Proverbe si cugetari despre omenie - scan

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 131

852 • Cu m ult mai mare este puterea pildei
vii.

Comeille, Cidul, E.S.P.L.A., pag. 27.

853 • Faptele bune ale tale vor fi pornirile
bune ale fiilor tăi.

N. Iorga, Cugetări, 250.

854 • „Om mare“ nu poate fi decît acela oare,
pe lingă puterea de creaţie, mai are şi destulă
omenie, pentru ca viaţa lui să rămînă de pildă
urmaşilor.

S. Mehedinţi, Semnele oamenilor mari,
pag. 11.

855 • Să ne alegem un om virtuos şi să-l ve­
dem mereu în faţa ochilor, ca să ne purtăm ca
şi cum ne-ar vedea.
856 • Oît timp vei sta împreună cu un îngâm­
fat, îngîmfarea se va ţine de tine ; n-ai să te
lecuieşti de cruzime, atît timp cît faci casă cu
un călău.
857 • Omul trebuie să aibă pe cineva pe care
trebuie să-l respecte, a cărui autoritate să-i
sfinţească pînă şi adîncul tainic al sufletului.

Seneoa, Scrisori către Lucilius

132 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE

MORAL

858 • Greşeala de conduită a tinerilor care lân­
cezesc în antecamerele celor puternici, se înjo­
sesc în linguşiri, duce cu siguranţă la deca­
denţă intelectuală şi morală a neamului, peri-
clitîndu-i gloria şi înflorirea.

R. Ruiz Amado,
Secretul succesului, cap. III, pag. 25.

859 • Noi considerăm şi am considerat întot­
deauna că menirea istorică a socialismului este
nu numai d'e a elibera omul de asuprire şi ex­
ploatare, de a asigura bunăstarea lui materială,
ci de a făuri o civilizaţie spirituală superioară,
care nu se poate realiza decât prin formarea
unui om nou, cu o înaltă conştiinţă şi pregătire
culturală şi profesională, cu un profil moral-
politic înaintat.

Nicolae Ceauşescu,
România pe drumul construirii societăţii

socialiste multilateral dezvoltate,
voi. 6, Editura politică, Bucureşti,

1972, pag. 628—629

860 • Tipul uman nou pe care vrem să-l fău­
rim în societatea noastră trebuie să se caracte­
rizeze prin pasiune pentru munca creatoare,
printr-un înalt spirit de răspundere faţă de in­
teresele generale ale colectivităţii, printr-o ţi­

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 1 3 3

nută morală aleasă, printr-o elevată viaţă spiri­
tuală.

Nicolae Ceauşescu,
Cuvintare la Conferinţa naţională a

scriitorilor, 24 mal 1972, Bucureşti,
Editura politică, 1972, p. 8.

861 • Nu există ceva mai imoral declt purtarea
acelora care caută să apară ca oameni de treabă,
tocmai atunci când sînt mai necinstiţi.

Cicero, De officiis, 1, 13.

862 • Comuniştii trelbuie să militeze în perma­
nenţă pentru promovarea în întreaga viaţă so­
cială a principiilor eticii şi echităţii socialiste,
a relaţiilor de colaborare şi întrajutorare tovă­
răşească, de solidaritate, stimă, încredere şi res­
pect reciproc.

Codul principiilor şi normelor muncii şi
vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii

socialiste, art. 16.

863 • Cui îşi vinde ţara, daţi-i ştreangul.

G. Coşbuc, Antologie sanscrită, XXXV.

864 • Mania de a moraliza este o cerinţă a
speciei noastre omeneşti.

Diderot, De Ia poisie dramatique, II.

134 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

865 • Ştim şi cunoaştem ce e bun, dar nu-1
practicăm.

Euripkle, Hippolytus.

866 • îm i dispare puiterea cînd îmi dispare
moralitatea.

Goethe, Maxime şi reflecţii

867 • Morala nu este decît o ştiinţă deşartă,
dacă n-o îmbinăm cu politica şi cu legislaţia.

Helvetius, Despre spirit.

868 • Adevărata morală, ca şi adevărata poli­
tică, este aceea care caută să-i apropie pe oa­
meni unii de alţii ca să-i facă să-şi făurească
cu eforturi comune fericirea lor mutuală. Orice
morală care separă interesele noastre de acelea
ale asociaţilor noştri este falsă, absurdă, con­
trară naturii.

D’Holbach, Sistemul social.

869 • Morala serveşte societăţii omeneşti pen­
tru a se ridica mai sus, pentru a se elibera de
exploatarea muncii.

V. I. Lenin,
Sarcinile Uniunilor Tineretului,
Opere complete, voi. 41, p. 312.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 1 3 5

870 • Pentru noi nu există moralitate în afara
societăţii umane.

V. I. Lenin,
în voi. Lenin despre literatură.
Editura P.M.R., Bucureşti, 1949, pag. 198.

871 • Să-ţi pui în minte că trebuie să-ţi înalţi
caracterul şi să-ţi supraveghezi mişcările su­
fletului.
872 • Examinează-te şi vei găsi în tine o co­
moară morală pe care, de o vei şti s-o utilizezi,
va produce fără sfîrşit.
873 • După cum va fi natura obişnuită a gîn-
durilor tale, aşa va fi şi fondul sufletului tău.

Marc Aurellu, Cugetări asupra vieţii.

874 • Legile simple ale moralei şi echităţii,
care trebuie să reglementeze relaţiile dintre
persoanele particulare, să devină legi supreme
în relaţiile dintre naţiuni.

Karl Marx şl Fr. Engels. Opere, voi. 17,
Editura politică, Bucureşti, 1963, pag. 3.

875 • Lucrează aşa, încît nici o urmă de ne­
dreptate sau de suferinţă să nu rămînă moşte­
nire de pe urma vieţii tale şi nici un deficit in
contabilitatea ta morală.

Slmlon Mehedinţi, Poporul, pag. 193.

876 • Cine simte ca o lege şi ca un simţămînt
că omul este un individ şi în acelaşi timp o

X36 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

parte dintr-un organism supraordonat — acela
e un om şi deci un om moral.

Georg Fr. Nicolal,
Decalogul umanitarist.

877 • Să ne dăm silinţa de a gînldi bine : iată
principiul moralei.

Blaise Pascal, Cugetări.

878 • Munca este izvorul moralităţii.

J. B. Payen

879 • Femeile pot începe revoluţia morală prin
preluarea menirii lor dinţii : nu numai creş­
terea, ci şi cultivarea copilului.

Eugen Relgis

880 • Aceleaşi lucruri pot fi morale sau imo­
rale : interesează motivul sau modul în care
sînt săvîrşite.

Seneca, Epistulae, 95, 43..

881 • Omul drept, cinstit, bun, curajos, bine­
făcător şi credincios cuvîntului său va fi întot­
deauna modelul concetăţenilor săi ; persoana
lui întruchipează sentimentul moral, marea re­
ligie a omenirii.

Emil I. V. Socec [prefaţă la Cugetări
asupra vieţii de Marc Aureliu],

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 1 3 7

882 • Nu ştiu dacă e speculant mai imoral ca
acela care speculează suferinţele şi deci dez­
orientarea necăjită a unei mulţimi de cetăţeni.

Trab,
Însemnările unui trecător, pag. 104.

