O cr.rcoa;i'r scirbo:rrir, cliiorrnl-r, Illr'( ul)r ..Jlugul I'ircil trir tltt Itt itttttt i" el lasit er.olr-rIi:r
irrqiti sir s.t: r'eJ'lelle in oglitrtlrt t'olrticrtlrii.
ponl.:"u o pet'crhe cle r,t,hi rnui fci ii:iii. Atlrnr:i
voi intreziiri il-umusrttr;r genului umail crre, ,\r'elerrsi tlelcltti initt i lltr irsirtle ilitti, ptt ('lire lc
nrli rnult dcciL orice pe lume, e protobipril a lrllrlr iilr ttt ilt: t'irrtl rcltirtlicii ttrr ('ilrlrclel' l){)ziii\'.
to[. ceea cc ;tirn si r.ilsilm despre fminusc{.e. rit'r'in r'otuitc lirrtl ltt'cltsli't lrrctctrlie este ttlltttlri
;rl)rili'illli . l\rr rr.ittt;tittclt si ailt'olrttr<liill lt ici
Atit de surnblu sr: r-.xtllit.ilizerzir sLilerinla cl if t;r- rrlr<1,-: nr: o('ul.)ilIir tie trlit. si nlttlt: fltctlltt tlolrt'lllttzitl
rnititii. Si toLusi ea poat.e dcr,eni rin mijloc irnyllr- ll rlizolr':it't'a sa irt lidi<'ol llllllttit trottritttlui tli
lant, rl cornicului . ln liltsa de simeli'ie nri se lilli incii :rlllle. l)al'r'lt tlebtri si ittitIitlr ttlctittl in ttttc itsi-
rrimitr cornic, dal it irrcilceaia si c*rniuzie cl incepr,i spllue. pIiil /rr l ll i|ghicr i
s:i se facir sirrrtit.. gleo;rrccc air:i o lorniii o incomc,- ri.rc t I irr,{c l t'ir n simcllici. in tl 1sir 1 rrt tr l rrrs l
rtreazir si lrntitglniste lr sirliel.l'ic.
iz:tt'ttlottic. I^rlrr
irnpulsui lllf.a. ln ser:r
o es!-ornpeilzii pc iru it.iling'e iiasiniernl pr'ieli-, ca ;i in :lsirl)ctl'ic t'rptiitttl t'lt'tttt'ttlclttt' ittvct'se cstc
sirrc lealizalr. irrt'ri rinul linist.it. I)atir :ti'tltslit oilozilic str Il'rns-
cill'c
nire, lle de aseurcitel, inriilcrcrr't tle ltalticulat'i- ir,r irrli irr lt'nsittut', t'lt tlt'r itic t'rtttl ltrsl . ]i ! i epl'tl-
tIJ.ilc confinutului, o lerr{I cornica. I}ar asirnetria r-intI tlrrllir ( Llltt st sl ie itttttl tlirrItc rrrijloltcclt: c-ste-
lioziLivii, ca|e iu corlgt-trcn'!a ei esie i,ol-usi incr'lr- t tlt' r ttitrrc cllilriliv t:l
gruenl.ir ;i in ee'ali1.:ltcu ei tot,u;ir inegnlli. ucerrsti tiee plirrriprric. J)irr llttrit rlt'lcltrtir;it i t'lrttttlttlit -
siuretric nesinrelritir in sitie 'este deja comicir in ilu l)():tte torrsi.lt <lct'it tlirr t'l polrltl ltvtrll llliii llIttll.e
sine, itr rnisunL ili el:Lre litlicolul osl.e coutradictia t,olii in sine. rlltl tlrntitli lil
dintlt irnposiJ.ril. r.a lctlil:rt.e ernpiricl, si acen gr':iilc. Iiinri slrib si prttet'nii'.;tels 1i sLlalutilor'.
iltliirrde tle silultilt cottt'tctlr sl)lc il holi'rri cale
leaiitriie calo conforrn csentei sale trebuic s.'l oxis{e. q'r-iut.rast csic cel rnai potlivil ittt.t'-ttrt t rtz tlat. I)en-
trr'u urlir si attertsi cscnfir sinl ltosibilc, tiiti pelspct-
r\r' trebui sir f ie. in ltlilrcipiu, irnposillil r:r un br-a! iire tlilelile, corrlt;rdii:!ii tl il'r:l'ite. tlrtl itr vit'lttteli
sir
lic rn:ri lirn{ rleril percr'}roa s:r; darir lotu;i in
iapt un hla! estc ll',ui lung decit. celirlal{. at.unci sperilici{rrtii ei Iiccrireil ii t'sIrl itttrt'trttt::t ii o tritt-
lealit:rtcu tc n-ru' lleltui sii exisle qi cale conlra- 'tr':rrlict ie :rbsolr-rti, tt' t'ttirlittc lollrlii ei lt(rQ-a!.it;
zicc principirrl devine roalir , iar llr:eastri coittra- rielii i sc opur)e trtriittlel. litlttritt'ttlui ltlirtr^itttrlr,
dicIie es{c c{)r}liL:ii. (lornit:ul inciucle si urcseriilo frrrrnosulrri trlilrrl :r.lt .ttt.tl .. in chip de t'outtlt-
care;;ot lvea ca ullllilt-c rlr.rfolnlarea silLr scurtarea r'i illie rrbsoltrli. {:rt'irr t'rrlil:rlo tlc cotttllrtl iclitl
er-idcllli a unui blll plt'curn lele alc i:opistului, lelutivlr, r ir:l ii i s(r ol)iluo boltllt, lttlcvitt'ultti ctolt-.
cloitolului, cizrnanrlni, tirnltliilului s.a.rn.d. in lc:r . ilrrrnristtltri rottticul si tlt: ltctrelt Ioattt acestc
rn i;cirrilc lr)r' cr,rrn ice. <lctcltniririlii rrrui po-setlir;i llttr t'ontlltdiclii ce li
Ijn tip rle comic clr:ostrbiI rlr intlrlgil ia nasLere se ol)ttn irr thilt ubsrrlut. llttltltt cste <tt it'tttu r,r dinri-
il dt'at'itir irlilr aceelt ll"r drslrsuliilii [.r'lt:t.ict'a acti- nttitt't si tt ft'irralt: a licf ii; t:lt o ctttttr':tzit'cl itt ttli"tsuta
ttnii princiiralc ii ost.e oiiusir sinrcllic tlesfilsurare:r irr r:ut'c viuta tlcbitic <lin prinoipiLt si"r lic sitrll Ioasrr .
Ue riccclr, <'onlladitti:i absoluti a bolii, il cacllttl
comicir a actiunii scc:uurllrle.'l'orrlc evenitrenlele viel.ii, esle sirrititrleu.'l'oL astfel, clolii i se, opurle
Ie{)efoeazcilct.iu\cllcepia:ictleoorsusuilcelrcrrci siloisrcs'r.pioollrrlcrsselcc-.qiliiirrlrriIrrrIlcrelrutl.lrag-.l{scclzlti.andlaarlieru-ilirisLnraau-i
i11 In{rd ab:;olu[. t:ellilndiuclt obieclill. ittt' r:ultlictt-
lrii llaeicul. in Iurnina un(rr rstfel clc difcren!ieli
si asetllcrtea tleIctlrn i-
:rles iu cei spaniol. clolnintl {lcelrsli. n'l:rniclli. clcr inr ltosibii sit cttrlr':rpllr)enl
Slrul;cslteare a c-.iclus-o dirr lnulcu Lragetlic. Caltla- se:ifl:-r iu r';tpoItuIi
rii-ri'i t':irc IiIin ele irrsele lrn
alrrdprrorrobianlepsteinr.eIlilnectotluullt\c.-iictLlndtieisoninil.ailol(elphudinrcre'r;rsitirriinrltazdlioll.'ialoerlriutliteilogizlooengaeizcra.eii !(:r- ip1'1111q rle r.ontlacl iclie, nici ltbst.ilul.ir. rtici lcla-
lir-i. dul inlre cirre poale f i pt'c)\'o(r{ltil tloar' :rlti-
iit iul o r:onIt'lrclic!ie, cintl sub lontrit lrbsrilutlr,
cincl suir .lorrni-r rrllrI ivi"r. I)in purrct tlr r.r'tlrle lor'- irlasat dolr i'r:r'lr tli{eli1. et.unri ltr-crru tlo a iacr.t.ll
trurl. altsolulul ltrilrIi: jnl.r'a irt r:ontr.uriict iti {.rr ri sirnplir rlilclculielc. t\slll:1. 1{g llilclir. in oqrtrll,
absolutul. absolutul la rirrtlul si"tu tll r-elalir-lr!" l),oberL tliuuolul. riialoltrl irstt' lirrnli diltrlil rlrr
iar lellrlivul crr rclariivul. iu t'l,z lr.irl userrrcucrr littl .sirtr. drolilrrr ca tliuvol al lreltui sl'r-l rrlirslli
lrporirili vol l)utcir iurll'i-rca iposlazt: foat.lc di- tlar at'es[ ,,si,r'liin'' i,si irrltcstc, irlpolriva r]rlui'ii
sale (le dialol si irr vil'ttrtca rratut'ii slrlc rlo llrli.
!e|se.
Nu cstt'. locul sir irrsis{irrn:Lir,i lLsultr.rr ufcslr;r. f itil; ccc;i ( o iuso{int nli ti,r ltlin rllaqoslt:lL ptrrrl i rr
rrotittlti $(rlltlalc r:c aliitlt irr lxirIiul uetaf izir.il si Iiu diabolicLrI rs{e trnull[.li] rrrr lruirlc crinllirstu t.u
Iogicii g-clxrrale 1i pnr'f iaI sliecrrlatirri cstrrIii.tr iniico- ]-rirrclc. tle;i :rl llt'l-rrri sii o ilcl"r in ptrlrnitnt'rr(i; rrir
strbi. Lt-alrr trrn intit uuntlri in nuisrLllr in r.lir.c rstr t! iavol senlitnerrllil lrosctri'rrlirtl.ioronlt.i'asI't\rrlcrrrirrl]cr(.r(i]rs.ui lrrriri
lle('esal sir fuccrn tloosehilc in I lc IalsLrl r.orLtr.usl. lrrrrtlrtsI rttlttl. i,r
considcnri. rrlit. 1i c<irrirtstril trtlcvii rat. t.orrsirirr.ii [. :rl)itrltI sirrrlilu rlilclcrrlir. .\i.tst torrl lrsI t)rr (rst1.r
.[r'urn<ts. I:ltlsul r,onIr'irsI ilL nurnrri sttrls, el ir.sle si grcsil.
ir('ccA ('ir il lot:ul o1:tozil_iei ucucsslctlct.crrlrrtrtioirrrrstitiitu1;irt';inl
llrare rlour- <ii.lclilul; circi trceslu erslr: rrurrru i tlil'r- (lonli'usttrl tlr.r inrr iusir . irr lontirirr:rlr,. llt'il i)l ir]
lenIa irirl;r'ccisl-r , incir iririrpalrili sir ilcu resici.t itcereit i'i oltozil iu tlrrllit;cstr. o ;t nurii illr lirnil.a l
iensittrrii. Nrrrn irn uceastir Iolrrur lr lut.ut'ilol t.on-
nnei Iensiuni. \iarietatca ltolicloutii a tlivcrsLrlrri LlrisIirrrlc tlttuttri dttTti c/i,r'1. .\r'trL rrrr so irrtlctlt:
l)oatc Ii lrer clrrltlin ir-rstilicutit estclir:: tl:rca rrc cstt- itr arlovirlul pru'si sirnqrlu. ci inIt.nsil'it'iL cxIr'ctrrolc
insir oforitti lrcolo unric ar' Ir'e]rrri sl'i uirliontrzc irr
fapt; contrashii, r-a lirrnine insul'icienf ir. I)iirriti-rl. spre arrt iuci{u sirrrlrrrilt.si llcr'tir itl{clr. l.lir rrlrni-
i t'sLtl oltf int'r{\l i.fettuIui crr olit.c ltltrI si rlc :rt'trrt
irr ot'irc canlilate lc'-ar f i oleli[, nu cslc in s[.rrt ntt-i lroltIo lirsu t'onItlnpllrIolnlrri rrici o Iilrrr'trr{c.
sri inlocuiasr.'li inict'esul l)r) ciu'c ni-i lr.t,zcsltr c{)u-
tllrsttil . l)acir intr'-nrr l'olllln tl)ai(\ o nrriltirrrt tle ljl IlcJ;Ltir sit iir trrrrirlilrrt'r;iijll.ocsiirrltilcriorIlrtu'rtnrl.rto(illrisjriur r.olr-
l.rt'r-sorr:rjc. tlacir sc tlczvol Ili o rn rrlI irntr tlr evcni- 1r'astttl lrprczinLi iris;i
t:a cl sir rrtr t|c:rtii ilt-lltill irt seltnri tlt' rrrr |cr:r'plDr
tttcttlo. tlat' tit'tastir tl ir t:r'siltr{c tlo situatii lrr cslr" sttlttusltltrlul si rlr:scrrs!l.rilizal llrr.r' r'u r,l sir I'ic r.orr-
cont rrlsionlr tir raltc: eulnistirironrltitr'lrrsr't:llirlal uleclirririnisiocr.rl,tsi t't1trrI r'it nrlr i llrplir-uni. t,orrlirrslrrl dtrtiirtr rrsll'r.l
Irelor'. lr Irrrrci ticsli- slritltrt . liltdlrtt'. I.:rrril:r rurlir.alir i,ittr ir.iii.rlri
pt'r ltru
lulin<l ol;osi1oulc. sl'ilsirli irlirr u ne rlt'zrlrrslil.
Slltt ducil iulr'-urr Ilthloil silirlucesc rr lt]lrilintt ilt slttlitrlrr:situ'isltclltl'r.t'i(trJrrltl,s(s'iiltl(,rn' {:itrr llr, 1'\( i[;r ltrlr ii lii;rii i;i
culoli. insir liltseste cr)ct{iit lrnrri r.,rnIt'lr.s{ r,li]- sl rrrt'lul'iu{, :t lrr'tci. t rrl:
ittt-o ol't'tir tlt pilrli rnrrzicti ilrtrs{r'li rrtrlrlrlnir . rr:rit
rnr Iic. u Irrnr i ;tlir-ilclL no;lsl lit vlr oltosi lLn'inrl rrli[.]'1. \'r;llirilt.:r tllri rlolutllr rlr o lsr,iut'rrrl lilrs;,
de lret'as{ir sirrrpli <lezoltl ile .liiilir a srrlt'r.i rl iri clruzlr
rtllacliri c-rclr'itlilt' tlc rlivelsitalr. r.ontt.astrrl rlc gtrst t'irrrl l yrlr.lrLtlul rl llirrrii Iulitt (,r:ur rlc Slralir.-
Jrrutle I'olrltc ]rirrc lrir. rrlislt'r'e clriar' 1lc lrt.rusti lruz:r. r.i])clurr lttrrrlnt .slr,rrir llii rlr.{.zlr. i'l l !llt s-lr rntrltrrrl i{
tii I'a;ilirl r';i lllrrlu:r, r.il lcl)rrlrlirlirr, str trilrr irr trir;,
,\bil oprrnr:r'{,il l}(}ziIilir si riegatir ir rlir nustelt
<:onlluslului. atiit'li eqalitatt:l r'c |11'ly11ir. sir rlrrr irit'r llltdir'!.iir lu (,t'zlrr. rorrslrlul si tl ict:rlllirl rloltrit rli.
irrcg;rl;i {'tr siltr insirsi s1-rrr, lr sr.ptrlr.lr dczr,olili g'tult'it iirrit:r: ci lr lltilI rl itr I]r'rrlrLs firrl nllnlrri ir i
l.rinir lrr corrf lict si cr;liziunir. -\satllir. rl il'trli{Lrl Ilr- lui (lt'z:ll', ir:,.'olrtliliilt irr lirlL' :ulirii stiuir :ir.r'.,1
lrtric sll Iic cLrrnlu lr{oriulr"r 1i itlerrti<.; pr.in rriiitltra
sa cl Ircbui(] si sc lrfie i:l opozilic i'rr sirrc. {.rr t.il ni lu<'t'u. \sift1 I lLr'r'entuul ls:isiinrlrrl ltolilir tlrrr.il-
st: tlczvitlttio iirl;-ri lt.{iunc lr:ti lcriplocri. trr lrt.il tin-l pirrir la 1'r.r liriii si, sllr rr-si irt'oloitir {)l)r.r':i.
estc tti:r i llurnos. I)lit.ir altalc o otrrozilie ultLlllt ilil si it erclits Jl-iiliil 11,, ltt 1;i1i1li. irr <'lrlrr irrnl;r'lr irri
cllirli ll urr lrol ilr lor.rrl lcgillivullri !dorrlic cste {-lczlrt' i:i rlcttioll5{1q';171i, irnllrir':r':l irri jjt'ulris.
rlrt'1il:rl{'ir s:r i-1,,r'ir ;r,
(lrrrn attt ltlr i spils" rrtltlilltlttl i nnIr':isl irnplitl;ll jturroriarl.esrsi-pluiillceiddei sppe|e(iuenza{{rs,cciuleeunaeraeceefevcrte.aCsil]idpiEsrtLrcrt;ulcs
llrrizi(ia i rt inegllit:t lc rt c'tllirlui. ,\stlel r'()slll esl{:!
t'glrl ttt r t'r'<Iolrr ili iltosl:tzti tle t'itlrtlirtl; albul si lepubiicir -- iir i:iit'e vedtiil forlnA nct:usirrll lr .slu-
ricglrrl in liltsrr tle cttlo:tte; bineltl ;i r';rlrl in lallr l nlui loniir -trizrlL;:oulnitc.iicnireaaeppaorreii.sliJnrleuit.uizsatt.rier l:aiiiiltri
Iilrtllril ii. srilitlrrl si lichirlrri in t':ttlrttl titltct iti 'iirIlea{l rnrrc
il.crr,l.rnli.lrlili.trIiirulrslirl'crlr-ctorrtrrilcl,isr'ill,irlr' l(r'iivlliintret.i\'r(lirrtrtli-rr;r[r.rtririiin.latlliri-l sri-;i sar:rifi(:e atract.ia sn fa{.il iie Cezar s;llc a ni-
;rine credirrri()s deLorici sale faIir dc pi.'itlie..lllrl
:-'.';.rt.t\ r.t oliozitic itlt;tt'eiltir. t'li ltIttltti t'irrtl lui ."1]lat'e'i r inrl \roltair,.l fuce dil "[]nrtus {iul lui flcz;rr. :1
;iri ii oliurrt'rn ;rtljct'tir ttl ..ttl.it"'. t i ttt'iltst'tttrr;lt.ul, . iunsfut'tnlj, tle {1p., inlr'-rtrr trrorrsllrr rno:'lti. {) rrst:
prtlinul sarr debilul. (lirt i. ttsillgtrlrittrr ittltli ii csirr
rrl)ilS irrritor'turrtrtl. scrnniJ'it'alilttl. stlpttrtnttl t.,l i ]neneil iezalc u i,iclirlii est.e ?rr sine titit. dc irrq-r'o-
,ziloat'o incii lr.ju:rE-r (::{ sit}L',Lli'l-i sl)r'{) ri firce s;i rr:
ierneinictrl, irtt cltririlirlili sir{r)livriiln,iei .a'l\esrtrletilu ne -ri'rrt. illtc dorri
j'rrlltrcit lrr lirrdtil lot' ittt'stc liitlcltrilitl. Ior'11r" l:ig''heie sin{elr: vii'|uteil ric r;lli 1
:lii i stl trl'lii tletnctrte ('e nr
irrIl-tllr
:,tttllttil r';illol l, lrLriirrd tievt:lti *sllr"l sitioltitrtt'' se :.: I-irltiei 1i llieLrtca. f":r Slrrrlicsptare, lSrri lrrs nL;
t'rlrlicli dc t'c sirltrilt ll :tici o t'lrt:tlt: si t-.1.e lipsi[. llc rrr'tl afill&rucnt {]llr'o llciiuir: :;il-i i:i-
sc 1to..r {tt itr r'{reuiezc det:izilL tle u-l asasiriil pi) (lezllr; cllrr ea r:lr-i
i';irlr l itnor lrll.isl i r.n lr i biuri. i,iliE li tttlltsl t ri ttt titlt't
lli
;r lll(i(ius tttrtlit: irsicl]]entit t'0tt{t';tsic. lre t'lirc iir iin;lieclit:u rlcl'rrriIiv sa-1i ciurir lli llrirll. lctlii ii,r
1u1s;l-rr(i:r)lrltict'rzrrsrilsit ld;alicelct(;.'rellclctu'tldalitl,.t'r1ill;ltr1.s.to{"iitlrniii'gtir'iinlrrrr<tr.ci'ag.llilllti'i'irilrlrlrs]ilI;cr{l)csisizliitiotiitztt.ti.ttc-c:i,iilt.litiirIItrntitttcttllti]l1ltlli:ftlrr|rtuttlrll"-rl
i lidat'c 5i accerrtLrl plint'i1;lil r':'rrnirrc [)ris i)o lrsllr:i'tili
poiitir'.
iir r ct surilt: ltr linurn it.t conrlif ii, rriirLlast.rrl stlident poatt
tler.eni ch ill llurni;s rlite l)unct. (le vctlero c.sletir';
..(.itt'r r,r'crrrrr rrr;i i I'o,crrcslt iritlr-tt'clr ei clovine insir tilit drci nu cstc prorius rie ttnituir,,r
rlimirrrl t'lit ortt'c ulllii ()slcnil" q'glrlit.ir liicrr si:lt.0 itscntr.)ilc0 lranscetrdere & bilzoi
{)irtogrrt}o tinclt: su-l fa<li 1.rir:titrt. 1)itlrntrrl csLo lir-
()lrrisciii i sc ()Pllrrc oiiiittrri. i'::r'ot ii :rr;i[4. Iuozit.lrt*u pliu i'rLr'',r Sclil;e si Srre lolirll <tlice lrltli
I)rrt osltrrt'lila si tirt'oltoil nit t'ottt',,1'tili. l:'rlsitctnl- :rcler':uetl. I'luli';r Oprru riirr 1)lrlis nu nuri cslt)
i;irrcllllrilznr-ti'titltlr'ttt'tlcirrtriirt;tt1eeelet:aastpttl:iirt(nd'(piil,iritti(ril.ilaiiirlliirzos:jiirltaiiilrl(rilllrit'.l\r(.l{t}t(ji'i:lllt(i.ini.t':tttstillrvtlt,tltu(stl-I :itli1.rinitri ilci'it dr: tloi inl:r rlo u ii oliginalir llrin
:ril citittirrtll'r aic:i o trtultinic tlt lislit't'tt'. lllltlttt'cll :;irtlr:ztt trnor con lrarii elerurlrrtt:. Iurlrosibilul iurpli,
tttist'littlt t'lr tlc cvanlai u iit. irt oll nc l)r'r()ctrgllr llliLnrolt lilirt rroatlevlt'tti s:itr
llcbtric sir-l t'r"rcoteiiscii lltiJ'r 1irlocilllttttlirtltt'i,itttclt'(t)tssltlcrlliittrtraie-
:1 I':ulrrn'ilol s:iltt fit;nitoale ,ri rrc sLtt'iit'irrrlo flrrrtczilr . 1)al ntr cu riuivitat.ca bls-
li|sillt irttintielilol tlescopcl
rnrrirri. ir (l-uui iniunlilii lillsir tlo cxpeliculir se rrrrii
:jinc r:stc irnpclfet:t rcclalir. .j orcir crr lirrri{elrr 1i inelirrlit'ilc c.risicrrLei, ci r.tr
!)irrrpol.rivir. nn contr':tst sllirit'tii irrtt'rrsilit'il i iif iltlrr]rlt i rii rlcrnrrrtri l-rlazu lr:. Ne-lrrrr lefeli l. rn;i i
tcrrsiunca itl'ilr ititermcti itrl llrlrii rilijirlat'tr ('ll1'{l iirrtintc la pr:r'srrnaj rri llertliiru. tlin optll lui Scril;,r
intolt: pe toatc iatiit'ile opozilill {'r)l'ccLai e\islchtii , ,i l)clapiqtt( -,.1)roirr:rt rliuvoiLrl". sltle u ariitrr
lrttt'tuitind astlel dezr ollltr(!il utl{rl' itl-ri irttt:tesc"
r'lilc llc ltb:ti iirsii cle la rt:llr til llrincillala, ilt Iot: ir;--r r; i'l'r lrcesta rru irrtnrr'hi1lelzri rr.rr currt.r';ist. r'eal ctt I irrl
;ri ct:nIuczr'. clltll sc inlt'.lr!icna. -JJrrli' Inll .!ll{t'i' I'e sa{tt; el ntt con{r'tisleazli iusl uici crr .\lice. rleotltrt',t
r:;r esle .,o tinur":i laltr tl in Nolrrrautlia" 5i nu un
rletnon t'a ol. l)al as;rcllLrl pir:ant. llebuie si slr'a
tor:mai iu frptut rir diavolul iili] ulr Iiu, pe ('i1re i!
iribeStc crrr girrgl'r5itr si pL, r:rlr,, tsa<'t tic aceeir .
r.ioresl.e sir-l compl-t sprr u si-l flLr.c, lorrnai in virtir-
1'[r5 tea acesLei iubili lilirlr. Iovuli-rs rltr irti . ln trctLrl
iII - de pildri, sccnn'.1, uceaslli irririrer iI lrto sI; irrtnl-rsli.rlcii r:illillirril, ti piirhscslr:. iiti:e Iilrilr r.r:
tintc aslfel: tlcse optrt'i rrr.r inovir { ilt liulu i, {^iu e s(} irrr blr: ,.,r
inarinar si plcirr:.r :i1trc .'\lntrilu. I)rirrrrrl irririi :Ll
() iiul lnerr. o Ilriht:i'[ i I]errlln I inr-. ( l lare i,qt' i ir i olii'i t', rillr gl-osli',lr srl ir t lilluls r)o.rclt i; ri -
cel rrrai de irrcI tl iri Jirrnrri"ilc lucltr blrt.:'r si ll rlori s-l irr iolic,
l'lt r-t;{criltlu r:ri t'o1,.i1. irr cirsir tllrr', tl irr lriclli,:,
ilrf nrn l. in:;usi e t'r'ul
si s.l'irlez iadul. ,,Pir.stt: u:.lrr 11u j)i,lr1(. lr'{'ti, lriei tLlr }lrlir:rt l"
l)cntnl giolia . t'e iatii s-:r dus {'\cllrlnll el. lri ;ztirltir il irrrirlolil [il:iiu llrr J,olrr:lt.ii
l)enl ltr s{ r'irltrc it'e,a le irr I-o lrir iilrl s-o il do nl.,.rr.si:r; i.1 l Itsl)ill{t dislllclrritor. lrr:l-
'l'u iri fosl sirlslrrir rnca alinan'.
])r'in tine rni-artr aflaI itnllirlrireii I ;riud-o cu rru i.r-:r Llii:rLi', tl irr pusirrnr: si cti ?n irrilt,tr
-'\cest ctt lolul ncdiaholic tliavoi llt'l-ruie sii u€r :.4 iubrrslr l)c litr it11rrl. l.osirrl r,i iuJlii. il('unt l){)s('
rlevinir intclestnl loctrrri Jlrin senlilttenlulisutul dilrlorrtrr rie tlli.loi'. s,.'<!rrcielrzir lu 1,t',r-
sot'ti l ulei
sirtr yxti'irrtcsc" lln rl irrvol itrbitot'. r'r:-si aflir lrlinare iralcl 1i cei tloi st itnppsra t1r'iir11r'. l:lli tlirrirl .\rr{r;:r,
''.l'uettfcozloLsrLcsitrcr tit liu{helo s:ilr.ltsrnlli si irotr i:r. rrli s .r
si lilri;lcr in f iul sirrr, n-a ttrai crislitl. iiesiq-rrt (20)" lirLslr,i ittrlt.a liit,t.i salc.
lislc de irr(elcs cir. lttiest'a. crilicii rr fost ;nrsir in i,ll lr lrrrrt.rril-
tlii'icultute de .rriern('r)cil prorluclii in r':rr:e lalsit,u- lltt.-o cr't. iri t::rzlri irr tlr: t: il llr [rrt.t. tle lrrsil;,..
rlezonotintlu-s'.,. i.)i lli liliu gitr; 1. l)r.ir(.{'err, (lllrrr.
Irrir t'onlladictici ince:rrt'll srl se tttiist'hcz('. '\-oi iill] { rrntliclrlrr rlt, stlirclr e i tl is1rs1;1 1; :,1' lrlunr:i^ rl irr
a.,rrl in (icrrrunia. plirr rI islrtttit itr,iul'rrl ..llaliei r.llleostc Jicrrllri 1:r tir. ?riir'-o iinlirrl. I.l l insl rrrr-..,
\lrrgrlirlt'na" de IIebIte!, utt r'\crhJ)lu l"oat'ltr cIct'r'en[. ,{ :ric Cilirl lrr brii irrl, r.riirr at'li tlc lrslel.rlal.tl irrlirl -
lrtrn { r'rt rt'totl ul i'n ciit c ilserner}e,l crin l l'asl t'. tlt'.osebit
rle fllsc arr liuluI Ii consitlct'alc tll'cpI urr II]l\ilnut]l ea,1 Ltrrui {.lr1rr al lnclotll'arnti lrrrlglrrzc. nici rrrr-)t
tlrr l'r'rrttr u setc. l)csigtl'. l ccit sl ir yrrivt'sl c d ralrr tt l izatil pierde nriniilc tlr rlLn'trr-t .,
pent.r'u trce:lsl-lt rfs!ri
iuttlt. 1;rca llttiuirel - ci irrt.hcic pie:rn i-,a ucclsiir
csIe suficient tlo Ir'istil . I']r sr'liort(t'irrl.itril;lu clin j.t'aziL sulcuslitii, ligtsilli tlt <,on(iuul :
pirc:r{.c zilnir si ziltlrrlc l(}lslle sirrt stt;lrrrint'ilcalc'.
tlr' arsernerrea rnatr,r'ialc'. I)lr' yrorestt:rr lcslrtctivli .,l,ill lrL tlrui inlrleq lrlt.:rs{;i lrirrrtf'.
inr cs;te trirqitir. r'lull c corrsirlclit l lehlrtl ilr llrcIa!a I)r'lirull ritr illlri l.;1rt {r lrtltvirlatlr i:tcilr.ellli ric
sli. si ctun o t'onsitltl'i r.'.raltllii slr i lrtlrrlilatrlri" t':ilsc corr{luslt:. i;iu si trrarni. l'iu;i tlltrri, liicu qi
{lt't'ir t't' estc (loar trist ilr actrllslil ini ir;rpllrrtr il fosl
I r':ln:rpus in cont t'ast I laQic ii fiilsi[itlrl ctt irl't,tenf ia. irit.it, iLrltiI si iiibitrr. lr,lrrl srr ailir in rtipolturi{al::r'.
tlc u-i rt'r'crri {) rs('.r}}('rr(frl dt:ttirrilllrr. lln llirlba[. .,\ti lvcrn aitj lurrliic, irptiirei'ui'llleriltslinnqcrvrriiirrorrc,ilial tiicci,-
;rsllnr. Lir tlinir l t irnprlar',\ rr l rlrr. r'r'i'ttzir si lrt'lr irtt pt t'- lrirrinit'lstii" liluliic
lrrri t'rr rrrr rrplo<l ric lrilittrril. ii spilrrr: glosolitttii,
lilr.sr-r tlir
{}nolr{r, ini'irltlilu1r, tlrrcl, 5i11i11iiltrlc ('u llrccslri.,
sirrlllotlul" r'lr sir st'r'irzhttrrt'. ii tltrrrnrrtir l'ittl <llepI plilnt'uciclcle - culc sir n{t lrc o[ctc o itrtorsirtitri
trrol. .\t'cstu trslc ltt'ttnt'11 in int'hisrrtt't'si Iutitl ct'ecltl r.iriti. llirnciul lcrrtiel ul inlrc$illii Ir'cltuia sli lic
l'n I inovli {ia iui..\l'lirrtl vcstelt, ttt:tt}til lrtituoat'tl de l.llai'a.I)ar'.
drrt'etc. l;iica Iirnlrlitlului, (,lalri . ri itrliil rrrr linirr sonaj tlagil crlrn lirn ltuil'l s-o c{)tisi{let'ilrn lln l)r':.-
r*tc, plocaL sit sttrtliczc ltt lirrilt't'sillillr. ]t;ttt'sit,, lllaIcle rrirui uscrrrt,,
l'i rlaL uillir-ii. I'lu sc llrlttt't ri t'tt i-t-otiltt'tl, itrl (illl cirtrrl se alrLrrcir in
licla irrs lipsit tlt iniln.'r r.l Leorrard I Dlcrl ir,.est.r
;ti' f i utr onr troltil. lrtunci rr f i posibil rrn corrllrst.
tccet" <:rllculat., tt'ililtl. irr trt,rtl ri,'liii,'trtf. slile it sc traqic i:it lr el si rlol'trir'. l)al a;:r, irr r:rportaleir lr,r.
irrlio:isri. ii.it'r'll'erilrr lecirtlili
s'rilrlrirgiratrisniic-i liirnirui t^r't'rl l):rt- Lcurllttl. ir;lntcii. r'cdtr lrr Clala lipsrrstr. ritrilatrit " Slru ul li ltu[ut. cxist.l rrrr
irrsiit'ciuiitii. ttontrast iu{l* Cll:"u.si el. Ilar-ruru, cintl ea i;i tri-
irilr'-l ulir"r r:isliirilitr posihilitaltra tle il-si iisigul'a 106
101 tleazr"l plin !rgitrri'l ('il tr,oonlr{i adtrvirrurta cilagc.slr:,
lilrrr iltr liior ogl iIice, cle pild:i. atl ner oic de un index
,,ii.' ,,i rtteritiorttrze clar:it sir f ie cit.ite de la :;tinga la
rllt'1r1.-trt sail illr.ersJ ele lrebuic sI cotrcortle lorLe in
,',,,,.tr,, alia tlin schitlrbirrile dc dircrc!ic :ile unei
,lir)lrr(srnt'crpairp;oe!Iiililo.,tIntjeecrI'aii;grirtriirioilieitir'eottsrttttleaelrlclal ilngucirutsrtau.nipiiriniaefr'etn!toeaadts'eei avpcircezreueatlec;i
,lircr'1 ic; o imaginc deosebit. tlc obosit'ottlc ctl care
, r,n1 i irsle,azii tl<iar colo;ii. r-izut plasa!i
i ciin ia Ill,
Irr intlirile pol Iilol'. I)c ltteelt, tilrlttrlt si lrl'la tind
o anunlitir I iolcrrli' r igi-
rrrlcseu srt dcpl;eascit, t'lt
sIi'natpeoirlitellir.i,Scplrtete:zraanLli.nag$ee;ni iacllaohslnadcili{litttr'irlitolrirtiiar
qlitnlea sirncLliit rapolturilor stthot'-
rrrllilrit' constatil in e'aztr] rtlltrilor
li)lrn'o,giet1,l,l,egiru,olrr.:itpauleleii l;lti
s{cir(o(r).ln)nrlalrcsiieterppuioalcirilliaaelulri hifci,tlI[crJaacetrLcinuolchnfliooiucrvcreqi.silt'do1ers2-ail1clrictli;diairtnrllr:prinnlouuecizzaiSiczeiitr'rta,lli<ntirenlsilcprctoetaanlzl'aeau-'ll
.liruruosui poate dezYoita diferen!a pina la tronllic-
contrtilic!ici. in misrtra itr carc lasir conll'adic-
tul trcoilid
lia sli se autoanuleze iara;i in unilalc, cici
,ibi,r prin aceasl.ir slingerc a conflicl'ului se eonsti-
luir: armonia. Dcsizur, 9i sirnpla urlitale est'c fru-
rnoasii in siue, p"rli..n cd satislacc prima condilie
igulirri esletice, af imavnuiizlnnct aceea de ll
a oriciirei conf ii-ttleg' cil simpla
Dar noi
rcprczenta un
upinnaitlJinerta.uprlereirspitorleiricnl:cllaiiprI'siilnaacteocalmepddlieiffeteirrlec, nnp!!ueieltoirner,dipncrltiencvlre'rnn-rii;iui<rriotinnii-
iuzic irebuloasir. l-Jeosebirea se poate dezvolLa, ca
tliversilet.c, pinil la slacliul r arief ir{ii. {r'utnoase'
rclaarrililftc'inrelnipliilerxutcrrricoiaro-rir<.Jsruinpicrri.Iisciimalpirl.a rl ivelsilaIc'
p(]al(! {leQc-
nerl itr ha<ltic 1i I'rarababrrll. sl ill'i a cl'lror lipsir dtl
lormir lrrovoat'li l-trlc!ia frnltlosiiltti tlc- it-subortlonli
riifclitul rtnci t cgttli generalc. Astfcl ia rla;tet'e'
luln aln ll-rzut, r tlgularitatea ca repetaroa cgall ii
rrcclrirali ciilereule. tlal l-ocnrai accasl it regrrlalilalc
lroalc dtlr.etri la rindrrl ci rrritl de intlrrtir t:t'cllttizclr-
fapt pentru
za iotttta ext:lttsivi li ritrui iril.r'og cstelic,
r.:u'c fnrurostrl llcbttitt :^ir converteasql silnpla (life-
lentl intr-o cl iierenIa prer-'151"1, detelrninati' Pozi-
tivrr{ -;i rrtgativtil si: t'tnrsl itrlrie prin ittvcrsat'i:a :,lrrltr si ciepalcastir IlriIl sino insl;i contrndic!ia
irr t'ut c liot. inl lli <l ilel ctltcle ei. Arrticii prefuiau
rrr om etr tr.' lcr egale clt s ine. clt s itntll r ie .pi'tl1-rt' itt-z isit, :rl it tlc tirult nr-tnotrilr inciL ii
subordonrill iI) intre-
;r Lr:iior'('()r'tllliit', iil sirrl t'nsirsi. esltl irtLltrttlts;1 . qirnc ind ir idullitalca cleosebirilor, ilt vlellie ce
i)acu sittttriliir iipseltc lo[:rl. rct-'lo rttttlti t:hinr
lllinlipilll {rilttttti o l)r'rrslrl)t1iti'. slltt tllrt'ir lillsosle i,rct'!cllii tintl sir sacrifice alrnonia c:iracttll'ist'icii
ri jutiir lalt lr irltrr'i lj trnst' lrt sirrtetric, {)t'i ti:lci elr irirl ivitlualc. tr)rcir lulrrr tle extlrnplu frest:elc pom-
,lricciti'nrrrcp, orolttlnrtIirr-t'itnlccltit,"ini I1r1-1oi11crapniarectt':tiloIoritltorrtl osic atit'
.r1srtleinptlornztrlilrrtllii.ii tial irr ltti;(l {l(L's{'tItos. lltrt'trrlllintl rrotltatic
l,iir irrtt'r-nli efllrlitlr tee lrl't'coniza{l"t
rr tl ileltuielll ol)tlst] rtrtititt tttia lLlt.t'ia, ltttttrli itr Irrntllitiertlrl tlorninl si cele nlai lnici tietlrlii" iletl'-
rrt'l'lr :tt'illrl loat'to bilrtl in inlrodttcet-tir sa la arta
ra;lrrc rliir rrou nriiltl. IusIiIriilea uu{'i ci)rlIlatlic{ii (22) r:I tttttttlti tiin pet's;ltl<rtiva
luu contrlzi{t fitlIriosul.,^rtler-tllltltrl contt'asl al lrlrrstiti rt ttrrtit'ilrlt' rl'tnttltiei llot li t:riplicltt'c ano-
ltrlativu!iri rlt lcialivul. al lellLlilullri lrt itltt;oltr- :rctrstlr iinirlt sirrrt al
lul. u1 allsr;lriiultti ('u al)soltrlnl, csle It'utttt,s. irt rrniliilc ittrpotl'irll litlcvitntlui tllltrrlii ;le t':tro ltl
oli<'e t'lt;ncnl csit'1ic d irrarn ir. r'iiit'nilt'it r'-r.1lt'irrii gisi in picltrlll Itir Irtttl';tlir. clt atttnt"i tlincl
j)uri('iul lrur-rittr lr i dczr"olIirlii, tlar falsLtl corrtrl'tsi l)lrl(fln t.,rrirrraltr ltliltt' zlt{rilr ili ilrt r-rtn lrtlorit
srtit
,,,rntttrri
ill]l)r'{)l)rill rrltltrrii lt.rr'. l,a o cet'cotA;c rnai alenl:'r
r1sll'-1ci1vs1eisn.ir'o1' nlut'lilrti'rl:iziipitltitrinlatptetc'tlsiLitir'tir',sitpnrrtots{rcin<iclqa. tl('lillror.tnilltlllttarnttl(iltcls'eiiiiitrt' a celil r',rnt.lcrlc,:, t'i li-.ctttoltelr abaltlli de lr ltalrtl'li sint'
t oriti i{ioult ltr titl lttlllott ia ctt t'al-tl cliltlltrtra irl'edo-
tncrtil ,.t,'r\riuirnrtcuittrl'tirtitlli'ft:artt'pi'rte':Jlicillitteclillrrirrrriilt1plitrI;llrtlrtlclltirlcaotlroiltirsini sitlrlletultellet':rtorl{t;t''alltlinlrt'cl:riplteve,ileoe}"
rtttetl-
tit:l'r llebuil sl irnltlitt opozitilL unillifii ('11 sitr(1
insirli. r'ilri lircasll poartli ln sittr.i posibilitat.eil
proprifi anrrlitr';l l)Iin coliziunta i:i, tlisonan{'ir
lrsir sir rsrr vilrli unitaLea ta 6v &,a.pepo'.i'r Szvtc-l .* rlirr t'atc tlclltrilllr sl-1i t'-rtl'ilQit col(')1'itul 1i tr-rate
Iiaptul {)ii uritul cc ia na$tere clin ttnitate, tliver-si- t ontlttrtettItl!e plrllit'ulal'o Ilc cotttpozit it'i lllilstice'
1alc. r'ogul:ri'ilaIc, simc{ r'ic, t'onIrltstltre Poale t rec(1 (.lr in f oaltl cltzttt ilc sirn illr-e ntilittttt:t tie at'lttonic
rsle tttilizalii 5i lrcnll'tt at'e!e ttir'*lt: lllc unilirlii
in comit' a fost detrtonslrill in loato c'azttlile. ( c ;rtl sinI clet'il lttotntrtlttl lle at'csleilt ' I]ulitalea
Ca lrrt'l.ol r,'-slt:Iil ituilalcr ajtrlrge lr irnplinilt: lrrrci rlttr..r'nr inltii sirnltle, lr unci cttlot'i, li tttllt i lott,
allilt irlin li<'t'elt t'it tliltrlcnl,ierilt, se cortsl,itttio (:il
nrotnt'nlt' r ii ;rle intrt'gultri. lrllintltt-st: Iaolalii :r tirr{li srrpl'li[c!c. tt cottsiclct'ilir dr'.i:r t li :itttt.tl i'itsi"t -
intr-ri irtlerar:lirrttr Ii bcri. Nu ntttnai ttnitaLerlr iltttiit lttiei ortlotrl'it
trebuic sir se plczinlt: c:.t tttttr.rdctet'rnininclu-so in \tr tttlt i lltiirr ctrt itl setls i iQltttts llit i sitrttrt rice
rt'ttsilt'. lilrl iulllri r oltt ;ttttt:a
,:itaclt)t izrl tltt'1.ri lrilttot,1,,i11;i1 1lt'r'il {l( ('il tlr}itlllo ale
lnpoi l tu clifelenIierile ei, i:i ;i ut'este cliferontieri , ilti rlifttrt'ttle litt tttl t':ttlttlt't' r/rltclir" Nrl ltttttllti
tre]lrLie sil pr).-co{ie ttn carltcttrt' tle attIotleIet-tniuare. l ioillrl i tirlt'lr t llllrtt titt'ilot t'i ;i < lrrat'tcrtrl Irlt-
-\cost:r estt: ltrirrt:ipiul unit.lrtii ta trrrtital.t; ilrtno- []r'{)l)(}t {tebltit: si lic litlltotlirt:istr. {'rr
niousti. l\r'rnouili nll cste cloal rtnitalo alrsl ract.li . cil sitrt' ttt:tl
,,, 1 ir t'it iit:t:at't:
r;rtirt tc tl ilclcrr!it'i'ilt irrtrc.qtllui' trl
indepcnrlontil; ci.1 ntt cslc nici o ttnitato ctr se clividir tlinItr: trlt'csltr lttlt i illtlqitin<lenlir ilt sitltr si t'rr cil'
in cli[crenll crtct'iolit'e. incliltrlcnlc tltla Iatir ckr tslo ttt:ti ini irni t'otllur.'l'lit't'a lrlt' itt t t'lrlizltleit unei
alllr: on tsl.o. rlirnpotlivir, t('L'a trilalitate ce-;i
ilrr.rclLrrc'liberir irropriile diltrrcrr!t' sple it lc reitrte- rrrrit.irli otttttliittgtr. gtlttct'alt'. t'tr lrtit inllttt'silt pe clrre
gra apoi in sine, o totalitale pc cltt't-., tlttpii rnodelul rrr'-o It't'zt'st' cslc ltiai zttttltttiioltsii . O;le lir lttttlutt irrasl'l
;t yrt'1i t'st'ttla intrcrgnltti in ficcal'c ilitrlle tiilclen-
naturii. o;rutnitn do:tcet'a ot'elltrlcli. Lia eslc irr I irr il. slrlt'. t:ttttltlt'iirtlu-lc l.Itt9i at'cslri.a rili sttflet
t llil crtrrt.iinrlrt-sr: in crr iirslisi (in tlir.irtal, irr gt:lr.'.t , I liiolllitt. ltr ntt ezitl-r sir se clesconllllttti irl rrittlli-
\cchc). tlrri in0l't ti ife|enl ier.il0r'. circi ltie sll !tr rclltli:ltscit
sub IormiI unor molncnte aIc sin{.ezei intrcgului, l)lt'ir trnitltcr dcoscbit'ilril str atrttIt'rrzii lilin falt-
Irrl t'ir lrr:r'slr:li iu{ r'li in rrouLrllclictie lirli lr se reitt-
care, iu inr{iviclu:rliLatt':r lor. uu nevoie unul de itgla in uitit:rtc. ritturci ia naltcrc lrt:t'u tlivizal'r'.
rul|ul ca;i rie inLreg. 1)isalrnonia pror-ine prin I,'rll,ci(s.our:lrr:rltelietcoetortielrirs.ut(irn)uigrnacstetl[etitntpcsnrpeellelel lirinr'orttnertlrriioyitlir t'rr intlreptir!.ile
ul'{narre din ulmonic. t'a riutoillversara a ei, ciici it'Iit: esle ri[i[.i
lirrl a ;.lLrtoii llos{ula lrrnonin unei structuri nt"t vom
t'onclil.ia ftrnda-
pri tea vortri iriiri rie disal'rnonie. (leea cc este egal,
rnort, lipsil rle conilad ict kr, nurnui iclenlic, nu.i r*r'ntnlii it oricirci stlrrctrui r'sleIice -- ruritat.eir.
