Fraenger, Wilhelm - Jorg Ratgeb

12. Cdldtoriile *.:' ,,'t;*t" 1-
misionare
cLl.e hti PctLtel .,1F' 6rs"
;i apari{ia
lui Cristos .;:,- ,. t-'
printre nori,
voieul intefiol' 1,...t,'.'i",r"",'l
dreapta.
t'':: i !.t i:
cl etal r n
.- . 'ri i.L',1.t ,
11. Sccnri t't-L pistrtri .si ccr. panoirl r:r'ntt'al. dc't:tliLr
I' .. 1 i

'r!

' .t.:- .,' ,

f'5,il
'4..{!1,

li,i irt

' \,,1li

i; 1L,,;,

M arLiriztl

sf . Lucia
rle Sirac:u:u,

desen

14. l"{cister 17. Cina cccl de tainn
clcs lTausbuches
(Maestrul
cdr!ii
gospoddreqti):
Cina cea de
toin(L

15. Dirk Bouts:
Cina cea de

toind

16. Alblecht Diirc,r':
Cinct ceo cle taind

M

Ir'.li

*W

l{e,inrich
Bolnc.mann:
DrtLm,tLI sprc

Flnzatr s

20. Cina rle I'e:sth.
detalitt (clin il. 11))

CanagiuJ cltn Cina cea cle tai.nd"
cle la Rotterdaln. clctaliu (clin il

23-26 Fragmentul de altar
din Stuttgart

EAe S

r$

:f

:$t

-tsR

23. BunotestLrt::
Maria

24. Bunaxestire:

i.nglertLl

drr+\

?.2. Despitr{ireo lui Istts tle mama so



:7. .lItttrtt! din

I Ittrrenbr:rt1,
-r'olcr-rl inti.rlor-

stlngii, cJr.taliu
irlin i l. 75)

in ili r i ('t 2. rar ntrt r r,tl Lt tl
i,I ii rt,d s t L r' (' t o r n7 e I itil, or
din I''rutkJttrt: perelele tle uesL,
30-32 \ISnIstirea carmeli{ilor, lilankfurt I)cscn clr OtLo Donncr von Richic'r- (pitrnsa \r)

6atri't;i*.

:i:i-36 Biblia pauperum (sec. XV).

34. Ucidr:rt;u
pruncilor

la Betleem

33. Fuqd in Egifit

31. Pit'Iura nrurclu
din Frankfurt:
Desen de Otto

j:-51) l}Idndstirea rarrnt'lililot, Ii"rankfuri

li6. lntoarcerea
tlin Flgiy..t

3i. Prdbttsirea

idoli.l or

':-.,r:r...'irt(,,: .ft . ',,;,"+
':,5ij -.:,;,:tf#!;\.'. w

In\'lrinurttr mrrrTii,r',e' 11i,. dc C,litlistiun Bt:ckc:r')

ttt, ltinttr,'A tt:t;,ttl,'t r,'. 1rie dc (llri ls'"irin 1].'r l<cr)

*J.ffi

*"{- Aq"sffi
*stfslt

k +-....,.d.

/1ruW

lrurrlrt'Lt llntii .si l:t1rtrtirt,u tlin I'itrrrcli.s
(,:r.rl-rit: cl r' .ilIran n Birlthasi,rr Rt-rrrr-r')

i:1.Is?r.,i in loLct ltLi (laictln

Intlzinurr:g

1r?.o.qilof :

l.'Iaria si Iasif

J
l

l.+. Pr.)letii (tn sLinqa: Iererttia)

{5-59 (liclul carmeli!ilor (in rrf -'cloriu)
15. Sarazin l<tt:inrl un t:dlugiLr. cletuliu (clin iI

13 Batjocorirea

f4i " d**

ig,#, "f & .i. t4tr
'{
I
1l i;+
8i:, " . ?

i'l? t'i'..

%, il &t

i*l!l"r.e s ..f
f*

llril'

li(iI

I t . ir!:-

aMf'
i ffi:

52. NIintirrco tlt:. l,it
ntt)rinir|t"Li,l
ItLi EIiset,

c.letaliu

iclin iI. 53i

lir.,l{alltlit.ri r'.1r7'r?ciiiilor
5L 1,()r'rtl r.ttet:tt[it 1, cletaiiu (Cin i]. 50)

EIisei .si ttn
inrrilutel
1, (1r-tilliu
(ltdriitnlr ll.53t

ii .\ltarlrl (le la Herrenberg

&.".,"b--',f,fiii

'tary. :#;&

;
a

ffi,Jfl , ....:;
x1,W;14

i{ 'f"

."S ""tr

ii)((rrco. apo.slolilLtr, voieul extr.-r'iol stingli, r'c.r'r,i"s

i',( alrc,ar upDstolilol',
r iiqnrr'nt clc 1.ti'isetj clrn luncial (clin il
' I t' t rn'e0 opo.stolil( )r,
IiLgnr('nt dC peisaj clir1 funclal (clin i1 (i0 )

64" Cina r,ea de
taind,

r[, ls ,;p

p& wb.

r1 ffi

rdWIY ffi

67. Altarul de Ia Flerrenberg

tl I inlztl Chi.r:

I Arrifronzo

Ylronic'iii;
r. i1. 67)

(.'i ri rr !;#
ffi
t'(a (-l(-. teini,
. . -it;
cIeta.Iiu (ditt
(.lina ceo dc toinA, clctaliLt; grttp rle apt)stoli tlin rlrt:ctpta
il. 64): grup
de oposloli gi

c'irciurt aru.l

i2. Cina {'e(r de foinri, detaliu'. trtusciLtztra ltti Ittcltt

$$

t

s

;. IluLjr.tt'rtrire.o lzti Cristos. r'olcu1 interiol stinga

BuL jrttr.ttirea

1'rii. Crislos,

cl,.-'taliu:
lIr'<'e homo

(clin i1. 75)

74. Nl:rt1-lri iLs
Ciriincrvald;

RaLjou trirL'tt

hri Cristos

B cttjo t'r tr i r r: rt

lui C"ris/o.s,

ckrtiili tt:

incoronar t'tt

cu spini

Nlatthi as
Grilnerrvald:

,lltarul din

lsenheim,
I?.isti()nh eo

Il ut jctL'or i r t'tt

lui C'ri.slo.s,

clctaliit

.r

I

.g

I Il(rsti.lrtirs 0

Itti Cri.st<;s,
r.olcrtl intcrior'

clrcapta

80. liri.stignile:u I'tLi Cri.strt.s, clcLitliu:

lr.ran si .tlintelc lentet stLb crtLce

I . lidsti./7lirc(r lui Clrislos, clctlLli Lr:
Mrtritt IIutlrlulcno,sttb t'r'ut'r:

I\). int:iereo lui Clistos. clr,taliu:
Solrlol spcrinl .si jor: tlt: t'tirli

83. lnt'iereo
liti ClisIr:rs,
',"o lcul
t'xtclior

c1r'clpta

li,

i
q !,s$q$ffi

ri

$l 81, NI:Ltlhlas
(lliincrvulcl:

ll Altarul din
i
I senheitrt.
rl Inrit'rea ltLi

(.'r'i rto,s,

clctitiir.L

w1.ry

I rt .-iereu iui Crislo,s, dclalit-t: si jrtt dt: t:iu'!t
m.etcenari ametiti de bittLturi

ss*-

#,,"W

%,.



Logctclna Fecioarei, cletaiiu: Portretttl Lui .Iorg Rotgteb (?)

1

'-'. Lrtrtoclna F e t'ioorei, rir:taliri

I

I

f

{'

li:+. a) illLn{17'e.stit'e. ltartca clin stinga: ingcllLl
.!l-1 i)) lJano?'eslir.'. paltea clin c1r'r'apla: Nialiii
115. a) Slinltrl (:ltip (l!iL.fratrto \-eronicrii), clcl:Lliu

ittclertt! clirt sLinqa Czr cdrlr:1ni,trr
b) .S/inlu1 (lhip (Nri/rcrrtto \.crttrtir:ltit, clc.tlliu:

inqerul cLin dre<tyttrL L'ti t'iirlelnita

96. inchinarea magilor

. :d", -'

,j!d!5 -

" i*r A*
'";l::'" .(-:

ffi
:'!biffi,[r:itiii:

l)7. Ioan sub cruce

"ffi*

1) ti

\)l). IleJectorittl seniorial din
M dndsl irea cister cienilor, Nl ctulbronn

n1!:.it Calculutr priviror ia dezgolirea genunchilor nu
s-a confirmat inregr-al, lur:ru dove,-dit prin doui
1 $., corccturi semnificatir c: Andrei purta
rasa lui 'ol'icviurnlaqe;iXzcdarerengarb.riiat ii inigial sub
f ejungea
nunchi. 9i pini la ge-
I iinoi se
mai deslu-
I ;egre lirnpede pe sub ,,f,oga" ad5ugat5 ulterior,
aceasta fiind atit de transparenr5, inclt coapsele se
.t.':fi aM mtoaariev5gdis.ircna printr-un v51. O corectur5 aiemXni-
{i gi pe voleul din stinga, la loan, care
:.. ." 'l

^t a\/usese inigial qi ei picioarele nude piii5 la genunchi.

tx

.ll

)li.ni aicedsteeacauulofaorset acoperite ulterior cu o ,,tog;" din
deschisS, retugul ficindu-ie insi
atit cie superficial, inctt drumul urcind oblic rnai
transpare lnci gi dupi repictare. Din aceste auto-
corecturi reiese ci Ratgeb a vrut s5-l intovir5qeasci
pe rnasivul Petru cu un Andrei cit mai mobil,
iar pe Iacov cel virstnic cu un Ioan ca cies-
chizitor de drum care i-o ia tineregte inainte, elasti-
citatea genunchiutrui funcaionind ca fo4i motrice a
1t)1. \Iirndstirea miEcirii. Va fi obserr-at insi curind, pesemne, cX
c:ilrncli!iIor o aserrrenea ingr5midire de -pdiceizooargreaneizrinadiun-oi-por-
clin tuni pe plan compozilional,
Fluni<Iurt. ta-
lclerctoriul. bloul ca un gard inclinat 9i plin de goluri 9i distrS-
Slarea cie gind atengia^ de la mijloaceie mai subtile prin care
p:istrare a stiodiaegsufigriolearpeagrai lsedlepocteungeszime bacotliiucnaealo$rr
picturii putea anume
rruralc cu suBes-
ciclul de la
tivi. Pornind de la Perru, toiagul acesruia ne trans-
canlrc-.ii!i 1or mite un moment de cralm. Andrei igi pune lucru-
5oarele pe umXr marcind un inceput dinamic. To-
(inirinte de
lirstaurare)

iagul pus pe urnir, inclreptat asupra lui Iacov cel
Mic, apare ca un ciSndluicgairtocrers$perteordsruaumLurlncveam$eergpui-i
ie;te pe mal. Un
strigl ceva iui Toma, dar ,acesra, neluindu-l' in
sea.m;, igi continui voinicegte margul.

