Fraenger, Wilhelm - Jorg Ratgeb

qldiauoucluu'L$diri-lfiauornardmnaseatu:lol.tisrsttieipanr?ileneardel_aunrcndeiderlteuuairliUaeailf:mrlai,;o,hdac"irent.eaipatsrici*bcurpinunds*ace.Xiar"iu,z;bv1cioeo1l__e ,,Jiirg Ratgeb a fost unic in felul lui. In el clo-
cotea un foc iegit din comun, un prea-plin al voin-

yei de a se imp5rtXqi altora. Firea ia ternerari,
neinfricati i-au marcat desdnul pentru care fusese
Alrgloeiiclnrirematidsaucssaoltaai_iitpittmioirccarpteogldelrieuctmilirluaeaia,ipiHnLaaearcrrreurAeerlcnt,daab,fereiwrJreVgl.,i.cslhfogiauenijsll,mae,ddtceieitFjntltia;dni;uer.sn."eep'ncia;tesiimst$efaoia;^nsr:g:it. predestinat pe temeiul tr5siturilor sale de caracter.
,,Stilul altarului este foarte intim legat de trlsi- Implicat in calitate de comandant de ogti de par-
turile personale_ ale lui Ratgeb, iar p"ersonalitatea rca giranilor, infliciratul aleman a fost sfigiai in
petaipcteotoac.riieuspluaoil,ec.,ip-i.eaN$d-uevrsaeealtpisopaiatserrpevu,oner_biceihgdiaearstipd'dreeeiplstp!arer*c"iffiocirutlil
patru in anul 1526 la Pforzheim ... Personalitatea

sa e atit de unicl 9i singuratic5, incit trebuie si-l
considerim drept ultimul dintre pictorii generadei
lui Dijrer. Si stea agadar in fala ochilor nogtri ca
o stinci singuratici gi uriagi!"
Repet afirmalia mea anterio.ar1": f.raza ci desti-
pnoual tleuifiRdategdeubsiadfionsttr-moalurccarat rdeeizcaorlraatcdt,ercuil
si. se. pomeneascd despre firea gi deitinul pictoru- s5u nu
lbuui.resicdherasrprdeepIoaziigniaceipautsosci isaell'cinonseepmoncei.zeb". ,. trebuie
,r.- desprinsl din intreaga sa oper5, altfel asemenea
. ci cuvinte rostite in gura
auticclefaaesnltoilmulueccnrriarpriioelsieteisctve.i.dine.tqCr-teaoranmcetamenriujileol rscioirce,ixomtlroia"groitcur,driipsnoianlrdi-i mare r5min simple decla-
malii firi acoperire, la fel qa acea ,.stin-i'.singg-
ratici gi uriagS, imagine prin care Pinder incheie
omagierea lui Jiirg Ratgeb. Este evident de unde
despre concepfi, senrimenre, ginduri. . . lncit ,rici anume a luat aceast; imagine pe care o inaljl ca
n-ar trebui osicmonafiircmuanroe$rai 'gvieedleemrielonrrel.e..bioTg"rraadfiicgeia. simbol ,al eu-lui s5u. E stinca verticalX, gintind ca
Sint doar o slgeati de piatri spre cer, aflatl deasupra sce-
ss1cianuoffliirgngc.oiLiaue.a5t.vg2e^itnE6epdteou.lacsoleuafapiPi,rr.?$oecf"coiatadrurzeellh:ue,mqisimifi-cliagt,.oirefeirin"iunclcdsiahe.ioanafcosrceus5gslt'piimesp'utfoiei.cgrrnaatiiaoletorg,aii,'"ctgra"uffrrpaeafet"nrsiJguic-ii
nei cu Isus rugindu-se la Ghetsemani. ln- aceasti

stincS.insi nu.J6rg_Ratgeb este cel.ce se inalgi spre

cer, ci Muntele Mislinilor, participanr simpatetic

la lupta gi ruga lui Cristos.

Subscriu la aceste fraze ale lui F{ausenstein in Drept a treia pild5 si lu5m o mostri de lecturi
tnisura in care se referX la
Altarwl d,e Ia Herren- dintr-o carte a istoricului de arti Flermann Ess-
wein din Miinchen:

bt:rg..Dar cum aceasri crealie nu-l reprezinti in- Rin"Juiliurgi Rathgeb bintuie ca o fantoml in regiunea
tegral pe Ratgeb, intreaga sa operl gi personali- 9i prin \Tiirttemberg, infSgigind
mijlociu
intr-o rotondl de sciri renascentistS, cu coloane
arcaieltzeeu, nmAuIitiasrdewiapIgadrneeolpsatriicHnceainpreiianrlb.deienrga- ctdrcarenippgttaabsniilnt,g,3cuur,um"l t"enprenr-.eo-i din marmuri italiani, spaliul oniric, izvorind din
strifundurile Evului Mediu, al unei Patimi cople-
sugereazi cele doui cuvinte ,,firea" gi ,,destinul...
Asemenea maniere, generalizatoare de interpre- giti de furnicXraie goticl qi febricitind in culmea
tare in istoria artei sint frecvente in zilele noastre. exaltirii griinewaldiene. Aceasti strinsi suprapu-
Perechea lVlj_il.hneoglmiunPi i,n,fdireeraoingiri-o,,dfeosrtimnuul,l,i nere a unor scene succedindu-se in timp, precum

revine la gi in insolitele arhaisme iconografice ne inspli-
de pildX, mint5 ca nigte cogmaruri, arunci specrre maleTice
similar5:
,rcaracter gi destin'. El oferi asupra noastrS, impinge pentru ultima dati mane-
urmltoarea caracteri-
zare a pictorului nosrru: chinul singerind al Mintuitorului tn spajiul care
22g
229 imediat dupl aceea a fost pregltit pentru banche-

tele orgiastice ale celor victorioii in marea ras- riie Uniunii suabe, drept desplgubire de rizboi,
coali."
pd"uuIsieni pcaiinseipmrlaienneexaacceeps.aroNsptuioanrmguimei jfaitrioaaczreIeoEl,so,spgwiicaetinugroiqiaidl5iencechsurie-- ?mpiratului Carol al V-lea, car,e il insirrcini pe
fratele siu, arhiducele Ferdinand, cu regenga.
vinte" i-ar putea sugera cititorului o impresie va- fi impov6,rat. lara sripinirea
labili a- tabloului, dar denatureazi totoditX gi da- d-eOsprioctiitcidae greu ar
tele reale ale operei lui Ratgeb: el insceneazX ln Uirich, landr"rl Wiirttemberg,
ducelui
credincios patriei, resimlea inci gi mai ap5sS,toare
administralia silnici a habsburgilor, oaminii ince-
pind si-qi aminteasci cu mai multi bunXvoinjX de
roto"nda pa^timilor un banchet imbelgugar al prin- cel surghiunit. Ulrich gi vicleanul siu cancelar
IaIcaenasstvXosncFhuimchbsasrteeindeauo$priinurii,sitreaxnpslofoartemzeindpue-llaprge
ctnreiapssiclt,ofura,rfme;uidrfoienrdis,.fiiardgstiufteupllistrviaisgcctichoigraiealzepdiuciutnoRrruaXlbuilbio.ouiudteiicroin--
Jtirg Ratgeb nu are nevoie de asemenea ajutoare Aicd-nousactpirefnnocte-jlgrl-ehpuiocgndupaeopacdrejeuuerrstibogocrhndrueaeilnajduglueWni,gloeisvirrenetdgtdpeaierrmreoa,tsblisirnceercuerrgonmriana-pjuirniorupapirftaoagUdfliaaellinrnimpddciiusheisd-ttsrec-eeer-.
post-mortem. CXci el insuqi a deschis, ceea ce I{er-
mann Esswein n-a b5gat de seam5, in fundalul
tabloului o perspecrivi ca.e ne arar; pe concrer
cum sI lngelegem ceie dou5 capere de Jcuzare ale
viitoarelor sale -pIraictiiir:a rdz- ior cizute, zice-se din cer, pe care se aflau numele
boiuiui qirir-resc ,q,imaXdrtuucreiil"ui--Ulr,ic,dhi"n.
acolo, gi stema ducelui, gi dintre care una se mai pl.streazd
vulturul bicefal al habsburgilor fluturX ln virful Stuttgart.
inci drept raritate in Muzeul de la
intr-un cuvint: dintr-o roalitate duri gi un vis
turnului lui Pil'at, ceea ce trebuie icnonlosicduelrautn-de in mulcicolor au incolgit simpadile exalate pentru
anul apariliei tabloului, 1.51.9, qi Ulrich, cel surghiunit. Basmul ,,Lichtenstein" de
se \i'ilhelm Hauff cu pe$tera sa nebuloasi este un
a-fla altarul, ora;ul Flerrenberg, pe bun temei con-
ecou romantic tirziu al acestor povestiri fantastice.
stiivdei ralut acrreeddinecioastitduudcineeluip, o- litidcrl-eapnttiohabssebmurngificicSa.-
ln timp ce poporul depina firul unor asemenea
Altarwl din Herrenberg, predat de Ratgeb in dcboaensmRcreein,te,Ul-airicMlhaijmsHepoeghligesanertawd.-ieAl,cuelarsztiBnbadisrbefilarsetaiumn,dudiirintitcnronilacoi
anul 1519, este oper,a destinului siu, iar Fle.t.tr-
berg, oraEul pentru a cXrui bisericX puternicX 9i
gi neinduplecat avea, dupi ce a fosr surghiunit,
dirzi l-a pictat, a devenit locul de implinire a des- do.ar o singuri jinti ln faga ochilor: sX smulgi prin
tinului siu. Cici
nit acolo, globul arunci cind peste Easi ani a reve- proerinliecteehnamibissjlabouuarccgeuilo-or.p.diInaucrpi"mi-ijclouadmcueoslaeptuusslael,se,es.ei,ucrah",iuadrdieensl:tguh.lCedaue-
dat in singe, iar de cristal al lnvierii fusese afun-

pictor, care voia Ratgeb insuEi noud_amtai ipva€nno€u:orilec?,

si-;i mai vad5
ci in calitate de consilier de rXzboi si cancelar re-
putat al oastei giranilor. Ctrm s-a produs u..urr; lipsite de scrupule.

transformare a artistului in luptitor? Drept pinteni i-a slujir regele Francisc I al Fran-
jei, care nidijduia si dobindeascX coroana impe-

Dup'd' desXvirEirea Altarwlwi siu de la Herren- riai5 germani dupi moartea lui Maximilian, 9i care,
berg, Ratgeb s-a intors la Sruttgart, locul unde-gi
de indatX ce incercarea i-a eguat, a ciutat si se
desfSgurase acivitatea inigial. Acolo fusese instau- uneasci cu un turbulent nemulgumit diniuntrul
imperiului german. Din aceasti, pricini a sustinut
ratd guvernarea habsburgicS, dupi surghiunirea
planurile duceiui Ulrich prin mari imprumuturi $
ducelui Ulrich, cu un an mai inainte. Cici ducatul
Vtirttemberg fusese cedat de c5tre st5pinii Ei st5- 230 trupe.

Drept opinci ducele considera gXrlnimea pe iar Flerrenberg s-a demonsrrar a fi o baz5 ,atit de

care mai inainte o lovise fXrX crugare cind aceasta cnruedi-inacriofaisfloastcealcuoi rsduargtlhoiuncior,n-irnacnditXinatniticdi eunmcaarez
se organizase in conjuraqia numiti ,,SXrrnanul Kon-
rad". Dar dupi ce ,,opinc,a" a reniscut, ducele pli- unui adversar, saed, peopaliitedupcreesluuip. uAnpeocidltaRragtegbebrnasei
numira printre
nuia si inhame aceast; oaste 1i.rineasci la carul era ;i un dugman al dominagiei striine habsbur-
intereselor sale. La inceput, liranii n-au manifes- gice, a cirei stipinire reacgionar-catolici trebuia
tat prea mtrltX incredere fagi de Ulrich, degi acesta
avea nlunerogi adepqi in tabira 1or. in cele din
r.rrmi insi banii sii, mercenarii elveqieni ;;i tunurile s-o urascd gi ca sectant, adept al Reformei. E nece-
de cimp au reugit s5 convingl lirinimea cX acest
sar aEadar sI reconstituim cele 22 de zile in care
,t,u1l5Aerzasert-fredIulJcsteezl"epr--ezecpnuotaarluteolbufiicgrunuturiililaecaalcaauliminact.sepi rs-retual uptroiimntii-- Jcirg Ratgeb a parricipat la r5zboiul lirinesc.
Atunci cind, la Stutrgart, partida celor credin-
verii anului 1525, cind Ulrich a socotit ci a sosit cioqi ducelui l-a delegat in tabXra gXranilor, Rat-
vremea si declangeze lupta. Nlomentul era bine geb a ,acceptat aceasti ir-rslrcinare de buni voie,
mai ales ci prin insXgi firea sa rlu putea decit si
salute articolelete, fundaurentate 5i din punct de
rles, cXci pe atunci armata irnperiali era imobili-
zar.d" in Italia de carnpania lui Carol V impotriva vedere religios, ale lSr5nimii revolution..". T.i*i-
regelui Ijrancisc al Franlei. Ulrich a pornit din
terea sa se produce intr-un moment foarte critic:
I-udwig, contele von Helfensrein, a fost desemnat
Ilaiel la 26 februrarie, impreuni cu arrnata sa de
mercen'ari elvelieni. S-a indreptat in mar$ forgat cle cXtre arhiducele Ferdinand penrru a reprima
spre Flerrenberg, iar dupX cucerirea oraSului gi-a rizvritirea, pe cale si cuprindX lara intieagi,
lisat mercenarii qi cetele lirine:;ti si poposeasci acelaqi birbat deci, care^cu scurt^ timp.irr urrnX
acolo de la 6 pini la 9 martie. aparase cll succes oragul Stuttgart impotriva duce-

La 10 rnartie se afla in faga oragului Stuttgart, lui Ulrich. in ziua de luni a Paptilor anului 1525,
apS"rat de citre contele Ludwig von F{elfenstein. o zi singeroasi, contele s-a gribit si vinX la Veins-
Neugise si p5trundi in suburbiile. oralului, cind berg, pirrci in indrnpinarea sfirgitului siu bine-
rnercenarii ilveqieni l-au pirisit brusc. Sprijinul cunoscut, cl,zind impreuni cu toqi nobilii s5i in
siu cel mai puternic, regeie Francisc al Franqei, qeapa lXnciilor lirinegti. Dupi ce cavaierii au fost
cizuse prizonier in lupta de la Palia,.iar armata
sa de mercenari elveiieni fusese zdrobiti. Cata- mdcelSrili, guvernul habsburgic, qi irnpreunX cu el
strof,a de la Pavia a stirnit rrtulti panici in Elve-
cei doi prirlari ai oraSului de re5edingS, au fugit,
gmiae,rcaeganacriii.aDutuocreitlieqilUe lcriacnhtonpaielerdauuserejcohceuml,act htoiatri lXsind. Stuttgartul, prea pulin fortificat, in voia

soartel.

dacd a mai incercat si se salveze cu ajutorul oastei in aceasti stare de necesitate s-a constituit un
la5grXadnaerqttin, agflraatbi [qdi uecaaitnul pragul prlbugirii. PXrisi comitet de acliune, destul de grer.r de realizat
intr-un oraq, in care se aflau in faql nu numai
Viirttembelg gi in mai cgpoaiaar1tti5i,d, eoclpeioczthriqaiaidariqb;iuiornignahleesziXn-,u,Elnilopoltrea,bbaeciileiistcatheteepmaainr"tdidpleariverirXlaesu--
pujin de trei zile lisi ln urml pimintul german. scindate in cele douX grupuri de adepli ai habs-

Cum a fost insl implicat Jtirg Ratgeb in acest 232 burgilor Ei de credincioEi ai ducelui. irr acel rnonent
'jocinnterfuasctitalirpi-orpliotirctiai ndtuacacleo?mandX pentru Altarwl
'pdrii.nt cFipuarrl,rc.,linunHveerrcehnib.eortgitioli"tdaEtioprraieatebnataelludi uBceenluei,- arnindouX taberele erau insX la fel cle speriate ;i la

fel de deznidXjduite, intrucit nici ducele Ulrich si
nici guvernul habsburgic nu erau in situaqia de a le
233 r.eni in ajutor.

Aceasti stare de lucruri o exprima dealtfel li la dispozilie o casl pentru consfittririle lor, ceea
ce li s-a qi acordat.
opqiunea consiliului municipal cire a incercat si La 26 aprilie oastea qXrXneascX a ajuns in fala
iasX din incurciturl printr-un soviielnic ioc dublu
qi anume: sX rXminX credincios guvernului habs- oraqului Stuttgart Ei gi-a ridicat tabXra, precum se
convenise, la Cannstadt. Totul pXrea sX se desfl-
burgic qi s5-i qinl in loc pe qXrani prin tratative ln ordine, dciinndsoenginro, aiz-anicfXicfuutrtupneXid_cruangi1isrya
indelungi, pentru ca intre timp sX aduci cit mai qcare
repede i*pe d. ajutor din numeroase oraqe inve- izbucnit5
cinate. ln icest sens au fost trimise mesaje la Cann- dinX,
intre mai intii in periferiile oraEului qi apoi chiar
stadt, Giippingen, Kirchheim, Leonberg, Niir- asiuinfoisnttetrriiomruisl iluini. Martin Niittel ;i .Jiirg
tingen, Scholndorf 9i Vaiblingen. Ratgeb
grabi s5-i intimpine,
dar au

,^uSr1"r{,gr.t5rrJX6nregltiR. aCtgiemb eamrbXruma,asl ferm pe pozitriile trebuit sX fac5 cale intoarsi, inconjuraqi de risete
unei comisii for- l-ratiocoritoare gi de strigite ca naut brecb isen2i.
Aceast5 invazie a qXranilor in oraE, de unde nu au
mate din sapte persoane, trimisi din Stuttgart de prin care se incllca
ori i.r iabX.a lqSirXlaneaSsaccXhs-enhlaeimBieintighzeiuima in mIegaeirpeautustta-fbi-i-liiztig, oanilfios9ti inqe-
douX de 21 apriiie pusi in sarcina lui
de Jiirg
ziua
c2u3tea^pprlialienu-r-ilae dat cXrqile p-cee-lfoar15d'inficSintudttgcau.rn.ot sq-i Ratgeb.

dubioase ale Joi, zz aprilie, 56 membri ai instangelor locale,
a.'ertizindu-i pe qXrani, divulgind- (adicI: tridind consiliului si comitetului de acqiune din Stuttgart
-gilocr.um t-" "iitttut ulterior) malinatiile habsbur-
au constituit contingentul inarmat, cerut de lirani,
in numXr de 3OO de oameni. CXpitanul lor a fost
ales Theis Gerber, odatX cu el fiind chemaqi si $ase
f)elegalia ora;ului Stuttgart, care se intorcea consilieri de rXzboi din partea partidului burghez
c5lare ipre casl", a fost aiunsX din urmX de solii
q5raniloi, odati cu ameninfarea cX daci instantrele de opoziq.ciea,npierlianrtierei. care si Ratgeb, insX-rcinat cu
ii consiliul din Stuttgart nu asigurX pini cel tirziu treburile Acegti qase consilieri de rdz'
boi isi indeplineau indatoririle cu
ir-r ziua de luni (2a iprilie) un contingent inarmat sccohnismilbiuull,q.airs.it--
cnlcq.uiiuinonefidc"lihncv-iuta.ieimlre-aoaErtarui qp,npepuuilrietseectc-iaeiunismddXm'iosncXgeicsotaatcaibguireXevplieronda' epeotXd1rr'ue.'S,elanrldtetefaiaensllcoeXurlneso-,tirdrripsdprtarricneuXa-- fel incit ,r"i ,. aflau totdeauna in

nesc.

