Proverbe si cugetari despre omenie - scan

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 181

1192 • Bunul-simţ trebuie să fie arbitrul regu­
lilor vechi şi moderne ; tot ceea ce nu-i este
conform, este fals.

L’abb6 d’Ailly, P ensees,
[L’article VII, în M a x im e s e t p o rtra its,

par Lâon Levrault].

1193 • Fiecărui bătrin trebuie să-i dăm cin­
stire prin sculare, cedarea locului de onoare
şi ce mai este de acest fel.

Aristotel, Etica nicom ahică.

1194 • Conduita oamenilor ar trebui să fie cg
haina lor : nu prea măsurată sau calculată, ci
nestînjenitoare pentru gesturi şi mişcări.

Fr. Bacon, E seuri,
[capitolul Despre politeţe].

1195 • Cel care se află mai presus de ceilalţi,
într-un post înalt, care îl pune la adăpost de
replică, nu trebuie să facă niciodată o glumă
usturătoare.

La Bruyere,
C aracterele, V, 54.

1196 • Străinului şi săracului dă-i cît poţi, tot­
deauna ; căci şi tu poţi ajunge ca el.

Epictet,
F ra g m en te . 108.

182 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

1197 • Să nu ridem niciodată de cei nenoro­
ciţi ; / Căci cine poate fi sigur că va fi totdea­
una fericit ?

La Fontaine,
Fables, 5, 17.

1198 • Prin recunoaşterea greşelii, spiritele
bărbăteşti se înalţă şi se întăresc.

Goethe,
Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister.

1199 • Nu te necinsti pe tine însuţi, ca să te
cinstească alţii.

B. P. Hasdeu,
Epitaful Iuliei.

1200 • Cinsteşte pe părinţi, respectă pe prie­
teni şi supune-te legilor.

Isocrate,
Sfaturi către Demonicos.

1201 • Dacă sînteţi chemaţi să conduceţi oa­
meni, atunci trebuie să vă purtaţi cu ei ome­
neşte.

M. I. Kalinin

1202 • Poartă-te în aşa fel încît oricare din
faptele tale să devină o regulă universală de
conduită.

Immanuel Kant

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 183

1203 • In orice oră din zi, în orice împreju­
rare, gîndeşte-te să te porţi... cu dragoste pen­
tru semenii tăi, cu libertate, cu dreptate.
1204 • Să ştii cînd să fii bun şi cînd să fii
aspru.

Marc Aureliu,
Cugetări asupra vieţii.

1205 • Sîntem mai geloşi de cinstirea altora
decît de stima lor.

Pierre De Marivaux,
Viaţa Mariannei, partea a Il-a.

1206 • Cine-i în stare să linguşească, e în stare
să şi calomnieze.

Napoleon I,
Maxime şi cugetări.

1207 • Fericirea din sufletul aceluia în a cărui
casă mereu vin oaspeţi, nu se găseşte nici în cer.

Panceatantra,
cartea a Il-a, cuget. 16.

1208 • Datoria noastră este să cinstim pe tatăl
şi pe mama noastră.

Ramayana [voi. I, cap. 28], pag. 210.

1209 • Simplitatea afectată este o impostură
delicată.

ta Rochefoucauld, maxima 289,

184 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

1210 • Trebuie să roşim cînd săvîrşim o gre­
şeală, dar nu atunci cînd o îndreptăm.
1211 • Pentru a trăi în lume, trebuie să ştii
să te porţi cu oamenii.

J. J. Rousseau, Cugetări şi maxime.

1212 • Să trăieşti eu inferiorul aşa cum ai vrea
să se poarte superiorul cu tine.
1213 • Nimeni nu-şi dă silinţa să trăiască fru­
mos, ci mult, deşi toţi am putea trăi frumos,
iar prea mult, nimeni.

Seneoa, Scrisori către Lucilius,
Scrisoarea a XXII, cartea I.

1214 • Amabilitatea nu trebuie să fie negli­
jată niciodată.

S. Smiles,
Fii om de caracter, pag. 184.

1215 • Omul care se mîndreşte cu obiectele sale
de confort ce-1 înconjoară nu ştie cit e de sărac.
1216 • Recunoaşterea vinei este o datorie, iar
tăgăduirea este o slăbiciune sufletească.

Rabindranath Tagore,
Articole despre educaţie şi învăţămînt.

1217 • Nu există ceva mai presus de tată şi de
mamă printre oameni.

Teognis, Sentinţe.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 185

1218 • Nu trebuie să încercăm a fi pe placul
invidioşilor.
•1219 • Raţiunea ne înşală mai adesea decîit na­
tura umană.

Vauvenargues, Maxime fi reflecţii.

răutate

1220 • Grăitorul de rău şi pe morţi îi judecă.

Proverb românesc

1221 • Cel ce abuzează de dragul unei plăceri
josnice, de slăbiciunea aproapelui său, este un
om de nimic şi criminal.

R. Ruiz Amado, Secretul succesului,
cap. XVIII, pag. 144.

1222 • Batjocura este adesea sărăcia spiritului.
1223 • Omul asistă uneori şi la tragedii : vede,
privind de pe scena lumii, personajele cele mai
mârşave ; acestea au făptuit răul, în diferite
acte, şi au trezit cea Imai cumplită dintre uri.

La Bruyâre, Les Caracteres.

1224 • Dacă bîrfeşti, mai vârtos ponegrit vei fi
în grabă tu însuţi.

Hesiod, Munci fi zile, 715.

186 PROVERBE ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

1225 • Cine ucide o carte bună, ucide însăşi
naţiunea.

John Milton, Scrieri alese.

1226 •. Mînia orbeşite uneori şi pe înţelept.
1227 • Cel aspru e puternic, dar cel smerit mai
tare-i.

Mahăbhârata [Tînărul Sringhin
blestemă pe împăratul Parikşît],
, pag. 74—75.

1228 • Numai fiinţa care-i nebună şi-nrăită /
îşi blestemă copiii.

Mahăbhărala [Sfatul Zmeilor], pag. 146

1229 • Nu numai să nu faci niciodată rău, dar
nici să te gîndeşti la el.

Marc Aureliu, Cugetări asupra vieţii,
[capitolul Pilde şi lecţii de virtute],
pag. 7.

1230 • Numai tu singur poţi şti de eşti mişel
şi crud.
1231 • Aceea ce se spune, şi anume că remuş-
carea ar urma îndată păcatului, nu pare a privi
păcatul ajuns în culmea lui, atunci cînd a prins
sălaş în noi ca la el acasă.

Montaigne, Texte, pag. 57.

1232 • Gîndurile şerpilor, ale ticăloşilor şi ale
tuturor celor răi la suflet nu se împlinesc tot­

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 187

deauna ; aşa se face că mai dăinuieşte lumea
asta.
1233 • Casele pier prin sfadă, prietenia prin
.bîrfeală, ţările prin regi răi, gloria omenească
prin fapte rele.

Panceatantra,
cartea V-a, cuget. 46 ; 76.

1234 • E primejdios să duci veşti rele tiranilor.

Ramayana,
[voi. I, capitolul 34, Drumul spre ruină],

pag. 254.

1235 • O crimă face punte spre o crimă şi mai
mare.

J. Raclne, Febra, actul IV, scena II.

V

1236 • Cei răi se chinuiesc mai mult, tocmai
atunci cînd îşi amestecă mai mult defectele şi
cînd ticăloşia se strînge laolaltă.

Seneca, Scrisori către Lucilius,
cartea a XIII, scrisoarea a ClX-a.

1237 • Nu este semn mai sigur al unui suflet
rău şi al unei profunde josnicii morale decît un
sentiment de bucurie la vederea nefericirii al­
tuia.

Schopenha uer

188 PROVERBE ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

1238 • Dacă raibzi răul fără a protesta e ca şi
cum l-ai răsplăti.

Rabindranath Tagore

1239 • Pretextul obişnuit al celor ce pricinu­
iesc nefericirea altora este că le vor binele.

Vauvenargues, Maxime şi reflecţii-

1240 • Nu fi amarnic, răuvoitor, cîrcotaş, prost
dispus, cusurgiu, meschin, năzuros şi mizantrop,
mereu scîrbit, pus pe gîlceavă, veşnic nemulţu­
mit, nu căuta neîncetat nod în papură şi pete
în soare, nu fi plin de fiere, pizmuitor şi bănui­
tor, urîdos şi posomorit.

