ltlc, llr tl'islalt'. iri;,rrrte 1i
. ila qen tlr':rrnatir'. rlc ;ilrirrur lc. ,\ili. lncl'stil raltrlii ('sit :r(el:l lrl Ir't'tu ii
tt'nlrl oltir:ct.ir' pclfcctr-r ; ('cir llilliiltrilrir,spioceezliratrcpsir[:eir in .11 rit' llr l ig'irliirrlt'ir nl;trtt'lttt'iiot' ;cq'l ilinii s; lrlatrt'
rnott
ii
sint. irr acest. sens. suboltlorrat.e: clc uici rrir r-czrtltir
insi cl lir icur si ellica, *'iL lonn(, nc('cstu'e ale poe-
ziei, nlr al tlt:tine rrrr at t'lasi t llrl(rLer ul-rsolut.
.\,;ada:', ;lr ii itri in rnod lrrlllir , ulhileclura (rslc
tnai irrr1;t:r'fi't'Iir rlccit scuilrItLr:r, lcrrusIa rrrui ptrlirr
dcsir ilsilir ritrcit. pirLulil s.l.ll.cl . Si loLu;i, Iier:lrlc
:ll'tir l)()r{t lilirr{o, in carlnrl spr:r: il iir.rtii formci si 40

la flexibililutea culbcl{rr si il {) uiin iloiir.r rolrto- .rlrrrrci rri se llt inlaIi;a o irnagine de o seuina
p,ire lL rlrept.ei ;i curliei. lr rrrrrrrstrlc. Seruelilli inirlIare a unei rachete, qe
,lr;rlrrrrrirrcazir inlrtuericul noplii ti care explo-
Sirnpla rnalerie brutii, citu vr.ernc cslo dorninll:i ,lirrrl itr llLtnctrll cel lrrai inalt. pare sit fr:ttet'nizeze
<ioal tle leqea grar.ital.iei, rre oler.li, d:in pult:t de , rr t t|rrl de stele, esle ft'ttmoasii llu
vedere estetic:, o sLare r)arccllin ltrJuLt.at . Iia nrr cst.e doal- prill rnil-
cu neccsitato {r'urnoasi"r dlrl nici rrecesur.lnenle rrr.i-
ti-t; ea este irrlirnplirtoare. Si luitrn. rle crcrnplu. r ;n oir lneclulicir, ci gi plin lurninl ;i viteza ei.
plminlul nosl.ru: penLi'u a f i f rurnos, r'a lnarsir. lrr" l)r'or'esele dinltnrice ale natutii nu sint. iu sitrtr
trebui si fie o sferl perft:ct.ir..l)al cl uu cste lrsLr. rrrr'i llrtntoase tt ici urite, l)entru cir itr cazttI lor
Iisle aplatizat la poli;i aluneil. la ct:ulrtor', iu plus, I,r nra ntl ajunge la nici o cxpresie. Cocziunea,
suprafiiLu sa prezirrt.a {rele rilli rrrari in'grrl,,t:it,it;i rrr:re.ut'listttul. cleclliciLaltra, galvauismul, chi-
de t'elief . Un plof il al scoar'(ci pirrrr intc;i'i, plivit rrrisruul sint. in ac!iunea lot' cit tttare, sirnple. Ile-
zrrlllrtrle lol insir pot fi lrumoase. pt'ecum strir-
doar clirr llunr{ de vedere ster.eorrrtrl r.ir,. nr irrfuli- Irrlilcrr scirrteii elecllice, ft\zLr zigzagatl a fulge-
seazir rlezortllne:r cea rtrai inlirnlrlltorrr.c rlc r.irl i- r rlrri. lilupngalcir mliesl-rtoasii a l.unebului, Ltatrs-
cltuli qi lrdilrr: i{uri irr <,clc lruri irnplt,r'izibilt: l,rlrnlilile eulorilol in cursul ttilor pl'occso chimice
contululi. Lti ft!. rrir ltritenr spurrc nici clesplo :,.r.rn.d. Un c.irup lalg il cleschid aici configullr-
supralata lurrii. r.u r iilruitlu{ul ei dr: inirl!irni si I.iile larrtasLice 1te care le poate dez'n'tllt.a un E;az
adincrrl.i. ci trl f i lr.Lrruoasir . I)isttLi ur.{iltirr lrl irr mobilitaLea sl elasticii. I'Iarea libelt.aLe de
lunii. r'uzut. din ilepir ltitle tir rrrr sirrtlrlu colp sl.t.a- rrrisc:lre a gazului plocluce atit forme frutnoase
lucilr,r'. r.slt. l'r'{rrrros. rlirl rrirrll irrrclr t.i tlt' t,,,rrrrli.
pripi.s{.ii;i viri. lu. L,iniilc pc Lrate lr: Ir'usrlzl t:ur.- , il si ulit.e. Iiolrrta dc bazir a expaltsiunii g;rzoase
lstc. il t.ot, cuzul, cca sfericil, extinzindu-se egal
1;urile tcle;ti irr diverlsu lol rnist:aro elipticri;i irr toltte directiile. L)eort'ece gazul se extinclo insa
spiralirl.ri iiri lc pnt.eur pt iv i tlrclit. obicclc eslet.ittt . Irr rresfirgit, forrna sfelica se pierde f ie prin st.:rrrila
r.leoaret'e r:ic se illtzirrtij cir liirii uurtrai itr sehernelc
loasil re. lusir inlirritalrrr rnultirn ilor. stt']lilc lnl tr)(' ('a|c i-0 oltttn corpurile solide, Iie irrin alLe gaze,
rancat.sioeni,crlzi irpiuirsr{illLlrarinviirrrzirr.rll-rlrirrrnrriisi trri'drrrnJirrr..lirnloiln'ilcu;.ircrer netrl ( u ral'e se] irrnestecal, clizolvindu-st) in nlod haotic.
irri (.o liogat qi ilepnizabil jor: tle f igttli croirusculare ,
;rtti iul intl cle trrtte ;i (le trituic' lltl ne olela
lui
insterlal ..r.r sl rec11r'ir ;i li alrlrnit, ilrrzi. lr lirrr-
teziei. datolatlr tlerrrirnilii irnaginiloi stellle: rroliil (:1.;.

const(!iirtia liltri, lr l.rb(.trrrllrc.ri.irnltiorsi.Lstlrtlnirlrir.Iro:aitiIreoi;,ts1I _Icear.-I il nltltttlt t.rtgatticir ciit'at:Lcltti iuchis al t:onfigLl-
cuie. ()r'ieLt :;.ll .rn.rl lrrl.iei cxprimii ilrincipiul e-rist.enfei salc. IJe aiti
corrsecinlrr clr flunlosul se dcrspt'irldr: tlil irazanlttl
Asslts"e1Llrtlo'rinrlrrtr,l,riiurrisatcrr-nix:rnlnlilcirrlrltuoIul).i{r:Iae(.ultcll'cs{)rc.ileerlnlu:irttlr.i.ojlli)lruortilcelil;)rlulloil(z}ttal.eir!.illitalt)]1{.:,
tipogr':rlia ;i aiic :rserncllcir rlcscopcr.ir.i imltolt:ruIo. tle rare cr-a legat iu nlilttt'lt anot'ganicit. F-olmati-
Flitlul (li lctirtli rnetli iLitc irrrpr;ls. llt.Llncilr'{j. u neri r)r'gan it'ii dobinde;te de iudatir un caracter
citcletrr. clrin 1lol. tk:r'r:rr i iluirroa.sc. riu este r.on- rstetic precis. iut.r'ucit este tlil individ real. 'foc-
<lifionat uunrli cle folnra rtriscr-u.ii, r.i si dc nuturii r;tii plin mcasLa rlcvine insii posibil aici ;i uritlii,
obicllelol si dt glirclLr I vilr'zri lrrr . L-rr lcagtiu, int.r'-urr rnorl rnull tnai determinat. F-ste inclcosebi
de pilci:r, lrlr 1u li, in ellrrri l sirrr, ni<,i [.ricinir i sllcinlL coirIcrrtplalii flutnosulni rratural sit urulil-
urit, clar niri l^r'urnos. Sir ne ima{inilrrr ins:i cii irr lrrirsci r:trtsul nrt,ttrii in accastii plivin[ii. Noi trri
el se ufiI o tinuli gra!iorrsii , ('iir-e, irr i;r'r'irl linrpede tlr) putelrt opIi aici in rnocl special ilsuj)l'a acesLei
t:hes[.iurri si iliiuileur la lucrirriie cele rrrai ret!9ite
rllr Loralr: lui Relnardiu cle Saint-Pielre. Oel'stedt
(i). ltr generiil, natrn'll. citlilmia' si-
de plit:rlir,lrril , ^se leaqirnti ulol ilt.olr; li i1t:oa<rc;42 43 1i \''ischer' ilt'lnotriat fot tnei itr inal{ir tle la stlttctu-
sc
nlel riu 1i

yt(rslr'niiuilrierrtic,rcbruasiaerrIiicbritrirolcssrler:lisaaircri,llltoiieinnrnrlntfearirgelroulirsa.r.mirjrrt.nIrn,citonlontirJirfiii,enrpo.,lraizuaoiplticsereipsrisniliauirgeurrlranutiaerrpiredlioLa:nraiinl.ncl.<i]iimil,lrliiiurjicirircljiileloeorril,lotlol;iir.sdniktcrruleri;eclli;auranatterui;.ie-i \:r tslt: o rtrriirint foarte rolativil qi falrnlicologia
,ir crrt li o { {}nsent nefizi de asenlenelt ca ieac ({)).

I)rrl ilrllucii plan[.:t cste vie, et poale cleveni ;i
rrrilr,. \'i:ltu,, r'lr liberialc a torrl'ormatiei, o cluco r:u
rrtt r':ritlllc la rccastii posiltiliiute. ln cecli tt. pr!-
{',lr' ?ntil)ijlrrstalt:l lol ilt glujl, irlapLclc pot I'i'ollr)
renleoCiissleiesp.tallenlezlisent.[a.irni.ecl ddlieveisdaeguaraeligella, t,luti.naorlneagjiliiOnnrllirtsejiirnaer'le.ansctiuansta.flitfcereule,_ ,rIIri{ii . nirltiiilinti iorlrriie ;i aulouritiirdu-se usl{cl
,,.iroircrilili.relildt'dine{lolarlrli:ril,i.LFr-)l:elnisroloLrflni av{iocl;ci nplaotecii$ci agr('-
curn se poatc r.t:dea ir!iSirchIrrnuricnlul_astlcelst,pcreserunripnlei rru"leao'l(rr6u)_.
arlti-
tlu-sc in r.urlelr lrr rr':u'.Ilar ele se pr-rt sfliii si degcnera;i din intcrior.
,,r'iu rlnibr-rlnirlire. Ocl:,riii cu imbolnavirea poatr:
lrlrslfaIs;iri'nrleln.tnitrrilra;erli<clr\oserz"t[lrlll..zieai{sditirnl.aunoi'.ilfuerre-ri\r-pirljrcnlrrcc{ltreiilll(ii;nier[jnlcrll1rfezrarrufi1ogiisrziir*,r<rli.d"loi1t.iirris1rrinriiorelo^urnittrciu.clll:r_rlrJcrau}prIri:.reriilrrieii'ilr:rur;'itstt:n,lri,dil,tiu.rliocszsiirtirllrrrfpirnrctsr'iulr-.eilrolcrrc;ipirripriisi.ir.rsnnrlizjltrlitraipli.rdri,nigqlrtn.latllilr.irec.fr-iusarrol.tircrlr.rtiu.ncir,:rlnieilisllcrteriit,,lreusliir:r;.lrlst,itsinirlrrl}"stterln,rr,;.usil,ir'cirI,hii,uoilrolcerluirtiruvtorrranli,tillnfloirurlzuiele_ii__-i.,i 'rllrre si clciortrarca si der:oiriral'oa, ca iposi.azc
{r<st.rpihoulniberIi:nniicdlorlcorrsrr'rcii'cIc'hlseltri_t-io''c]l.'nt\sculiinr-srri:ni:larnl-r:rlrrLnrirrnr.csiinuirirltrtrlll.rulirtln.tif:iu.i'cJlCueilqeo7\1rl-.co.7c_lcl,..ursreftlrcau.l-raellhirlceer,li_nli)r. ,rlr: tillt.ului. lrr {oate aresi.e siIuatii cauza nal,u-
rrriri u rrritrilui este una foarte er.identi. Nu este

r'r,r;iro;lrt.ionccrrinpaiiuirlsil:nlLtaaniinc,ssl;tir.iicinnrcvr ire.iet.ifii;iinrpl,lasnctpeoi,alcci
irnirolnirr,i;;i ca nnnare i;i poate pierdo forr-nlt
irrit iall, prin excrescenfe, atrtif ieri. piperliciri si
,ricli.xrnirti, precurn ;i colorit.ul normal plin puliri
si pe[.o. Sl,riinir. ca atare, ii est.e plantci violenfa
cxt.cr11ir, l)c caro o poate exe rcita asupl':l ei furt.una,
rrpa, focril, aniuialcle sau ornul. \ceaslir for-fir extt:-
lioaril poate urili planta, clar o po:rte si infrumu-
dc tiprrl artiuilii. liurtuna ii ltoate
Irs:1it'nlieltizrle'rrtoillrr'trirLutrtrr'l:r::rrltror.ut:leriIciianiiicllstcrpir.ielirlai1pitrs-u'rr;[eixir1rigs'n.ar1etrrtintLi.errs:iiir|rsrlcri.rtritiperus.tleilriiusldneii'rslireiul,etlr(rui.grinii]ul)rlit.lirlitcritlnrnat,iirccreliilaslir,I.ul.alliudjlnd.rcbiirnlslisinnr{crrrlcici.rltrL]lnarnurt,rl.is,eicii;,I.irrcl.irr.usrrije,r(ro:.tislcularei_irrraae,ol, sr'l,.a. I-)cpinde st(jal fmnzigul.
ii poaLe derspica
srtrulge uoui
ltmurilc transfrlrminti asLIel copactil falnic intr-un

schilod \'cqelal.I:ia pr-rate, cle ascrneni, cinri lovest.e

litmia: r'amurile infrunzite, l-lhscolintllr-le, si punii
rnai put,el-nic in cviricnll aspcr:tul vtnjos si ener-
rlic ai fruuluselii sale. 'I'ransfor{niirile llorrnalo in
rnetamorfoza plantei siut neuLt-c iu lrrporl tu lrril.ul
deoarece, ca ctal)e necesare, n11 [ul in ele niruir:
{(I,o.t.riirn})'r(lfu:iorrllllrrlitrllrnr:teltlcrernhrseeuiilsiIllesirro.fisllrlqi'iliriegrniociulterisnileferr-;-erarcspnriiciottacog],lc).e:rpin.tliiafotrliairltscierelcleeslriioct,cterruliitilrtl.oi.eei_rl.ii lrolrrirvicios.'l'ret:erea boborrului iri floare ;i u florii
in l'rucL eslr-r inso[itl'r de un farnrec l.:icul gi infaili-
iril. Cincl, iu plini toatnnl, ciorofil.r prilcltc in
i'r'unze si ar:estea sc coloreazi in rn ii de Loiruri
e(e'i-il:.aeft(ire'rlilziert.'rrr,tir{?ildj'ai)rtSoir,c.oipl{leiI.til.ierirr'liitritruorcrrcr..sr.liItar:aiuidl.inr.a}iieor'l.t.ilrllrlr.''uadlcieractl'acrrtli]oi..'irst.ecii1crsltilo.er'uerltc.ilps'i)rdleocr,aa:siirz?1(tr,,leqr.cili}p:1lIi,ee,.rh(1rt.]pr]r':rlltislr]r)il,i1llr,.sr,_or,.t,l,r\i-,.rt{ar{i}lairiti,l!.lcrcurc,,era,a;:,si_;,irl 44 er'rlbui, rosii sau lugiuii, se ploduc pl'in aceasl.a
iufinite eleclc picturale. $i cit c dc frurnoasir pli-
veli;tea holdelol aurii, cinrl spi('cle se coc ;i ingil-
benesc.
ldicii. de fap{., se usu<li l

lncir ;i mai tnate decit in crzul plftnt.oi deline
liosibilit.alea ulitului in lcquul anirntl, dcoarer:e
rrici boglrti;r lolrnclri:'csle iirl'irritir, iar
liata se

irlimii"i mlii cr)ergi(f si t)[ai siqrilil tlt r,ine. l)t'tttru rozli Ioalt", par.'ilidenue, rrurirnlr[.e sirri Lnliltr in ittotl
r inlelege curn t.r'ebuie uriLul lulrnei itnilnale, prrzitir. {li). Unele dinl.rc uleste anirualc sirrL
Ir'ebuir: sI rnen!ionirrn faplul cit nrlul'a Iinde in rrrrpol'[:rltc pentlu noi, rs:ur ccl putin inlelt'saule.
prinrul rind sir ploteicze via!a ;i sltecir. ccitnportin- liio('tun pc;lclt-lorpila . ,\llele lc inipurr. iu uri-
rlri-se in acest. sccp indilererrL fail de irrdivid qi lalir ltir ili lr;; . priit nr;irinic 1i {or{rr, ca hipopolanrrri.
r irrorrml, ci.riri ilu. elofartrLul, girnll . trlin cintl ilr
rit: frllnr-rs. Acesla esle mot,ivul pent.trt titt't:nuLura t irrd ,i:orllo;tniii ia anirnal;i ilt il lttt'nttt'lr r:ottr icli,
trrile. adicir ani- , ri lrr unii Jtilluni, iringtiini, iu untric sptrrli rio soa-
Jllridur:e ;ni ue(xleemviplllaureritccu ade\-ijl:at ttrulilalc, irnbS- rt'ci sau de liurirttulc. ilulte itirirttalt' sirrl f t'ltntousr,
111111 ge l,ro('r.i!n uni'ie spet'ii tle scoici seu rtrrii Jlnturi,
doar prin ,-iinri:rc i. ;;i'r 1;i. llorlrllboi. paprgrli. t'a i. \:cdr:tu r::i
t.r'inirc s:ru boalI. ci la c:ire ftlrma tllitli estt't rrttsti- ILrl'rrlrli) rllilt rt llt'odtic crr lllocircltrre iu rnotnculeie
Iut.ivLl. In jutlecata n(,astl't-I cstetit'ii se sIt'ttt:oat'i rlr-: [::l:izitis'lrlc lcgnuirii anirnrrl" droaler'c in e]e
luit'i el'ori mull mai nullleroase, pe rie o pat-te prin l rellri ie sl'r se tnanifcslc, :; i la livelttl .turtrtt'i, r,
obi;nuin{'a cu lln anulne t.ip pe care il coirsidelatrn :iuttrnil.ir r:r>rrl,radiclic. o oscilatic 1i czitarc inLlc
apoi flutnos. Iiincl t.ent.aIi sit consitli,rnrttr itritl o I iyruri <ii1tlili.. Nunrclol::tr arnf ibii. ric pildi. sirrl.
;rbatet'e cic la cl ; ptt dc alII parttr, pt'irt izcllrt'ca rrlitn tit'olrr:ci*-'sint. in acclasi lirnyr uuirnale de airir
anirnalului iu mod absl.ract, iu felul in t:at'c tti se si dr: risr.'a1 . iilc sirrt. incii pe;Li ;i ioLnli nu rtrai sirrt.,
preziutir anirnaiul intr'-o gl'alut'it slttt t':t exctttplar iirLlrrcliipilrl aslIel o arnf ibn]ie, ('1rrc so evirlen!iirzir
clinl.r-o r:cllec!ie. Cit. cle diferit aralr'r ittsit allitnalul l:1 it. inl.rrlrr r:ii si critcrn in stltclru'a 1i iri collil)(,r-
r,iu in rnediul slu lratural -- o bto&sch in api, t..rrnen[.ul lor'. Iiorrnele aninralc tnolrsl-rttoase aio
;ripirla in i:rlbi-r sau in cl'itpitura stilt:ii. Inlrirltt!a t'grocilor' lllcistoritt: ali al)ilrrt indcosebi plin fapt.rrI
t:illiirindu-so irr coJrac. ulsul polar pc banchizlr clc. t'r'r or'{auir.;lreltr gigantice lri [.tebtti1. si]r se ariaptcze
< ontlil iilll rrlerne n1e rtl ief ului ;i l.emperaturji.
ln legulalitalea L,rr rigidl, trislalelo se pol dez- SopirL,rle-1lc,ste si sopirlele-pasirle, r'eptilelc rrriast:
voit.a emltilic incontplct cind proccsul fol'ririlrii lor itrzesliate cu inot.iloilre. au fost singrtrclc cate lut
r:ste stinjenii.. dar in corlceptul lor se aIlI im;rlicati llLrLuf suplar ietui iu at'ele mlliltini urialc, ;i iu
fnirnuselea figurii slercotnett'i<re. l)larrtele pot fi :r t.tnosfcll sllrrt'alir tle abuli fierllinii. inirbu;i1oli.
nrul.ilate sau se pot oiili ;i clesligula dintr'-o tauz[ I'.i'hir ocitric:r stirrilor lelcstre ric ui.unci Ire]:uia
interni. dat- confortu (:on(:eptului lor sirrt l't'rttnoase. l;:i sr nt;lirifeslr:1i in t:chivociIuitra fortnei anirnale.
i)at:ir in anutnite fotrutl t:le pat' sir tlevinir 11f ils, v<ll' Si :rsl.uzi. irr lot:urile in carc scoilrl.a rnai estc in
estonrpa cle inclatir tit'eiistit tlifolrnilaIe printr-o fi)l'nrare si r t:qcla{ il vilginir. tnai ltuLem int.ilni
tl':-rsirturl cotnicir, ])r'ecutn spet:ia cat'lrtsiloi'. rnor- :;senlenca r-r:iisienie iriitritlt:, precuni nrnitorincttl
r:rlr, i i. cucrtrlb i La ceele, acesI elt tl i tt u t'ttt ir I' i incl lr desea <i in .\ ustlal ia .
nt.ilizate de lriclur'i penLru r'ttciripalca ullor
liguri fant,aslilo-conlice. (10). I^tirttI c*zttl arririrllului Aladar. anirrtalul poate {i urit inc:i dcr la orir.line.
ix'in r.':rr':rcIelisl!ca sa nemijlocitir.']'olusi, t'l poaIe
insi. ntt poat.e f i Ilegat. falllul <ri itrtt nliltcl'e {rtrtne tleveili nl it.. chiilr clacil in mori primai' a fost frurno,*
<le o ulitenie prinr il.ivir. care uu tttai aleltrteazir llrin tieofti'r:r'e, lsl)lneneir plantelor'. poal.e fi supus ciege-
luit'i o t.r'isl-rtttr:ir trtxttir:ii ilnlgiuea lrir rilibiiii . Iiun- nuritii, plili rnutilare clitt lifari"r sutt din inielior,
tlatncntnl leal al tllror {tsetllerlea eolligura!ii il pr'in iir-tboln:rr.it'c. lrr arnbelc r:azuri ut'iferria sr ir
t'onsLitnic lrcccsitit[.ea naIurtilir cle li aclitplll org{i- rlepisel{e cu rnull. pe coa a plantei. pent.r"rr t'r1
ri ismul anirnal la t:ele nrai dilelite 11ls11g11f q. zott€ ulqlnisrnul sir u esLe mult ilai i-rnitar si inr:his, 'in
llernri li: pian{a se clillirir inclef ini[. snpunindu-se
-ci fomie de relief , e liliiuzindu-l pr-itr divcll'sele lleri-
iiade ale islol'iei pianelei. Supunindu-se :i(resl.ei
necesii-:ri i. ea trebnie sit varieze at'cllrli t ip -- de

