planeazi difLrz in jurul prozelor sale .. situAndu-se aculn parcl mai mi.i;1cnl: ,,or-r{.ogenezei" si .,f ilogenezei": .,Observ cunr se rr)tunicste
aproape de Wilhelm X4eister dcrcAt cle Faust. per"rjuI acvatic si am iurpresia r:i sunt intr'-o cilitorie de Jules Verne.
25. .lurnaIuI ..carnaIizIrii" rt-'aIuIui !r* punte nu apirea nici un marinar. Vasul parcl este pustiu. inaintAnd
Renuntind la titulatura cle ".ronran", Intermezzo /tr/ se prezinti in singur, precllm in Olandet.ul t.brrtitor al lui Wagner, necondus de
schimb sub aparentele unui ,,jr,rrnal flolentin". construit dttpl acelasi nimeni, atras de curenti secrcti. MI obsedeazl culoarea care se inchicle
tot rnili mult" se schinrbi in l'ata mea, devenind violetd, un violet tene-
principiu ai fragrnentarisnrillui curc in opinia lui Marin Minsu - bros, de srnoall. l-)ar totul e nn ioc c-le nrr;r.:ii pc .rre nu pot sit-l lixez
precis; ea imi spune ci, cie fapt culoareii a rfunas aceeasi, un vcrde cie
reprezintf, una dintre .,lnetodcic" curc pot asigura cotzt rnaximii cle clorofilil. vital" ca o pulpir cle vitiL proaspirtl, expusi intr-o vitrini de
autenticitate a scriiturii. Asa ctttti cu nrr.iltii juste{e observa Ciahriel
I)irnisianu, peste filele accsltrj .jitln;ti crt ntiettes, unde notatia pare si micellrie, la Tor:ino'"" .,Carnalizarea" suirstantelor minerale se produce
Lrrmeze capriciile l'aintoasci ,.tttcttrorii involuntare"'. planeazir esenteirr concomi{.ent cu melutnotJit',p lurnini.i sctlare care r:upittd consistenla
tari ale unei senzualilirti calc ,.sr.:xttalizcitzit" aproape fiecare perceptie,
siingelui, iar peisajul nrer,literanean dob0ndeste acum violenta
aproape ficcalc ,,intoatccrc ir trccttt". ,.Aitrziv sau clit'ect - cr-rnstafa. in
cosrnarurilor sanguinare. erpriirri.nd,'intr-o deviilrnlsie de contraste
acest scns conrcntator-ul si uncori brLrtal de direct '- rel'erinta sexualii cromatice, pulsiuniie agresive ale materiei: ,,[,unrina rosie, r-eor.rici,
o intilnirn la tot pasul irr ace st jur-ual tlorentrn, ba putem spune ci totul reflectatii cle ap5. inir rirucslc fiz-ic si trebuie si str-iing pleo;rpele de
poate fi conotat sexual in paginile lui. (.".) Scrisul insuqi (scriitura) e dulere. Nu mi se pare un spectacol i;rea mitret: dimpotrivl, mI simt
un act de dezvirginare (a fbii albe), de rnactilare, chiar de vioi, execu-
cl.riar dezarnigit. De o par{e a vasului, soarele incendiazi apa, ticiind-o
tat cu un obiect ascutit (condeiui desigur')". Un asemenea mecanisni al si-si schirntre culoarca in cele rnzii vii tonuri: rosie, albastrii. verde si
toate acestea deodatir. Irnpr.csia prirrrii despre acea brutalI agresivitate
sexualizlrii (care se manif'esta, dar intr-o pastii mai trar.rsperantl, i'iri a materiei acvatice nri urnrirrc:ste cn mai multi putere".
,,lascivitatea" din paginile Jwnal.uiui .florentin, qi in volumeie ante-
26. Crepuscular si aurotal
rioare) tine, neincloieinic, si tle spet:ilicul spct{iului m.etliteraneon, cate
itr asemene,. monrcntc, pt,:rsiina.iul ltri Marin MincLr rcsrnte ..r'irul
'' asa cum alirma subiectul narant comentiin<l o observatie a lui Ortega crepuscttlar". cale se iLsociazl c:u e\rocrarea .,mtrltirrrilor l'urnicl-
y Gasset - e solidar cu o .,civiliza{ie a ot:hriului" cireia i se refuzl acce- toare", a gral'ernelor ce concentreazd o uriasi energie clecreativl,
contJrrcind la iinihilarea lLrrnii in scriitur'it. cici an.rurgul rcprezintl
sul la conceptual. E,sie vr,rr'l-ra despr"e un spatiu unde punc:tr-ri rie pomire prin excelenti ..ora incerti" a tertualizf ii. Acr"rm ritnrurile vitale se
incetinesc pini aploape de colaps. iar slarco setni-lelurgiLii n rtpr:ra-
al actului cognitir,' il constituie ,.itnTtrc,siu", aglutinarea policrorni a torului .scriptural csle un prtlu.tliu al mortii, care tttarcheazi trecerea
tle la luinea ,.realiilor" Ia li.rmea ..direlor" s;crise, sintlronrLtl ".carnali-
perceptiilor pur scnzorialc. Ploz.aturi.tl va invoca si cle data aceas[a zirrii" putAnd s.l sugereze, cu ega[[ indreptltire. corporalitatea exacer-
modelul experientclol goetheenc], periplul slu italic eLpirAnd dintr-o batd a semnulLri grafic: ^,ln r:irrier,r crepuscularii, soarele pirtrunde prin
asernenea perspectivl, ca o .,reiterare" (,,rescriere") a cAtorva pagini hubloul carnerei mele clu: la pensiunea San Gallo si niii lovegte in somn
ilustre de tribliotext. Ca si pentru Goetl.te, pentru atltorul Jt,rrnalului
- ca de obicei ferr:struica-hublou este deschisl - dindu-mi aceeasi
Jlorentitr, contactui cu spatir"rl rnediteranean reprezintf, o moclalitate cle
evaziune de sub tirturia fonnelor conceptuale. cle trecere de la regirr-rul stare ciurlatl cle slibrciune. Olir:iit incerc. nu pot si r-nI ridic si si
.,mediat" zrl reflerivit[tii la spontaneitatea intuitivului: ,,Avea clrept:ite inchir,l: simt o toropeali llrila. pri:cLlm nti-al pltrurtcie niste gAnginii
Ortega y Gasset s[ refuze categoria conceptului pentm spatiul medi-
teranean. Noi stmtem aici depozitarii unei civilizalii a ochiului care obscure in oase si rni le-rrr vliigui. topindr"r-le sotriditatea pin[ la a
doar lotogratiazl irnpresii rizlete. Toiul e prea frurnois pentrr.r a mai fi
intrerupt de analiz[ si meclitatie. Paradoxal, Gocthe a cobordt in ltatrir cle.veni o masii gelatinoasd carc tremilri la orice nliscare; in singe irni
ca sI vad[ idei". Astf'el incAt pAni si ipostazele cele mai pure ale circrrlI parcl gogoloaie nrli nritt :;uu ntui ulari, ingrosindu-nri venele
materiei minerale se ,.carnalizeazi", c5.pItind consistenta tesutului virr, 20r
in care se rr-ranil'esti un inepuizatril potential enelgetic. legat cie
200
si umflindu-rrii varicele de pe picioare. ca si citm ar fi nlste cipusi ce doar',rl ..',icuitate"" O asetnetrea,,orbile" poate fi tririti sub ftlnrt;r ttlit"a-
s-au infipt in carn* si din c0ud in cAnd ar vl'ea sd spargl pielea, s[ iasi coirl;ri, ca este.,un inten-uezzo de tticere. ciind orbilca vede din sine ceea
afari si si unrble in libertatc (.. ) M-a pototpit o toropeali lesioash care cc rrLr este" si condr,rce la conversirtnea scrierii intr-o sitprri-gtatle crte are
nu nri lasi nici sI nri riclic. nici sii gindesc cu vigoare si si aiung consisten{a ,,petelor" de lurninl, la o experiere nentijlocitd a ,,lurninii
transcendente", pe parcursrrl c.1reia ..subiectul tttnan ,,vede" ef'ectiv, in
rational alunecoasa stare de slibiciune. Stiu ci totdeai-lna apusul soare-
spirit goetliean, ..tiparele etente". ..Mi sirnt o clipl ca si crttm as fi in
lui sr-rrpinzindu-mi doulind, irni provoacii reactii ciudate ale corpului Partn.ros si as ntai fi vlzut toatc acestea si le-a', il mai scris odatll liara
- un fel de degradale'. dit.ninuare. recluctie a unor orgalle si o incetinire, iesincl din tnare si o secet'i ttevlzLltii seccrirtrcl a treia parte din recolta de
restrarlgere a l'unctiilor lor - ;i arn nevoie cle un efort enorm pentrLl semne a rniracolului l-enornenic. in chip fatal, fEri ca eu care scriarn sii pot
a-rni reciplta starea normall". ,.Riul crepuscuiar" este asociat asadar lace ceva. <.leoarece luclurile krate hrcrurile astea se intiptuiser[ dcja qi
c:izr.rseri in spatele retinei mcle si al auzului tnett, in abisul nedif'erenliat
cu prolif'erarea iiutarhicl a nlaselor viscerale care se produce - ca la lon
Barbu - sub actiunea ,,ulnbrei", a ,,anti-soarelui" ce guverneazil rever- al uitirii. Acum qi pururea, totul este scris 5i airi citpXiat in aceastl clipl
sul scriptural al realului. lar spatiul meridional pe care il cir-cumscriu bila albl a pecetii slrite a lunrinii transcendetite si am oririt nemaiviizAnd
paginile .lunalului floreutin va fi unul in care lucrurile nu t'eprezinti ce am scris pe aceastl fbaie stearsir".
de'cdt .,acciciente" ale lunrinii solare. apocalipsul crelruscular (care
corespunde cu ..stingcrca lcalului" si rrasterc:a universului scris)
avindu-si reversul in explozia aulorali a rlsiiritultii, c6nd lnmea se 27" Atraclia cltre ab.ject
infltiseazl (precurir in cosnrogoniile neoplatonice) ca o emanatiune a
prinoipiului luminescent. ApogeLrl si declinul solarititii constituie
astt-el nrontentele de sistoli si de diastold ale unui univers ,,pulsatoriu" Avenlnra italici din Intermea.zo lV se vd desflsura prin urmare
gspg- posedd aspectul ,,alveolar" al sirului grafic, e o scriere cosrnicf,, o clupi scenariul unui mir solar c'.are transcrie momentele de plenitudine
texturf, de lumini si intuneric: ,,Tot ce se intAmpll in jur - viata asta a clar si stuirile de ,,cldere" ale utrtti spirit ce- se nutre$te din substanta
mea care se colrpune clin goluri si
plinuri * este uluitor si in acelasi solaritilii, una prin ercelentir tlttali. calc posed[, aliitLrri de puterea
timp ireal, lipsit de orice logici. Mi se pare cI niinic nu e mai proiund genninativii a luminii aurorale si encruia rtitricilttlrc r lircultri inlemal.
decAt rls5.ritul soarelui vf,zut de aici de uncle mi aflu, din acest punct ,Astfel incit spatiul rncdilcrarreitrl piistlcazi irl plginile .lurnulului
strategic ctre unde lumea mi se propune obserr,ratiei rnai conc:rete, mai .floren.tirt intreaga aurbivalentl a Isarlil:ulLli harbian. iar subiectLrl
amenintitoare" in concretitucJinea ei materiali. in flecare molnenl se pot narani triieste aici, in egal:r nriisurli. fascillatia luminii si a tenebrelor.
ridica la orizont niste insunnontabile dileme sau niste mari prornisiuni, vocatia iniltirrii si a ciiclerii cee.a ce tace ca una din ..tentele principale
dupl cunr se prezinti rislritul soarclui tisind clin marea ar,ta - al cirei ale -frrrnalului {lorentitt si lie atracli(1 Perltru (lhie(t care tine cle o
tdrni, aici unclc suntem este cutleiLrrat muzical, pe ne:vii:rutr:, in timpul cmuntitd .,impudicitatt:" u <;ttrporaltLlrri; acesta este ilLltarhic, sficieazir
aurorei de acum, cle zbomri iuti de rinclunici pe care doirr le presimt, din vak'rriie ,,diur-ne" ale rationalitiitii. asctrncle o deborclanti vitzilitate in
fbsnetul mai iutens al aerului sau din umflarea imperceptibild a valurilor, carc este parcd inscrisit insisi fbrmula secrcl.ir a vielii" c:rercitintl prin
cind in adAncuri trece arhetipal un stol de delfini atrasi citre liinn de unnare asupra spiritului faustic uria;a fortii clc sedttcfie a alteritltii:
veghea mea matinall, ca o continnare ci lumea exist[ si-si continuS. ne- ,,Nu $tiu de ce tin s-o intilnesc pe Margarefa von Kraus. Cred ci niit
stingheritl penplul cotidian - rirsirit asteptat de toate fbrn'rele existente afrage aoea senzatie nedesltisiti de nrister si de oroare, precum se
?nt0rnpll in ronranele gotice (...)
pentm a-;i manit'esta forta semnil-icanti". Asa cum se poate vedea, liDneanfatuptl.,dei-aRmaic"l'rIrzeu. te nttltrele scris pe
un afis ce anuntl un serial c'rotic. vorba de filmul
ris[ritul nu are aici doar valentele unui eveniment cosrnogonic, ci posedd,
irr acelasi limp. dintensiuniLe unei ,,setnioi.e"; sub inrpactul luminii auro- in care Craxi-- si antura,jtrl siu riecinat --isi prr-rnroveaz[ arriantele 1si
rale. lucruriie dobindesc o tratlsparentl superlativii cir.re f-ace inteligibili, amantii), dAndu-le catc ttil rol prizirrit, iie o trivitrlitate oribili. Am inte-
iI fulguranta rnil'aculoasii a revelatiei, iclenfitatea lor metafizic5, astf'el les cI este, oricutrt, c:eva destul d* di.rbios. tlar'. probabil 4in x11;16:!ia
lrcntru abject (care ne reltuglrir in mod rniriiic, cum sustine Juiia
inc6.t nromentul de climax al racliatiei sol;ue va avea ca ef-ect ,.orbirea,
nlscutl din nepLltirLla organului viznal de a scruta nretaflzicul, perceptitril Kristeva in ultirncle ei studii) am tinut si atn neapiirat nntrliu'iti de tele-
2CI'2 20"1
fbn al Margaretci (nuinele este predestinat laustic, dtipri curn vom Antifaustlcul ti
vedea)". Fascinatia pentru alr.iect i'a li sclidari plin urrnare in Personajul e aqadar Ltn cxperirnentalor ai abjectir:i, care isi asur.r"r5 1
lntc'rmr:7.?.tt lV cu prez.erLtele.fentinitdtii. rnlelic:r,, recluctibile in stXrile vegetative ale unei existente pul tnrntalice ?n virtutea unui
arhetipul stinrei, sirenei sau cipcluner. ce intrtchipeazl energiile patos antifausfiLr {.re il deterrninl si resping[ orice demers cognitir,..
vitale iesite de snb conlrolul polului r"atioual. \'ia.ta care prolif'ereazd orir:e foiml de tlanscendeutiL. fixindu-se intr-un orizclnl al ncrni.;locitu-
lui unde vi:rta se nianit'estiL cloar in materia pulsiunilor viscerrale: ..Anr
asernenea unui tesut canceros, ajungArirl la un trtaro.xisnl (e o impin.ge
cdtre Ttroprin su unih.ilt.tre. Sindron.r apocaliptic, nici vorbi, nu doar ?ntcles cil el lace de fap{ lrn pact antifaustic; el e irnpo{riva crunoiLstcrii.
liindcI clLrce la instaurarea r,rnc-i ordini ,.mafriarhale' a ,.iortei" care irr-rpotriva oriclrei transr:r'.ndente a fiintei. Dacii ii:rsului i s-a rnenit un
re1'trzi ,,fbrrna". ci si pentru ci tine cJe un fel de ,,r'an.ceriz.are" a Jihrei destin tragic, prin iurpliclrea in efbliui cilLiti'rrilor, iatl c:ir V. vrea si
li/nfu:, personajul care inlruchipeaz.i cel rnai bine acest .,cirncer" al
dovedeasci exact contrariul: nu e vorba cle nici o cirritare, nu eristli nici
viului liind ciesigr"rr Veteanu. .,anirn;,.Iul bolnav" care ,.suferi de exis-
tenta", converlindu-se intr-o .,rnraginc r,rc .r .'ufcrintci": ,.L,-am v[zut r"ul titanisrn al cr"rnoasterii. indiviclr.rl nLi vreil si cunoascir. nu vrea sir
pe Vetcaru azi. (..") N4-;r uirnit s;r constat r:i a criipiitat chiar o intensi
actic..neze, nu vrea sir iubeascii, rlu vt:ea decit s[ sc intoarci spre starea
umanizale; nu nrli a.,ica cicloc tcce l'igurir alrstr-actit, inghetatd, epurati de l-ribernare aninialici. si-si nege acele atribnte care i-au tiicllt llc
gri:ci si ai'irlne enrfalic nriuunitia orrului. El, Veteanr-r. stie sd se tlpunii
rle orice aiectc. ci ric l)r()l)uncu lilcralirrt"rrtc ci.r ulr sclnn al suf'erlntei tuiltrcr ii.]estor clisee si, ?n nrod progralnatic, isi construieste o figuri
aproul)c triviirlc: sc obscr-vli l)illi cclrivoc ci c r,ur animal trolnav care abjecti; nu numtri cl o construiesie dar o si tr[ieste, si-o asumir cu
cclc a.iulur', ca tirrevr cllc suleri de cxistcntit si nu mai poate sd
ascundir nrlladra criurcrnii ce il clevoi.eazl''. Ciipitind corporalit;rtea cleliberale si n-r tr"ansfirrmii in masci tragicii". Abjectia redeflnindu-se,
de clata aceastzi, cii.ept. I'orrnii, prin excelentd, a antifausticului si, de
excesivir a seninului scr-is, personajul lui -lUarin Mincu .re sitLteo.zd [tt aici, atraclia exercitatil ariupra personajului faustian de cltre propriul
slu negativ. Clci Veteanu iirovctacl o fascinatie aproape religioasd,
ttfLrra lintbalului, tlincolo suu dincoace rie tliscurs (ttdicd de ,.fbrmd")
tinzAncl sI se transforme intr-o ,,idee" vizitrili, percep[ia senzorial5 a cipirtAnd, in ochii naraitoltiiui tlin l;ltertrter.:o /V, proportiile unui
personej rnitic, ale unui ,"ztrii ri.istuinrli. cobor.it din altl lurne, din altil
,,ideilor" (caractiristicl spaliulr-ri nrediteranean), dovedindu-se acurrl pianeti, din alti erii". l:il posr,:di rLicri autbivalenti spccif icir sacrului
perl-ect izomorf;i cu actiunea de scriere-citire implicati in actul textu- carc atrage si terurizoazl in egllii nr;"tsuri. Locuinla sa este plasati
alizirii. gVteiitnetaarrudedisap-rs-uiretra'Jnesltbtl t'aput'itute ,,gimnit:[t" tle e"tpresie, intr-r.rn spa{iu care arc iL}ate atribule le uaiurii ,,netextualizate", de unde
irnagine lipsesc orice semrre eie civiliz-aiiei. el provocAnd, de aceea. o senzatie
posedir rra propriul corp intr-o acutl de periculozitate. Aici sc tac simtite ef'ectele unei vitalititi paroxis,
tice, conti:rindu-se irnaginea LrnLri edcli de o deconcertanti sdlblticie,
.,animatii" a indicibilului, a stirilor ,,pure" ale= tlintei. pc c:u'e lormele
devllmlsie cle materie llorali si csente afiodisiace, care se r--Dltstituie
mediate ale limbaj'.rlLrr (trarrscendeiitc rostiril ca acl) r'ru fae der:it si le intr-un ,,text" ilizibil, cle vrenie i:e corporalitatea in exces reprezint6
caracteristicir Iurnilor scrisc: -.imcdiat, intre cas[ si stradi cresteau
conduci la alterar"e si clograilare : ,,Veteanu cste r:hj;:r inlrLichiparea
cele rnai ?nalte tut'e cle liliac tlin zoni - aproape o plantatie - care in
discursuiui nllll - ce nu poal.c sI se cxprimc ca sir nu n;riitl, de aceea
primdvarl unipleau sti;,lclii de un mircls puternic atiodisiac; erau tule cle
nici nu trf,ieste ceea ce per.rtru altii este nomral, el ne rgll orice nonna- litiac de rnai nrulte soiuri: liliac alb, liliac albastrr-r.liliac rosu inchis.
litate. optiind pentru imperativele unei instanle ncg-rriv.:: a n!r se liliac cu f-ioare bituti (...) Atractia {lorilor de liliac urma, de fapt, altera;
comporta civilizat, a nu ilvea nici c identitate sociall. a nu comunica in fala casei lui V. cresteau, tot siilblticite, toate florile si plantele cr-rlti-
vate cAndva de mama sa: zambile, viorele, crini, crizanteme, ldrriiit[,
cu nimeni, a tr)ii dincolo de orice conventie - impot.rivindu.-se falsi- panselute, ghiocei, brebenasi, izml, micqunele, musetel etc. (...) Aceste
flori qi plante erau nipidite de o vegetatie luxurianti; iarbir inaltd si
ficirii de orice natulii ar t'i aceasta - si eschivindu-se brutal in fata arti-
llcialului. V. - cr.l toate aceste intcrdictii ale comoditdtii ce singur qi-a 20s
irnpus - se inclpitdneazi sd trliascd. sii sfideze toatc conventiitre civi-
iizatiei si, redus la celi: rnai crincene lipsLrri" s[ nu moar] numai pentru
a dovedi cit se priatc. cir individul se poate sllstrage angrenajului social
si cI l)umnezeu il tirre si il ocroteste - sau dimpotrivt-i - pentm a sugera
c-it de nedrept este el insrrli. Dlinrnezeu, cal'e l-a creat in batjocuri
pentlu a-l sLrpune ia cele rnai degradilnte probe ale abjectiei..
2(j4
birlf,rii tiense in cat'e lrutrai sii clrlci orilarcl pi"l o l'rrcitsr.:,1 tr:sloasii sall 29. Cunoasterea pfln diferenti
sir te irrpiedici ilc urr slrpc". DupI cuir-r se poatc vedea. teea. (e :;e opune abjet:tului (stc ouro-
in aceiasi tinrp insii. in concorclitnti t:u ..cancerizarea" libr-ei vitale rnlul, rategrsrie a cretitiy.irlttii. fnustiel.?p, ciit-e tc_-rtualizeazf, natura
devenind prodnc[toare de cr-rlturij Iiir nar.atom] tlin lriir:rnt:::p lV
ce caractcrizelza lunrra ah.icclirlui, ei:acerharea vitalititii provoacir in posedir acea clualitate irrterioari (prezentir in toare ciirtile lui Marin
cele din unn:i lLlnslirrn)iuca spasnrurilor organice intFo descitrcare Mincu) care face clin el r-rn s:Ttirir tturrtrul (urlicd Lr.n hrrno fctttstit:u.t)
.fitscinut de ttbjectie, pe crre nu u l')i)atc experit clatoritil uner .,cenzur.i,'
paroxisfir.:ii tlc l,gi"esivitatc. iul lr.r'r,'srrl di: viu;a tlutt: lo ot'utttulareu. ce nu apartine ?nsi, panitkrxal, ..instantei mrtrale". ci colpului insusi, e
uttrti i.il itt.t l){)renlidl d(.\'lt ut tn:, i1stl'ei ittcit V(] tcanu va citpiita inscrisi in codul genetic ca , ccuatie biologici. Hxperienta alrjectiei e
atrii-rutr.:lc rrronstr-ului urrtropolug sau ale varnpirLrli-ri itt care se
strlns corelat[ cu tribulatiile scxLrale ale onrului donjuanic pcntnl care
conci.ctizeaz:i aspectclc rriirriciloarc alc atr.iectiei: ..Nin.reni nu l-a vitzut lumc'i. dobindesre aspectele unui gineceu pr.4rr-rlat plini la saturatie cle
girtiiiclu-si ceva cle rnincurtr si irui hiirruit ci era un adevirrat monslru. prezentele leminititii .,a1"{ecte" ctrre poseclit ace;r liberrate tt.,i.rli ce-l
translormi pe Veteani: intr-un personaj aproape divin. lf,ar nr-r e striinit
aclici un vampir. ;\ccristri l'lnlczic iugr.rhri ne era alimcntatir si de
nici de patosul cognitiv al splitulr_ri faustic, pentru care se converteste
disparitirlc'destLrl dc ilc.:vcrrlc irr rrcea pelloadi.r iiiior copii sau f'enlei in otiiectul unui acf de cunoastcre, cru atAt mai mult cu cAt omul fhus-
tian al lui Marin Mincu este drrblat de un Don Juan potential, ale clrui
despre care sL' spr.lncu cu irrr lirst rirpitr tlc o nrlsinir ncaglir a Ltnor strrlini
manif'estlri sunt lipsite insii clc ac:ea candoare pur anirnalii ce il tace sii
Lrare sc ocrrpi cu lrlirelr tlc sirrrgt'. Sc llLlrLtlli ci \'. ltLc o groepl aclincii i se opunir esentialmente lui Fai"rst. Astf'el incit coboririie in inf,ernul
in rrri-jlocrrl r.';urtcrci l)r rl t;lr(' t ornttrrit,r !l()riut-il L'tt ltlnieil sultlerailir; abjectiei (consemnatc pe pat'cursul Jurnalului floreutin) vor fi in cele
cllirtorcste irr lrrrrrt';r tlt'tlrrrt'olo. tle ri, ccl e iltit de ntttrcilt'$i cle urit; ia din ulnrf, experiente lausrice s;i nu cionjuanesti (vor f i adicii acte cle
cunoastere). care ii revclear:i Prot;rgonistLrlui (via negationis) tocnrai
irtltxrlct'r't'ir tlc rrrrrltr ii nrrtrlrr ttnttt't!c llirrlirtt pr:1atii sr pe rniiini. S-a incompatibilitatea de ericnra (iintrc rruroral si abject, dintre destinLrl
nriLi colptirt:r1 cli ur- 1i c.lt'n'olrLlrrr dc rirLhvrrr; cincl,a l-ar I'i vilr-Lrt in cirni-
creator al lui Faust si ;rcce.sul iii tilr'pitLldinc. clrre nLl ii ester permis
tir sirplirrtl nrolruirrtcle proaspitt acoperite pentru a-si glisi hranl".
Re vcndicAnchi-se de la arhetipul nritic iil cipciunului, dar si al decAt lui Don Juan. Asl sc lacc cii'iir Interrnezzo lV se configureazi
clivinititilor chtoniene, carc- rcgentcar-ii pil-rtc irnplriitin subplmAnteanl rornanul unor experieltte ri1)tiLril in:.,,rlite, legate de atractia pentru
rilr.fect, o atractie L'ut'( nu tlepri.seste insd rticiodatii t:cl.acterul unei
a umbrelor si bencficiind in acelasi tinrp de o inepuizabilii vitalitate. tlorinle, aspiratii ,tttu turio:.it.iitl. :\rti'el Margareta von Kraus este
personajul se nrelamorfozea.zir astlcl intr-o imagine colporalizati a f'emeia ce ploduce o atmosl"erir dc rrrister si oroare, pe care M. o
vietii srirprinse in dspr'ctL-le slle parrtloxulc. intelcasir asaclitr ca r.r intdlnerste intr-un decorum ce :iccentueazi aspectul ,,ireal" al perso-
najului, cbci acesta se inscrie in clrtesoria f'emeilor bidintensionale
tertsiune iiltre pu!siu.nile vitale si itnpul.riu ntortii, intre energiile asi- (adici ,,scrise"), e vizibili cioar din prolil, apare si se volatilizeazi
aproape instantaneu, l:rsirrti irr unna ei doar un reziduu scriptural (o
' rnilatiei si cele alc dezasimilatiei. Dc accea el se situeazl sub sen)rlul ,,dArd"), apiriind ca o replic:ir sordidii a Ntargaretei din F-aasr." ..ClAn<1
une\ !iberriiti u.bsohte', legaie cie sirontzrneitatea si imirrevizibilul plas-
am deschis ochii, am simtit ca cineva este foafte aproape de mine si mI
rnelor biologice. devenind .,antinloclelul" prin erc:eleritI" deoarece priveste cu insistentl, ca st cum ar sti cine sunt. intr-adevir. in lata rnea
viata nu poato ll redusiL la o ..sclrernii" cle fi"rnctionarc: ."El optase se afla o f"erneie inalti, infi.surati intr-un lel de pAnzd c1e culoare
pentru o libertate ahsolutii, cee:r ce ii adirccra antitrralia si blarnul tllturor.. deschisl, ca un sari, care-i acclperea aproape intregu-i corp, ceeil ce
Optase sii se comporte invers, in opozitie cu normele sociale comunL- m-a izbit a fbst faptul ci-si ascundea complet f-ata sub o plllrie imensd
(...,i l$i asuruase un rlltimodef in sensul apro;rpe gregar si reusea si i'ie cle soare albastr[ (reductibilX - n.n. - la simbolistica petelor de
admirat prirr recul inr:itin<J slrada iiltrcirgit si nrediteze asupra ciilor de cerneal5)... Nici n-am avut timp s-o vid bine si aerul a absorbit-o
reaiizare a fiintei; existau in noi tclate acele precepte aurorale care 201
conduceilu la ar-neliorarea conditiei ulnane ca uu r.:orolaL al civiliza{iei
$i culturii, dar iatl cii se putea triri si asa"
206
hulllav, liisrirri,iu-nrr ll ciiili,l,,' tr).'i!'liilll ri.it'liLll ri.l.{Li(Lr)lrt"r- lit 1.tl':"iilltili: tll Piata Domului duce, prin .jocul nrctalbrizdrii (ce substituie - asa cunt
cirpa. LtLi llt:tt rjii:il; ririor atrilf ilis :-il ;.1 lrtlcl iro.'till-pti(l-rta'lll"cl1lt',U,,ul1eltLtrridrrart'
acer nu f;lilirzeZ.,4ptrrrrr.L ci ririslt.'it,),.I i,t spunea ILicardou - ,,apropiatLrl" saLr ..inclcphrtatul") la actualizarea unei
si ci secvellte de bibliotcxt: .,Mi-arn aclus arninte de Stendhal care, abor-
rrri-au irl1riclrl.lpIirl r) irnptt:sic de ireiti:llir: ("."1 I\4i-rinr (ii]l scillllil. til o-
clind cl milanezl, pentnl o lLvcrrriLrrir eroticir - povesteste chiar el in
l'illl. ch eu lir-'i iit: () \,riz!tsciri birrc. iiirltlci i:il pri\jea lllclcLl illir-o .jirrnalul siu - a trirt o dezagreabil:i rr-rsine si lnLltnc inhibat de nu stir"r
part*. (rlctitt(1ii-r-li Ltir p11)i'il ciilll \ril,l. fil si lutlt ii1 li Ulnliirit-o {lillc\/il
ce stare de timiditzrte sau de sprinrir r:i va i'i clcscoperit, nu a reusit si
si dt;i-c.lnt chlai sa ie iinpr.rn si,iirr r.1cs,.r"i*, antiinlllltil figt-itir acclc:i
r.irspuncll indatoririlor firesti cle arnant. in{rucit mernbrul nu-i intra in
frc:rs(,iinc rii iliLtl c!-tnt cra ii-nlrriicat:i . I)ircil ',lc;tlrlrI spal'ia[. al aceslci
irrriinir.i plinc Lle strirnielatc. frinlite tlrr siilldrrl spl'c;itltorepre/ent'ii'ilc erectie si s-a vizut pus in situatia de a se fblosi cle deget drept instru-
i-extului ('l!1r-a dat intliinire l)c tr\rl)lci. it:ll()lli;iiite dtti t':ih i)r-tn[tlLti... tiriment erotic; este intere sant cir Stenclhal. adaugd humor, c[ partene-
L)e c;bicei. t:iinci Yin ia Nlilarro irtti plrt,",r sri 1.ropot6'r;'in plclr-rret gotica ra, cu tot ineditul situatici. s-ar 1l sinttit perf'ect satisfdcutl". Ref'erinta
aSa flLrin(lSc cV t! l)utttrttt :;i sir illi JricrrJ sciita,r llritrtl'e lltiisiv*lc
la .;unralul lui Stendhal accentueazir c-onllzia dintre lun"re si papiros-
oLlloalle clolicc care llollLli('lrzit iltlt't tiitLrl r:lttc'-li-ltici. r'i'':ttet irrtcrttlitent ler[, deoarece ?mpreunarea ,.nefireascir" clespre care se vorbeste aici
prin vitt:ilirlr,: sttpctlr cttiotitlr: tic tltzclc s\)lrltlitli ct t-lrtii tl luttriilii strti:- evocA. in definitiv. transl't)rmarea 1'alr"rsului intr-un obiect de
Celiraiintr"i):,tin)voinlrtn(.ttlio1ttirtl'.i:il)le(r:r,'lltlt't.t.titttltltl:iLtttIlit:tt.t;tlttri-,l'l.r'"'(illiil:rll.ll;lliili''.lri1crUttlili"iiftltitei cti.ii:trs- inscriptionat, intr-un .,tri:rsor cle cllre" si, in consecintl, conversiunea
C()lilClA
pulsiunii libidinirle in inrpulsie scripturali. CIci (cititii ca .,punere in
Obiee lClor u1l itct llL'ccll{uui tlr' in-:itlit;l1r:. 5i1rr c '.lcttrrcirirc ,.le iirtltllsticul abis" a paginii dc jurnal cai'c o contine) aventura relatati de scriitorul
tcriliarrt sl Il{}(rtLtnl tlc srrrgittit gcttttl.il.iie ii. ,lvell} de a tr'lcr:, ln aceitstit
trancez nu vl'ea sI spuni decit cI. rafind experienta cu f-erneia realir,
adrliratrilri piLsrnl it jttmaitllul l-lolentill. cLl lill.y',lrrl.\li.t ttrliitt't'tirieurt. eul nnrant isi descarcir tensiunea erotici prin interrnediul actului de
L:4rs( teriaLtl !)t ltt (,\t'(s{i! r!,:' lunlrtr.-t t.(it'( t;!)('(f toli:r:tt;.ti utti\'(rtul inscriptionare. care conduce astf'el citre un orgasm al textualizdrii. ,,a
exl( rien1ei, creiltd sentlnle lltlll Lillci ,,lelisitltli oculte " ctrrc allticipe al;i
satisf-ace cu degetul" si ..a scrie" dovedindu-se astl'el perfect sinonime.
aparitia ,.unrbrelor": ,.Afalii, irtmitia soa!elLli trl-a iovit violeni in rctinit E.rperienta ab.jectului devina, pctrurtlo.rcrl, cturorulit (din moment ce
.- r'ste oru [l si soarele e i]proant de zenit. inlbriicirrtl piala intr-(-}
asa cllrn am vizut -.iurora este in lirnba.;ul ,.figurilor" textuale cu
rnaterie traltsrp;u"cnta'.:r cttrge ile ciildlrlaill si dcforltteazir l'igui-iitl care vehiculeazi romanele lui Marin Mincu. ec:hivalcnful operatiurlii de
llrllrne'. Ami;r;:a..tatiurstici" {nionteltt ai zilci r;,11c - il-1 trliditia rrredi-
semnificare), iar c'obrtrArtrt irt bol,qiilc trrrpitrrtlinii ure t u rcT.ultat (itt
Ieraneirrrir - f;tvorizcazit af eritia riilcL:1re1r)! ) f,s{e inSil. in ace lllsi tinrp" .r'Ttirit .faustic:) ,,tertuali:.ttrca nuturii". Senrnificatiile acestei pagini de
r.ln c,.rhivalcttt al .,ot-ci itlcclie'ilcsl)]c c;llLr se vcrbr:sii: iit l:'sr:ul dcsprt bibiotext devine si mai pregnanti prin raportarea ei la experien(ele
t(r;fLtd!i:.(tre,l*girlri cle dispol:rtia dl li gent:ta tL:xt; etl col"fslltill{.le ctl o personale ale naratorului. care se constifuie in secventele unui satiricon
r-ilSi'Ur-rr:tiOttiiliZ,'are t pctCOlttiil()1 Seii/!iliiiiC, cilrL- LtlnLrsc,ratlrll slirti Lit' textualist, circurnscriind trutts.fitrttnrect.fa.scinutiai pentru abject trt
acuilate er{acrrrb.rtii sau o acall!iie ictr.ilgicir. ca si d'*: .,lllater;ali1-area" potos auror(t1 si, oclata cu accasla, n.epulinto lui [;aust de a deveni [)on
luminii. ce pi.rtvoat:i abolilca reaiuiui -qi posil.riliti.itea Lransliit'ii itltr-l.tlr .luan. Cici - in poficla lehnicilor ..fragmentariste" pe care le intre-
unlvers trriclin'reltsional (stlgerat ile irllrginea l-eneii yizibile dgar din br-rjnteazii prozaton-ll in Internte:.ro. secventele romauului nu sunt
prolil). Avetn dr'a lace. in ntod eviderlt. cli tlll llldnrenl initr;.itie crLIe, citusi cle putin autonome, intre ele functionAnd un joc ai analogiilor si
sp[e deosebire insi cle secverttelc sirrtjlarc llin voiuntele prccedenlc. nu al retlexelor speculare intcmeiat pe rretafirri. Vorbind despre struc-
are ca obiect atit .,rnisterelc scrleril"' cirt rnai cu sciilnd abiec-tia (adicir tr-rrile metaforice ale romanulr,ri proustian, Jean Ricardou areta astfel ci
starea pur coqlorali a fiitttt-:ir.rr si a itierurilot) ce arunc:i o pllnte de aici actioneazl doul tipuri csentiale de rnetafbrl: metafora ordinald
iegirturl intre aversttl ,,realiilol si rcversttl siru scris. dezviluind rtu (adicl intAlnirea a cloul celule narative, un ,,aici" si un ,,aitundeva"
doar tr.rrpitudirtea corpltlui ierrrinin iellt tlc stlb cenzLlra ,.pudorii", ci si plecAnd de la unul dintre punctele Ior comune: unul dintre elementele
turpitudinea scrierii insist t'rrc- rrrllstittllL'.,corp" si tinde sI se lieclrei celule afectat de ascmiinare) si metafora configurali (consti-
contuncle cu pulsiunea ,,abjecl)i" a ffliiteriilor viscerale. Astfel ci, in
tuirea unei celule plecind de la schemzr alteia, un intreg sau o parte a
spilitul naratiunii ..pivotante" experiate in lnlernte:.7.tt.{, intalnirea din
organizirii fieclrei celule l-iind supus in lblul acesta similitudinii).
Metafbra configuralir joaci un rol important si in structurarea materi-
208 209
fl
alului ,,fragmentarist" care compune substanta Jurnalului .florentin: o ruptura dintre polul instinctual si polul moral, ci este, totodatf,, meta-
surprindem funclionind bunloar[ intre pagina dinjurnalul lui Stendhal morfozd, cdci (izornorfi mortii) ea reprezint[ schimbarea in altul, o
qi anume experiente erotice ale protagonistului, decelabile ca ,,celule" schimbare ce este intotdeauna (se spune in Eseul despre textualizare)
elaborate pe linia aceluiasi pattem configural. Excesul de materie intrare in impersonal, duce la dobAndirea Llnui ,'anonimat suprem", iar
corporald ac{ioneazl astf'el asupra eului narant, in cutare episod al
jurnalului,cu puterea unui atiodisiac, antrenAndu-l intr-o aventurl personajul devine ,,figuri" a textultli in care se giseste concentrat[
grotescl pe parcursul cireia autorul insemnlrilor florentine isi desco- intreaga concupiscenti a scrierii. In acelasi tinrp insi, aidoma lui
Stendhal, eroul lui Marin Mincu rateazl copulalia in virtutea unei
perX - ca si plrintele lui Armctnce - incapacitatea erotic[: ,,De la Titu ,,purit61i" pe care o poartl in profunzimea fibrei sale organice, in
virtutea unui ,,recul" al protoplosmelor care vin in atingere cu rdceala
urcl o femeie extrem de bizar[; e o tAnf,r[ moldoveanc[ dupi accentul pestilen.tialii a extincliei:,,Mf, comport concupiscent, ca pudicul Faust
cu care mi intreabd dacd mai este un loc liber in compartiment: este,
inaintea propunerii aclemenitoare. Dar, halt; sunt in pat, strAng in brale
tot comportimentul e gol. (...) O privesc. E intreagd numai o sferi de polipnl de carne qi stupoare. corpul meu nu are reactie. Efectiv, nici t'r
came, are o crupi irnensi in loc de solduri, picioare scurte si sdni reactie. (...) Corpul meu nu se sl'lpune. S-a blocat ermetic. Se apdrd,
enormi. imi vine s[ izbucnesc in hohote de rAs, clar nu izbutesc. intind cum poate, de impuritatea in care vreau s[-l atrag". Ca mister scriptural
mAna si, fIr[ s[-rni dau seama ce 1ac, ii ating sAnii; sunt pietrosi, tari, episoclul instruieqte in legituri cu esenta actului textual prin care (asa
cu sfdrcurile ascutitc impurrgind aerul cle sub bluza sublire. (...) Deqi cum observa teoreticianul Marin Mincu) omul isi comunici experienqa
aberant prin infbrntitittea lui, corpul ei exercitd o atractie bolndvicioasl
fundamentalX - moartea - abolind-o. deoarece aventura cu ',polipul de
asupri-mi; abandonez (irri dau seama de acest lucru, il constientizez
carne" insemneazl initial pierdere in anonimatul vietii universale (cu
chiar in timp ce-o privesc) orice principiu moral, orice pudoare, orice
intreaga ei incdrc[turl de turpitudine), rnetamortbzAndu-se ulterior
impuls estetic ;i decad inexplicabil in trivialul celei mai cumpiite
intr-o miscare de recul prin care moarted este neutralizatd, sau mai
promiscuitili". Corpul feminin, surprins aici intr-una din ipostazele exact ,,tinutd sub control", devenind obiectul unei experienle ,,de
sale cele mai abjecte, e o simpli masl de materie colciitoare care laborator" care tine de .f'enontenologia trtsd;i a spiritului faustic (in
exprim[, cu pregnanta unei veritabile ideograme, tntreaga trivialitate mod analog experieutei stendhaliene care dezv[luie, la rAndul ei,
a viului, ce stAmeqte repulsie dar si fascinatie; el genereazl. adevdrate sr.rbstratul erotic al operatiunii clc textualizare). in acelasi timp, ins[,
cAmpuri gravitayionale, adevdrate rete.le de energie vitald, are strania aceasti aventurl are un tAlc ontologic esential, revelindu-i naratorului
,,corporalitatea funciarl" a flintei qi, din acest moment lntermezzo IV
proprietate de a ntagnetiza, stArnind o dorintii cere nu e doar eroticii, dobandeqte (in pert-ectir consonantl cu decorum-ul itaiic care face
cdci, legdndu-se de aspiratia pierderii tn magntele Jierbinyi ale vietii,
pertinentl concretetea esentialA a lucrurilor) aspectul unei
presupune disiparea constiintei. u principiului de individuatie si in
devine dorinyd de moarte. Asa se face c[ in ciuda aspectului siu de ,,antimetafizici" care reduce existenta la viata fiustx a corporalului,
timp ce, prin contrast, spiritul (tPare ca o maladie a celulelor, ca w
caricaturi grotescl, aceastl secventi constituie o scenl de ritual dio-
,,cancer" ce perverteste spasmurile masei vitale, manifestAndu-se in
nisiac, dar si de liturghie scripturali, din moment ce dorinta de a muri ipostaza ,,dublului demonic": ,,Existd deci o entitate strhinl in mine, un
qi dorinta de a genera text se dovedesc perf'ect sinonime. Atraclia comandament abstract ce se declanseazi in situaqiile de emefgenl[, in
maladivi a abjectului (care {ine nu doar de opacitatea extremi a corpu-
lui omenesc ce inceteazf, cie a mai constitui figurarea simbolicl a insu- autoapirare, un observator pasiv al propriiior mele acfiuni; e ca qi cum
mi s-ir retrage investitura sacrl de cAffe o instan(d transcendentali
lui spiritual, dar qi de corporalitatea opac5 a scriiturii) conduce prin care, atent[ la greqeliie ce sivirsesc, intervine fdrl drept de apel qi md
urmare la elaborarea ,,dublului trivial", ghem de energie libidinald,
legat de volupttrtea regresiunii tn animalitate: ,Cu c0.t alunec mai jos redreseaz[, m[ pune adicf, in stare de tunctionare normald, sau mai
- iatd constat asta - cu atat creste stupoarea cu care md autocontemplu; exact mA impiedic[ de la o tunctionare anormalf,. in cazul acesta,
fac qi spun lucruri care nu-mi apartin sau, oricum, nu le-am mai flcut
qi spus niciodat5. Parci rnd dedublez; intr[ in roi un personaj trivial subiectul real devine corpul meu; el este acela care depisteaz[eroarea,
care s-a substituit t5.ri voia mea celuilalt eu, acela pur"- Aceastl imer- o comunici Ia sediul superior si se inclp5ldneazd sx nu efectueze
siune in masa turnicltoare a abjectiei nu marcheazd doar Spaltungul, comenzile impuse de spiritul meu malign. (...) iat[ o observatie para-
210 211
doxall: toat5. existenta noastri este corporall qi nicidecum spirituali. marinXresc pe care deslusesc cu greu cifra44, tdrl nici un nunte. Bat -
Spiritui e o anexi sotlsticatd, un ombilic ce trebuie extirpat repede spre deschide brusc.
a nu perverti natura umanf,, fixatS. in repere sdn[toase prin substanta ei negisind nici o sonerie si chepengul se Intru
fiziologic[. Perveftirea incepe cAnd aceasti naturX atinge un punct de
maxim[, atunci cAnd spiritul in exces neasi corporalitatea t-unciari a aplecAndu-mi sI nu mi lovesc dar, concomitent, mi ?mpieclic de prag
fiintei". Principiile ,,antimetafizicii" pe care o dezvoltl personajul lui
Marin Mincu qin, flrd doar qi poate, de o anumitl perc'eptie apocalip- si mh intind pe coridorul alunecos, acoperit cu un linoleum lucios, cu
ticd, ducind la inversarea raportului liresc dintre material qi spiritual,
cdci timpul apocaliptic se caracterizeazb printr-o cidere in r.r"rateriali- desene mari ce imitl marmura; simt un miros persistent de clorotbrm
tate care inhib[ orice aspiratie spiritualf,, el situAndu-se - asa cum arita care md sufbcl. M[ ridic si observ ci sunt intAmpinat de un cdine
Gu6non - sub domnia deconcertantd a cantititii.persper:tiva anti- negn-l ce m5. priveqte intrigat. Ea e in spatele lui". Aceasti locuinti
metaJiz.icd duce tn.sii si la identilicarea deplind dintre reaiitctte si scrip- stranie se inscrie, neindoielnic, in categoria ,,edificiilor textuale", iar
turalitate, al cdror numitor comun este abjectia, adicd existenta pur
corporald, astf-el incLt orice exlterienti care dezvlluie abjecqia corpu- locuitoarea ei are infbtisarca omului-manechin, pare un amesteL.
