incolIcit de un filacter, prin care transpare dese- lcuriAscleituuroirdoi ildciei.forne*rfnu::tiif-;liTi -l'p1"1tr#y ;::St,"1"t:'JtlE
nul zidului. Solul e tratai schemaric, cu pltrigelg,
crenelu.ri celuqiq-
ca o. tabli de qah, brun-purpuriu ;i cenugiu-gilbui-
H*tT:ni,,:il'ti ,;:r'i'"#.lT:T" !'-.$?'a
deschis.
il'"*":tli'l:#:.4:is:';T;i;u;;P-l;"d|ii;ie;lalisillct";h:dsi?sein,:;at;'Pr,;f.fJltoi;in-'nur1:intf",ft;"tm'i:-'i';u.'",-fnt;"J;tret";i;;'c"te;fni'b;u"'$i;t.1bo1ut"-ria"IlgbJa'frss-aitnrducorX'sspuraul tnceotlei-'
VOLEUL DIN STINGA:
ECCE HOMO
(FrG. 2s, 28)
Isus sri in dreapta, in faga cadrului unei ugi cu
i.n plin cinru gi interiorul inrunecat, intr-o
arc
atiudine jalnici gi chircitS. Mantia sa cu decol-
teu dreptunghiular are culoarea rogu-somon-deschis rl*ri#fr{'':;rl'*iil;l'#{ffi
peste piept, culoare care.se inruneci.peste umeri
H"o#fiii"ldr;'l- -pseits{tuei-P'1re-oi!-ta'1i.;T'.il.r?t uirn;"a,lt;u;l;m;;a,iTgro.s",rJb-o"g"aiitnoxrna-
spre vinuriu sau. zrneuriu-intens, gi cade apoi peste ffi"r'. iPmopaorptiol;o"ntia.,tgc;atoo;;g; obrguo-nn"-an{uaroi'i.'"-U'"nn"Pt-ilaawt'
spate pini la picioare in singeriu puternic. Acesr oodoabi.
rogu mai inchis apare la cotul bralului sring ca hin pont
un ciregiu-deschis, Ia fel gi pesre genunchiul sting,
,cDetu.irnnYuedemccuiba:nmtr:it:lis,nriirnmsic:ipeinoal"oet'tizldmdti"tJa;g:[-i'rt;;;ei*";t'-;tt*it;titt"h'-t"";;ii""'qt"t"Li"tst'ic*rv"uf*etrn-siaJnv-telttu""raitz;l"E:ulttuci:c'il'ueJmCib'raiioPs*imtiio:lnao:s-'t'
intunecindu-se spre dreapta gi in jos in zone de
umbrI. lncheierea in linle dreaptX a vegmintelor
peste pieptul lui Isus subliniazi prin pamlelismul
accentuat. (linia de sus gi de jos, la care se adaugi
doul borduri roqii 9i sus una albi; jalnica prlbu-
qire: cavitatea profundi a rupului supt gi chircit
iese acut in evidenji, prezentind astfel oapul foarte
expTrreusprvucl acPheinouittavea.pimintiu, gri-cafeniu, stropit lJt:Filliil*qi ;t;:t;I;:;:;erg;allibiei"nl'a:ur!i:ei"(ib"'riu"nT-
;rasi
cu singe, mai deschis pe piept 9i coapse $i are sfir- provoc"'o' ittti*
curile accentuate. Deschizdtura uqii e brun-verzuie,
bitind in negru. Zidul pe care Isus arunc; o umbri tdI'loi:frio"te:i'ar3""talintnva5.rJlsdiielf"n;ias;f.rc;dpu:fii;RiiiHais;rrg,itcauueo"'-'etil)5pier"i.t."timi-i"ol"lt,utrJ*'.ii1"oltnt-P-inigiJc#"";i"ult";bta;ti;itcti'iilito;i"hid"":'(itfioip;rntr'o;"i"uq"t;n5Pilii"iutior1;l'"o-!nd'sftq"tptiuiani"mien-euttdaottprttrptri$tautteardnrati-sprneeintssaudp'c'casne"ihchcoacaiaziersashc'ris)itedeed'ttetielcpta'bsd"$uceoinetrrudlasbinnceoturfa"duuneabi-'--t-:lt
mult incovoiati este brun-cenugiu-deschis, avind un
toi ::hl:'xfiTf:J*rJ;.:'""lii*,li";rg'TfUiFtii''-;bli}-"ptiv;u9lailn'"caili;nl:a"rtntiinnlajeiic'nhitie':s:ae:lezaifrceueztae-
ancadrament trasrrt cu griji in jurul ugii.
Faji de acest perete brun-cenugiu, placa pe care
este plasat Isus, ca gi treptele, apar lntr-un cenugiu-
deschis puternic luminat, avind o accenruar5 va-
loare contrastand.
Arcul intunecat al portii e repetar in fereastra
rotundi, zibreliti a temnilei lui Baraba, iar rogul
mandei lui Cristos in rogul de garanli al bXiatului
care arunc; cu pietre, precum gi la teae sXbiei
clpitanului cu coiful alimiu, impodobit cu o
lebidi.
t00
rorului e insoqit intr-o miqcare.pa.ralell de copacul cirui alb mirginit cu gri-qlb5strui oferX un ecran
de co_
drn centru, in soarele c5ruia .t;;i1;;e rece violengei galbene a vagabondului. De pe acest
fond alb se desprinde cu efect capul aruncat pe
?ff:",l. "'.*.,,." ";,;;_i;.d;;'iu.'"1"i.,"",p,"
spate, profilul fiind adus intr-o pozilie net ori-
diIocrptolurer:aeees.nrgllirabun^ufs,Spima"tedtirnuiafeec,a,au.-rtqfcr5lulolna"eiig,nln.bdaasaaeieprlucblrifnniieoee.fgisrenoCrcmatg.toueaaiearlpilrerlneoecaepacao,.selu.-ipi.rir"slu,tpuaXpaI.icr";ita.ti'p",oA,.im:""gc"";qram.8i-i.l;irl,br-ua,J;ijiei;;n"in"tinJ,",qt*.gi'eir"i."l","ii^so*-i'arj.-tipli"ai.b."iri'iJXu"a"i1rlb.,ip.i^..l,nr5nntg"c"g;.;"A.e.r.suiomltBti,tUnda,"iurgs.i."n_u.beai
frialncrIu, de albastrul orelului ., P;,.;o";a;,r;iltoi' ;"Ijt'.U'il".iS,.';o;'nc^h'pufin"."oTnu__-l zontali.
gura cdscat5 f,ofli"a" Comandantul care supravegheazl evident toatX
lxL tii'i,i,i;i I :*,.!t.i ortr n)
sdacepeunlecabin-5ddu5-gli-dcearibel rpapoto.toaPlrert$lotofeilupclaesbfcriuoi nrco-iuvsiduoallatsic,ceaiunndsafeloagramiufl,ii
ill'"#u,rnff5fcro1ein,rnhlpttgatS,ri3riprrercuuo.tteabif,rlcdaour)peipras.niaej-c,erl-sePclcufrseii.eortxna-r.neebigsn5tucau,riiacurz,a.hp,rri.nocefcr^istni$ue.ri"edteeipa..o.ezc5qlodc,ihoriiizanuioqphg;lri,nei;5a".,e-'tniieinga"c'pJaXgiu,er,;lcb_;z'peeIp;zblnin"ufliu.lrrsprd;c;i.irie.ii..nitr.n;,j.sn's"cte-per"ura(r"riitge"nebfgdrrlue;Xeieiz,ilvgeXlJudiu;l"ee_n:ei
dlasupra unei cuirase oqelii, din care bragul sting
CELE TREI FIGURI iese purrind o armurX deosebit de bogatX: sus sint
PRINCIPALE doui spirale mari, urmeazd. trei frunze lobate qi
DIN PRIMPLAN incheietoarea brun-aurie cu liciriri metalice la cot.
irlnfml,bc"raa-ruco,arutbriinir,tbrr_ia.utinfliIp-rpieI-p"btraiairrrrbvdii*,ttu"c.iurtt"bctarouprnur_;t ln aceea$i culoare qi cu mo,tive asem,Xn5toare sint
*..l.yti t";;;;; j. il'I;_lula"Ly.pte:'spa:te:, tratate gi picioarele. $i el poarti o hainl verde-
auriu, cus*r inchis, lungi pini la genunchi, peste care trece de-a
culoare_(schimba* curmezigul teica rogie a sibiei late, cu garda deo-
mstotltrlrrcteui-naanuspndoinc.dz,ch.arbiatrPal-ansadiot;rgceun.rlpaucr^stimthacesmdeurariua_rta),nzli.niddtlri-aTe.reaeiiitpcdcnulheeualeiilarroaalg,easlbsiergpaeemaaa.rlegbnolFn.aette,ealunibsal_neaopaindnniudi_li"rlrdci;oee.e-,or,;asdnii-p.pethr"rlit*easjuipssnecntooiac.nmnnrcuJitetoor-,sadllr.uesfaute____il
toz sebit de bogat ornamentatS. Flaina verde-inchis a
ofilerului e-pusi in contrast cu mantia roqie a lui
fsus, la fel qi genunchiul drept indoit al lui Ecce
horno cu casca teatralX, pXrind qi mai. cochetX prin
aceea ci gitul lebedei este legat cu o bentigi aurie.
SirXcicioasa goliciune a lui Isus se detageazX cu
pregnanji de pompa vestimentarl a vecinilor sli:
Pilat din Pont gi ,,cavalerul lebedei".
In organizarea cromatici a primplanulu! figuta
centrali- o reprezintX cavalerul cu barbi roqie.
Profilul siu margial, bronzat, iese de sub coiful
ale clrui pene de strug alb-cenugii se aduni intr-o
rozetd soliatX gi sint la fel de precis desenate ca
qi lesitura metalicX a zalelor. Vizorul este deschis.
Armuna de piele brun-violacee cu aplice de metal
pe bratul dript si pe genunchi este la fel de bogat
osXrnasme epnottaritvietaasc.Xsi-clau-,h,caaivnaalergual.lbleebneid, evi*i,tuqXit5dinda
ursocnganipidaqasilamaglbiauerleuid.-isHpaueisnseateoavrciizerosgntuatiatcil,apivaearlesdrpae-telaccautaredlieufancignei
cioiosavreelreticsael.aSfalibiianlaptalnftoarlmoenai zgXri-ocadfei,angiio,nainlSc.ilgPii--
rile atr aceeagi culoare, corespunzind coloristicpan-
talonilor qi inciljXrilor scandalagiului, ceea ce di-
103 minueazl efectul spagial al pasului foarte lung.
fRigstunugieentlnlrdnz-dalatoipjermraeeqsti-aeigifvc.imrai-ianirgelqvriaaailatdNlllrbeoX.-acrrnuciruzsereluo.gisr)panortruuprsqaa,i5uv-la.plX-lpeflr,b-giaid"ni.rgsoe"-if"tr.o.e.spit(cloa-rp.agJnosrimcdapui5arfaa.ittletaieis",*u,"icii1ftguiaconedcnisrtefoasre-inr.clocaeeaa"gfpelrpplutferz.-oc.iq----i zebrelor, oferi un efect diagonal de mare fo4i
sugestivl spatiali. E un in contrast
cenugiu rece
cu" salbenul-deschis, de nisip, 'al primplanului in
carJumbrele brun-violacee, late ale picioarelor se
^orDezinintsi pcaatenlies'tgeraintsiiuloler, bine conturate. ca un
Baraba se holbeazi
*orrrr.o^ de felil rinocerului, aavtiintddterujpnuflipdte"ciun-
un guler din inele mici de lani, redate cu miximX loare brun-violeti qi pirind
mdveiinrgdaePlS-oc.ennHt,uagdiienu,asauagslab_Xi_ncesiethosabiggauiincreai t-ui nspcearcersaind^prreeraicnpetpapielacnut- cimaqa sa de parci's-ir afla intr-un butoi.
lmbulzeala ieior unsprezece personaje din faia
lui Cristos nu trebuie apreciati ca o compozigie
tru scandalagiul ocru-galben. lipsiti de i(sTchus. iMnl5usspaeur)cdfe'ucint lugcrruaprema adiinpuH$nerrbeinne-
ititocmit"
Cit de congtient J urmXrit Ratgeb acesr con- berg, ci ca'urmirini ihtengionat efectt'l de ingrX.-
trast.reiese gi din faptul ci al doilea scandalagiu rniJeali gi invergunare brutalS. Ratge! crede ci
p-o3rd pantaloni de- aceeapi cuioare: cenugiu-Tn-
chis-verzui ganjant cu alb, pe care o folosisi qi la
redarea mantiei lui Pilat din Pont. poate stirni impresia unei ,,invilryi9eli' teribile
cu bXrbip rogiaticX,
parLcirX-rgl-i{p-ictaivdaelerb-uulzrio, qaup-aarleb gi un al cincilea caD iu aiutorul .tt ei d.rzini de personaje. De unde gi
acele suprapuneri,,arbitrare" !
cu ciciulS albi inaltX,_cu obrazul gri-violaceu, a
c5rui gduer5olamrugstdaegs5chcrhsianipzeeansrcruS.aDsinrrt*qaaceessttebXinrcbaa-t VOLEUL DIN DREAPTA:
dratX
PURTAREA CRUCII
nu se v5d decir capul gi picioarele v5rgate galben- (FrG. 26)
aunu cu negnr. Prin poarta cu arc ogival a unui orag, avind ace-
eagi iuloare cenugie-bruni ca gi peretele din Eccc
d-ulqni-eapgoijazucparvaapluenreurleui rog-alb apare in extremi re-
spatele unui birbat din care bomo, se revarvi'un fluviu de ,lincii gi prXjini",
nu se vrXotdunddeXc,ittpivairttei Jcuocacuipr,itcaelai faa,cbaipautlurrli orofillnd pe zidul insorit formele bizare ale lin-
beretl suh o iilo, .,r .i'rlig t".t duble, ale securilor 9i harpune-
drcpt,
mineca brun-aurie, dungati vertical cu negru,'qi
haina verde-inchis, care-i ajunge pinl la ge;u.,chi, lor.
pre-clm qi- piciorul drept intr-un pantal6n verde
inchis cu incill5ri negre. Aceastl figuri construiti Personajele din PrimPlan
in stinga ,eoginl'rg-eiontuttnoc.th, ecartoXiteVeirnonfiocramien vegminte
pcberiezl sasireta-caoajicurabditqeradi'terrisiuoulbuutil"-vcierultorleer nbtrtueiaei lcepvhiiciditueonrruigilpiuteai.lidcae,ecxu- cilindrice
de culoarie
la braie, cdzind larg, ca upndmsainc,tuPl,e spatq qi atin-
eind intr-un rosu-singeriu repetind
Sama
ie culori de pe'hlamida lui Cristos din scena Ecce
Ingrlmid-eala ne-articulatX a acestui grup de per- bomo; ea poarti pe caP o basma alb5 peste care
ggtaje invXlm5gindu-d mai ales picioa-reli inti-un
hXgig greu odbelicdeinscpifrfalti,uilqicoamflip^orezipfileici.alninpXsrcgairlea se afli o iufie r69u-inihis-bruni, gesuti bogat cu
p.roiectati aur qi impodobiti cu luansciniu,ccuirreu.-iaCnuuaimsiendcoouni-
miinile ridicl niframa
ei umbrite,, scara e inf5qigat5 intr-un cenugi,r .teu-
try, ca zidul rcmniqei lui Baraba, creind asrfel un 105 if.neinraicfeiannrs.ari$mim., aadrxJgisimnruiilloldruemreiinhnootesznaitstaetqeci,uafapiinirbodp-diaimtui pmaosbttrrfiievtl5sgp-rrie-
ejeclhoirl.ibDn'efa_latfgei ldaelbvuarlieffreatpetaelcoorl,oriimstiictXinda
persona- 104
v5rgatul
urilor triste pe care Ratgeb le-a ales penrru veg- tuiti din scena Ecce bomo care acum este redat
mintelc lui Cristos ptdbuqindu-se. din fa$ ir: ciipa in care iEi doboari victirna cu
Pafte,a puternic arcuiti..a qoldllui celui care
poarti crucea esre rehosari spre brale gi umbrita o loviturl a piciorului drept, zvelt $i vinos, $i o
agiiind buzduganul cu gepi. Mig-
ameninli, plin
apoi peste piept carea este largi, sinteticl pe plan compozilional!
face qi poale. Acesr cenugiu ,,apisitor" Genunchiul drept e ridicat qi incordat, brapl drept
ca faga lui
Isus, ca qi pieptul lui, si se deta-
qeze intr-un vinuriu tuibure, stropit cu singe, pur- face o miqcare largI! Gamba coboarl drept, talpa
tind o expresie coplegitoare in ochi qi pe buze. lovind direct umirul lui Isus, prin al cirui bral
Pirul castaniu-inchis e model,at in cirlionqi.
Coroana de spini e foarte intunecati, din ea ira- drept lovitura este ,,derivati* spre p5mint.
diazi coroana de raze aurii a aureolei natimilor. Importanti este corespondenla bralelor stingi,
Acelagi cenugiu-gters il vedem gi
dulgheriti din trunchiuri rotunde -pdee crucea grea, deoarece atit clliul cit gi Isus prind crucea cu
molizi.- mina droapti in dreptul grindei transversale.
Alituri de intensui roEu de garc;nll al mantiei lnglobati intre culori intense: roEu de garanii
(Veronica), ocru-galben (zbirul) qi violet (cel ce
Veronicii, de sub care in stinga jos iese un r.el- rrage dupi el crucea), cenu$iul personajului prin-
mint c'armin, qi de griul-gters al hainei lui Isus in
primplan se mai afli, intr-o diagonali ascendentd, cipal apire deosebit de trist 9i vrednis de mili,
mai alei ci po4iunea cea mai luminoasl ,a @blou-
gutrrneotcveisinocdlSe,tincinocrnoougqaaunt-g;v,aianb"brIiiXnyrd.bu-agteu.lloiunrivdceea;mrteoin-alrmetinraiXzEi"tceafrtceg,luu-rpai lui stdluceqie chiar in dreptul miinii lui Isus, in
colpl din dreapta: un pimint pietros, brizdat qi
frXmintat in care chiar sub mina lui
el cu o funie groasi pe Isus pribugit. Cocogaiul c-u gepi se inali5 ca o Isus de
poarti un fel de scufie alb5, incilgiri brune, ge- tufiE de buruieni coroanS
spini crescutl din p5mint. Aceast5 pati luminoasi
nunchiul siu sting este zdrenluit, profilui ars dc d-e pimint cu friirintarea ei gi cu grohodSul de
soare, cu limba scoasi de efort, iar barba nerasi
incirunliti in jurul birbiei. pietie imprSgtiate constituie o subtili piesi de pic-
turl major5. Luminozitatea ei corespunde ca va-
in faqa lui se aflX un birbat tliat brusc de ca- Ioare cromatici p54ii mai insorite a portii oratu-
dru, purtind o tunici galben-deschis, de pe care
profilul cocogatuiui se deta;eazi foarte intens. Din lui, pe care se detageazl atit de ameningitor lin-
birbatul gaiben nu se vede decit partea occipi-
cile Ei prXjinile ostagilor. In spatele celui vituit
icrnouvtuegnpadmlbe9innitgagriiaisan, fdeevgeeuirndseab-lerinugcnhrimi-sb.arui(nCdeehs"icaihmrisb,qea$i ltaezcbcoihpruieplruui-li
tal5 a capului. mcoinnstutitlui.edepucnacptuelsdtee vaetrradceg-iiencahils!t)a.bl.oAucluei.asd fa$
Copilul desculg pin5 la genunchi din colgul din
dreapta poarti o rasi de culoare verde-inchis, spre
deosebire de haina roqie a biiatului care arunci cu
pietre. Violetul- brindugelor 6. 16xmni de pe hainele
Paralel cu cocogatul apare gi gitul curbat al cocopatuhri revine in stinga, in spatele celui vXruit
murgului cXllrit de un demnitar invegmintat com- cu galben, in vegmintul lincierului care igi casci
plet in alb, cu pelerini albi, largX peste umeri qi guri cr.r amindoui miinile, 9i-9i scoate limba citre
turban auriu. Burta grasi are umbre cenugii-viola-
cee. Chipul gras, cu guguliqS, ,acoperit de o barbi temeile sfinte. Acest violet se lumineazi pudn
neagri e intors spre poart;. De remarcat amule- peste piepq este insi firX nici o alti nuantare sau
hagurare.- Cu atit mai evident se detageazi man-
tul siu! Murgul are hamuri albe, iate.
tia cu falduri largi, de un albastru ogeliu cu nuanie
Personajul cel mai izbitor pe plan coloristic din
verzui, a Mariei. lntre cel ce-$i scoate limb4 gi
primplan este ,,scandalagiul" galben, cu haina vi- 106 107 Maica Domnului apare decolteul brun deschis-g5l-
bui al uneia dintre femeile sfinre, care poani un sinupprreir:ioadina de la I-Ieilbronn, egti inciinat si pre-
fel de pSlXrie dup5 moda de atunci. AlSiuri de ea, fala r.eslui vilmS5ag bar-
o a doua cu basrna alb5. In stinga, in spatele Ma- de chip,rri
rie! se aflS Ioan invegmintat in verde-inchis. Toli aiocfoorsittolaorev,it dgeizupuirrajonlizitatdee -fulgcei ruslulcleelteuil
artistului
mai teri-
bile decepjii. Acurn se ascut in inchipuirea lui Rat-
trei cu cite un inel sublire de aur ca nimb. geb acele contraste crunte dintre omul-durerii jal-
. Planul de mijloc esre marcar de trei accente
in rogu intensiv nic chircit gi acel Pilat impopoqonat, cu aerele sale
viguroase de garangS, qi anume:
Scutui curbat al ciliregului blrbos care poart; princiare, cu soldagii sXi urlind animalic cu cape-
un fel de tricorn tivir cu'aur gi un caftan inchis, iele date pe spate, cu criminalul cu mustal5 Ba-
'albastru-verzui. Din Eargul siu nu se vede decit raba in temnija sa gi cu acel simbol ai ceiei mai
abjecre decideri, copilul aruncind cu pietre din
coama!
Haina celui de-al treilea cavaler cu barbX cI- prirnplanul din dreapta al tabloului.
runt;,- care poart; pe cap un ornament de pene Drumul pe care Ratgeb l-a parcurs in puqinii ani
ai prezenqel sale la Heilbronn pi ca-r.e conduce di-
cenugii cu modelaj auriu gi cilXreqte pe un cal .ec? la altarul din Herrenberg se oglinde;te in cele
cmtraeuimlaciaeiprueeiate"Tdhse-oarCntraraissntsMfionlirnmctzaareferi-n-t^r-,pu,Centltit.sr,uCtoraisstfoocsleoalsnidlufaolrcr"e.-
brun.
celor_ trei
Dea-supra cavalcadei personaje din
fundal un lXncier'inveg-
primplan galopeazd. in
mintat tot in ro$u, a c5rui lancie poartX un fanion
neted, gri-trandafiriu. Deasupra iui se afl5 un co-
pac de un verde-inchis. Spre sdnga urcX o colini
verde-lnchis strib5tutX de un drum de culoare
deschisi. In spate se aflX r-rn peisaj munros cufun-
dat intr-un trandafiriu-cenugiu, plin de porni. PrX-
pistii- abrupte. O scari in diagonali sple un pla-
t9u.- !n fala ei se aflX un rurn de apirare (gri-
greoi. Din platforma'care il'"in-
deschis) roiund,
conjoarX se desprinde -ladfd,r6d.essicsrieinvdaudni caornctelxatrugl
cteitcrteonpicici-oareole cs;rcaXrreii care urci abrupt. lntre celi
dou5 virfuri de munte se inalqi tu.nul unui castel.
Pe pajigtea din fundal se desflqoar; un rurnir,
abia conturat in linii ugoare. Scena este rrasarx
atit de fantomatic, incit te duce cu gindul la pre-
paralia unei compozilii nefinalizate.
g-i Capyl deosebit ld5encciaerra, citneriasdcc,lrcuui barbl plini
aspr5, haind
al unui iecu-
noa$tem violetul cocogatului, apare pe deasupra
gitului curbat al murgului' un llter-ego al apos-
tolului fanatic din marginea din dreapra a com-
-polznigtrieui cDitescpodnrcpoirredaanlwgai Isws de marna sa.
pete confirmi evident cstIilicsetilecidaoucei lolur cdroirui is-caau-
nXscut la distanli scurt; in timp 9i fXrX indoialX 108
il1. atunci necunoscut;, gi datat5 ,,intre 1500 ;i 1510".
LAITMOTIVUL Max J. Friedilnder a confirnr:rt aceasti atribuire.
APOSTOLILOR
PEREGRINI Valter K. Ziilch o consideri drept o lucrare de
atelier, in timp ce H. Th. Musper neagi orice le-
giruri a celor doui cornpozilii cu Ratgeb sau cu
atelierul acestuia, considerind cX operele in cauzd
nll sint germ,ane, ci neerlandeze. ,,Miinchner
Jahrbuch der bildenden Kunst" se pronun!; in
sensul urmitor:
,,Cina cea de taind de I.a Rotterdam ca st Cina
bcciaieltitePgoeoscraoicbr.e-sEploedndopeurnoiivSteinmti,peodiiuongptricie5ccu-amretrleedbsenumeieunirteesp-puaudtiseatmtae-
convinge in fala originalelor, din aria culturii ne-
ln acest capitol vom incerca sI localizlm cu mai indici sursele din care s-a inspirat
mlutirlRtXatpgreebc,izizigvoorriigtiindeiantcr-ounncecprteiegitindiessmprseelcutamr evia- Reralatgnedbe.zIea9r i faptul ci qi aici, $i dincolo un ucenic
zionar. Ca punct de plecare ne sluie$te prima lu- iqi strflX n,asul nu reprezint5 temei suficient pentru
crar€ a lui pe care o ddeejinCeimna-,eao -pdiecttuari5ndindmeolad a afirrnia cX aparlin aceiuiaqi autor".
evident strins legari
Fc,loenrrsetintubiseergc-indvcaarpea,nnoeuslecflernnatdragl'ai Ne mirX doar ci olandezii, care se afli in pose-
nedamti
sia originalului, n-au remarcat de fei provenienl'a
unui triptic
din care nLl n-e-a pirvenit decit voleul din stinga: sa autohtoni, inregistrind firesc tabloul in cata-
logul oficial al muzeuiui drept operi a lui Jdrg
Ratgeb.
Cina de Pesab. Acest fragmenr de almr, aflat i-ni-
pgirai-l!elnju_lcsocleocagteiariiviseanleezlai Figdor, a fost impirlit cu Se poate ca trimiterea de citre Musper la ,,sur-
licitaqie din cere s-a inspirat Ratgeb" si. vtzeze ,,Cina
intre doui muzee: seie Bouts de pe Altarul din
Cina cea d,e taind, cumplrati de cea de taini" a lui Dirk
cunoscutul colec-
gionar Koenigs-Harlem, a fost Louvain (fig. 15), pe care dealtfel pictorul nostru
cediad de citre
acesta cu titlu de imprumut pennanent Muzeului nu l-a vXzut niciodati, cunoscindu-l doar din c6pii
;i replici germane, din a ciror lungi striti amintim
poymalrs din Rotterdam (fig,. I7), in ti*p ce
Deutsches Museum din B^erlin a achizijionat Cina aici panoul a$a-numituiui Hausbuchrreister (.Ma-
d.e Pesah (fig. 19), care, lnsa, nu mar exrst; decir
pe lista operelor de arti dispirute in anul 1945. estrul cirlii gospodireqti", fig. 14), aflat la Berlin.
