Proverbe si cugetari despre omenie - scan

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 31

199 • In faţa binelui obştesc se cade să se plece
fiecare.

J. Milton

200 • Un om care în viaţa lui n-a făcut bine,
este întocmai ca un puţ frumos fără apă.

Cilibi Moise

201 • Cînd săvîrşim o binefacere ne felicităm
pe noi înşine şi o mîndrie generoasă însoţeşte
de-a pururi o conştiinţă împăcată.

Montaigne

202 • A-ţi învăţa copiii să facă binele, înseamnă
a le lăsa moştenirea cea mai preţioasă.
203 • Nimeni nu e atît de sărac ca să nu poată
face bine.

Mantegazza

204 • Cheltuieşte-ţi toată inima ta spre binele
semenilor tăi.

O mie şi una de nopţi
[basmul Evlaviosului, fiu al lui Haruri

Al Raşid], voi. I, pag. 405.

205 • Stăpânul casei care primeşte cu cinste
pe străinul sosit la el după apusul soarelui,
ajunge asemenea zeilor.
206 • înţeleptul se străduieşte mereu şi din
toate puterile pentru binele prietenilor şi al ru ­

32 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

delor sale, atunci cîrud îi loveşte vreo neno­
rocire.

Panceatantra, cartea I, 170 ; 276.

207 • Vrednic de respect cel care dă, oricît ar
fi de neînsemnat, nu cel zgîrcit, chiar dacă-i
mare datorită 'bogăţiei lui.

Panceatantra, cartea a Il-a, 68.

208 • Oamenii lipsiţi de virtute trăiesc ca vi­
tele, numai pentru a mînca şi a-şi face nevoile,
deşi au fost creaţi în scopul cel mai înalt : să
facă fapte bune.

209 • Oameni, virtutea se poate arăta pe scurt
(ce aveţi nevoie de multe amănunte ?) : a face
bine altuia este o virtute ; a-1 asupri este o
faptă rea.

Panceatantra, cartea a IlI-a, 100 ; 102.

210 • Vreţi să se creadă în binele vostru ? Nu-1
mărturisiţi !

Blalse Pascal, Pensies, L’article,
XXIV, 5.

211 • Faptele frumoase făcute pe ascuns sînt
cele mai de preţ.

Blaise Pascal,
Cugetări, capitolul VIII.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 3 3

212 • Nu pregetaţi să faceţi binele.

Pavel din fTars,
II, Tesalonicienii, III, 13.

213 • Binefacerea este întocmai ca luna : nu­
mai cînd e plină pare frumoasă.

i. ,*■ Plutarh

214 • Cât timp poţi face binele nu întâlneşti
ingraţi.

La Rochefoucauld,
Maxime şi reflecţii, p. 167.

215 • Oamenilor trebuie să le faci binele fără
voia lor.

R. Rolland

216 • Ocazia de a face pe alţii fericiţi e cu mult
mai rară de cum ne închipuim ; pedeapsa pen­
tru că am lăsat-o să treacă nefolosită este că
nu o mai putem regăsi.
217 • Numai făcând bine ajungi bun.
218 • Asigură-ţi binele făcând cât mai puţin rău
altuia.
219 • Un rău mai este şi atunci când nu faci
binele.

J. J. Rousseau

220 • Ca să fii om bun, lucrul cel mai de
seamă este a voi să fii bun.

34 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

221 • Binele suprem este ceea ce este moral.
222 • Binele aduce cu sine înălţarea sufle­
tească.
223 • Nu există bine decât ceea ce este moral ;
ce este moral, este, firesc, şi bine.
224 • Calea binelui e simplă, a strâmbătăţii în-
tortochiată şi are oricite cotituri vrei.
225 • Viaţa fericită se face prin fapte bune.

Seneca, Scrisori către Lucilius.

226 • Iată înaintea ta binele şi răul : alege
binele.

Septuaginta, Deuteronomium, 30, 19.

227 • Omul nu trăieşte numai pentru sine. El
trebuie să lupte pentru binele altora, tot atât
de mult ca pentru binele propriu.

S. Smilles

228 • Prilejuri de a face binele găseşte oricine,
numai dacă vrea. Vrerea sinceră găseşte tot­
deauna drum către inimile altora.

S. Smilles, Fă-ţi datoria, pag. 176.

229 • Lesne binele-i uitat, cînd cel ce ni-1 făcu
s-a dus dintre cei vii.

Sofocle

230 • Zgîrcitul nu face nici un bine deoît atunci
cînd moare.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 3 5

231 • Cel mai strălucit merit este să poţi face
rău şi să nu vrei.

Piubllus Syrus

232 • In sărăcie, cînd nevoia îi apasă, răutatea
şi omul despre bine îşi vorbesc.
233 • Răul este mai uşor de făcut, binele cere
strădanie.

Teognis, Poeme elegiace, 1 027—1 028.

234 • Kan't spunea că două lucruri îl uimesc
mai m ult : cerul înstelat deasupra lui şi porunca
binelui în sufletul oamenilor.

Lev Tolstoi

235 • Nu iubim oamenii atât pentru binele pe
care ni l-au făcut ei, cît mai degrabă pentru
binele pe care l-am făcut noi lor.

Lev Tolstoi,
Război şi pace, partea I.

236 • Iubim pe oameni pentru binele pe care
li-1 dăruim şi nu-i suferim pentru răul pe care
li-1 facem.

Lev Tolstoi, Cadavrul viu.

237 • Numai aceia trăiesc, care fac binele.

le v Tolstoi, Confesiunea mea, 5.

36 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

238 • Nimica în lume nu avem fără numai fap­
tele bune.

Grigore Ureche

239 • Cel care ştie să-şi facă dărniciile folosi­
toare face o mare şi nobilă economie.

Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii.

240 • Trebuie să faci binele pentru bine în­
suşi, iar nu pentru zgomot în lume.

A. de Vigny

241 • Iar ca să trăieşti în pace / Nimic lumii
să nu-i cei / Binele te-nvaţă a-1 face, / Ca albina
mierea ei.

Al. Vlahuţă, poezia
Sflntă muncă.

242 • Nu este deajuns să fii d re p t; trebuie să
şi ajuţi. Omul drept este un binefăcător.

Voltaire,
Discurs în versuri pentru om.

BLlNDEŢE

243 • Oamenii se cîştigă cu blîndeţea.

Proverb francez

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 37

244 • Răspunsul blînd înlătură mînia.
245 • Cu fire blîndă, pe toţi prieteni îi ai.
246 • Pe cei buni cu dragoste şi pe cei răi cu
blîndeţe mult să te sileşti ca prieteni şă-i do-
bîndeşti.

Proverbe româneşti

247 • Nici rău — să fii spînzurat, dar nici
blînd — să fii călcat.

Proverb tuncesc

248 • Cel blînd mu Soclină spre răzbunare, di
mai mult spre iertare.

Aristotel, Etica nicomahică

249 • La mînie cu zăbavă, la îndurare cu grabă,
la blîndeţe cu tărie şi la cuvînt cu statornicie.

lordache Golescu,
Proverbe comentate.

