ta.xarea ilcvocabitir a rrnei clrrble lipse de vocatie: lipsa de vocalie in (..fapt controlabil in registnrl cle intrirri a secretariatului reclactiei")
Marin Mincu mlrturise'ste cir. clorincl sI verilice c\rctitrte;l aeestcia a
"initiatisnr' si Iipsa de "vocatie tacticii". Venind din partea Lrnuia care
se pare cit posecli la nraxinrurr arnbele vocatii. aceste etichete grave cercetat registrul in cauzir si a descoperit cir, la clata respectivir, editura
a primit intr-ader'lLr din partea lui Al. Paleologu un nranuscris c1e 45 cle
s-:ru acliu-uat nlultelor mele piicatc literare, ingreuniudu-nri constiinta
de "neinitiat'," [)iir ceea ce mi-a dat o realii satisfactie intclectLrall a pagini irrtittrlat Sodrt,eunu. El cupriudea prirr.relc trei capitole ale e seu-
fbst lectia clc "tacticI" in incirlcarea regulii servitI cu atAta altruisn'r de lui. cu analiza ronranului Crt:urtgu tle uur. dar si varianta r-evizLrtir a
sustinhtonrl bLrnului-sirnt". Aceasti lectie a constat in eludarea rlspun-
Itilovlici lui Sadoverrnrr. ,,Usriarcle moditlciri"' la care se relerea
sulrri la crbiect prin <<tacticl>, asa cir autorul Criticelor isi pt'ovoacit. de
data aceasta, preopinentlll la un ..tumir de tacticir", din rnontent ce autorul acesteia contin insl dupi pirrerea lui Mal'in Mincu - .,sugcsti-
acesta se sinrte clezavantajat de re-quli. Astt'el. sLrbliniazi Mtrin Mincu.
Al. Paleologu a lrornit de la Lrn procedeu tactic _cresit. ccusiderind cir ile aflate in cartile rnelc". Apoi consultincl cI in acclasi loc registrul
a-i inrputa un ..dclict". sirnilar celui ce l'r-rscse obicctul irrticolului nrai cuprinde o alti datir.2 Vlll 1978 cu indicatia aliitLrrat[ ?-16 file -
Reguln .jot rrlui, este sul'icient peutnr a-si aclLrcc aclvc'rsarul intr-o situ- criticul trage concluzia cit Al. Paleologr-r si-a scris eseul nrnriind
atie de inf'erioritate si nu a rnai nrcls lu lcxtc. ('iLci clacir ar f i flcut-o ar ir.rdcaproape cronologia sursc'lor de inspiratie; crste gata intii partea
despre Crtturtgct tle aur (dec. 1976). perltru care anr inclicat deja
fl constatat cir plinrrrl carc lscarnlini-r slrtul rrrorunrt'tian cr,r r) cetJtc
grcceascir este Mrrrin N4inctr (in ('ritit'r ll. 191 I ) in tiuip ce o idee simi- sursele. urnreazl apoi parlea cea rnai irrtinsl, rlesprc l]ttltugul si la
sl0rsit. in iulie 1978, autorul nrai adaLrgd cliteva pagini. eam siise. inspi-
larii apalc lir Al. l'irlcololrr intr'-rrrr llticol clin lttceultirul abia cu un an rate din M. Ungheanu. pt:ntnr a nu l'i prea bltitur la ochi cir a scris o
mai tirziu. Asu cri llrrrrratil clin cronica lui M. Unghcanu (infonlrat carte oprindu-se asupra acelorasi opere cir si nrine (Creuttgu de aur si
e dc'prestrpus) rru tlebuic intcleasir ca o atestare a prioritiitii lui Al.
Ilaltagul), cu acelcasi perspective clc aborclare".
Paleologu in aceastir problenlir, ci clinrpotrivi. Cat despre cseul
Filo.rofict lui Sadoveun, (care nu are decat sapte pegini con\tlta clr Acuzatiile lLri Marin Mincu devin astt'el in acest arlicol de o gravi-
malitiozitate Marin Minou). in ciuda afirmatiilor (neprobate prin
tate extrernai; dacir in prima dintre luirile lui de cr"rviint criticul era
citate) ale lui Al. Paleologu, ticolo ltu se sustine textual calacterul initi-
atic al ronranelor Crcungtt de aLtr si Baltagul . ci sunt tlatati conrplra- nemLrltumit doal de taplul cir ,Al. Palt'ologu nu l-a citat atunci cind s-a
referit la dinrensiunea initiatici a cirrtilor lui Sadoveinu (si s-ar fi
tiv Sadoveanu si lorga. ..Aici nu e in chestie - continua uulorul
Reperelttr - cind a publicat (Al. Paleologu n.n.) un articol sau altul si cuvenit si o facir. intmclt - irrrlifcrcnt rlaci clctine silr.r nu plioritatea
absolutl asupra acestei problernc - autorul a first singurul critic ai
ce anurne a spr,rs (...) De ce aplici (...) aceearsi perspcclivir criticir
lblositi de mine asupra acelorasi opere sadoveniene '.) De ee ernines- timprrlui. cu exceptia lui Al. I)aleolo-su, care a tratat-o cu insistentA
ciarrisniul lr-ri Sadoveanu. sr-rstinul de mine in articolul Utr trdiect po.\i- incl clin Critice), de data aceasta eseului'l-reptele lutniiii este contes-
hil trl ese,qe;ei stttltn ertiette, etnine.sc:iattisntul (Vi(ilu stttdattteu.st'ir, nt' tati orice urmi Ce originalitate. el liind declarat in totalitate rezultatul
37 I I nov, 1970) republicat in studir.rl din 197 I sau in pref iita din 1973, abilitirtii cu care autorul sau a stiut sir fblosescit sugestii preluate din
apare tratat de domnia sa abia in cseul din 1L)79 si nr.r se iormuleazl ciiteva surse. pe care nrr obisnuieste sI le citezc. cea rnai importantl
nirlic in legiturd cu aceastain textul clin 1970 pe care ni-l adr.rcc drept dintre ele fiind textele lui lr{arin Nline u. Asii se liLce ci in rispunsul siu
argument cronolo-sic'l De ce comparatia intre viziunea lui Sadoveanu
si cele alc lui tSlaga si PArvan, inexistenti in 1970 la Al. Paleologu. din ..1-uceaf[rul" din 26 mai l9]9 (CArcva puneri lct punct) Al.
este prezenti abiir acunr in tcrmenii propusi de nrine in 197 I sau in Paleologu rcnuntir ia aerul carn clispretuitor si la tonul de zef1emea usor
1973'l (...) De ce t-ace eseistul atata cronologic goali cdnd ar trebui si amuzati dir-. printul sdu articol. Nu renunti ins[ sl-i facl lui Marin
ne ol'ere argunrente precise, eventual citate clarificatoare la intrebirile Mincu un portret rnalitios, in nraniera .,fiziologiilor'' heliadesti. cclntu-
pe care i le-arn adresat'l" rat cu o penitl fbarte si-{r"rrI: .,Starea de spirit a omului obsedat c[ i se
luri icleile este un f-enomen tipic, cu evolutie plogresivi, corelat cu o
in legirturl cu precizarea cI manuscrisul |-reptelor ltunii a losl excesivir constiinti de sine ( ..) Cei aflati in cazul d-sale sunt de Itez-
predat Eclituni Cartea Romdneasci. in ziua cle 28 decernbrie 1976 druncinat in convingerea lor, interneiati pe rationamente cu atit rlai
l'erme cu cit pleac[ de la presupuneri mai false. Din versiunea d-sale
300
eu i-as li pindit cu ochii in patru flecare articol in legituri cu
Sadoveanu ca sl-mi procur idei pentru cartea mea; dupa ce in f'elul
301
acesta anl izbutii sii predau in editrrri. in l 976. cirrel l zcci de pagini in fraza ct cetatea platonicl Marin Mincu a vrut si spunir altceva") ,
care era t":rba de Oreanga rlr: aur, ilespr.e care pr-rblicase cllnsui ceva, eseistnlui nu-i mai rirn2ne decAt sI facE ref'erintl la .,bibliografia
orald" a problemei: ..lonnularea (...) ulterioarl (a lui Marin Mincu,
a trebuit sri asteprt un an de zile pini ce, ap[ri.ncl volumul d-sale
n.n.) se poate sA n-o fi luat de la mine, ci de la Marin precla insnsi, care
Repere, a,r put't in slirsit lua clirr el ideile despre Burrttyu! cu care anr m-a auzit mai mult decit odati e-xprimAnd aceastl idee in discutiile cu
incr.pit in iutcalir vreo 2[i0 de pagini. plus aite citeva despre ochi c]e colegii de la Cartea Romtineosc.ci si, fiind de acord. mi-a flcut ciristezt
si o introduciin Marele sirtgurutic (unde fireste nu avea rosl sd rnI
-lrrs luale si ele clc la altcineva si gata cartea (...) Astf-el ciernascat, citeze, dar de unde l-am citat eu in sprijinul ideii niele in articolul Zrcl
chestiurti reztrltii... ) ... OlicAt nu ar admite Marin Mincu bibliografia
nu-nri rirniire clecit sr f'ac nriirtLrlisili compiete: claci am debutat, cum oralii, ea e o realitate; ideea cu Agora din Mantmetii arn exprimat-o de
se stie, atrit de tirziu, explicatia nu e alta clecit cr a trebuit intii si multe ori. rnult inainte de a o fl tip[rit, iar lucrul acesta se cam stie,
crreasci lvlarin Mincr-r si si ?nceapr si publice. ca sr am cle unde-mi h.ra daci nu de toati lumea literarir, nricar de o parte a ei". Dintre aceste
icieile si si-mi tac si eu cit cle cAt o situatic".
argumente invocate de Al. Paleolosu e lesne insir de constatat ci nici
in ciucla acestor consideratii sarcasticc cLl care isi incepe articolul,
unul nu este irefutabil: citatele sunt din textele ulterioare volnmului
de data aceasta Al. Paleoiogu abarrd,rrcazii repede tonul cle zeflenrea. Critice,/1. fbrmula ,,cetate:r ltlatonicd" rimAne interpretabill, iar recur-
incercand s[ rrspunclii c-it mai ar!:l'.cnrirt (autocitinciu-se amplu de sul la ..bibliografia oralir" e contestabil in sine ca procedeu.
astd dati) la acuzariilc cc-i luscscri.i rrrlLrsc. Astlel, in legituri cu
aprecierile salc clcspre lvlonltrt'riicl l'ircc ucrrrrr precizar-cir ci acestea nu Doar ceva mai convingiltor rcuseste si fle eseistul atunci cAncl
au lbst lrrlrrrrrla(c pcrrrnr 1-rr-inra tlllr irr articolLrl rrti chesrituti re:.ultti... incealcd si probeze, rc-curglncl liL citate, c[ a afirmat ,,textual" carac-
(Ltrca,';rtrl, august, 1912) - asa cLtr)l sustincl Mar.in Mincu _ . ci
intr-urr rrlt text, oL't ttronutnentul (.l,Lrceofdrur1, ianuarie, 1972) cle Lrncle terul initiatic al scrierilor saclovclriene inaintea lui Marin Mincu. El
reprodrrce acum urmltoarele afirnratii clin articolul Filosofia lui
reproduce un citat L:are se doreste intru totul ilustrativ: Morontetii lt.tj Sadoveanu'.,.Opera lui S;rcloveanu. in totalitatea ei (cu at0t mai mult
cea de maturitate) scrisi intre cele doui rlzboaie moncliale. are un
Marin Preda sunt plasati intr-un cadru cu o structuri in fbncl citadin5; caracter esentialmente teoretic si procesional: n-ar trebui sir se omiti
faptul c[ aceastl operi este parcursi de un fir ini{iatic, in cdteva locuri
pzrracloxul nu e declt aparent: existir in acest romau un porr.ic, o stoa sernnalat prin aiuzii transparente". Mai mult chiar, Al. paleologu
care este fierrria lui Iocan; toate relaiiile sunt in aceastr carte de tipul
cel rrai civic". Eseisrul se referi si la un alt text al sru clin 1972 (luna sustine ci trimiterile sale sple caracterul pitagoreic al filosotiei iui
nu e precizat[), apdrr-rt in ,,steaua" si intitulat Despre rm spirit t:itctclinin Sadoveanu ca si ref'erintele la mitr-rl Eternei reintoarceri, conduc de la
care afi'''a: .,... nu mai suntent inti--un cosmos inchis al cf,rui ax trece sine, chiar dacii nu intru totul explicit, cdtre fiurdamentul initiatic al
prin vatra satului, ci intr-o lume deschisi si comunica'ti".. Aceste ar-ti-
cole ale lui Al- Paleologu sunt insi toate din 1972 si, in consecintl, perspectivei sadoveniene - element pe care Marin Mincu il ignori sau
se preface c[ il ignori. Nu e mai putin adevlrat insi cd, in raport cu
ulterioare volurnului Crititt:11, deci lipsite de relevarntir. Astl'el incit
autorul va incerca sr acrediteze ideea ci in textul despre preda di' textul din Critice /1, aceste consideratii au un caracter extrem cle
critice, Marin Mi'cr.r se ref-erise, de fapt la un alt f-el de cc'tate: cetatea generic, rdmin sirnple supozitii nedezvoltate si neargurnentate, lucru
ritopic[ a lui Piaton, care este incompatibil[ cu o agora de tip atenian pe care eseistul il va face abia in Treptele lumii.. Acesta ar fi fbst incii
un motiv ca Al. Paleologu s5-l citeze, in cartea sa despre Sadoveann,
si cr abia in Repere se afirnri ci satui morometiar iqi are agora in pe Marin Mincu, in ale cirui texte discutia despre aspectul iniliatic al
fierlria lui locan, preluilndu-se astf'el o idee a lui Al. paleologu. in
scrierilor sadoveniene era suficient de ampli si de sustinutd prin argu-
sustinerea acestui punct de vedere, eseistr-rl pleacr cle la tbrmula ,,cetate mente, pentru a fi luati in consideratie cu toatd seriozitatea..
platonici", prezentb in eseul lui Marin
Mincu, care insi ,,nu e cetatea Referindu-se la asem[narea dintre formul5rile sale si ceie din
din vremea lui Platon, ci uropia pe care acesta a imaginat_o in
RepubLica, de unde ar fl in totalitate exclusd dezbaterea - i' spirit Critice II si Repere, Al. Paleologu reia mai vechiul si nu foarte
,,morometian" - a chestiunilor publice. Dar cum nici acest argument
nu e suficient pentru a proba prioritatea lui Al. paleologu, cdci o trim- convingdtorul sdu argument cf, nimeni nu detine un monopol absolut
itere spre polisul grec existain text'l din critice 11 * lucru pe care se asupre unor cuvinte; apoi, pentru a dovedi c[ aprecierea lui despre
vede silit si-l accepte si autorul bwtului simt ca probi (,,poate cd in
303
302
geniul vizioilar sau totalitai al lui Sadoveanu nu ii este cu uirnic tribu- Critice. Amintind cI in articolul despre Blaga nr"r s-a referit citusi de
tarir fbrmulei lui Marin Mincu care vorbea despre ,,amploarea totalitarr putin la Sadoveanu, eseistul afirrtri cI .,ilni pare normal ca scriincl in
a vizionarismului" saclovenian, autorul <-tr doul citate din Filo,soJia lui 1976 despre magul din Crean.go de aur si desltre religia Dacilor sd
sadovecrnu. Aici el alirmii mai intAi cr Sadoveanu ,,are intuitia unei
vaste crls*oiogii polifonice, scara unianititii inserandu-se la el in cea recurg la comparatii licute de mine, ?n ternieni de mine propusi, cu un
a universului ca totalitate" si observ5 cle asemenea c[ ,,toate dramele si
catasirofeie individuale sunt integrate in organizarea totalitard o op"r"i, deceniu inainte, intre conceptiile respective ale lui Pdr-van si Blaga,
f-undamental opuse gi in treacit fie spus nu iniiiirtice".
?n carr: se pierd ca propriile noastre clrame si destine in ordinea inflniti Cea mai iinportantl dintre aprecierile ficLtte insii in acest articol de
a univcl"sului". se poate vedea insi c[, in nici unul din aceste citate. nu
este prezent termenui de vizionarism, lucru de care de altt'el e constient Al. Paleologu (chiar daci ea nu constituie obiecrtul propriu-zis al
;i Al. Paleologu, care se va sirn[i obligat s[ facl o rrimitere si la un text
din 1969, despre G. Cilinescu, dar cu ret-erire special[ la Sadovea'u discutiei) este aceea ci interpretarea sa la tr)r.tl.tttgul prin mitul
("initiatul la cunoasterea unei vilste c.snrologii polifbnice, vizionarul Isis-Osiris este original[, neapropiindu,se. in articulatiile sale
arrnoniei si dramei ele mentelor, intelcptul total, stiutorul tuturor
treptelor nebinuite clin sczu-a universului") si, supralicitind in mod esentiale, de perspectiva propusL de Marin Mincu, desi ambele demer-
evident, :gu'gc Ia c.rrc:luzia ciL ,,rnisteri'asa suri interpretative (am adiuga noi) pornesc de Ia premisa unui sens
.,rns invers cclui prctins de Marin suprapunere', se explici initiatic al romanului s:rdovenian. J'ot acum insl (dovadi c[ nu existi
,,dar in
Mincu',. Cici din h.ag_ ,,prioritlti absolute"), eseistul ntirturiseste: ,,Fe aitcineva ar fi trebuit
cmaernatcetleeru'ul ;r,,'otodtuasliczadtoinr"l:'ailolsuon/iiuvelrusiusluaidosvaedtouv,reneisatne si citez, dacl i-as fl cunoscut la timp surprinzitoarea contributie, veche
vorba cioar despie
acum deja de zece ani, zrnurne pe regretata Olirlpia Radu, student5 la
si rlespre deplina Cluj, moart[ in plinl si strdlucitoare tinerete care cea dintdi a avut (...)
integrare a eicmentului uman in rniscdrile cosmosului. a indivi<lualu- intuitia identit[tii Vitoriei Lipan cu zeita Isis". Originalitatea interpre-
lui in colectiv, iucruri care de altf'el s-au mai spus in legrtLrrd cu autorul tirii lui Al. Paleologu, intemeiatd pe mitul osiriac (pe care nu o punerr
Ealtag,lui. in vreme ce textul din 1969 il defineste pe romancier ca pe
{*d un ,,vizir-rnar" care are intuitia armoniei qi a clrarnelor din univers, dar la indoiali) nu constituie insi miza acestei polemici: faptul ci iu
aprecierile despre ,,geniul vizionar sau totalitar" al scriitorului, despre Treptele lu.mii w este mentionat singurul critic de notorietate clin
t care Marin h4incu sustine cr i-au tbst sugerate lui Al. paleolog' de
epoc5. care propunea o lecturi a romanelor sadoveniene din perspec-
propria-i fbrmulare cu privire la ,,amploarea totalitarr a vizionarismu- tiva,,initialismului" (cum ii place si spuni lui AI. Paleologu), indit'er-
lui" sadovenian nu sunt aflrmate ca atare. Chiar dacd in tiagmentele
citate rJe Al" Faleologu sunt prezente fbrmule care - inrerprelate ar ent care dintre cei doi reputati autori detine prioritatea (o prioritate ce
putea trirnite - este drept - qi ciitre o asemenea senrnificatie. De altfel
eseistul insuqi isi dii seama de acest punct vulnerabil al argumentatiei nu poate fi decAt relativl), rimAne totusi tare anevoie de explicat.
sale (care nu se ref.eri cu strictele la obiectr"rl discutiei; si tace
precizarea (destul de discutabilr) ci ,,intuitia unei vaste cosmologii Ultimul cuvAnt in aceast[ interminabild discutie in contradictoriu,
poiilbnice" insernneazf, in definitiv vizionarism. care se transfbrmase intr-un fel de .,dialog intt'e surzi" il va avea Marin
sinrilittrdinile dintre magul din crettnga de aur si cel clin strigoii N{irrcu. Intr-un Post-s(riptum la articolul Baltagul - rle la bulaclesc lu
romanesc (Luc'eafdrul,2 iunie, 1919). El considerl c5, desi dupi
lui Eminescu - mai spune Ar. paleologu * nu t.ebuiau si-i fie neapirat
sugerate de Marin Mincu deoarece (si de data aceasta are perfecti ultima sa interventie controversa firsese definitiv tranqati, rispunsul lui
dreptate) ele puteau fi descoperite de orice cititor cu o culturd medie. Al. Paleologu face totnsi necesare unele precizlri. Cici in acest articol
Cdt despre triiniterile la filosofia lui Blaga si a lui pdrvan (aclaugi de rlspuns ,,recentul campion al initiatismului, cum se proclama cu
autorul. dar fdrr a mai fi atat de convingitor), ere vin pe linia unlr vehementi la orice pas, nu pregeti (...) sI consume spatiul revistei cu
preocupiri ale sale mai vechi, dovadi articolu Teatril lui Lucittn o apirare avocd.teasc[ spre a induce in eroare pe cititorui neavizat,
Blaga, aqa cr nu sunt tributare in nici un fel textelor din Repere sau folos.ind de data aceasta tactica inseildrii unor citate pompoase, pigulite
din toat5. bibliografia operei orale si scrise a marelui maestru".
Marin Mincu apreciazd. cI Al. Paleologu ,,nu rlspr"rnde corect la
nici una din cele cinci obiectii ce i-am adus". inventAndu-si, in schimb,
altele, clrora le rispunde ,.cu n.rorgd de guru of-ensat". Autorul
Criticelor sesizeazi just c5. toate (sau aproape toate) citatele reproduse
de adversarul slu sunt interpretabile. proclamAnd apoi (tXri a avea in
304
305
totalitate dreptate) ci e vorba de o tacticd de intoxicare a cititorului avizat in chestiuni de esotcrism sugereazi ci viziunea scriitorttlut sc
rcvcndic[ de la o conceptie de tip initiatic, ceea ce si"rgerase qi G.
inocent, care pomeste de la urmltorul principiu: ,,indif'erent ce a publi-
cat si c1nd a publicat d-sa pAni acum <<se intelege> cL a vrut sI spund Cirlinescu (curn.just indicii Marin Mincu) in Istrtrie. t,imbajul aiuziv si
exact ceea ce spusesem si eu despre Sadoveanu rnai inaintea sa .chiar
daci termenii ?i lipseau> Iucru absolut normal la <<cineva avAnd idee de alunecos al eseistului isi poate glsi, fir[ doar si poate, o justificare in
initiatism>" in continuare Marin Mincu trece la exemplificiri din arti- faptul cir o discutie deschisir clespre acest aspect al literaturii lui
colul Cdteva puneri la puncl, dorind si ilustreze modul cum Sadoveanu (despre care atiit l\4arin Mincu ciit 5i Al. Paleologu stiar.r
functioneazi .,tactica avoclteascl" a lui Al. paleologu. Astfel in fbarte bine, firi s-o poati afirrna public, ci 1-usese un initiat de -eradul
aprecierile legate de structura satului morometian acesta deturneazi 33) putea deveni irnpnrdentl in epocit, iar Al. Paleologu cunoscuse
discutia spre utopiile piatoniciene din Republica care nu constituiau
prea bine metodele represive ale regimului comunist pentru a se lansa
cdtusi de pulin obiectul disputei (este la f-el de aclevirat ins[ c[ nici
in aventuri hermeneutice cu dozd ntare de risc. Dincolo de toate aces-
Marin Mincu nu se foloseste de acest prilej pentru a clarifica notiunea
de ,,cetate platonicS" pe care o intrebuinlase in consideratiile lui despre tea, rimine insii evident ci textul clin 1970 nu contine nimic rnai rnult
decAt simple sugestii. dintre care unele vor fi ulterior dezvoltate in
Preda); apoi, neputAnd si citeze vreun text in care se referise explicit esettl Treptele lnnrii. Astfel incdt cel dintii care vorbe$te explicit qi
argumentat i,lespre dimensiunea initiatici si ,,sapientall" a romanelor
la caracterul initiatic al rornanelor Creunga de aur ,si Baltagul inaintea
Creangtt de aur (rnai pe larg) si Baltagttl (cleocarndat[ mai succint)
lui Marin Mincu. el lurce apel la u' citat tlin Filosrfia lui sutloveanu
este Mztrin Mincu, r'nai intii in textul din Critic'e /1 apoi irr
unde vorbise dcspr.e oper.a de matu.itate a rom'ncierului in ansamblul
ei, atribuindu-i nu cloar un ,,caractcr teoretic" (cum atirma autorul pret-e1ele/postt'etele arnintite. abordind si [.ocul unde nu s'a intAmplat
Criticelor) ci si un ,,f1or iniliatic". Dar la fel de clar este si faptul c6 un
asemenea rdspuns (cel pulin din punct de vedere ai corectitudinii sale -nimic . E greu de pre$upr-is cd Al. Paleologu n-a cunoscut aceste texte
logice) nu este intru totul satisficf,tor. Si lasi deschisl o problemb.: in
Treptele lumii Nl. Paleologu se ocupl nu de,,opera cle maturitate,,a lui care era flresc s[ il preocupe, intnrcAt abordau o chestiune ce prezenta
Sadoveanu, ci doar de trei dintre scrierile acestuia, dintre care doui si pentru el un interes cu totul deosebit. C[ va ti preluat, fie qi invo-
fuseseri analizate de Marin Mincu tot din perspectiva ..initiatismului", luntar, unele sugestii din Marin Mincu e iardsi destul de plauzibil
iar autorul criticelor nu este mentionat niciieri. in legiturr cu articolul tinAnd cont c[ i-a fbst si redactor de carte la Critite II in 1911. N-ar fi
despre teatrul lui Blaga, inenlionat de eseist pentru a clovecli constanta insl exclus (iar ceea ce afit.tt.tlttr aici trebrric lLrat, fireste, (Ltnt Srlno
.rzllis, ca o simpll con-jec:turir) ca csctrt-ile ltri Marin Mrncu sii-i f i provo-
preocupirilor sale penrru filosofia blagiand si pentru gindirea lui cat lui Al. PaleologLl si o anLunitzi iritarc, circi (l'apt care a devenit
public abia dupd 1989), el avea temeiuri sI se considere (si pe drept
P6rvan, Marin Mincu face obselvalia cd nu contine nimic concludent. cuvdnt) mult nrai avizat s[ vorbeascl despre tipul de iniliere implicat
cAt despre reprogul dtt CArcva puneri la punct, unde autorul ii imputa intr-o parte a operei sadoveniene decit un ,.neinitiat" ca Marin Mincu.
cd, in loc si-l citeze in legituri cu viziunea filosofic5 a lui Sacloveanu,
s-a folosit de fbnnula genericl ,,a$a cum s-a spus',, criticul f'ace Si poate cd tocmai discutiile despre ,,iniliatismlrl" lui Sadoveanu
preciziuea cI nu intentionase si se refere ia Al. paleologu, ci Ia G. declansate de autorul Reperelor l-au decis pe Al. Paleologu sI abor-
Ci.linescu, pe care isi putea permite si-l citeze la rnodul impersonal',.
deze (beneficiind qi de o cunoastere cle tip special) tAlcurile de profun-
Ast[zi, la mai bine de douti decenii de la aceasti cotroversi, in care
s-a consumat multl patirnl si multl inteligenti, lucrurile pot ti privite zime ale unor texte de Sadoveanu. Abordarea sa - chiar dacl prezintii
cdt de cAt deta$at. Astfel, ?n i970 (pentru a incerca si reconstituim cdt
mai obiectiv ,,filmul evenimentelor"), Al. Paleologu publica articolul inerente si abundente puncte de convergenll cu analizele din Critic:e si
Filosofia lui Sadoveana, in care vorbegte despre un ,,fior initiatic,' Repere - este originall (abstractie fic.lnd de niai vechile qi pulin
prezent in opera de maturitate a romancierului (fIri a se referi insl
explicit la vreun titlu) si prin cAteva aluzii foarte inviluite (pitago- cunoscutele asertiuni ale Olimpiei Radu) prin asocialiile cu mitul
osiriac, ale clrui implicatii deplsesc totu$i motivul labirintic al
reism, mitui Eternei reintoarceri), accesibile doar cititorului extrem de ciutlrii, trimitAnd cf,tre cosmogonie qi cf,tre o antropogenezi. Ceea ce
nu qtirbeste prin nimic meritele lui Marin Mincu a clrui viziune este,
306
in esenta ei, alta decAt a iui Al. Paleologu, pun6nd accentul pe dimen-
siunile dramatice ale ciutlrii qi pe implicatiile de ordin gnoseologic ale
acesteia. Cu atAt mai mult cu cAt autorttl a avut curaiul de a vorbi
307
iidpmdnneeocavssliippli'tcurriteceaai,trenigzd)lireisauatnrev'euxscmlpiuusulecliaclorrpuitfomrrasieapaittaiteaicummcelffan,iucnrctlodieLr,rrdoneianerlxbiictcpo,caarletcidnceenadeaairsaebrs.eic.ir(eidfsiiAseiiinmilp.eppiratplrr.uoaicn"pil6oe"rtor,;iea"cleopl;ergi;onaiufriirttivaai'nao^rguertmbivv'raaq"ai,nrdfacif'ue.ocsi.rrenaaqit'derta4erixactJsnutaae\"tl nate ;i a faptului c[ cele doui articole sunt fbarte bine scrise, nu ,,1,
rsoaptancadavldiviuoccapenrtioapeeaiclueaosuisr,esrtra,brrareemvuiatiinnanuimrpter;'ies,itdiircaotdeeSaceceoa,irnedn,einuvipntieesrarfnaosroesiuanslieflttltecitesr)iupgamtuciuigeatrarrerpiesnecrinniMvbsptre"iuutioteuo)oaond'iia,r,)ibrdn,aciudjdnruepapiuttiiunpunecadltrFlc-ariectzrroipiuidiAitslndtrriottayinim.ciair,slttsiat,edaa:iohiiltrtpi.'c:retncnii'.Jiesellt.oti;aitniiiLtIaaaetdastmn/irai1riteritiegciOsievrbpuaoslunfceaasnrLtamiiouveifaolors'larsiertsrtrnmeieue.laiunaaecurivcrdtteitusuigiin"ic'oiil,arttlerfruAruvlieslaaateriireciisatcolve.cdniiaa.tuzrcirulo.uitntirticoinaii-eealltLilruuctuotper,;e"oimniireItoaapuaaf(usnriiacelAplcofuiaseeieuaaiavgldipxalit,.crri.notp-uoelpzftr,edvpenaplt,uaaiaeciemtrlteciirieenvincracnucf(iiiao,earatdzpaceaeollnpraoei.ucueitxig,eai\niniceliadlmtu,adaecrcfepa,leutialor,itrtuncniosssr'iamtgeeircinndtvpsi"laeaiaeua.noi-dannttmuiiar"rrrtdsi,aterti.mdltoeareu"eur"la,reru;u-'iplp,rtrous^*iv,dinout.;triiraie.iiar(st."cniniis.la_-"ta'-;uiue,it
capndMiP-jaavn9vescuscuulaa6titsieeoilaciultmaro.ialueudmnelsrne,eriaeitcioveI.bndeMcnnncrmbvilasneiaoneies9etaelaMg,npgtrjuuararauebqbruiofdapzpisiics.vtln.elnttiecaaieaevueaouocureulA)mlrntcaereduueaMcsblsdriaaieaziteneoincredzideiiftn?acipiineeaelrsedmnrnieivetislltccelnecduTabtiaaeAmtc.ceu"eivztrrumvnA6teeaccoiimior,iltinlnptcrdp,llu)redraeiodutAutinaboiiejasdnrptlenai(o1lreftpieqii.vuneieexnnolaauaxdtarrpitpcldtcgteetotnrfiiillranuqsi,eueiitereictcdllmdnimrsmaetcCmieeieetusmctoiiduo,laaditielpdlidlftipmo",upcenareei'pcec,gaivnroiscpiodanlruuufapiaeur"aalp;ap.riunioudgdpeunpa,airsuA,ai.tettiuprisrrsuioe"nniirci,neeal-oze;lrlit,iepeaiolsrleunri"gci"seebgtrirlsna-;e-r,niipnT;odeoiisautbliirt.r"temlirin"ruuemi.uettrl"l"iuiaentJpc.-r.Cpdafoim.,"t"siorutia-er.ibdnerouu"ia_f_tiaailnercnlnrurooA?sreigdutiecii,.uair-t,uau*c,i.pvrl,snnstoi;a6m.l.imseeu.iuuaN;.srnnitptr;esesmsniaonbvu{eesr;lniedteiifn;ntenrtiedfisnp;snsuutitfresue;piieortuivuirn5;ceijuocpasii;nu_pusidavcnri;stlreuuutib,epemilieinec"sltirnavelcuoil,dtuu.teiliileitneac.en.sueniai",iortztaeztvliti;riuifetcJ*is,aaer;a,itiii;m(A;"fpnt'psi;cilrupud_aa_aftr_Jdsaee_,ie..r".i[ reuseqte sX respingl c:u suficienti fbrtl de convingere nici una din l
acuzatiile adversarului sdu. Aqa incit se poate conchide ci, in ciuda
308 unei ,,dreptiiti de principiu" (cXci stia evident mai multe la modul lt,
concret despre initiatismul masonic al lui Sadoveanu decAt putea si ir
intuiascl ,,neiniliatul" sau preopinent), Al. Paleologu lasi in lu[rile lui I
de cuvdnt o impresie de vulnerabilitate qi de tlagranti nesigurant[.
t,
Credem cI a gresit in rnod esen{ial de doui ori: atunci cAnd, in mod
I'',l
voluntar, nu a mentionatin Treptele lumii textele critice ale lui Marin
Mincu qi atunci cind s-a lansat tanloq in aceastd polemici, pe care nu
a reuqit sI o suslinl cu argumente convingltoare.
Cdt despre autorul Reperelor, aceastl disputi il indici drept un
poiemist de temut, a cirui argumentalie e aproape intotdeauna impeca-
bil[ din punct de vedere logic, executAndu-si adversarul cu sAnge rece
qi elegantl abstracti ca si Ion Barbu. Chiar daci dreptatea nu-i apartine
in totalitate. CIci e adevirat ca Marin Mincu a fost prirnul critic care
vorbeqte pe larg despre dimensiunea iniliaticd a operei lui Sadoveanu
(qi - lucru chiar mai important - aceasta ?n contextul mai amplu al unei
f-enomenologii a ,,ideilor formatoare", capabil5 sd ofere o viziune coe-
lentd asupra literaturii, aqa dar in contextul uner gdndiri sistematice,
care - cll unele puncte de pornire in Eliade qi Blaga - rXmAne in esenta
ei profund original[). E adevXrat, de asemenea, cd Al. Paleologu
procedeazd cel putin ciudat atunci cAnd nr,r-l citeazd pe Marin Mincu
nici mdcar o singurl datl in eseul slu despre Sacloveanu, deqi ar fi avut
cel putin trei motive sI o faci: pnnctul de plecare a celor doi critici era
acelagi ("initiatismr-rl"), analiza lor sc oprea asupra acelorasi opere, iar
unele dintre formulirile lui Al. Paleologu seamini intr-adevir izbitor
cu cele ale lui Marin Mincu, chiar dac:i cl sus[ine ci nu au fbst prelu-
ate neaplrat din textele acestuia. Automl Reperelor se inversuneazi
insd sd-i conteste adversarului siu orice urml de originalitate si se face
ci nu observX elementele de noutate pe care le aducea raportarea
Baltagului la mitul osiriac. Iar aceast[ polemici literard evidentiazl
astfel qi unul dintre motivele pentru care Marin Mincu a fost (si este)
privit dacb nu cu ostilitate atunci cel pu{in cu relinere in mediile lite-
rare: orgolios si irascibil, avAnd tot timpul sentimentul ci posedd in
exclusivitate cheia de in{elegere a cutlrei sau cutarei opere, nedispus
s[ menajeze nici o sensibilitate, cAteodatf, aproape fanatic, idealist,
capabil de mari qi neasteptate acte de generozitate, campion al tuturor
cauzelor controversate, el se remarci in acelasi timp si prin stranitil
talent de a atrage asupra sa toate adversitilile celor care - foarte iritati
de orgoliul slu.justificat - nu vor si-i recunoascd originalitatea si
309
valoarea inconlestabilir. Dc altfi:l intr-un articol publicat in rerrista editiei ,,partizanale" a lui Sasa Pan[ (care i-a favorizat pe colatroralorii
revistei Si editurii urtt.r si a tblosit c|iterii ..prea [axe" cle anrologare), nn
l,T.onti.s (nr. 1981). AIex Stciiurescr-r schita un portret, exact in linii
rnari, al ..personajr-rlui" dar si al criticLrlui clin llza prinrelor sale cilti: se poate vorbi de un sludiu serios si aproflndat al fefl<lmetlr"ilui avan-
gardistic ;i aceasta in virtutea prejudec[tii ci ,.trvangarda n-a dat nici tr
..I-ui ln4arin Mincu ii place si parii un ollt tncreu stirpan pe sitr:atie.
Elegant si martial, ignrrincir.r-i pe por-tar.ii care, bmsc - intinriclati,
incremenesc in gherctele lor, e[ intril - canl o r]atil la c1rlur-trei luni - Iapodoperl". Cir acest punct cle vedere este cloar o silnpll pre'judecati
faptLrl cii avan-
prin toate redactiile si isi rezolvii lapicl. iiploape din rners. af'acelile. - urirnlu pe drept cuvant Marin Mincu - o dovedeste pe lonesco sau
procltrs
gardismui romAnesc i-a pe Tristan 'fzara si
Cere pe un ton imperi's sii se scrie clespre cirrtile lLrr si dit cle inteles cr, impre.lurarea ci poeti cle prirnl mirime (ca T'udoi- Argiiezi sau lon
clrept riisplat6, il va include pe cronicarui r-esp*ctiv intr-o antologie, ii
ameninti pe adversari ci ii l'a trinritc, r.a scriitori, in neant, incheie BarbJ) ..sunt ei insisi o si'tez-i s'perioarir a avangardei literare
aliantc pentlu cite o suti de ani cu auto'i ?ntilniti intirnpliitor pe cori- romAnesti".
doare. (...) Paftea lrumoasl e cir, clLrpi cc pune la punct, cu o marc in ceea ce priveste criteriul cle antologare. acesta este (ca si in versi-
cronologic, eclitia lui Marin Mincu acoperind o
risipii de energie, toate aceste intelegcri. r;c apucir subit c1e scris si uitii unea itaiianl) cel textele ltli L]rmuz incep
perioad[ cuprins[ intre 1907-1908 (cinc1 si
complet de planurile lLri rlc lritaic. Arrrcnintiriile se evapolir, promisiu-
nile se vestejesc, aiian{clc sc (lesrrlnri. (...) scrierile lr.li Marin Mincu oral) si 1947 (clnd odatl cu lichidarea grrrpulr-ri supral"ealist din
"Bi.u.c.,u1r.eqti avangarda istorici ia sfirsit). criteriul cronolo-{ic se ?nrbinl
(...) se ca..cterizc:^zii Prirr rLcecusi bral'acli. prin aceeasi amtritie nere- insI cu un criteriu ,,selectir"' (a<JicI estetic), in antologie relirlindtl-se
alisti si nerrtisLrliLrir tlc lr irvca rrrcrcu ultirnul cuvinl". Iar in aspectele cloar acele texte oe .,r[spur]d unor minime cerinte estetice, trine?nteies
legatc cle ,.pe's'na.iul" Mrr.in Mincu. pe care autorul articoluiui clin totul fiincl privit din perspectiva poeticilor avangardiste" Autorul
'fotni.s le invcntariaz-ir L:Lr Lin relnarcabil spirit cle obsen,arie. se gdseste.
desigur. si unul clint.e rnotivele pentru care cirtile acestuia n-au avut considerl de asemenea c[ r.rnii poeti (Adrian Maniu, Felix Aclerca, tron
Ciiugiru, George Magheru, Tiberiu lliescu) au tbst asimilati ?rr rnod
parte iritotcleauna ile ecoui'ilo pe carc le-ar fi rneritat. iar poetul, proza- uuungardismr-rlui, asa cir preferii s[-i antologheze in locul lor pe
torul sari criticui, fiLli a 1l p'opriu-zis contestilt. nu se bucuri totusi cle "VroirngJiltGheorghiu,DanFaLrr,I\,IironIl'acli-rParasclrivescu,Virgil
recunoa$terea corcspunziitoare contributiilor sale (nu putine.l ia Carianopol, suty (,,iu favoarc:a cirrora arii giLr;it *irri *ulte argiinrenle"),
con;tieni fiin4 totodatl clc l'aptul (Lidicat dc altlr:t la ritngul'unrri prin-
dezvoltarea literaturii de dupi 1960. Chiar si rextele critice din Reperc, cipiu metodologic) ca -,o aDtologic este totirl)i o operl subicctiv[ in
ce au constituit obiectul polemicii despre ca-e vorbim, sunt putit.l rlod obiectiv si clacir n-ar fi asa nu ar fi posiLrill seleclia si judecata de
cunoscute de cititonrl otrisnuit. desi sunt cel putin la l'el de ilnportante
in excgezil operei sl'dr:ve'ie'e ca cscul iui,Al.paleologu care a aju's
astrzi sr facir parte din bibhografia obligatorie a elevuiui sau studen- valoare pe care se inten-reiazd orice act citltural si artistic"'
tului ce studiazi opera lui Mihaii Sadoveanu. in afara textelor poetice propriu-zise, antologia lui Marin Mincu
(care iqi propune s[ realizcze ,,un acl cle istorie literar'[") cuprincle ;i o
si texte progranratice, reti'ute, in ciuda cartioteru-
"pliiuoanrlio"relod^dnru[astce-"{n,riliaiio-btuelietlnerinsaoisftrres.efis,uttritcnreeotebmouairvAeialnipsnesg[aiatlsudrcddeiimssauti"abfcssottiascpnutetniutrotenru{aiilf"dae.,n,ilVpuoaesmlntoretaarnruefaaavpditoduuecl'ucddmoiece"uanmcvtaaaernne"t-
S,,ttvangardism ;i experintentalism literar a acestei antologii il determini pe Marin Mincu si recurgi' in
acelasi timp, pe cat posiUit, la varianta priml a textelol antologate ' Nu
Aplruti in 1983. At,ungortltt literurci rom1nta.ycfr (prececlati de o au fost ldsite deoparre nici textele postume ale unor autofi (urmuz,
versiune italianl. realizat[ in 1980 in colabo'are cu Marco Cugno) este Tzara, vinea) atunci cdnd acestea s-au doveclit revelatorii, iar in cazul
o substantiali antologie a poeziei avangardiste, rneniti - in intentia lui scriitorilor care s-au manif'estat bilingv (Fundoianu' Mihail Cosma'
Suprarealistii) autorul precizeazb. ch a
Marin Mincu - si suplineasr:f, un gol. Cici, dacl ,,avangarcla literari retinut textele lclr in limba
este Lln eveninient cultural cle care au lost nrarcate toate literaturile 3li
europene", rnotiv pentru care .,a i'ost studiatl si analizati pretutindeni
cu instrurnente exhaustive, dupi ce niai intAi s-au publicat cele mai
riguroase editii si cuiegeri de texte". in context romAnesc, cu exceptia
3r0
,]
fianccz,ir publicate il [{ontania. cLl o ntentiune specialI pentru putin cercctel/ii". iiL act de articulatrilc lbrlnale ale opelei pe rnirsura ce ct
realizeazit. pe cind avangardistul ,,lucreazir dintr'-un in'rpuls nihilist,
clmoscuta coiectie supnireal isi-ir I r tlia - N r t i r. indiierent la orice intenlic constructivir". Pe de altd palte. citlndu-l pe
l)entm cititcllul cirrtilor de criticir tnai vechi ale lui Marin NlincLr. GLrglielrni, criticul aclera la opinia acestuia cI .,expcr-imentalisnrul"
faptrrl cI acesta maniitstl o asernenea l)reocupare pentnt fenornenr-rl
avan-sardlstic pLrtea sir parl surprrnziitor. Clici - in ntdsura in care isi (notiune la care se relerise -si in Poe:.ie si generatie. dar firrir sr-rport
erprinrase pinir atnncr punclrrl cie vedere in legiturir cu poezia de avan-
gardi atitudinca criticLrlui apir-use ca una ntai curAnd de respingc-re, teclretic) este ,,stilul cLlltruii actuale", deoarece avangarda in epociL de
totalS libertate in care ne atlirn, nu-si tnai ltoate al'la nici o justificare.
iar juclectitilc sevcre asLtpra,.poeziei cltt linrbal" din l'oc:.it: si getteratie PlecAnd de aicri, Marin lvlincu subliniazl cir la noi problerna se pune
oarecum in alti ternrc-ni: neasirniiatl. prirniti cu aversiune si intole-
sunt datorate si t'aptulLli c[ (in nrod ntai mult sau r.nai pLrtin cxplicit.t. rantir, avangarda si-a prelungit oarecur"n n.ranifestirile pAna in actua-
litate. astt'el inclt a apilr.rt. in nrocl paradoxa[, o anuuritl lipsr'r de dil'e-
Marin MincLr situa aceasti lirrrnulii lroeticii in clescendenta literaturii de
avangardir. Nlai putin sul'pr-inz-iloarc erii poalc aceasti ,.reolientiuc" a rentiere intre statutul estetic negativist al avangardei istoricc si acela
criticLrlui pcntnl cititorul ci.rr-c il\i [rscsc perslricacitatea sI descoperL]. constructiv ..recuperator" al experin.rcntalisurului ..Redescoperirea"
avangardismului dc cirtre ultirtrele promolii poetice a condus insi -
odatir cu aparitia Re1>trclor'. ltlc()eLrl)iucir lui lv{ar-in Nlincu pentr-rr o odati cu disparitia frondei continutistice si cu travaliul artistic
constient si elaborat ce se excrcitl asupra lbrmelor de explesie - la
abordiire inai elasticiL;L ltrrrtlrrctit:i lilclalc. rcnuntlincl la persltectiva experimentalisnr. Aszrdar, din perspectiva criticului, poczia
i-iernreneulicit ollrcuLlnl rigirlii rlilt (-titit t l.ir 1/. intcr-neiatl in crclusi- romineascl postbelic[, in partea ei niai sernnificativ;, sc plaseaT-:l sub
vitalc per pocticir sirrrbtrlulrri. lj cvitlcrrl cir ,.r'cvizuirile" criticului au semnul experiurcntalisrnulLri: aceastl idee se contura oarecunt inci in
volumul Poe:ia .si ,gt'rrtrutir', unde Marin Mincu vorbeste (dintr-o
tbst clctcr-rrrinate si 'lc'locreinoon)tlcctuulsrs,r:oirar llatrctrrl-itlidciui p(iind19c7o:s1e. bciinscel mseiorlnor,grtiicr iiI)a perspectivi mai apropiatir insir clc spilitul ..rroului umanism matematic"
Univcr.sitatea clin
teoretizat de Ion Ilarbu ) desl'rrc- ncccsitalca sincronizirii ,,nor.rlui
italianir. ale cirrui ecouri se f'lc prezente in stucltul introductiv la antolo- lirism" cu caracterul .,experirnentalist" al stiintci actuale. De data
aceasta insi. autorul, cu un sul)()r't teorctie nrult nrai substantial -
giei. ,Aici conceptnl esential, in defiriirea avangardei istorice, este ercela
dezvolti su-qestiile clin caltea artterioari si lace clin erperirrrentalisnr
de .,rupturii' violentir care se inrcqistreazd la toate nivelele: traditia .,cheia de boltii" a poeziei rnai noi. Dacd prin-rele promotii (din cele
pa(ru) ;rle generatiei ltri Niehitl Stinescu (observa Marin Mincu rnai
rdsturnati lsbarmu arelecosnisrincalenriaf'etisr;tegleilsctsutel teiclcto*cilnoer-qaatnet;erraiopaot'retu-rileco.n.ctacsntoaltl-;
structurile polenrizau cu auumite ..scchele idcologicre", prc-lr.rAncl .,ulr sisten) al
traditiei nlai colnplet". ultima dir)tle ele este preocupatir in priniul rlnd
ice" dintre entitentul de text si ref'erentul-clestinatar - cleplasate.