Dirli Bouts manifestX aceeaqi cumpitare lucidi
intr-o sceni precis conturati ptni in cel mai mic
amlnunt. Ritualul este infiqigat cu sobrietate
,,cino calm,i. Caracterizarea personajelor manifestl acea
ceo de toin6" demnitate aspr5, potrir.itl momentului. Prin acest
din panou pictat intr-o desivirEitX simetrie, Dirk Bouts
a oferit picturii vechi din Jirile de Jos un model
Rotterdom
cu r.aloare de canon, aseminitor celor create pen-
Cina cea de taind a fost ipublulici aJttiirdge Betry Kunh 1,t0
operi Ratgib pini tru arta italiani ;i cea germani de Leonardo da
tn anul 1925 ca Vinci ;i Martin Schongauer prin figurarea ,,Cinei
de tain5". Astfel s-a constituit o normX precisi,
111 punindu-se c,apit acelol ,,Cine de tain;" aglome-
rate pe spadu redus gi sringace ale goricului tirziu. masa qhiotsintidaep-e pe lingl coapduulcme iseplurelubi upzaeslcealtr-i-
I)e atunci a devenir firesc ca masa sX fie impinsi
exact in mijlocul panoului, ca Isus si-gi afle iocul cltre care Isus
pe axa central5 a acesrei mese, iar ucenicii sii si dltorului. Jiirg Ratgeb a condus intreaga acliune
cltre aceasti clipX de tensiune. CXci e[ n-a vrur
fie distribuigi armonios t-abloinulguri-umpeoddeel cite doi sau si infSgigeze binecuvlntarea festivX a cuminecXtu-
uei. Calmul de rii, ci destiinuirea zguduitoare: Unul dintre noi
festiv al la Lou-
vain, care conduce aproape la un egec datorit5 mi va vinde!
echilibririi sale excesive, ne va ingldui si deslu-
gim tot contrastul care deosebegte subdlul cintar Am reugit sX aflim pini acum cX toati strida-
nia lui Ratgeb urmXrea sX tncarce tabloul cu o vio-
farmaceutic al lui Dirk Bouts de grosolana balanfi lentl energie motricS. El nu concepe ca privitorul si
de pialX a lui Ratgeb.
Fesdnul lui Ratgeb se desfigoar5 aitfel decit cel conternple calm o asemenea picturS. Il violenteazi,
al ceremoniogilor neerlandezi, Echiiibrul ordinei nu-i rdgaz. ln acest
il hXrpie, di nici o clipi de
scop a deschis pe masi o adevirati expozilie de
pcdouealvtaeidmsipatuisniineetsceteni lriaiescetuolargnaiaseet,mfoienrnstetpiatueiinnccdaiulcr-eesaeDiXiin,rkinscBchoiirmursbse potire 9i pocaluri, de prXjinrri de tot felul, tivile
cu mincare, culite gi iar pe
altele asemXnXtoare,
podea a imprS;tiat de jur imprejur flori.
l-a investit pentru a construi o scenX bine orindu-
Jiirg Ratgeb l-a chelruit penrru a realiza con- Jargonul de breasli al istoriei artei obiqnuieqte
iti, si vorbeasc5 in asemenea cazuri despre
w horror
trariul. vacai de groaza pictorului in faqa spaliilor
Mai intii a inrpins masa citre dreapta, realiztnd vide. prea
astfel incXrcarea uniiaterali a tabloului. L-a Ratgeb nu realizezi insX mult cu
arcgit-o, formind un oval imens, gi i-a $poi a acest concept al artei. Cici nu qi-a inmulgit obiec-
tele de recuzitX minat de o teamX incongtienti, ci
lnciinat
tiblia intr-un.unghi atit de_ oblig, incit pare a se
migca ca un tirirez obosit. Jiirg Rargeb qi-a plasat cu vidita intenlie de a obline un anume efect pre-
comesenii ca intr-un fel de carusel! cis calculat.
g.ieDnreepat ppalarec5cotunrrnuarnutl5d-aistainccetstaeil migclri de rora- Cel mai evident apare aceasti intenfie in leg5-
unei binci! De
lnvuernepgmoualsasrutpienmteuaz, eioiicnnhetiituieldlaneoI-sutdruaotcrmeebilqurciiaeur,esdicefiaruccnXudla-erlcudcreab-raae cPruaerpnXctarcunue,atpomeienogtteriuvleaparcpiavori.atsoctotrelir-loorlopgleeic-acaaccrueeslct-aftappaetdenpveooirdbaeitEae-.
puternic lnclinatl a spatelui acesruia ne impinge
in sus, citre personajul principal. DupX acest mo- nuit, putem spune: bizan. incurcituri este provo-
ment culminanr al acAiunii, Ratgeb introduce o cati.congtient. Nu sint imprXgtiate_nimicurile unui
pavd. lntrucit capetele lui Isus gi ale lui Ioan
dormind sint inclinate cltre sringa, se creeazi mai risipitor care nu qtie si socoteasca: totul e prea
rxittaArrdc.laannd&oo,, apori un spailliluu lhiber. Intoar- bine calculat pentru a fi indmplXtor. E vorba rnai
rinutiri uunn.
degrabi de o zipXceal5 stirniti intenqionat de un
proagitator inniscut. Iar convivii sint qi ei stdpi-
nili de nelinigte.
cerea- citre dreapta a apostolului b5rbos face insi DacX privim mai indeaproape apostolii, aga cum
ca migcarea circulari si capete un nou avint, co-
qed adunaqi aici, cu mimica gi gestica lor agitat5,
borind printr-o curbi abrupti spre punctul nosrru cu chipurile neingrijite, bizarc, infierbintate, vom
de plecare. glsi cX Ratgeb a depiqit cu nepXsare acea gnanilS
Dar.m_igcarea nu se rezumi la atit: Din pozigia care desparte canacterul popular de cel vulgar.
noastri din colgul din dreapta, ochiul pornegre pe $i-a fngXduit chiar qi citeva glume grosolane la
o noui pistX (ca pe o scurt;turi): ea lraverseali fz 113 mas5. Astfel vecinul lui Petru folosegte clipa in
care Isus se inclinX c5rre tr5d5tor, penrru a lua expre^sia foarte,.elocventl a miinilor, a drapajului
sticla cu gitul arcuit a specific, a psruepdrialeinccliXericsaareleapcenutrureccoulzoirrieru, lmlretrigjipndt
pe furig o gurX plini din
acesteia. Un alt ucenic se inroarce p-ot.u a-gi su- 5i pentru
fla, nas_ul cu policarul acesrui ,,tunar" apostolic pini la coloana aceea din stinga, tiiati de ca-dru,
scipindu-i douX inc5rcXturi dintr-un singirr foci
AceastX preocupare trir.'ial5 pare qi insid-ioasi qi ir cu soclul bornbat, cireia ;i pe panouriie sale din
1l I{errenberg ii rer.ine adeseori acelali rol de a in-
ldgueuir.puSrl oedsiunt itgtrXuesccr,olimppeeinnsedtrnuicX-ctirepurcpiverenivqicittueolri-n, dealtfel sin- cheia lateral compozilia.
afara tablou-
pentru ca nu SI reqinem insX un fapt: in 1508, in anui in care
cumva performanla si fie trecuti cu vederea. trebuie sI datim tabloul nostru, aceste excese erau
Asemenea motive grosolan-hazoase apXreau dese- deja depS;ite. Dac5 Ratgeb mai picteazi totuEi
ori pe ,,Cinele de taini" ale goticului- tirziu, ca ;i asemenea lnutre, aceasta nu se intimplX pentru cX
de pe scenele misterelor
in spectacolele populare i-ar fi pl5cut vulgaritSlile cu care se obiEnuiseri.
CXci nivelul imagistic al lui Ratgeb e mult supe-
rnedievale. rior, lucru demonstrat de artistul insuqi, in cadrul
aceluiagi tablou. SX privim cel de al parruspreze-
Apostolul care-$i sufl5 nasul i-a li oferit dealt-
fel aristocratismului ,,renascentist' al lui Heinrich
Vijlfflin prilejul sI celea personaj: can,agiul cu cirlionli negri din uqa
se distangeze de Ratgeb, strim- z1). lnvelmintat intr-o
bind din nas cu urmitoarea frazd: ,,Si cunoaqte rdneoscahsisl,X!stX_(fcigu. o gralioas5 intoarcere a tunicX fru-
cit de impinate erau misrerele cu trivialitiqi; te f trupului, cu
un echilibrat joc al picioarelor, umple potirul, cu
miri aproape cX rcestea n-au pXtruns in mai rnare o expresie atenti in ochii sXi intunecali, ginditori,
rnXsuri irr arta plasticX. in orice caz unul dintrc
intirziali, acel Rathgeb, . . . ne copleqeqte cu oferind prin liniEtea sa visltoare un contrast faqi
de comesenii infierbintaqi. Nici chiar pictorii din
aceast; lipsX de gust". qcoala lui Diirer n-ar fi reuEit si infiqiqeze mai
Etnograful va fi mai putin ;ocat de aceste apu- atrlgXtor acest personaj, oricit qi-au ficut un titlu
de merit din respectarea idealului de frumuseqe al
c5turi. Comportamentul- celui ce-Ei suflX naiul,
p,recum gi al apostolului care-gi introduce organul
lcpdououlofniasisqctfi-iitniiitnvau.idleiesncgtv;ri5re-butceucninira,5iviiqnaciimstsitedcimtdeuriliappdfoq'Xaricmmteao5lird-uluaulql.aicemaSIxupbutdrrifacelaasasXrit-aei,af-duisrntiprbaiermssebuguiinduuiee--i Ren'afterii. Jtirg Ratgeb n-a fost mai puqin culti-
bXutor nu semnificX altceva decit un ,,perear"! \rat ca acegtia. CXci portretul canagiului ne de-
mrseooarnbsgittereliunartzieXcgurcaXml dRuealttcgmheeabmi -ainr,eaaalttesuandcedicecitaingrtlduismst ee-l1e5gsuarrornasXob---
(si piarS!) ia adresa tr5dXtorului.
lane pe care qi le ingiduise alituri.
Da, dacX se limita la arta lui! Existau insi anu-
Formula lapidar5 a lui Musper: ,,Iar faptul ci mite intenqii $i comandamente de dragul c5rora
Ei aici, qi dincolo un ucenic iqi sufl5 n,asul nu re- l-a trecut pe artist pe planul al doilea gi s-a ma-
pqi-nreazcinedlu-iateqmi aeui tsourf!i"ciestnirtnpegetnetriumpareasfiiarmfaalscXi apar- nifestat in calitate de om din popor, ca un tribun
al poporuiui, care li se adresa acum jXranilor,
ci de- intr-o operi de tinerele, cu glume necioplite, iar
monstral;a intreprinsi de Betty Kurth s-ar fi li-
rnitat doar la acest l.notiv grosolan. ln fapt, prin mai tirziu -- cind ,,opinca"lI pornise si cutre-
Vieorie,agcaaraom- ulcdue o pltimaEi predici in
compararea celor doui ,,Cine de tainX'- din Rot- rind si se inghesuie in imagini.
terdam ;i din Falnerareiiznbi eargti-pizairuitioraeraelaisnree oferi o
la Rat- faja ta-
pltrunzXtoarc blourilor, sale Ei din pricina asta il ademenea cu
geb, a mimicii qi gesticii saie atit de personale, cu 1',t4 115 asemenea nizdr5vinii. Aharul trebuia sX le faci
plSccre glrauilor, iar cind aceasti plXcere era sa- ,,cino
gi seriozitatea-tabloului. ceo de toind"
fisflcud, ii cople;ea din
SI rezumim observagiile noasrre: caracrcrisdca Herrenberg
ctdreiunaanmms iacinXis.eX,vnqiedipedonetotllaitanXu,or-pnieintreetrie-duleenmteirnenetaerelisatemlecoruunnlsegtiiaprirn,etgpr-S5o--
fip:rie1elirigs-oi'.o^ns"a.-.ljterUl.e.,n"lde_isnspgipfra-.iegt ranioenaoroeba,igsantpru;r,iotfdpu'eanprdeaatrsecX.i Dar nu la acest indiciu rn5-runr, degi nu lipsit de
sub importanqS, vreau sI mi refer ,acum ci la eitinde-
stipi^n,e"rap"s..c_it rea foarte semnificativi pe care a dobindit-o sim-
n-ir un bolul garpelui lui Moise-printr-o inscripjie de pe
cerc^ fesdv de apostoli, ci o aduniturX de capete
confuze qi flugturatice. Nu efideadcuonnacte-pvurreocadaoti
co- Cina cea d,e taind din Herrenberg (fig. e+;. lntru-
munitate bisericeasc5 sX se cit avea doar un numir redus dJ doCumente refe-
in
faga unei asemenea ,,Cine de tainX'" intru cuvi- ritoare la Ratgeb, acestuia ii revine o insemnXtate
deosebiti. Inscripgia se desfigoarl deasupra convi-
oasl reculegere. Cici acest panou nu transmite
inXlgare sufleteasc5 ci dimpoirivl: o agilare, incit dvirluolru.iaginitarrg-iupnedou_lihpiritoier
pare sX indrume spre cXile llturalnice'ale exalta- mici, prinsi in-sttnga ca-
qilor in loc sI profeseze mXsura severi a liturghiei.
de pelete vopsit ii gal-
ben de gofran- Ea este in pirte vizibiji, in pirte
lntr-adevXr, elimentele secrante gi-au flcut lJc cu ascunsi in crip5tura ingusti a ugii, creind impre-
destul5 insistenqX in acest tablou de altar. neapeptate chiai in
ln afara elementelor stilistice comune demon- sia ci aceasra s-a deschis pe
clipa aceea: stimul suficient s5-ti basi nasul in
strate de Betty Kurth mai existl insi gi conexiuni dulap. in afari de acea bucatX de hirtii nu se mai
m,ai profunde, neobservate de ea, intre Cina cea aflX acolo decit douX vase de majolicX, bezna duli-
piorului flcind ca aceste obiecte si apari qi mai
de taind din Rotterdam qi cea din Flerrenberg, dine smiicai,titin- cditeniiucirn9ui
care ne apropie insX de mediul social-istoric $i impo-rrante. Hirdutra atirnX
indeosebi de universul spiritual al lui J6rg Ratgeb.
inscripgia esre in litere atit
In stinga sus se afl5, prinsX de peretele ugii, o lpnosaaten.lcfil .lgscifrati de jos. De iintl nu
ilustragie pe care garpeie de bronz inillat de Moise cth. lar daca te te apropii
a;utt cu o scara, pentru ci
vei reugi doar si consrali cX biletul se aili
ca semn al mintuirii pentru -poopbgirrun.it sXu, pregS.tit invers
plece in pustiu, atirnX de transversala. tn tablou, iar lirerele sale ciudate stau cu capul
si in jos. Astfel ,a rXrnas qi plni astizi nedescifrai.
$arpele de bronz ca prefigurare a crucificirii inci O situalie ciudatS: ceva esre scris, dar totodati
e ficut ilizibil, i se arati 9i in acelaqi timp i se
in Vechiul Testameni are un loc precis in icono-
grafia bisericii medievale (Isus cltie Nicodim:
,,$i sustrage privirii, ceva e impirtSSit b-lnudiaalraincstiapne-
dupl cum Moise a inXljai qarpele in pustiu, taneu invaluir in mister! Se nape
aEa
trebuie si se inaltre Fiul Omului, ca tot cel ce crede
in El si nu piar5, ci sI aibi viagi veqnicd". Ioan, bilelel s-ar purea afla ceva foarte personal, daii
3, 14-15) Ilustragia poartX in litere ebraice urm5-
toarea inscripgie: ,,T'obh elohim elion", adici: nu chiar suspect, o aluzie cu totul echivoci, mai
ales daci mai linem seama 5i de dificultljile pe
Milostiv e Dumnezeu cel atotputernic. Aceeaqi in-
scripgie,in scrierea aqkenasi, Cea obiqnuiti in' ma- care le-a crear Ratgeb siegi din pricina acestei
criptograme. Cici a trebuit, desigur, si intoarcl
nuscrisele ebraice din Germania dupi anui 1400, panoul grer-r, inalt de aproape trei metri, agezin-
se aflS gi pe fruntarul rabirrului cari tine proncui
du-l cu capul in jos pentru a purea inscrie cele
in scena Circumciziwnii lui Cristos de pe altarul
principal din Flerrenberg (fig. 89).
doui rinduleje ale inscripgiei sale.
gnrtaoCbrucn-iicabjiutlaetoiqnreualiu-ilnfcoaftaoreglarialiufinevuiaiepdsateelzeivongisluXraiffaoepaxorptieedriuemgsetounrltasdXte.- din uarmtria,nosm,,;psneaucmesatef^tnhrV'5p1{i9mni;n' tceuasnilraicgeulEivnulfui-i
Dealtfel chiar de la primj vedere se ibsen i cX cat,
ceea ce conqine bilelelul este o releti. Cele dou5 Mediu, a cirui rnedicinX qi-a aflat fundarnenrul in
Iicntuetrvronindstueucmeinaet,rioondfuomcrtmoivduelSosbeciqacnrietuei-st cofrcoicaaerS'tireeItlleeimttXpi ermdeeceiipdicerael'pX-t noliuni identice: ,,spiritus animalis", ,,fluidum ner-
veumo, ,,lympha nervea't gi altele asemin;toare,
pini in veacul al gaptesprezecelea, fundament zgu-
duit abia prin teoria circulagiei singelui din fizio-
logia experimentall moderni.
din acele timpuri. S-ar putea ca o cunoagtere a nogiunilor medicale
Ce anume se prescrie insi? ir:r privinga aceasta
ne lXmureqte cel de al treilea cuvint care se com- sI parl oarecum neobignuitl la un pictor din epoca
aceea; in ce-l pdeemJiojrngstRraatcgiebavseinatelemglitnusril
pune din cinci litere: ,,Spffi" qi ,,an". Dintre aces- in situaqia de privegte
tea,. primele trei reprezintl prescurtarea tradigio- a putea
a cuvinrului ,,ipiritum", iar celelalte liteiele atit de apropiate cu cercurile medicale din vechea
nali Suabie incit a fosr folosit chiar ca intermediar
intr-o important5 chestiune de incredere. ln anul
de inceput ale unei nogiuni medicale care specific5
acel,,spiritus". lJrneazi, apoi indicarea' dozei, 1518 se punea problema angajdrii a doi medici
numirul r-rnciilor pre- municipali la Frankfurt, fapt pentru care Claus
douX linii scurte precizind
sc rr se. Stalberg, bogatul patrician gi consilier. municipal,
Cel de-al doilea rind repetX mai intii prescurra- ir scrisese o scrisoare prin care-l roagi si-i reco-
utruenamui_-"l,u,niSu,",irmiuemnagi",rcimcuoinunrnera,gd,meec"ip,itoinuin,t,ism,,uSpr"n' ecae"lu-pdniiigtnrir,u,qsnpiirieurina, mande medici mai tineri. Jiirg Ratgeb a intrat ne-
arabesc pierdut. De data aceasta n,, r-i indicat intirziat in legituri cu Facultatea de Medicini din
apropiatul orag Tiibingen, de unde i-au fost indi-
caqi doi aspiranji calificagi pentru postul de medic
mai precis felul ,,spirit"-ului, in schimb indicarea municipal la Frankfurt. Pictorul rispunde la 3
icaar5nqtiitiilnilcohre-iere;ai. aCneuml deei-nalddozoeileeagarliend- 1518 ci in acest scop a adunat informa-
a.qadar o simplX reperare, u$or formeazd, joici to,,mdebrilea strilucigi gi foarte invigagi doctori ai
linutului primului rind, gi p"..
in tablou mai ales penrru a reprezinti medicinii care slnt consideragi dintre cei mai renu-
prescu.rati, a con- miji din Suabia", iar aceasti scrisoare de rispuns
raenfobesrtgscinrisclar-e sn-aotnaisbceunteg-i ,relgnetaac"e! lagi orag Her-
de ,,re1etX" al inscripqiei. i5 fi fost introdus5
accentlla caracterul
Qrlpi ce arn dezviluit conginutul inscripqiei de Informa$a confidenjialX cerutl de Stalberg 9i
pe bilegelul ir-r cauzi nu ne mai rimine de ilinmp^ceazreit ne demon-
decit sensul prescurr;rii,,an", problemX felul versat in care a fost rezolvati
tsutrrelazniecobi igJniirugit Ratgeb era om umblat gi cu o cul-
farmacologi,a Evului Mediu tirziu nu ne mai este din
de temeinici pentru pictorii
de ajutor, in timp ce medicina generali ne oferX vremea aceea. E deci ugor de presupus cI a cunos-
cut nodunea medical5 a principiului vital. CXci
drept explicaqie unul din conceptele ei rnai vechi; tocmai despre aceasta e vorba in motivul plastic
gi anume acel spiritws animalii, element interme- creagree,t..ipfrainrmti-aocepuatriacfirainzXtr-sopiprirteusaclrii,plrireantsepoulnoeg.ic_io:
diar intre forqX qi materie, care in filozofia naturii
dtguie-lomusieevdbiiictsaienla"in$ainsatri-lcrb,l,sfetoarranfeqcai osnvusiftildaeetleXraEttfiu"s.nimGdabarolnelunelunst,a,,slcp5airrieo-
Spi.ritws anirnalis. este pentnr Jiirg Ratgeb gl. pana-
ceu, un leac universal conferit cre$tinltitii prin
,,pneuma psychikon" stipinind creierul 9i nervii, (paiin"Ceingei iv")ind. a elixiru-
o ,,pneurna zotikon" acjionind in inimX gi, in cele trd 119 introducerea cumineclturii Astfel ni
lui ei vital constituit din
se djoeszvaXlusicer.inqrirl_r.nrai,tucraarer,ec!auzoiteglorrrivdirire:r despirqitura ;,,"sJpi*te;r;ibe id.,e, suflete bine dotati", purtxt de un ase-
de surnarS, pa.r
a fi nigte sinrple reciirieute cle spileric. Ele poartl din unul 17-11, este a$adar prefigu-
i"i; in dulipiorul de perete al lPi.Ratgeb.'
de asemenea o inscripgie ebraicX din doui cuvinte: Ea*ri;R"litiai;it;.;g;Hiet..bilm,iinrt"srerue.giaoiC,aoddprui.rnleaiili.puetuatnltiu-aiac-eiesatqpcdiontiusdntdos-acluuteb-lmauitidolPeatlvaalvurecmdoloni(uno4a-i'
rwab qi baiim, adici spirit qi viaqX. Inscriplia sem- 6-9). ln acelagi timp el a vizualizat noul sptryt
ap'xaliieul"t"alrtil"rhd',tiesi1i;tn-.no-t!ersNu(af.-piielehatna.tuori7.runtm8l-G)dI.mseouIais,lrah,tit"piItsr(tseifniinEgchi.aei-rc"i6ame4teaua,mpl 6cidpn6dil)iin,f.LiIc-aaPaa$appatvrrcoocerprulueomcccratgiafrti$et-tr
nifici agadar ,acelaqi lucru ca gi prescripgia rege- i;.vie";"air""smb*ae;iifdt,"l.ieil,nila,nuo,r'taib,iisri"zcrtirtaaAe,tnsm'tDi.toi.csute,imv9ilunniulvemauezvidieneieucamroe!cnz-coaeogmtcrlEi-a-oaplfaicuaratzdesaeirtsecrecialauaSscrctteoraitivlau^limrin-n-
tei, adicS:,,spirit vital". ln afari de aceasra ne
rnai arati ci vasele reprezinti Vechiul Testament, qiioare este a lui Dumnezeu gi nu de la noi"'
dupi cum faptul ci sint doui ne sugereazl tradi-
lion,ala impirqire in ,,Lege" ;i ,,Profe1i". Plasate
intr-o despirqituri inferioari a scrinului, ele in-
seamni evident stadiul preliminar al ,,adeviratu-
lui principiu vital" care qi-a aflar definitiva im-
plinire in Noul Testament. Cum era gi firesc, dat
fiind caracterul imaterial (,,pneuma") al concep-
tului de ,,principiu vital", acesta s-a metamorfo-
zat la Ratgeb in conceptul teologic al ,,Sfintului
Duh", o mutatie care conferi in cele din trrmi un
sens mai profund attt regetei, oferitX in doud rin-
duri, cit gi cantitililor prescrise. Ele erau rnenite,
pesemne, sX simbolizeze inriurirea comuni, saln- tiei rPsar.idnainfdl;essicncrifirnEa"preigsatiocdlraeipmctooingtrsreatrmaCgeroa.ir.ipnnrtioevaintsoi ta(rcareeec-aalacseu,,rrnseae-
..J*iJHo"fi;i.A;-i"c's5oitrviu"titr"-g.ti.titonualcrgireirg:ianantutilclueia^pDlisupioeml5ensi-eolzugeaiujuP"]uaiinvqeplrie-ni--
tari a Vechiului 9i a Noului Testament.
Motivul iconografic al lui Isus ca ,,doctor de
,-,adecvairraetuplripnrininctirpoiduucveitraela"
suflete" cumineciturii ;"*ea;r;6;ili"nr'nid;ie*oad;i ;;t-edu;;it;ez.rpi"i"aitfira-j*ta"iun.ie^tdlpu. ciisdi"no'ois!nnlf.ei.luaFri"nicnl.euu{mremtrquleaoilnnrrisbetnileseruiecruigrst)ea,iI,zsgniaun,atitsscta-rter-islnuutlepn-cGsaeduthn.eepseoseeltcsurdoiidlmoueperetas.'a;trnoailIric-'Ii
prescrie
-preacudresover naitl
poate primul gi intru totul originalul
ciclului de tablouri foarte rispindit in veacurile
gaptesprezece care-l infSligeazi pe ,,Cristos c,a doc-
tor gi spi1er". PinI acum nu cunoagtem decit o
singuri mlrturie, anterioari secolului XVII: o mi-
niaturi francezd" din ciclul ,,Chants royaux du
Puy de Rouen" (sec. XVI), reprezentind vizita i;;i*;;'Jin tiins",' dinspre,partea r5ului", de
primei perechi de oarneni intr-o spiqerie, unde gi;aini s-ei.apropie giibigi Ilda 9i zbirii, in dreapta
Christos incepe si le trateze ,,boala originarl" p_e pimint ei plute.ete intr-o
;';;;;t; i.tptinJe-.de.
tainici stare intermediara pina spre. lnaltrmea lunu
cale farmaceutici. Acest motiv, maleabil prin in-
;i;"^i;;^.re;-a;;sii;u;;l;ginrc.in.erp.i"ietrr.inui uPspaa.tie.m"i is.lo'e"r^ilnapsi\.iiimsiisndpetruseltuiqmsimep, eirdhi.albiceaX-
slgi natura lui, a fost dezvoltat cu tor mii multe
semnificaqii in arta uzuali a barocului. Asemenea cerurilor, sau daci dinspre cer coboara pe pamlnt
picturi, de mai largi difuzare, il aratX pe ,,Min-
tuitor* intr-o farmacie, la masa de lucrat refetele,
cu balanga in msaiunile-acdueri
pxrierusclrviinitda-l (,,aqua vitae") pildX eli- Bo non rnwnte Tabor.
