Encausse, Gerard (Papus) - Tratat elementar de stiinta oculta - scan

fd +4J

tsi {:l

''r9sl,t"I
*",;1

ij$:tir*l.1tr'*i{i*

"* 1":

a

i

fr- j-t----@*a+

t*r"d

!a t\;

ri*:. $ffi

##$t r-*

i{-1ii

ffi_o{ if$
tt

p.Ap[,,us

.TTV\TAT T:[,.T:MT:D{TA[\
rN: MACjrr: r4v\cl[TC:A

to.1.t.
f asupra clrora ac{ioneazi Magul sunt de acelaqi ordin

ca toate for{ele posibile ale Naturii qi se supun aceloraqi legi, doar

ci ele sunt generate, gra{ie transformirii for(elor numite fizicco

printr-un mediu viu gi participi pufin la originea lor, manifest0nd
dovezi de inteligen{l.

A "irn.i4u.rciiIfoinr(Uenloivrercsreeaxtiosatireceavale"scuirporarnlaetguiraslu"inntsepaemstendtoat

aduce

imuabile gi corespondentein mod analogic.

()"..-onia Magicl este rezultatul unei serii de principii

teoretice form0nd baza insigi a $tiinfei Oculte in intregimc.
Trebuie s[ po{i acfiona conqtient asupra for{elor astrale gi sI lc

conduci spre scopul urmirit, trebuie sd te izolezi indeaj uns pcntru
a evita reac{iile periculoase gi chiar si fii pregitit pentru a intoa rcc
aceste reac(iiin cazulin care ele se produc.

O Astrologie Kabbalisci
O Latroratorul Magic

O Tradifii de medicinl Hermetici
O Ceremonialul magic
O Laboratorul Magic
O Filtre de Iubire
O Despre talismane
O Magia vijitoreasci

PAPUS

'I'RATAT ELEMENTAR

t)E $rrrNTA ocul,rA

Editura Esoteris

Editura Esoteris Iaqi PRELIMINARII

Redactor : Miriam Dikol 'l'ri-Unitatea
Tehnoredactare : Christian Dikol
Corespondenfele gi Analogia
Coperta : Carmen Sevastru Astralul
Translatori : Alupoaie Raluca; Dima Alina Mirela
Istoria raporteazd cd cei mai mari g6nditori ai Antichit[fii,
r.rrvrv.esoteris.ro care au asistat la naqterea Occidentului nostru, qi-au finalizat
editura(Oesoteris.ro instruclia in Misterele Egiptene.

Copyright @. Toate drepturile pentru traducerea gi publicarea $tiinfa predat[ de citre defindtorii acestor Mistere este
lucrdrii sunt rezervate Editurii Esoteris Iaqi cunoscut[ sub diferite nume: $tiin![ Ocult[, Hermetism, Magie,

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomAniei ( )cultism, Ezoterism, etc.
ENCAUSSE, GERARD
Identic peste tot, in raport cu principiile sale, acest cod de
Tratat Elementar de gtiinfn Oculti / papus
instrucfie constituie $tiinla tradifionald a Magilor, pe care o
(Gdrard Encausse); ed.: Cristina Huidu; trad.:
rrumim, in general, Ocultism.
Raluca Alupoaie; Alina Mirela Dima. Aceastd gtiinld imbraliqa teoria qi practica unui mare numlr
- Iaqi : Esoteris, 2008
rsBN 978-973-8909_3 l_1 de fenomene dintre care o micd parte constituie astdzi domeniul

I. Huidu, Cristina (ed.) rnagnetismului sau al evocdrilor considerate spiritiste. Aceste
practici, inchise in studiul Psichurgiei, nu formau, subliniem
II. Alupoaie, Raluca (trad.) acest lucru, decdt o parte infimd a $tiinfei Oculte, care mai
III. Dima, Alina Mirela (trad.)
includea alte trei mari diviziuni: Teurgia, Magia qi Alchimia.
133 Studiul ocultismului este capital din doud puncte de vedere:

Printed in Rom6nia cl prezint1, trecutul intr-o lumini cu totul noud qi ii permite

istoricului sd reia Antichitatea sub o formd incd pufin cunoscutd.

Acest studiu prezintd, pe de altd parte, experimentatorului

contemporan un sistem sintetic de afirmafii ce trebuie controlate
de cdtre qtiinla qi idei despre forle punfin cunoscute, forfe ale
Naturii sau ale Omului ce pot fi controlate prin observalie.

Folosirea analogiei, metodd caracteristicb a Ocultismului, qi

aplicarea sa in qtiinfele noastre contemporane sau in concepfiile
noastre moderne ale Artei sau ale Sociologiei, permite plasarea
intr-o lumin[ nou[ a problemelor cele mai insolubile in aparen![.

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I)APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

ocultismul nu pretinde totugi cd oferd singura solufie l)rogresului studiilor, orginea diferitelor qcoli qi dovada

posibild la chestiunile pe care le abordeazd. Este un instrument de posibilitdlii pe care o are fiecare autor de a-gi pdstra intreaga
lucru, un mijloc de studiu, qi doar un orgoliu prostesc le poate
pretinde adeptilor sdi cd posedi adevirul absolut despre orice. pcrsonalitate, oricare ar fi cdmpul acliunii abordate de acesta.

ocultismul este un sistem filosofic care dd o solulie la

intrebdrile pe care qi le pune cel mai adesea spiritul nostru.
Aceastd solulie este oare expresia unicd a Adevarului? Doar

experimentarea qi observalia pot determina acest lucru.
ocultismul trebuie divizat, pentru a evita orice greqeald de

interpretare, in doud mari p[r!i:

1. o parte imuabil[ formand baza tradiliei qi pe care o putem

reg[si cu uqurin!6 in scrierile tuturor hermetiqtilor, din orice

epocd qi de orice origine.

2. o parte personald a autorului qi constituitd din comentarii
qi din aplicalii speciale.l

Partea imuabil[ poate fi divizatd,in trei puncte:
l. existenfa Tri-unitdfii ca lege fundamentali de actiune in

toate planurile Universului. 2

2. existenfa corespondenlelor unind in mod intim toate

proporfiile Universului vizibil qi invizibil. 3

3. existenfa unei lumi invizibile - dublul etheric exact qi

factor perpetuu al lumii vizibile. a

Posibilitatea datd fiecdrei inteligente de a-$i manifesta
aplicafiile de detalii e,ste cauzi eficientd a
{potenfialitdfile in

t Delaimetorii ocultismului au cdutat mereu argumente confunddnd in mod
inten!ionat aceste doud pdrti.
' omul nu poate concepe universul dec6t dup6 ce a analizar cele trei planuri
de manifestare ale acestei Unitbfi. De aici Trinitatea divind a majoritdfii
cosmologiilor, Trinitatea umand (Spirit-Suflet-Trup) a hermetismului,
Trinitdgile sintetizate in concep{ia unitard a lui D*mnezzu qi a omului.
'Astfel, prin folosirea analogiilor, ajungem de la fapte la
principii. Doctrina corespondenfelor implicd anaiogia legi qi de la legi la
de
qi- aie nevoie
ofo_loAsiicrei.aiausa.loc invd{dturile ezoterice asupra lumii astrale, for{ele oculte ale
Naturii qi ale omului qi ale fiinjelor invizibile care populeazd Spafiul.

I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

PARTEA I tlcscendenfilor sdi sd vad[ mijind rdsdritul la orizontul cunoaqterii

TEORIE ulnane.

CAPITOLUL I Vom plrea foafie indrdzneli dac6 vom afirma cd aceastd

$TIINTA ANTICHITATII sintezd a existat, ci legile sale sunt at0t de adev[rate incAt se

$iin{a Antichitdfii lplicl cu exactitate la descoperirile moderne, teoretic vorbind, qi
Manifestarea Vizibill a Invizibilului cir Egiptenii inifiafi, contemporani cu Moise gi cu Orfeu, o
Definifia gtiinfei Oculte
rlctineau in intregime.
Avem astdzi prea mult tendinla de a confunda $tiinfa cu
$tiinfele. Pe cat este una de imuabild in principiile sale, pe at0t A spune cd $tiinfa a existat in Antichitate, inseamnd a fr

variazd celelalte urmand capriciul oamenilor; ceea ce era considerat de cdtre majoritatea spiritelor serioase drept un sofist

qtiinfific acum un secol, in fizicl de exemplu, are ganse sd treacd sau un naiv qi, totuqi, voi incerca sa dovedesc pretenfia mea
acum in domeniul fabulei5, cdci aceste cunogtinle d"rpr" subiecte paradoxalS qi ii rog pe cei care md vor contrazice s[ imi acorde
particulare constituie domeniul qtiinfelor, domeniu in care, repet,
pufin6 atenfie.
ierarhiile se schimbd de la un moment la altul.
Nimeni nu ignord faptul cd aceste subiecte particulare sunt In primul r6nd, voi fi intrebat, unde am putea gSsi vreo urmd

, tocmai cele asupra cdrora s-a indreptat studiul savanlilor modemi l acestei pretinse qtiinfe antice? Ce cunogtinle cuprindea ea? Cum

a$a cum aplicdm in $tiinfa progresele reale oblinute intr-o rum afla aceastd faimoas[ sintezi de care vorbifi?