Autclrul nu isi propunc ins:l sir analizeze rnodul cum s-a petrecut ..dc recupcriirea Iutr.lrc)r mateiialclor 1tr-in care si capte,/-e esteticcste
aceasti,,r-upturf," in context romitresc; cu atat rnai mult cu cit, la noi, nriezul incandescent al rcirlului". Astt'el incAt, de clata aceasta (sprcr
avangarda a list insuflcienl studiatii si rrrceptati. iar etaprr utrei ..istoli-
deosebire de punctelc cle vederc sustinute ir Poe:.ie si generutie, wtde
cizari defirritive" a miscirii ;rvangrrr.iiistc rinriine de domeniul viitoru- se vorbea despre influenta..nrodelatoare'' a lui Blaga. Arghezi.
lui. ..tiin nroment ce .rltirnul i,al poetrc nu face altceva, dupi cum sc Bacovia sau Ion Barbu asupra .,nclului lirisrn"), criticul apreciazi cii,
atirmii, clecit sii preia ori sI contiuue, nrotive, telne, structuri, clriar admitdnd ci ..nrai sunt explolate l'iloane nu incleajuns tiLrctificate
de nrarea poezie interbelic[ (de exemplu tilonLrl neo-expresionist
atitudinea cle lrondir si rnorsa polenrici irtit tlc- tipice rnanif'estirii avan-
purtat intr-un inriras cle cltr.e Blaga.). pentnl poezia care se scrie dupl
gardci istorice". Accastir receptare tarclivi este dovada unei maturiziri rizboi se parc cir nu cristi alte nrodele deciit celc avangardistc''. Prin
nrai lcnte I cititomltii romirr dc lileratLrl. legatl si de relatia acestui urnlare,.trebrrie sir acceptirnr t:a pc un lucnr liresc, justilicabil
istoriceste, taptul cI tendiuta avangardisti a 1'ost aceea care si-a iniiius
cititor cu o criticir,,ce a lbst in general si a limas cu putine exceptii
sistentul de sentne, nrarcincl noul eurs la poeziei acti.r:rlc. ce isi reven-
letiactarii innoirilor teorctice sau aplicative". Pentru a explica o asente-
lll
luea rcceptare si asimilare tarzie a experientei avangardisrnului, Marin
Mincu va face apel la clistinctia pe carc Angelo Guglielrni o stabilea
intre avansar-disnr si experinrentalisrn. 0 prirna malcit separatoare ar li
aceea cI avangarda istor.icl e dcnioiatoare. rrninratl de o veritabilir
furie destructiva. in vr.eme ce experintcrntalismtrl se aratir, dimpotrivl.
constructiv si integlator'. In acest spirit, artistul cxperir.nentalist ..cauti,
:r i2
dic[ un teritoriu auionorn". in rdsplr cu propriile sale opinii din Poerie ins[. irr Irriiiile lor de cuvint" uill aclesea, ca prin minutre, sit
si generLtie, Marin Mincu va clescoperi acum ,,o alti traditie" a poeziei
(in timp ce lirisrnul nrentiorri;ze textele de ,,pionierat" ale lui Marin Mincu. Astf'el intr-<-r
"in.tieitr.ble.,iiccarrlme sineeinttreibmuetaiar,z[inpceepaoielatiicamaserempnaurltuei a sa, funcliei simtro- antologie intitulatl Experimentul literur rtttt't(ines(; postbeli(' (liditura
Paralela,l5, 1998), lon Bogdan Letter (carr: este allturi de lVlonica
lice a limbajului) si se constituie autonom prin raportare la lirica dintre
Spiridon si Gheorghe Cr'lciun, unul dintre cei trei autori ai volun.rultri).
rEzboaie. Poezia postbelicl nu incepe astlel de la zero, ea se llutreqte
ilin experientele suprarealismului si aie ,,generatiei pierdute", pe cAr.rd l.[ri a cla o deflnitie clari a experirnentalisnului, considerat un 1el cle
..novat.,rism rlsturnat", face o distinctie intre crperinlentul literar
Cercui tle ltt Sihiu qi gruparea de Ia Steaua (dupi I 954) vor constitui nrodemist qi cel postmodentist. Vorbind apoi despre o ,,avangardf,
tentative de ,,reclefinire" a poeziei. Pe de alti parte, ,,manifestarea
intirziatl a avangardismului la noi a dus (...) la o dit'erent[ de atitudine perpetui" care ar tine dc ,,ultirnele resurse experir-nentale ale niodelnis-
in ceea ce pt'iveste niocialitatea de asirnilare; nu a fost vorba de
revolutionarea formelor de expresie (sau, in orice caz, aceasta nu s-a mului". criticul evirlentiazl ci dintre toate manit-estlrile literaturii
intimplat brusc). ci de coabitarea pasnicl a unor tendinte diVergente", moderniste. avangardismul s-a ,,clasicizat" cel rnai greu, astf'el incAt in
perioada relativului dezghet culitrral si ideologic din deceniul ai sapte-
ceea ce inseamnit in cele din Lrrmii experimentalism' lea. recuperarea suprarealisrnului qi a celorlalte curente avangardiste
nu a fbst permisi clecit,.dup[ ce tAnitra generatie a anilor 60 fusese
in acest context. rolul consideratiilor dcspre dimetrsiunea experi- cLrceriti de noul confbrrnism al inconsistentei metafbrice". Autorul
mentalisti a poeziei actuale este, f i|cstc, ttcela de a sublinia importtlnta consernneazf, in acest context apat'itia (in 1969) a antologiei lui S:rsa
f-enornenului avangarrlistic. Marin Mincrr pledeazir pentru o mai bund Pan[, a eclitiei Unnuz ingrijite de Nicolae Baloti ca si a stucliului lui
intelegere a :rcestuia. evidentiind cii antologia are mai ales ,,caracter lon Pop Avangardisntul poetic rontAncsc, fdrir a se retr'eri insi, in mod
demonstrativ": ea vrea sd. ilustreze bogi{ia qi vaioarea literaturii de cu totul inexplicabil, nici la antologia lui Marin Mincu' nici la consi-
avangardl ciin care (lucru cu siguranta esential) ,,vor creste 9i se vor ileratiile teoretice urle acestuia in legiturl cu experimentalisn-rul. Textul
lui Ion Bogdan Leticr neUind in cele clin urmit decAt o incercare de a
clezvolta direcliile si structurile noi ce dau varietate poeziei actuale". clasifica diversele r.rianif'estlri de tacturit expcrimentalist[. Apartinind
modemismultti: sttprarcalisntul lLIi Gcllu Naunr, nco-avangzu-dist.tlul
Ar mai fi cle ad6ugat ci importanta preciziriior de ordin teoretic din ,.negru (A.E.Baconsky, Constarrtin Al-rirlutir). extt'ctlristnul livresc
sttrdiul introtluctiv al antologiei (disocierea dinlre avortgttrcia istoricd (Romulus Vulpescu, l.Negoilescu. Stefan Aug. Dtiinaq sau prima
si experimentulism sau plasarea poeziei actuale sub tutela unui model promotie echinoxistd) experintentalismul morfblogic, tbnetic si silabic
unic: cel al avangarclismului) le-a cam scapat nu prea numerosilor
(Serban Foa4I) pt'oustianismele, j oy'ceanismele sau tai kneriani srnele.
comentatori clin epocl ai volumului cu o singuri (si liudabili) ecourile Noului Roman. Sau postlitodeniiste. Onirismul, prozaismul
exceptie: Cornel Moraru (Vcttra,20 apr' 1984), care a fost, de-a iun-qul biografist (M.lvinescu), poezia senzualf, cu obiecte animate (Emil
timpirlui, unul clintre cei mai atenti cititori ai c[4ilor lui Marin Mincu. Bmmam). proza stlpraeta.jatir (Scoala cle la'IArvoviste). eseismui enig-
matic (Matei Cllinescu), umorisrnul treo-cuagialian si neo-untruzian.
Nicl acesta insi nu nianit-esti o receptivitate deosebitd lati cle noliunea Nu lipsit[ cle interes, aceasti clasiflcare pil,ciitLrieqte insir prin absenta
rrnui critcriu mai riguros. in tirnp ce experinrentalis6ul (clire in studiul
de experimentalisnr ca|e i se pare prea vagi, aplicatir la conclitiile
rorrArie$ti, cu totul altele ciecdt cele din Occident. ,,1-a noi - tine sd intlociuctiv al [ii Marin Milcu, ca $i irr r.rnele din textele sale ulterioal'e
precizeze comel Moraru - expelinrentalismul nu poate s[ tin[ loc de
crur clefinit tbarte precis)devine la lon Bogclan Leliel o notiune incertit
avangar<la si o <avangardd>> e mereu necesar[. Evolulia de ultimS orl
a lbrn-rekrr cle expresie spre aleatoriu si joc e departe de a echivala cu si alunercoas[.
o revolutie artistic[ cle proportii. Avangarda, la timpul ei, a izbucnit
(mai haotic, ce-i drept) dintr-o exasperare autenticA de congtiinf"' Cu Mai riguros in luar:ea sa cie cuvittt. Liheorglie Crdcir'rn schiteazi in
schirnb un istot'ic al ideii de experiinr:nt ilt literatura rontinI postbelicii,
toate acestea, comentatorul ii recturozrste lui Mai'in Mincu un merit: rel'erirrdu-se la pagina din revista ..Vatra" cri titlul I'iterotut'ii si e-rpe-
acela cle a fi transfbnnat distinctia clar"[ operatf, de Angelo Gugiielmi rintent \I978), aplruti din initiativa lui Dan Culcer, urrde lVlalian Popa
licea in legi'rturi cu experirnetrtul litelar aprecieri in spiritul celor din
intr-o ..ambiguitate f'ecund[".
3 1-5
Si totuqi, notiunea de experirnentalism va fi una ,,cu bltaie lungl"'
preluatii ulterior de criticii si teoreticienii ultimelor promotii. Care
314
Poe:.ie si generatie (1915), care vorbeau despre necesitatea vedere al autoarei, punctele de vedere enuntate in studiul introductiv a1
At,rtttgctrtlei literare rontdne.sti deschid calea cirtre o definire in bloc a
sir-rcroniz[rii fenomenului poetic cu ,,n()ua structrlri" datl de caracterul postrnodernisrnului clrept ,.transavangard[ sau pur si simplu experi-
turentalisrn". Disociindu-se de aceasti opinie, Monica Spiridon consi-
experimental al stiintei contemporane: ,,Experirnentul literar are deri c[ Marin Mincu ,,manevreazi tactic" sensu] conceptului de post-
tlodemism. Deoarece ,,campania sa polemici vrea si impuni pe pia{i
aceleasi ratiuni ca si experimentul ;tiintific: prin el se pun la punct o accepfie particulari a postmodernisrnului, echivalat cu textualisrnul",
tehnici si procese ce vol fi folosite pe scarl largl intr-o productie oare- astf-el incAt criticul ,,utilizeazi concomitent notiunea de experimenta-
care. (...) Literatura rornAni are nevoie de contribr-rtie experimentall lisn'r in doui direcqii opuse": una restrictivii, care il face si coincidl cu
textualismul din anii 80, cealalti, dimpotrivl, extensivi. ,,ridicdnd
proprie, daci nu vrea si se vadl obligatl Ia exportul exterior". Despre erpedmentalismul la rangul de ductus intelectual Si erijindu-l in
sinonim al postmodernismului". in artbele accepriuni,,experimenta-
experiment vorberste si Vasile Andru in articolul ,,Bete-n roata experi-
mentului" (19u0), definitiile sale sut-erind insir de o evident[ lipsi de lismul dobiindeste un sens reductionist - ca nlorrent succesiv al avan-
precizie: ,,intelegem prin experiment o impotrivire la ocultarea realu- gardei si, fireste, ca simpl[ alternativi a ei". Dincolo insi de toate aces-
tea. lvlonica Spiridon recunoaste cI ,.iesirile polemice in arenl ale lui
lui. O neintreruptd experientd a realului si descoperirea sintaxei trii- l\4arin Mincu au darul de a semnala o vocalie insemnat[ a experimen-
rilor cxperirnentale". ln acest context, de o viditi lipsl de rigoare
talisnrului contemporan - deconstruc!ia unei opozitii considerate inso-
teoreticl, importanta teoretizirilor lui Marin Mincu despre experimen- lubile si, in printul rAnd, dinarnitarea fiontierelor dintre continut si
talism se cere apirsat subliniatir, iar Oheorghe Crirciun o face, eviden!i- lbrmI". Ceea ce dovedeste cI ignorat (Ion Bogdan lefter), contestat in
articulatiile teoretice esentiale ale discursului sdu (Monica Spiridon)
ind totodatii (lucru pcrl'ccl adcvirrat) ca ,.pr:nctul de vedere al criticuiui sau recunoscut cu o jumirtate de gurl (Gheorghe Crlciun), Marin
Mincu a exercitat o influentir sintl.ltornatici in mediile literare optze-
a rirnas, ca de obicci, lirrir consccintc", dcsi .,cl s-a caracterizat printr-o ciste. preocripate in elabor'.rrcl urrui n()u c()nccpt dc poeticitate.
pertinentir pc carc acunr o pirteur vcclca mai clar''. Vclrbind in conti-
9. De ia hermeneuticI la poieticl
nuare desprc aspcctul dc ,.expcriment" al literaturii practicate de o
Dincolo de toate aceste constructii teoretice, studiul introductiv la
parte a promotiei 80, Criciun va reitera (de data aceasta fdrd a-l mai Avuttgarcla literard romdneast:d. marcheazi ins.l si o reorientare de
ordin rnetodologic. Cici, de data aceasta, analizele lui Marin Mincu nu
cita pe autorul RepereLor) o idee din studiul introductiv al antologiei se mai opresc asupra functiei sir.nbolice a lin-rbajului, in virtutea acelei
lui Marin Mincu: aceea ci, pentru acesti scriitori avangardismul dimensiuni ,,sapientale" a literaturii despre care se vorbea tn Critice II,
abordind structLlra discursului avanga;:dist si modalititile de consti-
devine, paevanntrguarpclreimi -amdaaitdspduuneplGrh[zebologih,eoC,r,iincsiutann1*6 de autoritate". tuire a acestuia sau, altfel spus, poietica textului. Citdndu-i pe Angelo
Traditia insir prelu- Guglielmi si pe Eugen Ionesco criticul subliniazi acum cI .,fbrmele de
este expresie sunt cele care se perimeaz1. si asupra lor va lucra artistul avan-
gardist". lar pionierul acestei noi viziuni asupra expresiei este, in lite-
ati acurn intr-nn spirit experimentalist; ea conduce ,,la practica unui
ratura romdni, Urmuz, pe care Marin Mincu il compari cu
experimentalism bazat pe spectacolul inventiei semantice si pe
Lar.rtr6amon|, considerAndu-l un,,caz-1imitd", carrrcterizat prin,,acea
perceptia vie, fiagn-rentarf,, in secven(e de videoclip, a imecliatului. exemplaritate a practicii semnificante care devine simultan o fbrm[ de
Daci ad[ugfun la asta si vocatia iudic[, parodicl, teatralizatd. clemisti- autonegare a literaturii qi o deschidere revolutionarl cltre alti
ficatoare a poetilor gmpati in risunitorul volum Aer cu :litttrtcute 311
(1982) atunci putem spune ci in cazul lor experinientul este cadrul
unei poetici de interlati, ironic recuperatoare, si nu al unei vointe
prospective". Aqa cunr e lesne de observat, opiniile lui Gheorghe Cr[-
citur sunt exact pe linia teoretizirilor lui Marin Nlincu despre experi-
mentalism: este si aceasta o clovadi a receptivitirtii de cale ideile criti-
cului s-au bucurat in rAndul promotiilor literare mai noi, chiar daci
multi dintre exponentii acestora, au uitat, mai devrerne sau mai tirziu,
cui ii apartine paternitatea unor asernenea idei teoretice, cel pulin in
context rominesc.
in sf?rsit, al treilea dintre autorii antologiei mentionate, Monica
Spiridon, e preocr,rpatii de problerna raportului dintre experimentalisrn
si postmodernism care va constitui, in anii 80, punctul de pornire al
unei polerniciintre Marin Mincu si Nicolae Manolescu. Din punctul cle
-]l6
reprczerltarc rL acttrlr-ri scnitilfii". l) ilsenrctteii pdr\pei]li\':'l este ntllti-t. ipseircceopnestorunieiosdtealituautendoei-nl rraonlil'ie'tsetarrpereatr.btisvu,rcaludleuli-)v,aitart.epxetudleuia- lili;irl'rfair;tei,
pernritdnd aboi Llurea lcxtelor unluzicrle cliutr-*tnr dublu puncl cle iicesta, lectrrLrl se dedLrbleazd: este clespr-ins dc text si nuurai :rsa
.ecunoaste abs'rdi-rl, dar, i'a.celasi tirnp, col.t-r'rcazi,-lr-, textirl si il
vedcre. Ca nrrrcrriii. in registrLt clr-icatural. ale literaturii. tlar si ca
l'e-('( )l I Sl rU i r's I ('".
autorcprezcntiiri alc ope ratiei rlc inscriptionare. pc liniii teoretrzirrilor
Esonta revolutie:i infiiptuite tre Urr'uz (a cir*ii rectie constittrie ri'
din l:.icrr1 il6..r:1u r' tt:.rlrmli:urc. anlicipatc une ori cie analizele clin a,r.,.ocfmitrrinoormlndi'eeia)zl eac(sacset(ac)nnr'risiinzttaaoiftnircuptu"l'i.nn-t(u.ua.lr).dr)niecaAsSretteiutiunenclferapimnpaetteut,elnrrtcneuisl-ep,ills,pirnLserlp.enbrleatir.gilcretiaioprurrliiiu'at.rvieatUrncprglir.rariuriruritrelziiiscsitniiirir
Repcrt'.I.iu rlLr,-e ll concluzia cli Ulnniz. iir iposllza lui de ..precursor
abs.rllil"'. il irvirl l)ontm 1-rr-irna olri intuitia crizer tolale a conceptului de
lite iiiturii. inte ieasir drept o ,,devorar-e reciplocii intre scmnilicant si
senrnificiil. f Ir[ nici o sperantir deociinrdatii ler]tnl \/reunul dintrc elc".
Iar daci rrniversul Pagitrilor Di:rri'c estc corrstituit tlin parodierea luciclir
a tenrelor, nrotivelclr, personalelor si inugirrilor conventionale alt: asumarea teoreticit delibe rati a actului scriitLrrii eslc .lusir cu lnciciitater
procesului cle litcratnlizare,..lrelo(lil" scliitonrlui (care il pleocupii 1.ri,rir la ultima ei c.nsecint:i tragicr: distrugerca s,biect'lui lirrbajului.
o anlicipatie cle aproape o l.rnriiteiie dc sec.r. Lfu.rnuz intiieste
acurn in prinrul riind pc Marin Minctr )se irrtcnrciazl pe intrebuintarca (...)cu
avuttl la laltrrt' ;r ciictrtrltri srrpnrrcalist si pe telinicil combin:lrilor rvuaplgic:ipL,radclnticda,-rseonsrrrcif.lc'iafnitciLaticeanprar.ioec,etidcei upeanitrt.euxttinLerll.iizaerxiipcl.itrernrr.earrretaisisitr.
aleatorii. l)cpartt'de :r lirloul o sirtrpll hLtlirrtLtlli.,.tt.ir:torla" ullnLlziallir
mizcuzi irr rtuitl t'onstit'rrt 1tc rrbsurtiul lrnrlru julrri, dezlrtlegAnd sinta!I- tle azi. L'l clcPiiseste a'a'gardis'ul ist.ric, apropiindu-.se de experi-
rrtiornrle Pr-irrlr- o ..lrrcr';rlc lrlbitrulii". diri-iatii i'oit. asLtprir
smienllaexrt.:rr:r'v.e ('orrsllrtirrrl .,crizl.r litcrilturii" tladitionaltl. tirnntz se r'entalisnrLrl actual". Iar accste opinii ale lui Marin Mincu sunt clit se
poatc dL'senrnilicative nu doar pcntru rnodul in care defrnesc poietica
..deplascrrzii" (( r.lnr spune criticui. urrnind sllgestiile unei asertiuni
plgtfCtelt'dc'oiieeeezvlixiotnxcnrisctdsstieemlte,Reopolrrlnraaeotacia'tsitpirccpieaiarcetlpxauiiinvrdcrp.rree.pinucte'm,ico-rpntnruE.ecsille.nia;diist'rcsar'brsitteeceeul'aetinlnstiprleuaiictsctcouallvipoeadclaceicr.rtislL'ilri"iginiC'ss.ieisavsrcceiicnc-Lsprerepdrrtr.nialr'c:csrcionisiuraerrcdisrrnfrc,ent'iuecc'eu!uccca'.ttt)rrltltt.,ruri't,iirnvicvrqtfliriseaticsrriiicdtntcssntala.leocatic.norolatvrit.nn.aea,1lisi.rer_cthii'pcrtne,it,reeiuroaaretiaacarnprrrenauzriilsrriiue.rlters'ssusirrttuerpuudaiii'rnlprniaeieaiatlairetirer'edrist'i.i'ieuornud.crnrttir.rincn-rslnoeseateettnrcurr.e,.aeit,rettlor,rrui-lctiral{dci,isific,t,onucoultelni.lpcilrro.a".uiaaraslslcitii'iaarimicc.,orcrrltcecniair'anit,hpruin'teeiiricaa_aniea..oil-r
bartliesienc) sprc o altl inligirre a irt'cstciir.. spre o structurit,.apar-ent
paroclic[. aparent incoerentl, liagrnentaristir ilogicir etc." care ..\,a
cieveni nraiiif-estul estetic al scliiturii cxperinrentale". Se poate observa
astfcI cI Mirrin N4incu nu a renuntat citusi de putin la ideea .,rnodelelor
lbrnratorrre": ocupinclu-se clc poictica scriitolilor avangardisti $i
vorbincl clcrpre LJrmuz ?n calitate dc ,.precursor absolut", auloml llu
face in rlcl'initiv clecit sir. postuleze existcnta unui pattern al scriitulii
expefirnentaliste. care se naste din ..rescrir:r'ile" sr-rccesive ale ac:estuia.
Care este in acelasi tirnp un rnodel frinctional al operatiei cle textu-
alizare, circi ,.corrtr.ar cladaistilor. ciu-e \or sa rcnuutf la literaturi.
distrtrgAnrl tot. aici nu se rcnunlii la tot: se rel'ace jocul, se desacra- sine prczentrrl.
liz.eaz,ra vechea rctoricir. dar toate aL'csteir se fac cu o rninii serioasi. lJrnrlrind in tinrp avatarllrile purern-LtrLti urmuzi.n, criticul se
rnt-ntinin,,lrr-se saclu cL't:l ce esle dc lnentinut sacnl, adicf, aspectul de opre$te ?n continuare asupra poemelor <le inceput ale lui rristan Tzara.
constructie;rl tertttlui". Astt'el iriciit rriiscarea seriitrrlii pare il d\eu o c'eL.nrlfnibusdcreetlee.,eula.x-crpt"trir.aueoni-ndercaaloidncpaaciirsn. ti'"caraleilniucinicrrcaMp-rcoeaortr.nai,nvancltriMntttuaiionrdinciacuslrce,izu"ear.slrc"eu..lr,ie"r"iniptfueoo,e.rct:,i"ercro.t(.i.n.;".1,c):.tlve;iti;zi,r.ee;i,;agr;,zi;s,[',t.r,'uu,rr;ii;r
singurl I'inalitate. Accrera de a ilustra producerea textr-rlui, in perpetua sin.rbolist. se nra'if'estr o certr retbrmi la ni'elul ling'istic ,i pr,iru.ri..
lui generare si autogenerale. idcrnueospstefti-udS'irnisiaulnd'ruaedlruesoaiinirtntnraaoxndtisi,ivspaecuslunoorercs"rieeu. rl.paiprdaorenceottiiidrccnea,aluogsliuentimieusnhroimnfciiacucnazitnieaatnip(.rc.ao.lsai)nupipnearvacaaelczesliitaasetcovuprrooiseeiutmliudeeia
Ca model functiclnrl il textului. .,pagina" unltLlzianf, se intemeiazi
pe o operatie de scriere-citirc ee plt'suptrne iurplicalea activl a citi-
torului. CIc:i, pentru a avea loc comunicarea literari (subliniazi Marin
N4incu), lectorul trebuie si se aclapteze la text. .,in acest sens, pe de o
parte el conservii codul normirl de interpretare, limba, care il ajuti s[
recunoascl ruptura dintre doui cimpuri semantice (si in aceasta
3ttt 319
liric,:rjungiindu-sc la dinanritlrca conr.'entiilor traditirrnuic, la scpara- cultural sintetizator". Fortele noului nu :re mliriiicst[ in nrod distructiv
rea dintre sernnificat si serlnificant, la eliberarea sentnificantulr-ri ili si nihilist, ci colaboreazit cr-r fraclrtia intr--un sistcrn contunicant cle
directia unei poetici experintentalistc. Deolrece (este de plrere Marin perpetuu ec:hilibru". Ilustrativ clin acest pLrnct de vcclere este cazul unui
Mincu) Tristln lzirra ,.nu r-upe to{.al cu intaginile liricii traclitionale. ci,
dirrpotrivir. tlialogheazii cu ele. polenrizeazir cu nonsalanti. Ie pro- autor ca Ion Vinea, in caftr artistul de lvangr.r'dir coexisti perf'ect cu
poetul moclemist. ce ltu a renlr]1lill nicilrj;rtit intcgral la schernele
blematizeazl si le contrazice, piLstrindLr-ie totusi active in subtcxt". prozodice ,,invechite" si nici la nrciaforisr-rrLrl tladitional. in lroeziile
Privite din acest punct de vedere, por,:rnele lui '['zara ilustreazl insi rru sale- de inceput acesta practicii lidesea clc altii:l un avangardism inte-
cloar .,nretoclele" experimentalismr.rlui. ci si textul in dinrensiunea lui meiat pe combinatii inscllite <le senrnc. i.:alc ii confbrl versului aspec-
tul ,.mozaicat" al unor cola.je. dar mui i,rlcs pt- tenclinta de .,a ptrcta cu
de intertextualitate. intrucAt ,.poetr-rl (... ) nu poate f'ace abstractie totalii
realul" in detrirrentr-rl oricirrtr convcntii poctice. ..priza Ia real -.
cle toposurile si imaginile acreditate in rnemoria sa culturali si care observa in aceastl orcline de iclei \4alirr Mincu - este atat de violentl
apar fie ca sirnple citatii usor cle recurroscut ck- citre un cilitor avizat
ile sunt negate in senrnificatul lor itnter.ior sr t|ansfclrmate in toposuri inc0t socheazl es;rectativa reccirlorului care itrl sconta o mutatie, atAt
goale de senrniflcat. pe post cle scnrnil'icirnti liberi". Avenr de a f'ace
de brr-rscd si, de aici. ezitarea acestLria dc a. l'alicla esteticeste procesul
astfel cu acele ..;rer-nrutiiri" si .,nr--rrtruliziLri" alc rrnor enunturi lr-rate din
alte texte clesprc earc vorbclr .lulilr Krislcr,u si clrre dcvin. in Llrma aces- avangardist, astf'el cii acest prozaism clutat si exac:erbat va gisi o ade-
tor opcratii, sirrrple sclurrc litcnrlc. tlcstirrate sir ilustrezc niecanica ziune totalir abia peste ntultc ilecenii, la exponentii ultirnelor prornotii
procesul''; tlc tcrtrurlizulr-- Asa ilrciit llclod:r experintentalista a lui
Tzara, constind in ..clesprinde rea topctsurilor din sisternul structurilor postbelice".
traditionale. dc pc suportul semniiieatului lor anterior si izolarea sau
amorsarea lor intr-un colaj intAmplitor" este strins corelalir cu prag- Dacii aspectul paradigrlatic al poernelor lr-ri lon Vinea rezultl clin
matica proclucerii textului, care converteste semnul (lin-evistic sau
literar) doar in elementul ,.flnctional" al unei structuri (textuale), acest pact cu realul, pit care autorui il intpirtirscsie cu ultinrele promotii
supuse unor serii infinite de posibile corrrbinatii si recontbinatii. Ceea poetice. reforrna introdusir de' llalie Voronca c in legiiturl cu conccrptia
ce presuprrne constiinta r-rnei vacuitirti scnrantice a semnrrlui, pe care sa despre statutul serrnului lingvistic in poezie. l)entru Voronca (in
Marin Mincu o descoperl ?n poernele romlnesti ale lui 'fzara: ,,Cun.r
cuvantul nu are o etirnologie unicii si deci nici senrnilicat unic. rezultl t spiritul teoretizirilor experirnentaliste pcistbclice) substanta ..noii
cir prin el nu se poate evoua niurie elre sI ref-ere cifle real. Fiincl in poezii" este ,,stiintifici.". .,nu ca precizie, ci ca sistem", ea definindu-se
esentl un senrrr vid, el poate fl utilizat oricunt, in clrip luclic, exhibat, ca un ideo-lect autarhic, ea trn sistcnt ruttr)non] de ref-erinte, avind o
asociat la intinrplare si abia din hazardul asociatiilor si combinatiilor, ..obiectivitate sistentaticit". I)c aici rezultr'r ci. in poezie, cuvintul art:
el poate icsi inrbogiitit pe neasteptate.(...) Tzara face prin dadaism
un,,rost abstract". niai presus cle intclcsul .'el.anratical stu logic si ca
descoperirea epocali, in poezie cel putin, cI sernnul este de natura rt:la- existi o ,,chimie a cuvinlelor" cu interesiurte rezultate ale actiunilor
tivi, produs al spiritului uman, neaservit utilitltii imediare, si tocn.rai clintre ele. Astf'el incit cuvintr-rl poetic este inclependent de sens, in
de aici rezult/t nraxima libertate a subiectului creator ca si a materialu- poezie totul semniflcii si. de aeeea, precizeazir poetul, citat de Marin
lui lingvistic".
Mincu .,artistul adevlrat creeazit direct, fiirir sinibol, in pimAnt. lemn
Expcrimentalisu'rul devine astfel, in viziunea lui Marin Mincu, o
componentl (paradoxall, nici vorbl) a avangirrdei istorice literare sau verb", iar cuvintele .,obtin astl'el propriul lor sens, boxAncl sau
romanesti, preocupatl mai ntult de ,,innoirea posibilitltilor expresive"
printr-un dialog fertil cu traclitizi clecit c1e distrugerea oricirei traditii. irnbrdtisAndu-se intre ele". Criteriul acestei pcrspective este fireste cel
Ceea ce face ca manif'estlrile avangardei romAnesti si fie perfect asi-
milabile (si asimilate) modemismului, iar rolul siu, ,,in loc sd fie unui ,.firnctional", semnui lingvistic intereseazi cloar ca element la unei arte
contestatar, inhibator, a fbst unul integralist, in spiritul nnui sistem
a perrnutirilor si a cornbinirilor care dir naster-e textului, dar si ntai
320
important dec0t aceasta apare flrptul -crii subliniazl criticul cuvAntul
nrr mai este provocat sf, .,reprezinte", ca in estetica traditionali, ci ,,si
se autoreprezinte ca material autarhit". Prin umare, centrul de gravi-
tate al faptului creator se deplaseazil de la a re|rezenta sarr a exprimir
la ,,resorturile adAnci ale actului de a scrie". in aceastl ordine de idei.
..artistul avangardist nu mai exprirnl ceva exterior siesi, ci face
lrecerea sa in cuvintele devoratoare". iar scriitura devine .,incercare
tragicl mereu reluati cle exprimare a reaiului care se aflI dincoio de
121
sistemul conventiilor acceptate pAnI in prezenl de literatur5". dinamisrnul perpetuu al textr-rlui, iar poezia, departe <.le a fi, ca in l
Asertiunile lui Voronca api.rAndu-i in mod evident lui Marin Mincu ca romantisnt, doar o sinrpli ,,ideologie" se metlunorfozeazl intr-o ,,stare ,l
niqte prefiguriri ale unei perspective .,textualiste" asupra produsului plasmatic5, spre care se accede printr-o multirne de fapte semnificante, ,,1,
poetic, in care se disting, in stare iarvari, unele dintre propriile sale aflate in continui miscare browniand".
;]
constructii teoretice. Micro-portretele critice a1e lui Marin Mincu din Avangardu Iite-
rctrii romdneascd se constituie astf'el dupl principiile unei r.netode care
in ceea ce-l priveste pe Stephane Roll. acesta transforml efectiv nu nrai este in mod evident cea herrneneuticir: unii i-au spus textualistf,,
discursul poetic intr-o practicl semnificantf,, de vreme ce poetul dar poate cI ar fl rnult mai indreptltit s-o nurnim .semioticii, de vreme
,,opereazi conqtient in sensul teoretizirilor lui Voronca in prir-nul rAnd
ce e aplicabill la intleaga pror.hrctie poetici aclual5., reusind si.
asupra materialului verbal, firi a se interesa de aspectul comunicativ
depXseascd acele disfunctionalititi pe care aplicarea hermeneuticii l;r
al limbajului". Aceste demersuri vizeaz.'a.,iesirea din cod", autorul noui lirisnr le provoca in Poez.ie si generalie. Principiile acestei metode
lansAndu-se in clutarea unor reziduuri lingvistice care au fost codifi-
cate inci intr-un sistem simbolizant. Mizind pe procedeul contiguititii au fbst elaborate in lon Bu'bu. Eseu despre te.rtualizarea poeticti
semantice, Roll opereazi asociatii total insolite, care iau adesea aspec- (i981), tocmai din acest motiv, cea rnai importanti scriere criticl si
tul unor metafore ,,in raccourci", ai ciror ternteni ,,tind sd se traverseze teoreticd a lui Marin Mincu.
reciproc", dind o nor,rl arnbiguitate discursului, un f'el de ,,conglomerat
de sens". Metafbra lui Roll altare astlcl ,"intoarsi pe dos ca o mdnusf," 10.0 fenomen0l0gie a textului. (Bseu despre
qi e evident cI perfbrntantaviz.eazij aici practica lirnba.jului (supus unei
vicieri voite si silit sir vorbeasc[ dutr.ri o logicl risturnatl), iar actul textualizarea poetic[)
poetic e un joc ,,functional" cu semne vidate de continut, de unde
absenta totali a sentimentului. Punctul de pornire al consideratiilor din Eseul tles1tre te.rtualiz.are
il constituie convingerea criticului cI cea rnai generoasir perspectivi de
in schimb, poezia lui Geo Bogza, in fa'za ei avangardisti., abordare a IirismLrlui barbian este cea of'eritir dc elaboririle teoretice
ale poetului care tind sd se constituie intr-o ,,poetic:l personaii". Clci
experieazl formula reportajului nud, care consemneazS, materia faptu-'
lui divers intr-un mod cAt se poate de frust; autorul supune limbajul lon Barbu face parte - in opinia perf'ect inteineiatit a lr-ri Marin Mir.rcu
- din categolia (,,rarisimi la noi") a scriitorilor ,,constienti de fapta lor
conventional la o ,,crudI violentare" si se individtalizeaz1, tocmai
artistici, capabili sI si-o cenzureze si s6 gi-o explice in mod deliberat".
printr-o neobiqnuiti agresivitate lingvistici. O constientl rrai acuti asupra faptului de a scrie, cu toate implicatiile
Dintre celelalte nume sonore ale avangarclismului romAnesc, Gellu acestuia, realizAnciu-se de altf'el in literatura romlni abia in stricta
Naum este poetul prin care miqcarea suprarealistX dep[seste veleitaris-
contemporaneitate a articolelor programatice ale lui Ion Barbu, asadar
mul, ridicAndu-se la o coti" majori. AfirmAnd transant c5. poezia repre- in perioada dintre r[zboaie. cAnd ,,spontaneitatea actului [extual nu mai
zjntb, o,,qtiinti a actiunii", acesta orienteazh aventura poetizdrii spre este unicul criteriu de ornologare arlistici", iar poetul este ,,un opera-
tor" care potriveste cuvintele, llsdndu-se prins de rigoarea tehnicl si de
zone incd neexplorate, investigAnd ,.mediumnitatea cosmotici a jocul combini.rilor. Discursul critic al lui Marin Mincu oprindu-se de
elementelor" qi, in rispir fa[[ de cliseele romantismului vizionar, se data aceasta tocmai asupra textului ca spatiu al pennutlrilor si al
combinirilor, din perspectiva unei metode receptive mai cu seaml la
instaleazd in ,,spa1iul nocturn maldororian". Ceea ce este ?nsX cu dimensiunea ,.opera{ionali" a produsului poetic (deci la poietica aces-
tuia), l[sAnd deoparte pentnl moment demersul henneneutic. CIci,
adevXrat esen(ial e insl ff,ri doar qi poate faptul ci - din perspectiva lui dac[, in ludrile de cuvAnt mai vechi ale criticului in legS.turi cu lirica
barbian[, accentul era pus pe aspectele ,,sapientale" ale acesteia,
Marin Mincu - la Gellu Naum producerea semnificantului poetic circumscrise prin formula ,,romantismului gnomic", acum Marin
Mincu pomeste de la ideile lui Ion Barbu legate de practica scriiturii,
devine textualizare, textul incepe si se autoreprezinte, odatl cu aparitia
acelor ,,figuri feminine ale poeziei" despre care se vorbeste in Eseul I 1.'t
despre textualizare, in timp ce, in paralel, poemul se infitiseazd tot mai
pu{in ca ,,discurs" si tot mai mult in calitate de ,,text". Iar metoda oni-
ricl nu mai este ,,un simplu vehicul de semnificat, ci o form[ de expre-
sie ce se oferi receptorului in mod obiectiv, avdnd un statut de semni-
ficant liber". Cici de data aceasta produsul poetic se infuzeazd. c',t
322
afa cum se crrnfigureazl in texte teoretice ce ,.nu sunt decit re1'lectii citre deschiderea permanentir care existii in verb. deschidere care tine
asupra actului poetic (. .. ) cu o per-spectivi tel-quelista. chiar teoretiziri tle de istoria formelor senrnif icante ce instiluie lirnba genuriior literare,
esentiale asupra textuirlizlrii poetice". In spiritul mai vechilor sale
consideratii despre ..roul unanisrn rnatemafict". atttorul subliniazl fie de intrebuintarea acilslora in contexte clilcrite". Astt'el incAt poetica
importanla constientiziirii (in textele teoretice ale poctului) a discrtrstt-
lui literar si a disocierii intre spontalleitafea nianilestdrii scriitoricesti barbiand va pler,la in celc lin ur,.r..re perltnr lrro('c:iul textuirrii, ca specific
si ..constructia dupl n:r scheml cnnoscutl". adici intre ,,stilul oral literaturii si inteles drept ..activitittea proecsualil' prin intermediul
clreia se degaji energiile semnillcante conservate. in acest context,
improvizat" si ..scriiturir''. ",Opozitia - tine si sublinieze Marin Mincu
- este stabilit[ (. .) prin raportarea la matematici, al cirei enllnt este Marin Mincu evidentiazl analogia perl'eciii dintre teoretizirile lui lon
Barbu si abordirile teoretice colttemporane. Astt'el. accentul pLls pe
prin excelenti sc:ris" ln acelasi tinrp ..operatia litelirr[" se face dupi un
procesualitatea operatiei de textualizare este in linia distinctiei operate
anumit plan, iar textul ..sc (.onstruieste sau se iiutoconstruieste ?ntr-un de Barthes intre ,,enunt" qi ,,enunfare". unul calacteristic stiintei,
cealalt[ scriiturii, concentrAnd locnl si energia subiectului si vizAncl
proces pe deplin constient". i:rre reprezinti una din nrircile disfinctive insisi realitatea limbajr.rlui.
ale poetizlrii barbiene. Noui cu aclevlirat estc in aceste afirmalii ten-
Dimensiunea operationall a actului scriptural il va conduce pe lon
dinta citre o ,,algolitmizilre" a operatiei de textualizare. ceea ce il va Barbu la concluzia ,.suprematiei semnului", iar actul poetizilii va ti
conduce pe Malin Mincrr la rlesr:oper-ireli i.nlor ..conslante'' (,.invari- in{eles ca o operatie cu semne, anticipAndu-se astfel teoria :isnpra prac-
anti") ale genellu.ii dc tcx1, nu lririr lcgrlturir cu teoria modelelor.
prezentii incl din lrrirrrclc sulc volunrc de criticir. dar atingAnd de clata ticii sernnificante. elaboratl de grr-rpirl de la 'I'el Quel (.,Vom nurni
aceasta un gracl lirar.te irralt cle abstraclizare. Si, dintr-o aselnenea
-practicd semniticanti - scrie in aceastti ordinc de itler Jr"rlia Kristeva
perspectivir, abordirilc tcoretice alc lui Lrn Barbu corespund cu elabo-
constituirea si traversarea unui sisteir cle serrtrre") si ajungiindu-se la o
rarea unui model abstr-act al scriiturii poetice care se concretizeazl pro- intelegere a no{iunii de text in aspectele sale de procluctivirate si cle
intertextualitate (in confbrmitate ci.r definitia aceleiasi Julia .lfuisteva).
gresiv in mecanica actului textual. Astf-el inctt, la dlept vorbind,
PlecAnd in felul acesta cle la .,nuclccle tari" ale poeticii barbiene (in
autorul nu face decit s[ ridice la un nivel mai abstract ,,metoda gene- care deceieazi elcrnentelc unei viziuni strict operationale asupra
tic5" din Repere. legati de descoperirea .,nucleului germinal" al poeziei), eseul lui Marin Mirrcu va l'i infinit nrirr rnult lorLrsi decdt o
operei, care capiti aici cerra din descln.rarea severi a unei scheme
logico-maternatice. Fapt care este pe deplin ?n spiritul ,,noului uma- interpretare nouI, chiar revolutiorralir irr lelLrl ei, asupra operei lui lon
nism matematic", prof'esat de Ilarbu si intelneiat pe tentativa de a Barbu, ci se va constitui intr-un soi de ,,organon" al poctizirii dar si al
extinde metodele stiintei asupra creatiei poetiee. Si tocmai in virtutea interpretirii textualiste. Clci ref'lectiile si analizele pe rnarginea barbi-
acestui nou umanis"rn, antoml Jocului sec'und va ajunge la o idee de o anismului il vor conduce pe critic cltr-e o ",teorie generali" (,,t-enome-
nologie") a textului dar ;i citre un aparat de concepte cu largl aplica-
surprinzltoare actualitate, tinind cle arsenalul ideatic al semioticii
contemporancr: acecr a cr.rnclitiriniirii sernnificatului de cltre semnifi- bilitate. reprezentind sistemul de ,,axiome" a ceea ue se va numi /exlr-
alism.De aceea se poate supune ci, oclatl cu elaborarea Eseului despre
cant, ceea ce inseamrrir o plecloarie ov(mt lG leltre pentru irutonornia te.rtualizare, gAndirea teoreticl a iui Marin Mincu se cristalizeaz[ in
semnificantului literar. PrivitI din acest unghi, lirica barbiand se
acea ,,estetici" pe care o anticipa Edgar Papu, actionAnd ca un
elibereazi de modclul ".romantismuiui gnomic", presupunAnd
,,organon" (sau ca o rnetodn{ogie), clar si c:a un ,,canon'', (de vreme ce
constructia prin sin'rboluri, si devine pur operationall, de vrelne ce se sfArqeste prin a-si asuma rigorile normative ale unui sistem axiologic).
fundarnenteazii in exclusivitate pe jocul permr.rtirilor si al combinlrilor
Dar ceea ce mai trebuie subliniat este l'aptul ci aceastii carte nu repre-
de semne vide din punct de vedere semantic. ,,Se pare - va conchide
zint[ (asa curl se afirml cle obicei) sernnul unei spectaculoase ..schirn-
de aceea Marin Mincu -- ca aproape nimic din ceea ce reoretizeazl biri la fa1[" a criticii lui Marin Mincu, intemeiati pe cclutactul fertil cu
semiotica actualir nu-i va li fost striin poetului-matematician" si elaborlrile scolii semiologice italiene,ci constituie dezvoltarca llrcasci
,,intr-o perioadl futili de confuzii avangardiste, el (...) intelege exact a unui ,,nucleu germinal" prezellt incl in prinrele sale volunte de cri-
situarea literaturii, care sondeazl spatiile interstitiale ale qtiinlei, fIrI a tic[. Deoarece perspectiva textualistd, concretizatl intr-un sistem de
rimine niciodatb in acestea; prin actul scriiturii, aceasia se deplaseazf,
,,axiome", este (asa cum am arf,tat) dezvoltarea teoriei modelelor ?n
324
32s
sensul unei ..algolitrniziu'i"' lclgrco-nratcrnatice, in tirnp ce elaborarea sarcina de a pune in luminl ,.asa-zisele opera(ii aedice caracleristice
unei,,lantastici" a texiului (adicir li rinui inventar de figuri prin care acestei gAndiri poetice, clile figuratiei, directia misclrilor intreprinse
textul se autoreprezinti) marcheazd trecerea de la o hermeneutici de ea, filialia lor retoricd si poieticl in ansamblul poezjei (...) la care
traditiclnali (intemeiati pe simbol) la o ,.henneneutici a semnelor" c-olaboreazii (...) indivizi din spatii qi epoci dif'erite. Intr-un cuvAnt
adici la o interpretare de tip semiologic care rimine insi. in aspectele
sale esentiale. ,.stiintir a interpretiirii''. Nclul este abordarea cle tip ope- modul cum se constituie si se atirmI textul poetic in procesul siu dublu
rational. care -qe constituie intr-o .,praeinaticir" a produsului textual,
de producere a scriiturii si a lecturii". O asenenea perspectivl ,,prag-
ce-si propune si evidentieze procesele sau actiunile care ii perrrrit maticl" (fixati asadar in praxisul strict al textualizf,rii) are in vedere
,,genetica interioarf," a operei, textul in accepliunea lui de ,,productl-
textului sii se conf igureze si s[ lunctionezc in calitate de text, astl'el vitate" qi vizeazl inslsi esenta actului prin care e generat produsul zis
incAt invcstigatiile Iui N'lariu Mincu vor evidenlia. pe de o parte, ,,struc- text, conceput in dubla sa dimensiune de scriere-citire. Privilegierea,
turile" senrnificantuiui textual, iar pe cle altii parte, procesr.ralititile in cel pufin ia prima vedere, a aspectelor ,,operationale" nu inseamn[ insl
nicidecum neglijare;L,,structurilor" semnificantului textual (con-
care se exprimd .,viata secr-etii" a irt'cstuia. clati de ,,dif'erenta de cretizate in fttntastica acestuia), clci autorul incearcl in permanentl sl
potential" dintre energiile scnrnrf icante . 'fextul fiind in acelasi timp
,,eleatic" si,.heraclitic". lirruti si cncrgie. stazir si devenire si pistreze proportia justd si echilibn-rl necesar intre dimensiunea
plasindu-se suh scnrrul polaritiitilor. L)scnlillc cc-i inlirzcazf, o r-rriasi ,,fbrmali" Si dimensiunea ,,energetic5", intre fata ,,eleatici" si cea
vitalitate.
