l.,,Romanul criticilor"
Marin Mincu i;i publica primul volum al romanului Inteftnezzo in
acelagi an (1984) in care mai aplreau dou[ romane apa4indnd unor
cunoscu{i critici qi eseiqti: Un burgtheater provincial de Liviu
Ciocdrlie qi Caiet pentru... de Alexandru George. Aceasti coincidenl[
nu a trecut neobservati, generAnd, dimpotriv[, ample disculii in legd-
turl cu ,,romanele criticilor". incercAnd, la rAndul sdu, sd-qi rispundl
la intrebarea ,de ce molima romanului bintuie printre criticii literari",
autorul lui Intermezzo afirma intr-un interviu acordat Taniei Radu c[
,,atunci cAnd un critic igi pune problema de a se exprima in alt gen
dec2t in acela critic, el are totdeauna in vedere un program estetic,
conqtientizat brusc prin reactia polemici la produsele romaneqti (in
cazul acesta) clrora le este contemporan. Vreau s[ afirm c[, dincolo de
o necesitate artisticd stringenti (in absen[a clreia nu ar fi posibil actul
scrierii romanului), criticul s,tie ce face (...); el umple niqte goluri pe
care le vede mai clar decAt autorii de romane (aceasta qi prin
distantarea teoretici), construind intr-un spaliu interstilial asumat".
,,Reac[ia polemic[" va fi dublati prin urmare de o ,,pulsiune compen-
satorie", pe care Marin Mincu o vede acliondnd in cazul romanelor
cdlinesciene, destinate, in mod pragmatic, si suplineasc[ ,,ceea ce
lipsea la un moment dat din peisajul romanului romdnesc". Astfel,
,,Cdlinescu a dat un roman modern, comportamentist aproape, in
Cartea nunyii, atrd,gind aten[ia romancierului romAn asupra posibili-
tllilor de investigare epic6 a unor teme eterne (...); prin Enigma Otiliei
l0l
se grlbeqte, dupb ce teoretizase absen{a romanului de tip balzacian la -tic5" ?n a cdrei absenl5 romancierul riscl s5. r5mAni cantonat intre
noi, s[ introducb o fbrmulS. romanbscd pentru simplul motiv ci aceasta fruntariile unui concept invechit de roman: romanul mimetic, adici
lipsea, (...), apoi in Bietul loanide si Scrinul negru (...) propunA,nd altl acel ,,produs narativ ce simuleazi o fals6 iluzie a vielii prin intermediul
formuld romanescd, derivati dintr-o viziune ludici asupra lumii si unor mijloace epuizate de aproape un secol". Ca si in Poezie si gener-
textului". Pentru Marin Mincu, textul romanesc presupune aqadar
ayie (unde criticul vorbea despre o ,,nou6 conqtiinf5 liric[" pe care o
intotdeauna o atitudine programaticS., vizibili, in opinia sa, la toti marii rapofia la orizontul gAndirii qtiintifice contemporane), opiniile lui
romancieri ai acestui secol, de la Thoman Mann la James Joyce, ale Marin Mincu converg tn afirmarea (pe urmele lui Camil Petrescu) a
cdror opere par sd cuprindi cel pulin tot at6t ,,program" cAt ,,impuls necesitdtii de a sincroniza romanul romAnesc cu noua ,,structurd"
creator", pentru ci,,irnpulsul creator netulburat de nici o adiere teore- care se caracterizeazd prin ,,experimentalism". O asemenea tendintd
de sincronizare este vizibili (considera criticul) in textele unor proza-
tici nu este decAt o form6, o masci a unui veleitarism congener tori ca Mircea Nedelciu, Gheorghe Cr[ciun, Adina Kenere$, Ioan
romancierului roman care vrea totdeauna sd aib[ numai talent". rxistl, Grosan, care ,,s-au repliat imediat asupra realului, atintind un ochi
desigur, in aceste opinii ale criticului asupra romanului romAnesc, o infraroEu spre spatii insignifiante prin banalitatea lor, acele spatii pe
care focalizarea ochiului romanesc tradilional nu le cuprinde sau le
anume filiatie cilinescian5. Dar dacr, in sensul clasicisntului. autorul considerd lipsite de relevantl narativl". Efort cu atdt mai meritoriu cu
cat ,,nimic din ceea ce apar{ine umanului, in ordine existentiali sau
Scrinului negru ii repro$a romancierului rornAn excesul de eveni- esteticd, nu trebuie eludat qi atunci procedeele si tehnicile de investi-
gare romaneqti se nuanteazi, devin mai complexe, surprinzind
men{ial qi neputinta de a se ridica la tipul moral imuabil, ceea ce cluce schemele sistemului de func{ionare ale compoftamentului qi gdndirii
in cele din urmi la naturalism qi la confuzia dintre literaturi qi publicis- individului". Aceste muta{ii nu privesc insi doar dimensiunea refer-
enliald a textului romanesc; con;tiinya teoreticd implicd tn acela;i timp
tic5., preocupdrile lui Marin Mincu nu vor merge cAtuqi de pu(in in o deschidere a produsului romanesc spre autoreferenyialitate: ,,Sigur
directia ,,ideilor morale eterne". Ei ii opunea ,,feliei de viat5" (in cI acum - scria in acest sens Marin Mincu - textul se autoreflect[ in
eseurile critice anterioare lui Intermezzo), romanul cu vocatie ,,sapi- permanen![, iqi inventl un plan secund de referintd, un meta-text prin
entald", hermetizant qi simbolic, arlt6ndu-si preferinta pentru naratiu- care incearcd si scoatb in evidenl5 propriile-i mecanisme de
nile sadoveniene, cirora le descoperea cel dintai deschiderea initiatic[,
funclionare, mecanisme apte si ilustreze la o scarl mai vastl sistemele
analizAnd Moromeyii lui Marin Preda din perspectiva morometianis-
mului, inteles ca atitudine metafizic[ si manifestind o (in aparent5) semiotice ale existenlei Ei ale gindirii". Caracteristic pentru
curioasi lipsi de receptivitate fati cle proza Hortensiei romancierul experimentalist va fi - intr-o asemenea ordine de idei -
Papadat-Bengescu, cireia ii reprosa (in Critice II, lgll) tocmai
faptul c[ ei nu mai recurge doar la o singurd modalitate narativ[; acest
neputinta de a depSgi datele experientelor pur senzoriale. De data romancier ,,schimbi continuu perspectivele qi registrele pentru a fi
aceasta ins[ (dar distanfa fatl de ideile enunlatein Critice II ;i Repere mereu in miezul realului si a reuqi s5-1 absoarb[ in discursul siu.
din 1997 nu este atAt de mare cum ar putea sd parl la prima vedere), Pulverizarea perspectivei narative are o justificare precisd; astfel,
Marin Mincu le va imputa autorilor de romane lipsa unei ,,con;tiinte sondajele devin paradigmatice, capdtd ad0ncime, apropiindu-se de
teoretice", a unei concep{ii coerente despre roman, considerdnd cd (in
rezultatele poeziei".
ciuda putinelor exceptii, ,,romanul romdnesc incepe s[ existe cu
adevirat abia atunci cAnd igi propune s[ rdspundi rigorilor unui Conceput ca un roman experimentalist, Intermezzo incearcd sd
program". Fiindcd criticul opereazd acum o disociere tranganti (asa satisfacd - ardta in acelasi interviu Marin Mincu - dezideratul ,,auten-
cum se poate vedea in consideraqiile preliminare din Eseul despre ticitdlii scriiturii". Autorul subliniind insi ap[sat, in acest context, ce
textualilare) intre scrisul improvizat si scriitura care implici o operatie o asemenea autenticitate ,,nu se confundi nici cu stilul
deliberati presupundnd prezenta unor procedee de construc{ie ca si
selectarea unei anume materii sernnificante. operafia literari se face pitoresc-metaforic al lui Finuq Neagu (qi exemplul nu are nici o nuan{i
peiorativ[), nici cu intertextualitatea involuntar[ (atunci cdnd d5. efecte
intotdeauna - sublinia in continuare criticul - dupd un anume plan, iar
103
extul se construieste sau se autoconstruieqte intr-un proces pe deplin
lnstientizat. Ceea ce presupune - indubitabil - o ,,constiin{[ teore_
'li',2
estetice) sau voluntari (atunci cAnd nu dI!) a lui Mircea Horia le:cturi,r c.,. r;t /lrr este si ea nrni greu cle rcalizat decAt. de cxcntplLr. ocolul
Simionescu", cdci ea nu poate fi c[utatl dincolo de ar-rtenticitatea viefii plnr;rrrtulLri". Clu toate acestea. errsli lit rolrtancicrii n)('ntiurtati () c\pe-
inleleasl ca pulsiune scripturall. lntrucAt existi o experien[d directd a rienta a scrisului care satisfrce partial exigen{ele lui N4arin Mirtcu,
nranif'estl mai ales in modul in care accstia reusesc sir translttitl voltrp-
scriiturii ,,in care substanta romanesci se scruteaz[ cu fervoare pentru a-si
echivala urma scripturali, unica expresie controlabili material a subiec- tdtea scriiturii ca act. Astlel Cib MihlescLr ,.ciivr-rl-tir acea senzualitate u
tului narant, singurul autentic". liu aceast[ experienti este tocrnai cea care actului de a scrie ce i.e consurnir nralerial ca si e urrt tc-iil' exlcntta o
impune discreditarea iluzionisrnului prezent in romanul mintetic, fltuul indelungi ginrnasticir sexuall: pliiccrca s' isr: 1"i cstc superioarit
scriptural rnodelAndu-,se numai tn.fun.ctie de un ,,eu. tlic'ttttoriul", a cdrui oriclrei alte plirceri, se sirnte asta in raiinaruetttt-tl I'ertrinin al cliscursu-
scriiturd are tendinya de a deveni aproape o cliagrantd a rinnului sdtt Iui; pe aceeasi linie au mers 5i Carnil si Anton Holban". Astl'el incat
biolctgic. Concluzia lui Marin Mincu f iind cAt se poate de categorici: ,.reactia polemicl" arc. la autorLrl ltti Irttcrttte-;o. un carautet patticular.
,,Nu se mai poate scrie roman astiizi, liu'ir a te implica clefinitiv in scri-
ituri. Cei care se fac c[ nu inteleg importanta acestei deplasiri de accent Clici ea nu inseamnir ncr{ativisni pur si sinrplu. in nanicra ..firriei
(cu repercusiuni radicale la toate nive lele obiectului nuurit roman) sunt demolatrrare" a avangarclei istorice, dirttpot|irlr. a ereii o sitrtatic
sortiti unei f'ericiri ignorante pcntru care ii invidiez". polemicir inseanrnir ,"a face sit avattsezc cultrlitstcl'ea; ditr ciocttirca uttol'
pozitii contrare. a unor idei diicrite. se poate ndste un nou discr,trs".
2. Romanul expcrientei si n0ua autenticitate
Ii.ecuncrastem in aceste idei, disenrinate in .jLrrnalut lLri M.. a,\teli(;a
Dac5, intr-o perspectivl mai generali, tinta reac{iei polemice, impli- ,,ttgonic'ti" a e.rparitnctrlulisnrrtlui intcnreiatii pe ideea de disputir, clc
confruntare (ugrtrt), cc- ia, in cazul nlntartului cxperiirtentalist. folrna
cate in romanul experimentalist al lui Marin Mincu, este naratiunea diulogului Txtlern.ic' dintre tctditic si eryterint(ttr. C.ici, itt raporl cu
romanesci mirneticl, priviti mai indeaproape, ea pare a avea ca obiect aceastl tradilie atitudinea prozatorului nu este in exclusivitatc una de
asa numitul roman ,,al experienfei", intens cultivat in perioada dintre
respingere, ci, in virtutea ..spiritului experirlentalist", Marin Mirtcu t'tu
rlzboaie. De altfel existi. pasaje din Intermezzo in care autorul se ref'eri
se mnllunreste doar si corteste, ci interoghc'azi o lilrmuli narativii
in mod explicit la aceast[ formull de roman cireia ii reproseazl in
primul rAnd faptul ci a inleles intr-un sens oarecuffl unilateral si nu a constituit:r intr-un ,,canon , incearci sir o r-e tbmruleze. sit o ,.t'esc:rie" si,
tmpins pdnii la uLtintele ei c:onsecinte ideea autenticilritii. Astf'el in in ultini instantir. si o..recupcret.c".I)epltt.tArttl trtt'tttlul (l( ltt autcn-
jurnalul lui M. se apreciaz'a ci romancierii interbelici ai ,,experientei"
ti(itatea trdiri.i lu uuft'rrlit ittttt'tt itt sLriiturd, ci-tei ( {:'('(/ te itt!ercsau:,ti
(Gib Mih[escu, Anton Holban, Cami I Petrescu),,1 iteraturizeaz]a incd' acunl nlt csle cunl te triir'slt', t'i ,.ttttt.sr' ,st /-lt' (t ('.\!)arit'tll;1. T'inl.a Spre
se uitd in rama romanului si fac retusuri inutile, falsificd acolo unde nu care se lbcalizeazii tcnsiuneii iictului scliptural c adevir-rrl srtprern al
iese dupi canon". Cici ,,canonul" (concretizat intr-o retoricl a romanu- vietii, viata insisi. in visceralitatea ei pnrrrordiillir. iur revclatia lilrsei
lui) aclioneazi ca un factor mediator, ingrldind propensiunile .,dictct- de consistentl a c:uvirttelrir in ciirc sc inclreagit lltrxul inrpttlsiei de a
toriale" ale ego-ului narant, care tinde sd'se rttporteze in exclusivitate
la sine, fdchnd din ,,ddra" scripturald expresia nemijlot'itd a spcts- scrie uu relaxeaz-ir cirtusi de putin aceasti stare cle clinrrt.t; crtergctic. ba
murilor sale vitale. Este vorba in fbnd (ca qi in teoretizirile lui Marin dinrpotrivit, o inlretinc si chiar o riclicii pina la limitelc irrsuportabilu-
Mincu despre instanta eului poetic) despre nec'esitutea unei treceri ct
lui. Fiindca, in ultinrI instantri. urievitnil trnei a-rparietttc nLr t'ortslti in
scriiturii tntr-o iminentd absolutd, in afara oriclrei raportdri la vreo e.rpresie c'i itt pntcesrtttlitateu curc o dat tt(.tst(t( Ltt t ,\lt i r'.r7rti'.rli, asa
t'el incit vocea. in cale rcverbcr-eazi chiuria secret:t a l'ibrei organice.
instan![ transcendentd ("canon"), ceea ce transtbrml scrierea (si, odatd deving nrai inrportantl de:cat cuvilntul. scriercu. ca aci pLlr. conteazl
cu aceasta, citirea) intr-un act pur: ..mi se pare mai important sd nu te
inflnit mai nruli decat produsul pe ciire il gerreleaza. iar literatula
lasi ripit de retorica fictiunii; deodati vei observa cd totul se estont-
trebuie si fie. in nranifc'stririle stle majore, cxpresia tlisonului visceral:
peazd, devine o laxd pAnzi in care incap toate experientele posibile. nu ,,Ce se aflir dineolo dc i'or.bire ldincolo cle elnisia ntaterialit a vorbirii)
nu nri intereseaziu prit sir-l stirprind pe ccliilnlt itttntai pc- mitsurf, ce
trebuie si literaturizezi decAt atunci cAnd nu mai este nici o iesire: trece in voce, o voce luzitii. riu invr:ntatii. (..-) [-itcratura trcbttie sit l'ie
o rupel'e, o snrulgere Visccrali ca irceea a lui Ghilgatltcs atunci clind
104
intelege cii prietenul sfu-r Enghidr,r e nlort".
I05
3. ..Forte le ine rtille" a1e naratrvithtii ntint.s;tt itttti.si trtui rigil; oteltt ul ttttci itt.sttutte itttti,qtrttttitt .trtltlllill-
tliv'ttlrrule ( urc getlere(t:.ti, i'n .lot'uriLe ci nes.fdrsilc, ltrnrcu si otnul,
in propensiunea sa sprc adevinrl ultirn arl viLrlLri. scliitr.rra alc insi
cle irrlr'int rcdLrtahile..llrte de rezistenlii". Eristir, rtriri intii u ittt'rtit'a tertul cosnric si textul uman. Ceea ce duce la aparitia .sttirii olt.se,sit't'
:critrii insc:;i. t ure rdltdne ktl titttltul itt rtrnttt 1tercc1tliei, ceea ce lace despre care vorben Sinrone Weil, nrarclind inrobirea totali a eului care
ca scriitura sir-si resirnt:i clin plin evaitcscenta si ,,slirbiciunea" in fata .Lr simte acum prins irr angrena.ielc Llnci necesitiiti nclin-ritate. ,Astt'el
tunci realitirti proteice. nrei.eu in rrriscarc si in rnetantorfbzii, al cirei ncit, odati cu revelatii.r ,,lbnonrcnuirii nristerios prin eurc n)iltcril sL-
ritrn este intotclciruna nrai alert declit ritrnul inscriptionarii; ,.nu pot si
fiu sigur dc ninric rirn ceea ce rnir inconioani. obiecte si fiinte rnl .e11rnitlci". personajul lui N'lalin i\,lincLr rll.!.()pu,., legilc uttt:i .s1tec
anrenirrtir cu allir ideniitate clecit aceea ile care le-o conf'eriseln cu o itdlitatti Luriversult in virtutca cdlcia arc loc urr transter pcrmanent de
clipl mai inainte, estr- destul de gr-cu sir treucii o singurir secundii si evarrescentl de la lrrlrrlirs la r:,qo si irtvers. Iunttu de:rdlrtirtlu-..si ut:unt
totul rni sc pare schimbirt. Mir str.itrluiesc sir plincl autenticul, clar acesta tlintcttsiunctt r.1e ,, text" .:i optirlurcl (t.\'tfcl (Lt o prodtu:ric pertnun.enld dt
se cstompeazl numai ce larrr privit; pinir sir strriu despre el, de.ja s-a ,,irealii". rriscutc clin pulsirrnile ..cnergiei inraginatrve''. lin' tlruntu-
creat o prirpastic- intri t'r't'a cc e r-ctl cir arrt Vizuf si ceea ce \/reau sir scri-
jelez pe supral'atir allrir rr corrlci. Virrla sc strccoriri la lt:l irrtrc zr t:spira tisnnil octnLui scripturol re:.ultc.i din rr:lutiu nn/inotttit ii itt tctre stuu
Si a prOllr.rnta itcCS^trr r'irViilte. l)c ciirc err incer-c sir le lixez aCurn irr dorittlct de uutetttit'itrttt tt s'ubiet'ttrlrri rtttrutrt. < tt ltratt'trtiilc sule lictu-
capcal)a tcxtulul". Irr lrer-lllsi tiuryr. uccastl'L r-evclltie, a..rLrpturii" clintre loriule, .\i vucu.itoteo tli.ti.nurltttd irr spulelt lucrttrilor,si cr trrltti itt.sitsi,
care isi gisesc pentru o clipl echilibrul cLl totul pr.ccar in aparenta
tintprtl expericnlci si tinrpul conscrrrnirii ei. cste dublati de un.ranri-
linistitoare a textulur.
rnettt ul ,qolu.lui carc provoacir veritabile stlri de perplexitate.
AlItLrri de firrtele inertiale alc scrierii. naratonrl are r-le inliuntat
..Sltibit'iwrea" st'rierii i.si gii.seste rchiyalentul intr,tmsoi tle,,slribi-
lotodatd si lortcle inerliale ule pove,ttirii care incearcl sir-si inrpuni-r
ciunt:" a realttlui, ce dobandeste consistenta abulr-rlui; deviue un propriile principii de organizrLle. cc contrarilzi patosLrl autenticitirtii:
,,iiepozit" cle lczidurrri enersetice, e o .,talie". o ..crevasf," care
proiecteaz-ir srrbiectul uman inlr-o oripilanti vacuitate. Iar aceastl ..lntArnplirrile ce ile lezrtnr sunt reirlrl, dar. la un anuurit tll()lncnt. are
,.clepotentare" a lumii face ca liinta omeneasci sir se incloiascii acurr de loc o nrutatie a planuriior. o intrare subtilir ?n alt spatiu ?n care perso-
najr-rl, adiciL eu. llLl rliai []ot giu:-rnta eir anr lost si ei anr corlis cutarc sau
taptul existentei, simfirr<Ju-sc intaqinati de propria st irnasinatic sau cutarc gest sau evenirrrcnt". Clonclitia piitlrrnclr:r'ii irr uccst ..alt spatiu",
proclusl de o energie inraginati','it sr-rpraindividuali; ..ExistI cloar un
abur de energie ce sc interprint'irrtre ntint- si perceptia rlea; ilicrurile care este fictiunea. o constituic de-rt-alizarcli. transfornrarea onrulLri ..in
rni sc pun impotr-ivir. mi dau la o parte un [lolnent si otrscrv cun. mi
carne si oase" intr-Lln cu fictir.rnal. astt'el incit por,'estirea ia aspectul
spioneazi cu crt:hi Si mirini sj gheare. apoi cind vrearr si"r le iLtriig. odati unei ..nristificili". al urrui ..rrurnirr,-le iluzionisnr" a cinri clesflsrrrarc
se cleschide o fulie in care alunecir toate si rdrnin suspcrndat, izolal
este orientatil de atitr-rtlinea receptollrlLli, p<xcstitorrri orgirnizintlLr-si
intr-un vid lipicios. firrir sir intele-s ce se intimplir cri rtrine si cu
sinrtLtrile nicle. [)ar clacit nici nu cxist? ])oate mi se parc ci sunt f iiltir, lirnctia pnn r-aportarea lrr un..ririzorrt de asteptiue" l)L)ntfu il fi in ct-lc
ci anr un numc si un volunr. dar in realitlte nu sllnt decit ceva irnagi- din urrni cll totul sutroldonirl ,.cor.lLrlui''; ".Nr-r irrri crgrlic. tlc urrdc inrr
nat de inraginatia ureiL difirzir sub lbrmir de energic irrilginativir in r,'ine aceastl pornire de iL manipula niatclialul povcstirii: l.ralcii rapurtul
ader,iirat nn mai t:ste cel dinlrc rnine eel rlc atunci (ccl povcrstit) si cei
spatiul acesta in care rnai constat si alte iclentitlti sintilare n1ie. Dar
tle acuni (cel care l)ovesLcste ). ci intr-c rnine si ea. ;liii l-.r't'cis irttre tuirtr'
dacir noi r.ur suntcm decit o stare dc irnaginatie ascunsf, intr-un pliu al
si plircerea ei de a asculta arrru'nite lirple sr anurnite nurnte ale acestor
matcriei. o serl, un laborator t1c erperientir" o lilrmi ermetici aruncatir
lapte'. Nu nrai sunt aterrt la vcr-osirrrilitatr:a povestilii. r:i nti prerictipir
de nraleria insisi drn intlirnplare, la rl rotatie asc--endentti a polilor ei; s-ii un st'il afecliv. ilitrctinrrt dc tcrrsiurrca nalirtili ce nu llebuic sa scacl:i.
petrecul rtunci o fisurir din care il curs ceea ce dL:venise alttonom c:i diurpoh.ivir. Astiel, obserrv cii schcrna povestirii nrJ donrinI du1-rir ce
printr-o e voluiic interioarii inclelun-eatii"" PLrlverizarea realului si
su)^pctLdur(a legilrtr t tt.\nti(( t'oirtt iie insd ctt in,ttuttt'uru:a unui deter- aLl fost schitate citela dctalii: nu nriii :iunt ell ccl car-e povcstestL:. ci
povestirea rn.i povt:stcstc pc nrine ". l!crvoiit dc aulLrnfici[ate nu este insi
obturati doar de ..retoricr" naratiunii. ci si tie irdaplabilitatt-ii limbzgu-
lr-ri la aceasli retorici. el cioverlinriu-se in sc:irirrrb. insufir:icnt pentru il
exprinra adeviirulile nlagrnaticr' llt: liintei umanc. astftl irrcit adczii,i-
tatea cuvaniu{ui [a,,sctrenla" interioari a povestirii nLr face dcrcit si readuce la suprafatl ,,tertul interior" este insi zlr.lirnicitd de prezenta
spo|e;isci aspectlll .,iluzionist'' al acesteia: .,pr.obabil cd lir-nbajul esre ,.conventiilot' de lirnbal" cale delbnneazi si talsilici in pelmanenti
insuiicicnt spre a exLrriuta ceea cc cLl aln niu autentic; el, lirnbajul se trecerea vietii in text. acest .,iluzionisnt" al lirnbajului neputind sii fie
adairteazai repede ia canoanele unei retorici sau alieia si se vorbeste pe neutralizat clecAt prin prlctica naratiunii iraemerrtarisie; ,.Clonventio-
sine. nu pe tine". nalitatea limbalelor - afinna in ;rcest sens personljul lui Marin Minr:u
- inclepilteazi de acest text originar a cimi scheml trebuie sii iie
lnrperativLil autenticitdtii isi giseste expresia tigurati in secventele genuinl, nemai?ncercati. Fragnientarismui ar fi o asentenea teutzrtivh
(nu pirfine Ia nunrfu') ale rtimanului care se cclnstituie in rcpre2entciri
ulegorir:e ult: oltertttiunii tle textuttliz.are. inotul impotriva curentului de sustragere de la conventionalitate iar pericolul de a institui o altti
sau nrersul irnpcltriva vintului (pe care Bachelard le includea in seria conventionalitate este oricum rnai redus. Ciind scriu rnir strdduiesc sf,
krirnoiiseir-rr sale ..cornplexe") aduc, in asemenea secvente, nu doar comunic st5.ri si expresii iarnll stereotipii de linrb;q;clacl indivi,-lul ar
sLtgestia rrcl.ului c1e semnificare spre care trimite prezenta flrateriilor
lransparei]te (aeml, apa), apte sI prirneasci sau s[ genereze reflexe, ci ti scris pe dinluntru cr.r stereotipi de st.lri. atuncl nu ar li pclsibill
qi a agon-Lrlui, pe care ii irnplicii proclucerea textului care este intot- sllstragerea de la coercitiunea sisternului".
deauna o conl'rur.rtarc cLr ..lorte lc incrtiulc" dar si cu lir-r"ritele ultirle ale Deplasarea accentului - de la autenticitatea experientci la autenti-
lirnba.lului/comunicririr. r\ccasti e rrll rrrrtlrc Poatc sliirsi printr-o citatea scriitnrii -- deternrinl. pe de altl parIe, de,st;ltitlerro romurtt,tlui
lui Mtrrin Mincu spre autoreferanlinl. Ea se asociazi cu itttagineo
einisiune clc l'lux herrrrriicic ("surrt lir rDrLr-ginea apci: i'ru-rni vine clecAt obsesivit a ,,pliului" care sLtgereua.it zontt de interstiliu dintre triiire si
concept <Inr .gi dintre erpcrir:ntri si scrierea ei,' ghernuirea in .,pliu"
pinh la genunclti; rrr,urrr ztiirirrt irrtr--tt ltiatr-ir, singcrcz abunclent"), clci
finalitatca actLrlui tcxtual este t,curai accca de a provoca o explozie a reprezint;i o tentativi de deplsire a polaritiilii ,,avers" (lume) ;i
plasmei vitalc, carc, spirrgincl tot ce inseamrrii crusti sau suprat-ati,
face sL se reverse in exterior adevirui llerbinte al vietii. Aga incit ope- ,,revers" (text), cu atdt n.rai rnult cu cdt evocarea ,,punctului interstitial"
se poate asocia cu irnaginile z'apez1i, care aduc sugestia urrei stirri prin
ratia de textualizare este inzestrat[ - in opinia prozatorului - cu capa-
cxcelen![ virginale a rnateriei. analoge,,increatului" barbian:
citatea de a antrena zonele cele mai ad0nci ale eului narant intr-o
miscare de expansiune care sfirseste prin a transfbnna cerneala intr-o ,,Aventur5. Noapfe sLrb lurir. crr schiurile pe munte: zdpada scrdsneste
urnoare vitalr iar scrierea intr-o ,,seisniograrni" a visceralitltii. Rezul- de ger, ?nghe1im. dar prin ciule re ne incilzirn; si alunec:i shior al noptii
tatul acestei actiirni - textul - fiincl iigurat aici sub forma arborelni s5 te pierzi ca intr-un pliu al zril.rt--zii. in dAra deschisi de altcineva
,.ristumat", care reprezinti irrasinea ,.din oglincll" (acjicl scrisi) a inaintea ta". Miscarea ilc alunecall pe care o descrie schiorul este o
Pou'rului Vietii ("riri sculund; intr-o clipl vird via[a n]ea inrreagi, un
copac tlnir cu riidlcinile in sus ?nfiprt in nrijlocul apei,,). trasare de,,ddre". asadar o expresie figuratii a scrierii, care, catalizlncl
4. .,Scriere 0riginar["si autorcferenfialitate tensiunile (esutului organic^ lrror,lrrce in cele din urnrl ".ciderea" in
interstitiul clintre ,,aici" si ..acolo", <iintre ,,acesia" si ,,altul", ceea ce
Alte,ri, ide eu rle outefiti.(i.tote e,ste osoci,ld clt cea cle rescriere: insernneazl anuiarea mornentand a clil'erentei, regisirea stirii prirnor-
scriptorul este stq)orrul une'i ,,strieri originare", gravute ht chirni.smul diale, anferioare nrptulii dintre cuvint si lucru. dintre semnificat si
r:elulet si in ttti..Et:area pror-eselor ntetabttlite, iar textul idettl apare, senrnificant. Acesta este ;runc-tul cle unde pot fi percepute in acelasi
timp ,,exteriorul" (spatiul mundan) si .,interiorr,rl" (spatiul scriptural),
ditrtr-o osemeneu per.\!).('tir)d, ca o reinscriplitnta.re a acestei ,,ddre,'
printr-un I'el cle niscare circularti a ronqliintei, r'are asa cum arlta
ititiale, act prin care scrierea nu face, in ultiml insta'ti, decit s[ se Jean Ricardott - .se s'itueaz.lt i.n asemenea m.omen.te at6.t de o parte cit
si de ce,alaltd a o,glittzii. lar accastti atittgere a punclului in ture
serie pe sine si ciiniia operatorul de scriitLrri nu-i serveste clecdt in cali-
extremele se conjugd, o(eLtstd .tituttre tnt-un ce:ntLr idectl tmde di'fe-
tate dc ."instrunrent": ("ldeal ar fi si. nu scrii decAt ceea ce este scris:
renla dintre lume si text se resoarbe pentru ntotl1(t1t - sublinia in
nu ai lace allc-eva clecif sir te lasi scris de textul care este in tine si care continuare teoreticianul fiancez - este echit,alentul perfect al mortii
nu glscst* rjccit o supapii de expresie";. Tentafiva scriptorului de a
sau, in termenii cu care vehiculeazl teoretizirile lui Marin Mincu,
l0t3
coincide cu momentul in care eul narant este anihilat de propriul s[u
text, care la rAndul s1u, atingind limita superioarf, a autenticitS"tii, se
109
iile ntilicir ctr ..rlArit" pritnordirtlh. A,tt'rncncu ,\(('\'enr( irttcntciute pe conf'erinclU-le firnctioilalitiiti inscllite si fiicinclu-le sI se subclt.cloneze
ittttr,p,irtaa ltliultri :r 1te :;t ltcrrttt t!tttr.rntit'ri u ,,;4httttrritit .suttl e.tatttittle unui patos al ar:tcnticitalii care nll rnai vit.eaz].- in prinlul I'and trairea
itt stnrt tttr',i t itr tii. irrlrrrcat rcltrt::.utlii ..lturterile itt ultis" ale rorrtu- (ca tapt auroltont tie exlter.ientit supretlli a inscriptionirrii) ci scriiturir.
ntrltri in.sit.ti. cale a.lungt: astlcl sii sc oclindeascir in fiagnrentele sale,
[]rin a(rol elcct {lrr irutrospeclrlaritatc cre ii estc plopriu scrnnitlcantului Si tocirai prin ar.eastd ltoijtie prior.itctrd acorrlutti ".r.'ulorii s'eturtdttre''
te-.xtual. CiL,,i (r.lup,i cLun o sllune cu clilritirte sr titlrri). it'r ltttertrte:.:.o n.t'iuu'tionalitiitii in r(tpot't ( tt ,,t,ttlortrea pritrrit" tt sitttbolit.ci;ii ('sttLt'
alffel .sptt,t ttsltt,ctulr.Li .\it1t(lgitI(tti( ttl ,senutu!ui irt tletritttt:ttlt.tl dintutsi-
proral()ful r:\pcria/'.:t posibilitirtea plasirii in pr-lnctul de articulatie r,trtii sttle sernttnlice),.:Lt'iitonrl i.si iu<e ltertcptiltilti irttlirtrttitt <tilrt
dinLr-.'.,ir-r'crr;" si ..rcvers'', r-onranul, in intregul siiu. artrbitionind si se ultO<;aliptit'. Fiinclcir. intr-o prinli accolltie, 0 aserlle tlca pIrvile uictc- a
fr,rncticlnalititii consftrltcqtc autctttottlia sctnrtificltttr.tlui. ciire.
c,-iirsiituie intr.-un ..plru" cle unile sLrnt vizibile in egalir nriisuri lurnea si pierzindu-si aclerenta la rcal. ajurrge si se setrrnifice Pe sitte. el insttsi
sclritulir. Ceea ce f'ace ca naratiunel lLri N4arin Mincu si nlr fie ref'e- sen.rnificat si selrlificant in acelasi tinrp, si - in conl'rttntarel perllla-
rentiaiir sau autoret'erentiali, ci lcf'erentiali si autorci'ert:ntiald in nentf, cu propriile-i limitc sI dcvini expr:esia ueputiutei sale clc a
ace lasi tim1l, astf-el incit ,.reactia pole nrici" a scriitorului in raport cu
semnit'ica, ceea ce instituie ult tteant al limba.ltrlLii cu totul caracteristic
..r'r-rnranul cxpc'rientei" nLl ducc eitrrsi clc putin la o conteslare a aces-
tuirL. ci la o iinbogitirc si r)uantiuc lr iclcii clc autcntruitatr', eare nu mai viziunii apocaliptice. Apcri. in al cltilea rilnd, p|ioritatea ac<lrdatl pcrsi-
bilititilor sentnuhti, de a incleplini o anunliti lunctie iltr-o corlrbinatie
privestc tloal laplril tririrri, ci sl lirl)tul scrier-ii acestcia, actLll datf,. accentueazir asupra caracteruiui de ,,ma$in[" al textului, care se
inscriptionurir cillirtirrrtl. tlirr 1rt'r's;rer'lr\l ilutorului. cara(ftcrttl ttnei translbnnll in ltlLrl acesta in rel'lexul scris al masinislntllui specific
societitii apocaliptice clin eate - asrt culll alll tllai sptts onlttl iue tendin-
crpcrietrte 'ilrl)renlc, (inr.!urir irr stirle su ctrtiliet'.u.rtciltieitrtL'it situ. ta de a se autoelintina. lisandu-se substitllit de propriile sale procltlse
Totoclat[ rriai trebuie spr.ts ci valorificarea firnctional[ :t .,setnnelor"
dtnrpotrivli. lipsir rlc autcr)lir'rl:rle l prr:,'unci tir)llle. romanului expericntei (ceea ce pfesupulle ,,vidarea" lor prealabili.
in slrrritLrl ..rccupcrltor" al cxperinrentalisnrului, lnttrrtea.:.o v.t reducerea la neant a rclalt.:i krr cu reirll,rl) lc translorrni in simboluri ale
caducitatii si ef'crnerului. pt lrnia itleii clc piatus, dar si in virttltea
cnrlserva usirclar prinr-'ipalele e-lenrente din pocrtica lrlnrantrlui erpe- acesteit
rientei, pe care le va imbogirti si relirrrnula. transtirlrlind drama exis- vocatiei thanatclfile si thattat,rct'aticc a allocalipticului. 'l'oate
tentialir intr-o draurir a scrierii conll'untate c:u propriile'i limite. Ca 5i
nu exclud insir o sperlutl tlc scns. care e clatl toclllai dc aspiratia plini
reprezcntantii inte rbelici ai romanului, cronvulsiouat de problenra
cle patetisrTr spre auteltticitate. \pre acel tiison al fibrelor viscerale care
airtcnlicit:rtii, Maliu N4incu 'u,a acorda as;tl'el un rol plivilegiat unei tenre tracluce tocntai nirzuinta vietii cle a sc autotranscende in tensiunea ei
L-u cerlc c()lrotiti existentialiste: cea a lilrertiitii, care se asociazi cru rru spre un sens spiritual supcrior (cr]ca ce este - de data aceasta - in legi-
rnocl eroic cle existentir si ctt triinsfor-mill'ea vietii intr'-o succesiune de ttrrl cu vocatia ,.intenteictoat.c" a apocalipticului). Citci nrr nutr'ttti tii
priyilegierea t,aiorii .t'unttionule u sr rttnului poatc cotlstitui preludiul
c'xperinrente priu interrnediul cilora personajul romanesc dclrcste sir-si unei pisibile reinstaurdri in stntL.ttilit' d.ar - fapt ctl totul speciflc artei
plobeze f'clrta interioari. Iixperienta croticl (irr cadrul cilreia actul apocaliptice , abse.nttt semnifi(tuulti se ltoate cottjttgtt - in mod para-
sansnltti tlttl tu tleslin. Cu totul semnificative sunt,
scductici va oculla o pozitic csci)tii.ll;r) o sd in-rplice, in consecinti, mai dbxal - eu pr(lzetlto vedere colllentaliile lui Giampietro Corncllli (din
nrLrlt vointa dci:it a1'cctivitatea si vl fi soliclar[ LLr r.rn eolrccpt supr'rior din acest punct cle
de virilitat.c cirruia femeia ii serveste doar ca tennen antitetic, Gdnrlirea stabd) clespre Custelul lui Kafka. unde se alatl ca ,,forta
care-l susqine pe K., dincolo cle orice amlgire, vine din sentilnenttll
intruchipAnr,l c()rrrportamente, alitLrr,hni si valori ireconciliabile cu ccle acela de tihn[. din dorinta aceea a Llnei lTlunci laborioase si senine.
K. e dezniintiti, dar el se sinite irirboldit sf,
alc rnasculiniti'rtii superlatii,'e. 'l'ehnica jurnalului precum si notatia ldentitatea lui figura calmuh,ri indestructibil l-a usurat de K.. meargit
ti'iigmentaristl l'igr.ireazi de ascnreuea printre modalitltile expresive
mereu inainte, pini la
ale ronranului experientei, c'aci trpcrimentolismrrl lui tr4urin lVlittt'u tru
a-i pune la indemanl destinul. Subiectul rimane cu o identitate f-luctu-
isi lixeu:ti tu obict tit, itlrent(tt ('d utt()r noi .forntule, tehnit'i suLt anta, dar clobindeste Lln clestin, sensul unui rners inainte, catre un impre-
procetlee c'At, mai (u seomti, rt.frsrnrulureu (suu prnte, L:Lt un termen l1t
nni potrivit, rtscriereu) ttechilor tnoduLitati si .fbrmule, niizand pe
jocul interrextualititi i.
Deoarece toate aceste elemente nu sunt decAt ,,semne" ale roma-
nului, pe care prozatorr.rl le introduce in tesitura textului sau,
ll0
vtztlrtl tnotniir:rl-ril. (... t trrisli \i';ri'i),r incllriosiiolrrc ii riestinulLri tritnisir rimentalist de la care se revendici romanul lui Marin Mincu nu este
decAt una dintre ipostazele ,,gindirii slabe" 9i, in aceastl ordine de idei,
ilc er'itt-c irci:;:r.i elr ireriiiu ir sPli.yrrri sirlliectivitatcl iir:irslrii cLr iclentitatea
:.rcrilil atil Jr itr.rr:irir. lle lilcc sli inlcleq*nt r,'ti ltcisirlrrl. chiltr si u()i cle modul in care romancierul iqi propune sI reformuleze paradigma
senrrril'iclrt. esrt L'L! li)ate ireesit't rrit peislt.j al rtrilei. cste l)rin urntarc
plin oi:iri tlc';!,.j1.i. I)rezcnt;i de:stilirrlui. iisezrti intr-e noi si 1-rcistii. romanesc[ a experientei se interneiazl pe trecerea de la o etic[ a fortei
lirrnrrlc:.{.r i rJlr:LtirtntL'ytcirlr.lLti l)cJate \i tic sLrstinLrt de (prezentd in ,,canonul" acestui tip de roman) la o eticd a sllbiciunii.
ceva carc l)are care surprinde drama (nu lipsitl de momente apoteotice) a scrierii
ir,rl.ii siictiiios vi,.1. dlr clLre. nrlrr,.r;,.t-t \1llt\. cstLr si conf-runtati cu propriile-i limite.
o linrbir rnuti.
5. Textul qi ,,vocatia huliganic["
liinl-rr i.'ure inclici rlcstinul.'l-ocnrai lirlba ace;rsrl lipsiti dc sr-nrrrificut
,,Reactia polemici" din Intermezzo nu implici aqadar repudierea
cs!c eeit pc carc prtil'rcnsirrrrea triu-utivii incearcl"r si"l o nareze. -qisind in conventiilor din ,,romanul" experienfei", ci ,,permutarea" acestora in
a scrierii interiorul unei viziuni fascinate de actul generlrii de scriiturl. Asa se
ei1 scu\ul tlcstinLrirri". Tlans;rusit il orizorrlul urrei ..f iios;ofii"
:'i u tcrtului" ltcrspectivu cle-sclrrsir rlc r-:onsidcnttiile lui (.iiantpietro face cI personajul masculin al lui Marin Mincu reia, in liniile lui
('onrolli poate 1i tnttlriqir in terrrrenii rrnei lciuiii intrc scriilrrri si text:
generale, identitatea unui tip de erou romanesc care trdie ste Ia modul
instituit lu .,nrinciirrut uhsoluti'-. r-'ir rrrr rllr;Lj tesul clin f antrtrtrele:icri1t, patetic aspiratia spre un superlativ al ideii de libertate. Este vorba
tillalr- :tlc relLlirlui. (.ire :rLl rlcvcnil illltiLllrtt'c si si-lru pierdut orice despre un element care se inscrie in retorica ,,romanului experientei",
in care se regAsesc sechelele demoniei dostoievskiene, iar, dintr-un
lclererll;i lit co:,rrrit. lc\lltl r'slc o lrhscrrlli ii:,r:nrrrii'icalrriLri: o iibserrti ce asemenea punct de vedere, M. pare a se inrudi, mai mult si mai mult,
cu ,,huliganii" din romanele lui Mircea Eliade, fiind purt[torul acelei
clttec nrt tlortt llt p!'li cpli;i lt'1lilr1l1i i li!ltilllli scrrlrrrtit r'1 lirtrbajLtlLri. ci ,,vocatii huliganice" pe care unul din personajele autorului lui Maitreyi
,;i lli;tir:r-tlclt'ir t'itlttr s(til)t,ltiult. i ilr(' .l\ir tul) lrrn t't'rztrI a-jLrngc si
se irttlt'iltst i Llr' pt oIt'i1r I c\l:ir'ltlii. e (David Dragu) o ridicl pini la dernnitatea unei filosofii practice. Cici
onsr.lt--nrtitltt-sc o Irrticclie tt a fi ,,huligan" inseamnd, din perspectiva acestui erou eliadesc, ,,si nu
..errclgici jrnrrgrnltir c". lir irtt'lusi iirnP
ilrr;i. ilucast:r ,rbs.-rrii nu para- respec[i nimic, s[ nu crezi decAt in tine, in tineretea ta, in biologia ta.
lizcazi rlisFozrtirr rlc I st'iter-aL scriiiure. ci. dintl-li;trivii. o catiLlizeazii.