lui in ipostaza lui de entitatc stricl rnateriall va revela. in acelasi timp,
contrariant cle proteze anotomice, e, asemeni celebrului personaj al lui
si abjectia scrierii. intrc corpul operatorului textual si corpusul textului
Poe, c'onfectionatd ditt ,,bucdti", aplriind ca o proiectie antropomorfl
nranit-estlndu-sc o idontitate perf'ecti. Atrtrctia pentru abject
a produsului textuai, in ve$nica lui alcS.tuire ;i dezalcbtuire: ,,Ea apare
apartinAnd osadar de utopia apocalipticd a unei existente s'trict corpo- acum extrem de vie si de concretl (acest exces de vitalitate se inscrie
rale si gisindu-qi echivalentd deplini in elaborarea textului in accepli-
nu doar in reperloriul abjectiei ci apartii.re. in acelasi timp, ,,mortului
unea lui de ,,corporaiitate", operatiune care ia, in cele clin urm[, viu", ce incearcl si-si disimuleze nefiinta sub aparenteie vietii - n.n.);
dimensiunile unui exorcism, ducAr.rd la transformarea pulsiunilor
,,perverse" care se nasc din spirit si nu din polul vital (ce tinde - sub halatu-i elegant i se flambeazd coapsele inalte, rotunjite sculptural
dimpotrivl - sX-si conserve candoarea lui animaid) in act de creatie
de mijlocul strdns in cordon, ceea ce ii pune in relief bustu-i armonios,
plasat sub semnul auroralului. Ceea ce vrea si spunl cL ,,natura" (adici
,,insul organic") conline in sine virtualitS"tile propriei sale textualizlri tinisat de concavititile perf-ecte ale sinilor ascutiti". Aceasti t'eminitate
qi c[ textul nu constituie declt actualizarea unei scriituri latente. a unei
,,d6.re" primordiale. afisatd cu ostentatie trimite cu gAndul spre lumea obiectelor teatrale si
Episodul cu Margareta von Kraus este, la rAndul siu, elaborat dupl a simulacrelor, aducAnd suspiciunea protezei substituite organului viu,
acelaqi principiu configural ca si pagina din jurnalul lui Stenclhal, gra-
vitAnd in jurul unei expet'ienfe erotice ratate care isi pbstreazi insi (pe a acelei ,,cosmetiz[ri" caracteristice scrierii despre care vorbea
iinia patternului taustic) valentele de act cognitiv. Vizita in locuinta
Margaretei va alcitui astf'el materia unei pagini de roman gotic sau de Derrida: ,,irni reamintesc, instantaneu, in tin.rp ce-i apreciez corpul
paraboli kafkiani care deconcerteazi prin aerul siu de irealitate. irnbietor, cb asemenea sAni agresivi mai avea o colegi a noastrl de la
Decorum-ul sugereazb aici spaliul labirintic, care se numdri ca si
facultatea de litere din Bucuresti, care, insi, arn aflat rnai tArziu, nici
desenele de pe linoleum printre acei indici minimi ai textului despre
care se vorbeste in Ese.uL despre textualizare. Personajul e proiectat nu avea sAni adevlrati, din cauza unei operatii grave, ci niste tbrme de
acum intr-o lume a trapelor deschise spre ireal si a aparitiilor spectrale:
plastic si acum imi dau seama de ce aceasta se ferea, extrem de atentA,
,,Coridorul e fbarte lung si ultimul apartament e 44, vreau sX spun ci e
si fie atinsd, lie si in joacI, de vreunul din noi". Impresia de artificiu
ultimul care are inscris un nume pe ugX. Mai incolo coridorul e blocat;
md invArt un timp pAnI vdd o uqit[ camuflatX in culoarea galben[ a iqi atinge punctul culminant in momentul in care eroul are revelatia
privirii ,,lipsite de vedere" a Margaretei, care este privirea textului
peretelui - exact culoarea sariului Margaretei - aproape ca un chepeng
insugi, asimilabild ,,ochiului scriptural", prin care scriitura isi autoper-
2r2
cepe procesui propriei sale elaboriri.-in timp ce fizionomia, lipsiti de
expresie, a personajului t-eminin, trimite la rAndul ei spre simbolistica
mistilor, reprezentlrile antropomorfe ale artefactului textual:,,Abia
aici, dupi ce i-am inventariat curicis toate accesoriile, pot si constat
brutal c[ fata ei este inexpresiv5, chiar putin vulgari; birbie cam
scurtl si gr[sut5, nediferentiindu-se bine de gAt, o gurl prea mare,
rsuf,juatEprisnAtrnegecriaurainctmeroisdtiecxilaeg,e,mraot r(teuxlucei svuilud"e*fanr.dn.s)e, numf,ri, la rAndul
pIrAnd tocmai de
aceea decorativd qi artiiicial[, zigomii obrajilor cam accentuati,
indicAnd o specie humanoidi. nu prea evoluat[, iar ochii incolori, stinsi,
flrd afect, impenetrabili, inumani, d[deau senzatia c5. te fixau firi sI
213
te vadi". Ca qi .,lrumoasele firl corp" evocate in Intermezzo I, tia ci in corpul ei, care acum nu mai exal5 efluvii de senzualitate, s-a
Margareta von Kraus se inscrie in seria l'emeilor impenetrabile,
petrecut o substitutie a lesuturilor qi a pigmentului pielii, sub inf-luenta
apartine universului ,,plan" al mirajelor si al aparentelor. Ea e inconju- unor forte obscure, printr-o descensie bruscf,, pe scara evoluliei; imi
ratf, de o atmosl'erA difuzl de arftt)crotism, sugerAnd autogenerarea trece prin minte c[, tot asa, probabil, au arltat f-emeile cu 50.000 de ani
permanent[ a ,,retelelr-rr" textuale. astl'ei incAt aventura amoroasi va fl
ratat5 din nou, atrac{ia pentru abject purtandu-l de data aceasta pe in urmI, acele neandertaliene al c[ror erotism nu era incf, limurit;
protagonistul jurnalului intr-o lume a semnelor scrise, a cdror corpo-
desigur md refer la indicatorii senzuali, nerafinali qi nerutinati indea-
ralitate exacerbati mimeazi abjectia vietii pur viscerale. Secventa cAnd
Margareta priveste fiirnele sexy in care evolueazl in calitate de prota- juns. Imi imaginez generos c[, in acea epoci, din motive biologice,
factorul f-eminin nu agrea gratuitatea actului, intretinind doar strict
gonisti va reprezenta, prin urmare, varianta burlescd a actului de
acele contacte necesare pentru salvarea spe[ei, precum animalele care
scriere-citire pe care se intemeiazii productia scripturalf,, pretext al
intr[ numai rareori in cdlduri". Factorul l'eminin devine acum proiectia
,,orgasmului" textual, deciansat de viziunea misclrii fumic[toare a antropomorff, a unei teribile lorte generatoare, care formeazl in egali
semnelor care reproduce viermuirrla nrateriei vii: ,,Da, am omis sir
povestesc ci ea isi vcde fihrul in care este protagonisti, in timp ce eu mdsurl substratul energetic al rnateriei vii si al prociusului textual,
cinez; are o stare Lrsoarii cle cxcitar"e. nranit'estati prin gesturi reflexe ceea ce constituie un nou moment initiatic, consfinlind caracterul
ale soldurilor sau ale siinilor, prin icnete rnocnite qi incleqtbri ale
filcilor sau destinderi alc corpului, ca si cum ar trii incl o datd orgas- ,,abject" al viefii qi al scriiturii, asimilabil[, aceasta, proceselor vitale si
manif'estlrilor esentiale ale omului organic. in acelaqi timp, ins5, f'emeia
mul pe care il simuleazi fbcos in scena filmat[; filmul acela e una
este o intruchipare a rnor(ii, clcr trutartea reprezintd condi1ia pemici-
schiJezza, o inqiruire neintrerupti de rlpiri si fugdriri ale unor t-emei cu
pdrii dionisiace la procesele ,,metabolice" ale universului
corpuri infometate de spermi care scot gemete triviale in actul amoros,
(presupunAnd abolirea individualiei, a ,,formei" care line de spirit), dar
rostind tot felul de drigildsenii pornografice, menite si-i excite pe si al elabor[rii de scriituri, ce se intemerazdpe rnecanica abolirii realu-
masculii obositi de viata lor prea casnic[. Desigur ci Margareta este tot
timpul goali in film". Goliciunea f'emeii tine in acest context de lui qi, odat[ cu aceasta, a anihildrii operatorului scriptural. Din paginile
Jurnalului florentin nu lipsesc, de altfel, reprezent5.rile corporalitilii
complexul nuditate-nnarte anahr,at in Eseul despre textualizare: ,,putride" care devine ,,materia" actului de textualizare gi genereazi
multimea ,,furnicitoare" a semnelor grafice din care se alcituieste tila
lumea scripturalitltii apare acum ca o ,,tmpitrdtie a mortilor" cu cono-
talii discrete de infbrn tlantr:sc (prezenta cAinelui negru) si nu intArzie inscriptionat[. Acum./b^rclrtotiu pentru ttbject i;i ,q,dseste sntisfactia tn
sl-si dezvdluie propria vacnitate. experienta abjectiei dovedindu-se contemplarea lesuturiktr intrate tn putre.fLtr:tie tlin care iau na;tere
perfect izomorfi (ca qi in episodul cr"r .,polipul de car-ne") cu experienla
morfii. Cu deosebirea cii, de data aceasta nu mai e vorba de pierderea formele vermiculare ale grcd'entelor, experier"rfl transpusd intr-o alt6
in ,,anonimatul suprem" al vietii universale, ci de penetrarea intr-ulr pagini de roman gotic, ce prezintl certe similitudini cu episodul
,,madame Bovary" din Intermezzo I. Ea presupune, fireqte, penetrarea
univers al cadavrelor vii, unde ,,m[stile cosmetice" nu reusesc si in universul ,,labirintic" al textului, tutelat de prezenta mongtrilor femi-
noizi si saturat de reprezentdrile ,,colcdieiii", figurAnd nesf?rqita gener-
disimuleze in totalitate ser"nnele descompunerilor organice. Momentul are a protoplasmelor (semnelor), dar qi angoasa extincliei, de vreme ce
(dupi cum ne incredinleazi Durand) in aceasti schemi a animalit[1ii
,,cIderii m5.stilor" dezvlluie, in spatele corporalititii in exces qi a femi-
nitXtii exhibate cu ostentatie, .,nratricea textual[", aduce revelatia unui viermuitoare iqi g[sesc expresia tigurati aspectele destructive ale
,,erotism" strict tunctional, subordonat in totalitate ,,reproductiei" ce
timpului. Concomitent sunt prezente imaginile pestilenlialit[tii, duho-
caraclerizeazl textul in dimensiunea lui de ,,productivitate":
rile infernale care sugereaz[ (af1[m tot de la autorul Structurilor
,,Margareta (...) se apropie de mine; are fata invineqit5, ochii dilatati,
inconjurati de cearcdne negre. Nu stiu ce metamorfozd a suferit fiindci antropologice ale imoginarului) pdntecele (digestiv gi sexual totodatd)
nu mai e aceeaqi persoanl, fascinant de tAnlrf, qi de atrlgltoare; parci si, in consecin[5, v[ trimite cu gAndul citre r-necanica devoririi, soli-
dari cu prezenla ,,cdpcdunei" antropofage: ,,in noaptea asta insi,
s-a schimbat in intervalul de cind am intrat in cas5; scotAndu-qi masca traversez un cosmar terifiant. Se ficea cd eu mi llsam ademenit de
de pe figurd, a imbitrAnit brusc si a c[p6tat o alti identitate: am senza-
goaptele de nimfX sulemenitf,, ale sirenei din f-ereastrX, qi rf,spundeam
214
chemdrilor ei de catran, impins de nu qtiu ce curiozitate fausticf,,
215
cj
irnposibil de stipinit: acccptanl sii intru 1n curtea obscurl si bijbiianr -ele se intiebau proceclilnd ca doi oarneni de stiintd care se autosa-
orbeste pe un coridor infernai. in ale clrtri coltr-rri de sus se auzeaLl
fremdtiind lilieci si buhe" iar srib pocleaua de lemn, neschimbatl din crificri asupra canzelor acestor transfbrmiri si metamorfoze. voiau sI
veacul fanariot. rodeau cohorte cle sobolzrni, asteptAnd doar un semn
secret ca s[ se sloboadi in al'arir, pe ulitele pestilenfiale, spre a purta stie concret care carne se decompune mai repede, p6nclindu-se compe-
ciuma si holera". Locttitoarele labirintului sc:riptural, a clror carne,
parci mAncati de carii. reprodttce porozitatea hafliei, iin de bestiarul titiv, in pragul ultimei dispitte. care de care mai interesantl". Element
esential pentru gnoseologia sui generis care se vel.riculeazi in paginile
feminitltii maligne si sunt posesoarele privirii flri vedere a Margaretei JurnaLuLui florentin, cLtnolrsrerea cste si aici una de tip apofatic, se real-
iz-eazYavia uegationis, spiritul (solidar c:u valclie adLorale ale fausticu-
von Kraus. Imaginea vasulrli (care este clesigur un substitut al pAnte- lui) luAnd act de sine prin raporlare la acest ,joc" al nrateriilor colpo-
celui matern) face din cele dottir birtrine ce regenteazl peste universul rale ce isi exhibii acum infinita lor capacitate de metamorfozi
(amintind de prakriti .,cea juciusi" din intelepciunea hindLrsi
papirosl-erei ,.figuri" ale matricei textuitle. ale ,,fortei" ce di nastere traditionald) in calitatea lui de .,alteritate", iar acrul cognitiv se
sirurilor inscriptionale si in care se gitsesc continute virtualitilile ciesfisoari in mod analog cu instalarea Daseinului itr Lichttutgul
tuturor semnelor gralice: ,,deodati v/rd ci apar ntl stiu dacl emanate
heideggerian c6nd llinta se dezviluie (ascunzAndu-se totodati) ca
din oglinda vAnltit sau al-r iesit (iintr-o altir incitpere a acesttti spatiu ,,diferentf, a tuturor tjintirilor: .,Cr"rriozitatea ciin privirile lor era atit de
devenit bursc labirintic cloLrir hirtrine trtlitrcate de carii pe care iti dai puternicd, atAt de vie - 1-iind accrentuati paradoxal chiar de conditia lor
corporali, ajuns5 in t-aza de degradare maximl - incit iti conrunici
seama imediat cir. dacir lc-ai atingc, ai risca sir rfundi cu resturile lclr
peremptoriu cir nu carnel este aceea care mentine firul vietii nerupt, ci
iiagile, slirrirnate in nriini. l'rivitc din fzrtir, rtbservi ochii lor - dar nu inteligenta, dorinta de a qti inc[, de a mai al]a ceea ce se mai poate af1a,
fie si despre ultimul lucru ce te n"rai priveste individual inainte de a
e sigur dacl acesti ochi nu sunt cLulva dclar reflexele indeplrtate aie putrezi". In lurnina unei ase rnenea viziuni. aftctctia pentu abject are
altor ochi ascnnsi in apele stitute ale rtglinzii - atintiti pe fundul unui prin urmare virtutile unui cataliicrtor, ce provoaci o orientare a
vas negru unde urmiresc cu lupa (proteza substituiti organului - n.n")
subiectului cunoscitor cltre subsh'atr-rrile cele mai triviale :rle vitaiului
ceva foarte curios. (...) Iniruntru erau viermi sau larve de viermi, care unde nu se manif'esti docit actiunea ,.oarbi" a unui potential paroxis-
se inmulteau sub ochii tiri aproape instantaneu; dac[ urm[reai o larvi tic de energii, releviLnd. prin.jocul ,,dilircntckrr". solitudinea cle clestin
a onultti spiritual (care lrc vocrrtilr cLtlruasterri qi a act.ului c:realor) in
infim5, vedeai concret curn ii cresteau perisorii si, sub privirea ta, raport cu cl lunre a corporalului in excbs, a cirui inllatie hipertrotici e
rezultatul unui ,,cancer" ce il conduce cltre propria sa anihilare.
acestia se colorau in caf-eniu", ln continuarea secve ntei muteria cori)o-
30. Femeia,,sllbatic[" si femeia textualizatd
rall a ,,mistilor t'eminine" irece, la rAndul ei. printr-un proces de
Se poate vedea, pe de alti parte, ci lurnea abjectiei esre una f'emi-
,,vermifJcare"; ele devin acurn protagonistele"unui ritual ce evocl nind prin cxcelentS. fcmeia dobindind astf'el (in concordanti cu
schemele autodevorirrii si c:are nu este rlecit ilustrarea ..nimici" a
operatiei de textualizare, presupuniind serii nesfirsite de alcituiri si virtutile catalitice ale turpitudinii) ceva din 'n'alentele ..etern-f'emininu-
dezalcdtuiri ale corpuh.ri scriptLrral si constituindu-se intr-o parodie
sinistri a spdragntos-ttlui osiriac: ,,Ai asistat in continuare la un ritual lui" goethean. ale cirei ef'ecte sunt de data aceasta mai degrabl cle
macabru; bitrinele isi rupeau alternativ bucIli din tmpurile desclrnate, ordin cognitiv decat soterioiogic. Asa se face cI, in Intermez.z.o IV,
parc[ inadins desconrpuse si le aruncau vesele in acel vas pentru ca
apoi si priveascd avide curn .lcestea se transtormf, cu repeziciune in personajele.ferninine ttpar r:r:I trtrti atle.s ctr ni;te.fiinre (le ,,interrcgn"
plaurul verde al viennilor". Caracterul de ,,experiment" al acestei Itt cttre, gradtrte wteori in veritttbile .,ni,rtttri luuneopatice", abjectit.r
secvente, urmirite cu o ettriozitate aproxpc stiintificl tace din ea o si ingettuitateo coexistt't i.n nntl po(tte ilu neaprirctl ltarutloral.. Asa se
aventurd fausticf, (asadar un act de ctlnoa$tere, care evidentiazl autofa- face c5, chiar in ipostazele ei cele mai pure, f'emeia conservi, in
gia ,,fortei" iipsitc de .,forrn[", din care se naqte (in virtutea paginile romancierului" o inc-irrcitur:i de turpitucline demonicii. Dupl
,,antimetafizici:i" lui Marin Mincu) corporalitatea abjectl a vietii dar si 211
a scrierii ei: ,,Vezi, isi spuneau ele din ochi, de fiecare datl privindu-se
cercetltor si incitiindu-se reciproc, intr-o activitate, dacl nu intelectu-
alit, cel putin laborit.rasi, la marginile ltiintei experimentale: poate ce
2r6
I
consumal'ea actului amoros, ea imbekane$te subit $i poate sd dobAn- nasfe Lrncleva in partea internr a corpului, poate in ficat sau ir.r fiere, o
senzatie care nu poate si aibir nici o legdtur[ cu episodul acesta la care
deasc[ 1'acies-ul teriomorf al ,,harpiei" (ipostazl a clpclunei), eu particip doar printr-un intermecliar; prin dublul meu de care rni
folosesc de cdte ori am nevoie ca sb pot sd vizionez cat mai exact
devenind de o violent[ pe cAt de intensi pe atAt de inexplicabil5, qi intAniplarea". in ciuda virtutilor sale benigne, abjectia (ca orice phar-
actionAnd ca un pachet de energii destructive, ca o dezlln{uire oarbi de makon care provoaci iesirea di' sine a subjectum-ului uman) violen-
teazi fibrele suf'letesti, poate provoca asupra acestora leziur.ri
for15: ,,M[ impinge violent, aproape md arunc[ din pat; rf,mAn f[rl
dureroase, mai ales atunci cand capdti aspectele satctnis'ntului (care
reactie, nu stiu ce se intAmpli cu ea, este pentru prima dati ci o vid
astfel. Are ochii congestiona[i, obrajii i s-au invinefit qi toati tiuntea ipnrsienmrnieualzfc,o-ncae$apuctumdeairnittaeiiHguegno{dF).rieDdisripchoz-itipaotseanttcatrneiacdriaul.ufbi natneiimi asel
este ?ncretitl de riduri dese, pe care nu i le observasem pdni acum; o concretizeazd sub ,forma grcttescului care duce la bagateliz.areo actu_
url ineversunatl i se citeste in priviri. Nici nu vreau sf, recunosc cl lui amoros, devenit obiectul cleriziurtii ironice. Daci apropierea erotici
aceastd scorpie, aceast[ harpie, vdrsAnd fbc peste mobilele si c[r1ile se intemeiaz[ pe un limbaj .,gimnic" e un dialog al corpurilor care
paqnice din jur, este aceeaqi femeie pe care eu am imbrlliqat-o, de constituie in viziunea lui Marin Mincu ,,natura,, neperveftitl de
toxinele spiritului personajul ferninin introduce in miscarea acestui
nenumdrate ori, in acest spaliu numai al nostm, gindit qi construit de
limbaj corporal hiatus-ul nrscut clin constiinta Spartungului di'tre
mine, precum Uiisse. numai pentru noi. In tin'ip ce am aceastd spirit si corp, pe care il dezvdluie facultitile',,reci" aG inteGctului: ,,Ca
niciodat6 se comporta intr-un mocl ciudat. in loc si fie atenti ca de
nedumerire l[untricd, mb uit la ea si vird c[ este b5tran[. '.". In aseme- obicei fatr de timiditatea corpului ce se simte in f-ebrilitatea cu care
a$teaptd atingerea cu corpul siu, atingere ce de flecare dati a irnplicat
nea ipostaze, t-emeia este purtdtoarea lirnbajului ,,abject", un limbaj de un anumit ritual de cunoastere reciprocf,, intr-un limbaj corporal
imposibil de translat in cuvinte, ea se retrage in.ioaci clin bratele mele
o trivialitate extremf, care actioneazl asupra eului narant ca o emisiune qi cu misciri feline de risfht si pisiceal5 se cluce in dreptul o-ulinzii spre
de particule contondente, iar f'eminitatea se dezviluie ca o alteritate a-qi observa in treaclt sAnii ;i partea cam ingrclsatl a f'eselor. Nu ini
vede sau' mai exact, corpul ei se prcface ci nu are habar de asteptarea
absoltrtl, partenera e ,,str[ina" prin excelen{6, care contrariaz[ prin
dezllntuirile sale de agresivitate verbald ce au ca obiect corpul blrba- corpului meu. Dar, de fapt, si'rte totul si ceea ce vrcl se inscrie intr-o
inscenare de nrai inainte premeditatr, la care md siieste sr asist oripi-
tuiui: ,,Nu te-am suportat niciodat5. Am trdit doar in imaginalie. Nu lat. E un qantaj scArbos, sau e o forrnl saclici de a pune ta proUa
rrbdarea mea printr-o torturf, planificat[; ea are constiinti cle aceastl.
esti decdt o bestie. Un hoit putred exalAnd un miros ingrozitorl Orice
intoarcere ritualici a corpului meu crtre corpul ei ;i aturici intdrzie,
cuv6nt al ei se materializeaz[ qi md izbe$te fizic; corpul meu se
cutremurl la fiecare silab[ pronuntati ca qi cum ar fi criveiat de o ama.ntl, caut5. pretexte pentru a bagateliza momentnl si a-l inscrie intr-o
rafald de gloante. M[ uit la ea ca la un obiect strdin care nu-mi
intdmplare^vulgari, 1a nivelul unui simplu act sexual. aproape
apartine, ceva care meriti toat[ atentia intrucdt nu este un lucru ce se animalic". in limbajul mitologiilor textr"ralisle aie lui Marin vtincr-r,
diversiunea satanic;. a personajului f'eminin are aici toate conotatiile
revel[ cu uqurintl si oricui; imi asmut antenele si pdndesc incordat sl unui act sinucigas, izvorAt din dorinta paroxistici cle a-si priva
partenerul de ,,proba ontologicl" a contactului fizic, care ii reveleazi
vid ce tip de reac{ie voi avea, sd v6d ce voi face, sd vld daci voi mai acestuia ,,ah-rnec5.ri ascunse de atorni dintr-un corp intr.-altul', si se
inscrie in orclinea unei gnoze pe al cdrei parcurs .,carnea sfaraie si se
fi capabil sf, exist". Asa cum e lesne de observat, contactul clu substanta ?nfioarl metafizic, cerdnd si primincl confirmarea puritltii spre care
aspir5.". Manifestare narcisiacr, niscuti din sentimentul paroxistic al
violentl a abjecliei se converteqte din nou, in romanul lui Marin autosuficientei in ordine ontologic[, actul specular e in acelasi tirnp un
Mincu, intr-o gnoz[ faustici, iar rezultatul acestui veritabil ,,bombar- 2t9
dament" este anihilarea simbolici a personajului masculin, ,,sparag-
mos"-ul ce duce la trezirea ,,dublului" care vegeteaz[ (asemenea
sar:pelului Kundalini) in profunzimile [esutului visceral, ceea ce
subliniazd incd o datd valentele catalitice ale abjecqiei care declanseazd
dispozilia de a textualiza (ea imbr6cind ipostaza ,,fortei" ce aspir[ la
,,formd", aspiratie care presupune ,,textualizarea" naturii de vreme ce
,,dublul" invocat in acest context este dublul scriptural, ipostaza
,,scris[" a personajului masculin: ,,Mi dedublez instantaneu ;i a$tept
ce va face cel[lalt care vid cd este acum pasiv; vorbesc de acel
alter-ego al meu ce nu se grXbeqte sI spuni un cuv6nt, nu schiteaz6 nici
un gest, pare preocupat de ceva interior, urmireqte o senzatie ce se
218
suicicl alegoric. intemeiat pc izomorfisnrul clintro a tl nlorl si ii fi oglin- autonoml a lor si si-ar fi rnanif'estat chiar aceastii independenti in Ii
virtutea
dit. Pe Je altd palte, el nlarcheazit insi (in analogiei impactul suf'erit". h,pisodul cu E. r'eia. in recistru,.l)ur" experienta cu li"
ugtin,lr-t.^t.1, treccrea f'enreii din ttniversul empiric in planul semnelor Margarela von Kraus. punctul de convelgetrtd al celor douh episoacle illr
sJri.e, ea cipittAntl acttm evanescenta fantotnelor scripturale 5i faci- rli
(care se raporleazl asttel r-rnul la celirlalt prirr intemtediul unei metafbre
titana'orpiruiia biu'baf ului de a o .,textualiza", iispitatie cleterminatf, de ii'
erotice in inrpulsie tertualit: ..in acelasi timp. ordini.rle) este senzatia tle .,viatir indr:penclenti". autonornl in rapclrt cu
tr.a'sforrnarea pulsiu'ii oglincll inri spuner ctt totttl illtceva: stitt ce I
irnaginea reflejctatir in restul corpului, a unor fiaglncnte de anaiornie ferninini. in virtutea ,i,
na.sratei^frt,ireduett.lanutriIinneil,mteaicuinntoesrecsdeeazaltijlotacutilmspi ,cdaatrlnialutll-cgdernsttcasep[prdoattler'azn-ud unei viziuni care privilegiaz-d ,.lbrta" in detrirnentr"rl ..lirrmei". Aveni
tucigltclare din ochiul retlectat (rletamorfbz-at in ..ochi de meduzii" care de-a f'ace cu exhibarea inrpudicir a vitalului in ipostazele sale anlorlc. iil
ifinrtanneuircbhsxa,lucltiosbcurrcittiarpurs.ll.tliri.i-nnroseavncnsnaii;eb.riilnfrurecia.ai.s)oltt-Snizrailtinciran'irlctlm.ieirnortr.in.nrr)ivpcrct.pilualutlalivzlialurliuaritril'.iira.icha;tcorcsepcenlatesicccdpctealeucannrlunltilcrsrrre-suAtp:cziunrttcir'clvtniiiitrilirerrlitencr.nt.aelgeliisciniidclrnteeihilnnonitmidcltlr'aioliuubscilrruoiirscpmlc:cidaiptuietoe'osracsiscctriueuaelnialns(tatlipih[slcneeataneirnasvlusmaoizcrntpzl.'icauiiesMnjluuurardlbIlii pur energetice, cu un ltybris rrl ,,fortai" cilrc provoaci'r rniscarea de
.i"p"t" nrasinii de scris, corpul ei se est()nlpeazi qi scap de obsesia recnl a blrbatului, cuplins de un ..rirr.r de l'iati" (a cirei intensitate ,tl
torturii cornise asupfa mea". C'ontnctul cu lurnea f'eminiutii abjecte
atinge, ?n asemenea secventc-. parorisnre cu rreputintl de suportat) in LI
necesitllrrinurtnare<linparteaego-uluinarantoatitudinedef.ensivir. sensul cel mai propriu al ten'nenulni. Acest riiu prezinti sinrptonralolo-
iL
Co.puf ieminin e incircat cu energii destt'uctive' genereazi un gia stlriior cataleptice. produce senzatii de sllbiciune si zinretealir.
.suul*leptte.s*ti.aRl Jgfo'elriicniculun-isi,ealaclcreorippurlivEemlisitleieic'leintetrrm-oinpirargeilnadxadt'eeajulr'inbarel locer 'i,
declanslncl reactia del'cnsivir care supraprure acullr peste imu*ineu
constituie ,,rescrierea" aventurii scriptrrrale din lntcrmerz.o 1. naratorul fenreii reale inraginea spectrului (adic[ a,,tbrmei" deposedate de iorth) L
care posedi puritatea sLrperlativl a mortii. in consecinti , naratorul tsi
vaSubstittlidedataaceastaatratotrliat.enreiiscriseprinceaaferiieiiin va imputre un tttbu al priv,irii, care e vulnerabill, se poate incirca de I
carne si ozlse, carc pt-rse<li materialitatea frustrit a,.realiilor,'si sfcrneste
energiile clestructive ale colpului t-enrinin, producind relaxarea fbrtelor ti
injuruls[ucinrpur.iillltgneticcearePr()Voit.it-ttottlentedetransd
interioare ale per-sonajului masculin: ,,... rnentineam prudent toate L
raporturile mele cu ea intr-o perspectivi evanescenti, aqa incit, in ceea
ce mI priveste, fclrnrele ei pirgr"rite aplreau irnaculate si pure. Da, iatl, tl
aceasta e explicatia! b. nri se allta literalrnente pure, cr-r figura ei
"nricoiioi.dda,tir..pNcu: 1s1.tiguoadlicr. ce nu ptltealn sall nll voiam sir mi-<i ilttaginez rotundl si restlictivir, prccr.un rnatlorrclc lui Perucino. cI rni se pllea un
De altfcl nici nu inccrcattt si-i rrrvt-'stighez toate
adevirat sacrilegiri s-o privcsc sr cu ochi clc birrbat. Aveanr sel)za1ia
tbnnele, iln.oto cie cletaliile aparcnte ce se conturau sub vesmintele
comune. de liceancit (. '.) De exemplu rni se pdrea cd ntt mi intereseazl irninentl cir rlrice int.hirz-ncalir tlin partea mea ar fl rnaculat-o si
sanii ei, tlesi observasern in secrcit rotuniirnca lor de mer^e destul de
mari. Acea rotunjime enigrnaticir a sinilor lr-ri E' atrage rrtaglretic pe prclf'anat-o. Astl'el. cind ln-anr aplecat odatd sb-mi ridic stiloul, care-mi
joc tAnrpit prin care incer- aluneciLse sub banca ei. anr fbst foarte tulburat de carnagiunea rozl si
ioti ait clasd qi colegii mei inventaser[ un lor
cau sI rnicsttreze distantele dintre corpul $i al ei (...) s-o simtl abundentiL a pulpei; roclria clcr unitbrml i se frlsese mai sus de
corporalsis-oevalrtezecai-emirritate.Asas-aintAnrplatcaintr-ozieu genunchi si am fr,rs1 im;lresionat tcltal neplicut. Vreau si spun c[ nu arn
insurtlisifitrir-rrpinsctlputere.cat:rpultatviolentdeftrriaamoroasla putut sir m[ uit - adiczi nr-a apucat o stiire ciudat[ ca atunci cdnd ascul-
casooribnnlieeitigicnipilueoietr-tionrsocisslepiir.leAleinnnntsfrciunlsegianaateesntvdt-i-uetal-menseri--a-osaentcrrAaiennsctephisiiceclibup;rtmiasst iIsilnAco.anrvcpiilinrepedueuinst-lae.mrAelfatciu' unaacltvnliruipaatrnlonassdv-inoioaruttsiltll' tarn nrLrz,ici de Bethowe n si sincura reactie estetica ertr un fel de leqin,
220 o brusci inmuiere si sllbire a intregii rnele l-iinte - Ia rotunjimea
picioarrelor ei, la pulpele ei roze. dezvelite de o palnrl nrai sus de
genunchi" Md simteam ca un f'el rie profarrator nernemic si, din respect
fatl de n.rine insumi. rn-am ridicat repede sI nu mai vld ceea ce mi se
plrea negresit cii trebuie si riimiini cel mai urare secret". Neutralizarea
energiilor negative depozitate in corpul f'eminin, impune o urtd d
seduc{iei prin care natura ttutarhicci a pafienerei este ,,textuoliT.utci"
tn spirit faustlc'. Exist[, astfel, intotdeauna, la f'emeile lui Marin Mincu,
o anume agresivitate; ele emanf, ,,re!ele" de energie afectivir in care
incearcf, si-si prindi partenerul ca intr-o plasl, iar ,,organele" acestui
221
act agresiv sunt ochii (poserllnrl un ilr-rid anlori-)s cu proprietatea de a potolirea si reductia elanului de posesie detinitivi, in vecierea obtinerii
neutrlaliza reactiile c6 apilrare ale birrbatului) sarr zirril.relul in care este
prezent hybrisul lbrtei si care se manit'est[ ca .,dit-erentl", conf'e|indtr-i unor daruri rnai durabile. care sunt ale intelectulLri si ale artei discur-
iemeii ninurriai unieitate ci si acea autonotnie care se naste din exce-
sului. Si. poti si faci din exercitiul de seductie acea ocazie rard de
sul de viatir si coilstituie una clin mlrcile definitorii ale stiirii adecte: intetire a cunoarsterii - totdeauna in discursul amoros pulsiunile cele lir
mai ascunse ale inteligentei ti se vor releva si srult ilntrenate in act. iiu
,J]
capacitltile cognitive iti sunt actualizate bmsc de o motivatie mai
,.M[ privcste lumiloas[. ctl acc] extensie a ochilor cale expr"iini o adAnci - cind participarea individuali se d<tvedeste o tbrml cle
stare cle exLrltatie nutnai ti ei, indicincl illilltul potenlial de energie af-ec-
tivii ce se cleclanqe:rzi in ea cincl rni vede: e vorba de acea bucul'ie competitie agonici si o incoronare solemni a intregii tale tjinte,..
expansivir a ei, firi nici o motivare, o dilatare a pupilei inciircate de o
tensiune interioari jubilantii. Se bucurir interior cind ne veclem, desi eu Aceastl pedagogie ad hoc constituie o auto-fbrmare/initiere a eului
scripturant, dar ;i o acliune modelatoare pe care acesta o exerciti
nu-i ofer nicioclatir vreo ocazie concret:i pentrLl a se comporta astiel' asupra partenerei, sub forna unei maieutici annroase, care vizeazd
pur si sintplu bucnria aceasta e numai o reaclie a ei care o individuzr-
lizeazl, o scoate din anonimatul am<lrl, o transfornlzt intr-o entitate actualizarea latentelor benigne ale feniinitdtir printr-un exercitiu
autonoml $i o face s[ clevini o exceptic" Este vorba c1e ttn "meca- ii.omorf cu ,,textualiTa.rect nalurii" - Cici f-erneia este privid de autorul
nism" al seductiei cafe - spfe clet.rsebirc tlc strategiile cerebrale ale Jurnalului.florentin ca o sumi de potentialitlti a ciror trecere in actu-
e rnai curAnd o proprietate a alitate presupune, in mod necesar, actiunea modelatoar'e a partenerului,
miscarea de
birbatulLri - fuuctioneazi strict natural, provocind ins[ ea aseminindu-se cu o .,statuie incompletl" a iui Michelangelo. Ceea
aspirii sil f i{-r texttlalizatl' scriptural, prezent
materiei cc: ce ii conferi noi valenle contrapunctului si in
apf,rare a spiiitLrlui, pentrtl care urctLll amoros st1 sub semnul
.,cclnsumLrluii': .,Sunt contrariat <le acest fenomen sedLrctiv in eruptie InternteTT.o 1V. intrucAt, de data aceasta, nu mai este vorba de o resor-
persuasivl qi-mi rezerv toat[ retractilitatea posibiiX, pentm a putea sf, btie a celor doul scriituri una 'in cealaltS, nici de o virilizar-e a scrisului
mx apar de orice invazie sentimentali, indif'erent din ce ciirectie ar feminin in paralel cu euf'emizarea grafiei masculine, ci de o educatie
veni. be cAte ori ne vedem, striurile colorate vercle-violet ale pupiielor textualii pe parcursul cireia bdrbatul actioneazd in calitate de guru
ei se aprind <le irizlri multicolore, comunicancl ircttt intrarea in alertl, ce-si asuml sarcina ,,diri j)irii sprc arhetipal", cirliuzeste scrierea
adicl amplificareil tuturor mijloacelor cle semnalizare prin rnobilizarea personajului l'eminin cirtre proplia ci stare cle plenitudine: ,,scriitura
lor instantanee. M-a impresionat sI observ cum ea isi intete$te privirea, capiti ntarca autenticitirtii nrrnrai in act; in acele rarissime momente
care-si sporeste intensiiatea proportional cu combustiile interioare. Imi cAnd se proclami actul ca o plenitLrciine de pulsiuni diverse, ce se
place silcred ci acest lucru are loc nlttriai in prezenfa mea; clnrl se autoref-lect[ in metatext. O invlt pe M" cum se poate tinde spre aceastl
intAlneste cu alte persoane, apare distantl, circumscpect[' <le l^no stare ambigul, spre acest punct zerrl de unde incepe si se manifeste
orice posrbilitate de contunicare". autenticitatea (...) Trebuie s-o dirijez spre arhetipal ce intii aproape
pronuniat[ ricealf,, retezind
consecintd, acestul act de secluctie pur ,,irormonal" care tine de legile stereotip in fbnnele de expresie si se afld deja scris, deja manifestat; nu
viului, protagonistul ii va opune strategiilc reci ale inteligen{ei: femei_a este necesar decit actul re-cunoasterii si al declansdrii simultane a scri-
"pu,ur.p-ru.,.[lalaelirooublatudi isMtaanrilnei,Meinactuleboutitetlest,idirnavtdeteroalu$ptetpdttaeredae, existAnd'
a se lds.a iturii". iu acest exercitiu pedagogie. naratorul isi dezvdlrrie ;r,,;r"
,,socratici"; rolul s5u este acela de .,a mosi" scrierea partenerei, sti-
claci sedut:tia se defineste acunt, tn mulAnd memoria arhetipalLrlui (sinonim cu anamnesis-ul platonician)
posesia, si devine, la riindul ei' urt
substituit de ltropria lui absenld, care reactualizeaz,X pattern-ul unei glif'e originare, cosmologia lui
spirit brebanicut, prin opoziyie cu
act de cut'toastere sau, nni exact, o ,,petlagogie": ,,"'mai ales lite- Marin Mincu vehiculdnd astt'el cu conceptul unui univers ,,scris" in
ratura ne inval[ c[, cle obicei, etbrturile seducatorilor clasici se opresc totalitate, prodr.rsul acelei energii imaginative clespre care se vorbea in
la o singuri tinti: posesia. Dupi ce au parcul's un itinerar comun' Irttermezzo /. Nu e mai pu{in adevdrat insl ci dispozitia socratich nu se
trecdnd mai mult sau mai putin prin aceleaqi probe sau peripe{ii' toti manif'estI de la sine, ea este produsul ,,abjectiei" concentrate in tesu-
marii cuceritori ?si pirlseic obiectul qi o iau de la inceput' E mai turile corpului feminin, ca hybris al vietii/fortei, cleclanqAnd ,,vocatia
interesant, insi, si urmlresti intirzierea, amAnarea, diminuarea'
pedagogici" a birbatului, chemat si supund ,,natura" la rigorile
.,fbrmei".
222 223
I
Asa se face ci. alituli cie imagrnilc t-emrnitirtii ab.iecte' cartea realitlti esentiale, inscrisi i' crlrriciratca si'ilor, (...) corpul ei fiind
tubular si plat precuur acela al in-qerilor. Iltii cir, probabil mi-a lipsit
prozatorului r-:uprirrde reprezerrtlri irle f'erneil ,.textuiiiizate". la care
tlrice pulsiune eroticl. in e ce rL e e () Pt i\ l.|,tc. Pcntru ci arn decis instinc-
fortele oarbe ale vitalulUi s-au lnclal]torfozat sub ac{irtnea nrodela- tiv, undeva in subcotrstient, ci ca nrr poatc Ieprezenta <lecAt o fbrml
toare a pe1so1a.illui masctilin i1 etiergie ,,tb1nal[", in sr-rbstratul intenr.rediari intre prototipurile c:elor ctruir scxe. un hermafioclit pur".
energic al ltnet ..s1r-ucturi". lJna dintrcr accste ipostazc' feminine este I\'litul androginiei prirnorcliale. prezent siin Irtrrtrmezzo II gr:erneazi
regint, iil -lurul t:ir|eia romanciernl construieste o intreagii mitologie a asadar nrecanica actului textual. t,rr ..rc,qinti" (rpore, ln aceastd ordine
arl'retipalulr-ri: .,... o vicl venind la capiitul peronului. t'naiestuoasf, si de idei, cct o.figurri rtntntponnrfri. ,,.s't.rieri.i ltennalrodite", in care se
rigiclir ca tr regini. Ea conservi, acunl irni dau seanla. toatd acea
reunesc virtutile ,,p(nctt'Lttlte" ulc grufiei t,irile si valenlele ,,recep_
irnponclerabilitate stranie ce inconjoarf, toate ligurile de infante textu- tive" ale scristtLui .fbmiriin. Astfel inc:li auatomia ei contine, in virtutea
alizate cie Velasquez; avanseazl printre atitia oameni gillgiosi cu un
aer solemn si abstract, ca si cum nirrlic din ceea ce sc petrece in jur n-ar unei scheme ,.sintetice". natura solari (ignicir) a virilititii si substanta
ulnid[ a 1'eminititii. inrclese in acceptiunea lor de ,.principii", ca ,,sulf-'
atinge-o. Se sustrage, prin conipo|tanlcntul sirtt restrictiv, oriciirr-ri si ,,mercur" filosof ic. in consecintir, ..regina" e o .,flic[ a focului,', al
clrei pir (aducind sLlflesfia ..rete lelor" textuale) are consistenta flamei
amestec cu ceil;rlti si acestia rrie i rt-,t int-ctirtr-eazii ca prezcnti activf,.
intr-un rrport rcciproc cle irrdrlcrcutit: ttti t'rcit sI slicr cf ltlrnea existi.
coagulate, reprezintir ..1'ocul" capturat de natura ..vAscoas5" a fluidului
tlesi luntca existii tottlsi. irrclilcrcrtl c:i r,'rL l'citctittllcrtzit satt nu lzt acest
intpact clircr:t''. Spr-c tlc()scbrr-e rlc Icrilcrilr ub.icctii. carc starncste iniurul si convertit (prin unirea cekrr doui naturi) in energie germinativl: ,,Are
ei aclcvrirltc clltrvii alrodisirtce. c .,vrrscolsit'' si .,adczivI" pAiri la pd.rul rosu, la l-lacirir, stil botticellian. E
paroxistic. rcgirn se particularizenz;"1, dimpotlivii, prin aerul sf,u aprins plni lu'g si coafat in
primlvarl, inainte dc Fkrrii. Ea a cobor;it. desigur, chiar acum, imbu-
jorati, din tabloul lLri Sandro: Lu Primover-a". Aluzia la pictura lui
.,lrigicl'', cirre glircificii rnecanisntul dorintei si determirii. rlretatbric i'Botticelli (care se inscrie cate-uoria .,obiectelor inscriptionate', ce se
vorbind. impotenta parlenerului. Prin on'ionintia care se stabileste intre nun'riri printre ..indicii rnininri'' ui tertului) accentueazd asupra faptu-
iurne si bibliotext, in virtutea constructiei meiaftlrice a .1r-rrnalului, lui ci ,,regina" evocatl pc parcu'srrl i'sc.rnirril.r- 1-lrtrentine, reprezintl
aceastl sitgestie este accentuatl ("Mi-a spus la teletbn ci a descoperit
de ce Kier-ke.qaard o abandclneazi.r pe tri.egina Olsen, logodnica sa 1i c[ aspectul ,,textnalizat" ale 1e rrrinitatii. c o .,lir.tittnc" in care su.fletul
va incerca sii exprime noua sit ipotezii psihanaiiticir intr-Lln text solar al bdrbatul.ui tt Jtdtrutt.s sltrc tt irtsu.llt'ti .si tnrnsparenti?.a m.aterict
opacd a corporttlitittii ,,ab.jette ", repr.oclucincl arlrelipr.rl androginic al
polernic... A piirirsit-o deoarece era impotent"), astf-el incAt, in varianta
Ornului Absolut. De accea ocitii sIi se constituie. la rAnclul lor, intr-o
ei textualizatir lemei:i primeste puritatea ertremi a '.f-ecioarelor concentrare de srrbstantr lunrinescenli in care coexistd ipostazele
suhtile ale f'luidului si strilucirea principiului ignic. Iar finalitatea
castratoare", aparlinind ntai clegral-rir regnului turgelic decit celr-ri ultimi a operatiei textuale pare si fie elaborarea unui univers de
urnan.'I'ritnsparentizarea rnateriilor corporale face acum inteligibill
,.fil'ma" <le o candoare paradisiacir. stinlLrlind doar posesia pur intelec- .,modele", dq,,fbrme ideale", puse sub sernnul polarititii, de fenomene
tualir. Ea e arhetipul ..ebosa", sirnburele virtual redus la o ,.scl.rem[":
originine, in sensul goethean, asa cI actul inscriprion[rii vizeazd efec-
",Nu e incl f'enrcie. ci doal o pttril schemd corporali' indicAnd o posi- tiv arhetipalul, inscriindu-se intr-o f-enomenologie a paradigmaticului
apartenenti la ceea ce nlttttittt domeniul sigilat al f'erninitilii".
bilh prezenti si in cirtile de criticl ale lui Marin Mincu...