lrildir eel ril t'iincirri - lrr ncsfitli{. .\ntllrrilc ;neclu-
z\a, sclrii. ii:r iarr.ieni. t'lrlc lrni. ;rrilillc. bli'lt;te, 46

astfel. il ccea ce prir eqLe t^tiuturul ei. tttret ltnti- ct'l mai frumos animal, clar tocrnai de aceea oste
rnil.c doze dc hazat'tl . Art.iculalea auilrrrltilui cstc
cleterminatir in si penLt'tt sittc. I)acir, ir;ael:rl . i ;i acela care oferl imaginea cea mai dezgustito;rre
se riine;lr: sutr lttrputeazir uir tnettrht'tt. ia [.nne el ,'ind este bolnav, bltrin, cu ochii cdzu\i inorbite,
t'u pintecele ciizul, cu oasele eviden'Le sub piele-
va f i uri!it iu rtrocl ituLotnat. ittr:riLtl nu-1i t u por'fiuni de nlpirlire.
inlocui nici lin trtetnbt-u l'\iul otgrtrtistnrtlui
poale Din cele spuse pini acum leiese cI urilcnia
sIu, cu exceplia stir-phrsului vegt:L:tl iv cle ilar,
usinr glehiire;iinnaolLiealscci:ti.sellminlLlifrt-tcoiatleu,lirpedec.ltlleacnsttltl'iltirltitppaobi!li Jolmei animale, fie cir o intilnim ca ipostazl'r riri-
ginar5., fie ca una datorati intimpllrii gi imbolnl-
t'ulcge o floare Iala a prejudicili prin acea,sIit planta virii, ni se pal'e suficient de explicabil[, ;i nu
r(lll'eerusbzpuei'ieeanIsuoIdrmapoatirrelsricaranpri-roetzupelrne(lcie2ui )ms-aDledaieunblnaianbipulourltc.erazNracertra:-ernssein-i
ca atare sau firrir a-i clirn inua frutnusc[.err tltr iinstll]1-
hlu. tlnei pasliri nu po!i sir-i t.ai tt ltt'ipir, sltti ttnei
tatea naLurii de a reuni contraste intr-uir organislu"
pisici coada. lirr[ :i Xe lace astf crl cl ifolrtre ;i a lc rlc a plasa rnamifere, ca balene gi delfini, in apir,

slirbi plicerca de a lriri. IJin t'auza alt.icrrlirlii sale
:iplioric clef initir-e, o fornir auimal:i polile devoni
ori lilieci itr aer, de :r inzestra saurieni ;i batrl-
rrrit.ir 1i iirvet's, in urma uriui surJllus. <:e nu sti
in calaclenii ci. Membrele organistnultti anitlal rieni iu cgalir mlsurir pentru vieluire in apir ,si pe
sint rigulos del.crrniuate in nuinitrul si rniiritnea
lor, r:iici se af iii intr-o t:orela!ic organici unul la[a Llscat, este la fcl de clarir ca ;i necesita{.ea hflzar:-
altul . Un rnemhru in lilus sau plasat dului ce schiloclegte un animal din afari sau ()ilre
de inlr-un il degenereazi din intelior, prin boalir. Faptul cir
loc dcciL cel prevlzut de caracteristica fet'ocit.a Lca carlrir.orelor ;i otrava unor anirnalc."
rlt speciei inclusrv secre!iile riru mirosiLoare, pe care ullelo le
respecLir.e cont.razice as{.fel sLmctura ei de bazd
o face ulitri. Dacit se na;tcr, de pild5, o oaie cu imprir;tie in seop de autoaplrare, au Ia fel de pu[.in
;i
8 picioare, aLunci aceltstit dublare a numlrului cle-a face cu frumuselea sau urifenia, ca $i oLr':l\.ir
ite('esaI esle o rnonsL|rtoziLal.e;i o llrilenie. planLe rrici nu rnai
nnor cu forma lor, aproape cI
tr:cbuie meir!.ional-. DacI ipoteza supranaturalil
'focnrai detertninarea precis!, din inlerior, a lcferitoare la orjginea uritului in r.iul ce a colupl.
nririrnii formci animale al-e ca rezultat ;i laptul
cir f iecare rnembru i;i ale ditnerisiunea sa noraralii, r:rtura ar fi corectir, atunci gi anirnalele de pradir
t'ondi!ionaIir de a;a-zisul ,,balans ai or'11anelor"" si ;erpii orlvil.ori ar trebui si f ie urili din prirrci-
astlel incit dacl este tn[rit sait rtric;orat. dincrrin
de aceastl n.r;isuli. ia nagtere o dispropor{ie, t:e va J)iu, ceea ce toLu;i nu este cezul decit foarte rnr',
;erpii ol.rirvitori sau fclineie caracterizindu-se. in
fi cu necesitate uriti. Asetnenea hiper't.r'ofiere sau
atrof iet-e este totriqi, cle regull, Itrmarea unor l)oii, rnull. mai mare misurl, prin frurnuse,te ;i cliial
rniretie. Nenatru'alul nn are de fapt nici un scls
ce pot f i ;i ereditare, provenincl din abisr"rrile cele
inai iniirne ale vie!.ii. I)eformarea poate incepe pentru nrtturi intrucil., nedispunind cle libertale
incii in embrion, in t.tl.er, in tirnpul perioadei cle corrgLiinfa ;i rie voinlI, el nu este caprbil de o
letale. Iloala disLruge organismul intii par!ial, inciilcare intenlionaLii a legit5lii. Penl"m animalc

nu existi nici o lege a autoconsideraliei ;i a piat,ir-
Iii, deci nici posibilitatea unei vini falir cle accs-
in cele din urml total ;i de aceasti distrugere este lea. l{asturbarea, incestul ;i genocidul sint no!i-
Iesat5 in mod obignuit depigmentarea ;i desfigu- lrni ce aparlin numai sfcrei spirituale ;i ar fiuu
rarea. Cu cit animalul este, ccnfortn naturii sale, fals sentimenl.alism sli te inspdiminli de nele-
mai frumos, cu atit mai uritl dcr-ine atunci ima-
girrea confr.rnnafiei sale degenelate, sllbite, {.ume-
giuri ale lumii animale, care de fapt nici nu existi
fiale, acoperitl de abcese. Calul este indiscutabil 4&
eg aici ca abare.

ln incd obignuit nici tru ne gindim Ia aceste con[.inutului srlu, nu se preocupd in prirnul rincl
;-rinirnunLe cind este vorba de frurnusefea ;i urife-
nia naburii" ci de regulti avem in fala ochilor in rle foi'ma in cale sc manifestir. Sinceritabea unei
lili binevoiboare nc face sI uitlrn manierele necio-
&ces[ caz {mmuselea peisagisbic6, oare insumeazir piiIe, sitr:icilt coslurtrului, sregelile de exprimare
in sine t.oate foi'rnele nat.urii intr-o unit;ite carar:-
terisi.icir. 1)eisajul esLe fie monol,on, cind una din llc individului ncspectiv. Iiste insl desigur firesc
t'u rcleriirul 9i bunirtatea voinfei sa aibl ca rezulLat
eelocnmfoelnmtaarI'ii'l-o liaturii este domir.:auti in el in nlocl ri tie,rnnillrte a !inul.ei personalc, ce iradiazi 11i in
rnuuLele, piriul, padurc:r, pustiul cxlei-ior'. i.iinir la inlir!i;nlca senzoriall, ;i in aceastir

s.r.r.m.(l . ; lie conLr:astanl,, cind douir f orlne siirt lri ilinIi-r liunine vala]rila ;tentru spirit afirma!ia
opu$e uiis alteia; fie arrnonic, cind o con{.radic!.ie virl.utc inf rumnse[eazir
se almieazli intpo unit.aLe superioarir. Fiocare lu i I-ichlenberg cI orice

clinl.rc accsto forme de hazit poaLe palcrtlgc o iirli- ;i orice viciu uri[c;tc.
Aceastir propoziIic, corecl"I in sine, o putcrn
nilri diversitate de faze datori[,ii schimb:ri'ii zilcior fo.r.rnrila inLr'-nn rlrocl ;i rnai generai, spunind cir
qi anol.irnpurilor. Imprcsia esLeLicii pe caie tlr'r-o orice sentirnent ;i con;l-iinfir a libertirlii infrumu-
poate provoca un peisaj depindo in plimul rind dc se[cazr't gi cir or:ice lipsl de libeltato urileqle. Con-
dseogaerre:tleJrLoraoterrifcialsiui biliilrcnin, ginegiinozcihtcipr
Iurrtinir. Un de r:eptul de liberbate esLc utilizal. aici doar in sensul
sublin:, di;
cind aut.odclemrinirlii, nelirnitate in sine, f:icind ab-
s:thalii; de nn sul:liln melancolic cilld luna scalctrii strac!ie t'le acievlrul conlinutului ei. Organismul
Lt lurnina sa argintie inlll;illlile pustiului Gol-ri.
Jl;rr fiocare dintre aceslc lorme peisagist.o lunrllt- este clestinaL sir ltu insemne nirnic pent.ru sine, ci
n-rerni,ale se poale
corifigula 9i fi'uinos si qlit,. nurntri ca instlrirnelt al spiritului, permif ind
l,krnoLonia, asocial-i de oi:icei cu ulifenia, tlobiir-
acesbuia sii transparih prin el. Pntem verifiica jus-
clc;l.e aceastir caractei-isticii abia prirl iurlifcreii-
fol *ra, pieclllli o mal'c tclea acestei concepfii la rase ;i la stlri socialo"
l,ismul unci absolute lip-'e de OclaLa cu cresLcrca libert,ilii cregte gi lrumuselea
Jriumburie, su]r un ccr tcttLrsin.
neted-iinobill, lenomcnulni sau st.ririi rcspective. Vliistarelo aris-
neinviorat. de nici o suflat'e ile vint.. '[ocra[.iei devin mai fruinoase deoarece se simt mai

{.JRITUL SPIRITUAL liberc. deoarece s-au emancipab din Iegarea de
ruat,urir, pentru cir au mai mult. timp liber ;i ;i-l
'l-rocind de la naturl la spirit., r'a tlcl:ui s't sPunern
rtt:upit cu joacli, clraqosl.c, poezie, exerci!ii de mi-
nuilc a arrnelor. Insularii rlin Pacific au fosb fm-"

lnogi cit.I \,rerlie au l.riil bucuriile dragost.ci-
dansuiui, luptei gi birilor in mare. Negrii din l)alro-
deestelaabduenviiitn'uclegpui tbcinIesleco, pcuiiiloarbasolelut al spirilutrui
mey ;i Benin sint Imrnogi pent.ru ci implctcsc
subolcloneazS culajul lizl:oinic ;i elanul intreprinderilor mer-
organicl ii
frumosr-ll in tcelagi fol in care satura r'iala. Pn canLiie cu satisfactia senzoriali. Ei se aratl de acccil
Is{uribsotordso,niedaezal lsuclolpibueluritSc!iii,anl:suclunti--l- imaginilr interesa!i;i de frumusele. Regele are o gardl perso-
tocmai urit, dar nici frumos, irl senstll idealului
nalil alciituita din rnai rriulte mii de amazoane,

grec. cCoeneacecpetunlubmuitnn ltfr"ui!mii u;sielepusruitllier!tiei alsocilneIsctic. de Afe.teBcouu6adneevi-iaraLoffernrmit ocaisteev;ai curajoase, despre care
desene. Cine primegte
ilapt 0 un cadou din partea regelui i;i exprimd recunos-

aseme$ea frumusele poate sald;lui ;i intr-nn corp tinla in fata rnullimii printr-un dans, a;adar prin-
neinsemnat sau chiar urit. In lemeinicia sa clivinit,
aflir clinc.olo 1,r-rrn act estctic.
voinla in ;i penbru sine se cle eieinen-
t,ul ostetic. Convingerea molal.-r, irl soliCil"al-ea Si un om care, din perspectivii morall, se vI-
s1 de;te a Ii in anurnite privinle riu, poate fi totugi

ilumos, in misura in care alirtur-i de defectelc 9i rronricii precisii. Invidia, ura, minciuna, zgirce-
viciile sale poate avea calil"ir!i 9i ciriar- sensibili-
L:te. lndeosebi el va dispune adesea de libertate riil, desir:inarea conferl trdsiturilor individuale
formalir, inLeligen!5, prevedere, luciditatc, stI- l formi prciprie, specificir. Putem observa astfel,
pi.oilririicsidr cs;sc idneis,l.iilnbgc[lacrehia-r ceoa ce face ca rirufilcir- ll hoale, o privire nesigurii, feritd, a clrei nri;cartr

printr'-o anumitl vervi ilancezi i o numesc, clupi latiuescul firr, fureter.'v
si care iir pinda ei continuir aro ceva teribil. I)ilcit
;i :robiele. In acest domeniu se peL]-ec lucruri foarl'e
ciirclate. O Ninoit dc Lenclos a fost desigur frumoa- r izit.iirn marile inchisori ;i intr.irn iu inclperile
sl. si nu mai pulin gaiantl, dai era astfel prin
eiil-ru'alea dc oi'ice considerafii rninoro, cu senl.i- in care discut:i intre ele adesea 60 pina la 100 de
rncirl, ;i gralie, rirminind astfel fiurnoasi. Ea i9i
qi clupi bunrtl sru plac, hcale, putem de inda[ir s[ sesizim aceasti ui{.ir-
dliluia :rrlla in mod liber Iurir specifici, a ochiului viclean gi pinditot',
ieounoscind-o ca privire genericS. Desigur', irrei't
dal nu gi-o vindea. ;i mai nccentuiil"I trebuie sI devinl ulilenia cinri
laul esle clolil, in sino ;i pentru sine. Dar, <-rt'icit
Tntr:ucil. trupui nu poate preLinde, in raporL cu
cr;"1irimiri'irlueiv, idneecpitoosivbaillocaareLlnsimomboslici :if,ier:sdi.ieilepxupnliocbabdicl ilr ;cliilil dc paracloxal, prin faptui ci rirul se f ixcaz:I
vedcre fizic cliiar qi urll., schilc;cl, cu trlsiri-ttti trerc- in acest cirz ca o totalitaLe sistematici"r, se ob[iile
guiate, sciriuupili.ia. ircn1etvoaariseaia. c;eisit.oeatu, c;ii tohigi clin noti o anumitl armonie a r"oinl.ei, l;i
liunrr,i s[ ne. faci nlt priu aceasl"a a infSlislrii, care duce ia o atonullre
inai mult, si
esteLicir a tr."rslturilor. Ulr viciu indiviciualizal
port.ii insulleli ctil inLerior ac6ste,forme rronorocite
*'u o exp.esie ai r:5.rei farnlec sli nc atraS;I irezisti- poate avea ttclesea o expresio mult mai neilliiculr"l
bii. Astfel urituL fEell"niaesi,l-dqei aitnradgaiitlpacesi--i
urri:a ceiot mai N{ir:rbeau si mai stridenL[ decit rIuI pur qi simpiu. t'alr.'.
fruuroase in riegal.ivitatcA sa, este iarlqi un ln1,reg. i\larele
penuiteau clcar si le volircascir, iai- Richard al viciu devine, in unilaterali{,atea sa, bitirtor lc
III-lea reugea s[ transf orme, printr-o ilsemenea ochi; prin intensiLatea ei, profunzimea satt Ittai
suircrioritate spirituai[, bles{"ernele vaduvei lui l:ine zis lipsa de profunzirne a riului absolut i;i
Ilcnric e"l Vl-lea in vorl:e dc c.liagoste. De asslrle- piciuilcenlievlu,iccinlurulauciicn-lssai ;tpiitoturat!Loieed,ieaxpmiesptnaraelfneilt.iaOpaaemo[ifreernuriilapdl;eeiacshmailpounulL,l
nril, despre Socrate, Alcibiade spGllea, iir sirnpozi- bogali, posesori tri unei vaste cul[uri, robi ai lu-
onui piatonician, c[ este nrlL ctntl tace dar- lrurnos l.urol pasiunilor, desfitindu-se cu celo mai sub-
cild vorbqtc.
Iraptul cir riul, ca uriienio spiri{.uali.-devenind, tile rafinarnente ale plopriului egocentrism, prin;i
ol:ignuinla, ar trebui sir urifcascii fizjrinornia in plasa permanentei cochetdri cu femeile, chintt-
onr.ului-, igi aflir justificalo in esenla sa, denart-rce
el esl,e acea lipsi'de libertate, ce rezultl tlin nega- iti de propria blazare, decatl adesea pini la ctlt
rneoamliiabeferriicaitelibloer rptdolpii ualuatleiinLaifclea;t.efininuLsatarqei tizio- rnai joasir treapti :r rfuiiui.
natu-
ln compara!ie cu nal-ula rccunoagtem aici o
rali pot sI fio fmrnoaso deoarece sc buc'trtrI de o inl.ensiiicar:e a rituiui, prin faptul c[ deqi natura
Ideibooenrirsmitaintedtoictnulegaoicrerigeiuainice,dn,eadxtupqrriaimliSl i.treLccieupansoamaqdateeimlpihrceoarftuarnli'tedt,,l produce urit,ril in unele ipostaze animale rnai
contradiclie a voinlei cu natura sa; o conbr;tdicfie tlirect, ;i mai pozitiv. oinul denatureazl 9i desfi-
qureazii din interior frurnuse[ea natulald co i-a
t:are trebuie sI se tr[deze Ei in exterior. I)efectele fosl, dat5, expresie a libertSlii ce se autoanihi-
g,i r,iciile individuale dobindesc o expresie fizio- 52
leerzi, gest de care airimiilul nu este capabil .

53 * A iscodi (in oliginal, in francozi).