I'l rdcr-.rluL rri tlisarmouia csltr irr sint'rllitir" clal
poaIe f i inrii subst r:r1: cl i;i frrlc uparititr abia iu tlcltttie sii iacctn rlc' irrcllrll'r tlislirrt'Iiu irrtt'c act'a
r:lizul intalur:tiunii cl intlc Lrniter[,i: si pluralitat.e, rlisar"tnorrie ('rlt'. crpriulirtd o rrt.'r'csituIe, ('str]
<iintrc conlinul si [oniu'r. rlilrilr grnrlill si part.i-
r'il lit r'.
Vonr lcsirnI i lipsa arrnorrit'i r.ind, a;teplindrr-ne totrrsi Inrntoir-sit si :rceeii cii;'{r, fiirrrl intirnpl.:r-
sir intilniru o uniLate v ic nrr ia{.ilnirn cler:iL un:r
airstl'acl,li; dal iir acrsL rlz nrr averll inri rli"-a face cu i ii;rt't'. c rrlilri . Ilisalrlr()11irl tlct rsolt? t's1c t'orrflieLtrl
( c lio;lt.e lrra l)i{}iele pr.intr'-o t'irit'rrit'c itrslil'it-atit
o disar-tnouie pozitivi. Lipsa nnei divrr:tilali libcre inlt't' ricrist'Lririlc lrla-zis r'zotoli('(r iurillicnie intr'-o
ntt ostc frtitnoasi"r, dar ea nu lcllit'ziilLli inci nici o uiritltt.t'; t'r'a itrtirnplil,ttru'r csLc t'otttlatlit'tilr oil-
tlivizat'a a uniiir{ii. I)atir un italr::r se tlifcrcnf iazl.i. lr'('ln11 cr.otelicii, <'e-i cslt l'ruirrrsii rrnci rrrritir{.i"
acestt' d iferenfo riminincl loitrsi cxteriolrrc una
[i:{:i de cealaltir, clar:I elc llrr sr] t,rin!onelic. atunci (.t;rit.r'ir rl it'Iia lrct:csarit sco;rItr in t'r'itltitll'r, prirr
r:om ltsirnf i lipsa urmolririi. Irliri in accst. c,ilz lu tttltt.tttli ('rii)r'1.)li p(' r':lr'' rl lllr)\il:r(it. Itittlr*,r llItr-
a\-crn ilrcir tr disarrnonir, pozilir I. dal nr eiisinr l'ttnzirnea rrrriLiil ii. litir'lu rrrritir!,ii rlt'r'irre lu rrl il
tnui liir-gn:rrrt" st-sizubilir r'rr cit. rl isalluorri;r usttlitrr
tleia in ia(a unei nearnrnili, cleoarl.irr tl i[er"enlieriler, t:[r't'ia Ir'itrrufl e"stc rnai rrurlr'. J)lrl riilizllc:r t.t'e-
lrf lalr: in stadiui de sirnP!lL ulirltrrarc si rie necoor- jrttic rtt rrtttuti sii aibir conllul clr ulr.i Llt Lcl clettrett-
tlonlle, fac uniLat.ca sir tlecadir iri iriirlllitate. Di-
{elentel'clevin rle insrrle uuiIliIi rlrr silc sl.ilt:itoace, tril ctnogeri. <ri ta t.r'cbrrie sir intlut'hil)ezc I ir])or'-
t'o iru inttL:rctioneazir iritre e lc. I)e :lreea, tir loc s:--l l;lt't'u nelulirir ii rrrrilii(ii lrr sirrc insirsi, ('ilci rlu-
trirri itt ucr:st.e tonriilii t:sic prisibilir lcconslittt-
rre uparir t:a urrnotrioas:i, unit:rlen li sc iLrrlr rrrritir{.ii. lilttrrroirsii t.ste. rilrrriru. rlir iz:llel,
IouIir llr:ezintir rrtt 1;r'irr scrrstrl ci irt'eritir'. t'rr irtilr'('. ('i lirin uni-
irr arir]itatca unui simphi aereeat. titIt'tr t'i'-si virrleslc itt itccasIir rl iviz.irlc ('n(,r'eilr. (lr
Niciiieri
nu resinrlim t.u rnlti tnLrlta neplarcerr. lteast.i"r rilt.itre
lu Iorrnei ra la ieatni. cinri lipsqte rorrruniunoa
interpr-c1.:ililor. .trtnnr:i fiecare persoant'l r{o pc iur'{.;i tlc (r(J('zirilr(r itrt.tlrili, s:rlr I [.oltle si irrrtoiLoat'c"
st'enir isi joatii llioytriul r:ol si atil-, cn;i cind ccilalti Iii'lrnros cste - - ie[)ilt](' (,u iirrrrdrlnccp<tll(tilrt'tz'inIli-aenlels. lr-t:
interrcslr-o. .Iucul indir.ithral ai llietr"rluia nu
lu ur ('tcl r'('Jllllcc ttrrivr'r'sitl si
rtr'.i[. eslr. lsurlirr'. ('(:]ril ('c tlisllllrt'e trnilerslti 1i
sc coreloazii ilrlr'-ull int|eg; acliunea sLagneazi itr ttrorl <lczirrtele-*tr l. l)islrlltrolti.)s{tl ltrxitt: dt:ci
cslcus'iolcLfnlctcsoolu:lririinrsa[s.iiuslnlIliitcriirlrIinraspciit)lortrreaiseililcacuitttslaasilrit'trool lroIra'nsclt.i(eri.r:scrsu;Icrijtpru"irsrdcrtnuiliucndiutetIdoaerlrire.nni!Ltc:iaeineLddaco
lo:rt'lc bint'sii ne trczrast':i irrltrlci:rri firlir a li 1r'rr-
rlr{is -- il lorn }rln}-ti alrrnq'j ilplllcsunl. tleeir ce
r) tt irsclrntlc iu sinc o coirbra riic!it' nrt r'r*ri colr-
:i<lcr':r infelrsaut. Siriiplrrl, rrsonr]. c'llrrul trrr sint
('r\ aul llrr(.cPrrl rlc.jir ri in loaltlrrie rir{usiLc ale r.ocii irrteresatrlc: rnillclul. subl jrnul. -c:rr-:Lrr! sin[, la
slilc ('lr\ et'll()usit. irnplt.sia rrrr tsle foarle depirrtaLa lin<lrrl loi'. irrr:;r clevtite pcnIl'n irc(,tstd (:iir:lctc-
iizrttc: rlr' sini. rrtuirnttIt drt'it titiurai inLel'r,sante"
,clo cc:i l)e r.ilrc nr-o la..i-'r lrolnlrliidint.r-rrtr ospiciu, l .llrr c orn p l ieut.trl. r:orr t liiti ict rllirr l. rtrnbigtriiatc.a ;i
rilr'o si ci isi .ioirtir rollrl J'itrrur-t.iirtr-o indifer.onti
lrrlalii {atir rir lr:ilrrl{ i.
l,t lrl itr ttl'tnllr' chial ucnai rrllrlnl, lcrrbisnrril rrl. ctrl-
lirrhiltrl. Iitr ;i rierncrrIa sitrl irrtct'esii]lte. \('liniiteil
tl
ce (lo.it)('s{r' iri irirzillll.li clc vllr ji tlcotttlarlii liti lt:t" lrli ir .i r l ursi"t i tt rrt rt' irlc pt osl i l rrl it:i. O pliirl,t.sa irr-
o lor'{.a rit ul rirll ie uragitta. lixistli sc i iitot i t'rtt ,' rursr'rtl ir irrtr'-Ltrr Jrrrtltl (it olirs. lliPti irrloltrslltt. tltrsi-
tiJnfun(ll rrtit'.t'tr ittleresutlul (u pot'liruI f i t'urr' rtiu. rlill rrilnit ruitipulirr poctit . Noi ntt Iillli l)itt('!t!
st, ilt'it t1i lt t iI tic birre sir irlerr l izczt' ut"'-sl i ttl tlc.slr rrl rlt'lriisi virtilc cr'ttur t't'ltclrzir contpot llrt'e:l ci llrorillal ,
plin bo{iitia lol sllilitiurllr. plirt :rr'1ri r'('l)r'oz('n- si irili clr inslisi. irrlSttrit lrvllt ctl irrrlirt rt.itl lii(t
tiLlii lor, inr.rit il irplollier tie irlcal. -\sr"rncnt':r s-o llrst. .\it ni()lr|li tlt' ttrltt|ctrlozrr. ItttttliIitlrlir. I:r
:iLrtoli :ur'pr-irrd lltclett rl irrLlc Iolrto lLttLLiliic cr.I ('il l('ll lrrtilrti 1'j.1111'grrlit'irl rltt<'c gt'r'rrtirrr l),trtlolIf2iir.
rttir i lrini. tLrnLrarl ir! ilr. prct'ttttt Yol trri le s i Ci rr tzli,rr . O rlisllirtoriit' lrrrlt'rrt ici rlt'r irrt lll itii cilt{l (1/rll-
Irr sclrirrrb. st sirnI nrliprr{in in Irrr"grrl llr in lt'-
tlrrt'tri qt"nt'zei slr tt lr tlizolvirlii corrtt':r<lit liri. r'r'r';r !ttrr'a ri r'.s!r f rtlslt, tlr'ol lcct, irr lt'r,,sl clrz s(' ob{ irrr'.
,i (r eXplir:li lir pt.rrl r,ir ci sc lrrllt'sclrzi'r lltir i rrl lill. elitlcrrt. () (()ntllr(l i('tii'itr torrt.r'urliclir'. ill (lru-
nal.iurrii ri larrlcziti ilrcil. strrtirrtt'rrtrtlLr i. crrte tlt';i r-llt,ir lr'lr liiliiir lr (ontlr(li('li,'i .s-u l)tilttt ('\'itltrtfi;i
poatt' ii itnprcsiorlrl- rlt' r'iltrxrn'a tlisrrlrrtorrici, Jrl rlt'lilirt lcgitlrtrlr trrriLllii rt:livc irr cli(lttll
rlot'cst.i. i r.rl ttri sir I'it' ptrrt.rr t rlc t'rtt't'nt tt l u l ol bi lri i- lr('i'\lt,i ( i)nllil(l it t ii si t'orrlclrtltllrr'('lt :ri'{'st('i ll('('t-
-sillrli irrtclrtt' r('-lr Itorltts sii Iislu<'!ic (lt'oitl('('('
t-ot'u1 li lrrtorrit:i..\<lcri-rr-rrt.li rl isirlrnorric t'slc rrn l'rri ltziir irt itiili Ltti ut'r'a (lisirlnt oniri l)r'in iu trl rrlri,r
ottuc[. rit, lltrlzil t-lilrelrrtol lr l tLnit.irlii; tlislrrrirlni:r in t'iuc sl tlizolvir , itt lotitl ilbirlciii slrtc trrt slir-
litlsl;i rir'rri iilit:i e:u.stil(li'c(iiilr)ls.euli(ulo(nlivrrizrnrclc.vror iit n('( ()l('sl)urlziilnl in{r'inset' ittt't'pirl.trlrri. si t'l;
trltlictit: iirllorlirsir ('()n- lr t:rlt' ttlit- l'lstc. rlc csetnpltt. ('c('{l {'c i st' inlirrrplri
irri 1]r'11--, t't'l lu uu stil tlt'ohit'ei :rtil. rlt,clirt-. in
i:rli-
f il;r rrprrr ilia Ltitti Iiirrt.ilr i I ttt.cnticc. ci p(' ('r:l ii
unei arlr'\-iiiuIc urf iinl.c. ilcvotiintl lrstle[ ;ltrri]lil:i.
lrt rrrai stt.s uttrrlizllu ..\l:ilia \Ingclrlcna'' rie IIt'ltbrI ..(.rrlol rlt' Ii,rrr lborr". iri lt,, tlc rr llitn irrc t:t'ctl iirci,.r.s
sirtrlirtr ot'i tlt t't'tc ori (ll:u'It l)iii'\tc l)(.5r'i.tl;1, l)oczir'i isLrilit'i, irt loc rlt'lr-l Ilisl ]rt'tlrottl sliii
!)r1l'lrtll nt'ntlt t'lttllarl ic{ ic rlinl.r'c c('('ir ( {' r'slr clr irr :;li-si rlr':r sLilsilrrl srrb zidlrlilt liottrei. iir r-irzltoiirl
tttorl Jtt'lrclir'1i tt'clr (('cir (l(,r'r's{.r-r si t'hilrl lrl tr'(.- lonllrr p:rpt'i. trlis tlr gltitrlcurr;r ltti Ilt'nvt'ttirlu
btti slr lir. OliL: il tlr rrrbilc si I'r'ttrrrl)irsL, ilt li vi,i- (,eilirri. il Iltcrr sa rrrrxr|i ('n il)lrll i :rni iltirirrt.e. l'n
b:ilulilr tl,' lir l)lrr iir. rlolrr;r'il rle ol i rrvrr tlilt t 1111;'1;111
belc ti. i'lt rrti llu I)r'ollulzittrt'. t'irr i tttr.rt'ir r;r' r irrr. rtrrrti irr,'l pi't';tlt'i-i, tolrlrr."L irr ltirrtrrli ttlt Irl rlr'
:,.ii r.rltit'r:tiili: ri:rl ltt csli irrstilriruitti. si sirrqrtlri iubiii lrr{iti rlintr'*{) I)laniirst it'c si rrrqlrliotrrl itt<l iil
rri Voil-',I {,1iil;i. ut'r'lr.slil g{'tll}ltlir ll()i(j i(.it. rrtt i'slt'
itr e^.icrrli rl,'ostlriiti rlr'/.1r'ru dr JIarit tl irr ..\lirlt,- iirriilrrrirsi.rr lrr ritnpttltti rlc lllltrit'. lilr nit. cl)uizii[.
inst,llrl rll t tt'rlirrlli rlt'ir s('
ie le l)rrri.sLrlLri-' t|t lirtrli ttr .\ttr'. .\r'r.lisll-r ellrlr il- iil|it tlrr'ili ilrilrrr'. lllitt('l(] t lt)rLrrlci{['llriiltitlItst'ttt'tlsrIicrLtgt e]riiLcii-l
Ititst'r'. iri:('tl{:r lllirtIt'sir. e ll \ (]r.r'it ti Pllllsp;ltii, irrtciril. l'irrr ;r slirp:r l)lil('jul tll rr trrlri littc ttir
clistlr lin;i- t'tt sl iirll ci nir ir':.-i. t'tt rlt'lrgosit";r li 1rr.rr- liiir{ rli:r'tiis. ( u \'(x'r'll Iiclilli. {.t' r'ontllts{ tlis{
tlLt turtilt'ii, rrlr iirclL t.i lrn!i'iitir. lil lltlttii slr lr.prt'- si si'rrlitrttrrl.irI cLl plitrtlr sa lrpalilitr t:utczitorle,
zittt,t: tttt irltr;rl. I)ul t'u ciL rLi st, r.ir'zr iltrirr n:ri
mtriI tllri3r'tll-i.ttlirr t'i ctt tr Iii irt.lri lrtiIt'r'nit';t'sitrtlittr iri r':Llt' r'tvt'rul ica. in fa[a legclui Frarfci. il leplu!
disAlirririilr i:iPirritri cir irrlilrrirn uctlrsli t oirill"r rrrlr i la brrruis{lr'(' \i *lr)r'ic al l,'rLrnlei. (lc tlisulrrronir I
intii irrtr'-1111 1{r1}i.! lttLtt,''"" lrl ollrsrrlrri I)lili.s. th r:li. {lc flrlsir lu'nl{)rtic iu lapLtrl ci-l 1r'l izr'r'l oh'irr itoalt .
tli'1i lrirt'1r'irri;r lrLrr rci. lirrlt.i liitir lctlc. dirr ligrsri *r lupt.ttllt lotulr rrt.icli neieiicit.a. sc ()[.I'ir\-cli(-. ticsi-
rir'ltti'l'it si rirtPii,t,ri-lr lisiliil ltlLrrii. s-l l:islrt Pi';r-
dl't trrrt'i irtri,ilt.rrlt. tlrsllirrrrtr.. S-ir lislrl rrri.slrtitli tl,. x,rttirr'r.itsrrirci l.r;.itit.atizlil.oqlt[;cl ,crt'talrpl iatl.IiiLzcbtriir.-rtr-lr in focul luptci
isLoliu -- irrtill
rrili singrrrirt l'inlrl at'lnonios si lloctic. Iiortrunti:-
* lt'ilttnisilo:t: r' ilrr rrt'iljrr,rl. in lr':irr,,.zi). til trl si-tr ll{'r'n} is itd('sca si o[ere irr locnl unci r'+-
xt l.lr':rl liiu i'inllt! 1in lliSirr ti, il llitn(.r./r) itolvilr'r obict'tir.r'. irnpttrtitrdLt-st tlc llr silt.. r r',,,r-
rts iiit'ttriiii. rlolri'o lr'zol1'11i'1- stlbiurt.i\11 siltr rttlrslit'ti.
114
re rc iu$alI xit(:ptril'iIe.'l'r'tbitic totu;i sa i,itrintillr este cleja pc traie de a deyeli 'cornici. In opore
faptul cir in t:onternplarcir f ruruostrltti. l'ic u ccliri cle acest fel, in care deci comicul rru se producc
liahural, fie a celui ar:[.ist,ic, nLr ptitt'rn sii ne cotn- iu ele inseie, ci intr-o altl congtiinld, ce se aflS
porb[rn suficit:nl rle libcr'. Cu cit. tnrt'ilr plincipii inselati prin rnislificarea ei, contradic!ia are o
estebice. tr-ebuie si Iic trtai pr-ccisc ireirlt'tt Iroi,
e it ci1. tlt'buie sir piisllirnr nrai ne-st.it'bit atltrr-iirrrl naLurI prea serioasi pentnr ca falsa ei dezvoltare
lor peren, crr al.il, rnai indulgcn!i putern fi fa[.ri
1i lczolvarea sa ratatl sI poat:i provoca voielil-1
aie coufigural'ea collcreL[ a fruurosulrri. t'i]ncl atle- noasl.rl deplinl . I)eoarece cornicul t.rebuie sI [acl
sen |ert ne51e ir:r sine aspectele cclc tturi vurirt.e si lse Lopeilssil in laza de soare ;t r.eseliei l-oale
1i rrlai corrtrltlict.orii..\rn fl'rcuL rrtui in;rintc. si r"ndispr-rzifiilc lulbriri;i trebuic sir fie liber de
;re btrnii clrept,lrte, rlistinc{.ia irtl.r'e itti.crtslinL si orice setiozil.at.c, opere jrrecurn cele arn inLite rnai
poclic. Sple a cliLlr [.olttsi o inl.elt:et'rc et-otrltii.
\;ont l'eirritr-cr lapt.ul r,ir, desigur. itocticLrl liresrt: sus vor fi, cu t.oLiti impotriva l-cndinfei lor", urite.
si zrrrbenl-ic pou1.e Ii iotodttki;i rteost'bit tle inft'- trIchtrel, poctrrl pcsirnisrntrlui ;i bizarcrici. crrnr
r'os;rnt. Jixistl lrs[.[ci lcgiutti sLirrcoast'. alil clc I-a numit atil- de poLrivit I Irnucbergcr (2r1), {r(.
l'nspi"iirii irr t,irtol de ablupt,c, :r l.il, rlc ln ilu na t. ct'cr- pertniLe si rlemonstrlm prilr iuLermedirrl lrliei
nelatc. incit ttrt pot. fi t:otrsiclct'll.e Irttrltoasc sau salt' felrrl in care bragicril. r:ind nu ;lie sii pr{'gl-
rrrite r'n sensul icloalrrlui pur' 1i a I negirlii salc, l.e.i.sci ptrnctul culminant :rl coutratliciiilor sale
dlr pe calo lc irrrtctri ntrmi ;i iutt'r'cslriIc. puLirlrl satr cind nu ;tie sI le rezolve corcct, incepe cleja
ir:rdia ca rtaLe o potzic sllirut.ici. rltr o str-atrit' sir se transforme in comic, clar, pentru cit e incl
iuIiot'lLre. Ir]xisti de asettit'itel cdiIitii in cltle sLi- prea Erav ;i importanb, rirmine deocamdat[ urit.
I'll unor-secole ciilelit.e s-ir ttonLolli[, uIi[, iic felit:it {) c,lpetr:nie cle tilhari, Antonio, r'rea sir-l ri'rzbune
inr: it. c r-t tou t,ir el-e lr-rgeu i t.r Lcl c otttll ctttcttl-elti r: i trd i- pe Latll siru Grirnalcli, cxecutab pcntrr.t a f i fost
vidrurle. ele au totrL;i aspcct iil untti in[.rcg clisar'- :.i t'i cirpcl,enie de b:rndili, si anurne vri'a si sr:
luonios-llrnonios, rlenscbil- t1e intelcsli rrt . $i t:xisti, r':izl)ilne pe boglkr;ul 1'obakli deoarrt:e il consi-
iu lrcciasi scrrs, lloezii. ce rrtr :rPar'l.in trici ttntti dr:ra vinovat cle faptul ci tatll sirit u tr:ebuil"
cen lilecis si curc cir lt,irlr rru :rr 1r-r'Jttri sI aibir, odinioari sI ploce in exil. Crnn i;i incel'rt opera dt:
rlitr pttnr:t. de r-t'tlcre eslct.jtr. ttti r'[ct:t. ptrl si tleplirr
lusul)ra noash'ir, rirr care dcIin o calilalt: lloert.ici riizl:unare? Se irotar'[gte s-o clezoilorr]ze pe liica
in:r ltir, lL tr l eu t icir .,,Ila l ihci lile lrri (lhi tdtt I Il li:icl". tl t:
llyrott, rru est,e o el')()llc(', rrici o ttteio;it'r'. ltit:i o Iui 'f obaidi. incepe s[-i faci culte, firir r:a. bine-
sstithnilto:irrorraclttrtgritrc' i-in1 iuleles. ea si;tie ceva cle tilhlriile sulc;i in ctt-
1ir:rezic diclact,ico-tlcscriplir-l"i ert
e- rinrl fat.a se irrdrlgosLelt.e c1c f rutnosnl t iriir r.Apoi
asi.t: l olt Le rc:csteii Lr un loc o llat,iocolt'1l.e splr: a-l fnce tle ris pc latir. l\Iai
lcsliute sinlcze. riinlt tlecit <liabolit,, in rnanicll itli lirr-ri I in ucluI
lntrrrcit, ti islr lrn onia sc irlzeazli pe luirclclr trnti sedtrcerii insir. Lrllr sft se transfolrnii irr rllagos[.t'
ent.it,ir!,i de sine insi;i;i irtIr'ucit. irrstttncrtzii itr si ca ulrrare lr acestei iubiri inLlttga sa {,inLrtir
iirlsa ci f undatucnt.ure si in talsu ei t'czollat'e 1oa le rnor'ali sc schitr.rbri. llll va dispitrea. spt'c:r st: put.ea
lrtotnerr[,ele rrrit.ulrri fillrnal. t'ii tlevitrc tratttritl itit
rniiloc rnttlt. rnli pnternic tlc pr'odueetre:r crxuiculrti nrpc de blncle liti dr: tilhari ;i spre a deve rii us[,[el
ctccit. Ioat.e celclul[,c forruc untelioarc dc Ir-lnzilie ru* rremblu onolabil al sociel"iifii burghr:ze. int,en-
sprc urit.. ()ritrr sirnplit inliit.trrale. olit'c u nihilale
Er-e$i1.i. olice f inaIizare faut.asLicir :l conIr'aclicLiei C!iountionctrlral pneniitasliIcneeisntiegre! zDeacrtet sIlL.erlaiatiiIntl.t\'tueint'iacrhui.l
in Iocnl neccsiIir1 ii a nto-tlezvoltilii srr]c iitt:iuet'tlu, 116 incit nu-i tlest.irinuie fetei nici rru cnviui. despr"t
[.o[. acest. plnrr de r-iil-or. deSi anr 1i ghinionrrl tlt
a trebLii. bt.rlnlr- [iind. sir s1e:r lscuns rnai rnuli.i
\-fcrne. Tirnprrl Ir'tr:t. ILrlirr se sinrtc insirrcinatir
117 tlur'" in caiila ie rlt' r:t'a trta i caslil I'rc ioalir a ora$u-
liii. tltbriic s-o irrttt.rt'hi;tcztt. lrt sriririr loltt'crr sfin- siclirr Xol. siirr rrIirrtlrr-i lu()irl.lr',it . - l'trrsii irr t.:rlt,
it'i lr,ozirlirr. I)(' r('sillr ictrittllt:lttr'.'l'inillr tlispe- estc .sris{inrrl rlc r\lbcr lo, rnctl itrtr l lirrnilici t,lrrt".
<rr'taiiircrtttsiltrizictiiriuinr(tldl,l1atpr.r-rJarutirlt..itl'(o!s'rrctutop'.rio:;rirt.lilitnsa;<tu's:trpicritcelstrrtatsttcsnlici!artlitr"dttnltcitltirlrlll'r)rii-itrsti]ri,itlri({il'iiii:ltrlr'll);t.it.lt)\trl[tauolegcrriee'i:r-l, ilr 1it'it.lt,rL lri t':rst:i. lt irrltil-r itr lrsttnls. ntiti ilrtii
lr(, rtilltir I irl ir'i, ;ryroi ;rc clt irrsitsi. ilorrit,It. I]er-
l.r'uttr i5i iirt'r, irrslj lll)ltt it.iir irrrlrr.r'rnlar cu lltli;t si
latirl. rr;i i ric voir rruri rit' rrr.r oit'. ii tlir rurlrilrririi
j\hedalcna" lui llrl}r'1. irr loc si-si irnlriirr[.e un siit ginr.r't' lrirrrt'rrvirrlirlt'u. 1)lr r. ;riit (l(' lrrrrrrosui
lrultrnll irr iuirnir. t'l I-rtt't't'{irt: itt }ot' ,sri st' llse .\nt.orrir, r'rrrrvcri.it.
rrt:isit de lp)ltorfJin)t'iultilr.l.lrottitrt.tti1ftct'cte. trrlt \:ilginirr: irr loc tilislin, st' irrlolr lct, ltr.irr tl r.u,.lostr.lii o vili{ir r1...
ccl t:a.TrilicLlt liri si t'l si. tlesigtrr.. si' tlt.;u ll-rrrlrrit.
sil ia Shake- ll ilx't';rut lrr trrlb:r lt'. lrirrir isc
l.ele intllt{ii. irrr l.orinlri inorcnli'. ts;rlir.t1 rrrirrrrrrii-
sllerlrc. c:r atril!e itt pireltrlc llll blttt(l il. ii iritinde ulc lrri_licr-tr.rrrrr.
!, pllilgi-r Crr b:rrri si il Iacc sir in[.cleagir. pIilltr-tttl t:l Jiinil nllri tlceltrllir ilrrlloti'rrtr.. irr rillirrrrrl lrtl
r!ist'ttrs slr':rnitt. t'i i-lt'l'actr trrt Illrlt{'}titttr s-ti ii
r)illo{li(,. ])llI in lrt't:st. ltttltttcrrl s0 ilczlirtrIrtit' c'it- ;tl ltt''qrilnrstilrlrrrri.Ilirrliinlrrl'lI'iclolicl.il i irrrpr.r'tLriir iiri.r.-urr r':rslt,i
irrst.rof:r. intt-trtt rlesis itl tl:loirrrtJlcrrtg'ici tstttt'rtttrir.piirlti:paczri-l l)(, Iulilr r.rr l]cli r.ltnt. {.;i
;lnlrlne un linl'rl si boglr t rso!. lrlirlrlli tlt' irrbilrrl t'i .\irl.orrir.i si rlr. plrr lr.riricrrl
.\lbrrlto. Iir.r'{r'lrrn lrsirrrtt'. i'r'-i tllt'itl. prrt.t'r.rrii'.
bilzat., st.apiniL dc o rrobilli s<liI-titttl-ltttrsjtlttal)lttltrlirirlt slrt't'ia rresf ilsitlr f lurnust'{t' si btrrrii voirr!,ir lr Iirrrlt,i slr ii,
rnirnir -\<'cstu sofii; tllr l t'l
in genelal. tlc 1e- vint'zt: ('lill'(' lilorrritr,sn l'ic l('z{)r)irl)i!. \-tr itrlr.r..lt.sii
*teittic slttirtlrlea int:iL stit', ('ll plccizi('. ( ri llll tllili ncelt in ,\lpi si irpoi'.)
;lte Inlllt, tlc t.r'l'rit.. irtt.rtrr:it, est(' lolttsi tttt (lltt l()ill'le .\poi nrr rrrli i
hrrn. curn o t otrlilrn:i si lalcttrl sirrl (.r'islrrl, lrl' rlru'r'trzir rrir'i o lr.rrr:r, si rn rrt.i[rrrrrtlrrl, irrlor.s t.li{ r.r.
Irrliir si .'\irlorrio lr, t,clt, sir-i trlorrriti tir r or li
rloli clr leslul dt'r'illir t'r'i-rt trtui lirtttlts s:i ;ri-l li,r'i,'it i irrPlcrrrri .
cle(l iec ullci lllptt trl.ile, 1tt't'it llosiiril noi.tilc"
!)irr pircalc ttt intt'lr ii cslc ittlttttt'cltlii. tl:tr' pro- I uliu
virlon{.u dlurtrtri itlc gliiir qi t1t'tlcltrrrri. (iri *irrJtlirr- $i rt rrrt'r'
rictc i:r yrat'te t'li oll.stt vlilrit' ttt'l{ittt ltt stcrt.r ot-i- ,lttlottiri
tinalei ucideli. itttet'r'iur' la tttttlttt'ttltll ollut'ttttt, Aclrnr ltt tr.clrrri si rrc irrtlt.birrrr rlut.tl rrru i ur t.rn
yrirnindrr-l lle frrgir is)let'igt::itnl.sit'iiltrrlpriirllcr lnr'r.lil^\lI')lii,'tlt'lot: r-oir. sii I'irrr l't'r'icili'.'
llrilltl'-lrn ..baicte l" sitrrirlia si t'slc irlt iltlrrl. sI {trli,t
intlatir rlc lir Jrrlirr S:i ilr. irrl lcllirlrr, dur.rr rrrir i Trrrllni I i It,r.ir:il i:l
g:iseast'ir itit'i trtt tttittttttitt. lllilci tlr'rr Il)iIi llrttl
Iolttsi t't'r.a l;tirr tlitt rrimir:ttit'ia I it'lii srrit:. l',1 sc UINIS
rlt'r'irlc. r'lr sli zit:i. sli sc cistitol ('ir\( il t Ll Itlii:r t t'it .\sii r;r' irrclrt'it' rlesl'igrrr.llir pirrir irr r.t,lc rntii
irrsirrt' i nal ir . {,t'err le i rrbi trr l (.1;r rci tl i rr ..Jt :rgl}rrltrllr"
liri Ilclrh'l rrr ltttlt'a tricit iint ltt'r't' t l] \ ('(i('t'eir. rrrici urrritrrrrrtt' lilirr ..tllerrtLrl'' lrrrtor.rrlrri ti Irir-
{ediir rrl cir rt.i t:orrIirrrrl l-urrr r.erl:rI irr t'rrvirrt;t'
1rt'rrlltt ta rtit'i trlr ..llirlb.rL" lttt liorttr' ..irlqlti1.i" ssilrrnsllrle.irrIiIlicllslclt;.tc l'rirltl'i.rialrt.Jirtrrrvlcuir t.r'it"r tlr llr.irrt lt. r,lt:
:isit ('(.'\':t. Int ;llc itit'i o ilttltr:rlllrirIir 1at,.t'ttIlitliirli tlt']rilttl r.lrzc irlr,corrrictrlui.
!'trilc. l)tirsilet'tivli s:r libeli, \iu l)lln(,trt rrici o trlipir llr irrrloilr li scriozi{alel
t'st.r' sttltct it)rll
{ i('i :r('ttltt. itt lrtt':titti;t ittor't.ii. t'l rtizlriestt' o l':rp1ir srrbit'ctirli l tt'rrdin[t:i cticr,. lll)rcsl(r'.ir'll''cotrIlrtsbi bsciil o
r'it llto:rsir si tlotcstc slr-i t't'tlerr ttt't'sili it'it traztllrr oxplrl(' r'rr :tlitl patos il) pr.oflr rru
r{i'i:l1{}tltlrt'(r'ililsirirolinlsisirl.?clrIr-rllt'sititrirlrtp('ibisirltrt o llilii:i
itttli t:ili i tt lttlt'- rrc Iris:'rirr irrrpresiorr:rf i cle ilurrele sale inlenlii si
rlcsco- sir lr'ctrrrolst.rru cl accast.i trlgedic cste in forrrl ,
I)l irr r{l'lril ei <lisantiorric, o t:ornerli(. or.ihil:'r. (l
ilr'r':'i luql I'iit't'i si ittilttcc ol'lisltl itt t'ititrlc ('tl lltl 118 119
monstruozit:ltc de false conLrasl"c. \/r'etn si flrcen
atbstracfie c]e motivele ;i mai clase pe care Ie
putem intilni in aceastl tragedie ;i care adesea nesc in noi dccib rnelancolia de a vedea o tragedie
sint extrern dc comice; dacl rlminern cloar la ratati.
relafiile funclatnentale, \'oln constata ci nici tlcstAesPfolpcnirui:gcsiatcucoieiuae,Itnfe;tnl)nilidsreltmAisia9ffoerintiraasvtuulcrets.,t.$cp61deiseopr^IiaI1Daict,nloe.tudi1tpouLaspnauzleflnapcrlroaeuncctnciiiindrarnclimcilo,eprfeeaireornitvtlraaoitpoepdeaniviutncelnesuss-aeosreegiiusosipmmmccdisesgflciiprmtdptioeidlpea-oeduaufeapeeiimdctsictnctlciaediioelmeaetanidiueacolznanelltpe.ralmdi;eiSfbgadSiLiidannailcontintooaestorutudcoeleimztcftcrrrarupiauueamoonritocsijqelsmatnlucfnlieeoicpaitetstes.5rnisloediptiasnItnuiliuc$rru.ueadiifubti.nnatslia,iiiccl-edcecboS,tpssoauosciiiceiionlpeprtce_naoeu,fiuenitcinnplrsc,lscatasd,etdmorNriiaiisnidmaauammdeotccvdizllcpileerireiimiconnfcecisice.riiirdse_aia.i__i?-_.i..
acestea nu sint tragice, ci cotnice. Iraptul cI o fat5,
care s-a llsat serlusl in ascuns ;i aSterrptti ttrr copil,
trebuie s[-;i faci apari!ia la o festivitate ca reginl
a fecioarelor, este desigul comic. Faptul ci un tatl,
a cirui fiicir a fugit, cum crede el, cu amantul ei,
mistificl ora;ul prin falsa moarte gi falsul cogciug
al fiicei sale, este de asernenea coluic. Faptul ci
tinirul conte, clupir o viali agitatl ;i tlestrlbl-
lat5, sirnt,e deodatl o ipohondric[ sete de virtute.
dorind s[-i faci blazalului siu trup pc junrltate
rnort. onoat'ea de a mui sluii ttnui scop nobil, ba
t'hiar ul.il, esl.e desigur cotnic. Faptul cL o fati
insiircinatl rltlce;te pe jos ;i lIrI nici o ]intl
pr:rIiunttirn-dou!-atir[sfuinr;dieturln, aiinetlxi isitnl ttro-oLupglidjrarnredairnmtuin9ei-,
catir rrnde, oferindu-i o pllngi cu bani, il con-
vinqe pe un bandit si-i facl pe plac gi s-o ornoare,
r:ind ne-am fi ar;teptat ca acesta si-i ia pur ;i
simplu punga firi sI recurgl la c.rrnor, obligind
el lata sI i se srtpuni, este desigur comic; faptttl
llc,rtram 9i Iulia incheie o cesnicie care dc fapt
r:ii se consuml;el pentru a
mai fi util ltlrei cauze
nu
bLtne inainte de a rnuri; ea pcntru a-;i salva tri-
tu;i onoarea printr-nn sof, este firl indoialir
cornic. $i faptrrl ci, in sfir;it, tofi cei trei blrbafi
inclrigostil.i de Iulia, fiecare acceptindu-l din punc-
l.ul sIu de vederc pe celllalt, ba chiar stimindu-1,
trliesc in bund inlelegere intr-un castel din Tirol'
si cI muribundul conte le oferi Iuliei ;i lui An-
de a displrea
tonio perspectiva pllcutl in curind,
pentru totdeauua, mi se pare de asemenca comic.
