de a genera. trecind prin ,.sillteza ia rosu'' a Angeler Nlatltlc'sct"t. o nouii altf'el procedeazl'r Marin Mincu (care isi poate revendica astl'el pe drept
cuvAnt o anumitl traditie a criticii romanesti). crpunindn-se insl (fapt
paradigrnl. de vlctrte ce autoarea Porcului este rrtaitquratoarert tlnci care nu pare s[-l deran jeze prea urLrlt) riscului cle a fi ,gresit sau incom-
plet inteles (asa oum s-a intiimplat, de altrninfcri, si cu consicleratiile
traditii noi irr lilica te-mininl (si ttu numai - tine sI precizeze criticul) suspectate de amatorisur ale lui Cllinescu). Circi. in confbrnritate cu un
orizont de perceptie,,semiotic"/.,hL:ilnencLllic" clin perspectiva cdruia
si constituie .,nrodelul absolut" al poeziei nottlzeciste. ln consecintit.
totul e sernn si in consecintf, sLrsceptibil dc a deveni obiectul unei
paradignrelc nocti, e rcprezinti in ultiniii instanti nai ciegrabii linii de
,,citiri"/,,interpretlri" - rnetoda aplicatn cle critic se interneiazir pe o
tbrti sar"r directir cle evolutie ale pocziei clin ultinrele decenii. pe parctlr-
refbnnulzrre a relatiei intertcxtuale. in virtutea cireia hiper si hipotex-
sul cilera se inregistr-eazl rescrieri si lransfirrrnari asupra cit'ora e tul se conditioneazi recipnrc. de vreme ce acesta din Lrrmi e dat in lini-
ile de fortir ale structurilor hipotextuale, semnifleltive cloar in rnf,sura
proicctal.a o perspectivd tcleologicir, cleoarece miti itrpo|tant deciit in care isi contin propria devenirc. Astf'el cI diacronia poeziei se iden-
tificd finalmente cu cliacronia relatiilor intertextnale, iar rniscalea in
punctul de plecare riimAne cel de destinatie, iar trecutul intereseazi tinrp a semnificantului poeiic e guvernatal de ..cauze finale". avindu-si
centrul de greutate in constituirea eului poetic (despre care se vorbeer
doar in rlirsur:r in care se pregiteste si devinl prezent. E adevS,rat insi si in E'serr despre l€-rl). Acest proces presupune o acuti conqtiintd de
cd pentru a ajunge la n.riezul -sAndirii lui Marin lVlincu nu e suficient si sine a operatolului cle liniba.l (<.rdatii cu irrteriorizarea celor doul
parctrrgi doar studii-rl introductiv, care (reluind teoletizirile din Eseu
aspecte: scriere-citirc iile actului tcxtual. ceea ce fhcc clin producirtorul
despre tertul poetic) poate lasl inipresil cI autrlrul se fixeazir iu excltl- de text un cititclr polerriic in raport cu orizontul rnediu de asteptare) si
se desfisoari in directia unei particulariziiri sau insolitiri tot mai acute
sivitate la palru rnoclele apartinind protrtotiei 60 (Nichita StInescu,
a limbajuh"ri ;i a discursului, cale, (in rlspdr cu codul istoricelte
Miu-in Solcscu. Ion Ciheclrhe si Mircea lvitnesctt), circi prezentilrile de
conditionat) ajunge sI isi propuni propriul lor cod. Realizat[ pentnr
autori sunt firarte bogate in prccizirri teorctice , clarificirrd (credern noi) prirna dati in lirica hri Bacovia si clesirvirsitii la Nichita Stlnescu (asa
cum se aratl de.la in liseu dc.rprc tcrtul poetic). constituirea eului isi
in sensril celol alirtate ntai stts rtcceptiLrnile rrotiurtii t1e parutligntd atinge deocamdati punctul ten.ninus in cl iscursul apocalilltic/postapo-
caliptic al promotiei 90, care problenratizeazir plni la pirroxistic pro-
poeticat. riezultiitir diutr-o altunte irtvariarrtl a dirrlecticii poeziei. peste blerrra rostirii. Deoarece. in incelcarca e i de a ..inghiti" codul, aceasti
- -care se sllprapune in cutare sau cutat:e fazl cle evrllutie discursul rostire devine tot mai opraci si nrai incongruentl, e nrai degrabd vorbire
decit limbaj, revenire la Babel care conduce la stergerea oricirei linii
nnui autor cale lunctioneazi la nivel de porttlc, ca tl ilustrare palticu- de demarcatie intre langue .si parole. De aici si importanta acordatd, cle
lar[ a paradigmei (langue) tlri a se contunda total ctt aceasta din urmir. pildn, in paginile antolo-siei, liricii lui Paul Daian, in care o ,,viziune
Ceea ce face oarecutn dificili receptarL'a exactl a pcrspectivei propusc apocalipticl a autoinstrlinlrii firl precedent" si ,.incoerenta struc-
de Marin Mincn este caractertll ei f inalist, care presttpune risturnarea tural[ sau fiacturarea sintacticit stereotipi" devin ..imperativelc dicta-
toriale ale discursului, impr-rnind vointa de fler a subiectuhri de a
cronologiei. chiar daci o asemenea intreprindere arc in crtltura rominit
interzice o altl imagine a lumii decAt aceea dernentiall" - ceea ce
un prececlent ilustru si, in general, la t'el de prost inteles. Este vorba cle
inse.mneazi personalizarea paroxistici a rostirii, pundnd sub semnul
capitolnl despre mituri clit Istoria lui Cilinescrt, in care autorul intreblrii existenta insisi a .,poeziei" in calitate de instantl transcen-
dentl sau cod. Insistenta cu care se ocup[ Marin Mincu de exponentii
(procedlirrd de bunir seaml arbitrirr si redttctionist din punctul de promotiei 90, oarecum in detrirnentul predecesorilor ,,textualisti" si
,.postmodernisti" ai acesteia se explicl, in consecinti, prin faptul cI,
vedere al fblcloristilor) considerir cI doar patru dintre acestea se pot odatl cu aceaste promolie. plocesul de constitnire a eului a;unge
constitui intr-ti ..traclitie autohtonzi" intruclt ,,au lbst hriLnite cu o 40r
t-erventf, crescindf,. constituind pirnctele de plecare mitologice alcr
oricirui scriitor nzrtional". Asa cuur se poate vedea, zrtentia lr-ri
Ciilinescu nu se fixeazei aici asupra ..lernelor tnai vaste. mai acliinci in
sens universal", ci asupra acelont care atl cunoscul o rnai fiecventi
rescriere si reelaborare in paginile scriitorilor culti. Cici - accenttla
criticul - ,.impoftanta capitali ir tblclorului irostru, pe lAngi incon-
testabila lui valoare, in mf,sura in care este rodii cle artist, st5 in aceea
c[ literatura n.rodeml. spre a nlr pluti in vant, s-a sprijinit pe el, in lipsa
unei traditii culte". Punctul de vedere al lui Cilinescu fiind - in aceste
consideralii in mod evident teleologic, iar valoarea
* unul fblclorului
ap[rdnd prin metoda ,,ocheanului intors" in perspectiva literaturii culte
pe care a generat-o si fa![ de care a indeplinit rolul unui hipotext. Nu
400
il
(deocamdatii) intr-un punct terminus, detenninAnd aparitia unol noi tatc. De aceea ohiectiile irer nrargirrer I'ttt::.ir'-i ro,titte tttrttolc r-r-,tr- l'i
structuri paradign.ratice calacterizate printr-o tensionare paroxisticd a trebuit si se opreasci (rsa cunr s-a intiniplat) asupr.a unor cletalii, ci sir
raportului dintre .,vorbire" si ,,cod" si prin intelegerea modelului inter- vizeze ansamblul, cici clesig,r pcrspectiva serrrioticii a lui Marin
textual ca o dinamitare a ideii inse$i de ,,idee rnodelizanttr", ceea ce
Mincu nu este sin-qurir ..c:heie" pclsibilir dc interpretare a l'enomenLrlni
presupune raportarea exclusiv polemicf, la modele ;i o paradigrni a
non-paradigmaticului. Antologia lui Marin Mincu devenind dintr-o liric actual. o ascmenea respingere..de lbnd" ar I'i presup's irrsi urr
asemenea per"spectivl o veritabill ,,istorie ilustratl" a poeziei actuale, elbri teoretic cel putin la le:l de laborios cil si \rel ul lui Marin Mincu,
care incearcf, sI tundamenteze un concept de pocticitate nu atat textu-
dacl s-ar f idorit, ]a riLnrlLrl ei. ve..simrli. lii rrr il lbst cit se poatc cle
alist, cAt mai cu seamd experinrentalist si, de ce nu, apocaliptic, cel binc veniti. in conclitiile sllieiei c.r1Lg1r1Lr1lg tle care suf'erir critica
putin ?n mlsura in care insistl pe personalizarea discursului care rornineasc[, nrai degrabil ,.intrritivii". trrrerli lu rirodul ce I nrtii sclipitor
ctt putintii, dal inhibati parcit itr l'ata clltror.irr.iior teoreticc rlc substanti.
culmineazl odatl cu substituirea lirnbajului prin rostire gi pe bulver-
23, Evolutia p0eticitirtii romlnesti p0stbelicc
sarea oricS.rei retorici ca instant[ transcendentl la care se raporteaz[
produsul poetic. Efbrtul teoretic al criticului care lace apel la toate Bogatr.rl ntaterial teoretic si critic clin I'oc:ja rotnAnit nctucrlii vir
resursele ,,receptirrii actuale" pentru a articula o diacronie verosimild a corrstitui strbstanta volunrului Poeticitt.tta rorrttinccstti Txtstbclir.ti (2000),
poeziei din ultiniele clec:cnii cste r:u totul renrarcabil, iar intrebarea care in care tabloul de ansarnblu al .,noului lirism". schitat in liseu tle.spre
trebuie pusir la slirsitul lccturii estc daclt (dincolo de orniterea unor re.rtul poetic, estc clczvt)ltat pinl Il detaliu. ('onccptele cu care
numc consacrate sau includcrea unor autori mai putin receptati de crit- opereazi aici Mincu nu slurt altele deciit ccle elaborate in E.seul rlesprt
ica de intlnipinarc) antologia lui Marin Mincu reuseste si contureze un
tablou veridic al liricii contemporane, cu tot proteisrnul si toatl spon- le.rt; it't viziunea sa poezia posrbelici este proclusul unor ..generatii de
creatie". Mai intiii asa-zisa ,,generatic picrclutir' ci.r.eia i sc adaLrgl
taneitatea ei deconcertant5. Si r[spunsul e, firi indoialS, afirmativ. poetii ccl.rrlui literar de la Sibiu si scoala poeticir din jurul revistei
C[ci avem certitudinea cA prezenta unora si absenta celorlalti nu ar fi Stettuct, iar, irt al doileu rantl, een(rotie lrri Nit hitu sttinescu, alcituitr
modificat nimic sau aproape nimic din imaginea de ansamblu. lnrre aceste
din patru pror.notri ('(r0, '70, '80 si '90t. generarii
intemeindu-se consecveut pe o viziune .,serniotic5" si abordAnd
-existl evidente ciif'erente .,crcative" si .,biologice", cu toate acestea
evolutia poeziei dintr-un punct de vedere teleologic. criticul propune subliniazi criticul - ..di1cr-cntele si clcoscbirile. in ccea ce priveste
conceperea si praxis-ul cliscursultri nu sunt chiar insunnontabile. si
desigur si o perspectivl axiologic[, fundamentatl tocmai pe rnutatiile
anumile atituclini si rnodalitirti (lurlicul. prozaicitarca. ironicul, autobi-
care au influentat mai ales in ultimele doui clecc-nii orizontr-rl de ograiicul, viziLrnea apocalil.rticir) atit (le irrvocate de Lrltirnele l,aluri
aqteptare al cititorului ayizal, ceea ce tace ca ierarhiile valorice consti- poetice, ca apartinlnd in e'rclusivitate derncrsului lor inovativ. au fbst
tuite in anii 60-70 si poarte o ,,patin[ istoricl" ;i sii nu corespundi in dcja ilustr ate si ornologate". Astt-cl poeti ca Geo Duntitrcscu.
totalitate cu gnstul actuai. Astf-el incAt unii dintle leaderii pronrotiilor Alerandru Lungu sau Ion claraion anticipeazir'arianta bucuresteanr a
rnai vechi ne conving azi (si trebuie sI spunern cu toati onestitatea) in
mult mai mici m[surd decAt colegii lor de promotie Nora luga, Angela optzecislnului, in tintp e e pc.r.spce tii,ii ,,mctafizicI" a cercl"ristilor
Marinescu, Cezar Ivdnescu, Virgil Mazilescu sau Daniel Turcea. Este
fbrmati sub intluenta cataliticir a lui l-ucian Bla-ga nroclc:leazi perceptia
vorba de un fenomen care tine de dialectica vie a poeziei si a receptirii neoexpresionistilor ;i in general a poetilor clin 'l-ransilviuria. ceea ce il
dete.nini pe Marin Mincu sr concluzioneze c[ ..actualitatea pocziei
acesteia, conf-erindu-le l'undament de altt-el. necesarelor revizuiri cri-
tice. Astf'el c[ rnulte din omisiunile lui Marin Mincu isi gdsesc expli- rorndnesti postbelice se deduce gkrbal din/prin recurenta clari a unor
atitudini actantiale invariante, identificabile usor in rliferite faze de
calia din perspectiva conceptului de poeticitate care stI la temeiul
viziunii saie despre noul lirism, cel putin in ce priveste promotiile evolutie ale discursului si prin/din autenticitatea experinrentalistir a
60-70. Cat despre promotiile mai noi, aici, flreste, marja de subiec- scriiturii." Aceasta insernnlind, fireste, cr expclientalismul nu este dclar
tivism este mai mare (ca si doza de risc), dar (lucru cu adevlrat
esenlial) alegerile criticului sunt in consonanfi cu premisele teoretice marca poeziei care se scrie incepiind cu slirsitul anilor 60, ci isi lace
ale antologiei, reusind sf, ilustreze convingitor un concept de poetici- 403
402
I'i
aparitia odatd cu ,,generatia rirzboiului", care se indeparteazl de periculoase". Avem de a face asadar, in poemul lui Alexandru Lungu
canonul poetic al epocii atAt prin atitudine .,mai avansati" a eului cu o experientir ,,agonal.l", specific experirnentalisti, a limitelor, pe
care autorul rellseste sI o transcrie cu o extraordinari autenticitate, clci
(emancipat de ,,scoriile" liricoide) cAt si prin radicalizarea procedeelor ,.Alexandru Lungu este un canrpion al autenticititii in (...) fiagmentele
in plan discursiv. Discursul acestor poeti este purtltorul unei viziuni
sumbre,,dizolvant-apocaliptice" qi recupereazd realul in dimensiunea fulgurante cind errer_eia trlir-ii actantialc in scriituri se amplifici
lui ,,reziduald", ajungAndu-se la o situare in anti-metafizic care dif'e-
enonn, pAni a-qi afla, cu violentir expresionisti, echivalentul in tbnne
rentiazl noua lirici de coordonatele r.r'roderniste ale poeziei dintre eliberatoare". O asernenea personalizare a discursului se va reglsi la
rlzboaie. Cu aceqti autori inccpe si se cristalizeze asadzir un concept
poe tii generatiei urn'rltoare, la lon Gheor_she (cel din Sc risorila
experimentalist de poeticitate, ale cirui linii cle tor{I fuseserl eviden-
tiate de Marin Mincu in Eseu despre te.rtul poetit'. Notiunea de .,textu- esentiale) sau la Mircea lvlnesctt, carc ,.vor prelua, ca nouterte, chiar
alisrn" se subordoneazl astlel celei, rnai cuprinzitoare de experimen- intensitatea nudd a impactului dintre eu si real, rrchizitionati polemic
talism, ,,absenta sau prezenta constantei textualiste in arhitectura aces-
ca reactie nenrijlociti de prozoclii tacile. intr-un discurs impur,
tui discurs unitar - tine si precrz-eze de aceea criticul - nu ar constitui
aluvionar, clutAr.rclu-si rnatca proprie prinlre virtejurile si gropile lIrI
decdt operatorul minimal prin care se verifici nivelul rnai inalt sau mai
scizut de constientizarc a actiintului poetic, adici de irnplicare progra- tirnd ale unr-ri psihic an-eajat fcbril in cunoastere".
matici a acestuia in cccu ce s-a unrit (...) practica semnificantf,". Poezia lui Ben. Corlaciu presupune, in schimb, situarea existentiall
Aceasti poezie expcr-iurcntalistii se va (auto) oculta insd in epoca
proletcultisrnului si (in uncle cazuri) chiar qi in deceniile urm[toare, in zonele dejos al boemei, intr-un sordid tavernal care a devenit cadrul
cAnd originalitatea poetilor ..revoltati" se estompeazi, dupd interdictia obisnuit al experientei cotidiene. Coordonatele esentiale ale universu-
de a publica timp de aproape doulzeci de ani, iar discursul lor devine lui siu sunt ,.lavernalitatea" si mahalaua. prin care .,se poate omologa
amorf ,,inecat in materia insipidl, inodorl qi transparenti (prea trans- concret o boemf, autenticd, infuzat[ de o vitalitate maladivl". Sensibil
parentl!) a materiei neoclasicizante". Singurii care nu cedeazd acum la
presiunea ideologiculni/politicului sunt Geo Dumitrescu, Ion Caraion doar la aspectele de ordin material ale boemei, poetul construieste un
spa[iu poetic din care a displrut orice aspiratie spirituali .,in afara
qi Gellu Naum, in timp ce ,,retezarea elanurilor dii'erenliatoare si anon-
imizarea formulelor poetice" au fhcut ca originalitatea noii poezii si nu exacerbirii dementiale a creierului dizolvat/ innfunolit in alcool".
Astf-el incit ,,demenqa poetici" a lui Ilen. Corlaciu este ,,o stare
fie receptatl decdt ,,prin recul", astf'el inclit exponentii generatiei urmf,- aproape clinici". iar viziunea sa .,se suprapune halucinatoriu
toare ,,au preluat orientarea antir"netafizicl liirl si se sitnti obligati sindromelor de perceptie defonnatoare ce insotesc vizualmente urmlrile
(probatril din lips[ de infbm"ratie) s[ recunoasci apartenenta la o betiei". Aici antinretaflzicr.rl se confundl cu regresiurrea in ,.regimul
acvatic nedif'erentiator", astf'el inciit ,,transgre sarea izbivitoare a
tradiqie deja omologati".
stirilor incongruente, prin tentativa de absorbtie in apele mlastinei
TrecAnd de la aceste consideratii de ordin general la ilustrlrile prin germinale. reabiliteazi brutalitatea prirnar[ a discursului boematic,
autori si texte, Marin Mincu e entuziasniat de volunrui de debut al lui
Alexandru Lungu Ora 25: poetul este ,,extraordinar in contextul dat". retinAnd atentia asupra unei obsesii (paludice) rnai profunde". Poet al
original prin ",decizia tbrrnr-rlei verslibriste si prin inserqia epici, whit-
boernei, ca si Ben. Corlaciu, Constant Tonegaru ilustreazi cazul abso-
maniand, cu rol de ordonator al jetului verbal". El scrie ,,ample
lut al poetului-boerl sau al boemului-poet, pentnl care asurnarea exis-
spovedanii nevrotice", ajungind la o evidentl personalizare a discur-
sului, care are loc prin .,probarea afectiv[ a materiei prime a poeziei". tentiali a acestei conditii ,,implicI un sacrificiu con;tient". El iqi
Aceasta se produce atr-rnci cAnd personajul liric parcurge segmentul de
,,interpreteazl" personajul lisdnd irnpresia Lrnei depline autenticititi,
timp al orei 25, ,,adici numai atunci cdnd evenimential se produce, pe cdci ,,bufonada sa nu e o fhrsd, arlechiniadele nu sunt .jucate", iar
cdi insesizabile, trar.rsfigurarea enigmatici a lealului, prin desfigurarea
instantanee, firlmirrant[, a subiectului in actul devastator al cunoasterii ,,poetul vorbeSte serios, simtind fiigul mor-tii pe trup, sub haine".
revelatorii, provocate de impactul cu teritoriul dezastruos al orei Poezia lui constituie, in acelasi tin.rp, o experienti de limbaj, cu certe
404 conotatii experirnentaliste; la Tonegaru se poate observa - considerl
Marin Mincu - o abordare polenrici a limbajLrlui, de vreme ce,
renuntirrd la metafbrisrnul poetilor posrsimbolisti, autorul Plttntaliilor
ef-ectueaze ,,operatii inovatoare" in maniera unui Apollinaire si repre-
zint[ o voce distinctd a gcneratiei contestatarc.
405
Ilsletic:a ughi:zianl li uritLrlui estc ..r'escrisi" dc Iorr Caraion. iar antimetaf izic al novissirnilor italieni care au polemizat firribuncl cu
derriersul sitr .,antiestetiziint" ;i ..arrtrnretalizic'c in spiritul unei inte- poezia rnetalizic[ a lui Montale si LJngirr-etti. in cazul lui Geo
Dur.nitresctr nu mai este vorba. ca la lon Caraion, despre o
nrcicri ontolo.eicc a actirlui scriptulal^ carircteristicir experinrentalisntu-
,.anti-poezie", ci ,.de o alti leinventare a poeticuir_ri", care se realizeazi
liri. ('araion cslc un .,rclonrLirtrrr inlr,rnsi-ur'nt" a citrui ambitie suprett'tit plintr-un .,alt inrpact cu realul, ntai ciir-ect, deciarat anti-retoric. astt'el
ci se tinde s[ se redobiindeasci functia terapeuticl primari a poeziei".
va fl accea de a invcntl o..yroctici nggat'ivi". cure si'raportcazi Perspcctiva este si aici radical anti-ntetafizici, prcsupunOnd orientarrea
clisci"rrsului cr"rtre ,,utarerialitatea existelltei (in iinia ultragiatir a lui Geo
poleniic la poezia ..escntirrinrcnte nretalizici" a nlornentului. Ilste Bogza din Poenui ittvettit,ti, dar ltrrl violenta acrestuia)"... Se ajunge
in f'elul acesta la un ,.grad zero al autcnticititii". clci Geo Dunritrescu
r'orba cle o poeticir a ti-r-orri ..trxistcntialc si scriptulale" citre corpora- ,,simte ttritntela:zr banalI a existentei, pc care r:r tlescrie inrtrlerturbabil,
litcttt.i in scriitrrni..o starc tlt- c'izi iraroristic[. ajunsl la stacliul histe- intr-un registru cotllun, siirircicios, firi nici o ntatalizicizare: lumea e
riziu'ri. ce nLr nrai l.roatc fi ciiorciz-ut:i cicciit irrin mi.jloacele descrierii
clinicc". Aceastii ctaccrhar-e a s1all'ilor cle. ztnxietat.e sau de revolti mai vie, mai reali, nrtri autcntrcir daci-r nu se tianst'eri in pliurile
irti!1gc cote rle,,rnaxinrir c,bsesic'' i-rtunci cin(l se revalsit necenzurat ilt n'retatbrei".
cliscurs: ..aceastir lliatcr-ic i'r-cuclrarri (sc poute cittt Ciciu sclti:o.frenit ca Dacd .,generatia pierduti" ,aduce in n.rod evident, o practicl
auiicillarc ;t ltttiatir'ii .;r'lit;ofi't:ttit t' u rtouiizecistultri PauI Daiirtt) semnillcanti experirnentalisti, anticipind asti'el .,noul lirisnt" al anilor
rirrnine totlil nesublirnirlli ill tc\t l'iintleir t'nlri auterrticir in leceptarc;t de dup[.,obsedantul deceniu", legirrurile Cercului literar de la Sibiu cu
ca iapt rrucl (lociLt cir struclurlL|t^poclicri". Sc ir.jLrnge asticl (cel pLltin in ultinrcle promotii poetice rdnrlin mai obscure. Oarecurn in spiritul
plinrclc ti'ei lolrrrnc iilr'po.tului) lir rrrr soi dc anti-poczic,,.in acceptia colegilor sii de generatie bucuresteni poetizeazl doar loanichie
postavangar(listli ir clcpirsir-ii Lrnci rrrentalitirlr poctrzrLntc re vizir tentr- Olteanu (excelent prizat de Marin Mincu). El este. prin raportare la
ceilalti baladisti sibieni. un ,.eretic". care ..tinteste sii nu piardi contac-
tiva cle inl'r'urlusctare a Lealului". Miza actrrlui poctic r.'l f i prin urntare tul cu lumea realf,, contrazicind transant izolarea metafizicl in turnul
de fildes a celorlalti cerchisti". Poetul are..o prizl ironicl la real,
la Clalaion aceca dc a acccde la..rnatc.rialiLatea nratrlciaiii" a iimbalu- apartinAnd mai degrabir stlrii atitudinale, specifice poetilor din grupul
lui Geo DuniitrescLr". ln sclrinrb Stefan Aug. Doinas este apreciat mai
lr-ri, clar si a realului, ittr opelutL.t pr-irr eaie sr'r'ealizeazri Lln ASernerle:t niult in calitate de eseist si cle tr.aducitor, sl aproape de loc ca poet. ,,Cu
cliscLrrs ..contanrinat dc nccrozir" esic cea a iirrirrii. Poetizarea clevinc exceptia baladelor - apreciaziL Nlarin Mincu - care irnplicl o insertie
narativd derivatir din substanta rlythos-ului (. ) discursul se lasl tras in
astfel, in paeinile lui Caraion. o,.1oi:irc senrnificantii'. carc.,dii pcstc
mod stereotip cirtre o clirectie aleatorie pe care i-o dicteazl mecanismul
nlargiuile tillare lor irnpusc". a.jungiintl la ace lc liniitc alc limba.lului pc prozodic; nu se contLlreazi o viziune individualizantii cutremurltoare,
cure le presupune lvci'lturir L:xperilnelltalistir. Astf-el ci ililtorul ,.rcilu- ci se deruleaza"l rrronoton notiuni abstracte ce comunicl doar aceie
sensuri neutle care delivi din ninterirea uneori, cind nu e fbrtatd, a
tiveazi/rcsuscitir :iccstc eucrgii lart'arc ale linrbii". iar actiunea sa cea unor vocabule mai semniljcative". Poate necirepte si cu siguranti
nrai importanth ..arc in veclc-rc o tlcz-lir-icizare- rlefinitir,ir a discursului exagerate, aceste aprecieri ale criticului sunt ilustrative ins.1 in cel mai
inalt grad pentru niodul siu de a intelege poezia. Asociind actul poetic
si pentru acestci I'ini.ilitlti sc: inccarci toatc posibilitirtilc
textuini. ^Inobatcinecstlesaons. pr1)ccsul sernnificativ inrplici, pc: de o parte', o cu o practicl sernnillcanti agonici,/agonalir, care viz,eazd ultimele
radic:rhzale extlerriL il illil"udinii lrct.uilirle piri la sarcasurul negrll. limite ale limba1ului/poeziei, ceea ce duce la o violent[ personalizare a
structurilor discursive, este firesc ca Marin Mincu sit fie lipsit de recep-
vitriolant. iar pe de alta, ulnoarea biloasl va insemna cu dira sa tivitate tatd de lirica neoclasicizanti a lLri Doinas, care urmeazii o traiec-
torie prea calmd, radical opusi avcntulii expc-r'imentaliste..Cu atAt mai
canccrigcnii for-me lc cliscursivc. rrralciinclu-le. lon Caraion este un poei
mult cu cAt judecata negativf, a criticului pare si fle influentat[ si de
al ororii existentirLlc prirr dofinitie; textul pirstreazi in orice cutir
401
lrrprenta t|agicii a unci biografii rlostoievskiene ce t|rrverserz,r tttatc
bolgiile istoriei. iirstituincl viziunea apocalipticii'.
in opinia lLri lvlarin Mirrcu. Ge o Dunritrescu este. diutre tot j
ieprezentantii ..generatiei picrdLrte" irutorr-rl care se aplopie cel mar
mult cle cirutilile actuale diir dourcnir.rl poeticului. El se elibcreaz-ir
priniul clc scchclelc avrngardisnrLrlui si post-avangardismului, intuincl.
pe tle o parte . ci1 tliscursr.rl trcbuie sit sc,.pliezc" asupra realului. dar
reiuzincl, in acelzisi tinip. poeticele vctuste ale minresis-ului. Irl va 1-i.
in eonsecir.rtir. r.rn cxpcrirnentalist ce se apropic cle palosul
406
&-
perspec:tivir sa telcr)loglcii Llsupra tniscerii in plan diacronic a ideii de viziunca ilr A. B. Baconskv...ntarcind peisajul tlzic si ntetafiz-ic iir
ptlcticitate. ciici, in contcxtul liricii contemporane. Stelan Ar,rg, Doina5
rimdne o prezenti izolati, carr: nu are. printre reprezentantii ultimelor care rrrateLia se terciuieste rlronoton (in sens bacoviirn) sii incapl in
plon-rotii. nici un continuator cle artvergurii. moafil textuall a putrezirii". Aceeasi viziune apocaliptic destructurantl
Dc o receptare nrai bLtni sc btte ut-i in schirnb Radu St;rnca (aprecial sL- accentueazd in Corahia lui Sebastian, ttttde clisculsul cLlnoaste o
si in calitate de teorelician). alc cirrr:i balade..desi intuzate de un cristaliz-are contrapunctici. iar tehnica discursivti inlplicir .,tln inter-
neoronrantisnr excesiv se irttltun iitentici rc(elttoarer prin acea vibratie ntezzo prozaic", asttcl incAt ..poezia intersecteazi antipoezia intr-o
tragicl drfuzl ce se senrn:ilcazi in pliul oriclrui text. Radu Stanca se
riclici cleasr-rpra i'acrlitatii crozil'e prin unda prernonitorie ce stribate lorrnuli experinrentalista originald, sincronic;j r ri inr'erciu-ile ultime de
subteran discirrsul siu. conruniciind sen{iurentul febril al mortii apropi-
ate". l,a riindul siu, I. Negclitc-scLr c\te irprecrat nrt doar drept .,cel mzri aproximare a-qonicl a donrenitrlui poelic". ln timp cc A. l-'1. Baconsky
important critic postbelic'ei si cir urr ..poct orisinal". Existir (apreci- se inscrie intr-o traiectorie a viziunilor apociiliptice, inar-rguratii de
azi Malin Minctr). mai alcs In Ptrcmcla lui llultlrrirt dc'l ,-aornrin. ,,urt Bacovia si continuati tle lon Cat'aion. Aurel Gttrghianu si Victor F'elea
ethos al expe rientci orl ice, rcuctrralizirt in lirnre spagirice ultraelabo- ili concentreaze in
elorturile directia prozaizarii ^Invaocieteastal
rate de criticul .' poct. cu o tr.r-rilc autertticit. itttcus - participativri'' si viziuniildiscursului, certe
cale capitir conotatii rninimaliste .