Masele visceralc capiti aici (ca in cazul anatotniilor ingeresti despre Totaliz6.nd ,,vocatia monarhicii" a blrbatului 1i tbrta germinativl a
cale glosa G. Ciilinescr-r) tiilgezirnei.r si inocenta tesuturilor vegetale, plasnrelor f'eminine, urhetipul ,,reginei" e a.rtfel un construct cle
iar semnele prea vidite ale f'erninititii sunt estonlpate aproape in total- sintezd, o ipostuzd a n.aturii ,,scrisr:", transpun.erea, in registru auro-
itate, regina fiind mai aproape. din punct <le vedere al contl,qulatiei sale rul, tt corporalitcitii ,,abjecte". Ea instituie o ordine matriarhali.
adlugAndu-si alituri de atributele suveranitirtii (care in plan moral
somatice de intitisarea elebului sau a ingerului hermafrodit: ,,...
bratele ca niste lu.jeri vegetali. picioarele subtiri, desi puternice, fdri figureazi cenzura exercitatd de spirit) pe cele ale maternititii triumfi-
acea rotunjirne senzuald a pulpelor cr: se prelungesc in amfbra coapsei. toare. Mama va fi, de ucee(t, !) tprtritie imperiald, care impune prin
intre umerii firavi ai $oldurilor inexistente, partea materiali a corpului aerul s[u de detaqare absoluti, printr-un orgoiiu superlativ care tine
ei apare estornpatl ca o ebosi; nu se observl larnura carnal[ a acelei
aaA 225
mai mult de arsenalul virilitatli eroice" avAnd aceeasi incrlincenare ..le-gea necrtrtltoare.'. Ea e o..ntittr r!^e..a lcxtLrlu t. o lturci ocLttrulare rJe
nietscheanir care transpare si clin inscmtririle fiului: ,.Orgolioasii, cAt o frtrte carc Juc .,.tdlbrttit.ti,, la ,,ttttlurtt
Ierruuli'tttd", t.rr ltutirttti tr(,(.(/t.(,(t dr, t,, ,r,r,,rr,lr,, ..dareror initiatice,,. in
implrlteasl bizantinl ( .) ea nLr vrea si se plingii de ninric, se intro-
trecere .eoucfctir,t^ut, ti,,,,,,,
verteste toati irr orice gest. se disinruleazi perf'ect sub perdeaua intpen-
a;:.',1,,.,:,:,:tJ..:i.n'i;r:i,iH;:i;l;:#i::.,i,:".;,:;'lrir,:i:ii1ll,l:i",i,"'lriii'",,l;,':l:",ii,ii;I,',l,.,,1etrultl,.,r.ciJi ",t,i1,-l,|l,,,J;';i,j
etrabild de nu-uri; nu dorcste nimic, nu are nevoie cle ninric. nlt o doare
grgvUcit'ptsbctasieiivaoirrgnrrttap'rrexa-tear'iiaitrzuacrcptvettmnlurnnerierreo-re.eiairintlrioriftn'oiiprls-itcinisifslriutinziuieuenceiciitanrlstiloaxdru'ngcriliiert:cebpitr'autria;vuauaiao,rrretcl,ecn-rts.paslpl:o,eaiaLtdizr':firncrrrispalcaati.eiieredeapi.izicllt'u.aruaieeeoerauclansniovl,irilcsliicit,erunnnrrt'dliurdiiillurtlri,nireo'treraeens-ieiuiarrratlursti,,oeiitsnc.ctbglsce,aibiixrielcilrni'xuaebrtf'criuiarrtcrnpri,u.ipprclsiavuorrarccrreii'tpr(eta.Jzilaunretneassiri.ilc,zunthrs.,euai,Lusioosairnaelperrrepr.tnetr.u,aru,,irnrl,.aprorof.i,.,,aiucrur,,arr,lrl-rtan"...irii[l,.g.e,,;ur,r,cr;r.,.,.t,-"icf,l.l^;,,rc,i.:r",;neo,ron,i;tM"1"ol.ili;,aiu:;f'rrriir;tJir;,.,iz;i,"r;,,",nnt,,cfr;.;it;",1il,.;'.;".ui"or,'1:'ii;;,,rf'"iiiarit;;,io"ui,inurrnvi,niaMu-,prra,,siua,ur,r*ir)s"urt,crirrneir,ontbr."'eiu,ifarartrtcr"lpi,eu"i'n,'nrautttun,a'liiasrca.tppuc,ar,eeelnerhoicirateamaeaiicassatfdsacaanuttpnrripareerraineeuepcmeiize'ccaluaisalnurapcribbunbiavuaeiotitsigoeeurlrrns'pflilerrgdl.uuictsbuierariiecinretnrimiriiiittlnorr,eisaeet,ee'isids.r_riieai.a
nimic". in Lrniversul nratriarhal, ea exerciti suprel'na autoritate morall.
joacd rolul cenzorului si al conf'esorului, posecliind o privire care stinr- j 1. Lupta cu monstrul
uleazi discursul conl-esiv, cont-elindu-i aspectul unui ritual cle purifi-
;.; il:,rttrtr;lrt(''lt,rnlr't)lrnxrjublcleet,eeururoceiPt"tlelltuifetu,.bzQii-t's,irs9iesrrrppiuaapienestgAruvcztenidrirtiiForr'iiceomiita,lr(,e\rieia',eriit.n,cndsti,si'icucut,ircriiu.oo."ri,".i,tu.arutrecibsrrii-Lllsrer,a.ec'u(riu,.r).ei"Lirpfndnu.eiisisrue.uglag,iuu.iricc'dorp"rsdashena.r,eetbrr,.earcd'lrsf"ertnrnuaai'tl,.ai.era,,,ra.rrra,f"iici-cii,nl,nfr'uilLi;i'.b'prp;,i'tpre'Iipr.leler,",s.r:inir,,tlp-:"ea;sv,,l"u;n.ziii.t;t..ciaf;:,iL.t.ir.ol;=i',ee1.rr:,,nra,:'i.cr,pl;:er,,.frol'arX"iciatsonrxeri"t.sefelttxern;bepcta;srar.rtut)uipirTuemtaseon.c"rctieer'rc7aas-,uiqanaipeTbsadanspcce,erteetrvlifi.uaintonarridnrc-ttuerre,ecuc":_r:u;J,ri
care. al unui exorcisul pe parcursul clruia subiectul narant se "';t;'::t'''rr.ire(,ienclslslelcalphlan.aisrderpeeeaonozsatzpil"ierrrcnerepIei'rrinveieecpareraii.itrli'celnhetceaupasnurccrteridn.risnsceit:sorr,iepns::iaih''.,urirer'njt,:i'oi,.rdr;Tumr;'r;e#;.;,tao;l'?i,z,.li;j,;e.';(n.)i.i.rra'rl;oei:rrfnicsrnaaipntJ-asopta:iauHfbailrrurnulaias',;cr'deejie:aan.rrruiaeulrc1puesiirci;i
implrtdseste din substanta unei puritdti extrenre si giseste justificarea 221
morall a actelor sale. Clici rnama se confundi cu instanta de unde
emani legea si art: culitateu cle a ontologu e.ristetttiolul prin etic, in
acelasi timp insl, aceaste puritate totali declanseazir o nostalgie a
increatului. dorinta de regresiune in substanta rnaternitf,tii universale:
,,... de cAte ori stzrnr rlc- vorbir, simtcanr culir rni se luminau cele nrai
secl'ete ungherc alc liinte r si accaslir intinrplart: coni'e sivd. rarissinrit
devenea o corullonelilir irnpor-tarrtir iL victii mcle intantile saLt adoles-
celrte, o s1'roveclanie si o conrunir.rnc absolute (...) CAnd ant plecat de
acasl la stuclii, nr,r anr putut s[ lipscsc prea mult, tirrir s[ revin s-o vid
si si mi descarc de nrine insumi; mI asculta cu ochi aureolati de f-eri-
cire * flrd sI spund prea nrulte cuvinte: rni privea intens in cazul ci era
de acord cu mine sau privirea ei se rlcea, abstract, dacl nu mf, aproba
in ceea ce-i povesteam (...). Erarn extrem cle cgoist; acum decoclez cd
o ciutam nu in prinrul rind pentru ea ci mai ales pentru nrine: doreatn
sd m[ reoglindesc in ochii ei si s[ mI viid fir.rmos si pur. precum inainte
de a iesi din starea de increat, idicl precuni se presupune cI suutem in
stadiul de neniscuti". Asa cum se poate ve,Jea privired tttuternd esle o
privire te.rtuulizantd; e:r posedii insusirea oglinzilor textuarle de a rea-
duce realul in starea lui de virtualitate, astf'el incit paginile Jurnttlului
.florentin vor puncta izomori'ismLrl dini:e ntatentitatc si nrcarte;
prezenta rnamei declanseazl. de aceea. reveriile thanatrce, un f'el de
enfbrie tt extinc'tiei, care devine o reintoarcer.e in pintecele matern,
unnatir de misterul unei ..a doua nasteri". Mama capiti acum (asa cum
se poate vedea, bunioari din comentariul asupra unei capodopere de
tinerete a lui Michelangclo) Lrn aer ambiguu. ea ..este f'ecioari qi mami
concomitent", sr.rgerand, in acelasi timp, puritatea stirii de increat ca si
uriaqa energie germinativi pe care se intemeiazd operatia cle textu-
alizare. Cici succesiuneil moarte-relrastere invocati aici traduce
abolirea realului si nasterea universului scriptural pe car€ le implici
deopotrivl procesul generdrii de text. iar mama ajunge, dintr-o aseme-
nea perspectivi, o fi-euri antroponrorfi a actului textual intemeiat pe
226
abur inghetat al sr.rlletului doritof cle originea-i cosrnici. A fost o clipi intelegeant cum vine asta sI se nascl dar mi se pirea ceva obligatoriu
de ."rpi.uti" nretafizici a locului, un inrpact dureros cu gllra deschisl din rnoment ce mama povestea cu atata convingere, tot ce spunea ea
trebuia si fie adevirat. adici si tie, sI se intlir-rrple) s-a supirat si n-a
a neantului". Ceea ce face ca dorul tle nefiintd sd .fie urtrt dintre extrte- mai vrut <<si se nascl> cu nici un chip cer0nd ceva de neimaginat
rienlele.fundamentale ctle spiritului.fctustic, ctt vocatia lui creatoare'
marcAnd iesirea dintr-o copilirie adamici. legati de ignorarea tuturor pentru mine cel de atunci: tinerete JZird bdtrAnerc si viatd .fdrd
moarte.(...) Oricum, arn blnuit ci, iati. chiar si in faza de nenf,scut
formelordeimpotl'ivirecarepunsubiectulttmanindilerrradeaaccepta cineva poate sf, se opun[ si si nu accepte sd faci ceea ce face toati
sau refuza existenta. Copildria paradisiaci e tutelatii de prezenta
si sti sub semnul osmozei extatice, a adecvirii lumea, ba mai mult, pe deasupra isi poate permite s[ cearl ceva ce nu
fiot""tou.. a mamei ,,...reialia cu realul se petrecea ?ntr-o este admis sI ceri". Eroul va experimenta el insusi foanea de nefiintd
iepline dintre uman si cosmic: (alirnentati de memoria papirosf'erei) in episodul ,,iesirii la cAmp", care
continu5 exaltare/exultare si nu avusesem incx niciodatir ocazia sI mf, aduce in pdm plan figula tatilui, prezenth eni-ematici, asociatd cu o
conving cd lumea se poate manifesta si ca adversitate' ca un obstacol ,.voce autoritar5" si cu repetatele absenfe de acasd care fac clin el un
dseoliinciftiainreta, tpusnaaunccaluf-omrini rbl rculescimipnoctrliivleirmeacaec-mcei pnteilarigi/rle'utumzualiumi plerooprriiceei personaj aprodpe tran,;cendent, proiectie a unei instante exterioare
Prirna atlvcrsitate, pe carc () va ilveiI copilul de infrun- paradisului amniotic, tutelat de divinitatea maternii. Acum .,iesirea la
mele existente". cAmp" capiti caracterul unei sdrbitori dionisiace, ea reface. la modul
tat, se leagir cle cxpc|icnta lirllbrjului ca inslrtttnent al fictiunii, ce ii extatic, unitatea dintre om si lume si provoac:5 sentimentul solidarititii
mistice a tuturor participantilor, in virlutea adeziunii fi"enetice la exis-
rgeevneleezaazzrct.rsvuibinsttrtallttrrrir-cile,alccu,cirs.gicvticidceismtep,licinatcraippoarctttctluvererbaalulilz' irdiei psliinicnt
;utunomie: t'ut'i.rtlelt' sttn.t ,,tllot7struoase", integrate tn mecanistnul tent5, a experierii patetice a lealului: ,,La cAmp cu totii au tras in piept
d unor ',obstacole'' care aerul dyonisiac si au devenit nietzscheeni, pe cAt le permitea lumina si
.f.ic1i'unii, ele proiet.teazd itnctgin'ea teri.ficlntit ctici e'xprimd tocmai verdele plaur, aclicl s-au indeplrtat pntin cle regimul obisnuit, sobru,
prin caractertrl lor ,,Jonta'stic", ind[' cerut de cutum5.. Gesturile lor expansive. cam exagerate, se dlruiau
'
clipei si se impregnau enrblcnratic in azrrnrl cerului ca sI-l fjxeze,
contrariazd parci se deschisese o falic de tintp uccclcrlncl viala in aceste fiinte
vesele (...) care tdnjeau clupir starea lor arhetipalir". Prin contrast cu
cibilulsauinimaginabilL.rl.Adversitatealimbajuluivafiimblinzitl proba limbajului si a flctiunii. sitrbitoarea carnpestri se inscrie in
malacluevfiicnlt,eldoorve"ndionid"uc-saere'apfei
odati cu descoperirea aspectului ,,spectral" scenariul unei probe a realului, care are loc sub supravegherea tatilui,
m5sur6." ,rni,,d"."ifi.aie" isi pierd natura
simple simulacre, de o cleconcertant[ vacuitate semantic[: ,,m[ miratli concretizare a energiilor aurorale, pe care scriitorul ie opune (in
*.r.u, cu egali spaim[, cir acele harpii, gheonoaie si alte aparitii teri- virtutea acelui complex fintAn5-cunrpind pe care il descopeream qi in
tiante'aparfin unui bestiariu fantastic pe care eu n-aveam cum si-l c[rtile sale de poezie) fascinatiei pentru abject si sunr destinate sli
neutralizeze Jbameo de ne.fiintd. Ceremonialul dionisiac ii dezv[luie
imaginez,pedealtiparte,dertrlareatuturoracestorobstacole'pecare
eroului precaritatea sa in plan ontologic: el nu poate participa la senti-
treb-uia sl le treacl Fit-Frumos, m5 urnplea de curiozitate, dar
mentul jubilatiei colective in fata realului pentru cd este ,,aproape
observamcum,treptat,acesteiideveneausirnplesimulacre'fiindcl' nen[scut"; universul ,,adamic" al copilS.riei ciruia el ii aparline repre-
gheonoaie, aceasta inceta zintd un plan al virtualitltilor ,,pure" de unde sunt excluse tocmai
fdrl vreo motivatie, rlupir ce eroui o sigeta pe st6rile diiematice si optiunile existentiale (clci - asa cum arita undeva
si mai fie maleflc[ qi se transforml intr-o tiintl prietenoasa care il Constantin Noica - posibilul este lumea lipsei de eros si in consecinti
lumea lipsei de optiune), alegerile ce constituie - ele singure - semnul
ajutd si descifreze meandrele clrumului contplicat in care se incurcase libertitii qi al responsabilitltii mature. Exclus (sau autoexcluzAndu-se)
de la ritualul comuniunii iienetice cu realul, personajul lLri Marin
cuatataincdp[tiinare''.Probalimbajuluisedesflsoarisubtutela Mincu se va l5.sa acum in voia reveriilor thanatice. simte chemarea
mamei care (ia ipostaz[ antropomorfA a ficliunii) este detinitoarea
este proiectat astfel intr-o lume posibil5, care mortii, e prins in vArtejul fictiunii care il tascineazi cu timpul sIu
filei de bibliotext;iopilul
stirii de increat, care inseamni' in ultim[ 229
il tascineazl prin utopia
instanli, miracolul gesialiei permanente, recluziunea perpetul in recep-
tacolul matern ce se configureaz|ca un adevdrat ,,paradis al nefiintei",
in manifestare: cu
accesibil doar prin refuzul trecerii de mama mea ,,Ascultasem ei
atentie incordatl basrnul povestit
- cu vocea
linistitoare - despre acel copil care. sosind timpul s[ se nasci (nu prea
228
,,acronic" care incearca sA se sustraga legit[tilor devenirii. Iarba e atct Acest decorum reproduce topografia,,locului de trecere", al ,,pragului"
(ca toate reprezentlrile vegetalului) un indice al relelelor textuale, iar
ce consfituie ,,qarniera", punctul de articLrla{ie dintre ,,avers" si
atractia mortii apare ca un reflz al realului, ca o dorintd de ,,tencuire
etem[" in materia f'antomaticd a universttlui fictional: ,'Scutundat in ,,revers", iar actul ritualic ce se desflsoar6 aici este, in ultima instantd,
plaurul verde, ca intr-o apl tulbure, am simtit probabil tentatia anean- o conJruntare dintre cele doud naturi al.e protagonistului, o luptdtntre
tizlrii qi am dorit totu$i s[ nu m[ opresc din acea alunecare de neinte- ,,ab.iect" ;i ,,auror-a|", Faust si Don Juan, ApoLlo si Dyonisos, plascttd
Ies, atit de pllcuti, ca ttn ins care-si preparl voios sfArqitul prin inec, sub semnul fricii de qarpe. Frica are, in aceaste secvent[ finali din
avind senzatia euforici a lntoa|cerii in mansonul pufos 1:r pantecelui Intermezzo 1V, intreaga arnbiguitate a unui pharmakon: pe de o parte
matern". Smuls ir.r ultirnul moment clin ,.catalepsia aneantiz[rii" de ea paralizeazi capacitatea de actiune, inhib[ manifestlrile virilitAtii
gestul intempestiv al tatllui, copilul e supus acum unei .,a doua eroice, dar pe de alti parte, adr.rce conqtiin(a dif'erentei de naturl dintre
naqteri", este proiectat brltal din fictiune in realitate' Dac[ privirea
textualizantX a mamei este una care poate sI condamne la moarte personajul faustic qi natura silbaticd. Triumful asupra reptilei nu se
(trezind nostaigia ,,stlrilor pure" si a claustrlrii aproape in uterul
lumilor tictionale), tatll condamn[, climpotrivf,, la existen!i, iar intemeiazl astfel pe ac(iunea eroic5, el realizdndu-se, dimpotriv6, in
nasterea a doua este ulla .,ctr lbrcepsul", rezultatul unei violente maniera specifici a unei constiinfe ,,depoten! ate" , care iqi circumscrie,
,,solare" prin care este invinsi tbrta inertialir (acea ,,tendintl pe care prin intermediul trairilor anxioase, propriile imperfecliuni qi
hinduqii o numeau tamas), de care se leag[ aspiratia spre stagnare si disfuncfionalit5li, separAndu-qi ,,partea de lumin5" si ,,partea de
refuzul timpului heraclitic. in tirnp ce mama ,,naste", tatf,l ,,creeazi"; umbri". Ac{iunea este substituiti aqadar prin cunoastere, iar ,,frica de
garpe" declanseaz5 acum mecanismul reveriilor ascensionale, care se
el aclioneaz[ asupra flului ca un scriptor aproape divin care ,,gomeaz[" inscriu in repertoriul schemelor diairetice si purificatoare despre care
,,grafia matemi" (pdstrind, in ciuda puritllii sale extrerne, energia vorbeqte Durand. Ceea ce insemneazi, in fond, o revenire in spaqiul
devoratoare a turpitudinii) pe care o substituie printr-o scriiturf, ,,auro- ficliunii, dar de data aceasta cu o noud con;tiinld a raportului dintre
rald". Dacd mama textualizeazi (nimiceqte) realul, tatdl lextual,izeazd, subiectul textualizant si semnele textuale. Operatorul fictional
fic{iunea, printr-un act de citire-stergere-rescriere
care it tnfuzeaz1' dobindind, in urma confrunt[rii cu monstrul, capacitatea de a,,1ine sub
semnului textual nevoia de sens, acea tensiune plinX de dramatism control" chemarea thanaticl a increatului qi de a traversa fbrd primej-
dia aneantizdrii hXtiqul amenintitor al junglelor textuale: ,,De atunci
spre un semnificat intangibil care orienteazl vectorial operalia de
am rimas cu spaima teribili ci atingerea unui qarpe este mai pericu-
textualizare. loas[ decAt muqcdtura acestuia. ln vis, cAnd in mod stereotip drumul
imi este barat in intregime de qerpii solzoqi, astfel cI nu mai e loc s[
Sdrbltoarea dionisiac[ tace parte asadar din ritualul Unei initieri
calc niciieri, am o miqcare extremi si mi salvez de spaimi
,,aurorale", care ii pune in contact pe eroul JurnaLului .florentin ctt
ridicindu-mi in zbor".
substanla solarf, a virilititii. Proba supremi a acestui traseu iniliatic o
Ci este vorba totuqi de un triumf o dovedesc paginile finale ale
constituie ,,luptd cu reptila" in care sunt concentrate energiile colcf,i- Jurnalului .florentin,. unde, ridicat pe umerii tatillui (care tl
toare ale abjecliei dar $i forta nimicitoare a scrierii, intre care ,,omologheazd", conferindu-i demnitatea demiurgicd a lui homo faus-
ticus), naratorul este surprins in actul ,,contempl5rii monarhice" despre
functioneaz[ un permanent joc al analogiilor si care au ca numitor care vorbeqte Bachelard si h[ieste cu intensitate Jrenezia aurorald a
comun moartea. Astf'el incdt a invinge sarpele inseamnd in cele din
urml a triumfa asupra extinctiei, ,,uciderea morlii" reprezentAnd, in indl1drii: ,,Cdnd ieqeam la cAmp, durninic5, era soare pur si el mI
aceasti ordine de idei, dovada blrbltiei eroice, dar si a maturidtii aburca pe umerii sii iargi pentru a md imb[ta din plin de aer qi de
scripturale, care face cu putinth textualizarea naturii si coincide cu lumin6. Ceea ce sim[earn eu de acolo * stlteam deci cu tilpile pe acel
implinirea vocatiei faustiene. Construit perfect antitetic cu episodul
baston transfbrmat in punct de sprijin al universului qi md lineam cu
Margareta von Kraus - care reprezinti o cobordre in infernul abject al amdndoui mAinile de gAtul s5u, pieptul qi capul meu fiind deasupra,
f'eminit[tii/scripturaiit[1ii, duelul cu reptila se desf[qoard in decorul' adicd eram deasupra in absolut, din moment ce tat5l meu ridicase mai
unei naturi ,,s[lbatice", din care lipsesc (prin raportare la secventa
anterioard) simuiacrele textuale,,,m[9tile" si,,obiectele teatrale". sus decit se putea imagina sus-ul de citre copilul ce eram - din acel
punct de fugi atAt de inalt al privirilor erau impresii extraordinare,
230 231
fl
nemaitrlite niciodati dr.tpi aceea (...) SLrlla un fel de brizl aurorall iluzionisrn, pe parcursul cimia povestitorul este obligat si se raporteze
ce-mi mAngiia obraiii si m[ fbcea s[ constientizez ci, numai in acest loc,
la un anumit ,,orizont de asteptare" si ia un anumit ,,cod" care
simteam aceast[ stare de beatitudine si plinitate eutbricb a fiintei mele".
functioneazi in strAnsd corelatie cu principiul verosin-rilitdlii, esential
Acest al patrulea lntennezT,rt tr:ansfbnnindu-se astf'el din romanul
in povestirea mimetic5. Astfel incAt tehnica fragmentaristi, teoretizatd
atractiei pentru abject intr-un roman al vocatiei creatoare care ilustreazd
avatarurile spiritului t'austic antrenat in textualizarea naturii ,,sdlbatice" qi aplicatl ?n Intermezzo, urmlreste tocmai neutralizarea acestui prin-
pe care o ridici astfel la coeflcientul superior al actului de culturl. cipiu si deplasarea de accent cltre un ,,stil afectiv" in care e concen-
trat[ ,,tensiunea narativi" si, in cele din nl'ua, pe actul de a povesti,
in loc de concluzie care, ca ,,tunc1ie vitale", are autenticitatea miqcirilor pur viscerale,
caracterul spontan si imprevizibil al vietii si nu md (ine de ,,episte-
Judecat retrospectiv. la aproape douii decenii de la aparitia primu- mologic", ci de existential.
lui volum, romanul ..ciclic" ai lui Marin Mincu apare astlzi (cAnd Acest superlativ al autenticitltii nu este striin de ,,mclartea autoru-
experienta romancierultti a fost - mirrturisit sall ntt - valorificatl de lui", in legdtur[ cll care Carmen Musat il cileazd. pe Barthes, care o
prozatorii promotiilor 80-90) ca o inclisctrtabill operai de pionierat" considerl ..ca o conditie sine qua non a textului", dar omite sI se refere
Chiar dacd numele liutorttltti cste olnis sistematic atunci cAnd se
vorbeste despre nottl rotnan rclminesc, plasat de obicei sub semnul la ,.legea necrutltoare" a textualizlrii, fbrmulate de Marin Mincr"r,
postmodernismului, Intenne:.:o focaliz€zrz[ multe dintre aspectele potrivit cireia un text nu poate existd decAt in mlsura in care isi
definitorii ale acestltia. asa cum se cristalizeazl, bunloar[, in ,,perspec- anihileazl propriul autor. Teoretizlrile lui Marin Mincu nu strnt insd -
aga cum ar putea crede cititorul gribit - doar o reiterare a asertiunilor
tiva" propus[ de Carmen Musat (Persp ectit'e ttsupra romanului rttml'
nesc postmodern, Edilura Paralela 45, i998). Astfel, legat de barthesiene, care apar intr-un context ideatic unde accentul e pus pe
spatializarea timpului. Reiirzul naratiunii se manif'est[ aqadar in
caracterul de ,,proces impersonal de scriere" al textului, presupunAnd
romanul lui Marin Mincu nu numai prin dinamitarea povestirii rnime- cu necesitate absen{a autorului. In consecinld, Barthes defineqte textul
tice, intemeiati pe conventia unui spatir"r euclidian si a unui timp linear
ca ,.spatiu multi-dimensional in care se contopesc si se ciocnesc o vari-
si ireversibil, ci si prin retuzul cronologiei. Semniticativ din acest etate de scriituri, nici una originall. Textul este o teslturl de citate
punct de vedere este contrastul dintre insemnlrile nedatate din iurnalul extrase din nenumirate centre de culturir". Pleclnd de aici
lui M. qi paginile asezate cronolosic ale jurnalului feminin, ilustrAnd (concluzioneaz[ Carmen Musat). autonrlr.ri ii rcvine doar ..postura de
finalmente contrastul clintre scriittlra ..irigenu[" si scrierea responsa-
copist etern", iar ,,singura pulrrre: a unui astf'el de autor este de a
bili, adici (post)modernii. Refuzul ,,istoriei" genereazi (in termenii lui combina scriituri anterioare, originzrlitatea f iind o chestiune de mixaj".
Carmen Musat) o ,.esteticA a discontinuititii" care se concretizeazX in E greu de descoperit, in asemenea puncte de vedere, trecerea de la
structurile ,,fractale" (neregulate qi lragmentare) ale naraliunii, ceea ce epistemologib la ontologie care ar constiiui unul dintre nucleele tari ale
coincide cu absenta legiturilor cattzale si a progresului' Se ajunge postmodernismului. ele trimitind mai degrabd cu gAndul c[tre acei
astfel la o formuld romanesci in care nu existl decAt ,.adi1iune" si ,,model heideggerian" despre care vorbea Radu G. Teposu si care
,,laten{[", ilustrAnd trecerea de la ,,episternologic" la ,,ontologic" qi de presupune tocmai degradarea ontologiei (rnetafizicii) intr-o retoricf,.
C[ci spiritul postmodemist ,,viz,eazd armonia, coerenta, totalitatea, insl
la modernism la postmodemism. Adicd se ajunge tocmai la acel impuls
aceasta nu poate fi dobanditA prin inteiectul divin. nici prin muzica
al fragmentaris'muhi, teoretizat qi experirnentat de Marin Mincu inci
din paginile primului Intennez.zo (1954) qi menit si anihileze fo(ele sf'ereior. Postrnodernismul e prea lucid ca sI mai opereze cu astf'el de
inertiale ale povestirii, cu principiile sale de organizare care contrari- instrumente metafizice. insi modelul heideggerian reface totuqi
azd nevoia de autenticitate. Cici, in m[sura in care presupune dere-
unitatea in alt chip sau cel putin o sugereazi. Este inteligibil ca model
alizarea insului in carne si oase, ce imbraci ipostazele personajului
fictional, naratiunea traditionall se converteqte intr-un num[r de retoric, recupereazl si stipineste totalitatea pr:in categorii culturale".
232 [,a Marin Mincu, dimpotrivl. (si aici este, firl doar si poate, unul
dintre elementele esentiale care diferentiazi textualismul de postmo-
dernism), ,,moartea in text" este privitX nu ca o simplh operaliune
lingvistici si ca un n-rixa.j de enunturi, ci ca act existen{ial, ca ,.anga-
233
jare", niscutd din irnperativul unei autenticidti superlative. Lnaginile dimensiui.rile unui experiment narativ, nu e doar ref'lectare a unor virtu-
anihillrii scriptorului in propria lui scriiturl, atat de frecvente in cele curancl un experiment exis-
trei volume din Intermez.zo, nu sunt tratate cAtusi de putin doar cd alititi ale limbalului/povestirii. ci mai
,,ocultdri" ale autorului care dispare pentru a se l[sa substituit de scri-
itura impersonali a textului insuqi (in strinsl corelatie cu tendinta lui fenfial, care (aqa cum am arrtat) bagatelizeazd, actul imoli.rii in text,
reacreditand realul care isi extrage prestanta din faptul de a ti inin-
homo apocaliptictts de a se llsa substituit de propriile lui ,,instru- scriptibil si (de data aceasta mai aproape de spiritul postmo_
mente"), ci ca trdiri, ca st[ri viscerale ndscute dintr-o nevoie paroxis- dernismulu) depotenteazi scrierea,/fictiunea, c[rora constiinta propriei
tici a vietii de a se autotranscende (adicd de a trece in moarte). Ceea imperf'ectiuni le ot'eri acum, in mod paraclc;"al o irtiu[ acreditari. ln
ce sugereazl perf'ect dubla dimensiune a apocalipticului, fenomen felul acesta romancienrl valorificd, dintr-o perspectivl proprie, al cirei
paradoxal constituit dintr-o fat[ nocturne (solidarl tendin{ei nimici-
suport teoretic e explicitat nn doar in Intermezzo ci si in scrierile lui de
toare si unei percep{ii nihiiocentrice Ei nihilofile) si o fatd diurni, in
care se manifestl necesitatea reaqezirii in metafizic, posibild insd doar criticS, mitul autorllui ,,ingropat in text" la care se referd Cannen
in calitate de act, sau altfel spus ca expresie nu a metafizicului, ci a
nevoii de metafizic. Iar conceptul de rescriere, esenlial in gAndirea lui Musat (on-ritand ins[ si se ref'ere la dezvoltdrile acestuia din crrtile lui
Marin Mincu, are el insuqi conotatii cu totul particulare la autorul lui
Marin Mincu). ,,$i curn pedeapsa pentru o crim[ este uneori
Intermezzo, uncle textul se intdtiseazl nu doar ca un colaj de enun(uri condamnarea la moarte - se poate citi in acest sens in perspective
preluate din texte anterioare (adicl drept o ,,rescriere" a acestora), ci el asupra romanului romdnesc postmodern - ( ) autorul, juclecat qi
insemneazf, rescrierea unei,,scriituri primordiale", inscripqionatf, in
condamnat de personajele sale. e ingropat in text, inchis in interiorul
intimitatea celulelor vii identificAndu-se cu o engramd a protoplas-
propriei sale scriituri. El se disperseazd in universul textual,
melor in care e concentrati lbrmula secret[ a vielii. Ceea ce conduce asumandu-si identititi diverse, crutandu-se pe sine qi proiectdnclu-se in
c[tre o filozofie sui generis a vitalului, intemeiatl pe conceptul derri-
dian de ,,arhi-scriere", ce-qi glseqte aici o aplica[ie particulari, viaqa succesive qi muitiple alter-ego-uri". Aceasti ,,dispersiune,' ia in
tiind in[eleasd drept proces scriptural pus sub tutela unei energii ima-
ginative impersonale. Iar textul apare, intr-o asemenea ordine de idei, Intermezzo forma naratiunii,,fragmentariste",,,spulberate', (ceea ce
ca o ,,rescriere" a vie[ii, elaborarea lui inscriindu-se astfel in categoria inseamn5, in ultim[ instanq5. sparagmos, sacrificiu prin sfAsiere), dar ia
proceselor vitale, ceea ce il reacrediteaz1' din punct de vedere onto- mai cu seam5. forma ,,contrapunctului scriptural", pe parcursul c5ruia
logic, scofAndu-l din seria proceselor tunc(ionale, in sensul dat acestui se confrunti qi se ci'cnesc dou[ pattern-uri grafice, doui scriituri
tennen de Baudrillard. arhetipale (cea rnasculinl si cea f'emininl) a cdror ,,totalizare" este
(dup[ cum spuneam) una dintre temele majore c]in Interntez.zo /l si se
Nu e mai pulin adev[rat insi cI (cel putin in primul volum al
romanului) Marin Mincu lasi impresia c[ s-ar llsa sedus de latura realiz,eazra prin raportare la rnitul hermetic al androgir.rului. Astfel incdt
romanul lui Marin Mincu trebuie privit drept varianta textualistb (in
ludic[ a postmodernismului, legat[ de exibilionismul auctorial. C[ci in
nara{iunea postmodernl ,,moartea autorului" (sau mai degrabl care mai importante decAt personajele propriu-zise sunt grafJile aces_
ocultarea instantei auctoriale) poate fi substituite printr-o reaparitie tora) a nara(iunii polifbnice postmoderne care se concretizeazr intr-o
polifbnie a eului auctoriai. ,,Rapor-tXrile care se stabilesc in proza post_
ostentativ5 qi spectaculoas[ a acestuia. Care (aqa cum scria Carmen
modernist[ intre diversele instante ale textlllui narativ - scrie Carmen
Musat) ,,reintrl (. ) in scenl, arogdndu-si drepturi depline, povestind, Muqat - sunt sernnificative pentru ceea ce am putea numi polifonia
eului auctorial. Structurd cu multiple nivele in care nu se poate vorbi
explicAnd, parodiind sau tliflsuind pur qi simplu, intr-un veritabil despre existenta unui nivel prim, naratiunea postmodemisti se
one-man show, ce transfonni textul intr-o oglindd in care se reflecti
inthtiseazi ca heterarhie in care abundi naratorii si autorii". lar
deopotrivd tigura spiritului creator gi trupul fantomatic al limbajultti, romanul lui Marin Mincu (lucru pe care Carmen N{usat il trece cu
purtitor de absenl[ qi de prezenl[ qi, mai ales, de latente narative".
vederea si de data aceasta) are toate aspectele unei ,,heterarhii', textu-
Aceastd ostentare a vocii auctoriale (vizibild mai ales in prologul qi aliste, fiind, si din acest punct de vedere, in context romdnesc, o scriere
epilogul primului volum) dep[leste insi, in romanul lui Marin Mincu,
de pionierat.
234
Ar mai fi de adlLrgat cd formula jumalului, intrebuintatl in
Itttermez.zo, submineazi distinctia clintre eul empiric si eul auctorial,
odatf, cu incorporarea ?n text a detaliului autobiografic, ajr.rnginclu-se
235
astfel la acea subiectivitate,,rizornatic5" specificd postmodernismului, inc[ din Intennezzo / se rnanit-estI o vocatie autoscopicl. prin care
care presupune tocmai prezenfa-absentf, a autorului sau dispersiunea
acestuia intr-o multitudine de euri. Autobiografie ficlional5 sau ficti- personajul lui Marin Mirrcu ia act cle miscirile unei visceralitlli in
permanentf, ,.exaltare" si .,arnplificare". in tirnp ce actul inscriptionirii
une autobiografici, interneindu-se astfel pe identitatea
nu rnai constituie decdt seismograma vocilor obscnre ale corporalului.
autor-narator-personaj, dar gi pe jocul ,,diferentelor" care are drept
rezultantd irnaginea unui ego ,,mozaicat", construit s,i construindu-se Disponibilitatea prota-eonistului pentru aceast[ .,muzicl" a flbrelor vii
isi are insi contraponderea in starea de greatS, care e datd tocmai de
permanent, par-cl dupi principiul arcimbolderiei, cartea lui Marin
sentimentul diferentei, de constiinta l'aptului de a fi altul in raport cu
Mincu ilustreazi, neindoielnic, afirmalia lui Michel Foucault potrivit pulsiunile oarbe ale unei vitalitlti universale si conduce in cele din
citreia ,,nu existi aseminare fdrl signaturl, lumea sirnilarului nu poate urrn[ la sentimentul instrlinlrii de propriul corp. care este unul dintre
fi decdt una marcatd". Aici igi are temeiul si convingerea lui Carrnen
sernnele dorintei de a genera text. niscute asadar, intotdeauna dintr-o
Mu5at ci una dintre trls[turile naratiunii postmoderniste consta in
frisonare a tesuturilor, fie in sensul ,.exalthrii" fie, dimpotrivi, in
inserarea in text a ,,signaturilor" care evidenliazl congruenla dintre sensul unei clderi energetice. Aceastl dialectici a raportului
termenii ecuatiei autor-narator-pelsonaj. Inutil si mai spunem insi ci
visceral-textual, dialectich a caldului si a recelui, a excitatiei si a
numele lui Marin Mincu lipseste de pe lista ,,exemplelor", chiar daci, inhibitiei, a pulsiLrnii de viati si a pulsiunii de moarte este chiar mai
aqa cum se intAmpll si in cazul autrlrikrr mentionafi de Carrnen Musat, subtil5 qi mai elasticl deciit ar putea s[ pari la prima vedere. Cici ea
prozatorul submineazi distinctia dintre ,,ornul care suf-eri qi mintea
care creeaztr", ,,opunAnd teoriei depersonalizirii in procesul de creatie pune (in spiritul postmodemisrnului) bazele unei antimetafizici in care
o atitudine de vizibild personalizare a discursului". se exprim[ materialismul exacerbat al epocilor crepusculare despre
S-a ficut mult caz, atunci c6nd s-a vorbit despre dimensiunile care vorbeqte Gu6non, dar aceastl antimetafizici nu constituie decAt
romanului postmodernist, in legiturl cu o anumiti obsesie a corpo- preludiul unei metafizici in adeviratul inteles al cuvAntului, care nu-qi
ralului, specificl acestei forme romaneqti, care ,,confiuntat[ cu masiva poate avea punctul de pornire decdt intr-o stiintd a somaticului, intr-o
derealizare a ornului qi a realitltii este marcatd de obsesia recuperlrii
corporalitilii pierdute". Sunt citate in acest sens, ca elemente cu totul ,,fizicit". Cdci polarizind liniile de tbrt[ ale apocalipticului (care isi
semnificative pentru evolutia prozei romAneqti, asertiunile lui
contine - a$a cum arn vlzut propriul slu antidot), IntenneTTo este in
Gheorghe Crlciun, preocupat de faptul cd - in viziunea sa - .,corpul
acelaqi timp romanul iesirii clin apoc;rliptic, intemeiat pe ideea ,,noului
cuvnntului originar se sprijini direct pe corpul uman, clci metatbra e umanisnt" si pe depotentarea paradignrei faustiene.
garantatX in primul rAnd de posibilitetile analogice si combinatorii ale
simturilor, de un antroponcetrism somatic imanent". Aceeaqi idee Obsesia corporalitilii este strins corelati cu experienta eroticf, o
este prezentA si la Marin Mincu, put0ndu-se vorbi chiar despre o prio- experienti care - dupd Julia Kristeva - provoaci revelafia corpului
ritate absolntl a autorului lui Intermezzo in ceea ce priveqte aceastd
preeminentl acordatf, corporalithtii, de vreme ce primul volum al ,,transparent/sfAsiat, prezent in toate fragmentele sale printr-o incdntd-
toare absenti" si conduce la cclncluzia cI ,,dlagostea este un chin si mai
ciclului s6u romanesc e anterior cu un deceniu romanului lui Gheorghe mult decAt atAt, este un cuvAnt sau o literir". Citate de Carmen Mu$at,
Criciun, Frumoasa.fdrd corp, in care se f'ace teoria amdnuntitA $i coe- aceste aflrmatii ale Juliei Kristeva isi glsesc multiple qi semnificative
ilustrdri in rornanul lui Marin Mincr-r, care cuprinde pagini antologice
rentd in articulatiile ei ideatice a antropocentrismului somatic. Cici (asa cum a arratat bunioari Nicoiae Manolescu), legate de misterul
Marin Mincu vorbeste inci din primul Intermezzo despre necesitatea
erosului qi al corpului 1-eminin. De la inilierile mai mult scripturale din
trecerii scriiturii intr-o imanent[ absoluti, ceea ce o transtbrmi intr-un
,.act pur". Fiinclcd (aqa cum spuneam) adevdrul unei experiente nu prirnul Intennezzo, care dezviluie anatomia evanescent[ si impenetra-
constd in expresie, ci in procesualitatea care a dat nastere acestei bili a f'emeilor scrise pAni la admirabilele episoade de satyricon ale
expresii, astfel incit ,,vocea", unde se revarsi viata secretl a celulei jurnalului f'lorentin in care se exernplifici dirnensiunea ,,abjectl" a
organice devine mai importantX decit cuvintul, iar scrierea ca ,,actio" corporalului. Asemenea experien(e vor conduce la descoperirea cd
conteazi mai mult decdt procesul care o genereazi. PlecAnd de aici,
dragostea este ,,cuvAnt" (adicl ,,discurs amoros" - a$a cum se spune la
236
un moment dat in Intermezzo II) ajungAndu-se la conqtiin(a similitu-
dinii dintre eros si scriere, contemplarea nuditltii feminine avAnd rolul
de a educa percep(ia ;i (avdnd in vedere suportul pur visceral al
237
scrierii) prin urnare gralla. cle Vreine ce l'eriieia (eil si tlatur.rJ existl in IV. CRITICU L, TEORETICIAN U L
opinia lui i\4arin l\'lincu doar pctttru a deveni tcrl,. ln timp ce textu- SI POLEMISTU L
ahz.arel trnc in exclusivitate de destinttl faustic al birbatului, in cali-
tatea lui der prodrrclitctr de culturii - ceea ce nu inseatrlnit insi citusi de
putin r.einstaurar-ea in paradigma antropoceutrici a tttodernismului, ci
inseamnii interogatea in spirit exper-imentalist a accstui model' care va
fi nu ,.clecunstruit'' cu turia clerntllatoare a avarlgardei istorice, ci
depcitental, privit cr.r acea pietas caracteristici constiiutelor crepusct-l-
lare, rnarcate dc obsesia lnortii si a aspectelor devoratoare ale tempo-
ralitltii. Astfel incit, citit fdri prejudecili, lrtterrtLeiT,o se dovedeste o
carte cu adevlrat de pionierat, in care pot fi descoperite n.rulte dintre
nucleele ce vor fi dezvoltate cle prozatorii generatiei 80 5i piobabil ceir
n.rai tulburdtoare (si n.rar complexi) dinlre scrierile lui Marin Mincu.
Care subllniazi (dac1 niai era lievoie dc vteo subliniere in aceasta pri-
vintd) cit cle naivi este superstitia prttrivit citt'cia ttttul rotuatr t'gttliinesc
(si nu nurtrai) ar I'i crcalia unci sirrsur.c gc:ttcratii literarc. ln dcfinitiv,
chiar si rtu ct'itic carc tlLl llarer lirlt-ttl dispus sir intre in collsonanle
ernpati,,'cu litclatura lui Marin Minctr (lon Bogdan Lefter) admite in
cele clirr urrnl (intr-o cronicl usor zeflemesitoare si cam superlicialir)
cL ,,una peste a alta, cr.r exagerirri, scipiiri li thrl nici un strop de
emfazi e de retinut modeh.rl creator in cauzl. SustinAndu-I, N{arin
Nlincu se raliazl si el etorturilor unei intregi - ;i mai tinere generatii
literare". in ceea ce prileste cartcu in sine, criticul conchide cI
,,controlat si condensat in detaliu, Intenilelao a[ putea fi la a doua
editie un foarte bun roman, important intre c[rlile noilor prozatori de
ciupi 1980. Un roman care sit fie - ei. dal - a9a cttnl si-l doreste ogolio-
sul prozator". lar aceste considelatii ale lui lon Bogdan Lefier nu
trebuie clef-el mininializate. clci ele constituie recunoistereil. lie 1i e u
jumitate de gurl a faptului ci proza lui Marin ll4inctl se situeazi pe
tinia ciutlrilor tertile care au rnor.liflcat sr.rbstantial rotitanul ultimelor
cloLr5 clecenii. Iar o asemenea recunoa:itere inseamlli destul de rnult,
ati"urci ciind ii apartine exponentultli unei promotii at.it de nrarcate de
propria ei insemnAtate (cAt se poate de realf, de altfel), incAt tsi ignorl
(intentionat saLt nu) de obicei plnl si plopriii precursori.
238
f. intre eieatic si heraclitic;
ideea modelatoare (Critice)
Nici critica lui Marin Mincu n-a rlmas striin[, fapt ce apale cu
pregnantl incl din faza inceputurilor. de dialectica fbrn.rei si fbrtei sau
de pendularea nelinistit5. intre eleatic si heraclitic.
Textele critice ale autorului sunt generate acum (asa cum o certi-
fici volumul Critice 1,1969) dc o miscare ,.errrpatici", optiunile pentru
un ,.model" sau altul fiind cletenninate de mlsura in care Marin Mincr.r
rellse$te s[-si regdseasci aici propria ecuatie interioard.
Patosul eleat al tbrnrei si al rigorii ?l cirlluze;te astfel sple opera
balbian[, iar in teoritizirile poetului,matelnatician criticul descoperi,
diseminate, virtualititile unui ,,nou umanism", a clrui axi cardinall
este .,spiritul matematic", revendicindu-se de la moqtenirea euclidianl
a elenismr"rlui. ln acest untanism se resorb si se intersecteazl spiritul
traditiei clasice (a clrui paladigml absolutl este o Grecie atemporal[,
scoasf, din contingent qi ridicatl la exponentul superior al conceptu-
lui), dar si spiritul modern. tundamentat pe fbnnatia ntatematici.