Prin descoperirea unor asemenea date sugestive-
cucernice t"Ufoui atUitia.g." conlinut istoric, ajutindu-ne sa
cum ar fi radix Cbristi, radix Crwcis, rad.ix bene-
dictini, sau radix angeli. Ideea alegoricX 'a titlului 120 '121 .,l-d;;- "i.'i-;; spiritualis- exaltat caie - departe
de tmraadiilciauriicnodndoegrparefimcioanigbiiusneeraicimi -intnueiriai mpientecgatree bibel".(Cro-n;,cX 9i biblic isroriea), editati in 15Jt;
cel Este asciiamrvebal-odpleuenrlezsgielorcirnt-eagiuiappcreeelcoaurtrutsnaocbrii lapiirriiani naaladbirac5pXt*ig.ttoiliroX'rrr-.-
taborigii obignuiau s-o lege de cei cinci mungi sfinli gari'
ai lor. ln cronica lui Laurentius din Brezina, re- maqi
dactati in anul 1420, acegtia constituiau refugii
cpaurteerunircmfaourtisfici aloteveiamspc5otcriuvrainpdu,s,Btiiaribiil9oinpurlXgbui qSiori-i Forga lor de atractie consra in aceea c5, in opozi-
doma". Acolo tinjeau ei dupi ,,un cer nou gi un 1ie cu luxul clerului catolic, tindeau ,X ,."d,:.X
pimint nou", promise in Apocalipsa lui Ioan, in Rc,e,evaniua_ulanvgiaainjpdaolsiantoolincrieic,oessiatmoviupregl5ie,peapriemvgrinreitnme5aursir,icloid,Xrirgubiiirbipdleuict-rseee.-.
care oameni ,,strilucind ca soarele", asemenea lui
Enoh gi Ilie, urmau si vieluiasci in pre4icii gi consdtuirii tainice d1 comunitili.
starea de ne- Ei vedeau riul originar pinuttreurcehjipabrisienriccioi,ncfieeptiuni
vinovIgie paradisiaci a lui Adam. Muntele puterii: fie in voinqJ de
lui
Ratgeb poart; gi el o asemenea ,,cetare puternici"
gi se inscrie in acelagi context plin de semnificajie. lfr.ceujXeunzarscib.slaauod.ijipeiiuc-allugu,mirtase_eeorgisriiarviidn.gicegu_ieluDsarltorapmeato.psistlDiit"tos,aiilnijirncubar9oicoimpeliuamiassntplXtsuoeapixlibtri9eiiietcielieionncrldiaeicerie&ep^ppafruerigzednlbsiiaocdieueie,
Aceste morive iconografice vldesc o remerar;
desconsiderare a concepgiei tradiqionale bisericegti
a de tain5" ceea ce
,,Cinei exclude posibilitatea p,aSa,-Seuf.lvbtiraimatobasledlandacr9neiuiefiFsi.nabr-iuAatg5cntneocaaiik5sstggtflXeaatilririneiicngnaulufv,in,qrCimnliirrtoeiudncluliXcaspat5uioiebnrclirececuerrtvei(cpgitniotr"intirIutgai"lran"-rlluua)o:rii
ca ele sI fi putut izvori din vreo conceplie teolo-
gici oficialS, de pildi a starelului Benedictus Far-
ner din Herrenberg, cel care a comandat altarul
de care ne ocupim. Trebuie a$adar sI Ie conside-
rim drept inovalii aparginind lui J6rg Ratgeb. Dumnezeu sabie sau arme gi nici rlzboi, ci trebuie
si se mulgurneasci cu un toiag'.
Pentru a contura mai precis pe plan social-isto- in mijlocul toiegelor apostolilor se afli un
lighean de alami stiilucitor, plin cu api, din care
ric acest spiritualism exaltat gi pentru a-l defini un $tergar proaspit, frumos impiturif se intinde
in cadrul numeroaselor gruplri extrabisericegti Ei de-a curmezigul pini la cadrul
Este ligheanul cu apl de ios al tabloului.
antibisericegti din acea perioadi de riscruce a sec- inrru spilirea picioarelor
telor, cireia ii aparjinea qi JiSrg Ratgeb, si ne in-
toarcem inci o dati la a sa Cind cea de taind de
la Rotterdam. Ea ne oferX trei puncte de reper in
direcqia celor dezbitute mai sus. in sensul r'adiliei transmise de Evanghelii
Particularitatea cea mai izbitoare a acestui pa- l-ig. haeapnrermeperreszinnetSm. iojlorceitcCuzinitai cea de tainl. Acest
constanti a multor
nou o constituie toiegele apostolilor, intinse pe po-
dea. Ici incrucigate, colo in unghi ascugit sau op-
dmireaciqiientoiriiepnutartefoirnm,taola-te compozijii, dintre care nu amintesc decit un sinsur
tuz, eulenosrluajexsecd-e reali- exemplu: xilogravura lui Albrecht Diirer din aiul
1523 (fig.16). Aici insi formeazX o replici a feres-
zirii sensu-
rile. Prin aceast; agitalie artificial creat; ochiul
este alilat in sensul propriu al cuvintului. trei rorunde care se deschide in peretile din fund
gi est-e introdus in tablou din ragiuni pur compozi-
Exhibarea ostentativ; a toiegelor e legatX insi gionale, pentru a umple un gol cu un^element^sim-
gi de un sens confesional, plin de semnificagie pen-
plu, decorativ_. La Dijrer ligheanul e go1; lipsegte
tru religiozitatea popularX de la sfirgitul Evului de asemenea gi gtergarul.
Mediu; sens pe care ni-l limuregte o nogiune a Ca-
talogului ereiicilor al lui Sebastian Franck, publi- La ligheanul lui Rargeb surprinde insX faptul cX
neuumpopalurttlcuurmapeXclXimapredfie,fodsutpfXolcousmit.
oat in a sa ,,Chronika, Zeitbuch und Geschichts- 122 123 nici gtlrgarul
Dar cum -
dupi cCrrinmaacmeaardletarta-i_nsi,plalaceraesatd.-peicvioidgeenlotir,ra.t'pJroe_- Iconografia tradifonalX cunoagte lXcrimioarele
doar ca atribut al Fecioarei, simbolizind modestia
mers
sire, a51 r"lnnlfi.calia unui simbol lroit *t.*po"ri, feciorelnici gi castitatea smeriti. tn tratatul asce-
simbolul instiruirii spilarului rirual al picio'arelor tic al lui Geiler von Kaisersberg, in ,,Schiff der
legat strins,..gi pentru tordeauna, d. ini.odu..r.u
cumlnecaturll. Fenitentz und Busswijrckung' (€orabia penitenjei
pEiecrliitnitnei)c, ealep5druint in 1514
cioIanretrlourc. idt obaisrelnric,a,JcoaiatolviceSrd- pj.raincdacn;unsipitielabreiraerpi.li,- urmX o la Augsburg, am desco-
simbolului
extindere a
licrXmioarelor, transmis de la Maica Domnului
mpmceceixic.aitnipveon5aaraiip"slodratea-ei,rlrneiisz"tsa.ri,icair,^efeug5l-ulgi.olaguaarllanm1rrcna."e2uiibcsn,rapirg"ieipsniasttsifipgrogeditiaicleisrtstittravLeuauulLturatme3hiul,oeilgu-arsniogipacaaiIrlassh-anueurousel i,maJnrierenptpl,ieces,t,inripsomasaaar,erpr'l--ii mai intii asupra cucernicilor 9i sfingilor prezenti la
inllqarea ei la cer, iar apoi asupra tuturor oameni-
Ior cu o viagX puri gi smeriti. Textul sunX astfel:
relor ca pe un i.nsdacicriaum-imlntpo-rtadnorbicnudipmr.ipvririne iceasti ,,Se mai crede cX sfinqii martiri au fost de fali
constatare un la pro-
(adic5 la InXllarea la cer), cind ea a purtat acolo
coro'ana martirilor. CXci a suferit. . . in suflet, qi
de aceea se cuvine sX fie numitX mai mult decit un
martir. $i
venienga sectanr-crefrini a motivului plastic, lapt dupX cum ea me anrutmirXitXproin"trfeecmioaarrtiiriin.tr.e.
pentru care ,,Cronica eretici" a lui Sebastiin fecioaren, gi
tot astfel e
aqadar au inconiurat-o flori de trandafiri qi tot-
Franck ne oferi iarigi temeiul istoric, explicind odati flori de mai. Prin trandafiri sint desemnaqi
notiunea,,Botezitori apostolici" astfel:
martirii, florile fiind colorate de singele lor. Frin
i^ns,u,gUenaisi,caprcehcuiamr apostolii, r'or si crinii vXilor mai cei puri 9i
gi inlelepciunea triiascd $i s;-($i) sau floricelele de -
primelor biseiici smerili.'
9i infiptuiesc toate dupl litera scirpturii, iqi spala
r,rnii airora picioarele, urnbli dintr-un loc in ilrul Aceast5 generalizare a simbolului licr5mioarelor
;i predici, r,orbesc despre marea chemare gi solie. asupra tuturor cmeolotriv,u,pl uprliaqsitiscm, veridili"itnreeliinegfXadt udiee
Unii se laudI a fi intr-atit
incit de srguri de treaba lor, sX consider5m
ar fi gat;r, chipuriie, sa Ratgeb, clrepf o aluzie la traiul smerit
ia in circi intreaga c5Xi tpreuJr6arg[
lume, dind socoteali penrru ea . . ., daci ei (adiii apoitolilor.-Pentru epoca lui Ratgeb,
acest elemeni oglindeqte un creator specific al se-
oamenii pe care se striduiesc si-i converteasci) parXrii sectantilor; acegtia se retrag de la treburile
i-ar urma".
lumegti intr-o'fr5jietate de tovarXgi de idei, intre-
I)aci.toiegele apostolice.qti 9i ligheanul de alami prinzind cXlitorii
constituie o unitate simbolici, atunci trebuie sX ari- aa-pdoestsoplircinedeEipdeestecotnovtefrrtXirgeiemtiqaii
tdm cd, dupX toate semnele, Ei licrimioareie risipire lles in scopul de
printre ele, pe care lumea ie nuinea pe atunci in aseminXtoare din comunitlgile catolice. Acest sepa-
mod obiqnuit ,,crinii vdii" (conaallaria majalis), au ratism, care considerX cI perfecliunea cre$tineasc;
licut parte din aceeagi categorie. Acest element ico- e intrupati exclusiv in frXlietatea sectantilor' se
manifesti cel mai limpede in limbajul folosit de
nografic il aflim pe numeroase tablouri medievale,
r.'aldenzi qi anabaptiqti care ii numesc pe proprii
din care arnintim aici doar doud: Grdd,ina pa.radisu-
lui, compozigie de pe Rinul mijlociu, din t420, in a lor fraqi intru credingi ,,qtiutorii', adici cei ,,cunos-
cirei gridini cresc multe flori de mai, si Bwnavestire,
a lui Friedrich Herlin din primXria de la Nijrd- c5tori ai lui Dumnezeuo, in timp ce pe catolici ii
considerl ,,strXinii", adicX ,,cei ce nu-l cunosc pe
Dumnezeu", sau pe scurt .,lumea", adici ceea ce e
lingen, unde podeaua este presXrati cu flori de mai. 124 125 pur gi simplu reprobabil.
Cino pripistii tot mai intunecoase, citeva trepte ducind
de in gol ;i
Pesoh cavitatea unui tunel tenebro.s, incit te
cuprinde sirngXmintul chinuitor ci te afli la chere-
mul abisului.
ln timp ce Cina cea de taind de la Rotterdam u-n $i parcX pentru a desXvir$i intreag:l atmosferi,
r-ezi zicind chiar pe buza zidului niyrc smocuri de
ctiotinreszideinrsattai bfiol,rmdaatlo-ritl pare sI se roteascX ca in- buruieni, gata si cadX, printr-e ele ;i citeua lirc de
usturoi incol5cindu-se scXualuangeilciteatcehaiaur ninuig$oal.rp-$ei,
mesei ca un oval uriag dintre care unul pare
clinat oblic, intr-un unghi foarte ascutit, Cina de
Pesab (fig. 19) frapeazX printr-o structuri compo-
eixncaelnt trdicinX,ptraimblpolualnfiipnidniallacXmtuaist iv-a nu numai atit: ciqiva participanqi la Cina r\e- Pesab
zigionall qi mai se bXlibXnesc cit se poate de temerar chiar pe mar-
de la pavilionul gine, rnai ales cel ag51at de o coloani; el ar rrrea
poart; a oragului din
niri verticale. depirtare - dqar din por- si-qi umple cu ap5 tilvul de la sacagiul aflat jos,
Desigur, pe voleurile laterale inguste ale tripti- in piag5, demonstrind opoziqia dintre panoul ham-
burghez qi cel cindva berlinez: pe tabloul inf5gi-
curilor goticului tirziu se intilnesc adesea asemenea
qind Prinzwl de Ia Emaus slujitorul de pe scari re-
construcqii alungite pe vertical;. Drept pildi ne
prezinrd o legXturi palpabili intre planurile de
poate sluji voleul din stinga al Altarwlui pictorilor sus qi de jos, in timp ce oaspet;i Ciriei cJe Pesalt
de Heinrich Bornemann din biserica Sf. Jacobi din par atit de rupgi de lume, ?ncir acel bXrbat aproa_pe
Flamburg, care infSgiqeazX apostolii din Emaus ci n-are nici o perspectivX de a obline apa do-
adunaji intr-o incXpere la fel de aeratX, dominind riti fXrI ajutorul unei fringhii.
piaga oraqului (fig. 1S). Simqi de-a dreptul satis-
intrucit acesr tiiv 5i firele de usturoi gata sX
facgia pictorului, transmisl de tablou, de a se pu- lunece in adinc sint infXliqare cu o viditi insis-
ten1X, ajungem la concluzia cX pictorul nostm a
tea fili cu virtuozitatea sa in arta perspectivei:
in5l1imea este subliniatX qi prin marea distangi care
vrut sI stirneasci senzatia de vertij cu ajutorul
se cascX intre personajul principal tronind deasupra acestui tablou construit din ,,perspecriva corlaru-
(Cristos fringind piinea) 9i sXracul ghemuit fn par- lui". E o constatare caracterologic importantX, do-
tea cea mai de jos. Tensiunea dintre ace5ti trei poli vedind cX Ratgeb era stXpinit, inc5 din tinerele,
optici este ins5 echilibrati 9i dizolvati prin aceea de o tendinlX spre exagerXri primeidioase, adicX
de un extremism rsaedmici5atlecpireumiaariiginpilapcreXp-istiocaasein.
cccueI loddotiirnastiilsui tjaiitfoalinrlbidXtuin--seerisse-ugsrupibneeusslcccasuriXcuiqrnciiepdrdeeignvitiipnni,dvnuai-listXue,l
aceDsut tpaXblooup-iniasI noastri, excesiva descompunere
si intre in camera de oaspeli.
caricatural5 a chipurilor trebuie interpretatX pe ur1
O analizl pur formal5 ar putea sX evidengieze plan social-politic mai 1arg. Acerba ingroaqare a
inrudirea stiliiticX dintre aceast; lucrare din gcoala trlsXturilor fizionomice urmeazI. sX-i prezinte pe
lgueibB. eOrntaNnaolitzkde" $ Cina d'e Pesah a lui Ji5rg Rat-
oaspeji drept c5mXtari, al ciror simbol, un fazan
caracterologicl mai profundi ne
dezviluie insi unele contradiclii ciudate: aici auriu, se balanseaz5 de asemenea pe marginea pr5-
aflIm, fie chiar Ei ca decor, o cas5 in lege, in timp pastiei fXrX fund. Pe Cina tle taini. de la Fferren-
ce laareRnartcgiebme_cchairoEocubla, ludsetsrachdiSs, c;tre toate..p{r1ile, berg aceeaqi pasXre apare ca un atribut al lui Iuda,
nu
cu toate ci de jur care apare acolo in veSminte strXlucind cie aur. Ast-
imprejur zidul cade abrupt. Nu afli niciieri un fel Iuda qi fazanr"rl aurir"r reprez-intI pentlr,r l(atgeb
sprijin; iar dacX-l caugi, afli doar adincimea unei
127 intruchiparea aurului corupitor ;i al poftei nesi-
lioase de ciqtig -qi trls5turf cornuni a nobilimii, a ds,.iinAp1Eoergln9ieppate,srccsoii niirnanvjepS_rlecXuucnepriiigcyluu.fiiaI$psiuotssoticoe,gl1iielesn:riugi sint evreii
clerului catolic a virfurilor noii burghezii.
pregS_teqte
Arcadele din stinga qi dreapta statuetei lui Moi-
se (fig. 18) poartX urm5toarele cuvinre inscrise cu sprJ Ieru-
majuscule: rsLoaulccimai d-uensdp,,ersee-Fvoiuar$l iamOcmpulmiunliugitl"iosau(tLieeugccteeale,E1vsc8arn,isg3eh1pe)lr.iainPudptuerorpn-i
FORTUSOR TORUROSABOR considera deci aceast5 micX scen5 secundarl drept
care ne apar ca un descintec sau ca o binecuvin- germenul din care s-a dezvoltat tabloul Isws se
tare qi prin aceasta o,,cfovarmdrualtiumri"ag-micou-lftainnttaesr-- desparte d,e rnama sa, creat in 1510 Ei care se aflX
drept in Muzeul de la Berna, ficind parte nemijlociti din
tici, asemXnXtoare acelei
pretate sfera de motive a peregrinXrilor apostolice.
ATSERANTEOEPTOR Ponoul
ORPOET,ARSA
de lo
Berno
sau formulei magice asemXnItoare Simbolul toiegelor qi-a aflat aici echivalentul in
AANSTMDAAAABTATMAAADNSTAA corelagia vizual5 a drumurilor cu gerpuiri largi
care stribat intregul tablou pini la mungii inalgi.
pe care le aflim pe un relief al rornanicului tim-
puriu intlgi;ind o scenX de jertfX, incl nedesluqitX Si ne amintim de acea ciudati nelinigte a aposto-
pe plan iconografic. Sensul celor doui cuvinte nu lilor pornind la drum: de ultimul birbat care, cu
l-am putu.t descifra nici eu, nici cei mai buni capul tras intre umeri, incl mai govXie in prag gi
abia indriznegte si urmeze gestul ,,indicator de
direcgie" al slujnicei de a se indrepa spre necu-
noscut.
cur-roscdtori pe care i-am consultat: profesorii Dorn- Pentru apostolii valdenzi, conternporani cu Rat-
-i6iindicnarme iszei rpiei"-
seiff, Fehrle, Hepding qi Preisendanz, care nu geb, aceasti teami de necunoscut
rrri-au putut oferi o solu;ie. $e$ti
insemna in acea vreme ,,si
-firmrepireuznendtaocourmeaelnittatiestcoorticid:iadnei.viFzaapvtualldnein-lzicaonnX-
lnci din aceasrX lucrare tirnpurie Ratgeb iEi
rnanifesti inclinaqia de a-si continua tema, atacati
transmisl din veacul ai patrusprezecelea. intr-o
cu figuri mari, in primplan, prin scene secundare formuli alcituiti din salut qi replicS, insumind
care a.u loc la scarl mic5, in depXrtare. Astfel in
stinga se vede limpede, in contie-joar, ,,Rugiciu- abia citeva cuvinte, se afl5 intreaga amirXciune a
nea de pe l\4untele Mislinilor", iar alituri o sceni cuvintelor lui Isus ,,vulpile au viziuni gi plsirile
cerului cuiburi, Fiul Omului insi nu are unde si-gi
mai smcaririend_p: e,,clanref-uBnedttay l Kurth a interpretat-o gre-
qit, se aflS plece capul" (Matei 8, 20), d,ar Ei ,,principiul vital"
o poirtX in fap nezdruncin,at pe care l-am mai citat gi cu prilejul
clreia stau mai multe fXpruri mici, in siluete precis
conturate, toate cu poveri qi toiege; o referire discutirii acelui ,,spiritus asntririnvaillii;s"i:ip"sinif toate piti-
ie$irea evreilor din jara Egiptului. la mind necaz, dar nefiind fiind, dar
ln stinga. ..
Cristos qi Hemoroisa care, conform sinopricilor, il nu deznidijduigi; prigonili fiind, dar nu pirisigi;
apr"rcl de m,antie". 128 129 doborigi, dar nu nimicili".
De se lntilneau doi valdenzi pe drumurile lor, noul din Berna,_in dreapta cea a unui tnvSglcel
pd-fi.oirnuirAdin. cu:rele,,arpio{srsiesttipezdaelae:ntvat,i,izrSd.ia."falivuelear-1l1pdii,eeie,nccczeieilrauliuniiiiaeipz.xiogitu.sostno,irirlir"llo.o.t,'it.or.cii-orr.eirplal,r,tgcere-"*ld*lo;e;ir
de pe Cciinaacceesarccld.eotauini dlucdrinXrRi octotenrsdrairmuie-o ne con-
vinge qi ci doar printr-un unitate
Ratgeb pentru Altarwl st'intei Barbara din Schwai- srilistici indisolubili atribuite un6r pictori arbitra-
diferili
riu orb au purur fi
pi pe deasupm de origine diferit5, adic5 unui neer-
gern. ;i penrru Alta.rul principal. din Herrenberg.
Aici e necesari o interven[ie critici, in contextil landez, respectiv unui elvegian.
Theodor Musper igi contrazice, lnsi, propriile
ccilrrneiast.inpgeals,oanraejuol MimarpieoirtSaanio!;mdiae,otsleiabtiti.deTh.eaoddrouri opinii. Altarwl Patimilor, achizigionat de il in
1-952 pentru ?inacoteca de stat din V,iirrtemberg
Musper, care considerd, Cina tJe taind de la Rotter- pdidaliegnlriatrpu-cotnaacRaoaalteatcgsrgceeieebn-paeaui rtcetniuncetuiPclpa,urrrepituzueirbnnelitgacSlae,ctzirinnd-ecaimi,lqtafruerfgnliridnXceeaaiMnpduddosine--
dam drept o lucrare din J5rile
de Jos, se indoiegte
de asemenea ci acest Isus isi ia
Jcirg ltatgeb, cici scrie: ,,fot rdias'bun ar f\'de
iSi ia rd"mas bwn din Be_rna pare aqa gi acel Cristos
si fi. co.rsid._.u. p.
vneindri,epmt ao.iodpeegrria.bai,ludiinR;actJgaeiba. zbir pe carg l-a1q mai confruntat cu acel afostol
S-ar purea sa pro- cu barba rivXgitI de pe panoul din Berna &re il
elveqiin5... apuci pe Isus de mantie gi vrea si-l regini de pe
Pentru a ocroti suita de.tablouri, prezenmti, pinX drumul sacrificiului.
rmpbaaceiaiutnimtmvrd,uoeadiaiIefvionaatleornninsuidiLliairendrrq,em.Faeor,xlnpr,p;-e.uea1tjlri1ovar1edi.e2raqrizei;aaiaair"acpoalhoaurzirei.einsRi_"easJtitlngiuXlitesierbirmlMiecdeeuidisnaeepzlJeSlJburoopasq_e_,i
Intrucit concordanla srilistici a celor doul chi-
puri nu pare mai pugin evidenti decit cea a celor
doui miini, recuzirile lui Musper igi pierd orice
suport, suita de tablouri a lui Ratgeb intocmiti de
o, premisi .bine .fundamenta^r; psihoiogic: prcronr noi menginindu-se piesl cu piesI.
obiqnuiesc, ginud.reiiobqgiteo, cshailcoorn,feorein-ctheirpisuilriiin,cla!ir"c-arunrrai- Schwo,igern
mul rind 9i
emolior-rali, explorind astfel temeinic diversitatea Herrenberg
individualului. l-i se IasX, insd, cu u$urint; in seama
obignuinlei qi a rurinei la plrgile tr.rpului a. i"**-
isnetagrtutaectetmusraaeiceupinyidnltad.r.ipiv-.i.dinuuar..eleix.cphIrialeesrisacauummrnigmiicniiinrleiai. Mina gri_
nrai,sint gi protuberanle incilcite gMaot tdiveuolse.ibciot ndoegrraafri,c Plecarea apostolilor, infili-
d".i, frii"
in desen, pictorii obi5nuiesc ca artei abia in veacul e semnalar pe planul istoriei
si lrr"chea al cincispreiecilea gi se pre-
gi greu de surprins
gzeinbtiilaareodcl ocnhtiraibrui$ne valdenzlanX. Faptul ci Rat-
in*redarea lor sa doul varianre zugereazi ci
apeTeze la scheme fixe, in loc de a le studia de la
caz la caz formele individuale. ptcairivcieltuoraeirpuoRdlsatinontoglicse,.t,b.rIus,PtseeonirrairaarulmeR-gianeatfti-omesrxem-pnaleticiiimcagieaeancrctmeaealaasdntce;e-l"iaps,criceiensXfet rcmdianeorslei--
zciamOpeircitctoocitrrundlrae-ispaiacnroailodsouexnardelevaetrlqepiieiarfec.buamddla"ecopeierlbim,intXaailvipmerdipgeeirne- Leopold von Ranke arat5 c5 Jn perioada aceea
plieerfsfonsa-alitaimrepaucsreianroaprrea, cmticeatodaanalluizieIivsatinlisLti&cenioin- ginuturile gerrnane erau strXbitute de ,,apostoli
peregrini" apa4inind uneia sau alteia dintre secte:
asemenea misur5, incit confruntarea acestor doul 111 tau,N. Pur-ismeuglti_leordesaulnudt einvveonceaaup,aicnecaoDtroomsenuinludri,epde-
miini - in stinga cea a Mariei Salomia de pe pa- 130
care i$i Iegau invSlitura despre necesiratea unei voleurile exterioare de la Flerrcnberg decorul suab
ince- al patriei clin lrrcrarea rimpurie 5i transformindu-l
coniuniuili.i:rSgegti in rr-,ate ri-cburi1e. Apoi intr-un agitat peisaj cosmic care se inrirrde pinl
peau s;i .'orbcascl despre lumea pervertid; Dumne-
zeu fiind insi pe cale s-o struneasc5... I)e astfel de
visuri gciX-auso_lilielguair apoi Ei anabaptigtii profegiile la orizont ca o ciudati irnpXr5lie de stinci gi insule.
Ratgeb structureazi acest peisaj din mun9i, riuri,
lor... Dumnezeu s-ar-gi afla^pe lume
pentru a-i pecetlui insule maritime stincoase, orale, cet5li qi inde-
pe aiegii lDeovmanufiluidceus-tsineamtnl uol pirtate corXbii cu pinze, inXlgindu-l printre norii
tegimintuiui. . . iar alegilor striluminagi de un curcubeu spre tiriile cerului. Pe
via1i,_nouX,_fericitS, fir5 f5ri cit de nemXsurat apare insi spaliul, pe atit de
legi ;i autoritigi...
in belpugul belqugurilor".
ingusti este suprafala de pimint atribuiti marilor
totPoidctaintidg.iapgeadparreacplicoasttoorliiii biblici, itatgeb a pictat figuri. intrucit drumuriie ciiitorilor gerpuiesc spre
c5litori anibaptigii din dep5rtiri de-a lungul unor prXpXstii qi rnaluri ab-
epoca sa! Cici abia odatl cu valdenzii s-a concre- rupte, intilnim gi de data aceasta acelagi exrremism
tizat. imaginea intrupatX a apostolilor peregrini.
Pre-dicatorii populari umblau dbi cite doi prin gari radical observat dealtfel qi la Cina de Pesab ca
gi-;i ziceau apostoli sau doisprezece sol;, semnul fenomen caracterologic pe cit de exaltat, pe adt
de uluitor in sensul propriu al cuvintultri.
lor de recunoagrere fiind sandalele cu care erau
dPuripmi irgiitucauludlrsaegcotsetie-- in cadrul unui Cu c?t par apostolii de 1a marginea rarnpei mai
iancc5t lgsoa1leim-n. de cltre poporl
mari, cu attt surprinde rnai mult faptul cI in afarX
ace$ti misionari au actionar atit de durabil i^n sinul de ei 9i de tor-arigii pornigi inaintea lor abia se
picdroeigranoluaunnlietpXirgi^vidloi{tnrocrcealtaionlisc.ciereicimniacaiiatcparouusntrroeeiiuc-EXitgs-i5l-agiincimarcapicuutdena-i mai ziregte vreun alt om in acest irnens peisaj. Ce-
t5jile sau oragele cu turnuri inalte par sI fie pustii,
rul universal, nelegat de vreo gari, al apostolilor
conferind acestui univers caracterul ameningXtor al
unui decor apocaliptic. De parcX Ratgeb qi-ar fi in-
peregrlnl. temeiat peisajul dezumanizat pe viziunea din ,,Apo-
in comparagie ctr alte reprezentlri ale acestui calipsa lui.Ioan".(cap. 6, versul 14 Ei cont):
motiv, rcalizate in aceeagi perioadi, de pildi cu
cele doui panouri de la Mijnchen semnarc de ,,... toli muntii Ei toate insulele s-au migcat din
locurile 1or. Atunci impiralii pXmintului gi domnii
Michael Vohlgemuth sau cu micile panouri ale qi cipeteniile 9i bogaqii qi cei puternici qi togi robii
lui Albrecht Altdorfer, de la Berlin, obiervXm neo-
bignuita abundengi in lacrimi a acestei despirgiri. qi togi slobozii s-au ascuns in peqteri qi in stincile
munlilor. . . de minia Mielului. CX a venit ziua
cea mare a miniei sale, gi cine are puterea sX stea
Cuvintele ibant llentes (mergeau plingind) 1r pu-
ptaeulact,ionlmnscpXuo,zci,gciiteuisgeluremi uJa6jnurigsfetRisliatcitagceucba.or$ainctaaesivrtuaitlacltauecarnimteitopgmiseain-i pe loc?"
toare, cunoscutS. noui inci de la figurile cire-qi
Tendinla apocalipticl a pictorului este confir-
mati qi de cwrcubewl aflat alSturi de burgul ame-
ninjat de nori negri de pe panoul din F{errenberg.
sufli nasul intr-un mod grosoLan. De cind cilStoriile apostolice ale pagnicilor val-
,Din aceasti pricini sint de pirere cI Jiirg Rat- denzi au fost preluate de taboriqi gi ridicate 9i la
ca ,,regnum reparatum
geb a legat de Plecarea apostolilor un fapt cu ro- rangul de devizi de lupti
hominum viantinum" (regat restabilit al peregri-
tul personal. nilor apostolici), ideea conducltoare valdeozd, a
Cit de profund era inrXdicinat5 in el aceasti
pitimag5 ribufnire a senrimenrelor reiese din uriaqa dobindit actualitate revolujionarS. Esengial era
acum ca inainte de a dura impirllia milenari a
repetare a acestei teme, Ratgeb amplificind pe 132
133 picii si fie stirpigi mai intii toli ,,nedreplii". ln
acest sens trebuie conc€put curcwbeul, viitorul ln- IV.
semn al drapelului lui Thomas Miinrzer. Adici in
sensul unui sernn al noului legimint pe care Dum- RATGEB
dupi pierzania tuturor plcitogi.lor prin
dproetpogpil-or" l-a incheiat cu comuniratea purificati a IN SLUJBA CARMELITILOR
(Facerea, cap.