Cornic? Da, in sensul lui Aristofan, citd vreme
acesta include qi nulitatea moralS, nu insl ';i in
sclrsul veseliei senine a nulitilii absolutc, lipsite
tle orice preten!ie. Dirnpotriv[, aceste raporturi
corupte dintre personaje sint redate ctt o solemnl
seriozitate qi prin discursuri emfatice, astfel
incit in loc si ne proYoace un suris fericit nu stir- 120
Partea a doua si cum ace:tsl.a tlitr urml pontc cleveni ;i ea sursd
ridicriltriui.
INCOR.E CT ITU DIN EA ri V:r trebui, prin urrnl1e, si aualizlm rnai intii
f)eterminlrile abstracte ale lipsei tie folmir sitt{. conceptul dc i rrcorectitudine in ge neral, apoi r-a
valabile pentru ellss urit in gerrcral. Uril.ul esLe trebui si trccellr in rcvjstir ntoclificirile particulare
ll{l ciir-e Ie sriporl5 incorectitudine:r in modaliti!ile
ins5, in mod concret, si uatnral gi spiritual. sint idiisivt iidceupiilreopirdiieacllieferai lIeeleoxr pnraelisuineii.gPi Secnoltiru;i
in forrnele
Universalitatea amorfiei, asimetriei qi disarmonie i
forma pe
dobinde;te in^ nalurl sau in spirit o existerl!I c.:ll'e ea o imhracl in cadrul artclor particulare
individuali. In aceastl ipoqtaz* elc sintsltpuse va fi snficientril o i'edarc a caracterishicilor generale.
r:recesitifii cle a concrebiza in aspectul lor concep- A,. INCCRECTITUDINIEA iN GENERAL
tul general care le exprimii eSenia. Concor- Corectitudinea constd in general in autenticital,ca
pcllainuilraeaclinobbrieecreLiavliitaateleSgi ictiolinioeepxtptlrlimabirsclroarcetc. tiitmtt-- cu care o configulafie dd expresie acelor form.c
clinr:a. Ea consti, agadar, in obligalia ca forma ce-i sint inercnte, fie in virtutea conlinutului ci
csteLici sI fie reprezentati in conformitate ctl esenfial, fie natural, fie istoric. ln termenii logicii
ceer ce-i aparfine confor,m conceptului ei' fIrI formale s-ar putea spune c[ ea pretinde unui
adllugarea [ici unui element strlin esenfei saie obiect sI de!inir toatc acele caracteristjci prin
;i ilri a fi impusl nici unei transformit'i care si-i care se deosebcgtr.e in mod esenlial de altele. l.Iu-
contrazicl normaiitatea. irr negarea acestor ccln- rnai prin precizir ,,*i et'iclenla corectitudinii fr"rnda-
difii se afl5 esenfa incorectitudinii. mentale se poat,c diferen{ia o configura{ie gi din
punct cle vedere esletic de albele. De aceea, co-
Incorectitudinea ne inbroduce in dornenit-tl ar- rectitudinea ilresupuue, cle exeniplu, ca intr-un
te.lor particulare. Daci ne-aln cobori insi. la nive- peisaj diferitele specii de porni si se distingii
lui lor rie-am pierde in nesfir;ite 9i superflue deta- prin caractelisLicile lor naturale; ca intr-oopcri
arhiLer:turalI coloiinele sI concorde dupl rcg-uia
lii. Atunci ar trebui sii adiuglm fiec[rei deber- orclinului lor, cu gil.uirile;i or.namenl.cle; ca inl.r'-o
min[ri pozibive regula ci orice incllcrre a ei esbe poezie sir fie respcctaL caracterul speciei liLclure
incorectir. Ce prolixitatc obosiborre ar fi sir tro- ciin care facc partc, ;.a.rn.d. Aceasti prec.izie
este neapdrat necesarl deoarecc in lipsa ci lu
buiasc5. sI stabilim toate regulile arbei si-sir repe- putea luit naltere individrulitatea forrnei. 11.
ti-im pentru fiecarc litania cI neirnplinirea lor $i
reprezintl o incorecLitudine. Este suficient de in acest sens corectitudinea este frumoasi. int,rn-
aceea ca in contextrtl nostru sl arltirn felul in cit ea se referl in primul rind Ia cor:espondenfa
ctre uritttl se afl5 implicat in ineorecLitudinc 122 formali a configurafiei inclividuale cu Iegitatea
ei genericl, etx nu este inci in sine absolut fru-
:noasri, ci expriml numai satisfacerea unei cou-
rli!ii inclispensahile a frurnosului.
(iirid spunern dcspre o operir de artd ca esto pe
deplin <rorecLil, cxprirniim desigur o iaudr'r,;i
nu una neglijabil)1, cl"rci recunoa;tem prin accasl"0
cir ea respecti.r lcgulile artei. Dacii spunem insi
tlrial atil , a [.unci aceastii ]audd este pe cale sI
clevini un ropro$, clci f iind nurnai corecli, elt liste nci.ndoielnic fapLul cir incorcctiLudinell.
seacl' neiusufle!iiir, fiira !t;- piiilii.nittcoirtninLeeareg,iiporindterl-.uernmaindaaror:srleetceeros$aorlnasafounpuelini,
poate Ii toLotlabir
nirea invon!iei originale. Esto ceea ce putom con-
slata cu precirdere in cazul aceior clireclii arbis- rlenaturaLe, se subsumeazl coticepLului de uri{..
Lir.:o pe cire ie numim acudemicc. Din puncl- rio .\rt.a trebuie sii pretindiL colecljtndine ;i nu ai"e
voie sI atiopl,e o gregili toleranlir falii de incorec-
vccleie for:mal ele siut clc obicei corocbe, clal in- titudine. I.{ecesitatea, clleia arta l.rebuie si i sc
tlrrcib moribul lor se recluc:e la llpsa qrueliLor inrli-
uitlttule, elo nu poL evita' in ciuda corecl-il-udinii subordoneze pentru o lratal'o corcctl in geneml.
este de nPaltiunrlacfiezaicsdta,
i-rli'ilri:r'r.rc:os1sirolirlenclevcieuirn;lasccuLuf irll,eianfled-oaapslcticuirl,itis9siuti.crsiiia,li'epn,rtiIlniienairdLciucizli illt 1'ctl- iionulii. pnsiihsoeloiglnicpiiu;nieisaloteriuc-liceoinauiur:ri
illstneze. concepLul de imitare, deoarece luta se r-:rporLeazir
la un dat c.lruia trebuie sir-i crot'espundii. Ila tte-
i:1rn tli-
v iii. prir.r atLcviil'ul icleai 9i liber{.aler r;riginarii. buie sI strrtliezo formele rnanifestiirilor: naturii
L:r: {:olr.itl','i ursi opero cic nrl'ir rliml:ul cilslcii-i!ii. si spiritului, cici nurnai in aceste lorrne poaIe
si-;i individualizeze configurlrile.'lotu;i, dupl
{",,,r'srrt.iLLldinea acatleilrica' docLii. oilro iltt sl"ii'r
i:i f ie niinic rnr.ti lntrit. dc"ii"lo l.istioi pi'in preciz.i.t
sr minuliozitalea ei penibiiii, r':rportatir 1a stlflul cum se a;Liea,spirencittealoliar nu aro scnsul uuei simpie
{,rrrl-o1' al geniulLri, rece ;i t't:il-iciar uritir. copieri ernpirice in Limplir toale, ci
l{r.r. corer:l-ril, ca ltLare, tnescXrinil, tocmai omii;indu-le pe acestea, ea Linclc sir ne
ci urit este ofere cuuoa;terea forrnei ideale ;i a mirsulii rrrr i-
cslc tlriL,
opregle 1r nivclul sirnplei r,crsale prinlr-o reliectare exac|ir a formelor' :rlr s ,
frLiluuslil citre se corec- ca sultiect. I)in cauza intimpliirii ;i :iririLlaliuiui.
Llansformir.in rnijloc al
liluclini q,i nu o expri-
itir L'ii unoi- rnac"ifesl,irri spir"iLuiile. 0 rlperl neacle-
..;irr:iii. clcci ircoreotl in aspecto cla amilnul, ce insoiesc cu neccsil.ate oricc manifestare a 1or.
naLura ;i spiritul sint adesea impiedicale prin ole
pr.rlte .ti t,otuli frumoasii. in ciutla uuol' crori alc inselo sI atinga aceie forme spre care nirzuiesc in
d*,;enrilui. cololitului, cornpoziliei inuzicale, or-
c'[ilrii, veri;ificafiei s.a.tn.il., cind esbe insilflefiti' conforrni{ate cu esenta lor ;i calo sinL in mlsnli
lor r[-
in nnsarnblu, dc o forli iclealil care no face sI ui- sI o exprime in mod adecval.. Rea]itatea
rnine adesea in urrna tendinlei pliircipiului lor.
t.ii;r gre;elile de arnlnunt. fdouLatea inven!iei, ltenit'u c5, nein.Lenlionat, se perturbl udesea rc-
iirtl lirznerla ciinfigurirrii, lorfa sa-u grafia erpune- ciproc, aliL in necesitat.ea cit. gi in liliertalea lor'.
rii ne lac sit ierl.iim, in nurncle geniultli, incon-
r',*:lieil!elc, erorile ;i impreciziunile clc detaliu. ;Lrta elibcreazl forrna este{.icI clin aceast.ii sit.ual.ie,
;\slfel, dc pildi; PlaLen':' eslo tleosebil tle ccrecl. inli.t.url tol ce e elemer ;i neeslanlial, scoaLe in er'i-
den!5 esenfa fenomenului gi nc iircint.ir cu eterrii-
trrt,usi mai pulin personal qi original; IIcine' diln- iaLea idealului fdrl cuslll'. Ceea ce nu se poal-c
chiar in lnorl
3rl.cr'l:iLbreivrla, be,stdciuiL'delo-cre!aaittscaorcctc'eta, .buonaer-oet,'i lealiza doar printr-un eclect.ism ernpiric, deoalece
originalii.aLea eu cit sint mai exacl.e ploducliile unui rstfci ce
lui sinb incomparabil mai mari. 'llocnlai ca ttrmlre
a acesLei ciiferenlc gi infh-ren!a sa asupra liLeratulii cclectism ca !n eazul fi.gLrr:ilor de cear5, a aul.o-
tfniateelleorm, aaidadgehpelrrotaLitpol.ldrileor*lib;e.iri-.tmat.eda., cu atit lor
;rr;rsire cste cle depar't,e mai putornicl deci[. cel gi adevlrn!
erercitatil de Plat,en. jclealului. Un portret realizat cu daghelotipril ru
Sr.tirlmo*r iplPitolaaetrzeiudi edre\ucagourirscntrl.t5rec, ospntetaerbfet1icteittilu-dInaienleflm1o8rimi2n6daltdn(1, 7IeL9p6ao-lpi1at8ti'3A;5i)u,ctlorparronrcclt * \'er,'hi pi-ocegcc lotogrdicc, constind ditr iixarea irur-
!l veisuri, precultl Ronmnticul Oedip sau ltttrculila latrtki' ginilor ob!inute iu ajutorul ruej camere ol;scurc pe o placi
{} sintezl a operei sele ln 12 vojumc a tost editati in 1910.
do crrprn argintatir $i presupunind irnobilitatoa lndelungatd
a subiectului.
r1o rndl omutr itr inlegralit.aLoa sti., tli ltll cum tlrc- txtensit" ;i in sensul gencral carc se re.telii l:l rea-
rriui se giseqte intr-un auumit lnorii*1t1." in concli!-ii !itate;t aeruijlncil,li. Spunem asl.tel;i despre un ta-
blou infiri.i;rind o cateclrall, d.o pildir, cI cster pic-
cu L.i..tnl pariiculaie, aflal- sttb irrilttisLri uur:i st.i"iii lat,,clupil nuttirir". dt:si collsh'tlc1.ia i'espectivi
tsto o c:reatio ll spiribulrii" !ii i.ot in acela;i setis
itn"r'ecerirllteoadr-ein;.uar.rmni.did. eAarlutisl LpuriinLclcotrrilll.ttircnsplia!aiabstsrapSiilii-i spullcu): .,dirpri r"lii1ir". i)e;i contemplarea nat,ilrii
't.ualir a materialului c"rlpiric cc-i.\lii tr ilrdt-'rninu. 1i1: sli"r, agatlar'. r;ricincl la clispozit.ic irent nt o crlll-
FraxiLeles nu ar f i reaiizat rr ir:ior]r iir irk'ala sa lrepcre aiievlrai-ri, extcll lr acesleia. act.ttl peri:r:-
statuie irrLruchipit:d-o pe Afroclii.lr tl:lcir s-ar'{i
lirnitat sir laci doar o ittsLiuralc fitli-rlir i] Ii'rtii:ltt- lpiluthuniicariioi-rson:itlrt,ro.alllif.rctrrii:1it'c;iiiiri.rlnciLpi^tiustteplteslnaLrdeeistpciin.rpeI.an-z'lrciinic.aiiicOrcli1oap1apl,'ctiv.lailitzrutilctalsoLinaiililsilcrlurllmevna''llttefunsiit.c-i'
setilor deosebitc observale la irrlLltilr-:lo l)rl cllrr
al-enienii i le puseserir la tlispozifii: pe nLltl s{.ttcliti'
Srr rie imaginlm cir :rr fi ltni a!ciil:i votti tlcscoperi ric leguil, 1i s1;re i;rii'-
imprurnullrl- tlo lr ittt;-t
sinii, cle la alta braf.ul, de 1a I [.]'r-:i:r picirlltil 1.r '
;i cii ar f i reuniL itt litotl c-xtclior acr:slc lts' rrr.rastl'li. rnili rnulti itt:ot'ectilrttline clo-
rn.cl. Rezullalul ar sigurarr!i ltiintlerert ilr inccpnt. Altt lolrnc clt:
par'licnlare. ii {lst cu ir[. ne-rttr fi inchipuit
pocle ztitit a {turntr- jrreorccliilrtlinc proviu iitsl"t si tlin iucc['iIcnirea
o flumoasr-r morlsl.t'uozitale 5i ltu o a l.ieliLrit. el li
se!ii. Din propria sa interioril.aLo ;rnor tt-lirriictrr, ca de pildii irr cazlrl chillnlilor. mli-
ahsi.iagi qi sI realizeze trirtrnful fltrmlisefii ferni- nilor' ltlung.itc
;i pir-rioarelol alc pictLu ii liizarrl.iut:
nniunei-.aAucfeoassttadonnuicinisuenarnfouliotsc, iri:iirlocti.sllitiu'cdlieerrccaspleocli'ivi-rl:l Lir/.
cicrsr'his calea sprc corecLituciino, ili tltl"tsttt'll itr cattr
CorocLittldinert p.sihokt11icri obi1nLrirn 5i-1 1' 1111tniitt
li pLrlrtl. inLrr:ziiri in fiecare dirt eic o ltrtoslazir rclrt-
Lir.' adovll'at.i a iclealrrlui. Uil" tltr evirienl, devitLe astiadme1scee,naqtu;iiltrlaoi,dspoceuvclrctilaro-lerinxnlpllle.rLlccus.'iiiai.rlLoa)ladirercavulr,lilir'iialrertiitl;.i:litspflrotscraeirstnstooilrttra:-
la sculptorii'r;i pictol'ii troi;t.l'i ru'.;tlot'ni lallltll c;i in goslirri, mitlricir, cuvitlte; ntt rnai prifin insl ;;i
pirliud sau sculpLiltrl ttudrtri {cniinintl:ttt ar-tLl. ,noLir-rrca t'oreci-l"l a afeci.elor'. flololarea senLimen-
iir[esclr ca model nulriai femoi ck: rnr]L:tvuti Lti\J{l l'('
Ielot' dupir confitiulul lr]r, icrltr.a manifestlrii
r:l lt plin folosirea oolsetulu i ;i11 1:nl'tipt Ionncle acest.ora sub railoll. mimic. pat.ognornic si f izio-
it^tE!ur;iirrrroseilrainloilneDzue.rtrteuesrbeiitn.r[iaefieresnalLIrintuiar llftuiirfainlaiczolr"t:rl:citlc't,'tl'ri.triiL;llril-il'siLLpaicrtli-rlcLt,rhirr]rtl1tilttL'l.i nornic, reclaren lor prin suncl- ;i cttvinL' ofcrl ttii
lle'huie rrici si idealizcze, in sonstll trnci lalse i.Lliilr;- roiim:iepctnire'.sfii:rigl ict otlreecptaoresaibloilIi'tlnlirilemzaiririei satedcavtiriut ltcrlrir
l.rebui sir-i acrl'dim ilioarir cu irr caznl incorecti{.utiinii f izice' In poc-
ccntlenfc. Ya schimbure a sirnplcri ar'l.istullri ch'epLui
zie, muzicir qi picturit, eroarea psihologicir va ptl-
la rt relutiud I'irliitlti, irt inii-
tca f i clovctlit,ir rrai precis decit in sculp[urir, tlc-
sutrr in care aceasta ii esto necesal-i'r pclltru tcclitlcit orlece itceasl,rt ttrmitrind surprinderea c-sJrr-esic i
luclc,r,ft'ului obiectiv at ideii ;ii nii voin ltvclt lo;c EI':tibessntLiecrluaiclceilti.tgAleisbtnfueuilefal'sraaItrrcteleiomzriiiin,srcieilezrepeiplpdrreelrgz.-innaatnenfiaanlec;garoloarr:c{iL'ciceulr-l
,s,a'lillianmcoirrmecotitausdoimneen;eaI'odmoplrgeirsepainf{ucrtnneuicr;nr aeimidpciariltei- loi un principiir pe carc il nrurtesc fu podsie l|girex .
zarci'i subiecliv[ ce irosqto forfa siiecificir a infl i-
vidualitSlii in potcnfiri abslracL,s. Acesl, plincipiu fourtlLl lt f,rsl Lranspris do Pradier
fi s!.abilit.ir ccl rl ai !nir-o sIattrir.r dtrspt'e cale criLicii cle ar-l-it flatrcezi
Corecl.il-udinea I'izicd poate i crbesr in te lnicnii cci rnai er:altaf i 9i cale a inspi-
comilararea prnduc!iei ar'listice
precis deolirece
cu clat.ul obiectir" estc aici cea mri tr;orlri ;i lLc-
cesibili. Iixplesia ,,clupit naturi-r" o utiliz.{rn, prin i4c * I)oalii.l tt:.oltr'l {in origittrll, in !rarlcczri).
l aL poc{ilcl vet'suli enl.uzias|e. O lrurirrrtil dansit- vlr t.rebui sii recunoaltcrn fapt,til ci divelsitaLea
iorre line iu ririna sLingir o lniel ]r:rrtrir in \rrcnie
re clleal;ta ;i-o l.lolill.ri ridicatir cleusupl'a capulrri. iorrrlelor particulare in care se ebaleazd individuali-
Stiit.ula t,i zvellii sc sprijinit itc vir{lrl picioluiui l ;r I t:l nrr p oa be revendica decit o valoare secundarl
in laporl cu patosttl libert5lii ce reprezinti con!i-
sling; cerl dlcpl cste rjclicat, lnlr*rln usor avinl 1i irrrL,rti ei eserr'fial. Peclantei'ia propric anticarultli
It-inge pu!in cu virful pr'irlrinlrrl. in slial.t:. Iiaptrri rru trebuie s[ anuleze primatul esl.eticrrlui. O sabie .
ri lerneia aceast.m cste, dupit itletlul aetlci fi uri-
r.:eza potisie f'ttgilittc, catn plirruiri. rnrri [.r't:r.rcri-li]cir i- rlr pilcl[, rirrnine in cele din urmi Lot o sabie,
rlrsi e adevirat cI diferitele nllitlni ;i chiar una
ga. Dar cl'a necesar oiirrc tlil si capul. r:c {r'ebuitr ri irceea;i naliune in epoci cliferile all daL formc
sI sugereze, oriental- sprc cer. irrsufie{ire, sa trx- rurl ir-idriale riariate lamei 9i rnirlerului. Lnbrlcii-
prime in fapb priu expresia blirbiei o rorpolerlir
salur-litir de plirceli? 'I.r'eJtuiari ochii sir iie alil" rle rninl.eil, inclifelenL de verir!iilc ;i transforrnirile
rrici. aiit tio inchi;i ;i iuglcuiati cle opium? Nri 1'i'.t;il';cui-olarneuslcoirro'i'si9ltioiiLirrnuapginuil.sreneecrdleeertlogcailtipemreriiteu;tciinlpccrliieccnioiilternicemecioeudsreiiiteil,-
[r'izcazit oule aceaslii lizionornie Iascir ilalea? ]" u
lr-ebuia ualc l)r'tdit:i'sti se gitrdeascir le faptul irr
Ir^ r de a a\rea o deschizirt,ur:t pentm cap 9i altelc
irrunisaarul iar:ptiircuoaLcc:h;lnriiimc;ilrszibri'iirririlL't]uurLiaaclaiutltuleaIlei'.lt,I,ol'\cslbe.rurirnisLeirnIsuel-rrtl'ariulaairsecchni.et,ezircri. ;1riil'uf ti,er'uinncrlrecmptbnrlc;iti9r.c[ia.min.dr.ecDlaercaaciesetoar,ieairtsai tlcbtlic
izvor':-rsc cl in irrtlerbarea rlacir nu cumla insi; i
ideeu clo uruzir er-olicir, ftjlolii si glurneta!ii il cviden-
losl. oxprirnatir itrcrolect iu lrt:esIe lclrnre. Fraclit.r'
*r fi putut sir se :rpere ol:iect.ind po:tl.e rri o biirbio l,ii'.lc inainte ctre toaLe general rllnanul' c.on!inutr'rl
ruai pu!in rol.unj itii ;i ui;te ochi pi'ea r:rari ar Ii rirililual., interioriLatea acfiunilor ;i exleliorizarcr
t'i irr gesturi, nimicii si cuvinl., clci acesl- adeviii'
fosL la rinclul lor pre:r nob;li, prca apoliuici (26). t,xlriml, in i'apor'l cl1 corecbituclinea formelo;'
,j..'irYentiooaie, tCeviiraLa poezie tle care frumosttJ
ir'rbnie sl ss lctrIeonccuepsettinsaptrisimiicuul triinntde.roPsrelrsl uspuuh--
i)tntlu colec{.itud inea iskrlic-c onutn[ionali Iiber-
tat.ca spirit.ului rlrnirie cliteriul e.sen!.ia1 ciruia iiinri, aladar',
-t;ln!.ial pe care il avetn pentru manifestlrilc spit i-
'Lrriui, l':i lrcbui si firil mai pufin riguro;i fiifii de
observarea ;i resltecLarca datulni concrcl trebuier ,rhicciivjt:itea lideliti!ii istorico dccit fa![ de cea
s:l i se suboldonrze. lJacir explesia psiliologici a docLi'r in aspec['ele
f i;ritrri li Psihologicrl . Exactitel-ea
sentimeutulni esl-e corect5, rlacii sui.rslan{.:r plopr i,. isiolice exberio;rri-' niciot.lr l-1 scop rl
llLl poa t,e li
;i lrnui eveninient istolic esl.e surpt'illsli corespunr-ir- lf t.ci, itrlrucjb aceasi-a ili propunc rnai mulb dccit
Lor, atunci rnor'lologia cxterioar"ir a irs]lectcl{r'
conLeazd rnai pu,tin" Inculectifuclinca ili va g;isi 'Siir.'oinl"Ls,t,frirdiiealsitcnirt.eDa atclitt,iipnlt'eicc.ulr:ncoinincciaczleulcnlufiaWrmaelLceurl
dc accca ait:i un spafiu do rnanilcst.r}ro rnai lalg.
poct.ic, vonl av€'.A 11n sentimetlt cle reeli slbisfar:!,ie,
SpiriLui isl.oric i;i exprimir par{.iculalilate& curar.- rnr insS. gi in cazul invers, cind poezia sc pierde in
teristicl ;i in modul oanlenilor cle a locui, de a st:
itnbrilca, de a-qi crea nnelte, ill speeificui obiccili- llirc,iifie. Cind o lucritre csto conceputi totodatir
in aceastl tendinfri didacticit, precum ,.CilirLorie
l'ilor lor. In toate aceste rnunifesi.Sri el se dezvollil
stil: forma unol infinite deterlninlri care, de;i ii /iiicr lGlrrr.escisaa"udsecBeanrtthreolnttln(utsearulinscurireermileealului iBAetctgkuesrtt"-ts
exprimir esen[.a, sint Lot.ugi mai rnulL accidenlale iir \i Clturicles sau irnalJini tle n:Loralturilor tn Greciu
rlT-)ort cu plolunzimea sa. DacI o,,om privi :lscnte- turlicti, atunci se convine de la bun inceput cI
nelr aspecte in ansamblul ]or ne va incinta consrc-
vcn(.1 cn care indir,.iclualrrl se insinueazii pinl in t'ste vorbi-i cloar de o forml pllcull dab[ utilului,
lrirl nici o pretenfie de arti' Oricum, va trebui
cele rnai rnici atnlnunte, dar cljn perspecrtir,a ai lt'i ,trzg r,,.r :;ri-i recunoa$tcm arListtllui dreptul la o antrmit.i
!ibertate in tott.e asliccl-r:le cxtu'ioai'e nle uneir dine, +a Lrebuie s;i-9i scirimbe atiLtidinea ciud csLt:
compozi$ii istorice, claci ne fuce sr:sizal:il omul. r.'orba de acea corecLiLLrdine in care cotrslau aspec-
Nici cirinr anecrorfi::ntele p11 n" stin.lcnei;c dacil nu
iievin ctt totul ahsulde sau dacir urr irnplrir tilr cl.t'cI ti:le poetice csen!iale. O itbatere cle la acea corecl.i-
rrltis{.ic ce ai' Li'ebui sh lc justil'ice. lr.rdine c:r: esle expresia adevlnrii.ri unei acliuui
si a rnodului ei de lcflectare in rnanifesl'[rile f izio-
Cu o asemenr:a liberl.aLe au t.l'at.a{. rnalii :rr:tiq;ti rromice, paL'ognomice ,ti retorice, ar fi totoclatl i-l
entit,irl,ii iclcale iu lips:r clreia o operii
istoria, flrrh sX le reprogiim Iiircrtafile itc cere tl isl-rn.gere a
;i ie-au luat, ca incorerlitudini. iri irccst fe'l a i.ra- poate f i f rtllnoasir. PictLrra ne ofe rl
tat Shakespeilre nu lrumai isturia Anglici ci gi rie arl.:1 nir
rrxctnple foarl,e itri.cresante rie felul itr cat'e excc-
po cea romanl . Romanii s5i :inL, itrtr-un lnume ltnfa r:olnpozil;iei tlc {acc sii trecelrl cu r:etltLcr:t
sens, tot englczi, dar ei sinb, in,:inte dc toate, iucongruenfelt isl.oricc. Scoala irii Van liyli. dtr
oamcni adevlrali, plebei, aristocla{.i, i:u afecte qi pikll, a infirfi;al"-o pe [{rria ca I)e o fai.ii gertnalrl,
ingennncht:rtir ilt la!a urrtri pupiLi'u de rttr;irt:iune
I".asiuni perene. autenLice. Ceea ce prettrarrl.eria i-a rlinLr-o c-.inictir l;'rnbrisat,i ctt lernn de nlrc, pri-
rrr ind brtnr"rvrrsi.irea irtgcrrrlui. (lrlr-oare itnpotiobesrr
repro;at ca incorectitudinc istorici, se arflt[ la (]
analizi ci'iticl mai li.guroasfl pcr']ecl rrrcii.ivat din
punct cle vedere poetic. fn .,Pt'r'c",te de iarn5." poclcaLr;1, o vaz[ cu liliac striluccqte iutr-un col!;
lasii Inarea sil-;i spargir vahirile la !.irlnurile Boe-
miei. Ce ipnoraul,[ .--. poate excalma aici pedanl"e- ir r i n lcrua s Lli iri trezirriin rnl I ulile R inril rr i i nc.I lca tcr
!Dar l:stg ct'li!i.'I'orl.lL aceastfi ambianfit esLc
ric obit:ctiv
ria basrnelor irnposibil.i irl raport cLt et'cnintonttrl zugrliviL.
1,st'br in fapt cle ilir ha,crn, qi geocru- tirti in Pair:sbirur clitur in'tca nalt,clii lrr i IsLts nti
lia esLe fantasticd.. Ilentm cnglezii din
vremea sa, Bocmia era o Nar'[ indcp[r'tlrle, o lari, 1:ritea csisl,a lln int,eriot- c:,lre sI irrat.o ca lrceastl'i
i1S.:.g1.,.l." ,Ii"nis,,Il1rricich[arpd-eSntaluvaJgrnes"nrdcea{i;rirl:rfetoglriri
.st"l.il. iircirpri'e a itnei casc bttrgh':ze din Ilenanilr Evului
;i lrijibclii
ne lovim insl de un ailacronism ce poate Xi con"ri- lIeclirt. Alntiar, din nccst pttncL clc veclere. LoabI
clerab cu inclrept5!irc ca incol'eclit,udinc" Savage ar:clsi.ii arnbianfl"i. lceslt cosLilm, acest col'do?1 d{:
(:onverseazii cu celebrnl jurnalisb St.eclc" Icesl-a
pirric, aci:sl- pil tle rr n bloncl itttt'iu, aceSti ochi
alba;lli 1i accst. irloIii t.ipic german sinl. neisl-orice
vrea si-r descrcfeascl fruntea melancoiiclrirri ingili- si inr:orcct.c. f)ar', sir ne inLrebirnl, stlgereazfr aceastii
durat, ;i ii spune: ,,{Jit,e, vezi, cru {.e contpiil,irnc'sc silue1.5 adiucitil irr nigircirtnc, aceste brlsiibtrri alc
;irlir compltirnesr:;i pernine, cd ne elf.i rairiL tii;l
sufocanl.a at,rnosfer[ a tondrei. Dar Botan,v Ba-v {l!ei. ll cLlrl;t.ir prir-il'c, smcretria, noblefea fecitl-
relnicii. crrdinfa inflirclratir? IJac[ vom I'eQiISi toate
meriti orlatii, dragi prietene, ult st.udirr serios. rciroolscIcr]tiirt,uirilintlcaaclnl{ar t\ruollan lrloggSi.spi sinihfdoIilgoagl.icciic,tratLuonart:ii
Ilentru jurnalul rneu este deosebib cic irrritcr'canl. sii
ar.etn acolo un croiespondcnt". ln lista persona jelor,
GuLzkol' indicl foarte precis ;i perioada in care coti'cn!ir isi,oricri I'irmiuc o chestilrne litrtralnicir.
i;i plaselzi dranra. El este un orr] prea cult,i- lnacnlata conccpf ir, opozitia creltinri fali de con-
('eporeil volupLoasl a unei ]Janae, aceasta esl-o
vat ca sI uu ;tie c[ pe vremea accea Occania irlcea l.ablottlui 9i aceastl idee este realizatir.
incl nici nu fusese descoperit5. Fentl'u ideilc uma-
uitalc pe care Steele le emite in continirare, llotany in iuLeresul f rumosuiui brebuie sit-i rccutroaltern
:rr'l.istultti drepLul la modificarea miturilor $i a
Bay nu era cleloc necesar: anacronisnaul estc astfel cu istoriei cibi vrcrne el ltpuoneetiac,stgfei lnrunaili pregnant in
totttl nemolivat ;i aceastl a con!,inutui lor deformenzit,
lrri il face sI fic incorect. inten{.ie superfiuu- iLrminir
DacI , agadar, arta se poate ccmp{}}tn in [Nsemc- 'r:trrn procedeazi. Eurlpide irrin transforrnlrile sale.
Nici un mare artist rlu s-a ruqinat de vina unor:
nea sitrralii oerecum indifcrenti fafi de corectitir- 1i0
ilsemene& modificriri, deoarece o asetnenea vinir
:]r'c nrcli{,ul <Ie a replezenta rr.rlecl-ura cstel,icir l Iic:c irlc t.r::t.r'iiiui. 'lol"tJ.eauna insl bratarea libcr.l-r
po {llle o crniccdeur arlei, in cazul naturii ;i ntai
tradif iei istoricc. Felul in crre Siraliespeare, Goethc,
Schillel r.u urodificab istoria nu a lezat adevlrutr :rlt's in ccl al spilii.ului, cl vonr putea accepi;a nurnal
istoric in esenfa sa. .,I)on Carios"-u] lui Schillcr lrt condilitr cu Jrrin aceaskr s[ ci;ti.ge ideaiitatea,
nu est.c cu totul cel istoric li totu;i este, c[ci cl nu
numai cI evocii siLua{ia tragicil a unui prin!.^ ce irr scnsril crbiere t.iv al cuvintului, clci fir:I accas{-a
are nefericirea ca prin l.alent ;i !inutI m olalS pr.iienlale ce elibereaz[ tendin!a proprie esenlri
s5-;i atragi suspiciunea rinui tati l.iranic, ;i cllc-qi s1;r'e clarit,atea rnanifestirii, ea va clecldea in cate-
lubegte propria mami vitregl, menit":r mai intii, qoria incorec(;itudinii sau va deveni comici.
ca fatir, si-i fie lui solie -- dar el rnai gi plelungcSte C.r prcLutindeni qi totdeanna, comicul consl.I
evocarea at:estui trag'isrn in specificibal.ea-spiritu- :,r;iici in ar:r:ea cI un fapb sau o sit.unlie carc, tr
lui spaniol 9i a etichetei sale de cui'te. Itt ,,Dou 1il':iutipiu piireau irnposibile, devin aparenb rr:tli-
Carlos"-ul sd,n, Fouqud ne-a clat un Carlos corect l;rle, l'izintlu-;i prin concretelea lor empiricir rlc
lafiunea lloastr"i. DacI, a;a curn am menlionlt
idltiinnlditpmivunrsctlLecsadper:;civeendlee-crueudiosastrco:uraibccel-usmt ainitii,fla"cnc5tiebci ;tirn inde- cnii;n,idi stattsp, eelcsicie;uieeieropinaerilzcicGnreeccieui
al Spaniei ;i Rornci alliLlrlittl
ii lipse;i.e pemci buciltc 1i
liudrate. lsl.irzi o ascl]lenca cosLumaf ie ni s-ar' ltiil"clr
t.ocnai r:eea c<l instifleleqte istor:ia -- ti anttme ,r riclicol"r incorccLitudine. CiL de pufin conIeli;:i
spiritul. l)egi alta se bucur5. a;adar, cle o anrunith insl aceste aspecte exterioare penbru lniezrrl clics-
t.iunii reiese din faptul cI ast[zi tlagcdiile hii
iibertate in l.ra barea maberialultti istoric, ciLl (lorneiile. Ilarinc ;i \/oltaire nu se joacil pe scr'rl:i
\irerne ajunge la :rdeviir:ul slu ideal, orice mare 'l-eaLlului Francez in costnmele galei de curir: ,.r
artist se va strddui tobu;i s5'satisfac[ ;i fidelitatea
isl"oricl, chiar gi nurnai pentru fapl.ul ci ca ii tlierh inonarlliei absoiiite, ci in vegrnintc cu atlevi'ulrt,
un atlb de fericit rniiloc de individrializare . EI rnt,ice. firii ca aceste schimblri si intre in r.r'r'o
r-a lespin{e din ceea ce ii oferl istoria numai ctr l cntrad ir:!ie r:u con!inutul p ieselor respectivc. I"Jl irii
il ingride5Le in rcalizarerr scopnrilor sale estetice:
si r,l rlotlifica doar ceea ce ;tirbeqte armonia atlc- ne gindim insii Ia incoiecl,itudinea istor:icI dcfiir-
i ltfri, r.out constata cir ea trebuie s5 producir un
lr..r'i'ilrri:ieluni tirducaal.vSeatlcJa' rrcclaucrgireimi poupteermeieacmuazarildoel nlacs- r:fect cornic, intrucit nc aparc ca par:odic.
ncgli-
Corccl.itudinea consti, in general, intr-o rcs-
larea rololil.ulrii istolic. Clil. de exact istoric a 1nsl. p*ckrc ficlelir a norrnalitlfii pozitive a naLurii
tol.u;i Rafael in logliile saie. fiirir nici o timorare
mel,iculoasS. SI ne intrcbirm clacl, de piicll, Cloo- ;i spirilulni. Totu;i, liberLatea artei nu se pnate
declara sat.isf[cuti dc o limitale la simpla cot'cc-
patra este irrirnai o femeie fi'rtmoas5. infldcirut.il
l.itudinc; in anurnite condilii i se permite chiar
9i senzuali sar.r $i ferneia egipt.eaud, ,,I:[trina ;er'- sil fie r'ncorectl fitri a contrazice prin aceasta fru-
poaicir a Nilui,iri". Sil asctrltlnr cutll se pronttnld rr-.osLrl. hl caznl intenliilcir de parodie poate deleni
lisutiorisicLioi,riic]r'eaclnamceGsetrourinturns g(2e7d)i,i asupra conlinutu-
i ornicS. Calc esl.e irrs[ rapor:Lul clintre corectitudine
(27). S[ disccirnr
,,Waliensteiri-ul" lui Schiller, 1i sii veelern dacir ri lantast.ic? Cum sir apreciem acele cornpozi{ii ce
i,p&r fizic gi psihic irnposibiie, gi care totugi dato-
dczbinarea ltrrnii europene clin \:relnca riizboiului litir artci tri se infifi;caze cu toatir eucrgia realitl-
de 30 de ani nu este zr-rgrlvitii intr-o cromaticir
natulall de istoric. SI privirn picturile lui Schin/rel tii. Curn se coruportii acesLe forme onirice in raport
crr urit,ul? Desigur, arta nu are pcnt.ru sine altir
destinate clecorurilor de teatru ;i si vedem chcl"l
lcge decit frumosul, dar frumusefea se afl5. intr-lrn
laport necesar cu adevirul si bincle, a clror lezarr'
nu a qtiut si pund in concordanti individualil-:rtea r lst,e intelzisl ;i celor mai libere producfii artistir:e.
istoricl cu idealul estetic ;i cu rrecesitdfile speci- r
\t:rusLli iclel]tita Lc lrLt ingt'irdel5l,e nicir'i]ilL{ttt at'Llt lr rrui lrr'.rnn altareni- cr:ntraclictorii. Dur rrurnai
irr tuotl n*g'aLi.'-, cliinpol.rivi, abia pl'in inlerrncditrl c(r{iri',ii'utrrilrr{llireioicre'l,siret:crnrrierspamaliulje,lunail lcntfouenlttrrnaeudbiuucriteofrisiuvi,ircclx:iiitslct.i.eiDnnimiincptioeo--
ci tlevine posibili deslvir;ilea lloziLivir a frutnrt-
'nrreieuic. leIhardterevibl'uuile si disfingem
artistic' care toluli e oi'ec{'itntli- li ivii, in formcle cxtcrioare el poate aplrea contra-
prin rclat'ivilaica
rcalitiL['ii
sii l)elmilc fantezici sir stl joace-cu{orinele rlic l:ririu. Agadar, fantasticul altei ;.;dse;te in natLrrd
itga cum o face visul . F'aut'eziit i;i siurt'ir rrlralooii pc.utrn rninotaut.ii, bir-olii cu cllp de vul-
L'irrlrir-ice.