mullime de domenii speciale. Defectul acestei conceplii apare Consider6nd totul, nu materialele sunt cele care ne lipsesc
totuqi c0nd vine vorba de a lega totul, de a constitui iealmente pentru a reconstitui aceastd qtiinfa anticd. RdmdqiJele vechilor
$tiinfa intr-o sintez6, expresie totald a Adevirului etern.
nronumente, simbolurile, hieroglifele, diversele rituri de iniliere,
Aceastd idee a unei sinteze ?mbrafigdnd in c0teva legi
rnanuscrisele se inghesuie grdmadd pentru a ne ajuta in
imuabile masa enormd a cunogtinlelor de detaliu acumulate timp
cercetarile noastre.
de dou[ secole, le pare cercetdtorilor din epoca noastri cd se
pierde intr-un viitor atat de ?ndeprrtat ?nc6i fiecare le doreqte Dar unele sunt indescifrabile fdrd o cheie pe care nu ne

s Phlogisticul, de exemplu preocupdm prea mult sd o posed[m, antichitatea celorlalli
(ritualuri gi manuscrise) este departe de a fi admisd de cdtre

savanlii contemporani care provin din $coala din Alexandria.
Avem, agadar, nevoie de baze mai solide qi le vom gdsi in

operele scriitorilor anteriori $colii din Alexandria, lui Pitagora,
Platon, Aristotel, Plinius, Titus-Livius, etc. De aceastd datd nu

vom mai avea de ce sd qicandm antichitatea textelor.

Nu era lucru uqor sd cau{i aceastd qtiinld anticd piesd cu
piesd in autorii antici gi datordm toat6 recunoqtin{a celor care au

intreprins qi au condus la bun sfArqit aceast[ oper[ colosalS.

Printre cei mai stimabili trebuie sd ii citdm pe Dutens6,

Fabre d'Olivet7, Saint-Yves d'Alveydre8.

" Dutens, Originea Descoperirilor atribuite Modernilor, 1825,2 vol. in-8
7

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'N PUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA oCULTA

Sd deschidem cartea lui Dutens qi vom vedea efectele ;rrincipiu, tot ceea ce trebuie s[ se intdmple in corpurile celeste
produse de gtiinfa anticd; s[ ii citim pe Fabre d,olivet gi Saint-
Yves d'Alveydre qi vom pdtrunde in rcspectiv la hecare in particular gi le considerd apoi in raportul pe
templele de unde radiazd o care trebuie sd le aib[, urmAnd acest principiu, unele relativ la
civiliza\ie ale cdrei producfii ar
uiml pretinsele civiltzatii lrltele."

moderne. ,,El mai vorbegte intr-un alt loc despre aceast[ for![ inerentd

tre-buiinsdaiciecsot ncsaupltitaofil nu pot decat s6 rezum acegti autori qi va in corpuri, adicd pe pdm6nt qi pe celelalte planete, pentru a atrage
pe ei pentru a verifica afirmaliite pe care le
asupra sa toate corpurile care le sunt subordonatel3."
voi face qi pentru care ei fumizeazd,dovezile ^
,,O coard[ de muzic6, spune Pitagora, produce aceleaqi
necesare.
In Astronomie anticii cunogteau traseul p[mdntului in jurul sunete ca o altd coardd a cdrei lungimi este dubl[, pe cAnd
cuSnooinaversertsliutauielidr,e1.a1te, coderrisiaiprdeLea-scuptrree.e"plq.ruiprmarolidaiauitseaealedrs,uemleatgirlaoecart[idar,etd;uienl.s;-o-clorapl,e, radiftetdascpd[rieea
Newton. tcnsiunea sau forla cu care este linutd ultima este cvadrupld; gi
gravitatea unei planete este cvadrupld fa{a de gravitatea alteia
- Din acest punct de vedere, nu pot rezista prbcerii de a cita
cirre se af16 la o distanfb dubl6. in general, pentru ca o coardd
doud pasaje foarte semnificative extrase din Dutens. Unul despre rnuzicalb sd poatd suna la unison cu o coardd mai scurt6 de
atrac[ia universald, este despre plutarh; cerdlart, despre legea ircelaqi tip, tensiunea sa trebuie crescutd ?n aceeaqi proporlie in
pdtratelor, este despre pitagora:
care pdtratul lungimii sale este mai mare, gi, pentru ca gravitatea
,,Plutarh, care a cunoscut aproape toate adevdrurile
sclipitoare ale Astronomiei, a intrevdzut de asemenea for{a rrnei planete sd devin[ egald cu cea a unei planete mai apropiate
recirocd care face ca planetele s6 graviteze unere spre altere, qi,
dupd cpeimadrneut,qiet sl [ceaxuptdliceorrigafiinuenaeaatceensdtiunifefai cpotrpinutrri_loor rlo Soare, ea trebuie mdritd astfel incdt pitratul distanfei sale pAnd
terestre
spre atraclie lir Soare sd fie mai mare. $i, in concluzie, dacd ne imagin[m niqte
corzi muzicale intinse de la Soare pdnd la fiecare planet[, pentru
t reciproci intre toate corpurile care este cauzaacfiunii p[mdntului ca aceste corzi sd fie la unison, ar trebui sd le mdrim sau sd le
de agravita spre ea corpurile terestre, la fel cum Soarele gi Luna
rrricgordm tensiunea in aceleagi proporfii aare ar fi necesare
fac sd graviteze spre corpurile lor toate pdr,tile care le apar,tin qi,
printr-o forfd atractivd, le refin in sfera ior particulard. bt aptica pcntru a face ca gravit1lrle planetelor sd fie egale."
apoi aceste fenomene particurare la altele mai generale qi, din Din similitudinea acestor raporturi a extras Pitagora doctrina
ceea ce se int0mpl6 pe globul nostru, er deduce, aplicAnd aceragi
rcleritoare la armonia sferelor. la
7 Fabre d'olivet, versurire de aur are rui pitagora. Istoria firosoJicd a
Avem aici descoperiri generale pe care for{a spiritului le
utmSaaninitrd-Yliiues d'Alveydre, Misiunea Evreilor, ch.Iy
;rutea atinge; dar putem vedea la antici descoperirile

cxperimentale, gloriile secolului XIX gi dovezile Progresului care

ne antreneazd?

Dacd tot suntem in domeniul Astronomiei, sd ii consultdm

pe Aristotel, Arhimede, Ovidiu, gi mai ales pe Strabo, citat de
l)utensls, gi vefi vedea ap[rdnd Telescopul, Oglinzile co.rcavet6,

'Dutens, cap. IX

'o Dutens, "Vubi . vu 't Dutens, I, p. 160, De facie in orbe lunae (Plutarh)
Id., cap. '* Dutens, pp. 167-168, Legea Pdtratului Distanlelor (Pitagora)
"
r2 id., cap. XV 't cap. x

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

sticlele care mdresc servind drept Microscoptt, refraclia luminii, Titus-Livius (cartea I, cap. XXXI) qi Plinius (Istoria
descoperirea Isocronismului, vibrafiilor Pendulului 18, etc.
naturald, cartea a II-a, cap. LIII qi cartea a XXVilI-a, cap. IV),
Veli fi cu siguran!5 uimili sd vedeli aceste instrumente, pe ne descriu moartea lui Tullus Hostilius, vrdnd sd evoce forla

care le credem in mod vulgar atAt de moderne, cunoscute de cdtre electricd dup[ riturile dintr-un manuscris al lui Numa, qi murind

antici; dar imi ve{i acorda credit pentru asta. fulgerat drn cauzd c[ nu a gtiut sd previni qocul.

Nu am vorbit inc[ despre chestiunile cele mai importante: Se qtie cd printre preolii egipteni majoritatea misterelor nu

Aburii, Electricitatea, Fotografia qi toatd chimia noastr[; unde constau decdt in vdlul cu care acopereau qtiinfele gi c5 a fi inifiat
in misterele lor insemna a fi instruit in aceste qtiinfe pe care ei le
sunt ele in qtiinfa antic6?
cultivau. De aici i se dddea lui Jupiter numele de Elicius sau
Agathias a trdit in secolul VI al erei noastre. El a scris in
acea epocd o carte care a fost retipdritd in 1660re. Vefi g[si la Jupiter electric, considerdndu-l ca pe fulgerul personificat, care

paginile 150 qi l5l ale cdr{ii sale descrierea completd a modului se ldsa atras pe plmdnt prin forfa anumitor formule qi practici

in care Antheme de Tralle a folosit aburul ca forll motricd pentru misterioase; cdci Jupiter Elicius nu inseamnd altceva dec6t

a deplasa un acoperig intreg. Totul se afld acolo: modul de a plasa Jupiter susceptibil de atracfie, Elicius venind de la elicere, dupd

apa, de a astupa ieqirile pentru a produce abur de ?naltd presiune, Ovidiu gi Varron.22

de a stdpdni focul, etc. ,,Elicium coelo te, Jupiter; unde minores
Nunc quoque te celebrant, Eliciumque vocant."
sau, Saint-Yves d'Alveydre citeazd de asemenea in lucrare u t"ium"p,
(Ovidiu, Fast., cartea alll-a, v.321 gi 328).
mai bine-zis ne aratd c[ qtiinJa era cunoscutd cu mult

inainte de acea epoc[. Este destul de clar?