Pe voleul din clreapta sugerarea spafiului se
realizeazd prin estomparea succesivX a culorii in
planurile mai indepXrtarc; in stiirga descoperim in
schimb mijioace mai diferengiate: toiagul lui Iuda
'Iadeul
este prelungit, in depirtare, prin linia ger-
puitl a ciririi ce rraverseaid, currci bisericii. To-
iagul lui Ioan este indreptat in ,aceeagi direcqie cu
drumul riveran al orXgelului gi poteca abnrptX ce
trrcl spre cetate"

Coribiile care fac legXtura dintre oraqele insu- tnsi inereu: drumurile, marea, deplrtirile. Urcugu-

slcaeirleSd,teoqs;riiticraopamesitmeilnaereianradhleeippaeirpltaaogtset-o-lilosrua.-gcoelroea,:znidveiituosacraetulel rrle gi coborigurile gerpuinde ale drumuriior carc se

intretaie, conducind cind in sus, spre cetate, cind
de-a lungui coastei sau peste pod. Cetatea es[e
structuratd oriznntai, facind si se distiirgd cu atit
Coriturile $i serpentinele drumurilor vrrneazl mai net gi contrastant diagonalele drumurilor.
contururile apostolilor. Liniile de conrur ale lui
Andrei sint insoqite de o figie bruni de coast;, IVLarea turcoaz se lumineazi in registrele supe-
rioare, indepirtate, pe misuri ce cerui se oghn-
p^arci decupati dintr-o scinduri ale cXrei pante degte mai nestingherrt in ea. Cerul este structurat
sint nuangare cu cenugiu-deschis. Pe voleul din
stinga, o riscruce de drumuri pe orizontalS; in depirtare se inalli un masiv
tundi a ocolegte tichia ro- muntos, migcarea liind echilibratei pe orizontali de
lui Iacov cel Mare, apoi de-a zborul unei berze elansate. Ilorme care curg, se
aluneci
Iungul ei gi a brajuiui siu sting pini pe liria creg-
tetuiui lui Simon qi se indreapti citre un pod a intind spre i'elurite 1inte.
s fulsuni
cirui curbi este potriviti dupi capul rorund-al lui Pe voleul din dreapta -un se indeplr-
Iuda f'adeul; rof astfel 9i milul unei biserici insu- teazd, mai atirnd insa cu nor gi'eu
pe deasupra

iare corespunde lndoiturii brajului siu. AceastX crenelelor nucie ale unei cetigi durate pe vertical;.

rnanierX nu are do,ar sensul formal al incadririi gi Sub norii grei de furtunX ca ecran pentru castelul
injeleasi totodati simbclic, de un cenugiu palid, fanromatic, Ratgeb igi alege
ritmirii, ea trebuie de podul
drumurile respecrive vidindu-se a fi astfel nigte szuosnpaenddeat.m'faoxniamlitrSi iguimleindoezviitnatgeri-dainrgcionltoii in sdnga,
cdi uitaie sorrire inevitabil apostolilor.
in opozigie cu nuangeie calde de rnugchi brun-verzui

Peisajul din partea opusi. De remarcat zvicnirea indrdz-

Primplanul e de un galben-deschis-nisipos cu nea!; prin care incinta, continuind linia drumului
mici srnocuri de iarbi vei-de-inchis pe care sinr de straji, se inalgi brusc, violent, citre sdnciie

incrustate ca ornamente flori gi buruieni. brun-verzui. I)rumul din planul <ie mijloc nu mai

in planul de mi.iloc, cafeniu, inainteaz5 profund este infigir;at in tonalitigile calde de brun, ca in
i-rn golf albastru-vcrzui. Pe niare inoarX lebede. stinga, ci in gri-argindu, dupi cum gi vegmintele

[Jrmeazi arhipelagull Iuda f'adeul cu toiagul lung apostolilor prezinti variante de griuri.

gi haina rogu-vinui'iu se profileazi puternic pe l>eisajul din fundal e linut in nuange sepia gi gri-
argintiu. Norii de furtuni din dreapta sint in par-
oceanul albastru-rrerzui, in timp ce un grup de
copaci, frumos gi -,.crde, urc5 spre inilgimi, slujind rea de jos brun-rogiatic-inchis, sus albastru-verzui,

ca fond lui I,acorr cel Mic, inve;mintat intr-un iar sub curcubeu cenugiu-verzui-albistrui in forma-
giuni consistente, puternig hagurate. Atmosfera:
pieptar rogiatic, pSlirie s;i mantie cenugii.
adincurile cerului se deschid spre lumini, conginind
Voleul clin stinga emanl o cllduri purernic;,
o incordare potential;, ameningitoare.
sonor;. Planul de rnijioc, cafeniu, ptezinrd. coroane
Culorile de pe acesre voleuri exterioare sint mult
de copaci verde-lnchis, un orag roqiatic in faga
mlrii cu oglinda rece, cenugiu-alb5struie, apoi bru- mai calde gi mai intunecate decit cele de pe voleu-

ri nul-intens al muntelui cet;tii din rile interioare, mai ales tonaiitijile verzi gi brune.
cimpuri verzi din cetate. Lingi Niclieri nu apare albul-viros sau cenugiul-spilicit.
stinga Ei intinsele
Culorile principale ale Rdstignirii trandafiriul
pod se afl5, in
6i incarnatul - lipsesc cu rotul.
dreapta, o rninXstire luminoasi, la umbra unui grup -

de copaci mari, de culoare inchis5, compact;. Revin 1

Potimile Ca Ei Plecarea apostolilor, Cina cea de taind a
lui fosr modific atd fatd" de versiunea anterioar5, ochiul
Cristos
pXtrunzind mult mai adinc in planurile ind"plr-
Pictorul nostru gi-a incircat cu energie revolutrio- iare. CXmXluqa joasi a cedat locul unei inalte hale
nari opera inci din voleuriie exterioare ale altaru- boldte. Deasupra Cinei se desf5qoarX peisaiul sce-
iui. De indati ce se deschideau, se vedea desfi- nei de pe Muntele Mislinilor cu un cer de noapte
gurindu-se pe cele patru panouri interioare drama
albastr,r-cenu$iu, greu gi innorat" care se insenineazi
Paiimilor. Sesizinr aici un spirit rizvritir, pornit
spre a-gi insugi ternatica sacri gi a plasa fiptele spre reqistrul inf&ior, devenind un ttlind albastru-
galbenr,rl de ceai tulbure strXbXtut de
i)atimitor, cu furie acuzaloare, in chiar miezul con- tegat li" apoi
zoriior. 3*.rr* lunii descrescinde incon]uratX
tempcraneitdgii. roiul
de citeva stele, plute5te pe deasupra turntrrilnr gri-
Armonizarea picturaii a panourilor infiqigind
Patirniie e infiptuiti prin cerui cenuqiu-albXstrui, albXstrui al. oiaq.tl.ii din depXrtare, ingrXdit ?n
f"Ca*)tigX.cr.dlunelueEcsicJteto-sasnctrXiXl.Xb,icXitrtul.rtfdid.euernuian"recnXrziraii-uar-leFbrilis-ctairzluhuii.tsCthrt"umulmpXpue.l
nuantat, care trece prin toate cele patru panouri, alJ clrui maluri se aflX tr.ifisrrri des{:r"unzite. Dea-
in tirnp ce primplanul este de fiecare dati vizibil supra piriului, pX1esc pe un pcdeq zbir:ii, Totul
exprimX incordare si neliniste. LJn ostas inzXuat,
rnodificat. in' dreapta, se apleacX inainte $i lumineazi cu o

CINA CEA DE TAINA fXclie" Un ciine se r"p*d. la ef in timp ce luda
icaiacesresiteasr-faoitqX"upprniraidmae.uPhfureinzcdbaitilrdinaejturnn-eosrvlsnaesnm-iasa?mlndtornpueomncsruoulm-laoetee,
ii:i{i. 64-66, 69-72')

Coigurile supericare din dreapta gi din stinga, l.or'- pe atit de energicX si fXr:X echivoc este actiunea $i
ciate cu un gali;en-nisipos-deschis, sint pictare in n-.igcarea. lcr: inicrdar:ea purtXtorultr! fXcllei, exn'i-
sicna-inchis, giurile rotunde sint negre. Interiorul mat5 nrin aDlecarea sa - inainte, ciinele alerg?nd'

arcuiui este Lln siena-intens, alirivolta fiind eviden- Tr'rda indicind drumul' haita de slugi ing'Smidite

jiati prin nuanie mai deschise. lins5 nod.

1n registrele inferioare arhitectura este de un In aceste z.ori a.hia miiind se inalgX un masiv
cenugiu-spaiScir, evidentiind eficient contrastul muntos al cXnri v?rf este incins de o cetate cu dcn-
dintre aceasti culoare rece 9i cilduna intensi a ar-
ionul rotrind. ln tinrp ce muntele mai este scXtrdat
ceioi' brune. in contrast cu acest cenugiu-rece se ilnorl,rrsrnusin, aininsveirlXf,tocaorJns"terurdced-ilaelbcaesttr;otiri-rs'iotnlettiluma iznoattei'
aflS gi coloana aibi-trandafir'e, precum gi uga
deschisS, gaiben cle gcfran, a dulapuiui de perete de pr:imele raze a,\e diminetii.
cu leiurite vase de spilerie de cuioare verde-vitriol.
tn fala acestui virf se inaltX sttnci temerar zim-
Cadrui intericr al dulSpiorului de spiger este brun- 1are, de o culoare deschi#, r-oliatic-gXlbuie, pe c-are
roica[-intens gi se distinge clar de mulura gri- n-o putem apropla decit
aibdstruie pe care se reazcmi ciulSpiorul. l'otul de cea a incarnatului'
CXci'este aceeasi'tnnalitate ca 5i a trunulrri nud al
este bazat pe contrastul dintre culorile calde qi reci. celui in*'iat sau al celui rXstignit: culoarea trans*
asrt:riraitnuzailtoie. iN.n'dainn.tter-uvniol-ettr-lrrop5imetaictee-
Cadrul interior creat prin coloaneie cenuqii din substanqializirii,

stinga gi dreapta, plasate chiar ia rnargine, cores- ii"l i.rri-.,t corp

punde coioanelor cle marmuri verde ale cclor doul ;;o;;. verzi si'albastre ii confer:i acestei stinci un
aparte Ei pilpiiri
cadre ale Batjocoririi. '196 moilelni ciudate. Nu, este o lu-

min5 fireascS, ci una supranaturalX, ,,celesrl", re- ele sint astfel imbinate, lncit redau un context dra-

r'Srstndu-se oblic, intr-un guvoi strXlucitor. Prin matic de o extrem5 intensitate.
aceastX cale de raze, in miezul unei licXriri de
culoarea limiii plutefte un inger-putto cu crucea, isp"prJrSamtt;iin"au"t.adtrxoecarmi]Xpacordclrirnaaebgcgoialetnreeafdloepirinclcatatstrrtpeuinel gsn.anIeotojrosartsin-e,mtil;dtee.in5zteliraospdigpruIu,\irc-calerinoetrariuan:l
in sparcle c;reia aburegte Lrn nor cenugiu-deschis. itm""';ii6niiitXr"t";iina"tic"xaclruiedricia"iIgupsoamurnsea"ctriXnXtrgtlrueeeisr'tuGetlrhemcecutsaeecrnrcet.rarpceteoniaiid' tp"n.essftpiesa-itaedlrede.eapqllutea--
P5rul ingerului-putto e castaniu-rogcat, conturul cat al triditoiului care incearci sX inhaqe dumi-
aripilor este cafeniu-inchis, ca qi pXrul lui Isus la ;;;"i cu privirea ?ncrincenatX, corltinu; apoi cu
Ghetsemani. Acesta stX ingenuncheat intr-o mantie ,.ltie"iaJptaJir"iddiceaptXXrtaarbeinzebcuirviiinitnaarein' tceoatzini dpsrrirnre stinga'
cenugie de plumb, de sub care se iveqte un picior
nimeli
trandafiriu-deschis surprinzltor de mare. ln fala
lui se afli trei apostoli dormind: Petru intr-o

mantie turcoaz, Ioan intr-un rogu-somon, iar cel
de-al treilea intr-o mantie gri-deschis. Culorile sint
tulburi gi surde, fXri urmi de cildur5 sau o lumi-

nozrtate nlal lntensa. spre a-l prinde Pe Istrs.