Astf'el cd utopia barbianl devine una dintre acele fbrmule totalizatoarc
in care se realizeazS. coincidenla contrariilor, ajungAndu-se - sublinia-
zI Marin Mincu - la ,,intuitia esentelclr pe baza unui principiu sintcli-
zator unic, urmlrind configurarea unei finalitili". In consecirrtii
,,geometria devine in artl un principiu orfic de initiere. un stil. in
poezie, o noul cale spre ntit. De la configuratia -eeometrici a lulnii
decurge o anume acceptare si respectare a nnor conditii pre-existente,
241
independent de subiecttil unran". Departe cle a fi trrrnate in neutralitatea clincolo de deschiderile sale strict conjuncturale. descoperea in textelc
unui discurs depersonalizat" aceste aprecieri ale criticului videsc o
evidenti vibratie participativi, cici. neindc-rielnic, constructia barbianl iui G. Ciriinescu modelul .'ei estetici 1'lusc sub semnul clinarnismurui
e in consonantl cu acel cult al fblrnei, al structurilor', al modelelor heraclitian.
ideale, tipic sensibilithtilor crelrusc-'ulare, nrarcate de .,lapsusul fortei".
cu atAt mai mult cu cit el coexistii, in nrod cloar in aparentir paradoxal, Unr-rl dintre argumentelc cel ntai ades iitvocate de exponentii
la ar"rtorul Jocultd secuntl, cru uti ideal superlativ de virilitate, care o
dilectiei ,,uinticilinescienc" estc abscnta unci ..osaturi" estetice riguros
stiin de la Nietzsche - nu este nici el strLin de pulsiunile urii de viatl.
articulate. circi (scria i'aceasti"i.rdine tlc- iclei Nicolae Baloti)
Constructiile spiritului devin si ele o expresie a vocatiei thanatice ce
caracterizeazl cogito-ul uman. o r"ocatie pe (are rlbulnirile artil'icios ..impLrnitclrul organisnt critic cllinescian e lipsrt cle rigoarea principi-
exaltate ale vitalului nu reusesc sI o neutralizeze, cle vreme ce aceste alii a unei estetici. criticul, el insusi irutorul unor <principii cle este-
tic[>, a simtit nevoia unor elr.rcrdirri pe acest plan, dar nu se poate si nu
puseuri inflalioniste de vitalitate nu sunt in ordinea unei fenorne- rccunoastem c[ din opera sl lipseste un solid schelet filozofic-estetic".
nologii a crepuscularului - der:it travestirrl unei biologii in curs de Plecind de aici, aclversarii cilinescianismului propuneau recursul la
entropizare. Prins. asa cuur scr intinrpld si in cirtile sale cle poezie, intre modeh-rl criticii rnaiorcsciene,,.critica prin excelenli principiall
(afirrna acelasi Nicolae BalotI) lllosofic, estetic fundamentatl (...)
,,chemarea mortii" si actiunca .,encrgiilcir do cortservare", criticul
Incontestabil, gravitatea verbului critic maiorescian izvoriste, in bunl
contemplir asadar. cLr last:irratic. rigoarca constructitlui barbian, ce parte, din prezcnta ace lor tcmeiii filosol'ic-estetice care lipsesc cilines-
presupune ,,o pirtnrnclcrc in clorncniul sigilat al Poeziei printr-o r.nctodir cianismului".
strictit care exclude inconstienta'', prin ,,intierea in axionrele spirituale Pentru Marin l\4incu. spir.itr"rl de sistcnr al pcrspectivei maioresciene
eteme". El nu va intirzia s[ cleceleze acum, in geornetrismul pur al (satisfiicand tocrnai rigorile r-rnei inteligenle de tip eleatic) este suspect
viziunilor lui ion Balbu, un anurnit colorit af'ectiv, cici aceste viziuni insir de pedanterie, in timp ce ..spiritul mobil (adici heraclitian n.n.) al
reprezinte rezultatul contemplatiei extatfce. aceleasi valente afective lui cilinescu a pus in anera vechiturilor strirvechi poncife sistemati-
regisindu-se de altf-el si in dorneniul rnatematicilor, apropierea intre zilnte, trecand cu tivrlugul cre:rtiei peste drepturile institutionale ale
rdceala glnduiui si cildura vietii gisindu-qi tenreiul tocmai in spiritul
unor nevinovati prof'esori de hin'rere si trirnitandlr-i (clesigur, la figurat)
noului urnanism, care se dovedeqte una dintro acele constructii capa- sir se cldihneasci putin in conterrplatia creatoarc a operei artistice. cr-r
bile s[ ofere iiuzia liniqtitoare a,,echilibrului nrinimal" spre care tind atat mai mult cu cOt G. CitlinescLl irre o esteticii. cea firrmulatl in
tendintele contradictorii ce se rnanifestir in creatia lui Marir.r Mincu,
Principii,,,desi nu poate f i numit un <estetician>, titlu rigid si mu-
indif'erent daci este vorba de poet sau cle clitic.
niificat, la care nici n-ar ti rAvnit". Cici criticr.rl ,.este un creator <apos-
in ciuda aderentei sale la nretoda ,,axiornatici" a poeziei, autorul teriori> al unor structuri estetice. viabile in afirra canoanelor schemati-
zante, interneiate, in prirnul rAnd. pe capacitatea sa inventivii". Aceste
Criticelor nu ii cont'eri totu;i barbianisnrului caracterul unei para- consideratii, ale lui Marin l\4incu, irnplicl iisadar disocierea intre un
rnodel ,,static" si un n'rodel ,.rnobil" al constructiei estetice, intre o
digme absolute. Mai mult decit atlt, iudecata sa critici pare si oscileze estetici eleat[ si o estetici heracliticl. vitall, plasat[ sub semnul unei
intre doui modele ideale c:are i se par deopcltrivl de inteineietate, situ- creativiteti absolute. Respingind estctica de tip normativ, ,,Cilir.rescu
ate insd 1a mare distantl una de ceaiaitl si extrem de anevoie de concil- nu va arita niciodati ce este arta. ci c.r/,?r cste arta. normele sale fiincl
cleschise continuu libertitii creatiei", adicr clinamisrnului heraclitian.
iat" CIci daci ,,epurele" barbiene, in stricta si pitagoreica lor AceastX libertate nu este insii autarhicl, deoarece demersul critic estc
unul ,,orientat", implicl o componentl vectoriali, rniscAndu-se pe lirria
descirnare, satisf'ac in gradul cel rnai inalt polul .,eleatic" al persona- unui clasicisrn de esentr (scos din cadrul reductionist al istorisnrLrlui si
litatii lui Marin Mincr,r, latura sa .,heraclitic[" suf'er5. cu aceeasi inten-
proiectat in atemporalitate) dinspre particular spre universal. Astlcl
sitate, atraclia paradigmei cllinesciene. De altf'el ref'erintele la opera lui
incAt, daci se poate vorbi despre o flrtalitate a actr"rlui creator, acoasta
G. Cllinescu trideaztr, in permanenti, convingerea autorului ci aceasti
operi reprezintl punctul cel rnai inalt din istoria criticii romAneqti. vizeazd tocrirai universaliile, iar gestul creator clasic (si din perspectiva
dob0ndind aspectul Llnor adevlrate .,exercitii de admiratie". Iar atunci lui Cilinescu - asa cum bine se stie - orice arti majori e in rlocl nece-
cAnd, la stArsitul anilor 60, a izbucnit disputa dintre ,,cilinescieni" qi
,,anticdlinescieni", Marin N{incu tbrmuleazi un punct de vedere care, 243
242
si*apr"crrluasniociiil,)o,t,eex"c. ltUlclneiveexrasgielirilaetaciinlindcivsidcuieattleie'(ctianrzelnind spre o oarecare Cornentiind clialogul lui Dan l)otla, Clturtrtion satt Despre muz.icti,
legdttrr[ cu actul
Marin Mincu observa cir aici .,ntoartea, ca si la PArvan, este un ritual
csarirtcicinsaunctrtoitcictunalui'i,p,.rcinocnisptiiile(.'.,.))nuinfirromrgeanaizz[-ianresairtrsnisdisetsecmopinecrihreisa,iuirnror in vechea l'atri thracici. O extinctre colosali cuprinde nrocrocosmosul
sffei.munriefi'ci,a-triirn[oic,iitnrtrrs-iucnlecupvuitnintinoipnevrernatartrisetaicttln' (f)iirnsdtlucictltelril'i'p-sCeastreenpursi- ca o rhsfrAngerc a extinctiei prinioldiale" si" dacl o oglindire cosmicir
ucp'nlno".ra."u.orpn.v..iefd.",r..iot,ue.st^iiroancurirelneiescatis.statioeutfo(a'lirenliixizitaabetirmtlmiltlatoirntdeeoea:lolseegpLiiiirrrpitgliuouelpitnrLCeircnrillieierniesec'issiotctereugvr)aa'ln-"rai"s.cetricnpleeuuprllrtricanlbliiidninleeAe"a'ns'lcedDiadinne plaseazir destinul unran sub o ,,aurd ntetatizicii', in acelasi timp ,,totul
(romanticul, clasicul si barlcui) care mai degrabl orientelul este supus insi rnetanrortozelor fatidice, curgerii in universalul Fluviu
al trecerii". Polarizati intre viziuuea esentelor eleate si sentimentul
".ui.Sr"mu.otii,""l"oin.diileemdeersfburltlrdicar.leitictt.tArtctiensrtoecclecllohrecrlaocnliatitce' ,rceavree'.ldinirdr irp'rucneclteucl lidne
lreraclitic al lui patttu r'llei, pelspectiva lui Dan Botta uneqte, itr
consecintl. intr-un echilibru ti'agil fbrrna ;i fbrta, e prinsl intre aspi-
ratia mortii dionisiace qi visul apolinic al furmelor icleale si nu e cdtusi
de putin surprinzf,tor ci lectura lui N{arin Mincu se deschide ernpatic
spre acest construct de sintezi intemeiat pe c'oincidentitt oppositorunt
unde reglseste ceva din configuratia propriei sale interiorititi.
vederealltriMarrnl\4irrctr,incalitateasaclc..esteticlvie'',1ieeasi Aceeasi miscare de balans, intre .,dinarnisrnul cosmic" si ..spiritu-
nesistenlaticir.'^cstctltltipr-csusclecitvitltlltrcltltt'tttritarttlorstufoase alisrlr", particularizeazl si cotrstructiile filosotice ale lui Vasile PArvan.
tl'atate". xtreme: axiouatica de tip eleatic a lui Ion din care - noteazf, autorul Criticelrtr - .,emani o lnare fbrti contern-
al lUi cirlinescu, vizitlnea din c|illce
intre accstc dottit pttttctt- e 1 se plativl. punind onul in raport cll cosmosul si dezvlluindu-i finalitatea
Barbu si modelul heraclitian denriurgicl". ln acelasi tirnp. insi, existenta umanii este subordonatl
necesitirtii cosmice, este antrenatii in misc:area universali a materiei,
vcoanfoscoanleizaaziin, spdeirraelgteallcnorioisrduorin,aasteu,pcfau..cptelnrssotnr.atrlictatitieloarnpriaxrtaed''ocaxarelit si
perspectiva ginditorului fiind apropiatir - considerl Marin Mincu - de
neliniqtit[ a criticului.
mitul nietzschean al ,.vesnicei reintoarceri". Astf'el incAt omul este el
ctf,cBbaillurrirse'umt*cArmiii-naunsooteilfneriea,"zd,al"izb',nzpnluc[aotpotaseecerpztslliiaitsMnraeriinleztposrt"ilireD[ial-nrsiasriprnpnaMripemeBtiiicdunoopiitc'irtivt.aiiua,,mact,esoc<esinitJsceutapetinarltrnrpottoi.limrepicpnirrltraeldluaitanseitlettisrvurerceie,lr:uris"exei'pmtntaAuitdo'ritgciecialceoclnrglra-t'riapisclsiasbitaatltaailietepcorlboanse"ieiailucpzcnipniaoaeisetendircst[uni'ceecuiaarinldiltviaear"eiisn,lutiideolli
insirsi o fiintl ,,mixti", ,,duald", polarizatit intre sensul demiurgic al
unei chemlri spirituale si palticiparea la cosnric, aceastf, contradictie
glsindu-5i echilibrul intr-o vocatie a ,.ercliculrri", avlincl la Pirvan (spre
deosebire de Nietzsche) ur.r ,,inalt sens eticist". Subiectul uman este
asadar ..capabil si se cunoasci pe sine ca obiect istoric. conform
<ritrnr.rlui creator antropclrnorf>, si 1-xin aceasta se deplseste".C[ci
..intre spirit si biolo-sic, trebuie sir pr.iruez-e spiritul pentru cucerirea
"inidceluilzoinr dtrua-nsseceansdtef-netlalien hirirzite nouir de cosutos)>.". Modelul Plrvan
categoria acelor ,,structuri
de sintez[" ce
|i.dmna,igbtoaroan-teozi.srrYiirlea*airicuripacfaetiirnlun,tln,orlceu.<lraeuioe'zcpiiuaiucmlriuriee.pisiibsiearaottrirrrniblpidoeioalrseinstpmlt'rraiesetuecleeualsecrstiaelapatrlerieral"edpaauiedneniusleocae' rcn.l"e.atoelianlDosliirlaat',trnc.iamceroBaepsnotcftmi,ntraeosu'trizidrzs'iiacpnpatieearlisitduteeal urureazl legea ,,echilibrului nrinintal" pentru care Marin Mincrr are o
predilectie evidentf,.
idei'EulttliileSttnt..nistesemnemtlzicalecare,f-ecundindatrrrosf.era .,Reperele" cu care autorul Crititelor consoneazi empatic sunt
cuvintelor,lefacs[.qirecapetesensuriirritialepierdute.'.Inaqa giindite ca un sistem de ,.idei modelatoare" si. chiar dacd Marin Mincu
- ur-rto'ul Cantilcnei reuseste modelul pare a le selecta deoc:amdatl printr-un joc al atractiilor qi al respinge-
-manierd arn acliiuga urlesc apolin-icul $i dlo.nisia:ul-l-:]::-
sintetic i"n ca'"troei se rilor:, criticr"rl are in ntod evident o constiinti a paradigmaticului, a
,,mixt",
incAt interneierii culturale printr-un ansar.nblu de idei fornrative. Si tocntai
modelul
pintuitia acestei constiinte i-a deten.r'rinat desigur primii comentatoli
ttuullsuihneeira.,culnitidcuuilr.iF" iihne<rlaccXlintierenieosqui laelsrtneoarilciiisetrxAtantiscceo' rleelgaatctludseenctulmltuelnd-io-
ai Critit'elor si vadd in Marin Mincu un .,grec", ba chiar un ,,spartan"
(Gheorghe Gri-eurcu) care construtL'ste ,,antic" si ,,ceremonios",
preocupat ,.de a ajunge mereu la scherni" si ,.de a smulge reteta
nisiac. 215
244
creatiei''. pe lillia Llnci ..indubitabile vocatii ciasice" (ceea ce vrea sii cincl Barbr-r isi refirzi ciiiie de acces dionisiace, situindu-se aproape
iMNnsiiecnr.c-luuan,eezceMloaacrniioc|leleicnsrecpnuez.rseJpilectrestl itiprrrca:crcuecnpo<ettriitstPrtneoiltalie'tcenlrrtatei.lpctlliiritsieorleneaaalLiuttaincteeea)i ^icnluiiustcMlhraiirrniiblnl artificial (in aparenti) lingi esente. firi si ilustreze cucerirea lor".
clirectia ideilor nroflelaio:irc. e iritat c1e metoda ..ernpatic[" (cum i-an] Marin Mincu opereazi asaclar si in donreniul lir-icii o polarizare a para- ir
I
dignreior care se raporteazi la diada ,,eleat"-,,heraclitic" sau
spus noi) a iLri Marin Mincu. arirtind ciL autorului..ii lipseste clistanla ,,apolinic"-.,dionisiac" care nLl e decit,,transfornrarea" relatiei
,,formi"'-,.fbrti", ganditai pernlanent ca antinonrie. lar dacd lirica
critic,[. eseurile intbrircincl tlnctxi ca pe ti nrinttsi limbajul autorultti eleat-apolinici a tbrmei (Barbu) este urlzl inchisii, refuzEndu-si cu
cliscutat.. Sinrptonratic esre cit IVlarin Mincu i'ace rareori obiectii incer-
indiferenti irlitatorii, cu adeviir:at cataliticii rf,nrAne poezia
cind sI priveiscii or,'-c:cl.irn clin puncttil cie vedere ai autorilol'(...) sn-i dionisiac-heraclitici a lui L3laga, care ,,di (...) posibilith(i nenumiirate
.jusrifice in loc sir-i luclece". ceea ce e probabil s(rmttttl cel mai carac- de reevaluare a lirisrnului".. Si cle aici contrastul cvident dintre cei doi
]eristic al ,.empatiei'' clcsltre carc vorbeam. sesizat c:u pertinentd de
poeti; unul ,,va trezi continuu noi ciisponibilitiili, ccliilalt le va anula pe
Nicolae Mancrlescu. cel nrai sever dilttre recenzentii Criticelor se va toate ca un produs cle nobili decadenta ce se aflii. Blaga va 1l lnereu un
clovccli insi Ot,icl S" Crottntirlniccanlt. Acltllitirnd cit eseurile despre Ion catalizator liric, pe cind Barbu .- r,rn inhibitor'',
Barbu. Pirvan satt l)ittl llotla virclcsc . o rcitlit Lrtlnoastere a subieetu- Chestiunea ,.rnodelelor" va fi transpr-rsi de Marin Mincu si in
lLti" si ..{) lccturii irtcnli lt t(r\l('ior, cilr-ttra tttlel-prettrl sc striduiesle sa le
dega-jczcr serrsul lrcc,-'lrlalrtl r:tliLtrrii". rlccsta gascstc insii ci{ Marin dorneniul criticii. unr-ie prezenta unor personaiitirti paladigmatice are in
viziunea autorului evidente valen!e catalitice, fiicAnd posibilii critica de
Mincu practicli ..f()nrcltl.iitittl ttot'os". crLi'tr ..tlii ntrlnai iiuzia actului directie pe care o Asenlenea caocne$etaiinatirutao1nrr;lrra(,dlirginti'craetuloluri o implici in
cIitic". il'.,r.rnc,,i ca.,logos"...lir.islrl orl'ic"'.'absoltlt".,'spirit pur" ise
lipsiti de substantii ca si mod aprcrape necesar. De rnlrturiseste:
Par lui Ov. S. Clr()lruriLlniccatltl iri icl clc o adeviiratii oroare tAniru- ,,Afinnatia ci in etapa actuall nu e posibili critica de directie mi se
..r'ulgarizirrilc soclologice sortite :'ii-i inspire pare cel putin naiv[. E rostul tirnpului si decidl asupra etlcienlei unei
lui eieget". Pentru ca in cele din ut'ttli cronicil|ul sI corichidii pe toltill asemenea critici, dar ins5.qi renr-mtarea ei neorgolioasi de la 1-unctia de
acru al profesorului rle criticii, hotlt.it si sanctioneze .,indisciplina in onoare ce-i revine irnplicit e o dovadi de cochetlrie qi cle neputintd".
front": ,,Cu o asemcneii firetodf,, oricit arn vrea s[ nu trldlm <8eoll]e-
tria inalti si sfintiu a poeziei, ftirninenr, sub raportul criticii Demersul teoretic clin Critit-t: I (mai snurar decit in ciirtile urm[-
propriu-zise, la acclasi prag cle lrrorrincie, unde toate cliie duc la
cofeteria clin centru. Cli pc f irma ei scrie Ura,nia -sau l'hraciain loc cle toare, in care se va aiunge progrcsiv l;r constructii conceptuale tot mai
subtile si tot mai laborioase) sc oplestc insa aproape in exclr-rsivitate la
Garofita, nu sclrirrthi niarc itlcrlt." problen-ra ,,ideilor rnodelatoare". l-ipsesc cu desiviirsire teoretizlrile
Viziunca iui N4arin Nlincu nu estc totusi atiit de..noroasi" cum i se despre text, sernn $i sinrbol, instanla eului, ceea ce protreazf, faptul cI
intuitile textualizante, din prin'rele clrti de poezie ale autoruhu, nu sunt
;rir.ea lr.ri ov. S. Crolrnrirlniceanu. ntai ales cii glosele criticului. pe incd c:onstienlizale la nivel teoretic, ele vc'ninci pe linia unui nou
ilarginea ..gperelrtr-lroclel''. sunt insotite de un demers teoretic, cat'e. concept de poeticitate care ph.rteqte in aerr-ri epocii. Astf'el incAt criticul
clesillestul cle sumar. pr.ezintii cil.eva iruticte clc- articulatie esentiale. ln Marin Nlincu poate l[sa. in 1969 - cind debuteazl editorial la virsta
de 25 ani - irnpresia unui neoclasic in ,.armurl sparlanif', cici miezul
aceastl orclinc clc itleri. luincl in discr-rtie poezia anilor'60, criticul
tare al constructiilor sale, legate de opozitia tbrmd-tbrti, eleat-hera-
rrortresle despre necesitatca une i .^innodilti" ctt .,punctul cel mai inalt al
lirismr-rlur interbelic'', inirucit ,.iictul iiric cel rnai moclemist posibii sc clitic, legea echilibrr"rlui mininial, lru e iutuit de nici unul din recen-
clirdestc totcleauna pe terenul f'enn erl unei traditii". itt ceea ce priveste zentii prirnci scrii de Criritt.
posibilele mociele cle urrnat, ele ar putca si l'ie in princrpal doui: I)laga Discursul critic al li-ri Marin Mincu mai este inci acun. pe de alti
unor domenii ii'ice
ii grt-,,'. Acesti poeti sunt,.creatori.ri.ei'ali ai parte, tlltelat de nivelul eseistilor interbelici. Autorul practici metoda
perl'ect clistincte - virgine prin transcenderea intr-un mit poetir":
irnpresionistit a ,.reductiei def initorii" si. liirl a urma nici notatia
persoual". creaturi ciLre ,.au aiuns it'tcotistient la o polarizare clarilica-
pointilistl a lui Lovinescu, nici arabescurile fastidioase ale discursului
toare. Blaga cr)ncepe actul poetic si existenta creatoare sub semllLll cllinescian, cultivii fraza artificioasl si eclalantd (specificd pentru
tragicului fca 0 clete,flninare stilisiicir universalii). riminind deschis, pe spiritele crepusculare), cu ef'ect de sticlirie rece, in uraniera eseurilor
246 241
lui lon Ilarbu si.ur alc lui Dan lJoltl (asa curn de: altminten bine s-a lirul,.,. irri.:ir.:piiLltc ,-stete{)ti[llr[ii''. rrtil al expelientelor niilc.nlu-c si^ rlt'
chiar.
observat). aici. '.. cr ..sapienti.Llii". daci nu
r,n .rriiiri!la noi - i.llnrensirrnr:a
Astlel incit poctLrl din (-wnftrittd (196,3) ni sr- pare astizi rnult rnri ".soti'iioiolici". Si tricmai rce astii ..sapientii". conclensarii in irrhetipul-i
in corrtentpoi-aneitatca noaslll dcc:it e rcgi:lr"tl tltn (-)ritit e 1 ( 1969), dc
unde riin.rin sprr: rctinerc leoretiz-riril* pe mrrrg:inea,.idcilor forrra- s.ru (cl-lrrl spnnca Slduveanri in {)terrngu t.ie ttu-\..erlblcrle'' (citr-e nr.r
toar"e" sri adrnirabilele paeini dc cseisticii drn prinra s,cctiune ii cirrtii. ascuerrlet iirl-lci'errlrdaitiiclPerciiiliosrdiniatl-le.olirt.rleilsepreirirceirircstvioinr-lhceshteerIrlueerrtdiceGLurncnivoenr)s. acleo.nsatlie-
2. N{etoda hermenrutic[ (Critim II) trrie obicctivul cscntiai rLl investiirati!lor lr,' l iiLt i;; \{incr-r. vizincl
dtnten:riunea iiritiatica (si in conser.rintir herrnetizarrtt-t si esotcricii) a
Lin rr-ult rrai substartilil apclit prntl'lr constructiilc teorcticc si rtn
cperei crenrpiare. Astlcl incit optiirnrle salo nu ntai par si llnclioneze
plus de ri-poare qe r,or mar jl'esta irr t'olttnltrl ll doilea de Cnllt r:, ;.',pirut
enlpiilid. in lirlL:lcli ittriir:tiilor si repLllsiiurilor abis:lie" itsti cull se
tlrrp tloi r'ni in l')7 I
irtirnpla in ()ritir'e ./. ci st-- sutiordonclrzii lce stui cr"itcr.iu ai ..vocatiei
Si-rre cleosebirc tlc cullcu urtcr;r)arar. cirreia recenzentii ii gnoinice '" care tace r-lin lii:e ratLrrir o e.r:plt:sir: ii riltor re alititti srrpra-
irnpLttuserir. pc rlr-cpt crrvinl. r'iil:rLI(:r'ul o;ilclurn..hibrid". deoarece selsibile. cr itoi i'i ilce riptrtc prnr rritcrrrrcdiul srrnboiLrrilor. [..1
textele lrrnplc. c'rr lrrrbilii rlc slrrtliir sinlr"lri-" siririr:itc clc rrrateric idcatir:i. iiructioneazi s! il i:alitatr: clc trrrini:iliiLr arrnlogic. circi .n,alitl:rrcrlr sau.
cocxis(rLrr lrici cu lrrririlr" rlc crrvinl. rnlii nrirll slu rrtai putin cilcrrni-
startlillc (r-ccerrzii sutt clcrrii:i); clc rllrta lirelsta autorttl e rnuli nr.ri dinrptrtrivli. tton-iialirJar-clt rntr:i oPele :rre iu vcdele iicLtrn modul in carc
sclcctiv irr abordirrilc siric. oprin,-iu.-r;e al)rolpe exclusi..'(poate nr,r fiirl
legirturii si cu idcea .,nrodelel,.rr ior:niatolrr:") asu[)ra llnor operai cu a(.reastii se rilporlcazi (sarr ilr sc rairortoazir) la yrlanrrl sernnifical.iilor
valoare de exemplaritate. in mod proqnirlatie, (lesiqur. ciLci in opinir
lui Marin l\{incu ..nu poate li un r:r'j1ic bun ace la ciLre nu s-a excrcitat ..hcrrnciice'' (ailicl i;i ..ndvizt-I1". la Iraus-scnsibil. si. in u]ljnrir instairti.
asupra clasicilor"" iar ",proba t'le lbr: ;r criticuh"ri este istori:i literarii".
Raportul riintre crritica si istoria litelaturii f iincl r:onceput in tc'.rrneni la lranscenclent) si r?inr0nc (sau nu riirriinc) fidr:li ..voc;rtici llronrice"
c[linescieni: istoricui ]iterar nrr este si nu trebr-ric s[ fie un ,,docnrnen- il creatiCi lite|l|c niaiore, Scrlrriificttir,li r:ste ciintr-un ii:ienlcnca puncI
tarist", ci ,.ziclar-ril" sltu ,,aririlccti.rl" care..si"r ridice o constrr:ctic ori-ui-
nalI pe baziL matcrialirliri pus la clispnzitir dr.: r:htre dclci,rmentarist". L)e t|: vcdere sLrrpt-inziitoi.ilr:a lifsiL clc ar_lcrerrtii a lui Nlarin l\4rncir ia proza
aceea, el ..trehLrie sa aiba o viz-ilrne cle ;rnsanrblu. si crecze structLli:a
posibili a unei lite:rairrri si s-o complefeze prin f)rnteziit sa. Si pentru a !{oltcnsiei Paludrit,l}i:rreescu. *zirei:r criticul ii replosea:rii tocr:rai
reusi acest lucrLr. el trebuie sir fie irraiirfc dc toafc un critic, aclicir si stie
sir selecteze valoli". 11g-piltinta r]t,'il ck:ltirsi ttrxnilelc rrlrci |culilirli ifrict cnrpiricc. ale Unei
in consonantf, ctl llcesfL' prc:r-:izirri leorctice , I\4arin Mincr-r isi va lilttti care rlltltirtt: in crclurir ilirlc (("ir lr cxpc|lcnlci()r' r-.rrr scrrz0r ial|^
propune. prin urnrarc. i,n Critit.t: //. sii e-'laboreze o viziune,..uklbaii."
asupra unei pirti a literaturii iomlnr- clacir nu totalizatclare. oricunl -qilil, crLl alte cU\rillle . f;lnlr)llarrli irr Il;111111 r)l)ii{- ;ll rrtil1t'r'lr.'r. cecir i"r_'1;tcf
sinteticir a clrei ..clreir: r,le boltii" c datii clc o anumitil \/(')ciltirj L^li romanele ;ittto;trtri i;ri f itt tiolu'. i,-'l ;rlri burui cxplot ;rrt ir srrllcf trlrri
,.gnonricir". cle o anumiti tendintii a operci literarc de a instrui in le-uiL-
turl cu t0lcurile mai adinci ale fiintei si1u. cll alte cuvinte, de a initia. lcntjnin in cfclt cf iile ;-iijc;t'rti.t rrnrr lt-'ilcslrrr iurlii:.i in st-tr;rrl c;r poate ii
biLrf it)". Scolir.i-'r.lin contc:r1iil rie rLri:;iunblrr ui ciirtii^ acesfc lprnii alc lrri
Punctul de pomirc. irr cclnstnre:tiir urrei asernrneu persfeeti\c. i.lr pLrtea
sI fic, f iirir ?ncloialir. crLuroscutit ar;ertiuni,'a lLti (1. Ciilinescu. tfin Istrtri,r h4arin N{incu iir Futci-., sii p;r:i o prr.ttesitrne de r.:reliiirti c;iiirrescraul in
Iiterctturii, in le-uirturii cu ..birtrinetea" (si nicidecum ,.prirnitivisrnui")
iceiititrii eLl aflil rotttettiilui, pe iinil cuuoscr.rtcloi'iL)()rotrziiri din Sciisrrl
cultllrii noelstre traclitionirle. care cornunir:ii. in fonne aproape ritua-
t !usit isnrrrlru. i)ar cr-iticrrl ii prctinclc ronraritirtrrlui in1'ltrrt nlLi rnult
248
decirt..icleea nrr'n'alir r:terrli"l ii ,:crr'sir ciabutcr-c..tltodf,lr i;irrtetice" ale
r:nil i:rsultri. :ici'rcnie rle U rrulxir:Li llf tl{jfalitatc. \lr-Ltitrrl'l rrr,,rrr,,lo:_-irc.
liresitllininci i.l11 s{tlil lrr,--t;rll;tic, stiir. tnai rktg|abi i]cnlletiL. l;rthirii'enl
aclLlitti crciittir. l-)inti-o tlsclncilrlil 1t.:r:;ltccliv;i. clt rrir:r'sLrl iui hliLr irr
h4.incu -.colltLrral. 1tr'1'Lriirlair.rl rilci l-.1,.ocr clnrninlite- dc rlateriiriir;nrul
al.etl rtl ir.le olo.giei t:rilnunictc '. ltr-rar-ili f it"erle tirnpre nir:le iconociar;lir.,i
iiincl cruct pe urrclr;i ijnit- cu lrriiriie rle' r'Li\,;\nt ltle r.rnilir.:ilor. t';rrc
vOt-beitit - t(]t iil-ttltfi .ic.1rrcl lr'Jr,eritiLir",l .iil.'i reiifstAUtiit'i li irr'tuiur
ct'ci.ttor'in tr;r:iitji;'it:. 5i cr ile l'enii,r(:ai IlLpirrl cii .- in i.Irilitrri ,. lr,rtllilrrr
integlatonre si I lcnttLiir,ei e!i: concriiei-e inlrc cicatic ui iri-lrr-'lrtic.
alrtrliriic si tlionisrirc. r,izibrlr: iilr:j.i it'r ;;ririia r:iir1e t(iitr'.clo,'. Nlarin
1.tr'.1
Mincu tlcpirseste orizorrturile paradigmei cirlinesciene (lipsiti cle apeti- hcl:rli,r,i'lilil.i l si.istint.r. colrl'clirtr.lir-r sirnseic n-ritxinic de l ir'tvcnl.a.. irr
itic.iul ccl rlrai vi:rrtsitnil cir plrtintii - acele ,,stlticturi lle opt--r.ci" despl'c
tlrl constnlcirer;nclafizicc), clireia incearcii sir-i inflzeze ccv:r clirt i:rrt t orllea L'aiint:scu.. Ilc'rntcneulic;r lii;rd tocntai irri;lrrtntentul clqra-
Lril sI-i contele ciiiinescirinisrrruini ..risalura" carc. liirii sir exclucla
cles;chiclcrea opcii'i barhicne spre planui expenL'ltcrlor suplasensibile. ..creltia". ir inl'uzeazit cliscirrsulrri critic un troelicient superior de
Retirrind din lectia chlinescianii icleca .,r-:reatiei critice". cl va incer-ca tigoarc, doveilindu-sc toLodatat nrai elasticii si rnai ,.laxii" (dar la lel dc
acum sa altorascii. pe tlunchirrl ..laic" al criticii irrtelbclice, ric*l frison exltcll ilt 1'clLri sllLt ca i;i citiculul alti:bric . Lrr-ii ^qfi: si-i dirnt crezarc
iui Rcnf (lurlnorrt ilec;it ..sistcrnu]'' estctic s:.rLr iilosof:ic. Dar. din
nristic si mctafizic clin textelc eseistrlor ion Barbu, Dan lJotta sar-t
pcl slrectj\/cic lui ii4arin l\4rncLi. rrroclelul ire nncneutic pr-ezintll si cali-
IVlircea ElirLtlr. iaL acc:,t etblt sprc uucleele..gnolttice'' ale iiteratLrrii vir tatca cir serveskr i:cl trrai binc teni;itiVtl (le ..integral'c" Illrl ciire atitol.ul
o urnriu'este clr cL)nsccvLrnLii inci-r din carte:i sa dc clebut), conduclnd
duce in rrrod ncceslir sr la o alti rnetodologie, astlcl incirt renLrntincl la ciitrc lccl ,.I)Lrilct dc ccliiiiblLr'', lie cl cit de prccar si r-lr: instubil. inrrtr
,,eicirtir:'' si ..llt-:iaclitic'. l;ri-r-lerlrllr..r'ilc icrtlelic:e cc;iu lcrc rle lutrdalul
inrpl-esioni:.nlul ..i:urpatic'" tltn ()ritrce l. itutorul vu rr:curge la o ruetotl.i Lillei cuitl-llicrl|e. lesitii ccl pirtrrr pa|tiiil riin I'irza r:lognr;itrsrnr,iiui staii-
nist. ist caLrtir iirbril adcr.'rl'u1ii identitatc.:lrrilctclirriirli. ilal catalizeazir
- in acclitsi tinip ntai suplir si mai ri-ertrotrsit ntelodu ltcrrtrt'ttt:t.rlitti. un pirriect intcr"ior. vi;libil ririr {'iitiLu 1" si lirndarrreritat ile coint itlcntio
opposilorunt. Unr-rl diliit-r-' ntridciele. nclncrrtionatc in ntoci crplicit de
Ope l'a litcrala ilinci percepLrti acurn clc lvlalin l4incu din pcisl;cctiva Marin Mincu ila care irisi. sc firc r.rnrneroase trirniteri irr jurn:ilui lui M.
cliniensiLrnilt.ri :ale sinrbclice '' ce,:a ce este in rispiil cu inti-ritia unei ciin ronrantrl lrilcnnc:.:.o.\. c-cte desigur. ciintr-cl lisentencl pct-sfccti\ i,
viziunea clradesci tlil hlitui reintc,qrnrii. Lllxlc strllcturiIe ..polare" ale
poefici a sL'ntnului rr in trraralci. cLr inltiitil lipsei dc coniiriil lr simboiu- cxpericntci icii.eioase erau pust in leg:itLrri cu tr rrevt.ric interroalJ
lui, care -sc rrranifbstii in . Si locnrai
prinrclc sale t'tiltttuc dc p,rcr:te Jrrcrl'r-rnclii i r'iziirii:i si in spaie ic ticrnelsulrii hcnueneutie t-Iirt (r'itit.e ll\.
aeeastii..nrpturii . i:c vri l'i lrrrrilltlit in tirrtp. jlltr-c VillLIuilr inttliiiVe ale Cici, aiiita rstor rcul rr:irgiilor. ^.lli..ulltlittc:r rlii,inli lisprrrrcle urrti rrrvoi
pocfrrlLri si dcirrt'r'srrnlc rrlri rncllculoase . trurt ..ilsL:zitir"' si intr.un 1e l. ltiildanfclttale l iiirrtci (rnlutt!",1i. rr'iillL^: tiitr':t ()t)[rlUt irr ('0:rrrrtt:
mai corrscrvlrt{)iur',rla tt^oi rtir,rirrlrlur. iac tlin lrrogralia interroarii a ilri printr-cl absolutri t.tttiiri.irt. lrr auerr:tli r"triiii.lrrL'tiisIlr t:xlrt'lrrt:le si sL:
Mar-in N4incrr ..o irrlrrriri crcrnplarii" pliniL de cir.;.imatisu. Cici in tirrrp topcs'i-r corltialiiic: n,.'liinIli tir-'r rltc l'iirrlu: i'iirrl lorricrrlt: cu hinclc.
plr,iruilitatea i;oiur'rdr- cu rrnit;rl,:i1". iar il lurnirur uc.si,:)r'r:onsir.icnLtri.
ce poetul cstc. incii rlc: la prirne lc sirle uranif'estitri, un.,expet'irtrentalisi"' irertttcneultcit ltri lvlarin ivlir.icit rlri-.iisertr: in rlrod cvlrirrrt -ci'er;-'
preocupat ric noiie ..posibilitirti" aie iinrbzgului liric. criiicul ($i srnrple ior- consli'r-ri"tii tcorr,:lilr: si rr lniti iur-ill t.lccat iijolr 't iinilra e rilrciL
deschiderea lui spre nretoda helrneneutici este ciif se poate de e<iitlca- litelririi. r'aporfiinr.lrr-sc itricii-liscilriirrirl jl donrcuirrl ltfelLrr spintr-r;ilr
toare in aceastl plivintiL) e deocamdatir - in nod surprinzittor ull nlir,ore si al i'apielol rl* cxr:,i*rrtrr. ..[]riticrr' i'iinri rrsllci Lrna iiin.,cirilr:
cirtlc sirre" llt::iutorr.rltii. llLi rjernr:rrttrl tic..,:tn1:titit.' i1il !n:lsLira in car,-'
traditionalist iir sensul inait al cuvintului, asa cLInr niste traditionalisti
tttai lunctioticlizi-r) vit 1iill lL:g;liLr|i. de ciirra iicritstil. nr.t tll {} ttperi sau
sunt sillr au first, in coirtertul cLrltLrrii moncliale actuale. [-.. G.lung.
cu rilta. r:i clirrci'io dc lolte o;;lri'cll itri-inrcirr:rle. rLi..\'()ritiix grrornicli
.]ulius Evola" Iierr6 Gu6norr, Milc:ca Eliade, Claston []aclrelarr,i slLr
cc sc nianilislit p: irr intt:r'lireclii.rl ;ti';i:stor;i, iistfel int r .,rrrtcrirLt-turc,L ,!
Gilbert IlLtrirttil. cron\rerieste. il i l lr.:,iirr ulnr;i. irr irrriiet r:.
'I-r'cburc pr.rclzrt insii r-'ir c-lnrlltrile hri Marin lv'iineLr, in directilt Si tricnrrri Jircijslii t(n\utjt( \'i, riti!(iiti.IlLr r:at'c incr:arcit si't o rnfirzr.tzt:
interileiirii lrernrencntit:e l opcrei lrteriire. nu ri!.ilrf r illrf i de putin Malin Nl int'rr rctrilrri crjt.lr'. lr- rc;ri:;l lt.rrr.rzcnirior. aturrci cind rrrr-;
singtulart: in epocri" iiir"{l,i,sprc in'ln:ptitirile accslti riii'rtorli Ltoretiza. cicr rt-[asc.:i;rit r.io-t; r.ilr:pLlti. {.,,-'l:4,'t'tirr,r] cit tr-llui rlo;irrs;rrnirlu;ri corl}fti-
astt'el cr-i lblrlc rnLlltir pe'rtiitent;1" Nicolae Balolrt. rritanci cir..in ii.rriilol' (care .' citi{l ti:;tii;'l rin i,rtvil diii ."s;lr lrllrelt" ,Jor. rrrrre trtului ..dt:
epilcii') s;i tracii:;,:r.: t) o;.lrc,.'iti-ri i|ittr|c. rlliet'nrirtill-t cir l;igiii-lrntii. cie:
persJlectlva hcrnrcncLrticii. a inte r-preta o operi. nu 'iuscanrnir a o crplica
t-s l
in modurile irr caic ca rle aparo. ci a 1'ace ca opera sii clclttui cccit cc
este ". Llcourece :;r:r'ia iii r:ontinuarc' repulatul critic - .,ca un sisterl al
senrnclor in interrelatie" literatr.tra se olerd intelegerii si. in aceiasi
timp. ea se refirzi iritelegerii", opune rezistenti. ,,se rezervf,, parcir
pentru sine''. astti:l incat lectr.rra ei inseamni o .,des-cifrare" penlrtl
caro criticul trebuie sii dciini ..cheiler" cele mai potrivitc, iar heruteneu-
tica e toclnai ."aria de;i dcscliirJe opera. prinrul pas al ac:estet arte flinci
(...) allarea cheilor prrtrivite". Desi r,'in din partea unui ,,anticilines-
cian", aceslc lircciz-iili teorefice subliniaz[ tocmai dimcnsiunea
creatoiire (anr li tillltllti sii spuncnr: ..nraieutrci") a actului e ritic. pe cale
25t)
atitudinea polelnictt si rtrgr-rlios-pro\'oczltoare a autorttlui. dar, utt ilt uai S.) in 1'ormularea lor". Penlru ca in cele dir.l urnri tonui insinuant si
acuzittiilc inviluite sd fic inlocLiitc printr-o clczavuale transantl, in
cnnriiieccai)tilteirenciiutslniuterrarlabrnr,iecdl.ierliIcrireisciclluchailcftlcrecrccaalilnsacocibiirtifreieci.tzicioleanncctopaiarlicnnldi nusu-esdeae ctilnnuucltans.u,plaevbiczttete"azad''laee spirit cie .,invitirnAnt politico-icleologic": ..NLr contest priceperea lni
suprafati,. care uneori coitoarii pinii la cotele frivolitirlii sau Marin Mincu in doctrinclc lui Jlerrncs T'risrnc-eistul. si rnulte lLrcruri
sunt reralmente intercsanlc. dal mir indoicsc plofttncl cii astt'el el i"a
rneschiniu'iei. Asttel Milcea iorgulescu, virdit ulcerat de ,.lonul ini'atr-rat
produc:e vreo schirnbare in nrentalitatea pr.olrLnilor incirpltinati sii
:rl autorului'^, cilre ar proclaina. chipurile ,.cu solen-rnilate sacerdotalir,
banalitati ristrilate", uonstata c:'r, desi Marin N{incu .'citeazl in original citeascl si si sc lasc sechrsi de poezia.Tr.ri ului securtd si nu cle ordinea
titlul rorlanului lui Giuseppc Tontasi di l-arnpednsa, este liltlpecle cii ei doctrinali, de un ezoterism ce pare a fi ilrtr-lcleviu'progranratic. Si
daci n-arn putea nicidccurn accepta cil linia r-le girlrJilc. dcdusih din i
l-a citit in tratlucerea lui Tascu Gheorghiu" (afinr"ratie ce va fi
contrazisit dc activitatea simultanf, cle italienist a lui lvlarin i\"4incu), tendinta depersonalizirrii discr:rsr-riui bal'trian din ciclul hermetic. coin-
apreciind totusi cii in raport cu priiltul volunr ("o carte bovaricii. ueLru-
loasl si dezechilibrati'') s-a procius o limpezire c:riticii. La rindul siitt cide cu irmanisrnul si icleolclgia noastri de azi. nici nu putem sir
spunerlr cI poezia ca atiire a inrbricat aidon.ra. in chip tbarte direct, o
C. Ungureanu vorbeqte riespr.c ,.lipsa de llrolocol" :r criticLtlr-ti. ale cfu'ui
afirr.natii tle f'elui ..Ninrcni t)u s-it octrltilt l'r;ittit acuttr foarte serios cle ilsel.uenea ter.rdintii".
tCapodOpCra lur Silrkrvr:irn (.'t'r'tttr,qrt tl( tttu" sau ,.ull poet neliirnUrit in contrast cu i.rccst cor rri ,.vocilor iritate" se particulalizeazii punc-
cleplin a rfuilas V. Voicr.rlcscit" sc cLrrelttl cletaliate..pentnl a nu da de ful de vedere al lui George Gibescu. care ii consacrl volunruh-ri lui
ruqine istoricii litc|ari care au chintiit pe tcxteie ctl pricina". Dar apar
in continuare cronic,arul revis- Marin Mincr-r cronicir cezr nrai substantialir, dAnd tonLrl in vederea unei
si obiectiile -erave, de lond. clci (alirrnir Marin Mincu practici,,o isto-
tet Ori:ont),,departe de a f i iiistelnatic'', recepfiri exacte a tlenrer.sirlui henleneutic clin Critice 11. ,,Critica lui
rie literarl a atituchrlii polemice". ce nutreste ambitia ,,cle a extrage
generalitili clin ciiteva date pe care, in trecere, le prezinti", r[minincl Marin Mincrr - scria in acesl sens autorul crclnicii din revista Studioul
?n realitate ,,un soi de sclndaj in ctlutarea straturilor primordiale a1e dc poe:,ie - este aceea a unui hermeneut, preocupat a descoperi struc-
literaturii". Aprecieri care probeazl cat se poate de lintpede ,.lipsii de turi si idei tirrnralolle irr opera unor exponen{i de fi'unle ai spiritua-
organ" a lLri c. ungureanu pentru dernersul de tip herrneneutic clin
lititii rorrAnesti". Apre:cicr.ilc lui George Gibescu au in acelasi timp
Critice 11. De ce este volumul lui Nlarin Mincu o calte..cu protrfel-}1c" meritul de a tlusa o iirrir clc continuitate intre creatia poetului din
(cunr se spune in lintbajr.rl epocii) si tie uncle provine -.in buni nralsuri Cttntpttnt"t si Cttlcu roltilrtr st dcnrcrsul interpretativ din seria
Cyiticelrtr, ciiruiiL conicrttatolirl ii subliniazi originalitatel si
- tonul pLr-s pe harttr al rccenze ntilor apale'lnsir cu evir,icrltil r-lirl ctqilica
publicati de C. Stiinescu in Srlinlcict titrerelulul, unr-li: sLrttl relttate indi'irzneala, dc vrenre cc .^anlrlr:,cle, irrtnr totul inedite, rclevir alte
rrrtrlte clin acuzatiile acluse prirlrei serii tle Critice de ciitre Ov. S. structuri decat blnuiam lrirni acum (in latura temelor si motivelor de
Crohmdlniceanu. Autrtrul articoluitli incepe prin a sublinia l'aptul i:ii circulatie universa[[), pieclnd cle i:r citeva sinrboluli fundamentale cu
sernniticatie percna in opcla :icriitrlrilor interpretati""
".tcntativele lui Marin X.4incu de a repune in discr-rtie. pe baza textelor
rorninesti. o :rnutnitir fitnctiune ntiticl'i a poeziei t'noderrle" sunt ,.detnne Lina rlintre cele mai subst;lnliale sectiuni ale cirtii (lucru renrarcat
rje tot inreresul" si. rriai iltult decit atat, isi justificl afirnratia cu urt
de altt'el cie quasi-totalitatca corrrentariilor, chiar si a celor niai pulin
iung citat <lin Marx despre rolul .lLrcat de imaginatie in dezvoltarea
rrnrarritxlii. Limba.jul intrebuinta[ de autorul r:rilit tlor i se pare insi lui favorabile) o constituie. flir';i doar si poate, studiile consacl'ate poeziei
C. Stlnescu (asa cum se intirnpld si in cazul lui Crohmdlniceanu) cil lrri lrrn Barbu. Daicl in Crititt:1 atrtorul se oprise la articolele progra-
totul inacceptabil si ir reproseazl. ca ;i Clohrlrilniceanu, cartrcterul
criptic si oracular ce lasl ifnpt'e-sia c[ lvlann Mincu ..citeazf, dintr-o matice ale poetrrlui, dirr e are incearcd si extragir esentele unei
rabl:a misticir (silbl. O. S.) a legii", asiful incat, .,l'oarte inspirat in
alegerea temelor", cr:iticLrl se clovecleste .,ciestr-rl t1e intprutlertt (subi. 0. ,.axiomatici" a poezici, de data aceasta Marir.r Mincu abordeazi ceea cr
25',) s-ar pLrtea nun"ri .,li,rndul herrnctic" al liricii barbiene, pornind de la
distinctia intre .,hermetisn'r" si ..obscuritate", notiuni pe care lc
raporteazi (pe linia unor ciintlri ?n directia ,.osaturilor" conceptunie) la
ideea de .,deschidere a operei". teoretizati de Urlberlo Eco. Criteriul
dup[ care se opereaze disocierea este (fapt iariqi serr-rniticativ dirt
perspectiva criticii de tip hermeneutic cu care opereazi acum Marin
Mincu) cel ontologic. ,,O sf'er[ ontologicl stricti - apreciazh criticul in
253
.I{-rtsi rtll\ irtrrllllit 1'r()!'li'-;l il. l rll\lilci 1!li (: lr\ i liilll(' ;'i'lt}lii)i ilin illtcrllcrliul linibrL;uitti pocl re f.rrc riu cirltrir irilrirsolui tic tcor'r,'rna
l)rt ii:,ri itlrr,.L:t.t11r1t'.: liri,-ii tir,rtli:lit, l, rir ri!:Cili(lLrfC.I
trni.,'Oe;i). r, tltz;i t't".,Lr(r'i1 r)lliol()'licti. iil:tincl lrl:rtlii aLl-qusli .l cconrctliei. (-'a si iii Nor uiis. Iiinirirjr.rl prrrtic Jzi nilstulc tirror
rrrrlcl'rnitir. arrrlligLlitllle'1"
lcgi noi, aulonoll]c (.. ). O li]uriit rnlgie crrprin:;ri ir cuviirrt ii tlli puteri
PlCCincl ,la l,:i-I. ii,ili't irl ariilai (-ii. llr r,rilstl'- tt.ill"t. tiin PltnCt tle i e.le t'e dc genczit. irl)rr)lliindu-i dc lirtrrtile logosLrlLti oli!-iniir. Pr in iinrb;r.1 sc
lrtrltal" I\rlrltr.t\rtrrri firtcle rrllti lllllfi l,l;re ..sttilirolitrllr'tltllllttlttt:"' illr poate p|occtlil la tle scoirIulrr'rcu r.{.1;ililiitir rliric si lrL r,.-corriirrur.rrcir e i 1r.:
i11-y.;1i 11or!)titir iitr.i!e., ..tleschislt') lrtltlscsic. itt lttrrci ilclibcl'at. ..selTlll(]
tli:r tlri(' \i. i)(rl ,.'\tt'iLqt lllesitlc Il!lr.llli\()ce'. 1li1li Asllrllii-r;rl tlitt iiCeSt baza 1ln1:rz-ie i (piisrbilitllii(lr'cle ll()ur'. llc inr;ig.iniitrr i)". i)c alLr',rirrtcri.
tlt{)lllr)r1 r)lri)4llIl tiiittrl il ltrir:ticlL lr sittrl"rlrlLtriltlr si o ll()ctlc;l ii s'll}llclot' insiLsi i'evclarea urtr)r'i[1'llrtur-i tiisrlrltrttc l-r.utir lli u]r lLlll,-t l cLrlul
b.rrbtrrr. in cc se icliiscsle rullirgr)nisll)ul \,itiilitlll{l-reiicrivitltc,
.\ie ilrtrtLtlitiii:.i lir rlivelLrl cllLllltrlllli lc{\rLrtii' i-cc'l ril tloveclcrle cii gindirc-r iatrL. car.t' i-rL irlrnirlit ()b\esiv Jlc le f lczintlr.rtii e lgittr-Ltlui
..irittrrfiilL: tlut Crtrttpitriti si (ult,'tr t't;!,iit,'t'ittcclt r;it tioli:inLit'ascit itcut'tt rrrodi:iir. clrrrcorrliiniiL deplinii r'ir r'i,,jLrr.ieir ilrrsirrrlrri lcorcrticiirir
si llll stlll()ii cr.)llLcirtu.ll. cltilrr tlacl-i i'lllloflll e Flr'(rt LtP'it ;rre i r'i)lltflll e jn
intcnrcjatli pc idcr.r. ric..disrrrrarti-i". ,\sllcl lr'lann \lrneLr ticscopgril i11
pcrspcci;vci tlln pr-irrrcI salc vriltttlc ilc rert''itri ) tlc tlitrlr-ttsittncrt lilieu irlrltriurrir existcntir unui ..ii)rrd r.t)iliuntirr' lclioni:riac) earc c()L:xistlr
,..irtri-l-,liiit li rerittrrlit:.tr'1 i11tr tt it\ctltcttr'it,,tLlittr' ', l,iel.