883 • Cîţiva autori tratează morala aşa cum
e tratată noua arhitectură, în care se urmăreşte
mai presus de toate comoditatea.
884 • Greşelile şi dezbinările noastre in morală
provin cîtepdată din faptul că socotim oamenii
ca şi cum ar putea fi total vicioşi sau întru to­
tul buni.

VaUvenargues,
Maxime fi reflecţii, pag. 8.

885 • Ştiinţa şi puterea morală sînt stîlpii fe­
ricirii popoarelor.

A. D. Xenopol,
Scrisori sociale fi filozofice-
(Cuvintare festivă rostită la serbarea.

naţională pe mbnmîntul
lui Ştefan cel Mare, 12/27 aug. 1871].

OMENIE

886 • Muntele n-are nevoie de munte, dar
omul are nevoie de om.

Proverb basc

138 p r o v e r b e ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

887 • Omenia este inima omului.

Proverb chinez

888 • Adu-ţi aminte că eşti om.

Proverb latin

889 • Omenia este mai scumpă ca avuţia.
890 • Omul bun e ca pîinea caldă.
891 • Omenia omenie cere, şi cinstea cinste.
892 • Omul fără omenie e ca şi trupul fără
suflet.
893 • Oricine eşti şi oriunde eşti, adu-ţi aminte
că om eşti.
894 • Fereşte-te de cei fără omenie că-s cu
mult mai răi decît cele mai crude fiare.
895 • De om ibun şi de vremea bună nu te mai
saturi.

896 • Om fiind şi tu, pe orice om ca pe tine
să-l socoteşti de om.
897 • Omul de omenie crede omului de omenie.
898 • Omul e ca un puţ cu apă : cu cît face
mai mult bine, cu atît mai mult îi vine.
899 • Omul cuminte linişte aduce.
900 • Omul cu clanţa domoală are oriunde
aciuială.
901 • Omul inimos ca un pom frumos ; el te
umbreşte, el te hrăneşte, el te încălzeşte.
902 • Cine pe altul omeneşte, pe sine se cin­
steşte.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 139

903 • Fapta bună laudă pe om.
904 • Sub copacul frumos mulţi se adăpostesc.
905 • Omul se îndreaptă după oameni.
906 • Omul nu iese cu dosul la oameni, ci cu
obrazul.
907 • Omul nu se bate cu băţul, ci cu cuvîn-
tul.
908 • Lumea să te laude, cîinii să te latre.
909 • Omul prea bun e nebun.
910 • Nu tot omul e om.
911 • Are omenie ca porcu-n cocie.
912 • Murdăria (sufletească) pierde omenia.
913 • Mai bine să mori de foame decît să iei
plinea săracului.
914 • Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om,
ci ceea ce iese din gură.
915 • Şi-a mîncat omenia cu lingura.
916 • Sub părul fără roade nu se adună pă­
sările.
917 • S-a ales şi el primar, a umplut satul de
amar.
918 • Omul îndărătnic şi pizmaş ca racul îşi
mănîncă carnea singur.
919 • Omul la rău aleargă cu armăsarul şi la
bine merge cu carul.
920 • Omul rău e ca un cărbune, dacă nu te
arde te înnegreşte.
921 • Omul viclean se îmbracă cînd în piele de
oaie cînd în piele de vulpe.
922 • Păcatul alungă pe om parcă îl alungă

tătarii.

140 PR O V ER B E Ş I C U G ETĂ R I D E S PR E OM ENIE

923 • Poate să fie strugur, dar nu-i poamă.
924 • Tot omul e dator să ţie satul de vorbă.
925 • Trece-1 cu vederea pînă-i crapă fierea.
926 • Cine legea nu-şi cinsteşte, fără lege se
numeşte.
927 • Duşmănia strică omenia.
928 • Cu oameni răi, rău te faci, cu cei de
omenie mănînci colaci.
929 • Pasărea se prinde cu grăunţe, omul cu
vorbe frumoase.

Proverbe româneşti

930 • Cine vrea să-şi ucidă cîinele său, destul
să zică că-i turbat.
931 • Omul vesel e ca soarele, luminează acolo
unde intră.
932 • Buna vecinătate e mai ceva ca frăţia.
933 • E greu să te saturi de o zi frumoasă şi
de un prieten bun.
934 • Preţul omului numai omul îl ştie.
935 • Cine nu-i om cu adevărat nu ştie pre­
ţul omului.
936 • Omul este mai dur ca piatra şi mai gin­
gaş ca floarea.
937 • Omul care nu ştie să facă bine nu este
om.
938 • Omu'l needucat este ca un corp tfără su­
flet.
939 • Nu prin bogăţie se face omul om.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 14J

940 • Oamenii care se supun celor josnici sînt
cei mai josnici.
941 • In pasărea rănită nu arunca cu pietre.
942 • Să te temi de omul prea tăcut şi de apa
lină.

Proverbe turceşti

943 • Valoarea omului este cantitatea de ener­
gie morală, intelectuală şi fizică ce o poartă în
pieptul său.

Amado Ruiz R.,
Secretul succesului, cap. 21, pag. 173.

944 • Omul îi este omului prieten, tovarăş şi
frate.

Anatoll Alexin,
Dialog despre omenie, pag. 5.

945 • A rămîne om, cînd exemplul [rău] te is­
piteşte şi-ţi aduce ştirbiri, e o frumuseţe.

T. Arghezi

946 • Ar fi mai curînd cazul să plîngem decît
să facem haz văzînd slăbiciunile omului.

Bayle [citat de Salnte-Benive
în Pagini de critică].

947 • Multe minuni sînt în univers, dar ca­
podopera creaţiunii e tot inima unei mame.

E. Bersot

11 — P ro v erb e şl cugetări despre om enie

142 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE; OMENIE

948 • Sentimentele înalte, afecţiunile vii, gus­
turile simple, iată ce face pe un om.

De Bonald

949 • Bucuria omului e omul.

Bossuet

950 • Omul se naşte debitor societăţii umane.

L. Bourgeois

951 • Fiţi cinstiţi şi plini de omenie. Şi dacă
îmi spuneţi : „Ce vom avea mai mult“ eu vă
voi răspunde : „Omenie şi cinste“.

La Bruyere, Caracterele, XI, 75.

952 • O fiinţă cu merit este asemenea unei
flori de grădină, îngrijită pentru gingăşia şi
parfumul ei.

La Bruyere, Texte, pag. 271.

953 • Există suflete murdare, plămădite din
mîl şi gunoi, îndrăgostite de cîştig şi interes, tot
astfel după cum sufletele frumoase iubesc glo­
ria şi virtutea.

La Bruyere, Texte, pag. 222.

954 • Rangul este inscripţia pe o monedă, au­
rul este omul.

Robert Burns

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 1 4 3

955 • Omul este un zeu pentru om dacă îşi cu­
noaşte datoria.

Caecilius

956 • Toată omenia şi vrednicia omenească în-
tr-aceasta se plineşte ca pe neputincios să ajute
şi neştiutorului nu numai cu cuvîntul, ci mai
vîrtos cu fapta, pilda avea să-i arate.

Dimitrie Cantemir

957 • Nu trebuie să uităm nici un moment că
mai presus de orice se află om ul; dezvoltarea
lui multilaterală trebuie să stea în centrul tu ­
turor preocupărilor partidului nostru, trebuie
să fie ţelul suprem al societăţii noastre socia­
liste.

Nicolae Ceauşescu,
în volumul Conferinţa Naţională

a Partidului Comunist Român,
19—21 iulie 1972, Editura politică,

Bucureşti, 1972, pag. 66.