Ca si la Cina cca cle taitzit dirr Rotterdilm come- A$adar Isus, care intrece pinrini.rirnltiliql iCmiene.ci'aesutne
senii se exprim5 prin grimase ciudate gi o gesticu- rrrias Pe comesenii adunati
;i;inic';la;;i.;ilt''tcili;,nitAadti;mc..aiioit.lo5onircradi""lie1*mlnce:if2eis'u'entmtit,"r,tpauielnirdticlie,raerei-pnl.1t.n'o1Gt.'xmt-hXblent'trtinsmiceeeasm?ttseaci-nncaia' (vrfeeiug$an'-'
laqie accentuatl. ln locul toiegelor apostolilor age-
zate W jos in prima compoziqie, picioarele scau-
nelor pdointenptraimtXp, lamna.icraeeleaszXc..Xacturmep.iiemdpu.lrelsuiai dIued-aagia-
talie l";it t..- f^ig5uara.tit.r,-ld'..Xntourtuiilu-"i,lhcisartancrti'ercloznattr'apstrelnaTt'Xruppuu-l
fost rlsturnat in dmp ce circiumarul cu pantalonii ternic
verzi ca iarba r;i pieptar cenugiu-gXlbui se tir5qte "padhu..iir.."lf;utit.,$t"1lli"anrgot"qaiiu"a-",aXzu-ehqruiaittliupniiineaMlrodnarXum:atventerctoeqhnmil,liipibdninttueoilpl,aeirdescauarimllemdzgea.a'friilmnbaeerlesnilsce-
pe jos, intr-o pozilie insoliti, pentru a ridica o ;ii.;i";ipi;i;*itgfit-..tlri*f ildedte"cmXca4lsipicalcadinrree--cpi atcreaudnhudzaienvlteernestauglreiiieedtraanauevlisedi
cani rlsturnatl din care se prelinge pe podea un iLdmioabtvuio.c,elu.lluuiannttmrdXuisnacdoiuei psiiieoritsni ttitqd"iili-entip"go8upr5ui'lnaEregv,uordrabuadpedisecchaui'rsnei
tiv""e".rsin,e.t*unt.ll,r12ile7d:ivn.ic.SEtimvi adenuigpsha5eleldi'auRlnaurtiigceIaobtaaan-'ciocnraotprbaiototralauttllaln1;acl-l'
fir subqire de vin roqu. Aceastl figuri bizarX ili
are originea in mod evident in teatrul popular al Satana in el" in acest motiv popular mar grosler
misterelor, in care circiumaml ficea asemenea farse

la reprezentarea Cinei d'e taind (fig. 64, 69).
Sugerarea stereometricX a spafiului este de-a
dreptul uluitoare, mai ales ?n ceea ce priveqte dis-
tantarea qi orinduirea scaunelor. Privirea ce trece
p-siceiodaerseluleqesacsacu5npeleosrteqitportinutnle scaune ingi-
printre spafiu precis
duie si

mXsurat si palpabil. Umbrele sint astfel dispuse pe

podeaua de piatrl cenugiu-deschis, incit se obline

o puternici iluzie spalialX.

ri Jiirg Ratgeb reunegte qi de data aceasta diferite ('fiis".d6.6*,72c)le.ci cX, intocrn'ai ca 1a C'tna cea cle tainiz
rl Rseotmtcerdtaammo,rfroezaelizsdrntprlevnuelgsaimr laitlepiinctosriumlbuoi linsoms'-
-Jti"E i.ntrlwn singw, tablou: Cina, Grldina din clin

Ghetsemani gi, undevs in fundal, ceata de zbiri. trlr
Dar in acest tablou cele trei scene nu sint irnpreu-
nate superficial, ca tntr-o ,,panoram5'. Dimpotrivi, 1g9
198

Scena de la masX Acest personaj blond ctr pclelin;i cste exltr:esia fi-
deli a^corectiitrdinii. A ,,inlemnit", dupa cuur iL,-
1n ceea ce prive;te expresia, ar fi gregit si eviden- cearc; s-o demonstreze dreapta dusi la inimi. Ex-
perplexi, de parcX i-ar fciupdieersi,atv^irggrlareiu' ls,ua-
triem la Ratgeb caracterul caricatural ;i grotesc presia suflet cinstit este redati
drept principiu unic. Daci privin-r chipurile unul acestui
gsrenreind91uV-saen.lttaotteodseacttian9ita-.o anume automulgumire de
cite unul, \rorn constata cX pictorul folosegte cari- in'schimb Ir'tda, cu vegmintele saie galben-aurii

catura doar atunci cind r-rea sX rte$tejeasci ceea ce de sluiitor al lui Mamrnon, e prezentat cit se poate
este r5u din punct de vedere moral, prezentinduJ
de abjecu pir ro;u, de vulpe, la fel barba,.chipul
drept urit gi vrednic de disprel ca. de pild5 in co.rg.irionat, in contrast cu carnalia mai, degrabi
cazul lui Lrda ;i al circiumaruluil Nu este vorba,

ins5, numai de o clenaturare a expresiei sau de o

exagerare. Agitagia comesenilor sJ .,"qte de pildX 'odn. liu?.rI a celorlald ucenici. Picioarele sale sint qi ele
din contrastul dintre figulile ceime $i cele peste trandafiriu
mXsurX de rnigcate, aflate intr-o continuX schim- respingitor, ln timp ce gura la-

bare ,a axelor de direcaie 5i in urult rrai uricl mX- comi qi ciscati, spt. .al. se indreaptd muscoiul,
nici ci ar putea fi redati mai scirbos decit prin
suri dToinate;ariiiai .rdeoabinsciiecsacriceixrtpurreizsaiareparindifseimritpelalolrinfiie- adceeaesets; tdiceafoonmlaureluiacimcepniteudaitccaotndge"sttl.o"nuattat,, inso[lta
geta s;
guri.

a conturului. La Ratgeb uu avem de-a face cu o cacli pierzindu-gi cirqiie de joc 9i zarurile'
modelare a capetelor ciin culoare, el nu urmiregte
sugerarea unor elemente plastice palpabile. Cape- Vecinul siu din stinga, cu barba castanie, in
tele sale rimin mai degribX plate ca niqte plXci, mantie roqu-vinuriu, c.t o tichie de aceeaqi- cu-
ceea ce se observX cel mai limp-veed5ernlianrecapul lui loare, manifesti. un calm dernn, chiar solemn
Iuda, la Petru, la apostolul (fie. 68). Urmdtorul spre stinga, in ve$minte al-
(cu alb5strii b#tr. ." ogelul, .ut.i$i intoat'ce privire.r de la
mo ainsci,oerdxparriembXo-mbamstaici Sa:lems ipErcinaregaesctiicrcaulmariSin.il,o,irnq_u--
ca olelul) cu caprrl intors spre dreapta, deasupra rubatS" a trupului, degetele risfirate, mimica
circiumarului sau lr r-ecinrrl celui hlond.
tceamIslpaulasGreh-ectsapelmmirXanciiia-sbtalipnnXidustir,qeaifizmrXl aonstXaieteitcxuepdnriunimSeieud-idenuccrheoirsne,-
sau repro$ in clipa in care ii intinde hucltrica d-e chipului prc.r bucilat.
piine iui Iuda. Ll pieptul s5u se afl5 Ioan, palid,
blond roqcat, intr-un ve5rnint verde-deschis. Apos- Impuls qi conrraimpuis ei rnigcirii: Iuda' prezen'
toltrl din dreapta sa are straie roqu-somon qi- dea- tat din profil, poticriindu-se o i1 spre stinga..Ve-
supra chipului-siu smead, cu barbi plin5. un fel de
glugX cenusie. Cu hostia primitX in dreapta oi bra- gcrinaul cl lsiniuprdoifnil,iteinlgitoa,,'sa^prpirti'enddredaeptaas.eAmceenaeastiinptee--
tele incrucisate pe piept, privegte ingindr.rrat in gol i..h. .on,tastanti preda^ epoi 5tafeta grisanului
(fig. 70). Personaiul cu cap rotund de IfngX el. irrtors cu faga la noi, qi cale il apostrofeazi pe
circiumar. LJrmeazd" apoi o intoarcere bruscX spre
purtind o scufie roqu-r'inuriu qi mantie gri-alb5s- stinga, dealtfel fireasid: cel care-5i suflS nasul e
truie, are o expresie intru totul neutri. E intors infSliqat tot din profil (fig. 7'l'-)- Prin.straiele sale
spre ciudatul sXu r.ecin din dreapta, care qade ca de culoarea garangei si tnautn grr-albastrure cu
o pXpuq5 cu bustul parcl introdus intr-un corsaj, .cd',i"p'cotiu,tn'ge"eaIial.brlrae',;cgueai-alabumertiarti-i.r'dbeaolg;o;lrufrriia. InDued-.ad*aC'te-ar'r,arlecrnebaausictadueersiclhdsisee
c.r'barbn ascutit; 5i' drept ca o ltrminare. pXrul limiteazi la,,stoarcetea" naslrlur tara sa se mar
blond-cenuEiu fiindu-i complet lins. Mantia sa *cjeus.tcgu;ipl.ertu"lecxlepploeziBai"riuoipret'reei dc- tirrereie (in
albX-alb5struie e aruncatX ci o pelerin5 pe umeri. redat ln toata sc^trribrnop-
Deosebit de surprinzXtor apare ,gulerul tare".

qenia lrri, fiu. 77). Chiar deasupra lui sesizam mr$- urnbri cenugiu-albistruie de aceeagi nuanfi c11
carea radicali, in sens invers, a vecinului sIu. rnantia alb-albXstruie a apostolului blond. Scau-
Blrbatul cu barbl castanie qi veqmint rogu de
g:aLanti, monocrom, se holbeazi la Iuda cu dreapta nele sint cenugiu-cafeniu-deschis, podeaua galben-
ridicat6, mut gi stupid (fig. 71). Parci incremdnit cenuqiu-deschis cu rluan{e de cenugir"r-r.'erzui (spre

apare_ 9i sectantul infriEigar din profil cu pir ne- stinga).

gru de piei-roqii 9i haini verde ca iarba, iuloare Ling5 acest cenu;iu neurralizant, care parali-
complementarX pur5 (fig. 71). Acesta mai sti incX
zeazd" culorile gipitoare, albului ii revine funcqia

nemigcat, cu ochii holbaji, dar dupi aceea Ratgeb de a spori viguros coeziunea tabloului:
strunegte toate resorturile miqcirii turbulente: mii-
1. podeaua: cenuqiu-gXlbui, mai luminoasX, apa-
nile birbosului Petru -- de acelaqi carmin ca gi
rent, decit faja de rnasi,
2. pieptarul circiumarului face trecerea spre
ale personajului cu glugi dgeinstifcagudle, a-,zi avind pe
3. f.aga de mas5,
stinga tatuat un cocog, vehement,
4. coloani cenugiu-deschis in dreapta, la margine,
,,acompaniate* de cele ale apostolului cu ochi scin- ca o legXturi nemijlocitl spre cer, unde \a baza
teietori 9i dingi rinjigi (purtind vegminte de indigo- de stinci a Muntelui Misiinilor (cenuqiu-des-
luminos qi agezat la stinga lui Isus), care se ristigte
la cel cu aspect de sectanr, expresia sa vrind parci chis-violet-verde-alb5strui), dar mai ales in
stinca inaltX abrupt5, re.r'ine aceeaqi culoare pe
si spuni ,,am griur-o de la inceput".
care a avut-o gi pimintul.

Cenuqiul ca numitor comun De importanq5 covirgitoare este urmitorul lu-
cru: cenugiul gi albui f.ormeazl, suportul pe care
a-lb.C5esntruuliiual ldioumi inIsaunst. este cel de pe veg. mintul g- rini* se detageaz5 coioritul pestrig ai figurilor armo-
Aceeagi curloare revine, nizate la rindul lor cu dominanta cenuqiu-albicios
stinga, la cel ce-gi sufiS nasul, apoi la faga de
masI, partea care atirnX ling5 ludi, gi jos la canX. prin aceea ci toate culorile sint rupte sau rehosate
prin modularea lor spre alb.
Acelaqi gri-alb5strui apare qi pe straiele celui de-al
doilea apostol, cel cu iapul rbtund. Din acest gri- Prin contrastul fundamental creat intre prim-
psclaanuunlulforaisrtteurlnnactir,ccairtcciuumealermulenritreinmdaut-esriealepe-
albistrui se desprir-rd nuinle: a) mai inchise: mar-r- ca
tia cu reflexe de ogel a apostolului intors cu fala
jo!,

spre privitor; b) mai deschise: manria alb-albXs- pSiicoiona, rTealeborXruglc,haircaetlemaulentsecainudneelporirt-at $ail muntele
truie a celui de-ai treilea apostol dir-r dreapta. ,,schim-
birii la f.agl" p.arcd intru totul dematerializat qi
De la straiele plurnburii ale lui Isus gi mantia de transfigurat, ni se dezviluie sensul major al intre-
gului panou: inillarea spiritualX dintr-o iume greu
aceeagi culoare a apostolului din stinga, cenuqiul impovirati spre o totalS despovirare.
dominant trece in registrul superior al tabloului,
adincindu-se in tentele cenugiu-albXstrui ale ceru-
lui, ale fundalului oragului, ale apei, ale norilor
de fum din spatele ingeruiui putto, in violetul-ce*
nugiu al masivului munros pinl la intunericul tul- BATJOCORIREA
bure al norilor nocturni. $i totuEi, in toati aceast;
B.amX de griuri, cea mai importanti gi mai esen- LUI CRISTOS
1ia15 tonalitate rimine plumburiul constructriilor qi (FrG. 75)
zidurilor. Deasupra fegei de masl cu piinile gai-
bene ca mierea Ei paharele de vin tranipa.ente] in Aga cum in Cina cea de taind a legat scena princi-
nuante verzui sau brune, se lasi spre mijloc o pal5 de doul momente secundare (Rugiciunea lui