*,' lrtltlJ fal irr.,ir rir r.l tlirnettsitinc gnolrire.i itir:ei inieleciitrrlL.lu. dt'si irei lre iinil
irr,..alri10lLrl rlrrl)lr,lrtrr lllrrlrrr rirrr ( tttir','ll rir llilrl) qe- ll()crlil
por:u:iri rorrlrrriicc. cr.t lclcitritric sulc rle ..instr urrrcnt nrctirlizic). dar si
lltg(lL-f1i! f,{-,r..g-l)r'i(1i./i..tz:r ltlllll l ()ll\rltrll tlC r I ,lrriiri tlill c\llfL-sili cLl r) ( \)n)ir()ncnIar n)anilisl ci;rsir:ri si hellcnistic;i. clc -{asinciu-se
lti)C1Cli. litr,,l i, Lllr..ltttttr' :l, iltttl';,1' i..lirlllllrlLrl i){)([if il] e !:Cneriil [illort arrtinonric. nclinistilor ...in i.:0rrsidera astltl
,tl,,,c,t,. ii,t,.,,trrr,i glrltsi:,rl;ti por'lltlul rrroticil'). lltfllll'll'i1,rl!ll sc 1r"tr-idlt 1r)ir..1il] I()n [Ja|bu
ilCntilr,/.r. ittilrllt i',:i. 1lt: rlrr lirrti,:ii ..r-'illi)l'JllllltlC' Cilf{l 1j'illlilrli "o
.rut()r'frl L'riri.tlttt (...) - t'iist;r rtn ()nr olleutal (biultLrit cle o frici
rr)ctilf i./irir tcr-iirilii i. tlc eici scntilllcritul uristic) iL cilnri tcnsiune tran-
Of(lnlrt il ittrit,t:t-srtlttt rllLltil lliinlili de initrlLti"- |il - lrlll 'itl;'LtL;t ttr'ri Ici:udcllti inipirree nrercLr sprc catllLrisisrrl grec. Sinteza
tllieir ht-itttr'Listtil,l prtlir'i,tf:t/li. l)lln t'cilrrit I illil\ "uit'llL' il iritclectuill-:i,inzor-ialu a grccrlor a lirst intotdeauna linislitoare l)entrLi
sintbolttrllor'. o l)Lrrsl)r:cl.jvi eleirtli ii:;r.lnr;t liittlr:i. i.ritractcrizal'l lll'rll ulnul nlocicnl alt!r)rlsirt. Si rtceirstii irnuoilsii incclte cle fapl in ronral)-
lcgirati in-tUlllriic. poclia r)hscLift'r. p|r.'srrl-rltrti:rt.i ir:lllrot'liLclI intel'plettl- tisnr. ea itrrtarinspcreinrrtclcrlrrtltottrltrtti.ic.Sl tr''rl;'Li.rj,,i1lclllririli,.unine rclirrLi'tinlirtl'rlclllcliuo llrr-cclltic nrrii
lui cit,rtclili,t.tll si ilplli S:l llrillltrrl\cit scili inllilll. dc seit-rrlilicatii. va I'i ltti Iott lJiLrllLt.
acuti"r.
Iltii prilt e\r'cleiti:r lrcliicliricir. puiiir sirl):riiltllill ilttt.lttltstttttliti absolLrt. r,'iziLtnc'.i roilliit)tlci (lr';r..;.,,) r,\. rr!il rrcrt'tr sii l'ic negirtit (lc
sllrca cchilitrratir ( jilsirr'". l)rrr lr, 1ri.i irii)nle l)t- irrsli. idcatica eseului ltii
lii. in c0ns,.'rtintir. ,.exlteritltciltilliSnllll'' clill t:irlrilc de ptrczie alc ltri
14ari1 l\,lirr-il si ..tratlitirlnliislntrl" (ini(rlllci:l{ pc idecit..stlllrtei }ttnrlc- Nlir|in \[itcu si tlcsp.rrlL dL i)r]i\i,r'!il\,, taorcticiiinului gcfil)un" totiisit
iicc'si I urrt'i'l'rrLdilii trrirlrlr-r.!ilil: ritii (';i/tLt tttl c(rll\tltLlit- rlaL.ri thrl'ri crrnr pr.olilul iilir:ii har bienc iircr'lcuzi sr"r nrrri e rreunrsi,r-iu perlect
.inilnili-'.rraiillr'..L.i,1;Lrr"'rile ulrci l)rfsrlr;riit;tlt l':lsi-illirt('iiillc(ll1)itl-llt cic 1;llar.litrna stliicirii.iili il riu,;-lrrriis:ituliti. Cici tlacli peutnt poelltl
elctilic si hcllLCliLi.trr. iut'cotttillititlrteil ilttltitl clc (Jlt r:lil-e () obScfVil Ctl nrotlerrrist iliaLiclclairt:. \lti il coritr'rtui Iiricii rorniLncsti, Alghezi i
Jtertinenti (ifttr-fe (iibescrr) fri:llr.rie illtitlllla c'1-'llll.lllrlillliL'ill triir.t''t slr|el ..rlis()ilrilti-l c!rtc iprr)rlll('Lrr \Lrri) rrr rirrc, int|ucat sentintentttl
lrnfinorricr si;:.r'lLtloriili ir Lllltll lrl),ril ..l1li)(icnl ' iidic:l' pc linili
teol'eli,/.lir"ilor lui llur:o l"rictllicii. distritltrll :ii coiltratlictorrtr' Dc lltlcl' fupturii intcrioare torrilir.r si r,.r*. rt;lizcazir o i:oustiintd cre puscularii.
O tilti't srirsal rtL'liitcli. ljr L.it e St llf-1(),!i'.,,.' \ triiriiel eritictrlui lvlarin
scizlunr'ii ilrrnlricii cicvcniutl in ccic clin urrnir tl r,'critabili ,,probai a
existcntcr". clt.rrtrrr.ilc lLri IJa: irLr iil)(rr{iil tliIl ct-rl]tr-ir unui spirit nr.ii
l\.{irrcu. L'sie. neilliir)icltric..!lllL'lrrru !irit'ii tt()(l(tttc. in legirtrrril cLl cilre dcgrabir..traciitiorralrst" si nrcr'-u irr iiilcetia sintezci si a leintcsriuii. ,,Plirr
autorlrl Cri.ricc!rtr iacc de alttllintcli irpr-ee icri ;-lng11r115s. ,'\stfel reztrl-
iatLrl irlitierii. pc cart'o travcrseazit'ltl ptrr:ttc bai'lriirn' eslL] lilrllllllct ill ronrartismul gnoirlic e;-i sl pnlr e lasicisrti se cortstatlj in (lrltit rr Il -
Iiarbu nu lacc decllt sii incelce riclicarciL splc Viriurc;r Llnitilri, lrecen(i
tcrmelli cilrtr trllllit r:tr gintiilt spl'e l'ainlr):irli plincilliu al "1'rntez-iei prin ccrcuri conceutrice de initicle. IJI plcriea dc lu senzorial (iiuirl
clictatoridie" ter)rctiT,itt de Fiieclricir. tlL'Yi-errle ce - af irrna
1\'1arin Mincu rornantic prin tondul diony'siac), sublirnanclu-sc in asceza spirituali
-,.pitnlnz-1nd in cserrta obscuril (m,:retizicir) r lLrntilor. el (poettrl n.n.) (cLlnoasterea narcisiacri de tip Dastratirresc) de srguI eulesPLill/.rrtoarc
de'iline rllt iuitlat cc inciril/.llestc a piuinircli noi tipare. Pentru Barbu.
unei initieri intelectuale. pcntru a se opri in solaritatea orf icir. CiclLrl
colnulticarca acLrstol tloi lullli (ir6agini posil)ile ale ttttiversltltri) se l'ace estre inchis, clesi parcir exisl.ir une le momente de czitare, cind optiunea
254 255
receptatd acLlm ca expresi:r tensiunii dintre clionisiac si apolinic, hera-
aparc alnbigll5 (... ). I)lir- tOcilrai ;n aL.cilsta coitslfii tttllt'rl valtiare a liris- clitic si eleat, ce sfirsesc prin a-si girsi echilihrLrl intr-o viziune sinte-
rli-rlrii barbiiIIl. itt tellsilinea lillenli r:orltitirttit lllltcni.ial itr somnltl tici. dif'eriti insi de perspectiva .,disorrantir" ir rnodernismului, care ?si
retuzi. tocmai echitribrarea contrariilor" csic (in termenii psihologiei
ntonaclic al lirozolenielor sale". f-leeir ce condilce c;ltre o juclecatd cle
valoare care potte sir parir surpt'inzdtrtare. dacl nu chiiif sttlpefianti adincurilor) r.ru o liric!r a individuatiei. cr *-iimpotrivi, ea, poezia
de-a tir.eptLtl. (lici. in clemersui biil-bian de a dest'ace realitatea in falii inodernl, e o lirici a dezindividuatici. Asticl incit, in lectura lui Marin
si cle a o rcilo)rslilui clupi legi noi. se itjttttge la o..inliarealitate" -,.lttc
pt-itnorclitl tler Lrude iie pot noji tlniversuri felLrrite, ctlsnlosuri inflegi si N4incu, Ion Barbu va fl fbarte vechi si loulttr nol.r totodati, exponent al
prObahile ce asteaptii cloar gestul crelltor pelltrtl a se nutlti", iar autorul
.lot:trlui set::rmtl ,.ciepiseste in acest sens toate ihcercf,rile lirisr.nr-rlui unei poezii ,,pindarice. atemporale. sitLrate in afara oricirei contingente
istorice cu plecizie iocalizabile", 'in carc se sl-rse sc condensate esentele
nioclenr de a escalada irnposibilitl. nclntul. Dupl Novalis, Ptle, cele mai tari ale lirisnrului.
Bauclelaire. Rintbauci. Mallann6, experienta baririanir se aseazi intr-nn intru totul noi. anterioare cu nrai bine de jurnirtate de deceniu c[rtii
absolut-limitzi cie ulrde procesul poate iieveni reversibil. Prr:rpensiunea lui Al.Paleologu, Treptele ltuttii sau r:criect cdrre sirzr: sunl si conside-
poetllui isi g[seste un punct de sprijin Pc c2lrc ai:esti illstri inailrtasi il ratiile lui Marin Mincu clespre dimensiunea initiatici a operei sadove-
ciutaserir in zaciiir tiilir a-l af'ta. F.i tttr ttecttsct'li Itici rttlul (declit in mici
tnisLirir) riincolo rle rrcgrrtrr.. Vizirrrl tr-ultst:ctttlcttlit tloalii satl illsl-lsi niene. Analizele criticului {iare se opresc deocamdati cu precidere
ncantul. inrlcpiirlrrscrir oricc rn rrli ir r-ciilttltti clirr liricii. ltilandotlandu-se asupra ronranului Creangri de ttur - .,vertebra teoreticd (desi poezie
gnomicl saBualiltouagtuel"t.oclnmaoi pdieniaaceceoam, eantpaotoermueluii,rniondtreernaecaesttreandsohuu-l
ste rilititii itlclticc. SLrgestia si lirnbrLirrl rrrlgic d;'ttlcau un vis caznit.
mantei -
Inonsi, rros. alc: cl"u-ui plisrnttiri rldzuntilnizau. rteducrAlrd nicirieri". capodopere ale lui !jadoveanu existir Lln rapoft de perf'ecti complemen-
Acestc aprccicri nr,r-i pot apartinLr. fireste dcclit unr-ri spirit ".traditiona-
list'' clin familia spirituali a lrri Eliade, al ciimi demers ariologic taritate: ,,una inmagazineaz'a sau dezgroapii o viziune originari punc-
<lepiseste fi-untirriile stricte trle esteticului, vizAnd cate.sorialul onto-
tind-o stiintific prin magia ancestrali. cealalt[ ii transcrie in{elepci-
k:rgic, care vehicnleazl cu limbriiul ,.apl:oximativ urlivoc" al
unea de viatia. Creanga de aur (rnitosnl arhaic) ar rImAne prea
sirnbolurilor. Astt'el incit, de'si ollereazl ttneori ctt concepte prcluate
din Strttc.tnra liric'ii mttrlern c, Mirrin Nlirlcu se clelirniteazii transant cle abstracti ldrl Baltugttl (r[sfiingerea modernI a acestui mitos), dupir
Friedrich, preocupat in exch.rsivitate de as1:rectele ..n'rorfblogice" zile
lirisnrtrlui nlo.lern. in timp ce ilutortll Crititt:lor sondcaz:l, in discurstll cum Baltagttl ar plrea de o fiustete barbaril dacir n-ar lumina-o iradie-
sIu tie tip herrnenetltic. suhstraftlrile rnetaf izice ale poetizitrii. Si'
rile simbolice ale politbnicei Cren,qi de aur". Asa cir, din perspectiva
dincolo cle e1i-rrtul cle sineroniz.irr. pe crrc tritica ronlineascl il face
pe care o deschide lectura lui Malin Mincr.r. istoria lui Kesarion Breb
acLrln {-ru esalbdlLjul ie(n'etic al criticii cltropene postLrelice (.,Slructrrrtt exprimi aceeasi .,vocatie gnorlici" a ,,marii literaturi prezentl si in
lirica lui Ion Barbu, ea extrigindu-si substanta clintr-o sapientd ances-
liricii nodenie deveninil r,rnul din ter,;tele sale constante cle lef'erin1f,,
aclevirala ..LJiblie" a nrcirlernisrnulul). scnsul exaet al ciutiLrilor dirr trali." care este stiinta ,,hieroglificir" a ,,ernblemelor". Stiinti a
Critir:e 11 se glseste in incercarea de a pune de actlrci limbajr"rl .,atem- ,.vechilor magi civilizatori" ce reprezinti ..ultima fbnnl a unei civi-
poral" al qnei stiinte universale a sirpholutilor (herlnetislllgl si, prin lizatii ce-si aminteqte un trecul orisinar cosmic". Fclrmullri care
extensie, metocla herirreneuticii) si linrbzriul conceptual al abordlrilor
teoretice contentporane. CAt despre imagine;r pe care o proiecteazl sugereazl (lucru afirnrat cit se poate de explicit de Ren6 Gu6non) ori-
acurrl Marin Mit.tctt asuprrt r:lperei bar-brene. e de precizat c[ ea devine
mai complexi si mai nuantatl pt'in raportare la ',niodelul axion-ratic" ginea ,,cosmicii" (adici supraun-ran[) a fonduh-ri sapiental condensat in
din Critir.e 1. cici lirismul raref iat si abscons al Jocului secwtd nu mai stiinta ernblemelor. lntr-o asernenea ordine de idei, mitul se
este privit acum in exclusivitate dr:ept ilustrarea unei poetizlri de tip
converteqte in modelul tutllror actiunilor omenesti semnificative, spi-
eleatic, care aspirA la desciimarea ibrmelor euclidiene sau a paradig-
ritul eliadesc, al unora dintre punc'tele de vedere tbrnlulate de Marin
melor platonice. Ci - asa cum arn vf,zut - poezia lui lon Barbu va fl
Mincu, ieSind astfel cu pregnantl in relief. Iar povestea Vitoriei Lipan
2s6
poate fi in{eleasa in adeviratele ei semnificatii (in r[spir cu acele
opinii care tin cu orice pret sd transfbrnre tsaLtagul intr-o istorie rea-
list[) numai prin raportare la corpus-ul esoteric diseminat in Creang,a
de aur, clci .,preumblarea prin Transhuman{i are si o semnificatie
metafizici, ce deplseste sensul strict practic al notiunii". ln f'elul acesta
251
wI
,,Vitoria Lipan, insolita cle animalul Totern (ciinele) nu face altceva tlatLrl imediat ai experie utei, elegradare a iunclirlor simbolizante ce fac
decAt sd ir]1plineascii. ltr lel ca o preroteasi din templele strlvechi, perceptibili ideea de ordine eosrnici. (l-rci -- ne nrcrcdinteazil Marin
riturile transhumantei. Toate nrisclrile ei iau o lorrnI ovald. inscri-
indu-se intr-un ciclu. Dupd ce .jertfa a fost indeplinitl, cel care a Nlincu.-,,istoria actioncazii machiiLvelic (...) ii adesca crima c<,rlectivi
oficiat-o intri in anonirnat, urrninciu-si neabltut destinul siu unclui-
tor". Ceea ce face ca, din pttnctul de vcdere al criticului (implicit 5i nu nu este decit un et'ect al Llnor cauze istoricc". r\sadar..clderea in isto-
explicit), istoria romanescir si-si rcvendice caratele de noblete, intr-o ric" echivaleazi cu instituilca unei rrccr:sitl'rti nr:lirnitate, a i-rnei lunri
manier[ ce trimite cu ganr.lul ntai mult spre romantul medieval sau frrrrclruuentate pe le-eile ..oarbe" ale unui rJe{erulinisrn rrbsolut, in raport
cltre basmul oniric al |onranticilor. nu neapiirat prin capacitatea de a-i
cu care universul rnoroinetian :;e llcj'ilicl;tc plin participarea la
f'ace concurenti stlrii civiie, c:i nlai ales prin deschiderea sa spre rnetafizic care cenifici autenticitalel ;rc:1clor cxislentiale. l)intr-cr
intelepciunea traditionalii condeusatf, in stiinta sinibolurilor. Formula
narativ[ pe care o realizeaz/a astf'el Sadoveantt, itl contextul naratiunii asclnencra perspectivi, rornanul lui Pretllr nLr este citusi de putin untrl
social, fix0nd agonia unui grLrp unran iocrlizrrbil in spatiu si timp, ci o
romanesti moderne, este ceea ce R-M Alberes a nutnit ..roman simbolic" istorie ctt substrat simbolic si me taf izic. ..lliitinrl ill)oteoza si disparitia
sau ,,rnistic", avindu-si modelul arhetipal in lcgcildclc Graalului. lucru clanului tIi'Inesc arhaic". Aclicir a urrci uulLuitirli ^.carc sirviir;ea gesturi
cle care vor tinc coltt toti cxegc(ii rttai itnportltnti ai ror"uatrcierului din eten.re firf, sir-i pese de stingcrca astlilor sau cle incotdlrile istoriei".
ultimele trei deccnii, tlilr cule u lirsl sttgelirt llentru llrittia oar[ de comen- Astfel incit - in lectnla lui N4arin Nlincr.r - satul Silistea-Gumesti ,.este
aproape o cetate utopicir", iar p|otagonistul clrtii lui Preclii dobindeste
tariile Iui Marirr N4irrcu. Iar ircerastit pr-clerintir I criticului pentrtt romanul
atributele unr-ri ..initiator ai popr.rlatiei arhaice".
simbolic cxplicir,'irr rrrocl irrcti si ntai conVingitor. lrpsa lui de entuziasm CiiutAnd intoldeauna substratul nretaflzic. clirnensiunea .,sapien-
pentnl narat,iunct car(r nu se ridicii pani la lirnbirjul universal ai sir.nboltt-
talir' a textului literar" criticnl reuseste astf'el sir ploiecteze aproape
lui si al Iritr,rlui, subliniind apilsat c[ viziunea sa clespre roman, desi inlotdeauna un unghi dc' vedere insolit asupra alrtu-ilor abordati. Iar
nreloda hermeneirtiel se dovedeste un iustrunrerrt de lttcru perf'ect
influentatd pAni la Lln puntrt de teoretizf,rile lui Cllinescu, nu merge in
directia ,,ideilor tnoraie'" eterne, ci in sensul simbolismului hermeti- adc'cvat pentru il satisface, pe cle o parte, nevoia de rigoarc, iar, pc de
alta parte, tlinte.nsiune,o c'reutit,d a actului critic. Clici, din perspectiva
zant. Aszr se face cf, chiar si o naratiune ce se lbcalizeazi - cel putin la lui Marin Minctr. n-retoda icleali este aceeir care pern'ritc o lecturi care
nivelul receptlrii -elemetttzrte asupra temei prin excelen![ prof ane a
si tle sistematici si riguroasl, dar in acelasi timp creativir, capabili si
raporturilor dintre individ si istorie (este vorba despre Morontetii nti
Marin Preda) se metamorfoz,eaz-l, in lectura lui Marin Mincu, intr-o ,.inl,enteze", ?n spirit cirlinescian, struclur.ile si cirnpurile de firrtir ale
istorie cu izmetafiz,ic, t:are convinge nu clatorild ,.realisrnuh.ri" siiu sau operei abordate. ln aceastir ordine tle idei, autorul considerl cd metoda
,,problematicii" ci fbrtei sale de sinibolizare. Circi - considerd criticul optirnl de interpretare a corpus-ului eminesciau ar: trebui si imbine
- ,,psihologia lui Moromcte se universatrizeazl, cipiltAnd hieratismul ,.spiritul stiintitlc" (ilustrat cel rnai bine de D.Cartrcostea c:tre
untri modus vittenrli etern L'e se sustrage oricirei deterrlinlri sociolog- ,,nroclemizeazi isttria si critica literari". rcintorcittclu-le, sau. de fapt,
propunindu-le clin nou pentru adincirea operei literare) analiza
ice strdmte, abstractizAndu-se treptat". Si - ceea ee este inllnit mai cornparati a lomrei, adicl :r struclurilor intuitive (selectate cle sci'iitor
pcntrn a-si expr"ima talentul") qi spiritul ,,creativ" al cillinescianismu-
imporlant, fiindci trirnite tocmai citre .,vocatia sapientald" a literaturii Iui. AcordAnci'.r-i insi prioritatc acestuia din ulnri, tlc vtcnrc ce ,,fatir de
- ,,morometianismul reprezintd o atitudine metafizicl inefabili, cu Caracostea, Cilinescr-r reprezinti pe dirijorul gcnial si subiectiv.
localizarea in tinutul de relief plan, deschis unei conlentplatii infi- creator in interpretarea unei partituri genialc, pe cdnd primul ar fl doar
nite, al cAmpiei dunirene". Astf'ei incAt cartea lui Preda va fi privitd, un muzician harnic, pregltind instrutnentele orchestrei pcntru marea
in paginile ce i se consacrra.in Critice 11, nu ca un .,roman realist" sau incercare". Ar mai l-i de spr-rs cI, imbinind dezideratul rigorii si apeti-
,,de idei", ci ca o ,.povestire filosofic5" in care totul tinde spre hier- tul actului creator, n-retoda hermeneuticl pare si rispr-rndi, in acelasi
atism si simbol si nicidecum citre reproducerea cinematografic[ a timp, si unei necesitf,ti de ordin interior, legatl de aspiratia ,,echilibrlrii
contrariilor", a sintezei intre polul ,.eleatic" si tendinta ..heraclitianl"
,,f'eliei de viatl". Iar raportul cu istoria este privit - iariqi in similittt- ce caracterizeazi, in egali nrisuri personalitatea nelinistitit a criticului.
dine cu viziunea unui Mircea Eliade - ca o ,,cidere in istorie", cici
'259
istoria insearnni determinism, inseamni neputin{a de a transcende
:-ffi*
258
Cici - in orizontul criticii pe care o erercitl acum Marin Mincu , optiunea dtn Poezie si generatie din perspectiva,,realului salt calitativ"
(care presupune un raport de continuitate, clar si de cliscontinuitate cu
simbolurile joacl oarecurn rolnl paradigmelor platoniciene in care se marea traditie a poeziei romanesti) ce a caracterizat evolutia liricii
traduce ordinea imuabil[ a fiintei, in vreme c,-e latura creatoare a actu-
postbelice. Aceastd evolutie este marcati in primul rdnd de aparitia
lui hermeneutic se cclncretizeazir sub fornia unei operatiuni de unei ,,noi constiinte lirice" (pe care Marin Minc'isi propune s[ o punl
,,forare", de .,re'o'elare" prin prospectia prolirnzimilor, a unei in evidenti prin metoda ,.sondajului vertic'I"). Este vorba despre o
,,tectonici" a operei, a substraturilor de adAncime raportabile la dimen- conqtiin{i a poeziei care ,,frrd a piertle contactul cu istoricitatea, ba
siunea simbolici a serlnificlrii. Si daci inchiderea relativi a simbolu- dimpotrivr - acutiza'du-I, incearcii si acrAnceascr lirismul romdnesc
lui limiteazi ?ntr-o mlsnr.l posibilitltile de interpretare, dernersul spre
(...) pentru o deschidere cAt mai edil,icatoare spre universal',. Ea tinde
structurile de profunzime, susceptibile de a fi privite in lumina
- -la fel ca si Etiinla contemporanii ,,sI revele esenta omeneasci, clar
simbolizirii, rf,mAne practic nelimitat. Revelarea acestor structuri (sau,
eventual, ,,inventarea" lor pe linia creatiei critice ciiinesciene) asiguri in alt mod decat cel traclitional, si de aici, nasterea unui umanism nou,,.
actului critic o vitalitate inepuizabil[, pe cdnd ridicarea lor la ordinea Ideea acestui ,.nou unranism", care ar putea sI pari la prima vedere o
paradigmatici a sirnbciurilor le scoate din contingenl[, conferindu-le
ceva din demnitatea conceptului ontologic saii mctalizic. Astf'el incit concesie ficuti de Marin Mincu cliseelor ideologice ale epocii, vine
lecturile din Critice 1/ nu numai cir duc la clatrorarea citorva texte de
ref'erinti (rnai ales cclc' dcsprc lou Bartru si Sadoveanu) care vor fbca- ins5. pe linia teoretizirilor lui Ion Barbr-r despre ,.noul umariism mate-
hza exegeza in dircctii noi si irnprevizibile, ci, l'apt inci qi mai impor- matic" (si e editicatoare din acest punct cle veclere trimiterea cdtre
domeniul cunoasterii stiintifice) si pare a pleda, in spiritul unei traditii
tant, of'eri un m<tdel rlc interpretare a textului. il certific[ si il ilus* care este mai degrabi camil-petrescianx decdt lovinesciani, pentru
treazl. Vddind propensiunea evidenti a lui Nlarin Mincu spre abor- ,,sincronizarea" fenomenului liric cru,,noua structur5,'. Orizontul
dlrile de tip teoretic, cici adeseori criticul lasi irnpresia ci, poate chiar
in mai mare mlsuri decAt interpretarea propriu-zisd, il preocupd ela- ,,traditionalist" din Critice 11 este in f-elul acesta <teplsit, (chiar dacd nu
borarea unor ,,chei de lecturi", a unor ,,metodologii" qi ,,modele teore- in totalitte) iar demersul teoretic al criticului se lanseazi acum nu in
tice". Si, plecAnd de aici, putem spune c[, in tinrp ce consrructia unor
asemenea ,,instrumente hermeneutice" (care lasi un cAmp liber de direc(ia voca{iei ,,sapientale" a textului literar si a dimensiunilor
manifestare dimensiunii creatoare a actului critic) satisf'ace plenar
dimensiunea heracliticf, a personalititii lni IVfarin l\4incu, aplicarea lor simbolice ale actului de semnificare ci in aceea a unui concept de poe-
cu toati rigoarea ,,spiritului stiintific" asupra textului literar este in
ticitate solidar cu ,,noua constiintir liricl,, si cu ,,noul umanism,'.
strdns[ concordan!5 cu gustul autorului pentru .,axiomaticile" de tip
eleat. Acest ,,patos al modeiirii" glsindu-si pentru prima dat5. expresia Nasterea acestei conqtiinte coi'cide cu momentul Labig, care a impri-
plenard in cartea a doua a Critir:elor, unde autorul t'ace, in mult mai rnat o noud dimensiune in miscarea creatiei poetice, c5ci ,,generatiilui
mare misuri decAt in Critice 1, proba deplinei sale maturitlti. Labig, ca si cea irnediar unnitoare reflecti cel rnai exactichimblrile
radicale de registru si atitudine lirici, cerr.rte cu necesitate de evolutia
3. ,,Noua structuri" (Poezie si generatie) in conditii noi a fenomenului poctic", iar ,,acest mesaj nou, angajat cu
Spre deosebire de Critice I ;i II, unde Marin Mincu viza mai cu deliberare, argumenteazi vitalitatea lirismului contemporan".
,,Recuperarea lirismul,i", care are loc in preajma anilor 60, este plasati
seamd valorile literare consacrate, oprindu-se in primul r6nd asupra de Marin Mincu sub semnul experimentului poetic, care isi giseqte
autorilor clasici, in urmltoarea sa carte de critici demersul interpreta- motivatia in ,,determinirile istorice", de vreme ce ,,apar impiejurdri
tiv se va opri exclusiv asupra fenomenului liric conternporan pe care
incearci si-l cuprincli intr-o privire sinteticd. Criticul isi motiveazi cAnd metodele, atitudinile, temele poetice trebuie reinnoite, iduse
260 adicr la spiritul ep.cii prin schimbiri substan(iale". Experimenta-
lismul se justifici agadar prin nevoia de sincronizare si presupune
atitudinea novatoare fati de un anumit mod de a concepe poezia, anga_
jarea in sensul unei ,,traditii dinamice", inventarea de ieme si structuri
noi, o reformulare a lirismului care sb faci posibili recuperarea iui.
Protagoniqtii acestei tentati'e de i'noire sunt Nicolae Labis (care
,,improsp5teaz5. temele poetice si ref-ace sensibilitarea limbajului,'),
Nichita St[nescu (prin tendinta de introducere in poezie a ,,intregului
261
VocabLtlar. ()ricat ar fi el rje absilact". ceca ce prestlpune ntai t-t-tult rr Stinescu). lar daci teclreticianul german ii refuza poeziei nroderne
participar.c a inteligeiltei r]rrctit a sensibilitirtir). Cezar Baltag (care reali- caracleml de act cognitiv, intrucAt aceasta nu se poate ridica decit la o
zeazii echilibrul tlintre sensibilitate si inteligentir) si Marin Soresctt (cn ,,idealitate goalil', situatir sub sernnul totalei nedeterminiri, Marin
Mincu, din conlrir. c,recle in capacitatea poeziei de a revela, apelAnd la
cirre restrLlcturaleit fondulni icleziei sc flce llrin parodierea ternelor ei).
lirnbajul universal al simbolurilor, sensurile nretaflzice ale existentei.
f
Asa c[ dialectica pocziei, ne ear.c o cireunrscrie discursul critic din
Nu e anevoie dc- scsiz-at cI pci-spectiva lui N{lrin Mincu asuprzr lirisrnu-
liri contemporatt rtrttreazii construcltll teoretic al ideilor tlioclelatoare Poezie si genertttie, se aseazii ia.lurnirtatea drurrtr-rlui dintre abclrdarea
tlit Critit:c 1; ntiscarea in tinilt a [enolrlcnl.llLti liric este strans legatii de
elaborarea unor mc.,clcle" a unor ,.parailignle" poetiLre care exercitl o ,,r.nodernisti", in spiritul conceptelclr elaborate de Hugo Friedr:ich qi
influentir catal iticii 5i dirij eazir vectorial creatia. irlrprin]lndu- i antlmite perspectiva ,.traditionalisti" de rnspiratie (sir zicem) eliadescS.. Cu atit
linii cle evolutie" ir.t .eeo ce prir,este ,,rnodelele" propuse de critic, aces- mai rnult cu cit aprecierile lui N4alin N4incu la adresa noului lirism sunt
tea se clcfinesc prin aceeasi polarizare intre eleatic si her-aciitic. departe de a fi enconriastice, ele c:orr4rortAnd nunreroase rezerve si
apolinic si ciionisiuc. caf0 pare sii gllvelltczc -- in viziunea lui l\larin
replieri, generate, asa cum se va vedea, iu principal, tocmai de lipsa de
Mincu,- clialcctic:a poeziei. Astt"el. ca 0 rtractie la vitalismtil lieraclitiall apetentl a acesteia pentr.r.r rnetafizic. Cilci, in iectura criticului, struc-
turile-rnodel ale noii lir.ici ilustreaz-i o niodalitate profanii a poetizlrii
al poeziei lili l.ahis" sc c(}trslitttie niocltrlttl ..irrtelectualist" iadicir care apare acum anlpLrtatii de functia ei simbolici. Astf'el, poezia lui
eleitic) al liricii lLii Niclritir slriltcscu. .,t0ializarea conlrariilor" se reali-
Labis este una a .,intcnsil'icIrii", uncle ef'ectr-rl liric rezr-rltir dintr-o
zeazlllt(lczar [Jaltlg. irl tilllp ce ltuczia sot'escilltlit este rez-r-rltatul uttrri
exccs tle inteligcntiL crLrc constituic reflcxul paroclic al paradigniei .,cunoaqtere prirnar-i" carc sc conclclizeazii in ,,plasticitatea senzoriall
intelectr-raliSte, pe ciire o cottdrtcc spl-e dt:l'ornlarea caricaturalli si citre de mare candoale a IirrrbajulLri portic". C) asernenea plasticitate are
absurd. Trebuic relnitrcilt, in aceastir ordine de irlei, cir aceeasi certe valente intensillcerlcluLe , corrl'crindrr-lc irla-giuilor capacitatea de a
polarizare a liricir intre afecl si rellcxivitate carlctcrizelzir si persllec-
transmite stdri de terrsiune, dar ea conducc, irt acclasi tinrp, la o opaci-
tiva lui Nicolae Manolcscu din Malunnrfotele poetiei unde -
ref'eriudu-se la f'en([ncnul ltoetic ifitertrelic - criticul ii opunca liricii ficare a viziunii. care nu nrai trirriie sIr'r trrr setnnif icat transcendent
(revelabil prin intermediul siniboluh-ri) ci isr extrauc puterea clin ea
vitaliste a anilor 20 (in care accentul e plls pe triiire) lirica mai intelec- ins[si sau, mai exact, din capacitatea sa de a concentra tritiri, cle a se
constitui intr'-un ppchet de energie vitall sau de afectivitate. Fii'i a-i
tualizirtl (influentatri cle poctica Jor.ului ,sct:untl) a deceniului umitttlr,, contesta acestei lrricr (r anunritii diniensiune initiaticl, precum si recut-
sul la rrrit (ceea cc apartine evident de dimensir.rnile simbolice ale
clnd triifea tinclc sii se coxtYerteascl in atitudine intelectual[' Ceea ce
dovedeste cir probiema l'irportultli clirrtre gindrre si vitalitate, ca si a lin-rbajului poetic). Marin Mit'rcu accentueazir asupra faptului ci * asa
mocltrlui cunt s(r re-1'lcciii acest tirp0rt in ai:tul poetic preocupa in mocl cum se intirnpli bLrnloarir in Moarteu citprittarei -- mitizarea univcr-
deosebrt cr.itica lilnpLrlui. soliclari (cel putin pentru lllonlent) cu este-
sului si a existentei se produce aici aprope involuntar, iar mitul vAnI-
tica moderllisntului. Pentru care rolatia dintre inteligentir si vitalitate, torii, care ,,constituie o cale de initiere in existentri", apare tratat intr-o
conceputir cil rrna paracloxalir si antinornic:i. (iar teoretizdrile liri Hugo .,proiectie risturnatl". Sirnbolr"rrile nu mai constituie, pentru poctul
Frieclrich sunt ciit se poate de cdificaloa|c in aceasti privintir), joacd ttn Printelor iubiri, emblemele unor realititti transcendente, ci vor figura
atitudini rnoraie (astt'el albatrosul constituie .,-qinrbolt-rl absolut al
rol esential. iliincl nasterc .,clisonantei" carc. itl opinia ilustmlui teoleti-
cian gerrman. estr: irnul dinh'e aspcrctele cele nrai serrinii'icative ale liricii luptei", in tirnp ce ,.perspectiva romantisntului rnodern al poetului
moclerne. in cazul h.ri Ma|in Mincr,r. aceastii adoziune este departe de a creeaz6. ipostaza antiteticl a deciderii luptitorului intr-nn cadnt amorf,
nedemn tat[ de blazonul siu"). discursul poetic propunindu-si in cele
fl insi totali. Dircli Frierdrich pllne accentul pe caracterul alrtinornic,
din r-rrml si contureze,.un indreptar etic si civic pentru contentpo-
f ir.I putintl cle conciliere intre teildirll(]le si aspiratiile contradictorii. al raneitate". Astf'el incit poezia 1ui Labis se detaqeazd de lirica .,de I
trlirilor ce caracteriz€razii eul pootic in mocleurism. autontl ()riticelor e
preocupat. dimpotrivi. de problerna totalizirii contrariilor (motiv cunoastere" care ticea ciin simbol instrumentul unei revelatii tbcalizate l
in directia metatizicului, f-irrl a ajun-ee, cu toate acestea, la acea poetici
pentrlr care. in Poc:ie ,si qcne:rdlie. el are mai degrabl cuvitrte de liruilir ii
la aclresa ..r,izitrnilor unificaloare'' ale lrri Cezar Baltag dec:' itl a serrlnului, caracteristic[ ..nperei deschise" teo|etizate cle Eco.
discursul ctit'e sr,tferii de tl ..dilatare necontrolatir" al lr'
l 263
26'2
Aclmitind c[ poeful ..viire cu un teritorir: (...) noit, insenrru si pur ce tocmai clc ar;pcctnl cie,.organ al crtnoasterii nietirfizice", care - din
flinta sa". criticul nu va uita totusi s;i preciz,eze r.:ii,,l'iind, intii cle toate, perspr.tiva crriticului - rlrlAne irnplicat in orice creatie nrajori.
o existenti poetic;r. Nicolae Laliis s-a erteriorizat doar in aspectul oral, in schimb, poezia lui Cezar Baltag se situeazi la antiptlclul celei
neaiungAnd sl-si glseascii si expresia elaborati care si-l reprezinte. stlnesciene. ea remarciirclu-se (prin contrast cu discttt"sttl .,dilatat" al
lui Nichita Stinescu) prin concizie si rigoare. clar mai ztles prin echili-
Poetul a riunas in constiinla c()nterllporallilor mai rnult ca o flint[ liricir
rle exceptie, in al'ara unei structuri :rrfistice coagulate definitiv". trrul fericit clintre aiectivitate si intelect.r-raiis1]1. heraclitic si eleat,
poetul reusind si gitseasci forn-rula cilre intL,,,a sitriclic ,'lapidaritatea
CLr serioase rezerve este intinrpinati de lVlarin Mincu si poezia lui conceptului ctt o ardere interioarir autodevorlntl". Un asenlenea
Nichita Stinescu. Spre cleosebirc cle l-abis (a ci.rui inlluentl se face
ciiscurs isi are punctul de prrlnire intr-o .,poeticd cvasibarbianf,". dar, cu
totusi simtiti in prirnele volume stinesctene). automl Netuvintelor toate acestea, lirica h-ri tlaltag (si de aici crilicul incepe sil-si tbrniuleze
merge in directia unei lirici..obscirre" (adic5,,de o deschidere abso- rezervele si obisnuitele sr,rspicirini f atii de ,,noui lirisn") nu se ridicl la
1ut5") care ii substituie sinrboluh:i relativ rrnivoc sernnul plin de ambi-
guitate. De asa manierir incit ..ciile de aproxinrare ale poeziei se dilati in5,ltimea axiomaticii poetice a lui lon Barbu, cleoarece ii lipseste
dimensiunea propriu-zis hernretir:ii. Daci la antorul .lttcului secund
enclnr. astf'el cir otritrctLrl uceste:ia se pulverizeazl instantaneu, clupl aceastd ciimensiur.re consli in hieratismul initierii poetice, in poezia
conceptul <(operci clcschisc" rr Lrnrri Llinhelto Eco". iar .,poetul rela-
I;izeaz.ir total tcnnclrii <p.r'ticii:, sacrificiind orice optiune pozitivir Rcis.fi'dngerilctr ,.contbttstia clionisiaci nu s-a sedirnentat", autotul ei
rdmAnind totugi ..un poct original si protund, ztscuns uneoli deliberat
pentm <<iltcoercntu> sltrLtiilol' clis.jr_rncte". I)e aceea principala
suh pretiozitar"t n1x11igt:li.l it crpre sici".
