Jorg Ratgeb Wilhelm Froenger
Pict0r si martir din ..
i6rg ratgeb
1.99lei
Edituro Meridione
il ilillllllllllll lllll lll llI lll
21120900100175
Editie ingrijit6 Wilhelm Froenger
de Gustel Fraenger
i6rg ratgeb
$i
Ingeborg Baier-Fraenger pictor gi martir
din timpul
Rizboiului lirinesc german
ln rom6negte de
NICOLAE REITER
Prefotd de
GHEORGHE SZEKELY
WIL}IELM FRAENGER -d EDITURA MERIDIANE
JOrg F;a.tgeb ,lt BUCURE9T|, 1979
Ein Moler und, Mn,rtAret aus dern Bouernkr,eg I
Copyright 19?2
't
by VFR Verlag der Kunst, Dresden
1
Toate drepturile
asupra prezentei editii ln limba romana
slnt rezervate Edituril Meridiane
Jorg Rotgeb,
o restituire
Moorteo nu este, poote, ceo
moi greo incercore in existen-
fo unui o'tto''
uo* G.GH
Cartea pe care o recornandd,rn i.n traducere rornd-
neascd poate trezi, Ia prima ,uedere, rnaltiple nedu-
meriri.
Cine a t'ost J6rg Ratgeb, d.e wnd.e s-a iait, aSa,
dintr-o datd gi cunT se face cd un pictor ca el, ac-
tiv la incepwtul secolwlui aI XVI-lea, remarcabil
colorist Si ereator aI anei opere nTonumentale, de
o rard. vigoare, a fost dat uitdrii, rdminind practic
necunoscwt ptnd. aproape de zilele nodstre?-
Poaestea acestwi pteicatcowrri- Si poaeste inextricabil
jwrndtate, de cea a
Iegatd., peste patra
lui lVilbelm Fraenger, primul sAa exeget modern'
Pe coperta I: I trlsdnXddnrlalas,Sdeiuii,ictbaeeeaAeaoeuioVnuieeDlc)l'ailrccdtWbnsdIs,tauroadItuletaie-eoaiaocllndpeptiaurtbrrHrl1FertafeugAhrmvaiiii9olFoervisomoti.de1tacrsdis.fuiateu3ucamliteliioet-ntlmea,ultcbecurasarmiilltieusr"s.ilripnleauaoou1isltliampdidntne9knniaFtelpeoa1rseueexniirdfes?l1u(saprmcrfnrieiletttiuapmb-le.rui.iael,au.anegbilrdlnslriiiaeaisudictgecsdGdnc(eltrleauptsRaceuereaoufrpctimruptinto"rlefrnlpetrciltUoiriisculosezadvoeperai(lzm-imlnatmi,,orlg,nrano,oiuioAucovdraveitiarfdasnteafnoi)aeeiksers.eaeaa,aFfutnadrcti.edlHgttsoslecdraheiaadiicnuerusn.teset,trauaidruaner1numAtTatstceetro9rc$pemthtteil1ladgHealalaonoacnl9ir,dcrtuptaderlti-ulcad,eaeatuu1tiell1iemeendfidrl98rrniona,zaeiCsieeU93eF,nire0eml3rahaiHb-nnaJ(om,a$olDuiCepceioeaacpvfm.loagrdeiiisia.oederagedd-uDebenEenbNerm.rteerrrstaratrdluaaemmrbSiriplbincplauepnytuleearrdclahe,enemzecsierl,'uetng)segeall,a(mtitcSentael,e1iann,atud.gpbdeAlin9cm)unts1ideemlunuFni)tn5oanab(,larndcte,Bnelitudovlatiehitda5iaa,Hzgriu,losdr,rs,suiverAaenl-tctereeuipdaodqiuuetsaacrel)aeee--a-i----.lll
JORG RATGEB
Altarul din H errenberg,
Yoleul exterior dreapta:
Inulereo tui crlstos
(detatiu)
Pe coperta a IV-a:
WILIIELM FF,AENGER
(lotografie)
c-eleesmteaui ndraardneanticAerildreosmtinaen,dm,indrit.unrtirseiangda, wnwl d.in asadar moti,uwl pentru care autoritd;ile t'eudale ;i
cele ecleziastice nw l-au iertat nici dupd ntoarte,
artei earopene. istorie a ;esind o aclevdtatd, col'tspiratie a tZcerii in jarwl
RevelaSie a ultimelor decenii, J6rg Ratgeb (cdtre artistului, condamnat sd dispard de pe firmarnen-
1480--1526) ni se impane din ce tn ce mai malt twl artei germane .
dtwrerpii.tgwenrmaadn.ientdre.inpeltersrioonaadl,iatdRlileet'nonrmarecia.nFteoarmleapticin_ Ceea ce urm€azA este ieSit, parcd, d,itztr-o alr.ten-
tici tragedie greacd in care erowl (;i opera d,ces-
ra.ttmesotistot'er raSidrenabrraelaisstlddaegooticimwlawgiintiarzsiieu,d,aecbeosrtd".pinotd_ tuia) este rtrmdrit de ,,moire" sau. ,,erinii" pinZ itt.
Ompaei raalelsuSi iRni.antdg. esbel-rnttrimdperefasipontuanl tcdit
contopefte" intr-o sintezE t'oarte _personald, ad,e_ pinzele albe.
violenSd Socantd Si Si ca oolum,
seori de o de wn natwralism
a t'ost realizatd, in tnai pw;in de tloud,zeci tle ani -
cm.twcaueezSxapttrrie-sniovi,rt,daett-e'ietacatleliweinmi iGp(rrMwilnmaenwwtetaalgdten,,a,1d,.inCSatprrw.picactctuwcriraoal,S4imnao._)r
ne-a paroenit doar .fragntentar, fiind in bunft
parte spulberatd tle ri.zboaie, incentlii Si nepdsa,
rea oamenilor. Namele artistwlwi, devenit persona
plicat tn evolwfia evenimentelor cure aw culminat non grata, a intrat, pentrw patru secole, i.tz conul
cu Rdzboiwl Sdrdnesc german (atit d.atorit| con_ de wmbrd aI istoriei, datoritit, tn parte, bazardu-
vingerilor sale sectante, rad.icale, apropiate d.e cele lui dar Si omisiwnilor Si denatwrdrilor premed.i-
atoleritadnasbtdapritiiSstoilcoirallewai Tsboolmieai ssaMleii,ndz.eer2c,oncditipSiei d.iao__ tate ale wnor croniSti zeloSi., pwsi in slwjba unor
inter e se,, e xtraarti s ti c e" 4,
ecbeaxtgeddcf)euatRanat td-guepbdca,az,uidmzraborbrddiprseiScawatlcaaepictleotirlv3o,r-fdii.necdag.dajiwratidnseit.cSaIaittcdSa.i ctiK$FdvPtrtBmcssupudnueiaeitararrdaaoAciorliraemntrdri1ed1hrtriwesneizieuoeelfcdenecoBtceinlrtiper,clhi,nenosinaeilgePtnoueutidBirsd,ned(armpdineDsltBerimiilesuwlindnnaeplalnrouu1uplielaasusainldangiaaBnInisrliclmn-ilTeirsinvehc,eapntsm,acsb1eotigeiFcrodaitiA9lessolptei(rlrsuiitsli5lctnpai-nllatauitunule0lmneetsrRrtdl)eceniiagBlutnu.dm(AaalaidvpeRdRgsldrlletrrune,lageaetljieie.c.d(orm,e$niDrBFrriaouefhebc;di1or.ec.ab,nsEr.aceca,9eiidtelpsdignel.5nocin)gi)leitrt.e2fble.gdndaoccridre1uaraeoordeotebRleI9mearrnvntnstgeila4gaaeelfauber6va.iurbcimasr'-diceucan.tluneotifLuhauerieljmresegaraWn,trinitlees)FbeisaaCcug.cBrzus(oaraome1molalbtofrlnu9mlpdrifbdaeoirmsf5itaienouutasrbn5caiLe-armnuicoghdltiogmSdiniudoanrie,iepocre.ai1ealogr1enrkuc9tc1b(m9neitaco4aDaiam9eosb{ntcdrb?re5lo,eentinge,ai?ecenqralAltdls.)otadurattr,rlrcc,aHiaiecilaeubtieaae-av1nlr{uoeddtu$auduretetnictuoptiiteltlgtrefieiheonstreniiemdaSiocfitrazeriiiodevvc,cciiezaieecuarueelcheuediieaisrdttfiirilgnemdlpnpstlrlzdelueedcl5iiriosina1nnua-ee-e--r-iiri
tJdesdftSde--HMp-m.VmaItnu-icade'll_ili.ireideinrenenodi-setparernatrl$reidbigrigpienncrmprecsnce-dlirai-.aaeroMaoe.aciisnanst,RmelttgeguaenAiptftw1na.einiceematm_c9s.eeaunnnaralu1cin2htuclnnsr._lle9uihtr?uima-lsi,klihittd6dseuezztcadgezr6l}aauueeaebiaeurrei<t)tilzp..aFvicomrzt.iueoiiiHlamrpenipemibsncylioillnRchn.Mendiiszuacmeebs_cdibee,nAasnleerFta(doriionjmpooo.do'lnDpkrr,Leivsteuboananratdttais"eeioaireaagmcecthyuMxc,irzcennrt.znrtrrrthi.legatueisniaigeab$taiept.lsuauHleeisuie.ttosncat.eeisgd$lnlrm-esen.srireu'n.netciri9rtc^aiepune(rai,uh*BaasdBt-rtisnvicr'.atmrterFutlote-i:cMcBe"-,_toen,terisoi_oinm-r,aimiemra,oaovecndeaidere,nteurccuhnoieoieru*urat"lnEe*Hon(.nrilple,tzpsc,Kudr-ii.ZuehntCeiei"-oitoihei&mActquEqe"icnriKolr_nc,-et"lin;t-leir,''l,"mueia"nr"vere"';as$oiii;niii--;i6drlu,sjtl-;etl.-ept'd-nuioihSn-odJilZaiiosr"tlr,;"r-a!1ii_iurre-c;_,"eA,ic-i"jpml,-i-!.Ialc'luiii'C'*l;iOrJ*eai,,";ji;i"t-ibr-rr"e'lrr;e)1U'.r;l'eJipi.f;e""-.it"T;n"r-ci-G""".iCir";ia-""o""i"-,etc*.:I-;-v'ui'""riiir-;nf'Jci;lll7""'t,'"!e;;iiil;;iX.eii|"ii!"i"i'";Ica*"i.bm"itif;i,".o],,iai!rilfi.tjr*pi,"poi!'"'hirl."eci;o.u't're,;rr"aotsei"".Acarna"ilsrgl"ii.bnaetsteossjIaDa"pebpuit,cSsr"bctnapgnrrtrilarouiruretnhilrnaoe"ti.rtiruzd.ecuovc.a"auaraintatuabe"hniriuizrdttsmfikeifueenetilcltitrFraui_re.ooaIp.etcreoi,ataap"_.u"iosrit,"rr_.i),ir.,, pddreooWufSeeistlhidoineirnlleum,noiapFveeriarrnesecilnteeagtrsea,arti,laedcridmn1ranuvjioia1ar9et6ien1 1955 i s-a acordat titlul de
fciiinenldd19ep6u4m,beilinmcabptemlinpadol sAtauccamtidv:eitmJadtieergi.
iRpcsagnteomratuaisnttdgftutilfe,iemalialbneetpa,tderdDauiaetcrmuceVeemrsusasodttatanuuaVitii..servB1uerto9nsloma'l1.us2gapNcmrqal.dclj,,rNaetIsebb,fr)ei.lieslmKjrnionusBfnatnooetlsrAtrcmmtikcdalma8etqiaiTipBlnenucongbrse,eictutbiiDhcpco,arrrgieDntdssreoBeedasaaicdte,rnuart-1lS,Fen9rgta7gogee?1etra}br,elms.(heDaFdirotni^ienn=,-
Rerlcscoperitd Si identit'icatd parSial irt. secolul p"Frelazbeennltt sua f,ata libelli', obiSnuim sd scanddm in
ctraerceuttS-i swb semnul marii unor cdrli cu un destin mai sinaos. Dupd
propvsese pw?xered, tn rniScdri rornttntice,
cu.tr7 a?rt odzwt, in cazwl de t'aSd cwnoscutul dicton
lu.minE a aalorilor
clasic ascwnd.e o realitate d,e wn rar d.rarnatism.
cf)ualtnu.frialte'onrlaAfioenxaPlrees-i,uitc,reaalciannluoiscRaattgoeb,rede.euaolwt'arare-
crescindd la i.nceputu,l secolulwi nostrn, datoritd Pe Ia 1517, Ratgeb pictase in Mindstired car-
rneliSilor d.in Franhfurt o scen7 de groazd, tn care
condiSiilor priclnice pregdtite tle curentul expresio- trei cdlagdri, legagi d,e rntini Si de picioare, stnt
tirisi de wn armd.sar sd,razin spre locwl execwpiei.
nist.s S-a trccut astt'cl la rcstat.trarea pictwrilor tnw-
O scend de rdu aagur: peste notuA ani pictorwlui ii
rale cle la Mindstirea carmeliSilor din Frankt'wrt
fiva hd.rdzitd, aceeaSi soart\, el t'iind, ecartelat de
an"t Main, switi care , prin amploarea ei, este poate uiu, lcgat d.e patrw cai gonisi spre cele pttru puncte
u.nicit la nord, de Alpi, mriswrind dproape IIO card.inale. . .
metri in lunginte Si 4,5 metri in indlsime. Delicata Nu se poarc sA nu t'i profund zgwduit tLe tlesti-
nal uman al lui J6rg RatgebT, ceed ce insd. nu tre-
;i dit'icila operalie de recu.pbrarc a t'ost brutal in-
treru.ptd, clc cel de al doilea rizbci mondial, pic- bwie sd inrtureascL jwdecata cu.mpAnitA a posteritdsii
twrile scoase la lurtinit Si reinzproslti.ttate t'iitzd in cu privire la opera artistwlai. Iar sub dcest aspect
parte distrr,tse p!?ttr"t! totcJeautza de bontbard,amen- ,,pictorul-rnartir de la Pforzbeim" nu-gi pwtea dori
un exeget mai terneinic decit Wilhebn Fraenger.
tele aeriene din 1941', iar in parte ingropa,te sub
dirimdtwri si innegrite din now de luninginea in- Analist de prirnd mind, el imbind acuitatea obser-
cend,iilor . . .
Wilhelm Fraenger, erud.it Si entnziast cercetZ- uaSiei cn vaste cttnortinse de istorie, artA, iconogra-
tor al operei pictoru.lui nostru, ltleacL tn 1936 Ia
Heilbronn, pentru a-Si t'ace extrase dwpd docu.- fie, etnologie, istoria religiilor. ,Descrierile Si ana-
mentele pd,strate in Arhiva orZSeneascd., indispen- lizele sale de imagini sint impdnate cu surprinzArcare
sabile pentru. stwd,ierea vieSii Si creaSiei lwi Rat- d.escoperiri Si interpretdri, ceea ce le cont'erd, lArE
geb. Insernndrile lui Fraenger reprezintd, tot ce-a nici o exagerdre, tensiwnea Si atractiaitatea anor
mai rd,ntas clin aceste docwmente esenSiale, arhivele captivante rotnane polifiste"S.
din Heilbronn t'iincl in intregime nimicite in In acelafi timp Fraenger este un artist dutentic
timpwl rdzboiului. Iar Fraenger, pws sub interdic-
aI perbului german, pe care-l minuieye cu t'ante-
Sie Si hdituit de naziSti, continwi.ndw-Si cercetdrile zie, sensibilitate Si tenTperatnent. Nw tnttrnplAtor
repwtatwl istoric de artd M. J. Friedliinder, d,estwl
in pot'ida rd,zboiwlui Si a tutltror adversit14ilor, d.e parcimonios tn aprecieri, scritese cindaa wrrnA-
inceteazh din aiaSd inainte de a putea incheia
toarele: ,,Nw sint mwlsi awtorii (in domeniwl lite-
aceastE prirnd monogr4t'ie consacratd, lui J6rg Rat_ raturii despre artd, n.n.) ale chror ztirtasi scriitori-
geb, lucrare a,pArufi postum6, care incorporedzA
ceSti sd fie Ia nivelwl receptivitd,sii lor artistice. Se
peste trei decenii de in,uestigaSii et'ectuate cw o dd- Pare cd in Germania, dintre cei tn viag| (in anii
ruire Si o probitate exemplare.
'40, n.n.),lVilhelm Fraenger este acela care, ald,turi pbp'liqvnonfetrrtzridvubeauortJpgoet,riutuIidonnanefolaAilcorasir.at$Aaipproecdlusrittaiaccttoo5rni,nfaaisll1ceOadgZrirebne,adpautbu-fsuroeinlsouctrrusilboumUpr.ruigisneirlliael.oczradizrmon_e-
d.e Wdlft'lin, ne ot'erd tot ce e mai bwn pe tdrimu!
tdlmEcirii prin grai a experien1elor vizwale,,e. 4. pDhaiilsarpeapsreiAtiaRfaanctgueembpeanlruutie-n, udmeexaapisrfeeizmsiiceen,aecait,eSnditianmtivomerealotlorgddieelaeratpi_so1tliiactinc_ie_
apun((lf,anuei,rcroseaerrsiStpitinevccoehrctewnaieiea.lamltdAtocpdeorro.ri.n,r),ia)d,id,riT)et,ii,iinM]SlmotsieaeraearaesnirnsftnroaauRsnrcl titaelcu,rm$a,eipieipeMraneerscatvfrcluto€ahhtrst,ncia,staeino.idud,rGame$utor.eanta.(hl.,eu,asDiarttuAtaddelruNiiviusaeoriAtcaptorltepranriara__tl
Datoria criticwlwi de artd, spwnea Lionello Ven-
twri, este aceea de a analiza toate elernentele anei 5. DlmmLuruuipllaueprl,tociseautxtumealcuIeriierblmacinoadnmrcsaaaicdreieoleedraaaFptjt,.6r,oopbaDflreoatimrncrinpeGAaarriemlgeooprdcieto.iesmnrctneauamg, Apeaoxrparaornemsesuaji.oftnleantttiissuii.___
opere, dar este necesar ,,sd priveascd Si dincolo de O epoca agitatA, sfiFiatA ate
ceea ce ved.e, Si sd pdtrwnd,d cw ochii minsii in rliezaboianieo, pdeeracariczeestsoorcaiarlteiFStii contraaliclii ireductibile, de
swfletwl pictorwlwi"lo. Intorcind filele remarcabilei morale, $i_a gisit reflecta_
care au comentat_o patetic
monograt'ii consacrate lai Jbrg Ratgeb, rd,rninem
cu certitwdinea cd, prin opera sa posturnd, \Y/ilbelm
Fraenger a rdspwns cw prisosinpd, nobilelor tndato-
riri ale criticulwi cle artd.
GHEORGHE SZ€,KELY
Note etuFipvmioitaacaiunt,e.isa(cnvo.,fmaEttboaeAtpttduccstee,ioedneaeixszcpmnerauedlse,,AioraBjnduiusacimlbui,ereari$natnfia,tnv1iun9om6r9ize,sattpert.uca1ut9pnu9oLr)ai.r,lRla,eneccterbe_lpreo_iil
1. Stephan Waetzoldt: Gerntan A.5r.to,rki,n19?E1,nvcoglc. loVpI,edpi.a of maft!criinerSAttredis'i.$lne;,ui tlsrdaiepScll.o,endlpusiBreeterm)rnr.eipdiroIiceoarduaertdtitApan$etn-i,iom,ttedaaee,xcsrr,cp,ieaomrare,aenGirrlpdiasesreirrmuoeoscnnauccaeiollsarwaptepmeceaer.rfl,iasdrin,retteoimscarcaaeaea.eucturaaeuRnsmciaecvetregienieranasboulciciil_lnorueetniaoautdtrrruniiei.baoupsruiu(ptOnaatourIip_a_rt.
World, Art, Mc craw-Hill, New
1?8.
2. dtiTinneehslceoucamefplderaimetJsaiatttoMrnArliauiarianl. nz2oIien?rSriemtii(nmsmatadiplunru1iei5lMr2pRi5ilie,nidzbdtibzenuoeepi,rSua)rlaueb(xiv1oi4ottnAeSluir9ladit-ai1no9beni2dsaSce.r)Ie,ua1ridiaanceog!oR,nirtadaeo,nufgoksfurelmilnncea_e$_lii Meniionem, ln treac6t, o semnificative similitudine din_
tre felul in care au fost ,apreciate,. in trecut atit pic_
hausen.
lilri]e 1ui Ratgeb cit Si icoanele pe sticll, precutn Si d.in_
3. Cazul lui Ratgeb -depeaxretemuplnu de angajare sociale _ nu tre {elul in care ele sint receptate astezi. Considerate
constituie nici pe caz izolat in arta germani.
a epocii. ceorg pencz, discipol al lui Diirer, qi fratii laipltdsridteatAde- $i unele $i attele _ drept ,,urite, selbatice gi
valoare artistice,,, e1e au cunoscut in ultimele
Beham, acuzati de ,,erezie,. Fi de faptlll ci au cerut trn_ decenij, datorite dispondbittAtii cn@te de expresionism,
pdrtirea bunurilor, expulzati din oraFul NUrn_ fovism g. a., adeziunea entuziastd a iubitorilor de fru-
au fost
berg, Marele Consiliu considerind ce ,,aceFti trei pictori
ff1iaorper"-e.cglePh-iidcut$omirnunelezlLeeu{gaiut(hidtii,s,ieceugolomthtfainorust esnN-eaMitmahlaaerirt),poasmf-laaeutndiitnoinvaesildnuitjtbea€a mos.
ap15reh2n5iet,rpduiasmctooirqpitclelelursiiliemdlapnnattMiipilaaopirnazslea, .teesOtpeenniezttgrauonatalttjr.tadunediiinaerceepssactrautizladaniuiepg,Ii 6. Lucrarea, publicatd in 19?2 la Verlag der Kunst. Dresda,
chU1daa5e,r2r,ser5dp. *caErrSastefttfear,aipgpttNeeiilisrn,kaeornprdlniarleoneuirafsii,nouvaMarernutaiivenmFmu-iaiennltnaieDfueseasdutm-aeztsatsi-scjto.iuhn,cl,urpeJl,rpe6imneargttzarr5aereBrcnlmruaiemmiuusiel,ctciisuBtdleaepurrltpi.noi,li,-rr, aabvidlezguatlileumdeinsqfeFtiupraafteuludie-ma ulultnugmuilteaucnienicimaunnicdi epliGneustdeel
Riemenschneider, membru ln Consiliul municipal din infrIpCrientriueafaiesentreoantaitgitlrefeeei,-rmfSErmaaiidrgocIsimngnapgtebeie,ninrnlbt5ieiettounocrluadgolmrenueBqidmatsriiiaFapnentrcirearuiioFelsuznrnciaaortgaielsteetenerg,,$,aeiierntSa,elselnceardoamelleiusaznfpebueeornedcrricatce,ittnoouctdnaaol.ursbneiittnfoiettaueruauiprgniittrrlooea_Fr_,l.i
,lO acele capitole (3, 4 Si 5) care fuseserd schitate de autor
11 doar in linii mari.
?. Viala lui Rat8eb a lnspirat fi scenerriul unui film a rti s- Cuvint
ti(', realizat |ecent in R. D. Germana, film (:are a rulat inointe
ii pe ecranele noastre (,,JOrg Ratgeb, pictorul.).
8. Cf. M,(anuel) G,(asser) | JOrg Ratgeb, ln revista DU,
Ztirich, aprilie 1974, p. ?5
9. Cf. Max J. Friedl5nder': Art ond Connoisseurshlp, Lon-
dra,1942.
10. Cf. Llonello Venturi: Cum sd, intelegem pictura, tradu-
cere de Olga Marcrtresou, Bucure$ti, 1rgZB, p. 215,
Jiirg pRearitogaedbe-de emxpaorinpenrte, cfaa cpeicrtoi r gi ca om, al
s-a bucurat
unei
incl de o preguire postumi corespunzXtoare, degi,
inrudit fiind spiritual cu Gr.iinewald 9i Thomas
Miinzer, se numXri printre cele mai remarcabile
personalitiqi ale artei germane din veacul Refor-
rnei. Asemenea marelui siu contemporan Mathis
Neithart-Gothart, numit Griinewald, pentru o pe-
rioadi de patru sute de ani a dispXrut cu totul din
conqtiinga tulturii germane, chiar gi numele s5u
fiind dat uitirii.
in jurul anului
N5scut la Schwibisch-Gmtind
1480, Ratgeb a crescut in atmosfera de breasli a
atelierelor goticului tirzitr, a cXror activitate artis-
ticl mai era inci tutelatX de bisericX. Ctrrind se
vXzu insi atras in viltoarea marilor prefaceri ale
epocii, susginind pXdmag-innoirile ei sociale,-reli-
gioase gi artistice. S-a aliturat cercurilor radicale
ionduse de birbagi de seami ca Thomas Miinzer,
Mfiineldch-iorimHporfefmunaincnu, cei trei anabaptiqti suabi
Balthasar Hubmayer qi
AnuidgiujdsutiniaBuaaindterr-o- unul dintre acei vizionari care
apropiat5 rlsturnare a tuturor
rinduieiilor.
I-a fost dat si se bucure doar de o scurti peri-
oadi de crealie. ln cei aproape doulzeci de ani a
inflptuit insi doul opere coplegitoare: altarul
principal al bisericii mXnXstirii din Fferrenberg,
13 iare prin amploare gi intensitate dramatici nu
pgpaIi.ogroutaiirplstoreti$riigfcdpieuiiracnmmstuaeFnrnmirluaeudniirinskdasfvlueeercremt*im,t"uceoriuraatialse;"lat;.a.;;rr;;"r_drir.;lir;xd;;it.n't;-r;;I;s;j#.e."1en.haaeuimncau, rpipmrraoeel___t l. rnnotlte
icrfccIca^i-euu"eaao,rllT1rpenCgieiang,s*.eon.cdiia_ailrnsleireie_irjtlpczlpooripcvniilrruedtte:eeuttrerqcaaeil.mtlhialtrX,niliiepesznespfdubimiiuour1osnrrcinrleaoi5ieeoiarsaeiiqc2.n,t.f'c;oii4dutrio.nmel."nd;a.sseistMeptp,;ria..rt^rim.unur.e;e;tc;i-a$t-;-t.ilnili'-ai;o";Id;ifa;"^i.e..nnm"i.s';ilii;ic;tp"rp.r.il;ic;t"i";;r.;ua*^"r;dnp;j,"lril,l"funiaan*.a,llarRg,rrtirr.iraiiata*ssite.jtgcor.utiteu"nncciqt:b_:_se;ti
Semndturile
Jvtgntgoeioaui.isnrrnmDmmugl.reeclauRi,aa.riagsale,cteatflvganezleocpaul,bcel,mnue.ianrinsracd.tiovriivs9inenndrrarr"-arsa.pleciumtuFaillgtgr".eadpi,liaJageu,mtfr"ieo,e1de.a4c.1en*oX,tistme.uii$r3lnerepp.,tuvXrd.ori,"nir,sl."cu'pIiclrnq;eaai;ti*rro;?ai_inn."tretari,rnr_creaiic"gl,rernuajos.olirerdsptrxerroiiicarrsriua____i
Pini in zilele noastre nu s-a plstrat decit un nu-
rnlr ale haestrului, deoarece
minim de semnituri
tablourile sale, expuse astizi prin muzee, au fost
ale unor altare-poliptic ale
in buni parte voleuri
cctsoXeXtlruosdgreiinpdataerfno-leosoeulsbrietii emdcroeniuni5tqtruaitrlciaepeu--l rdi ildnsoe-catur-ueol ip,-,rnnipeodriegdcrua"ati-lr*.ef.ia-lSeltereevsbpo"ulmoeit,r
infdqiqa mai intii din punct de iedere al formei
qroi _luallufiujnuccliaeti_inlotriminpi.jiale, iar mai apoi din cel al
/-orP,ridmisutlrutsipi il afl5m
pe acea Incbinare a magi-
integral,
p, .ur. Christian BeckEr,
i.nlucXi Pinhilitpimp pVuetiti,l,ainrejuugriut ls-aoncuolupiie1ze85i0n.
cumnatul
acr.r,areli
Uriaga picturi murali pe care Claus Stalberg, un
bogat patrician din Frankfurt, a comandar-o pen-
tru a marca viitorul sXu cavou de familie din gale-
ria Minlstirii carmeliqilor, prezenta Ei un scut
triunghiular cu semnXrura ,,R 1.51-4". Ea se afli in
mijlocul frontonului pictat al unei ferestre a bise-
ricii mXnXstirii 9i a f-osr asrfel conceputX, incit sX
devini punctul de atraclie al tabloului datoritl
ceior trei adiugiri gi a atitudinii insolite a unei
figuri principale.
t5 * V. Note 18 pag, 263.
In contextul acestei covirgitoare comenzi, insuEi
textul inscripgiei de sub semnltura pictorului:
,,Aperientwr mea,, ut recta pr(a)edicent. Proaer.
8." (Se deschid ale mele pentru a inilga ceea ce este
drept. Pildele, 8,6)
rrebuie injeles ca un fel de mlrturie personali a lui
Ratgeb.