,,chiar daci rasucilca ltcrtttclizantit a liirzci ncgoitesciene apitrea oare-
cum desuctir, dircctia inalL initiaticit u accstui cliscttt-s constitttia un ordine de iclei ,,clujeanul ciire sc incadreazl cel n-rar exact in poetica
pariu spiritiral". Irnplctul experictttclor cclchiste asupra cristalizirii sinplitltii (...) corlpunind o puri poczie de notatie (conflirnl sintag-
unui nou concept cle poeticitate se lasir lotusi mai grer,r deccrlat; dupi
pirrerea noastrA el ar trebui pus ilr legitturi nu atilt cu neoexpresionis- rriei lovinesciene) este Aurel Gulghianu, cel care (...) se tlbstineazd sf,
nrul post-belic (chial claci acesta cunoaste si o.,directie or1icl", ilus-
trat[ prin vocea lui Ion Gheorghe), ci nrai degrabl cu .,manieristnui" scrie cr poezie a concretului, lipsrtI dc solentnitate, lr"rind letttperuturu
gluplrii echinoxiste (Dinu l'limrind, Ion N4ircea, Adrian Popescu,
l-loria Bidcscu), care de altrriinteri s-a simtit intotdeauna o continuare t'uvintclor ca urt sirlplu ttte'teorolog si urrniu'ind c:urcrtii lc seurd itt
a scolii de la Sibiu. vederca stabilirii dittgnoslit'ului strcizii". H,xisti insi in acelasi tirnp la
Oarecurtr paracloxalii este contlibutia poe{ilrir de la .,Stear'ra" la acest poet o tentativir de ,,vittilizale poetici a realttlui" prin spunerca h'ri
constituirea noii poezii - constaiir. pe clrept cuvint Marin Mincu circi. directi si tcicrnai aici trebuie citutatit oliginalitatea lui Atrrcl
,,desi au men{inut prezentir ideeir dc poezie liricl prin esantioaneie
evazioniste. publicate 'in revista condusir de A. ll. Baconsky chiar in Gurghianu, ca si corttributia sa la cristalizarea noii poeticititi. Clci
deceniul sterilitilii pr:ciletcultiste, totusi poe{ii stelisti, - cal'e biologic
apartin generatiei lui Geo Dumitrescu - s-au inscris cu adevirat in ,,desi in apalentit acest discurs apare lipsit de agottism. prin notarea
competitia axiologicir abia prin textele tiplrite rnai tirzirt, in
rreutr[ a unor senz-atii si inipresii. aproape clin ficcare vers nlocnclte o
concirrenti benelica cu conponentii generaliei h,ri Nichrta Stlnescu. in
rlod paradoxal. deqi (...) au fost citati ca singurii ce att rezistat eroic la stranie energie interiorLrl ce di glavitate acutit chiar actelor derizorii".
presiunile proletcultului, ei nu conteazi pnn textele proprii decit dupa
in ceeu ce-l priveste pe Victor Fclcit, lirica lLri se lcvendici de la tr
1966. adicir dupir ce au lbst marcati competitiv de aparitia -eeneratiei
care a inaugurat lupta confra inertiei". Pnn umare, A" E. Baconsky va ,,poetici urnill a coticliarrititri' cc se asociazit insl cu un ,.tt'aiect
fi apreciat in exclusir.'itate doar pentru ultimele sale volume cle poezie.
obsesiv" care noteazi .,anxietiitile citadrnc alc ttntti sentittlcntal incu-
Cttdavre in t'itl sr Crtrttbia lui Sebastian. In primtrl dintre acestea
poetul ,,s-a personalizat defliitiv. clevenind aproape de nerecunoscut"i rabil". Aceasti poezie vot'bestc despre lribulatiile Lrtrui ,,actant stel's"
apocalipticii nouf,zecisti vor avea astt'el un precursor de niarci in
care se suslrage prograntatic ,.vitalisnit.ltri retoric al congetterilor.
408
obscurizati de priza uretafizici, la real".
Prin analizcle sale ilustrative, Marirr Mincu reusesie si contureze
astt-el inraginea de ansanlblu al unei prime generatii experirnentaliste.
ale cirei clutiri si ..aventuri lirice" anticipeazl poezia ultirnelor
decenii. in clelinitiv insi rldircinile accstei poezii novatoale prin
raportarea la stmcturile modelizante ale nrodernismului, de care se
detaseazd printr-o ..poeticl a rupttrrii" sunt si mai veclii. Se poate
vorbi. cu la l'el cle multi irdreptirtire in aceastl ordine cle idei (iar ideea
se re-qiseste in unele pagini ale iur Marin Mincu) despre un experi-
mentalism interbelic, car-e isi are .,virfulile de lar.rce" mai intii in lon
Barbu (a cirui iiricl este priviti in Eseul rlespre textttaliz.ttre ca o veri-
tabil paradigmd a tuturor expe|ientelor textualiste/experimentaliste)
409
iil
apoi de citrva poeti trecuti prin experienta avangardei istorice, al ciror in I"rr,'r ile.tstre tertttl poetic). In acclasi 1iinp. Marin Mincu atrage
discurs este insi mai degrabi constructiv decAt demolator, cum ar fi
Gellu Naum sau Geo Bogza. Astfel incAt aventura agonall a experi- atiniia li aceastir posibilir clasil'icare nlr este decit una ,.orientativi",
rnentalisrnului se declanseazl in plinl epoc[ interbelicl, continui prin
ciir;i. procustitrni flind. ca orice clasificare,,.ntt corespunde intot-
,,generatia riizboiului", pentm a culmina odati cu poezia Ceauna riguros nici in ceea ce privoste limitele stnlctrrrale de dif'e-
post-proletcultistir. Experirnentalisnrul romAnesc este asadar opera a rentiere si nici in privinta cleterr.ninlrilor extel-ne (viirstI. debirt,
trei generatii, care au contritruit insi inegal la cristalizarea acestuia si a fbrinatie etc.)". Astf'el Nichita St:'urescu si-a schimbat (din 1960 pnnl
clror activilate acoperi segmente de istorie literari de asemenea 19113) cic mai multe ori discursul siru pcretir:, iiri.rl .in tnocl succesiv si
inegale ca desfisurare. De aceea, are grijf, s[ sublinieze insuqi Marin
Mincu, singura generatie cu adevdrat experimentalistl rimAne cea a lui simultan" ueomodernist, textualist si postrnodernist; in schimb altii
Nichita St[nescu, in timp ce, in cazul celorlaite se poate vorbi doar de
niste ,,manif'estiri spor:rdice de instituire a uuor stnrctuli poetice poetizeazS ,,mai linear, delinindu-se, rie-a lungui tinipului prin aceeasi
autonome", care - pe parcursul ,,obsedantului deceniu" - vor fi cenzu- dimensiune categor ial-estetic[: Adrian Popescu riu.nAne tnereu
rate violent ,,inainte de a se trursl'orrna in serii axiologice
manierist. Petru Romclsan textualist, Paui Daian post-apocaliptic".
ierarhizante".
Plecind de la conceptele teoretice elaborate in ciLrtile saie ante-
24. Al doilea experlmentalism rroare (lon Barbu. Eseu despre te.ttualiurrea poetic'ti, E.seu despre
in consecinq5, intreaga poezie post-proletcultistf, va t-i opera unei le.xtul poetic il, Te.rtualism & Autetttit;itute\. Marin Nlincu isi
singure ,,generatii de creafie" si dac[, in Eseu despre texttrl poetic,
criticul evita si rispuncli foarte transant la intrebarea daci promo{ia 80 construieste de data aceasta studiul ca pe o ,,panorami a poeziei post-
aparline sau nrl generatiei lui Nichita Stlnescu, de data aceasta Marin belice" care se cristalizeazl prin aclitionarea portretelor clitice irtdivi-
Mincu este categoric in afirmatii: ,.S-a spus c5, teoretic, o generatie de
creatie se manif-est6 ?n general pe o duratl de 33 de ani, ceea ce cores- duale, firl ca imaginea de ansamblu siL se piarclii din vedere, intre
punde arcului de timp scurs cle la 1966 incoace; am luat drept reper
viziunea asupra intregului si viziunea asupra ,,pIrtii" existAnd intot-
antrl 1966 cind apar trei cirti de poezie (l I elegii de Nichita Stlnescu, deauna un anumit echilibrLr. Acum tabloul este rnai cuprinzitor deciit
in volumele anterioare, incerciind sI retinI tot ceea ce este cle retinut
Versuri de Leonid Dirnov si Scrisorl esentiale de lon Cheorghe) ce din perspectiva criticii -semiotice" pe care Marin Mincr,r o practic[ cr.t
sigurailta unr-ri chirurg. ln interiorul prornotiei ..neoruoderniste, neoex-
vor marca in n'rod decisiv formcle de expresie poetica ale ultimei presioniste si experirnentaliste" suut ..descoperiti" autori neabordati in
clrtile mai vechi ale criticulr-ri. astf'el inciit sistcmul .,revizuirilor"
generafii". Acest interval creativ este irnpiirtit de Marin Mincu intre af'ecteazii nu doar judecitilc interpretative ci 5i ludecltile .,prin ornisi-
une" iile critir,uiui. I)e o excelcutii reccptare se va bucura de d;rta
patru ,.pronrotii concurente". care ,.converg citre o sintezA poeticl aceasta Nora luga, care f)rce parte din r:ategoria poetilclr."insetati de
coerent[, inglobind experienta agonall. experimentalisti, a acestiu real" a cdl'or receptare ii fost ingreunatl de atentia iicordatl c]iscursultti
cu preten{ii metaflzice al neomoclernistilor. Astfel, ,.clesi Nora Ittgl a
stArsit de mileniu". E,xisti astf-el promotia saizecistl (neomodernisti, publicat destule voiurre pe parcursul a treizeci cle ani si clesi discurstrl
ei poetic nu s-a sc:hir.r.rbat in esentir. proiectAnd profilul l'elrn al trnei
neoexpresionisti, experirnentalisli). promotia gaptezecisti persr:naiitlti compacte, care nll a dezertat niciodat[ de la intransigenla
si f'ervoarea interioari initialtr. prczenta sa a fost pi'rrcI insesizabil[. fle
(neornanieristi, echinoxisti), prontotia optzecisti (textualiSti, postmo-
ca fiintl fiagili, tie ca reactie receptivir a criticii"... Pret'erinqele lui
dernisti) si promotia nouizecistd (post-textualiqti, autenticiqti, Marin Mincu tnerg spre volurlll-ll Spitctlttl tnrtrtr:c'hinelor in care
post-apocaliptici). Asa cum se poate vedea, schema taxonomicd pe autoarea .,renuntii definitiv la orice fard letoric si se autolivreazir total,
care o propune criticr-rl este rnai lax5. de data aceasta, tinAnd cont de crispatl de errrotia existentei neinrplinite. in toatd fragilitatea tragici a
fiintei de singe, conditionate. bio (nto) logic" si iltinge prin urlttilre.
dif-erentierile care se produc in interiorul fleclrei promotii, iar aceei aulenticitate a scriituri ce caraclerizeazi clemersul experimenta-
promotia 80 (pentru a da exemplul cel mai concludent) nu mai este list. De aceea poeticra Norei va ii (ca de altf'el qi cea a Angelei
privitii ca o promcltie in exclusrvitate textu:rlisti (aqa cum se intAmpla
Marinescu) una textualizanti. care tinde si scurteze pAnii la anulare
410
4n]
__l i
1,1
distanta dintre actul poetic si text. Iar fati de volumele anterioare .,se tinenti" este rezultalul unci ciudate involutii cicr, inainte de a de'r'ent
observi scrisnirea unei sigurante n'retalice a explesiei directe ca o
intdrire a discursuiui poetic clin ce in c:e nrai proftind, prin insinuare ,,o moarl rctoricir" (atlicir in prirnele sale trei volunre). autor[ll
Ultrasentinretltelor era ..un poet capabil sI-si inventeze o poetici
pr-rternicir a unui striLr tragic". lmplicarea in acest tip de discurs
.,insearr.rni uu act cLr dubla rlsll'iinscre - sacriticiali si siicrile-sial;l''. proprie" avea un .,tintbrtt inclividualizant" si .,inc:erca sI se irrclividtra-
lizeze printr-rrn traiect metafizic". Contactul cu poezia ..socialit" atttt'-
Astf'el incAt poezia Norei lusa cstc .,acllncl si infiicositoare. iar lectura
pervers-cura.joilsi sc transfonni lntr-un plonjon sinucigas in strifun- ricani, crede Marin Mincu. il va cleterrnina pe Adrian Pirunescrt sli se
duriie flcudienc ale propriului nostnr eu libidinos". reorienteze in Lstorict ttnci scctmde spre un discttrs..rtrai artga.iirt".
O altir pocl5..clescoperit:l" acunt de Marin N,lincu este lrina dispr,rs sir capteze .,pulsul" social" cu ttnele lccente plotestatare. Aici
I\4avrodin, a ciirei prezentir in aria poeziei a tbst ocultatl - considerl ins[ ..enritentul de text nu e preocupat decit de urt ntesit.j cotitinutistic,
criticul - de t:xcelenta ei activitate de eseistit si traducltoare. Cu toate
acestea, Irina Mavrodin reprezinti o voce liricl destinctzt, al citrci lirii a avea in vedere inovarea poeticitdtii sau e mesa.jelor tirnnale".
discr"rrs se caracterizeazir prin retinere si austeritate . Vocile lrirrei Productia ulterioarir a aulorului sfdrseste prin a nu mai avea rrimic in
comun cu poezia, reducindu-se la .,histericale spectacttloase" si la rr
Nlavroclin sullt pe alat (le gravc pc cirt surrt cle ailtenticc. rostindu-se
,.piunesciadi" sustinutl cloar clt- incontestahila vocatie aclolicc;rscit a
sincopat precurl) niste errurrtrrri pithvt:c pe carc nu lc poti descitia cieclit
personajului. ;i nu a poetr,rlui.
dupl lecturi/irrtc'rprt-'tiu-i rel)ctatc''. Aeeastir poezie se silueaz.ir penna-
nent intr'-o .,cleschiclcre oxrntonrnicir" (viali/rrrorrrte), care ..distribuie in .'cea cc priveste prornotia .,manieristir" a anilor 70, Marin Mincr.r
entropic culcntii subterani ai discursului ce se insurubeazi intr-un
(t)ntintiltDt f |agic". iar prin qravitatca acestei rosliti arrt()i-lrea se il descoperiL acum pe Gcorge Ahnosnino, a cirui lipsd cle receptare e
plaseazd ..alituri de reprezentantele cele r.nai puternice ale poeziei
nostre actuale, adici alituri de Nora luga -si Angela Marinescu". Nu cn cxplicatir plin .,rtcatentia criticii" ;i indiferenta poetului fatl de
acelasi entuziasm priveste insd Marin Mincu lirica Anei Blandiana,
care pleca de la un pro-qram poetic ,,rnodest" ce isi are crentnrl de gra- ecourilc critice ale liricii sale. Initial Almosnino este ,,un mattierist, dar
vitate intr-o ,,fibrd etic[". a cdrci vibratie a impins-o pe autoare spre lirf, a recurgc la rccuzita clasici a tnanieristnului", ci ,,prin priza dif-e-
ritl, de-simbolizantl asupra retilului, repcrat la nivelul cotidianitittii".
poezia protestatarl, ceea ce o va indiviclualiza insir rnai ntult ca Poetul abandoneazi treptat rliscursLtl rnetafizic in favoarea unei poetici
niai directe, care i5i prol)unc ..sr-r ac:ccirdi la descrierea nudl, anatomici
cetitean si mai putin ca poet. Contributia poetei la..manifeslarea unui a inscltiilor intirne ale ltterurilor". r\jturgAdir-se in cele din ur.mi la r"rn
cliscurs experimcntalist Linde ..agror.;izarea (...) df acel frison f'ebril in
model senrniflcant evoluat" i se pare ins[ criticului destul de precard,
iar concluziile sale sunt aproape nirnicitoare: ..ln ceea ce priveste reeepturea, ca malcir inclividuaiizanti, deosebitl de decorul retorizat si
contributia proprie la manif-estarea unui rnodel semnil'rcant evoluat. rrrirstile mimetice ale cclollalti nranier-isti". Odati cu volunrttl Onrul de
credem cl are dreptate Gheorghe Grigurcu cdnd o raporteazd. amllzant lu.fereustrd, Almosnino cste in totalitate un poet cu tirnbru propritr, iar
si aproape exact, la poeta Elena Farago. Este insi corect si spunern cI
scriitura isi atingc aici deplinii alltenticitate. Acum poetul ..r'adiografi-
discursul slu - cu toatd elementaritatea retorici - rirmine tott-lsi in teri-
azl ncutru tcxtllalitatea banaiului, ii descrie statutul alveolar iu care
toriul poeticr-rlui". subiectul se impiici uneori prin autoret'erentialitate viscerall si.
Un veritabil .,anti-model" constituie - din perspectiva criticului - concouritent cu aceasti descriere, aparent aseptici, asistdrn cu uintire
crescAndii la o rciritegralt: vizionarii'. Iar concluzia lui Marin Mincu
prin raportarea Ia conceptul actual dc poeticitate. discursul lui Adrian
Plunescr.r. ,.De fapt discr"rrsul oral al lui P[unescu nu apartine ulrui functioneazl sr cle data aceasta transant, tird a ocoli superlativele:
actant poetic ce isi elaboreazi si isi scrie textele printr-o mininrd ope-
.,Prin ce zula inter ioari. prin sintaxa personali sr prin tonalitatea tragicil
ratie intelectualh, ci acesta se irrscrie intr-ut.r spectacol public. in care e
a discursului siu, George Almosnino este, firi indoiall ,,unttl dintt-e
irnplicat un personaj bizar, in orice caz cu o viditd vocatie
cei mai protunzi si mai expresivi poeti ai contetnporaneititiio, cttm
actoriceasc5, antrenat intr-o ernisie incontinentf, pe care cei prezenti
(apoape cu totii profani) o confundd cu poezia". Acesti,.ernisie incon- clama Liviu Antonesci in 1982. Este de asteptat ca si critica sl-;i
4t2 revizuiascl opiniile si si se aplice, cu instrumentele adecvate, astlpra
acestui insingurat poet, rdmas aproape anonim, desi participarea sa la
schimbarea discursului este fbarte in'rportant[".
4t3
in riLndr-rrile pl()urotici nrliiliei istc !:sLc plasut si Ioa:r l':ittr;i. pe e ate azi o poieticI a banalului, dar rlraterialul anecdotei cotidiene este
valoritlcat intr-cl uanierir neasteptatir, cici ,,el vrea si afirme polernic
Marin Mincu i:;i irrr.tptine si-l ..recupelezc' !:i.t iroul tcxl.ualizatlt. ci orice tapt (fie oricAt de banal) poate si aspire la transcendere: este
Antorul .lre, irA orice poet alltentic st:ntimentul unc'i stiri clilcnratice . insir o trartsdeudere interioarf, a obiectului in sinc care e doar aJutat sd
se infiitiseze, si se recunoascii" intr-o ,.echivalare para-nletaiizici".
avertizand ..iisLl[]ril rriirtal"iilcrr incvrtabiic ce au schiltlbat statutul auro- Dacir ciernersul lui Cosovei sau cel al lui laru sllllt solidare cu latur;,r
ludico-palodici a fenonlenultli optzecist. Ion Stratan cste' in schrrnb.
lal irl care sc riii.ll i,intcriol'cul poetic: aceslii nll t-tiiii estc atat dc sisilt' privit de Marin Minctr drept pcietul ..cel rnai ptltin aderent la poietica
optzecismului" inirucAt el nu particiltir ..la ilici o tionclii" (textualistii
cI textLrl pt.r;rte irtloeui c)iistellta si nici ca realul poate f i.hr intlcginre sau postmodernist5) iar lirica lui parc ptrtin clispusii sir irbandolteze
abolit,.le tcit'. Astl'el ..are loc o urirbigutzare ii iaportltrilor mctantor- ..rnansonul metatlzic" al ntoder-nisniului si liltlnul herntetizant. Cll
ficc si nu t.rate obrcetelc pot l'i trtlsferatc in litcld. oriclt (lc lctrtantit ar runllare, l'atd de colegii sli cL: pftrutotic, poetul se itrtgajeazi ilrtr-o illtre-
i'i ui.rnirrra tcxtullizanti". Dc aici se nastc o viziuttc l)oetieit atlienticit. prindere pe cit de tenlerari pe utat de orgolioasir, ..flintl foarte siDtetic
dar;i toarte crispat in gestul de a-i r:outintta pc lon Barbu si Nichita
si plinir de oliginalitatc. care capirlir accente post-apocalipticc in volu- Stinescu, adicl pe actantii cei rnai avansati ai poeticitilii romAnesti".
Nenorocirea este insi aceea cit Stratan nu accede nici la substanta
ntnl il'[erleeu si trrusitrilc ei de t tir.ltci, alcitLrit I")lriirttt ..poeme-tnlrturii" hernieticii a balbianisnrului nici ..la semioza sernnif icantilor liberi"
post-istoricit". asetttenelt poelttc.
runde este inipliciitir o..consiiirrti (adici la linca netut,itttelrtr). Astt'el incit ploetul va fi un parrldist
in care apare totodatd uprofundati/.rtu.-rtclatri i,le erL tlc balcatrisnr, Flora superior, care niizeazl pe resursele intertextualititii si dintr-un cxces
s-ar situa. aliitr-rri clc Liviu Iorirr Sloir'iu prirtlr'c lcItczL:ntrlntii f ilonuiui cle inteligenld ,,e un alltor de poetici 1i mai pulin de poezie".
tlagicioptinrist. post-irpocul i pt ic i li rr I itcr ;rl unr iletull ii. Ca qi Petru Romosatr. un alt ardelean, Aurel Pantea este un poet
textualist autentic. la care (e onsideri Marin Mincu) existi o ,,diagramit
PortletLrl clc !r'uir irl pronrotici lJO sc irrrlrogrltcstc si sc ttualtteazit de netl a sentimentului nesati\', r-rn tablou funest in negru, vidat de viatir,
arscmr'ne r! in !)oclit ilt.ttt' rontAtt('(r,\( ai 1to:rltt i!t ri. Acttrtt cititttrltl este in care pompa sernanticit t:ttt tttai lirnctioneazd normal, dereglatX cle
ilispus si. rin considrrarc si ricsclridcrca l)osturo(lcntit a cliscurstrlui atata functionare, inftndirt:i cu cl(j stLrrile rnalaxorultri tertualizant".
optzecist, oprindu-se totodatI ilsu[]r'ir citoil,a dintlc .,r:or-i1'cii" Actantul liric: se caraclt:riz-cazir. el insusi, printr-o lipsi de stare si
prourotiei a cirrtrr lirici nu firsese supusi denrersului analitic din C.irrr aspiri spre inirltarea ..la text", cici ,.dacl aspiratia transcendenth a
peisajului rnetatlz-ic blagiarr (...) piilca o firmi de evaziune", Pantea
despre te-rlul ltoetir'. Astt'el 'l'r'aian'f. Cosor.'ei pilrea sI se inscrie, la ora
dcbutului, in c;rtagoria .,texticrilor". Atunci discr-u'sul siru se individLr- propllne, in sclrin.rb. r'ersiunea unei evaziuni/transcenderi textualiste.
iar .,boala metaf izicl" blagiani s-a traustortttat intr-un .,sindrom textu-
aliz,eaz.ra,^iu'in naturzrlcte si lipsa cle crispare a tonului cluasi-ludic, ton alizant flrii leac". Asa curn se poate vedea din aceste exelllpliiiciri.
adecvat unei invesligirri non-sirlarte. directe a cadrului cotidian. llrii a se schimbtr in coordotratele iui escntiale, viziunea lui Marin
indiferent de incorrsistent;r si precalitirtc:.r. rcl'stLriit. I)ar tocmai banali- IVlincu asupra l'enornenului poetic optzecist cunoaste. in Poeticittttc
tatea spatiului farniliar. transpusl in text. mai exact tusa retolicir a aces- rontinettscci postbelit'd, unele nuantiiri sau deplasiri de accent cate tr
iac nrai veridicd clecirt ,,por.tretul-robot" al prornotiei exclusiv terxtua-
tei poezii irrconforniistc va trasii 1a rei:cptare. itnpresie pe rsistcntl cit rtc
liste, care se contLtt'a deja in Eseu tlespre tc-Ytlrl lt()etic-
girsim in fata untii poct lejer. incapabil rle abordarea -9ril,it a disctrrstt-
lLri, urr t'ei de Minuleser.r rr-'.clivir,'us, rJil'erentiat doar prin dezal'ectarca Cu totttl noi si tbarte substantiale sunt considera{iile lui Marin
superficiali a poemului r.le recuzitir vclsificatorie", Abia prin Mincu cu privire la pronlotia posl-tertuali'std, autenticistr't si
iii BiitrAttetile turui ltitittt ciuttirrlc lirica puetLilLri c:AstigI in prot'nnzinte, post-apocalipticd aanllor 90. In randul acesteia criticul deceleazi exis-
ercullt sc l'ace sirrrtit[ ..neincredereii fatir dcr jubilatia poertizautl ante-
:ii, tenra in rutce a unor noi structuri modelizante' cu lrlare impact asupra
i itii: rioarir, iar 'lraian T. C]osovci isi irsurna experienta aqonali a textual-
f'enomenului poetic de stricti actualitate. Astt'el Cristian Popescu
izirii. constatind ci ..poenrul (...) este un drabolic instnutrcnt de torturit
4l -s
:., kafkian care inghite rnultiplele lblrne cle existentr"l tari nici o dil-e-
rentiere" si cI ,,olice atinge noul actant poetic se ruuti in text/nroarte".