(...) Cine nu debuteazd asa, fat[ de el insusi sau fat6 de lume - nu va
sensul fiincl dut acunt ltu cir un itdevlr exterirtr scricr.ii. el e in actul crea nimic. Sd poti uita adevlrurile, si ai atdta via15 in tine incit
adevdrurile sd nu te poatl pAtrunde, nici intimida - iati vocatia de huli-
inscriptiorrilrir. sau. nrai cxlct. este flpfrrl de a scrie. el insrrsi. scriitura
gan". O asemenea vocatie se situeazl dincolo de orice constructii ale
dohindinrl in lirlrrl acc-sfa cnnlclr sr.rpcrioarr: alc destinuiui. Si, trans- ratiunii, dincolo de morald si dincolo de comandamentele sociale. Ea
se infXtiseazd ca o exaltare a vietii in accepfiunea sa strict biologicl,
1'ornrlindu-sc irr dcstrn. sericreil nl lt()ate fi tleclt - asa cunt o suhlini- imposibil de redus la vreo ,,schemd" sau la vreo ,,structurd", spontand,
tumultoasi qi imprevizibil[, revendicAndu-gi totala libertate de a se
azii rle alitca ori tcxtele lui N4arin lV'[irrcu at:tLrl suprern pr.in carc fiinta
manifesta in intreaga ei plenitudine qi generdnd, in consecinll, o
ornc-rrt:ascir nccede la deplinl-i rruicntir-:itlrtc. ltnyrrt.ribil tle.t'rtrntulut sub
perspectivl accentuat egocentrici (asimilabild aqadar modelului
f onrto rtttrti (nunt, ,t(n.rul t:;tt. [tr,,'. t,rtt u.raL!ttr in ut'lul lrg,stirii dt, antropocentric al culturii moderne), legatd de postularea unui eu care
..rliira" ti itt atlterir,r'ea plinti tit .it t't,oot t rt rtt t:.sltrirt, t,l rttt e.sle un face din sine un criteriu al absolutului qi nu acceptd se se raporteze sau
sf, fie raportat la nici o altl instanll decAt la el insusi. ,,Din punct de
,,,,rtt,1ti. r'i tt trdirt' .qolitd tle rtri<'t tontittrrt slr.iiin viatii .ri, de ttt et'u,
vedere administrativ - ii spune David Dragu lui Alexandru Pleqa (...)
irtliribil ri irrttrt;irtulril !or tt-ritt ctt i..si ,!rist,..sre .irr.rtilictrert in cttliltt!r'tt un huligan de stradd e primejdios pentru ci sparge geamuri - iar un
huligan ca Petru Anicet sau ca d-ta, este o valoare, pentru cl amAndoi
i:i tla de.rtirr 7"trin !r:nsitrneo tlt,rr litnttLtld d(.('.\'t in.fitnnulabi!, liinrt u.rtfel
ltlinti de .\l)(rut!ai. ttit'i lt'.si esrrcu?.t7 irt tcntutit,u so rle rt rosti atlct drul. 113
(u (.\l( r:hiar ttt t'.sl urlet,iit", tttL ir!cttutt tr.rtrt.sc.t'ntltttl, ti trttnrAt (strb
Ittt'rrru dt:stirtulrrilitt itnutrttttu irt.rrtilttiott.tirli. Astt'el irrciit. clilc6lo cle
aspcctele sale anrioase's:ru clecoltcert:rnte, lrrrnel iU)ocalipticlllui este o
lunre hogatl in sens^ un scns clrrr, ciibrl'ilt cie sclrentele schizoicle ale
inteligentei (,.ratirrnii fbrtc"). sc iclerrtif icir in cele din urnrir cu viata si
cu firrmull secreti ;r acestcilr. griiviltii irr pr-ofunzimea proceselor celu-
lare. un sens pc care omul apocaliptic si-l poate aproltia in mlsura in
care posedii tbrta de a se distanla de constructiile totalizatoare ale
-sAnclirii tari. adicl de fbrra ltalacloxali a slirbiciLrnii. lar spiritul expe-
sunteti intelectuali asezati, Ei vefi contribui pozitiv la cresterea spiritu- metabolice, o maximd disponibilitate a personajului de a asculta
ald a acestei 1iri... Dardin punct de vedere al structurii, toti sunreti la freamltul tesutului viu, care il conecteaz[ la cosmic qi il face si
fel. Toti ignorali adevdrurile stabilite, ordinea stabilitd, oamenii stabi-
liti. Toti credeli c[ lumea incepe cu d-str[, sau, mai modest, cI d-strh perceapl pulsiunile din intirnitatea materiei, moment de plenitudine,
pute{i echilibra lumea". Un asemenea personaj va refuza cu pe parcursul clruia subiectul uman este racordat, ca printr-un veritabil
incipXqdnare sd se subordoneze intr-un fel sau altul ,,mediului", iar cordon ombilical, prin carb<-rnul celulelor sale, la sursele cosmice ale
intregul sdu comportament este ghidat doar de un unic imperativ cate- viului. Dar existci, in acelasi tintp, pe .fundulul jubilatiei vitaliste, o
goric: acela de a fi si de a rImAne mereu, indif'erent de pretul pe care
miscare de recul, ct trdire cu sens contrdr, prin care personajul
tncearcd sd i se sustragd acestei t'lrcmdri a tnateriei, a cdrei urn'Lare
trebuie sd-l pliteascl pentru asta si in dispretul tuturor imprejuririlor, nu poate fi decdt absorbtia vieyii individuale tn fluxul vitalismului
el insuqi: ,,un adev[rat intelectual
* sustine acelaqi David Dragu - cosmic. Acunt eul are revelatict ,,dilerentrei", resimte ,,gredtct",
rezisti oricirui mediu. M-am exprimat gresit: nu un adevb.rat intelec- ndscutd din sentimentul de a fi altul in raport cu.for1ele irayionale ale
vitalului, stare binecunoscutd din romanul existenlialist al ,,expe-
tual, ci un adevdrat om, substantial, a cirui fiinti nu o poate nimeni si
nimic anula in afar[ de moarte. Daci esti tu insuti, inainte de toate tu rienlei" si din cartea omoniml a lui Jean-Paul Sartre. Ea se referi la
insuli, dacf, ai rddlcinile adAnc implintate in viatl, in concret, nimic nu raporlul dintre subiect qi obiect in actul cunoaqterii care presupune -
asa cum arf,ta Sartre - ieqirea din sine, explozia in exterior a
te poate atenua, nimic nu te poate rata". Acest cr-rlt fienetic ai vietii
conqtiinlei, dar si menlinerea ,,dif'eren1ei", a aiteritl1ii subiectului in
coexistd ins5. la ,,huliganii" lui EIiadc cu urr r.u/t ul mortii, cdci aceasta
din urmd este cea care dezviluic valoar-ea adcvirratl a existentei si -apropierea acestuia de obiect. ,,A cunoaqte - scria gAnditorul francez
aduce individul uman pini la deplina lui aurenricitate. Astfel, un alt inseamn[ a exploda ..citre>', a te smulge intimidtii gastrice pentru a
personaj eliadesc, Tornescu, consideri ci ornul perl'ect nu se poate
alerga, acolo, dincolo de sine, acolo lAngi copac, qi totuqi in afara lui,
realiza decAt in societdqile unde existi o constiintf, extrem de acuti a
cdci el imi scapl si rn[ respinge, si eu nu mI pot pierde in el, aqa cum
mortii. Nu e vorba de moarte doar in accepfia ei strict biologicl, ci de
nici el nu se poate dilua in mine, in afara lui, in afara mea".
,,obsesia mortii", asa cum apare aceasta in mijlocul unei colectivitdti
Cunoaqterea presuptlne asadar plasarea in,,intersti{iu", proiectarea
care,,incepe si sufere, sd se intrebe, s[ spere, sd.ueeze, gdndindu-se la conqtiin[ei intr-o exterioritate, a sa, dar si a obiectului pe care vrea sd-l
moarte. Cdt de mic[ ar fi acea colectivitate, chiar daci ar fi numai o cunoasci - greata ac[ionind aici ca un semnal de alarml care aver-
elitl, influenla'ei jur imprejur e enonn[. Si o asemenea inflr"rentf, cu
tizeazi subiectul uman in legiturl pericolul de a fi absorbit de
creeaz\ omul perfect".
obiect. Asa cum aratl Irina Mavrodin, intr-un comentariu la Greatahti
Religie a vielii, in intreaga ei trivialitate si violenfI, religie a
libertltii dublatl de o obsesie accentuat[ a morrii, ,,huliganismul" il Sartre, problema care se pune acum in fata individului este cea a
cracterizeazi din punct de vedere existential, si pe eroul romanului lui tr-ecerii din imperiul lui a e.uistcr in cel al lui a Ji, sau, mai exact, a nece-
Marin Mincu. Viziunea acestuia este autoscopicl, fixatl asupra sitltii de a-qi justifica existenta, sustrigAnd-o acelui mod de a fl. de
,,trop" al lucrului, hazardului qi contingentei, care caracterizeazl
propriei sale visceralititi in care este ascunsd enigma tulburitoare a
viului, o visceralitate paroxisticl, supusl unui proces de ,,exaltare" de regirnul lui a exista. lar calea de salvare descoperiti de Sartre este arta,
amplificare qi extensiune, prin care viala individului ajunge sI se iden-
tifice cu viata proteicl a materiei cosmice: ,,Corpul meu se surpa lent inleleasl ca o ,,f'acere", ca o ,,producere", astf'el incAt tema romanului
in propria-i materie, agonizdnd in licdrul intrevS.zut al unor metamor-
foze cosmice. O stare indefinitl mI cutremuri: cteodat[ simt cum In Nausie (subliniazi in continuare lrina Mavrodin) este ,,opera" ca
trupul incepe sI se dilate, crescAnd muquroi amorf, insensibil la orice
reacfie exterioarl (...). Am o senzatie concreti de amplificare gi prucd act salvator, iar aceasti temi este,,textualizati", in sensul cdtextul La
particip la viala tuturor regnurilor; de aici acea plicere dar qi o greali Nausie, DESPRE FACEREA TEXTULUI este o istorie a naqterii
de nedescris; sunl un polip uriaq ce-si soarbe puterea pervers din viata continue a textului literar care este kt Nausde si a oricdrui alt text artis-
materiei". Exist6 aici, pe de o parte o obsesie a vitalului ;i a proceselor tic". Ceea ce face ca,,prin procesualitatea care este producerea textu-
lui, subiectul cunoscetor (autorul) si ia cunoqtin[i de propria-i relalie
cu existentul (...), dep[sind astfel starea de a exista (proprie celor
numiti de Sartre /es salauds)prin trecerea in starea de a fi/a scrie". Nu
altfel se petrec lucrurile in cazul personajului lui Marin Mincu care se
tt4 I l5
repliazd din fala fascina(iei exercitate de misterul visceralit[1ii si de ceea ce este caracteristic pentru orizontul existenfial al apocalipticului.
Cu atat mai mult cu cit perspectiva din cartea lui Marin Mincu nu este
dinamica materiei cosmice, transformdnd aceasti ft5ire ambigul in
dispozilie de a textualiza. El aclioneazi asupra propriului siu corp, una apdsat antropocentricd (specificd - aceasta - pentru romanul
determindndu-l printr-un fel de magie a pipditului sd se reintoarci la
experienyei), fiind, dimpotrivd, solidard cu acel sentiment al cdderii
propo4iile sale fireEti: ,,Imi dau seama de pericolul aluneclrii defini-
tive in forme f5r[ intoarcere si atunci fac un efort teribil si m[ adun din din centru pe circumferinld, care constituie - dupd Nietzsche - unul
interregnuri, s[ md salvez, incep sd-mi pipli bratele, si-mi pip[i dintre semneLe simptomatice ale nihilismului, aventura scripturald din
Intermezzo situAndu-se, Ei dintr-o asemenea perspectivd, sub marca
picioarele, toracele, craniul gi sI le masez u$or cu buricele degetelor.
Pe m[surI ce le ating, vdd cum se dezumfli, se reduc la dimensiunea emblematicd a nihilocraliei apocaliptice. Descentrarea modelului
normali". ,,Masajul" evocat in aceast[ secven[I este o reprezentare
figurat[ a scrierii, in timp ce o asemenea viziune ,,exterioard" asupra antropocentric este vizibil[ in roman prin inversarea raportului dintre
propriului corp, resimlit ca un obiect ,,straniu ;i strdin" se leagd (ne experienld ;i scrierea ei, fiindcd, din punctul de vedere al romancie-
incredinleazl tot Irina Mavrodin) de apariyia dispoziyiei de a scrie. rului - nu existenya determind scrierea, ci, din contrd, ea este ceo
,,Mul1i artiEti Ei mai cu seamd multi poefi aratl cd momentul cdnd au
determinatd de faptul producerii scrierii: ,,se vede ce starea noastr6
inceput sd scrie coincide cu un nou mod de a-qi percepe propria mAnI
interioari nu este fundamental[ - se poate citi in aceast[ ordine de idei
ca pe un obiect straniu qi striin. Perceperea altor obiecte (inclusiv pdrli in jurnalul lui M. - mai puternice sunt experienple de expresie pe care
ale propriului corp) ca striine este frecvent invocati de ei ca fiind le traversdm turmentagi de spaimi gi, pe misuri ce le depdEim, ne
golim de neliniqte (...) Iat[, pe mlsurd ce notez Ei citesc ceea ce am
simultanl. cu intrarea in starea de a scrie, iar mAna, printre ele, se notat, mi defulez, simt c[ mi preocupl mai mult exprimarea 9i nu
bucuri de o situalie privilegiat[". Astfel incAt acest episod din starea leuntricI".
Intermezzo transcrie conversiunea energiilor vitale in suport energetic 6. Dialectica fortei
al operaliei de textualizare, instaurarea dorinlei de a produce text, ca gi O asemenea deplasare de accent eviden{iazd, in fond, unitatea
dintre viald ;i scriere, clci acestea sunt, ambele, procese energetice,
congtientizarea acestora, odat[ cu o congtiinll tot mai acuti a actului
iar actul scriptural igi probeazd autenticitateain misura in care reuse$te
scriptural, care devine in felul acesta un proces controlat, atingAnd acel si-qi integreze fo(ele ,,calde" ale visceralitdfli. Prin urmare, personajul
grad foarte inalt de conEtienfd care reprezint[ - in opinia prozatorului lui Marin Mincu va fi inzestrat cu un fel de ,,al doilea v[2" care
- condilia operei de art[ majore. Sau, cu alte cuvinte, este vorba aici
percepe, dincolo de suprafa{a opac[ a,,corporaliilor" (adicd in spatele
despre trecerea de la scriitura ingenud, ,,iresponsabild" (in sensul cd
se produce in absenla unei con;tiinye a implicaliilor grave pe care le formelor) prezenla ,,cdmpurilor de fo4[". Mai mult decdt atAt, pe
presupune actul inscripliondrii) la scrierea lucidd, autoreflexivd, de o parcursul unor asemenea ,,reverii energetice", eroul lqi vizualizeazd
gravitate extremd, care devine - prin asumarea ei ca destin - textu- propria forld vitald gi devine conqtient dg propriul sdu poten{iai
biologic, care ii va servi, ca suport, actului de expresie. Astfel, focali-
alizare. Iar romanul lui Marin Mincu ni se inf[{geaz5 astfel ca expre- zatd asupra corpului feminin, a cdrui materialitate in exces exprimi
sie a unei ,,vocalii huliganice" de un soi mai aparte. Cdci aceast[
vocalie nu se reduce doar la o exaltare a vielii qi a eului, turmentat de intensitatea pulsiunilor viscerale, aceasti privire avidi de energie, iEi
impera-tivul deplinei sale libertlqi gi autenticitdfi (aga cum se int6mpll transformd obiectul intr-o proiec(ie a propriului s6u apetit erotic,
in romanul canonic al experien{ei), ci se transformX intr-un ,,huliga- ajungdndu-se la un veritabll narcisism al dorin1ei, care se autocon-
nism scriptural" care insemneazi, pe de o parte, investirea scrierii cu
templd in calitatea ei de expresie nemijlocitd a viului: ,,O imagine a
caratele de noblele ale actului arhetipal, la care se raporteazX toate
erotomaniei din faza de licean; ca desclrcare sexuall imi fixasem
actele umane semnificative, dar insemneaz[, in acelaqi timp, gi
aten{ia pe 6 fata din clasa a XI-a (nu gtiu de ce dintr-o clasi mai mare)
conqtiinla lucidd a limitelor implicate in procesul elaboririi de scri- o chema Valenti4a, avea forme abundente, sdni mari, ldt6re{i;-pe care
se odihnea imagina{ia noastre, golduri evidente, picioare groase, brafe
itur6, care cunoa$te momente de exaltare, dar gi ,,cIderi energetice",
,depotengiri" generate de sentimentul propriei sale precaritili. Ea, 117
scrierea, apirdnd astfel ca un straniu amestec de fo4l si sllbiciune -
ll6
rotlillde (...) Mii uinrea probabil excesrrl tbrrnelor cdrnale (...) dacii se melosului retoric. O datl inceput discursul. intiitisarea flizic[ a omului
intimpla ca ea sir vini de la scoall iar eu sii niir allu in spatcle ei cr
se estompeazd, se sterge, totul reducindu-se la gestul inaripat al mAinii
unliream cu o cr-rliozitate bolnirvicioasi (...) mit uitam astfel la
si la tremolul sfisietor al vocii. Cilinesctl cAnta la o uriasi orgi a
pulpele ei de fenreie tirrmati. oprindu-nri la orice anrinunl. la o alunitd ideilor, cutrernurindu-m[ ca si cum as f1 ascultat muzici de Bach".
Nici de data aceasta perspectiva lui Marin Mincu nu se lirliteazI doar
sau la o umi1irturi a cirrnii intimplirtoarc". Corporalitatea in erces nu e la exaltarea energiilor vitale. clci ..lectia cllinescianl" este in acelasi
timp o conipozitie mtrzicali si un spectacol coregrafic pe parcursul
aici deciit serrnul exterior al rrnor teribile tcnsiuni libidinale; ochiul" cdrora arderile celulare de o neobisnuit[ intensitate' sunt ridicate la
devenit ,.falic" penetreazir acunt corpul f-e:rinin. se incarc[ de vitali-
tatea debordantl a acestuia. proiectindLr-si. la rAndul siu, asupra aces- coef icientul superior al expresiei, tocmai o asemenea capacitate de a
exprima viul fiind semnul distinctiv al genialititii. Pe de altl parte,
tuia propriile sale pulsiuni si transformlndu-l in1.r-o irnagine a propriei ins5, aceasti tumultttoasI desfisttrare de potential energetic este
emulativf,. ea induce asupra auditoriklr starea de ,,cutrenrur" care
sale: dolinte. Dar aceastir reverie nu rirnlnl: cantonati la domeniul constituie (asa cum se arita in Eseu despre te.rtul poetic.ll) drept una
strict al sexualitirtii. cleoarece ca punc in nriscar.c mccanismul expre-
dintre principalele manifestdri exterioare ale dorintei de textualizare.
siei, inr' ,.vo.\'e urisntul" se Ironslot ntir intr-rut pt ct(.\l l)en.trt.t actul dc-a
e.rprinra ("Cionvins de clestope lilc. nu ,rvc.rrr cirla jul sI urc cu privirea Mecanisurele de trecere ale vietii in text reprezentind, si de data
in restul corpulr"ri, nir eclificurn rcpr'tlc tlt' un singur amlnunt si aceasta, obiectul preocup[rilor majore ale prtlz-atorului.
simteanr nevoin sr'r girscsc un t-olc! cl"rrrrru sii-i llr)veslr)sc"). Dlrl vitzul Pulsiunile paroxistice ale vielii pot genera insi momente de
energelic ntt litrrcliortclzii tlo;rr- irr rrrorncirtcle rle ll.isorrarc eroticir. ,,cldere", cAnd intensitatea trf,irilor provoacl senzatia prlbuqirii in gol,
Portretul lr-ri (lilirreserr l)rL:zent in culiu-c p;rgiriir a jurnaltrlui lui M. - instaurarldu-se ceva oarecum analog cu acea ,,stare lirici" despre care
vorbea Cioran in Pe culmile disperdrii, cAnd ,,sim!i cI mori din cauza
este construit dtrpir ucclasr plincipitt al cirlpur-ilor-cle lbrtir. Aycnt de a
fLttc t'u o itttttgittc u gctrittltti, t;onlurold ditt 7tt:t.t1t1'q'1ivtt rtttei vi:ituti vietii": ,,Cdteodati simt cum respirii viiita in lucntri, de exemplu mi se
en(rgeti.\te, < ure s.fkrseSte pritt. a tlcveni entltl.entu formei det,rtrote de
intAmpld se stau singur in altlurg. atunci cind lumina se umflb de
fbr1d. Personajr-rl este inzestrat cu acerr privire penetranti, r,irill la energii ciudate ce 1ac si se auclit soa;ltele obiectelor; este o dilatare de
modul sirpcrlativ, ce constituie sernnul neindoielnic al unei uriase fbrme. cle sunete. de cttlori ;i de gAnduri, ce se amestece toate intr-un
energii interiozrre: ..Cu ochii fostbrescenti se strecoarl printre noi, care vdrtej; atunci se petrece deplsirea stlrii dc materie. ce se surpi cu dulce
lentoare in altceva." L.egatir de aspiratia vietii de a se autotranscende
am vrea sd-l atingern. dal ne este o teaml telibili si nu luirm lbc; urcf,
pe podiirm nrartial si-si cautl in siilii un punct de sprijin. Laserii privi- (aspiratie care in literatura lui Marin Mincu se concretizeazl intot-
rilor strlpung zidul de trupuri, ne cLrrcetcaze rece proiectalrdu-ne brr.rsc
la o distantir catastrofuli''. in acelasi tirnp insL. geniul lui Cirlinescu deauna prin actul inscriptionirii) si pusl sub semnrtl ',orei incerte" care
este propice in cel mai inalt grad operatiei scripturale, aceaste ,,cidere"
este ,,buretos". aproape vrrrnpilrc, itre clrpacitutea de a absorbi energi- este perf'ect analogi ,,mortii" si coincide cu aparitia dispozi{iei de a
genera text. Acum personajul se detaseazi de propriul sau trup, pe care
ile ar-rditorilor. pe care ii capteazl ?n nriscarca cle vortex tumultos a
il percepe ca pe un clbiect ,,stririn si straniu", supus unui proces de
fbrtei sale interioale, bombardAndLr-i cu ader,Irale particule energetice:
,.Aerul sc ingreuneazi de corpusculii ideilor sclplrind de inalte ten- iliviziune, de .,atornizare" (care e izomori cu starea de ,,cutremur"' dar
siuni; uit de urice, rriir culirnd in aceasti sttrre euforicl, sunt aspirat de figureazl totodatl emisiunea de particule sentice, de grafeme). Ego-ul
geniul buretos al lui Cllinescu care parcd ne absoarbe pe toti, instalAndu-se acum, prin asutnarea ,,mortii in text", in punctul de
scotlndu-ne din niaterialitatea clipe:i. ridicendr-r-ne din conditia feno- ,,interstitiu", ceea ce duce la sentimentul dedublirii, la senza{ia perso-
menall si purlAndu-ne spre iniponderabilitatea noumenall". Acum najului cd se gdseste atAt de o parte cAt si de ceaialtd a oglinzii, simul-
tan in text $i in lume: .,simt cum se desface realul intr-o falie giganticd
imaginea personajului devine cea a unei statui cinetice. recluctibilir la in care alunec cu viteza lurninii si strlbat spre cealaltl parte a planetei,
md at-lu simultan in doud locuri si vdd ce fac cele doui p[rti ale corpu-
miscare si sunet, forrna se pierde, inghititir de marea desclrcare de
forti care copleseste, ca o l'ngi de Bach: ,,Inflexiunile vocii sunt stranii lui, cum se recunosc una pe alta si se spioneazi reciproc, flri ca sI aibl
atunci cand urci in zone neatinse de nimeni, acolo unde azurul se
materializeazi; devine coloan[, ogivl, vitraliu; apoi acestca se trans- il9
ibrmi intr-un vaer. pr.dbusindu-te in gol prin intreruperea studiatir a
il8
timp s[ comunice intre ele; atunci sunt unul in doi qi as vrea sd mi incAt existcnta ,,huliganicl" este o succesiune de acte de frondi qi de
divizez intr-o infinitate de particule, tot atAtea c6te obiecte existl, provoclri, prin care este sfidatl ordinea ,,mortificate" a ,,bltrAnilor"
pentru a putea sd respir in formele lor vii".
(fatd de care eroii lui Eliade dar qi Cioran au teribile cuvinte de
Rlbufnirile hiperbolice ale visceralit1tii, ?n care se face simtitl acuzare). O ordine desigur inacceptabild din punctul de vedere al
nemijlocit incandescenta vitalului si care ii servesc de suport energetic
actului scriptural sunt intretinute si cultivate de personajul lui Marin eroului debordAnd de vitalitate, ce proclaml rdspicat superioritatea
Mincu printr-o ,,tehnicci" a J'rustrdrilor voluntare pe care o putem absoluti a vietii care palpitd in fibrele sale, fatd de orice ,,adevdr",
tntdlni si in rontanul experientei. Asemenea J'rustrdri aclioneazd ca ,,morali" sau comandament social. Asemenea gestul'i rebele si sfid5.-
niqte'catalizatori asupra plasmei organice, ti potenteazd stiirile de toare, asemenea provoclri care au teribilisrnul plin de vicllentd al
puritXtii, abundi si in paginile jurnalului lui M., de la izbucnirile agre-
tensiune si genereaTd tn c'ele clin urmd expresia. O expresie ,,accentu- sive, aproape impertinente la adresa prof'esorilor (rnai mult sau mai
ati" qi ,,manifestath prin absent5", c[ci fiustrarea sau absenta duc in pu[in competenti de la Universitate) panl la fbrmula ,,degeaba triieqti"
cu care personajul isi exaspereazl colegii. Unul dintre cele mai spec-
mod necesar la trecerea de la ordinea realului la cea a posibilului, rea- taculoase acte de frondb ale eroului se consum[ in locuinta lui E.G.:
lizati prin jocul expresiei, care i se substituie triirii nemijlocite, ,,MI intdlnesc cu domnul E.G.; spune cd se trage din ramura bizantini
a principilor ce l-au dat pe beiul de Samos, se comportl ceremonios,
permitdndu-i emitentului de scriituri sii opereze scenarii posibile ale
realului si s[-si creeze senzatia cI dornina lumea prin expresie. Lipsitd flr[ sd fie dispretuitor, merg la el acasi, sti intr-o chitimie la un
tn mod voluntar de ol:tiectul spre (:dre aspira, tbrinya este asfel reJu-
latd si sublitncttti, cunvcrtitd in ,,energie imaginativd", care dd nastere demisol din strada Hristo Botev; imi arat[ (in)semnele iamiliei de
unctr versiurti virtuule ale universului, adicd Jictriunii: ,,fdrd, ca cineva sapte secole in urm[, pip[i papirusuri, blazoane, sceptre, coroane,
sI mi-o impuni am iesit din joaca blietilor de vArsta mea, degi pl[cerea
jocului era un act absolut pentru mine, poate tocmai de aceea m-am diplome, inscriptii, medalii, fibule, firmane, devize, decrete, tiare,
turbane, steme, sigilii, signature pe tot t-elul de documente, in toate
retras, m-am distantat, pentru ca numai interzicAndu-mi o pldcere limbile evropenesti si asiatice, mI rog toat[ limfa aristocraticl a rasei
sale de principi inndsculi, scursl pe praful terf'eloagelor; se uitl la mine
maxim[, simfeam cI tr5,iesc constient, ci pot adicl sd mi frustrez cu bunlvoint5, cu acel aer de sus al cuiva care nu mai are nimic de
addugat .<ei, eu sunt acesta, tu cine esti?> pare s[ intrebe din privirile
voluntar de ceva absolut si aceast[ frustrare devenea un mod superior mirate pu{in, atat cat s[ nu te simti jignit direct; (...) deodatl tresar din
de a simli cd exist. Reuqeam sd anticipez in interior experienfe pe care tot corpul am un gest de redresare a tinutei, devin solemn, il privesc in
le treceam in expresie fiindci atunci am inceput sd qin un jurnal zilnic ochi, il sfidez <vrei sI ne intrecem? ai cu ce'?> il intreb din priviri
in cale anticipam ce voi face sau ce voi spune intr-o imprejurare sau,
alta. ln felul acesta nu voiam si mI las surprins cle real". ScriiturE crispat; cu mAini sigure, fdrf, trernur, imi desfac cu lentoare calculati
(expresia) constituie astfel mijlocul prin care subiectul uman ia tn
prohabul de la pantalonii tEcuti s[ pocneascl pe coapse si-i arit sexul"
posesie cosmicul, iqi instaureazl dominatia asupra acestuia, iar
,,reveriile de putere" din romanul experientei sunt canalizate in Avem de a face la prima vedere in aceasth secven![ cu afirmarea orgo-
direcyia puterii nelimitate a scrierii, care poate sI aboleasc[ realul,
lioasd a potentialului biologic al tineretii in tala vitalit[1ii declinante qi
instituind legititile unui determinism absolur, m6i inflexibil decAt
necesitatea care impune ordinea lumii concrete a experien{ei. amenintate de senilitate - gest cu totul caracteristic pentru eroul
7,,,Muscitura" agon-ului ,,vocatiei huliganice". Dar, in vifiutea structurii ,,interstifiale" a roma-
nului, care incearcd sd surprindl simultan ,,aversul" realului qi ,,rever-
Exaltarea vitalului se conjungi in romanul ,,vocatiei hLrliganice" cu sul" siu scris, scena poate .fi privitd si ca o parabold textuald care
sentimentul revoltei gi cu respingerea oricirei constrAngeri exterioare, afinn.d di.mensiunea vitald a scriiturii tn raport cu spayiul ,,mortifit:at"
al ,,arhivei" care are toat6 dimensiunile unei necropole. Cici camera
a oriclrei reguli, norme sau legi care ar putea s[ zi,gdzuiascd, intr-un lui E.G. erste desigur o scriptotecd unde sunt tezatrizate marile texte
ale trecutului, un fel de muzeu al scrierii, in timp ce personajul se
fel sau altul manifestdrile, imprevizibile si spontane ale viului. Astfel
infitiqeazd ca un f-el de spirit-custode al papirost'erei, intruchipAnd un
concept anacronic de literaturS, intemeiat pe cultul exclusiv al
121
..fbrmei" in cleterimentul ,.for!elor". Acestei lumi a ctrpodoperelor gio.rsl iir cel n-rai inalt grad si sfArseste prin a atragc. intr-un f'el, sLrbiec-
lipsite de viatd, protagonistul din lnternrcaz.o ii opune ideea unei scrieri tnI uman in jocul brutal al enelgiilor vitale: ,,C)dati, in lipsa alor mei
ale cdrei glit'e constituie veri- dL'aces5, anr asistat tirnp de o jnmirtate de orl, scuturat cle fierbinteala
".ulrit"" nascute din palpitul visceralitltii, celor mai teribile pliceri. cum l,eui i-a prins piciorul ciinelui vecinu-
tabile pachete cle energie. faltrsul este in acest context
Astfel incit lui printre gard si curn literalmente i l-a mlncat muscincl pe viu, bucati
substitutr.rl calarnusului, constituie ipostaza ,,vie" a instrumentelor de cu bucatl, pinl cind a ajuns la obstacolul gardului. (...) Am flcut
inscriptionat. Accentul irnprudenta s[-l alung cle la locul acela. r:i,'i rnc:i1r.lse si lingl singele
deplasandu-se astf'el de 1a operi la actul
producerii ei. inlinit rnai important decdt produsul propriu-zis in liatelui lui, cAinele. A riclicat capul si rn-a vizut; at0t i-a trebuit ca sI
mlsura in care acest act replezintd expresia nemijlociti a vietii.
RiirnAnincl insl tcltodatf, o itrfruntare: intre tinerele si senilitate, intre mii schimbe in acel ceva ce lrebr-ria muscat. S-a aruncat beznretic spre
operl (text) si producerea ei (scriituri), intre lbrmi qi for1l' CZrci una nrine. Mina rnea stengil i-a intrat cu pun)n cll tot in gurir, piinir la
dintre coortlonatele fundamentale ale viziunii din lntermez:o este,
desigur, ag,n-ul care presupune clescirrciu'ile hiperbolice de violent[ ce inche ietura palmei. unde si-ii inl'ipt caninii ca doul bisturie. Muscf,tura
intensilici frearnltul umorikrr vii: ..Tritirn tnai inteus atunci cand in
face plezcntir vittlcltta victii. Copiii. irt puritatea lor nrl rn-a duntt; atn retinr.rt cloar nrirarea de adAncirnea celor doui gluri.
jurul nostru se au urtcori stiu-i llrrr.tlxistice clc bucttrie la vederea
fhcute perlect, cLur ar fi fbst ioratc cu o bolnrasini finir si priveam
nedil'erentiatir,
violentci pc c:arr:0 intctcsc incottsticttti sau tl Placticil ca lle un specta- curios, cil si cum n-ar fi lost vorba cle ruine, eum acestea se unrpleau
ccrl crud". Accasti'r tendintir sltrc agresivitalc rlu este insl decat et'ectul treptat de singele gdlgiind". Acurn vedc,rea singelui fascineazi pentru
,,pulsiunii cle ttrtlarte" dcspre care vorbea Freud, iar o asetnerLea
proceselor de ttsimilotie ci el se identificl cu viala insisi. reprezintii un I'el de sLrperlativ al aces-
de out(,cottservarc a teia. Lisnndu-se antrenat in mecanica agonalulLri, personajul lui Marin
;i1'st:irodpcendseiuzn0esimslsilraeTire,i,olecnlitadleecxtpicrainriini stltiicntlcetcutiltu:ai Mincu regreseazd intr-o zoni a inlia-urnanului, spatiu al vitalitltii
instittctul.ui mortii tt1 care rez.idd logicct contradictorie a vieti.i. A$a cd exaccrbate, unde este prezent[ doar tbrta, in puritatea ei absolutl qi
spectacolul plin de cruzime se inscrie in repertoriul ,,stirilor lirice"
cioraniene, pe al c1ror parcurs se reveieazd c1mpurile de forte antago- care apar{ine, in absenta fbnnei, non-expresivului. Mu;cltura, care se
nice ce animi celula vitalI. o atare relatie, tensior-ratl qi paradoxali,
este lesne de perceput in puritatea nediferentiat[ ,,a conqtiinfei infantile integreaz-X in simbolistica ,.dArelor", constituie, in consecintd, o
care se opun", tocinai prin ..nedit'erentierea ei", prin capacitatea de a ipostazi a semnului ,.opac". posedind aproape corporalitatea
gindi md degrab[ unitatea clecit clif-erenta orizontului schizoid al
iraturitltii, amputat cle o perceptie .,totalizatoare" a vietii. Agon-ul se obiectelor. E,a este rezultatul unui ploces enertctic si nu trirnite cirtre
integreazi in consecinti in aceastd dialecticf, a plasmelor Vii, facilitind nici un sen:rnificat l.ransceudent acestui proces, asllol inclt se ajunge la
.xpJrierea unitltii dintre instinctul vietii si pulsiu'ea de moafte, el.
puianA si ia ipostaza jocului sanguinar, cu odoare intepdtoare si o miscare tautologici, lc palcursul cireiu st: realizeazh o unitate
acrisoarir de slnge: ,,in copillrie. simteam o satisf-actie sadic[ s[ asist
cum Leu. cAinele nostru de o f'erocitate silbatici, slrea de sub mana deplinii a scmnillcatului si semnificantului. i,u. semnificarea devine
rnea si se repezea firi sI latre citre alti caini si-i murseca intr-o
bolboroseald de fiarl furioasS ce se dezllntuie; nu se vedea decat o ,,intranzitivl", incercAnd sI surprindii nrodul in cale viata se scrie pe ca
inslsi. sub ibrma ,.dArei opace" in c;ire este continutl intreaga dialec-
rostogolire de corpuri care clevenea ttneori un singur corp insAngerat si
acela inteqit de sdngele roqu, cand un lup tici ii vitalului, privitl ca un joc a-qonal, in c:urc r;e intiuntl instinctul de
nu ,. ur.,".o decit rnaraitul il autoconservare si agresivitatea specificl pulsiunii de riioarte. Logica
agonalului domina insi si raporturile irrterumane; actul erotic va tl
si?;ie pe celllalt, intr-o pomire atavici de exterminare' Nu stiu de ce' perceput, in consecintl. de M. ca o forrnl de conl'runtirre prin inter-
acest spectacol, in loc si mi ingretoseze sau sd mi rnoaie, cum mi se mediul clreia^spiritul incearci s[ clepiirseascii chimia clementari a
intOrnpid ci.n<l vdil o piclturl de sAnge uman' imi da o stare dementf, viscelalului: ..ln tirrrp ce sulrt in pat cu A. sirnt cunr mI rdpegte din
cle exultatie". O aserrrenea dezllntuire de agresivitate este insf, conta- prezent si nri trage cera cdtre inapoi, spre inragini din adolescentl.
(...) Particip la act si obselv in acelasi timp; este tcribiii, de aceea ml
t22 oblig si fiu la indltime. prelnrrgcsc totul pani'r o simt niruindu-se in
strig[tul acela interior. Imi ctau seanla, insit in acelasi tinrp, cI cu rni
gindesc intens la E.; oare ezl cunr s-ar i'i contpr)ftat in act, ar ti fbst la
f'el de f'eciorelnicir, s-ar ti coborAt atiit de jos in carne?" Momentele de
intirnitate devin, in asenrenea episriade, niste stranii exercitii de
123
dedublare, mixturi de participare si detaqare, prezent si trecut, realitate piele s5.nitoas5, arsi de vdnt si soare, a celorlalte colege din clasd; nici
acea carne brtucitd de miscare Ei munc;, uscati, stoarsr de gr5simile
qi imaginatie. Agon-ul ia aici Jbrma ciocnirii dintre experientd ;i ficti- cdipanoeclcniuursiumrrtenaiutataaalaltirttifase-dttcoesdecp"ae.rraecpTtuiarcoetneeaaatute(omr.Am.eut.iel)aretmqrsfieuescmbnolittpemieieinllneoadoruadle,-ec,qnsseictsdirt,tieiusneeni a"gup:eloepnsrrietaeirlleeespta0nrnti.crnggiemie;.a.leicrt,eai(-r.sln.uu.een)ba;glteiriec;simAinunfenerdcaaedsesaeeri
une; fic\ionalul tinde si devoreze realitatea, posibilul si inghitd realul, consistenta hartiei, strrbltuti de reticule de viniqoare arbastre caie
peardvouodccupisrusinlturuiccotetluoxrrtaiut asulu;nggeeesi ntciearlerc[ei,r,nndeeaglirri;escsiairsnltueraant,gi,fpiic'o,arcoreaarase5,,',,cpaoalneltiucmiAdprnesdiu",r_,tpsi.elai'r"pi,eu,
iar bS"rbatul devine agentul energiei imaginative care suprapune peste nqfueirnindtisapclourglisrcai hfiinicp.ugEleuani edilleeaoftriiaanglbteeeaiptemd eenlreeov"ue,lrcoluasriiemMnialui,rinpsuoMgaetienrecfauizidiregitcrraa-foteem,x,eaprveeerineutrnueuraii
imaginea f'emeii in canre si oase aparenta spectrali a femeii posibile: spatiului d rebours al scripturalitdtii cu tegitetite sare necrutitoare.
Singurul mijloc de comunicare cu aceasrh iapturd spectrald, pu.tanJ
,,lncep s-o urmiresc in IMAGINATIE, m[ concentrez si deodat[ o semnele distinctive are fantomelor textuale, n, pout"ii, desigur, dec6t
,,vorbirea mutd" a scrierii; ,,vara pleca din oragul nostrul mergea
vdd: calc in urma ei cu irimescu urmlrind-o cAnd ieqim de la ore, are undeva in Apuseni, de unde imi scria o epistold de o
sandale cu curele largi; de c6te ori ridici piciorul i se descoperi talpa, tate pe ascunsi sub perni sr nu mi-o pagind li juria_
mai precis pielila strf,vezie de la mijlocul talpei". care eu o tineam citeascr
nimeni;
8. Logodnica scrisI am fost atat de exaltat cdnd mi-a scrii, scoteam plicul de o suti de ori
pe zi Ei il deschideam sa vid, si m6 conving daci este scrisul ei, daci
De altfel, piciorul ferninin exerciti asupra personajului din nu cumva e o simpld impresie;
acel scris rotuncr cu observand orice intorsrturi a literelor;
Intermez.zo o atrac(ie aproape clbsesivl: ,,am o mare plicere si merg pe parci vid semne ovale, pantecoase, marcate de
stradi si s[ m[ uit dupi f'crnei (dar nu mi uit decAt la picioarele loi);
observ mai int0i cilc0iul, cat este de lat, de l[tdret, de tocit, dacl are tendinta cochet[ de a lega codita lui a sau a lui o de consoanele vecine
rotunjime si suplele; mI opresc cu privirea asupra unui cIlcAi bine cu o eqarfr elegant[ ca o irnbrrtiEare". starea de exaltare pe care
provoac[ scrisul lui E- asupra personajului masculin se leagr de o
proportionat, continui cu glezna, cAt de inaltd, cdt de fini; se poate o
erolizare a acrului grafic; recurgAnd la faptul inscripfionlrii, lfemeia
merge mai sus dar rar ajung pAnd la genunchi',. Aceasti privire foca- scrisd" iqi dezvdluie intimitatea cea mai profundi, ciii, nefiind decat o
lizati asupra tilpilor, asupra cilcdiului sau a gleznei nu este ins[ doar -reprezentare antropomorfi a scrierii, ea se dezviluie prin acest act
expresia pulsiunii libidinale, fiind solidard mai mult cu obsesiile scrip- care parreoptoriauteacl otenromtaetniiluelupi.roLviotecaretoleare,,roatleunujintee'i,,delezggaoteliriu-naindseecnesuailacltedl
turale ale eului narant. Cdci piciorul reprezinti expresia figuratl a
instrumentelor de inscriptionat, mersul convertindu-se, dintr-o aseme- mai
nea perspectivi, intr-o trasare de urme qi dovedindu-se perfect izomorf
cu actul scrierii. Ceea ce face posibili integrarea episodului cu A. in ca printr-o imbr5ligare, se transformi. astfel intr_un alfabet ,,erotic,,, au
mitologiile textului, el metamorfozandu-se intr-o alegorie scripturald ceva din puterea de atractie a carnatiei feminine, chiar daci efectul lor
care proclami superioritatea fictiunii in raport cu realul qi a scrierii in nu vizeazd' sexualitatea, ci excitarea impuisiei de a scrie. principala
surs[ de fascinatie a ,,logodnicei scripturale" este (in stransr regriurr
raport cu experienta. lar jocul prezenlei si al absentei, substituirea cu-caracterul de ,,obiect str6in', al scrierii in raport cu realul) aerul
J'emeii reale cu femeia scrisd va exprima tensiunea dintre dorinta aprsat de stranietate, evocand apartenen(a sa la o lume plasati in afara
realului; ea este ambasadoarea unui univers,,paraler", ar unei alterit[ti
eroticd qi dorinta de m.oarte, solidard, aceasta din urmd, cu apariyia absolute care constituie teritoriul bidimensional al tablourilor sau al
dispoTiyiei de a genera text. Cu atAt mai mult cu cAt, prin opozilie cu oglinzilor, sugerand abolirea volumelor si a densititilor, de-realizarea
A. care reprezinti femeia ,,vie", deborddnd de o vitalitate paroxisticd,
E. se infitiseaz6. ca o ipostazl a miresei ,,scripturale", particularizdn- I2s
du-se prin trisdturi ce lin de fizionomia femeii-text, care contrariazr
prin aerul sdu de irealitate: ,,Md obsedeazi E.: o refac aici, o aduc in
memoria scris5, o descriu de fricl s-o intdlnesc qi si n-o mai recunosc;
sd fiu obligat si-i schimb trisiturile fefei; acea paloare de hdrtie a tenu-
lui fin, prea fin pentru aerul tare al campiei din cotul acela al oltului,
o pielitr sublire transparent5; i se conturau vinisoarele alb[strii,
pulsdnd la tAmple, cdnd afluxul de sAnge sporea spontan; nu avea acea
:A] 124
universului corpoialiilor llriit miscittcir lliltricittlirrc: it scriittttit: "ila, ea inscriptionare, in timp ce corpul lui E. i se dezvlir.rie acuur sub un
avea intr_irdc,vil ir{-ce iitr;nietate a unei liinte cr)boriic din cadnr. din
c:drir cunt sprille tnanu cind \rca sii relllafce fiumttsclea unei 1'etel c) dublu aspect, el posedlnd atat patosul violent al scrierii falice ciit si
frumusete iesitir drn e{)lnlln. stl'cirtir, grcu .le reperilt in realitate (de lapt patosul absorbant al hirtier: ,.nr-a lusat cu o \,oce rnelodioasl (avea un
cle rindt.:.-a. o alr)scnl; prirr inse-ri provcniettla necunoscrtt[, rnod al ei de a pronunta cuvintele sincopat, lisAnrJ s[ aluneze voe:ea in
era venltl interior, o voce liruntrici si scnzuald) s[-i arit pe hartir o localitate
itr liltr.U descetrdentii fictivii, ce ciiPtiva intaginatia noastrd -
ca sc insr,r rninusculir. insernnatl va_s in latlirintul de sernne gralice indescifiabile,
nu nt inLiiiigosiinr de tt latit. mai ales in aticllescent:l' desPrc cat.e stittt cAncl cirreva a inrpins-o sau m-a in'rpins (obisnuitele riurne proaste
totul;' Strarlietatea lui E. este astlcl tocnr.i stratrictatca fictiturii, care,
p!:in rafortarea ei la real devine ir.eirlitate. ciucliten.ia perstlnajului este dintre adolescenti) si asa ne-am ciocnit violent, ne-am strivit pic:pturile
acccr-ltriat;t r,le misciirile .,autol'tlirtiZLttc", e irte rcPrroduc riqiditatea tnart-
onetci siru a nraneclrinului ("rne|sul ci teaPin rigid. uti rners af'ectat de unul de altul brusc intr-o inclestare (ne)doritir a ciu-nii; pe brrrte, pe
contesi"), sugeriind tritrnlftrl ttrccatttcltltti astlpra vitalulLri .si umeri carnea ei era moale, divulgAnd acele iniperceptibile pliuri de
,.tombal" ul rtcestei liziorrorriii. Datoritit aerului grlsime zrristocratici, dar m-a impuns dur cu doui bolcluri. doui
ir.ccentueazd aspectul scrish lrczrslc sclltilnellttll acccnttrat at '.dit'e-
scuturiri putemice ale corpului, scurglndu-se din creier spre genunchii
s:iu straniu, lemeia
rer.rlci,'; liincl pcrr:eputir ciL..tlilc|itri" cir inhibi;rpt i(ll'ie ori(c tcntatiVl ce mi s-an rnuiat, flcindu-mi si mI tin si n-rai strins de ea. intr-cr
rie apropierc u lrdnti|lrt,,,ilot , cstc obicctul trnc:i ittlot-atii cle la cliStanti, imbritisare (ne)doritir, fortatf, de rapiditatea cll crAre s-au succedat
citt-e tlccttrtccrtclrzii iirsir prin lipsa ei de toate". Contactul cu corpul lui E. genereazi starea de .,tremur".
