Proverbe si cugetari despre omenie - scan

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 81

540 • Vorbele pe care le rosteşte cineva ne­
lalocul lor şi nelatimpul lor, neprielnice pentru
viitor, înjositoare pentru el, fără îndreptăţire,
acelea nu sînt vorbe, ci otravă.
541 • Cînd omul este stăpinit de lăcomie, el
se uită la bani nu la pierzarea sa. Căci şi coto­
iul se uită la lapte, nu ia ciomăgeală.

Panceatantra, cartea a III-a,
cuget. 111 ; 113 ; 141.

542 • Ridicolul dezonorează mai m ult decit
dezonoarea.

La Rochefoucauld,
Maxime, pag. 326.

543 • Cumpătarea şi munca sînt cele două
leacuri adevărate ale omului : munca îi sporeşte
pofta de mîncare, iar cumpătarea îl împiedică
să abuzeze de ea.

J. J. Rousseau,
Emil sau despre educaţie, I.

544 • E primejdios să trezeşti leul, e nimicitor
dintele tigrului, dar cel mai groaznic din tot
ce-i groaznic este omul în nebunia sa.

Fr. SchlUer,
Das Lied von der Glocke.

545 • Răspunsul dulce sfarmă mînia, iar cu-
vîntul aspru o întărită.

82 PROVERBE 51 CUGETĂRI D ESPR E OMENIE

546 • Cel ce-şi stăpîneşte cuvintele sale are
ştiinţă şi cel ce-şi ţine cumpătul este un om pri­
ceput.

Solomon, Proverbe.

547 • Cumpăneşte în gînd cuvîntul şi în faptă
gindul.

Shakespcare,
Hamlet, act. I, sc. II.

548 • Orice patimă este pentru sufletul omului
mai întîi ca un trecător care bate să fie primit,
apoi ca un oaspe şi, în sfîrşit, ca un stăpîn al
casei. Nu deschideţi uşa sufletului unui astfel de
musafir.

Lev Tolstoi

549 • Rădăcina tuturor răutăţilor este lăcomia
avuţiei... Că aceasta, de multe ori, pe mulţi oa­
meni pierde, cetăţi tari risipeşte, pămîntul îm­
parte cu hotare şi vame precupeşte-1, mare cu
sînge amestecă, rîuri de lacrimi din ochii săraci­
lor varsă.

Varlaam, Cazania, pag. 375.

550 • Dacă toată prevederea noastră nu ne
poate face viaţa fericită, cu atît mai puţin ne­
păsarea noastră !

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 83

551 • Invidia nu se poate ascunde ; ea acuză şi
judecă fără dovezi ; ea măreşte defectele ; ea are
denumiri enorme pentru cele mai mici greşeli ;
graiul ei este plin de fiere, de exagerări şi de
ofensei

Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii, pag. 25 ; 284.

CUNOAŞTERE

552 • Trebuie să acţionăm pentru a făuri un om
cu cunoştinţe multilaterale, capabil să înţeleagă,
să interpreteze şi să folosească just legile obiec­
tive ale dezvoltării sociale în fiecare etapă a evo­
luţiei societăţii, să acţioneze cu fermitate pentru
transformarea revoluţionară a lumii.

Nicolae Ceauşescu,
România pe drumul construirii societăţii
socialiste multilateral dezvoltate, voi. 7,

Editura politică, Bucureşti, 1972,
pag. 542.

553 • A fi comunist presupune a fi un om cu
multiple cunoştinţe ştiinţifice şi culturale, care
se ocupă continuu de -lărgirea orizontului său
spiritual, de însuşirea a tot ce este mai înaintat
în epoca sa.

Nicolae Ceauşescu,
România pe drumul construirii societăţii
socialiste multilateral dezvoltate, voi. C,

Bucureşti, Editura politică, 1972,
pag. G45.

84 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE; OMENIE

554 • A te cunoaşte pe tine e cea dintîi cerinţă
pe care ne-o porunceşte raţiunea; este temelia
raţiunii.

! Gharron

555 • Cunoşti omul cumsecade şi pe cel lipsit de
omenie nu numai după fapte, ci şi după dorinţe.

Democrit, Fragmente, 48.

556 • Să înveţi a te cunoaşte e calea cea dintîi.

La Fontaine, Judele de pace.

557 • Adevăratul studiu >al omului trebuie să
fie omul.
558 • Cunoşti numai pe cei ce te fac să suferi.

Goethe, Maxime şi reflecţii

559 • Cel care învaţă multe se naşte-a doua
oară / Prin toate cîte ştie, de două ori născut e.

Mahăbhărata [Invocare], pag. 16.

560 • Studiul este o treabă destul de grea, dar
aplicarea cunoştinţelor în practică este şi mai
grea.
561 • Marxiştii consideră că numai .practica so­
cială a oamenilor poate fi criteriul veridicităţii
cunoştinţelor omului despre lumea înconjură­
toare.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 85

562 • ... în procesul cunoaşterii, omul ajunge să
înţeleagă, în măsură diferită, diferitele relaţii
dintre oameni nu numai în procesul vieţii ma­
teriale, ci şi în procesul vieţii politice şi cultu­
rale...

563 • Numai practica socială poate fi criteriul
adevărului.

564 • In cea mai ridicolă postură apar aici aşa-
zişii „atotştiutori'', care, avînd o brumă de cu­
noştinţe întâmplătoare, se consideră ca fiind
„cei dinţii Sub soare", ceea ce nu dovedeşte de-
cît îngîmfarea lor nemăsurată.
565 • Cunoştinţe înseamnă ştiinţă, şi aici nu în­
cape nici cea mai mică făţărnicie sau înfumu­
rare, aici se cere categoric tocmai contrariul : o
atitudine cinstită şi modestă.

566 • Dacă vrei să capeţi cunoştinţe, participă
la practică, prin care se modifică realitatea.

567 • Toate cunoştinţele autentice izvorăsc din
experienţa directă. Insă omul nu poate să cu­
noască prin experienţă directă tot ce există în
lume şi, în fapt, cea mai mare parte a cunoştin­
ţelor noastre sînt produsul experienţei indirecte,
sînt cunoştinţe care ne-au rămas din toate
veacurile trecute şi cunoştinţe dobîndite de oa­
menii de pe alte meleaguri.

Mao Tze-Dun, Opere alese,
voi. 1, p. 319 | 511 ( 510 ; 512 ; 517.

8 6 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRB OMENIE

568 • Pătrunde pînă în fundul sufletului fie­
căruia şi îngăduie fiecărui om să pătrundă, de
asemenea, pînă în fundul sufletului tău.
569 • Vei fi cu atît mai curînd stăpîn pe tine,
cu cit te vei cunoaşte mai curînd.

Marc Aureliu,
Cugetări asupra vieţii.

570 • Ce folos poate să aducă învăţătura, cînd
e pusă acolo unde nu trebuie ? E ca o lampă
aşezată într-o oală acoperită de întuneric.

Panceatantra,
cartea I, cuget. 394.

571 • Orice om care nu cunoaşte deloc durerea,
nu cunoaşte nici înduioşarea omenescului, nici
duioşia compătimirii : inima sa nu este mişcată
de nimic ; el nu este deloc sociabil : e un mon­
stru cu semenii săi.

J. J. Rousseau, Emil, tomul I.

572 • Ca să cunoşti bine un om, înseamnă să
te cunoşti pe tine însuţi.

Shakespeare

573 • M-am străduit conştiincios să nu rid de
faptele oamenilor, să nu plîng din cauza lor, să
nu blestem, ci să le înţeleg.