,,heraclitici" a constructului textual. Deoarece. desi o citeaz[ frecvent
11. Fantastica textului" Aut0se mnificarea pe Julia Kristeva, Marin Mincu nu pare a irnpirtlqi in totalitate ideea
Vorbind despre cliversele abordiiri ale liricii barbiene (f[r[ a lisa ci textul se defineste exclusiv in aspectele sale dinamice ca ,,produc-
deoparte nici propriile sale pagini de cxcgezi). Marin Mincu ajunge, in tivitate", iar demersul s1u semiotic implic5 qi valen{ele structurale ale
Eseul despre te.rttnliznre, la conctuzia ci acestea au, in totalitate. semnificantului in spiritul. de altf'el, al unei definitii a lui D'Arco
(dincolo de inerenta lor diversitate) o cleschidere pur .,ideologici" Silvio Avalle pentm care textul este ,,ceea ce in universul obiectelor se
prezint[ articulat intr-un anurnit nurnir cle piirti legate unele de cele-
(adicl tbcalizat[ in exclusivitate asupra ..uresajului"), ceea ce duce la
lalte prin implicatii logice de primul si de al doilea grad".
ignorarea aspeclului poetic propriu-zis ai barbianisrnului. Sau, in
Aceste ,,articulatii" se prezinti ?n universul liricii barbiene sub
tennenii metodei ..senetice" drn Repere, eie au in vedere doar.,gene- fbrma re{elelor imagistice, astt'ei incit demersul lui Marin Mincu
tica exterioard" a operr:i lui Ion BarbLr. dcf initl prin posibilele ei rapor-
turi intertextuale la nratematicir, istoria religiilor, ocultism etc. PledAnd porneqte de la un inventar al irnaginilor, care - asa cum constatl
criticul, urmindu-l in acest sens pe E.Lovinescu - se caracterizeazl
pentru necesitatea unei abordlri a operei barbiene in aspectele sale
printr-o ,,rnaterialitate" care face din poezia lui lon Barbu una a
poetice si plecincl c1e 1a considelatiilc lui J-P Richard despre poezia lui
.,rnateriei cosmice", atrigAnd ins[ concomitent atentia asupra ,.materi-
Mallarn'r6, criticul va distinge intre un demers ,.descriptiv" care
alitltii limbajului ei". Substantele barbiene sunt elementare, iar
slabileste un ,,nruzeu" al imasinatiei barbiene si o viziune ,.functionalii"
ce are sarcina ,,de a investiga si de a scroate la suprafatl mecanismul miscirile lor ,,divulgi chiar proceselc primordiale prin care se mani-
textualizlrii poetice. scherna probabild dupi care rnotivele si fonnele festd materia, dar (qi din acest moment punctul de vedere al lui Marin
clescriptive comunici intre ele". Punctul de convergenti al acestor Mincu se abate radical de la abordlriie tradilionale de sorginte
bachelardiani si vizeazb. mecanismele procesului de semnificare)
lecturi complementare il constituie o ,,fantastici" (in acceptiune
,,toate procesele la care se supun materiile (...) si formele lor se reduc
durandiani), unde se cuprind iniaginile. arhetipurile, schernele (adici in esentS. la unul singur, care le absoarbe qi le dirijeazd pe toate, cel al
imaginile verbalizatc) sr structlrrile imaginarului lui lon Barbu. Dar
reflect[rii sau autoreflectlrii". Chiar daci exegeza mai veche a vorbit
incii si mai tentanli ar 1l - din punctul de vedere al lui Marin Mincu - despre un mit barbian al oglinzii (organic legat de schemele reflec-
-r.r abordare i-arn spune ..operalionalir"' sau ,,pragmatici" - fixAndu-si tirii), neajunsul acestor interpretiri e dat de faptul cI ele nu au incer-
cat s[-l introducl in ,,tesltura" universului liric al poetului, mullu-
mindu-se s[-i constate frecventa statistic[ sau sd-l analizeze in simpla
321
lui acceptiune de .,metatbrii aparc:nlii''. Ceea ce intereseazf, insi cu ullr-;i ..,rr)!aL1ei i'ecunde". a .,xrcalltizil'ii ereatoare" si o as0ciazi cu
adevlrat - subliniazi Marin N{incu -- nu oste atit oglinda ca obiect
concret ci rnai cu searrii actul oglindilii in care se tladuce dinamica plu,r.iiirea sepulcnLiir" (corolar al rcllectlrii in oglinclir). De aceea. ,,la
proceslllui de serlnif icat.e. Absenta rcflcxului. refuzul oglindirii sunt
prezente inci in poeziiie de inccput ale lui lon Barbu. Aici lipsa ima- lJlLlbu moartea apare ca o privrre specularl si, invers,ogiindirea
ginii ref'lectate se coleleazi cri irnposibilitatea Lluei lumi inci platonice
de a se plia. ,,cle a se r.nanii-esta in lbrra sensibilii. cle a deveni in f'elul ilscunde intotdeauna senrnillcatii sepulcrale". Prin experierlta lnortii
acesta t'ecundi si infinitii, asaclar capabilir sI se tertualizeze". As,.a cum
l'acilitAndu-se acccsul la o stare dc puritate superlativl. clar pfuicliti de
se poate vedea. demerslil analitic i'ru se iirai preocupl aici de dimensi-
unea simbolic-ref'ercntialii a senrnului barbian, care este privit de data riscur"ile lipsei de autenticitate, asa culll transpare din Iltistrtrnictt' Ln
aceasta ca o figurl prin cai'o textiil isi reprezinti propria generare. iar
Iegiturir cu care I\4arir.r N4incu subliniazil ,,ii o ilegradlrre trupeasci
oglindirea nu rnai constituie .inlr-Lrn sens foarte larg, decit o autofigu-
maxilni ar tlebui s5. asigure (r ptll'itilte Itrui lttttertticit din nlonlent ce,,cr
rare a operatiei de textLraiizarc-. Ceea ce rmpiicl conqtiinta unci
vacuititi a semnulr:i curc \c rr.trrrncrzi Ir(,sfesiv in spatiul gindirii consurnare totali a tiinlei reale lrebtlie si stea (...) la baza sperantei de
poetice a lui Ion IJalhrr. l)coc'arrrtlatir, ..ci-istalele"'. rcprezentand o
retlectar.e a ,,propr.ic! irrchidcr i'" r'truscse si l'aci palpabil cloar .,neantiil a o recllperain absoirit (...) Virginitatea se probe:rzi qi se reciqigl prin
unei giinclili rcci, l'lilii obreet . rar. ..lurnca clistalini este blantatl si macuiare maximii. moartea cste itt lnisuri sii reintoarci cll prisosint:i
rcfuzati f irrir putintiL de levenir-e". CcrrL ec: ar evidentia ci,,Barbu nu a puritatea pierduti". Ea are insir totodat[ dinrensiunile unui act specu-
descoperit incI, in aceastii tazii i.rcgati. I'ascrinatia adevirati a matenta-
ticii, justificarea aqa-zisei ei lipse cle" tlnaiitate". lar, ,,pune peste terf'elire o utasoi de strirlucire iniaculati", iar costno-
sul insusi se oglindeste in f irptula curtezanei. .,ar'rrindu-i filptllra ctl
Atunci cAnd existri. .,oglindircii iniplici ins[ un ef'ect tragic", ciici
rnasca lui inautentici". Deolirece lrolcirea f-etsi mortuarc se dovedeste
ea presupune o dLrblii directie: reilectarea ideii in concret, pe de o parte.
a f i doar ,,o Ittascit 1alsa", dupir cunt ,.1'als c insusi cosmosul, deva-
si rislrAngerea concretului din nou in ideal, pe de alti pat'te, de unde lorizat, fardat si trucat, prostituat chiar". Adici. arn li tentati sI
..o dubll tentatie de tertualizare''. Astiel inciit pendularea liricii biubi-
adlugirn noi, .,scris". sttpus acelui el'ect dc costnetizat-e despre care
ere intre Gindirc-Poezie. ldee-Viati tinc dt: lapt de posibilele directii
ale operatiei de sernlificare; .,oglinrlirc'a (...) din prima fazir inseamnd vorbea Denida si strins corelat cu dimensittnea de ,.sinulacru" a
(...,) o revlrsare irr lucruli". tiar'.,aceast:r cste (...) doar prima parte a
procesului oglinciirii (...). a di,ua l)arte este intoarcerea in unitiite (in scrierii. in aceastl orcline dc idei, fartlul de pe fala moartei este .,insuqi
semn), ?nfltisatl insir cic poet ca o contbustie textualii r.rriasI, alirlen- ret-lexul, vizibil poelicestc, al ncan(trlut", iar Rd'sturrtit./ sc collstituie
lala tle un elan diorri:ni.".
intr-o ipostazi degr-adatir a ttlttattului cilre ..sc recupet"eazii 1a alt nivel
Priviti astf'el de la inceputurile sale ca o autoreprezentare a actului
prin exhautie". ,.Datul tttnan subliniazii it't ctlntirtuare Marin l\lincu -
textual. fantastica lr-ri Ion Barbi,r cste abordati prin prisma Llnei ntetode este pul', insi devine tttaculat, ncclar sau.rltt'el spus, ttittrlilea inslsi
.,genetice" (pe care o intalneant incil din I'aza Reperelor): elbrlurile altereazh csentl autellticir a realuiui.,\bia moartea (.") pLttle din nou
analitice aie lui Mnrin Nllinci-r se dirijeazir in sensul descoperirii unei
scheme ,.principiale" chreia i sc pot subordona in totalitate structurile sigiliLrl puritltii qi il pune indulgerrt. ditect pcste alterare. nivelind si
imaginamlui barbian. si iiuume scheuta reflectirrii, iar interpretdrile
rnintuincl totul. Moarlea rcpt.ezintit irnaginea poeluiui insusi. dublul
sale vor evidentia modLrl de constituire a textului barbian plecAnd de la
aceasti ,,schelni de principiu" care cunoaste di1'erite grade de abstrac- siiLr iclealizat, intrr-rcAt lltort este sttionitn crt reflectitt si totoclatit regre-
tizare. Astt'el inrrit criticul va ciuta semnif icatiile multiple ale reflec-
tat". Dar rnoartea, ca inslsi, e lalsii. problematicir, dincl nastere la ckrui
tlrii speculare din poenrele lui ion Barbu. cireia ii conf'erl (bazAndu-se atituciini contr.islante: pe de o parte plinsul. care exprinrI regretul dupi
tot pe consideratiile lur J-P.Richald in iegiturl cu Nlallarrn6) dimensi- ceva pierdut pcntrtl totodcautrt, iar', pe de altir parte. dorinta de a rectt-
-t-n pera fiinta piorcltrti, ceea ce f;,ice ca actr-rl poetic si devini stnouimul
..cintccului de mort" care rstgttt'ii resuscitarea din nennt printr'-o
prohodire ,.afuncll". .,r-rn l-cl ile act" care vine in continLrilatea rnortii si
ii desivirscste opcra printr-o ancanti;:are liital5. a ':r[riectrrlui de restts-
citat. Resttscitare;r devine iisti'el pr-rsibill prin
clricarea nl(rrtii. r
dernascirii iitualului ei cl l'irnd lipsit cic auienticitate, iar Rdsturnittt
cste,,o Xlorliiti r:.i/ a lui lon Bar-hu. cu tot apal'atul n'rodell al textua-
)
lizlrii ternei ronrantice"
lzomolfisrnul dintre tnoarte ;i oglindire este vizibii si in ft'ccventa
imaginiktr care evoeir la IJlrrlrr.r spectacolul rnortii vioientc (lrnalogd ctt
32.9
trecerea din realitate in textualitate). cu pref-erinta pentru ritualul .,stripiiilgcrii" itduce revelatia .,pulverizirrii sirrlboluh,ri" si chiar a
,"*,,,lui,lu mijloc inaclecvat dc
sanguinar (clar si .,textualizant") al decapitirii. Astl'el in Cdnrecul de conltuticare (cttnoaqtere). Astfel inciit
rrrsine moartea este o tigurare a acttrlui poetic, unde se concentreazl ef.rtul poenrlJi merge in directi. unor echivalente ale acelui ',nu abso-
problernatica creatiei, care. pomiti initial din dorinta de purificare qi de 1it', ce ,."nrpor" priir interrnecliul retlcx'lui oglindit, descoperit odatl
cu revelatia icr-ierii inclescifrabile (.,scrisul apei"), ..albe", cea ..care ntl
salvarc- a lurnii obiective. se ciovedeste llnahnente doar un act textua- poate cleveni nicioclatl oglind[" si .,cste sinonimi cu fila pe care nu s-a
lizant de o finalitate indoielnicl. Fiindcl el nu reuseste sf, resuscite nciimsice"n.scuol mpoeenrtninudluil:.u.altrltptrui,teMa afriintral\4giinscrnuual jiumngpeosaisbtifleitliilliai
scris inc[
clecit fantonra realititii, adici fictiunea, ciireia ii cont'eri o aparentl concluzia
semnificirii la nivelul simbolului, cate nll este ciecit o cclpie il.lauten-
impudicir si ir;rtionall. ticd si cleci nu degajI nici un set.'t". in consecitttil. ar"rt'.r-oglindirea e un
act autoclestructiv, iar poettll contesti in cele din urmir clglinda' satt' I
Irr-raginea mortii care nu este declit un sinclnim al ref-lectirrii specu- rnai exact, piistrAnd idela..operatiei spectrlare" (oglindirii)' ei denunli
lare, va cirpita insi in lirica lui lon llarbu vcrsiuni diverse: ea se inodi- ca falsii imaginea oglindit[. chiar clacl actr.rl poetic rimine in esenta I
sa unul cle ,,tiecere prin oglincli", ion Barbu va nega chiar esenta aces-
tici de la un text la altul. atentia poetului deplasAndu-se treptat de la slue 'nteasi tecocnlinti'upreopcruia..enienanetgual toieg"l'inEzailpolra"s,iintldlu'p-seti ,ll!.r
tuia, asa c[ ,,poezialui
lnoartea ca fenomen biologic, moral sau social la transformarea ei in deghizeazir ..existential si estetic., abordind
fermanent sub semnul
spectacol, in strAnsi legitLrri de altl'el cil evocarea - pe urmele lui
in vederea c[reiir se
Mallarm6 - a dansulr,ri cirrt- cste () rL.llezent;lre girnnici sau coregraficl care reprezintl ipostaze posibile ale nihilului' oblinute
,,mIsti"
a morlii. El trre capacitatea de l puritica: intocmai ca si corpul procedeu pe care Marin Mincu il numeste hiperboll' Cici'
printr-un
Herodiadei nrallarnreenc, corpul l)omnisoarei Hus sur.rt corpuri ale investind reflexele fictionale cu ^.nutne", Barbu le .,ridici la .todul
unor sirnboluri. clar ,.in montcnful in care ele inchid semnificatii antago- lirei," fapt care nu mai line de sinlbolizare. ci de instituirea textului ca
nice, inceteazi de tapt siL mai senrnifice qi devin semne a cf,ror putere resPectiv eLlvinte' t"eSxitmr-rpalliasmnuulmuiire-
de semnificare este practic nul[, sau prin revers, infiniti". Si de aici atiire speripn"r,",fiIgucroi ntesxidtuearlliiz'anatcee"s.t sens teoreticianul
este.
concluzia ci ,,intreaga productie barbiani nu este deciit o problentati- pri*o oi..oqie aeciicl berbiena: cu'] ururircrl este arhitrari, in spatele
ntr.i,mmieteluilaseunassceunnsclettnviivcioucl 'inttsicuisitlicrlcraaprabt iipr.or lcaur v-inpt;hc'rurivvAocnittualtenausmaaili
zare a procesului practicii semnificante in poezie. Simbolul tr[ieste in fulverizeazi si il iace srl se autose'r.ifice. AutosemnitlciLrea cuvintu-
lirica sa o profundd crizl, poetul pare s[-l interogheze continuu si in iui suu atttoreflectarea sa nttueste
cele din urmi si-l nege". Pornind de la .,schema o-slindirii" ca ,,schema (...) cste tocmai ceea ce Barbu
de principiu" a poeticii barbiene, criticul ajunge s[ descopere astl'el
criza simbolismului, care va presupune trecerea la o poezie intemeiatl hiperboll".
lzomorfisrnul tlgtindire-rnoartc' care reprezintir unnl dintre
pe puterea de sernnificare ,,nuli" a sernnului; metoda pe care o ale textualisttlult-ti, asa cuni il intele.ge IVlarin Mincu,
elementele-cheie tloat rtti r:{)llslrtlLt leoretie' isi are'
intrebuinteaz[ este una a ,,transformdrilor", ce urmlreste. pleciind de la anLrniti vocatie thanatolili care poatt] ett :irltrrltnll'
tlcpartc de a fi fi dcscoperit[
ideea ,.genetici" aplicat[ incl in eseurile din volumul Repere, rneta-
morfozele la care este supus, in textele lui Ion Barbu, actul ref'lectirii rdcl[cinile intr-o
speculare, ce poate dobAndi pe rdnd aspectul ,.plonjlrii sepulcrale, a inclirrprimelesalevcllttme<ielrclezie.Fiindcl.inmecanismeleope-
dansului sau a r.nortii violente/sacrificiului". 'foate aceste cxpenente ratiei de textnalizare. se ai;cunde (] dorintl de nroarte (deloc strdinl de
snnt legate, intr-un f'el sau altul, de urctalora.,pliului", clci actui spe- reveriile thanatocratice ale spirittlh-ri apocaliptic) ce conduce fina-
cular (sau poetic) este un ,,fals", o ,,pliere" a eului citre sine insusi.
Astf'el incAt experienta ultimd a poetului este (asa cum se intAmpli si rlniteialtteorlaicalrteinigderectaeurmnuini i.r,si,tadcilsiupaalriotigalinncolitriiiu"nciai rdee"psreusblileptcrtnecadriespase-
la Mallarm6) ref-lectarea propriuh"ri eu in o_elinda neantului cu scopul oglindeste si se recupereazi, disparitia obiectului in care se produce
insl de a-l recupera micar ca ret-lex al acestui neant, prin chiar negarea pio.".ui reilectirii". Actr'il specular o sii tindi astfel spre "imperso-
lui. Duelul cu dublul oglindit (pe care il transcrie o poemi ca F alduri)
presupune insl in prealabil interogarea acestuia, stabilirea identitltii nalizarea totalii'. spre .,transfirrnarea 1ui in act pur. in simpla oDeratir'
lui si, in consecinll, #propriei idenit[ti. Pentru a proba realitatea aces-
33 r
tui straniu personaj specular, existi doar o singurl rnodalitate: aceea de
a-l strdpunge ,.repetat si cu sadism". Ca Si finalul ,,dansului buf'', proba
330
*- ---
abstracte, in puri rriiscare virtr-ralir. urnrir lipsiti de subiect ca si de g1111gxhi[]arealipseidesubstantlliruntricl,ctl()Ostentareaviditirlii
obicct", cchivalent al neantulur mallarnr6an. El este solidar in acelati
tinrp, cu tustul penlnr fantornatic, tlin moment ce ,,hiperbola" repre- s,s]rci:rgrriicta'nii:nt:icea,rc"ier sattecexssetutnolslt'licprirntetstrccuunsltie' -.a,Pnsturrinonpteopruerirrostroot'eanrirt'jeuclaarcpelrcosvateiprnseiet dssceimpdrpisinlpi aafirgditeiuavleilnu-ii
zintir una dintre nrodalititile de constituirc a ..n.rlstilor.", a persona.jclor tolaliiciintext,autoriitrrodet.lltauc]ptalcrlnstiitlt;itextulr-riinatitde
tttarctliisttriinciteposibilcatoctrtiriantroponloffizareatexttrlui(.,.)
flc:tionale care reprezint[ spectre .,ale artei in general". Deschiderea
textualisnrului teclretiz-at de Marin Mincu cirtre lunrea l'antonrelor sAiiFo-iist-gnlt.iunii"cereiht"uirlc,sortstltlcptertlrnateftabinmgoiauraialrbaeti-stseicttnareuagcpaettooceree,aiiszurttrtineaoeccrcvAi,laai,nlf"gracarilnit'tratle-oirsrscterl'imtpedceeleiisricsaclaluorilortnsfrnioaugapljuulopcrlrdio'nl"eeeotttriienalc'icxl'ctltteecrso'titsdpviaiitisilrrtapnlt"jauouarlrncifereeg't'alc.as:ll'at"el'
scripturalc se desfirsoar[ in paralel cu o ,,fantornrrtizare" a linrbajLrlui,
acllcir tcit liiste reprezent[ri ale textului'
vizibild odata cu trecerea de la poetica siurbolului la poetica sernnului:
textualizarca se va dcsfi,sura acum ca o,,opelatie cu semne" care 12. Pragmatica te xtului: .,Alf abetul alve0lar"'
.,contine in ea toatl ideea dc arbitrarietate a semnului literar. in sensul
" i., d c p e r s 0 n a I i z a r e a I ,, f i g u r a t i a "
in care acesta este albitrar fatl de un rel'erent cxteritrr si rnr-rtivat pu'
N4ulr nlai ilrlportantf, decit inventarierea figurilor prin care textttl se
plan rclational, adicit in cadrr"rl texlului cirruia ii apartine". Faurtoura- autoreprczintir c,ste insir pentlu Marin Mincu'.asa cutn am vizut' acea
tizarea este un ploces eminarlente apocaliptic. ce se inscrie in catego- ..f.rrp..rite tunctionaiai ce i;i propune sl eviclentiez-e "necanismele"
ria producerii de sinrulacrt:; ea rcllrez-inti - in viziunea lui Marin ctopIiJiilcpe.l.iitrr.c,.:tC.,".rio."gl'g.oiainlutr""nt,stritfasteiAft,lrtni,riitn,ttiuiuun.,;t,,ii,el.trrarrilne_et-ecei-saaiegir/reotalsi,epilasei)nre)rtlntu:aarrurrnsri_an.tuo"or',lrctnaip.fzrnaim,ec-,sji[sruacbr(et)ilintili't''i.cr".tttirrl'ticnrrit1tdlletiu,setci,r.".iielts,teti.1er'tecatcr'x-rrrisniriltitgeiiinuesiztdacaciruzscllitt.-ctnl,raoisaasnutcrlcsnroeruesuibeceircmstromtioeutiln'nuidrtdv[miaecseeftiepisrz"irpigntociieaoeitprnesgiueoatIlnrinsorug-oa.oon'idutbrip"riria1aBirlac"sanma.eieglardmeEbattin:leicputceaneei'iersc"-ptc'taeleeti
Mincu - o .,penrlutarc" a prrsiirnii thanaticc. niisclndu-se dintr-un
ctttllagia'..l-aasetneneaperstlriajc..grtlte'sculsCllnesteci(.'.)cutragi.
,,nucleu gcnnirratir"'a cirlui cxpresic rnetat'oricir este datl cle
ctrl'puritatea(...)as.,ez,atuisuntsi..sor.clidesiiridrrioqittoareitiacelasi
,,complexul f irrtfurir-curnltinir" si carc poate imbrica (in plan ideatic)
fbrrna tensilrnilor apolinic-dionisiac, eleat-heraclitic, iaustic-donjua- tairprarrpe'.L.Prar,l.rotrehatrlrtlbn"upc"olJxttimtui"elto-ttcrstlionlritnllat lmitaatie.luunltginr-itpael nactnttrtBluai rtbexut,uea,l|'
nesc. Circi elaborarea spectrului este una dintre acele operatii prin carc, "c;.*tjlr;t'r;'e"gcee"rcAclae"c-ctlo.e.rilunamcclce-lucelrdtltrii.ntirnrl'cuo-crtalncrire,elatslcaeocnedslelttsorulp'iciiqctiosiniaa.rrtieaemiaxpbisostertarnal'tocatpepr'ieinrridspouan.rsaaejelelolr
sub actiunca ,,energiilor de conservare", chemarea nihilului este partial textuale'MarinMincuevidentiazlacu[lcatevadirrtreprincipalele
coordonatealeacestora:,,Ceeaceatrageatentiainspecificulzrcestei
deturnatf,, ..travestitl", ajungAndu-se la elaborarea unor procluse
,.cosmetizate" (in sensul teoretizlrilor lui Derrida din F-arnrucia lui a:sz;err;ho,tiim;t;;e*e'wc;tittiuclreai".b,rt.(a"'.p*l.iJa.i)troitcD.;.l"e;"u'cionAtartcassctciiegtapiat,eusrsluseobnnnstuoaltnje-atsrepl-auosrsuuaipinnnrasaurdpmeutpieltleln(or'ipnrdvo).eirnCanetloal'oharrieteJbrorrennnaneatteiecpildeu'r
Platctn), de 1-elul ,,niortului viu" sau al nimicului care conservii
a.)aJl J
aparentele fiintei. Mai mult decAt atat. aceastl operatiune se tralrs-
forml, potrivit pelspectivei lui Marin Mincu, in inslsi ,,scherna de
principiu" zr actului textual. textr-ralizarea aplrind in consecintd ca o
fbrmi specitici (si, in acelasi tinr1.r, cea nrai semnificativi) sub cal'e se
ruranifesti antagonisntrl dintr-c ,,impulsia nrortii" si .,encrgia <.le conser-
vare" (anta-uonisnr in care lezitli r:senta proceselor hriloeice), astl-el
incit,.algoritniul" inscriptionirii va corespunde cu,,algoritmul"
celulelor vii. r'iata va coincide cu scrierea. Ar rriai ti cle adlLrgat. cle
asemenea, si liptul cI in lulrile de cuviint teoretice ale lui Marin
Mincu - pilsiunea rnortii, t5.rir ii iesi cu totui din zona actelor existentiale,
devine coucomitent. (prin acccasi rnccanici a ,,deturr-rlui") o operatic
semiotici, concrctizindLr-se in pulverizarea si fbntomatizarea linrbalului,
ceea ce presupune trecerea de la cuvintul ..transparent" (sinrbol) la
cuvintul ,,opac" (semir) si, odati cu aceasta, de la discurs la text.
I)e accca. autorul elaboreazi, cu nrinutiozitate, in Eseul tlespre
textuuliaurc, o .,1antasticl" a rnortii ale ciu'ei sirnptorne sunt ..pcrso-
najele textuaie". Unul dirrtre semnele cele mai izbitoare ale acestor
personaje pline de stranietate este nuditatea. Aven-r de-a face, in fond.
-)-1_
descriptivii a ligui.ilol spariului harbian. ci pc lrrocesul cle c:onstituir.e a schinrl-. intre senrnif ic;rnti .,in care valoarea senrnil'icantir se translormir
acestuia. i\'lurirr l\'lincLr propunlndu-ne nu o ,.;-lnritr.|:)i jc". ci o ..fiziolo-
gie" a tertrrlLri. I)c aceea q'iticrrl incepe prin a sublinia ,.preclestinarea in valcrare sernnificatl si invcrs. fiecare reculloaste in celiilalt un
reciproci" clint|e Ircrsorrajul textual si d6cclr, a ciror relatle es{e aici in
exclusivitatc rle rip firnctional, iar.,clecorurile" tiin poezia lui BarbLr se monrent cie anihilare si restitLrire", de vremc ce ,,moartea in cuvdnt este
pot un cornert". Jocul pelrnutiirilor tutelii{ cle Mercur r'ln'rAne insit unul
cietini lrin rcnnenii cLl care.Iean Ilririclrillard se rel'crea la concep-
trrl llnction eazit, ca djlernatic; el nu poale fi surprins cleciil instantaneu, deoarcce .,se pie-
dc rLnrbilnti. in interiorul cliruia obiecfelc-
triflc:i in seinne cu totul abstracte si inaccesibile". Astt'el inclit. dinlr-un
elementcle uuui cod, iar omul (supus el insusi unui proces cle lunctio-
transli:i' de la semniticat la semnificant si invers (ceea ce ar fi mai
naliza'e ) ,,p.artl un discur-s st.rctural cu ele (se poate citi ir^r si.srernt.r!
obir:r'le,lol), intr-o arti comtrinatorie ncsfirsiti". Sau" in ternreni nrai aproape de spiritul r-rnei poetici sinrbolic-refelentiale). eornerlul cu
apropiati de viziunea textualisti a h-ri Mari' Mincu, ornul si obiectele sernue se transfomri intr-un negot cu ..litcr-e nrozute". ce si-au pier-clut
in totalitate capacitatea de a sen'nif icir. ial adcviiratul obiecl al jocLrlui
tr-inctioneazii aici in calitate de sernne cc se integreazirin texturile unui mercurian este nihilul. r,iclul scnrantic. Prin Llnlrare . semnele barbiene
senrniflcant rextual. fiind deopotrivir reprcz.entlri ale tcxtulr-ri si ale vor avea tendinta de a se transfirrnr:r in .,obiccte dr: selie" (curn ar
operatiei acdice c;l'e duce la gcnerilre:r (le 1ext. .Asistirrri astfel la o
dezantropizare a on.rrrlui ca si a obicclcl.r clire delin (pr.in calitatea ior sjluue fot Baudrillard). de o deconcertantI abstractiune, din care
de..se'ne'') exPresil sirrrh.licir rr'idrrlui. rcea ce este i' pe.r'ecti rezultl insd tocmai acea .,onlogenitate" si ercea ..putere de circulatie"
concorclanlli cu corrccrptrrl unci porzii/arle ..clczrinranizirte,, (si fireste
apocali"ticc)cc si-a pierclut fLrrrctiu rt-llrc-rliaii. tleveninci un ansamblu care tac cu putinti conrertul. lar in paralel cr-r abstractizareit
operationlLl cerre ..firnctioneazi si-si l'rrr:e transparenti lilnctionaiitatea" obiecle:lor'/semnelor are loc si abstracrizarea personajLrlui textual care
(Baudrillaltl). Adicir e ,,text". lar esenta operatiiior aedir:e prin care se se metamor-tbzeazi intr-un ,.hetero". intr-ur.r ,,hibrid" sau (in termenii
textualizeazf, rcalul pare a consta tocmai initran-cparerrtizarea icleii cle h-ri Bar-rdriliar-d) intr-un ,,rnanipulator" ce dispare treptat ciin ambianti
functionalitate. cie vren'ie ce elenrerrtc-lc tlecorulLri bartrian nu sunt clecit si a clrui irnagine se functionali'zeazYa. E,l se tlansfbrn'r[ astt-el intr-o
figuri ale actului oglinclirii, evoc.lncl asadar trecerea cle la .,cleterrrinis- .,figuri a Poeziei" si a textului, devine omogen cu spatiul pentru a
rnul prirnar" al realulrri la determinisnii.rl strict functional al lur-nilor putea si emiti ,,rnesaje de arau.jare", pierz8ndu-si in acelaqi timp insir
scrise ce se clcfincrsc esentialnrente ca niste sisteme t.le semne. nncle disponibilititile de .,consr,rmator" (asernenea lui Nastratin din celebrr.rl
sunt positlilc se rii nesf irsile de combinatii si pernrutiri^ .,scufirntlarea,
inecul - scrie in acest sens criticul .- sunt sinoninre cu oslindirea si pocrn al lui Barbu), cicr lu ni:ri ,.gusti" obiectele-semne, ci doar le
moartea in poetica barbiani. Ele reprezinti in male ceea ce'el numeste
atat de herr-netic <operatii aeclicr:>. Casa usher c\tr- rin nrc,rrrint iar. .,controleazl" qi,,aranjeazii".
burgul barbian o ner":ropolir. Dar aceste decor'ri tombale r.rnde hirlir-
duieste persr.rnajul .dedus' sunt czirtile! Toate elernentele cjescrierii Autofigurarea textului prin intcrmediul complexului .,perso-
trimif la irnaginea c--oncreti a obiectr-rlui nuntit c:arte''.
in interi.rul orasului-carte (textr.rlui) se ilesl'rs.ar-r r.rn infinit naj-ddcor" este analizatl a;rnrfitnclat de Marin Mincu, plecAnd de la
calcul al ,,aran,jilii". astf'el incAt burqul barbian ,,este leqat nu nurnai cle coordonatele peisajulLri pclesc (si aie replicii barbiene a acestuia din
o magie. ci si cle un anumit colnert. ambele coriclucAnd (...) Ia figura Veghect lui llotlerit:k l-,tsiier). Decor-ul reprezinti aici - conchide
zodiacalr a lui Mercur. (...) Comertul insearnni, cle fapt, instaurarea
unei inter-relatii c1e echi'alare, cle nrlsurare, de pemutare, nu apare criticul - esenlialrnenle lirnbaj" el constituie ,,lcagln al unor expericnte
niciodati irnediat criteriul in virtutea ciiruia schimbul trebuie si se iacir ce nu se con.runici (pentrul cir nu existi cel in stare s[-l descifreze, s[-l
intr-un f'el si nu in altul, cutare obiect este pretuit dupr reguli ce par citeasci, sir-l dezlege), el alcirtuieste o limbi necunoscutl (sau poate un
secrete". Aceste pernlutalii mercuriene converg - subliniazr criticul - text inci nescris!) toate elernentele limbaiului fiind prezente, flri a
intr-o noui sernnificatie atribuitl poeziei: ea apare acum ca un act de putea transnlite rnesaiul lor, clesi par organizate intr-un sistem perfect
si inchis ca orice text". Se ajunge astf'el din nou la icleea ,,semnului
334 opac", organizat in structurile unei lirnbi perf'ect ininteligibile, figurate
prin interrnediui lrdificiului, a clrui trlslturi izbitoare o constituie
,,alveolaritatea". Format din .,plinuri" qi ,,goluri", el procluce o ,,infio-
rare stranie", mai ales datoritl ,,alveolelor" care sllnt ,,interstitii ale
plinurilor fragile, niqte ferestre de neant intercalate in aparenta solidi-
tate a realului". Mai mult decAt atit, aceste goluri sunt ,,vorbitoare",
pline de sens, reprezentAnd ,,niste pttnti care ar putea permite sinteza
33s
r,ir':ri r,....r:i:r, :r.':,1
visati intre palpabil si incxistent". Ele aduc: sugcstia unrri all'abet ..alve- i)ur presupililc. irr aeela:;i trrnp, iulclegei'ca actuiitt tcxtual clrept o ope-
olar". constituindu-sc asitcl intr-o autofigulare a tc{nrlui/textualizirrii, |rrtie cic scriere-criirc itttcr.tlciatiL pc exislcrtliL L:Lrpitlilli scriptural alcdtuit
rliir cmitent,.rl clc scriirura si crritor. ciitt aL trrLi or cot]vergenfl ia final-
asa clllrr o sugerel:,rir de altfel si un element esential :rl peisajului: ptente nast(jrc Llt] ,.eltl lerluaiiz-a1t" sLrpr;liirtiividual. Cdci vizitato-
o ipostaz[ a perechii
.,oglinda de apii". evocind senrnificantr-rl tertului in aspectele lui clc t.ul-nirrator cirn poves;tir.en lLrr Poe tiLi i,isl.c ilcelit cirti", o carte in care
scripirirale, cafc pellctfeiLzir irr ..;llilryslcra
procesualitate. ai-licii reflectiindu-se in propria-i suprafati. Apele poesti r.trlci
(in lcgirtLuir cu cilrc existi celebrele interpretlri ale lui Marie Bonaparte
loi:Liieste [..]sller, pers0niL.lLrl ei f ictir.'. r:rtrir.: i.:itrc se autofigureaz[ chiar
si Baclir-:lald) nu mai suut privite de Marin Mincu din perspectiva in propriile-i pagirri sLrb firrlta u,.,ui ciudat cclii'iciu. in acest edificiu, cel
.ur. ningur.unlra,.t. nei.rpjrrit 1iS,r'rl \trirrrif ;.r P'eziei este personajul
discursul,.ti psihanalitic: pentru autorul EseultLi tles:1tre te.rtuulilure ele cirrtii (sirpus i'rolir.ii i11 [q:rL - rr...]; \rritrlt,rLil-ltarator (care triieste
irici o 6r"rblri expericntiL - ccir Lle ilLrt()r t r tie a autorului qi cea de
trebuie puse in leglturir cu ..nivelul autorellectant al textului", iar
cititor.: e singuiLli carc participii lx il6gasti'trulcic:celltri concomitenti a Scri-
groaza pe carc o provoaci ,,nu reprezintii decit acea stare a spiritului edificiu in care
intrigat de nepr.rtinta de-a-si erplica paraclonll unui proces ce se nrruLrmriii):iiscuvsah-o-rar lls,aelap{r-irmatpe,JilcrgProruibrar-r"s.ireRaitLI'raanlluolnilranticoullluriii clevenind, din
inchide in sine. nelisindu-se explorat si necc.mrinicind cu lumea decit
perspectiva pr-agrnaitcii tc.{triale" o figuriL invelsir metaforei pe care
aparent. Este vorba de procesLtl tcxlr,rai modent intuit de Poe si realizat nlod
numai in parte in textele salc. 'fcxtrrl de fictir-rne Iiter.ari. iatir obiectivLrl rcrtul de ficliunc o sirvirscste asitpril t'eairilui, clci daci in
ascuns. teroarer aclcvitratiL rL iutrcgii ope rc ptresf i". in consecintii, e xpe- ilbisnuit. oricc meialirr.;i trirrrite:jllfc Lm sens propriu-literal opus celui
i.pi"g:r,,,u,sdr..au,rtci ep'pre..,iitcpatrer-eixi,tii[tlllieiln1s'rtiesatiunlijcei adczieivi..e,ccleslecc.citolarctacp:aliorcebttili-esetibtarletai lsl'eciignliaedteeo-dapeufarac[cemenseuttmapflaooicrelcsua
rienta pe carc o cor']scnrncazi uuloltrl alncrican in Prttbttsirea tasei tleviue spail]li lir propriri". Asttel ilcit ttlxtttalizarea pare a implica o
U.r/rcr cstc o cxpcricntr"r rnctalitcrrlr-ri. lcgatir de explorarea ,.limitelor rlc-iec;nrsr,t:alaifsoirizpaierr.dnerito.1c,t,i"l,aiaciai.rlbaac.tieLtrtltui it,leci,'fsigi uar'ilie"'taaf<jtr)nregiAinndsessii intrucit
textului.'.n lupla dc a se con\tltlri pc sinc. puralel cn autogenerarea nomina-
expericntci propriu-zise care Lrste una a corlllnicirrii cr-r neantul".
Esential, ln aceste consideratii aie lui N{arin Mincu, estc fitptul cL ele lizez-e procese citfir sc proilnc cl'cctir'. clill) 1r'i'i, buniroard, anihilarea
evidenliazii carncrterul drantatic al operatiei textuale, pe care criticnl o scriptoiului in scriituri. elt cl'Lrct al ,.lcgii necrutittoare"'
investeste cu dernnitatea actelor existentiale ntaiori:. Textualizarea se llrsistincl.cleaceea.asttpi-lisentitl]enILlluicleteroarepecareil
prov.ac[ textul. Nlari' Miric' va e'iclentia car.acterui ,,inuman" al
configureazl asti'el clrept cl erpelirrnlir a limitelor in c)ire subiectul ircest'ia (nlscut , arl ldirrig,r rr.i - cil itrltrare a totalei sale tunc-
tio'atrizlri). Antropontu'iizai pri' claborarea personajelor fictionale
urnan se arl-saieazii totul, cu o f'ervoare aproape nristici, astfel incat tex- (adiclr,,perniutat intr-o iigLll'ri utranoid["), el isi face evidentd spectra-
litatea. consc,ciirtd, o..uitu. a.,niortii in scriitur6". Aceste 'rlsti
tualisn'rul capltir ceva din aspectul unei gnoze carc se desfdsoarir, este antropon:lol.t'eauasl]ectullln()ffitnt0111c'iarllzionornialorreproduce
ctiltriiele nivelLlri ale textuini, asa irlciit ,.elem{lnte ca limbaj, compo-
adevirrat, vio ne,qutioni,s, asin'riliindu-se unei cunoiisteri de tip apofirtic. z-itie. fictiune. ba chiar si trlsirturi alc stilultri sau ale nlaterialifitii ca4ii
.(-l...et.xirt)r.run1sa"i.notCebrtiiietziccatuuteiluaiinlucnafgritlgein,tcrfrtialscIlpe1e,'orhsrmoirnutialae.zltselliuaaicsucpmaecreutunlpnroionaudtepurrriienlofclreipcsi.uctraiasldepearpaplgian-r
Este si ceea ce il liniiteazi de altfel, cel putin asa cutn este el inteles si rnaticii textllale: ,.dup[ ce a ati]ls nlaxitnurr-ul expresiei figurate-.si
- al clezantropizlrii) textul trimite din
teoretizat de Marin Mincr-r. de verva .jucfu-isir a postmoclernisrnului, abstracte (aclicl - alll spulle noi
care, in ciuda preientiilor sale, nu rcusesre sii se instaleze in existential, Oiniri apare in opc'a literarl ca text, iar textui capiti
rlrnlnAnd o sinrpll retoricl. nou ia anthropos.
ibrr.r,rl antr'pomorfiL. -l e;ri'l prat* tl consiclerat in acest fel. ca un nivel
Atare experienti a linritelor are ca rezultat o cunoastere ne-
mijlociti, ciire ar putea fi clesemnatl mctafbric prin lbmrula ,,a vorbi 3?1
ctt r-r-ror1ii". Ea nresupune un nivel in care douir stratur"i funclarnentale
ale textului se scrnrnifici reciproc: ..experienta lui Usher cste la
suprafatX un sacrilegiu ce provoaci groaza ca orice <moafte vie> din
proza lui E. Poe, ea poate fi insir luati drept semnul unei ntorti
metaforice - moartea ca reflectare si re-quscitare in litera textului".