.supo"ncta."nic,ti{"atictprs(i)i,I-li)cc tcli.gittrtsc ("trL-zcit itt ttoi tl rcliltic bizar'I
tratunLlctc de respect marcind instalarea dispozitici de a da na$tere scriiturii, ducind toto-
p".ur" rt-o rlvcltnl itt c()ntportattlclltul llostru firesc cu celelalte cttlege; dat[, sub actiunea privirii penetrante, ce poate fi asinrilatl ?n acest
context ochiului ..devorator" care aboleste realul, la derealizarea
n-anrl..iirrclriizrlirrriciiinirlsli-iadresirncuvintesttlpidesallS-o
agresirn prin apropier-i nepermise; dirnpotriv[' ca niste cavaleri cu personajului nrasculin care dobAndeste pentl'u inceput acea rigiditate
rianiere golanre, mai rJegrabd fiicean"r sctlt cu corpurile noastre s-o
lerin.r de irice intrus, cle oiice inten{le vulgari-t venind din partea cuiva)' caracteristicl personajelor textuale: ,,ochii ei negri mi strlblteau ca
Idila ei cu M. va incepe, d* acceil, toctnai printl'-ci tentativir de abolire doi laseri; un flux niagnefic putenric rnd impingea cltrea ea (...) era
a..clistantei", prin instituirea unei intifiritlti care ii reveleazii eroului un suficient sii mi vrea si etr sinrteiirn aceasta, chiar de la distant[; ii
rnister ieminin ("printrl sai'lnbpstt'uacre'ariciso-cauiinretipinirviot liunntmareiimc.u- preluam comanda prinlr-o 1r:lepatie bizari, devcneanr rigid ca un
crAnrpei de
ria atbctivir ca o cicatric:e cle nesters. golem, contandat cle un rncuani\ni .,cLrct: l)()flrL-llln spre ei-r Orb, ingrozit
picptul ei. cAnd i-am sirrrtit sinii tari. irrrptrngincltr.trli, avea niste sAni
irombati, cam prea evide.ti sub rtnit."rnii-i largd de liceanir") .in ciuda de ce mi se vaint6rnpla". F-r:nreia scrisli il va atragc pe M. in interiorul
lparentelor, acest .,prehirJiu" nu esle citusi cle putin sexual' ci textual' fictiunii, clci carnera..cn rnulle cLapelii si perclele" a lui E. reproduce
pentru c[. pe de o parte anatomia secretl a lui E t'eproduce aspectul irnaginea unei cirti; aici eroul prinieste in dar dictionarul care repre-
,,alveolar" ,rl scrierlii. in tir.p ce, pe cle altt parte, irnagine. sAnr-rlui zintd limbajul insusi in ipostaza lur scrisii, gest ce are toate valentele
(care triurile in moci irrsistent spre sinib<llistica corptrrilclr asculite)
concentreazd intreaga duritate a ttnui instrurttenl de gravat' astf'el inclt unei ,,logodne texturle", conf-erindu-i eroului lLri Mar-in MincLr posibi-
el exercitl asupra ltri M. in rnod et'ectiv o ,.tl'asare de dirre", iar iniqierea
care urmeazir nu iqi propune s[ fie una erotlci, ci e cl initiere in litatea de a constlui universurilc posibile ale ficliunii. care
misterele scrierii. De aceea ea se destf,soarl in fata unei hlr1i ("rezu-
mat cosmic" corrstmit dupi legile bitlirnensitlnalititii) si are toate compenseazl lipsa lui de prizi asupra realului: ,,iatl aici o carle
valentele unei copulatii scripturale, pe parcursul clreia personajul
masculin este in acela$i timp agentul si pacientul, instrumentul de (dictionarul) in care e totul, toate cuvintele pe care tu mi le spui, aici
inscrip{ionat qi ,,suportul" material pe care are loc opera{ia de sunt numite toatc gesturile pe care tu nu ai curajul sI le l'aci dar eu nu
am nevoie de cuvinte. eu te vrcau pe tine (...) e plcat insi ci tu mi
refuzi, c[ nu esti copt, n-ai depi;it inci spairna de sex. acea linriti ce
ne separi, asa inri vorbea firi cuvinte. E. ddndu-mi cu tandrete tristi
dictionarul ce ne lega desp[rtindu-ne; idiotule, trebuia sir-l rel-uzi". Si
daci E. intruneste atributele f'en'reii scrise, suprapunerea imaginii sale
peste cea a f'emeii reale (A.) subliniazi dimensiunea ,,agonala" a erosu-
lui, aqa cum este acesta prezent in romanul lui Marin Mincu, adicl in
ipostaza unei confruntiri intre realitate si fictiune, intre lumea ,,corpo-
121
t26
raliilor" si reflexul s5u scris care se sfArseste prin atlnnarea triurnfului pantomllnd grotescr - gesturile birbatr-rrui: ,,o surprincl interesati,
scrierii asupra realului, vizibil in incapacitatea personajului de a se uneori repetl vorbere n.lele cu entuziasm si atunci ii
dlrui tr[irii pure, experientei fruste, golite de toate sechelele ficliunii. luminite albasrre in ochii ei cle claun, cla, iai;, stril'cesc niste
am gisit
9" Dandy-ul qi teama de castrare ;";;;;;;l;;;;;,
(lacsepi"t5fiaaAa1'rcatan.aei"rnin'pe,mdaAgdoerjeeauennflnfiteimegcgrmniuaaanurnilien5dvdrirezeaeda6sugec.asirnt-aceriidibrrsra-edidtoneudf,nehuesitez,rm;ierainc-mzanaiencnsanecf'foiorivinpotrrremaiducdzteil0eetliedne.peicipndrice-esioahnnfzrobteeiruhnruriort,etrmatcs-eautiiectrpie.actrpuaectlfaveil'seepan{emnindndi?ceeridmoenipe,grb,rpeirbnnrovadoriicrzirrpuaiuburnrsiinttaiettcede,-asieramettivuso,siiirfrt-'ai-ceaspiare-rl
l-a fel ca si in romanul experienlei, eroul din Intermezzo nizuieste in pantaloni de treni',s si, din aceastr cauzi, n-ai cum si constati daci
spre un concept superlativ de virilitate, solidar cu reveriile de putere fbrmele ei de expresie f'emininr existi cu aclevdrat sau au fost ,"trii-
tuite cu cele mascurine"), care-i serveste pentru a-si satisface vointa
prezente in paginile jurnalului slu. Ceea ce face ca personajul sf, paroxistic[ de pr-rtere. toate gesturile qi reaciiile ei fiind impuse printr-o
aspire spre o existen{[ solitari (clci pentru el singur[tatea qi puterea miqcare de rnAni" a partenerului: ,,<prin tine am a.luns f-eineieo (roana
niea ezitd.): <am pierdut totul in tine> (mana ,n"u .. ridici.,t .eu sunt
sunt perfect echivalente) qi sI priveascl erosul ca pe o formi de servi- opera ta, numai prin ti'e trriesc, de ce iti bati joc de ceea ce s-a creat
tute, femeia fiind purtltoarea acelor energii absorbante care a,nihileazd prin tine, de ce rn5 ucizi cr-r dispretul> (mAna mea loveqte),,. Aceasti
desflsurarea de fbrle a virilitirtii. De aceea reflectiile sale in legdturd miqcare a mainii este insi o expresie figurati. a scrierii, astf'el inc6t
cu erosul losii sd se tntrevutlti .,Icunta tle ca,strare".',,Constat cd a ti z,,idtieeviotteiuxntueaal"ir,paenrtesoa'aejuroluuilufi',e'irainr irnitu<aieluvlineiroutnicasbeanmdeotnaminorft-batzaecalzisipoin-
singur inseamnl a fi putcrnic. Mir uit in jur la aceste cupluri; se miqci productie textuali pe parcursul cireia l'emeia reali este transtbrmati in
personaj llctional. vointa de putere se asociazi, in asemenea secvente
rigid ca niste marionete, toti ochii ii privesc qi se amuz[ de o stAngdcie ale rornanului, cu efbrtur personajurui principar de a-;i conf'ectional
caraghioasi (...) latii crur m-a fr-rrat retorica goall. Precis vreau s[ mascr, concretizati ?n acte si gesturi discrepante in raport cu mentali-
spun ci azi am fbst riu cu A., care se (inea pe urmele noastre si am tatea comur'[ si avand rolur de a disimura o anllme lipsi cle consistenti:
trimis-o si citeascf, la bibliotecX (...) Nu-mi convine ca ea si mi ,,statutul meu de retras, de fi considerat de cineva un
iubeasc5 qi s[ mI vld apoi obligat sd-i rlspund. Nu vreau sI mX neinteles poate
iubeasc5. Sentimentul ei m-ar pune in inf'erioritate fall de ceilalti. Aq lucru grav (...) existi ceva clemn cle atentie in personajul pe care nri_l
deveni slab, inteligen{a mi s-ar muia, n-aq mai ti capabil si fiu cel mai
construiesc cu atata efort, macerandu-mi inruntru cu v'ruptatea unui
tare". In consecin(i, bdrbatul va dori infidelitatea f'emeii pentru a ,,se samurai dotat cu cele nrai rafinate metocle de auto-tortu rva,'. Lln asehrc-
elibera" sau va nizui, dimpotrivl, s[ exercite asupra acesteia o putere nea cult al mdstilor il ctpnpie pe eroul din Intermeuo de tipologia
dandy-ului, de f'el striinr conceptului de umanitate cu care vehiculeazi
absoluti, in spiritul unei iubiri care sb stea in totalitate sub semnul romanul experientei. Este vorba despre un tip
uman care isi
liberului arbitru, inteleasl ca ,,act gratuit", nesupusi nici unei constrAn- disimuleazr precaritatea interioari creand aparente ale puterii, care
h(airsrazictuhmazaarrditualuCi".amAunsim) a,,tredaesoam,,abslecaeztiiciinatrn-eogautnieitiastei aesiitnegtuiciairuolmuiu',l
geri exterioare: ,,Aq vrea sI intAlnesc acea f'emeie gratuitd, apti sd mi solidarr cu sentimentul revoltei, dandy-ul i;i construieste unitatea
,,prin fbrp ref'uzului", incoerent, disipat ?n persoana sa pe plan exis_
iubeascX pentru mine insumi, pentru spiritul qi puritatea mea. pentru tential, el devine coer-enr pe plan estetic, in iaiitate de ,,personaj,,. De
aici nevoia unui ,,public" ar ,,oglinzii" prin intermediul c[ruia aclst tip
liberul meu arbitru, ce nu se pleacl in fata nulitltii infatuate. ( ) SA de erou iqi verifici permanent propria existentl (si dintr_o ur.*.n"u
mI iubeasc[ numai pentru bucuria cI eu exist, ci am qansa sf, exist cu
acest egocentrism turbat si cI ele pot fi l[sate din cAnd in cdnd si m[
mAngie gi sd-mi ogoiasci aleanul singurdtl(ii." Cici, la f-el ca gi pentru
eroii din romanul experienlei, dorin{a suprem[ a personajului masculin
din Intermezzo este aceea de a rimnne cu orice pre! el insuqi, ,,de
neatins un bulglre de diamant, ce se ascunde in noroiul intunericului
mineral". Un asemenea erou este purtitorul unei neobiqnuite for{e inte-
rioare (real5 sau simulatd), creAnd in jurul siu veritabile ,,cAmpuri
magnetice", care intr[ in consonan[d cu ,,energiile pasive" ale femi-
nitltii, astfel incAt femeia devine in cele din urml un fel de mim
burlesc sau de clovn, care nu face decAt sI reproducl - ca intr-o
128
129
pio(ni,ecdeeretislnpepalaienesecisSt[iptvelrlieorevoinoluncpleler<ii1rnempd,e,aoonigLeerlilannrrrdteiicalaetvccipneIttr"itrie.nardrplarrionontdmatyigla-nouninl uaisslcittuliiunoluniice).oManzpaiper rnopitrnrrtuianMtcnpaeirnoanccvtueuoalcslAlutriir'i .,unna" opacii. graf'ernul care condenseazl patetisnlul tensir-rnii dinlre
M., t"gor. cle neacceptarea rcgulilor col'tlportanlelrtale' privite in tota- realitate si fictiune. in tinrp ce u strie sr r.t uc'itle se dovedcsc a ti acti-
litate Ja niste constra'geri1, a1 isi ,,.jottt.ii" t,ittro neputand-. trdi pentru.
r-rni echivalente, caracterizatc prin aceeasi ostilitate irt raport cu realnl
cd-i lipsesttl tlrgctntil t"cttlulti' ceea ce il determirri s[ se considere el
si puse -in egalir misurir - sub sernnul uriicle viatzi. legati de aspiratia
i,n1tesr,urtrnsi it,riuar,nl,d, p,sceedrscioninstaiemjlefpicaltlgiiodinritattlx(.'tLrAtlr<rtrI'e(rtu,uas!tIdteti'atMppetctrttiee.innnttMtei ia)ittont:ttcttitd'stitetiulccdtarinrnaeucpeteusrtreuelidn-tseisd' vitalului de a se autotransecn(le, tr-ecincl in propria-i dif'erentl. De
,,si.ntulacru" til scrierii si t:t,r tn.ttt,r.fitr'ltlLtre(1 cctst.tticului trt ,,t'ostn.etic" - altt'el. .,rlzboiul scxe kir" clirr rornanul lui Marirr Mincu presupune cloul
nroduri distincte ale energiei vitale: dacii t'emeia estc. principial.
-ppLrruooipcnrludiuca-tziseitsfndee.l,tn: rcat nist teteirttrrieeI i'udtlclidi 'rtrlrli/.tdtttI/tiuigJur/tilhtluli.I(dtllr.t((t'lnuuLplut( lit lrrcsivtnretitpt''ItsLuttir'euel,'rc(oluttscicllptrudtirceacto
Acest par-alclisttl pttalt: ti irrrpirrs incir si rnai dcparle dacd tinem purtirtoarea unei vitalititi,.enstatice'' crrrc isi are iinalitatea in ea
seama clc iaptul ci in iiprrl d;rnrlr,-trltti lttslrtl ;retttrlt tlisirnulirre qi '.ioc" inslsi si 11u cunoaste decit rnutatii cle ordin carrtitrtiv. clesterr si
se conjugir cu o arrutrrill rlisP0z-itie llctltrtt viole:trtii, cchivalentd acelei cideri de tensiune, birrbatul poscdiL, in schinrb. o vitalitate ..eksta-
irirnicit.ar.c" cc sc i.lcgt'eaza in clinatrtica i'scriptionirrii. De ticI", aspirancl in 1:lerniancnti spr-e autodepisire. orientati cltre un
,.vointL mitologia dandysnrului unir din ipostazcle icleale ale eului este
alttet in pol spiritual si aptir sd treaci prin rnutatii de ordin calitativ: .,Ziua nu
clllul, care curnuleazl, in mod paracloxal. trisirturile sfintului si alc lac niciodatl dragoste. crici trebuic s[ citesc, acunt lecturez, rJtn Mob,-
criminalului. din nroment ce _ dupl cum ariita Baudelaire .,adeviratul Dlr'ft pasajul in care Ahab se-nfrunti cu destinul siiu in pofida celor-
sfAnt este cel care igi mlcelire;te poporul spre binele popomlui"' La lalti; tbrta aceasta clernonicii i.rureolcazi doar n:rturile ce-si deplsesc
eroul princip al dit't Intern?ezlo aceast[ dispttzitie ucigasd apare ca o
reacti; la excesul de viall (si prin aceasra de realitate) al lui A.; exisri linritele impuse de conditionarea speciei; A. nu poate intele-ee
la personajul f'eminin un t-el de hybris al realultri ce declanseazd pulsi-
unil" d" agresivitate ale protagonistului. care nu reprezinta. in aseme- inclestarea mea in altccva, dincolo de arsurile ciunii". Patosul scrierii
n"u ,""u"nt", clecit o pioiectie antropomod'l a c'rcrgiil.r decreati'e
si al rnortii aplrlnd, in asernenea ordine de idei, ca un apanaj al
implicateinactulinscriplionlrii,patosul.nirnicitoralerotlluinrani-
naturilor ..demonice" (in acceptiunea -eoethcanl a ternrenului), desti-
t.estAndu-seasadar.peftrndalulconflicttrluiagonalceopunerealulsi natc actului creator care presLlpune saltul dincolo de deternrinisn.rul
conditiei strict biokrgice. Asenrenea naturi dispun de capacitalea de
actiunea forrei imaginative care stl la tenleitli actului scriptural: "Ne
a-si converli pulsiunile instinctualc in cncrgii dc crcatic. delin o sensi-
ollcruAipaitrsVicmuieellbaavrsciueqvsuiplceionzlia,ndtgepellusroun[ ltzpinliaatelrciilreet;iln:vasirenotrrscaiucAdltaaiipinPritantieasriab.slmb'oouuictclihrlu.aiintaFinualbirjaamusrvautlrrrleiopfararuisrvtiniiestsdtiice(iM"nin't)lefeansnpsvte.iireiiir'
strig in mine si mi opresc infiicoqat, miinile mele se inalti incet' ajung bilitate aparte, care le ajuti sir descopere rlinrensiunca .,clcvoratoarc" rr
ii inconjoard alene pline de tandrete' unde este mai
la u-merii ei la git, cu pasittne latenti: o mai vid cum nld urmireste' iLrbirii in care se maniicstii cl'ectcle pLrlsir,rnii cie rnoarte: ..poatc cI
de vArtejul clipei ("') mi scutur ca de o amorteall' doliul ce purta sau voalul tras pe tati pinl la ochi. m-au tlcut se notez
fragil, il mangaie
irnediat o prezenti rnisterioasl ce mi-a clat o treslrire bruscl in corp. o
repite, tumren-tat[
mh descop[r chiar in gestul suprem <ce faci idiotule'i"; stransoarea fumiciiturl ciudatl asa cuur sinrte vinitorul cind std la pindir in
degetelor a rlmas colier negnl pe gatul alb". Pulsiunea ucigasS se va boschet. asteptind sa apari prada; el nu stie ce f'el de pradi, dar este
prin urmare, in actul trasirrii de ,,dAre", iar rezultatul slu este inclrigostit de clipa cind aceasta va apare si atunci. de enrotie scapl
"oiru*u, arnra din minl, apucat de o stare extaticir, vecini"r cr.r epilepsia. Multi
vinitori sunt sau se lasir rrrincati de fiara ce vor sir viineze, tocniai spre
130
a traversa cl pldcere absolutir, ce uu se poate concepe altf'el decdt ca un
amor expirator. Marile iubiri, in care partenerii se sinucid sau n1or.
inrpreuni iiustreazd chiar acest substrat devorant al discursului
anloros". Femeia poate cunoaste ea insiisi ipostaze demonice,
clevenind epitania energiilor decreative (ostile vietii) din care se
nutreste disp<-rzitia de a scrie. acest potential energetic apil'And ca un
rezultat al transmutatiei care potenteazl dorinta. dar o si purificd,
lipsind-o de un obiect corporal si treciind-o din planul realului in cel al
posibilului. Transnrutatia palpitului instinctual are loc prin intermediul
stiirii de penitenti, care este o fiLrstrare orientatl sple viitor, o ipoteci
131
puse asupra viitorului ce proiecteazi dorin{a dincolo de limitele clipei unei vitalit[ti ,,demonice" ce ii infuzeaz\, partenerului propria sa ten-
prezente. Femeia care se autofrustreazd va fi aqadar femeia in ipostaza
sa cea mai purI, se va identifica cu misterul feminitilii ce acfioneazd din{5 de a se autodepiqi in direclia unei spiritualizdri"a vitalului. Rolul
ca un excitant asupra parlenerului, produce cdmpuri magnetice care ei este finalmente acela de a intreline voin[a paroxisticb de putere a
unei instante scripturale care are dezlinluiri ,,dictatoriale" si isi pro-
antreneazd b[rbatul in miqclrile unei vitalitl[i ,,ekstatice", intr-o pune s[ domine lumea prin expresie.
,,supraerotic6" ce yizeazS, conversiunea dorinlei in pasiune pentru
posibil: ,,Te indrXgosteqti instinctiv de fiin{a ce a venit sI implore 10. 0ntologia privirii
starea de penitenl5, ca o form[ involuntari de inte{ire a dorintelor; Pe parcursul romanului, reveriile de putere ale protagonistului se
orice act de penitenli duce la potentarea sentimentului qi naturile prea asociazd cu repreTentdrile ochiului si ale privirii, organe scripturale,
pasionale vin sd se roage la bisericd nu pentru ceea ce au ficut ci
pentru ceea ce simt c[ vor face de acum inainte, ceva de care le este legate de experienya scrierii/citirii ;i de vocalia apocalilticd a nimi-
frici lor inseEi si de aceea se duc la altar s[ fie iertate pentru plcatele
cirii lumii prin scriiturd. Avdnd qi conota{ii erotice, ochiul particip[ la
viitoare". Se ajunge astfel la stdri de o puritate superlativdtn care este ,,rdzboiul sexelor", dar el este totodatb instrument de comunicare, ,,o
experiatd superioritatea posihilului tn raport cu realul, la o iubire ce fereastrd profundl a interiorit5lii fiintei" care func(ioneazd optim mai
t;i propune sd se plaseze tn alara realului qi a vieyii, analogd marilor cu seaml in ,,zona de candori" a copiliriei. Copiliria presupune o
experienpe artistice, generate tocmai de miscarea vitalitdtii ekstatice: exacerbare a vlzului, e vArsta comuniclrii prin privire care exclude
orice intermediere, iar schimbul de priviri face parte din repertoriul
,,acum in{eleg cI am venit la filologie si din cauz[ cX o iubisem pe ea
qi ea imi implAntase acel sentiment absolut de iubire ce nu putea fi unei adev[rate ,,educa{ii sentimentale". in jurnalul lui M. vor fi
continuat decAt intr-o ambian![ artistic5, in preajma marilor experienle consemnate astfel mai multe episoade din acest joc adolescentin al
amoroase ale literaturii, care pentru mine este mai purl, mai puternic[ privirilor, c5.ci ,,exist[ o bucurie a adolescentului de a se reflecta in
lacul pur al ochiului unei fete de v6rsta lui (...); cAnd suntem in zona
dec0t viala: atAta timp c6t ne pf,strdm puri suntem pttenicl". Prin de candori a copiliriei, comunicXm mult mai intens cu privirile, ne
uit[m unul in altul cu atAta intensitate, cu atata incordare, de parci am
contactul cu ipostaza demonicd (in sens creativ) afeminitdyii, eroul lui dori si nu fim decAt privire, decAt ochi". Pe parcursul unor asemenea
Marin Mincu va fi asfel supus unei educayii nu sentimentale, ci experiente, ochiul celuilalt se poate converti intr-un ,,abis" ce il
textuale, care culmineazd tn proba scrierii sentimentului. Scrisoarea transpune pe privitor intr-o ,,falie a realului", il decorporalizeazl,,
adresat[ de M. profesoarei de istorie constituie astfel punctul de vArf al conferindu-i o stare de transparenfi extrem[: ,,Eu existam pentru c[
existau ochii aceia ce mi a$teptau ca si m[ r[peasc6, sd mI transporte
unei inilieri care are ca obiect transformarea trlirii in scriere, marcatl brusc in alt spa{iu, intr-o falie a realului ce se deschidea intre noi si pe
care o sim{eam doar noi, unde corpurile noastre nu existau decdt ca
de jocul dialectic al fbr{ei qi formei. Faptul de a scrie insemneazi pe de
o parte conversiunea for{ei prezente in palpiturile {esutului visceral in ceva imaterial, o stare de transparent[ prin care noi pluteam stAngaci,
,,urm[", adicl in form[, dar insemneazd in acelasi timp si revificarea in clutarea acelei forme care sI ne reprezinte in entitatea pur[ a ceea
,,dArelor", alc[tuite din materialul rezidual al unor ,,energii stinse". ce se vede in[untrul pupilelor lzug deschise spre o lume misterioasd,
CAci actul scrierii le inftzeazd acestora propria sa energie, aqa i'ncAt interzis[ gi invizibil[ pentru ceilalli". Aceasti stare de transparentd
prin scrierea ei, experien{a este retr[it5, dar Ei ,,ucisd" (din moment ce coincide cu momentul in care pulsul substanlei vitale atinge cota lui
incircitura de fo(5 a actului scriptural este supus[ legilor entropiei): maxim[, ajungAndu-se la un ,,prea plin" al vielii, dar si la instalarea
intr-o depersonalizare totald., la pierderea ,,chipului" care reprezintS.
,,Textul scris mi-a ucis dragostea. Acum scriu din nou ca s-o reinviu,
semnul individuatiei: ,,... era o exacerbare instinctiv[ a intuiliei cl
dar simt ci scriu mai ales pentru cd altfel nu mi regdsesc". Experien{a
vitalitatea extremi pe care o voi putea atinge vreodat[ se consuma
scrisului apdrAnd, dintr-o asemenea perspectivi, ca una prin excelen(I chiar in acea clipi (...) Era straniu cI experienla noastri se implinea
,,interstiliall", care incearcd sd dep[geasci raportul antagonic dintre 133
energiile de conservare qi pulsiunea de moagte. Iar femeia reprezintl in
acest context un stimul al scriiturii, fie ca ipostazd a vitahdtii ,,enstati-
ce", care contrariazl. eul scripturant prin excesul sdu de viald gi de rea-
litate Ei declanqeazl pasiunea nimicitoare a acestuia, fie ca ipostazi a
132
4 intr-o impersonalitate atit de curioasl ci nici nu i-am retinut trlsiturile prin puterea privirii, pe care o evoci paginile flaubertiene. E,l i;i
fe{ei". Acum ochiul functioneazdca agent al privirii nimicitoare, care recunoaste in aceste pagini propriile sale trliri gi, odat[ cu aceasta,
li anihileazl universul fizic si tace posibild perceptia lumiior invizibile propria lipsi de aderentb la real. ,,Eu insurni am traversat ipostaze
T (aspecte ce apartin de functiile ochiului scriptural), proiect6.nd astf'el identice si m-am extaziat ca adolescentul Flaubert de acele insignifi-
d scenariul unei existente virtuale care se identificl cu existenta person- ante/sublime aminunte ale figurii, corpului ;i vestimentatiei primei
ajului fictional, dal trt:cerea de la planul realului la cel al tictiunii
echivaleazi, in zrcclasi tirnp, cu dobAndirea unei vitalidti mai inalte, femei de care mi s-a pirut ci m5. indrdgostesc. Totul se afla in cir{i tr[it
rezLrltAnd din actirrrrerr crrcrgici imaginatire superioare ca intensitateil de altii inaintea mea; de aceea, md voi retrage delinitiv in spatiul de
for{elor pur biologicc. Un alt episod din jocul privirilor ii descoperd, in refugiu al lecturii. Ceea ce incerc sd spun eu despre propriile-mi
schimb, protagonistuhri, valentele privirii ,,furiqe", qerpuitoare, care nu
se mai tixeazYa in exclLrsivitate asllpra ochiului celui privit: ,,dificul- avataruri este atat de palid, atAt de sters. imi scap5. realul". in
tatea de a se intoarcc si a rni privi in timpul lectiei amplificl interesul
pe care simteanr cii-l arc prrutrll persoana mea. O priveam qi eu. dar nu consecintS., toate aceste experiente care ar putea s[ stea la temeiul
cu acea pierdere: clo sinc, ci cu sfiall si chiar cu teaffra de a nu fi obser-
vat qi ironizat dc ceilalti. Nrr uc nrai ccrcetarn doar din ochi; crescusem unei ,,ontologii" a ochiului (mentionatd la un moment dat ca atare in
si raza vizualir isi nrlrisc lria dc irrvcstigatic. Eu o priveam fiindcd era
fiumoasl, coboran.r cu privilca si slrle alte detalii, indrlzneam si-i vid jurnalul lui M.) se ?nscriu in ,,rdzboiul sexelor", dar, intr-un cadru
f'a1a, rnirinile I'ine, corpul bine proportionat". Privirea qerpuitoare mai larg de semnificalii, mai ales in rizboiul dintre realitate si ficti-
une care constituie in fond principala temd a romanului lui Marin
reproduce miqcarea serpentinir a scrierii, astfel incAt ea declanseazl
Mincu, relatia dintre b[rbat si femeie nefiind aici decAt expresia figu-
capacitatea de a fictiona, de a construi aventuri imaginare: ,,Candida rat5. a antagonismului dintre universul scris al fictionaliti(ii qi lumea
nu mai era atat de candidl in ochii rnei (scrie protagonistul in jurnalul realiilor. Daci, aqa cum se intAmpla qi in romanul experien{ei, ferneia
s[u in legi"turi cu jocul privirii ,,furise") si (...) construiam cu febrb tot se defineqte doar ca termen antitetic in raport cu valorile eroice ale
virilitdtii, cartea lui Marin Mincu va impinge inc[ qi mai departe acest
f'elul de ripiri amoroase cu ea, eu fiind bineinleles acela care aplrea si antagonism, gindindu-l ca pe un raport intre ceea ce este si ceea ce ar
o salva in ultimul moment". in sfArgit - intr-o o treia fazE a acestui joc putea sA fie, intre realitatea (care reprezintl domeniul de manifestare al
- ochiul se erotizeaz[, privirea devine falic[, penetrantS., dialogul feminitXtii) si imaginatie (care constituie in totalitate un apanaj al
privirilor e acurl un simulacru al copulatiei, adic[ o ,,scriere": ,,scorpie bbrbatului, singurul posesor al scriiturii autentice, pe deplin responsa-
mici, neimblinzitl (...) se intorcea spre nrine cu o pref-[cut5 naivitate,
iar eu o fulgeiam cr-r priviri distrugltoare, la care ea r5spundea cu falsX bile, care ii poate conferi fictiunii adevdratele sale carate de noblete).
mirare de inocenti n.rartirizatl de obsesiile unui Othello bolnav de sine.
Privirile deveneau acum c0nd tandre chemdri spre ceva bdnuit dar inci 11. Romanul grafiilor
interzis din fric[ si timiditate, cAnd cutite de injunghiat". Asisram Construit aqadar in jurul polarit[1ii masculin-feminin, ficqiu-
astt'el Ia o potentare progresivl a privirii, care trece de la privirea ne-realitate, Intermezzo se va constitui intr-un soi de contrapunct scrip-
pasivl, care se lasl atrasd de ochiul-abis al partenerului in afara rea- tural care valorificd, dintr-un unghi insolit, tehnicajurnalului, prezen{a
lului la privirea forte al clrei purtitor iqi manifesti, prin intermediul si romanul experienfei.
vlzului voin{a cle putere tot mai accentuat5. intre potentarea privirii si
potentarea scrierii exist[ o strdnsi legdturd; si este semnillcativ din in leg[tur5 cu jurnalul, Marin Mincu observa de altfel in acelaqi
acest punct de vedere faptul ci personajul lui Marin Mincu dobdndeste interviu acordat Taniei Radu ci acesta reprezintf, o ,,metodi a scriiturii
constiin{a deplinl a capacitltii de a-qi exercita stlpdnirea asupra realu- autentice", care vine pe firul unei tradiqii reprezentate de Ibrlileanu,
lui prin privire nu in unna unei experiente existentiale, ci a unei expe-
riente de lecturi. Astfel, parcurgAnd Memoriile unui nebun de Hoiban si Camil Petrescu. Sinceritatea lui - aratl in continuare autorul
Flaubert, M. e fascinat de luarea in st[pdnire a corpului secret al f-emeii lui Intermezzo - se afli in implicarea in scriituri a eului narant si nu in
,,banalitatea documentati", clci jumalul ,,nu se ocupd sl fbrmuleze
74
pregnant sfdnta banalitate, ci se are pe sine drept subiect gi obiect, liind
totodati autoreferential si autoreflexiv".
135
lnlr-un alt text, in cnre riispunclea rrnclr obiectii ale lui Alexandru ticil:rtc. I)leciindu-se de aici,.jirrnalul se va plasa sub semnul prezentu-
Dobre scu in Iegirturl cu carte a lui Costaclie Olireanu CvintetLtl ntelatt- lui 1,Lrr; cl nu admite stiliz-irilc sau revizuirile. nici dc'tasareade sirnplu
aoli.ei, inttebindu-se in ce rriirsurl insertia paginii de jurnal in corpul ..tehr.rician al textr"rlui" pe care Marin Mincu o sr-rrprindea buniioari in
scrierii ronranesti sldbeste sau. din contrii. potenteazii tensiunea nara- proza lui IVIircea Horia SimionescLr. CIci jurnalul se iclentif iciL cu ..o
tivir, cr.iticui llcea distrnctia intre.lunralul ..banal" si cel ,,literar" - care experienti clirecti a scriiturii in citdrul cireia instanta scripturali se
lcflectr doar evenirnentele ce participir la procesul de scriere a lui.
calrtf, cu palpitantd lervoarc pentru a-si cchivala pr.opria existenti''. lar
l'iincl ,.un act scriptural pur" si plaslindu-se, iireste. sub semnul
aceastir cxperientir este nir-nic altccva dcc.',, e lericntul delinitttriu al
autrirel'erentialitltii. Un asernenea jumal ii conf-erl romanului o tensi-
noulni tip de autenticilate pentru cale pledeazl abordirile teoretice ale
une in plus: .,iatii. imi spur.r, scrierea rorlanului este mai grea decit a scriitorului, de vreme ce ,,nu cxisti altl forrnl de eristentir decit aceea
triri obisnuit si teura aceasta cler,inc tot atat de importantf, pentru mine a tcxtr:lrri si a textualizirrii". lar strierect ttu repreT.ittlit Lloar.tintl.tlu
cr lector clit si tcxtul romanului de care mai degr"abii mir pot indoi in L'onseJnn(ire a unei e4tericnlc t'i e.tte cltiar e-\l)(ri(tttLt .s/11),'r'l,id, cea
or clinca autenticitirtii, simt cir rnai grav este metatextul declt textul care face posibil5 trecerrra in tenneni sartrieni - de la a c:xista la a fi.
r-orttanLtlui si tnl complac in a urrnitri curn se rnacinl fiinta corp<trali a Astf'el inciit ea va fi preocupatir in prinrul rlncl de sir.re. obseclati de
subicctrrlui cnuntirtor in efortul de a se comunicii in spatir-il louranesc idcea propriei sale autentrcitlti cirreia nici o alti formulii nu-i ol'erl un
tlc o ntrcr-utirtr)ilrc cr)l)vcntionalitate". Asernenea cclnsideratii cclnstituie teren de uranil'estare atat de plopicc curtr o flce jurnalul. Ce va fi, de
aceea. esentialmente autoret'eren{ial si din acest nrr)ment optica lui
in lirrrtl ple doar.ii in lavoarca irrne ..depotentirri'' a convcrntiilur
rouiattcsli, a urrci ..sli'ibir-i" u retoricii nar-ativc si in ccle din urml a Marin Mincu este radical dit'eritir dc cea a romancierilor experientei.
lonranu l ui irrsusi, rlcrlarccc r rrscr'tia l'ilclor- dc .jurnal deplaseazi centr.ul irnpregnAndu-se, in schinrb, de spilitul expcrirnentalismului. Cici intrc
clc gravitatc clc la clcutcrrtcle lui tnLditiouale (subiect. d6cclr, personaje) punctul de vedere a[ ronrancierului si pozitiile teoretice ale un<tr scoli
la actul producerii sale, deplasar.L: de accL:nt cale sf?rseste prin a plo- expcrimentaliste, cle rezonanli europeanl, existl certe similitudini.
bler-natiza cl.riar ideea de ronian, cci putin in acceptiunea lui cle ruir.ne- Astf'el lLririle de cuvint ale gnrpului italian 1. Novi.r.sittti accentueazii
sis (reprezentare). Si nioclificir aceste consideratii si contir.rutul ideii de asupra taptuh.ri cir urta nrodernir nii f ac:e rleciil sI fl.lr'nizezc..rnodelul
autenticitate. Cici daci in romanul interbelic eavizeaz:a relatarea nud[, modului de a prodLrce o o1-rclit". rlcpllsiincl lrsarlar accentLrl de la
lipsitir de orice arlitlcir-r literu. n unei experiente pe linia t-aimoasclor prcldusul estetic (inlelcslincl tloar-irt nt;isunt itt curc ilttslteitzl cr
..scheml" un ..modcl clc ptoltrnrilre ' satl tur ..algrtritnr") la acttrl
dosare clc existentl carnilpetresciene. in noua prozi .- va sublinia
Marin Mincu .,nu orice Lrste rcai poate dcveni obiect al narativititii, ci gencr"irrii salc^ c:are vl ii astl'el cu nece sitate autorelercutial.
nurnai ceea cc estc rtrlcrrtic in orulinea scriitLrrii" citci nu toatir nateria ajungiindu-se la ceea ce Sanguineti numea ..ideea r-rnci icle i a poeziei".
la (in ternrenii lLri (lomel Nlihai lonescu) .,o lbrrnil tle metapoezie in
se lasir capliLtir 'in f'luxul scnrnr-lor scrise". C-riticul plecAnd in f-clul
acesta dc la prerrriszr unei clpacitiiti a..diu'ei" scrise de a conserva carc actul critic si actul cle crcatic coeristii si se presuptln in trtod reci-
,,ceva pulsatil si viLr", care nu se lasi absolbit in,,siajul sfructrlril()r proc". Iegati. in cazul nostru dc dubll dimensiLrne (de scriere.-citile) ir
imaginarului" si care se poate sustrage literaturizirii. Efortr-rl sltre operatiei textuale. nsa culr sc defincste accastii in abordirrile teoreiice
ale lui Marin N{incu. Acelasi narcisim al terltrlui este prczetrt si in
autenticitate rezultend - intr-o atare ordine de idei in realizarea
tunei depline sincronizilr-i intre laptul de experientd si expresia Iui scoala Noului ronran franccz, care vehiculeazi (dupit cum aratit
scrisi, ceea ce nu insenrneazir doar respingerea literaturizdrii (in spiri- Bernard Pin-9aud citat de acelasi Cornel I\4ihai lonescu) ct-t un conccpt
tul ronranului intelbelic) ci si tentativa de a suprima golul de tinrp de roman ce..nu se va dcztolta. nu r,a clcveni o P()\cste cu persr-lnujc.
clintre triire si scrierea ei, .loeastr din urml dobAndind czrpacitatea. ci se va clesliisrira intr-nrr fel iLsulrru sa insusi ;i l'a s1?t5i clevcnintl
magic[ aproapeJ de a surprinde vitalul tocmai in manif'estirrile sale ronranul rornlnului". Ceelr ce inclividr-ralrzeazit tcntativa din
spontane si imprcvizihile, clevenind, ea, scriererr explesia cea nrui Inlcrnrei:.o a lrri N{arin Mincu cste insii incercarea de a reallza variiLttta
plenarir a vretii, supelioarii clriclrei alte experiente. Astf'el incat aceasti autoref'ercntialir si c.rpr:rirtrentalisti ii ronalultti erxperielrtei itt catc'.
firl a-si ;rielcle cu toiui..starea cil'ili" (inrpusir fit'este in tttat'c rttisurit
t capacitate de a frisona la unison cu palpitr-rl materiei viscetale va fi de convcntiile genr-rlui). croii se vor identificii itrsii tot trrai rrtttlt ctt
criteriul de disociele intrc r.r scriituri autenticii si alta lipsitf, de auten-
'16 t\t
doui ipostaze depersonalizate ale emitentului de scriiturd, ei triind 12. Kitsch-ul si scriitura ingenul
exclusiv prin intermediul jurnalelor lor, care se juxtapun intr-un
contrapunct scriptural care-i conf-eri rclmanului o certd configuratie FlecAnd de aici, prozatorul va ilustra in consecinti, prin internreditrl
muzicalh. Construindu-si cartea ca pe o 1lg[ scriptural5, pe parcursul
jurnalului lui A. din lntermez?.o, o intreagl patologie a sr:rierii .fenti-
cireia - asa cuni cu justete observa Romul Munteanu - cele doui nine al clrei plcat major rlmAne lipsa de autenticitate. Clci insem-
nirile eroinei se constituie. intr-o bur.ri parte a lor, ca o succesiune de
jurnale, al eroului si al eroinei, au caracteml unor veritabile .,partituri",
..cliqee" cale nll urmlresc cAtusi de putin sii .or)scmneze o experient[,
Marin Mirrcu, reduce personajul ,,itt curne ;i oase" din romanul expe-
mlrginindu-se doar la a fi exercitii de .,literaturI" pi epudnd in pasta
rientei l.tt iposteua emitentului de scriiturd c(tre se define;te tn exclu-
groasl a kitsch-ului. Lipsite de frisonul autenticitltii, asemenea pagini
sivitate pritt pruxisu! inscripyionciril. Polaritatea masculin-f'eminin drn jurnalul lui A. se convertesc in parodia eroismului nitzscheean pe
(esentialir qi in romanul interbelic legat cle obsesia autenticititii) este
perceputf, acum din perspectiva re1'lcxului slu in planul scrierii unde care il afiseazl notatiile protagonistei: ,,Ei bine, dacit m[ consider un
gerrereazb doud pattern-uri alc octului de ittscriptionare, doud grc4fii om superior trebuie sd-mi infrAng toate sentit.nenteie care stau in calea
realizirii planurilor mele de viitor. Trebuie sii calc peste toate (...) Si
arhetipale care se del'inesc antitctic rilportate una la cealaltd. s[-mi gdsesc un prieten pe rnf,sura mea, capabil, sportiv si clttr, in toate
ciocnirile cu via{a. Iar apoi, de pe culmile gloriei, cdnd voi privi
Evidentiind accentele celor douir voci scripturale, acelasi Romul noroiul in care m-am sclldat si eu odatX, adic[ lumea asta atat de rnic[
Munteanu aratl cir ,,partitr"rra lui M. se sittreazi in scriitura autentic[, prin nizuinfele ei, m[ voi simti si mai tare de soarelc triumfuiui, al
libertdtii morale". Eroina transfbrmindu-se, la rAndul ei, ca urmare a
exemplificiind chiar substanta ronranescului propus de Marin Mincu", acestui mod iresponsabil de a concepe faptul scrierii intr-o variantl a
in timp ce jurnalul lrersona.jului f'eminin ,,nu vizeaz-a scriitura ci doar
descrie cu sinceritate un scenariu derizoriu al cotidianului. Cele doui omului-kitsch care (asa cum arlta Matei Cilinescu) converte;te flri
entitdti scripturale se autodefinesc opozitiv: M. experimenteazva lreirea
voia sa experienla estetici intr-o parodie, lucru nu lipsit de irnplicatii
pentru a o transgresa in scriitur[, pe cdnd A. iqi scrie jurnalul morale, intrr"rcit o atare mimare a actultti scriptural (qi a creatiei artis-
tice in genere) este (Richard Egenter) ,.o cale citre lene si citre simpla
patetic/amorf pentru a-qi augmenta propria-i experien{i". Prin urmare clutare a pllcerii, cltre lipsa de efbrt qi de seriozitate". Iar jurnalul lui
vocea personajului feminin reprezint[ o ipostazl a scrierii ,,ingenue",
,,iresponsabile", care nu este penetrati de conqtiin[a propriei sale gra- A. ne apare, dintr-o asemenea perspectivd, drept expresie a unui hedo-
nism legat de acea .,nevoie de distractii" despre citre vorbea Adorno in
vitlti in ordine existentiall, cantonAndu-se la superficia existentei.
ieglturi cu fenomenul kitsclr, Un hedonism ale cirui particularit[ti
Faimoasa misoginie camilpetresciani este transpusl acum intr-un esentiale sunt ,,principiul rnediocritltii" (el fixindtt-se doar asupra tim-
pului liber si fiind doar o ,,form[ de relaxare") si ,,principiul consumu-
scenariu de tabuld scripturali, cici - inci din ci4ile sale de criticl lui", care se metamortbzeazdl'inalmente in cronofagie, din moment ce
-anterioare lui lrt.tcrntezzrl romancierul formula serioase rezerve ?n ratiunea ultim[ a kitsch-ului rimine aceea de a ,,ucide" vidul timpului
legituri cu acuitatea si profunzimea scrisului feminin. Astfel,
liber. Legltura clintre ,,golul clc timp", experientele de tip hedonistic qi
ref-erirrdu-se in Critic'e II laproza Hortensiei Papadat-Bengescu, Marin scrierea t'emininl fusese de altfel cu pregnantd subliniatd de criticul
Mincu sublinia c[ ,,factorr"rl f'eminin are rol secundar, niciodat[ creator,
fiind prin excelenli dotat cu o sensibilitate exacerbatd". Prozatoarele Marin Mincu in con.rentariile sale despre proza Hortensiei
,,in mo<! fatal nu au vocatia abstractizlrii", iar ,,observarea universalu-
lui se face in opera lor, datoriti unei sensibilititi acute nunrai prin Papadat-Bengescu. Aceasta consemneazd. (mai cu seaml in faza de
simturi". Asa incdt ,,arta femininl vede doar ceea ce este, nereusind si inceput) momente de .,otiu" (a$adar ipostaze ale vidului temporal) pe
care eroinele scriitoarei inceiircl si le umple prin captarea iluxului
conceapd ceea ce ar putea fi qi deci nerealizind, in general, o senzorial si prin ,,simfbnia senzaliilor". care nu deschide insI niciodattr
spre adincime, c[ci, dacl ,,femeia va sta in fata oglinzii qi-si va citi
cuprindere sintetici a universului". leactiile, consemnAnclu-le", oglinda nu e decit ,,un instrurnenl al
aparen{elor prin reflectarea staticf, in suprattte". As-emenea monlerllL:
r38
I t()
de hedonism narcisiac se plaseazi deci sub semnul sterilit5tii exis- cu o lege a simetriilor care se tace sim1it5. pe tot parcursul contraptttrc-
tentiale si scriptr-rrale; senzorialul dobAndeste aspectul unui paravan tului scriptural rezultat din juxtapunerea celor doul jurnale) percepli-
sau al unei cruste, e o suprafati lipsitl de adAncime si in cele din urmi ile lui M. vrzeazd, in schimb profundul si indepirtatul . Personajul este
un simulacru al viului. El isi giseste expresia intr-o scriere vaporizati, sensibil la ,,poezra" materiei si a misclrilor moleculare, capabil sI
inconsistentd, dacf, nu de-a dreptul ,,dulceag6" qi ,,siropoasl", clci sesizeze ,,stdrile amoroase" ale substantelor corporale, cdci pentru el
hedonismul nu poate ol-eri decAt un material impropriu scriiturii senza{ia nu e decat preludiul unei ,,deschideri" sau al ttnei ,,apro-
responsabile, guvemate de patosul autenticititii, constituind in schimb
materia kitsch-ului care reprezinti (Matei CS.linescu) ,,o fbrmi emina- fundlri" ce isi propune si investigheze .,realul", c[ruia simpla
mente esteticS. de a minti" si se concrettzeazra ?ntr-o dubl[ minciun[. perceplie nu-i serveqte decit in calitate de setnn: ,,Bang-bing,
Gnoseologicl (pentru cI sc interneiazi pe cont"uzia dintre suprafat5 si
addncime, de unde lipsa lui dc autenticitate) si artistic[ (pentru cd nu bang-bing, bang-bang-bang; muzica viril[ a clopotelor de la mitropolie
este o produc{ie ci cl t'eproductie de semnificant care opereazi cu mI trezeste ?n fiecare dimineati curios de aventura zilei ce incepe; e o
materiile reziduale alc ,,litcraturii", de unde lipsa lui cle expresie).