958 • Să facem din zicala românească „a fi om
de omenie11 o zicală nouă : „a fi comunist de
omenie !u

Nicolae Ceauşescu,
Cuvîntare rostită în încheierea
lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R.
din 3—5 noiembrie 1971, în voi.
Plenara C.C. al P.C.R., 3—5 noiembrie
19h, Editura politică, 1971, p. 481.

144 p r o v e r b e ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

959 • [Umanismul socialist] pune pe primul
plan omul şi, totodată, îmbină interesele parti­
culare cu cele ale întregii societăţi, asigură bu­
năstarea şi fericirea fiecăruia, odată cu a între­
gului popor.

Codul principiilor şi normelor muncii şi
vieţii comuniştilor ale eticii fi echităţii

socialiste, p. 29.

960 • Omul va deveni mai bun, cînd o să-i
arăţi cum este el în realitate.

A. P; Cehov

961 • Nu nedreptăţi pe nimeni şi fă bine tu ­
turora, numai pentru faptul că ei sînt oameni.
962 • Omul laş, omul nesocotit şi omul rău nu
pot fi fericiţi.

Cicero

963 • Cel mai mare bine ca şi cel mai mare
rău este făcut oamenilor de către oameni. înlă­
turarea răului şi bunăvoinţa oamenilor se cîş-
tigă numai prin virtute şi demnitate morală.

Cicero,
Despre îndatoriri, Cartea II, pag. 217.

964 • Cine îşi apără ţara, chiar cînd îl aşteaptă
ura, moartea, pedeapsa, acela trebuie socotit
că-i într-adevăr un om.

Cicero, Pro Milone, 82.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 1 4 5

965 • Trebuie ca mai întîi noi înşine să fim
oameni de bine, şi apoi să căutăm pe cei ce se
aseamănă cu noi.

Cicero, Despre prietenie, XXII.

966 • Cine n-are caracter nu este un om : este
un lucru.

Nicolas Sebastlem Chamfort,
Maximes et pens&es

967 • Un oraş în care s-ar practica principiul
că omul este mai preţios decît bogăţia şi decît
luxul, curînd ar fi în fruntea civilizaţiei ; un
oraş în care oamenii ar fi crescuţi aşa ca să fie
vrednici de numele lor, ar ajunge metropola
lumii.

Channing

968 • Omul pentru om este zeu sau lup.

Charron

969 • Omul nobil este împins totdeauna către
lucruri drepte şi legale; de aceea este vesel,
ziua şi noaptea, puternic şi fără griji.

Democrit, Fragmente, 68.

970 '• Sînt bun că privirea unui copil [...] Sînt
crud ca răzvrătirea ..unui nedreptăţit : sjnţ. om.

.....0."Den£usearn*-------------------------------------------fiul

146 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE

971 • Oamenii instruiţi se caută unii pe a lţii;
le place să se vadă şi să se întreţină.

Dents Diderot,
Texte pedagogice alese, pag. 185.

972 • Numai cei buni resimt sentimentul de
compătimire şi afecţiune luminată care, reunind
om cu om, îl face prietenul tuturor concetăţe­
nilor săi.

Denis Diderot, Combaterea sistematică
a lucrării lui H elvetius: Omul.

973 • Caut un om.

Dlogene Cinicul.

974 • Oamenii mari au fost fericire pentru
omenire, dar au fost de fapt cei mai mari nefe­
riciţi.

1. Duclci

975 • Sîntem oameni şi deci purtarea noastră
trebuie să fie umană.

Eurlplde

976 • Oamenii sînt toţi fraţi.

F£nelon, Aventurile lui Telemac,
fiul lui Ulise, I I I ; XVII.

977 • Mi s-a întâmplat să aud de sfinţi şi su­
praoameni, dar n-am avut niciodată plăcerea

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 147

să-i întîlnesc şi trebuie să mărturisesc că sint
sceptic în privinţa existenţei lor. Cred însă în
oameni şi în ceea ce e făurit de mina omului.

Gandhljl

978 • Omul sălbatic e şi el om.

Epopeea lui Ghilgameş, tableta X,
pag. 140.

979 • Pentru omul activ, totul e să facă ceea
ce e just şi se cuvine.
980 • Nobil să fie omul, milostiv şi bun.

Goethe

981 • Q nd oamenii devin răi de tot, nu mai
iau parte la viaţă decît bucurîndu-se de răul
altora.
982 • Dacă maimuţele ar ajunge să se plicti­
sească, s-ar preface în oameni.

Goethe, Maxime şl reflecţii.

983 • Ultimul produs al naturii mereu în dez­
voltare este omul.

Goethe, Despre literatură şi artă.

984 • Omul este centrul universului, fiindcă
numai în om materia a ajuns la cunoştinţa pro­
priului său eu, a ajuns să se cunoască.

Octavian Goga

148 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE» OMENIE

985 • Nu apreciem oamenii mari d e d t atunci
dînd noi înşine sîntem făcuţi să fim apreciaţi
de alţii.

Helvetius, C. A., Despre spirit
[discursul IV, cap. XVI].

986 • Dintre toate fiinţele, cea mai necesară
omului este omul.

D’Holbach, Sistem social, I.

987 • Să te pasionezi pentru ce-i ibun, adevă­
rat, d re p t; să suferi cu cei care suferă ; să simţi
în sufletul tău toate loviturile date cărnii ome­
neşti de către toţi călăii.

V. Hugo, „W. Shakespeare"
[în împotriva artei pentru artă].

988 • Intr-o zi, să sperăm, globul întreg va fi
civilizat şi atunci se va împlini visul inteli­
genţei.

V. Hugo, Despre caracterul universal
al literaturii.

989 • Poetul este singura fiinţă vie căreia îi
este dat să tune şi să şoptească, avînd în el, ca
şi natura, bubuitul norilor şi freamătul frunzei.

V. Hugo, W. Shakespeare
[capit. împotriva artei pentru artă],

990 • Orice om, din cauza unui simţ atavic,
are tandreţe pentru puii de om şi, prin deri­

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 1 4 9

vaţie, de animal, de plantă, şi chiar pentru mi­
niaturile de obiecte.

G. Ibrăileanu

991 • Pentru a îi cu adevărat om, trebuie să
te gîndeşti la două lucruri : că atîţia oameni au
fost ca să fii tu, şi tu însuţi ca să fie după tine
atîţia oameni !

Nicolae Iorga

992 • Oamenii care vor să săvîrşească un lu ­
cru folositor trebuie să facă să dispară din toate
ocupaţiile lor cuvintele zadarnice şi acţiunile
care nu contribuie cu nimic la îndrumarea
vieţii.

Isocrate,
Critica eristicii şi definiţia filozofiei.

993 • E o măre cinste să fii om distins şi să
ţi se spună de lume : Iată un om.

994 • Un om răutăcios nu e niciodată fericit.

Juvenal

995 • Mărginit prin natura sa, infinit în do­
rinţe, omul este un zeu căzut care-şi aminteşte
de cer.

Lamartine, Meditaţii [Omul].

150 p r o v e r b e ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

996 • Feriţi-vă de oamenii care cred că totul
e bine, de cei care cred că totul e rău şi mai
ales de cei care rămîn indiferenţi la toate.

Lavaler

997 • Mulţumeşte-te să fii om !

Leasing, Natan înţeleptul, III, 9.

998 • Cea mai nobilă preocupare a omului este
omul.