Splnoza citat de Togliattl, p. 368.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 87

DREPTATE

574 • In dreptate e cuprinsă toată virtutea.

Proverb grec

575 • Urmează celui înţelept şi te ia după cel
drept.
576 • Precum nu vrei să-ţi ia ale tale altul, aşa
şi tu să nu iei ale altuia, aceasta se înţelege
dreptate.
577 • Dreptatea se închipuieşte fără ochi şi
fără mîini, că nici în obraz se uită, nici milă pri­
meşte.
578 • Unde dreptatea lipseşte, acolo tîlhăria
împărăţeşte.
579 • Dreptate, către altul cînd o vei păzi, se
înţelege dreptate, iar nu numai către tine.
580 • Părtinire cu interes nicicum să ţii cumva,
ci dimpotrivă pe toţi cu ochiul dreptăţii să-i
vezi.
581 • E mai bine a suferi nedreptatea decit a
face strîmbătate.
582 • Dreptatea săracului nimic nu atîrnă, că-i

uşoară.
583 • Dreptul e duşmănit de toţi păcătoşii.
584 • Dreptatea indurare sau milă nicicum are.
585 • Sîngele nevinovat cere răzbunare.
586 • Minciuna umblă în lume, iar dreptatea

stă la un loc.
587 • La unii şi mielul şi purcelul şi peştele

călugărului şi la alţii nimic.

8 8 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPR E OMENIE

588 • Nelegiuitorului îi răsplăteşte necredin­
ciosul.
589 • Pedepsitului, pedeapsa a i se îndoi nu
trebuie.
590 • Legea înainte, şireţii după ea.
591 • Fii tată celor buni şi bici celor răi.

Proverbe româneşti

592 • Mai uşor este să răstorni un sultan decît
un abuz.

Proverb turcesc.

593 • Recomandaţiile sînt dăunătoare înainte
de toate pentru că aceia, care mulţămită lor se
văd ridicaţi într-o funcţie, pe care nu sînt ca­
pabili s-o ocupe ... iau asupra lor răspunderea
uriaşă în faţa oamenilor.

I, R. Ruiz Amado,
Secretul succesului, cap. III, pag. 24.

594 • Dreptatea legală nu este numai o simplă
parte a virtuţii, ci este virtutea întreagă, iar ne­
dreptatea, care-i este opusă, nu este o parte a
răutăţii, ci răutatea întreagă.
595 • Prin fapte ale dreptăţii putem deveni
drepţi şi prin fapte ale cumpătării, cumpătaţi.
596 • Dreptatea e virtutea personificată, de­
oarece posesorul ei poate cultiva virtutea şi faţă
de alţii, nu numai pentru sine însuşi...

Aristotel, E tica n icom ahică.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 89

597 • Doamne ! Mă văd alungat de omenirea
întreagă, pentru că nu vreau să mă împac cu
nedreptatea.

Beethoven

598 • In lume nu este nimic mai frumos decît
dreptatea.

Boileau

599 • Orice act de egoism este un act de ne­
dreptate.

Paul Bourde

600 • Datoria judecătorilor este de a face drep­
tate.

La Bruyere, Caracterele.

601 • Numai celor drepte, celor blînde şi celor
mai cu înţelepciune le rămîne laudă, fericire de
bună pomenire şi pildă folositoare celor buni şi
înţelepţi.

Stolnicul O. Cantacuzino,
Istoria Ţării Româneşti, pag. 85.

602 • Unii ... vor iubi dreptatea şi buna-cu-
viinţă, vor fi pururea gata a întreprinde totul
pentru altul şi nu vor cere ceva, care să nu fie
onest şi legitim.

Cicero, Despre prietenie, XXII.

90 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

603 • Mai multă pagubă se află în nedreptatea
însăşi, decît cîştig în lucrările care se dobîndesc
prin ea.

Cicero,
De finibus bonorum et malorum, 1, 53.

604 • Trebuie să fii drept, înainte de a fi ge­
neros.

Chamfort, Maxime şi cugetări, I.

605 • Dreptatea este pîinea poporului ; el e
veşnic însetat după ea.

Chateaubriand

606 • Cel drept nu se poate sătura de dreptate.

Bernard De Clairveaux,
Diverse, cuvintarea a Xll-a, 3.

607 • Cel care nedreptăţeşte este mai neferi­
cit decît cel nedreptăţit.
608 • Fericirea nu se găseşte nici în însuşirile
trupului, nici în bogăţie ; n-o găsim decît în
dreptate şi bunătate.
609 • Cine se simte cu bucurie îndemnat către
faptele drepte şi legale este, zi şi noapte, voios,
puternic şi fără griji.
610 • Dreptatea înseamnă îndeplinirea obliga­
ţiilor.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 91

611 • Cine săvîrşeşte nedreptatea este mai ne­
norocit decît acela împotriva căruia este ea să-
vîrşită.

Democrlt [H. Dleis,
Fragmente der Vorsokratiker].

612 • Acela care pretinde că-i pasă de legi şi de
treburile ţării e dator să aibă aceleaşi dureri şi
aceleaşi bucurii ca şi poporul.

Demostene

613 • Cit de putred este din natură tot ce-i să-
vîrşit împotriva dreptăţii !

Demostene, De corona, 227.

614 • Un om care este atît de drept şi generos,
incit recunoaşte valoarea altuia, chiar în detri­
mentul său, vădeşte atîta demnitate, incit se
poate socoti superior oricui.

F. Dostoievski

615 • Omul datorează dreptate celorlalţi oa­
meni. Aceasta-i datoria sa.
616 • Cum pot eu face mai mult rău duşmanu­
lui meu ? a întrebat cineva pfe Epictet. „Cău­
tând a-i face cit mai mult bine“, a răspuns el.

Epictet, Fragmente, 130.

617 • Omul drept se bucură de cea mai deplină
pace a spiritului pe cînd cel nedrept e copleşit
de nelinişti de tot felul.

92 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE

618 • In comunitate, dreptatea este aceeaşi pen­
tru to ţi; deoarece tot ce promovează înţelegerea
reciprocă este folositor.

Eplour, Maxime.

619 • Celui ce-1 întunecă / Vreun plan de ne­
dreptate / Şi cuiva s-o facă poate, / Orice vorbă,
spusă drept / Sat>ie-1 izbeşte-n piept.

Esop, fabula Lupul şi mielul.

620 • Dreptatea cuprinde în ea însăşi toate vir­
tuţile şi acela este bun care este drept.

Focillde din Milet, Sentinţe.

621 • Se spune: lauda de sine nu miroase bine;
se prea poate. Dar ce fel de miros are critica
străină şi nedreaptă — pentru asta publicul
n-are nas.

Goethe, Maxime şi reflecţii, pag. 55.

622 • Pedepseşte-1 pe păcătos pentru păcatele
sale, pedepseşte-1 pe ucigaş pentru nelegiuirile
sale, dar nu fi pătimaş ca să nu sufere cel ne­
vinovat, chibzuieşte din timp ca cel nevinovat
să nu sufere pe nedrept.

Epopeea lui Ghilgameş,
tableta XI, pag. 152.

623 • Omul drept e totdeauna de partea ade­
vărului cu atîta stăruinţă, încît nici pasiunea

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 93

celor mulţi, nici puterea celor despoţi nu-1 pot
face să sară hotarul dreptăţii.

Baltazar Graclan,
Oracolul, manual al înţelepciunii

in viaţă, 29.