Oliginea riului ;i a urileniei pe care acesta o lrrlca ligul'ii e1 adaugir sLnpidiLaleu infelecLualit
lilovoaci in inflli;area oxterioalli a onului este, si sliibiciunoa s;liritului. Ocliii sii ine.rplesivi,
l;adar, propria sa liJrertate;i nu o instanlir trans- lnrnLea inguslir. felul in care ii atir-nii buza infe-
t:endenli, exterioarl. RIui esls fapta omulu i riouri"t, llcornia sa si brutaliLatea sexualir, indi-
insuqi astfel incit lui ii aparlin Ir:r'clttc fa{ir cle ol:iecL-. il plaseazir sub negnr ;i il
,|i intrucit omului ii este proprie ;i consecinlele. rrtrlopie clo rnaimu!.ir, cale din llitnct. cic r,edelc
rnod esenlial tsle [,ic are fafiir clc crci.in avaltajul de a nu
in fi orn.
latura nabural;r, rczultl cI toate acelo i{eLenni-
nii.ri ale uritului, pe cat'e le-arn putut iclentilir:r
la na[ura orqanicir ;i indeosehi la cca animalii. ,\yacl:u', tili{enia nu esLe inelentii esen{.ei unllrrlc.
sinb posibile qi in cazul siu. f)esiqur, confolln (loncc1relca ornutui ca fiirrlir rationall;i lihcll
sii se crplime 5i in
csen!ei saio, tipul ulnan a{ trebui sI generezr_r l)r'csripune ca acesl.e t.rl'rs:-"rturi clifcren!a tiith'c
lrulluselea infiliglrii urnane, cl;rr realil"atea elr1- in
siinetrili r:onfigu.r'afiei salc.
rrriini yi pioiouro;i inl,r-o linuti corectir cu uspect.
piricir. incluzind int?mplarea 9i arltil-r-ariul ca crlcrior, IJacir ornul este rilit de la natulir , pre-
necesari, ne ofelir ,si inflf ;i lliil bosinrarlili lilirl clelinitl, ai-Ltirci inbl'-o liscrtrcnea
IacLori i;irri ulite

iinums nu doar sub forma singulari :r unoi' incli- rlil"olrnitrte se rcflcct.I;i liirsa cle lil"reiLaIc lt;'caiir
r.izi. ci si prin llspindirea in cercuri largi a l-risir-
turilor- ereditare.'I'ol.u;i aserrrcnea iposLaze rtu s i lelal ir- cleclil-alii. lloala -st.ir ia oi'igiitea irrilulil i
replezinli-L specii in sensul in care existi animale iu t.oat.c ciLzrtrile ciltl ate tru t'czul*i[. o cleltirtn:ttt:
urite de la nasl"ere, al clrol protolip conline dcir ;i :;cheleiului, a ouserior ;i mugchilor, do pikliL
in cazrtl uuol r-ltIor.nliu-i rrslr;r se de lat.rill"r r;iii-
in sine uritul, contradici"oriul 5i defounarea. ln iii icir sau al iruor' 11is{ r'ugc|i cauQrLrnoase. $i lr
ltrporl. cu ideea c1e orn, ele. rirrnin accideut.e, a lel. in LoaLc cazrrt'ile cintl J)ierrrenLcazi piciea,
t'iit'l;' necositato empiricir a fosl. numai relativil. rr:r .in cazrtl hepal.itci sru c.i;rrl accrperii cp idcluru
aviud un caracLer fie singular, fio particular'. cir esctcscenfe, (rir irr <:lzul scallal-inei, t'irrutt'i,
Singular', cind un organism umiin este defoi'rnaL
pr:inlr-o boail inclividrrall, de pildir scroluloilii, 1;r,rcinginci, in anurt'L it.o ioLntc alc siliiisulu i situ
tiLrpercii ra1;iiaLr: s.a.rn.d" Cole rnr.i liidoarre delor'-
cocoasl, fi'acl"urir ;i ali-ele aserniniLclare; palli- ririrri sir d:rlorerzir sifilisLrtrui, cieoalecr.r lrccs{.ir
4rtovoacir nu numrii plirqi dezguslr': Loliltr, t:i
cuiar, cind deformarea esl"e plovoclLd de fapt.rrl sidt's-
cil olgan^isinul trebnie sii sc adapl.rze unui anilnrl{ {'(-rnlpunereit claseloi'. hlxairt.einl si clupiirt prir rr-

rrrcdiu. In acest cttz al adaptirrii la un anunrit it:u i.ii sirrt usernirnr-rtoarc rilrcol)[.uhri sclbici calr
lelief ;i la o anuinitl climir, omul t,r'ebnicslpar'-
curcit acelea;i procese ca plani"ele ;i animalalc. isi sap;r canlle sLrb pitle ; olc sinl, inl.r'*trrr rnurilo
pI)liirn.erdsiivteartseiatatceoantdipiluiilluoil'cLoetsilu,irti,cue!.iosneale;xiparimfizirio;-i {cl indir,izi parazii.ali, n ciLlor erislcnlil corltr-r-
;rr;rlliei, cu atit mai rnult cu cit ele pror.oaci gi o z.itt', cscrr!a or{lrnir;rnului ca unil.ate. .\speciul
ti ir.'er-sitato a lelului do viatti. Locuitorul regiu- utioi ilseinencu coni,r':tdi!.ii esl.r: usllcl cleostbiL dt:

liilor muntoase ;i cel do la ;es, vinirboml ;i pes- i-iii[.. Boallr ruai e.st.e apoi originc u uliLrrlui indeo-
calul, plstorul ;i aglicultorul, pol si
cel de la selli cincl clcfolrncazir sLaLrir-a trmarrir. ca in cazul
col de la tropico clobindesc in rnod nacesar un alt hidr-opici;i a baioniirii. {ia iuceLeazir insii l fi
earacter antropologic. lnsugi cro[inismul poale fi sulsir r uliLului, cind in cazui ca;exiei, tubelcru-
suJ:sumat acestor condifii, deoarece in anurnil"e Iozei si lLt sblrilor febr:ih: dir olganisuruiui ucea
localitlli pare a fi legat incleosebi de disoluliiie exprcsie trrtnscendeul.ir, ce i I liit:e s;ir pail rna i
cter:ic. Slibiciunca, ochii alzarLori. obrajii palizi
sau inro;iti cle febrir ai bolnavului pol cxprirnir
chiar- rn:ri nernij locii" csenta spiritului. Spiritul
d* calcar ce satureazii unele ape r{e mun[e. Cret,inul 55 nr: apare alunci t:a ciesipriiis cle corpul siru. il nrai
cste inci mai urit decit negrul, deoarecc la infonni- 54

st.r-llLriiie incir, dar rium:ri atiL e;i,r, sii-! trtrrstrorrne i:.rrirtrlluilnrvairIlriiiacntafairipurrpaetz!aieonnolairrgliqra,in,iinscmagcuinllluoairrese'irc,r;-orin. afIencrlicrcvsiilrpzaiulli"'alLti'dttlroul--i
trrrrlirlllor p.lhico Jinul i1i pierde ur,ivcrsali{alea
inLr-un selnli pur. in rrror'llidil.l!ca sli i-rauspa- lriirsl.iintei clo sine, ca
idiot. sau;i-o r:xfcritll'i-
rentI, inlregul corp rnl tnai hseiirunii cltja nimil .rcsisc.r:rri'io-r,uc'u.r:'jr;irt.zrirrnfiuzisirtrtleiit.ierlicrals'inlcif{eii:ala.blLiiraic,aclrosiu.l:cri-l'a-erinrsllin)ornilavez|ii{tdtvIiatialcluillcliyllo'otl,osiipiirtil<i.iilltiicl-'ute.iorl':aiiu1rnlvrtc;ftttsdieiltrripiteiinrcerloolnttitstisil\iIllctLi'liaict'rlillz,nuiatil;lllt"td;rlortscriitilrlcir:lt:ls's;lr,rcs"i'lcif,i:ceinutcglI!laefvzitnubaitLillutiillliiluustIczllrinerlr;;niilit'tltLrtitCr'li'rilltoi(tlrl:riil.lrrntrrridrr[lt'rsllceicitrIncttrc:lliihr'tolnrlslrLee'ieir---ii

pentlu sine, ;i nu rirai est-e deeil- expresia Lolalh
a spiritului cc-l piriiise;te, lcriobi*clilidtr-;i incle-
;renden!a fa[1 de rat.*rai. Cirre ]iu il vl'izrtb o
fecioarii sau un adolesctrnL pe pal.ill dc tnoarl.e,
erare, r'iclir]1e aie lubeli:tiioze , tifelt'uu o infii-

ti;are cu adevlri.rb transligur"irli.,i;a {.:tr\ift nu cst(:

posibil in cazul nici unui nirirtial. Ilill aceleali
rnotivc rezultl gi faplul cl"r mcrrlea ilu trebui(l
sit provcace cu rlecesitale o uli{-iro a i.iiisilturilcl'
Iefei, ci cii po:iLe ilsa pe chip
t'xplcsi i c.Ilttin on: se r" ir: e. ryi rll:)preiLta ur)rf i

Dacir, a;aclar, in anrtn:ite coridi!ii. botila po:rlir ,.licsrr{lrrritliilli.mentoeeld::ireli.iof.;llinritcie[c.l[,.cco.llcczlugn'uins9lr.ii-itiprc.eoilrassreocair;n]i:eitlc"oihrr,raporre;zrinenointb't'i'lciatsazptureei
cl.riar infruunuscla oullri, cu aLiL mai t;rttlt a]rula-
lea ei pl:)[it.e deleili ciluzr'i a frurnuse[,ii. P-reinLoat-
e erea l-reptatir a sirniil.irt.ii cr;r''feri privirii o clari-
tate dczinvol i,i, irr- oblaj ilcr o ro;eafir n;olLrii " rchizoft'eilicilol c* s,ufe;-it ele o profurtdi sciziuue
.il,e'iti.nacieo,i'dcearseeatnvaenniefelosrtii1ic'u[iniui;rcohuiloi*r: ;i iocul forler a lirii piii.ellt obscrva, in;olei;rnil-aLea
satis- cu care
clutarea
liicl.iei, ilacliazir o llumusele tieoseirit dc pottn- ii:.rrtresea se lnfr;!i;eazii ;i dupil car*ci-erul giunos
;.i lipsit de obittL al pat,ostrlui
it.rr, setnnul frln-

Lal.ii ;i iri-.'5lnl'c r:oi'pul cu ;-'!ceit vrajii inexprirur- t r li t'r.:r','l:'ti4i 1l;.' ',i.rr'.
bilii, iu carc farrnccili intinel'irii mal con{ine in
: ino con[.r'i]dicfia fragilitir[.ii. r-rr vial."'r, i]o cea rt
rrrot'tii. Un ccrrlalescent. esi-e ri pri.r'eli;fe ponl,iit URITUT I,.rI.TI$TiC

2t"". l.krn rnr r.iizut. iinilcrinl uril"ului esl.o Itr fel dt:

hiu pulern p)-iiirsi inci an:rliza ulil.ujrti spil'i- il']ll'c cl ;i tionrcrliul lenoineiiclor sensibile in gerle-
iliai cr'rci el se lroai.o ritanilest... Ii l'nt,i'utr illb mctX re; ;tl feuomcnel{}r
deciL acela rl imbolnlir, irii obii;riuitc. 5i itnltmc. scnsibilc, c.irci riLul ;i {unesi'lr
tincl spirilril, irnbolll'ivindn-se in sitlt:. ]asI sii
i.ransparii ;i in plopl-ia sn c>-;*'eisii', tolf.rrldictiir luut.oinsLriLl'lrare a spirii;lllui devin olriect es['eLir:
in care se afll cu siiie lnsugi. {:a i}}ifi[" Sliu, r;rai abil prili inijlocir:c:i reprezentiirii cxtericrre' De-
r:otect spus, tulbr-iralea psihici il'ls;iqi aie aceerli ,rar,,.6 uril-ui existir in raport cu frulnosul, cl
valc;ire ca rirul, uritul pl'opriu-:{is, in spiriLul cr poa|c sir apari cil negalie ll ol'ici,lrei;r clili l't'o
atare. IJar aceasLl ulilenie a ilitelioril-I!.ii s{i iortnele accsl,nil, al,il in viltrr tca necesitii!ii rla-
i,urale ciL a {ibertirf ii spiril"uhri. Naiura 419:
i.raduce qi in aspecLe extet-jc,-aI'e" Idia{.i:..r, 'liebltttitr- [.eci f rumos"usli gi rtriLul la inLimplare. RealiLat'ca ern-
piricri a spiril.ulu i procedeazil la fel ' De aceca, peutru
ttrelirul, fulia psihopatil urit"esc tnlr-rl. llin acccr;i ir se hucui'n do frurnos in 9i pentru sine, spiritlti
l.rebnie s[-i pioducir ;i sir-l desrvir;eascir sub
rategorie face parte ;;i be{.i:1, ra o rlitoiilstll"tinare foirna unei lumi deosebile. cxistente numai pen-
a spiritului, provocat.{:i artificirl. tr uo:it}it.aLea cu Lru sino. A;a ia naqtcrc arta. ln apzrrerill cslc ai
t;r legat.ii do ntcesi!.iililc omului; singura ei rnotr-
caxe spiritul aflal. in depliarltatea facul Laf ilor

sale concentreazil tcate condifiile. toate iposla-

zele sale ;i se con;tienf izeazl at'it ca inclivid cit 5e

va1.ic realir riiu)ine lolrr;i jirrtluil.cu sliiriLului Il isut'c;t ploii ile []Lii'] l!-litl i]l]1is sii picteze, iir fttn-
rllll sau in{.r-un cul{, ri LlbIoului, o b:itrinli z]tir-
.iuIp)aaclfii,'uari;riultslaer[e, aprpoduurelei,Lco;rrnofrglrcinrn:jo. suhii est,e sar_ r'il:i cli hiirl:ilr a:tirtt1.i1,i "

cina altei nrr ar tlehui sri rii se pani clrept cca nrai tr)ar i;r'umo:,;u I r'i srib i !ltt ul ca :tlat e ne {:rc sir
tnale-^contt'adic!ie Ilpiul cii lrr.La prorluce ;i ,rloi'inr si rnlri mttit. chirl pi'eze;rt.a lor exc',luliivii
rr.:ir!:.1nieicnonil{",c[li:lI.nit{i;niiet.r't;iii.r*iiiir'Lttuinlloi.su'iii:ci;lli. esLe suf icienl.
rir-il.ril?
Si dacit Allt \,t'eil sir rnolir.llrrn licensL;i sit.uatie rlit trurnai clr
st: poll.t lrpsi cic orito irli[. t'lt {.enner tle cornpa-
;-'rin rirsprinsul cir a11 a pr-crdncc. ct.-i cll.elr(, ui-it.ul. la1,ie. ci:-ti" nl'ezeir'[.;l tq'i::il.tt irt ltl'e chiar itn efec [.
dar" r'lr o fonni a Inrruosrrlui, ati.rnri ir llrod eli- pcri,uihlli;rr'. .[ii i.tlnosui lth:ir-r1uL :1rc un ciecl li-
deir [. n-arn face dccii, sit acliruel:-irn ltrirnei contla_
nilLilor' ;rj r:t: ia,c,: s"i tliLi;rn 1-'rlit.lrt molneliL ttt it rl
dicfii seurrtulale ruai sus o a rltnrl;i, ci]ltl so par.e.
t'hilrr- rnai male, tlcoiu.r,. r clrll
ttlitui sii clevinil fntutos',) : r. i i llosil;il r.n ailcei'4. I")e ce siL {irn airiitr.i!i scponreclialnlel(irtcivriat:r':1pelii:i--l
tt:'icil.a s:t llnlrlinire?.lJe ce sI
r elea conl.cinpl.hrii sale pi'ili i e.l'iect ia rtstlDl'll {'lti-
Prin aceste introbirri ne r.r:rlern pu;i itr I.llll rlaliului siir-i'l illlli arc loc in ir:rnplil, lllliiuri ti rr
ultla'aonolslrepi-nzuntar{,ointci.il'diisrveriiflaiisuclilnruuicidetirrc;illfeino.brdriinenr.oetc,sirluusqlcirtuirtIelrc{.rioinlocti:rlrrti'ilioi:nsi:creclrillnrien.ii'rtruJiirlririi5Lr,crair.si!iarrl.er.qrl :;tltula zeului. sl cca lt ultr.ti tl'eino;1 l,'o-,'Iir.1'l ilo-
p:cltrtiruanl trit'ieilr.;tcrll)aur1u' s'srfj'rluiorilrntnroanlsniiirliruilntrrlruiinjlstitit-rriarurprr'lrt1.tr:tg,llrrin,hlll'nltir.lNllri-irrct;:.ru<,iltr'lirrtilltlr'litdit:i]i.tricirlrar:rrl,ria,rglsuinllnrieir-rrr-,-,i mlle l'.1ur:aLorui si se prosi,ernezc in ia!r a alLccvl
r,tirci{, in lr!a [.ritsiri.r-rriiiti- zeului?
luci toale.
T;'cixli;.r srir rr:r,r.ttirfitnl., iig;ldar'. iir vlilabiii[.:r{.c:i
nclinrii.aLa :r 1-ezei cir ui'il-ul cr.i.c irt'cztttti. iL ;ri't.r'L
P.rrlcnr ,sii uc lini;tirn irrsl-t cu {} us(ii}renell expli- dcl rL:lr{ul f l'urnr-isuiui. ?n alhil-ct Lrirri. scr:11;ttrrir "
rnuzicrli ;i liricit am i i riei.rschit cle icnal.i sir-l
irit.illinl . Contr-asltil, de calc rrta a1 e adcsca rttr-
r-oie. nrri t.reltui* obtinui plin oJlozi!ia ui'itrrlr,r i"
Iiluriioiul este s;uiiciciit. iie r-nulbilatelal sprc :-t
trciirulaitti.ictlrt?lu.t"l.l\erdrlrnenirco-sIclrrrrllrlaefrlui.Irrns'coibs.rrciini:;uslrrr."nt rfciiru-trr'rr)lti;crl!irl,Iir':t1,o-ilalulllu.irz.c.iutDieaaLct:iiuii put.c'.li coll,ros{.a t:tt pl'opi iilo sale for-rnc, cllln se
iriiniplir, tlc pilclri, it lfilymia lui {ioethe, undt:
.!il)ilr- itLlillet'oilso carLnclet'c 1]i:niuoasc; sillt in cazlti
nirirlr'I'rli{'iiV.rteninoirsuucinnliz<iu:lllriullcclte,.ersei'labauJ{i;rs.souli-rrrr-irust,si rtlclloltcrr.rleIu}uts:rcirlr0'rrli.iilt_r.s.r\,o,}t.ri iplieio.seata:rrz(i]-ic'ri JJ,'ludottr:i ,5ir:linc r-ic R:rf lrel. rtnde nu in [.ilnilil
qici:it riraicst.aLe, gra!.ic, ttllg5li1;enie, ticmiiit.alc
$i liri tiLi ftl rlc uliicnie, lliii'i ca lotu,gi opci a sir
;rc dcltliu ccea ('c i rebuic sit litt nrrnuri lrliiluri rie Ile lillr;ii.ri tl r coiitt'lgie ('al c, ca ipttstrztl a]c fru-
tun'i'ersi[.. insri o asernenea af ilrnltIic o j'it]sir.I;'r.ri-
tuosul, r'l explt'.sic sensibilri u jclcii. csIc in lnosuJui. nc sl.irucsc lir.rcl cnLLlziastn ilelirnitat.
absoliri. si nu are ne\.oic rlo r,r.cuu s;iri jiri sir-,t: propi"ir.r ihr;l;lutului cl iicrlocl.iune divini. Cr-rn-
ccper"ea teitciogicir a r"rrit.ulLii nu are, a$adti', o
tl in
:trllealriiur.cdrericaiiIoI'mriinlitcousrepriirnr-irur ruiot.ntlrl.ra.clizuel riit:irttrt.ir_.i!ti.lurlrruii
ii-rsi.ificaro I.c;neinicir. In ccea cc prir-e;Le natur'{t,
in preairna fi'unrosului lrrr ne-ztm convius cii. din Jinlunmcot ddec-rveend!.eiarledteeievoiair-lrl-
tuosul ca al.{rl c, ci nuinli 1tr,'l{t: arup}ilit,lr l'rurrro- gir, cLl est.e plerocupati
larrnctul iar.urilrii salt,. si abia in lii doileiL rinri rle frumos. $i in cazul
plil accelt c;i in qtozilic spirilului am virzut cir acesta punc adevirul si
a1.il. ruai cu uritrrl rcsinr!irn cu
monrlui. Iltrutfccrlncicunsri,lp(eicl'jopriillt.lanlr.ralu(nerlecerole;irirtpa)ictfro.rrri-
birele lnaiirt.ea oriciloi cerin{e estetice. Esl-e fm-
rnos clnd adevirul ;i binele ne apar ;i cle ca fru-
t:e ritr inlir{i;uL-o pe ll:rnae lirsindu-r;i t.t.upirl ft.u_ 59 moase, ilar nu esl.o necesar. Ceea ce nu tlebuie
Il'Ios, involltulat dc dolintir. s;'r irrinreastii irul_rfir- se-i

lirrllitndini de Lot felul. Dar, odatl cu reliqia
llestinli. care vrea sI cunoascl rlul in originile
srrtre sprc a-l putea extirpa, uritul este pe cleplin
irrtrodns in lumea artei.