9, vers. 1l-14). ln uni- (PtcTURTLE MURALE
versul credinjei anabaptiste culorile fundamentale DIN
FRANKFURT)
ale curcubeului dobindeau rosturi apocaliptice: al-
bastrul semnifica potopul, rogul apropiatul incen-
diu universal, iar verdele ,,noul pimint": para-
disul ,comunitigii rusaliilor" care va inflori din
nou dupi judecata de apoi.
Valther Zilch a pus urmitoarea intrebare in
fraXgtaicaijcie",stpuiretacbumloui:i ,,Oare nu sint acegtia
denumeau sectanlii "frbaXgiielojiri In anul 1,512, cind nu mai putea rimine la Fleil-
evanghelici pe apostolii lor? Oare si se fi numirat
9i Ratgeb printre sectanli, la fel ca gi tovarigii bronn, Ratgeb nu s-a intors in jinutul Vilrttem-
A plecat pentru mulgi ani din
sii de virsti de la Niirnberg? ln orice caz, vorbegte berg. deplrtare cumplitele 1arX, urmi-
pe limba poporului simplu cu forga nestiviliti a doar din
rind evenimente
sufletului sXu infllcXrat, apropiat de cel al unui care l-au deposedat pe ducele Ulrich de gara sa,
Multscher, Grasser, Lainberger, al megterului H. L. ficindu-l un proscris al imperiului. Jtjrg Rargeb
din Breisach, al lui Veit Stoss. . . ln sensul acesta a s-a dus rnai intii in valea Neckarului: la Hirsch-
horn, unde fusese chemat ca sX decorcze refecto-
fost desigur un exaltat. Cred chiar. . . ci Ratgeb riul Mlnistirii carmelililor. Aici a pictat pe perete
ficea parte dintre sectangi in sensul cel mai pro-
priu al cuvintului, dar nu pot s-o dovedesc". o frizd de picturi aproape cu totul distrusl astlzi:
zece scene din viala lui Ilie, la care se adaugX zece
sfinli ai ordinului. Mica rninistire din Hirschhorn
a insemnat o etapl cit se poate de importantl in
viaga sa. Ratgeb a trecut aici de la pictura pe
pinzi sau pe lemn la pictura muralX pe suprafele
o tehnici cu totul noui pentru
maArdi a-m de Franckfordia, subpriorul de el. Hirsch-
la
horn, l-a recomandat ,apoi conducerii ordinului din
Frankfurt, unde va cuceri culmile arrci, trecind
in zbor peste etape. Comanda era dubli: refec-
toriul uman si fie decorat cu picturi murale din
viaga congregafiei carmelite, iar galeria cu un
ciclu de compozigii.
Picturile di,n golerio boltitd
in fruntea numerogilor donatori cirora li se dato-
reazi picturile din galerie se aflS Claus Stalberg.
Porecla lui de ,,Bogitagul" il caracterizeazi drept pidn-erdinruizfnonrmilteainpecrso5rrpusri5si, tscreiiinaa:vpinnreeteeferilranant dlsaeXrzg"ufuilelRm,,ore5gmrieioirrcdavoara.nrr
reprezentant al rnarii negustorimi din perioada ca-
pitalismului tin-rpuriu. ll qtim pe el qi pe soqia sa
ctdinoiennrsedigdiesetriaanltseuollupliuoRcrratartgereet bcaanrpueic-etroacrLuiltl5cuuinvnroesomcsuetrteuo.p-eTraeablelfooudselt
este datat 1504 9i este stilistic atit de incompati- der \7'eyden, folosind ca nrodel penrru giupul ce-
de dnerege Cina cea de taind qi
bil cu lucrXrile IorIntreciiumdaagfioAloltsairriui lascle.sCtuoilunmrobdaela, pl iacctotsrtuuliaa. in-
timpinat serioase di ficultSqi cu perere^le s5u. pentru
a face legitura cu cadrul r.rp.iio. il vedem inll-
Cina de Pesab, create in anul 1508, incit aceastl lind o arhitecturi aeratX, structuratl p. .,.rticalX,
atribuire nu mai poate fi sustinut;. Ne vom dedica
agadar acelei remarcabile lucriri cdiendunrnbariuinn-cihnitseen,sccaurensueaanlieactlinindsX"i.a"i deschise,
geb qi-a deschis in anul 1514 cu care Jiirg Rat- $luoi.aerpqicutamtipilnutubrruSn.-cSetnruucgtiuurqai
ciclul: Incbinarea fi totrrqi
lemnoasi a
magilor infXgigati intr-un amplu peisaj (fig. 38139). grajdu-
sepia.
Stalberg a indicat ca tabloul lat de aproape 10 poarr; o
metri qi inalt de 4,5 rnetri si fie pictat in aripa tr.IMqai ruian basma trandaiirie, rochie albas-
d-oar.ignlaaledreili,adficramsauprenapvaiittroicruialunil siu mor- gorg alb. Surprinde lurnina cjrcularl dea-
sudici a acestur supra c-apulqi ei. Nu este o aureolS obiqnuitl, ci
mint, un -sneimapfablXfegaIsolXhsepifqluctceuuasgmcuXielepzirrianolgbsuainscetaruirne,svu-egsi.mdLeians-tpderrienbasru'pdntea-
negu!;tor de mitase fiind indeajuns caracterizati,
daci amintim ci a cerut si i se faci lui insugi por- e1
rtreegteula-rapi,niadrreraepgtea,luliinvgeci icnodloiannadrceeanpttraalsi i- i
ei
ca trandafirii, pantaloni brun-cenuEii qi ciorapi ca-
se tenu.
In p-rimplan apare un castronat cu lapte dea-
acorde trislturile irnplratului Maximilian pentru
micar in nblou S- empneitaucreaea,,gRi t1re51a.p4"t,i iar in spatele
causecealeflam-ai supra focului, lui o canl si linzuri.
inalte maiestili. Un animal cu bot asculir se infruptl pe furiq'din
vizibil5 ln extrema dreaptS, intr-un cartug triun-
castronag.
ghiular deasupra deschiziturii ferestrei, marcheazd 1\.!ag.ul cel mai din fagX st5 in genunchi, poarti
inceperea lucrXrii (fig. 39), in timp ce- o a doua
inscriplie consemneazi incheierea ei. DecoratX ctr straie brun-violete cu pelerini brun5, brodit5 cu
nestemate. Mantia regalS, in aur alimiu, atirnl in
stema f amiliei, textul ei este urmitorul: ,,Claus fa15 9i in spare. ln fatX de tot se aflS sceprrul $i
Stalberg/N{argareta von Rein, sotia sa, !515" rninuqile sale albe. Maximilian are o boneti
(fig. 38). Tabloul ne-a fost transmis doar prin- de utt
tr-o copie in acuarelS realizatd de Christian Bek- alba,stru-regal, tiviti cu ,aur, gi o mantie lungX,
verde-misliniu cu tivul auriu. Pe piept poart; o
ker pulin dupi 1850, originalul clzind victima placi mare de.,aur, pltrati, b^ogr,r ciz.iatl. In spa_-
unei spirtnri ficute in zid in anii '60 ai veacului tele lui se afl5 aga-numitul Stalberg intr-o scurti
trecut. albastr5, hainX alblstrui-cenuqie, pintaloni gri qi
Din ir-rtreaga compozilie se poate vedea ci pic- mantie rogu-cafeniu-deschis. Boneia albastri este
impodobiti cu aur. Pe deasupra costumului impo-
torul nu era incX foarte sigur pe meEtegugul de doh.it cu lanquri atirni ici-colo gnururi late, bnrn-
muralist. Mai bijbiie pe suprafala lati de zece aurll.
metri, degi dintru inceput a incercat s5-gi creeze
o.inlesnire: a impirlit pictura.rnurali in doui ju- 136 Surprinzitoare este tratarea albului, porentar
mitili: una cu figuri umane qi una peisagisticl.
excesiv indeosebi in tratarea maurului de lingi
Degi stipinea cu destul5 iscusinli compozilia
figurativX,-cu prilejul acestei prime expedilii n-a coloani. Albul apare foarte intens la calul bilan,
137 un animal uriag - vizut din spare - pe care toc-
mai vrea sI incaiece un oriental in armurX albX, acordX ro-gului-vinuriu al cadrului care reaparc in
dar e preferat gi la ceilalli cai. Portul qi armura roata saltimbancului gi in arhitectura din siinea (o
celor din alaiul adunat pe un fond de pajigte verde findnS?) 9i se continui -paenscteadrroaSmuel-nvtuinl uproi"rt"ail.uil-ui
loanei centrale pinX la
sint de asemenea adeseori de culoare alb5. din marginea din dreapta a tabloului.
ln fundal, o cetate luminoasS, culoare de gal- Fireqte, injumltljirea schematicl a tabloului
ben-nisipos, un peisaj muntos brun, in j.tr roci conduce Ei la acea contradiclie intern5 a genurilor
brun-cenu;ii-deschis in fala unor nori albi. Doar
marginea superioari a cerului e albastrX.
tsetiilisBtiacrebaprea:cdaereoamparotbesefirgvuatr-iodEei la Altirwl st'in-
in acest peisaj Ratgeb descarci un intreg inven- o pondere plas-
tar de raritStri: vedem dresori de cai alituri de tic5, de alta exces de elem,ente decorative dese-
cXlireli p.e eiefanqi. [,lefantui bea dintr-un ciubir
nate, contradiclie pe care Ratgeb incX n-o simte
cu api gi poartd Lrn turn pe cioltarul rogu. IJn qi deci nici nu reugegte s-o infringi.
slujitor urc5, pe o scari. Se vid dromaderi, clmile,
Cind pictorul a inceput si lucreze la acest tablou
asini, un ogar pitic hXituind un iepure, steaguri al epifaniei, nu se intocmise incX un plan inte-gral
galbene qi albastre fluturind. Un Buhoglindi gal- pentru pictarea perelilor galeriei. Conventul MX-
ben-portocaliu se di de-a dura intr-o roat; meta- nXstirii carmeliqilor s-a hotXrit insX curind sX atace
licl peste cimp. Se vede chiar gi un kinocefal au-
tentic: un dresor de cai cu cap de ciine in armuri intreaga lucrare, mulgumit fiind de.pie_sa deprob5
argintie pe un cai brun, cabrat, qi multe alte fip- gi in agteptarea unor viitoare donalii. Jrirg Ratgeb
turi minunate din risirit, a cXror descriere ii oferl s-a vXzut astfel pus in faja unei sarcini pe mlsura
lui Ratgeb o compensaqie pentru ceremonialul de-a marilor muraligti ai Rena;terii italiene, dar care
dreptul- academic impus de motivul principal. in Germania, unde nu exista o tradigie a picturi-
Pe stinca din fala calului surprins in sirituri
qade o gorilX cu o danturX imensX, linind in stinga lor murale pe suprafeqe intinse, reprezenta o cute-
un mir galben-roqcat. in faia ei se aflS un grup zanji nemai.auzitd gi. totodati
de qoimiri qi vin5tori: un vinitor costumat in a capacitXlii compozigionale a opi.cintcoerurcluari.e extrem;
verde, care scoate api cu polonicui de lemn gi
ln cazul
galeriei era vorba de dimensiuni copleEitoare, mi-
bea, alinlte pe mina dreapt5 un qoim alb. Deasupra
surind 110 metri in lXgime qi circa 4,5 metri in
lui, vinitor, inveEmintat in roqu-zmeuriu, inXljime, iar in ce priveqte refectoriul, aci urma
proptit intr-o lance, privegte calm in go1. Pe ca- si fie pictatX o suprafatri avind 30 metri li1ime
pacul deschis al unei lZzi se aflX podoabe, hrisoave qi 4 m in5lqime.
ii bani. AlSturi de lad5, in dreapta qinind un pocal
qi in stinga un lanq, stX un bXrbat in hainl roqu- Aceastl comandi uriagl, a cirei rcalizare se
limita din temeiuri climatice doar la anotimpul
cald, a fost biruiti intr-un termen neobiqnuit de
clr5miziu 5i ;apcX de aceeaqi culoare. Un bXrbat scurt: in cursul lunilor de vari ale anilor 1516 qi
ghernuit in fala lui, 1517, in timp ce lunile de iarnl ,ale anului 1516
cu haina galben5 $i cr,r turban,
dX sX apuce lan1ul. au slujit preg5tirii grafice (desene) a ciclului din
AlXturi de freo,entul alb intens apare galbenui- galerie, iar cele ale anului 1517 schilirii cartoane-
lor necesare picturii din refectoriu. Aceasti a doua
qofran, galbenul-portocaliu, galbenul de limiie qi mare comandX a fost $i ea executatX $ incheiatX
portocalful intr-o pensulalie vioaie. lntre acestea
licXregte ici-colo cite un_ cinabru-ap.rins. Revin inci in cursul anului 1517.
mereu nuante r;coritoare de clbastru qi verde, tem- Ciclul dicniuntrF-goaacleeprraeieanionlurfalmjimqiiei9adizepi iinsmtlolrrlaiiamJmeudinnetacutaiurtiaria-dliel
vioicir.rnea excesivi a
ipeelorinr dm9ulitiacromlooren.iziOnd efec- 139 incepind
deosebid importanqi
i se apoi -
Temele sale sint supuse pini in cele mai mici ami- compozigie bine inchegat;, caracterizari printr-o
nunte tradigiilor medievale, fiindu-i dealtfel ofe-
rite de citre cei ce i-au comandat lucrarea, de con- structuri ciclicS. Astfel tabloul nostru in parm
pirli este construit pe ideea de Fwgd gi Salvare,
ducerea ordinului, ca un reper gata intocmit. Acest
program teologic precis consta din cinci prescrip- IeSire gi Retntoarcere, iar elementul comun unifi-
1ii: 1. Primplanul e dominat de scene din Noul cator se cheamS: Jara Egipetului. din gari pen-
Testament cu figuri mari; 2. in planul median gi stinga, Sfinta Familie pleaci
ln
in fundal se afli cite doui scene ,paralele" din tru a-9i feri copilul de prigoana lui Irod. Dea-
Vechiul Testament; 3. in partea superioard a a- supra ei un drumel mXrunt se gribegte si ajungi
in pXdure: Iacov, care fuge printre striini din
bloului troneaz1. prorocii, ale ciror profegii se im- faga iscoditorilor lui Isav (Esau). Un registru mai
sus o cetate este asediati de soldagi. Sint poteragii
plinesc in Noul Testament; 4. inscripgii precise
fac trimiteri la textele de biblie ilustrate qi redau Iui Saul care urmeaz5 si-l ucidi pe David. Dar
vorbele prorocilor in citate (ceea ce u$ureaz; Mihal, solia sa, il ajutl pe acesta sX fugi, cobo-
foarte mult determinarea iconografici a moti- rindu-l cu o funie pe fereastrS.
velor); 5. succesiunea picturilor acestui ciclu e
O scurti privire asupra xilogravurii corespun-
indicatX de tradi{ionalul ciclu de tablouri din zdtoare din ,,Biblia pauperurn" ne arati cI tema
,,Biblia pauperumo (Biblia siracilor centrali, Fwga in Egipt, este incadrati in stinga
Programul tematic constX aqadar -in n.tr.). ci ;i in dreapta de aceleaqi pilde din Vechiul Testa-
ac€ea
rnent (fig. 33-36).
scenele din Vechiul Testament trebuiau legate tot-
A doua sceni prezinti in primplan Ei in planul
deauna de scene corespunz;toare ca sens din Noul mediu Uciderea prwncilor la Betleent.. Deasupra se
aflS regele Saul in armurX de cavaler, punind si
Testament. ln cadrul acestui paralelism, Vechiul fie uciqi 85 de preoli. Sr-rs de tot, redati ca o fi-
Testament oferea figiduinlele prorocilor, iar Noul gurX minusculi, apare Atalia, ucigXtoarea de
Testament implinirea lor. prunci. ln al treilea compartiment al tabloului,
ln temeiul unor exemple alese de noi, aceasd
uriagl operi a lui J6rg Ratgeb urmeaz; si fie ana- Sfinta Familie trece prin fala unui idol care se
lizatX din trei puncte pdaetrvuedsecreen:etedmindC-opfioldrmriad pribu;egte jalnic in faja fo4ei carismatice a Prun-
confinwt propriu, iar l-wi cului Isus. lnaintea lor_ un preot al Baalului cu
Isns ne aiuti si explicim universul tematic impus
pictorului nostru (fig. 30-32). semnul solar al zeului siu pe piept Ei cu o boneti
frigian5 pe cap. El iqi inalgi braqele cu desperare,
Acest univers devenit cu totul striin noud se in timp ce un birbat cu gapca ascu[it; a levigilor
poate explica in modul cel mai simplu printr-o
comparalie muzicali: e vorba de o frazi muzi- ridici ciocanul impotriva lui Dagon, idolul siu.
calS pentru patru voci. Sus de tot, la marginea
tabloului, qed prorocii ca intrupare a ,,Vechiului in depirtare apare Moise sfirimtnd ,,viqelul de
legimint", linind table cu inscripgii gi rotuli in
auf tt.
min5, de parci ar fi ,,basul continuuc (General-
Iarigi e suficienti o privire asupra unui triptic
bass) care determini sistemul acordic al tabloului.
grafic din ,,Biblia pauperum" pentru a ne con-
Registrul superior este rezervat marilor figuri din vinge cX aici se afli prefigurat tot conlinutul ta-
blourilor pictorului, inclusiv textele prorocilor
mpacreiomnmtpp-laanniai-amreipnnutt"rr:etXpatioclderiesitemlauiansteteuairdfiliiXnddiVnoeuNcXho,iu,uglltiTTmeeessttdaae-- care explici xilogravurile.
ment. La baza acestei fraze polifone se afli o
Ultimul compartirnent ne arat; intoarcerea celor
Un inger il trezegte pe cIoonsdifu-cindp-loasaactaisni
izgonili. inferioi al imaginii --
re[istrul
141 pe m€una impreuni cu pruncul ei. Deasupra se
af15 Iacov minindu-gi rurmele spre casI, iar in pentru adoptarea acesrui sisrem formal? Rlspun-
ultimul plan apare regele David, lnic de ror, salu- sul, concludent nu nurnai pe planul istoriei irtei,
suni astfel: de la r.:apiserie.
tinclu-gi vechea patrieln genunchi.
Aceasti descoperire i-o datorim lui Guido
ra.lCehpiaortdaficS-id-teonli-tipfircoatatigcounigatiiui atocerustleiapieicloturriBmibuli-i Schijnberger care a consemnat-o in anuarul Stddel
ale siraciior, contribugia perionall a pictorului din 1926: pe vechile tapiserii neerlandeze obser-
nostru rlmine totu;i demnl de admirati Cici ce vim aceleaqi construcgii cu turnuri qi cupole, ace-
sb_iesl9cuogadt,iedminigcsac_hreemdartaismmautlicr5iggidi vioiciune a reu$it
al modelelor sale! leagi sciri, porgi, balustrade gi balcoane pe care
Ceea ce acolo se af15 juxtapus, amintind d. ,rigt. le-a lnfigigat gi pictorul nostru; aceeagi concor-
qabloane, el au.rrmeolrrogaarr"eriz{aotrsqini oirpntaicg,ingattiiinvdd dangX dintre irnagine qi inscripjie; aceeagi desfi-
sX rea- gurare.li impledre a suitei scenelor (fig. 37). Cici
Itzez.e cu o spagiile tocmar aceasta succesrune nelntrerupta, aceasta
continui toarcere a firului din arta tapiseriei re-
compozigionale ;i scenice necesare iutelor de scene! prezinti legitura dintre ciclul de tablouri al lui
z-.iqAiesitfaenl,a.ldizeapreiidL5rn, edefeslcutgiimluzinio:nwiasntsacmenianticnodm^pdoe- Ratgeb qi megtequgul gesutului. E neindoielnic ci
acoperigul de scinduri ieqind parci din rabloul cu tablourile sale din galerie cu podoaba lor de cu-
Inchinarca magilor. Chiar 1; inallirnea ochilor
prir-itorului semifigura supradimensionati a lui lori luminoase, naturale, dideau inigial impresia
Iosif, obosit de cilitorie, pare si ias5 din cadru unor tapiserii. Iar ceea ce ne-a uimit ca o teme-
cu cotul, cu drenoinsaebdirreeadpetXt,ab_ lp,oreulccuumcegii cu rari prefiguttte @ barocului se arat; a fi agadar
tiigul o reintoarcere a pictorului la tradiliile medievale.
securii. Spre^ trei
magi, Cici,,regeta" atelierelor de tapiserie burgunde
Ratgeb dobindegte insl prin rniiloacele distinc"te este cu un intreg secol rnai veche decit aplicarea
dzafo_ietldop-a,sriidrtviegrieirdaipdiict,um,i.l-iuainlrttg_immasrtapiraiig-ncirtaaupol driiemnvgaosencdiartn;uiditpluauirtieimofidaineiindionrircmoiXeprritcleaa,carrueet-i ei la picturile murale de citre Ratgeb.
de semnificalii.
Cu totul nou gi deosebit este insi caracterul pic-
$i astfel ajungem la specifictrl formal al acestor tural-coloristic al frescelor din galeria de la Frank-
picturi murale, firX precedenr in arta germani. furt, sugerati intrucitva de restaurarea din 1918.
intr-o continui miEcaie ondulatorie, Ratglb a fi- Pe cit de pugin ingidtriau porgiunile resuaurate in
gurat pe pereli pavilioane gi galerii, arcJ semicir- prima etapi forrnularea unor concluzii definitive,
culare, arcade Ei ruine, articulindu-le cu ajutorul pe atit de convingXtor revelau ele insemnltatea cu
unor coloane gi pilagtri picrali. E o arhiiecturi totul iegitS.din comun a.,acestei opere prin care
bizar6,, incilcitl, u:ilizarl insX magistral pentru a ne era restituit un adevirat ,,Camposanto" ger-
conferi avint dramatic intregii scene. AceastX
a peretelui prin man.
com-partimentare suprafaga inir-un construcgii fan-
sistem de scene lnci de pe-acum putem constata, insi, in ce
tastice ii desface multe
misuri a fost denaturat spiritul operei acestui ar-
mstearneoiesrciocpilcl et,ostuupl rafrpaupseanFtiedmeraai stXpini etaje: o
tist autentic in copiile lui Donner, qi considerim
o supra-
fagi. uriagi, qi cu atii mai neobiqnuit5 pe plinul absolut necesar si ne eliberXm cu totul de maniera
istoriei stilurilor cu cit pare si prefigureze agita-
tele construclii spaqiale ale barocului. Se pune in care Donner von Richter ni l-a prezentat pe
intrebarea de unde a primit Ratgeb impulsul 142
Ratgeb. SX incepern cu elementele cele mai con-
crete:
1. Diminuarea gamei expresive: Donner von Rich-
ter transpune opera pe un plan estompat-\aza-
rean qi plat-academic, de parcX frescele ar fi
143 fost create de un pictor insipid, lipsit de vigoare
ca Eduard von Steinle sau Philipp Veit. Abia avansa inpcraindrrrinedaug-la-pneumRiagriigemban-ieraigaria, nctarlae
acum desluqim personajele, ehipurile lor, expre- lpeotrtnrees-c de la arhitecrura renascentistX qi o
,,umfl5" prin exageriri stranii. Esenjiali' r5-
siile in adevirata lor silbiticie, emogie, exal-
tare. mine atimdinea construcriv; fundamental5.
2. Pcoenvrnenisliounrai liczeasDe_onfnigeurrivleo,ncRonicfhetreinrdaut-elneuoaseex$-i Se incearci a se face rnai interesant caracterul
stereometric prin aceea cX se recurge la un-
presie mai gtearsX gi mai platX, elementul arhi- ghiuri, suprapuneri, imbinXri. g.a.m.-d- mereu
tectural gi ornamental-decorativ trece pe primul mai cutezatoare. Dogma academici a spatiu-
plan. Felul in care diferitele scene sint inca- lturiai ,docmarnaecgrteer,u.ltoctuubgiis,t,niencdornlztensetagt;s. uSbtereasopmeec-t
qi echilibristic al formeior structive se
drate, introduse intr-o ordine rigidX, totul pX- balistic
rind intocmit curiqel gi pedant, cu arhitecturi asemenea rnisuri in centrul arenliei
bizare, dar in fond plictisitoare gi schematice, afli in
apoi inscripliile, steagurile, rotulii prorocilor: inclt intengia unui Mabuse (Jan Gossaerr, nu-
totul impresioneazX doar prin conlinut, ca un mit Mabuse, 1478-L533, pictor la Amster-
inventar fdrd, s5, ofere vreo idee despre spiritul dzaabmili,-china.rtrg.i) a colegilor sii devine sesi-
in. care. Jijrg Ratg_eb gi-a. dinamizat picturile, 9i reproduceri alb-negru. Aceg-
d5ruindu-le o via!5 autenticd. in
tia pleacl de la desenui arhitectonic.
3. FuncAia pur picturali a acestor forme. Tinuta
picturali a arhitecturii: prin restaurarea ficuti Ce ne oferl insi Ratgeb?
pini in 1938 devine evident cX nu se poarc Euforia culorii constituie elementul siu princi
avansa pe linia convengionalS a aprecierii qi
incadririi lucririi:
pal. De asemenea dirninuarea, ba chiar infirmarea
tonli a tot ce e
a) Arta tapiseriei. Desigur, aceast; teorie e purtltor static, constructivist. ,,Spa1iul"
apare ca
destul de atrigitoare gi mdrturisesc ci ma- al culorii gi suport al vizualu*
lui. Agadar: problema nu e dacX traiectoria arhi-
niera structuririi scenice prezentat; de covoa- rccrurilor lui Ratgeb a parcurs formele structive
gotice ,casetate" din tapiserii spre a ajunge ia
rele burgunde ar fi putut si constituie un formele renascentiste. $i nici mXsura in care el a
impuls pentru Ratgeb. Dar ceea ce pictorul a ,,inleles" sau a ,,ne-in1eles" renagterea sub aspect
tectonic. Pentru el covorul qi arhitectura renas-
reilizat efectiv la Frankfurt depigegte cu centist; slnt neconcludente ca valori in sine, intru-
cit el trece nemijlocit de la tectonic la pictural.
mult, prin rezultate, forga de propulsie ofe- In acest context trebuie analizat caracterul culo-
riti de asemerlea ,,impulsuri". Avintul lui l-a
aruncat pini pe_,malul celilalt". Cici nimic
nu mai sugereazi aici provizoratul, acea ,,gos-
p-aomdiinrtiirned-pderimoitmivaii" a spafiului. Coaja de ou
veche etapi de dezvoltare rilor sale gi dinamica lor!
a artei a fost de mult indeplrtatS, iar in lo- Nu e vorba de un eronat calcul ,,coloristic" al
cul ei a apXrut o pasire de un fel cu totul armonizXrii culorilor qi al aliturXrii lor in culori
nou, pe care o vom descrie mai incolo, .in
misuna in care datele de pinX acum ne-o in- complementare sau altele asemenea. Ratgeb trage
concluziile care se
impun in pictura lui Griine-
giduie. wald.
b) Pe cit de puiin ne apropie_aceasti, intoar-
O analiz5 exact; va demonstra ci tocmai aceste
culori conferi tablourilor prin drarnatismul lor de
cere la arta covoarelor vechi burgunde sau a cald, si rece, de descbis gi inchis acel caracter ciu-
tapiseriilor mai noi, flamande, de explicarea 14s dat de r5scolitor, nemisurat de intens qi clocotitor,
fenomenului stilistic, 144
pe atit de pugin vom
prtn, care actiunea ca atare, modelul dramatic, do- foarte energice a culorilor. Rargeb a dispus culo-
rile cele mai luminoase spre partea sr-rperioarX,
bindesc un efect de o rari tensiune.