Activitatea eancelariei cu sediul stabil la Stutt-
Oigitn.raoautorprlcte"Xm$ai"iifrt1ec.ima5aorrtpe'uiirnelmdeus'carnXui5lmcbaiacXvrtrueriecaatoedaqnleosiotreoulaaJascleiasntrcteUcaal.ienpeppernrmua'iltsvruoccilh-na. i,dlfr5aXcr,azoamncdneamseatrriaesnitceisiasnie-,'
Proptrnerile luate in prin5 de cXtre cei din Stutt-
g".t d'. a se convoca o dietX suh ce-rul liber, fXrI
innovbiqiiiamliii;,'ifafpirtXcure.pr.r.ezgernl,tta..nnfui lahiaob.fsicbiuargliitcXteilroardsei
i.rt.-rr., tirnp r,rimitor de scurt, s-i.r emis disrrozitii
-ca.X.rolioteecteanslXiiteXai sltiiXlsourirae$nioilhrodurinndeuairnirloi \rgT.oiAisrptstoetdfmeXlr.bireedarignc,hMoibradztuienitruXnl
acord, *u foit respinse iategori' de i\{ater:n Feuer-
bacher. cXnetenia tEranilor din Viirttemberg, acesta
acceptind'totuSi sX ridice tabdra oastei sale, for-
-al"i*ncft,oei;lXio..ddCinie.ardncpXn'aastrttcraudotitrm.gtiaoniibvtXdreeerlXiidc,da.s'piinrieXtseSXm,tuionftti-rgeaia,farautrp.narAd-o'eiozrrinsaoeaqnuiamlatuXaci:-i Ft.e"u.e*r-b"a-cshie'dr,ahucnounritlreibucfleiaricianleinttreerbeusriralupusobllicicit,at?en
i.." ,.no mXnlstirile 5i oreoqii erau vizaqi ina-
;"i.,t "s;ii,c;l.etiriulol ru,;iirrpi,irui ntilqeebluoireusesniirofriiealep.ri.cDlaatren, obbui--
ceptat tle:rsrrnenea cr onrllan;l,Aciectiatipdi;sXtirlrinsileopr unsIi
uib; d."p,ul sX irrrre l;m"a
i' 235 nnrile ior urmind sI fie ltrate in evidengX'

AceastX activitate adrninistratir'|i era rezolvati Activitatea de cancelar :rl liranilor a lui Ratgeb
in slaarcSrntuattsgaamrt,einqlin:iiTlpeg_;tcuerasectaqicetiicm;odbiinle- avea si fie insi doar de foarte scurtX durat5.
general Numit Ia 27 aprilie in aceastX calitate, el se vizu
1l revenea destituit la 12 mai. Era zitta recuceririi oraqului de
tre diferitole cete ale oastei. Nurmai trei docn'nrente
atestl activitatea lui Ratgelt in acesL domeniu: t:itre truoele Uniunii suabe, cind cancelaria de front
a cizut'in miinile ,,stolnicului cel negru", care a
Prima e nedatati ;i are urrr.ritorul text: ,,Maes- pradi de rizboi.
tlaru'rldJuiilrg4eng,upidicetnoir"u. lAd;ndoSutauttrgeaprrte,zair-crthi eoltucitheinmatoret sechestrat-o ca
Participarea lui Rrtgeb la rnarele rizboi i5ri-

urgentX adresatX lui J6rg ltatgel'' ;i l-ciLg Rocken- nesc s-a edpie.;iazabtrui,rpdtio,atir2is2itduerizilceeoocfuerbrid laqi{i,
bauch, unul dintre ..i ;"i. corisilieri de rlzboi clin
uimitor deaitfel

Stuttgart, de a veni la marea adunare a lirinimii oicturilor artistului acel caracter unic. Ea a inceput
ia 2l aprilie prirr delcgarea :a-irt
din iandul \Y/iirttemberg de la Kirchheim unter qi Sichsenheim tabara i.nlacrahneciaast clda
Teck. Aceasta e datati-lO aprilie 1925 li suni cle la iiietighiim gi s-a
12 mai odati cu rlarea lupti care 1 ;vut loc nu
astfel:,,Salutul nostru intru totul prietenos ;i gde.npa5rtieindecaItl'eerroeansblcearg't,irlaarreSainsdcealfdinigne-\r\r'-lir;titeBrndbbelirng-
dintii, iubiqilor Jp6rriegteRnait.gDebin;ipJr6icrig-
biner.oitor mai cu osebire buni i fott ctL rotul sptrlllerata.
Rockenbauch,
nile qtiute ne-am hotirit si adunXrn o consfituire
trebuin.ioasX, drept c,are am .'rea si binevoili sX Von Valdburg a vrut si tragi in teap; toate
veniqi la noi in ii.ta d. m:rr:gi cea urmito,rre (la iLcriJpUerutefi5.n.ri"iil,effuoi5gir.air.n. P"rielroipnre,sdaeqsiptifrneoticeeimnsucnlii-lt,aAJtciluiarzgaPtRfodaertzghineebaim-lta,i
lC2iptmsciaiiii,b-i.n.eurlet'r.tnnr.to)"snnto'r,uanprtliedna.e;idis.s"I,u.bd-e"npi:c'ionii.du. lnr1dltreemvaeeclieiasfXsatcane"u''
tridare, a fost .".c^nt"t rllai rrerr-rilos ce oricare alt
in noaptea de 4 mai urnlau sI fie ernise la Str-rtt- rd"zvrittt. Sentinqa a fost cea de cleoartelare in con-
d",,iirlt,diti."siie-av.e.r.e.fi".liiaad.tuict.ri.unplu-tarlditenirmiptainptariuncXbiluiluacliutiio.i,cucli printr-un
gart Lln rlare llllmar de ordine citre toli nobilii execuliei,
ii to"t. alituraseri friqiei lXri-
organele care se z\bavi ir.ramrali .s! gat3
rreSti, de
n ,. p..t".tta firi
de'apirare la begerloch. J6rg Ralgeb urma si duci
concept.rl acestei'"circulare de-1a Niirtingen 1a can- Pentru a eiucida problema ir-rc5 nelimLrriti pri-
c"laria din Str-rttgart ti si sigiieze clr pe.cetea 1;r;- vind actele d. .".. s-ar fi ficut vinovat Ratgeb
neasci ordineie .a.. .t.,.,t".t sI fie expediate. Acest in scurra perioadi d9".tirLp de la
2t -ptt:^]:_13

lnscris \ra oferi ulterior cea de a treia probi do- mJ.aitf-iti.cia"reittarpa,,ij.u,tstifica" ilcea groaznrca senttnia
cnrnentarl calitate de surse docum"n't".., mai intii repertoriul Arhivei
a activitXtii iui Ratgeb in

cancelar al qXranilor. pii".lpnt. de stat din Vilrttem6erg, intocrnit in

Erau doui strigite de alarmi impunir-id m5suri ieri.^ri de care arn mai amintit. in acest ,'Registru
de rnaxim5 tirgenli. CXci generalul Uniunii. Georg
TpurutecrhnsiecXssin'omnarWq afoldrb{uiltr:gp,elslteruaaprsoipliiacetcerl.el .dr,lntoat rin.loul1d5ei8nrpirintuXriiio'i cazuri criminale ;i penale
oaste
lXrX- 1552 inclusir'",-gisim in

neEti si primeascX lupta decisir'5. Tn ziua de marli, ndrietipatunltcarniourlu,'il{aLSpZoOrtuinl reqgi imstriratruerai.i.ldeeaclutf-epl ri.vpioremela-
8 mai, ceata din Pidurea NeagrS, uniti cu oastea
tXr5neascX din Viirttemberg, a dobindit ull slrcces 217 ;S"i;;rc);;h;.i.iiurt;zN";iJ;.r.dirrlsg-b"ei-oaan,ia"sntf"luaiimntlciiitrlnudRtteniavmet"gs,ieicibca,ast-rpieilacaptXoPdrreuufoalcredstzelduhlideaeUismSclrhtiucdidthiXtn-'
p"frroinntaisiialtfioxrXaqiurnl eFd{eiarrtensbeedrigu,l'
insemnat, cucerind 236
unde caricelaria de

cea mai largi perspectiv5 asupra cazului Jij.g qXrXneasci de la Bietigheim? Nici unuia dintre cei
itatgeir, dar care iu fapt nu face altcel'a decit si
din Stuttgarr care porniser5, impre r-rni cu Jiirg Rar-
ne dernonstreze modui rlcspus cle haotic ai frag- geb, in rXzboiul gXiXnesc nu le-a l'ost c[ntit, la rein-
parvenit m5rturiile privi-
mentar in care ne-au toarcerea lor, nici mlcar un fir de pir. Cipeteniei
lor, Theis Gerber, ofilerului l\l[artin Nlittel, consi-
toare la viaga pictorului. Dosarul cuprindea: decla-
ralia scrisi a lui J6rg Ratgeb citre judecitorul de lierilor de rizboi J6rg Kentzer gi Ilans JCoirrgiebl{a-t-
care pictorul gi-a expus comporta-
instrucgie, in care au avut irceeagi misiune oficialX cir gi

mentul fagi de frgai n,,imi irritsucruislairjei a9"i faiX de ducele greebab-ilitaler-ea,udfaorstacimesptuesaesc-aeu-i drept nigte procese, de
consemnati in soldat
Ulrich, precum de liecrre dati

patru procese verbale, aga cum i-a fost smulsi prin prin achitarea 1or.

tor'tIu'irtalu. i docuuicntului dispirut prezinta in stinga intrucit cele cinci fascicoie ale ,,rnirturisirii" 1ui
Itatgeb sldX-eamuruepraiirebiiridliatuacter,esstetpni iptsertomrabltseerinliielni t-seigralaapleailScntmeAie-rhnniro'i,rrrr
jos, deasupra unei pete de cerneaiS, cornul de la
Urach, unui din insemnele landului Wiirttemberg, vederea
procese

notat in grabi pe margine, prin oare un fost citi- de sr:rt wlirttembergiairS.
tor ai acestor fascicole le semnala ca material im-
portant cu privire la istoria ducelui Ulrich. Dea- 'l'heis Gerber -- acest mraestru tXbicar (:Ger-
sbeeraf-irmna.ster.,) pchreilrenjauldleovfaitputri\i{adtathteiadseAdnugceerleerU-l-
supra acestei steme ducale conducerea arhivei a se
notificat, ins5, cu creionul, constatarea f.atali, f5-
cu

cut; cu prilejui ulaneai lrteevidzoii:ui,,LtiItPluSrAi "ve-c:inenodtiin- 'l raiccehstuaisau.-pDruap5ca-poictaupleair,edaroetp'atquoh-mri.uSl tduettgianrctr.eddee. rceitrael

ficarea revenind pogsaurhalteeegzru-eidaeSclStXourpiptntioegtaazansirlcutieXltru-einlbuu"iciacufoosnstitto-inlntgura-eullXnnittmiut drdpeeeotoprtaruaispvrtteaeidipuvlieloraibncrnat.errire-i-
acelagi at L526, care de asemenea poarti insem-
nui cornului de la Urach: ia ,,Suplica lui Jeronym
jVirdiiiffsiainle, cojocar din Stuttgart, din pricina anga-
in treburile cu ducele Ulrich", din 25 oc- Ior. IatI de ce Gerber 1a5in41tendteatclutrneptrroicbeusn-alujludime--
PEfiolrazhuenima, lindocilaezaupl rdouccees-, cat insi
tombrie L526, precum abia in anul
perial din Rottrveii -- irnpotri.,'ia a zece membri ai
purtat de asemenea la
lui Ulrich qi al rizboiului jirinesc, privind pe
consiliului orX5enesc care i-au repro;at dupi intoar-
,Michel Kreutlin, numit Michel giranul de la Stutt- cerea sa din nefericita luptX de la Sindelfingen
gart, intemnigat la Pforzheim din pricini a fost foarte grave incilciri ale indatoririlor sale qi mai
ci
Ulrich qi.s-a, aflat intre tll"di
dg ngtel ducelui ales sacrificarea arbitrari a celor optzeci de loctri-
penffu a rispunde la nigte intrebiri". tori din Stuttgart, ci'zugi in iupti. El nu s-a putut
rdzvrd"tigi,

Datoriti disparigiei acestor acte ne este extraordinar sustrage atunci condamnirii de cXtre un tribunal de

de greu si verificirn critic problema ,,vinovigiei" rlzboi al Uniunii suabe, intrati de cr-rrind in capi-
lui Jtirg Ratgeb, mai ales cX $i procesul intentat im-
potriva lui Michel Kreutlin, intemnigat impreuni cu talX, decit prin fugii neir-rtirziatl.

Ratgeb la Pforzheim, ne-ar fi putut oferi fXri in- J6rg Ratgeb, executat cu cincisprezece ani in
doiali un autentic material comparativ. urmi, care ficea parte din.acel contingent in cali-
Rtaotettwdeeicl odnosailrieurndreo1r5szebcouin, djoara.c'lioitnugpir,oicnestruel idaertlia-
Pe ce s-,a intemeiat sentinga duri lmpotriva lui
Ratgeb, sentinl; care, chiar in condijiile aceiui tri- cole ale unei rnXrturii, puse la dispozitria autoritXgii
bunai de rizboi foarte despotic ai arbitrar, nu se judecitoregti de cXtre cei zece membri ai consiliu-
afla in vreun raport de proporgionalitate cu conli-
239 lui pugi sub acuzare, problerna culpabilitllii se pre-
nutul faptic al -trXdarii" comise de el in rabira

cizeaz.tr pe plan poliric: Jdrg Ratgeb este acuzat de aproape cuvint cu cuvin! in afirmagia ci nu gtiu
irraitX triclar:e. Iat)i tertrrl celnr trei arti<:ole , nirriic despi:e o inaltl tridarc ca pricini a sfigie-
rii in patru a lui Jdrg Ratgeb, ceea ce vom ilustra
prin doud exemple luate Ia intimpiare.
Articolul i 1
Podgoreanul Jdrg Harygeil, in virstl de 60 de
,,Item, c5ci in asemenea . . . r,remuri agitate voi, ani: ,,Interogat cu privire la ariicolul 12 martorul
primarul, instanlele locale gi consiliul, a1i fost ingri- sgAgpdadutreanpvneSri:ii.onr(ar.,tt.rqei.r),ia,iidntmeasracie5,ratcoJrirdnurgaig5iirnmRaanuctialigtuoie-zrba5us,iecnSr-iuaosmod$roitivitecugisligdaiamastpcecuineninvXnau-.
joraqi din pricina girlnimii 9i, prin urmare, tm-
preuni cu comitetul ales r;i cu ;;tirea ;i vrerea
fos- predau oragul, vor vedea ei, cum o si intre acolo. . .
tuiui guvern al acestui ducat agi scris celor din

Cannstatt, Schorndorf, \Yeiblingenn, Lowenbergk, l)e asemenea martorul nu ;tie la a cirui instigare
au devenit liranii atit de porniii impotriva celor
Giippingen, Kirchheim ;i Niirtingen, avind inten-
tla sa orSanlzatl o ceata proprle pentru a opune din Stuttgart".
rezistenll celor rlzvritiji . . ."
Flanns Gyer, nurnit Si Ziegler (Clr5midarul) in
virsti de 56 de ani: ,,e martor in cauza privindu-l
Articolul 12 pfoestJcsifriggiRaat tignebp.a.tr.ug;tidinadr bine ci numitul a
prea anurne a fost pri-
,,Item, intenlia mai inainte arXtati a fost impXr- care
tiqiti celor rizvritili de cXtre riposatul Jcirg ltat-
geb Ei din aceasti pricir-ri oragul Stuttgart a cina, sau daci el i-a adus inccace pe girani sau
somat de citre j5r5nirne, prin solii trimise in fost
scris nu, asta martorul nu qtie".
O singuri voce risuni mai categoric dintre pro-
cit qi prin viu grai, cu violente vorbe de ocari. . ." cesele verbale neconcluclente, ;i anume cea a fos-

tului siu vecin, a podgoreariului Jiirg Sauernagel,
Articolul 19 care declarX: ,,El (Ratgeb) i-a fcst multi vreme
vecin bun gi prictenos martorului . . . ca om de
,,Item, cI asemenea nelegiuiri din partea rlposa- treab5 care nu i-ar fi speriat vecinului siu nici m5-
mtuiltueituJldurigedninRSattguettbga(qrti),eal dfeoashtfeslivuinrguiltidein-aimcood- car o giini. . . iar din ce pricini va ii fost sfigiat
perfid li firl gtire,a gi vrerea celor din Stuttgart, in patru ia Pforz,hcim el nr: gtie, martor sX-i fie

drept pentru care numitul a fost sfigiat in patru Dumnezeu".

la Pforzheim". Din voluminoaseie acte rle procesului, al cirui
prirn volum cuplinile 458, iar cel de-al doilea
La procesul de la Rottweil au fost aduqi nu mai in t'olio, nu
pitmfuugzpienoctr.rdive$a.l nuiounuuiXTzaehuceiicsodGme epmrabareurrtt,ocrfiia.inmDdiannrturtoemr.aligcaierd$aeticaum,zepamarl--l fOS+ de pagini de. manuscris legiruri cu se poate
brii consiliului, adici de cei invinuiqi. ln cazul extrage
nimic mai precis iu mctil'a-

I rea acuzatiei de inalti tridare.