Jlin acest motiv, aladar, spre a er:oca aparenla
irloii in totalit.atea ei, arta nu poate ocoli pllsmu-
irr:r ulitului. ,\r f i o concepere superficiall a ideii

:rleeli rie a voi sir ri lirnitlm la frumosul pur;i
sirirplu. l)in :rceasl-ir integrare nu rezultl toLu;i
r:ii uritul s-ar afla, din punct de vedere estctii:.,
1re aeceilsi l.r'eapti cu frumosni. Orisinea secunrlii

:irnulmritrniLlufirudmetoeslmulinigl i;iaafli[citeomdeeoiusel binire.si$nieainnusurnsci.,
cl poate fi rcalizat cle artl gi fiirl nici un al1
rnot.ir,, in lreme ce uritul nu este capabil dc o
.lselllenLra indtpenden[i esteLicl l)esigur, iir rnr,d
rrnpilic sc in(elege de la sine cI uritui Iloal"e aplrca
si izoial, dar din punct cle vedere estetic o fixille
;il:siractir a uritului cste inachnisjbili, circi estcl.ic
ci l.rebuie si sc poatl reflecta rnoreu in frumns.
in calc i;i ale condi,tionarea propriei existcnl
Putern spnrle, a;adar, ci, intrucit uritul nu c"

i;ri
:lfll tcrneiril in sine insu;i, iEi afll in frumos i.t',r'-
lnenul de referin![ l]ecesar. Allturi de o Danne"
suporLriill ;i urifenia birtrinei, dar pe aceasla
:rinqriri"i pictornl nu ar picta-o decit cel mulL clr
llrblou ric gen. in carc clernentul estetic ar fi cxpi'i-
lnal. de situalie, sau ca portret, subordonal. iir
1;rirnul lir.rd cat.egoriei adevlrului istoric. Dcsigur,
elepencleii[a uritului de frumos nu Lrebuie infelolsii
nioi iir seni;ul ci uritul ar puLea s[ facl din frumos
u{.nfrirluuiljlpoocal;-rcenatprulresain,ea.gAacdeaars, taacacridfeinotaal basludltduillailed.e

l'r'umos 9i l-oLodatl sub patronajul acestuia; no
poale inflli9a pericolul criruia i se expune pernra-
rrcnt. fr-umosul in Iibertatea mobilil.[!ii sale, dar
r:l tru poa1,e devcni obiect direct gi exclusiv al
rir'lci. Numai religiiie pot leprezenta ulitul c;r
obiect absolut, precum atilia din idolii dezgusLir-
tori ai religiiior etnice, dar gi ai sectelor cregtine"

fn totalit.atea concepliei filosofice despre lurne,
uritnl, ca ;i boala sau rirul, nu evidenliaz5. decit
61 un moment disparent ;i, integrat in acest mar:e

{'(}nLexl., nu numai ci il suporLirn, dar poate cicveni ru'ilulni nuinai in combina[ie cu frumosui; tlar in
chiar intcresant. f)aci il scoatern insii din acesl.
coiiLexl-, atunci devine suplriitor din puncl" de :rccllsli-r colel:rtie ei poate produce efecte pul.ernice"
,\r'ta ar-e ner,oic de cl nu numeri perrtru cuprinderea
vc<iere cstetic. Daci vedem, clo pildir, in ,,.IudecaLa rlepiinir a re:rlita!ii ci, nrai ales.
dc Apoi" a lui Van Eych dc la Danzig, de o pai-t.c slllc l rlgic s:ru corn ic. pent,m a orient.a
, lrcl irrrrt'
a irnaginii ccntrale, o laturd in care ni sc prezin-
tii figurile lilgrozitoare ale iadului, dispelerca 1)acii . a;:rclar', alta replczint.i uritul irltrnci, pe
cil. se liat'e. lil li irnpoLriva esentei ei s:i-l infnintu-
cclor condarnnali 9i batjocura diavolului crrc ii .:cIczc caci. in:rcesl caz, uliLul r;-ar mai fi rrriL,
pedepsegte, al"unci dcvine evident c""r picLt.rr-ui l ca sir nu rnai vorbiln de faptul cir o inlmirrusetnre
zugrlvib acest conglornerat de grimasc ilicioase
nurnai in raport cu cealalbii arip[ opusii] carc con- :r urilului nu al ploduce decil tn rtrit. si rnrii tcc(ril-
Ir.rat cr pliisrn riile sof islicii a ulrei lr inciuiii cstct.ice
[inc intrareil celor binecuvintali in griidinile gcnelalcule cle r:onlradicl;ie inter"uii. iucclr:lrrrl,

]urninoase aie Paradisul'.ri. iar pe acogt,ia i-a pic- clr: ii lcst.r'uclula mai fmmos uritul, aclici lcgatia

Il'c, de asemene€i, nuurai irr raport cu nra.t'e]e tablou f rutnosrtlui, rnimilcl ce\ra pcrzitir-, ar f i impoirir a
cL:nLriil, judecata insirgi. care abia cn iace explicitc
liraginile latclale, spre care face Lrecerea priir crupt lriituri; Iui gi nu ar pou{lra in cr:lc din urrnir cltitrii
sirncLrice;i iniirtrnaLe Lr:epte crornatice. -uar e! o i:iiric:ilrirti u uriirilrii, o contr.;rtiic!io a conll.lr-
rl ictiei. ,\;a s-nrr plrea, ;i tot.uqi este adevirraL clr
u-ar- fi picl-at numai iaciui sau numai un sin(ttr ar'tir 1rebuie sir idealizeze uritul, adicir sI-l tratcze
d iavol. in scopuri didactice izolirm dcsigirr si conlorm cu leo,ile gencrale ;lle fnrmosrrlui, pc c:urc,r,
rriii nritnl, dar arlistui cale ar rertra acelagi urit gxin cxisteqr{a sa, lc ini:alcii. }iu in sensul cir ar.lli
intr-o portrel.izarc orictt d9 fideiir nu vr. crede
niciodall c[ a realizat prin accasta o operii de at'treb'.ri sI ascuridl, sir trar.cstcascii slu sir falsif ice
ul'iItrl. innrt]liliiidu-l cu potloohe stlirine. <ri
.arlir. Un tablou cu chipul lui Flristos si l-ar pune rcelt tlo a-l lipura conform adevlirului iu{rcg, irr
oricine, oliuirde, farii ezitare. l,I-ar procetla la fel po
rniisnlt strmnil icaliei sale est,etice. Aceasta e n€rcesiir
si cu masca lui Mefisto. O asemenea iredividuaii- tlei;arccc llria procedeazi astfel cu intreaga i.ctli*
zare i-ar conferi uritului o independenfl cale
este irnpotriva esen!.ei sale, in vreme ce fntmosul l:rlc. Natur:1 pe care ne-o infiili;ollzi arta cslc ccu
lurlevr'rratit 9i tolu;i tru cea comunii, crnpiriel-r. Iia
pcaie fi izolat, irr artI, pini la spirilualitala:. t:stc nalul'rr :tsa cum ar f i clacl f iniLuclinca ei i-rrr
'f'oL zrstfel, toate cuvintcie poeziei care ;i-a etles
deliberat spre evoc:rre un obiect uriL nu au reusi[. pcrmile o asctnenea perfecliunc.'l'ol. asifel , istrlr.ilr
Ilc (:fir'o nc-o oferI arta, esLe ist.olia reall ;i toiuri
sl-;i ci;tigo uici cea mai rnicl populariLiite, in
ciudn rnarii risipe de spirit. Nimeni nu poate glsi nlr cera CoInrrrl-clt'tpilicri. Ea est.e ist.oria conl'r_rr.rnti
cn esen[a ci, cu acleviml ci ca idec. ln realilaie :r
i ncurie in a;a cor-ri. F'raircttzii au poerne tlitl:lcl.ice 'ctoorl.rieriiasni irrr:lsrpuinligpistocasrce nicicclaLir r:ele mai
despro l;ubiecte pornogralice gi chiar clcsple siiilis; lrirme rle uritului: rer,'ol{ri*
ar-t;r rrri
olandezii despro balonarc s.a.rn.cl ., <lai'ciririr';i ai'e voic s:r le preia dircct. Ea tlebuie sI infir_tisi.ze
de!iiiltorii unor asemenea poezii sc jcneazir t:incl ulit.uJ in loal.ir acuitatea monstmozit[!ii sale, dnl
le verlcm la ei. Prinlui cic Pollrrgonia, desprc care
povesLegl.e Gocthc (13), a vrut sir toprczinLe trritul {.rttbrtic Irilrr"ti 5[ facl acest lucru cu ircea iclt.ral!
cu c:rrc Ir'ateazi ;i fnrmosui. Ea lasI, rleopar[c,
chiar prin arta carc so opune inlnichipirlii salo lal.e con{iiiul.ui acestuia clin urmii tol ceea ce Iinr',
prin sculpturi '-
in modul cci mai decis - sistematicii, si intt--o din
anumil.I cLt loata doat' de exislr:nfa lui intirnpliito*re. lia accentueazir
completiLucline (:eeu ce elile urai sernnificativ
esLorn;tc:azii intr-un {cnornen 1i
osteneala nu a reu;iL sI realizeze decit oconfuzd, iri ol l.rlsiitnl'ile ueesen!iale. I_a fct
tragicomicl curiozitate. Arta permite exist.en{a 62
63 trebuic sli prncedeze;i in cazul uril,ului. acccn-

t.uind acele formo gi determin[ri care fac uritul sir ;ilin fl'urnos, c:a negaf ie a Iui. Daci deci el es|e
lie urit 9i inllturind tot ceea ce lino doar intim- inLr!.i;aL in accidentalir a ,qa,
plitor de existenla acestuia, sldbindu-i 9i defor- ar:eiistl ipostazii
lllunci Lleltuie sir-i :lcordiirn intreaga considei:a!i<,:
mindu-i trlsiturile caracl.eristice. Aceastit puri- ce i se culine, ca rnoment const.itutiv dintr-o tota-
f icare a uritului de tot ce este indeterminat, confuz,
aleator ;i necaracteristic reprezinti un act de lit.ale alnionioasir. Urit,ui nu are voie si lie qra-
idealizare ce consti nu in ad[ugarea unui frumos
luiL, ci trebuie sir se tlovecleasci necesar.lfi trebriic

slriiin uril"ului-, ci intr-o evidenlierc pregnantit a sl-r sc limpeze colespunzltor, suboldonindrl-se tola-
acelor elernente care il definesc drept contrariu al
iiLllii legilor sirnetriei ;i armoniei, pe care le lezea-
z.ir in propria sa sfruclurS; el ltu are voie sir depir-
fmrnosului ,si in care se expi'irnir, ca sI zicem aqa, ;eascii rniisura ce-i revine din contexL ;i Lrebuio
originalii-:rLea s:1 ca fornt:i a contradic,tiei estetice.
?n tot cazul, grecii au atins in aceastl iclealiz;rre slr clelinl o for!.ir de expresie individualir, care sir

tin punct in care au anuiaL ulttul, l.ransfollnindu-l ruu*i ascuntll semnilicalia.
I)acir ne r.om opri. cle pildir, la artele plasl-icc.
in frumos poziti\', ca in cazul Eilmcnidelor ;i al aLunci irnagineii unui orn cai'e-;i facc nevoile sait
lledusei {c1l4u)l.,aDt afrrupmdurseeref.icl rliairdgearllsirppinledciturimcpuinrnitocirr
crrre volnil.ir cste desigur dezgustdtoare. $i totu;i
ci ar fi
ini-r-o seninlitate liniqtitl, considerind ca uriLe existir picLori care nu s-au temut sI srirprindir

mobiliLatea qi impetu.ozitatea expresiei, este prea .isemenea iposhaze in ledarea marilol ospele. St:'l
in firea lucmrilor ca atunci cind ceva lo placc
ingustl, datolindu-se interpretlrii unor sculpturi loarte mult, oamenii si facl excese. PenLru c.oil-
izolate. descrierii plastice, pictor-ul nu a dorit
O refleclie aslrpra poeziei lor va duco si-.ulexoilm-atietai acest moment, dar l-a atenuat estel.it:
curincl la pirdsirea unei asiornonea prejudecdli.
P"cferiLor la sculpturS, Anselln Feuerbach dernon-
streazi in excelenta sa lucrare despre stai.uia lui plin fehil in care l-a reprezentat. Paoio Velonese;

Apolo ctre la Vatican, ci po greci nu-i speria nici a piclat" rs[.fel, dripir cum se ;tie, Nunta din Cana.
iinagl rdoezsitporerupl i;ci tunriicni evictaolnitfairtmeal adcrealamgai {l.uicciru(15n)u: plan a pictaL un copil care urineazi rln
nutnai studierea aprofundat[ a frescelor de Ia ln prirn
toatii uer.inovirf ia infan[ili. Un copil aflat in aceas-

l.ir siLua!ic li sc pare suportabil, indeosebi vizin-
clir-l cunr ili ,aral i1 iu timp ce-;i ridicti zimbinrl
[{ercu}anurn qi Pompei, ci gi descrierea picturilor' cirnri;u[a, garnbeie 5i ;oklul drlgdlaq. Pe cel crir:
vomiLii insir. urr indir,icl rnatur ce s-a infrupl";rL
lu i PolignoL din legeie'r' de la Delf i gi Atena, curn
se simte obligat sI remarce in mod explicib in co-
lnsntatea lor gi Goethe, oricit de mare admirator 1in'rleafrirnnduiat.l,ciri'uczrenminicnacrlen-;;ii bluturir, il vedem plasaL
a} seninltitii, linigtii 9i vil"alitllii moderate va de masit
{i iosL (16). A;adar, uriLul trebuie sir fie purifical tle vin. capul ingreuiat

pr:in arL;i de toate adausurile eterogene ;i pertur- Disonant.a esl.e, clin punct de vedere n-luzicai"
birrile in{.implltoalo qi resubordonat legilor gene-
anulai'ea rnuzicii, nemuzica. lluzicianul nil ii
poate pennilr: sii ini-crlvinl la inl"implare, ci nuruai
lale ale frumosului. Tocmai de aceea, o reprezen- acolo unclc apari[ia ei est.e pl'egltitii, unde devine
t.are izolatl a uritului ar contraveni fundarnontelor
artei inLrucit el ar ap[rea astfel ca un scop in sine. neccsarl, undc prin anularea ei ultelioarl fundeazir

Arta trebuio sir ne lase sI inl.revedern natura lui t riumf rrl unci alrnonii supcrioarc.
secundd gi s[ ne reaminteascit faptul c[ el nu existl
FoeLul care ne prezintl un Caliban'r, il plaseaza
la origine prin sine insu;i, ci numai fa[i do 9i pe o insulii in rnijlocul oceanului, dominaLir cle rtn

. LestrJ" Grer:ia anlicil rlenitmirc a locrtrilor dc lntru- 64 * Caiibtn, sen-iion, pcrsonaj fantastic din .Fzufuno lrti
n;rc pentru dezbetcri sociale.
Shakcspeare. IiSpturl'r rlonstruoasir, sirnbolizind for:Ia btrr-

65 lalI.

vrijiLor, astfel incit aparilia lui in accsl. conl-sxt gueluincl ele insele aspecLul rurui produs al naLurii.
iEi pierde caracterul bizar. El este locuiLoliil bar-
brr. originar, al accstei insule sirlbatice asupla I )coarecc acoperbul lipsqte, ugile gi ferestrelc
clreia intrusul civilizat s-a ifnlcustt,asdtiiuplinna-ttirdaeisLciinnudl s[lu deschise ;i orice izolare inceteazir, mu;chiul
tuLuror popoarelor aflate
vin in contact cu popoare civilizate. Din cauza ini erze;te piebrele gi piantele prind riidlciui printro
accasta Caliban are fall de Prospero chiar un
tilept de posesiune originar;i o;i;tie. EI nir esl.r. r:rripirturi, pirsiirilo i;i fac cuibul unde vor;i vulpea
a;aclar, numai un rnonsLru, c i ; i c:lpresia unc i s* strecoari prin fereastra spaltir, ;i astfel clldirea
idci istorice univer-sale. I)ar ;i ruai r.rrult. I)r'ept
cornpensalie etericii, Shakespearo i I-a acliru{at. lu devenit asemenea unui produs al naturii, cu ale
pe Ariel, evidenf.iincl astfel, pe tle o palLr, rlai
pregnitnt. stinglcia gi animalitalea rnonsLmlu i clrei folmaliuni do bazalL se aseam:lni adesea
imblinzit, iar pe de all"a, flcindu-nc sii ne simIirn atit do rnult.
;i noi superiori falir de rnasivitrilea qrosohnli.
prin contraslarea ei cu qraliosul spirit. al r,irzclu- TjRITUL iru nnpOn-r
CU DIFERITELE ARTE
hului.
"l'oate ar-{.elo au o egall posibilitate de a clecideit
O piablemi deosebitl ar puLea-o ridica aici
,;,rrhitectura, prin ruinole sale. Degradarea unei in uriL. Fiecare il poate producc pini la limita
cl5diri ar trebui sd ne facl s.I ne agteptlm la ur"i- insuporLabilului. Astfel ia nagtere o divcrsitaLe
l,enie; clar acesb lucru va depinde parlial do clil- r:alitativii a acestei posibilitir!i universalo in con-
direa respoctivi gi parlial de natura clistrugelii.
O pild5, va mai pastra frx'mil.aLe cu specif icitatea f ieclrei arte. Con!inutul,
in c:lddire frumoasd, de din mlre{ia planului e 5i
i, aria de cuprinderc gi modalitatea fieclrei arte
ipostazir de ruini ceva
rlin indrirzneala proporliilor, din bogir!ia ;i elegan l,a cliferi in conformitale cu specif icul ei. Putem con-
infii!igarii ei, iar imagina!ia troas.tri va incelcu r:cpe diferitele arte ca po un drum sprc autoelibe-
irivoluntal sI refacl din aceste sugestii intregul. r'rrea esteticri a spiritului, care abia prin poezie
(f,rl:iitgdmireeanteulelitisaplooaptootcfigi trigaaspiinndsictehirninbtri-:orinclleuzionradirnee; ajunge la irnplinirea de sine. SLrlbaberea materia-
larrtasticl, lisind deoparte faptul ci"r distrugorc;-r
rrri{.ului ne provoacl o plircere esteticir. Dar, de- lului divers prin care se roalizeazS. frumosul ne
llinde gi de modul in care este construiLi ruina" dt:
indic:i lreptefe clcosebit.e ale acestei eliberirri. ln
Ieiul cum sinl irnpri;tiate dririrniturile ;i tlo ce
rnaterit:, in spaf.iu, in imagine, adici in artelc
resturi au supravieluit. O minusculir qrlnracl[ de plasLice, spiritul i;i est.c incii exterior siegi. Odat:'L

pietre, ci{iva pereli goi incl nu oferir o imaqine t'rr sunebul, cu Lim1tul, cu sentimentul, adicri odatl
picturall. Dirimltnr-ile unui qrerjd sari alc nnui
sopron nu ne vc;r interesa nici mircal la lurnina crr rnttzicu cl sc intei'iorizeazi. Prin cuvint, prin
lulrii. Dimpotrivl, un palat, o rnlnirslile sau () cr-in;liinfI, ;i idee, in arta poezici, spiritul ajunge
cetittc ni se vor plrea rornantice. ln slirqit, faplul la iutelioritate:r sa deplinir ;i la deplina idealitate
c:i o luini"r ne poate pirea frurnoasi esLe dctcrrninal :.r forurei. ln aceastir evolulie treptatir, odatl cu
lllr numai de proporliik: originare ale rlirdirii 1i
erccetrtuurcu qraclului de libertaLe, cu demateriali-
dc natura distrugerii ei, ci ;i de aceea dacir ziclurilo
respectir.e s-au contopit cu naiLrla inr:onjurir Loare, 66 zllrea crcscindir gi dirninualea eforLului exterior'
a1 reprczent.irii, cre;t.e ;i posibilitatea aparifiei

uritulu i.

Desigur. iu alhiteclurl, sc poate coirstrui miztl-

lrbil, crttn nc clcmonstreazii ntt numai nenumil-a-
tele cladiri rnenite sI rdspundi unor necesitali
limitate, ci ;i rnulto edificii publice ce trebuie sa

inLnrchipeze ncapiirat opere arhitecttirale mlre[.e1.