DjanioruohnAninatrnehlieecitrst,eoecvcnioitinucnm-erpilaRuesiniicannh-ltuetesbrsodcl-uga"pjaes5tsudc-cprned.ourpomaittanaiqernllaedctcmreeueealppnoicrtrreiiicins.acoFidcmoraouifpmlio;roemrzeiltiele-e: acolo unde in rnod firesc incepe intunericul: toli
coloane rogu de garanld, altele marmbrare, cu ca-
ptriutei-lluarpiisinlaazltue,li,aclboavsotraer,esraougbiio, lftielacinterleea-gqini prorocii poart; rnantii albe, astfei ci suprafala
albis- peretelui e luminati de culori deschise pini in
rotuli
zona de umbrl a tavanuiui! Astfel chiar gi cea
mai incilciti configuragie a grupurilor este arti-
cuiatX prin coloritul local puterni-.
Sau contradicjia de-a dreptul iragionalS intre
greu gi ugor in cazul arhitecturilorl (Exernplu: co-
intens colorate atirni deasupna lor, incit acolo sus loana martiriului lui gi platforma
predominX o euforici desfi-gurare cromatic;, des- Isus spie dreapta g-irnerar-aoflagtaX-
considerind orice sens compolional gi scop func- deasupra, care trece apoi
gional. Aceasti furie picturalS conferi totodati -de ierie susginutl pe stilpi foarte ugori!)
indeosebi prorocilor, se poate
prin ei ingigi clt Sint mai degrabX nigte corruri decit arhitecturi.
Construcgiile nu urmiresc un sens
pfaitpimcaigrei ia- acea forgi dramatici pi dinamicX, in nici unul ornamental decorativ, ci sratic stabii ti
disp,are orice amintire a formulelor din unul colorisric;
sint eqafodaje colorare, parci vrljite
Biblia pawperwm. de Ratgeb pe
perete. Foarte importantX este in acesr context
Una din impresiile cele mai covirgitoare o cre- alternanga cromatic[ a coioanelor subgiri (dispuse
eazi barocul bombastic al lui Caiafa in vegmintul la distanqe relativ regulate) cu care iqi ritmeazi
siu preogesc galben de gofran, cu tichie albi, cu
franjuri albe sau aurii, stind lingi acel Ecce homo de fiecare dati primplanul.
nud. Spajiul, intens agitat, este configurat totdeauna
prin figuri
In ce privegte tablele scrise, rotuli gi steagurile cul Caiafa 9sienaicifoldi aat5lituprriindaeriEritceccetu-hr5o.mSou, sia, brajoros-,
prorocilor, in cazul lor dinamismul furtunos li
coloritul euforic mXturi limircle oriclrui decora- in. dreapta, in primplanul scenei, apare capul
splendid pictat al unui lap negru (1apul ispilitor?)
tivism rigid. Percepi nu atit ci tablele sinr ,,ag5-
late" ci strilucirea lor coloristici, nu caracterul Foarte ciudat: coloana din primplan dintre Ia-
coronared, crt cwnwncr de spit'ti Si Biciwirea nu se
grafic, acig.iintivosltbeuargaureriaflucotulorirnadti, a rotulilor. Acolo
sus se fanioane filfiind, continui, niciunde. Micul iemplu rorund, zvelt gi
aurit, cu acoperig albastru, aflat deasupra, in
mase de culoare, umflate, rivXgite, insuflelite. stinga, n-are nici o legituri cu aceast; ioloanX.
Se constati o ciudati contradicjie lntre respira- |s{iicriacpuocrtoimnstaruccelaiilser;drirnatdarreeapdteag. a9jatt:5ti,aasmpacgiiuultuai
dulainncasorctlaoopdtaeppuisscreorcpieouill,oirlmaiserRidca:iatget:eledbmeeeaantimezloealaisainsrcetesntioemlteuqg-ir_ie-q9ii
gia largl a migcirii figurilor in mirime naturalX
din primplan gi maniera de-a dreptul miniaturall
a scenelor secund,are, adeseori bogate in figuri,
ulcuangrueii--pansdoienugtiitdmoitnupgllogi cpituenlinspurlsiavctieetnoecruudleuoipmarobigpiaaolrs5geipiporoettdriudvseiest.i-
inventate pur picturai. Atit despre tema qi fac-
Se observi o mare bogXgie de contraste; in po- tura picturilor murale.
fida folosirii culorilor preferate ale lui Ratgeb:
galben de gofran, albastru-regal, violet-vinuriu, lntrebarea noastri cu privire la contribugia per-
rogu de garan!;. Aceasti gamX, puternici nu pare
insi niciodatX violent pestrilX, datoriti model5rii 146 sonali o raportez la douX concepte principlle:
tradiSia Si evolwSia, intrucir acesr puncr-de vedere
147 poate demonstra cel mai u$or caracrerul deschizS-
gcatoaceerrbesdtaieprl-redaislreupujemplcraetuasrrtcierziainsul lrtlgeaueptiunrelRezrsaeautnlgrrpaeprnbroig.ngi$izraiiotmorvdrouinlcmuiteluaJo-ij,uOlonrdgggailecRr apic5teu- cu totul deosebit a avut erezia care exprima direct
n$eevaoaileprgoairpXeniimntioi tgdieaaluenpaleoberiliosrco9ai lc5a.reEiantiomvHpirri--
in numeroase detalii ,a sparr strai dsipguianecmlerciciala5 cu o
tigea, ce-i drept, toate revendicirile ereziei biir-
temeritate care ne ing5duie inil- gerilor, in ceea ce-i privea pe popi, papalitatea qi
1at steagul rl.zvfi,tirri in chiar mijlocul MXnisti- restabilirea organizirii bisericii ca in timpul creg-
rii carmelijilor!
tinismului primitiv, dar in acelagi timp mergea
mult.mai departe:.ea cerea restabilirea raporturi-
Iati insi ci se pune urmiroarea problemS: care lor de egalitate existente intre membrii comuniti-
acesr din timpul-creqtinismului. primitiv gi
sint temeiurile care il arunci, pe Ratseb in 1ii religioase acestei igalitld ca normi qi in viala
virtej, emogiile, ideile noi iare il fri-
care sinr il face pe ardst si creadi ci lu- recunoa$terea
mint5,
ce anume lfiiiilfo;r IDocemt5n1uel_unioilors..i.EfLieaepxrti.nescXgniiznactitcas..i..seegaalitjautnegai
mea se indreapti spre apocalipsS, cX furia Jude-
c51ii de apoi e aproape?
Apa cum odati cu Michelangelo qi patosul co- Ia o egalitate cet;leneascX gi, in parte, chiar la o
neogabli.liitmateeadceuavqeXrera. n.i$i, ppattttr.ic.ipeen.i.ipqiciiotirrgdoeveetgriai liptartie-
pernican al_ f$igi uorniloour_dsiamleagiinnecaonutrnaipvpeorsstu.olui.,aprpei-- vilegiati cu plebeii, a desfiinta servitugile, dijmeJe,
truns in artt
figurati instinctiv, ror asdel patosul anabaptiit al
unei epoci care_se preg5tegte de lupta-.,finalX. al impozitele, privilegiile sau cel pufin cele mai fla-
gr"nte deosibiri dI avere, acestea erau r-evendici-
uner epocr razvratrte, iricare nu mai'aflI* .ulffil iile p-nreecceosnarizdatien drept consecinle care decurg in
autotndestulat al mXnXsdrilor, plutegte ameningi- doirina cre$tin; primitivi.'ts
tor deasupra ciclului din Frankfurt. Contradicjie mod
extremi intre loc gi imagine! Povestirea violenti Aceast5 fati dubl5 a tendinqelor indreptate in
acelasi timp asupra trecutului gi asupra viitorului
a unel epocr nol, a unlll vutor slngeros. o intilnim ii l" lor de desivir-
idealul ,,lumina
Privirn astfel chipul de Ianus ,al r,'eacului Re- gire cre;tineasc5, "c"aabgai ipntviqStil:itura lor despre
formei, ln care elementele revolugionare qi cele
reac{ionare se intrepitrund atit de paradoxal interioarX" fac -painrsteXdiinntrm-oogltiebneirretaateEvsuubluieicMtive{-,
incit -sarecatogciminai cazul lui
noirii Rimaptgaecbtu-lui scinteia in- diu, reevaluad
din locul dintre reac- modeml a spiritului gi conqtiingei, intr-o rgliglg
personali care independent de teologie qi
jiunea medievalS gi cutezanga revolugionarS. dpougrmitaXn-i. iti verific5 pioqenia printr-o moralitate
Ceea ce e valabil nu numai pentru domeniul
artei, ci in aceeagi misuri gi pentru viala politici
n,g,eiinrrnteoelcingmtioiaaisbci.ounCmmicbaiur-rcg,hh6ie,l zo.ciaitgecuzevreperenaaFsrterdiezndierwciconhstigsEoitnwogauerelesr,-: Astfel tabloul Facerea lwmii (fig.40) de Ratgeb,
pXstrat doar intr-o veche copie in aeuarelX a lui
tirgovepii din Evul Mediu cereau in primul rind Johann Balthasar Bauer, ne oferX o rnostrX de in-
vecinare a unor elemente intru totul arhaice gi tot-
wne eglise d, bon marcb6, o biserici necostisitoare. odati surprinzitor de moderne.
in ceea ce privegte d{oerzmvoal.t,arceaa
Reacaionari nu poate vedea in orice Tradigia rnedievalX constS in aceea cX uriagul
erezie, care bise- proces cosmic desfigurat in cele gapte zile ale Ge-
ricii gi a dogmelor decit o denaturare, erezia biir- nezei se desfXqoar5 in stilul panoramic al goticu-
gerilor cerea restabilirea organizirii simple a bise-
rlaicrieiacasitn;ritiimexpculul scirveegtainispmreuoluliiloprr.im. .itiUv n9i lui tirziu ca o istorie continuX, in imagini, deci ca
desfiin- 148 o succesiune in timp, intocmiti ca o primitivi jux-
canacter
149 tapunere in acelaqi spaiiu:
a^inzluncrasrtretoinnDgeuaamzsn5eeidzneesufca-etcanet.tX.rculeirpnuetl .n-uoeg"nrmuc-uvaironcl.atricb;eeuau-l,bini"ncshtt.ii_uso,_ supra se afld Logod.na primei perecbi de oament
iabl.ueinrneXcoo,lXndjeomaacrurXelo, acinrietreeanpsmairetorrgueiei.r,-i.npinldu-utdirnrid.daip!ntti,nr-g$oei ri";i"-,r-;;;;titfi""ffi;_ impreunX cu pomul cuno$tintei gi cu garpele, care
incepe si-gi joace rolul: se incoliceqte pe p5mint
intre Adam qi Eva, prinztnd cu coada piciorul
albaqtri. Sub aureolX se afli o zond".*i,si. fnr"i;il sting_al Evei^qi.,in51qindu-Ei_capul spre Adam, cX-
cal-e s.g_ pierde dndlueeoair,siMiuu-piclhfreaanfiouuriqnmnievieei,9asdizmedas.ilcnbfhtuiaidnt,iepdrfrain"l"guaa*lll"bb;r"a;e!;sin;ntridu;i.e.
sulf t5iatX in ruia Eva ii oferi mina stingS.
Dumnezeu-tatll este redat mereu ca o stea
uriagX gi gaibenl in douXsprezece colquri. Cifra
douXsprezece nu e totdeauna respectatI, reprezint5
Cerul
Iupta i.nggalebreil-onr insX cifra ideal5 citre care se tinde, dupX curn ne-o
dovedeqte $i steaua care se aflX pe cer lntre Furtwl
Adr.ersarii lor, prlvilindu-se intr-un'roi dens spre miiru.lwi qi perechea primilor oameni ascunsl in-
mare, sint negri. Sub tronul lui Dumnez.,, ,.
bmoutaorri-eiri.d?uSnrp5craerreodsirnieeoaappter5a,ddenoauosXauppbtraealaena,el.baddse.trrcupullu"oriati.rner.erpenlut"smfdlaX-.l tr-un tufig. Promontoriul abrupt al scenelor cu
Adam este adumbrit de coroanele unor copaci plini
de sevX. in dreapta, in depXrtare, se rrXd munti al-
mare qi cer intr-o zi de un albastru luminos. bagtri peste marea nesfirgitX cu coast; brun-cenu-
desp54irea luminii de qie. La lzgonirea d,in rai vedem tn primplan ani-
trastul simbolizeazX Con- malele domestice privind in direclia celor izgoniqi.
intu-
nenc.
Arhanghelul poartX cuirasi galbenX cu o cruce pe
pqusu.lcaDr-iaji.irnqu-ilvumcei-oardzpreJearica-caip,ep5nia.aurqAreiepdmoqiniai mifoXiacnrelXutailinvsnoeelgicaenolrvbaeaatrsizesteXt:rsudrge"eosselcapugi*nrXtjiaureflclaiui- piept, veEmintele albastru-deschis, iar pe umeri,
Esiecaoafplisesaabrima udreXfroocq.ieA. dIanmdrqeiaEptvaahpeortarvrti-;
braqe
mului
imbricXminte de piele brunX.
"nli*ciirrya.jC- de vieguitoare,- stirnind o adevlrat5 ,,fur_ S-ar putea sX aibX un anume rost faptul cX pXu-
pg. nlajX: elefant, cXmilX, un cerb brun,
vite, Iei qg-lb-en;, un urs cenuqiu, ciini albi, Dnifqeuuitmludel-nseZfzlaqsebowuaa,prrSpeiaXrbccsoiaaea:tduaeal rfoiiltnirisitgirneisnicaafwarrh1tlaXudnc,egiiwfnheserlid(c-sri-ie-eAai pdfnitaa.m,ptrri..en)Pc!turr--roon-
miel,
pelican, g5ini, u-n^cocog pellrit etc. ln ,ting",-i;
fvplee-rSdimeirepnalaimnlu,icifaAdcdienarmi,i,,bfauculognn5ecriee9ipeiufdtl;oerp'peuXirmiisipnuitrr*mit.uenaaliz.mdN"iclnusdwisn-e
mantie brunX, clciulS de aceeagi culoare Ei mineci
albastre ale hainetror de dedesubt.
s,,umflii-naviacgrXea. rlonarjueoruml loudi eAlid.radmu-lsieDard,rumnn5e:zeeluefiaintuinl,- Oricit s-ar afirma talentul de povestitor ai pic-
torului prin nenumXratele sale invenqii, el se men-
clmila, maimutra, iepurele, cerbul, vite, lei, ursuf
si citiva p-atrupezi nedefinili. Vcgetalia qine totu;i lntr-un cadru tradigional, pe care-l
infloregte sparge insl cu atit mai indrizneq prin conceplia
abia dincclo de coasta stincoasX. ln iimpul Facc- sa despre-FXcXtorul lumii. Cici J6r* Ratgeb pi-
ntoqreiiduiq,milrheElnusvepitegariteu,zeslntcuepia-cle,rpieciXnnasizqzeijtutueiandruarfeullloglplXruq5isiid5cbgiirnuuii dfp-nEpariitrqoveineal,dts.rouceSlvaiilcnfutaoetirni,emaredhr"ue.idcn"Cua"nutt-eotlc"acugtsa.e--
$e$te pe cal proprll:
In tirnp ce intreaga ,artX a leacurilor al cincispre-
p3rqile. O pasXre piguleqte dintr-o floare. Surprin- tzroeetcrdeesleaaauuqnMiaaiccl huEeacilsahpnriepgzeeolcomelee-ane-sicn,Rficqaaifqapeelea, zALilbldnrievpcinahitttariDtaeriahi-
zdtoare e forma srrict geometricX a falezei
rind verdcal spre *are] locul naqrerii Evei. cobo- tso venerabii, Ratgeb se indepXrteazd" d.e tipul tradi-
gional qi-l prezintX pe Dumnezeu-tat;l drept o
Dea- 151 plXsmuire pur spirituall: ca foc solar, in care se
cpaumianl_uarcdisuoadptneditorse,ilrtmuuiccgapeea.lEoisretreemlaeno'm-idloeueirnnrtmf.aripo5Icanitdl-ipure:aar.idbcnhiiccle.uigp'Eiinteoogm"ocitdueucunloerdineeseccaeo,dlpissdqemaiaebrui;tlfario.tna;d'arfistiiev_; Lautensack a stirnit multi vilvi la Niirnbere
i.d,eCeeaecaencteraRlSatageabpoastionludlrulizInoiat ns,Xcainrfe5lli_gaezdeefeinstiet prin interpretarea dati ,,Apocalipsei sfintuhii
pe Dumnezeu drept ,,luminX qi viagi... Atit Evan_ cIkinooiitaebnpleoBep.ijcvhIirdmueenmeiil,eessae-scaaatuacleenreriteseapo-uzinmodfibilciltaeucr,eetpprraecrnudinserimleg-iasirenXailpiindaienotneXmu,amlianuirtnraJuaog--ri
ghelia dupi Ioan cit 9i Epistola lui Ioan propovX_
veidvnroutvauiueefnaisse,tcc.irriX.aieccrahD'.iuvapmierandlcaeainzreeerupaarmielmulmeuamlfienlai'ant-Xfrooaaqzdmieece:Xlna.i,il,noe1rlnoeqi.qi,nvirur,lAriscvneeeiasatseifmtrlaai apostoli Ei predicatori obscuri, existind astfel felu-
do..fiviScinipaiiltrSait,tueainleissmstecuhclimuabctoeisrltuelijni.ztcioolnnliacmet'pinr..triai.,ri"otoaaii nbiaiitseeterdiocezseoparfielii rite canale prin care Jcirg Ratgeb sI intre in con-
veacului Reformei. Astfel, de pildX, la un contem_ tact cu aceast; concepgie despre divinitate.
f^lfipturle.caoag.inXrdnta-srriDiancayc_zcaubadkmtmr,"i-enfvadoei-iezczavuieolilufurniosncnasstranteremuiaecciltnilorjdlaefironXeslcisqncluuluaiigrnlUeiidNunapRlin,ilviia5cieerttinigornisbdret...eerbor-sp:gu.col,.rnane"csnctpca*ea.inrruceddellule',as-".sscLetfaeanili*ue9lqa-,-ii O a doua particularitate ii conferi ,,Genezei"
tse.imnCsbeaoc_lks,npeiencpuoclaaalririeesdeaefalmXsomcunnsintdrvaienuqamnpoidnietaasteuXnnauacileaelsuaeqimi Leidaneeuea- lui Ratgeb un caracter extrabisericesc: Adam, care
sub inFXtisarea crucii: Ia cseele.'ipdatcrruesccainpdetegi prin fruntea inaltS, nasul aristocratic, barba im-
cirnpul-mijlociu al crucii q'dieisn-
pXrgiti in doui gi pletele lungi ne apare ca un
crescind lunile, sorii si stelele. in timp ce la'intre- frate geamin al lui Cristos. Concordanqa tipurilor
tiierea celor douX braqe ale crucii strtlucegte forga devine pe deplin sesizabilS, daci punem falI-n
dumnezeiascX centrali: simboluri penrru lumea
supusi ve$nicelor schimbiri gi penru veEnica coe- fagi o imagine a lui Cristos, creat; de Jiirg Rargeb
z-.iune a intregii creagiuni. Pe cruce sinr inscrise qi cam in aceeagi perioadi, cu acest Adam.
litere. Citite dinspre cele patru colguri, ele redau
E inviq5rura despre cel de-al ,,doilea" sau ,,ulti-
(dWoourit)n. oDgeiusenni:ul,,lIu)uimLnaeuzteenus"a(cGk oetst)teqai q,,aCduavrinuton
simbol in sensul cuvintelor cu care incepe Evan- mul Adam", care ni se reveleazd" cu acest prilej:
Cghuevliinatrdrul peXraIolaanD:um,,Lnaezienuceqpi uDtuemrnaezCeuuveinratuClu$-i ideea cuprinsl in Epistola citre Romani li cea
vint'';1" 152 citre Corintieni, conform cireia de la primul Adam
ni s-ar trage picatul qi moartea, in timp ce celui
de-al doilea Adam, mintuitorului, i-am datora
invierea Ei viaqa vegnici.
Nici un alt pictor nu qi-a_insugit atit de consec-
vent aceasti invigiturX ca Ratgeb, care i-a trans-
f_orma1 pe primul 9i pe al doilea Adam in tipuri
de-a dreptul identice. IatX o idee plastici ciudat
de indrizneagi care leagi vrernea originari a para-
disului pierdut de cea finali a paradisului iedo-
bindit!
Aici asemXnarea dupi chip a omului cu Dum-
nezeu este tratat; cu o consecvenq; pe care o mai
intilnim, e adevirat, in plastica catedralelor din
veacul al treisprezecelea, dar care disp5ruse cu
torul din arta bisericeasci a veacului al^ cincispre-
zecelea.gr qaisprezecelea, fiind consideratl o tlmi
neavenlta.
Temeiul era suficient de limpede: o prezenrare
prea suslinutX. a acestei ,,L:em.5n5ri dupi ch.ip"
pute.a si sprijine prea nemijlocit avintul anumitor
etezn, pe care o nemasurata autopreamarrre 11
153 flcea si se trimbigeze drept .fragi ai lui Cristos".
pentru a nu mai aminti de consecingele social- brag tabla de 9ah. De qold li atirn5 un sac cu bani,
polirice ale courunismuiui religios, care deducea
iar in spate traista de saldmbanc. Cristos sti in
axioma egalitlgii sociale a ,,copiilor lui Adam" fata lui cu miinile goale, in ipostaza celui de buni
tocmai din asemXnarea dupi chip cu Durnnezeu, voie sirac qi firi avere, care disprequiegte bunu-
rile terestre inpelXtoare.
deciarind astfel rizboi privllegiilor nobilimii, anu-
mitor prerogative ale autoritigilor, precum gi pro- l_u-iDSieqba"sNtiaanrreBnrascnht ipffu"te(mCoaraflbaiaceneinbsuenaimlonr,i L494) a
prietilii qi iobigiei. aceasrt
imbr5ciminte de saltimbanc. Sub titlurile ,,Despre
Cu aceasr5 privire asupra sfirgitului veacuri- fals gi nenorocire" E1i0"2C9risi t1o0s3aAl nstfiicrqriistutululi"qifipgrue--
lor: asupra ,,ultimelor treburi" care unneazi si se
intirnple inainte gi dupl ziua de apoi ajungem gi reazi in capitolele
la ideile fundamenrale ale pictoruiui nostiu; la pcurarscoticriai nafciesatui iajoicnuflgriilgoargdi ecansoarlodmc:bnaencgiu, sttiolhrualrid9ei
acele nidejdi apocaliptice, pe care le nutrea im- vinuri qi cel de stofe, negugitorul de pegte, geam-
preunX cu Thomas Miintzei gi anabaptigtii. Astfel
bagul, intr-un cuvint toat; marea negustorime a
el le-a opus fragilor gemeni Adam-Cristos o a capitalismului timpuriu. Sint aventurierii intru
doua pereche de fipturi aidoma: Cristos gi Anti- obginerea firi scrupule a banilor, care nu doresc
c ristul. altceva decit si se imbogigeasci ei inqiqi prin min-
c,iuni qi lngeliciune gi nu slujesc altui dumnezeu
igsueiruDpciretuertdipnuei,aluus-rprnieaecgu,tarrsmuccluaoarnrsnftItriiumcinnrpistsattiitrunuelaiueiidn(ditcneoatndrrreeeni-apsfari-ripudgaliu,tluuiptilai antcceeuelemsq--i decit lui Mammon. Ca gi
Ratgeb ciuta sI surprindi qSieebal sintianfigBurraants,imJ6brog-
teia) a intunecat tot mai rnult viziunea Evului lici a saltimbancului intunecatul spirit apirut pe
atunci din binci 9i din birourile marilor^neguti-
mediu, nurne ca Joachim de Fiore, Gerhoh von tori gi care precum se -bXnuia ena strins
de capital g-i de funcaia legat
tRineidcheertsabpeergm, aJrochannteViaclelefacgeisJteai namFIeunsinrgeplrriepzeron-- sa demoralizatoare.
gresive. Cici in veacul Reformei, evanghelicii con-
Pentru Ratgeb, Anticristul nu reprezintX agadar
drept neindoielnic cI s-piritul riului a gi
i^nscideeprauut si guverneze lumea. Pentru A,{artin Lu- nimic altceva decit mammonismul care evolua in
ther tronul siu se aflX in Vaticanul de la Roma, acoa vreme a constituirii marilor capitaluri sub
forma celor mai extreme excrescenle. $i tot
in timp ce catolicii ii mutau reqedinla la Vitten- ne apare ca o consecinii logici 9i faptul astfel
ci pe
Iuda din Cina cea de taind de la Herrenberg l-a
berg. caracterizat 'tot ca pe un asemenea aventurier qi
Cum iqi inchipuia insi Jijrg l{atgeb aceasr; jucXtor de noroc. Pentru Ratgeb, viitorul fruntag
faicl arXtizvbofaiuplutui llicr5inaecseca,steXstteenindsinigdieaonsetibmitadmemsoenmisntii-
personificare a,,rXului"?
In tabloul sd:u Ispitirea lui Isws, plstrat din pi- a anabapdgtilor doritori de a restabili proprietatea
cate doar intr-un desen al lui Donner von ltiih-
ter, Ratgeb se desprinde. cu totul de tradiqia ico-
nograficX. Nu il mai opune pe tradigionalul Satana comuni-a.primilor cre$tini- se.-manifesti la el cu
aceeagi insisrcnli ca in coralurile contemporane ale
lui Isus, ci il apropie pe ispititor cit mai mult de
aspectul lui Isus: aici nu se mai confrunri Cristos fratilor sii intru credingi:
cu diavolul, ci Cristos gi Anticristul. Pe Anticrist Pribugit curind o si-l vedeli
reprezinti ca saltirnbanc sau ,,profesionist" al
il pe Mammon, idolul vostru,
jocurilor de noroc. Cu dreapta line Ficindu-vi, nelegiuigilor,
ca pe un
rozariv nelegiuit qnur de care prinse De ris 9i de ooari!
sint
trei zaruri qi pulurile unui joc de table, iar sub tst 1s5 A lui Cristos invXiituri
i-a luat puterea, qtigi, p,alma unlli om", in5lltndu-se din mare, nor prin
ochilor s5i ,,misterul concepliei
Converdf-v5 deci firi zlbar I, care i s-a relevat
neprihinite al
Ca impreuni cu el si Lru figi gonilil firi. de pXcat", nagterii, fecioriei 9i materniiSiii
irnpreuni cu roate celelalte taine
Picturile murole mananlce.
din refectoriu
foate sectele lui Izraei (rehabilii, rerapeulii, ese-
nienii), trXind asceric, sint inco_rpor?-re acesrel per-
spective marianice 9i uzurpate de ordinul carmeliji-
Ciclul iui Ilie ne introdyce in Ior drept precursori. Astfel s-a consriruit fabuloasa
tic al lui universul apocalip- galerie de strimogi care duce de la Isaia, Ieremia gi
Jcirg Ratgeb chiar qi mai profund dedit Ezechiil la Ioan BotezXtorul
reprezenrarea ceiui de-al doilea AdJm 9i a Anti- inregistrindu-i chiar gi pe P9iiteavgaonrgahe$lisi tpuleMdarruciuz,i
cristuiui.
drept carmelili verosimili.