J6rg Ratgeb au fost audiaii sub jurimint patru- $i nu i se poate cia de caplt acestei probleme
nici chiar dacX lncerclm sX consultXm cel mai cu-
sprezece martori, dintre care doi ficuseri_parte.din
prinzXtor proces legat de rlzboiul girXnesc din
cielegalia de qapte persoane trimisi in tabira firi- Viirttemberg, ln care. au fost a.udiaii patruzeci de
martori ai acuzaru gi patruzeci gi qapte de mar-
neasci de la Bietigheim. tori ai ap5r5rii. Intentat cipeteniei de iirani Ma-
Nici unul dintie martori nu l-a acvzat pe cel
mort. Atit la interogatoriul sumar cit gi la intoc- twearnr, Fteeupererbzaecnhtienrd-decaosnesmileienreaorbSugergnheesczidmienaBocptot--
41 zilionistl 9i judecat in anul t527 in gase termene
mirea procesului verbal, conforme procedurii jude-

cXtorcgii clin acea vreme, declaraliile lor coincid

in faqa aceluiaqi tribunal din Rottweil, procesul tor il prezinr5 drept un om de treabl care nu i-ar
ciirdat -- cu achitarea
sin-acuinlpcahteuilauti.-Dodieissttuolrdicei fvtri.ains.dfpi.uerf-ioiatrmtvuesfclirginiiuavltureiinrsn, iepuavnteriucciinlmabicupanfro. roDzhgineiiinr.n.i,,' Ratgeb
c'lin Viirttemberg ins5,
pri."i.i
Eugen Schneider gi Gustav Bossert, care au cerce-
tat materialul procesual pentru studiile lor cu pri- marror
sa-r.fre-I)umnezeu, deciari aitul intr-unul din pro-
vire la lucrIrile ,,Stuttgart in rizboiul girinesc" ceseie de rcabiiitare tntentate ulterior urror co^nsi-
(1901) qi ,,Cipetenia de girani L4atern Feuerba-
cher" (L926-t927), accrept; drept certitudine cui- pl"ielrairni ts-ioi^rniugtnrc-nouennqtrlial dja,infi"drmiSntduc,ratZgruea\crcthe^pl, rvooilanuloncvdairtcuogi,inclpa-rlpo*seicsyorise.
ptraidbailirtea,tefa5riui iinJcsirigsR5a-Etgiem"i-.o',ticveeizien-p;iunnucittudledienavlet5-
dere. I)ar, dupl pe ai siu cu abilitateo."
pXrerea me,a, este Ilrea evident
contrastul dintre Astfel .suni opinia lui Musper, care incearc5 si
faptul ci Mateln Feuerbacher, prezinte inalta trddare incrirnrnati lui Ratgeb drept
cipetenia miiitari supreml a iilanilor din \iliirt-
teilberg, a fost achitat de citie zece j'.:dec5tori ai un truc al unor consilieri origenegti ei iugigi compro-
migi. Invocarea de citre Mtisper a celor'rrei iitri-
tribunalului imperiai (Ei asta in t527, intr-o pe- gangi rirnine, insi, un ,,clen'.iig impomiva unui ne-
rioadi cind groziviiie l{izboiului girinesc se mai
aflau inci in faga ochiior tuturora sub forma bur- c_unoscur", dup5 curn nici citatui din Ztilch nu ne
guriior distruse, a mindstii'ilor pridate, a ogoa- lamuregte asupra persoanei ceiui vinovat gi nici
asupra ,,la1ului" care i-a fosr pus de eit ,-rerinova-
reior nelucrare ;i sateior saricite), in timp ce Rat- tului Ratgeb. Dealtfel chiar indicatiilE cifrice ofe-
geb a fost condamna! la sfiyiere in patru. Acest
contrast intre modul in care s-a apreciat culpabi- rite de Nlusper ne arar; cit de slab fundamenrat;
era opinia lui: in timp ce
iitatea fieciruia ne impune concluzia ci pictorul a ;ene$ti puqi sub acviare pe cei zece consilieri ori-
sivirqit intr-adevir o faptri considerati drept r'educe la trei, pe cei
ii
patrusprezece martori audiagi in contextul irtico-
inalrX tridare, faptl pentru crrle ccllul penal din
ainceLst5e0a,/,-Ip'hreevoedcolcra in patru. lului tZ ii rnultiplici de-a dreptui cu parru, in-
Barr;rerg, euris siiqierca {ostul di- inr.rljindu-i ia ,,peste ciircizcci cle tnartoria.
N{"rsper, cercarea sa de a-l transforina pe jtatseb Iar in-
Fagi de toate
intr-un
rector al Galeriei de stat din Vlir-ttcrnberg (Stutt- apolitic, rd"zvrd,tir. in ale artci, itesri J rotali ne-
intrelegere a Altrtrttlui Jht tierrenberk, oper| clo-
gart), pune la indoiali ins)igi temeinicia afirina- cotind de revold pini in col;urile ei-cele mai as-
1iilor cuprinse in articolul 12, cei acuzator, gi il cunse qi pe care Wilheirn I'trar,rsensrein o caracteri-
inlaturi ca pe o riuvoitoare calomniere a picto- dttzireceaa"zl,adod,rptrpiueespintb-cou5nr,dc,idraedetmiipetocpnuutaslttl,re,aeolxi-eicmedepgenliimsoiXnnoracrol-rpua,o,ntfiezcnimil"oi,eornodseonlduciiapiramaolrile"ei-.-
rului. Dupi interpretarea iui Niusper, inalta trX-
dare, rimasi neelucida"ti in cadrui procesului, dar Reugind sX fundamentez, din puncr de vedere
istoric, prin demonsrratia rnea, constatirile lui
care oricum fusese afinnatX dc zc.e acu';La'Lori in- Wilhelrn Hausenstein, gi anurne ci de la Cina cea
dicali cu numele lor complet, e iniocuiiX printr-o de taind din Rotrerdaln, acea operi timpurie,
intrigi mult mai. puiin palp:.rbiti a unor adversari pini la Plecarea apostolilor, opira tirzie de

nici micar numigi cu numele lcr, iar atitudinea
luati de J6rg Ratgeb ln favoarea cauzei tririnegti
inf5tiiati cu urmXtoarea irelevanlX:

,,A fost revolulionar, dar nu ir-i sens poliric, ci gi

in arta sa. Nici unul dintre cei cincizeci de la
martori nu $tie nimic despre o vinl a pictorului. I{errenberg, prin toati creaEia sa trece ca un fir
Doar trei *onorabili" membri ai consiliului or5- rogu ideea conducitoare a r.';ridenzilor gi a tabori-
genesc il acuz; pentru a iegi basma curatI. Un mar- gilor, a unui ,,regnum reparatum honrinam vian-
dum" (a unei impir5gii restaurate a peregrinilor),

adici a solilor gi predicar:orilor cregtinismului laic Binder ca sX se duca cu o scrrsoare sau ca o co-
misie la gXrani pentru a se informa asupra inten-
cdaani tucRireaitrtaag.reuhbniconra-aiimsfpooucslrstauli-rrrine-pveioxicrluearqitoioainnrea,rr,iczdibep,oe,.iinuntelrujliirmcfnipeegsdi-cea
triilor acestora". Eugen Schneider a cercetat, e ade-
insu;rt drn pornire inrerioara qi c_lin lrcLdrire acriva v5rat, meinoriul trui Nilttel penrru studiul s5u inti-
iozinci.le de lupta, cu ,,anrbaiaj" reiigios, ale anu- tulat ,,OraEul Stuttgart in RXzboiul jXr5nesc", dar
nu l-a exploatat in mod exhaustiv cu privire la
lui 15-:5. pictcrul nostru. Prin ampla descriere a opiniilor
qi faptelor tovarS5ilor sXi de lupti, memoriul ne
a_ttbon-c- raeu{i1raierea$c-ucorujn"gzrfsa..iri"tisnileicCul$ucltuliepeieJ.ciicnjoirengant.ttll.irutRriumiatrcitragdiprrecerbli:dan,repecmie,reonsoaatcnnron"rsrrrtnecreiaaatXiureszcdaaoaenqa-vmic-irneXesg"rntiniun_i--i ingiduie sX apreciern toate implicaqiile dispariqiei

,,rapcrtului lui Ratgeb".
IJn mernoriu justificativ la fel de bogat ln sern-
riificalii al postS:'arului T619 Kentzer ne apropie
qi mai mult de,ctt stega'''ul Niittel de sfe"a de acti-
prlnct a- esenlial pclttrri ri)ie(li: !.i-.1 personalitdlii, vitate a hii Rargeb in calitatea sa de consilier dc
artei salc irrsui,icieirr dc
cit qi -- rni s-a pXriiL crcct.Ite pinX rlzbol al contingentului din Stuttgart, intrucit
documentati ln temeiul s,rrs.lor e
acum, am ciurat in Arhiva principriia cle stai din I{entzer a fclsr n,-rmit in aceeagi functie si cn ace-
la;i titlrr. I)esig'-rr, ,,consilierul de rdzbti" Kentzer
Stuttgart acte care sI se refere 1r nrerilb;:ii coiltin- nu pcatf figura dectt ca o riposti ialnici a pictc-
gentului din Stuttgart. llfortul a {o:;t incununar dc
succes. Cu privire la cele patru rllime: Martin rului nostru. CXci in tinip ce Ratgeb a urmat nea-
bXtut steagr-rl q5raniior pinX in ultima zi, Kentzer
Niittel, Jiirg Kentzer, Ramy Harnascher gi Johann
Elias Meichsner am descopcrit nllnreroilse luisoave se liuda ci n-a i'5nras Ia tXrani decit trei zile,

semnificative. adicX ,,nu mai mult dccit Adarn in paradis". Pri-
cina disparigiei sale grXbite fusese un d:scurs rXu
Abia intors de la universitiqilc italicne, L,{artin plasat, pe c".e l-a linut in faqa conslliuiui de rdz-
nhoinilagitrXcnie*slcvEoirduincindreic. iVnaoicr5erudiaa qEranii l-au ame-
Niittel, un tinir jurisr gi rnernblu al consiliuiui cu cuvint
oriEenesc din Stuttgart, fusese inlolar subofiger cuvint
(,,stegar") al contingentultii din Sruttg;rrt. La in- J

toarcerea sa din Rizboiui iJrliresc, Niitrel s-a gri* descricrea intirrpiirrii, pentru cX ea arunc5 o lu-
ri'iu justificitiv rninX vie asllirra selectriei fXcute de instantele lo-
bit zseicperpeazignitnei.g'lfrviderunul .mh"rei :u:,noiinuielumi: ,,liaporr. Cer-
pe cale sdiactoenisrnilrii,r'lrrdteinrnSictiulilrotgr atrrtimqi iasi inladicoaalsiitleoar r:oli-
cetare cu privire la toate acqiunile produse prin tr5ri-
tice
neascX, aceosta fiind torodat5 9i un model pentru
mine, Martin Niittel, irr-rpotri','a lirlniinii gi aii- modul naiv $i br:utal in care dccumentele ce ne-au
dtuisrtiindcelieeafl"cnuetisuingerrreeaz,i,,imchpiaoctrAilinir''rigiri grSitoarea
,,ai5ruri" servit drept slri:se ne eclifici asupra problemei:

atitudinea echivoci a ora;ului Sruttgalt. Uhiar in Ii5rg Kentzer scrie: ,,Cincl in ciuda intregii si-
prima fr.azi intiinim numele iui li.atgeb in contex- lin1e, a efortului qi mtincii depuse de domnii mei
din Stuttgart pentru a-i respinge gi a-i inlXtura,
tul important al delega;ici cle $apte pcrsoane tri-
misi in talfi,ra jirineasci de lXranii rizvrititi au p;truns in ora$ul Stuttgart
la IJietigheim. Iati
ce spune Niittel: ,,Mai intii atr fost alegi $apte qi l-au ocupat, incit cei din oraq au fost siliti sX
aleagX ciqiva pentm a merge impreunX cu rXscu-
bdrbali de cciotrmels.plarircnoairl,iuinnrsttaantl,rq,e loc,ale, corrsiiiu, la1ii, am fost ales de cltre instanqe, consiliu qi
precum ca sI 9ed si eu in consiliul qXr,anilor, ceea
$1 fr allume Jorg fac cu necaz qi tulburare in su-
Rocirenbuch, Jdrg Scherer, Ivlarrin i.ii.ittei, Jijrg comisie trebuit sX
Schiirtz*, Theis Gerber, I{ansel I3eysung gi F{ans
ce a qi
flet, Dumnezeu o $tie" Ei totodatX mi s-a mai dat
I Adicd JOrg Ratgeb (N. r, r.)

de cXtre amintijii domnii meii din Stuttgart o 'sem in ziua aceea n-'ar fi plScut la fiecare qi ci
Instrucliune sub pr-estare de jurimtnt de a nu trata
nimic cu,-gXra.nii, decit ceea ce nu ar fi fost impo- mX sfituiegte sX mX pun in- siguranil, penrru care

triva Jniliimii sale princiare, domnul 9i principele devotatX pre.venire i-im^qi.mulqumir qi-crim mi-au

landului nostru preamilostiv, Ei ar f; itulit .r*nai nlal parvenlt gr mal Lnalnte asemellea ave!:tls-
mente, l-am rugat sX mi-i al5ture pe Theis, cipi-
pacea gi unitatea. AEadar cu asemenea instrucliuni tanui celor din Stuttgart, penrrLl a pllfea
am fost trimis la l5rani qi am mers intii c5lare la acolo da soio-
ei spre Niirtingen (. . .); in ziua urm5toare dimi- teall in faia instar4ei locaie gi a
con:riliu-
lui qi a comisiei, dupX cun:r s-a gi intimplat, aqa
nea-1a devreme am cXlirit iarXgi cXtre Tegerloch, cd in ziua urmltoare iarisi de la
unde se adunase o consfXtuire la care eu,-ca tri- m-rlm intors tX-
mis..de la Stuttgart, am luat parte pentru prima rani gi pot preabine fosr la ci trei
zile, cit a fost spune cI a:n
cit imi pune in ,tdara in paradis Ei nu
datd, clci nu mai fusese nimeni inainte, gi atunci ;aore zile,
sarcinX Theis asemenea ,l,ior min-
ni s-au infSliqat de c5tre c5petenii opt articole
pentru ca din ac.estea s5 se redacteze o inqelegere. ciuni 5i neadeviruri inchipuite, ceea ce se gi poare
dovedi".
$i anume chiar in primul articol era vorba si se Citind cele de mai strs nr-r-'qi line si crezi ochi-
ia.bani, vin ;i roadi din c'asele qi hambarele prea- lor ci F{ans Vunderer, cfa mai inpoi:tantii cXpe-
milostivei noasrre st5piniri gi sd fie clrate penrru tenie a qiranilor din Vijrttemberg dup5" Irlatern
ceat; la Tegerloch ;i in alte locuri.
Astfel eu, aga cum mi s-a fost poruncir de citre Feuerbacher, r1u numai cX-l ajirtl pe vorbitorul
q4 din Stuttgart, fiind capitala acesnri principat
ilqlgubos s\ dezerteze, der tnai p-u,re- gi. pe Theis
G^e1ber, cipitantrl din- Srurtgsrt, sii-1 insoieasc;
Virtremberg, cind mi-au ienrt sX le dau'ur, ,i"t,
am indeplinit porunca ce mi s-a dat si am spus cX pini ,acas5, pentru a-l sprijini in fata consiiiuiui
Dumnezeu nu va vrea nicicind ca noi sX atacXm orSgenesc de acolo, atunci cind va fi sX d*a ,Jsoco-
predmilostiva noastrX st5ptnire, qi
cX ei nu ne-a.u teali", dupi cum spune chiar ei.
spus cI vor sX-i ia asaclir capul, arunci cind au
venit la Stuttgart, ci cX vor i5 facX d':pX sfatul d,.icPaei.i lingi tensiunile, pricinuire cle gravele conrra-
nostru, .r.a .J ar-fi doar spre fclo-oul, blnXstarea din tabXra l5rXneasci, ag
vrea si evidenqiez
drept cei mai important element penrru noi, In-
structiunea politici, consemnat; in raportul lui
qi cinstea preamilostivei noastre srXpiniri 6i a trXrii Kentzer, cu €are guverna.nqii cdcinns.i.lSieturittdgearrtX..iz-baoui
trirnis pe clpitan gi pe ce:L.rlii
noastre a tuturor qi nu impotrivl isdslerlrilor qi
a iurimintului nostru, asa cX din partea celo" din
ai contingentului lor la oestea q5rlneas.ir. La pro-
Stuttgart, ea fiind capitala, n-am vrut sX mi in- cesul de la Pforzheim, accast; ,,instrucgir:ne" a
voiesc si dupi sfatul me': comandanlii si cXpete-
niile lor trebuiau convin$i sX nu se mai agite in rfoesutgictosnisidcoenrasttladt elacXStrnertjurgdaerctX, todrtie, pclrupd5ocvuamd5ama
continuare, ci sX renunte cu totul gi atunci s-au
vinoviliei lui Jdrg Ratgeb.
ridicat cu to1ii, implrtlsind pXrerea lui iVlatern
(Feuerbacher), s-au rd.t.r"t si au qinut sfat, dar eu
am ieqit la ei, vrind sX aud despre ce era vorba, In ,,suplica" lui Theis Gerber, pXstrat5 in Arhiva
cind au venit Ffans Wunderer, una din cXpete- de stat din Stuttgart, pe care ,J adresa.t-o in 1531
niile lor, 9i Theis Gerber l,a mine, rn-au luat qi de la Esslingen, locul tincle se refugiase ducele
m-au indep5rtat de restul cetei. Apoi a zis Vun- Ferdinand, regentul iandului V/iirttemberg, in
derer cXtre mine sX plec degrabX de la ceatX,
la care l-am intrebat cXci scopul reabilitXrii sale, el descrie situalia din ora-
altfel voi fi injunghiat,
din gul Sruttgart la apropierea trXranilor, numirea sa
ce pricini, iar el mi-a rlspuns, cI ceea ce vorbi-
drept cXpitan al contingentului clin Stuttgart, con-
247 diiiile in care a luat in primire aceast; f'-urclie Ei

continuX apoi privitor la cei trei ccnsilieri de rdz- ducelui * in ciuda averdsnentelor lui Theis Ger-
ber qi Martin Niittel -_ det*'rtnini'rd astfel qi el
boi li instrucqiuniie date lor: .,Pentru a tnfiti;a
in continuare ingelepciunii voastre nevinoviEia sfirEitul cumplit al lui Ratgeb.