250 • Există o blîndeţe prefăcută, o blîndeţe
dispreţuitoare, plină de trufie ascunsă, de osten­
taţie sau afectare, mai supărătoare, mai jigni­
toare decît o asprime făţişă.

Jean Jaur&s, citat de Marcelle Auclair,
în voi. Viaţa lui Jean Jaures, Editura
politică, 1966, Bucureşti, pac. 229.

251 • Cel blînd cu animalele, blînd şi bun ră-
mîne pînă la bătrîneţe, nu numai pentru făp­

38 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

turile necuvîntătoare, ci şi cu atît mai mult pen­
tru semenii săi.

S. Mehedinţi,
Altă creştere. Şcoala muncii, pag. 167.

252 • Cel care are judecată să întrebuinţeze
mai întîi blîndeţea. Treburile oe se pot îndeplini
prin blîndeţe niciodată nu dau greş.
253 • întunericul care provine de la duşmani
nu-1 poate alunga nici luna, nici buruienile vră­
jite, nici soarele, nici focul, ci numai blîrideţea.

Panceatantra,
cartea I, cuget. 379 ; 380.

254 • Treburile care se pun la cale prin blîn­
deţe nu dau greş niciodată. Totdeauna ele aduc
mulţumire, ca şi cugetul celor virtuoşi.
255 • Nebunul care întrebuinţează forţa în tre­
burile care se pot îndeplini prin blîndeţe, face
ca cel bolnav de gălbinare, care bea zeamă de
castraveţi ca să se vindece, în loc de a lua
zahăr.

Panceatantra,
cartea a III-a, cuget. 130 ; 131.

256 « Cruzimea naşte cruzime şi blîndeţea,
blîndeţe. Capiii cărora nu li se arată dragoste,
ajung să nu mai iubească.

H. Spencer

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 39

257 • Păstrează-ţi faţă de toată lumea blînde-
ţea simţămintelor. Pune-ţi răbdarea la încercare
şi învaţă-te să cedezi din judecată, aşa cum ce­
dăm în faţa copiilor care nu sînt în stare să
judece şi nu pot să te jignească.

Vauvenargues, Despre graba oamenilor
de a se căuta şi despre uşurinţa cu care

li se face lehamite unora de alţii.

BUN — BUNĂTATE

258 • Omul bun, după lege, slujitor dreptăţii
se înţelege.
259 • Omul bun se înţelege cel ce nu face nici
un rău ; dar cu mult mai bun, cel ce poate face
rău şi nicicum îl face ; şi desăvîrşit bun cel ce
poate răsplăti cu rău, şi dimpotrivă răsplăteşte
ou bine.
260 • La voie bună oamenii s-adună.
261 • Mai bine cu vorba decît cu resteul.
262 • O vorbă bună stinge focul mai curînd
decît o bute de apă.
263 • Pentru fragă şi frunza ţi-e dragă.
264 • Pe unde sînt turme blînzi, sînt şi lupi
mereu flămînzi.
265 • Răspunsul blînd înlătură mînia.

40 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

266 • Să fii bun şi blînd la toate / Dar pînă
unde se poate.

Proverbe româneşti

267 • De frumuseţe te saturi în 40 de zile, de
caracter bun nici în 40 de ani.
268 • Vorba bună deschide porţi de fier.

Proverbe turceşti

269 • Nimenea nu poate fi prieten bun dacă
nu este om bun.

R. Ruiz Amado,
Secretul succesului, cap. XVII, pag. 135.

270 • Celui bun îi este propriu de a înfăptui
binele.

Aristotel, Etico nicomahică.

271 • Omul care este amabil şi curtenitor cu
străinii arată că este un cetăţean al lumii.

F. Bacon, Eseuri
[Despre bunătate].

272 • Nu recunosc alt semn al superiorităţii de­
cât bunătatea.

Beethoven

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 41

273 • Oamenii ar trebui să înţeleagă că nu este
de ajuns să fie buni, dar mai trebuie să şi pară
ca atare.

La Bruy&re,
Caracterele, VII, 17.

274 • Cine nu izbuteşte cu duhul blîndeţii nu
o va scoate la capăt nici cu severitate.

A. P. Cehov

275 • Cel mai mare bine şi cel mai mare rău
este făcut oamenilor de către oameni.
276 • Cei buni se iubesc şi se caută între ei.
277 • Scoateţi din viaţă bunătatea şi iubirea,
şi îi veţi scoate tot ce are mai plăcut.

Cicero, Despre prietenie.

278 • Un om fără înălţime de suflet nu poate
fi bun ; poate fi numai bonom.

Chamfort, Maxime şi cugetări.

279 • Numai cel serios este cu adevărat bun
şi frumos... Este frumos numai omul drept şi
cumpătat, în scurt cel bun.

Clement Alexandrinul,
Pedagogul, II, 10, 12.

280 • Omul bun în zilele rele e tot bun, ca-n
zilele bune.

G. Coşbuc

42 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

281 • Mai numeroşi sînt cei buni prin stră­
duinţă, decît cei buni de la natură.

Gritlas, Fragmente.

282 • Bunătatea înseamnă nu numai să nu faci
nedreptate, ci nici să-ţi treacă prin minte.
283 • Celui bun nu-i pasă de dezaprobarea
răilor.
284 • E supărător eînd te iei după cei răi şi nu
vrei să auzi de cei buni.

Democrit, Fragmente, 62 ; 4 ; 79.

285 • Fii bun, binevoitor cu alţii şi vei crea
posibilitatea ca altul să fie binevoitor şi bun
cu tine.

Paul Doumer,
Cartea copiilor mei, VI.

286 • Nimic mai presus decît mărinimia, bună­
tatea, omenia şi fapta bună.
287 • Dacă vrei să fii bun, dă-ţi seama că eşti
rău.

Eplctet, Fragmente, 31 ; 3.

288 • Bunăvoinţa să producă bunăvoinţă.
289 • Faceţi o dată şi încercarea de a vedea ce
poate îngăduinţa, ce poate bunătatea.

Erasm, Despre război şi pace, II, 63

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 43

290 • Omul rău, de-i faci un bine / Cit de
mare-n gîndul său / Se socoate bun cu tine /
Cînd nu-ţi face şi mai rău.

Esop, fabula Lupul şi barza.

291 • Acela este bun care este drept.

Foclllde din Milet, Sentinţe.

292 • Caracterul esenţial al bunătăţii este dez­
interesul în vederea întregului din care omul
face parte.

A. Fouillâe

293 • Pentru a colinda lumea necunoscut, ar
trebui să nu pricinuieşti nimănui durere.

Goethe,
Maxime şi reflecţii.

294 • Poate să dispară strălucirea soarelui;
cînd e lumină în suflet, noi găsim în inima noas­
tră ceea ce ne refuză lumea întreagă.

Goethe, Faust.

295 • Bunătatea, iertarea, dreptatea şi binefa­
cerea sînt datorii pentru toţi.

Goldoni,
Amintirile lui Goldoni, XXIV.

296 • Dacă trebuie să vorbim despre ceva
„Sfînt“, atunci sfîntă este numai mulţumirea de

4 4 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

sine a omului şi dorinţa de a fi mai bun decît
este.