Lessing, Natan înţeleptul
[Motto la prefaţa făcută

de Paul Langefelder],

999 • Omului îi este mai drag, totdeauna, un
om decît un înger.

Lessing

1000 • Un ceas care să strige la fiecare sfert
de oră stăpînului său : Tu..., la fiecare jumă­
tate : Tu eşti..., la fiecare trei sferturi : Tu eşti
un..., şi cind bate ora întreagă : Tu eşti un om.

Lichtenberg, Aforisme-Eseuri.

1001 • Există intr-adevăr o specie de oameni
tăcuţi şi sensibili, care atunci cind se bucură
arată ca şi alţii cind plîng.

Lichtenberg, Jalba nebunilor.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 151

1002 • Smerit întotdeauna şi fără gînd viclean./'
Fii milostiv cu omul, cu pasărea, cu frunza, /
Iertare şi dreptate în fapte şi-n cuvînt / Aceas-
ta-i legea sfîntă şi cea mai omenească !

Mahăbhărata
[cîntul Astika cel de două ori născut],

pag. 169.

1003 • Omul nu e ceea ce ascunde, el e ceea
ce înfăptuieşte.

Andre Malraux

1004 • Orice om mă interesează îndeaproape
şi e de datoria mea să-i fac binele şi să-l sufăr.
1005 • Cînd vrei să simţi bucuria, gîndeşte-te
la însuşirile frumoase ale acelora care trăiesc
cu tine, de pildă la activitatea unuia, la mo­
destia altuia, la generozitatea vreunuia din ei,
la cutarş însuşire nobilă...
1006 • Nu te amăgi că trăieşti o veşnicie. Cît
trăieşti, sileşte-te să ajungi om de omenie.
1007 • Omenie : pildă de ocîrmuire în casă.
1008 • Suflet netulibunat şi totuşi plin de cele
mai dulci sentimente pentru ceilalţi.
1009 • Aminteşte-ţi că toate fiinţele cu jude­
cată au fost făcute ca să se sufere unele pe al­
tele, că această răbdare face parte din justiţia
comună.
1010 • Un om care, fără să piardă o singură
clipă, se sileşte să se măsoare cu fiinţele cele
mai virtuoase, poate fi socotit ca un ministru
al zeilor.

152 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE) OMENIE

1011 • Fie altul mai inteligent decît tine, dar
să nu fie mai omenos [...] decît tine.
1012 • Oamenii au fost făcuţi unii pentru
alţii. Instruieşte-i deci, ori înduiră-i.

Marc Aureliu, Cugetări asupra vieţii.

1013 • Omul cel mai desăvîrşit este [...] neîn­
tinat de minciună, de ipocrizie, de desfrinare
şi de convenţionalism.

Marc Aureliu, Către sine însuşi, XI, I

1014 • Omul este fiinţa supremă pentru om.

Karl Marx,
în voi. Dicţionar de etică pentru tineret,

pag. 433.

1015 • Dacă împrejurările sînt acelea care-1
formează pe om, trebuie să facem ca împreju­
rările să fie omeneşti.
1016 • Dacă omul este prin natura lui o fiinţă
socială, înseamnă că numai în societate poate
el să-şi dezvolte adevărata lui natură, iar forţa
naturii lui trebuie apreciată nu după forţa in­
divizilor izolaţi, ci după forţa societăţii.

Karl Marx şi Fr. Bngels,
Sfînta familie sau critica criticii critice,

în voi. Marx-Engels despre religie,
Editura politică, Bucureşti, 1963, pag. 52.

1017 • Omul care munceşte numai pentru sine
ajunge un savant celebru, un mare înţelept, un

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 1 5 3

excelent poet, dar niciodată un om desăvîrşit,
un om cu adevărat mare.

Karl Marx, Reflecţiile unui tînăr
la alegerea profesiunii.

1018 • Pentru omul de temperament etic, soarta
cea mai prielnică e să se poată apropia măcar
la bătrîneţe — şi să apropie şi pe alţii — de
ceea ce se cheamă omenie, însuşirea cea mai
de preţ a vieţii.

Staiion Mehedinţi, De senectute.
Bătrîneţea în cadrul muncit
pentru cultură, pag. 26.

1019 • Nu da cu piciorul în cel nefericit, căci
soarta e comună tuturor.

Menandru

1020 • Căsătoria este şcoala cea mai bună a
ordinei, a bunătăţii, a omeniei.

Mirabeau

1021 • Mulţi oameni, ca şi cifrele, poartă va­
loare numai prin poziţia lor.

Napoleon I

1022 • Intreabă-te mereu ce faci şi taci ! Să
fii îndurător cu cei săraci.

O mie şi una de nopţi
[basmul Straşnica istorie cu un fecior

îndrăgostit şi un bărbier].

154 p r o v e r b e ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

1023 • Nenorocirile se uită mai repede decit
ne închipuim, şi această virtute omenească, ui­
tarea nenorocirilor, eu o socotesc lege a mer­
gerii înainte.

O mie fi una de nopţi
[basmul îngroparea de viu].

1024 • Domnitorul care nu-i urm at de servi­
tori, nu-i cunoscător al virtuţilor, chiar dacă-i
bogat şi de familie nobilă şi veche.
1025 • In Mahăbhărata este vorba de cinci fe­
luri de morţi vii : cel sărac, cel bolnav, cel prost,
cel pribeag şi cel care veşnic serveşte.

Panceatantra, cartea I, cuget. 73 ; 266.

1026 • Omul să nu facă altora ceea ce-i rău
pentru el.
1027 • Dacă cineva merge la cer tăind copacii,
omorînd animale şi vărsînd sînge, atunci cine
se mai duce în iad ?

Panceatantra,
cartea a IlI-a, cuget. 103 ; 106.

1028 • Omul nu este decit o trestie, cea mai
slabă a naturii, dar o trestie capabilă să gîn-
dească.
1029 • Omul nu este nici înger, nici fiară.
1030 • Josnicia omului dispare pentru a nu ne
mai lăsa să vedem decit măreţia sa.
1031 • In gîndire stă măreţia omului.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 1 5 5

1032 • E primejdios să-i arăţi omului cit de
asemănător este fiarelor fără să-i arăţi propria
lui măreţie.

Pascal, Cugetări.

1033 • Putinţa de a trăi noi înşine în sufletul
altuia e singura adevărată valoare omenească.

V. Pârvan

1034 • Voiţi să ştiţi oît preţuieşte un om ? As-
cultaţi-1, studiaţi-1 în legăturile sale cu cei mai
mici decît el.

F. Pecaut

1035 • Nu toţi oamenii pot fi Ciceroni şi Pla-
toni, Virgili sau Homeri, dar toţi pot fi oameni
buni. Prefer om fără cunoştinţe literare, decît
cunoştinţe literare fără om.

Francesco Petrarca

1036 • Oamenii sînt buni sau răi după cum
se recompensează virtutea sau viciul.

Pliniu cel Tînăr,
Panegiricul împăratului Traian, VII, 44.

1037 • Omul singur, între toate făpturile, simte
şi o altă emoţie decît a propriei sale suferinţe.
Lovitura durerii aproapelui său îl mişcă şi, ve­
nind în ajutorul celui lovit care suferă, se simte
el însuşi uşurat.

Prevost-Paradol

156 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE

1038 • Omul este măsura tuturor lucrurilor.

Protagoras, Fragmente, 1.