,,Electricienii noqtri se incruntau in fala acestor preo{i Capitolul IV din Misiunea Evreilor ne mai aduce la

egipteni gi a inifialilor lor (greci qi romani) care mAnuiau fulgerul cunoqtinfd cd:

la fel cum folosim noi cildura gi il frceau s[ coboare qi sd cadd ,,Manuscrisul unui cdlugdr din Athos, Penselenus, relev[,
dupd bunul 1or plac. Saint-Yves este cel care ne va ardta dup[ vechi autori ionieni, aplicarea chimiei in fotografie. Acest
fapt a fost scos la lumin[ in leg[turd cu procesul lui Niepce gi
materializ4rea acestui secret care constituia una dintre practicile Daguerre. Camera obscur6, aparatele optice, sensibilizarea
pl[cilor metalice sunt descrise pe larg acolo."
cele mai oculte ale sanctuarului."

in Istoria ecleziasticd a lui Sozomene (cartea a IX-a, cap. CAt despre Chimia anticilor, am motive puternice sd cred,

VI) putem vedea corpora{ia sacerdotal[ a etruscilor aplrAnd cu conform pufinelor mele cunogtinfe de alchimie, cd era net

lovituri de tunet oraqul Narnia in fafa lui Alaric, iar oraqul nu a superioard din punct de vedere teoretic qi practic fa{6 de Chimia

fost cucerit.2l noastr[ modernS. Dar pentru cd trebuie sd crtez fapte qi nu opinii,

tu Cup.VI[, t. II mai ascultafi-l pe Dutens (cap. III din vol. If.
,,Vechii egipteni cunoqteau modul de a lucra metalele,
" Cup.IX, t. II
auritul, pictatul mdt[sii in culori, sticlSria, modul de a cloci ouile
't Cup.VI, t. II
artificial, de a extrage uleiuri medicinale din plante qi de a
re Agathias, De rebus justinis,Paris, 1660, in-folio
20 Cap. IV 22 Dutens, carteal, p.275

2' Misiunea Evreilor, cap. lV ll

t0

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

prepara opium, de a face bere, zahdr din trestie, pe care il numeau antropologie qi biologia generald, prefect cunoscute din

miere de trestie qi multe unguente; ei qtiau sd distileze qi Antichitate23 qi mai ales de Hipocrat.

cunogteau alcaliul qi acizii." La rigoare putem admite ceea ce avansafi, imi vefi spune,
pentru cd la fiecare dintre noile noastre descoperiri se va g[si
,,In Plutarh (Viala lui Alexandru, cap. XXIX), in Herodot, in cineva care va ardta c6, un anumit autor vechi vorbea despre acel
aspect intr-o anumitd mdsurd; dar existd vreo experien![ pe care
Seneca (Probleme naturale, cartea a III-a, cap. XXV), in
nu o mai avem, vreun fenomen fizic sau chimic a cdrui producere
Quintus-Curce (cartea a X-a, ultimul capitol), in Plinius (Istorie ne-ar fi imposibila?

naturald, cartea a XXX-a, cap. XVf, in Pausanias (Arcad, cap. $i aici existd o mulfime de lucruri de citat; dar, pentru a nu
XXV) putem regdsi acizii, bazele, s[rurile, alcoolul, eterul
vd mai obosi mult timp, vi-l voi numi doar pe Democrit qi
nostru, intr-un cuvdnt urme sigure ale unei chimii organice gi
descoperirile sale pierdute pentru noi; intre altele producerea
anorganice ai cdror autori nu mai defineau sau nu mai vroiau sb
artificiald de pietre prefioase; descoperirea egipteand a artei de a
ofere cheia." face sticla maleabil[, cea de a conserva mumiile, de a picta intr-
un mod nealterabil inmuind o pdnzd spoitd cu diverse vopsele
Aceasta este opinia lui Saint-Yves venind sd o accentueze
intr-o singuri solulie de unde iegea acoperitd in diverse culori,
pe cea a lui Dutens.
frrd a vorbi de produsele folosite de romani in arhitectura 1or.
Dar mai rdmdne o intrebare: cea a tunurilor qi a prafului de
De ce sunt acestea atdt de pulin cunoscute?
puqc5.
Poate din cauza obiceiului autorilor clasici ai istoriei de a se
,,Porphyr, in cartea sa despre Administrarea Imperiului,
copia reciproc fdrd a se preocupa de lucrdrile strdine despre
descrie artileria lui Constantin Porphyrogenetul.
chestiunea care ii intereseazi; poate din cauza obiceiului
,,Valerius, in Viala lui Alexandru, ne arald tunurile de bronz
publicului de a nu crede dec6t in jurnale care nu se incred decAt
ale indienilor."
in enciclopediile reahzate, Dumnezeu qtie cum; poate... dar de ce
,,in Ctesias regdsim faimosul foc grecesc, amestec de sd pierdem timpul cdutdnd motive ale cdror cunoaqtere nu
salpetru, de sulf qi o hidrocarburd, folosit cu mult ?nainte de
conduce la nimic? Faptul existd qi acest lucru e suficient, qtiinla
Ninus in Caldeea, -in lran, in India sub numele de Foc de antichitafii a oferit dovezi multiple despre existenfa sa qi trebuie

Bharawa. IAcest nume care face aluzie la sacerdotul rasei rogii, sd credem sau s[ negdm pentru totdeauna mdrturia oamenilor.
primul legislator al negrilor din India, denotd el singur o imensd Acum trebuie sd qtim de unde sd invdfdm aceastd gtiin![ qi

antichitate." pentru aceasta Misiunea Evreilor ne va fi util[ din nou (pag.79):

,,Herodot, Justin, Pausanias vorbesc despre mine care inghit, ,,Educafia qi instruclia elementard erau, dupd calipedie, date
sub o ploaie de pietre qi de proiectile strdb[tute de fl[cdri, Pergii
de familie."
qi Galii invadatorii din Delfi."
,,Aceasta era constituit[ in mod religios dupd riturile
,,Servius, Valerius Flaccus, Jules Africanul, Marcus Groecus
vechiului cult al strdmoqilor qi al sexelor in cimin qi multe alte
descriu praful de puqcd dupi tradiliile vechi; ultimul conferi
qtiinfe pe care este inutil sd le numi aici."
chiar dimensiunile de astdzi." (Saint-Yves d'Alveydre)

intr-o altd. ramurd de cunoqtinfe, vedem pretinsele

descoperiri medicinale moderne, printre altele circulafia sdngelui,

t'Dutens, t. II, cap. l; Saint-Yves, cap. IV

12 13

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

,,Educalia gi instrucfia profesionald erau date prin ceea ce nu vedeau nimic dincolo, se compldceau, este adevdrat, in
ignoranfd; dar ignoranfa lor era voluntard. Din momentul in care
vechii italieni numeau gens qi chinezii jin, intr-un cuvdnt prin
vroiau sd ias6 din aceastd ignoranld nu aveau decdt s5 vorbeascd.
trib, in sensul antic qi foarte pulin cunoscut al acestei expresii."
Toate sanctuarele le erau deschise; qi aveau constanfa qi virtutea
,,Studii complete, analoage instrucfiei noastre secundare,
erau partajul adulfilor gi opera templelor, qi se numeau Mici necesard, nimic nu ii impiedica sd treacd de la o cunoqtinfd la

Mistere." alta, de la o revelaf ie la alta, pdnd la cele mai sublime descoperiri.

,,Cei care achizifionaserd, la capdtul anilor uneori foarte Ei puteau, vii gi umani qi, urm0nd forla voinlei lor, sd coboare

lungi, cunogtinfele naturale gi umane ale Micilor Mistere primeau pdnl la morfi, sd urce pdnd la zei, qi sd pdtrundb totul in natura
elementard. Cdci religia imbriliqa toate aceste lucruri; qi nimic
titlul de Fii ai Femeii, Eroi, Fii ai Omului, qi posedau anumite din ceea ce compunea religia nu r[mdnea necunoscut pentru
puteri sociale, asemeni Terapeuticii in toate ramurile, Medierea suveranul pontif. Cel din faimoasa Teba egipteand, de exemplu,

pe 16ng[ guvernanfi, Magistratura arbitrald, etc." nu ajungea in acest punct culminant al doctrinei sacre decdt dupd

,,Marile Mistere nu completau aceste inv6![turi printr-o ce parcurgea toate gradele inferioare, dupd ce epuiza alternativ
ierarhie total diferitl a gtiinfelor gi a artelor, iar de{inerea lor ii doza de qtiinfd cuvenitd fiecdrui grad qi a se ardta demn de a
dddea iniliatului titlul de Fiu al Zeilor, de Fiu al lui Dumneze\l,
dupd cum templul era sau nu metropolitan qi, in plus, anumite ajunge la cel mai inalt."