TOudor Vianu, Jurnal, pag. 115.

1241 • E o nenorocire legată de condiţia umană
că, în ciuda dorinţei de a ne conserva, ne dis­
trugem unii pe alţii cu mînie şi sminteală.

Voltaire

RECUNOŞTINŢA

1242 • Recunoştinţa îmbracă trei forme : un
sentiment din adîncul inimii, o expresie de mul­
ţumire şi un dar întors.

Proverb arab

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 189

1243 • Nedreptăţile scrie-le pe nisip, iar bine­
facerile pe marmură.
1244 • Recunoştinţa este o îndatorire către cel
ce ţi-a făcut un bine.
1245 • Recunoştinţa este temeiul dragostei
omeneşti.
1246 • Dacă un animal e recunoscător, de ce
n-ar fi şi omul ?
1247 • Dacă nu poţi răsplăti binele ce ai do-
bîndit, fă măcar o mulţumire.
1248 • Nu tulbura fîntîna ce te-a îndestulat.
1249 • Celui ce bine ţi-a făcut, cu bine să-i
răsplăteşti.
1250 • Cînd mulţumeşti făcătorilor de bine, în­
demni pe ceilalţi la asemenea faceri de bine.

Proverbe româneşti

1251 • Sîntem recunoscători celor care ne vin
în ajutor.

Arlstotel,
Pasiunile : Recunoştinţa, p. 42.

1252 • Dacă cineva este recunoscător pentru
binefacerile mărunte, el arată că ia în seamă
sufletele oamenilor, nu neînsemnatele lor da­
ruri.

Prancis Bacon, Eseuri:
Despre mărinimie şi bunătate din jire.

14

] 90 PROVERBE ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

1253 • Să fim mulţumiţi dacă prietenul nostru,
ajuns la mari demnităţi, mai dă semne că ne
cunoaşte.

La Bruydre, Texte.

1254 • Primeşte binefacerile, dar numai cu gîn-
dul că le vei răsplăti cu altele mai mari.

Democrit, Fragmente, 92.

1255 • Omul ingrat nu se bucură de binefacere
decît o singură dată, pe cînd omul recunoscător
se bucură de ea totdeauna.
1256 • Nu recunoaştem decît pe cel ce ne este
de folos.

Goethe, Maxime şi reflecţii.

1257 • Să nu aştepţi niciodată cea mai deplină
recunoştinţă ; căci atunci cînd cineva vede că
ea îi întrece puterile, nu poate decît să rupă
legăturile cu tine.

Baltasar Gracian, Oracolul,
manual al înţelepciunii în viaţă, 255.

1258 • Fructul cel mai plăcut din lume este
recunoştinţa.
1259 • Totdeauna cel care a fost salvat este
nerecunoscător din fire.

Menandru, Fragmente.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 191

1260 • Dă cinste oamenilor aleşi care se îndură
de cei aflaţi în întristare.

O m ie şi una de nopţi,

[basmul Istoria unei iubiri Înflăcărate],
pag. 570.

1261 • Celor care nu-s recunoscători că au fost
primiţi cu omenie şi satisfacţie, acelora după
moarte nici corbii nu le mănîncă carnea.

P a n cea ta n tra , cartea a IlI-a, cuget. 158.

1262 • Un fiu recunoscător n-ar putea fi decît
un om cinstit.

Abatele Prevost

1263 • Pentru ucigaşul unui brahman, pentru
un beţiv, un hoţ, sau unul care calcă jurămîn-
tul, e orînduită ispăşirea. Dar pentru nerecu­
noscător nu există ispăşire.

R am ayana

1264 • Recunoştinţa celor mai mulţi oameni nu
este decît o ascunsă dorinţă de a li se face bine­
faceri şi mai mari.

La Rochefoucauld, R eflecţii
sa u s e n tin ţe ş i m a x im e m o ra le , 298.

1265 • Sînt mii de premii pentru discursurile
frumoase, nici unul însă pentru faptele fru­
moase.

J. J. Rousseau

192 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

1266 • Trebuie să facem orice ca să fim cit mai
recunoscători.

Seneca, Scrisori către Lucilius, LXXXI.

1267 • Recunoştinţa este o încurajare pentru
binefăcător.

■Publyus Slrus, Alte sentinţe.

1268 • Nerecunoştinţa cea mai urâtă, dar cea
mai obişnuită şi mai veche, este nerecunoştinţa
copiilor faţă de părinţi.
1269 • Nu le sîntem prea recunoscători priete­
nilor noştri că ne preţuiesc calităţile dacă în­
drăznesc măcar să-şi dea seama de defectele
noastre.
1270 • Chiar dacă n-am privi istoria antică
decît ca pe un roman, tot ar merita să fie res­
pectată ca o zugrăvire fermecătoare a celor mai
frumoase moravuri...
1271 • Cei mari îşi vînd prea scump protecţia,
ca să ne socotim obligaţi la vreo recunoştinţă.

Vauvenargues, Maxime şi reflecţii.

RESPECT

1272 • Tinerii înaintea bătrînilor să aibă ochi,
nu gură.
1273 • Adu-ţi aminte de muma ta şi de tatăl
tău, cînd şezi în mijlocul oamenilor mari.

Proverbe româneşti.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 193

1274 • Cine are multă bunăvoinţă are şi multă
preţuire.
1275 • Cine necinsteşte o femeie n-are parte
de bunăstare.
1276 • Un salut dat sărmanului preţuieşte cit
o mie de galbeni.

Proverbe turceşti.

1277 • Tînărul care se lasă subjugat de lim­
bajul grosolan şi obscen începe să fugă de so­
cietatea bună şi cinstită, în care se simte străin.
1278 • Tinerii să se obişnuiască a respecta cu
veneraţie şi cu gingăşie trei femei a căror
icoană ar trebui să împodobească toate altarele :
pe mama lor, pe sora lor şi pe aceea care într-o
zi are să fie păzitoarea fericirii şi cinstei lor.
1279 • In toate greşelile împotriva sexului
slab, dacă vă gîndiţi bine, veţi avea o anumită
speţă de infamie criminală.

R. Ruiz Amado, Secretul succesului.

1280 • Animaţi de demnitate şi mândrie na­
ţională şi, în acelaşi timp, de respect faţă de
alte popoare, comuniştii trebuie să respingă atît
exclusivismul naţional, cît şi ploconirea cosmo­
polită în faţa străinătăţii.

Nicolae Ceauşeseu,
In voi. Conferinţa naţională
a Partidului Comunist Român,
19—21 iulie 1972, Editura politică.

Bucureşti, 1972, pag. 512.

194 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

1281 • Scoateţi respectul din prietenie şi-i veţi
lua cea mai frumoasă podoabă.

Cicero, Despre prietenie, XXII, 82.

1282 • Un om cinstit este respectat chiar şi de
cei necinstiţi.

DenLs Diderot,
Discurs asupra poeziei dramatice.

1283 • Cine este înclinat să nu respecte pe
alţii, acela nu se respectă înainte de toate pe
sine.

F. M. Dostoievski

1284 • A arăta respect, fără înjosire, înseamnă
a da dovadă de bună educaţie.
1285 • La toate vîrstele, în toate situaţiile, iu­
beşte, respectă şi onorează pe cei care ţi-au dat
viaţă.

Paul Doumer, Cartea copiilor mei, V.

1286 • Respect pentru om ! Aceasta e piatra
de încercare.

A. de Sainte-Exupery

1287 • Mulţimea nu se poate lipsi de cei vred­
nici, iar cei vrednici îi par întotdeauna o po­
vară...

Goelhe, Maxime şi reflecţii, 61.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 195

1288 • Omul trebuie respectat.

A. M. Gorkl

1289 • Salută un om mare, nu descoperindu-ţi
capul, ci descoperindu-ţi cugetul.

N. Iorga, C ugetări, pag. 84.

1290 • Respectăm fără voia noastră pe cei pe
care îi vedem respectaţi.

J. Joubert, C ugetări, V, CVIL

1291 • Respectul faţă de cei bătrini, copiii îl
deprind uşor, dacă vor simţi atenţia insistentă
a acestora faţă de ei.

Komensky, Şcoala m a te r n ă , IX.

1292 • Amintirea mamei mele şi a virtuţilor
ei a ajuns pentru mine un fel de medicament
sufletesc, pe care-1 iau cu cel mai mare folos,
de cîte ori mă simt înclinat spre ceva rău.