-li.i\{t;rl,oLzdiisLafiilrv,ciurnltciiienn. sstruiin:ppcurtnouetllruedcaeeriineo:cicapaclreeinstrLaelclbieiLlc,raipeciisinritsrree-ostlpceP:tcircotet-: I{'riiu. r',rrrpcrnglarispiiu. !girrr-iifnoniisi.t.osrficin, cc;iii<i li;;liil:ccerttarttacrnirisi1.sriri.i.ji"-
lLliui proclucc in ali:lnfii cir ini.ilnplarr:a c,rle mai
]'in nuur:ti de lllo- noobisuuiLe 11i iirhuioasc {cnomcire. r:c d,cpirltsc
,1,,..t'" neiugr[ditir dc fol'me cc t it ;nult. faui"er:ilr naturii. Spiritul proclnc:c llcnumii-
i1i asigurfi liber"tatcn lrii.c fuLnrt li r:r'r:nirnelrte {:ltlLrsl,ice, a clrcii.cxis-
r,, i.r e i forL5. rle clea!ie. Iia
1iliiil,ilri,rrltr;rnrinni,ol,isari*:c',i,uctcuotcuer',nir<ssat1tttclolpeirirlpl'litaec'ae:.lrbobll.Llila[uitantirtduntnepliucinoti'i!triet.elrvnclic'e..{tiptiiirlnfalveliceoo'r^{lltbcortia'leritrlrlrt$-ute:eiiin'ntd:ic[lnu)ltt''-rtlsctcc:rc:::itltztir?:tettiinrl-l
i t rt {,I p ol iclttrnir Si s Lri lrLcii.oare ar l.i str-rl ia;r Jl ci:i <:il
irri ]iailo_
s-:rl li incurne[,ai si o inraginczcr. \/inla
l'.,,t1 J, r'ia(,a rrnui lor.otenent tlc ai'Lilcl ic, lr uirLri
{{eno;'i11, lr uDtli orn cio stat., a urrui clucelil_or, a
rir:tr1(it' c,r'i:ll !,ii frnt:lsiicc dc corctlLiLutlitle? St' rrnttr seixi iilnavte-nteczee fantezie ar fi avut
iriri e r:'L ttrt. tlerltlt-elle clil-il inb f rllrneltr ttili'ttlil llr lor{a snlicicnl.[
ctt citrc al lifl)ui cl,oltparal't;ttrrslt i:t't;t- o asernenea povcstc extraordi-
ir,,r-it.ir-c narir? Viala ciiutitoriiol de aur iir rninelcr rtrirr Cali-
lr;ri:ia si Austr-ali:I, cine cu numlri un dcc<xriu irr
,.1 ll;: lri flstlctj . uimii nu cloar o pol.cster? Idar;,ul
l)citlru lnceput va trel:tii si,t ltc t'earilintim tit ar fi socotit-o
\forlnonilor diir I.[aur.ao prin pusl,lu splc locu]
irr,:-ir:i tr:ttLu:lr 9i istol'ia siilt bogat.e itl plorltt"re fiiit- {.ifulh - - cinc, in r,remea cincl in }:Itrina Llulol-rri se
prin intclmcdiul lor ar ltven voie sit rjclii:ari baliclcle, s-ar ti agtcptat la o rscrnc,neln
i;r sLiic. l)acir
strtLs!r1rr',rro.iiir'ni;iciLrlrnroLlintn'li:!-anibl[ttala-:dlliiarrnfle'etslfir.vemscira)ibfLzumaileilii|aleaueaclnai.nrllurcsriiiilnimcfiuir,e)bainas:sriletiuincrcicrrttefis'gtal.iiitbinufrceg.--iiocerlcrrlecn'ccen,otciuler*esdulle:rtdmrbtoenitro'o'ira:saiitizncariiicltcroppioilcngnrirten-'cieldonp'lsra:ipt'iroila'razllir'ielrrnsf-rtillpntaie'lcctetxed.;lciiscitblsLtlisllrilllel'oitlttqrb'trttt1iitirrrili{itrl'-)-:It:r
li.nrrxprrzaiee,mpaatr.cicr"ar altstrasi dcelini{ovre-dc?hi'uftlitl..cus;l.inrsnierrrnLe,
Americl
r4rrim in & e\roc:i qi all.e iu'iirnpiiri cc :rpar{.itr sccn-
irtliri itosit u. plczcntulrri iroi;Lnr cel ilr;ri altr.opil[.
rl,;;illtir'i'rcpllilsirtirrt;'c!ilni uin-qiticrlnapt.o,lcpsacrafunmuull'i:ritirtaansil,,iicclhi iLiirriilii,li
surr prelucril'ii poctice a Lraclil.iei. Spirit,iil dcpii-
;cs;l'e imprevizibii fiualil.al.ea inL<tiigibila, sirrrirll
rrxl"trt'irlr tle plante, pl:ecltm rnarca grupl a ctrlcttt'tr- rrr:resital.e ;i utilital,ea cind esic r,oiJta sir-:;i (,rcr.rr
lrrLc'lol'. Ilafiunea singririr rrnilersrrl siiu ltropriu. Ilar cl nu finr: r:orrL rrici clc
nu ar f i protlils ilccst'tl lont.rtruriie pure ale ft'umosului cinil dii glas irlr-
rdrrrilar.giveie;ni ec.oNnvicuilsiionnair.tcel"tfloariailleeilcoo0n:r'corlrdgiac{n,oicriii anr;tr- ruiisnhli de a-;i rnilrca individualitatea. CiLe cur.io-
a lril-
rninlulili ea nll ar f i tolei'nt, existenla unor pclLi
zri5,ntbotiirfp,elLrirnriiic.tc.orcocrlezui,septc;ooiicaopirnceicurll'creiclllliucuofn:ortgdrriiixnpdaaaetclcoof.rop-sredroncr:i:rtrlpl'ecutclgenileuzs'iobvlvuzairi,rllutflor*iraclelie-' ;'ilrl{.i nii intilnim in moila popoarelor? SI ric anrirr-
lirrr" de irildlj, ghetele tlin Evul Nlcclilr r:u r:ili'u-
lornlj de cioc inlifindu-se asemcni iliuri
rilt in
,1rlr; :tscllFit impoclobib cu clopofei. Ccrea corr[i*
,'111;1f,ia piciorului o asernene:l forrnii? Nu. Oferii r,l
ot'.tancltlr r.a.m.cl. in libertate:r ei natnra csl'e 5i I
el sufiicient de capricioasi 9i de fanbastici spre :l ,, c ulrrlr.iitiil"e deosebitl? Desigur.cil nu. S[ fi ar rit
I
1 341
.. lr {t{lr'\i"rritt lceiitc ('oilrtlc ple,ttlllia tle it'Ltirttisclr".' ,',.rr..:i;.:rr,;',;.,:i;'r,.iirr'ril'r:;iI,iJtl,:rlriririttiil,,|r,:z,r!ii;rljrirr,l:i:'l:iri.;i'tl,j({1rlrlyilri,.i';'iu1i'iidi(iiljlirly'rjti.it(riitl;ril,lii-;i1|r'r.rriri,'irIl1:r-iici'}'i',.si;:lt,ii}r.llrtri;r':Uitu',n1ttr.ljirii;i':l\isrl.:irlr.e'r}Iill(i,{rit\-.1ui)i'ri,uf(i't:s.loltglr'.l1nl,.1,t1irirrli,i'rllsr.sq.]'.rrl)rnL01r|lclcslrlr1rtlrjlrlro.il:lr.liii1'or,ir,;tl;irlrln.lt,,rlrriIirltrs"rrlo1lrir.,{.tsliipsr)tsirlrlil.,irir;.t(otricv;{rt.r.lj1(trrlisrri:ii:..i,,ii,,trl;itli:.llr}ilii.i;iilrltiti1ti),lrr.l':i.i.lil,t;.lrr;,rrir.irl1:rrrl:Oiil1iri0r,lr1ni!r)rs5.i(crral1iri6r.l,rlrl.riizsrttii,c.crt,.,.ll..lr.i\;aillitipii;tii..1tliii:irl.t.iiirrsiililr.(,lirtirli..ri:.r.rr(trtlillr)jl.,plltl,It1rr1iiiclltt.,:rl,iL;.rlt,r,ilji:1rttlrlt..rll,,{!..r,r;.ili:rrii,,;trrit,ltrrrii.li,irriLribr'isi(irlji,iiiir.rr,ji,ilrr.ir.i;i,iriiril.tri)rilln:)lru,riJs;I:ltl,,rr,{r.iri.l.i.{i;i:r;ilirllil,r.,,r:,;i:i.t;i\r..i.-rrr.
trrrposiltil. IJe ce ntt tllili trxistat atttrtr.: i? [ii'ltlr-rlt.
'r\i1m1)a..ri'irprrtlrucli,r*'tit,ira',1srlrtlir.rsi.fltcir tttr t'ltIr'it: itt iirilittr ;il
I);rt'a rrr ll:int.olt ri:tlIi lli rti'li. r'ri li'cbtri si .ii'{'r"ii-
i) iirrrii.ir esi.rrlilri 1;t'itl.i ti 1;riiili:littll tr!. irli itr
'.,ir iiril:i lx,ri't.i1il.ii. tllrl ilt ,rl:ti l, :Ltir:r'lit:-liiti
1;,lil-
,,. i'.
,;liir'il.ri li. [f lr i.i,bLiir, :.i rtt' tit:ir iitr;li,.r, ntt ri'
rr1 r;rlijtti l,litr,.ir.;i. r-,i 'iiilrtsi ii lr lltitliii
,rlillrlr'. .\tl'sl i'iilili: i ji ititiililJl :1t' (:\iitliIr!\)
i rrJrl. j'.i,, t,iltrltl:::.: r'lriiirilr'.i :;,rr:'l:.r ::, i:,ir';-i
'.itr,it' ;;.', i s' .1r1j.111i1 i1.;1i' rri il i;,rtl ilr' i:l , ,rlil
'riiiti. 1,r,. i::.'t i"t,.r iir r,,:.:,1 iii.ii:rr;, i, ,,
1,1.,:1 l. ll itiri' : lltr)iu{lziliiii lloriili,. in li.(.!ll(, 1l. r,,, r,rl
, j{.j;,, (,:r. lisiictl tilr.i1. Ir. l;1r.rl trr.ilc ltlrrrit.rlrrll r
'
,:' rr,lrili:;rrlirri liit::il,ir, irlr,i. ..1)1r11;:.1.5.. ;, !,r
i i','r,lr si ".(rr;rlu i r,,l,rt cirjirirl irn,,ir.Ir.ii lr i riirrr,rr,,.
'-r,'rrr!rl..illti1i'ri1ili2lr(18i)l.(rlIil(lrinlrt)ititli.i1,t:rli.L;liti:i;str'.{riri,,lr1llltir,i:i.t1,1t,,iiiiir,:l'trl(rr,i,lrrilc.;nrlisir.iii,ti,{ir,r,.rJt(rilri;!l;,ri.,itr,l:,r.
',,:r t.,, .i, r,".)i:l rii.ti i,;; . 1{1';i1;i1r'1i :;,
, :. :,, .,,
:t. , '.'. r. ii . i'.;i r: l iil
,L{r.\.. i i ;,: .-:t,,,,iill.'i:i,'it,i;..lrl(ri(iii'ql,n'r:'.Iiilrqiil'i,li'i.sijl'iir;t;r'i,'r'l.l'lIrllrlIl{'t,jllli(l:i1ii:il!tllr(}|l":rlr1:;\il,r,;;.tr(r:l.i'.c'lIri1liirr'tlli:liiisi,r'..,il1,1.;l,,,i,.r1sr,r';:1tii:.llIt,,rt,s\I!,!;iitl;ti,L1,i3l,t!ji,:iti.ii,r;.,,.,ll..rli:{),{,.fIri'"il.,jii.il,0,,t:,rilll.IiltIs,liir1_,.,l:r,.iti..rl(i,ll.,,ri,,r.rlrriiiti.jr:::iri,ri.Liii,t:rrtt.:iir.,lit(.ii,ji.lrt.:i,.,i, r
'.t.. .t. '.tt (, ::.i
l rl l .' i
.. t:.r'i.'. ; :.ti.,r:it,
' r tr.r,il:i|l1i.ti.rli|,e' t" li'tr' ;i:i ii-iltir ll" :,i il,riill,,j_ll . r, :i ii'- rir lrii itilli,lili lrrilrii,:rrli ;:l :.;r,trirll, r.r:,
. .ii {.:ji.,.' iiLilr';sil,-:}" : r,l.i .iit :i lrr.-:r r itrii. Iijx,illt i(,ll lnol.irtr-iilr-:: rir,li:,1r.(;rr.1rr i,r:
;,:.,,, r i il lir' i:iiill'itli,iiitit.ir i11[lt] jlr:tl.:,Z.itt. .,r, :,ljtrt,
-jt I ti r. :i:,t)irlrtttlr ', .riz i.' i . -.,,;1 '-. ::it i! ;::
,,rr'rjliii r riirlr';:t;rlilji n;l i ;tit tltllj il,;i.:;li r-itltlli"l , lr' i:t t;t:rriillr ti'rrti nli,j. .i :,ll,r, tl:,r:r .,rrrr.rr,-,
' l'.1",, ,,,t . i1 ,,.r.,,:-1.: ..r,,r1. : .,.
. ,,.ir,ilri l;i'it si Iili)r-rt .rlr' SLiiriirr: -titrl{(li:iita. i,ii,l r. iiirj:-iriri ;11 rrl.rr.;r rijtriIi:,:,i.it:ri:. j:;l_iJol r.
r{.r: i il irt
til,-ir' i'ir li!rptrl LtilliriiL l)e |rbCitr qr:tit{'. c{r ilt'r'lrliLrr ,. ,llJj{ r,ltilr.Li i i'.iIl!lisiii:triil!. (,:..rtti li,
. ir,: illr'{';l {ii.ului, { {' ilrl.lciri)tri tt: lvilr:a lrf ilrlil., tti;.rir:; ..,...}silil;l;i.. i, ..,,
:;i ,rrlt'l Si nr-ri sir Jlil ill(,filirln. iti iititL,.':ll:t Ilixt :i1.I"... i,r.i I:tr
"; illr
i, irliulr j:1rc,r'tlrLr: tlr rnlrttilt'.itut'r: lt:citi,r'! c1i.sL{)ilfi"'.' ' :r i :ti ri I i. r,;i..tl t.(,ilzi. in iolr lr.i ilr,;ti;r ; I r, i,.,.
't'.i. .,i,iii.;rj.llllr. tt,, ll..i,lii:,r,;:ii ir,r .,,;
';,.t,,iiri.iiji:ilorr'il(r'.iItiiriio.rrlrlL:atitlrrii,ucrieicrsrtr.itiiCr i(irlilri))rcdltirttr:ltfoclct(ll1tcci:lint,-tlr')litltrilloirJr':'p.c-ti1tlt.tiltctr-uc^:lnr iittct'lirt::rirl. L; Ir,]l
i)ttrr'rir'!, '!',';ti,r'q si Orr"llct. Ir.l;IIirrl ,
l:iriiiiilr, Slinirrlui \rilir)Jliir.; lilt (.,r,.11 l.i::tri i
rrr, i l'rilr I i t t'lrtl [lt rtlltslir.r.. tl;r t. r.;l ; I, l:ri ;r]isl r.;r , ,
',i , iil i' rri;llorg ir. Jlr;sil)iili (.ri illii.nr..i lnl. iicl
-; rl'inr.ttl (rIrzi!llsr-c:rcrlt?iriirrif'ciali)rt'r.liltl. .l,iltiAsi liicrt: cstl L
j;illii in ,
rr 1;llr rr1t'1t1 i11 lt1;t:'l,ir.tl,i .16
:liir(l rliu!1ili lrr aplolrlil [aubasLir:. (ii'andville, irr r,itrr nrttLtrii;i ir isl-olieri. Nrr iirtilninr oate iu cl
(r iluzdorirr dc figLrri ;i de evenimentc ce-;i ricl t['
st'iriirrb, nu a imaginat in atramollr-,zt:lc salc utttttai icgitirfiie iDroazritbivaesr,nfuilinaccllc:vl;iaracltanr lilmvpllosfiibilreric:ii-i
u bloascf, lcsioasi. cu cilp dc cani;;; l.lll t.tis cil cill)
ii(' s:rllle siru o;ollirl5 ctl ci-rll depapagai: trici nti r :ircolecl"e?
,iriirtI inc.orect in scnsul ca irnposibiiitn!ile saic s:r
t-r;r'lrtt, rloll r"na;ini ca oartteni;i oarnetti t":i itta;ini,
i i ;r pict.ut. inlre alLele 5i n curtr: int.t'r'ir.rllL^il a rttrtii r.r fie sitnbolic posibiir:. Florilc sale r-or ciittrr:
i'ri:.lr'i. in crre erau irrchili lnonltr i iu{r'ozilori,
:i r,irlalcle s&lo vor voi-hi; oameuii sc vor prcschimb:r
I);ri inu eninurlc bicefalc i;i combitr,r1ii tltr [.i'rr1triri
., ri lr iiil i cr-lr tr cloal sitrteza ti ttot' litrnrt d isuot'ilii ui.e. ir; l:riilnale, attitnalele in oltneli ;i voln intilni
rir ilrrcolc rlupl mirircole, clar accastl lLrmc lirtil,asLi-
i i t o;rforrna!ii ce scr e:iclltd rccipr'oc, it rtttt'.l.ct.r:i
i rr I :'-rrrr rn orl inspl irn intl l.or ilttz ia ur ti til !i i . VeiLcirl li va fi strlblt,utir cle trn ccotr pt'oltttirl 1i nrirtr,-
:r:-li'cl uu zimbru a cirui junrlt.rrl"c diri spate st iirt al aclcvlrultti natur-al ;i istoric; r'rn'eiiltrlilt'
rir'lilici;rLc crr cale civilizatia irnbncir tolte lela-
ir:r'ilrirrir sLlb lorma unei itrmiLtirfi dc crlc,-'<lii, iiltil 'irii' sin1. inlSt,ulate prin lipsa dc tonilifionrlre ii
;g,iiiirl'rIcpacdcilnoufira!p:iicaio:c.lorerpdueluziirancbei'sLLtciiitfiiipctt:latt i si' lrtrr ii basruulLri. lli llrnine corect iir t'atilitl itlcii
tlin spi'i- r',, isi llirst,rcrzir naivitate-lr naturall rr lanbczit'i
ur) om iri irirgilr, ii
sprtl,c i r;irilrtlLri. Cincl li'ansfollnir
plrtt:'rr'ltouuribr dlabuotridherLccroaciondilt,uoorrulpdl.lcttr'ln-telnt ll.eiarrl.tliSirltettlollrlrctr:i ii'i l-oLLtsi si cont,inut a acliona si a'irrrli (rli Lir!
putem vcrlea, de asemenea, siirincl tlc pc o bit'rta. ',i,i. rliil il pune s:i rnlnincc fin, ca or-icc rniglrr. irr
irn lcrr il ciinli coaril este un git cle pelican ce toc- lr,'rsLe lllsruc, urli nlcs in cele orienl"ale qi nordict'
rnrri inq-]ril"e trtt pel;Lc. Aga "ceva c ctt atlr:r'itrltL tlril vur.:h i, llti voln irrtilni :rbsulcliffilile pc care lc
il putea tlcveni cotll ic. (lu n 1r u ttrnr intilni in celo mai noi dintre basmele uoastlr
'i.ni ioIrlrseiurluorliiibciol msipcri-rc, deviir sultot'tlbilc 1i llricticc. In povestea lui Redrvitz clesple brad, accstrr
celc rrrlr i tlcbuic si inl-ruchipezc un simbol al lui DumnezcLr.
't.)'rrt'r.rrenndlvcillceorart,lrlajccti:irct[..iio. Astfel, itt rrccclli lrtcrltlt'. ilratlLri prclerl nn sol uscxl ;i sLabil; Redwi{z
in faf:r cttstilci lrt,'e Irituli ca tlin riclScinilc Iui sir !iqneascl'r trrr
trtenaj'rrie. izr-iir' - acesta ar t.r'cbrti sir fic omul care. urmirtrl
t'urcia sc imbttizerst.e o rnLtl[,ime iclrrlitir si crtriolsi
de arrimalt. lnLr'-o cuycit inLreziit'irri leoperl'iirii irnpLrlsrrl gravita!iei, se impll;tie in lutuca largir.
t'irelez cu rrnic'orn fi in fal.a lui un trup clc ciiu,'
{ Ll ("rl) ;i btrletir clc uralitut', 1.rIi.l-in11 clirttr'-o lriiri slilsind priu a fi in pcricol sir stagneze li sii secr'.
scttitir. In f:rLa silttet.ci clcdnblal"t itt siitr-' rr vttll tl- .:iri;iriir'\tt-tori!orldicarIrctrcrc"lairlocicrni1"rrri;oftierudpiluaeilitlcobIuclllutatllirertilr-lgrtporri:iznirrmrvidnrirriictlriencltticirl.ouc!itn:'tc-Ctvrr-cca{sctnraiirtitntnnccslbm;sasocipllcnvirzisactatoivirtzetrvvpr-eosltlii'tfisrrsi--iIi
lultti napolconian vcdern Qltctuttinrirt-r;t ritt sIiii-t
llurl,incl pc uintrri capul ttntri cloir: i lLlsat:ir-:ttc. itt:1iii- I ";'[:'r llroiunzirttc I
ril:ilnlosibtrircil,ccuL$rcicccuaonsrontlsiiccrcul,otrirfc[rlb-[sofniinlextfiii-iunraistlciLnli.rL.I)p'c\clnlittsr.rnl'lrt'Liritlrittl'u:i arfrttilitrut--
ris neverosirniliiaLee exag0l'rb:i a tttrt'i falsc fan-
iastici, comicul irrvcntelrzir tlcsieur',si irrllosibiiul,
rlar ni-1 prezirttti strb foi rrra celoi ttra i tlocLr"iulile
B. INCORECTI'TUDINEA iT'] DIFERITELE
sincelitii[i, cuur proccrleaza, atil- de pc,trir-it, LLU'iatt STILURI ARTISTiCE
tind i;i bate joc itt ,,I)ove$t.i adevi-rt'uLt" in lcclulI
l.inrp dc fanfllonacla tulirst.ilol si clr 1;r'tlr;ttt't'ia .\r'Ll ulc in moclelul nal,urii si istoriei o rroltili"r
;urifai:ilor (ii)). iiniversalir 1;enIrlr corcctit,uclirrca crcaf iilor ei. T)ar
, r, isi fitur-c;tc rr:rLtur si lllirt iiroplia su ttt'crositrttt.
.\ni prttclr lttttittli apoi :ilirrstrrrrl t'lr Iii:iii {, ^ii)i'- l)e r; ri'lrir c'itlriltr 1r'rjluir. sir li sc srrpttul'r splr a-1i ptttc;r
l'ic irr g.sctt!rr c:iltrie si.i totttt'atlicii.r , rl rl rii;,rrl.- {l
I
I
r'ciiliza (i[)clclc. Nitrnittr Iontta cleosebil.it :! !)io('r'- iiclirdsi'r,tciztpontltttl,aicanifnalnlu"pelmtiucLeloiu"rno,ilatsiseidncnetteoicztpiilcetrrrce;sbadciucleecgtcaeulnrlttrecl't''e'icpra'curTettjeotsirrltn-riaiavsaertafdepefloolisrn(-t)
dculrti ei ti;lic sli1. O opei'ir dc rlrtir esle coleciii
numai at.unci (:ind lIdt',ctc irroplieLl{,ile rrnui arrrr-
rnit stil. O negliiiire a rccst.e'i idcril"itit!i siilisl,ice
rrl fi incolectil . Nu cslLr locul sir scliifirlr uici dii'r'-
lilele dirccLii irt crrrc se dir,ide idcnlul irt relli- 1,.t,if.',i,li.,t''ijii,e,rl,f,;iL"i,;a.,i..nttutt*itripit',,nclti1icueiurnttc.e'cat.ro.edtm,cnp,i,,ciru.nt;l'ltlail.lrptclaUcelrlteneiercpelatgrmlerieoleznloceititcronmiveetnaebtr1rtuealiitraidacrcip"aacs\ftrrsdalci-critlaafaci'usaciltluaeiatblctofnililieegaru$asLelLseriseclrtidirelrcct-rrr
zilrca sa lirin stil. \Iont (,iuc conL de eie rrunrai rtii
r:iL estc necesar rrici lcletrttctllerrr:rerrl{uccidcilnalcrlrtet.gttltrtlt''i;rILirtrlttlrtit-'
lnrtmitc:r rrriLrriui.
i-iririalil.I t.ii unrri st.il.
Dirr insl;i idcel lrttrrrosttltti li'zttltii t rr Jrrorlrr- .r't,i:,L.;,,,;';,ls;f'z,..li',ulic'it';'ni'i;";ei,cift";ieIt.,gz]stii,,c,c"i,i,iiilto'.'ila-iics"cniictlicatilatiile,,rt'tiltilirceis*sirnsol,lrLcbie-iti'peeciaogrr;lliltc"!"'tiieligria-rii-fnricbo'c{elrcicI'lrl'cisil'r-iisic-tir'rri:trntipr'nt.tz!pai-ctirt't1r'lrl.ila.ti.:ltrtstirnr]riileojo]pll'tr1'agir'rvrc:I'ltIn)!rr^lir!ealii.i.-rl'
artir esLc posibilir
rrclcu uttei opertr rlr: lir iltr-rrrr
sl.il iiralt si scvct'. iie in irnttl inctl itt satt in tittLil.
irsor si i c un nir-el rnai sciLzut. ,\r'LisLrrl t rclrttic srr
deciclir pentru una dintre accst.e tonalitirli. liiecrtre
r:onlinc in sinc tlepLc ;i g^r'ach !ii r:r: olela ])llrlf i rlr
:, 1 iitirti g.rctr i-ltt'fi lpl'rt'llt clt Ijcl)r'Irl\-iie'
tlccelc spre cealaltir, clal ficc{lrc are o caliiatc cst,.'- -i,ntsi.:clrl lrlrpit'iniditlrt ;tl stilulilot' ft'ecr:rcrt
diri unill in lltrrl, clevin ut'ii'c; lcntlt
licir t:e-i reviue numai ci. .r\rt,rr tlclluie sri l,-i'trtinrl:-L ,ritonstii'ntii
ca pt-otiu.scle ei si'r {ie irrbcgla(,t: ctt ilt'ccizie in tut;l
sru alta dint,rc stilistict'. l)lit'l (f,sI...ruusrr'lilri''r:il,r.r,,'liiitir'i.n.tr;ri:,ir'.lrtr'lt':ti'..r:.ticirlr,:.rirciirirc.coitlcr.lttnustieo.!;lirir,l.lrci}nairirtteifl),,otl'i,i,..ntolsiici1ciltlnintfrretru,;"iolll,tlreoltit.lr.l'tu5urfl-llc,tlc-al'tnl-ailii:tl.c.Ii'o(lirp!(ciirr'ltil'ltfttst'tocl,lLioIi.ril?isliciiosii::lli.1lrlsiisoineltrutsli-c''io:lraticatp:el1'rlrtnl]laticiitclrL;r'itilttirlilrltilaltc-liiNneedm:i)cqItnievrrlllraieil.'ctiaclalprcc'ltinrvitshr-lor(nL''ean)iciacilcrlnri1lzelli-'d'!isttniirlioiaulrlii'curru,tt'njnltorrclnsnrr^xitaclltleio'l9pcllistcmltncfinl.i-rlccirt.e"iri.s'ilsreloelj)sgnetlcts-latolcistlctii't$clittrlrtlclul'r'iilntiern'olL1Clc1iiiginzrl1r{rlsoi7nrei:'toi-nelilenaei-sn1i'tntit1falenir'rlilcicrcziort:!ttrii;aci:ropunl1r-naat11si5l!sra\1t'tli3{l-2trrt.i'-'crrl-
rrcestc inorlalilirf i
rlc sc atncst.ecir, fapl- cc sc inlirnpli intleoselri in
i'rrzul rornanului, lLrriici in carlrul at'r'strti lLtnestcr:
rlcosebirile trebriie sI:iparir in pulitateli lol intrin-
s;ccir. SLilul inall. exclrrde i'orme:;i cxplrsii tt'sirr1
ircrrlise celui mcclitt. La linclrrl sirr.t, accstri lu r l
,r(:o1i Ilc licelca de irure stiltrl rrsol pii.iLe si tt'c!rrrit
srl se Ioioseusc;r. Slilul inalL tinde sl.)r(: sllblit)l:
cduadr ctninaniitaatiecs;iinglIllfriircie, scc.cls'.it.'i,'ir
,:cl nrediu sc rni;cl
'r lr:ccr irr obi;nuit,.
:t,r'ot.esc. Avern rle-a face aladar crr o inr:olccIilu-
,-iinc cincl intr-o opi'.rl-r de:rr-lir nrr ustc p;.isLmi r:t
i'onsecr-en[.5 stilul cerut cle erscufli ei. (]rrat:lt'r'r:l
icsLiv al irnnului, insufleiirea dil.ilLlrbuiui. nuir,-
lii,ir-ii.,,i',.itiili,il,,r,,r'rr,-aiiooel";utciiolnia.t*riisd1ctii;aasrr'icilvruirtlra-rrlsistclrirgig"ilnt[i.rippb;rituaitt,tes',s;nlrariallnprc:vallrcpt!ircicrmaliezjaceueirctarpoiilcrLpd'\a'eilalrta'aesprnenadosildcmol'cziienilbeoridIr'['ic'-r:
rrrl odci cxclucl de pilda cltvintc qi ex;tr-csii itr-
,rfi.lrsii'e in caznl sinrplului cintrc cle anlttzrtncni.
Si inr,ers, accsta clin urrnir lr fi Ir rinrlul slirt itrt'o-
: ttct tlitcir rtI' \'i co sir sr exPt nilltltcmai)i()slttlpilouslu. iininlroitt-.
rnuleir: strSlrrciloarc. ploprii
!n prir-in[a pLrritii!ii stilulrri, ist.olil at'Lt'i nc oirt'ii
riri fcnontcn sirniial ctt istoria stiin!ti in plir'irrill i:tanrllni1llli7aecl8pcif5Litulrocblarilrnicisl'iitci:lt'at$rcvittssrrttccleci-iscn!iicrlsuioli'rriosdlinicaeavneibinczdcriiticolicilrrI'
rnetodei. [n;tiinlit sint loalt.e lulc opct'cle tc i' -1Sr3iu1ita5,ttirlrprIe. . irrtiliilai.
ile!in o consticntizlnr u 1tt't.rtrctleelrit' ritilizrilt.
\I:rjorital.ea erpunerilt,i' 5t,iinfifice ntt sint. cllile 14c t,,'r,r Niiscut
,' ,,,,,tii" ls tZ ptr-:5ctliltttl
,,''i;';; it,tpii.,,i. Dupir 1t)
111 irr I ii59.
.,Soltlali ! lle Ia innrlalliiumruefae"r.cIensctcoprulti,arhrInicrc,rreirnvoi-i iisut iu rtttlc{ rrtttt.rit'iu. Irr Clrilrli. ii,: pildir. allri-
c-uv,i1n0Lidriei Ilr:Ltu'u s-a clezvoital, sub {orma c.onstruc{.iei ilr
llrivesc este contrazis dececa cc r.nrrrc;rzl-r. lr'inu. Petrtt'tl a pl'oteia iusl le.rnuul, consiclerat dt:
nios trl tri,ir',c;zi drepl, t:cl clc al cincilea clement, it;t1lo*
insl in mod comic.
Dar legile generale ale idealului eslE:t,ir: sir:t tlila intctnpe.t'iilor, trl a fost acoperit cu uu st.t'lt{
irrdividualizatc prin intermecliui s1ilultri ttrilir;tt,ii (li' l)orfelitIt 1i apoi lirnisat. .1\poi, spri: a se ]rlrp{'
sttb forrra unei particulariLs!i c;irlii:Let'i:i[.igs, {rt r;;',ioLonia. liLt incqrtrL sL
f ie utilizate iu tnoti
deerrrgc din rasir, din specificul iocal, din religie ubi:uuit culori lii, liutelnicc. SLlilucirea tlulo-
rijli' ncoi:ct'it.c t,rt lac, spolitii s;ititilcnfoal!oiosinreaal allrttt-
-i clin ocrrpalia ele bazl a unui p{]por. Cu cit firp- riirr lI r tr urillllt i
a clevenit ;i, cii'
ieie exprimir rnai puternic geniul unei nafiuni t,u riiirrrti, i'oi'et't iti setts chinezesc este considcrltt
;rtit dcmnitatea ei este rnai impregnatir de un coir- ei|liI cut'it ce col"cspLlllrtc acestei f-ioiicronrii ltrmi-
rir!iriie. S:rlr, tlat'ir lle reamintim cI francezii conl;i-
l,inut spiritrul gi cu atit se poate iiuiividualir:rr iiti'ltt. Iciut i)Iaiitn-t)t,i trrlitatca absl,r'acl-i ric loc, tinili ;si
inai puterrnic arta ei. O naliune nr clispunc in
rnod liber asupra desLiirului s5u; ca este. inlricrlri :,lirrliri tle sorcinl.tr lrisl.r..rtelicir 1i ci atr
I;.iri ii'lr lrr:clrsL:i Lr.,.lric la I'augnl cle Irol'ttll"t allso-
ln forrnidabila corela!ie a tuturor lillilor;;i l
lumii intregi gi este adesea ingl'Iclili inexistcni:l
st dc condifii ce ii rlmin mullir vrenie ilsclinse iulli. a[.unci r-oilr infelege cii ol'ico incllclit'tr rt
si carc uncori i sc clarificft abia in epoca Lra5;illl lliriu riinLt'e ltctrsl.c tlr:i unili!i ii se pl:it'er. irrcu-
rr rpttstiltti ei. De iiceea, in cadlul stilului nafiri- rlrri:rri'il.If.l.liiirjt$sit-raailctinr,s:uisnict iatl"oitrtilcecinatb.ilanteleregutllcl lr ccstci
rral
ce-i se i.roL dezvolta uueori nfqarlmiuenici,ecclaorrccsipruer:jilt, ia cii,
drept, caracterisl.icilor oiitii. clt pcel.itl rlr fi {ost, o percepealt ca ur"itir'
:rteiaqi timp sint atit de ingernlnate cu limit.r'Ie iiir nc l'clirnirttirn nutnai nna clintre cttnoscrt i,cLtr
specifir:e, inevitabile ale vanitir!ii ei, incil. riri lilrlocirfi forrntrirl.e cle \Ioltaire, din pet'sptlcti'''rL
r;uli corcold:i cll ccrinlelc atrsolute ale irl*alrlui r.i;r naliotlrrlii. &si.lPi'a scenci englezc cft o ,,rJec;tdcr{'
prei,finrlear'<rt::nrit.ee ioinbbi;rn'-uuninslit.iFldiilli;;:decirrcnlctciranLp:i iigilri,rnce.r':ir;lri., b rtbar-ri". deolrlcce in acest teal,nt schitnbarera
l*rLillti qi Liiupului ;i trausformatea aotiullii llrin-
llliortprcorrratqi$tctaiipsiliIiaatun{rccei,s[,ionr rnotl lrrcit., urrnrlell ilt clllr{c inh'-o nrul!irnc de acfiuni episociicc, laLc-
]tot nlc habitual(. (lrr t,, lc -- lLtcru accci-rta1, de f raucezi numai irt c:tzttl
cli. e:pt.r1;cii -- s-itlt coltstil.uiL ca ideal na!.ionrl. I)acir
iilnf iul le consolicleazh cloininalia, clc sr: tlairslcrr'-
luir inbr-un icleal cmpiric, cltip:l r-ritt'e sc mirsorr li i igitli{.u[.c;r sLiiului nalioual sc leegl de coucr:ir-
r:olect.ittttlinea. Ceea ce nu sc relliizeazir inl,rc 1i- {iik: r'eligioasc. 1i claci el este ilIcol-cct. in sensttl
rniteic lui este ccrnsideiat de popolrrl rcspccl-iv i r.. irlrlrlultii ahsoiul;, rlullci aceasti rigiclitate poatt'
incolccL. Putcm folosi loalte biirc in acesl c*ri{i'rt lr ina pr:rl,t"u rnultir \rr'ernc dezvolLarel purir a frtt-
l-enraLic expresia de girsf ttttlional pcnLlu lr rlcsemrll :,rosului. Degi rr1.it. in tehnica ei cit ;i in aspira-
salt itlealu arta :r putut litinge deja uu nivcl
juclivjdrLalitate:r tipic[ diir arta unei irl!irini. rIinillei lnait, ea s-tt v5zul, totu;i constrinsd ca in li:-
Sr infrlege cir gustul nalionrl poatc coinr iiic lrurtic:r lcligioasir sir rcproduci. ncincel,aL forltrlt
r.:u cerinleie jdealultri; la fel clc f iresc se porrlr:
iretrece. insir ;i cotrtr.rriul. in ;rccst din urrnl cri:r iilricii, oricil ai fi fost de urit[. Astfel, Cutzkou'
rlcvine pcisibil cr tocrnai plin faptul cie a {i cor-c{ri lre ill:.'r'i i;cllzir in romanul siin uiloristic ,,Nlahr-
in senstrl cel mai inalt al cuvintr"tlui. rin rltist :;r-l rJunr" pllaniile f ra!ilor IIali-Yong ciin Tibet'
tieviuir incorect in sensul stilultti na!iona X. {-r'r'- tlrfcri!i unui tribunal inchizil.orial ca eretici-
i;entru cii au indr[znit sir infrumuseteze imaginelr
rlincios poluncilor lbsolute ale artei, artistrrl ajun- r4: zeuiui, schimbind in alcirLuirea statuii
ge, prin aceastii lscultare. in crlrtradic!ie cu iclealril "l+1. lui Dalai
I-aiua clistlnl.a rlirttlc gulii :;i ttls jrii.i-itll l'{lp{rt l'. in stil italian .satr flamand, dar acliuqim totodatii
rnai estcl"ic tlr:cit cel pclmis de Lrailii iile reiigio;.rst. roucbdnsateitnta're'a,sfirlaaolcbllAIilnieteslt,eovceoannsecelcilenpenunebeisartaiurnncacuahdjinerealazree;,c;ca.ari.itinistf.tlduo.l-
clcvine itrcorect dacir nu se sirpune caracteristicilor
Ial in cndt'ril leiigic:i islanri<rc vonr intihli o gi lrrlr i
pntelitic;'y lirtriLai*-. li scnipLrilii 1i picturii plirl r.'e !in de elementele constil.utive ale gus{.ului
inleldiclia sLabiliti de coran de a se infifi;a in sc'olii rcrperct.ir.e. Nu esLe irnposibil cr unele clintlc
1r.tl yrco forml insufleliffi; ele rlrnin astfel l^r.s- lcest.ea sa Iie iucorcclc in sensul adcrSnrlui ua-
ilinse Ia dcmeniul ornamentului, trebuind si-;;i tulii; artistul insl el incorect in sensul
!'r)\'efsc lor|a de crea!ie plasticl itt bogilia ;i slrlrr:r- al dcveni
irbtrndeufa a ces[.uia.
ln difei'itele st,iluri nal,ionale nc. sinb clate tirt- acelei ;coli dacl oclat[ cu individualil.atea ei ei nu al
oi itcla. tj[licdilleelpitreczfinoLnhnccaonhtiaercetivrnei ale idr:alului r-oi si realizeze ;i crorile ei, fiindcl foarte probabil
cstc-
jlocirl ridecvat llt,: * firrir acestea cl n-ar reugi sI atingl nici perfor'-
rnanfele si virtu!ile ce caracterizeazl stilul;colii.
'efixnperimlsatftainudmeitceots'ei.cLtirtiu,dsincne'bgimirseinr"teeli;isdtiilsupluozi ii{"i,io.-
,\curn este nlomentul sii rlentiona'rm o noliuue
citlc l-a preocupat inintendsispceuGtaorectahee, ssci ualrurui rdneesrlctlicr
t.rivit unei anumite probleme. ;i dczvoltarea s;i
r:onsecVeni:i in rapor-t cu pt'oprict.ii!ile inercrrtr: tr rlile{an{ismului.
picLurii a Iui Diderot, Goethe s-a opus confuncll-riii
trii. De piiclir, reclarca unui clbiect iu stil chinri:. de cltre Diderol. a ti
grecesc sall mnur ar putea fi in consonantS. cu ad{r- necesitllii praqrnaLice in
vlrnl estctic. Intr-nn rsemeuea caz :lr fi ult plo- Lit[lii cu adevlrul exac-
estetic ai idca]ultii. pole-
rnica sa indreptllit5 cu pedanter.ia rigirl itirtii aca-
cedeu incolcct sii rlu laoetn apel ;i Ia forlnele ati- demice, Diderot s-a transfolma t irr apoloeetul
necondilioriat al nal.urii, care tu al Ii r.apabilir,
tentice alc stilului nalional coiespunzltor. S5. n€ dupi el, sir facl nirnic incorect, cici, l,ltunc cl,
fiecare fonnir, indiferent cit e uritir sau h'urnoasli.
irnrinl.irn de ,,Zadie" al lui \ioltaire; de ,,Nalhan" lure o cauzir, pi inlre l-ot ce existir po luino nimic
l,i lui Le.s-sil?g; de ,,Divanui pe1'san'( al lrri Goclirlr ; nu esle cultl llu ai' trebui sir lie. Coethc, apolorletul
tlc..'lrandafirii orientali" ai lui L?iichert $.a.n.d"
opere litelare dominate, toate, tie stilul orirtltii I
mahomedan. ai'lei produse clupit reguli, rllcl'gc ]a liitriul siirr
Tn cadntl unci naliuni stilul arl,istic parcurg,(-l atil" de departe incil. afilmir t'li rln putea sltune
adesca clifs:rite epoci de evolulie, ce se consti{-tlit'r nrai deqrabr: oonat,ur. nu esle rrici.tlatir corerctri !.'.
in ;coIi.O ;coali f ixeazl penbru o anumitl perioailir
cle t,irnp un gust prcpriu, care expriml o anurnilil ..Natura aclioneazi asupra r.'iettii si cxistenlei,
asupra conscrv:"lrii ;i repr:otlucerii creal iilol' ei,
treapt1 in realizarea idealului qi care de acell, indiferentir dacl aces'tea apar flurnoase san uri[c.