Puteri Sociale, numite sacerdotale sau regale." ,,Misterele nu erau risipite pentru cd Misterele erau ceva;

Aqadar Templul era cel care ascundea aceastd qtiinfd a cdrei cunoagterea Divinitdfii nu era profanatd, pentru cd aceastd

existenfd am cdutat-o inilial qi pe care o vom urma de acum cunoaqtere exista; qi pentru a plstra adevdrul acesta, el nu era dat
inainte tot mai de aproape. Am ajuns la aceste mistere despre
tuturor24."
care vorbesc toli dar pe care le cunosc atdt de pufini.
Care este aqadar antichitatea acestor mistere?
Pentru a h admis la aceste inifieri era nevoie sd aparlii unei
clase speciale, o parte a nafiunii era obligatd s[ stagneze intr-o Care era originea lor?
ignoranldexploatati de cdtre inifialii recrutafi intr-o castf, inchisd. Le regdsim labaza tuturor marilor civilizafii antice, oricirei
rase le-ar apar{ine. Pentru Egiptul a c[rui iniliere a format cei mai
Sub nicio formd, orice om, de orice rang ar fi fost, nu se de seamd oameni, evrei, greci qi romani, ne putem intoarce cu
mai bine de zece mii de ani in urm[, ceea ce demonstreaz[ destul
putea prezenta la iniliere qi, pentru cd afirmalia mea nu ar putea fi cdt de false sunt cronologiile clasice.
suficientd pentru unii, fac trimitere la opera lui Saint-Yves pentru Iatd dovezlle acestei asertiuni:

dezvoltarea generald qi citez un autor instruit in toate aceste ,,E,ste vorba despre egiptts?

probleme, Fabres d'Olivet, pentru a elucida acest aspect deosebit: ,,Platon, iniliat in misterele sale, ne-a tot spus cd zece mii de
ani inainte de Menes a existat o civilizafie completS, ale cdrei
,,Religiile antice, cea a egiptenilor in special, erau pline de
dovezi le-a avut sub ochi;
mistere. O mullime de imagini qi de simboluri compuneau pdnza
" Fabre d'Olivet, Limba ebraicd restituitd, p.7, vol. 2.
acestora: admirabili pdnzd! Operd sacr[ a unei suite neintrerupte
t5 Saint-Yves d'Alveydre, Mis iunea Evreilor, p. 95
de oameni divini, care, citind r0nd pe rAnd qi in cartea Naturii gi 15
in cea a Divinitdlii, traducAnd in limbaj uman limbajul inefabil.

Cei a cdror privire stupid6, fixAndu-se asupra acestor

imagini, asupra acestor simboluri, asupra acestor alegorii sfinte,

14

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

,,Herodot ne-a tot afirmat acelaqi fapt adiugdnd, cAnd e acestei probe asupra cdrora consider ci este inutil sd insistdm mai
mult. Ceea ce reiese din toate acestea este cd inainte de orice
vorba de Osiris (Zetl Sintezei antice qi a vechii Alianfe
qtiinfd se afld o qtiin{d ascunsS.
Universale), cE buzele sale sunt pecetluite de juriminte qi cd se
Chiar qi un studiu artificial al scrierilor gtiinfifice pe care ni
teme sI spund ceva; le-au ldsat anticii ne permite s5 constatdm cd dacd cunoqtinlele

,,Diodor ne-a tot certificat cd tine de preolii din Egipt care, lor atingeau producerea aceloraqi efecte ca ale noastre, ele

mult inainte de Menes, aveau probele unui statut social complet, difereau totugi mult cflt priveqte metoda gi teoria.

care a durat pdnd la Horus, optsprezece mii de ani; Pentru a qti ceea ce invdfam in temple, trebuie sd cdutdm
rdm[qifele acestor invbldturi in materialele pe care le definem qi
,,Manethon, preot egiptean, ne-a trasat, incep0nd de la
care ne-au fost pdstrate in mare mdsurd de cdtre alchimigti. Nu ne
Menes, o cronologie conqtiincioas[ trimildndu-ne cu $ase mii opt vom preocupa de originea mai mult sau mai pulin apocrild (din
sute optzeci gi trei de ani in urmd fafd de anul in curs;
punctul de vedere al savanlilor moderni) a acestor scrieri. Ele
,,S-a sdturat sd ne tot previni cd inainte de acest suveran vice existd qi ar trebui s[ ne mullumim cu asta. Dacd vom reuqi sd

rege indian mai multe cicluri imense de civilizafii s-au succedat descoperim o metodi care sd explice limbajul simbolic al
alchimiqtilor qi in acelaqi timp istoriile simbolice antice ale
pe pdmdnt qi chiar in Egipt;
Fuiorului de Aur, ale Rdzboiului Troiei, ale Sfinxului, vom putea
,,Toate aceste m[rturii auguste, Ia care le putem adduga pe
altrma fbrd teaml cd definem o frdnturb din gtiinfa antic6.
cele ale lui Berose qi ale tuturor bibliotecilor din India, Tibet gi
Sd vedem mai intdi felul in care modemii trateazd un
China, sunt nule gi neavenite pentru spiritul deplorabil al
fenomen natural pentru a cunoaqte mai bine prin opozilie cu
sectarismului qi obscurantismului care ia masca teologiei."
metoda anticd.
Ajunqi in acest punct al cercetdrilor noastre, sd aruncdm o
Ce a{i spune despre un om care v-ar descrie o carte astfel:
privire de ansamblu asupra aspectelor pe care le-am abordat gi sd
,,Catlea pe care mi-aJi dat-o sd o studiez se afl[ pe qemineu
vedem concluziile la care ni s-a permis sd ajungem. la doi metri gi patruzeci qi noud centimetri de masa la care md
aflu, ea c0tdreqte cinci sute patruzeci gi cinci de grame qi opt
Am determinat mai ?nt6i existenla in antichitate a unei decigrame, este formatd din trei sute patruzeci qi dou[ de pagini
mici din h6rtie pe care existd doud sute optsprezece mii o sutd
qtiinfe, la fel de puternice in efectele sale ca qi a noastrd, qi am optzeci de caractere de tipografie pentru care s-au folosit o sutd

ardtat cd, ignoranfa modemilor cu privire la ea provenea din noudzeci de grame de cemeald neagrd."

nongalanfa cu care abordau ei studiul anticilor. latd descrierea experimentald a fenomenului.

Am vdzut apoi cd aceast[ qtiin{a era inchisd in temple, Dac6 acest exemplu vd gocheazi, deschideli cdr[rile de

centre de inaltd instruclie gi civilizafie. gtiinfd modernd qi vedeli dacd nu rlspund exact ca metod6 la
descrierea Soarelui sau a lui Saturn prin astronomul care descrie
in final, am putut afla cd" nimeni nu era exclus de la aceastd

iniliere a cdrei orgine se pierdea in noaptea ciclurilor primitive.

Trei tipuri de probe erau plasate la inceputul oricdrei

instrucfii: probe frzice, probe morale qi probe intelectuale.

Jamblique, Porphyre qi Ap-muloeduesrnpir,intre antici, Lenoir26,
Christian2T; Delaage2s printre descriu de-a lungul

26 Franc-Masoneria readusd la originea sa adevdratir(1814) t8 Stiinlo adevdrului (Dentu, 1884)
21 Istoria Mctgiei (1863)
t7
l6

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

locul, greutatea, volumul qi densitatea astrelor sau la descrierea Un qef il urma pe altul fdrd. ca istoria alegoricd sd ?l
spectrului solar prin fizicianul care numdrd,razelet
menfioneze cdtuqi de pu{in. Aventurile tuturor erau acumulate in
Ceea ce ne intereseazd in carte nu este partea materiald,
capul unuia singur.
ftzicd, ci ceea ce autorul a vrut sd exprime prin acele semne, ceea
Lucrul moral era cel al cdrui mers era analizat, a cdrui
ce este ascuns sub forma lor, partea metafrzicd, ca sd spunem a$a.
naqtere, progres sau cddere erau descrise.
Acest exemplu ajunge pentru a ardta diferenla dintre
metodele vechi gi metodele moderne. Primele, in studiul Succesiunea lucrurilor o inlocuia pe cea a indivizilor. Istoria

fenomenelor se ocupd intotdeauna de aspectul general al pozitivd, care a devenit a noastr6, urmeazd o metodd total

problemei, celelalte r[mdn a priori cantonate in domeniul diferitd, indivizii sunt totul pentru ea'. ea noteazd cu o exactitate

faptului. scrupuloasd datele, faptele pe care cealaltd le ignora. Modernii

Pentru a ardta care este ?ntr-adev[r spiritul metodei antice, luau in derAdere acest mod alegoric al anticilor, dacd il credeau
vdprezint un pasaj foarte semniflcativ din Fabre d'Olivet despre posibil, a$a cum sunt convins c[ anticii s-ar fi dezis de metoda
cele doud feluri de a scrie istoria2e. modemilor dacd ar fi putut intui posibilitatea sa in viitor. Cum

,,Pentru cd trebuie sd ne amintim cd istoria alegoricd a am putea aproba ceea ce nu cunoaqtem? Aprobdm doar ceea ce

acestor timpuri trecute, scrisi ?ntr-un alt spirit decdt istoria ne place; credem intotdeauna cd gtim tot ceea ce trebuie sd ne
pozitiv1 care i-a urmat, nu ii semdna sub nicio formd gi pentru cd
le-am confundat am ficut nigte gregeli atdt de grave. Este o pr,aca-30,,
observafie foarte importantl pe care o fac din nou. Aceastd
Sd ne intoarcem acum la acea carte tip[rit[ care ne-a ajutat
istorie, incredinfatd memoriei oamenilor sau conservatd printre
arhivele sacerdotale ale templelor, in bucdfi separate de poezie, sd stabilim prima noastrb comparafie not6nd ci existd doud
nu considera lucrurile decAt din punct de vedere moral, nu se
modalitdli de a o considera:
ocupa niciodatd de indivizi qi vedea acliondnd masele; adicd
popoarele, corporafiile, sectele, doctrinele, artele insegi gi Pentru c[ vedem caracterele, hdrtia, cerneala, adicd prin
qtiintele, ca atd[ia inqi particulari pe care ?i desemna printr-un
semnele materiale care nu sunt dec6t rcprezentarea a ceva mai
nume generic. elevat qi prin acel ceva ce nu poate fr vdzut fizic: ideile autorului.