Georg Cristoph Lichtenberg,

Epistola către dom nul Lium berg.

1293 • Orice cinstire acordată unui om mare
este un dar care nu trebuie şi nu poate fi do-
bîndit cu sila.

■Georg Cristoph Ltchtentoerg,

Război, R evoluţie, M onarhie, Republică.

196 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

1294 • Domnitorii buni sînt respectaţi, temuţi
şi iubiţi.

Georg Cristoph Lichtenberg,
Război, Revoluţie, Monarhie, Republică.

1295 • Omul fără respect cade în grosolănia
barbariei; nu preţuieşte demnitatea de „rege
al creaţiunii“ care este în el.

Lacordaire

1296 • [...] Respectul te obligă prin el însuşi să
fii exigent.

A. S. Makarenko

1297 • Lanţurile care leagă prin respect pe unii
de alţii sînt, în general, legături de necesitate.
1298 • Cea mai cumplită dintre toate josniciile
omului e faptul că aleargă după glorie, dar tot
acesta e şi semnul măreţiei sale ; căci oricît de
însemnate ar fi bunurile, sănătatea sau bună­
starea pe care le posedă nu se simte mulţumit
dacă nu ciştigă preţuirea semenilor lui.

Blaise Pascal, Cugetări.

1299 • Revolta împotriva tatălui şi a mamei
este un păcat pentru suflet şi o nenorocire pen­
tru familie.

Platon

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 7 9 7

1300 • Ce durere poate fi mai mare pentru o
femeie decît dispreţul propriului său fiu ?

Ramayana, voi. I, cap. XV.

1301 • Nu-i dispreţuim pe toţi cei care au vicii,
dar îi dispreţuim pe cei lipsiţi de orice virtute.
1302 • înjosirea omenească e o boală care ara
pe dos obrăznicia.

La Rochefoucauld, Maxime.

1303 • Romain Rolland către Ernst Thălmann :
„Cei şaptezeci de ani ai mei salută cu respect
cei cincizeci de ani ai dumneavoastră. In aceste
zile, toate privirile oamenilor iubitori de liber­
tate şi ale proletarilor din lumea întreagă se
îndreaptă spre celula dumneavoastră cu un sen­
timent de recunoştinţă. Căci dumneavoastră su­
feriţi pentru noi toţi“.

Romain Rolland

1304 • Virtutea trebuie respectată chiar în hai­
nele mizeriei.

Fr. Schiller

1305 • Cine este în stare să respecte pe cineva,
va ajunge el însuşi demn de respect.

Seneca, Scrisori către Lucilius,
cartea I, scrisoarea a Xl-a

198 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

1306 • A nu iubi pe părinţi este răutate ; a-i
uita sau a nu te ruşina de ei, este nebunie.

Seneca

1307 • Cine vrea să fie respectat trebuie să
respecte la rîndu-i individualitatea celor din jur.

S. Smlles, Fii om de caracter, 176.

1308 • Poartă-te ou părinţii cum ai dori să se
poarte copiii tăi cu tine.

Socrate

1309 • Este o dovadă de micime spirituală să
deosebeşti mereu ce este vrednic de stimă de ce
este vrednic de iubire : sufletele mari iubesc în
mod firesc tot ce este demn de stima lor.

1310 • Cînd ne dăm seama că nu avem prin ce
merita stima cuiva, ajungem aproape să-l urîm.

1311 • Un om de lume este socotit ridicol din
pricina talentului şi a gustului său pentru scris.
Ii întreb pe oamenii chibzuiţi : Ce fac cei care
nu scriu.
1312 • Nu trebuie să ridiculizăm părerile care
se bucură de respect; prin aceasta jignim pe
adepţii lor, fără să-i reducem la tăcere.

Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii, pag. 11 ; 81 ; 109-

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE jg g

1313 • Nu există om care să aibă dreptul de a
dispreţui pe oameni.

A. de Vigny

1314 • Datorăm respect celui care stăpîneşte
peste spirite prin puterea adevărului, iar nu
celor care fac sclavi prin violenţă.

1315 • Onoarea este un amestec natural de res­
pect pentru oameni şi pentru sine însuşi.

Voltalre, Cugetări şi observaţii

SFAT

1316 • Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta
să nu ieşi.

Proverb românesc

1317 • Omul care arată cu plăcere calea celui
rătăcit face ca şi cum ar aprinde o lumină din
lumina sa ; oare luminează mai puţin pentru
tine, dacă ai aprins din făclia ta pe a altuia ?

A. Ennius

1318 • Pe alţii vrei să-nveţi de bine ? Dă sfa­
turi doar ca pentru tine.

Fedru, Fabule, V, 9 [Taurul şl viţelul].

200 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

1319 • Sfaturile date cu asprime ji-a u nici o
înrîurire ; sînt ciocanele ce sînt respinse de
nicovală.

Helvătlus

1320 • Nu-i înveţi pe alţii ceea ce vrei, nu-i
înveţi ceea ce ştii, îi înveţi ceea ce eşti.

Jean Jaures

1321 • Povaţa părintească e, însă, pentru fiu, /
Mereu folositoare chiar şi la bătrîneţe...

Mahăbhărata [cap. Tînărul Sringhin
blestemă pe împăratul Parikşît], pag. 74.

1322 • Ieftin este a povăţui, fiindcă nu costă
nimic. Gîndeşte-te însă dacă eşti capabil de ase­
menea lucru.

Cilibi Moise

1323 • Caracterul nu se schimbă prin povaţă ;
apa cît de fierbinte tot se răceşte din nou.

Panceatantra, cartea I, cuget. 257.

1324 • Cel care din prostie nesocoteşte sfatul
celor buni, acela îşi găseşte pierzarea...

Panceatantra, cartea a IV-a, cuget. 104.

1325 • Linguşirea place totdeauna urechilor.
Puţini, însă, dau. sfaturi amare, totuşi bune ;

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 201

dar şi mai puţini sînt cei care le primesc aşa
cum se cuvine atunci cînd le sînt date.

Ramayana, voi. I, pag. 284
[cap. Cerbul de aur]

1326 • Cînd dai un sfat cuiva, caută să fie cît
mai folositor nu cît mai plăcut.

Solon

1327 • A povăţui pe oameni înseamnă a le da
temeiuri de acţiune de care nu au habar.

Vauvenargues,
. Maxime şi reflecţii, pag. 98.

SINCERITATE

1328 • Tu-mi zici că-mi voieşti binele şi
mă-nghimpi ca albinele.
1329 • Pe din faţă te linge, pe din dos te frige.

Proverbe româneşti

1330 • Fiţi sinceri, probi, iubitori de adevăr,
feriţi-vă de exagerări şi de mistificări.

I. Al. Brătescu-Voineşti,
Din pragul apusului. Gînduri-amintiri,

pag. 97.

202 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

1331 • Sinceritatea, o sinceritate adîncă,. mare,
pură, este prima caracteristică a tuturor oame­
nilor.

Th. Carlyle,
Muncă, sinceritate, tăcere, VI.

1332 • Sinceritatea este o floare care creşte
numai în sera de inimi a copiilor, acolo se gă­
seşte cu prisosinţă, tot ce-i trebuieşte. Sădită în
altă parte, trăieşte puţin, degenerează şi cu
titnpul chiar moare.

Vasile Conta, Opere complete, pag. 17.

1334 • Nu există virtute mai presus de sinceri­
tate. In ea sînt rezumate aproape toate calită­
ţile omului de bine.

Paul Doumer, Cartea copiilor mei, V.

1335 • îmbină laolaltă 'hotărîrea cu delicateţea,
sinceritatea cu bunacuviinţă.
1336 • încrederea reciprocă nu poate domni
decît acolo unde absoluta sinceritate e ridicată
la rangul de principiu.

Fr. W. Forster, Educaţia cetăţenească
a tineretului fi adulţilor.

1337 • Cine îţi ascunde primejdia îţi este duş­
man.

Goethe, Fiica naturală, I, IV.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 203

1338 • Lupul Sn piele de oaie e mai periculos
decît oaia într-o piele oarecare.
1339 • O acţiune sinceră, cuminte, pentru de-
săvîrşirea binelui şi dreptăţii e foarte rară.
1340 • Aş vrea din toată inima să fiu sincer
cu tine fără a ajunge la dezbinare : dar nu se
poate. Tu te comporţi fals şi te aşezi între două
scaune ; nu cîştigi aderenţi şi îţi pierzi prie­
tenii. Unde vrei să ajungi ?