Ceea ce preia Florin laru din demersul agonal al experinrentalis-
rnului este perspcctiva antinretafiz-ici; rene-ednd ..transcendenta goalI"
a crealiei, poezia lui Iaru .,nu sc nrai lasi tentati de nici o metafizicd,
deqi arn putea spune ci este tentati de rnetaiizica anti-metaflzicului:
reintoarcerea cltle conclet, citre real". in consecintl autorul elabore-
..rescrie" uncie patirli :ilt--..iifcctrrrt;trri" {laraeialc. iti r-'it'tti g*st rie a cartea de inceput a lrti Ioan trs. Pop, leutlul ,fdrd ieslre, poetul
impunAndu-se ?n f'elul acesta. alituri de Clistian Popescu, Daniel
comunica .,nLlLl" (J rnirrr.ritii rcalilate este preluat si trurrslitrmat ,,intr-un
Binulescu si Paul Daian clrept unui dintre ,,traestrii" incontestabili ai
excurs noLl al pocti,-:ititii". ln ar:castir orcline de idei, .,la Cristian
promo{iei sale. Circi autorul propune aici o ,,antbitioasd deschidere
Popescu observiiri rhiar o incercare tenrerarai de recuperare a autobi- polemici", opunind realul visceral spatiului abstract din lirica stines-
ograficului riLrci (tolll repudiat" tlupir cum stl pare" la pronlotiile prece-
dente) p.r'in liur;ir':a aproapc incleeenlir a intertextulr-ri propriei intirnititi cianl sau, asa cum spunea Marin N,IincLt. ..se optlnr: irr mod deliberat cl
topografie reali, monstruoasl prin cortcietiludine, toposului fictiv,
larniliiile". Ar'iLll scriptrtral se convLrrtesle in ic:lul acesta intr-o purificat de orice unni materiitlii. cc cttnfiguteazYa elegiile. Nu putem
..terirlicuticii altctivI". pr"in .,recuperarea (...) plirrriior nterttoriei erc- decide acum dac[ ieudul liirci lcsrrc poate sir substituie paradigina
cliiirre' , ajr-rnginclu-se la o poezie a cirrei flnalitate ultiini pare sd fie amateriald propusi f'ericit de Nichita Stltiescu in 1966; este cert insd
..reintonlcerea 1a l'ormele comuniciirii neliterare". in ciuda unei ,.agre-
sivititi ostentate", care prcsupLlne o polemiel subiacenti cu toate c[ aceast[ poeticl a materialitltii discursului poate constittti o alterna-
tivi, in conformitate cu prc()e Ltfilrer progrurrtrtici a post-textualistilor,
--ismele (inclusiv cu aspectele t"etisizate ale noitizecismului), Daniel
de descriere a infra-realului".
Blntrlescri e irn autor ce sc:rie o poezit ..cr-ispat[", lle care lvlatin Mincu
oplaseazl'r la untipor-lul ..discursrrlur rnroli)s". plin tle ftrcilitate al lui M. Neindoielnic, poetul nouizecist care se bucr,rrX de cea mai buni
receptare din partea lui Marin Mincu este Paul Daian, al clrtli discurs
(lirtirescu...,A.c:urir ..uctanlul rro{izunl se C(}llsLlmir dezabuzat.
palcLrr-qind ploccsul strcsant/jttislrnl ;rl actrlrlrilii ca pe un calvar ,,schizo", cu avataruri cerle in lirica ultimilor ani, reprezintl o altl
inepuiziri-'il. l)tipri disirrrLrlirli rnunir,ristt.r si {c.\tnaliste. siitul de pliiirilc
posibilI paradigmi poeticl. Daian deslisoari o ,,cutremuritoare
convelltri,lulitirtii urct:rlbrice, PociLil isr asurni satlotnasochistic ioate viziune post-apocalipticl a auto-instriinlrii firi precedent in substanti
probelc disr-:urst:lui lun{)ros. rlezbriczinrlLr-l dc pltikrarea pr:.trachizanti,
si in expresie"; in consecintl ,,incoerenta structurall" qi .,fiacturarea
peri)etuati cir cleghizft'lle de rigoare cie la Clonachi pini la sintacticd stereotipi" se constituie ln irnperativele majore ale r-rnui
discurs care ,,interzice o altl imagine a lumii decit aceea demential[".
Cirtirescu".". Alituri de aceastd deconstntire a poeticii iulloroA\L'. Prin urmare, metoda poetului este ,,dictetil schizofrenic" iar
discursul lui Daniel Birnulcscu pc;sedii stiinta cle a recupera vitalitatea ,,dereglarea controlati a simtttrilor" este marca unui ,,vizionat'isul
cotidianului: iiceasta se lace prinlr-un .,pernlanent acrosaj sarcastic". textual" care face din Paul Dtrian ..un metodician textualist al deliru-
care se clovedcste ,.pozitiv chiar prin contiguitatea oplimizantir pe carcl Itri"... Acum Marin Mincu ajLrnge la conclrtzia, eviclent socantl pentru
o provo:rci si o stinruleazi intr-un comert subtrl cu tronsoanele virginc
cititorul/literatul de rind, ci .,schizofi-enia, ca alterare si dereglare a
ale realului". Daci Daniel Binulescu se ralrorteazi astf-el poler.nic la
..gr:rnratica'' optzecismulni, loan Es. Pop estc privit. clirnpotrivir rlc simturilor si a perceptiei logice, constituie cel mai eficace instrument
citre Marin Mincil ca un rutor care up.u'tine prin senslbilitate si scri - al textualizirii, evitindu-se orice truc al imaginarului qi mentinandu-se
iturl prornotiei 90. Avindu-si ,,uracstr'.rl'" in Gheorghe lova (singurul la maximum febra autenticititii". lar prin asumarea absolutl a traseu-
optzecist care ".stie ce inseanrni notinnea de text si poate sii circum- lui slu schizoid prin bolgiile unui imaginar terifiant, Paul Daian reia
ast1el, in modul sdu particular teribila experientl rimbaldian6, devine
scrie acttii terti.ririi in nrod nemijlocit"). automl lui Portec practicd
,.un intreg ceremonial textual. o intrclducere sobrl si :rbruptl in lectia un ,,voyant", ,,un vilz[tor si un viz-ionar". Ci ,,dicteul schizofienic"
tinde sb capete autoritatea ttnet structuri rnodelizante o dovedeste
ioviand coticlianii", iar t(iatc ..sintagmele (...) se insurube:rzI stilernn in expansiunea sa ca ,,metodi generalir" in rAndul prornotiei noulzeci,
unde se of-erd ca alternativl la practica ,,deliteraturizlrii" totale a
atrrosf'era interlextuali initiatiei". ln poemele din volumul Prtrcec poeziei, impusi de Cristian Popescu. ln acestii ordine de idei, Marin
Mincu consemneazi faptul c[ un numir de poeti printre care Simona
traseazi astf-el .,directia de textualizare inversi n unui Iona sorescian; Popescu, Saviana Stf,nescu. I-ucian Vasilescu si mai cu sean-ii
actr.rl textualiz-iu'ii se continuir in interior. erodeazl lcltul. intestine si
Ruxandra Cesereanu (cdrora li s-ar putea adf,uga Liviu loan Stoiciu cu
organe, si sapi acolo o absorhantir groapir a textului; aici vizunea poe- Post-ospicii) ,,au renuntat prograrnatic la componenta retoric esteticl
?n discursul lor, ei au constatat experirnental cf, existenta clinic[ e mai
tului este ,,aplsirtor textualizantir". si, de aceea. ,.universul intreg se
alltogangreneazl si se transtbrmi. sub oclrii nostri coparticipanti, intr-o 411
mas[ textualii protuberanti ce invadeazi carnivor un cosmos aflat in
derivi". O noul ..structuri modelizantd" se cristaliza de altf'el inch din
416
vitalA $i au optat instinctiv pentru o poetici schizofrenicd, transcriintl ciintre doui,,generatii de creatie". Cartea lui N4arin Mincu are in f'elul
simptomele nude al sciziunii interioare, fdrd nici un t'el de sublimare". acesta (qi) o generoasii deschidere spre viitor. ctupi ce reuseste se fie
cea r.nai coerentd si mai verosintili sintcz[ asupra poeticitafii actuale.
Aceeasi tendinli de constituire a ultor noi constructii paradigmatice
25. Sub semnul lui Polenios
este decelati si in interiorul ,.noului lirism" feminin, ce ^.rescrie" in
variante cliverse discursul sanguinar al Angelei Marinescu, care isi in legitrrrl cu spiritr-rl poleniic care se regirseste - implicit sau
pierde insi tot mai mult la aceste autoare propensiunile metaflzice. explicit - in mai toate clrtile sale. incliftrertt dacir e vorba de poezie.
Astfel Rodica Drighinescu, dincolo de disponibilititile ei evidente
prozi sau critici, Marin Mincu mitt'tttrisca itttr-un interviu din 1983
pentru exerciliul de textuaiizare, se particularizeazi printr-o ,,singularl reluat in volumul A.fi mercu in miezul reolului (2001), cit aceasta
presupune .,duelul de idei". nu are nici o leglturi crr ,,trivialitatea injrrri-
vocatie a insinguririi textuale qi existenqiale". In poemele sale ,,colpo- ilor balcanice". dar, mai ales nu se poate exercita in absenta unr'ti
program estetic si a unei constiinte teoretice. Acest spirit polemic se
ralitatea fiintei nu mai este ascuttsi sub falsele pudibonderii ale genun- integreazl considerl scriitorul in tipolo-tia heliaclistl ce cuprinde
chilor care (ip[, atunci cAnd intri in criza puberali, ci este trlitd frust,
:rutorii munteni, raporlAndLr-se astf'el 1a unul din modeleie arhetipale ce
ca o stare naturali de suferintd si extaz, fIrI nici un retu$ qi f[ri
isi exercitii in spatiul cultural romAnesc influentele catalitice.
disimuliri fitarnice"" Saviana Stlnescu ristoarnd la modul parodic
retorica traditionali a discursului amoros, la ea ,.tonul indrlgostit, ce Privir.rdu-si propriul exercitiu critic ca pe o reactualizare a paradigmei
presupune o minirnl recuzitl, ttn iuventar de topoi echivoci qi de
registre quasilicentioase. probate ca eficiente in acttti seducerii a fost heliadesti, Marin Mincu sublininz[ insd cI polemica reprezinti nu
doar un moclu.t vit:endi pentru heliadiSti, ci ii ^.un insemn al puterii de
cu totul abolit, inlocuit cu o prizd agresivli la real, deviatd de autoironie creatie". ceea ce translbrmi spiritul polernic in mlsura gradului de
pAni la efecte hilare si grotesc". In schimb, lirica Alinei Durbacl vitalitate al unui rnodel cultural care. pentru a se impune ?n calitate de
vizeaz'a ermetismul sufletesc feminin, care,.intretine estanseitatea
construct paradigmatic, trebttie sI posede o anttme agresivitate
corpului, ermetism ce a fost violat, spart, degradat in actul benigni, prin care se autocrediteazit si se autosttstine. Astf'el incit .'flrl
vivisec{iondrii exacerbate prin descriere si autodescriere textualistl". polemici nu exist[ literaturi, dar ca s[ existe polemica astizi ar trebui
ln sfirsit, r.rltima venitf, (pe atunci) din punct de vedere cronologic: s[ existe nilte progralne estetice minime in nurnele cirora si se
dintre vocile liricii f'eminine, Adela Greceanu, e preocupat[ de ,,insti-
tuirea spontan[ a realului in liter[" care isi ia ca vehicul actul poe- ciiscute; nu se poate spune c[ ele nu exist[. dar, de cele mai multe ori,
tizdrii. Pe urmele iui Cristian Popescu poeta cultiv[ un discurs ce se in loc s[ se dispute idei si opere, se cade in sporov[iala goali sau in
intoleranta doglnaticl, aceasta din urnri fiind cea mai periculoasir, prin
caracterizeazd printr-b ,,pl5cuti imblinzire a tonuiui qi o destindere spiritLrl gregar si a-eresiv." in consecintl dorinta de a polemiza nu se
i:'}] eliberatoare a metodei", fbrl a cf,uta eliberarea definitivi de practica naste din capriciul umorilor: ea este necesarl 5i beneficl in spafiul
cr-rlttrral, privit de autorul Reperelor, intr-o perspectivi energetistl, ca
textualistd de vreme ce pulsa[ia autentice a poeziei ,.bate dintr-acolo". un cAmp unde actioneazl veritabile forte de ac{iune si reactiune,
concretizate in spiritul polemic care vivificii 1i tensioneazi, in intele-
Toate aceste analize ale criticului (si am putea continua inc[ mult sul bun al cuvintului, simplele constructii intelectuale, prin atractii si
cu qirul exemplificlrilor) fac din secliunea consacratl promotiei 90
centrul de greutate al ultirnei c[rti a lui Marin Mincu" Aici reperloriul respingeri spontane care au clialecttca plini de imprevizibil a
conceptual al criticului se imbogdleqte considerabil (post-apocalipic,
dicteu schizofienic, stare ospiciali) pliindu-se la specificitatea liricii f-enomenelor vii. ln aceastb ordine de idei, Marin Mincu mdrturiseste
nouizeciste qi anuntAnd faza post-textualistl a criticii lui Marin Mincu. cd a scris volumul Poezia si genenttie ca pe o reactie polemici fatd de
.: Dupi cum noile structuri modelizante decelate cu pertinen[A de critic afirma[ia lui Nicolae Manolescu c[ poetii din al doilea val al promoliei
:.4,,: anunff,, la rAndul lor o ,,poetic5 a rupturii" in raport cu poezia promoti- 60 au involuat sau s-au inchistat in fbrmula debutului. De aici retine-
ilor anterioare cu care valul nouizeci plstreazi in comun doar patosul rile fbrmulate in Poez.ie si ,qencrurie cu privire la unul sau altui dintre
agonal al experimentalismului. Poate cd n-am greqi numind lirica
noudzecist[ (clreia i-am putea adluga autorii ce au debutat dupl 411)
aparilia cdrtii: Marius lanuq, Adrian Urmanov, Rlzvan Tupa sau Elena
Vlddlreanu) ca pe un neo-neoavangardism situat in zona de interstitiu
418
reprezentantii de frunte ai ,,primului val", firi ca prin aceasta cartea sI tald este pinditi de sute de mii de ochi semi-deschi$i qi pedepsit[ in
fie totuqi ,,un pamflet impotriva poeziei lui Nichita Stlnescu sau Marin mod exemplar (prin intervenlia inaltelor autorit[1i) spre a nu se mai
Sorescu" (aqa cum considerd tot Nicolae Manolescu). repeta. Aici nimic nu conteazd qi nimic nu dureazd. Aici nu se respecti
Aceastd disput5, avAndu-i ca protagonisti pe doi dintre cei rnai nici onestitate, nici cavalerism, nici prestigiu, nici oper[, nici autoritate
morali. Aici totul poate fi murddrit; e suficient sf, indr[zneqti sd afirmi
importanti critici ai momentului (care aparlineau totuqi aceleiaqi
ci a este a qi i1i vor demonstra pe loc ci, in sistemul lor de comunicare,
,,generatii de crea[ie"), ilustreazb perfect modul in care spiritul polemic a nici nu exist[." E de la sine inteles ci intr-o asemenea lume / culturi
vivific[ spatiul constructiilor ideatice, dar qi definitia pe care, in aceiaqi a meschinului qi derizoriului lipseqte ii principiu orice tentativl
interviu, Marin Mincu o formula in leglturi cu ideea de generatie: creatoare de anvergurX, iar cAnd aceasta se manifesti totuqi, ea nu e
,,acel cAmp de tensiuni fbrmative coagulAnd niqte structuri apte sd ilus- decAt exceplia care confirmi regula, actul de indisciplin[ sau gestul
treze o schemf, mai generalI de creativitate, adic[ acea langue carac-
destabilizaior care are insolenla sX erodeze gogomania insan6, atdt de
teristicl unui anumit spa{iu axiologic". Reproducem din nou aceastd
somnolent[ la prima vedere qi atit de agresivi atunci cAnd igi simte
definiqie pentru cd ea eviden{iazl o conceptie energetist[ asupra actu-
periclitat dreptul milenar la imobilism. Veleitari, suferind de
lui creator. desfdqurat sub ac(iunea fb4elor qi tensiunilor formatoare,
adicX aceeasi conceptie care face din spiritul polemic o dimensiune complexul neomolog[rii, dar lispitX de un poten{iai energetic care sl-i
esentiale a f'aptului literar. Un asemenea energetism sui generis se
permit[ participarea la concuren[a artistic[, aceast[ stranie republicl a
revendici, flr[ doar si poate, de la componenta heraclitic[ a personal-
ititii lui Marin Mincu, e expresia unui temperament, care ins[, prin iiterelor se complace in hilare reverii protocroniste qi se autoexclude
raportare la heliadism, tinde s[ devini supra-individual 9i aspir[ la din contextul universalitilii nu pentru ci-i lipsesc valorile (acestea au
generalitatea ideilor fbrmative, gdsindu-Ei un temei teoretic. lar ap[rut mereu ca ,,excepfii"), ci pentru ci nu are nici for{a, nici onesti-
titea, nici insisten{a qi nici qombativitatea necesare pentru a le impune.
concluzia care se desprinde este aceea ci polemismul lui Marin Mincu literaturii romAne in fata posibilititii de rispdndire
,,Handicapul spre
se inscrie in coordonatele unui program estetic, nu este o desclrcare Occidentiste real - scrie in aceastf, ordine de idei Marin Mincu
iralionali de resentiment, ci o atitudine asumat[ in mod programatic, *-qi
ffimitand, tocmai prin gradul s[u inalt de conqtientizate, nu doar la
paradigma heliadismului, ci qi la modelul criticismului maiorescian' minimalizarea acestuia din partea noastri ar fi cea mai mare greqeali'
cu cea mai mare onestitate, c[ noi trebuie
adicd la cea mai nobil5 qi mai bunl tradilie a criticii rorndneqti. Dar, trebuie sd spun, propriile valori si mai ales trebuie si ni sd
le
credem realmente in
descoperim sau s[ le redescoperim permanent noi inqine in filonul lor
autentic pentru ca altii s[ poat6 s6 le ia in seami. Iar aici cel mai rxu
lucru (si de r;u augur) este exaltarea idilic-protocronist[ a acestor
valori, un anumit gen de exaltare total ne-analiticb qi ne-severd, care
26. Contra-provincialismul mie imi repugn[ total gi care nu face decdt si mdreascd handicapul'"
Ca remediu impotriva acestor manifestiri ale ,,gAndirii leneqe", ce
DacI, in urmi cu un secol qi jumltate, discursul critic maiorescian tine de domeniul patologiei culturale, scriitorul vorbeqte despre nece-
se inverquna impotriva ,,formelor f5rd fond", linta predilectl a polemi- sitatea unei (re)sincronizlri a culturii romAne cu climatul european si
o constituie provincialismul, ciruia universal, intr-un limbaj care e mai degrabd camilpetrescian decdt lovi-
cilor lui Marin Mincu ii acordi
rolul preferenlial intr-o posibilS patologie a culturii romAne clreia ii nescian, deoarece iqi extrage principalele puncte de sprrlin din reve-
inventariazd imperfectiunile cu amf,rlciunea patetici a t8ndrului
larea caracterului matematic m9ai i,,sepxupser-impeenutarmliset"leallu'i,nIoonii structuri", in
Cioran din Schimbarea la fapd a Romdniei. Barbu' posi
care intrezireste - cum am
in viziunea scriitorului, ,,provincia" nu reprezintd ins[ doar un bilitatea unui nou umanism de inspiraqie matematic[ qi nu filologicd.
spa[iu geografic, ci e (ca la Nicolae Breban) mai degrabi o categorie intrebuinlat ca arm6 de lupti impotriva provincialismului cultural,
morall gi ontologicd. Ea se inflligeazl ca o ,,cloaca maxima", situatd polemismul dobAndeqte de data aceasta rolul unui catalizatot care are
sub emblema ,,golului istoric" gi a sufletului secituit care nu-qi refuzd iolul de a dinamiza si de a promova spiritul de competilie, agon-ul cu
nici una din imundele volupt[li ale unui balcanism pitoresc pdn[ la
vir-tutile sale dinamizatoare. El se na$te din exasperirile unei persona-
pestilentialitate. ,,Aici orice tentativ[ de a ieEi din lenea atavic[ orien- 421
420
litlti nelinistrte la m<idul hcraclitian, conii'untalir cu irnclbilismul clecon- toti cei ci.tre il considerl pe Marin Mincu un p;rrlizan aproape fanatic al
certant rrl unei culiirli cir-c s-a rrutrit tt'tusi. r,eaeuri la rAnd. din patosul noilor metodologii hiperteoretizante). lar in al doilea rAnd cI orice
conservator al bizantrnisnrului. Spiritul polemic relation0ndu-se acur.r.l cu
lusunrarea tensitrnilor dranratice ale del'enirii. cu refuzul tlrturor fornrelor intuitie trebuie sii fie sustinuti printr-o mettidd adecvati, care ii conferi
",inchrse" sau mortiflcatc. cu postulare:r dinamismuh-ri ca pnncipiu al atributul rigorii, ficAnd-o mai credibill si rnai verosirnil5. Mai mult
actulur crealor', asinrilat nrarilor acte vitale, ih care trebuie sd sc manii'este decit atit, in metod[ nu trebuie sI se includi doar sirnpla practici
asadal intr-eaga spontaneilate a l'enomenelor vii. Marin Mincu li-rcind
astf'el o figuri de ,.oc:cidental"' (dacii e adcviirat ci heraclitismul reprezintir (techne), ci si o theoria ce d:a validitate si interneiazd orice asetnenea
un apanaj al culturii occrdentale . . asa curn credea Anton Dr,rr.nitriu) in
lupti cu mentalitatile ancliikrzate ale uuiri spatiu cultural cu adAnci ($i nu demers. Astf-el incit actul critic - asa cuni il intelege qi il teoretizeazl
intotdoauna lecunoscute) riidlcini slavo-bizantrne, iar in polenricile sale Marin Mincu - se situeazi undeva ia ji.rniitatea drr.rmului dintre
intenrpestive se manit-estI poate sl cer,a din revolta tbnclului nostr"u latin ,,intutie" qi ,.metod5", dintre critictr ,,en.rpatici", practicati in laza
coplesit. dar nu extirpat. de actiunea clivelselol aluviuni ale istcxiei. primelor Critice, si constructul teoretic laborios de inspiralie
telquelistl, el asezind intr-un echilibru, desigtrr pasager ;i pr-ecar.
21 . Antr-inprcsionrsnr si anti-cirline scianism
.,eleatisrnul" (vizibil in aspiralia citre o ,,axiomaticir" a faptului literar)
in clonre niLrl cr.iticii lite r.ar-c. provincialisnrul cultural (care insem- si ,,heraclitismul" (care se manifestl in refuzul oric[rei ,,inchideri", a
neazl in prinrul liintl stilgnare. refirz irl sincronizirrii) se manit-esta la oriclrei stagniri si a oricirui imobilism), ce caracterizeaz[ in egall
mijlocul anilor 80 (si nr,r numai. sechelclc fenomenului fiind vizibile si misurl personalitatea contradictorie a scriitorului.
in cca mai stlictl contemporaneitate) printr-o neincredere manifestl in
noile achizitii ale denrersnlui critic eLlropean si printr-cl cantonare RespingAnd lectia impresionist[ a lui Lovinescu (pe care il consi-
obstinati intre tl-untariile foiletonismului cle extrtrctie lovines-
cian-irnpresionistir. Astf'el incit spiritul polc-mic al lui Marin Mincu derii totusi singurul nostru critic ,,adevlrat"), Marin Mincu va vorbi (in
(asa curn o dovedeste interviul rlin l9ll5 ac:ordat h-ri Marcel acelasi interviu) si despre inactualitatea prestigioasei paradigme clli-
nesciene, cu indiscutabila ei putere cle fascinatie. Spre deosebire insi
Pop-Cornis) se fixeazi acLlnr asupra lililetonisrnulr.ri. ?n care vecle prin- de alte voci care isi manit'estaLt rezerva falX de rnodelul Cllinescu,
cipala ^.boall" a furronrenului clitic: ..'l'raver.sirm o epocrl de firilcto-
nisrn, ceea ce ducc la consecinte grave. Nicirieri nu se rnai face atitrr vorbind despre lipsa de metodi a ,,divinului critic", autorul Reperelor
tbiletonisml cAnd altii inventeazl ipoteze de lecturi si sistenre critice se ref'er[ dimpotriv[ (cu mai multl indreptltire) la limitele metodolo-
incitante, noi consurnirll spatiile revistelor exclusiv pentru a discuta
lenonrenul literar la zi. Ninric riru ?n asta. insi criticul fbiletonist nu are giei croceene prezentl la Cilinescu, care face abstractie de ,,materiali-
in general nici o nretodl (iar arn ajuns aici!). bazAndu-se doar pe intu-
tatea textului", teoretizatl. in Eseul cLespre textualizare: ,,Ploblema
itie." Nu intimplirtor. unul dintre cei mai inversunati adversari ai
noilor metodologii era in epoci Serban Cioculescu (asadar unul dintre esentiali, pe care semiotica si structuralismul art pus-o in alt[ lumini
..supravietuitorii" criticii dintre rdzboaie), care mai nutrea inci pfu'erea
cd progresul criticii nu consta in rnetclda generali ci intr-un .,esprit de decAt aceea croceanl (li cllinescianl intrucAt, la noi,'mostenirea lui
flnesse" le-uat de puterea de pitrundere si de expresie a fiecirui critic.