proponsiune r lui NichitiL stiLrrescu merge sple schimbarea limba.jului;
Accente cu tofttl noi desctlperir Marin lVlincu si in lirica lui Marin
el isi propune .,sI descopere lirentele, lblosind rebarbativ tehnicir Sorescu, care parodiindLr-si initial confratii, .,a avtlt intuitia r-rnui unghi
inedit de creatie", asa cri, in cele clin rtrmit..,modul parodic se trans-
<<necuvintelor>". Rezultatele acestei tent.ative sunt infdtisate insl de tbrnii la el intr-o viziurre categorialir. irnpunind o perspectivl perso-
Marin Mincu cu o anumili suspiciune, c5ci, in timp ce .,expeditia nald"' De aceea' dupd clebutul din sing'tu'Ttrit'tlt't: lt.t'ti' sorescu lrtt mai
arghezianii a cuvantului are rostul de a deplsi pudoarea traciitionali parodiazi pe cineva anllnte, ci ,,chiar existen{a si ltttrtcr", descoperind
fati de expresie a iroetului ronrin", Nichita StXnescu ,,demonstreazl resursele absui"tjului si (curn acesta nu este neapirat iiric) erpri[ren-
tlnd o poezie antilirici, interneialI pe persiflareil convenliilor. ceea ce
prin recul cI lumea nu poate fi infiintatii prin limbaj". principala tace din cl .,apnrape rrn avangarr.list". Rezultatul uttei ase nteuea viziuni
este un stil: stilul sorescian. care inseatlnir.,un tnod ironic de a vetlea
rezervi. tatii de acest aspect al poeziei stinesciene, este datl de faptLrl lumea, dru si o cale clc colectare a ei", clar ciacl .'prisrpa hilari'' din cart:
cS.,limbajul reprezintl un instrurnent de sistematizare a realului si, in
inornentul cind schirnbi cifrul la infinit risti sI pierzi cocrenra uotnu- poetui percepe eristenta poate fi o rnodalitate cle vivif icale a poeziei,
nu e ini:i mai pulin atlevirat - se grirbeste sX aclattge Malill N'lincu -'cl
niearii'. in l.elasi tirrril iirsir. r'r'irit.rrl tirrc si eui.lentier" ci. in eiLrtia
premiselor conceptuale de la caie pare si plece poetul Elagiilor. eI nu ,,risturndnd mereu lucmlile, scotiildu-le la ivealir partea caricaturald
risti (...) prin exces, sI cazi in l'acilitatr:''. Cu atiit mai inacceptabill i se
reuseste sii depiiseasci. drlmeniul experientei senzoriale, asa cir poezia
lui rirrnine privatl de ,,ascunsul din lucruri". in consecintii ,.poetica lui pare critict.tltti parodierea.,exislenlci rituiile" clin l.rr illle.i. clci - in
Niclrita Stinest:u este rnai mult una anatomici, explorAncl aventurile
ipinia urrui comelltiltor care, in (,'riti(t,/1, iutelpretase Morrnnatii lui
simturilor. netrecincl dincolo de senzatii si divLrlgind in penrianenti
Precia clin ulghiul ntorgtnetianismLtltti trtl alitudine l]etalizicl - .,a
obsesii ntateriale. Poetul rlmAne fixztt la vizualitate (ochi,), privirea
persifla o ritr-talitalc milcnarii este trn gest rle terilrilisrn. Perspectiva
fiind pentru ei iirstrumentul eser-rtial de colttemplare ( . ) Dar o aseme- .,t[rineascf,, asupra lnntii cuprinde in sine si irrrrlescLll 5i;Tcltescul si
nea poeticl ignori ascunsul din lucrr.rri. esenta lor uedezvaluindu-se iir-ictrl. Caricarea io| prin ingt'osare e Lltl setlrn de inaderentii la o
viziune profuncli astlpril crlstctttei". ,'Vizir"rne prol'undil"
direct. Organul poeziei nu poare fi numai de naturl fiziologici". tr"aduciinc.tu-se, tlrii doar si poate. prin cieschiderea c;itre uu ori:prLt
Rezervele lui Marin Mincu fiind, cie data aceastJ, exact aceleasi pe metaf it.ic. ceea ce ilLl cste iDsi nie idecum iri spiritul poeziei liti sorescrt"
care ie tbnnnlase, it Critice 11, cr-r privire ia rornanul Hortensiei 265
Papadat-Bengescu. adici lipsa (cel putin parriall) de aderenti la un
mod de a privi poezia (si litercratura in general) care lace abstractie
2.64
fl
L:.rre nu-i cloar iLtitiliricit ci si antrntclafizic:d prin excelc:nti. Asli cf, ea pi)diii |j05itriiL;iienr ..sii inter';rrcir:zt-'si sir asinrilezc altl'cl nrot.ivelc lracli-
itu poaie intr"Lrni. ili niai mar"r: nrirsr.rrd decit celelalte structuri-ll)ocleI ale tir'riule'', rcllectirrd noua r'oilsfiintii poetici ..Expresionisrnul vzr
rIririillcli. de aceLra. h p<tetii post-blagieni Ltn nort orizont social" pe care
noii lirici. srrlragiile criticultri, stiltrl sorescian liind asaclar o strrsii de il vor tlesclride spre rnit si-l i,or cpi-liza. substan(ralizariclu-l totoclat[''.
insolrt. dar si o def icientir orgarticii a acestei poezii ce i\i refuzir progra-
Pref'erirrta ruirtatii clt-- Mai'irr N4incu pentru ..p.etii pirnriintului" se
rrratic instaurarea in nretafizic.
explicii prin locul pli'ilegiat pe crare il ocupii nrilicul si sirnholicLrl iri
Ceea ce apare cu totul pararJoxal cste in-sii 1'apttrl ci o aiare atitu- cleatia tcestora. situati cel nrai allo('ll-rc 'l nrr,.li:lrrl poeziei initiaticc
dine, mai curlncl circunrspecti tatii de..ntlr.rl lirisru". a criticultri Maritr cale intruuestr in totalitatc adeziuneii crilieulrri. Directiile clesc:operite
Mincu, vine in totalir contradiclic cLr ,.experintentalismLrl"' dirl clrtile de acesta pe harta.,noului lirisnr" se vor defini, tie altt'el. in pre:ie si
,qenet'atie, prin clist.ilnta la carc se situeazir irl laport cri o asenreneil
sale cle poczie, canalrzat toctttai itr directia unei ptlctiei .L sctlttttlor, poezie cu ccrte din)cllsiuni revclatorii, elc infiitislinclu-se c:i nistc
c:are clucc la clescol.rcrir.ea textr.tltri ca plodtlctivitate si a lcgilor lui degradirr-i trit mai rcc:entualer aic ..rnoclcir-rhii fi-rrmativ" in clirectia unei
sl.lecilice. irltre constiinta estctici l cr.ilicr-rlui si cea a poetultri apare lirici a sc:nrnclor plrsatii sr.rb seurnLrl .,obsclllitirtir" si al cleschiderii
astf'el o rupturii. poctLtl rtelrit'iLtttl lotttsi tiocat si arlticipeze. prin
rnijloacele intuitici arlrstrc('. eottsltrtctiilt coirccptttale alc teoreticianr-t- absolLrle rlar:ii a irnei pcrsonrilizirri tot rriai acccntrrate. Asti-el. in tinrp
lui cle rrrai tirziu ll tertrr:ilisrrrrrlrri. In tirrrP cc ltrtonri {,rrtrrltrnei crsltr un ce la post-blagielti se poatt colrstttit consiclerl Mar.in Mincu - o
ulc crlrur tlctttt'tstn i st:
extrrerirncnlulist c tlc ll irtr'cptrtrrl rrtrilttl Tir(t)s. chrc-irrnt t1r-rrtceiuirtuiial chcnitt(rltrliirtiiitoer clispclsic a eulur in formul;i ^.r.apsodicri" (de anuajar.e colei-:tivir)^
nco-avangat'clistie asa-nLrnritul ..lirisni erisfential" ((lezal Ivinescu, Darr [..aurentin^
si t'ot:--.ic ,ti ,qotcttrlrL' cs1c tttttlt rtrai itprope cle iimbiljLrl sirlibolit: al Ioanici Romanescu. Or,icliu Genaru) reprezintit o clirectre h interiorui
nrocleln isniu I ui. cire ia tentativa poe ticir ,.este ircLll pcrsonalizatir". Asa incit .,rirsll-in-
Asa se lacc cir - ref'erinclu-se la directiile;i orientirrile cilre s-aLi gerea lunrii in poezia lor- (a lirroliior arnintiti n.n.) va J-i Lrna cu aclevirat
conlurat in intcriorul ..noului lirisni" pref-erintcle clitictrlui se vor subiectivii. aclicir la extrelra pcrsonr',lizirr-ii. inipuirirncl o dil'ererrtier:e
indrepta sprc poezia tteoerpresionisti (lon Gheorghe, loan Alexirndrtt, expresivr nrai pronurrtatir". i\ll1cl spr.ls. ilr'i--sti Pocti arlrrc in r;tmcturile
Alboir"r, Pitut t cilre clesc:inde direct din filonLrl blagiatt si ai cirei noultti lil"isni, otlatir cri ubrrnrlorrrtrL'x I)rrspc( tilci rrtrtico-sintbolice .
reprezerrtanti..ar a fi p<letii cei ritai ligltrosi iti lttttmentttltri dat". Inte- dcschisii spre: senmil'icutiilc ce lc nr;ri gencriLlc;ilc unr;rirtrlLri. uq sirectru
nrein<lu-sc pe o uai vechc opirlie a sa, legatir de capacitatca poezir:i lui trogat particularizat al tliril il.r. gcneriurd. la, riiridul siu. inclividu-
Blaga dc tr exercit:i o inlluentii f'ertili asupra liricir actrrirle, I\4arin alizaretr. de lll Lrn aut()i lit;ri1irl. I cxpresiei. \4otlelr.rl tle la carc se
revendicii liiisilul cristt:nrial este Bacoviii. l-racovi;nirrnul prczcn_
N{incu considerri ci perenitltea r.Lnei ilsentereir lirici ..1 pirnriintultti"'
(prin care se contintta latula ..trirditittnalistir" a tcnomenulLri poetic tarrch"r-se tocrlai c;r Lrn rnocl per-sonal rlc a inl.elirrcta linc cxisteutii.
rorrAnesc) este nrotivatit de faptul ci ea propunc r''izitini caie ,"incap Ilezultatul unei asr-rrrcrrea yrci'sorr;Llizi-ui o iii f'ie inr-rrll.1;gn ilrscrrrsulrri.
perf"ect in tipai'e1e linei spilitLrllitirti etnice". Dacir [J]rr-ila enLlnlii tln de acce, pcaar'eficl)ur'leasrLizlp-uau'cca..()'ilzcicrtrilnriiiiltse,n:ti-sioplcid- abli-lizzieia1zc iar lirn.ritrauttn:'',.(caidfriuci
pexripmreusl iroAnnisclm".,.nttoniei t,l.rpi oemtiaai itpnitrtrlnt icnltetrclouri'a' tievrtiinnclulertx'1p'r1e1ssir'ttttt'oistt'rn'ttirel iL.laino nietafbric"
;rtitridine existentirrli. lli c'rtraq ..f-enomenolttgicr" cottrclonata mrtici a
implicarea cititol'ului in corrstilLrl.ca sensurilor- posibilc ale r.ostirij
spatiuiui rural sr'incearcli..sii-i reclirnertsionezc valetriele exrstcntillt: poeticc). ca si intlebuinrarel rnui .,f iltru tnltur':il arlccvat". circi ".lirica
pentrLl prLrzerrt (...) liciind dirl ca o metodi poeticl de preenarltir vitil- tttoclomi il11l.r st: pcrcepc allira unei neccsitre e trltrtri ltrtt:1ic:r,t".
litatr:''. 'I'ocrnai o iltare rleschiclere ciltre mitul in care este prezent:l l)acl iirisnrui .xrsrt,rrrfial se n.r\rc tirntr-u il.lrsoilaliriare a cxlx-
rientei, ..li vi't'sf i i i ronici" ( l!1 i n:cri ciob*nu. f,)inro v. r\4 ircea Iviiriesr u.
firnctia initiaticl. s:ipicntalit,;r.,inrbolirlui tlind elenrenttrl carc ii Florin 1\'lugln'. {ihcolshe (lrilrrlcrr. Nri:'inr: x()xna rtc.)vin in lirjcri cii
conf'erir prestirnta acc'stei ..uetode" de a pttetiza. ce se inscrie astl'el o constie llizirre ;rcirtl a linrbrrjLriur ir()cric. ciii.rtlnci modalitirti tlc exprc-
printle nrodalitiitrle dc cxpei ie re a n.reluilzicultti in irbsenta cefora nLl se sie to1 rrrai cornplicrfe si lnrpiininrl ,.ccr-l c,.r lirn Jlrtea ntirni niste's1i-
luri''. Acccnltrl csrt-'pus riici pr icnr-linl;! rlt: innoirc;i cilpr-r:siei. ar;tlel
poate rei-rliza o creatie poetica tna.irtlii. (,ltr toate .tcestea. ttr-rrcrfrcsio-
nismrrl nu insenlneazi o stagna.rc, ".intrtrcit poezra ni: ritrnitte identicd incit aeesti pocti sc I'or r*'citilii r: rlc lar ntodelul lllghezian. iitcorci-ir.rle
siesi, t-i evolueazir cri liccnre generatir". Circnmstantele istor-ice fac c:a
166 167
ior asezindu-se sub inarcl unui ..arghezranisln dilirz'" Accelltul se romi.rnesr": actual. care ..se revclldicii de lii niste ini-luente caf.;llitice
rlutir aici de la I'aptr-rl clpcrrierrttti (clLrc rintine totilsi .,sllficierlrtd pcntru
a cero () cL}irventie lil'rcii"1 l;r obscsia poezici, iar actualizarea li|istrlu- ioarte l-ertile. FiindLr-i create direclrile cle ilczvoltare. ntl i-a tttai r/rntas
lui ar-e la bazii ,,problr,:nratizrrr:a erisrcntei prin trllirea directir a linlba-
.lulLri''. in felui accsta Va iua nastere un vilaiisrn sui generis (parrdit e cleclt sii si le asurne rer--reindu-Ie". Prin urntare, lroezia de limba,i nu se
iclevilrar de ..ntairirtri") ce sc rnairii'trsti in igte ntignaliialea disculst-litti,
integrcazir organic in traditia liricii r-or-niine.qti" clar, fapt incl si mai
lil'restii iroirici pt,'t ctre accca sii lie balcanici prin apetitul vet'bal exce-
siv (ca Dirnov) crispati ,,clin dorirrla de a inccirda vertru[ ]a nlaximum" lrril\r. cir ..nu tine scaml de sttbst;rnta lirismtrlui 'insusi. redr.lclnci totul
(ca Nlircc.a Ciobanu srlu Flot in MLrgLrr), er-rlilrici (r:a Nicolae ioatna) sau la cuvinlc"'. ciici (nu r-ritii si adaugc Ir4arin Mincu) ,,tnetoda onir"icl nu
proustieni 1ca l\ti|cea [r,iinescu). 0 asemenea tbrrnttlir poeticl este insi a adus (...) nimic pozitiv in lirica actual:1". Prin urniare Constantin
totu5i clepartc de a itrtrr.uri irdeziunile c|itic:ultri. AsLf'ei - in <-rpinia sa -' AbIlLrtir (rpri:ciat totttsi pentru volumul Piolrs) este. din perspectiva
ilricii lui Dirrrov. truniioitrili. t-iintitt,: la distanil iri taport cu anlbitiile
metai'izice exprise iu lrtlc0lt'le lc'ot ctictr tle r-rniiicilot'; autorill e eregelrLlrti, ailtorul tintti dicteu r:are suplrii pritl lllon{ltolrii: si din care
crealorul unui .^oititi'-llirlceotaliv", lipsit dc viatii. t:ate ia aspectttl unui .,orici: vibratii rnai pure Iipsesc". ei iiirir1 nl.iitLlit chrpi ..tehnica abstlrdii
a colljului". Virgil 1\4azilescLl este privit, si el. ca ttn atttor de dicteuri
,.ospilt verl)irl irrterrrrirrirbrl. poclrrl riiitrlliitlcltt-sc a fi Lirt 1llOii,lleLl
tierris- !tlnrlirllil.rl ltrrrlr;rlrtitti ttlll\,,t r:lllll,l i \c leutlllt)Js!L't(rlllii t) si rJecola.ye.care..,inaintedeaavcaostnsibilitateliriciLacieviirati(..)
Savoarc,,irrtlitrte ntitirlrillL". lvlcstcs;trgrll insl ,.ilrccpc :;it olioscascit ptiu si'o conlectioneazi recurslind la ariilicii estetizaritc''. Existi totusi in
exc(rs si tchnica, o;icit dc irnpccabilil, sLtcourbl in manicri, ilustrind tertcle acestuia,.un frison liric inefabil care nu s-ar picrdc daci Virgil
esecul expct'irnentultli oniric". La fei de severe sunt aprecieriie lui h'lazilerscu nu qi-ar regiza atit gesturiie". Sinratir la deplrtarc maximir
Marin lvtiucu si in leg[turii cu llrica lui Mircea lvinescu: in opinia
iat[ dc paradigrla liricii initiatic]e, poezia de lirnbaj se va constitui
criticului .,poetul e un monocold devitalizat"; el reprezinti ,,draparea astfbi (perrtnt ci duce cel mei dcparte tendinta spre .,obscuritate" si
minulescianismlllui in hzrina sa cea mai moderni prin interi<,rrizarea .,dcsci'riderc absoluti" a operei; in terntenttl antitetic al neclbla-
lblositi prea tlasci, ceva intl'c gianismulLri si localizeazir irrdecirtile cele mai severe ale lui Marin
proustian5". in acelasi ti'rp, li'rba lriidind o',1.1,nlonotonie comtlne" si
oralitate si scriitirra Propriu-zis;", l\4incu. Fapt cu alit mai p;rracloxal cu cit, prin experimentalismul prac-
exterioriz-inci ,,o sensibiiitatc cotidiani nu miri putin conlun[ ce inclrep-
ticat in cfu'tile saie cle pori:ie, ar'ttorul e mult mai aproape de Abllutl
tite5te afilierea 1a fil()nul rnintilescian". Este vorlra despre o liricrii soli- sau Mazilcscu (irr ciuda lccriziiei neoexpresioniste) decdt de Ion
Gheorghe. Alboiu. [ritut siiu ltillr Al,."xarltlru.
ciarl c1 O tcductie I urn;rnului (.,1a noi ntmeni pinir aentn ill [)()fziil
in contextul ttottlLri iir-isrrt. tlrt'.1;rl'lt rIrtrtc isc cottf'erii liricii f'emi-
actuali"li-a re[ius uniauui la atit de pulin") si cu o vizitlnc c:reltrtlicului rrine. situaii oarecum itt rfrlrt ,Led:'ici ntisciri clc translalie dinspre o
prieticir a sirnbolului cittre ;.rll:r a se rltnelor. ln opinia 1ui Malin Mincu,
..lteverosimil:i" in contexlul poezici t'onlinesti care ar 1i 111 11-rliii esenlial c,rnclitia acestei lilici e coirrinulri ittlr-o vocatie a conl'eslrii care se
solielariztrazi cu un tinrtrnt altrctiv sltr:t:ific, asttel inciit .,infioratl de un
vitalistd. profuncl umanisnt. itoezia 1'cltiirinl rcveli. un fond suf'letesc nesofisti-
ert. rlt. ,r irriirrill bogirtic dc rrtt,rtrlt . irr eatlrul liricii rrui..tuloilrc etllll
incl si clefavorabilc- sunt jtrclec[ti1e critice ale lLri NIar:in Mittcu sunt Clonstanta Buzea, Ana i,jlarrcliarra, Gabriela Melinescu sau lleana
despre poe'zoiaai ,,de lirrrbaj" pe care o situeazi, lnai mult sau ttrai putin IVI:"rlincioiLr se pxtticularizeazli in poetiz,lrile lor pnrrtr-o vointd cie
exphcit, in Cescenclerrta avangardisntului dintre rlzboaie. () asetneneii
clepisire a conditiei itmintne, tiecincl de la expresia irrf iorirrii erotice
liricl (ai cirei reprez-entallti $l-gtt tnai cu seami Constaltin Abllulii si
la ,.sonuri nai dttre", iar ,,sensibilitatea nr:c1it se modificii printr-un
virgil Nlazilescu) apafL: in momentul ciind .,cucerindu-si constiinta cle
sine, poezia moclernir isi pierde un ()biect oarecare. devenincl propriLrl transler cle substantd", in timp ce ..o luciclitate birbiteascir se instituie
slu obicct. (...) Poezia nu rnui comullicii. ci se comuniciL. Astl'el telrie,
lurotive, sentimente clispar, singura tentatie fiind 3ceea a lilnba;ului" la baza lirismului feminin" ciire experiazd acum un diapazon de o rnare
Dr.rprir ce a clesc0pcrit si ii traversal toate posibilitltilc de cxistcnti.
bogitic si diversitate. Sub aspectul expresiei ..fati de conl'esiunea
poezia se sinrlcide in ;rventura lirnba.ir.rlui' . O asetnetlea directie llu este pletoricd dezl5ntuitd (...) poezia se disciplineazi subit impunlndu-si
insii caraLrtel-istii:i - dupii p[rcre:r crilicului .- 1-enolrrentllui poetic niste rigori fbrmale foarte eiaborate. lntr-un cuvint, lirica ferninin[ se
clasicizeaz[ intr-un rnod menrorabil".
269
268
I-a caltiittil ilcestti lirrii dt r)v{)ltiil.-' . pe p.trlurstll ciit.lt;t Iroc;n-lil st-i} centnire; ea ,,4 iudreptat lilic;r actualii spre orclonale sj crrncizie, t'ee r
ciescoperit sr si.a rctuuliz:it trttittl:rit rtirtr.ralititi. r.tc t;ii.,te;lzit..rrtanicris- ce ii lipsea in buni parto. si si-a pus in ruod sernnif icativ alnprellta pe
lliul" ultinrei protnot!i poclicc (r\tliiarr Popcscrt. Ion Mircea. lVIirr.:ea sintaxa poetic:1". Clu totul iiltir este pozitia iui Blaga, a ciiruri poezie
Dinescu. ivliirai Llrr;aclii. linril llrun-rlni. Dan Verotta. PaLll Enlanuel
a,.ol tlL'erri iIilrprroirsreibsciluitl.ti nebiinr-rite cle reevaluare" a lirisnlului. ..Continuator
etc.). Acesti .ulteti. .,rte rcLrsincl sii tl*scopcre nL'i ritl-ilcttiri iru devcllit N4incu --arrtorul Murii trctr:ri erplrtre-
niste stiiisti iri 1-rr-rezlct". circi.,ulr-rtr,.:i cind traseele trar-liiirtnalc all fost af innir Mariri
cilcatc:.i toatc nrod:tiitirtiie nroc{ctrtc ittcercate, Iroe/-ir-l iltt-i r-.Ltrlitlc azl spatiile solnnului ca posibile cii cle cornunicare cu matricea stilis-
clec;it sii sc trlusl'0rnrc in lneiaptlezie''. t.lir asetlctlea tuotl r-le a poetiza ticii originarri (.. ) Pe scheletul unei spilitualitirti titlclcrrice poctul
se paitic:rrlaiizeazii inainte dc tr-ltte plilt nlc:stesug si se collstittlie intr-o
..incheierc f ireasea cerutii dc tlialeet;ca cvoltttic:i poeziei irtsiisi". Ea lllosot- a tirrnat semne si sensuri lirice" cle o rridnicie permanenti.
rcprezint:l lotoclaia un posihil pune I de pornirc pftlttu c()agularea unor
noi strucluli poeiice. alc unui vir-ltutl ..t.tott lit-ru iirisut", clriar dacit este descl'rizinti noi dr.untrri in adlncirea suf-letului rortrinesc si .,trczind
pindit[ in permanen tir dc pr.i rrrc j tl i ir ir lc\r ndriuisnrtr lrir. crxrtinuu noi filoanc: lilice" (cazul nco-expresiorrisntr-rlui cultir,'at cle
Perspectiva cli;rlec:tici l)c cilrc rr pt-ttir":cteitzil lvtarin MincLl ltsl"lpla poetii post-blagieni). intr'-o niarrierd ruai speciali se rnanifcstl influ-
,.noLilui lrristrt" irtreuti:ri sa crplier: ll'r.t(i.lr Lrristaiizareit terltativelor
poetice insrilitc l)t lllll-() rr)ir., irrc llolirlizatri intrc ttcvoia de sincrottizalc enta l..ti Arghezi. c:rre.,prin ielolrna asupra lexicului (...) e singurul
etr ,.spirilul cxIcrirttr:trlltllst" ciilL' tlr,ttlitll-L ..tt()tlit strLlctlrrii" pc cle o
poct ce influenteaz-i in mod pennanent poez-ia rontlini". Ca atitr-rdilre
pattc si l r'e\llitl(]ll ptrrtt'rii rl('llc()l-(l a lrt:lii;iitiil,rl'Ioefiet'rrt.ii leeetltc
liricit, arghezianisntr-rl .,e asirnilat in prirnul rind cu o increclele
cu tnr(litra ei.llc grn('rL-illiL..eirnpLrli de litrtii" si ilttpune anLrrtiitc: linii nedezmintiti in cur,iint", astle I incat lui i se datoreazd ,.prospetitnea
cle cvolrrtic. pc de irll.i"r pat tc:. Pentru lirisrtrLll coltlelllporan -- scrie in
fbrrnal5" a poeziei acturle in interiorul clreia se inrpun ca,,arghezieni"
aceastl ordine de iclei autonll ()rititelor - .,preoctlparea esentialii
Ion Cheorghe si crhiar NiclLita Stiincscu, cel pu(in in latura vocabularu-
lirmine r:cglirsirea Llnor posibilitirti pr-opl"ii care sii-i purrir in echilibru
axiologic clr poezia anterioarir \"aloroirsiI. (..") R.el'lectind rnr-rtatiiie lui potltie . lJacir inrAur.irea lui Arghczi este mai cu seaml lbrmall, cea
istorice si sociale. intinrplatr: la noi pe 1ot parctlrsui existerttci noastre, a lr.ri Bacovia vrr f i in si:hirnb una de substanti, poetul Pluntbului ftind
putcrn sl)une r:i toate clirentcle ereatoiire clin seurla istttrie I litc:retutii redescoperit ca un ..irirrritor exislentialist" de la care se revendicl
noastre culte transcriu ascendcnl aceertsi {endinti de autoclepirsirc Oviciiu Genaru, I)an I-mrc-iitiu sau Cezar lvlnescu. Clci ,,prin spunere
pe rnr;rnentir. p|in trsimiiiirea traelitiei si promovare:i nor.tlui". O aseme -
nea dialoctlca sc solidiuizeazii tle aceea ot'grtnic cu i(ieea rno(lelelor Bacovia depiseste conrliti;L rrnrarrir tragici, eliberdnd-o de obsesia
creatoare in ciire suni conclcilsiri.r cscnfc liricc ce -cleterrtiinit intr-tln t'el rnortii" si. in eorrsccrrrtr'r, ...irrrintLrl isi recapirtl virtutile originare,
sau aitul evoluti.r l'enorncnului poetic, urriie se n'ranilcsti, in paralel cti poezia ijevcnind o terapcrrticu irr lata perisabilitiitii". Oarecurn
sttrprinz-itoare I)()ate pulca lritr,rcntrL lLri Macedonsl<i in cadrul
reiativa discontinriitate pe carc r.r inrplicir promovarea noLllui, un asl)ect ,,rnodelelor fortnatoalc". [i.cccirlata irrin intelmediLrl lui Barbu -
consider;i insl NIarin N4incii in directia olientalisrnr"riui din
de continuitate L-u trecr.ltul. hllodelcie (:rei.]hlare snnt descrise cie Marin
Rorttltiiti, poez,ia macedonskiani isi rriirnif'estl intluenta asupra acelor
Mincu ca nisle .,stru(turi c;ttalitrce" iitarbu. Blaga, ;\r-ghe;ii, Bacovia,
IVlacedonski) cale. in doze nrri nriei sltu nrai rnarei, orionteazl vectcr- auiori carc. nelcusind asirnilarca directei a ,,axiornaticii" barbiene,
rial dialectica poez-iei" intrr-rcii.,actul liric crgl lnili ntoclernist posibil se
cl5deste inlotdeauna (aclevir arhicunosr:ut) pc terenul t'enn al uuei rocurg la inaintasii acesteia. reluirrclu-so astlel ,,latura exotici" a liricii
nruntene. (t.in Dirlov va apirrea dintr-o asemenea perspectiv[ drept
rraclitii". iu ceeo ce-l priveste pe lon i3arbrr. N4nrin Mincu consideri ci
exponeutuI cel nrai senrniflcativ al directiei ..rnacedonskiene").
acesta este autorul unei aventuri lirice care se reluzl cu incipitinare
prozelitisrlului. asa incit int-luenta sa asupra noului lirism este mai Prir,'itI mai incleirproape, tliaieetict traditiei si a ino."'atiei, cc- ni se
rnult forrnali dec6"t de substanti. Cu toate ac'estea se poate vorbi despre propune in Poe:ie ti genertttie, nu faoe decAt si reia poiaritatea
o ,,ernulatie" a modelului barbian concretizati in irnpulsul spre con-
eleat-hr:raclitic. ciuc il urmlreste obsesiv pe Marin Mincu in primele
270 sale cirti de criticir literarir. Clici in tirnp ce nevoia de sincroniz-are
reprezintii expresia unei laluri heraclitice a tenonrenului poetic ce se
plaseazi astf'el sub semnul permanentei misclri si a melarnoribzei,
necesitatea de adaptare a noului la spiritul unei anr-rmite traditii e in
legdtur[ cu un anume eleatism al fbrmelor literare, care, dirrcolo cie
aparentul lor proteism. lasd s[ se intrevadl tineie structuri arhetipale,
21t
conflgLrrilir: cli "itlcl lttt)r.Jri,,Lil:tlc '. l.ti {.rtittsI; tlctta rilaltl:ticil J criticlu rlodelatoaret" lntnrr:lil r:on,.:eltretlzil ,.legatia. cl-g;itoare", acea inter6,
Iui tinc. neirtrllr:iiric. rle .tcirli rtspirxttc spre i:lhilibrlLt el cuntrariilot'
gare experimentaiisti a nroclelelor interbelic* c.re a tlcut posibili
plclclii;l :.r,ll i,tlrll' -llc llttlr'rruill'' npuritia neocxprresiotrisnruhti, a liricii exisientille, a poeziei iror.ricilor
4, de cLr:aiic :ii priadigrnclrr livresti sau a poeziei de limLraj. care isi ;in iieriirr: puuctul de pomire in
,,1'escrierea" unLrr moclcle inte-rbclice^ (lllr,g:.i. Bacovia, Ar"ghezi,
Iln ctinci:nt lou cLr care opercazri itcutr fvlltin Nlincr-r cste cel dcl
produr:tia avangardei istorice). l),: a.r:eeit irir:;rcr cand transpun, in
..geir.:riilir: de crcatic" {preirlat dc l;r I'itclttr Vianr-r). c()ilstituincl ,.o llece-
sitate lcgicir pentrLr aparitia mariiot' personalitS.ti" si clefinindu-se ca o lr.rnctie cie prttprii lor ",germcni lirrmarivi". str-ucfurile blagianisrnului,
,.cristalizrtlc ;l potentelor creiiloiiii' rjt: le un momenI dat. cc dii posibi- illghezianisrnului etc.. proetii caie au r_lebLilat in a doua jurnirtate a clece-
nir,rlui sapte isi insusesc implicit si atitLrdinea polernici a inaugurato-
litatea conluliu-ii clarc a Lrnor uliturlitri si t itttlt tr-rntlirtfe artistice rniii rilor, fiinclcl orice,,rescriere" este. eic o tnanier:i sau alta, polemicli. Si
generalc. erplicllbilc istori('cstc si trp'rrlrilc r;ij r--rlrrstituic rtn puncl cle in acest sens trebuie inteleasir aiirn'ratia lui Marin Mincu potrivit
rei-erintri a>: ir;lo.'ic". ( ) irstlttcttclt gt'ttt:t rtlir: se iltchelr:it intotdeaun:r in
,jurui r.rnrii irr()ilriul lrilislir. solttl. r';t,c ilrtplrr,'ir."nfl{atia cfeatoare". c:-treia, dacl poetii din contingentul liri l.,abis si-au ilcut un program
lleolu'cee ..()nr'("'('n1. r'itltr.' tle t:rt';ttil sc rlislltltlc:i:lli dc cel allterioari.
din debutul lor poieniicr. promr_rtia imediat urmltoare, a lui Ion
prin or-lrrtrti itt;ri ntrltcrlt'. 1.rt'itt lorllr (lt r'lllf isi ittlpttnc propnul ei
nranili':,, lrrirrl0l.ic". O risr-'ittcttt'li i)c!itlit lltt ltrc insit caractcntl nega- Alexandru, Cezal Ivinescu silu l)an I-aurentiu nu rnai trebuie sii
polenrizeze la del.rut cu cea cle dinaintea ei, ci si se fbloseascl de
tirrrst cc sr..rnlrrrilcsli iir ..lirril rlcnir.riiitourc" u;tvlngartici istorice. ea irnprejurarea favorabill i:r.cutiL. in c(jca cc priveste tinta atitudinii
rellrczintli rrlri r:rirfurr.1 o irttelo.?atr: ;i tra.litiei iir vederee revaiorificirrii polemice a noului iirism ilr i'irport cu poc'zra interbelicl. o tinti pe care
acestei;r. rnai rpr-npiatl tle spintui expl'iilnonlaiisrtltrlui. tlespre care va
1l vor-ba,.:eva inai tilziu in tt:oletiziriie criticlrlui. Ciit despre utiitatea lirlN,larin Mincr-l o sugercaz.I sI o norninalizeze explicit, ea pare a se
si coerclta dett-1,:isurilor arti:tttce nlc unei genelalii. aceste.,r silnt date
de prezelrla .,{i:rt.trenilol" lirnrittivi" cu Iiuhlii ttroti,"atie: sociaii si arlis- legla de apetitul pentru metatlzic al liricii cultivate in perioarla dintre
1ici, clre duc, i;t iitotl necesl,r. la eonsiitt.tirea Ltnor,,lniirci de crea.tie" rizboaie. Cici. odatii cu Labis. poezia renuntii la arnbitia sa de a se
Plecindu-se clc aici, noul lrrism va ti pfilit ca prcl<ir.tsrtl nnei gener:ttii collstitui in{r-un illstnlrnent al cnnoa-sterii rnetafizice (ca la Barbu,
.,\rchezi sau f3laga) si trece de la poetica sintboir-rlui la o poetici a
oreafoare. c:rrc. svAndu-i cl iuaLtgtr:ltori }le I..ahis, Nir'hita Siincsctr" :;emuelor, caracterizati prin..obsr:ulitatc" si ..tlcschiclerc lbsoh.rti".
Astlel la autorul Pri,tcl.t ir.r/,rir-r, rlcsi irrci prczent. sinibolul exprirnir
{-lezar Balta.u si N''larirr Sorescu si polenriz;in11 1'erfil crr genelaiia inter- :,rtitudini morale si nri realitirti rnetaf iziee, l..lichita Stirnescu si Cezar
Baltag lac o poezic coslrricit, ce nu poate clepirsi datele experientei
bclicii, r-e1ol'illi.ricuzli pociir:tli ilt {,'(ri)i'Llonate ttt{:)drrne.,.lrl lilpl - senzcriaie, iar palodia sr-rresciani, vizind existenta ?nsisi e in rnocl
con<-'hidea i,'riticul - gcnelatir liii l.lbis cupi'incir: pe toti itiletii care cvident antimetafizicir. Asl cI ntutir.tiile ce au loc in interiorul noului
iirism reprezinti clistantlli tot urai radicale cie lirica tensionati de
debuteaz;i lntre deccniile s:rptr si r.tpl r:tt loatc mutatiile ce ?itl loc in
inter-iorLri arirstei et;ipe". 'l'r.iti atrlorii. r'tpartin'1ncl itLrc'{tei generatii. se veleitir'.i rnetafizice a intcrbelicilor, care f ie cii rescriu intr-o modalitate
proprie rnodelui fascin4t de absolut al blagianisrnului sau iLl arghezia-
vor irriegra. cle acee a. itrir-un It'e satt lltul, in elairitrarea unlti nou
nismului, lle cf, se orienteazii prograrnatic spre paradigma antirnetaflzi-
concepf de poi:ticitatc: ".Nichita S{i.incscu. Marin Sorescri. Cezar
Baltag rirriin poeli reinarctbili [lind niste inlittLo'irattlri. Astf'el. dcsi Ion ci a liricii ir,ri Bacovia sau a productiei avangardiste. Lucrurile'sunt
Alexanclru debuteazir inaintea lui f itLrt r.iupi elitn lon Ciheroghe inain-
tea lui lon Alexandru, prilin,.1 substant;L lirisrnultti acestor pcleti. ei fac insl complicate de faptul ca opriunea esteticii a lui Marin Mincu este
parte din aceelisi pleiacl[ d1'eiit(]irre' Aca incit rlrrtatiile care apar in oareculit ezitanti; implrt.lsind credinla ci poezia ntajorl se situeazi in
contextul poeziei actuale, dupl nt,-lnentul Labis, reprezintl particula-
rizirri ale Ltnei viziuni axiok gice conrune. in articularea cdreia opera lui nrod necestrr sub semnul metafizicului, dar constient in acelasi timp de
Labis, Nichita Stirnescu, Baltag sar.r Sorescu se constituie ca ..idei
faptul ci o liricl initiatici de f-elul celei barbiene este destinatl in
212 contextul social si artistic care a generat noul lirism - si riimAni ti.rb
urmasi, criticul e dispus si valicleze acele tendinte din poezia genera-
tiei lui l.abis care se situeazi cel mai aproape de modelui hermetismu-
lui sirnbolic si initiatic, respingAnd totodatl ciemersurile m;ri radic;rle
1-I.J
(de felul poeziei de iimbaj)in directia r-rnei poetici a semnelor. Cleea cc sintezei lui Marin N'liucu irttr-o tltiscllrc rlri ;rnlpli tie,.rrirrttl:itie
istorico-literuIri". caracteristii i rlorttcnlLrlr.tlli ralil'rci aceasl;'t r.::llte
este in contraclictie de altfel - Iucru care sc ccrc iricl o datir subliniat rlrept o operit de is{olit: literar-ii (".se Lrrta i;toije ;t pocziej rlr: dttpir
Labis"). Emil N4anu cottsideri. la riirr,.lril sirrr. ci principalul ei ttcltiuns
cu experirnentalismul prezent in cirtile sale de versuri si trldeazl vine clin taptul ci arttontl ..nti cliscLtlit r,rpera ttttlti :liltor, ci trLlnlal -rucil
ruptnra clintre practica (novut,rlle) a ftrczir.i si constiinta (ntai conser-
civatoare) a acesteia. RiimAne insir de letinut
discut:ibilir clesigur sub partc care ar 1l detelniiitltivit irttr-o c'l;r:iililrlc. nrnlitrind notr tonicil.
tl -unele aspecte viziunea din Pr.tc:ie .si ,qetrerutie este una coerrcrntir. cleci donrinanta tipologicir" Ast li:i r:ir h4llin Mincr-r ..indrizncste si
verosimilii, sustinr-rtir prin ar.gurncnrc elrrc pur sir lc fi scipat printilor riscir. c-unoscAnd faptul cit1lttrttdr-'artrta r:lasificirrile nu sl.iitn tr-t1ul.
comentatori ai clrlii si cd jLrdcc:irtile cle valoare rezult[ (oricAt ar fi ele necuprinzand in mod ir-leal tt'tlleriii clasif iciltil si ltituci cliticni e rter"ttit
cle socante) de cele rnai multc uli clin premisele estetice ale criticr-rlui.
in consecinti, modr-rl in carc a lirst primiti cle critici aceastit carte si adapteze materia la categorie irr litc s;i riescopcre { rtteg(rl irt iitr;ttr,'ttlit
a lui Marin Mincu este cuntva sulpt'inzltor. Fird a lua in discutie
a n.rateriei". Mai gettr-roasil. crollicll din Vutt.t a lr-ri Ser-afinl l)r-ticr'r
punr:tele de vedere teorctice alc cr.iticului, contentatorii s-au oprit in l'e[larca ,,acreala" ct,l clrre u fos1. irttintpirtat cle critici vtllrtrntrl lui
Marin Mincu, subliniintl totodati un antutlit subiectivisnl al acestc.i:r
exclusivitate asLrpra juclccirtilol ltri cle valoare care. in rlspiir fati de
atunci cind e vorha sri se plitn'.tnte in legiturit cu tentiltivelc dr-' sirifezi
scara de valori cvirsi-unuirinr lLcccptati a monrentului, nu puteau esupra f'enomenului lilc|a| lrctual si accerptir ceeit ce ar piircli sii lic
desigur dccirt ytrin n,t'i:rririlr, pr oprrse sit ir.ite si si contrariereze,
.,princripir,rl pe care se llttrtlrLtttenteazi jtrclecirtilc cle valoale ale crrtictl-
astf-el cii in.jrrrrrl voltrrrrrrlui s rr instlrlrrt tlc lrr bLrn inceput o atmosferi
lui". (,,Sunt poeti dcsl)r'c olrc se scrie iu pr:rntancnlit si stlnt aitii. ccl
clc ostilitate .'l'onirl l-l cluI ollecrrrrr Nicoluc N4anolescu. care, ncntultu-
putin cle aceeasi t,nlttarc. tlcsprc- ctLt.c nu se discr.rti dcloc"), aiungand
rnit de f-elLrl currr crla apreciatii. in Pocz.ie .:i gr:neratie, lirica ..gener-
atiei" lui Nichita Stiinescu si nrai putin entLlzirrsrnat de clrtile ultitnei insl in cele din !.trltt:t lt o cortstrt{rll'c sirtrplistir in lr:-qirttlrit cl-t mor-lLtl in
promofii poetice, la care deslusea scmnele unei platbndri timpurii, a
care functioneazl d*ectrolentcshuidl eaaxioitltoagcices,t1ts'1ettls'ttSt'.cilti'Ltllitl,luD'eLnIiecrtal t-icll"u'paesrltie-
semnalat o serie de discrepante intre sensul comentariului lui Marin zan:itr-1l lui Mincu
55ai15l Mincu qi cel al textelor analizate. Carn pe aceeasi linie se-' va situa cea unul chiar orb. El e exigent, in general, cu poctii cilrc all beneliciat de
mai rnare parte a comentatorilor. uneori recurgiind chiar la argu- oarecare publicitate criticl si rnai clement cu cei carc lrLl 1i)st li|siti cle
mentele lui Nicoiae Nllanolescu. clult o face Al. Dobrescu. care aceasta, indit-erent de generatia din care fac parte"" Llhiar dlu:;r' in
oprindu-se asupra unui singur aspect ;rl clentelsului teoretic intreprins observatiile cronicarllltli de la Vutru, existl poate un grirr-rnte de
adeviLr, in esentl judecata sa rilnine in rnod eviclent redlrctionistl.
de Marin Mincu - cel al inf'luentei modelato;Lre a traditiei asllpra intemeindu-se pe o generalizart: precipitatI si poiite fi infirmatii
noului lirism, ajunge la concluzia cir in princiitiu (asadar din punct de (buniroari) de laptul cii poetii neo-blagicni (pe care Marin MincLr ii
vedere teoretic) criticul are dreptate, .,contestabile sunt insi incadrirrile
plaseazi in virful ierarhiei sale valorice) sunt autori cu o bunI, chiar
si verdicteie analizelor". intr-o recenzi e din Victta stuclenteascir, Mircea tbarte bunl receptare criticl. In realitate. Serafim I)uicu cade in
Scarlat arati, la rAndul s[u. cI desi textul lui Marin Nlincu .,are n.reritul
eroarea pe care o impirrtlsesc toti comentatorii volumului: aceea cle a
rar de a fi incitant in asa grad incit ne simtim obligati s[ mS.rturisim,
ignora existenta unor strrlicturi teoretice care in1-ltlenteazl perspectiva
spre lauda autorului, ci i-am citit cartea tinind al5turi volunrele ana-
axiologicl a critictllui, astt-el incit rezervelc tati de poezia lui Nichita
lizate" totusi ,,calitatea primordial[ (caracterul personal. definitiv al Stinescu (de exemplu) nu sunt doar lezultatul unei .,lipse de iact" (asa
aflrmatiilor) genereazf, viciul fundarnental: scara de valori a criticului
cum crede comentatorul) ci provin clintr-o neincredere (fundamentatti
este uneori discutabil[". Concluzia lui Mircea Scarlat fiind una dintre teoretic) a lui Marin'Mincu in poezia ce nu reuseste sI deplseascil
cele mai interesante, daci avem in vedere faptul c[ Marin Mincu este
clatele experientei senzoriale, ridic0ndu-se pAn[ la descirnarea severl
corrsiderat indeohste un critir'r'are scrie si poezie si nu un poet care
a conceptului metaflzic. CAci consfrtlctia icleaticir rlin Poezie si ,qenerct-
face si critici: ,,Sunt in aceasti carte si pagini scrise foarte obiectiv, dar
il caut, pentru cA e mai f'ecund, pe poetul subiectiv, pitimas uneori, /ie este receptatA si de Serafim Duicu in mod unilateral. ignorindu-se
care scrie despre confiati cu sentimentul c[ in cele mai rnulte cazuri, mai ales legiitura ideilor expuse aici cu cele din cdrtile anterioare ale
criticii de meserie n-au vdzut esentialul". DupI ce integreazi aparitia criticului (mai ales clistinctia transanti dintre herlietism si obscLrritate,
214 ?,1 5
clintre rr poeticA a. sir.r-lirolllh-ti si o pircti.cil o ii:rffiileior, op]exntl irt d.t'itit:e oreXin c':l;l.cili: c* r,:;ri"llt[c.rizeli:r,i r:ritlca det ];r ?nc:epuful ;,urilor ",r0. Esre
vorl',4 clcr;pre rl eiiocil iitcnirii iri l;lr* iitr-iiiiri;ic l-adicale. r-:e si; lrrodur in
11). r.ie unde fezulti si nrogr;itiiiri rrstr:lic:rl:lcesir,llil, cli.spus si cretlilezc. interiomi tiisi:urs;ulri pt*tic: l,.d;ili r":r-l lrli:illila noLiilni llrii;m, ias;i sa lic
intr*rradr ufi o{ljncL,i)t tie poeiiilr.ai.r; i:uIlsir.r.rrrrirL.l riiii:rit dr: paradiHliia
textr-ri poetic mai ales ?n tulsrttl irl care acesta 1roircrl.l capaettatea de a
*expr"ima prin sinrtroluri tilcul rnetafizic al triintei. De aceea, cteqi nroc.lerni:;ti a lini:ii il;:r:rbelrcc. $e trr:r,]r: aci,rili :ie lrr ! poezic inten-iciatj
colisiderl c[ ,.rneritui cperllpr.lliiurlti;iirlaailearic,e, slitleilc'i':[artui lsttir1n?iinoref'3:r0rtudlecarintiicsuihc-llei pe iunr--tia simboii;I a iililbajlrlrli la pl,,:ri;i.,oirsr:urI" sii situo.L{I:ilr}r
clc a jalona intt-rln f'ei
a-i girsi acesteia filoane ,lc llaciilie in poczia interbelicl'', Seralirr semnul ,.deschictrerii absolute" frnclatncntati pc por:fica semnelor, de I;,r
r: linici nletalerrici ia o alta in cale mef:rtr'crl':r tincii: sii cedczc {erenul irr
Drricu nu rairorteazir acr:st i:1'lrrt ia leor"ia ideilor formatoare rJin Critice favoarea metoninliel si incr,:pl s;i tle intuit icxful poetic in acceptiunca
Irii de prociuctivitate. dar aceast.S nu:rarnori'ozzi a poeticului va s;urilrincle
-{, ceea cc l-ar fi flcr-lt poiitc sii fle nial ]'eticent in forntularea afirmatiei la iriceput critica oaiecLrm ni:pl'c5:irtitir. ceeir ct: i'ace ca ,,omolog;irea"
ci un concept ca i:e1 dc {nrditl.e,* vag i'ormulat qi utilizat restrictiv, cu nrultc.r* dintre poetii care au deb,utat l;i slr.irsitul anilor 'fiO sau
aplicare doar la puezia dintre rizbcaie. Cronica din Vata (a cdrei
dorinti cle obiectiviiill.e: ririiirine tl afara oricirei sr.rspiciuni) fiind simp- inceputul a;rilor'70 sI fle tardiiri si iucomplcll. irr al:r:;rstf, siiiu;rtje este
dc aittr:l si poctul It'4arin l',ttrincu. int0.lnpinat firrii ;.rlea mult entr"r;.rlarrrr si
tomaticd pentru rnotlul lctluctioni:;t itt care a fost reeeptatl in epocl
asinrilat in generai ueoexpresior,isnnriul, fic i]i.rrc auiurull cLisriptcitei
critica ir.li ln4arin l\/iirr,-rr lriclhr,-ln r.;r,r nb.strrtctie ivtil l,au nr-l) toemai oJe
aspeclul (cserrtr;ll) r::'r riul,lr tll t:.;tr: tlrt i;pll"it r..tl vr-rcalja couiiructiilor (1968) nu-l urmeazI ins[ decit in ;isrpecu:]c s;;le exterloilc. So alunge
astfel la situalla (desti-ri cle obisnuitl) r:find l,:reatia poeticI dr:rranscazit
teorctiee, dar si ctr ulr l)11)!r;Liri ctrtcttr-., carc lt inllur:li1i:ilr:I.judeci.lile cle constiinta esteticir si orizontul de astepfafe ai criticii, care apreciazl
noua lirici:t tot din perspcctiva aeelci";r:;; {t{incc}ttf pe caie de a sr: perirna
val,*rarc tlc sun[ (];rrr'{lut! irr ilrrit trrtei cr-iti':i dl r'iirectie pelltru care ale modernismului. in ceea ce priveste cazul particular al criticii lui
Marin Mincu. aceasta triicste 1a rir,dul r:r iinpactul clintre o constiintir
Manu Mirre rr plr:r-ilt:.;,.r r-lt: rriltltl irr 1;rirtia rcrie a Cr-iIirrlrrr'.
a poeziei care opcrcazri t:tr eirter il Lurrit-r. rrincipiilc crilrtii:c irle
Ccca cc uu !rcii sir lrtsr:nllte cir obicctille eciilse c.irl-!i surit in totali-
modernisnlului, suborelonrrtc clnlviugciii cii uttrrl |octic rcpi-t:;iintri (ca
tatea iot' rrcintetneiate. Juriecati astizi f[rI plrtinile, Foezie 9i y,ene'
pentru Eaudelairr:, h4aiiiLrmd :;au i{irlbaud) ull insir-lrnrr:nt dt:
rcttie poartTa" in mai irare mlsuri clecAt orice altli lucrare a autorului,
LrLur{.}astere al realitiitilor suprasensibik: si lenomenul ,,ncrului lirisnr"
semnele particulare ale epocii cind a i'clst scrisi qi publicatX. Se stie c[, c:are este e:.;entialmente unul antifiti,-;iafjzic. Tocimai aceasti credinti in
vocatia nietafizicd a poeziei inglilCcste ilr aceastir tazi '. a.clcziunea
in 197 l, cu ocazia aparitiei vomului {,'ritice 11, l\4arin }4inc.u a devenit
1111 ,,caz ideologic", interzlc;indu-i-se si nlai priblice cai'ti rlc criticil criiictilui fati rle noua iirir,lir sj ii irlr'lucntcazi.judecitile dc valoare,
intruciit a fost taxat..irationaXist'' de cltre 5. Dar.nian $i Faul
Georgescrl. DupL ce air impiedir:,at publicarci: r,:'jii-. rLir iltl ani (';artea ajungirrdr"r-se [a aprecieri nedrcpte in legiitLrri c'ii poezia lut Nichita
Stlnescu, Il4arin Sorescu, Mircea ivinescu sau Virgil Mazilescu.