!lsenlenca stilului naliorurl, se po:ri-e institui drti;i
un canolr cstetic t'elativ. In generc. in <:adnil ltnt:i O conf iguratie, menilir prin na;tcle sir fie fnimoas:"r,
s5ucbolilosremvaacseilnotrertniazli dir:ecfia nnui stil na!.ionritr acciclcnt. oalecal'c. in
poiile fi lezrti prin(r-rrn
pure reprezr:lrtiili. Idclr lrr] cpeirleltiialcllee.i:CdIeciinndaattul rv:rour lu.eleu:revdtc.risciicfelerint o;ii
unui spirit na!ional va coincitle cu itlealul ttni:i una diir
plr{ile
Ecoli: celelalte gcoli arbistice ale aceleiali nr!irriri lesurse spre a reface partea distr.usir si aslfei celor-
lalte le esto luatii o parte din fori.a vitnli ce le
vol aplrca atttnci ca rnomelrt,e cle dczvnltalc ple- reveneal lapt ce nu poate siL rru prejudicieze ciez-
+i, aresesmpeeucetiar',sstuilccveasopaul'{e.eaalede$vrt':rrrriii1,
rnelgirtoare Un voltarea in continuare a intregrilui. Creatia respec-
principtle. ceeace
prin gladul de universalitat.e h cal'Lr se ridicl' till tirti nu va mai fi ceea ce trebuiq sir fie, ci
poate Ii." Evidenf iind valoarea eciucativir
or"e-an permanent al artei, cllln se intimplX tin<l las gi valoarea de ireprefuit a experienlei, a ;colii
spuneln tle pild[ despre rtn tablou c[ este pickt 144
Gr.,ethe
excialnir lnai dcprrle: ,,Ce $eiriu al lumii se va dc cxccr! ie cal e creeazi, Iormeazl ;i itrsti t.uie.
illuisit'iannticll.tiiro:ue,xpperirniensliirmapnl'at'ecrioonatroil'mlaplant'io;lea Iil are clesprc [oa1e acestea doar o idee r-agir ;ise
rleoide tsiolrpmuilnloc.irSoeclalcplleinclernaltce[riianluceluloi artl, in loc sir-l
rraturii. auLctrtict" sa cle
iFil.ero,rpgoti's!iiiilcualrelesraitrasbuirlprSini dl;iirl-5ioi lcmrocerlzee sirrgrlr' o itlc- din trrrnii diletanLul
urlnirleqtc cli liretririere acurattt'!ea ;i ordine:r
Loare?" . ;\ceast'ii teiidini'r'r it cloz- (llcillicJrliei1), care rcpre,ziniI Iot'urc de desivilsile
I ccl i.i a t.o Lcuprinr:rl irr proiecLul rt irei iuol-iri' l cxisteirtului, ccea ce dI na;tere unci iluzii, clr
volt.at-o crlie
in 17il1l
<rrrLrr1oi:rliLlit.ll'pitnzir:trr-::.ir,r:nrtalotiitirii,.tiutiuutl'ttlrltilrtrlollltsille'sl-trsilrntnedirpunriese."ipr'ree1;stti-:'e'ritblspaurciuinelii-iri'*:l.llllaiiuli';lliit'ti;'l:Lru{''rrlr'-ieirittrg,ni'itil'nl'allaesr si cind chl.ul ca atalc ar merita sir existe. Aci:eaqi
estc siLual,ia nu nurnai cu acural.efea, ci;i cu l.oate
condi!ionirrilc ultime ale formei, care pot insoli
t:ltriiirrlaliitLiiiucrl'icrni1.trril'rrlri'ooiiresisli\It.ir4li[i:lltrLttctlotitrilu,iitl-<'citl-ai,rnaii.lesannifncaravoigaiomnoseahintillclnLe'[cp.ilu1ec8ll{tt'ri.ii.ilnrlro{lir-rl'tiotltlnrlit'r"urcld)clrist:lLtle'"t'' la fel de ltinc ;i ttl'ornmlul (Unform). Dilel-antu] sare
etapele, slirnric asupra uDor e[ape po care le pri-
lcsto ca scop si s:o considcrit indreptifit sil judece
tl in accastl perspectivir inLregul, irnpiecliciltclu-i
astlel perfectibilitatea. El se puno ru ticr:esita[e in
t..tr !trqci e, sir-ti dob lnclcs Li cir iar uii lliltrlir a at:!ionLr dupl retttli I'ulse,
,,n.,tr, silrrer!ia cle el nu se poaLo nranilcsla nie deoulece
zgi;i.riisseluigti"Lendereilae,i,n|turreinid.tiis'ii,lcinae1sc'ilseiLoOulmcpliceurlrcl.ars'crol:e.ul''cptlll'4lae:c-L.l'"li.clil)eler'sietptfree:rtirLaleli"t"c-e'
f irlii regul i i nrl<'ar
t'a cliletant, iar regulile obicctive, t:or-ecle. nu lc
cunoa;te. EI se abate din ce in t:e rnai rnult. tle la
[iocl]rr: ltuliiizellzrr irttii concapLLrl cle diletantisrrr erder,iiml obiectclor qi se pier:cle pe ciri qr-c;itr,
subieclive. I)ilet.antul pen,erlesLe publicul artei,
irr qenele, i1 ctirnllail'l cr-r lucnrl tlr'l tnilrhrillli ilin
rl-,rieniu1 meser-iiioi, ii il lipse;to tle dimcnsirrnca ligorii si serio-
cviden!'ilziL rnodaliLir!ile zIlciticrla.riie. Orice aulornullurnire distruqo arta, i:rl
specifice c1e rlanilcstaro
in ar''uelc palt'liultrro' ii
subiiniazii foloascle ;i in cele din urrnii pagubele' dilelantisrnul inlrodurc l.oleratrta
Sii re!intlm diu ai:e"ic cc;nsidela"ii lttrelta calLl se ;i buuivoinfa.
lclerir la producclen ui'it.ului.,,Alt:r poruuc'e;Le Ill irnpune atenf.ici pe acei arti;ti
rnai aplopiati
timpului, dilet.lntismul uunenzir t'e rltlin!ele r ro- rliletantisrr.rtrlui. in tlauua t:clol auIenlici. I)iletarr-
ti-smul poctic
nrii. Ciircl maell-rii ui'rneazir ilr al'lir prosLril gusi'' f ic e.r neglijeazir parlca cle rrrct-anit'ri
1;trl\tizrleleir'taalzauranliscilhmeclturtnllavale'elte:ctil.tsrillnclttt.clrr'"ucr ca|iettilcttl \iiirti-nr'laalnlirloprtpui tiii;eciucaroicbn;ituaile'trisrne- jnuljtabilir ;i
i s:c put'e tii a flcrrt sulicienL clarrr
:rrulir spilit. si sirnIirc, Iic t'arrlir poezilr cloal irr
elernt'it te]e ei pur rnecanicc in calo dobindc;tc
ldesea o perl'ccliritrc Ine;lcrsugr"rleascir, dar- e lipsit.
urma e{ectulrti crerlciLlit asupt'lt sa tlo operele de
arlit, el confttntllr ai'esl.e e{ecte tltt cauzele ;i moti- tlo spiliL si conf inut. ;\rninclouir ipostazelc sint;
r<nliarui ntnirutol1lr.ep, epnrilmmasrinneaiinnrsuilil;-i.l.'lfoou!t.imdailortliar,na{iitlosinnul.
lelo c,biccl-ive :;i considera c[ po:rtc facc pl-atticit
gi protluctivl-t slarca cmolionalir in cai-e.l-a lranspris ploqiulori. J:]i r lileuiesc ;i anihileazl ot-ict', olia'inal
coirtacl.lrl slu cu at La; ca si cind prin tnilosiloa incli dt'. la nivclul Iitnbii 1i ginduliii, pr-iu
unoi flori ne-am gindi cii producem florir:ca irisirli' acer,a
Caeiooa rciccinleeimoirqgcaisneiznisrriiiripiiotaetbeiacef,iidnadel lpercels'nulpiuulrliinrntl rir il r qretir papacaliceqte, .il mairnutirlcsc,
itcer'-
cintl sn-;i cornp€'nseze plrin aceasta plopi'ia goli-
risipa de eforl" a intlegii arle, esto consitlclaL dr: c5iiuirarer.i;'i\sclulc-lh'tarzimc b;iajluollrpnouolel.iceteersoIgeeinrerc,irdceat.imiapi'lIrsi-i
diletant ca esenlit :r ei 9i folosit' Crepl' impuls al lnut., care nlr rn:ii spun nimic ;i putern citi ciirti
pi'oprici crealii. Ceea ce ii lipseqte, de fapt, csle intregi, Irur.nos stilizaLe_, dar car:e ill conlin nimic.
arhiteotonica in sensul cel mai inalt, acea forfd 146
147 Pe scurt, tr-rt ceea ce este nobil si flumos in poezia
t
aulenticir esle profanat ;i 1'qlgarizat prin prolife- altalet'iIr.rr cc' tltitlst.iLuie- o itrciricalc a corectitudinii
larea cliietantismului". neccslire. f)e acccl, r'a lrebui sir le mullumim cn
inclicarea liuor 1t'itsr"tIuli genelalel. diu perspect'iva
rt'citz'onrlatindcel rtiontc'rnear-iicdleinntlspaececiaficinil-caotereactuitundeiinlctrtcea,reo'
C. INCORECTITUDII{EA iN AR,TELE ilnrt-'nin!it crt un tip plopliu cle uli[enie'
PAR.TICI*,ILAB.[
Cum lm vdzllt., itcoreclituclinea coil:;Lii, trllLdar. ,\r'tele plasiice ne fac sit pr.rt'trepem ft-urnosiil in
in abaLcrca s1t:it iu. iri nraLelia mulir. ,\r'hitectura rtte srtrcittrL
idneg"leaneleragli,taini.efatlsinitaetr.cen{Uti nsrpicirhilt"igukiueiit.g)'i nat-urii. ln si !rielqe 1i sir sus!ilt1"1 11.r11{et'ill plin tnaterie' Ea
r l i r c.ltt-ti lrslfel sir Iinir cont- in;tilLe c]c toate' tle
speciai ea constir in nerespectarca ;i contrazieclco pairr'litl tle ql eullttt'. I)acl il Erelelio' cleviire inco-
caracterisLicii ideaie a unui stii, a sl-ilului unei itctir :ii nii.i tt ;lltir ft'rin'n'.sc'te oltramcnlaiit stltl
ero!iurrii clc
naliuni sau a uuei Ecoli. Dacir itplicd,rn piloieiscit nu p<tiilc cot'ecla ol'orrea ar'hiIeetonitir
incorect,itucline tlistinc!ia f ;i cul"ii cle I(an{- intre iuntlarncnllrial .
(it'lvillrti:i llt l:tticelli ltltrtie'i tlil
ideal existenl,'i norrnalii (31)' putenl spune cii' la lat'o sii se 1lr irbuleascir
ilr..:iii cleseala, atlit:li i:ostilitolre, foartc iricll'it-
ln cad"sriul gustulu.i unci naliuni sau al unei ;coli' ,:lridirt'a; o i:ot't't'trtiii
idealul estetic esto Cezvoltat gi {ixrrl ia stadirll clc ,lli::in,i'i,litl,i,l.:i'i,ir''l\uas.eiiitlsltetiiit,nitlcl7Isolililrtsir:i.cle.ltelaptliltprtollrtinallld-lsrlltii<.rcltie.t'lprtizlnltilrtsipallclipr.tltearflrl'i'iuil:sfni-.rti!t1il[n.".iu1l1.tr:tiuloiirnititcttutidt'lilt-ll:
existen!ir normalii particulari. O lcoala sau o na!i-
utre ve iclentilica atunci exisLen!a nolmall empirici,
istoric condi!icnal;i, cLl idealui absolut. In
caocereacs[[..iItupdriinveina{ds,odpuopeitecn.tmrannsbf-oarrnurpauilnuttrc-oonlvirinui{ie.''i iilrlie cu ]cgtlt lutitlLitrcnllrlli l'' lrtllii'r':ctutii; cI
negativ:i a protiric[iei esteticc. Dar, din fericire. i:1:'.slc-lt:o:rrsitIitlninrinliintioitctl'c.lLctlilet1ortl'ilurre{lileci ioclueltil-lilllrriijirtll'cirletsl:chtLil-llrilrrrtlullrilulet'th!eilinri:it'il:lriiIti'iiirtitlc['tiic'tr--i
orice arL.il posecllr plili chiar nltl-nt'a rnij loacolol' ei irl siglirtal!ei si st:rJ-iiliti!ii' ;\iiilt cincl ll(lorsl['i
cle explesie uu impuis piopriu cc rupo din nciu
aceasti incoLsei.:tie, pr:oducirld nr?ccsill'o iucolecl,i- ii
,'trinfii' prirnordiali estt-' ilullliuilrr, i;of (l sa"risla-
ludini, in seusul stilului conven{il'unl. ponl'ru cii lltr: :ri alic ccnsecin!t: ciirdil'tr
ltrtfel lu ar pttr.ea satislacc iegitatea specif icir qi lir'hit.r:iltollii:tl'
tral'uocrrin-enl{tco.eelirzLirtcua;ectclneinueclle:,itrigoieintc..euiccrl,eirsprialllurtol-lti :lsucaiicrltll!irt.l:iuainnsicacaiiroltecci:i.i;n:tiIcll,caliLltai.urit'ddC, occs'llllc.iiaincetLd'cii'ttLuslio--r i;ebuic r;ir se spliiiuo pe lliirnint, tlrtt' in cltzrtl eii
lu esle o consl-ruct ie subpirrninteauir, ca tlcbuie sli
str in:tl{e iu vizrinh, cici n-rltlet-il-, 1i'ebriie sii poarLc
dinea irrCividulrill a arLelor palticullrlc eslc' aceee :1i sir iriailc tlaicrilt - perclii si pciart'e;i sit inaife
tio la cnr'c emli:ul o ii tltic i*ilrrenl.ii tle maxirnl'i obi- ic'ltile. Abia llceasLr-r ft-u!il porIltiltir,.izbucrrilrd dirr
q-liri mamir sple ('er, ii colilelir f ieciu ei cildili elanul
prlertc'ltclrtrcer:risctiecn,tlI'inbleltirtadtecag.le\IuoLmatcnu' mio.oale;acldit:ulrd,inleesa-
cctivi [,ale.
Toait-' ai-l.ele fueiruie sir tnlirligeze flumosul, tlar lirltrrh, ceriit'ipeil.9i pe cca a inailirrii din pirmint'
Iiecare nu o pcrLc llrlo docit ln cadrul rnediu]ui ei
- colccliIur,lint' cx1ertril , ccnt.r-ifugaIi ' specificir ei
specific. ln sisterurri artelor particulale. estetica
trebuie siL dezvcilte legulile de procedu;'ir ale artoi ?n ellzril sculpiut ii. inct;retl.iltrciinr:ii
ia nli;1ere clin gle;ilcli propol'Iiilol naLnt'llle ale
iosirectivo. Cuni rrn rnai remarcat. ar li o inilbiii- iruleoscbi lllc :itlltririi tullilne' Operel e
lulimaleliit' ;,i se irllii!i;eaza in tltlllinlt;rlea lutrt-
late ciin partell iioastra sa pibrulitlem ilici pina in sotlpl.rtt'ii1c
Ii
cletaliul problcrnci, tleo:irece Luturor deLelrrl inirri- ,',rt: tlimcnsiunilcr spif i:-,1o ta irir:ruini persis'lelnbe,
1t ilo act'ce ri*ftctcle prin crlc Ile pol;:oca cel mai
lor poziiive al Lt'rbtti sr"L le atliruglm stabilirea i48
l)ul.el'nic sensibililatoa sinL lillslr cle mirsull. supril- lunulnir-iitrlui. S;lle u ucctrnt.ua url inrt;chi int.r-o
abundenfa, consLi'uc(ir falsii, pozitiikr iuiposibiie. lrrrurniLir si(uatirr. ou ii liL ltutea rccla rnai urnlllii
(lolebrul canorl al lui Policlci. i;i aILi i-rliginea in slnr rnai f las;c tL:riI ul irnlcu :.rpare in rnocl nal-ural,
rlorinfa artei de tr f ira proprn'\iile nurrnale :ile sla-
lLtrii umane ca puncl- de lelerinfir. l]ar' locmai in ri:ir r.a l.rebui sir rospecte lr;clrl ;i forma sa colect:r.
:;culpLulir intilnim qi:rbrtcli cle ia pi'opor!iilt (lirci o incirlcale a ader-irnrlui anal"omic fundr-men-
rualulale poziLir-e carc nnrnai in seus sLlit't unpilic Nal s-ar rirzburrlr irnediaL in plan cstetic. I)upir cunr
ar- putea f i corrsiclerate ca incolectiLudini. li r-crb:t se;tie, grecii arr rrrlgorat conftirrna!ia natrlralli
tle acole abai.eli cc se iustilicl plin ner.oia unei obiqnuilir in lcrillca osrLlui f runlii, tlar numari in
lut'rnonii supetioare. Desigur, ri norrnl"r esen!ialir nri
<'azul sculptrii'ii. ptnti'u r':i prin ochii rnai aclinciti
r a putca f i nicrioclatir incllcatl, cliir sinl perrniso
:rcele abatcli discrrcle. trloat'e, tie i:r exat'tilatea in orJritc sli-i toulen: slaluii, lipsil-c de aporl-Lrl
Iatura11"1, cc perrnit con!inuIulrri spir-iLu1ui dcpiina culorii. Ior-ter plivilii; ituzirL opticir \-a ronll)o11sa
!n acest. caz irrolectilutiinra oster-rlogicil .
tcalizarc a calacterislicilol sale, p.r'ecum, dc pilclir, trirrnlg-ia sl.rcrif icir il 1-rictui'ii st.ir in culoale siirr
ilurniulLr-e; in schirnll. Lolril tlcscnului. t'a rrtottteut.
iir cazul cunosrrnt al piltecului nu toiuriii corect inue . in tol clrzrtl, contut'ulilt: for'-
ictlrtt, din punct. de veclelc unatornic. al statuii hti ;rlastir', sc Iost.i sri Iic colccle. '1'ol-u;i, tleouLcce
,\polo dc la YiiLicuu: noi nu percepom iusi aceasLl inelor tlel:riitr
pit:tula Lrebuit sir lcclca ligulilc indiviclutlc irr
<:onstitulie anatomicil ca o qrcsealir deoalece zvel- 'r'ir-r.tcitai.ea cololi Lrilui lot' cr:rt:tcLct-ist.ic, in inLer -
colpului dollintkllc prin slirl.riciuuea
{otoa o clasiciLate alraltt. :tvintatii, crre se ;olilu- lic!iunoa dintlr lurninir ;i urnbrir ;i in rnodilit:iiriit'
:rrllo- clt' nlrirne cclute dc iluzia polsllcct.ivci, in cazlrt
i ilor
nizeazir deplin cu insrrilelilr:a eapnlui. Nici {oi'rnele ci o gltryea lir rlc rlcs;tn esl ,.: lnlli trSt-rl dc supoli-l t
t'olosale nu ar pul.ea Ii consideraLe corecle in scnsutr
oxact!l.iif ii curpilice; utilizale insir in scopuri ple- clecit. in <'nzul scuiptulii cale no iniir!i;eazi lar-
mcle irr lclicl', cn culoarclr lor' pnrpric si ltnninlrlt
cise, dt pildir sple lr c\'oca sublirnul. eirrpotclevcni tlin c,'iitrlior. in cazul scirlpt.ulii culualcu <ier irit'
pc dr'el p1lirn'ebcuoiLt^'lc:rtr!r.illlrr.c.1r1n{1s1e1aarnltaiti.l"eI'oglrua1diu,l in cazril
in schirnb ricrrsen!ialii" <.lr.roiilet'e scullll.ula osIc
lot- tnirrirnii inl.eresulii dl:rl tle lolrnir. Culoillea ildividLrirli-
zant.ir so allri in rontliidictir: cu rigiditaL.ca opclti
5i cle intIc-eiibvuidicu:srilritaclttellllr;eao,Lsiceicr tIuirlnuij.luIJreiinrnciorrloimdlrc. circi sculpturale: rrliliz*r'ea culoi'ii in st:ulptrn'I estt
t'lt cure
litr aPcfricefplu-crnlco:rsuoniiLlar'lcirbuuielosilruariebii:r
t'.qtt: .inqleuiatiL tli: r;lorirsiilinomrt'a,il;l.raiir-tnl(rl'trauttr1'irLN,r,)iiil-llrriocirieu{tdJrreleiul,lr,:riru'lcrr:lot1'lleatccL[li,rrntciirk:.rririurriucrr:iLrilzrhruu'ilsisLsttoiars-i
obicci. circi sple in irrtilnirn arlesra stalui r'arc, pr-in laptul ciL Ii s-lr
siuc o frilrnir nobilir. 'l'nrrii ;i leii colosali din paia- lipit pirl acleviil'r{ sI lu lost. irublircato in hainrn
lcle dc la Ninilc sirri .f rurnogi, circi :rccste animalo
reprczinlir in siric ltilrne nolrilo. Sir ne irnaginilu.l
insir cir ull artis[. a]'\'reu sii nc redea intaginea plas-
acleviu'ate siro ir spori grarlul rle asemiinam cu
ticir a unui soltolan, ilirl!at in donli labe. I)csigur. nal"uur. au gi nrui mult cleci[: iu t'.azui pictalii lr-rr'.
vorn socoti o ilsLln()nea Irrcrare hicloasir in olice
toncli{.ii, indiferent de perlecIiunc:1 asorniinirii ci r:cva lugubnr.
crt originalul . Acelagi luclu e vllaltil si pentr-ir Cotcctitudinca este in llipt acea frurnusc[e ce
rniniatrrrizale. ce-si alc clc .lselrener IirniLe.lo ri poale ii invirtalir. rcspeclir' l.ehnica csleLicr"r"'\cest
in rniu'irne;i in natnur obiec[ului lcsltcctir-. Sculp- truclu devine evident mai liles in rnuzicii, deoalecr,
trila i;i poato pennitc o dirninrilre il nonnalitirIii
natut'uie ;i in rcdarca uur)l' prilt i intlividuale ale in cittda lapt.ului cii aceastir artii exprirrtir celi'
rnai inl-irne ornr.rfii, ea oste tocmai prin naLui'a
sltnr:tulii, totusi oa nu \'ft tlehtri. sit Irtracir qlunita 150
151 tonului legatir de regulile unei ariLmr)tici sevelc.
pulirit'L Ii as{lci cel t}lai t'igut'ers er.rtrtt'ola1I irl pl'i- o arti anuleazii individualitatea all"ei arbe rezul-
r irrl;r t otecl iltrtlirrii t'i. latul esl.e urit. Alhit,ectuta, de pildI, poate fi spli-
iiniti de sculpLurir ;i chiar de picturir, dar acesl.
ln poczie incorcctitridineii eslo nlai imprctrisir, lnciu nu tlebuie sl se intimpie in sensul ca alhi-
pcntlit cl'r in caztti t.i. ntai lrtrilL tleti[. in cel al oli- tcctttra sl-qi atirmo indepeudenia in clet,rilncntul
r':ir-ei lltc altc. intll! in jot: proltittzime:r tou!ittu- iculpturii gi piotulii, reduse lzr silnpla fnnclie oina-
tulrii spilitual si penIt'tr t'ii lotoc]rlii;rcesL t:ortii- rricntalir. Ilupl cum relateazir Semper sti I{ugler
nuI pelrnitemairnu]t ca ailele sa se li'cacit cu retle- (l;2) se pare cir policromia anticilor a respecl-al, cn
t tlr o cvenl t-i:rlir inc ot't:t t i t uclinr:. ^\r'isLotel, I lrlra t itl
si Roileuu alt incercal, sit ililnruleze rcellile piicziei glijI aceasti glani!ir. A.r]ritecLrut ofe,l"I gizduire
:sculpturii gi picturii; dar pcni,r'rt ca prtlclnscle ior
si odliiii cri ele prinr:ipiul incul'ecLil.uclinii iioeLice" sI nu fie cople;ite de tnasele :rrhit,octurii, aceasta
Iruri t :r I c I il: gr, ist icli. r'iguror itate lrl etl'icii. perfec! i- trebuie si !in[ corit de ele 9i penl"r-u a pregiti statLrii
rnic lcl.ot'it'ir si stlicli dclirri iil,trtl a qe:tut'ilor - ili ll urui percte, \'x
t i'i'irrlolr pe cra.r'o tlcJ-rtriii r:a'r 1e tespecl.e oricc opet'l'r trrlie1bpuoistsailinmenotc5iifiiclteictinuriai cscuspt.rasfcaola1l
!tct'licir . -\ttea inttoli'clilircl il!tl ije tlll-o f:ufel ,, tp, ,lt sl.rucLura ooli-
siluc!ioi. Muzica gipoezia se pot tle asorneuca spr-i-
nr,lrl'rii'i i:.i lro ot';dinea nrti cti:eL;l'ii1 il-l llcler:pcc- iini reciproc ;i poozia poate fi chial ctr:rta1ir. clelr
irittlll :liiitlruirli llutlr-:t' tlco:li'e'''t'r irililnirn lltlll 9irirsatincrimtleenbtuailel'raavcuotmgpriajinr iacatotanruez.icsai, de pildir cca
l!nri tttl;i"i'triltti'liltrl.llrtt-rrpiicti-l;it-rlirrf':l"Lllriir'l'lir:'lilleit': i'illiltc'tl l:'il'ii :le rrli-
:rlitri'ilil ltc l)lai('tl si nu acopere
cuvintnl fircindu-l ininl-eligibil si, c$ ill caztll
r-r I iI izirnr 6lg11litn i; tlt rle nit', rr:i Irt'i, ii tl lt;tl lrl9,ltt-r tt1 atitor opero rnodernr:, sii nu-l obtrige pe cintirrel
tt'l rrr;ii li1:sil r',rr ii:,.ii.' iritit;lil:ilc. sI zbiore;i sir strige sprc a so face auzit, astfet
fncit sii nu-i mai puLem admira docit forfa f izicil, liu
i-lr iiir i-riti liirrill; ilt irttoL'cl'!iiir<iillc ilL itlt,;lttt'.
. 1t|iri ;ll i i'iqil t ulrtlci l'lr leil('iili isl a ltlLoiol . ;i irumusefoa iri'"erpletirrii.
;:sliiil:t
)iic 1rr;l ti I)upil cnm se ;l.ie, Lessin$ a iucclca{. sir stabi-
rrrl i) lliiiltf lltrir'.rif ii1 ':r'r',plijirre ielr:itllttcl.,'nt'i clc leliscir in ,,Laocoon" {ranifcle pir:l-ur:ii 1i
il 3.11qj;'j.riir. l:lt i,lil.'t'll i:, 1 rlllll;tt;,2i,1 in- pus irr evidenfir iucoreci.itutliniL: lltoreoziiorti.l
tri a
cg:lillJ;ill r:i llr'lll ciir t':..illt:sii' ilt'l)lili lrttlltlciirl'ii natLerc pr-in liupLul cir picl-ula 9i por:zin i;i uilri
lliluloi' rrt Ielor'" i-]lii tr t'u toh;; lrii-t'tr lt irititi ltittlle
giiitlii'r-ti:iic i:1i riepir;tsr'. itrlt;;rIe i:ill ittlillr'i. prt,- c.'rndif iolrirrilc lcl cie l:rzrL, caes)isLenia 1i r:espcc{iv
Ele li i;bl. iltr: tl'i:cie tc e .-rti- .snt:cesiuneo.. Gr csr:lile re;rultete clintr-t; aseriltlllcit
pi iiic r;r'liuilo in '-loritr'1ll mltxinrl ..Ltilale" a iltr:si,-lzoinr' lot' filcs;l.i cotlduc, dupl
ilr"':ic rpccilicit:rle:t 1i,r'. Clitc':ri'il"t tie!inc o .l-essilg. ltotzill Ir ,,tnania clcscl'ie t ilor'" s i
j',:r'tir tle i.::plcrsir.t. ntitti:ii in tlitlrLll deIclnrinante-
]'rl ci r'elilrtilc. l)acii lt: irrrtrllii si cla.t:ir linde lil llr csa a,,alcgoriiior", ..dt:oaLece poelii au pitrt.ura
clccIe inrposibil t1t' ch1,intrL prin ruijio:rce ]il'rr]l ii.
fat'il clin poczie tLr i-ablori lotbiLor'. flrr:r l r-rtil sii
lsL tle
ii:ri;l ce poaie si co Lrebtiie sii ::rt.qt':ivcrlr.rcii poczilr,
li uumai plin cr-:le ltlt'allrti'lit'l.tr. ltlltlici o:t st) lirlLo-
t'out.r'uzirc si der-inn ili'jii. r\sliclti lr lilet'li c1e ar'Ia ])orlij) rnut., inainle ti'r a
g.;trorantri':q1li t:oi'ct:1:'i nunrli itt ttiilsr-it'lt itt tltt'e rc.lpectil l:rI picLo'r'ii, dlrrlpoi.riVir.llrj plt:iul;-r 1lo:rte erprine
slubilii;t <[c nrtci ;r:l:",pecilic. pal'liculer ai se
fi gindit, itt ce rul'tsui'i
ltlei gencrale firii a sc, inclclli{rtti asllel ilc 1a lncni-
iintti rt'te. lJarrl o tlepirlcll t'. (ra 1.'it iiro\ r,t.r i-'t itt ,rrl'ecliseciiieprreopprrieiriusiri naacgleii:vie".ui?rn-- lnorlaliilrle lrt'bil-ral:l
t'ililtt lcelrstir incirirzut:ltlii nn :lnillr-)t) tlcr-'1 . , i,ci t., cur-sul accstei cerce-
plorluec irstlel t:cla ( {-r r}-ili- lli ilc'};rrii- si ploclttcir l:ili, intle capitclele 23 fi 25 Lessing a excius
si cat'e, c:t fci,r.,ttrtlti r;i'nl;istrnit. 11 i::e poale pitl'ea tiiitul din pir:l-url, reven{iiciirdu-l pentrtr poezit'.
ili.elc:,luri . rliri r:tt'cr lr-'ztlzir ti,'it":li lc{ile lu'tei
rruicllirr-:, -'\r.'e::.i ltii:rit llclt',lie irct'ect. ilrl,cit:r' Iirptr:l .A,c'.easta oste i[s.1 o e]rDlrfe, si c'-,usircvent. in lii}e1,.rrr
r'r u rt ti't sprii ill c rrliir ltrlil r:ste iritruos; dai' cilrttr x5? x53 subtila a gindirii sale, Lessing insrrli se r"a intrellir
('ela rllai incciri dac[ toLu;i nu ii est,c ingiiduit, carea reciilroce nepermisii a gianilelol' 9i specifi-
;i picturii sI se serveascl de {ormo ale trritului cului, clci ea nli const[ intr-o pot,enlare natur:rli
progresi\i5. ci i:1 acce:r ci prin uzutllar.e ;t tlt:graclare
t'a sii realizeze t:omicui sau grorza? ,,Nu indrirz- i, aita incearcrr sii oblinir efecbe ce-i sint inaccc-
nersc sI rlspuntl de-a dreptul: nu". El distinge ast.fcl: sibile in virLutea crrliLir!ii elernenLulrti ci specif ir"
CinC o arbii irrcalca liniteie sp'.:ci{icitd!ii ei sple
o ulilenie,,ino{ensivi", ul-ilizalri in pror.ocare:r etaiele supeiioarr ait ir:i:at'irici all''i:lol', cil I.i^-llr-
peizi. Cind cliri:c;i:i iilcirl'crilii csl: slrrt rrivciele
cornicului, si una ,,noeilir", penll'tt cea a qroazei. inlcriorirc :i.ictl cle-r flce cii tleylratlati:u ei' Uzilr-
;i afirml ci in picturir prirna inipi'esie trczitI rle,
crxnic si qloazir se stin{e curincl, llsind loe u} doat'
nnui sentimcnt. neplicut 6i diforniil-at.ii ca aLate: parea 9i deg|liarca ltr-l ca rrzli-1tft1- tnottsl';'i.lozi{-'i-
tea. Iati c'ut,ar ciLevii e\ermpl,l ilr
,,in pitlutl ... uli(enia inofensivi nu rilmine rnultii lprii!nul ccilr
\.remo comicl"r, sentimcntnl ne.pliicut. biruie si ceea rf lrurate tnai sus. in c:i:ru1 irii.il.etrl-urii o incillcll;ir
ri'eqresivii a limii.eior ei nu esl,i: posibiiii; ltt stt:r'
ce in plirnul motnenl. ei'a grottlsc ajunge pinii la ea trcbuie s,:i aibi. grijir ;ih nLt-5i siiiir'rrtst iL trtnuLi t -
unni de-a drepl.ul rsspingator. tr-a fel se petrec,
Iucmrile ;i cu uri[cnia nocivir: caracl.erul de groazir
i se aIeuueazir incetul cu incel.ul si-i rirrnine difor- liie f undainenlrrle pr:in stlct:tglipra{d,itlr'zi'res:1r i,:r'1cl lircrlirnrtri:iio' Slrcrllritpl'-:
milalca de la inccpul, sinerrri qi neschimbltoare"., iura
nu tlebuie si.i se
ln consider:aliile sale ei i;i alege insir lnaterialul coloane pentrr-l athilr.lctriri. I).'sii-;-ri, lltiarlIii' t'rl
consL.il.it!ia lor iteltillcarll' silli. rluii iritlicai'i rlri
demonsLralir.' nurnai din operele pocIice, nu ;i din intlepf.ineii.-rr:l'i f uiic!il unol caiiltt.iti.: ;i sir sttslitrl'r
clecil- siirleLeic clelicete lIlc iLLrt lcl'tl pttll'ittrl
picturi, astfel incit, cultl \'oln veclca in continuart'. bolNiie ctt f iitti-e; niciod:rtlr iilsl
coguri
cu ocazia analizei in sec!iunea urmiitoarc a uo[iunii '.t cnoll stl'tl('-
(ie scabr'os, el cir-cumscrie prea strimt picLul'a. astlln
Exist5 intre clir-ersele arte o corelalie internii, 'cirli portalrt,: nu v{-rr tlevcni cr-rtriooltcnl'r] ;rrhitcc-
tonice hoLaritoare. insir intottlcailll.t \'or senlnif ic:r
concretizatl priu trecet'en itttatrttttLi a uneia in o clegladiire a fol-rnei tlrnanc calc estr: Jrl't:a lloblli
alta. In olgauul deei icaesl tmatauiian.ofll.illrl- spre a siir,ii nurnni srls!inerii unei g-r'ilizi. Sl poalLe'
coloana. arhi* 11lI sclls
t.ectura veste;1,e ca prin aceasl.t l)rlcunl ul'.ia;Lll Ai.ias. intrcg Plnllr-rirLi, are drcll ['ui
sI fie totu;i statrrie. ln i'eliel, sculptura lntici- poet.ic, inLnrcit presi-lpun{:
peazl clcja pictura. dar relieful ca atarc ntt itttnt* o {rlr'!I rlc-l
chipcazl inc[ un principin pictural. circi el ntr ire!.il'mLrritli ; tlar -cI inrleplineltsca-i c'.'ta ce poa ['c faci:
are incl perspecLi\-ir si nici vreo altl ttnrbr'[ dccil.
cea cla loratl ilurninlrii saic inthtipllloarc. Picl.rtra t:r fcl r-le bine tnris:LLr 1111111 bine o coloanI, cstr,:
exprirnii cleia c.u o asernencA forti clldrrr:rt vie!ii frnpotliva dcrnnil,d!ii sl;.rl-trlii llln:r lle' Si invcls,
indir-iclrrale incit lipsa suuetultti pare inLhnpli- ciritl coloaric edevir-rtlr'. plcctllll rtrttlLe clintre celtr
toare, dlir iocul lirminii. lonaiitu[.e:r clllori]or nu egiptcnc'. ari irt loc de capitel lln cap, fie el '1i
sint incl sunetul l"e;rl. trbia rnuzic:r poat.c expritna al Zeilei trsis insi$i, at.Lttici lvt-rl1 de-a Iatlc, tiin
pelspecLiva tonfolua!iei coloanei. cti o Llztll-pal'e,
lespecti\- cu o ituticipare' estetic ilegil.im:i. a stll-
llrin tonuriie ei sentinrcntelc noastre. Noi le perce- tuii. Daca rrtuzit:ll inceat-cli sir zrtgl'i1\'e{rSCii ceea ctt
clar cu poate fi dotr r-irzut,:ttuuci ea ili stlprasolicit'ii
pern in sirrbolica constmc!.iilor ei t.onale,
cil- exprimit rnai cuprinzll.or irteriorul trost.r'u cu
at.il. ndzuim mai puternic sI ne inllfirm din pro- ir.iiioaccle iz"rtdcelailf'lnicy.rlCne,i,eSlilirulilepalusmajindiirn;i',Oarafotos-t
funzirnea ei rnisticl spre poezie, spre riul crealie
qi precizia reprezentirii prin cuvint. lumin[ i" nu vn putea niciodatl irrfali;a lltrnin:r
l^nctlra-aritajttttecar- crl lurnin[, ci inl,otdeauna va evoca doar forrnida-
r;irea fr5leascl pe care 1i-o irccirclii artelc intre bila ini;care lle oafe aparilia ei a procir-rs-o in uni-
t!s vers. ln suiLa ,,Anotimpnrile", lui I'Ia-vdn ii vine
ele, li aceastS conl.inuitate intcrnl a lor dc lt arhi-
tecl.rrr.l h poezie, este cu totul altceva clecit incll- ts4
i
in a jutor, in incercare:r cle a accent.ua car':rcl,erul {area piclulii in ulei rru poaLe li pictal_i, ci iruurai
pictural al cornpozifiei sale, diversitatea tonali- irovestit[, ala cuill a llcut-o Schopeu]r.au*r.
talilor plo;llii ale fenornenelor traturale ;i activi-
tI[,ilol lrrrane: viniil-orul cste caracterjzat de che- Ca orice deLelininarc a uriLulni, incorectitudi-
inai'€rr cornulni, plstorul de zvonul de clopolei nca din cadrril arbelor particulare po:rte fi iesire
al turmei, iar agi'icrritoml de riLmril de tlans a} convertith in comic, dacl cste pror-ocuti de artist.
in mod intenf ionat. in arhitectrlri si in sculptur:I
llautului. Susurul cursului cle apI, vuietul f urtunii, totu;i, din cauz:r r"iouroziLllii ;i simplitalii acestor
arte, sau in rnrrzicl, clin caitza {unclamenLirrii ei
bubuitirl tunetului pot fi irnitate cle muzicl; sen- matematice, accsl luclu I'a fi lnai pu[,in posibil
timentele insi pol" dobindi doar o expresie sim- decit in picl-urI;i, rnai ales, in poczic. int.rucit
aceasta clin urmi zugrdr,egl"e cu a jutontl lirnbaju-
bolica. In sens inr,er-s. picLura nu poate reprezenta iui, incorectituclinea utilizlrii Iui der.inc rrn mijloc
predilect al comicului. (ileEelilc cic crprirn:r lc,
c{rr.a ce poate Ii exprimal- nurnai in limba j rnuzical jargonul sau mania cle i,r-!i irnpina r..orbirea cu
san poetic. Desigur, pr-in ini.ermediul cur.intului, euvinte strdine sint. desisrir. din punct.ul de vedcre
poezia poat.e infSli;a orice. Nimic nn se poate sus-
al frumosului, tot atitea cazuri de inr,rorecbitudine.
brage forlei ci descriptir-r:. IJimpotrir i, pictula
Irolosite insl in rnod inbenlionat. r:le \:or pulea
poate reprezenta numai ceea ce inl,rI itr domeniul reprezenta in mod deosebit de ainuzanl. conLla-
vizibilului. Este foarte greu sI stabilim in acest dicfia spiritului cu sine insu;i ;i totodat[ disLan-
larca sa rtrnoristicd, deoarece lirnba jul rinr ine
sens ceva general ;i dcfinitiv valabil. Pentru a totu;i ntrereu doar mijloc. Ceea ce altfei nu ar fi
decit urit, devine astfel ridicol ;i de aceca liter:l-
decide cu precizie dacl pictura qi-a incllcat gra- tula dramatici recurge frecvcnt Ia rceast[ forml
de incorectitudine. Shakespeare a ui'mIrit expri-
nilele, va Lrebui sI lincrn seama de fiecare caz marea incor-ect5 in aproape toate mani{estitlile
concret in parte. Aspectelg pul interioare, lirice
sau cll totul intelectuale inceteazl de a mai fi ei, oblinind efecte cle un comic inepuizabil (33).
pic.turale. Pictura trebuie si transpunl conlinutul '-['ot in caLegori:i gre;elilor cle vorbire putem incltr*
subiectiv intr-o situalie concretl, spre a-l putea de ;i }ilDiic/a, cle a cdrei rnimare comic[ itaiienii
reprezenta pictural. Un pictor" parizian, de Lettmud, se rrnuzi atit de copios, incit inl.re tlr5$tilc napo*
ne zuqriivelte un pictor sezind posomorit pe o litane se afll botdeauna gi un BalbuLort"..I)ialectul,
bancir in fala unui nlcior, plasaL allturi de pensule
degi in sine corect, poate plrea incorect irr raport.
si alte usberrsile pc o ridiclLurii; lingl elo cu o cu o lirnbii, literarl evoluat5; autorii dt: comedii
cheie in mini ;i flcincl un gest incurajator', se
rfll o femeie in virst5. arnJrii hnbrica!i in costume il utilizeazl de aceea pentru nuanlarea cont.rasbe-
rnedievale. Oare ce vt-ea s[ spunii acest tablou?
FirI a ne fi inspirat din catalog n-am fi putut sI lor; cum se intimpl[ la Aristofan, Shakespeare sau
ghicirn nicioclatl . AflSrn astfel cI alegor-ia vrea
si-l rcprezinte pe .iohann van Eycli, imprennd cu l{ ol idre .
sora sa l{argareta, in clipa in care, dupd multl
biitaie de cap, au descoperit tehnica picturii in Diferit dc dialect este jargonul, ce reprezint,ii o,
ulei. S[ fi flcut bine <iomnul de Leumud qi sd fi lirnbl cornpozitS, cu termeni aduna!i din tliverse
citit ,,Laocoonul" hli le.ssinq ! Descoperirea sau, domenii ale limbii qi ajunsl din nou la o anumiti
inai mult, inventarea prafului de pugci poate fi 1"7 unitale, precum argoul vagabonzilor londonezi
pictatl, pentru cd pritern s5-l reprezent[m pe cilu-
girul B.Schurarz cunr se retrage speriat din fala
unei piulile care face explozie. Explozia clarificl
in acest caz semnifica!ia scenei. ln schimb, inven-
sau lrl lurnii intcrlope in genere. Buhver*, Sue :r'ri{ll'i]lt)o'rl(iel:.i'r:l',c1eo:r,lal.lrl:'riei*ml-uofot]c(aiirlAFlciiibclnaea5iIrl,.l.ieoe)apccnntriiiginslltrdo.lie,.toosa;lPuaLrol-elceejaldcc.raneIoroiae.vr[itarorvstcneuc(upi,urnclrgilraeeaaoazlrlirnru]innniencaptott"ru.a.IietLirJr,rueiiiJrnigalnioinrcr-nreaiaus,ti,ncttntrciliuncetnsriiLrannbumiaiurtnrmocguge1Xranes.iatrvretl_eed-,i
qi alfii au lecurs din plin la argou, aclesea gi pentru
sugelurca orriiii, pentru cI un astfcl cle limbaj
aparte ue proiecteazd in afara cir,ilizafiei ;i culti-
vat.ei societl{i burghezc. Nc cutrenttirlrtr lnind
cLrnollinlir de lirnb:r barbara ce fiinleazl in itnc-
diata no:rstrir apropierc. in ttrlebrelc nnei lttrni
misterioase, r'eirrczentincl pentrLt noi Iirnba du5-
maniloi no;tri. Jargonul berlinez a cuuost:t.tt clc
citer-r clecenii o r-ispindire atit tle tnale tocmai
dcoarecc conlile un anumiL element tlc autoirorri-
zalc seniuir car"e il. face, ca si]r zicern alr. sociabil.