M. Gorki

297 • Ceea ce numim în om bunătate sau simţ
moral este bunăvoinţa faţă de alţii.

C. A. Helvăti'US, Despre om, facultăţile
intelectuale jt educaţia sa, Secţiuna a

V-a, cap. III, pag. 118.

298 • Bunătatea este fondul sufletelor alese.

V. Huga

299 • Copiii învaţă bunătatea de la natură, iar
răutatea de la oameni.
300 • Bun nu este acela care suferă răul, ci
acela care face binele.
301 • Bun cu adevărat e numai acela care nu
lasă a se săvîrşi răul împrejurul lui.
302 • Fii bun dar fereşte-te să nu creadă lumea
că poţi fi numai bun.

N. Iorga,
Cugetări, 209. 518, 381, 209.

303 • Cînd arta va reuşi să facă pe oameni mai
buni, numai atunci vom avea dreptul să vorbim
de artă.

Pianait Istratl,
Trecut ţi viitor, pag. 30.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OUENIE 45

304 • Cînd ne-a dat natura lacrimi, semn a fost
şi mărturie / Că ne-a semănat în inimi bună­
tate, duioşie, / Chintesenţa de simţire dintre
toate cîte-avem.

Juvenal

305 • Nici geniul, nici gloria, nici dragostea nu
e unitatea de măsură a sufletului ales, ci bună­
tatea.

Lacordaire

306 • Bunătatea ta se poate măsura după gra­
dul de bucurie faţă de bucuria semenului tău
şi după gradul mîhnirii tale faţă de suferinţele
mele.

J. G. Lavater

307 • Facem mai bună specia omenească atunci
cînd facem pe tineri mai buni.

[ C. Leibniz

308 • Cel ce mai bun se arată deeît este, e pen­
tru el doar un nerod obraznic.

Lesslng, N a ta n în ţe le p tu l,
actul III, scena IV.

309 • De unii oameni trebuie să te apropii
foarte mult pentru a observa farmecul pe care-1
răspîndeşte firea lor bună, îndatoritoare. Oare

5 — Proverbe şl cugetfirl despre omenie

46 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

nu tocmai din pricina asta e cu neputinţă de
recunoscut la unii ?

Georg Cristoph Lichtenberg,
Aforisme-Eseuri.

310 • O, nu, cu silnicia nicicînd n-ajungi de­
parte.

Mahăbhărata
[cîntul Sfatul zmeilor], pag. 133.

311 • Cum poţi ucide chinul venind cu silni­
cia ? / Cum poţi nenorocirea s-o-nlături prin
necaz ?

Mahăbhărata
[cîntul Isprava lui Astika], pag. 213.

312 • Religia creştină a dat pe oamenii buni
pradă celor care sînt tiranici şi nedrepţi.

N. Machiavelli [citat de Fr. Bacon în
Eseuri sau sfaturi politice şi morale],

313 • Persoanele cu adevărat vrednice, suflete
bune, cînd se întîlnesc pentru prima dată nu fac
cunoştinţă ; se poate spune că ele se recunosc
ca prieteni vechi, care nu erau despărţiţi decît
prin depărtarea unuia de celălalt, sau prin ne­
potrivirea condiţiilor de trai.

Xavier De Maistre

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 47

314 • Fii blînd şi totuşi neslrămutat în hotărî-
rile luate după o matură chibzuire.

Marc Aureliu,
Cugetări asupra vieţii, cartea I.

315 • Purtarea cu adevărat omenească este
bunăvoinţă faţă de semeni.

Marc Aureliu, Către sine însuşi, VIII, 26.

316 • Trebuie să fii ceva mai mult decît bun
pentru a fi de ajuns de bun.

Pierre Carlet de Chamblain Marivaux.

317 • Omul bun rărnîne întotdeauna începător.

Marţial,
Epigrame, XII, 51.

318 • Să fii căldură, lumină şi izvor de armonie
pentru cei dimprejurul tău.

S. Mehedinţi

319 • Cunoştinţele îi fac blînzi pe oameni, ra­
ţiunea îndeamnă la omenie ; numai prejudecă­
ţile îi fac să renunţe la aceasta.

Montesquieu

320 • Violenţa este totuşi indiscutabil un lucru
rău şi atrage după sine un alai nesfîrşit de con­
secinţe rele.

J. Nehru,
Autobiografie, pag. 53R.

48 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

321 • Un suflet nobil se simte totdeauna încli­
nat spre bunătate.

© vld lu s

322 • Oamenii aleşi, cu mersul liniştit şi falnic,
care alină suferinţele seninilor lor, se ivesc rar
pe lume ca şi norii dătători de ploaie.

Panceatantra,
Cartea I, cuget. 29.

323 • Care-i duşmănos faţă de acela care-i vor­
beşte ou prietenie ?

Panceatantra,
Cartea a Il-a, cuget. 121.

324 • Ci fii precum se cuvine / Bun şi blînd cu
fieşicine.

Anton Pann, Hristoitia, III.

325 • Un cuvînt de dragoste adresat celor ne­
fericiţi înseamnă o mare binefacere.

S. Pellico

326 • ...Fără bunătate şi fără iertare pentru gre­
şelile şi lipsurile aproapelui, întreaga viaţă ome­
nească nu mai e decît un infern de urîţenie, de
zgomot, de meschinărie...

V. Pârvan

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OM ENIE 49

327 • Un cuvânt sau un semn din partea unui
om bun este mai preţios d e d t mii de argumente
din partea altora.

Plutarh,
V ie ţile paralele-Phocion, 5.

328 • Lipsa de invidie este cel mai bun semn
al unor înalte virtuţi.

L a Rochefoucauld, R eflecţii.

329 • Nu oropsi pe vrăjmaş cu tot răul ce-ţi
stă în putinţă, că poate să-ţi devină mai apoi
amic.

M. Saadl, G o lesta n
[Reguli de comportare]

330 • Un lucru pe care nu-1 are decît un om
bun este un 'bun; a fi înţelept, însă, nu i se
poate întîmpla decît unui om bun ; prin urmare
este un bun.
331 • Faci un lucru foarte folositor pentru tine
făcîndu-ţi prietenul cât mai bun cu putinţă.
332 « U n gest de bunătate, făcut la timpul cu­
venit, inrîureşte chiar şi asupra celui mai rău
suflet.

Seneca, Scrisori către L u ciliu s, cartea
a IV-a, Scrisoarea a XXXVI-a.

50 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

333 • Cînd înţelegi totul, eşti foarte indulgent
cu semenii tăi, iar o simţire adîncă te umple de
o mare bunătate.

Doamna de Stael

334 • Omul bun poate fi numit rău, dar el nu
poate să fie.
335 • Gîndurile bune, chiar dacă sînt uitate, nu
pier.

Publlus Syrus, Maxima

336 • Cultura înnobilează pe om ; sub influenţa
culturii omul devine mai bun şi mai nobil în
toate privinţele.

Rabindranath Tagore, Articole despre
educafie şi învăţămînt [Invăţămint şi
cultură7, pag. 91.