Aceste doui minciuni conrlitiorriinclu-se una pe aita si ducAnd la o nerlbdare puri in vibrarea aramei intre doui lovituri, un discurs
,,derealizare" a opcnrklr.ului scriptural, care devine instrumentui unui alTroros al materiei ce se pulvertzeazd in puzderia de sunete; intr-o
dimineat[ ca aceasta, Faust s-a simlit iscodit de un aer strlin, adiind de
limbaj ,,prelabricirt" si slirscstc ;rrin a triirna in egald misuri atAt exis-
tenta cat si scricrclr e i, tlin rnolrrcnt cc o scricl-e lnincinoasl si o expe- dincolo, s-a dat jos din pat si a iesit la marginea orasului (a textului) ca
rientir autcntici sc cxclr-rd rcciproc, una prinrind in mod necesar carac- sd se intAlneasc[ cu Mefisto". Perceptiei metonimice a lui A. ii va cores-
punde astf-el, in cazul lui M., o percep{ie metaforicf,, dacl, pe utmele
ter"ul (sau lipsa de caracter) a celeilalte. iui Jean Ricardou, consideram cd ,,metafora se supune unui principiu
13. Scriitura rev0ltei si scriitura refuzului de deplasare" gi e legat[ de o practicl a exotismului, astfel ci ,,1a locul
Amplificarea unilateral[ a perceptiilor senzoriale va avea ca ei, in acel aici al textului, ea introduce un altundeva sprijinindu-se pe
unul din punctele ei comune" Ei reprezint5, in consecin{i, ,,intilnirea
urmare o ingustare a perspectivei, o vedere mioapd ce caracterizeazd dintre <lou[ spalii, brusca lor coincidentd partial[". in timp ce viziunea
jurnalul personajului feminin. in timp ce protagonistnl romanului se ,,metonimic5" a personajului t'eminin are functia de a inchide spa{iul,
raporteazi permanent la concepte foarte generale (cosmosul, umani-
tatea), insernndrile lui A. se opresc aproape intotdeauna asupra micro- reducAndu-l la un ausamblu dc contiguititi si se solidarizeazd cu o
grupului clreia ea ii apartine, iar privirea eroinei este u.na prin exce- schemi a regresiunii sau a rcplielii. rnetafora actioneazl, dimpotrivi,
lenld nretonimicd, apLd, adich sd sesizeze doar raporturile de contigui- ca un instrument al deschiderii, cale contribuie la arnplilicarea spatiu-
tate. Punctul de climax al miopiei metonimice il constituie, flri doar si lui scriptural, la o extensiunc pertnanenti a perspectivei de care
poate, orbirea care face ca lumea si fie perceputl in exclusivitate prin dispune eul narant si care ajunge -pebaza unei dinamici a expansiu-
pip5it si se asociaz-d cu sentimentul contractiei spatiului: ,,era un cer
f[r6 strop de stea. intunericul pltrunsese in noi si ne ficuse orbi. Ne nii - si uneasci lucrurile cele mai indepirtate. C6teva elemente
cf,utam prin bezn[. rostogolindu-ne halucinant, chinuitor... si nici un
punct de sprijin, numai spa{ii grele de atata noapte (...) plmAntul aspru comune (dimineafa, clopotele) permit astfel trecerea de 1a Bucureqtiul
din trupurile noastre, crispat de sevele primare qi copleqit de lurninl isi postbelic la burgul gerrnanic medieval si de la personajul ,,in canre qi
cerea dreptul. Dincolo de infinitul devenit albastru, ideile, pasnic oase" la arhetipul s6u mitic (Faust). Mai mult dec6t atAt, indeplinind
asezate al5turi asteptau zAmbind rezultatul incleqtirilor de pe pla- rolul de ,,punct comun" al tuturor lucrurilor, apropiate gi indeplrtate,
neta-mamii. Dar, irezistibil atrase de ceea ce se petrecea acolo au
coborAt intre noi si ne-au ficut tristi". Prin contrast (si in conformitate ca qi al posibilelor lor reuniri. relatorul se identificd (la fel ca qi in
paginile lui Proust comentate de Ricardou in consideratiile sale despre
140 metafori) cu un ,,parcurs metafbric" qi in cele din urmi cu metatbra
inslqi, ,.care luind directia eului, ordoneazl textul", astfel incit (pe
linia intenliilor programatice ale prozatorului, lintind autenticitatea in
scriiturl), paginile de jurnal ale lui M. vor fi (in termenii teoreticianu-
lui francez) ,,mai pulin o autobiografie decAt o autografie". FacilitAnd
prin urmare scrierea de sine, metafbra {ine de tehnica unei grafii
responsabile qi virile (legate de schema eroicA a ,,cuceririi"), in timp ce
t4l
,,metoda" metonimicd din jurnalul f'eminin, care presr.lp,ne ,,miopia', cilSuzit in viali de aceast[ f'acu]tate de a simli foarte ?ndeaproape
dusr cateodat[ pand la ,,orbire" se leagr cle arsenaiul unei sciieri fiintele si lucrurile". Este vorba tocmai despre acea neputint[ de a
depdqi experienta concl'etd qi imediatl in care prozatorul descoperea
ingenue care nu poate produce decAt ,,literaturi,'. Opoz.itia meto_
nimie/ntetaJbrd traduce astfbl fu linrbajul ,,JiguriLor" polaritcttea.femi- unul dintre picatele capitale ale scrierii feminine, supusi unei ,,gravi-
nin-masc.ulin care guverneazd. tntregul corxtrapun(:I scriptural din tatii" a empiricului grosier care o face cu totul improprie pentru son-
romaru,tl lui Marin Mincu. Ea se soliclari zeazd. cu anumite principii de
coerenti ale scriiturii, care coordoneazi clesfi.surarea acisteia si se darea stlrilor interioare ale materiei, dar qi pentrtl consemnarea
concrerizeazra ?n niste urodalitxti de structurare dinamicd ale productiei miscdrilor subterane ale {esutului visceral, ce sunt apanajul unei
de text. inscripqion[ri ,,responsabile". O asemenea grafie ingenu[, plasat[ sub
semnul corporalului in exces va fi, prin urmare, qi una a enumerlrilor
in aceastl ordine de idei, perceptia metafbrici e in relatie cu un
pattern scriptr-rral corespunzltor ,,structurilor eroice" ale imaginarului cantitative, c[ci ea nu i'ace decAt s[ intocmeascd lungi ,,liste de
despre care vorbeste Durand si e crefinit de Jean Burgos dreplunur de inventar" in care absenta calititii e suplinitl prin cantitate. Notafiile
,,u'rplere, de ocupare, de luare in stipAnire". Generind o ,,icriituri a eroinei despre prietenii din adolescenld (lipsili de individualitate, adici
revoltei" care reprezintd ,,scriitura spatiului plin sau pe cale de a se neutri din punct de vedere calitativ qi perf'ect comutabili unul ctl
umple", ,,scriiturr cle cuceritor, dar dc cuceritor ce nu poate sd astepte celilat) au de aceea, paradoxal, ceva din abstrac{ionismul unei ope-
qi vrea sZr se aseze, ratiuni aritmetice, din care lipseqte orice tiisonare a viului. Perceptia
aici ;i acuur, la nrasa zeilor',. Din contrl, p".".p1iu rloar cantitativd duce aici Ia o dispersie a realului' care is,i pierde
,,metonimici" dI ,,a refuzului" (solidard'cu
nastere Lrnei graf ii carnea si singeie, devenind materialul unor exercilii care sunt in
aqa-zisele structuri mistice), a crrei scherni ciirectoare ,,va fi una de acelagi tirnp cie aritmeticd elementarf, qi de ,,literatur6". Prin contrast,
apropiere, de construire, de intrrire a refirgiilor veqnic amenintate
in jurnalul lui M. accentul va fi pus, dimpotrivd, pe calitatea faptului
mereu de refrcut, r-rn spa{iu ce tinde si se restrang[, ca si cum ar trebui de experienyd: ,da, mi-am pus problema in acegti termeni c6 nu
un loc produsesem via[A destuld nici pentru 36 de pozilii de peliculd
si g[sirn, in ceie din urmi, inchis - uitat _ in care sI ne fotografic5; la urma urmei, ant gdndit (mi-am dat seama instantaneu ci
sustragem tinrpului". Este de remarcat cr in romanul lui Marin Mincu am gAndit acest lucru, chiar mi-arn spus iatl cd eu gAndesc acest lucru)
aceste doud posibile principii structurale ale inscriptiondrii ,gunt
supuse unei judeciiyi axiologice, c'are acrediteaz.d ,,scriitura revoltei" nu conteazi cantitatea, ci calitatea taptului de via(i tr[it"' Acest
deziderat al calitXqii este legat de o experienli a aprotundlrii, a
(pentru cii ea se bucurd de girul autenticitdyii) ;i tansfornfi grafia
sec(ionlrii suprafetelor sau a scutund[rii. Exist[ astfel in paginile de
reJitzului tntr-un model al scrierii ,,rer.e" (deoarece e lipsiti utat"a. jurnal ale iui M. o obsesie a corpurilor tlioase (asimilabile instru-
autenticitate cat si de expresie). o asemenea judecat[ isi are temeiul
desigur in faptul c5, priviti dintr-o alti perspeitivd., scriitura refuzuLui mentelor de inscriplionat) care servesc la explorarea profunzimii
ctcuaarrriaelecrtmdemriiszAteincaeez^"dlaadieestiumepsartaagftinauatlarruorlmeuia.alnieilaomsre,imicnelfrtroitciqr,aecallczeri,,c,gareuo<vledscr,'nricaeorteintd,u,eardu,,,resizlteriuvdcs_,i'
suprafetele. In consonantf,, aceasta, cu una din cele patru structuri clisimulate de suprafa![, indiferent dacd aceasta aparline lucrurilor,
mistice puse in evidentr de cdtre Dura'd, ,,vnscozitatea" stilului de semnelor sau propriului corp. Perfect izomorfd cu ,,dArele" scripturale'
reprezentare, ,,care dicteazl o gdndire ce nu mai e alcituitd din tdietur:a provoaci eruplia lichidttlui vital, face perceptibild viala chiar
disocieri, ci din variatiuni confuzionale pe o singurd temr", exprimate in principiile sale de baz[, astfel incAt in romanul lui Marin Mincu ea
in qlal social, af'ectiv, perceptiv .uu ..pi.r.ntativ gi are ciror siructuri reprezint[ intotdeauna preludiul unui act de cunoaqtere si provoacl
verbale dominante sunt' ,.a lega", acea senzatie de ,,instr[inare" fatd de propriul corp care constituie
.,a confunda', sa' ,,a aglutina,,. semnul dispoziliei de a genera text: ,,m-am zgdriat profund intr-o
,,VAscozitatea temei" e asociati ,,realismul senzoriai, si cu piatri, snngerez abundent, m[ uit la singe ca la un lucru strlin qi ml
neputinta de a tr[i altfel decat cu concret, dacr nu chiar in mir c[ este a$a rosu". AceastX senzalie de ,,instrdinare" ("da, senzatia
hiper-concret, cdci in corpului meu incepe s[-mi revini, parci mi indepirtasem de el, il
Durand) ,'simte in senzitivul (spune Minkowski citat de Gilberl izolasem de cutia de comandh, aproape il abandonasem ca pe ceva
mult mai mare misuri decat cugeti si se lasl
nefolositor, un instrument de care nu mai ai nevoie") se produce in
142 cadrul unei experiente a ,,adincului", avAnd drept principal[ linie de
143
fortd. sclrcrna motric'ri o ,,in.rului" care reprezintr o modalitate de a perceapl invizibilul, lumile posibile ale ficrionalit[tii. Dintr-o aseme_
exorciza fbrtele devoratoare ale profunzimii. t,upta cu adancimea nu
presupune! citusi cre putin, un etbrt rruscular, ci o stare paroxisticl de nea perspectivI, inotul devine o evocare figurati a scrierii ,,respon-
sabile" prin care scriptorul reuqeste s[ domine .,gravitatia,' spatiului
incorclare mentali, iintrenand jocul capacititilor imaginative care tace scriptural qi si transforme cf,derea intr-o miscare de inaintare orizon-
perceptibil ceea cL' e doar cu putinti, astl-el ci ..a inota" este sinonim in tall, care urmeazX schema eroic[ a cuceririi ce caracteizeaz[ ,,scri-
asemenea file din jr,rrnalul lui M. cu a trece din real in posibil, din actu- itura revoltei". Cici apa din reveriile personajului masculin din
alitate irr dorneniul ,.pur" al virtualititii: ,,incepusem sr-rli triiesc
viitorul; un viitor Intermezzo este (ca gi apa barbianf, despre care se vorbeste in Eseul
extremei nu mi vf,zut concret, nerraipomenit de concret, cu detalii despre textualiurre) un text, adici ,,materie textuali, o materie fictivb,
in.rpresiona atit croucretetea halucinanti a unor derivat5 din insisi psihologia textului", este ,,o apl care nu existd,,...
avataruri ce nll erau incl ale rnele, dar era sisur cd vor fi in cel mai
scurf timp, cAt de scurt, nu-mi pLll)ea,u p.uil.n.,o (...) o inclestare In vreme ce experierea fortelor devoratoare ale textului aduce revelatia
conexiunilor dintre scriituri si moarte, ceea ce face ca secventa pe care
supranaturalr a creierului de a declansa acele energii de rezervb, acea o analizdm, aducAnd descifrarea vietii in priucipiile sale de bazya, tran-
precizie a mecanismului de a't.apitrare in acel moment cand imagini
scrie scenariul unei initieri textuale care deduce vitalitatea produsului
tridimensi.nale imi lensi'nau veclcrea vizionarii in vzirtejul apei at scriptural din eJectele anxietdyii pe care o provoacti energiile de
imaginilor inspri'rlntirtor de crrcrete, al bratelor, insurubindJ-se
absorbtie ale textului qi conduce Ia desc:operirea cd ,,rdddcinile artei
ametitor in materia vlscoasii, alunecoaszi, grea, ce m[ trlgea in jos, urmare experien{a imersiunii in
stau it spaima de moarte". Prin
oglinzile fictionalului debuseazd, in mod necesar in evocarea
si-n.ri acopere rniscarea. corpr-rl, veclerca i'ierioari". Iar ap-a invocat[
aici nu e 'snpe,c'purlainrecipciaurema?tiecrioanl"f,'eerra productiei grafice, iar rezultatul sdu este pagina scrisi, figuratd de
obiectelor posedi cre'sitatea vitroasi a
fizionomia oglinzii acvatice. imaginea ,,bXrculelor de hArtie", reductibill la arhetipul ,,vehiculelor
Aceasta nu nrai reprezinti insd instrumentul aceh-ri ,.nircisism cosmic,,
textuale" pe care il supun unui regim al litotelor sugerAnd precaritatea
despre care vorbea Bachelard, nu este ,,naturali',, ci ,,artificialI,, textului care, in calitatea lui de coagulant al jetului scriptural (deci in
(pentru
ci nu reflectd vizutur, ci nevizut'I, virtuarur si nu realul), calitate de ,,operi"), st5 mai prejos de actul producerii sale.
ajungand s5-i serveasci de vehicur unui proces de de-naturare qi iaen-
tificandu-se tinalmente cu textul. clci - scria Marin Mincu in fser,/
despre textuaLizare - ,,dac[ apa serveste la naturalizarea imaginii, 14. Schemele imersiunii
atunci oglinda, prin chiar alcituirea ei fizicr si prin intrebuintarJa ei,
serveste la artificializarea acesteia. Trecerea de la elernentul natural Patosul aprofundS.rii ce caracterizeaz[ scrierea perfect autentici se
(material) la cel artificial reprezintir chiar-trecerea subtili cdtre textu-
alizare ca o rnodalitate cre resorbire a realului in fictiv, a simbolului caracterizeazl asadar printr-o suiti de initieri, de morti qi renasteri
(multidime'sional) in text (ca supral"atii pland)". in consecinli , irner- simbolice, prin intermediul cirora scriptorul ia act, in mod progresiv,
iassisutc{nbneltaetn".t,cn6c.toeamleppmaleedtninlriupilnstsittecervntainetilctmrilcaeotenlursiiatiMtliut.nietcea,opd,iotmirtaep"rrs,oniupp,rreiueTtidniniit.lde/it:m,t,iuaanpi eeciu(irntieeinxr:td_) de misterele scrierii. Cdci paginile din jurnalul lui M. constituie o
o ,,.functie" decdt o stare a materiei, regati de pendulare permanenti intre referentialitate qi autoreferentialitate, iar
(semnificlrii), e o paradoxal5 ,,apd uscatl,' ale mecanismul ogiindirii intdmplirile consemnate trec pe nesimtite de la anecdota autobi-
ograficl la fabula scriptural1,. in virtutea acestui principiu de compo-
cirei efecrc n; tin de
pdiopmIi,enpilurul sl te[srtielonretuizdiactei,ncvidarfluflacbauplautliueii")s.cOripatsueramleene1a"paupni z.i|ie, care face dinlnlermezzo un straniu ,,roman pivotant" pe parcur-
;J mana, mA
(ne incre_ sul cdruia scriitura t;i etaleazd succesiv interioritatea si. exteriori-
*;i. din\eazd. criticul Marin Mincu) are un caracter hibrid, putAnd fi
contemplati simultan in doud moduri: ca suprafatb qi ca addncime, ea tatea, aproape Jiecare aventurd tn cotidian este supusd unui proces de
n reprezinti, o ,,exterioritate dotat[ cu interioritite,,, iar privirea captati de
straturile profunde ale fluiditetii acvatice clevine ,,vizionarr", .upubila ,e transparentizare care o transformii tntr-o ,,filosofie" a scrierii, pe
144 mdsuri ce obiectele experientei devin simboluri ale textului ca struc-
tur[ sau ca productivitate, ca tbrml sau for{[. Explorarea spa(iului
extraurban se va metamorfoza, de aceea, la rdndul ei, intr-o explorare
a universului scris, iar fascinatia, pe bare o exerciti asupra eroului
t45
lumea de la periferia realului, ilustreazf, acelaqi ,,magnetism" al ficlio- vrea si insemne ci ea este lipsiti de orice r[d5cini in real, reprezintl
naliffitii din care se naste dispoziqia pentru textualizare. Extra muros-ul
evocat in jurnalul lui M. are drept componente esen(iale apa (care e .,alteritatea" acestuia, figurarea umanoidi a irealului ce formeazi prin-
intotdeauna mai mult sau mai pulin text) $i colina, Iegatl, in producli- cipiul material al fictiunii. Prin urfilare rudarii din Inlermezzo se
ile intemeiate pe functia simbolici a cuvAntului, de reprezentdi-ile axei
inscriu in categoria personajelor textuale: ei posed[ paloarea spectral5
cosmice, dar care devine in fantastica textului ,,;arnierd", punct de a ,,mortilor vii", desfhsoari activit5ti artizanale ce constau in mortifi-
articulalie tntre realitatea universului.fiTic ;i irealitatea sernnificantu- carea fibrelor organice, tiind agentii unei alchirnii cu semn negativ
lui scripturaL' ,,Ocolim Gridistea pe partea dinspre casele rudarilor. O care reduce viata tesutului vegetal la materia moarti a lemnuiui
cocoagl de cAteva sute de metri intre fluviu si oraq, Grddiqtea e acel (izomorf cu paiele barbiene) si sunt lipsiti in totalitate de percep(ia
realului (privesc dar nu vid), fapt care ii inrudeste (intr-un mod poate
tampon pus de naturi chiar c()ntra ei pentru a garanta liniqtea sldtine-
nu tocmai surprinzitor) cu matelotii din pclvestirea lui Poe Manuscris
nilor". Ieqirea din real presupunc ilcum o miscare de pivotare, o,,oco- gdsit tntr-o sticld, in legituri cll care Marin Mincu observa in Eseul
lire" care reproduce conl-iguratia serpentini a girului grafic, sugerAnd despre textualizare cd reprezintl ipostaze ale omului scris, populAnd o
totodatl ,,viclenia" scriiturii, bazati pe cunoscutul joc al detururilor qi himerici navl a textului. Apropierea este justificat[ si de rolul jucat in
diferirilor. O atare miscare do pivotare descrie insi in definitiv struc- ambele texte de prezenta lemnului care (la Poe prin porozitate, la
tura romanului insr"rsi c)are pivoteazl perrnanent de la referentialitate la Marin Mincu prin moliciune) evoca metonimic hArtia, configurAndu-se
autoreferentialitate si - in virtuLea perspectivei textualiste a ptoza- astfel (si intr-un caz qi in celllalt) mitologia unei scriptoteci universale,
torului, care concepe elaborarea textului ca pe un act de scriere-citire, unde se conservl imaginiie ,,realiilor" trecute prin oglinda devoratoare
a textului.
intemeiat pe ,,cornplicitatea" dintre operatorul de scriitur[ qi ,,umbra"
Alteori, peripetiile trecerii dincolo de granilele realului se conjugi
lui: cititorul - episodul Grldiqtea traseazl jaloanele unei ,,lecturi para- cu fascinalia stirrilor prenatale, apa jucdnd aici rolul lichidului amni-
digmatice", care valorifici ,,metaforele virtuale" ale romanului otic, inzestrat cu o uriasX energie germinativ[, dar posedAnd, in acelaqi
(Ricardou) ce ac[ioneazi doar in planul lecturii. Lectura paradigmatici timp, puterile magice ale apei ,,oi-elizate" care declanqeazi dorinfa de
pune in miqcare mecanismul ,,qarnierelor" textuale qi substituie moarte: ,,Atunci cAnd am inceput si mi r.nentin pentru prima dat[ la
,,pagina" prin ,,contrapagin5", aversul ,,realist" prin reversul slu care suprafata apei qi s[ plutesc in derivi pe f irul apei Oltului, arn simtit o
reveleazd urzeala secretl a semnificantilor. Astfel incit intAmpldrile
bucurie inimaginabili; nu mi se pirea ci existi nirnic care sf, intreacl
cotidiene se transformd in alegorii legate de ,,anatomia" qi ,,fiziologia"
universului scris, iar iesirea din real coincide cu penetrarea in spaliul aceastA stare de fericire a corpului, tinut in stransoareamasei lichide.
Poate cf,, daci aq fi inotat de mic nu as ti avut aceaste senzatie ciudatd,
textual, al cirui indice il constituie multimea ,,turnic[toare" (legati de de pl[cere inexplicabilS, pe care mi-o dldea contactul cu materia
evocarea figurati a literei). Este vorba despre o umanitate ,,riverani" a catifelati a apei, ce-mi primea orice violentS., ldri si protesteze, ca gi
cdrei existenll se leagl in mod inextricabil de vecinltatea rAului-text: lichidul amniotic din care evadasem dar in care, probabil, aq fi dorit si
,,la rid[cina abrupt[, inspre partea unde apele inf'uriate bat din cAnd in mi intorc". Cucerirea paradisului acvatic presupune ins[ anihilarea
cAnd pentru a avertiza eI aici Oltul devine aproape un mare fluviu s-au
atractiei anteice a teluricului ("Ca fiin(i terestri, individul are o perrna-
aciuat acei {igani ce se ocupi cu prelucrarea lemnului moale de prin nenti tendint[ de a simqi, pimdntul sub tllpi la propriu qi la figurat ca
prejurul apelor. Li se mai spune qi lingurari; sunt albi, destul de albi, gi Anteu") dar presupune in acelasi timp si infrdngerea spaimei de
moarte experiate prin actul aproape ritualic al scufundirii. ("Eu am
aproape sedentari,dacl aceste bordeie slpate in rnalul Gridistei pot fi invf,lat sd inot dup[ ce cip[tasem mai intAi o fric[ teribil5 de ap[;
considerate locuin{e (...) Nu sunt violenti, dimpotriv5, de pe fe{ele lor infiAngerea fricii a fbst mai grea decdt deprinderea inotului") Dintr-o
eman5 o blAndi tristete, poate in amintirea raselor nobile din care se asemenea perspectivX, scildatul in Olt capiti aspectul unui ceremo-
trag (...) femeile, destul de tAcute, nu strig5, nu fac acel vacarm tipic nial, al clruipreludiu il constituie starea de ,,cutremur" ("incepea cu o
{iglnesc, mai mult tac, se uit[ cu ochi f5ld expresie la invazia noasffA stare de nerdbdare, un fel de furniciturX a corpului ce mi cuprindea cu
neanuntate in teritoriul acela in care s-au izolat. E o alt[ lume, alt
spaliu, altd climd, alli sori." Exponenlii acestei umanit[1i pline de cAteva zile inainte; era imposibil sd se mai inteleagd cineva cu mine,
stranietate stau sub semnul unei alogenitAti absolute ("{igani"), ceea ce t41
t46
deveneam de nerecunoscut pAndind o dupi-amiazl cind mama nu era jur0nd insula iar mai aproape, izbindu-ne drept in fat5, albe, nein{eles
acasi"). Experien(a ritualicd a ,,botezului textual" se desfbsoard asadar de albe, zidurile mInlstirii de maici de la Clocociov , izolat6. ca o Meka in
in absenta mamei, legAndu-se de dimensiunea ,,subversivd" a scrierii
deqert, spre care ochii nostri cdutau ca intr-un miraj, flri si le fie vreo-
care tnseamnd o entancipare de sub autoritatea logosului, mama
detindnd intr-un atare context rolul unui garant al normelor - cosmice dati satisflcuti curiozitatea teribil5 de a vedea cum sunt acele femei
si morale - care are puterea de a interzice qi pedepsi ("Ea nu m-a ldsat tinere dinduntrul zidurilor de cdrimidi gi ce fac ele ascunse acolo". Un
niciodatl si ml duc la Olt, nici dupi ce stia cI ajunsesem un excelent
inotdtor"). A;a se int0mpll c6. actul imersiunii capdtd aspectul wtei asemenea decorum reprezintl harta textului insusi in care se fac
aventuri ilicite, cure scapd de sub incidenla legilor ce guvernea2d prezente figurile-piion ale fantasticii textuale. Fauna reptilini apa(ine
astf'el de repertoriul ,,ddrelor" qi evocl grafemul, cu concentrlrile sale
universul empiric, derindu-i personajului o veritabild ,,isterie a de energie devoratoare, al cdrui limbaj este unul onomatopeic, fiindci
si-a pierdut capacitatea de a simboliza qi nu poate emite decAt semnale
libertdtii", marcAnd emanciparea de sub tutela ,,divinitdfilor casnice": indescitiabile, cuante de materie tenebroasd, alcltuind arsenalul unei
,,probabil ci nurnai cu simleam acel frison de pldcere si teami, o stare semioze d rebours; ,,valea" este un ,,punct terminus", o fracturi a
bolnivicioas5, perversl ca tot ce iti este interzis: este cert cI incilc6nd realului o deschidere spre nic[ieri care fhce inteligibili tectonica
universului scris, integrAndu-se in categoria ,,alveolelor" ca-re ,,sunt
tabu-ul impus cn strirsnicie cle mama mea, mX sirnteam in acea exaltare
niste f'erestre de neant intercalate in aparenta soliditate a realului". Ea
aproape eroticl a corpului, clruia i se oferea o plf,cere interzisl. in va fixa prin urmare graniqa dintre naturi si antinaturi (scripturalitate),
functionAnd ca una din acele ,,articulatii" situate la limita dintre reali-
subcon$tient pllccrca era dublatd de isteria libert6tii" Ordinea tate Ei irealitatea produsl de oglinzile textuale, astfel incdt peisajul care
,,domesticititii" (sau, altf'el spus, a realului) e legatd de interdiclia
scrierii, tocr.nai pentru ca actul inscriptionlrii este o activitate ,,clan- se deschide acum in ta(a protagonistului va fi dominat de imaginea
destinh" care se sustrage autorititii logosului qi pentru ci el ii substi-
insulei (care reprezintd autonomia absoluti a spaliului scriptural, alc6-
tuie ordinii cosmice ordinea ,,rlsturnat[" a oglinzilor textuale, indrep- tuind o lume perfect paraleld cu fbrmele sale de existenld specifice) gi
tdndu-si calificativul de ,,scriitur5. a revoltei", care, nenatural[ in cel a mAndstirii (solidard cu ideea de claustrare, de inchidere), ce nu
mai inalt grad, presupune refuzul maternitilii naturale qi adop{iunea
constituie decAt evocarea tiguratl a clrtii populate de procesiunile
scriptorului de cEtre maternitatea .,denaturati" a Textului. Spagiul
scriptural transformdndu-se astfel intr-un loc de gestatie, iar ,,apa" f'antomatice ale personajelor fictionale. Botezul se va deslisura in
ac(ionind acum cu virulenta unui acid care erodeazi materiile corpo- mijlocul acestui decor care constituie o ,,schemi" a produsului
rale qi nimiceqte fiinla ,,in came $i oase" ce se naste astfel pentru a
doua oari din text si posedi spectralitatea personajelor fictionale. inscrip(ionat, fixati in coordonatele ei generale. El cap[td aspectul
15. Labirintul interdictiilor unui ritual de ,,trecere" de la scrierea ,,iresponsabill" la textualizare,
echivalAnd cu o ,dezvirginare" a scriptorului i.ngen.uu, asa cum ,,apele
Momentul imersiunii e precedat insl de o veritabilh ,,prob[ a labi- textuale" trec acum printr-un proces de erotizare, iar scrierea (inotul)
rintului" pe parcursul cireia eroul traverseazd un spaliu a clrui confi- se converteqte intr-o copula[ie, devenind penetrantl, actul imersiunii
culminAnd printr-un veritabil orgasm scriptural: ,,CAnd eram la fundul
gura{ie * dominatd de imaginea vegetafiilor in stare de sllbiticie - e apei md cuprindea o senzatie de bucurie, dati de aplsarea masei catife-
aceea a ,junglelor textuale" care figureaz1. ,,urzeala" produsului late ce imi prindea intreg corpul, presAndu-mi-l echivoc, intr-un masaj
quasi-erotic. Bucuria, retin perfect senzatia, se lega numai de corpul
inscrip{ionat si a cdrei cucerire nu e posibili decAt printr-o miscare de
meu; o mAngAiere subtild, incepAnd cu ceaf'a gi prelungindu-se difuz pe
qerpuire care reproduce schema ,,de principiu" a scrierii ,,Pe cli intor-
tocheate, printre tufe sllbatice de bozii, crescute tropical, in care umeri, pe brafe, pe coapse ca si se rotunjeascd pe pAntec p6ni a-mi
crea o stare incipientl de senzualitate". Nuptie textuall, aceastd
auzeam s6sAituri suspecte si cum se miqcd qop6rlele, guqteri gi chiar
gerpi, la trecerea noastrl gildgioasd in sir indian, ajungeam deodatl la clescindere tn subteranele scrierii este tnsd, tn. aceeasi mdsurd, o expe-
buza unei vdi, de unde se vedea departe linia argintie a Oltului incon- rientd thanaticd, pe parcursul cireia scriptorul experimenteazl anihi-
148 larea in scriiturd. O atare experienti se va asocia prin urmare cu
reprezentirile nuditdyii, din moment ce (ne incredin\eazd. teoreticianul
149
textualizirii) in fenomenologia poetici goliciunea,,este sinonimul controleze gesturile, tinuta ?n fata cititorilor, pentru a iesi inaintea lor
absentei, al nefiintei". Ea lace parte din atributele personajului
in haina de duminici, mai artiticial, mai sobru supraveghindu-se,
fictional si se integreazla intr-o schemi a rnortii si resurectiei. CIci retezAndu-qi orice pornire naturall". CIci (se spune in Eseul despre
,,moartea vioientd" (in cazui de fati ,,inecul" simbolic al persoanei Iextualizare) unul din semnele distinctive ale omului ,,scris" este
reale), ca proces de de-realizare, ,,apare ca necesitate a resuscitlrii si ca aspectul sdu de marionet6 umand, care ?l apropie de arhetipul mortului
garantie a nemuririi: electul ei disforic este anulat ?n aceeasi clipi de t,iu, ale cirui miqclri le reproduc pe cele ale unei masindrii, iar
eufbria resucit5rii. De cele rnai multe ori, de cealaltf, parte a oglinzii conduita sa are aspectul rigid, si mereu previzibil al unei opere de
(citeste: a mofiii violente) se ridici un personaj straniu, foarte diferit orologerie. Cucerirea textului se coreleazi si de data aceasta cu o incil-
de cel ce precedase trecerea si metamorfoza. Primul aspect ce ne sare care a codului pe care se intemeiazi coeziunea lumii reale, pe incll-
in ochi in cazul acestui personaj-retlex este nuditatea". O asemenea carea unui tabu; o aserlenea actiune prohibiti nu mai este insl de data
schemi functioneazl si in secventa din Intermezzo; scufundarea in aceasta ef-ectul unei secrete aspiratii de autonimicire, ca in secventa
apa-text este urmatl si aici de o expulzare (,.naqtere") din care rezuitX inotului, ci al unei pulsiuni agresive, generatf, (ca si tentatia sinucigasX
personajul ficlional ce pclscdi nuditatea fzrntomelor scripturale qi este a autodistrugerii) de actiunea faimoasei ,.irnpulsii a mortii". Este de
omologat ca atare de spectrele care populeazi lumea evanescent[ a remarcat totodati c[ actul agresiv al lui M. este o ,,inscriptionare", o
C5rtii, ciluglritele (,,rriricutele") ap:irAnd ca reprezentiri ale m(tte- ,,trasare de dAre" ce se exerciti tocmai asupra ,,f'etei militianului"
rnitdtii textuale, iar gcsturile lor stranii urnieaz[ scenariul unur ritttal (legatX de mecanismele care impun ordinea lumii reale, determinismul
de adopyiune nu lipsit de accente grotesti: ,,Odatii, cineva, un copil de cosmic, dar qi moral) si poate fi interpretat ca o agresiune exercitati
figan, ne-a furat hainele c.lnd eram pe rnalul opus qi a trebuit sd inotim
asupra realului, propunAndu-si ,,nimicirea" acestuia prin miqcarea
in mare fbr1d, apoi sd alerglm dupi el goi pdni aproape in dreptul
,,devoratoare" a scrierii, care faciliteazd accesul in interiorul universu-
cilugirileior ca sd-l prindem. Ele se distrau, resite la ferestrele chiliilor lui scriptural, figurat de imaginea labirinturilor vegetale; ,,?mi era fric[
qi bdtand din palme". Prin urmare. nuditatea reytrez.intd o conditie s[ nu fiu prins cu o boroboatd ca in timpul scolii, cAnd flrd sI vreau am
esentiald pentru d se penetra tn spayiul. (altminteri inuccesibil) al tras cu prastia si am lovit-o in ochi pe fata militianului. Poate c[ o
Textului care se dovedeste tn schirnb o citadeld inexpugnabild pentru fdcusem intentionat; ii didusem atentie pentru cX era frumusicl si,
,,omul re.ttl.", simpla prezen{i a acestuia fiind suficiente pentru a pune probabil, a$a intelegeam s-o curtez; oricum nu realizam pe atunci
grozdvia cI as fi putut s-o las oarbI, imi amintesc de senzatia brusc[ a
in alertl mecanismele ce asigurf, intangibilitatea universului scris:
,,DupI aceasti intAmplare ne-am cam schimbat ideile despre auto- faptului cI ieqeam din rAndul cerlorlalti, devenisem o excep[ie. ceva
claustrarea cdlugbritelor si, imbrdcati tiind, de multe ori ne-am care se apropie de statutul unui personaj, al unui erou de literatur[,
apropiat de ziduri. Ne inqelasem insi; cAnd am fost la distantl prea iesisem din media comunf, a scolarilor adormiti si ascultitori. Am
apropiatl, au inceput s[ ne ocheascl cu pietre. Citadela lor a rezistat, simtit c[ comisesem ceva interzis, cI incdlcasem regula dupd felul cum
la propriu si la figurat, spune traditia, chiar turcilor". in alte episoacle m[ alergau toti s5. mi prind5; m-am ascuns bine in locuri numai de
din jurnalul lui M. spaliul initierii tertuale este grddina: aceasta mine qtiute, nu degeaba eram cap de bandd, harambasl al tuturor
reprezintf, un spatiu ingridit si organizat (text), a cdrui parcurgere pieilor roqii ce se avAntau urlAnd s[ se bati cu nememicii de albi, ce le
presupune un itinerar labirintic qi r"rnde vegetatia alcAtuieqte un ,,tesut", incf,lcau pimdnturile qi le violentau fetele. Fiica militianului s-ar fi
o ,,texturi" care trimite cu gAndul spre principiile structurante ale scri- putut sI fi incilcat involuntar acel spatiu de interdicfie, stabilit ?ntre
iturii. Cucerirea unui asemenea spa{iu provoacl instantaneu transibr- cele dou[ tabere aflate in luptl pe via!5 si pe moarte si piatra mea o
marea omului ,,viu" intr-un personaj fictional al cdrui comportament se lovise in numele unui principiu abstract". ,,Principiul abstract" invocat
aici se referea desigur ta linia de demarcatie dintre realitate si fictiona-
bazeazd in exclusivitate pe conventii si automatisme ,,la revederea
spatiului aceluia de bucurie si libertate, am simtit pornirea sI evadez litate; din unghiul fantasticii textualiste, M. este exponentul unei lumi
fictionale (,,pieile rosii" si albii" cu care vehiculeazi o anumit[ lite-
din nou, cu chiote de siibatic, ascunzAndu-ne cAteodati toat[ ziua firl
*. sX mai intrdm in clasd pentru lectii (...) Am triit o senzalie de timorare, raturi, dar, dintr-o perspectivh mai largd, personajele literare in
1.& ca un personaj de roman care stie cd e personaj qi trebuie s[-qi general), action6.nd asupra realului ca un mic Don Quijote care
150 151
incearcb si converteasci lumea ternd a experienlei in spaliul 16. incestul textuai
magic-miraculos al fictiunii. Prins qi adus in lata inviiltorului
Unul din momentele de climax ale acestei initieri ?n misterele
Necqulescu (travesti al autoritilii pateme care regenteazi realul), eroul textualititii este cel al intAlnirii cu ,,femeia scrisl" pe care nu intAm-
pldtor M. o numeste ?n insemnirile sale, Madame Bovary, c5ci (a se
este supus unei perchezi{ii minulioase, iar continutul buzunarelor sale
vedea in acest sens celebra afirmafie a lui Flaubert ,,Madame Bovary
cuprinde, printre alte obiecte asimiiabile instrumentelor de c'est moi") un asemenea nunle nu este decAt ln p.srzudonim al textului
inscriptionat (dovadl ci acest episod ascunde dincolo de aparentui sdu
aspect anecdotic o filosofie a actului scriptural, dar gi a ficliunii) irtsusi. Chutdnd locuinta acestei ciudate f-emei ,,disponiblle (,'femeia
briceagul evocAnd scrierea penetrantf,, t[ioasi (aqadar',,adev[rata
scrisd" e rnereLt ,,disponibilii"), personajul lui Marin Mincu va
scriere") si. de aceea, ,,cAnd l-arn depus pe masa aceea inchizitorialX
pltrunde de fapt ir.r inirna universului inscrip[ionat, a clrui ,,geografie
am avut atAta amlrdciune ci mi-au dat lacrimile". Rezultatul acestei e sugeratd de imaginea gridinii cu arhitecturi. labirintici., ca .si di cea
a sarpelui care revine obsesiv pe tot parcursul episodului. penetrarea in
aventuri ini{iatice este sentimentul unei libertl{i absolute a autorului de text presupune insi in prealabil parcurgerea unei zone de interstitiu,
ficfiune in fala realului, descr-tperirea perfectei dutonimii a universului care reprezintd ,,sarniera" dintre realitate si irealitate, unde spatiul are
scris in raport cu ordinea lumii fenomenale: ,,Nu cred ci fata mililia- proprietdyi stanii, legate de schema ,,plierii" care ii conJbrd aspectul
nului a pdlit cine stie ce, nici n-aq fi nremorat acest episod daci n-ar fi unei cdrti uriase: ,,ocolesc, mi trezesc in acelaqi loc, md doare capul
fost legat de scena perchezitiei (...) in acea imprejurare, an'r triit senti-
mentul distanllrii pe care il are un individ pe cale de a deveni personaj de enervare, de cIldurS.; m5. uit mai bine, o iau de la caplt, acelasi
fictiv (...) Eran bucuros cit instanta pragmaticl (cei maturi) nu reusise firlrezultat: ce se intAmpld? spatiul se dilat6, face pliuri stranii in care scap
sf, distrugl in mine instanta gratuiti a jocuiui; viclenia mea, imprumu-
a mai iesi (...) intru pe o alee cu multe tufiquri, nu se vede gard,
tatl de la literaturl, mi aplrase. latd, orice pedeapsl poate fi evitatl,
nimic doar mlces sllbatic, inflorit si liliac; sunt beat, nu se poate liliac
dacX a1li mijlocul de a o combate, mijloacele existente in spaliul fictiv in iulie, eu vld insl liliac, albastru bItut, asa cum imi place mie; mI
al literaturii, ce nu aqteapti decAt s[ fie folosite. In acea clipi mi-am
apropii, aplec o creang[, trag in piept, aspir miros senzual, mi destind,
pierdut copiliria, cind am ?nleles ci realul poate fi stipinit prin ima- mi excit, ceva fbsneste inrtuif.s;*un sarpe ce se tdrdste miscdnd frun-
ginar". zele, un 1?qiit uscat mI sperie". Sarpele sugereazi dirnensiunile devo-
Aqa se face ci revenirea in toposul scrietural al gr[dinii declanqaz[ ratoare ale ;irului de graf'eme, pe care il evocl si aparitia ,,cipciunei',
dispozilia de a povesti. Clci povestirea nu reprezinti cAtusi de pu(in o care tine
relatare despre real ci, dimpotrivd, e o cilltorie in afara acestuia, ba, 'terifiant, de arhetipul t'eminitetii malefice qi este epitania, in registru
chiar mai mult decdt atit, o anihilare a lurnii empirice si, odatl cu ea, ,,femeie-qarpe" acoperitl de stranii
a ,,mor!ii in text", o
;i a eului narant, care trec sub incidenla unui nou determinism legat de
desene si tatuaje care t-ac din ea spiritul paznic al papirosferei: ,,imi
mecanismele povestirii, ce apare totodati ca un proces de derealizare, iese inainte diformi o aritare: sAnj enormi, burdufuri umf-late, albe, de
dar qi ca sn act de seduc1ie prin care povestitorul incearc5 s[ ia in un alb rozaliu, cu burnbii bombati vinetii; cate un fir cle plr negru si
stipAnire realul, fcllosind ,,pinza de plianjen" a textului qi cret crescut in vArful lor, v[d bine tot, sunt chiar sub ei, aproape imi
intra in ochi; femeia mI depisegte in inillime cu mult, brate imense
convertindu-l astfel, la rZindu-i, in text: ,,faptul ci eu ii povestesc lui E.