624 • Calea nedreptăţii trebuie închisă de cum
se iveşte ; căci o dată ce s-a înrădăcinat răul şi
s-a învechit, ca o boală cronică, e greu să-l în­
lături.
625 • Nu ameninţarea unui om, ci glasul legii
trebuie să aibă puterea deplină pentru a de­
cide fericirea oamenilor.

Hiperide, Discurs funebru.
Elogiul lui Leostene ţi al soldaţilor săi.

626 • Nici o altă suveranitate în afară de lege,
pentru popor, şi de conştiinţă pentru individ.
627 • Justeţea în gîndire devine justiţie în
simţire.

V. Hugo, Centenarul lui Voltaire.

628 • Pentru a fi judecător al meritului tre­
buie să-l judeci fără interes şi în consecinţă,
să nu fi încercat încă deloc sentimentul invi­
diei.

C. A. Helvetius, Despre spirit,
discursul IV, cap. XVI.

629 • Dreptatea e luptă.

Heracllt, Fragmente, 80.

94 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

630 • De dreptate ascultă, cu totul uitînd s il­
nicia.

Hesiod, Munci şi zile.

631 • In cetatea dreptăţii tale poţi fi ucis ; în­
vins, însă, nu.

N. Iorga, Cugetări.

632 • Ce frumoasă va fi ziua în care cuvîntul
omenesc, cuvîntul de dreptate, de blîndeţe, de
speranţă, va putea linişti, mîngîia, bucura pe
toţi oamenii.

Jean Jaures, citat de Marcelle Auclair,
în Viaţa lui Jean Jaures,

Editura politică, 1966, Bucureşti,
pag. 226.

633 • Dreptatea este adevărul în faptă.

J. Joubert, Cugetări.

634 • Lăudăm cuminţenia, dar o lăsăm să
moară de foame.

Juvenal

635 • Vor învăţa dreptatea copiii, dacă vom da
fiecăruia ce e al său, dacă se vor feri de min­
ciună şi de înşelătorie şi dacă se vor arăta înda
toritori, credincioşi şi binevoitori.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 95

636 • Dreptate, adică să înveţe copiii a nu se
atinge de lucruri străine, a nu le lua, a nu le
fura, nici a le dosi sau a face pagubă din ciudă.

Komensky, Şcoala maternă.

637 • Dreptatea celui tare este fără judecată.

La Fontaine

638 • Nedreptăţile, cât timp încă nu sînt jude­
cate, rămîn la cei care le-au săvîrşit; însă după
judecată ele rămîn la cei care nu le pedepsesc
potrivit cu dreptatea.

Licurg, In Leocratem, 14(5

639 • Este una din tristeţile umane cele mai
adinei să avem în trecutul nostru nedreptăţi, ale
căror drumuri sînt, pentru a spune adevărul,
toate barate în urma noastră, pe ale căror vic­
time nu ne mai este cu putinţă să le regăsim, să
le ajutăm, să le ridicăm sau să le consolăm.
640 • A săvîrşi o nedreptate pentru a obţine
puţină glorie sau pentru a salva pe aceea pe care
o avem înseamnă a recunoaşte că nu e posibil să
merităm ceea ce dorim sau ceea ce posedăm.

Maeterlinck, Le Temple enseveli, 40.

641 • Fii drept ca niciodată să nu-nspăimînţi
pe nimeni, / Prietenos cu toţii şi plin de bună­
tate.

M ahăbharata

[Astlca cel de două ori născut], pag, 169.

96 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

642 • Cînd legea e ştirbită, ea pedepseşte as­
pru ; / Puterea ei o-ntrece pe-a celui care-o
calcă.

Mahăbhărata [Tinărul Srighin
blestemă pe împăratul Pari-
kşît], pag. 72.

643 • Să piară, se cuvine, doar cei ce-s vinovaţi!

M ahăbhărata

[Isprava lui Astika], pag. 207.

644 • Trebuie totdeauna să faci dreptate îna­
inte de a face milostenie.

Nlcolas Malebratiche, Morală, XI, 7.

645 • Dacă în viaţa omenească găseşti ceva care
să preţuiască mai mult decît dreptatea, adevă­
rul, cumpătarea... îndreaptă-ţi spre obiectul
acela toate puterile sufletului tău şi intră în stă-
pînirea acestei descoperiri preţioase.

646 • Acela care săvîrşeşte o nedreptate îşi face
rău lui însuşi pentru că devine rău.

Marc Aurellu, Cugetări asupra vieţii.

647 • Nu te lăsa să te bată vînturile în toate
părţile. In tot ce faci, caută dreptatea şi în toate
gîndurile caută adevărul.

Marc Aurellu, Meditaţii, IV, 22.

648 • Adevărul şi dreptatea sint una, adevărul
fiind dreptatea in cunoaşterea noastră, iar drep­
tatea fiind adevărul pus în practică.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 97

649 • Dreptatea este puterea, virtutea supremă
şi măreţia tuturor veacurilor.

John MUton, Scrieri alese.

650 • Chiar dacă am fi liberi de jugul religiei,
n-ar trebui să fim de acel al dreptăţii.
651 • O nedreptate făcută unuia este o ame­
ninţare pentru toţi.

Montesquieu

652 • Sultanul care vrea să-şi întărească stăpî-
nirea ... trebuie să fie drept cu toţi supuşii lui
şi necontenit să fie aproape de treburile supu­
şilor.
653 • Să bagi de seamă ori de cîte ori eşti lin­
guşit ; rămii tot drept chiar în mijlocul linguşi­
torilor !

O mie ţi una de nopţi,
voi. I, pag. 343 ; 344.

654 • Focul care izbucneşte din căldura apăsării
poporului nu se stinge fără ca să ardă fericirea,
neamul şi viaţa regelui.
655 • Cei care iau sticla drept perlă şi perla
drept sticlă, la aceia nu stă un servitor nici mă­
car cu numele.

Panceatantra, cartea I, cuget, 345 ; 77.

656 • Cine nu ocroteşte pe oamenii spăimîntaţi
şi asupriţi necontenit de duşmani, acela fără in-

98 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

doială că sub înfăţişarea de rege este moartea
însăşi.

Panceatantra, cartea a III-a, cuget. 72.

657 • Dreptatea iese ca untdelemnul deasupra
apei.

Anton Pann,
Despre pricini şi judecăţi.

658 • Justiţia fără forţă e neputincioasă ; pu­
terea fără justiţie este tiranică ... Prin urmare
trebuie să punem la un loc justiţia şi forţa, şi
pentru aceasta să facem ca cel drept să fie pu­
ternic şi cel puternic să fie drept.

Blaise Pascal

659 • Nedreptatea produce tulburări, uri şi
lupte intre cetăţeni; pe oînd dreptatea dă naş­
tere la concordie şi prietenie.

Platon, Republica, 1, 23.

660 • Este drept ca cel care în mod voit a pă­
răsit ordinea să intre în ea printr-o pedeapsă.

Platon

661 • Dreptatea este omenească, cu totul ome­
nească, nimic decît omenească.

P. I. Proudlion

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 99

G62 • In faţa unei nedreptăţi nu trebuie să fii
nici blînd, nici cuviincios.

Ramayana [cap. XVI, Furtună şi linişte],
voi. I, pag. 109.