337 • Omul nu este bun decît cu condiţia de a
fi bun pentru toţi.

Henry Taylor

338 • Nu cunosc limită în setea mea de înţele­
gere cu alţii.

N. Titulescu

339 • E sigur că pentru a îmbunătăţi viaţa
noastră a tuturor, trebuie neapărat ca fiecare
din noi să devină mai bun.

Lev Tolstol,
Testamentul meu, pag. 4.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 51

340 • Despre cele rele să se ferească şi să se
socotească, iar despre cele bune să urmeze şi
să înveţe şi să se îndrepteze.

Grigore Ureche Vornicul şi Simion
Dascălul, Letopiseţul Ţării Moldovei.

341 • Adevărata nobleţă nu este a titlului, ci a
inimii.

Ijope de Vega

342 • Ce este bunătatea ? O frumuseţe pe care
o percepi direct cu sufletul.

Al. Vlahuţă,
Gînduri, pag. 12.

343 • Nu eşti bun de nimic dacă nu eşti bun
decit pentru tine.

Voltaire,
Discursuri în versuri pentru om.

344 • A fi bun înseamnă a te afla în armonie
cu tine însuţi.

O. Wilde

345 • Prin silinţele sale, prin exemplul cugetu­
lui şi al faptei curate, prin îndreptarea celor ce
nu ştiu, sau nu vor, pe calea binelui şi adevăru­
lui introduce viaţa în sînul poporului, o înalţă
pe culmea ei...

A. D. Xenopol, Scrieri sociale şi
filozofice [Cuvîntarea rostită la serbarea
naţională, pe mormîntul lui Ştefan cel

Mare, 12/27 aug, 1871].

52 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

BUNĂVOINŢĂ

346 • Primiţi pe fiecare cum primiţi pe oaspeţii
de seamă.

Proverb chinez

347 • De ce are omul patru pereţi ? Ca să pri­
mească un drumeţ.

Proverb românesc

348 • Bunăvoinţa are asemănare cu prietenia,
fără a fi totuşi prietenie. Bunăvoinţă avem şi
faţă de necunoscuţi şi fără conştiinţa celuilalt,
prietenie nu.

Aristotel,
Etica nicomahică, IX, V. 1167 a.

349 • Fii binevoitor şi cu sentimente de frate !

Paul Doumer

350 • Iubirea şi patima pot să zboare, dar bună­
voinţa va triumfa totdeauna.

Goethe, Maxime şi reflecţii.

351 • Fără binefacere, bunăvoinţă nu se cîştigă.

Baltasar Gracian,
Oracolul, manual al înţelepciunii

în viaţă, 40.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 53

352 • Bunăvoinţa pentru alţii este efectul iu­
birii de noi înşine.

C. A. Helv6tlus, T e x te pedagogice alese,
Secţiunea a V-a, cap. III, pag. 118.

353 • Dacă bunăvoinţa ta este adevărată, fără
făţărnicie sau ipocrizie, atunci este şi neclăti­
nată.

Marc Aurellu,
C ă tre s in e în su şi, X I, 167.

354 • Se poate rezista la orice, afară de bună­
voinţă.

J. J. Rousseau, C u g e tă ri şi m a x im e ,
voi. II, pag. 204.

355 • Bunăvoinţa creează prieteni.

Terentlu, A n d r ia , I, 1.

356 • Caută, înainte de toate, să obţii bună­
voinţa faţă de oameni.

N. Velimirovlci, C u g etă ri, 234.

CINSTE

357 • Cinstea, legea cea mai mare.
358 • De Ha omul cinstit e destul un cuvânt.
359 • Nimic altceva mai scump decît cinstea.

5 4 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

360 • Omul nu după haine, ci după fapte, cinste
dobîndeşte.
361 • Cerul curat de trăsnet nu se teme.
362 • Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce
folos, unii o vînd prea ieftin.
363 • Mai bine cîştig puţin cu dreptate, decît
mult cu strîmbătate.
364 • Cinstea nu ţi-o pierzi, nici la cea mai
mare nevoie şi necaz, că cine-şi pierde cinstea,
viaţa şi-a pierdut-o.
365 • Cu cei fărădelege te-ai întovărăşit, cin­
stea îndată ţi-ai sfîrşit.
366 • Oricine se poate înşela, dar pe altul nu
se cuvine a înşela.
367 • Cine pe altul caută să înşele, el mai întîi
se înşală.
368 • Făţarnicul e ca un cărbune acoperit care
pe neştiute te arde.
369 • Fereşte-te de fapte de ruşine.
370 • Geaba faci vecinului bine cu ce ai furat
de la alţii.
371 • Pasărea vicleană dă singură în laţ.
372 • Muierea cinstită, ca o piatră scumpă.

Proverbe româneşti

373 • Negreala cazanului se duce ; negreala
onoarei nu.
374 • Cinstitul se clatină, nu cade.

Proverbe turceşti

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 55

375 • Ouvînlul Cinste se angrenează obişnuit
cuvântului Muncă, fiecare cuvânt din pereche
salvînidu-1 pe celălalt.

T. Arghezi,
Manualul de morală practică, pag. 107.

376 • Trebuie să considerăm ca cea mai de
frunte prerogativă a prieteniei sinceritatea ade­
vărată.
377 • Omul care nu urmează legile cinstei şi
virtuţii, nu poate avea inimă de aur.

R. Ruiz Amado,
Secretul succesului,
cap. XVII, p. 137 ; 130.

378 • Nu stă departe de nevinovăţie cel ce şi-a
mărturisit păcatul cu sinceritate.

Aristotel

379 • A fi simplu dar cinstit e mai preţios decît
a fi genial dar necinstit.

Balzoc

380 • Mai bine moartea în cinste decît viaţa în
ocară.

învăţăturile lui Neagoe Basarab
către fiul său Teodosie.

381 • Omul cinstit îşi face o lege din a-şi res­
pecta promisiunile, chiar şi în lucrurile cele mai
mici.

Blanchard

56 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OUENIE

382 • Cine refuza plăcerile pure ale activităţii
cinstite nu mai poate simţi decît plăcerile teri­
bile ale viciului.

Ch. Baudelaire

383 • Spre agonisirea şi câştigarea cinstei su­
dorile trupului destule sînt, iară spre paza ne-
betejirii ei lacrămi de sînge trebuiesc.

Dimitrie Gantemir,
Isto ria ie ro g lifică , partea I pag. 58.

384 • Arată-mi pe omul pe care-1 cinsteşti şi
ştiu prin acest semn, mai bine decît prin oricare
altul, ce fel de om eşti.

Th. Carlyle,
M u n că , sin c e rita te , tă cere, XIV.

385 • Comunistul trebuie să fie cinstit, curajos,
demn, să lupte cu ardoare pentru adevăr, pen­
tru dreptate şi libertate.

Nlcolae Ceauşescu, E x p u n e re ro stită în

deschiderea lucrărilor plenarei

d in 3— 5 n o ie m b r ie 1971.

386 • Omul cinstit este acela care este de folos
altora cit poate, care nu face rău nimănui, în
afară de legitima apărare.