67 Dar esto greu ca in acesi. domcnirt, al consl"rucfiei,

sar apalit orori. Lind Goet}c spunea cir nri trebuie rrtit.ea in joc. O forrnl prost turnatl sau grqit dal-
l.uitl este mult mai izbitoars in realital"ea ei plas-
sI construim gre;it. deoarece pi'in uriu-imea 1i durata
lor aceste gre;eli lezeazh prca clureros seiiLirnentul iicir decib clacl ar f i fost doar desenatl sau picLati-

csLetic, ci {5cea altizie la faptul eir operele :rrhit.ec- [,a aceasla se mai adaugl ;i faptul cI nici o altir
turale sint prea irnport,antc ;i pr:ea scumpe spre
li'Lir nu are, in virLutea idealitdlii spre care tincl
rL f i tratato superficial. DaLoritii rnat-erialului t-.i" folrnele ei, o inclinai.ie atit de redusir pentm repre-
zentarea negalivului sub forma bolii, dulerii rii
rnaselor rnari de materic pe cat-c Ic uliiizeaza, ooii- rluti{.ii.
stru irea presupune m ereu ch ibzu il !.ii . E a trebu ic sir
olere cel pulin signlanfi"r gi sii ccre.spundl, mlcar Pictura, climpotrii'a, este clintre artele plastice
cea m&i dcs expusit decirderii in urit, pcntlu cI
lntr-o anumitii mlsurir, scopului ei. Prin a<:easlil l.i'ebuie sii sirtlrilcze viala individuall ;i aparerrla
pti'sper:tilei. Sculptura poate face gregeli mai mici
luale in considera!ie a celor climir condi[.ii ale
utilitirlii se atingc totderiun:r de Ia sine o anumitii
curitmic a operei arhiteci.urale. O cl5dire este cu slr-, iriliar tnai tnaii itr ceea cc priveqte forma, pozi-
atit rnai frumoasi cu cil lasi srh se inl-revadir rnai i.ia 9i clrupljul rtriei statui si sii l'IminI cu toate
:lcr-rsl.ea clem:tir tlo aLenlie. Irictura insl, datorilir
limpede din afard soliditat.ea lini;tiLoaro a pr-opor'- ieiltinitd!.ii rnal.cliaiului qi lipsei de dificultate a
jlro{:redul'ii sale, poate f i mult rnai le$ne abitutir
l-iilor ei;i cu cit structula ei indicir, in n:rod sirn-
bolic, mai limpede scopul cirreia ii esto desl"inatir"
Uneie case, indeosebi din primu iumirl-ato a seco- i'pre lucrul de mintuiali. Evantaiul posibilitllilor
cli esto cleja incomparabil rnai maro decit cel al
lului al optsprezecelea. aral.ir cle parci ii s-ar f i sculpturii: peisajul, anirnalul, ornul; nii.l'Lic din ceea
tonsLruit intii perefii apoi. de nevoio, li s-ar r:e poate fi cit cle cll vizualiza{. nu esto erctrus din
ii pus un acoperi$ gi numai pc urmir ar fi lost s.[et'a preocupirrilor ei. Totodati, ea este mull.iplu
scobite din interior, flra nici o it-911]11 5i liril nici
conclilionati: conturul formelor, coloritul, persp€c-
o simetrie, fereslre mai nrali sau ruai niici. O clil- ;{i.ivloaa-{.edterecbiuleiensud trebuie si. linem searna aici,
ni se prezinte ca unitate. IJtl
roiizreitamrea,re;i"'aotrairnduarnt.itoirtud;ie,zionrLcolitl'dtecaeuxnpa.riomaantul mpritin:i nceea se sLrecoari
atit de uqor incorectitudinel
ameslecul ulror stiiuri felurite clin secoie cliferit.c desenului, neadevlrul coloritului, fatrsitatea pel-
llu va face al,it cl irupresie urita cil uua arcelrtuat,
{antastici. specLivei. Ce ugor poate fi greqiti o abreviere ! Ce
ripede epuizat un ton cromatic ! Ce repede uitate
co$situslcuui lpsii.ugrareruetsillriilnogl etleloparrotecunrraurlet uritui daLoi il.ir o umbr[ sau o pati cle lumin[ !Existd de aceea, firir
lnrloiiili, rnult. mai lnulte picturi proasl"e decil'
a n:ertei:ialuiui

ei. Se inlelege dc Ia sine cir. rls.i cum ne araLl:r exenl- statui ratate, fdrir a fi nevoie sX face,n a}:straclie
de cele indiene sau egiptene, uri{.c din cauza princi-
plele cele rnai scrandalo:rsc, pot f i dirlhritc sau tur- piilor religioase.
nate ;i cele mai lamentabile sLatui, dili matcrialul
tostisitor ;i greutatea rnuncii r,o'; frina [rereu sri- Odatl cu muzica spore;te u;urinla producerii opo
perficialit.atea sculptorului. Nu este ale de risur relor qi odatir cu ea, ca ;i cu interioritatea subiectivir
ptoprie accstei arl.e, 9i posibilitatea uritului. De;i
tie procurat un bloc de marrniu'i de Carrara pentlu iceistl artir. in forma e i abstract[, in tact.;i in ril,m'
o siat.uie. Nurnai cu greulate scr supune marmura sebazeazra pe rnatematic[, ea este totugi in ceea ce
o face si iie expresia adevlrati, spiritualizald a
nenumiratelor loviLuri de ciocau, irumai in urrna bidcermii i-nlriin, amsetfleoldiinec-it expus[ celei mai mari inde-
rnei ploceduri foarto cornplicate, adesea do arii judecata privind ce este fru-

intregi, este turnat bronzul in fcu'mir ;i apoi cizelat 69 mos gi co nu devine adesea deosebit de dificilii '
luni dupii luni. De aceea, in nici o arti tlaclilia uu
r:ste atit de durabilir ca in scutrplurir. Noutatea

indrlzncgte rnai rar sii se irnpunil cind egecul pune

Datoritl naturii el.erice, volatiie, mist.cliclrsc, sirn- liind rnula{. tlc corit,r'aacfiunca lrurnosului. Nu
bolice a tonului ;i datoritl nesiguranlei crit,icii. rilitul cu atare estc atrtnci cel L:al'o ne plor-oacri
uritul ci;tigri aici qi mai mult teren decit in p icturir " sul-isfac!ie, ci {r'ulr.osril care clepir;egle partea sa
rl* rreimplinire, prezentir ;i ea in imagine. I)espnr
ln sfirgit, in arta cea mai liberl, ?n poezie, po.sibi- alr'.ar$l,a atrr loll-riL. deja mai sus.
litatea uritului atinge apogeul odati cu Iihert.atel
spiritului ;i odatl cu cuvintul atit de nsor de scrjs Ll rnod patologic, cind o epocir esl-e declziiLii
sau de pronunlat, ca rnijloc al reltlezcnbiirii. Spre l
corespunde cu adevirat ideii, poezia es{o arta ce:r flzic gi moral, iipsindu-i capaciLatoa cle infelegei-*
mai grca, deoarece este cel mai pu!.in itr rnlsrrri
sI imite in motl direct realitatea ernpiricir. pe ('Nr'(. lu frumosului aclcvilab, dar sirnplu. ;i nu mai vrcrt

[.rc]:uie s-o transfigui'eze ideal, abst.i'irgind-o incleo- si guste din ar:tri <lecit picanteria corupliei frivole.
() asernenc,a cpoc:"r iube;te senzaliile atnalgalnate.
sebi din profurrzimile spiritului. Ilar odatir const,ilu-
it,ir, ;i cu o existenlI literalii ;i o tchnicir poelici allale in cont.radicf ie cu ccnlinutul . Spre il st:
deja consolidate, poezia devine clr nici o aIi.li liil.ir ercita nervii tocili se face apel ia toL ce e mai
obicclul unor abu.'ruri, pentru ci aLunci. cliipl r'rr- scrualional, rnai deosebiL ;i mai dozgust.lLor'"
npinoascdctriuzatemaaarztelu.m;rigagierincqcilliela;itteeLlpranetunuilrmma androiedi.paolcnctitce.ip,riclsirt'rcn,l;Jianrriniinldsljir;ciisr.i" Nclini;ter ;i dezechilibrul spilitelor se orienteaza
atit in privinla f ormci cit ;i a con{ inubuhr i, n motii- spre urit ;rentlu c5. acesla devinc pentru ele Lol.-
licare superficiall a aceluia;i nlalerial. rt cirnn
stntcturl sc schimbl doar aparent.Ii nevoirl atlnr:i odal-il ideaiul sl.adiuhii lor negati\'. Asmulirea ani-
de un gust folmat printr'-o cunoa;Lere tnai prti, rnalclor', iocurilc gladiatorilor', calicaturilo, rleio-
f undl. imbogitit printr-o experien!i'r rnu I Li I a telal :i .
ciiile inole;it.orc, orchestra!iilc colosalc, iar in
spre !r putea identifica uritul. Se mai adaugii ;iili liloraLurii o lroczie obse.Jatir de ro;u ;i singo (dc
irrteresril pe care il poale arilta poeziei o ruurlte houe e b cle sangt' , currl spunea l'trarm ier), sitr I
tendin!ir, astfel incit nu valoar-ea poel.ici' , r'i 1.;'-
tosul rcvolnIionar sau pr"oprii unor asemenerr perioade.
conservalor', nul inntriisl
-cau pios este cel care clecide clestinul irut'i;rot'zii. CLASiF!CARE
oulil ne detnonstreazi ai.it do cles epoca noaslti.
I'n potlzie se poalc plerirtui cel rnai u;or' 1i rlai tr)ar:u, dulrh epuizarea accstoi intleblri preiim i-
neobsen'at;i in ea se prochice cu sieut':tn[:]t r:t:t rruri
tnale cantitalc dc uritenie. rlare, ne vorn orienta acum spre elaborarea unci
clasific.iri a noliunii tie uriL, at,unci avem schifai.
SATTSFACTTA iN FATA URiTULUt
tlcja. mai sus, in linii generale, locul pe carc
Aiiinna!ia cir uriLnl ar pntea tlczi o slii. js.[rrlie uritul iI ocupl in metafizica frumosului. Am spus
ltare la fel de absurdir ca gi aceea cii eu at'piilr:a
Ii plovocatl de r-Iu sau cle boalir. $i Lotu;i, lrceast.a c:-i el reprezinl"i rnedia negativir intre noliunea dil
posibilil, ;i anurne atit in llolmul. pcxlilir',
erst.e ;i irr rieus pltologic. seli-c ll"unlos in sine ;i cea de comic. Aceastl pozilit'
dilerir cle aceea care nu considelii deloc uritui
cil (rA un meulent craracteristic al ideii de frurnos, ci
il trateazl numai ca o determinare subordonatir.
in mod nonnal, cincl uritul se jusLiiit'lr in tota-
lii.atea unei opere cle arti ca o necesitule relati',,ir, 70 in parte a sublimului, sub forma infrico;iitorului
gi a ingrozitorului, in parte a comicului, sub forml
caraghiosiicului qi comicului inferior. Mulfi dintrt
csteticienii de asl"Izi privesc comicul drept contra
riul sublirnului;i vor sd impunl conceperea frumo

sului absolut ca unitate a sublimului ;i comicului.

71 * Abjcclic ii sirlgc (ln original, ln francczi).

I)ar cornicul uu se opune numai sublirlului, ei se pf{rpi:elrmrlrulropilixsblrrbadpmiltsifsiautrciuoertrlltiolta"ialcfiditirove.fenro;laacn;inrfa.iinotcsncaf'^irolsiov!oimi,ilurlrret,iln'meciarcidup,iioadattornradiee.rienctsiafncsleoeirczpiucmcrnliueeeamlrdenoasrsdliairiipu,ianmrnrrairrnuaefefpiaii;lsnueaecrieinudoislrntoarnatncalebrerfuiet,i.isn"iix"n"o.iuspcoi,plcal-pJur.nisuelrloltra,_asi,saini.rii*iita,"tnuirure"tud,uffr,rn,cu.e,lt,,ie,ctpfiubuf.,i.aso"ru*;clarc.riritiinnrcai1csrrJfrio_,i,,riirl,:
simplu, sau rnri accIiucarcncurrtccpcifncos;ll:e,m'.tlaioet:9(,rtoohaoal:r,rrlarncp'ireer:tr(in.rai1ijninnur'al:oIn"almriallacecln1tti.a].litelsneafgilc}c.ac]coc.i,a.iIiiu.zttcsJ,rr1npitcrtaarer.n\ncerdilerciie1i(.auonriue,5lrlcull,uire,loriisrs1cinslolllcl5iiunlirrn.eimj,plrp{tairiraurt{nffi{irildiaPise.ui,o_ia:upor.nriecil;rt:ai.tnolrturrredel}i:infIra-rclicic.ictriorlaietcrefnipcsxa.o'i'ibull,spielrrla:erpm.ueess.minliainp,lomlLreranotrmtuiJrrlrtccreiIirzgcrrercviiilrulbcns.elfnnLrodoialeletvraoleirliulgi.libteulrnriaaeeopfunnpirirraiaerl|lluts,.iurfe,rceserer,eeLcci,rifreet.blmiintiiunaunauLlttosen;lilusriapei,riurrnulrpuasrlunlcosilref.c';uiaarrrtigtneepiprnprs'iluri.uzlpocc;lifonae:situci,acgsiIiietatolcildana.actcimutsiirieltsaoeziate.urnareectolicr;cioisiitslclaei.t-ulsn,tttarr"reitip,rfleui.asacLnrbi.rdiur'ecrrApncfe"tcel,ihcpiet,oeeztn-tmdecc;ole.il*,suim"ilev:rs;xeapieir.t-intm;tto.vriiairraiAcisierl,;,sHnrfemofor.odrorljliIoitvc-[iaubniac.b;*.nalrrcrrcrl-aeoe,;'lpiplramiiviuefmuco'1upVr-fccfoai"sou,eiroai:iti:lto"reutl.ectorrjnafrricfr"ri_d..citsiiu-inl;s,)nr,i"uitnLsle,ibiusi,ea'itor1rr.ce,l,.ifiaIiriiilchor"rntll"t1tjlscsn[upricuacf.cr;tep;iatpl1octOuiciilir_,ontlrnceuiSs.oboib,1anrsaeuruurlisnmrrast]cei;gtisp;Diiiun[aronlie;c{l;uns-rrlei1g;ateiriiorudn1ca1na.itts;ilt;,ii1:_rncLor.._sil;r-q1r,lil,.oi,rr-r,
opune in general frumosului pur ;i inveselirea, inse- ,I.trIr-trt1l,r,r]lrruri.riyrlr rln.enlcrr,ruilesliclliralrl,rrnlnllilflia. {,e.:ralr,fosrinmlepilospiocro.[ni_l
corect 73 EabisoLrIaacttue.riIr)asref'srriibrniioirs,ircliirriciiitoesc[n.etaitriecraenftoirr.imnireisnet.nr.l^l
spus, nu li se opune, ci este
ninarea (Aufheiterung) ulitului in frumos. Uritul
se opulle frurnosului, il contrazice, in vrcmc ce
comicul poate fi totoclati frumcs, dr::.igur tr:r ul
sensul Inrmosului elementar, pozil.ir-. ci in selsul
armoniei est,elice, al revenirii din conLradicfie in
unitate. in comic cste implicat un ririt ca neg.al;ie

a frumosului, la rindul iui negat de couric. frlilir
o contradi<:!ie, anilrilaLl cle o irllalenil. pcrt[.r'ir
eii cste ca insirgi doar o aparenl-i, comicril nu pnalt

fi concepul-. Deia Aristotel qi duph el []icero ;ru
concepu[. ast.fel acest rirport. Nici nol.iuncu r]e
subiiin nu poaLe fi sepalatri dc aceea dc flutr,rs
ci trebuie priviti ca o forrrtI specif icir acesl.uiir-

?ntrucit uritul nu este ceva absolut, ci climpot.rilri
ceva numai relaliv, este necesar ca penLni delinircli
lui sir ne intoarcern ia insir;i ideea de lirutnos, irlirr
care est,e condi!ional.

Irruurosnl in qener:al este,'a1a cum l,rebuic -\ii

presupunelo aici, unde ne preocupl nuurai urittrrl,

mani.lcstarea sensibii[ a libertllii naturale ;i spili-
tuale tntro totalitate arrnonioasi.

Prim:r condifie prelimirrarl a frurnosului cslc
trebuinla de liinitl:
astfel, dupii cum se ;Lie, in sine, ca unitate. el
t.rebuic sir se. inte;rneieze
;i
su-si plecizezc difcrentele cir lnonrerrtc orea;:ir'c
alc accleia;i unitlli. AceasLii noliune a unui dr:[er'-
minisrn abstract al lormei expriml in anumii..ir
misurii logica frurnosului, pentru cI face incir pe
deplin abstraclic de con!.inutul propriu al acestuiir.
luvincl aceeagi necesit,ate fonnaiir pentru orice fel

de frurnusefe, indiferent de materialul in caro s{)
rcalizeazi;i indiferent de modul impiinirii ci

sp iri lua I e.

Negalia acestei unitifi generale a folmei cstr:
reprezenLatl a.sadar de lipsa dc formI. Sirnpla
lipsl a olicilrei forme nu este frunroasl, dar incir
nici ulil-ii. Spa!.iul, in nelimitarea intinderii s:rlc,
nu poate li numit urit; nici intunericul noplii, il
care nu se disl"inge nici o formii, ;i nici risunetul

continuu gi eoal al unui ton. Lipsa de forml devino IL

na.,s-:AIb;ecull(.-tnssisteciri'lrorDulcortr(ltsL:ee.atae'rirr'erizIeupulavl1lt:nuilyarirtruczuItfritlzrltrtelri:iaios'clisirrlteiititenrilae..allni-ilutp.zlbitaufeluizrioaraztielipiccriongieiitlnb:sceln.rel:iircirepiireri;rszu;tnrxtoplJl'iluiilcrc.errcrrlaiei)letxidsdiuiloi'rpspulalvfittio.edmsllaarolipnencar.rausro.anohinaoalf.u,lfsnlu)iieftDiurlcrltlti.recre.duiuad.L$rml'e'caleI!.el.iuilreel,luuier,ces{ucoi.eIla[plalupuilaerteuariell.r:ilcas.tliigilaieiatnteLi,riuasiureui,rl._alrr.lrtcrfrtliaadoralroen'billn.(ce.eiLaciilirLullcrdeserrfistniiiaulirelirecp,nteu.teprecrla,uellliat.jslrac,rre.aaoe.er.i._rvictls.ii.tflrnll,recairgr,aalubui.lr-urI's:riciee-inlliuorr<sniiufautionuc,eta.pfifc.pcrpaaiaaIiiormrldrciSacoirrtdiaricituat;lle_n.i..'cdp.e.egiil-,roii,ricrrIpao;uuL,uieasialeaimsuacrn.[cuuntu.ualcrei.etri.eoltlarorreteubcl.sirdra,iee.pmrltllrl.itoroc;:eausnerlibiarle.or.ieuAtae..trL*iucticpiciurncsi.tlee'anlcslinc"olUci.lilI.rrc'u\o.enrir-uc,;iugsi.l"rigttcIromIierurirai'e).il.forir.rrniuaninlioronrircri;nfccccl:itnlun1oLeist_rr[trii*li;.ro_,i._.ir_.iliii
7s ptds;i:spcsns.ecsnsiurcl_erlrrceiauieprnaosinra.o:iuirtetrttiudcntiIrtpctlejsat{dlsJlt)uiocaretiiet.elqcti;tel"t'clltnrnct'lie-ae.uinLt-rclol.eatls.tnta,rpL:eloruilrnn.urfcsnzleair'o.nll;rezeliadlicist1dl.tnirrsi'rrr,zlzrriIouriiaeorLiecin'tnneLn_uacu:lpllcliitrn'renritIxllainlai'r|iIuei1rletlrta.as-rrip.ufi.xuailer.r.a,ceettotrie1nu,lscsLeeoupgar'1tdrobllls.-.cci.eirie,rciuicnaa,l*inearllcu.,,erld*lpirritpe,auu:O-aalelltdcuorneeacjolicilxttnnitlpluasi-cgrsri,tpsi'tc,irrioonrlc.rcra<rofllcritn.lepsalulrbcetsn.se.t,ur,rhlaailrtspiifu'lilir]ieitt1jlirsrisiucel;arrl.iie.leeoillilii'rtcutaeetril,e;.le,flinl-en,pjiltlorcros,y,lrrefncrdairc,'ra,Liiniersina,lrturdierr'nouoiet,atteiarsi.,r.p.rutlrracl.oca,el:.un.{nlrr,aiiip{tnrtnrlotr.tllcorr.clcsl.flret,leirrcr,liuotnurlLnieiaeornaldJrseliriincncaorl_ct,etm:.eciouiscr'lraeueIrliuonrics1pc,a'inrnLf'szroivle,niltirtceieciorrnuneui,c.vrdsu.u'c,;,vftulr,.luacl_s.p.rr:itraeeetinilirrgiriirtillopnr["f'.srrlo[e.rfrr.o.r,l.ri.ritriIriciuuae,.Lrdfelrrrlae1r'r,na;.subrltnrirer,art_ubl.nreari.iuaizt,aoret1it1nrua_.ll.ii_iiri_it"ii.itLc_iiii.r

vuri bine contui'ato. EIe realizeazir, corespunzltor <le iustruclil e, ,si-a llropils sl"r infirf i;ezc cu litlelil.ale
istoricil peirLul qi cosLumele ccltice. glece;ti. r'enane!
caracl.erului lor local ;i nafional, forlne proprii iuclaice. perslrne gi pe cele din Iivul llcdiu ;i sI
rie irnbrlclminle, locuinli ,si unelte. Doci, dacii
Ie pnnir cle u<:oi'd cu pracLica t.eat.rala.
:lrta ale cle tratat un srtbiec{, istoric, atunci, pentru
lr fi corect.l, ea trebuie sir-l reprozinte confonn cu tr-illsa cie lorrnii ar f i, asaclur', plirna, i:Ll incor-ec-
forma sa pozitir-ii, istoric condifionat.5. Nici aici iiludinea cea tle a doul tnoclalitrl.e plincipali dc
nri este I'orba de a ss respocla o rnetictllozitate
scrupuloasl, ci cie :r se line seama cte ceea ce face rrriiuifestale a urit.ului. 1)ar', incir nll aln amintil.
:rirea ttrerclrlitate ce conIiite cu ader'ltt'at.,r'iginoir
ca o formir. prire accenLu;trsa partictllariLS!iltlr
cstcl.ic' Buza de jos, puternic llnbelor'. difounatrea inteluir, r'iii'e irurnpe pi r'n
dlisarrnouia ;i rnonstmozil.aIea ext.elioalr"r, penIru
sale, sii devinir oltiect jos n batocudulu[t. ]lurf ile c.i tstr: itr siltt insirli t.rrlbut'e si conJ'uzi. PenLnr

rirslrintir ;i t.r'asit in ale doamntlc.'r chineze, flumos. ii.!ierl.alea repL-czinL.i adevilaluI coti[, inut.
irrnflate 9bi lpribciloteat;etlie;ililip'[ia-rltiae
ssicnu{"rtlc"tteist igfeulrilLetirlinl"re.r]i(nl lihertatea in sensul ei cel rnai e'ener-al, cPi;liirrspcuaurr-.
ligurile
,\)pii st,eierezi{'*' g.a.rn.d, ;iiLr se illlelege nutnai cea el.it:ir a vciiniei,
LrirsiiLuri ar f i. aladan. prefera-
abatele de la acest.e vctlt'rc esi"etic. llat:il taneitalea iuLelieenlei si rniscar-ea Iiber"I n naturii.
e vorba f]nitaLea ;i indivicluzrli[:rtea folrnei der,in pe de-
iril5 din puncl. cle
insl sI {ie inf[!i;al"l o lerneie toclnai ca frurnuse{o pXin i'l'umeiiise abia prin aulodel-erminare. J-rebuie
ehinezii, atunci n-al erista atrl"ir cale deciI sil facem
achhcueinrstetazlu,rcn;riaurceda,innaipl.caeirresppinceuiocatviilo"aertiedpeuliat{eilpuaulutfali rcaeleevf"ir{:"rAa-rtrrenttalnseiacIoli' sil luirrn aici acest concept al libertrif ii in sens ge-
neral. deoar-ece altfel reslringem domeniul esLetic
in urocl Eraluit. il{etafizica frumosnlui este vala-
lsruILleeaigdnironrien.uTaraisciettsuterifodelmaece' sdt.aftolnulinat"dearvcoaaravcoteio- .b;iilar:trun. uSetrur.t,nbni;inpneien;tl.eruinarut.ilit,imcias\i.rp'eelrnetrucallianlulerigli-i
tnrir cu fnrmosul slli se vorbeascii irnediat de conf i-
risticili individuale ale unui sttbiscl" istoric. Hpoca
ncgaearniavecrltaeal-ruisamtritcaeiuiuissl,teocvrilcaael sa;itnit'cvahaaisujuiln"prsrniorirarlaipinustfaiillrdliricurleel trlalecfroliesntcer-i :rlltul snril if.ual al formei sensibile. Ceea ce af
putrea inselnna cir ;i natlrra, in ;i pentlu sine, esl.r:
fiei t,u se va putea sustrage de la obligalia de a niscutii tXill s.pirit, ;i, ca opeli a spiritului creat.or',
cont de corectil.uclinea istorici. '[ea'Lnul fran- il reflecIil ri iladiazri clirr sine, incit. spiritul iqi
poute corrternpla in nranifcstirrile naLulii ploplia
Iil:ertate. Curn arn spus. putern sii intelpretirm;i
iine tlin perioada lui Ludovic al Xl\r--lea ri al XV- in acesl- seus afirrnatia rtre mai sns. Dac,i rnetafi-
acluiea pe scenl, cltlpi curn se ;tie,
cez, eloii ;i zit'a -[l'rur.iosu]ui se rezumir insir, a;a cum se inlim-

lea, pla aclesea. nrunai la altir, aLunci ia na;tere, po
eroinele tragecliilol grcce;1.i i;i roruane cLt peruril,
crinolinl gi ipada. AoLorii erau asl.fel rnai ittrlropia{'i elceasIil bazl'r. o resLrine'ele nejustif icalI ;i nedreap-
tii a noliunii de frrunos si prin acerasta;i a celei de
publicuiui, in rnitsura in care acesla trelluia sI urit. Conceptui cle liberl.ate nu poate fi in{elc.s
inleleagl mai lesne o acf iuue desfirgurat:i u'rl asetne- fitri cel ele necesita[.e, cleoarece con!iuuLul autoclc-
nea coslume. Dar troptat, aceasti liceufI it incepttI
terrnin:irii, care este fonna lui, sLir in comportarea
si nelin$teascii. Se clor"ea repunet'ea tl'ecuttllui ;i a subiectului individual, cal'e se detelminl. Ilorinr

obiceiurilor stt'Iine in drepLulile lot. O publica{ie
proprio a Teatrului l'{ale din Faris' stlb clornnia sa evitlm a intra riici in acele dificilo ;i ades dis-
iui tudovic al XVI-lea' conlinind gravuri deosebit ;i scopul liber:ii-
cutate cereetirri clcspre originea
cercetitori. Dacir
tii. Si le lirsirm in seama albor
ne mul{ulnirn aici cu punctul de vedere este-
* Batocud, intiialr din Anerica de Sut't. v7 tie" atunei rezuitii ei libertatea, ca necesitate ce
** Steiermark" stat federal din Arrstr ia.