G63 • Există un drept al comunităţii şi un drept
al individului care poartă în sine conştiinţa în­
dreptăţirii sale în faţa întregii lumi.
664 • Dreptatea cuprinde în ea şi toată forţa
cu care are datoria să se apere împotriva ori­
cărei silnicii.
665 • Dreptul de luptă, nu de război, al ori­
cărei făpturi care tinde să se manifeste, e sin­
gurul adevărat drept natural ce poate fi recu­
noscut ca atare.
666 • Relaţia dintre drept şi război este me­
reu şubredă.
667 • Legea dreptăţii e independentă de ca­
priciul stăpînitorilor şi chiar mai presus decît
orice raţiune omenească.
668 • Răspunzători de un război — de orice
fel ar fi el — sînt acei care siluiesc, nu acei
care se apără.

Eugen Relgis, pag. 169, 168, 167, 75.

669 • Iubirea de dreptate izvorăşte la cea mai
mare parte dintre oameni, din teama de a nu
suferi vreo nedreptate.

La Rochefoucauld, Reflecţii
sau sentinţe ţi maxime morale, 78.

100 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

670 • Dreptul în sine e fără putere ; din na­
tură domneşte forţa. A trage aceasta de partea
dreptului, aşa ca prin mijlocirea forţei să dom­
nească dreptul, aceasta-i problema artei de a
guverna.

Arthur Schopenhauer

671 • Raţiunea vrea să hotărască ceea ce este
d re p t; mînia vrea să găsească drept ceea ce a
hotărit.

Seneca, Despre mînie, 1, 18.

672 • Să nu te gîndeşti care este răsplata unei
fapte drepte : în cea mai mare măsură e drep­
tatea făcută.
673 • Echitatea trebuie să fie dorită pentru ea
însăşi şi că noi sîntem minaţi spre dînsa nu de
teamă şi nici de dragul unei recompense, căci
acela care este atras spre această virtute de alt­
ceva de cît de ea însăşi nu este un om drept.

Seneca, Scrisori către Ludlius.

674 • Acolo unde sînt nelegiuiţi, gem cei
drepţi, iar cînd pier aceia [nelegiuiţii], cei
drepţi se înmulţesc.
675 • Calea celor nelegiuiţi este întunecoasă şi
ei nu ştiu cum se vor poticni.

Septuacinta, P roverbia.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 101

676 • Am mai văzut sub soare că la locul de
judecată stă fărădelegea şi la locul dreptăţii stă
nedreptatea.

Septuaginta, Ecclesiastes, 3, 16.

677 • Dacă trădarea, făţărnicia, neloialitatea ar
rămîne nepedepsite, societatea ar ajunge ca o
arenă de fiare sălbatice, sfîşiindu-se una pe
alta.

G. B. Shaw

678 • Furnica nu răstoarnă muntele, dar îl
poate muta din loc : încet însă, încet, bucăţică
după bucăţică.

I. Slavici, Popa Tanda.

679 • Acela care iubeşte dreptatea nu poate să
rămînă indiferent faţă de nedreptate.

S. Smiles

680 • Â face o nedreptate este mai rău decît
a o suporta.

Socrate [In dialogul Iul cu Platon :
Gorgias, 1, 73 a].

681 • De şapte ori pe zi va cădea dreptul şi se
va scula.

Proverbele Iul Solomon

102 p r o v e r b e ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

682 • Dacă te ridici pe nimerii altuia, îi pri­
veşti de sus pe fraţii tăi, şi de vreme ce îi so­
coteşti inferiori, eşti, prin forţa lucrurilor, ne­
drept faţă de ei.

Rabindranath Tagore

683 • Orice om e bun dacă e drept.

Teognis

684 • Oamenii, după cit se pare, se mînie mai
tare cînd sînt nedreptăţiţi, decît atunci cînd
sînt constrînşi.

Thucydides

685 • Nu i se face nedreptate celui care con­
simte la ea.

Ulptanus, Pandecta, 5G.

686 • Cine nu pedepseşte nedreptatea, porun­
ceşte ca ea să fie făcută.

Leonardo Da Vinci, Aforisme.

687 • Prima dintre datorii este, fără îndoială,
aceea de a fi drept.

Voltaire, Poem despre legea naturală,
partea a IlI-a.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 103

e x ig e n t a —a u t o e x ig e n ţ ă

688 • Victoria asupra ta însuţi esite cea mai
frumoasă dintre victorii.

Citat dintr-o baladă scandinavă.

689 • După cum omul, în desăvîrşirea lui, de­
vine fiinţa cea mai nobilă, tot astfel, smulsă de
sub puterea legilor şi a drepturilor, se trans­
formă in cea mai ticăloasă.

Aristotel

690 • Nu căuta [în primul rînd] ce a greşit sau
ce a uitat să facă aproapele tău. Ia seama la
tine însuţi şi vezi ce-ai făcut tu, sau ce-ai uitat
să faci.

! Budha

691 • Să ridicăm spiritul de răspundere şi spi­
ritul practic al cadrelor în soluţionarea proble­
melor..., să crească exigenţa în muncă a cadre­
lor noastre. Fiecare trebuie să înţeleagă că acolo
unde este pus trebuie să soluţioneze proble­
mele, răspunde de îndeplinirea sarcinilor încre­
dinţate.

Nicolae Ceauşescu,

C u vîn ta re la în tîln irea cu a c tiv u l
organizaţiei ju d e ţe n e B u ză u a P.C.R.,

în Scînteia, nr. 9665
din 19 octombrie 1973.

104 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE

692 • Omul devine mai bun atunci cînd îi veţi
arăta ce fel de om este.

A. P. Cehov

693 • Spiritul critic şi autocritic, combativi­
tatea faţă de lipsuri şi neajunsuri trebuie să
caracterizeze pe fiecare membru al partidului,
pe fiecare membru al Uniunii Tineretului Co­
munist. In orice împrejurare, în colectivele de
muncă în care lucrează, comuniştii trebuie să
promoveze un climat de dezbatere exigentă a
lipsurilor, să stimuleze şi să creeze condiţii pen­
tru formarea şi afirmarea unui puternic spirit
critic al maselor de oameni ai muncii.

Codul principiilor şi normelor muncii
şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi
echităţii socialiste, art. 22

694 • învaţă să te ruşinezi mai mult de tine
decît de alţii.
695 • Cine face lucruri de ruşine, trebuie să se
ruşineze mai întîi de sine însuşi.

Democrit

696 • Omul este ceva desăvîrşit, care tinde ne­
contenit la ceva mai bun şi mai mare decît el
însuşi.

Rene Descartes

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 101

697 • In locul binelui obişnuit se pune fapta
care provoacă admiraţia.

Mlhall Dragomlrescu,
Dialoguri filozofice, VI.

698 • O mare tărie de suflet e să suferi în
tăcere greşeala altuia şi să nu te molipseşti de
greşelile lui.

F. W. FOrster, îndrumarea vieţii
pentru băieţii fi fetele de la 18 ani,

pag. 106.

699 • Caută la alţii virtuţile şi la tine însuţi
viciile.

B. Franklin

700 • O mamă bună valorează mai mult decît
100 de învăţători.

Goethe

701 • Nimic nu-i mai îngrozitor decît un în­
văţător care nu ştie mai mult decît trebuie să-i
înveţe pe şcolari.

Goethe,
Wilhelm Maisters Wanderjahre, pag. 22.

702 • Numai omul năzuie spre imposibil : el
doreşte, alege şi judecă, el singur poate să îm­
prumute clipei veşnicia.

Goethe, Das Gâtliche
[In Goethe Werke, I. pag. 31].

106 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

703 • Criticînd pe alţii, nu putem să declinăm
răspunderea ce ne revine.

Dolores Ibaruri, S in g u r a ca le, p. 442.