Gtcero, D espre în d a to riri, III, pag. 19.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE 57

387 • Cea mai frumoasă cunună pentru un bă-
trîn este părul alb şi amintirea unei vieţi cin­
stite.

Chateaubriand

388 • Comunistul trebuie să fie cinstit, sincer,
principial şi corect, să nu tolereze minciuna, fal­
sitatea, ipocrizia, să combată încercările de in­
ducere în eroare a organelor superioare, a tova­
răşilor de muncă, sustragerea de la răspunderi
şi îndatoriri.

Codul p rin cip iilo r şi no rm elo r m u n cii

şi vieţii com uniştilor, ale eticii

şi e c h ită ţii socialiste, art. 17.

389 • Cinstea constă în a îndeplini riguros da­
toriile pe care le impun atît legea cit şi morala.

Paul Doumer,
C artea copiilor m ei, VI, pag. 82.

390 • Cinstea-i cinste în orice loc / Şi la lucru
şi la joc.

Elena Fanago,
Sfl fim b u n i, pag. 82.

391 • Oamenii cinstiţi să n-aib& de-a face cu
mişeii-n viaţă.

Fedru, F abule, IV, 14
[Jefuitorul de altare].

58 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

392 • Şiretenia şi perfidia sînt resursele oame­
nilor care nu au destulă minte pentru a fi cin­
stiţi.

B. Franklin, Maxime.

393 • Şi aşa, cu toată dorinţa lor, oamenii se
cunosc destul de greu unii pe a lţii; se mai
adaugă şi reaua credinţă, care denaturează totul.

I. W. Goethe,
Maxime şi reflecţii, pag. 51.

394 • Nu cu palavre, nici cu meşteşuguri sau
făţărnicii să te arăţi om mare, că toate se vădesc
şi rămîi de necinste.

Iordaehe Golesou, Proverbe comentate.

395 « N u necinsti pe alţii ca să te cinstească pe
tine însuţi.

B. P. Hasdeu,
Epitaful luliei.

396 • Oamenii cinstiţi lucrează cum gândesc şi
vorbesc.

Hitopadesa, I, 3.

397 • Omul cinstit spune totdeauna de ce s-a
schimbat, celălalt tăgăduieşte orice schimbare.

N. lorga, Cugetări, 1120.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 59

398 • Omului îi face cinste să fie bun şi drept.

Panait Istratl,
Trecut şi viitor, pag. 39.

399 • In orice împrejurare să procedezi în aşa
fel, încît oamenii din jur să te simtă cinstit şi
sincer.

M. I. Kalinin, Cuvîntare rostită la
consfătuirea activiştilor de partid,

21 aprilie 1942.

400 ® Cinstea şi dreptatea arată siguranţa so­
cietăţii.

G. E. Lessing

401 • O scenă care să înfăţişeze o puşcărie ar
avea un efect minunat la teatru, căci pungaşii
ar putea discuta aici unii cu alţii despre cinste
şi libertate.

Georg Cristoph Lichtenberg,
Aforisme-Eseuri.

402 • înşelăciunea dezonorează, greşeala nici­
odată.

Georg Cristoph Lichtenberg, Jurnal.

403 • Mai bine, cînd necazul cădea-va peste
noi, / Cu nevinovăţia să ne apărăm.

Mahâbhărata,
[clntul Sfatul zmeilor], pag. 133.

60 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE

404 • Cinstea nu cade din cer. Ea se educă în
Eamilie. Dar şi necinstea se poate educa în fa­
milie.

A. S. Makarenko,
Opere pedagogice alese,

voi. I, pag. 326.

405 • Cu ce artă te îndeletniceşti tu acolo ?
Cu arta de a fi om cinstit.

Mane Aurellu,
Către sine însuşi, XI, 5.

406 • Adevăratul bine constă în ceea ce este
cinstit şi adevăratul rău în ceea ce este ruşinos.

Marc Aurellu, Cugetări asupra vieţii,
cartea a Il-a, pag. 13.

407 • Dacă presupui omul ca om în relaţia sa
cu lumea ca o relaţie omenească, atunci nu vei
putea schimba dragostea decît pe dragoste, în­
crederea în încredere...

Karl Marx

408 • Cine s-a învăţat lingă mama lui să spună
adevărul, cinstit rămîne pînă închide ochii.

S. Mehedinţi,
Altă creştere. Şcoala muncii, pag. 167.

409 • Celor ce sînt in dregătorie sau în vredni­
cie mai mare decît tine, ori în ce chip vei putea,
dă-le cinste şi aşa să nu [...] te smereşti ca o

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 61

slugă mai mult şi mai jos decît este statul tău
şi dregătoria ta, ca să nu te judece că te lingu­
şeşti.

Samuil Micu, Scrieri filozofice,
[învăţătura politicească], IV, pag. 76.

410 • Omul cel bun nu trebuie să înşele pe alţii
cînd vorbeşte, nici alta în minte şi alta în gură
să nu aibă.

Saimull Mlcu, Scrieri filozofice
[Etica sau învăţătura obiceiurilor]

IX, 242.

411 • A fi simplu dar cinstit e mai preţios de­
cît a fi genial dar necinstit.

■ Nansen

412 • Cugetul curat e o perină moale pentru

odihnă. Ovidlu

413 • Cea mai mare nedreptate e a părea drept
fără a fi.

Platon, Republica, pag. 2, 4.

414 • Să năzuieşti a dobîndi mereu stima oa­

menilor şi mai ales pe a ta însuţi. De aceea,
sufletul tău să fie întotdeauna la fel cu gîndul,
gîndul cu vorba şi vorba cu fapta, căci numai

62 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE

astfel vei obţine un echilibru statornic între
lumea ta şi lumea dinafară.

Liviu Rebreanu

415 • Nu trebuie să judeci pe cineva după bu­
nele sale însuşiri, ci după chipul cinstit cum el
le întrebuinţează.

La Rochefoucauld,
Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale.

416 • Fidelitatea care pare la cei mai mulţi
dintre oameni că nu este decît o născocire a
amorului propriu pentru a-şi atrage încrederea
este un mijloc de a ne ridica deasupra altora şi
de a ne face depozitarii lucrurilor celor mai im­
portante.

417 • Linguşirea este o falsă monedă care n-are
curs decît prin deşertăciunea noastră.

La Rochefoucauld, [în Leon Levrault
Maxime şi portrete, Paris].

418 • Prefăcătoria este un omagiu pe care vi­
ciul îl aduce virtuţii.

La Rochefoucauld, Maxime, pag. 164
[in Moraliştii francezi].

419 • A fi cinstit, aşa cum merge lumea aceasta,
înseamnă a fi un om ales din zece mii.

Shakespeare, Hamlet 1, 2.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 63

420 • Există platoşă mai puternică decit o
inimă curată ?

W. Shakespeare,
Henric al Vl-lea, II, III, 2.

421 • Cinstea şi iubirea de adevăr stau foarte
bine una lingă alta, cinstea este adevăr, iar ade­
vărul este cinste.