mea, vX a<lresez preaiuprtt" mea rugX de a voi sX in cele din urmX am izbutit sI scot la iveali un
aflaEi de la cei din Stuttgart, care aL', dispus tri- docuilent cu totui intact privitor la procesul din
Pforzheim qi care -paocatetleorinlocui rnicar in
r:riterea unor delegali in ccnsiliiie lXr5ne;ti, ros- parte -- pierderea Jo.hcaringninaEieli.a. sI--La4me.ic.hgniesri,t
tind sfatur:i gi vorbiri cX eu ail fXcut tct ce mi-a
stat in putint; ca ..5 nu fiu trimis detregat pe ling5 printre aciele procesului
FtftXnrfeasratnirnnucis.cotTnGiunsnricileeilebdr.ei.Etdai etpJ''ri.nrj.r,i.gzlito.sRni-a,,rotqghiaeirgbtal,u"nltctutrXiin.rSloerrtapuJltdcltigcrica{sr*!KraeesnldXutanzraeltnrrrdo,i
astfel: ..Noi, primar in funcqiun':, inste.n{e lccale iare prinre_cei din^Stutrgart asvinegae..r"ePnuomreecllea de
,,secretar oragenesc lnsetat de sa
si consitriul orisului Stuttgart etc. ttin,ii,inil la voi
prin aceasta- con.ilierii nortri de rXzhoi dc'lcg.rti provine de la torturile bestiale cu care i-a,prigo-
i-tiri pe adepqii ducelui Ulrich ciupi sulghiunirea
:;;; ri-;;;iitti"rs.i cu -roi in toate treburile eic"o acesi.rir. A^ iost un instrument servil in miinile
Care Instrucgiune se aflS tnci la tribunalul din Fiirderer, porccht Kiib-
biliorvrncrr(;,l,tcoorurnXudigllru-rakch5a" r-d_ n.tr.) care c I'eprczentat
cu br',,trlit.rte srXpii,irca straiiii hah.burgicd'

Pforzheim". Ilupii imoceutipia|ifte,aiior rrs)cuoiupui r.iSietuiiotgra, rbr,i-neloarrgaanniiziaatau
p."luit
Llltima frazX demon streezl ci in procesul impo- ianceiaiie orXle,reas, X rnobiiizlndu-i pe foIeichsner,
triva lui Jdrg Ratgeb n-a fost vorba de un tribu- firi sX mai qind scaina cle opiniile sale proaus-
ninaltodeat.f]urr.ggeuniul; , iiprteonctrmr-litainc.a,prvri'ppi,recgia'dtlereusr--repirroscoelis- -rtrrir"nieo.cereei,ovierln'n.ptrureastlcerirlXi-pa,tcocqlroi,ulgnciie;rdledtigetrlrerfiiin.eoacajausrteoeaazrleei-aacilneerspstuaoiitaeri,vsc-aaa
citat qi acte din afar5.
Repertoriul pomenit mai inainte i.r:ri-a- atras
atenlra $t asupra unui aclevXrat tealic-cle ilat-ntzeci luat rllsrira de sigurantr;i ca toate actele mai im-
l]orrAitle si tic pr&Xztite de citrc un <im de incre-
iggcgiuieamgnr"ate5pn.d.triieetneiodx'ppneartimuviacitcitniorriearernltra'pcscdouXu]hrenriaivRcteasaa-zmatt-nnlnyaetri"leluX"{anRt1i''irn5iar,a3rrtc3plc!rd,shi,n.ei'r:s-rcXd^5ildcla'15irri7"itI'RrciI,slt,e's1'rril]ctilontih---- i.r., .r., pe..til i'XItra5tngeeab-.c, Xc.aArcceasvtecamindesianrccrien-i
a fost Jdrg
clele

cori rroli-ii cancelariei.
intre scribul origelresc yi cencelarul liranilor au
tenstuilt, ceea ce se desprinde qi din-
slus. l1n clrcrumar sr arrnurier bcgat din Stuttg"art, exlstat ma!:i
i fort cel mei r-ajnic adept al srrrghiri:ritrrlui duce tr-uir inscris al lui h{eichsner:, prin care acesta
incearci si se apere irnpotrive hvinuirii .c5. s-a.1
Ulrich. ln anul iStq l-a- urmat iLr sr''.rghiun la {'i iitbog"lqit pe seame hirtiei, pergalrlcrrttriut^qr certt
Mdmoeleard. De acolo a vrzit, in calitate de 'ageni,
fire conipirative i'u tiranii suabi si c-u biirge'ii din du rreccte lolositc dc .,neciarra lJrirneesc-:1. In acest
."pit"U.'Iar in L525 a lrrat-o inaintea ducelui ,,.oi, .1 scosese dir-r .--lrr"tea lui Bebenhatl-ten, din al
.Io'ui ha*bar de grine elau onorate chcltuielile
r;i, .c-tX"zauat aiDcrerosrrtnna.iiitr-rsilae-fo$hlioarsbeiscrrbuducure-grsieleoars.dce; RXz'boiul tirX- o cantiiite oarecare de secari gi cu ea a
landul de baS- rplrllitnitimleii,
nesc ncgnstortrl Rytzc Gabler o noii pcnl,ly
Lef.r.t*ircrlnpr,inrllsi.upiX.,nin.ct.r*imaina,,dtXouqXi-abai.nuislqti^fidceats-eocaprat"i''
tirrl
Atunci, intr-un moment fataf in ziua pi:emer-
sXtoare nimicitoarei lupte de la Sindeifingen, Itamy
Fi.r""t.h.t a conr:ribtrit tn nrare misurX la vottrl teatna c\e Ratgeb, descriind icnesird. zfavrpdttuilili intr-un
u*intit auterior in favoarea unei reinstaurXri a mod clestui de"tt.ilat' ,,I)r-rpi atr luat

de la mine cam mulr pergamenr, de asemenea 9i fr51ia noastd obligalia de a epira in faga altora
la Rytze Gabler niEte hirde gi cear5 de. pecete, {)r}oarei} gi clurrnc;:cia.,cir rlreptrrlea a supu$ilor, din
de.
care pricini i -;1rr l1)11 lasrtc rL'epturi li bunuri,
mi s-a pcruncit sI pi5tesc roate acesrea din banii iati aqadai c! in '' iltutea acestora solicitim cu
care se vor dobindi din vinzarea roadeior, si resti- toatl gravitatea gi attept;m de ia voi, fratri intru
tui ceca ce s-a viuilur de cirre gcspodii.ia din
Bebenhuser sau sir c{obindcsc eu insurni roadele. Cristos, ca din ceasul acesta faqi de aceast5 scri-
Ceea ce ar'i ficut rnai mult din frica simgiti pe so,are sI fie iertate toate gi in temeiul tuturor pu-
atunci iaii cie
curte $i i-ail Jilrg itatgeb, ;i n-arn scos nimic din tingelor i'oastre si vI inarmaqi cu flinte, llncii gi
Cat lui i{ytz-e din pergamentul meu gi_cu pror-izii dimpreunX
atit de rnult, incit fdcr:a cit doui banige de secarl altcle, precum. i^ncu iiranii
si pornili asti noapte
supu;i voui ;i tab5ra
'l'egerloch de lingi Stuttgart, fiin-
precunl se obgine dupi alerglturX pentru bani Ei n':astri de 1a
arn prirnit o chitanii penrrLr aceste doui banije de du-ne cle ajutor intni dreptale; pentru aceasta
r-rern si ne'incredern cu rotul in voi qi si vX ari-
secari, iuate de la gospociSrie qi nici n-am mai t;m pentru asta recunoit;n!a noastri intru dra-
clorit c-ltceva".
gcste fr:Sgeasci qi implinirea iubirii 9i binelui.
1_irDanug, naigSanciaumciinletireese.scdriinbualcoeraSsgiaenj essccri.eErei ,casencme,iaanrtir-l D:r-t in grabX in noaptea s,ore joi dupi inventio-

festi i'r-r nrod acut in documentul descoperit de nis cnt.t'is?l Aniro 15215.

mine, in care ,,tearna" pe care Ratgeb i-o insuflase Matern Feuerbacher gi l-Ians Vunderer,

lui ilIeichsner va fi rncbilul unei lXzbunXri infame comanrJan';i supreili gi generali
iinpotriva ceiui internnilat flri apirare la Pforz- ai supuqilcr din principatul Viirttcmberg."

heim. CXtre nobili.

Se cornpunc diri doul il:;crisuri gi dintr-o expli- Copie trimis5 dc c5"tre qXrani nobilimii,

cagie in lorrlrii cli: scrisoare ;i are drept obiect intocmiti de }liia la 4 mai 1525.

acea circrrja'i urgcnri care a fost adresati de c5tre Ciird Vleicirsner a citit aceasti chemare la mo-
cipeteniilc h'tarern Feuerbacher qi Hans
Vundcrer llaala,innilorari bilizare generali a nobilimii din Viirttemberg, in
Cin cirrtierul lor general de
atunci, cic la Nili:tingen, citre to$i irobilii din rnisura iLr care acc"ista se obligase fagi de jiri-
nime, a inleles firegte imediat ci e vorba de o
Wiirttembcrg scrnnateri ai ,,celor L2 articole", prin de o maximX, gravitate fr c;
care se obligaser,i si dea ajutor uniunilor acliune scrib-multiptricator l-ar putea implicarea
ne$ti. Err c chenrrrie trirX-
qii o ,rlaririX insistentX iui ca costa, la o
de a adic5, chiar capui. Intructt teama de Ratgeb il
poriri neinti;:z.iat ii-, ir,.rr; citre cea rnai apropiat5
taAbcirciasatirqiciri:rrrn:iulolra' r-l fXcea si dea unnare indicaliei acestuia de a copia
a I)egerloch. de Rargeb in mare circulara, iar pe de altl parte voind s5-gi salveze
fosr aciusi pielea in mXsura posibilului, i-a venit neiegiuita
grabii 1a ciurc,:i:rl'ia origeneasci din Stuttgart in
scopul rnuitiplicririi, sigil5rii qi expedierii ei, unde idee de a atribui paternitatea proiectului de circu-
ianfofastlah.inrastui Liriritip;irginirairesdfaetuXl,uIei.icIhnsanienrteEi lar5 cancelarului g5ranilor, pe care-l ura intr-atit
apoi cititl $i care intre tirnp fusese intemnilat la Pforzheim,
qi sIJ denunge in faga tribunalului din Pforzheim
de a infX-

gi;a insirruiriie peliide brodate de secretar pe mar- drept autor al conceptului.

giriea acestci circuiare si iuim mai intii cunog- Intr-o sclisoare adresat; consiliului municipal al
tinli de eonginutirl ei. Iati-l: oragului imperial Esslingen in chestiunea lui Theis

,,A noar,rri cuvcnitl datorie ne-aul indeplinir-o Gerber, refugiat acolo, el infigigeazi aceast; ,,stare

totdeaLrna cum se cuvine, cinstililor nobili gi prie- 251 de lucruri" cn toat; limpczirne a posibilS: ,De
teni. lntrucit ,,'oi, piogilor nobili, v-a1i asunat in

:lsemerrea cfreva zile clupi aceea Jiirg Rargef: a Prirna lntrebare se referi la dubla funcAiune a
;tLlictllu.sro,:roucrc;euprtaiiln.drranneliilccilr:qcliirl,ralirteulcuoi r(lrpurninercreiincAparertesae iui R,atgelr: in calirate cie consilier de rizboi fusese
all.r ;i 1li1"sj rle Ia Niirtingen aici la Stuttgart, cu nunrit cie instanlele locale ;i de consiliul nrunicipal
uralllul Se \-cr- c;r- cli !1 toti cel ce alcl a scrre de la Stuttgart, care l-au irtsircinat cu atlumite
cir mai multe $tlau Voind ir-rstrucliuni pentru a respecta interesele guvernu-
si ir;tocrnim in grabi c6pii. lr.ri. I)rept cincelar a fost ales de citre lXrinime.
si fiu sigur de viala mea $i gindindu-rn5 si aduc Silit si,-recunoasc; increderea de care se bucura
spre cunoltinta inilostir-enici i'oirstie cele aflate, a
tcraerbecuaitrcsXirissi;rr.-rrr-rrileazsscu'-tiluitintoerre. a..;iSsi ei um;ii arit intr-o printre revolirtionxri, i-a fost fatalX, firegte, inevi-
tabila intrebarc: prin ce servicii a reuqit si dobin-
scribii rnei:
Itenninl;er, tir, asctrrenca fiul vistieniicuir"ri qi ailii deascl ln timp itit de scurt increderea q;ranilor

care gtiii,-r si ,rcr-ic ar fi trebuit si rrultipiice aceasti rlsculali.
ciiacreutsejtr)nragi af15 patru
scrisoar,r, clin R-'ttgtb ct-' aliturate, dar Punctele de acuzare iilpotriva lui J6rg Ratgeb
pot fi a$adar l'econstituite din procesele adiacente,
cirrrceptul l-a nina sa, pro-
itrie, a,.a c'.r,i 'L::cir',iir sa fie intrei;at penal in con- chiar dac5 ,,raportul" irnpreuni cu procesele ver-
sireiicriniil.i:i lJrr,;rriirlri:i;;:iL,g.ieab l1j,-r;,lrlti;o'ulzlchAe,ian)r.1inpiLs-ecnusnurl bale ale ,.rrrirturiilcr'" s-au pierdut.
;-rrtior-
se aflS Ratgeb a fost acuzet rlai intii ca Set' de rLz-
vcri.iit-leiSi.coArnmunaiciafsoestii.raacunzi-laotrampclis, uderi.l.etrddd.aereappedntafrfeu
aici Jc , ri.-"'.
luate de cei din St'.rttga.rt.
,,rii'-'i .le i.rii".ela insi allturatii o ioa-ie de ace-
ea;i nriirin:e ce gi orclinul emis de cci doi condu-
cirtori de c:sie qi caie i1e stirnclte irrteresul ciiiar Degi la punctul 12, cel care se referi la trXdare,
nr-i existi inirturii dir.ecte care s5-l acuze pe Rat-
;i prin titiul si.u. ,,Citer.'a articole, in sensul cirora -,,coinmiatecetustlusi"coqpi fost audiali mai ales mem-
a fcst iriterr;g.it penal Jdrg Ra"tgel-' ce zace in rem- geb au delegaliei trimise la Bietig-
nigi ia Pforzheinr.. rrirnise acoio, plintre care qi lua in considerare faptui
brii ai fi cucerit Ratgeb, intr-un
h,.etrimiid-ii,'ii".toCtuun;ir
acesle clcuX ei'ticoie" ;i care aie urln;tcrul conqi- se poate
nut: ,,ILeir-r, 214Ersti e-rte scristtl -riz, conti:aselrlrrat altfel ai'
timp foarte scurt, intreaga apreciere a q5ranilcr,
l(rBls.)e[a1drrrcir5lu: nB;errure:ianireetuc'riitlrr,e22n],olilr*il.irncel]ar1rci1cumfuonsit tri- incit acegtia sX-i incredinleze sigiliul gXrinesc!
In felul acesta i se transferase qi controiul asupra
din

acest priirc;p:'t. Sii fie a$adar intreb,at, cine l-a pus iui Elias Meichsner 9i a tuturor inscrisurilor impor-
sI faci asla san ciri.t l-ir ficitt cancelar al lirani- cancelarie. Necunoaqterea
1or. De ce l ficiit aceasta ;i altele din ordinul tante care iege au din
faptelor de cXtre martori se poate explica dcar
cclor ci.': 1a -(tur,gart ;i unde ati rlmas nobilii ii prin aceea cX Ratgcb le-a transmis qlranilor infor-
qirarrii, le-a luat apira- marea sa ,,triditoare" irl taini, nu in public. Este
ce au f;cut alunci crinrl posibil sl-l fi a\rertizat pe comandantul Vunde-
rea. Si ',lacX -,'"1 mai spune cI scris.lrile au fcst scrise
de cei din Stuttgart, cu cunogtinla 1or, acesta esle rer cu privire la jocul dublu al celor din Stuttgart.
:tde'.'ill rri, rl.ir" li 'r',ii ?:ri'iiIr:riit sii volbe:isci impo-
tri-;a lui ;i ;. a.ltor.i c,i cl, aga ci au trebuit sX s5- \ffunderer fusese meqter ccnstructcr, care inlllase

vir;eascI asta ca 1:i rnulte alte fapte rcle". mai muite biserici la Wijrttemberg. Nimic nu poate

I)in scrisoarea lui &{eichsner aflim mai intii ci fi mai firesc, decit sX presupunem cX Ratgeb i-a
tribunaltih-ii de h Ptorzheim i-au fost trimise din
Sturtgart riiiiteriaie acuzatoare, in care ii sint su- impirtXqit acestuia planurile qi atitudinea orige-
gerate inchizitorului doul intreb5ri deosebit de nilor Ei cX a fost numit de cltre \Tunderer in pos-

tul de incredere de la Stuttgart, de purt;tor al

insidioase. 252 253 sigiliului.

ln favoarea acesrei interprer5ri rrehuic luat5 in sSfi*.rlnq^.iittci(.ivcpl.urelffi^iggc.uarr4am8s;eezl-sig.iilnRorumdpetolidan Fz6gruaucnd5kugfiuitodrrre, Jilrg Rat-
consideragie prima lilt'.'el-erc sr-tger;rri cle Elias iurnplirul
catre carr
h4eichsner tribunalul.ri riiu Pforzheim: ju.lecltorii puterii de stat despotice, diat in patru 9i
,patru-riscruci de drumuri": iaiX cum expus la
si intreb,:, cine l-a ,,fircut pe Ratgeb canceiarul
a sfirgit
15ranilor". pictorul care dorise si peregrineze, impreuni cu
-.,apostolii", c5tre cele patrt z\"ri ale-lumii spre
Cca de a doiia intr-eb;rt:e, s;i mai perfid5, era
menit!, si puni in luirrin5 qi sX <lcrnaqte planurile rnlazanoapte $1 mtazazr, spre soare-rasare $1 soare-
rizvrXtiiilor: Cum s-ar fi comportat gXrinimea, la apune.
acea vretne lnci aliatX :r ducelui Ulrich, fali de
nobilime, dacX aceasta n-ar fi dat urma're rlobili-
zd"rii, iar g[ranii ar fi r:i;;tigat bitilia dccisivX din

L2 mai?