704 • Cel mai desăvârşit cavaler este acela
care luptă şi împotriva nedreptăţii pe care s-a
întîmplat a o săvîrşi el.
705 • Pentru fiecare zi, ori un mănunchi de
fapte, ori sufletul tău cu o treaptă mai sus.

N. Iorga, C u g etă ri.

706 • Cei mai răi dintre toţi oamenii şi cei mai
vrednici de cea mai mare pedeapsă sînt aceia
care îndrăznesc să acuze pe alţii de faptele ce
li s-ar putea imputa lor înşile.

Isocrate, D iscurs a su p ra sc h im b u rilo r

de bunuri. E xordiu.
D atoriile judecătorilor.

707 • Cel care cucereşte pe alţii e tare ; cel
care se cucereşte pe sine e puternic.

Lao Tzî, C a le a cea s im p lă , 33.

708 • Un om nu poate fi josnic în faptele lui
şi în acelaşi timp viaţa să-i fie pură.

D. H. Lawrence

709 • Printre credinţele deşarte, cea mai gravă
e aceea de a o crede pe a ta mai uşoară.

PROVERBE ŞI CUCETARI DESPRE OMENIE 107

710 • Nu-i totdeauna potriveală între ceea ce
eşti şi ceea ce în lume ar trebui să fii.

Leasing, Natan înţeleptul.

711 • Cît mai mult respect pentru om şi cit
mai multă exigenţă faţă de el [...], însuşi fap­
tul că-i ceri mult omului arată că-1 respecţi,
iar respectul te obligă, prin el însuşi, să fii
exigent.

A. S. Makarenko

712 • E ciudat ! Onvul se revoltă împotriva rău­
lui pe care-1 primeşte din afară, de la alţii, şi pe
care nu-1 poate înlătura ; dar nu se luptă îm­
potriva răului care zace într-îns-ul, cu toate că
este în putinţa lui s-o facă.
713 • In faţa greşelilor altora examinează-te şi
vezi dacă nu ai făcut şi tu la fel.
714 • Trebuie să înlături din şirul gîndurilor
tale tot ceea ce n-are decât un fond uşuratic şi
zadai mc şi cu atit mai mult tot ceea ce nu poate
fi decît efectul unei curiozităţi neliniştite şi al
unei răutăţi obişnuite.

Mane Aureliu, Cugetări asupra vieţii.

715 • Oamenii sint aşa de curioşi să ştie viaţa
altuia şi neglijează de a o îndrepta pe a Im­
proprie.

108 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE

716 • Trebuie să ocoleşti defectele altuia şi
niciodată pe ale tale.

Chevalier de Mere, Maximes [în
Lăon Levrault, Maximes et portraitsl.

717 • Valoarea sufletului nu constă în a te ri­
dica, ci a merge ordonat.

Montalgne

718 • Spiritele nepreocupate, ca şi pămîntu-
rile leneşe, sînt pline de tot felul de ierburi săl­
batice ; şi sufletul care n-are nici o ţintă se
pierde.

Montalgne, Cugetări,
[In Sainte-Beuve, Pagini de critică].

719 • Rămăşiţa dintr-o datorie, rămăşiţa unui
foc şi rămăşiţa de duşmani cresc neîncetat din
nou ; de aceea nu trebuie îngăduită rămăşiţa.

Panceatantra, cartea a IlI-a, cuget, 178.

720 • Dacă omul s-ar cerceta mai întîi pe
sine, ar vedea în ce măsură e capabil să se
depăşească.
721 • Oamenii se corectează uneori mai bine
cînd văd răul decît cînd văd binele ; şi este
bine să ne obişnuim a profita de rău, mai ales
că îl găsim atît de des ; binele din contra este
foarte rar.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 109

722 • Este fără îndoială un rău să fii plin de
defecte, dar e un rău şi mai mare să le ai şi să
nu vrei să le recunoşti ; pentru că mai adaugi
şi o iluzie voluntară.

Blaise Pascal, Cugetări.

723 • Fiecare dintre noi simte nevoia să-şi te­
rorizeze slăbiciunile.

M. Ralea

724 • Uşor uităm de greşelile noastre cînd nu
sînt cunoscute decît de noi.
725 • Cel mai bun mijloc pentru a fi înşelat e
să te crezi mai deştept decît alţii.

La Rochefoucauld, Maxime,
[în Moraliştii francezi, pag. 162—163].

726 • Cel ce se biciuieşte pe sine, în slăbiciu­
nile lui e mai puternic decît acela care supune
o cetate.

F. Schiller

727 • Poartă-te cu oamenii ca şi cum te-ar
vedea zeii ; vorbeşte zeilor ca şi cum te-ar auzi
oamenii.

Seneca, Scrisori către Lucilius,
cartea I, scrisoarea a X-a.

9 — P roverbe şi cugetări despre om enie

110 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPRE OMENIE

728 • Cine-şi biruie mînia, acela biruie în­
treaga lume.

Somadeva, Kathasanitsagara, 52, 240.

729 • Vei găsi oameni care, din cauza asemă­
nării de moravuri, vor crede că faptele rele ale
altora le sînt imputate lor.

Tacitus, Annales, 4, 33.

730 • Ingîmfarea înseamnă dispreţuirea tutu­
ror celorlalţi.

Veofrast, Caracterele, XXIV.

IEBTABE

731 • Este mult mai costisitoare răzbunarea
decât uitarea ei.

Proverb englez

732 • Omul virtuos trebuie să imite arborele
de santal care, atunci cînd este tăiat, parfu­
mează securea care-1 loveşte.

Proverb indian

733 • Un om care se gîndeşte să se răzbune,
îşi ţine deschisă propria sa rană, care altfel
s-ar vindeca şi s-ar închide.

Fr. Bacon, Eseuri, cap. IV
[Despre răzbunare].

PROVERBE ŞI CUQETARI DESPRE OMENIE m

734 • Crima nu iartă niciodată pe criminal.

V. Hugo, Pedepsele, III, XVI

735 • Să ierţi bucuros greşelile şi injuriile la
cel dinţii semn de pocăinţă.
736 • Dacă se întîmplă ca cineva să fie necu­
viincios cu tine, întreabă-te îndată ce părere
poate avea el despre ce e bine şi ce e rău ca
să fi căzut în această vină.
737 • Să nu dojeneşti pe nimeni cu asprime şi
să nu faci imputări acelora cărora le scapă
vreun cuvînt neobişnuit sau rău exprimat.

Marc Aureliu, Cugetări asupra vieţii.

738 • Iertând te ridici mai presus decât cei ce
te-au insultat.

Napoleon I, Cugetări.

739 • Cît timp iubeşti, ierţi.

La Rochefoucauld, Maxime, pag. 167.

740 • Răzbunarea omului nobil este iertarea şi
uitarea.

Fr. Schlller

741 • Cuminţenia omului îl face încet la mînie
şi slava lui este să treacă cu vederea o gre­
şeală.

Proverbele lui Solomon, XIX, 11,
[citat de Bacon In cap. IV,
Despre răzbunare].

X12 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

742 • Rareori ne consolăm de marile umilinţe ;
uităm de ele.

Vauvenargues, Maxime şi Reflecţii,
pag. 41.

743 • Iubeşte adevărul, dar iartă greşeala.

Voitai re,
Discurs în versuri asupra omului, II

IUBIRE

744 • Din iubire se naşte orice facere de bine.
745 • Dragostea nu numai prin cuvinte, ci mai
mult prin fapte să ţi-o arăţi.
746 • Iubirea de omenire mai presus de orice
dragoste, ca un temei al societăţii.
747 • Cu cit vrei să te iubească, cu atît şi tu
mai mult trebuie să iubeşti, că dragostea e te­
meiul omenirii.
748 • Cu vorba şi cu fapta să faci să te iu­
bească, că intr-alt chip îşi întoarce faţa de la
tine.
749 • E greu să osîndeşti pe cel pe care-1 iu­
beşti.
750 • Ca să fii iubit trebuie să te arăţi vrednic
de iubit. Mijloacele stau in vrednicia ta.