Ceea ce preslrpune o ,.specularizare" a semnl'icantului legati de prax-
isul textualizlrii. ?n a$a fel incAt cliversele straturi ale acestuia s[ se
poati oglindi unul in celllalt prin acel transfer/"troc" mercurian care
defineqte principiul de organizare al sistemului functional numit text.
336
superior de comunicare si .auto-comunicare a omullri, pe care ne ,,pofii" legati dejocul incorpolirrilor. .,o polil reali, care insi, scoasi
permitern si-l numini (...) ultimul sistem cle sernnalizare dar care este in afara timpului, caplti. corp cloar textual vorbind, un corp afiat in
nrai mult decit un limbaj. vorbindu-se pe sine. el vorbeste despre onr bun[ rndsurS. in afara sensului". iar o poeml cllm ar fi barbiana
invers decdt limbajul". Si piecind de la eiceste considerlrtii ale lui Uvedenrode expriml - in miscarea c-i i.iutoref'erentiall - tocmai
Marin Mincu arn fi"ter.rtati sI spunem cd textul pare sI reprezinte. in
.,abolirea sensului. reinto:ircerea in paradisul a-semnificant al limbii
cele din urm[, sl^rlenll de ,senmalizare ol omului cr1tor:aliptir', t:itr:i el
netextualizate". E,xistir, pe dc alti parre, Lr strinsi corelatie intre
se instituie acolo Lmde limbajul inceteaz.d sd .func:tionez.a, dupi ce si-a
flcut evidenti incapacil.alea cle a semnifica" Astf'el incAt textul devine ,,reducerea" timpului si abstractizarea tot tnai acccntuati a spatiului,
o expresie a nevoii de-a exprima, in care converg nihilismul si setea de care tinde sI devinl biclinteiisional (sr-i-eerAnd suprafata lipsitl de
metafjzic alui Hottto ctytoc'alipt.ictrs, nutrit cu ,,ideoktgiile neantului".
dar animat, nu in mai rnicii rnirsurl, de patosul ,,minimalist" al ,,spe- adAncime a filei inscriptionate)" C-'eca ce lice ca paradisurile textuale
rantei de sens", ur sens dat ca .,destin" si tangibil nu in operi, ci in act. (barbiene sau nu) sI fie.,spatii lfuii tirnp",..r'nonade solidificate", dupi
nu in text. ci in textualizare. curr ,,ultima Grecie" evoctrtl de Barbu ,,nu este decAt aceea configu-
rat[ in text". Iar ,,ora incertit. prezenti in lirica poetului", ,,face mereu
Si dacl textul si actLrl generiu'ii sale sunf solidare cu virstele
aluzie la un timp tictiv, tirnpul specific textului literar, acesta
crepusculare alc apocalipticului. ele vor stii. in ntod firesc, sub semnul
" creAndu-si propria orlogerie greu de acordat cu cea reall". Esentiali
,,orei incerte", curc csfc .,o rlupir-itrniazir vecinir cu amurgu1". cAnd ,,un pentru viziunea lui Marin lVlincu fiind insi nu simpla ,,definitie" a
fel de arnortirc a sinrtrrrilor. clc alrofitrrc a ior. prezideazd aceastl or5 timpului barbian, ci identillcarea Llnor practici textualizante legate de
,,reducerea" spatiului si a tirnpului, llrir cte care dinamica productiei
palidi cind ziua isi clli sLrflc:tul. Senzal.ia este aceea de lAncezeall si scripturale ar rirnAne la nivelul scriitr-rrii ,,ingenue". Ele tin de acea
incertitudine, de pierderea contactului cu realul". Acum contururile abstractiziue progresivi care defineste practica textualizirii, o practici
lucrurilor se estompeazl p0n[ la disparitie si are loc, concornitent, o
materializare lluminii, care caplti virtutile .,apei aurii" despre care in virtutea cireia elaborarea personajului textual (obtinutd prin
permutarea textului intr-o mascir antropornorfi) este urmati - in mod
vorbeste Durand. In felrri acesta priza asupra universului eppiric
sllbeste, efecte halucinante de lurnini ;i unrbri vor evoca lumi para- necesar de abolirea acestei fantorne untiinoide.
lele pline de stranietate. Aduciitor dc asemenea revelatii este si
,,anotimpul incert", .,lnomentul trecerii de la statismul absolut al Cici - scrie in acest sens autorul Et^tului tlesTtre tertualiT.are -
naturii la f'ecunditate". Esenlial si intr-un ca;z si in celdlalt riirndnAnd ,,instaurarea textului absolLrt presupune suprimarea subiectului
faptul cd in asemenea nromente ,,vizibilitatea se transforml at0t de (personajului) care este ziditltencuit intr-o scriituri a-cauzald".
mult incAt ochiul ve-cle ilcurn ceea ce nu existl. iar ce existl pare atAt
de straniu ?ncAt ne putem indoi de realitatea sa". Existi astf'el in prac- ..Hibridarea" personajuhti liclional care devine tot mai ,,livresc" (adicL
tica barbianl (si lu nrrrnai) a textualizirii o sensilrilitate specialL pentru
tot rnai adecvat sA se integreze in tesirtr-rra de semne a textului)
aspeclele declinante lle zilci sau anotirnprrlui. trrre circirmscrie. si
intr-un caz si in celiilalt, ..un molnent de ntoarte". 0 ,,moafte" urmati culn-rineaz5. prin disparitia totali a icieii de personaj, in timp ce actele
insi intotcleailna de o ,,inviere", aceastl dialecticl a extinctiei si a la care se ref'erd enuntul poetic devin tot mai stranii si tot mai singu-
resurecliei surprinzind. in cele din urm5, tocmai clialectica actului lare, anuntAnd depersonalizarea totall a experienlei poetice/artistice.
textual insusi, nimicirea lumii in scliiturl, clreia ii succede instituirea CIci ,,pentru ca subiectul sI lipseascl este necesarl lipsa predicatului
lumilor fanton.ratice ale textului. Pe de altl pafte, predilectia pentru
(. . . ) transformarea lui in mod (nepersonal ), rnodalitate, aspect, circum-
,.trmpul incert" nrarcheazl (in aceeasi ordine a practicii scripturale) stanti sau instanti a unei actiuni tlanscendentalizate". Semnul distinc-
,,dlonnta expresS. de dc-pisire a timpului, de desfiintare a lui, ca fiind cr tiv al unor asemenea actirrni este intranzitivitatea (gestul autodevorator
coordonat[ prea concretit, un obstacol in calea revelatiei propriu-zise. al lui Nastratin este astf'el intranzitiv, rist'rAng0ndu-se doar asupra iui
insusi si pierzAndu-si chiar dimensiunea de act), care ,,antreneazl lipsa
de fapt chiar in calea transpunerii poetice". Asemenea practici de predicatiei propriu-zise si, o datl cu absenta ei, isi anunll abolirea si
,,abolire a timpului" tin astfel de esen(a poeziei. care e aspiratie.
categoria de persoanl". Astf'el incit, ca experienti de limbaj, tq\tu-
338 ahzarea merge in directia anulirii tranzitivitS.tii enunturilor verbale,
tinde si elimine predictia, a.jungAnd, in felul acesta, la anularea
persoanei (ceea ce echivaleazl, la nivelul enuntlrii poetice, cu
339
..nloartea in scriiturl" a personajr-tlui textual). Este evident ci o asetrie- figurcrtiu presupune Jitnctionttli:.ctre:u semnului lilcrttr, cute, vidtrt dc
nea depersonalizare a liricii esle eu totul altceva decilt cea teoretizatf, sens, la.fel de ttrbitrrtr tlin att:st puntl de vt'clere cu si semnul lingvistic
tsi gdseste doar o nlotit,0lie.fiurr:tittnald (sirtlttr:titti) r'a elernenl ul utttti
de Hugo Frieclrich. clin perspectiva criruia subiectul se anilrileazir in
lirica rnodernd in nrisura in care este doat'un ..de exenrplu". o victinti grup irt interiontl cdntiu.firttt:tktttctt:-ii.iocul libet ttl ',cu"anj11rilor". Eir sc
paradigrnaticir (precunr Baudelairc) a rnodernitirtii" care tl-ece de la tlisociazd de alegorie, este cle pirere Marin IVIincu, prin aceleasi note
sensibilitatea inirnii. impropr.ie pc'rrtru travahul poetic, la cea a imagi- specitice care despirtear-r (in mai vechilc abo(llri ale lui Moritz)
natiei. ln teoretizirrile lui Marin Nlincr-r. depersonalizarea reprezintS. alegoria de simbol. Sirrrbolul concentrii pL'ntrtl romiintici tllaxilnrt
firrma sub care se nranilcstii. la nivelul lrnrbalLrlui, ,.moartea ?n text" si coerentii qi clesirvArqire a ope|ei artis;1ice. cl relationinclu-se cu ideea
tine de firnctionalizarcir subiectului, cale devrne un selnn prilltre alte unui tiurnos ,,intranzitil"'. Clirci (scria lvl(idtz) ..l'Lrnrosul adevlral
sernne prinse in anglenajul strict tirnctiorral al textului. inteles ca virtu- consta in aceea cl ttn lltertt nrt sc sctnnilicir dc:ciit pe el insusi^ nu se
alitate a unor serii infinitr: de permutiri. Tocruai aceastl tunction-
contine decit pe el ?nsr-rsi". Clotnentiind act:stc lttiit i cle crtVint. 'l'rldorov
alizare ferce din proclusul tertual -- asa cum arn vdzut - sistenrul de
va da simboluiui dimensir-rnilc unui ..Se mn tttotivat. in scnsltl cl exlstir
semnalizare al omului apocalintic si - in consecirrtl - nriturile textuale
un raport ordonat intre ctil'eritele sale planu|i. ca si intre plrtile sale, iar
vor ti n'rituri thanatice. in care sc exprinri patosul autoninticilor acest acorcl intern. la rindul siru. devine o tlouf, iilrrnl cle senrrrif icatie.
specific apocalipticului. lal genclurcii clc tcxl tine in exclusivitate dc cl selnnificatia intranzitivir". fleea ce t'ace clin fi-eulalie (pcrl'ect analogi
stiintl a .,aran jiu'ilor''. unit rrl siirr obiectrr' I'iincl acela de a-si face trans-
parentl, (oclatii cLr virlul de strns) proprin luuctiortalitate. ceea ce estL'- cu simbolul, asa cunt il inlelegea Mijritz) 0 crperatie lipsiti dc tranzi-
evident -.in rrorrcorclunti cu viziunea nihilocentrici a apocalipticr-rltri si tivitate (functionalizatit) aie cirei elenretlte sunt ..figurile'', o .,f igurii'
reprezentand ,.uu topos inclepcndent, nerelerilclu-se la rrici ti cttntitl-
nicidecum cu modelul antropocentric al ntodernismului. citre gen![ decdt indirect". Ilttroduse in sistenre de ginciire poeticir' aseme-
vehiculeazd cu mitul poetului-mag (ipostaz-I particularl a ,,titanisr.nu- nea figuri marcheazir clepdlirea nivelului simbcilic al proccsului cle
semnificare si configurarea ungi alt nivel. semnic. care va contine in el
lui") qi se intemeiazi pe ..etica tbrtei".
,.Depersonalizarea" se va inscrie astf'el in seria .,operatiilor aedice", icleea de arbitrarietate a semnului literar, ,,in sensul itl ciue accsta este
arbitrar ia1[ de un rcf'erent c\terior:;i ttlotivrtt in planul relational",
aldturi de elaborarea/anihilarea pcrsona-jului textual / sau adic5. se tunctionalizeaz[... in tirnp ce pcrrtrutiirile la care se ref'erea
constmirea/reducerca spatiului si a timptriui. ln aceastl ordine de idei, Ion Barbu .,nu sunt altceva clccAt |clatiile posibile intrtr: elernentele si
pornind de la punclclc de vedere teoretice, fortnuiate de lon Barbu
intr-un articol clespre poezia lui AI. Phitrppide . \'larin Mincu va aJungc nivelurile aceluiasi text".
in cele din urml la una din acele operatii care st: apropie cel rnai mult
Privitd din ungltiul ubttrrldril0r Julici Kri.ttet,a in leStiturd t:tr
sinbolul si senmul, ligurtttio ca ,,operofie uetlit:ti" Qr c()ttsta, in
de esenta actului textual: figuratia. pe carc poetul matetnatician o pune
t'ot'tsecintd, intr-o ,,reificctre rt uttit'crsoliilor" (dre s-or opune in .felul
in opozitie cu alegoria: .,Ar 1l deci intre figuratie si alegorie * observa
astf'el autorul .locului secwtd - deosebirea cunoscuti intre operalie si otesta ,,hiperlxilei" t'e tlesenrneai.d, din t'ontrd, trttnsc'endettmlizurea
t'oncretttlui, asrtel inc1t at:csle tlorii r4teralii r'ttrtstituie .,tlublul sens" ul
:r: fbrmul[. Operatia: transfbrnrurle. liberi pernrutare de cliipuri in donte-
niul aceluiasi grup. Formula: doar lnernoriil consemnatli a uneia ttt;tulrti tle semnificnre, c(tre ,se ntuni.fi'stit P(: trus(ul tle la unit'ersal la
particulor si invers. in poezia lui Rarbu (privitl pe tot parcursul eseu-
singure dintre aceste operatii". DezvclltAnd pini la ultirnele lor
consecinle aceste glnduri ale lui lcln Barbu, Malin Mincu va ar[ta cd, lui mai degrabir ca un mctclel al tuturclr poetiziirilor textualizante),
in raport cu alegoria, fi-turatia prezinti avantajul unei ..duble lranscen- hiperbolizarea si figuratia se lac prezente ca telne poe'tice. Astlel f'aptLrl
deri". In virtutea acestei operatii, ,,poetul isi selecteazl singur cf, poetr-rl i;i reprezintl o .,r"rniversalie" de tipul .,incifrat", ..ascuns",
suLr' chipul unui t'ege al ciupercilor desprir.rs palcl din panoplia
elementele din care constr-uieste o lume coerentl (un text) supusi unor
Marchen-ului romantic reprez-intir. in mod evidr.nt o operatie de reif i-
legi textualizante. Pen'nutarea liberi a acestor elemente dd nastere
relatiilor sintactice in cadrul donreniului grupulLri inventdndu-se astt'el care (figuratie). Ea insemneaz[ eiaborarea unui semn .,intranzitiv",
acele lumi probabile, lundate axiomatic. ale ciror semne sunt motivate intrucAt ,,caracteristica semnului este vidul sau, faptul ci descifrarea
doar in cadrul grupului poetic respectiv". Asa cum se poate vedea,
lLri prin procedee obilnuite lecturii simbolului nu duce la nici un sens
340 141
de-criptareanlui Crypto nu ctezvirlLrie nimic in interiorul misterios al ,b"ioipnfm.i;;cniindBcufiNtlcc;jerirlouAieitm;afaumto".sarrpra;infgrd.iruuxcJsmre;iui.blbr<cunutcnpiirn"oqnrmuJlluiattardaeqfuta,iidsefnsjoattta'uuiviuol:irn.icea;na,cliaerlla,ne;uuiapaajntnt;eeost>alpoeioaoalnr;l;tu1Vuvfirerreirvssztieiieva:teudnivci'zeioandc;flcenndii'eadtt|aedsNpiaortrizil"oemilrniceennumutsre"-cuamaud-iei,enepi.ltitnstutr.iiatizrpvorltistppiuinaaseri'ititi,iunnattafanrcne"itctacailufasctttJrtt-o'ufteiaageziapr',enl*tim"""l,atmr"Attttltecc;e:'td'i"ta'ecp-li,on'iata('iun"'u.ult'Bsocm"idt""'rs'uu:sil;tttnhl""a'cuicpteuu-""moestmtere,fuor-aiibiiudpusnLtrnbtaaaa1ure"sipopirtsel"it'uutun[asnu,riu'onupinva,catt/ptlnjotocneu'iltaoVsua,otxgraallssc.itneicpltp"'ilai"rptspoinuccateuae,il1eltescar'aolri(rilnrtilrlss[a'zciraaaulioart'suautarunurecilnmtrarctcn*l.iulinleettatdaauutnlltolilaasulcaaiscierniepercrsot-tauciixpocss.e"ea[po"'celc.i-e'citcia.ctaerzmlooaltacipriafa-isrE[sueeldtr'smnseuutcacersrsteiuArmzullnocetmalt'eritBz'lolurmtsr:r'aaslsarasiiiraeirsscznac(tnoidlAmfacii"rtdcAiavcietcirbnAnez>nnriunlnhur["lu[u-nuie'atcciumtesnddl'citnsteel-n"ssilandoenesllaiseftaao""m'mraoseiiap'terdsipm"aettnnriausicr'iLrtettdneleaniosnfruanaltceranamxniubscreilrntvaceelineueipssi'ieazataxi"azrtuuenienq-pmic'rctrttinnauarlttedutIrid-ieooa-iaeczitazat"-v-neidrlttilln'derd)b'-e'
pahe;t;acicakgistunirr;lra,lpcaloerien,laotit;s.louelvroe;cte-tccraep,dlal,l;,erue,u,cu-':sxedrecrl,rltrlstioeule;isuf;iura,tuemrp";dneenirouvrdrriti;ltitlpnnsreedf'sa[eoi;nsafin"ttin1;ncielicmeontgcJs;iliuufqccuuionamspmuiaciratonltrapr"au.lirumeln,n"sipa.puiictitl""atirseoaed,t,nfeiau*suaet"ie.e"tcualrd"uoec.e,..r;czoa'.toi.iie,fesil.anidtfutranuiaoCleprocn"eleu"lvirnu'lraa'"ttum"'*dlntn.iiuluu-t:ln-;t.ii'ei-.iiritt.JsadlmoJnotiii.ui,onncei;in,1ttsi'qiiit,umtu*pttsii;ntte'iitEa'-p1;t"e.ctue.xitsUtc;ouamn'tar"aetlunuesonau'tpuitxiil,toqie'ttl"'ri"n,tL.'e"ttani"ueiiar(a"ctitur.eriotuuianliltfaeilpmiun"o'ouetu,tula;i-tltieotiiceaiz'a'srlnaaiIsi'btansss("atngclrntlpriaaeca'lttecretceaseueoeurr"lgpih"ilt'aibbn'rcrifpo'fnaniaiieiietieucestceDnieuteato.lvta"ltu.rnAaalm.sttrigneoecflrnnie(rqcetn1iolraaciirgcrc'ia"ritcdbniapaaaiifAdtdlmuviiivirierigctcasnrciin-reoeessaaisleLlclr"tdisercncare"'n'uredefaouu'rd'fpirtaaisumi"rnnrlisi/scettrriuspczeaeuanofuoeeautnoiiincll'ntlngllsuolltdsieci("cvdsoft"iibun'positu-aodiu'atrteeticoraslinalmamis)rai"llreecbc-lstaarcaebeh""tue-reeosusutinsuinra")leciur'epl-icuu'dalc'suni"urpsnuacup-neeaicrpisep'9etl-aact)heflepsee,ee:l'trCfinr'ee1euaedsxindssgt[ucntttuemiecretcrrLctnuuucara'eca"etea--ro-liii
aparentei concrete a ciupercii". ;\sadar consti tuirea semnului/persona-
343
.jului textual in calitatea lui cle rnascl. rnai mult sau mtri pulin umanoidi
in paralel cu elaborarea decorurilor .,predestinate", nu constituie in
cele din urml decAt o fbnnl a figuratiei prin intermediul cireia o
,,universalie", textul, se ,,reifici"', transfbrmindu-se in propria Iui
,.figuri", act prin excelentii lip.sit de tranzitivitate. Astf'el incAt teoria
.,nucleelor germinative" devine acum. la N,{arin Mincu o tentativl de a
descoperi operatiile aedice ,,prinic. care luncticlneazl in cadrul actului
de textualizare ca o axionratici. permitind apoi, printr-un soi de
,,deduc1ie", stabilirea unui al doilea corpus operational, cel al ,,opera1i-
ilor secunde". Iar intreaga pragrratici a textualizdlii devine astfel
perfect deductibilI din acelc douir ..sensuri" ale actului de semnilicare
(operatii aedice prinie): liguratia si hipcrbolizarea.
13. Discursul rntnrnriti\
Dublul aspect al generirrii clc- te xt, fantastica si pragmatica acesteia,
converg intr-un tip de discurs care clobAndeste calitatea ,,fictiunii
retorice". PlecAnd de la o observatie a Fericitului Augustin, legatd de
faptul c[ despre cuvinte nu se poate vorbi cu ajutorul altor semne, in
timp ce despre lucruri dar si despre cuvinte se vorbeqte cu ajutorul
cuvintelor, Marin Mincu observl astf-el cI ceea ce este cu neputinti la
propriu se poate reahza la figuriit. 'l'ot cu aiutorul cuvintului, dar cu un
cuvAnt ,,a cirui calitate este sensibil moditicatl pentru a-l apropia de
'celelalte semne, care sunt lucruri iu sens categorial, adicl obiecte, acti-
uni etc." intrucit ,,literatura arltrenea/-ir cuvantul intr-un proces in ctrre
el vorbeqte despre sine cn ljr:torul lr-rcrurilor, adici se autodesemneazl
si se autosemniticl in acelasi tinip". printr-un proces de figuralie care
duce ,,la ridicarea tutulor celorlalte senine la potenta de semniticare pe
care o are numai cuvintul". Mai mrilt decit atAt, criticul are convin-
gerea ci doar atunci cind scr produce ac:est lucru (transfbnnarea unui
res intr-un semn de aceea;i potentir cu verbunt. adici investirea lui cu
o putere metaserniotiol) se poate ajunge la o generare de text in ade-
vdratul in{eles al cuvintului. ,,Obiectul devenit semn si al clrui semni-
ficat este un cuvant - arati in cr-intinuale Marin Mincu * apare sub
fbrma unui cuvant textualiz-at. Acest cuvint semnificl un obiect
(numai pentru cI obiectul nll poatr: aplrea el insusi in text) si prin
semniflcatul siu intermediar se autoselnnifici ca obiect". Aceasti cali-
tate de semn al cuvAntului, obiectul o poate dobAndi doar pe baza unei
142
ln virtutea ,,operatiilor aedii:c", carc duc la corporaliz.irea sait foflt',;, .ji{t i:rn1.i elrir:17;'i irrre,.iiat o vizittne textualizauh-i". cScr nlat
antropornorfizarea tuturrlr elernenteloI texttiiui, conlponenta disr';ursivir ;:,Liilr, ',cirsibil l;r..pttezia" in sjrle a clenrentelor. care constituie niateri-
,.ilrri :tnllizcior lui Ilachelard, Ion uarLru investestg rpa cu func(ia unei
a acestuia este supusir. ea inslisr. trnLri proces rle reificare. Asti'el, daca
Domniqoara Hus este o ..curtezanir a tliscLrr-sului". a cirrei fizi.nornic nrrili:rii re1'lecfr.rrizante; ca va i'i llin ltrilare ,.detlatttrati", privatd cle
reproduce fidel ,,asiarrisnrul" retoricri biirbiene. operatiile ,,cosmetice',
invocate alteori de poel r'ilrbcsc despre. ..poleire" a discursirrititii ce r,aloiu'ea ei ,,prirnir" si ntetamortrozati il'r echivalentul unui oSis!:t arti-
zanal. oglincla. ^.'ft'ecereiL cle 1a elernentul natural (lnaterial) 1a cel arti-
capiti accente tra.ricc. lcgatri clc ,"dranra sentnificir.ij,'. Astl,el in
f icial - sr"rblinii.rzir in aceastf ordine,le idei r'l.lr ril 1,'[inctr.- reprezintir
Inldtisctre, poem care poate r'i ,.:itil ca un ",discurs asupra discr-rrsul,i"'
chi;rr treuerea sLrbtilir citre lextualiZare ca o nlodalitatc. de resorbire a
se enuntd./denuntii cosnretizarea cirlintLrlLri (care apasii insii ca un rcalrilLli in tlctiv. a sirlbolului (rnr.rltirlirlensional) irl iext (cr;r sLrprafaLir
blestem asupra fictiu'ii retorice" tire dc chiar c.nditia acesteia si. pri' planii)'. in paralel se produce 'irrsir sj o nliscare in sens invers: narci-
urmare nu poate fi clecit iisurniiti). lrftrprrrrirldu-s* insii. in acelasi tinrl;. sisrrrrri ar-tifical al oglinzilor (pe eare aul.rtrltl Eseuirti tles'pre textu-
ca,,ideal" al rostirilor hiirbiene. o ..rierrudiire'a cliscursriiui. care este
investit cu puterea virilitirtii riizboinice. Accsr ..zeu al riz[.roiului" irrvc- itlii.trre i1 opune,,nlrcisistni-rltli cosnlic" eYocal de apele bachelirrtliene)
c:rt in f inalul poenrulrii l.rrit.intl si1 iip;rr.ii si ca o l'rsru'ir ii senrnif'icliiulLii.
dat intotdeauna in rrisrirr-lr tcr.lrrlrrr cir o rrbscrrtir. astlel incit tcxtLi- tirrcle sii se natLtralizei:e, iitr ogiinda..aspirir sI dcvini o api"'
alizarea (discLrrsul inirillr/iri\r' nr'lripi(rzL"rrlnd tlcciit pclrnnlalea in l{ezull.anta acestci cluble tenclinte va fi utr ttbiect oniric: apa rlglinzii
verbalitate a tcxtulrri, celrrr,rrlrrrrul ..r.,olbit" ii! acestuia) ric inliitiseriz;i
sr"rb fbrnra rrnci g0arc porl)ctr,lLr pc uIrrrelc'unuj scDs intangibil (sr c,are ltoseclir pr-oprietiti cu totul aplirte. Ea este in primul rAncl lipsitd de
existAncl doar ca,,clestin". ca..oricnlrre veetoriiili" a textului) si se pr,tllnzinre , nu are interior, ci doaf o supraf irti rel'lectorizatltir si strillrr-
ciefineste ca o ,,artA a lirgii''.
clt0are, Aceasti api par;rdoxiLlir reprezinti nrediul cle existenlii al
Lipsa absolutii de t'anzitivitate a ciiscursuhii barbian. care il lirce \
cir-rblului fantomatic si detine insusirea ,.de a tocaliza visul, aproape ca
perfect analog cu o grafie inctescili,hilri, il cletertr-rini pe Marin 14inc:Lr
si se opreascd asupra ipostazelor pe care le imtrracir in ope'a poefulur o lentill, cle a-l clezgoli pini la sens. astlel incit.'oglindesie l)ntome,
apa, investitl cu calitiltea mareriilor scripturiile (,,scrisul apei',). _*ccsr
recurs la fantastica barbianii (1le carc criticul o cleciucea in totaliialc tlin nu realitiili". Dar mai cu seanl apa-oglintia este lrzestratii cu propri-
schema oglindirii/semnif iciirii) subiiniazil o pliere perf'ectl a cliscursu-
eiatca neobisiluitil de a pu^tea ii piit'it, sinlultan in doui modttri: ca
lui interpretativ la speciflcitatea pr,cziei lui lon Barbu, car.e, irr
sLrpr';rfatit si ca adiincinte. ln prilna clititre accste ipostaze, ea ..trlmlte
aspectele sale textualizanle, estr clonriniLlr de posibilitatea scriilor- infi- rcl'lexui propriei liguri s;i irl lurltii incrltrjr:rii1oare". in ce:r de-a doua ,,iti
nite de penlut5.ri. Oprinrlu-se la..cliscursrrl intranzitiv" (asaclar la aspec- pr:rtnite s;i scsizr:zi cele tllai asctlnsc clbitlr:te allillc pcr tl-rndul ei'
tul retoric al barbianisnrr-rlui)., Miilin Mincu o face in vir:tutea aceleiasi rlodiflcatc r.le icntileie ci. carc \Lrlrg collturtlrile unindu-le irrlprevizibil.
logicr a perrnutrrilor (de vrenre ce fictinnea retoric..i e o transpunere a f iicinciLr,te sil alr-inece Lrncie l)cste altele''. Apa barbiani. este astfel .,o
textului in verbalitate ), dupl cLrnt anaiiz;l aspectelor pe care le imbracl cxterioritalr d(}tatli cu intcriorilate", carc seumf,tri doar in mod intiim-
in poemele lui lon Barb' elenrentr:l acvatic este determirati in rlod plirtot cu apa n;.tturaii.l, ezi lilrlctionind ca ,,realitate tcxtrralir" si
necesar de premisa cii apa constitr-rie aici reiflcarea lipsei absolute tlc virclintir-i-se l'inalrrieute tcxtLli cel nrai perlect. tia isi pielrde in l'elul
lcesta iunctia de eientent pniltordial rlevenrnd senrtrul itnei ,,clemen-
tranzitivitate a rostririi/scrierii barhiene" Astf'el ci, luinci clistantir de raritirtr textuale"; 2holitzi in calitatc fle elenlent. se l1'ansfblllll ea ilslsi
faimoasele analize bi.rchelaniicne. criiruul va aborda.cvatic'l in iu lnsln-lmentLii ninricirii, al ,.lbolilii'^ pe cale o evocil scernele de inec
ipostaza lui de materie sernrnil'icariil (crrice sLrbstantd transparcnti. din poezia lui IJalbr.r. Deoarec:c in r.rritologla textuillI a poetulr-ri inccr.rl
cste suiirjar cu o sclrr-ntl dialecticli care lnclucle abr-rlirea si resureclia.
capabil[ sr primeasci ,,re]lere" tr inritincl spre schema oglinclirii si prin
urmare a semnificdrii). El constatii astiel ca. incl't din faza incepu- Astlci in poezia irtecur:tl ",clialccLir.:a inrrginii crr;;rilrdc o abolire
turilor, ,,imaginatia barbianl nu se opreste la nivelul cle sul:rraiar[, atit line:cure),0 moarl0 ec transtonul Lrn 1oc Iiu (tirlger-ril) intr-un cadavru
lnateriiii" clin cate resr.rscili. cu altr't irrllitisitre , irlsirsi csenta fbcr.riui
<viridele rf,strAnget'i ,,. ciit si "cristaltrl steril> sunt donr pretextrl inecat". i.,rin {rersllectiva lrtl Malin N4incu. procesul dc
rt4lA+ re1'lectlre*inecare se itientit'ici f inairlerrte ctl ,.(i ltiptil c,rsnlici" (atlrt'I
cosrnogonie). aYand drept rezr,rl{at li'Iiui. Pe ntrtt a-|i rrgttrttetrtrl opiilia,
,:r'iticul se serveste ilc o poemit trirzie a lui IJarbrr intiti:lal.ir serntritlca-
l+5
tiv chiar Text. in aparentit ,,descriere pastelizant-dinamici a utrui apus care nu-si pistreazi in totalitate sentnificatiile traditionale. CIci intr-o
de soare urr.nat cle risirrirea astrului serii", poezia reprezintl. in primi l'azir a ei. lectura .,labirintic[" este o ,,citire de sentne" pentnr
senrniflcatiile ei mai adAnci ,,o evocare a plocesului de nastere a unui care cititorul ,,nu are nevoie decAt de codul uzual al lirnbii naturale in
care a fbst scris textul, adicd al inlelegerii semnului grafic" qi de apli-
text". cel putin in mlsura in care, la poetul JocuLui secund, orice carea acestui cod in conditiile ..reveriei textuale", pentru cur ulterior sd
crepuscul se identilich cu actul de autogenerare a semnificantultti apari necesitatea unui ..supracod", dotat cu .,chei simbolice", adicd a
unui cod de simboluri acumulat pe parcursul forrrtirii ca lector. Cleea
textual. Cici apusul este o reflectare-inecare a soarelui, care su-eereazi ce nu inseamnd insl revenirea la o hennener-rtici traditionall, ci (si in
aceasta rezidl esenta pern'rutlrii pe care se firndamenteazi mecanismul
cuvintul in laza lui de innoptare, de negare a sensurilor adiacente, lectulii labirintice) constiinta unul ..hennetism textual". perceput
inainte de a fi trarrsformat in element apartindnd unui text, saLr altt'el printr-o intuitie confuzir, dificil de rationalizat. ca un cod ,.cu chei
spus inainte de a prinri ,,lumina imputinatl" a spatiului scriptural, im- dubie", pe care lectul'a il detine si il utiiizeazi dintotdear-rna, tdrl a-l
preunl cu n'rultitudinea sensurilor fantomatice. actualizate si trecute
putea descrie de la incepr-rt in termeni logici. Figurile acestui cod sunt
succesiv in virtualitate prin rriscarea operatiei de textualizare. Matc'ria
reductibile la ceea ce Marir.r N4incu consideri cd ar fi elementele
ideali a inecurilor barbiene va fi in consecint[.,apa albi",. in c;are
constante ale figuririi unui text: arhitecturile (cu lipsa factoruh-ri utili-
nir-nic nu se mai poii(e retlecta si care nu rnrri posedi nici capacitatea. tar), vegetatia, r.nultirnile fumicitoare (care evoci semnele grafice),
drumul labirintic in interiorul unei incinte inchise, .,nturii" care suge-
autoretlectdrii..,cleoarece tocrnai multiplele autoreflectlri au inchis-cr reaz\, izolarea de lumea reali. E,le se inllntuiesc in structuri supraeta-
complet. opacizincl-o". l)isplritia irr accastir subslantir echivaleazi ctt . jate ale sernnificantului scriptural. care trimit ele insele citre conl'igu-
anihilarea totalir a creatorLrliri in proqrriul sirLl text a cirui ,.api" rZrnrAne ratia labirintului. Dincolo de calitatea pe care o au, de a fi figuriri ale
albii, ,,ca o paginir pc calc nrr se nr;Lr scrre ninric", dar cuprinde in sine textului, aceste configuratii orienteazl lectura, conducdnd-o in cele din
virtualitatea tuturor senrnelor -urafice, a tuturor grafiilor si a tuturor uln-r[ cf,tre inima consrrttctului tertuul, pe care, analizAnd Cezara lui
cirtilor. Eminescu, Marin Mincu o iclentitlcir cu insula lui Euthar.rasius, asa cum
intinerarul prin labirint presLlprure irtingcrcrL rrr.rui centru in care se
Marcl a ,,fictiunii retorice", dar si a textului, intranzitivitatea se
manif-estd in actul de autospecularizare a semnificantuhri textual. Ceea desfSsoarir ,,confl-untarer cu nronstrul". Estc dc relltarcat de asenrenea
ce face ca nu orice operir sI fie un text; in strAnsi leglturl cu catego- cd drumul spre inir.na textLrlui cstc adeserx-i ingrcunat dacl nr,r chiar
ria autoref'erentialititii/intranzitivitltii, acesta se constitr.rie ca atare barat in totalitate de obstacole si de .,desisuri virgine" care evoci inde-
doar in gradul in care isi contine nu doar propria figurare. dar si truiec- scifiabilitatea lui de esenti (adica iniposibilitatea Ce a fi asezat sub
tul parcurgerii h"ri prin lecturi. Intrr-rcAt - line s.l precizeze Marin nrarca unui scns univoc). Astf'el incit accesul in nucleul semnificantu-
Mincu - ,,pornind de la conceptia consiclerlrii textuiui drept o nnitate lui scris presupune un traiect lung si ocolitor, dar si o,,euthanasie
intre scriiturl si lecturl. ni se pare ahsolut firesc s[ intilnim figurate in textualf,", intemeiatI pc mecanica autoninricirii in scriiturL care
multe texte. traiecte ce tiebuie utilizate in descil'rarca lor". Iar con-
cluzia sa este aceea cI traiectul textual umeazi in rnod necesiir lnean- irnplicl eul textualizant. in clubla lui ipostazii, de autor si de cititor. Si
drele drurnului printr-un labjrint, rnai mult decdt atAt (crede comenta- chiar daci, in intimitatea lui cca nrai adincl, spatiul textual rlntine
torul) ,,putem postula provizoriu cii orice pitmdere intr-un labirint
inaccesibil, esential este f;rptul crir traiectele din interiorul luurilor scrise
are. pe lAngi alte semniflcatii. pe aceea, supreml, a pltr-underii intr-urr
vorbesc despre o orientare vectorialii a textualizlrii ca si despre un
text". /n.felul ut'estu" unct dintre r:cttegoriile elctborute unterior olt:
gdndirii lti Marin Mincu, categorio de lubirintic, cupdtd (tcLutl o itrrpor- sens, dat ca,,destin, al textului. in care se tbcalizeazi nevoia de sens si
tantd reJormulure. De data o(easta, ea se subordoneo:.d rutliunii de lexl, cirutarea infi'igurata a acestuia" (avlind drept rezultanti .,speranta de
scus"), pe parcursul unui joe al pennutirrilor in care sensul si clutarea
dev,enind una din notele sole definitorii, ceea ce este de altfbl tn cotlso- lui se identiflci.
nantd pefiectd cu abontknarea de t'citre critit: a hermeneutic'ii (ttt ttccep- Vorbind in continuare despre autospecLrlaritatea textului poetic
liune canonicd) ;i atlopturea unci lt(tripeL'th'e setniotic'e asuprtt literu- barbian (sinonim al intranzitivititii)" Marin Mincu investigheazd acest
turii. El, labirinticul, presupune acum acea stiinti a permutirrilor care - 341
in aspectele de ,,lecturir" ale actului textual - irnplicl permutarea
semnului in simbol, dar un simbol supus varialiilor calitative, ,,slirbit",
346
pr()ccs la nivclul ."trouadlc'al cuvlintulLti, consrclerat o..inchiciere pris- ciarul cle ii crea ir-t plczrntii tttttti trtittittr'.rtl rll;tiit,rnrtl (care t-itllirt'l pe al
doilea plar.r). inrprcurti cu allc ctrvi!tte ric acclrisi tlir. rry<l'tririle rnlel-
inatici"'. un ,.ati)1T1" c;rrc reprocluce principaicle lirrii de lbr'lli ale
constnlctulLli textuill (intOcnrtri cUp.l o ..uronailii" dispune cle capaci- textualc r:e dLtc la geilezlt tcxttlliri.
tatea (le a oglindi t()Laltiate.r cclorlalte ,.rnonacie''). I-a acest nivel.
procesui rle spr.:cul;lrizrire ar coltstil, iirtr--lr priuri ac.crlttie, in nelindirea Ar.rtospeculrtizat'trt cttviilttttlr-ti ttu si: rerliz:eiLr:ii insl'- subliniazir in
ci,ivantrilui in el insusi, in..abstracerea sau insumalca din cuvant a conlinlr.r!e hlrrin lVlilictr - rlo;tr pt in ititcilltcr,liLij rnvoca\iili. in nalaiel
lrasatur-rlor liii '.iitinre. jn urrnlt abolrrii trcrptate a iaturilor ironcrete". cll i.!('riiri'iil. se de:,tisrtari. itt ttnivel'sitl liricii bltrbicrlc. url al r.loilea
Acest lucrLr se realizerzll printr-o operatie acdic:i: invoeatia, care prr)ccr.: oglindirca cllvanlillui in altt: crri'inte. circi. chilLr tlacir pllntilc
inseamrrir..tiiielc;i. pe cAt posibit. a relatiilol crninti:lni cli alte voca-
irule. rrr:garca punttl(.)r :;intactice. reducetrea paladigmei la nirrlrnum clintrc '.'ocuhirle sunt in principal atittlatc.;:lrcastI tt1-rcratic rrll irfecteazi
posibii''. Ret'criitdu-se 1a celc' trei reiatii aie scnlrului teorerizate de citusi tic pr-rtin capar:itrteir crtvltttultti cle a rc tc1'lorta. chiar lle la lnrtre
Barth*s. criticul subliniazl acunr ci .,iurrocatia llarbiani si. pr-in ea, clist;rntir. intr-un a1n.r1, pi in intr:ntri-'diltl asltccitllrrl- 1't-rlticc, ritrllice, ali-
let-ativt-" L'a si prill otntlnirllte - plLrol1,1111,'.';,rLt *itlitttitr.lie' clar"nlti ;rles cii
redilcerea l-raiadigmci si a sinta-{mei la nririirnum. consiclcr:rrea cuviin- ;ljLlfolul r"inrci ,.:are (consirlelir h'{lrin l\lincrr) capitti lrl loti i'}arlru <i
xce.rpti!iile cu tritLtl spccialiL. 1g:prczcntltttd..prlllt(lii relationalii spec:i-
iuh.u in interior.itlicli laportlrril()r ILri cr,r cl irrsusi. reprezintl (... ) 1lc:ir". rare ia Iocul ptlrrtilor fiitttartice itentrtL rcalizirrea clecttrlui spe-
cnlar. Cir urmarc a accstt-ti joc ilc sonor"itirti sc va ajunge in consecilrtii
autos1lccular-ea i:uliLnttriiri la nivtri siilholic. vllorriicarea <<prestigiului 1a ir tJ.i:lusare a cur,'intelor cle crtttl.trti: ele ntr intiilzie sI se organizezein
..st-:rii indr'l.cndentc cc alciituiesc srtbtexle inclubile, subtile, un f'el de
sirtr rttitic"". ('lcl:lr ct l)tcsuprnlc arn aclauga ncli o reelaborare a ttsiiiuri cle sLt:;tinct'c :rlc tcrtrtlri rii)rlrente a poemullli". Finalitatea unor
clintensitrttilor sitttlrollct- lric scitrrrLrirri. cirre llu se rnai leagi in mod rusenrcnea operirtii dt' antrxeflectorizare a vocabillarelcx por:tice liind in
necestl dc rrrTarrLrure scntnitical. ci fltcr, clin el un instrr,rment al ultinrir instatrtir (crctlc tutorttl i':t:Lrl de.sprc tailuali:.ura\ de a ilustra
',tcc't r'li.f{ili'ctnrr tlespri: itlire l'oLbea [)cr-r-icll. l-)tr concept ce. transpus la
semnificirij capabii sii ilansrrriii serii infiriite de sensuri. Sau, altf'el speciiicitatea tcrti-rlui pr)r,'1i..:;c tt:lct'it la posibrlitiitile relationale alc
fipus, autospecul:Lrizirre:r sernnului transforntii cnvintul in[r-r:n nucieu cuvlntuiur. lt po:rihililirrl' il,' liiticnlarc i:t tlllor se nsttri .,incI
de ener-uie semnificantii. trccentul cleplasAndu-se astfel pe rrr:dtr,icJitc". Ia rttt ltnirrtl ,.Lluiilt)iut!.lc sens care este in esenti olb din
rnistenrllmiracolul senrniilciirii, pe capacitatea semnulLri lingvi-stic de punet iie lr:detr'rrl iri,sihilrt;iti', ' ,iri r.le a aprirea in cuvlnttrl izolat".
a-si extintle sl'era semautir-:ir la inflnit printr-un proces de ,,deschidere"
ili clnl;cr:irrra. :urto:;pr:crrl,r',' 1 i1111lrt1ultti condtrce in rnrtd neccsar la
care il 1'ace apt si seurnifii:e nu totalitatea. ci propria sa putere rniracu- un discrjrs iritrani:itir, (l ir. lirrrrc i r.:lot ir'ri) si lr ilizibilitall:lt care ar tine de
loasi de a l"osti aceasti totalitate. in aceastir ordine cle idei. nurnirea iirsirsi csclrta ciriecir:lrtt- si.r1'lt-rtrri.tlLr. tcxtitl saLl cartea. Citdnclu-l pe
(inrror:atia) atraso atenti;.r tisuirra faptrrlui ci. pe parcursul ac:*str::i ope- Dcrr-ida. N'{alir: ir'lincu suhlirtil;:ri i.lctrrlt crt ..ittchcicrcl unci cirti, vitlul
ratri (consieleril criticul ), cuvintrrl tiu l'ace decit sir se aufonnnreasc5. paginii ultirne, l'rii.;i:lrre riLrtclrrtililitc cstc iln re1'lex al plinLrlui interior
incdrciintlu-;'e cn un soi ,.de vilginit:itc": extrase cliir invr:rrf liiil conrrrr.r Ac,:iit vici estc iriainte si dupli cli tc. identitlcAndu-se cu .,ilizibilitatca
al limbii, vol:atlul:lc barbiene tlevin atadar concepte caJlrlille si aicii- origllrlrrir". lleoater,:r: ..Litrtrrit se' ncliglt chiar prin existeilta ei", itrr,,ceva
nelraLi\/ cirte rriprirt,r 'itt or-ice itct scrls", care in1-ipttricsttl ..ttn r.'ircuil
tuiar;ci un sistern poetir: omo-eelr, avancl ceva dirr lrirgezimea si inge- ncgati\ ultcnriltir"'. peiltrti cir ..1tca-q:l realitatea pentru it o ill$taura iil
nuitatea unr.rr Iimba.j aclamic, rtrientat itrsi nu spre refierential, ci cltre autospecularitateil cillintului si sc ncagl pc sinc pentnt r rein\lrrtlrJ "
rrutoref"erertial, al cilLri aspecl. de ..linibE palaclisiacl" provine clintr-un realitate incf, nesemnitlcantii, deci ilizibilii. clun", toc:rtrai de aceea, a1,.tii
1el de rrluire c:rtatic5, lenafl cle ruisterul norninalizdrii si de itrfinitele s[ intre din nou in dialcctica speculari". Intemeindi-r-se in crlntinuare
cnergii sernniiicante po care le contiire se lnnul lingvistic (poetic). Mai pe teoretizirile gAnditorultri tiancez, care vedea ?n carte o posibilitate
nrult decAt atit, ece ste vocabult:, 1[ri ii'icate de 0rice ,.contingenti textu- de realirmare a realitltii, mai ales attrnci cAnd negarea ei are loc in rnod
;rlli" dobindesc insusirea de zr relace sistenrul din care au fost extrase.
constient si premeditat (asa cr-rm se intAmplI la autorul .locului
fiecare cuvelu in parte identificandu-se itr f'elrrl acesta cu totalitatea
iiniirajLllui. in nurrrc-'le calracitirtii r;aie inepuizabile de a senrnifica. secuncl). Marin Mincu consider[ cf, renuntarea la poezie si la idealul
Astlel flc,lt crrvinteli:-ctrcie ale sislen)uiui poetic bar-bran (tron, ceas,
loatf,, clinri, pirnAnt etc.) sutlt in realitate siutagrne (impiicAnd relatii 349
niultiple cu iurstrnttrir-rl linrbtiulLrilsi de aceea. sinipla ior invocare are
"j'+8
1r
i
,t:1
,,paginii albe". rcprezintit. irt caz,ul lui Barbu, o autt.rspecttliu'e a neglrii tertr-rali constii tocrnai in a i-i <,r traclrrcere iL genote xtului in t'encltext, repe-
cuprinse in oricc tcxt scris..,Ceea ce Ilarbrt .ciesctrperi" la sfiirsitul rabili la lecturi pdn dcschiderea l'enotextului citre genotext". l'extul
lrarbirrrr (conchidc autolul Eseulni lcspre tc.\tuu1l:arc) fiincl un t-enotext
investigafiei sale - se poatc citi in acest setts in llseul tlcspra te.rtu- tlintle acelca cafe se deschid, constient sau mai putin constient. insi in
ali:lre - cste tocnrai l'i-9ura indescriptihill a tlil'erentei care facc posi-
or-icc caz nriir-ctlt, cltre genotext, adici sple propria sa obArsie.
bilir caltea". lat ceI citre sc tteagit in finirl nu cste atltorul, ci textul care
spLlnc eu. o ne gatle cupr-inzind itt sine sensul t-tnei ttlaliinle autononlii l4 Spre un n0u limbaj critic (Recr.ptare a Eseului
a senrnilicantulLri, ce inclucle si libertatea propliei sale anihillri. Citci
de cltre N. Manolescu. L. Ciocirlie. L. Lilici
textul sc autor-eprezinti si. pentru ca ittttoreprezelllarea si srrpravie- si Al. Condeescu)
tuiascl el se va nega in nrod necesar, r.rna dilt lcgile care guvcrneazit
Irrrrtil cle a mai sublinia noutirtea incliscutabilii pe care cartea lui
existenta obiectr,rlui scripttrral fiind tttcnrai itceea cii el trebuie s[-si
continf, necerslunentc ,,irtchiclerea'', pentru a-i face loc astl'el vacuit[tii Marin Mincu o aducea in contextul criticii ronti.nesti de la inceltutul
care i-a clat nastere, Plecind de la aseurenea ascltiLrnii teorctice, criticr-rl anilor'80. Prececlati cloar de eseurile lui l.ivius Cioclrlie din volurnul
va analiza sensurile posibile ale nristeriosr'rlLri El-Gahel barbian (care
inchidea ciclLrl Isarliikultri si totodntiL..scriptLrra" llarbiurir) si va evi- Air,grrr .ii ulb, ea a tbst si rdntiine cea mai substantiali incercare de a
dentia nrultiplc scnsuti iile accrstttia. rclrttiottirttltt Ictr golul care stI la
abolrla literaturzr din perspectiva leoriei modeme a textului. Csetl
inccputul si ll si'irrsittrl olicitrci oltcr-ittii tlc settrrtificat'e. dar si cu
tlcslttt tt'\'!ileli:ore nu urmiu'este insl si of'ere cloar o imagine insolitir
.,indit'ercrrta" rrltirniL si tototlittit origtttitr-ri, rrtliclr..irl-dilerenti, rtedite-
rcntie:r'r ,rru rlilcr-crrtir rtcpttsir incir in itct". ZcitittclL ctiigrliatici (consi- asuprii opcrei poetice a lui Ion Barbu, ci lucnr infinit rnai important
deri IVarrn Nlirrcr-r) c trallscelldcnta insirsi a linlbajulLri. in timp ce decilt accsta. el se constituie intr-o grarnaticir elementarii a
poczia se va clef ini din acest ptlllct de vedere - in ipostazele sale de
scricre si cle act specltlat', drepl ,,tttt jrtt artiliciul (jrtt' ust:t Luttl,,) penlru textLrlui/textLraliziirii cu posibilitlti multiple de aplicare. S-ar putea
a .rurprintle (u f'igttru).jocul truturul al litttbu.irtlui ltrin c'are el sa ctuttt- slrrrne. cle altf'el, cI abia prin a(eosta-t scriere a lui Marin Mincu criticu
constitltie t.a diferen{d dt' sine". Astf-el incit poetul va investiga (chiar
rouAneostt"t posthelicit se sirttrttni:.eazd pe.rfet't cu ,,n.oul lirism" r:cLre
in taza inceputuriior) originea limba.ltrlui, violenta instaurlrii lui ca
dif'erentir. BarbLr fiind ,.un clutitor al acclui bitnuil tnoment-linlitl clnd i.si.qri.reste itt ntetocla ,,tc.rtuuli.srd" de ttbrtrtlare una tlin cciile de inve.s-
tiutut,r'ela rn.di udccyule. ('rr t0ltt- accstea, asa cunt am mai Ardtat,
sensul nu existii incir, dar el ar putca riit se producil".