nr's[,e cftritcteristica estet.icit, sittl lttai :llcs ineste-
libelLaie e luatir in
tlir'r, inclividuall . Lipsa dc
\('ns *.trilerrll, aici fiitrd implicatl nu nutnai al1a'
, i natrtra si r"iafa in genel-e. Lipsa ctre iibertate, ca
!ipsir rle auLodelermitlAlc sllu drept contraclic!ie
rirliinilccseanu!iratculenlcn'rimsinuabtie'ecl.9, ipltotevoceasciitra{ueraiIutlel ciunrgisnjcnter
irirsnsi. cal'e sc martilesti ripoi ca irtcol'ectitutlitle
si lipsl cle f orrriit. Dacir privirn, de piltlir, r'iafa irl

ipostaza bolii, atutici posihiiitaLell ci i1e a develli
hl-'r15 csle rrece:si-rrii, dlrr de aici nu lezlrlti cii cste

ri}.lligatoliu ca ca sit se imbolnive:rscir ctt adcr';.i-

nlt. Prin boalir ea cste llertrtrbat.ir iu libcrtatca

sa cle tni;care 9i evolulic; ea csle, a;adltr, limitatit
plin boalir, alc ciuei urmilr'i, tlupir ce se insitlrieazzi
in intel-ic,r'rtl sittt. l-rebuie sir se evir.lenIieze;i ill
ctresfigularen gi uliIireit s:r t:xlclioalii. Sarr dac.l ric
oprim, de pildti, 1a voinfli, aLttttci ea dc.r'inc, lllitr
ptleegtaiirt-eiva;frdievro-inlleai'irrntel-caeLsei.taIf!iirir-sral lee,stIcIculilr)iclruirl itt 'sons

c.tic si
ateast.il. uli!.enie vit lt\ eA ( l ttl'lnlIc ; i uliLul cslc-
tic. Astfel, lipsa de libcrtaLe tcoleticir. prost.ia 1i
stupiditatea se vor reilect.a cu rlecesit.ittc irr lizio-

nqiblilXfoielrlrrnsrulaa.imaattelopessuteuultsieplb,teaiedttliL'eirtnrarl;l-ltoliicudt,ledlinncep!ecasi:glltilaalnIltiili1lrd-;uislazcrailvtrtraollrcaclluucgllsiii.rbtf.ulIeui')a\ildr(rna-c'.ulrc'1su:iaerrirri!rLftittiucar,llrl.rilLac-ila-ilr'
moduri: odat.ir pr'.in acr:ea cli lipsa clc I ibertate
{ixeazl lirniLe atrolo tint'le. colt[t.,]'ttt iclcii clc libet''
tate, u-ll Lrebrti sir exis{e 11itri rtna; lt doua oltt"a
lnclroinloa(u'cncdt tcl.irt:ltitptisfoancnlealicbcellcLiaat;ci inlirtrrrir o lirni[:i

itlei a iibtlltitlii,
e{! al Ii Irel,ruiL sir exisLe. lrr ili'irlul caz \-li ob(.iue
vulealitalca, in cel tlc atr cloilca ilttzaglelrlliiul.
fn ifir'1ii, li1tsa tle libellatc se tl'atrslot'mir in dcsli-

gulare.I lil,rell"irfii ;i a ft'utnosuiui, iu cal'icatrtlil,
!rin acecrt cir, sub folma utlei judecr-I!i apoclie ticc,
csenla ei, cu trr:cesitatea iibertir!ii.
se comparii cu
Ea este uril.it dc la ol'igirtc cleoal'cce c-\pl'iillil lltit
in con{inut cil. ;i in for-mir rorltradic{ia expresiL a
libertl'rf ii ;i f lurr.ostilrti cu sine insu;i' flar in cali-
79 cltur:i. pt'in r-efleml ei ptrl'marleut in motlelttl silu'

])uLercit ulilului est.e din non illriut.ir ; ea poa le pncluat o palts clin obliga!iiie cavaleregti, deja
*[;rb.u[ s-a constituil" in protectorul legal ai liciu-
ajunge, iu rnod lclalir', ciirr nou Ia libertate ;i fr.lr- lelor', inv[]a!ilor ;i n-evinovalilor'; deja foi'la ;i
rruseto, circi ea ne arnint.est.e fnaucenuacrnr:uasi Liude;ailut lu1l,en
conLlazice, vrt.eiia individuall gi-au pierdut orice str[lucire
cale il ci poate rlr fala almelol de foc. Cu toate accstea Don Qui-
annurit.i"r aul.oincinl.are. oare, sub
absolute. apalent,a 1_rl.r- lotc ac!ioneiizi cle parce toate aceste muta!ii nici
trelii pozitive a nulitirtii cle.r'ine criuricii rr.ar astfel cu uecesil'ate
irr sirrt'. fi avut loc;i intri in o

A;adar, opusul srrblinrtrlui osLe tlivialul. cel al rnic de incurcdturi ;i conflicte ce-l tr-anslorrnd
illtr-o caricaturit, fiindci pun clr atit mai putelnic
plircul.ului. dezagleabilul, ccl al fruurosului, cal.i* in eviden![ inevitabila ineficienf,l a comporta-
catura. (lalicatulu cst.t: o nol iune loart.e lirspinclit:r. nI\rjlitel'rr'ni.retturanltaitliiciA!tinumna"ic.lol,islcsidtaelee(l,i':ellnuvoloadc,eilaernlegalioudruieousai,sLseips;ulieaijrsutpeslitr9i--i
deoitt'ece crincenl.r'incl in elt [.o:rtc tnctatnoliozele
uf iLrllu i, o lolosirn aproupe in acela;i sens crir
acesla. t:lr rro(iune genelirrir si opunern pe clr.clt t
cat it'atru'a idealului. pe calcr il inverseazir. ,[Jill lltre all-ora, in situalii similare. Premiscle reale
cauzil accstei lclalii del.elrninaIc cu InrmosrLl., 'l-u c,iir-e au actionat acesLe stele ale cavaleristnttiili
rlr.r mai existi insi, li ficliunea existcnlei lor fal-
calicalula estet irr rnlisurir sit facir [.t'eceleli sltrtr--. sific[ conceplia despre lurne a hidalgo-uirri nost'rtr
flurnos si sri parcur.q-ir Loale L.onalit.ir[.ile fenonle-
nului. crici trxist.ii rr:rlir:aInli sLrpcrficiale 1i pr.o. llirrliue'.tbneuintttliacclencae!ivbnauelnecrie-u..,EaDclaleervs,i'treaintc, u'htroaaajloutsec,inginaesfniuaelliors-saii'e,rnauiclnoerssrl;i:

fnurie. .seriine si snrnbrc. r'ul€ar-e qi sLrblirne. ocii.
riase gi inrrint.irtoare. r'esele ;i inflicosirtoare. IJal"
indilele,nt dc {elul irr cale sinl. det.euninaIe in cltr fsiidue'itlo, rs',epiorsiectelenamvelncteulroi r;iopcll'eimzaltloi,r iudl'[gostit'
inselc. totrleauna tt'irnit. ltril sine ;i la fonclul
in rninuui '
sir tr':rnspalir nerniilocit., odatlr Nu pubern s[ nu-i aclmilirn virtu.tile subiective, ;i
lor- cllolez,i;tiir' yi lasii nu ie po:rte si nu ascult[m cu plicer-e poezia.dis-
lor'. I)csple olice ur-ib trebnicr cr,lrsulili slu, cind strllucegte de grandoat-e filan-
cu oprrsul
spt-rs in toI cazul cir intplici in sine lapor'talea l:r
acel fmuros I)e rral'e il neagi. Inlor-rualul irr siuc trop icii . in Evul Mediu ar f i devenit iln detnn tova-
soliciLi fonr-ra; incolecLui arnintestt: irnediat cle rrluiui,5nurtirirlc-claratltvocalreleittrleilreonlreuLtrnneaesnletteirltrotourtulsonardlee.,rp;'iioitazirlic[r'iievtogeerilcluolit"cA'le1'Iv!'ouitcirl-:'
mlsnra sa uolmall; ordinat'ul este ot'diltal cleo:ilcce
t t'rrlicaturl, cu aLit rnai plegnanti cu ci[' acesLe
contrazice sublirnul, iat' clezagt'eabilul f iindca iinsuliri. rninunate in sine. ajung in el l;r o in\ror'-
anuleazir piicutnl . Calicatula insi rlu este nunl:Li
negal'ra cletclrnin[rilot' estel,ice Ecneliile, ci, r.A
irnagine clcformati a nnui rnodel sublim, incinL-t* slile 1i absurclitate cal'e le alluleazi' cir-rtl irllr-cr
tuibui'c insuflelirc i9i iroselte vil"e'jia fafl
t,or sau fmmos, reflecti calitdbile si folrnele acestitia dc tr
iinrs[ei!}ilacraep1cInniirlntepubnieit!oi lnetrvri-niro;-'
inlr-nnrnod inclividual, astfel incit ne poate apirlel,l ln{)ar'I tle r-inl, ce
chiar f nunoas5, ele provocind atunci, prin absenrt;r elibeleazl ocnaqii
vali, scoale diu culcir rin leu. pentl'lt c[ esle regele
lor', un efect cu atit rnai enelgic. Sii ne oprim cle un lighena; de birbier-it drepL
exemplu la ,,Don QuijoLe" de Celvantos. Nobilirt elnirnalelor. IoloselLe Mambrino l.a.m'd' Aiun;i la
cle la Nlanch:r esbe Lrn fantast cAre, cll o pasiune
rr, oifttl nernttritorrilui
acest punct al autoanullrii grandorii patosultli
bolnivicions5, se vrea ;i se mai creclc inci uu car-h- sau, rltcleur apoi de el; comicul rlzbe;te d in
ler al Evului Mediu, dupi ce tot rcstul societi!ii
aalicaturi, care attfel ne provoacii chiar {)
se desprinsese $i se afla in contradic{ic c.u Lln nlod dp lrnetraucolici l-ristele' Don Quiiote' slLac' slab'
el rlelirind, nu e niciodatir vulgar si:ttl dezgns-
comportarnenL atit de aventuros. Deja uu mai
exist[ uria;i, castele, vrijitori, deja poni!ia a g0

Partea intii
LIPSA DE FORMA

(ioncli{ionalcn :rlrstlactii. Irrnd:nncnlulir. ir {ot
{'eea ('t: e Irttrnos e.slc. ('uln nm virzttl rnui strs,
rrnit:ttcu. flir aPat'trntlr strnsihilir a iclcii ('iI al'e nc-
voie dc lin'ritale. <'irci nriurai in ca stir pul.ct'cl
tliielenf ielii, dal difeltrnt iclea ff ir rl rtnitate t':tre
se deiaseazit nu este posibili. Orice lLutnos Ir'ehuie
sri sc prezinle ca unitale, derr nu sir se inchidir
rloal slrre ext.elior', ca unitate, ci rnui rnult. sir se
<l istingr-r in sine, la rinrirtl s;ttt, pe siner, tle sine
t'a uuilaLe. I)ifelernliercir poate duce la dtrzbir;ltre,
irrsit intrucit dezbinaleit esl,e lupta unitirtii c:u sine
iusir;i. trel:uic poatir t'einlegla crr 1;r-occsul
sir se dacil <Iesfi lulrlrea ernpiricir
ci in ttniLale, crhiar deltarte. l)rin
disolutia lui.
ltu ajung'.e int.ottlcauna alit. de ltro-
uni-
<lucerea cliferit.ului siu;i pliu
lrtea se erviden(ilrzir ca altn<lnioasir.

-\cestea sin[. axiorue dintr'-o rnetafizicir :r fntuto-
sului. 'l'rebuie sir arnint.irn de ele cleoalecc ciin cle

deculee fapt.ul cir urilul in calitale de lnuuos rrc-
gatir': 1. reprczint.ir netrnitalea. neincheielea si
irnplecizia forrei; 2. t:ir atunci cind insl.iIuie clife-
lilul, il ploduce fie rra o falsir ileqularitatc, fie
cir o lalsir eealitate;i inegalitate; .'i. cit in lot: de

lcuniIicarea follntri cu .sine insir;i cleterminir. rIim-

lloLr-ivir, 1.r'rnslortnalea rlczllinarii in confuzia

llnor false t:nnflir'te. Acesl.e iposlaze dilerite ale

lipsei cle folrnir le putcrn cltrntrrn i ;i cu cxplesii

83 qerrDane ca .,(itrst.alt.losigkeit". ca,,Ungest.al[" gi

'J.'rebuie sir distiuge[r ilcurD cle aceasl,ir absolutl
lipsir a folrnei acca lipsii de fnrmi pe cal'e o cousi-
rirlirrn rektliuir in miisura in care este deja plezentir

rr form[, deci o unitale ;i o delirnitare, dar
liirsitir incl in siue de orice diferenliere. O ase-
,,icnea coufigura!ie este, a;adar, amorfl in sine
Aceastir lipsir a diferenfiel'ilol
lrr'l'itrer necliferenliele. del"ermini toate artele sit se

plictisitoare ;i
Icleascii de ea. ArhitecLura de pildn lecurge Ia
i,r'rrutirenIici, pentlu ca prilt iinii zigzagatc, meltn-
,,lir'- r'ozete, cetcttt'i, cttrnclarc. pr"in lirsf ringeli

r,i ellzirli;.a.rn.d. sli pt'ovrlace clilcleillieri 9i
:tculo uude lrltfe I nri ltl existit tlecit trloltoLotl ia
nnei simple snplafc!c. Itleni.itatea goalir. lleclile-

rrn!iirtit uu esle incir, itr silie, poziliv uliLil, dar
ii,'uncdtte.'ua'enuinaesitfaeln.umPiutelilfaolelttateu, tcruttiloalittuslltnuit.ltstettnttui-i
irnutttit. ton poaLe fi chiar nernijlocil" frtttnoasl-
l)rrca ele ni se prezintii insir iarirgi ;i ielrii;i, firril
irrttelupere, firrA schirnbare ;i ftirl opozifie. alttuci
ili rrilterc o tristir sirritcie, unifolnliLate, rnono-
t.'r'omic 1i utonolt.rnic. Iltdeterrnitralca goalir. acest.

iulii neant al tntulor configuraliilor-, s-a anulat
tlela aici; tlin abisul incit nedifclen[.ial- al posibili-
lli{ii r:onlignlf ii ca it a'luns dejlr lltltt.oolricualuliti'aLaere9-i

ticter-Ilillit'e a fot'me.i, r. culorii.
itrrlrczucrinictiirrlidi.eLInertmluitcraitt'cin, spltlisnc rnullurnellrl cu aceas-
fixarea sinrplei iden-
litl'i!i. ia n:r;Lele un :rlt ulit. Lit ilcepuL percepem
llr l)litcrl c. o asclnellcrt irnltl"esilr, dctellniltatii itt
unitatca;i pulitatea, ilrcicosebi cind sint
sirie. circi
r{ublutc dc elergie, .tLr cc:\'a iinbucurltor-' Dacir
sr: opi cgtt: insir 1;r acetst,it uniL:rt.e abstlactir, atunci

cr delinc pt'iir ci.rt'acl.elul ei nedifcrea\.iat ur-itI 9i

il:ti1--r,rltu].rilit. Ceca ce Goet,he sllunca desple viald
irr ec.rret'al, yi anulne cit nitnic nu estc mai greu
tlt: iultoltnt deciL un ;il de ziie bune, este valabil
,s..li,rpiecrruLllonlie,satcllincinr.uPi t{rcrlinsrsttauul rrepet.at. al tlnei forme
al unei repi'czentirri,

ricciiftirent,iaL in sine, ;i care sc separ:I doar de ni-
ln icul lipsei dc formir exl.erioarl, devine urit,

rli iar insttpoltabil . Verdele este o culoare frumoasl,

85 tlar nurnai vet'dele, falii certtl albasLru de deasupra,

firll sclil;irea apci plin Ilurrzirs. Ililrr o trrlnl-r all_rir prct'iz it'. dt. tl ifelcn!iele . ucolo nrrde clcr s-ul cur eu r
dt: oi pc paj i;tr:, Iirlir uri iicoptrr-is clc I igltr r.osii,
intrer-irztrt flunzistrl lurrrrrr.ilor'. rlor iuc rnr.,- si t-siste. Il littrlltut'll el)icir;i in t'ca dllrnat.it:ir
r.rotorr. (lci l)ri!l J,e purti drs rtuttrtlrts'r,tl irr pur.iq l;nrcllezsict rf-erniol tndeclrrsseetnnnirratnnicfeustiur l<l 'lIt1:ri7'mr.srci ntlceu1letlrtnni.stiinc
clin
trt'au incinInl i in 18ii(] cind iurpuslir t.rrlilrr si iir,nr- rlrept lrrrDulenld ori qildgie. Accsle ipost.lzc pot
trtl canonaclei au t'upt rtronrilorrilr .scir-[iitrrlui rle
r:iu'rr!,e de l)e buler at'de. (l inrl lr <loira zi in.s.:-r deveni ;i frumoase, ca in cazul unei muzici ce de-
lttpta t'ontirruir si cinrl si in u Ir.rilL irnlrrrsrir Li.rliiL"
scric o birtirlie, dal ca r-epl'o; elc desemneazl lipsir

lrirlelrtt sit tru tntti incctt'ze. t.ci ui'irr tlt:;Priirsi rl in tle formir. Oscilalea ;i nesigulanla contururilor con-
lrlictistrrlrr r'.rr'luirrlrlr'. ()!t, r1y,' t' t,.sl lrtttLitltrrt .,.,t lrazic ideea de forrnir ;i aceasbl conLradiclie este
uriti-l . Incomprehensibilitat.ea gi anelllia se ascuncl
I'nitlrlclr. tlllr t'stt' rrrrrrrlti irrtititlt. rlt'r irrt,. lr-1,- adesea drtpi asernel)oa forlne laxe ;i cont.ut'uli im-
tlirr'" rrlillr rlcollt'r'e ('()il('ei)lLr l lrrlt,r'llr.alci irnilir tI nu coufurrdirnr aceste forme amorfe-
llrcsupuur-. t'a lr.easta sir se tl is{iuglr tlt' sitit' insilsi. precise. SI
rnolusctrlale, cll schita. Schi{a aderiu'at.ir cste pli-
-\poi confirlutalia in sirrt' ii Po:rtc ol)uu(' unilrrlii rnul proiecl- al unei r-ii[oare exccu!ii. E,a incir nu
dil'eltrnla ploplioi sale dcsliintali. i,.a 59 polte c.ste multumiboare tocrnai pentru ci ii lipse;l.c

cl izolva < a Iollrrii ;i d isltiir-r,a. O ust'rutrrrc:t tlt:siiin- rtreoc'.arndat.I iurplinirea executiei, dar ea ue lloat.e
lale poate f i lltrmoasir. itcntnr cir rlr ea csle leq-iitii lirsa sI intlevedern deja, pe dcplin, prccum schilcle
cler-t'nilor clr disltalitic. u;zrrlat' o clilenrnIicx'. chiai rpnreagriillotitroapriceL, ofrlni t;niusseclcualllptoolsi,ihiilnl'r.lilrnriacrnliaenkrl.getlle
clacl :lc:<rasiu purcrrrrie in nirnic.,\tt.act ivitaIcir at.rs- lor
tui fenontcn constir Locmai in accea t'ir orialir tu
siru