tatuate cu scene erotice, ca la pompei; (md conving: exact ca la
acest episod ca s-o amuz avea o altd explica{ie. Instinctiv, eu incercam
lupanare), s,olduri gigantice,.are o tusti clos scurti, din care ies doi
s-o cuceresc, recurgAnd la o situalie literarX; narafiunea mea urma stdlpi grogi, picioare de elefant, gr5.simea se rf,sfrAnge in cute
legile narativitdlii; zurbagiul acela era, prin acqiunile prin care se
abf,tea de la reguli, un erou, un personaj fictiv, el nu mai era, in nici un numeroase, nu se poate lixa locul genunchiului, umple toat6 aleea, imi
eaz, ev. Povestindu-i lui E., sim[eam cf,, mai ales in misura literatu- blocheaz[ calea, isi arati cu un sur6.s ademenitor coltii negri intre
rizirii conqtiente a f'aptelor, o qineam mai strdns in mreaja mea, o
cuceream; altfel, dup[ ce am terminat, ne-am trezit brusc ci nu qtiam stirbiturile gingiilor; o guri largX exaltdnd un damf putrecl md loveste
ce sd ne mai spunem, nu qtiarn cum s[ ne comport[m, ce si facem cu
in plex". Si pentru cd spatiul textual este un spafiu al metamorfozelor
corpurile noastre in fata celorlalli"
permanente, monstrul f'eminoid ii va face loc pe scena onirici unde se
15)
desilqoarl initierea lui M. lui Madame Bovary care reprezint[ ipostaza
1.53
disimulatl a vampirului f'eminoid qi apeleaz[ la arsenalul seduc{iei, dar fin, terminilntl cu capete de Eerpi tiind aerul in limbi ascutite"" incir si
nu este in mai mici mlsuri expresia ,,concupiscen{ei" si a energiilor mai sugestive decAt capetele de reptill ni limbile,
devoratoare pe care se interneiazf, existenta sirului scris. in alcovul ei se par a fi aici
sunt prezente prin urmare toate semnele ,,monstrului textual" care
devoreazd realitatea: ,.intrd, o urrnez, cAnd trec pragul aud acelasi fiqAit evocind pe de o parte vorbirea ,,mutl" a textului, iar, pe de alti parte,
in fiunziq, nu m[ preocup, lAng5 usl, umbrela colorat[, dar parcf, nu
mai este aceeasi, are un vArf ascutit ca o lance, vid o haini blrblteascl (fiind vorba de ni$te limbi bifurcate) ,,viclenia" scrierii, intemeiati pe
de vAnltoare, niste bocanci de o n.rlsurd foarte neobiqnuitl; sunt ai
so{ului meu nu te speria este plecat intr-o deplasare". FAsiitul, care se mecanismul detururilor dir"r care iau naqtere sensurile multiple ale unei
asociazl intr-unul din momentele anterioare cu prezenta qarpelui, grafii ,,opace" care fabrici simulacre si aparente.
ligureaz[ hdrtia cu intregul s[u poten[ial de energie ,,varnpiric5",
umbrela nu este fireste decAt un calamus travestit, in timp ce bocancii O gravuri cu Lot ademenit de fiicele sale clominl aceasti mobild
(asimilabili la rAndul lor instrumentelor scripturale) evoca procesul
,,trasirii de utme". Haina birrblteasc[ este o aparent[ a virilititii, neobisnuitX; ea constituie o ,,punere in abis" a episodului cu Madame
semnul bdrbatului intotdeauna absent din spatiul scris si care nu va fi,
fireste altul declt semnificatul (vdnitoarea evocAncl la rAndu-i dina- Bovary si are rolul acelor,,oglinzi inverse", prin care textul se priveste
mica actului de scnrnificale), dar si ,,un cadavru", o ,,urmi" care aver- pe sine. Cici aceast[ pictogrami revelettzd unuL dintre nisterele ttltime
tizeazYa asupra caracterttlui ,,ucigas" al generlrii de scriiturl. Astfel,
incAt, urmAnd aceeasi logicf, a permanentelor metamorfoze, alcovul nu ale universului scris: ,,incestul textual" cctre.face din scriptor victima
intdrzie sd dobdndeasc[ atributele labirintului, sugerat de disparitia unui act de seductie exerc'itat usuprd-i de propria operd ("fiic:d") si
proportiilor reale, de dilatdrile qi contracfiile spatiului, care trimit cu
duce la. copulayia ,,monstuoasd" dintre o Jtintd tn carne qi oase si urt
g0ndul spre ,,uterul textual", spre ,,matricea" ce genereazd sernnifican- personaj literar. ,,lncestul textual" qterge linia cle demarcatie dintre
tul. Covorul (analog oat'ecum cu draperia din nuvela La Tigdnci care
sfArs,eqte prin a-l plia pe eroul lui Mircea Eliade in faldunle de hArtie realitate qi ficlionalitate; el constituie unul dintre .,tabuurile" literaturii
ale ficliunii) se inscrie in clasa papirusurilor qi a pergamentelor ce mimetice, intemeiat[ tocmai pe postulatul unei lumi ,,reale" pe care
textul literar o imitd sau reprezitrti. In consecintl, prohibirea trecerii
populeazi spaliul fictionalititii, a cdrui funclie este aceea de a actiona prin intersti(iul dintre universul empiric qi reflexul siu scris tinde si
ca o ,,surs[ c1e energie", ca o ,,pili" prin care se dega.jeazl o uriaqh fbrti
de atractie, acea ,,energie gravitationall" a textului, care are propri- conserve ,,realitatea realului", sI apere integritatea acestuia de orice act
etatea de ,,a chema" (asemenea ,,apei of'elizate"), prcxlucind astfel
fascinafia mo(ii in scriitur[: ,,mf, apasd lipsa de vizibilitate, trec prea care ar putea se-i problematizeze sau sl-i conteste chiar existen[a.
brusc de la lumina alb[ in acest clarobscur (semn al ,,orei incerte", Dimpotrivi, romanul antimimetic. preocupat nu de ,.realitate" ci de
propice actuiui de textualizare qi situatd in afara duratei fizice, in acro-
nia timpului scriptural n.n.) in care obiectele se amplificb se dilat[, ,,literaritate", presupune depXqirea acestui tabu; cdci ,,incestul textual"
intinzdnd tentacule amenin{itoare spre mine; m[ impiedic de franjurii
covorului qi am impresia c[ cineva mI trage de picior, mI line in loc". nu intArzie si conduc[ la descoperirea faptului c.1, in cele din urm[,
Principala piesd de mobilier a acestui interior, unde semnele realului se
atenueaze pAn[ aproape de disparitie, iar obiectele capit[ aura haluci- totul este fictiune, semn, text. Pretul acestei cunoagteri este insd
nant[ a lumilor imposibile, este marele pat, a cirui imagine sugereazd
cartea-mormAnt, asociati (din nou) cu reprezent[rile ,,capetelor de moartea: ea coincide cu incilcarea postulatului ..realitdtii" qi are drept
serpi" (respectiv a semnelor grafice): ,jn toat[ camera spatiul e ocupat urrlare ,incastrarea" operatorului de scriiturl in relelele textului, unde
de un pat de lemn enorm, cu 6blii inalte, ale clrui margini sunt ittcrate dobAndeqte intreaga spectralitate a semnului. I)e aceea sdvirsirea actu-
154 lui ,,incestuos" e precedatl de un preludiu mclrbid, care evocl descom-
punerea materiilor organice, putridul, veninurile purulente care clocesc
in profunzimile fibrei viscerale (ar5adar abolirea legilor si a principiilor
de coerenti care guverneazd ,,natura"), marcdnd trecerea spre ,,lumea
denaturati" a semnelor. Productia de semniticant se inausureazd odatl
cu aparilia ,,vdz'rlui textual" (acel viz prin care textul se ar"rtopercepe)
si cu intrarea in acqiune a ,,materiilor semnificante" (aerul) care
exercitl asupra personajului o compresiune iegati de schema dinamic[
a ,incastrXrii": ,,gravura cu scena lui Lot ademenit de fiicele sale
carnea se l[f1ie pufoasi puhavi putrecld. singele rogu ap[rind pielea
albd, gesturi bolnave otrdvite privirile, md sulprind spionat de un ochi
ascuns, aerul e ineclcios, m[ apasd lichid, se lipseqte de respira{ia
mea". Denudarea este si aici (la fel ca in secvenla inotului) echivalen-
tul ,,mo(ii in text", de vreme ce intre nuditate si moarte exist[ o analo-
155
gie total[, iar anatomia partenerei o reproduce acum pe aceea a 17. Don Juan si Faust
f'emeilor ,,scrise", apare intr-o dispunere simetrici de alb si negru
Dacf, accesul la autenticitate este in exclusivitate apanajul scrisului
(culori ,,tipogratice") si urmeazl modelul ,,alveolar" al grafiei: ,,nu stiu
cdnd m-am dezbrdcat, isi descheie bluza sau poate i-am descheiat-o eu masculin, el se obtine - asa cum se poate vedea - cu pretul
in timp ce ea mI indemna cu privirile provocatoare, lusta aluneci ,,denaturIrii", iar literatura (si taptul de culturi in general) se consti-
tuie, dintr-o asemenea perspectivl, intr-o lume de simulacre, peste care
fosnind: soldurile goale, furoul scurt de mitase neagrS, sutienul negru, planeazl toxinele rebeliunii demonice. Cdci ele nmt produsul. omului
sAnii rotunzi, zvAcnind vii, o scobituri strAmtl intre ei si un neg negru ,,.faustic", care inz.estrat cu atributele ,,rdului demiurg", ctpereazd
actul trecerii de la realitctte la fictiune si de la naturd lct culturd. in
ce rnd inhibi brusc", Cerernonialul erotic ce se consumd in continuare consecintl arhetipul mitic al personajului masculin din Intermezzo esle
(evocare figurat}. a generirii de text) accentueazd dimensiunea ,,vam- Faust, la care de altf-el se fac numeroase referin{e pe parcursul roma-
pirici" a personajului f'eminin care are acum caracteristicile unei fiinte nului. GlosAnd bundoari pe marginea observatiilor lui Camus, in care
Don Juan este proclamat superior lui Faust, M. ajunge la concluzia cI:
de hArtie, e un burete ctbsorbant ale cdrui. misciiri sunt acontpa.niate ,,in realitate Don Juan nu stie ce-i aceia sentirnentul de ir.rbire. La el
permonent de onontatope ea ob se s ivd a .fbs netuiui/f d;AituLui. M6inile totul este posesiune, act; pe cand Faust era atras spre iubirea pe care n-o
sale se transfbrr-nI in gheare, isi pierd propor(iile obisnuite. devenind incercase din exces intelectual. Don Juan este un analtabet care posedi
ca s[ nu se lase posedat. El este totdeauna seducdtor fugind la timp ca
unelte de inscrip[ionat cu ajutorul crlrora ,,l'emeia scrisL" isi scrie la sI nu fle sedus. Amorul lui viril e un sport pe cAnd iubirea lui Faust e
r6ndul ei parteneml, tnrpul ei doblndeste o duritate extreml, are un act de cunoastere". Aceste consideratii ale lui M. reusesc sd
impenetrabilitatea pc care o posecli corpul ,,rnireselor scripturale": surprindl (plecAnd de la aceste arhetipuri mitice) tocmai diferenta
,,intind o mAni ii ating contulurile coapsei, fbsneste mitlsos, sf0rAie,
fi'ige buricul degetelor; destinsf,, inert5., ai zice.. e moartd daci n-ar fi dintre destinele celor doi protagonisti ai ,,contrapunctului scriptural"
plntecul respirAnd; are o rnini deasupra capului arcuitA cu degetele din Intennezzo, tlecare cu .,autografia" sa specifici. Daci M. este fird
lungi riqchirate ca niste gheare, cealalti. pe lAngi corp mi se pare doar qi poate un avatar l'austic (care face din cunoastere/creatie miza
suprerr'ri a existentei), A. se intltiseaz6, in schimb, ca un Don Juan
neverosimil de lungi incerc s-o apuc s5-mi impletesc degetele cu ea, .fbminin ce se defineste in mod exclnsiv prin pasionalitate. in aceasti
dar o rezistent[ de fier mi se impotriveqte". Aceastd cdLdtorie pdnd la ordine de idei, metafbra patinajului traduce fidel traiectoria eroticl a
capdtul scrierii are drept mizd (prin opoTilie cu tabuurile literaturii unei fiinte donjuanice care aleargi din partener in partener, pentru a nu
mimetice) tocmai discreditarea ideii de real, lar contactul cu monstrii fi sedusS./posedatl, iar asocierea ei cu gheata qi cu zipada aduce suges-
papirosferei se dovedeste contagios, produce un transfer de irealitate, tia unei ,,frigiditlti" interioare, cici A. este incapabili s[ se ataseze,
astfel incAt, expulzat din ,,uterul textual", M. constatf, c[ qi-a pierclut
orice prizl asupra universului empiric, care se fantomatizcazb., devine pasiunea ei r[mine una ,,flr[ obiect", atita timp cit viz,eazia doar
o aglomerare de semnale opace ("nu am timp si vid pe uncle trec in
stradi bezn[, ce s-a intAmplat unde am lbst cdnd am intral.. era ziui conceptul de virilitate ascuns sub masca inselitoare a cantititii: ,,nu
soare") sau o ,,scriere inversa", adich maligni (numele strlzii polizu de pot defini precis ce se intAmplS cu mine. imi dau seama cd nu m5, voi
putea lega niciodatl in mod trainic de un om. Am o fire imposibild,
pe tXblita indicatoare se transtbrrna in Uzilop). Ceea ce atentioneaz5 in vreau sI m[ afirm in irnprejuririle cele mai nepotrivite. Si, ce e qi mai
legi.tur[ cu caracterul clemonic al textualizdrii cctre furniTeazii imagini ciudat, cAnd sunt cu un bf,rbat, gindesc prin el, adici md exclud pe
rdstunxate ale Logosulul si, prin urmare, adevdratul guru ce tuteleaz,ii mine ca persoanl in fa(a necesitltii calculate de a-i face compania
pl5cut[". Victimi a ,,pasiunii pentru general", eroina jurnalului din
ini1ierea tn misterele .semnului scris nu poate fi decAt diavolul insusi, Intermezzo ajunge sd fie ea ins[qi purtitoarea unui ,,general" in
raporturile cu birbatii, devenind, pur qi simplu, Femeia, pe parcursul
iar penetrarea in subteranele textului va avea ca pret pactul ,,faustic" cu
unei apropieri inseli.toare, ce se produce ca de la concept la concept,
irealul: ,,cine mi-a vorbit de unde; n-am auzit decat intrebarea ff,ri punAnd in parantezX tocmai fiinta magmatici a celor doi parteneri, si e
voce, inainte la dreapta, inainte la st6.nga, la dreapta, la stdnga, prima 157
la stAnga, a doua la dreapta, inainte la stAnga, la dreapta pAni stop; <ce
cauti aici>, <nimic, md plimb>: este cel care m-a indreptat la inceput
in acest labirint de plante: mi priveste batjocoritor de lAngd un gard
verde, pe aici nu se urrbli chiar gratuit, monsieur".
156
i
destinat5, in consecinl[" inautenticitltii. En aleargl pe urmele unei acest episod face parte, fireqte, din categoria ,,edificiilor textuale",
figureazd" pagina sau cartea, a c[ror elaborare va fi declansatd de reve-
himere masculine, urnrirreste un personaj iluzoriu, care o fascineazl lalia ,,ochiului de cer", oglindl textual[, dar si ltacturi a realului care
tocmai fiindcd e lipsit de o existenti palpabill. ,,Ei bine, oare nu s-a se deschide astf'el spre niciieri, ficAnd posibil[ trecerea din realitate in
nXscut omul in fata clruia si-mi cdntiresc orice cuvint inainte de a ficliune. Si chiar daci operatiunea este ratatd, iar materia textului se
vorbi, omul ciruia (amncAndu-ml de gAtul lui) s[-i pot spune din toard impristie ca o ceali (in consonante cu caractemi ,,vaporos" al scrierii
f'erninine) experienta nu este mai pu(in revelatorje totusi, fiindci ea
inima dragul rneu, si aceasta in mod spontan'? Nu, nu exist.l un aseme- duce ia descoperirea acelor ,,crevase" ale spaliului prin care realul
nea onl, e cloar o hinier[ dupi care alerg, crezincl c5. fiecare chip
primeqte aspectul alveolar al scrierii, creAndu-se astfel premisele
-ascunde ceva din el, cel care nu existd. el al t5.u si-al altora, el pe car-e
nu-1 cunosti bine, dar qtii precis cum ar arlta daci ar fi s[-ti apard in pentru o noui conqtiinti a actului de a scrie, ale trecerii de la scriitura
cale". Modul in care M. si A. privesc problerr.ra raporlului dintre reali- iresponsabili la textualizare. Asemenea experienle nu vor fi insi
tate si fictiune se dovedeste in felul acesta total antitetic. in timp ce
personajul masculin descoper[, la modul fzLustic, printr-un act de valorificate integral niciodatl, riminAnd mai degrabl nigte prilejuri
cunoastere, ficlionalitatea realulr-ri, cucerc$te si aprofundeazA pas cu initiatice decAt niqte inilieri propriu-zise. Ele ii conferi eroinei, inainte
pas universul fictiunilor literare, piinl la ultirnele limite ale semnului
(lingvistic si literar), eroina cacle in l'ictiune cu inconstienta ,,analfa- de toate, conEtiinla,,scriptorului neputincios", din ce in ce rnai inhibat
beti" a lui Don Juan. fiind condarunall sir rirmini agentul ,,scrierii in fata hArtiei virgine. Daci, in paginile de adolescenl[ ale jurnalului,
eanoteazb, congtiincios futilitltile cele mai deconcertante, practicAnd o
rele", a scricrii lipsite de autenticitate. in timp ce M. vizeazi
scriitur[ factice, figuratd, in planul autoreferen{ial al notatiei, prin
cunoasterea, A. urmlreqte doar simpla conventie.
dinamica dansului sau a patinajului, in partea final[ a insemni.rilor sale
Nu rnai putin adevdrat este insf, ci poietica arnbiguitdtii fragmen-
teama de a dansa exprimii de fapt teama de scriere, cdci ea descoperi
tariste, pe care o practic[ programatic prozatorul Marin Mincu, face ca acum imposibilitatea de a traduce prin misclri ritmul muzicii sau (in
iimbajul infinit mai precis al lui M.) descoperd tardiv ruprura dintre
uneori disocierea transanti dintre cele doud scriituri sd se estompeze
intr-o anumitS. m[sur5.. Nu toate insemnS.rile din jurnalul lui A. suferi timpul tr[irii qi timpul sclierii ei. Ceea ce pentru personajul masculin
de aceeasi inautenticitate ostentativd, ele ,,traseaz[" v6.rste scripturale (care stie c5. o experientii trebr"rie rescrisf, de nenumirate ori in speranta
diferite ale eroinei, deoarece autorul are tendinta de-a-si defini person- de a se atinge, prin cine qtie ce intimplare rniraculoasi si intr-un mo-
ajele aproape in exclusivitate ,,grafologic", iar identitatea lor este una ment de maximl plenitudine, suprapunerea perf'ecti dintre cele doul
,,scrisf,", rezulti din modul in care ele ,,se scriu" sau dimpotriv[, nu timpuri) apare ca un factor ce sus{ine dispozilia textualizantl
izbutesc ,,si se scrie". Existd astf'el in jumalul lui A. pagini onirice, actioneazl ca un inhibant asupra eroinei, deturnAnd-o de la actul
consemnind experiente prin care personajului i se deschide posibili- scrierii si dAndu-i conqtiinta iremediabilei sale neputinle de a se scrie.
tatea de a lua act de mecanismele producliei scripturale: ,,Clriri de
Incapabil5 si fie altceva dec6t ,,natur5.", ea nu poate fi ,,pusi in text"
munte, stAnci, pisculi, asa curn imi dorisem Drumul pe care apucasem,
insi, m-a condus nu spre infinit, ci deodatl s-a oprit. M-am cutremu- decAt prin scriitura constiend si responsabild a birbatului : ,,Dragul
rat si am vrut sI trec mai departe, dar mi-a tost fricd qi m-am aqezat pe
meu ia-m5.-n bra{e gi du-m[ departe, pentru c[ atunci c0nd m5. vei
o piatr[ si-mi adun gAndurile. Un ochi rotund de cer mi privea
pirdsi sX nu-mi vad[ nimeni incremenirea de pe chip. Pentru c[ atunci
nedumerit qi deodati stelele de deasupra au inceput s5. cadl spre mine. cdnd mI vei pirdsi, o si mi intorc pe jos si pe tilpile ins0ngerate o
Atunci am inceput sI construiesc, cu ele in loc de cvarlmizi, un castei si-mi rXmAn[ ca o pecete urmele pietrelor ce m-au tiiat". ,,Departele"
invocat in aceastl paginl din jurnalul lui A. este departele absolut al
cu turnuri inalte care luminau pAn[ departe in mini.. in clipa urmf,toare, .ficyiunii, acea lume perfect paraleld cu realitatea unde se desfiqoari
insi, o simplS sclipire a zorilor n.ri-a stins toate stelele si odatl cu ele, existenfa fiintelor scrise. Catapultati in aceastA irealitate prin inter-
palatul meu a devenit un abur transparent, ridicAndu-se ca o ceati a mediul actului textual, femeia capltd fizionomia sepulcrali ("incre-
menit6") a personajelor ficlionale, iar trupul ei va purta amprentele
pdmAntului". in asemenea secvente, care amintesc cdteodat[ prin
scrierii ,,falice", tatuajele singerii care subliniazI conversiunea cernelii
,,recuzitd" de viziunile ,,metafic{ionale" din jumalul lui M., ,,peisajele
onirice" se populeazi cu figurile din fantastica textului. Castelul din intr-o umoare vital[. Dorinta eroticf, se converteste la rdndul ei in
158 159
dorinlI a ,,mortii in text" si de aici t-ascinafia trlitl de eroin[ in care descoperi puritatea si riiceala superlativl a materiei glacificate
prezenta lui M., adic[ a ,,cdldului sc:riptural" ce o va stlpune Ia ritu- (adicd a mortii): ,,Martin este ca un sloi de gheatl, atunci cdnd md ating
alul, tragic si grotesc totodat[, al unui ,.sacrificiu" ce are drept fina-
din intAmplare de corpul lui. NLr se uitl la mine ca femeie. Aruncl
litate recuperarea. in orcline simbolicS, a victimei' satt' altfel spus, mer'eu o prf,pastie intre mine si el, intre el si toate femeile. Niciodatl
transformarea acesteia intr-un seurn literar. B[rbatul este prin urmare nu cred cI arn si pot s[-i intr6ng elanurile spre acea puritate zeiasci de
pentru A.. ,,omul de granit", corporalizarea unei dispozitii ucigaqe care tot imi vorbeste mereu". Prestanta extraordinari a personajului
iuperlative, care exciti clorinla de moarte, asa cum statuia masculin se datoreazf, laptului ci el apartine prin destin unei depdrtlri
Comandorului declanseazi in Don Juan patima autonimicirii, chipul absolute si intangibile, care este, lur.nea fictiunii si este semnificativ
de piatri, exprimAnd, qi intr-un caz qi in celllalt, energia devoratoare a din acest punct de vedere modul in care se destiqoarX prima intAlnire
semnului si evocAnd metonirnic piatra tombal[ ce este intotdeauna a protagonistilor, a cdrei relatare se glseste in jurnalul lui M.: ,,In
intr-o oarecare mlsurd si carte. Astfcl incit moartea h.ri A. despre care timpul admiterii, cAnd ciutam sala pentru proba scrisl la literatur[, mi
se vorbeste in ultimele pagini ale romanului este o ,,imolare" sirnbo- izbesc pe coridor de o pustoaici blondl cu ochi violeti, toatl numai
licl, prin care se surprinde tocmai esenta actului textual. intrucat (asa cchderlaiomnft,i>(.<.m.) d"Scihteuamda[i examen?> <si><unde?> <in sala E> (<cum te
.urn t" arati in Eseul de,spre tertuuliirtre) il f i mort itrseamnl in defini- Martin> <Martin qi mai cum?>> <Martin si
tiv a fi oglindit, adicl a fi scris, iar rcsttscitzrrea victirnei poate deveni basta>> <<cum te chearni pe buletin?> <asculti cdrliontato, eu sunt un
posibill (exact asa cum se intirnplir |i in Interntezzo) Prin caricarea personaj literar, nu un ins cu buletin> <bine, personajule, baftll daci te
mortii, prin demascarea ritualului ei ca lipsit de autenticitate, ,.resus-
intereseazi, pe mine mi chearnl Aurora>". Dialogul dintre cei doi
citarea puritdtii fiinlei pierdute nll e posibill - scrie in acest sens
autori ai contrapunctului scriptural este unul purtat de o tiinti in came
teoreticianul Marin Mincu - decit prin prohodirea cea mai impur[ qi qi oase (ea) cu un spectru(el), contaminat cu ireaLitatea, dar si cu teri-
cea mai afon1". Revelatorie este - in aceeasi ordine de idei - qi impre- bila voracitttte a lwnilor textuale. Erou al unei ,,catabaze" in subte-
jurarea ca A. este o ,,patinatoare", fiindci patinajul, perfect analog ranele papirosferei, birbatul Ei-a pierdut realitatea, este doar un
,,personaj literar" care posedl fizionomil fantomelor fictionale: ,,Este
iansului are caracterul unui spectacol care anticipeazl spectacolul
mortii, lui revenindu-i sarcina sI fixeze anticipat ,,prin miscare ritmic[, atAt de singur, atat de insingurat. De5i pare subJire, are o vigoare L'xtra-
oscilatorie, evenimentul la care trebuie s[ se ajung[", dar si pentru c[ ordinari. Nimeni nu-l intlece in rexistenti cAnd urcdm. CAnd urci, el
el provoac[,,o nebunie ametitoare a ghetii", care (se poate citi in Eseul nu se uitl pe unde calci, de aceea nu are sentimentul il'icii. Trece de
firidespre textualizare) apa4ine acelor..triste entitdti perf'ecte, protu- multe ori pe deasupra unei prf,pistii periculoase cu aerul ci merge pe
berante, far[ (...) stufbzitate texttrali care le-ar f"ace abordabile, lipsite trotuarul din fala universitllii. Ieri m-a prins din zbor cdnd am
alunecat, are o mAnb fbarte puternicl, desi este finl ca mAna unui
mai ales de cilduri. Un asemenea univers, colnpus din fatete translu-
pianist. Este curios curn nu este atent la nimic, nici n-ar mAnca daci nu
cide qi simetrice, nu poate da nastere decat la nesfirsite operatii, la
imbindri de acelaqi ordin, la prolil'erarea de noi inchideri, de noi i-ai aduce aminte. O face cu o mini plictisitd a unuia ce ar vrea s[
gheluri, f6ri nici o modificzLre calitativ["' Dintr-o asemellea perspec- treac[ peste aceste gesturi banale. Este ingrozitor de egal cu sine, nu
tivd. gheaya ar reprezenta a;adar ma dintre materiile doniuaneqti prin poate sA aibi nici o plf,cere. DoarcAnd vorbeste ochii lui se insufle[esc,
excelenld, pentru ci se plaseazi sub semnul cantitlIii deconcertante, a clutdnd mereu spre inalt, pironindu-se undeva intr-o zon[ inaccesi-
,,operatiilor aritmetice elementare", dar, in misura in care implici bild". Lipsa aderentei la real, silueta emaciatd, fbrla neobiqnuitI,
ideea de inertie, de monotonie, de repetabilitate. ea este mai cu seaml miinile de o rnare finete, vorbirea, care este o vorbire mai mult cu
o substan([ thanaticd. Fiindcd repetilia (incredinteazl Freud) consti- ochii decAt cu buzele fac parte din costuma{ia obiqnuiti a personajelor
tuie ,,pecetea" pulsiunii de moarte, este o ,,intoarcere la origini", textuale, iar bdrbatul evocat in jurnalul lui A. las[ mai degrabl impre-
anticipeaz[ intotdeauna aceastl intoarcere qi exprimi dorinla
sia unui grafem colluros, cu contururi oarecum umanoide, in care este
revenirii la nefiinfI. Complexul ghea1l-virilitate, prezent adesea in concentrat[ toat[ energia devoratoare a semnului. De aceea unul din
insemnlrile lui A. se leag5, prin urrnare, de rolul de ,,c[llu textual" principalele sale atribute este capacitatea de a vedea nevdzutul, el
destinat bdrbatului, astfel incAt ,,zeul de ghea[5" al eroinei va fi M', in posedd faimosul ,,ochi al lui Shiva" care are proprietatea de a distruge
161
160
realul. Tocmai aceast[ privire" ucig5toare este excitant[ la modul presupune cu necesitate revenirea la un nivel minim, la starea pl.intor-
diali a non-vietii, adici la moarte. Astf'el incAt dansr-rl, cu mecanica lui
paroxistic din perspectiva ferneii fascinate de misterul ,,mortii in text", vibratorie, constituie reprezentarea mecauismelor pulsiunii <le moarte;
pe parcursul lui,.fenteiu isi exhibii pasiuneu thanaticti si det'lanseazii,
astfel incit tinalitatea actului de seductie va fi taptul de a se face pri- ln Jelul ac'esta (prin .jocul impulsiilor agresivc s'i autoagre.tive),
vitd, de a intra sub incitlenta ,,ochiului de m.eduzd":,,Doamne, cAt privirea ucigdtoare u btirhattillti care (detintiror ol ,,vdzului tertual." )
mi-as dori sI fiu aceea care sd-l scoati din armura de fier a ideilor o supune sacrific'ittlui, trans'iornfind-o trt semn. Alteori insi, ,,punerile
abstracte s5.-l fac si-5i plecc privirea si si mi vadl numai pe mine".
in sceni" aie eroinei vor fl incl si mai sclfisticate, veritabile scene cle
18. Ritualuri de sacrif iciu ,,spectacol total", legindu-se de data aceasta de scherna dinamicl a
ascensiunii, care reprezintl transpunerea intr-o perspectivl verticali-
PlecAnd de aici, sc poirtc vorbi despre veritabile ,,strategii" prin
care eroina incearcir sir,,lixc:zc" privirea lui M., elaborAnd o.,artd a zantl,a dansului sau a alunecirii pe gheatir: ,,A. posedi muntele si se
spectacolului" ce cstc irr ucclusi tirnp reprezentare anticipati a mo(ii, llsa posedatd de el cu patirnd; sriptlmdna trecuti m-a invitat la un
din moment cc .,a rcl)r'czclrlrr inscanrnl (Eseu despre textualizare) a traseu alpin (...) ajunsi sus A. a cizut, cuprinsi de zbuciumul intregu-
ucide ;i a devcni victirrrir proltlit:i reprczentiri (ucicteri)". intr-o priml lui corp, pe stinca golase vecleam cunt ii palpita pintecul, precum al
versiune, spcctacolrrl ia lirrnta ,,rcprezentatiei coregrafice", pe parcur- Leclei sub ploaia de aur; nu vorbea, nu auzea. ochii er-au inchisi, strAnsi
sul ciiruia corpul l'crninin dobiindeste albLrl sepulcral al neantului, s[ plstreze in sine o iniagine corporalizatil linea mAna crispatir pe
lansAndu-se in acea mecanit:ii ,,oscilatorie" care actualizeazd actul
piatr[, mAng6.ind-o spasmodic, era transfiguratS., absent[ fatl de orice".
sacriJicial, clci dansul are insusirea miraculoasi ,,de a actualiza
lntr-o priml acceptie rnuntele constituie, in aceastd sceni de ritual
timpul, de a-l transforma...) din virtualitate in act, de a-i da statutul de panteistic, semnul virilitltii snperlative, e un megffilus clittin, cici,
trecut cu mult inainte ca el si devind prezent". Fixat[ asupra acestor neputAndu-se fixa asupra birbatului real (N1. o fascineazl, asa cum am
misclri vibratorii care repreTintd cu anticipatie momentul cdnd femeia
reald va deveni semn literar (anticipeaz[, cu alte cuvinte, ,,imolarea" vAzut, tocmai prin irealitatea lui de personaj tictional), A. isi
si ,,resurec(ia"), privirea blrbatului devine un fascicul de energie
decreativl care realizeazd. actul magic al conversiunii sdngelui qi a proiecteazX dorinta asupra ,.zeului", asupra cosrniculni perceput in
clrnii in scriitur[. Sub actiunea acestei priviri (privirea ,,cdl[ului aspectele sale virile si, in aceastir orcline cle idci, tt.yt.ensiunea este
textual"), A. isi pierde identitatea reali, dob0ndeste (murind pentru ntetafbra copulayiei cLr o.fiintd :eiostit. Spasrnul erotic se couvertcste
real) abstractiunea unei idealititi si se ridic[ pdni la demnitatea arheti- insi si de data aceasta intr-o reprezentare a mortii, iar nunt.a dionisiacl
palului: ,,O noapte cu Margareta lui Faust devenitl Aura. (...) s-a ridi- devine ritual de sacrificiu, este o .,lapidare" pe parcursul cireia ,,mi-
cat din pat, pirueteazi, trupul ei alb, nefiresc de alb in intunericul
camerei, o to4e aprins5, micgorAndu-si lumina intermitent". Dansul reasa divin5" isi insuseste natura corporal5 a zeului: piatra (care
apare aici ca o succesiune de intensificiri si de diminudri ale lumi-
nescentei pe care o emani colpul partenerei, ceea ce ilustreazd cu trirnite spre opacitatea totall a semnului scris). Acum A. capdti irnpcln-
.fidelitate ,,diaLectica vietii", prinsd intre exacerbarea pulsiunii vitale clerabilitatea fiinlelor scrise, ea se desprinde de sub actiunea fbrtelor
gravitationale ale realului, incepe si planeze intr-o scripturalitate para-
(eros) qi pulsiunea de moarte ca ,,factor entropic" care tinde sd aducii disiacl, unde contempli ,,stdrile de increat" ale scrierii, evocare prin
intensitatea tensiunilor psiho-somatice cdt mai aproape de zero. in
conformitate insh cu ultimele elaborlri f'reudiene, mecanica vietii ir.naginea florii. Ea este acum o ,,fiurnoasi firi corp", o moarti
psihice este dominati de pulsiunea thanaticd, a c5.rei sarcin[ ar consta
in reducerea excitaqiei la polul siu inf'erior, ceutarea satisfactiilor (prin- angelicl, pe care sacriflciul a proiectat-o intr-o ,',noui ordine semi-
cipiul plicerii) nefiind in ultimi instant[ decdt o modalitate a aceleiasi
otici": ,,ca si braveze, s-a c[tirat pe un perete foarte periculos, si
tendintd de ,,entropizare", de vreme ce exacerbarea excitatiei
culeagi o floare de prlpastie; n-am oprit-o (nu o putea opri nimeni) s-a
162
strecurat timp de o or[ pe verticala stAncii (putea sI cadi oricAnd) n-arn
privifo, am a$teptat-o (...) dupi ce a ajuns sus, a rimas acolo cu mAna
intinsl spre floare, flri s-o culeagi; nu sf, cuieagi f'loarea era esential,
ci sI fie in puterea de a o culege; fiumusetea inchipuit[ a unui gest
virtual te opreste sf,-l sdvArsesti, cum sta asa, respirdnd parlumul florii
163
al pietrii al muntelui al puterii de care se simtea cuprinsd ea putea sI intArnpin[ (sau mai precis. ne intArnpinir) o ciudati aritare, un cap
moard, de tapt chiar murise in acea clipl". srnochinit, aninat prin sfclara roasl a gitului de un colp dlulat, ce nu se
vede niciodatl de dupl pervazul gearnului. un fel de pena corcodusa.
Asemenea secvente de ,,spectacol", in care femeia incearch sir depusl literalmente in raza noastri vizuald de veacul fanariot. Nu gtiu
capleze fasciculul destructiv al ,.vlzului textual" (apanajul blrbatului) de ce, cAnd trec eu. agitatia acestei paiate, smulsd din textul liri Mateir.r
prin exhibarea clorintei de moarte si reprezentarea sirnbolicl a actnlui si al lui Ion Barbu. intrece orice limitd irnaginabili; se apleacd peste
sacrificial, sunt .,puneri in abis" ale romanului insuqi, ce iqi propune sI
f'ereastrl cu pirul alb-sur risucit, clespletit in smocuri, incAlcit din
infltiqeze (in dimensiunile lui ,,metatextuale") tocr.nai procesul
timpi inghetati; are gesturi emblernatice, tine un pieptene lucios de
,,imolirii" realului pe care se intcmeiazi existenla ficfiunii qi a litera- metal in mAna tremurAndi, cu care face gestul retezat de neputinti de
turii in general. O literaturi care nu mai are ca flnalitate s[ ,,reprezinte" a se pieptlna". Aceastf, neobisnuitl aparitie t'emininh, care se inscrie in
categoria personajelor fictionale (cici ea trimite spre figuri literare
realitatea, ci doar ,,actul oglindirii" (al trecerii in scripturalitate) qi - celebre) este o ,,decttpitatd", o epiJanie u t,iolenlei e.tercirate asupra
,,somaticului" de,,erupyia" litnbo.jului, c'art; transfbrmd tesutul
prin aceasta, schema de functionare a textului' CIci, din punctul de t'isceral tntr-o imagine oribild ct neanttLlui. Pfuul ,.alb sur" si ,,incAlcit"
vedere al teoreticianului Marin Mincu, moartea coltstitllie o figurare a figureazi re{elele textului care tin iu captivitate aceasti imagine hilar[
actului poetic, iar opera[iunca de textualizare posedi toate valentele a fenrinitltii, el aduce sugestia unui alJabet rezidual, a tutei scrieri
ntortificate, ce nu mai poate fi resuscitath prin actul ,,rescrierii" pe care
unui sacrificiu care arc drept ttrizi recuperarel victimei in ordine
il sugereazl pieptenele, asirnilabil instrumentelor de inscriptionat. in
simbolicl, realizinclu-sc astt'ol ,,Lrn trott tuodcl scrniotic, un nou nivel acelaqi timp ins[ imagir.rea pirului o evoci pe A. (cdreia i se mai
simbolizant al linrbajului". Fiindcii (asiL cullt aratl Julia Kristeva, citati
in Eseul tlt:spre tcxluttli:.urc) sacril'iciul instaureaT-I simbolul si ordinea spunea si Zulut), astfel incit ,,capul" din Matei Basarab poate fi privit
simbolicl, iar acest sinrbol prirn, victin'ra, explimi violen(a structurall ca o caricatur[ a eroinei, pe care ,.actul sacrificial" a transfonnat-o
a eruperii limbajului ca tnoarte/ucidere a somaticului. Cu toate acestea intr-o imagine ,,ir:itionall si impudicl" a mortii. De aceea imolarea
victimei trebuie sI fie un-natd de prohodul ,,irnpur si burlesc" care
,,departe de a da frdu liber violenlei, sacrificiul arati ci reprezental'ea caricheaz[ moartea, subliniindu-i caracterul de simulacru grotesc.
acesteia este suficientd pentru a o impiedica qi pentru a instaura o Acum locul ,,ciliului" va fi luat de ,.rapsodul" sau ,,miscdriciul" ce
ordine, pe de altl parte el desemneazl faptul ci orice ordine se inte- bagatelizeaz5', printr-u^n mirnus burlesc, comedia lipsit[ de autentici-
meiazd pe o reprezentare". Astfel inclt, abordat dintr-o asemeneil
tate a ,,mor1ii in text". In Interme:.zo rolul de a rosti ,,prohodul" person-
perspectiv[, Intermezzrt devine un mister scriptural, o reprezentare a
sacrificiului primordial care stl labazat-enomenului numit "text" (si in ajului feniinin ii revine ..vocii auctoriale" (ce reprezintd replica in
ultimi instant[ .,roman"). Moartett eroinei repte:,intri in plan simbolit:
conditia existentei romanului ca dtare, asa cf,, dincolo ile sofisticatele registm bufbn al lui M.) iar lamentatia ia tbnna ,.fbtografiei" care
tehnici ,,experimentaliste" ale prozatorului, Maritt Mincu se tntoarce, evocri, in linii de caricaturi subtire, spectacolul mor{ii. Fotografia
tn Intermezzo, la originile tnse si ttle ficliunii, nareazd chiar ,,mitul de reprezintf, o balerin[ a clrei imagine se realizeazi prin aglonrerarea
detaliilor ,,realistice", de un comic prea strident ca sI fie intAmpldtor.
tntemeiere" al povestirii. Si n-ar ti inutil poate de remarcat ci, in
Personajul reproduce anatomia plpusilor umanoide, e o marionet[ ale
aceastA ordine de idei, protagonistii din Intermezzo rescriu, cu sau fiirit clrei rniqclri au ceva din aerul teapln al unei nrasinirii: ,.perspectiva
static[ o arlta mai mult ca pe o figurd desenat[, o pipusd danslnd pe
intenlia autorului, in varianta lui ,,metaficlionali" unul dintre marile
mituri romAnesti de intemeiere. cu A. de la Ana qi M. de la Manole. gheata sidefie, avAnd piciorul drept (irnaginea surprinde partea dorsali
a personajului) intins pert'ect (putin carn scurt, cu ingroqarea vizibili si
Moartea, ca figurare a creatiei poetice, este insi intotdeauna un act
problematic (se spune in comentariile lui Marin Mincu la poemele lui putin defbnnati spre coapsi), tbrmAnd un sistem de paralele cu mdna
lon Barbu), fiindci ceea ce reu$este s[ resuscite este doar o fantoml a
dreapt[ intinsd (are degetele rf,schirate ?ntr-o crispare evidentd datd de
realitilii, o fic{iune, clreia ii confer[ o aparen!f, ,,iralionalI si impu-
efbrtul de a realiza geometria rniscS.rii) si adusl aproape exact la
dic[". O asenlenea imagine este surprinsA intr-una din plimb[rile lui nivelul vnrfului piciorului; prin inclinarea bustului spre dreapta,
M. pe strlzile unui ora$ care are aerul plin de stranietate al necropolei
scripturale: ,,De cdte ori ies din conventul nostru de clluglri din Matei t65
Basarab, pe pafiea de vis-d-vis. de la o fereastrl de la primul cat, mI
164
inclinare ccrutir dc viilte.jr-rl irr cure c insclis intresul corp, de altt'el prirnelor Critice. de ideea uuui nou spirit umiulist (ale cirui sentne lc
dcstul de scurt. cu urr rrrijloc nproll)e insesizubil. intre ttnrerii strinsr in deccla in textele teoretice ale lui Ion Barbu) autorul descoperd acunr
corsetill gri al costunrLrlur si irrlorcr-ea rotuild:i a poalelor ce lasir inrlrer- prernisele acestuia irttr-o,,sltibirc," u lturadigntei .fuustice. Ea
presupune renuntarea la irmbitiile tolalizatoale ale constiintei 1brte,
ceptibrl sI se constmiascii ipoleza eristentei unor ciorapi-c:hilot adirptarca actului creatol la spiritul .,erperimentalisniului"
acoper.ind tiiietLrra largi clintre picionri inlins, fbarte realist conturat si
celilalt prciol aruncat in l'atir piitin incloit (cle aici si dcl'ormareri datl cle ("neoavangardismului";, implicand nu firria,,deulolatoare" a,,avan-
:icr.lrtinrea aproapc ia .jr-rnrirtltc liLta clc cclirlalt. pr-ecunl si sr-rbtiIimea
caraglrioasi): nrina stAngir e inrlreplatd iniiirrte ca si picionrl sting, gardei istorice", c,i ..rescrierea" pnrdenll a traditiei, interogarea
ciutlrrcln-se si aici r-rn posibil parirlclisn'r: gitLrle scull porrrit dilect din
fecurrdi a acesteia, in spiritul lrceIei pieto.\ despre care vorbea Vattimo.