Sc infelegc de la sine c[ 1i in cadnrl iargonului
irrtilnim greltrii ilramaticalc.
Deoscbit:i de,largon ;i de exprilrlarca cle;itii
ln:ri estr: si pccianleria snoabd ce f oloscll-c ctt ost.ett-
{.af ie cuvinte stririne. intmcit fiecare limbl trcbuic
si irrL,r'uchipeze o unitate rrmonicil, ar trebui ca
ln sens strict si l:lamim toate cur-inbele provenil,e
din alte lirnbi. Dar purisrnuJ lingvistic nu merqe
chiar atit dc tieparte. Acolo unde iau naltere
limbile mixte, prccum actualele limbi ronrarticr',
sau unde cosmopolitismul civilizafiei univelsale
impingc popoarelc spre ccle tnai irrLime intcrcr-ru-
di,Lioniri, ca in Enropa ;i in Amcrica, pulibal.ea
lirrgvisticir a dei'enit imposibila. Ila poate devcni
chiar o gre;eali ca intr:-o situalic oarecare sI uLr
fie utilizat neologismul. nnanim cunoscut. Petlan-
teria neologisticir devine insir uritit cincl. aga cril)I
s-a intimplat in literatura uoasti'h la jumiitatea
secol[rlui al X\rIl-lea, anuleazS. unitatea esteticl .
Dar ea devine comici de indatl ce sluje;te er,icleti-
fierii unei contradiclii interne sau de indat:i ce
incearcl ridicol ;i in mod arbitrar sI facd diir doul
limbi o alta. cu totul noul, indcpentleuti, curn s-:r
petrecut cu a9a-zisul macaronism (34). Dar tocrnai
acest luclu eviden.LiazS, plin istoria sa, faptul cI
uu asemenea procedcu nu poate rerigi tlecit acolo
* l]rilwcr, Sir Edward George Earle,18011-1373, rorn:rn-
cicr si om de stat englez, autor al unol ronlane ctt catactcr
istoric gi filosolic, preculn: Pelhant (1828). UllirneLe r.ile ale
oraqului Pompei (1834), llcinzi (1835), Ernest lt[altrauers
(1837), Aroapte $i dimined-l{i (1841).
:
Partea a treia senzorialril, cste qi el nu moment constibul,iv aI
DESFIGUR.ARHA SAI-I DEFORT4AREA frtimosului. in izolarea sa absLracli fatl de naturii;
in inberioritabea sa negativir opusl senzorialului,
l,r'ii,ui rii esto pur 9i :irni;1tt ab;eullL Ii lituor;ului, siriritualul nu este un obiect estetic. El devine
c.i o nega,tie pc;zil;ivi :r acestuia. (13p1r tli:, pctr-ir-ib astlel abia acolo qi aturrci cind prin intermediul
cdcenflrirnlmutouslun! trsipiuonautecfaidesrisbulubrninacticnlcircrif:rcecl,aclielg';rtliireii- nattrrii san al art.ei intrd in circuitul aparenlei
trlili. Un calcitl aritmei.ic nu este f r;-tmos, riar nici
ulit; un puncl. rnalemai-itl. lipsil. de tllicc <l irnen- finibe, senzoriai perceptibile. De aceea, nu putem
stoir-trnaesitnfels-puanliug, innuC este rlici f rumos, nici urib;
abstract. ;'a.in.d ' intrlrcit sllilne nici cir rliril ;i sentimentul damulrji ar re-
urii:ul ncagl frumosul in chip poziti""', el nu poate plezenta rin principirr al uritului. deoarece chiar
fi considerat prir 9i simplu drept. rezuil.atul unei clacei rlul si sentimenful siru clc r,inov51.ie pot
cum
prcdominlri a senzorialuiui fali de spiritual, tlcveni cauze aie uritului, acest lucru nu este neapi-
il clefinesc iu mod gre;it unii esteticieni, deoarece
senzorialul ca atare esl.e ;i el natural, fi naturalul, lut nccesar. Uritul se poate inLnrchipa ;i fiui a se
cllm am vizutrnai inainte, nu esLe, conform esenlei baza pe rirn. Sentimenl-ui vinovir{,ici iusi, cilir
sale, cu necesitate frurnos intrucib inainte de toate ri'L'm e nu cs l-e expresia frici i de precleapsit. ci a
el tinde sI fie adecvat scopului s1u, subordonind
forma estetici unitS!ii sale teleologice. Dar, runui regrel. sincer', poate confei'i rrnui chip chiar
conforrn esenlei sale, poate fi la fel de pulin con-
siderat qi ca fiincl cu necesitate ui'it; in rnultmai cxplesia rinei stranii frurnuscli, uct:ea de pildl pe
mare rnlsurl el poate fi, f5r'5 a-;i contrazice natura, care pictorii caul:i s*o redea pe fala }{arici },iagcla-
si frurnos, cum ne aratl ins5"gi lumea anorganic5. lena. in clipele ei de pocliull . Dac[ un sculptor
in configurarea ei cea mai elementari. Ce frumos
poate fi un mttnte, o stinci., o rnare' o cascadl I'rrcc o statuie proastL un cornpozitor o operir fadl
iau un nor ! Dacd ar fi ader'lrat c[ lumea sensi- -\a11 tln poet o poezie ratat.l, a [unci acesl-c aspecte
bii[ ec-peueizseteazpi"urprninatcuipraiul larurtriteubluuii,saItufiencui rnitu.mtaai ulitc ale prodLrcliei lor nu trcbr-rie si clecrirgii din-
ceea 1r-o urifenie a inirnii, dinbr-o rirut:rtc a firii lor"
fel de pulin poate fi insi suslinuti qi afirmafia Ili poL fi cei rnai buni oameni din luine, clrora !r:
inversS, Ei anurne cI spiritualul ar reprezenta, in
sine, principiul frumosului, deoarece sensibilul, iipse;te i.nsi t:rlcntul 9i inderninarea. Insuqi biireie
poate deveni sursi a tiritului, cunl puten vedca
in r:azul unor munci grele, periculoase ;i nrurdar-e
efecl uate rlc oarneni. I,Iuncitorii ditr rninele cle
arsenic, din fabricile cie calbonat cle plumb, culir-
!.itorii cle hazrrale, colarii;.a.rn.d. sint riesigur
detnni de toaLi stinur pentru activitalea lor foio-
sitoare, ceea ce iru insearnnl cl-r aceasta ii gi infnr-
museleaz5.
Ne-am convins, clin cele grltal"e piui acurn, cle
modul in carc posibililatea ulitului st[ inl-ii irr
lezarea irnperaLivului universal al unitllii, elife-
renlei si arn-roniei; o negalie ce nri are, ca atat'e,
incit nirnic de-a face cu conbradiclia dintre n:lturii
si spirit san bine qi rILi. Am mai virzut apoi culn
poate aparc uritul in urma lleglrii cleterminli'ii
formale specifice care aparliue in inod necesar
naturalului ;i spiritualului. Corectitudinea unui
aspect sau unui ienornen const5 in concordanla
neingrdditl a individului cu specia, in deplini-
l.at,ca ;i exacLitlrLeu ctt ol1'e fetrotuetrtti coLespLuttle t'-rl lrttiii lt trtirui[estitr-ilol salt:. llt'in carc acesta dili
t'sen!ei salc. l)lcir act'ustir rlornli estc incirlcatir r r I'r n ir (l ( )b i lld cl I c t:a lit c t e li s t i c i I c i nI i ni L trcl in i i .'l' oc-
rvctn rlt.-a faccr rrtt o incoler:t.it.utiiur, o llrilelrir'. ('e
rrnr i dtr acccil, strbirupirr'!.il't'a tlc fa[[ <'ous'tleI'ii li
supoltir nlllner()ilse lim itiri detxrrcce sittrpllr exuc- plr'rt'Lrttrl clrcqtt o folrnir pozitivir, t'sen!iali a flrr-
tritlte t.r'ebuie sir se suboldonezc ader-irlttltt i idca1. rrrosrrlui. clftpL t:ealalLir exLt'etuii lt rnartifest.iirilol
I)c tapt. nrotivrri ult,irn ai ft'tLmnst'!ii cstc iilitr'- itr sclit'a lirritrrtlinii. Strblilnul
[.atea. rro!irrne rrtilizal,ir ait'i rrn rrtuurr i in scns sult'. clle 1tt t.ret't:t'ea sa l'tttnoase, ;i <'lr t r-rrrn oltsc. ii
t. f
tlr si plirt:LIt.ul sil
es<rlusiv etic. t'i 5i in cel general, {g sporr,tattt'iLaIe, lr<:iptoc ol)us('. sittl, coorclt)Ila te . Subol'(lollatc ii
cc i;i alla dcsigul irnplirrilca t'i ahsoltrtir itt att Iti- sirrl. ;rrrtbelc f t tttnosttltti absoltrt. ('lIrc. (rlt rttritate
t'outrlt'tri ir lrtt', t'stt at.it. sublirlt, cit ;i l)lil(rut, lle-
dcLcrnriIrat'rl rtroLali'r, dar traLe devirrr-r obit't:[. cs[,c- Iiinrl ilr motl rtrrilatt'ral (loa! tlna satl altlt.I)c llc('('it,
irr t'alittr're <lc tttrs-al.ie a fltrrnostiltli' tlrit.tll [,r'ellttie
l"ic in jocui r.icjii, inllrur:estle cl inamice ;ior'3ianicc. si ittver'.sezt' itt tit(xl l)oziti\: srrbliurui. plircrirtrrl.
Unilal"ca. r'eqttlaril,aLelr. sitnetriu. ot'<linea, trtlc-
r-irnrl. natrtralul. cor-cctitttdinea p.siholo.gica fi
istolicli ntr sittl r'ncir sttficieittr spt'r'rr sut.islutrt'. l"r'rrrnosrrl llul si sirnpltt. l'r'itt a('cast.it iltvct'sltt't'
eic SingLrr-t'. conclif iile Irttntosultti. [)ent t'u uceasln irr rrallt't'c tLlilttl. l)ztlacloxai.
itlll ptltr:a spttlle:
sublittitti. rl istinsrrl. ltllicrLtul si qraliost!l sirrI
rnai cslt Ilccesiri'["] insulleIilea lilirt sponl-ancitaIc. l"r'Irtuorrst, tlur' ltol druttti uI'itc. Ilitl as(lllllll)oll
plin intelnedirrl rruei r-ic{i izvolincl din insirsi Iolrrrulir li plti itciorlrle sin[
escn-1u frtttll 0sttlui. 'lt ebttii' sir Lt'ctttt0a;ttrttr t'li ])el iculoas(' pclltl'tl o
accxst.ii sltotrtancitut.t'poatc Ii. tl in lltrrrt:I tle r-et]ct'c
cstelir:, un uclrvirr. iar in r'0liitlltt. o siinlllir apa- iuI,trlegtrirr cot'ct'tir. (lt'.oltlttctr lloI lii Ioar'Ie ulol lltlltt:
iu llloplirt; irr t'lizttl ttttttt'tl . cil si cill(l strblirnrtl
rcrr[.ir. lisLrtica se lioaIt' !irrc tlt' a('clstil apur-err(r-l. si ellrliosrr! at'.li flilrnoltse. ('ll si t:intl ft'ttrttttstl-
Cirrrt ieiitl unei Iint ini ultczietre Iisrttslc in vitztltih, urt
alrrnci acest lcnolirt'n cste 1it'orl ttsttl pul lllc('lni(' al lelr :ibsolti lit nti iit crclrtcle tlitr sittt't;l'icc rttitettitl.
imllulstrlui pt'calc urt rnot.ot'il irnlrlirnir allcri; in c:,itctit'a sr. \\'eissr: rtre t'hirtt crrrajttl sl-t ilfitttro
tlal lor'{n ('u cil le Li;ne;t.e ii corrl'clir aplrt't'trfrr ttttci lr1rrrltirt.trcn) uur'.liini'ilItliiu)(tt'ltll(re'oclsrl)Irttltltt.'rrrr'rcalritrcutxijlliosttcltc'iblrtttar,lite'liistl'l,t.llitlttirltt(rr:nl(.)ililtSsaip(tltolrclaitltrt
rniscirli lihcr-e. O lloale isi ltrirgirni t,trirrr ittcr-rlcc li rlt'r't'rrilt'. SirlllirnLr I estt'ncqlr[ ;llilt ltt'tea cit, in
incolo. \tr i'u t,stt' nt't't'lL t'lrt't' rit'tt'r'tit it:i lrcclrst."i Ioc si irrflilist'zt, inlinitalea libcltatii. tttr itt'ittri
rnist'ai't'. r'i virltii cste t'el calc o lcagiutir; irt upa- iirrr itulc;r iiltstri tle liilt'r'tatt'. Nrr lilrsa tltr libcltlle
reiriu t'lr rri sl infiil.isc:rzir ittsl'r t'a tttist'itttitr-se sirr-
l Iinitrrlui. Iiintit'ir ac('asttl trslt'tttrtttlir tlirr llrrrct.
grr|l'r . titr re(lrrLtr trstrlic. I)al IiruiIaleit irrr1llicaIli in Iillsa
l,'itlir liJx'r'1rrlt' tttt txislr'r . a5utlat. rtit'i Ir'rrtttttscft" cit'liirt'r'Ialt' sc lii'lir itt t'otrttatlit'Iitr crt lillerlalcit. a
trlrt.cntit'i; llilir rlt'.qat'cir lt'cstci libertl'r f i rrrr t'ste t'lit't:i c:rcntit, in sittc. trsttl inlinitir . ,\ct'astlr Ioltnii
ltosihil tltt'i nici rrliltil alrlelrtic. Lipslr tlc folrtti,t t'orrtt'ustuntl lr li1'tsci tlc liJrel'tato o tttttuittt ot'tli-
si incolectittrtl iirelr iii lrting al)()grtll. lttnclittuetttttl llru. Olclinut'ttl altr s('ns lllltllili in ttrirsttrlt in t'are
gt'nctic, abia in lipsa tle lilier'Iutc. f)irr ca se (l('z-
lolt.i delortnrrlel conIigtrraJiilor'. liltttttostrl il nu trt'lxiitr su lie, itrtmcit t tttrl tltzit'tr estrtttlt t'a
etrtitattr cc Irc]ruic sir fie libtrlir. No[1,t,rex de su-
g.clleral rlevirrt'. in ltlrr'Iit'rrlar'. optts It'ttttrosttltri
sublinr asbi sllollilcuttrtl:;rosoh<llolirzi iI(ict'ot'itrtrtetllsteiliiinrvrillftirrrifnii l'rtr- [;l i1p 1'1rpt'trz in t:r condi{ iouat'trlt uo!irrnii tle olditrar-.
nlosul (lalactelizirrn tle ltildir o Iizionornit: crt fiind rlldi-
c:rl nillil t in(l I r'ir<loazir tlepentlerr\a 1lt:r'stiatre i l'esl)e('-
gllr!ia . in :rct'lrslir <l ivizitrne. dtrlrii oolpltitnsiirlt'tirtotnuossttltilt-ti, tive dr urr lit'iu. rleoat'ece o aselrl(rnca tlellenclt:nll'r
nat.uralir, t'ste
sirblirnnl nu rnl i est.e inrllott'ill rroIitrnii cler tttu, it citt'tti tlcrurtitltc tr
cllrn nc-alI) ollisrttrit sir fa('cln tle llr I(a tr1 irtt'oace .
ci cst.e tlatirt i'r o forttu'r el insrr$i lr lt ttittrtsttltli. ta {} 163 (ontrlzice. Plircuttrl lasir sir se tn:rttilesto liber-tltea
in lormc subordonaLc, iu ltpor'tuli iirnit.ate. El ne oldinar. Dacl in lu'llla rcesi'ci iipso c1e culnpirt'are
atruge prin farmecul aut.olirnitirrii libeltitii. De i u r'ouit.lt, olclinarul se transloimit irl dezgustirt<lr'
.iir,;:rcri'tnpliLil1fiirr.cucrttl.rrnit.r.rtrol:lc.-ai*au-l-a'a-rgiliti-oslri:clorn!tl.u,iitnelt,-eu'suIiulnlu'bleiilrniiiaiimtrai'aIliieil1ta[id'oefpivi.iilniLiuiin'eictullltill'cuiiriti'i.rrndUietlli'v".t:l'jt1une.1ci'i
fapt, plircutul oste prin aceasla lrurnosul tle dir,er-
tisment, gi, de aceea, poporul
ceexlprrinrnailiveusltclel c;iiolceeal
mai socialtil, rrel fi'ancez, i;i
frumosnlui mai mult. prin intermediul cuvintu-
tlu[!iii.,io1ciecsleecijtoparcilncnuop!iuronperaial-ciafrirn.ir\ecq,lrrltepalelzibinetri'r- :rtlr':.. ii'uncstllui airsolu'; c'sil: asil':i at:ea fot'iti:L
i,:riol-,iiii ('e int.l'uchiiterzrr lil'r i lrLi ca 1''p'.r"i Ce iib'':r'-
anulalea libertirtii plin lipsa de lilleltlic ce se i.:ir: iu siliriiul lii:sci cle lilrrr'lrLlc
li lirliii'i' rlI 'l'rr
contt'azice pe sirie, O atale neg-arc ostc dczg-ustir- rit.:irracrficrliLi;j,rt.rit.iclilp' sliLbieriltt.'a!titbrca:i'll.)ao.c( dol;iltlc;ic rlr;litctl!:t
toare penLr'u cir suspenclir limite cure. potrir iL tr:r a lilr:ioi clc liiior-
necesitalii libelt,ritii, ar 1r'ebui sir existe si lireazi I ,1c. i, lllrstcitintlctiii!{c.]i-c.ts:0tcn{litilltrttt':rri1iirl"irilt:l(jif'l(ilttrlr'isiir"i' pcl;''t'"t
alt.elc calc, pol-r'ir.it. actlleiasi trectsit.ll i. irLr irr' :t: uill.rtl
coltiill-
trebui sii existe. Liltertr.rlea in ipr.'stazl lipsei rle ,iI:,rr',,;,.,.i'l,r,ici(,itir'tti:prJrerrr*1iiiiitiii-,t.slrri:ii,lrrdii-t,rl,'ccicrrarttii--1lirIrlLlllii1clilI1r1ic(nb'1ieciicirlpp-liiitl"r.rL:tiI-ir:!ro,iscilr;:lntliliiltcl-iilrlrielicr''l?a-c'1.!sciilctr{rrltrrir\i'1iiii"rr-rt.iilr'ii-i:',ti'r'r'riltt:tlin'ti.-ps'tiriirli;icl:ttri-:lilic'ti-:Qr:r'ilrtiliti'l'(ltltil'']ei-iil'tierl'ei--!ilrzi;l'r-i:I:lri:i'lri)'l-f:;l'r;iiir:--o:l'
libert.ate aste dezgustl-rtoat'e, iar dezgustitolul estc:
tiptis plircutului cleoalece lte plezintir I iltt,r'tulerr
ea pe o crontladiclicr, ;i lrtrurle ir(:eea tie ll ll\,cu r)
limitu pe ralc tru o susl)enrll , unuliutl toLodat:r
jimil.e lroctqbauririssirrrrexrisirtrt:.qIi)er(t.el.)drrc'(p. ilrcriai.rnirlugti.rrr'trr"-
ce ar ltltii irli;t ltlllti'tlttlll iibcr t:i!'ii l;i ntllirniIr'r'ii' ':"' :e
laclia trrrui ,..iri iii::'ii tilcrnai itr tlef oimrl'illi idciiilriui' csLe
dezgustiloare? Neincloieh.ric tlcoalecc puIr'ezind. I rrrDicir. Niurn irn accust.ri Ioimir spec ilicrl"r a u|ilu ltii.
organismul cade plada lor[elor elemenl.are. ,pe
care le clomilir citir vreine e viu. Putreziud, el ne rg:i..lrn;e:,rtn.'i''cielc-artatat-tt'ctlul,ttiaiai.cc"e,C";aitsttrtnli.ccitt"t<tta'relcgeeafiniern:srrirt1ei'daLeeml elaliisltitrceinrarclaiiottcarrllccirrci-:lroilnsircci;'siitit"necrL'bslliLnlllntril')rult'lliinlt--'
inai alaLir incir fornta in cale nc-arll obisnuit sii-l
veclem, aceea a unei fiinle ce se lrulodcLermini-r
1i o capabilir sir-;i cklnine ;i con{.roleze concliliile
elerntrntare ale existcntei sale, dar tocrnai aceastri cirulcirartr:rrirerspirt.ieriasutrbclilrlurieicresltilt:osturtp,.ol.rrtb,rcrltrpircr'ctlilzlliIrirli'rtstiiitlllliti-r
iormir cl r-edern dizolvindu-se, o vetlern trrrzind in
putelea fot'l,elor pe carer r,ie. le tlorn inir. .-\cc-st, l':trc est.r.l^p1:lsat tttr fenotnen. Caiactcl'istir:ul ost'e
leclelluzrleinnLtulilviidnudaivluitll'tLgaclnizeirrlililr.tll)talisclIlrrlacc1eiltsintll cllago-
lucru cste r'lezgustirtor intmcit. cecil ce.;loLlivit. schirnb
con!inutului siru, este iiber', sc allir licunr iuLr'-o inrlil'idualulsrrpt'tlzirrtitcaspotlic.l)irr.lot.tlrlltlrt'ttt
stal'e l cft'ci lipsir de Iibeltate se tiezagrcgl inLr'-cl ltceasl-a ilt na;ttrrc ccriuta clc a t:ourllitLn ctlnlt-asl-nl
supi'ain tlividualizlrii ctr gradutr gcncrltlit'l!ii uccc-
erpicle ce-i annleazir limitele nocesatc ca crr1.i[atcr sure si toctnai in aceastil cotnpall!ie sliL cscn!a
vie. Ceea ce pnl.rezclte se dezugregil,;i or-icit rr' crrricaturii. l"t'untrisul absollrt. ccrhilibre iizil ill sinc
in mod pozitiv exLlemele stlblirnului si alc plir-
fi de necesul acest proces in sitrurfia datir, rrl ni se cul.ului, in Vl'emc co caricatura, tiirr:rpotIii'i'
parc 1.otu;i dezg-ustiiLol pentru ol -snb asptrt't. cstc- potenleazir extremelo ordinarului $i dczErsl-irto-
l.ic nc imaginfun cir lorma iespcctili rnai posedii
incl forll r,ital-r.
Ordinalul li dczeristntr-rlul sc t'oreleazir in mod nrlui, lasindu-ne s[ inLrezirt'itn, totoclatl-r' subli-
rnul qi plScrtLul, prezenl.incl sublirnui ca plircut'
natui'al, dar se 9i cleosebesc. Olclinanrl dtx ine dc tr,s Plircrtttrl ca sublim,fordinarul ca sttblim' tlszqrsl-i-
regulir $i dczquslirtor'. Cind cineva rnirnincir si bca
in m ocl excesir" spulteltl r'ir se ceirtrl:ot'tir in mod 164
lot'ul c'a plircui;i nulitatea iipsitii cle or;t:c cuiac- o lrltl olditie a cotnunitirlii. Blrtra!.ii, rlca sri ue
sgrunir poetul, rtt mai sint birrbaIi: ferneiie sinl
{crisl.icir drepI lruruosul abso]ut. it:i adr:r'irt ai ii irirrlln !i. JJe aceca iuoen;iaiestrleeveinstl,iet-i
Pornind cle aici loirr put.ea evi<lerii ia lnul t.ila- irt haiatril dc rnol
teraiilatea clr:osebiti a nofiunii de cai'icaltrrir qi ;r i.'a t, Il lep ilcis
pttsibilit.al.ea ert.inclct'ii ci :rsupln ('()u(cplulu i de t
slle si in pirlxlcii ei persiini. Lingir zitlul tlirl spa-
lcle cast',i i:xr aiiLtui lecintll;i alnbii, cet:ilcni
uril. inincogre-ecnl e,racli.t-'\;tiiLceceeaeaceceescLsetedoliaprsirli,rcriloiiraftllr'smauit onoraLrili, t{}ulelseazn desplc mocltrl in calo Ble-
sau p ilos rt'ulesie siL-si f ae ir tlervoile, citc:i ..tl parir .sli-
clezgustirtor nu est.e cleja caricaturir. ;\si;treIricul, irll.ec;i trtclnai i-a blotrat, circuittrl itticslinal"'
Slririlualir it'nrl r'le conlers:t!ic, cirleia'\r'islola:r
tle pildii, iucir nu esl.e caricaturil; el es{e do;rr
nega[iu simplii a sirneLriei. Nurnai o cxogenlrr., :i
nu $i-ar rnai afln ili l;it.i urr ir'i dii ir.'dai;r o Iltrrrut l-t satirit'ii, itlQind de actlrslri
sirnet.r'iei. acolo iinde o (.lli- ji(enil rltl nttttttt i aluzii poliiicc',, cri:lellcntisirttl
fetr lclcul, der,ine, ca delorrnare a acesleia. itr t:l 1'tt'. acci poe!i r:o lul' s;ir-;i ittloc'.1-
catur'5. o depl;ire a rnirsurii ceru[.e de insi;i esenla toLorialir lti cic hal si de sa;c I conlcdiilrlr llrl plin-
.:oncept.ului de simetr:ie" Sau fapt,ul cil rinera iliscit lipsir
lutneslecir in discursul siu provet'be rtu cste incir
incorect.; cind insI, rsemenea lui Sanclio l)anza, Lr-t1n lt:lt'.itlenr'il o-\;ces cle ciitisltre sLl'irit:iltt-..
un ins vor-beste in cele din urml numai in prolerbe, (lariralri:'a irnpinge callictcrisl.ictLl clint't;lil tlir
aLunci un asemeltea 1'onglotneral cle plor-clbe dsvine l irnitele. sale ;i obIine astfel o uel.rotrivire plin
ti delormare, in care for-fa cxpresir.ir a pr-ovtrlbului cale, atninl.ind cle opusul ei ideal. tlcr-itle couricit-
folosit la locul si la Limpul.polrir,il, sc pieldc. o
Iiziouomie triviall inci nu esle, ca :rt,ale. o t.arica- Tftr deuine Prin aceasta conlicit, citroltreco in sirtc nlt
l.uli; cind insii o IalI pare a so clizolr,a l.oalir doat' este neceserr ca oliee calicaLurir sir aiba rttr elect,
in una dintro cornponentcle ei, cind nu nlai pale sir comic, putind {i, ca cleforma}'e, Ptll si siniplu rtlilir
sau inflico;Itoare. De pildI, rtrirritca s:tu rnitsolr:-
Iiaieucal;el.ceirteboirrdlerifeo,rmnaarse.s'a|outlrausnttfeel,;.an.nitr:i.cdI.e,zagtuusnti(r:-i reii proportiilor', dincolo de tnitstrr':i nolm:rlir. irtr:ll
lorul ca atarc nu esIe incii o calicalurir. (]ind o
si tua[ie dezgustii Loare silc;te un om sI i se itbrn- rfnnaue!n[dcecavleinceelac,ci:ani;rniitci'itiaiLltluertall,otfpuineLneuli"rruso{lclrirlrariipntto}1cliLitl1zroutrrliilloiilullcliiutta''rsnci:ri-
doneze llrir nici o opozitie, acesl ltrcnr ne tlcze;le
o miliL profundi, cli in cazul epilepsiei. (lind insa t.otusi plstratir. Statuia lui Napoleon, de pc color-
il verlem pe 13lepiros clin ,,Ecleziaslii" de .'lrislof'an
na Venc[0ure este colosall in dirnensilrni ;i t.rebuie
ie;ind in zori din c:itsir irnbrlcal. in gralii in hainele sir fie aga, corespunzitor pl-opol'tiilol clldirilor'
incorjnrirtoarc si colo:inci insii;i' 0 copie tlirl
nevestei lui, spre t-;i face nevoilc, atuut:i dezgustir- rntrtal a accs[ei statni rle rnlrimca uuui ciegct, pc
l.orul devine caric:rt.urii cornici pril ace(ril c[ Blcpi- t:are o a;ez.-ttrl pc l.riroul nostru, r1u csle nici ea o
Ios se crcde neobselvat.
caricatlrrir. Astltrl uu lallon. de trutnai paLlrr picioare
Uu artisl atit de rnlll"e ca Arislofan nll scapii
ocazia dc a leqa de <l asemenea sitllalio o abun- inlitinre, clal pelleci. liropoi'Iionat, este la lel de
den!ir dc aluzii rafinate. in co conslI aiei cari- puIin o calicatulir c:i ;i mesielrcrir:rul pil-itl al pagu-
cal.ulizalea? Er,idenh in aceea s:i soIia onol'abi- nilor saic. JJimeusiunile pitice rept-tlzintit pentt tt
lului filistin alenian, Protagorn, a ;i plecat la iapon lnii rirneit ttoi'rnaiir . irt schirnll, bo;iin anui
acea orir, hribrlcat.i cu hainele birrbatului ei, in cu capul tnare gi coapsele ingustc. cu picioarele
pia!5, la o reunjune a femeilor ;i in lrerne ce sale clescirna{e. aduce a maimu!ir gi clevine astfel o
Blepiros se preocupil de satislaccrea necesit.ililor
calicalurir a configurirrii llmanc. Un tnoment
pai'ticul:rl in creiterea sa unilater:r15. itttlr-oatri
mai intii acea tlivizare a conformafiei pc care
salo ordinale, ea inceurcii :icolo si Iultdezt: juriciit: 166 rez meriLI s-o clenurnirn caricat,url. chiar clacir, aFa cum
aIn {rmirlIit. sinlem inclinali sir corrsir]eliirn olice sint inflii;ate cirepl" un produs al libert[!ii, atunci
uli!enic clrept o ricl'onnlirtr a Inrrnosului. irr lialu rrrlinfauicplaialtlri.ednAiatml-epcultiitpceslaaipndofaeetelluibfloeurrmntanutleiatoemrs:atoei repdxiranicnatrauaccl,eeaadssettz.ai-r
{tits'uilfisiilutirplicttsolalmrecclol,tsnrci_tlnirbpacerdoorindctas!u.itciseaet.ecnpDuteuaalcsdisIneiienvn,itsraipintraaoacdcleuiebassesettreitraaiflptieeboe,slitrbactaizenctrcc-.l
obi;nriitir , tle pildii. nu silltenl t.enta(i s-o trousi-
n1clroe'lirrisur[r.rniute1rtrlr)'.iJtP'r'ihunorngroretalnsseaolcl.ct]arl'rier-uinclale,trsirct-ciirtricltr.e'1lnr)1rttunlt'r,ziicnnitll'.srti'1ui;-s1e1nr1nt;1llur1i-
ieslrins Ioa1e at't'ste I llisirluli negativc. buzele crirzu-
Lc pcstc aingin I'itrii elinLi, increlit.'.rrilt: felei. hralcle
clescirrnuIe, sinii pilti si rcstcjiii sin{ tilirnuiulite :rladar se complace intr-o stare cle pliicutl auto_
si uJuoapc ci rro iuflico;eazir. Splo lr l'i calicaLrrlir, ruultumire, cind i;i aflir multumirea in ordinar si
al tleJru i cii rrn al)llrne ltunct. al dclonnirlii. tl in tlezgustitor', ignorind existenla icleaiului. atunci
intreaga inlitli;arc se lasl cuprinsl in mocl formal
iulreiner anrinlitir u Irri Phorcvs, sir Ilizc'ze o allor-
nu c lcqisirn la ea. <le pilclir rle libertato, iar acoasta conlerir caricatur:ii inl
rnalitatc l)e crl'e insl-r schelolicii. Sple u I'i calit'u- tts'aairalls.rccitrelar rac',ofImi-Iiuco.srcL.liipCnsaoarlluidmseabluib, ccGlretaazgtlciulcsetilstoitneari.mein.ac'gjirii,isrproiacalrtttcil.iI
cxtlerna ci silrlriciunt'
lurnjir, r'ul)tura in lrltnonia tu'roi slnrt:tLrli lrebrrie
s;ir aibir dltpI coltinlrI lipsa tle lilrer'Iatc si lirnilalrra
t'a for'rrir. cial ea t lebu ic sir Ireztrascir iolodu Iii cran exterior intr-o stare neliberl caro insl'r nu_i
aparen(a libertir!ii. t'irci lirrir actrasla intrerrga irrrr- lroipclaucarleldoaersfetrflierjnol lsnsneicicsiie.irnSijoicLsrueitaodliaianrceloi,orn,;iiiclnibitreudecrtzialg. tuiisni,lirintnoutaerrcni_,e
eine recarlc paltial itr ordinrl si par{ ial in clezrJustir- rri tragic sublimi. Tocmai astlcl estc posibilit
ilnularea adevlratei lipse clo libertato .firra nici o
t.or'. Cu cit. accustir irJ)arelitir dc liliclta{e oslc rnai tirnri!iared,edvlirmaptaotlriibvel,rtcaatein.frDumaurseliblaerert,aptcrian .trecercr
ltutcrniclr cu :rtil- r a cirpiil"a si cat'icalulli o tur'-
nul'ai lnai corrricii. l.)xagerarea caractoristicului si pe c.rr.(:
supllrirrqt't,sar'('ll c\(esului rlimerrsionll ttr'buic slr
ilrcerclrn s-o tlescr.iem aici este spontaireitatea
rri so palir a li rezultaLul prol-rlicri ci actiuni. De rrelibcrtl{ii, aclincitir in sine. Aceastl ljberl neli-
,er(:('(rl conreclizr pltrl'erir sr"r uLilizeze contradictia IJtillncerilt.iirdrt.eeaaaij,nbddsaoivlruidrtiluzmeaialnitzielr!ciiiam.raspcei.cbcaeletrasisptaiccruutel ca o laturr-r
clirrtre opinia oiimenilor $i sLarca ori crlitiitilc Ior' rparenlir ;i oferl prin
aceastli prin aceastlr
reale, triintlel prin libertatea pe c:r1'c le-ti confrrr:-r iomlui motiv cle ris.
iqnolalea l'ealei lor infiili;rlri, spor-e1te t'i'e<'tul < o- fealit.atea ci
mic. Un cocolab, de pilda, poatc {i llrit; cu toate contr.adicl,ie speci.a_
accstea ol se poa[.e cousidera frlilnos; ba rnai
rnult, el igi poate ignora starea. El pretinclc a5:l- A. ORDINARUL
<lal a fi lnrmos Ei a avea o staturii nr.rnnaiii si .'rbia
prin aceasta devinc caricatural, ;i anrimt-r in scits
coinic, Iiindcit insu;i comport.amcnLul si'.r ric ltrii-
loucir sir-l cornpal'im cu o slaturir nolrlalir.
l)e ajuns acum cu asernenea clarificiri prelirni- lllezcntarca sl.iintificl a nritului nu trebuie sir
nale. Elc Irebuie donr si ]ro inl('sncrasci inIcleqerca
laptului cri motivui ultirtr al rrrituliri ca tlesligu- uloiIgeicn,icciooncclluipcirirtfoarp, tudlecc[itndu-iqni -piodaeteeaepxtorazgiolivfiiriuili
rrilc, c:l ol'dinrl' ;i clezgustirtor, st:i in lipsa de iil--cr- J'rurnosului deoarece uritul nu se poat-o constilui
tatc. Lipsa de libcr'taIe ]rri itrseanr.tir pur' ;i sinr- rlecil" din--si in raport cu frumosul, ca negalie a
plu absen!a liberlaiii, ci negarea pozitivli ri liber'- rcesluia. Se intimpla aici cu noliunea de uiit ace_
la;i lucru ca de boall sau r.iu. a
tirlii autentico. Dacir insd aceaslii lipsir de libertate cirlor logicl ;i cu noliunile din natura sInItitii
decurge gi ea
;i fornra esteticl negativil ce rezult,ii din ea lre 168 1 {,9
r;i binelui. Perspectiva gtiintificit csLe potenlatl, pclrcOr)lrrirciudri'rocire.sro{n,lieleuupumud,icsauccneu-nleulmlrttlrpoeeapien{n.ufuelran-tealeefupslliicr;spraaoeisnstnzigu[tetdi,pclnernomrulldIrr.-pettIeIarorliesatrcnetrirmmeaneimrnaacv.aragii"ez,iininudd"neeiaeeacarpljl;aoeceapadtraiotrtacetlrr,itt,,.val.fadttiilaiefirinorllmeaeagfreileanlrcuticOco_il
cnrn se pare, do precizia logicd pont,ru c[ cine vle:r
sI realizezc ceva in domeniul cunoa;terii trebuic,
curn spuno Schiller, sI pltlunda adinc, s[ distingir
liguros, sir coroleze multiplu si sI perscverezc sta-
tornic. Nirnic de zis. Dar scriiLorul r.a trebui sir
explicitezc nof iunea Ei cu ajutorul exernplelor',
rl inIintrucu-sousbullirnau;itcpnliLicicul.r;erpnreedziiantlier rrinccitcl,liaimfeprl-iinciittiri
rnai ales intr'-un domeniu incii mai pu[.in cercetat.