Si, in aceastii ordine de idei. sinrbolurile biu'bienc (atlt de tl-ecvente) L.seul despre te.rtuuli:.urt:ct ltot't icr.'t rru rcprczintl'1. dupir cunt se sustine.
de obicei, o schirrbarc la latir spcctirculoasi. a criticii lui Marin Mincu
ale increatului sunt figr"rri textuale alc asrL-nuntitei dilbrente sau alliculirri
si un nronrent de discontinuitate absoluti in raport cu mai vechile sale
despre care t'or-bea Derrida: ..1-inrbunle (...) olitlpurilc tratrslucide.
rlelcii, criptogilulele, l'r'agii sau chcagLrrilc, ocheauelc sunt doar interstitii, scrieri de criticii. Lldci sc regirsesc aici citeva clintre motivele n'rajore
figurlri alc goiului in care schimbtrl specular al sentnificirii nu a inceput
dar va incepe". In tinrp cc, prin opozitic, liguri ca pliul, dansatoarea, care stribat intreaga nreditatie a criticului asupra f'enornenului literar:
tluturele. prezcnte si in lirica rnallart.ueauir si cotlentiite de J.P. Richard.
reprezintir toctuai n)omente ale .,punerii itr act a dil'erentei limbajului". teoria ..ideilor fbnnatoare"' tlit Ct iticr:, viziunea,.geneticI" din Repere
Mai mult decit atAt, consideri Mzu-in Mincu. ilutoflgurarea poeziei ca
origine a limbalului qi a sensului, ca intrare in.locr.rl sernniflcirii, este de care isnetrloacnlsuaceinredtirleactAiat,o,.nnguucrledealolrit-eurearnrdrinraolen"d, tpteeursspceric,tivcaare,,pinolioectirc,rdia"
fapt mobilul ,i,p.",.,., si ratiunea cle a fi ale barbianisrtrtrlui. intreaga ditt
produclie poetici a lui Ion Barbu ii va apiireit astt'el con'rentatorului ca o
acolo nrai vechea abordare hermencutici. Ceea ce este cu adevf,rat nou
autoref-lectar-e a aparitiei linrbajului ca atare si a procesului slu pennanent
este trecerea cr-iticului de la rl rnetodi de investigale bazatir pe poetica
de desflsurar-e si de reductie care ii conf'erl de altminteri ;i calitatea de
text, in lumina unei cunoscute dellnitii a Juliei Kristeva: .,Specificitatea simbolului, la alta, interneiatir pe lirnba.lul senrnelor, in paralel cu asi-
3s0 rnilarea noilor elernente de teorie a textului si sentiotici, provenind atit
t din teoretizir-ile grupului de la Tel Quel cdt si din contactul clirect al
criticului cu scq;rla sen'riologicl italiani. Ceea ce nu avea insi si
insernne neap[rat cd Marin Mincu este un critic de tbrmatie poststruc-
turalista, ba dimpotrivi, clci prin accentul pus pe tlintettsiunile e,vis-
tentittLe aLe actului scripturaL qi pe ideea uutenticitdtii tn scriiturd,
35r
autol ul sc despari'tein rrtoll ,.'i,rJt'il1 rl,.: ljrrtri:tljritlt.ti sr lrrlltlt;i:riiilliu-iil lia. asupra aspectului cle exegezti ttl Eseului tlespre te.rtuulk.ure si llsind
adcseori calll sfuri]!. air giii;diiolilll tii: la 1r'l (iir,:i. . .'r,Lr il,llll (it'ciit lllit. deocar-ndati cleoparte c'lirnensiunile sale de ,,ot.,qanon" textuaList:. a cirui
r:ritir:ul pilr'J i.t lLt irlr;rrirtirsi tiir,,i itllriit tlc lltetai'i;:ic a acest{)l il' reputiiilril ill aplicabilitate in ceea ce priveste .,noul lirism" se va vedea in cirtile de
rnai tArziu ale lui Marin Mincu. Nico-lae Manolescu estc impr.esionat
egalii rn;"rriilrir lilit inarxiin-tt1 r:it:.i llcrtdtsrlitrl -si il'rscriintlit-se ntlti
d,:grabii i)c iilri,-r(.rloriir unci tiLttollrpiiilrctlilzici lrcitie;'rlciicuc t1.- ri;l indeosebi de noutatea dentersului interpretatir, clin interiorul volumu-
lui. aprobind refuzul autorllhli cle ;r se raporta la exegezele anterioare.
apcilittit:1"rilir l)o:l{r l'i Iliviti, cliltit-.tiii anitlllii trlighi. si.tl o..::ratltalolo- clrora le reprosa caracterul contitunistic: ..|)in punctul de vedere pc
!Il,"r" r;r.i ,ili,:,,eLr,lilt r.k'cit lii I)cnitlli. iit itlasur;iit.t.;lrt','l\tlslc\i{l rtlit'tclt care il adopti in esenl lui, Marin i\4incu alc neindoielnic dreptate sir-si
cil \',rlrinldir' r.rilrri licl a.r.r5ttnti:il mljot', t.ietrlrlilaica luct;li izicii a liililci
riiii;r.i;e lezrtit;rncl lici dirt "rstttttlLlc.t serii:rti rttirts.:rililitriltilrri si a. ltl'.1Llx. refuze precursorii. El mer-ge pe un clrurn nou la noi si. rnii grlbesc si
iiz:lrii in dirnensirrnilc cr tlc..ilt:sfin". Asi;irl irtciil (risltcct poate rtt.rt pLtiitt adaug, cu rezultate rernarcabile". Eslc salritatl de asentenea tentativa
serrrnali',1 cle rliveniii cotnerttattlrj). li titrLiii.stnu! l:t; hlurin it'littttt.:;t' r'r:,'t,'i' lui Marin Mincu de a da mai rnulti precizie si ligoare linbajLrlui critic.
tliii Jirtlr-mt oti:out t'tlo.solit ilrrrai rttL.tll inrpiir-'it. cstc :tclti';jrlil,, r-[:'":iiL iar concluzia este aceea c:[,,eseul (...) mcrita toatl stima acorclati
lucrlrilor ambitioase de pionierat, clci chiar daci se citeste cu dificul-
explicit) .sist'tettturtiiStrinlt-o(o('t1')!l{\ttrt't'ii r't,rt.i<'t'it(('1'(!tlinri,t,ttrirco
,,.ti\t(:tlri(d"' u tutt'i .,i'.tttlllr". lt;r vi'irii:ttlt::tzi cLi iill liitiltlri cl'tlic lart. tate, din pricina linrba.jului prea tehnic. rebarbativ in abstractia lui, e
tin.le:.prc rrtccizie si Ltxrtetrtirl('. irtlltrrlttearlcl {} lJllliiil{)loSiL clirc. []il plin de observatii inteligente si de analize originale. Si nr.r uit[rn nici
pa(:ursui Ullirri,'i0r'ti,.:r |ilir, \lr D.iliiiittic ttt.isjV jn iliirr-ilr'de cur.'litlt ttc f'aptr-rl c[ prestigiul criticii traditionale, empirice. e inci puternic la noi,
criiii:iio, tlc\lr-,lrrti rrrr .llur rlc ittlrrrttl;i ;lititltti-t.'. ,-icr;i irrtntriltitlit rlt iar innoirea se loveste c1e prejudeclti la tot pasul. O intrebuintare a
piotti.ri. rr lrti lVlrrt'irt \'llilr Lt i1, !,'L".i L, 1)t'!\t \1,-' .IucilSti ilrii,.ritc il liittbll- unor metode mai ri-euroase si chiar a unui lirnbaj tehnic sunt foarte
-jrihti ci liic. ilr.r ds;ltl dr: oLrLcct ntrttti(iltrltii. necesare". In ceea ce priveste metoda de abordare a lui Marin Mincu,
Sr-'ritrt: .:ii .,biit;itc lun;:ir", (:{l va tlrin:i si1. cxerr:itc ,t iir,:tr*l'ie I si Nicolae Manolescu e totu$i oarecum ezitant in aprecieri, constatiinc'l cir
puternicii int'lucntii ll.supra iiteraturii ru*r,iue eiir; ltitiur',:lr: douiL r"lt"cctrii. aceasta ridicl doul probleme. Mai int0i, ?n ce misuri o asemenea
o influeutl care acl.ir)neazi 'in p:u aiel c',t ni'irittareiL proli]oiiil{}r llot:{ilr: rnetod:i conduce la rezultate radical dif'erite de ceie ale criticii
traditionale (iar rezultatele constata comentatorul -- rimAn totusi in
itO ;i 90, l",.rcul tlasltrc lt:,rtuali:rtrt )i-a bt-l(ritrxi in tcclrtsi iimp si tie o linii mari cam aceleasi, ceea ce subliniazir laptLrl ci relatia dintre aceste
foi,rrk bunl recei)iiu'{: irt epocit i'iinti t:r"r igur-arrlii ceiL tnri tio!ttalit
modalitlti distincte ale actului critic nu este de opozitie, ci de comple-
,rii:: riintre r:irtile i-ie criticit ale lni Manrr h4incu. r\:rili:l irt cronica sa r.iil
rnentaritate). Apoi, in al doilea rAnd, in ce mlsurii lectura textualii este
ii:i1 niuci r:rudiit rlL:irrelLratai irt !,i.ttu rliir 20{)l ) iutitulatri l-crtrirt .ti ltt'o( it('it
{i*d tt:.,:lttlui \.llomnnra lilerard rir'. 12. Il{ rti;ttlir: lt)Bi.)^ Fiicrrlili: i\lliln{)leseii sau nu ,,interioar5." textului analizat, citci .,rlmdne de vizut daci textu-
alitatea epuizeaz-b, poeticul (pretentia o are) sau daci la fel cu simbolul,
siibliniazii inroortantrr inirochrcetii in discLrrrrtl critic al oi-.ocii ;I notitr-
# nii de tcxt, care rezulta clitr ntitLiitiilLr r:c clttli['r.eIi,,r":ltzii t\oit-ttil l'itet'l- structura si alti operatori intrebuintati inainte, fiind capabil si revele un
trrrii. ,.ir circi lllturii a itrcetat sil rnlii lic rirtl')icciivii;i s!rrrbclica. lllll(rullt set imponant de aspecte ale poeziei, textul se iclentificl doar partial cu
ffi in ronrarrtisrn cle cxcrnlllu, tlcvcnirrd airunirriii si lutorcirlcrrlralir la o poeticul".
ti:i]!.! prrte ciin scriilorii nrrtdertri. Odiil)i ;-'u :icsi:zaroi'i i.teL:r;tci schirnhiiri :i-lt La rAndul si.u, Livius CiocArlie (Cririr.a te.rtuald a jocului secLrntl,
ronuntat si ia llti r)pci'art()ri r-'r'itici {crrrrr ll li structuii-r. lirar'lc tirarricd in RomAnia literarti, nr.12, 24 r-nartie 198-1) se lanseazi in citeva
teoria si lrraclicii litclart rlrn dei:i:itittl 7), tirlzindtr-sit spre o t-'olt-*iiic- aprecieri menite, in intentia lui, sI releve semnilicrtia cartii. in opinia
rare a laptuiui artisii,r:'hr iitcralitatea riJ lnaneitlai si capabil;t cle iittto-
generare spontall^ f iira iniervcntie crltnrtra|ii"'. Diil lterspei.:tiva lui comentatorului. r-rrmAnd linia teoreticienilor de la Tel Quel, Marin
Nicolae M;rnolcsclr. canrrr lin h'larrn l\lincLi urlriiireste pe cle o parle Mincu se integreazi intr-un grup de critici nu tbarte numeros
(Al.Cilinescu, Mihai Dinu Gheorghiu, Victor Ivanovici, Cristina
.,analiza poeziei lui tsarbu din puncfnl rie "'.edele al unei teorii a textu- Hlulici, Dolores Toma) pentru care textul poetic are un statut para-
lui, iar pe de altal pilrtc, analiza co!rdeptiei poetlllui care e dublat cle un doxal: ,,prin inchidere maximA capltd dimensiune infinitd". Principala
teoretician posedlind o rclativ clarii ?ntclegere a poeticullli ca literali- caracteristici a unui asemenea text este autoreferentialitatea, clci el
tate textuall". Atentia comentlrtonriui fixAndu-se astfel mai ctt seallt:l ,,se autosemnific5, adici isi expune modul de a fi si tinde si elimine
352 3-53
,J
orice alt sens". Inohis in ref-lectarea lui de sine, textul poetic rnanit'estd TrecArid la analiza E:^eulLti des:pre te.rtualiz.are. Livius CiorcArlie
insl totodatb o maximl descl.ridere, apirAnd ca ,,ref-lectarea supreml, considerir cI ,,lectura textuali presupune relevarea multiplI a
intertextuall a oricdrui text,de orice altl naturA". Continuind cu aceste
precizlri, deloc redundante intr-o epocl in care teol'ia textultti se glsea ambivalentei", pe care Marin Mincu a reusit-o pAnir la un punct. Unul
la noi intr-o fazl incipient[, Livius CiocArlie accentueazl asupra faptu- din meritele incontestabile ale acestei scrieri l'iind acela cI ea descope-
lui cI nu orice operi literarl este un text gi arati ci secolul al XIX-lea
aducea cu sine constientizarea textr.ralizirii ca modalitate a generlrii de ri procesul autoreflectlrii la Flminesc-u si il dernonslreaz:ala Barbu, de
text, iar mai apoi, odati cu abandonarea romantismttlui, trecerea la o
poetici a sensurilor disperse (seninelor), radical alta decAt poetica inte- unde si excelenta ei. Mai rnult clecAt atat. ..nici pe fragnrente nu e usor
meiatl pe sin.rboluri a romantismului, fapt ce caracterizeazd si lirica lui sl contrazici cartea, deoarece a:ril curn se intiirnplir uneori cu lucririle
lon Barbu. Acest moment coincide cu o draml a gdndirii poetice, clci despre text. si aceasta tinde sI fie ea insirsi Ltn te-yt (lucru intuit 5i de
Nicolae Manolescu n.n.), adici o carte in care fr-agrrentele se ldstiing
poezia textualA este pAndith de plimejdia sterilitl(ii, dat fiind faptul ci
af,,vocatia si starea cea mai f'ertil[ a textului este de in statu nasc'endi, la deplrtare, se corecteazl, se intregesc". Crr loate acestea, considerl
inc[ neniscut. Odati ce s-a niiscut, textul este cle.1a bItriin". Dar qi
pentru cf, produsul textual este in mod fundamental ambivalent: ,,el comentatorul. unele dintle afirnatiile lui Marin Mincu riimin discuta-
bile. E vorba mai precis de ..nirstrusnicii" (curn ar fi explicarea iubirii
tinde sI fie auteLrhic, sir se inchidit, sli se ia in posesie, sd se cunoascl, lui Ion Barbu pentm ciini in lesituri cu ..motorul procesului semnifi-
dar n-o poate i'acc clecat al'llnd ci este deschis, de nestlpAnit, de cant"), dar si de unele ,.sciplri" ale criticului care - crede Livius
-necunoscut. Jc csl urt Autrc esle legea lui. 'I'extr"rl se ogiincleqte se CiocArlie - s-ar fi cuvenit si-l citeze, in consideratiile sale asupra apei
autocunoaste - ca act creltor, iar creatia presuptlne cunoastere in
poeqti pe Jean Ricardou, cel care a aritat primul ci, in Aventurile lui
necunoscut; presupune dialectica inqelegerii cu ceea ce rlmAne neinte- Arthur Gortlon Fvri (ronran analizat canr in acelasi spirit si de Marin
les. Acesta e de altf-el temeiul oriclrei literaturi: se oglindeqte, se arati,
Mincu) E.A. Poe ,.defineste o perf-ecti rnetaforl a textului". Mai putin
dar n-o poate face decit oglindind ir.r sine pe Altul sau - Lumea din intemeiatl pare si fie obiectia ,,de substanti" a cornentatorului despre
at'ara ei. Redus la expresia cea mai simpli, textul e oglindirea incons- Lrn ,,fbnd simbolic" al barbianismului pe care Marin Mincu ,,nu-l
tientului in constiinfa de sine si oglindirea acesteia in inconqtient"'
TotodatI, fdcAndu-se sens din autocunoastere, textul tnodern iqi are recunoa$le dccdt in proiectul initial" intruc0t functia sirnbolici a
inclus[ propria teorie, apf,rAnd, in felul acesta, prirnejdia unui exces: limbajului ar fi in totalitate negatd de automl Joc'ului ,secund. C.dci
,,gAndirea uiti cI trebuie si-qi incorpclreze incognoscibiiul. adicl si-qi
tocmai acest ,,fond simbolic" a constituit obiectul exegezei asupra lui
incorporeze neputinta si din orgoliu vrea sd controleze - sf, poatl - Barbu din cirtile precedente ale lui Marin Mincu, iar rnetoda textuald
tot". Acest lung prearnbul teoretic la cronica propriu-zisd subliniazi este conceputi de arrtoml Eseului tle.spre te.ttualizare, ca fiind comple-
pregnant capacitatea cataliticl a c[r1ii lui Marin Mincu, care, intr-o
epocl in care discursul critic e tributar incl in tnare mf,surd tradiliei mentarl hermeneuticii traditionale, firl si o anuleze cAtusi de putin.
interbelice, stimuleazi eibrturile teoretice si dezbaterile de idei, care
converg, toate, intr-o reelaborare a esafodajului de idei gi a vocabu- Livius Ciocirlie este insi pert'ect constient de dimensiunea cataliticir a
larului cu care vehiculeazi judec[tile critice. A.gemenea discutii ce se cdrtii lui Marin Mincu, af irmAnd: ,,Cum poate s-a observat m[ fblosesc
declanseazd tn jurul notiutlii de text vor .fi mai .f'ertil.e chiar decdt ar de fraze din Marin Mincu si ciind par sir-l contrazic. Asa cd de tapt nu-l
pdrea la prima vedere, fiintlcd ele influen;eazd nu detar evolu1ia criti-
cii, ci si produclia literard propriu-zisd, declan;dnd saufortiJicdnd la contrazic ci doar il cornentez. Cartea lui este remarcabilA fiindcl isi
exponenlii ultimelor tloud promotii poetice o con;tiintd acutd a textu'
rf,spunde singurl qi nu inceteazl sd-si transforme r[spunsurile noi in
lui ;i a faptului scriptural ca atare. Contribulia lui Marin Mincu la intrebiri". Iar judecata de ansamblu a criticului asupra Eseului despre
aceasti ebulitie intelectual[ si artistici ce marcheazl viala literari, atAt textualizttre este o fbnnulati in superlative: ,,studiul comentat aici
de plind de contradiclii a epocii, fiind qi ea cu totul semnificativl.
reprezintl la noi, intr-unui din modurile criticii contemporane, /oczl
354
cel mtti tnaintat".
in cronica sa clin Contemporanal, Laurentiu Ulici observa, la
rAndul siu, mobilitatea discursului critic al lui Marin Mincu, care a
cunoscut de-a lungul timpului mai mLllte ipostaze: traditionalism critic
cu ambilia revelirii unei mito-poetici (in Critice) simili tematism cu
ambitia clasific[rii bazale (in Pctez.ie ;i generctyie), analize de inspirafie
structuralistl si semiotici (in lon Barbu comentat si Luce.aldrul
35s
comentat), sinteze eclectice cu o uqoar[ predominantl a deducliei lasl sedus de propriile-i constructii teoretice, pe care le aplicl asupra
unor autori de o mare diversitate (de la Heliade la lon Gheorghe si
psiho-critice (in Repere). Aceastir rnobilitate este ilustrativ[, in opinia Nichita Stinescu), aceasta vldind ,.o anumitd pdrisire" a criticului in
voia analizelor, fi.rrat de rnirajul iilfailibilitdtii noilor ipoteze textuale.
lui Laurenliu Ulici, pentru critica mai noui, care isi refuzl cu obsti^ Cronicarul Lucealdrului este, in aceste observatii, foarle aproape de o
na{ie dogmatismul clutAndu-si un anume statut autonom ?n raport cu afirmatie esenliald, legatd de aspectul de ,,organon" sau de ,,gramaticl
literatura. Ar fi vorba - in alti termeni - de acea dispozitie heracliticl textuall n-rinimali" al clftii lui Marin Mincu, aspect nesemnalat (in
in care ni se p[rea c5 recunoastem una dintre fatetele personalit[tii lui mod programatic'?) in general de cltre criticii de intAmpinare a epocii.
Cf,ci chiar daci unele din aplicatiile lui Marin Mincu i se par oarecum
Marin Mincu pentm care metoda textuald nu reprezintl, fireqte, decAt hazardate, Alexandru Condeescu accentueazir adeseori asupra aspectu-
unul din stadiile pennanentei sale deverriri -si disponibilitdti pentru lui de ,,metodX" al demersului textualizant propus in Eseul despre
mobilism si metamorfbz[. Iar aceasti observatie a lui Lauren[iu Ulici te"rtualizare. Apreciat drept ,,una clin rarisnrele clrti de critici rom6-
neasc5 din ultima vreme, cart integrati circnitului intemational, pot
devine esenlialf, mai cu seaml in irnprejurarea c[, de-a lungul timpu- snscita intr-adevir interesul iitit pentm noutatea nretodei cAt si pentru
lui, scriitomlui Marin Mincu i-au fbst aplicate tot felul de etichete originalitatea f'enomenului literar rominesc".
reductioniste care, flrl a fi doar eronate, l5sau deoparte (tocmai prin Aqa cum se poate vedea din aceste exenlple, cartea lui Marin
Mincu s-a bucurat de o excelenti primire, semn ci orizontul receptirii
simplul fapt de a fi ,,etichete") ceea ce personalitatea acestuia are cu
critice incepuse sI se elibereze de dogmatism qi era suficient de matur
adevdrat esential: oroarea de tixism, heraclitismul.
pentru ajudeca f[r[ prejudec5{i un demers interpretativ cu totul nou in
TrecAnd apoi la analiza Eseului despre tertual.izare, cronicarul
context romAnesc. Ceea ce s-a in{eles mai pulin a fost taptul c5, Eseul
Contemporanr.r/ui ajunge la concluz.ia ci ,,ipoteza lui Mincu e mai despre textualizare nu isi propunea doar o exegezi insolit[ a liricii
barbiene ci (ambitie cu b[taie infinit mai lungd) elaborarea unui model
cinvingitoare decAt cele propuse antericlr de critic[, de la Vianu de interpretare cu foarte largi aplicabilitate, constituindu-se in supor-
tul teoretic a ceea ce se va nurr.ri rnai tlrziu textualism.
incoace", chiar dacl nici analiza textuall nu poate r[spunde la ?ntre-
15. Din nou despre experimentalrsm (Eseu despre
barea de ce ne place poezia lui Ion Barbu. Si tocmai prin aceasti ,,insu-
textul poetic, II)
ficien1[" careitii,ccaarreeuoqimeqpteiedsXicisusfp, rpaevnieettrueizaescpai r*teaaddeau,,giliizciboiml"eantoaptoerreuil
literare, Care este de fapt aria de aplicabilitate a constructului teoretic din
Eseul de textualizare o vor dovedi analizele din volumul Eseu despre
(preocupat) parc6 mai mult in aceste consideratii de teoretizarea statu-
tertul poetic 11 (1986), publicate initial in revistele literare de la
tului criticii decAt de cartea analizat[) - si mai mult decAt atAt, devine
inceputul anilor'80. Este vorba despre o metodl perfect pliatl pe
ea insdqi ,,text". Ca si alti glosatori ai volumului, Laurentiu Ulici se specificitatea ,,noii poezii" (cea de dupn 1970)" plasat5 de Marin
innoieqte, contaminandu-se parcX pe nesinitite de limbajul analizelor
Mincu sub semnul expelimentalismului. ReluAndu-si teoretiz[rile din
lui Marin Mincu, care au jucat (chiar dacf, acest lucru se trece de obicei studiul introductiv la Avangarda literard romdnea.tcd, autorul conti-
nu[ sI sublinieze apdsat diferen[a dintre avangardd si experimentalism:
sub tlcere) un rol esentiai in constituirea unui nou iimbaj critic, sincron avangardismui are mai ales un statut ideologic, iar experimentalismul
unul mai cu seamf, estetic desi se situeazi in descendenta celui dintAi,
cu demersurile criticii europene si inflnit mai riguros decAt discursul in sensul cd ,,nu poate trece peste avangardism", definindu-se esenlial- 'J
mente ca un fenomen de continuitate care valorificl ,,cuceririle" artei
criticii impresioniste. I
351
Un alt cititor atent al EseuLui despre te.rtuolizare, Alexandru ,l
Condeescu, arIta, intr-o cronicl din Lucettldrul cI ultima carte a lui
Marin Mincu ,,este prima aplica{ie de anvergur[ a ultimelor
descoperiri in materie de teorie a textului asupra unui autor romAn a
c[rui exceptionali valoare poeticd este pusi cu atAt mai mult in
evident5 cu cAt abstracta qi hermetica lui Operl (teoretic[ gi poetich)
premerge cu ani buni scrierile ce indreptf,{esc azi conceptia textua-
lizuttd asupra literaturii".,Cornentatorul consideri cX, in leg[turd cu
eseul lui Marin Mincu, se cer subliniate indeosebi dou6 aspecte: inter-
pretarea pe care o caplti aici teoria textului si avantajele aplicdrii ei la
o oper[ atdt de complex[ cum e cea barbiani. Ceea ce i s-ar putea
repro$a autorului (crede Alexandru Condeescu) este faptul cd uneori se
356
de avangarclir. Mai mult decAt atit ,,expreriinentalisrnul aprol'undeazl gate pAn[ in acest moment ca niste limite absolr-rte ale conditiei utnane
.'iril experienta artistici in sine ca acI de investigare angajatl $i dramaticd a si nu s-a mai pus problerna asumlrii lor in bloc". Astfel incAt
aiti'
resorturilor intime ale procesuirii de creatie. vizut ca un dat esential si experimentalismul se defineste poate in ceea ce are cu adevlrat
..:: nu ca ceva exterior". Si este de rcurarcat, in asemenea luiri de pozitie. esential ca o arti niscuti din constiin{zr si asumarea plinl de clramatisrn
fiecventa cu care criticui vorbeste despre o intenteiere ontologicd a a propriilor sale limite. Iar arta secolului XX" ulterioar[ avangardelor
crea{iei artistice, pe care o asiinileazii niarilor acte existentiale. istorice, a fbst flr[ doar qi poate o artd experimental[, caractetizall
marcind ciistantalea sa prograrnatic[ de fbrmalismul hiper-abstract al prin ,,permanenta deschidere pe czrre o implici activitatea de ciutare,
teoreticienilo r de 1a Tel Quel. Chiar Si ideea de experimentalisn'r este in de explorare constient[, programatd, a Llnor forme de expresie noi"'
spiritul unei asemenea intemeieri ontologice a demersului creator care Experimentul artistic nu mai este pentrtt creatorul angaiat in aventura
implici interogarea permanentd a artci. deplasarea accentului de la experimentalistd doar,.incercarca pretriergitttxtl-e descoperirii altor
operl la iictul producerii ei, in nuilele unui dinarnism sdn^s rn,ctge ce isme", nu se transforntd intr-un sctlp itt sine, iar aceastf, cdtttare
are mobilismul si spontaneitatea proceselor vitale. ln acest sens, experi- perpetu[ traduce perf'ect ofoarea de irnobilism a unui spirit heraclitian
ilentalisn-rul implicl abandonarea conventiilor si canoanelor acreditate ca cel al lui Marin Mincu. S-ar putea spune ci nici o alt[ formull nu-l
de traditia pre-avangardisti, explorarea unor zone si filoane virgine defineste mai bine pe poetul, prozatorul si criticul cu acest nume, a
care voL 1i translirr"nratc intr-o ..tlaclitie clinanricf,". lcieea de ,,traditic: c[rui creatie a fbst qi rimAne in continuare o succesiune de ,,experi-
dinamici" (solidari cLr cca a r-rnui rlinanrisnr critic) esle lireste pe linia mente", legatl de ciutarea infrigurati al unui orizont al noului clar tdr[
mai vechilor teoreliziri alc lLri lVlarin Minr:u despre ideile fbrmatoare patosul demolator al avangardelor istorice, decit cea de experirnenta-
dal acum nrodelul este investit cu calitatea dinamismului absolut. estc' lism. Ceea ce a ficut ca, pr-eludnd acest termen de la teoreticienii ita-
el insusi intr-o perrnar.rentl realcituire si reelaborare. ajungAndu-se lieni. criticul si-i extindl sfera de semnificatii, transfbrmlndu-l intr-o
astfel la relativizarea ideii ile paradigmd ce devine un concept ,,sllbif ', ,,categorie tipologicl de cleatie, ce instituie o altl atitudine epistemo-
logicl qi face din metoda experimentalist[ o conditie a creativitllii
o form[ in permanentl deschisl care orienteazf, vectorial procesul
agonice". Aceastd creativitate presupune o crispare creatoare superla-
creatiei, firi si-i impuni insi un model absoh.rt. Dinamismul critic
specific experimentalismului presupune, pe de aitl parte, procesul de tivi, o permanenti ezitare in fata diverselor solutii estetice, deoarece
autoretlectare al crealiei/produsuiui, cal'e se interogheazf,, cu lervoare ,,esteticul presupune in general o internlediere, rl distantare qi deci o
si drarnatism. asupra lor insele; el a pitruns si in critica propi'iu-z"isI si falsificare a realului, de aceea se cautit acele metode care si capteze
se poate vorbi despre un transf'er pennalient diir dcimeniul cl'eatiei in autenticitatea." Cdci Marin Mirtcu este un.ul dintre teoreticienii care au
tntreles cir, tn conditiiLe unor mutalii pertttLrnente care ou loc ?n sfera
cel al receptini si invers, in sensul ci artistul experirnentalist este si
autor de manif-este ,,tcoretice", in tirnp ce critica actuali valoritlcl, la artei contemporane (.fie cd o numim experimentalistii san nu), o tnte-
rindul ei, irnplicit sau explicit ,.ariomer" ale avangarclismului si experi- nrciere esteticd a actului crecttor devine din c:e tn ce mai problematicd'
mentalisn-rului. Spre deosebire de alti critrci sau teoreticieni care s-au AstJel tncdt experienta artistic'd, tn cal,itatea ei de experien1d a omului
oprit asupra fenonrelelor de avangardh si care considerii cd aceste agonic, tqi cctutd cu tol mai nmLtd tnJrigurare un temei existential, legat
miqciri au dispirut in mornentul in care au reuqit sI impunl noul,
Marin Mincu sustine, icleea unei avangarde ,,perpetuui" ce isi de ideea de autenticitate si de coliziu.nea cu limitele limbajului ;i ale
supravieluieste sub fbrma experimentaiisrnului. Acdsta, deqi pistreazl comunicdrii. lar, in alti ordine de idei (?n spirit camilpetrescian) prin
trisiturile fundamentale ale oricf,rei avangarde, reprezint[ ,,o rXstur- experimentalism arta nu face decAt sd se sincronizeze cu ,,noua struc-
nare mai profundi si rnai de duratX decAt acestea, deoarece regAndeste turl" (problemi pe care Marin Mincu o atinsese si in Poezie ;i gene'
ratie) de vreme ce, din punct de vedere stiintific, ,,triim o er[ exacer-
unele categorii ce an_ea.jeaz[ insesi ter-neliile esteticului". Iar noutatea
bat-experimentalistl, cAnd se pun in discutie conceptele fundamentale
acestei avangarde perpetue, care esle in tbnd experimentalismul, o si se verificf, legile fizicii qi ale biologiei. Artistul, in general, qi scri-
constituie explorarea limitelor actului creator, ale limbajului si comn- itorul in special, nu se mai pot sustrage in nici un caz acestui impera-
niclrii. .,Niciodatd - consider[ Marin Mincu - converrtiile (sociale, tiv experimentalist care se structureazl intr-o poietic[ autarhic[". Iar
lingvistice, artistice) si natura insfui a esteticului nu au mai fbst inveti-
daci qtiinta isi pune acum in discutie conceptele fundamentale, acelaqi
i58 359
'l
lucru il face si literatura: slrncturalismul si serniofica au dus la termer, ii,: pecllicul noii poezii. ba, n-rai rnult clecat atlt se fef-el.ir la un
descoperirea aclivitiriri de semiolizarc'/desemiotizare situatl la originea .,capit(jr rrrtioductiv clar si concis'' care vorbeste despre evolutia eului
procesului de creatie, rlodificlndu-se astl-el nlotivatitr actultli creator. poelic irr raport cu obiectul sau (textul), desi in realitate Cottslituirecr
ciruia ,,esteticul" este departe de a-i surprinde intreaga specificitate.
eL.rlui si relitiile (u obiecntl poezici este al doilea capitoi al prinrei
Deoarece - considerii Marin Mincu - ,.pttlsiunea cea mai puternicd scctiuni, capifoiul de incepr-rt flirrd consacrat tocmai experin.reiltalis-
nrului. Si eite eviclent cir Niccllae Manolescu nu face conluzia dintre
inducAnd in mod esential actuI scriiturii. vine din nccesitatea viscerali putea si o 1':',,.i1, l'lrlldc:i atunci cand
cle a comunica fiinta in ceea ce aecasta are lnai autentic; literatura vrea capitol;i sec{iune/parte (si nici nu
sa scapc ditt ci,tpclnit iiterurrr.itii si. poute. aceitqta este cucetirea cel se ref'er[ de exernplu la analizele cillsacrate prontotiei '/0 loloseste
nrai inrportantd in ordirtea producerii discursului". forrnula ..in sectiunea nnlltoare". Aceastir lipsl vorti dc leceptivitate.
a lui Nicolae Manoiescu. 1atil t.le ftlt.triula crperitnentalisnltrlLrL va avea
Aqaclar, la ntiilocul anilor '1J0, Marin Mincu incerca sir irnpunl o consecinti esentiall: criticul t.ecepteazi Oareculll recluctionist cartea
tennenul de experimentalism. pentru a detini ,.noul lirism" care ince- lni Marin Mincr,r, cloar ca pe o ilustrare a teoriilor di'n EseuL desltre
puse sir se tnanil'este odat[ ctr neoat'an-qatciisrnul de la sfirsitul anilor |extucrliZare, r1esi autolr-rl acesteia :lvLlsese gfl.1[ si subordoneze aceste
teorij unui croncept cu o st-erd nlai lill'gd de sernnif icatii: expe|inletita-
'60 si ciruia ii puteziu fi lisinriiate promotiile poetice'70 si '80
lisrr.rul. C[ci in capitolul de inceput se face precizarea c[ ailtospecu-
Termenul circumscria cu destuli exactittlte (mult lnai exact decit o larizarea produsului scriptural este doar rtua dintre caracteristicile artei
critic" care irnplicf, nu doar
flcuse Marin Mincu in Poa;la si ,generotie) particularitltile acestei experimentaliste, legate de ,,dinarnisn.[rl Nicolae
poezii: (rcolivitilte ugottitt"t, tltnunti,tnr tritit,, .sliibirea concepttiltti. dc acesta, cronlca lui
,,nrorle!" , experientd u linrilelrtr, ,str.spicirttte in roport cu esteti(Ltl \i receptarea ci si autoreceptarea. in f'elLrl
tenclinlu de o tla tt trt.lt:nrciere onlolttgic'it ctc'tului (recttor. Cu toate aces- ManolescLr a contribuit si ea decisiv la acreditarea legendei despre
tea, fbrlnula eqterintenlal.ismului este primid cu fbarte mare rezervS,
,.textunlistul inrlit" I\4arin Mirtcu desi acesta este mai degrabi un
prost sau deloc inteleasii. Foarte semnrficativi din acest pttnct de
experimentalist urm[rit permaneni cle obsesia noului, care, de altt'el, va
veclere este pozitia criticuiui care in epocii se bucura aproape de autol'i- inierca sX se iletasez,e incl din anii '80 dc idcea textr.ralisnluh-ri pe care
tatea unei institulii: Nicolae Manoiescu. Dupii ce, in cronica sa la totusi il teoretizase.
Avangardo literord ronlneascti, ace sta isi manifestase nedunrerirea in 16. Constittiire a e ului Poetic i
leglturl cu disocierea dintre avangarcll si experimentalism, ulterior Unul diiltre elernerrtcle noi. 1',e carc le aducea in discr-rtie Eseul despre I
intr-un articol din Steuua, intitulat 0 plcmetd necurtoscutd si consacrat te.rt, II etacel al eulgi, redefinit in spiritul leoretizhrilor din precedenta ]
t-enomenuiLti de avangaldl. criticul va exprima cAteva idei in tota] carte a criticglui, clar mai ales ii spiritul experinrentalismuli.ri. Marin l
Nlincu pleaei uicr clc la ideeu ea. rniliirl. poezia cste elllarlatia rlllci l
clezacorci cu cele ale lui klarin Mincu, in care se poate observa aceeasi instanle enuntf,toare transcendente, avind un obiecl ce se ltfla in exte-
ostilitate fati dc experimentalism, clesi ltrarea in consideratie a notiunii rior. Apoi ,.pe n-risuri ce are lcic transfortuarea aecstsri lllstallte tfan- "lj
aceasta capiitl o cunristint[ de
ar ti putut duce ln evitarea unot- confuzii. Astf'el Nicoiae Manolescu sccn<lente intr'-un ctt poetic ruton()lrl.
este de plrere cir poezia secoltilui XX a urmat doui directii: una sine tot mai accentuitl si propriul clbiect". f) asemenea
isi clevi'e
nrodernisti, cealalti avangardisti. aLribuindu-i insi in mod neasteptat
autonomizare a r:ului poetic este ciesigur in legiLturl cu imperativul
avangardei exact acea climensiune ,,recuperatoare" despre care vorbea ianLaltlet ngtri.cai4tadtiiecp:arorabcletenr.irsiiticclaerltiteei reaxtupreizrilnritiendfiaslcisrltres,upitrlie,occtircpialtilteinractuerlarn(a5i i
vlzttt, intet'medierea unui
Marin Mincu in legirtur[ cu arta experin-rentald. Si ajungind in cele din esteticul in general) presupu)t asa. culll am Astiel
urmi sd suprapuni notiunile de avangardism si postmodernism, ciruia cod sau unei retorici carg altererazi realul. ci poetica experi-
ii subliniazi caracterul ,,tolerant", ceea ce nu prea e in spiritul mani- rlentalistl va ti una autarhicd, trecutii <iin transcendenti in imanentii si,
f'estirilor giligioase ale avangardelor istorice. Si mai evidenti este 361
lipsa de receptivitate a lui Nicolae Manolescu fa1I de experimentalism
in cronica (nu tirarte binevoitoare) la Eseu despre textuL poetic, ll.