1039 • A avea simpatie pentru fericirea altora
presupune un suflet cu adevărat nobil şi dez­
interesat.

A. S. Puşkin

1040 • Mă silesc să nu mă simt fericit decit
făcînd pe alţii fericiţi.

J. Renard

1041 • Nobleţea este un instrument strălucitor
în timp.

Rivarol

1042 • Să slăvim omul ! Să-i inspirăm cele
mai sfinte sentimente : Respectul faţă de om !

Romaiin Rolland

1043 • Plînsul este adeverinţa omeniei.

Schiller

1044 • Cit timp sintem printre oameni să ne
purtăm omeneşte.

Seneca, Despre minie, III, 43.

1045 • Omenia ne opreşte să fim trufaşi faţă de
semeni, ne opreşte să fim lacomi.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 157

1046 • Cine îl plînge pe cineva că a murit, îl
plînge că a fost om.
1047 • Primejdia care vine din partea omului
e neaşteptată şi cu cit se apropie mai mult de
tine, cu atît e mai grijuliu ascunsă.
1048 • Bucură-te de bucuria fiecăruia, îmtris-
tează-te de răul fiecăruia ; nu uita unde tre­
buie să ajuţi, de ce trebuie să te fereşti.

Seneca, Scrisori către Lucilius.

1049 • Oamenii virtuoşi îşi sînt folositori unii
altora căci ei practică virtuţile şi menţin înţe­
lepciunea la înălţimea lor.
1050 • Zeilor ! Metehne ne daţi mereu, pentru
a rămîne oameni.
1051 • Ce capodoperă este o m u l! Cît de nobilă
este inteligenţa lui şi cît de mari calităţile lui
sufleteşti ! Ce lucru desăvîrşit este omul ! Ce
aleasă este cugetarea şi cît de nemăsurate însu­
şirile [...] Podoaba luminii ! Pildă a vietăţilor !

Shakespeare

1052 • Păcatul cel mai mare faţă de semenii
noştri nu este să-i urăşti, ci să-i priveşti cu
nepăsare. Acesta-i miezul neomeniei.

G. B. Shaw

1053 • Multe lucruri minunate există, dar ni­
mic nu-i mai minunat decît omul.

Sofocle, Antigona

12

158 p r o v e r b e ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

1054 • Omului nimic nu-i este mai folositor
decît omul.

Spinoza

1055 • Dacă ne vom uita însă amîndoi unul în
ochii celuilalt şi vom asculta cu atenţie vocea
noastră lăuntrică, măsurîndu-ne tăria spiritu­
lui, atunci vom simţi cit de mare este puterea
seninătăţii, forţa năvalnică a măreţiei sufleteşti
şi mai cu seamă puterea convingerii, care, toate
la un loc, ne smulg din această atmosferă de
închisoare, apăsătoare, pustie şi aproape deznă­
dăjduită.

Ernst Thălmann,
Scrisoare către un tovarăş de închisoare.

1056 • Pentru ca un copil să devină om, tre­
buie ca din copilărie să educi în el omul, altfel
va rămîne copil toată viaţa.
1057 • Omul cult mai bine îşi pricinuieşte o
daună decît să se înjosească.
1058 • Influenţa culturii înalţă sufletul omului
şi deschide căi nu numai pentru autoperfecţio-
nare, dar şi pentru autocontrol.

Rabindranath Tagore,
Articole despre educaţie şi învăţămînt.

1059 • Oamenii cumsecade sînt sever criticaţi
de unii, lăudaţi de a lţii; despre oamenii de ni­
mic, nimic.

Teognis de Megara,
Poeme elegiace, 795.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 1 5 9

1060 • Omul nu poate fi conceput în afara so­
cietăţii.

L. N. Tolstoi

1061 • Privit în specia şi dimensiunile sale,
un om este un om, adică în primul rînd animal
uman.

Leomardo Da Vinci

1062 • Ideea de luptă a omului împotriva omu­
lui a fost şi va rămîne o mare, dureroasă şi ru ­
şinoasă absurditate.

G. M. Vlădescu

1063 • Tratăm pe oameni ca pe nişte scrisori
primite. Le citim în grabă, dar nu le recitim.

Voltalre

1064 • Faţă de celelalte fiinţe, oamenii trăiesc
ca Beii, fiindu-le cu m ult superiori prin na­
tura corpului şi a sufletului.

Xenophon, Memorabilia.

ONOARE

1065 • Sumanul alb se poate negri ; cel negru
nu se poate albi.

1066 • Un nume bun e ca o moşie.

12*

160 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

1067 • Se numără de neam mare dar cinste
de catîr are.
1068 • E ruşine pentru cel ce linge de unde a
scuipat.
1069 • înjurăturile întină pe înjurător.

Proverbe româneşti

1070 • Falsa măreţie e sălbatică şi stă departe:
cunoscîndu-şi slăbiciunea se ascunde sau cel
puţin nu-şi arată chipul din faţă.

1071 • La unii oameni aroganţa ţine loc de
măreţie a caracterului; inumanitatea de tărie
sufletească, şi viclenia, de spirit.

La Bruyâre, Despre om

1072 • Pot dovedi oricui că cine munceşte
bine, cu demnitate, poate, prin înseşi aceste
două însuşiri, să îndure nenorocirea.

Beethoven

1073 • Dacă aş mînca hrana ruşinii şi a bleste­
melor, aş fi acela care, odată cu venirea iernii
ar avea acoperămînt de stuf.

Epopeea lui Ghilgameş,
Tableta a Vl-a, pag. 94.

1074 • Cine vorbeşte de bine pe cel care îl vor­
beşte de rău, e mai presus de orice laudă. Nu
este răzbunare mai eroică decît aceea prin ta­

PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 1Q1

lent şi merit, adică prin lucrurile care înfrîng
invidia.

Baltasar Gracian

1075 • Să nu mi se fălească nici un pisc, că
din pămînt el singur n-a ţîşnit.

Lessing,
Natan înţeleptul, scena III, actul II.

1076 • Nu căuta să te înalţi defăimând pe alţii.
Caută prin propriile tale calităţi să te deose­
beşti de oamenii de rînd.

Măhâbhărata 12, 10576.

1077 • Nu este în puterea unui stăpînitor să-şi
creeze oameni după nevoile obşteşti, dar
depinde de el să-i întrebuinţeze aşa după cum
sînt, aşezînd pe fiecare după meritul lui.

Marc Aurellu,
Cugetări asupra vieţii, pag. 4.

1078 • Onoarea nu este totdeauna preţul me­
ritului ; ea este adesea un partaj al crimei decit
recompensa virtuţii.

Chevalier de M§ră,
Maxime.

1079 • Ferească-mă sfintui să fiu om de
onoare conform descrierii făcută zilnic de cei

162 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE

care vorbesc despre ei înşişi ca despre nişte
oameni onorabili.
1080 • Acela care pică îndărătnicit Sn bărbăţia
lui, acela care văzînd moartea cu ochii nu-şi
pierde încrederea, acela care, pe cînd îşi dă
duhul, priveşte adversarul cu îndrăzneală şi
dispreţ, nu e învins de oameni ci de so artă;
e ucis dar nu înfrînt.

M onta igne

1081 • Folosirea forţei înjoseşte pe cel care o
aplică, după cum jigneşte pe cel împotriva că­
ruia este aplicată.

Jawaharlal Nehru, Autobiografie, cap.
Post-scriptum, pag. 582.

1082 • Pentru atingerea unui scop demn tre­
buie folosite mijloace demne.