Abia cu ajutorul exemplului va putea sI lisipeascri
lntioiala pe caro o mai trezesc uneori considernl.iilc irr rntrcl egiil cle irrlinital,ea siublimului;i cle iiiritalca
sale absLracLe. Odatii cLr ut,ilizarea exernplului il
pincle;t.o tolu;i un nou pericol f iindci acesta, r'epl'c- ;cglrislrtnluii;crn,otibucedsdiuliuiumttt.lrorup,iru!rillr,iiul'icuiedrie..idled.cctIesesi;unculrejmrunbntdozliorinrerolan;ucrfstujoal.uaIlrlrileniulitsln'ar,ustfaI;efib{ie.alcsripreanreen\erlnna.s:lec[.uaricasr.beunslei,Liecsuc:cnoiirnhtpttleuiireiao-.nlouurrsIrlrinu;niceicii,ctl,p'cCnaaedfuriuielrlffi.Lnorpticuirasiau_a_it
zentind un caz particular, lirniteazi univcrsali- clezvr.rlLatI apoi nu numai iu sensul cI, precurn
taton adevirrului ;i amenin!1 sii amosl"ecs intinrplir-
tontl cu nccesarul. Do aceea, cum spurle cu indrell-
tltile Schiller (36), un scriiLol preocupab de ligu-
va folosi cu male noplirccrc
Irozilalea ;l.iin[.iIica se
parcirnonios do excuple. $i totu;i, r'l
;i foarte
trellui sir incirlcirrn, in cuLsul studiului de falir,
aceastl regLrll valabilir in genelc, inl"ruciL avern fSciiinlriccsuhslgLi-leafleoR_ltrameu',lgrteeeser*soubp.riicciiIrcolch.cnilill.nrrleilsispmcclaiehnetenicrsrsouai(nub3cns7loietm)ll,osusi uilunsb-sbcalpiliritranm-,euffialuul.zslnauNala_i toc,jnunuiamrf;iilntiu:imairtiui,li
de-a ftice aici cu un obiecb ee aparline conl.ernpla-
liei ;i per.rLru cale adevlr-ul clefinirii sale abstr-actc ciruLirm spre a
se probeazir cu ajuLorul exernplului. Ncrirbd:rrca unor cilllorii
oaruenilol de a aplica generalul la particular,
lipsa de expelien[I a celor rnai mulli cliuLre citi- ne buclrra cle el ; facern clin el tclul
tori inLr-un contact rnai indeilungal. cu deLcrmi-
ni.ri strict conceptuale il va obliga pe scriitorul <lificilc. Cincl ne gasinr p" pir.ui
clc azi ce dore;t.e sI so adrescze unui celc nrai lciilolzealpasetezSlieti.c.Ci;liiaalul,amibtneriigterieinsd;riraralAtiErhtcn'ileeciiv.i,aclauupll".rui.leinnzttrinni cisrlruicbirlriinrpntrruic_l
larg decit c:el de slrictd specialitatc la concesia do
a gindi mai mult, in oxemple. Chiar ;i din istoria accslei privelisti nu esle produsul
ac!.iunii noaslle
rrnui singur concept putem vedoa ciL de puternic sr-rbiectir.e, ci opela obiectivir a pe care
naiurii,
so leagl cull"ura tradif.ionall clu un exomplu, nlsoiIauturrr:pirrb;rivonLnliicrcamrilpri.fltl.oipcriumlSneeLsarsrltcupeiunalcecpnci,csnesitrrdntncl.bcu-lreclciliuful]se:ecsrprticcenecsacnll_dlitiralnrriccnccolN:llrorsi..isaiolrl.leainrn.rairlor.lrceie,areul!aenscitar.eloue<ctnleulatcri,ipfre-pvicrsiiratviaei"cejousss,snta,tle"eeus.
sprc a rocunoa;te deosebita inscrnnirLat.e a acostuia
din urml. Lessing a fosl" flrir iudoiall ornul unor
clef inilii oxacto, riguroasc. Sir nbservirm insri,
pentru dornoninl nostru, ciL de cles s-a repetat
dupa el cir ni-l putem reprezenta po 1'ersit, evocut
insir senzor-ialul, acestlr nu poatc constiLui in nici
in rrersuri de I-Iorner, dar nu arn suporta sir-l vedcm irnpotriva sublirnului.
tr_n caz un contraaretmcnL
dirocl intr-o imagino pictatl; o idoe la carc Lessing Nici nalula ;i nici arla nu pot face abstlaclie do
insu;i a ajuns abia plin interrnediul contelui Cavlus scnzorial . Kant nu a vor.biL dc fapl. decit de pul.erea
care in ilustral.iile sale la I'Iorner l-a llsitt, delibe- scnt.irneni.ului, calc depl;qtc oiico serrzoriatitate;
rat, deoparte pe Tersit. ln consideratiile sale despre lr ltii, mai l-irziu abia, au elirniuat cu totnl senzoria_
utilizarea trivialului ;i josnicului in artI, Schiller, t lul din sublim, funclirrdu-l exclusiv in moralir si
t/ 1
in religio. Sublimul implicl in sine finitul ;i sen- tlr lr.l iu nrod concret pot prirni ;i rnulte alte dentr-
zorialul, in vreme ce totodati le deplqqto. Noi nrt
rrt iri, corcspunzirtol nenurnilraLelor lor nuanle.
numai cir gtndim infinitul, dar cl so ;i rcalizeazit l. Meschinu I
qi aceast.ii iniuilie esto cea care no elibereazi do
apirsarea limibelor. lniil[alea suflct,ului ntt faco llirrimea (rnaerritudo) in getrelal nu esLc incir
dercit sI r-epote ceea ce exisl"it in rnod obiectir'. sublimir. I)ouirzcci de milioanc de tuleli reprezinlir
Cind de la inirl!imoa piscuriior inzipezil"e rlo
JIinei cupriudem ctt privirea, ittLi'-o perspect,ivit
lut.lt. dc lalgri, cerul, tnarea gi pitlnint,ul, llilatc adinc o Incre avere a cirrei posedulc este probabil foalte
sulr rroi, :rLrinci lceasLit viziurre tnltciocrosinicit nt: ;:trliicroi.rLfio, tdaar scllfeesli,gumr nicimimiceasu(bplaimn nu este inrplicrL
elii.rcleazir de r,rlice ingust.irnc subiec tir ir ;i ne
itas) in gencral
nu este incir ordinarl . O alere ce nu nurnlrir tlccit
isnp:iir1r!riiaiLriiLnicrlelafruzmeioi scevcslsl.iurpriinleeslrf:i tttriletsnl, ctuu
llALdulirt tlin zecc taleri eslc foarte micir. clar este t.ol"ugi o rlvere.
irr care nu se aIlI nimic dernn de disple!. O rugu-
...\'ioalieu lui Empeclocle". ciunc iuscrisir ctr litele foat'te mici pe nrr sinlbure
fuz'\iii' Ii prrttrt, Ii, de asetneuea, er,ilaLo uttelc tou- de cirea;i nn esle, clin acest moliv, rilitir, ea esto
in leglturi clo:rr scris:-r foalte mirrunt. La locul ;i la limpul
cu nolitinoa de sublirn tlacl s-ai' potrivit micimea poate fi la fel de necesalir esletir'.
li l.inut seamii de diferitele salo ipostazc ;i nn
s-rr fi identific:rt adesea unole (lintro acestet ctt ca ;i miirimea. $i micimea extreml, ca si supru-
cL)ncoptul geueral, clci sublirnul este, rnai intii, dirneusionarea i;i pol" gasi justificarea int,r'-o silrr-
area formir dc rnauifestltre a"lruinosuiui ce reali- a!ie anume. Nloschinlria este insir u.of.iunca urrr.'r
zeilzir astfel negaloll libcrtirtii prin auularea limi- rlicirni ce n-ar trebui sir existe, respecliv a aceleia
t,elor ei, in rncid iclci'rl sau ronl, inciL nem:irgiuirel
tc situeazl o cxistenfri sub limitele ei necesale.
a{inpfliririetaltemaa) iceisdLeev1inicapccenabripuonsotaizoirbiaecItr:ummdorsculilturi: llirlimea sublimir inlzilur'[ prin infinitatea sa
crrle reprezinLir inf initatea libert:'r!ii in forfa cro- lirnitele spaliului ;i timpului, ale vielii si vointei.
a{i,:i san a distrugerii; in s[ir;iL acea fr-rr!r-r ce-gi alo tlifelenlelor rlo educalie ;i de sLalo sociaii;
Dimpotlir'5, me.s-
el rcrrlizeazi in eie Iibertatea.
lnc,ntine calmul gi ochilibrul in lnirrimea creatioi chiuirria consolidcazir aceste iimiLe dincolo de
sair disl.rtrgerii sale: ntaiestrosul. ln rnirrcfic liber- nccesil.ateir persisten{ei Ior'; priu absoluLizirrilc ci
tatetr se inalfi deasupra limitclol ei; in putel'o ea dovine inr,srsul mlreliei. Schiller spune cir or'-
ipi clezi'oll-5, pozitiv sau negativ, Iorfa esen{oi dinal cste t.ob ceea ce nu se adleseazii spirit.ului
slle; in maiestuos ea ne apare Lol"odatir mdrtla[ir 5i in legltull cu cale am pulea avea doal un inleres
,]srei gpautlieernaicirs.uDbelimauiclui il,eozrudltinl acriu, i in calitate de souzorial. El voia si facl astfel aluzie Ia acea lipsri
estc: 1. acea do libertat.e prin care sc caracterizeazl ordinanrl.
frirmir a uritului ce coboafl o existenlI sub limitelc Jleschindlia este ordinarir numai pentru ci ingrh-
deiit'liirreo;tei x-i-stmeenslIchsiirndartiian;2g.l degte libertaica riuei existen!e gi acolo unde nu ar
aceaforml care impie-
gradul de putere cart: ii incl ltecesar. Zicem, cle pildl, in via!.I cir un orn
prilrivit escrnlei ei ar fi trebuit s[-i f ie inerentir ---
sliibiciunea; .i. acecir care reune;le limil.area ;i eslo tneschin cind printr-o pedantir ancorarc in
rreesenlial stinjenegLe esen!.ialul in efortul s5u de
ncput.inla cu subordonarea libertllii lalit de neli- rcalizare; un asemenea om cste neliber in raporI r:u
bcaertnaotefiu-n.ioi senchiciviaa.lelngtie,stdaiun, agadar, falir in fafir' neresenfialul pe care nu il poato depl;i.
parLea sublimului ;i ln ceea ce prive;l.e ipostazc:le ei particuliile,
mirelia gi meschinirria; mcschinlria i;i gisqbe foarte ral qi numai relativ
solritblinicaiurunlueia-; maiestuosul gi josnicul puterea ;i expresia in naturir; in raport cu poisajul insl uti-
- opozilii 172
lizarea acestui concepL este foarte posibild. Existii i'lrial rtr*zQtistir'lrir'. Slcsciriniir-ia rnai potit.e sta ;i ire
legiuni ce poarti pecetea lipsei de liber-tate. GIsim
aic.i sl.inci ce nu ni se impun nici prin masl, nici llalaro. Illste ereleala pe calo o lace arla cind str
prin inlllime; o cldere de apir, dar;rtil. cle anemicir.
incit abi:t de ajunge sii mi;te o moarir; mai sinL atlinceltr atiL dn mul t. in chestiuni liituralriice
aici copaci si 1.ulpini, dar subliri ;i pipernicil.o; irrrit uiti sir acorde aLeir{ia cuvcnitii csenliahilui.
gi viri, de fapt numai abla!.iuni in fcrmii de albic. Ija corrfsl':r aIunci lrnt)r"asl)ecle subordona|e o
intre doui culmi modeste; aici se prelingc ;i rtn r.'u]lr-illtlefLt cc llr.r Ii sc cur,ine in i'aport cu pro-
plriu fonnind chiar ;i o insuli!5 ce nu esl-e insit !;lcma pi'iucipliir. ln epicii ti'ebuic sr'r nc fic. in{it-
decib un mic gi insignifiant banc cle nisip -- cit iisale" da piltli, locul ln cil1'c se lloLlece actiunea,
de meschine sint toaLe acestea ! irnbrliriirnirrl"e;i 5i airnole personiljelol e tr'. Dacir
tr.rLu;;i alelist,iL dest:riorc dcpir;c9te scopul poetic.
rlacir on iro prczinta-r, ca in t'outanele rnai rroi, pliin-
in artir, meschiniria st5 fie in subicct lie irr Lcle cn o rninu!ie ;l-iinl.ifii:ir, ul.ilizind chiar donu-
tratarea liri; in subiecl-, respocLiv in obiectul
tratlrii artistice, al"unci cind acesta,, plin nulitat,ea mirile lor latinegl.i; daci ne rlescr-io Loalcl,i:le ctr
conlinutului siu, este nevrednic do a fi rellrezen- ,irija unui jurnal de mc-rr.lii, rriobila si lucrurilc
tat.; in tratare cind accasta este pleocupatl clo din casl cu acuratele l"ehnicir, ulrurci o uselrlcn(ril
eviclenlierea detaliilor marginale dind in schimtr :rmlnunlireidevins meschinir si priir acoa:;ta rilitir.
riitlrii esenlialul; sau cind rnicsoreazir, impotriva Chiar scriiLori de vaioare, prer:Llrn Balzac llr Irrnrczi
esenlei sale, chiar- ceea ce este mire! in sine, ;i in san l4ar Baldotu la noi, in prima edil,ie a I'olniurll-
general. Meschinlria nu ar trebui sI facl obieclul
reprezentirii artistice. Aceasta nu inseamnl cii lui siru. ,,Dupir natulir", sufei-ii adesea cle acoastii
:u lrr nu ar trebui sir infati;ezo sirnplul, aga curn il l.rirslturl'r meschinri. In acelali lel poaie deveni
inLilnirn in anurnile situalii. Nici vorbii ! rteschinir si pooziii. din perspect.ir.a lat.rtrii inte-
lioare n spilitului. cirrd suprlne scnsibilitliLoa
Piclur:r de gen ;i iclila in poezio nc arati curr runnaotrisimndueluitirnpgsiihaonlaolgiziec, ;liirdrel zvvroel',trir jupsloLcilcicdeerelcle ptae-
qt.ie art^a sir doscoper-o frumosul ;i in coliba slra- obicc-
cLrlui. In povest.irilo ei mai rroi, in ,,Jeanne" in
,,I,Ila;Lina diavolului" ;i in ,,Mica liadette" George tt)iviurs,cinn"lcdnicsaoctirearLi u;rieannalllizvei1 extrerm de. tninri!.ioase.
Sand :r zugrirvit liratii; cea mai mare simplitate si1, inet:e irr
face docit
subbilitat.ea analizei si r:cle mai puternice sen[.i-
rnenl,e. i\ceast.u ri Iost ei'cr;eala lui Ilichardson in
."t.llalissu tr[arlorvcr";i in ,,Pamela" iar acoast,it gre-
a caracterelor si situaliiior ;i cea mai mare fidcli- seail - - ltutcm rlorr s-o spunern asl"irzi dsschis,
lirl tearnlL dc a Ii lrnnLernizali -lllociszt,ict"g.i cea lircutir
tate in redarea realitllii nu au impiedicat-o sir carac-
surprindl intreaga bog[fie a sensibilittilii umane do Rousseau in ,,.trulia siru noua I)ar
cri o profunzime atil. do uimitoare incit- la sfir;iiul
tcml minol', rnescirin :rl tralirrii mai poatt sir
unei asemenea povesbili ne introbdm fIrI voie rrinsleu li in accca ci o idee, un subiecl, rnare) in
ciacir intr-ader.Ir am citit numai despre ni;te llrarri
sirnpli ;i, in parle, chiar in limba lor naivl. lntr- .sitre, est!r' rlacaL dc la incepnt. ltrea ingust, f iintl
atit a fost innobilat prin tratare rnaterialul acesta-. tiin'rinunt in l.oate I'apolLulile s;aler, in opozitie cu
aparent ordinar'. O plstori[I, ca Jsanne, o llrancir i:scnfzr sa rcliir. l{icirnea, miqnonul, cllln am rclnar-
precum Marie, o ingrij itoare de gigte ca Fadette, lat deja :nai su.s, se irrsf i{icir singur-. Dacit no irna-
qin.'rrn insir un conf inut rnirle!, rnicsorat. nri nutnai
no apar, Iiirir mistificarea autenticului lor carac.tor iir unele lattu'i izolele aie r:ealiziirii sale, ci con-
teputde la inccput prea ingusl", atunci el va f i
srit.esc, doar prin puril.atea sufletoasci gi inillimea
spiritului, cu adevlrat rnari. Cind insit un pocl
t,r:ansformir un material in sine pe deplin indiforent, , cu neccsi l.a t e, o apari lie uri b[. ['I icimoa
/i,r tle aserncncfi contrazice atunci
inl"r-un diminul"iv, atunci el devino meschin si, apoi, care se intruchipeazi
{{)rrnelor in
rrriu'clia cont.inuLului,si cs('rrlci srlc. I)r<'1, tle acea mesurl ce, conform esenfei salc, ar Lrebtti
lrildir, trcbuie sii lie consl.ttiitl o l-risel'icu. a[unci s.1-i fie inerentl . Sttblimul' ca sublim clinamic'
i;i rnanifestl infinitatea in crealie 9i in clisl"rugere'
r) asemetiea conslructie t.r'ebuie sil cxprilnr'f'lirli echi- Ea ni se inflli;eazl ca for[ii 5i poate dcveni chiar
infrico;[toare ori oribil[. Stibiciunea clirnpotrivir'
r,,oc lelul iualt clruia ii estc clcsl.intilii.I,ll ttehuie iqi lnanifestl lirnita.rea in neputinltr tle a crca' itl
si t:xpt'itnc unitate:r utrei colnllliitilIi si si rerleli llrsivitatea inclur5"rii si suferin!ci-
iu sini:. slibiciunea nu cstc inc[ rrritit, ia fcl
cle aceea prin ziduriie, uSile si fclqrsln,Je sirlc in
rnorl intuitiv ideea cli acest sllatiu tlcl.lliscslo sleilr ctLttr nici rrricimea in sine nu esLe ui'il"ir' Ea devinc
inLiluinr acolo unde nc-am l;bcpl'ir
existenlei privaLe. IlacI il loc dc licelrstil \'()lll liriIir altia cincl o oricirrtri
r"edea o .,,rtrs11'ur:(.io Iipsitn rltl jnclivjrlualilulc. sir girsirn tibtlrtal.ea. ca srrf leL al
ce al puten fi totodatir ull graj(1. o sorir ,\elr o trlag{r- {or!4.
ti'tutrrisc!i lrdevlraLe' igi manifesti pnl-elca in cl'o-
zic, atnnci aL'est luclu esLe, i11 l':rport cu gratrcloa-
t'ea inercltit nofiunii cie temitlu. cevrt nrosr:hirr si, ri,ie:ii distrugere satt in opozilia fali tlc.priltrrtt'c;
sl-rbiciitnct isi aral"[ lipsa dr: forfl irl sterili['atcrr
ta liare, ol'dinar. Desigru-, o l.risericir potto f i si acf iunilor salc. itt ccdarea fali de constringct'e. ili
rnici; o capolir nit c.sto allt'cva rlecit. o bisericir rlt: srii;otclonalca absolntir. 0 fantezie siilacir, o glnmir
dic!ir.r
nrici dirncrrsiurri, dar sLilul oi trchriie sir fie nobil siabl, un colot'it itrlernic, un toll slab, o
si sir cxpline in Lol,rliIalclt sli luilretia ilerslinatici
platii sint alt.cevit riecit ri fantezic discrctit, decil.
ci. tirl;gclluiemfirlttseunbtIiir.cS, uubniicrnoulol lidtindierrlniciact,iliunextlo'rt:rriosruizlrevaz;ir"t"
{riio-nucrcrt'rc!tealpli,icnedarial rnrcttrucra[lihIisirc,inptaoeuur.uLcoiantdbedscteeocrvlcrnenl,tdi,nceael,rem'cpaa(lriisvplifnoccdlltrtitrcctltlil1cnrioInso'rci'relraib,etpuioai;t--i:
Este evident faptul cr'r. in calitalc: tle parodie sl'r se prezixite {"ri{ lttarc. Cinrl Yctlcnl. r-ie pilcll.
iploIanti.reredlioebi,in;idichoiatrurantirarl:sireci ornn:liicreil-li.i.in]ntrelsrcchitinpltr'iiatr cslceo,rL-ioildlucmlinincoaalsai.unluuci rvualpaocreostiancliltut'ciitrtiursitl:
o rrlacal'r
exagerare ea ajunge apoi -sli sp auto(lisf.r'u{iii. {,,kfoscbit
In tratarea unui obit'cl, un rrrnarii-st. rra ,IJir:Alrrs pare in nici Llrl Icl subiim. pctltrrr cii itnlLqiltrr
inaSinii inlStur:i orice imprtrsit de mi;crtle liberir-
poate sir lacir apel, fIrI ezitare, si la celc nrai nr:"t- trJacii insir ri'i se infirlileazl illlaginca unni vttlcan
lunl.e detalii, cum este de pildi irr ,,I):rvid Cop- azvirlinil din aclirrcui'i spi:e indliirni lavir incautlcs-
centi, piel.re 1i nori de cenu;[. atttnci litlest spelc-
perficld" descrierea arnirnuufitir a ccrenronirluiui
festirr cu c{lre Nlaicarvbel preglteil.it pullcilrl, fl-rrir tacol ni se va pirct subliln. deoilrecc ar-etu cltr-a facc
cti un proces elementar liber'; desig^ttr si Ilresittutil
t:a accstea sir ni se parl plolixc. elasticir a aburului clin nclincur-i ac!ioncazll tneca-
Un obiect rnlre! in sjue poaic {i iinri r.}c ir bun nic, clar cu o fo:'!i
spontanir. Al fi insl inabil sI
incepub qi iu rnoci cleliberaL iri rnic I cl {'st.c aLur}ci Lragem de aici concluzia cri inl"rucit. o malinil nu
travesLil., precLrflr Fius Aeneus in..Ir-lneida" Iui lasi irnpresia de sublirn cil 1"l'elllric sir ni se para
Blutnatter; sau esLc persif lat in lrr eis] riruticir-rs, ilebil5. NLr este cazul. Ea ntt [i separe insl subliml-l
precum insuflelirea cura joasei eroirlr: .Icrtnno d':\rc nici in performaufele ei cele mai irnpttniloar"e,
pentru cii este dependenl.i de o altl forlri. de inteli-
in ,,Iiecioara din Orl6ans" cle '[roJfcile q3it]. I'cttrus.i la genla ;i voinla ornului, nuivindu-si' cllil1 o ccl'e
moLiva!ii rneschine, chiar rtrsintrrrse. 1/7 principinl sublirnului, oliginea ;i irnpulstrl mi;cirrii
ll. SlSbiciunea
X{eschinul priate indicl rii slirLriciunc, tlrrpi culn. dc
regul;i, sl5biciunea r,a fi ;i rnestrhini. Totu;i exisLI
iutre ele o cleosehire. l{eschinul cohoa.rir o existenlrir
sub limitele pe carc ea ar trehtri sii le elepl;eascit:
slibiciunea letarcleazI for[a ulrei existei:!e sub
in sine inslgi. Spiritul insI, eare ;tie s[ imblin- lp'nrecg6dntiuinrdatLl-1r{icIicdirriri:cmeeLclllicl.niririclsr.rI-i;,i pe depIiu $esl.ul.
gtie sd-i pubea resirn!i irr
ze:rscl o formidabili for!5 naLuralS, carc aI'ritellllciic-in
rnoclui cel nuti plofuncl prelul li, t.oLur,;i,
subordoneze necesitatea in asemenca mirs'dri liber-
r,r,r utt cttra.l llcri:'9.iirLrl- -- sir sc priipasl.ia
tIlii salc, ni se va plrea sublinl. EI poate conferl
maginilor sale aparenla independen$ei gi atunci intunecoasl, ijpr{-r il conshillge natura. $i irr con-
liulitc!tiunlultibeei rllnirof.riai lccttssi:iuIc'ainusriaigni.ifecastraacitnel'upllinstctbiplianrl
-qe poate intirnpla ca acestea sI ne trezeascl chiar
o irnpresic apr'opiatl de sub]irn; nulnlti upropiatit
plirt inllfai'elt tlc;lsLtpra incvitabilei sLtftlrin!c stt-
insi, deoalece conqtientizarea pl'ogranilrii meca- I'tctesti. l)ar ntt votti vtltitlt nirnic uril. nici in stirbi-
rtico riguroase rr-liini pilr.oll.uc,ailpatri:r{c,i:$r},suebfelicml.aull
anuieilzir ciunea :initualclor tnici, a {trureilol" tlopiilor'' bol-
esLot.ic. \,'iafa org:rnicd navilor, lt celor' lillsif i tlr exllct'itrtllit, inl rtrcil' rr
dacii i;i rcalizeazl forla ca r,iolen{i.. ln nrod ne-
condifionat nici uu airiurtl nu ni se va pii]'ea sublim . ls{ltnerlai.r silhiciurtt t,rsbc frutt'l.e tlat.irt'alI . Cir-rd insir
Sir privirn insl virlLunrl, crrm i5i desf5;oall aripilc., l;litcleicsitreiplrttrr:ptcuntin!ili.elatlipspuat'le-cle, ,ciitrlttll t'' ltlrtlt'
plutincl cri rnigcli'i lcner,;e pesl-c rnun,ti si plduri, cancloarerr
lttltlllsLit
chiar gi dca5upl'x nur-ilor'; si privirn grcoiul ele- esisLenlir
preten!ic ttLt cutronlt.c litnitt', al.unci sllibiciLtrtelr
.se couvct tt;le in dcbiliba[.e, care devine ul'il"ir,
funt cunr zdrobegte iin 1.i{nr cu coloanele picioare- intruci[, incitttle o cortritdictie. Aici devine evidcrll''I
Ior salc; sau ieul cirrn, printr:-un salt uril;, atcri-
zeazii precis in spatele rrnr:i gazc,le: o granilir de caltr l,r'ebuic s[ linem serlnlr ' I)acl-r
acest.e animalr-t sublimul sc rnflnilestl cu pul.crea sa abscllrr l-5,
ni se vol pft-ca sublirnc inLrucil :5ritucneceiaircrer,apinorLalct.tleecaonuedpiofiai.teI'eppitrrceaziruetliadtirviasrla' bo
i;i er,idt'nliazl
flocrn!ati,i,cenclcinesgtlcldiuiterri.cnPIIc, nlttllir1rr
cxLerirtrizare:,r eivjci- f or!5. Atunci o ilsemenea slibiciurre nu este illoit
vnltur i:arcir ltu ar
aesxeislL]ruenleiranipteaal lesIzbnorrlueluxii,s{p.ecnliLlnnritcelefianlrtnc;izilsetuenc!lle
lretrnui alt auimal. teouutreririlgseieilteuranrri:ltnibLnaeerregt,5adtfiievi,iilo.ilrdiicr5nib,pooartrirciefviafoesrle!u5pdvereimtmaaall!r,iie,tiits'niicnat-:l
Spilitirl ni se infl!i;cazir sublim cr'uel opuue Irep utinc ioa se. Pitm in Lrrl conv ttlsionat de ctttrem tl l'.
Iibcrtat.t:a sa rreccsil.a!ii nal-urii sau iiiterri.li!ii altor pLrhoiul apelor revilsal"e, focul clezllnluit reprtr-
spilit.e, ca proprie neccsjtate, t.iliar' ;i utunci cincl iintl o asemenea forrnir de I'iolenll nemiloasir a
natur-ii. Plmintul ce se cutremttr[ ;i se despici
este oplirnat.. Nabura rru poate .ltinge for!,a abso-
lut,ir lr liber't,if ii nici princelcnrai jngrozil.o:rlc oroli
ale salc. Ornul poaLrr fi inlrinb tJe nal.rrril ciar, dacll spre a inghifi in ilclintrrtlilo sale iinirlrale, oarnt:ni,
in at:casl,ri inflingere ili pist.r'ciizir rleili nitr tea. el
(Ira$e este sublirn tlai', in irtdiferenla sa fali de tot
ceea ce izvorintl din sinul siu se bucttr[ de via]X
Itu poate fi supus. J1l i9i conserr:ir in sint'lihertatea 1isnlceirssppuaaprierrnaapfarefiaintsefau.r,gibd5iel,i,atlcpniausrl.euinbndliemdpiusintpingecrroiaoztalitsool r;.afanVs!i[iar ladclee'
de a i se optute; cle unrlt' li cralac{.elirl sublim al
bf itlrosriiioleliloi-ra- rs-t..oinicgi.lolipeacafft'ue 'II'uainerclcrru;inisvei-t'isrsrpluci riine.pN15u-
tilrrip-ersbqitrttiirtcdrliersil:sei epnvrsciiezbefiliniiL,t:irlrstree;lri,bic:eurriltLcaitrtnteeaurers(r:inrlnl eit!il:eiccutuuareabcrsiut,riatfaicbrt.ieli aceist[ dezllnluire iralional[ a naturii; intrucit
insl aceastl rclalie a ei ctt natura este incomen-
surabili, nu o putern considera un semn de sldbi-
oiune. Cind valurile joaci cu cele mai
mirii se
:r ne pierele rrriu aceasta libertatoa. \iictirna devine mari corlbii, fringindu-le catargele ;i azvirlin-
cu al"it rnai subliml cu cit. necesitatea, {i clleipre-
siune o suport-d ;i o dep5;c;te. este mai mare, cil du-le pe stinci, ele ni se par infricoqltor sublime '
cit t.rlieryte urai prolund setrtimcnt.ul er'rnt,rastului. iar oamenii, clutindu-gi zadarnic
1/9 neputinciogi. f)e sldbiciune s-ar face sianlrsrai rveain-o-
Un Curtius, anrncindu-se io prilXrastie ir; ptrini zi" 178
va!i nurnai in urlsura in carc s-ar llisa pl.adI unei mebeulni Iui Eschil sau prinlului statornic zugrir-
vit de Calder6n; sllbiciunea, ce se lasS constrinsir.
clisperiri firii rnargini. O inundalie, precurn poLo- cstc nriti citc vreme nu devine ridicolir. 'foate
pul liiblic, poate pulte in eviden!5 zidirnicia str.i-
daniilor individului, dar' ;i libertatea sa, ce se acestea sint adevlrate doar in general; in pari.i-
cular insl istoria procluce o nesfirqiti diversilate
araLI, chiat' in rnoarLe, superioari stt'hiilor oarbe . rtre raporturi, in care constringerea imbracl arlcsttir
ln accsL fel a pictat Girodet, in Labloul siri celebm
aflat la Luvru, o sceni a potopultii infiNi;incl o cele mai dulci ;i mai ispititoare forme. Aici, in
fatnilie neclirrtiti in pietatca ei, pe cale sii fie rlomeniul confruntlrilor morale, devin posibilo
situalii in carc, prin amabilitate personalir, slir-
inghifita de ape. Animalul ra acfiotla ill asemenea biciunea isi poate plstra aparenta libertilii" sar.r
sitria!ii rnrmai in virtutea instinctului siu de
flrl a line searna de ilimic altceva. in care in urorl sofistic poate uzurpa chiar folrur
oonserval'c, puterii, cum ;tirn clin subiectul atibor ror)1ii rr('"
cu sernenele lor, anirnalele pot der-cni .{mabilitatea unor asernenea eroi sentirnerit;ali
In lr.rptli
sublirne numai dacir sint rnari. Un atlinlal illic
poatc fi foarte putcrnic ;i cirr:a.ios. cl:lr: for'la s:l ot'erl artistului rniilocul de a diminua inflliganca
niitului, ba ctrrial de a o facc interesant5. Nechib-
rnclglevnaeripnuctlue*a.scldscaoniitnirptureuscialininsfiinneiLSin!siiiyizi.r.oOrinlrcrpl i,isli zuinfl, serviiail, inconsecventS, temere, rtitrrc.
intre coco;i nu rre rrirnic sublim. llonfrunlar.ea precipibare irr ac!iuni, toleranlI inoportunl .-
nnol anirnale rnai mici ;i mai shbe cti altclc rnal sinL trlsi.turi ce nu trebuie inf[fi;ate drept ccva
rlari ;i tnri puLel'nici', la lel cle pirlin. Lin soar-ece cc arr puLea fi jrisLificat sau considerat favorabil in
iu ghiarele pisicii, un iepurc in collii vulpii, un sine. Amabilibatea trebuie sI stca in spirit. in
porumbel in gura unui idel sint cutrcrnurali de fantezie, in atitudinea pelsonalS; debiiitatea vo-
iillei poa te fi scuzatl prin natura temperamenl-u llri.
intuirea, sfirqitului inevitabil. Nri putem si le con- prin dificuitatea condifiilor, prin posibilitatea ca
siderim urite in aceasti groazl ancestlal5 a lor.
cilci itlpta es1.e inegalS. Ornul a1 trebni s5.-;i apcre o lcliuno hotlriti sI provoace, pe de alti part.c.
neclreptate, clar ea nu trebuic justificati ! Bunirtr,r-
libertatea in confruntarea cu forlele naturii si sir le tea sllbiciunii morale se aflii totdeauna la un pas
oirnrl for-fa con;tiinfei ;i voinlci saLe. l)acd 1i se
subor-doneazI, infrico;ab cle forla lor, tri se l)irl'e rlc :r ciidca in josnicie, ;i asLfei in delincvenlir. Totttl
aceastl slibiciune poatc f i nurn il.il rlcpindc doar cle prilei. Ea tindesi seautoinfir!.i;ezc
slab. I)ar claci sieli cl uobill, dar in l.oatl aceastl sofisLicf ic ca
uril"5 clepinde de anrimite inipleiuriri concreLe" dc: ritl va I'ilce adesea altceva decib s[ inlesncastrir
gradul fricii sale ;i de forrna in care gi-o exteriori-
zt:a25. Ornul, care inclrlzne;te sii atace animalclc ;tl.raotcelt,rcrcii.ureainadocleeenafIc,edeinstelipmsali hidos. Din comocli-
de pladl inarmat doar cu o rnlcincl ;i sii se alirite de curaj stur diu or-
goliu, sllbiciunea morald se lasl prinsi in phrsa
pe un l.r'unchi scobit in miilocul valurilor 1'1[ lmape.
ordinarului qi se subordoneazl unei rtoinlc striirle-
ne inzrlfl ca oaureni la fel de rnult pe clt ne runi-
le;te cornportarnentul conl.rar. Se poale Lot,usi ca jle carc poaLe o dctestl, dar pe care, din alte consi-
rlcrente egoiste, o acceptl" O asLfel de injosire
impotriva du;m5.niei forlelor elementare alc na- si-o rnascheazl apoi prin ra!ionamente psiholr.r-
turii gi lupta celui mai inalt eroism sifiezadarni-
c5; atunci libertllii nu-i mai rimine. spre u se gice, prin inventalea unei boli, prin presupunerca
conser\ra. decit s[ plstreze intact, in conclifiile rrnui destin ingrozitor in fala implacabilitiIii
infrineerii exterioat'e, cr.rrajul interiol al fiirr!ei tirruili individul este neputincios. Trebuie se facern
umane. distinclie intre sldbiciunea devenit[ subiect al re-
prezentirii ;i intre sldbiciune ca clefect al tratirii
JinuLa rnolall ce-;i rlmine fidelS ;i in cele mai rp1 cstetice. Ileprezentarea artistici a slSbiciunii trc-
grele incerctiri este sublim5, precum cea a Pr:o- 190
brric .si lie perniisl . Wcrthclii, weislingii. brackcn- cle ce nici un teatru rru o joaci. In ,,Irlanciezul"
lrrrrq-ii, e.duarzii, ala cilm ii in{ili;eaz6 (ioc{ltc, insi poetul ne infili;eazi invers, prin
rvli ltlctrrarii ;i roqu irolii. a;a ctlln ii zugxirvesc procesul
(:ale o naturir, cle asemenea nobilir, se degradelzl
luutbi ;i lcspectiv Jean Paul; :tcei Arltlrti :1i
iliorlelparoodruecperezfiednetalreG'aeorrtqisetiSca[r.ilcJl a--l pliil slibiciune pinl la josnicie, inecindu-;i intrcg
- cum lcsi.ul lielii irr aminl,irea ru",iinolsil a irosirii r-ri"
Stt:rrio If larrclezrrl. lrll:r t in mare ncvoie , ii furi tlugnranuiui
:rrr 1i ci drepl.ul
e crr l-ol,ttl all.ceva cind insIgi reprezentarea esLe
sl;rbi, cind mai ales acolo urrde ue a;beptlut sir siu dc rtrorrrte. pe care il surprinde dolrnind, tr00 dc
dLrcrl.i. llr lir dc sine insu;i, fa![ de sofia qi fiul
iniilnirn f.or!.a exprcsiei, apar forme rnate, slabc, siu, el inccrrcii sit se iustifice lllin faptui c:'i el cloar'
;i nirrn ice. Aoeasla esLc o gre;eali hotlritoalc ci:
tlirr:e lt acele tipuri de dizolvare a formei esteLicer lr ltu'at cincl <lc fapi. puLea s5-;i ucidl dusmanrrl tltl
ttrr>ulte. [)iry incir Sc]rillei a lrltal. suficient. tie
1clo|rir: r;c:ruielslie[iiele-s-pacr;nci ifnciucdiirnroiLdrauinpfipi.eaccgaariraneicletgcaerinnstetdicreioilacarreeti[cm-leenl]tdeebilruo-trr iimpede cI oinrinrl, intr-ucit pt'csllpulte mai multli
I'orfa qi clecizic. cstc supelit)r esteticelte hol-iei"
Irlarrdt'zul ni s-ar' {i plrul, mai vinovat, dar rnri
pulin josrric, r.lurrl-1 ;i-ar Ii ncis du;mantrl in loc sir-}
lrl{iruPtr.liir.rcit sliibiciuncl, in serrs legaLir" 9i for!a fure. Slabiciunc:r sa nu l-a liisal. decit sI fure ;i
l'il)\r'rcrplnrc'rte.vtraz'lilritinnzaali"trtilaiircppesoassiilhiit.oaicn.loof5;gni!itic;riena. ztcrleeilcpittnorteerccizieo,inrneptcaoilia!oriitilnceseafiriarecsjiinnrpriecl iacl(.tllretlnraoiti.-. t'xplicalia sofistl curn c[ Itanii i-ar apar'!ine de
frpt nu rezistit in fala examennlui de con;tiinfi
la caro se suplrne. F-iul siiu, Ulricir, ducc in celc clin
turml la brrn s{ir;it, flrii ;lirea tatirlui, ornolrrl.
sebit cle grea, pe carc tie reguli numai rnarii lrrLiSti Cincl Irlandezul descoperl ingrozit fapta firrlrri
o pot le:rliza ctl acleviitat. Ifflund* si Kottelttte** s.lrr, cl tlebuie si asculLe din partea acestuia, in
dramatLtrgii cat'c au arrut utt adevirab crilb pentm chip clc irrst,ificrre, r'echizitoriul tloctrinei shibi-
sliibiciune, ne-au oferit tnulte asemerlea transferuli ciunii, l)(: care el i-o insnflase:
apalerte. in mod semnificabir" I3yron i-a cledicat
lui Goethe cloui drarne, ce au ca obiect sllbiciunea:
qi ,,Irlandczul'(*;F*. in Sardanapal' o ..Cine rni-a spus cI
(P)riilpe;riusilrrrsrec;ut z(l'i
,,sarclanapal" nobili in sine, dar prea tnoale, plea unelc vicii? t.a
personalitate uillrrur noirslll?
Irauuoaenxlis;tiepnrfierafIinrIduglgreijin,tdd,edseatrdideixccllupsaisv cu pas' de
lluriuriie not'oculu i le urnr cazl pe cele ;i l c cc lu lrr i',)
pllcerilor
vielii, la o clemnitate cu adevlrab I'egeasci' la (line rni-a suqe rat cI umanita bea s:r es[.c tlcpcn-
croism, br-avuri gi subliurul iertfei suprenre; o zugri- dcnt:'r
virc a sufletului, de o asemetlea profunzime ;i
frumuse!e inegalabile, incit r[rnine de neinfeles l)c nolr i? Citro rni-a lriat to:rtir put.ereu
1)t':r trtl trpilr'x. dc a rna lrvilrl;t
Iu irrptir tlrschisi, prin urnilinfa str, car'e
* Ifilrnd, ,\ugust-\rilhcln (1759--181.tr), actor si dra- Poate rn-a peceL,luit ca ltastard, cu stieinlr{.ul
rllatut€i gorman dircctor al 'l'catrtllui Nalional. A scris piese
cn o puternicl tent;i (le refleclio morali, prectlnl: Ylttrilorul Nelegiuirii? El, care al;itat intii,
{178x5E),l({oJ tozcbbliguac,licAduegsuesttovicoiun, CelibattLrii xtc. Apoi slab, incitl la fapl.c pe care ar vrea sil ic flrr:ir
(1701-1819), clrtmatttrg. gcr-
I)al nrr inclrlzne;tc. tr de ruirare
l1l:ln' ctl o vialir rornanticii, cxtrem dc a\ellturoasi' ttut<tr Cir am inipiinit ceea ce tu eincle;ti?"
rrl rrnor comeclii ccicbre in cpocii: Distra!ii. Cei tloi -Iilirgs- La rinrltri t:i, ()corqe S.nrrc/u clerncinstrlrI t'u rnirit,.s-
lcrg*, *p*re.clu'iimlul$iedulagmleze, ca: Ur(i 1si cdinfti sllu lttdienii tn Anglit '
originrl. piesc publicati ln 1r'ic, in ,.fiadet.tc". cum, {iirir a blnui, ha chial'
al acestci
1821 e stc The lrish Aunlnr {Avat:rrul irlandez)' rBj r"onviusr-r cir far:e biue. slirbiciultea sr: brnusformir irr
i.rl"i*iiul"t.fi"Fa"nctlriepititA,eeiaxl p"alijccueitn[iil^dpuein-iSjvculevra'einssoslafiis-b;t,iicsvaeatndltiiimaeecgnleotvaiisll-'t s;ir lscuile istorisiri est.e o slil:iciunc ce erfclir
,"i*si..riiir,ti,"-icsaoril1zcouo^on^iitoietirgrteiiittusc,etdreleie(6rtneovgciaistneltieenniltclcrruentrnrit,nmrIugacrltalFfctata"ooltcsnntlseuc"etlSlittleiiyaa-hiient'9nt oiilcnama'ercims9ectisa.eptccriornltziucqsbertfaioeltr:[iccitarStl-a-"l
:rltora prile,iul dc a-;i etala t.alentul de por.estil.or';
lLri napoleonean. a sl[bi-
i'aptui ci stlpinul vrea sir-gi convingii senitolul.
i:iuItniiiitiolaezeuvlLidLenctl,iuipoinsgbaczmalncearrtemaaci ir-rcrilu-i pubereit crrre il tlonrinl in mod crridenl., de falsitatea fal'lr-
lisrurrlui siu este o slibiciune arnahilir. {lu rc
ins[;i. Puterea nu rr ticbni sil se 1:rse rr.rurcl[r'iLli ttrnor incgalabil ltic Didelot sd puni in cvicicrrj.ir
rie ea; crl atib rnai inulL sc clegradenzii dacir to-
cclil:*iLulircril,.uiilrrlonirniL'iiliiiriicsiliseoirta.rslielceDecel,etlcsc,suiia1gtcalu'oeorlar,iisnulent;inaauuclneicliubicinreaeisrczsitrtlii,iinel' ci.nnuDtanplac'Lrciietutrdai'isiii-'mcepciaeupiroculaliirlrbialinaecstletrlcsisrilt--l-: l'rrtalisrn ul lrri Jacclucs. Totul sc intimpll, pal cc qur
riltoit [t:rit Id cn-hctuL'r. lJar I]iderob rr-ar fi fost
l)iclcrrot. de n-ar fi stiut sI lcgc dc pirlirlrireealn
selvitomlni qi a hangifei, de Iatalismul sluiit,o-
rrrlui 1i de critica stipinrrlui, ploblernele cele rllii
plofrrnde ale cxistenlei umane. Fac o rntle glc-
fealii cei care. conforrn rrnei opinii lalg lisltinrlit.e.
r:onsiclcrir r:ir JircrJues plezin[,I tl orl o t.ctrdinlir
I'r'ir,rilir.(39).'lextul sirtr tle Jrazir estc rn:ri rrrult
itlccrr <lcstinttltti, cecrx ce chilr I)idcrot. :r srrrlt'r'a1.