,\cc,stui model creutiv pritt exeLertti (thiur ducit si,a pierdut in c'eu
urncri clrLl insuruhincl uri ci"rpsor rolund. bine proportionat cLl restui ttrtti tnure parte vcleit(itile dctniurgict: .si titoniette), Murin Mintu ii
ansarrblului, ilirijat spre o irriscure rrrai rnult cerebralir cieclit corpo- oputl( ,,(onsumalorul", otnul plusut su.b ,,domniu cuntitdtii", a ctirui
ralii". Darrsul pe gheatir (ca lrgurarc a rnortii si - pr-irr LlnlrJrc - l vorucitute e egulatd dou.r de u.riusa lui ta.put:itute tle usimilart. Un
trecerii in scripturalitirte) callirlir rsaclirr. irr cpiloilrrl r-ouranului, tt-rcmai ,,(otrstuttutor" ttl ttirui urlrctilt ntitologit riitrritte , ditt perspactit,a ce
ni se proJtrttte tn Intermezzo, .fZird tlttar si ltt.tutt:, Don Juarr. Astfel
pritt tttc:tnttturcu utttritttttttttltti ttttttit stttt ttivittl, aceente cle ptrnio- incAt, in semnilicatiile sale cele rnai protunde. rotnanul lui, Marin
nrirni bulirni. lur..tiiLrrslLt()lrcir c rrrult rrriri rrPropiatli. prin irrsil-
nil'iarrta si acrrtl e i grrilcse . tlc tlorrrrusolrt Ilus tlccat dc lnldiada lui Mincu este o rneditatie gravi desple sensurrle culturii actuiile, care
pune liitI in t)rt5 doui ipostazc unrailc etcnlu: creatorul si consuma-
Mailirr-iri(:. l)trnsttl .,lttrl' trritrttl tti, i rolul rlc tt ltrrtblctrtdti:.a (u.\a (unt torul. Si incearcl si acreditezc ideea ci (plni si in apocalipsa de zi cu
st ittttutrltld.ti itt ltot'ttrrtl ltrL lort llutl.trr) lttrtctittt setrtni.ficr.irii ptrtctitt' zi a lumii colltemporane) asumurt:tt dettittului ./ttustic riimdne i.ncii
(irr scnsul nrai lirrg al terrue nuluit. carci prin dans/ntoarte corpul posibild.
on)encsc dobandrrste opacitrrtca scrnnulni ,,inceteazir de fapt sii nrai
sernnifice''. sau, altiel s1-rus. cupirlli o pLrtcre tle scrnnificare -,,practic
nuli. sau priu revcrs. inf initir" Sircr-if icirrl scriptural isi virdeste astfcl
palteu de derizoritr, ccca cc ciuce lu r.esuscilarea sirnbolicir a victirnei si 19. lntermez,zo critic
provo;rci o,,reabiiilrrre" a rcalulrii, care isi extrage, de rlata acrc'asta,
prestantzr din faptrrl cle a 1-i indescriptibil Astlcl incAt. dupir cc a..r)arat" Rornan .,experi,rcntalist". ..rescrierL"'.,.contrapunct scriptural".
nritul de intenreit-r'c al p61,s51ir;1 (iictrunii), N4arin Mincu nu intarzie sii ..metafictiune", i.,toric fausticir. roman ..textLlalist" (si nu avem citnsi
proiectezc asuirnr aur-strrilr purspeclir, ii rlcntistii'icatoarc a tieriziurrii, de putin pretentia de a fi epuizat prin aceste calificative substanta
care nu discrcditcazi insrr nrtcgral scr-iert:llrpovestirea. ci doar le
romanului lui Marin Mincu). lnterne:.:o e:ste una clintre acele naratiuni
..depotenteaziL". Scricrca sc r ir pitrurrrlc asatjlrr dc sentinrentul propriei ..stutbase" si ..dificile" care exclucl din capul krcului orice interpretare
sale slirbiciuni. rlobinclindu-si. paladoxal. o nouir acreditare. care reductionistl. Demersul critic fiind ingreunat in plus si de tehnica
rczulli clin constiinta lirnitelor si ilrperti:ctiunilor iriiplicate in proclu- ,,fiagnrentariste" a prozatorului (care presupune la rAndul ei ,,inaintdri"
si ,.replieri" succesive ale lecturii sugerind arhitectonica labirintului),
cerea scriitur-ii. pe cale incealci si le tlepirseascir printr.-o..tactici a
pasilol nriLrunti". prirr ..inaintiui'si ..replieri" succesilc. cc tlintit eu ceea ce face ca Interme?.zo sI pari, cel putin la prima vedere, o carte
glndul sple schcnta cdlirtorici prin labirint. Si. plecAnd de la acest destinatd citirii ,,pe fiagnrente" asa curn sugera Nicolae Manolescr-r. Un
,.roman erl scrierii" (si al rornanului ca produs scripturirl) cat'tca lui mod de a citi ce conduce insi, in mod necesar, lzr pierderea din vedere
a ansamblr-rlui si de aici la judecltile superficiale, liagmentare, daci nu
Marin Mincu va fi, in cele clin urrnii. infinit nrai mult: adici o ..re'-
scriere" a milrilui iaustic. in care antrlrul pale si vadir posibilul punct de-a dreptul inadecvate. De aceea nu este poate lipsitl de interes o
ry de plecare al ..noului urnanisrn". Circi, iu viziunea lui Marin Mincu, succintii privire generall asupra receptirii critice de care s-a bucurat
ornul faLrstic estc operrtorul trccerii de la naturd la culturl. adicir romanul lui Marin Mincu, fiindcit, indif-erent de simpatia sau antrpltia
protagonistul unei unraniziri a cosnrrcului care nu nrai este insir posi- cu care este privit aulorul de cdtre pontifii, mai rnari sau nrai nrici, ui
[, bili cu niijloacele uutauisnrrrlrri lratlitional. Preocupat inci din fhza vietii literare rom6.nesti, cartea meritd (prin cclmplexitatea si prin
r66 161
i'solitui slu) c discutie serioasi si detaliati. Iar c:eea ce intrigi, in rescrie;rlti carte, ii aduce cititorului alte iluzii si alte dezanrirgiri,
aceaste ordine de idei. este tocrnai contestrrea noirtltii dernersului lui povestea rirnine in lbnd mereu aceeasi. in acest sens, experienta lui
Marin Mtncu de cdtre o purte I criticii care a judecat-cl (ce ciuciat Marin Mincu mi se pare demnii de tot interesul". Ceea ce nu sesizeazl
totusi!) prin raporlare la romanul nrodernist interbelic. subliniind ca cronicartrl Conyorbirilor literare este insi dimensiunea polernicX a
viabile cloar acele elemente prin carc Intenn.ez:o se apropie cle aceastii acestei ,,rescrieri", care propune nici r.r.rai rnult nici mai putin decit un
fclrn'rula rornanesci. Astf'el, unul dintre recenzentii romanului (Tudor nou tip de autenticitate: trecerea de la autenticitatea experientei la
Cristea) ccrnsideri cl Inlennt:zzd cste o carte .,in rraniera lui Carnil autenticitatea in scriirurd, astf'el ci in opinia 1ui Constantin Pricop,
Petrescru (si a lui Anton Holba'), complicat:i cu pasaje metaliterare, ce Itrterntezzo este rontanul unui scriptor dezabuzat, care si-a pierdut
integreaz[ teoria lzr zi" si ajunge la concluzia cr lnetaromanur rru este
increderea in literaturf, (fapt in totali contradictie insl cu ,,noua altten-
deloc interesant. mai ales acolo unde vehiculeazl ,.iclei teoretice". ticitate" pentru care pledeazl Marin Mincu). in consecintl. comenta-
l)esigirr ci asemenea puncte de vedere nu pot si-i apartinir decdt unui torul descoperl la autorul lui ltttenneazn acca ,,constiinti a artificiilor
puse in joc de fiecare roman. constiinti prezenti la autorul postmo-
adept al romanului mimetic. care arq cle altfel onestitatea si cieclare
deschis: ,,vont;inaliza pAni la urml romanul cu mijloace'rai curinci dernist. Ea poate folosi ar-tiliciile dar nLr va sclpa ocazia s[-l facl pe
traditionale, spre deosebire de critica semiotic[. dispusii s[ ia orice cititorr-rl avertizat si simti ci el, autorul. si-a pierdut iluzia ci trucurile
discurs drept text si sir se tlczirrtcresezc cle - parclon! valoarea eslet- ar mai putea fi luate ca realitate. (...) Scriitorul nu inventeazb. decdt
ic:i". Astf'el incit. aborclal rlc la [.run inccprrt prirrtr-o srilir cle lecturr detalii - stie ci, altf'el, repetl o poveste cunoscuti, scrisi de n'rai multe
perf'ect inaclecvalir, Intcrtnt'i.:.o i se pare lui 'i'udor Cr.istea ,,o poveste ori inainte . Romancierul nu mai n[scoceste, ci rescrie". Fir[ a fi intru
cle dragostc" rlcstLrl de sinrpoasir. cu ati.t rnai ntult cu cit ,,Marin Mincu
totul falsX, opinia lui Constantin Pricop este insi evident reductionisti,
nu are capacitatea lui Mircea Nedeiciu. de pildl, de a estompa
dulcegiriile pLin abilitrti tehnicc si pri' contopirea definitiv[ dintre cici, dacd intr-adevdr existi in Intermezzo suficiente pagini care se fac
metaroman si rornan". In ceea ce priveqte ideea de autenticitate,
comentatorul crede cl ,,nu depiiseste in mod real experienta carnilpe- ecoul unei neincrederi a autorului in textul ca ,,operi", actul productiei
textuale este investit in schimb cu o demnitate superlativ5. El devine
faptul uman cei nrai semnificativ si, in tensiunea lui de a scrie inin-
trescianf,", confundancl de alti'el autenticitatea cLr principiul verosimil- scriptibilul, el exprimi insiisi csetrta ornnlui ca,.fiintir rnetatlzicl" si a
it[tii din rom:tnul mimetic si concluzionind, prin urmare, cu o vietii care incearci si se autodepiiseascir, treclnd in propria-i alteritate.
dezarrnanti naivitate: .,La Camii Petrescu in patr,Ll lui proc.ust existr rnai Asa se face ci, din perspectiva lui flonstantin Pricop, Intt:rntc7.?.o
multi grija penhu pistrarea aparentei de autenticit.ate. Fred vasilescu rirnine in cele din urm[ un bun rornan mimetic, ale cirui personaje
dupi ce citeste sc'so.ile lui I-adirna in patul Eniiliei Rdchitaru, intr-un
satisfac exigentele ,,st5.rii civile" si sunt construite in contbrmitate cu
monlent de neatentie al acesteia, i le suslra,qe, astf-el c[ reproilucerea lor principiul verosimilititii: ,,Pe A. o putem urmdri in insemnlrile sale de
in jurnal este jr-rstificatir din pi.rnct de vedere compozilional. in pe ia virsta de I 4 ani pini la tribulatiile tinerei studente, cu o constinti
Intennezrc, insl, M. transcrie in propr-iul jurnal o poezie de Nichita
scindati de neadaptarea iiuziilor la realitate (...) M.e de cu totul alt[
Stlnescu (pe care-l ignora, vai, desi era un cititor ineversunat al unor
l:Lcturi, cu genialitatea si demonisrnLrl siu precoce si cu maniile lLri de
autori ca Roland Barll'res ori Lacan), dupi o sirripli audiere. Desigur, a a generaliza si tilosofa (...) gustul pentru livresc, teoretizirile uneori
copiat-o Marin Mincu pentru el din al treilea volum al poetului,'.
bombastice ;i irittrnte, exhibarea derizoriului (chiar iu ce-l priveste) ii
Cu o intuitie mai fini (care nu-l va impiedica insi sI raporteze _ in firiprecizeazva
echivoc vdrsta". CAt clespre artificiile nar-ative, dar ntai
mocl cu totul nef'ericit - cartea lui Marin Mincu la paradigma romanu- ales ,.insertiile" cu caracter teoretic, acestea i se par recenzentului un
iui mimetic), Constantin Pricop ajunge in schimb la concluzia cX
f'el de ,,corpuri strline" (desi ,,noua autenticitate" este de neconceput in
lntenneTvt este o ,,rescriere": ,,lmpresia finall e cd este rescris un
roman, unul dintre cele cu auume notorietate in literatura romAni. absenta unei dimensiuni autorel'erentiale - inclusiv teoretice - a textlt-
Personajele triiesc in alt timp istoric, au alte chipuri, accentele cad lui), Constantin Pricop plrAud si ignore faptul c[ acestea lacr parte
alt{el - dar ele repef[ in esentl acelasi story. Textul di nastere rea- efectiv din fextr"rl romanului si vorbind despre .,legile" naratiunii
lititii, dar nu unei realititi din viatr, ci realitrtii unei alte clrti. o carre romAnesti in termeni cale vldesc aceeasi confuzie dintre autenticitate
:;i verosirnilitate: .,Putrn irnporti dac:I ele (Jurnalele n.n.) sunt sau nll
I6lt 169
reale; rolnanul. croit cri -generozitate, e in stare sd rnistuie rx'ice rnaterie rnele, r.:r.rltrrlrtrrl rrrcru psihologie... lJin mine insurni eu nu pclt iesi.
prirnir clal ale lt:gi1e lr-ri in ec privestc autcnticitltea si uneori ciriar texte
C)r'ji:.r iL:; i'act: eu nu ltot descric riecit propriilc rtreie senzatii, propriile
reprocluse cu exactitate si bifate pe fise bibiiogral-ice apar din punct de nlcie iniagini. Eu nu poat voibi onesi decit la persoana intAi". Un
vedere lomanesc ca llind... tirlsc. Jurnalele lui A. si M.. inclit-erent dacl :lsc[lerlea punct de vedcre este fornrulat si in teoretizirrile lui Marin
au lbst scnse de Marin Mincu. de narator. de persona.jele insesi, sunt Mincu din lntenner:.o 1 si 1/ ("NLI pciti scrie decAt drspre tine; tot ce
pui in nrreaja literci" in iurnicarul cle senrne sr,rnt cliirele adinci ale unui
convin-{irtoarc. Par'liturile. cledibile, sulll sustinute cu virtuozitate, in
singur eu. ale sutliectului cLiplins de tinc" i'irL\),r'llectandu-se in alte
game distincte''.
cLu'i plinir la pulverizarea identitiitii llroprir irrtr. o inlirritate cle altcr iden-
.,Nuc[ prr:a tare" pentru l'uckrr Cristea sau Constantin Pircop,
Intermez:o a denltat insi chiar si critice de ,,rnare calibru"" Asttel, titlti"). clirr cu o deplasare tie acccrrt cu totui esentiali perrtrr-r
pLrr.rctele cie veclere cxprimate pe marginea romanului de Nicolae
ManolescLr sunt suficient de ezitante. criticul incercind parci sir inlelcgerca ,.noii autenticitilti". ilrrc:'i rorunnul carnilpetrescian se vl'ea
unul ,,psil'rologlc". urniirincl autenticitatca stiir.ilor dc constiinti sr inte-
pirstreze o distant[ prudenii fati de un text care pare cl l-ar atrage si
l-ar contraria in cgali mlsurir. Mult rnai rcceptiv fati dc .,noua auten- nrc:inclu-se pe asertiunea ci ..iitclatui:i uner epoci este ln corclatie cu
psihoiogia acelei epoci". rornanul .,cxpcrinrcntitlist'' al lui Mirrin
ticitate", Nicolae N4anolescu r;e iudoieste toti"rsi ci roniancierul isi
Mincu isi propune tocmai abancionalea perspectivei psihoktgizante.
poate atribui pe deplin paternitafcu acesteia. Dupi ce iiclrnite in prin- iriclreptindu-si atenlia spr* dourenilli pulsirrnilor viscerale in care se
cipiu ideea autcnticitirtii in scliiturl si rccunoaste noulatea romanului
lui Marin Mincrr irr lap()rt Lu rrnii exponcnti ai rcirnanuiui interbelic ascurrde chirnia esentiirlir a vietii. in Intt:rtw,:ao 1 - nrirturise a in ace st
("Constiinta cir iurtcnt.ici trebuie sii l'ie scriitura. nu pur si simplu sens prozatorul -.,am descoperrl cii rru pot fl autcntic decet scriinci cu
triir-ea, este irceca care-l deosebeste pe Malin Mincu de Arton
Holban"), Nicolae Manolescu se intreabS. daci nu cumva automl lui dr-rlitate despre frustrirrile cclrpului ineu agresat de propria-i realitate".
Interme?.zn reia in fond experienla camilpetresciani si, fbrl a fbrmuia
Prin urrnare, actul scrielii vir fi investit cu valentele unei ,.seismogla-
trzrnsant o concluzie. consideri ci ,.ar 1i de discutat in ce mlsurd se
apropie autorul Patultti lni Pror:usI si admiratorul colonelului nre" care traduce in linibajul .,alveolar" al graf-ernekrr palpitul nrateriei
viscerale, nu atiit miscarea stftilor de constiintir, cOt rnai cu seanrir
Llcusteanu de ideea rnodernl a autenticitf,tii scriiturii". F-Xli doar qi
poate, intrebarea pe care si-o pune criticul esle incitantl si cii intre procesele energelice din plol'unzirnea tesuturilor organice,
ideile estetice ale lui Carnil Petrescu si teza .,noii autenticititi" existl inscliptionarea tral)slr)nlindr.r-se ast{'ei intr-un adevirat .,proces
unele pulrcte cle cnnvergcntl. Unr.rl dintre acestea este in legiturd cu hiolo-eicr": ,,Nlarclc scriitor sc rLi.rrrti in :,ret e u orgoliul unui ntare
ideea de sincronizare si. in aceastd ordine cle idei, atit ar"ltorul lui f-ecirndator: e'l vtea sii ciesr irgirrtz,-' rrtrlrr-ilr rrrrLculatir, s-o posode piini
in ultinia f ibri, s-o t[u;liintcze t-orrccrttrirrd tolLte enclgiilc 'in Iarlul
I)trnton cAt si Marin Mincu vorbesc despre necesitutea riincronizlrii
pcnitei cu cilre scrier. F,rr scriu ['iindcii rnr liyrscsle dnrsoritca. scrisLrl irli
ronranului cu ,,structura" culturii moderne. in I'iziunea lui Camil
di aceeasi pliicelc. rnir cutremuri senzuzrl precurn un act tle poscstLrne",
Petrescu un asernenea proces pune in fata romancier-ulur un imperativ:
ln cclnsecinta, impuisrii scriptur.ali sc- uaste in nrrgnrclc calde alc
.,sI realizirnr concretul. adici existenta actualX si si-l reinstalirm apoi in
clevenire" clci altceva nu existir". Ceea ce insemneazir in del'initiv ali- vrsceralititii si e sic slrans le_uatir de viata secretii a corpuirri: ..lr o pulsi-
runc senzuall, gidilAnclu-rni artcrcle si instaurind o strire de errfblicl
nierea rornanului la noile orizonturi de cunoastere deschise de lllosofia
(...) in tot corpul; lirir aceastii vlagi coqrora[i lu ar.fi posibil arrrplerLrl
i:rergsoniand, presupunincl tehnici narative specifice , distincte de
seriptural. De aitf'el. cinrl simt url irnr atins scrriitura, nrii aflu total siiibit.
expunerea discursivir clin rornanul traditional. De aici inversunarea epuizat si stors. ca in urrna trnui exces amoros". Depltrsinciu-si centrul
ltltnancict'ului irirPsllivu irtstanlci niu iltive ontniscicnte si omniptltentc.
denr"urlati ca lipsiti de autentieitate. iar solutia preconizati (a;a cum de intcres tlirrspre psihologic sple biologicul pur, ni se pare evident ci
..noLla alltent:icitate" se lcag[ cle o ailir viir-sti a rrar.atiunii ronrinesti
bine se stie) este ,,sI nu descriu decAt ceea ce vf,d, ceea ce aud, ceea ce
inregistreazi simturile mele . ceea ce ginclesc eu... Aceasta-i singura decit rornanul canrilpcfresciali. Ciiei intcrcsul pcnin-i colpul orncncsc.
realitate pe care o pot pove-cti... Dar aceasta-i realitatea constiintei cL)nceput ca pcrlect iu-rlonoul iu rl1-rort err intclieenta cste o acliizitre a
170 literirturii rnai noi. care iClanncn N'lLisat. Pcrspet'tivt usLtpt'o ronturtului
ntmArtesc' Stol;tnrotlertr) ,.conll'urrliita cu nrasiva derealizare a omului si
a realititii csle miire;rli-r de obsesia recuperirr.ir corporalitirtii pierciute''.
111
Astf'el incAt ,,nouer alltenticitate" se detaqeazf, in mod evident de para- tice", conlbrmd cu ,.noua strucluri". romanul experirnentalist este
creatia unei constiinte ,,depotentate", con$tientii cle toate imperf'ectiu-
digma camilpetrescian[, glsindu-si analogii in textele prozatorilor nile scrierii (si ale literarurii-), care nn por ti ctepiisite prin niii un ar-ti-
liciu retoric. Si in misr-rra in care se
prornotiei 80, care vorbeau la r0ndul lor (bunloari Gheorghe Criciun) scrierii, acesta nu se mai referf, citusi poate d.rpr. un adevir al
despre ferptul ci ,,corpul cuvAntului originar se sprilinh pe corpul uman,
cdci metatora e garantatb in primul rAnd de posibilititile analogice si de put'iuntllbai tranipunerea cat rnai
fidel5 in text a unei experiente cie viat[, ci e imanent in actul textuil-
combinatorii ale sirntr-rrllor, de un antropocentrism sotnatic imanent". liz[rii, sau mai exact. in tensiunea scrierii citre articularea unui adevirr
indicibil si inominabil. Astf'el incal scrierea unui roman clobandeste
Elorturile de captare a fluxului vital, clin lnlermezao, se nasc, in
consecintl, din dezideratul unei autenticititi absolrrte (care e infinit nrai aspectul unui experiment care isi propune, prin ..rescrierile" succesive
mult decit autenticitatea doar ..psihologicit" avr:tir in vedere de Camil
ale aceluiaqi fapt de experienti, si reduci la nrir.rimnm clistanta <lintre
Petrescu) si se leagi de drama unui scriptor obscdat de ideea scrierii timpul tr;irii si timpul scrierii: ,,Existl unele lucrur.i pe care le_am
ininscriptibilului. De aceea, actul inscriptionhrii se converteqte la
compromis scriindu-le fad sau, dimpotrivi, cu prca rnult patetisrn; ideal
Marin Mincu intr-o experientl a limitelor. inl.r-o inclestare cu ",fortele
inertiale" ale perceptiei, ale lirnba.jului szru alc naratiunii. care face din ar- ti si incerc rnereu, scriindu-le cre nenumirate ori, pinr cdncl timpul
el un proces problerriatic. cu rr:zultatc rtiri tlcgrabit precare si inconsis- scriiturii ajunge s[ coincidi cu triirea autentici in expresie". Deplasarea
interesului de la psihologicul (care ii obsecla pdna ia suf'eiintir pe
tente, care isi pierd aproapc instanlancu acrul de autenticitate: ,,Cu cdt ronrancielii interbelici) la obsesia somaticului, caracteristica pentru
scriu mai mult. cu atit rnir indepiLr.tcz cle sincle treit cel rnai autentic,
rnl indepirlez clc nrirrc insunri cu atitoa cirrti cite am scris. in tiecare literatura mai noui (fie ea qi ,.posrmodernistr"), problematizarea ideii
observ un alt subiect care este eu intr-un procent cu totul infirn, adicl de aute'ticitate si caracterul de experiment pe care il capiti la Marin
Mincu procesul elaboririi de scriiturr, tiind principalele coordonate ale
e numai in parte autentic. Eu nu mi mai recunosc decAt in cuv6ntul pe ,.noii auienticitlti", prin care aceasta se emancipeazl cu totul, in opinia
care il scriu acum; imediat ce l-am scris sau l-am pronunfat acesta s-a noastri, de sub tutela paradigmei carnilpetresciene, astfel incdt ri"spun-
uscat s-a artificializat qi nu mi mai reprezint[. Cuvintele ne respiri qi
sul la intrebarea pe cerre si-ri punea Nicolae Manolescu in legituri cu
ne posedi succesiv. Nu noi trlim cu adevirat, ci suntem trliti de Intermezzo este, f5ri cloar si poate unul negativ.
cuvinte". Solutia extreml va fi in cele din urmi non-expresia,
Chiar daci.ludecata sa, cu privrre la Intennez?.., rfunAne in ansam-
concretizatl in r-rtopia unei ,,exprirniri prin absentd": .,Discursul nu ne
ajuti s[ ne apropiem de real (si de noi insine, ci ne ?ndepdrteazd perma- blu favorabil[ ("autenticitatea i' scriitnrr este o achizitie mai recenti a
lui Marin Mi'cu, devenit, tricrnai datoriti ei, un fbarte interesant si ori-
nent). (...) Ne iluziondm c[, lep[dAndu-ne de orice retoricl, vom ginal prozator"), criticul contesti totusi originalitatea absolutr a romanu-
lui. avind
atinge acea fonnl nudd. acea concretefe a expresiei prin care si fim, s[ grr.1r sd sublinieze (dincolo cle trimiterile la camil petrescu)
ci .,nici
exist[m ca fiinte vii, inl[turAnd abstractiunea discursului. Iiingura cale mlcar metaliteratura nu este in absolut o noutate (a
posibill pentru a iesi din dilem[: si retuzim orice tbrrlii de expresie,
descoperit-o Gide)". Pentm a-si n'anta apoi totLrsi punctul de vedere,
sI glsim solutia extremd - exprimarea prin absenll". Este eviclent ci
adiugand cd ,,oricit de artisti, de literati ar fi fbst scriitorii de odinioarl,
asemenea puncte de vedere vizeazd polen.ric tocmai autenticitatea de ei se orientau mai ales spre o veridicitate a vietii lruntrice (au cultivat
tip carnilpetrescian, obtinuti prin dinarnitarea retoricii romanului in definitiv toate fbnnele monologului si ale discurului interior) irr
tradiqronal, in opinia lui Marin Mincu scrisul pirind a fi condamnat din vreme ce tendinta actualL este una citre veridicitatea scriiturii, trrirea,
psihologicul rdrndnand aproape numai un prr-text". Suspiciunile lui
capul locului la o totaii lipsl de antenticitate. Iluziei camilpetresciene Nicolae Manolescu merg insd si mai departe, iar autenticititea jurnalu-
(aceea ci adevirul vietii poate fi transpus scriptural prin abolirea lui lui M. i se pare ,,contrafdcutf,", astf'el incAt el ar fi lipsit de principala
conventiilor din naratiunea traditionali), autorul lui Interm.ezzr ii opune calitate a unor insemn[ri jurnaliere si anume ,,spontaneitatea;. in acest
sens, comentatorul vorbeste despre impresia de ,,trucaj" pe care o lasi
lipsa de iluzii a scriptorului pe deplin constient de ."picatul originar" al jurnalul eroului, ,,ce pare o rescriere postfactum (cu aitd psiholirgie
scrierii (care trideazi viata) si de evanescen{a tuturor ,,minciunilor
scripturale". DacI la Camil Petrescu autenticitatea este apanajul unei dec6.t a vdrstei) si nu copierea insemnlrilor la zi din epocI,;. in ciuaa
constiinte ,,forte", care nu se indoieste de capacitatea scrierii de a
surprinde miscarea constiintei prin adoptarea unei retorici mai ..elas-
173
acestei .,autenticitiiti sllspectt:'' Lisi nr-rantcazii iariisi Nicol;re \4ntrolescr-t realitate, cu atat te depirtezi nrai mult de real. Numai textul, scr-titura
punctul cle vgclere iisa cur,t o lacc de altt'el pe parcltt-sttl intreeii cronici) (cu rigonle sale) of-elzi conditia nrateriall a aulenticititii discursului.
,.ng se i)oal.c llcga viiloarea ullor obser\':ltii psiholclgice si chiar 2ltlten-
Faptul presupune un elbrt continiru de adecvare non-minteticl la
ticitatea triurii tlin uuele sitt.liriii". Foarte irttcresanti 1i pertinentl pirarnida realului. Textul insi, ca si silogismul este mai degrabir cr
rln-rine 0hsrIi'atia criticului (carc- intuielte ceva clin pr.retica .,texttla- piramidd intoarsi". Aceastl luare de cuv6.nt a cronicar.ului rJ,e la \./urro
listi" a foln,rilLllrii, intelnciatil pe tnitul ..tnortii in text") despre moartea
lui ;\.. consiclc|atii ,,0 sinrplir solutie literarir''. lncniti si conctracareze, cuprincler astt'el citeva dintre coorclonatelc majore ate ,.noii autenticitirti"
tr.rrintr-o iirfirzie cle gravitate, tendinta prozatorului..cle a face din iubirc preconizate de Marin Mincu, care fac posibilir intelegelea aclecvat:i a
r.ur pariu. o probil, o intreccre cle filrte". Atitr'rdinea sa ezitantA, cu rouranului si faciliteazii fonnularea unei juclccirti rje valoare obiective:
nlltreroase replieri si ..amendarlento". ilustrintl. ctt toati fidelitatea. ,,lrLrernrc17.o rllnArre (deocamdatl) o carte singulari in literatura noasfrii
ciiticultirtile cle intctpretale pe c.il'e rornanLll lui Marin Mirrcu le ridicl in de azi. Un pariu pe care autolxl l-a c:listigat".
lata unei criticri litrrnate ntai cu scatrrii 1a scoalrt rotttitltului nlodernist si.
Un alt cititor atent al rornanului, IlrtmLrl MunteanLl. inclucle
prin fbrta irnplej trrlri lor, oarecttl l1 c(lnso rv ilt( )ilrc. IntermeZ:o in categoria rouranului .,recherche", presupunAnd un
Ceel ce nLl Vfea sl'r ilscrttne zc ca tttti ctttltctttitltrt'ti tlin cpocI ai cirrlii anume ,.experimentalism", despre a clmi necesitale au vorbit pentnr
Iui Marin Mittcrt att ltiltnilcrslill acct'ltsi lipsli de cltrschiclere pentru prirna dat[ in literatura romini Carnil Petrescu. Anton Holban.
tbrnrula .,nori irtrtcltlicitliti". ,Asticl. 0 lt'clttri't rtrtrlt tllai adecvatl. in
riipOrt cu intcrnliilc r-c:rlc trlt: lonllncicrttltli. lr lilst llce|ea il lui COnrel Hortensia PapadatBengescu. Tonul particular al prozei lui Marin
Moraru. cirrc lcuscstcr sit r;ptlrtii cittcvll lttcrttn escntiale in legldtr-rrir ctt
lnterrnca:o. (lliticirl ittcepe prirt a arita cI sensul profttnci al acestei Mirrcu ar trebui ciutat, in acest colttext, in dimensiunea ,,deconstruc-
tivisti" si ,,textualisti" a discnrsului romanesc, intemeiat pe .,poietica
scrieri ,.oarecr-rm insoiite" este acela al unei ..autoediflcilri intelecttrale
fi-agrnentului (a interrnezzoului) ce muti accentul de pe intrigi si
de proportii" (ceea ce este in deplinl c<ltlcordantiL - am adiluga noi - ctt personaje pe actantul unic, investigat cu o perspectivl sl[biti specific[
o anumiti dimensitrne .,pedagogicii' a tcxttlalismului. pentrtt carc postnrodernismului, prer:onizat de esteticianul Gianni Vattimo".
irlimirdirea tcxtului este totodat:i si o ptirnirdire de sine. iapt sublinial Poietica liagmentaristl drrce la o noui .,topografie" a spatiului narativ
care se configureazi sub lotrna unei ..alveolaritlti structurale", astf-el
bunio;rrl cle lriria Mavroclin iu cotttetttariile sale despre romanul trLri ?ncAt,.tesitura textuali chial liL nivelLrl grafic al paginii este un anstln-
IJrnile Zoia), aventura inscriptionlrii ctobiinr"lincl, in f'eltrl acesta o ,iusti- blu de plinuri si goluri. clc senrnc: constituitc si ezitirri lectoriale ce
ficare ontologici" si definindu-se ca acl existential si nU doar ca ac:t schirnhir radical vechea retolicii iL rornanului (inteleusl ca. un (-olttin-
cultural. C-llci - sntrliniazi cu uulti pertinentl collentatorul - ill uum al descrierii obicctivc a lurniil", ccea cc atrage dup:r sine si trans-
[tttt:r'me::o ,,ttt1r.tl porneste cie la reconsiderarea firpttrlr-ri de a scrie fbnurrea orizontului de astcpti.irer al cititclruhri. Strhliniind cI aspectul
(echivalat cu faptul cle a fi)", iar aul.()rtli reuseste si realizeze in i"elul esential al viziunii clespre ronlan a lui Marin Mincu trebuie ciutat in
acesfa uu ..ronran al scriiturii", astlei c;r.,subiectul cxrtii nu este altlll
irjeea .,autenticitetii in scriituri'"" Romul Munteanu sesizeazl cie
der:it aventura scrierii insesi", iurnalele nereprezentind decAt .,materie
aserirenea rolul pe care il indeplineste in Intermezzo lttxtapunerea celor
epici irelevaltl in sine", clreia numai scriitura ii oi'erd o ,,exemplaritate dou:i jurnale, exemplil'ictnd o scriiturX autenticf, (M) si aita factice (A")
total[", aclici .,atit in clrdinea scrisultli c:iit si in ordinea vietii"' Accep-
tind principiLrl fi-a,trnentarismului ("metocli a esenfializirii epicului, a si evidentiazi faptul ci cele doui ,,gratii" se detlnesc esentialmente
recluctiei la simbttrele pur si ntisterios al exist.rrltei"), Ccrnel Moraru
descoperii apoi ca definitoriu pentru pr()za lui Marin Mincu (lucru iarlsi opozrtiv: ,,M. experimenteaze triirea pentru a o transgresa in scriiturS,
exact) .,contlictul dintr-e timpul interior si timpul narativ", care se
resorb, ambele, in prezentul scriitut'ii .,n)onlent pur explosiv si iradiant, pe cAncl A. isi sclie jumalul patetic/amorf pelttru a-si argumenra
propria-i existenti. in iurnalul lui M., tririrei autoscopici intretine
de rnaximii intensitate a trf,irii in expresie", care este in definitiv,
singura garantie a autenticititii. .,Marin Mincu ar-e dreptate - sus{ine in permanent tensiunea autocunoasterii; aici autorel'lexivitatea si autore-
aceastl ordine de idei Cornel Mclraru - cu cit te apropii mai mimetic de
f'erentialitatea cenzureazl pLrlsiuniie corporale si regleazi actul scrii-
1'71 turii. in jumalul personajului t'eminin prinreazi (...) tribr-rlatiile exis-
ten(iaie,^pe cAnd in cel masculin se poate decela o obsesie textuali-
zant|". In acelasi timp, criticul nu omite si evidentieze dimensiunea
polemici a discursului iui Marin Minou in raport cu romanul interbelic
115
al autenticitf,tii, aritind cI ,,dacii se irrtrevetle o infrisir amoroasl, cliadesc) si ploz-a lui fvlarin lVlincr.r este (clin perspectiva criticuh"ri) cea de I
metodit: in timp ce Eliacic' ,,isi transl'eriL perspLrctivele teoretice direct in
aceasta se inscrie in rama textuirii gidienc a li,ti Anlon Ilotban. cu care actLll productiv ronianesr.r, incclciind, apoi, sir-si defineasci un program
polenrizeazi irnplicit chiar prin dira parodiantl ce se sugereazi in a posteriori (...) autori-rl lrt.ri Intennez:.o ajungc la rornan la capltul unei
metatext". Cr.r rrrai multi sagacitate decat alti conrcntatori ai romanu- experiente critice si teol'etice de aproapc doui dcc:enii", el ,,porneste de
la premise strlct teorctice (post-structrrraliste. senriotice si textualiste)
lui. Romul Muuteanu surprinde astf'cl raportul clintre ,.romanul scriir penti'u a-si articula si asunra. in practica scrjiturii. un program". Ceea ce
vrea si irrsemne (in concordantl cLr punctcle de vederc ale teoreticianu-
turii" (donrinant) ti ,,r'omannl amoros" din lnterme::o. Acesta dir-l
lr-ri Marin Mincu) ci dilerenta cle ..metocli1" la care se rel-erii George
urmir apiiriindu-i (in rispir cu obsesiile psihologizante ale prozatorilor
interirelici, an.r 1l tentati s[ adluglrn noi) ca .,rnenit si releve arhiva Popescu reprezintl in iorid dii-ercrrtlL durtrc scliclea ,,ingenuir". nutrind
iluzia cd sirnpla consenrnare (li"u'ii prctentii cle literaturi) a unr.ri fapt de
corpr,rlui" si cu o relevantl doar ..ornamentalit" sau ,.exponential:f in erxperientir (aqa curn se intinrpiit in jnrlalul lLri A.) poate duce in mod
ceea ce prirreste relatia dintre scriituri si sentinrent. Analiza lui Romul necesar la autenticitate si scrierca responsabili. pert-ect conqtienti de
propriile-i linrite si imperfectiuni pentru care autenLie rtatea nu este posi-
Munteanu are astfel rneritul de a scoerte in rclicf clteva dintre aspectele bilii decit ca dorintir" cle autenticitate. Astl'el inclt mai relevant[ decdt
insolire ale romanului. care se constitlrio astlcl intr-un..rnodel" ce a existenla sau inexisteliiL r-rrrr,ri ,.proglailr" pare sir fie constiinta teoretici,
intluentat indiscutabil evolutia proz.ci dc rrrai tlilziu. comentatorul aclici aceea care lace posibili.,reevaluarea" faptulni de a scrie, inves-
tirea acestuia cir o dirnensiune clntologici pe care nu o avea in romanul
subliniind astl'el prior.itu{ea lrri Mlrr.in MincLl intr-un .,gen de prozii" dccer.riului pntlu, undc accentul e pus pe experienti si nu pe scriereir ei.
car-e.,a first validat cir o pr ircticri acceplltii pc r,rn plan nrai larg". El
eceasta din urnii fiind perilct posibili si in spiritul celei inai depline
alirurir tianslr)t cii irrclilc'rr:rrt clc serirlc irr clLr-c se inscriu. prozatorii ce iiuteniicit;rti cu conditia renuntdrii la,,literaturi".
au pirhlicat ciu'ti drrpii l9li4 si-au autoreslat scriitura si stnreturl Ideea de autenticitate. ea inslsi, va cirpita, prin urmare, in romanr-rl
ronrlncsciL in lirnctic de solutiile <leoretice> si practice propuse cle lui Marin Mincu o acceptiune spccialir. [.]rnrirrind cristalizarea concep-
tului (mai intii la Eliacle, apoi la rcpr.czcrrtantii Scolii de la T0r-eoviste),
Marin Mincu, chiar daci nu all recunoscut sllrsa sau inlluenta suf'eritii. George Popescu clescoperui ustlel esenlir rrrrtcnticitirtii cliaclcsti intr-o
,.tehnic5 a realului" si intr-o cleschitlcrc sprc concret, care refnzd cu
in mod bizar. profitAntlu-se <le zarva polernicl din jLrrul manifestirii
obstinatie automatisnrcle, iluziile sau scherrrcle lirrrnale. in ceea ce ii
polivalente a scriitorului Marin Mincu, ideile si noutltile literare.