Polernizind cu aceastd opinie (in care se intrevld reminiscentele Cilinescu se altoieste pe un croceanisrn destul de fidel). este legat[ de
impresionisn'rului interbelic), autorul li.seului tlespre te,rtualizare lace aderarea la obiect a actultli critic, adicl de recunoasterea axiomei
elementare ci dcmcrsul oriclrei critici trebuic si aibi ca punct de
doud preciziri esentiale. Mai intAi cI nu poate exista act critic profund pornire textul. Textul literar poate ti considerat acel ansamblu mate-
rial de elementc, constituit din sistcme diverse de semne, articulate
tirl intuitie, chiar inspir:atie {atirrnatic de care ar trebui s[ tinl seanra unitar in baza unor raporturi de ordine, instituite de legile interne
ale oricirui gen (...) Nu orice text este o operi literard, dar orice operd
422
literard este un text; pornind de la acest postulat, nu se mai poate eluda
faptul acceptat aproape unanim cd structurile operei sunt matcrialc
si cf, organizarea acestora se incadreazd diacronic in schemele unor
coduri recognoscibile ce apartin diverselor genuri sau diverselor
niveluri ale diverselor genuri". Tocmai accentul pus pe ,,materialitatea
textului" constituie nota particularA a noilor metodologii, care
presupllu emanciparea de ,,anarhia abordirilor impresioniste", dar qi de
modelul ,,creator" al lui Cilinescu, chiar dacd detasarea de cXlines-
423
cranlsm nu inseanlne pcntru Mal'in Mincir (ca pentru anti-cilinescienii a dus la declanqarea unei campanii furibr.rnde impotriva criticului.
de datr nrai recentr) ;i negarea axiologicr a operei cdlinescie'e. Ceea despre care s-a spus ci ,,se plimbi cu arhetipr-rl" si, in virtutea acelei
ce respinge scriitorul este pastisa, recursul la un tip de discurs critic veritabile obsesii a etichetlrilor care l-a urmdrit permanent pe Marin
care se dovedeste inacttral, ,,gAnclirea lenesi" si ,,provincialisrnui cultr.r- Mincu. a fost caliticat drept mistic $i irationalist. [Jlterior metoda
ral", cu care autonrl E.yeului tle.sprc textuctlizctre se rirzboieste aproape
arhetipali va fi abandonati in t'avoarea semioticii. firi ca prin aceasta
in pennanert5: .,Nu trebLrie s[ se intele.gir gresit ci prin u""urtu u,r,
treicslpiungneiccl rsitiiciar-elupieCtailbinilei,sicaLrr;pamsetitqoadareaclali'ceesscteiaianrrilna linmepudsooaroappear6nacjrui-l autorul sd se indepirreze radical de viziunea din primele sale c5rti, cici
criticii mediocre. clilinescu reprezintf, sinteza genialh o ,,nui intr"g
secol de critici romineasci. l,a unul din ultimele sale cursuri. la car! - in opinia sa - raportul dintre arhetipologie si serniotici este mai
am asistat, Cilinescu afirma in nr.d aparent paradoxal ci ,,a rnai fi
eminescian azi ca poet ar fl un dezlst*r"; pa'afrazandu-l, vo'r spune ci curAnd unul de complenrentaritate. de vreme ce anibele .,nu fac decAt
rae'cruarisuf il crlinescian asl.lzi in criticr cste
la ,,n.raterialitatea tcx(ului" il va cel putin anacronic". iocmai sd fbrmuleze autonomia literaritdrii". Punct de vedere care trebuie luat
pe Marin Mincr,r sir
cleternrina in consideratie mai ales de acei comentntori ai scrierilor lui Marin
Mincu care s-au gribit si vorbeasci. despre spectaculoasele ,,schim-
purneufei rDe .sCtrailuracrictoosatrceal,orinsccaanrreariolli.icdcuerird.aesi tccirlpineestrcniLerirl edic'trriteicapr,e.tce,rrnsio"r'aii
noilor n'retodologii. Acesta biri la fat[" ale autorului fdri a remarca unitatea acestei opere, care -
sc poate citi intr.un interviu din 1990 - .,e in coordonatele sale esentiale - rimine totusi ficleld unei viziuni
primul critic ce rnanil'estir la noi o vocatie europeand. Asa se
si explicd unitare care se manif'esti inci din faza prinrelor Critice. in acelasi
actualitatea h"rcriirilor sale. f ie ci e vorba de exegeza eminesciani., fie
cd timp, Marin Mincu nu este catuqi de putin adeptul fanatic al noilor
e vorba de studiile de fblclor-. l). Caracostea e un ,,pionier" metodologii (asa curn cred unii), criticul fiind pe deplin conqtient de
al
mctodei critice. asimilate riguros ('u dupd ureche, .,rrn ,. mai intd'- limitele demersului serniotic si de faptul cI actul critic nu inseamni
plr la_unii confrati) si aplicate f'ertil".
lui Marin Mincu ,,meioda" aplicatr Asacum se poate vedea, in opinia numai metoda: ,,Dup[ cum se stie, critica este un act creator ce implicd
cu rigoare intuifie, metodl qi construc(ie. Cind nu satisf'ace suficient aceste trei
i' exercitiur critic e deziderate. se ajunge la dif'erite forme de simulare a actului asa-zis
semnul ,,vocatiei europene". iar accentele sale poler,ice la adresa critic. In afara iutuitiei, ca factor determinant. c:ritica nu este posi-
impresionisrnului sau a cilinescianismului nu trebuie privite ca niste
atitudini pur negativiste, ci, implicit, ca o invitatie la iincr.nizare, la bild". Asa se tace c[ Marin Mincu va plrisi destul de repede investi-
abandonarea modelelol critice ale epocii clintre rrzboaie, oricat ar li gatia sen.riotic5,.pur[" (prezenti nrai ales in studiile sale naratologice
acestea de f'ascinante. adici la abandonarea,.provincialis'ruh-ri',.
scrise si publicate in italianl), in ftrvoarea unei rnetode mai suple, am
28. Recursul la metodl indrlzni sd-i spunem eclectice. care valorificl, allturi de achiziliile
oroarea de impresionism (pe care, in contextur criticii rominesti semioticii san ale teoriei telqueliste a textului, si elernente preluate din
Marin Mincu o impirtiseste doar cu Aclrian Marino) s-a ma'ifestat nu
doar prin inverqunS.rile polemice ra adresa criticii foiletoniste, ci si prin tematismul unui J. P. Richard. Ambitia sa esle, de data aceasta, aceea
crutarea unei ,,metode" care sr permitir abordarea fenomenr,rlui literar
de a construi (asa curn se poate vettea din E.seul tlespre te,ututtlizare) un
Acustmf'eal iinmuprltini ireigleoasrae,lcocf'eirrtini d(mu-iaiucnr"sr uspeaomrt 6teionr-eCtircitiincsetitruI)tieaiuctorirtuiclea.
soi de axiomaticd a poeziei, cu largi aplicare si in dorneniul clemersu-
utilizat (intr-o nranieri personari, interneiati pe teoria ,,icleilor forma- lui critic, lXsindu-se furat pentru moment de ispita sisternului: ,,Atn
afirmat mai demult cd teutatia supremd a oriclrui critic este aceea de a
toare") nrijloacele criticii arhetipale. incercdnd si descopere * asa cum
singur mirturiseste - arhetipurile literaturii romine. Aceastl tentativr intemeia un sistem acolo unde in aparentl nu existd decit hazard qi cle
424 a dovedi in ext.rentis chiar sisterrraticitatea hazardului". Criticul nu
pierde insl nici acum prilejul de a atrage atentia cd spiritul de sistetn
nu trebuie confirndat cu absolutizarea ,,metodei" qi de a sublinia rolul
major pe care il .joacd intuitia in configuralia investigatiei critice: .,1-a
baza constmctiei critice sti totdeauna aceasti facultate (inefabil5
conform croceanismului cilinescian) a intuitici. Niciodat[ intuilia
criticl nu poate fi inlocuitf, de ..metodologie", dar orice intui(ie poate
ti mai bine demonstrati printr-o metodi adecvati care sI deplqeascl
simplistul impresionisn'r. Este aici dilema optiunii intre critic si
425
ccrcctitor, de aceea este i'ericit cazul cind criticul este dublat de lbrnrij iii:,r :,itilultatt iti continut sr lb|rni. altlel spus, aceasta devtne
cercet:itor. Cercetitorul care nu este dublat de critic va cidea in clinti"-l>iiatl unicul sr-rbiect/obiect al scriiturii". in acelasi timp insX
capcana metoclologiei". Aceasti pledoarir' in favoarea spiritului cle Marrii Mincu se distanteazl si de metoda criticl elaboralYa in Eseul
sistem (necesar intr-o culturi ca cea rom0nl. unde improviza{ia a tinut rle.tltre te,rtuuliKtre, aptl si of'ere o perspectiv[ verosimill si cclerentd
aproape intotdeauna locul constmctiilor teoretice iaborioase) este nu cloar asupra poeziei lLri lon Barbu ci qi asupra unei bune pi(i din
lirica contemporan[. ..Pentru mine - tulrturisea scriitorul - atractia
dublat[ insi in cazul lui l\4arin Mincu (care -aqa cum spuneam - textuirlizantii (fi textualistit) si-a dat roadele r,i desi iru mI dezic de
oscileazii in permanentir intre heraclitic si eieat) de constiinta faptului nirnic, m-ani cieplasat deja din acest cerc (Circe) care dcvenise prea
c[ orice construct teoretic este in cele din urmi o flctiune, avind un constringltor. Textualisniul este (devine) desigur o invariantl cu
carae ler prtrvizofltr (drr. cu toatc ucestea. imperios necesar) asa cum se valoar.c aproape <epistemologicl" pentru celcetilrea textului literrar. dar
arreast;, singurl, ttti tni se rrlai pare strficientii pentru a rnvestiga in
poate citi intr-un interviu <Iin Vata (1994) in care Marin Mincu
sublinia: ,.conceptele criticii trebuie sI fie oarecum <fictive>, neri- continuare si alte vefsaltte] ale opeiei, care itrlpull mijloace de
guroase. in felul lor <creative>, aflindn-ne noi in domeniul <stiintei cunoastele cu iotui clit'erite", deoarece .,literatuta este (...) un t'cnorncrl
inefabile"". Fictionalitatea conccptelor critice este desigur in strAnsl
leglturi cu .,desclriderea" despre care vortrea criticul in acelasi interviu, in perpetr-rf, nriscare li dacl nu esti atent c.lnd trebuie s[ te deplasezi,
ardtAnd cf, ,.in criticir dcschidcrca estL- aceea care conteaz[ in primul ri;ti sI pierzi inscrierea in ..cott.tpetitie>". Se poatc decela, din aceste
rAnd si chiar daci rlupir aceca spuselc unrri critic devin truisme, trebuie
retinut fitptul l'unclarncrrtal cr-r nu putcau dcvcni truismc inainte si c[, afinnatii arie criticului, tocmai refuzul .,sistemului lrnic" si al ,,glindirii
in fbnd, in criticl, lruismclc sunt ccl mai grcu de formulat, in afara unice", a clrrtr absoiutizare ar rreni in totall contradictie cu spiritul sdu
ideilor fbnclatoare (apoi, ele devin <folclor>)". Aceste preciz[ri ale lui nelinistif, aflal parcf, intr'-o pcrilancrlti conlPetitie cu sine insusi 9i
Marin Mincu au dalul de a mai spulbera inci o prejudecati: aceea cA clovedind (dincolo cle momentele saie inqelitoare de stazi) un decou-
scriitorul, in ipostaza lui de hermeneut, este un adept inversunat al spir- certant proteism. Iar pentm cei care vorbesc si astlzi despre ,,textualis-
itului de sistem, fiind dispus (asa cum cred unii comentatori supediciali
ai textelor sale) sI sacrifice timbml particular ai unui autor sau al unei tul inr[it" Iilarin Mincu, lectura acestui interviu ar trebui sir constitLlie
opere (inghesuindu-i in patul procustian al textualismului) doar pentru
un prilej de reileclie.
a-qi sustine, cu ajutorui lor, constructiile teoretice. Aceasti pre-iudecath
este cu atAt mai ciudatd (dar si mai greu de sus[inut) cu cAt Marin Mincu 29, Textualism si textLralizare
se distanta de textualism incd la st?rsitul anilor 80. Semnificativ din
ln ci,cia obstinatiei cll care care retuzi stagnnrea iu orice lbnni
acest punc! de vedere este intervirrl acordat, in 1989, RomAniei literare; inclrisi. Marin Mint'u este rontsi un ,,t.reator de sistent pt'obabil un.icul
aici criticul se detasa de poezia textualistd a promotiei 80. ln irnpunerea
cireia.iucase un rol decisiv. asa cum o dovedesc comentariile adunate tlin Litcraturct postbclicd. Chiar dacd nu se poelte afirma" cir teoreticianul
in Eseu despre textu! poetic lI, ignorat in n.rod straniu de hermeneutii este initiatorul glei noi directir in literatura romini (ar;eastiL directie
rnai vechi $i nai noi ai f-enomenului poetic actual. Ceea ce le reprosa .,neoavangarclistl" sau .,experimeutalist5" s-a atlnnat cu pregnanti la
Marin Mincu poetilor care incercau si aplice, mai mult sau mai putin
spontan in creatia lor, lectia textualizdrii este o indeplrtare de real, in curnplna clintre deceniile sapte si opt, iar printre protagonistii sii s-a
nurnirat gi poetul l,tarin Mincu care. in voluntele sale de versuri, ticea
contr-adictie cu propriile lor declaratii programatice'. ,,poezia ultim[ -
totusi si altceva ciecat neoexpt'esirtnism), nu e mai putin adev[rat ci
spunea astt'el in acest interviu autorul |ui Intemezzo - a incercat o ofen- autorul Reperelor s-a nuntdrat printre cei dintAi care aLl intuit faptul ci
siv[ noui in recuperarca realului si a reusit doar si se indepirteze Ei aceasti .,nou[ liricli'' nu mai poate fi abordatd din perspectiva (devenitl
mai mult de acesta sall a constatat neputincioasi cf, n-a recuperat decit anacronicl) a modernismului cu lirnbajul sdtl siinbolic si rnetafbrizant.
un real textual; de aici abuzul intertextualititii (qi intertextualizdrii)
care, desi au existat totdeauna, niciodatir nu au devenit un scop in sine tiin<l totodirtl sirrgurLrl (dup[ qtiirrla lloastre) care in Eseul dt:sp|e textu'
ca acum: interlertualitatea teoretizatd la toate nivelele textului se trans- ) propunea o ntetoda aclecvati de aborclare a noului lirisrn,
r.tlizare 1 I 98 I va denrglstra aplicabilitatca in arralizele din iguoratul (in
426 Lr.retocli ce-si
kt rnotl voit sau ntt) l:)sr:u tlespre textu! Poetic,ll (i986)
42i
Metoda lui Marin Mincu se intemeiazd pe teoria modern[ (de autonomiei esteticului. Spre deosebire de acesti tardolovinescieni, de
sorginte telquelisti) a textului, care, inainte de aparilia Eseului despre acumanacronici,autorulRepereloratrlgeaatenliaasuprafaptuluic[
textualizare mai tusese aplicati la noi doar de Livius Ciocirlie in astizi termenul de estetic, in mlsura in care mai are vreo acoperire. a
cartea sa Negru qi alb. Dar in timp ce prof'esorul timiqorean nu realiza, dobandit cu totul alte sernnificalii decat cele tradilionale, considerdnd
in volumul amintit, decAt o suiti de analize aplicative pe texte (qiaiciestevorbadinnou,irrmodevident'despreintemeiereaonto-
logicd a operei), ci textul literar trlieqte esenlialmente "prin amprenta'
apa(inAnd de cele mai multe ori literaturii universale' Marin Mincu piin u.nlu, prin dira sentimentului, aqa cum spunea Nichita Stinescu"'
propune o perspectivI proprie asupra textului poetic, de facturf, (aqa
Modul in care este gAndit[ qi pusd in practic[ operatia de textua-
iu* .pun"u*) mai degrab[ eclectic[, cu elemente preluate nu doar din lizare este intrebuin{at. pe de alti parte, de Marin Mincu ca un cnterlu
inbazaclruia are loc disocierea dintre poelii textualizanti si cei textua-
post-structuralismul francez, ci qi din qcoala semiologicl italian[, ba
chiar clin aria (oarecum mai indepirtat[) a tematismului. liqti. in timp ce calificativul de ,,textualizanti" li se aplici tuturor auto-
in ceea ce priveqte intemeierea demersului slu metodologic, Marin riior produc5tori de text, fiind in general asociat marii creatii din toate
timpurile (de la Dante ia Poe, Eminescu sau Mallarm6)' textualiqti
Mincu ii conferi in interviurile sale o dubl[ motivatie. In primul r6nd ,uni nu-i1i de c[tre Marin Mincu tinerii poeli (apa4inAnd in general
aceea cd articolele teoretice dar qi poezia lui Ion Barbu contin toate promo{iei 80) care ,,incearci sd textualizeze
premisele acestei metode. Aici se regdseqte ,,toati teoria qi practica realul in mod progra-
textului", astfel incAt ,,metoda textualisti era deja anticipat[, teoretic qi matic",termenulapirindasadarca,,reflexrecentalconqtiinfeide
practic, in Textul poetului-matematician qi, fdrl nici o inten{ie
protocronici, mi s-a pdrut firesc sI dovedesc contribulia acestuiaintr-o sineextreme,pecareaachizilionat-oemitentulpoeticinfazaincare
ne afllm" (aceste consideraqii sunt din 1989)' in consecin![' "textu-
direclie culturald, consicleratd ulterior una din cele mai fertile in cultura alizarea se repereazl a posteriori ca <<efect>> al operei constituite' pe
cAnd textualismul actual e mai mult o problem[ de techne pe care
european[". Dac[ autorul Reperelor este total lipsit de gustul utopiilor
protocroniste, el vorbeqte in schimb de nevoia de sincronizare a criticji uu,orii ,i-o propun a priori' firl a simti decAt rareori muqcdtura otrlvitd
iomAneqti cu investigalia criticl european5, fapt care l-a detenninat dE
asemenea s[ porneasci in abordf,rile sale de la teoria textului. ,,Nu se a fiorului textualizant". crealie dar qi de inves-
mai poate face abstrac\ie azi - considera Marin Mincu - de Textualismul este privit cleci ca o metocl[ de alti teoreticieni satt
FS <perfeclionarea tehnico-instrumental[> a criticii europene. Aici este
tigalie criticI pe care (spre cleosebire-de
cuprins desigur gi un obiectiv polemic: o parte din critica actuald de la de datl mai recenta, ce il considerd o fbrm[ intarzi-
#s noi este refractard noilor achizitri (...) Eseul despre textualiz.area poe- fi"uao-t"or"ticieni Marin Mincu o asimileazd formelor de manifestare
;# atd de modernism)
ale literaturii postmoderne. Plecand de la asertiunea cd la baza post-
ticd este o incercare originald de a aduce ce este esential in cercetarea fa$ de care manifest5.o
+ critic[ de aiurea pe masa criticii noastre qi de a o obliga pe aceasta (aici de epistemd' vizibil[.in
modernitdlii (qi nu a ',post-modernismul'Lri",
m[ refer, bineinleles, la mine) si se sincronizeze cu adev[rat"'
evident[ retinere) sti o modificare radicall
_sfirsitul metafizicii", ce are drept consecinli abandonarea principiilor
Unul dintre termenii-cheie pentru in{elegerea perspectivei teoretice iorte qi o depoten(are a conceptelor pe linia gandirii slabe despre care
a lui Marin Mincu este cel de textualizare, definit drept ,,operatia prin umlitoea.Urrag"triutn"raiiVluoaliustiiem,riofer,adgcermittieecmnutleacrsoispnmesicduieflircdse:icr[deicaroceencastsiedtaleeraaareaeadxupsdeesrriiiezinonr!dieuoilmutireinqitieiual'
care opera se constituie ca text, precum si felul specific (mediat) prin
care realitatea ($i omul) intr[ in text". In acest context, criticul aratl' c5',
in opinia sa, textul se fundeazh in existen!5, nefiind o ',transcenden!5 ironiz.ureu qi parodierea ?n bloc a temelo^r pAni nu de mult "serioase"'
goal[", ca la textualiqtii francezi, in timp ce intrarea in semnificat are cum ar fi lstoria, progresul, Omenirea. in acest context ,,textualismul
loc doar oclatl cu actul mo(ii qi al resurecliei. Ceea ce inseamni c[, in (abordarea ostentati-va qi demontarea acestei ,'transcendenle', a
opinia lui Marin Mincu, textul/opera nu pot c6pita decAt o intemeiere iextului ce desfiinleaz[ omul, il reduce la tlcere) este numai unul
ontologici, idee ce va conduce la teoretizarea unui nou tip de autenti- dintre aspectele postmodemismului; am zice c[ este forma pe care
citate. Ideea aceasta este cu at0t mai importanti cu cAt, chiar qi in
postmodernis.uip.og.u.atic a luat-o la noi in anii '80 qi se defineqte
coloanele publicaliilor literale de ultimi o16, se vorbeste despre o irin exulta.ea qi pulverizarea ironic[ a Textului (cu maiuscull!) ca
fundamentare in estetic a textului si este invocat[' teza lovinesciand a
428. 429
sullorI oa.recrin] ocnil al literrturil" clite. .rbsolrtttzrlf. Ci,'lrrjt rrtc{afizitr. imldisaj.rolaou1eececu*.arL-falu,nitoMairilopucoamsv*"t)larLlta.ueuiedarrincsl*irlexlunuaaptitsriliiinu_lso;ctM.icaslrlsh\lur,rit'llm.iso-in-.msrzrtanretcieiriinrrieru)omnrriudinpii1ileecl(u"ca-rslu'nlilre,fr"iiutaeutdgttunccsoeu"cc;etipstrrtuitmopuclriiilrllrnritearilealton'artcro(Leeaeacanlicrncesnaefcegae.tic,rili-rtoeprneneslaotllorovrees-lne.ctcaiaipr]ltlicuilecpiaiaeplltaiilrrlrlxoir'aleirasioniasltas"ciicrtttmtll'n'lei,elctlze]siipolnteuiieauroictraaintccrtpltpiiiaieiir"citcasoeqlaei.aecri.iuse3arntjgtiitixltuctitite'irtipiraarLiinrnlenpelunetptdarujisiuc:iacnrlntiu"orrr"elieeenli''lNu(i,rnz"a"gilou'et'eclaluoorce")ll"irllas'sstuvtPsi.lrrtilniieolitredp-cirdrcte"sIiistouu'.tdloatotlcd'-uliairtas-"atbi:ytc"er"ia"aairl"at'
itu"i,,i'",,t;iiitil",,i"riru"ltleijeigroinrstra.lrlruc[ acluupiuI lnsf"iuui.n:P,cosasi'tcceerritpiltatcutciriuaetlrai'tetEir.xdi'iiisnrit-cIIooaloaecxdepesetuariiuea.tnedi[naUtricailite*atcetc!n,a1-
ucide prar:tic onrul". Aceastir idec. ci textualisnttrl reprezintit firrnta
scriituriiincareinstantaronranesclsescrttteaz[cuf.ervoarepelltnla.sl
particular:i pr-- ctillc ;r inlbritcat-o o{letict. 1-tostntodernisrnttlui in ptactic;t
pron'rotiei iJlt" irrrhr"Stisatl initial cu un oarecare entttzii..strt de tinerii "sin.utsi]rtiiaucncotttra".rulaurlimrlciaalorsarcinartli,ipstcuienrgasuelfm,nirllnaaintcttiaefeenstxitcpi l rnoeebscsioeenrcvvoeonndttiraootnllaaclbulialnira.prearartsotoreuarlniaasalaiuntcini
poeti ..te.)ilrriiirli:" de l\4arin Mincr"r, r'a l-i ii-lsi itr sctttt tlntir trtittitne- inc"iaur."t"tJ;tu.ionr.iiruu;"i*.c,ii-^.onm.r-tnr.riig"rd;rtst"tleoru^.acptene'fo*arfaslrtc,errei,e,"iu1r.iefepsa,ntrea..luxa-zit"r"rdud"eteil..ipreu,eeii,lrsac[ulrriene"isitlIintcicnca-rsinalnraial(e0tar,eftmlericomirnnerpcRiesadmfacptllrnuaiisrlarieiacaettspiarad,sntiuihpeineratuireecibeai"tinlsttaiaztiPbfrosllcotrrlaniu-eicirrnriorjippbcteniuuarnnllrsieclaeolmrralcrli-t:insieelgiclrciii'haes-rciattltrirtiii'ltccrciceoalstcreu5iat)enltr'neielrltiiralscul-Ppuotejdpora'nuieosrtteleebniaiilrcnnrnnirxinipnrrieuoeaeciaipracselcrlnuolttelcircliirteirn)vnli'iropncdririuijciaen'lclauieitinuuntcetnsIsrrrittiextanat'ac'(anr[lct'mu'tlarutuiaciosi'"cinlts,lnulbrpiieiiairanti'aaonlanrdcauempltunttifuoeetniiel-msactcoriaaeendiniledimctrtuanmsldatmeeltlrintea"tt'puiaceannsaucleetjdii'gtaltcMucausaxaaeesztareltpbcdann'ecvrinecne"miuraaraeln'eriiiadianiilintpScet)traclue-'caimtinenMnttnarreailtieleaitedp.iru"rsecnune'iortocae'zct"eicaersIrsxiLscanniettei'-e-tieet-'
irzatii. rrnirr;'ltli.. c{)nlestat[ in frivo;.rrca tertttenttit-ti (n-r;ri altrnecos) de cc;,;o,au;nr;ecr"e*nniu"tr,amct:afiaiioe,,,s.tderteionassigntiuritsanaimc"uIipi"nrata(rro-oduperrnavsdctrdliicm,el xfblstreaierojsiottnerrea'vvnsioseaipetuaii,srceucenpilte'emrsclatueitilvdvt iiortaradalarentsi"rnalauscsicrlersidtivl'li)ccr:"caar
mmbdeeaeassriceicoloarpereocarioanomdnnnbtamuonsilatotlcigircvoiricntiatliicclepitla.eAste[cc-aiea,,zaeriescsettaemtentiocriinurregltuuetiir"nciusiadden,gsusnteplurtetoorcictliacltrcoaeunidcdfeoeon^rgtism.lnpieuritlcaeeinrsiamtaetupv-orrettt--'
posfftr()dcrni:;rn. Cu toate acestr"a. ilici urttll ditrtre cottlcstat;rrii (dcr
sionsimuluisaualecroceanisnruluiclesorgintecilinesciani.Desco-
brrnli sau n:a credinti) ai teorcticianLrlui nu a leuirit sI plopunii plnir ilt
431
prezeni un model tnai verosiniil de abordare a noii Irirczir. iat'tcrrtte nii
rntrodusi pentnt prima dat[ in investigatia critici cle cirtr"e Marin Mincu
arr inceput riii circule cllrent, chiar si in artictiiele tle intArlpinare, dc
clbicei tirri. ca numeie criticului siI firr Inclrlionat st si ile intrebuintafc
cuvenitele ghilirneie. Iar daci lirnbajLrl criticii dc tlatir mai recenti s-ll
moclific:.rt sl.rectaculos irt r.lpot't tLt ..irttplcsrorrisnrul" anilor 6()-7().
melitul este f irni indoirrlri. rtLt in ultitrrtrl llrrd. si ril ltri Marin h4incu"
i0. Spje o n\rui rutrnticitlc
in lLrlrile sale de ctivdnt. Marin ll4incu a tiuut inlofdear-rna sa stthli-
nieze ciL textr,ralisrnul nu este doar un exercitiu lormal sau o forniulii de
aiexanclrinisrn. in virtritea intenreierii ontologice pe care incearcir sI i-o
cr,rnf'ere llptuiui literrr, scrierr-a cu adevirat respotsatrilil (sau altltl
spus te xtualizarca) este investiti de citre teoretician cu dimcnsiunile
Lrnni act existential nrajor, iar actul scripttrr:rl se rnelamot"ftrzci.lzir
infr-un f'el de gnozd, pusl sub sernnul dilernaticului si al paradoxal'.rlui.
de vreme ce isi propune sI scrir: inlnscriptibilul $i sir t-ixeze in glile
pulsiunile cele mai profuncle ale vitalului. in nurnele rrnui nou concept
iili€r de atrtenticitate. Teoretizat[ mai cu strimir in volumul Te.rtunlisnt .ti
].=,: uutenlicitote si striir-rcit iiustratii in romanul lnterm(7.2o,,.noui1 itutl::n-
:. ticitate" nu se mai ret'erii (ca la roulancierii interbelici ai ,,erperientei")
doar la .,deliteraturizarea" faptului cle viati, ci se concentreazd asupra
. .::
ar"rtenticitdtii ac:tului scriptural. ,,Ilxistl niai mlrlte plzinuri spre care
converg efbrtLrrile programate ale criticilor ce au publicat romane in
1984 - declara in altcfeies,trmseensi:nM*aruinnul\4l ipnocuatecnfif.aikc:eJluai aparitiei prinnlui
al ciclului al scriiturii, altul
vollrm
acela al autenticiti{ii la mai multe nivele qi. ln primul rind, al autcn-
ticitifii scriiturii". Aceastir dimerrsinne a productiei textuale este in
strdnsi relatre cu cleschiderea ei spre autoref-erentialitlte, in aceea cir
,,textul se autoreflect:i in perrnanenti, isi inventi un plan secund de
referintS, un meta-text prin care incearei sI scoatf, in evidenlir propri-
pel'iln in spatele acestor tcoretiziri o ontologiri sUbiti, de tip heide- V. SPIRITUL APOCALIPTIC
ggerian, in virtutea i:iu'eia fiinta uu se dezvdluie decit prin ,,umbra ei.
iar prelul flintlrii nu se reveld decAt in experierea nihilului care pe 5r
parcursul operatiei scripturale ia tbrrria rnortii in text"" A glosa despre
CVASILITERATU RA
r.nodernitatea acestui punct de vedere cste fireste o inutilitate.