Carmelul, inilgat ca un bastion vizibil pinl de-
parte deasupra oragului Acca, este un strXvechi Din hljigul unor asemenea fabulalii hazardate
ordinul ni se infSgigeazi concret pe plan istoric
pmguiulonrttrae.irlsafacintoetlosar;llupcpartoeraloetacirsleoarpl.ie$inni trnrruuu cnD5u,rmipmraonierCozceauurtl.eIaAliceReesa-t abia incepind din veacul al doispiezecilea, cind o
ceati de eremigi sub Berthold din-Calabria s-a adu-
munte_ impidurit qi bogat in pegteri este conside-
craotle-clohriarq^i gi in literatura laic;-diept iicag al nar.. pe munrcle. profegilor,_declarindu-s-g ,Apir5-
inigierii. Tacit muntelui Carmel'
vorbeste-despre'un ora- torii or.iginari ai
cult printr-o rezistengX plini de sacr^ifqiic.aiifirimmipnodtur-isvea
care s-ar fi desfdgurar
fiiiirliln-icpoeanme uqnitefileri Carmel, sarazinilor.
temple, ca o simpli slujbi de
altar (Hist. II, 78). Dinicrierile lui Sietoniu'aflIm Acest avanpost de pe muntele Carmel s-a putut
ci. Vespasian_ar fi interogat un onacol de pe mun-
t-ele Carmel in timpul unei rizvrltiri iudaice, iar mengine vreme de o sut5 de ani. DupI aceea sacri-
dupl Iamblihus chiir gi Pitagora ar fi vizitat bar-
mefuJ,^ venind din Egipt, penlru a se dedica medi- ficiile qi pierderile au devenit prea mari. ln anul
1248 Ludovic cel Sfint al Frangei i-a readus pe
carmelili in Occident.
raller rntr-un templu. Cei drreiXnvsepMninialdi riitsneiliiEanu-rForpaapngraianu,treA-xunrnignlsimaoarEdrieinmunalui -maleipsf odirne-
Incertitudinea care inviluie muntele ,a fost folo- nind
sitX de ordinul carmeligilor pentru a gese unele le- filiale
emger5on_udne5asfaltirnoi;tardisnitnicuefel.ulIuiIicleaarcame,saerjlauit nagiribsocirteiftiloeeruigolennpsiiradimleorgeaiitc luoanrl sudul Germaniei, acestea devenind curind mlnis-
tiri impunXtoare. Astfel s-au petrecut lucrurile qi
cu sediul ordinului durat in veacul al treisprezece-
lea la Frankfurt, care s-a putut bucura de iubstan-
ordlnului carmeliqilor se intinde de-a" lungui unei
perioade de doui mii de a,ni, spulberind orice con- liale donagii din partea patriciatului, a bresielor gi
a confreriilor de credincioqi.
curengi din partea ordinelor constituite mai tirziu.
Iiie- nu le-a impus insi monarhilor locuind in peg- A fost necesar sX schilim in citeva cuvinte le-
genda tntemeierii ordinuhi, penrru ci pictorul
terile muntelui Carmel doar cele trei legXminre nostru introduce in compoziliile inchinate munre-
privitoare la slricie, castitate gi obedienfi, ci a
instituit totodatl pe acest munte qi cel mai uimi- lui Carmel ceva din exaltarea orgolioasi a carme-
ligilor gi din acel geniws laci al muntelui lor care
tor cult al Mariei. Acolo, pe virful muntelui Car-
mel, el se desfigoari in faga ochilor nogtri cu pegterile,
ar fi v5zut r'tn tr6, de ploaie, mare ,,cit 157 prXpisdile, izvoarele gi sihistriile sale ca un decor
156
romanric gi silbatic totodati, culminind cu maies- Calmu] se exprinri in stinga prin apa cu totul
tuoasa rotondi a templului lui ilie.
Doar inchipuirea infl5cirari de ncnrlgcata,, renunfarea la accerrrclc intense de rogu
tate de cronicile ordinului putea asviensctuhriilelezereluan- sporind de a_semenea irnpresia de calm. Rogul ie
gisegte aici doar pe mantia lui Ludovic c.t'Sli"t
asemenea peisaj care prin ampla respiraqie, prin qi pe pieptarele coribierilor, flri sX aibl ceva co-
generoara sa indrizneali. nu afli per6che
in- toatl pictura,germanX a vpereaacu.liugii rnun cu impresia explozivS, aflXtoare stirnit5 de
al gaispreze- portul sarazinilor. ln tachelrai se zireste un matroz.
celea. Prin maniena liber5, profund p"rronili o
repr€zent;rii Carmelului. ni si o.*fe*ri..p"rrtima unlot,rBuenie- albastru. Articularea imaginii e deosebit de su-
gestivl datoritl celor stereri'5cdo^pcaocroi adneeslefrurnoztaigtie
saj f^ibfisoesrticfeosrmc"ucla,utXm. ult inainte primplan; ln dreapta, din
si ale
unor copaci. Deasupra numeroaselor turnuri din
Deasup,ra ciclului se inptriinmdu-lredgeisutrne cu inscripgii Acca se inalli- un masiv munros inconjurat
de
scrise in litere galbene: brun-ro$car- stolur.i dc pXsXri.
inchis, aproape negru, cel de-al doilea rogu-indian. Numitorul comun atorcuprinz;ror il oferl insi
Garna cromaticl se constituie din urmltoarele cu-
lori: brun-teros in peisaj, la stinci gi peqteri; ver- cgeorruel n.cileonrugdiui-ngXsibuudi,-vdeestfuulirGyenr5m, apnreieviestind pod-
dtieclesvaeugegtrai-gcieaif,einniun,ucmueroaaccseenrdee"ggrXadlbe"ui;ii-;a'crehriterocgiuiari-
unei vijelii cu grindini. "p.opi..."
brun-qilbui sianuv.icoernautigdii ec-aa piatia. Aceasti triplX tsToRtA CARMEL|TTLOR
lungul intreeii frize^de (Frc. 4s-51)
armonie este
albul raselor qi mantiile prorocil-or.
PROCESIUNEA Cimpul cenrral al picrurii rnurale infiriseazi srrX-
vechile licaquri de cult de pe muntele'Carmel. In
(FtG. 47, Ael lal^a cerrrlui de. un galben siins rulbure qi ap5sitor
In stinga ii vedern pe carmeligi, pe !5rmul de la se inalgi un peisaj surnbnr, de un romantism sllba-
tic, infiligind mungii gi ministirea, totul incununat
Acca, apropiindu-se intr-o p-Srofcinets,iupneenrsrouleamsnei sul,r de construcqie. in form5 de turn a unui templu
conducerea lui Ludovic cel rotund. Culorile de fond brun gi galben sint invio-
im-
barca pe-corabia de cruciar a regeiui. Un clprior
se--apropie de_ procesiunea de lingl corabie-qi-gi rate de trei valori de conrrastl rJqu de "gsaira.ungi.5"iula
sarazini, alb gi negru
ridici botul adulmecind. Sub el r" lflI un cazuar. la copaci gi peqrcri. Ia cilugjri, .rerde
Deasupr-a ugii refectoriului
Cerul intregii jumXtSli din stinga prezintX un zarrm-.petrera gi izvorul lui Ilie',dirnedaicpatate,
galben destul de deschis, cenuSirr, aceJ culoare fu- scripgii latinegti. in prin in-
nesti pe care cerul obignuiegte s-o imbrace atunc; Deasupra,
i. afll
rncrnta ca de cetare a unei mXnXstiri. Frintre stin-
cind ameningi cu grindinX. Restul gamei de culori npcieuleslcu9uii.ieitqusfciiq,vusirrdaileu_d.idneignmenmiur'eunr.cJghitnee_laeeaqidlopinernstttrirnueg6aruufgrriaXgiiuiiuiEno"erid..qi;-i
mediteazd. in chilia unei pegteri.
cseotsitnnesctdirlouercf,ilniipliotrerdcemumlbnr5ugsntiiuredl gperiimb9riuinnatuliul-zroiadgulcrapill-oedrge,tsefcarhililosirdaqeli o pisicl incearci sI prinill un Pe apl"sinr rale,
care albastrul-cenugiu-deschis al acoperiEurilor de p.5t.j alXturi A;
gindrilX este bine 'armonizat. lntre icestea se ob-
servi accentele caracteristice ale palmierilor verzi- pe$tera lui ilie e un cocof.
cenugii gi ale tufiqurilor verzi-cafenii. 158 Aceasti existengX pagnicl e insl spulberati de
159 un atac al sarazinilor care nivllesc in sanctuarul
!ria:r:e:i,.lsiedniinpumstienslsctircea.reC-ienicoattaroca. tiL,-InlipsciisliudgeirapinX-- La etajul de sus al ministirii din aprooierea
bisericii se vXd: un incendiu qi cilugiri^ riilcind
cearcX si salveze o carte mare, legatd. in rogu, gi prlaariznpinlmcioif-nurirrd.iooaggriieillenovafearsgzcaincidnu.trlsenigbiiiinilc,e.i.nnctXa*lumIgl5incriiaisldtmioruibi,lordsiega-i-
s-o ascundi in pegtera lui ilie. Algii se strecoari
prin tufiguri gi cauti sclpare in grote. Sint insi
pq stinci, legaqi sivirqit al celor doi pXuni albil
privilili d_. perechi, gintuigi pe
cruce 9i schingiuili cu cele mai cumplite metode
de torturi. AlSturi se distinge exrraordinara scenl cu cilu-
Din spatele cXlugirului cu carrea rogie, nivl-
qirii legagi burduf qi biciuiti din stinga qi din
dreapta de c5tre trei sarazini. CitX demiitate, stX-
legte un sarazin, infigindu-i lancia in spate. Un ptrieniiresediemspionteriv9ei sincdlimrjirpeilXinriie!xLpirnesgiXa
alt cilugXr, aflat la izvorul lui Ilie, unde-gi agazl cu care cei
ulciorul cu ap5, e atacat de un alt sarazin cu sa- acetti trei
cilugdri,_un arc_a$ in,genunchi trage cu arcul spre
bia. Dedesubt, alituri de inscripgia aparlinind con- dreapta
care se i^njoasl,gaicborlaoguunl dderespet aflX un ochi de ap5 di"
pfraesriireei.SUf.nAcnialu, ogirvuel-puerimncireitircdiesuinsulirnpcriiendr icuo gi bustul unui caimelit.
scut care-i infige in spate lancia cu fanion de cu- Deasupra se aflX locul execuliei. C5tre acest loc
loare deschisi. Aiituri de cilirequl cu lancie se
desfiqoari o sceni cumpliti: un cilugir lncearcl al martiriului duce o scar5, care incepe in stinga,
siguranqi un potir de cuminecXturX, la marginea compozitriei, qi e formati din pairi
si puni in figuri de ciluglri. Acegtia, cupringi de panic{ cad
ni;te odijdii.rogii.5i citeva-cdrgi rispindite pe jos, in genunchi qi-qi arunc5 bralele in sus, urlind dupX
insi surprins de trei l3i-niugtolr.biAsecreicaas-tXrogturunpdaSr,eudnede,,uSn.Oc.S5.l'uignicreipnegecnhuina-r
e sarazini dintre care unul chear inalgi bragele spre cer, Ei se continui in
doboari cu un paloq minuit cu arnindoui mii-
il portalul
.doborit
nile. Sub incearcX bsinisieddriorcebiiaoupanrtae.scaAuralizltaiunnrpci,iiqaieniEmteastgicniingtrlaae, patm etape pinS-n dreapta -jo,.sS..AOl.Str."eilea gi al pa-
trulea cilugXr din grupul sint' dispro-
cilugirul porlionat de mari, drept mlrturie cX aceastX pisti
un altul
Mariei din niqa aflati deasupra portalului. Iir ln abr-upt5 qi accelerati i catastrofei are o valbare
rnijlocul acestei scene de groazX: un cocof care forrnali qi dinamicX extremX. Al treilea cilugir
piqeqte lanto$ qi calm!
Deasupra peqterii qi izvorului lui Ilie se aflS o ,,S.O.S." se aflX deaswpra, cel de al patrulea-in
interiortr.l mdndstirii incendiate. Timpinul porta-
l1ipditoudae peEterX. ln faga acesreia, un cilugir zace
in timp ce un sarazin rrage cu lului s-a 9i pribuqit in urma incendiului. Acest
pimint, ,,descrescendo" irezistibil 9i neindurat al cilugiri-
arcul sigegi in spatele lui.
lor ,,S.O.S." este expresia simbolici a groazeiTXrl
Sus de tot, in stinga bisericii rotunde, un sarazin sclpare, mai ales cX in aceeali clipl in apropiere
se desfXgoarX o altl scenX de martiriu: trei cilugXri
izbeqte cu sabia un cXlugXr ingenuncheat. ln faga zac pe p5mint. Bralele gi picioarele iliortirsiiqnttelepgaintei
lor sti calm un cerb uriaq. Un cllugir apropiin-
cu funii trase de un arm;sar care
du-se dinspre stinga de portalul bisericii rotunde
este interceptat de un sarazin. Prin ferestrele bise- ce-i omoarX.
ricii ies fliciri. Sub intrarea principali urci un Deasupra se contureaz5 silueta sllbatici a stin-
cilugir, ciruia un sarazin ii taie cilea. Si luim cilor, abrupte gi golap, pe fundalul clrora se pe-
ciinnhsisdierasemcapidnreatesmlcaXircciiee-iludl oidnietcsr-fiSlouggpurieraqittceianriregsistnirnaigcuial,ninuiingsteiilmis-ien-- trece masacrul ciluglrilor. Sub cele trei cruci un
diata lor vecinitate. foc cu vilvltaie roqie in care parru sarazini aruncX
160 I trt tomuri groase, risipite in jurul.lor p^e jos. Un cXlu-
gdr gras este aruncat in flic5ri! lntreaga scen5
este dominati de un rogu ce se detageazX plin de gilbui, ca de o pondere rnaterialX, apisitoare, sint
efect de alb-negrul portului carmeligilor! La sara-
zini observ5m obiqnuitele culori exaltate: galben strXpunEi d_edearftliSficcXii.riCgoalpbaecnie,dreaszfreuniozqiiiii-igeilbiunci o9-i
de qofran, albastru-cenuqiu 9i rogu. Deosebit de
sXlbatic ap,are grupul crucificirii, unde amesrecul buchete
voaie in fala norilor involburaqi.
de negru-alb-rogu al vegmintelor taberelor adverse ln ordine inversX, incepind din extrema dreaptS,
apare un decor intunecai cu munli 5i plduri,-iar
se invilm5qesc ca intr-o adcvlrati vilvltaie. In iL..fa11 acestuia poarra eenugie a cetXgii Sarepta.
AlXturi se afli strania cas5 a vXduvei, cu incXperi
stinga un sarazin il aruncX pe sfintul Gerhardus intunecoase, innegrite. ln foiqor zace pe o cuver-
de pe o stinci. Trei ingeri in albastru regal se l-utuirisedeauflnX roqu-tulbure fiul vXduvei, iir
daelbaXs.u-pirna
apropie plutind pentru a lua in primire sufletele llie, invegmintat intr-o rasX
celor doboriqi. Aceste scene de torturi se intindeau
spatele casei vXduvei se vXd, in depXrtare, casele
iniqial ;i mai departe, acoperind Ei zona marii gi turnurile din Sarepta. ln sdnga turr.rului perce-
spXrturi, deoarece dincolo de golui rlmas se conti-
nuX construcpiile mXnXstiregti: casa conventului, pem un peisaj fluvial descenderrt, iar in faqa lui
faecroepstereritlsecuvsIdindcrXil5lu,gaXrrdi ecucucfhlIicp5urrii
luminoase. La impresionanta scenl dintre Ahab 9i Ilie. Turnui
desperate, iar v5duvei se inalgl deasupra a patru coroane intu-
dedesubt un Eir de carmeligi este condus spre locul nec.ate qi stufoase de^.copaci, intregul element pei-
martiriului. Deasupra se aflX, intinzindu-se cute- mcsainugrdi'-as-lteuic.n-Mroucllqti5mpaupcom, rttbuafrnilgti,nipnepqaetcgeetre5arsiE,tilpppivr*iip.liioaeastanieep-rEc-itjuqcral:r-
zitor spre stinga, stinca cu mormintul lui Elisei.
vouri.
Acesta este locul important in care se imbini
limitele celor douX cicluri. Aici se intilnesc cele
douX sensuri ale dinamicii compoziliei, cel de la
stinga spre dreapta gi cel de la dreapta spre stinga: Scena in care Ilie ii unge pe Hazael li Iehu este
-+ Martiriu <- incadratX de tufiguri cu fiunze late, verde-Ceschis.
Un efect deosebit obgine Ratgeb articulind ccm-
pozigia prin intermediul copacilor desfrunziti, a1,e
clror trunchiuri strimbe qi prelungi rXspindesc
asupra intregului peisaj impresia de pustietate sXl-
CICLUL LUI ILIE
(FrG. 57) batici, chinuitX si bintuit5 de furtuni. Ritrnarea
cea mai sugestiv;, sub aspect coloristic, se obline
Pictorul a urmat fantastica vzeald" a rnitului pri- prin albul mantiei lui Ilie, reperar de dor-rXspre-
vind,,istoricul" ordinului, respectind indicaliile
zece orr.
primite: el a sugerat insl cu atit mai insistent
Roqul apare in suprafege mai mari doar la carul
duritatea plinX de resentiment a prorocului inver-
preagteulluiluAihaObh,opzeiap,elradepauaatulladtiinEifocuiqvoerrutul rdaindeSpae-
gunat, care, exasperat ci avertismentele sale nu au repta, dar mai ,ales in scena ridiclrii la cer a lui
lfuoistHaosrceublt,auten,dseeDruemtranegzeeiuniisianpgaurredtainteafomc,unfuter-- Ilie, moment in care
sint calul, ingerul-vizitiu 5i carul
tuni qi vijelie. Bezna rnocnind de convulsiile fur- inveqmintagi in rogu-stacojiu. ingerul-vizitiu
tunii, sigegile de foc cizind din cer, roati cloco- aflat deasupra spirturii (in ciclul lui Ilie) apare
tirea gi lumina vulcanici a nop(ii conferi scenei rogu-aprins pe fundalul cerului albastr,:-cenugiu.
o atmosfer5 de stranie ameninfare. Cerul este de
un aibastru-cenugiu-inneclcios, strXbitut de jeruri Cu aceasta rogul, in ipostaza de culoare localX, gi-a
late de lumin5, de un galben-stins. Nori cafenii- tez
incheiat misiunea. AlXturi mocnegre ?nsX un roq;u
163 tulbrr"rre prin cer gi improagcl precrlm un joc de ar-
tificii, altarul qi focul ce-i mistuie pe cei de 3 ori qtergi, galben-deschis, care se inaltl in spatele caru-
culoare ca si
50 de soli. lui de foc in aceeagi maiele de nori
Albastrul revine in amestecul preferat al lui vecine din dreapta.
f.anMtoami astpicre5;stainligtaursiedzeireeglteseoraingvr-orllbinutrre-aozXlumnionrii
Rcoastgtuembe-: un albastru-reg3l g-1,r.- in mai multe albagtri-cenugiu-deschis, in al ciror mijloc apare
mantia regalX gi piliria asculiti a lui
Ahab, mantia regali a celui de-al doilea uns (pri-
mul poartX o mantie roqie). Printre preogii lui rogu-intens marea de flSciri a ,,ogrilor cereqti".
culorile din registrul la
Baal albastrul-regal apare ici-colo pe veqminte, apoi Foarte vii sint inferior,
invigiceii ingroziqi ci li se oferi mincare otrXviti
la solul care zace in foc qi in rochia femeii lui cle colochinti. Mincarea de colochinti apare ca un
Ohozia. fel de zarzayat verde pe un platou de'cositor in
mijlocul mesei. Pictorul folosegte aici culorile din
Pe acoperiqul rotund al pavilionului cenuqiu al
regelui Ohozia murind sti un piun albastru-cenu- abu_ndenli; blrbatul din spatele mesei, care-Ei
qiu. ln stinga,_pe sfera aflatX pe fastuosul gaprleJ inalgi desperat amindoui briqele, are mineci
rogu
corintic, o pasire mare privegte spre stinga. Idolul de garanli, o bonetl albastrl qi o mantie albE
pp;i.eesotpermopriaoencp,tt-ie. pVboeracurinnti-uplmim1iniiunetc$iei i.1laArdgrlei,atripentiale,aaclbaabrseitrr-bul a-srtetrg-iag-li
preojilor lui Baal se afli de asemenea pe un capitel care arunci platoul de cositor pe pimint cu o ex-
presie de parci gia-ararnvgXenpi esXs.urbo*m"azni r-ia
bogat decorat. Idolul, ca qi coloana, sint de cu- rogu de poarri veg-
minte 6runi.
loare cenuqie, ca de piatrX. Culorile din primplanul Bir-
scenei execugiei abia se mai pot distinge, stratul
pictural fiind in bunX parte deteriorat gi compro-
mrs. batul din fala rnesei arJ o mantie albl qi vegminre
brun-violete.
In spatele pavilionului lui Ohozia, al dansului
tecStcuerniedleemuonrlciiolluoriitE,,lcis_eeinsuigniruingciasgtarlabteen-innisiaporhsi,-
de jertfl al preogilor lui Baal, ca qi in spatele jert- Eliseu,.intr-o man-tie alb5, este rezemlt de o perna
fei de foc a lui Ilie se intinde o pidure deasi,
intunecatX la culoare, detaqind cu mult efect aceste
scene de fundalul compozigiei.
CICLUL LUI ELISEI aSezati vertical, fiind invelit cu o cuvenuri iogie.
(FtG.51-s6) regele cu arc gi sigeatS, in albas-
Lingi ei se afli
tru-regal. in scena de al5turi, plasati in deschizi-
tura unei f,erestre, stau Elisei qi un inv515cel, pur-
tind rase albe pe un fond brun-inchis. Moartei lui
Esen;ialul ciclului lui Elisei il constituie elemen- Eiisei in stinga dedesubt este de asemenea redati
in trei culori: alb (rasele), rogu (culertura) ;i brun-
tele de atmosferi; tranzigia de la cerul de grin-
dinX cenuqiu-gilbui al ciclului carmelijilor la tene-
brele noplii, frXrnintate qi stripunse de Iumini tcueegcniituucgraiiumlo(erfruegniidmaaollurrrlau)s.aerBleor,rui^nnduolc-mpariimeniinnqutiiussec9ediniaastiidbnuginel ,afradhliain-
nestatornrce.
Deasupra oragului in faga cXruia se inalli Eli- rege, decit tichia albrastri, bordatX ctr o bentilS
albi pe frunte, in timp ce chipul lui este cu totul
sseeuin,t,icnhdeelbou5ngcl"e-r spc5XlScci iat,ltafelblasptorua-rcteXnuoqigu,luignci i-r-
cat de nori cenuEiu-deschis, ciudat dinlaji, cu mar- difuz.
ginile parcl brodate cu o culoare deschisi. ln fala O atmosferi demonic5 qi de groazX se degaji
din scenele ciclului lui Ilie, precum qi din rida-
acestui albastru-cenugiu spXlScit, rogul-stacojiu al rea minunii de la mormintul lui Elisei; cavoul
cal Ei iilSreg preacredinciosului a fost violar pentru a fi inrnor-
carului de foc cu Efectul este se reliefeazi deo- 164 fl 16s
sebit de puternic.
sporit prin norii
mintat acolo un mort strXin; insX de indati ce se 1. Foigorul din Sarepta
atinge de rXm5gigele pimintegti ale lui Elisei strS-
inul invie 9i {uge gribit. Cadavrul sfintului gi cel 2. Ilie se incovoaie in rugiciuni, cerind ploaie;
inviat sint de un brun-cenugiu spilicit. Fugarul
clin stinga poartl o mrantie brun-violet5, deasupra lui, pe cea mai inraltl stinci, se ailX un
o haini gri-deschis, tichie gri-albXstruie gi celSlalt
panta- ucenrc proroc
3. Dumnezeu i se arati lui Ilie in chip de soare
4. InXljarea la cer a lui Ilie
5. Elisei in faga oraqului
Ioni de aceea$i culoare. Pajigtea e cenugiu-virzuie, 6. Turnul dinaintea scenei invierii mortului de
in nuanfe deschise. Stincile apar brun-rogcat, mer- citre Elisei
csetiNnngaearue-lsdteignprir-edazrlbeeoXatsapt'trra.udi..-aicriooguledgeengdari acnalrXe,
cel din /. Ogtile cere$ti.
mai re-
vine ln zeci de istorioare despre sfinli. Dar cum se Toate aceste elemente compozigionale sint accen-
pricepe Jijrg Ratgeb si rrateze aceast; teml! Un tuate pe verticalX.
ublou nocturn, infigigind intr-o lumini tulbure, E interesant si urmirim acum felul in care Rat-
crepuscularS, incircatl de colb gi descompunere, geb restabilegte leg5tura dintre dispunerea pe ver-
flpturi stranii ce se strecoari printre copaci des- ticali in jumitatea din dreapta qi cea construiti pe
frunzigi! lntregul peisaj fanromatic pare o v5gi-
un5 de lupi, un loc de riu augur, bintuit de spirite. domoale orizontale sau simple scheme triunghiu-
lare din jumitatea din stinga, cea a mlrntelui Car-
Cerul de grindinl din ciciul carmeligilor pi-
mel:
trunde pinX aici, dar dinspre dreapta apar forma-
Scenele mortii lui Elisei se desfSgoari in case
liuni grele de nori negri-bruni stribitute adesea de dispuse in trepte descendente. Ratgeb face astfel
fulgere, flXciri gi scintei, pe mXsurX ce se apropie IegXtura cu jumitatea privindu-i pe carmeligi, care
coboari a) dinspre templul rotund 9i b) dinspre
de scenele cu Ilie. dealul crucificirii. intre locul de execulie 9i
dupi fragm -
Compozilia ansamblului se desfigoarX parci din- presupusd o scend reprezentind martiriul mai mul-
spre capXtul din extrema stingi a jumitXlii exte- tor cilugiri, accentuatX pe orizontall, in spatele
rioare, fiind desfigurat; intr-un andante domol, cireia se lntindea, probabil, in continuare muntele
in registre orizontale de o largi respiratrie.
Aceasri dispunere pe orizontali joaci un rol Carmel.