Viclenia aceslei iiitrebiri se intemeiaz.ii pe irea-
litatea ei, intruclt ataci o crimX neinfipt.iiti, d:,r
care il condamna pe acuzat chiar qi prin simphii
fapt al pl5nuirii ei. Ila face aluzle la o propr.rnere
nedatatX a ducelui Ulrici-i: c1e a se proceda la con-
stituirea unui consiliu de conduccre format din
-sXrceinteilopi a--t,lirinditnimrpindcuericleei
douisprezece persoar-te ginutul uinra si-i

nobilimii, oriqenilor qi si fie recrutali din
zSianitzeecdi udceeicuii,liraerqfii pe care
trebuit pre-

rin-
durile nobilimii iocale, iar nobilimea la rindul ei
sX fie i:usX si jure credin';I Einutulr'ri. ldobiiii cirva-
leri uirna',r sX
- fie siii;i si-l recurroasci pe e-lucele
Ulrich. Prin aceast5 irrtieba-l'e, c;1re fX,:ea airi:zie
1a o -pdreesl'utnputts"itt,t,crcilna:bXo,:imat paontoriur-iiau statului" (este

vorba de aciepiii d'.r-

ceiui, prin care eralr specificate. condiiiile lirini-
Rmtlraiiiitgpje,ebnM,tbrcuXicihrreusirint.esortali'r.ctrlurinamXrei:idelae';ictroLXnidldraiacrenhalllcacarlcepalrailnucBiipieJectiigrag-l
heiri, ca flptaq, sau Ice pulin tiiiruitr:r, al unei

fapte gi r,rri grave: crinta de tnaltiz trEdare, sivir-

giti impotriva guvernuiui ,,legal" ai arhiducelui
Ferdinand, aruncindu-l astfel in miir-iile judecito-

rilor penali ;i torqionarilor acestora.
Pe acest respingXtor Elias Meichsner, ducele

Ulrich l-a ntirnit un ,,Iuda". Prin uneltirile impo-
triva lui Ratgcb, ,,scribul singeros cle la Stuttgart"

gi-a confirmat viclenia cle iLrdi in modul cel r.nai

ticilos.

Anexe Betty Kr,irth cClaitneaazr|!eCiPnae::cdehad"deeIrtuiRnderldine 7a
ll.crttlrciarn ;i
in

perioada 1b00-*15iC.

1- '5'0-9-b1r5o1n2n.JdlrricgeRrc:drtrglleebsaatieesdtaet docur'.icntar la iieil-
a dobincli statulul de
laor:rc:-tlirrsnLciancnilsint(l,a,pblilueirrig:iio.hl'rcii:-s2'r"s.)lnocelisgct'ii'redsaaezl dca.-in1ioabucacnge:r6pataarecdafuuzccleettllSuui-i
iJlri ci-r.
r-iltinra 1;iaii tr ceior 4 gulcleni
28 aprilie I il2.
ca ,,titxi clt qedeic" in oia;.

1fi10 Ratgeb desdvilscqte A1!'rtrttl ll'' Rrtr"bart' din

Sch.r'vaigcrn. t:aa t'"t': faind' qi Cinr; rle Fesah qi

lntre Cno
A.|tat'ul d.e tn Sahu:ctigern aLln Rctrcsch plaseazd
Despd'rfi"rea ltli Islts cle tnarna stt'

Schenrc! cronologicd I l\l,arr,il: 1511. trir-Lrta lrli U]riclr c''t Sabine de
Eiivaria. 1'mpoiloi-lirciL incipr'rliir;i' castelului cu

1480--1525 lab1r..r'rtri emble irtaiice'

Cirtre 14$0 se nalte Jorg Ratgeb la SciiwAbisr.:ir Gtrrt'rncl. 15i2- -1513 Prt:s,.tpi-tsd ciildtorie in ltalia. ln operele

1D4u9c8e.ieDeTrinlriitcehrcaseqniaiqztgeolnaireBafuenbcluhaiurileui14s8i'u/. ' La antr"r'ioatl a1r: lLri llatgeb rnotivele renascentiste
in rnicd llisliri, e1e clevenind
p:ii,r:uirsesttr'ii 11oar
s,'sir:lir'llc ;-tbi:L 1n 151.4, odati cr-r irrcr-:perea incrir-
5 i'rnie Llilich isi iace intrarea triun-rfaLd in llipi:nllloxinislssu'leit.tliari'1nlcaaslr[RiMcpoeloiilnu:sri;liibrsUiLiiitlrirrtcatipc:taehle:-cnri:ninrcnh:l:irmtc1'lr1ip-!4riJu-Mir'lglrcacbddxsliidnmitoiFslrieriaacnfinilienqaftiufrlreast';-ti
Sc1u4lr9.rc9tlt-ug-c1aebrst0a0q.Si Navbaein{feeiriclco{cigiuoBldairvt.aiszrcibauoriitnetihvrn'ierpstitad5nu,dpdein. 6accaeilnerica.
tinSrul ducr: clobindcst<: favoarea c.leoseoiiir a
impdratului Maxirnilian se fi ck:si:r:i.rfit rle suiif, in iimpul intoarcerii
care-1. dcciari maior: ;lidCr:trr"r;eiuintslirlluc:eTiFrlii1uaro5(nA1lcup3ttlroaipnlrciuccTtlitlsStlCrauitocloillau,mrriprde-uenc:rbnaaantl)ie'ou1irnuidani.-pqRAreieasrcifttooegfncacc-ictb.lioinasrri-'inl1uaa5lrs1Jdpi2inert-lgit1l(te3lltaar'
inc5 in iunic 1503. aclici la virsia cje 16 ani.
ta1i5dc0ui4pc. ieRcdinzabsoemirn-rir1:ntradrbiicnluciaar:lplaaLiionnsaiiuttt.r,ttlii.iLtesrl;l-.ilttaLobercjL:Ilrhqii'ir'rc:(iiral{lllierta-tiii--i

bronn). prfirur:ilcetttesiiiet;l"ulitLClelra,ir!r,.irs:i,S':ltal/lbbc(rlg'i Ilirschhorn.

1r10.1 Problematic:ui Allar
cle la Franiil.r:r:t cil
qi al Malgaretei l'on Rein: pe canatr-rriLe exi.tli- 1114 Actrn'a{io. mttrliittt cliii Fr:rnlilttrt 1a cot.anda 1u!
oare se ttt;15 M.alca intlureral,it Ei Cri:;fcs, otrrtt.l
Clatrs Stalberg"

ilzLri:rii. 115u1i2UPirriicrnhe:lemcirliirleicaultiiirixliciinpciimr'ipinu. l domniei dltce-
1507. Duce:ie Uh'ich par:ticipl la Ficichstagrrj cjirr
Consi,anz, ticsfiqr-rrat cLl nlarc-. poit-,pir" Spre spcr'
1514 Devalorizarea banultti Tnipozit de t heller
rirea strdLucirii sale introcluce la curte {itnclii pe guldeui.
transmisibile, iqi inriLrl!egte irlrri-..drti1 congiiicr"j-
1or gi sir-igi1or, nrai ales a1e capelci sale" pcntt'ri. ,,Sirmanr:l Konrad". Tratatul dc 1a Tihbingen.
sprijinirea cilreiit i;i inst.tsc,qle (rLt :tpt ol;;trea ir-iclecarea ldrareilor dc la Sci-ro.lncl'crf de cirtre
.Papci venit'-ilile calltcl niior. Ulrich.
1515 7 mai. A-qasinarca lui Fians von Ilutten.
LrilS Ilatgcb locuieste L:ri so{iii si copiii la FiiLriigart. 24 nciernbrie fLtga dr:cesei Sabinc.
l1T.5iiar0on8l..uCFl iaidlScrttioscrrtildpa.dlasi!lolinlrr:'ricah.iniilletiiinratottttiJlcreiit'Me.a, xi])trrtiiI-l
15I0 11 c-rctoniirtic. Sur6;hii-inirea ducelrri Ulrich
157 d-e cdtre imPeriu.

tl21ur70di0dz0fial0laerengdsuiumldpvedpononciterpHivarueatfttoeudsnltel.orSiorsespinntdittsqiine.irlemaPrnposaeceelnisatmernuudelmeemaolbnzadrartiletladaai ln noiembrie, Dieta de la Augsburg atribuie
DC!CinuaaurrrEootlul dVQloW,muiaininilrteatutstelie,mimdabepuevdsrergtnra,iaitt'ccl$daailienFarrfhaiunindstrkeuefscaueegrtac,auvitaiczArei5our.nistet,raiz1edui.i
,,nobabilititii". frescele lui Ratgeb.

1514-1517 Ratgeb lucreazd la Mindstirea earrnelililor 1520 Ratgeb revine cu -tamilia la Stuttgart, unde-Ei
din Frankfurt.
redobindeEte drepturile depline cle or59ean.

151? Pictura refectoriului. din Herrenberg, cel v1,o52a2relaaraausatbriaencdiloonra, tdin de Uniunea suabl in fa-
Moare starelul Rebmann schimbul unei despdgu-
biri de rdzboi de 220 A00 guldeni, este cedata
care a comandat AItaruI din Herrenberg. Llrma* de Carol V fratelui sdu, arhiducele Fe'rdinand.
9u1 lui va fRi aBtegneebdiaktteFstaarnt eIar.
Herrenberg. Poporul nemullumit de guvernarea habsburgicS.
1518-1519 fi2A-7525 Ulrich, aflat la dotr:eniui sdrl Mdm-

1518 Ra3Sacatcaeotgillcrbaemtegobiprmgoairbbnairntiiepnv,orepipsmr5sco2earbilselgepoumallaalrdateedtainmrpgiluea(uidiualiqcldlHaaieltcotigr1r-derapeebFnebr1ncae0tdnrr0gtulr<)gefFupuiCerrdatnl.eantnrulkunis-. rspedeglgeaalterradFg, rdcaanquciitsdfAcarSIjunatiomlre!"airnarneE!veiovi,eluilnifaicoenryraci rimni dianitoaftooleldosastulSal
scopurilor sale.
furt.

1519 Terminb Altatul. Starelu1 Farner invitd con- Schemo cr'Jnologicd il
suninalirduelacqrfiei "isntotsivttlai mnaleeA$lelttealorriuci alluilei.pciclintolr{iei rsreunabbei"rglaimvipzrieo--
1523 Jebraarie 2a. BittEtlia de 1a Pavia - Francisc I
prizcnier, elvelienii zdrobiti.
1518 iulie. Ducele Ulrich prosclis din nou de 27, Ulrich se lndreaptd spre Stuttgart. Landurile
Reichstagul din Augsburg. Mainz, Palatinaiul gi Hessen se adund la Stutt-
C15e1i9diainn.R1e2u.tlMingoeanreilimupcdidrt-rptterl Maximilian.
iogofdtul de curte gart, unindu-qi forlele impotriva lui Ulrich.
aaslediuiaizdUolrriacghullaimpAecrhiaallnca. rCe atrelebpuriecssaeliii Ulrich martie 3. Scrisoarea pi'ovocatoare a lui Uirich
se su- cdtre Uniunea suabd.
pund. Uniunea suabd porneqte impotriva ducelui.
Mercenarii eh'elieni martie 4. Retragerea tuturor mercenarilor eI-
sint rechema{i ia indicatia ve!ieni.
cpuSrodasesstecapsepUrelriHcehr.reDnubceerlge.
austriecllor. 5. 1500 eh'efieni il
? aprilie supunerea oraqului Stuttgart. Pozilii1e vrea sd meargi
Wilhelm von Waldburg infcrmeazd Unittnea cu
fortificate ale lui tllrich cad una dupd alta' Se privire la atmosfera ,.favorabild lui Ulrich" in
1ui rindurile popcrulul.
predd Hohentiibingen. unde se afid copiii 6. Schorndorf, Gdppingen, qi
Ulrich, Anna qi Cristoph,
MgriicaBhi,a. ivAnaccrheiaesiteparreecaaiarcu.rat6tmr.arptjeaulnatoieaai.sreuPprsriatnrcdciiopnpeiiiidlpoecrnAlturnuistUrai1a--i Kirschheim Urach
isminptootcriuvpaatleudi eU,l,rciecthe.sTtrridinded"ripqeinrtmizmaefriileapdprrainte-
tre pedestraqii provinciei favorabile lui Ulrich.
putea cornbatc. U7.nUiulrniciihclSairpeotroliliieaocrlaeqiruliliupi eSntutrtutgaarts.eCphel6mtai rueIa-
cu o ceatd miei de tima treime a sumei aprobate in scopul atra-
12 august, Ulrich nSvdleqte
mercenari in Wiirtterr.berg: la 15 august oraqul

Stuttgart se predd. gerii mdear,,eoqpteanrtiestar5imnie".rcenarilor
Pdrfile rurale se supun ducelui dzrr oragele 9. O elvetieni il
rimin in miinile Uniunii suabe. In urma unei p5-
rdsesc pe Ulrich, la periferia orerqului Str.rttgart.
incursiuni lmpotriva localitdlii Esslingen. Ulrich 10. fdranii formeazd cete qi se indreapti cdtre
steGsouiumlfiienLvbrcerderlrinneugdunffioavueetrg,$mreenacaaddt$meiinipnettrni!eiatmbasrtdlatdis.eiioLCs-rs'iiadtnianststtseecatliursttelulpitnrirseuahgsups.tcll.rd'tdibLieenaprifse:a1igtmi5C.enioolilncea--
Ulrich.
Ulrich bombardeazd. ora-sul Stuttgart, dar n-are
tunuri grele.
11. Ulrich ia numerogi prizonieri in Siuttgart gi
259 la perlferia oraqului.
lui Wiihelm von lValdburg.

Ss310litlu.0r0etUtigrdlsraeiecrsteh,ielvttrersee{icibeeiunaiispedepssledt5eaincfumdlgaun5rond.alliptd,ntuecpapbr,edtruleatnre6Soiirncezdulieelelui.1inlt.Ugimdeninini-i 22. Tratotiue la Bietigheim cu o delegafie o con'
siliul,ui municlpol, din Stuttgart formati din qapte
pelsoane, printre cure;i Jorg lTotgeb. Cei din
Stuttgart se intorc cdlare in orag inrediat duph
unea ii mdsuri de pedepsire a adepli1or ducelui' c2in3dc.tlr-CieeoicVnreatiainhntinraagrteeatnaiv. emFloearu.re$rublaucihpcrcsiEtei
17. Avertismentul l-Tniunii cdtre tdrani inainte
ile a porni la acliune concretd impotriva 1or. Sachsenheim
concepe scri-
21. Sa tipdresc pentru prinra oari ,,Celc 12 arti- soarea incendiard cltre autoritdliie din Stuttgart.

colr' alc fdranilor". 24. Noi tratative cu cei din Stutlgart la Sachsen-

Baplarui.Ibieeu5r.eCnels,eeLeunc1eeslcdrqainsipcoiriensAc llcga:iun,uDmod-nr.auEiqei heim. Delegalia din Stuttgart capSrtir asigurdri, din
vporoaarrSteauavl epladriralalcncfoeilscorlqi,bi ecsArabidnieo"oa,rcraiqcco9dn.idIc'eu5vced,,nntcouiircividoacdrcotsraleorcreao
csuteceargeuscrilelalo6,r loaclableitasteinatPimfu1lii:nogdeonb.iteDoctul6 dintre ,,casd deschisd" pentru a-,;i line slatul.
coarne

de cerb. 25. Continuarea margului catre Schwieberdingen.
Se plimeqte o misivir a cetci din Allgiit-l, datat5
r1i0z.vUrdltreicqhterccvliinnenoIau.\V10iir0tt0e0mcb1e':rglA. rJadnriinsicmaedausnei 22 aprilie: von Waldburg sc aild cu i2 000 oanreni
in locu1 numit WPuan$ntei1nsotre)i,n.cuceiirea
(Dunrinica loca1it5{ii la Weingartcn gi nu se gtie incotlo se va indrepta.
16. Se impunc, aqadar, sd se ocupe urgent capitala
Weinsberg <le cdtre ..cete1e lLrminoase".
17. (Lunea Paqtilor). asasinarea contelui ]Ielfen- SilccnAlltedeurelataetpgngdsaiarerti!etnir.ziadeJipidcpSraoeadrntutaadilbigilcdauaernjlaauui.nidpgSSeectauccpailstoccgrlpcoareP-rpLcLrite;iLitailgiepla,roluatapirrqumzCtneiatieanln.rpccnPttasatasatltpiort-le.irr