Tabloul poarti o dubli datare, pe soclul coloanei
din mijloc-aflindu-se, sub blazonul din trei scoici
al farniliei Stalberg, urmitoarea inscripiie de dona-
tor:
,,Claus Stalberg, X[argareta von Rein, sin Hus-
1514" de Mpedn"lSnscthiriini acraeram(eclietialomr.are; fruza.1515"
galeria
(Claus Stalberg, Margareta von Rein, sogia sa.
"R 15i5.)
De-a lungul balustr,adei pictate, inscripgiei cen-
trale de donator i s-au aliturat cinci perechi de bla-
Cadrul: doi delfini cu boturile late, din a c;ror
coadi se inalgi o sirenX, apoi un acoperis de scin- zoane ale unor rude qi ale soliilor 1or, a cXror datare
duri (v5zut in perspectivS; care pare s5'iasI din
imtanaasbdeclousriultpgrulh.ilapeu.erin,uold9utieai,,atiisnfoucprcumreamliencaddajuidnsurcunuulrluemfie5qlp,i dip-imreraiingltcesagiarXesluatufbefr,rpiienasidnrtaratetrfXeia, in anul 1515 atesti predarea donaliei de familie
citre ordinul carmeligilor. Semnituna ,,R 1514"
marcheazX probabil terminarea tabloului, ciruia nu
mai trebuia-si i se adauge decit inscripgia qi blazoa-
nele de pe cadrul de jos, adicX o treabi ce le reve-
scena din mijloc ai dfeirriejeazsetr5at-entitaoaarseuapcraessteeamunri-- nea ajutoarelor iui Ratgeb2.
miresc doar sI ne
Ministirea ii datora patricianului iubitor de arti
care prin ctitoria sa inilga la Frankfurt
turii centrale. -o reolicl monumentalelor fresce ale artei pe Main
renascen-
Aceasti evidenti relief'are exprimX elocvenr min-
dria profesional5 a pictorului, manifesti dealtfel gtiaslteer'iiteai liceanreme-liqialotri,t primul stimul pentru pictarea
qi_in singularitatea literei, monograma renunlind la
cit ;i angajarea lui Jdrg Rat-
geb, cici Stalberg a fost cel care l-a introdus pe
,J'-ul prenumelui. Doar un piclor convins ci gi-a
ficut un renume se prezint5 atit de scurt gi concis. maestrul din Schwlbisch Gm,iind la Frankfurt.
AceeaEi monogramX dintr-o singuri literi apare
Orgoliul de artist al lui Jijrg Ratgeb se inte-
meia pe faptul ci odat5 cu aceasr; picturl muralX gi pe Altarul principal din Herrenberg, care fusese
cindva un amblu altar sculptat, avind patru vole-
isnidarltzanceiseun- forgmi raetugmisoencuumeunnrasludccees9,r6ls0umnitloXgrim-e
uri pictate pe- ambele fete ii cu dublX deschidere-
gi 4,40 m inilgime 9i aciel-aboinrataucenlapErioagrnamI5Ir4em-a-
ministirii
conducerea
tic pentru pictarea intregii galerii, rinduind pe
suprafala celor patru pereti, cu o lungime toralX
de 107 metri, tradigionalul ciclu al istoriei religioase, -1519 R" de pe Altarul de Ia Herrenberg
de la Facerea lumii pinX la Judecata de Apoi. 16
Jcirg Ratgeb incununase fap expus5 a altarului, !562 a ocupat nu mai pulin decit de treizeci- ;i
care desfXgura in patrtr tablouri o vie panoramX a doui de ori-funcgia de piirnar al oragului imperial,
Patimilor, cu douX cartu$e cu semnituri bogat
ornamentate, in al c5ror cimp central se afli iariii a intocmit in anul 1586 o listl a primarilor ora-
qului Frankfurt. I-a inregistrat in ordine crono-
acel ,,R" sigur de sine impreuni cu data: 1519. logici, incepind cu anul !427, intr-rtn. caiet ingus,t,
Pictate in formX identicX atit pe partea vizibilS cu copergiG de pergament, notind intre numele
cit qi pe verso ele erau astfel plasate, incit si lor, cu caractere mai rnici, in afara unor date per-
sonale, qi evenimente importante din perioada
aparX de departe drept elementui cel mai impor- activirilii lor. Printre a..si.a se gisegte 9i urmi-
tant, plutind parc5 p9 d-easupra operei lui Ratgeb toarea menqiune laconici in dreptul anului l'515:
ca o expresie a voinqei sale creatoare. .,1n acest'an a fost pictati galeria Carmelililor
de c5tre J.R.Iut. din Schwebisch gemidt"-
cs_uiulnpnre-cgainuradenautgaoitnrgseXop.ilseiuer.iltuiomjapareusntaf5e.ilngeiejitnaaellearalto,.lriailcoluers.iut Al.t,el,bRrrioe."acrhaetl Aceasti noti marginali aqternuti pe htrtie r;ai-
D.irer. Cici urrna numelui lui Ratgeb se pierdtrse zeci de ani dupi *6"tt." lui Jdrg Ratgeb, oricit
inci din veacul al optsprezecelea chiar qi in tirgu- de concisi qi de seacX ar pd'rea, ne conduce la un
bXrb,at a cirui ginti numiroasi s-a aflat. p.rintre
qorul Flerrenberg, care nu l-a uitat insX pe Hein- DsurslnqtirneXtDorririmdlreclaeraemi-i aaui MinXcrneidsitniqriai tcacrommeelinqziloi rpi.cq-i
iorului nortr.l la Frankfurt. Se poate aqadar pre-
rich Schickhardt, cioplitorul care a colaborat la suDune ci era informat cu privire la pictarea gale-
realizarca altarului. E adevXrat, in ,,Cronica sa de ,iJi. o. care prin tnaditia fie a familiei sale, fie a
la Herrenberg", Gottlieb Friedrich Hess (1697- ordinului caimeligilor, o
176L) mai descria incX tabloul de ,altar pini in considera o infXptuire
cele mai mici aminunte, liudindu-l drept o ,,pic-
turi foarte bunX qi aleasX', firi sX reuqeasci insX is-tioi"ri.c.i". de fapt demonstreazX insi contrariul;
si descifreze qi monograma lui Jiirg Ratgeb; ,,pe i.rdi.ut." -tagi a perioadei cu c,,iin-Racaetsgte. ban;i-aafrosfit
*4.?i^. . .i', sugerind
cadrul de sus... se afl5 indicat anul 1519 impre- i"rir..i.p"i,8r. 'acel an 1'515' apare
tuni cu litera R"3. q-i terminat lucrarea in
puni""n*oni5sen..s.opde;^p.rl-arnaudl eevcdornaot mcXieiRmatugnecbii'aCfionset
ln ce priveqte oraqul Frankfurt, Ratgeb cizuse ca
pnadX ,anonimatului inci de la sfirgitul propriului
"r
siu veac. AceastX rapidX dispariqie a numelui siu
este confirmatX de un docurnent al arhivei orlqe-
neqti locale care fiind prima atestare documentarX
a pictirii galeriei, soliciti in mod deosebit atenlia
noastrS, mai ales ci face trecerea la tipul de sem-
n5tur5 cu trei litere. Iati despre ce e vorba in
legXturl cu acest document de arhivX:
Nikolaus Frosch (1555-1616), descendentul
unei familii de patricieni care intre anii 1313 qi
t:zAA*.ft.. ] i---
'i0'J.M.F.
1c5le10p"e-AltJatjrrugl Maler(pictor)Ratgeb, Sigiliu sec
sf. Barbara
in stare sI biruiasci imensele dificultili arhitec- se poate descifra sensul celor trei inigiale. De ase-
menea, marea emblemi de pictor de pe sigiliu gi
tonice., figurative, ornamentale gi caligrafice intru
acel ,M", vizibil lXlit 9i tiiat de-a curmezigul,
impod.obirea celor parru pereli uriagi" ai galeriei,
lscaoI ndlusisctrprienozzsiegfiineinuddmoapaier iqndaepaatnseuolptuirmnaipdauelleccoaannldduilqsuiiiilea1v5c1inl5imd? adtieccei de la Schwaigern ne amintesc de acel orgolios ,,R"
pXrind cX vor sI sublinieze cu indrizneali rangul
de maestru al lui Jiirg Ratgeb.
La fel de incertX este gi indicarea numelui artis- Critico izvoorelor
tului. Frosch noteazi doar trei inigiale, ininteligi- lui
bile chiar gi pentru el, redX in schimb .o-ol".t Nikolous Frosch
localitatea de origine a pictorului: Schwlbisch
Gm,iind. De unde se poate conchide dcar cI in
anul 1586 nfui mverlue tindtreesgigaulr artistului, pe care omul
Corespondenja ad litteram dintre monograma de
nostru ar si-l cunoasc5, nu mai pe Altarul sfintei Barbara gi inigialele notei sale
puge1. f! aflat nici in lumea patricienilor 9i nici la
MXnlstirea carmelililor.
rnarginale ne conduce la intrebarea, cum de a ajuns
c-iuCdua atit mai surprinzitor ne apare faprul cX, in
informaqii, Nikolius Frosch a reu- Frosch cinci ani mai devreme la varianta sa in-
lipsei de tregiti cu locul de bagtini al pictorului: Schwl-
sit sI ne transmitl o monograml autenticX a lui
iJntir1g90R7a,tgdeubp. d. Faptul a fosi descoperit insi bisch Gm,iind.
abia
lzt de ani de ciudaie rXt5ciri, cind Necunoscind numele artistului, Frosch s-a vizut
indemnat si transcrie mecanic o semniturX d,atX,
Altarul sfintei Barbara din biserica orlqeneascX aga cum gtia cX se procedase curent pe vremuri,
din Schwaigern, considerat pini atunci anonim, i-a
fost redat creatorului s5u. Acest triptic, pictat in legindu-se cu umanisti siguranqi de sine 9i min-
drie cetXgeneasc; numele propriu de oragul natal
anul 1510, singura mlrturie semnat; si ditatX din mabol.aiepirnicsptiosicr; utollourri:Aqu-PgaresAztaulbnveworstn,ussAaAuwgltsMobr.wfStr'c-e';Mr io.pZaic.nVtno.:rMBRwarargttiins"k--
prima sa perioadX de creagie, prefrankfuniani,
poart; in partea. de jos a baghetei din mijloc sem-
natura prctorulur. Scbat'iner Malei zu [.Jlrn'.lntrucit nota sa margi-
Coincidenla monogramelor JMR qi JRM la nalS se referi doar la galerie, e. de cpi.rzeusutpvu.ics ti$maa;
Frosch este evidentl, iar descifrarea lor ca inigiale dar ci provenea de acolo gi cX a
ale numelui propriu qi ale indiclrii meseriei a de- uneia dintre spirturile in zid care au distrus frag-
venit neindoielnic5, de cind Hermann Grotefrend
a descoperit in arhiva origeneascX de la Frankfurt rnente ale piciurilor lui Ratgeb.
o scrisoare a lui Ratgeb cXtre Claus Stalberg, re- Datarea-in 1515 (indicatX precis, nu vag ca la
Frosch) delimiteazi fostul ei amplasament la pere-
dactat5 in ziua de 3 octombrie 1518 la Herren- tele vestic, pictat in acel an. Ratgeb desfigurase.
aici, dup5 iitroducerea biblicl prin Facerea lwmii
berg, previzuti cu sigiliul sec gi semnati cu numele
lntreg. qi I'zgoiirea din paradis, o picturi murali de for-
Sigiliul prezintX intr-un cadru octogonal tradi- mat mai mMiacari,eiin, fdieli'ElainIdntcilenliereuanslpiriezleocaech- ismta.g.Sluinar
ale Vieqii
lionala finnl de maestru a breslei pictorilor qi Arri Io' Poarta de aur pinX la Intoarcerea St'intei
-ddeinamssueopmnronagX-rtuarmalaesgc,,raJistRoi r"di,i:easetafepl rininctrit-odicnruecmebsletrmimXbXgi
21 Ascu*hgAsalbfbtunrreegcrh,; tpJiAochltboacrnlondrtienriri,rur-plemic'Iit*o(iNirr.,dt-rin.p).icRtoe"grendsinbuArgu;gsJbourgrg B;reMuardtiinn
,,jerg Ratgeb maler' 20
Familii din Egipt. lnceputul 9i sfirgitul acestei suite AceastX presupusX justificare, care-l aj.uta_se Pe
tXierea unor ugi late Frosch sX treaci sub ticere initiativa deschizitoarc
au fost g.rav murilate prin de drum a lui Stalberg, plstrind aparenla de obiec-
care au distrus integral Intilnirea dintre loacbim
vStioitAir nfinai ,apifaalarrttIeniatnodalrorecceaurpeltSace.dlSoinremdEogniulpiuitrsailpefiorltusutirmiRiauntligtlicecibinudns,e- tivimte, se ingemlna-lJ el cu un interes personal
dIieei-pstraimlbei rigmp-eorrataansgtif.elDeeluidnadtSa,tlcecelordlaolngai$daonfaatmori-i
la prima scen5, inceperea lucrului, iar la cea de a le revenea o importanli sporitX in pictarea pere-
doua, mirginit5 inijial de peretele nordics, inche- telui vestic, in f?untea aceitora subscriind, pe pri-
mele cimpuri ale Viegii Mariei, urmitorii membri
ierea programului sXu anual. din inscrip-
agiiilefanmuimlieeiloFrrogsi cbhlaz-oandeulpoXr cum reiese
ln opozigie cu precizia cu care a inregistrat lor:
monograma din trei inigiale a lui Ratgeb, Frosch a
tftruiertcarueetbvcuiuidt evsenXdt-eii:rea,,,taRra-g1,i5c1au,t4e"pndrtiielaepjcueXl dAda,tolrraiiS-ie,
semni- Johann Frosch gniuCsh-ariustpinXestrDaet gdeenc,.itsdoo,liuaissace-ne
inceputul care ar din donajia lor
galeriei nu poate fi subilit in anul pictirii
carea oarecum la indeminX ci s-ar fi 1515. Jusdfi- intrucit uga tiiatX in perete a disrus ,orott "*'
orientat dupi sacrificiului lui
data de pe inscripgia de donator a tabloului iu primplanul:,Resping-irea Ioachim",
mveargifirc-are L515 a-tenntiuaseiisctoeni fdirempXr.imDaeoriarinectoecmlait5o
mai iar deasupra,,Logodna Fecioarei'.
de el, se constat; in mod surprinzitor ci omi-
siunea e intenqionatl gi ci urmXreEte sX excludi -gi Ana von Flolzhausen, solia sa
numele lui Stalberg din contextul pictirii galeriei. Georg Frosch
Ioachim cu Ana la Poarta de aur"
,,lntilnirea lui
ln aceastX listi, Claus
Stalberg 1e5i1n4r,edgrisetprat tpr-i- Vicker Frosch gi Ursula Erer, sogia
sus de tmota, ipetinpaigl.inaN6ot-a ,,Intrarea in biseric5 a Fecioarei". sa -
in anul
marul marginalX nu se referX
insi la numele lui Stalberg, ci e plasatl la o dis-
tanlX apreciabill, in dreptul numelui celor doi pri- Margareta Frosch, so{ia lui Jacob Stalberg -
mari din anul 151.5, trecind astfel intru totul sub
ticere marele evenimenr artistic al perioadei sale ,Bunavestire".
de activitate qi meritul siu personal de a fi ini- Anna Frosch, sCoihiarislutoi sK"ognira,,dAdVoirsaq-ia
liaPt epnicttraureaa galeriei. aceast; surprinzltoare omi- ,,Nagterea lui magilor'.
lXmuri
siune, trebuie si preciz5m mai intii cX tabloul cu
Iar daci aceast; intervenlie prompt;, de naturi
magii, ca lucr,are prealabili independent5, se aflX insust familiali, creeazS, impresia cd' familia
Frisch s-a gribii si refacX avinsul dobindit prin
in afara ciclului, ln cadrul ciruia tema epifaniei donagia familiei Stalberg, o corecturi viditX in
se gi repetX dealtfel in tabloul al gaselea al viegii Iista primarilor ne trimite nemijlocit la riv.alitatea
Mariei. Din acest fapt Frosch a tras probabil con-
dintre cele doul familii care opunea patriciatul
cluzia ci. pictura rnural5 comandat5 pentru cavoul
familiei Stalberg nu este decit o comandi ocazio-
de vi15 veche celui de curind afirmat.
nalS 9i cI doar ciclul inceput in anul 1515 din in urma numelui lui
AinVsdrcinarea oficialX a ordinului carmelijilor repre- Acel ,,1" afiat inigial printr-o trlsituri de Stal-
berg^ a fost transformat con-
zinti pictarea efectivl a galeriei. 22 23 dei"intr-un ,,2" , ceea ce lnseamna ca rn perioada
:rnului 15i4 Staiberg a devenir penrru a doua oarX aci, rugind pe Dumnez-eLr pentru strfletul siu 5i al
oari fusese
primar. Pentru prima impirlit-o chernat in aceas- tuturor credinciogilor".
la vremea aceea '/.adarric l-eu elertizat qi alre patru inscripiii
ti funcgie pe care a dseredsoitni-aitnocrilidciinndatneurrln1in5a1r9eacXlusceriariflloi rpien o cale
cu Georg. Frosch, tatXl omului nostru,
anul 1505. Dealtfel, primarul 1515.
rnai in virsti, in Nikolaus
Frosch norase corect prima perioadi de activitate Surprinde cu atit mai mult cX a trecut pe lingl
pe pagina anterioarS, a uitat-o insi intre rindul 11 ele'firi si le acorde vreo atentrie, cu cit e vorba
pagina cinci gi rindul 2 pagina gase. Eroare tridl,- de subvenlii spectaculoase acordate minXstirii. Ele
toare, deoarece se referi la acelagi pasaj al listei reprezinti- contribulia acordati de principii elec-
,oti d. Brandenburg ti din Paiatinat, de arhiepis-
sale pe care l-am gXsit mai inainte im-povirat de copul de Salzburg li de ecpuispcoripleujludl ealeTgreerniitoreg^-e-
."i" ,. aflau la Fiankfurt
omiterea intenlionati a tabloului cu cei trei magi! ltu.oioColarpoilcatirl iiSppearneietei luciadime pr5irsaitr-itg, earmpaennu-ltimieni
Faptul ci la prima transcriere l-a inregistrat pe
Stalberg in dreptul anului I5I4 ca fiind la prirnul
siu an de primariat n-a fost o omisiune intim- .'tape de lrrcro p"elrueiteRleatsguedbic, .inCcohnegiraetgiacguia ludecata
de pe a sXrbX-
pl5toare, ,,uitarea" qi eroarea in scripte mergind Ji',Apoi
mai degrabi mini in mini cu perfida notatie mar-
rorit'dealtfei donaliile lor de-a dreptul ca pe o
ginali. ln ambele cazuti iSi aflS insi expresia un ,,incoronare" a intregii opere (ad hu;us operls
resentiment neinduplecat, premeditat sau incon-
$tient, care-l determini pe nepotul unui vechi neam c-o-ir'otin.itd.eitm'N).icolaus Frosch a eliminat cu prileiul
de patricieni, afirmat de cilq""i;u.ff.d.t"a".ttia"e"qoii ".soisatiilounertirpdieeapirttrtiinitnr..dicteiopardiric,aitatt9Xrrieecbcaltu.erirgeiicantalriellaiiralseatioiflcasrouegnillcilSmalutazicltiabaapeXrcl-gad-
multi vreme in funcfa .onitib"d" familiei sal.' A-cel ,t5tS" al siu urma
de primar, sX diminueze te titi"ll; atl maiorem gloriam celor din neamul
ascensiunea comunal-poli- i"r"t;(;-d;.itor si'lli improspitezs vechea strilu-
tici a unui ,,parvenit", ;'=. l;.;pind cu iatil'sX", Georg..Frosch' ulti-
precum gi sI treac5 cu
vederea pomposul lui monument funerar, conside-
rindu-l drept expresie supremX a grandomaniei
noii pXturi ,ajunse".
Cu prilejul ingelitoar.ei datiri in anul 1515, Frosch
n-a tinut seama nici de semn5tura ,,R 15L4" qi
nici de alte doul indicagii ce se ,afl5 in galerie gi ,lul primir pe care l-a mai dat familia sa' aceasta
demonstreazd, cX realizarea ei artistici a necesi- ;-;f'h i; .ontinui decXdere econor'ici 9i sociali'
era penultimul din vechea stirpe,' Ctr
tat mult mai multi vreme gi n-a putut fi inche- Nikolu.,,
fir-rl siu, rimas-necisXtorit, s-a stirls qi neanrul sau'
iatX inainte de sfirgitul toamnei anului 1520:
inLtaim2p4ualulguucsrtu1lu5iL,6fioincdalfinXmaolrumi iRntaatgt5ebina
murit Doud
nume folse
colgul
Vorbeam mai inainte de viclenia fapttrlui istoric
dintre peretele estic Ei cel sudic, sub porgiunea de
zid prevdzutl pentru infSgigarea Jwdecdsii de Apoi. zs .iiJit;"*.";?;-;;i..-.;"dtpi"tJ""ti.iJ"g,t".u.-nntdd.i"agit.,gr""i,pi..ate".c"a"eoNtaseiestol.teiat"af-ilcSnsmopinmngafcruafgizr!iuiinitanoagtaelrita,a'etvanledoc'oluruic,inueidcmteoiFoetrraniolprtoseercrcloe"he-'
Urmitorul epitaf, care-l recom_andI Judecitorului
suprem intru viitoarea inviere din morqi, mentinea
treazd amintirea acelei calfe, firl ca Frosch s-o fi
luat in seamX:
,,Ao. dom. MDXVI de ziua Sf. Bartolomeu a
murit neinsemnatul Jiirg Glasser din Bamberg,
calfX de pictor a acestei galerii, care zace ingropat
blerna numelui a nimerit intr-o fund5turX aproape cuit cu Schwed considerat loc de bagtinl, rnstrar-
l'5ri ieqire.
rrindu-l pe pictor de linutul siu suab.
Mgcar.ancCxocainemmslarillrrioieearrnipno1r7aa-.mgnucm5unrleieJs1icu6,an3cg0uaeljinurs-nte1asle.ripi1nrrlq2immieda'ilierni6liiols4ert\oi:p.riiipsi t"jar"ral.ftiro.5";r"ral""a-
lm1tC5roa6ualhnr3lutarc4erono).ngtnf"aeursi.lrkuitiegn"lpene(pnsmCneeistranaronurlnodru.uigsecacaadrll.ieaislss,eatsatriaaren,pn,ldueFeta\,rlc,aoI,ctA7nrarc2nt.derknefipainunaiirenrtdFresuierrnarlGaaaenenkip.iicf.ipue1hu1lrebta6d;clt3ieuhc2tnrareaeceSrliii Tntrucit -[eihann Nta:rimilian Zr.rrn Jungen se ci-
24 octornbrie 1625 lui
1634-lea"."l sitorise le cu o nepoari a
Claus Stalberg, cu Maria Salorne, devine evidenti
ambiguitatea situajiilor dup5 cum omui lui de in-
credere n-a putut sX rransmiti decit o monogram;
mut; a pictorului ciruia ascendenjii sii ii incre-
dinjaseri comenzi arit de importante, tot astfel $i
creatorul tabloului funerar din cavoul familiei dis-
piruse cu totul din memoria f'amiliei mai restrinse
a Stalberg-ilor.
dge.inIfoanrl5mac.inaead,s-ltou5idinFinsroXusdcnhitnrlatilp-uorcoraadprreoeuac..upvrdeienlutcait.ti"nreo,t.a"n"omit"iagrra,- Din manuscrisul lui Zum Jungen, accesibil doar
scris5 in grabX qi mizgdhtd" putind i" .-uri cXrturarilor, August Achilles von Lersner (1662-
cnrar induce
$l pe un cunoscator: 1732), istoriograful vechiului Frankfurt, a pus
FROSCH ZUM JUNGE,N: iuraginarul Schwed la tndemin,a numerogilor citi-
Ao(:4ntro) 1515 tori ai ,,Cronicii franfurtene", tipiritX de el in
in acest an 1515 a fost picrari anul 1706 sub forma unui foliant de 180 coli. In
a fost pictati
galeria cle la acest tom uriag, incircat de fapte gi de erori, situa-
galeria de la Carmeligi gia ne apare intru totul risturnati, autorul prezen*
Carmelili
de c5tre J.it.M. tind complet invers devenirea picturilor murale.
de cXtre J.R.M. ,,von Schwed genannt" Lersner indicX acele donaiii ale principilor impe-
(numit von Schwed) riali 9i bisericegti din iunie 1519 drept inceputul
,r 5 Schweb isch gemidt" intregii lucriri, iar drept ,,continuatori" ai inal-
(din Schwlbisch Cnriind)
flor oaspegi pe cei ce-au comandat lucr,area in
Zum Jungen-.s-a.poricnit in numele greu de desci_
dItf,Jr,aeSeaarcrtsh.ruicwap,uel,r^Sabnloc/liihscl,i.wazctlhetiibt""bi,qiilsSicifc.au.h.dl"sIab)aatuaorts4rotiia-tlre5aistabXpLbilrriniagfnoiintfrclcooapornelin;ttteiutrrdrradai.lrreot;irr"ecp?geco;ruaAanllieteg-eiara;ilfni;-.i 1514, scriind:
ugor confundat cu un ,,d", a apXrut un nume cu
nou: ,,J.R.M. von Schwed';, care insX nu tre- ,,Anno 1496 a inceput constructia galeriei qi
totul anno 1519, cind lmpiratul Carolus in acest loc a
fost ales, ,au purces Matthaeus . . . , Diaconus Car-
buie iinntevreparceutal tanl igcaicisuprnrezceacenleuamne unoebxiliisatra,udeinocai- dinalis et Archiepiscopus Salisburgensis (de Salz-
rece burg); Bernhardus v. Gless, Episcopus Tridentinus
(de 'frento); Frederieus, Comes Palatinus Rheni,
ppoicretocrl5i ,nmobailii.alEersacaig,a,gdearmfiirdet"s,csscrIisfiecucolitnesri5demraitcoi Dux Bavariae, (marele conte palatin al Renaniei,
qi. abreviar, ingXduia citirea ca ,,genannr.. (:.r.r-
Cemiind..u ir.lo- 26 duce de Bavaria); Casimirus, Marchio-Brandenbur-
mit). in felul acesta Schwibisch
gensis (margrav de Brandenburg), de Stettin, Po-
nrerania, al casubilor gi venzilor, principe, bur-
grav de Niirnberg 9i prinq de Riigen, precum o
dovedesc numele impreunX cu blazoanele lor de
familie, si comande inceperea pictlrii acestei ga-
lerii cu intreaga istorie de la Cristos incoace;
exemphfl acestor distingi domni l-au urmat apoi
unele din stirpele nobile, precum Ei alte familii, qi
.,l,mcc:rtcYsPra.olroe"nscefaumTisprrcesrp.riti\er:etsai:irrurnoeg'ran.;dt.ridurhsuap,o,suoteiliasarnfl-incdlulttirraoaeabnrlv_cccr"lrteaieismoardcnlmziaeslsrua{goeatciedeplahc5upd_nianaqesll.oeriieasauls"raonsl1irsaotesueior.utrms';rre.ttqmdir'iiuiopmcnapnai"sneeidElcu.ptuelcuerrr]tFrtauon,e.sirmlriqartmtr!aXcnitnrpiin"enie^prrig'ta"ik.s.;lirtii"1rttr;fiat..nl;,ui'"_uL.o;ibfroi.riirl;frurte"s"u.t...)i;i""i),l'l"jrf,ic.cl""cirii".j"o,n"j-ialJJaSirni'ic.uri""!stcree"ci"inhatr:kul.rlcoeuru;"_fn6gor".axr.prrlh"rr.ad*m_JXoDf,l;"ag,i.lf,;aead,m,rp;.nrentn"-;"r.;*iiuui_u_-___i[-- T'trenrich Sebastian Hiisgen qi in ,,Arristisches Ma-
care. pictur:ile din galerie sint
tlxtrtsrnuorcriarscvarencearrpnoehrcssnalrepurstollceernrnruiruoi,s,rflaiIoomdrrsgn,eIeura.a^cn_rlfaist1t,"aXip-lcl.e;cti(ioi.pseumifplaaddtrlieresocia.s_iibinrc__asipnclpborlsoaoirledrrbie,.u_pln;aeapa,tnl5-utier,".icc"t;uef*irbear.*nn.nmnl"de;Jr,i;.)nirs.;i,irt-ii;anLl;op;ei;"ymrri;obss:nadn;;iop;sie;i;ex_:r gazin'.' (1,790.), in
pr:eluite cu sinceri admiraqie drept gcoala inalt5 a
ailspnt.m_aeig:rrDJigrallaiotlldPrreq,rt(ui1.d,ai.ne5-ctd,4occo.lrab.ornrnnar_darei^toaacouosdannettuuroiai rdNiamigiciprugoXiialraFauar,,ats-en"sFlt,-rafo"ut.sXrrctohpp.,:or.dirinniinttd^aoral_uctoa_r pict',lrii istorice Ei propuse lumii artistice conrem-
rrolane spre studiu arend. I)e aci numele fals a
pitruns ir-r 1846 in ,,Allgemeines Ki-instierlexikon"
(Lexiccnul general al arti;tilor, vol. 16, p. 129) al
rrenginindu-se apoi ;i la J. D.
lui G. K. Nagler,
Passar.'anr, Ph. F. Gwinner $i .I. G. Batronn. Rat-
s-au toate erorile! Jcirg
Ilar nu epuizat lnci
geb, frr-rstrat r-lecrcanrdarl de monograrli5, de- locul
cle ba;tin5;;i cle opei:e s:r capiralX, urma si fie de-
posedat qi depersonatrizat incX gi mai temeinic
tr,'t'intr-r.rn al doilea nunc fals. Acesta se referea la
cei: de a cioua Lrcrare impcrtant5 a pictorului nos-
mu-
trll: 1a der:olarca refeircr:iului cu o picturl
rall intinrii pe treizeci cJe metri li inait5 de patru
metri, sluji'rd prearn-i"ririi nitLrlui si istoriei ordinu-
Iui carmelit, la c",ie se rilai adiuga
rea coilrneior, ;i ornamenta-
a ancadrairentelor,
ferestrelor qi
a antal-,.lamentelor.