tiriintroduse de acesta in circulatie,^sr-urt preluate tacit, priveste pe scriitorii tirgovisteni. tehnicajurnllului (si cldatir cu aceasta
a se semnala ideea de autenticitate) se leagi de clorinta potentirrii actr-rlui cle comu-
provenien{a, cum ar fi firesc. In timp insi, se vu r-ecunoaste ce-i
nicare, din care ..?si tiicuserii un t'el <le periagogie a lecturii si ai prof'e-
iipartine lui Marin Mincu qi istoria literarl ii va tace dreptate". siei de scriitor", irnpliclnd finalrnente (ca in cazul lui Radu Petrescu)
Ultimul. cronologic vorbind, dintre comeniatorii romanului, Genrge ."procesul de recluctie a registrului personajului romanesc in unul
Popescu (autor al studiului mai arnplu. Muritt Mirtr:u. E.seu clesysre aulen- singur, c.mologAnd toate palierele auctoriale ale scriiturii (subiect, er.r
licitatea scriilurii, ed. Eminescu. 2000) constatii la rindul siu ciudata
narant, dar si ref-erent/autoref-erent) pinl la dirrrensiunca unei instunte
rezistentii a criticii la lbrmula ,,noii autenticitirti" ca si tendinta de a
apropizr in rnod reductionist discursul .,experimentalist" al lui Marin auctoriaie supreme, unice, de eu dictatclrial (cum il va recunoaste si
Mincu fie de romanul interbelic al experientei. fie de literatura Scolii de Marin Mincu)". In raporl e u acl'ste experiente. modalitltile discursului
la Tdrgoviste. prin accentuarea unilaterall a celor citeva puncte de
conver-penti. In consecintl, criticul isi propune s[ detineasc[ partea de narativ. experimentate in Interme::o, presupr-ur ,,mutarea lirninarl a
insolit pe care o aducea autorul lui Intt:rnter.zo tocmai in raporl cu aceste oricirrui determinism nerrativ si romanesc la nivelul mecanismului, al
experiente literare care rf,mAn totusi esentiahnente altceva decAt ,.noua proceder"rlui; nu mai e vclrba insl de an-qajarea unor rnecanisrne
(tehnici, modele) din exteriorul procesului narativ, e i de omologarea
autentiticate''. .,Mi se pare util - scne in acearil ordine de idei George
lor ca proces, mai precis, in materia acestui proces". Astf'el incAt ,,noua
Popescu - in perspectiva evalulrii aventurii romanesti a lui Marin Mincr-r
171
o dublI rapoflare, la of'er-tele din deceniul patru si la cele ale junralierilor
amielieni tArgoviqteni, spre a putea lixa noutatea autorului romanuiui
Interm.ezzo nu in descendenta unor precursori, asadar nu in diacronie, ci
in conf-runtarea cu contemporanii irnediati, in sincronie". Astfel, o dif'e-
rent[ esential[ intre romanul interbelic al autenticitltii (in spetd cel
116
autenticitate'' ar prestlpune autonollliit totali a scriitr-rrii (naratrttntt), la fatl. Astt'el Nicolae Manolesr:rr obscrva ca in ircest volum se
dintr-o perspectivA ce irlplicl nu doar raportul etl narant-lume. ci 5i
procesualitatea actului scriptural (si a textului), cirre..departe de a fi lrirstreazi prea putin clin..tonLrl rornantic al notatiilor din Inlermer.zo I,
nurnai un etirrt de rcscriere a trnui alt/traclitional rolran. e activatir sit iar jurnalele (cf,ci pnrzatoml plstreazi tchnica contrapunctului scrip-
functioneze efectiv ca unicul real posibil". 'l-reclindu-se astfel de la tr-rral) au ..o creclibrlitate mai rlarc". l)rozatolul se dovedeste acun't
intr-o nriri buni niirsuri clecit in volurnul anter-ior,,un surprinzitor de
romanul ntinietic la romanttl .,n.rimic", din tnonrent ce scriitul'a ,.e doar atent analist al relatiei eroticc:". cl ..stic sli vorbcascir despre lucmri pe
nrin'rici", in sensul cf, ..fttnctionalizeaz.L setnnele intr-un cod aleatoriu
si imprevizibil, de vrerrte ec sarcina irrstantei attctoriale, derobatl de care prozatorii nostri le tac sau lc vLtlgalrzcazl. N-am citit mr-rlte
orice misiune reprezentationali este numai aceea de auto-scrutare". descrieri erotice - nrirrturiseste colnelltatorui - Ia fcl de indrlznete, de
directe, cle cornplete si totodatir ntai clecente in tirnd decit cele din
A5a ci discursul rornanesc ditt InlernteT.io ar trebui raportat' in
lntermezao 11". Erperienta eroticl pe care o transcriu asemenea pagini
opinia lui George Popescu. la niste experiente narltive sh'ict eontempL)- este una plinl de clranratism. nota lol e dati ..de cecl ce as numi spiri-
rane pe care criticul (reputat italienist) le descclpell in crlntextul litera-
turii italiene de dupii 1970. Este vrlrba de mtltlelul Pier Paolo Pasolini tul cie competitie", astl'cl c[ ..Mincu se asc:anrinI intrucAtva cu
(legat de ,.bulversarea taxorr<luiiilttt traclitionalc" si dc ,.arlgalarea lin.ri-
narl in clirectia urtei cotttltoz-itir ttllale'. carc itr llutea l'i clecretatf, in mod Breban". Aceste apr.ecieri ale courentatonrh-ri (clriar dacl nu au in
egal, r'ornan situ nrrlil-rot)iilrr. rllcgir-rolttlttt, crotlicit dc creatie") dar si
de rnodclul (lalvino (irtlc:tnciat 1lc pntctica,,schitci de atelier". pe linia veclere intrea-ta cornplexitate a rornanulni, care se revendicl de la acea
unrri cxpcrirnetrtaltsttt citre isi l)t1)l)Llllc..sz'r elibercze aventura narativi viziunc" .,totalizantl". relevati nrai recent de Georse Popescu) sunt
de presiurrea crizei";. Ijara a epuiza intrr,r totul substanta romanttlr-ri lui .juste circi ,,rrrnianul iunor(ls' ;..re in lnt(rn1a;.:o llclacii nu o pondere
Marin Mincu (cu atlit mai niult cu cAt George Popescu adrnite cI nu se rnai mare. atunci. ir-r nrocl evident. o cert;r autonclntie, el nernaitinz6.nd
poate vorbi despre o inlluentl directl a lui Pasolini, ci nlai curAnd de in pernranenti si sc translitnne in labull scripturalir, in conformitate cu
una ,,mediati" de disputele din spatiul criticii italiene care au avut loc acel plincipiu al ..pivotlrii" intre ..irvers" si ..revers" care structura
dupl moartea scriitorului), aselnenea ,,deschi<ieri" au fil'este meritul
incontestabil de a atrage atelltia asrtpra ,.sincrclnizlrii" prclzatortlui nrateria volunrului precedent. Aqa ci are drcptate Cornel Moraru
Marin Mincu cu romanul european dir.r ultiniele decenii, si prin urtnare,
de a evidentia toclrai acea parte de ,,insolit" u ltli lnlertnezao pe car-e rutunci cind vorbeste clgsltre .,convertircir li-r real" a prozei lui Marin
critica ,,de intAnrpinare" din anii tlO ela preii 1,-irtin dispusl sd i-o Mincu si sr:bliniazi l'aptul cir ..ronlrnul olcrir iriirrgilr(a [ocrenrd u
lrecerii tle lu itnuginur la rattl, diindu-i o.jLrstilicrir-c ontologicir. Lucnr
recunoascl. Sigur ci la aproape douf, decenii de la aparitia rotnanullti, c:are se realizeazi't in paralc ('u () (rt(nudra tt pttto.strlui Iertretii.tutl .si tt
receptarea acestuia Iru tuai este obtulatl de pre.ludecitli estetice $i de gltstului p(.tttt'u reprc;.antdrila.fignrute ule ut'trtlui textua.l. ca si cu o
grile de lecturi reducticiniste, elaborate pe baza poctioii romanului pre;.entd nttti tlistretc't u .,fitgii s(riplurole" care isi pierde ceva din
modemist, iar judecitile lLri Gcorge Popcscu (mult niai apropiate de itttritnc'enareu tnuttiltcistt"t, o1;ot.itict lintre tt risrrl bdrbatultd si grttfict
spiritul prozei lui Marin Mincu) reprezintii dela o alti vArstl a comen- letnaii nentuiliind privitti in terntr:nii vcherncnt tttttitetici din printul
tariului critic. Ceea ce nu stirbcste insi cu nirnic meritele unei lecturi lolrrlr. Scriitura, la rlndul ei isi diniinueazi inrpetuozitatea ,,falicl",
,,verosimile", care surprinde cu acuitate coordotratele ,,noii aulenti- capiti schimbirri cle ritrn irnprevizibile, serpuiri si leginiri melanco-
ciHti", nr"rtrite din spiritul,,experimentalismr-rh"ri". lice. devine o scriitnlil ..clcpotentatir'', legatl nrai curAnd de schema
clinanrici a inaintirrii decit cle cea a inrersiunii patetice. Odati cu
20. Vocea realului lceasti metanrorfbzd. ea clpirtind pru'ci si o parte din ,.adevizitatea"
Odatl cLr aparilia celui de-al doilea volum din ciclttl Intermezo, scrierii l'eminine, acel ..realisrn senzorial" legat de regdsirea unui senti-
proza lui Marin Mincu va suferi o discretl dar strbstantiald schimbare
rnent al realului si al eristentei plein-air ce reconftrrteazi o constiintir
118
epuizatii de experienta spatiului cultural: ..MI aflLr la propriu in naturi:
aud sipotul rdului ce-nri rnAngiiie anzul si mi linisteste profund, simt
cdlclura focului ce adie dinspre pietroaiele incinse, mI imblt de
aronrele tari ale pidurii urnllAnclu-mi cit pot pldmAnii". Pldurea
evocati in aceasti secventi este piidurca .,la propriu", care nu mai
tlirnite spre arlretipul ..jr-rnglelor textLrale". iar eul narant experiazl
t79
acum contactul epidemric cu notura ..rrecivilizati''. perceputi prtn nrai tlirnit insi spr-e apele-text, Spre acele ,,ape cr:rre nu existi,' clesprc
intermecliul senzatiilor elementare" El isi instrqe.ste perceptia ,,rnetoni- care vclrbea criticul Marin Miricu, asa incit antorul ,,revine,, asupra
mici" a pelsonajului f'eminin din ltttennezzrt I, i;tr lunlea lui devinc, in unor secvente din prinir-rl volurn (cunr ar fl bunloari scena ?notului), le
,,rescrie" clintr-un alt unghi, liicAnd ctt ,,o{}o textului" sci se metamor-
mcld pasager, una a ",contiguitl1ilor" si a ,,prezentelor nemi-jlocite" care
au asupra sa electele unui tonic. chiar daci o liserllcnea expcrientf, nu f'ozeie in ,,upa realrrlui ". Irnersiunir in ..vclrtexul scriptural" ii cores-
poate fi conceputl decit ca un ,,interludiu naturist" din existel'rta pnnde acum scufnntiarea in vortexul uu mai putin amenint[tor al lumii
f'enomenale care provoacl angoasa pierderii in real. Daci, in volumul
omului cultural, clruia intoarcerea ,,totali si progranrati l:r naturi" i se precedent, proba inotului se integra iu sr:enariul unei initieri textuale la
pare o ,,aberatie". Astfel de ,,interludii" prcsLlplln o ,detensictt'tcn'e" ct capitul clreia cul narant cJ.pita nuditatea spectrali a personajelor
cottstiin.tei ,,faustiene , pe ptr(:ursttl ttintra ltersttntt,jul vo inprumulu tictionale. de data aceasta pnnctui terrninus al acestei aventuri este
identitatea ,,omului cotnun", a ciirui cxi'rtcnlii. 're rt:.dut:e la ut:ceptarecr ,,pescuitul miraculos" (pentm plima datii personajul reuseste s[ princli
unor comondamenle exleri.ttttre ,si se tlal'irtt"tte perlect anLctgttnic ttt un peste), care subliniaz.l tocrnai moditicarea raportului cu realitatea.
raport cLt experienle!.e ,,huliganit;e" reluloltt i'rt. printul t'olum. Annata Acest raport devine acurn unul ,,pragrnatic" in care accentul nu mai
va reprezenta prin urttiat'c o ,,scttalit a rcalulrri", care-i of'er[ lui M.
cade pe .,valolile secundare" (element specific pentru ordinea
posibiiitatea unei rcllxr"rr.i l clisportibilitirtiior lui crcatoare, o ,,cidere"
functionall a sernnelor). r.arcinc.l, dimpotrivii, accesul personajului la
tonil-ianti in vegctativ: .,ct.it o ade vr"rt-rr1i lcricirc llcntru nlille iaptul cir o noul ,,placticii". al clrei obiect sunt h"tcrurile si nu semnele.
aici mi se irtrl-rpugu sii tttr tttiti girtclcsc, sli-ltti ltttulez aceasti facgltate
si sX devin Llll exccutrult clocil al Llrlor cotllcllzi dc: ccle rr-rai nlulte ori 21 . Teroarea materiei
mecanice. Hranr l'clicit cir sunt cu totui gol: mi se orciona si r-nl trezesc
qi mI trezeaur, mi se ordotta si nrerg qi rnergeanl (...) rni se ordona sii Cu toati aceasti sirnptomatolo-{ie a ..reintoarcerii in real" (diserni-
mininc si mincam (...) rni se ordona sii nii culc si niI culcam"' ln
nati. pe tot parcursul romanirlui) ar fi gresit sd se creadl totusi cl
f-elul acesta eroul lili Marin Mincu reuqe$te s[ regirseasci in uneie ,.adeziunea" personajulLri lui Marin N4incu la ..vocea naturii" si ia
momente privilegiate ceva din candoarea rltnului clemetrtar' iar
repertoriul gesturilor aproapr) ritullicc rrlc ourului clementar reprezinti
gesturile sale vor posecla acum spontaneitltca si naturale[ea inclividu- o optiune detlnitivi. De altf'cl. ascnlcllcu sccvr.nle rrltcrneazii (si tocmai
acest mecanism al ..alternativci" l)llt: si ol'crc c:hcia cea mai potrivitl
lui necorupt de cultr.rrl, care respiri prin toti prlrii esenlele tari ak: pentru intelegerea clrtii) cu tltcle, irr trrtrc entul resirnte o reritabild
,,terodre a ntaleriei", cur('1, l,Lllit(tL1 ('tt utrci 1tyi11iyi nel.ini,stitoa.re, ce
realului: ,,Sap in gridinl ( .) Nu qtiu ce rni-a r,'r:nit. A list ccva foarte ,,vede" si ,,tlet'orect:1i" irt r.rt;eltr.ti tinrl, tlar ( Iotodatci si lumea proce-
selor cntropicc s'i u ntetantrtrfoltlrtr teri.fittnte.. .,NIiscarea entropici a
firesc, am ieqit alari descult si am sinrtit sub tiipi piinllintul cald, pri- materiei peste tot. pretutindeni. Obiectele inconjuritoare se ntetamor-
mitor, ce se ?mburuienisc. 0 tlbli atavicl clin th"anrii ce slrllt s-a trezil
fozeaz,va demonic si rnl obstmctioneaz[. Nu pot si m6 rnai simt in
brusc, s-a reactivat. Am certtt o cazlna de la sottrl N{iei, m-arn dezbri-
cat pAn[ la mijloc si deodati rn-ant sirntit extraorclinar. Plmintul e libertate, nu pot si-n'ri ntanit-est lihelui ar.bitm. Trebuie si fiu rnereu ?n
fbarte negru stf,rirnicir-rs, rdtrie mari se zvArcillesc in tiisLil casmalei; au
gardX fatl de aceasti agresivirate oarbi. Nimic din afirrd nu existi firl
apirut nu $tiu de unde niste gilni ce stau atente si1 inghiti lirnele de
cum se ivesc, se bat intre ele care s[ set lcpeadf, mai intii si insface sii se raporteze la mine in mocl violent. 1[ri si-rni arunce o sfidare;
acea fbrmA libidinoasi si grasit". Dupi experienta gridinilor labirintice orice lucm d[ la iveal5 un ochi ri'ul ce sc deschide doar atunci cAnd il
cu arhitecturile lor ,,incipiente", sugerAnd arhitectclnica textultti, cu vld eu, din orice ungher se aratil un bot cle fiarii fioros, aflat in latentl
care fuseserim farniliarizati in primul volum al romanului, Marin
pAni la trecerea nrea". Dintr'-t) asemenea perspectivf,, eul nu mai este
Mincu ne introduce asadar de data aceasta in spatiul grldinii decdt un ,,analizator" al rlateriei, o ,.firnctie" a acesteia, intrdnd sub
incidenta deternrinismului cosmic. Agresiunea materiei genereazl
,,aclev[rate", guvernat[ cle ordinea virgilian[ a ,,muncilor", iar sipatul multimi de euri posibile, supundnd subiectul uman aceluiasi principiu
isi pierde toate conotaliile simbolice (care fTrceau din el un act pert-ect
izomorf scrierii) cip5tAnd ceva din autenticitatea plini de sevi a gestu- l8r
rilor primordiale. Aceasti"t noui prizi asupra realului se asociazi, in
alte episoade din Interme::.o II, cu reprezentirrile acvaticului care nLl
180
ai metamorlozelor ce guvcnreltzir si substauta inanintati, fiiclindu-l si semnele realului, triind astfel intr-o realitate secundii care nu tine cont
de tranzitivitatea cornuniciirii, ?ncep sd pref'er literaritatea referentia-
1ie angoasat de propr-iul si-ru prolcisnr. senln al unei crize de identitate: litari i".
..Materia mi suspc*tazi si rni persecuti utetodic, autoconstientizatl ,,Neincrederea in real" va genera suspendarea legrturilor cu univer-
in flbra flintei rnele liri alt scop decat acela de a se autoanaliza la sul domestic al intimititii, spatiul clevine rn receptacul perf'ect
infinit. E, o fbrmii aberanti a unui 1'rloces mertaexistential, un vertij al ..neutru". iar lttc:rurile se ,,dezumani:.ea:.ci',, isi pierd orice incircdturd
de afectivitate, clivarul dintre ego si munclus contrr-rcand ia un fel de
luptei eurilor rnultiple, trezite din somn. Mi apiir de mine (de atdtia .,aderentf, negativ[ la real" ce se conj,ngr cu sentimentul instrxindrii
mine)cit pot, dar simt curn cineva concret imi apasir sternul, vrAnd sit udnedpelrniuntmi, acidec.irilsutmti e,,agesn-eazdtr"c,mtsif(n)rumnottttiin,,ty-srr,r,.1ttlu,,cstii.es"te; m,,Afucnuncttionnua_lm",i
mI sutbce si s5-nri anihileze orice zbafere. ori orice zvicnire a corplt- grsesc locul. imi dau pentru prima dati sea'ra cle asta; nu se mai rea-
lizeazb. o coerentr perfecti intre r.nine si spatiul familial. nu se mai
lui ce se apir5". Acest .,terorisnr" al materiei se nranif-est5. prin cleclanseazi etanseitatea metafizicr dintre corpul meu si constienti-
intermediul somnului si al visulLri, inrposibil de llxat prin actul
zarea existenlei in aceasti clipi. ceva s-a rlereglat iremediabil in aper-
inscriptionirii, dar care treze c irnpulsia generirii de scriituri, dorintct
ceptia realu|"ri qi dereglarea aceasta o simt chiar in lipsa de ailerenfi la
(niciodatd stttis.ftic:ufii1 tle ct scrie reulul: .,Realizez cI rli aflu in spatiul meu securizant, sau printr-cl aderentr negativr la real. I)evin un
strdin aici din mornent ce, desi aud vocile pirintiiclr si ale celor mai
oamera mea si ci somnoleit, deschid ochii si totusi senzatia de apisare apropiati. acestea mf, deranjeazi, imi iritir membrana timpanelor,'. in
paralel cu sentimentul instrlinirii, eul narant ajunge la constiinta
si sufocare continu;r pentt'u Lin tirrrp: c ca si curn aceie alcdtuiri demcl- propriei sale absen{e
din lurne: e[ nu mai este ciecat o Junctie abstractd,
nice ale materiei nu s-ilt' ltri dc crtnstiinta nrea treazir. nu s-ar retrage generotorul unei ,,pcLrtituri
scripturuLe". un ntanipulant ol
(in bezna inconstierrtLrltri i:c lc-u plitsrnuit, ci al continua sI mi torturezc ,,texturilor" dintre senr.ne care posedl, la rAndul slu, anatomia spec-
<-levcnind nistc se nlrlc irlt: r'calrrlui . ) Visr.rl incepe s[ substituie realul trali a semnului: ,,Er"r plecam firii indoiali, nu rnai aveam prea multe
(...) Vrcau si nriL ridic si scr.iu accst cpisod. sir scriu clespre modul cuit-r clipe de intArziat in spatiul gili-eios: lrlllreant cu adev.lrat, clar pe
cc'ea ce anr descris ca iutaginar dcvine real". Asistirn, in asemenea nimeni nu interesa acest fapt banal. (... ) M-atn riclicat incercind intr_o
secvente, la o,,sliLbirc" a realLllui irrsusi care se lanturnatizeaz.d, ia rnare sfbrtare si mi adun clin nou si sir reintru in carapacea corpului ce
aspectul iluzoriu al scntnulni. ccea ce duce la o atenuare a dil'erentei devenise intre tirr.rp
dintre a scrie si a l't, rorttunul lui |4urin Minttt su.gerAncl itleea unui nelocuit". Realitatea 'i'si .biect printre altele. propriul meu i.orr"u
,,narcisism cosmic" r:e fLtte tlin stt'icre o tnotlolilutt: prin crtre tnuteriu va recdp;ita aerul familial doar in mrsura in
(desi esentialmente inirtscriptibilii) iu ut:t tle eu in.yitsi, iur reulul isi care constituie ea ir.rsisi text (ideea sugeratir cle prezenta .,obiectelor
dezvdluie caracterul de,,te.rt". De aceea, universul obicctelor inscriptionate": cartea sau lbtografia), revenirea in real echivalAnd
provoaci stiri de anxietate, el are aspectul unui ..gol". iar experienta asadar cu constiinta evanescentei acestuia si a analogiei perfecte dintre
textul cosrnic si textul uman: ,,am mai tlcut o experienti (...) cu
realului se convertese intr-o ..uirtlerre". Acum realitate a (a clrei
obiectele: m-anr dus nunrai in anumite locuri, ?n anumite ascunzisuri si
.,topografie" provoacl strspieir,rne si neiircredere) este substituitl prin
dubletele sale spectrale. ref'erentialitatea prin literaritate. tar .tu.bier.tul am cotroblit, am ciutat lucruri de a clror existentl stiarn numai eu. De
unlan se lanseazd in ..operutii (:u seil1ne" prin ta.re (.fLk;dnd abstrat:tie exenrplu, in tundul scrinuiui din camera de la straclr se afli. ascunsd
intr-o carte (intre foile cam soioase ale rornanului Marrin Eden citit
de trctnzitivitatea cottrutticcirii)inc.eorci sd orcloneze hcnsul percepti- (inci
i1or, guvernat de principiui metarlorlbzci teriflante: ,.Nu mai pot sii A din ciasa a ;aptea si recitit fbarte des) o fbtogral'ie in care eram cLl
) am clutat si dupir oglindi s5. controlez clac[ jurnalul de acloles-
receptez reaiitatea nemijlocit, o stllbat mai intAi notional si dacl cent mai este la locul lui. Totr-rl rispunclea. insemna ca locul mi
reprimea. Redeveneam nepisitor. Dar nu era decAt o amdnare". AtAta
observ cI exist[ monlente cind aceasta nu se nrai organizeazra confbnn timp cAt nu-si dezvltluie din-rensiunea cie ,,text',, realul posecll o opaci_
deprinderilor anterioare. rnir opresc s,oviind, nestiind bine ce sd alec.
Realul se manif'estei ca un spatiu ai terifinatului, monstru rapace
repezindu-se si mI inslace cu nrii dc guri ce se clovedcsc tot atetea
goluri imense; mi se pare cir dincolo de orice'obiect se cascii o
deschidere lird caplt in cale o sI alunec fdrl scipar.e chiar. acurn in
clipa in care scriu. De aici derivl neincrederea pennanentl in
topografia realitltii. (...) in consceintii. incep si substitui realul cu
182
IU3
tate superlilth,ii si rrclinistitoelc. o rnatcrirLlitirtt: irrsonrlahilii si. dc cirriLnl i, ::.rrli1;rlt':;r ir-calrtirnc: ..hl:t nr:ri pltriii-r prttin si o r';"rtl verrirrd liin
accea, nnelc dintr c ultut'itiilc unttutt' ( urc st!dl)ut ltaqini!t rontttnului rlll;iir,r';,iririirrci,"-r",a,lllrllt'iii,orlncrttil:il.iil\ir.1lrtilirirh'-uiin"siips,-ie rrtoschi:t :rre l.rc:sitl et lL:nt. legit-
Itti l\lttritt fulittt tt tttt rtct u! ttttttr ,,r'ot ltttt i ltttrt' , irt t (it'(' .\uttl ( ottccn- o iutrclr vr'hcmcrrl pt,'rrrrtlc LrrnLrlir
trdle tootc litrtcle tla rt':istentt\ rtle rnri rcalitdti ce ttu se ltt.tit r.lc atita tinrp, Nli privcslf stiipeiiatir, i,rA sr ailrn nu :-iir-t'i irrtirrnqrlat
ittstriptiortrttti. Sprc tlcoseirire rie aclul l'antonurtie al persr.lnajelor
:rinric. (,lirn,-l ii ctr sii-nri i'rplicc tle urrtle \rr"i1eil nrai rrrairttr' t:u rr.iurrtii-
f ictionale cvoc:rtc in alte plrg.ini tli} Irrterntt..:.(.,, ilccst('rLpiLritii\c caruc-
Letizeatl pr-intr-un t:r< t's dc' rt:ulitult: si" intr-rtn t'ci. elcr sunt realltl tltc r.le ori, casc;t rlchii nrari sl sllmr.r cii r;,-r lr 1ir'rt nic'ocl'rt-r list.izi in
insusi. in irlipenctrabilitatca lui absoluti. Astfi,-l Vctcanu e ..urercu rir'el loc, inccp.iri-tni ics clirr firtr si ttc ccrlrrr'r :,','1r: Nu iritelc.s dc ce
clrept, nedohorit rle ninreni. o fonnir vie urle se irnpotliveste cclorlaite nr:agei, cloar-rrrn viizut-ri ctt oc:hii nlci '. l)lliil '.:iirer .;iirneci'' litrilbritrilnd
lirrnic ce vor s-o suprirne. servindu-se clc toatcr rnijloaccle legirle ale
civilizatiei (...) Astcapta. ne sil-edelr-'ste err ochiui siur risucit de frarir golul tlintre ctouzi sp.rtii \epariite clevinc. rJrnir-o iiscrilrireii perspecti\it.
nlereu la pindI. c un ochi vertlc dc o )irrrpezirre puri. nu at-e nintre
e xprr'si,i fiuur-atii a ircesl.ci dtspr-rzilir rirr."lrLlor rzarrle ^ cilir: stalr!lrlste
rtmiin in el". O ascrucrlcit irupcnclrirbilill(c csle itrsii trtai cu seattirj crlrespondcnlc..rrurlir-:c'' irrflc pr-rncl,-'lc s1-,irtrL.rlLri. trrnslrtr.rirttiu-se irt
ap;rnajul personrLjclor lcrrininc c.Lr. sc alll in irrterstitiul clintlc lclLl si
.,liantul" clirrtre rlcpiltrLre si :.rpropieit. ^.\,il ?ntirrd in liat. r'llitul fanri-
sernn. reprczintir..tl irsc'hie tlrrr rilrlr,r'irr (sirrr aritirrratcli;r) luntlanrentlilrl lilr in care inti placr:;r sii rnii.1i;r.' r.'it ( )lrlill canrl rrt ri;i;t. , .l\L zrnr t)e
din calc s-l c:roit l)lrtcll L'crr nriti lrbsitiLr;tiit u liintci". l',lc pur ri rt.sci.ttttli un picior si o anlrri:lLrrr in strs iliirrii:rirr.)Lrpc de lrvitn" prinz-lnrl-o ayroi
in i:iiderle. (,.-)Dc ilc(:ca lliitlll c arcl rl;-ir.iiirl . c'r.r .rrcurilc sallclelor ntptc:
trristt'rrrl t'cl ttttri ltntliuttl r;l tit'tii:;i.slitlcu:ti s(ri(rcd, inrrtptiltilii.rlt le
.li.rc;.t irt 1c\/, dil) nronrcn'. lrL ea nLl r-stc dccat un iribrid :ii1u un sLrrogat: curn tc intirrzi pt-'el srinti cir altini:ci iri jos l)e tilt.r rlcc.rslir rllurreLiircJ
..iuri dau scunra cli nrr pot sii scullez declt lb;l'to putin distzrnta dlntle
existentir si scriiturir si nu arn sr,rflcicntii enr:rsicr spr.tr a atinge pragul nri se parc l'irlir o1-rrirc. Iralcir us stniirrl.e gollil rlrntrc rlottli sputri sepa-
acela inf im c:ind celc ckruir lbrnrc ale textLralitirtii se suprapirn. latc. liui sit arl posibrlilulca sa nra agirt tle cet l sigur lretrlrtt l tuli oDri
stcrgendu-se oricc dilcrentiL diritrc elc sau iirmanincl numti accle rlil'c- clirr accastl cldelc iresf ir.sitl".
rente care sir le apropic crit urai nrult". Mirr niult deciit atat, tenfativa de 12. Scricrea anCrogini
a scrie realitatea condLrce la derr'alizarea cuhli narar)t. in confornritate
Senlinrentlri e xislcntci (incrist,'rir'r) rr'rrlttlrr lr Moitl(' inrrllicatiile
cLr legilc unui univers de senrnc. ciire lace sii:;e atenucze distantli dintre lor). ttt-ccter eultti nltnLrtl,lc Iu r'rl;tzitl t'rirlt'lrlr'i lrlr'irt ,iristi:.;r tte:rtttl
lunre si scriiturir doar'in miisura in carc l'uce transparentir textualitatca
r-eaiulr.ri: ,,Clind <le scr-icnr r-e alul. uoi ru-l ve tlerrr tlee iit plin rislr'ingcr-ca litLralic ltl ".ttiutir:iltit'(stiptltitirl tlt't,-lr'.r irr!L!rinr"tl l',rstttit') l;
in subiectul care sllntcnr. clar accst l;Lrbiect nu c lloi declt intr-irn urod
tcroirfciinlitcrici :;i l.r:':..,:l.ttiliirrnriiLatt'r1.,lrr .irer!.';I'r.''!rtl,iltit'tt'
extrern de soilsticat si obsen'inr ciL rre-anl indepirrtat tle noi in:iinc: rrrui ulrei sirhicctivililti srDirr'rc rt'.r:iiirtrltti ltcll't'litlr lrl l'ir llir)rr,r il,tclot'.
numai dupl ce constatfur rnctiitcxtul ce ne) transpor-tit involuntar intr-cr diLr (si iiici t't,ziilli prril.rtl;il P1jr1ti1;;11.1 rtnltl.itf itt t'rrIlli t Lr !ttlt'rtncr:,'ri
rnetaf ictiuno pe clrr: o repridicrn fiindcir o sirntirn cl unica posibilii in l) t:ii sc revL:ridicii lolotlatii cle l:i tt r,i;zittirc lotitltziirtt.t irr:"i'.r f)r{rlrtrt)e t;rl
clepirselrsci'r pL'rs[)ccti\';r..rrrlnilrtisti" tlttpr;l c;rrc \e \lrll,-'tlu.r ir.rtlilrri L
acel univers de scrlne ce nc scduce si ne leluzir sirnirltirrr". scliptriralir" clirr plirrrrrl volLrru. Ciir:i tle rrriil:t rrct'ast:r l\.,larirt \'lirrt:rr
nu nrai Iun{: ;rccrrntrrl pr.' r;Poz;tiii clintii) sr:t iilurit ..rt:sponsai-rilrL ii
I)acI intoart:crea in rcal presupune perspectiva ..r.netonimic:ir". biirbatrrlui si f iiclicitltea si'ricului 1iln:inin" ':r :-.,.tt'Pritttlc o irtttitttiti
cantonarea intr-un olizont de contiguititi si .,realismul senzoriul" iontl)l(tn(nturitttl,: inlre \,occl niirr;rnlrnii si i-'cu fcruinin;i. Feltteia r.'sle
pr-in crcr-lerrtir or':iiii. cir stic sii povcste,tscii pcrii!'il L:I ntt siic s:j scrie
(adicl tocniai cirte\ra dintre particulalitiitilt' scrisi,rlur f.c'niinin pc calc le (''Eu rrr.r pot sir ','riu.ced L'e prir.'er:trsL:") in tirnp ct: b.lrbatul dctinc si
dccelirrri in.jurnalul lLri A. rlin lnternra::.o /). scntimentul cvaucscentt-i Iu-ttttl rt1-llitlltjirl rlrafici. cir' riccc,l rii 111;1r;,1,-1'., tttct-ctt ..itltcc'r'a". oictit
realului implicir din contrir o vcclerc.,la clistlntii'c:are []crccpc in(le- virrirtnlc ciistinclc alt irr'*lttiusi ('pi!.i!{1. irclit}niirl(l ('u risf5- tiDuri It:rr;rrilc
pirtatul, absentrrl. apropiind iuenirile celc' rnai indcpartiLte dLrpd prirr-
cipiLrl vizitrnir rnetalbnzante cleslrre crirc' r'orbea Jean llicarclou. r-tlnplcntentiirc. ,1,it/i,/ itt<tit .'ttitt.it nitit' rrlirtti i'tr itr,.r:t't a .r,:l-ri
ittfu:t:e ( c\'u tlirt tt)ottt,ttti)illtt('it t'firli'rttiit ii tl rlqlt'tttrttl
Aceast[ privirc' transfonnri realul intr-o mixl.rrrA dc prezentii si clc
t35
ahsentii. con\rcrtcste c\pe ricntcle ce lc nrai banale irlr'-un arnestcc hirhl-
t3-1
pdttern-Ltl-Ltlui scriptural Jeminin, iutt'-un r:.fbrt constiettl s'pre uniiol eliacle i'"r dtn lvlitul teittlr:grdtii se plaseazA 9i pr"eocuparea din
,,totalizare", ajunlldnd lu utopia unei scriitrtri .,androgine" irt cctre se Inttrttt:it.o 11 pentr-u starea antlroginiei pritttordiale, t'cn'e lustifit;ti
reaLizeazd,,reinlegrureu" contariilor. Cici existi neincloielnic, in nctti r:ttnt.plenlenloritute tlintre. mrttlol.italea ttrtt.st:ulinti (adicti scristi) si
Intertnez.z.o II, tt obsesie a ontlroginiei printortliale, prititir cu o slare
c:ta Jen.inind (atlit'ci rostirci) u naratitni.l. impinsd plnl la ultimele ei
sttperlutittti de puritate, peste care apasi insi stigrnirtul sterilititii: consecinte, ideea accstei complementarititi sc concretiT-ex7-il - ala crlnl
.,Aceastir obsesie a conclitiei androginice origir.rale nu e altceva. dintr-o spuneam -- it't utoltiu. unei scriituri ,,ttndrogine", c(lre, esle tn ctc:elct;i
tintp profitndti -ti .fuctit:e, ,,penelrQnl(i" si ,,olttrecctctsii". gu.veuttttti de
irnumitd perspectivi, decAt o incercare de a conserva starea de puritate;
o perspectit,ci ,,nrctoninticii" si ,,nctuf rtrit"ii" ir.,ftttlord. Ea !ine de
a fi pr.rr ihsearnni a-ti l'i autosuficient. a te legisi intreg in tine insufi, a esenta discursttlui amoros care iniplici atrac:tiile, transf'erurile si
nu avea nevoie de Celllalt. Dar inseamnl si a fi steril. Odat[ cu contagiunilc, nirscAndu-se dintr-o tr,tltirutit' tlt dtltitsirc r,t .,p<tlttritiitii",
dintr-un efor1, constient si sustinLrt sprc.,rcintcllrarc" si, in ultillrit
dedutrlarea (sciziunea) fiintei (si a corpului) incepe eroziunea (si instantl, dintr-o nostal-sie a perl-ectitrnii. ,.Orice ol)1, cti sau f iirii Ioia iui
moartea). inci o datl trebuie s[ acceptim ci erozrunca prin elos a
imbogiitit fiinta, intrucAt a dus la inventarea disc:ursului amoros". - se poate citi in aceastir ordinc dc itlei in Mitul reirtLc,qr/u'ii - ptlarti in
sine nostaigia desirvf,rsirii. trebuie si spttnem cI chiar actul esential al
Preocuparea pentru /?,itu11 androginului primordiol pare sir tie aici un dragostei aduce dupii sine o experientit - fire$te foarte palidii - a andro-
ecou al gAndirii eliaclcsti, care isi rnanitcstir rnfluenta .,cataliticl" giniei. Bdrbatul care se indrigosteste capiltl calitirli I'eminine: gratie,
asupra prozatorulLli incii clin prirnul volurn al rornanului. Clci in
l,terrnezz.o / nu numai cir Marin N4incr-r incer-ca si transpuni ,,vocatia supunere, devotament etc., iar f-emeia carc iubeste se inlbogitleste ctt
virtuti masculine: spirit de initiativ[, dorinta de a ploteja, de a domina,
huliganicii' a personajelor eliadesti in registrr-rl .,noii autenticitili", ci de a conduce". ,A.cest transf-er despre care vorbea Eli:rcle se produce in
se oprea totodatir asupra derrionicului, a cirui experiere se integreazl romanul lui Marin Mincu (care nu vehiculeazi cr"r ,,pctsonajele" in
organic in aventura existentiall a omului far.rstian. Aluziile mai mult intelesnl obi5nuit al cr-rvAntului, ci ctt .,grafiile" accstot'a) srtb .fonna
unei ,,ubsorb{ii" e,tert'itnte de striitura virilti ca (.ldrai d renunla ld
sau mai putin voalate la rnotivul pactului faustic cu cliavolul apilrtineau propriile sale virlttti) int'eurcd sd tt,sirnila:.e nui r;tt .;ttttttti ,'realisnul
sen:.oriul" ul stristtlui .fenrirtirt, t t.u t: ii sttplincslt !iltttt tlc pril,ti dsLrPro
acolo de o gesti a cunoasterii in care spiritul plutonician .joacd un roi
realLtlui. Iar discursr"rI antoros nLi vl l\/cA cu Protlgotristi dor-rir fiinte iu
sirnilar celui pe care i-l ati'ibuia N{ircea Eliade in Mitul reintt:grdrii. canre si oase (chilj'dacij ..ac1antii" (liir Itrt(rnt(;:r.r // rttr sLltlt intru totul
Mefisto - obsern,a in aceasti orcline de idei istoricul religiilor - .,se lipsitide,,stareacivilli"aol oilttrtlinrrtlltanttl ntttllc:lic)ertlotlit.,glafii"
si cigud modalitili clistincte ale j'ictignii. Asa se lice ci-i, clc tliitit accasizl,
impotriveste prin toate mijloacele vietii, curgerii. fluxului universal". prozatorul nu ntai accentueazii a\upra dimensiunii ..tlirtticiloat.e" a
ceea ce ar insemna - in termenii tantasticii textualiste a lui Merrin o;lcratiunii de textualizare sati i)c rnitologia,.n]orlii in text", ci pc
-Mincu cYa diay,olul acliottt:u1d c'a Mt ,,coagLrl.utt", care .f i.rea:ii .ietul
,,erotisnntl" ttt'tului st'ri;ttural si 7'tc .rr:.rrtalitatea dilitzri c'ate traeazti irt
heraclitic uL scriiturii sub.fbrnn, relatiy' .stttbilit si ,glructurtrtd, a te,\tu- .juru! ,tL:rierii ct ttrtulritd otrrti tle :;<:tt:lmlitulc. Dc aceea reprezentirile
operatiei scripturalc sc asociazri cu schcmele ,,ritrrice" ale copula{iei,
lui inyeles ca ,,orgattiz.ure". Dar in acelasr tirnp * nrai observii Eliade iar hlrtia e un ecitivalcnt al corpului f'cminin cu care. pe parc:ursul
procesulLri de inscliptionarel se stiibilcsc ,,rallorturi allloroase reale"'
- prin aceasti impotrivire. diavolul stirluleazI viata. ,,lucreazl scrierea ctevenind. clintr-un itsertettea unghi. trn sLibstitut al acrtultti
erotic: ..Scrii cri ciudit. cu ltrf,, dupir cttni relatia cu albttl iuraculat poate
inrpotriva binelui (cici Viata, adversarul principal ai lui Mefisto coin-
cide cu binele), dar sl'lrseste prin a tace binele (...) Acest dernon care l'i asociatir gelrl7i.;. pasiunii sar.r urii declanqate de raporturile
neagi este totusi ccl mai vehemcnt colaborator al Creatorului". in
amoroase reaie, contractate in tirnltul scrierii. Marele scriitor sc avirtti
reveriile scripturale ale lui M. din Intermezzo I, diat'olLtl e.ste Ltn iil act cu orgolir.rl uttui trtare lectlndator; el vrea sa clezvil"gineze nlate-
ria inraculatii, s-o posecle pini in rrltirna l-ihri. s-o desfiinteze concell-
locuilor aL oglinrilor core sunf intotdeawta ;i terte., ciici ceea ce il
r87
preocupi esentialrnente pe prozator este demon.ia Jicliunii (qi a limba-
jLtlui), dar, odati ce a luat act de iluzionismul rninciunilor textuale,
scriptorul nu inti"rzie sii-i conf-ere o noui plestantl r'ealului, o prestantX
ce provine tocmai clin constiinta caracterului sf,r"r neinscriptionabil. Iar
diavoiul, in caiitate ,Je ,.spirir u.l te.rtLrlui", ajunge si reacrediteze realul
si (pentru a-l cita iariqi pe Hliade) ,,print al intunericului, dinaLnizeazir
viata, organizeazi creatia si srrstine lunrina''. Tot in descendenta aser{i-
r86
lrind toate erergiile in ",'irtiri pelitei cu citre ricrie. L,r.t scriLr fiiridci irni aceasti secventi. cictar sotnnolenta liiscivi ;r Nelei. Lrare se abanclona, ii
ca intr-un act de post:siune. privilii ..falicc" a eroulrri., ci ascunde ,;
lipscste rJra-{ostea. scrisLrl inri di aceeasi prlilcere, mii cutrelnur;l .,t'ointd tle. 1tu1svs" r,iriki, aparIitie unei ,,arllitzt.uttic" care lloseclir, i
alituri de ati ibutelc lentinine ceva din accle c;riitiiti ale lrirbiitiei de spre
scnzual llreijlurl un lr:t de po:iesittne"- Odati cu aceastl,erotizare" a
scrier.ii. corpul itminin e reinvestit cu o uriirsil putere de fascinatie; care vorbea E,liacle. Ar.'tul errtric titvtna ast't'ei Int:ermezza II o e.tp<:'
rientii tt androginier, e o inilierr: itr rtti.sltt'LtL ultlm ttl llrlir. Pilul, cari:
dacir in !nh:nn('7t.{t l. ..initierile erotice" se triln$tonnau apt'oape pe
nesirrtite in episuaclele unei edircalii nrli rnult fextuale decit sexuale. in alte episoade ale roinanului reprczcnt:r o evocilre ligurata a textulttl.
iar parlenerele prclaeonistnltri clobinde;rtt urai devrerne sau lnai tirziu i'ace palte aici din arsettalttl setlur,:tiei lctttittttte: el eonstituie urr t'el cle
lerul fhntonratic al personajelor fictionale, de ciata aceasfa eroul lrri ,,verstmin1. natural" care ascundc partial gr.rlicrLtnert ictiteii. iircinii-il
h4arin 1\4incrr ia acl. inr-:ir din copilirie. de nuditatea f?nrei.ii atleviircrte, inci si mai ispititoare, dar este in acelasl tirnp si ntt tlc1srt:.il tle rttriivuri
cale ii dezvirlr.rie, cu o cancloare aproape paradisiacl de animal. s u b ti.le ce par aliz.eazl vo inta biutratn l tii, u-ls r-rpu n Artri tl rtei atl evirratc:
,.narcoze", reprezentdnd llrrl doal si poaie .r .,(.t,\lrLir(' sinrbolrcu,
mister-rll colplrlui {erninin: ..Nela clctnnea crr gtira intredesclrisS. iar llindci (in consonanti cti ..experierrla androginlet" tnlpltcate in actitl
erotic) virilizarea fenreii l)rcsupttnc in paralel,,enli,lscttlarea"
rochia. de firpt un capot inlloral i se descheiase in intregiitle; ceea cc 1r;rrtenelului, ajungdnclrr-se astlei la o diminuare a diferentei dintrc
nr-a uirnit a tost allic:ala nr,'rrerosirniii a coapsei, atet de lotlrnjiti. |"1-a r:ele doui sexe, care tind sii-gi reclobindeascir androginia prirnor-
izbit acea altreatii striiittciioarc (cc ci.trios. dar per ttmeri si pe fatir Nela dial[: ,,PIrul ei are un pocnef nietalic; magnetizeazir aerul zrturtci cAnd
si-l clesface dil cot:ui irnens. lisindu-l si umple clinurile strinlte dintre
era plini rlc pistr.ui) si rnli llcs abunrlenta rlcrrordantd a corpului, a
cirrnii de f'enicic r.:c nri r;t'r-clcl'a hntsc ill f()t ltcctlltoscutul ei. Dormeit unerii ososi. Fllrberat clin strinsoare se desflsoarii spatial; ii asc-r-rnde
intoarsir cu lala s,irlr'intlrrrc; prirrireu. clupir ce nri-a ?ntirziat inrlelung sAnii, umerii, bratele. Etr irni apis fata cu putere qi rni-o ingrop in
ac:eastl materie r.rii:nsivii i.:are mii atrage irezistibil. lnspir cu poffi
pe scllclrrl i c nri sc pirc:u cnr)rrtt. a ulunecat ire golrrl cc se deschidea in
mirosul ars de rrlitrirgutui. tttit ias prrrdi lrnei senzatii sfiiqietoare; e o
jos sutr piintec: :.icolo ern zlrit colivi:r ennetici a sexului. Cred c[ inrpletire striinsiL intrc pllctrt: (irrtlt:1inrtI, dar lrrteriall- de o tnateria-
descopcrirca acestui rnister- teminin, pentrrl ctipilul ce erarrl. care nll iitatc.r rndecentd) si tcarrrir (lttittisttl licesllt ttlit sctliitc tlitl proprig-rpi
indriznea sI priveascd niciodat[ mai sus de genunchi o fati de virsta
lui, a l-ost sur"priza cea miii infricosltoare. Am privit cu fiici, ca si cum trup, rnai decorpolalizeazit. ttui ri'rttirr:i ilt il'itgntcnte clisllaratc 1're care lc:
sin-r1. ale mele, dar obsr:rv cL!rrl iice stcit Ittit pirlirscsc, se irrrlrriistie in jur'
rn-as fi aflat in l'ata celui rnai mare pericol". Imaginea nuclititii in rnocl autonorn si senzirlt:t ttcdslcr tlispersiri Illit slcicste (le ptlleri".