Isus pe Muntele MXslinilor gi sosirea cetei de zbiri

condusX de luda), Ratgeb a reunit qi in panourile

cv Batjocorirea lui Cristos diferite scene din ciclul eunvidqoeinrntldiendveinoXsetobai rien--stiPngilaat sus, unde -* ginind

patimilor. s;e apleacX peste ba-
lustrada acopeliri cu bro,:art, in rimp ce un sleag
I)'rui colc'.rne clin ntartuurir verde, trandaliriu- cu vulturul bicefal al habsburgiior fluturX pe unul
albistrie, qi albastru-roqiatici, placate cu alamX,
poart; o clidire deschis5 cXtre toate pirgile f for- din turnuri.
Dupi surghiunirea ducelui Ulrich, landul Viir-
mat; dintr-o scarX iiberi 9i o galerie cu doui etaje.
Cele patru coloane conice ale galeriiior, subliate tcdeaemresbeeacrlgt.erlte"toediv.n.a.tntgrtehaetcl.ittciuben.eaiandmccaietnoriclsicutrXrailieiinaalnhaaarabbsabrpuitvriqgiqitcilSiot,ri
in partea de sus gi de jos gi de asemenea placate vulturul bicefal devenise chiar gi mai inainte ginta
cu alamX, sint coiorate alternativ in rogu Ei negru.
atacurilor opozigiei radicaie. Astfel citim intr-,r
in aceasti arhitecturX fantasticS, ca un decor
de oper5, sub un sistem Ce arce cenuqii construit
scrisoare adresati de anabaptistul Michael Sattler
ca bolta de iernn din Cina cea de taind, Katgeb sr-a
icdnoetsmiepugicnuaitlt.isgNiiuiXddtirinjudpuH,ieopsrcrebcc:uI ,m,iCn aecpusurcilnri(dsvusinletuvrcaualusrptie.u;alb-eelsruat:i
piasat Batjocorirea in faja coloanei centrale, Inco-
ronarea ca spini in primplanul din dreapta, iar Eodzirhan:e"aIu-a9i ii'rigiint.i"i ,p,ElinceiEi tbiglti.nzJii,-ai-uaiforisnt idt rpaegicmeiince-
scena Ecce homo pe emporiul scirilor din dreapta,
cu url Isus nud, purtind pe umeri o mantie pur- cinosii. Si ai distrus ciminul celor ce aduceau roade
p.urie, alituri de Pilat din.Foat i1 vegminte negre vqrie"oi ditimat zidurile celor ce nu fl-au pricinuit
pagub[o". Aceast; interpretare polemici a
qi o mantie ro$Ll-portocalie bordati cu herminX.
Deasupra se aflX in sfirgit Isus inaintea lui Pilat,
Isus purtind vegmintul simplu, cenugiu din Cina
cea de taind, in timp ce Pilat din Pont mai apare vultuiului bicefai revine la anabaptistul Augusdn
o. dati pe galerie deasi-rpra unui covor verde, insi Baader din Augsburg, care, vorbind despre cele
singur, ca spectator al dramei Patimilor, urmlrind doui capete de vultur, face aluzie la impirat-ul

calm scena martiririlui. Carol V gi la fratele acestuia, arhiducele Ferdi-
nand, despotul din Wiirttemberg.
Prin aceastl pmunigecraereind-sec,e,innigaumruebtiatorea"-r,,e,pibcatozarutdl
Este oare intlmplitor faptul cd dimensiunile
pe o succesivl
a urmirit si atragi spectatorul in miezul acaiunii,
ca intr-o viltoare panourilor adlitnaruHleuriredninbeIsregnsheinimt ?apSroi afpi einidderinztniciet
pentru ca acesta sd asiste -de Isus. Nu e cazul -si
i,, cele ale
la toate torturile suferite oare Ratgeb, cu bun5 gtiingi, si concureze aceast;
descriem aminun;it sXlbiticia turbatl a celor
c5lii. Prin figurile lor nefire;ti ei se fase cuime a picturii de altar din goticul tirziu cu o
aflX in creatie prbprie de aceleaEi proportii? Fa$ de o ase-
bru-
tali contradicgie cu slibiciunea nudi a celui tor-
ntsuourcalcutugcdareir,emp-nuitteairtnenilcimnrujeutl5iiet, fadctiec-cuoliiongadi nisrijuirpgeoiarstit,iinnrddnuaprreetirraiLutlini menea lpoletici pretenlie,, ins-5, _de .a-qi mXsura
opera cu cea a unrcului Mathis
Neithart-Gothart,
tiebuie sX concedem ci creagia lui Ratgeb nu se
proprie fanaticului tnvergunat (fig. 75). Contras- apropie de forga .,'izionari a pictorului din Aschaf-
tul intre cIiSi 9i victirna lor este amplificat de fenburg, dupl cum qi nivelul calitXgii picturale a
pattorrilot din l{errenherg se aflS sub nivelul al-
Ratgeb prin antiteza qi rnai ascutit; dintre ,,omul bbliuaaeirsnutcurlauulrli-edd-deei isnescsuhtIelisfi,,e-ppn^rhocoee-printrmoiuu.cgai$-uliilu-dtlgo,eitscpuciignthoiai,srbinr-Euli,cfivucieadirndrameclcieano-rusleotli,rcgiltaaoulls---
durerii"lT qi cirmuitorul ginutultii, Pilat din Pont,
cpc,arainreoci-acra5rinicpzaoetmusrtpXraotaacsulpqroiinuccnaippsiilcoedrpetcrhuoendrtmeemianpui,or ro-anpilalp(irfaiigree.
73). Intenlia politicX, agresiv5 a iui Ratgeb devine sint exaltate, cipitind ,accente de alb strXlucitor -

in faga panourilor lui Ratgeb ajungi ia convinge- sint armoniza,te printr-o leg5tur5 albi ce trece de
rea cI eite singurul care qi-a insuEit rnoqtenirea lui la cimaga iegid din pantaloni a zbirului la pinza
Griinewald intr-un spilit inrudit, a prelucrat-o gi de pe capul lui Isus Ei la cimaya sumecat; a cdldu-
dezvoltat-o independent, ceea ce .-oi incerca si lui, ficind ca linia mi:;cirii sa fie abreviati qi ast-
demonstrez prin sonda.ie, ficute cu ajutorul a trei l'el srnulsd abrupt in sus prin dinamica unei curbe"
lucriri: Bai jocorirea lu'i Cristos, Rdstignirea Si I)aci trecem de la aceasti compozijie extrem de
corcentrat; ;;i de mare intensitate la roronda lui
lnoierea. Ratgeb, i.rangpitriensdrua-suenceai un carusel, avem ia prima
scenografii: spaiiu
Confruntarea acestor panouri ale Patimilor cu privire al unui
o operi timpurie a lui Grhnewald, cu Batjocorirea. baroc pentru o sceni a misterelol in care tabloul
Iui-Cristos de la Miinchen (fig. 74), duce mai lntii profund esenlializat al lui Griinewald a cedat
Ia un rezultat negativ pentru Jlirg Ratgeb. Ta- locul unor efecte exterioare. I)aci avem insi in
bloul lui Grijnewald este vizut de jos in strs, oblic. vedere faptul ci ltatgeb era constrins si foio-
Punctul de pri."'ire se aflX atit de jos, lncit iir seasci asemenea arhitecturi suprainiliate pentru a
dreapta tabl-oului vedem latura inferioari a coap- superior al panourilor
sei soldatuiui care inainteazX. Cu prima privire, udernsptuieginrie-gliastroui observare mai atent5 sale zvelle,
sociai-critici de a iniiii$a pornpoasa
pe care trebuie s-o facem, inregistrim pasul lntins ircrtaesnigipari.nsa-
in .".. soldatul intrX in tablou. De la piciorul ciari drept coaja in al cdref miez se ascunde cei
drept al zbirului aplecat inainte, linia privirii r mai crud-;i mai josnic act de violengd.
co,ldusX in sX ne uitiln in di-
sus, sili,rdu-ne acea Desigur, tratarea Patimilor in patru scene se-
reciie. Mai unnXrim funia de parate 1 condus mai degrabi Ia dispersarea decit
intii trebuie si plini
noduri pini la mini. De aici alunecim spre cot, Ia potenlarea efectului picrural. Ratgeb s-a stri-
csuprrbeatm, ^inaapositipnegSst,euncduerbpurriavi.rsepaateelsutei
gpre.rr.nirr'rl duii insi si obgini o compozigie coereuta, c{istri-

iirlqi in jos, buind pe inrreaga suprafagd ,a panoului doui cu-
relinut; o clipX de funia care infigoari de patru
ori miinile lui Isus. De aici urcim pe unghiul bra- lori principale: un galben-intens gi un cenugiu-

qului indoit al lui Cristos spre capul legat. Privi- tfrst.

rea iqi continui apoi drumul peste unghiul frint Cenugiul dominind Cina cea cJe taind revine
dIssueucmsis,biavriluSani eiPncaaBttiiamtdjioelocrpoergirieudamoelmwriiiinCliuri-is, toEpsi .grioEnrsgtmuelaclenulgtoiaaatreluiani
.n..gi., lormat de-a lungul minecii bufanre, pind jinutrrueiaggaoldsuulpuria-f_agtod^itnpnlaunaunigdeed.meijcloecn,ugaicuo-vpeerrzinudi,
la giinrata ciinoasl a zbirului, al cXrui brag drepr
se inalqi brusc cXtre cot qi se aduni pe o orizon- ogeliuf plumburiu, qi cenugiu-stins. Sint degradeuri
talS ameninqXtoare pentru lovituri. Pumnul s-a 9i
strins qi nu ne mai desparte decit o clipi de mare care se lumineazi in registrul superior, culminind
tensiune pinX sX se pribugeascl asupra celui vizat. in griul-argintiu al balcoanelor qi al turnului din

AceastX linie urcind cu temeritate este amplifi- depirtare.

cati prin gama de culori, care de fapt ii accele-
reazl-migcarea. Asrfel zbirul din primplan dreapta
Pictorul a invegmintat in galben de gofran doi
poart; culorile cele mai fpXtoare: pantaloni roqu zbiri torgionari gi doi mercenari, la vremea aceea
de garanjX, pieptar galben de sulf cu nuante ver-
zui li scufie-rolie. Isus e infXliqat, dimpotriv5, in galbenul trecind drept o culoare a rdului, a cirei
culori gterse, pasive: intr-un albastru-blind. Hai-
damacul de deasupra lui poartl pantaloni verzi ;i iemnificalie de critici sociali nu o putem trece
cu vederea: ereticilor li se agila de glt inaintea
Celor
pdeie-potagravpicoXlegta, lcbaepniu"l fiindu-i putenric evidenliat ecaxerecuplireoifadnaat ugecleumcr.winceec-(iatuceraa cruce galbeni). hostle
Acesre contraste cromatice
li se picta o

ualbcrrir trc oicpt ti pe spatc. Datornicilor ulura- prezentat din fatr5, care-l lovette pe Isus cu tna-
ii.i ti r. prind.u i'i remeiui codultri pcnal al impi- nunchiul de nuiele. CImaEa albl cu umbre gri-al-
blstrui, pieptarul r-erde $i par-rtalonii ro;u-cartlin
.arul"i l\4aximilian o placi galbenX pe haind, pc constitui; o irnbinare clc culori cu efect aligltor gi
,-o po"tie pini ce-gi lichidau dato- impertir.rent prin complernentarit,atea 1cr la galbe-
care trebuiau li se agezau pilirii galbene p-e caP' nul de qofran al primului zbir (fig. 75-76-77).
Falililor in poemeie sale
riile.
astfel ci putea folosi sinonim pentru
Hans Sachs Aceastl stridentl li resping5toare aliturare de cu-
cuvintul ,,galben" ca un fei de lori apare doar pe panoul cu Batiocorirea, fiind