Pentru aceasti nouX comar-idi r-nare, diferenliati
in 1517 de cna privind pictLrra galcriei qi iansatX
de confreria Sfintei Ana, tr,ersner a pregitit un
aitcr: egc ai acelui pseuclo-Schwe<l al slu, pe un
r!tg-Zn_ne-auu.t:t-iamZmstdci_pi.ret:e1rae,eJl,.,elrufznq.alen1?ra_cilglr.e,adet,a,lrRl9neZessa.t"tyfs.ucienus&ullurJ-pna{uitceaoonirdrtnitfgrieiuroaceaeslgninlaaecrns,a-l.ofsesdmopaaoires.abmppr-iira;taoinrutceiu,niel,,iitJdJ,a.paK6pm"et.ra;Un<artLr.in;onZre;uu,di.r-"ssis**cnuSerrbenci.srho;,u,cl*qvuvii.o'li;adn;lrca.u;_..u.li anliilie Georg Slchlot, dcr;coperit,-de e.l i1 traduce-
dttrr-raunnn_sFnfrouamrnmek^i['upprrretonipuimricueolecn_aler9uric.lpaao"nraoeurcrtalola"srr,.e..lt"maf-ut-eeiGnra1ca"ci,"r,pogl"na.rriu;cr"za"."i,rb.u,Jillriu".__.i rea germani a unui jurnal de c5.lXtorie fcarte citit
la acea vren.re: ,.4 dolnul'-ri de Monconys nccbig-
pnruinitXA5siiafo;ai i'tfearca,-rrfiicg,,i-dsiui. icnleiesci,riesrpereePcoSrltiutograiillioar,:
sale
Spa-
nia, Italia, ir.. Eirglitera, JXrile de Jos ie;idGiuertmi ala-
nia", tr:adusi de Christian Junker q;i
Leipzig qi Augsburg in 1697.
acesr,produs.al inchipuirii-a' reugit si Francezul iubitor dc arti, aflat de la 6 decem-
p,e adevdratul maestru timp de o' sutX brie 1661 pini in ianuarie 1664 la Franl<furt, a
manifestat un interes deosebit pentru pictura mu-
dl1rs1rml uille.iz,e de ani.
ralX din h{SuXstirea carmeligilor, considerindu-l pe
Ei nouizeci creatorul ei drept unul dintre cei mai cle seamX
afaurrrttMeitqeratritioKqilnoiiisnctieisitletesle-caarunlerimeuanpnrtudt:esi.inKidnu,in,nNssutaF:rScsraehalcrenihck9lhof"tuc;eira-ntl,e'1rvlvsdo.OenlryiiFstr;oa*i;rnL;iepcikr*a-i zg pictori ai veacului al gaisprezecelea. Stilul ii amin-
tea de Pieter-Bruegel, considerind insX cI--l depX-
printr-un .,d.scn mai elevat", prin-
t$re-gote pe ,acesta
conceplie superioari forrnei. E de presupus
cX-qi intemeia aceste afirmatrii pe pictura din refec-
toriu. Decorul in5llat pin5 in virful muntelui Car- Nu Sse.hm.oalit'pdoinatetesxtatublilil,udi aMcoi nrcisotnilymslcinireSachnluomt ese-
i.ri
mel se prezintX in numeroase scene izolate, ani- i"tor.ti" superficialitXtii traducXtorului sau unei
t"i.l."*.d;*"ut#ir'atgt.;rieeti;pi)ia;,r,u.cnllonliassptrcsehu"ism(.b:piegraellinemrtipeme) d-XecrucunXt,,J,dKualnorksectearrr"ae
mate de zeci gi zeci de figuri intr-o agitalie vioaie, ; ;; lonrJ.i.tt. hotiritoare: Junker nu inlelege
.; ."i. ao"X i"di."tive locale refectoir'
ceea ce pare intr-adevlr si prefigureze turbulen- ;; ;;i;tt la 9i din re-
tele panorame ale lui Bruegel. Lersner a preluat pictwrile mwrale,
remarcabil,a apreciere a lui de Monconys in apen-
dicele Cronicii sale:
,,Georg Schlot, un iscusir pictor al vremii sale, d,,icnloigsatrleer-ieet
care a pictat in fresco sala de mese a MXnXstirii
maniera bXtrinului Breugle (sic), l;fd,e;r"i.cal;t;so;"i;rf;inu;;;,;ic;;p;iio.."ri-."gdLt"eit?.rMts.i.nUioetnir,,c, omiannaytressisbclteuhr-uiiemcl obscna,eslliieednred.ierudaisououi^rnPmlerecianricodaalcureser-ii
carmelijilor in
desenele sale fiind insi mult mai distinse li mai
htrne. Vide: CXlitoriile lui de Monconys, pag. 743.
Pe picturi se descifreazl anul 7517."
Donner von Richter a verificat cu griii origi- i,nfnii,"Jr-d;"loro.r*ntu..nia"nfp.;suZiemu.oedpSoeSctrhciamwhlleeoud.ti.,AJAccieiserltgafaesRltliapustingcciiettnuabdt.raeislraoee-rdasdh-failtnirmesrece.ipnfneetdcJrnsatoctu-d--t
nea acestui fictiv Schlot gi a constatat ci Lersrrer
s-a lisat pXcilit de o redare a numelui de dou5
ori falsX, ca qi de lui Jun-
o eroare de traducere a ;"ld;;;;, o tionttrmuaciitlaErigaXcpeulbplisceituadteo-pSrcihnloHt iiss-a-
ker, evidente in juxtapunerea noastri textului
a bo.urat de
original qi a versiunii germane (resp. traducerii in
l. rornAn5 - n. trad.): "cedn.oNnangJlterv,oPnasRsiacvhatnetr9ai Gliwminunreirt' E aparigia neo-
biqnuitului nume Scbeolr, descifrindu-l fXrX indo-
MONCONYS JUNKBR qtrad. roa.) Pit"iceiii.'baoa.i,a,abquaannX-nuudmmreeirptoutaalustieeS-dcohvwceaezdip,"eedoleddleaemfoZorunmmsatrreJeauzfqodgnectlZ-;
C,ALaer]ma19ensmoeuestssnfueosumasueyxs In ziua de 19
,w,Dier n 19ten waren am fost la li-
den turghie lqai car-
wieder b€i am
melifi
Carmeliten
retournasmes zur Messe und
l'aprds din6 pour besahen nach Mit- vizitat dupi d. Mo.t"o.tys nota numele germqlle aproximativ
voir leur cloistre tage ihr prinz a lor md- fn""ii.. de'pildX numele localitSlilor Emskirchen
et refectoir peint Closter und Spei- nfedcsttoirreiu9,i r€- .sll.iu.i.oaiinr.eDii#"fiartit.cin".ueo.tl"ttbiloD'e'sclceeiahnectfrrluEbaenemnanoibgrssfsiuccisurhnttuieuerilnCitgiechadoeealenelelecaksqseaiieoncmPneseasa, ntrrupeeiaaaeitl.irnigDsortpeXcaeaavlrmroleetfrlXoeui-rlli
A fresque par un segemach welches care
de cbtre un
des plus excellente von einem seiner
peintre de son Zeit vortreffliehen foarte iscusit
temps nomm6 Maler Nahmens pictor al vre-
mii sale pre
nume lrroiul aan Mecbenem in Israel Van Mocre qi pe
GEORGE GEORG SCHLOT GEORG maestrul Mattbis aon Ascbaffenburg (bien plus
SqCuHi EfaOisLTait de la SCHLOT estim6 infiniment qu'Albert Dure, -mais peu connu
en France*) in Maitin d"Aschaffenbwrg'
in lresco gemahlet a fost pictat
manidre du vieil ist. Er hat seine a fresco. El
Breugle pmluaiss Sachen und Stiicke gi-a fdcut lu-
dessins ses naeh des alten crdrile si pie- lntr-un studiu al lui J.D- Passavant din 1858,
Breugle Manier sele dupd ma- referitor la tabloul cu cei trei crai comandat de
no- gemacht, seine niera b6trlnu-
bles."
Zeichnungen aber tui Bruegel, dar Stalberg, descoperim o primi incercare de a inter-
suinnddbeweesitere."dler desenele sale pr.t" Jtiti. in..rr."t* ihestiune a numelor' FIri
slnt mult mai
distinse qi mai | ..tntintt DUrer, lnse pufn
31 eunoscut ln Fmraanltaanpr-ecnla. ttr.ca Albrecht
bune.
30
dsrrlBdbasla.auceXauipnnslelirdnS,ntacoawGt_adulprusnaaenulfiilege.srrifo-maclsja.pdb.rfG-sppo5rauececDsenrridgtirioioma.,nenlrriprsapnoaudjdirsutergeiiauir!umssn-ariSltr"la.ucnudu"c,.olusoneliain..s".iprcN,c,b"t;.iarer;,eaiiurkJ,l;,ecs,idr;.oii;teialsiai;;ai""nrp.i.e-u"i"lea,pi;;;s);ac"rl;n"o;ti;l.ff.F"-.iiet;';c.;"ririo"i,;ole5;;-"i*"'ssm',"iGiii"c'5u.ilr'Ihu",rrtei-,le"u,;i'nr"."^garrmaiii*.rql..ur*,oabiqei.ttp"rn.aoli.,erii.acureim.uttratioit"ureriltsdtrlmrniii._s5e._rte plicarea lui Ratgeb in r5zboiul jXr5nesc oAitegrroibaizli-
nicui siu sfirgit trebuiau sI apard" ca
rasturnafe.
^tdetsncrseeeu.r.mrecltdnnrpcliarnboictcamurlatrurunpa*arparier-rleorea-ifbsmric.si.lain5gds,1iic"-rncianinulj-iguic.as,ai,tSltcReeearc:il-jaXuh-Sin5l*c*g1eb;senr4tdaa.;'bl,,era(idialSe;,ror5..llrtoi;eiic.n;,o;rpdA'rn;eidcdrcl".u.m]"i'az"ilon,airenrtc,cr5ifX_ga,"rl*sarnd.riX-e_ur Carmeliqii s-au apXrat impotriva devaiorizlrii
politice gi morale care a lovit dintr-o dat5 ctiroria
lor artisdci la fel ca familiiie de patricieni: au
trecut sub ticere numele lui Ratgeb. Spre deose-
bire de cele case particulare, numele a iSmas insi
binecunoscut conducerii minXstirii, fiind inscris
cu sumele incasate in regisrrele ei contabile. Degi
acestea nu ne mai stau Ia dispozijie, doui docu-
mente ale arhivei municipale din Frankfurt ne
iBnjgbidquiiessi idceoscnosptaetriimm scuapurzaevlieegiunirleiraulruiriiJi cnirugmRealuti-
sau.
Primul document il avem de la Jacobus Milen-
dunck, staregul ordinului din Frankfurt intre anii
Stpnrrecr.crih^stwraumer[ eda.a.gtftiii",Mnd9ta_irneb,pli,ofsrr.uuatli.srltfirutiarnet.eic].eraadarormranarealel'disqfera,illmuo'tairpl,ibeaalirorq-iuacSl_iprn.;aurlb'nmr.iGi.tu.l.ali c1u64m3 u9lit1s6i4rg6.laIn aceEti ani Milendunck a pornit
realizarca unei istcrii a tururor
minXstirilor carmeiite din Germania
Astfel incercarea sa critici asripra ,oXp'-elrfe-iplu;ri ;Ra?I_ de Jos, alcX-
n-a f5cut deiit tuiti pe de o parte din date analitice privitoare la
gFerabnlkafuFrrrainnkrfurerri fiecare congregatie, iar pe de alti parte din pre-
pe cel ce avea sX iie s?i;ia; f; zentXri speciale ale fiecirei mXnistiri. Cele patru
realltate ln patru. airrple foliante manuscrise au servit unor scopuri
Tdinuireo numeluii interne de informare a conducerii ordinului.
unui
o rtist Al doilea document este acea ,,Epitome histo-
rdCeoytrn.mnautrao,rfusoaluslti,.ipifonoscsiitbtialdtocitai.dpneiucmstoter5rl.iine^f-s;&XgeuiU,nde,realaX!;let.fi;enlueunpEo.oifrilo;d;er rica . . . Carrneli fr.ancofurtensis", redactati de un
substanqi istoricS, s5-r poata uzurpa opera? cafoillrumsgtaaXrreregcuaalurlimu-ieLlitegraisncnuoennr.oimsCcu-uvtiinnptouroul bigarcebacilesscucorsldaXbindoertaititnlou-r
RdTcloae.Ctntgrlaonelntiboosarpi.dti-lraoeorrpclnmerpiuears.int-dresaiiaclsleetpia_elacunnrueiiig,tnainoaareudonrzecnurivtarmaeiianegejiliuxrupeni,rcg,estuiasnitubuadprueud.na.nriieenc1mpuitcic.JJtciiroti.ju_lnrEg_, semnifici un extras concis dintr-o lucrare ampli,
la, urechile nepoqilor. La fel ,-".i pet.ecrrt lucru_ in cazul nostru din acea ,,chronicon specialis" a
rlle $r cu conducerea mlnistirii, in ochii clreia im_
oragului Frankfurt a lui Milendunck. In forma
unui caiet subqire, scris cur51el, urma sX serveascX
drept indrumar spre informarea proprie a comu-
nitXlii. in acest scop, de a fi accesibil unui cerc
mai larg de cititori, s-au operat dou5 modificlri
semnificative in textul lui Milendunck. EIe ne
indici reglementarea lingvistici a felului in care
trebuia rratatd" dificila problemi a picturii mu-
rale compromise:
EPiTOME HISTO. MII,ENDUNCK (1) ln acest timp s-au elaborat acele str5lucitoare
RICA ad annurn 1517 qi artistic desivirqite picturi care, pe perelii noii
galerii, ilustreazl gr5itor de viu intreaga istorie
ad annum 1514 c,,oFmIopcleteatifaumerurnemt 'pporrae-
evanghelicl satr viaga lui Cristos, adiugindu-li-se
p"Eeor^iedecmtrotneemmporseuaamd eclarae, artificiosaS et biblia, precum 9i figurile gi oracolele profegilor.
praestantissimae pictu-
elaboratae sunt Drae- rae in novi claustri pa- intru incoronarea acestei opere, cigiva principi,
rietibus totam Chiist. aflagi in anul 1519 la Frankfurt, cind regele spa-
clarae illae et ab'arri- niol Carol ,a fost ales impiratul rornano-gennan,
Dviotamm. saelvtarohriisstonroiasmtri au vrut sX-gi manifeste dirnicia in fala posteri-
ficio commendatissi-
evangelicam, una cum
mae figurae in pariete tXrii . . .
uvmebterrrsisetlepgroisph_efitgaururims,
depictae in clausrro, Pe ur';rele lor au pi,sit rrumeroase alte persona-
oraculis, ad, vizturn re- litali clisriirse din familii franc[urtiene, indeosebi
ad, vivurn repraesen- presentantes.
tates totam evangeli- Pictor fuit operis Geor-
cam historiam seu vi- gius Ratgeb, qui ex patrlcrene.
condicto pro mercede
tam Xti (Christi) Dni (2) in acest tirnp au fost terminate picturile ves-
(Domini; cum adjunc- accepit 223 florenos et iite, pline de arti r;i admiralie, care infigigeazi
J0 octalia siliginis. griitor cle viu pe perelii noii galerii intreaga viaqX
tis legis et propheta- a lui Cristos, Domnul gi rnintuitorul nostru, pre-
rum figuris er oraculis. Ad cujus praeclari, ctrm gi istoria dup5 evanghelii impreuni cu per-
sonajele vechii legi, cu urnbrele gi oracolele pro-
spectabilissinri operis
Ad hujus operis coro- fegilor.
nidem quidam viri pertectronem vtros
principes anno L5I9, principes er illustres Pictorul operei a fost Georg Ratgeb care a pri-
dum Carolus F{ispan, beneficentia slla ma-
Monarcha in Roma- nrit drept platl dupi contrac! pentru aceasta 233
nus exhibr.risse, per no-
norum Regem eligere- guldeni qi 30 octale de griu.
mrnum et afmorum Iraptul c:a personalitili princiare gi ilustre au
tur franckfordia exis- contribuit prin donar,ii darnice ia tenninarea aces-
gtloennetilmidoprousrntef.ltaaptprorsei-- tei opere vestjte. $i spectaculoase se aduce la ctrnoq-
tentes suum munifi- monstratur. tinqa posteritXtrii prin numele qi stemele 1or. . .
centiam posteritati $i acegti preailugtri principi incheie suita 9i altor
contestatam esse volu- numeroase personalitili qi bineflcXtori din fami-
erunt. lile mai ales patriciene ale strilucitului ora; Frank-
furt care le-au, prcmers,
('aici urmeazi donatorii indicaji in p. 26) Jacobus Milendunck repeti intr-o not5 rnargir-ral5
nurnele aortissptuelcuifiic;ai liaedaauogni cprear6iualzuai r-echilor de-
,,.Florum vestigia- dein- Et hi quidem illustris- stabilit prin
ndeo.b.ilqeusaemxplfuarmimiliiisalelrtr s.tlmargpmnen.rcriplieos.,rs-eriqeum- conturi
p-atriciis potissimum
civitatis franckfor- conlract:
d(1ie)nsis insecwti snnt.n
amplirimorum .'iio- ,,Pictor an-rbitus fuit Pictor al galeriei a
rum et benefactorum Georgius Ratgeb, cui fost Georg Ratgeb,
ex conventione dati care a prirnit conform
nobilium ex familiis g2Oi Oetfl30- ad haec 23
civitatis octalia siligi- contractului 200 de
inclitae g2u3ldgeunlid-eni apoi inci
franckfordiensis, potis- nis." qi 30 de
simum patriciis, antece- octale de griu.
dentiurn claudant." (2) 34
Din compararea celor doui texte rezulti cI ,,epi- de necazuri, in sarcina acelor inliolabili partici-
roma* parafra"fl?i irr primul ei aliniar panji la alegerea irlpiratului in anrrl i519 care
pr.lrrii.u ispnirnict,,ieninpivi_tioo-mlain5b"iolispepozrsiirqcLoieartcaeunignte9xetivucildleelurntigtnXMitaitloetenc,mddniirnnicakccae-rset
manifestat5 de Milendurrck fajX de pictura murall,
cu. care prilej aprecierea preluad cuiint cu cuvint: act de stat. P;ctarea inciperilor ministiregti urma
ad viv-wm repraesentanres (:infltigagi ca in vialS) si aparX agadar nu numai ca o intreprindere spri-
ne demonsrreazi. cd autorul ei a folosit drept mo- jiniti, ci chiar cle-a dreptul determinatl prin aceste
addeilu,g,Cartoneicloag. isuplueicipaliSc"t.uDriai rmiunrarliem^pyci einsfotarimegaurel aa donalii, ca o idee oficiali, impusi prioratului din-
fireasci cu privire la numele complet ;i onorariul
lui Jiirg Ratgeb, copisrul a omis lcest jcpeassrajncuomne- afar5, care nu pornise cle la patriciatui local, ci
cludent. Se poate de la un for de principi electori Ei bisericegti. La
asadar presupune ci trae.diar5tuupfoliisetpusrtleeugtincueeiteiE.ipamseeomfarea1nl5ee,aac{lieat5l.pseivcrteatrmcroieloprneurmimriu,erlaienlaeclrtpeeuale--
prohibir era-obiectul unei^resrrlcgii strict interne a torului rlminea ascuns sub pecetea ticerii de in-
prioratului gi a conducerii sup-erioare a ordinului
$i.nu putea apirea intr-un vddemecum al cilugS- sugi cercul de colaboratori foarte apropiagi ai con-
rilor. ducerii ministirii.
c.uApultiolerujul l,eepniutommeerii"riirepveinrseolnaalmitXogdielolur lpsriinuciaabreia, A fost distrusd, oore,
o suito de xilogrovuri,
gr o tace intr-un fel care transformi prezumlia reproducind picturile
noashi de mai sus in cerdtudine; dupS-cum Mi- murole din Fronkfurt?
lendunck a declarat donaliile anului i519, co.es-
opquenrziistopreardfeecvtiirounlueim, d" r(eipnttroucodnetsriXbvuigrgieire,,aadopceurjuesi Acestei eradiciiri a numelui de artist ii corespunde
osapleer),istocot rao$nqid-aeums"e(r,vlait gi in ,,epitomi;' ,,ad 9i o alti misurir de silnicie, despre care Heinrich
liujtrs
incununarea operei Sebastian I-Iiisgcn, eruclitul profur"rd preocupat de
tuia"). De asemenea qi donajiile indicate de"cpirsi--
mul, cu care ,,quamplurimi nobiles ex familiis civi- r echiie valori de arti ele oraSuiui siu natal, ne
tatis franckfordiensis, potissimum patriciis" (,,mai
mu\i nobili aparginind unor familii din oiagul informeazX in felul nrmltor:
Frankfurt, cei mai de seami patricieni") au con- ,,Din pricina frumr.rsegii l:,r, aceste tablouri (din
tribuit la pictarea galeriei, apar c,rrint
frapant se ctr cu.,inr galerie), precllm gi cele clin rei:ctoriu au fost, se
in ,,epitomi". Cu atit mai ristoarnir
afirmajia staregului in ultima f.razd, a ,,extrasului", pare, xilogravate la vrcmea 1or. I)ar: cum n-am
fiind staicmrhtiimpsbtcuaeltudM,i i--lencdinaunuecnxkapcreatsncpdoeacnnrtXrraaorriludoilnmeeiia.tePcrreiionnntrouu-- apucat si vid vreodati xilograr ttrile, presup'rn fie
ci au fost inliturate, fie ci s-au clistrus pe v:eo
melui aiti cale, ceea ce este foarte regret.lbil, cXci ne-ar
fi.ingiduit inci" qi acum si deslu.tim aspectul lor
cI in
originar care prin renovarea Cc cXtre feltrrili nia-
logici, acordind donatorilor localnici gi dinafarS,
care finangau opera pictural5 incl din L514 15, eqtri in Ao (anul) I7l3 a pr:'rdut desigur mult."
prioritatea fa15 de oaspelii sosili abia in 1519, in Literatura despre Ratgeb nLi s-a folosit in nici
,,istorica" epitomX ace$ria sint degradaqi la sirnpli
un fel de aceasti notiqi alarmanrS, considerinC-o
urmaqi ai inalqilor domni. probabil vorblrie fXri acoperire. Dealtfel la ince-
put nici nu prea se gria culn anume trebuie inter-
Aceasti evidentX falsificare urmirea un scop
politic: de a pune uriaqa comandS, devenitX prilej 36
pretat;. Cici in afara ind-icaliei cronologice, dupl lion grafic deasupra Ossei p'picetarsteonPa9?liEtllif.i pe. deplin
cfiagre,,plaicvtruermileeamlourra",leaadric.ifiaftousntcirecplnrodduasule atrib"uit[ generoisei sale
xilogra- Cici lrn
fost ixe- asemenea iiclu reprezent;rtiv de xilogravuri n-ar
cutate, respectiv curind dup5 terminarea ciclu- fi insemnat nn*"i un nlonunlent al propriei sale
galerie (1520), datele sint lipsite de orice cluocnrtaritbivu'$mi iljlaocreadliezapreroapplgicatunrdiliorpemnutrraul.em, i.ncii.s.qtiir.uen,
lui din
fdcind cunoscut; pini departe surta de rmaglnr
criolenccreatreelea.uPceornsocunraaltitiltaile,reaiqlisztaarnegaeleca9gi iimlJprdeijiutrruX--
gerea marii comenzi grafice nu sint menlionate.
Au rimas de asemenea nedeslugite atit cauzeie cit inchisi pentru public.
gi scopurile acelei ,,inl5turiri" intr-atit de subli- Al doilea priorat al siu s-a desfigurat in anii
L524130. Ce.i ce Claus Stalberg, inmo.rmintat la
niate, deoarece nu se por ridica dubii de ordin bise- 25 noiembrie t524 sub tabloul Adora7ia rnagilor,
ricesc, politic sau moral impotriva ciclului de ta- n-a mai apucat sX
blouri ministiregti, lovit dealtfel de aceastX mi- vadi: ingrozitorul s{r9it al
suri radicalX numai in ce privegte reproducerile, oroteiatulul siu l-a lovit pe protectoru-l Flecken-
tottt ." attt mai dur, cu cit piitt evidenta Protno-
originalele nefiind titimate de nimeni. vare a pictoruiui nu s-a. vizut doar^personal im-
La fel de neverosimil era gi al doilea mod de
i,npteervprreeotarael,tldcuaplXe"c. aCreele,,rdraoguel riinlec"enadriifidedilsapmirui-t olicat. .i .hi"t vulnerabil in insXqi funclia sa' Xn
sa, prima reaclie va fi fost retragerea plX-
;i.i;.;
cilor eravafe pini in anul 1526 9i distrugerea in-
nmXuslttirepr-ea din anii 1638 lji 1.726 m- aiamuaarevuprairotec t.esulii stoc d-e xilogravuri rase pini la acea dati,
tirziu. Pini atunci cea o.,ir.r', a impiedica" orice difuzJre nedoriti, din-
a tirajului trebuia si fi fost vindutl gi astfel feriti
de incendiu. Unde au r5mas insi exemplarele difu- colo de limitele mXnistirii, a pictorului devenit
zate? lntrucit nu exista rispuns la asenrenea intre- indezirabil. vneuamceulul iaalrtigsatputl-ueispinrez,e,Ecpelietoamsee
b5ri gi nici nu ne-a fost transmis vreun fragment Si cum tXinuirea
cit de mic al acelui amplu ciclu de xilogravuri, hisiorica"
pini in
poate explica doar printr-o dispoiiqie dati de prio-
notitei lui Hiisgen ntr i s-a dat irnportangS. itE.g"Soetonhn"ri,lot-ric"ca"daol.riti.e""nt.to.sr,-aia,aun.rt,.ui.ptilinuucdcat,eeiitaasesrX-vtsarigoideafexfepin-in,rtgiomHittniiieugm,tiraomainnlucabneliitpvmsretXomunuslrttFlirudlaediegcoHckibceiiitinnsqa---i
Astfel rlmaseri lucrurile 9i dupi ce Eugen
Schneider a publicat in 1881 acea ,,Chestiune pe-
nalX* a_ pictorului, prin care se oferea un temei
convingitor pentru confiscarea xilogravurilor, pre- deascl plauzibilitate istorici.
cum gi posibilitatea de a se avea in vedere o perso- Tdcereo
nalitate care sX fi avut un interes la fel de mare lui
atit ln ce privegte realizarea cit Ei inliturarea re- Joochim von Sondrort
producerilor.