31. in miezul realului
Este ftrarte ciudat faptul cf,, in ciuda neincetatelor ,.bitdlii" literare
care i-au marcat destinul de scriitor, Marin Mincu a putut sd fie privit de
citre vocile circotase ca un ,,evazionist", dacit t.tu de-a dreptul ca un
,,colaborzitor'" al fostelor organe de propagandir si represiune. Acuzatia
este hilarl, dar nu este nrai putin aclevlrat ci irnplicarea lui Marin Mincu
s-a desfirsurat strict irr spatiul clisl'rLrtclor de idei (aclesea inver;unate),
scriitorul avilnd l'ibl-a sufleteascii a ttnui polemist si nu a uni"ti
.,carbonar-o". De alti'cl, Marin MincLr considerii c[ irnplicarea scriitorului
trebuic .,i f ie una de tip mai special: .,Dupir mine, scriitoml nu trebuie sl
se itrplice paroxistic. El trebuie s[ se irnpiice autentic", ceea ce vrea sir
insernne cI ,.tipr-rl siu de irnplicare nu poate si nu trebuie si piardl din
vedere obiectivitatea", presupunAnd o anumiti capacitate de a se
sustrage ,,terorii evenimentialului". Prin urmal'e, prezenta lui in real
exclude alienarea in gregar sau participarea la retorica viertnttitoare a
resentiulentului, o ridicare ,,peste" conducind spre acea ,,perspectivi,l
monarhicl" despre care vorbeste undeva Bachelard. Si Marin Mincu a
gtiut sir plstreze lnercu o anume clistanti aristocratici in raporl cu ,,idolii
turmei" iar polemica sa a pornit intotdeauna de la o ,,iclee". Chiiu
inverqunarea cu care scriitorul isi revendicii patertritatea unor concepte
sau intuitii critice nu e doar ef'ectul orgoliului (este qi et'ectul acestuia),
ci pomeste de ia un principiu (proprietatea asupra ideilor) - pe care nu il
contestf, nici o voce din lumea civilizatir. In timp, ,,turtul de idei" este
unul dintre rnr"rltipiele simptome ale provincialismului. dutat de un
tenlperament cle luptltor perseverent, inzestrat cu o energie de invidiat,
autorul qi-a impus (in ciuda piedicilor de tot felui) multe dintre
constructiile teoretice, chiar dacl acestea circuli inci oarecum subver-
siv. ca un t'el de ,,fblclor critic" care este al niminui si al tuturor. Bitllia
sa cu ,,monqtrii" qi ,,babele" circotaqe ale literaturii actuale este stenicf,
si reconfoftant[. Si se poate spune, neindoielnic, c[ intr-un climat
cultural predispus spre lene qi suficienti, cum este al nostru, dac[ Marin
Mincu n-ar exista ar trebui inventat. Spre neliniqtea noastrf,, clci linistea
(in sensul cel mai prost al cuvintului) din plcate ne prisoseste.
432
Nu ne facem iluzii: stim cI vorbind despre clrtile lui Marin Mincu
am vorbit de fapt si despre propriile nostre obsesii.
Si am vorbit mai cu seamii despre un orizrlnt al apocalipticului ce
caracterrzeazi cultura actuali: o cultr"rrl a dorintei de rnoafte.
Am arltat, in clrtile noastre mai vechi, c[ apocalipticul e un para-
dox, un nod de energii destructive si de apetit metaf izic.
inainte de toate, apocalipticul devoreaziL: devoreaz[ indif-erent ce,
lucrurile si semnele, iar homo apocalipticus poate fi lesne recunoscut
dupl uriaqa sa tenclinti (auto)nirnicitoare. Nf,sct'tt din jocul pulsiunilor
agresive qi autoagresive ce tin de fonnula sccreti a vietii, dupd cum ne
rilii: incredinla Freud in Dint'olo tle printipiul pldcerii, apocalipticul
:;ri, instaureazl astf'el un orizont nihilocentric, thanatofil si thanatocratic.
l:l:la in acelaqi timp insii, dupl ce qi-a exercitat pasiunea nimicitoare asupra
ornului si a lumii, el devine fascinat ile propria sa nimicire, iar energi-
1.e: ile lui destructive se convertesc in suportul unei aspiratii de reinstau-
rare in metafizic.
::?,! in acest sens, clr{ile lui Marin Mincu (indit'erent dacl e vorba de
poezie, proz[ sau criticd) mf,rturisesc (ne place si credem) despre
tentatia apocalipticului, dar si despre efbrtul lucid al ieqirii din apo-
caliptic.
Am arltat ci primele sale volume de versuri se particularizeaz'a (it'r
tabloul de ansamblu al a;a-zisului neoexpresionism) printr-Lrn soi de
conqtiintl crepuscular[, prin sentimentul unui colaps al energiilor
vitale, dar qi printr-o stranie ,,greatd" existentiald, care e semnul ',urii
cle via1i" (caracteristicf, a spiritelor contaminate cu toxinele apocalip-
ticului). Aqa se face c[, de la bun inceput, universul liricii lui Marin
Mincu va fi unul al ,,experimentelor speculare", legate ntt doar de ceea
ce s-ar putea numi dranra semnificlrii, ci si de o evidentl pasiune spre .,impersonalizare totall", spre transfbrmarea lui intr-un ,,act pur",
lipsit de subiect qi obiect, plasAnd perspectiva lui Marin Mincu intr-un
thanatofill, de vreme ce a te privi in oglindl inseamnf,, intr-un fel, a orizont in mod evident nihilocentric, cu alte cuvinte apocaliptic. El
muri. in acelasi timp, insi, autorul lui lnterntezzo nu este doar un spirit este solidar, in acelasi tirnp, cu gustul pentru fintontatic al apocalip-
decadent sau crepuscular, l'ascinat de aspectele declinante ale exis- ticului (a cf,r-ui lume este, prin excelent[, una de simulare), impunAnd
tentei si de chernarea abisr.rlui. Heraclitic si eleat, faustic si donjuanesc, ,,personajul fictional" - spectrul care mimeaz[ aparenlele viultti.
Marin Mincu este o constiinti apocalipticl (adicI pr"in excelenti dual[) Pentru ca, in deplini concordantf, cu patosul iluzionist al apocaliptictt-
lui, discursul poetic, el insusi, s[ se converteasc[ intr-o ,,fictio rheto-
care se autodefineste cel mai pregnant prin cornplexul intagistic rica" care face din cuvdnt organul decreatiei qi al denaturlrii, instm-
,,fAntdna-ctrmpinii", atAt de fiecvent in prirnele sale poetizlri. Acest
mentul unei productii de simulacre ce ii cont'eri neantului aparentele
complex e legat, firii doar si poate, de ciutarea unui echilibru, fie
fiintei. Si ar mai fi de addugat c[ textualismul teoretizat de Marin
acesta cit de fiagil qi cAt de precar, intre voczrfia autodestructivi (rezul-
tat al pulsiunii de rnoarte) si jocul energiilor de cclnservare care vor Mincu, ce conduce in mod necesar la ,,spiritul de sistem", pe care
autorul ]nti Intermezzo si-l revendicii si il detesth cu aceeasi intensitate.
duce la sublimarea pasiunii thanatofile. daci" nu intr-o ,.nou[ f-ervoare" este rezultatul unei operatii de ,,exaltare", care coexisti insi, in mod
curios, in cd4ile autorului, cu efortul minimalist spre ,,depotentare".
atunci ?ntr-un,,nou umanisrn" centrat (asa curn arn aritat in analiza
CIci, in paralel cu elaborarea textualismr-rlui sub fbrma unui
consacratl lui Internte:.:,o I) pe depotentarea pariidigmei faustiene.
Credem cI acest cunrplex ..llutiina-culnpirni" este asadar ,,nucleul ,,sistem", se poate observa, in cf,rtile lui Marin Mincu, demersul in
gerrninal", acea itrrugo primrlrdiall de la care se revendic[ intreaga direclia unui tninimalism textual solidar cu etica slbbiciunii, ce pare a
operi a lui Marin Mincu, a cirrei ,,alchirnie secreti" a constat tocmai in
incercarea de ,,recclnversiune" a energiilor autonimicitoare in energii se integra mai bine in modelul existential al apocalipticului, unde
,,de creatie", de trecere de la fala nocturni la fa{a diurni a apocaliptic-
ului. apare. asa cum spuneam, ca tennen mediu intre patosul nirnicirii si
nevoia unei ,,reumaniz[ri". Din moment ce ,,gAndirea slab6" pare sd
,.Metodele", prin care autorul Eseului de,spre textualizare a cdutat exprime tocmai tendinta unei medieri, a unui punct de echiiibru intre
si neutralizeze ,,chemarea abisului", au fost in principal dou5. si le-am cele dou[ f'ete (nocturn[ qi diurni) a orizontului apocaliptic. Receptat,
putea numi e.xct.ltare qi depotenyare. Exaltarea e strAns legatd de simu- in c[rJile mai recente ale lui Marin Mincu. din perspectiva acestei
larea unei ,,ratiuni forte" prin care omul apocaliptic incearci s5-si com- ,,etici a sldbiciunii", actul textualiz'ariivadobAndi aspectul unei bufbn-
penseze sentir-nentul fiagilit;tii existentiale, solidarizAndu-se cu acea ade obosite si melancolice, alimentate de convingerea cI obiectul
,,pasiune a aritdrii" care ar constitui una din particularitetile esentiale poeziei nu poate fi realul, ci textul. Scriitura, la rAndul ei, va suferi
ale barocului. Am vorbit, in aceasti. ordine cle idei de gustul autorului
pentru ,,punerile in scenI", prezente bunioar[ in volumui de versuri acum o spectaculoas:i metamorfbzl (qi aceiasi lucru se poate constata
Eterica noapte, in care Marin Mincu construieste veritabile ,,decoruri
de teatru", populate din abundent[ cu simbolurile aparentului qi ale si in Intermezzo ll prin rapofiare la primul volum): ea nu va mai fi
efemerului, iar jocul policromiilor si al ilr-rminescentelor incearci sI penetrantd, ,,falici", incercAnd si spargi cmstele semnelor, ci va
compenseze conqtiin{a unei terifiante precaritlti ontologice. Textualis- cleveni mai curAnd adezivl,, resemnAndu-se sf, traverseze, in volute
melancolice, orizontalitatea absoiutf, a fllelor de hArtie. ,,Depoten-
mul insusi, pe care autorul il va practica si il va teoretiza in anii 80, tine
de registrul experientelor speculare. dar si de sentimentul vulnerabi- tarea" scriiturii, trecerea de la ,,grafica tare" la ,,grafica slabf,", este
lit[tii in plan fiinfial, pe care jocul textualizdrii incerci s5.-l compen-
seze, substituindu-i necesitltii din lumea realiilor necesitatea inc[ si oarecum simultan[ cu depoten{area ideii de literaturd. C[ci rornanul
mai stricti, inci qi mai severf, a textului, prin acelasi patos al exaltdrii Intennezzo sau volumul de poezie Arn visnt cd visez cd sunt tnger nu
mai au, la drept vorbind, nimic de-a facre cu ceea ce se intelege in
din care se n[qteau si ,,dioramele" baroce din Etericct tloapte. Iar textu- general prin roman sau prin poezie. Acum autorul abordeazi o formul[
care aminteqte pe rAnd de jurnal, poem, eseu, roman sau memorial,
alismul, asa cum il intelege Marin Mincu, nu este (am mai spus-o si cu ,nefiincl nici una din toate acestea, si care ar putea fl circumscrisi cel
alte prilejuri) decAt o formd de apocaliptic. El ?mpinge experimentul
specular spre o |'az[ foarte abstractX, clci acum actul oglindirii tinde mai exact prin formula de ,,cvasiliteraturi". Cvasiliteratura se leag5,
436 neindoielnic, de o filosofie a ,,depotentarii" si ar putea fi priviti ca cr
437
modalitate de a depisi orizontul a1'rocalipticului. Renuntarea la etica variant[ ,,f'eminin[" a cvasiliteraturii (pe care o descopeream cindva
fbrte in tavoarea unei etici a slibiciunii se contura, de altfel, inci din la Nora Iuga sau la Adela Greceanu). solidarl cu un soi de misticism
tlnalul la lntermezzo 1, drept o posibilitate ce deschide perspectiva unui in cheie rninimalistl, cvasiliteratura, practicati de Marin Mincu, poartd
,,postapocaliptic" (termen lntrebuintat de altfel de criticul qi teoreti- semnele distinctive ale ..experimentalismului", este o aventura ago-
cianul Marin Mrncu). ln acest final, autorul contureazd ipoteza untti nic5,/agonall a limitelor, care pune accentul pe actul scrierii qi nu pe
,,nou umanism" interneiat tocmai pe icleea de depotentare' Dupi ce op"ruiu atare. Aventurl tragicl, lf,r1 doar qi poate, fiindcl duce in
nareazi, in epilogul romanultti, ceea ce ar putea si fie rnitul de inte- mod inevitabil la coliziunea cu limita qi, lipsit[ de consolarea trdirilor
meiere al povestirii (fictiunii), prozatorul proiecteazd. asupra acestuia mistice, care pot fi privite si ca niqte modalitlti de escamotare a tragi-
cului. Iar misiarea in timp, a literaturii lui Marin Mincu, este probabil
perspectiva demistificatoare a deriziunii. Aceastl perspectivd nu deterrninatl cel mai pregnant de trecerea de la o sensibilitate si o con-
qtiinti de tip apocaliptic la practica cvasiliteraturii, prin care se ten-
discrediteazd insi integral scrierea sau povestirea. ci doar le .,sllbeste", ieazi iesirei (mereu problematic[) din orizontul nihilocentric al lumii
astt'el incAt actul scriptural se va pltrunde de constiinta propriilor sale
'apocaliptice. fireste, cu conditia ca apocalipticul qi cvasiliteratura sl
limite qi imperfec{iuni, ceea ce duce, implicit, si la sllbirea paradigmei
Aceasta,
faustiene. Cici - aqa cLlnt am aritat - din perspectiva lui Marin Mincu.
existe cu adevirat.
omul faustic este operatorul trecerii de la naturi la culturi; el ,,textua-
lizeaz'a" lumea, tlevcnind actantul principal al unei ,,umzrnizlri" a Dar are asta vreo imPortanld?
cosmiculLri. Rotnancier-ttl sttgereazit astfel posibilitatea unui,,nott
Clci pinl qi o carle de criticl ar trebui sI fie scrisl, micar pe ici pe
umanisrn" (care il preocupir incir din faza prin.relot Critice), colo, cu iAnge, iar criticului sI i se pretind[, aqa cum qtim s5-i pretin-
dem poetului sau romancierului, s[-;i etaleze, micar uneori, cu toatl
presupunind renulltarea la ambitiile .,totalizzrtoare" si ,,totalitare" ale
impudoarea de care este capabil, viscerele sufleteqti'
ratiunii ,,tari" si spiritul experimentist, ce rezidd nu in dinamitarea
439
oriclrei traditii (caracteristici a avangardei istorice), ci in interogarea
si rescrierea prudentd a acesteia, in spiritul ,.piet[tii" teoretizate de
Vattimo. O asemenea ,,slibire" a subiectului care textualizeazi. natura
este, desigur, perf-ect solidari cu ,,depotentarea" ideii de text, de carte
si de literaturi, ceetr ce deschide perspectiva cvasiliteraturii, care nu
este nici literaturi nici non-literaturX, situandu-se in punctul de inter-
stitiu dintre realitate si scripturalitate (tic{iune). Iar autorul de cvasili-
teratur[ se raporteazi polemic nu cloar 1a paradigma ,,tare" a
modernismului ci $i 1a postmodemism care nu face, in fbnd, decAt sir
mimeze etica sllbiciunii. Deoarece, incercAnd s[ discrediteze ideea de
literaturd, scriptorul postmodernist sl'Arseste prin a o reacredita, insu-
fllndu-i o noud ,,ratiune forte". inciL si mai constrAngitoare declt cea a
modernismului. Astt'el, plecind de la postulatul c[ totul e semn, el
ajunge sd discrediteze realul, care capitl, in viziunea lui, toate
atributele unei fictiuni. Din contr[, cvasiliteratura pare si mizeze pe un
realism senzorial (prezent din abunden{Y,1 in Interm.ezztt) ce duce la
anularea distantei dintre esen{i Ei aparen![, dar nu in sensul reducerii
lucrurilor si a linrbajului la o opacitate superlativi, ci in sensul ci
aparenta devine esenta ins[si, care se va dezvdlui in lucrurile cele mai
insignifiante. ln f-elul acesta, cvasiliteratura reacrediteazl realul qi se
constituie intr-o alternativi la lumea de simulacre a apocalipticului. Ar
mai fi de adlugat faptul cI, dacf, in literatura actuall se manit'est5 o
r+ 1A
VI. BIBLIOGRAFIE CRITICA
VOLUME PUBLICATE
A. in RomAnia
I. Poczie
Cumpin5, Buc., Editura pentru litcraturd, 1968
Calea robilor, Buc., Ciulea ronrineasci, 1970.
Eterica noapte. Buc., Albatros, 1972.
Vlile vegherii, Buc.. Caftca ronrdneasci, 1974.
Discurs impotriva mortii, Buc., Eminescu, 1977.
Pradi realului, Buc., Cartea rornineascl, 1980.
Proba de gimnastici, Buc., Albatros, 1982.
Pradi realului, antologic, cu o postfati de Laurentiu Ulicr, Buc., Cartea
romineasci, 1985, colectia "Hyperion".
Despre fragilitatea vietii, Buc., Albatros, 1987.
Despre fragilitatea viefii, antologic de autur in colectia Poeti romini
contemporani, cu o postfati de Valentin F. Mihlescu, Erninescu, 1997.
Am visat ci visez ci sunt inger, Buc., Eminescu, 1998.
Vine frigul, colcctia BP'I, Mrnerva, 2000, cu o prcfati dc Gheorghc Grigurcu
gi cu o postfatir dc Irina Mavrodin.
Cum mi-am inscenat un accident de masini, editura Vinea, 2002.
II. Roman
Intermezzo I, Buc., Albatros, 1984; cditie rcvizutir, colectia "100+1", Buc.,
Gramar, 2000, cu o pretatil de Romul Munteanu si o postfatl de Gabriel
Dimisianu.
Intermezzo II, Buc., Cartea Romineascit, 1989.
Intermezzo IlI, cu o postfatai cle (Jctavian Soviany, Buc., Albatros, 2001.
Intermezzo IV, Clonstanta, I'ontica. 1997.
IlI. CriticI, is{oric qi teoric literarl
Critice I, Buc.. Ilditura pentru literaturA, 1969.
Critice II, Buc., Cartca rornineascl, 1971.
Poezie gi generatie. Buc., Eminescu, 1975.
Ion Bartru conentat..., Buc.. Albatros. 1975.
441
Repere, Buc., (,lartr:l lomirncascd. 1977. Nlihaii 1{adover:rnu. f,ocul unde nu s'a intAmplat nimic, poslfatir dc Mirrin
,,Lucealirul" comentat..., Buc., Albatros, 1978. lrlincu, colcctia',Arcade-", L'lincrva' 1972'
Ion Barbu, Flseu despre tertualizarea poetici, Buc.. Car-tea rornAncascal, N'lihail Sadoveanu. Creanga de aur, prefati de Mann Mincu' BPT' Mincrva' 1973'
Nichita Stinescu. I'ravoto na vreme' Misla' Struga' 1982' traduccre de Tasko
ilI981. editia a a, BP'l', Minerva. 2000, cu un tabel cronologic dc Georgc
Sarov, introducerc dc Nlarirl Mlncu
Popescu. N{ihai Eminescu. Poesia-Poezii, ingrijirc de cditie' Ponticr 2{)0tJ'
Avarrgarda literarh romAneasc[, Buc.. I\4inet'va, 1983, editia a TI-a, revdztttil,
BPT, Mincrva, l!)c)9.
Lucian Blaga cornentat..., Btlc., .,\lbatros. 1983. B. in Italia
Semiotica literarii italiani, Buc., Univers, 198i. I cmanotni dniasrroavtriavipproomstie-nil.,aAnnaloldiseiliszezmazioiolongeicas.pTazoirainleo,nGcilalappfiiachbcallir' o1m97e7n'a'
l)seu despre tertul poetic Il, Brtc.. Cartcn rominerrscil, 1986.
Opera literari a lui lon Barbu, Buc., Cartea rtlnline;tsci, 1990- I
Textualism si autenticitate, Constanta, Pontica, 1993. Torino, GiaPPichelli, 1978'
Corrvorbiri r:u poefi italieni, Conslanta, Ponticii, 199.5. Poesia romena d'avanguarclia (rn eollaboraz-ione con Marctt Cugno)'
Lucian Blaga. Poezii. lttlrotluL'tr e, lahal crr>nologic. tttt.tologie, crnnertarii si
Miiano, Fcltrinclli, 1980 Fcltrinclli' 1982'
note t:ritit'tt.. - (l()llstlttltri. Ponticir. 1995. ((lolcctin "Clasici romAni intcr- Alfrc:do GiLrliani'
La semiotica letteraria itaiiana, Nlilnno' cou nota di Mario
In agguato (poesie, il curil c con glossa cli
Prctati ").
Ion Barbtr. It<tezii, lrttrorlut t'tc, lttlttl ( r()tIol(){i(, ttrtlrtlogie, (:onrcntarii -ri Luzi), Milano, Scheiwillcr, 1986'
Mito-fiaba-canto narrativo. La trasformazione dei generi letterari' Rotna'
note (rilit(.... (lollstaltta, ['ontit:a, 1995. (Colcctr;r "Clasici romAni intcr-
prctzt(i r). Bulzoni, 1986.
(in lvtarco Cugno)' Fircnzc'
Mihai Eminescu. ,,Luceafirul", Constanta, Pontica, 1996 (colectia <Clasici Nuovi poeti romeni collaborazione cot.t
romAni intetpretatr>). Vallecchi, 1986.
Poezia rominl actuali. (O antol.ogie comentatd). Constanta. Ponl.ica, vol. I- MirceaEliadeel'Italia(incollaborirztoncconltobcrlcrScagno),Mil:rno,Jaca
II, 1998, vol. IIi, 1999. Book. 1987.
Poeticitate romAnI posttrelici, Constanta, Pontica, 2000. Dizzionario degli autori (parte rorrtt"na)' Bompiani' 1987'
Miirin Mincu)' Milano' Schciwiller' 1987'
Paradigma eminescianS, Constanta, Pontica, 2000. Nichita Stlnescu. 11 etegie 1a cura di (in collaborazione con Sauro Albisani)'
Lucian poemi della luce'
A fi mereu in miezul realului, ctl un studiu introductiv de Octavian Soviany. Blaga. I
Ponticrt, 2(X) I . Milano. Garzanti' 1989'
Fiabe romene di magia (a cura di Marin Mincu)' Milano' Bompiani' 1997'
IV. Traduceri MilraiEminescu.[,ucil.ero,(incollaborazioneconsauroAlbisirni).Milano'
Modele semiotice in Comedia lui l)ante, de D'Arco Siivio Avallc (in col:r- Scheiwiller. 1989.
borarc cu Stefania l{incu), Buc., Univers, 1979.
MihaiEminescu.Geniotlesolattr(acuracltMarirrMincu)Bcr-g^rn().I-ubrina.1989.
Poeti italieni din secolul XX. De la Pascoli la Magrelli. Buc., Carte:t
MihaiEminescueilromanticismoeuropeo(acur;rdiN,IarinMincueSrrut.rt
romineasca.198S. l ()(){J'
ll Albisani)' Rottlrr. Bulzottl' prctit/ionc di ('c\'tli Segtt'e ttnit ltt'sl'
diario di Drireula (rolllitn/t). e\)n ullit
fazione di Piero Bigongiari), Milano' Bompiani' 1992'
Paul Celan. Scritti rorneni (a cr'rra di Marin Mincrr)' Lldinc' Campanotto
V. Editii ingrijitc, studii introductive, prefete' postfete
Il Editore, 1994. (romanz-o, con una presentaz-ione di Umberto Eco)'
Al. Macedonski. Excelsior, poczii, prefhtii dr: Mar in Mincu, BPT, Minerua, 196[1.