Iorm:r rre este d:rtir der enirea I ipsei cltr fontrir. ;trrrlr ,.Colec{ionarul ;i ale sale" Goethe a aualizaL cu
l:rn[ cir-:o.sebitir fine!e toatc nuanIele ;i diferen!ielile
tl'anspnnele in altceva. Sir rro irnaginiru un ce se poL face aici (18).
rnuntos ale cirlni culrni incor.on;rte <le llitrluli se
eslourpeazi in cea!'a depurtirlilrtr. I)acir trc irnrei- Nebulosul nu esLe, a;adar, abulcala flumoasir
in care sc poate invilui o founi; oscilat.orul lru
rrim spumil ultui vtrl caLe se spat'ge. at'ca s1;urnir este dulcea virlurire in cale se poate pierde o fonnil
sliulbelatir, sf iltecatir pe cat'e ciclonLil o azr ir.le cLr
un ttrlel fulios in alrnosleli. atutrci ltlirbtrsir.ea t't,- pi niri altnonizalea in cale se poatc sLirrgc un ton.
Ioanci cle apir abia inirltate este frurnoasir. Sarr clucu Dimpotrivl, ele repleziutir est.ourpalea del imil-irrii
locrnai acolo unde ea ar leprezenla o necesit.atc
ntr irnaeinirrn itltctet tltorrnt'a(.1lru.(i'se(\sltrtr'I.oLlutarunroi lresglj[.lli.,riIr'c.(,,,orrnr--
hot.ilritoale; neclar-il,atoa diferen!.ielii unde ea ar
iclit, atunci ilcJrui sir se manifeste; inint.eligibilitatea c\ple-
l)illatie cll plictisul eqalitl'rt ii cc nu cuuoustt:
schirnbalea, olice rnis<tale, cltial si cea lr rlnccrl:tr-ii sici, uncie aceastrr al tlebui sir f ie nrli marc,rnt."r. ln
si dispalifiei este fnrrnous:i. Dar.r.eeu ctr este I'r.r_r- sculpturir ;i piciulir incleosebi fot'tncle simbolice ;i
alceolice sint cele ce ispilesc splc o ustrtnenelt tLlt-
rllos in acest lnod r'ler'ine urit cind aDui{irea se ialc. Si aclc:;ca chiar ;i cu ceu tiuri ntutc buulr,oin-
pl'oduce acolo unde nu ar tr.ebui, untle ar' trcjlui, tir . arlislii rru Lcusesc sir ob!irrri o precizie cat'actc-
<limpot.rivi, sil ne n;teptr'rur la ferrnilatea ;i
lirsire:r conf igura!iei, unde, desl- risticir cirrii r cli' sr1 r'eprezinic :tlrsl lirr'( ittni i)l'ocltttt
aladlrr', f igur.a, lti l)alric. kt I:rrutte, le clutlcrt ntttrhtt.s't', l)ari.s si
in lot:
:sir ci;tige plintr'-o asemenea iluul{ll c. esle per[(u--
bali, ciunl.il-ir ;i esLornpatir. Se const.itrrie atunci ;, l t t'lc lr st'rlirtiil oultr. Nc irrt t cnr rlct'lir t :r Ioit t'i c ttrrt l-
('oea ce in altl nnmirn rrclrrkrs ;i oscilalor. lipsir de lscllr(jnrir
Iirrn i!i tlaci intI -1ln ('irz t'i rre oftrl ilt in

* Pattidul plictisi{ilor' (in olig"intl, in Iranccziri gcneral o h'uruoasir f igruir lernininir. \'cchca ;coak-I
*n O. cc plictis ! (ln oligirrll. in Iral]cezil).
tle pictulit din I)iisselcl<-uI a suferiI rtiultli ll'eltle

*.Ilor];rr1 irolclci (in oriqinal, irr frlrrrr:cz.it).

de o asemonea lipsi dQ fonnir, intrucit prin predo- Lrsi lut'r'u 5i in palt-e ltlin fapttrl t'it irtclt de tra ince-
tninarea unei rnaniere sentirnentale de albuur, s-a i,utirl ni;s('ilrii ei o .[onnii csle azr ir-litir ittlr-utr ctt
i,rirrl alI sfir';it.1tc cleitiin neaslcptat clin liersllec-
ingelat in privin!a diferenlei dint.ne pictural si . ir rr irrceprttrilui. Incletel'rninal'eil fot'tnci, c(t cotlstii
poetic si, alirturinclu-se poef ilor, s-a llazat prea ,lrrr aceca rir in inf initatea goalir tru (r pl'ezelltir nici
mult, po faptul ci formele lor echivoce. proirlema- ,, for-mh, rru poirlc f i considelati uit'i I)ozitiv f nr-
tice ar puLea fi ajuLatrr de cuvinlul pootic e-xplica- !rr{)asil. riici 1;ozilil ulilir. t'l-tci nort t:ttlis ttullu sttttl
.i,rttliculrtt'. []a funclal netitt'rt crt Itlt pt:rlrlt' fi t'ottsitlt:-
Liv. In poezie, dupir apari{ia uuol rnari genii intil- lr t :-r ilt li it t it' cotrt it':t .

nirn fo:rrle adesea o perioadir de cpieotrism.. in I ) imllol lilii. clc{etlt irtlit'elt netl ilelcnl ia tir a Ior'-
care bintuie lipsa dc forini. ln cpicit ea titlCcr spre ,rrci" ct'stir in uoiut'ela{a IeJ)elate lt at'eleiitsi st'hiltl-
teoria iui SclilegeI conlolui cirreia rictiunea. r;a lrili. poalt'prodtrce rtn elect, colttit'. In loc de a
simplu flaqrnent dinlr--urr coutext rnai cuprin- tvolua sj)r'e ull alt plcdicat, t'a rct'atlt'tltet'ett itt
zItor, ar putca continua Ia nesfii';i1. {irlir .uicio ,rnirl si ircclusi. Sirnpla itlentitlte per'lletrtatir la
unilaLe interioarir. In liricii e.1 sc (:lraclclizoazir :ilslilsi{ ne-at'pliclisi. $i t'hilrl tllrca la int'trpul ittrr
I , irltr t'uruvlt dc ea. iu cttt'irt<l tti se rlt pirrca lesilirrglt-
de obicei printr-un surl;lus de precl icate. care im-
;,rlile li ulitli. cuur se in{irnltlir irr cltzttl ttrrtltot't'o-
poclobesc subiec:tul. Plin faptrrl cii un pi't'rlicat rrrctiii in cat'e lillsa dc llrlcnt tt lttlloltrltti lt lltts itr
il sufticzh rnereu pe crlirlalt. in ulrua unei atari !ttt'ir untti o t'x1lt'trsit' aJrstrItlir' cat't: itttt'tt-
suplaincilrclri, in [octil inLeri]iunatei imbogi{iri , il este i llel'sOrlaj
lruuersr":' l'olosilir lltrste lti[. tte
:r imaginii ia na;tere o cotnpletitudine cule Jlil splrntr lot I e I ti
nimic, care :rrneslet:it trscn!ialul cu nt'tsenlialul. in ;rit iiir tle citer-t ot'i lli tttt l iri s(rc. clat' st" uzeazl't
lurinrl ciucintl la situatilt lltrttenla,itilir a trrtei stt-t-
dramaturgie lipsa do f olrnir genereazi asa-z isa piditrli ccr sc tlott;ttr s;lilitrr:rlir t'tt ot'ice irl'et. ,\rtis-
poezie drameticti, c:are facc ,apriori allstlac!.i.: cle iul adeviilat ;tie sit Iolrtst'lts:cir jrrdit'it-rs eleclul
condiIiile reprezentlrii scenice, reuunfind astleI ic al lepctilici (irlin t'at'e. desitru". ltr ilrf clc-
clin plincipiu lit acIiunea propr-iti-zisir, la consLrr-ri- r oru
rea caracLerelor, la velosirnilit.ate, con!inind arl.e-
sea nurnai o scrie aleatorie cltr mouoloaq-e lirice. La tell ttit'i t'cft'cnrtl, lrazuL lttt lrltc leui) r'a cle llilclir
noi germanii, intrucil" tlu lle sirn{itn o nafiunt' ;i ,'trislrtlin in ..Illoa;telt"'. rirttlt' sl)r'c a clt',tnonstla
,'::r'acteml latncnIaJri] lii ploloQului curipidean'
ca atare llu aveilI nici un l.eatru n{Itional. clin pica l.e
douir t.i'eirni alc produc!iei troasLle dlariral.ice sir.i+" ,rlt'l)rczintl un Eschil ce s-{l Iirsat. irtduplecal' sir
alcirtuite tliu asomenea dl'arnc prrrc. irnposibile din ;rdituge Ia irrceptttul Ijtrcirnri ti'irncst nt lrll cttvint,
punct de vedere teatral, {iincl cleci de prisos sI drirn ta ..blirni(i". .,rtlciollts" ttt'i,,sitc", si)r'e a-l face
aici cxernplc concreie. Irste o eroare. sir-l facrrn pc :;sLfel crlagh ios. .'\ic.i. tlrrJrir !iecltt'tl inceprtt ne
Goethe rirspunzrltol cle acea^s{ir siluai.ie pentni cir pnlenr aqtepta la o altir cotrlilttltl't', tlar fieciiluia
a scris F-ausl., deoarece Iiausi a tlecut cu .stuf llicire rrerindrtplecnlul I'lschil ii lrciaugii nirnicitolul ..ul-
ploba leat.ralitir(ii in llrima sa palte. ial cet dc :r
iiriras":
rloua. dacir s-ar colnpune ;i pentru t'a ttruzic{r r:oce-
sali, lu'tre<:c-o;i ea, circi nu estc ginditr-r rnai Ii ttri pi dc:
..Cuttt spurre zlrinul c€-,1 nlai I'irsllindil, trgipt.os
pu[in teal"r'rtl sau nrai putin aptir rr llrcil 1lo st't'nt't*: Iopiita pe tnir ri cu cincizeci de leciori
$i-n -\r-9os..."
(Jpereloi'.
'i \u c-rist:i predicl I c r]c rroirexistent Etllli (itt ori gillal,
I)upii t:e :rrn analizat rnodul iu cale se consti- 1n Iatini).
[.uie arnorfisrnul urit. tlebnie sI cercetirm acurn 89 * s I:'.irir noi rnii (in origirrnl. iil I rirncczi'i).
;i trecerea Iui in comic. Efectul cornic este obtinul-
ait:i in parte prin aceea cI in locul unei anumil.e

cliferenle la care ne agteptirm, se repetir rnereu a(e- 88

Iischi I pe]lLl'u cI ne-a pirciliL. Ridern pentl^u cI opusul
total al celei ulai mat'i impetuozitit!i a ruigclirii --
A piclrlut un ulciora; ! ciilrnnl fiegrnal.ic, ne sulprinde. Sau sit ne amiuLirn

littripide cle pildti numlrul ('u clovnul c.ire \"rea sI invele sir
sEir lfafrcicircrs1i;eabpiraosptoual.teCfui greu i se explicl
., In rninir c-un toiag, gi-n piiri tle cerb. ciiJlreascii.
lntr'-un al:li cle 1orle, 1lo Pllnas {:e tl'ebuie cortr-itrs sir inca-
leee. ln slir;it sc inallir in;a, dar'... gre;it, ag:t
l)i6nvs..." at'trn,rlllzai"flainspalececsotadseirn;s.ap.rlnin.tll.tc'c)ieaaltcait
incit. se treze;|e
.Licfti 1 stamatoliei ne
gi din nimic ;tie siL extragii cer.a. Ra{iuuea nLr
... A llielclrLl un ulciolas I

1')uripide spune cri din nimic nrl poate apirrea cer"a;i cu toale
acestea ledem ctlnl Inagicianul scoa t.e clinLr-o
,.Nu-i om sI fie pllSrie goali un br,tchet cle flori dupl altul. SinLetn
in toale fericil": circi ori se n:r1to uimi[i, clar ridetn, deoalet'e I'aIiul]ea noastri, in
cu slale gi tlitiegte-n siri-ircie. vreme ce esl-e corrtr'azisit atit. tie er-ideut., i;i spune
()r'i e tle j,rs. rlri..." in Iini;Le cir totu;i elt :llc tl'eptate. I'octuai aceastir
conl.radic!ie, cle a f i tra;i pe s{clat'ir in ttrocl corlltienl,
Iiscli L ne incinti. $i trecelca unui olu bcrat rlc la lostirea
lirllmalir la sirnplir bilbiialir, la sunetc nearticulal.e,
... '\ ltier'dul urr ulci<.rtl1 I leJlex al confuzici in t'nlc a tlecirzttt inteliger-rfa,
ne poalc pirrel pinir la un anutttit glad comicli.
littripittrc
,,Si pilt'irsirrd Sidonul,,,\genor

Fiul lui Crrltnos

... Iriercte-',r nr.il,'i'Tit11'* B. ASIMETRIA

s.a.tn.cl.. s.a.m.cl . -r\rnolliu lciit'ezillir rre.rnijlocita si trrlrla iucloterr-

l)elrnanentul alint. srllr'(r o st'lr itttllltt tr a corrf igli- rniurrle a formei. l-lir se aluleaza Ir'ccind in unitatea
lrr\iei;i pelrlurncn{.a Icrri.iriete in irttttit <lcjlr t-ri:-
terrtii, indelpine5le aici rolul tle tri.s r:onticn':'t' tle cat'e unei for-me, cirreia ii lipse;te insir o cliferenliele :r
in rnocl fericit, dupii
farsa ;tie sii prolite saltimbalic acrobat, cttrn c1-illultleemt propliei inLerioriLir!i, a$a incit. plirr tlceastii netlife-
obsen'a si la or:ice san
lell!iere ea est,e in sine Iipsitl de folllrir. Sart deose-
de cilc. Lipsa de {onnir poate sil cousLea;i in 1r'e- birea se conslit.uie in afut-a lolrnci. dul ast{el iucit
celea in coutlaliul pozilir- al i'nceperii coaf igurir- l r:plez intir anulalea aceleia;i.
rii. Ni sc anuui.il o forrnir. dal in locul celei a;Lep-
taLe apale contlaliul, o dizolvale a formei nlscincle Unii"atea unei -[olme so poate lepeta cu rnici tlifc-
intr-un slir';it r4rus ayteptirrilor noastt'o. De pildir. rer.r!e, perpel.uindu-se dupir anurnitc req*trli. Aceas-
un r:iolr.r i;i ia un avint ncobili'ui1. sjtl'e a sl-rl-i
peste o balieli"r. Porrre;Le, ;i dcja vedettr in irargi- ta este reeulalitatea. llar intlc lceulalitate;i uni-
nalie saltul curajos cind iat.ir, puIin inainte de late se rnai girse;te gi accl ncmijlocit al{ fel de a f i tl
lintii, se oprelte brusc ;i cahn llece pc clcdesubb existen[ei. cliucrsilalea (clie Yel'schiedenheit), it
sau o ocole;lc iu pas tle plirnbale. i{oi I'itlen-1, ca'rrei policlomir varictal.e poate f i dcoscbit de plir-
enti clin punct de veclere estetic. De aceelt-. intreaga
* .\ristofrn E- .ST.cPu.lLrL.t'\,.,trl<llLltrttcrerrreesrtiie, Euscbirt Cirnriltr si artir tinde in rnod cu totul instinctir- spt'e varialie,
St. \Iihriiescu l9irti. p. 299-:iill. spre a intrerupe monotonia unitittiifonnale. Aceas-
++ Forlli comicir (in original. in lutinr'r). ti varietate plircutir in sine prin oiiozilie cu iderr-
90 91 ti,taiea abstlrctit, se transformir r'nsd in urifenie

t:incl devine atrtalgattrrtl c:rinluz al celttt'rirai lrel trt'^str :i::'ili,;,iirniir; "mi*'*r i:"lill:"", ;"ilj;;r.l{,;li;,irrli,I'{r;trn,ulli',i,"i"ehi;:e,-vl,r??nl-iS'iutri":tlnttn'-dLfclr1't,tlolrL{e,rIl;ii,t,t;Y"n,n;lti'-itrto,r,Jt"il'hn"t#rD,nrlrez.eirr,lieti,irr,-;etu:tsiatr"l;atsc'isn'ol"teil;l';itl1;aelr'eiitclizcll,ri;'t'*tlirteln.llll,,lelirtiii;rl'lr',ltili.iel.li;tlprI'ri;t:t'lsiiil'lii'e,nentitlivi:oe,iritnltttIisenui^,ln:tllg*llg'eslie'.1':liioelrcIlne.ln]nratlthli.t'"tilarua,iIeco'AeiQt;;t"f,rr'oirtaiaeu*l:etiit'c,dleic,p5ub"c-l"';at;jlr"i's,tu'l"iii"tu:itirier':1iltlzrti;iatty'1r;Lrtrt'pJl"""siIiaui1'l'6uiclni'''taIvasr'utr"rrl'it1tilru11;tuliit'ari'x:iii"'.lte"i'*il'''ttitct:llmet:t,"tr''c'erl;nsl"a'Lo't1rtpttitir1Ifict^iur;"'r'"r.l"tli:g.rt(c"ll'o'ts.i"et?''.jt:tr;t,titittiitl.t"ilee;lbtic'rit-i)":ll;'l',i'''"tt;l't'let''trt,.b''rlui'J1e;-ln"t'i'i'l"',i*;a]rltJ'uteli't"c,*'l'l't,tiii;".isiL*iLit,-'"i;-;niaici';"z'.<totrtr'iiolas'-e'"l"i-tt;ut';t"';l'ltt;rt"tl*lciej"iiI't;ba-t'lt"rt1,i'tplloiiallit"'"c"u'lrri1r'-rtli"P'.i-eJtc['l'"e'nil,t"ds'lttttreauit.',otc'n"*o:ir'iic,'z[tciri:esli;r'tt'i't1e''c'tllju;rle'ItLr^iciiit-lrl'lt'lrceIi1srs'li,qrlldul'toutsril.1Ic{diapriclrili'reti,batret'it.l:ltl'lcuttjs"gte:.t1'rl:rLa"i'ra;aa'"cite'trlti:s]txr:ilrLaietittii--1titrti1;ltwrinLir'rt-etii":olr.','ci"rc,xtpnnutarti]r].-:td:5;sttt.nfiottalorrcttlc'':''o:uIu.otein1r'itizcciiii.plgptmrr'l]ll.tlTtitlsrLlelr.s:r:itiiii1,ii'iarot(]e"t"ltit.:tlisl'''ia',tlrl']ota'c[lg,rlr,rltltii;lOe.litilcn'ttoll':rtrolz'vnlc:iu'l"1iIrioncOa;iiirlrt,i('eilot;:iiasllt'ttrntii.et''"'le'plntoLrtLttlrrelIirataal''tillolitIcuntcrlir:ltlt,nslncatc:l'cicil'e]eotf;;'lteaaaI'lle.t=ltlcalr'eu:oIil|l"cm(deet:tiztr:lu'itiifstre'rllircel'ee1,li''t'utl:er:i:ea:.-ttia'astrcr':ut':alir]tl-a'a1tinr'':nerc:ierIe'r:--''tc-'i;t{i)
t:nlit5!i. Ilat'ri ctin amalQarnrtl lttltlslcttli llll sc le('{'{r-
stituic apoi o anurttitit Qltlpare. el la clcleni t'rtlillrl
sup:-ilrllor'. Ile aceea, iit tll se slliicluiclt.e irrt'li rio Xrr
iniopuL ca, pt'in lrbsIr'actiutrile rttrrtt: ptopttrtii u:'t'-
mdndtotu't, si"r tlotnitrc hrtlticul. itr cltt'e rlivet'sillrr-
lea tlecacle alit. dc lesuc. -\tn arninlit ttiai itrrirr'L:r
at.li'ri.neplcutllilratssl iitt::eltlgirrnrsetuQl ol)ltot pIot.tlllrre''-i
<le rnodul in car"c irt
Ior s-a st lircluit tle
rlilr"i suplafefe. La iuct-ptlt so r.ltitir dc lrltrrt{f rr{)
lltia ciacii sint. tnli nrult cie,triI tli;te ct'tctt ti 'i
sIitnlei;toet'tlloinnieizc1pi ulittlitne.'Ic'ol'iluoll'i:grthei;utlr.tilzilrirl'-l
trluucl.e, cleci

insil incepe
zagul, r-r'ejui loliat'. clin!al'ea. Jlanda irnirleliillr '
r',iicta detin fot'nrele Iuntlltrneubalo alr: olit'ir''l'ri
orniltncltisl ic i ;i ltr lltr ttrrn legl-lsi int'i 1le Ia1le Ieie
si criloat'ele ntl:tstt-tl.
ll'ttrrl in divtrlsitattr t'otrsti asltclat"itt lillslt tttl':: l'
legirluli inteligiltiltr. citt'tl sit ltclnne cl itt tttttt irrlt'-tr
fiiirn:i reiativli stttnecictiia delntant:-r a del;iliiir"r'
tlin llrrrrtLrtl tltl ltrtlet'c ltl icullli;
slilc. Nurnlti si zirp:ircerla i't.rttt in tl irr
irrculcittula clezot'dottlr(ii cler

rtiu sal islirt'lt t.r.ra r-e. Ilea I i t a tea cot itl ir ni t' 1l I irrli rrli'
irtr:iIct:li (\ret'rt'ttt'r'tltthcitcn). c{ll-e lrr Itebtti sr"t rrr'"
ic. tlacir tlin lerit'ilc tlil
i igncascir sirntul este'i privirrr t'rt och iul utttl i ll{r-i:r:i
l'aile sir lidorn . Noi le
'Icirrr
ci;ligir intlatir o allat'1. irl
Paul s:tti Iliciiens 1i t:ltr sIratla Iilir a girsi ttcittlre-
cornicir. Nu ltutetn
t.t'et'tr