Intervalul de gapte ani (1514-1,521), cuprins
intre tabloul cu cei trei crai si Jwdecata de Apoi,
reprezintX totodatX gi prima perioadi de priorat
a lui Hamann von Fleckenbiihl, cel care a coman-
dat cele dou5 cicluri de tablouri, a cXror desXvir-
gire a sprijinit-o activ printr-un program tematic, Tot prin teama de publicitate a lui Flamann Flec-
X."U'otti qi a starelilor care l-au urmat- se
precum gi prin atragerea unDr noi donatori. Putea urmi inci o constatare altfel i.neexxpplicli-i
pe. buni drep.tate.sX se considere spirit.ws rector al in cele din
uriagei inigiative, iar hotXrirea de a inilqa un Pel- ."bil;, pi.torrrl Toachim von Sandrart, nXscut in
38 3e 1OOO la'Frankfuit, care in cel de-al treilea volum
psGdaIelaecrlm'uumtpcaalrareinni.gridait".ir*CSiisaabadr.rlliieeunoagi,,rGTCapeefiaiccurrm,rresoliacnrhnvi.leaijoaunrArgucMdialiaedntnuread;JmeAdiirreeti_.Ulcei-rc.aa.ht.iueir^nrmi"lic,lep"Ir-ira*-c^n.a,i"_it al VIII-lea ii stituse model pentru un Dortrer la
regedinqa sa de varX de le cistel Gandoifo. Ulte-
rio,r, la _r\ugsburg (1660-1667), cind redacta a sa
,,Teutsche Academie", pictorui care decorase, in
sluiba contraref ormei, numeroase catedrale, bise-
nimeni altul sX evalueze opera lui Ratgeb i., touii rici or5;ene;ti si minlstireqti de la Miinchen, Eich-
amploarea ei, nici rnicar n-a considei"t-o d.-n;
de a fi amintitS. statt, Salzburg, Briinn (azi Brno) qi Viena, in mI-
nlstirea Lambach qi la Waldhausen cu tablouri de
d_i.cAgicee. acsuti omisiune se afli intr-o sotlr"idle"ni tS; aconndrrraar_t altar la formatul colosal obiqnuit in acele vremuri,
ai: fi trebuit s5-qi aminteasci de picturile murale
declara;iile ditirambi..
taga de oraqul patern gi pictorii sii, menite si pro_ ale lui Ratgeb, nrai ales cX pornirea lor manieristi
beze cd preguirea artigtilor care au lucrat spre o dinamici excesivi venea in mare m5surI in
la Frank_ intimpinarea tendinqelor expresive ale barocului.
furt o considera o chestiune patrioticX ii de sufler,
Ar trebui si considerXm de-a dreptul fd,r\"
n.-u:m-grtr"^t$nul,lulimbeear irnperial Frankfurt pe Main, re- noimX modul diferit in care i-a tratat Sandrart pe
cu cinsrea de a dci dintre mae;trii care pe atunci nu mai erau in
nfioaosratrgiugl-eerilneacntlo, icaarleilspe;f;ilie;gi;tie Givnirariueqdnl i-t-5, pe Matthias Griinewald tri I-Ians Baldung
bmqarofii..amtl.uiimceainunnbla5oqoltiagaS...mid,lnieteeendsgatioeedaiubfadrliuumnnmieiaqroagi.soirbuuitizlnl]isi.itirdtairguti.eitritMnmogai"f"nirini.e.".tX.".'pIr""pi^*"l.;ttt,""eci,l'nubpipsa;"er;ji;;l.cev;e:_iat qi chiar qi oe fijrg Ratgeb, a cirr-ri artl eri
cu a 1or, dac5 n-am trine seama de moti-
vul sesizat de noi:
Jul tlrgurrlor de Paqre. gi de roamnl de toatl lumea, lncl de cind, abia in r.irstX de cincisprezece ani,
9S i s-a oferit prilelul sX admire la bXtrinrrl Philipp
..r mari. 9i de cei mici. $i nu-i cea rnai mic5 Uffenbach, cu interesul pentru arti de tin'rpuriu
iara[ntnr"lt]ea1ttroc:oae_alatgepestnti?Xc.rtIltr1oAumlrrcepiai-u,dsnecalmaemleriee:ua-cil.GnleiepemgarrmeiacciajXluounmrIl5i.ar.at.retsieriomnaiuailloedsg.i5ntr,uiirmarataui"rneai"oLptbitrcil;ueaitli tezit, tezaurul desenelcr lui Griinewald, Sandrart
a c5utat ctr rivn5 li admiratie emfatic-barocX, la
Frankfurt qi in invecinatul Mainz, operele acestui
maestru care ,,printre cele mai bune spirite ale
cttgeouesacOr^mfree$cali-ueolnrpn.iiatetaersnair,gid,rntuiurcterrliaiebreciubeaaiiatlr_esiss"te_.aim-luisiinniisXcSurcouamaatzurnbeurdlludartaep"pia;trcrinoen.Il"bgtmg,ip's;duUX.ilnt-eipsjlito;.Xirc"rluur,iir"_;i vechilor gerrnani in ale nobilei arte a desenului qi
ndamaafoucdfu1oscmep5nrev,asuiSniiumbierncraivleitXtaoion;aiss5etlrueu,cusdetinirtnerrXieSacgaasamesiinnaeispdjmlaodurGeacibdnnreulettii,rlrcanm-uvootailrrIruatufntaoiu;,idualaoiilia.uzrnatiuOesc(lfte'l;p6ipn;l.o1ifi.siciru5;rttr6l-o)ti,i?,i,mrt.icircnptfi"aacuccu_vlmioaiar"uilii;ealn,u-ie,rluinei,.i
a picturii in fala nici unuia nu trebuie sI se fe-
catolici din Frankfurr, dar mai fusese recomandat reasc5 sau si se dea inapoi", ci dimpotrivX, ar tre-
bui si fie ,,preguit cu adevirat ca cel pujin egalul
conducerii mXnistirii gi prin aceea ci papa Urban 40 celor mai iluqtri qi mai buni, dacX nu chiar mai
mult*. p$ai tarimotaici ipufatupttucol ncsXidelara drept o mare satis-
faclie San Gandolfo, in
inciperile papale, a avut prilejul ca prin picrarea
autografi a semnittrrii .,Matthaeus Griinwald Ale-
man fecit" sX-i restituie adev5ratului autor un
St'intul loan swb cruce, atribuit anterior lui Al-
brecht Diirer; dupl cum tot el a stabilit apoi, in
regedinla ducali din Mi-inchen, cd Mica rdstiqnire,
unul din tablourile preferate ale ducelui Vilhelm
de Bavaria, este o crea[ie a lui Griinewald. Astfel
Sandrart nu s-a manifestat doar ca admirator gi
cunoscdtor, ci qi ca unul ce a contribuit acdv la ln vremea acelei gederi la Frankfurt (1635 pin5
salvgardarea gi sporirea mogtenirii a U l,Ayl. planul privitor la editarea unei enciclo-
Griinewald. 'artistice lui *iaia"'ri5.i "i","ia'ri.i.";i...i.iaui-iasui iiasditnorderiseaaptXarprttreaioit.rmaPtarueilsueuir-apucinnaercmmi eo-aliqctahddeaisnr-
Natura contradictorie a comportamentului lui Frankfurt abia dupX 1660, din Augsburg, .ruga-
9andrart se manifest5 cu o asculime de-a dreptul a-i comunica numele
paradoxalX in modul in care-l apreciazir pe Hans *ittt." de 9i datele biogra-
Baldung Grien. Nu cunoagte ,,decir nigte desene fi." ;"iii.li;ciuda,tu"luiui ipriac.teo.r,Partoibnadb.illevcoIieprdieorealetuplennu-
de mina lui, precum qi, in xilogravurS, citeva fe-
rnei obeze gezind goale la foc cu oale unsuroase, ;;;
i-i it*it .cedsli int'onnatie, dar i-a ierut sX tra-
vXtraie 5i qapi, de parcX ar \rrea sI porneasci chiar ttienrzsueupApororstbaclbueimtllXam, cagutrt-itdisnistdtcrreeca1ii9,a.XuptloainrpXtarlrdXpeici^nitnuttrer-illeoogreiprttno:usTrtaazlle"a'
afCi;".;il;in;*i'""rl;"a.iL.i;irn-;.;;*i'r;ila;.";;.."-.;tue.";"a"i'fmitid'.i,o"i;iei"si^lt.cntci,-tuo,e;Xlnltaebfcrs;lioen'ttnprir.ie"rau[rni,biei,'iaie"dpitiEi.,iruusim"uit,lt"eui'fn,p.aai,s"ulsRiett.s:itt'atltid"datp'geceriaesnon"pbtprncnril'rsuerroeiCiindd,bdmcXeceiaelrcii-epsii*ptiniu5Sudane'taezlrdlettenvciucascdtitcdtretrorstanecioartrtu-i-l't
acum si danseze cu vrXjitoarele, ;i rnulte lucruri
aseminltoare. f)ar chiar qi acest fragment din
crealia grafici a lui Baldung Grien i-a fost de
ajuns lui Sandrart ca sX-l smulgl uitXrii cu o pane-
giricX exaltare, pe concet;leanul din Schwdbisch
Gmiind al cpiircutoi rruclauliizanroestmruo, ninllmteimntpalicesepaeflJaiirign
Ratgeb, a
fala ochilor sXi in oragul natal, il abandona in
continuare uitirii in care-l aruncase priorul Flec-
kenbijhl. Sandrart incheie notita de mai slrs cu
urm5toarele cuvinte: ,,Ceva mai rrult despre viaia
gi moartea acestui artist nu-mi este cunoscut, cu pretindea de la tovarXsii sii in ale artei. sd se stra-
toate acestea Lam preguit demn si fie aqezat a15- 5ti"ta'g-* Tn*s."t.; compo.rtamentul corect al
turi de alli rnaegtri insemnali qi si fie astfel ferit ;il;;;;' Jupi cum ipt.rolupirtia5gi-loarpierec"ria'et dde.ta irr
de dintele unor vremi invidioase, ba dimpotrivi, ;;-.;; ioii',.inbi,, Sti
mai inalti p'eol.t.etnot.ai,ti pbreislearliic, ecsoti'q5ii lum-eqti' princtpt
faima artei ;i a virtulilor sale sX fie trezite din 5i domni"'
nou la vialX . . ." $i;ri;;ipi
Sandrart l-ra cunoscut pe consilierul mtrnicipal
Johann Maximiliam Zum Jungen cel puqin de la Donner von Richter,
intilnirile din anul 1636,
cind i-a ficut portretul descopenitorul
reprez€ntatir,' de mirime aproape naturalX, prin
idleacasurapcrtaeroizregaozlXios-ulupi rbinlazceolne lui J6rg Rotgeb
care trei foliante age-
zate de familie de pe O primi incercare menitl si faci ordine in acest
ma afsaamfialisiltouoradsXin-Fradnrehpfturatu".toCr uanloascceulteai ,,Cronici tF"t.dt.*"-eroi.U"tz'r...^r,"trk-,o""fful<;t-ia.t","titi,t,"-tJto.rpp.btti.igl"."iatn1.ot"Rr.t."-pa'o"catn(ugt1orieu8ttembt8oma.2are)tipDiicinpicoioirr-cnlotzeeonbireulsa-e.rtlmeudivndiasoniain-fnl.eui,suRnStdmdoicicarnheihmcwlt,ueee'Di'ibnreicqtsad-auicliranthea-
atribuire
a picturilor murale ficdvului pictor ,,J.R.M. numit
von Schwed" nu e pomenitX, gi nu gtim daci Zum
Jungen n-a apucat sI irminteasc5 de ea, sau daci
Sandrart a ignorat eroarea, intrucit 1a scrierea celei
de a treia cirli era mai bine, sau mai degrabl
C;;i*ii{i"iia;;.'f-tai.iu" rritle"nstarulermt uprealMe adiinn Min5stirea car-
,,mai rdu" informat cu privire la adevXratul crea- qi Altarul bise-
tor al tablourilor. ricii din Flerrenberg".
vFbntlaFcIgdl-.i(ou,enuartrlrir_ernaniuc-sallelCena,oLhnnslptcrRVtkeraklia1eat"u.fi-l,flfcriur-euaull5receharnnpr1uarGanttt7iNaeet.t,drtaoieiiironmntMlatcrrirnesmrmloacaecrtaa:ftreeaporkaelaiillln',olulicauiiin.aillrescnefi,nomtmdune1aiiti,caFtsiiinniuevdinlre.tcur1.leoidieleM"zs.i6ls.giuiu,Jec,4rbag.o,tlei.'ter.3.rirs-aouaql"pdi''i,tatqplt;gd,io:.i,sz,"iiu.";iineraa,""rt1Si?p,tro;lri"ieas;ie'l_gri^1jl,.t;i;,,afoaaa;iii.r..i.a;^*-'l;.",*.'e;it-alr;,;"of,euD.iirrJri"s-lrnoiiiiU;r".rsta;Ji.e;"npD"rrf]"'-i..;rgr.m'prmo,gii"rrcuo..ano.e"XiuG.ii.qgn.n"rn,r_ma.ienas"Xj..url5;uqaiiresio;nrrnosritnsv5d.doc"icd.eorasouoiiilini_l"._.is_-nen_.., recunoscut de indatX pe maestrul picturilor murale
stare de lucruri: din Frankfurt, mai ales ci monograma ,,R 1514"
anr-e^onjliuliuJ.igm.:Ca,r1tlreei.s,r.rtiio,m, sagcria.esmr:ierpnis.irnactcf^uX.r,.f;$i.oiiilqseaat ^cdimrm"i,api^rnlaiinebgiirihliee^e,5ild*iiireladncope.'lge#eJ,ppxie"c;;r.tueu;;liri;ii revenea aici ca ,,R 1519'. Starea degradat5 a alta-
pd:cf1leuar_tgca.ne. ui.lne".afs.ole.ensCztVuoGleniceln'hroleeirurlgielaug-RiesaTrftieiginseztrbcazimtcAaegrnnueatl.dapeanicppiiuolris;r.,jirOdtl in"-o.;c.;mrt;ari;jl._;ei rului i-a amintit insi totodat5 cu amirlciune de
ItmJltu:nc,1o-aiAt1acXot.a..er:ct"loaee"dns1uror.d1nt.orostrIdnqucrrudpelnuieluliuelrssrsimlc.duIeoi.inoiip,fup.iedeTrrlriionearpcepfrjieapccuatatlnuauflifeilgtrnXu5si5dci,tddiunlie.,urnlauiie.tnai"rg,n..breT.-.loEi.io.lu,.;urcroirr"X.oiri;c;rp.'usuooJamIrtp'if.p..diare.,5.....iT.rigurreef."so;urct;X.iu___t,
condigiile din Frankfurt: altarul era cu totul expus
laqlc adevaratul sau nume. Itrcririlor de renovare a navei din ace,a perioadi,
aga ci panourile sale erau acoperite cu un strat
gros de praf corosiv de var.
dceitCrseittrisinfpisrrgeleitluguailrtevXeidaesc-uaislutaoi rrdaiatlatonraoacugeXusstlpeuriieoFzpereacrenelke-afu, rntae-t-iot
$d1ee8nm9e0o$,ntiisngtriepaarezmzi eininnstaliqsite.iprgiiiot,rgocopamiereiinmaiaX.hanoditmsXri:rniirtiisiltgarai l2aiq5icoi.uomlti?ei--
tetului de orXgeni, i5 vindi altarul Colecliei de
stat de antichitili nagionale pentru modesta sumX
de 5000 mirci. Din silile intunecoase ale acesteia
a fost mutat in L924 in Galeria de stat din Viirt-
temberg, al c5rei rnonumental centru de atraclie
il mai constituie gi astlzi.
Degrodoreo progresivd
o
picturilor murole
Odati cu stingerea numelui lui Ratgeb a inceput
o progresivi distrugere a picturiior sale
;i murale.
O inscriplie atest; o primi renovare a galeriei
oocp_ageU,slsagctearurmizsgAfoiipnaltelrdaaerr_auoaatc_r.umeapraloprrsgIiontripracrafiiasdp,ntda,Iro,l;ruDedaadoinamnpcniIaclteeraterorrrirveduolnelaunsbcic.RorjpgCic-e,-ehr.,eictrceeaetorecamaedbfeodrli_seaaatt c5tre sfirgitul Rlzboiului de treizeci de ani. Finan-
i1s1s:elo5ltrm1_al8orn"e,gar.dttidu,eerrEra_srupccln-utotlrarrpcenerinpirRatairt,aelleatpdggadeeatibr.nidcqirF,ai.rnaaGudnirrkoeCftsuleaarfutte,isnc5dSei ,tlcauaalibrfceehergipi,aaosarccrrotai;__l
tati de colonelul regal qi imperial, vagmistrul-
general Weeveld, devenit in 1644 baron, renovarea
a urmlrit probabil o prim5 curigire a construcliei
innegrite de fumui primului incendiu al minXs-
tirii in 1638.
Cu sprijinul numeroaselor dona;ii din partea
papei 9i a impiratului, a episcopilor qi a princi-
pilor, dar cu rezerva totali a pariciatului trecut
la protestantism, rau inceput in ITLI ample lucriri
d,e reparajie a galeriei. Cele patruzeci 9i opt de
d-eCsinpder,ainnle18in90,naDvoannbeisrevriocnii Richter a pigit plin arcuri ogivale deschise spre gridina ministirii au
din Herrenberg, a fost previzute cu cercevele gi li s-au pus geamuri, in
:;;;:lftaalcf"f,oi-ceeuu:1ercir.lils".sbo"la.rn.l.,orsai1eer.rzf.9groarts:rrnnrqtpaac.ueisnllda1itsaieadt;nfeeoorfcfso,ernrtqmireracfeimdsrtlai_ocrncseinir,intnujarn1d.Xld,r{u2,d;j1ii1nn,.a-3p,ute.rt.crorz.re..ipd.nrisuzoj;iaouic;r:*;i-e,pinip1i.;d'i",;r"c"uie*t*"_;iupir"aisirai;ae'i.a;rt-I.a#acl*traiii1tffiiie.m_..;.nio?t?a."f"iriopi;gial:.;a;il1ie;..ci.:s;.li fratrum B. V. Mariae dfeinmalodneteuCnairnmaehlod..i)a9*iapi;uss-i
_€tl!lqt.a.:f:.,],.a:1"sp"s1erc'g,r,uulraaoqnarg.igici.mnd aaurpl.-tr"aeclciuepriecaatcuelrusitliopHrriimlneruji,rca.hleiHrudiis;.Jg.Ei;i;.nt._s_, de acord cu momenrul
al Jwdecdpii de Apoi de pe peretele sudic.
Acest ciclu de tablouri acoperit cu var a fost
iremediabil distrus in anul t 855. peretele estic,
dcvenit qubred, a fost demolat gi
inlocuit cu o
nouX zid5rie. Totodatl o consolidare r zidului nor-
dic a distrus in cea mai mare parte Rdstignirea, in
tirnp ce Judecata tle Apoi a clztt vicdmi unei
renovXri a peretelui sudic. FajX de aceast5 gravi
avariere a ciclului din galerie afiSm doar o ilab;
mingiiere in faptul cX Pass,avanr recunogrea in ace-
ril!Dda:auil8^yl".nuiC4"on'rTDg.sro7.l-u:tn.usF,l{r^:llrpiec9r:"aa_Sa4rrcopn:scn,oiseclov,9lkuea5snofijmcrrusiraencturrrv.aourlrieedu,intRnntasreraiturrirczci.ctneinracchioimnpuXrotn,eae.uiriitnmpandr.icrn,didoc.isupnssutilccau_eoe.i-,sursrraideiae.trdle^iiii.rfur""eel-odeatdl-uucrueurrliutaigc.p.n+poior..n;aoernr;'Drtdsd-rirtre;;c;ei_.inJ;-n;tuzieo;g;;"eseu;rl:eee-.,l^i;sun,l;Ltd-,ttia"luiJaHir.fileaff"nei;iufn.Jired;d;cl.;*ed1;e.ies-ie"ggrp'tl9ra;0;uu;a"i;ljlir;il, laqi an, 1855, cI picturile murale au suferit intr-
adev5r oarecare v5tlm5ri, dar cI ,,nu s-a comis
nici cea mai mic barbarie impotriva lor".
Trupele prusace! incartiruite aci ln anul 1866,
n-ar mai putea fi liudate penrru un asemenea tra-
tament grijuliu. Ca.si nu mai amintim de giurile
provocate cu reavoinqX prin impugcXturi, militarii
aou_bmuc1i!tX.friineg, tfXitc.ir-gradlesriiadcisopnasrtriusinudb
aici un grajd qi
un strat ds var
etapele Patimilor de la Cristos lu.ind,w-Si rd.mas bun
tJe la mama sa pind Ia Ristignirca (distrusX mai
gmafcrc:,1rd'r.pJms1lioepLrul,i.ei.inurpi.,$mllolc.meui1aalcil:r^ortsi9e!ine_a:rt::Pnt1tp"i,t.l,orrnt-T,,aiarnnrri1olll(:n^.oineilct"tB,^:.lai)o^rcIrllvm!Dr,dnAJriu.dI.r,qubi:r-uaeuq:loeicupnrtlilr$dlilrdto:.meaaenera.mptlriei.rlamn-arenre.rsecdazcbsesnuuiDaeIapoitotlElunpdreoplersrai'pmale.vru_nunriupnncnceeriilrianie,aq,euiorrirlg.u:pirvuorolnl"uoe:rseejsirtrro,senrrg,.ae).ri^uriieri,gqnrc"t:md"amuitfi1".iarveIaeidlei"..iea,na"*:lulgp?.ecp;r.""ltrieai."id;e.;eInpevric.r;ilgnel.Ieaeiiia'spc-r,^srdtrii;ie.e#ect;isopfeI:ioer"t"reea.e"rCi#aa;l"-insutonri^fpl'.e?ont;ei"U"cli;ur-lr.ucbre',h;eii"ilrp.iioia;'iec(,'ri"ocfe;inArl"flii";aieeiidrio"rac"o-l.e;etmroug;;:leg'.rua:utg;dr.ipoir;iallpaalruo.ttii;ed9nimu,lie_rie,sii;;persn;rtftd"dIalirteoriap.oeilea_lsn,drde;,e_-_i____ee inainte). Donner von Richrer a infXiigat cei cinci-
p1spr8nr8es1za,eccc.eini.ndanafriendluienl t,id"aristrmtrduIitngJern,roi,u,pinriincpinmruiXmitne5ls"dt"irreeuatr"urprpri,erlliue-i
sit5, dup5 ce trupeie s-au murat in noua c^i^rmd
din Gutleutestrasse, m-a intimpinat o sr"rrprizl" din-
tre cele mai nepl5cute, cici am constatat cX din
amplul ciclu de picturi nu mai rlmXseseri decit
cele de pe ingustul perete ig vest. Toate celelalte
au fost acoperite f5ri mili cu var, iar cea mai
mare parte a laturii de nord astupati prin zidirea
bol1ilor gi transformatl in bucltirie gi dormitoare".
AceastX operl de distrugere a conrinuar qi dupX
evacuarea soldagilor, cind in mXnistire au fost in-
:):a:r:a'f:Trn,iip,Mnn,aorsi!l.ai,v^aacinetra_soracas"ii*ainodrdinulruii. i.hrl: stalate depozite de mXrfuri gi birouri, iar mai apoi
(,Ordo oficiul vimii ori;ene5ti. Cind problema conser-
vXrii picturilor incl existente pirea intru totul
compromisl, Otto Donner von Richter a apirut
46 ca salvator al operei lui Ratgeb. El a cerut printr-o
moliune inaintati Comisiei pentru obiecte de arti riirvler;.cfiu-ut irs";it;l*a;.lrifegosrtialtoutlr"ai.rnetaSp.upo-isbcptcuitorainltoedrurmc;ieurereaaalde.updsreinolfa\{'5cKnoXulosr--t-
r;i antichitiji din Frankfurr ca picturile ameningare ritul lor original picturile murale $terse $r parca
de distrugere ,,sX fie pistrate micar sub forma iiir'7ninl'oiet;"l-c;*|J;auL^treSa;.';hfaii"in*+.i",tkcn."a,otaon"rcritipo^veaieri.letlrdtsA"eap.ideragieenartatcisitcreetiminzipdbaddoioeseiriefr{,eiicdia.a.iilnlrcuiio'-mftrtliiuuavXcGrqilrtluaeoaul.reur.elriituiehelacaderoE'fl2obirFi2sfillnueetdmlnimnidtiasneuiant-t-
"i^ni.ii.i.trreoi.z.eac'di, ea piimit iStre sfirqitul anului L957
r.rnor desene fidel intocmite" ;i ca .in acelaqi scop
tablourile date cu var" si fie scoase din nou la i reincepe lucririle de conservare*'
lumini. Comisia a aprobat aceasti intimpinare gi
49 * Vezi. Fi completerile din nota nr' I' pag' 264 (N' r' r')'
l-a insXrcinat pe Donner von Richter cu executa-
rea lucririi.
Picturile murale au fost supuse unor mXsuritori
arninunjite qi copiate cu griji in ciliva ani &
rnuncS. E adevirat, ca discipol al delicatului ro-
mantic Philipp Veit, Donner von Richter nu putea
aborda nici pe departe clocotitoarea fo4i creativ;
a lui Ratgeb, reugind si-i redea furtunoasa efer-
vesc€n1; doar prin niqte c6pii palide, lipsite de
vlagX, oglindind viziunea qi tehnica nazareenilor.
Cu toate acestea, desenele sale, avind o caligrafie
fluentl, au o mare valoare pentnr noi. Donner von
Richter a consemnat temele tablourilor, impreunX
cu nllmeroasele lor inscripqii, urmirind naragiunea
pini in cele mai indepXrtate planuri gi unghere, cu
atita congtiinciozitate, incit reproducerile sale ne
sint indispensabile pentru cunoatterea compozi-
giilor lui Ratgeb sub aspect tematic.
De aceea trebuie si precizim in concluzie ci
descoperitorul numelui qi celor doui creagii prin-
cipale ale pictorului nostru a pus totodati gi
bazele cercetirii arhivistice qi iconografice a lui
Ratgeb.
Desigur, aceast:r oper5 de 5alvare n-a fost scu-
titi de pierderi: in timpul scoaterii la lumini a
frescelor, odati cu spoiala albi s-a desprins gi stra-
tul pictural pe suprafeqe destul de intinse. A mai
intervenit qi un al doilea neajuns: in timpul ,,rnun-
cii sale trudnice 9i de lungi durati" la realizarea
c6piilor, Donner von Richter s-a v5zut constrins sX
reimprospiteze culorile estompate. ln acest scop
folosea silicat de potasiu care-Ei indeplinea desigur
scopul de a evidengia culorile pe rnoment, dar
exercita in timp un efect destructiv asupra stratu-
lui pictural.
lncepind din anul 1915, in cadrul unei ample
acAiuni de ocrotire a monumentelor germane, s-a 48
il. buia sl prezinte acea ,,scrisoare de lncuviinqare",
in termeni actr"rali: un pagaport pe termen, care sX
RATGEB legitimeze schimbarea de domiciiiu 9i sI specifice
LA STUTTGAIRT perioada pentru care e inglduirS.
$t HETLBRONN De aci s-a rras concluzia prematurl cE s-ar fi
1. Documentele faefliapt ainrtesiudjibnatreduscleulujiitoUriliriclehgaEgiicdIeacrufrirefalcuprtinacsit--
pI)ealruinpuemaetluenscXi uinnuvirpsotai tdeefidoguXisziet clni qriedgoisitrdeeleandie.
Rotgeb se strdduie slujitori ducali qi nici in lisrele srarisrice rurale,
sd obfind ststutul clupX.cum nici in actele
de ce oleon din I'Ieilbronn nu este
aminrit ca ,.pictor ducal". Dirnpotriv5, eie aresti
ol orogului Heilbronn
ci obligagia senioriali o privea pe sojia sa care era
oc(l,ct)lnoln,Rve\Clbltlpla"suarllairee.-eentta$atogir-tslcnctgereTsotsdtdhgeuua5eVaosi.vrdr!_pnrtanssa.,greiri,;tatlsnnttau.aet:H"rInc2i*id,ndtlairergedd1eiui1.ttniiXr.)es.ucp5isad.Jltdan.ebei0sf.^a.aio,ir.ria9cnao._tncoaua)daaus,rndprctscmi\la,nIennlVmcuco-iprce,tdrelieenpiiaaiansprnroorseriouaelradtraritbasireae.ptlererttil,mzgr"eiitp.nrucp,ui"gaqblraaul5d9uireernnoleiaJei,ro'tdpiv6."crgia_ei_*eern.5sp_lug.uri,lc.efreiaarinnliu"orRoon.Dtrt;ieivuol;ilrrgat-mi;sa*anaiurtpqnitg*.dfcgiXplg";.pelsuiXruofor.abu,ibi;ilzrs,,^p'pudieviiGoutrippdi.dda?hsgdaiiriecrt*meinr;eir"tlnoa;#teueocpptirirfe-agrig'ieepiipu;"ctl_*ihabraidl;rtroidern;riueaip._ier.n..ii_i.:,e
cldorlrlren=e-saLrppuu-tn.upnqludrrdinreevmsrstmrcicpdoa,i.pr.nlenausilrtiorcsiurot,wdrniciomjdrIntirulaeitaetmnir.lbarpii.eea.mlrragsduioeInilnne;iec-ail,iglbp.i rad;aogilnln""-pncriccatX_troei'9uaprivlrureecii_a-,i o lXranc5 iobagX a ducelui LTlrich.