Ion }leliade Ridulescu. Poezii-Proz6, seria Patrimoniu, antologie $i repere diario di tlvidio
istorico-literare dc Marin Mincu. editura Minerva. 1977. I Milario, Br-rmPiani. 1997' con uno postfaz-ionc di Rotrroti' Udine'
Ion Gheorghe. Foeme, Cclc rnai frumoase poezii, cuvint inainte de Marin poeti davanti all'apocalisst'
Itlincu, eclitura Aibatros, 1972. Canpanotto Editore, 1 997'
+n+t1t. Mihai Emines.ut [,o *ia ombra, e altri racconti' Miiano" Rizzoli' 2000'
443
REFERINTE CRITICE CAndroveanu, I-lristu. Calea robilor, <Tomis, nr-' 2' l6 ianuarie l97l'
Rusu. M. N. Calea robilor' <Viata stuclenteascir>" nr' 11' 17 martie 1971"
Ulici, Laurenliu, Calea robilor, <Contemporanul>, nr' 20' l4 mai 1971'
Birdescu, Horia, Calea robilor, <.Steaua>, nr' 5. mai 1971'
Negoilescu, Ion. Un poet pe,,Calea robilor", <Familia>' nr' 7' iulic 1971
in RomAnia Grigu..u, Gheorghc, Calea robilor, 'Familiao, nr' 7' iulie 1971' 1972.
nr. 46. 10.oiembric
Studiu monografic Ciirildrovcanu. Fldslu, Bterica noapte, <C.ntem;xx':urul>,
Gcorge Popcscn, Marin Mincu Escu despre autenticitatea scriiturii,
Man<rlesctt' Nicolae, flterica noapte, .RonrAnia literar.io' nr. .50. 7 decenrbrie 1972.
Eminescu,2000, 266 p.
Dumitriu.Daniel,Etericanoapte'.Convorbiriliterare>,nr.1,i.5ianuarie1973.
NRcnazg-iuo,veMainhua.i,MEirtcelraic, aEtneoraicpaten, o'satpetacu'at'T>,onmr'isl','
ianuarie 197-l' l 973
nr- 2' ianuaric
Carasca, Lrviu, Eterica noapte, <Ex-Ponto>, w'2' 1913'
iorgulescu, Mircea. Eterica noapte, <Luceaflrulo' nr' 21' 26 rlrai 1913.
I. Despre poet Sol..u. Cnstantin. Permanenta veghei, oViata studentcascil'' nr 5, 5 l'cbru-
A. in volumc: arie 1974. fiterariu>' nr' 38' 19 septembrie 1974'
Doinaq, Stefan Aug., l,ampa lui Diogent', L]uc., Erninescu, 1970. Mtrnolescu, Nicolae, Viile vegherii. <Romlnia vegherii), <<Tomis>>' nr' 7 *117)'
Grigurcu. Chcorghc, 'l'critoriu liric, Buc., Eminescu, 1972. Motoc, Nicolae, Frioritatea vie{ii (Vlile
Cnndrovcanu, Hristu, Allabet liric, Buc., Cartca Romdneasci. 1974.
Lotrcanu, Ion, Creatie si implicare, Buc., Albatros. 1976. decernbrie 1974.
Alboiu, George, Un poet printre critici, Buc., Cartea Romineascit, l9T9.
Negoilescu, Ion, Alte insemniri critice, Buc., Cartea RomAneascd, 1980. Llngureanu, Corncl, Legile rneseriei (Viile vegherii). <Orizont>, nr. 72' 21
Sorescu, Roxana, [,iteratura romAni contemporani, I, Poezia, Buc., rnartie 1975. si delirante (Vlile vegherii), <Viata
Editura Academiei, I980. Atanasiu, Victor, Viziuni nebune
Raicu, Lucian. Fragmente de timp, Buc., Carlea RomAneascl, 1984.
Parpali, Emilia, Poezia semioticS, Craiova, Sitech, 1994. romlneasc[>, nr. 7, iulic 1975'
Ulici, Laurentiu, Literatura romdni contemporani, Buc.. Albatros, 1995. Cretulescu, loana, intre pildl qi poem (Discurs impotriva mor{ii)'
Diaconu, Mircea A., Fefele poeziei, Junimea 1999. <Luccafirul>, nr.40, I octombrie 1977'
Soviany, Octavian, Textualism, postrnodernism, apocaliptic, Pontica, 2000. Popa, D. R. , Pradi realului' <Tribuna Rorniniei>, nr' 191' 15 octombrie 1980'
Grigurcu, Gheorghe, Poezie romAnl contenrporan5, vol. Il. ed. Clonvorbiri Stefinescu, Alcx., A avea ultinlul cuvAnt' ttTomis', nr' 3, martie 1981'
rStectaaflruuclratlli.trlee'Oarrcliuzalol.n(l'tF'>}rl,aacnditrir'ar3e>1a,,lnu6rlu'a3ui)g6, u'<s3Rt so1e9mp8At1en'miabrliiteer1a9r8i>1''
literare, Iasi, 2000. Alexiu, Lucian, PradI
Mocuta, Gheorghe, Pe aceeaqi arc[, Arad., Mirodar, 2001. Condeescr,r, Alcxanclru,
cristea, valeriu, cand
nr. 37, 10 sePtcrnbrie 1981. nr' 15' 9 aprilie 1981'
Iorgr:lescu, Mircea, Pracli realului, 'Rontdnia litcrarl>' literar[>' nr' 20 qi 21'
Ulili, Laurentiu, Echilibrul extremelor, l, II, <RomAnia
B. in periodice: i4 mai si 21 mai 1981. poetul ne aqteapti (Pradl realului)'
Sdngeo.zar,. Zahirria, in atriurn
N4icu, Durnitru, CumpinS, <RomAnia literarf,o, nr. 5, 6 februarie 1969. <Contemporanult, nr' 23,5 iunie 1981'
Manu. Emil, Liricl pe fundal italian (Pradi realului)' <Amfitcatru' nr' 7'
Manolescu, Nicolae, Cumpini, .Contemporanul>, nr. 14, 14 aprilie 1969. iulie 1981.
Crigurcu, Gheorghe, intre naturi qi artificiu (Pradi realului)' <Amfiteatru'
Dan, Laurentiu, Cumpini, <Luceafdrul>, nr. 14, -5 aprilie 1969.
Nicolae Baltag, Cumpini, Scinteia tineretului, nr. 6189, 11 aprilie 1969. nr. 7, iulie 1981' nr' 41' 8 octombrie 198 l'
Muthu, Mircea, Pradi
PSoinpgeel,orCzoarnn,eZliua,haCrtau,mCpuinmi,p"inIa[s, u.l.Clirtoenraicr>a,n,nrn.r.2,9f,eIbrmuaarriteie 1969. realului, <Tribuna>,
1969.
Sorescu, Constantin, Pradi realului, <Siptimina>' nr' 570' 6 noiembrie 1981'
Radu, Tania, Proba de gimnastic[, <Flaclra>, nr' 51'24 decembrie 1982'
DoinaE, Stefan Aug., Starea de crizi, <Tomis>, nr.2, 16 ianuarie 1971. Popescu, George, Proba de gimnastic5 in <Ramuri'' nr' 4' l5 aprilie 1983'
Constantin, ilie, Calea robilor, <R.ondnia literarf,>, 52. 25 decembrie 1970.
444 445
Pncop, (ionstantin, Ckrvni si gimnasti,.Convorbiri litcrarc". rrr (r. iunic 1983. Soviany. Octavian. Eterica moarte (l)csprc antologizr Despre fragilitatea
vietii), <Contcmporltnul', nr. 36, 4 septembrie 1997'
Ungureanu. Clorncl, Proba de girnntstici. <.Otizortt>. nr.27. E iLrlie 1981.
Grigtrrcu,Gheorghc.Narcisfaticurealul(in.Rtlrrrinialilerari".nr.36,9-
Mihircscu, Valcntin F.. I'robadegimnasticl,.Lucealiutlo. nr.23, II iunie 198-3.
l5 septembrie 1998.
Raicu, Lucirur. Probele realului (Proba de gimnastici), "Romlinia Iiterari".
augulii 1983. Sora. Mihai. fJn volun de poezie - un univers poetic {I)espre fragilitatca
nr.3-1. lli
vie{ii), <Viata Romineasc6>. nr' 9-10' 1997'
Ulici, l"aurerrtru^ I)roba de gimnastici, ..Conlcrnporanul'. Itr. 45, 2-l noiem- Irc,pescu. George, I)espre fiagilitatea victii, <Viatir romincltscii>. nr. 9-10, 1997'
hrie l9lJi. Baghiu, Vasile, Cea mai malign[ dintre stitri (despre antologia Despre
Moraru. t ristian, I'roba de poczie (despre antologia Pradl realului, apirruti nr' c) septembrie 199|i'
talie europeani, Monitonrl
in ctrlcctia llvperion, cditura Carlea Romaneascit. 1985, cu o plefatir tle fragilitatea viefii). "Vatra>, cle Suceava, nr.
cirldirrus, Adina, un scriitor de
Mincl-ua,urMcnatirLirn,U0lici)c,o"mRponlerAtanriea litcrar[", nr. 33, l5 august 1986.
(rirspuns articolul lui Cristian Moraru), l4l . 18 iunie 199it.
la
.Rorndniii Iitcrara>, nr.42. 1l octonrbr-ic 198-5. Borbity.stefan,Bilantulpoetic.antoltlgiaL.|esprcfragilitateavietii.
Aurcl, P., antologia Pradl realului. "Tribuna". nl.30.25 iulic- 198-5. <Pocsis>, nr. 3-4 (99-100)' 1998
Doinas, Stclan Aug., Nlarin Mincu sau poetul ca producirtor de text Mocuta, Gheorghc, O viziune polemici, <'Arca'>' nr' 4-5 6' 1998'
(ant()losia Pr:rdir realtrluit, .Vriita rorttincascii,. rtr. 9, scptcmbrie 193-5. Tuglca. Mircc"' D" t" si nu fim sentimentali? (I' Il)' "obscrvator>' 25 ;i 28
Buduca, loarr. I'roblrcu pocziei (dcsplc ant()logia I'radI realului), f'cbruaric 1999. 'Tonris"' nr' 5' mai 1998
vie{ii, <Ctlnvorbiri litcrarc".
.Arntltcalru", rrr. 2, fcbruaric 198-5. Soitrr, Grigorc, Dcspre fiagilitatea vietii' nr. .]'
Diaconu. Mircca A.. Despre fragilitatea
Moraru, i,rrnel.'fotul tlesprc rcal (tlcs|rc rLntokrgia I'radi rcalului).
<<VlltLu', nr. 3, nrartic 198(r. rtrartic 1998.
Ulici, Laurcntiu. In aggu:rto, *Clontclnporanul,. nr'. 22. 30 rnai 1986. Popcscu. Adrian. Anr visat ci visez ci sunt inger' <Stcauat' nr' 5' mai 1999'
Vasile, Gco. Poezie virili' (Am visat ci visez ci sunt inger)' "Romdnia lite-
Zat'nfir, Mihai, In agguato. "Rr.rmiinia litcrarit". nr. 39, 25 scptembric 1986.
Popescu. Gcorge. Proba autenticitlfii, oRarrruri>, nr.6. 15 iunic 1987. rari,>, nr. 35, l-7 septcrnbric 1999'
IvincescLr-Albu, Ruxandra, Despre nostalgie si livresc (Despre fragilitatea Dorczrnu. Mircea. Am visat ci YiSez ci sunt inger, ,,Transilvania Expres", 3
vietii), ..Astrrr", nr. 2, fcbruaric 19811. noie mbric 1999
Pricop, Consiantin, Fi,xpcriment fi lirism (Desprc fragilitatea vietii), Soviany, Octaliur, Am visat ci liscz ci sunt inger, <LuceafTuul>>' nr'23' 14 m:u 2(XXl'
2()0t)
Ciste"lCccoannv,oArbli.riIlsIiatelrtiarreea", nr. 5, mai 1988. Tugl.:a. Mircea. Eu te iubesc de tot' "Obscrvatoro' I 1 aprilic
textualisti pre
versuri tocmiti (Desprc fragili- (<StrPlinrentul dc rnrrti ").
tatca vietii),,<Virlra,>, nr.7, iulic i9ti8. Grigurcu,Gheorglie,Prelil(IlalLlrttrlogia\'inefrigul!'colcctiaBPT,Editura
Alcxandru, Floria. Der-pre fragilitatea rietii. <Luceatirul", n'. 31. -10 iulie 1988. NIinen'a, 2000.
Alexandru. Horia. Dnrmul spre real sau avatariile poeziei, Mavrodin. hina, Postfati la antologia Vinc trigul!, colectia BPl' Mincrva' 2000'
Grigurcu, Gheorghe, Poczia lui i\'larin Nitincu, "Contrapunct>' nr' 3-4-5' 2000'
<<Conternporanul", nr. 14, l6 apnlic l99l. Moidou"n, Lran, Am visat ci visez cl suntinger' <Familia'' nr''1' 2000
D0rcanu, Nlircca,,.r\mplitutlinea talcntului", (clcsprc,,vine frigul")'
Rotund, Nicolae, Nlarin i\Iincu - 50: l'roducitorul de text. <Tornis", nr. 8.
Luccafirrul, nr. 15, 2002., -l ntlicmbne 1999
ziugusr 1994.
Momescu, Mona, l\{arin Mincu - 50: Poetul ,.,Tomis', nr.8, august 1994 Hanu,Dan,Amvisatcivisezcisuntinger,',Convorbinlitcrare"'nr'4'2002
Gngurcu, Glrcorghc. l,a }tarin Nlincu "Ronrllnia literarit',. nr. 32, 28 august 1994.
Mureqan, Dumitru, PIcat si purificare, <<Vatrar, nr. 7. iulie 199-5.
Marinescu, Angela, Portret literar (cLr ocazia Prcmiului Herder). "RomAnia 2. Despre critic'
literarl", nr.1,2] ianuarie 1996.
A. in volume:
Ulici, Laurentiu, Itrenriul Herder'96,.Luccafirulr, nr.3,23 ianuarie 1996.
Grigurcu, Gheorghe, Idei qi forme critice' Buc" Cartea Romdneascl' 197-]'
Mihf,escu, V:rlentin F., Postfati la ant,rlogia Despre fragilitatea vie{ii, Culcer.Dan,Citindsautriindliteratura,Cluj-Napoca'Dacia'1976'
colectia .Poeti rorrrlni contemporanir, Eminescu, 1997. 441
Mavrodin, Irina, Despre fragilitatea vie{ii qi a poeziei, <Luceatiuul>, nr. 29,
30 iulie i987.
446
Lotreanu, Ion, Caligrafii critice, Erninescu, 1977. Georgescu, Paul, Ira{ionalismui agresiv, <Viata ron)ancasci>,nr.2, 1912.
Popa, Marian, Dic{ionar de literaturi romdni contemporani, Stlnescu, C., Critice Il, <Scinteia tineretului>. nr.'1023.24 fcbruarie 1972
Petrovganu, M., Opinii despre anul literar 1971, ,,T'ribuner,, nr. 2,
Albatros. it)77.
lorgulescu. Mircea. Scriitori tineri contemporani, Buc.. Eminescu. 1978. ianuarie 1972.
Picurariu, Dirnitric. f)ictionar de literaturi romAni, Buc., Univers, 1979. Drirgan, Mihai, Despre spccilic,.Cronicit>>, nr. 3, 2l ianLrarie 1972-
Zaciu. lVIircca. Lancea lui Achile, ClLr.i,Napoca. Dacia. 1980. Silirgean, Sergiu, Probleme ale criticii. <'flansiivania), nr. 4. august 1972,
Crigurcu, (ihct.rrghc, Critici romAni de azi, Buc., Cartca Romdneascir,
Dobrcscn, Al., Poezie si generatie,.Convorbin literarc>, nr. I 1, noietnbrie 1975-
Gheorghiu, Mihai Dinri, Reflexe conditionate, Iasi, Junimea, 1983. Manu, Emil, Poezie si genera{ie, <Sil.rtiimArta', nr. 2-55, 2,1 octombric 1975.
Sorescu, Marin, flqor cu pianul pe sciri. Buc., Cartca RomAneasci, l9B-5. Iorgulescu, Mircea, Ion Barbu comentat, .RornArria literari>, l7 iulie 197-5.
Ulici, Laurentiu. Literatura romAni contemporan5, Br"rc., Albatros, 1995. RusLr, M.N., O introducere in poezi:r lui lon Ilarbu. <Antfiteatru>, nr. 8. din
Spiridon, Monica: Leftcr, Ion Bogdan; Criciun. Gheorghe. Experimentul
august 197-5.
literar romAnesc postbelic, Paralcla 4-5, i998.
Grigurcu, Gheorghe. Peisai critic, II. tsuc.. Cartea RomAnea,scd, 1997. Scarlat, Mrrcca, Critica incitanti, <Viata studenleasci>, nr. 29, din 24
Cublesan, Constantin, Eminescu in perspectivi critic5, Oradea, Editura septembrie 1975.
Cogito, 1997. Gheorghili, C., Ion llarbu comentat, <SitptirnrAna>, nr. 235, din 6 iunie 1975.
George, Alcxanclrrr, Reveniri, rcstituiri, rerizuiri, Buc., Carlea Rorrrlneascir. 1999. Nitescu, M., Ion Barbu comentat, <Viata romencasc[>, nr. 6, iLrnie 1975.
Ulici, Laurentiu, Ion Barbuin lccturl critici,.Tontis>>, nL.8, 1975, p.6.
Manoicsi:u, N., Lista lui Manolescu, IIl, editura Aula, Brasov, 2001. Duicu, Serafim, Critica tampon, <Vatra>, nr. 10, 1975,.
Sorcscu, Constantin, Marin Mincu, <<Amfiteatru>', nr. 10 octorrbne 197-5.
B. in periodice: Duicu, Serafim, Ion Rarbu comentat, <Orizont>, nr.30,29 iulie I976.
Manolescu, Nicolae, Poezie qi generatie, <Rontinia literar[", nr. 38, l8
Clohmllniceanu, Ov. S., desprc Critice, .Romiinia literarir'>, nr. 9, 26 t'ebru,
arie 1970 septembrie 1975.
Iorgulescu, Mircea, Psezie si generafie, <Luceafirul>, nr. 49, 6 decerrbric 1975.
Grigurcu, Gheorghe, Critice,: "Familia", nr. 7. iulic 1970. Grigurcu, Gh., Intre contabilitate qi reverie, <.Cronica>, nr. 1, 2 ianuzLric 1976.
Manolescu, Nicolae, Critice,: <Conternporanul>, nr. 10, 6 martie 1970. Atanasiu, Victor, Poezie qi genera{ie, <Viata romincl5gil>>, nr. 3, martic 1976.
I-aurenjiu, Dan, Critice, <Luceafiu'ul>, nr. 17, l1 aprilie 1970.
Plotopopescu, Al., Critice, <<Tornis>, nr. 5, rriai 1970, p. 4. Gibescu, George, Poezie si generatie. .Tomis', nr.2, 1976.
Gibescu, George, Critice, .Ramuri>, nr. 3, 1970.
Gibescu, George, f)iletantism si rigo:rre, .Tomiso, septembrie 1970. Oprea, Nrcolae, Poezie gi genera{ie, <Arges>. nr. 2, februarie 1976.
lorgulcscu, Mircea, Critice, <<Arges', nr. 7, iulie 1970. Grigurcu, Gheorghe, Poezie si generatie. <<Vatra'>, nr. 1, ianuarie 1977.
CAndroveanu, Hrrstu, Critici qi temperamente, <Tomis>>, nr. I , iirnuarie I 971 . Arsenie, Dan, Reveniri la clasici, <Luccafirrul>, nr.2l .2'7 mai 1978.
Icrrgulescu, Mircea, Critice II, "RomAnia literari", nr.44.28 octombrie 1971.
Ungureanu, C., Critice II, <Orizont>, nr. 12, 1971. Singcorzan, Zaharia, Clasicii in perspectivl moderni, ..Cronica>, nr. 31, 4
Rusu, M.N., Principii critice, <Tomis>, nr. 12. 191 l.
Nicolartr, Petre, Critica literari in 1971, <<Amliteatru>, nr. 12, l9'/ 1. august 1978.
Damian, S., O plimbare cu arhetipul, <RomAnia litt-r'ari>, nr. 49, 18 noiern- Grigurcu, Glreorghe, Repere, <Familia>, nr. 10, octombrie 1978.
Maxim, Ion, Repere, <Orizont>, nr. 21 ,25 mai 1978.
brie 1971.
Rusu, M.N., in ciutarea unui program critic, <Amfiteatru>>, nr. 7 julie 1978.
Mincu, Marin, Ratiunea ristilmicirii sau logica sterilititii, <Romini:r lite- Scarlat, Mircea, Repere, <Siptimdna>, nr. 409, 6 octombrie 1978.
Moraru, Cornel, Repere, <Flaciira>, nr.4,25 ianuarie 1979
rard>>. nr. 48, 25 noiembrie 1971. Ungheanu, Mihai, Repere, "Luceaff,rul, nr.6, 10 februarie 1979.
Vaum, Ecaterina, Repere, <Limbi ;i literaturi>, nr.4, 1919.
Damian, S., intre cer si lut, <Romdnia literard>, nr.49,2 decembrie 1971. Ciobanu, Nicolae, Pregnanfa lecturii actuale, <Tomis>, nr. 3, martie 1979.
Rusu, M. N., La castel in poarti, <Cronica>, nr. 52,25 dccernbrie, 1971. Paleologu, Al., Dialectica perspectivelor critice, <Amfiteatru>, nr. 2, febru-
C6ndroveanu, Hristu, Critice II, *Cronica>, nr. 50, I 1 decembrie, 1971.
Popa, Marian, Critice II, <Sdptimdna>, nr. -52, 3 decembrie 1971. arte 1978.
448 Mincu, Marin, Regula jocului, <Luceafiirul>, nr.8,24 f'ebruarie 1979.
Paleologu, Al., Regula si tactica jocului, <Luceafirul>, nr. 9, 3 martie 1979.
Mincu, Marin, Rispunsul unui neinitiat, <Luccafitrul>, nr. 13, 31 martie 1979.
449
Paleologu, Al., Gteva puneri la punct. .Luceafitrul", nr. 21 .26 mat 1979. Radu. Tania, Despre textualizarea poetici. "Flitciira". nr' 26.2 itrlic 1982.
Mincu. Marin, Post-scriptum, .l-uceitflrul'. 2 irrnie 1979.
Conclcescu. Alexandru, Ion Barbu, eseu despre textualizarea poetici,
Manolcscu, Nicolae,,,Luceafirul": o ipotezi originali, .Contemporanul",
<I-uceafirrul>. nr. 19. 8 rrai 1982.
nr.26. din 29 iunic 1979. Manolcscu, Nicolae, N'luschctarul, <<Sctnnal". nr. l, 1982.
Papuc, lon, ,,Luceafiirul" intr-o noui interpretare, <SiptdmAna>, nr. 445. Radri, Tania, Ion Barbu in lecturi ntoderni"t. "ljlacitra'. nr. 142(r' 1-5
l5 iunie 1979. octornbrie 19112.
Papu, Edgar, O recenti interpretare a,,Luceafirrului", .Luceafirrul", an 22, Foarli, Serban, Re-,,puriticarea" Iui Ion Ilarbu. "(Jrizont'. nr..5 I, din 15
nr.2, din 13 ianuarie I979. decembrie 1982.
Ulici, Laurentiu, Interpretiri critice, <Contemporanul>, nr. 12,23 martie 1979. Tuchilir, Costin, Un €xamen totalizant, -'Iotttis.. nr. 10. octombrie, l9E-1.
Mutascu, Dan, Deschidere dilematicir, <Sirptdmiina>, nr. 2i39, 4 mai 1979. Cindroveanu, Hristu, Ion liarbu ilt ltrmina noii critici. "Rar-ntrli", 12. l5
Badea, Stcfan, O interprctare a "Luceaflrului", .Romdnia literard",nr. 9, 1 dcccmbric, 1982.
martie 1979. ciocirlrc, Livius. critica tertualit a.iocului secund, "llourinia Iitera|i1', nr.
Cibescu, Gcorge, O interpretare a "l,uceafirului". <Viatar romdncasc5>. 7, 12, martie 1983.
iulie 1979. Mihlilcscu, Dan. C., Eseu despre textualizarea poetici. .-l-ransili'ania', nr.
Foarlir, Serban, Addenda corrigc. <Orizont". nr.48.4 deccrnblie 1980. 2. lcbnrarie 1983.
(lornis, Marccl Pop. Metodir si,.esprit de finessc", .l-uceafiitul', nr. 12, 2(r
ZPaolpisa, ,I-Dlen.Rri,.,CAonvtarinbguatirideisnmrirruelscpooloegtiicce.r"oSmiipAtinrnersinca>in. tnr-r.o47-a5n, tIoIloiagniuearitiea.li1a9n80i..
martie 1981.
"'l-ribuna Rorrtinici', 190. I octornbric l9ll0. Manolcsctt, Nicolac. Illaga, poet exprcsionist. .Rtltlrlitlia literarlt"' nr''16. l7
Foartir, S., Addenda corrige (rlol),m"iOnriizdoenta'.vnarn. g51a,r2d5l. deccrnbrie i980. norembrie 1983.
Ciocr.rlcscu, Serban, I'oezia
"Ramurio, nr. 8, 'l Mil'ricscu' Valentin F ' l'ucian lllaga cotnent:tt""' "l'uccafinrlo' nr' 40' 6
5
august 1981. octombrie l9lJ-1.
Zaciu, Mircea, O antologie scoasi de l\{arco Cugno si Marin Mincu la editura Brrcluca, Ioan, Lucian Illaga conrcntal..., "Anrlltclttrtl>>. nr. 6' iunic 1984.
lrir.u, Al., Lucian Blaga conrcntat..., "Flacir;a,'. nr'..1--], l(r octornbrie lt)8.1.
Feltrinelli si cAteva probleme, .<Transilvania>, nr. 9, septembrie 1980. d"iRaloorgn.inAirnttoliltocgrilcrali'.(Drler.sp3r9c,
Ungheanu, Mihai, Poezia romeni de avangardi in ltalia, "Luceafirul>. 22, Ornea,Z., Texte comentate. A'7vasncgpatcrrdnabrilcitel9rall'r4i.i
Scarlat, Mircea, Invitatie la
31 mai 1980.
rom6neasci). .Arnfitcatru'. nr. 2. 1'ebrLraric 19114
Silvestri, Artur, Avangarda romAni in ltalia, "I-uceafirul", nr. 40, 4
Manolcscu, Nicolae, Avangarda lirtcrarir romineascl, "Romiinia litcrarir",
octombrie 1980. nr.20.24 mai 19U.1.
Balaci, Alexandru, Poesia romena d'avanguardia. "Ronrinia literari>, 8, 19 Morant, Cornel. Criticl si avangardii. <Vatra)>, nr.4' tlin 20 aprilie l9tt4.
februarie 1981.
Bucur, Marin. O adevirati bibliotecir a modernismului ronrincsc.
Istoc, Lucia, I canti narrativi romeni. Analisi semiologica, Arruar fblcr. 1, 1980.
.filaclrlo. nr. 16, 1984.
Biilesteanu, Fdnus. Reperele unui destin critic, "Luccatdrul", nr. 37, l2
l)rrP. l6p. Spirilul polcmic. ir: Flar'irrr. nr. 16. l9XJ.
scptcmbric 198 I . Popa, Dumitru Rrdu. Avangarda literari romAneasci"r. "'lribuna Rorlllnici",
Cioculescu, Serban, Misiunea educativi a criticii, .Contcmporanul", nr. 47, nr. 26-5, 1 aprilic 1984.