S. Smilles, Fă-ţi datoria, pag. 52.

422 • Curajul de a trăi cinstit, prin propriile
noastre mijloace şi de a nu duce o viaţă ru ­
şinoasă prin mijloacele altora, este cel mai de
preţ.
423 • Omul de caracter are curajul să fie cin­
stit, chiar atunci cînd lucrul acesta este împo­
triva popularităţii sale şi aşteaptă liniştit ca
timpul şi experienţa să-i aducă de la sine recu­
noaşterea faptelor...

S. Smilles, Fii om de caracter,
. ediţia a Il-a, pag. 19.

424 • Nu a trăi e de mare preţ, ici a trăi cinstit.

Socrate

425 • O fire cinstită inspiră întotdeauna senti­
mentul de stimă unei firi cinstite.

Doamna de Stael

64 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

426 • Mai bine să mori cu cinste decît să tră­
ieşti în ruşine.

Tacit

427 • Neîncrederea este, desigur, convingerea
greşită că toţi ne înşală.

Teofrast, Caracterele, XVIII.

428 • Cu ajutorul mijloacelor necinstite omul
propăşeşte, obţine ceea ce i se pare lui de dorit,
dar piere sufleteşte.

Rablndranath Tagore, Articole despre
educaţie şi învăţămînt, pag. 155.

429 • Cinstea, care împiedică pe cei mediocri
să-şi ajungă scopurile, este, pentru cei dibaci,
un mijloc în plus de reuşită.
430 • Cei care nu sînt cinstiţi în plăcerile lor,
simulează cinstea pînă şi în afaceri : cînd plă­
cerea nu te face uman, e semnul unei firi săl­
batice.
431 • Cei care ne dau prilejul să le cumpărăm
cinstea nu ne vînd de obicei decît onoarea lor.
432 • înseamnă să joci o comedie neruşinată
auzindu-ţi elocinţa pentru consolarea unor du­
reri prefăcute, bine cunoscute ca atare.

Vauvenargues, Maxime şi reflecţii,
pag. 19 ; 11; 73.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 65

COMPASIUNE

433 • Pentru părinţi, copilul rămîne tot copil,
chiar dacă devine conducătorul unei ţări.

Proverb libanez

434 • Cine n-a îndurat suferinţe, nu se îndură
de alţii.
435 • Mila de la străin e ca umbra de la spin.
436 • Pînă nu iei şeaua de pe cal, nu-i vezi
rana în spate.
437 • Săracului dacă n-are straiţă, bagă-i în
gură.

Proverbe româneşti

438 • Nu e milă uneori de oameni care n-au
milă de ei înş;şi nici de alţii.

E. BrontS, Wuthering Hights
(La răscruce de vînturi), pag. 191.

439 • E mare mîngîiere la vreme de restrişte să
te afli lîngă cineva pe care să-l doară inima
pentru tine.

Qerrantes

440 • Un zîmbet sau o vorbă bună spusă unui
bătrîn este a-i dărui o zi mai mult din viaţă.

Vasile Conta

66 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

441 • Dacă tu vezi un biet om căzut la pămînt,
vrei să-l ridici, nu-i aşa ? Dacă n-ai face-o, ţi
s-ar părea că nu eşti o fiinţă omenească, ci un
animal fără judecată.

Gr. Deladda

442 • Cel ce din plînsul altora trăit-a / Găsi-va
moarte grea, înfricoşătoare.

Ady Endre, Trîmbiţa cerului

443 • Suferinţa umană nu poate decît să întă­
rească în noi instinctul milei.

R. Martin du Gard

444 • Cea mai bună milă, atunci dnd un om
are un punct dureros, nu e oare să nu-1 atin­
gem deloc ?

V. Hugo, Mizerabilii

445 • Mila, cînd nu e însoţită de o iubire in­
finită, e mai ofensatoare decît dispreţul.

G. Ibrăileanu

446 • învinşilor nu li se ridică statui, nici
busturi, nu li se cîntă laude, ci numai pe mor-
mîntul uitat picură din cînd în cînd o lacrimă
pioasă de la un tovarăş de luptă şi de sufe­
rinţe, pe care nu l-a cosit înfrîngerea.

N. Iorga, Cugetări.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE 67

447 • Durerea unui tată o-mpărtăşeşte fiul.

Mahăbh arata [cap. Tlnărul Sringhin
blestemă pe împăratul Parikşlt], pag. 72.

448 • Şi care lăcaş ar fi mai sfînt decît inima
părinţilor, cel mai blînd judecător, cel mai intim
părtaş, soarele dragostei a cărui văpaie încăl­
zeşte străfundurile cele mai intime ale năzuin­
ţelor noastre ?

K. Marx, Scrisoare către tatăl său,
10 noiembrie 1837.

449 • Nu uitaţi că privirea mohorîtă a unei
mame e pentru copilaşi şi pentru bărbatul bine­
crescut o pedeapsă mai grea decît o mie de cu­
vinte aspre şi de ocări.

S. Mehedinţi, Altă creştere, Şcoala
muncii, pag. 166.

450 • La bătrîneţea părinţilor tăi adu-ţi aminte
de copilăria ta.

M. Martin

451 • Fă danie, însă dacă poţi, cruţă pe sărac
de a-ţi întinde mîna.

Pestalozzi

68 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE

452 • ...Ci noi sîntem zei. Pentru noi nu raţiu­
nea inexorabilă, ci iubirea şi mila infinită e le­
gea vieţii.

Vasile Pârvan,
[citat de D. Almaş în Decebal]

453 • Nu-i legea vieţii să-i ajuţi pe toţi cei
ce-şi caută ocrotire la picioarele tale ?

Ramayana, voi. 1,
cap. 28, pag. 212.

454 • Să deplîngem sărăcia, dar avariţia chiar
cînd este a săracului, să nu ne înduioşeze.

J. Renard,
Journal, 1901.

455 • Am un suflet de frate pentru toţi cei ne­
fericiţi.

R. Rolland

456 • Oamenii n-ar fi fost niciodată altceva
decît nişte monştri, dacă natura nu le-ar fi dat
mila, sprijinită pe raţiune.

J. J. Rousseau,

457 • Pentru a împiedica mila să degenereze
în slăbiciune, trebuie s-o generalizăm şi s-o ex­
tindem asupra întregului gen uman.

3. J. Rousseau,
Emil sau despre educaţie, IV.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 69

458 • De plîngi un. pic cu cei ce plîng, un pic
îi mingii.

W. Shakespeare

459 • Cea mai mare plăcere ce şi-o poate
procura forţa e de a ocroti slăbiciunea.

Ed. Thiaudiere

460 • Viaţa unui animal bolnav, tânguirea unui
cerb urmărit prin păduri de către vînători, pa­
loarea unei flori care cade şi se ofileşte, în fine
toate imaginile nenorocirilor oamenilor întris­
tează inima şi scufundă sufletul într-o visare
înduioşătoare.
461 • Avarul îşi spune în sinea lui : „Nu e
treaba mea să mă ocup de soarta nevoiaşilor !“
Şi închide gura milei care îl sîcîie.
462 • Ii mustrăm m ult pe cei nevoiaşi pentru
cele mai neînsemnate greşeli, dar îi căinăm prea
puţin pentru cele mai mari năpaste.
463 • Ii idojenim pe cei nenorociţi pentru a ne
scuti să-i plângem.
464 • Mila e mai puţin duioasă ca iubirea.