FreWsetseepbtuienriene.prszbrbeaoenccrthlagaen,trnlciuaiotrtncicnddouunctduaeimlnr'e.dilnaia.t:ndIanti{.n.aPriprSrimmetuaeVtltyega'uactnrrtnatuetlfuarnlitsgitvdeeeeincclli9anui Cei din Stuttgart le olerd proviziile cuvenite.
26. Furtund iscatd din senin, grindina ii sileqte
orag. Se alcge un nozt ton-silitt m'u.nir:ipal ;i un pe tirlani sd intre in oraE. Nlartin Niitlci 5i Jdrg
nou c(olem,citoent,spilireilrt'tsrei ccesfio .li)rg l|atgeb i.n cali''
ldte Liatgeb sint trimiqi sd-i intirnpinc, clar nu reusesc
Theis Gerber in calitate de sii-i opi'easci.
dcSepleitgaant,iecaai:e(,is'acsdLruluci.clImlaprer,eucnnni sctirt-ur inadllui-sceloiinctert-do-
27. llcclamalia celor din Stutlgart 1:r Uniune
cinlucleegridatulilacnudu!i5uriaWniiii.rtltnemnbuerrnge, leconndouiicitcoornii-
lieAn. iCeeiapfaleodco(t Ia \Vunnenstein- se inclrt'aptd in {iranilor emit o chernare gimi poocltLalpnatdreacdltorectt!railrodr.
Wunntrnstcin Alegerea contingenlului
la
mar$. sub cAocrnoaioncalarelulioIc'euceerabadcehear, chtrc Gemm-
ringheim. doria intilnire cle conducere. Jt)rg Ratgeb deuine c,onsilier su-
caseuutoarersipitgdruetirzleecnilmLtarpgirro'!ttiei",rricvoaagrierlrirntalirimn. iSalotutritstiginirl;rcitnifinnectleoeg:arcrrcrccdi
sd Ttrert, de rd.zboi, ;i cancelar. Spre seard, cctc izo-
cu
ctr late cle ldrani se indreapti de la Stuttgart spre
Kirciriieim unter Teck. unde urma sa aibi loc
r1ai9nrn.gCahtcer:iimpcrljoptrperWsiit.eunKnacnltcsnlerivneslrteonrn:(saczic: leNel<arkGareuttrcrsmt-- o adunare a luturor supuqilor landului Wilrt-
temberg. Slnt chema{i numerogi soli din olage.
C-lornpania clin Stuttgalt, lormatir clin r-loui sute
heim) c51.re Latrffen. sceonadldutcuerrdeaoaesStepiittadrnaurlnuiiioar llcasK'Il'rhcehis-
Rohrbach li sc alitttrd cie ordEeni,
20. La Lauffen. Jricklin Al treilea rind cler tra-
celor din Wttnnenstein. rogiunii. In apSrarea ireirn, sub
tative cu reprezentantii Gerber, Autorit6{i1e din Stuttgart primesc in-
strucfiuni precise din partea consilinlui rnnni-
eelor din St.uttgart sint trimise numeroase scri- cipal credincios gr.rr.e'r'nuiui.
sori qi solii personale. Din cele mai multe oraqe
solii revin insi prea tirziu. 28, Ordinul Uniunii suabe citre von Walcibulg
b2N1ae.ccChkoeanrrt.ini+IunaiarleirnaettermecaderesunlBouaiiepcttiiegtraheclaBimic.tKigWihrecuihnt.thdl.eeFirmecur epiSre-i cle a se indrepta in rnar-g sprc lVtirttenbcrg.
uneqtc rrcata forrnati clin cei din Zabergau, ct-t 29. Ulrich igi uanilestd Ia Schalihausen lrcie-
cea din Wrrnnenstein. Feucrb:rcher e nutnit co- ziunea fa!a de cauza {iraniior (datat Holrent-
wiel).
30. Distrugerea cetdfii cic-. la Iiilchlrcim Lrnter
Teck. .Ratgeb pi Rockenbattch inuita[i de urgenfit
rnandant sLlprem. 260 la Nlarele sfat fdrdnesc.

rnoi 2. Se line Marele sfat f6r6nesc de la Kirch. Note,
heim unter Teck. comentorii
3. La Nirtingen, Feuerbacher c$hiemWautnddaeresre
cep un Apel edtre nobilime, con-
pre-

zenta imediat 1a Degerloch.
4. Ratgeb duce conceptul scrisorii cd.tre nobili.me
A5Ia.rmMStaautrtaetgaaUrttna,ibupSenrniditrsulSearadln{iledmasiuneltdipaldpicreoaptdliea. re
gart. Degerloch.

de Stutt-

6. O noud tabdrd 1a Sindelfingen. Jiicklin Rohr-
bach, prezent cu 1400 oarneni la Stuttgart, se
unegte de ziua de
7. cu ceata cea rnare la Sincldelfingen.
B. Se face joncliunea cu ceata din Pddurea
Neagrd in fala ora$ului Herrenberg.
9. ldranii iau cu asalt oraqul llerrenberg. Wil-
itStluiui"r1fid.e;llAd;icIi".ss;e-u,-misr-("ueprcnlRieeelIlho'ar,mcdttMhufaerintarnadtga,irainmirmoeseo,o9tn'iCmit-meiI'npnadaugBgeileedtorrarenrdu.laztlPa1'bderiEoseacisCul-cti'plaenu-peti-H)u,ColBmiDanuaennpaostaopetqscdsrt'ieeiroofsaPiliutr'riu'ledrulreaa'ei-'
helm von Waldburg pornegte cdtre i{errenirerg. loan-sub cruce - Castelul Lichtenstein'
o delegalie d.in care face parte eEsif"vaifi2-daf;,ruti-uirpOet-aafhidt-i"t,iarieon-"eentsfdui'utDpiu"l-riucrov"uetiinoatRn1dli.5alfeeauo1r2rctc5nago1r"vai'ear,toaebrcnteni6vaudf6i:Rrinise,ni,aecsDhc,epl,tAotoouec1sastr1leetmignapbefntidmrefpaecaceiaucipiaznttetedcanu.aiuilzainlDndubctreiideagiun1atJc5isnle1ce'ah4lrreRpietaqiracdiitBrodgo-neclieuuo55sbdl---'
SJ'idJ.rdarrfgii nlLmesc in uederea tratatiDelor,
Ratgeb,
lSranilor de la Sindelfingen
10. Reintoarcerea

noaptca.
11. Von Waidburg acceptd in sfirsit sd discute
cu delegalia din 9 mai. Den-riterea lui Feuer-
rLbe2aa.czhLdeurdpdetae1cadde1tr0eladldimBlaoinnbeil.ianfgaepn i$nii
i Stndelfingen clu-

la 2 dr-rpd-amia-
ir za, lSranii {iind zdrobifi. Fuga Lui. Ratgeb.

t'r

1526 Ratgeb este pxeclLtat to Pforzheim.

,,Rdscoala ldrdneasci din landll1 Wiirttemberg a
fost uitirna inceputd in llidmriilteatgderdmoaanre.la. . mai mo-
derata clecit celelalte, regiunea atf"i.3s"a-eO*"tra"vigt'ioi"n-lduaiJ*lnue"luWii,n,iCirfotrtBoelinaimbincblitioieetrdegae,cflaaialtaelranHioncelcruAroelurpnhiiebivWecariogirpm"ttreipsnmelceibp.tpdeadrlpSig-n-'
Wiirttemberg gi, ca duratd, una dintre cele rrai
scurte. Sirbdtoarea Pastelui (16 aprilie) poate fi Stuttgart.
c(gTDoeiinbnnsin:(idglI:cleernma-v,taicr1ii)8in-4cc1lre,ep2Uputvltrosui1cfli.hreqp,ii,.tDui2al6n1rcc)i.le.u" pdtea de la Bijblin-
aareceusrtieioagliavalaep,roaaflpaetejusmubdtpaitcetudr€in,
Wiirttemberg,

a Trei ferestre in

limiteaz6 indllimea
formatul scenelor vecine.

5 Un coridor tSiat la cinlecevepsuttual secolului al opt-
Ispreinzectoeaieta6 in peretele despbrtit
inSliimea ei pictura
- de peretele din nord'

263 tip""a'6rctiiiroOrinilfi"a"ra"tti$",'-ap"u.rlii,oatimvcr'eipanpnceleeiinsrrEipidoairaelcdzdlFieenarctaercenlfoeukacnnf,euiciirllliatiguoaa,npddctaearetiv.aailusladotesesrtaoot-r1idnineumcmameuapainiteia'v,,i,Prmddsrloatin--ii

nici, iar cel ,,mai tindr" dintre cei mai in virstd tircimputruttatzntrcLnrirrn?elepeiaialuouleutub"leati,ictnszpla6pgs;-tpiieiidileiusoeeaSae"ea^bf-ditcpiilo"*denvetu,Iiid'epdupraenprniconmsoirrdeaf"eeutudrdtieiaaearniniditrsuin,edierpcft-tna,vei6sterdcauo-acinuueiiarzarIntnnteeaieinl6riapncn.pbrieplapee1orhaDriledmsecl8iir1iadiclmsdufututan0bBr1iooaaateupnnpu3te.48anrrrttorndesdmeBedu6teImostrnen6,o.raacicmrdiistdnaeulescori9snanecne1dlrtcautrau;rldg8iduane.vrpatda5usrda,dsarg1C1le5estgasradBeioBiaetdrgneutffdeBrei3aaoserrfeacsa21lelapleasuoadamot',ladmaetcoseepprdaueslrl,-nriioaidoeamenteslr.pcleepiererttcrrtitoiIre'cimaum-ulpfnciaemaiStomaln-uraropets--gieic-ru1llfiaaagl;arfodteanaea7ilotuiazatitrlcr1ljorseuaeacplr't1tdzelcdptilterodfere6Piiiurassmdeueicrucv,iepiesepeiiueirdlnu'ntaiotenaeinnedlestsdarlrttilnefedsprd'eifpoifciupeltcieaosasenprlvrieacdrtis-iiculedidca-ae-uieouc-!--i
membri ai conslliului.

rbsAMci7aihmruarhiPnmdneivareuiamnnsavacioeaortAnnuirsdtlrreuuaSghlclieoaSirvnl,na,,eeAdraaaeirensalrnlcprialeiatounnlrm(ei-1ertni6e.eZu"3Pnullfauiiaro)t,niirFstmHrpJrceuaeiatenasnuigrslflsiileeft,iuu,nndsr!,,ietnn,srdeaeiilanapn\a{lanlulzurlzu5D;artelttma"tirt1dnamli9neos4pbrtodJ4amoosqdnee5aitn---.--
nesc din Franhfurt.

8 Artistisches Magazin, p. a1a18l :Xe,pV'JoI.-Ic{lie.iMas'.aZlAe. .SLpcrihcvatrareutdpilana
trlit la inceputui secolului

spiritui unui gust dominant
gapaortlaeetrieieapcbreeosztluteiitndbtadargbCiaatarlmmteeeridiiltioulocorus,m, ocerunatmqeuarleFrmrfaai,nrckdafuebriltpelrlnadalie,i
mpiptnsnoroiutdeorrameecirtituaereaardgrrnaoteapfadrirrps;irosmieeoatilodaprsetreptripefediioleztetebia(obipaeqrrLl"Pc:iitonntfadrm6ecdteismdiedicrieosleqlc,olpeimorNtrarciaie.1teirez.tutrica.t.ic)aruDd,eCdaqsrapiicdisnrdetdiosnpeactstuusca,repdtrupeasrieecaittcetzoetcefarpliaiistiar6ctceicpctooueipncslr.eoe--i
stvtcrlateraLilsnvituesicaafqb.rzi.r?dmclolnopatrotmprreialintisrouttaenugraiielre,o-dcieddoe.intn'tToucparldidvcnateoaurnxudriuds-efltoeassnstficltctaua-tanemdI edeganeasalatleejsagrutiareepacirjobdafpuu.iiecnlPurddieit-
zdiudsulliproppierirud-ezriseaadl egfrianjidtiuvAluiaempaicntau{iri1iie. acestuia au
s-ar afla in ltalia, ar fi desigur mai bine preluite
ln 1BB2 in
timceraesdsdctneiecdvr.sifecatlaitncrimeeddasilnoecacepig,niarasosqtlaeeaiplrteefiiaemaciznipednte,oogtboriaasstpuieAtrpioincrirtcSuitt,aru1At8roei8lpce2vea,adrrapmeetiaicseplta6eoc.rpdpuSeerlerpremiOrateeittltedioai
decit la noi, cdei acolo este apreciatd dupd merit
arta vechilor germani qi se admird cu multd edldurd
inlelepciunea llafael pentru
1or. cum a manifestat-o
operele lui Diirer qi incd mutti allii . . .".
(ef. Hiisgen, ,,Nachrichten von Flanckfurter Kilnst-
lern"). cDaaecy>isuuoieebttenrov6pnr,p-aiievtlce6rerotfrrurive)bidr.orleanmiinibaridveiRnblenddiupliruhvuniceotilieaurlpidsrJ.suueceiAnrtliaerdec6g'eiecdPapRdueseoeatmcratsgtiinideueuii,libnft.a.,cirAlcEeaeldalultpsqeccdeeaduqpprlcteScediaildrrdpdaetriouucdlaoapieetcldsodosadpcterlurevieascnarcctildtruuoueee-ll-

e Dupi cun) s-a ardtat in prefatd., W. Fraenger a
incetat dirr viald inainte de a putea incheia lucrarea
dnoeuf,ad!dif,iciniletrl-eolupecrridoraidddecirnedstaaubriaareincqeipcuosnesredr,vadrien
la Msn6stirea carmelililor din Frankfurt am Main.
Deoarece, in ultimii ani de via!5, starea sSndt6tii lnsduoeeiasrqe'vJtnceieri.ri.giTNprReiiccabittuguieeeribllsonduru.nslenmmliaomjniuiutcremurzeleednaetlani,nu,lailt-uepirioars1irdi"9bi,c0iiaii0tlaumptsertaiarmeascattorrcunuu--l
nu-i permisese autorului sd consemneze recentele
descoperiri ale lui H. Tomasehek, ddm mai jos, pe
asspuclirupnsriedct,,tudasertaisilsodfdtriouqrmluicrauaucrrleatuu,lietiranldcaiiincluanaFdimirraudpnlelkeresfiualoarlvtpl6a(eNrrrei.iar,.gtrid.ii):irnaefsldtaaitvuderarsrinde
general Adickes vrea sd demoleze intreaga mdnds-
tire, pentru a se tdia noi strdzi prin oraqul vechi.
Din fericire lucrdrile n-au mai inceput, cdci intre
Opera cea mai amplS a acesttti maestru care a timp Adickes murise. Citeva decenii mai tirziu res-
sfirqit atit de tragic a fost uriaEul ciclu din Mdndsti- mtaounrautmoreunltuEluttil.eCeusntoegitninsfdelrecinsaatlesipriinvcinedrcemsijlaolvaacreelae
rea carmelililor de la Frankfurl. Pictorul acoperise
trei pereti ai galeriei boltite pe o indltime de 4,5 m
qi o lungime totald de c. 107 m, prin urmare o supra- qi metodele moderne de lucru in acest domeniu sint
fafd de 480 metri imagini, de insd insuficiente. Picturile rdmin ascunse sub un
pitrati. cu un dina- strat negru-cafeniu. Opera distructivd a verniului de
qmvoiirsBbmie,cai,duurirafeomaaarLtteuici ,dIsitruuelsbc, utinrcdfoStnolitrqe.amtSepcocerunaenuilcnoar.reBLaaalitsjomococrisrrueudtad,
ulei de in qi a silicatului de sodiu progreseazd, Ei
765 trc.ptat culoarea lncepe sd se desprindi. Suprafele
764

intinse se inceio$eaz6, devin tot ma,i pufin vizibile pscinuuemctcruueonsila:fttocai,uamclropteeroninltveimodaleaepttraivulr.aciAtndubiitmcaoeabnatitdebimuasmettrtcdrsuulue, cuEiarnieraasdptielasotlrdmii,aalcotroecdnulee-l
rddneadctnoidtrisdtt6eircufavnipzotirutaietcofldorirepssetrc6eainnc{eie,qgtaihipbizeeir.ienCtiuosntrmdbulaucicien,vadourb,perpsince tururile desenate ale felelor, miinilor, imbrdcdmin-
viemuri, splendide picturi ale maestrului Jiirg Rat-
geb, relativ pulin cunoscutr tei reapar iardgi vii, O operd picturalS multicolord,
ln sfirgit directorul de muzeu dr. Alfred lVolters asfixiatd sub stratul innegrit de sgbstan{e impreg-
in anul 1934, pe Kurt Wehlte, npaarinnnteceif,perareilcneia,tuqcltuoeni lspaidiceotroarvt,diainlpavieinerodiuundte, nsrptdrbeslunurctarituojnatroetcd.aeOarcupnenarau,
iI aduce la Frankfurt, de belle-arte de la Berlin qi
la Institutul
profesor
director al lnstitutului de tehnicd picturalS, Ci-i
aratf, rdmdgilele ciclului Ratgeb. bs-iatepsreinfatcucot ninsolmidoaltoez.pMrinultienjpeoctrd{irui,npi doer{imunoirletarlipssldd,-
ta inceput Wehlte std dezorientat in galeria Md-
ndstirii carmelililor, in fata pereli1or de un cafeniu geurile produsc de gloante, spdrturile sint astupate
aproape cd nu cu griji qi racordate cromalic cu tonalitatea cenu-
inchis. Din pictura murald se mai gie-cafenie generalS, renunlindu-se cu desavirqire, la
poate clescifra nimic. Prima sa impresie este cd are
de-a face apieci mcuorltraerscpero,,ainsepceatted"e, avdaicr5.cnaiqrete picturi orice adaos prin pictare. La sfirqitul anului este
executate taeprmoiinraetsdtuml udneca6p0emo2.suPpirnadfatlSa de 18 m2, urmind
au tre- u,rrnd
cmIpbmaodiuucaerrtioiietitordradsuln,ebdeisncpuussidicurlpestdpiSroeiaolllaaErtvit.mreeiecCnprldpSilrrfieeueq.eg-sirTnaipnttdraeodel.urrbnThinl,iueriugdeqiaenurcigoilerrrc,ed.mseapeinrnineccbucotuiuan,dlert{eidia,costeercrn,eedqicpcppeiittiaieice1czIta,aldbuilnrasnnicgpeiiedniccnireaiccmnncee{tulalriaea---i se face qi
bacineatestaq, ipdreintiar-rondmugnecroSasgdre, as,ppree timp de varA fier-
sfirqit ia
addpostul
sacilor cu nisip, iLnuctirranrepacercupqriimtdeelestbeoirnnrbeegisaturatEai
inceput sd cadd,
pe numeroase fotografii de detalii, pentru a o putea
vedea qi cei care nu vor vizita niciodatd Frankfurtul.
22 martie tS44 insd, de ziua morlii lui
de a face sd se umfle gi sd se inmoaie uleiul de in ,Ld cind piere casa pdrinlilor sdi pe
oxidat, sau sd se dizolve cu triclor-eti1en5. Astfel, l{irschgra-
l Goethe,
bcreeeannduuggdsi .oIDraaoSvalriral j{taidnlne-icree{sifierasagplmree,efacnictceelusqlcialupeidl Rinatgpeublb-eraebi9ai
ll nu rdmine deocamdatd altd cale decit aceea cle a
redescoperi in laborator, pe ealea unor dificile expe- de distrugere".
I rienfe, tehnica picturalA a lui Ratgeb. Analizind cu-
i