,,Asta nu inseamnd, desigur, cd masele nu puteau avea un qef Ceea ce vedem manifest[ ceea ce nu vedem.

care le dirija miqcdrile. Dar acest qef, privit ca instrumentul unui Vizibilul este manifestarea invizibilului. Acest principiu,
spirit oarecare, era neglijat de istorie, care nu se ataqa niciodat[ adevdrat pentru acest fenomen special, este la fel pentru toate

decAt de spirit. celelalte fenomene ale naturii, dup[ cum vom vedea ulterior.

Putem vedea qi mai clar diferenla fundamentald dintre

qtiinla anticilor qi gtiinfa modernilor.

2e imi cer scuze fald de cititor pentru citatele cu care am incdrcat acest Tratat; Prima se ocup[ doar de vizibil pentru a descoperi invizibilul
dar srurt obligat sd md bazez la fiecare pas pe baze solide. Ceea ce afirm le
pare improbabil multora qi nu qtiu de ce, incdt num[ru] dovezilor va folosi in pe care il reprezintd.
micd mdsuri pentru a combate incredulitatea ideilor preconcepute.
A doua se ocupd de fenomen pentru el insugi frri a se
18
ingrijora de raporturile sale metafrzice.

$tiinfa anticilor este gtiinfa ascunsului, a ezotericului.
$tiin{a modernilor este qtiinla vizibilului, a exotericului.

'n Favre d'Olivet, Versurile de aur ale lui Pitagora,pp.26 Si21

I9

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Sd apropiem de aceste date obscuritatea voit[ pentru care CAPITOLUL il
METODA ix gurNTA OCULTA
anticii le-au acoperit simbolurile Etiinlifice qi vom putea stabili o
definilie acceptabild pentru gtiinfa antichit5lii care este: Metoda in $tiinfa Oculti; Analogia; Cele trei Lumi;
Ternarul; Opera{iunile Teosofice; Legile Ciclice
$tiinfa ascuns[ - scientia occulta.
$tiinla ascunsului - scientia ocuultati. Dupd ce am determinat existenfa in antichitate a unei gtiinle
teale, modul sdu de transmitere, subiectele generale asupra cdrora
$tiinfa care ascunde ceea ce a descoperit - scientia iqi indrepta cu predilec{ie studiul, sd incercdm sd avans[m mai

occultans. mult in analiza noastrd determin0nd metodele folosite in qtiinla
antic[ pe care am vdzut-o ca fiind $tiinfa ocultd (Scientict
Astfel este tripla definilie a $TIINJEI OCULTE
occulta).
20
Scopul urmdrit era) dupd cum qtim, determinarea

invizibilului prin vrzlbit, a numenului prin fenomen, a ideii prin

form5.
Prima problemd care trebuie rezolvatd este a afla dacd acest

raport dintre invizibil qi vizibil exist[ intr-adev[r gi dacd aceastl

idee nu este expresia unui pur misticism.

Cred cd am exprimat destul de bine prin exemplul cdrfii,

prezentat anterior, ce reprezenta un studiu al vizibilului, al

fenomenului, comparat cu un studiu al invizibilului, al

numenului.
Cum putem qti ce a vrut sd spund autorul vdzdnd semnele pe

care le-a folosit pentru a-gi exprima ideile?

Pentru cd qtim c[ existd un raport constant intre semn qi

ideea pe care o reprezintd, adicd intre vizibil qi invizibil.

Aga cum putem, vdzdnd semnul, sd deducem imediat ideea,

la fel putem vdz?nd vizibilul sd deducem imediat invizibilul. Dar
pentru a descoperi ideea ascunsd in caracterul tipdrit a trebuit sd
inv6![m sd citim, adicd sd folosim o metod[ speciald. Pentru a

21

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

descoperi invizibilul, ocultul unui fenomen, trebuie sd invdfdm de mdnd qi picior, gi vor vedea cd metoda care m-a condus la aceste

asemenea sd citim print-o metod[ speciald. concluzii nu este deci.t dezvoltarea celei care a asistat la naqterea

Metoda principal[ a $tiin{ei oculte este Analogia. Prin Anatomiei filosofice.

analogie determindm raporturile care existd intre fenomene. Dac[ am ales ca exemplu analogia dintre pldmdn qi stomac

Dat fiind studiul omului, trei metode principale pot conduce este pentru a preveni impotriva erorii pe care o facem foarte des
gi care inchide pentru totdeauna cunoaqtrea textelor hermetice,
la scop:
cea de a crede cd doud lucruri analoage sunt asemdndtoare.
Vom putea studia omul in organele sale, in funcliile lor: este
studiul vizibilului, studiul prin inducfie. Este fals cu des[v6rqire: doud lucruri analoage se aseamdnd
la fel de mult cum se aseamdnd pldmAnul cu stomacul sau mAna
Vom putea studia omul in viafa sa, in inteligenfa sa, in ceea
ce numin sufletul sdu: este studiul invizibilului, studiul prin cu piciorul. Repet cd aceastd remarcd este cAt se poate de

deducfie. importantb pentru studiul qtiinlelor oculte.

Vom putea, in sfdrqit, reunind aceste doud metode, sd Metoda analogicd nu este agadar nici deducfia, nici inducfia;

considerdm raportul eare exist[ intre organe qi funclia lor, intre este folosirea clarrtdtli care rezult[ din uniunea celor dou[
doud funcfii sau intre dou6 organe: este studiul prin analogie.
metode.
Astfel, dacd noi considerdm pldmAnul, gtiinla detaliului ne
Daci dorili s6 cunoaqtefi un monument, vi se fumizeazd
va invdfa c5 acest organ primeqte din exterior aerul care suportd
doud metode:
in el o anumitd transformare.
1. A te invArti sau mai degrabd a te c5!5ra32 in .juruI
Dac[ ludm in considerare stomacul, aceeaqi gtiinfd ne va
monumentului studiindu-i cele mai mici detalii. Vefi cunoagte
informa cd acest organ are sarcina de a transforma alimentele pe
astfel compozilia pdrlilor sale cele mai mici, raporturile ce au loc
care le primegte din afard.
$tiinfa fenomenului se opreqte acolo, nu poate merge mai intre, ele.; dar nu veli avea nici o idee despre ansamblul

departe de constatarea faptului. edificiului. Astfel este folosirea inducliei;
Anplogia, pundnd stdpdnire pe aceste date qi tratindu-le prin 2.Urca[r pe un loc inalt qi privi]i monumentul cAt mai bine.

generalizarc, adicd, prin metoda opus6 metodei detaliului, Vefi avea astfel o idee generald asupra ansamblului s[u; dar frrd
cea mai mic[ idee despre detalii.
formuleazd astfel fenomenele :
Astfel este folositd metoda deducfiei.
Pldmdnul primegte din afard ceva ce el transform[.
Defectul acestor dou[ metode sare in ochi frrd a fi nevoie de
Stomacul primeqte din afar[ ceva ce el transform6.
prea multe comentarii. Fieclreia dintre ele ii lipseqte ceea ce are
Aqadar pllmAnul qi stomacul exersdnd o funclie analoagi cealaltd reunifi-le qi vefi gdsi adevirul strdlucitor; studiafi

sunt analogi intre ei. detaliile apoi urcali pe locul inalt qi reluafi acliunile de cdte ori va
Aceste concluzii vor pdrea mai mult decdtbizare oamenilor
fi nevoie, vd veli cunoagte edificiul la perfec{ie; unifi metoda
dedicafi studiului detaliului; dar sd iqi aminteascl de aceastd noud
fizicianului cu cea a metafrzicianului gi vefi da nagtere metodei
ramur[ a anatomiei pe care o numim Anatomie filosofic631, sd iqi
aminteascd analogia perfect stabilitd intre bra! gi gamb[, intre analogice, adevdrata expresie a sintezei antice.