Goethe,
Maxime şi reflecţii, pag. 110 ; 61 ; 64.

1341 • Oamenii sinceri sînt iubiţi şi înşelaţi.

Baltasar Gracian, Oracolul,
manual al înţelepciunii în viaţă, 219.

1342 • Caută la cine te preţuieşte, cît e de cu­
rată inima, nu cît de înalt e gîndul.

N. lorga, Cugetări.

1343 • Spiritele sincere şi simple nu se înşeală
niciodată decît pe jumătate. .

J. Joubert, Cugetări, XI, LIX.

1344 • Felurile curajului, care sînt necesare
îndeosebi tineretului, sînt : sinceritatea morală
şi stăruinţa în muncă.
1345 • Sinceritatea în muncă se dobîndeşte
prin contact zilnic cu persoane virtuoase şi prin

204 PROVERBE ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

îndeplinirea oricărei însărcinări, chiar sub ochii
lor.

Komensky, Didactica magna, V I I ; VIII.

1346 • Dacă un copi'l mărturiseşte greşeala
fără înconjur, lăudaţi-1 pentru sinceritatea de
care a dat dovadă.

J. Locke,
Cîteva cugetări despre educaţie, 132.

1347 • Cuvintele sincere nu sînt totdeauna ele­
gante ; cuvintele elegante nu sînt totdeauna
sincere.

Lao Tzl, Cartea căii şi virtuţii, II, 81

1348 • Există unii oameni care se laudă une­
ori cu sinceritatea lor ; n-ar strica să se gîn-
dească însă că sinceritatea trebuie să vină din
firea omului, altfel o va socoti drept o mojicie
chiar şi acela care o preţuieşte foarte mult acolo
unde e adevărată.
1349 • Fereşte-te să nu ajungi pe negîndite
într-un post căruia să nu-i poţi face faţă, ca să
nu trebuiască să pari ceea ce nu eşti.

Georg Cristoph, Lichtenberg

1350 • Sinceritatea nu înseamnă a spune tot ce
gîndeşti, ci a gîndi tot ceea ce spui.

H. de Livry, Maxime şi sentinţe

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 205

1351 • Bărbatul de treabă, sincer, cinstit se
poate recunoaşte în mod neîndoielnic chiar după
ochi.

M arc Aurellu, Către sine însuşi.

1352 • Sinceritatea nu este adesea decît o fină
disimulare.

Chevalier de Mere,
Maxime, sentinţe şi reflecţii morale.

1353 • Noi am simţi adesea ruşinea celor mai
frumoase acţiuni ale noastre dacă lumea ar ve­
dea toate motivele care le produc.

La Rochefoucauld

1354 • Nimic nu e mai puţin sincer decît chipul
cum cerem şi cum dăm sfaturi.
1355 • Unele lacrimi ne înşeală şi pe noi după
ce au înşelat şi pe alţii.

La Rochefoucauld,
Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale.

1356 ® Prieteniile care nu sînt întemeiate pe
adevăr şi care nu privesc decît interesul şi plă­
cerea nu merită deloc numele de prietenie.

Madame de Sabie, L'Amitie

1357 • Amicii se pretind sinceri, inamicii sînt
intr-adevăr.

Schopenhauer

15 — P ro v e rb e şi cu g e tă ri d esp re om enie

206 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

1358 • Cine îşi dă cuvântul cu uşurinţă, cu
aceeaşi uşurinţă nu-1 ţine.
1359 • E nevoie de mari posibilităţi ale minţii
şi ale inimii ca să preţuim sinceritatea când ne
răneşte, sau s-o folosim fără să jignească : pu­
ţini oameni sînt destul de înzestraţi ca să su­
porte adevărul, şi ca să-l spună.
1360 • Nu există oameni mai acri decît cei care
sînt mieroşi din interes.
1361 • Toţi oamenii se nasc sinceri.

Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii, pag. 73 ; 12 ; 521.

1362 • Fără sinceritate nu faci nimic. Oricit
vei fi de iscusit şi de şiret, oricit vei şti să ticlu-
ieşti şi să sulemeneşti minciuna — ea rămîne
tot minciună. Vei înşela pe un om, o generaţie,
două — dar timpul... pe el nu-1 vei înşela.

Al. Vlahuţă, Gînduri, pag. 47.

SOLIDARITATE } --

1363 • Puţini oameni, muncind împreună, mult
folos aduc, iar fiecare în parte, nici pentru a sa
trebuinţă ; de-aceea ia-ţi un tovarăş la orice
muncă.
1364 • Pentru prietenul tău să te jertfeşti, iar
nu la nelegiuirile lui să te uneşti.

Proverbe româneşti

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 207

1365 • Omul care cugetă şi simte ideea de soli­
daritate are un principiu conducător în viaţă.
Solidaritatea cu restul speţei sale şi cu descen­
denţii săi, solidaritatea cu oamenii în mijlocul
cărora trăieşte îl face să accepte viaţa morală.

G. Aslan,
E d ucaf i a p r i n s ine însuşi, pag. 151.

1366 • Nu putem numi înţelept pe cel care se
ascunde, asemenea fiarelor sălbatice, de se­
menii săi.

G. Câlinescu

1367 • Solidaritatea şi într-ajutorarea ţărilor
socialiste presupun relaţii de egalitate între toate
naţiunile socialiste, nu trebuie să ducă la ames­
tec în treburile interne ale vreunui popor, in-
trucît aceasta ar aduce profunde prejudicii cau­
zei socialismului.

Nicolae Ceauşescu, în voi. : R o mâ ni a

pe drumul construirii societăţii socialiste

m u l t i l at e r a l de z v o l t at e , voi. 4, Editura
politică, Bucureşti, 1970, pag. 333.

1368 • Ne naştem cu obligaţii de tot felul faţă
de societate.

Auguste Comte

1369 • Fericit ori nefericit, omul are nevoie
de a ltu l; cine trăieşte numai pentru el, acela
trăieşte numai pe jumătate.

J. Daliile

15*

208 PR O V ER B E ŞI C U G ETĂ RI D E SPR E OM ENIE

1370 • Omul nu e o Insulă de sine stătătoare.
Fiecare e o fărâmă din continentul uman.

S. Donne

1371 • Solidaritatea vrea ca fiecare, individual
sau colectiv, în comună, judeţ sau naţiune să
dea ajutor acelui ce piere sub povara vieţii.

Paul Doumer,
Cartea copiilor mei, XXII.

1372 • Cel care se gîndeşte numai la sine cînd
starea îi este foună, în nenorocire nu va avea
prieteni.

Florian, Fabule, I, 4.

1373 • Fiţi prieteni binefăcători pentru toate
durerile omeneşti ce vi se vor prezenta.

A. Fogazzara,
Mica lume de azi, IX, III.

1374 • Nu este legătură mai sfîntă decît frăţia
între oameni.

Gogol, N., Taras Bulba.

1375 • Omul în lume s-a născut ca în lume să
trăiască...

Iordache Golescu,
Povăţuiri şi cuvinte adevărate.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 209

1376 • Unitatea clasei muncitoare va fi cheză­
şia unităţii întregului popor.

Dolores Ibarruri. Singura cale,
Editura politică, Bucureşti, 1963, p. 442.

1377 • Nevoia de unitate este cea mai profundă
şi mai nobilă nevoie a spiritului omenesc.
1378 • Omul trebuie să fie încadrat într-un
ansamblu uman... printr-o credinţă pozitivă sau
printr-o organizare socială imperioasă.

Jean Jaures,
citat de Marcelle Auclair,
in Viata lui Jean Joures,
Editura politică, 1966, p. 180.

1379 • ...să dispară blestemata regulă : „fiecare
pentru el şi dumnezeu pentru toţi"... Vom
munci pentru a face să prindă rădăcini în con­
ştiinţa maselor, în deprinderile lor, în traiul lor
de zi cu zi regula „toţi pentru unul şi unul pen­
tru toţi“, regula „de la fiecare după capacităţi
fiecăruia după nevoi", pentru a introduce trep­
tat dar ferm disciplina comunistă şi munca co­
munistă.