loriie lolosite de artist, se constata prezen{a albului Rudolf Biedrzynshi s-a referit cu aceste cuvinte
de plumb, ceea ce dovedeqte fdrd echivoc cd nu este la strania qi dramatica potrivire a datelor. Ulterior
vorba de frescd propliu-zisd, cdci in cazul acestei se constatd, totuqi, cd, ln pofida gravelor avarii ale
itnedhenliucni gaalbteulgdietrpuldunmicbesseeinsnteagbrieleEqtete. Dupd cercetdri cl.Sdirii, picturile murale mai pot fi partiat salvate.
Ultima restaurare, la care a colaborat Helmut
cu certitudine
clsriefniiuregEJecidEti,rtegeinopoRerarictncgoaemrubetpaipioizidzcaitelarieesaaespiuinnenmcoitauerlimiapi,appqseritreiandeddsteerparccitnaeadrazeerediucnraliut.lecslatrnai-- 'Iomaschek, fusese atit de perfectd, incit nu se mai
oard cu hidrocarburi saturate; curdlirea propriu-zisd cereau sacrificii prea mari pentru ca picturile, in
cea mai mare parte p6strate sub stratul nou de
funingine qi murddrie, sE po-atd fi scoase a doua
oarS la lumind. Dupd cum o mai dovedeqte o por-
cste inceputd, insd, numai pe o porfiune foarte mic5 c{iru.rnme udletdpproebrsde,vceurerdnltdit,dmqdi ieimsptrrioesi plSutiatTdoimnatrsechteimkpi
a peretelui, dupd care se a$teaptd spre a se vedea se datoreEte posibilitatea de a se incepe din nou
clacd rezultatul fericit se dovedeqte qi dpuerapboilr.liuDnuepaA
an rezilltatele oblinute dificila muncd de salvare.
trecerea unui
de probd pot fi apreciate destui de favorabii, incit sintriLccuutcarsrac-ruerad,nfiuinrecs,eepinumvtdiaoirinalimre1i9teg5a7i z-cdo, ndqseiecrdvaaarertaeseaacmeealaesimtaae,f1n15-;r
itnereparimladvluamrainadnualupi i1c9tu38rilpooraitne fi inceputd scoa-

tempera. Munca
poate fi efectuat6 numai in fragmente mici, deoa-
rcce solvenfii, for,rr,e sensibili, sint nestabili qi au telor existente. Distrugerile provocate de ultimul
cferctul variabii, ast{el incit obligd la schirnbarea 1or rdzboi, addugate pierderilor din trecut, impun efec-
tuarea unor discrete retuguri qi completdri fdrd de
pcrmancntS.

Ajutoarele lui Wehlte aplicd pasta cu spatula, o carc marilei compozifii nu ar nrai fi inteligibile. Ast-
indepirteazS apoi dupd un numdr de rninute ntdsu- fel, la incheierea lucrdrilor de restaulare, pictt-trile
rate automat, clersprind cu periule fine crusta brund 267 murale din Mindstirea carmeli{ilor igi vcr oferi vir-

tufile cu mai multd str6lucire gi generozitate decit 18 Informaiia se refere h situatia din 1957, cind
inaintea marilor distrugeri provocate de bombe. Wilhelm Fraenger revezuse pentru ultima oard ope-
rele lui Ratgeb. In prezent altarul este restaurat
expus in intregime. Si

fas(cC. f6.,,,pA.rc17h8iv. Jiir Frankfurts Geschicl'rte unci Kunst", 1e Este vorba de revendicdrile fdranilor redactate
Alfred lVolters: Sehicksale und Wiederherstellung
der Wontlmalereien Jerg Ratgebs. In: sub forma unor "articole".
Kpu2n3s0t. uncl Denkmalspflege", Viena, 1938, ,,Deutsche
20 Pasajul din text este ln dialect medieval; corect
fasc. 9i10, ar fi: Not bricht Eisen = nevoia frlnge $i fierul.

Kurt Weh]te: Techni.sches zu den WiederhersLel-
lungsarbeiten atl. den Wandmalereien Ratgebs tm
KI1n9re3:8u,,z.nDgrae.nu9gts/1cd0he,esp.KK2au3rnm6sqetliiutuenrrmkdl.oDsteenrskmzaul,spFfrleagnek"f,urVt ieanlMa., 21 Biserica catolicS sSrb6tore$te Inventio sanctoe
cracis in ziua de 3 mai.

IIc:lrrut Tomaschek: Wiederbeginn der Konser- 22 Bauernkanzler (ln germane in original) = Can-
'L:ierung der Wand"rnalereien J619 Ratgebs. ln:
celarul t6ranilor.

,,Frankfurt -20 Lebendige Stadt", anul 4, fasc. 1, mar- le23gDatodi ecimlugiindirisilnetgatllriitdi edpeicuionacrealqpiinuin al treilea
tie 1959, p. qi urm. la moarte.
Hans lI. Pars: Noch, Leuchten die Bilder, tlam-
bar-rorgp,eLre9l6o4r, cap. XI (in romAnegte
de urtir, l/iafa auenturoasil
traducere clc
Erl. Meridiane, Bucure$ti 1974). Pheorghc Sz6kely,

I

t0 Plin ,,Grddina cu iepe" (in german6 Stutetugar-

ten,), se sugereazd numele oraqului Stuttgart.

11 Este vorba de aefiunile ldranilor r6sculati, pe al
se
ciror stindard vedea o opince (,,Bundschuh").

12 Pseudonimul lui Giovanni Morelli (1816-1891).

tu13rFarideedriscthatEpngeenlstr,uRlditzebroaiutul rlddrdpnoelsitcicgde,rnBzuacnu,reFg.dtii,-

1958, p. 50-51.

1'r ln mitoiogia germanicS Muspilli sirnboiizeazd in-
pcVcoerenrmsduiugrlielecrmocsaitmnatitceracptainrrodevpjiunrdeecficlgianutraMeaduzesdpaipl,l,dos,ifi(frsrsaeictgu.mlIXel?un)n.t iid"e.
15 Esle vorba despre reformatorul Fiiip (Philipp)

Melanchthon.

16 .,Sfintul Chip" nun.rit gi ,,Ndframa sfintei Ver"o- 268

nica".

ejmneunflrai1xiocnirt'a1pppinqlnn,Snroidteeesiucin,talzshtaeieCuercttdnncnuirrtcttidiltlsueonraaszttllt.oo:etptiissvnrgirmruesinoulmldcinpifi,ronouaiuiallincn.ounlnidrlccRuRuiounium(dernfiamosfond,onplslatriaciqgimXnnputaeidItzecVtni:itiouct-dlnta1somsuneaiinnp6aoalcaci,,rgnerleafnriiponaradiqdrdfnsmiisicfidoevucpruliziooindngularaaiiirtrlnneaoetciiacltbnaocoilai)ndrrnd.eocittdtdgGdoicIorusar.eupau6ctqrea-ais--ri

Bibliogrof ie 7. Der Norne Rotgeb in Gmiinder (Jtkunden. ln:
"a,nGuml i2in3d, enrr.H4,eiPmPa.t2b5ld-t2t6e.r", Schwdbisch Gmffnd 1962'

8. Eine med.izlnische Allegorie J6rg Ratgebs- ln:
pL,,iBptee.riat1rtA1u6grf-eo1r1zs8uchr(u-Sn-pgrV"aec(rShdwtfefieisnnsittezlinc-Fshceuhsnatgsfect,nhVrifodt)lek, srBkseupnrrldainceh1wu9ni6sd5-'

ienschaftlichen Kommission der Deutschen Akademie
<ler Wissenschaften zu Berlin, nr. 5).

(Lucrori despre
Jorg Rotgeb
semnote de
Wilhelm Froenger)

1, Jdrg Ratgeb, der Schdpter des Herrenberger Altars

("1ES93itnu7,tMtlgtlaazlretperarugniNndiemuKeaiismri Tpdafeegfreooibleulatsotntd".e. rnNuBmoulerurnlkrdieeg)P. algnt:i-

2. Jbrg Ratgeb, ein Maler unil Ktimpfer o?rs dern
Bauernkrieg. ln:,Frankfurter Wochenschau", Frank-
furt a/M. 1938, pp. 133-137.

3. Jdrg Ratgeb, ein Maler und Mdrtyrer d,es Bauern-
k19ri5e6g,sfa(sEci.nXVXoIrXtr,apgpl."In5-:2,5,C. aTsrtarudmucPereeraeginrinsi"u,edHeazgSa:
lJnd:rg..KRoantgsetrbev-y",lrSi.htoectkshkdomlmpe19m59e.df.asstc:d. r2d, och pensel.
pp. 62-69.

4. Jdrg Ratgeb und sein Herrenberger Altaruerh.
In: ,,Bildende Kunst", Dresden 1958, fasc, 5, pp. 309-317.

5. Eine neue Zeichnung Jbrg Ratgebs im Dresdener
Kupterstichkabinet. ln:,,Bildende Kunst", Dresden

1960, fasc. 12, pp. 803-805.

b6.l5Jtoterrg,"RSacthgweb5sbiVscahteGrsmtodtnt.dIn196,2,G, manilnudl e2r3H, eNimr.a3t-,
p. 17 gi urm.

Ca extras Sdcihnw,i,ibGismeihindGemr Htnedim1a9t6b3li,it1te9rp".. edifai de
text, 9 p.
Stadtarhiv
ilttstra!ii.
Retipdrit in:
f"aFsocr.s1c0h,upnpg.e3n10u-n3d13F. ortschritt", Berlin
1962, anul 36,
2V0

lnd ice Fehrle, Eugen 5, 128 Grotefend, Hermann 20,
Ferdinand (I), archiduce de
44 Matthlas (:
Austria 205, 231, 233,
247, 254,259 Griinewald,
Feuerbacher, Matern 234, Mathis Neithart-Got-
hart) 6, tL, L2,41, 42,
235, 247, 242, 246, 247 , 73, L2L, r45, t7s,205-
207, 210-2t3, 275
250, 251, 260-262
Flgdor, Albert 110 Guersi, Guido 220
Fiore, Joachim von 154,
Gundolf, F. 5
169 Gwinner, Philipp Frie-

Fleckenbilhl, Hamanu von drlch 29, 31
38, 39, 42 Gyer, Hanns (zis Ziegler)

Francisc I, rege al Frantei 247

Adam de Franckfordia 135 Brezina, Laurentius von 231, 232, 255 Hainrich, sculptorul 182-
Adickes 265 lrt Franck, Sebastian 122-
Altdorfer, Albrecht 27, L32 185
Bruegel, Pieter c.B. 29 124
Angerer, Matthias (v. Ger- Burgkmair, Hans 21 Harnascher, Ramy (Re-
Frdart de Chambray, Ro-
Arcbheipre, nTkhoe,isA) l. 6 Carol V impirat 25,27,35, land 5 nrigius) 244,248
205,23L,232, 259 Hartmann von Aue 187
Baader, Augustln 13, 205 Friedliinder, NIax J. 12, Harygell, Jdrg 241
Barlaeh, Ernst 6 Caslmir, margrav de Bran- Hauff, Wilhelm 231
Bartholimus Austrius 61 denburg 27 111 Hausenstein, Wilhelm 186,
Battonn, Johann Georg 29
Bauer, Johann Balthasar Columb 186 Friedrich lI, cel inlelept, 228, 243
principe elector al Pa- Helfenstein, Ludwlg conte
149 DAubler, Theodor 6 latinatuhri, duce de
Degen, Christine 23 von 56, 232, 233, 260
Bobel, Helnrich 61 Deutsch, Nlklaus Manuel Bavaria 27 Hepding, Hugo 128
Becker, Christian 15, 136, Fritz, Joss 64 Herlin, Friedrich 124
11, S0 Frosch, Anna 23 Hess, Gottlieb Friedrich 18
273, 274 Dietrich 5 Frosch, familia 23, 25 I-Ieyd, Ludwig Friedrich
Frosch Georg 23-25, 44
Beckmann 6 Dix 6 Frosch, Johann 23 262
Frosch, I\Iargarcte 23 Hindemith, Paul 6
Beham, fratrii 11 Donner von Richter, Otto
Benesch, Otto 90, 157 30, 31, 43, 44,46-48, Frosch, Nikolaus 18, 20- Hoffrnann, l\Ielchior'13,
Berthold din Calabria 157 143-146, 154,173,223,
Beysung, Hansel 244 263, 265, 273 25, 28, 32 770
Biedrzynski, Rudolf 267 Frosch, Wilhelm 23
Binder, Hans 244 Dornseiff, Franz 128 Fuschsstein, Hans von 231 Holzhausen, Ana von 23
Boden, Jdrg 63, 66 Diirer, Albrecht 10, 18, 31, Fiirderer, Burkhard 249 Houbraken, Alfred 5
B0hme, Jakob 153 Hubmayer, Balthasar 13
Bdnderlin 171 40, 41, rr5, 723, t51, Gabler, Rytze 249, 250 Hus, Jan 154
Bornemann, Heinrich 126, George, Heinrich 6 Hiisgen, Heinrich Sebas-
175, 220, 229, 264, 2'.?2
Gerber, Theis (: 1'1x11- tian 29, 31, 37-39,
Engels, Friedrich 64, 148,
hias Angerer) 235,239, 46, 264
268 240, 244,246,247,249, Hutten, Hans von 257,258
257, 260, 261
Erer, Ursula 23 Glasser, Jbtg 24 Iamblicus 156
Esswein, Hermann 229, Gless, Bernhardus von 27
Bosch, Hieronymus 6 Goethe, Johann \Yolfgang Jdrg din Rottenburg 181,
230 45, 261
Bossert, Gustav 242 Gossaert Jan (zis Ntabuse) 182
Ettle, Wilhelm 56, 59, t45
Bouts, Dirk lI7, 172, 272 Graf, Urs 10 Jungen, Johann Maxlmi-
265 Grasser, Erasmus 13,1
Boymans 110 Grieb, Hans 239, 248 lian Zum 26-28, 31,
Farner, Benedikt 122, 232, Grien, Hans Baldung zis
BBrreaun,t,JSdergba(s:tianJo1r5q5 258 272 4t, 42 42, 264
Jungen, i\{aria Salome 27
273 Gross, Georg 6 Junker, Christlan 29-31

. I(aisersberg, Geiler von

Prew) t25

77, 21

Kentzer, J6tE 235, 211, Nlusper, Helnrich Theodor Schaffner, Martin 21 Uffenbach, Philipp 41
245,247,248 87, 98, 105, 1r1, 114, ljlrich, duce de Wiirttem-
130, 131, 242, 243 Schelkens 31 b6e0r-g635,11-3553,, 65-57,
Keyserling, Hermann 6 Scherer, J6rg 244
Klabund 6 Schickhardt, Fleiruich 18, 172, 205,
Koenlgs-Harlem, F. Nagler, Georg Kaspar 29
110 Nallingen, Hans von 52 181, 184, 185 222478.-223493,,2542,327 5,6--223682,
Neipperg, Wilhelm eonte Schmid, Otto 180
I(reutlln, Michel 238 Schneider, Eugen 38, 227,
Kurth, Betty 110, Lt4, von 51, 56 lIrach (stirpea) 60
Neithart-Gothart, NIat- 242, 245 IJrban \rlII 40
116, 128,257 Schdn, Erhard 61
hias (v. Griinen'ald) Schdnberger, Guido 143
Lalnberger 134 Schonganer, Martin 111 Veit, Philipp 15, 48, 144
Lautensack, Paulus 152, Neumann, C. 5 Schumacher, Ileinrich 171 Venturi. Lionello 12
Notke, Bernt 126 Schiitte, Marie 65 Yespasianus, Titus Flavius
153 Niittel, Martin 235, 239, Schwarz, Georg 60, 224
156
Lehrnbruck, Wilhelm 6 244, 245, 249, 267 Schwed, J.K.M.Z. (:
Vinci, Leonardo da 111
Lermolieff , Ivan (: Gio- Olnhausen, Jakob von 56 Scheolt, Sc)tlot) 28- Yischerlin, llans 171
3t, 264
vanni Morelli) 130 Otto I, cel Mare, lmpdrat -W\{aaledtbzuorldgt,, Stephan 10
Lersner, August Achilles Stalberg, Claus 15, 17, 20, Georg von 236,
88 22-25, 27, 31, 39, 44,
von 27-31, 33, 46 Waldbnrg, Wilhelm vor-l
Pars, Hans f{. 268 55,119,735-137, 258, 25S, 261, 2tt2
Leyden, Johann von 217 Weeveld, Anton Freiherr
Leydendecker 170 Passavant, Johann David 256-258
25, 37, 32, 47 Stalberg (familia) 77, 23, von 45
LUcking, Wolf 7 Wehlte, I{urt 49, 266, 268
Pentz, Georg 10 27, 256 Weyclen, Rogier van der
I-udovic IX, cel Sflnt, Pfelffer, Heinrich 1?0
Pitagora 156, 157 Stalberg, Jacob 23
rege al Franlei 157-159 Pinder, \Yilhelm 228, 229
Stalberg, Margarete (:
Luft, Ulrich 88 Preisendanz, K. 128 Margarete von Rein)
Luther, Martln t24, 154. 17, 92, 93, 136, 256