Aici, criticul nu se ocupd cdtu$i de pu{in la noile precizlri qi clarificlri
teoretice, aduse de Miu'in Mincu in legitLrr[ cu experimentalismul, nu
spune nici un cuvint despre adecvarea sau non-adecvarea acestui
360
A"gr-
in consecint5., rnai apt[ si of-ere gal'antia autenticititii. Sau - cu cuvin- rnefcrr Fl'\1fllsibil, 1h:d a in.rpune cu rrecesitate un anunrit nrod al discur-
tele ltii Marin Mincu - dacl ,,orice eu poetic presupune o structurare a
suiur cici eminescianisnrul teoretizat de Marin Mincu este el insusi in
r-ealului intermediatl totdeauna diacronic printr,o poeticI", pentm
poezia romAnd din secolul XX .,eul poelic tinde sd devin[ instantl pernranentl realcitr-rire si reelaborare, punindu-si in luminl c0nd una
absolutl, abolind orice retoricl mediatoare". Trecind lpoi in revistd
miscarea in plan diacronic a acestui proces de autonomizare/consti- cirrd alta din fatetele practic inepuizabile." Se poate spune - afirrni in
acest sens criticui - cf, are loc un f'enonten permanent de infuzie si
tuire a eului. criticul subliniazi cii el a fbst marcat de traditia fblcioric[ tliinsl'uzie a enrinescianismului in corpusul actual, trecut si viitor al
a poeziei ronrinesti. Poezia oralX implici o instantii enuntatoare tran-
scendentl (de unde predilectia pentru baladesc) si acest mod de a literaturii romiine. in consecintii von-r des,ri-,pei-; un eminescianism
concepe actul poetizirii e irrplicit flr[ cloar si poate in ,,celula poetic[ oracular la Antinr lvircanu, un entincscianism filosotlc la Dimitrie
autohtoni", astfel incAt aurorii romlni de poezie apartinitori cliverselor Cantemir, un eminescianisrn sociogonic si cosrnic ltr Heliacie, un
epoci (de la Heliade la Urmuz) au reclrrs periodic ia aceastl fbrmuli de eminescianism pre-ronriurtic la Vasile Cirlova, urr r:rninescianism
paremiolo-eic la ion Cireangii, nn eminescianism estetic la Titu
discurs cu certe rdddcini narative (,,f iabesti"). Ceea ce a avuI o impor-
Maiorescu, un anti-eminescianisnr la Macedonski, un eminescianism
tant;. consecinti: ,,putini sunt pot:tii care isi pun problema cine
epigonic la Vllhuti, nu ernineseiarrisrn pamfletar la Arghezi, un
vorbeste in textele [or, ebanclonindu-sc irrstinctiv unei scriituri imper-
eminescianism mitic si folcloi'ic la Blaga, un eminescianism germanic
sonale", ocultinclrr-se astf'cl constiinta eului si ingreunAnclu-se procesul
la lon Barbu, Lrn eminescianisrn bacovian la Bacovia, un eminescia-
constituirii acestuia. lixpcrinrcntul preconizat de Marin Mincu va
implica astf'el tocrnai trecerca de la o rostire impersonal5 (prin care de nisnr vizionar la Sadoveanu, un enrinescianisrn elin la C[linescu, un
fapt codul se rosteste pe sine) la discursul putemic personalizat,
eminescianism adolescent la l-abiq, un eminescianisln elegiac la
implicAnd o redefinire a eului. Acesta nu se mai identificd nicidecum
Nichita Stiurescu, un erninescianism viitor la un poet viitor, care desi
cu enuntetorul (cu cel care spune ,,eu"), ci ,,ar putea reprezenta
nu s-a nf,scut este deja un poet eminescian". Cu toate acestea, Marin
insumarea acelor vaste raporturi de (in)determinare ce se stabilesc
intre o instantl enuntdtoare antrenati direct in discurs (lucru pus in Mincu adntite ci au existat si experiente artistice care s-au desflsurat
evident[ prin diverse mlrci sau martori textuali) qi obiectul acestui
discurs care poate 1i <realul" sau realul textului". O privire diacronicl dincolo de granitele eminescianisrnului, asa cum au fbst cele ale avan-
asupra celor cAteva sisteme poetice autohtone in cadrul clrora se r.nani- gardei, intAn-rpinate cu nurneroiise rezerve si cenzurate in spirit auto-
festX un e.u constituil .strtL lendinta c;ottstituirii acestuia va evi'lentia, htonist tocn'iai fiindcl nlt erau anticipate de modelul eminescian.
dintr-o asemenea perspectivi, existen{a unui rnodel absolut: emines-
Asernenea iruantiri (carc ur-irtl ei ,,trrania unui moclel poate consacra
cianisntul si a cinci c\l)criente noetice distincte ce vor re\clrc cmincs-
universalizarea unei culturi, atunci cind accst lapt s-a petrecut deja,
cianisnrul, transtbnnindu-l in functie de ,,cerintele disjuncte ale
clar poate s5. si lr-iineze atingelea acestei universalizlri, atunci cAnd nu
manif'estirii discursr-rlui poetic modern si post-mcdern". Este de remar-
adrnite posibititatea dc a asinrila noi structr-u"i creatoare") evidentiazd i
cat c5., in viziunea lui Marin Mincu. enrinescianisirul nu se confirndl
cu creatia eminescianii propriu-zisir ci are mai curind caracterul unui incl o dati ca eurinescialisntul, asa cLlrlt il intelegc Marin Mincu, este I
stil rrational sau (mai exact) al unuicAmp s'tilistic in interiorul clruia se
poate deslisura un joc nesfdrsit al adecvlrilor si diferentierilor. Cici el gAndit ca o paradigrnl ,,slXbitI", ca o :;urni de virrualitirti dintre care J]
.,impune o viziune czrtegoriall si un stil cu rldicini infipte addnc in tot
ce tine de creativitatea pre-eminesciand qi posreminescianl". in unele nu pot fi trecute in act decit prin clesc<-'perirea unr:r canale de
consecin{5, in ciuda afirmatiei criticului cd eminescialismul reprezinti
,,un reper modelizant absolut". acesta dob0ndeqte insi (din fericire) in influentl adiacente. ,.Din plcate - scrie autorul Eseultti tlespre text -
viziunea sa dimensiunile unei paradigme ,,slibite" care orienteazi trebr-rie s5. spunem cI Eminescu
vectorial actul creatiei in interiorul unui c6mp axiologic si stilistic nu a intrat in circuitrrl modelelor
362 universale si de aceea literatura rorrAneasci nrodernl a fost obligatl sd
afle cii prin care sz1 se integreze intr-un spatiu mai larg (ceea ce
inseamni tocmai depotentirrea rnodelului - n"m.) clci latentele orien-
tlri, intersectate doar de geniLrl entinescian se cereau transfbrmate in
act". Actualizarea acestor latente sLrtr actiuuea fhctrlrilor adiacenti
caraclerizeazd prclcesul de rescriere. in care s-au angajat Blaga,
Bacovia, Arghezi, lon Barbu si nt;ri recent Nichita Stf,nescu. Acum
,,gAndirea poeticd romineasci, dedirctibilI la nivelul unei episte-
mologii mai generale din operele poetilor enumerati, se particula-
363
rtzeaz.e in varictatea si dit'erentrerea metodelor poetice propuse". Astf-el turalii". Starea agonali se directioneazir aici citre de-compunerea si i
metoda blagiana e le_eatl de viziunea expresionisti a poetului si filoso- de-gradarea eului si a corpului poetic, poetul retinind in scriitur[,
tirlui, rnetoda lr-ri Ion tsarbu tine de explorarea textualistd si textua- asemeni lui Kafka. umele procesului de transf'orn.rare a energiilor
lizantl a discursului, metoda bacoviand se nutreste din sinele eului
poetic. cea argheziani face accesibile n'rateriile irnpure ale lirnbajului, vitaie iLi discurs si a discursului, prin rnagia cernelii, in existenti coti-
diani, in aqa f'el incAt eul poetic si obiectul discursr.rlui ajung sii se
in tinrp ce metoda lui Nichita Slinescu implic[ poetica
suprapuni in totalitate. ln cousens cu aceastl .,metodii" bacovianii,
post-nroderrisIS, a net:ut'uilelor. Dincolo de acest joc al rescrierilor,
problema esenti:rlA a discursului rlnrine solidarh cu constituirea eului, Nichita Stinescu va tinde, la rindul siu. sX situeze actul poetic in zona
care se llce pregnanti, intr-un gracl mai mic sau mai mare. in toate rnetalingvisticului, instaurAnd ,,viziunea tragici a traversiirii senrnifi-
experientele anrintite. Astt'el arghezianismul ih"rstreazii efortui er-rlui carrtuhii de cltre o instantl vorbitoare ce nu se afirml in discursul
incheiat, ci in pulsii-rnea preverbtrld dati de sentir.nentele care devin
poetic de a se constitui ca instantii autonom[, efotl ce r[mAne in stadiul cuvinte". ln cazul acesta discursul nu mal intermediazl ceva. nu mai
urmeazf canoanele unei retorici, ci se introduce la originile prelingvis-
de tendinti sau simpli,,tatonare" ca rezultat al ,,imposibilitltii
tice, devine ,,gesticulant", plopunAndu-si si fie rr-rai rnult vclce'decit
instantei enuntltoare de a se scpara cle toate acele servituti specilice
,.cuvint". Pentru autorul NecuvinteLor ,paezia existir at0ta timp cAt
conceperii traditionale a discursului ca culanatie transcendenti". l,a aceasta se manif'estl in Vocea poetului. Dup[ ce au tost rostite, cuvin-
Blaga, desi intentia cic rcvolutionirlc a r.oslirii trilnspare cu evidenti ca tele rnor, dispar in semnele abstracte, nu mai sunt vii. Doar vocea, ea
rupturi in raport cu poclicrr tr-aclitionalir, se oscileazl mult timp intre singuri, comunici inflexiunea tiintei, acea materialitate pulsatorie a
ipostaza Lrrrui eu cxterior arnplil'icat, in spiritLrl expresionismului, si o
interiorizarc probler-nzrtizantl a eului pentru a opta finalmente penhr sentimentelor''. Aqa ci poezia ajunge si nu n.rai transmitl rnesaje
impersonalizarea si ,,reductia anonimi" a instantei enuntatoare... O semantice, care rlrntn lbrmale, ci mesaje ,,biologice", apf,rind ca o
mutatie semnificativi se produce insi odatl cu poetica barbiani: aici
,,eul poetic este retras detinitiv ca modil posibil al discursului, fiind rostire de sine a vietii. prin care textul intemeiazl realul. Ea cornunicl
substituit cu o instantd textualS" snverani ce dicteaz[ doar acele prin urmare ,,sentimente nude", neconsumate, neintermediate, in
descendenta metodei biicoviene. Dar de la starea sufleteascl mono-
pennntlri sintactice si prozodice incluse in legile interne ale textua- cordl a bacovianisrnului se rrece acum [a ,,explorarea sentimentului ca
fornri de expresie a umanulr-ii". Lletra ce genereazi un nou tip de auten-
lizlrii". Abolirea realului ;i atrolirea eului se produc de data aceasta ticitate, specific experirnerrlalisrrurlui. I)eoarece,,noua poezie" si
concomitent; ,,obiectul poeziei e meta-poezil. iar procedeele discursu- ,,noua autenticitate" sur.rt pcr'lrut solidare si apartin aceiei tendinle de
de-literaturizare a literaturii si cle de-estetizare a artei, care iqi cautl
lui etaleazi practicile intinite ale unei textualizlri infinite ale unei lundamentarea in ontologic. Esf.e exact eiementul care desparte viziu-
intertextualiziri inevitabile". Toate aceste rnodalititi ale discursului nea experimentalisti a lui N4arin Mincu de toate experientele artistice
rdmin esentialmente expericn{e de limbaj, iar poezia care rezultl din
ciire se situeazi in afara agoiricului, indif'erent dacl este vorba de
ele rra fi produsul unor ,,tensiuni sernnificante". Nu acelasi lucru se
forrnalisriul teoreticienilor cle la 7e1 Quel sau de relaxarea predispusl
poate spune despre metoda bacovianl care irnplicl * pentnl prima datb spre L.rdic qi spre parodic a postrnodernismului, instaurat in ,,sfirqitul
istoriei" pe care vrea si-l teoretizerze Mircea Cirtdrescu.
in diacronra poeziei romAnesti - un eu poetic in totalitate constituit, in
1l. Poezia noud
acceptiunea specialI pe care i-o cont'erea acestui termen receptivitatea
O redefinire a ,,noului lirism" in spiritul teoretizf,rilor despre expe-
actuail. Cici metoda bacovianl insemneazi inainte de toate instau- rimentalism, aqadar vizAnd alli parametri decAt cei din Poezie qi gene-
rayie, va deplasa de data aceasta accentul cItre notiunea ,,orizontului
rarea unui modus vittendi'. bacovianismul ca modalitate particulard a
de asteptare" care dubleaz[ instanta transcendent[ (codul) f[ri ins[ a
acelei existente agonice specifice experimentalismului, de vreme ce
starea agonali devine conditia unici a poetizirii. Si, ?n aceastd ordine
de idei, ,,eul poetic bacovian nu mai este constrens si se manit'este din
exterior, impulsionat de vreo retorici (...) ci se situeaz[ simultan in
existenti si scriiturd, asumate coparticipativ ca existentS. a scriiturii si
ca scriituri a existentei. Obiectul poeziei se reduce la acest eu ce se
contemplf, pe sine, poetizind la nesfArsit existenta ca experient[ scrip-
364
se suprapLlne in totalitate acestLtit, celea ce ii coni'erii tr';rvaliultri poetic epocii. Aceastl a clotta promotie este nun]it5' de Marin Mincu 'l
aspectul r-rnei labisii:ne ..1upte ctl inettia". f'.s1c vur'ba, desigur, de
,,promoqia de substanll", ea tlind preocupati ..sI cotttinue poezia in
evolutia unei anuult: generatii poetic:e. marc:atl cll strictete clin ptrncf de
reperele ei nietafizice".
vedere jstoric.0 generatie care aveil de recuperat, pe de o parte, o in schi'ib, promotia rtrmitoare, cea a er:hin'xistilor, stil sub semnul
sensibilrtate rLr('cpfoare apti si iasii de sub tutela ideologrcului si sd se
reconectez(' la vaiorile perene ale poeticultti. iar, pe de altl parte. ..manierisrnului structr:ral"; reprezentan{ir ei sunt interesati cle re-eva-
trebuia rii dr-ici ia bun st?rsit reinstaurarea eului poetic in zon,-:le sale
..privilegiate" cle care f'uscsc plivat prin intrttziunea agresivir a fac;to- luarea ciscursului. ciici odatd cri ,.epuizarea substantei" de cltre
rilur extraestetici. De aici irnporlanta ..et'ectului l,abis" prin cat.e se
prorriotia anterioar[ are loc rafinarea si barochizar.ea c'xpresiei ee lpare
recupereazi dreptuI la lirism: ,.oclatli c:r-r Lairis - consideri Marirl ,,in interstitiile structurilor cle adincirne cieja existente". se poate vorbi
N{incu candoarea adamicI si descoperirea agresivititii realttlui devin astf-el in cazul acestor poeti - de constientizareii tlctului poetic, iar
toposurile lirice (inr:luse intrcl autobirtgraf ie liricii linrinar[) trasate de
toposurile existentiale (intrate intr-tttl prclces de r-tzurl) vor fi substitu-
priza modelizatoare a unei receptivit:1ti (...) inipttse de impactul iecto-
ite prin cele culturale. Atittrdineii fatir de ircr.Lrl poetier sr-rf'eri mr-rtatii la
rial cu o poezie de eenul cei mai labisian crr putintl, cum iir fi tr4oartr:cr
t'dpriotn'ci'". Sub actir-rnr'a unr.ri ;rsr-ltt'-trrrt irttpact rlebuteazi o primi rAnilui ci: paroclicLri, ludicul, ironicul iau l0cu1 ttxuhli grav de a se
promotie, a..labisienilor"", alc cirrci r',1t'l'ttri sc vor impune insf, violen- anga.ja, p..r.nt la prontotiile precedente si apare un alt tip de conqtiintii
poetici. astf-el incit ,.adevlrata rupturl in '.:ee;l r,'e priveste recept.rfea
tAnd la rlrrditi lor oriT.ontul dc astcptare . AsL1'r:l Nichrta Stinescu, a iesit poeziei ca atare se pr0duce acum, intrucit orizontul de asteptare s-a
in totali' ,c rlc sirb tutela ntodelului irnpus de.,sistemul de aqteptiri";
odatl cu volr-rnrul l)reptul la tinyt el va fl .,singurul poet roman care v.t ir;insibrntat radical, printr-o mai larg[ infbrmare si prin nuantarea actu-
lui lectorial". Si clin acest moment, delimitarea dintre promotii va avea
depdsi lirnita oriclrui orizont de asteptare, fbrtAnd leceptivitatea in vedere fclul cle a concepe poezia qi nu substanla acesteia'
printr-un efort anticipator si se plieze dupl irnprevizibilitatea artelor
Radicalizalea travaliulLri poetic, marcdnd ,,angajarea directi a
sale poetice experimentale". Marin Sorescu se sustrage si el metodei
tliscursului in filrmuleie diversiflcate ale unui experimentalism lucid",
curente prin optiunea pentru o viziLrne parodicii, nrai intli a literaturii,
apoi a existcntei. lon Ghc.orghe cultivl, la rAndul siiu. un,,realism angajare ce nu intirzie sI ia fbrma textualizS.rii, ii va reveni promoliei
expresionisl", disociindu-se de Labis prin priza clirecti asupra realului. nrrrltoare, cea a optzecistilor" O promotie textualist[, care exploreazl
Cltre sfArsitul anilor '60. orizontul cle aiiteptare al citiforilor este in rnod programatic traditia uvarrg.irrdei, inscriindu-se cu fermitate ill
rnalcat de noi exigenle; odatl cu recuper:1rea.,marii traditii a poeziei directialiteintgrii experintenlrtli:itt. Asa cum se poate vedea, ilvesti-
romAne;ti (prin reeditarea principalilor poeti interbelici), autorul care gatia diacronici a criticr.rlui ttt.nlcazii ctl strictete premisele teoretice
implicite in notiunea de exPerintt--trtalisrn. Ea incearci sl circumscrie
corespunde deocamdatl cel mat bine lutunrr asteptdrilor este Blaga avatarurile unei creativitlti agcinicr:/agonale care sondeazi limiteie
poeticultli printr-o permanenti conlittntare cu .,tradi1ia" (care nu
prin dubla sa deschi,Jere (de substantl si de nretocli). Asa ci o prirnl ieprezinti altceva cleclt instanta transcendentii concretizati intr-o
directie care se impune acrurn este cea a neo-expresionistilor
(post-blagienilor) al clror demers (in calitatea lui de ,,rescriere") a anume retor"ici, istr,rric marcatl, suprapunindu-se partial peste orizon-
tul de asteptare al cititorului nredir-i de poezie). Miza acestui aSon o
atins ,,dez-metaficizarea rnrteriei 1irintr-rr icnonrenologiare a cadrulrti".
constituie coborarea instantei enuntiitoare din transcenden{I in
Mai organic lcgati de clutlriie ceie nrai recente ale poeziei continen-
tale este insd experienta bacovienilor (Cerar lvinescu, Mircea imanenti. repudierea codului care intermerliazI rostirea realulrri.
Ivinescu). ,.Acestia se detaseazl de neo-expresionisti prin recuperarea clclbandirea, prin ac,easta. a ,.noii autenticit[ti" qi, in cele din urm[,
eului poetic si printr-o alti situare latd cle limbaj, ajungind la o locuire de-literaturizirea literaturii. conceputi din perspectiva unui unic
directl a acestuia". Metoda lui lon Barbu nu-qi gisegte in epoc[ decit criteriu, schema lui Marin Mincu prezint[, fireste, toate inconvenien-
ecouri de suprafati (Dimov), experienta suprarealiqtilor este exploratl tele unei scheme, pe cle o parte, ea este in mod fatal reduc{ionistl, nelI-
anticipator de Virgil Mazilescu, iar prezenta fbarte puternici in lirica sAnd loc unui joc mai subtil al nuanteior, dar, pe de altl parte, of'eri o
imagine coerent[ qi verosimil[ asupra noii poezii, propunf,nd in acelasi
feminind a Angelei Marinescu trece aproape neobservatl de critica timf un sistem cle lectur5 mult mai bine pliat la specificitatea acesteia
decit hermeneutica traditionald pe care criticul insusi o intrebuin[ase
366
361
,,M-.-
in Poc.ie si ,qtnerrttie.In on111i,; lLri l\4arin N'linr:rr. crpt'rirnerrtalisrnul ratr.rrir nrajori poate exista itr af'ara astllllirii scriittlrii ca existentA si se
relrrezinti enrhie'nr.r con.iur.ril a liricii de dup:i i(;'l(). iisir incit el rcs- poate sustine doar prin parodie si atrtoparodie.
pinge iclec'a urci rrrptitli operate in rlirrcronia poeziei posttrelice tle cirlrtr
1 8. 0 promotie textLralistl
l)oetii {)lllze{.'is'.r,.rArc: - in Viz-iurrea Illora - ar fi erponentii rrnei n0i
in viziunea lui Mari' Mi'cu. optzecistii rirnrAn asadar o sinlpl:t
goneratii. Plrlr.'r:rj'zand cu Nicolue Marttllesctr. arrlonrl t'lseulrri tle.tprc promotie. al clrei travaliu poetic pL)ilrlir pecetea texttralisrntrlui
if'"nu,r,.n ce se integreazil in cate-soria r.nai cuprittzittoare de experi-
1(,rt st: in(ii)r('s1i: astfrl de faptul cii opzecistii ar rr'pielcnta rrrri mult ltlentalisntului). Prin untlare criticul sc dcclari in dezacord cu opinia
dt:ciit rr pronrotie. r'hi:rr clrcit r:i se dif'erentiazir de cr:le antr:rirxrre lui Nicoiae Manolescu potrivit clreil ;rrotttcltia 'lJO s-ar diferentia cle
cele anterioal'e prin deschicle|ca ci strrrc o realitate ..prozaic[" si ..imedi-
lilr11'-i) ..r'adicllizare filli precetle'nt li c(-\nstijniei literarc" cle crpr-esic p-oneuzicpo-atceonfisctaletcl Aitnuancaepaosteitioc|iclli(naertdisetiicdie) irnaeudtoiarttrill
f()st-ilvirng;trr-list,1. care l)une rrcceutr-rl pc scriiturii investitl cu atir". ,.Realitatea in
Esetilui tlespre /e,r/
alr'ibutr:le t.trci rnetotle poctice ilpr()iip(l e rclusive. 'f.:xtualisntul practi- prin operatia secrcti ir actului scriiturii; cir prin demersul ultimilor
p,-,etl .e tinde s[ se capteze selllnele realultri clr o tetrnicf, nlai directl
cat de acesti poeti dovcdeste o sincronizlre cu spiritul vcoculLli.
lipsindLr-i insir ..acei truliect tragic al tcrtn:rli;.i-rrii. specifi''; nriir ii iitera- iecit o flcuser[ altterior manieristii. ermeticii sau Irletafizicii, aceasta
este o altl chestiune. ce tine de instrumentul sau nlettlda poeticl".
tlrri si" odati.i cr,r ltce:rsta. rsr.llniirea litcrirturii t:a ittevittbtlildtc a r']f,ls- Arnendabil[ i se pare criticului si plrerea lui Eugen Negrici potrivit
cZrreia noii poeti .se rostesc .,sirtplu", ,,onteneste". tlctlarece rostirea
ientei". Fitili pt nirtt C:ll-(' ()pt/('r';\tii r,tt re t,'csc tlcle ttllttliltii sI se poetic[ a ac;stora nu e nicidecunl ,,silllpli", ci mai ,,percutanti"' i'zes-
capta realr.rl. Ial excesele imagistice
irnprtnii llxi,rllrrtil' ctr {) .u( nr'urlir'. ,. r1t 1 tntrrrlic i:rtrpilirrir a te xtului si iratir cu o capacitate sporiti de a
intrebuiiiten:r rrrrot l)r'lclie i lrrlir.rliz.rrrlc cstc vizibrlir si lit exltonenLii Pcarinsiuirnmaainrete, ,acritilproecnizaaivreitaatce[s"is-sae
pronr(,liilor'.rrtlcriolrre (irr rrrralizelr:.,tlt lc.t" alc lrri fulirr-in l\lirtctt vor s-ar putea sI fie la fel de Inari
..si1rplu" sau cI realitatea lor
clctttorsilrr i\,. 1) irlcntir uec:t luclrr). jirl clacl'i ploirrotil '8(l a venit r.:rr o schirnbat clirectia textualizitrii". i^nrosrt.ecsirclitate ei sunt mai raflnati decet
consf iinli titirrrticl"r rrrai lintpc:de :ri ,-'Lr o rntentrc 1ti:tgmatic.'L iJrr
dinarni:,rair l .liscursLrlui tr"aditional prin nretoda tc:<tualizi.r'ii, lor lc creadi c[ poetii ultintului val sc
este,,proziicl" sau..intcdiati-r".
lipseste insi acca unuigare totali ir.r diiectia existclltei in scriitiir-I si a
avangarciistii, interesati doar dc clinantitarca oric:Irui tip de discurs 5i,
scriitur-iiin eristentii sau lltf'el sprrs pattrsul tlansfolrniirii actului scrip-
tural inlr'-i.rn u()[ lnlUor cl\i o !:r..iviti-lk"l super-lativir. asinrilabil rnlLrlor ,ingajindu-se in aventura exl>crinrentalistir. fac un etbrt con$tient
di'tr'-un impuls exterior, de
actc exi:;lcntjiilr: iasir cunr se intiiripla ia Geor-ge []acovia sau la Nichit:r .,p.nir,, a schimba pdriosccuerc.lseualzipt oientgicin. e'urii
purd negalie cum avangartlismului. ci dintr-o
Stirnescii). ln lipsa Linui iisenlL-ncu;rrr{ajlrrrcnt, constituirezr eului ur-r
necesitaie interioarl cle a spori clile intrinseci ale poeticului"'
este dusit piirr;i la caplt iar dez-iiteiaturizarea disuursului rLntirre, itr i'temeindr.r-se pe aceste premise, analizele lui Marin Mincu
(tunclarnentate pe teoria texruhti 5i pe elaborlrile din Eseul despre
cir-rda cleclar;rtriitir progr.anraticc. intr-o fazi incrpientir. cici textua- te.rtttuliUtre)vor cduta si puni in evidentir nut:leul te.Yttutlist al optze-
cisrnului privit ca o lbrrn[ particlllarl de experimentalistn. Criticul
lirarea itnpurrc rroi cottveulii, se lrurrslirrnrir intr-ulr cxe-rcitiu fix'nial si llrlposedl, indiscutabil, $tiinta de a selecta acele texte care servesc cel mai
in ceie dirt ur.nri lcr.lcrine ..iiteraturi". Astlc:i incit - erlnsider.ir Nlar-in tine dernonstra{iilor sale, iar acestea sunt de cele mai multe ori
Mincu -cste i'oarlc.srci-l dc dcsr:operit in cazul pronrotiei 'lJO acca cusur, chiar ilacd intuirn cir f-enornenul poe.tic analizat este mai
colnplex si nu se reduce la textualizare (iar in aceasti perspectiv[
..mutatie cvolutivi" x coslcg'ptuhri de poezie, irnplicind ,.o atitudine observatiile r[uticioase rlin cronica lui Nicolae Manolescu nu stlnt
dif'erenliatoare in rnodul tic a glindi si a lrractica scliiturl, pr.eeurl si o panl la un punct lipsite cle obiect). lmportant ctl adevil'at este insi
nouf, receptiVitate c()respunzind altui oriz-ont de lsteptare earc perntit
369
iclentilicarea unci generatii de creatie". intrebarea care se pune este
dacf, nu cumva una dintre mi.rcile dilerentiatoare ale optzecisntulLli ar
constitui-o locrnai relaxarea impulsiei scripturale, escalrr)tareir aneaja-
mentuiui existential. cantonarea in exercitiul unei textllaliziri mai
curand ludioe si par()dice, nisQute din constiinta faptului cf, substanta
poeziei a tbst de mult epuizatil Ceea ce nu f'ace insl citusi de putin
neavenite rezervele lui Marin Mincu, cf,ci e greu de presupus c)i o lite-
368
faptul cr Marin Mincu elaboreazi un intreg aparat teoretic, ii de- materialul lirismului. ExperirnentalismLrl sir"r slir sub semnul parodicu-
monstreazi functionalitatea prin analize,,pe text;' si, mai cu seamd, e
singurul L'reator de sistetn lui, dar nu ca ,,perspectivl exi-qtentialir" (cunr se intimpll la Sorescu)
tica a pirut mai dispusi,sl ar epocii postb;lice, cre-a lungul crreia cri- ci ca perspectivi scripturalir, irnplicind o asttnrare ontologicl .,de
urmeze triditia (strilucitd, e diept) u impre-
graclul doi". Obiectul parodiei este aici ..discursirl amoros" traditional:
sio'ismuh,ri. Iar analizere de text, f?cilte cu o precizie aproape chirur-
..poctul nu mai vrea s[ clescopere un teritoriu a! :,iu-r. original; e[ aco-
tsgeiixcteauvlari,dlizeroandrteienzuleadaofiacercceaarnre.t,undrr.eipnraotrdreteicia"uucratio'spriieiaracubanoreerdiiaratddi.ionibinrianbdaiecreestsient ts"ue*it'.is.i,..irtceiruuitsliceJsnc"l pelii (prin cultura poeticl) nn reperloriu ','rLst tle toposuri amoroase,
m_izeaz6,pe loarte ptrtinii tertuaristi aurerrtici intre care p.,r" n"*"..r".
Matei Vigniec si Ion Muresan. acumtrllndu-le prin procedcul punerii hr piiginir". Chiar dacl Prtemele
de antor expriml o optiune nrai clcgrabi cxistcntiali clecdt esteticl,
Astfel, Petru Romosan e prezentat ca un copil teribil al poeziei
utaecnxtutduaealeslcizcrraiprriteio.,rfLdcara6reesl -atorapfniroscdfibtuitrcrepneiteiJnxutlti?eanxKstertiaosmttencveiaa,actaiunnnguoreaaqgrtiee, aapiueel;rafeipecoeteamt,uejloteocsduteat ceea ce le rnentine in stera experirncntalismtrltri. Optiune concre-tizatir
in excesul sentin.rentalist care ascuttclg -sprtinta de textualizare si in
trecerea de la .,patosul rornantic al iubirii" la ..1'rt.oza amorului". paro-
descrierii nu este ciitusi cre putin unul nevin'vat. ci c- o nimicire a iumii clia, pastisa, intertextualitatea ,,le filtreazi cle lirnfd si singe, dindu-le
obiectele si flintere au fost descrise,
in scriitur5. Iar clupir cc toatc o dureroasi artiflciozitate".
automlui innuj-ni c'rual isirniru'cinigeasdaelcteitxstui asleizraruiit.otpicr'sincriuer,maacrliec.zilasrRsoemoasuatorr- O acutf, constiint[ a textulLti descoperl N4arin Minctl la Matei
anihileze Visniec: pentru acesta ,,p<.ic,triul este tlrt organism viu, o devoranti
miilini a realului si singurtil nri.yloc cle a-l dornina este descrierea",
miza actului textual este roarte mare, iar poezia lui poarti ,"n n!i* ajungdndu-se astfel la ilnartentizarerr totalir a disctrlsului care devine
acel ui an gaj amen t e xi stential rn axim ce c ar icterizeazd experi mental i s -
yu]' De aceea judecata de varoare a criticurui va fi una favorabil[ cici, exclusiv autoref'crential. Acum motivatia poeziei ntt se mai aflir intr-o
alisltdsnedntdime eonpt aarltepoesetzeiteici udlecsai,tficcrreitliipiirecmariseesloermsaarientuetorereatuiced,inaase, cshieurneruei retoricd transcendenti, dar nici in ctrl producitor de text, ci in meca-
:j:'rit jli lovinescianismului, Madn Mircu face din angajarea ontorogic'd prin-
cipalul criteriu axiologic. chiar dacr porriu rrri Rornosan nu mai nisniul textual, ,,ce i$i devine sieqi unicl transcenderttd si se autoafirrnl
:::a urmrreqte un referent exterior ci in timpul desflsurlrii procesului seniiozic". Ion Muresatr posedl, si el,
i"5 lui scriptural rimane permanent se comunici pe sine, flnaritatea actu- ,,instinctul traiectului tragic al textualiziirii: la irutorui Cdrlii de iarnd
existentiali., caci ceea ce se rlansmite cuvintele se transfbrm[ in entititti corporale. iar scr-iitura trece printr-ttn
proces continuu de corporalizare si ilecorporalizare. ceea ce implicl o I
nu _mai este un rnesaj semantic ci .,materiaiitatea textului,, care tran-
scrie, ca un seismograf, un teribil traumatism .,poeticl materiali". Astt'el ci .,poctnttl cste tln tnccanisnt concret in
existential, pr:ovocat de
revelatia lucidl ci ,,obiectul poeziei nu mai este (nu mai poate care toate obiectele (si toate t|rrpurile) sunl digcratc pert'ect", pe c6.nd
fi)
realul, ci textul" Iar ca reactie def'ensivd ,,se inregistreorr t"nainto a. actul textual provoacl o dublit alicnarc: asttplrt ol.icctului pe care il
de-semiotizare a semnelor prin confiuntarea lor drarnaticd cu obiectele decurporalizeazi ca fbrml a realului corporalizAndrr-l in interteserea
act care problematizeazra realul ducAnd la
pe care le desemneazi", retelelor textuale si asupra subiectului scriiturii" Exlterinrentalismul se
intrebarea plind de anxietate dacl eiistl o naturl a lucrurilor. clesfXsoari aici undeva la punctul de impact dintre lurnea lttcrurilor si
Dac[ lectia textuald a lui petru Romosan atinge i' viziunea criti-
cului cotele exemplaritf,tii, nu acelaqi lucru se intAmpld cu poemele de cea a selnnelor, cu o irnplicare atit de putenrici incit nu se poate
anrcr
fond taolecmluai iMreirlcaexaarCeairtairnegscauji,rici ieroxrisateMnatirainle.Mpinoceuturleinrecperaosrcerazsei-sini observa momentul exact cind are loc trecerea de la realitate la textua-
litate, iar intrebarea dacl poezia se face cu realitatea sau cu semnele
adjudece qi alte teritorii ale vocab'larului, situandu-se in a.r""nao,iu
ecexrpceertieezneteiindceelimmbisauj rarrgchoemzipeonnee, niatar,speentcilme eanlttlapidarmtea. iepsoteatientecroenssattitushi rlmine intr-o dramatici suspensie.
Cu poerrrele Magdalenei Ghica si ale Marianei Marin sunt aduse in
discu{ie ipostaze insolite ale discursului f'eminin. Poetica celei dintdi
graviteazl in jurul conceptului de ,,hipermaterie" care traduce
constiinta unei acceleriri a particulelor rnateriale, ideea unei colpora-
litdti superlative. Autoarea experiazd o apropiere ,,hipermaterial[" de
real, in timp ce emitentul de scriituri qi receptorul se confundl intr-o
,,simbozi viscerald". Existir la Magdalena Ghica un patos al
370
311
,,denudirii" totale, al deniistificdrii, al abandonlrii oricirui arlif-rciu asupra realului prin care reuseste s[ se exprime direct, f5r5 medierea
retoric: ,,poeta are o pomire psihanaliticd de a se livra total textului ca unei retorici, criticul ajunge la concluzia c[ perspectiva noului val nu
fiin{[ Ei ca f'emeie, dezldnquind un potop de imprecatii sarcastice la este ,,poetice" ci ,,poietici", fixati nll asupra crealiei, ci asupra modu-
adresa feminitltii in general, care este despuiatX de toate atributele lui curn ,,se f'ace" poemul. Chiar dacl poetiz[rile in aparen{a atAt de
,,autobiografice" ale lui Liviu Ioan Stoiciu sunt mai degrabl exercitii
mitului consacrat". Demitizarea eternului-feminin este - pentru Marin de ,,consiruclie" (facere) unde tensiunea poetici se na$te din combina-
Mincu - o consecint[ a aplic[rii principiului ,,poietic" al hipermateriei: rea qi dozarea bine propor[ionati a ,,materialelor de constructie",
pentru a fi apoi anulatl aproape instantaneu de locutia unei colocvial-
,,pentru a se institui, pentru a se textualiza, autodafeul incepe punAnd ititi ironice. Aici,,situarea eului poetic este dubll (...) astfel incAt
in discutie in primul rAnd chiar conditia femeii irnpusi de o retoricd acesta se situeazi mai intai in spatitll textual iar apoi in cel existen{ial.
fals[". Aceastl ,,hipermaterializare" a feminititii reprezinti fireste o
Din ambiguitatea acestei situlri sirnultane. in text 9i in existentl,
altd vdrstl a poeziei decAt poetizlrile in registru candid ale Anei rezulti discursul poetic al lui Livir"r loan Stoiciu, un discurs structurat
pe practicarea unei oraliti{i simulate in laborator". Ingenios construite,
Blandiana. Demersul experimentalist este prezent in tendin{a de dislo- irro"n"u poeme pe doul voci lasi insl si se intrezlreasc[ qi limiteie
care a discursului ferr-rin tradilional in numele unui nou concept de metodei ,,poietice;, cf,ci practica sernnificantf, (inzestrat[ cu rolul ra{i-
autenticitate, dar textualizarea rlmine, intr-un stadiu incipient, astfel
cI textualismul autoarei e de data aceasta un sirnplu deziderat. In ceea unii ultime) ,,incepe si macine in gol"' iar relaxarea angajamentului
ce priveste poezia Marianei Miirin aceasta este, precizeazl Marin existential nu poate sf, conduci decit cltre fbrmalism'
Mincu, anticont'esivii, antiretoricii si antifemininl, intemeiatl pe un
nou raport intre instan!a textului si instanta lectorial[. E vorba de un Altele vor fi imperfectiunile discursului lui Nichita Danilov, autor
raport de substituire prin ciLre actiunea poetice se depiaseazi definitiv care pare indiferent la noile achizitii poetice, incercand si se men{ina
intrelimitele unei poetici simbolizante. Actul simbolizirii are pentru
cltre receptor; acesta este introdus in ,,sala de diseclie" a textului, poetul ieqean caracierul unei metode, emitentul de scriitur[ qtie insl si
Lxploreze la rece toate mecanismele acestuia, relinind doar acele
printre angrenajele unei scriituri ce se produce singurl. Acea simbiozl procedee ce vor fi preluate apoi in actiunea de tertualizare. Astfel actul
iecapitlrii (invocat de poet) are initial conotatii simbolice pentru a
dintre emitent qi receptor, doar enunlatd in poemele Magdalenei Ghica, deveni apoi figurare a trecerii ciin eristenti in text, iar .,aventurile initi-
se produce aici efectiv qi cititorul este astfel determinat sd plonjeze in atice" din poernele lui Nichita Danilov au ca ultim[ finalitate textul la
adAncimile ,,vArtejului" textual qi sl experimenteze pe viu nimicirea in decat prin actul rnorlii violente. De aici o
scriiturl. Aceastl experienli este prezentati la Mariaua Marin in toati cafe nu se poate accede ,,deqi procesul de
grozlvenia ei: nu lipsesc instrumentele de supliciu, ceremonia lugubri acestor poeme' cici
anumit[ ambiguitate a
a decapitirii, absorblia eului vivant in fibrele ,,vampirice" ale hdrtiei, simbolizare are ca prim referent viata, sfAr;este prin a sugera perma-
elaborarea personajului textual care,,transgreseazi corporalitatea nent textul". Lipsa unei ,,opliuni lingvistice individualizante" face ca
fiinlei, o decarneazl treptat de orice atribut vital, aducind-o la o iden-
titate textuali perfect[". Relatarea despre actul (auto)nimicirii in text poezia lui Danilov s[ aibi ,,un aer de vetustele, acel aer aparent- c[
se face insl aici - considerl Marin Mincu - de cele mai multe ori pe aceste poeme au mai fost scrise de altcineva" . Aqa cum se poate vedea,
un ton re(inut, lipsit in totaiitate de patetism, ajungindu-se la un un aI doilea criteriu care c:dlduzeSte judeciitile de voloare ale criticului
este, oldturi de cotele pe care le atinge angajctm.entul existenyial, gradul
discurs ,,ce se neagi pe sine prin lipsa totali de implicare din partea procesului de textual.iZare, Marin Mincu avind cuvinte de laudl pentru
subiectului enunlltor". Ceea ce ar presupune un stadiu foarte avansat
al operatiei de textuaiizare, cAnd poemul se confundl cu o rostire de acei autori care duc acest proces pan[ la limitele lui ultime, cind
sine impersonalf, a textuiui ce-qi face transparente legitilile interne de (auto)anihilarea in scriitur[ face pertinente mecanisrnele textului in
func{ionare. Un stadiu abstract pe care lirica Marianei Marin (niscutd groz[via lor inuman[, ceea ce ii confer[ operatiei de trecere a lumii in
dintr-o ulcerare a fibrei vitale si din oroarea de principiile pur meca- lext caracterul unui demers situat sub constelatiile tragicului. Iar
nice ale textului) nu-l atinge insl decit in momente rarisime. neajunsurile constatate in cazul liricii lui Nichita Danivol vin tocmai
dinir-o anumiti indecizie in ducerea p1ni la capbt a actului textual.