3t vezi, Dr Gerard Encausse, Anatomiafilosoficd Si diviziunile sale, I vol, in-S t2 veziEdgar Allan Poe, Eureka,pp. L0 la 29 (trad. Baudelaire)
22
./.J

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

A face doar metafizicd asemeni teologului este la fel de fals Nu vom discuta deocamdatd cine are dreptate qi cine se
ca a face doar frzicd, asemeni fizicianului; edificali numenul pe
inqeald, este suficient sd constate existenfa acestei triple graddri:
fenomen qi adevdrul va apdrea!
- domeniul infinit al FAPTELOR
,,La ce concluzie putem ajunge dupd toate acestea? - domeniul restrdns al LEGILOR
- domeniul cauzelor primare.
,,Trebuie sd conchidem cd lucrarea lui Kant, in partea sa
criticd, demonstreazd pentru totdeauna vanitatea metodelor S[ rezumdm toate acestea ?ntr-o figur63a:
filosofice in ceea ce priveqte explicarea fenomenelor de fizicd,
gl\'t"H'T\N.\l
inaltd qi lasd s[ se vadd necesitatea in care ne g6sim de a face ?n Tr-rrN"l'rv*t:
mod constant ca abstractizarea sd meargd direct cu observarea
fenomenelor, condamnand irevocabil din start tot ceea ce ar Ar:tv"vAttLit&l
rdmdne in fenomenalismul sau ra{ionalismul pur33." fiv"Nstt'lr.,tt

Tocmai am fEcut un nou pas in studiul gtiinfei antice Ymxry{wt

determindnd existenfa acestei metode absolut speciale; dar asta Ltr-TI
IthvTv.
nu ne este incd suficient. Sd nu uitdm c6 scopul pe care il
urmdrim este explicarea, oricat de rudimentar[ ar fi de altfel, a *:L,EMtt7S't'ArLlSht 9E,HS?137-r1"tv

tuturor acestor simboluri qi a tuturor acestor istorii alegorice ft'v'ni\"t'tptc ,'tt,N'rtrtc
reputate ca fiind atdt de misterioase.
Aceastd gradare, bazatd pe numdrul Trei, joacd un rol
Cind, vorbind despre analogia ?ntre pldmdn gi stomac, am
considerabil in qtiinfa anticd. Pe ea s-a fondat in mare parte
generalizat faptele descoperite de qtiinla experimentald sau
domeniul analogiei. Astfel trebuie sd acorddm pulina atenlie
inductivd, am urcat cu un grad aceste fapte.
dezvoltdrilor sale.
Exist6, aqadar, grade intre fenomene qi numene, m[ veti
Aceqti trei termeni se regdsesc in om, in corp, in viald qi in
intreba?
voin!6.
Este de ajuns un strop de observalie pentru a sesiza ci o

mare cafrtitate de fapte sunt guvernate de un mic num6r de legi.
studiul acestor legi, considerate sub numele de cauze secunclare,

este cel pe care se axeazllucrdrile ;tiinfelor.
Dar aceste cauze secundare sunt ele insele guvemate de un

numdr foarte restrdns de cauze primare. studiul acestora din

uexrmpudlzeasteteipnerdfeocmt ednisipurlealudiet vdderuqritlioinrfesleencsoibnitleem, paobraanndeonceaarzed,

cercetarea in mainile vis[torilor oric[rei qcoli qi oricdrei religii.

$i, totugi, acolo rezidd, $tiin{a.

33 Louis Lucas, Chimia noud, p.2l 34 extrasd din Misiunea Evreilor, p.321
25
24

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

O parte oarecare a corpului, un deget de exemplu, poate fi Terrei; ea fdcuse loc instituliei Zodiacului, a cdrui diviziune in
doudsprezece semne a fost gdsitd peste tot, exist6nd din timpuri
sustras influenfei voinfei Idrd si ?nceteze a ttdi din cauza asta imemoriale.

(paralizie radiald sau cubital[); poate fi, de asemenea, prin ,,Distincfia celor trei lumi qi dezvoltarea lor intr-un numdr

cangrend, sustras influenlei viefii ftrd a inceta a se miqca. mai mare sau mai mic de sfere concentrice, locuite de Inteligenfe

Iatd, agadar, trei domenii distincte: domeniul corpului; de o puritate diferitS, erau de asemenea cunoscute inainte de

domeniul viefii exers0ndu-qi acliunea prin intermediul unei serii Pitagora care nu fdcea decAt sd rdsp0ndeasc6 doctrina pe care o
de conductori speciali (marele simpatic, nervii vasomotori) qi primise la Tyr, la Memfis gi Babilon. Aceastl doctrind era cea a
localizatd in globula sanguin[; domeniul voinlei acliondnd prin
conductori speciali (nervi volunari) gi neavdnd influenfd asupra Indienilor.

organelor esenf ial e pentru intref inerea vieli i. Pitagora igi imagina omul sub trei modificdri principale, ca

Noi putem, inainte de a merge mai departe, s[ vedem Univers; qi iata de ce ii dadea omului numele de microcosmos

utilitatea merodei analogice pentru a clarifica anumite puncte sau lume micd.

obscure gi iatd cum: Nimic mai comun la nafiunile antice decAt de a compara

Daci un lucru oarecare este analog cu un altul, toate pirfile Universul cu un Om mare qi omul cu un univers mic.

din care este compus acel lucru sunt analoage pirfilor Universul considerat ca un mare Tot insuflefit, compus din
inteligenfd, suflet qi corp, era numit Pan sau Phanes. Omul sau
corespondente ale unui-altuia.
microcosmosul era compus, la rAndul sdu, dar intr-o manierd
Astfel, anticii au stabilit c[ omul este analog Universului.
inversd, din corp, suflet gi inteligen{d; gi fiecare dintre aceste trei
Din acest motiv ei numeau omul, Microcosmos (lumea micd) qi
Universul, Macrocosmos (Lumea Mare). Prin urmare, pentru a p[r!i era la rdndul sdu imaginatd sub trei modificdri, in aga fel
incdt ternarul, domnind in intreg, domnea, de asemenea, in cea
cunoagte circulafia vielii in Univers, este suficient s6 studiezi mai mic[ dintre subdiviziunile sale. Fiecare temar, de la cel care
circulafia vitald la om qi, in mod reciproc, pentru a cunoaqte imbr[fiqa imensitatea pdn[ la cel care constituia cel mai slab

detaliile naqterii, ale creqterii gi ale morlii unui om, trebuie sd individ, era, dupd p[rerea lui Pitagora, inclus intr-o unitate

studiem fenomenele intr-o lume. absolutd sau relativ[ qi forma astfel cuaternarul sau tetrada sacrd
a pitagorienilor. Acest cuaternar era universal sau particular.
toite acestea vor pdrea mistice unora, obscure altora; de
Pitagora nu era deloc, in rest, inventatorul acestei doctrine:
aceea ii rog sd aibd rdbdare qi sd se raporteze la capitolul urmitor
ea era r[sp0nditd din China pAnd in ad0ncurile Scandinaviei.
in care vor g[si toate explica{iile necesare acestui subiect.
O gisim elegant exprimatd in oracolele lui Zoroastru:
Totuqi, pentru cd trebuie s5 dovedim ceea ce afirmdm, mai
Ternarul strdluceqte peste tot in Unvers
ales in chestiuni ca acestea, iatd doud citate interesante, unul $i Monada este principiul sdu3s.

despre cele cele trei ierarhii (FAPTE-LEGI-PRINCIPID " Fabre d'Olivet, Versuri de aur, p.239

desemnate de cdtre antici sub numele de CELE TREI LUMI; 27
celilalt despre microcosmos gi macrocosmos: Ele sunt extrase
din doctrina lui Pitagora, expusd de cdtre Fabre d'Olivet:

,,Aceastd aplica{ie (a numdrului 12) la Univers nu era deloc

o invenfie arbitrard, a lui Pitagora, ea era comund Caldeenilor,
Egiptenilor, de la care a primit-o qi principalelor popoare ale

26

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Astfel, conform acestei doctrine, omul, considerat o Unitate Ea vine din folosirea unei limbi speciale care este complet
relativd confinutd in Unitatea Absolutd a Marelui Toth, se oferea, pierdut[ pentru qtiinfa actuald: limba numerelor.

asemeni Ternarului Universal, sub cele trei modificdri principale ,,Platon, care vedea in muzicd altceva dec6t muzicienii

de corp, suflet qi spirit sau inteligenld. zilelor noastre, vedea, de asemenea, in numere un sens pe care

Ca sediu al tuturor pasiunilor, sufletul se prezenta la rdndul specialigtii in algebrd nu il mai vdd. invdlase sd vadd acest sens
dupd Pitagora, care il primise de la egipteni. Ori, egiptenii nu
sdu sub cele trei facultdqi ale sufletului: rafional, irascibil qi
apetent. Or, urmAndu-l pe Pitagora, viciul facultdlii apetente a erau singurii care dddeau numerelor o semnificalie misterioasd.
sufletului, era lipsa de temperare sau avarilia; cel al facultdlii
Este suficient sd deschizi o carte anticd pentru a vedea cd,
irascibile era lasitatea qi cel al facultdlii ralionale era nebunia.
incepAnd de la limitele estice ale Asiei pAnd la bornele
Viciul care se extindea asupra acestor trei facultd[i era
occidentale ale Europei, acceaqi idee domnea in legdturd cu acest
nedreptatea.
suDlect..,,39
Pentru a evita aceste vicii, filosoful le recomanda patru
virtuli principale discipolilor sdi: temperarea pentru facultatea Poate cd nu putem reconstitui in intregime aceastd limbd a
apetent[, curajul pentru facultatea irascibil[, prudenla pentru numerelor, dar putem cunoaqte o pafte, ceea ce ne va fi de mare
facultatea ralionald gi, pentru aceste trei facultdfi ?mpreund, ajutor in continuare. Sd studiem mai intdi un fenomen oarecare

dreptatea pe care o considera drept cea mai perfectd dintre din Naturd in care regdsim numdrul Trei qi sd ii cunoaqtem

virtulile sufletului. semnificafia.