Jawaharlal Nehru, Autobiografie, cap.
Non-colaborarea, pag. 80.

1083 • Dezaprob deopotrivă pe cei care se
mulţumesc să-l laude pe om, pe cei care sint
gata să-l defăimeze şi pe cei care se consolează
petrecînd ; nu-i pot aproba decît pe cei care
caută gemînd.

Blaise Pascal,
Cugetări.

1084 • Onoarea câştigată stă chezăşie pentru
cea care urmează a fi cucerită.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 163

1085 • Există o demnitate oare nu atîrnă de
noroc : este o anumită atitudine care se dis­
tinge şi care pare a ne destina pentru lucruri
m a ri; este preţuirea pe care ne-o dăm sin­
guri, fără a ne da seama ; prin această calitate
cîştigăm respectul celorlalţi oameni şi de obicei
ea este aceea care ne pune deasupra lor mai
mult decît naşterea şi decît meritul.
1086 • Meritul oamenilor are anotimpul lui,
întocmai ca fructele.

La Rochefoucauld,
Reflecţii sau maxime morale.

1087 • Demnitatea umană e (în mîinile noas­
tre ; păstraţi-o ! Ea coboară cu voi ! Cu voi se
va înălţa.

Fr. Schiller,
Die Kllnstler, 30.

1088 • Un nume bun la un om sau la o fe­
meie e darul sfînt al vieţii.

Shakespeare

1089 • Adevărata măreţie este să ai întrunite
în tine slăbiciunea omului şi seninătatea unui
zeu.

Seneca, Scrisori către Lucilius, LIII.

1090 • Ai grijă de nume că acesta-ţi va rămîne
mai mult decît o mie de comori de aur.

Ben-Sirah,
Cartea înţelepciunii in viaţă, 41, 15—16.

1Q4 PROVERBE Ş I CUG ETĂRI D E SPR E OM ENIE

1091 • A proceda în aşa fel încît să te poată
pedepsi alţii pentru vina ta proprie, nu este
demn de un om.

Rabindranath Tagore,
Articole despre educaţie fi invăţămînt.

1092 • Eşti încă tare departe de a fi plăcut
cuiva, cînd n-ai decît duh.
1093 • Există oameni care trăiesc fericiţi fără
să ştie.

Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii, pag. 106 ; 70.

PACE

1094 • Dreptatea cu pacea cînd se îmbrăţi­
şează, fericirea ne înconjoară.
1095 • Orice dai pentru o împăciuire nu con­
stituie o pierdere.
1096 • Pacea să fie gîndul tău, pacea — cu-
vîntul tău, pacea — cinstea cea mai mare.
1097 • Cel ce împacă pe altul, pacea de la el
se ţine.
1098 • Pururea să te sileşti ca pe vrăjmaşii tăi,
prieteni să-i dobîndeşti.

Proverbe româneşti

1099 • Războiul este cel mai îngrozitor lucru
din lume.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 165

1100 • Fie ca-n suflet toţi să fim poeţi / Şi-n
loc de-obuze, pe planeta noastră / Doar lire să
răsune-n veci.

Anatoli Alexin,
Dialog despre omenie, pag. 129—130.

1101 • Mai mare vrednicie a socoti nu poate,
decît îndată gîlceava în pace a întoarce, şi pe
cît mai în grabă ar fi, cu atît mai lăudată
ieste.

DLmitrie Cantemir,
Istoria Ieroglifică, partea a IlI-a,

pag. 194.

1102 • Stă în puterea noastră, a tuturor, ca,
acţionînd cu deplină răspundere faţă de desti­
nele popoarelor noastre, faţă de cauza progre­
sului, bunăstării şi fericirii generale, faţă de
cauza păcii, să asigurăm lichidarea încordării
în viaţa internaţională, instaurarea unei politici
noi, de colaborare şi pace pe pămînt.

NLcolae Ceauşescu,
Discursul solemn al preşedintelui
Nicolae Ceauşescu, ziarul Scînteia,

nr. 10131 din 18 martie 1975,
anul XLIV, pag. 3.

1103 • Cînd zăngănesc armele, muzele tac.

Cicero, Pro Milone, 4, 10.

1104 • Dulce este cuvîntul pace, şi ea însăşi
este binefăcătoare ; însă este o mare deosebire

166 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

între pace şi robie : pacea este libertatea netul­
burată ; robia este cea mai mare nenorocire,
care trebuie respinsă nu numai prin război, dar
chiar şi prin moarte.

Cicero,
Philippica, 2, 19.

1105 • Nimeni nu este atît de nebun să
aleagă războiul în locul p ăcii! In timp de pace,
copiii îşi îngroapă părinţii, iar în timp de
război, părinţii pe copii.

Observaţie a lui Cresus,
raportată de Herodot, Istorii, 87.

1106 • Este un singur mijloc de a asigura
pacea : a fi curajos şi hotărît. Pace, dar nu în
umilinţă şi slăbiciune !

Paul Doumer,
Cartea copiilor mei, XXVJI.

1107 • Sub vină grea se-ndoaie / Cei ce-n-
deamnă la războaie / Pe un rău şi lacom rege.

Esop, fabula Trompetul.

.1108 • Nebuni ce sînteţi, voi care căutaţi glo­
ria în lupte şi credeţi că puteţi pune capăt su­
ferinţelor oamenilor prin suliţele războinice.

Euripide, Elena, 1151.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE \fff

1109 • Războiul este arta de a ucide în mare
şi de a face cu glorie ceea ce, făcut în mic,
duce la spînzurătoare.

J. Fabre,
Amintiri entomologice, VIII, 131.

1110 • Pacea universală se va realiza într-o zi,
nu pentru că oamenii vor deveni mai buni, dar
pentru că o nouă ordine a lucrurilor, o ştiinţă
nouă, noi necesităţi economice le vor impune
starea de pace.

A. France, Pe piatra albă.

1111 • Non-violenţa este infinit superioară
violenţei şi iertarea este mai mărinimoasă decît
pedeapsa.
1112 • Non-violenţa este legea speciei noastre,
aşa cum violenţa este legea fiarelor. In fiară
spiritul doarme şi ea nu cunoaşte altă lege decît
a forţei fizice. Demnitatea omului cere ca el
să se supună unei legi superioare — forţei spi­
ritului.

Mahatma Gandhl
[citat de J. Nehru în Autobiografie,

pag. 90].

1113 • Legea divină nu permite să se fălească
cineva că a ucis.

Homer, Odiseea.

168 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

1114 • Pacea este virtutea civilizaţiei, războ­
iul este crima sa.

Victor Hugo, Fapte şi vorbe.

1115 • O, da, mă mir cum pot să fie / Mîini ce
mai înalţă arma cruntă / Cînd a cîntat o
oiocîrlie !

V. Hugo, poezia Războiul

1116 • Dacă sabia se înverşunează, civilizaţia
să se indigneze.

V. Hugo, Centenarul lui Voltaire
[Din „Fapte şi vorbe"].

1117 • Omenirea este urmărită de un blestem
dacă, pentru a-şi dovedi curajul, este osîndită
veşnic să ucidă.

Jean Jaurăs, citat de Marcelle Auclair,
In voi. Viaţa lui Jean Jaures,
Editura politică, Bucureşti,
1966, pag. 232.

1118 • Capitalismul poartă în el războiul după
cum norul poartă furtuna.

Jean Jaures, citat de Maurlce Thorez,
p. 366.