. Plec0nd de la constatarea ci poetul tAnlr nu mai este preocupat de
i7l
elaborarea metaforelor revelatorii qi r[mAne indiferent ta15 de funclia
simbolic[ a limbajului, interesul siu mergAnd in direcqia unei prize
372
dintr-o anunle ezitare ilitre sirnbolizai:c si icrtualizare, care relaxeazd. potentare si relaxare a angajarnentului ontologir::/imiluisiei scripturale,
impulsia scripturalf. Prin turnare alaiizele de text ale crilicului nu simbolizare si textualizare, gravitate qi parodie. lntrebarea este dac[
reprezinti doar iluslrarea aplopiatl de perf'ectiune a unei metclde, ci se
cor.rstituie, in acelasi tirnp, inlrun sistent rtxiologic ntinitnul ce propune aceasta lipsi de omogenitate valoric[ (in iumina criteriilor forrnulate
criterii de judecatii rnai l;i obiect (in cazui poeziei rol) deciit f'ainiosul de Marin Mirrcu) nu se leagX intr-un fe1 sau aitul 9i de un anume eclec-
tisnr al f-enomenului optzecist. poate incon4llet rJefinit prin formula
(dar de acum ineficientul) criteritr estetic. ,,promo{ie textualisti". De altfel, poe{ii norilui val nu s-au ar[tat intot-
Ceauna entuziasmaii fati de conceptul de textuaiism, unii ininima-
O ezitare sinrjlari intle opcratia textuali si toposr-rrile simbolizante lizindu-l qi integrindu-l (in moal ne.iustificai) printre formele intirziate
,.edulcoreazi" si ptieziii lui l-ucian VasiliLl; Daniel Corbu ,,mimeazi cle modernism (Mircea Cirtirescu). Altii, dirnpotrivl, au inceput s[
teoretizeze ei inqiqi in spirit textuaiizant, l'evcndtciindu-si chiar (f[rd
deocamclati prca exce.siv clarnn;irea texluai)i pentru a fi intru totul argumente conving[toare) patelnitatea texttlaltstnului (Liheorghe
autentic"; Alexandm h4usiria ,,esueaza piLnir ia urmd intr-o retorici lova). Ceea ce ar putea si dovecieascii tl anumiti dif'eren{[ intre
sentimental["; loan Morar ,,rlliceste adesertri in teritoliile indeplrtate
ale unei poetici aleatorii. liisind';-se hrcuit cle ciudate puisiuni metafi- ,,programul" (sau modul de a intelege pot:zla) al unor optzeciqti qi
z-ice". Dar iinpcrl?ctiui-rilc poeziet lexttraliste se pol naste si dintr-nn viziunea textualistd a lui Marin Mincu, dar 9i faptui c[ s-au recunoscut
peri'ect in analizele clin Eseul despre le,r/, incercind chiar sd-qi fac[ un
exces de ntetod[: cste ca:/ui lLri lr.,rr I]ogdirrr i,elier,-arc expcrirneirtcaz-it titlu de glorie din descoperirea textualismului ca modalitate (metod[)
,,toate tehnicilc pos;rbiic cc pril s;t intcltlcit-:ze poemul" dar ,,rrici o poetici. AdicX ar putea sf, dovedeascd tocrnai eclectisrnul noului val.
tehnicir nu servcstc rlesig:trl lrr uirriic rlai:ir (...) tttl pulseazit o ininiir in
corpul viu al pocnrului". asl1el cii..lntcrrrsanI tocntai prin fclul cutn stie Ar.ralizele lui Marin Mincu reusesc sI evidentieze convingator cAteva
sir provoac:e la rccc aciul tcxiualiz-Erii", autorul riscir.,si sucomber iri dintre mlrcile particularizante ale poeziei optzeuiste: ea are un carac-
ter experimentalist radical, revendicAndu-se de la experien{ele avan-
propria-i uscat:iunc''. Auelasi exces clc rnc&tdir esle sLrrprins de Marin gardismului qi raport6.nclu-se polernic la canonul rnodernist al poeziei
romAnesti, reprezentantii ei deplaseazd a.ccentttl pe scriitura ridicatd la
Mincu si in textele lr"u Glieorghe lot,a care plactici ,,dicteui textua- rangul wrei metrtde poetice, au o crsttstiintd nni degrabd poieticd decdt
lizant" ce ar presupune o attutitit[ ,,coert:ntl expresivi deliberati", poeticd, se angajectzd, tn grade dilbrita, trttr'rt avanlurd a limite.lor cere
legati de perccplia textuiui ca ii ,,pulsiune ntateriali" care ,,sviicneqte" ia.forma textualizdrii :ii 1'ta cttre tle t'alc ntrti mLtlte ori nu rt duc pdnd la
sub ochii admirativi ai entitentului/receptorului si cle actul cie a capdt, lipsintltrle in gencrol crtnlliinttt ,,truicttttlui lragic" al actului
produce text si meratext in rnod simultan. La Iclva insl. corrsiderir
criticul, ,,textn1 curge prca t(r11frolat", e lipsit de o real[ .,tensiune tertual. Sunt oare suticiente aceste nlirci penlru a defini profilul
febrili", iar autorul tooretizeazzi prca mult'in text, ajLrrtgAncl sit
confunde poezia cu clescrierea excltisivit a textului. Aici ,,sc ai'lii lirnita ..promoliei textualiste?" Rlspunsul nu este lbarte la inderninl, fiindcd
in deilnitiv despre 0 resuscitare a tradiqiei avangaldiste se poate vortri
textualiz6rii si dincolo de aceasta ntr rnai exist[ clecit un spaliu vid, iar incf, de la sfArsitul anilor 60. Gellu Naum se bucura in epocl de o
iliscretf,, <iar evidentf, notorietate; oniricii interogheazl in spirit expe-
poezia nu poate lrece pcste aceasti experientl extrenti. Gheorghe lova rirnentalist poetica suprarealismului, nu numai in lulriie lor de cuvdnt
poarti deci rnetoda textuaiistii in ilnpasul steril in care csueazti orice teoretice; Virgil Mazilescu, Vintild lvinceanu, I'{ora luga, Vasile Vlad,
metodl cinci este expiorati in r;ine" Ceea ce ie reproqeazl Marin George Ahnosnino se revendicl in prirnele lor cirii de poezie de la
Mincu tuturor acestor poeti este lipsa de autenticitate, fie c[ ea provine tradi{ia qcolii lui Breton qi experimenteaz[ tehnica onirici a ,'configu-
din cantonarea intr-un stacliu incipient ai textualizirii, drn simularea ratiilor", pentru ca, oclatl angajati in directia unei poetici a semnelor,
patosului textualizant, clin retardarea in zone epuizate ale poeticului s[ aibi intuitia textului ca atare (aqa cum o are Marin Mincu insuqi incl
(sentimentaiismul, poezia metafizici) sau dirt excesul cle ,,metod5". din primele sale volume de versuri) qi s[ se inipiice (cu o I'ervoare si o
Cici in axiologia sui generis a criticuh"ri, criteriul suprem rdmAne cel conitiint6 tragicd.mai eviclente decit in cazul optzeciqtilor) in actul
al ,,noii autenticitcili" t'arr' 1,vgs11putle otlgLtjLtrea existenlialti Ia cote textualizlrii realului. Si este de semnalat in aceasti ordine de idei cd
superlative tn uclul inscriptir.tntirii ctt Ei explorareu limitelor ultime ale Daniel Turcea se tlovecleste in Entropia un poet textualizant de cea mai
limbttjului/contunictirii prin intennediul ttctului textuul.. Din perspec-
315
tiva acestor criterii, promotia 80 ii va aplrea criticului ca neomogenb
din punct de vedere valoric, oscilind intre autenticitate qi mistificare,
374
'----
puri trilditie barbian;i, r'ealizlind in mult nrai mare misuri decdt poetii clini:. intr-o axiologie a ,,devalorizirii" (inter-neiati qi pe ideea dispa-
promotiei urntltoare tlansfixmarea eristentei in scriitur[ si a scriiturii ritici Flintei, care exclude din capul locului angajantentui existential),
in existenti. Spre deosebire de acest prim val experimcntalist s-ar
plrtea spur"le ci optzecistii au o constiinti mai limpede a textului/textua- solrciari cu aqa-numitele ideologii ale neantului. Paradoxul unei
liziuii, textualizeaz.T in cunostinti de cauzi, sunt mai infolmati deciit
predecesorii lor in ceea ce priveste teoria textului, dar in acelasi tirnp, Asenlenea axiologii, care mizeatd tocntai pe in-rpert'ectiunea produsului
ir.r mod poate paradclral. surif lipsiti cle inventivitate teoreticl. in timp artistic si care ar putea fi nurnit[ postmodemisti este c5., niscuti
ce promotia 70 a ..inventat" prin teoretizirile luj Dirnov si 1-epeneag
onirismul si plin Marin Mincu (care apartine si el cronologic prin.rei clintr-o dorinti paroxistici de dez-estetizare a artei in numele aceleiasi
promotii experirnentaliste) textualisriul, succesorii ei se multumesc sf,
reinventeze (postrnodernismul sau textualismul), neavAnd nici un dorinte de autenticitate pe care o feclaruir si experirnentalismul
program in adeviratul inteles al cuvAntr-rlui (cum au avut oiliricii) si
teoretizat de Marin Mincu, ea nu are, in ceie din urml, la inden-idnl
r.rici o viziune coerentii asupra poeticuh-ri. Cleea ce ?i caracterizeazb, cel (pentru ci isi refuzii criteriul ontologic) un alt criteriu decit cel estetic,
ciruia ii dii o intrebuintare d rebours, omologAnd toate fbrmele parti-
mai exact este cunr binc observa Marin Mincu - tendinta de a culare ale uritului, de la amorfpini la diabolic si convertindu-se astfel
intr-o re-estetizare cu sL-tnn negativ ce presuplute Leciderea aotului
escamota climensiunea tr-asicir irlplicatir in actul textual, o anume scriptural in detestata ,,literaturl". De alti-ei, Malin Mincu pare perlect
constient cle aceste lirnite in aplicarea metodei textuale zrsllpra Llnor
..frici de terl", relirxar.el inrltLrlsici scripturlle ce are astt'el posibilitatea
productii ,,re-estetizate" ce cziracterizeazi si ele productia optzecistilclr,
si se concrclizczc cloar in cxcrcitiLrl ludic sau in dernonstratia de
de vrerne ce in aboldlrile sale ulterioare (firr[ a teoretiza plea mult)
virtuozitate (excelttinclu-i f ireste. dintr.e autorii conrentati de critic, pe vorbeste despre o pl'olltotie textLralistit si postmodernl. Ceea ce, de
Ion Muresan, lVlariana Marin. Petru Romosan sau N{atei Visniec care data aceasta, este cu rigurozitate adevirat. Ial analizele dtn Eseul
despre /e"r/ circumscriu fbarte exact, in aceastA ordine de idei, teritoriul
reprezintl o alti fatir a optzecismului). Daci pentru Mazilescu sau in interiorul clruia rnetodologia criticii textuale ?si giseste deplina
aplicabilitate. Chiar claci promcltia textualistS" se dovedeste, tocrnai
Turcea poezia era ceva ce se plSteste cu viata (in sensul cel rnai propriu datoriti preciziei si ligorii acestor analize, doar partial solidarS. cu
textualismr.rl si cr-r exigentele lbalte inalte ale textr.ralizirrii. asa cuut le
al cuvAntului), pentru un Mircea Cirtlrescu ea nu mai reprezintl decAt in[elege Marin Mincu.
cel mult un joc. uneori amuzant. zrlteori usor sceptic. Astfel incit. dacl
promotia 70 practici o etici a angajirii (exact in spiritul teoriei expe- 19. Drama semnlficiliii la p0etii ,,pr0n0tiei de
substantl"
rimentaliste a lui Malin Mincu). cea mai mare parte a vaiului optzecist
se va cantona., dirnpotrivi intr-o eticl a ,,dezangaj5rii", intr-o ,,morali" Cel mai spectaculos capitol tlin EseLrl despre te,rt II este fiiri
sl5.bitl (care ex]ude translornrarea literatulii in existenti), conducand indoiall cel consacrat reprezentantilor promotiei 70 (c/u'ora li se
spre un miuimalism de sorginte postrnodcmisti. Tocmai in virtutea adaugi Nichita Stiurescu). un capitol ce dovedeste pcrlecta aplicabili-
unni asenrenea nrinirnalism. textualizarea realului (cu exceptiile tate a metoclei tertuale la poezia primului val experirrientulist. ciire a
avut intuitia textului/textualizirii inaintea autorilor optzecisti. De data
an-rintite) nLl este dr-rsi r.riciodat[ pAnI la capit, rin.ri.ne o operatie clt aceasta analizele lui Marin Mincu se dovedesc ntai pertinente clecAt
,,rest", de unde acea ezitare intre scriiturl si existenti despre care
cele in Poezie -t'i generatie, noul siu instnrmentar metodologic se
vorbeste automl E.seului despre ie.r/, semn ci acestea nu au ajuns inci adapteazi nrai bine la speciiicul pocziei cultivate de promotia
si se converteasci una in cealalti. De aceea textualismul practiciit de qaptezeci, ceea ce conduce f inalnrente la unele ret,iz.uiri rodi.cul.e.
Mentinindu-se cleocarndatl in perimetrul aprecierilor din Poezie .si
-qeneratia 80 este unul cind minirnalist (rirmas intr-o fazi incipientl, ca generotie (care ii asimila pe poetii grupului echiuoxist manierismului),
la poetii la care se manifesti .,iiica de text"), solidar cu un patos nega- criticul redefineste insl ..metoda" manieristi ce implicir opozitia arti-
tiv al dezangajirii, cAnd unul ,,excesiv", care rdmine mai ntult metodi
decAt poezie. Intre aceste extreme se situeazl autorii care ar reprezenta 377
,,cealaith fatif ' a optzecisntului, si a ciror poezie se pliazl cel mai bine
la axiologia experimentalisti a lui Marin Mincu. Este limpede insi cI
lirica dezangajiirii rImAne neornologabili din perspectiva criteriilor
irnplicite ?n analizele criticr"rlui, ele glsindu-si insi locul, cu certitu-
316
l
realitate,."r'cpelelrd un niocl sipecial de situare t'at5 de real, o incunir-r- un ril,)r.,:rs cu.iniic de etutoder.'rr.arc si transgresare a realulr,ri. Scrban
rare a accstuia prin tesXtura unol figur.i artistice cu rol precis de a-l
epura", iar,,toposurile culturale le inlocuiesc pe cele existentiale". in Fr,irl iii. r'ccurge in schin'rb la nietoda inteltt:xtualizirrii. ,,Poetul -. scrie in
aceast[ ordine de idei, Iorr Mirc:ea anticipeazir pocticii ultimuh-ri ial; el
rLr.;rsti ordine de idei lvlarin l\4incu * vrea sir ne sugercze in rnod just
are intuitia iaptuliii ci limbajul poeziei rru se ref'er5 la lealitate in i:i nu existi stare de inspirrrtic' pcntnt il ali)orsa poernul in materia
riiscr-rrsului, ci doar starca cle intertextualizare; noi trlirn inconqtienli
sensr-rl obisr-ruit al e uriintului, ,;i la realitatea sirnbolici a sernnificantu- iniuntrul ei, piianjeni rninusculi prinsi intr-o piinzl giganrici fird de
lui poetic:. Astl'el ?ncAt poernele a'rltorului tlevin autc'rel'erentiale, ele sclipare. Toatf, dificr.rltatea constir in a des; r'i,cri si a explora arealul
ajungAnd ,,la originea textuh"ri (si a vietii)" printr-o conrplicatS poietici textului". I-a Foart.I textualizarea iltinlirr ilu stacltu foarte inalt care
a ,,na;terii pticnrului". Adrian Popescu descopeli ,,un intertext mai presupune disparitia oriclrei detern'riniil i exterioare Si, odatii cu aceasta
proaspit. rlcorit de inrpaclul cu clenrentele nrinerale ce s|rur:tureazi disparitia persoriajulili textu;rl r'a lriluntre antropornr.rrlI a textului
realul. in car"e se sinite i..") rnei aproape de conditia tr[itI a,:xir,rtentei insusi, poetul tinzincl" pe urrnele lui lon Barbu. citrc irnpersonalizarea
textualc"' ca si .,inevitabilitatea scrisului 5r a scriiturii". in volumul totali a actului poeiic, citre transfbriitarca acestuia intr-Lrn ,,act pur".
.Stare tle usediu, Dinu Flln-rind parr.'ine ,.de la r:xperienla artificiall, i'ntr-o operatiune abstracti. lipsitd de obiect;i subiect totodati.
mijloc-:iti de topclsuriie acleditatc ale poe.ziei la trlirc:a in act a stlrii
poetice", i;u',.starea de asediLr eritc chilr incurdrrrcn intcri'.rar[ prin care Dacd anterior Vasile Vlad i'usesc rccciltat ca adeptul unui ,,iirism
inverrs" care exploreazi .,sarrsele iloniei", de data aceasta (cu ret-erire
realul po^ate l'i trarrslirrntitt irr tcxt, poltc ii retopit :;i rer:riperat in
speciall la volumul Pedepse\" \4arin Mincu abordeazd lextele poetului
lirnbaj". ln legirtula ctr liricr Iui lrnril Brunralu. :rsimilatl ..discursului .lin perspectiva unei elJreriente dc lirnbaj cu corrotatii cxperimcntaliste
amor()s" si ,,ritualLrlrri curtclrctic" sc I'rrcc otrservatia cil :rceaste devine care se revendici de la paradisma suplarealisrnului. Miza .jocului
,,o gin.rnastici nranicrr-isti clc o adnrir.abili virtuozitate"; neinventincl un deconstructivist practical de Vasile Vlad este o ,,poeticI a absentei"
rn<rdel stilistic nou, e?l ,,nu va fi gustatir altf'el decit ca artifi.ciunt si care presupune abandonarea ideii de lilisnr in acceptiunea cdlinesciani
si elabcirarea unei ..anti-lirici" ce unnirreste cu consecvelttl autentici-
studium, iar nu ca ceva natural si spontan". Obsesia proclucdtoare a tatea p{)etizirii" Aceasti anti-liricir se ,.1ace" plin epurarea cliscursului
acestei poezii este de naturi amoroasl, ea ,,restituie si reaseazi integri- de simboluri si de nretafbre, eu este o ars coml;inatoria carc consti in
tatea discur-sului poetic rnanierist, rescriindu-i toposurile". ldeea de
nranierisrn este conceputi asadar, in,cazul acestor poeti, pe linia unei adunarea i:uvintelcir si ,.obicctclrrr' celol rnai banale, gcnerindu-se
treceri dc la ref-erentialitate la autoref'erentirlitate 5i de la ,,rnanierare" astf'el posibilitatea uuci ..noi orclirri serlnificante". Metoda decon-
la (inter)texlualizare. Ea nu inrplicii o irtitudine irr raport cu realul. ci in
raport cu textul, $i o textualizare (e aclevirat incipientl. lipsltl de starca structiei - privitl ctt secptit:irrr it Ptta:.ie .si. ucttrrntir: -, este omologatl
de .,verti.j" textual) a lumii in scliitr-rri. acunr in dirncnsiunilc salc rlc tclrnici expcrilneutalistl lcgatl de
OrlaLr"-r cu rlepisirea expcrierrtr-i rnarricriste. texilrali.ta;.*:r r'ralului se cucerirca unui concept supclior de autenticitate. fistc vorba de acea
radicalizeazf,. [,a Grete'faltlcr, irctu] p(lctic, meiliat irr-ir, ,iisiisi n;itura
conl'runtare cu fbrtclc incrtiale aie lirribi4Lilui carc triurr;ltrr-n,ir -in spilit
t: lui, de sernnele textului, se metamorl'ozeaztr intr-un act de trdirc experirnentalist -. elaborarea ltoentuiui intr-o experiere a lilnilelttr.
agonicl. Tentativa autoarei este aceea ,,de a suprinra orice substitut astt-el iucat textui ia tirrr.na unei absente ("a cevn ce lte-anl astepta si1
interpus intre eu si real si de a ploba experienta textualizanti lirnir-rarl intilnim in urmitolul poenr sau vers"), e o virtualitate, un c.irrp r:ner--
getic creat prin artitecturi ale golului si ale anti-seutintentului. Chiar
ca pe un autodale voluntar". Umorile vitale nu intirzie sI se dacd poetizeazi in spirit cxperinteltalist, Vasile Vlad nu r-ste insl un
converteascl aici in rnaterie scripturalS (in supra-cemeal[), iar opelatia textualist; la el - concluz-iuneazit Marin N4incu - se poate vorbi despre
textuall isi dezvAluie in intregime dimensiunile (zruto)nimicitoare, .,un inrpuls sarcastic ca sLrrsii originari a poeziei". alimentind vcrva
apitlAnd (in spilitul teoretizlrilor din Eserl desytre te.utualiTtre) clrey:I nimicitoale a acestei lirici a deconstructiei, care repudiatiL de
sinonimul perl'ect al n.rortii violente si asumate. Un poet textualizant in hernreneutica traditiclnala i:;i gaseste justitieirile de ordin teoretic:
adevf,ratul inteles al cuvAnLului este ;i Daniel Turcea. El elaboreazf, un
odatii cu elaborarea coneeptulLri, ehstic si riguros totodatl, de experi-
,,discurs total", care ,,vrea si absclarbit ;i si integreze poetic oriee
mentalisnr.
reziduu al reah"rlui sau al limbajr-rh,ri", iar textualizarea este priviti ca
319
378
j
ro
lr
ldeea de autenticitate totali a actului scriptural se regdseste in nalie cvasi-patologici" si pentru spectacularul grotesc, rndrci, si unul
si celilir"lt, al unei senzualititi exacerbate. ,,Dar aceasti (senzualitate...)
consideratiile despre poezia Angeiei Marinescu, poeta care descoperi
acest strigf,t barbar de voluptate - se poate citi in continuare - nu e
,.principiul fiziologic al conditiei feminine" tlecut prin filtrul unei
decit o supapl de descircare si linistire, un catharsis pasional, cici
senzuerlitlti .,morbide". RefuzAndu-si orice re{inere sau pudibonderie, ceea ce tinteste poeta in permanentl, cu superbl libertate a spr-rnerii,
este zona irnaculatir a spiritului". Astf'el incit ,,pendulAnd simultan
autoarea se inscrie. ca Elisabeth Browning sau ca Sylvia Plath ,,in acea intre crude carnagii qi suavitS.ti boreale, Angela Marinescu este, de
fapt. singura poetd ce isi asurnd cu un or-qoliu neinfrinat conditia fiustl
categorie de poete ce lransformi disculsul intr-o experienlf, agonali, ca a f-eminitiitii, ceea ce nu este deloc putin. Asumarea are neindoielnic
probl liminard intre triire si expresie. Actul lor se propune ca dArl superbia unei existente plenare. Asutnarea lui, cu libertate deliberati.
materiali mediatoare intre experientl si scriiturd sau ca urml cotpo- o individualizeazS. pregnant, conlerindu-i un spatiu aparte lntr.o liricir
ralizatd. a unui text (meta)fizic in care fiinta este inscrisl (tesut[) ca unde tipitul genunchilor adolescentei intirziate mai este considerat si
iibri biologicd qi scriptural[ in mod simultan". Se poate observa, in
acesta consideratii ale lui Marin Mincu, o deplasare a dimensiunii ast5.zi supremul act de curaj artistic". Nu se poate trece cu vederea.
agonale (proprie experimentaiisrnului) spre zona intersti(ial[ dintre fireste, peste importanta pe care o puteau avea asemenea afinnatii in
trdire ;i scrierea ei, circumscriindu-se in felul acesta in teritoriul unui
197 l, cAnd iirica Angelei Marinescu nu se bucura nici de o receptare
tragic semiotic sau textual. E vorba despre coiiziunea operatorului de
nici de o apreciere deosebiti. Dar nu se poate trece cu vederea nici
scriituri cu tot ce poate insernna lirnitir, biologici sau semnilicantS, rnaniera lovinesciani, intemeiati pe metoda reductiei definitorii, care
avind drept n'rizit supraptlllLrrca, ittit cet este posibii, a celor doul caraclerizeazi demersul lui Marin Mincu. Acum criticul fixeazd
timpuri, cel al tlirir-ii si ccl al scrierii ei. Si cum o asemenea tentativi ,,impresii de lecturl", cauti formula pregnanti prin care aceste impre-
sii se pot condensa in expresie, dar este iipsit, in mod evident, de un
nu poatc da clecirt rezttltate aproxiuralive, discursr"rl este l'atalmente suport teoretic ca cel oferit de metoda textuali, capabil[ si conducl la
..mediator", El isi asunrl sarcina .,de a apropia cAt mai mult existenta decelarea ,,geologiei protundc" a noii lirici pe care o ilustreazl poezia
de scriituri, de a transgresa aceasti mediere strlini si alienantd, de a o
constrAnge si se reduci la minimum, si se qtearg[ qi sd se topeasci in Angelei Marinescu. Ceea cc il singularizeaz1, pe Marin Mincu in
actul rostirii prin/peste cuvinte, care nu trebuiesc si mai fie un vehicul
pentru a transporta sens ci chiar sensul in stare plasmaticl". O aseme- contextul criticii din ultirnele clecenii f iind tocrnai capacitatea de a
nea tensiune in direclia suplinirii goh-rlui dintre tr[ire si scriiturl tine elabora un esafbdaj conceptual care si rcalizeze sincronizarea discur-
sului critic cu discursul poetic, odatir cu abandonarea tuturor acelor
tocmai de esenta experimentalismului ca metodi a agonicului 5i sechele ale lovinescianismului sau cilinescianismului prezente la
agonalului, astfel incAt consideratiile criticului despre poezia Angelei neoinlpresionistii postbelici de felul unui Nicolae Manolescu.
Aplicarea consecventl a metodei textuale (ca forma particulari a
Marinescu capltii toate valentele Llnui ,,studiu de caz" in care este experirnentalismului; ii permite astf'el criticului si descopere o dimen-
condensatl o nouX viziune despre poezie/poetizare qi rrai cu seaml o siune tragicd implicati in actul poetizlrii, o dimensiune care nu mai
nou[ idee de tragic, niscuti din neputinta fiin(ei umane de a se scrie este insi existential5, ci serniotici, rezulti din coliziunea scriptorului
cu limitele limbajului si vizeazd operatia de semnificare.
sau de a se scrie in totalitate. CAci - tine si sublinieze autorul Eseului
-despre /ex1 .,actul poetic nu poate fi (...) total; rimAne intotdeauna Un asemenea lilon tragic caractertzeazl. si lirica lui Virgil
Mazilescu, autor judecat cu severitate in Poe:.ie si ,qenerutie si
mereu ceva ce scap5., ceva in rninus si in plus in acelaqi timp, pe care
textul nu-l poate constrAnge si intre in tbnnele vide, nu-l poate textu- neomologabil din perspectiva hermeneuticii traditionale. Conrentariiie
aliza si groaza, spairna. angoasa existentei vin din aceasti neputintd
repetati de a sili realul (interior si exterior) sir se manifeste, s[ devinX din Eseu despre textuL poetic reconsider[ in totalitate lirica maziles-
ciani, abordatl de data aceasta prin prisma unei poetici agonale a
palpabil, s[ fie".
semnului. ,,Virgil Mazilescu - subliniazi in acest sens Marin Mincu -
CAt de departe sunt asemenea asertiuni de punctele de vedere
forrnulate de Marin Mincu in Poe:.ie si generatie o dovedeste textul era mai avansat fat5. de modui in care se gAndea (qi se fbcea) atunci
poezia, ca qi fat[ de modul cum era receptatl". La autorul ,,regiunii de
despre Angela Marinescu, scris in 197 I si scos de cenzorii comunisti
381
(la editura Eminescu) din sumarul volumului. Aici autorul se oprea cu
predilecqie asupra -uustului poetei pentm morbidul ,,fi-ecventat cu fasci-
380
l
odinioarir" cl se:,itrtt,'ille-.,|rrnl.irr I se icgirsi illi1"'' 'l'-':r { .'r}'perienti intinz0nciu-i nettumlra-te: ilap.iarre texltiale flentrl-1 a accecie la origii'rta
frlnclantentalii ce trc"tririe sri atingii astrreciill si;-r ccl mai autonom, adicl ei: ineir;igostil de propri;r.-i mamf, (lirlba) o hlituie:,;te cu perversitate
rafinat[ (..,) si l;u afli alti solutie decdt aceea de a-i ucidc pe tatiil uzur-
lirnbajul". ..Semnttl heraklic" ;rl ;.'oezi*i l'-ri Mazilescu este - clin
Ipafor (drscr,rrsril) in tentativa disperaui tlc re<Jotriindi puritatt:a r..ie
perspeciivu lui h,.tr;;rin Mincu.- aceia ..;rl nrolili cxisientiale si tr,lxiitale"; ciclirrainiea n?friitri, 5i a rcstirii". ,arce,st a-r:lant hamletien sirnte cea
el ,,las:i o diliL i:'rl,lrirl in text. infri5:Llri'dii-ne ( I t"f", lllrilrt]nito!itl' nrai rniiri'. peiieapsi ce i s-a dat este tlilsterea, c:icr at"z rlasfr: inst:;trrnE
a te n,lr;ir i.lr r";uvint", ia,r- r:onditia lui dilerlratici se ctr,lttnrliL oti s1;rtil'
Cle ct :'i: irC irliti(li-tt rl rle Ca-r'e vrettt Sit sClilli.m prin fahuiZale C.Onscilsli- tui po*ii;iLl ..,-.;ilui;r i se iefuzl aitii txir;tcnli in ;tilri= ',le iiceea;: limbii
si n Ii;iiir:ljuiLri". Aceste lr..rnsidenitji url,: t"ritrlcultlt,:itr-',.ittl.ot:t'it,t cLl lnultl
alii' I ) ;,:rtrrtt]t-re:.t obsesic a ^,rrlo|tii iri lext" genti('ilr';-l u lelisiun* tr;tgi-
exactitate,.tragedia semioticir" cliil carc stl nLrlir)sl,'tttiltl lirlstn: ea elte
gl . Lri,;tiii de sentintenurl alr.rlecit"ii cliri-spre texful ..rietii spte eri.s{ctltii
t.jxtril!,ii si rlacir i;r Angela },'larinesclt ir';.ltlictrl :;e gascste in legiituri cu conconiitjJn{ p!-ovoccre a limitei si r-olizirinl ':i.r lilliili (linrba-iul).
ri,.:pritinta cie a sr,rprapr-lnc perfer:t e;tistenta si s,,:riitura, 1a iV'lazilescu el nis'-,'irrr,lLl.se si intensiflcindi;-s.: plini 1a paroxis;l,ic ir, ca"':Ll[ ]ui Cczat
se ,,:,treleazi cu reveiatia ciirnensiunii rJr-vtt;';ttoare I textultli care capltil Ivirrescu prinlr-itn jor; ai prrrvor:brllor (dir,spre lext !pre viatl tl
irrvers). Cr-rvAntul .,moarte" ir.re, in acest sens, in p'.rernck: di:n Rac[
irrsr,l;irile fairnoasei ape .,ofelir:aie"' P,ri:tttl ..r:lite ccnsiient de destinLll
aproap'r ioate atritrutele unei formttlr: nragice prin care poetul ,,vrea sI
siiu tragic irri:it de Ia prirnul volurn: .trr-rris,i sltcrililrtt esfc progranrafii
atingi linrr,:r lnvr:stigtnd-o sau mai precis s[ se situeze in condilia
(...) ilustilnd sirhsti'tuircil r;trlrtilii a st:irl":liirirti l"itl de cirtre iliostaza sa lirnitei pcni,';r a. teuqi o irtdrturte profiindS, din interior, despre fiinl[,
des;xe ploprria-i fiintri" Caracterul agonal al poetizlrii atinge, in felul
teXfna.l;i". lilirie lirrCiit llrrrzilr rr'Slrt rl 1,':.lltlLi;;;larc r1c sine, Un ll{l!. SilrU- acestil, r.:ote supellati"e. cici dacl la, Angela Marinescu tragicul se
cigas intpils cL: lr.'gilc rrr.:crtlliilDlLrc;tir ilrscrjrliolliirii; ,,rJestinul" din naste diiltr-o conqtiintl a iirnitelor/limitirilor inerente in orice act de
semnificare, iar la Maziteir'ru e1 insemneazd asumarea textului ca
yechilc tr "',rtlii ,:rrttc illoct.tit lttr:i cje ilt:tel-l-riiJi;.1r.]ul textuliri, incit iii mai
strir:1. rler'.:ii;. ilc(rit.::i1itl();,i cil gtivcllll.lill;.r rrpii,'e1s1l1 realiilor. in lirnp ce llr ,,moarte" si r:a ,,destin". in ,,,-eit:;r ,::e prit'este lirica ivanescianI se poate
Angcla \,1!111 !1i1icii !illectaci')lul tra;gic al poeziei se .iesfesLrilrS. in spatiul vortri ci.': tr'c o tragedie i.i pror,'cr:i'ii iii :'expierii, despre sfidarea orgo-
de intersiitiu diliire existcntl :ii text" lirica nrazilescianii r:onsenlneazl lioasi a linritei 1i (attlo)sar:riliiritll "r'isrtchist,.?ntre dintii inrositi al
mapinii te:ttuaie". Plecirtcl tier air.:i. rlrvine pregnan.lii L'onsecvento ctt
(in1r-o ntanieri mai apropiail de si;iiirlil lragcdiei) texluaiizarea c;l care Ni(:t,in. A4incu aplic(t )rt trrti!i,'.alt lule c'rileriul rtntologk tare dd
destin carc sf,river;te. cu meciiltisn]el,: lui irnplacabile. fibreic vii, poeziei o interneierr' existeitfi'tlri (le prefbrat'- in opinia sa - celeia
dincJr"i-le iioar ca ;noarto ?n ruhstrr;fa thanatizati a produsului textu:il. tltsur esteticr:,1,' el urnldreste r:vr'rit,ttia promotiei 70 in trecerea graduald
jiientif ic.hrlu..se iil lotalitate cu texnti. i'l,.:venincl :rrlce i] aL)eirtllia, ,"1loeiul de ia e:ercitiile textu;ilizantr: ai* rnanieristiior spre rragedia semioticd
vr(j"-i $A rerllizeze discursul lr;axim finzit'lti iipre iiteralitalea cea rnai puri
(rlar nu lir exclusi,;itate, derlari::ce i:riticui pome$te de la postulatul
(...) ti sir inlltrrre oric:e urmi de';utilsc:etlJentii ;r instantei enuntitoare' idcntitiitii iiint[-limbaj), iiustral,t'i irr grade dif'erite, cu o angajare tot
Ei+, Problelna limilclor lirnhajului pOetii: c:Lre, daioritii intei'niedieril rrai ,"--leplirri. care irre ca finalitate rnajori elaborarea eului, realizatS
retr.rricii, nu poalc realiza ni,.:iociati i'i (tiintl-inicare completlt l*a torturat plenar in paezia lui Nichita Stilrrescu.
pe pocrt in acec;i:,i mistir[ ca si pc Nl:lrita Stinescu. DticAn<l mai Privitl cu sttfir:iente rezerve i'n Pcter.ie si generntie, lirica stines-
ciani este definiti acttm drept ..poezie experimental[" in cadrul cireia
cleparte clecit Angcla lv{arinesc'.1 lc:;iur:li;',r:-ea sineiui si a lumii' ViIgil ,.practica semnificanti devine tot rnai mult o autonegatie a discursului
poetic". Spre deosebire de cei mai rnulti dintre criticii importanti ai
Mazilescu face astiel din poezic l-tir. .,tr"avrliu legat de tensiunea
tragic[ specifici experimeltalisliLrlui, clc a "s,ei:iipfilca"s, a orir-rncle in afara momentului, care au intArnpinat cu obieclii volume ca Epiga Mogna 9i
liml-.ajuiui. 5i de s;iuicpirgarfaadtlutliplnoaglrtadliecier xdeamr p'mlaraitai tceuaprlinuznAeitooapreerede,.cniut Opere impe(ecte, Marin Mincu considerX, dimpotrivd, c[ aici poetul
prea intinsl ca
,,rosteste cel mai grav discurs al siu", traversat de o copleqitoare tensi-
tomurile celor mai rnulti dintre con[erlporanii llrduli ai poetului". r.rne tragici, implicAnd, ca solutie a alien[rii pe care o presupune (dupi
Angajarea in aventura experimeilialisti crap[tf, la un alt exponent 383
ilustru al pronro{iei 'l0,Cezar Ivinescil. a6pectul .,angajlrii hamietiene
in existenti". in aceastl ordine ctre iciei ,,nu se produce nimic in text
(imaginar) ce nu poate fi verif icat in viaii (real), astf'el c[ viala textu-
lui se confundd cu textul vietii intr-o inscenare continui". Iar actantul
absolut al textualizirii este Hamlet. care ,,pAndeqte lucid viata,
382
Barthes) limbajul poetic si linrba in genc-ral. situarlril in lll'rira sellrnului ..lLrcrul in sine'' al gnoseologici katrtiene . din tttotttc'ttt ce llu e percep-
lingvistic/poctic. lnventurea urrei noi rtliituli. Astl'el incit Nicliita tibil decAt ca.,suport" invizibil al scttrnttltti si 1'rt'in urtrtare ca prezentit-
Stf,nescu ..va ihce un discurs despre sine ca discLtrs extremal al lui sr.rnl, absenti) si, in fbnd. sI instituic astlcl realLrl. l)oetllttl stinesciarl
care il individualizeazii si-l izolt:azi in cudml poeziei cor)temporane" oferinclu-se acunr in dubla ipostazit de l'alsii absttrclit ilar si de aspiratie
(Lrtopici si disperata) dc a iesi clin absurclttl Lrtlei lLtmi Llnde totul e
Vom avea dc-a f;rce prin urniare cu o lilicd a spatiilor intcrstitialcr. cu scrnn. Ceea ce duce Ia triu.tsf'orurltrca itcllrrlltltri liric intr-un personaj
o..aventurii a rostirii" ce se produce..in golLrr-ile dintre fornra graticir absr-rrd in acceptiune canrnsiartit llttrns irrtit: ..ttL'\'oia de sens" si .,lipsa
de sens"). De aceca poetul ,.cste ull n()tl Srsil care carir ctrvintele in loc
si 1'or-nra nliltrrialii a cuvAntulLri". Ba presupr.rne ,.Cezghiocarea c:nrstei cle alt nraterial. nu de la senrnifrcat lrr scrttntliclnt. ci chitrr cle la semni-
semnri'icantc, segnrentarea si l'irrAnritarea cuviinlului, destntparea aces- f icant la el insusi". E,l a cpuizat toittc oltittt'tclc-st:ttllt, toate lornrele de
tuia odatl cLr 1-iintl care-l rosteste".'frageclia se dcsliisoirlir asadar la expresie: nu-i tttai rintittc cleclt solrrtil clistrtrgcrii act-stora, adic:I
niveluI scnrnifrcirntului; acesta se dovedeste ..instrunientuI neinciipitor aducarera lor la.,starea prelirrnrall'' si..prilttr-tl altir operatie cle textu-
al poetizirii", iar actul poetic se triLnsfirnnii intr-o gcnerare de ,.opere alizare, instituirca si instatti'area altor senrrtificanti, aclici a altui
irnpert'ecte". Mai relevant clecit prulclusul afiistic f init, dccit ..onera' .
discurs". Poeticul este reafirnrat prin .,optittnca selniotici pentru real":
esle acum procesul nastc'rii poezrci. ciuirLteilzut el insusi prin imper- cl existi ca stare clinarnicii itttr-o sttcce-sittne cle ntctamortbze verbale
l'ectiune. idcntrficindu-se cu o ..starc plasnr:rticir". stiu'ca de poezie carc care rei nventeazf, realtt l. ii rccuper.cazii .,in tan gential itateii n"risterioasir
a obiectelor si a stirilor cat'c-l cotttllt-ttt" Dar tocltllti poczia cr st:lre
..inseanrnii clriar rlcvcnilera rlirrurricir a lirlme lol clc cxpresie ale aces- dinarrrici f'ace ca acest real sir fic I'atalnrcnte ttnul .,1lrovizoriu", suptts
tcia". in cons(re inlii, linrbrLjul l)octic ll)arc drcpt rezultatul unui dialog aproape instantaneu deza-grcgirrii si realcirtuirii. iisadar un ..real irnpe r-
intre tcxte dilcritc. cleja scrise sau;rsleptand sir fie scrise, al schinrbu-
f'ect" (asemenea ..operci" si ltrocesr.rlr-ri dc constitttirc a act':steia) astl'cl
lui intcrr.tertr.ral ce se iclentii'ici cu procesul practicii semnif icante,
incit rnagia textuali redevine aproapc instatltanctt farsit dupir cunr
Paracligrra irrtcrtcxtualir - subliniazi in aceastir ordine de iclei Marin
Mincu - ..este autosemniticantl si autorel'erentiald si poate fi ururiritir l'alsa se tr-anslbmrl la rinclu-i in sortilegiu scriptural. intr-o miscare de
rostogoiire intre sublint si clerizor.iLr care rcprezintir toclnai destirrul
in modalitatea de realizare la nivele semic, fonic, prclzodic etc.; in fbncl
scriptorului sisif ic, dar si al scrnnil'icattttrltti.
se parocliazl. se ironizeazd, se pulveri:zeazi. prin opelatii cornbinatorii
Aceste consiclcratii (expusc itltr-tlrl lcrt clirt 1979 intittrlat Avettlurtr
infinitc. nroclelele cle texte deja t:xistente, care se ot'erir ca fbneticir tlrantuticti u semnificttrttului) vor l'i rtltrate si nttantate r'rlterior din
perspectiva unei ,,poetici rt r-rt|lLrrii" ee ru cLlitctcriza dupit cunr o
terestrir. nrorlblogie terestrl si ca sintaxir terestrl incepind clilr acest
spunea chiar poetul - poezia starlescialtii. O asetrtenea poeticl (aratii
lnoment (am adiuga noi) tragediu semioticiL isi atinge punctul de Marin N4incu) irrplicl ttn rlublLr aspect l)olelllic: ..pcletul polemizeazir,
climax. cici ea sc nretanrortbzeaz-lin farsa tragicd (lipsitir cle dinrensi- pe dc o parte, cu sechelele ttnei tttetrtalititti tevolute care campeazir
unea cathalsisului) ial actul poetizirrii clevine pantoninra grotescir, pentru totdeaul)a literatrtra rot.nAnit itt provincia atlonimatultti, iar pe de
altl parte instituie pritr clenrersul slu poetic tln clialog rnemorabil cr-r
expresie a unei uriase disperiri -ger)erate de sentimentul neputintei de a poezia continental[. obligind-o ctt gravitate sir ia act de prezenta ei".
pune semnul egalitiitii intre starca cle poezie si discursul poctic care nir Prin .,poetica nipturii" se condettseazir si sistenlalizeazra o intreagir
traclitie a poeziei romlnesti; poetul triie$le irt intcriorul acestui corpus
cclrlstituie decit schimb intertextual. Poetul are acurn revelatia unui
tradilional, pe care nu-l poate aboli, dar il poate translbrma printr-o
univers alciturt in exclusivitate din sernne: ..scmnele lingvistice sunt
chiar obiectele. sau mai exact seninele-obiecte: acestea intri in inter- ,,experientl totall in lintbaj" cat'e ,.reittvetrteazl traditia", proclamAnd
totodatd insisi ruptura totall cu toate discursttrile anterioare si chiar cu
relationare reciproci (...) Senrnele-obiectc pot f i transfornrate in semne
ce a scris el insu$i. El isi va asutna ..clranla semnificantului",
lingvistice, intr-un proces in pernranentl reversibil: semnele lin_gvis-
,,scizioneazI verbul vorbindu-1", dezviiluie,.dureroasa fiintare a
tice se pun in relatie l'unctionali la rindui l<lr cu semnele-obiecte qi cuvintului in discurs", si ,,incearcii sa readucil in act, si reactualizez€
aceastl nouir inter-relationare naste acea stare de deplini amestecare". 385
Astfel incit poetul incearcf, ,,si instituie utopii de lirnbaj poetic pentrlr
a schirlba alcltuirea lur.nii". Minrusul -aqrobtuestbcn(acadreei are ceva din viru-
lenta ,,caricaturilor singeroase" sau beckettiene)
este
dublat asadar de aspiratia spre un supra-lirnbaj capabil sI fbrmuleze
pluridimensionalitatea realulr.ri (Un ..real" la f-el cle abscons ca si
384
acei real ambigilri cle dinairltc de conccptualizare despre care vorbestc vortra cie pronroiia lLri l"ricirita 5i:itrc:;,:Li (a cr:naclultii laDl,1' si a
cr:lectiei l,uceai'iiriii). tler p|orn0tra cenii;itiir,tr .ltinitlica (din prima fazii,
Lacan". Definiti acuni f.oarte transant drepl drarni a limbajr-rlui. trage -
1965-1969) si a revislci t\rttlirt,ttlrLt itc,l i-lirl lrrtttta fazrl cle trpoz-itic.
clia scmioticl isi la'^e insi perceptibiiii in totalitate inrplicatia exis- 1966-1969) si de Prornotia echinoxisl;-i. Asul;ra acestci gcneratii s-a
tentiall. clci ,,limbajul este lbrrna cea rlai abslract[ prin care fiinta cxercitat irrlltrerrta tnlrrtlot-ti-tirtlcii aJ," riioJctttismuiui interbelic
umani se diterentiazl in r-inivers". iar .,a aborda linlbrliul poeziei lui {;\r'ghez-i, BiLcovia, Barbr'i, l}t'-i1.ri. r-lal-.;rr i';rt;ilci. ri eer lr expL'rir:lltei
Nichita Stiurescu inseatnnii a atinge esenta tragici a utnanultli".
avangardiSte (pe care ct'itierr,il it\'.:i lri,r,lill1,r r-9 tninitualizezeirt ItoeZie
Metoda textuali a lui Marin Mincu se drlvedestc astt'el pert-ect mulatir .ti ginertttie). De clata acfitstrt pr.tncl,ll sriti tle Ieclere va i'i sensihil
rtile,rit: ,,poez-ia modenrii roniarrcrrsL'i sc p()iitc citi astfel in lr'lsril
pe specificitatea .,noului lirisrl": integratd experinlentalistnultti ca tlesJtre tcrl - se ai'lii prin Urttttt;: si l'zara ulriat irr or-igirtea innoirilor si
clutlrilor europenL:, astici e ir itr tllod iircs;c clir.cctia avangarclistit se
experient[ a limilelor si a agonalului, practica si fenomenrllogia textu- insclie acurn iritre fc.rtcle actire alc pocziei iictuale". Mai nlr-rlt clecit
atat: cloar contaciul 1'ertii cu it-tiscarea artlsl.icri iie avarlgafdil a ficut
alizirii cultnineazir priri a revela tragedia serilioticf, ce constittrie posibil experirtrcutaiisini:i carc constituic senlnul ernblenratic al
semnul distinctiv al poeziei de dupl 1970. Ea cievine exerlplari in cel lltitnelor piomotii pgotice . Care- - itl virttttel acclei ,.poeticr a ruptr-rrii"
clcspre caic vorbea Nichii.rL litlrresru - si-rLt c.tfigurat o alta traditie si
mai inzrlt grad la exponentii prorlofiei 70 (Angeia N4arinescu, Virgil
Mazilescu, Cezar lvltrescu) si la Nichita Stilnescu. textualismtrl valu- ,,,, .(r,.,ro.rr,t un al ciIlciirn l'actor nrodeiizarrt (aclicir propria lor struc-
tirr[ paracligrnaticir si l'ornrativir) prin poezia stiLnesciani Se poate
lui optzecist (care implicl o itcritii constiintii teot'r,:tici si - oclatir cn pc'ioada sa ,.textllitllslii" Marin Mi'cu rlrrlinc
vedea astfci cir si in
aceasta si o buni dozi d,: lolrnalisrr,) apl"rrincl din llerspectiva anr- f iciel fatd {c teot'ia clespt'c .,idciie lirnnatclaie''. elabgratri in faz'a
lizelor lui Marir N"[irtr:u L]a o rclit,;.ate a ;rvtrtlttttii experinlentaliste
prir.r substitLriiea ang:rjirril totaic itr cxpeti,:rca linirtelor prin irrtiticiul
intelectual si ,.scriitr-rla la t'cce" si unetlri ca o filrtn[ ,.poprilai'i"
(,,rninulescianl") de cxperimentalism.
L'ritic:elar qi ilUantati clin perspectiva unei ,.gerletici'' nrai subtile si rrlai
,::lastie e im Reltere. Acunr criticttl accenttte:rzi idcea ci aparitia oriclre i
20. Poeticele,,rupturri" (Nichita SfInescu, structuri moJelizante in interiorul ttttei qetlctalii/promotii e rczultatul
;llir N{arin Soreseu, Ion Gheorghe si l\{ircea ivlnescu) r,rr-rei n.risc1l i a ailecvirilor (clci ac:cstea isi cle sf'irsoarii t|avaliul artistic
i1 rnijlocul unui citnp arigl()gic cor-rstitttit itt r:oot'donatelc lui gelerale.