,,rau galben-aurie a lui luda. de pe Cin'a cea aEadar aieasl conqtient de efectul ei dur ;i violent.
Pe podeaua cenuEiu-r'erzrie, alituri de omul-
Mantia
d, lii"a rle.rine la figura primului zbir infXliqat broasci, se af15 o geant; deschisi cu cX4i de joc'
;i" biciul i" i"ini deai bt rpaequslpsatitneg' -pIe^irrEvoeld;-,
.ri. #ii;o;.i cu zaruri $i un stilet oriental, cioplit in fildeq, in
Isus cu capul
Ia teaca sa (e impoclobit cu o semilunX!). Ca un pan-
*intat^intr-un galben de rof.an mai deschis decit danT.\zolar se vede in dreapta zbimlui un vas mic,
nceult,apl eluntirllrudcai .R"Aactgeeabstpi rtenofenroicirnomgieeneesrtael de reii-
varialia brun-roqcat, plin cu vopsca verde.

in cuiorile r esrimenta;iei. Identici sint gi zbirii cu pieptar r'Strrit i'r caro-
uri pe mineci qi cu coas,r hrurrX cu apXritoare de
mi.m-e.G.br"ca1reil;cbnaea(vnrteudtcolinirdnl'reuoclrngesoaEdfrrtuaeuntprcopsaaienrtSrtae-ppierneotgfluata-illcp&paoiiraimcgdlniu.i.niaccuupslo.rtpiaimnrigeluiaa'-,l ogel la ceafX. Cel din stinga il scuip5 gr:osolan pe
Isus gi cu dreapta il trage de pir. Cel din dreapta
il lovegte cu plosca. De irnportangX esengiali este
cons.tatarea ci Ratgeb oLrtine prin ac.eestX repetare
rie albalstri), de aserienea ;i la zbirul din spatele a figurilor o ritmare a compozigiei cromatice.
coloanei ."i. ittlnttdX cu o bitX qi cu coada bicitr-
lui coroana de spini brun-verzuie ln capul lui Isus' intre aceste culori sliep5atfolXaredosaufprtarelici itliandlour-si eecphriilni-
E ide.rtic cu primul zbir, ceea ce reiese atit din
contraste violente,
bratc, caimer qorqui cenu;iu*stins de pe Eoldul lui
linia felei gi nisului sXu, din pirul dat. cu-.pomadi Isus cu citatul din Levitic, incarnatul gXlbui-palid
isi.ei"liec"i.rsliaooinetd'adatet,Xctoiintttgruril,rtiii.mnSuuil,lpttlinamns,i filinarqsitmta, negrlaic,iebdneiannruuullnmdeailn-i
i(ndepcorilmorpalta) nsuilhdiainmiddraeapputrap.uCriheipaucl elrl.urii martirizat
Isus incu-

,drrrerlarroi,tac.adr.inqpi'eriimeulinrvietrqdrnilintmatuel$xmcluiisdivininfaqgaalbtuenr-' i'rnucnadarteacz.rX spini e incolor, aproape alb. PXrul ce
este sepia, barba de siena,
chipul bmn-
nimbul triunghiular rogu. Chipul c.t ochii negrj,
ln afari de acest galben revine lrlereu 9i omul- tragi, este aplo*p. lipsit de modelai. |dasul zvelt
broascX: in Cina ,ri d, taini e circium'arul care
se tir;tte pe jos, in Batjocori.rea sri gfihinemd ueitvi.d9iecnu- e abia sugerat.
t ,trt* iisatl,'caracterttl' de broasci
Cele douX accente lurr,inoase despXrqite ?ntre ele
in Cina cea cJe tainL: podeaua ;i itinca Muntelui
giat mai al.s d. culoarea verde ca iarba a veqmin- Mislinilor sint unite in acest panou prin figura
iului siu. In timp ce circiumarul poartX pantaloni
tpvlirrmeneorlspazirdoi,tb;dizucoobrabti.urtisut,uiclcneiuabpirc-lntofriarura$irda;-nrjcaduaicbrcri,-eua(-lflyisbroati[insnfgestgmrriuai..cpienilieutq.iiditnrIpetsuiaunopnsddteau$ijldncioniuibi?remi;rqq:oia^r;rdru-dfe,i- centralX a lui Isus ntrd, qi annme printr-un colo-
rit aproape identic. ExtraordinarX este ,,concre-
btergoedae"rmii "dtetieaiugirci-aalbpXiesptrtuairucal rcetr-ciumimapruolduiobdietl
cu
pe

."rrnirt. Aiest orn-broascl ghemuit, vXzut clin pro- CIsiunsaincle5an1dueittadienizco-loaanlaunmecaXrtidrieulpuei. genunchii lui

$i aici, ca qi
la Cina cea de taind., imaginea esle incadrati, in
fil, este identic cu cei cle-al doiiea zbir clin stinga, 208

stinga gi in clreapta, de cite o coloaLri ingusti (de inriuririi lui Matthias Griinewald, atit de mult

data aceasta verde). superior lui, Ratgeb nu s-a lSsat antrenat sX treacX
Pentru acele subtile inervaqii cu ajutorul cirora peste limitele propriuiui sXu talent. El a temperat
proportiile celui crucificar qi nu qi-a insuqit nici
lVlatthias Griinewald iqi insufleqise atit de suges- ideea fundamental5 a lui Griinewnld: de a extrage
tiv tabloul de la Miinchen, J6rg Ratgeb n-avea din bezna intunecoasX a noptii tmpul martirizat,
nici interes nici timp, prin aceisti prediil ilustrat5
f*dddfouqeeanlimorgdla.tsoetin"ni.Fgasiic{ltiiretsSia"rittr-ooeRdanrciibrsbceeiteri.rgrf"dogdnepaiieruoselcria.Xuuarl-.tmcui-nire;iinleamdec-iefiels.osciattdecssuectisporonrplnleecaatmursierncrnb.oeiub,n.uiEepasirtvoessa-,ii incit acesta si pari cd foryeazl cadrul gi cople-

RASTIGNIREA qeqte realitatea (fig. 78).
(FrG. 7e)
Cenugiul-albXstrui al cerului apasi asupra unor
munqi alungigi, fantomatici, palizi ca nigte stinci
calcaroase, care se intind pe toat; lSqimea in spa-
tele Ierusalimului plin de turnuri. AceastX zonX
intermediari $tearsi, cretoasX, a munlilor are o

semnificajie deosebitX: ea accentueazi principiul

orizontalir5qii in cadrul triplei articulSri verticale.

Roata martiriului se opre$te aici. Miqcarea spira- AmindouX panourile centrale cuprind scene de
lat5 cedeazX locul unui calm incremenit. Cele trei masX! Momentul Ecce bomo din fundalul Batjo-
cruci se inaltX pe vertic,all neclintite, irnbinate
intr-o simetrie rigidX. lntre conttrrurile contorsio- corii este redat in aceleagi proporlii reduse ca gi
nate ale celor dof tilhari, trupul zvelt qi desrins al cel al PurtLrii crucii (din Rd,stignire). $erpuirea
lui Isus maitiriultri in forme de-
atirnX de lemnul qi jn Batiacorirea, fisut.l drumului, direcjia crucii, calul care pdEe;te foarte
slvirqit proportionate. Ca aproape, zbirii slrir-rd qi ciinii alergind: toate con-

centralX^-'de un colorit identic curX la stirnirea impresiei de migcare agitatS, in
de ios in sus, in timp ce siluetele efilate ele celor timp ce in dreapta, al5ruri, Ioan gi sfintele femei
ctne"-lnpf,lt'a.'ie..n(tirntdeeaozXseb\rie'crotinctattlrisuml udlinvidorleeanpt taa laaJcelus-i ies pe poarta Ierusalinrului. AsernXnarea decont-

tui panou. IvsuXeizapipitrauqrr5ini uccreailneutrnamleaaslciudvoeBi!iae-tajocafoacrtcireueracmaEiniPdRwdrpstartiirmgenauirleucariu, c-aiil

Se renuntX la orice exhibare insistentX a chinu- scetr.i pop,rlare din tabloul invecinat, in care sub

conducerea mareltri preot poporul cere executarea

lui Isus.

lreilomrnmgoirqdiie. Eoxp^rliensisiateesateprdooampiena?tXncdreemuenncitaXl"mcasroe- Galbenul qi ro;trl celor doi mercenari din prim-
planul Batjocoririi sint gi culorile celor doi til-
hari de pe cruce. Tilharul cel bun, desenat din
a.pas5 dinsprc cerul-plu*bui;u- asupra pXmfntulrri
o angoasa silenlioasX asupra celor care profil, deasupra capului cXruia se lasi in picaj o
$r revarsa .tn... Chiar si Maria pasXre, poart; in jurul qoldului un fo4 ro$u-car-
ielesc sub Magdalena ili in- min. Tilharul cel r5u, contorsionat, poart; in jurul
fringe orice izbucnire mai vie de- d-ur-ere' tinzind
li lui Ioan - qoldurilor qi umerilor o pinzd galbenX de qofran;
dcXimtrepootreivleXva-t5 asenlenea Fecioarei pe grinda crucii sale s-a arezat o coqofani mare.
liniste sufleteascX.
Pe miilocul birnei crucii, o diri de singe se pre-
Aceast5 reqinere este demnX de toatX atentia' Ea linge de Ia picioarele lui Isus pinX pe soclul de
dspr.teil;aim;..;FosinnI-sdstErieitnoainutzodaicenclpqaheetiXnbzdzeceria;nirrcpqrclaaaecltiuoclrrlitedeaoadrntriaalsttmtrXiicaXdat-.iecpCeiacitc-fsonieruinflnturFibcrilcuoinaduraea,'
piatrX, dupX cum qi pe marginea din st?nga a cru-

cii tilharului r5u se- profileazi rrn fir de singe

scurs din picioare.

In stinga, allturi de cruce, sti blondul Ioan cu ristic, elementul de leg5rurX il constituie cavale-
capul descoperit Ei in vegminte de culoarea vinu- rul cu cal bilan, bereti rogie, pantaloni gri, pan-
lui rogu. Lingi el Maria cu basma albi ;i mantie tofi rogii, birbili bruni, armurX pe umeri. Calul

albastru-regal, rehosatX cu alb. are higurile, chinga gi scara trandafirii!

In stinga, in spatele ei, se aflX E,lisabeta (?) cu Lumina spectrali, stranie, a eclipsei de soare,
turnurile greoaie, culoarea gtearsS, de creti, ra mun-
basma albi, scurteicl verde, fusti brun-g5lbuie qi
mantie albastrX; de cingitoare ii attrnX o pungi liior din fundal: toate creeazl o atmosferi impo-
I vioiet5. A reia femeie se distinge doar prin capul vXritoare, de teami apXsXtoare. Contraponderea
o constituie lumea potoliti a culorilor in care sint
ill ascuns sub o basma albX (fig. 80). lnvegmintagi jeluitorii de sub cruce, a ciror durere
i, Maria Magdalena, invegmintatl intr-un pieptar se exorimi nrin caimi resemnare. Mormintul lui
lr negru cu cingitoare latX, ro$ie, de care atirnX Cristds din planul de mijloc repet; culoarea de
agrafe mari de aur qi pandantivi in formX de ,,incarnat" J stincilor din Ghetsemani de pe Citta
gheare, cuprinde cu bralele piciorul crucii. Mine-
i, cile bufante albe sint qnuruite cu rogu! cu acel ro;u cea de taind Ei prefigureazX totodati mormintul de
stinci din Inztiere.
I al direlor de singe scurse din oicicarele lui Isus.
l Boneta albX bogat brodatX in aur Ei perle qi cu o
diademl impodcbitX cLr nesremate line pXrul im-
i, De fundul bonetei brodate iNVIEREA
pletit in doui cozi. (FrG. 83)
atimi douX qnururi lungi, violete, dintre care unul
atirnX in dreapta la pXmint, iar cel de-al doilea
CveonnttrianstuclazGurlinlnerwLiaeldrii.-AiRcai tpgiecbtodreuvlinneogsitrmuaiaeilmoc--
este infXqur'at in jurul bnaqrlui sting. Rochia e alb- prumutat de la Griinewald ideea principall: con-
albXstruie, foarte ganjantX, iar: juponul trandafi- trastul dintre Fiul lui Dumnezeu, spiritualizat in

riu. aureoli, gi lumea inferioarS, telurici, somnolenti a
paznicilor mornintului. Dar gi de data aceasta o
Soilul de piatrX al crucii este cenuqiu-rogiatic, prelucreazi independent, de-o manieri sugestiv5,
acoperit in partea de sus cu iarbX. Mici pete de

pajiste au menirea sI ?nvioreze tabloul. Aceste su-
prafeqe verzi constituie elementul ce echilibreazX
zona u.cor trandafirie a primplanului, marcatX de concludentS, in ce privette caracterul lui Ratgeb:
un cranin putred, galben-deschis, oase, o rXdaqcX lnvierea de la Isenheim (fig. 84) iti dobindegte
si o gopirli. De pe acest trandafiriu afinat se deta-
qeazX albastrul-cenu;iu-;aniant, foarte luminos in forga magici, penetranti, iradianti gi transforma-
stinga, al rochiei, precum qi trandafiriul juponului toare din contrastul extrem dintre intr,rneric Ai lu-
min5, precurn qi dintre trupul irrviat, cu totul de-
materializat qi eteric, gi soldagii in armuri grele
Mariei Magdalena, ca si accentele mai greoaie ale
grupului din stinga. Intregul panolr e.te orches- acadrlepo-stuinlelrogir ca ni$te crustacee d-e sint zvirliqi din
trat pe dominante de
dafiriu-lXptos. Zona p'arlibmapstlraun-ruelguail-cduesdcrhuism$uiritlteane-i qi zdrobigi ca o lor.ituri de

vlznet.