Numele ;i originea acestei femei, precum gi con-
nu ne
diqiile speciale ale iobigiei ei iint cunoscute,
astfel cX discutarea documentelor de la Heilbronn,
in al ciror centru se afiS problema r5scumpiririi
ei, n-o purem incepe decit prin prezentarea
tivi a stXrii de drept, aga cum reiese ea din obiec-
inche-
ierea cXsniciei pictorului; nu rrebuie insi si con-
cI prin aceasta Ratgeb lnsuqi ar fi ajuns in
i1o^h\idigeirey _-
potrivir dictonului juridic ,,c5lcindu-mi
gXina, devii coco;ul meu".
in ce prir.egte persoana sa, ltatgeb, ca maestrll
liber, era inviolabil, dar prin calitarea de sog era
legat de plmlnt prin gospodlrie, deoarece sotiil
iobagX nu-gi putea pXrisi reqedinga firX incuviin-
qarea stlpinului ei. Iar, ceea ce er.a inci gi rnai grav,
cirnXetm-ml inpc^eirtarvioeleabgipgaeitadcseoepgtirn.at5nspsiimni ir.iEteeiaapdepiencoliWnpiiei{iirmcttoaeptqeiil.robnr.l..*s.Xiil,
IatX insX cX ln prim5vara anului 1509 i s-a
oferit posibilitatea sI plece din Sruttgarr cu sotie,
aconpi.ilS, egposapreodcXXrieeliblieraatreelaieri--a fofisint dmiejlloibceirtaltdp;elVrriel-i
helm, conte von Neipperg, Lrn apropiat al ducelui,
care plSnuia pe-atunci o consideribil5 mlrire a
bisericii regedinlei sale din Schwaigern, penru a-i
ingldui pictorului sX plece la HJilbronn, locali-
tate situatX in apropiere, ca sX des5virqeascX acolo
in-tre 1509 gi 1510 altarul comandat penrnr capela
51 Sf. Barbara a numitei biserici.
,.L";r"ii;;;;;9rrcui^l?a1siglpan-avm:mcgaflncr1llniirae,]le^jllee,r*apoet1-iltoD:_e^lsrecraauu^y.ad"r:fsnl^tlne^seny,.reetoium*r"nI'i,fr"aeianafioom1n-uel1d_-p:le-lp.ucorppbl:.ri,r:l'ar...erf;ndu1etalj-i_:c1_rtpsnnda-rl1ltszaasuerliuTl;1itoa.elirmir*"nltt:nitl,lnot^fbual5rollc.Tr,.llmitlnfpi,cr,ad"ruann,1'alcn?disrllu.iartbhrtceudeatr.i0oee.cpoejlilleicrr4:omlenedubhrnmrl,uaetidcqardpmng,ronus,ierdftio.scfeon^.asreeB:slrlaiitdveldelfiia-pnaaoibainrr.itciaedirpaimero"surngrismpinebsnrdzue,m5rsermmauciaebisrelaareirealirpiiabongsrioabrgabciangoairupenedrleeesm-paraieiepliciign.nioallc.eu"amsle.rirsaeareoeicpneiise.amapioaitasp.tnatddnarnutaarairds.crsaziurgpridaeua,'uore.nactesadcr,,icieedtiaoMni,nas.a.bnet.otrr,ic,,caiaurpuiluaeidi'irrMirz5"vvlaccaae,nterre,acrm5peor,'.ei,iiire.sa'sp.sp,ncata,.cepnr,itc.f*csXa.iiailpumti.aropoUlli[eniranrs.itr,i_"ar'ltt*ridbrnliiid_t.g;ed;.ig,aitiiu;omtprdr.irei"di_fivranriani"rieiug.ne;eef^eliio;e;oe;c"uqto;udaipJ.'arnsaitt,linsl-rniii"ind;riscrilr-iaJoi;ib;i.ip"ueeu"ci-cfitri;icr:rp"n;5uerJaJNtre-dagrcp;u;u,,o;rr"osaru,gr.;tAtuircviteae";nrsoei;.ituv"R._ofic.t.lc'ez;l.c,iss*t.auiriinlnr,rrnn;aueimeaoii.ifr.ngp,Ojd.;i*diettdarnilz.nphr,;ugoerecoopcuflti""re"s.e;euoegsan-o.eeclrrf",uJi"eirismi"iertldilrhnulv;.nnbjcr5iipt;,.e""d;ur;nb;istr,ue,"d.iqevtri;;of;iildriiipn_reiea.ynlu"alne;1ac-,ai*olaeid"Xecrlau_"nl.lii.ajda_e-ia._n iabniieccsi"et,invisacurXl oiinrdisgi-cianaragfriiaoi,n,rgf.itlrrdai ugeditrre,e,-spXatgsdtleir"ea-pctiutXrinivlsoaermvcrneivimnildee
-tLclna-infoutsiot ornisd cu totul ca o necorerprrnzdtoare
:W;1iirmtte;mcboerregs".punzitoare... de la tJlri.h, d.r."l" d" capitis, penrru a scoare gi mai mult in
evidenli formularea-cheie:,,penrru'a deveni apoi
biirger (cet5gean)".
Iar refuzul neinduritor al principelui il
antorseazX"' intru totrrl printr-o nevinovati ,dez-
peri-
ilnraczedrc,aat fsirimdinodbincdaensdcidrisincumfapqXaracroenasidlieerillaor:p,i,eaarn-
cinsritul meu domn inci gi in aceasti ,or.rne, d",
g5sesc cI nu se prea poate. $i preacinstitul meu
domn nu prea vrel s5-mi elibereze femeia gi co-
pilul".
tl!Jncd rnai credea in reuqita cauzei sale, intru a
susqinere .soliciti in cuvinre
j!i.nXureli consiliului de la emoqionante spri-
Fleilbronn,
de la care niilij-
duia o rezolvare certX. In ce priveEte semnatura
sa sesizim faptul a
titlui de maestru. cX ;ters diniintea numelui s5u
RedactatX la 17 septembrie 1510, mult solici-
tata ,,scrisoare de sprijin gi susjinere' e un adevi-
ueravntidaceretnirsttiitfibcduaonttXadtveoaibnlttrmrni eS-g-tpeugilrutag1ru5el.uucidaasr5epue-",p-nicdotitociftricai,tn,dddreuep-lot
cdeh-iapracr:ucioanrufainqlo5sdtecojonvsiiadelitraattein,c,Jd6rdgeapl enoastrurnuc"i,
printre iocalnici. Desigur ci burgmistru[ ora;ului
imperial qi-ar fi putur doar cu greu ing5dui o
feise{mosetnesalufjoitromrualal rceurrqeiviednudciaciaet,ivini,trduacciXt
Ratgeb ar
ar fi pro-
vocat imediat rei'uzul furios al tinirului prinq, le-
pCrarriiRtevaaidrtegefealbpmae_inlani,eiebiinrielcsuaei-glreacitaadfreo,ssafliatr,esrgdeX-uiteecins,eefs,oXcdrmhaoiebragzareingf5coiosrd5nt sisrnceiulfiumfurlzap"czit_ua. za'r. in sentimentul suveraniti,jii sale. Rispunsul
l.ie9niatrszoaIdlucnocdtnuivdlciijeipialersincpirciinamrteriuri-ci istvacalluenniininpdarissntXadiun-flruomr,5.ug.s"epenjiietiouzre-: mcraaernenceaealaurrilietseiprduiouncasarll-ea--nauccelaislcteiciaunneeoxpailsgicttaeutmtec, udcmhaverasdtueiusnnfSiagsnuee--
lasi sX, intrevedem cX intervengia consiliului din
Heilbronn n-a aflat inlelegere la ducele Ulrich.
dreptul siu de qedere stabilit la trei ani, din care s2 La currpina anilor 151111,512, cind Ratgeb s-a
primul rrecuse, apieciind su- prezentat ,,gr5bit" cu o a doua cerere in fala con-
il formuleazd. evaziv, silieriior din L{eilbronn, cei trei ani ai dreptului
53 s5u de qedere se apropiau cle sfir+it. PedEia i" ur-
dcgao!rn.eeoim;gi.nrncjleriser.^$riiuelsrtirllu,iregm.alleiuednniaitae,icon,g.iatariaon,rc,enfgemofaueliiduoral ussIlstaeoeictd$.Xrcn.rtiseeseoprdbpueceertrXirureaiar,lispnf"iafa.l.re.elep.elpiiXdutda..eneo.p-g".ac.;li..aerr"r,ee"r.eS"airai"i,e"*,riraig"riitdtuegi"in.da..fie,r""igtrssrr.i*laiaiJgDsran.rajaidur"lreri lXsat cu totul in nldejdea ingelepcitinii Voastre
pentru mult5 vreme ;i mX
pregXteam s5-mi inchei
zilele in /oragul/ vostru.)"
Aqadar in l5l2 nici nu
bXnuia micar, ce comandl uriaq5 va primi in pri-
mlvara anului I5I4 la Frankfurt din partea lui
Claus Stalberg, dupX cum qi afirmagi,a ci spre
sfirqitul anului 1512 vrea ,,sI-qi incerce norocul
voise, s-o agtearn5 pe hirtie, implorinJ .iio, in _altI ne arat; ci pe atunci viitorul ii
incaqrare rnrnora drept act de cleme"n.l.l"rdriXn
partea consiliului. r"rn apdrea i^npca3l :irny"tru totul incert.
l.aC1er7erieaanuluairiRea1tg5e1b2,aiaforsthodteXzrbireltua,tl in consiliu lntrucft refuzul brusc al consiliului orXqenesc
de a prelungi dreptul de qedere al lui Ratgeb pare
zdrobitoare sX se afle intr-un inexplicabil contrast cu bine-
pentr9 pictor, relinut5 in cuvinte ,".i
tvyelrbaJl6: t,s,seRasttagbeilpeqater.pcuareina misura in d* proceirll voitoarea apd.r,are a intereselor lui faqX de ducele
si devinX tilrich, iar din racte nu reies temeiurile a.cestei
care maes_ atitudini contradictorii, vom. apela la premisele
liber qi sX
lPainnpjglociaaoio.nndutiirlcneaitrplsac.frrtae,utrluaaildcureii"d.,nacueca-tlijeaeacenpa,rsieatatlnunnicucissXqei-lcr,no.a-nrasiniilt"iiu.m.l'.p^l_plaai,.r
juridico-istorice ale rXspunsului consiliului oragului
imperial, pentru a lXmuri situalia pictorului la
I{eilbronn.
2-^8Duapp5r_il-iaecepsqr nrrerqfuuzltdimefainiotira,,riRcaetig'-epbarpiulitegEultdeenlai Motivul
reprezentind birul dinetrg-eodejrael,bdluip5i-lcemmaiaiinTgn;adin;tie. neocorddrii dreptului
mcoancjuarrasinecX_cuonnsailinu.l lgi prezintd, cu st5ruintrX".rr."- de cetdleon
zurile ecorromice determinate de faptul ci pe.rir.,
panourile pictate la Heilbronn Ei'in paft; inc; LTnul din principiile de drept ale ora;elor imperiale
avnisere$tmeirreemnaienaaac,teec,sXatoifrmolsuintcesr5nilirrtai scsaia.f.agpicle.lecdraatritieorrrfii.ai.,"c-.eit-pc".ra"rtrX*dre,rs_5d_.
turilor sX devin5 o povarX'apisXtoare la care nu prevedea cI nici un iobag al unei stipiniri itrline
se a$repra din partea ,,binevoitorilor sXi domni... sau so! al unei femei iobage nu putea fi acceptar
cH'RIvsolrenioiebeauauamqMtilnsalgaisbnniciact:,rieraeboai_.iVste,ln,,ptio,lcnicsSrbcaaoaoIeiismnnrnl,rsoaaXaurtiereteddnieeabxiatsajcatXXdt.iter.nmuiXaaspaicpcsdol;veaeoiugaurcriideeoaeeasmam.sirrrIcdgseiuerXep-aiataimoi-tcn5aippraonner,tiipiXannHdvfi.icleoeteuigi.ladsn;gioulirui*etb5isiviii.r.ndpsnroXe,rdoufXnl.iaediria.unngar,Xgf.gaeiiir'uetrccafiumelniorpe.il.sflpe,aonsacnltnmdaeiniutareolulurenerrau-lepllurti"uleaXe_ai"ai.- ca cet5lean inainte ca ea sX fi fost eliberat5. Con-
che-ltuieli, mult5 str5duinql 9'ciigmtiugnac5h,.uusr".r.i"(aM"-_ranm;
s4 siliile oraqelor irnperiale considerar-r stabilirea unor
aici spre a munci gi a-mi ilsernenea persoane dlep_t o_ posibilitate de irnix-
tinne, a unor pretenlii de dornirragie sau de inter-
r,'en1ie din partea unor forge strline in propriril
orag, fie afectind suveranit:'itea lor in ce prive;te
inrpozitele si jurisdiciia, fie primeiduind linigtea
in vremuri de rizboi sar,r conflicte, prin aceea ci
iobagii buni de lupti erau chemaqi sub arme de
clre stlpinii dinafarX. Ce corrplicalii se puteau
naqte in urma unor asemenea imixtiuni se poate
inflgiga cu ajutorul a douX exemple din vremea
clrrcelui LIlrich ii a r,izlroirrlui wiirtte,nrberghez.
Inainre de temerara sa llcliline de recncerire a
55 t5rii ocupate de Llnitrnea suabi din primivara
mnIpdrgafareieenr11renaicaue'-sualdtbaptorlsrpucaiurapeLitlqreirraunais1id.ento,5uai1in,anF1fnr"safnm9aI.,altH.ni..r.ilae"e..edsA..ljl,eruii,Ilca,p-bcci,ecraperr",.ugro:;lnia.eiitpinmiera.&sn."eiiesillt.u.iru"i.rc-ib.irurrdl.geq?.i-mo.hl.'ariir;;ii.u;u..g#'.;.p;l",iui,;t",iF,;ii;;#rjr";i.r";.'r;ni.-;iri.ii;i;.i;t;""'";u.:fcr"s*p#ri.hf;n."-'.d;ejipir.".m.Hrl,Xp#u;,l;ie;tt"_"_itostrbi;,ab.ui!itavarirgaigJi..i__i"Ii cuPrce5nttururi,aolparqeeinletimimppineariaalcsemreesnpeeaciur:u:idceuntserr9iciteinle-
npririni csitpriiinuel ,daestaf^e-lncqi incetiqeni ioiragii .r,ro, ,rXpi-
;;;iIiIi:ltrrsJri:rrroulecritlppr,)libUlrc"uoihoe,uasI.ardsrr,,oii1Urilcccnio,u':nhonrlrr.ir,.,lupr-ri,ns-affFnesaaaIiereorrrnt.isaluirserrDIrie'nai,aijacrr.Vt"rce.r,ni[Xrc.sliia..iri;i_nle.rcXei9Urdi,.e^n,"iri5r,nX-"e\".1vep.q,1It;iitJ_;autri;i;nrrr.s.iiu;.srs.i.-p;iateii.;;c.;."li'er"'a;if."l;.,Xr;"Rhrrniijt..pie;u'..,lg;;i"i..iiii'FaInj:"i.l;"*lneIi,r.iUr.aire"iltp_..b."Iu.nu"ras.rribqir1t";opieulr;i;"arcfnuisr.geatpi,aa.uu..l,re.r;ll.t."r",i
silit si cedeze relei Jiirg Ratgeb nu a fost de fipr
tictrera1nm'releaeaa1i.iuo-slor.!irb5calgnrduerrulialiipunmer;olpuoellrrra.ilaUi-r5li,e".li;o,sr,rc";po;Liapl-iu"l;irld:;H,e"r..i,J-,"-jolf^..;^-';."#*u''_..m;rpii,i.oa"'.ii__n voinqe a ielor din Heilbronn,
.t^ r-.". incurcat in plasa unor reglementiri juridice
afurisite. Duce-le i. i aprobase desigur de doui ori
cite un concediu de trei ani pentru a merge la
Heiibronn, dar nu voia si renunqe la dreptul de
lIltr{ipgii"pesnutzreulaan penrru a-l
fereca arbitrar de sogia
purea asrfel sI tragX oricind ioloase
de pe urma artei lui. Pe de altX- parte, consilierii
din Heilbronn, degi binevoitori faqX de pictor:,
erau legagi de propriile lor stature.
Presupusul
pictor
de Curte
Atit despre documentele din Heilbronn, rrarare
pini acum cu superficialitate, fIrX si se fi luar in
egcabocioJc,9:,snoeaode:.raurtr..dnrerlaio4ki1oohcr*tspopaeijnra!_59o^ahulaltr9d9u.but.lta1r.lciiari,.,in'F6.nvaC?H$grr.iiu8erornmiuIeleBis^rf":nsnulnlaep""dcfuidzdaev"sie.nceOmaee,rneorknxtacislma.iigance.rnnotrenoaehulpngnd,cnrnialrleuendpdiasipor,tnnleroitieruclussa;iainp7ipuduie:l,rqiru5pvrl,nlBlciiuaezlu2ron,ac6iJin-plbnnt5ncllrneliiatdkoeccg,dnm.liNei5p,apnkilmualreHgrreel.oieiileVi;dlliinnapop;ozArlered-r5eperir;rtian"ur,fen;enX,siap-ia,Lr"srrsn;qitn1rgan.fbi;ueeinJ"e..nu;esnur".;s;psarcMrr;ic.",uuarg-l.el,"ie'*",plrui,--sp6lluabfld,o_ic;g3aa_rc,ueilbeSXq,ai,lpp'tin;,Edatmoveteiea;oc"uner;l_nxXefi;ucldstutep;tl;Ir5iaiiae;ontancnrre;qtrniX,e__ri_it.,i,it.ti geaqX irnportantele aspecre biografice conlinute
in ele. Primul aspect ie referi la rclatria dintre
pictor gi curtea ducal5, in cadrul c5reia i s-a acor-
dluantguitnacpooniceindiu15dLe2t,rellirai nispi esnetrfui Heilbronn, pre-
eliberarea soliei lui Ratgeb.
aprohat inji qi
I)egi nu existi nici un atestar de arhivi in acesr
sens,- se preslpune ci pictorul s-ar fi aflat in slujba
ducelui Ulrich. Sint icceptate drept piese proba-
acest sens ornamentele plafonului
toare certe in
din refectoriul seniorial gi din casa fintinii din
mXnistirea de la Maulbronn, scoase la lumini de
Wilhelm Ettle in anul L937.
i, s-au aliturat. Cei ce refuzau pi"r"" Ui.*;lor erau Prin ornamentele rrasate dezinvolr cu rofu pom-
de cele mai rlulre ori sltrgi cle .crer.rin. t,X"rrel a;opbo"griiq"i"i
peian pe perere, in care oameni s5lbatici gi putri
ruenf^rcaicr tsatrdXpainiincdlelraitiunreicai,loccre.a 56 veseli se intov5rSgesc cu animale legendare, s-a
redescoperir un document original gi plin de far-
rnec al artei decorative din evul mediu tirziu, in
care duetul avintar ,al scriiturii si fantezia desci-
tu$at; par sX aminteascX de desenele marginale din
Eltelimn ernetfeecdt(oeFerirouarlnaMktivfuEerntinlas/tnMirisiaieincle)ar*fmereelsi{tirloorlor
A noua fereastrd (dreapta)
A opta fereastrd (stinga)
A qaptea fereastri (dreapta)
C,artea de rugdtiwni a imp5ratului Maximilian. ln
se intatl$eazd. vn maestru al ornamendcii
ele nr
icnaerep.-uizaorbicilee sbuobgielcgtiiarr.mabaogrcrnlaa.t-rv€di ;sipmrpnretsaiascuunlret,i A $aptea lereastrS (stinga)
senslblhtare, sobrietate contemplativS, umor des_ A $asea fereastrd (dreapta)
citugat. Jo_curi pure de linii de'o ."rrilrit"J .g"i; A cincea fereastrd (drcapta)
gr condnui, remperarnent unitar al desenului:-in- feazl, din suprafaqa plani a lucririi deqi ici-colo
circat- de, arabescuri, mai degrabX dezlXnluiri ale
pensulei decit- ale penitrei, inlSnguindu-se in'migcare obgin plasticitate fiind umplute de culoare. Proble-
libeq5, invXluind jucXug rigidele arcuri osivale ctr
bucurie a pensulagiii. Desenele nu"se relie- mele spagiale nu sint rezolvate cu grijX pini la
viditX
capXt, iar dimensiunile nu sint raportate la un eta-
* Vezi gi pag. 59 9i 61. lon unitar. Legile realitigii sint anulate, toate se
dezvolti fantastic dintr-una intr-alta. Aproape ci
59 nici nu se poate determina unde se termini un vrej
qi unde incepe un arabesc. De la figuri umane se mente dintre slujitorii principelrrlui ,i fi..indrXznit
trece prin rrrrirelsul f.iunei gi florei la forrnele pur .s.Xn' ts,er"ni.rcdztirrcratelc,inc'ahreesltriruerrnecacatriet'tsrci'rrteczo'rlvoil{'ildcc srrLr irr-
geornetrice: cupe, coluri, col6nnc. la sinc
prir.rtr-cl sirnpii confrtlrltxre a presupusului auto-
Aceste desene i-au Iosr atribuite h"ri ltatgeb da- Uullrpicihct,orreualuliizactuduetrEpihoairtdteSt ciihlotingrianfia15t 2a0l'
i',orr..,
toritX faptului ci [,ttle, care cu doi ani mai-inainte
fun'cgionase ca restauraror la lVtrSn5srirea carrneii- hucelui
gilor din Franlifurr, a avut impresia cI arabescurile Unii contemporani ca i.nTectehipnrgiveerqt5ei
din Maulbronn ii amintesc de picturile umoristice Heinrich Bebel au scos in Johannes
de pe ancadramentele ferestrelor din refectoriul evidenqi,
i-nif;X-'t;isarecaapeixlatetSri,oapriirualluini cUolrnicjuhr'inmdaiir-arlecsirblioongqi-i
seniorial de la Frankfurt. Fapt pentru care err
b.,lo,-n,d;i-,ro,q,bc;iqiui ucar"pttrcl udupceirluui.l
Tema principali a picturilor de pe plafonul ciilioniat sau cre!"'
refectoriului seniorial din Maulbronn il formeazd" Poeti de curte panegirilti ca Bartholinus Austrius
;; pierd;t o.itiu ie a-l sXrbitori ca un ,'Apollo
insemnele ducale: cornul de vinitoare provenit din
vechea stemi a stirpei de lJrach, coarnele de cerb cu bucle aurii".
gi mrenele de l4cimpelgard, domeniu wiirttember-
ghez de peste Rin, astXzi Monbelliard. insemnele
vor s; ne arate ci ducele Ulrich, care a asediat Ei
cucerit ministirea de ia Maulbronn in timpul RXz-
boiului din Palatinat din 1504, a preluat lotodatX
gi apXrarea gi protecgia mXnistirii.
Printre picturile de pe pnani dsaenimtivpiu-ne variind
indeobqte rnotive florale -- in mod
evident un portret (fig. 100). Ettler a tresirit de
emolia descoperitorului: iati ur1 autoportret al lui
Ratgeb! Istoricii artei au manifestat rezervl fa\d
de descrierea practicianului, lisind unui publicist
pe nume Georg Schwarz priviiegiul de a prezenta
pe larg ,,descoperirea" ln presa cotidiani. Dintre
specialigti doar W. K. Ziilch a acceptat-o in ,,Lexi-
conul artiqtilor" editat de Thieme-Becker. ln arti-
colul sXu despre Ratgeb, publicat in Anuarul
Vallraf-Richartz, vorbeEte despre un,,neindoielnic
autoportret" al pictorului, caracterizindu-l in feltrl
urm;tor: ,,Un bXrbat ia vreo treizeci de ani, uscS-
giv r;i subgire, cu o faji ingelept-conternpladvS, dar
foarte vitali. Portretul apare in cadrul uqor deco-
rati\r ca o inflorituri ornamentali. . . Se simte
aceasta din modul de a trata pirul, vestimentagia
qi smocurile de pir de pe bareti ca nigte fire rdz'
leF". A patra fereastrd (stinga)
A treia fereastrd (dreapta)
Chiar gi sub raportul etichetei pare insX a fi A patra fereastrd (dreapta)
foarte indoielnic ca un pictor flcind parte social- 60
Comparind tiietura migdalati a ochilor, nasul dvieeerdiceeir.terCaeocJmuiinrargn]ndRieaoidpdeuencneatrluufoi, sestxlefricbcuuittato5rreitaf[irdcieucinotndraaorliiaeulnXfailosintr,
puternic, uqor acvilin, ridul mergind de la nlri la
maxilar, birbia energicl, gfiarupltuvilncjoisa-celapnrlespuuptuesa
creolantfairrmeaincdonctei m.ipllowrasntr5abaanlut ibJinohcaninnde,se Tethinger
considera ca ;i demonstrat conclaoia
J,autoportret" al lui Jdrg Ratgeb este, de fapt, un
portret al tinXrului dtrce Ulrich, pe atunci in virsti elegantes pictura,e" (de atunci p^icturi frumoase im-
de doulzeci qi noui de ani. Plasat pe un pandan- In ce prrvegte ,cor-
tiv, nu e, firegte, un porrrer reprezentativ al prin- podobesc inclperile -eranv.otrrb.)a.
ccdaiopseaeliru,i,iU, clcraiicvhgr,ieuaorrmndaoirmaeregnstetieclseuugveaerteeczinneleie--descc,h,aiigcasottlXoinpstinru-uso"l camfanie" de pictarea insemne-
iurile de
lor gi blazoanelor ducale pe o parte a numeroase-
lor corturi necesare pentrJ adXpostirea celor 7 000
de oasoeti. ceea ce ioncordi d-ealtfel cu tnotivele
capitulul ordinului de la Maulbronn. n.t"lJi^..'"te decoraliunilor c{in refectoriul seniorial
E aproape exclus ca Ratgeb si fi crear acesr d-'inFM""aiu"ltbrcoinna.ceasti cornandi reprezentativi i-a
insolent portrer al seniorului sXu, lntrucit in anul Ui"H.""e"lp.-ii"lt.ibihi.t*r"n,oiii.nantne"c'.lioaiidnneclpieldrupde"iiauguJriiietcoidri.ecgJnoa-nBrarcaeorlirdutl-eizisanitan,ticricie5npXbeaiuJin-mltttnirrsupuganaBcciicooipndlRdetenuacnDc.tageueerllureabai
L517, anul cu care stnt datate picturile refectoriu- oi.gi.r""..iJt;Jcuucratel"abindeucpaldli,titlu, ciarirnRdactgaepbicntuorerdae-dseinloec-
lpuoissibeinl.iolrnial,aacceesstralunc,ruinarcafirefoasut intru
fost totul im-
terminate
intinsele picturi murale din refectoriul Mlnistirii
carmeligilor, precum qi ciclul din galeria dinspre
peretele nordic pinl la Rdstignire, pictorul avusese
stitXtor.
atit de mult de lucru, incit i-ar fi fost imposibil si
petreacl lunile de vari la Maulbronn, deiltfel sin-
gurele in care ar fi puttrt executa lucririle de deco-
rajie a mXnistirii foarte friguroase. ln 1511 el nu
prea dispunea de timpul necesar ca si picteze casa Solio iobogd
fint?nii acestei mXnlstiri. ln perioada aceea era atit
gcoi mdiennztei m- eiufaripctrodneomloogniscterant umpaoi ajotes o
de copleqit de
pictorului
-fi incit chiar
luat in consideralie ca autor al picturilor mu- In anul 1510 Ratgeb se afla in relagii incordate cu
J,r..l". Se cisXtori'se cu o iobagi a suveranului siu'
rale de la Maulbronn. UC.;"i"iii-- feiiac?aAupnrooar pjderanin-mi idqe. Putem doar si
despre pe iatifundiile
Cine le-a creat poate fi deslugit din deconturile
cancelariilor ducale pentru anii L5I2II3, in care .X ira
ducale. intr-o vreme, deci, cind pictorul era
am ciutat zadarnic numele Ratgeb sau Sch,iirtz. Il ,,-".*.u liber", gi-a luat solie din rt-ndul qir5ni-
vom gisi in ziua de ,,luni dupX Oculi (a treia du-
minicX a postului iPna1$4te9l9uid-e n. trad.) I5I3", pe iorriiicoii.idrer"rg.redueiidrteiptfuirif,oasst eprrveitieudpirciinatdi easscetfnedlepngro5-'
Jiirg Boden, venit la Horb la 'p-r1ia"-sia.rl;i"bteilretateredveolruntiqiocnaraer.e ale acelui timp iobi-
Stuttgart,
inregistrat aici cu un onorar neobignuit de mare
de 115 guldeni, pe care arhitectul castelului ducal eia era condamnati drept o ru;inoasi degradare a
liib"er,t,5RgeiifoiarmleateiovaSngighieslmiceu,n-d4iu":p,i,C9Yicqi
i l-a plitit pentru pictarea ,,odiii preacinstitului lrettinului qi a
meu senior gi a unor corturi de campanie". Este qi
exact jumXtate din onorariul incasat de Ratgeb ,. po"t, ciii
.- ,i" f"pt nemaiauzit, o nedreptite asupra clreia
pentru pictarea uriaqelor suprafeqe murale din ga- 62 63 trebuie sd deschidem ochii cregtinit5iii, cX existl
oaneni care-i spun celuilalt: e$ti proprietarea mea. cdSgreeecLbrphtu_Miiic;tttroapeaploreeeiranra5r(_t:-icpaamimcritodteaoneaeorns)gettrriauiqfiimlc,ue,aiAadtnll,tao,aiJtsna.rtutrR5u1l .91s-0l5\c7.1u{0.edl".pset:ta.ctiXnJ5tdtrruerug3M[tR"oaatr-uite-l
lntrucit Cristos a pitimit atit de greu ca si ne
facX li[:eri, nici un om si r.rn se mai inalge pe viitor
deasupra celuilalt". Daci qinem seama de ihemarea
insuflelitoare care rXsuna pesre tor impotriva iobS-
ginieia,cdeesvt ianseceuvliitdceonnt f_liccXt -psiocctoiarlu, l,trpibruoifaunsdX Acest altar infljiEeazd pe voleurile exterioare
implicat Plecarea apostolilor (fig. 1-a), care au primit
Ia rtndul lui, qirinegti, uimeze, la cel inviat porunca de a boteza: de
tru a*r apara ,,Mergetri pe
steagul libertSlii fie ;i pen- eceastX lume" (Marcr-r, 16, 15). Pictorul s-i aflit
in faqa unci probleme dificile, trebuind sX orin-
proprLa cavza.