Proverbe româneşti

751 • Iubirea unei mame întrece adîncurile
oceanului.

Proverb rusesc

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE H 3

752 • Iubeşte pe cel care te iubeşte, chiar dacă
n-are nimic ; nu-1 iubi pe cel care nu te iubeşte,
chiar dacă e sultan în Egipt.

Proverb turcesc

753 • A iubi nu este altceva decît a vrea bi­
nele cuiva şi tot ce credem că-i este bine şi a
ne sili după putinţă să facem ca să capete bi­
nele ce-i voim, şi aceasta spre a se folosi el, iar
nu noi. Iar amic este şi se zice cel care iubeşte
şi este iubit.

Aristotel, Pasiunile [Iubirea], pag. 17.

754 • Dragostea conjugală creează specia
umană, dragostea de aproape o face mai bună.
755 • Există în natura omului o înclinare şi
un imbold tainic de a iubi pe alţii, şi această
iubire, dacă nu învăluie pe unul sau pe cîţiva,
îi îmbrăţişează în chip firesc pe mulţi şi îi face
pe oameni omenoşi şi caritabili.

Francis Bacon, Eseuri [Despre iubire].

756 • Cind urăşti pe cineva, întreabă-te dacă
are vreun înţeles, cînd iubeşti însă pe cineva,
nu te întreba dacă are vreun înţeles.

Lucian Blaga,
Pietre pentru templul meu, pag. 42.

757 • Cei buni se iubesc şi se caută între ei.

114 p r o v e r b e ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

758 • A iuibi înseamnă a stima pe cel iubit fără
socoteală de interes.

Cicero, Despre prietenie, XXI ; XXVII.

759 • îmbrăţişările celor ce-şi arată iubirea pe
drumuri sînt pline de nesăbuită îndrăzneală,
fiindcă vor să se arate celor din afară, nu me­
rită nici cea mai mică atenţie.

Clement Alexandrinul,
Pedagogul, III, 14.

760 • Este mai uşor şi mai bine să iubeşti, de-
cît să urăşti.

Paul Doumer, Cartea copiilor mei, VI.

761 • A dori desăvîrşirea tuturor este cea mai
înaltă treaptă a iubirii.

I. Duclci

762 • Dragostea îi face pe oameni să se simtă
egali.

F. Dostoevskl

763 • Cel ce nu iubeşte pe nimeni [...] nu poate
fi iubit de nimeni.

Democrit, Fragmente, 103.

764 • Iubirea e mai îndrăzneaţă decît ura... Nu
trebuie să fii nici prea temut, nici prea iubit.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE H 5

E mai bună o iubire admiratoare deoît una ne­
cugetată.

Baltasar Graclan,
Oracolul, manual al înţelepciunii

în viaţă, 40.

765 • Omul trebuie, în propriul său interes, să
iubească pe ceilalţi oameni, fiindcă sînt necesari
bunei sale stări... Morala îi dovedeşte că dintre
toate fiinţele cea mai necesară omului este
omul.

D’Holbach

766 • Poetul trebuie să apere, potrivit cu par­
tea ameninţată, cînd libertatea gîndirii ome­
neşti, cînd libertatea inimii omeneşti, căci a
iubi este la fel de sfînt ca şi a gîndi.

V. Hugo, W. Shakespeare, 1864
[în împotriva artei pentru artăj.

767 • Lumea întreagă e demnă de iubit, dar
tot mai cu dragoste mă plec spre cutare faţă de
prieten.

Panait Istrati,
Trecut şi viitor, pag. 42.

768 • Omul trebuie să iubească oamenii. Dacă
oamenii îi vor fi dragi, el va trăi mai bine

116 p r o v e r b e ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

viaţa lui va fi mai veselă ; nimeni nu trăieşte
mai prost pe lume decît mizantropul.

M. I. Kalinin
Cuvîntare la consfătuirea învăţătorilor

fruntaşi, 28 decembrie 1938.

769 • Omul iubeşte societatea, chiar dacă nu
e decit aceea a unui muc de luminare care arde
cu fum.

Georg Cristoph Lichtenberg.

770 • La vîrsta lor, copiii au nevoie mai mult
de iubire.

Lessing, Natan înţeleptul

771 • Pentru cel drept iubirea este singura
răsplată.

Mahăbhărata
[Nelegiuirea zmeului Takşaka], pag. 80.

772 • Iubeşte-ţi semenii, adevărul şi dreptatea.

Marc Aureliu,
Cugetări asupra vieţii, cartea I.

773 • Numai iubirea pentru alţii ne poate în­
văţa cum să ne iubim pe noi înşine.

S. Mehedinţi

774 • Cum sînt aoum. Şi nimeni nu ştie cit
m-au schimbat olarii ! In mîini m-au frămîntat,
în foc m-au ars... Şi am fost odinioară o fată.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE H 7

De dorul meu au ars inimi, au cîntat buze, şi
ochi au plîns... Eu care acum sînt cupa aceasta,
ieri am fost o fată frumoasă... Am iubit şi am
p lîn s; oameni, duceţi-mă la buzele voastre...

O mie ţi una de nopţi
[basmul Istoria dervişului al Il-lea],

voi. I, pag. 158.

775 • Acela în a cărui casă nu se află o mamă
sau o soţie care să-i vorbească cu iubire, să se
ducă în pustietate ; casa lui este asemenea unui
pustiu.

Panceatantra, cartea a IV-a, cuget. 83.

776 • Mult îndulcită este viaţa omului, cînd se
vede iubit, însă nu mai puţin, cînd el însuşi
iubeşte.

Pliniu cel tînăr,
Panegiricul împăratului Traian, IX, 85.

777 • Şi ce bucurie se poate afla într-o dom­
nie pe care nu o poţi împărţi cu acei pe care-i
iubeşti ?

Ramayana
[cap. Fraţii se întilnesc], pag. 200.

778 • Dragostea e însuşirea supremă, care
după împrejurări ia cele mai felurite înfăţişări
— cum ar fi curajul şi jertfa de sine — tot aşa
cum aurul poate fi schimbat pentru argint sau
alte lucruri de preţ.

Ramayana [cap. 331, pag. 253.

118 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

779 • Dragostea e mai veche decît ura.
780 • Iubirea e inepuizabilă cu toate zvârcoli­
rile u rii; ea e primordială, oricît ar nega aceasta
teoreticienii atavismului războinic.

Eugen Relgis, pag. 159, 122.

781 • Iubim totdeauna pe cei care ne admiră,
dar nu şi pe cei pe care-i admirăm.

La Rochefoucauld, Reflecţii sau sentinţe
şi maxime morale, 302.

782 • Nu vă daţi Cu prea mare nepăsare pe
mina celor care se bucură de dragostea şi în­
crederea voastră.

Shakespeare, Henric al VlII-lea,
actul II, scena I.

783 • Dacă aş fi fost singur cînd a fost creată
lumea, aş fi căutat un suflet şi în stînci şi l-aş
fi îmbrăţişat.

Fr. Schiller

784 • Cine n-a putut iubi mai mult decît un
singur om, nici pe acesta nu l-a iubit prea mult.