in trepte plute$te in acest trandafiriu-deschis" stru- La Ratgeb bezna cerului de la Isenheim se rrans-
mos, care in st?ncile masive ale nrormintului dobin-
formi in nigte zori luminogi: o ciudati deplasare
care ne ajutX sX cunoagtem o alti f.agetd a acestui
deEte o binevenit5 (Ei mai caldX) valoare contras- vizionar nesdpinit, ln stare sX fie treaz, lucid ;i
tantX faqX de zona'gtearsX, plumburie sau vXroasX
a oraqului 5i a peisajului, care inchide orizontul.
Ro$ul-vinuriu al mantiei lui Ioan se s'.'b1iazX, apro- ernanind o energie foarte specifici (ca sX n-o nu-

piindu-se de ,,spuma" Etearsl din primptran. Colo- 21 213 mirn chiar,,ilurninistS").

Cristosul Inaierii este plasat la acelagi nivel cu ptippbfGcnalaroaaortszXtenscaaemitd.turrjnaiuarPdnli.iao-lnaarsdetneratipuecei$lrlb9aiauoziag..ilpgpa.dbsoieeoicA.,nrlnauguefceoamri.enigrlpoeao;rpitunarsuoio.rcll,m.c_iivaorcnrevisinXcurgeeiaicfrseinnae-ntgrrii.inmieasatd.leceo.pbpeencaeaaelaettonraesxlnir-big,qtpeuur'idia_a.egplooaioiriiuuari"lbr5d_Xo.iiar_inMr.-rfl.arb-i,a,pm,o?irlsg.,itI"hrtduagrba9iu.iri"il,lziiaire,ee-a.snu_"iiti_iagneS,-i
nnceiumlr.riiasroctegigeieantgiicti ecdaeqrinptaerta.ipenadjniayofuii4lrili,,,inl-ran,eucfaeinnlqaatc.d.a,rSpiniXsaraiuiclic, uionctthioli--i
;i nasul. in rest, insi, totul contrasteazd cu atmo- I
siera qi cromatica invierii. Peisajul din deplrtare
ingepind zorii diminegii (de culoarea ceaiului) cu 214
mungii sii albaqtri, dar mai ales pajigtea verde
intr-o nuanli spiliciti, din care se ridici mo4ii
inviagi, arninte$te de peisajul de fundai din Cina
caa de taind. Oragul mo4ilor cu criptele gi pietrele margrnea drn ddoreuaiptsaf.in-re ies din gridini, lingi un
sale, cu templul sdu, zace intr-un cenu$iu $ters. copac verde, femei: iea din
dreapta stin"ga in
Clristos plutegte in faga unui disc strilucitor, gal- veqminte..rogu-carmin, cea din
amindcui cu basmale albe. "lbfu;,
ben de ceari, ale cXrui margini, cam un lat de
palmi, bat in albastru-azunu. in spatele acestui Cuioarea co_mplementard fagd" de acel ciudar
tlandaliriu-violaceu gi c.en^uqiu al mormintului, pe
ninrb se afli un nor rogu-violaceu, care se intuneci care se mai deslugesc inci in-rogu-carmin cele patiu
in cele doui pirgi ale coroanei de raze, devenind
nbrouanp-treu,gicneiun.uPgi.u-iayltb. iisrunupirecjuarresesaeflliunmoi.nriegarzeai pecegi.neati.nsg,-_o oferl verdele-spilScit, cu nuanle
de pe care sold5qimea se-intinde in
cenugii, al ierbii
in
somn.
partea de jos (albastru-regal-tuibure), se metamor-
fozeazd. apoi in zorii diminefi (galben ca ceaiul) Iqtu.igSPpa3ouR-lldpsaaapztreaue.rliaadalteelier-rgagicninedpidaopgsaeiprcrlteuiinlosugatnirniegec,aoliai-vfrocrdeieenspduiuegirssueuu,l-tget^eprsloealrztioecnqido-i
peste culmile albastre-r,'erzui qi gri-argintii ale mun- gdlaspmrueiercigaeecceahgapaiareXptfdisal.tXedtdadrioueeebfsl^paezacrrovaboiergooligb.zterruaiii(ldng{-pqreicrigoiilqi.gu.rsml8oociIrc-oqii5inltvci')ir,r.a.ooiSrrnSglea5iniech,daacaocabuirts-ogJrpanceeniotaanectisrst.aaitiptooi,as.srepnltrdpaiii-ci.cgpe,iurat,nbPuoalataburlrrceueuulemnpnils-,aajrai"iE-r-ciiJlu.ie"mon.li,nutuddpoigf5iiei"ltnu---;t-
ig1iiiloraerl.gcAisrcuimeclaii9qaii clbaersutiunni-ear,luugplirndeiciunudmjuinrguijuliarmulicrmurulaucreiealimudipneeirmipabel nemilos qi setos de singc p.in ."r-inul bragelor qi
mvst5eadai geiuivcliidvreiicnntdtoirnisefies. drienngtarjua, nrmusalluimcgiditieenr.siloSinrinldguruieraCuplritseatleo-mse-nset
d,,piaplpuacbioiia".seSs,tealjiimoriguu,l udimn bjurirtucl uqomlddu,riielosrtr:iec.aAlpic:li cizrnelor sale moi, daimai ales a conferit'figurii
,,piCtura", ca megtegug, intri in contrast evident sale ceva respingitor,. reliefi-ndu-i, pe sub ciliaga
cu culoarea spiritualizat; a trupului transsubstan- de zale, o monslruoasi hernie inghinald. Coapsele
gtalizat. Zorili diminegii din depirtirile de un al-
bastru-ricoros gi cenugiu-argintiu cu fiqii molatice, sint dezgolite.

rogii, stribitute de un uliu, sint remarcabil pictate.
Prin cascada de luminl, clzind oblic din dreapta
coboar5 in picaj doi ingeri. Sint picta$ grosolan,
in culoare ienugie, intr-o manieri ornamenral- Piciorul drept, precum gi labele celui ce doarmc
sint de asemenea dezgo-
schematicS. in dTapra mormintului,
ltcioetenr.u-EPiiuc-iinaoltbrru5-ulsntlruu.ii-pdsaetsinnctgh;ilsoe,nvpiiaerilpbt taa-srt.guina-ilnbcceohnnirtd.r-ae-psglt"oti"zfr$al;in-
In dreapta, in spatele mormintului, inci in at* 9i mineci q{ieoa9b9Xgrab-qiqi cl udleois.etr.imNaatisdilecs5ovriorgiaetscqiim,.ar--
mosfera pioasplti a zorilor, Cristos i se aratd, Ma' 215
riei Mafdalria ,o grddinar. Aceasti sceni este pingitor

exceptio;al de bine reliefati prin seleciia culorilor:

ginea acestui individ care-;i rinjegte dingii in somn Deosebit de violenti este energia degajati de
axele cle orienlAre ale ;trbaletei, ghioagei gi spadei
ii-;i tr.c. degetele .:hircite peste frunte: o adevi-
ratli inrrupare de cogmar. din jturrltartea rlin dreapla rr rabkrrrlui, cule prirr
Mercenarui zd,ci'nd in collul din dreapta al pa-
unghiul asculit pe care-l folue;rzi par a fi ,,frinte
peste genunchi".
nouiui poarti un turbarr albastrur-deschis, veqminte
(pantal6ni qi guler) rogu-carnin qi b-ourpiiliaqtoi. qtriudne- lmpletirea de forge mistice qi ragionale este foarte
piele galbenl",lare'face ca formele
ihiut"I siu si iasi puternic in evidenli. Pe bra^gui caracteristici pentru Ratgeb, acest sectant suab,
tstetinaggaasticrne5ni.ocmonisntietuiiieaolbi,peurmfobrmriatinalSlbXdsetruaiu. teinn--
care gi-,a pus intreaga viali gi creagie in slujba
cfieurruirriilio, ri"n, cini pceaareceostampiemniini st,ima punliesi5,,-igmi pgiirsXeagsiicXa

trca malestrle ln lnaterie de orchestraqie croma- dreptarca gi pacea.
tici, fiind de un realism atit de meticulos incit ai
stuiemunpa,tautjluias,ocdmi innpuoplguuii dn(igfsiatsin.dg8e.7v)Ia.alAoaprbrieeaaplemtr,aodnceeesdnefuiglcoiuur-tdcieairsne- Iati agadar sensul profund ai mSrturiei de cre-
iscpuerhenriciai,tiretnnettapocgaraeirsucs5lipci?aic)cdauereiiglipbohrXieln.zrd1.init,"at,iftilbiupc5onc,aezctnle"irt,eiciglle-lnulpimgdaieinlpojioeactnsoet-rb,uipdzl-aae*-- diri5uin9s1iti5r:aitdmXep"piura5s5glniadveiepRuritiaet-griei blluam-aedgriteni,sainecxecaalolrtreatdpaoicu,tX,oprrimuedlpinciu-i
distingea decit uri qi groazl gi care era reprezen-
tati de sold5qimea investitX de el cu chipuri gi
gesturi cit mai respingXtoare. Deasupr,a acestei
lumi sub-umane se ridicX insi, victorioasS, una su-
perioari: impirigia picii 9i a dragostei de aproape,
sate in primplan. evocat; nu de Fiul lui Dumnezeu, inSlqat la cer

Acest mercenar din dreapta se a$ezase comod la intr-un mod misterios qi triumfltor, ci de Fiul
ioc. oe o piatrd. dar fiind ,,ame1it'' a cizut de pe
.u,'tt*inind cullat pe spate. Plo-sca se mai.a{li Omului infSgigat cu o simplitate emogionant de
austerX. Iar sirirbolul s5u este globul de cristal al
inci pe piatri. Figura e o mostri de racursr rn- ,,impirlliei de o mie de ani" de a cXrei cruce flu-
membrelor. tur5 steagul victoriei.
driznet ii miqcari contorsionati a
Este evident preluat5 dupd un model italian, re- Acest glob imperial a devenit insl curind in-
cognoscibil gi in alte opere de arti ale veacului al
semnul lMuiiinJsothear,ncnuvdoenosLeebyirdeeans,e,m,rengifeiclea"tivainacbiapla-
gaisprezecelea.
tist din
Mercenarul din coliul din stinga jot, care se el globul pXmintesc este stribitut de douX sXbii
scoase din teaci, blindul qi pagnicul Mesia trans-
scoalX speriat, are un pieptar brun-gilbui Ei o dia-
formindu-se tntre timp intr-un zeu al r5zboiului
^.3e".or.osonc'aip5.tl..i".tiDil"eebcdit"uuerslta.ui;cbbertd,lapaeieioiclaega,rrrttiiiruadonteirccnhcXXuimulaoul ganqXir,eccdooaarenfpisezcerauleul.epluCrcia.oafirCfedu-ueli 9i rXzbunirii. $i iatX-ne astfel revenili la punctul
nostrn de plecare, la opozilia dintre stabilarii Si
,lri"ota tine teava u-nei muschete. Fitilul, de fapt gladiarii, acei toiigari qi sibieri de care am mai

o sfoari'de cinepX muiatX intr-o soluiie de acetat vorbit.