Spun ale sufletului deoarece corpul qi inteligen{a, Apoi vom studia operaliile necunoscute ale modernilor gi

dezvoltdndu-se cu ajutorul celor trei facult[qi instinctive sau practicate de intreaga antichitate in legdturd cu numerele.
spirituale erau, asemeni sufletului, susceptibile de viciu qi de
virtuli care le erau proprii." In sfdrqit, vom vedea dac[ vom putea s[ descoperim ceva

Noi dificultdli se nasc in calea noastr[. De-abia am tratat despre generarea lor.

analogia cd studiul celor trei lumi venea s[ se impun[, acum sunt Sd vedem dacd formula vechilor alchimqti
ttu-"ret" cele care cer clarificdri.
gT t0 |ltf,t, (totul este in tot), este adevdr atd in aplicafiile
De unde provine, aqadar, aceastd folosire a lui Trei atdt de
rdsp6nditd in Antichitate? sale.

Aceastd folosire, care se extindea de la sensul scrierilor lo136 S[ ludm primul exemplu la indem6n[, lumina zllei de

pAnd la metafrzica lor37, strdbdtdnd secolele, vine s6 se cxemplu, qi sd incercdm sb regdsim in el legi destul de generale
pentru a fi aplicate exact la fenomene de ordin total diferit.
regdseascd la unul dintre cei mai celebri scriitori: Balzac3s?
la echilibrul metafrzic, declardnd cd in Dumnezeu, adicd in Prima Cauzd Vie
36 Preolii egipteni aveau trei modalitd{i de a-gi exprima gdndirea. prima era
clard Si simplii, a doua simbolicd Si figuratd, a treia sacrd sau hieroglificd. Ei pi ActivS, ar trebui sd recunoaqtem doud proprietd{i necesare una alteia,
se foloseau, in acest mod, de trei tipuri de caractere, dar nu de trei dialecte,
cum am putea crede. (Fabre d'Olivet, La Lang. Heb. Rest..p.24l stabilitatea gi migcarea, echilibrate prin coroand, forla supremS. (Eliphas Ldvi,
I )ogma Si Ritualul, p. 79)
'' Vechii Magi, observdnd cd echilibrul este in fiztcd, legea universali qi c6 '* Existd trei lumi: Naturald, Spirituald qi Divin6. Existd aqadar neapirat un
t ult material, un cult spiritual qi un cult divin, trei forme care se exprimd prin
acesta rezultd din opozilia aparentd a doud forfe, mergdnd de la echilibrul fizic rrctiune, prin cuv6nt, prin rug5ciune, altfel spus, faptul, in{elegerea qi iubirea.
(llalzac, Louis Lambert)
28 "' Fabre d'Olivet, Lang. Heb. Rest,p.30, vol. 2

29

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Ziua se opune nopJii pentru a constitui perioadele de Sd ludm lucruri opuse din ordine diverse gi sd vedem dac[
legile noastre se aplicd.
activitate gi de odihnd pe care le regdsim in toat6 Natura. ceea ce
In ordinul sexelor, doud antonime bine caracteizate sunt
frapeazd in mod deosebit in legdturd cu acest fenomen este
masculul qi femela.
opozi[ia dintre Lumin[ qi Umbrd care se manifestd.
in ordinul fizic putem lua opoziliile intre forfe (cald - rece,
Dar, aceastd opozilie este intr-adev6r atdtde absolut[? pozitiv - negativ, etc); dar cum este o fo(a care ne-a folosit drept
Sd privim mai indeaproape qi vom remarca cd intre Lumind
qi Umbrd, care pdreau despdrfite pentru totdeauna, existd ceva exemplu, sd considerdm cele doud stdri opuse ale materiei, starea

care nu este nici Lumind, nici Umbrd, qi care este desemnat in solidd qi starea gazoasd.
fizicd' sub numele de Penumbrd. Penumbra participd gi in Lumind

qi ?n Umbr6.

Cdnd Lumina scade, Umbra cregte. Umbra depinde de cea TRATAT ELBMENTAR
mai mare gi cea mai redusd cantitate de Lumin6; Umbra este o
modificare a Luminii. LEGE:
Doud lucruri opuse au intre ele un intermediar rezultdnd din
Acestea sunt FAPTELE pe care le putem constata.
amdndoud.
Sd le rezumbm:
FAPTE
^ Lumina gi Umbra nu sunt complet separate una de cealaltd,.

Intre cele doud existd un intermediar, Penumbra, care participd ra
amdndoud.

Umbra inseamnd mai pu{in6lumind. primul fapt al doilea fapt al treilea fapt
Mascul-Femeli Stare solidi - Stare gazoasl Tati - Fiu
Pentru a descoperi LEGILE ascunse sub aceste FAPTE Intermediar rezultAnd intermediar
din cei doi: copil starea lichida intermediar
trebuie sd iegim din particular (studiu Luminii) qi sd aborddm
Sfdntul Spirit
generalul; trebuie sd generalizdm termenii, care sunt aici
Am addugat un fenomen de ordin intelectual, concepfia de
particularizafi. Pentru aceasta, sf, folosim unul dintre termenii cei Dumnezeu din punctul de vedere al Creqtinilor, pentru a ardta
mai geiterali ai limbii franceze, cuvdntul lucru, gi s[ spunem: aplicafia Legii in sferele sale cele mai extinse.

Doud lucruri opuse ?n aparen![ au intotdeauna un punct
comun intermediar intre ele. Acest intermediar rezultd din
acfiunea dintre doui lucruri opuse unul altuia qi particip[ din

ambele.

Dou[ lucruri opuse in aparenld nu sunt dec6t grade diferite

ale unuia qi aceluiaqi lucru.

Dacd aceste LEGI sunt cu adevlrat generale, ele trebuie sd

se aplice in cazul multor fenomene; pentru c[ am vdzut cd ceea

ce caracterizeazd, o lege este capacitatea de a explica singuri mai
MUITE FAPTE.

30 31

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

ALTA LEGE Am prelungit lista citAnd noi FAPTE pentru a ilustra

Lucrurile opuse nu sunt decdt conceplia aceluiasi lucru la grade adevdrul LEGII.
diferite.
Aceastd Lege formeazl, sub numele Legii Seriei, baza
FAPTE conceotia la Solid Materia Tatd Dumnezeu
diverse grade Gaz Fiu lucririlor lui Louis Lucasao care o aplicd la aproape toate
Mascul Lichid Soirit fenomenele chimice, frzice qi chiar biologice ale qtiinfei
Femeld a familiei
Copil contemporane.

Nu am termina niciodatd daci am dori s[ cit[m tofi autorii

antici gi moderni care au vorbit despre aceste aspecte sub numele
celor TREI termeni care constituie:

Dacd, relu6nd exemplul nostru legat de Lumin[ qi de Legea Ternarului
Umbrl, il mai studiem, vom putea vedea cd Lumina aclioneazd,
Este suficient sd ne raportdm la exemplele de mai sus pentru
Umbra se opune, in timp ce Penumbra, neutrd, pluteqte intre cele
a vedea cd cei trei termeni care constituie ternarul sunt:
dou5. - termenul activ

Sd rezumdm legea noastrd dupd aceste date: - termenul pasiv

Activul gi Pasivul (Lumina qi Umbra), produc prin acliunea lor - termenul neutru rezultdnd din acfiunea primelor dou[, unul
reciprocd Neutrul (Penumbra) care participii la Amdndoud. asupra celuilalt.

Pentru a prezenta intr-un ansamblu clar cele trei FAPTE Cum aceast[ lege trebuie s[ se aplice peste tot, si c6utdm

enunfate anterior, vom spune: numerele care, actionAnd unele asupra altora, produc 3.

PRODUC PRIN ACTIUNEA LOR RECIPROCA Aceste numere sunt 1 qi 2, deoarece I * 2:3.

Astfel putem inJelege sensul primelor trei numere:

ACTIVUL PASIVUL NEUTRUL Numdrul I reprezintd Activul,
(Lumina) (Umbra) (Penumbra) Num[rul 2 -
Pasivul,
Mascul Femeld Copil Numlrul 3 - ReacliaActivului
Stare gazoasd Stare solidd Stare lichidd
SfAntul Spirit asupra Pasivului.
Tatd Fiul
Lumina Umbra Penumbra Puteli inlocui cuvdntul ACTIV cu orice termen dorili, plasat
Cdldura Frieul sub acest cuvdnt in tabelul anterior, gi veli vedea, prin urmare,
Pozitiv Nesativ Caldut
Atractie Repulsie Neutru conform metodei analogice, cd cifra I reprezintd toate ideile
Echilibru
Acid Bazd, Itt vezt Tratat tnetodic al $tiinyei oculte.
Sare Ja1J

32

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

guvernate de principiul Activ, adicd Omul, Tatdl Divin, Lumina, (Doctrina Pitagorienilor - Cdldtoria lui Anacharsis, t. ilI, p. 181,

Cdldura, etc., fiind considerat in unul dintre cele 3 moduri de mai edilia din 1809)
jos:
,,E suficient sd spun cA, dacd, Pitagora il desemna pe
Lume Materiald: Lumin6, Stare gazoasS.
Dumnezeu prin 1, materia prin2, el exprima Universul prin 12,
Lume Mora16 sau Naturali: Omul
Lume Metafrzicd sau Arhetip: DumnezeuTatdl. care rezultd din unirea celor dou6." (Fabre d'Olivet, Versurile de