Critice ll-/ ,:l;r inscrisi'in piarrul edltcrial prr :,'.r'rul l'll i2, la enJitur;i.
Dintr-o asernonca perspectivi" Ptteair: si E,tnaratie inarcheazir ur-l
Frrnineseu) sr iii,l cerut iillor-rlirea titlillLri Critr,ta i.tl, cultrlrlir:!i tirnpu- rnornent de lranzitie in ev,rllutia clitrcii lui Mari;r Mincu; cartea are
meritul de a se interrreia pe o conoeptie esteticir iin-rpede si coereniii si
lui au condiliona-i apal-rtla rJr: iittloducel"ee unL!1 't;,lpilo'i rir:1rs eiespre
de a propune o imagine verosintili (chiar rlaci. re:strictivl) asupra
,,7toezia seutimenti-llui r:i"rlc" (cu unii poc{i ni:s.*ntltifis;rlivi pe c:rre nu-t poeziei clin anii'50-'70. Este trtr.:rnai aspectul pe care nu s-au grlhit
incluscse rnitial), cat'o :rltcleaz.ii unitatea de altsamblu a cr.rnstruc{iei, ca si-l otrserve cei dintfri cclmentatori ai volumului si e semnificativ faptr.rX
cI nici unul dintre acesti recenzenti. nu foarte binevoitori. nu a incer*
si de eliminarea capitolului <lespre Iirica r\ngelel l\lLitrlnescu, De cat sX conteste cronstructLtl teoretic (ce nu e invulr.retrabil) pe care se
asemenea, tot in uln'na un,lr presluni politice, criticul s-a vlzuf intemeiau judecitile de valoare ;ltAt cle contestate ale criticuh"ri. A.sa se
constrans si adar-age un ,r.itoi: ,Jin ,,aparat" (Va.sile l\icolescu) satt $X-si iace cI (si ",revizuirile" din r:[rtilo de mai tirziu reprezinti ceit rnai
adapteze uneori f r-rrlnulfiriie ia lirnba cle lemn a ideologiei 2.71
inarxist-cearisiste. Dat rnEi sr:muiticative ir-lc[ decit aceste imperf-ec-
liuni care provin diri ingerinla putelii in intrmitatea actului critic qi
pentru oai'e autorul nu floate tl acuzat (chci eoncesiile sale sunt totusi
mlnime. iar capitolml tlespre ,,ircezia civic5'' n-a tost luat in serios de
nici unul rjin{re rrlr:r:nzentii volumului, i:are Froserctr;ru ctre minutne arta de
a citl pl'intlr: rAnd.uru) strtt;ir:ele ti.sllectr:: cale ogltrreLe;sr: o.;cntr:ciiefille cle
)7 d^
blurii iiiiiltLiric ir ;ticiisi.t ltllr'intli) c:el lttiti roll\'in-qiitor dilrtre contes- oroarea de imobil si de fascinalia metanrorfbzei il va determina si
irrLrLrii iLti hlaiirt l',irrt,.lti r'.i I'i... !"llirin htrttcLi illstt.i.
gAndeascl ,,ideile fbrrnatoare" ca pe niste ,.constructii" sintetice,
(R.i:pere) polzrre, intemeiate pe principiul totalizirii contrariilor.
i)ri1.r;i trr-" inr.cLcasr:, itt j'r.,t.'it' :'t gttrt'tttttt (1975), si trasez-e harla 5.1 Heliude si heliudisnul
LroulLii itistn tt,tniitit"r.i';. i"!u-itt &{iirc,ti liLr c 't rcvelli. odati cu volunlitl Astl-ei Heliade este din perspectivii lui Marin Mincu , un poet ,,in
fitltctc tii..rl'/7)" liip;trbit:rnati':irrt'.1')rdoitiir":iuttre 'JeCritica. Reglsirn
:,ii.:i iir -rr:t tti.-ii iigr-lii,,,srt ijlttlrl i:ir:rrit:1Lrlr-'de panti aculn) tcoria sensul actual al cuvAntulLri". nu doar,.un slu.jitor romantic al inspi-
,,itjt:rlili ii,t1til1l,)iiiN', iirir..r'j,{ \r, , !.rL,r L .. il.L rlui'Lriurd o..cloct|itti" ratiei" ci $i Lln creator de poetici, ale cirui meritc exceptionale tin mai
;i par'.1r.1t.:trt,tiicltli-tl rl. L.ritt-r:i i;idlt, irrj rr';t; i:r"lli,lii tilttl trcbtlie ciLtit.tlc itl cu seami de elaborarea u:noi P477ss11 poeric \rare Va orienta vectorial
poezia romAni, aflati in f'azelc sale incipiente: ..intr-o epoci in care
gliitdr,r..r tLli \'Xit'.":.r !lir,.rLi'-.. ri;ri rt itl ir.oiiiiriii lle iui Lucian 13li.igri lipsear-r literaturii rornine ?n tasi, atat nonnele cit si modelele (rnoclele
;.i*li,i,; , i.-i ,)iir-ilirl i)r lir.i:r.u \rl ltl i;i. "ii lri r;tiLti lllali 'ii rcvirrc. tie daia
- in sensul cel mai larg cu putintii; lipseau adicii motivele poetice,
;iltil-ii:;tt.i.ir:i,littieriltrii ii 1;itr,Lrir,,tr,iL .trl,-,tl,':,,rr,-'tliil'pilCiifciCClXCtli-
iiti.lli,lJLlitlc. Ile aacLla - marile reprezentlri sitnbolice aie poeziei de totLleauna, versiflcatia
;,iilii.li Iiirr iii,ttttt,.'tlit,l .trrtoiiiiirr/,r1,'.,i'1r;l .,(lLrllt|.]rll.tl'itll nLr apalc a\a
cullt {}i,r.al,,lr r:rr jrisirli lllai specifici Si lirnba poetici supli in carc tLeburau ficute si vilxeze
( r,ilri'i \1\,{iltli
aceste reprezentairi). Heiiade este nevoit (...) sl apuce drr"rmul cel lnai
:tillir.''ll rlr.si ;ilrttllrl Itrl,t.,tlt,i l|1,.'(i(-it,'ri.'lliil(ilittglobciizi:lclt'ltiilicatii spinos -- sI dea curs inspiratiei la modul cel nrai propice siesi, adici
{llr irr!!rlrr.\irt liirll l', .;L (-,.,! ,' r'.':' l l ,r; i,;llliil ttrittliSii litfliltur:i romantic, dar si 5i construiasc[ in calitatc cle tcoretician al poez-iei de
ronriri,r'illirngirt,Ji,':it .i'itirI ric ili: i.trtittt arlr liriiuga lioi -'1ii it llrir'- ciutator de fbnn)i, croind irnplicit pcleziei nittionale nlscAnde un
fbgaq." in acelasi tinrp insi, rnodelul heliadcsc este un produs sintetic-.
ile gir, e ., .tinl {)tli.,!i it, ;it rrititt'rittrl ;r''r'i',.,,:'r ti'.,:! ,ltttt."t'ortir:c). Metocla
c,"r,n!iliitlii {.toitsliltl ii llrlal,r!i t-li)lll{jrl{ili.:l il'rit -ri inlbinaro 3. l1}iiilicrci in care tirzioneazi clasicismul si romantismLti. autorul este considerat,
in aceastir ordine de idei. printul poet rolnln care simte nevoia nrarilor
tr:nr;rtici (ll'i;t:tiIrLlc){tt-i ir i-iitic;-r iltl:i;ir;:tsil- iiIll,:i!1icii. Manir'ra..ilr"rs- constructii epico-lirice calc sii figurczc srnrbolic nasterea lumilor" si
este totodati cel cilrc .,isi purrc l.rcntnr pr.irnrr tlrrtli pliircipalelc intreLrili
[111i \,ir^', iii cil{('lilrlr irrr'.'.:lL;:'l d;irLli'rli.ii i.ifilic din llclttrt', afe rolLil dc
asupra poeticr.rlui". Asticl incit l.rarltligrnri ire lilticscli va f iin i-rcle din
a cvirlrnlirr lrillct,t;r :ttttti.:litii ittt Irrtl'ir(liirrit,itit:i:'. lt.,niodclclor".
..i)ini:olLr tii, aullri :ii i]ii{:iir i.!{ atit itt l:oillit:ilare Llrrncl Moi',rr'tt (...) urrni expresia unei tensiuni intre viziorrarisurul lorrrantismuli,ri, lasci-
nat de misterul genezelor si aplicarea spr.e iliclacticisl-r a unui spirit
i.liscr-tr'sr.tl ,. 1",Xi1- i.l;1'rr'r1: ili:) ,l-,rlr.)ll\l1.1rir .. .il-triind. F,rtrl;fc dtn li.lt ctl clasic, preocupat de rcgulilc poctizirrii si dc r"eciactarea Cur.sLtlni tle
intiinr:;ir, jrt l:tli: i:r)lit,rt1f r't i-if:irrdirti iiitrr,iltltirtrtillr.:. l"cfrrc l1)lllillcsti ill poe:.ie generctld. E lesne dc lecunoscr-rt, in aceasti alcltuirc a
'rrrrlvrrrr il:ialc. L.arti.ttili; ii,:;1.:lriitiii , {.,iiiiiiii !i1t1-il7ili. Llcli;rr.le per stlrrii'iciL pattern-ului poetic elaborat de FIeliade, polaritltea eleai-heraclitic,
apolinic-clionisiac, fbrntii si fortl, caractcrisiicl -- in viziunea lui Marin
:ipiiltiil rir-: coltsiLlr,:it,'t i;li (;'i;iil'::;,.11 d i'(li {,riiiI ltlllLlillllt]nteazii la rrr:ri M:incu ,.t-enornenclor ori-qinare". 'I'ocrnai aceaslil stl'ucturir polarl ii
conlerl ,,modelului" slLr capacitatea de a-si exercita influenla ,,torma-
,.:lirrr.risrirri [ ['lrri irrrrll. ] ir:liallr:: :.i .ii):.tit-t.!l.L ilt lre liadisrn. Etnine sc'u in tiv[" asupra intregii poezii romanesti, c:ici ..1]eliade si-a incercat lira in
toti generii dc poezie, lislind literatLlrii noastre un teren lertil de nuclee
r'lit!rtL:ar iill,i,,tir. l\'1'! rri l't i:r-i,,r ill Iit{)t {rilicti;ltttrttr, (ltlstruc illtf-() vi,l-itrnt'
puetice, ce nll aLl rirnas, aproape nici unul, firi ecou in creatia de mai
ili,rilli ii:rrlri.r iiiilir:',,ilii. i-iir;:ii c j;r,reirtttt diri pr:rsllectiv.l sofiallictlltli.
iri liiulr t',: [lor.]rlida i.:Lriutcirr.tit;i ia ctrillittriii -'lllal ilirls itt I]rtltu,rlul ' ett tArzi u".
.tlriri,irrr,:iri .,,\/i:ii; r-lir a::il..c lil ritr,tl c\,triiilli l;tl o l'ilotoi'if:Lii gettctt:,
Aborclarea f'enomenului literar din perspectiva rinei teoril a ,,ideilor
i rjlrli-ir lil;.)t it,,it':.iit,Lr:i iirliri .^iiii'Jilir'lir:rl')l orlgilllti'e". pi:tsill{,1i'-se, cil lornratoare" presupune insi, in acelasi timp, sondaje ln structurile de
adirncime ale opcrei, sondaje care zlll rolul de a eviclentia existentn unor
i iir..i'1ir::.r. ;i,ii) 3riiiili.ii i,rlixliliittl^ tli: utl,-lc:.i iriel;uiz.rbiln illi u'itiilita{e
.iit ri:ir-i, iirt-11!:.ti:,rri :i1I'- ricir: i;Li'.-';i t;iii)i i,rttlcttlli ilaradiglliillice" ill ,,r1uclee gcneratoare" cL. tin de personalitatea profuncli ii artistuiru,
.ialiiii 1-t! l1tfc i:(ji1.r.t:lr1 ltti:l'irlt-ii'i; :,r'lUitsllttiiii ili ufnla 1111.'i Illisci.ri ci':
astiel incit investigarea in plan orizontal cste de f-iecare datii dublatii dr'
rr:,i;rii!1{.r jili",ri .rilir"l\'.itill'i:'i ;il illl,'LtL;lc}.t, tinc de ditll*ngitlnea
''|r , licruilil.t!;iitili liri .\'ir.rii:r hiirlr.l, htlucliiisrrrui sitit, lcgat tl.: Li9
o invcstiglitie {,-iriiL iii-r r.i-rslli:,l"iiri ..vcilic:tl '. [)ti,ilrlltirlu-$; sl eilticil l,r r-ill1lrr-:L''.ri ,ii r;ur)zlcl, l;,1 carc sc;rircri illlrin Miircii i:sie un lirnbaj
srtiprafilti sllinbur'ele lJirr, :rrr r.r ri;rri.'rs rrlt J iin.-rn yroctii:. lllf-o:i:ia:ll(i-
rriiJ ilidile,;le iLlci. ..nri;r/.rii' (ifrefei ]ui Hclrilr-ie sf se'isL.!ie in p'lt:utrl .;;ilt,,,ii:... rCglrt Cit: at.rii riffir..;,sr;lrre raIluntUla a tlterAfUrti CiCSltfe CarC
,,\liitolilu care dil2.!()ilir piirir,li 1;olaritalrii stiuctLrrrli a purlLrlrunrr:i .,r' ,'{li rJea in ( ri rrr'rr 11. crealo;- al urnri ..lirnbaj esorelic", Hcliiicie va 1l
hrli;rilesti. Prie rrrui e:rii: :rsllli in itiud cvlrlent matcri.riizarei rinei asili.
r,:ltii de a crLi;l ii opr:rii l;irrny:rii:tir, ilt': inari proirortii. citre s:i uuprirrdai, r.,.iii,ril;ii.ii creatontl uner pariLdrgirre poelice ce isi va trranifi:sta in1-lu_
evfieatti in trepte^ irlorr,l iniregri unrarrrtiLti: da este clasi':ii;:rirr linalr, ;n-rele catalitice ilsilpra poezlel ele nra,i iiirziu si in accst scrs sugestia
iriiatirj hcliaeiesti ;r lirrcii lul lor Barbu cr;te cat se poirt. de scrnniiir:a-
tatea ei rlidactir:a si inlrrantii,ii ilili r:irrrrui dr a crrprinde cit rnai muli,
tir'.r. rericricrea pattern-Ltlrti iiriemr:indu".se i:.; i;r,.,'-,;i,inoscruta cle acunr
pfin titanisrrr si tlrirrr.lrr:l'rt. {l;isenrerreir oijer;i se naste dintr-o rtualitatt:
siltlcfir:ilscii esetitjill;, iar actui scriptulai se corrjugii cu un efort de .clrernli a adt:cviirit si dilel"c'ntei. ,.:\ila ]a iun liuhu - \,e collsfiita
lvliilirr fulilrcrr - lir-nb:L1ul esot.jrji isi recal_rita aijcciisl inlitlsiire ca in
iourlizare a cofllrarillor" ccea ce f irctr tiin fieliadc prilnul i)()et..totali-
tar" din literatura ionrijtli. (..rirl, iistrlrjnra iLri l{esiod sau l..ucrett!. poeri-1e tur ileir;-ide- fkreiril-rnaternaiician vecic rreutia ca pe o uriasi
Vrrg.iliu, Dante.'i'asso. Milio,i sitr \/ictrtr [iugo. isi l]roilLlne s:i (rreezil r:abrare ce poartir numeie :l;rnbolrc [:volic. sei:rnrlrclnd nianifestarca
singur nu o oprri. ci ri Iilcralurir inilLru3ir. ..sir tl;rrisptiriii in por:zic t'tt L'sente iilr iii lliinea i'enomenairi pc: de o parte. iar pe cie alta par-te. rein-
toafcefcir acelitorii in pulictiri lor lle pleca|c. Gcneza ilLl esle altf'ei decit
ce p();ti:e giincli r.rrn:rilitirli,:ii il,-slllr.'tllt irrstil.i la un nrou;enl elal". ,{cc:r.stii r-i ogliniiirr a esenieior rn irroprria lr.;r r-iegraclai'c. un act al i:unoasrt_:rii,
vi;-iunr.r;r lui Ilcliarle . (ltlsl)rir (lrilii'lrsiLrnrle ..iolalitur-isirt';ll* proeziei^ sc i::Lie tr';rrrsc|ir: tl r-urbii {ir:;cdlrriclllii sr uila itscent]r:ntii sirnetricii. Dar'" pc
itind ia ion Bai'bu acosr aulinsclinlrir in prirnnl rdnt-l u.jubilare pantr,is-
crlncrctizcalil itttt-ttrr llr()-!l.rrlr ('\tL'ttr l)('t l('L[ ( (tiircltl., citci aulor-ul ntr
1icI. o viblare c,rsrni.ii te.-unclir. ia [ielladc bucur-ra (.rL-ltiel cste preliF-
este iloar tnt .,ittslriiut'' r.lc lilr-'tLtrii rcrulrrticii. ci sr o corrstiiLiti tr:or*rieii.
itratri irbstract, ir; sensul caLralci spir"ituaic si rrrorale, pe care cl o evoia
Irlogriunr"rl lui tlcz.viilrric tr siindiri:..carc se structureazl in vizitini la rnodrll gniv, rlproape dieiactie". i:leiiatiismur nu inseamrii insir cloar
perlcLrt constientizaic' pe rriveie l;i 1rc loncei;ie. cir: la suireriur ltt irr1c. l'ecursul la o lrteriiturii cie tip esoler.ic sau..sapientai", intcmeiatit !-}c
rior" dc la cosnric Ia socral s! altoi lrr ornul individual, de la urit l;r
i'unctia simtrrirca n lirnirijului ludea c€ lace - ioiusi din lleliaie
prezentnl proiect:rt in viitor".'in virtirlen,rrui spirit de sisteni unic in ;lrirnirl ,.errnetic" i'lin pLtezia roririnii. circi i:l stri (in acceptiunile sale
literatura rorlini. catc l-i1r aproiri.r pe autoritl Anutolidr:i dc l)altc.
l .:' 'liranspus in nraierii, r;r:ripi-riuliiiitli. prograriul lieliaclesc dobAndesLe ric,,stil'') la u.l'igirii,a intregrr iiicri{tuli nr.r'itenestr, ilr riitc doui ilin
cocrilunatcl* Iui o:,eIrtiiLic. Pirirnrisrilrii :;i r llctls:riill isr r;rrprirna
.rirl':; aspei;tele r.rn'"ri stil: iuliatli,sttiui , presi,ipuliinrI un trtare etort in directi:l particiilar"itiilrkr rlc iri'din stilistl(r iic rl irrirrii!li ,,zrrlri' a irleriaturii
# ridiciirii ,.cuvintelor tribului'' (rlitpa c':lebra frtnnul:i a lui Ivlallirrmd) i:i
ri;ttionale. de l;i Filirnon si i.l. {-l"rriip.r;rle iii lrrrrur:relc lui L,r-rgen tsarbu.
coetlcienlul suircriitr ;l pi;rrr:ri:i. iri r-'lrnsr:i:ir.rtir, eul pLrctiit sr det'inel;tr [)clr:r'nisnrul ;r csleli:;nlu1 rcpicrlir:i.i ill.*ste (in r, ii.tr.itr.i giiricilrii
,.p0larr" ir iLri hfririri Nlin.:ul lclr.nrlrii uni:i ltoiat"rriir, jiliic cat-c pur.sir
lti=::l :lcllnr itLr eioar ciL ,,r,.lcc alrcicriutli". r:r .l (rlLu niai ales si) in c.ililatc de
operator de linibal. pi liriiri tcr;rL:tizllilitr lui h4ar"in Mincu desprc c.xi.sic nrai ciegr"i.rii:i iirconrpaiiiriirlj.ti LJt'csr:ri[:r: .,iliJi1iefir,.rLcste trri-
',t, instania eiilrii. Asifcl i|i|;it 1;r'rt;Lril r.stL r,lii cr("i1toi Je lirnbi poeticii'. i.ii r.lilrtl sr-il-tt ctL,:ll*;il r" ;iiii.iiil;"inriii-l,L' i 1ji..1[,1 r)L, lrriii:iri.:i{:;i. .;i piLnl.lcrr-ti
car-;u;{crizc.rzii riiiluriie frusli, a ,.'ir'rii lrr ril iir crrtrtic se rlranitlsti
itc:est cfort linptirir.tir: ilrc o ltinuil{lntrlitat.r irrtrinseci aclului cie cr-eatie
privit in erlrnfa lur. r:l rrcl'irirtl r.'iilusi de putin doar o sirnpli.,strrvii- r llhcrrii:nt, i:a o cr"uptie in corrcrct ir lrlalirinirlu! .:ri:itcrrirai. Elpr"r:sia r:,r
galrq;" i1sil cill]1 crcdca Crili;-lcscr,i. in iposta.trr lui de creator cie lrniba.j, .ixtci'i'._rrizcr,tzli asc:i-rrenca n.iilriil!r;trii.e esll rlr,.r ilg-i.ciil,litttc violcnia,
Heliatie isi 1:ropunca si iiri'in;ri driiii rnari piedici: ,.pe de o patte +xplr;r-int-i rssiiilriiLl arrotice aler iiitrbii ,\i.iiutlitrc;i i.:sicii_z;urtii set aflll ia
rieajunsurile firesti lle limbajullri poeric niitlonal. care nu-si glsise inci
polul opus: ilivi-rlgri, dc r;lric,:i" absrrairtir, itineiul si scchtuir,.:ir
potetltcl,irr exprtetii;i:. Fnlaunilr-ri veldr: ai riaturii r se stiilsiitule protlLisr.rl
ligasul (si-l va gisi abia prirr opera de intclnoietor al lui AiccsaLidri,
care <rominesle> poeziit, ai:uncAncl lruntile necesare cltre lblclor); pe iie scrii fahrit.,:r g;,: b;r.:ii ilc r.:r*ti ljsteiisilir.rl rr[]rezintd ane niicrca
de altir parle, sirr:incl si anticipind etapele, poetul tinde titanic citre clcntiei" irrii:,'.,;lri-:;i ilriiiil1.irrii:itii 1]l"i;i ;rr"tiiir:ifi si L:Liir\reiriie. f.il usl.e
lenttl tie r';rillrii; :;i iii:l.r.i*it[.;i lliirtll I''.
gJdslrea unui iiiiiba.l '"inivcn;a1 al ptleziei, concctrat si apropiat ceior nrai
['ine nuanie ale cuget[rii plretice, l:it'*ti()s (...)in sensul rigulozira.rii
filallanneeue'^. {rste de nlentirlnat., in acest Lroltlext, faptul cii lirnba.iill
?80
?Ei
5.2. Eminest'tt si lilenuticul un procc,lr'' rrxtrrl()r, pe cind giinclirea dilematici se aflA chiiu la
rld[cir,,illtluiui in care rc]nrantisnllll reflectir lltmea si pc sine.
DaciHeliadesilreliirdisrrrtrlreprezintiiincullrtrlrronrAnispirittrl
idloigvmateor.abcsrre.ralutitae.eorrairneccsLct:rar naitlea|nrepo. rianlesc.hcilnelbr.,tntcolaetsceartefivbeuntecllcic[r.'rninei para- Antitc;r, presupune lleitperat olttiunea poctr.ritli, aranjilrea termenilor
egala
inlr-t', rrpozitie clarir. unde selnltele pozitiv si ncgatir' (plLrs si ttlinus)
l.lrir,,ri',. p<tczia pre- si post eminescia'i, t.ecntul sr virtorul acesteia.
sunt inrutabile". Ir'ritt contrast, ,.clilerlaticr.rl exprinlii in schinib prila-
Nrrcleuigel'trlirlalir,alpoezieiluiEniinescr'rsec;iscste.larinclLrlslu, ritatea ai cirrei termeni se girscsc intr-utr cclrilibrLr pcrfect, astl'el incit
in poemtrl [.uctrtf dt'rri. cliruia Marin Mincu ii consrrcra acutn un atnplu or.ice actiunc cle selectic. cle investire a obiect;,' .r cu insusirea de
stucliu. sirnptornatic pentftr moelul in care tirnctione azir clitica .,ideilor valoal'e rrdici piedici aproape insurtttt-itrtabrie si de aceea -
o aplicil c'iticul grandoarea capodoperel cotrstii toctltai itl pcncir-rlarea simboluriior
lo'natoarej,in faz. llt:pt:relor. Metocla pc care icleea (n^eifcoirmulatil at-
putea sir fie nrur.rill .,genetic[". Plccind clc la fundan-ren1.aie , in tre:cerea sribtilir 3 tntoril in celelaltc'care Pal alizeazh
in
practic orice optit.ttre , diicrnaticrrI hrnd tocrmai ilustr.area neputintei dc
inod explicit as:r cr-illr va l'acc Marirr l\'lirtcrr in cirrtile sale tllai recente
cle cririci. -- clrr.prezcnt[ difirz Pe lot l]xrctlrsttl r,olttmttlui) cI o ..para- a opta. Scnrnrllcativ pentrll ciilrgolia dilertraticti|-ri (crgo ronlalllic)
cliglri pottticir" i:ste itltlltclcrLrttta tczLtlliitul ttnci llat'atiut-ti arhetipale ' basurul lui Kunisch isi cxliage intr-caga vitaljtate din rtctiunea celor
Cit ,terpr" ..iirntlUl" sclroPt:rrlrirrrIilrtt rLl i -trt r'rrfri:rrrlrri. dupI ce-i citcazii douir,.conrpiexe": {)m/zcitii si ictnr'te/zeu care isi lu ptttlctttl tlc cont'er-
pe cillincsctr si Vilrnu^ irill0rrrl l;rrrrIc lir c'rtrclrt.,ili cli..citit cloar ca o gentd in nattlra dtlaiii a pcrsoni!tioi-:.. 1'atll dc irnpirllLt cste o irulntlscti:
partiCLrlarizlLrt sliLr ilttsltltt't: lt lt'ttt.tci lllosolirlLti !ullll'lll tletpre geniLr'
lltl tltrti llrcslts dc ceea suprapirninteasc:1. itpartinind regiri'iLrlui nernurini. clar, pe dc altri
el lpoc'rttrl Il.ll.) s-ltt rtcltcit ce in general parte. sc sirt-ttc claustratir. sulbciiiir in easttritil iil clit'c e inchii;ir cn tle-a
lrl.solicri. crtre 'l'rtclot Viarttt tl
inleiegc.r qrri. c.nsidctll mai Sill f alr-rZie ia cristr:ittit ItrLlritL'.it.'.), r.ttttLli r il ltttttlt nclliitnititeaitil (utt
<{cur{iLlbcu r.le noltple"). dar.i teltrriii lotiiihtri. in opozitie cu l'clLrl dc
nrult un ccirtce:p'tot.lzcigr.lttir"'. Sr prin'ctlrllliire Lut'r'ttldrtrl ntl este Lln poem a irrbi, inait. al liii Floi'in". ,{ecaslri..poi:rritalc pritnar i" va fi ilir-rltipli-
r'ehicular]d cr-r inragini in care catii" sirpusli clcrittirliililor iti pttcltttii lr.rr Hrtriltcscil. uitde, l..r'rccali.rul
f ilosolic in sensLrl clidactic, ci srrrrbolic. sens
l'tari-i sir f ie explicitat in mod obligatoriu - tln
se concentreazja -
r.:r;t;LiirC Ciiiiliil,.tit tlr ittgcrilltt si ire itcrtc;L (1c rl('illr)ll. irril',rLittlr,riinCl 1'ClLrl
rrn i versal. iir: a iubi ri lrii ['lr.rt"itt si ttatttl.t ltL]lrrutrl(,.i:\' .1.,-lirellllii. i'iitiiiir'ra r',ic la
in lrrmina crlor arltate piinir acunr. ,.genetica exterioar:l" are in
.u,edere procluctul poctic in diurensitrnea lui de intertcrtttalitale. t:u r;l:;rii,ti sirt o iiit,,tL rt.iiriii. tirrietiitl i'itttttti';rle ttltli{-.1 ilrr:rrrlliiliLi'e) dlii si
ref-erirc la faptul cI (pe linia r:elebrei definitii a JLrliei KristcVlt) in n'iLtritiiarc cli'!r ^.ll{.1 ptliitc rubi tlei:irt'irl iiltrit';iL: "irLte. Jiii, l.L trir,.'ltil ccl
spltiui r-rnli tcrt lrai rlr.rlte ctit.tnturi lr-iate din alte tt-'rtt'sc itlurtte "'t'tzit nrri 1-rrlrit-tttrl. r;*;Icrrtiiicir. rir ailr'Lri riri'c ilil i:sil ,-!ei.:iLI Liil ;.Llltr'cgtl el
irt
sl.n.,iig'gnesrrenioce.,i1tni.i"rt,"--,,-:,irrnuscispCntsrtteaiehamiiZisroi-lr.inilerrlrrriipi"lrlz(na'oliuntnteemLllxocalritulai|lr-tenrliipsoiaopslrceittae-Ini',at.iu.npsdurcrercc:ailceptoeti-tlnc:.ttcc'i.c-gstit.^e-etirtniirt'Ll"li'!tri -nr,\.llilr,ii,l.".r''r'clp'c'siLpildh-r|aoii^nu"- siiir". L)itt rt,;esic llriii'tc icrii ttu llci!lcill atll'l;i!ollliliLr ri','(,r ll.t,i-e
il,irlirtrrlirc irinc polai'itlLti ..r.lcriir,1,:", tiiriirid i-ic clitpiiciitr:i !'{lltli !rala se
naltrra cliltrmaticl a r,:tnincsc:ialisrnttltri. Structurate irt llrir'"'hi atltino-
1rrdrt,.:c iit tttctlitti cri;ittioniei olltllLc si :,t tii:sliislarii liit-,r.r'r:riv, plirrii
lil irarlslol-lilirtNii itri ..;ie csliL" ttt ..,.,iltii
. ustici e lr I'isul 'l;rl.l.,,lrri l;r irle
Urr ile lr,;t intpr,liii,,l-i 1l'rrprici sair li!ij1i,li. ti iirl,-c lrr eiailiirarliL tlllili ..eLl
tnice dc tipul om/iist|Lt: ef'ettlcr/ctern. ineer/cleniotl. zLsi-rLrcl/r:orlcept. lit:iclLti'il ' f afe sc ()lll-ilr! i)Lll SotrlilitiLir diLttrr0. il!! itlrlli',i-i :,,.i collstilLiil)
eros/lhanltos. iitire ai t:it-or lernteni se manit'estir 1'orte cle ltll'ilctic plincr ar'Lt;l'r ititt-t) a rl0rta cxistcttii ,...ii:i.1 ..tle '''1;1lrs i'- irl,',r,'il l'il'tiu
dc slralictate. ..L)ileil[Llictll" va tl prin rtrtnitre tlll (jrrl]strLlcI polrLr. in
e')lr\ erBclllc si atclratLr:r''. I)r:,li:aitri Iivporl,.il't i,'i;ir-: rLic l'a1tl ."r.ilirrltrtrtli"'llir:i r-lu
vii:rli1ate. care il
interio|ul cltnria Icttotteirzil fluxuri L'neigetice divcr'- i[t;;irrat. ..CrtnILtiiiiid :,j]iri]{}1,.-. littii.r r.ti ir!\.1i\'},.iiliilir. (.riii tirJi i,i}iIiliaLii:'i
e.ente in ac(rlasi tirtrp, clc Lrnde inepuizabila lui
ridici rllli iir.llelt1.iei". ri,'{ ,,: riiLili,:Jr::i:il1 allii...a.cr'.i (lllttili-trl ist doit'c1,:st;
ia coel'icientr.rl supcrior iri paradigmalicului. Cirr:i, in vizitrnca l'.ri Marin alilitlf.llentli in l-r riiri.ltg!tl itlSUSi. irLt.ili, i.rl r.il.,'ii' rrl) ;ltirlvirat Utt ;iititl.
\,lincu. catc:golia..r.ijlcrpaiic.ului" sti la fi,rrrclartlr:ntrtl r tztt-tttii rulllantit"e .lll;rilillilltdcr:i.'rirltr,cli-iil;,.rl.ibl,ti.iir.:i:.i11:l-'1.*t'll':t.iLr ':.tritiILrll'
alespre ll|It,. este ins;l-ri rtril,i. init Jar-\lL'1.1 'i priu ilrtnate - Lronsicler:l fecLliloa!iir: itt i:i i:-t lltl .ra,ilii1i:Ild;l !l:iri ii.) (iirrr]Cli\ iiii'.c'li;l Jr.lil-i,l'i'' i!:,;l
ct.itir:r.t[ ..tcr'ln,-.rii,ti tic ltitite r.it i...) lt'trcl-'t.it illir-)Cllil. llcntru irlai lntlitil CL.itil !,J i)(latf. !'ltii,:i, l-lriiiLllii:.i ililurjl).,rir r-:'-:tl,:lcA:l;i.-illlCii:i.lt'{i.rltti-
nlli;t'' ilif tflLtilili j,r lrlJi'iiliiilclii.'lIt ,r,i'ri'liil'rlc rli:ll;:t;Le rr liltritillli-
Iri-lecliiic. .rr-.lriit itttrl; *stte caztrl, c1 :ii,.i : ' ,iiir,,t' 'r \rtliteTa este ClClar
l8l l! l
cicare. anirliza iur r\,larin Niincrr sLrblinrtncl apisai firptul .tr.'toclatir ,.omuiui corutin", irr 1:tral sLrl.riectul crrrosr:ljtor st: aliitii a fi gnpi11.
discutia cl.:spre izvoulele lroezre i emirrcsciurrc tre iruie invr:rsalti ( ."), ele opera. euii.nescianl picr:ziindi.r-si irr li:lul ar:t,:sta t()lr1lai tona.litatt:a idi-
lici si in def initiv optinristii. Astt'el incit, irr pcrsp-rectiva acc,iui ernines-
se giisesrr iu poerrrul insusi care estc mai intiii irnagir.re. apirrutl din cianisnr aternporal despre Lrare va glosa ultcrior Marin Mincu. liricu
nevuia de eriprcsie". Opera se dezr"oitii a:;arlar dilrtr'-o,,inragine
prirnordial[" (intotcieaurra ..l>olar'6") drntr-triir ..sr'inrtrure vizionar, a cosbuci;-rni ar pritea l'i erprcsi;L unui cruinr-seirrnisrrr idilic in carc sunl
ciimi trer-rer'e in iiinbaj estc un t'el de rctrciverslLlne'. de vr-ente ce .,prin
vis (irrtelegiincl:rici l'isul simbnlic, visul vic:tii, cunt il nurnesc roman- actualizut.: ciiteva dintre virtualititile paradignrci absolute la car.c
clpera lul Cosbuc sc raporteazir iir nrod nccesar r:n o.,rescrierc".
ticii. nu un ac:r'iderr't uocturn oarecare), tealitateir sL: traduce intr'-un cod
Constilrrin,Jrr-se intr--t.r iriee t'orrrratoare, coqbucianislnui va Po-scda insir
rrou, ilogic Apoi, prrn conslicntizare. acelst;r se transpune in datul
realitltii si, pe alt plan, configureazi un cod rrodiiicat, superior". si capa.cila1r:a de ir genera,,rescrieri" ulteri,rulc, ur'c\t 1).r/I('//r
Acelstii opelatie estc una de ,.retroversiunc, nrr clc simplI traducere",
plin urmalc. genetica interioarf, are ca olrrect (confirrrn aceleiasi reglsintlu-se bundoari in genefica liricii barbiene. Lrirde :rrtii poetici
definitii a Juliei Kristeva) textul in clirncnsirrrrca lrri de prociuctivitate.
e l abordeazi nu'^:lerle gcrnrinulc in proccsrrl iirrtorcrrriililcerii ili auto' tine, la f'el cain Vttru sau lnrntt 1tt: ulild,tle conrpozitie. ritrn si nristtli.
inultiplictirii lrrr. i,rr crititrt..itlcillrr iirriurtorrtc'tlin licr;t',r'anlrcipeiizit cultivl versul monosilabic sar-r oulllr)atopeic. .,produs tot de un fel de
irir,rzicl. adicl de rigoalea r.natenratici". Si clacir rcducereu pocziei la
cvolutia ultclioalii lr lur l\4ur-irr Minctr ciilrc o lcrtorrrr-:nokr,gie a textulur.
lnuzici. defineste in ultinrir irrstentii idilicul, se poatc vr.,r'hi negrcsit i:tt
5..1. Co.thut si itiilitul indreptritire cle un iciilic barbian care reprezintl,,rescrierea" idilei
Plivitir din pcr':.pectivu unci teorii a paradigrnaticului, lirica lui coqbllciene, transpirs intr-un urrivers al epurelor rnatclnatice.
Cosbuc se dor,'eclcste, la rAnclul ei, erpresia r"rnui ,.stil". idilicul, care
presupune conventionalizarea existentei. Aceastl perceptie ce toarnl 5.4. ( rcunilir :ii dimansiuneu initiaticit
via{a in ,.tipare scenice sin'rple" constituie 2rrlIem-Ltl ccisbucianismului,
.,nucele forr.nator" de la care se revendica autorul Buladelr.tr si idtlelor. La Creangi"r. in schimb, paradigmaticul tine de o filosofle a
ConcretizareiL moclelulLri se va face printr-o telrnicd lipartinind rnai morlelelor de viltri. ()pc-rir hurnulesteanului ilustreazl astl'el un
rnult artei r.nuzicale ciecll celei lilerarc: poe{ul ..crr orice rnuzieirln. estc Welton.sthaurli.g autohton ilr care se concelrtrL:azl sensul f ilozofic dat
in stare si pleia aproape orice temir (...) trarrspuniind-o:;i cpuizAnLl-o, vietii, cdci, ".dincolo de rrnrcrlrrtl elcnrcnturii curc alcirtrtieste trama
tratincl-o in garna inajolir sau nr:inorii, in lorralitaie riptimrsti sau epicI arhicr.rnoscutit. existir uu (;ir':11 s! nrai aclitnc de sensut'i. care relevit
pesinristi. in tenpo mai r-ar s:ru rnal alert".'l-enra nu li'c .lii-i nimic in
corruu ct"t ,"rnotivrtl lirii: i-:oncrct". ciirnpotrivii. eil L'r.1." ;.,il ,.scntinrcnt clevenirea existentialir a insultti lr:ir{r.rl in acest spatiu A-eneorginratfiricil"o. rCsai
abstract", pentru care criticr-rl lrropune denumirea .le ..iirenr" si -'
L!rmare, in risplr cu lr:c iuriie tr-aditionale ale
plecind de la aceasfh clisociere - el a.junge la conclrrzia ci ,,intreaga
lirici c:osbucianri estc idilicii modul siu este cel al it.lilei. uclicli al Pot'estirilor" ivlarin lVlin<:rr asiinilea:,,ir scrierile lui Creangi-r literaturii
conventionalizirii si stilizf ii oriclrei 1emc". Ca orice Lonstr-ucI par"r'- ,,saprientale" clespre care se vorireste in Critice 11, aceasta cclnstituind
.,o introducere initiaticl in iilcanele erxistentei". Si. cu nrai bine de un
cligmatic. idilicul va fi pr"ivit de fularin Mincu prin raportare la urr
rJeceniu inaintc dc Va-sile [-ovinescrr, autorul Repr.:relor va sublinia
,.rnclclel extcrior" (ce presupune jocul perspectivelor intertextuale).
ca o,,rescriere" care, la r.lndul ei. conducc spre alle si alte rescrieri. latnra ..esotericd" a unei opei.r ce isr propune s[ instruiascl despre
Astf-el autorul descoperl un iclilic potential in LuceaJilnrl, care. firl sensurilc inai addnci ale vietii recur,qiind la limbajul simbolurilor. Este
cele douf, stl'of-e finale ar {ine de o..vizirrne idilici". Plin sensul vorba clespre ..o experientii unrarrii fbarte nuantati (...) turnatl intr-un
alegoric (in spirit schopenhaulian) al acestor strol'e. poemul isi trans- limb.r.1 incifrat si t'icut[ sij coniunice ceva aparte, dincolo de prirnul
greseazii bmsc sernniticatiile; daci desi;isuririle anterioiire o avuseserir
ca. sul.riect pc Ciitirlina. intreiLga viz-itrne conturAnd un olizont al nivel cle comunicare prin linrbl"" lar aventurile eroilor..sunt tot atatea
)84 expioriri in lumea rni:,terului existential" prin care ,,insul se integreazir
unei convietuiri sociale verificate istrlriceste pe baza experietttei colec-
tive". Nucleul germinal al acestei viziuni se gdseste in Povestea lui
Harap Alb, in legdturl cu care Marin Mincu crede cI ar fi putut sI lie
utilizatl de Propp drept etalon in cercetirile sale, deoarece cuprinde
absolut toate elementele ritualului arhaic al initierii: uciderea rituald a
regelui, spAnul - initiator (ideea care va fi realuatl si de Vasile
28-5
J-O\ inC\r tl \'t'-l tr;r':rl\' rt r".rlll |l' r lrrtt.li .].,1a1a iliiir\ifu slllfl- tertele lui Cleang;i sc rlor.'cdcsc. dintr--o ascmenen persperctir,'ii. ..rnlllti-
plichri" lle labirintirlrii. slmirurclc polar-. ;rle citrui ..transformiri" pot f i
tual")" caiLri ri;if;!\;ls. intltirirtia dr: ilr)ste ltouli ntifL sl fi()tiil tiri. 5l'irtta
Dr-iminii:lr (r't't'sir.tttc ilut.{)htol}ii a h;ibcri taga din bitsmele rusL:sti), revelate atiit printr-o..genetici interioarir" cel si (lin unghiul unei
ilrl inghitirea (le,:iilic un anllnal cl li-{rtrure a mortii initiatice. lupta cr-l ..genetici extcrioare". Clea dintii \/a cionstata astfel ca toute naratiltuile
!.:i::i
rnollstrlll. '.i1i.'rtr ;iii itr ltttttca dc tliniolo. Teor"ia pal'adiginrticillr-ri isi humrrlesIcanirlui sun1. intr--un 1e] sau altr-rl, .,res,.'ricli" alc ci-rmplexr,tlui
rl-i labiriritic din Harap r11b. irr ttnrp i:e coa de-a cloutl \ra rtrnti'Lt-i avatarttrilc
tll:l pr0nl-11r,. :.,t rrrrplrntlii inSir (iiSa 6rrpt |u;i1a1r) aceSte ..tltlclee gcrrllinale" in saclovenienc (si poate cril nu nunrar) ale labirintr.rlui. rlin perspectiva
pl 11lsu! lor rle aLitotnpitiplicare si lrnforcproclucere. astlel incit analiza Lrnei rnisc:iri inteltextuale curc se deplascazir pelnriinent nu clclar
lrri N{tii.iit N4incu va evidentiil rrtoclLtl in care strllcttlrile inrtiatice,
clr:scopcritc itt Harctp A1b, sc tcr'.iscst: pinii si in cele rllai simple narati- dinspre trecut spre viitor, cr si in clirectie invcrsi.