gridalibee""Jna""rultdr""nr"e*cualUh..siu.,SilsapssibaictiIbai-inoiaa"gaoircneaelfilXrneleus'esiuoecrinearattodrfzil-oXnoeatriidtnumerareuosclaiXtnlnbedrrodaacqrllteueulal-ucucpiana.tafrePmcnsluuiuinlicps',uePccrleeeau 216 J 217 Circumciziuneo

i"t" t" mormi,,t, 9i care m'ai line sub braq 9i o In actuala ei fonni de prezentare, la Pinacoteca
din Stuttgart, Altarul din Herrenberg ne oferi la
gtrioagX neagr5, lintuiti-
vedere doar cele patru panouri interioare ale uria-

lei opere. l'Icntarea sa ca altirr Lru 1'olelrr; cu dr-rbl5 I)easupra celui carc oficilzX op:t'lrfif, se aflei un

desr:hiclere i'ace ca patru pi:rnouli sa fie sustrase rrrinistrant bionrl irr LtrLri.:ri cireiLc, st,,l.i all'ti ii
privirii. Dealrfel aceslea nici rnr sint inci restau- beretii turcoaz. care line irt fala sa o cLttic clcschisi,
rrailteeresx.t,eSriioaasrte{e, l;1Ii)i/crcacrleaccL;rar.prcotsetroislit/iocri de pe
tr:u r,oleu- mcaalXarentutcireiindcteilreecgliites,ptincoCet ldddeoinitabrseipieapqteei n-itnrucmeaai andctiionepfenareliXaligpirneXttre--cler
pen vizir.r-

nea lui Jcirg Ratgeb, rirrnine inviz-ibiii, precurn ;i copilului.
ccle dorri riromenle clin riala Nlariei: Logodnrr, Fe-
tioarei tri intrttraa in biseri,:i itnpreuni ct Circunt- In spate se inaiqi tlepteie brtrn-cerrugii ale unei
scXri i.lo.trr*.ntol., ,ub care se deschide, sprc
cizirntea ( Iiierca imprejur a lLri Isus). stinga, o poart; prin care pitrr"rnde o procesiune
Grilajul olr-r:inrental al stinghiilor care formeazi
,:aclrul inielior (pictat) se continui cur o podea de
piatri cle culoale deschisS, gatrben de nisip, pe crare cle fcmei cu bonete albe Ei I'eqminte rogietice sau
sti in geilunchi rahinul care executi circurnciziu- albastre-verzui. B5trina Ana, incovoiati de virsrva,
urcX totuEi cu paEi gribiqi scirile, sprijinindu-se
idnnee.arrb;gaaisncnierl,es,rta-nepgocraelerptciueolofrarruraenntgteiae5lbciei,p:nerir,crsgaplca;iotuefnretarin-ruellnu(t!ni)rrfcteetrl de un baston, cici suJ se aflX Maria, cu o pereche
de porumbei'pe rniini, gi, in stinga ei, Iosif, qinind
cire;ii, bogat brodate (mai aies pe rnineci), panta- o iuminare iprinsi; ei stau in genunchi in fala
unui altar (minsa) a$ezat pe pietre necioplite. Bi-
loni alba5tri-r'erz.ui;i incilqiri ro;ii. in clreapta, trina Ana poarta'o basrua-lunga, albi ;i o mantie
pe podea, se afii o farfurie ;i o cani c1e aur, defi- cenusiu.albistruie. Iosif apare intr-o mantie cit
niti c.r lucrituri ,,orient:11:a" prin sernnr-ri sen-ri1u- se poate de ciudatd, t,tt.uiiu-d.tchis, gi cu ciorapi
nei de pe capac" Lingi canl se afii o strai'ri lurie terzi. Nlarie e intr-un maforion verde-inchis. In-
cr-r o perni de brocart roy-i-gilbui afezati pe o teresanti este execulia picturali a incXlgirilor ce-

( u\ crtu{'.1 r er dc-inchi.. lor ingenuncheagl l1"dn aatrin;cnuunptreelceizciauspirtouf.reisi ioEni acluSiea-
unul crznar, plna
in strani iade cel cle-al doilea rabin, care 1ir-re lor bitute in talp5.
in brate pruncul alb, c,-r chipul rotund ca un bul- BXtrinul preot Silnion, care poart; ln brale
gile cic z.ipadl, (fig. tl8, 89); el poarti o rrantie pruncul Isus, sti in faga celor ingenunch_ea1i in

de rugiciurie de r--nloare genjanti (intre turcoaz 5i ba;laii albe umbrite cu albastru, avind dedesubt
un vegmint.auriu prins in-talie cu o legituri albi;
a1b), ial clcdesui,r Lrn velnrint r er:de-aibistrui cr-t
incilliri cle aceeali culorLc, legate de picior cu o pe cap o mitrX aurie de episcop.
curea de piele lati, blun5. in dreptul frungii se
vede o bandi g:rlbenir, ca cle alarn5, cu inscripqia
elrraici,,t'obh'lrlohim elion" (milostiv e I)unrnezer.r Monumentala constructie rotundi a turnului,
care strive$te racursiul acuzat al drumului spre
cel atorputernic), pe.,... r.ni n-rai r,izut-o dealt-
fel 5i pe imaginea prpelui de bronz. in Cina caa templu apare intr-o culoare mohoriti (gri-sepia).

dc taini cle 1a I{orterclanr. Prin gra-ritatea ei, pare si domine intreg sPaliul.

i)cste umirr-rl siu priveSre un al treilea r:trbin, Restul arhitecturii e cenuEiu-deschis sau cafeniu-

avirrd si acesta capul ,rcoperit cu o mantie dc ru- deschis.
giciune r-erde-albistmie-deschisi, n:rarginea din
Albastrul-luminos al cerului se stinge in partea
<Jreptul frunqii prezentind rin orrament brodat in de jos in nuange de galben. in depirtare munti
loc cle inscriplie. in spatele ceior doi rabini se albagtri; in faga lor oglinda unei miri pe al cirei
afli, in stinga, un cantoi cu pir castaniu in mantie mal inverzit inainteazi sfinta Familie (Fuga in
velde-alblstruie cn giugi, iar,in dreapta lui un Egipt). Pe fundalul galben al cerului un goim ur-
)_19 mireEte o ra!; silbadci.
pr:eot cli manrie ztneui:ie, rr-rgludu-se. 21

.\r'rru1 arhitcr:iural ccnu;iiu al cadruh-ri interior de altar; tr-r cazui lui, insi, congtiinla propriei i'a-
poarti elcrncirte olnanteliale cioplite dintr*o pia- lori a omului renascentist prevaleazd faqi de pi-
oasa devoliune a r,echilor autoportrete. OdinioarX,
tri cenugiu-rozalie. Turnuleiele ;i nervurile sint pictorul, pitrunzind in contextul ,,sfint" al tablou-

brun-deschis (siena). Interiorui albastru-verzui al iui, r.'oia tI t. ...o-,ande pc sine insuli luiilii ,,de
bolgii se intuneci la umbri pini spre negru. dincolo", in timp ce acurL rnae-strul i9i afirm5 cu
Culori principale: pete n-rasir-e de brun in nuanqe tirie propria ctealie qi personalitate, profund in-
rrai deschise sau mai lnchise de sepia la:
r5dicinate in lumea realX.
a) mantia rabinultri
b) ,,rupte" spre cenu;ir,r lingi scari intr-un panou al Altaru'Itti de la. Herrenberg,
sint rer-rnite trei asemenea portrete' E1 acest panclt
c) turnul rotund ;i galeria adosatX in dreapta. cu Logoc{rta Fecioarei este de doui ori intere:latrt,

in vegminte o combinagie de rogu qi verde. intrucft ne apare ca o trecer e st'ti-gent:ris de la
RoEu: ciregiu, zmeuriu, capu.t rnortLrum (d.
pildi la mantiile celor doi cantori), tiorrl rnri r..hi l* tipul rrou, tlrt alnestc( dc cie-
,r",artra mol'fologice rsns''cs111lr1(l t u o Iolrrli de
Verde: verde-inchis, de muqchi (Maria), turcoaz exoresie cam .-etttsti, tributari incl goticului tir-

q;i verde-albXstrui in peisaj. zi". Un tablou ciudat: rigid qi rr-rat' sXrXcit ca ex-

Logodno Fecioqrei p.rrneesiieafrihgluteracttuirr,ti,gpieeos,taeiettqlXi spuorrinpdoeabsoeg, aint in redarea

care Rrrt-

seb tli etaieazl intregui repertorill de forme re-
nascentiste, dar;i a,rr'rt-ue detalii care exprimi o
Faptul cniu-pudteaatofriitvi dmzoudt udieui vdizeietaxptoumnclreob--i;nouriti.- bizarerie si o .*t.ot,agant; neobi;nuitX chiar qi
ginalul
pentru el.
poate explica, intr-o oarec-:lre nilsurS, de ce nu Maria aDare irttr-o mantie turcoaz care o invl-
s-au fici.it pinX acum obseri'aqiile expuse aici, ori-
cit de evidente ar pirea eie, dupi opinia r:roastr5. luie de Ia'git pinl la picioarc. L{,rntin are o bor'-
dtiri discreiS, i" .tt. ptinsX dcasupra piep-
Conform unui r-echi obicei pe tablourile de al- aur, 5i l''ogai cizeiatX' i'r pXnrl ei
ttaorrileorra,uailnefXfagmi;aitleii,loinrclaecoebsqttoer,aiisapuoratrletpeicletodruolnuai,- tirltri cu o agrafi male,
blond-ro$cat-e prinsX o coronilX subtire cu o-piatri
prelioasx de foimX o.',alX deasupra frunlii (hg'92)'
fie singur, fie cr-r solia gi copiii. Acestera. nu collsti-
tuiau, neapirat, expresia r:nor porniri de auto- sz.rmeien,ucrsiuuri-ncogeanups!e1t5reu,Icoaaslu.i.fnngclireer ,ppi^rnoliXnfiollaasesgci.,einMipu*naictnhtdiiuael erpre-
afinlare, ci mai degrabi a intenliei de a se implic:i
ir1 contextul ,,sacru", de a se recomanda, nu atit 1'rng5,

defor-
mat de un desen. stinqaci. La cingXtoare are o
ca pictor publicului, ci Mariei sau vreunui alt sfint geant; ro;ie ;i un pumnal intr-o teaci' Pe picioa-
protector, qi existi chiar: qi o anr-rr.niti tradilie ico-
rele goale poart; ciztne lwcoaz-
nograficd, prir-ind arlplasarea gi incadrarea aces-
Un bXtrin Mare preot. cu barbX cirlionta"ri li
tor portrete. O pildi pentru faptul ci adeseori
donatorul sau pictorul apar ir-r rolul sfintr-r1ui ne rnitrl albastr:I, logodeqte perechea. Preotul poart;
oferi ll,ltarul de la Isenbeim, al cirui voleu inre-
rior il infiligeazi pe b5trtnul abare antonit Guido o pelerinX scrurt; neagrX peste alta roqu-gXlb,"rie,
GtartuaurelerPspiar-ivn-els,itneatnrrl-aucsnalmp- oi rc:t;herezipitndfsidcfahegimll i;oninofiansqsiXte, mcpuitnimsaihraaqcsa,- ves;ninte tLtrcaaz 1i cu lumini albe, iar peste qol-
duri o ,,fustX" portocalie de care sint prinqi clo-
pogei aurii. Profilul cu nas ascutrit al lui Iosif re-
vine m5rit, intr-o paraleli exactX, pe vegmintele
poart; tris5turile pictorului Mathi-.. $; Diirer )21 preotului: un efect intimplitor, dar foarte bizar!
obilnuia si se poltrettzeze pe
mariie sale tablouri