Cu roate acestea, prezumtia atrigitoare gi adese-
ori f-iprpei.clutaatt5ladeFlleailbWro.nnK.drZanpleclhu,l duiasci pe cele drui panouri foarte iirguste figurile
ar cX Jtirg Rargeb celor doisprezece apostoli, astfel inqci iitngshiesnuuialsie.
iobige creeze iLlpresia de invXlrniqeaiS
rXscoalii
pentru Joss Fritz, nu poate fi susginutX. Ziilch in-
strgi concede cd. ipoteza sa nu poare fi confirmati. Ratgeb s-a dovedit insX un strilucir regizor care
Numele lui Ratgeb nu e rrecui in documente, dar asu;ptirra-ritncslircdaiTti,uniXnc^itins..iail^nagfXjldupieerosocnlaajerliepprievirsecendae
il consideri ,,prin iupta
dusX atunci pentru elibe-
rarea soliei sale de-a dreptul predeitinat sX fie
pictorul acestui drapel caie eri 9i al siu". Un ansamblu.
ln prirnul rind, pictorul cuprinde cele doui vo-
amplu qi temeinic studiu al iui Ulrich Steinmann leur:i laterale irrtr*o scenografie unitarS, neurrali*
demonstreazi recenr cX Ratgeb pirisise oragul cu zind ramele interioare printr-o gosea continud,
doi ani mai inainte ca printr-un grup compacr de copaci in planul de
daipnl.rrulzt blaoiHuel i-llbirrXonnne.sc" a(ccef.stF"rcieondsripcihratEonr geexlse)mspilafri rnijloc 5i munqi inalgi in fundal, precum ;i prinrr-o
bolti cereasc5 cu nori luminogi toate fiind co-
celor doul laturi. -
mune
2. Operele Ratgeb incadreazX apoi pe cei doisprezece apos-
Altorul sf. Borboro roli in trei zone, inliturind posibilitatea oricXrei
de lo intretXieri sau masciri, mai ales prin aceea ci
Schwoigern aduce in prirnul plan doar patru personaje de for-
mat mare, iar pe ceilalqi opt ucenici ii prezintX la
DlnaoisnScturcetbwpluaincigriXearrnicle,umvcnredaeotcreiitqlAaelltHadreewilbllinrsofginninteHni e-Bialabrfrbooasnrtanc,du.oe- o scar; mult redusX. In felul acesta dobindeqte
oper5 timpurie, incheiatX in anul tStO, care, ins5, suficient spatiu liber pentru a sugera c5litoria
pelerinilor ca pe o adevXratX miqcare ,,continuX",
ceea ce constituie dealtfel intreaga ,,cheie" a ta-
bloului.
ne prezinti incX de pe acum puternic reliefati ori- La inceput ni se prezinr; o triplX despXrqire.
ginalitatea pi.-ct torului. Micul pa- Bltrinii din primul plan par sX mai bati inc5
ripric, ale cXrui
nouri s-'au pXstrat intacte, se afla antericr intr-o pasul pe loc, trebuind sI-;i qtearg5 ochii, ba chiar
capelX din cuprinsul bisericii; ast5zi se gXsegte pe gi nasul de atita mihnire. Dar apoi pornesc cu n5-
unul din pilonii navei centrale din faja vechiului
lddigeeejdalazeXilzanvnodrrpu,rmiaelt.teuUnl,n*Iu-alrpi9Moiranmtietai,iccuuempl paclsuevbpiaoloribsa-caascimcuubqaritXp5,-i
amvon gotlc, pXgegre atit ele voinicos, incit curincl va ieli din
65 cadru. Cei mai nerdbditori au gi ajuns pini in
rlrunli., Iuindu-i pieprip, in timp ce pictorul, peste SX mai ad5ugim la cornentariui acestei scene ca
rnisui'i de zelos, si inainteze si mai-mult in adin-
cimea- spagiului, ne ofer5 tn redarea expresiei figurilor Ratgeb a manifestat
al treisprezecelea apostoll -pe chiar qi o discreqie de o mare nobleqe gi ci a realizat ve$-
deasupra un
Iati un ablou invioritor 5i ai-rimat care ilus- mintele bogat brodate 9i tivite cu aur cu o maxim5
tr.eazd" roar; pofta de drumegie a suabilor, rispin- exigenql pictural5, arXtir-rdu-se de toate
a fi inainte
artist, in sensul pur al cuvintului.
cd.I$ei _-r-orpbraecd_eumn.issete gtie, in.toatX,.lumea. $i pentru
Urmlrind insi ?ntreaga compozitie infiqiqind
apostoli suabi ccre se pregalesc calvarul Barbarei, prezentat printr-o duzini de
de drum, Ratgeb si-a bcltit seninul p.isij cu un
cer inclrcat de nori, in care lnr-iatul ie di credin- scene separate, vom gXsi cX prin ele ni se adreseazX
ciogilor s5i odati cu steagul victoriei qi flgXduinla un cu totul alt Ratgeb; iatX-l aici abordind Lln con-
cept formal al compozigiei severe ;i grupXrii rit-
prin care pecetluiesc cindva vezi Matei 28,
s2i0nt-in porunca de a borcza: ,,$i iatX Eu cu rnice, imprumutar din arta Renaqterii, iar dincolo
toate zi]ele, pinX la sfirgitul veactrlui". voi
stilul de legendi al goticului tirziu, cXruia ii place
Cind aceste voleuri exterioare (fig. 1) se cles- si transforrne imaginea intr-un panopdc. Aici
apare o tragedie de un inalt patetism, clincolo bi-
chid, drept elemenr cenrral al altarului ne apare
pij.}. p.a?o" cu zare intimplXri funarnbulegti: o suitX de imagini
f-oLergmeni dcaaBrearcboanrteoip(ef$igre. 5, 6; 8), inchegati in sine, o ,,balrdi desenati" pe care tre-
irrf5gi;atX intr-o buie s-o citegti ca rindurile unei cXrqi. E tin altul
elemenie gi totugi acelagi Jdrg, care, in fond, a fost gi unul
arhaice gi ale goticului tirziu cu cele ale unei re-
nagteri evcluate. n{artira, in splendid veEmint de
brocart 9i hlamidi albX brodati cn rogu, sti inge- si celXlalt: un artist ,,cultivat" ;i un om din popor.
nuncheatX qi aqteapt5, in rugXciune, ln toate aceste scene secundare ni se reler'5 drept
in primplan una dintre inclinafile fundamentale ale lui Rat-
lovitura cle graqie, pentru care propriul ei tatX a
si ridicat ;ataBanul. Aqa cum ni-se iratX acest cI- geb o hazlie,,plicere de a fabula". A fost un au-
lXu regai: cu pas apXsat, indoit din Eold, cu brapl tentic gi inepuizabil povestitor, stlpinind la fel
ridica.t gi capul piecat, ne aminteqte de Cina cea de bine anecdota concisl c,a 5i romanul ilustrat
de tainii, cle la Rotterdam, a cXrei dinamicX supli de largl respira4ie. Jiirg Ratgeb qtia sX se descurce
pcoemooridcecfaoramceastt,efiveolEeiucrei linatteitridoearien,guinst gi de in-
qi viguroasX a fost amplificatl aici p?nX la o mX- cXror
a
relie pateticX. ,,coajX de nucXo de pe jumXtatea din stinga ne
infdgiseazd, legenda Mariei Magdalena, iar in
Ntr rXmine nrai prejos nici infXliEarea sfintei dreapta convertirea qi cXlXtoriile misionare ale
Barbara, distinsi, ampl5, cu o miqcare armonioasS,
ritmul arrsanrhlului fiincl crr totul exceplional! De apostolului Pavel. Iar daci simjul mXsurii il legi-
la veqrnintul Barbarei, c,izind in falduri largi, con- timeazX pe adeviratul maestru, Ratgeb s-a de-
duce o r-izibill curbX cXtre cot qi apoi cXtre capul monstrat aici a fi unul autentic. Cu aceeaEi sigu-
mult lXsat pe spate. Apoi aceeagi curbX rrece asu- rang5 de sine ;i ugurinqS, a abordat ulterior gi
pra iataganului, s5rind
mai intii de agilitate de spada- formatul mare sau foarte mare, pictorul nostru
lui stingi. Ca datorind numai qi numai talentului siu de impro-
msinina- la braqul drept al regelui spre v.izator.faptul cuXri.aaqraeucqoimt saInidnlflpatuMiaXscn.XXstiinrii
corespondentra rela-
prin ddruamplataicceXeadisnXtrfeiecshuiprpurlinisntu- - tiv pulini ani car-
necat qi cel senin, primul privind indiriit in jos, meligiior din Frankfurt.
cteenlsiliaunlrelidbicnltirreorpnirr,ni.rrer;',r.-clemaoJunceindtetrl
dc mexirnX Jiirg Ratgeb a fost deosebit cle mindru de
smerenia tineretre. Dealdel, a gi exprimat
gi aceasr5 oper5. de
acestei fete sortite morlii. 67 aceast;i convingere printr-o semnXturX detaliatl,
adlugin-du-i_gi o inscriplie semnificativl:,,Spes Pirul gi barba sint intens castanii, in timp ce Pe-
pr(a)emii solacium laboris" (adici: Sp.r"ngi ^in
U5*sIufrlerpsraaepoeprc$lrttiaJepliott,npolarasgrcerit_emnXiKrseamraapefitclcegaadeoetrimaalibcnspm,ote.m;dnanaeci-ainnsridaiseunvictnlXstorcicit:iiporariqalledoaitma5e.o.nsrtipidniofieientedaiinntacatmdoretuiuseBnst-l*oaueIX".rri)br,"ua.rrarcei;lgr,teraarejieoin,r"ari.,ce;acz.i;enr;e.e., tru, degi chel, nu este redat ca un mogneag cirunt,
ci ca un birbat cu barbi blond-roqcad. Pavel qi-a
ridicat pini la briu.haina de culoare rogie-violacee
pentru a putea p5gi mai ugor. O cingXtoare de
pcdoeiecsloietloo-rra-tSd,_esptcreianrgepeaerhsttaeeianpairninctesu5rcio5oaptrcuia.greDaafXlea pitratX de
mati, gri-
goidul siu
stlng atlrna o tralsta neagra ln care se zaregte o
p15li.n1g0e- posedXm un texr al pictorului, fn care chiflX. Pavel mai poarti o diagonali de culoare
cX a trebuit sX fac5 imprumuturi pentru se neagr5, iar haina de culoarea garanqei gi-a atir-
lucrare pe care tocmai a rerminit-o. -c.ai td-oecdoeruul nvetrodiaegaslcpuirmt. iSnuturpluriinszei"tionralegs5teinfapactue-l
o
VOLEURILE EXTERIOARE; laqi unghi in care se migcX piciorul s5u drept- $j
PLECAREA APOSTOLILOR pantaloni albi, peste care a tras insa
el poarti
voLEUL DtN STTNGA (FtG. 1, 2, 3) pin5 glari,gemniugnocahsii,ncigaterecsioeracopni tdininutXr-,ofiqreisXvtuirrf5urdie,
linX
qi pe laba picioarelor.
Stimulat de remperamentul sXu de povestiror,
ln.primplan plmintul esre tratat intr-un galben-
-qcanca-rpeisq;orliaepsddot.edo:is.eenlsi.pn,ij(5dnoePrrstoq.eienibanatd1idp;peunutaa-usipn)ineteopduisiInnelotuiXn!ilpu-gpvmrlaaieomi,nletoPcouu_iaanlsltgvpXd5te-ltialiolnidanirnregse-tiacidmnar"ge.lpoad"ai.pu.(i(id"t'..ap-.aeh)ips,sciitcih"iiaeitsbprri)e-,... Ratgeb trateazd. destul de liber textul biblic al po-
runcii botezului. Pentru el a fost mai important
sX zXboveasci asupra amXnuntelor de costumagie
gi a rnerindelor apostolilor, decit sX respecte stricta
i-a c. iEni ulem-aai-puon-
indicagie ,,qi ia trimis doi cite doi . .
nirnic cu ei pe cale,
runcit si nu
r:oiag. Nici piine, nici traistS, nici bani la cingI-
si bulgXri de pXmint cu-fire de iarbl dispuse deco- toare. Ci sI fie incdllaji cu sandale qi si nu-se
iczrnaaettepnivut-al-at-gcspictuel5e5n^tqcifneruoatozpnXaitcaripocl;raearPegcalu5evltretteoal.bt-vloferuocplnuinutia.ulillpn,' esd,tXarp,url,e.te.rpsauartpejiqufp.trlreaeag_-i
irnbrace cu dou5 haine. . ." (Marcu, 6, 7-9).
brun-verzuje (ca de mugchi) este garnisit5 cu smo- Cu atit rnai strict a respectat insX cuvintul,sim-
curr de larba. bol al despi4irii apostolilor, acel ,ibant flentes"
Petru poarti o hainX albastru-inchis-verzuie (,,si meargX qi si plingi" din Imnul breviarului).
pfptieenXodelcaahsgi.nuepgnrjaudn-ecuhmpi.iiqre_ileuo.l.uamiqaeszntiatnitelg-dbeqr-ui-anp--crvuiinormtlreeetzXipiuvicliziopibaeisrleXte.
pi,ept atirnX o ploscX de ceramicX. La acesrea se Aici Jcirg Ratgeb di dovada unui adevlrat talent
albi strfnqi pe pulpe, cuprinzin-
qda.ug{ p.a-ntal-oni apoi ,,lacrimogen". Ochii lui Petru sint rogii de plins.
sandal. qn,rruit" .u eriii. gi privirea lui Pavel sdcleqte de lacrimi, iar din
du-i qi cXlciiele, cele doui colquri ale ochilor lacrimile giroiesc bo-
gat. Impresia de ,,privire inecatX in lacrimi" e
care incalg! njgioarele bolov5noase
indesate qi unghii mici incarnare. produsX prin accentu.area.puternicX a pleoapei in-
ferioare gi pnn particulele albe pres5iate in acel
colq al ochiului care ascunde sacul lacrimal.
""i"d d?g6te ImportantX mai este qi constatarea cX figura lui
P.rvel poartX pe cap un fel de lapcl cu cozo- Petru, stind frontal, drept, in picioare, paralel cu
roc mare, galben-cafeniu, din impletiturX de pai. 68 cadrul, rcprezintd atit punctul originar ctt gi con-
69 traponderea migcirii continue. De remarcat gi
frontalitatea celor patru picioare din primplanul drat de o barbX ascutit5 qi avind lacrimi in ochi,
rabloului. alaljilquliePaapvaerl aalreeliecfeuctpuilciuonruuil se aflS o tichie neagrX, Pe usnpattielva.re'freubnuime icrelsieac-
cat oblic, drept, ridi- de
arc-propul- cil5torie de care atirni
fate indeosebi migcarea succesivS, coloritul mai
tdsooelr,rnniaeinr5.spuvogazerpgreioaarzninii ccmliinaairi tnXdeedp_isa-aprrrteed.sutipng5aurlatimacaesstt;riinagioerse- viu gi ductul mai avintat ai contururilor.
f^oaArctecelilmerpaeredae progresivl a miqcirii se expriml deInoblseegr5vatutrci Xcuinpesispaajtuellescgeanlebiecneunlurir-anliesiapor smqaii fi
in scena ceirtrali prin avintati lini. al
gazonului din primplan se i-ntinde o pajiite de ,trt
a,scendentX a pajigtei care se inalji spre sringa, verde-deschis ca frunza de tei, strlbttut5 de un
deasupra capului lui Petru, clesenind o colini, pe piriu, peste care un trunchi de copac, folosit ca
cind partea sa inferioari este stmctllratX orizon- pod, ne conduce mai departe spre scena cea mai
de sus, flancati de stinci abrupie. Aici peisajul se
tal. Se rernarc5 migcarea rnuit rnai vie a aposto-
lilor. La Petru, calmul se constituie atit prin dis: lurnineazi cu torul: pimintul-este pictit intr-un
galben suculent printi-o pensulajie iubgire. Piriul
punerea i^snvaepvraetirdcaealerleilXaacshutraicninagdee.irruicil,idzcienitdm,5uiin-pi5rp^inainddiraaltpi adrgieuea-- e de un albastru-luminos, podul un trunchi cenu-
aproape giu de fag. Apoi urmeazl din nou, dincolo de pod,
nunchi. un verde vegetal deschis, cu nuante eri-violet in
fiqiile dezgolite ale pimintului. Cocoaga colinei
mul toiagului, care se aflS acum rezemat de inche-
ietura miinii s,a1e: este prima linie oblicS, accen- apare intr-un cenugiu-albistrui-deschis, dcoros,
tuati apoi puternic prin conturul prin care urc; un drum luminos. In dreapta sus,
prinsi in briu a lui Pavel. pajigtei 9i haina Matei desculg, cu o manrie de culoarea giranlei,
cu tich_ ie ngag{ qi blrbij5 blondi, pXgegie agale
Deasupra lui Pavel, aposrolii Ioan gi Iacob cel
tinir i9i iau rirnas bun intr-o imbriliqare frene-
tic5. Tinirul qi blondul Ioan poarti o mantie de pe drum, afundindu-se in pidure.
cmnuioqacrheiuai.gEaradnegesic,uilaj.r"fdoeiadegsuul bsiXou hainl r.'erde ca C-opacii sint,conrurali ca niEte tufiguri compacte,
se afli pe jos, verde de mugchi qi brun saturar, in care frunzele
par nigte fcoosvtriignetrioddeuscuinloacreomgpaolbzeign'ideeuscnhistrXu.nUchl-i
Iingi carafa de cositor, alituri de bita lui Iacob.
inclinarea indurerati a capului exprimi imposibi- terior a
golaq de copac care imparte in dou5 peisajul vo-
iitatea lui Ioan de a se reculege rapid de pe urma leului din stinga. Trunchiul se aflS in faga unui
durerii pricinuite de despXrgire. Este un nou mo-
ochi de apX gri-albistrui, deasupra cXruia se in-
rnent de dificultate, pe care insl Iacob il depiEegte
energic, pornind grXbit la drum. El poarti o man- tinde o pldure alpinl cenuqie. ln stinga de tot,
tie lungi qi alb5, pantaioni albi, sandale negre, o se desluEeqte un decor abrupt din stinci in tonali-
tXji de gri-deschis, verde suculent gi brun-deschis,
tichie neagri pe cap gi o^ traisti neagri pe spare, din care se indep5rteazd, gribit Simion in mantia
din culit intr-o .
care atirnd un teacX De sa de pelerin alb-cenugie. in minl are un rozariu,
neagrS.
remarcat contrastlrl dinre figura frontali a lui iar merindele ii atirnX de un bXq aqezar pe umir.
Io,an gi cea din profil a lui Iacob,
mantiei precurn gi avin- Pe planul de mijloc al peisajului gri-albistrui
tul expresiv al ridicati din fundal se afll un turn, iar in dreapta, o stinc;
de la genunchi strijuiti de un castel. Cerul se prezintX intr-un
spre mina sdng5. Migcarea continuX din scena cen-
albastru-cenuEiu tulbure, in5bu;itor, pe care norii
tralS culmineazd" cu imaginea lui Matei, tmpins
ptni aproape de marginea din stinga, gata si iasi plutesc ca nigte coribii pintecoase. In unghiul
cu paqi repezi din tablcu. Acesta poarti o man-
tie roqu-carmin atirnindu-i pin5 li genunchi gi format. de crengile copacului golag licXre$te ca o
71 patl mic5, roqie, soarele ,apunind.
ciorapi de aceeagi culoare. Pe capul blond, inc,a- 70
VOLEUL DIN DREAPTA pprpeloiofitaseclruatuiin,bsPrauvane[vacgel.raln-lcin,CtuidoirgnaepalininitXasidnneet;rogr,aor irgeiil-jagc5fle.b'llurucinutieicgioi*er"ag;_i
(FtG. 1, 4)
Protagoniqrii jumitiqii din dreapta sint Bartolo- . Iacob in vegminte de culoarea garangei. Mantia
meu ;i Andrei, pe cilre un decor rorund de pa- $r crorapn scurgi au aceeagi culoare. contrastul
Jl$te, a;'.ezar deasupra umerilor qi capetelor lor, ii
une$te inrr-un grup. Barrolomeu poartl o mantie
iInunmgio, dalfbo5a,rtceaprei-tioarteirnslcpin5 la taga_ de acesr ro$u unitar e oferit doar de albul
in igplaetzenedogiuclabreen-zi
sacului de pinzi 5i de negrul sticlei.
in dreapta 9i in stinga se aflX un decor de co-
asclrtit€, asem5nitoare cu pulpana mandei aruncati pacf d.e un verde-cald; intre ei se zdreSte pe malul
rjpeaers_lt^ienu-ninpgci.c.hIi.oenaiermteuirnac{iomra,raiiepn.iuiiandl.b.iteiopfiaii,eFn,,i.atv*v.iirn!fldui4rvi idgrfeiusclaonlsadiatofleer,.l
apei, .in lumina cenugie a asfinlitului, G castel
care inainteazi spre largul unui'lac intins. In ul-
timul. plan apare, in nuanqe gri-verzui gi albe, un
co.lVoeractiSnu; losXh_au,i-nAlndgireii-,v?ior_leeoti costumatie mai bogat petsa] montan.
pinX la genunchij o Personajul cel mai insolit este apostolul Filip,
p-elerrna verde, de asemenea pantaloni sau ciorapi
albagtri-r'erzui. Pe cap poarfr o clciuliti de c.r- care, aflat sus de tot gi intorcindu-se spre ceilalfi,
dsbeeuaapdfi liincutirnm-socfrciiesacr,aa,SrfieICdueHcceIoAnsi'icroc$ar. ifI-in;nrfda;o'laabimpnideisipitutudnleiuiaislatsflXee,ii
loare inchisS. Barba cistanie esre ugor inc5runqiti.
$i- el plinge,, lacrimile licXrindu-i intre pleoapele
ridate. Pe gold poarri o traisd albX, plini ochi,
plurteI_nc, ufimisnpda9tiienolaepr.mlluoiastBcclandrteuonlpoepirlueemurinngaipl.alaltdlu9i iAgnaldbreeniXpdeiin- acttil de cllXtorie, notat fie pe nimb, fie ca inscrip-
lie separatX.
In timp.ce pe^voleul din stlnga norii par cind
asadijuugl isnedulu-msein,eaaicziiu-n perne umflate, cind nigte coribil zvel.te ('a se re-
ca pe im.oulenutol sdintrasrtridnJgfai.ir-r- marca puternicul contrasr dintre albul lor com-
violaceu din perere pact Ei albastrul-cenuqiu al cerului!), pe voleul din
izvor Tadeu
care izvorSgte piriiagul, la al cXrui dreapm dornini culori strilucitoaie'si o afino-
rocmai igi umple ulciorul de lut. slcofeerrrtdileaM, egarada.lobtnieenaimcdia,nintminSditewurp-enpaeaqcpbi rriaon'gluaumi -eGvsritioeincleauwlcaneludua.nldee-
Acesta e imbricat intr-un vegmint monocrom, de
culoarea.carminului,.are o b5rbigi blondX qi poarti
o geanti de drumejie neagrX, sandale negre qi un
pumnal. preIlnunrgeeggitsetrdulespuepevroiolre,usludbincasdtriun,guanpneorceallbdisne
FuncAia apei rezidi aici in aceea de a constitui
izvorul gciarpei.rsiXu. lp-arculuragtie9iimspi releugneXpl-anuelledmeemntiuj-l dreapta. Dedesubt, figura rogie a lui Cristos plu-
tegte intr-o aureolS gilbenX csaprme iecreeraul.od.-".r.n-n"airlr_i
dinamic rozalii,, inillindu-gi d5apelul
loc al ansamblului.
Vecinii lui Tadeu sint spre dreapra -rotsuuls Iacob Dastru-lumrno.s. Apangra sa arunci reflexe rogie_
gi Toma. Toma are o coitumagie cu fante- tice norilor din dreapta.
zist5. i.nPdoaoritt5urpielacta5ppoe scufie albi, ascugit5 in virf, i^nt$inidaeicci ua tfroesit.a..dniuggia(rchtrirltceitreio)rpu.nrt.coLpa. ci,i care se
cu o frunte, de care atirn5 nigte jul montan. p.ir"-
benzi asculite, asemln5toare cu cele de la mantia
lui Bartolomeu. Vegmintele de deasupra sinr cenu-
o hain5 galben- l Discurile nimburilor sint pictate in gri-grafit
sii-violacee.. Peste ;oldulj i.nnotaarltiXe, sau brun-verzui Ei poarrl inicripjii in liiere" gal-
strinsi sub care-se z5- "72 I
brunI, ridicati gi li brene, de sulf.
il
fl
fl
Voleul din stinga Voleul din dreapta se intinde ca o pajigte pinX in primrlanul compo-
PETRLIS: R(())A4AM 1]ART'I-{OLOMEUS:
PAUI,L]S: I(ND)IAM zigiei. lntre aceast; figie de pddure Ei auriul cd-u-
GnE(C)rAM de un verde-argintiu-rece, pre-
lui se afll o zoni"
MATTffiUS: E"I'IO- cum gi _decorul muntos, inalt, sugerind petJ de
PIAM ANDREAS: (ACI{A)- culoare simeppornodfieleraabziXle,infanaruormiualticceer.uAlurhi iitnictucrualor$ii
JOHANNES: ASIAM IAM
muntii
THADDE,US: ME,SO- spilicite, alb-cenugii.
1n stinga se aflX un castel
PITA(M)IAM alb-cenuqiu, in fala vede un turn cll
ciruia se
JACOBUS (MAJOR): JACOBUS M(rNOR): fereastra z5brelit5. ln faga acestuia se aflS tufi-
HISP (ANIAM) guri verzi-albistrii gi un curs de ap5.
SIMON: EGIPTUM JTEHRUO(SMAA)LSElV: rPERSi-
(in afara nimbului) AM (ET) IN(Dr)AM Suporturi peisagistice: un rurn in stinga, un tllrn
MATTHIAS: PHILIPPUS: SICHI- in dreapta. intre acesrea urcd diagonaia ascen-
JUD(E)AM AM denti a viegii Barbarei, iar in fundll munrele se
ina115 pini la cer, reprezendnd ponderi verticale
(i.t afara nimbului) care evidengiazi impunXtor migcarea in diagonali.
Trebuie subliniate in mod deosebir stincile golage
din extrema dreapt5 (vezi 'J,2:
PANOUL CENTRAL: 1ii gi colinele vor izbucni gi Isaia, 55, ,,mun-
LEGENDA BARBAREI (FIG, 6, B, 11) de
in strigXte veselie
inaintea voastri.. .!", precum si Psalmii, 1,t3, 4:
,,Munlii au s5ltat ca berbecii qi dealurile ca rnieii
oilor').
Decorul bogat structurat se compune din doui
zone de peisaj clar distincte: una in tonalitigi Cursul povestirii: Scenele de legendi sint insem-
calde, cealaltS spXlicit-intunecatS. Registrul lumi- nate in diferitele lor etape prin nigte potire ale
amiriciunii. ln stinga sus, in turn, Barbira e pri-
nos este cimpul de acgiune al Barbarei, pe care o
aflim lnfSgigati in fundal, in toate etapele calva- zonieri. Aici, unde inc5 nu este botezatl,, deEi
rului ei. Zona intunecat; reprezintd. aria regelui rr,artiriul incepe din acest loc, nu vedern nici un
cel r5u qi este marcat; prin copaci uscali, in timp potir in faga ei.
ce in preajma Barbarei se lnfoiesc copaci qi tufi-
Primul potir (ca simbol al botezului intru Pa-
quri de un verde suculent.
timiie lui Cristos): Barbara, in veqminte tranda-
Cerul e auriu cu nuanfe arXmii, iar in inaltul firii, ingenuncheazd, in faga botez5torului ei, de
lui plutesc doi ingeri cu migcXri fnsuflefte. Cel asernenea ingenuncheat. Hlamida gri-argintie a bo-
din stinga este in vegminte verzi-mXslinii cu aripi
rogietice, cel din dreapta in veqminte rogietice qi tezXtorului ca $i mantia trandafirie a Barbarei
cu aripi verzi-mXslinii. in miini susqin un vXl
sint sugerate foarte fin doar ca o adiere, in timp
ce chipul gi miinile sint articulate distinct.
transparent.
Al doilea potir: CapelX cu trei ferestre repre-
ln ciuda bog5giei culorilor gi a intimplSrilor le- zentind Sfinta Treime. Pe pXmint se aflX un elher
genclare,_panoul central nu pare nici pestril, nrfi 5i pietre cioplite pentru consrruc{ia inc5 netermi-
prea inc5rcat. Culoarea iocali nu sare nic5ieri in
ochi, fiind ordonatX cu griji in context. Tonalita- nati. Barbara se indreapt; spre locul construcliei
gi vorbeEte insistent cu un pietrar lmbricat com-
tea dominantX o oferX verdele figiei imp5durite,
,.ibine armonizat cu roEul-auriu al cerului, care strX- piet in roEu. $orgul caracteristic al pietrarului e
bate ca o centur5 lati intregul cimp central, sau puternrc conturat.
Ai treilea potir: Barbara se opre$re intr-o man-
7s tie rozalie in faga statuilor celor doi idoli, inalgl
I
&
col5rfid.io1lui:1l cducrertaq1ia.ridic.i un basron ca sX loveascX cu judecXtor regal cu haini stacojie qi sceprru, in
stinga ei un cXl5u cu pieptar galben qi pantaloni
pat5ujga porir: I3arbara fuge in sih5stria galbeni, iar in spatele acestuia un al doilia in cX-
marginea magX cu mineci albe gi pantaloni verzi.
st^lnA1c.r, lor rnaltate snre din dreapra a ta_
bloului. Al qaptelea potir: ln marginea din dreapta a
tabloului se inalli un rurn deschis la culoare, cu
sd.topdbcl|dcAtrr_rairaaeieaTninanlen;Aecrlsautuataa3alrartgl,dlplrnoecalidterceircdnallrfueutpueilid,,nue1,tlRrlrn;urpecr.itcmsoaiam3iineaslrpisearteu5rbrpbauraafrrikueulalnt-snigaanurnpii:^nicensarddnnoeesoeiaucu,io$-fdpron-utciccdlsrrnoing-aiuaea:euvtinl,cpeuiTocapn:sidgiilzhcreeamsiafurime_omilenrr-ldatlrrab;eilesmerrglcarprtusfbcauguriifri-.couuiiar"iira:u,gabrifrvploiivneuieotepipcsaer-i,sgr.iiicutrmsenunimiadni"rsdecolnea.{r;titiihanaanrr_rptefina-tvratteoitj.a;,niuiiiltrnbiodmig"Taa.r*dh,eieoairsuogmeal[ritia,iorpe"rrri'putian.ieip.ntcfdX.ir,ipia,oiat.sB,;rarpsbzgrtobaa'operri5rroraaAirdrirlir__l_ea-_i.",.ri.; acoperig din gigle roqii. Se deschide printr-o fe-
reastri mare, zdbreliti (cu z5brele cu !epi, in faqa
clreia planeazi" un nor alb ca un abur.-Interiorul
turnului este umplut de o lumin5 gilbuie. Cristos,
in hlamidl purpurie, se apropie plutind de zXbrele
gi pare sX-i intindX ceva Barbarei, condamnatl la
prin mai-atenti con-
inoarte insi cfoiaorneb.i.nLeacuov^inptreivaizrXe cu douX degete,
statem
in timp ce ea i se roagi.