V. I. Lenin, Opere complete, voi. 41,
Editura politică, Bucureşti, 1966,
pag. 108.

1380 • Cu cit este mai larg colectivul ale cărui
perspective coincid cu perspectivele proprii ale
omului, cu atît omul este mai frumos şi cu atît
stă pe o treaptă mai înaltă.

A. S. Makarenko

210 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

1381 • Cel dinţii privilegiu al condiţiunii ome­
neşti este sociabilitatea.

Marc Aureliu, Cugetări asupra vieţii,
cartea a Vil-a, pag. 46.

1382 • Solidaritatea umană nu este rodul „iu­
birii aproapelui41, ea creşte din „interesul co-
mun“, care există în primul rînd în realitate
ca o dependenţă reciprocă a indivizilor între
care este divizată munca.

Karl Marx

1383 • Unirea multora, chiar cînd sânt s'labi, e
greu de biruit ; doar din ierburi se împleteşte
frînghia cu care se leagă elefantul.

Panceatantra,
cartea întii, cuget. 331.

1384 • întreaga societate se consideră oprimată
atunci cînd unul singur dintre membrii ei este
oprimat. Şi oprimat se va socoti fiecare individ
atunci cînd întreaga societate este oprimată.

M. Robespierre

1385 • Mă simt solidar cu toate generaţiile care
m-au precedat în viaţă şi care au lucrat pentru
mine. Nu pot să fac nimic ca să le mărturisesc
recunoştinţa mea şi să mă achit faţă de ele ;
nimic decît să fac pentru oamenii care mă în­

P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E . O M E N IE 2X1

conjoară şi pentru cei care vor veni după mine
ceea ce acele generaţii au făcut pentru mine ;
a contribuit cu partea mea de lucru, a adăuga
micul meu grăunte, cu un cuvînt, a face puţinul
bine de care sînt capabil.

Fr. Sarcey

1386 • Noi vrem să fim de-a pururi un popor
de fraţi.

Schiller,
Wilhelm Teii, actul II, scena 2.

1387 • Oamenii virtuoşi îşi sînt folositori unii
altora.

Seneca,
Scrisori către Lucilius, LXVI ; CIX.

1388 • !In asemenea momente, curajul, tăria
sufletească sînt mijloace de nepreţuit pentru
călirea voinţei omeneşti şi a propriei tale ener­
gii. Faptul că tu eşti curajoasă şi ai speranţă,
mă 'bucură nespus şi-mi uşurează soarta.

Ernst Thâlmann,
[într-o scrisoare către soţia sa], p. 23-24.

1389 • Fiecare trăieşte prin solidaritatea mun­
cii omeneşti.

Lev Tolstoi,
In ce constă fericirea ? pag. 45.

212 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

1390 • In dezbinarea dinăuntru stă slăbiciunea
tuturor.

A. D. Xenopol, Scrisori sociale şi
filozofice [Cuvîntare festivă rostită
la serbarea naţională pe mormîntul lui

Ştefan cel Mare],

UMANITATE

1391 • Luxul este o crimă împotriva umani­
tăţii ori de cîte ori un singur membru al socie­
tăţii suferă şi se ştie că suferă.

D’Alambert, Elemente de filozofie.

1392 • Dacă omul ia parte la durerile altora, el
arată că inima sa e ca acel arbore nobil care
este rănit el însuşi pentru a da balsamul.
1393 • Dacă un om este binevoitor şi politicos
cu străinii, aceasta dovedeşte că el este un cetă­
ţean al lumii şi că inima lui nu este o insulă
izolată de alte pămînturi, ci un ţărm aflat în
legătură cu ele.

Fr. Bacon, Eseuri, capitolul XIII
(Despre mărinimie şi despre bunătatea

din fire).

1391 ® Umanismul e cauza şi efectul păcii.

G. Călinescu

PR O V ER B E ŞI C U G ETĂ R I D ESPR E" O M EN IE 213

1395 • [Umanismul socialist]... presupune o în­
ţelegere mai complexă a omului în societate,
luat nu ca individ izolat şi exagerînd trăsăturile
sale individuale, ci ca om social aflat în strînsă
legătură şi interdependenţă cu semenii săi, cu
interesele maselor largi populare. Umanismul
socialist presupune a reda fericirea personală
în contextul afirmării personalităţii întregului
popor.

Nicolae Ceauşescu,
Expunere rostită în deschiderea
lucrărilor plenarei Comitetului Central
al Partidului Comunist Român

din 3—5 noiembrie 1971.

1396 • Nu poţi fi internaţionalist dacă nu îţi
iubeşti propria naţiune, dacă nu lupţi pentru
eliberarea ei, pentru făurirea naţiunii noi, so­
cialiste şi comuniste. Tot astfel, nu poţi fi un
bun luptător pentru interesele naţiunii tale
dacă nu activezi cu fermitate pentru dezvol­
tarea colaborării cu celelalte naţiuni, pe baza
deplinei egalităţi în drepturi şi respectului re­
ciproc.

Nicolae Ceauşescu,
Raport cu privire la dezvoltarea

economico-socială a României
în următorii ani şi în perspectivă, ...

în voi. Conferinţa Naţională
a Partidului Comunist Român,
19—21 iulie 1972, Editura politică,

Bucureşti, 1972, pag. 75.

214 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

1397 • Dragostea abstractă pentru umanitate
ascunde aproape întotdeauna o iubire egoistă
faţă de tine însuţi.

F. Dostoievski

1398 • A salva un om, a cruţa zbuciumul unui
tată, a menaja sensibilitatea unei femei nu în­
seamnă a face o faptă bună, ci o faptă ome­
nească.

Al. Dumas-tată]

1399 • Viteazul nu are numai curaj, care este,
totuşi, virtutea primordială. El are şi curajul
moral, curajul civic care-1 face să înfrunte opi­
nia contrară, critica nedreaptă, ponegrirea şi
defăimarea, cînd se conduce după regulile care
călăuzesc pe omul onest şi pe bunul cetăţean,
cînd este susţinut de mărturia conştiinţei sale.

Paul Doumer,
Cartea copiilor m e i , I. •

1400 • Dragostea faţă de oameni constituie ari­
pile cu ajutorul cărora omul se înalţă.

A. M. Gorki

1401 • O singură dorinţă avut-am eu pe faţă : /
Al omenirii bine să îl slujesc în viaţă.

V. Hugo

PR O V ER B E ŞI C U G ETĂ R I D ESPR E O M EN IE 215

1402 • Omenirea este urmărită de un blestem
dacă, pentru a-şi dovedi curajul, e osîndită să
ucidă veşnic.
1403 • Simt că [...]am rămas credincios visului
de fericire universală şi de crescândă perfec­
ţiune umană, care-mi dădea aripi în tinereţea
mea de elev...
1404 • Sînt recunoscător socialismului de a fi
dat o întruchipare frumosului meu vis, de a fi
prelungit, in însăşi realitatea existenţei şi în
asprimea luptei, primele emoţii pe care mi le-a
trezit idealul.

Jean Jaures

1405 • Puţinul timp ce-ţi mai rămîne [...] să
nu-1 pierzi preocupîndu-te de treburile altora,
decît dacă acestea sînt spre binele societăţii.

Marc Aureliu.
Cugetări asupra vieţii.

1406 • Pentru cei cu suflet nobil, pămîntul în­
treg e familia lor.

Panceatantra,
cartea a V-a, 38.

1407 • Să plîngi pe nenorociţi nu este un lucru
ce se opune plăcerii pămînteşti ; din contra, eşti
foarte mulţumit cînd poţi face această dovadă
de umanitate.

Pascal, Cugetări, cap. VII
[Omul în societate: injustiţia legilor

umane].

2X6 PRO V ERB E Ş I CU G ETĂ RI D E SPR E OM ENIE

1408 • Şi nu e iertat să fii aspru cu marea slă­
biciune a neamului omenesc, decît dacă eşti
gata să-ţi pui sufletul întreg, viaţa ta, pentru
întărirea semenilor tăi...

Vasile Pârvan

1409 • Omul trebuie să tindă către armonia
perfectă a eului său personal ou lumea dim­
prejur.

N. D. R&ileanu

1410 • A fi uman înseamnă că putem concepe
istoria evoluţiei omeneşti, că ştim de unde ve­
nim şi presimţim încotro mergem — şi căutăm
deci să ne adaptăm cu întreaga existenţă a
naturii care, pentru noi, se desfăşoară în is­
toria evoluţiei omeneşti.