- ln spatele lui Iosif sti un bXrbat cu chipul gdl- deschise ale boltei se strecoar5 o pas;re. Pe decorul
pustiit, surd pi complet edentat, imbricat din{at ce incoroneazd" arcul,
lrui, Ratgeb a asezat- in

intr-o haini mlslinie, bordatl cu blan5, qi cu incXl- mod ciudat (ca Eesi tpi ealbcoalsotarun,eilne marginale) nii.tg
g5,r\ verzi. Acest bXtrin care st; aici ca un morr, mari. Cerul
sfere depirtare se vid
munqi alba$tri, iar deasupra stoluri de pisiri.
p.arc5 ap5rut din neant, ridicl stinga binecuvin-
tind, iar dreapta o lasi cu arXtXtorul intins spre ln ce priveqte chestiunea portret-ului,--o impor-
pimint. LTn personai fascinant in ciuda fizionomiei tantX deosebit5 ii revine canonicului din spatele
Mariei; el poartX o bonetX gri-albXstruie,si-o man-
sqailefiraipardeinnrfi,lippsXitreudl einceixlCprite,sgiviittuatles: ugbuqriarec,XussccaatXt, tie de culoare capwt-rnortwurn. Este desigur un
chipul istovit ne las5 sI presupunem ci a trecur donator, al cirui nume nul cunoa$tem, a$a cum
prin multe incercXri gi suferinqe. l^nil
considerase, cu temei, qi Donner v'rn Richter.
soriiinul acestei afirmatii (Donner von Richter nu
ln dreapta apare o procesiune de femei cu scufii ;"aic; nici un fel de dovezi) putem invoca ctteva
pallibsea,tXdiEnitrme,actalarseaptSr,imdeaos-ebiirndtre-obomgaanttiieqituvracroiaatzX,
afgumente.
si o fustl verde-inchis cu model dinlat, braqele in- i. P..ron"irrl nu po'ate fi incadr:at in contextul
qdieocfehmii evieisXrdtozgriii-atd,astriadgeeosaetebnitqidae. aStucnricpitucriini d--a Ioachim,
cruciqate cu as- btaibt5lilc,Minarrimeic, int u- conform avut loc
ingri-
pectul ei mai triia
jitX. Ce reprezintX aceast; protagonist5, ce fel de
pe cele doui pa. logodna.
templului. Cele-
cnoonugrrieginatgeiri iodaerefe?mSeiin'rtnXfercqiloluaiereslce 2. Nu este infX{isat intr-un costum istoric idea-
lizat ca cel al Mariei, al lui Iosif sau al Marelui
lalrc femei poarti mantii vinu,rii sau ro;u-gilbui intr-un costum de epoci, in rasa monahi-
in nuanqe estompate. Din mijlocul lor se inallX o oreot. ci veacul modelul
bizard p5lirie impledtE, cu vtrful ascutit. Toate al gaisprezecelea. Doar
ior di.,
bifroadper.ioepi i-" dneevuezsitmatinpteeleodidieldailiilzeatdeinaleepoccealosratr-ei
ve5mintele sint mai aproape de epoc,a reaii a lui
Ratgeb, mai ,,la mod5" qi m,ai ingrijite decit pe
panourile Patimilor. ^p"be;"rl;s."-o";Dtn"ta"etiioes-pcearbJinniotocnndip"iecrao,lfermr,.aapintauinnatc$eiesgztaeetsdB-tueplsestuimul maensiittneiaisiMedmarernpieitfeii-'
ln spatele gruptrlui de femei, o poartl intune-
coas5, irr al cirei arc se aflI o pasXre cazuar (?), cativ: se ,,logodegte'' sau se ,,dedicX' -\4ariei; prin
duce spre planul de mijloc, in al cXrui centru se atingerea mantiei trece sub proteclia ei'

inalqX o stranie clXdire ,,renascentist;", demon-
strind insX prin alc5tuirca ei bizari cX Ratgeb nu

avea habar cle principiile arhitecturii ren;:rscentiste.

In peisajrrl din planul de nrijloc stnr plasate trei ,,AUTOPORTRETUL LUI J'O..RG RATGEB"
sl
Mstecaemrniepalbusiib(Eldicleiesaa:sbuineptrasa,tippnegoartqrediipetientotu-tn-eIcnotIarnastreiel,naiirneMaadrrdieeinpi ttruinel ,,PORTRETUL SOTIEI SALE"
c;reia trece mindru un pXun), iar in dreapta, in (FiG, 91, 93)
faja bastion:ului, Ioachim si Ana la Poarta d,e Au'r.
arceeaslitzttai tpia-nouca DouX capete se detaqeazX surprinzdtor din con-
Incadrarea arhitecturalX este qi text,rl tabloului: intre capul cirlionpt al mirelui 9i
profilul de surd edentat al moqneagului apare un
la Circumciziune, pandantul
?ntr-o crorrlatici cenu$u-deschisi c;1 de piatri. inp a. om zdravXn, plin de viaqX, care de sub o
123 ,",rii. ,ogi" trasi peste urechi priveqte fn sus, in
Arcul cel mare e centr5iu-alb[strui-clesehis c.tt orrlit-
mente roEietice cle piatrS. Printr-ttna clin feresrrele

exteriorul tabloului, spre depdrtXri, de parcX ar cLolu,r,ltttofin.a*ete;rciciiosnsivo'icnliegi;el r,eIrulaiccaR[naoarngifecobus.ltul)ipciscrit'riantt.iintiddmurepppltcamereocdhecin--
asculta un apel lansar subit din afarX.
p.irLual fel surprinde qi ,,portretul" unei femei cu
lins, plasat in centrul panoului, intre cele )'\.c,",sift",e,".cb.t"l.."obp"a,iiruitrtltdmc"euubstr"eanuvitl^aiedtoiroci$nmieaa-if9-apirrahinarai{nbailpodutlellucia'ic^Aepeparotir-ii
doul personaje bairbilricdee-indIe\Ipaerinede5inIro, sairi.itAdceesptucqainp
de femeie esre siii"-.o"jr,t",l.*.,t1ltrsXiuri.suerdiie. oisnedl'eir5dtetndiceeveaslteimceanpta.u.tliuai celor
legat organic cu restul scenei, de parci femeia l5sat
ne-ar privi de la o fereastr5. Datoriti bonetei albe,
inalte pe c-ale o_ pgarr; se creeaz; ciudata impresie cpi-erfascptaetrerst.lecexpsrlinmt inoasnuel,rgibudraarestrcinresSsc, tenndei'rgFicoSa,rteo
icnXseamcenst5.tSlqbiitpsa4le. femeie a fost izolat din pii.itra
gi parci reliefar pe un fo"d alb. c,roresie i irili si bviiet.,incuulauriiletdneanttalmt p-9rei selopnuaiznatat cu
Alituri de tipul ideal, in sens academist, al Ma- .liini g"i e"l.i;i".uti de

relui preot, alituri de aerul firav-gotic al miresei, Ori tocmai voleul sting din interiorul altarului
infiqigatX aici confonn tipologiei ide,ale a gori-
cuiui tirziu, si de dnerefea cam neghioabl J lui gi pe acesta marginea din" stinga (locul tradigional
Iosif, care este gi el un tip ideal, chiar dac5 e Dentru autoportrete), constituind parcX trecerea din-
g,reEit realizat (gre;it penrru cX Ratgeb dispr.rnea
de un registru remarcabil de figuri de caracter i"c..iaieirtn"'dii.co.iit*ntu"ettn.n;"i,ratrilttaslcopbciilrroiu-tuuilaaupli'ie5icrilartcrisLeplploaulsunpimbdriiresllcnpc.l,aoLeprlrnturaelaiutdn-ceatolilpcfe-asomotrgter-ieieeit
urite,_dar care atunci cind voia si infXqiqeze ceva
mca;uaednaatdar,el)vc-hlriaptuaiidla;etcuaersl itaedliufeneemtcoeaai tsneperapecreidrs-uetelEcetreai-tgcuur;iioisdpeeronalstei-- sale.
ln ceea ce mi, prive;re, in aceste doui capete'
pelime caldi, plinX de viatrI. exterioare co,ttextufui biblic li puternic individuali-
zate, ev ii rectrnosc pe Jorg Ratgeb 1i pe soSia.sa
In timp ce toate imaginile lui Ratgeb r5min cu care pictorul sc logode;te din nou in Logodn't
inchise in propriul lor conrexr dramatic, acesr por- Fecioarei. I)oar se .'eJe .,lar ci mina stingi a fe-
tret de ferneie intri intr-o relaqie nemijlocitX cu
privitorul. Costr:rnalia ei srabileEte de asernenea o
legXturi rnai palpabil5 cu prezentul. 1n tirnp ce meii emstienaaldinreiaatpi tlinatr-Muanriepia' rianlceiltisprnarientesniliiomniatet
beghinele, p5;ind ca nipte ,,clopote umblitoare" in dupi
geitul logodnei qi si participe nemijlocit la cere-
cadrul procesiunii, sint fantastic de impopotonate, ino,ri" .i. lotg Ratgeb a ficut din acest portret. de
ferneie ..r"t,..rl ernogional al rabloului siu, durind
aceast; figurX central5 e inve;mintatX simplu, ca
totodatX gi un frun-ros monurlent devotamentului
drgovegele. Ea poart5 pe pirul castaniu o coro-
nig5 albastri, are un decolteu brodat la git ;i o
sXu fagi de aceastX gXranci iobagi'
rochie verde-inchis, deasupra cireia iqi impreunX
mcuiminilien.g9r!ijro;pr"al_t; ei de gospodin5 cu privirea
este redat atit de.personal, oare- Culorile dorninante sint verdele-turcoaz cu de-
gradeuri pinl la verdele-albicios:
incit
-deoi:mdoienceihnidiniatmrteXeglcuaelnatcamoblilcopiuridvEeiit-sosi uacbtirtavsgapXrttnipmcreipvnier-eleapsaausrbueqpirrsaid,
mantia Mariei

in5lqate, precum ii bXrbia dubli, accentuat;, dar veEmintele alb-verzui ale Mareiui preot (vizibile

mai ales ,,boti;orul de iepure" al gurii ei seamini sub pelerina rogu-gXlbuie), care. apar,9i sub ,,fusta'
extraordinar cu ,,Barbara" de pe Altarwl de la
portlcalie cu clopoqei, continuindu-se pinl la

Schwaigern, despre care Georg Schwarz afirmase 224 zzs pimint!

Cenugiu-verzui-deschis este arcul rnasiv din re- VI,
gistrul superior, iar capw.t mort1runt,luminat succe-
siv spre ciregiu qi zmeuriu-deschis: JORG RATGEB
iN
manda iui Iosif, RAZBOIUL TARANESC
mantia celei de a dcua femei din procesiune,
scufia qi pieptarul lui Jiirg Ratgeb.
Aceastl tonalitare rogietici este rispindit5
peste
tablou pini Ia coloritul luminos al formelor
irhi-
tecturale galben-rogc'ate. Ca rent; neutr; interme-
diarX apar cafeniul arhitecturii gi verdele-inchis (de

,,muqchi") al grXdinii.

intr-un vechi registru al arhivelor statului, conli-
nind in dreptul anilor 1518-1,552 ,,felurite mXr-
turii".(adici: mXrturisiri stoarse prin tortjrri), p..-
cum $r ,,cazvn cnmrnale ;i penale" (adicX: intnate

pe rnina jurisprudenqei singeroase), .un arhivar de

stat, Eugen Schneider, a descoperit in 1883 un plic

cu urmitoarea adnotalie:

,,Raport ;i m5rturie ale lui Schiirtz Jcirgen,
numit Rathgeb, pictor din Stuttgarr, prins la
Pfortzheim din pricina rizboiului
a ducelui Ulrich, t526. frrinesc qi

Nr. 1 pini la 5 inclusiv."

Acest text lumineazi, ca un fulger intunericul llsat
asupra viegii lui Ratgeb
E-i-acipceitrneuc-ui tcaunnoiiadgetemucennici-i
anul nagterii, nici unde

cie gi de drumeqie qi nici cind a fost confirmat ca
rrnnaoenssttrruind-u-ndea, roddiantlpmicaaiternsuelt,stsinpgree
imediat, de-
regretul nos-
tru, cit de fragmentar ni s-au rransmis datele des-
pre existenla qi creagia pictgrului. CXci nu dispu-
nem decit de un titlw, amintirele fascicole 1-5,
respectiv intregul conlinut ral raportului, format
din cinci procese verbale de interogatorii, fiind
pierdute. Din pXcate, descoperirea a fost publicatX
de Eugen Schneider doar intr-un scuri articol.
Cu o singuri eWxcaelpteqrieK, aaralrtZiciolcluhl,uiis"tJoerriga
127 geb, pictor" de Rat-
artei