111? • A te bucura de o cucerire înseamnă a
te bucura de pierderea vieţilor omeneşti.

Lao Tzl,
Calea cea simplă, 31.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 169

1120 • Popoarele nu au nici un motiv să se
lase tîrîte în războaie, să sîngereze pentru gre­
şelile şi păcatele diplomaţilor.
1121 • Industria de armament este brutală,
robustă, plină de dispreţ cinic faţă de argumen­
tele şi metodele cit de cit civilizate, întocmai
ca militarismul — această brutalitate concen­
trată şi sistematizată a violenţei. Industria de
armament este monstruoasă ca forţă, nesăţioasă
ca pretenţii şi pătimaşă în setea ei de profit.
Se hrăneşte cu amarul bănuţ al săracilor, pe
care-1 transformă în dulci milioane pentru mag­
naţii banului.
1122 • [...] Prea multă vreme nu se poate
şedea pe baionete. [Replică la dictonul lui
Talleyrand-Perigord (1754—1838), care spunea
că poţi face orice cu baionetele, dar nu te poţi
aşeza pe ele, dar şi la convingerea iuncherilor
prusaci care susţineau că nu se simt în sigu­
ranţă decît la adăpostul baionetelor.]

Karl Liebknecht,
Cuvîntări, Scrisori si Articole alese,

p. 174.

1123 • Nevătămarea este legea supremă pentru
toate fiinţele.
1124 • Să judecăm cuminte şi fără părtinire !
Omorul nu-ţi aduce nici bucurii, nici pace.
1125 • Omorul e cea mai ticăloasă dintre fără­
delegi. / Cu cit. mâi tare-1 cauţi, cu atît mai

170 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

degrabă / Ţi-e dat să cazi tu însuţi de-o moarte
ruşinoasă : Uciderea e răul şi e pieirea lumii.

Mahăbhărata
[clntul Sfatul zmeilor], 133.

1126 • Nu cuteza nici floare, nici fiară să
ucizi.

Mahăbhărata
[cîntul Mastika cel de două ori născut],

16Q

1127 • Dezvoltarea societăţii omeneşti va duce
în cele din urmă, într-un viitor nu prea înde­
părtat, la desfiinţarea războaielor — această
monstruoasă exterminare reciprocă a omenirii.

Mao Tze-Dun,
Opere alese, voi. 1, p. 312.

1128 • Nu poate fi liber un popor care asu­
preşte alte popoare.

Karl Marx,
citat de Maurlce Thorez.

1129 • Cine nu se înduplecă la pace, dacă
vede la cei dimprejur numai gînduri paşnice ?

S. Mehedinţi,
Altă creştere, Şcoala muncii, pag. 102.

1130 • Cînd izbîndeşte umanitatea, războiul
este mort.

Georg Fr. Nlcolai,
Decalogul umanitarist.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 171

1131 • Două oştiri înfricoşate s-au luptat ziua
întreagă; au ostenit spre seară; iar noaptea
au adormit una lingă alta...

O mie şi una de nopţi
[basmul Istoria dervişului al doilea].

1132 • Pacea este prielnică ; înlăuntrul păcii
s-a născut iubirea.

Ovidiu, Amores, 3, 2, 50.

1133 • Pacea dulce e firească oamenilor ; mînia
sălbatică a fiarelor.

Ovidiu

1134 • Cu cel lipsit de sinceritate să nu se în­
cheie pace. Orknt de strînsă ar fi alianţa cu el,
nu trece mult şi din pricina răutăţii sale el se
schimbă din nou.

Panceatantra,
cartea a IlI-a, cugetarea 25.

1135 • Cît stă în puterea voastră, trăiţi în bună
pace cu oamenii.

Pavel din Tars, Romani, 12, 18.

1136 • Triumful proletariatului — punînd capăt
oricărei exploatări a omului de către om... —
va face ca războaiele civile să devină nu numai
inutile, ci de-a dreptul imposibile. Omenirea se
va dezvolta atunci numai prin „puterea drep­

172 p r o v e r b e ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

tăţii“, şi nu va avea nevoie de argumente cu
ajutorul armelor.

Plehanov,
Opere filozofice alese, voi. I, Editura

politică, Bucureşti, 1958, pag. 311.

1137 • Este imposibil ca oamenii să nu con­
ceapă, cu timpul, atrocitatea ridicolă a războiu­
lui... Ei vor vedea că sîntem destinaţi să mîn-
căm, să bem şi să fim liberi.

A. S. Puşkin,
însemnări privitoare la problema păcii

veşnice.

1138 • Militarismul e simbolul făţărniciei şi
brutalităţii exercitate asupra omului fricos, cel
mai ascultător dintre toate animalele.
1139 • Trebuie să ne convingem, în cele din
urmă, că numai cel prost şi slab are nevoie de
sabie, de arme moarte.
1140 • Mişcarea feministă, dacă nu e legată de
cele două axe : pacifism-internaţionalism, e o
irosire a forţelor.
1141 • Iubirea şi naşterea, cele două „func-
ţiuni“ esenţiale ale femeii, să fie şi sursele
inepuizabile care să sporească pacea şi frăţia
între oameni.

Eugen Relgis, pag. 163 ; 162 ; 131 ; 130.

1142 • Nimic în lumea asta nu merită să fie
cumpărat cu. preţul sîngelui omenesc.

J. J. Rousseau

PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE J7 3

1143 • Cine vrea pace, acela trebuie s-o apere
în mod activ.

Em st Thâlmann, pag. 151.

1144 • Este limpede că poporul vrea pace. Dar
numai voinţa nu aju n g e; ea trebuie să se
afirme prin acţiune.
1145 • In loc să ne certăm dacă există un rai
în cer, mai bine să ne unim pentru ca pămîntul
să nu mai fie un iad şi pentru ca copiii noştri
să nu mai cunoască grozăviile războiului.
1146 • Numai socialismul va elibera definitiv
omenirea de coşmarul războaielor.

Maurice Thorez,
Articole şi cuvîntări, pag. 366, 376, 554.

1147 • Dar războiul nu a fost numai un fapt
de arme ; el a fost dezlănţuirea patimei nebu­
neşti [...] amărăciunea, resentimentul indivizi­
lor cuprinşi în vîrtejul pasiunilor instinctive şi
bestiale, care dormitau sub poleiala civiliza­
ţiei ; el a fost înăbuşirea libertăţii, negarea per­
sonalităţii ; el a fost de asemenea dezlănţuirea
tuturor egoismelor...

Palmiro Togliatti, p. 54—55.

1148 • Pace, fericire, frăţie între oameni — iată
de ce avem nevoie pe lumea asta.

Mark Twain

13 — Proverbe şi cugetări despre omenie

174 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

.1149 • Pacea este prima condiţie a dezvoltării.

: L. N. Tolstoi

1150 • Aşa şi vrăjmaşul tău acum, cela ce ţi-a
făcut rău, de-i vei îngădui cu iblîndeţe, atunci
vrajba lui vei potoli.

Varlaam,
1 Cazania, II, 316.

1151 • Ceea ce noi onorăm cu numele de pace
nu e, propriii-zis, decît un scurt 'armistiţiu...

Vauvenargues,
Reflexions et maximes, 413.

1152 • Oamenii care nu pot face să sălăşluiască
pacea în inima lor, cu atît mai puţin vor putea
face să sălăşluiască pacea in ţară.