Dinspre marginea stingi gi pini la secvengele
important in deschiderea ciclului lui Ilie, ln ex-
trema dreaptX, prin trei scene organizate in trei cu martiri din centrul tabloului totul este dispus
registre suprapuse: Jertfa lui Ilie, Jertfa adusi lui aerat, lntr-un spatiu generos. lncercarea lui Rat-
geb de a continua motivul peisagistic fundamen-
Baal, Executarea preotilor lui Baal. tal cu muntele Carmel s-a dovedit imposibil de
Elementele orizontale nu sint insi destul de pu-
ternice pentru a putea contrabalansa viguroasa rcalizat datoriti varietijii locurilor in care au loc
scenele tratate. Este frapanti totala lipsi de spa-
tendingi verticalS. Din pXcate, in pandantul aces- liu din marginea dreapti. Cit de inghesuit este
tei scene, din ciclul lui Elisei, valenqa orizontali
corespunz;toare a fost anihiLatl prin disparigia cadrul scenei dintre Ilie 9i Ahab! Cit de ingusti
zona verticalS care duce spre Chigon gi poarta ce-
episodului despre blestemarea copiilor, mincagi de tigii Sarepta! Sistemul caset;rii scenelor gi spagiul
ur$r. redus l-au silit pe Ratgeb si apeleze la acest verti-
calism, astfel ci aglomerlrii de dealii din finalul
Prin ridicarea forqatX spre cadrul de sus se ur-
jumitigii din stinga nu i-a mai putut corespunde
qilglte cu precidere registrul superior al compo- 166 167 o deschidere vast; spre jum5tatea din dreapta.
zllrer:
Curn a ajuns insS prorocul Iiie o figuri arit de in- Chiliasmul medieval a dus nrai d.pa.t. aceasr;
teresarlt; pentm pfiictuorrrunl itnoorsutrlu: ?in plorc,cire, fie pe plan popu[ar, fie reoloeic. Asr{cl
irnaginaq,a lui l,r profctul carc il a1i1ar lurrrca in pcrin,rtTa I Ioheri-
Rispunsul ar
Ratgeb, sfintul ordinului carmeligilor era legat de staufenilor, la-.,Jo,achim von Ilie joaci
un mit al lui Ilie cu totul diferit de versiunea Fiori, un
,,oficiali", pentru ci alituri de Ilie cel biblic mai rol care va dlinui pinX in Reformei.
veacul Tn
,,circula" gi unui iegendar, apocrif. ttciuolunilciiie),pagIcliiaeelasgoaicdluoepcspiprieenccVealreeecthIroeiuailneTpBeooscttiaea,zrllieetonirsrut(oleri.plieoiocm.auiptr.ror--
in Noul Testament (epoca fiului). El este premer-
in cartea lui Daniel qi in Apocalipsa lui Iona se cgiitroiirusal leiuliaMceesriain"acra6ru.,l"dseifovicn5e.l
aflS o prorocire, cum ci inainte de sfirgitul veacu-
rilor Ilie se va intoarce ca precursor al lui Cristos
vEai vfai purta o luprX in doi cu Anticristul, ln care Datoriti ridi-
biruit. Acest Iiie de la sflrqitul veacurilor a
rnai inseamni
Dgrtoniultoo.hrd"La.-atXan,qg,sieepltrvuima.mareasvceblritpseairrenaasuurbpnorarerzluretlrupliroofcoraccurSelufdiini,ntcucailoure-i
infierbintat teribil imaginagia germanicX -- cum
nu a mai reuqit s-o faci decit arhanghelul Mihail,
cel ce ucide balaurul:
,,Cind singele lui IIie picurX pe pXmint, Aceasti imagine a fost menginurX vie in tradigia
imnecduielvoaril.Stoprrimnajiopceusrtirleijed, epslppreul-aAren.ticTreisatm, aindflgeigvae-t
Am{uanl gsita_,se consumi in fl5cXri, nici un copac nu nirea iminenti a Anticristuiui creEtea pe mlsuri
ce concepda popular- se unea cu una politici,
Unde in lung gi-n iat apele se usuc5. opozigionistS. In aceasti agteptare a lui Anticrist,
pmraletnirleeuo-cinrsepesemcrsinnoaidtani at-e temXtoare sau plin5 de spe-
Mlagtinile dispar cu totul, premergXtorului lui Crisros ca-
Vilvitaia se inalgi spre cer. tot mai accenruar;. in temeiul
I,una se. pribuqeqte, Mittelgard pr{. . . . Scripturii,-reintoarcerea lui ilie scurt rimp inainte
gi-atunci om pe om nu-l poate feri
de MusPilli."t+
Ciudata imagine despre Ilie a secrelor execurare de sfirgitul ve,acurilor era una dintre cele^mai r5s-
colitoare ,,certitudini" ale credingei din Evul NIe-
porne$te de la Apocaiipsa lui Ioan, L1., 3, in care diu.
este vorba despre ,,doi martori" care apar in faqa
JudecSlii de apoi in ,,saci de pir", adici inveqmin- nmi.clPciloe.r-lodr.rroifncpduoul c-pqiir,iededi_curiqonmu-dl adinmuii,pr,oritdi-nricitrui-nanderterc-gasileloqrliaq.vicilpuJurrtoesirn-,
tati ca predicatorii de c5in15, prorocul referin-
du-se la Moise qi la Ilie, consideratri drept ,,mar-
tori ai schimbirii \a fa1.J. a lui Cristos". lnsi inci str5luciri de foc: acest birbat, el insugi furtuni
in tradigia exegedc; a Pirinqilor Bisericii, Moise a pllstiitoare, foc mistuitor, ii era cu siguranli foarte
fost inlocuit prin Henoh. Ilie, ca gi Henoh, ar .fi apropiat lui Ratgeb. Vedem aici o- temi, o co-
fost inllga,gi incl in vremea viefi lor in paradis mandX care nu i-a fost dati acestui pictor la ln-
gi ,,pIstra1i". ca. sX^invingl.pe Anticrist in-lupti, s:le*tretggarseasccia cpaeusnrnjeo,cs_-aslediemsptinlinueluai,scaijuintinrdeua-llizasi-
ca p^ereracuurpsXortriuanigriedinetocarercdeinriqi aluini tClrriitsXtosp.rVinalddeifen--
zii rea ei. Minlstirea carmelililoi insemna pentru el
rite ,mXrturii" cX apostolii lor peregrini pXtrund spiritual care ii corespundej pe plan
perechi in licaqul tainic, unde primesc de la Ilie iinrnteraidoXrp. oC_slgt
de profundi gi de fatalS a fost aceasti
ptgeeianHutremunooaarhtoea-t<rcanc-semi pidtueoteiarep,a,op. iXdgseitrca,ao{leni"gfracaaj;irileodre,n.loaur.dceuznleogga- coresponde-ngi ni se dezvlluie cel mai lesnicios prin
faptul ci de acest Ilie, de prorocul din Cartea'Re-
r69 gilor, se legau tocmai la inceputul veacului al
Eaisprezeceiea, cind se credea ci sfir;itul lumii este \nWeaolfqis-Bairjrnddaetrlidnrespatu.,FcelaincsloVi risrrcahretorrliin" qi acei Hans
iminenr, inchipuiri, increderi qi nldejdi deosebite. clincJ dovaclX
Cdci la inccprrtul r cacului al qaisprczecelea mitul
de rnulti isteqime. $i ur:ri unrbiii prin lume ;i Claus
lui Ilie se concretiza luind forma unei palpabile Kclioirismchanretor riim" spereduencli'acriu:rfefim. eHiaeilnurii,chcaSrcehutomtac,h,ceeri
ameningiri politice:
Ilie a juoat un rol teribil de instigaror in pro- s-a crezlit gi el l-Ienoh. $i rot astfel lllelanchthon
rocirile din ajunul Rlzboiului girinesc. Pentru l-a nurnit pe Luther un Ilie, iar Luther pe Phi-
Thomas Miinrzer el l.usiimIblioeli"zaincinesrucagsi ecoMnicjnetpzteulr de lippls un Flenoh sau Ioan.o
proroc. ,,in spiritul sa Din aceasti, listi desprindem cit de apropiali
rizvriteasci masele, indreptindu-gi cumplitulpam- erau ,,noii sfinli" de imaginea tradilionali a ve-
flet impotriva lui Luther, ,,acea carne firX spirit, chilor pirnorosucii.taPaecJeosrtogr Ratgeb trebuie si-l intro-
huzurind la Wittemberg", sub motto-ul: ,,Din peg- ducem vizionari, a acestor exe-
tera lui Ilie care pe nimeni nu iarti".
geli ai bibliei qi ,,profe1i" rS,zvrdri1.:i, Citre aceEtia
se indreapti opjiunile sale spirituaie, convingerilc
Erau destui oameni care se considerau pe ei in- lor fiind cele care-i insuflelesc limbajul fcrmal,
qiqi drept noi intrupXri ale biblicului Ilie.-inaintea chipurile lor le picteazi, spiritul lor agitat il infll-
tuturor acestora se afla insl Melchior Hoffmann, cafeaza. in care dintr-o
concet5teanul gi contemporanul lui Ratgeb, pro- o idee revolulio-
fetul anabaptiqtilor, niscut la Schwlbisch Hall. temAcaetiac;striaodpigeiorincaolvi irsqeitoinafreirip- i
Afiindu-se intemnilat la Strassburg, Floffmann a nari, in care elementele morfologiei gotice gi re-
av.ertizat cu mult aplomb consiliul origenesc ln- nascentiste se intrepitrund, trecerea de ia godc la
baroc ficindu-se firi o vizibili r erigi de legiturX,
tr-o scrisoare: ,,E adev5rat cX acum zace in pute- in care, ocolindu-se calea de mijloc evanghelici,,
biserici se transforrni in
rea consiliului origenesc, dar n-ar sfXtui pe nimeni vechea isnecatarnttiisumrn-anuesltea
si atenteze la singele siu nevinovat. CXci ar trebui crealia unui pictor, pentru care
reprezentat in sensul cel rnai proprir.r politicui.
sX se gtie cX prin el 1l au in fagi pe insuqi proro- Ulterior, el r.a for{a gi barierele impuse de starea
cduecl Xllliie. ,IacraruenvaalrrepvreonrioscInvuesvteaamscai izituriammiteaiDiiuJmu-- sa socialX, aga cum mai inainte trecuse peste ca-
nezeu. Asemenea presupuse reintrupXri ale lui Ilie noanele religiei oficiale gi ale artei. Convingerile
au existat in numir mare in veacurile al cincispre-
-- -zecelea gi al gaisprezecelea. Acegtia insogigi de cite lui llatgeb sint oglindite nu nurrai de operele sale,
ele sint confirmate in documente gi pecetluite prin
un ,,Flenoh" umblau doi cite doi prin garX, ase-
menea apostolilor peregrini din secta valdenzilor.
Melchior Floffmann, cel mai impresionant dintre drumul viegii sale, precum Ei prin sfirgitul siu,
ciscna-inarRdeimis-zebpolaipnifuuliatln,ilnitornd5ptnerae-rgansicuus,lani1enp,l5trec2ilan6erc,eidepedxaoaelpdcstati*rnitneul -siuacupmorpnliitt
toli in seriozitatea sa tragici, a lntocmit in tem- acel loc in
nigi un intreg ,,catalog al perechilor de martori"
contemporani ca gi el Altarwl din
cIlaieres-au insugi - se consi-
derau ca fiind Flenoh:
Hetenberg.
cru"Dciaavsoiluinl cqui-racefXdcruutmduel buni seami mult de lu-
celor doi martori ade- $i astfel, apocalipticul llie, care in inchipuirea
vXragi, cXci Miintzer impreuni cu Pfeiffer, oare lui Jtjrg Ratgeb s-a substituit uneori eroului ordi-
au fost implicaji in rXscoala din Saxonia
gi ei pomenigi drept 9i traqi nului carmeliliior, ne readuce citre marele laitmo-
in 1eap5, s-au lSsat cei doi
tiv al lui Ratgeb, La ,,peregrinirile apostolilor".
martori. La fel gi urrul de la Antwerpen numit
Leydendecker, care s-a dat drept Ilie. De aseme-
V. 1552, dupi rerragerea spaniolilor, cind protestan-
1ii au redevenit st5pinii bisericii, au lXsat altarul
ALTARUt" PRINCIPAL la locul siu, pentru a economisi cheltuielile unei
DIN noi demolSri, dar au ficut invizibile panourile,
HF-Rt?f NBIRG
acoperindu-le cu o pinzX verde
,,Descrierea subprefecturii Herrenberg", editati
de Biroul statistico-topografic, nu mai
1855 decit de ,,resturile unui altar amintegte
in
principal
reconstituit abia in ultima vreme". Cind in 1890
Donner von Richter a smuis in sfirqit uitXrii atit
altarul cit gi pe creatorul siu, consiliul eforilor qi
comitetul cetXlenesc din Herrenberg n-all avur
nimic mai urgent de fXcut, decit si vindX aceastX
operi de art; pentru 5O0O mXrci ColecAiei de Stat
1. Cu privire pentru AntichitXqi nalionale, ,,avind in vedere cX
imaginile sint in parte lipsite de frumuseqe, ade-
lo
seori frizind chiar spiritul profan, qi ci pXcXtu-
istoricul <rltorului iesc impotriva pietljii cre$tine$ti, dar mai ales cX
altarul principal se aflS in calea ampiaslrii unui
Sub steaua nefastX care a spuiberar.in buni parte vitraliu in fereastra centralS a corului": desigur,
o motivare gi hotXrire inspirati de ,,sfinta naivi-
mogtenirea artistic5 a lui Jtirg Ratgeb apare o
tate", din pXcate insi nu Ei de pricepere in ale
singuri oper5 1n intreaga ei itriluCire: Altarul
'principal d,in Herrenberg, plstrat in Pinacoteca de artei!
Stat (Staatsgalerie) din Stuttgart.
I)estinul pe care a trebuit s5-1 infrunte dupi Abarul principal din Herrenberg are acelea;i di-
incheierea operaliunilor de finisare a fost cu toiul mensiuni pe care le dXduse gi Mathis Neithart-
iegit din comun: uri'aEul altar cu opt panouri a Gothart Altarului din Isenheim. $i unul 9i celS-
servit slujbei religioase nu mai mult decit douX-
lalt este format din cite opt panolrri uriage, inalte
zeci de ani.
I{errenberg a trebuit sir suporte incl in timpul de 2,7Q metri fiecare. DupX deschiderea canatu-
viegii lui Ralgeb doui asaltuii prec.date de bJm-
iibannausrd1ll5a5Rsm1:9eretfngobtireimscedeareliccaaaalrrot,ei,nlceaienrErieeulclou-ari danrleaubvtelal"Cti5uionmlndvaLuet5cin.2el5ilAue-ii,Udulnercnicaalhrarc rilor exterioare cu peisajul lor cosmic al Plecd.rii
apostolilor privitorul este coplegit de patru pa.no-
uri infSligind Patimile care se desfXqoarX intr-o
l5gime de 5,80 m, panourile interioare din Isen-
Urach, in aga-numita ,,zi a idolilor" a luat hoti- heim avind 5,90 m.
rirea de a inlStura obiectele, rablourile si almrele Ordonarea sa actualX face ca altarul sX semene
Altarwl de
bisericepti. ln consecinqi, in anul 1537 cu cel din Isenheim gi prin aceea cX panourile sale
Ia Herrenbelg-. a fost dezmembrat gi indepirtat Batjocorirea lui Hristos
de la locul lui. A urmat apoi perioada de interi- centralepa-r si fi fost destinate unei a Ei Ristigni-
rnat gi, odati cu ea, ocuparea oiaEului de citre trei
doua deschi-
companii de ostagi spanioli. Comandantul lor a deri. DacX se procedeazi 9i la aceast; deschidere,
ordouat ca aitarul sI fie remontat la loc. ln anul pe reversul Batjocoririi lui Cristos apare Logodna
Fecioarei, iar pe cel aL Rdstignirii o Circwmciziwne.
AceastX sculptur; in lemn lipsegte ins5. Snar putea
sX se fi pierdut in vremurile furtunoase care au
p-jeurcualre doi in-
urrnat. Predela actualX a altarului, Sflntului
geri, legXn?nil cidelnite, plutesc in
Ctahtiiptienig-ialdce5dtriemreenvseiursnui lcaolntasriduelurai.bile - era orien-
Ingeru! din stinga cu pXr castaniu-deschis, in
veqminte roqii luminindu-se spre alb-trandafiriu
?n stinga, poart; o stol; g5lbuie cu cruci ro$ii.
Aripile sale verzi au virfurile roz. Mina sting6,
ridicatX, tine un lant cu un inel de aur de care se
leagXn5 c5delnia. Mina dr:eaptX atinge lanqul.
lngerul din dreapta, de asemenea cu pir casta-
niu-deschis, poard dedesubt ve$minte galben de
qofran, iar deasupra verde-deschis ctr ciptuqeali
carmin-deschis. Stola e ro$u-somon. Penele din
virful aripilor trandafirii sint verzi. Si el leaginX
cu mina dreaptX o cXdelnil5 atirnatX de un lant.
Tema picturii de pe predelX este imprumutat5
dupi o gravurX a lui Albrecht Diirer (1513), ci-
reia cei doi ingeri ii corespund pinX qi in deta-
liile draoajului. Chipul suferind al lui Isus este
insi ?n bunl parte golit de expresie datoritX mX-
ririi lui excesive.
lcauirnmtSigspuutiuipcaloqarcXtelu, nalimtcirneaplilogXraia4.fll'iritneedvmruaeu-rsLtriierc:nauul,nn,isnc,b,rsuitnirscoetriiau-c'lim-luinpiudIlresiimuf-sob_,armijauinril
in cimpurile laterale lcaiteve;acsheiual paolstator,li.dSutaptuiecteulme
fuseseri preluate de
reiese qi din evidenqa bisericii din Flerrenberg
npuemnteruTahnuimi 7a5,2s0o1l2ic2i:tautnsXpiccotolarbdorinezSe tluattgaalrtta, rpea
WZF primit 4 plunzi qi 5 gilingi ilrept plati pentru cX
Panouri ornamentale cu monograma ,,R 1d19,. a reparat ,,bustul gi statueteleo. fsus inconjurat de
din Herrenberg cei 12 apostoli era tematica cea mai curend pe
de la Altarul
(dr.:pd O{To Donner I'on Richter) alrarele goticului tirziu, o pildX fiind predel,a al-
Se presLrpune in general cX aceste doui panouri tarului principal din Isenheim.
incadrau un ,,scrin" impodobit cindva c.i figuri
sculptate. Intrucit biserica dir-r I'Ierrenberg fusese lntregul era incununat, in registrul superior, de
irrchinatl Fecioarei (beatae,oirgirtis Maiiuey se douI mici panouri cu monograme, prin care Rat-
geb confirm5 paternitatea operei semnind
crede cX in centru ar fi fost o imagine a Mariei. q"Rile,tSdetsc"i .or$iei natcaetsetesapsreintapfiictvaXtezuptei
174 amtndouX pXr-
qi ,ilinspre spa-
celor doi ingeragi jucindu-se cu fiori sau iepuragi
exclude posibiliratea armonizirii acesror pidse cu
gravitatea invergunad a panouriior redind pati-
mile. Sintem aqadar constringi si pr-esupurrem ci
Bund,aestirea fdcea parte din decorul spalclui alta-
lului, al cdrui corespondent din fatI, care va fi
purtat.simbolurile grave ale Patimilor, s-a pierdut.
Aceeagi soarti a 6vur, dealtfel, intreaga siulpruri
fLialseupcraarsetriumcptuordii:o.bezvaeultecliend,fvraonctooraonnaemgeiniguinl g-aregetale-
blului.
Faprul ci au fost pictate qi pirgile din reversul
altarului ridici o problemi cari pune sub
intrebi4i presuptrtiere,a de semnul
vorba pini icum cI
ar fi
ind o de un ahar-scrin cu doui canaturi, ingidu-
dublS deschidere. sPiendtermu oansltIrmdmuipi eitip6oazt-a
tanga acesrei probleme,
celor cinci desene schematice din text aspictele ce
reies dupi prima qi dupl cea de a doua deschidere
a alurului.
I-fV. Schema iconografici Prima scheml reprezinti altarul cu canaturile
aga cum a*ratpi ainntor-uorilz. i.oorbeirgpn,runitziindde
a altarului do Ia Eerrenberg. Pb9i4hillge., disp5rute lucru.
acelei
I. l-2. Plecarea apostolilor
tele altarului. Inigial, parrea de -iosidailpicani oBuwrinlodr- Bwneivestiri gi predela din trei pirgi - sint hagu-
rate.
cu monograme era flancati de paArudoimr:,aagsinchi einmt'XSgnipeinrdedPlactiumnioles.cuDraesfcahtXizincdu
aestire. cele
cele
pvgveeuaIrwltnbztouien-inp,itneiasredt-fereaaoagqfcaliquii lducuonnuangureifIinr,aacgiennearjrtrurilcp-rzuiui,ulonramriru.ciinp,oAeicmlcgaitpairuealabrreilitbninmseedpeeqa'nairtgt'fheoblaafirriuanudnnXne,- dou5. panouri centrale (Batjocorirea lwi l-Iristos gi
Rdstignirea), p_e sclema a treia ne apare un gol
jos bate in gllbui. Pajigtea este de un verlde-intens, cenugiu; scrinul nud, pe care nu avem-nici o posi-
bilitate docurnenrari siJ umplem, neputind inioca
decit f-aptul lntru totul n.gitin ci dupi introdu-
cerea Reformei o mare parte a podoa6elor biseri-
suculent. ceqti din Flerrenberg a pierit.
ru.lAu.i,pu"nrrd"e
pbl,ionInnzd.lXdvreeinardpvetae,,qdmienincftuaelgodaaeruecanuumlioupagruecphdiituerlusuci,ahcissoit.pi eEoritiMncaturr-ioeo schemi a\at6, parrca din spare a alta-
chilie simplX, cenuqie. Alituri se aflX un alt putto, rmpreuna cu cel doi in-
BwnEaesttre4
plasat in peisaj a c5rui culoare trece in partea de geri cu Sftntwl chip iSi dobindesc drepturile, in
jos in rogul zorilor sau amurgului. ctiemnpug-ci!epespcaagreiosl-ualmciombspercveanttrm,aal ioinfeairniteicgeilalalisvcridi-
nul gol.
, In expunerea acrual5, panourile acestea au fost
Trebuie oare ca din aceste douX goluri sI tra-
llsate deoparte: naivitatea prea copilireascX a de la Herren-
gem concluzia fatall cl qi Altarwl
. \i $i p" e. tll, Llg, IBL 177 berg ne-a parvenit dsar sub o formX fragmentari?
II. 1. Cina cea3d. eRdtastiing6n,ir;2ea-. Batjocorirea lui Cristos; III. 1. togodna Fecioarei; 2. Circumciziunea
4. lnvierea
Rispunsul sur-rX astfel: atita \rr€1r1e cit este consi- mEsoerli.iseuiamnmbtbaeprttiaig,c.iegpTe-riianonzrsidtIoiaon-saugtciafehsaclimerqenieqlCoiscieArccniuwnantmdi,lancpriizeXrei,ruiaannsgeMuiaiparMaariaeurfinioecosiu,rt
derat un altar-scrin cu r.oleuri duble, aceast; con-
iacceptat5. Daci acestei
cluzie trebuie neindoielnic motive tradigionale ale legendei Marieii Ot'ran-
se opune insX ipoteza
pireri pini acum unanime
ci doar perechea exterioari de voleuri era mobili,
atunci cele doui rnari goluri se implinesc brusc. iadnceDulecmeiacaclilutncfeel lpMd.toacautherXiieaSipri. aFgCwni IogPcauliericiananprEeeaiiciplu-iattmu.proacsteteoi,lidlsooeri-,sipndrceeazs'deprcXeearjzsitiei
in acest caz cele doui cimpuri centrale purtate de
predelS qi fixate in partea de sus prin coronament
formeazi un front raigfildi ,loiacrulLpogeovdenrasuFleacilotaarruelui is.i
Circwmciziwnea igi despart aici cu lacrimile Minaroiechi.i,Ctoonrfo"trtmfellesseenvdoeri
reintilni
Latura altaruiui indreptati spre corul bisericii, in ceasul morlii
gluimriiti,tinadcuagsiainuncd_eosrlebisi tdinegenoFreicdioianrat,opaetentriuXragilefi
unde epitropii gedeau in stranele lor, a fost dez- alXturi de ea in ultimul ei ceas gi pentru a fi mar-
voltati in cinstea patroanei bisericii, descriind un
amplu ciclu al N{ariei. Partea de sus, Bwnavestire,
cdewlorerriSaalpeteMltawricewi,riii,niatirmSpt'icnetwinl torii in5lgIrii ei la cer.
este simbolul cbip In ordinea propusi de ilustragia noastrX pentru
al celor sapte cele reversul altarului ci se afli
consider singura solu-
doul panouri principale se deapinX mai departe gie logici 9i firi a mont5rii
firul legendei Fecioarei: ,goluri* Aliarului de
la Herrenberg.
ln fundalul panoului cu Logodna se infSliqeazi Si incercim si demonstrim ci aceasti ipotezl
este valabili. In acest contexr aflim materiil con-
Intrarea Mariei tn bisericd. pe nigte scXri inalte, iar 179
dedesubt, in dreapta, poarta de aur, in fala cireia cludent in deconturile cutiei siracilor a bisericii
din Flerrenberg. Acest material n-a fost publicac
tnci qi de aeeea uici n-a putut {i valorifioat pen-
tru reconstituirea starii inigiale a altarului. ln anul
1952 Walter Zilch qi-a propus si publice rezui-
tatele investigagiilor sale privitoare la Ratgeb, dar
aactterelebuoirtigsini acloen,sptaetecacrie-cuinanmi oind iunremxpililceabceilrc-e-
tase personal, dispXruseri din arhiva bisericii din
Flenenberg. Din fericire ele s-au pistrat intr-o
copie fideli, intocmiti de Otto Schmidt ln vede-
rea studiilor sale cu privire la istoria oragului Her-
renberg. Informagiile privind istoricul altarului sint
extrase din aceasti copie.
EIe incep anul bugetar 151,6117 cu urmftoarea
"i3nsgcirliisnugriilsecrtnibvuoluiei l(iisepcrrievtianrudlufie)reocraa--
inregistrare:
gului pentru
tul panourilor de pe Altarul Domnului". Prima
lnregistrare din L5L7/I8: ,,Totodati 52 guldeni
c(.u.l)orisdr evolar da maestrului Jorg, pictorul, pentru
tirgui din Frankfurt". Inregistrarea IV. 1-2. Plecarea apostolilor; 3. lnger; 4. lnger
notificX faptul ci Ratgeb urma si achizigioneze cu
prilejul lirgului de primXvari din 1518 vopse-
lele necesare pentru marea comandX de la Herren- Schickhardt venit de la Siegen din Westfalia, care
a lucrat gi stranele corului bisericii din Flerren-
berg. lntrucir diferitele aminunte ale acestei achi- berg. Aici este insircinat cu livrarea uri,agelor pa-
zigii nu le putea stabili decit abia dupi ce se va fi nouri de.lemn pentru altar. $i astfel aflSm un ar-
Iimurit cum va arita intregul proiect, Ratgeb a gument irnportant in- fav-oarea ipotezei- mele qi
trebuit si conceapi imediat dupl angajarea uriagei anume ci nu era vorba de patru voleuri, deci de
picturi murale un am;nuniit plan de ansamblu, carraturi duble, ci doar de clowd. Deoarece se spe-
ceea. ce nu_ putea.realiza decit un birbat cu o im-
cific5 expresr ,.... celor douX voleuri ale panou-
Presronanta lmagrnafre creatoare $1 enerSre pro- lui" de iltar. ,,Panoul" desemneazd in acest con-
ductivX. rcxt drept partea rigidi, cele douX voleuri consti-
A doua inregistrare: ,,100 guldeni dat maestru- tuind un sistem mobil.
ha(neulel rbi)ug-,e,dtaarliI5lut8i lJLe9rtg,ItleSmcltuIgpufl
trului Jerg din invoiala pentru acel panou, de sf. lnregistrarea din
Bartolomeu (24 august) 1518'.