uni ale Iovestitortllui. Spre tlcosr:lri|c cle Propp, ale cil-ui colnentarii se
rn:1r-ginesc la. asa-nurtritul ..lrlsnr irrrttlistic" iltttorLll Relterclor. pre()ctl-
5.5, Sudot,etnu si !nbirirtricul
pat cle autogenerarea nLlc le(' l( )r' yl r ritcl i l:nralicc. isi er tinde obsc-rvati ile
la fabr-rla animtlierai ((-ttltrtr t'rr il t i it':'i, I'trrt,qutrt cu d.oi bilnr) si chiar Rirdircinile prozei lui Sadoveanu sc girsesc insii, perrtru Marin
la anecrloli-r rlirluctici (.\r rrl sl ltttrtt.strl, lrtttl .ti ttinte.stt). regilsind Mincu. rnai cu seami intr-un pLtllent sLllletesc inranertt in spiritul
ppsOirc'yitcnUtsttiinl,clrllic-c,lcltlirtril)lltlrircirli/er(r'rnirlltleritr".\.lstrllrlr'sr'rrillrr:lrrirI|(ri'r,le\(rjrurrttn(','l'\tirtrutrlci)tvt;i.ttnltrt"(\'t.tlt:r'Aansctti{tl'luclnll--iSilieilnvillaelaCilliftclirrrr"naep1lUtalei. crcaliei folclorice, acclrlsi prttcln ce se rctualizcazir si la atrlorul
,\rttirttirilor tlin cttltildric. Poetica saclovenianl a ittccrcat sI riclice
clx)ciL \tr ii\('ch{-'. lol.l)llt. i'i-' itt ,'ltl c sc povcstcsc l'apti:le exelnplare ille
:rtninrosulLti 'indcptiltat. in faptLrl spiritual autohton splc confluntarea cLl universalitatea. citci,
iar ..clidactlce" * Ilistc po\ t\ti()ilr-r in c'u'c preocrilrinrlu-se cle regenerarca paradiginei fcllclorice, scriitorul
,,lucrrrrile vorbesc" pot l-i descoperite rcnlinis(lcntele unui allill)isln incearcir sii o istolicizeze, tentAnd reevaluarea istorici a datelor spiri-
tualititii populare. ['cea cc genereazl o structtlri polari in interiorul
prirnitiv. Vitalitatca acestui ,,paradigmatic ekistcntial" c datii dc capa-
cireia se fac clistinctc pcrcchilt-' tntinomice alttohton-uni"'ersal, popu-
citatea sa der a genela noi ,,stlxcttlri nlodelatoare" si - diittr-o aseme-
nea perspectlva'- initiaticul din Porrestr este pentrtl Marin Mincu unul lar-cult, nritic-isturic. i'rr/ultluta lor fiind o vizittnc dinarnici care
clintl'e punctele de pornile ale labirinlicului saclovenian. Circi - tine si
::-ffi prccizeze criticrul in simbolistica din Pr.rlr:'t'/ea lui I-lttral) All, este impulsioneazi energiilc lrilislicc localc cittrc o conluct'iu'c conctlrentf,
prczent si labirintul, clespre care in str-ldiul clespre llalrrr,qrll se spttne c[
cr.r universalul. Accentul uttt.t ;ltlLts dc cxcgezele lui Marin Mincu
reprocluce cltiar clt umLrl eroulur ciin basmr'rl l'antastic. ttnde sc
asupra lui Sadoveanu rezultr"r as;tl'cl cu evidenti. l)eparte de a facc din
comprinrii .,esellta fiintei noastr-c. collstrlinsi pcrpetull sir pcnduleze scriitor exponentul unci :iLttohtonii inpietrite, compl."lcanclu-se, cu
n:Llcisiacl autosuficientii. intr'-un conteuplativisnr atentpor:rl, criticul
intre contrarii, si sc caute si sli caufe iesir:ea". De aceera se poate afirma
subliniazl tocmai ince rcnrea lLri Satloveanu de a clepisi un spatiu auto-
firl doar si poate ci toilte siilbolr-rriic legate de ritualul initierii sunt
hton si o pt-'a strimtl locirlizare. esenta paradigrnei sadoveniene
,,derivatcle'' acestlli constlttct arhetipal care figtlreazd ,.corlditiii exis-
=-== tentei umane in genere". Si. pleciurd de aici, labirintr.rl collstituie ima- constind asadar in universalizarea spiritului creator romallesc.
lrinea prilrorcliali de ia caro se revendicii intrea-qa literatur[ a lui Eristi insi, in ai:clasi tirnp. si un etrinescir.tnisrn teoretico-tblcloric
Creangf,. uriasa ei capacltate de autoreprodttcere fiind consecinta al lui Sadoveanu. in aceastl ordine cle idei, capitolele cle incepr-rt si de
structurii sale polare. L)eoat'ece configurali;r arhetipului labirintic se sfirsit din Creanga dc rtur..teorctizeazl direct un mod de existentii
etern, ritualic prin proftrnzinre;i duratii, rlsfiAngincl raporlurile firii cu
intemeiazi prin inrninunchierea unor lbrte contradictorii. reztlltanta oamenii care o ?nteleg si o inclruml. (...) Fati de Entinescu. folcloric
lor fiind un mare ,.potential elrergetic", o suml de tensiuni ce il imping prin sentimentul de reintegrare cosmicii, Sadoveann se dovedeste
citre o neconteuiti miscat'e de multiplicale. Mai mult decat o figuri a tbarte apropiat. izvorul :rcestei filosofli ducind lit Miortto. Analizele
spatiului. labirintul se va infirtisit (in virtutea ,,polarititilor'" pe care le
implici in mod necesar) ca un complex spatiu-timp in jurul ciluia se ,,genetice" ale lui Marin Mincu. le-9ate cle ,.translbrrttiirile" unui pattern
polarizeazl o fortiL centritugi (tirnpul) si o tbrtl centripet[ (spatiul). lar
creator in perirnetrul literatr.rrii romane, vor evidentia astt'el liantul
stilistic prin intermediul clruia are loc .,adecvarea nucleelor paradig-
matice" la un ,,fond" general, aducAndu-se sugestia unui stil
,,mioritic", prezent in folclor, Ia Eminescu si Sadoveanu, clar qi la
286 281
c
Blaga. Ciici vot l:j:,'1 iltri-.r-r,: ;11r';-rl,::rht slilisliii: .; il,;l,l;.lljic:i.r. tuind punctele de plecare mitcllclgice ale oricirui scriitor nalional". Asa
,\,'larin Mirrcu er,ii.iri:riazii locrnai <lilrrr,:nsiurieil rrrior"it.icil I acsstl!il. cunl se poate vedea, Cdlinescu nu se fixeaz[ aici asupra ,,temelor celor
cortr:retizat.L irr tnul:'rr c{}nstante: doruJ ..r.:;r stare in sitre apritape lirir mai vaste, mai addnci in sens univelsal", ci asupra acelora care au
obiect si firir rr,rtii'. stnlclurarea rliscul'sulr.ri liric cu a.iutonrl piara- cunoscut o mai mare frecventi reelaborare qi rescriere in paginile auto.
lelisr.nr-rlui, lr:tl1 rl:' pc:r'ceplia .,r-inclulafl" a orizorlii,rlui, fltalitatr:a
seninii. Ilr irrtr-rrii ase nlenea context. opera ltri FlrrrillcscLr, Creangir, rilor cul1i. Cici - accentua criticul - ,,intportanta capitali a folclorului
S;riili rlrrrr.r. Filaga se constituie. firr:-rte, doar o vcrsiune ..([i.!-eronlisti" nostru, pe lingd incontestabila lui valoare, in mlsura in care este rodit
;r ';!rlulrri rrrioritic, ciruil ii actu;tlizeazi rlna silr.r iilta dirltrr'r'irtualrtlti. de artist, stl in aceea c5. literatura modeml, spre a nu pluti in vAnt, s-a
A:itttl inciit. teoria paradigiraticului. asa cunr este ea articulatir in taza sprijinit pe el, in lipsa unei traditii culte". Puncrul de vedere al iui
Reperelor,l'xg6: pertineutc arrunrite l.rlintipii rrretodologice de aboldare Cllinescu fiind - in aceste consideratii - unul evident teleoiogic, iar
gkrbali a f-enclrnenului literar, mlrtLrrisinri tle pc lcr.rnr o oarccale nein-
credcr-e a autorulili in ist,criile literarc coltcrr[)u1c traditionalist, ciirora valoarea folclorului aplrAnd, din perspectiva ,,ocheanului intors", in
lumina literaturii cuite pe care a genelat-o, prin jocul adecvirii qi dife-
1e pref'erit o abordare urai elasticii, q.rrivrl,:giilrcl sirrcrr;nia in iletrinreittul renlei. Nu altfel procedeazi nici Marin Mincu (care iqi poate revendica
diact.oniei. Ciitri, irr villuttir lxinciPirrlLri l)e riirc il va lblm'"rla in crirtile astfel o anumiti traditie a criticii romAnesti), fidel percepqiei sale
(,,hermeneutici" in taza Reperelor, ,,semiotic[" ulterior), o perceptie
lr-ti rnai rcccr)tr', lLct'llr cii iilrtircliilc;r rlirrcrorricir rirr nrai cstr: liriictionalii
in virtutea cdreia totul e selnn si, prin urmare, susceptibil de a deveni
der:iit cl o ,,1)cnlrlln(:ntii r rrloliztrre l sirri.:ronici". Vlarir.r N!incu substi-
obiectul unei ,,citiri" sau ,,interpretlri" (si implici, in consecinti si
tuic. in 1", ,r1,1, , PcrsPe r,'tirrir istor rci'i plirrlr o Pirrspcctivir gcrrcticf, care:
tirrc currl Lucrnrri clc ur;pcctul or!_:iuiic (asadar..vir.r") ai literaturii si ,,pozitia" cititorului). Iar, dintr-o asemenea perspectivl, ltipo Ei hiper-
dutilcazir nrisl. lrleu ilrtcl'textualit ciinspri: trcL:Lit sfre virtr-rr, printr-t, textul se condilioneazl reciproc, de vreme ce acesta din urml e dat in
,,nucleeie germinale" ale hipotextului, semnificative (adic[ atingAnd
n'riscare in si,rns invers. 1)icind pertinentii lectura lui Heliade din exponentul unei structuri paracligmatice) numai in rnS.sura in care isi
perspectiva luj Ion Barbtr (in lr-rnctie r.le': aspectul errnetic, polemi$t sau contin propria devenire. Astt'el ci principiul diacroniei este substituit
estet ale heliadisrrnrlLr pe care intentioneazir si-l actualizeze). lectula
prin principiul genetic, care urrnireste miqcare4 in timp a semnifican-
lui Cosbr.rc din iterspectiva ..axiorrraticii'' barbiene. lec:tura lui Creangh tului literar din unghiul ,,cauzelor finale". Iar o prirnl aplicare a aces-
tei ,,genetici" (care se dore$te mai supli qi mai atentl la.jocul nuantelor
rlin persoectiva lui Sadoveanrr. lectura turru"()r aulorilor importanti decAt obisnuita ,,istorie literarl") apare e adevirat ca.mai degrabd intu-
nrai ve{rhi sau mai noi - din prelsltei:tivei iui Enrinescu ctc. Este vorb;; itiv, firl o elaborare teoreticl foarte laborioasf,, in'R"p"re, ea fiind
desple asa-nurnila lnetodi a .,ocheannjui intors". a r:Irei intreblli!ital-e solidar[ organic cu 1-enomenoiogia paradigmaticului care constituie
una din principalele linii de fort5. ale gAndirii lui MeLrin Mincu.
este, desigur", legitimd, deoiirece. pe ile o parte. intelegerc-:r unui
6. Anticiparea metodei semi0tice. 0 fenomenologie
".llucleu genninirl" lii justele sele proortrtii cere o anrimitir distantX in
a paradigmaticului
timp, ial pe de alti parte (asa cuni arilra L,itda Hutcheon) a cunoaste
Importanta Reperelor (care se numS.ri printre clrtile-cheie ale
trecutul este o proLrlerni de consirui:tie si de reprezentare. concretizatil criticului) nu rezid5. insd doar in aceasti elaborare foarle atent[ aproape
,,dogmatic[" a unei teorii a modelelor, ci si intr-o regAndire a metodei
in actul rescrierii. Aceasti rletodd este solidari cu o tehnologie a hermendutice.in Critice 11 aceasta se inf[1iqa ca o ,,cheie de abordare"
a literaturii sapientale (adici ermetice) avAndu-se centrul de greutate in
,,palirnpsestr-riui", a rdzuirilor suce esive in unna clrora devine presnant simbol gi in mit; aplicarea ei la,,noul lirism" (pe care Marin Mincu o
hipotextul prezent in spatcle hipertextuhri, clat qi cu o vizrune,,teieo-
logic[", pentru care mai importarrt decdt punctul de pomire rilniue experimentase in Poezie qi generalie) ii va evidentia insl limitele;
punctul de destina{ie, iar h'ecutul intereseazir ell:rr in ntisuri in care se opera modern5, ,,deschisi", intemeiati pe poetica semnelor (care nu
pregiteqte si devin[ prezent. De altf'el acea:;tf, perspectivl .,intoarsi"
are ur.l precedent ilustm in cuitura ronrin[; este vorba de capitolul 289
despre mituri din Istoria lui Cdlinescu ?n care autorul (procedAnd de
buni searnir reductionist din punctui cle vedere al folcloristilor) ajunge
la conciuzia ci patnt (doar patru!) dinLre aeestea pot constitui o tradilie
autohtoni., intrucAt ,.au fbst hrlnite r:rr o ferventl cresc6ndA. consti-
288
rnai trimit cu necesitate spre un anume semniflcat) presupune moda- feter. se v-a transfonna intr-un granclios scenariu oniric, ?n care astrul
capiti contrtr quasi-real". AceastS. alunecare progresivl in vis coincicle
lititi de analizYa rnai elaslice. Astfel incdt, in r"rnele texte din Repere, se
cu o imersiune a eloinei in zonele eului profund care nu se lasi intero-
face vizibil efortul automlui de a trece de la o hermeneutici in sensul
gat in lurnina necmtitoare a zilei. Cit0ndu-l pe l,ichtenberg (visul
traditional (legatl de functia simbolici a limbajului) citre o ,,her-
meneuticf, a semnului", a cirei elaborare sistematici va incepe insl reprezinti un mijloc f'ertil al cunoasterii de sine), comentatorul consi-
doar in Eseul despre textualizare (1981). Deocamdati (urmAndu-i pe derii ci experienla oniricl ne pllne fatl in fati cu propriul nostru
,,archaeus", cu ,,indiviclul etern"; prin urmare Luceafdrul este
Jung gi Bachelard, dar interneindu-se niai ales pe analtzele,,clasice" ale
..daimonul" Citilinei. car-e insi se converteste in ,,altul", doveclinclu-si
lui Albert Beguin din Sulletul romLultic si visul), criticul e preocupat de
f inalmente apartenenta la cercul superior al Dernirtrgului. Asistirm prin
limbajul visului si de psihismul zonelor abisale, care furnizeaz[ mate-
urmare la un f-enomen de multiplicare a eului, care pentru Lichtenberg
ria priml a operatiunii de simbolizare. Analizdnd astf'el irnaginarul (dar si pentru Jung) st5 labaza creatiei si a mitului, iar- structura polarb
heliadesc, Marin Mincu o face plin raportare la filosofia inconstientu- a poemului despre care vorbeanl anterior se tradnce acum in opozitia
lui, iar nostalgia lui Adarl, dupii perechea lui incl neniscutl din
dintre un spatiu nocturn si oniric (figurat prin seria fatl c]e irnpiirat -
Anatollda lui Heliade , este transpusir de comentator in limbajul discur- Luceafdr - rlare) si un altul, legat de valorile diurne ale ratiunii
(CItIlin - Citllina - Hyperion - codru) care respinge, claci nu datele
sului psihanalitic. Este vrlr.ba dersprc proiectarea omului primordial
intr-un ,,dublu" al situ, pr.in accl ,,.joc de proicctii incrucisate pe care il esentiale ale visului cel putin situarea si vaiorizarea lor. Si aceeasi
reprezintl iubireir unrarrir" si rlc dialccticlt uninr.r,r,s-anina preluat[ de
Marin Mincu tlin I'o{titlut'dc lu rtvt:rie . Astl'el incet criticul ajunge la .,stare androginicS.", despre care se vorbea in legiitr.rri. cu omul primor-
;i1 concluzia ci ,,in lumina analizei moderne a psihismului, inconqtientul dial din Anatolido, caracterizeaz,S., neindoielnic, in lumina acestor
F;;:' uman nu este constient refulat, nu e flcut din arnintiri uitate, ci este o consideralii, si statutul ontologic al Citilinei, de vreme ce Luceafirul
H naturA primi. Inconqtientul uman menline in noi puterile este pentrll fata de impirat Anirrus-ul secretat de straturile profunde ale
psihismului, asa cum este Eva, in poernul lui Heliacle, ,,femeia liun-
m androginitltii. Androginul ar fi prima stare de umanitate pe care un
mare poet ca Heliade o intuieste in aceastd reverie". Sirnbolul se tricl" a lui Adam. Iar andro-einr,rl apare acunt rnai putin ca sirnbol al
converteste astfel intr-un reflex al proceselor psihologice abisale, i
E pierzAndu-gi in f'elul acesta din transparenli, iar simbolismul nu mai omului deplin si suficient siesi (ca in hermetisnt), cit mai cu seami .,ca
este acea stiinti la fel de riguroasl ca aigebra despre care vorbeste nucleu germinal", ca una din acele,,structuri p<tiare" susceptibile de a
Ren6 Gu6non, cdci privit[ nu ca reprezentare a unei realiti{i transcen- genera prin automultiplicare si autoreproducere poezia. El putAncl li
dente ci ca o rdsfrAngere a vietii misterioase a inconqtientului, in-ra- considerat in cele din urrnl ca o autofigurare a poenului insusi, in
ginea simbolicd trece printr-un proces de opacificare si, tirl sd ajungi ,,deschiderea" lui absoluti care il sustrage oricf,rei interpretiri alego-
rizante, din moment ce nu doar izvoarele ci si ,,cauzele finale" ale
la opacitatea superlativf, a semnului, igi piercle din transparer.rtl,
textultri eminescian se glsesc in el insusi. Cici - tine si ne averttzeze
devenind translucidi si situindu-se astfel la jurnltatea drumului dintre Marin Mincu - poemul nu este visr"rl tradus in simboluri, ci ,.tensiunea
drarnaticl necesarl, niscuti din efbrtui decodificlrii". Ceea ce
= simbol (in acceplie ermeticl) si semn. inseamni c5. poemul va fl finalmente egal cu propria sa ,,deschidere";
=
Straturile obscure ale psiheei constituie si rnateria asupra cireia se
,,dilematicul" e ntai degrabi o categorie a semnifici.rii, iar ideea de
opreqte autorul in studiul ,,1-uceafdrul - poem al visului romantic".
Aici Marin Mincu constati ci intreaga aventuri a C5tllinei se autoref-erentialitate a textului se strecoarr astt-el in consideratiile critice
desflqoari sub semnul reveriei, ,,al vislrii in stare de veghe" si al visu- ale comentatorului inci in faza Reperelor. Aceastl capacitate a limba-
jului poetic de a se autospeculariza,
lui nocturn. Amurgul constituie ora propice pentru sondarea ,intiunitlr[sdpedprecaucuinmtedrper'eMtlarirlien
Mincu, il determini si vorbeascX
inconstientului: ,,atraciia citre steaua atin[ se produce in amurg, cdnd
lumina qi intunericul se glsesc intr-o dulce confuzie, cind orizontul continutistice tradilionale - despre opera lui Heliade in cuvinte ce
sugereazi autonomia semnificantulLri literar. Astfel, ret'erindr.r-se la
m[rii se deschide infinit sub striiucirea agtrilor, moment propice
limbajul heliadesc, criticul arati acum ci antorul Anatctlitlei e preocu-
vis[rii nel[murite, imboldurilor vagi ale suf'letului si ale dorintelor abia pat in primul rdnd de acele procedee specifice care converg citr.e
mijite in strifundurile congtiinqei" Apoi reveria, in starea de veghe a
290
291
cristalizarea unui lirnbaj sau crfre tra'sprantarea intr-o noui fb'lri a simiotic al interpretdrii. in moct ciuclat, ea a trecllt aproape neobsen,ati
limbajului artistic, existand pini la el. S'prema r,rtopie a lui Heriade
este, in aceasti ordine de idei, o ,,iirnbi universall" i poeziei (pe care (poate din cavzd. cva autorul s-a aflat in ltalia pentru o h.rng perioadi cle
o pot da doar matematicile sau li'rbile clasice), concentratil
ale cr-rgetirii poetice, .,pretioase si apropi- timp) qi a trebuit ca autorul si republice intr-un volum intitulat
ati celor rnai fine nlrante
in ieniur LuteafdruL comentat (tn 1978), aclmirabihil sdu eseu clespre poema
rigurozit5.lii mallarnrdene". Ea se eminescian5, pentru ca, in sfArsit acesta sI atragl atentia lui Eclgar
va rnaterializa intr-un construct, a
cirui artificiozitate si extravaganti sunt doar aparente, relevandu-l pe Papu si Nicolae Manolescu.
Heiiade ca pe un pur ,,v:isdtor cle cuvinte", .u p" un arhitect de irnpon- Astf'el, Edgar Papu considerd, intr-o cronici din revista Lw:eafiirul,
derabile iingvistice care ?si au cauza si finalitatea cloar in ele iniele. c[ unul dintre principalele merite ale lui Marin Mincu este in leglturi.
Aceeaqi conceplie despre autoref'erentialitatea semnificantului literar cu modul cum criticul incearcl si clarifice problerna genezei poemu-
se regi.seqte, nu lui, surprinzAnd diferenta dintre existenta ,,obisnuiti" si existenta de
surprinzitor, in artist a lui Eminescu si respingind explicatiile limitat biografice. in
lui Io' creangr. neapdrat aceasta, critic,l glosele pe marginea operei
De data uo .unrtotu opinia lui Papu ,,ar pirea cI aci intervine o reminiscentl. dtn Estetica
ci uimitoai.e cu
adev5.rat la autorul Amin.tirilor ,,este surprincierea momentului insusi lui Adriano Tilgher cu al siu antor vitue, cind clipa triiti se sllstrage
de nastene a limbaiului: rrr'rrrerrttrl r.unLl rccsril incereaza sa mai fie
accidental. adicr sir se raporteze la o situatie de sub imperiul trecerii necurmate si incepAnd sI se iubeascii pe sine
adici se invenrcazii Pc sinc, rer.rentind imediatii qi devine model, se opreste si devine trlire artistici. in orice caz - conchide comenta-
torul * aplicati la Eminescu disocierezr dintre
c'ntinuu, ca u' aluat in poetul-om si poetul-artist
cresfere"- Pu'ctul de por.i.c al acestci lJcueze este ,,uimirea,': ,,pro-
blema este cum sr exp.ir* ccvn crre n-a lnar fbst vizrt, nici auzit sau este un argument impotriva biografisrnului din unghiul ciruia a fbst
conceput" (spune in aceastr ordine de idei Marin Mincu referinclu-se vS.zuti adeseori capodopera sa culminantd". Un pas si mai departe, in
la scena intAlnirii cu uriasii din Harap Arb.) Treapta primi este deci aprofundarea universului poetic eminescian, l-ar constitui apoi lectura
efortul de a exprima, poemului din perspectiva ,,poeticii romarrtice a ,risului", care reveleazl
bili, noui. De aceea de a traduce in termeni traaiiionir, recognosci- ,,cvadruplarea" fiintei, ,,incercati de unicul subiect care viseazl. Este
eroul face irnediat apel Ia paremiologie. Dar
aceasta nu este totul. ,,De la acest prag abia, este posibil5 inventia in spe!5. vorba de Cltdlina, singura existenti electivl din cadrul
personal5 si original[. Eroul adaugi vorbe noi .u." ," incrreagl pe poen'rului. Ea intrupeazi triirea onirici a poctului insusi". Oprindu-se
nesimlite in structuri simetrice, cu alte cuvinte incepe si vorbeaici in apoi la intdlnirea din vis a pcrsonajului cu propriul srau urchaeus,
versuri, adici giseste singur tipare la f'el tle uilubil" ca si cele
comentatorul se ret'eri la natura ,,dile r-naticului" erninescian, care ..sub
mostenite din experient[. intregul proces, desflsur.at p. *o*.nr. aspecl mai larg si mai cuprinzitor (...) s-iir surprinde in oscilaiia intre
distincte. are savoarea incricibili a descoperirii si intemeierii limbaju- chemarea vietii si aceea a mortii". Concluzia lui Edgar Papu fiind
lui". Privit astfel perso'ajul lui Creangi dobandeste identitatea ope'ra- aceea c[ studiul lui Marin Mincu este .,indopa{ de idei", iar cerceti-
torului de limbaj, care creeazd lumea rostincr-o sau mai exact lisdnd torul ,.are o mereu confirmatd vocatie de iilosof, ceea ce ne dirijeaz[
limbajul sf, o rosteasc5; o lume tiresre evanescentr, dar mai cu seami
si vedern aci nu o simpl[ exegezd ci ocazia de dezvoltare a unei
proteici, flindci este lumea textului, a fictiunii cu infinita sa capacitate estetici proprii, in genul acelora rezultate din speculatiile lui Jung qi
Bachelard, insi cu o marcl protund originall".
de rnetamorfbzd: ,,este uimitor de pildi si tipic cum vorbere reusesc Originalitatea interpretlrii lui Marin Mincu este subliniati si de
transfbrme pe
s5-l cazier moral span in ochii lui Harap Alb in rrei persoane diferite, Nicolae Manolescu, care descoperi aici ,.nenr-lmf,rate teme de reflectie
aparle: rlezinteresat, prieten si discutie", chiar dacl isi mirtr"rriseste anurnite rezerve, ,,mai ales fatf,
cu om simplu, umil si de caracterul cam prea savant al exegezei, in care se foloseste un aparat
ctbroiennbecuvoormiilteioteranslttiocsrualrliitrsontribi,nadijnuc,lrcpivhoidveestsrruteitfoainn;drqluiisi'dp,.iespnriaetbuiiltoerticca.reEpseicauml essetencaisitne filosofic si estetic complicat si greoi".,,Dar importanr esre -
Si, privit dintr-un asemenea unghi, volumur Repere este cartea care concluzioneazl glosatorul, ficdnd apoi un succint,,rezumat de idei" al
marcheaz'a trecerea criticii lui Marin Mincu de la modelul hermeneu-
tic din primele dou[ volume cJe Critice citre teoria textului si un model studiului - c[ Marin Mincu propune o ipotezl originalI de interpretare,
ceea ce dupi atAtia ani si dupd atAtea studii despre Eminescu, nu e
deloc usor".
292 293
.tI
i)rrr cele e\pllse se poate astf'ei observa clt clemersul critic al liri trice c:rre, chiar si atunci cAnd nrt i se cotttestl (in rnod voluiltar sau rtu)
Marin Miucu (desi in genere apreciat f;rvorabil) se izbea, in epoca meritele, este tratat totusi cu o oarecare ostilitate.
aparitiei Rept:relor', cL- o anumiii l'czislontii a exegetilor, care ii 7. Povestea unei polenici cu Al. Pale0l0gu
rc:proseazii aerul ,,prea savant". ctriar dirci ret'erintele la Jung,
Ar rnai fi dc adiugat. vorbinc'l despre Re1rere. volumul in care. asa
Ilachelard sau Albert B6guin et'au locuri colnune ale criticii europene' cum singur mirlurisea, crilicul isi incheie demortstratiir astlpra aspec-
Cu totul sirrrplomatice sunt ntlri ct-t seami reticentele lr,ri Nicoale
tului initiatic al literatr-rrii sadoveniene. cii aparitia cirrlii Iui Al.
Mzinolescu (cLi atlit lnai tnult cu cit lcesta ntl era un recenzent oare-
ciu-e, ci ct'onicarttl literar calc sc bttcura in epocir de cea mai tnare Paleologru, Treptele luntii stttt r:ctlco ciitre si.ne a lui Mihoi Sadov'ectnu
autoritate sr clc cel r-ttai ntttlt plcstigitr), ilustrind cit se poate de
(1978), il va determiner Marin Mincu si1 se angajeze intr-o pcllemicii
elocvent lipsa..programatir" dc aclett'nta a criticii de ia sfArqitul dece-
niului otrtt la clenrersut'ile iulet-1t|ctative irovatoale ale lui M:rrin Mincu. incendiarl cu autorul acesteia, pe care i[ acltza cd si-a insusit idei din
F'aptul paie a avea (ciincolo cl.: ."tiLlctttrtl" neobirsnuit cu care ar'rtorttl
Reptrelor stie sir se itriplir-:tr irt o|it'c situalie poiemicir si si stlrneascd textele publicate in Criti.ce ll (191 11 siin Ile1tere (1571) firi a-l cita pe
intpotriva sa rralLrri rle. lclvcr.sitrrti irr rrrcdiile literare) o dubll explicatie.
S-ar putca sit fic vorlrlt, rrrlri irrliir. tlc o..clcsillcronizare" a criticii cel clruia ii apartin. Ceea ce l-a iritat mai clt seatttd pe Marin Mincu a
romlncsti, crlc lrccusL: plirttt tttt cr,ttlctlt proccs de cleprclt'esionalizare fbst cronica lar.rdativl a lui Nicolae Manolescu la eseul lui Al.
irr nrr clc rrrull ineltc,iittu epoti rt;rrrrlelcrtllisrlrului, pierzAnd, in acelasi
tirilp, pr-iza usrrlrrlr cvolutici nturrtlialc a ltnorttcirului critic. Si, in al Paleologu unde se aflnna cX acesta este .,probabil ltlcrtrl cel mai origi*
clctilca r-iintl,'crstc l.rosibil sit intt'e in.ior: o arrunlitir preclileclie a criticii nai care s-a scris pdnl astdzi". constAnd .,itr dertlotrstrarea strilucitl a
rominesti pentnt inprcsionism, alimentail si de cultul nlarilor modele caracterului initiatic pe care-l presupun operele de searni ale lui
interbelice, cilinescianismul, c:l insusi. neiiind, in definitiv, decAt o
fbrml sr-rblinrI de irlpresionisni. Si iirlisi este sernnilicativ faptul c[, in Sadoveanu: Creanga de aur, Baltogul lt Ochi de urs", cu atat mai mult
crolica sa la Lucea.fiirul cott1rtrtttLr, Nicolae Manolescu mirturisea:
,,Citincl pe Marin Miracu visatn un conlentarir"r pur critic al poernului lui cu cAt,.la noi astt-el de analize ale arhetipurilor nu s-au intreprins, pe
Emincscu, clegrevat de fastr-rl exegeticr, simplu si direct cAt se poate,
cAt stitr". Astfel incdt autorttl Rt'perelor vt putrlica. in Lucettfitrul dtn
care si spunii totul sall apl'oape totr,ll firrir A avea aerul ci explic[, 8 f-ebruarie 1979, un articol ititittrltrl llc,qrtlu irx'nltti in care, dupir ce
expliciteazii. interpl'eteazil, clovedeste ceva". Ciici, daci e s[ ne glnclim citeazi din cronica lui M:rnolcsctr. se clcrclarii obligat sir-i rearlinteasci
cllrn ar putca sf, aratc,.ttn cottletttuiu lltrt critic" ca cel ia care f-ace acestuia ci,,acum sapte ani. r.ut Icfrclelttant ai redactiei pe care o
referinti corllentatonll, it\/et'll impresia ci acesta ar imbrf,ca tonalitltile conducea chiar Nicolae Manolescu, si anume S. Damian, se impa-
eclatante, dar plnclite totusi cle o anurniti futilitate, ale criticii irnpre-
cienta ci Marin Mincu ( ..)"se plimbl cu Arhetipul> printre autori ca
sioniste ..nrajore". Este cert insI ci, abstr"actie fic0nd de aceste
Sadoveanu, Blaga, Ion Barbr-r si Voiculescu". Apoi criticul
elcmente cie .,culoare" care recontprrn tnai degrabl aelul unei anumite
epor:i literare. crittcii uare s-au dot'il creatori de sistem, sau au ?ncercat mentioneazi prile.yurile cu care se prontlntase in iegdturi cu sensul
sir aplice r-rretodolitgii nrai rigttroase decAt jocul hedonist al ,,inrpre- initiatic al operei lui Sadoveanu (ca dovadd ci ideea si argumentele
siei", de la Chere;i si Dragornirescu pAni la ttn D. Caracostea, nu s-au cirtii lui Al. Paleologu ,,ntl sLlnt absoltrt deloc originale"): in studir-rl
Epo.sul sadovenian (Critice Il, (191 l), in prefati la volumul Creangcr
bucurat, in cotttert rottritresc de o ptisteritate prea bun[' lar Marin de aur, Viata lui Ste.fan cel Mare (Et\ittu'a Minerva, colectia BPT'
Mincu, firil a apela deocaudati la terminologia specificd din stucliile 1973), in postiala la LocuL unde nLt s-tt'intlmTllat rimic (Editura
sale crific:e textuailstt:, este totrtsi, incd din rnomentul CriticeLor' tn Minerva, colectia Arcade, 1912) - atnbele citate de Nicolae Manolescu
in bibliografla volumului Lltrtpin t:drtii - ca si in str-rdiul Un aspecl al
spirit riguros si sistenratic, preocLtpat, asa cum bine intuia Edgar Papu,
poeticii satloveniene (Lobirintit:ul) cuprins in Repere (1911). De alttbi
cle elabolarea propliei sale <estetici>>. Asa se face cI pinl astlzi (continud Marin Mincu cu firul stt'ins inrlodat al argumentelor sale), de
criticul este privit ca ttn persontj cir-rdat, cu preocrrplri oztrecum excen- aceste texte trebuie si fi luat cunostintii si Al. Paleologu de vreme ce
294 (in februarie 1979) declara, ca participilnt la o dezbatere organizatd de
revista AmJftean'u: ,,Daci nici l-ovinescu, nici C5linescu si nici alttrl
clintre maestrii criticii interbelice nu au vhzut sensul initiatic (notorir'l
295
de altn'rinteri. desi. fileste, nu explicit) al operei sadoveniene de matu- utrui texl care poartir titlul Regrrla qi tctctica jotttlri. in rirspLrnsLri ritu,
Al. Paleologu incepe prin a recunclaste dreptatcii de princiltiu a lui
ritate, iar in schimb vine azi un Marin Mincu si reuseste s[-i Marin Mincu in ceea ce priveste .,probitateii obligatoric in clomeniul
culturii de a cita pe cel c:rruia ii apartine paternitatea unei idei sau a
desluSeasci un element esential, anume terna labirintului, taptul acesta r"rnei atirmatii". Apoi, autorul trece la consideratii gcneralc despre
e de naturi a ne pLlne pe -qanduri si denotl cir obiectiv s-a schintbat ..regula ;i tactica jocului": ..Regula jocului este o nonnit obiectivi si
ceva in mentalitatea epocii si in cAnrpul e i aperceptiv". Cu toate itces-
tea, atrtorul afirmatiilor- clin Ant.fiteutnr ornite (arat[ Marin Mincu) si egali pentru to!i, stabilitir printr-un consens prc.llrbil, cchivalent cu o
codificare. Dal chiar respectincl regula .jocului, de obicei unul din
l'acI, in Treptele larnri, recunoasterea publicir a acestei prioritlti si parteneri pierde; pentru a cAstiga e necesarir o mai buni tactici deciit a
celuilalt. Tactica nu este insi ca regr-rla impersonall, obiectivi si egalI,
,,desi crteazl textele tLlturor ceior ce s-ilLl ocrLrpat de Baltagul, tocmai ci e in legdturl cu personitlitatea jucirtorului. cu inteiigcnta si perspi-
cacitatea (...) O eroare dc tacticir este. bunioard, a inrroca regllla cirnd
textul critic care contine interpretarea cleclarat initiaticd (. ) lipseste".
s-a inregistrat public si recent l'aptr"rl ci tu insuti nu ai I'espcctat-o. in
l3a nrai mult chiar, autorul Rcperehtr constata o coincidentil de idei si aceeasi irnplejurare sau alttr". 'l'ot accst demers qerpuit ii cra neccsar
autorului pentru a-l acuza pe Marin Mincu cI cl insusi n-a respcctat
de ternreni critici ?ntre interpretdrile clirr cartea lui Al. Paleologu si
propriile-i texte: ".intiii cle totte. Al. l)alcolosu investigheaz[ acelasi regula invocatl a jocului in textul despre Marin Preda din Rcperc, iar
nraterial (ronranele Creuttga dc uut si Bultttgull, cu aceeasi perspectivi .,capetele de acuzare" sunt extrase din cronica pe care i-a consacrut-o
initiatic:i. <cleslusitir>> clirl pt:rrtr.rr plinlr clirtir dc noi, dupi cum spuue
volumului M. Ungheanu: ,,am aflat de curlnd, citind in Lucectftirul
chiar tlomniiL su ( .) I)lci in slrrrlirrl nosttu dilt Repere. publicat si ca cronica lui M. Ungheanu la volumul Repere de Marin Mincu cI acesta
prefitlil in l97l str vorbcstc clc .arrrploar-ctL totali"r a vizionarisrnulLri> (8. vede <satul moromelian ca o cetate greceasci, avind o agom nnde se
165). I)alcolouu vorbcstc si el tlc "gcniilc l)c care in lipsa unui lermen
rnai pr-ccis lc-anr l"rrrtca nun'ri vizionar.e sau totalitare> (p l6). Daci noi dezbat atit evenimentele localc cit si universale> in aceeasi lrazl M.
aflnriirn cnrirrcscianisnrul l'unciar al lui Sadoveanu (...), Paleologu ve LJngheanu adauga irnediat <obscrvllic l)e carc o girsinr si ia Al.
aiirrra la t'el cI rnagul din Crean,qa de aur este identic cu cel dir Paleologur".
Strigoii lui Eminescu. Sadoveanu nu f'ace clecit s5. transpunl in prozl Treciind la inventarierea acuzelor clin articolul liri N4aiin N,lincu. r\1.
cu unele nuanle in plus, clescrierea personajului si a cadrului dir, Paleologu se opreste in continuare la eitirea propriilor hri ilfirmatii clin
Anfiteatnt si, fTrrI a lua deocarndata deloc in discr-rtie fondul proble-
poen'rul eminescitrn" (...) Remarcind viziunea eminesciane asinrilatl nrei, evidenftazl, c'|a autorul Critit'elor a inteies gresil textul, avind
cle Sadoveanu, aduceam in discutie si filosofia lui Lucian Blaga, ceea talsa inrpresie cd a tbst proclanrat supcrior lui Lovinescu si Cilinescu:
ce fhce acurn si Al. PaleologLr (...) Daci noi vorbeam in leglturi cu
Creun,g,a de utr cle <tipul spiritual arhaic, repr-ezentind un rnodel" (...) .,ldeea despre sine a lui Marin Mincu il facc s[ i se parir c,rcclibil ca cu
si-l socot superior lui Cdlinescu sau Lovinescu si sir >trausez" iir
L f'el si Al. Paleologu va sustine cd <civilizatia arl.raicl> din aceeasi
,rerl tinde cf,tre <reprezentarea unui model>. Romanul Baltogul este, favoarea domniei sale, impotriva lclr! Evident e absurd. Tocrnai ulti-
rAndul lui, - considera Marin Mincu -.investi-qat de Al. Paleologu cn rnile rinduri ale citatului spun clar ci e vrlrba dc o mutaiie istclriceste
:rspectiva criticir of-eriti de volun.rul Repere. cornplicdndu-se insi
,arecunl lucrurile si inlocuinclu-se lnotivul labirintului cu rlitul osiriac, obiectivl in urma clreia lucruri indecelabile acun) patnl-cinci deccnii
care se integreazl. in ltnd. in acelasi scenariu al cIutfrii. Chiar qi
rnodul in care este tratati desfiqurarea dramei osiriace dtn BuLtagul au devenit azi vizibile si pentnr Marin Mincu". DLrpI cunl se poate
vedea, autorul articolului, scris cu fbarte multi atrilitatc gi inteligenti,
este - crede autor-nl Raperelor - sinrilar cu propria-i perspectivi, Al. urmlreste in primul rAnd s[-si discrediteze ..tiictic" adversaml. insi-
nuind pe rind cf, acesta e lipsit cle onestitate (n-a rr-:spectat el insusi
Paleologu r"ritind insl sI fbloseascf, termenul ,,labirint, pe care il regula.jocului), peste miLsuri de l,anitos sau putin perspicace. Abia
ntlhz,eaz\ insi atunci cind analizeazi Ochi de urs unde se g5sesc cAnd aceasti retorici perversi a discleditirii attnge intensitatea nece-
tbrmullri de f'elul ,,in genere, terna simbolici a pldurii este echivalentl sar'[ pentru a-l abate pe cititor de la fbndul problemei (cXci pAni acum
cu a labirintulur".
autorul n-a flcut decAt sI formuleze acuzatii si insinr"rari. in loi: sd
Toate aceste acuzatii ale lui Marin Mincu eraLr totusi prea grave
pentm a nu declansa o replicl promte din partea celui vizat. O aseme- )()l
nea replici va veni chiar in numeml unnitor din Lut'eafcirul sub fbrma
296
rispundl la leprosurile fitndameniale care i se acluceau, ceea ce - in electiv, liintl sr hdar operante. I)e ce nu l-arn citat pe Marin Mincu,
deflnitiv - nu-i decit un exercitiu cle sofisticl iefiinii, intrucAt a te ref'eri socotirril sLilicientir nrenfiunea din Antfiteotr-r.r? Pentru cii imi pare clar
cf, Maiin Mincu, desi foloseqte la tot pasul cu gravitate telmeuii .,sens
la lipsr.rrile preopinentului tlu nu inseamni a-i qi respinge in rnod initiatrc>, ..initiere" eic nu are idee despre ce este vorba. care e
propriu-zis sensul iniliatismului, cosrnologia traditionali (si unicl) ce
rational argunrenteie), A1. Paleologu se ref'eri la substanta acuzatiilor sti la baza oriclrei experiente initiatice. care e structura coherenti si
care ii erau adresate. Astl'el sustine c[ in textul din Artiteatnl nu a afir- eflcientl in plan ulnan a esoterisrrului nLI se poate niclieri observa in
mat cituqi de putin ci N4alin Mincu ar detine vreo prioritate legat[ de textele dcunniei sale". Finalul alticolului ir;i;mei,rtlu-se asadar pe
revelalea sensului iniliatic al operei lui Sadoveanu (ceea ce din punct aceeasi retoricd a discreditlrii si a bagatelizdrii, cXci, iri loc sI rispundi
de vedere strict fbn.nal este adevirat), mai nrult chiar, dup[ ce are griji
si mentioneze .,nu pretind ci eu as 1i priniul care a senrnalat acesl sens ia intrebarea (totuqi de bun simt) de ce nu l-a citat pe Marin Mincu
initiatic", se ref-erI la studiul s'au Filoso.fiu lui Sadoveanl (pr"rblical in micar in legirturi cu tenla labirintuhii, eseistul e mai degrabi preocu-
i970. deci inainte de Crititc /1 qi reprodus apoi in Btmul simy (o parct- pat sd-si ridiculizeze adversarul. llsAnd sugestia ci acesta, desi isi face
r/o;r) unde (consernneazii autorul cu ironie) sunt prczenti tenreni cir iluzia c[ a descoperit sensul initiatic al niariior opere sadoveniene, nici
,,ar-haitate" sau .,model", dovadi ci nronopolul asupra acestora nu-i nu stie in fond ce este aceea o initiere. lar textul (fbarte bun ca pamflet)
apartine in exclusivitate lui I\lalirr Mincu. El nLr d[ insl citate mai se translorml pe nesimtite intr-o suiti de al-irrnatii insuficient sau deloc
argumentate. Astfel A1. Paleologu afirrni (poate pe drept cuvant) c;
ample din acc-sl stucliu: nu uitii irr schinrb sir sublinieze cii. asa cum nu mitul crsiriac oferi o cheie de inlelegerc mai potriviti pentrtt Bttltagul
existl tcrnrt:ni c:arc sii constitr-rie aparrirjul cuiva, acelasi lilcm este vala- decAt tema labirintului dar fir[ a-si sustine cLl argumente punctul de
bil qi pentru,,tcr-rrrcni cc l'lLc parle clin corpul colnun al aceleiaqi zone
vedere si (uitAnd cct prin minune ceea ce afirntctse tmterior: cci rut
de culturir: probi initiatici, coborare in inf'em, psihopomp". Cu atlt
putea sii citeze dintr-o carte care tncd nu ttpdruse dar, dttpd c'Ate stiu,
mai mult cu cAt fragnientele incriniinate de Marin Mincu au aplrut in
fusese deja cititd ln 1970 de domnia sa in po.sturo de redactor ttl t:dryii
RomAniu literurd anterior Reperelor (dar Al. Paleologu omite si se kt editunt Carteu rontlneustci, desi in mod r:itLtlal refuzd sd-i apttrii
nurneletn cctsetct rctlactionttld!) niai consideli si cit Marin Mincu e cu
rnai refere si Ia Critit e 11). Totusi el e gata s[ conceadi c[ ,,fireqte, cAnd totul str[in de tAlcul rnai profirncl al initierii (1il'iL a cxplica, la rindul
a apirut fragmentul meu, volurnul Repere se afla sub tipar intr-un slu, decit intr-un mod lbarte vag si aluziv, in cc ar consta acest tilc,
stadiu avansat: nu puteam pretinde in nici un caz s[ fiu citat in el in
legituri cu Baltagul, dar. evident, cu atat mai pu{in poate Marin Mincu pentni ca cititorul si se poatf, convinge de lipsa de competent[ in
si pretindd ca eu sd-i fi citat intr-un text scris si tip[rit inaintea aparitiei
clrtii domniei sale". Autorului nu i se pare de prisos nici precizarea cf, domeniu iL preopinentnlui, dal nrai ales pare a tace totald abstractie de
,,am predat manuscrisul Treptelor lunili la editura Cartea romAnescl in laptul cd putea si-l citeze pe autorill Reperelor nu neapirat lauclativ, ci
ziua de 28 decembrie 1976. tapt controlabil si in registrul de intrlri a lormulAnd oric6t de multe rezerve la interpretlrile acestuia (cdci a cita
-. secretariatului redactiei; cafiea era insl netemrinatl si anr nrai lucrat la un autor nu obligl s[-i si imprlrtlsesti punctele de vederc, lucru pe care
e de la sine inteles ci Al. Paleologu il stia fbarte bine) qi cI unele clintre
ea in cursul anului 1977; ultirnile doui subcapitole, 4 si 5, care au
necesitat un plus de investigatii si recitiri, au tbst scrise abia in lunile aceste rezerve puteau fi, de ce nu, strecurate. chiar si in cuprinsul
=-.= mentiunii din Antfitcttnil. Astf'el incat, citind astirzi articoitrl eseistului,
iunie si iulie, 1978". Al. Paleologu admite insir ci in legitur[ cu Ochi ai sentimentul ci acesta isi subestirna aclversarul, punindu-l la punct,
tle urs a vorbit despre tema labirintulLri, tirl a-l cita pe Marin Mincu si cumva de sus, ca pe un ,,neiniliat" si neostenind pentnl a-i riispunde
oi-eri rii o lungl explicatie in privint:r acestei omisiuni: ,,desigur in argumentat. de vreme ce dezbaterii cle iclei ii plefera cleriziunea mini-
simbologia canonici tema Labirintului este corelatl cu a lnt'emului si malizatoare.
a Padurii, deasemeni si cu a ciutlrii. Ele i;i pot prelua una alteia Cum era de asteptat, ,,replica la replicl" ntl se lasd asteptati prea
rnult, ea irr,briicind fbrnta unui articol cu it"lvI RdspunsuL unui
iunc{ia, dar nu se confirndi, iar in spetl sunt distincte, pentru Baltagul <rrteinitiut>r. Marin Mincu va adopta de data aceasta tonalitatea ironici
teura labirinticd, lird si lie improprie, reprezentind un cadru lax, care a adversarului slu: .,...replica distinsului eseist mi-a adus p0nl acum
nu circumscrie indeaproape subiectul, in vreme ce tema osirian[ ii este
total proprie qi definitorie, operanti in ordine propriu-zis iniliatic5. in
Ochi de ,rrs terra piidurii, a l,abirintului si a lnfernului fuzioneazi
298
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Soviany, Octavian - Experiment si angajare ontologica
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search