170, t7L Steinle, Eduard von 144
Stcinmann, Ulrich 64
Mahnse (v, Gossaert, Jau) Stoss, Veit 134 r37
Mander, Carel van 40 Strigel, Bernhard 10
Suetonius, Caius 156 Wiclef, .Iohn 154
Matthaeus, arhleplscop de
Salzhurg 27 Rafael 151, 264 Tacitus, Conrclius 156 Wilhelm, duce de Bavaria
'fethinger, Johannes 61, 63
Matthis din Aschaffenburg Ranke, Leopold von 131 Thieme-Becker 60 4r
Ratgeb (famllia) 52 Wis, I(onrad 23
31 Ratgeb (solia artisttrlui) Thode, H. 5 Wohlgemuth, Michacl 132
Tomaschek, HeLnut 45, WolIf, Hans 171
l\{aximilian I, lmptrrat ger- 51, 57, 63, 64,223,225 W6lfflin, Hcinrich ll4
man 136, 137, 2A8, Rebmann, staretul dln 264,267, 268 Wdlfflin, Jeronym 238
Thuma, pictorul din Stutt- Wolters, Alfred 266, 268
Mec2k56en-e2m5,8Israhel van 31 Herrenberg 258
Reichersberg, Gerhoh von gart 175, 184 Wunderer, F{ans 246, 247,
Meichsner, Johann Elias
244, 245-254 754 250, 257, 253, 260, 262

Meidner 6 Reinninger 252 Zuckmayer, Carl 6
Melanchton, Phillpp 171, Riemenschnelder, Tilman Ziilch, Walter Karl 60, 64,

268 10 111, 134, L80,227,243

Me$terul ctrrtti gospodi- Rockenbauch, J0rg 236,

regtl (Hausbuchmel- 244, 261
ster) 111, 272 Rohrbach, JAcklin 56, 260,
Megterul FI.L. din Breisach
262
734
Sabine (de Bavarla), duce- 274
Mlchelangelo 148, 151 sd de Wiirttemberg 256,

Mllendunck, Jacobus 33- 257

37, 44 Sachs, Flans 208
Monconys, de 29-31
Multscher, Hans 134 Sandrart, Joachim von
I\{iintzer (Mtinzer), Tho- 39-43, 264

mas 10, 13, 109, 134, Satler, Bernhard 184

754,770 Sattler, Michael 205
Sauernagel, J0rg 241

Listo l7 Cino ceo de talnd, c. 1500-1510' lemn, 98,5 x
ilusfro!iilor
91,5 cm, Rotterdam, Muzeul Boymans-van Beu-

ningen Bornemann: Drumul spre Ent'aus,

18 Heinrich
voleu de altar din biserica sf. Jacobi, Hamburg
19 d.e Pesah, c. 1500-1510, 102 X48,5 cm,
Cina
Staatliche Museen, Berlin
2A Cina de Pesah, detaliu (din il' 19) de la Rotter-
21
Canagiui din Cina cea de toind
22 Dtdeaemmspp, dedrre{aitraeplaieulu(lediimnIsniul,.9s19d7X)e5m7 acmma,
sa' cdtre 1510'

Kunstmuseum,

Berna

23-26 l-ragmentul de altar din Stuttgart, cStre 1514'
Galeria de Stat, Stuttgart
Bunatsestire: Maria, voleu exterior stinga aI
2?, unui altar mic, lemn de molid, 98X55 cm

24 Bunauestire: ingerul, voleu exterior dreapta al
1-12 Altarul sf. Barbara, 1510, lemn de brad 9i unui altar mic, lemn de molid, 9a7l'5uXn5u4i cm
25 homo, voTeu interior stinga altar
molid, panoul central 166 cmX9B cm, voleurile Ecce
26 Cmdrirecis,atpleotmasnaplduerutminnoudliiuda',1l9ita8cXrr5um5cieecm,a'levmonleudeinmteorliiodr,
laterale de cite 166 cmx49 cm, predela 28 24 97,5X54 cm
172 cm, Biserica din Schwaigern 27 Herrenberg, r'oleu interior stinga,
I Plecarea Apostolilor, altarul inchis Aitarul d.in il. 75)
cletaliu (din
2 Apostolii, Petru Si Pauel, voleul exterior stinga, 28 Ecce horno, detaliu (din il. 25) detaliu (din
detaliu 29 Despdrlirea IuL Isus de mama
.so,
3 Apostolul Pouel, detaliu (din il. 2)
il. 22\
4 Apostolii Bartolomeu ;i. Andrei, voleul exterior
dreapta, detaliu 30-3302PdsMeiircn5ltnudFdrersaatiOnrmektatfuourcratDa:ldropm'nednreeetlitnrleillvoeMor dnddeniRdno"iescFtshirrtta.eenaDrku(fcuppalr6ant nnuFenali[IidlIoeI)-r
37 Pd.iicntuFrraanmkfuurrat:ldp"edreinteleMddendusetsirte. aDucpaStmuenlifi'dloer-
5 AItaruI sf. Barbara (deschis) 32 sdPeiinnctFudreraanOmktftuuorratD:ldop'nendreeintrelveModndenRduiscethsirtt.eeaDr u(cppalrdamnue$lna,i$iIdlVoer)-
6 Martiriul sf. Borbara, panoul central, detaliu sen de Otto Donner von Richter (planEa V)
7 Prdbu;irea lui Pauel, voleul interior dreapta
B Marti.riul sf , Barbaro, panoul central

9 Maria Magdalena ind.ltotd, de tngeri, voleul in-
terior stinga, detaliu
Cristos ca grd.dinar in
10 voleul interior stinga, dJeattaaliMu a(drieini Magdaleno,

it. 5)

L1 Scend. cu pdstori, ;i cer, panoul central, detaliu 33-36 Biblia pauperum' sec. XV, Biblioteca nafio-
12 Cdl.dtoriile nlisionare ale lui Paz:el gi aparilia

ltti Cristos printre nori, voleul interior dreapta,
detaliu
nal5, Paris
13 Martiri,ul sf. Lucia de Siracuza, cdtre 1511, pe-
nit5, 29X11,3 cm, Staatliche Kunstsammlungen, 33 Fuga in Egipt
Dresda, Cabinetul de stampe
34 Uciderea pruncilor La Betleem
14 Meister des Hausbuches (Maestrul cdrtii gos- 35 Prdbusirea iilol'ilor
poddre$ti): Cina cea de tai.nd. Panou al Alta' Intoarcerea di,n EgiPt
rului Patimilor provenit, probabil, din Speyer, 36 Cezar in senat, tapiseriL'
c|l're L475, lemn de brad, 131X76 cm, Staat- 37 dlnitnroTreoaurtnnai,Rcom. La47-0,
Muzeul istoric, Berna

liche Museen, Berlin 38-59 MdnEstirea carmeli{ilor din Frankfurt
15 Dirk Bouts: Ci,na ceo de taind., L464-1467,
183x157 cm, Louvain, Biserica sf. Petru 38 Inchinarea magilor, Galeria Mdndstirii carme-

16 Albrecht Diirer: Cina cea de taind, 1523, xilo- liliior (copie in acuarelS de Christian Becker,
gravuri sec. XIX, St?idelsehes Kunstinstitr-rt, Frank-
furt/Main
276

39 Inchinarea magilor, Galeria Mdnistirii carme- 67 AItaruI de la lTerrenberg, Iemn de molid,
270X580 cm, Staatsgalerie, Stuttgart
litilor (eopie ln acuareli de Christian Becker, 68 Sfintul Chip. Ndlrama \/eronicdi, 1p.ireesiapcdernli-,
sec. XIX), Stddelsches Kunstinstitut, Frank- trali a predelei formatd din
furt/Main
Focereo lumii qi lzgonirea din Parad'is, Gale- 65y70 cm
40 ria Mdndstirii carmelililor (copie in acuareli 69 Cina cea de toind, cletaliu (din ii. 64): gr.up dc

de Johann Balthasar Bauer. sec. XIX), Stddel- apostoli gi circiumarui.
70 Cina eea de taind., detaliu: grlrp de
4l IsncchhesinKoruenostimnsatgitullot,r:FrManakfruiart/Mqiainlosif, Galeria din dreapta apostoli

Mdndstirii carmelitilor, peretele de vest 7l Cina cea de toind, detaliu: grup de apostoli din
stinga
42 Isus in talo lui Caiofa, Galeria MSn6stirii car- Cina cea de Ltauinid.C, rdis,ettoasli,r^dl:emtauEliucd:tuEraccluei
melitilor, peretele de nord 72 Batjocorirea Iuda
43 Batjocorirea lui Cristos, Galeria Mdnesdrii 73 homo
(din iI. 75)
carmeliJilor, peretele de nord 74 trtlatthias Griinewald, Batjocorirea lui Cristos,
44 Profetii (in stlnga: Ieremia), Galeria Mdntrstirti
carmelitilor, peretele de nord cdtre 1503, lemn de brad, 109X73,5 cm. Alte
Pinakothek, Miinchen
75 Batjocorireo lui Cri,stos, voleul interior stinga,
45--59 Ciclul carmelifilor (in refectoriu) 262 crn 1 142,5 cm
45 Sarazi,n looind, un cdlugdr, detaliu (din il. a6)
4g Atacul sarazinilor 76 Batjocorirea Lui Cristos, detaliu: Incoronarea
cu spini
47 IG'rreuipuclacrmu eLluifdiottisriie.ficeLlaSlotinetu, ldeerteacliuufi(edi,indiel.ta4li9u) 77 Batjocorirea lui Cristos, cletaliu
48 78 Matthias Griinewald, ALtaruI din lsenheim,
49 AddiuncMeroerotirciualrmcaerrlinlielolirlllodre(ilc.d5t0r)e Ludor:ic cel
Rdstignirea, 1512-15, ulei pe lemn, 2691302cm,
Muzeul Unterlinden, Colmar
SIint 79 Rdstignirea lui Cristos, voleul interior dreapta,
50 M artiri.ul carmelifi.lor
261y145,5 cm
51 Locul erecufiei, detaliu (din il. 50) BA Rdstignirea lui Cristos, detaliu: Ioan qi sfintele
52 Minunea de Ia mormlntul lui Elisei, detaliu femei sub cruce
Bl Rdstignirea lui Cristos, detaliu: Maria Magda_
(din il. 53)
53 Scene din oiala lui Elisei
EES.Ilclliiieessne,eeidi eSdintiianulfinuauitio(andlooiondlrludoilc.itueE5ll6uli)psi reqoi fieCt,adreutladliue (din il. lena sub cruce
54 foc al 53) 82 Inuierea lui Cristos, detaliu:
55 83 IEniujoiecredae mercenar speriat
lui cdrfi
56 exterior dreapt3.
lui Cristos, voleul
270X147 cm
57 tISlnIlciiueeenntueseiunldebdienuHcnduoriafetiulbuafli(sldtuseSdi tdiIaIuial,oeiupeai,drdiilnieatialL.liuu5i7(D)d.uin,minLez57e)u 84 Matthias luGiriCinrei.swtoasl,d,L5Al2It_aIr5u2L5,du.tieni
5B pe Inuierea Isenheim,

59 pe iemn,
?l-6nfoXie1re4al lcluumii.CMCrirsuistzoteosu,s,ldUdeetnattelaiurlli:iunp:deeminse,arcjC-eqonil?amerarrcfuegninacrl
60-96 Altarul de la Herrenberg B- i Inuierea

86

60 Plecarea apostolilor, voleul extericr stinga, re- fugind
vers, 274x147 cm 87 Int2isTst lui Cristos, detaliu:
!i{i de b5uturd qi joc de cirli mercenari ame_
61 Plecarea apostolilor, voleul exterior dreapta, ^^
revers, 270yI47 cn CircumcizLunea, voleul interior dreapta, revers
B^B^

62 Pl.ecareo apostolilor, fragment de peisaj din 89 Circumciziunea, detaliu
90 Logodna Fecloarei, r'oleul interior
fundal (din il. 61) stlnga, re_
vers.
63 Plecarea apostolilor, fragment de peisaj din 9l LR_aotggoedbna(?^)Fecioarei, detaliu: portretul lui J6rg
fundal (din il. 60) 92 Logodna Fecioarei, detaliu

64 Cina cea de toind, voleul exterior stinga 2Z4X 93 L^ogodna.^Feeioarei, detaliu: portretul soliel lui
Ratgeb (?)
147 crn

6i Cina cea de taind, detalir-r (din il. 64): Sosireo 94a) Bunotsestire, partea din stinga, b4yl29,Z cm
vso) Eunaoesttre, partea din cm
zbirilor dreapta, b3xl3l

66 Cina cea de toind, detaliu: Isus $i Ioan 273

95 a\ SfintuL Chip (Nd'lram'o Veroni,cdi.)' panou Ia- SURSA
t'crat at predelei, detaliu: strnga cu ILUSTRATIILOR
lngerul din
Bernisches Ilislorisches Museutrr, Berna
"eb" bcd;sdeiilnl;itla', 65X92 cm veronicqi), panou la- Bibliothdque Nationale, Paris
ingerul din dreapta cu Bildarchiv Foto Marburg, Marburg
intb Wafuama Lutz Braun, Albaching
tl,rui'"i predeiei' detaliu: K, Buri, Berna
cldelnita. 65x9{,5 ctrl Gustav D2ihn, Beriin
96 ii"nli"id" mogilot, Castelul Lichtenstein Deutsche Fotothek, Dresda
g7 Ioan sub aciriuc- -eia, aC*aesntetsluolrdLi"c,hrteenfestcetionriul Deutsche Staatsbibliothek, Berlin
9B .:;;;r;t"- senio- Gerriildegalerie. Stuttgart
E. a D. Gibbs
rial din Maulbronn. I{auptstaatsarchiv, Strlttgart
99 Refectoriul senorial din MSndstirea crstercie-
nilor, Maulbronn I(. Henseling, Maulbronn
Ratgeb?), retectoriul
100 Portret de bdrbat (Jd'rg Kunstmuseum, Berna
seniorial din Maulbronn Landesbildstelie Wtirtlenrberg
tOi Mdndstirea carmelitilor din Frankfurt, refec- Wolf Liicking. Berlin
toriul. Starea de Pdstrare a picturii murale cu Clebr. Metz, Ttibingen
ciclui carmelitilor (inainte de restaurare) Museum Boymans-van Beuningen, lloLtcrcl;rr-r'r

.R'roBeBbiEid.,AF.raSnekefmurat/nMn.-Verlag, Leipzig
Staatliche Landesbildstelle, FTanrburg
Staatliche Museen, Berlin
Staatliche Museen, Berlin. IiupfcrstichkaLrinelt
Staatsgalerie, Stuttgart
Stadtarchiv. Frankfurt/M.
Stadtgeschicl.rtliches Museunr, Frankfurti M.
Stii.delsches Kunstinstitut, Frankfurt/M.
Germar Wehlte, Stuttgart
Wiirttembergische Landeskunstsanrmlungcn, Staats-
galerie, Stnttgart
Wiilttembergische Staatsgalcric. Sluttgalt
\\'altcr Zorn, f)resda
Arhiva Fraenger

Cuprins 1iI. LAII'&IO'IIVUL A}'OSTOI,ILOIi PIIITIJ -
GRINI

..Clina ct:a de tain5" din .ltolterdan-r 110
I{c'rrcnbcrg 117
C^.Clinlianadcei:Pa edseatahin5" c'lin 126
129
Panoul de la Berna 131
Schwaigern 5i Herenberg
135
l\'. r,'rT(iFrB lN SLUJBA CARNTELT:!1r,Orl 156
(PicttLrile mztrale din tr-rankfurt)

Picturile din galeria boltitd
Picturile murale clin refectoL'iLr

\.. ALTI\I]TIL PRINC]PAI, DIN iIITII]IENBERG

Jorg Rtttgeb, o restituire 1l'r'efa!a ediliei ro- Pag. 7. Ctt ltrtt:ire lo istotiL'ul allarttl'ui 172
l. /'i, irrrii.. altartLlui
('uvintmiAnnaeinsttei) 5 18ii
tsii:cai'ea apitstolilor 196
l.'-rnADrJ'lA
Paiirlile lui Cristos 2t7

(,li ri:r-r n.Lci zi ttnea 220
Logodna Fecioarci
Semndturile t5
\-i. .i()ITG P.ATGFIB iN i?AZBOIUL 'T'ARANESC
JI
Critica izvoarelor lr.ri Nikolaus Froscl-l 25 ,,\/L{t.t (i
Doud nunte false
ATgdraifnovusuitrried, airsetnrpuursomSdr,e-olrucaiinreLd,lnpotiicistuauli'rttdiisletclnertxlrialole- 39
ciin Frankfurt? .ll 3 ijc]r!:rlra clonologicir t 2i ri
Tdcerea lui Joachirn von Sancirart -lrr Schcnr:r clonolcrgici i i
Donner von Richter, descoperitorul ir-ti Note, con-rcntarii .)-,(\
Bibliograiitr
.T<jlg Ratgeb progresivb a pir:tr'rrilor' lncli',' 27()
Srrrsa i Lrrsir.a!iiior
Degradarca Lrsta iiustratiilor 272
: 1\)
:81

rnurale

1r. Iill'fcllll LA SjTUTTCIART $I i"ltlLBIl,oNN

1 . I )i)cltnlentele 50

llatgeb se strbduie sd obl,inir statutltl 5ir
de cetdlean al oraqltlui Heilblonn 57
N4otivul neacorddrii dreptrrlui cle certd- 6iJ

tcan

PSroetsiaupiottsbualgPd icatoPr icdtoeruCluuirte

'.1. t)per,:le

..r\ltartr1 sf. Barbala" cle 1a Schlvaigern 61
8(i
LI)cLg,;sclnrciilrilrirLctatcliut'ii Cr-istos cle lllilnia sil
1)t)
l'r'ugncntul cle altar clin Sttll-tgart
{J8 2

---=:*:t:n