Seneoa, Scrisori către Lucilius,
cartea a Vil-a, scrisoarea a LXVII-a.

785 • Dacă există o iubire de noi înşine în dhip
firesc îndatoritoare şi compătimitoare, şi un alt
amor-propriu lipsit de omenie şi de spirit de

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE H 9

dreptate, nesăbuit şi fără noimă, se cade să le
confundăm ?

Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii, pag. 55.

786 • Ce larg ar fi pămîmtul să nu-1 strîm-
teze ura...

Al. Vlahuţă, Gînduri.

JUDECATA

787 • Omul înţelept se judecă singur.

Proverb albanez

788 • llntîi judecă-te pe tine apoi judecă pe
altul.
789 • Nu judeca pe cel tînăr după mintea celui
bătrîn, ci pune-te în locul lui şi-atunci să-l
judeci.
790 • Puneţi căciula dinainte şi te judecă
singur.
791 • Judecata are călăuză dreptatea.
792 • Lupul te pîrăşte şi lupul te judecă.

Proverbe româneşti

793 • Nu trebuie să judeci pe nimeni cum ai
judeca un tablou, sau o statuie după o singură
şi primă vedere.

La Bruyere

X20 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE

794 • Mai bine să judeci drept şi să auzi vorbe
rele de la osîndit, decît strîmb şi să te mustre
Natura şi Adevărul cu Dreptatea.

Epictet, Fragmente, 63.

795 « La uşa dreptăţii să păzească mila, dar
să nu stea pe scaunul de judecată.

N. Iorga, Cugetări, pag. 110.

796 • Oamenii înţelepţi trebuie să judece pe
ceilalţi aşa cum ar dori să se comporte şi cei­
lalţi faţă de ei.
797 • Nu vă încredeţi fără să chibzuiţi în afir­
maţiile făcute fără dovadă.

Isocrate, Discurs asupra schimburilor de
bunuri. Datoriile judecătorilor.

798 • Nu-ţi face o idee nefirească despre oa­
meni, ci judecă-i în chip natural, nu-i socoti
nici prea buni, nici prea răi.

Georg Cristoph Lichtenberg, Aforisme-
Eseuri.

799 • Oamenii trebuie judecaţi numai după
faptele lor.

Liisias, Discurs în apărarea lui
Mantitheos.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 121

800 • Să nu nesocoteşti plîngerile unui prie­
ten, chiar dacă ar fi n ed rep t; să le cercetezi
şi să-l aduci la o judecată mai bună.

Marc Aureliu, Cugetări asupra vieţii,
cartea I-a.

801 • Preţul unui suflet nu se judecă după
înălţimea pe care o atinge, ci după zborul său
ordonat.
802 • Nu e cu putinţă ca o judecată sănătoasă
să nu osîndească un viciu care e viciu cu ade­
vărat.

Montaigne

803 • Soarelui adesea-i fac umbră norii şi ju ­
decăţii patimile.

Plutarh

804 • Achitarea vinovatului înseamnă osândi­
rea judecătorului.

Fublius Syrus

805 • Nu voi critica pe nici un duşman de
treabă, nici nu voi aproba pe un prieten ticălos.

Teognis, Sentinţe.

806 • Desigur că este mai uşor pentru un im­
becil să vocifereze decât să judece.

807 • ...cel ce strigă şi insultă fără noimă o
face de obicei pentru că nu are de adus nici

122 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

un argument serios şi pentru că nici el nu este
convins de adevărul celor pe care le debitează.

Palmiro Togliatti

808 • Ce puţine sânt lucrurile despre care ju­
decăm cum trebuie !
809 • Nu stă în puterea raţiunii să îndrepte
toate beteşugurile firii.
810 • N-avam dreptul să-i facem ticăloşi pe
cei pe care nu-i putem face buni.

Vauvenargues, Maxime şi reflecţii,
pag. 111, 8.

LIBERTATE

811 • Ceea ce numesc ei libertate, liberă ac­
tivitate individuală, este domnia capitalului
asociat, jocul liber şi fără piedici al speculei,
poporul, sclavul salariului, neputînd să lupte
împotriva dominaţiei coaliţiilor financiare, su­
portând legea lor datorită jocului acestui meca­
nism de pretinsă libertate.

Blanqui citat de Maurice Thorez,
Articole şi cuvîntări, p. 327.

812 • Orice popor care doreşte să fie 'liber şi
independent trebuie să respecte libertatea şi
independenţa celorlalte popoare.

Nicolae Ceauşescu, Discursul solemn
al preşedintelui Nicolae Ceauşescu,

în ziarul Scînteia, nr. 10131 din
18 martie 1975, pag. 3.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 123

813 • Ne plecăm cu veneraţie în faţa înaintaşi­
lor care au luptat şi s-au jertfit pentru cauza
libertăţii şi dreptăţii sociale a poporului, pen­
tru independenţa patriei, pentru idealurile so­
cialismului şi comunismului.

Nicolae Ceauşescu,
România pe drumul construirii societăţii

socialiste multilateral dezvoltate,
voi. 8, Bucureşti, Editura politică,

1973, pag. 618—619.

814 • Să lăsăm generaţiilor viitoare, urmaşilor
urmaşilor noştri, o viaţă liberă, înfloritoare, un
viitor minunat, comunist.

Nicolae Ceauşescu,
România pe drumul construirii societăţii

socialiste multilateral dezvoltate,
voi. 7, pag. 529.

815 • Comuniştii (trebuie să acţioneze pentru
ca în fiecare colectiv să se asigure manifestarea
liberă a spiritului de iniţiativă al maselor, pen­
tru valorificarea experienţei şi competenţei lor,
pentru participarea tuturor oamenilor muncii
la conducerea activităţii întreprinderilor şi in­
stituţiilor, pentru dezvoltarea şi întărirea de­
mocraţiei muncitoreşti, socialiste.

Codul principiilor şi normelor muncii şi
vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii

socialiste, art. 23.

124 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

816 • Este o idee monstruoasă ca un om care
susţine o anumită opinie să fie pus în afara
legii.

Engels (in legătură cu procesul de la
Colonia intentat lui Marx), citat de
Maurice Thorez, p. 394.

817 • Sînt credincios acestui gînd ! Anii vie­
ţii / Nu s-au scurs în zadar, e limpede-nain-
te-mi / Tot rostul înţelepciunii pământeşti : /
Acela numai demn de libertate-i / Ce zi de zi
înfruntă lupta pentru ea.

Goethe, Faust, citat de E. Thăknann,
p. 235.

818 • Poporul liber este curajos, deschis,,
uman, loial.
819 • Duşmanul cel mai de temut al binelui
public nu este cîtuşi de puţin tulburarea sau
răzvrătirea, ci despotismul.

Helvetius, Texte pedagogice alese,
Secţiunea IV, cap. II, pag. 104, 105.

820 • Am înceroat în oameni să scapăr o scîn-
teie : / Ştiinţă ! învăţătură ! C uvînt! Mergeam
strigând. / Am vrut în locul ocnei, o şcoală pe
pământ.
821 • Popoare apăsate, sosesc răzbunătorii — /
Poetu-i doar un înger — aşa mi-au spus retorii.
822 • Tu cântă dragostea cu glas şoptit / Şi
cîntă libertatea cu glas tare !...

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 125

823 • Al muzei loc e lingă popoarele asuprite !
824 • Cîte un vers se duce din cugetul meu
van / Şi, lămurit de toate, mă-nehin fără-a
m-abate / Doar vouă, sfîntă patrie şi sfîntă
Libertate.