Al optulea potir: Zbirul cel galben, apoi un al
doilea cu o tichie pguiatX, albastrX-verzuie, vestX
rogie qi pantaloni verde-inchis, cXmaql cu mineci
albe qi o geantX de piele atirnindu-i in faqa burtii,
o bat dcouarbiincitur-loEicX.cmtra$va_.ergi
pe Barbara imbrXcati
acum
pgbpu]ltnliiPrrlitmsattnga=neavc,..5ue,ordl-rlafced9gadaoeipaeesutmmesxenflublruuieeicvtngdSmuedqcle.rieihrad.T,ncceialu.trau-reliecnTllbvoaatcoaeurraienrirdelusceiacl.aneio*lscDdvnsfieii^edtfn,ieintentdraergniaieeiicjassiipgaiccaee_hri"tninXsrigceXnlori-lsonl."deomr'opepatsoa-"ored;r5;"ipir'9pgim"drrioot^i"ip.;dmnJru;uparn;Jr._.t-ee--.i ,{'1 nouXlea potir: Dedesubt pe un cimp
verde-lSptos: iuloarea rece a principiului .i.i-
lduei!m-iinai,ceciaarEei gizi o tor'rureazd pe Barbara,
suport; caznele cu stoicism. legati
Al zecelea potir: In dreapta a fost inXlqatX o
spinzurXtoare grosolanX din trunchiuri cenuqii de
cate de tufiquri rinere proaspit inverzire, iar in fag, de care atirn; Barbara cu bragele intinse,
cotereamparart.rn- u linga- turn, drept cadru pentru scenele prinsi cu fringhii de incheieturile miinilor. ln
c.ontr,asr. cu timp ce cXlXul in galben ii smulge sinul drept cu
gr colonrul o cange de fier, cel de-al doilea (cu tichia gugu-
a-modrJeeacolapagcoilaingia- lali, plini de sevi, in
iatX) ii arde sinul sting cu o flclie. Strb picioarele
peisajului ,,regal., Barbarei a fost aprins un foc. Pentru contrast,
cenu$iu-$lers al decorului,,p5gin..
oqstgcr.l"iraortrAaerpve3u;adl,,rc.n"e.ci'gluoiaavalsi5e.snemertltefzmxraea-ieiloaBpcemiuaornargoitb,amiidraarn,in:,p,fre.iailc*ei5gn,ap.,rlVttiiuriginen-neautlggamlntltleom;ingclpiauit"uura.mlltrluibt-rrii.neaXJizig,igdeiuaieiilg"r-o'.adprc,.ooc;rdirEJu[.eiiomti;"s.i"-p"-ibnti"uolXrnd;"d;vd""eqiae--i c5liul cu tichia qi-a a1ezat. ulciorul cu vin la um-
bri in spatele unei pietre reci. Trei judecXtori
sretsincdpr-oceddouriai.n picioare Ei unul cilare - urmX-
Al unlprezecelea po.tir (rggg" principali): ?e.o
pajiEte pictatd cu multX grijX, unde tufisuri de
zmeurX in floare si fructe cresc printre pietre qi
ctrrurncqurlra,ra-e,ai^npsod_atrrta5ndsepadraetnatia.celnastfaaloa aureoli mare, 16 ciotlrri dc mesteceni, Brrbara stX iirgenuncheati in
ei se afli un veqminte luxoase, pictate cu rnulri grijX. O hla-
77 midi albX, moale, de lini e drapati in cute vilu-
roase,_rotunde, ce se cleosebe;te de rochia ei bogat Cu minugie de miniaturist e lucratl fiecare perli
impodobitX printr-o ornamenrx!;e modestl, iisX in liclririle ;i rotunjimile ei, fiecare agrafd. cu
. noastr;
des5virqit acordatX cu rnodelul broderiei de la ro- montura respectiv;. Dar este
admiragia
chie: hlamida poarti o bordurl simplX din brode- stirnitX indeosebi de simqul pentru culoare cu to-
rie de culoare ro$u-somon, cu punctt alll,rstre-cenu-
tul ieqit din comun cu care sint surprinse toate
nuanlele mXtXsii fluturinde sau strXlucirea cati-
5ii. DimpotrivS, imbrXclmintea de dedesubt este felei rogtr-carmin. O adevXratX culoare a virtuozi-
bogat impodobitX: motiv vegetal ro;u-coral, bor- t51ii cromatice este atinsl prin hlamida Barbarei,
l?dnrsproi ztr..ii''g.vziatugcaotXn,rrainst care griul-verzui, rece se afli a cXrei unduire redi tot jocul de luminr gi nuanqe
cu broderia stacoiie. Cu totul
remarcabile s?nt motivul greu gi luminos al bro- al materialului moale.
cartului pe fond gri din ralie, nrecum gi broderia Guvernatorul regal cu barbX cXrunti priveSte
in perle si argint a corsafului roqu-somon, cu cu ochi sumbri i.t ios. Chinul sXu este brun inchis,
dungi negre, tivite ctr per:le. Peste spatele qi umX- pXrul Barbarei blo.nd,-auriu. Cu deosebit5 griii'
ml drept al Barbarei se tese urr pXienjenis de mo-
tive vegetale, executat ?n filigran sublire, prin este arTnonlzat ponrul lmparta$anrel cu nuanta
solului din prearmX.
care transpare carnalia martirei. Chirrul cu bXrbia Galbenul de sofran al minecilor fluturinde si al
cizmelor scurte constituie o acoladX coloratX intre
puternicl, 5i rotundX, cu nasul fragil li gura ca
,,botigorul de iepure* prefigureaz5 incX" de pe cerul auriu ;i primplanul compoziliei.
acum portretul de femeie din Loqodna Mariei, de
pe panoul interior al Altarului din Fferrenberg.
Mult mai pompos decit Barbara este inveqmfn- VOLEURILE INTERIOARE
tat guvernatorul.'Capul sXu inttrnecat este acope-
VOLEUL DIN STIbIGA:
rit crr nn turban incXrcat cu brodcrie de p"il", SFINTA MAGDALENA (FIG. 9, 10)
avind ?n centm o caloti de culoare roqu-carmin
5i margini alternind in aur si verde, pe care se Aici arrar in primolan accente cromatice mult mai
vii decit in panoul central si in voleul din
afli- agrafe boqate. Turbanul este agezat peste o Tema conrbin5 motivul biblic dreapta.
,,Cristos i se arat5
scrrfie brodati brun-auriu. Mariei Magdalena ca grXdinar" (Ioan, 20, 1-18)
Tr-rnica este de un rogll-carmin. De o bentiti cMuagmdoatlievnual "l,eginetntmdaprlaatlX,,ldneilqm5riai ilamcuelrtea Ma'iei
verde-mXslinie, lesutX cu aur, atir-n5 un corn de
ori in
vinXtoare negru avind mu$tilrcul 5i capXtul aurite.
timpul sihXstriei ei:
Peste talie poartX o centurX lat5, brun-aurie, de
care adrn; o multime de obiecte din r:erle si cre,g,$tini ecainscdXo, rMa5aurliaaMfoasgtdbailneenadiusriapt XcruIsicr.selduiinitloX-
agrafe. De marginea de ios a hainei se bXl5bXne
rimea din orag gi ajunse"intr-o pustiatate sXlbatici
rrn lantr cu piese mari de aur. lui Dumnezeu cu
mIauoltpseiqrtgerStr.eAizceocliodloecauinEi i sluji via[a ei. Pentru
De cotul bratelor sale fluturX mineci dintr-o
mltase galben de $ofran b5gate in mineci verde din
aceasta Dumneze,t o privi cu milostivenia lui gi-i
inchis. Sabia de Damasc, minerul si teaca fiind trimise ingerii sXi in fiece zi de qante ori; iar ei o
impodobite cu neinchipuitX minuqie. (Sabia: al-
bastru de oqel crr tiisuri albe). Pantalonii, tot inllgarX in vXzduh, unde ea auzi cintind cele gapte
verzi, sint v?ri1i in ghete dc piele bruni cu cip- timpuri ale zilei.
Pe vremea cind ea se afla in pXdure, un pust-
nic a'u'ca in acea pXdure o chilie ce nu era departe
tuqealS roEu-carn.rin $i bentir.e ele aceea$i culoare de pestera ei. Si ;ind Dumnezeu a vrut s-o ia de
cu c:1re s?nt legate de-a lungul gambei.
cpnv.eeiecnupai.nlecuedi.pasl.usaqsiitpnlvueiamcqdteieil,.riina,mrg9ueinircariilpi iocf-oiaoa.ibnirnto5egiliil.ndin.dud.i't-doiinn(pptsriape-toriemezai.i.le"pCi,-ueIesIiat;,- lenei e palidX, un trandafiriu-galben-cenugiu subli-
235). niat cn alb, pirul blond-ro;cat.
Cei patru ingeri care o inconjoari cu migciri
aceCsotemapfioinzidjiaaetsirted-ecodnessrXrlvriirtgi idt idnispturseei personaje,
existent, incir deosebii de vioaie poart;, cei de deasupra, haine
i" ,p"1iui ir-rngi, fluturind pe cind cei de dedesubt sint re-
se trans-formd i,n,covrsiretututle" :fourmnaftaulcutloi rfoaacrtreivi,rrgf"u.r.t dali ca figuri seminude gi cu pinze plutind in jurul
face ca migcarea de propulsie pe vertical5 si lor in miqcare liberi.
rqaisma a-i
po-ate datoritX_tocmai zveltegii panoului - Culoarea aripilor este intensX. La ingerul din
dreapta sus spatele aripei e de culoarea limiii, iar
mult in evidengi.
aripa insiqi ro$u-somon. ingerul din dreapta de cle-
st.inlnd stinga se afl5 Cristos cel inviat din morrnint, deiubt are aripile violete, punctate cu putin galben,
ca gridinar qi binecuvin- ceie irle ingerului din stinga sus sint verzi, cu tnar-
lingi Magdalena
ginile inguste, galben-rogietice. Cel de dedesubt
tindu-i fruntea. Din ve;miniul in forml de clo- are aripi de culoare verde-inchis. din dreapta:
Culoarea veqmintelor ingeruiui
pmoint,aelaui-.se inalg5 ln contururi tot nrai inguste spre mineci verzi gi tunici rogie-gilbuie. Ingerul de
dedesubt: mantie r.'erde de crom cu vXl galben-
Chipul ei lSsat noshlgic pe spare poarr; acea
cxpresie pe care o numinr ..pieriti de dor". ,,Dor" rogietic. Cei doi ingeri din stinga: rogu-zmeuriu.
gi ,,dorinlI" protenind insX^din acela;i cuvint, ele
ln marginile din dreapta gi clin stinga se afli
un decor muntos brun-cenuqiu, mai deschis, in
putindu-se arnplifica qi in adorajie. stinga mai inchis, in dreapta umbrit cu sepia qi
verde de crom. in
c-ipCaXlcai dorinqa Magdalenei este aceea de a parti- pictat cu pensula faagsXcusgeitai filnS copaci cu frunzigul
transfigurarea prietenului ei, de a-l ,,covrigei" galben-
insogi
in cealaltX impirSgie a sa. Iar dac5 urmXrirn miy deschis pe fondul brun-verzui. lntre acestea se
carea de ridicare care se transformX in imponde- ziresc citeva rrunchiuri de copaci goiagi, chirciii,
rabilul inXlgXrii la cer, desluqim implinirea'dorin-
gei ei: Magdalena plutegte prinrre nouri ca o lu- parte chiar pictagi uiterior. gi
Fundalul peisajului este albasru-cenugiu se
lumineazi in preajm,a muntilor. PXmintul din
minare. subfire, minalX de extazul inXllXrii (,,O, fala acestora e tratat sumar. Doar ici-colo sint
risipite petece de iarbi desenatX in linii de culoare
lasS-mi sX lucesc pini ce voi deveni"), conruru-
rile trupului ei dizolvindu-se in luminS.-
InIllarea la cer: PinX la coarele Magdalerrei deschisS, tn timp ce zMidaugidgarleXndeini iciu- in faqa
cerul este acoperit cu aur din care -- prin citeva c5-
daeranbeosric.uDrieaalbsaemsterene-vaegrzi uaiu-reolaseesdreetcaoSnearuzrXatu5rmale- reia are loc intilnirea grXdinarul
-
bastru-verzui. ln direcqia privirii Magdalenei, spre este abia marcat.
Pustnicul (cu nimb mic!) care urmiregte inil-
larea la cer are barba ciruntl qi este inviluit
intr-o mantie cenugie.
stinga, cerul se deschide qi ingiduie iparilia lumii Scena din primplan: Cristos ca
celeste, zugrivitd in nuange rogietice, cu trXsXturile
abia.sugerate,.intruchipatX de pwtti cu braqele tn- grXdinar (f is. 10)
crucr$ate pe prept. Cristos e blond rotcat. Degi conturarea qi catac-
Sub acest paradis auriu se intinde cerul obig- terizarea chipului e_superficiali, se poate constata
totuqi o anume gingigie a sentimentului. Pleoapele,
nuit: in partea de sus un verde-cenugiu tulbure,
iluminindu-se in partea de jos spre e'lbastru-cenu- coama nasului si dinUii din gura micl sint accen-
81 tuati cu nuanle deschise. Dar mai ales e de subli-
;iu-deschis pinX aproape de alb. Carnagia Nlagda- 80
niat felul in care in colgurile ochilor albastru-des- acpeevnrinluedg.piuqoirinneeap;raoetrpduoc dfJ-roauan1zb,e1l..ribpnaenpfienornlijd:u. rrluonlg'guth.irUiuplnu'i$r,"'n"igiunrru"citu",
ipvnaeluculhn.igprrh,a.iinnpscpiitna.irlie-alnacrordplede-lrcmi inltqaaisoencahisiiuulelusdit.reeDpaets, taafepiol olaoig'uecrzcoaI-t
chis sint introdugi foarte subtil cigiva stropi de lu-
boari-exact peste conrurul pleoapei ochiului sting,
minl, creind impresia unei priviri scildaie in la-
c5zind.apoi intr-o fluturare-lib.ri p. spatele Mai-
crimi. SX descriem mai pe larg aceast5 manierl
dalenei-
speciali.
$i aici a fost atezat;, acea luminl licirindi
Ochiul drept: Pleoapele sint modelate ugor Ei pd;boeerrosutsaletsi.ndio,gecaqhciiiei,-lpinp-uasrseitpe"q.aidMrdeiainisngfuiiilpecmoar-roreduelsdeloaestszeoe5snrd.eaiPgrnetteirr-suogulir^plemariina,bzs,bl5Xootnfotidi--r
poros. Deschizitura dintre pleoape ffasat; destul deschis se privale in cbzi despletite pe sini. Cos-
de intunecat gi ridat. In colgul de sus al ochiului,
ca qi in dreptul sacului lacrimal sinr plasate ac- tum.ul Magdalenei este neobignuit de bogat: ci-
cente de lumini care liciresc. insugi globul ochiu- maqi albX cu borduri simpl5 la git. Apoi-un cor-
lui este astfel tratat, incit in cercul albastru de
sub pupila neagrl reapare o iumini saj de brocart rogu-indian avind ia desen un am-
Cristos alb5, marcind
exact direcjia privirii lui Magda- plu model vegetal in contururi sepia. Peste sini gi
citre umeri corsajul poarti bordurl lati, iar broderia e
i,csic5.qlid-actoeloi,ncrlea--
lena. iAmcpersets.isatruonpe.idperaivlbir-iliucmireindde, neagrX. Minecile largi sint dintr-o mirase cu nu-
eazi 9i ochii Magda-
crimi". ln acelagi fel sint trata$i anqele alternind intre violetul brindugelor de
toamni gi albastru-verzui. Fusta albX a Magdale-
lenei.
nei are ciptugeali violeti.
Ca gi i'a Magdalena - nimbul nu este auriu, ci
conturat cu galben. Fusta ,,clog", evazatS, este albi, cu borduri
Trupul lui Cristos, dealtfel nud pini la talie,
proraeszei,nctih-iar mdaaciiaelelasbIoaraarenatepblraasj t-ici forme vigu- simpli, qi bogat brodatX la tivul de jos. De sub
poalele albe ale fustei se ziregte sclipind imbrici-
a figurii nu rnintea violet-verzuie de dedesubt. Cutiula albX
e dusl pini la capit. Bragul nu se detageazd de
trup in profunzime. Toarc formele sint parcl cu iruri e foarte simpli, neimpodobiti.
Scena urc5 spre stinga intr-un racursi acuzaL
atirnate qi lipite unele de altele.
Bragul lui Cristos binecuvlntind ne conduce spre
Hlamida lui Cristos are culoarea garanqei, cu
nuanfe galbene gi rogietice. Mantia are o bordurX planul de mijloc accentuat orizontal (munlii din
subgire, jesuti in aur. $org alb, pe coapse. Stinga fundal, liziera pXdurii), dupX cum verticala zvekl
a figurii lui Cristos constituie totodati qi baza di-
desenati rudimentar gi-o propteqte pe minerul unei namici a inllg5rii la cer a Magdalenei intr-o mig-
care ascendentX efilatl ca o luminare.
cazmale cu marginile fntuite. Cu torul diform
apare piciorul sting: un ciot in care se lnghesuie VOLEUL DIN DREAPTA:
sF. PAVEL (FlG. 7, 12)
degete nearticulate.
Dominanta coloristicl o reprezinti fundalul auriu
PXmintul grXdinii este un amestec de iarbX qi 83 qi acel verde de crom din centrul panoului (tufiqul
buruieni impietite in arabescuri lejere, avind in
primplan ttrfiguri de zmeurl cu fructe.
Fatra lVlagdalenei este modelati mult mai plas-
tic decit chipul lui Cristos, ceea ce s-ar putea ex-
plica prin aceea cI Ratgeb a vrut si-l prezinte pe
gridinarul sXu deja dematerializat. Trisiturile
chipului Magdalenei sint pline qi rotunde, maxi-
larul inferior e umflat gi proeminent.
Maria Magdalena poart; un turban alb, infoiat,
avind deasupra frungii o agrafX de aur cu model 82
des in spatele celor doi insogirori ai lui Pavel, la cu cea a unui elefant. in dreapta se afl5 un cava-
care se adaugl silueta verzui-bruni a copacului din
vsmeaarjudrgleid-naeeibacXedsrt.irnu$iidgarieicvaiepartdafe)o.-sinCtcrihneitasrsor-daumsdieuolnimtzooiatnes5ai z-airgpienini-- Ier-stegar, dup5 semne un oriental, cXlare pe un
cal negru cu hamuri rogii. Capul
l5r:5re1 qi rorund
poart; un. turban alb. Spatele ii este acoperit de
un scut alb, impodobit cu ornalnente amintind de
tiu-verzui-cenugie intre primplan gi fundal. Scenele
esrom- PJteogamrtiIntoelemdaenrbieroacalbr5t ,acleu Barbarei, insX mai sirnple.
misionare sint incadrate in culori foarre marginile brodate Ei gide
pate. Degradeuri excepgionale, prevenind orice im-
pe cal.gu genunchii mult adu$i in fagX, in pozilia
presie de pestrig. unui cilirel de c5mil5. Pe goldul drept ve?lem'o
Primplanul este ferit, de asemenea, de orice
toibl de piele tiviti cu aur in care se-afl5 un arc
accente acute de culoare. Rogul-indian al valtrapu- 9i mai mulrc sigegi, iar in dreptul genunchiului
lui este foarte estompat, ca 9i albul de pe mineiile
largi ale lui Pavel 9i de pe pieptareie Ei turbanele siu, de gitul calului cu hemuri roqii, atirni o to-
celor doi insogitori. Armonizarea se face prin cu- biji mic5, de
lori cu nuante de rogu-brun qi verde-cenugiu. Orna- minX. Privegte nepXsitor isnptirme pslrSing-ain,
de. parci nici observa cele ce se
n-ar
primplan. Cu stinga susgine de o curea de piele
mentele gi detaliile cu caracter grafic sint rezol- coada unui pe aflX un
vate ca in scena centralS cu Barbara. insemnat cu sutnea\gff,. care se fanion roqu
in fagX se afli Pavel pe un cal sur, cu armuri CelXlalt cilireg, de pe calul-elefant, poafi; cui-
roqie gi friu auriu. Calul are pe frunte o placl rasi de fier, coif gi peite rorace qi trunchi o hainl
metalici cu virf asculit qi cu trei pene mari de albi, cu marginile ijusmte. In mini are o lance
npaerategrtiacbaloreul-exapcrtininpdooziugiiagsi asluvjeegrtreicdarl;ep-t
strug (alb-roqu-albastru). Calul cade in genunchi im-
pe solul golaf, cenugiu-deschis. Doar in colgul din indi-
dreapta se aflS un petec de pajigte tratatl in ma-
cator de direclie cu ciucurele sIu galben.
af^lX-inumn itjluofgig, grup
nlera cunoscuta. dveeardseupirnach,aisc,esiaturi dou-i de cXlSregi, se
coame de'deal
Pavel nu e mai ppuic{itnatbloignatrocgoust-uinmdaiarnc,aatraedol cenugii despart primplanul cu cavaleri de eveni-
Barbarei. Cuirasa,
bogati ornamentatie din metal, nasturi de aur, ro- mentele din partea superioarl a tabioului. Acolo
zete qi gXit5n5rie. Mlinile poartl minuqi din ojel apare in faga unui grup de copaci sfintul Anania
negru. De qoldul sting ii atirni o sabie de damasc intr-o mantie lungi, alb5, botezindu-l pe Pavel,
cu miner de fildeg, intr-o teacl bogat decoratX cu
care, invegmintat in haini gri-verzuie gi mantie
roqie, sti plecat cucernic in faja lui, fruntea fiindu-i
aur.
inci de pe acum iluminati de o aureolS. Un b5r-
O minec5 bufantX alb5 iese din cuirasi pe umX- bat in mantie rogie asistX botezul gi pare s5-l fi
rul sting, impreunX cu o tunicX brodatX, din c,are
face_ parte qi f3lu.tu.?ripppe ofraurnt;teuno condus pe Pavel la Anania.
mineca. amintitS..
comanac rogu Un icnofipliigceeal zdel sppearPteabveolteiznulcdosetusmceunl aamveinctiint,l
in jurul ciruia ii
bentiqi galben-aurie. E un blrbat cu barbX rogie, care-l
la anii maturitiqii. Capul il gine sucit in sus, intr-o
poziqie neobignuiti, privind in direclia lui Cristos, stind in faga a patru orienrali gi predicindu-le. Cei
doi din fa95 poarti aceleaEi turbine albe 9i m'antii
care.apare cu stindardul din cer deasupra unei vil- lungi ca 9i cXlXrequl-stegar din primplan.
vatal. In spate, inrr-o perspectivX acuzatl, oraEul Da-
Deasupra lui Par,'el sint doi cavaleri. Cel din masc apare cu turnuri EinifXpgoirqlai tu5rcfulngdaalburui pPtasvperle:
dreapta sti pe un cal uriaq, deosebit de greoi Ei
inXlgimi. in stinga e
monstruos desenat, cu crupa sem5nind mai degrabl 84 85 arezat intr-un coE, el este coborit peste zidul ora-
sului de citre trei b5rbali. in afara porlilor ora- Franhfurt a umplur uriage ziduri minlsdregri cu
;ulrri, l;r liziercr piclurii, Par-el lostclte o predicii compozilii uirnitor de bcgate in scene gi personaje
e firesc si presupunem existenla a sute de schije
in faq:r unui rnic grup de oantcni. de detalii qi a unui m'are numir de cartoane la
I)easupra panoramei oraqului se pierd in depXr- rnirime naturali pentru a fi transpuse apoi cu un
psvciishrfitgreaalsetcpru-erliitncirprceueapAeLrrtlre-rr,iari,iunld-dirneictrileaucrHmaer5err.etDnnbsiseipr-gar-ilciaanqluoi drsi-naa
tare munli albagtri, in timp ce in marginea din fost consecinla propliei sale nen,rrociri qi se poate
explica cloar prin :rbandonarea subiti a atelier'-rlui
dreapia, pe un masiv stincos inconjurat de ziduri, sXu qi pirisirea disperati a gospodiriei sale din
se intinde o grXdinX cu animale; aceast; pant; suburbia Essling a ora;ului Stuttgirrt.
abruptS, purtind o gridini cu iepel0, prefigureazX
Singurele lucriri p.istrate sint cele trei desene
oarecun-I, prin culoarea sa gri-ro$ietic5, muntele cal- de mini (fig. 13-f 5), pistrate in Cabinetul cle
varului de pe A.ltarul din Herrenberg. stampe din Dresda. L,le au er trisituri comuni pe
plan tehnic prin faptul ci l{atgeb le-a tonat puter-
Se remarci linia abruptX, inspiimintXtoare.
Cerul are un fundal aurirr, str5bXtut de viivi-
taia unor fllc5ri rogii, peste care apare Cristos
intr-un nor albastru, cu mantia rogie fluttrrind Ei
cu steagul r'ictoriei.
PREDELA (FIG. 5, JOS) nic suportul, ficinduJe o preparaqie cu o soluqie
Primul inger, dreopto: de sanguini. Acest ton i-a ccounfcearritehairtfioesi t-
preuni cu cerneala bruni im-
rdneasteicn-uelm-ogiuonnarl.oilnatrcuticvitdcineleputrnecit trasat
rcC.eiurnlfouugaliruelaaltu,vmieniqnmocesinat-usltuiniingailm:biui-ntnraatnoddiraeagafiprctiueX.:uPonirbluaunlrec-tiee un de v-edere cro-
cu din
de foi provin
ani diferili, acest fel de :1 tona hirtia poate fi con-
siderat un mijloc prerneditat pentru obginerea uncr
isop, galben ca mierea. Marginile aripiior sint
verzi, penajul alb. Forma obrazului e rotundl, ca efecre ,,picturale" qi un obicei caracteristic.
Cele rei desene au slujit dealtfel aceluia;i scop:
de copil; prive;te calm in faga sa, firX emofe. sint vizualiziri ale unor scene bibiice sau de le-
Foarte frumoasI este rehosare'a cu alb a ve$mintu-
ivgnoealeninudtreiilaecaearxedeo-cuu5t;dtrrieiipsltotiicnrea, ti-ensfritiarnendbleuiipaciucatrsueIriffiXioecrusdsuepeucspoee-,
lui trandafiriu.