Vauvenargues, Maxime şi reflecţii,
pag. 16 ; 27 ; 28 ; 100.

465 • Pentru un sărac, ce simte, nu e rană su­
fletească, / Mai grozavă deeît mila rea şi dispre­
ţuitoare, / Cu care-1 privesc bogaţii din deşarta
lor splendoare.

Al. Vlahuţă, Linişte.

70 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

CONŞTIINŢA

466 • Cugetul bun e cea mai moale perină.
467 • Să aibă omul ruşine cînd face rău, iar
nu bine.
468 • Inima de vînzăfor e venin otrăvitor.

Proverbe româneşti

469 • A nu fi cuprins de ruşine atunci cînd ai
greşit, e cea mai mare depravare.

Aristotel

470 • Mare e puterea conştiinţei : ea se face
deopotrivă simţită şi atunci cînd înlătură de la
cel nevinovat orice teamă şi atunci cînd dă ce­
lui vinovat biciurile pe care le-a meritat.
471 • Prefer mărturia conştiinţei mele tuturor
cuvîntărilor ce se pot ţine despre mine.

Cicero

472 • Remuşcarea lăsată de faptele de ruşine
este mîntuirea vieţii.

Democrit [H. Diels, Fragmente der
Vorsokratiker, 4].

473 • Cine se teme mai puţin şi cine are mai
mare curaj derît acela a cărui conştiinţă e cu­
rată ?

Diogenes Cynieus

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 71

474 • Sacrificiul voluntar, făcut în deplină
conştiinţă şi liber de orice constrîngere, jertfa
de sine spre binele tuturor, acesta este, după
mine, semnul celei măi înalte dezvoltări a per­
sonalităţii.

F. Dostoievskl

475 • Nu se numeşte poet acela care nu are o
viaţă sufletească izvorîtă din conştiinţa sa.
476 • Toţi sclavii, toţi cei împovăraţi, toţi în­
dureraţii, toţi amăgiţii, toţi lipsiţii, toţi flămînzii,
toţi însetaţii au dreptul să aibă un p o e t; acesta
are un creditor : neamul omenesc.

Victor Hugo,
împotriva artei pentru artă.

477 • Nu există decît o singură putere, con­
ştiinţa în slujba dreptăţii.

V. Hugo, Centenarul lui Voltaire,
30 mai 1878.

478 • Cine a ieşit din cultură fără voinţă, fără
suflet, fără bunătate, fără iubire de aproape,
fără delicateţe, mai bine şedea acasă.

N. iorga

479 • Am cunoscut oameni a căror conştiinţă
era atît de subţire, încât nu voiau să creadă că
soarele stă pe loc şi n-ar fi călcat pentru nimic

72 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE

în lume peste o firimitură de pline, dar intrau
în avutul văduvelor şi al orfanilor ca într-al lor
propriu.

Georg-Cristoph Lichtenberg,
D iscursul u n u i sinucigaş...

480 • Dacă socoţi că eşti singur, nu-1 cunoşti pe
înţeleptul străvechi, care sălăşluieşte în inima
ta. Tu săvîrşeşti păcatul lîngă acela care cu­
noaşte fapta rea.

H a h ă b h ă ra ta , 1, 3015.

481 • Intelectualul care tse pune în slujba cas­
tei stăpînitoare trădează conştiinţa căci ea n-are
slujitori nici privilegii.

H. Marin, M a c h t u n d M en sc h , pag. 10.

482 • Priveşte înăuntrul tău ; acolo vei găsi iz­
vorul binelui, izvor nesecat; dar sapă necon­
tenit.

Marc Aurellu

483 • Valoarea unui suflet constă în varietatea
şi supleţea sa. Trebuie să imităm natura, în
care toate contrazicerile se armonizează.

Ioachlm De Merlant,
D e M o n ta ig n e â V a u v e n a rg u e s , p. 55.

484 • Numai faptele fac să ne cunoaştem ceea
ce sîntem

Moliâre

PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE ?3

485 • O conştiinţă împăcată nu ţine seama de
minciunile zvonului.

Ovidiu, Fasti, 4, 311.

486 • Conştiinţa este cea mai bună carte din
lume, pe care putem s-o avem ; este cartea pe
care se cade s-o cercetăm cit mai adesea.

Blalse Pascal

487 • O conştiinţă valorează olt o mie de mar­
tori.

Quintillanus,
De institutione oratoria, 5, 11, 41.

488 • Ştiinţă fără conştiinţă nu e decît ruina
sufletului.

Rabelais,
Gargantua et Pantagruel.

489 • Conştiinţa [este un] judecător fără gre­
şeală al binelui şi al răului...

J. J. Rousseau, Emil.

490 • Vegheaţi asupra voastră, învinuiţi-vă sin­
guri, judecaţi-vă apoi ; cereţi iertare cîteodată,
şi dacă este nevoie, daţi-vă cîte o pedeapsă.
491 • Nu e mai mare pedeapsă pentru un tică­
los decît să nu-şi găsească împăcare cu sine.

Seneca

74 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE

492 • O conştiinţă rea este adesea la adăpost
de pericol, dar niciodată la adăpost de teamă.

Publius Syrus, Maximes et portraits
par Leon Levrault, pag. 11.

493 • Conştiinţa noastră, a comuniştilor, nu e
împovărată de crime de răz-boi, de politica im­
perialistă de jaf, de tiranie, de teroare, de dicta­
tură şi de violarea conştiinţei, de restrângerea
libertăţii şi de samavolnicie, de fals socialism,
de teorii rasiale fasciste,... de trufie, de aro­
ganţă, de lăudăroşenie şi altele.
494 • Înfruntînd cu bărbăţie soarta, noi ne ară­
tăm tăria prin faptul că în amintirile noastre
dăm un sens trecutului şi ne avîntăm speranţele
noastre spre viitor.
495 • ... în amintirile noastre, trecutul ne stă
viu în faţă, tocmai pentru a sluji viitorul şi nu
ca o contemplare desnădăjduită...
496 • Ce acţiune magică exercită asupra unui
om aruncat în închisoare credinţa în cauza lui,
credinţă ce-i redă puterea de a trăi ! Tocmai
această bază trainică dă omului tărie de carac­
ter, prezenţă de spirit, forţă şi hotărîre în toate
vicisitudinile soartei.

Ernst Thâlmann
[Willi Bredel, Ernst Thâlmann, E.S.P.L.A.,

1952, pp. 217—218 ; 220.]

497 • Raţiunea şi simţirea se sfătuiesc şi se
completează rînd pe rînd. Cine n-o consultă
deeît pe una din ele şi renunţă la cealaltă se lip­
seşte fără chibzuinţă de o parte din ajutoarele
care ne-au fost hărăzite pentru a ne conduce.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 75

498 • Ce rost are să ne mirăm de faptul că oa­
menii au crezut animalele făcute pentru ei, dacă
gîndesc tot aşa despre semenii lor, iar avuţia îi
deprinde pe cei puternici să nu se socotească
decît pe ei pe pămînt ?
499 • Conştiinţa este regula cea mai schim­
bătoare.
500 • Cugetul nesincer nu se cunoaşte.
501 • Conştiinţa muribunzilor le ponegreşte
viaţa.

Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii.

502 • Te-ai întrebat vreodată, ducînd bucata
la gură, dacă meriţi s-o mănînci ? Eu m-am în­
trebat. Dar adesea mi s-a părut că în ochii
cîmelui, care se uită la mine, cînd stau la masă,
citesc această întrebare.

Al. Vlahuţă

503 ® Omul drept se pleacă în faţa conştiinţei
sale, dar conştiinţa sa nu cunoaşte stăpîn pe
faţa pămîntului.

R. Wagner

594 • E absolut sigur că, dacă cineva trăieşte
numai pentru sine însuşi, plăteşte pentru treaba
asta un preţ îngrozitor... prin remuşcări, prin
suferinţe, prin conştiinţa propriei degradări.

O. Wilde

76 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE

CUMPATABB

505 • Cumpătarea e cel mai mare dar al celui

înţelept. ,

506 • Fie omul cit de bun, vinul II face nebun.

507 • Lacomii sint de unde n-are mărul coajă

şi cireaşa sîmbure.

508 • Sfada grabnică aprinde foc şi vrajba

grabnică varsă singe.

509 • Cel care nu-şi înfrînează nici ochii, nici

gura, nici pofta, ticălos om se înţelege.

Proverbe româneşti

510 • Prin fapte ale dreptăţii putem deveni
drepţi şi prin fapte ale cumpătării cumpătaţi.
Exagerarea cu privire la plăcere e necumpătare
şi e supusă dojanei.

Aristotel, E tica nicom dhică.

511 • Intr-un regim despotic patriotismul nu
poate înflori; el e înlocuit de : interes, glorie,
supunere faţă de suveran.

La Bruyere

512 • O mare nebunie, caracteristică pent-
micimea noastră sufletească, este supunerea faţă
de modă, extinsă la gusturi...

La Bruyăre

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 77

513 • Eu cred că cei mai cumpătaţi pot să-şi
pună măsură la vorbă, iar de-şi îngăduie să vor­
bească, s-o facă numai ca să răspundă cu ale
sale la întrebări.

Clement Alexandrinul,
Pedagogul, II, 10.

514 • Nici frumuseţea, nici banul nu fac pe
om fericit, ci numai înţelepciunea şi cumpă­
tarea.

515 • Cuminte este acela care nu se interesează
pentru ceea ce nu are, ci se bucură de ce are.

Democrit, Fragmente.

516 • Mai bine ţine-ţi poftele în friu, decît să
fii pus tu în frîu pentru dînsele.

Epictet, Fragmente, 113.

517 • Teribilă-i mulţimea cind are conducători
care-i fac rău.

Euripides, Orestes, 764.

518 • Cu banii pe care-i cheltuieşti cu un sin­
gur viciu, hrăneşti doi copii.

B. Franklin

519 • Cine are dreptate şi răbdare, pentru
acela vine şi timpul.

Goethe, Faust.

7 — P r o v e r b e $1 c u g e tă r i d e s p re o m e n ie

78 PROVERBE Şl CUGETĂRI DESPRE' OMENIE

520 • Câteva idei generale însoţite de o mare
înfumurare sînt gata să dezlănţuie o catastrofă.
521 • O mare greşeală să te crezi mai mult
decât eşti, ori să te preţuieşti mai puţin decît
faci.
522 • Dacă ne-am transpune in locul altora, am
observa că invidia şi ura, pe care deseori le-am
nutrit împotriva lor, se anulează; dacă am
aşeza pe alţii în locul nostru, mîndria şi închi­
puirea noastră ar scădea simţitor.

Goethe,
Maxime şi reflecţii, pag. 22, 41.

523 • Cel ce nu se crede prea mare valorează
mai mult decît crede.
524 • Lăcomia e cauza multor crime.

Hitopadesa, I, 2.

525 • Sileşte-te de a înfrâna toate patimile de
care-i ruşinos să fii stăp în it; ele sînt : lăcomia,
mînia, plăcerea, întristarea.

Isocrate, Sfaturi către Demonicos.

526 • Se cîştigă mai mult prin prietenie şi cum­
pătare decît prin teamă.

Ben Janson, Fiecare om are umorul său,
Act. I, sc. 1.

527 • Principala virtute este cumpătarea, fiind
baza sănătăţii şi maica celorlalte virtuţi.

Komensky, Şcoala maternă, IX.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 79

528 • Ştiţi voi ce bea acest om din paharul ce-i
tremură in mîini, clătinîndu-se de beţie ? Bea
lacrimile, singele, viaţa femeii sale şi a co­
piilor săi.

Lamennais

529 • Acolo unde cumpătarea este un cusur,
nepăsarea este o crimă.

Georg Cristoph Lichtenberg,
M axime-Reflecţii.

530 • Fii dar mai cu-ndurare şi-ţi înfrînează
firea, / Şi-atuncea fericirea eternă dobindi-vei.

Mahăbhărala [Tînărul Sringhin
blestemă pe împăratul Parikşît],

pag. 75.

531 • Nefericitul n-are nici o dorinţă-n
viaţă-i / Cu rivnă ţine asprul canon al cum­
pătării.

Mahăbhărala [cîntul Ascetul Djaratcaru
şi strămoşii lui], pag. 146.

532 • Ingîmfarea distruge fericirea celui cu
minte puţină.

Mahăbhvrala 13, 2181.

533 • Să trăieşti în cumpătare, să ocoleşti în
toate luxul celor bogaţi.

80 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DBSPRH OMENIE

534 • Fii totdeauna acelaşi In durerile cele
mari ca şi în plăceri.

Marc Aureliu,
Cugetări asupra vieţii, cartea I, pag. 7, 8.

535 • Greşeşti totdeauna cînd vorbeşti mînios;
trebuie să ştii să-ţi stăpâneşti şi să-ţi învingi
reaua dispoziţie.

Napoleon I, 273

536 • Poftele nesăţioase mînă spre nenorocire
toate fiinţele, oricît de înzestrate ar fi ele cu
înţelepciune şi pricepere.
537 • Să nu vorbeşti cînd eşti mînios ! Să ai
răbdare ori de cîte ori se va abate asupra ta
nenorocirea ! De câte ori vei deschide gura sâ
vorbeşti, nu rosti decît adevărul.

O mie şi una de nopţi [basmul Vardaan
se dovedeşte mai departe cunoscător

al lumii], pag. 339 ; 343.

538 • Cine-i calm în floarea vîrstei, acela în-
tr-adevăr e calm... Cînd seva trupului se trece,
cine nu devine calm ?

Panceatantra, cartea I, cuget. 165.

539 • Se vindecă rana pricinuită de săgeţi ; se
vindecă copacul lovit de secure ; dar vorba rea
scîrbeşte ; şi rana pe care o pricinuieşte vorba
nu se mai vindecă.