(und),7 s(ilinei), 6
J6rg Ratgeb, care sosise in vara anului 1518 cu i"re'a fd"rii trei bire pentru panoul altarului"-
calfe qi ajuto,are la noul siu loc de munci, incheie Aretneblieerrgu, lcliXlcaituRgouttleunibJu6rgrg, innuvescehiualflo.rraglaepFisIceor-'
contracrul de lucru, primind cu acest prilej un pal. Cele trei bare de fier cornan<Jrte avear: iLr rnod
doui dintre €r€, v€r-
avans considerabil, o sutX de guldeni. Faptul ci a
inceput si lucreze foarte curlnd, o demonstreaz5 o de a
cvident funcgia sderervaip-ra -de drept suporti no-
noul inregistrare: ,,Dat 4 1,12 guldeni lui trIein- 5i in a treia bari urma
tical, in stinga
rich, dulgherul celor doui voleuri ale panoului de bili ai celor doui voleuri. Cea
pe Altarul Domnului". Acest dulgher Heinrich. si fixeze pe orizontalS marginile superioare ale
181 celor doui panouri centrale, urmind ca de aceasti
esre sculptorul in lemn 9i timplarul Heinrich 180
regisrarea: ,o,6ptgr(ailrinnegi)qai aohbeqilnuucr rmlrei qltaeruplaHnaouin"-.
rich pentru
Ceea ce inseamnhl cX picturile lui ll.atgeb urmau si
fie inrimate, indicarea expres5 a celor ,,opt rame"
reprezentind pentru mine cel de-al treilea argu-
ment hotirltor: opt panouri, care se mai af15 inci
5i astizi in rama ior original5, se cer
intr-un tot mari, incadrate
organic, firi lacune
ceea ce e
posibil numai in baza schemei propuse de mine.
truUrsmcoitaobaerecilnedinsr-eagsicsotsrirvie: c,,h8iuEl p(ialinngoui) dat pen-
gi a fost
prins cel nou"; ,,4 q(ilingi) dat dulgherilor...
cind au ficut schelele 9i iau ajucat pe pictori si
impirgigi
urce *scrinulo"; ,,4 9(ilingi), 4 (heieri)
la rnai multe calfe ca si duci voleurile in biserici
qi si desfaci construclia cea veche; ,,11 E(ilingi)
pentru adusul celor 12 scinduri de scheli trebuin-
cioase la panou", fiind vorba de frontoanele gi
fialele coronarnentului altarului; ,,2 q(ilingi) dat
V. Ordonanta teoretic6 a altarului
de la Herrenberg (propusd de W. Fraenger) citorva c,alfe ca si duci materialul in biserici gi
1. Plecarea apostolilor. 2. Logondna Fecioarei; si-l inalge".
3. Circumciziunea; 4. Pleoarea apostolilor;
Urmitoarea inregistrare noteazl un onorariu pli-
5. lnger; 6. Inger
tit lui Jiirg Ratgeb: ,,Item 70 guldeni 9 g(ilingi)
rnaestrului Jdrg pictorul, confortn chitanqei 98 pf
(unzi) 9 g(ilingi)". Plijile pauqale asupra celor
4OO guldeni ai onorariului convenit vor dura pini
,,$in;" si fie prins gi coronramentul aimrului: pa-
nourile cu monograme impreuni cu adiugirile ior. in primivara anului 1524, cind i se remite o ul-
Aceastl rigidi incadrare pe orizontali a celor tinri ratl de 159 guideni la cererea lui.
4oui panouri centrale, lipsite astfel de orice mobi- Ulrima inregistrare a anului bugetar 1518, 19 se
litate, furnizeazd. cel de-il doilea argumenr
in fa- referi la incoronarea altarului cu aqa-numita ,,pre-
voarea ipotezei mele. Urmeazd apoi inregistrarea: lungire", reprezentind ornarnentalia urcind pini
,,Dat l5cltugului din Rottenburg 3 guldeni-(pentru) aproape de bolti: ,,12 gilingi ca sX se faci scoabe
8 balamale pentru cele doui voleuri ale panbului". pentru schelX, ca s; se poat; aplica coronamen-
Aqadar iard,gi dowd canaturi care urmau si se miqte
pe cite patru balam,ale prinse de cele doul bare de tul".
fier verticale, fapt confirmat prin inregistrarea Cu acestea inilgarea altarului s-'a incheiar, inctt
,8 g(ilingi) sculptorului Hainrich, pictorului 9i li- in airul bugetar !5L9120 n-a mai rXmas si se con-
citugului pentru prinderea balamalelor". O
inre- semneze decit plecarea pictorilor 9i banii dagi aces-
tora ,,de mulqumire" qi pentru merinde.
gistrare plasatX inrre acestea, dealtfel cea mai ,,Dat 8
ciudatX, o lasi deocamdati degparte, pentru a pu- guldeni pictorilor ode mullumire", 3
f (unzi),
tea urmiri progresul rapid al inilgXrii altarului in 9 g(ilingi) 9i 2 h(eleri) pe zi pentru merinde Ei pen-
baza deconturilor de la Herrenberg. Urmeazl in- 182 r83 tru cai in contul pictorului Jetg".
In cele din urml aflim qi numele calfei care a AceastX situajie md face sX deduc ci epitropii
pictat pe reversul altarului cei doi ingeri cu St'tn- bisericii din Flerrenberg doreau sX fie sfituigi de
specialigti avizagi intr-o problemX litigioasi. $i
twl chip SciiqLtiiguatagvieIsatirleu:c,r,u1)ladt i3n guldeni pictorului abnuuiames:Xinfiter-odepcroisblleinmaXinct,earede- mnoonttaarbecanea!lt-arulvuei,-
Thuma, spatele Altarului
Domnuiui". Dealtfel numele lui l-am mai intilnit deosebirile de vederi referindu-se probabil la or-
donarea, lui definitivX, adici tocmai ia acea pro-
qi la predela altarului, unde a ffebuir si refaci
,,statuetele" gi,,bustul".
blem5 structi\'5: altar-scrin cu doui canaturi sau
perete pictat rigid cu o singuri pcreche de vo-
$i acum mI reintorc la acea memorabil5 inregis- lsdeclujAduruldip,ivetpoesdrrcuscla-aHrrieiaaaamincmerqisicdtseehoizlubqdgXiisiotuppntau-icott-eotpo. srinuinil taJcdluarmg.ingMdi e-emqteinnr5ui:-l
ncSuecmhinicrgekiihdeasueridegt issd-iaincomdnaacnhruiidfleecsm,atirtecmii esa-riaagfvXloclSrubgtaio-sd, e- dupi
trare din anul bugetar L5LBl19, care are urmitorul
text: ,,Dat 18 q(ilingi), 6 h(eleri) penrru doui zile ceea ce
pe c,al, simbrie qi merinde cind eu (adici: socotito-
o pfo-
rul bisericii, Bernhart Satler) i-am invitar pe pic-
tori sI cerceteze altarul". Adiugind gi o comple-
tare: ,,7 f (unzi), 16 q(ilingi), 4 h(eleri) pentru dom- blemi de care-l lega un interes deosebit. Schi-
nul paroh, sindicul agezirnintului, pentru epitropi mmckianhidaiurnd-sstiesotpilnnintamcupoedcnidttreiuiosuseunbriiatdlectaaar-pssoccsuriilbnpi,tliotgariteaaasl tsa-trcaunaeafliotrir-t
gi merinde pentru pictori ca gi dartrrile pentru
acegtia, cind au tratat cu privire la altar".
paDroinhu'lauciesaisuti,insroecgoistittroarruel reiese ci din clispozijia corului din eHl ecrurepnrboeprgriil-e sI umple scrinul reco-
mandat figuri cioplite. Pictorul,
bisericii a trebuit si de
umble doui zile cilare penriu a invita ciliva pic-
tori la vizionarea altarului. Aacieu;itiallaatguebve, nduitp;d;i
dimpotrivS, era interesat sX se desfX;oare pe supra-
au avizat proaspXna picttrri
fele cit mai mari, unitare, mai la indemina lui.
care.parohul le-a oferit pictorilor din afarl gi epi-
tropilor din consiliui local o masl festivi. Cu pri- Dupi ce pictase peretii Ministirii carmeliqilor din
lejul expertizei, meqterul Heinrich Schickhard s-a
Frankfurt, Ratgeb putea obgine cu uquringi la
impus in asemenea misuri, incit a rnai prirnit o I{errenberg succesul, prin gruparea a cite patru
lpcaensoteuiridpisipucretelepduorutXatf;etienaflaelaaltuanruolruip. iIcntocrai ddriunl
subvenjie din p'artea bisericii, tapt confinnat prin- afarX in Calitati de expergi nepirtinitori, megte-
rul sculptor a fost infrint. Aq vrea agadar si con-
tr-o insemnare ulterioari in regisuul contabil: sider cele ,,doui mXsuri de griu" drept un fel de
,,S-a diruit sculptoruiui l{ainrich dotrl misuri de ,,taxi de consolare" acordati din fondurile efo-
griu cind a ajutac si se vizioneze alarul".
Este aproape imposibil de presupus ci ar fi
riei, mXcar pentru a-l determina pe Schickhardt sX
vorba de un act festiv cu prilejul fericitei desi-
colaboreze in continu'are la iniliarea altarului.
virgiri a altarului, avlnd in vedere fie gi numai Am menlionat acest fapt ca o divagagie amu-
data la care s-a fXcut vizionarea. ln mornentul
acela panourile incl nu fuseserl transferare in bi- z ntd la argurnentalia anterioarS, riguros sustinut;,
serici gi nici n-aveau rami, ci se aflau desflcure ci in cazul Altarului principal din Flerrenberg
in atelierul pictorului, pe care eu l-ag localiza ln
clXdirea parohiei, adici a actualului decanar, avem de-a face cu un retablu rigid, format din
doul panouri, care cu ajutorul unei perechi de
aceasta fiind singur,a clidire din Herrenberg care canaturi se pot desface in doui fele din cite pauu
dispunea de incXperile suficient de mari trebuin-
cioase pictorului pentru imbinarea altarului siu. 184 185 panouri.
ll, Picturile sltsrului giri ,,motrice" simbolizeazi zelul motor, dinamic
Plecoreo al celor ce ,,umblX qi se tirisc".
opostolilor Un fapt straniu insX: oricit de mult oferi pen-
tru ochi, acest peisaj cosmic pare aproape depopu-
Altarul din Herrenberg constituie o mXrturie au- lar. Desigur, pc voleul din stinga vedem: o barci
tentici a pictorului falX de realitiqile epocii, re- lingX biserica de pe insulX; un bXrbat singur pe
zumind parcl suferingele surde gi violengele, sil-
niciile 9i exploziile bruqte, rlbufnirile Ei rXsturnX- cXrarea ce duce la cetate. $i totugi, oraqul e pustiu,
rile, intr-un cuvint: intreaga incertitudine tumul- spatele porlii oragului se casc5 un gol. Pe
iar in
tuoas5 a acelor vremuri de cumpinX. Adeziunea lui voleul din dreapta mai e un bXrbat care de sub un
tpderenti,ssmiau.jndepneamrseatrxacijmiX-Ia.i:iisutsrnitnrgipgee.iisicnaeijmvcaaos,amtpoioctussltuo.brluelcsuupir.icruiAnbc$eeuso.t
Ratgeb la miscXrile sectante de la sfirqitul Evului ln faja vastului arhipelag mXrginit in depXr-
Mediu a condus pe de o parte Ia trXsitura inver- tare de munfi inalqi, plecarea apostolilor evolueazX
sunat opoziqionistX a ciclului Patimilor de la FIer-
renberg, despre care s-a afirmat ne bunX drep- ca o miqcare in continui desfXEurare. in etape clar
tate cX este ,,incXrcat pinl la desfigurare cu re- structrirate spatial, trei perechi mai bat tncX pasul
voltX impotriva oricXrei costumXri burgheze sau pe loc, luindu-qi rimas bun, in timp ce ceilalji s-au
pbcauutnmriecp"ieligntXieasjuaadruteefeicueadtiai' lpe(\o7ao. tuFrlfaaaduri5steiinlaossrteubinpi)br.alDic"iens'ocasicaeeuteXa,tq,ioii ;i indepXrtat, care incotro.
Cei grupali perechi, Petru qi Andrei pe voleul
sursi provine ardoarea entuziast-exaltatX care se
din dreapta, Ioan $i Iacov cel Mare, Iuda Tadeul
exprimX in jocul mimicii qi gesticii ucenicilor lui si fratele sXu Simon pe r-oleul din
Isus in Cina cea de taind satr al apostolilor ple- stinga ni se
infXliqeaz5 in mXrime aproape natr-rralX, in timp
cind Ei luindu-si rXmas bun. l\4atei, Iacov cel \4ic qi
ce apostolii isninpglaunrautlicdi e- mijloc din dreapta qi Filip
Pe cele doui voleuri exterioare, Ratgeb reia Bartolomeu
tema ,,plecXrii apostolilor' ffatatl odinioari in in planul
Aharwl sfintei Barbara, desfiEurincl aici decorul mirimea dloe rmidjleosccrdeisncisntdingparo-porsqeioinndaelp. dIrnttera-uznd,
acelei lucrXri de tinerege, intr-o oerspectiv5 foarte plan indepirtat, figurile minuscule ale lui Toma
largi, de parcX suflul uriaq al lui Columb si al
expedigiilor sale oceanice ar st;pini acest tablou. odsEiriluuMremittametdeiczeiea-snrtuerag,jfiXuXp-;rirnX.ianclhaidccscoaei-rlneetaepppcrXieomqleoupsrncilsatppnicoruedilme, 1eud,solotaepferelrecinsgaudabunti-qnudtenee
Acum nu mai nise$te orin lume cu seninXtate planul de mijloc.
suabX, ci o stribate *avintat, cu patim; neogoitX.
DupI cum descreqterea rapidX a proporliilor ne
De retrinut e chiar 6i forqa dinamicl exnrimatX de
drumurile gerpuinde si de urcusul in curbe violente ingXduie si apreciem nem;surata adincime a spq:
liului, tot astfel intreaga scenX ufineaz; si pari
cXtre cetatea aflatX in dreapta! qi ?n sens figuran drept ,,f5ri m5surX". Ratgeb qi-a
Pentru a sublinia in mod deosebit mi$carea, de- deformat peisajul in mod straniu, voind parcX s5-1
facl irnaginea-simbol a unei vieli nesigure, atnenin-
plasarea neobositl, Jiirg Ratgeb a mai introdus in
tablou qi felurite animale: barza, rata sXlbaticX, tate, plinX de primejdii. AceastX imagine specifici
bibilica, rldagca, codobatura 9i altele asemenea, se manifestl prin trei particularitXli peisagistice:
toate fn rni;care, dinamiztnd qi rXscolind tabloul
pinl in cele mai mici arnlnunte. Toate aceste adiu- Figurilor rrari din prim plan li s-a rezervat
eloar un spaqiu cle migcare extrerr cle irrgust qi de
expus, aflindu-se chiar pe marginea clinei unei
faleze inalte. Chiar in spatele lor coasta coboarl sau, malurilor, adevSrat simbol al existenlei precare
abrupt spre rnare, a cXrei oglindi albastru-verz-ui a c{runrelilor. l)ar dincolo clc scopul lor'iltritrativ,
intinde, lati, pini in primplan. Scena e marcat;
se stinga dc o ruf5 ele trebuie,aprecietc ca manifestZri personale ale
verde, iar in dreapra de un extremismului provocant al pictorului-nosrru, atras
in
mic golf verzui, deasupra cXruia 5".puie5ie un dr,tir-t cle cutezanq-e qi situagii iimiti gi ciruia ii place si
deschis la culoare, fo,irre intortochiat. Asrfel ni se se imbete de fascinagia abisurilor. Cici oare inco-
qeeaz.a impresia unei atraclii a adincimii, pe care tro duce drumul de lingi golful cu faleza abrupti
o sugereazl gi l{artmann \ion Aue in poemul siu
,.Erec". Dar in tirnp ce Hartmann von Aue de- de_ pe voleul din dreapta? Dealtfel chiar qi Marei,
scrie din afari, firl participare, senzalia iritanti cel.cu cap_ul juguiat qi picioarele subjiri, i-a oprit
uianincisdu,crsua,mmocd-oelisncpduemtuvpfoiiEnieuirur.lileIdr,ainsfpesrtleindlgoeacsu-ul-rpdrdeininiznsXpiitlronerirmuearcraeii
ir ameEelii,, Ratgeb o provoaci sugestiv fr r-o rm- apostolilor, unde mai mulie ciriri se intretaie in
pune privitorului oplicI insinuantX:
ca o trXire unghiuri ascutite.
Ratgeb ii in'tinde ochjului o
voinlei sale in ios. capcanX car-e-l trage
^?mpotriva
Ca ,,momealX.. folo-
segte o lebSd5 plutind in'adincime intre Petru ;i Grupul apostolilor se afli la intretlierea drr.rnru-
Andrei, rnult sub clrarea lui Matei (fig. 61). Minui- rilor care se desfac de aici spre nord ;i sud, spre
cula lebldX marcheazX distanla, in iartea de sus est.gi vest: citre nord toate drumurile conduc sirc
eraailonemaumrmaXelenu. rlCeudxiueamficicntoindimnappcalcaerossatattiitteluourc-anapitmpietesp-cdiu;nernuse$Xcxocplalauqrse,liasm$el acimdtiaeral-ireiaxitfeclqa-ii ultimul plan. Pe sub picioarele iui Matei qerpu-
p! mal acea
iegt-e tabloului se c5rare care, pornind dinspre cen-
trul indreapti, spre sud, in iirnp ..
solul. nisipos din primpL.r'r.'continui rpt. i;r;-
si o tuf5 desfrunzid, rXsfiratX deaiupra mXrii, de rit gi i.nspirmeaagpinuasr.. Aceasti lirgire .r spagiului pic-
la
inceput ai_ senzalia cI te afli in preajma unor tural ilusrreazi indeurnuf dar aposto-
lilor:. de.a ,,ie;i in lumea rnlre" penrru a propo-
cvenimente uluitoare.
fdrg Ratgeb a qtiut si supraliciteze aceasr; r Sdui mintuirea, conferindu-i o eTi.ienld .u
rraildmeicieanttienmnqiiEetotreaarrsiet.in,,,,cpiinr55pbliqtuoaqrrieere;"t":i sprJ mare printr-o qi atotcuprinzitoare, nelimitatX de vr"e.1u.n-
ca decor marginal a virat
de pe care r. i"fig i" cadru.
,Ibant flentes" (mergeau piingind): aceste dou5
iccneetrrt;-btoui,rcgduuurrbibXlaamatelsndcineugXluittoinasrpde,rrcuinmadtiairnnbcpiuupciiet,fifnisgce.inp^t6ar0iv1ira6nlIee).i cuvrnte care par si concentrcze atrnosfera acelei
umcl i,u i s i o-.a p o s t o.l o r ( a despirgirii apostoiilor) intr-o
lormulS lapidari e fosf infSliqiti de pictorul
Asemenea excese formale, urmXrind sX &alte for- nostru printr-un fo,arre migcat joc al rnimiiii.
rnele peisajului prin im.primarea unei miqciri po-
Protagonistul cel mai solemn este Petru cel cu
tentate, ametiroare, rer-irr in stinca colguroasi ii., barba cirunti, aflat ia marginea avanscenei. iirfi-
stinga sus, iar in dreapta jos in iinia'sinuoasl a gurat in mantia si1
cu conrururi strict verticale,
coastei ce urci abru.pt. inve.gminta,t duen. ilqar,ccapi ;i pini la glezne intr-un
verde-inchis
icnocohArecdgeoaan-staXtXtedl-eepuiannnalpot-r_aindrcainipmciu55ni arvopitoroolreapcneat-rdeperpepuaslcrstueeratza-5tXp,erspitnee geanta de piele (sacul de
tot tabloul .a un p5ienjenis de art..e. Este vorb.r piine) atinratl de o c,rrea p"rt. pie-pfot nqdiuLlrragul
{rept, capul 1i
umerii aflindu-se pe des-
flgurat paralel al unei roci brnn-rerzui gi al unui
rd:eot.idtunrrrirgrrirrriilicscInrorgcei rc-L.nrrsr;rrrri:feicnaltuenrcearseprleervpauliee,scprceu- rufig misliniu, Petru aprare
ca singura figurX ,,sta-
tic5" in rnijlocul agitigiei despXrlirii inieputX cu
lingindr-r-se cu prec5dere pe marginea pripistiilor 188 189 Andrei.
in Ahpaliciitniuoaariprcdr,lens;m5e aiani fmplIoaaArlednl,edgraeapit,aosadtpeolelpilcolearcrac'ra"e,r'.e,rDlstreiXncadiinrnegieni,-t nire a lui Andrei, c5ci gi mantia lui este prinsi in
poale qi sugereaz[ o rnigr:are avlnrati prin jocul
cu drapajului. C)orespunzirl,rl u,'curLri ilrprrls motric,
toarea_de. piele ti atirnX o traisti cenugie ...r o_p1i- rnotivul stringerii de rnini este reiuar gi ampiifi-
cat, dindu-i-se sensul de succesiune: despiigireil
mgoara gr un cutlt 1n ea, precum g o plosca de
polusmcubf.iedger.i,foiarmr iinpparicailoealipreipecidoicraXp..i Paelbi.-ccaepnupgoiai.r^ltnX
iocul mantiei monocolore a celuilalt apostol apare dinue Simon qi Tadeu nu se mai face f,aj5 in fa1i,
deodatX un colorit muit mrai viu. Vegmtntuf lr.ri ci dupi ce gi-au intors unul altuia spatele. Tadeu,
cu capul intors spre dreapta, privegte in depirtare,
Andrei e gri-argintiu gi ocru-gilbui, la care se in timp ccealSoitmaojno,acsoXplqegi imt qain,,taiepirsaalbt"5-cuctsrcplipiliir-i
adaugl rogul-albdstrui al mantiei aruncate peste ria cu stind pe el ca oridcicoinadjiul --gi
toiagul pus pe umir. albastre-verzui, rigidS, stinga sus, abia
igi tirgiie picioarele spre
Aga cum Petru lsue ipAronfilderaeziduipmeeauznXfucnodtitaulridlee tilpile de pe piminf, cu privirea plecati, colgurile
stinci, gurii lisate qi toiagul abia tirindu-l dupi el.
gi mantia
l9uo_luasi,1esi umbliirniiiinqdi
drumului gerpuind de'a lungul ma- Despirgirea mut5 dintre aceiti doi frali esre
astfel conrrastul dintre calmul st5- confruntatX ca momenr cuLninant al acfunii cu
pinit qi dorinja neostoitX de plecare.
Intre cei doi pictorul a introdus insX cu suges- despirgirea patetici a doui figuri ideale, tn care
Ratgeb s-a striduit si intrupeze viziunea sa supre-
tiv5 insistengi o acoladi: ultima stringere de mIni.
mi despre proporlionalitate gi frumusege: Iacov
Momentul apare cu atit mai memorabil, cu cit cel virstnic, zvelt, drept mantie gri prinsi
pluteg.te chiar deasupra celui rnai ameningXtor colg
in po,ale gi glugi de aceeagi culoare -s-ail susgine pe
ai prXpastiei. S-ar pdrea ci cei doi aportoii nu sini
in srare si se despand. Degi cei doi sint insogigi in ucenicul preferat al lui Isus, care aruncat la
pieptul siu pentru a-l prinde intr-o imbriqigare
drumul lor de insemnele peregrinirilor apostolice,
cunoscute noul din Cina cea de taind, de la Rotter- expansivi, de o mare gingSgie. Ca expresie a extre-
s-iaphoronte5arsirci5locrulupaatseu, lIoaavinnreasrt,edpaer
dam_ (toiagul gi lScrimioarele), sufletul ie este im- r"r-rei polaritigi de
povlrat de durerea despXrjirii. o parte gata pe
dcfrueinpagrliltvigirpietauarltce-eirgcpiuelmndtaerui cinaotnomfararacijeicducpearpicnuadlree-
In timp ce Andrei cu barba rivigiti de febra gata sI-gi
cilitoriei privegte cu ochi ficqi, de parc5 gi-ar anti-
cipa viitorul martiriu, Petru, binuindu-gi soarta inci o dati
nu se poare
rupe. Spre deosebire insi de Cina cea cle taind,
asem5nitoare, iqi pleaci capul pleguv gi-qi gterge o profilul siu cu b,arbi blondX pare sI se asemene cu
lacrimX. chipul lui Isus. Toiagul siu continui cu o noui
Acest gest n'aiv-increzXtor al qtergerii ochitrlui paraleli simbolul cilitoriilor apostolilor qi face ca
revine pe panoul din stinga, l,a Iuda ladeul cel cu Ioan sX apari un deschizitor de drum pornit cu
barba..c5runti, printr-un- evident paraleiism al avint tineresc inaintea lui Petru Ei a lui Iuda Ta-
deul. Din punct de vedere cromaric, tensiunea din-
mimicii, ca gi prin toiagul rezernat in incheietura
braguiui. Stind drept in picioare, Iuda Tadeul lm- tre impuls gi reginere este invegmintati in rogul de
bini prin rogul-vinuriu-intens al portului sXu pro- ga,ranti al mandei lui Ioan gi in carminul lucitor
filat pe tufiqurile verde-inchis din fundal gf pe
suprafaga lurcoaz a mirii (el rnai are qi o plosiX al ciorapilor lui Iacov.
de zinc rotundi, gri-albXstrui,e, gi r-egminte gri-
alblstrui deasupra genunchilor) motivui stitic 191 Matei, copie fusiformi a masivului Petru, se des-
frontal al lui Petru cu tendinga potenliali de por- 190
pperirnedcehipdriemaupl o-stocliilXqitodrinsin,agcueraastitc; p-ricdine5cRelaetgrreebi
il infigigeazi intr-o stare de totalX descump5nire:
dup5 cum teama homericX ,,tl cuprinde pe om de 1-12 Altarul sf. Barbara
jos, de Ia genunchi" rqoirc.l.ersarfesla"l-r.atiapmrianlia.giCpheipeull l. Plecarea Aposlolilor, altarul inchis
necunoscut
gro&za de
siu parci prea subgiat -- ca gi trupul siu slab^-
de un fanatism sectanr,
se holbeazi-la cei doi -pMeleic-
rini de pe drumul de
pe mai: la Iacov cel
pnd-iurgaiienntdieunbailrbsbciituqerigtctuepopgpiie,alpait,aBuramvrteporllizonumdi-uein-uEc,hi cispalro-esc-aiEilianintgru-5on-
izvor. Acest Matei cu nas qii barbi asCuqite, care cu
gluga-i lungi, cirraga cu mineci scurre, mantia
sr-rflesatX gi rozariul in dreapra seamini mai de-
grabi cu un croitor pornit dupii cirpiceali, impli-
negte trei funcfii in strucrrlra compozijionaii a
tabloului:
in primul rind slibiciunea lui face ca masivul
Petru si apari cu atit mai important.
in al doilea rincl, vegrnintele sale de un ro;u-
vinuriu-deschis realizcazd" trecerea cromatici spre
gama de rogu de pe voleul din stinga, unde cuioa-
rea veqmintelor se intensifici de la purernicul roqu-
vinuriu (la Iuda Taderrll la roqul de garangX (lir
Ioan) gi carminul-strilucitor (la gheteie lui Iacov
cel Mare), stingindu-se apoi pe tonul-cenugiu al
lui Filip care inainte azi" de-a lungul unei pidurici
lntunecoase.
in al treilea rind, portului sXu ciudat ii revine
un roi gi in insolita incercare a pictorului de a
conferi impresia de miqcare continui chiar Ei acelor
figuri din primplan care inci mai bat pasul p'e loc.
Ratgeb s-a gindit sX-qi detageze apostolii de acel
pol al linigtii rcedpzrinedzeanptraotapperifnIrXPefatrludu-ri, pe care
lungi, il inc.e-
mantia
menegte cdaeapseuporasigirercniu-ncihnifloigriggini dsutr-iinscue mantiile
ridicate la *ij-
loc. Prin aceast; dezgotii': a principalelor inche-
ieruri motrice, Ratgeb a n. ,ijduit si sugereze mig-
carea mai flagrant, mai aies cd drapajul dinamiaar
192
prin suflecarea gi stringerea mantiilor ii oferi posi-
bilitatea redirii unor expresive cascade qi vlrte-
juri. Costumul ,,bufant*, < r Lizara glugi a lui
Matei care abia i;i tiriie ; , cioarele, este simpro-
matic in acest sens.
t Apostolii Petru
{i ;i Paxel,
voleul exterior
'el4,.,. f"1
stinga. j",.1,,1
, :;*, :.
,,lpostoLii llartalomerL si Andrei,
,li'nl exti'r'ior clrcapta, clerttrlilt
Prabu;ireo IUL Parcl.,
voleul interior dreapta
,:lilw-t.
-'i,:;,r,$qgtd
AItorttl
sJ. Rarbara
(clcschi s)
Martiriul
sf. Bcrborn,
panoul ccntral.
cletaliu
NIu.riu
Mucldalentt
iniLlfutri dt'
ingeri,
volctrl inlc.r'ior
slinga, de'raliu
F"'"
tt'. I'IurLi,riul .s.l Ilcn'tsaro, patnoLll ccntri.il [-'rislo,>",-:c
grtirlintr
in folo
l\I ariei
LI agclalena,
lolerul interior
stinga, cl..taliu
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Fraenger, Wilhelm - Jorg Ratgeb
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search