Al doilea inger, stinga:
in ve$mint rogu, rehosat cu galben de sulf gi cu rnanda spre a fi examinate 9i aprobate. Fiind in
un fel de basma albi peste umeri. Aripile sint mod evident nigte schige deloc aproximative, ci
verde-inchis pe marginile exterioare, iar initrntru
reprezentXri gindite in aminunt, au fost conside-
albe cu umbre albXstrui. Miinile, deosebit de prost rate in mod eronat drept ,,c6pii" gi astfei pus5 la
desenate, gin in dreapta o nuia gi in stinga un bici. indciali autenticitatea lor, ca de pild5 de cltre
Capul de copil, calm qi rotund, are p5r blond, on- H. Th. Musper, care a publicat gi explicat conli-
dulat. ridureuintudClercniseKtlooursnd-sot"uli(nrf'ooi,l,.-M3iir4nN,cah1;et9en5r2ee1ra5J3M)a.ahrribeui cShi NaSterea
LEGENDA LUCIEI der Bil-
Un desen (fig. 13) DupX descoperirea celei de a treia foi care pe
Mo;tenirea artistic5 a lui JdiiisrgpaRriajitagetobtaalisaufedreit- pl,rn tehnic qi stilistic corespunde acestor dou5 dese-
cea mai grea pierdere prin ne, nu mai poate fi insi vorba despre aceasta.
senelor pi a schigelor. in cazul unui pictor care la 86
87 Ar.'em de-a face cu originale de extreml raritate,
care pe deasupra ne mai clau de veste $i despre
doui altare dispirute ale lui Ratgeb. Cel de-al o aureolS. Guvernatorul de data aceasra cXlare gi
treilea desen atribuit de citre Ulrich Luft in 1960 insojit de o suiti armat;, asist5 furios Ei la aceasti
pictorului nostru, infliigeazi legenda sfintei Lucia
de Siracuza. De la Metz, unde gi-a aflat, se pare .,probI", ascuns dupi un perete de stincl.
sub impiratul Otto I, ultimul licag de odiluri in n-ainvcreutprsivie-$i toefearcefiudnoenaadtoinrufluuinddealciJt6org- Ratgeb
Ministirea sfintului Vincenliu, cultul ei s-a ris- imagine
globalS, in linii mari, concludentX penrru struc-
pindit in toatX partea apuseani a Germaniei, fiind tlrra generalS a compoziliei. DimpotrivS, scena
documentat prin numeroase tablouri. pi'incipalX din primplan o infiqigeazZ pe larg, pini
in detaliile
Jtirg RatgEb a ilustrat calvarul ei printr-o suitX de costumalie si mimicS. Astfel, pe gu-
coerent; de scene succesive care par sX coboare vernatorul de prezintX impopolonat ca
alert dintr-un fundal abrupt cu desene secundare Siracuza il
o momiie a puterii tiranice. ll surprinde intr-o
pline de personaje mici inspre prirnplanul intim- expresie diabolic triumfltoare pe judecltorui slu-
pllrilor de searni cu personaje de lrormat mare. garnic, un moqneag slXblnog qi speriat, care arat;
Itatgeb ocoleqte preistoria legendei dupX care Lucia, cu degetul ar5t5tor de la mina stingX, pe care-l
convertitX inci din fragedl tinereqe, qi-ar fi im- loveqte ctr cel de la rniira clreaptX, sugerind gestul
pXrgit intreaga zestre ca pomani, fapt pentru care
,,tiierii capului" ca implinire a rnartiriului.
pelitorul respins ar fi denunlat-o in fala guverna-
De fapt, Lucia nu este decapitati, deoarece cX-
torului Siracuzei ca fiind creEtini. Desenul incepe
odati cu pronunlarea sentin[ei, care o condamnl l5til ii qine pirul cu dreapta ;i-i trece sabia prin
pe Lucia si fie tiritX intr-un bordel pentru a fi gitlej, pentru a-i reteza rugiciunile rostite pinX la
dezonorati. ultirna suflare. Capul cXliului, repezi.. brutal ina-
Acest domiciliu destinat ei iir batjocuri ni se inte gi cu o barbI aspr;, e in contrast cu chipul
sfintei, simbol al resemnirii blinde. In spatele lor
prezintX ca o construcaie aritoasX, cu fronton gi se afll trei capete de expresie tipice pentru maniera
scar5, aproape de poarta oragului, dupX curn se
lui Ratgeb. S-ar putea ca Ratgeb si-gi fi desenat
obignuia cu aceste cartiere ale pi5cerii. Dintr-o
fereastrl boldti qi printr-o ugi deschisi citeva propriul chip in profilLrl tinXrului care, nepartici-
tirfe curioase o
privesc ai-i ies inainte. Sfinta Lucia pind la acfiunea legendei, apare cu atit mai indi-
rimine insi in ciuda ghionturilor gi
a larmei fu- vidualizat ca portret.
rioase mai neclintiti ca un srilp. Nici chiar o pe-
Desenul regisit reprezintX un document impor-
reche de boi_n-o poate^urni di,n l9c, Ratgeb infiti-
geazi aceasti execugie in toati violenp ei dezlSn- tant, fiind inrudit de aproape cu Akarul sfintei
guiti din citeva scurte gi concise trlsituri de penigi, Ilarbara. Pompa cu care e infltiqat guvematorul
conferindu-i o forli uluitoare.
de Siracuza este un pandant exact al cilXtrlui regal
Guvernatorul, care urm5reqte minunea alituri care, strilucind de agrafe gi nestemate de aur, iqi
de un cavaler (peqirorul rizbunitor?), ordoni ca descipifneazl acolo fiica. Chipul Luciei mai sea-
parci ar fi
sfinta Lucia si. fie inchisi in cugca leilor. IarIgi mMaingXdalleeinta- ostisnogrXa-l gi cu Maria
de pe voleul Altarului din
zadarnic, deoarece o vedem sdnd nevitimat; intre
fiarele pagnice, lipite de pimint. Ai treilea moment Schwaigern, cu care nu imparte doar mlsiturile
ne-o infiqigeazl, Iegatl, cu fringhii de un trunchi qi expresia, ci gi croiala deosebit5 a veEmintului
purtat deasupra sorsajului. Din aceastX pricini
de copac cu coroana tdiarl. La picioarele ei arde putem data cu temei acest clesen' in rnii in care
foc. ln faqa acestuia se afl5 o oali din care un 88 89 Ratgeb a lucrat la Heilbronn.
cil5u ii toarnX smoal5 incinsi pe capul apirat de
Despdrlireo spre dreapta, insolincl paralel conttrmrile celor
lui Cristos douX personaje principale si armonizindu-se clr ele
de momq so (fig, 22,29)
in ce privegte culoarea veqmintelor lor (diviziunea
Micul altar al Sfintei Barbara din anul 1510 nu
coloristicl a stincii in verde 5i brun corespunde
poart; nici o urmX care sI ne sugereze ci Ratgeb
gi-ar fi simjit cumva incert qi ameninlat noul s5u vegnintelor albastre-verzui respectiv brun-ropietice
domiciliu din Heilbronn. Pictorul, care a qtiut si ale Mariei qi lui Isus), se aflX, in stinga, Maica
mig5leascX cu ribdarea miniaturistului toate splen- Domnului intr-un 1's5mint albastru-verzui-deschis,
dorile broderiilor, perlelor gi gitrvaerelor sau fina
care spre stinga se ilumineaz5 in albastru-senin $i
intocmire a pXrului Barbarei, nu se a$tepta ca in spre dreapta se lntunec5 in negru-r'erzui. Fruntea,
curind vrernurile sX-i fie potrivnice qi sX-l inlX- obraiii 9i bXrbia sint incadrate de o basma albl si
tngustX pe care ea o adunX ca pe o cirpi botiti
cu umbre gri qi o trage cu m?na spre ochi pentrtr
trrle. lns5 incX in acela$i an, 1510, putem inregistra a-gi r;terge lacrirnile.
n tensiune violentX tn dispoziqia artistului. Am ln opozitrie cu acest gest dmid si reqinut, foarte
sesizat-o, cu deosebire, tn tabloul Desp\4irea lwi
Oristos de mama sa, din Muzeul de ArtX din Berna modest 9i griiuliu, se afli curba larg5 a miinii
care, sub numXrul de inventar 158, i-a fost in mod
drepte care ocupase initial punctul central al pa-
noului pictat (reprezent?nd .,impletirea' rniinilor
eronat atribuit lui Niklaus Manuel Deutsch, poetul- prinse pentru a-si lua r5mas bun!).
pictor bernez, ptnX ce Otto Benesch l-a identificat
Tn pleoape se aflX o rris sxtt.sie de durere, in
in anul 1927 ci aparlinind de fapt lui Ratgeb. tirnp ce lacrimi ca nigte perle se preling peste
amindoi obrafii. Chipul ei miinile Mariei (ca d
Pe acest tablou extraordinar de frumos datoritX ale lui Isus) sint trandafiriu intens, umb.it intru-
str5lucirii minerale a culcrilor sale, din plcate insX c?tva de nuante galben-cenu;ii. Ochiul sting apare
desnrl de ciopirgit, despirqirea dintre fiu qi mam5 insust si migdalat, cu pleoapa de ios prrcX tume-
se desfXqoari cu o durere retinut;, in timp ce Maria fiatX, mai ales cX regiunea ochiului este puternic
Magdalena $i Maria Salomeea iqi manifesti durerea inroqitX. Punctele de luminX de pe purrila neagri
fringindu-qi miinile.
ln stinga se inallX un castel corespund lacrimilor siroind din colqrrl ochilor.
puternic, simbol al existengei trainice qi ocrotite.
Spre dreapta se intinde un peisaj care poarti pri- Expresia lui fsus, cXruia ii curg de asemenea la-
crimi din ochi, este emotionant de pXtrunzltoare,
virea pe drurnuri largi pin5 la munqii ina\i din iar cirliontii bXrbii de suh buza inferioarX stabi-
deplrtare. Iar
ine acgioneazX aniecmi, uijl.otdci.t,"tst"e.qpriaodmuceelemagoumrielonrtuslmd5e- lesc o identitate cu Cristos al Padmilor de la
tensinne amintit mai sus; un apostol minios, cu Stuttgart. Mariei o ,"im-
barbX stufoasl gi cu mina stingX aritind agitat spre Stinca insotrind linia urnirului formatX inspre
pXmint, il apuci de hlamidi parcX preveninduJ qi pinge' pe aceasta in adincitura
confurindu-l pe Cristos pentm a-l retine aici, unde dreapta, la inXllimea creqtetului lui Isus (de aceastX
incX se mai aflX: in sfera unei existenge apXrate gi adincitur5 atirnX filactcrul, creind 5i el impresia
de ,,tragere in jos!'). dupi care urcl de-a lungul
sigure.
nimbului ei L-a qi a filacterului pe deasupra aureo-
Personajele principale lei lui Isus. inXldmea genunchilor Mariei stinca
ln spatele lui Isus, inve$mintat ca simplu cil5-
tor, sc inalgl o stincl imbricatX fn muqchi care inverziti de muEchi r le culoarcl br:un-ro5ieticl a
enprinde $i conturul mamei sale. ln fala acestui pietrei, iar tn spiltele t'ontrrrultri lrraqul sting al
lui Isus cade brusc tntr-un roqu-aprins.
deior stincos verde-inchis, ale clrui contururi urci
Cristos, cu cirare in creqtet, cu urechea stlngi Maria Magdalena poarti pe cap o boneti brun-
piemuorpdjeios.bta-iAt-tccect.rlainm;i o[srrfriviuren;i-tcx,lero.c;oupraautpfnuagereiira;ritirrpbnleui-cidnoecrshuaisnju, lgbinminue-r
vizibil5, barbX castanie, iar pPeletdeeacsausptarnaiibiuizeclaodr
doar citeva fire de mustafX.
Dedesubt poartX veqmint
peste amindoi umerii. lleu_lgdrue,pfeiincdorsimajpnoudombaitii cu bile 9i ciucuri. (Mode-
brun-rosietic, deasupra ciruia se aflX o mantie descifrat, culoarea
ro$u-somon mai desihisX pe linia faldurilor...Doar poate fi
rogie deteriorindu-se probabil sub influenga cil-
iumltatea sting5 a personajului este nuanfati spre idnuroiic, hfoiirMmainrdieinuMmaegrdoaalseenanozdiruirmi gliaacgrilmomi eperirrlai.te$.i
ioqu-deschis. Spre dteapta culoarea devine singe-
rie. Asistim la o .*t.iordinar de bogatX gradare
a valorilor de ro;u, impunindu-se din plin in- faqa Cu aceeaqi grijX esr:e tratatS. Ei garna de culori
verdelui profund, opuJ mantiei albastm-deschis a in care a fost realizatd" Maria Salo'meea, riiiatri pe
jumitate de cadrul din stinga, din al cXrei chip iru
Mariei, gi p" dt"i"pia cenuqiului lleutru al pimin- se vecle decir ochiul sting, holbat gi implorltor.
tului. rnargine' prinzind PoartS.basma alb5, un pieptirr gri-albXstiui prins
in dreapta, l.r se aflS ,-tn birbat cu.dreapta I'eE-
mintele lui Isrrs, peste sini cu o agrafl aurie, mineci brun-r'iblete
bXrbos, in gal- cu man$ete brodate cu aur. Centura e rogie, bogat
b;henip-g;oifra;bn,i.uail.rciXrduiinch.i"pt.e.,srte,"irldtrrrer atopttui l identic cu i-vmioplsoeudtfoglebicistaie.tidPgeoisapclhariidnreoscilhaiineciur-aloiaierv,eeardsrpee-raeclXbs5prsitnutrgguaei-,ainldicehgvirsei--
a Purtdrii
ciiicii din Stuttgart. Chipul c'-t o .iPr.sie fanaticl
adrreepoct heiistceu.m,*la,irg"iint ilienrogaiilib, epna-rrocgi iientficla-rl'nioalali.ceBur,aclueil
nind violaceu deschis-rogietici. Sub aceasti rochie
oscilind puternic intre verde-inchis ;i trandafiriu
stutiln"e"'vXXtrXgiaot,t ce la zebrd, cu galben gi roqu. Dege-- apare o fusti sclipind intre pbriunni-aIaurgiuentui nucnhib. rDune--
stingii indicX pXtima5 pimintul' rogietic cald, care-i ajunge
al
Maria Magdalena ipare ceoiloe.sisretictradned.aufniriufa-rdmeesc-
<listins. Culo"area obralilor desubt se vede o piesi de grurif-iarilebis(?tr)u-ie parci mar-
chis-violet5, ln contra:-,t cu carnaqia gilbuie a Ma- cuioare
morati de cu falduri
drepte, cilindrice, amintind de portul Margaretei
irn;"1trslai t"arleuicIasussi. \/elmintul ei prezinti aceeaqi grijX Stalberg, dupi curn qi podoabeie de aur ale Mariei
cel'al sfintei ilarba.a
din Schwai- Magdalena ne evoc5 tabloul de la Frankfurt.
gern: rochie albX, plisati peste sin, care trece de Peisajul
i.rtr-o't brocart-auriu 5i greu, de sub care
c"ei.lie douX mineci carrnin-inchis. lncheieturile apar Margine,a din dreapta: Deasupra capului acelui
ucenic cu barbX stufoasi, plasat pe un fundal
mii- brun-verzui, gi in stinga brunului iniens al decoru-
lqi stincos, se intinde o fiqie de pXmint (un verde
nilor se afli iu nlantete brodate cu 111r. De cotul de fin, luminos umbrit doar in doui locuri de un
sr?r-rg atirni o m:1ntie purPurie. gri-albistrui-deschis).^De pe. aceasr; figie se des-
AceastX mantie are o bordur5 llrodatl cu aur gi
franiuri lunei. aurii. Ve$rnintul de dedesubt prinde, impins chiar in margine, un apostol cu pir
cade negru qi mantie brun-deschis. Personajul , prezoltat
ir-Tlia".i-a?'lu t"li. pinX la genunchi, iar
de la in profil dreapta, are un nas. acvr.lin puternic con-
turat gi o privire exaltati (exprirnatX prin albul
genunchi pinl la glezn" are o bordurX latX, pur- puternic profilar al ochiului).
zp.rubreiel.r,ncaarceusecotezlrmnrirncii,j'onsecgureu' nCttrivmduinl.tbi l5t'inrtuuroizdi-e
tate se sugereazi un decor din rodii pe partea Deasupra lui in stinga se aflS un al doilea apos-
dintre taliJ qi gentrnchi, foarte asemXnXtor cu mo- tol, redat frontal, care-gi $terge cu pumnul drept
clelrrl atlasului ia M,rrgereta Stalberg. Ir. rnagistrali lacrimile din ochii intunecafi. Vegmintele roqu-cina-
draparea materialr-rlui, reliefind plastic Jtoziqiir per-
sonajului. 92
bru au o mande aibl- (hagurati cu galben-brun) Cetatea
petre-cuti de-a curmezigirl. In spatele- apostolului 'I'rrrnul r()run(l di,r.l .:xrrcri;irerc.r stirrga: jos,:tirii-
se afii un ochi de api iuminoi, albastiu-verzui, rnizi. rrr.rli, r.-t;u-g.LlLrui, deasupr-,r,,r,,r1r,.'dc celc,
in formi p5tratX, ocolir in unghi ascugit de un
bpaspraouarcntrlie-auinllpcdcehiezissu5cur,ibrsXfaaimiumnicbddrrSiaiip.nzacuAtar;midirnibnartavearzecuceorueildae$ocieualcliuuulslooiouca-urrorecisucilzeoaitadicrues-li
drurn galben-nisipos puternic lumin'at, de aceeaqi
culoare, ca gi ln Plecarea apostolilor de la Schwai-
gern, drum pe care se afl5
treilea apostol in mantie de -asemfoeanretae mic -(deudnataal deschis. Spre dreapta, umbra turnului gri-albXstruie
roq;ie
aceasta insi un roEu spilicit), care privegte inapoi,
face ca incadrarea anrbrazurilor tX sJ evidenlieze
inciinindu-se spre stinga. Marginea'din
intr-o manieri foarte decoratir.S.
LJn copac verde-lnchis umbrit spre dreapta cu dreapta turnului (sprc arcul portii) esrc"lurninata
nuanle rnislinii, cu frunzigul realizat parcX din drn rlou cu cenugiu-deschis. Srrucrura lernnoasi
puncte, se inalgi in stinga, deasupra acestui ochi brun-cenugie, purernic marcarX a odiii turnului
1stigrllJ5ucroin9die.inP_ter-uvnirgfuallbetunr-nviugluuriossesuzb5raecsotepeuringucl udibe
cle api turcoaz, iar in marginea din dreapta un co- de berze- i-n qu-ib, in p^rofil de. stinga, se afli barza
pac de aceeafi culoare, redat insi in forme ample,
rcJturlJite.
De la drumul nisipos foarte drept se desprinde itcnuurrDrnc-riuio.nrncluuagli laq4bliablp,seritcnrsui-ocrl-aeicnrneegunlaeluiuglsnieuforoda(gcerutuse-lpronrd-tiaenenrdseseca. hpqii,oipdaaerruuloucilm)era_aralellI
uirncinadceglae;ripguaitlbsepnr,eiudmepiniortslr-i,
apoi -- un drum mai
care o ia apoi
ingust,
orizonml spre dreapta qi se pierde pe deasupra
unor culmi de un brun saturat, pe lingl Lrn ora$
fortificat, in serpentine metreu rnai abrupte in de- clruelmrupinieaorezstiet9aletaeb..!ul$icic.5matpiarui!ei_di.ebdplioannrtdse-p.qoaigtemcl"eat iaascletrsu5tenluiuac,iitloanpr oafsaptaloa-l
p5rtXrile munroase. ln spateie unor copaci de un
cald verde-m5siiniu incepe apoi acelaqi albastru-
birbos (iarSgi acel alb, puternic profilat, al'ochi-
verzui-deschis. al regiunii de *aalblasptreu-icnacrheis-a-vpearzr uroi,.- ior!) mantie inieiangdri5cX-r'edrrzuumiiu. lO. Usmluejnriici Xridciu-
cozi b.ilnornrd-oe, groase
tunjipi copaci $i tufiEuri
amintind de Altarul sfintei Barbara. Amestec tipic Sg?iutjin-iqciacpaopaurltXreotrarsoicnhtireedeeicsuulogaererearozgi ug-ocivnlaiablaru.
de culori calde gi reci! Deasupra grupului de io-
paci (un verde-oliv cald) din dreptul capului lui
Isus se inalgi un copac desfrunzit, caracreristic uni gi gorg alb; ea are un policar imer.:s.
Deasupra pcrtalului se inalgi o statuie arimie:
pentru Ratgeb. Din spatele unei- regiuni_ premon- sutningcaavoalperr_ijgi.nallegtrinoeas.iinindcraeraepetasteunprisncsuXr,oiaalar
tane argintii pornesc apoi formaliuni alpine albas- in
tre, hagurate cu verde-brun, gi se p-oierd- in langu-
rile smoalX. Coiful s5u are cu
de munli azurii de la orizont: deschidere a
spagiului peisagistic spre o perspectivi in profun- prezinti in apropierea dou5 coarnei Faqada largi
porlii culoarea chihlimb"a-
rului, foarte luminoasX, deschisl in coltul din stin-
zlme. ga spre alb 9i avlnd alXturi, drept culoare de con-
Cerul e albastru-gilbui, luminos. Prin valea latraalsfi-evt,reeuasn-ltirreollagour-)ps. aoTmrtoeotnr,-rdore$osusc-htsuisormile(oinnfiaienfadqri5tzrdaidesiaraticaeelfioesageripnrieda
dintre mungi curge un riu de culoare deschisS, a delicat cu cenuEiu-deschis-alb5strui.
cXrui apX se lirgegte continuu; in faqa lui se inalgX
silueta unui turnuleg de cetate.
f-ieCdaeraoctmeraizlearleumgiennoezritaaltiea peisajului: O scenogra- Roqul-somon se repet5 fi sus, sub frontonul
proaspit v5ruit al clXdirii bucitiriei, unde fereas-
qi putere de pitmndere, tra ingusti din dreapta sugereazl cdmara penrru
pictatX in culori rninerale, cu luciri 5i sclipiri calde. 94
ranfumsudstuulri:e. iod,cerplpuinruerr5i _cleinfrzuirdingfoinaerr.eDneeairgernl liaovninadt drum este bordat in stinga de rnarginea unor pa-
ngi.ugLrXainsdgecmi.bsircuoutcrrg-itrc5nrdrciie,dpesre.seuazbeflnfie.rrineodascsrorun,rsshrcruuuclcoXlai.trlre-iueaJi!ororfuut_Xs,o_o
rnon, iar jos un brun-deschis r-iguros. Urmeazi'apoi ji5ti verzi (verde-albastru-luminos).
un zid asigurar sus cu o,le,XturX de gepi. partea'su_
pptreaanrntoesaparrardeeantjeoz)rsdiuui mlucbiosrneefeaverfliriziim--icnpernseuosqaiairie,d(iiennsm5riumdcepesgtcuieiit I;olosirea schenratica a stincii ca decor neurru,
in oferind doar un ecran colorat, firi valengi spa-
de gialX precisi, se aflX in ciudat contrasr cu construc-
gi qia bogat articulatl in perspectivi a cetXlii ca gi cu
Jrliav. profunzimea peisajului, obginuti prin artificiul
cdd,eur.nnlfuuurs.trriniung,uga,callba,dupigniaicrdleaarreinetaus-pl)r.tnmaruniarlugrmleitnameacig'aemieie.iadcgeCisdcrceuhi"nilsoe,,arldarineajugtclo".ar-eitgIXr"ioiczzrei_._l d.rumului, prin contrastul dintre.tonalitSlile c.alde
cele doui rurnuri se in,algi un rurn d. *"J.gniiU. .n-i""-
inrens, legat de palat printr-o punre gcei lreepcierqsip-ectnivueiinaeruielntiem. i instanll - prin mijloa-
rnbouezaPnn--glaevl-lle_abrtuazuitllebiiaisafroetlraufeerit,rleeiisnnlrsuruemcgiaiirnr,eoootsuacn,urcdcluoeaad-drrseaicnrlcrijmpriueirindjiltoau*clt;i"d:q.euri "Jn;tUiJ;giJ"-a"itl__i Grupul de copaci verde-inchis din plantil de mij-
n-ele cenuqii ale ferestrelor reprezint5'u...nte s,rb-
Ioc formeaz5 totodati qi pur-rctul de concentrare
al liniilor de fo4i tinzind dinspre dreaph ln adin-
cime: cei trei apostoli in;ira1i aproape pe \-erti-
cali, precum gi prin profunzimea sugerati de dru-
murile orizontale satr gerpuite, profunzirne care se
pierde in nuanle de cenugiu-argintitr qi in albastrul
cerului.
La fel de surprinzltor este gi contrastul sti-
listic dintre figurile Mariei qi Mariei Magdalena,
supuse unor legi structurale fundarnental deose-
bite:
dle.
D,toaaIrnrze_as,srsrriean.lguzacarr,teo$laintreeg,5ucnpazaldlldai, t,ignaisnlboernsir_pi.daetesclehisc, udibeuoluicud_e NIARIA: MARIA
Ansanrblul cromatic
Sfiaii specifici goti- NIAGDALENA:
cului tirziu. Falduri gAupradri'tdiee statuari, si-
mototolite in regiunea sine, liberS,
pncaarcitpnrruu,pgl^rirdnirmodenpajialcadutnoel rccuseualulrioaniactsritneeedr.vebisert.riducrnnedpcp,eeninnneutilrgi'upiulsaRinnaedUtugierunrbur..d,inroeuactpartrrade I poalelor. lngrXmidire nemiqcatX, la care dra-
I de falduri pe pimint.
srpd,re.irsnlnDnt.rtcecrsmlatpicsneaurgnlptearr,aqa.lar-fissosemdrtemarvsltipuin:dapadrre[c)rcoreucille.ia.ctrpnegai,ots"rettui.cdupse.lturtisaliio5stneitraaiz#jzei-ul,'(,vacaieztilleitbs.cdioelolnodue_eil parea rochiei in linii
Avitiittuodainree .fiGr,eanvuinEcih$iuol-
sspprEreecarsadtniinnugclaunl.egsuiprsarpujilueal-uldis.rteIinanpcsuiitainv-gearz, ilpnpoterr,e-l,i.nsgtrgi!nic-aciga.r.,eelrrd_.e" ample,.panalele, pre-
drept indoit! cull1 $1 StructLlrarea
c5$arl rpceea_smtaeti^neaatfulcXl.eadg,i.rnmuapprureil,mdupne_lacdnorupumarcciXla,,sefpre:rdeledi-nienlclcqheiisnm.uiqAieicuJpsceat verticali a materialu-
Iui accentueazi plastic
ginuta realX, fireascX a
modelului.
lntru totul rernarcabili este insi luminozitatea mr-
nerali a culorilor, neexplicatX inci pe planul teh-
nicii picturale. Probabil- tehnici mixi5, pe bazi de
ulei, iu num€roase glasiuri.
Stringerea de mini de bun rXmas ca centru ini-
tial al iompozitiei reiese qi din urmitoarele ele-
-.nt. ambiintaie: pe unul Ei acelaqi ax se inqiri
turnul.de veghe, rurnul rotund din coll gi punctul vtuirnCeealorrrlsotreni ^paninelerirdnretusiltnirzrcd-iiec-lpduXrirutrirtrirrirtinrldpcerelulj'rnto.-tarrusaeitt.ocrirnrelrdinrneegpthetudiil',
de unde pornefre filacrelul Mariei. o.**rnrgunauaMibtll.eca.nr--icaeneausrt;eeiuc,oesncouuaep$rrr.nua,ra-fiva,ii]iloeai l.ebdtz5[ei".dJXu;rnie.ngi 5-iilbi"u"si-ic"ce,h,r-iiruau$ntiitlns-ctiumh1eb--
cd-aaSreto.e. ropidopacotieronppisjr4eeisrriuii.pinrpuardenroceuualpudti,aemsstpaurilel mcIeeurrlgruiitsuaadpliinmose,toacliud,
dispXrut.
FnogmentuLl de oltqr J. l*t.. Corespottdenii intre silueta capului 9i
ualnppourlripi uprrliun-i^nsctihnrcsi.
di,n arcul deschis cu cluctirl negrl-
Stuttgort Perna de
merlrs-lvineiriz, uimr pslretaigcei^ecaugiucr.ulCoaarrteeacdaesmchaisni taiare -Mcoaprieeril,i
Iri-AiU'"i. umbriti cafeniu. Ve;minteie de dedesubt
Pinacoteca din \/iirttemberg a achizitionar din- lint"d. un r erde-albdstrui-spildcir-
tr.-o col-ectie particulari englizl" Altarwi patimilor, Pr-rpitrul, un dulipior di lemn p.e o.placX de
pictat de Jiirg_.Rat_geb, (fig. 23-26) 9i descoperit
abra recent. I heodor Musper, directorul piat#. e brun-inteni, soclul gri-gilbui-deschis ctr
l-a pul'licat- -gpalie.rti"eti., i""t#i brune. Pimintul e gri-brun. Pe stinca din
Este vor-ba dl doui panouri stinga, o iesituri densi.de tujiguri.
pe ambele fele, care formeaz5, probabil, voleurile Mariei pe
ZIa"t ii trena mantiei continr,ri al
latenale ale acestui almr. dcilea voleu exterior.
VOLEUL DIN STINGA: VOLEUL DIN DREAPTA:
MARIA BUNEIVESTIRI
(FrG. 23) INGERUL BUNEIVESTIRI
(FrG. 24)
Jumitatea stingi: pupitrul, perna, pajigtea gi stinca Este tratat ir-r genelal intr-o ton:riitatc mr"rlt mai
tratate- mpoaarrtsauminars;ti.n;ucm5,dntaoterual
drumul, dreapt5: mantia, cald5.
gi orizontul mai
in stinga, lingi cadru, un lrunchi cafeniu qi
deschis.
doui corolne veizi de copaci, al ciror contur co-
ln colgul de sus, cer azuriu cu nori crei. Dede- boari in dreapta, paralel cu aripa ingeruiui.
mdssrtrrieanhaigrptaoutalipbnocuaurrerotn.XguuUai-ndmnefbesscrrcihinteiscnr,inuicgaJeirion-vsuienqgr.izdruur-seiv,piaordepleertma,mai;uirfngileoingrceaianair.mddSinuiinns, in dreapta, lingi cadru, un perete cenu.giu-violet
cu ugi bruni, piltati intr-o doari, ca 9i zidurile
par-rourilor cu Patimile.
vegetatie atrigitoare, obobglalutSst.raDdrXumsuubl geirael,Fnneangirs5i.- inger cu cirlionli blonzi. Vegminrul are culoarea
pos este incadrat de
DurDurre a pernel de pe voleul din sringa, insi
ln mijlocul arcul'ri portii se zlregte ,rn drum"g slub- lrii."i;tfiio*".rrr-uilp:?.ien.bA.urnip-tiLlesasri.nFtlaginrie-cleafe-dneiu-ddeedsecshuislr,t
ii1tnniicre-phclai,esrtnt,eruaacgt.uaiust-^ttniusnefugiggpiruuebrrrif-u,ic-n.ia-acllde. encianulrsgousiutpr-inrdafg-rsauuc,nhnziosei,gisitcnianorclceiXneaaeg"sdrp.erreea..cazt-pui--l
virfurile verzi, iar mijlocul e purpuriu. ManEetele
-sM"rtiiunoog.'iiiaulno.d-..UlaClacauciroonartacuietlniLaaadsueirert miaet'p-aedteai ti incheierura miinii in
unor .covrigei" galben-deschis. Spre dreapti pri- 98 99 .rpnrtoefnusuadd,ceactst iaviprlaulridileei
transparent. Toiagul e
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Fraenger, Wilhelm - Jorg Ratgeb
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search