1411 • Nu poţi fi fericit cită vreme milioane
de oameni suferă de mizerie, de ignoranţă şi
de silnicie.

1412 • Credinţa fermă a omului în izbînda din
urmă a umanităţii răsună mai puternic decît
orchestra vulcanică a carnagiului.

Eugen Relgis

1413 • Sîntem atît de înfumuraţi, înicît credem
că putem să despărţim interesul nostru per­
sonal de interesul omenirii şi să ponegrim se­
minţia omenească fără să ne compromitem.

PROVERBE Ş I C U G E TĂ R I DESPRE OMENIE 217

1414 • Nu poţi să fii drept dacă nu eşti uman.

Vauvenargues, Maxime şi reflecţii.

1415 • Oamenii cei mari ai unui popor nu sînt
ai cerului în care ei fură siliţi să-şi mărginească
lucrarea ; ei sînt ai neamului întreg... ei trec
chiar peste cercul poporului lor şi devin binele
întregii omeniri.

A. D. Xenopol,
Scrieri sociale şi filozofice
[Cuvîntarea festivă rostită la serbarea
naţională pe mormintul lui Ştefan ce]

Mare, 12/27 august 1871.]

VIRTUTE

1416 • Viteazului îi vezi capul şi leneşului
urma.

Proverb românesc

1417 • Omul fără virtute este fiinţa cea mai
perversă şi mai crudă ; n-are decît furiile bru­
tale ale amorului şi ale foamei.

Aristotel

1418 • O, cît bine va reveni oamenilor dacă
toate artele şi-ar propune ca obiect comun şi
ar concura, odată cu legile, pentru a ne face să
iubim virtutea şi a urî viciul.

Dlderot,
Lettre ă Landois, 29 iunie 1756.

218 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

1419 • Oamenii cei mai primejdioşi sînt acei
care spun că le place virtutea, o predică, dar n-o
practică.

Diogene din Sinope

1420 • Iubirea faţă de propria noastră fericire
ne constrînge să iubim virtutea.

C. A. Helvetius, Despre om, facultăţile
sale intelectuale şi educaţia sa,
secţiunea a X-a, cap. XI.

1421 • Singura şi unica nobleţe este virtutea.
1422 • Cine este corect în toate, îşi însuşeşte
virtuţi prin care devine omul binelui.

Juvenal,
Satire, 8, 20.

1423 • Virtutea o ştim s-o declinăm, dar n-o
aplicăm în viaţă.

Montaigne,
Essais, voi. III, pag. 58.

1424 • Un om superior nu-şi leapădă virtuţile,
chiar cînd se află în împrejurarea cea mai grea,
fiindcă-i curat la suflet. Scoica nu-şi pierde
;ilbeaţa nici cînd e mistuită de foc.

Panceatantra,
cartea a IV-a, cuget. 110.

PRO V ER B E ŞI C U G ETĂ R I D ESPR E OM ENIE 219

1425 • După cum o coadă de cîine nu acoperă
părţile ruşinoase, nici nu alungă insectele şi
ţînţarii, tot astfel învăţătura fără virtute nu e
de nici un folos.

Panceatantra,
cartea a IlI-a, cuget. 97.

1426 • Nimic nu-i mai de preţ decît virtutea.
Tot ce săvîrşim din porunca ei este bine şi de
dorit.

Seneca, Scrisori către Lucilius,
cartea a VH-a, scrisoarea a LXVIT-a.

INDICE TEMATIC

A 227, 386, 474
A M A B I L I T A T E : 273,
A B U Z : 592, 1221
A C A P A R A R E : 576 1214
A C T I V I T A T E : 382, 552, A M Ă G I R E ; 476, 929,

979, 992, 1005, 1102, 1006
1144, 1327, 1339, 1353. A M Ă R Ă C I U N E : 10
A C U Z A Ţ I E : 706 A M E N I N Ţ A R E : 625, 651,
677
A D A P T A R E : 905, 1410 A M I C I : 10, 324, 753,
A D Ă P O S T : 492
1168, 1357
A D E V Ă R : 1—54, 125, A M I N T I R E : 387, 450,
345, 385, 408, 421, 537,
563, 623, 633, 639, 645, 495, 1163, 1292
647—649, 743, 777, 794, A M O R : 416, 1417
804, 987, 1314, 1330, A N I M A L E : 460, 448, 502,
1356, 1359
1061, 1246
A D M I R A Ţ I E : 697, 781. A N O N I M A T : 293
A J U T O R : 55—91, 117, A P A R E N Ţ E : 360, 413,

242, 437, 441, 453, 497, 861
1037, 1048, 1251, 1367, A P A R T E N E N Ţ Ă : 38
1370
A L T R U I S M : 71,92—121, A P Ă R A R E : 386, 403,
163, 171—172, 199, 206, 766, 830, 1143

IN D IC E TEM A TIC 221

APROAPELE: 31, 178, BĂRBAT : 449, 1351
326, 690, 754, 1037, 1221, BĂTRtNEŢE : 182, 251,
1382
387, 440, 450, 789, 1018,
APROPIERE: 96, 868 1193, 1272, 1291, 1321
ARME : 1103, 1115—1116, BĂUTURĂ : 528

1121—1122, 1136, 1139, BEŢIE: 528, 655, 1263
1147 BINE : 16, 31, 72, 83, 90,
ARMONIE : 36, 344, 483,
1161, 1409 98, 105, 115, 122—242,
AROG ANŢĂ: 1071 270, 275, 300, 406, 467,
ARTĂ : 303, 405, 1104, 474, 482, 489, 697, 721,
1418 736, 753, 760, 961, 936,
ASCULTARE : 13, 1316 965, 996, 1074, 1239,
ASEMĂNARE : 365, 384, 1244, 1247, 1249,, 1328,
729, 757, 896—897, 965 1339, 1385, 1401, 1418,
ASPRIM E: 250, 737, 1422, 1426
1204, 1319, 1408 BINEFACERE : 98, 121—
ASUPRIRE : 859, 1128 242, 295, 325, 351, 370
AUTORITATE : 4, 857 616, 744, 893, 937, 1004,
AUR : 159, 196, 778, 954, 1104, 1243, 1250, 1252,
1090 1254—1255, 1264, 1267,
1370
AVARIŢIE : 454, 461 BIRUINŢA: 19, 728
AVERE: 120, 479, 498, BLESTEM : 573, 1073,
1117, 1228, 1402
549, 889 BLINDEŢE: 243—257,
264—266, 274, 314, 319,
B 324, 448, 601, 632, 662,
1150
B A N I: 514, 518, 541,
828, 1121 BOALĂ: 460, 624, 1025,
■1178. 1302
BATJOCURA : 45, 1222
BĂGARE DE SEAMĂ:

653

16

222 IN D IC E T E M A T IC

B O G Ă Ţ I E : 119, 207 465, C A R A C T E R : 267, 292,
533, 608, 827, 939, 967, 423, 496, 871, 966,
1024
971, 1155, 1156, 1164—
B U C U R I E : 112, 114, 117, 1165, 1323
142, 157, 306, 515, 609, C A R A C T E R I S T I C I : 270,
612, 617, 772, 782, 949, 415, 1331
981, 1001, 1005, 1048, C A R T E : 49, 486, 1225
1119, 1124, 1223, 1237, C A S Ă : 61, 205, 347, 775,
1255, 1312, 1388 856, 1007, 1207, 1208,
1237
B U N Ă T A T E : 189, 246, C A T A S T R O F A : 520
251, 258—345, 398, 410, C A U Z E : 524
466, 478, 591, 608, 620, C Ă S Ă T O R I E : 1020
641, 683, 692, 890, 909,
960, 970, 980, 1020, C Ă U T A R E : 2, 34
1036, 1204
C E A R T Ă : 508, 1101,
B U N Ă V O I N Ţ Ă : 95, 149, 1145, 1188, 1233, 1240
158, 285, 288, 297, 315,
346—356, 963, 1274, C E T Ă Ţ E A N : 66, 102,
1393 169, 271, 659, 1393,
1399
B U N U R I : 330
B U R G H E Z I E : 827 C I N S T E : 205, 357—432,
565, 891, 901, 951, 993,
C 1067, 1086, 1190, 1193,
1199—1200, 1205, 1208,
C A L A M I T A T E : 538, 900 1260, 1262, 1278, 1282,
C A L I T Ă Ţ I : 1051, 1076, 1293, 1351