1rr-in folosirc:r determitr:t I ir,trltri ..late,list.".
i?,tia,onrr:Ld,*-.u-ltertrepliilipmotic.ir*lil{.eil.tiivroDt.i,rn:firesn-ceatjr[orll'si.ancfnaslsiiicc,i:lep!drui'sl,nctaiIin,priiclltuliolncfalccalrleiecnpzccerrcetic.clleceiuill.ptioin]irsnc'c-drasaotlululabsz{sai'ccriertigttictliiunndtr[ilial--]' lll. Josnicul
lrr lipsa su clc. oric.e inulticlilc. strbliruul cslc 1r(11'(':
irr ert.eriotizatcn. firlir opozifie, a ptrtcrii salc
r.i'iclreS.]sl.itdr.btlci-csoicLnlLnerera-aosln-saect,lcesore-ninvieel[r[Ll!ieidlgcilcaeozinll'tnccuormmlialcui,Lcceiirnnccd' i''lclaooiltnrtc!lil--i intpurtdlar, 5i in autock:terrninarca -
necondif ionu
Ir-i
rsrrirrrsilrlrcrf uiunirriltrc,irr[r.i.[ire.eiiiassaarrlbe]rslo-irlnuctnirtcaciseutscittuumoLsei.crci]naIareiaeabs,sl-onrrlruoeLssuir.llti(l)iryr(rr'uul.*-
nutul sli.biciunii nu iezeazd prea tare irnperativeltr ce clccatic sub lirni tcle neccsare, r:orcsprinzii [,ol lc
csctt!gi salc; oltusul puterii sultlime esl.e sl:ibiciil-
virtu!ii. IJe aceea' cele mai aclecvate pre.lucrlri
cssltil*i'lriluiari,iii:rirlbnrmp,ibn'..irreliiiciiceccraeiniairutuii.ruslcrrnitt.ninvt,iirifciLaieiiniclnlnssceoailon.fesufeenevlxicsrntleielrlbteusmilgbiuilcvapcuiicteualtiiuo:r,unmimziscccleeelibliecreeernpdlfvualaieeucaptncc!uanidafiurrtieapaennoalptneeutd.rel'taoriaaniDpmcuieuaneanranstccaelteieilulilae.ruiaescdtnl.itat"eeaeu-lD.ssacTamLiel,ldeidis1raneacl'"-'r-
rl('lr. cn rlrlinc sub rnisunr forIei snle posibilr,"
rii:tiLrcoi'ptnuisuuall-tInadieesmt.uootsitlrcluiin-t,ijronsirnllitcoialrr.ed;oinriningarilslitr.s,i
rneschinc ;i ogriisl-e. Joslic (Nicdrig) cstc in lc,l
llizul o explrcsio cc estc;i relal.ivi; dar dacl nu t"
irl.itrizatri in scrrs cornprral.ir., ci pozitir., I [.unr:i
,rl riesurnLrreazir imperfec[iunca, tlcfectnosul, Iuc'r'u
rlt: ploastl"r calitate. r-u'dinarui pur- ;i simplu. S-:r
rpcreiil*sr--it-n[p,i,e.ifnacuoqfusnelsudbfpaicotiaaultniesetul,clrel5i inf[srrltdipfaisncleuuljr.istloudruun"l'imsFeiarunprutcui-;l
irrr:el.iiienit in limba germanl obice iul de a se facr
,listinc!ie intr-c .Tosnic 1i inf'erior, cobortl. scri:uf
iaptul ci acela;i st6pin preleri inainte de oricc
qniecler) irr crrc caz pr-in pr-irna exprcsie se in{.t-
It'r1c ceva ce cstc ordinar, iar prin a doua ccvli
'o Sl;rbiciutrea rta$tc Iltalitate qi pentrtr 25t1 5i11tcti o$oist 'r l)ontru cri cra scris :.rcolo sus (ht original, il f rlncczi)
si inqrat (in original, ln francezi).
siniplu, rnodest, slrac. Volbiirr :rst.fcl tir: o atittl- rl; Lrl ttnei sfelt-e date. SI ne imagirliin rtn lan{' rnun-
lls -- t'l poal.c li sublim chiar';i nrtlnai prin m:i-.
ds,ioiorei-e'inaiilocSsl in;n.iacfei.rmr,iod.dae,r,ui,n,sdite,racutoatrrmeaescpuoul,pnjezoristiolnrcic,o,dlldoeeli{o"o, lesli i inicn sit. llal tlacl clintre accste crestc, un vir-{
rrrilmc lc clepl;e1tc pe celelalte, inllf indu-;i cle-
starc purt.e ilt vaiciuh fruntea mindrir, atrrnci accsLit
dc o
r:rriibii joasl cLc. 1\{aiestuosul esLe r"rnic in rnirre{ ia ilil vr f i pur,si simplu sul:liut, ci rnilicstttos sublim'
sir calml l,ti in acliunile sale, intruciL nu srrporLil
tlt:icrminiri cxter-ioare sau intimplltoare. Iu rnil- oteoalece el va coufiri ipnearscoenlaaliliit.iu'fropteausortfrenel ilittnzaeslttr
sulir in carei ca exisben{.ir deosebitl, cl apar!'inr: rttuntouse o cxprcsie
X tiriii strllu.et. itt nrl jlocul si,eiclor- cu o rtnicu
lrunii feuomenelor, rnaiestuostll lloaIt: ltvc':1. r' Acestea sint cxemlllt: il in clo-
;pioalatetutr'ei ssiurnl)u!isdeuaretarecau.ludiacrlirinl ailnablirr:,ripootaLilei rlliiestatc g.a.rn.d.
<1rept, incniul spa,tiului, clar ;i tirnpul poate apiirca ln{l-
ii:stuos in context, spa{.ial cincl acesta ne obiecti-
sttltlri,
vir rons;rva identiLatea cle sine 9i, in clegr:atlalcl
ir lce:r ce itr exisbenla sa este trec1Lor. r'lt riltlrine ',r'azi iu mod iremiilocib ncsfir;itul ;il clc ani'
rilupt cer-a constituit. Na;terca, gellczl c'ste tot-
rrirrst,ieut cle infinil.ateli 1ui. De aici provinc con- tLecet'c. o disparif ie. Plin atlc&sta, crevlr
t.r'rtlic!ia aparentir. coitIorm clreia' maiestuositl r,ri:rtii Si o carc rilmitle iclenl"icr cu sinc, strdhltind
iti cr-iclenliazd ctl ;pi rninaismufaelreinsftirri.hIrncirs-ecnusriiorpctflisa, constituiL
;l puLerea tocrnai valurilo tirnpuiui, dobinde;te o aparcnlI de vcs-
rricie. In stepclc. de I:r risilit de l{:rrea l{oartl
josiricia va fi: 1. in mod 2nin.etmiimnijlpronlciotiotdr-urel cl;aoittaiirtrl'iba-i-- ln:ri clirintrie por-lilc in stinci plin c:tle au intraI
nul, obi;nuiLul, trivialul; si iegil. r'egii inoabitani ai Bazanului. cu 4000 clc
schimb[torul ;i instabilul,' ruri in urrnir. r\sl"Izi mai l;rec prin ele doar pl's-
t.r-arril; 3. bprruinbatrl-itoaten4e'cecasitiantjeossirlerlgini lclitenii'rltl'Ia'orcaLat
Lori cle capru, tlar porf ilc silll. aceleali. Se in!'clegtr
Iibcrtlfii ti pcnLni oa tlll obicct si [rezerascti ilnpresia tlc
lceste concepte supor'lir ;i deuumiri sinonime,
crlrn se intimpl[ ;i cu maiestuosul care iu laporL subiirn el trebtrie sir fie tnat'c ;i soiiti; singurl dtr-
irtn nrt-l vlr litce sI plllir stlblim, chiar chcl at'
cu cliversitatca sa gradual[ estc inclicat ;i prin rvea in spate rnii tle atti de existenli, ctttn ntt
alte acliective ca: nobil, inalt. irnpunirLor, disLins,
gmndios ;i a;a rnai deParlc. iri sc paler sublimir, clc pild[, c1r irnida pirstlatir
in mr-ricul clirt llerlin, ai'sI ctt mii de ani itt urrnir
ill ettei in Egipt.. 0 cirriimidir nrt devine st-tblittrir
nici ctt a iutortrl'r'c;niciei. in istotie existi p(rrsoa-
a. OBI$NUITUL {MEDIOCRUL) lir, laptc, evctriitrcute pline de ruaiestate cind siut'
L.it.ir vreme constitttie exisl.enl.a crnpilicir lt urti- rinice in sens pozitirr gi cind coucent.reazi in sint:
ver.saluiui, obi;nuitul nll cste irlcl trrit; accastil o infr:eagir specie' o intreag[ lume. fin NIoise, tttr
;\lexatrcii'Lr, ttir SoclaLc, silb personalitS{i tle utr
aprecierc ii poate fi asociatii doar in lnotl rr:latir" sublim rnaicstuns clcoarece sint unice in sens pozi-
Ii'l devine ufit abia in anumite condi!ii' Sublimttl
rn:riestucls este rtnic in mnnifesbir-ile sale in nllstlt'a 1ir'. Ilaptttl ci. Socrate nu a fugit, c[ nu a incercal
s:l-li iriilucnleze iudecltorii cu aiutorul artei salt:
in caTe include ;i reune;ttl in sinc o intleagii iumc, r'i'lorict:. aSteptindn-9i rnoartea cu o seninl gra-
cirr:i unicii in sensul de a nu avea egiil in rnotl etnpi-
lit; esLe la urtna urmei, corespunz'irtor principiultri viiitcaotncfe-r:irclti)icr:nl bceLlol arnmaeietrsiitol!.biii.;n'fuoilti urt ar fi fi.citt --
leibnitzian al indiscernabilului' oricc trxislenlit, astfel, iuccnclit:-
rtu \{oscovci cslc rtn c.r'enirneilt cle o toribil[ m:l-
tclhificarriEtli cea rnai olri$nuiti. DarmaiestaLea tlu este iurl,atc, ittLrLttit lezisten!a croicit a lugilor, prin
de alte existenfe numai in rnod pirl elnpi- rd/ ai'easti: stlblirn.-r jertlir a focrrlui, s-l concentrat,
rir'. ci ea este unic5. deoarece nu iire cgal !u ca-
inl"r-o forml uuicl iu istorie. Dacli insil 1-rt.r"soatrele rlinloo[ri,venlue,cmonesretiutrtaieceulneare;ipirnogsfiniceu, trearsteini tinitnrufclliiL-
1i faptele nu expriml o aselnene& uraicikrtc, conr]i- prin individualizare, intr-o noui luminir '
tionat[ in mod afirm:itiv de idee, elirnr.i ele nu ;l be, irnintim, de pildI, ci
sint nici maiestuoase: o unicitate ce se cai'ac[,a:- toate conflictele tra-
Sri ne
prirzeetaezniliiplrainatnreibguattuivlil"mataeiacsstallii;nudirlnlopl c[i.terivriidi, gice aCuonfosstat nctlecjaoncsatiialelorgi,ataesLsfieel'ncuui rrenraatiem. Bueltnjcale-
ir"n
en ilrin
r{r cedea in urit. Un Cornodus, un Ilcliogalrelus ,.- 28 rlc ascmenea confiicte nu sint posibile ;i, indi-
sl.ipinitori ai f elonl dlneeii'neru-e. nInl.iveibiactesacrsiitcoririutolrui;liuia'flei leo se vol
lvuomr isi5--1i reprezintl anornu]ii nro- limitii
rale, cate cu cit lcpt:l.a
ilusl,rezc mai mrrlt rila i(r-s- r:l.itir a produc,tiilor sale, dirl el trebtrie sI glie s[
tatea prin dentenla lor infantiii ;i plirrir-o tirl-
rrie capricioas5 cu at.it o degradeazri n;a i rrrrrll,: plt'lucrezc acelstir inevital:ill repetahrilitate a con-
ei sint unici in clegradarc, dar aceastiL sineula- incit subiecl.ul alcs clc el sI se pre-
ritate este cea a tragicei intuncclri derucnLe a spl- !,inntului astfei o sittralie nouI, rtnicit' Simpla re-
ritului, zinle totugi ca diferenfi formalS, super-
(lind a exprirnatl printr-o colosaii clcsflinarc. Irnposibilitatea de
azvirlit firclia aprinsii in ternplul Arte- pjitrl:niltl'eir,cerllptroltpcusnnetisd{ollacre.o a mo-
cl jiiclr icleo;r insiii,ii ;i necesitatea ei este lesne dcr
rnisei din Efes, I{erost-rat ;i-l ai.ins scopu}, riar inl.cles. I)ur pcnbrn modalitatea replezentirii ei
liceastl actiune nerlemni cste, irl unicitatca ei lr i-
r,olI, opnsui oriclrei maiestlli. s,,,irsibile putetn t'evendica in mod legitim c& al-
fa1Sd..roiecs'r{<it.rrcunmeiiici.s<saaIlitrtlluantilcsleeiLilsr.pope.rrrlorciac-iptsipuufforoinceiiii,zfnimiudapeurrueli'oeinc,mtuleaanlneroltctiiltceuisialco.VralaauirnlliiuliuddisieeuVDrrapiuFslrenltaionnlgorzteipianln-'
Obi;nuitul nu esLe in nicj url caz, pt in sine, dcja
;i urit. Nu se poabc evidenlid in esenla sa aceaslit
lrecesiLate 5i in olice (:,az eL poaLe fi, dacl rnl
chiar flumos, tol-u;i agreabil. Nurnai at.rrnci cinrl
ni sc inflliqeaz[ intr-o rlultituclinr: cle exemplarc:
cc nu rcu$esc si ne rc!inI atcn!ia prir-r nirnir'. till;uer.is-cpWorenoclrfhn,uiciaiclelecpsI po:rrveneusismtitriotieraitaleerrnEoevrnu$aliunsiutrMbluieeic'dtieaujupsnoageut rfnai
obi;;tiLritul rlurine lipsit de semnifica[,ie esLcl"it:ir
dcoarccc ii lipsegte, in :rcest. caz, indiviritralizitn:u re{r'rsite neschiinbate la diferite popoare ;i in epoci
cal'acLerisLicii. I.-r'umosul ti'ebriie -c:"r ne prezinl.e ti limbi diferite, atunci imaginalia poe[ilor ni
llrclurilor, tllrl sii \.a ptrbea pilea ctreosebit de sdracS. Dar aceastl
r-rrr necesital,e ucleviilui geueral al
l,rcbuie sI o facir sub forin:r libcrt.rif ii intliv idrur lr"
care singtrlarizeazra nccesitatea generalului in sJrc- irnpleiie este eronatir, clci ploductivitatea 9i forla
oificil"atea sa. Obignuitnl, cotidianul ricr. jne, pl ix
iipsa sa dc diferen!iere, inexplcsir-. plictisiioi. srreaLoare a imag'inaliei reies rnull rnai puterni(:
iii evidellir prin aceea cii, in ciuda ;i in cadrut
erI licirsnerietaepsrleoczlreoinrltpiaturietseacrlrteilsemtincalaret.ttDrcaalivcseIurlbsuii5teaicntct,utlaulei,fpo;ritmliduell'osrirl'r
ot'clinar g9irqseitt.raIntrsufofrrmumi aossttfrel lsien ulil-. Si nu fiu
transfornri
inleles in
contrariul slu, aceasta ar fi irnposibil, clar puzdcrilt
ile repetlri, extinder-ea ttnei existcnte mlr si- rrleli-e clasic[, precum cea dintre stirpin ;i slttgi'
licate, o face pe aceasta sir devini ueintercsau[i"r, lut.unci alegerca aceasta va insemna totoilat'-r fi-
rii.rrea la inumitc motiYc ;i intrc anumil"e g-ra-
iientrtt cI incl un exemplar nu ar acluce ujnritr niie. Rela!ia stipin-slugi epuizeazir o buuii parbtr
o sirnplir tautologic. Din pcr'* rlin subiectele frecvente in comedia antici. Ea estc
nolr, intmchipind
spcctiva motiuelar abordate. orice arti r,a trellui
sl'r se mi;tc in cadrui unei anunlite sfere. Prin ;'r tema formali a iui ,.tr)on Quiiote" de Ceruuntes'
aceasi.a ea va fi ingriclitii in capacitatea ei de in- rr cle Ditlerot, a lui ,,Piclirvicli'" dr:
lui ,,Jacques"
la'l Dicltens ;.a.m.d. D;rr pe cit cle diferiti cste f izitl-
venlie. Dar accastl repetare, aflatl in firea lucru- 188
lromia sLipinilor la ace;ti nutot'i - un llon Qui- Ciud l,ossirrg iJllurjr obillitrii"uiui lroobi;rirrit.ul
iol.e, rtn Maitre sau un domn Picitrvick, pe atit
irrr i st: lloui.o rrluc{.) lft inccput nici o obicciilr,
inLr'ucil acoastl'r rlifcl'on!.itrle esIc doocarndaIi dritl
de diferili sinb a9ci esaesrvtlitdoirviierSsaitn,acthco.r5Jmaciqtrlttclscsoallu- o iudec:i,rL;-r caulit.al.ivil . Cind ilrsir coiisirtrcrir r.'bis-
Samrveller. In nlrilul cu triind acolagi lucln cit natrrlalul. rezult.rl
stantS. asemlnarea motivelor, intmcit ca tlecitt'ge
rlin caracterul general al situaliei. I)e accea, sth- rii neoltignuitul nu a: puieu Ii .si cl rrltur-al. ,,1)acl1
pinii, ca ;i slugile, delin fiecare o AlluMit[ ast:-
tninare de familie, dar in caclrr-rl ci indivitllrali- dll:mat.uluui nu aducs po scerri tlcill'L ceea ce ri
l.atea lor ii va rliferenfia din irort si ilt ace:rsLa r:;irsil ca tt,irrc in laturl, at.unci e.l nu va oleli sprc
corrt.ernplaltl ;i ir.icui[.lic spet:lu|orului nirnic alt-
consti originalit:rt,ea fanleziei creaLol'"rt " l''e Iiri
iir carc l\{aitre al lui Diderot i;i cousriltit treasul" t'gvll der:il. 1'e{1:tn si :ruzim toalu ziua. Ciuc viut
lnai pr"izeazir tabac, si il r-ehnbolde;tc alloi ll(. tnsri la Iert.r'u splc :r inl-ilni aco]o ceet ce oLicutii
grlseyt.c plelr t-iin ebundenl;ir irr allrr':r lui? Jll vlr
Jacques si-si continuie depirnareit aletitttLilol' lui Iiebni. ayntllr', s.r includir l-r'l::ir{uli nrrobi;nr-ritc in
amoroase, calacterizeaz:i o figurir sittgttiarl. li-qr.'- clt'acter'oh: Jlo caro le plirsmuielkr 4,,,,i, \ i olr s;,
r i laeri ;-rien!il publicultri. IJar cc erle rrcobisnLri{.rri
rninitoare in brirsltulile ei tle silccic. <llll' nil ;i ritceva cleciL o erhatele clo la nalLu'al?". -\Jrat.clea cL:
in cele irrdivicluale, ccttolpJioenrt'Q, uci,r|ortetrpstatatlt'lclir:in]iuuLicilii;r,"
lu nltlrt'al er;{c meniIi sl-r caluclerizcze aici necbi5-
Imita!ia ca simplI nLliLul. Uniriird consecvent acoastl ordino tle idci
formal[ sau chiar ca plagiab, ne stlplrli si ne face
ljunqeru la vlirjiLolie gi la ininune, situ ;i la artif i-
sI exciamS.tn clesculaiali, nsclllcnca Iui Rablli cialilate ;i nefii'esc clllactiunlacol s.LeDaessiingtucr'e, lenrrni aaicittlusttcur'c-
Akhiba din ,,Uriel Acost.a" clc Grrl:liotu: tiitni<: lloit nice ab:rtcri de la
sensul gintliirilol lui l-cssing deoareco, a;a cull]
sub soare I Putenr clis{.ingc idcrrt.itatea permisir a reiese dilr conlext, el nu a vrut. sir spuni deciL cii
rnotivelor dc asemirnarea netrtrbitit,oare a tratirii
lor, caractelizind-o pe aceasta din ururl ca .-lot'r lurt:r ilcir nu sste art.li tlacir transcrie realitatea
conlun". Toate epocile le an pe alc lor. ,,f,ctcrtl
t:omun" esbe trivialitatea tleja cttnoscrttS, rectlnos- t'.omtinii, in laporl. cu cale oricc poezicr, orice flrli
reprezintir ea ins.ir;i rreobisnuiLul. Sir nu conlun-
t'ritl 9i etichetati ca :itale. Si cl :r fost. cindva driur rXc ;iselnenca tlivialitatea cu rnultiplicrloll
nou qi interesant, dar apoi mul[.irnea rr'pet.Irilor-
I-a rrzaL, rlpindu-i orice cfect cle surprizir.'{ )e (Vervielfiiltigung). I,'rurnosul ca atale nu prratc 1i
:rceea, de indaLir ce incearcit sl-r tri stt infii[.iseztt cra rllerat prin multiplicarea sa dcoarece esl.e, iu sino,
irrfiniL; dupii curn iru ostenim s[ adrnirfun gi sir sa-
noi, aceste locuri cor.llllne tle.r'irt liz-ibiIe. 'l'ot.trsi"
nlr vom considera iocuri conllille itr poczie rcvt'- lurim, cu rneleu innoit-ir recuuogLin!.ir, aibastr.ul
nirea continul in imaginile ei I rnarilor siitrbtr- cerului. r'erdela cirnpiei. flolile prirnlvelii sau
cinlecul priviohetorii. lnuoirea loatlalir a .,AnLi-
iuri naturale: soarc, narc, llluttl-e, pittlur:c. floltlt:
,q.a.rn.d. sau a tnilurilor glece;ti. Ele au dcvenil go11ei" do Solbr:1e ne oferi-i ilr zilelc noasLrc ulr
e-\emplu semnifical.iv al forfoi ncpiclitoat'e ineronttr
simboluri perenc prin intermcclirrl cS.rora oatncnii ritk:virral.ei frumuse.{.i. Una clin latririle cele mai
cul!i sc cxprirnl pe inlelesul lrrturot'. .\;a cttm
fntmuselea nalur:ii gi a zeilor cstc incpuizal"ritl. importanto ale tehnicii modcrno constl in :rceea
tl:r perfeclionarea ei face posibilir icprr;ducerea [ot
rnai ieftinl ;i totugi fidell a operelor de artl plas-
fol. aga ;i matelialul imagistic lespectiv poai.c fi Lica ;i prin aceasta contomplarea lor in cercuri tot.
continuu transfonnat ;i inrioit. l{-art tLerzr.'oltat
oare Schiller qi I{dltlcrlin rnituriie greceSt,i tlin- rnai largi. O asemenea multiplicare este altceva
<lu-le o climensiutre spirit,rrali trnivt:r'salii qi cr:rl- rlccit leproducerea searbldii a unor modelo tipict:
prit irnitafiile lipsito do invontivitato ale debili-
ferindu-lc nn s;ufl u romant.ic'.)
nu este con$tientI, [riI atiI pe cit ne entuziasmeazir
geniul prin originalitritea fireascii a operei sale.
Cind mediocritatca ajunge, cine ;tie cum ;i fdlir
s-o milturiseascd, sii-qi dea seama de trivialitatel
realizdrilor ei, incearcii sir le irnpodobeasci prin
efecte gi stimuli eterogeni spre a lc ascuncle piati-
tudinea. Dar rezultatul folosirii lol nu va fi decit
acela de a face ;i mai eviden[e platiLudinea coir-
cepliei, slricia mijloacelor. ln ziua cle azi atilil
poeta;tri se autoamlgesc cu Iauda perfidl de a li
admirali ca ingenio;i gi plini de spirit. Adevlratl
bogilie a spiritului, dobinditir prin cuprinzltoar.o
qi multilateral5 experien{i, prin profunzimile unor.
tcaotenf!ruCnittirdiedoubrioqn-uil.ciri,t rar o inlilnim in reali-
de
de triviali a clevenit, dim-
potriv:'r. acea amesteciLurl cle couLe.rnplar.o si le-
fleclie, cle lilosofie si poezie, al ciirei amalgam
confuz ne-am obignuit si-l considerlm ca spiritual.
Impotenla gi-a gdsit asLizi in speculalia dialecticrr
mijlocul de a simula pentru o clip:i aparenla acti-
vitalii creatoare.
Faptul cd obignuitul so autoanuleazd, cind prin
supralicitare devine comic, decurge deja din celt,
spuse. f)al trr:buie si deosebim acest comic, in cat-c
trivialitatea decade in mod obieclir' 9i inevitabil.
de cornicul co parodiazir in cuno;tin{I do cnuzi gdu-
nogenia gi platitudinea trivialitltii. Dacd triviali-
tatea se striduiqte sii-gi impopotoneze nulitatel
conlinul.ului prin bombasticitatea unui fals patos.
atunci avern rle-:r face cu un ridicol neintenlionat.
Risul nostru in fala acestei ipostaze a uritului
include gi condamnarea ei. DacI insi trivialitate:r
conlinutului ne esto prezontatd sub forma subli-
mului, sau dacir dimpotrivir, ceea cc conform con-
linutului ar trebui sir fie sublim ne apare in forma
obi;nuitului, lorn obIine in ambele cazuri un efe(]1.
comic. Primul caz este col al travestiului, ca atunci
cind broagtele vorbesc in limbajul eroilor homerici;
cea de a doua situalie o intilnim in cazul parodiei,
ca atunci cind ideea destinului, ca forti subliml in
sino, esto asociatl unui obiect futil. Prin,acest pro-
cedeu a persfiar Platen erorilo qcolii noastre fata-
193 listo sau Boggesen, cu ai sei Adam gi Eva, stilul
irombastic in cale a decizut la noi erosul spiritual. (otii, indiferent de bogir{ia sau de cultura noastr5?
pf ilinltu
I'rimii oameni sirrt dosigur un obioct do o llaivi murim in cele din urrnl cu tolii? Nu devine
sirblimitato. Iar tt stutlia Leologia ;i a invifa lirnba obi$nuitul cotidian foarte serios 9i
aceasta-
stimabil? Nu expriml ipostazole sale elementul
Ilancezi repreziutl preocuplri obi;nuiLe ale lurnii epic al istoriei in stabila sa egalitate? Abordat de
ar'l.ii din aceaste perspectivir, obi;nuiLuI igi pierdo
tlr: nzi. r\;adar Boggesen il pqne 'pe Adarn si 'slu-
rl ioze pinl la ola Lt toologie. ln ricesl timp Eva se
plimbi prin grldina paradisului, in Limp co auitua- orice trisiturl meschinS, vulg-arir. Astfel au redal.
in fapt sculptum, pictura ;i poezia somnul zeilor,
Itrle ii fac in ruod cuviincios curLe. lingindr.i-i elez- rnunca oamt'r;ilor-. cina comunii, nunta, nagtcreir
rrcle finc. Deosobil cle lttent, de grijuliu. sc p{)ltrLd
qi moaltea ;-i conform cu nobleleil semnificalit'i
( ii ca garpeio. lil isi dir silinfa si aparil Evoi cit universale. SI ne reamintim felul in
inai interesart plin aceea ci vorbeqte fran!.uzeqte Iol' pozitive
trrc llorner l-a pr-ls pe Flelaistos sir reprezinte ptr
si gt,ie si ist.oliseascii o mullime dc intiurpliri scirLul rizboinicultri Acbile inlrcgul triclu trl reuni-
rlosple Plrris. Adam, cu care EvA se inbilneqte la
,rla 12 spre a <lojuua dupit toatc regulilo l.ipicului ruenailmorin5liimfestllievitoitptileorreldeegcieelepborcaareltati plcii; sat n(l
i;ulghez, nu al's multl vreme habar de nce:rstit slr
l{tlsiod;
nc reamintirn cum b:rsorelieful antic. decorarerr
pcri'iculoasr'r pi'ictenio pina cind ii intilrie;l.e' odaLii'
iutimplirl.ot'" irtrprouni la o promenadir t.a-m.d. anticd a vaselol sau ftoscclc pompeiele infaligeazir
intr-o naivl sorinitlate ipostazelc vietii cot.idiene:
.\i'est il.l{)d tlo ltatals nloirtleni,t facg'din prirrrii oe- modul in care poezia, scnlltlut':r ;i piclula clegtini
au extras din vir!a patliarhilor'5i tlin crea a lui Hri:'-
rti eni nilte trott Iettitptltlttt I : inLr'uclt insi Lirturor
obi;nuirrit tnortcit:tte. iIrtltre':cifuamlelsttulidtnisbreiiaftt':slrol-'
lcesLoL dejunar-ea la ot'a 12, tos toate evenimeutele obisrurite alo r,ie!ii umane.
conligurindu-lc apoi t:ontorrn semuifica!iei ltir'
logiei,
( oze, plimbarea rneniLl si asigure o bttltli digoslie
ri upI plinz, li so adaugl prcnrisok: lliulaslice aie ildeepraelezc-nla;rievaoronbvigendeuaitucl.uil.i do cuprinzll.oare eslt
slarii paradisiace, in care anirnalele inca nu sint
in arl.il, gi anum('
invrljbite ;i ainrnucazraen, tliai rcrpee-iloovfoorribae;utoto,ruialuni ap;treilte'ejuol intr-un rnod entinamente afirmat.iv. Dat', tocmlri
ronbradiclie intrucii" acestc elerncut.e epice ale vie!ii sociale.
in inf initr lor irnportan{i poeticit sint totodall
rir' a dezvolta citeviL ipostaze, satirice ingenioase cele cotidienc, co tu:rdeazir dcpendc.rrla otnultri <lt
pildli, liccoa in care ;arpelo o!,ri-
1rr'iiitrer care, tle inocrcit ia a Evei cu povestiriie sale naLull qi implica in stlLol'nicr lot' t'opetltle plicti-
r r';te fa ntelzia sul eaistentpi noastre, accla tlc lt repeta iarigi 5i
tit'spro Pulis, firtiutl-o sil indlirgelasilii limba irces-
lrri nriu Ilabol . iarir;i obliga{ia do a minca gi de a bc:t, de a munri
Obisriuitul poale fi convLr'ri.lt. in crlinic gi prin 5i dorrni, de a no na$te gi a muri, pult'nt I'trgtisi dei;.r
i'n cle insele o nuanfl ironici. ;\rta nu l rebuie deciL
:i( eea cit eslc L|at.at. cu aUtoirorrie. An1 rnentitlnat s:i accentueze in ele momentrtl comuniunii noastte
rlcja nlai inainlo ci"t (:eea co cvitlitn tiiu llunct tle
i r'dere esLetir: ca Iiind'banlll ;i obiltiuit r;e pnate ou ilatura; legl'rtura noastri cu finil.uclinca, ;i deja
elementul comic o gata. Atunci ia naqtere o imaqine
riovecli uncori in rt-,od t'eal e a deosebiL rie i:nllorlant. a vielii cotidiene, dar una care ne lacc sri zimbinr.
in accst clz tt"r'e'lil.1l\'4. ciit:i&
liri"usisneteeinxpcruiml"i o9liii intrucit ne infdliqeazl libei'tater in limitririle ei
sullordouafi?Nu csio obignuiLul natulale. ln marea totalitate, sit.ua{ia irdividualir
t'lrrmenLul comuu in cai-e se intilncsr-: pi'iucipe si
<'crqetot'i) i{u l-r'ebuic (}at'e cu to!.ii sir rnincilm ;i sd reprezinil rlumai un momenl; olicitir sal-isfaclie
l;em, si tloirniur ;i sli digeram? C'opiii lru trebuie no-ar produce in mod relativ ;i tnornentan o anumt)
rliscuti'.' l),-rate o ilnpiri'5Leasi s'i dect'elezo abolirca situalie, ea trebuie sI se dizolve ttitu;i in contex-
1e5 lul general: sugerarea acestei {.rernspuneri estc
iirrrorilor' {acerii? :i\u iie puLonl oare, in}botndvi lcu 194
sinoniml cu o ironizaro. Fdl1 a imbrlca in sens eptc obignuilului, deoarece se clorcqte ca nimic sl nu f it:
scapaL din ve<iere;i odata cu aceastir tendinta
o hain6 demnva qi serioasi; f ird a aonferi ipostazelor- spre o prost infeleasir completitudine so institriit:
ironice o nuantd comic6, pilorescul, precum 9i as-
poctele poetice ale cotidianului 'devin plictisi- cea rnai curnplitir plictisealS. Curn se ;tie, Voltaile
ioare qi vulgare. Actualei noastro picturi de gen i
spune cI toate genurilo sint deopobrivl de bune
pi de justifical.e, ,,hors le genre (rnnuyeux"*, d{rr
s-ar putea iecomanda foarte bino sfatul pe car-e sI nu uitlrn cir tol el a spus si cil:,,1e secretd'6trt:
dldea autorilor, de c'omedii, de ennu-vant, c'est cle tout dire"**. Nu trebuie si uo
Lessing il a se
clebaraia de plictisu! obiqnuitului printr-o depar-
lare de pura, cruda naturl cotidiani, intrucit res- mirim dacd in astfel de epoci tocmai naturile elc-
vrrte. firile nizuitoare, din silir fa!5 do fotigizarer
pectiva picturd de gen nu ne oforir decit ipostaza ttluivairaerleuxluagi e;iraolirbiaqniruoilnuileuii.laauli reeurs la o rsaccerr-
iotal lipsitl cio idei a sblrilor itoasti'e empirice, de limite gi finitrr-
limitate, o numai prea oxacti zugrlvire a buclti- dirre, clzind fie in llilolitate, fie in pielism, dat'l
resolor, zarzavagioaicelor, gcolarilor, a inliculeior
cirpind ciorapi, a cizmarilor-. a past,olilor meditind nu chiar intr-uu elotliu irl nebuniei. Artistul adc-
virat va reprezenta agadal obi;nuiLtrl fie in aEa Iel
;iin.raicc.midru.ndna.;,[pfidclerddneocaehpaatezm.saaFuiaampbtuieclliicvtil[l-oanrnosdfioi,gpguerrairnrmecai9nrciiii,ufdmnruli incit si punl in evidenlI justif ic:rrea sa pozitir,:r
ca pe o forma necesarl a manileslulii universale
a lumii sau in aEa fel incit sd-l transpun[ direct in
ilvem o rnare istorie comunl qi nici un entuziasm comic. Prin ce au devenit atit de celebli copiii
unitar explici. de ce arta noastr'[ poate cer$et.ori picta!i de Murillo? Prin aceea ca nu se
fi atit de
lipsita de subiecte onc-rrabilo $i de ce a putut decl-
riea atit do u;or la nivolul uuor flsacurilipsil'e de rusineazi de slricia lor;i penLru c[ printle zdren[e
intrezirlim r.oiogia nnui suflet. lipsit de eriji, initl-
orice con{inul. i'Iegcl si l{o[ho (46) au subliniat {at deasupla oliciror novoi cxtet ioare. I'lurillo
pe bunir ctrreptale, iir legirturii cu pictur-a do gen, ci a surprins latura alilnrativir r exislenlei lot'. De t tr
tipsa de imporLanll a subiectului permitea cu atit
rirai mult recunoagtelea mliesl.riei ar-Listice' stri- a ajuns Biard la un asenre.nea leuutne? Pentru ci
qtie s[ punei ln lntniuir rnornentul ironic al obi$ntr i-
lucirea realizdrii. Dar arn fi nedrepli cu filosofii tulrii.
rrrnintili dach am considera acesb entuziasm al lor
pictura de gen a gcolii olatrdezo ca o afir-
llentru copie a unei reali- b. iNTiMPLATORUL $I AR,BITRARUL
,uare a iaptului celi o simpld ln limitar-ea ei trivialitatea este la fel dc obi;nuitii
tili ompiiico li s-ar f i plrut mullumitoare 9i cii o pe cit este do maiestuos sublimui in unicitatea sa.
,,rrmpoziqie iileali nu ar per-mite in detaliik: ei cr
evidonliere Ia fel de strlluciti a virtuoziLir[ii teh- ln comportamentul ei creator, auLodeLerminat.
rrice. O atare crodinli, tratrsformatir in prejudocatl
genorall. ar ruina complet sirnlul ar'lisLic al na!i- maieslalea aclioneazl uneori spontan, dar nu inl
iinii, cici nu no-ar mai llsa sir admirS'm in ceie din
{inrplltor. liber, desigur, dar nu arbitrar. ln de-
rirmd clecit ipostazele limitlrilor noastre, cufun'
clindu-rre intr-o apatie idilici qi flcindu-pe astfel gert, I'Ioise loveqte cu toiagul o stinci gi deodalir,
tot mai incapabili sI percepem adovlrata suferin!5 din picptul ei uscat, lignegte un ;uvoi de api vie.
Ar:c'asl5 acliune maiestuoasl nu este nici intimplir-
a vielii, ai ciirci sentirnont $'i recunoa;tere pot con-
feri, abia ele, existenlei noastro o autentic[ seni-
nitate. Lipsa idealitS!ii, t'rivialitatea con!inutului * Lr af;rrli dc gt:1;1; plicticos (lr1 oriilinet, ln francezii).
duc in toate artele la o'proliferare a detaliului; ia ** Secrelrrl do a li plicticos este de r spurle totui (ln ori-
nagtere astfol o disproporf.ionati zibovire in zona girrirl. lrr francczJ;.
l oare nici arbi{ rali ; neintimplirtoare intrucit irrtrucit mersul osto o cirdero anulatl, un pas va fi
\'Ioise c:onducirlorul popotului, tlirnisul lui cu atit mai slrbltoresc cu cit piciorul este tras din
este spaLe, aproape gtorgind pimintul ;i nu lisat sI
ce ne infili-
Dumnezeu, crl trebuie, agadar' sir se irtgrijeascii de catlir in ta1a. ,tstfel, toate migcirile
nevoile acostuia; nearbitrari, clcoarece popclrul
ora pe cale s[ piari de sete. ln calitaLe de lcliune geazl un individ despre care qtiu c[ ar trebui si fie
inaiestuos, drept o f iin!.a agitatir, nelini;tit[,
,rleatc,ate, maiestatea este intotdeaun:i absolut irnprlqtiat[, sint urite, deoarece contrazic absoluta
siguranll rie siue, ca esenll a rnaiestirlii. $i lim-
sigurl do sino qi i;i atinge scopul fIrI vreo mijlocire
cxlerioarl specialu; in fapt prin simpla modalitate
rr vointei libcre. ln intruchiparea sa de la Val"ican, liaJul maiestirlii va trebui sir fie scurt, lapidar,
.\polo a alungat clin fala zidurilor templului siru fcim, cu mirsurl.
rrn monsLlu oarecare, poate un piton sau poate Prolixitatsa verball nu i se po-
criniile. Ce-i dlept. cl rnai tine in minir alcttl, trive;te; rnai deglabii cocheLarea cu umanul, pen-
tru ci in jocul acesta se evidenliazl suprema!in ei.
tlar linuLa ;i rnirnica sa ne clezviiuie cu precizie Uis:-ra-niliSdpgeiraoianzslcepi,preicnoccnioritu-ngrpiliop;tcotalarrteieahsastiaorptciicrllei n,atfitem-cipteeiesietde,icqsabiLlcoilainr;eli
nici lui t,eli.ti;toa ornului obilnuiL. se afll in peri-
rrtit.uclinea zcrtlui ce erlr sigul de succesul acliunii
:.rrle incir inlrirtle de it o incepe. El vlea sI ucidi
rnonstrul ;i il ucide. Nici o indoiall sau ezitare
nu tlehnie sli rnalcheze Lrn (lolnptlrtamenl, sau o col de a deveni ridicol.
l'iin!.l ce ale prctoniia de I Ii nlaiesluoasir. Cind In opozif.ie cu ac!iunea ilellexivir, sulicientir
rnaiestatea pllrLc;tc t.r'ibut.. in at:l.iuniie ei. intim- sie;i a maiestltii, trivialitaton (ord^inarul) so ca-
plarii qi hazardului, oa cleviuc rn'itir. r\c!iunea oi luctelizeazit prin hpauzlainrclt9r:iivairabli[craar;.i In sine, hazar-
clul esto la fel de arbitrarul. I)e
i.rebuie sir fie lipsitit dtl efort, totu;i, irl ugurinla
cu care se manifestl, ea trobuie sI fie porrnanont aceea, luate ca at:rre, ele nu sinL incil uliLe; devin
la locul potrivit, in l"impul potrir-it ,si necesali- astfel abia cind so pilseaz.l in lr'rcul necesibl!'ii ;i
De aceea, o interven!.ie de Lipul a;a-numitului libertifii. Fl'umosul tlu iIIe drept. conlinut con-
,,Deus ex machilra" sau oLicaro lrlta itseminiloare sLrlngerea, ci uecesitattra' nici lipsa legit'Itii, ci
Iiber[atea. Necesitatea libertirbii constituie su-tle-
ruu face decil. sir tateze impresia tlo maiostate. DacI tul sltt tEeinirtriticmompliicto[ rsualuctaraagribciiit.raDrancuI-iinpocaontetedx:-r
o (,rxistental ce al tlebtri si f ie maiestuoasir nu ob! ine
<iecit o
irr acliunea ei nici tnilr.'ltr' ('cea co Ei-a prol)us" {ul manifestlrilol liberta!ii, necesitatea se tr-lins-
lrtunci ea contlazice plitr atcastii l)i'e:itlpusa ci siglt-
nlull qi clevine uritir sau coruicri. Sn tro irnaginirrn folmir ini.r-un capliciu, atunci destinul devino
rLn'leu slrind clin ascuuzltclarelt sa :Lsuilra uLrei intimplil,or si arhitrar, in vremo ce' ca entitato
gazele, dar luindu-5i prea mult avint. 9i dt',pirlin- ce-;i slabilogle in mod obiectiv 9i de la sine pro-
priile iimite in vederea elirninirii hazardului ;i
tlu-;;i astfcl pracla cale fuge pe sub el . Regele aninra- ;rrbiLrarului. el evocl irnaginea maiestdfii. A;a-
numitul hazarcl nu reprezintir in cadrul deznodl-
lslol no vli pili'ell abunti l"iclicol- De asemenea' lniutului tlagir: decil {orma in care ni se dezv.iluie
rriaiesl.atea nu tlebuie sli se lase prinsii;i implicatl necosiLatca absolutl. Destinr.rl nu
in fotrnele actir itiLtii ei. cleoat'ecs ittttortoruirt sa trebuie si ex-
tlebuie sit ni se infirli;oze cu loatir str'alucirea. ALr-
prirne cloar o limitri in genoral, ci aceea pe care
soluta siguranti tle sine. existctltir in inlerior, ir rcsimlim t:a necesarir prin insd;i esenfa libert:i-
trebuie sii se reflecte ;i in lini;Lera ;i sobrietatea
cxterionilui. Copacii i;i ieagirna cort)iila lratestuos tii. ln acest sens gi conflictele din l-ragediile antice
de t,ip fatalist sint de naluri morall, chiar dacl
irind se inclinit lt'nt intr'-o palte gi in all:r; utt ton gregeala inci nu esle privitl de ea ca o contra-
r:ste slrbiLtorostr cincl iucerteazli sinqur' inh'erupind r19 cliclie oLicil, tri ca ttn colnportarnetrt tncilal itvolun-
apoi clin rrou lirri;tca dullir Dartzc modelat.e; qi 198
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Rosenkranz, Karl - O estetica a uratului
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search