V. Hugo, Versuri.

825 • Sinit gata să iubesc orice om liber.

Panait Istrati, Trecut şi viitor, pag. 40.

826 • Acolo unde există reprimare nu poate
exista libertate, egalitate etc.

V. I. Lenin, Revoluţia proletară şi
renegatul Kautsky,

827 • Reprezentând un mare progres istoric
faţă de feudalism, democraţia burgheză rămîne
întotdeauna... strimtă, ciuntită, falsă, ipocrită,
un rai pentru cei bogaţi, o capcană şi o min­
ciună pentru cei exploataţi şi săraci.

V. I. Lenin,
Opere, voi. 28, E.S.P.L.P., 1955, p. 235.

828 • Vorbăria... despre libertatea absolută
este pură făţărnicie. Intr-o societate bazată pe
puterea banului, într-o societate în care masele
muncitoare duc o viaţă de mizerie în timp ce
mănunchiuri de bogătaşi huzuresc, nu poate
exista o „libertate“ reală şi adevărată.

V. I. Lenin,
Opere, voi. 10, E.S.P.L.P., 1956, p. 33.

126 p r o v e r b e ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

829 • Atffit timp cât există clase, libertatea şi
egalitatea claselor este o înşelăciune burgheză.

V. I. Lenin,
Despre sarcinile Internaţionalei a IlI-a.

830 • Frazele despre apărarea patriei şi elibe­
rarea popoarelor cu care îşi camuflează impe­
rialismul uneltirile criminale sînt zorzoane în­
şelătoare.

Karl Llebknecht, Cuvîntări, Scrisori şi
Articole alese, p. 206.

831 • Ferice sînt cei care trăiesc în libertate.

Mahabhărata
(cîntul Garuda o eliberează pe

Vineta de sclavie], pag. 63.

832 • Nu-mi place silnicia şi merg să lupt
cu ea.

Mahabhărata
[Isprava lui Astika], pag. 207.

833 • Nu vă lăsaţi impresionaţi de cuvântul
abstract libertate. Libertatea cui ? Cuvântul nu
înseamnă libertatea unui ins faţă de altul. în­
seamnă doar libertatea de care se bucură ca­
pitalul de a zdrobi pe muncitor.

K. Marx,
Mizeria filozofiei,
Ed. P.C.E., 1947, pag. 169.

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 127

834 • Din toate motivele 'de război, nu e altul
mai drept şi vrednic de laudă decît răsturnarea
tiraniei, sub care poporul e strivit şi zace, fără
curaj şi putere, ca sub privirea Meduzei.

Thomas Morus,
Utopia, cartea a II-a, pag. 78.

835 • Libertatea trebuie judecată după liber­
tatea celor mai de jos.

Jawaharlal Nehru,
Autobiografie, cap. 47, pag. 370.

836 • Nu doresc decît un singur lucru : liber­
tatea, pacea, pentru puţinul timp care îmi mai
rămîne de petrecut pe acest pămînt.

Th. Pallady

837 • Şi cînd un rob se-nalţă / Pînă la om, /
Moare de foame, piere în ştreang, / Ci slugă
nu mai poate fi.

S. Petfifl,
Apostolul, IX-

838 • Doar laşii se supun sorţii. Eroii trebuie
să i se împotrivească şi să învingă.

Ramayana
[voi. I, cap. XVI,
Furtună şi linişte], pag. 114.

128 PR O V ER B E Ş l C U G ETĂ R I D E S PR E OM ENIE

839 • Patriotismul trebuie să fie mai presus
de toate un simţămînt moral : aceasta nu e cu
putinţă decît în libertate.

Eugen Relgis

840 • Gîndeşte-te că viaţa îi sileşte pe oameni
să lupte nu pentru ca ei să se lase învinşi, ci
ca s-o cucerească, să înţeleagă limba ei aspră,
dar implacabilă şi apoi să se ridice din pră­
pastie întineriţi, spre o viaţă nouă. Ceea ce am
îndurat nu se mai poate schimba ; ceea ce ne
va aduce viitorul nu putem şti cu precizie, nu
putem deoît să presupunem, adică să prece-
dem. Oricît de greu ar fi, drumul meu este
trasat. înjosirile zilnice şi călcarea în picioare
a demnităţii umane constituie o soartă îngrozi­
toare. Soarta mea este însă această luptă.

Ernst Thălmann, p. 24.

841 • Noi luptăm pentru a elibera spiritul
omului de orice superstiţie, eliberindu-1 pe om
de orice exploatare şi asuprire.
842 • In societatea capitalistă, libertatea nu
este decît o mistificare, un văl aruncat peste
robia în care sînt ţinute clasele de oameni ai
muncii de către clasa dominantă, procurarea
mijloacelor de producţie.
843 • Libertatea adevărată nu va putea domni
decît într-o societate fără clase, cînd se va fi
sfîrşit cu dominaţia produsului asupra pro­
ducătorului, cu dominaţia exploatatorului asu­

PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE 129

pra exploatatului. Numai atunci vor apărea
condiţii de viaţă cu adevărat omeneşti, numai
atunci vor începe oamenii să-şi făurească istoria
pe deplin conştienţi.
844 • Pretutindeni unde o clasă exploatează o
altă clasă, libertatea nu este decît o vorbă
goală.
845 • ...Libertatea adevărată pe care o voia
Lenin şi care nu putea fi cucerită, aşa cum arăta
el, decît prin răsturnarea capitalismului, în­
seamnă desfiinţarea dominaţiei omului asupra
omului, desfiinţarea exploatării omului de că­
tre om.

Maurice Thorez,
Articole şi cuvîntări, p. 376 ; 474 ; 475

MODEL ; EXEMPLU

846 • Să nu căutaţi a face pe om mai bun prin
raţiune, ci prin exemplu ; nu încercaţi a mişca
decît prin emoţie ; să nu credeţi că puteţi trezi
dragostea decît prin dragoste. Fiţi ceea ce vreţi
să fie celălalt. Viaţa voastră, iar nu cuvintele
voastre să fie o predică.

Amiel

847 • In îndeplinirea funcţiei tale, urmează
cele mai bune exemple, căci modelul este un
mănunchi de precepte... Nu trece cu vederea
nici exemplele celor care s-au comportat rău

130 PROVERBE ŞI CUGETĂRI DESPRE OMENIE

în aceeaşi funcţie, nu ca să te înalţi pe tine
lovind în memoria lor, ci ca să te îndrumezi pe
tine cu privire la ce trebuie să eviţi.

Fr. Bacon, Eseuri (capit. XI,
Despre demnităţi).

848 • Nu putem privi, orictt de puţin, la un
om mare, fără să cîştigăm ceva de la el.

Garlyle

849 • In întreaga sa viaţă, comunistul trebuie
să dea dovadă de modestie şi simplitate, să
combată manifestările de îngîmfare şi aroganţă,
să ducă o viaţă familială şi socială exemplară.

Nicolae Ceauşescu,
Expunere rostită în deschiderea
lucrărilor Plenarei Comitetului Central

al P.C.R., 3—5 noiembrie 1971.

850 • Prin faptele lor, ei trebuie să fie exem­
ple înaintate pentru toţi cei în mijlocul cărora
trăiesc şi muncesc. Unitatea dintre vorbă şi
faptă trebuie să caracterizeze pe fiecare comu­
nist.
851 • Comunistul trebuie să dea dovadă de mo­
destie ; el trebuie să combată îngîmfarea, aro­
ganţa, dispreţul faţă de semeni.

Codul principiilor şi normelor muncii şi
vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii

socialiste, art. 29, 30.