Proprietatea esentiall a oriciitei otrir,i. a oriciLrur phurnrttkttrt (ne aver-
provoaci spasmrrl erotic (,.De fapt, in raport cu virsta mea, conrisesietn tiza Denida) est(.. o(eed tle a prot'rtca wt ,,ctbctntlon", rt ,,iasire din
sine", eiici TthurntLtkrnt.-rLl ,,lliitrundc'prin efractie chiar in ce'ea ce ar fi
un act cu aclevlrat interzis. comisesem primul irci de posesie; instinc- vrut sir se lipseascii de ei si care se lasir in aceiaqi tirrrp pitruns, violen-
tul erotic din nrine se trezise inr,'nluntar si tralersaserlt lt!ca strrtnie
tat, urnlrl'-rt si inlr-rcr.rit", iar ellcienra lrri (cdci otrava poate avea adesea
pllcere pe care o proclrice erectia"), ciar si o enxietate ie;tatd dc
si virtuti terapeutir:e) se nranif-csti cu conditia ca subiectul utnatr sii
,.terorrca reaiulrri". circi c<-rrpul l'.Jr:lei este un tiagrlrent tle ..niii1*rie". cu renunte la ,,beneficiile" sa.le (se poate citi ?n Farrnacra lui Platon), la
crlnoasterea ,,ca putere" sau la juisantl, adici" intr-tln singur cuvdnt
viata c-i striinir si imprevi:ziliili hoeastii ,,materie" ,.- ,iirresivI si
s.l accepte a primi rnoartea. lar a accepta llloartea inseamna - in
violcnti. provoacl adeviirate ,,contuzii'' si .,ulceratii"" ii:i' contactul ctt
corpul ierninin nu iiilArzie sri aducl (in experientele erotice de mai ternrenii mitr.rlui er:otic pe care il ilustreazi episodui cfin lnterntttzztt tt
accepta metanto(o1a, a accepta sI devii ,,ceillalt" (cici cine a devenit
trirziu ale lui Ivl.)revelatia unei materialit.lti superlativc. El alc pl't)p!-i- celdlalt inceteazi si rnai fie ,,acesta") astt-el incit recursul la virtutile
r-tiifile unui otriect ascutit, rlipe. sl'ir-tecir, sectioneazzi, translbrrnAnd pharmakon-ului ce se actualizeazl,pe parcursul experientei erotice tine
rnonrentetlr cle: inlinitale in scene de supiiciu dominate de obsesiir de pcttosul cognitiv al .fiinyei .faustice. ?n mlsura in ciue (asa cum
mutilXrii osiriace: ..Corpul asr:utit, nnntai unshitu:i si muchii; cle cAte 189
ori il ating. urir f-eresc tle tirieturi, de riini: e acea senzatie de clurere cind
te lovesti cie colturile unui obiect confondent, tlitr simti in acela5i timp
cicrinta accentllalii cle a te lovi in continuare. de a [e riini cAt mai adinc
in aceste tbme plea evidente. pr:ea fiagile. c1e o fragilitate pentrll
propriul tim (-r(..rp" sali mai cKact, pentni fiinta ta interioard." Amestec
ciudat de tiu-ie si r.noliciune, analomia ..f'erneii leale" nu mai are, in
]BE
sutrliniazr'i lol .liirrr{les fjr:r'r-ir.la ) phurmukou-tLl t:.,t,. ..citiar" originerir iri caclml nafuriil (un lunrirris intle arbori fl'unziisi pe niahtl unci ape),
cttltcxtsteni". S-ai lllirea. Ia lritria vc(irrre. cii. plitziitor"ul sc- ilisli tltttena[ nr-rdrrl isi pierrle br usc vecirea contitatie r'.;luptuoitsi, ree-valuiind racli-
licurtr in t|re:r-'tii.r Lrfii:r nar;l[irrur tltr virlente ..salrierrtlilc'' {latir de clrc isi cal intregul sistern de codificare. flultrrra isi integreazit ltatura textua,
in 1'.tza priit-rci()r ()ritite) sr cii initiereli liziinci-o". [) atare .,t{i).tualizi]re"
marrit'cstir clc llilc j adcziunea diali a ornuiui irLustic. care asa a natLrrii foirstituic \lr-L u)ir Prur,rr.
crotici a ltii \tl . e ill spiliiul ..ronu'rrltrsnruiui rrnorrric''. teorctizat cle: cull'r spluicarir. 1\i lslulu nrisiurrca
x4arirr \'lrrrrrr in i":onsldor-atiilr: sale de,;prc iiricl bartri;ura. (--ri atiit nrri trecerii tic ia tiiplrrl ltatural Ia faptul ilc ciritLrlii clre ia iirrrtra ".scr.rci-ii''.
nrlii lL, r:iii {usa cLll}} cu irrdleptirtire conr;iclera I:liaclc) rnitul androsi-
ililtura servi!rd p|in Ltnlare dc,.rrralc|ic" a opcratici r.1" iyl5errip-
tiouilre. pc carc o provoacir si o cirtulizclrzir. I crtualizrLi-cii naturii
irrilui u doruinrt ginr.lilea ronuntirri fiind prrzcrrr la arrtorii cei nrai
tii i'cr:ri ric ia Ritter'. llaader. \\'. I{urnh*irr ia ijr. seirlcgel^ llalzac sau presr.tpune insir dobindit'ea unui ..trl cloilrrir vliz' . lriLnslirr.nlrrea ltrivirii
chrar }l'niirer;lri. Asocierea llc carc ii ol)erearii irrsir Marin Nlincu irtr-e posesive (si prin unltzlre..inrpur-c" Iiue sc lixlse rrsrrplrr cor-prrlrri Nelei.
starea andr<lginici prinrordiale. si ltltttrntc,tr.,i;-ul ic0re cste el insusi o ?vniztru-olupir,i,vfiareli.c,s"ltircitiuasliiz.a.rtcirc".epclirvilictapteorsac"dlarrrhLrcrtlioltirrrrliltiriltl;crrditcrnlrinen: e.t.rAactiucrna
':;ub"ttunrd ,.uttdrugittti'illtorit.i rrrnlrivalr-,n{ci s;rle csentiale) pare insir
privirea iuii este atrasii dc eolpul urrri al f-en-reii nu trentru a-l poscda pc
sii sttilerezc cz\.,tt'in/c.qrurr(t" nu nt(ti !'.\t(,L.otrt.cltrttii in Inl.erntt,zzo.1tt:.
litti.a ideol,,t:iti t'otttttrrritt,tlt'ttt ,it.) {.r)rricr(l('llIia r:,ppu:ritLlrutil. r.,i ll? acesta cu trcea pornire conc:npisceniii cn care in gerreral posedanr (chiar.
,sltitiltrl ttttr'i ,rittrtrlit'i ,.(l('l)()t('nrtttr"' r'rttt'r'rtlttIi.ii<ri tot.ttt:.i iittL.tit,itlenttt daci nu vrern si o recrilroastelt'r) orice conrpozitie cu nuduri, c:i pentn-l
ttlt,ttttrrtl;ttrt ir/rrl. ,\cr'sl;r rrlirriur .llrcr;rrcs l)crr"rtll ..tlsic rllfercttta a ainnge la o coinunicarc spirrtuali: da, nu rni mai opresc ambigur,r
(tlilli'rrti, t l. l'.) 1;rrsrr-t'lzii irr 'pr'cr:,r..:'ri-i'r:iL. cirrcllirsrcrril'rirrnii isniillrr,,:caghlcca :a nedecisi" asupra iirrrrreior llguloasc, nu nrai speculez gratuit asupriL garnbei sau
tlrlclcrrrr'le
sr tlilc'ciirle)c va cleeupa. asuprii siinr,rlui pLrtin 11asc, ci,mi inclrept atentia citre figura (chipLrl)
('orrIr'ritli.:trilr'l si pr,:r-e:chile cie tr:r'nreni opusi siu-it exlrase tlin lonclul f'erneii si urir intilrresc r,u privirea ei ingAnduratl intr-o confruntare
accstr:i rercr\:e tliacritice si cli-1'erc-lte (l)ifl'trunte1. i)cja <li_1'ercnta. gravit: aceiLsta (privirca ei) nrir retine, nr:ri exact irni retine tclate posi-
ilccastil rezcrvi. intnrclit precedc opozitia ci'eetelor tlili:rente. intniciit bilitltile rnele dc receptart, si simt cir rni le clirectioneazir spre cu totul
prccede rliii:rerrtele ca e f'ecte. nLl arc prin uflr'lare simplitatea purrctilali nltceva (...) irni dau searn;i cii tocntai acea ref'lexivitate agonici pe care
a unci coincidentia'ppr;sitorirrr". lnlegralir in aceasli rniscare o citesc in privirca r:oncentnitri ii lcnrcii (pretle upatd. aproape infiigu-
rat[ de spaimir ci s-ar piiteri si'r lir !{r''sit receptatil de citre privilor, cir
,.viileanii'' a ditcrir ilor/clil?rentr:lor irragirrca airch-ocinulili tirrdc sii sc
steurgii. sI sc est.mepeze (liiri a s('ster.ge sau a se cstorlpa ?nsi iLcesta s-ar pr.rtea sii nu f ie irtcnt ,i siL nu decocleze exact irnpr-e..jrirarea
aclcli'at). dcviiic ,"I'i,i;ir{e paiiili" {crunr spitnda L.liadc), cr.r
extretnii in cale se lasir ca ilrull i:rtritenrplatl, in acest caclru ncprimitor
iar
ci.lil()alrlerea. urnreazi l{)gica.j0crrlrii srtii a rcIirtrrrri. pcntru Liirc ilLr si restrictiv!) o 1'ltce sir lliirrsi:ri iltr,i,rn text pictural nou. ceea ce tni
r.rxisti uir ..cil ir.iarr". Pirntr-rr cii ".int|,Jduciind tlifercnfii ca t) conclitie a obirgli si pe minc sii rlescopiii Lin ulf context de lecturir. Imaginca nuclir
prczentci esr:rrtei. der;r-:hizind posihrlitrtca cluhlLrlui, copiei, irnitatirri, a tinerei f'*inci s-ti dentaternalizat in lcest procets cle reccptare. trans-
simulacnrlui (spurrt-' tot I)clljcla).1ocrul si sr.,rf ia se v;icicsc tot tirnpul nritAncl corpusculr invizihili dirr te xtrri tabloLrlui cii.tre n'rine privitorul""
dispirriind. Prjn ali*rltia clasicir nLl pol f i allrnrati frri a fl n,,guii,' Aceastl privire, cai'e sli la riindul sln sub semnul antbivalentei estc:
Experienla erclticl-i se tlovrdestr'in i'elLrl ac:estit () inifierc in rliiter.ul una ,,textualizantl", o privire de .,cititur'" in.rplicat in operatiunea de
gralrei" iar nriclul fi--miniir cslc o ..1.1i.1;-;rnri-r" ir naturii care Jrrovoacir cilire-scriere pe care o presupune e lahr:rarea produsr-rliri textual. iar
clisponibilitirtea pentru rerlLraiizare" in aceastir lu'rirlNin,laerincleMitil'ec'ia. ,ciuonm-eqne- contactul cu c:cirpui t'enrinilr conduce. dintr-o ascnlenea perspectir,S la
rind Dejunul pe iurbt"t a liri Nlanet. pers.na.jLrl
o..educatie a privilii" care ajunge de [a stadiul voyeulist din episodul
si abordeze problenra raportulrri dirrtrc natr-rr"i.i (l'enrinitate) si scriere. in Nela la ipostazr,r .,tausticir" (capabill asadal sI ,.texrualizeze"') din
acest tabiou..ce se: intclegea pinii actiut irr.in nudurile traditionale este cor-nentariul pe ntarginea capocloperei lr-ri Manel.. Ea este acurrr
negat: colpul f-eininin, cu loatri nliditatea sa nesofisticatd. tlevilre la
..androgin6". ,,activI" si ,,pasivir" in acelasi timp si lezulti dintr-o
Manet (.. .) un obiect spiritualizar. (... ) Astf-el in texrul picturii
adecvare progresivi si din ce in ce mai subtil[ la un real care are rolul
traditionale. nudul este de obicei asociat strict unui cadrLr intirn, avancl de a,.lonna" (educa) perceptia qi, odatl cu aceastal grafia. Corpot
drept efect mzri totdeauna o receptare n(-)r"l-esteticil. Acr.rnr fiincl nrutat ralitatea femeii c:onstituindu-se in expresia cea mai ,.puri" (ontologic
190 191
!iitfl)il'lli);i lllii;liarl';ir:i'...i!:f:r1r-:c i-:ii'';r. (jlll 1r1.li1Lrltl r-ir' r-' rjr:li'';ri prtl':ri- carL', (icirostdafi'i clc t.rricr- :ni:;irjr. se iiletatn{lrir(v.eaz.i it't obiectrrl cleri-
1.1-r1litii. i::.\ir,;lii i.i1i-Li i:{jiltlri lt ii;t'r'tll il:'.t:'ii }iiiii-l'l-l -;r'-:tj"rii xridrf(lgiiliii
liitclil.r (il,i ,::ii (::ii. '.ii.r rl.cliill,;i:i;1Ll ill{-1i:fi;fi:iii"t'') lL lrrtei ttliililli \. i' zjr.uiior gros;lcr.e. lra tine r.jr: revclareri iliturii pul bestiale a actului
stistlatr- i!,: r-lltfa ;i'..i.. r',l;i dis.li-iriiiri;i; rlgr itiaililtciille lin lnit'i"t:tt:::r; l-
ali|{Jros. pe care il b;.rcate lizeaza si il sllpinre cirricalurii, vehiculind cu
Ji ,'riilii iui Anthropu! irrr;rginiie,.grotesti'' ale irrtirnrtritii ierninirrt-' (rhcii intelegenr ilrin
".S11rtesc" -'pe unliele ri)nrilllticiiol"si ;rlt.: iLri liiruclelaire - acel cliva.j
intie lr:llexivrtate si vitalrtilte Lre filLrr 1r,r:;ilriiir r:rLrii:lrea coqrului si a
iiurctiilcr:rale), asa clrnr ser ?ntiinrplri in rpi:,'i^11;i povestit de G. despre
",ilirciiandrul" care ghicrca i-le ce r'rrlo;iic sul)1 vestmintele cele mai
,\ii;.i sc iace cii. Lilcl ilr 1-;i"intttl 1i()luln discttrstil lllrl ittil cr.t sir r.lf ltllitt intirne ale letelor. l)ar obscenitiltclr cslrl cu iLlit rrrai r.eclutabili cu c;it
cjt,r irirozrtul Liirrlre aitrclipttl ilr.ir:.tie ;l cel rirltl-jii;lrrf.!f, d!: (lata ilcellsiii ea poate ataca materia sernnilicarrtir ;r cLrViiltillili si poate si cletno-
ltiillrcilgritil de la CalCr Itc r'{jveltLiicd'oi;littiiea pl.O;rf<tniltti f lllitul ltii nizcze liurba.iul. clclati cil treccreii rl,: llL gcstrr-l ohsccn la vorbirea
A:ltlrrripits ileiLtll dtri i'r;r7.rr.r.r ltt'r'ttttlLr'trttt.i\rllill{}p0:, l':lpit'llll{ii t)lllul obscend. E vollra lsrtdlir r-1i'spr'. i)
.ir'::itralii-irlc ('rr se insirtueaz.i in
P:irrrt-,r dial il!'tlilt {je;-ltrr: tl,-'lrtirrrL i\lirLts) {:.tl.c sr.l iritlli.gostr:ste de nrccanismui discur',sului rii arc rlrr:1'rt cclnsecinta accentuarea stirrii de
lrrOplilr \;r i!ilit1ilL, rtii,r.:itiiii iri .:\]rlr'rliifrli/ill)l(!(ris...ill\.ctifLtlrii.ai.i.r'liilrttl'tlli'ttittlittii slili. .,ciidr;re" in ini'erior, Dcscoperitir rJc'tinrpr-rriu de eroirl rornanului. c'a ii
ti.-'[,\cla lt\lill ri!iri\ili , i llri iil,lrs
tlttr' \;,r provoc;l lLri M.'in trrnpLil copilirriei o iLnLrrniti inhibate a.fimctiei
ilr,11[rtrc {'rr)]..rll i'.iti/':i ril{,'ll1\ illLIr.-'lrl,!rr', .t'i)cl il alrriiirea iiiiiltl-' !r:'r'rtrorii: ,,nLr a\icam rcel virlgarii curiozitate iingvisticii a copiilor de
glrrrr'l tr-.r !trr1)rL!rilir. Itr irririrrr:r ,r...,Llrl ,,rit i..(,ttsLltlit ll(:isolitl.jiil lrli lViarirl viLst;r lrrcn, nulnr1lizncarl sli pronrrnt anurnite r'uvir)tc, si acc-astl nu
i\4tttt.tr) tttt i'iit! ,irtt ittlt\t;.i r'.\rr'lt .-t:llttitti itlti t tlt t ti' L:tt!'r-ttq!itt:lr;' tt"
.,,ruut'i:rir.ln lltu'tt;Lfri .,r-ic,,.l;iiist.litz-li o sijtlc i-i'i lcte llltpt.lte lc (lcttiiorsa pentru cir ?mi interzir.;cl'ii pririntii, e i pcntm c:ii rni se pirrea ci iti cuvittt
,..i i-tiiiii.'Jll{)iiai;.t:iiLriiitliru ii !.1):ittioSLtitli. Dacii lYoli.r illl i!-t-ii'f iindrigostif
se ;-rfll r:eva L-r.l toir.ri t]aunit.or existenlei si fiintei inele, cevzi care rni
!nclepirta si nri {.r-;itlit in ceerr {'e eu rlveilln rrrii prrr in rriine, aceasti puri-
r1e inagin*l sii leiicutata i;l aittii. anr i't ic;:lt privaii (1r: ei;L.rlta iloasiL'i Lle iate ilri-a iill;t rrrplantati de marna cafe s-a aproplal cu stiiciune de
l'iinte !lmililr.;rnt li iil:it prir,ati dc rii:;clt|rirtl an)orus.;\nthr0pos' ili eopilul cc eram, ocrotindu-mii rle toale acele elemente obscene care imi
r-indul siir, e {juf irii,; sit i.1ji.:te acLril creator al ilcllriulgttlui, si odatit capei- provocau o spainii terifiairtl''" I{efrizul obscenitirtii si, odatir cu acesta,
bil di: aecsl;ict. pcrtttLtti cidJlia iill i',lous {rr rcprlti." rl rnultipiicir) la
n anurnitii prudclitir 1n uriinipr,rlirrcu cuvirrrtului, rtt-r vor intAlzia insi si-i
ili'",clr.il rilir:egii iti:tiuri. ilt cate se rr:r:isesi.e al(lilcolllitoilt, ca -cut'ie{-'t ct r.iescopere in cele din iu-m;i lui M. rlirrt,.lrrsrttuile ,.et'otic:c" 1in sens inalt)
ili:) r-r:1.1i,:r,:ilt si ,;:;r. tlbiccl i',:rtl":i'l;11. ii.ri'ilal-ill;.t iulelrlir.ir'"i pe ilil-rf ctr insusi rle discursului. Ele rctlrclintir lltnttt' rrlc ltutlorii prin care vitalul
.i gcridiriLt-J. 1,1'i:,i',,rciirtdll-l ,,i,-Lliti i;i riil']Flc'xi,ii 4trI1{)r(ls ile,Allillu)pos itrceurt:ri ,tti-si tlis'intu!c:e ettargiilc pttr Ltrttl,t,qit t' .r'i, in ac'elasi tintp,
rrr-isline eior.iul. otliigincir.;-1 pc i""Ji-ri.tq i;-L {.} i)d{-iepsilL:'i{Lrillpl;lr:1. prin ,\'d-.\t. pdsireze ,,tni.sterul"" deveirind ()l)ilc sl irrrlltcnetrabil. Si tocurai
rie ilarcil shir lt ar;i.lrr.rgiti1ce rtlre -i lr-,li;rsc lf ir'ii\illisii iritill. /rnthrol;os sc ,.irucXoar-ea'i va fi cea c;ue declanseai:li lerctia parlcrrrerului. ajungin-
inciriigr.rstestc ie i;iit,.: itirrt:,i. itr luiiiiel* ricgr;iclatc cle aettt-tl llle: cel{)l'
,-lu-se la o vorbire cnrlic;i silenti'rirsi. pe parcursul carcia liecare lasii
rlrurir pr'incipii (telrirrin iir rr)a:ii:{tii1i) c|:si ar ttr:bui sI stic cir ertrsul esie runilesia ci ar lua ar-:t cie rnisterul ceitrilalt: ,,De accca. l)entru multi
crlri.{a mLrrtii. u dili;:ihiiir;itri cr: 1i:rhuic sai glivenleze erostll inaleriai. vrolne, colegele de ia scoaiir rn-au port:clit Mlltul (...). ccca c:e nu mi
Cine vrca s;i tliiirii;;ii tttttttttt ilor itebLtit: L;i si reanrilrleasci lbrnla sa supirra, ci rtinrpotrivir, irni c:rea o bucurie ncinleleasii; rnirse piirea cit ele
initiali andr()ginicii si sir trrrdi rliti tlr.iii citrr aLre$l biLlt: suprt:t'n"' r\st
stiau de ce nu pot sii vorbesc".
curll se polte uedca. din prersiret.lit'i-i nlifultli lri:i:rictic, erostll leprezinti
Lul ,"flxativ". prin car(. spirlttll iAltilltopttsl c prirls in nlaterialitiitea 11. Pudoare si uhrccnilate
naturir rnl'erio;rl.e, echiviiirltti cu ltttttea inr;!.iildeitii' si a pasionalitirtii. in viziunea lui N'larin NIincu existi o pudoare a ftestului (proprie
mai cu seamd l'emeii), dar si o pirdoare a limbajului (care pare sit
Si, plecAncl de irir:i, romanlll lr,ri l\laiin l'lirrcr-r ilevine, ihtro pade a sa. apartinl indeosebi birbiitului). Fucloarea ,,gestualI", inscrisi in fiziolo-
un ,.studiu" al fbntielot rrlaladivcr ,:ie pasionalitate prin care subiecttll t93
ulnan isi accentueazl dependenta ile llatura inf-erioari. Obscenitatea
constituie, in aceasti {)rdine de idei. asp,*ctu[ ,,cliabolic" al sexualitatii,
192
gia naturilor feminine,,aristocratice", e pel'ceptibilI la nivelul matrrritate si prezintir nvantajul cir este perfect constientii de sine. l
Perechea de indrigostiti, .,trecLrtir tle prirna lincrete", clespre cnre se 11i
fizionomiei, al mimei sau al gesturilor si reprezintl in acelasi timp o
adecvare si o dilerentd in raport cu realul. o modalitate det'ensivd in vorbeste intr-un episocl al rornanului ilLrstr-eaz."L tocr-nai aceastir maturi- i
fata ,,terorii rnateriei" (care implic[ si paroxismul pulsiunilor viscerale: lale a Ttudorli; exolcizat de orice purrrisr.tr al carnalititii, discursul i
,,Virginitatea e un har si un dar. ( ..) in toate imprejur[rile. am obser-
vat pe fala tl-urnoasl a mamei o pudoare netrucati, plin care incerca sl auroros dobirncleste acunt inge'nr"ritirti rlc ..liilba paraclisiacf,", iar
ia contact cu realul gi si se dif'erentieze de el". Pucloarea distursuLui sernnul lui distinctiv cste discretia culc il ..tstornpeazi" (in conlilrnti-
tate cLl legile pasionalitritii,,de1tc)tcntlrc"). il rednce la un lirnbaj al
s-ar de.fini h rAndul ei, tot c'a o trutdalitate cle ctdecvare-diferenliere,
privirilor si al atingerilor aproape lipsrte clc nrrtcr.ialitate: .,Erau atet de
dar de data aceasta ntr Ia naturd, c'i lct limboj, clci ,.selectia vocabu-
larului nu vine dintr-o falsillcare a comuniclrii. ci dintr-o adecvare a discreti ci nilneni nu-i ohserva. Eir iir,ca ltirrul strans in coclite ca o
fetit[, iar el era deja sul si utcrrt sir rrLr rrc irrconxrcleze. Mergeau
subiectultri la propriu-i limbaj". l'at licentio:ittttea vorbirii dtroge dupd
sine declasarea sufleteascd, astfel incdt ,,igiena morall incepe cu tinindu-se de nrinir numai ciincl nu-i vcdca ninrcui Sc observa c:i se
cunoscuserl atunci. Ser priveau cu rnirarca ciL s-au intAlnit totusi. (...)
vocabularul". lmportanta pe care i-o acorcli autorul in IntermezT.o ll Li se pirea ciuclat ci au riibdare sir se asculte si nu se plictisear-r (..") Se
plimbau prin locuri retrase si doar isi atingearr miinile". .,Virilizarea"
acestei dialectici a pudorii si a obscenititii tine insl, in ceeer ce are ea ferneii si ,,euf'ernizarea" b[rhatului (carc refac in t'elul acestir imaginca
..stearsl" a anclro-siniei prin-rordiale) isi giseste asadar corolarul acunt
cu adev[rat esential. de o del)otentarc o ideii tle pasionalitote si, odatf, intr-o .,sllbire" a rniturilor in jurul cirola graviteazi perspectiva proza-
cu aceasta, la o reabilitttre u purudigtnei lott.itnnitr. Cici polaritatea torultri. ,.Depotenlarea" modelului faustic ditr Intermezzo I estc
Faust-Don Juan ni-r constituic dccit versiurrea .,mitcllogizatl" a tensiu- urnttttri itt consecintd in Intermezz.o II dc o ,,depolctttttre" a ontului
nii dintre eleatic si heraclitic, prezcntir in intreaga operl a lui Marin
Mincu, iar tlrama lui l;aust line, neindtios, ;i de fasr:irttttiu pt: care o pt;ionol (donjrrutric), o(estee descttperindu-si prmc'tuI de cont,et'gentti
in ,,Jiinttr lotald" (uclicd otdrogit'tit'ti1 tlin ntittl Antltrutpos.
exercitd asuprd sa modelul donjuanesc' ;i il far:e sd suJere tocnmi din
Utopia ..androgini", clin al cloilea lntcnna-.:.o, implicit o viziune
pricind cd nu este Don Juart. Reacreditarea unilaterald a paradigmei particr-rlarX asupra actului specular. Asl crrnr urn urirtat. ciiderea rezultii
in mitul helrnetic clintr-un nurcisisrn al derrrirrr.cLrlui, dar ,.oglitrtlireu
taustice printr-un ethos al depotentlrii (asa cum se intAmpla in pare .;it ltos'eda (itr uttcu.t'i tnd.turd ctt ,si st ritrau) dttltlu vulenlii u
Intermez?.o /,) nu poate fi, cle aceea, decit un moment pasager din plrannoktn-ulni", cit'.i, dacl. pc dc o pirrtc lL rlus la irrstaur-irr-ea setua-
litirtii si la pierderea stirii primordiale, ea inrltlicir, in irce lusi tirnp, o
miqcarea unei conqtiin[e nelinistite de propria-i polaritate, care nu anumiti dinrensiune ,,cierliurgicf,", ce se defincstc plirr ,po711lc cu
inceteazd. s[ aspire lao ,,reintegrrtre", pttsibilti, o(eusta, doar ltrintr-o
detensionare a antin.omiei. Astfel incAt, tocrnai in nurnele unei 4seme- .,sterilitatea" fiintei androgine. E,xisti. in consecintir tt oglindire
nea detensioniri, al cloilea volunr al rourannlui ne propune o reabilitare maleflcf,, o oglindire care pune accentul in mod unilateral pe adecvare
(asa cum se intlrnpla in nritul Anthropos) sau dinipotriv[ pe diferentit
a,,naturii inferioare" (donjuanice), legatl de al'ect si de instinctualitate,
recurgAnd, pentrlr aceasta, la o e,tic'd a pudorii. Ctaci pudoarea reprez- (in cazul miturilor ,,tcxtuale" dir.r Intcrmczzo l, ce accentueazd pe
intd o depotentare u.fibrei organic:e si se concretizeaz,Yaintr-o,,liicI de altcritatea imaginii oglindite sau scrise, care rcprezint[ ,,irealitatea
realului"). Dar existi si o oglindire bcnignd, care iruplici in acelaqi
sine" (pozitiv5, ca si tiica de Dumnezeu) care actioneazi ca o ,,auto- timp. adecvarea si dif'erenta, solidari cu ,,ntaturitatea" discursului
cenzurl" la care spiritul supune pulsiunile viscerale spre a palveni la
arnoros si cu ideea unci pasionalititi ,,slibite" t'are estontpeaiti
puritatea absoluti a discursului amoros: ,,Caut frigiditatea din
adolescenfi; aici seductia e un act pur din priviri. Nu vreau si mI grmtittt dintre sexe, reficAnd iuraginea .,stearsi" a androginului. Si
apropii altf'el de corporalitatea discursului amoros. Nu-rni este admis dintr-o asemenea perspectivl. tehnica .,fugii textuale" capItI in
Intermez?.o 11 o functionalitate total distincti in raport cu primul
nici un gest concupiscent. Nu pot sI-rni imaginez ci voi trece vreodati volum, c[ci ea se converteste, de data aceasta, intr-Lln discirrs amoros
aceastl limiti. Mi-e o fricl inexplicabil[ de mine insumi. Vreau sI flu care ilustreaz[ ceea ce s-ar putea numi ,,functia erotici" a lirnbajului,
intangibil. Noli me tangere". ,,Puritatea" nu este ins[ doar apanajul
,,frigiditXtii" adolescentine; dacf,, in cazul adolescentului, virginitatea r95
reprezintl un ,,dat" al vdrstei biologice, se poate vorbi, cu gi mai multf, 'ill!'F"*'
indreptdtire, despre o ,,pudoare educati", ce se manifestd. dimpotrivi la
194
unul prin excelentil vorbit, pe parcursul ciimia cuvlintul este inl'init nrai lrvocat cle Mari' Mincu se va carar:teriza prinlr-o arnbi_euitate carc
irnportant decit gestul: ,.DiscLrlsul lndri-!:ostit este prin excelentit c:onservi echivocitate;r cscntial;i a :scrierii. ,A,vdncl capacitatea cle a se
vorbit; nu ceea ce fac eroii contcazl, ci ceea ce spun, ceea ce isi spun". elibera c1e -,terorisrnul rnateriei"'. erosul se poatc transfbrrna intr-o
Avern de-a face cu o vorbire prin internrediul cirreia sr-rbiectul uman ia stiintd a corespondenteror si anarogiiror. a conexiunikrr univers.le,
act de propria-i fiintir, a$a cunr sc dezvirluie eain lirnbaj, dar si cum se inlemeiatir pe dinanrica reflexckrl specuiare. Lldci ,,oglincla vie" nu este
oglinde.ste in persoana partenerului ce joacl acunr rolul oglinzii insu- decAt una dirtre numeroasele i1.r.st.zc pe care le capitl in Intcrme.:.o
t-letite. lrr aceastl ordine clc iclei,,,ronranul pivcltant" tlin Ittterutt::ao I // obiectele prreaflcetcictcalrizjoacntuel,uci einllt(e)t'taejx'ntrgaer,laa'notcrleenleirdrn,uilnt mmaiisacbisirteraacte<J,e
se trutts.fbnn("1 acLutl intr-un .,rotttutl spectrlur" orgurtil.ul dupd prin- le-eate de
cipiul ,,spaliilor re.flectorizcttrte ", ce mr"rltiplicir. din unghir-rri cle constitr,rire a disculsrrlui nrrretir'. prezcnir oglinzilor scripturale. prin
reflectare diverse, inraginea personajului rnasculin. Privirea (scriitura) rurftlare, faptul de experienti cste riryoftat, aproape intotcleauna in
t'emeii nu este ins[ nicidecun nna neutr5; ea pare szi functioneze dupl hri M., la un,.bibliore'i1" incJ'rizabir, arcirtuit crin texte reare
j,rnalul
principiul stendhalian al ,,cristalizirii". construind o irnagine ideal- si imaginare care r,ultiplici rcfrcxele speculare. propunind ..r-[sfl-in-
rzat6. a birbatului, investit uu o pulitlte apropiatir de absolut: ,,el lasi geri" ale er-rlui in care sunt actrralizate nrultiplele iatente ale acestuia si
irnpresia cI e usor: lbarle slab, ;rarcl ar l'i intr'-un 1el de convalescentl. transfbrmr, in acelasi tinrp. ror,anul lui Marin Mincu, intr-un ,,rez-u-
bluza albd, cu rnirreci sullccatc si ticsclreiiLtir la git pare prea lungd pe
mat" al papirosferei, interrei;rt. crc clata acearita. pe dimensiunea ,,intcr-
un trup slab. parcii stcrilizlt. Nunrar nrcdicii salr iuf irrnierii mai degajit textuali" a prcidusului scriptural. Eserrtial .irmine insii faptul cr trinri_
din tinuta lor o astlel clc atrnoslcrir, caldir, uscatii, a-septice, un I'el de terile la ,.bibliotext" nu au rolul de a acc:entuir (asa cunr se intdrnpli la
ilnpondcrabilitatc. Dac[ ar bate o pali de vinl, el ar pulea zbura ca un postnrodernismului) carac,tcrul de
autorii asinrilati in general
fulg". Imaginca clin oglindi se interneiazl acum pe jocuI dif'erentei si .,rescriere" al operatiei de textr.ralizare. ci functia lor este una de .,.rper.-
al adecvdrii: ea ii permite personajr-rlui masculin sd ,se uutoltt'rcettltir ularizare", permitindu-i eului narant sI se recunoasci-i in cliversele
idnitnr-upnerasspeemcteivnaea.fecno'nLteeiixitn, ddrinitigeonsstiiutcn,ilereu1'nleuxiu,l,itslepaelcuallareudluoib"in,dcianrde,, ipostaze ale ornuhri ,.scris". printr-un joc al oglindirilor intemeiat intot-
deauna pe dif'erenta si adccvarc. Introspectiile ii scrvesc in asemenea
prin raportare la ,.eul real" se defineste ca ,,diferentir". Aceastl inragi- irrrprejuriri personajrrlui di, rnrtnnt::.) pc,t.l a,si crcscoper-i posi-
ne,,decorporaiizati" a partenerului constifuie. in acelasi tinrp, bilele ristiAngeri sr unalogii conscrt attr in ..irruzcul lilcr.aturii". intrc
ipostaza ,,a-sexuati" a acestuia; el redobandcste, in f-elul acesta,
care opereazi acelasi .ioc al corcsl)ondcrrtelor care rcveleazi conexiuni
simbolic vorbind, ljtatutul androginului pr-nrllirLliill" rlcvine obiectul secrete intre filele
unei pasiuni sublirlatc, plcsupuniii'rcl rr-.etirriicrl'oza .,obicctului acesta bibliotextului. Discr-rr-sul amoros a devenit in f'eh"rl
o ,,stiint[ a conexiunilor-". iar taptul de experienti capiti
sexual" intr-un ,,obicct ncscxual". Clonsticrrtizirnra .,dii'erentei" (si in echivalente (nu de pLrtine ori sLrrprinzrtoaie) in lLrmea flintelo,. ..iir",
consecintl a.,stirii idealc'" a r-rirlui) esle urnratar de o nriscare de,,ndec'- ceea ce eston)peazil dif'erentele dintfe lume si text, dintre obiectul
r,.rre",' aceastl ,,adecvare" e insi (in conforrnitatLr clr caracterul pur
oglindit si oglindr. Astf'el acutiz^rea pa.oxisricr a perceptiei devine in
lingvistic al discurului arnoros) ,.te.rtual.d", ea consti dintr-o nntlifi- cutare pagini din jurnalul lui vl. echivalentnl .,vrzului rnonstmos,' al
care a pattet'nului scriptural t'are isi pierde impetwt2iltttea si pttlosttl personajelor cara-eialienc, asociat la rincl,r sru cu acea .,dereglare
penetrdnt, insusindu-si ttt st'lt.imb unele ,,carut'lcre" ale scrisului sistematica a tlrturor simturiior" desprc care vorbise Rirnbaucl: ,,g"xlsti
feminin. Se ajunge astlbl la o sc'riiturd care constittrie ,,liuctul" momente cand in anumite locuri sufrr o stare ciuclati de rrticire: nu
dialogului tndrdgostit, la o s<:riiturd in cure se reg,dseste r:eva din
nrai deslusesc contunrlile obiectelor, nu mai dif'erentiez culorile, vocile
grafia.fiecdruia dintre tei doi parteneri sau, aqa curn spunea Gide sau materiile din care sc compune lunrea. Aerul devine usor,
(citat de M. in insemnirile sale jurnaliere) in legiturl cu coresponden[a absorbindu-mii brusc intr-o talie a realului ce se deschide chiar in
t. sa amoroasl ,,este a amAndurora in aceea;i m5surf,, nlscutl parcl din aceastr clipi inaintea mea. Atunci vdd si simt mr-rrrstruos. toatc
ea gi din mine". Nu este insi mai pulin adevirat cA o asemenea simturile mi se amplifici enorm dilatand dirnensiunile spatiului si ale
dragoste este intot<leauna suspcctf, de pervelsiune" ciici .,se las[ specu- tinrpului. E o deraiere rirnbaldianii, o <derdglement de ious le sens>,
lat[ doar din punct de vedere litelar". Astfel incit discursul amoros cur.l.l spune Poetul". Ace51 .1.]. al conexiunilor scripturale va conduce i
196 191
(ca si tendinta pnrtluorristultri ile a se iiutr)pcr-cepe prin ,,plii'irea inclri- joc pornind de la sonoritittiic ononratopeice ale h"ri lon Bar"bu din
gostitir" a partenerei) la dcscopcrilea uuui..ideal al eului" care (asa
poezia In tnemoriam (Cir-li-lar. cir-li-lailVir-o-con-go-eo-lig/Lir-liugean,
crurn aratf, Freud) e legat de depirsirea rrarcisisr-nului ,,primar", elcnie nt
lir-liu-gean). Ce inteles as prrtea si le dau'/" Dacir asemenea exercitii
eserrlial pentru inte legerea viz-iunii tlin lntcrnrezzr.r //, intenteiatir pe
mitul lui Anthropos care clescopcrea cauzele ..cidelii" intr-un .,act de luclice tin de gestica .,atlccviilii" implicatl in experienta actului specu-
narcisism pur". In consideratrile sale desple nalcisism, plrintele lar, alte experienle vor ducc dimpotriv[ la revelatia dif'erentei; o viziti
ia locuinta lui Barbu ii produce astt'el lui M. un nedisimuiat sentiment
psihanalizei arita astfel cir tbrrrrar-ea irnui ideal al eului reprezintir o
,.deplasare" a tendintei narcisirrcc, ce se realizeazi printr-un proces de dezarniigire. clci ,.vizLrina leului" se dovedeste o casl oarecare, ,,ult
.,legat de obiect" (idealizarea) plin care acesta, tirii a f i mcldif icat, este
proclus de serie" mic-burghez. in acelaqi tirrip ins5. personajr.rl lui Marin
augmentat si ini.ltat in plan psihic. Dczvoltarca Eului scria in acest
sens Freud - conslir intr-rl indeprrrtiu-c cle narcisisnrul prinrar si gene- 1\4incu descoperl acurn sirrgulitatea (si in consecintl unicitatea)
reazir totodati o intensl ilorirrtii tlc rcvcnire la acest:r. indeplrtarea se maestmlui slu, destinat (tocnrai prin acest paroxism al singurdtltii) si
rlmAni unul fiiri discipoli: ..Nlelg la locuinta lui Ion Barbu din strada
procluce cu ajutonrl cleplasririr Iibidclrrlui la irn icleal de Eu impus din
Davila, nr. 8 (...)vreau sir viicl iocul unde a tr5.it genrul; casa nu md
afar[, iar satislactia sc Jrlotlrrcc pr in realizarea acestui ideal. Eul a ernis
energia Iibiclinali tlistlilrurti obrrctrrlrrr, a,,sirricit" clin cauza accstr:i impresioneazl, clci mI si gf,sesc gheara leului irnpregnatl in
distribuiri, ..rcinrbosiitinrlrt-rsc" irrsa clalorrti rcaliziirii idealului. Clliiar aentl acestor camere ca^m$tepprctuarnstriinrte (e vorba de un spaliu comod,
dacl o parte a corrstiintui rlc sirrc rLrn;.irrc . pr-irnirr-ii" (rest al narcisis-
tipic rnic-br-rrghez). Sotia poetr"rlLri lr.r irre Lre s[-mi arate; cdteva romane
rnului infantil), o altr"L partc isi arc originea in atotputernlicia confiluratd
prin experienti (inrplinirea iclealului). Erpurgate de ,,tel.rnicismul" lor poliliste ingS.lbenite pe un rafi, in schimb irni spune cI Barbr.r lucra
excesiv, considelatiile lui Freucl isi gisesc aplicatia in .,r'nodclul spcc- intins pe o rini in pat rnai tot tirnpul. ct:ea ce md face atent. Nu iesea
decAt si se ducl la caf-enea. Prea nrultii caini din jur il satisflceau,
ular" cu care opereazX Marin Mincu in Interrnczzo ll, undc clepirsirea
,,narcisirnului pur" (adicir ..plimar") se realizeazii nu doar printr-o poate, imperioasa nevoie de af-ectiuno; ciiinii sunt, cum se stie. fiintele
adecvare (ceea ce ar presupune, odati cu asuurarea cleplinir a iclealu- cele mai fidele. Tr[ia cornplet izolat, sinrtintl rklrinta de a rlmdne mult
lui de eu, o ,.stazir" echir"alentl cu ..sterilitatea" tlintelor androginice)
ci si printr-o dif'erc'ntii (care l'ace si fie eonservat un,.rest" din narci- tintp aqa, apoi brtrsc acea intoar-cer-t: cirtr-c votba dt: lainir u unui prieten,
sisrnul primrr si lace prin urmale posibill alteritatea. izLr. iri(r-un sens
mai general, viata. cule prcsupune tocmai ,r clialecticd a ipseitatii si citre botul umed de creclirrta rrl urrrri crrlrrc" intcrrrcial pc accst.joc al
.,specularizirii" care presupunc (in velsiurrile saltr benigrrc) adccvarea
altelitirtii). In acelasi timp insii, l)rcrcnta unLri ,.idcal al euhri traseazii o
punte de legirturi intre perspectila clirr al cloilea Intcrnrc::.o si teoria qi diferenta, Intcnneztt // doblindeste , in valcntelc unui ,,ronrun pedu-
,,modelelor lbrmatoare", cale indeplineste o functie cardinali in opera go14ic " pe al cirui parcurs jocul cu oglinzile" devine o rnodalitate prin
teorcticianului Marin Mincu. Sernnificative ciin acest punct de vedere
sunt paginilc, destul de nulneroasc, din jurnalul lui M. carc sc ref'er'f, la ,
opera si personalitatea lui Ion Barbu. Pcntlu M. aceasta reprezint[, l'iri. care personajul lui Marin Mincu ia act de propria-i fiintl, perceputi in
doar si poate, un ,,reflex specular". care ii pernrite si ia act de un ,,ideal
al eului in care sunt actualizate toate virtualitilile h-ri creatoare. Astl'el unicitatea ei absolutl, pe cal'e i-o derzviluie de fiecare datf, revelatia
incit nu e nirnic surprinziLtor in faptul cir entul lui Murin Mincu ittter-
prele u:d itt artuntitt' secrcnte ala rontttrtttlui, lturtitura unui alter cgo dif-erentei. ,,Vocatia huliganicl" din prirnLrl Intermezvt (ce constituia,
barbittn, care are. bunioarir, noslalgia unei vclcatii nratcrnltlce pe care
n-a re uqit sI o cluci la implinire sau care se lasii pul'si simplu antreuat in f"elul sau, versiunea ,,vijetioas[" a actuhti pedagogic) se relaxeazi,
?si pierde din incrAncenlrilc nietzscheene, iar jurnalul lui N{. caplti
in jocr"rri ononratopcice, clesprinse din recuzita poeziei lui Barbu:
acum nea$teptate accente sapientale, intemeiate pe o moral5 ,,slibitl"
,,Turlugiu-burlugiu rnugur--lu-eur lo-9o-rogo leru-t-eru nrelu-peru nri
care, diminuAndu-si apetitul generaliz[rilor impetuoase se dovedeste
198
instrumentul cel mai adecvat pentru revelarea unicitltii, astl'el incAt
autenticitetea devine, dintr-o asemenea perspectiv[, simi!ilarii cu
caltac'itcttea de a scrie atele ,,diferente" prin care eul. norant isi c'erti-
licii dreptul la ipseitctte. Patosr.rl umanist, despre care vorbeam in legi-
turl cu Intcnnez,ztt 1, solidarizindu-se de data aceasta cu o pedagogie a
oglinzilol care antreneazd revelatia sinelui, Marin Mincu realizAnd in
acest al doilea volunr al rclmanului siu, varianta ,.textualisti" a
Biltlungsromarr-ului qi - in spiritul acelei ,,sapiente" goetheene care
t99
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Soviany, Octavian - Experiment si angajare ontologica
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search