1164, 1269, 1334 C I V I L I Z A Ţ I E : 859, 967,
C A L O M N I E : 1206, 1233 988, 1114, 1116, 1121,
C A P A C I T A T E : 193
C A P I T A L I S M : 842, 845, 1147
C I Ş T I G : 363, 526, 603,
1118
848, 953
C L A S E S O C I A L E : 829,

842—844

IN D IC E TEM A TIC 223

C L E V E T I R E : 136, 214, COPII : 41, 201, 256—257,
283, 1220 299, 433, 449, 518, 528,
635—636, 770, 879,1056,
C O L E C T I V I T A T E : 292,
618, 663, 693, 816, 860, 1105, 1145, 1188, 1228,
1380 1268, 1291, 1308, 1332,
1346
C O M O A R A : 119
C O M P A T R I O T : 102,184, C O P I L Ă R I E : 450

881, 972 C O R E C T I T U D I N E : 388
C O M P A S I U N E : 433-465
C O M P Ă T I M I R E : 76, 571, C O S M O P O L I T I S M : 1280

742, 972, 1083 C R E D I N Ţ A : 393, 479,
C O M U N I S M : 813, 1379 496, 709. 1167, 1378,
C O M U N I S T : 385, 388, 1412

493, 553, 693, 849, 851, C R I M A : 493 : 524, 529,
862, 958, 1286, 1396 734, 1078, 1114, 1235,
C O N C O R D A N Ţ A : 46 1391
C O N D I Ţ I O N A R E : 1012
C R I T I C A : 490, 693, 703,
C O N D U C Ă T O R : 433, 805, 1059

517, 652, 654, 656, 1024, C R U Z I M E : 256
1107, 1157—1158, 1201,
1233, 1294 C U L T U R A : 336, 478,
C O N D U C E R E : 815 1057—1058

C O N S E C I N Ţ E : 320 C U M I N Ţ E N I E : 634, 741

C O N S T A N Ţ Ă : 534 C U M P Ă T A R E : 279, 505-
CO N TEXT:3 551, 645

C O N S T R I N G E R E : 474 C U N O A Ş T E R E : 11, 31.
313, 393, 480, 500,
CONŞTIINCIOZITATE : 552—573, 648, 865, 984,

1163 1035
C O N Ş T I I N Ţ A : 46, 154,
CUNOAŞTERE DE
184, 200, 234, 412, 466—
504, 626, 663, 824, 859, S I N E : 482, 484, 554,
1289, 1379, 1399
556, 568, 569, 572.

720, 872

224 IN D IC E T E M A T IC

C U N O Ş T I N Ţ E : 319 D E C Ă D E R E : 120, 441,
504, 681
C U R A J : 161, 385, 422—
423, 473, 494, 778, 818, D E F Ă I M A R E : 1076,
1083, 1191, 1224, 1399
834, 1106, 1117, 1344,
1388, 1399, 1402 D EFE CT E : 529, 551, 716,
722, 809, 1050, 1236,
CURIOZITĂŢI: 10S, 1261

■714—715 D E L I C A T E Ţ E : 478,1335
D E M N I T A T E : 385, 614,
C U V I I N Ţ A , B U N A : 602,
662, 1136, 1192 841, 963, 1057, 1072,
1082, 1084, 1086, 1091,
C U V I N T : 23, 70, 78, 172, 1112, 1280, 1295, 1305,
325, 327, 358, 449, 471, 1309
D E O S E B I R I : 11
545—547, 632, 737, 745,
D E P Ă Ş I R E : 696, 720
820, 833, 846, 906, 956, D E S Ă V I R Ş I R E : 106, 217,

992, 1002, 1096, 1104, 259, 316, 689, 696, 761,
1013, 1339
1347, 1358
DESCOPERIREA ADE­
D
V Ă R U L U I : 1, 10, 24,
D A R U R I : 505, 1088, 28, 30, 657
1252, 1293 D E S F R I U : 469, 1013
D E S P Ă R Ţ I R E : 313
D A T O R I I : 12, 24, 106, D E Ş E R T Ă C I U N E : 417
155, 295, 388—389, 554, D E Z I N T E R E S : 150, 240,
600, 610, 615, 664, 687, 292. 7*2. 753
714, 924, 1004, 1158, D E Z O N O R A R E : 542
1208, 1216, 1244, 1368 D E Z V O L T A R E : 474,
552, 957, 1127, 1149,
D Ă I N U I R E : 50, 109, 1396
123—124, 159, 335, 446

D Ă R U I R E : 95, 105, 112,
118—120, 133, 142,
157—158, 164, 203, 207,
236, 239, 451, 777, 1178

IN D IC E TEM A TIC 225

D I S P O Z I Ţ I E : 535 D U L C E A Ţ A : 10, 776,
D I S P R E Ţ : 445, 730, 1090, 1104, 1173

1300—1301, 1313 D U Ş M Ă N I E : 10, 253,
D O J A N A : 463, 510, 737 264, 323, 583, 616, 657,
D O R I N Ţ E : 148, 296, 393, 719, 805, 819, 927,
1080, 1154, 1175—1176,
428, 530, 555, 702, 761, 1178, 1183, 1186, 1337,
812, 995, 1264, 1401 1357
D O V E Z I : 797
D U R E R E : 78, 179, 293,
D R A G O S T E : 16, 56, 64, 432, 444, 447, 465, 476,
120, 149, 246, 256, 305, 534, 571, 612, 1373
325, 407, 448, 744—
786, 822, 846, 999, 1203, E
1245, 1397, 1400
E C H I T A T E : 153, 673
D R E G Ă T O R I E : 409 862, 874

D R E P T : 43, 242, 279, E C O N O M I E : 239
303, 398, 413, 476, 503, E D U C A Ţ I E : 307, 404,
510, 575, 595, 604, 606,
614, 617, 620, 623, 641, 938, 1012, 1284
652—653, 658, 660, 663, E G A L I T A T E : 762, 826,

665—666, 670—671, 674, 829, 1367, 1396
681, 683, 687, 689, 771, E G O I S M : 97, 113, 343,

810, 969 599, 1017, 1147, 1369 —
D R E P T A T E : 23, 33, 60, 1370, 1379, 1397
E L O C I N Ţ A : 4, 432
89, 258, 282, 291, 363, E N I G M E : 29
E R O A R E : 14, 28
385, 400, 477, 510, 519, E R O I; 838
574—687, 772, 785, 791, E V L A V I E : 190
E X A G E R Ă R I : 510, 551,
794—795, 813, 1002, 1330

1094, 1136, 1203, 1339
D R U M U R I : 28

DUIOŞ IE : 90, 304, 454,

464, 571

226 IN D IC E T E M A T IC

E X C L U S I V I S M : 1280 F Ă R Ă D E L E G E : 67G
E X E M P L U : 172, 318, F Ă Ţ Ă R N I C I E : 368, 304,
565, 677, 828, 1138
345, 601, 846—857
E X I G E N Ţ Ă : 688—730, F E M E I E : 372, 528, 879,
1088, 1140—1141, 1275,
1296 1278, 1279, 1300, 1398
E X P E R I E N Ţ A : 198,
F E R I C I R E : 71, 75, 91, 96,
423, 567, 815 100, 102, 104, 106, 109,
E X P L O A T A R E : 209, 111, 113, 116, 190, 198,
216, 514, 530—532,
844—845, 859, 869, 1136 550, 601, 607—638, 625,
E Z I T A R E : 212 654, 831, 868, 885, 959,
962, 974, 993, 1039—
F A L S I T A T E : 46, 353, 1040, 1043—1044, 1120,
388, 417, 1192, 1324, 1148, 1187, 1197, 1207,
1338, 1340 1237, 1278, 1364, 1395,
1403, 1411, 1420
F A M I L I E : 1299, 1406
F A P T : 21, 96, 121, 155, F I D E L I T A T E : 416, 1403

498, 974, 1147, 1154 F I I : 447, 853, 1262, 1300,
F A P T E : 34, 46, 70, 80, 1321

95, 134—135, 137, 172, F I I N Ţ A : 104, 118, 192,
174, 182—183, 185, 536, 665, 689, 765, 986,
193—194, 197, 208—209,
211, 225, 238, 286, 345, 989, 1009, 1010, 1014,
360, 369, 414, 423, 472,
479, 484, 510, 547, 555, 1016, 1036, 1064, 1123,
573, 595, 609, 633, 672,
697, 705—706, 708, 1228
729, 745, 748, 799, 850, F I R E : 31, 74, 77, 160,
853, 903, 956, 1002—
1003, 1202, 1233, 1265, 245, 281, 299, 304, 309,
1398
424, 430, 456, 530, 809,
1160, 1172, 1258, 1348
F O A M E T E : 476, 634, 837,