N. Velimirovici,
Cugetări despre bine şi rău, pag. 114.

1153 • Nici o mîntuire în război.

Vergilius,
Eneida, 11, 362.

1154 • Este întristător faptul că adeseori, pen­
tru a fi bun patriot, unii îşi închipuie că 'trebuie
să fie inamicii restului omenirii.

Voltaire,
Dicfionar filozofic [Patrie].

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 175

PERSONALITATE

1155 • Talentul se naşte în linişte, iar carac­
terul numai în viitoarea vieţii.
1156 • Istoria unui om e caracterul lui.

Goethe citat de Thâlmann, p. 234.

1157 • Cînd un om este o glorie pe fruntea
naţiunii sale, naţiunea care nu bagă de seamă
acest lucru uimeşte în jurul ei neamul ome­
nesc.

Victor Hugo

1158 • Noi [conducătorii] trebuie nu numai să
trasăm sarcini, dar şi să Irezolvăm problema
metodelor de îndeplinire a acestor sarcini.

Mao Tze-Dun,
Opere alese, voi. 1, pag. 254.

1159 • Personalitate este ceva ce nu poate fi
definit, e o forţă stranie care-şi exercită pu­
terea asupra sufletelor omeneşti.

Jawaharlal Nehru,
Autobiografie.

1160 • Firea celor mari la suflet este aceasta :
cel tare îşi măsoară puterea numai cu cel tare.

Panceatantra, cartea I, cuget. 122.

176 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

1161 • Personalitatea (individului) este armo­
nia dintre eul intern şi cerinţele lumii sociale.

N. D. Răileanu,
Individualismul la Goethe.

1162 • Valoarea unui om politic nu poate fi
apreciată exact decît atunci cînd el este judecat
nu numai după ceea ce a înfăptuit, ci şi din
ceea ce a vrut să înfăptuiască.
1163 • Cu cit omul ştie mai bine de unde şi
încotro merge, cu atît îi sînt mai limpezi amin­
tirile şi nădejdile, cu atît un asemenea om este
o adevărată personalitate.
1164 • Cuvîntul „personalitate*4 (Personlich-
keit) se formează în limba germană din cuvîntul
„persoană44 (Person) şi exprimă ceva esenţial la
un om, ceva mai mult decît simpla lui înfăţi­
şare exterioară. Prin personalitate se înţelege
un om care închide în el ceva important şi
mare. Cuvîntul „personalitate44 va însemna
cîndva : caracterul şi totalitatea calităţilor su­
fleteşti. Cu acest cuvînt va trebui să fie carac­
terizat un iom care îşi pune în întregime for­
ţele în slujba poporului. Această integritate a
caracterului este o calitate inalienabilă a unei
personalităţi progresiste, deoarece valoarea şi
calitatea personalităţii este definită de caracter.
1165 • ...Un om de caracter înseamnă cineva
care a suferit şi s-a călit în încercări, un om pe
a cărui tărie te poţi bizui.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 177

1166 • Oricare ar fi drumul vieţii tale în viitor,
premisele atitudinii tale rezidă în caracterul
tău.
1167 • A fi soldat al revoluţiei înseamnă a
păstra o credinţă nestrămutată pentru cauză,
credinţă care se verifică prin viaţă şi prin
moarte ; aceasta înseamnă a da dovaîdă în orice
situaţie de un devotament nemărginit, de încre­
dere, de voinţă de luptă şi energie.

Ernst Thâlmann, p. 218 ; 220 ; 234—235

PRIETENIE

1168 • Omul fără amici e ca stingă fără
dreapta.

Proverb românesc

1169 • Nu te împrieteni cu omul rău. Ia pildă
de la cei buni.
1170 • Piatra pe care o aruncă prietenul nu
sparge capul.
1171 • La lingură nouă să ai şi prieteni vechi.

Proverbe turceşti

1172 • Prietenia este podoaba cea mai fru­
moasă, e mîngîierea cea mai dulce, este sprijinul
cel mai tare al tinereţii.

R. Ruiz Amado,
Secretul succesului (cap. Prietenii),

pag. 133.

178 p r o v e r b e ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

1173 • Firea omului fuge de singurătate şi
caută totdeauna un sprijin care nu este mai
dulce decît inima unui prieten.

Cicero,
Despre prietenie, XXIII, 88.

1174 • Nu există o mai mare ură decît aceea
care urmează unei mari prietenii.

Chevalier De Meri,
Maxime ţi reflecţii morale.

1175 • De ce te plîngi de duşmani ? Pot să-ţi
fie prieteni nişte oameni cărora o natură ca a
ta le este în ascunsul inimii lor o veşnică mus­
trare ?

Goethe,
Divanul Vest-Ostic.

1176 • Cine sînt duşmanii noştri şi cine sînt
prietenii noştri ? Iată o chestiune care are o în­
semnătate primordială în revoluţie.

Mao Tze-Dun,
Opere alese, voi. 1, p. 15.

1177 • Cei înţelepţi să-şi facă prieteni sinceri,
ca să îndepărteze nenorocirile. Nu trece cu bine
peste nenorocire cel care-i lipsit de prieteni
pe lumea asta.
1178 • Cel care stă lingă un bolnav, lingă unul
peste care a dat o nenorocire, la vreme de foa­
mete, cînd e în primejdie din partea duşmanu­
lui,... acela-i prieten.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 179

1179 • Şase semne ane prietenia : dă şi pri­
meşte, se destăinuieşte şi întreabă, se ospătează
şi dă să mănînce.
1180 • Dacă poţi să-ţi vezi prietenul atunci
cînd viaţa ţi-i în primejdie de moarte, aceasta-i.
o mingiiere pentru amîndoi, fie că mai trăieşti
după aceea, fie că mori.
1181 • Chiar dacă corpul s-ar 6călda în unde
de nectar, oe înseamnă ele pe lîngă îmbrăţişarea
nepreţuită a unui prieten reîntors după vreme
îndelungată ?

P a n ce a ta n tra ,

cartea a Il-a, cuget. 171 ; 41 ; 45 ;
168 ; 57.

1182 • Ca să-ţi exerciţi răbdarea, ai nevoie de
un prieten.

N. D. Răileanu,

In d ivid u a lism u l la Goethe.

1183 • Ura e duşmana mea, mai mult decît
duşmanii mei.

Eugen Relgis.

1184 • Nu numai cultivarea unei prietenii
vechi şi încercate, ci şi începutul şi pregătirea
alteia noi îţi dau mulţumire.
1185 • Cine începe să fie prieten din interes,
va înceta \să mai fie tot din interes ; dacă fo­

180 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

losul şi nu prietenia îl atrage, un alt folos îl va
duce împotriva prieteniei.

Seneca,
Scrisori către Lucilius, cartea I,

scrisoarea a IX-a.

1186 • A înşela un duşman este un lucru greu ;
dar e lucru uşor a înşela un prieten.

Teognis

1187 • Nu se poate numi fericire ceea ce nu
se poate împărţi cu un prieten.

Terenţiu

PURTARE

1188 • A-şi lăuda copilul e a se lăuda pe sine ;
a-şi certa părintele e a se veşteji pe sine.

Proverb chinezesc

1189 • La o mînă de învăţătură se cere un car
de purtare bună.
1190 • Cinsteşte mai mult pe cel vrednic de
cinste, fie de orice treaptă.
1191 • Lauda linguşitorului şi a ciocoiului, cea
mai mare defăimare.

Proverbe româneşti