1ut tnaIeliai petrt I'tl ilsen]elteil considelatii cottlir-r*.'.
,1 lr:i rre iese in calc rtu cltuiotr tltr Itllttspot-t. 1le c:tt"r'
.l'ololii. sofale. Ilteso, \'llse tle J:rucirtlirie, palLili"
Ial.rlouli se aflir iritt'-o aIir{ui'rl'e cltI'e. c'ottlol'tu :Lli',r=
tulirrii lor'liirelt.i, li s*lll pirrt'a llilr"i 5i lol in5iltr
rle neinchipuit. Slru irrtilnin ci[c o casir cc l]e l)n'e-
zinlij la ltar-ter altllielltl ttnLti uizttl:tL lingil o Itttttrir
gcrie 5i obligaLoliul bil'1., cleasrtpt'a lilulrr rittiti rlr'ri-rr,lt'r.tLt't\tqot'\\:ni,st'ltttittg-L'iittttlrtit("1' 7t8tl;t lu')11)' i)ri'rntltrl)irt'tt'srrtGirioclclsanl)tlietl-t
ial srts. la rausltt'tiit, ""t'"tuiui
i'r"oiLor cie titotle llltt'iziltrr, Ce sornnilicttLilit si tt'il (l'r(siiorlrs.i;lstc.lti*sr{l],1t7retli],f)o)r<r.'r,tirlltc.l.rttL,1ri,Lt{.ore,'r,lerrc.:pnriallua$trt:tr,"t.l',t"tt's'",I'u,io}iiii"tor't''tr''''t'n"t""li,tJit,''ili"rJo(i,1t''"'l]i8ir'i'il"'c1t""i.1'.iltr".ic;Htt-it'ty,:siilrl't7'liil]'rru"r*t!:c)u.t',:'',l.ii]1i't1'.:rlr.ti',1'.*t:'\:.p:].1'r:r:ro..i_l''tt.;(t.ri'";ril.'('r.'ttu'rrptcrriro"rltt"rltrtrc,lnle,rrlurd'ru1/utirirlccte(A1rIscol8gooia{'cts9sncrrlc;tte'r't
olienlille.
trrictor de llori aceast.i iltitraLralrrtl'il pl-o\'ocatil r.'tl

ingenioasi esle d$

lrazard. Alteori, inirirn int,r-o liblirlie si vetlorn 1l{
tejghea crlasici. cit'[.i de ]:ucate, basrne, illo;ut i
politice contradit:Lorii, curn isi !in L.ovilir;ie irl
('ele mai lrazlii e ornbina!ii, cum nlltlllti \\''asJrillgloal 92
93 (1801) $.:l.

t:l*il iljllil;i:i,lrsrulltilel iclrri.r,u,ll)!ot(,i,,1.,,trl'l'r.,.,,;it.ei ('.iil't,.1c.::tluli fsri lrlrltril.izal-{) {'u os{cr- Il')olslnl.eaiuscpirlcLaojluletatr:lrcccdseto-rlndiiitrauscens;iir_lrrnniifor"re-srnt.er'ilncseaucre.iL:rerr.
,lrj"..a.iirrr"til,r,;,.il'11;*tr{,trtn:u:1orrsliclp),fi,ri).r'isi,ilci,Jcrrirslru,,Js,.ciinr:.;rli l; f ltj, iltrt'Iat a Ii areua rrnol ser-]rilri cle cru'te, intre gar'-
rI rrliI e v i i de Iolrnir cuJrir,ir sau albrist i t rruli sleric satr
a.Jesc:i' ;,;,,;'1,:;,,; yrir:'rtrrri<lal, ne toltle;esl.c crrrintl senl.irnenLul corr-
rlc o ginclire tle_
sllirig-elii ;i inglliililii si ni str j111rr dor. rltr-o er,a-
;;;;;';i,aI,l'ri,"ta,ui{,,i3ir,'iernic:co?inu'ine',*oj"ir,;it,t,;.;ii"1"'ii,1",i1;;,1,;,",.,:'",:Ii]'',jJJ]:"*,l]tt.:l..1r.o''u:.""r"it.n{tIi[eg'4l'is]e't.i-rr[iere"i.roa1eIzbsrpiuus' rlrttl''lairroJetra''Iirtos'drii,it,ri,"ic,t.flttu:i.r;."i"v",?ri..iei:-'ri.e: tdnirilre] r[.inintirlc'-griultlilrtcliltIrar-Ieeas:rulblautiicl1i.xu'r,cllqlezcsc stru, tniri

:t;i*I',.*u'nr,.liplcreisi,r.t"tt,eee",r'iies:l"ne',Ergnl'locrsiae.onil:lfr,cile"a*.aei"rceLr',tgaFe"i,n'"i"nIpietgr,iiir",;;e"t'i,r;i,i-,"1tj'r;,,.f';r-;;Jle;;,i;ni;i,r;';,.;;',;.;;l"r;"i,l;';";1jli'.:l"",lt''".Yl1r:'"'.';:'lt^l.-,:::"tl,l,:t,"{.ti:s'1l:l''c'j,ius(tll't'itdlelt]lnittee.bll'trtpoinaiP-cetetriepalrtrrttictelptl-teacsr's.c.rl,ccste9ili:tnireartirtlt,eaeterl'tIle(r'e:rr'ztr{rrrnscetrr.urtlre\rrrtll\i'rctiiret;lmf"n.)i"ricat.trI{icr.,.oierdtri,larniaaltnrri"*tt.rdsr'rncf"'nlrir"i-les',ie;i"io..";'lrLdl,r;,O,-i"a';il;i\i;'r;t;s';ri;"'.,r.*ti;;.f;;Iit;c;reiel'i;;ei-.;;ira;)r,-;;:., Ne al'lirn cleja aici in ntijlo<.ul rrnt'i rnul{irni de
rLt'ii'r'tn inrrli cl ialrcticc. O sirrrl;lir Iourirrlurt' si ple-
uil,fuifbr.ieer,i.tfrnf,iiri.1rsl;'1rri"-r":ri?rl'rnlri,tr,rl)',1l1lr,/(:ll,,t,.trt:.c{of#:lo';;l:Id:iie'1tt,.t.t;,i,:ft.,ir".rJrtirf.f'iiir,a,'it,.,.,,,,1."i_. t'izli rc lr rlclclitr iirtrlilol ntr li.i rrrr,q; r'lt' irc lurreslct.ii
si st'r'orilrLtrtlir . (lit lnorltet)1. r'ceLLl:ililutrl
.i uslii'iculir siliurriolrsi; t,lr lrqrr!it lbsolLllit . ltolrlo Ii

t.r,elnri-
zt'lrzli olricr'tnl estetic. ea ltoa{c rlrvoni uli{l. Nri
i)u{ern insir Ir-lge cle uiri r.orrcluziti r,ii oprisul legtr-
l;n'itirtii. ireitulalitatoa. lrl llcbrri sii Iie neapirr.at
Inrttroasi. Ir)a ltoatc Ii astlel. du1-rir irnlir.ejulirri.
I'n{r'-un locr rreltottir iL sari rlcgcrrsr:i111 irr- trrlluzig
;i incilcealir. ileeLrlalit.aIoiL va rlcvcni insir uril_ir.
{,lu excelent c-rotuplu de ilcgrrlitlitate incinLir-
loi:ue in tlontelriul alhilct.lrl'ii i1 m;rlezint.ir <tirste-
lul ,\Ieillralt. t:oustluit I:illi nici o siu'retrie intt'-un
leli rle stil lonascent ist (11)). Ileu;ilele pickrlilor'
pnel ilol in leplrztrnlalea acclei ire,eLrlarit.it t i, ;i

pe

t'llre obisnu ilu s-o rlliln irn ,,ntrqlig(rc pal ercellence"'i
;i ilr cale suJtlotele altal adesea int'i ntai a[.r'lrcLit:c
decil st.irl,rinele lor', sinL at.it. de nunteLoase inci[.
:ri,ldiiiellcir\ir"r:rli.lrr'.,e,ts:.riliirr'lri',Xie,'rla.s;i:r;j.,L,"'i:ti1'j"i'titJ;1ilji,',tl.p:i1,lui'r;r:iXcrr,.r1r':rrrursif.,i;i,',a1s.,i,ii,/rn;riei,,rllr'i.irii,-ii tnai Li ne<:esar- si ler,uleenr la o-remple. In
riu lr
.see'olul 1r'ecut s-au lirsltindit in (ielrnlnia. sulr
l'rlura unor l:)r'otinse iruita(ii irle poeziei ebraice, u
l'Ji'i:s(rryblir'nii;.,:rl,,,,';sir,ctr:tsrstf;rrr1[.r..zi1l1't,rlbrl,.."ri.-ratl1l,,'istl;,1,"rlll,.il"."].ltI,li,,r,;l"i,,1tr,,.r,,,,,,",j.1,i,iil;'r;,;;r0,:1,,'i;r.;',',.,,l,'fr1:,,.",,'or,i',.,',;,:,;:tf1.;,ri,'l,t,lill)"'l:''le",ll:':;"''";rc(l"'{:1ttlr';l'''tit{i""'l"s*,t;'loL,rt:"ror'tL;bti{'r'r1e'ir.isi'.iNI.t-.i-e'i\litd,rr:rri{rtlt6iLliutirrloi'trn',tiiarpvtu;1r1,iil.lcrisi'il;1iur.r,11"rt.uf,.s"l'1li1)-1is(o1{';t,l,1rr,i,,r,l,.ln,ll:L,'t,'alr{r'rl.r.r,,ri.',"':li{;e:',r*t,":i,l(,r,,'.: *rtirtrlilor' :rntice, a Poe,z ioi sc:rlzilor-'r'i', r:inteco crr
o lrr][ile libertate lituricir. (,e s-au crn:urcipal print.r-o
ires-ulali{ate sir lbaticii do r:oeziunoa rut'tricir rigu-
lnlisir.l,lulte il intle ele ernu exceleute. curn unele

dilllre poerlrele cle Iilopstock sau compozi!iile
goet.heene. l)al cit de lamontabil :rlatir aceasl,ir
irequlalilate la al!i cit.ir.a. pierduti nu numai
inll'-un eirunos torent. do ruvinte, t:i ;i iut.r-o tnasri

: .ll;;l,l;ii;,:, l: ll * Prin e.rcclerttit desoorrsidolatir (irr orig-inal, in francezir).
'ri' Sc:rld, nuluc ll r.echilor pocf i nortlic i (scandinavi si
irrIrtr.hip"r.i ,i, ',,;1l,i'ls',"r:ulo,"lnI,'itni'nit,olaitet,lr,e:]:j'b,c.rei1rt.;jp,,blii;nilii;Ilca:a;lri,e.' "i i,sl*nclezi) triind pe Iinilir curtil0 condr.rcirtorilor rnilitati.
l)oezia sc:alzilor lr\'oa 11n st.il rfectat. ciiutat, bogal lrr metn-
sq 95 Iorc-
94

tonall cu Iotul urilnr icir, trcrnriz icall ;i incoeren- rrrilc r"oir<li!ii. il tlepl;e;te. I)acir tla iipsc;tc. acolo
rrrrrlc iun f i lost. ilch'epti!iti s-o asleplirtn. atunci
ta. , rrr'nren('a abscnfl rrc deratrjcazit, rnai ales cintl

ll'ocrnrii cXe at'eea rcgular:il-atea ca ;i irea'ulari[.a- r';r rr c-'iis[:rI deja;i eslo nnurui per'l.urbatii s:ru cintl
,,slc irnlilicltii irr p,I oiecl, tlal rrtr a aiuns la irnpli-
tea pot. dcveni comice pritl opunel'ea lor. Prima l.a. rrilc. f)in puncI de leclcle iibs{rar'I sitnetlili nu este
deveni cornicir prilr pedanLelie, de pildi, ial nitirua
prin liatjr.rcorirea accsteia. Pedanteria ar clori sil ,lttiI r'cgulru-ilatca (Glcicbmnss) in getrcral; pri-
ilrct-rrseteze Iumea irl reguliie saie, inter-zicinclu-i r illr tnri incleaprolpe irrsir ea esto o regulal'itato te
cliiar" ;i uuci lurtuni sir izbucneascir altfel deci{. la
timpul pot.rivi h. InLruciL corlstrinqerea ei r:stc albi- lonlint'ri opoziIie in{r'e strs sij<ls. clleupLa;i slirgrr,
llariL;i inutilli pcnl.r'u fencluelul rc.specrIir', ca rrurlc si riric, inall;i aclin<', iutrtiuos qi intitnecos;
elevile cotrtieil. iar iregutralitaLea cille, ilscltrltlcit srnr si rn:ri t'tlit't, care in Lepol:irea asernltultrirului
rttrui spiliclus p(.fztlalr ii peltulltir cel'cnlile tla.snLe
ru aLiln ostenealir. clevitie cornicii inLt'ucil- loac;r irrchidrr r'l sine irrlclsal'clt poziIiei, ('cea ce lunritrt
ir,r'elsirint-. atlicit rnotlttl in t'ale richii, irlcchile.
rerlnl dle1,rLei persiflirri a u.nei asc]nelca ploslii, c:e .rrriiriile si picioulele tmpului tilurlr se cornpollir
in ('x
llaleiLzli r-iata. contladic!ie cu esenla ei. iire rlrttl.rroirlrerurisieTrtrtrisi'tirecnlro.icl ll"ilc)(ute(rn)rlrcciurulibtrulilatalaealalcunadt-berc{cugiilaorlielrurpl:drrtipiiilnfosriet,c. iorelolloluenalcLnerresuilluni;rnlrlp)olor'tae'zIpcaitou,}lli'rlatrr.
ru douli cirloale erre le sepalli s.l.m.d.'foa1 e
o ma;ini.

trJacir unilillea;i eu cljleritu] se vor con[.o1li"
aiunci ircerst; lucru se poale inlirnpla in plirnul
vrind plitr aceea cir fr.rnna sc lepeiir. clar cI in acea.stir
li.r'r:sIea sinI oldini simclricc ce doirindesc o exp]'e-
repelale ea levine tolodai:1 ca irruetsiur?e. llel.)e- sic specilicir in lilhilet:lrrlir. in scrrlpltrrir, in picLu-
tar"ea folniei este ega11lcfec regulalitirlii; reletnircr
ordinii est.e incqnli/alea ir-egularitri{ii. Aceastir flr'- lr'i. in tnuzicir 1i olches[r'alic in funct:ie de con!i-
lrutril partirriIat':ri acesLor lrtc. I)arir der:i simetria
rnl a ea-alitirf ii. ident,icir totu;i cu sine in inegali, rrste intr'-un ftscnleltea cflz llcgatli, aIunci il rraqLet'e
ta[e, este sinre llin propriu-zisri. ,{stfel i-au repi'c-
zcnlat anticii pe cei doi dioscuri't' intr*o fmrnoasii rt di-sproporlie carc eslcr uritir.
(lirrtl sirnetlia lips.r'-sle cu lo1ul, cilri rrrt esle
sinretric, !inintl fiecale cite un ca] cabrat, unul ,i.u rlrllot: prezoulir,:rtunci o a!('urell('a absen!ir eslc
mina stingir, celiilalt cu dl'eapta; uuul cu picriol:ul
drept inainter. celirlalt cu c'el sting. De rinrbele
lnrLi supurluliili clecit, o lezare pozitivir a sirnet.riei.
p:irti esl.e prezenLaL aici acelasi lut:ru;i toirirsi i)ucI inlr.un laport t'e confolnr csenIei sale trebuie
est.e deoseJrit; nu este duiil ul siinplu altcer a" s: j sr'r Iie silletlir o parle a sa lipsestc. alrr nci cxis-
o parle este jn\.L'rsiunea celeil:Llte ri prin iicelt:li,lr lcrrla simclri<ri rrste inronrpleti. llal Iantezia
mpor'lalca la aceJrsi luclu. .\sadur- siuret.r'ia nu ne luolrsllti va acIioria in acesL caz sup]inlerrbar' f i
infiiIi;clizu o sirrplir nnitate sarr o simplil vat ictaIc. <:onrpensaIir', cornplet.incl in imarlinalia noastrit
o simplir clifr:r'eii!ii; nici o simpli Ierlularitate s,,ru lrartca c:rle lipse;te tliu cea exislenl.it, ast{el cir
ilegrilai'iliitr:. ci o lrnital-c cale confinc in egaii{ll- .rrlrrrisinrr:lrirr irt'easla, prezentir conloltn tnorlclului
tcil ei irlcgatritaIea. Cu Loate aces{cr nicisirneli'ia nu in t'calitate, mai
l'{.?rezit}tir incir cic:rirrrirsirea formei; const.il_uiteir ideal s1uipdoolln:rlbniliel lr.anr\srp'cursni t'irrnine
incir ucesl. senlirnenl.
superioarir a flumuselii igi subolrioueazii qi ea in faf a
rnullor iriselici go[.ice, cilrora li s-r t:onsl.t'uiI doar
simclria itur]rai ea pc Lrn rnomenl. pe care, in anu-
rrnul din lrrLnItli, in l.irnp cc cellilalt Jlie cir lipse;te
r'rr totul. f ie cir a fost oprit Ia trn elaj iuferior.
Ouplinziird cu plir.'ilea fa!acia t:n ttitrrnti- tel defi-
* Dioscuri, 1n rnitt'lergilt greirc:i, cci dci irafi, Castcr si t"itar ni so prezinll desig-ur ca un clefec[. estct.ic,
P'.'lIirx, iiii luri Zens {I}ios), I tirr:i in conformilalc cu pl:tnul cliclirii el ar fi
tr.iscLr!i <lirr rrnirce :rr'esIrria ..1

I- 'cl:r .

inrllcJrl-al) lJuron a descris chinurile unui cocogat
nt'lrun. Ilenegat. de propria sa mantit, el incearcl

sri se sinucidir dar: esie oprit in ullirna clipl dc
rrn stlliira lnistelios carc ii oferii in tlar posibilita-
It'u cle a se inlt'uchipa in olice altii formir, spu-

rrin<'lrt-i:

,,Ililcir af \'r'ea sir-rr.ri bat. joc tltl utr itir,ttl,
irnplaniirrciu-i slritnb,
piciorul tiu
sau de tlrrrtnadentl cel raliitl, (ru inall!imel {'ocoa-

sei [{il(}.

-\nitnalelc s-at' but'ttt'a t:a cleun coltrlllillrctrl .
Si totrr;i
r'\nceasi tleirbndnr'rim[.oaalcrescinlte. cmilatiinl'aeltiqclicrt.lertnrilti prtlelitice 1i
IoaLe exel]1-

tr-ilrrrele s$11(rtrl qi Ilurnoase ale spct:iei laltl.
Pot.rir,itI naiurii tltitrl
cste lonua ta.,\ lfost.
buntiuuinlu esutttd u naturii. sir tli"rllrilrscit
cclc gindite l)orllu alIii. otttului".

Alnold insit, lt;:t se nuilre.s{e ilfinnul. sitnltl
intreaqa irnpor-lani.ir a Il'rttnusetii. .lt)l liposteazl

:rslfei:

'eN:inci pun pr'(r ntare ltle! pe llor lir,
uri!cniu
este cnrajoasit.
llenirea ei <-'sle sir tlcyrii;east'ii rtttieuit't.it
in spilit si iniutit,
Iiinci egall, ba chiar srtl;t't-ioririt t:tllol'lal!i".

intrucit uliletrit estc il nt'g-al.isitateA ei ceta
pozitir'" eil s:c sirttIt'insinQulatri, gi lrcesl. setrt.itnett[.
rqtlezitrtr sulclin!l ei ('ca ttriti lll{lt'c. ,\r'nold
, ,rrr I intti:

.,1)ar:ir uici o rulot'ita1e
Iru tni-al I'i ofelit posiliilitate:r schilnbirrii,
rr; I i liicrrt Iottrl, tle ceea ce trttlrtai spiritul este

clpabil,
sple {l-r}ri glsi un tlttttt.t, in ciutla rnolrstnroz-itirIii,
l)ove t;, cilt-e
sc:ilhoasci, cle-.r'tr lu jlrl.oill't:i altasir suflctul, jnirna

rrsetueui unrti titttnte itni

si urnerii.