20 noiembrie l98l. Mugur, Florin, Avangarda literari romAncascir. SLAST. trr. 25' 1984
Sorescu. Mann, Avangarda cu garda descopcritir (l)' ,<Rattturi'' nr. I (2'17).
Gheorghiu, Mihai Dinu, Ion Barbu - eseu despre textualizarea poetici,
<Convorbiri literare, nr.1, ianuaric 1982.
Manolescu, Nicolae, Teoria si practica textului, oRominia litcrarl>, nr. 12, l -5 ianuarie 198-5,.
l8 martie 1982. Martin, Mircea. Vocatia europcanh (Avangnrda literari romineascir).
Papu" Edgar, Prioriti{i la Ion Barbu, <Luceafluul>, nr. 37, din I I septembrie 1982. .Flacirao. nr. 16, 198.1.
Gorcea, Pctru-Mihai, Despirtirea de Cilinescu, "Luceaflrul>. nr. 37. din I I Buduca, Ion, Textul si realul, ..Amfitcatru", l0' 1984.
septembrie l982.
f)ugneanu, Paul. Avangarda literari romineasci, .Luceafirul', nr. 15. ll
Ulici, Laurentiu. Ion Barbu. Eseu despre textualizarea poetic[,
aprilie 1985.
.<Contemporanul", nr. 39. 24 septembrie 1982. Papu. Edgar, O creativitatc tdnirrii, .l-uceafitrttl>' nr. 39,21 septe mhrie I 9[16.
450 45t
Manolescu. Nicolac. critica poeziei noi (Irseu despre textul poetic ll). Cosovci, Traian T.. Cle;rsidra intoalsS. "Viata rot:rrine asczi>>, nr. -5-6, 1999.
<Rominia litcrari", rrr. 1-1. .17 nrartic 1987. Iugir, Nora, Un atestat de existen{i si valoare, in .Viata ronrineasci>>, nr. 5-
Minc., Marin. intre concesii si prioritrti, rirspuns la cronica lui Nicolae 6. 1999.
Pricop, Consfantin, inci o antologie. <Rtittti'inie literarito. nr. 3, 24 ianuarie 1999.
Manolescu. oRom.lnia litcl.ari>, nr. 2.2, 2g inai i 9U7.
Mincu, Marin, C) lecturi gribiti, (ritspuns lLri C. Pricop),.R.onrirnia literari",
Sorcscu, Constantin, GAlceava criticului cu poezia (I) (Il), <SI_AS].". nr.2g-
29. I 1 iulic si l8 iulic i(1u7. nr. 1 1, 24-30 martic 1999.
Soviany, Octavian, Pe marginea unei antologii, <Viata romineascitr. nr. 5 6,
Cristea, RadLr Cilin. Eserr despre textul poetic II,.l--anrilia,, nr. -5, mai 19g7.
Ulici. Laurentiu. II. l9(r9.
iunic 1987. l,seu despre textul poetic <.Clontemporan'l>, nr. 23. -5
Daian, Paul, Rim|ne de vdzut, <Vinta r6rni.ncascii', nr. .5-6, I999-
Moraru, Corncl, Receptarea poeziei, Revizuiri constructive, <Vatra>, nr. 6, Marincscu, Angela, Pretcxte Ia o antologie. ,.ArtPanoranra>. nr. 14, ianuarie-
iunic 1987.
februaric 1999.
Pricop, Constuntin, Teoria si practica. .Convorbiri literarc>, nr. I l, noiem_
Srrr-rut, Ion, Poezia ronrini actuali. <<('uvanlul'. nr'. -5. nrai i999.
brie 1987.
Dragomir, Caius Traian, Panoritma antokrgiei, .Viata romineasc:i>>, nr. 5 6, 1999.
Horia, Alexandnr, Eseu despre textul poetic, .l-uccafiinrl>, nr. 26. di;t 27
iunic 19|J7. Ionescu, Al. Th., Poezia ronrini in zodia antologiilor, "Paralela 45>. nr. I
Zfunescu, N., Iiseu desJrre tcrtul puctic ll. "Sirptrirrrina", nr .1-5_46,6 si l-l ) lqqq
noicrnbricr 1987. Mihirilcscu, Florin, Textul ca Iniilnrc sau scop, "Vjate lontineascir", nr. -5 6, 1999.
SMpair'iindoo,'.AdMlia.nrri,caC,lilt)irc'uarrsninrlcsrrPurreicMi. e"Tkariirsuanua.,.venrn.t-u1r,a28tieaxntuuaarilei. lggg Diaconu, Mircea A., lramilia Mincu (din strategiile criticului literar),
<<Romirria <Viata rornAncascirr. nr. 5-6, 1999.
Christi, Aura, Ochiul devorator. .Viala ronratteasci'. tu. 5-6, i999.
literarir>, nr. 2.1, 8 iunie 1989. Andriescu, Radu, CAteva rcpere teorctice alc Gcnera{iei '80, .<Contincnto,
Bucluca, Ioan. I)espre tertualism,.Contcnrpolitnul,. nr'15.31 august 199(). nr.2-3-4. 1999.
Soviany, Octavian, Textualism si autenticitate, <Conten)por.anulr, nr. 17, 26 Tuglca, Mircea, Poezia romini actuall. Anii '90 spre 2000., <Viata
aprilie 1994.
romdneascl', nr. 5-6, 1999.
Gibescu, George, De la hermeneutici la textualism, <Azi,, suplrmentul Soviany, Octavian, Textualism, post-textualism apocaliptic, "Luccafirul>,
<Fctcle culturii". nr. 718, 7 noicrnbric 1994. nr.2, 14 ianuaric 2000.
,a:;il{s MihiilescLr. Fl.rin, 'rextul ca mit modern. <viata rorninersce>>, nr. r-2, 199-5. Ciopraga Constantin, Poezia romAni at'tlrali"r. o.Dacia lilerarit>, 6, 2000.
Popescu, Georgc, Sfidarea realului, "Noul ( on1inent", 1-2-3 1,2000.
Muthu, Mircea, Text si textualizare, .'Iribunar, nr.. -1. l-l ianuarie I995. Cap-Bun, Marina. Paradignra cnrinesciirlrii, .1-otttis>, nr. 6, 2001.
Soviany, Octavian. Pocticitatc rotnineascii postbelici,.Axiotrtar, nr. 1,2fi)1.
Voncu, Rirzvan, Hermenruticii & intuitic, <rLitcrlloltLl>, nr. 9, august i995. N'larcu, Luminita. Poeticitatc romineascir postbelici, "llonritnia literarit", nr.
Porumboiu, Arlhur, Textualism gi autenticitate, .Cugct liber,, din 2j_2g
25, 200 1 .
augusr 1994.
Diura, Simona Grazia, Pocticitate rornineasci postbelici, <Via{a
Ologu, Alina. Fals tratat de textualism. .Tonris,. nr. 3. 1997.
romdneasci', nr. 6 'l ,2001..
Vergulescu, Spiru, illarin N{incu si premiul .,Herder", .OIt prcss>, mr. Rusu, Gabriel, Poeticitate romAneasci postl)elicl, "Cotidianul>, l2 dccerr
1628. l7 aprilic l9(/rr.
brie 200 I .
Bercchct. L., Un heliadist de nrarci. <'l'orrris,. nr. 3. nrartie 1997. Livescu, Cristian, Poeticitate romdneascl postbelici, <Atttitezco, |-2-3,20()2.
Moraru, Cornel, Antologia lui l\{arin Mincu, <<Vatra>, nr. 3/4. 2002.
Rotund, Nicolae, Un polemist structural, <<Tomis>, nr. 3, rnartie 1997. Lupu, Gheorghe. Argonauf ii, <.B ucovi na Lilcrarit",'7'8-9, 2002.
Buzera, Ion, A fi mereu in nriezul realului, "Cuviintul libertirtii", Craiova. 12
Oprea, Nicolae , Proba Enrinescu, .Calenclc>, ) t, lgg7.
mai 2002.
Soviany, Octavian, Canonul si paradigma, <Contcntpor,nul>, nr.2, 14 febr. I 999.
Pintescu, Al., A fi mereu in miezul realului, <tjntt>, 143-144-145.2002.
Boerescu, Dan-Silviu, M.nument yersrrs d'cument: utopia necesari,
<Contemporanul>, nr. 1,7 ranuaric 1999. CiocArlie. Livius, A fi mereu in miezul realului. <Viata rotndncascl>, 5-6,2002.
Baghiu. Vasile, Un roman al poeziei romine actuale. .<poesis,>, nr. l_2, 1999. 453
Mihdescu, Valcntin F.. o antologie exemplarr, <Azi>, supliment cultural, l-5
martie 1999.
Gheversan, Cnstina, Poezia romini actuali, <Orizont>, 5, 1999.
452
Marcus, Solomon, ,\ fi nrert'u in nriezul vic(ii literare ronrdneqti, <Viata Manolescu, Nicolae, Autenticitatca scriiturii, (lntermezzo II), "Romania
Iiterar[>, 1989.
romiincuscit>. -5 6 1001.
Tudor, Corneliu Vadim, Romanul total, <Siptdmina>, nr' 45' din l0 noiem-
Mavrrdirr. Inna. A fi mereu in nriezul literaturii. "Viata romineascir", 5-6,
brie 1989.
2001. Tudor, Corneliu Vadim, De toate, <Sdptitnriinao, nr,.t6, din l7 noienrbrie 1989.
Mihirilescu, Florin. 'l'extualismul autorizirt. ..Viata romineascd', -5-6, 2002. Munteanu, Romul, Roman narcisistic, <Flacira>, nr' 49, din 8 dccembne 1989'
Spiridon, Monica, Lec{ia de anatomic, <Ramuri>, nr' 5 (3 1i)' mai 1990'
CihiLr. Bogdan, Sistemul personal al culturii. "Viata t'omiineasci", 5-6. 2(X)2.
Pctrescu,Liviu,Temapovestitorului...Stcauao.nr.l0'octombriel990.
Vorncscrr. Radu, Bitiliilc criticc, .l-uceaflrul>. nr.22, l2 iunie, 2002. weber, Marius Peter, ,.Il diario di Dracula"..., <Zeitschrift der Gcrmanistcn
Voincscu. RadLr.'l'extualizati. copii, oricum, numai textualizafi,
Rumiinien>, nr. 21 1992.
"L.uceattirul", nr-. 2.1. 2(r, iunic. 2001. Oros. Maria Cornelia, Dracula postmodernul, <'Euphorion'' nr' 1' 1994'
Voincscu. Radu, Paradigme, ,.Luccafitul', ttr'. 2-1, 19 iunie, 2002. Pop, D., Jurnalul bipolar 9i babilonic, Intennczzo IV' 'steaua''' nr' I 1-12' i997'
Popa. N{ircc'a, Nlarin Mincu sau l'lrmecul nedisimulat al insurgentei. Dram, Contantin, Intermezzo IV, tConvorbiri litcrare>, nr' 5 l99lt'
.Aclcvirnrl literar si ar"iist;c>, 6 august. 20()2. Munteanu, Romul, Grilele de lecturi ale lumii, Intermezzo IV'
I)iaconu, Mircca r\., (ieorge I'ogrescu ;i paradigma Mincu, <Viata <Luceafiirulo, nr. 9, 6 manie 199[J.
romineasc:r", 5-6. 1002. Tuglea. Mircea, Ransmayr-Mincu. O compara(ie, <<Observator"' 29 iulie
3. Despre l)ro:.(ttot : l 998.
A. in v<llunrc: Boerescu, Dan-Silviu, lntermezzo IV, oArtPanorarnzr>, nr' 1999'
Dimisianu, G., Culturi sau naturi?, Intermezzo IV, <Rominia literar[>' nr'
Moralu. Cornel. Obsesia crcdibilititii, Buc., Bditura Didactici, 1996.
Cristca, Tuclor, l)artca fi intregul. Br.rc., Editr-rra Bibliothcca, 1999. 27, 12 iu]ne 1998. nr' 2 februane 1999'
XXX, Dic{ionarul scriitorilor romdni (coordonatori: Mircea Zaciu. Marian "Viata romdneasci>'
CiocArlie, LGivhieuosr,gFhera, gJmuernntael,ul([fnloterermnteinzzaollVun\'u'iOrroizmoinnt'',
Papahagi. Aurcl Slsu), Buc., Editura Albatros, 2001. Grigurcu,
Munteanu. Rornul. .Iurnal de cirti. 5. 7. Editura <Libra>. 1994, 1998. nr.5-6, 1999.
Marinescu, Angcla, Satul prin care lni plimbam rasi in cap, cditura Citrtea Pricop, Constantin, insemniri despre un rolnan, '<Continent>>' nr'2-3-4' lc)99'
Stinescu, Bogdan Alexandru, Intermezztl,'Luceaflrul>' nr' 42' 12' 11' 2002'
rornaneascii, 1997
Dinrisianu. Gablicl. Lumea criticului, Editura Fundatiei CultLrrale Ronrine, 2000. 4. Despre italienist qi taduciitor:
B. in periodice: Popa,DumitruRadu,scmioticisiliteraturi,<RomAnialitcrarl".nr.25,23
Buduca. Iortn, Intermezzo, .Viltii studlrntcxsc:i>. nr. 49. 5 dccernbric 1913.1. ianuarie 1983.
Manolcscu. Nicolac, Intermczzo I. "Ronrinia litcr-ard', nr.6.7 fcbruaric 198-5.
Pdtrascu, C., Semiotica literari italian5, 'Convorbiri litcrare>' nr' 9' septem-
Prutcanu. Gcorgc, Intermezzo. ..Clronica', nr. 6. 8 fcbruaric 198-5.
Zf,rncscu, Narcis, Intermezzo,..Si-rptinrirrre., nr.8. 1.2 fctrruarie 1985. brie 1983.
['ricop, Constantin, Un roman, "Convorbiri litelare", nr. -], nrartie 198-5.
Nloraru, Corncl, Intcrmezzo, ..Vatra,', nr. 5, 20 mai 198-5. Cordoban, Aurel, Semiotica literarl italianl, <Tribuna>' nr' 45' lo noicm-
Cristca. l'udor, I)nrza universitarilor. "SLAST", nr. 12. 2.1 martie 1985.
bric 1983.
Bllitnicir, Vladirnir, Intermezzo, <Tonirs,, nr. -1, rlai 19ti-5. Tcposu, Radu G., intre semioticieni, <Flacf,ra'>>, nr' 3,20 ianuarie 1984'
Zamfir,Mihai, Colores semioticae, <Rominia literari' nr' 6' 9 fcbruarie 1984'
'feposu, Radu G., lntermezzo, .Iiliicrirao, nr. 49, 6 deccmbric 1985. Popescu'Iulian,semioticaliterariitalianl,.Convorbiriliterare>,nr.2,
Pupall, Enrilia, Romanul postmodernist,.Ranrun", nr. I (259), 15 ianuarie 1986.
Lefier, ioan Bo-rdarr, Inte rmezzo, <Viata rornAncascir,, nr. 1 2. 1985, p. 66-73. februarie 1984.
454 Vultur,Ioan,0dezbatereculturall(Despresemioticaliterariitaliani),
.Orizontr, nr. 18, 4 mai 1984.
Marino, Adrian, Publicafii romAno-italiene' <<Tribuna>' nr' 20' l4 mai 1987'
Balaci, Alexandru, Nuovi poeti romeni, <Contemporanul'>' nr' 3' 16 ianuarie 1987'
455
Zanrllr, Mihai. Alentura unci antologii. (I)csplc Poeti italieni din secolul scriitorul este un monstru, pentru ci el nu se poate realiza dec6t prin
XX). "itorniinia lrteruilir>, nr. 17, ll apriiic: 1988. eschivi, interviu clc Mirrius Tupan,.Lucczrflrul>, nr.6. l-l tulie 1994.
Poezia romaneasciin ltalia, interviu dc D. Irimi:r, <Dacia literari>, nr. 1zll3, 1994
Pqrrr. EdgrLr. f'rrcti itilieni din secohll XX, <Contcrnporannl>, nr.26.24 iunic 1988.
Ilrltir, Nicolac, Punctul de vederc :rl poetului (Dcsprc Poeti italieni din Stim riu ctt paradigma morali, cu axiologia "', interviu dc Alexandru
secolul XX). SI-AST, nr. 2i). 21 mai i988. Cistelecan. <Vatra', nr. 2E2, septembrie 1994.
Zub. Al.. Bliade si cultura italiani, .,Vatn,'. nr. 5, l9BE.
Berindeanu. Florin, Poeti italieni din secolul XX. <Arnflteatru>, nr. 6, ir"rnre: IldiariodiDracula,interviucieCnstianTeodorcsctt,oTornist,nr'10'
I 9E8. octombrie 1994.
NIincu, Mann. Despre traduccrc (cu lclcrirc la Poeti italieni din secolul Textul a.fungc si expulzeze lumea. intre.brin de Doina Jela, <Poesis>, nr.
XX), <Arrfiteatru>>. nr. 7, iulic 1988. l0,l 1,12 / i994.
Dracula si obscenitafea adevirului, interviu de Ioan Buduca, .cuvintul'>,
nr. 2. fcbluarie 1996.
sunt un scriitor care nll poatc lucra decit provocat. inlerviu c1c Ioan vieru,
,\. !rtlt:rt iuri oContrapuncto. nr. 3. rlrartic 1996.
Scriitorul modern c polivalcnt. intcrviu dc Nicolac Pop..<Ramuri>, nr.8, 1973. Mi incred in flerul omului dc rind, interviu realizat cie Petru Ionescu.
Cum anr devcnit poet, -(ilictc cr.iticL''. nr. -1 1, 1983. ..'finetalnr Magaz-irr' - .lirr 7- 1.1 rnlri l()tl6'
Putcrea traditici si sansclc univcrs:rlizirrii. rnlcrr.'iu rcalizat clc N. Grigorc Premiul Herder - o povarl a responsabilitl{ii, interviu clc vasile Pctre Fati,
Mirrirsrnu..ljlrLcrinr,>. rrr. l-5^ I5 rLlrr'ilic 198,1. i<Az-i>, suplintentul oPovcstea vorbei"' 1 mai 1996'
Simpatii, antipatii, interviu realizat de Robert Scrban' <Onzont"' nr' 1l .26
Cui ii e l'ricl de Nlarirr \{incu ? iritcrvirl lcalizat dc Nicolac Rotund, ,.Trrmis', noiembrie 1996.
nr. 7. irrlic I98 l. Existi o spccificitate a creativitifii romenesti qi ea se poate modela chiar
pe ideea unei paradigme care este reprezentati de sinteza dintre
Mi intereseazl literatura provinciai, dar imi repugni provincialismul, Occident qi Orient, interviu de Gheorghe Cr'lciun, <Interval>' nr' I 1997'
interviu rcalizal de George Alboiu, <Sintezc,, dcccmbrie, 1984. Mi aflu in plin proces de autotextualizare, interviu de Nicolire Rotund. rcal
izat in iulie 1997 5i publical abizi in volumul A fi mereu in miezul realu-
Constiinfa de sinc litenari a criticii (riispuns la ancheta <Crietelor critice>).
<Caiete critice>, nr.4, 1984.
Demersul oricXrei critici trebuie si aib[ ca punct de pornire textul, inter- lui, Ponticzr 2001.
viu de Mucel Preoapl-uClourin.isin, t"cSrvI-i,u\StTlc>,'l'anrrr.i1a4R.7arlaup. r<ilFicla1c9ir8r5a.>. Prin clutiri. daci nu altcum, m[ consider un postmodern' interviu dc
Mcreu in lniczul
nr. 33. l6 CirssiiinMariaSpiridolt..Ctrtlvorbiriliterare>,nr.2'fcbruarie1998.
provincialismul ripciugos clc Mircca Tuglea,in <<observator>, 19 octornbrie
aueust I 985.
in absolut, poezia este cornunici*re;r esrn{ei urnane qi doar doi-trei intr-o 1999 (<Suplirnentul dc milrti>).
epoci sau intr-o literaturi rcusesc acest maxim deziderat, intervru clc sunt independent pentru ci nu pot exista altfel, dcr constarltin Pricop.
Constantin Barbu, qSLAS'f", nr-. 2.;1. l6 rurrie 1986.
.L'ontrafort ". tnai l9()()
Poezie qi textualism..., intcrviu cic N. Crigorc-Mlrisanu, "Itorndnia literarir>.
nr. -17, l4 scpternl:r'rc- i989. Bariera ontoiogic[, convorbiLc crr Mihai Cimpoi, <Viata rorndncasci>'
Cui nu-i este fricir de l,larin Mincu? intcrviu dc Nicolae Rotund, ,<Torniso, ianuarie 2000.
Noi am fost postmoderni fiird sx stirn, de Eugen Lucan, la Ratiio Rornirtia, 2000.
literar, poeticitatea, iat[ actul ctt adevSrat
octornbric" 1990. A lace si avanseze discursul Diaconu'
original qi cu adevlrut inrp()rtant, interviu rle Mitcca A
Nlarin Mincu, icrivain ct 6diteur roumain, par MlriclrL Rotrru, ..Ecrirc
<<Antitcze>, nr, I 2-3.2001.
aujourd'hu:io, nr. fl, itd 1991.
Eunuglumcscdecatfiirrdfoartescrios'interviudeMarianDrirghici.
Marin N{irrcu, l,aureat a doui prestigilnse premii literare interna{ionale:
<.Vatra>. nr. 3/4. 2001.
Eugenio Montale, 1989, Carlo Betocchi, 1992, interviu de Roclica
Revizuirile literare sunt neccsare ca apa Ei ca aerul, intcrvitt de Elcnzl
Burdusel: <Contcrnporanr-rl>. nr.20. l-5 mai 1992. Vliclireanu,,.Ziaml de cluminicir". nr' 48, 30 noicmbrie 2001'
Hic sint leones, convorlrire cu Bogclan Ghiu, <Dilcmzr", nr. r12. 1993. Marin l\fincu nu se lasi marcat de comptexele scriitorului roman de azi,
...un punct de spriiin al intregii colectivititi, intcrviu de Leo Butnaru, inlelviu de Gabr-icl Rustr' .'C--oficlianul". 26 februaric 2002
<Contcmporanulo, nr. 2, 14 ranuaric 1994.
,156 451
Suntem europeni qi trebuie si ne angaj[m in tradifia culturii europene' 8.V., La parola poetica ribelle dei giovani autori romeni. <La Stampa>,
aprile 1987.
interviu de Nicolae Coande, .,Cuvintul libertdlii", 16-17 martie 2002'
Criteriile axiologice nu trebuiesc confundate cu spiritul de gasci, de Eugen GiLrliani. Alfredo, Gridare nel sonno, <La Repubblica>, 5/6 luglio 1987.
Iacuzzi, Paolo Fabrizio, Nuovi poeti romeni, < Autografo>, n. 12, 1987,p.
Bunaru, ,,Orizont", nr. 11 2002.
Giuseppe Bevilacqua, t poeti di Bucarest guardano a Parigi. Un'antologia,
in Italia
curata da Marin Mincu, ci rivela le nuove voci della poesia romena,
A. in volume
periferia della latinitir, <<La Stampa>, "Tuuolibri>, n. 609, 9 luglo 1988,
Dizionario degli autori, Bompiani, Milano, 1987' p.4.
Bordoni, C,, Zigno, Federico, II vampiro redivivo, Firenze, i993'
Teti, Vito, La melancolia del vampiro, Inanifestolibri' Roma, 199'1' Pofta, Antonio, Nuovi poeti romeni., <Alfabeta>, n. 108, n'raggio 1988, p.23.
Schiavoni, Giulio (a cura di), Il piacere della paura, Edizione dell*orso, 1995'
Caprettini, Gian Paolo, Ordine e disordine, Meltemi editore, Roma, 199u' Marchiano, Grazia, Due studiosi ripercorrono i rapporti con |tltalia del
Ballerini, Lucia, Attualitir del mito del vampiro (tesi di laurea, anno accade-
grande storico delle religioni (Mircea Eliade e I'Italia), <Corriera della
mico 1992-93, Facoltir cli Lcttcre e filosofia, Firenzc).
Sera>. 12 luglio 1987.
B. in periodicc
Mussapi, Roberto, Ti scriyo dal profundo. Dal romanzo al mito, il fascino
Giuliani, Alfredo, Glossa (In agguato), <Alfabeta>, nr. 73, giugno, 1985' di Eliade, <Il Giornale>, 6 settembre 1987.
Luzi, Mario, Nota (In agguato), presentazione al volume pubblicato da Vani
Bernardi, Ulderico, Un nuovo libro su Mircea Eliade, Gazzettino>. 17
Sceiwiller, All'insegna del pesce d'oro, Milano, 1986.
Alleva, Annelisa, ,,[n agguato", <<Rinascita>, 17 maggio 1986. settembre I987.
Raboni, Giovanni, Solenni, notturni, oMessaggero,, T agosto 1986.
Morandini, Mino, Eliade tra Italia e cultura romena, <Giornale di Brescia>. 1
Corti, Maria, Il pendolare Marin Mincu, <Alfabeta>, nr. 84, maggio, 1986'
D'Inna, Gabriella, Il reale in agguato, .Fierao, settembre, 1986. 12 dicembre 1987. i
Iaclrzzi, Paolo Fabrizio, In agguato, <Autografo>, nr. 8, 1986. I
Gramigna, Giuliano, In agguato, *Corriere della sera>, l8 dicembre, 1986' Flash, Mircea Eliade e I'Italia, <<Uomini e libri> novembre-dicembre 1987.
Amendola, Luigi, In agguato, "L'aitro versante>, nr.2, 1987' Monastra, Giovanni, Mircea Eliade e I'Italia, <Diorama letterario>, 115,
Farnetti Monica, In agguato,, <Inventario>>, nr' 5, 1987.
Renzi, Lorenzo, Nella storia e nell'individo (In agguato), <L'Indice>, maggio 1988.
febbraio, i988.. Marchetti, Giuseppe, Il <Montale>> ha messo le radici a Parma, <Gazzetta di
Segre, Cesare, Mito-fiaba-canto narrativo, <Corriere del Ticino>, 2i
Parma>,11 giugno 1989.
febbraio.1987.
Marchese, Angelo, Mito-fiaba-canto narrativo, <Inventario>, nr.20-22, 1987 ' Le manifestazione del Premio Montale, oCoriere clella sera>, 7 giugno 1989.
Marchetti, Giuseppe, Rime du disperazione (Nuovi poeti romeni), <<Gazzetta
Iacuzzi, Paolo Fabrizio, Eminescu cento anni dopo. Il poeta e la stella.6
di Parma>, 12 f'ebbraio 1987.
I'ora di Lucifero <La Nazione>,23 giugno 1989, p. 10.
lacvtzz'r, Paolo Fabrizio, Quartetto da Bucarest in poesia. Appuntamento
Paccagnini, Ermanno, Bminescu: genio desolato o Lucifero?, <Sole 24 ore>,
con i poeti romeni riemersi dopo il silenzio del realismo socialista,
3 settembre 1989.
,.La Nazioneo, 10 aprile 1987.
Livi, Augusto, Chi ha paura dei poeti romeni?, <<Paesa Sera>>, 22 apile 1987 ' Vigorelli, Giancarlo, Lucian Blaga, consceinza itatta della poesia, <Il
Giorno>, I ottobre 1989.
458
I-nti, Giorgio, Romania fa rima anche con poesia (I poemi della Iuce di
Blaga), <La Nazione>, l3 gennaio 1990.