913, 1178, 1417

IN D IC E TEM A TIC 227

F O C : 37, 654, 719, 774, G t N D I R E : 30, 132, 165,
1424 290, 335, 396, 414, 498,
547, 627, 647, 714, 766,
F O L O S : 82, 101, 103, 107, 817, 873, 877, 1028,
116, 184, 189, 195, 239, 1051, 1096, 1129, 1203,
331, 386, 570, 618, 753, 1229, 1254, 1342, 1348,
1049, 1054, 1185, 1256, 1350, 1365, 1370
1292, 1325, 1363, 1387
G L O R I E : 305, 511, 640,
F O N D : 714, 873 858, 953, 1108—1109
F O R M A : 164 1157, 1233, 1298
F O R Ţ A : 310—311, 459,
G L U M Ă : 1195
630, 658, 664, 670, 1016, G R A B Ă : 122, 249, 1101
1055, 1081, 1112, 1121,
1140, 1159, 1164 G R A I : 51, 551
F R Ă Ţ I E : 110, 176, 374,
455, 682, 944, 976, 1148, G R E Ş E A L Ă : 36, 167,
1374, 1386 326, 402, 427, 462, 469,
F R I C Ă 1138 489, 521, 535, 551, 690,
F R U C T E : 54, 1258 698, 713, 741, 743, 853,
F R U M U S E Ţ E : 6, 17, 186, 884, 1120, 1198, 1210,
213, 267, 279, 342, 387, 1279, 1346
514, 598, 632, 688, 904,
945, 953, 1172, 1213, H
1281, 1380, 1404
F U R T : 636 H Ă R N I C I E : 901 314,
H O T Ă R I R E : 196,
G
496, 1106, 1335
G A Z D Ă : 205 H O Ţ I E : 1263
G E L O Z I E : 1205 H R A N Ă : 518, 1073

G E N E R O Z I T A T E : 87, I
604, 614, 1005
I D E A L : 718, 1404
G E N I U : 305, 379, 411, I D E I : 109, 520, 798, 816,
1035
1365

228 IN D IC E TEM A TIC

IERTARE: 248, 295, INSULTE : 738, 807
326, 490, 731—743, INVIDIE: 328, 522, 551,
1002, 1111, 1263, 1408
628, 1074, 1218
ILU ZII: 32 IPOCRIZIE: 353, 388,
INCAPACITATE : 784
INDEPENDENŢĂ: 812— 1013
ISTORIE : 843,1156,1270,
813
INDIFERENŢĂ : 93, 679, 1410
IUBIRE: 49, 103, 110,
996
INDIVID: 151, 626, 663, 235—236, 256, 276—
277, 350, 352, 445, 452,
876, 1382, 1384 464, 478, 669, 679, 739,
INDULGENŢĂ : 333 743—786, 825, 1132,
INFERIORITATE: 1349 1141, 1285, 1295, 1306,
1309, 1341, 1382, 1420
INFLUENŢE: 284, 301, IZBINDA : 53
336
î
INGRATITUDINE : 1255
ÎMPĂCARE: 491
IN IM Ă : 203, 228, 294, ÎMPLINIRE : 70
304, 341, 377, 420, 439, ÎMPREJURĂRI : 83, 149,
448, 460, 468, 480, 571,
774, 1152, 1173, 1175, 399, 778, 1015, 1203,
1370, 1424
1242, 1332, 1340, 1342, ÎMPRUMUT: 174
1359, 1392 ÎNĂLŢARE : 222
INTELECTUAL : 481 ÎNCEPUTURI: 89, 317
ÎNCERCĂRI: 289, 374,
INTELIGENŢĂ: 93, 988, 628, 1165, 1171, 1218,
1011, 1051 1286
ÎNCREDERE: 73, 407,
INTENŢIE : 36, 104, 282, 416, 782, 797, 862, 1080,
1162, 1229 1167, 1336

INTERES : 103, 113, 511,
515, 580, 628, 765, 800,
868, 953, 959, 1185,
1356, 1360, 1382, 1395—
1396, 1413

IN D IC E TEM A TIC 229

I N D R Ă Z N E A L Ă : 759, 1017, 1049, 1177, 1226,
764, 4080 1366
Î N V Ă Ţ Ă T O R : 700—701
Î N D R E P T A R E : 34, 340, ÎN VĂŢĂTU RA: 29, 31,
345 68, 88, 187, 201, 241,
257, 559, 570, 773, 820,
1 N F R 1 N A R E : 509, 516, 848, 1189, 1318, 1320,
525 1425

I N F R l N G E R E : 15, 446, J
631
JERTFIRE DE S I N E :
Î N G Ă D U I N Ţ A : 289
474, 778, 1364
1 N G I M F A R E : 532, 564, J I G N I R E : 257, 1081,
730, 849, 856
1312, 1359
Î N J O S I R E : 1302 J O A C Ă : 26
Î N S U Ş I R I : 17, 415, 1005, J O S N I C I E : 708, 940

1018, 1072 1030, 1237, 1298
Î N Ş E L Ă C I U N E : 366 — J U D E C A T A : 34, 38, 116,

367, 402, 410, 427, 635, 252, 257, 314, 409, 415,
726, 1186, 1219, 1341, 448, 489, 490, 551, 600,
1343, 1355, 1362 622, 628, 637—638, 676,
Î N T Ă R I R E : 35, 443, 702, 787—810, 835, 1009,
1267 1124, 1162, 1220
Î N T R E B Ă R I : .180, 502, J U R Ă M I N T : 1263
513, 756, 1022, 1179
Î N T R I S T A R E : 460, 525, L
1260
Î N Ţ E L E G E R E : 38, 105, L A C R I M I : 304, 383, 446,
162, 273, 333, 338, 436, 528, 549, 1355
552, 562, 573, 618, 840,
L A Ş I T A T E : 838, 962
1395
Î N Ţ E L E P C I U N E : 206,

330, 480, 505, 514, 536,

575, 601, 787, 796, 817,

230 IN D IC E TEM A TIC

L A U D E : 132, 141, 446, L U C R U R I ; 11, 33, 48, 84,
493, 601, 621, 634, 834, 113, 151, 185, 220, 234,
903, 908, 1059, 1074, 362, 381, 416, 636, 695,
1101, 1188, 1191, 1346, 808, 880, 969, 991—
1348 992, 1052, 1074, 1085,
1099, 1110, 1186, 1322
L Ă C O M I E : 507, 524 —
525, 541, 549, 1045, 1107 L U M E : 42, 75, 89, 173,
180, 238, 240—241,
L E A C U R I : 543 257, 271, 293—294,
L E G A T U R I : 58, 1297, 302, 322, 407, 414, 419,
552, 561, 567, 586, 598,
1374 663,728, 767, 783, 908,
L E G E : 23 — 24, 74, 258, 993, 1099, 1125, 1142,
1148, 1161, 1177, 1211,
357, 377, 381, 389, 452, 1223, 1232, 1303, 1353,
453, 552, 590, 612, 625— 1374, 1409
626, 642, 667, 689, 811,
816, 874, 876, 926, 1002, L U M I N Ă : 97, 175, 294,
1023, 1112—1113, 1123, 318, 570, 931, 1051,
1200, 1418 1317
L E N E : 190, 1416
L I B E R T A T E : 385, 401, L U P T Ă : 115, 155, 227,
493, 650, 766, 811 — 385, 446, 629, 659, 665,
845, 1104, 1128, 1137, 704, 712, 811, 813, 817,
1147, 1203, 1303 832, 840—841, 1062,
L I M B A : 840 1108, 1167, 1396, 1404

L I M I T E : 51 L U X : 533, 967, 1391

L I N G U Ş I R E : 25, 409, M A M Ă : 408, 449, 700,
417, 653, 858, 1191, 751, 775, 947, 1208, 1217,
1206, 1325 1273, 1278, 1292, 1299—
1300
L I N I Ş T E : 423, 632, 899,
1155

L I P S U R I : 476, 693

L I T E R A T U R A : 120,1035

L U C R A R E : 36, 57, 68