{iii
r:fi Denrersul esential clin Eseu tlespre textul prtr:lil isi pl'opunea desigr-rr c(iairrteruitcoiattecrefiatrie\rcitoat6efaigtptrrieits.ueplaurnetluiial bmoolictl in totaiitate) si a dit-ercntelor
lleeesilr ruptura
t:, in raporf cLt
il si fie rnai degrabl unul analitic qi iiustrativ dcr:iii r.rnuj sirrtetic Cu toatc
I
acestea, criticul nu pierde din vedere ansam.bltti r:reniiei poctice tlirl rr.aclitia qi refor-n.ir.rla|oa can-rpirlui axicilogic). ,r\stict irre at poczil {in
ultimele decenir, in abord:uea cirttia recurge (:isa clttn o flceir si in dpirronecnessiucnoealrlpsalcexscdnetiaslei tciclcresc-ciriintirrLer-sirtlcicrrgteexrtcr--rraul;scsreieIrllers.tecainrett'rtirnla ttttut
plan
Poezie si g,enerafie) la conceptul de generatie rJc r:rea{ie. cf,ci .'orice
etapd literari isi configtlrea2il 3 plasml stilisticii prin generatiile ce o cliacronic, ciirespnncle cu nriscnLcii pron.rotiilor si a gele'atiilor. Astl'el
reprezint[" si, ntai ales, ,.do;rr in limitele unei generatii creatoare pot si generatia posttlclici a suterit initial influertta rnodelizarlti a persona-
aparl acele ciimpuri de tensiuni semnilicante ce coagrtleazil apoi ca Iiiirtii si a poeziei lui Labis (reprezentAttd ea irlsiisi t'escLierea tradiliei
niste structuri noi. apte sf, ilustreze o schenli ruai generali de creativi- in interiorul unr.ri cirnp axioltlgic pcr.turbat - e acier'lrat - cle irliixtiurlca
tate, adici acea langue originali, ctrractelisticl trnui spatiu axiologic". j'actorului nelitelar). ,,Daci tru ar fi cxistat Nicoale Labis' inaLtgura-
Prin urmare orice generatie vehiculeazl cu -- prin jocLrl adecvirilor si torul - consiclerir Ma|in Mincu - fie si ntttllai la nivelul conportanlen-
tului - al tinui program poetic llou" acela al ltlptei cu inertia, probabil
al diferentierilor - o .,poerice a rupturii" in raport cu traditia, pe care
nu o poate desfiinta, rJar pe care - in spirit experimentalist - poate sir cd Nichita Stinescu, Ion Gheorghe, Mar.in Sorescu nu ar li devenit ei
o interogheze f-ertil, s-o refbrmuleze sau s-o rescrie. Poezia postbelica insisi niqte inau-quratori, culll s-il intimplal, si ar i'i trebuit si refaci un
este in acest sens opera gelleratiei lui Labis care a propus trei ,,cimpuri itinerar de expresie si sensrbilitarc, pc e rre si l-a asumat iil intregitne
autorul po.nrli MoLrle{t t:irprirtcr,ei" . Clar^ctertrl I'odelizant al exis-
de tensiuni semantice si semnificante", ilustrat5 de trei promotii,
cdrora eventual li s-al putea adduga o a patra, cea a optzecistilor. Este
iir, .ro i
h 386 r.,
Erermuhb,
E-
tentei lui Labis - adaugi criticul - este comparabil cu acela atribuit' discursul contemporan ce-sl proptlne sa conllnlce lnesale exterloare
(icleologice, filosofice eic.) intemeiate pe inlanenta instinctr.rlui poetic si
intr'-un alt context socio-istoric, lui Maiakovski. ..cIci nu sentimenta-
lisrnul bucolic al textelor publicate de acesta in fulgttranta lui existenti sugereazl posibilitatea unui alt discurs, apt sii cotntttlice rlesaje poetice
a contat in prirnr-rl rind pentrr.r cok:gii sli cle generatie. ci programtrl autarhice, contirrute in sistemtll ultinr al lbrnlelor de expresie".
irnplicit continLrt in viata si in tnoarte a sa simbolic[. Lectia lui t-abiS a
fbst esentiall intrucit a reforntulat cele rnai elemelrtare reguli si Un alt poet a cirui creatie itraugureazir o structuri modelatoare este
canoane ale rneseriei de p<tet". Ca ,,restaurator" al poeziei, Labis
- in viziunea lui Marin Mincu - Nlarin Solescu. Acesta se inscrie in
creear"l cadrul necesar pt:ntru manifestarea lui Nichita Stlnesctt.
genul parodic care ..implici un clereglaj la nivelul structurilor de
creatorul unei noi traditii si atrtorttl ttnui salt esential de la poezia senti- continut, acliunea parodicl angajlndu-sc intr-o actiune distruc-
rnentalist[ si sociall la melaltoezie. Dar poetul net'uvittlelor nu a p]ecat tivi,/constructiv[ fatl cle toate lbrnrele poctice existente; a dernola si
de la lirica epocii (nici chiar de la Labil). ci a incercat sd reinnoade
firul unei traditii care ii inch.rdea pe Unnuz, Tzara. lon llarbu si poezia carica tot ce a propus cr-cativitatea altora vitle din neputinta de emulatie
suprarealisti a anilclr 40. Din perspectiva lui. poezia apare ca o aven- si din vointa de a controla mccauistnele cl'eatiei prin iniitatie". Inzes-
turd a verbultti, care treec'. rtcttlll, Printr-un proccs de clevenire de la
,,scriitur:r ingenui" la linrbaitrl pot-tic constient si la ..scriitura respoll- trat cu o acutl constiint[ cliticl, Soresctt .Uunge (in Singur printre
sabilI". Elaburtrreit pirrirdi-gnrci stlrtesciener presupune astfel poeti) s"a imite impecabil discursul altora, insd (circi aceasta este unica
acceptarea diriliuntrtrl ..giganticttlLri proces dc intertextualizare in care sansl a parodiculr-ri) cu nltltrltii e ontintrtistiee care ttt'ntlresc o receptare
nrai facilii, intrucit ..nu soliciti acel travalitt estetic de recunoastere a
orice poet se afld co-ltarticipant cu sau tiri vointa lui". iar actul poetic coclurilor pe care le tblosesc rnarile Texte''. Parodiind initial obiecte
literare, poetul ajunge ulterior (asa cunr se aratl si in Pttez.ie 'ri gene-
va fi in consecintl ..autolef'erential. intranzitiv si pe cleplin atttarhic".
in felul acesta. Nichita Stitiescu traseazl ..unul dintre itinerariile ntlii rutie) si paroclieze realitatea insisi, intelcgAnd prin aceasta ,,atAtea
tradilii (in curs de constituire) ce traduce in fapt trecerea de la motive, idei qi toposuri de vastir circulatie, devenitc stereotipi literari si
conqtiin[[ poeticl adanicl (suprapunAnd obiectul poeziei la realitate) la existentiali; ctr o perspectivi r'lsttrrnati. specilicl unui ntondo allu
o con$tiint1 poeticit evoluatl ce tinde sd reclucl aproape in mod exclu- rot:e.sr:ia se poate propune o alti structurare a discursului traditional".
siv viata la text". Aceastl tendintl presuptlne existeuta unei viziuni E de la sine inteles c[ parodia sorescianl este ctl totul altceva decAt
,,semiotice", legati de atratrdonarea rletodei tlaclitionale simbolizante in mimusul grotesc si parttdic din poczia ltri Nichita Stlnescu: ea se
fhvoalea practicii semuiticante, de substituire a poeticii sirnbolului prin
poetica semnului. Prin practica sernnificant[ pe care o implicf, actul opreqte in principal - subliniazl Mitrin Mincu - asupra structurilor
poetic ,,Nichita Stdnescu incearci sI reducl distanta intre obiect ;i semantice pe care le eviderrtiazl prin stcreotipii preluate din limba
comunf,, in timp ce atttorul Necuvirttclor e preoctlpat de semnul poetic
semnul ce-l desemneazii': acttm. ..cr,rvintele (necurrintele) nu rnai trans- tratat ca semnificant liber. lirsat adicl si se rnanif'este,'ca un obiect
portl simboluri, nu miii sunt doar un intermediar pentru a comunica autonom ce-si creeazf, structr:riie proprii". Iar dincolo de aceasta - am
ceea ce se atli dincolo de existenta lor ci devin obiecte-seulne sau adZruga noi - in timp ce in lirica stanescianl parodia este dublati de
semne-obiecte a ciror putere este instauratl in text chiar in momentul
scriiturii; ele se comunicl exclusiv si nu rnai transrnit nici un mesaj". in aspirafia patetici de a depdsi absurdul prin accesul la supra-limbaj, la
lumina acestor consideratii. autorul Elegiilor llustreazd asadar exemplar Sorescu ea replezinti o modalitate de a lace supoftabil absurdul' de a
aventura experimentalist[ a nor.rlui lirism ce circumscrie o experient[
con-vietui cu acesta si poate cI tocnrai aceaste lectie despre
agonal5, desfhsuratl la lirnitele limbajului si tinde si se transtbmre
ncutralizarea absurdului prin asirrtilare asigurii caractelul de model
permanent in tragedie senrittiic[. Lirica stlnesciani va condensa si cristal- fbrrnator al poeziei soresciene ce contine iu gertlen mare parte din
poetica optzecisr.nului care detetrsioneazir dratua scmiotic[, ajungAnd
iza asaclar o noul viziune poeticl, dar qi o noul metodi de a poetiza,
la tbrme ,,populare" cle experimentalism.
generAnd reconfi-Eurarea ,,cAmpului axiologic". ,,Cu aceastl rupturf, - se
Mai surprinzltoare ar putea sI f ie prezenta liricii lui Ion Gheorghe
poate citi in Eseu despre textul poetit - Nichita inaugureazl noua printre structurile modelizante: poet cu o excelentd receptare critici,
dar putin citit si (spre deosebire de Marin Sorescu) in rnod evident
traditie (...); el polernizeazir. chiar daci nu o face ir.r mod explicit cu ,,nepopular", acesta este purtitorul unui discurs singular, greu de inte-
grat in ansamblul poeziei experimentaliste de dup[ 1970. Desigur,
388
3U9
Marin N4incru are argutnenleic sale. in tlpinia lui. Ion (iheorghe '.inau- TituDumitrescu),ceeacefacedinarrtorrrlZoosophieiunmodelVirtual
gureazi traiectul orlic al dircctiei neoexpresioniste, la un moment clat posibilI poezie a viitorului'
legat de o ce il priveste pe Mircea
ft'rarte puternicii in literatr.lra rorrini actltalii. 'fensiunea vizitlnari si se prezintd lucrurile in ceea
Altf'el
it"rcr.ederea in limbat, irr af-ara oricitrei constiinte critice. caracterizeazi lvf,nescu, in ai cirr-ri cliscurs Marin Mi'cr.r descoperd cea de-a patra
,,structurf, modelizant[" care isi exerciti inf-]uenta asupra noll poezll'
acest tip de cliscurs intaneul". 'loctnai .,inr:reclerea in limbaj" ii poetul definit
iniarnpinot ntr fdrl rezerve in Pottz'ie ;i gener.cttie' este
plaseazit insi pe autrtrul ,Stri;orilor asentialc pe linia unui traditiona-
lis[r (in sensul mai ge nerul al cuvintului) in rlspiir ctl patostll experi- u..r- i..pt .,primr,rl erperimentator programatic din aceast'l generatie"
mcntalist al ultimelor.pfi)rnotii poeticc, care tfiiesc. cu mai multi sau care face din ,.reveria livrescl un nlod de interpretare existentiale a
mai putinl intensitate drarna semioticir. generat[ de o constiintl actrtii lurnii" si introduce poezia-eseu ,,intt-ttt.t sPltiu literar inc6 nerafinat
cipentru a aprecia de la prima irnpresie un asenienea discurs"' Poetul "se
a neputintei de a serntrilica a sctrtrttlui lingvisticr sau iroetic. Iar neoex-
u"a. p" sine poetiz.ln<l si vizAndu-se pe sine poelizeaztr"' astfel
presicrnisrnul - frtarte bine pr-izat de N{arin Mincu in Poeiie 'ti gcne' alaceaeltaii,a',foepnuormir einnduilguei nptol eatcizulvrAii.ntFu,-a
incdt actui scriptural nu mai e, ca
rnfie -pare sii ti I'ost totttsi ltn i'enlrmelt trecitor de vreme ce principalii
lui e.rponen{i (cle la Lieorgc Alboiu la Mnrin Mincu insusi) si-au n'rocli- lui", ci una, mult mai rafinati,
flcat clestul de rcpe'de lliscttrstrl locmai in clirectia noii poezii experi-
rtrentalisle. Cir el a r-'ontrihuit. irrtr-un 1cl. la constitr-tirea noului iirisnt trf,iesteintr-orealitatetloubleface,incare,,obiectelesisentimentele
este itclcvirlit: itsa r'tlrIl ltt .it;L l\1;rlirt Mirrr'rt. in lrlai ttechea sa cartc coexisti cu reprezentdrile lor" qi ,,poate s[ creeze un sentiment aparte
in consecintd, rutorttl nu va exterio-
neocxpr.csionistii (nc,rblagicrrii) cxtitiil tllctclcla expresicltristir (nu ca trf,ire silsau s[-1 povesteascl"' el se autopercepe simultan' trlindu-qi
riza nici iar impactul unei astf'el de n-retode
indeajrrns exPlor-rttit cle L'Ltcian Ilhga,). rcduciild 1a conc:rct discursul scrierea in gest firi s[-l descrie,
rnetai'izic blagian si rcit'tstauritt,-l lirica ,,in i'oal". Ceea ce insemneazii
un pas i1 directi:r trecerii de ia pc;etica sirriboiuh-ri la poctica seilnulni. qi icriinclLr_qi tr[irea",
cle la transparentd la opacitate . Si la 1'c1 dc realti este ;i capacitrtea prra- asupra discursulr-ri metapoetic al promoliei 80 transpare fireste cu
digmei neoexpresionsite cie a gcriera noi stntcturi moclelizante, cici la
origine cliscursul h-ri Cezar Ivinescu sau cel al Angelei Marinescu ar evidentl.
putea fi privite ca niste t'esc:rieri tle o faclur-[ foarte particulali ale iaistairTdraa,rbdlodeuinMlpaporeeinrzsplMeeiicantccivtuauapulrenin'einiaavprieztihicutulnllaiat,i,aiglceeesnsaetelteicpee^s"tr'eLinrntstieatrmlueec,eitaustretiepspacerhajoidtcaigut -l
mocleluhri (neo)expresionist, irl ccea ce il priveste pe Ion Gheorghe,
climcnsiriuea paradigrl;rticii ti poeziei salc lez-ultl rnai ilegrabi din adecvlrii ql dlferentei (sintetizate in conceptul de rescriere) si pe "poe-
taptul cii poetul este nn exDerimetllator (;tu nai putin r-adical cleclt tica mptuiii" invocatl de Nichita stinescu. Actiunea acestor nuclee
Nichita Stinescu) si trn ,,aiheolog" al iiurbajului, la care insi rniza g.rro*ol*semanifestdsubfbrmactrnstitLririittnor"cAmpurisemnifi-
poetiziirii este esential drferitl: .,poetul -- scrie in acest sens Marirl iante" care orienteazl vectorial tr:rvaliui poetic' ''trupi pirerea noastrf,
Mincu - reiace incarnirile si avatarulile posibile" ale logosului. El este
un orllc care, ,,pe urtriele lui Hcliade", i9i asurlir roiul de iuterpret ai - conchidea criticul - acestea sunt ceie patru fbrmule ce par sf, conteze
insistemuldesemnealpoezieiactuale'polarizAndfiecare'precum
toposurilor sacre, ,,sondarea in adAncime a vocabttlelor si cxpresiilor (a ifeocttiion,oicuJganle"ticdii,scaucersleulsutirupcoteutriics"'eimntneimticeainndteu,-saept'edse[daactativaeczeeasmtai'qnculrilpee
scripturilor); legarea ior de o origine. rotirea si rclstirea Logosului in ff,cea in Poezie si generalie' ci pe
hermeneutica traditionali, asa ctlm o adecvatd la specificitatea nottlui
.jurul mai nrultor axe hertneneutice nu este f[rd scop: se urnlirreste o-ferspectivd semloticl, mult mai
lirisrn (poeziei experimentaliste) criticul reu$este astf'el sA ofer3 o
investigarea limbaiului sacru in pian sincronic si diacronic ca ntit'a{ie, schit[ clerenti si verosimild a fenomenului ptretic a-ctual' at6ta tirnp
istorie, proces, adicl se rel)ce epopeea lirnbii ou ajutorul unui instru- cdt ea nu este inteleas[ la rnodul rigid, ci privitl ca reflexul conceptual
ment aflat la indemirti (iitrbajul poetic) in care lon Gheorghe are o al unui ansamblu ciinamic de semne, aflat intr-o perpetui reasezare qi
oarbl increciere''. Aceastl vizitrne are insA (considerirn noi) un impact
redus deocamdati asupra promotiilor nrai recente (un optzecist care metamorfoZe,pecaremiscareaadecv[riisidit.erentei(adicI
urmeazl pAni la un punct lectia lui lon Gheorghe e, bunioari, Aurelian
ironerssieucnqrtiiaectrievi ae,,.)floEerismmteuplpueunleteincpureonipaeugcseeersacittlaestneio.DsiuensautilntsfeeumlnMtcae[rxipncrlMuosminivocistuitaseu'tebcxliitnuniaualmeislatdi
390
391
kw
n-ar fi propus un nloclel al eil deocamdatd' pAn[ la selectarea si experiln(,lltar.ea unei cleconveilti()nalizlri zr prozei traditionale. pentru a
o salVa cle artiflciozitate si redulldanta. Astf'el ,,metoda" intrebuintati
impunerea acestttiii. crxsidcrilm cir modul acesta de a scrie poezia a de .Alexandru George in Coiet petttru" ' implic[, clincolo de continutul
banal o reconfigurale a instantei narante ,,ce
fost anticipat de Virgil Mirzilesctr (cate. iat[, devine altd fbrmuli ne scoate din apatia
t'ertili) si de Mircea Ivlnescu (chiar daci acesta nu iace sau nu stie cir
face textualism). E,ste posibil ca, dup[ un deceniu, poezia actuali sI parcurgerii prozei rnimetice" si presupune o noui "existent:l participa-
iiul iti scriitur[". Protagonista jr-rrnah"rlui feininin din acest roman
arate cu totul altfel; ne \/ol"lt strf,dui sd aducem qi atunci revizuirile de
rigoare, c[ci poezia este un lerlot.nen viu, care nu incape in schemele .a,cseismtatevac[coornisceitrdvaecinotontdfueazuivnaa cuiertv]lae,ndiAinrafirl[irspaltj[.]itnurranajuterrniaal.luinluhisir[tuie',
nici unei sistematiziri". Cett este cI aceastS' ,,schiti dc ansambltl' (care
cacevaviusipuisatil,depr.opria-iexisterrtiiscrisl.''.TocmaiOatale
va fi clezvoltati ulterior in introclucerea" la antologra PoeTia rontdtt[i opinii lui Marin Mincu - dit'eren[a esenliall
constirntl u" rnur.u - ln cle a conoepe romanul o noul convenlle'
ctctuald clin 1998 si in studiul -sintetic Poeticitote rttmlneascd ltoslbe- si
ticd tlin 2000) coustituie, dr-rpi stiinta noastr[, cea mai modern[ si mai clintre moclul traclitional
coerenti privire de sintezii asupra rioului lirism (pus sub seninul exper- instaurat[ progresiv s,i clin a clrei perspectivi ,,nu orice este real poate
imentalismului), iar mittirnalizareit sau ignorarea ei nu poate decit sl
nedumereascl. Fiinclcir, in linrp ce [lscul tlespre te.ttualizttre (1981) a deveniobiectalnarativitltii,cinumaiceeaceesteautenticinordinea
tbst fbarte bine receptat cle criticir, ll,teul daspre taxtul poetic (19tJ6) a
fost sau privit cir o ostilrtatc cle neinteles (N. Manolescu) satl trecut ssccrrisiiet"u.rCii,ecelacicneui tsoeaptolmateaIteeprrioassilelluaisAitlecxaapntdartu[inGfeluorxguelsesetemonaenloumr iti
programatic sub tiLcerc, ilt Irctl.tic' ce cliversii conentatori de poezie lipsii cle .ronr""o"nle, fiindc[, in ciuda ir.rsertiilor teoretice fbarte
continul si 1'aci trimiteli ltt Pttczit: si generutie, carle care qi-a pierdut
,nocieme,,,seesueazllanivelulscriituriiintr-oliteraturizareagenu-
partial (dacl nu chiar in totalitate) actualitatea. uqi nivlleste cu violenta-intrusu-
lui", iar mimesis-ul ,.alungat afarl pe lnautentici in inteiesul deplin al
21 . Diarismul si autenticitatea scriiturii lui si se instdpineste pe"scriiturl;.
Putin comentatul volnm Textuttlistlt & Autenticitale va incheia, in cuvAntuluiisepareinschirr-rbluiMarinMinculiteraturajurnalier[a
1993, trilogia ,,textualisti" a lui Marin Minctr, abordind chestiunea luiMirceaHoriaSimionescu.Telrtlicateclretizat[deacesta,unaa
textualismului/textualizir"ii clirrtr-o pempectiv[ oarecum inediti, rnai aclausurilor si a retusurilor, duce in ir.rod evident c[tre o literaturizare a
intAi deoarece o buni pal'te a analizelor criticului sunt, de data aceasta jrr""f iar ,,pastisa inteligentir"
consacrate prozei, iar, in al doilea rAnd, fiindci centrul de gravitate al pe care o practicI autorul
discursului teoretic se va deplasa spre conceptul autenticitiilii tn scri- lloxico"loftgii,ei lace ca nimic clin ceea ce
iturd, definit incl din argumentul clrtii in opozitie cu imperativul scrie s[ nr'r fie autentic in sens
eliadesc de autenticitate a triilii. Asa se face ci Marin Mincu se va Mircea Horia simior-rescu - aprcciazi criticul -
ocupa acum pe larg de formula.jurnalului literar, a cirui elaborare este "sneirs,iir.r.ite,,insiu,s, ecevfeadcee
un ,,act scriptr"rral pur", sttbordonat in totalitate dezideratului autenti- inrcdiat literaturiz-arca; insi' clacir nu cumva
citltii. Din aceastl perspectivl, orice tentativl de literaturizare cum ar
fi bunloarl ,,fbrmularea preenant[" a banalititii este privit[ ca o falsi- exagerez,evorbadeliterattrrizarealitcratttrizirrii.ltrcrufbartegrav,
ficare: ,,formula plegnanti. citi mai poate fi, este cuprinsi in impresia
de autenticitate, care nu mai exisi atunci cAnd se accentueazl .leota,"c"autorr'tllruposecliirrtuitiaprotund[,sttbconsticnt[aactului
intentionat pe expresie". O anumitd modi a jurnalului (cu legitdtile si
canoanele sale specitice) se leagi asadar de nevoia unui nou tip de literar,intelescainevitabilitateaexistentei,cidoarilrnimeazd]a
modui teoretic si practic. El demonte;rz[ mecanismul iitereturii ctt
autenticitate (incompatibil cu principiile fictiunii mimetice),
osArdie de ceasornicar si il reface suntb cu surub' din neputinla de a
presupunAnd intoarcerea spre atttoreferential a instanqei narative si
pltue"<.o.l.repec"t[pi1zaillrelpiloiituur ilre,MixepateiriarinistncMeunnintsaceliusstuesbedcasinritaupEeasacezeuI aadinceuirsmnpiritieenxtetcuoratnultiizlnaupin.toateettei,ca'.'
792 Omologabil[, ?n foucl, ca ,,literaturl" (adicl din perspectiva perimatu-
lui critJriu estetic), proza iui Mircea Horia Sirnionesctt ntt-qi giseqte
insd intemeie|ea existentiall (singura care, de altminteri, conteazl)
mai pulin programatic) experienta
intruclt eviti (in mocl rnai mttlt sau sernnificarii' mlrginindu-se la un
ugonutl a limitelor iegati de drama
eiercitiu de stil steril care tirnctioneazi dupi principiul nlozaicului sau
al caleidoscopului. ,,Proza aceasta fals memoralistici
isi glseqte un
:393
precursor local in autorul savuroasei Pseutlrtkinegetitos. dar apare prea :r irirtiii,.,r.l a acestui Jttrnal". I'extul lui Radtt Petrescu exprimii o
dreasi, plea licutii penfru momentttl actual cind se incearcl pe toate
..neputintii lentl cle a triii $i cle a scrie" ca si operatia crlnsernnirrii aces-
cdile sfldalea oriclrei retorici. Ironia cea mai fini de care este capabil iei stiiii care are caracterul unui prelr.rdlu al nrarii triiri sau marii scrieri
ce va unna. Aici textuiilizarea ego-nlui/lumii ajunge la cote fbarte
autorul este de a-si lua in serios cultura fetxtuali cu ironie".
inalte. granita tlintre a fi si a scrie este total abolitir, ial' obiectr-rl si
'l'eoretician al textului si practicant al textualizlrii. in adevlratul
sutriectul fiecirei pa-tini nu este altlll decit verbul a scrie , tle vreme ce
inteles iil cuvAntului, este [.ivius C]ioclrlie. care. dttpir ce inaugurase in siugura lormi cie existenti este aceea a textr.rlr.li si ,l iextLraliz[rii. lar
aLitinticitateu este clat[ cic ,,tr[irca absoiutir si absolutizantil in scris,
Negru Ei a/b investi-uatia mecanisntelor textuale isi asurni it Mari care cievine astf'el o mirsttrit a ritmulr-ri biologic".
c:oresponrlente o operatie incl si mai subtil[: aceea .,de a sonda in l.,a Tucior 'Iopa (^/ricz'i'r'orea 'scriitr,srului), in ciuda unui ,,conlrol
prea riguros al stilului (rriiclincl rescriereaiurnalului), textul reuseste s[
interstitiile constiintei unor scriitori spre a descttperi zona de penum- comunicr: totusi pulsillnile autenticititii scripturale". Existl aici tl
br5 unde faptul cle viatS/biografie se estompeazl si se decanteazi de ."risfr1ingere autoreferentiali pernranentir" ce se realizeazir prin
rellectarea textului in devenirea scriitut"ii ;i prin iniplicarea constientl
scoriile existentei cotidiene, transtormdndu-se direct in materialul a eului narant in aventura inscriptionirii. Paginile jurnaltllr,ri vol tran-
flctiv al operei". Iar critica pe care o exerciti profesorul timisorean - scrie astlbl stranii obsesii lectoriale (pe Iinia acelei intel'oglri, in spirit
observd Marin Mincu nu reprczinti ili definitiv decAt un preludiu al cxperimentalist, a scriiturii ..altora" prezentA si lir l-irrius Ciociirlie).
literaturii pe care el insusi se prcgdleste r;-rl sc:t-ie: corespondenta unor clublate insir de ,,pulsatia obstinanti a scrisuit"ti". Acestil devine rnai
scriitori sau critici nu constiiuie, irr aceastit ordine de itlei, pentru
Livius Cliociirlie , clecit uu pre -text pentru a titra in con$tiinta proprie atrlgitor <lecdt orice alti forrni cle existenld" rcprezinti ,.imperativul
pr"in intermeditrl cr,rnstiintei celorialti". Aceasti ,.metodi" isi glseste categoric ai existentei persontr.iului-narator" care incearci sI realizeze
icieniitatea deplini dintre natura lucrurilor si scris. in virtutea unei
astf'el aplicar"ea in romantrl [/n burgtheate,r provittt:irt1 unde autontl
incearci si interogheze scriitura ,.altora" punind-o la proba autentici- teildinte spre autenticitatea scripturalI suprarealisti. Ar:eeasi probleml
titii. Adevlratele intentii ale scriitorului -- socoteqte comentatorul -- nu
tintesc nici scrierea unui roman non-fictiv" nici imitarea productiilor a autenticitiitii il preocupi, ;i pe Petre Cretia, care isi disirnuleaz[ insii
din Colectia Tel Quel, ci investigarea rlnor ,.grafii" striine, eul scrip-
predispozitrile textualizante in spatele unei strllcturi ,,clasice" a discur-
turant identificAndu-se cu ipostaza unui autor-cititor care reproduce si
pastiseazi texte deja existente. asamblOndu-le totodat[ ?n structurile iului: prozatotul - este de pirere Malin Mincu -,,nu are cr-rrajul de a
unei naratiuni. In f'elul acesta, Livius CiocArlie ..a vrut si demonstreze prune in eviclerrtl gi a etala tlitcct LtD cll sxLl () iristantl narativI prin care
c[ romanescul eristi si dincolo de prol'esionalizarea lui", dar treajun- sf, se cornunice o expelienti trilitii'" Astl'el incit textul sir-r rmplicil o
sul ,,metodei" consist5 in faptul cX prin realezarea ?n burghteater, adicl draml a lipsei de autenticitllte, gene|ati de lipsa angitiirii irl scriiturii;
rezullat ai unui ,,crimpromis", ia nastere astlel o .,instantl androginicl"
prin smulgerea ,,din imprejurarea si timpul concret care le-a provocat", in care ,,se contopesc eu si tu, sau un tu care este, cle fapi, ctt''. irsa incit
,,emitent Si receptor se it-npersonaltzfazla in nzi-rl persoattei a dor,ra". Pe
inscrisurile colationate si-au pierdut ,,autenticitatea gen'"rin[" si au
de atti parte, cle aceeasi fbrntafie ciasicistii a 1ui Petru cretia tine si
devenit, in cele din urn-rii, fictir-rne. Iar neasutnarea .,experientei procedeul fundaniental tle texlr-lalizare, .,cc se ret'er[ 1a transl'erul
geogr-afiei interi6are, in rlescrierea la rece a eletneutarului cosrnic,
directe" a scriiturii care ar duce la echivalarea textului vietii cu viala j,rrnatut visceral, implicant panir la singe devine astt'el rarefiatul sr
textului condamnl si aici la ,,literaturi" (asadar la inautenticitate). lur-ninosul jurnal meteorologic'". in cor.rsecintii stirile obsesive ale eului
O altl dimensiune a inscriptiondrii caracterizeaz[, clin contra, lite- vor ti perntanellt ,,cleturnate in sus", ci'itre ,.1-opogratia fluctuanti" a
ratura diaristic[ a lui Radu Petrescu unde existi o ,,auto-ref'erentiali-
tate qi o auto-reflexivitate permanente ce autoregleazi jumalul ca act norilor, iar rarlii.rgrafia zonelor intorstitiale ale interiorititii nu retine
decit o ,,lurnin5 haluciilatorie". I'extul capitir, in f'elul acesta. ceva din
de scriiturl autenticd". Acesta se constituie in maniera unui evanescenta materiilor nebulare, devine cl ..nebuloasd textuali". cOnsti-
tuit[ pe mf,suri ce se scrie. EI ..absoarbe seva costnicd", transfor-
roman-fluviu al c[rui autor este chiar jurnalul; acesta,,face si avanseze
.195
actiunc-a, de capriciile lui reale sau irnaginare depinde echilibrul
entropic al lumii exterioare sau intelioare, nimic nu se int0mpld in
desilsurarea narativititii f5ri si fie mereu referit (explicit sau implicit)
la actul de scriere (de pregitire, de leclurl in vederea punerii in ordine
394
ritsIs'l'i)uitcesaz'iiirnrt.lzPnta'dru'crrt'i-aerrtrsri'l.aie"c.a_Cdrrlpcll.,irirrn.Lrzce''rit,cdi'.traerrrct.irc*ilrsar,curdr',r.rlrtnar.ur's.sarrriL..ttairr'icrltiuser.tii.rr.l'.reirrltiiciiitnrsrerpasdirrntr.l.cdttrgrrur'rr.iit'arracrurcinritzrr'rerr'd''ra-.rueari(rerii-cito'lrererJp'vp,iriedteilreeiprectoatcid'itrirdeeriaianicsslrciiriener.xnpxtiauounvssrlat(tib,r,i)rb.,aritu.ziotriciieccrrtL,,";n,,.rri,,nrr,ia..lrr.elorMi,po,,ru,cire'cn,il,;rrriutt;noaer;iiatdsircrnoi-au_;o_rn,.l. expe rinrent de limbzq ce vizeazi"r ultinre le liurite ale cornurricirrii/nlra-
tivitirtii. care reflectorizeitzit, procc-sui trecerii dc iir viatir la text si
.jrrlrrrIicri'. invers, ulnrlrind, in spirit experinrentalist. idcntificarea cleplinir dintre
cdlet'rc.tPe.sc..ilruc.crt,illxaics'itirbr'hott.irssrpLodslrdir.tae(*rccooiruiulJrr'eo.'icr.ifisrprprgrri"a".iuriero.diLbicrcdccerlrsucirsirlttri"ltiriuerrrsa.iLdlts.tMhcit'rzliiieriar[dLxcrneptrra'neacttrlc;src-tsrsrr'n-ptr'icrpcccsr.ieslgr'trer'ir.ceripz,zl.pslviciccracinirsjcr|rtxrailrecrr.iaaisr'tprrr'rsrtrtslceltir:terrii'ciui"rtp-l.iirrt"lt.crt.iizii,e.uerrlri..^aetlxcriNucirirnastltZi4Lnurl..rrrvr,ue\rsrtaz)cirerissttilccfiirtnt,r.iiicurL'z.cs(ibiliprr'ia'rlrisiriprirliiuatPrrocid,t,ira:isrlri.girrerccdrurcriarircr'aearnrcrririssinmriicrctaLtccar:ildrrercrrnirrt.u.cart:nriruciiie_dLtetscar.ir,.assr.tcucuieirotelnri-etli.lr'u,ri.uip..cmirti-c.zcsreniauit'l'iurrariiirtreealitiraetcvrvrrieLaenedcoxan',nrr1ecinumelpisrtttens.r1-'ahreacoxtesiuec1nitaecirelrl(aeeez'aeri'it-eiisscsa:aioriliiacerr,"rrn'id,nurrelu"'satualp.lrein1ibusaa'l-,uNnrttio.irrirar..rnir..^is.ncar,n.ctcu,iiltieir.nte,i..r.p,airlerii_rencer,oata.rr. existcntri si scriitrrrl. Clirci obiectivrrl siur este altLrl decAt acela de a
ar-ccrtrcitaceretec:csnuaiaee,rM''laixvotniicrcnrfrtzaplloclmesiienauacstcrcuelPltvciueliptruremurttiep-utitriclcoisale'rieinicMseccin'rins.meti-nhcdcrt"ndaetu-i.iirEtiiucreucrnriltiiiuieetpAeniroldsinaceaiiealcttndenir'lauepcaln,icoss'sinzrrjsacc'-amLvivrorndtaoclnpie'ifrtoieatL'arlednuleaceiraepprrrnrreingrrbalr-cueiiuepcazo.ouanldfrg'aesaiaetcurrn..riiiectsrltelriirllinziaiilosoinirt.cterfirerncn-irer.scsiracidiaaruers_ieapd.ialaidilitaaicrc'n'teeaort.rruiiioli)pnrn'n"r.upiztTl.ins'i.t.taiioaciutrrseraecTAoumract'airunnzr,reisa.rtrcrriaarriuruer-oeaiesluec<rlitinrrrt'dnupiiieiuitz.ircpteasuru.'riRnriemliosoctto-eeirrtap.tlai,zupmiuspcrcir.itdrnetsreieaisa.leeie,auntttinecpnrrspnetc,,tttpceri-seeiiritepoacx'oiife.cdu,cnasli"r,npdleunrxer.teesirrreef.iazenpr.ipimA,rtanrfmr,tii'ieiiarzlizrccortur.aztrd:enruiiuiiairt,t,.errsi,ei.erie.mal.lrsl..erteanenx,cnninp,drtpoaczutapeieroctear'ir_zieint.dercolirza.aiariioerrsipirorctRu.tiriti;ti.cnmacdl'ccrricerariosceilrtt,,eeniaprrte)eltns,ciirnf,(ia;rnriMrlpncinsa;."raric(tcruirierranc..fIalolca,.bcnca,tua,rad,rr,,tr;rlilnnrrir,sr;taeur.o"neaeest;ra,stsudprnd,'irciit;pem'ue,Moarvsc-rri;n"avpairailrzr;iip.asLrneinntr;ii;inruao"fut.tacra,;a.uii,eernrrr,re.;r;_"iei__l:tr-i,n:-iri,
imagina posibile ,,dosare cle existentii". cl isi inve nte.rzri un ..mcia-te\t
396
prin care incearci"t si scoatl in evidentir propriile-i nrecanisurc clc
llnctionare, nrecanisnre apte sii ilustrcze la o scarir nrai l astir
sisterirt:le \enriotice ale cxistcntei si ale gin<lir.ir". Noul ronran pcntru
care plcdeazir Malin Mincu estc asaclar Lrn rornun serniotic. ancorat, la
t'el ca si poezia actuali. in clrarnrr senrnil'icirrii. ceca cc clucc la
pulvcrizarca l'ictiLrnii (care e legatir - clinrpotriva - de o stare <le
,,conlillt seurioticr" si cle scriitula..inu.enuir"). dal si la dinarnifarca
granitelor dintre genuri si specii saLr dintre poezie si prozi. De tltfel
criticul este loarte transiint irr aceastir plivintir: ,.ftrurancie|ul accsta
erperinientalist. crtnr I-aur numit. nuurai rceurge doar la o singulir
nroclalitate narativi. el schirnbir continuu perspectivele si registrele.
spre a fi nrereu in rniezul realulr-ri si a reusi s[-l absoarbl in discursul
siru. PuIvelizirrea Ilerspectirci narative arc ojustificare prccisl. astfel,
sonclajcle devin paraclisrlaticc. capirtir adiincinie. apropiindu-se cle
rezultatele poeziei". l\4iza romanuh,ri experimental (ca si a noii poezii)
este asll'el aLrtenticitatea cleplinir in scriituri; aceasta nu se poate atinge
insir cleclt. prin deliteraturizarc-a discLrrsului nanrtir'. crre. a\L'menea
celui poctic, trebuie sti coho:Lr.rr din transcendentir (adicir cle la
raportiirea la un cocl literirr/retoricii)in inranenta fierbinte a victii. Dc
lceea ronrirnul poate si trchLrie si-sr anexeze nrodalitiitile r-elatiilii
non-f'icl.ionale, ale asa-zistrr literittur.i cle f}ontieri; el va deveni
.jurual". un jurnal a cirnri autcnticitute nu rczicii ins[, asa curn se
alirrnir cle ohicci. intr"-o ..lals:i sincelitilte exterioarir". Ace asti alrtcnti-
citate 'afilma pe rlrcpt cuvlnt Marin Mincu - nu poate fi cirututd
dincolo de arrtenticitatca victii irrtcleasl ca pulsiune scriptLrrali.
..Erislir ii declara criticul 'Iruriei Rrclu - o experientir clilecti a scrii-
turii in care instantir romanesci se scru(eazi cu fervoare pentru a-si
e'chivala urrla sclil-rturali. unica erpresic controlabilir rnziter:ial a
subiectului nararlt. singurLrl autentic. (...) Sinccritntea jurnalulLri sc ai'lI
in in-rplicarea in scliitLrrl a eului narant si nicidecunr in hanalitatea
documentar-ir". ln aceastir orcline cle idei. frreste ci defictionalizarea
naratiunii conduce implicit si la dinarnitalea conceptului traditional de
personaj; ron.ranul-junial va avea in consecintl un unic protagonist,
clci ,.obtinerea autenticititii impune aceasti reductibilitate, fluxuI scri-
iturii se modeleazd numai in functie de un eu dictatorial. ce nu admite
inrixtiLrnea exterioarl a altor nrartori narativi. sau, in orice caz. admite
391
cat mai putini". C,'riticuI isi sr.lsline afi|rrlatia re1'erindu-:ie ll.iurnalul lui aaiadaitc.l<assci,lud,p;,sniac."rloseJrut.c,lene.oticaneoie"u,pe"ospematmepflcite*.xlxraarneivrmdcorrrraaconprnitcrl;chnc".iceuteree,nrpaecuieearleszn;enii"ocriee'gr"etalzsiinivcrarot"nd"eouuinesbJpln,ucrnilucnetaepntadeuu,coeaieit;enso-eouroiu"sesiorp"lreicnadrnuiltrxigitirridtvmttatiiiln,imc.irviralliaaiueleaalpunaui,"za.eieiorsa,s"iivtc,a)ntiistlrfr,etlacslae*r)eeupi.tutea,riUeneefiv,oitfcoieicnrrluht.etistiannoioiaisrtsulrin"a)htt,)nlC<oinisreuitaicriilinuto,ncprtlctinltotitntDcicltiimriuonc".clrrepceeie.fecaanaliiiitenltpfonutesneceatoucrZisee.[mopurtrutdiolOaiirice.niaucorc[ea-aistntruuielceaseluirurlL[eosselspltutuii"llrlienadptueitisuaisdnnoaltrsginue"eutnniias,ttpnvadsacup'ro"l,c"tnt"trdetritutct,Areniuuiul.tee,atrtrteantAtlliaap,n(dnaieup"nLicuf-nli,mnii"clru,"sc,ddtt''eeireciratleUJtt',"ndtUettJ"tttnou*eue_initdri"agrut"sr;"f:ruien;'tapliiciritifu"^-ut-Jzt;antsie*.r""iJnDtnt"asJocemufi'oo;Lr;sn'all-nllut.tr"'t'iostda'tu;n;;"ilntfGcieii[enotaiXnrJ',rt*totot"el"u""ntpenh's-ar,tctaau-ato';iprdt*aiein"tilt-,itgltecpi5estpciLi'an"otbptu,it^aG;iuimitirp;lucooalt*cenoctit"lttfinvplt';airinttario*"Uli;lAe"nnhn;tt['rlrolrl'tproaiontoui'rhti.;tf""tulcerc<ezri"nltlr'Sft;to<bbi;sgeen''pMsoiaels'uiiroeotliiu"ii^.cciielrl'"art"shtia""irliuiutcner*lriabpouacrunte;e;.l"pslt*'vaugiiou'euer""\amiillndlntpinpctna'omarou'hlii1sratcnttrntF(eiatelc.iieirdeiclorannLtieee"a.rlua-loeneboc"tiaiioal[trredpr.gsimlxvaetuinoiqluics-in;nruil'.iplrl"aoeiteti"ieMdridn;tlr.octutunnplaeueipciri'coo1aeteunso'exzielivrelerncnseatbenasaoiicclldcropattaoilgPvnoilstssutlcutrlt$prumhaerteultcriiciluat;ereplsciiorllnsoiiolnuumaualuloLieaoleeptt-timlltucepocumiiucsrigcst)rnnlaalcgcstaiazsaAsonMsric'ssita'iclltuaetsalilnruinuit-iil.ifuodeiirfitrunte'iscrclr"ilapleitaacrruie.aliriaaanell:eslesoufdrcmtic"l"caraecic,raltcsird{stilptpinu'sloormloci'unitundee'iulzs1tn(-uzcnicsmperopninreaiotldnclltaloapeieiauiaridarlluyeeretrdintrs'et'ritcieilNpeneo-iipentmnegitpsiiiaonsartesnnoemiauurcmduclucntdrtretatutlnzcveode'netmreniib.unuecelsledeis-niiinittiurraeiz'epjr"cczeccaacemfixtltlpelieldcs/o.eiuatciuivoatierril1cr(rralnclzaeacu"Cidt)eieulpettripaiulcinii*dle'utteviacnzeenucte1\lrcetarrlnr:Avettp-l6eat'qeostsepeantlslmeitupirlaneano]uptL,eeirsricrmdt'nini:lrtn-rlppesvercaPl:rUlplrrtumio-ieenvaftrcttp:cidhtlzoaeonsdc'tilsp,moar'(liendnilctoieeee'ocatpiemse"ena^pcaodtporaa-ltitallnnctlaletctcdstipoatle,aiuib[toelqYn1ioeeudrlrnetnnets'euct]altilsiuecalrcn'taeoultoraldnntpcehrulru"rctzapioeierturvt(tdccelriarect-tram:-emau:astistr:a-ti-x[uaitl:nioal"eii'lantr:nlr]lnf)-earlitidnt':at['n'q"aoeltei
Raciu Petrescu. uncle autenttcitaiea e datir de ,.trlirea absolirti in scri-
399
iturX", aceas'ia devenincl o .,diagrami a ritmului biologic. nai
pronuntat sau l}..ta: slab". iar- autorttl ..triieste exclusiv in pagina si in
tin-rpul scriifurit" De altl'ei, un aselnenea rllod de iL inlelege literatura
si ri.inialLrl in special are - in opinia lui Marin N4incu -precursori ilustri
currl rr li hunloarir G.lbrdileanu cafe ,.a recurs ia metoda jurnalului
pentru a scrie Adelo".
FiicAncl iin uutenticitate0 scriilrrrii finalitatea supreml a discurslt-
iui romanesc ("Nr-r se mai poate scrie astiLzi ron.ran flr[ a te irnplica
clefinitiv in scriiturl") atltorul Llsrrilui tle'spre /n-rl elirboreazi irrrplicit
si nn concept cle roman non-ficrtional. c:at-e airsoarbe metodele altor
genuri sau specii (c5ci in fond rtanttirttlea er,nerinlentalislX si noile
meto<le cle a poetiza sr' itrtemciazir pc acccasi aventuri agonall a
lirniteftrr.) si isi 1e tirz-ir o;ice .,rctoricit". irrlrtltenta scriitur'ii (ce constituie
garantia ur.rtcrrticitirtii act:stttirt) ltresLtnttrrittrl o intemeicre ontologici si
nn est '^cli u uctului creilt()r, Astl'el inclii routattLll qi odati cu el lite-
ratura iu gcnct-al tievin inclil'erente la estctic. ceea Ce presLlptlne
,.slibirea" couceptului de literatur[ (clci aceasta nrr niai vrea sir ftie ck:
nici o poeticl dictatorial[, care apartine de registrul ,'raliunii lbrte")
ciar si cie ilotenlarea icleii de forml" din ntolnent ce una clitt ctlnsecintele
dezesretiziriii e rintorfismui, destructr.tt'area produsului textual (rornan
sau rru) interleiatc pe postLtlarca caracteltllui artificios al tuturor tchni-
cilor de cronlpozilie. Un asemenea n.rod de a inlelege ,iliscursul poetic
(in sensr.rl larg al cuvantr-rluil se reglseste ia Gellu Nalttn. la unii prozr
tori tirgorristeni sau (am adLiuga noi) in proza Norei luga sau la expo-
nentii ultirnei pron-rolii cle scriitori dc la de.1tr consacrata Adela
Greceanu ia foarte tiiriirul Ritzvan Tupa), i:u nttmel: pe cal'e s-ar
cuveiii sl-l poarte ni se pare acela de cvasiliteraturi.
22 ..0CHEANtiL iNf OnS" (Poezia r0mena actual[)
Perspectiva sintetici a lui Marin Mincu, in legltur[ cu fenomenul
poetic actual, iqi glseste expresia cea mai deplinl in antoltlgia Poezirt
romand ctciltalfr (vol. I-tl-lil. 1998,1999) si in studiul Poeticitate
romanescd postbelicd (2000). In ceea ce prirreste antologia, aceasta se
inscrie, neindoielnic, in categoria cS4ilor provocatoare., intemeindu-se
pe o lbarte elaboratl tehnicl a,,efectului percutant", caracteristic, in
g"n".., manif'estlrilor avangardismului si neo-avangardismului. O
398
I
rl
&s -i
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Soviany, Octavian - Experiment si angajare ontologica
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search