Di Francesco, Tommaso, I rumeni fanno anche poesia, <Il Manifesto>. 5
gennaio 1990.
Bardi, Monica, Fiabe romene di magia, <L'lndice>, marzo, 1990.
Maria Corti, Nella reggia dell'eterna giovinezza, <La Repubblica>, 25
gennaio 1990.
Fiore, Antonio. '['empi duri per l)racula, <L'lndependente>, 2-5 agosto 1992.
Segre, Cesare, Il diario di Dracula di romeno Marin Mincu, >Coriere della
Sera', 4 ottobre 1992.
Bigongiari, Piero, Reviviscenza di un eroe sado-masochista, postfazione a II
diario di Dracula, Bompiani, Milano, 1992.
459
I
Cattafcsta. Mario, Storia vera e fantasia, ..Gvl,etra di Modena", 20 ottobre 1992. Inrparato, Maria, Dracula, diario di un principe' I'a tr:rdizione contra la
Vento, Maurizio, Succesn del romanzo di Marin N{incu, <Trapani Sera>, 2-l storia. <[,'Eco di Bergiirno>' 22 :rnettl 7994
ottobre 1992. Mulinacci. R.oberto. ll diario di Dracula. lncontrtl con I'ilutore. <Clorriere di
Macherelli, Fabio, Clonte Dracula e
I tiatelli di sangue. .La ArrezT-nrr, 27 maggio I 994.
Rcpubblica", 25 ottobre 1992. Giranclo. Ganlranco, Dracula - un mito dicotomico. <Dlrculzr e il crcpuscoltr
Avalle, D'Arco Silvio, In prigione con Dracula. La vera storia di Vlad lll dcllir clignitir uln.lnc>>, E,dizione dcll'Olso. 1995
De Rcinzo, Grorgio, Ferch6 si rinnova il mito del vampiro'
di Valacchia, detto ,,1'impalatore". <f,a Nazione>, 29 ottobre, 1992.
Klobas, Lucio, [Jn tremendo, coltissimo signorotto. <Il Piccolo>, l3 novettt- nraggio 1997.
brc 1992. Ierano, Giorgio, Meti Faust meti don Giovanni (Intcrvrsta a Marin Mincr-r)-
Pontiggia, Giuseppc, Il diavolo, certamente, .Panorarna>, l5 novernbre 1992. <<Panotamii>>. 12 nrarzo 1997.
Giutiani, Alfrcdo, Perch6 il papa calunnir) Dracula?, "La Repubt-rlica". 12 Eco, tjmbcrto, prescnlirzronc su Il diario di ovidio, Bonpiarni, Milano. 1997.
novenrbre 1993.
illiiiil Canfi. Roberto, lln.<diario> di Nlarin Ntincu. o'Rcsto clcl carlino>' 26
Bartolini. Simonctta, Era amico dcl Magnifico e di altri umanisti.
rnaggio 1997.
<rI-'Independente>, I 2 novetnbre i 992.
LGlarraitnr.zRieirrboc.rtGo,iaOnrcidairolo,neOl rvuiodtioo,deilllapsocelittuadiinne.e'sLialioNrazliloanec"o, n2q7 urrirs:rtgagido'i1u99n7a'
Rimondi, Ciiorgro, Iln huco su I)ractrla. "ll Mttnifcsto". 28 novcmbre 1992. rinascita tra i barhari che hanno il culto della reincarnazione, <Il
Braschi, Graziano,'Lutta la verit:\ su l)racula,,<Eurt)pco",4 diccmbre 1992. (iaz-zctlino>, n, 128,31 massio 1997. che non ne poteva pii dellc
P.V.. Dracula oltrc la lcggcnda, ,.ll '['cmpo", 22 diccrnhre 1992. Fertilio. Dario, Ovidio? Un pott:r in fuga
B.V., n l)racula di N'lincu. <l.it Stantpa>. Tuttolibri. 14 diccmbre 1992. clonne. ,,Corrierc della serao. l2 ottobrc 1997-
)O(X. Dracula revisititto pcr una divema lerttuna- <La Prcalpina>. 27 cliccmbre 1992. Cassreri. Giuscppc, Il mio Ovidio sul Mar Nero, 'Lzr Stampa>, 7 agosto 1997-
Caragiani. Gheorghc, Il diario di Dracula di Marin Mincu, .Esperienzc Caprcttini,Gianpaolo,Comepescenegliabissi,<L'Indice>,1febbraiol998'
lcttcrlrie", rrr. l, Iq9-1.
Toninelli. Giovanna, Designati i 5 finalisti det Premio Bergamo' ln lizza
La Porta, Gabriele, Il diario di Dracula, <Achat>, nr. l, gennaio 1 993.
Grazioli, Nlartignoli, Bosio" Vinci e Miqcu, <L'Eco di Bcrgamo>' 11
Bernadelli, Curuz, Dracula, I'oscuro vettore del contaggio, <Il giornalc di
Brcscia>r, 23 gennaio 1993. febbraio 1 998. "ll 'I'cmpo>' 2l rnarzo 19911'
Vallone, Giancarlo, f)a guerriero a vampiro, <Quotidiano di Lcccc>, i4 P.G.. Ovidio, un esilio voluntario" Nero? Fu una sua scelta, non il castigo
gcnnaio 1993. ANSA. I,'esilio di Ovitlio sul {ar
Moneta, Fernanda, In un soriso, <<Paese seta>, 28 gennaio 1993. deciso da Augusto, <Il Me ssaggero", 22 marzo 1998'
Noris, Sara. Premio di narrativitd Rergamo, <tll Giornot,26 marzo l99ll'
La Polla. Franco, Anche tu divori cid che ami, .Il sole 24 ore>. I 7 gennaio 1993.
Klobas,Lucio,Narrativaitaliana:comesivinceunprcmio'
Sereni, Silvia, ll diario di f)racula, .Epoca", 10 febbraio 1993. .L'Informzrzione biblingrirtica>. n. l, gennaio-marz-o, 1998'
Minore, Renato, Dracula, principe del dubbio. <Il Messaggero)>, 16 lehbraio 1993. Czrprcttini. Cian Pirolo. Lettera. "L'lndicc", aprile 19c)ll'
Fo. Alessanclro, lliografie di antichi con rischi postmoderni,
Mancini, Antonio, f)racula. un diario pieno di sangue, <Ii Mcssaggero", 16 <La Stampa>'
febbrrio 1993. -l'Lrttolibri, 16 aPrile 1998.
Rotiroti. Giovannr, Ospite alla corte de' Medici. <I-a Nazione>, l6 marzo 1993. Toninelli, Giovanna. A Marin Nlincu il Premio Bergamo' <L'E'co di
Dedenaro, R., Ar'riva lVlincu, il <diarista>di l)racula, <Il Piccolo>, 11 Bergamo", 23 aPrile l99ti.
Toninelli. Giovanna. I}ergamo laurea l'esule C)vidio' "I-'Eco di Bergenro>,
giugno 1993.
29 aprile 1998.
Luciano Morandini, ,,Sanguinario non vampiro" (Intcrvista allo scrittore Satta centanin, Antonello, ovidio, esule alla ricerca dell'io. .,Pttesia>, n.
Marin Mincu), <N,lessaggeroVeneto>. 23 giugno 1993, p. 9.
117, maggio 1998.
Pellcgrini, Ernestina, Note su ,,Il diario di Dracula", <Invcntario>, Terza
Seric. n. l. 1004, p. 67- 16. Sara Noris, tl Premio Bergamo a Mincu, oll Giorno", 30 apnle 1998'
Luciano Morandini. Marin Mincu, dal "Diario di Dracula" (1992-1993) al
Debelli. Tatiana, llergamo, un premio per cinque (i tlnalisti sono Campo,
..I)iario di Ovidio" (1997), <ZeIa", nr. 5l-52, maggio 199t1.
Tadini, Mincu, Paolini c tnorcsco), <Il Giorno>, 25 febbraio 1994.
l.idia Sella, Lunga vita a Ovidio, "ll Giornale>, din 21 lLrglo 1998'
Iacuzzi, Paolo Fabrizio, l)racula, un contemporaneo, (Domani a Firenze Biondi,
l,uti e l-uzi prcscntano il libro di Meuin Mincu), <L,a Nauione>, 14 marzo 1991.
460 461
PREMII LITI'RARI' INDICE DE NUME
ln lara A 27 1, 273, 218, 295, 305, 309, 3l 3,
19|'il - Prcmiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti
Aderca, F., 31 I 363.364,387,390,403
2(X)0 - Prerniul Uniunii Scriitorilor din Rominia Albercs, R-M., 2-58
Alboiu. G., 266, 269, 390 Blandiana, A., 2(t9. 372
intcrnationale Alcxrndru, 1., 166. 169, 272, )13
i989 - Prcmio Internazionale Er"rgcnio Montale (Roma) Alrrosnino, C.. 22, 3'7 5. 413 Bogza, G., 322, 4(\'7, 410
Antonesei, L., 413
199) - Prernio lctterario Carlo Bcbcclri (Citti di Piombino) Appollinaire, 405 Bonapartc, M.. 336
1996 - Prcnriul Flcrclcr' (Vicna)
i998 - Prcmit-r Nazionalc tli Narrativa (l3cr-ganro) Arghczi, T., 2'10, 27 1, 2'73, 31 l. I 13, Borges, 66
363, 387 Botta. D.. 214. 215. 246. 248. 250
Avalle, D'Arco G.,327 Breban. N., 179, 420
B Breton, A., 19, 375
,Bac:helard. C.. 640, 71 250, 290, Browning. E.. 380
294, 336,345, 432 Brumaru, 8.,23,2'/0, 378
Baconski, A. E., 315, 408
Bacovia, G., 270, 27 1, 273, 3 13, 363, Buzea, C.,269
368, 401 C
Bader,190 Calvino, I., 178
Camus, A.97, 129, l5'/
Baloti, N., 243, 250, 315 Conachi, C.,416
Baltag, C.. 262. 265, 2'72 Cantcmir, D. 278, 357, 363
Baudrillard, J., 67, 68, 93, i08, 335. Caracostea, D., 259, 294, 424
313 Caragiale, 1.L., 281, 416
Barbu, 8.. 281
Caraion, 1., 403, 404,406, 40'7,409
Barbu, L, 43,47,56,61,78,87, 164,
165, 198, 199, 202, 212,246,247, Carianopol, V., 31 i
248, 250, 253, 254, 255.257, 260, Cilinescu, Al., 353
26r. 2't0, 27 1, 281, 295, 309, 31 1, Cilinescu, G., 101, 118, 119, 224,
323, 321,326,327,333, 343, 3.1,s.
387, 409, 421.427,428 242, 243, 244, 248. 25 1, 258, 259.
Barthes, R., 168, 233. -348 2'7 8, 280, 282, 288, 289, 295, 29'7,
Bztlzac,lI. de. 190 304, 306, 307, 363, 400, 40r, 422,
Baudelaire, Ch., ll(). 191.255, 217. 423
340 Cilinescu, M., 138, 140, 31-5
Bldescu, H., 408 Cilugaru, I., 3l 1
Cirtirescu, M., 68, 365, 310. 375,
Bdnulescu, D., 416, 4l'l
B6guin, A.,290,294 316.416
Cirlova, V.,7-5
Berdiaev, 69
Bethowen, N.,221 Cesereanu, R., 417
Blaga, L., 27, 246, 241, 266, 2'10, Ciocirlie, L., 101, 351, 353, 3-54,
355,394,395, 428
Cioculescu, S., 422
Cioran, E. l2l
Comolli, Gianpietro, 1l 1, 112
Condeescu, Al., 63, 356,35'7
Corbu, D.. i74 E Grosan, I., 103 K
Kafka, F., ll l, 365
Corlaciu, B., :10-5 Eco, U., 2-53, 163 Gu6non, Ren6, i-5, 16, 237, 249, 250,
Cosma, M., 3l I 2s1,25'7,290 Kencres. A., 103
Cosbuc, C., 278, 27.1, 2lJ-5. 28ll Eliacle. M., l1-.1, 114, 121, l-54, 186, Kierkegaard, S., 224
Gurglianu, A.,409 Knsbeva, J.. 16,79, 164,203,237,
Costrvci. T.'f .. 71. -l l4 l l5 190, 2_s0, 256, 258, 278, 309 Guglielmi, A., 312, 313, 314. 317
Etlul, J., 93 282, 284. 320, 325, 327, 341, 351
Criciun. Gh.. 10.1. 1,71, 236, 315, Enranucl., P.. 270 H Kunish, R., 283
Hiulicl, D., 353
3 r 6. -117 Eminescu, 75, 190, 271, 278, 283, Heliade, 278, 279, 280, 281, 282, L
Creangir. 1.. 28-5. 286, 281 .288,292,
287, 288. 294. 296, 347. 3-s5, 363, 288, 290, 291, 292, 362, 390 Lacan. J., I 68, 386
rn 1 380, 428 Hesiod, 280
Eschil. 59 Hocke, G. R.,68 Laurentiu, D., 267, 27 l, 27 3
Cretia, P., 395, 396 Evolir, I., 250
Cristea, T., 168. 170 Holban, A., 104, 105, 135, 168, 170, Lautrdamont, 317
Cristca. V. 62 F t75 Lefrer, I.8., 328, 315, 317,374
Crohrnilniceanu, Ov., S., 246,252 Falago, Il.. 412 Lichtenberg,291
Cugno, ivl.,310 Faucault. M.. 236, 399 Holderlin, 74
Clulccr, D..315 Faur. D.. l1 l Hugo, V.,280 Lovinescu, 8., 247, 295, 291 , 327,
Fclea. V.. -109 I{utcheon, L., 33, -58, 69, 288, 399
D ljilirnorr. 2li l 422
IrlaLrbclt. C., l-14. 135. i-53 I
Daian. P.,,,101..:106. -11I,.1 17 FlirrnAnd, D., i78, 408 Lovinescu, V.,285,286
Dal Laeo. . .. tJ3 Flora. I.,:114 Ianus., M, 418 Lucretiu, 280
Foarti, S.,315 Iaru. F., 414 Lungu, Al., 403.404
Dar.r.ri;ur, S.. 27(r, 2t)-5 Friedrich, H.. 219, 294,262,340, -163 Ibrlileanu, G., 398
Frye, N.,23,67.10,84 Iliescu, T., 311 M
Danilov, N.. 37i Fundoianu. B., 3l 1 Ioana, N., 26'7,368
Dante, A., 280,429 Maccdonski, A1., 2'/0, 271, 363, 388
De Chirico, G., 62 G Ionesco, E., 3l l, 317 Magheru, G., 311
Derrida, J., 26, 39, 41,44.54,55,6'l , Gcnirru, O.,267,21 I Maiakovski, Vl., 388
Gcorge, Al., 101,393 Ionescu, C.M., 137 Maiorcscu, T., 363
r90,329.332 Iorga, N., 300
Di Lampedusa, G. T.,252 Georgescu, P., 276 Iorgulescu, M.,63,252 Mallarm6, S., 166, 256, 277, 280,
Dimisianu, G.,200 Iova, Gh., 374,416 328,330,428
Dimov. L. lL),23,261 ,2'71,349, 350, Gheorghc, L, 266, 269. 271, 2'72, Iuga, N., 375, 398, 402, 410, 412,
Manet, E., 190, l9l
352,316.399,.tl0 357, 366, 387, 389, 390, 399, 400. 439,
Dincscu, M., 270 405,408,4r0 Yung, G.,250 Maniu, A., 311
Dobrcscu. Al., 136,274 Gheorghiu, M.D.,3-51 Ivanovici, V., 353 Mann, Thomas, 102
Doinas. Stctan Aug.. 13, 79, 80, 8i, Ghcorghiu, V., 31 1
Gherea. C-. D.. 294, 31 1, 372 IvInescu, C., 267, 271, 273, 366, Manolescu, N., 7, 13, 4\, 167, 170,
315.407 Chica, M., 371.312
Draghincescu, R., 418 Gibescu, G.. 2-53. 254 382, 383. 390.402 173, 17 4, 119, 23'7, 246, 262, 27 4,
Dragtlmircscu, M.,294 293,360,36r,381,419
Duicu, S.,275,215 Gide. A., 173 Ivdnescu, M., 268, 27'7, 315, 366, Manu, E.,275
Dumitrescu, A.T., 39C) Marc,252
Dumitrescu, G.. 403, 404,405,406, Goethc. 200 391,392,400,405 Marin, M.,371,372,376
Gasset, Ortega, Y, 200 Ivlnceanu, V.,375 Marinescu, A., 276,366, 380, 381,
407, 408 Grcceanu, A., 398, 399,418,439 Ivireanu, A., 363 382, 383, 386, 390, 400,402,410.
Dumitriu, D.,41 Grigurcu, Ghe.,215,241 , 412 412,418
Durand, G., 42, 43, 44,70, 142,231, J Mavrodin, J., I 15., 116, 1'74, 412,
Mazilescu, V., 22, 7 5, 268, 269, 277,
2-s0, 338 Joyce, James. 102 366, 3'76, 381, 382, 383, 386, 392,
Durbaci, A., 418 402
464 465
Mildncioiu, I., 269 Papadat,Bengescu, H., 102, 138, 139, S Topa, T.,395
Melinescu, G.,269 1'7 5, 249 , 264 Tupa, R., 398, 418
Michelangelo, 223,226 Sadoveanu, M., 249, 252, 257, 260,
Micu, D., 13, 19 Papu, E., 42, 256, 292, 294, 325 U
Mihdescu, Gib, 104, 105 Paraschivescu, M., R., 311 287 , 288, 295, 296, 297, 298, 300, Ulici, L., 355, 356
Mihiescu, Valentin. F.. 4l . 43' 57 Pdrvan, V., 245, 246, 300, 304, 305 301, 303, 304, 305, 306, 30'7, 309,
Pasolini, Pier, Paolo, 178 310 Ungaretti, 407
Saussure, Ferdinand de, 26 Ungheanu, M.,297
Milton,280 P[unescu, A.,412, 413 Sartre, Jean-Paul, 1 15 Ungureanu, C.,252
Scarlat, M.,214
Minulescu, L, 414 Petrescu, Camil, 103, 104, 135, 168, Schlegel, Fr., 190 Urmanov, A., 4l8
Mircea, I., 270, 37 8, 408 170,1'72,1'73,1'/5 Simionescu, M.H., 137, 393 Urmuz, 75, 311, 317, 318, 319, 362,
Sorescu, M., 262, 265, 27 2, 27"/, 366,
Minkowski, 141 Petrescu, R., 394, 395,398,431 387, 389, 400,420 387. 388
Philippide, Al., 340 Spiridon, M.,315,317 Ursachi, M.,2'70
Montaie, 8,40'l Pitut, Gh.,266,269 Stinescu, C.,252
Stlnescu, G., 417, 418 V
Moraru, Cornel, 174, 1'79,278,314 Plath, S., 380 Val6ry, P., i9
Moritz,34l Stinescu, N., 22, 50, 51, '/5, 262,
Mugur, F., 50, 267 Platon, 26, 302 264, 27 t, 272, 277, 313, 357, 363, Vasiliu, L.,3'74, 417
Munteanu, R., 138, 175,1'76 Poe., E.A., l4'/.336,33'l ,355, 429 Vattimo, G., 33, 7 4, 7 5, 7 8, 1 67, 17 5,
Muresan, D.,57 Pop, I., 315 364, 365, 366, 368, 382, 383, 384,
Pop, I. S., 416,417 386, 387, 389, 391, 400, 410, 411, 429,438
Muresan, 1., 3'7 O, 37 l, 37 6 420 Velasquez, 130
Popa, M.,3i5 Stendhal, 209,210 Verne, J., 201
Musat, Carmen, l'7 1, 232, 233, 234' Pop-Comi;, M.,422 sroiciu, L.1., 373, 414, 411 Verona. D., 270
Vianu, T., 2'72, 282, 356
235,236 Popescu, A., 270,378, 408, 411 $ Vinea, I.,311,321
StefEnescu, Alex., 71, 310 Virgiliu,280
Musina, A1.,374 Visniec, M.,3"/0,3"16
T Vlad, V., 3'73,379
N Popescu, C.,415,41'l , 418 Vlahu!5, Al., 363
Tartler, G., 378 Vlldlreanu, E., 418
Naum, G., 315.,322,375,398, 404, Popescu, G.,41'7 Tasso, 280 Voiculescu, V., 252, 295
410 Taqcu, Gheorghiu, 252, 31 I Voronca, I.,321,322
Popescu, George, 176, 177, 1'78, 179 Tilgher, A.,293 Vulpescu, R., 315
Neagu, F., 103 Toma, D.,353
Nedelciu, M., 103, i68 Preda, M., 102, 258, 259, 2'78, 297 ' Tonegaru, C., 405 w
Negoilescu, I., 315, 408, 409 Turcea, D.,22,375,3'7
302, 303, 306 Tzara, T., 311, 320, 387, 388 Wagner,201
Weil, Simone,83, 107
Pricop, C., 168, 169, 170 T
Tepeneag, D., 19, 20, 3"16 Z
Negrici, 8.,369 Propp, V1.,285,286 Zola,E., 174
Nicolescu, V.,2'/6 Teposu, Radu, G., 233
Nietzsche, F., 33, I l7 .,242,245 R
Noica, C., 229
Novalis,255,256 Radu, O., 305,307
Radu, T., 101, 396, 39'7
o Raymond, M., 19
Olireanu, C., 136 Ricardou, J., 109, 14i, 184,209,355
Olteanu, I., 407 Richard, I.P., 326, 328, 350, 425
Orfeu, 31
Richelieu, 7
Rimbaud, 197,256,277
P Ritter, 190
Paleologu, A1, 295, 296, 297, 298, Robbe-Grillet, A., 20
Roll., G.,322
299, 300,30r,302,303, 304, 305, Romanescu, I., 267
306, 307, 308, 309, 310 Romosan, P., 370, 376,411,415
Pan[, S.,311,315 Rovatti, Pier Aldo, 78
Pantea, A., 415
466 461
CUPRINS .5
I. O PROVOCARE I3
l5
II. POFJ,TIJI,
1. Noua minus-vitalitate . 16
2.,,0pacizarea" universalb
l9
J. Proba oglindirii.. .. .
22
4. Spre o noul poeticitate, met0nimizarea 27
5. Metamorfozele eului si cobordrea in irnanent[. 29
6. Complexul fdntini-cumpln[. . . . 30
7, Un infern al corporalit[1ii . . . . 34
36
8. ..Topo lo g iile m ortii ' .
9.,,Marea cilitorie" si iesrrea din cod. 4l
10.,,0chiul de meduzi" al textului
I L Feerie barocI si mister textual 44
46
I 2, ,,Co smetica" scrierii 49
13. Fictiunea retoricL 60
14. Eposul scriiturii ,. o-1
15. 0glinda \tacojie 68
1 6. Fertilitatea monstruoasi a semnului 72
17. Apocalipticul qi speranla de sens 75
1 8. ,,Scrierca slabir". . 19
19. Un minimalism scriptur al
20.,,Dcvorarea' IiIeraIurii 8l
2l . 0bse:ia lertual,r
12. lmaginarul demonic 83
23. 0 ..arti a tatuajului . 90
24. Sub semnul experimentalismului 91
m PROZATORUL 101
1 . ,,Roman ul c ritic ilo r" 104
106
2. Romanul experientei gi noua autenticitate. . 108
113
3,,,Fortele inertiale" ale narativitltii ...
1t1
l,,,Scriere originard"si autoreferenIialitate . . 120
5. Textul qi,,vocatia huliganici" 124
6. Dialectrca fortci. . r28
7, ..Murcitura' agon ului 133
8. Logodnica scri'i t35
9. Dandy-ul si teama de castrare
I 0. 0ntologia privirii 469
1 1, Romanul grafiilor
12. Kitsch-ul si scriitura ingenud 139 i 3. Discursul intrlnztttv Eseului de citte . 351
13. Sctiitura rcvoltei si scriitura refuzului 140 si Al' C0ndecscu)
14. Srhcmclc irnerriunri t.15 i; iNp'.rM. uunnonl.0ruculi,nLlb.rCj ciorictiicrlie(R' eLceptitalirceia . 357
I 5. Labrrintul rntcrdictiilor . . . . t18 . i6l
I 6. Irrc,:stul tr'\lurl 15. Din nou desprc experimentalisn (Eseu desprt
l5i ttxtul Poetic lI) .165
I7. Dou Jurn .i Fru.t
I8. Ritullurr de 'lrrrf iciLr 157 16 Constituirea eului Poettc . 169
162 .311
I9. Intcrmczzu tritic 167 il. Poczra noui , -r86
10. Voccl rtrlului 178 0 pronrotie textualisti . 391
l8 Drlma semtlrficlrii la poe tii ',pr0m0tie i de subslant[' , i98
l l. Tcrolrcr rnrterici l8r
19 .,10,1
21. Scrie rea an,lrorrni 185
21. Mitul lui Anthropos 192 20 Poetica .,ruPturii' scliritllir ' ' .410
2.1. Pudoare si obscenitate 193 21. .419
25. JurnaIuI,.carnaIizirii' reaIuIui 200 Diartimul ri autcnticitatea .420
26, Crepuscular si auroral )1 ..0r:h..nu1 intors' (Poezia r0mAna actuali)
27. Atractia c[{re i.rhjcct t0r 13. Evolutia poeticititii romineqti p0stbelice ..424
28. Antilru'tie ul . . . . t)1
103 24 Al doilea exPetinentalism
29. Cunoastcrca prin difrrcnti... . . 20-5 t5 Suh sentnul lui Polernos 430
101
10. Fcrneia ..salbaticI" si icmcil textualizatd )6 Contra-Provinclalisnrul . 432
21i 21 Anti-impresionisn si anti-cilinescianism
11. Lupf i LU nt,'n\trul t8 Rccursul ia metodi . _ 4J-1
221 ).9 Textualism si textualizare
31. in loc dc conciuzie 232 '14 I
30 Spre o nouii autenlici{ate
IV, CRITICUL, TEORETICIANUL SI POLEMISTUL 241 463
248 t1 in niezul realului
l. intre eleatic si heraclitic; ideea modclaloare (Critice) 260
2. Mctoda hernreneutici (Critice II) 212 V. SPIRITUL APOCALIPTIC SI CVASILITERATLIRA
178
3..,Noua structuri" (Poezie si generatie) 219 VI, BiBI,IOGRAFIE CRITICA
4. Ceneratiilc de creatie si paradigmele. 182
281 INDICE DE NIJME
5.0 rnetodl gcnelicl (Repere) 285
)a?
5.1 Heliutle si hcliadisnul
289
5.2. Lntittertu si di!,ntticul . . . . 295
5.J. ( orbrr. si idilttul 310
3t7
5.4. Cretngd si dimensiunea initiaticit
323
J.J. .lad,,r'r'arrrr si lubiritttitul 326
6. Anticrparea metodcl semiotice. 0 fenonrenologie 333
plrrdigrraticului. .
7 Povesle a unei polemici cu Al. Paleologu. . . .
8. Avangardism si experimentalism
9. De la hermeneuticl la poieticL
t0. 0 fenomenologic a tcxtului (Eseu despre
textualizarea poeticl t
ll Fantastica textului. Autosernnrficarea
t2 Pragmatica textului.,.Alfabetul alveolar",
,.deprrsonalizarea"si..figuratia" .,
410
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Soviany, Octavian - Experiment si angajare ontologica
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search