Este la fel in cazul cuvintelor PASIV, pe care il puteli aur ale lui Pitagora.)

inlocui cu 2, qi NEUTRU, pe care ?l putefi inlocui cu 3. Am vdzut anterior, in nenumdrate pasaje, ci doctrina lui
Pitagora le rezumd pe cele ale egiptenilor, maeqtrii sii, ale
Veli vedea cum calculele aplicate cifrelor se aplicd evreilor gi ale indienilor; prin urmare, ale Antichititii in
intregime; este motivul pentru care il citez pe acest filosof de
matematic ideilor in $tiinfa anticd, care iqi face metodele atdt de
fiecare datd cAnd este nevoie sf, elucidez un aspect al $tiinlei
generale qi de aceea atdt de diferite de metodele moderne.
antice.
Tocmai am oferit elementele explicaliei din ROTA lui
Cunoaqtem sensul pe care anticii il dddeau numerelor 1,2 Si
Guillaume Postelar.
3; sd vedem acum cAteva din celelalte numere.
Acum trebuie sd ardt[m cd ceea ce am spus pdnd aici despre
Cum am vdzut in nota lui Fabre d'Olivet asupra
numere era cu adevdrat aplicat in Antichitate qi nu este extras in
totalitate din imaginalia mea. Microcosmosului qi Macrocosmosului, Cuaternarul se reduce la

Vom reg[si mai intdi aceste aplicafii intr-o carte ebraicd, a unitatea termenilor 1,2, 3, despre care tocmai am vorbit.
c[rei antichitarc42 nu este contestatd de insuqi M. Franck, Sepher
Ar pdrea cb vorbesc in chinez[ dacd nu aq elucida acest
Jesirah, pentru care am realizat prima traducere in francezda3.
aspect printr-un exemplu.
Dar, pentru cd aceastd carte este mai ales kabalisticd, prefer sd
citez filosofi antici: Tatdl, Mama qi Copilul formeazd, trei termeni in care Tatdl

,,dsen1a divind era inaccesibil[ simfurilor, sd folosim pentru este activ gi corespunde numdrului 1, Mama este pasivd gi
a o caracteriza nu limbajul simfurilor, ci pe cel al spiritului; sd
ddm inteligenfei sau principiului activ al Universului numele de rdspunde numdrului 2, Copilul nu are sex, este neutru qi rdspunde
lui 1 plus 2, adicd num[rului 3.
Monadd sau de Unitate, pentru c[ este mereu acelaqi; materiei
Care este Unitatea care include in ea cei trei termeni?
sau principiului pasiv cel de Diada sau de multiplicitate, pentru
Este Familia:
cd se caracteizeazd prin tot felul de modificdri; lumii, in final,
Tatd
cel de Triad5, pentru cd este rezultatul inteligenfei gi al materiei."
Mamd Familia

Copil

ol Vedeli pentru explicarea acesfui termen operele lui Postel, Christian gi mai IatI compozilra Ctatemarului: un ternar qi Unitatea care il
ales ale lui Eliphas Levi.
a2 Franck, Kabbala, 1863 cuprinde.
43 vezi, Tratat metodic despre $titnya Ocultd
Cdnd spunem Familie, enunfdm intr-un singur cuvdnt cei
34
trei termeni din care este compus6, de aceea Familia il reduce pe

35

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTTNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

3 la 1 sau, pentru a folosi limbajul gtiinlei oculte, Ternarul la Primul principiu care apare in familie, este Tat[],

Unitate. Unitatea activ[: I

ExplicaJia pe care am oferit-o faciliteazd, cred, infelegerea. Al doilea principiu, este Mama, care reprezintd
Unitatea pasivd:2
Totuqi, Dumnezeu qtie, sunt pu{ini oameni care au putut inlelege
Acfiunea reciprocS, opozi\ia, produce al treilea termen,
acest exemplu inainte de urmdtoarea frazd extrasd dintr-o carte
veche hermeticd: pentru a reduce Ternarul cu ajutorul Copilul:3

Cuaternarului la simplicitatea Unitdyii aa in final totul revine la o unitate activd de ordin superior,
.
Familie:4
Dac[ infelegem bine cine precede, vom vedea cd 4 este o Aceast[ familie va acliona asemenea unui tat[' un principiu

repetifie a unit[1ii qi cd trebuie s[ ac]ioneze asemenea unit[1ii. activ asupra unei alte familii, nu pentru a da nagtere unui copil ci
pentru a da naqtere_ unei caste din care se va forma tribul, unitate
Astfel, in formarea lui 3 din I plus 2, cum se formeazd2-ul? de ordin superior o'.

Prin unitatea care se opune sie-insegi astfel: Genezanumerelor s-ar reduce aqadar la aceste patru condifii

TI -_t,'' qi, pentru c6, prin metoda analogicd, numerele exprimd cu

exactitate idei, aceast[ lege este aplicabil[ ideilor.

Vedem aqadar in progresi a 1,2, 3,4: Iatd care sunt aceqti patru termeni:

Mai intdi unitatea I

Apoi opozilia r *., Opozifie Acfiunea Opoziliei
Antagonism
l- Unitate sau asupra Unit[lii
intoarcere la 2
Apoi acfiunea acestei opozifii asupra unitdlii J
Unitate 5
1'^a I 8 6
4 9
Apoi intoarcerea la o unitate de ordin diferit, de altd octav6, ll 12
dacb imi pot permite sd m[ exprim astfel. 7

1,2,3, 4 t0

Ce am dezvoltat mi se pare comprehensibil; totuqi, deoarece I (2) (3), etc.
cunoaqterea acestei progresii este unul dintre punctele cele mai
obscure ale qtiinfei oculte, voi relua exemplul familiei: Am separat prima serie de celelalte pentru a atdta cd ea este
completd in patru termeni qi c6 tofi termenii urmatori nu fac decit
oo (Jmbro ideald a tnlelepciunii universale, de R. P. Esprit Sabathier (1679)
36 si repete intr-o altd octavd aceeaqi lege.

a5 vezi cap. urmdtor gi ai sd inlelegi ulterior

.1 I

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Deoarece vom descoperi in aceastd lege una dintre cele mai L Reduclia teosoficd;
bune chei pentru a deschide misterele antice, voi explica mai
2. Adunarea teosoficd.
mult aplicdnd-o intr-un caz particular oarecare, dezvoltarea
Reduclia sau Scdderea teosoficd constd in a reduce toate
sociald a omului, de exemplu:
numerele formate din dou[ sau mai multe cifre in numere de o
Unitate sau Opozilie Rezultat singur[ cifrd qi asta adundnd cifrele ce compun num6rul p0nd
intoarcere la Unitate Antagonism al acestei opozilii
c6nd nu mai r[mdne decAt una.
Distinctia
3. Rezultat Copil Astfel:

l. prima moleculd 2. opozi[iala 6. distincfia dintre 10:1+0:1
familii - castele. ll:l+l:2
sociald - Omul aceastd moleculd - 12: | + 2:3
Femeia 9. distinclie intre
4. unitatea de ordin triburi - qi pentru numerele mai compuse, ca de exemplu:
superior - Familia, 5. opozilia intre
rezumind cei trei familii - rivalitdfile Nationalitdtile 3.22I:3+2+2+1-8
termeni anteriori.
7 . unitatea de ordin familiilor. sau
superior - Tribul
rezumdnd cei trei 8. opozilie intre 666:6+6+ 6:18
termeni anteriori. triburi

Nafionalitdfile $l cum

18: i + 8:9

1,. Aceast6 lege pe care am dat-o in cifre, adicd in formuld num[rul 666 este egal cu 9.
generald, se poate aplica la o multitudine de cazuri particulare.
De aici decurge o concluzie foarte importantd, conform
Capitolul urmdtor va ardta acest lucru.
c[reia toate numerele, oricare ar fi, nu sunt decdt reprezentdri ale
Dar nu remarclm nimic deosebit la aceste cifre? Ce
semnificd semnele 10 11 12 plasate la finalul primului meu primelor noud cifre.
Pentru cd primele noud cifre, dupd cum se poate vedea in
exemplu?
cxemplul precedent, nu sunt decdt reprezentdri ale primelor
10 11 t2
patru, toate numerele sunt reprezentate prin primele patru.
123
Pentru a afla, trebuie sd spunem cdteva cuvinte despre Ori aceste prime patru cifre nu sunt decdt stdri diverse ale

operaliile folosite de antici pentru cifre. Unitdfii. Toate numerele, oricare ar fi ele, nu sunt decAt
DouS dintre aceste operafii sunt indispensabile cunoaqterii:
rnanifestdri diferite ale Unitdtii.
38
39

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Adunarea Teosoficd Prin reducfie teosofi cd:

Aceastd operalie constd, pentru a cunoaqte valoarea 7 : | +2+ 3 + 4 + 5 + 6-t7 :28 : 10

teosoficd a unui numdr, in a aduna aritmetic toate cifrere de la Prin adunare teosoficd qi reducfia totalului oblinem in final:

unitate pdnd la el. 10:1+0:1

Astfel, cifra 4 poate fi redatd prin adunare teosoficd: Aqadar, operafia se va scrie astfel:

l+2+3+4:10 4+3:7:28:10:l
4+3:l
Cifra 7 se reprezintd:
Sd reludm acum exemplul cifrat dar inprimd,fazd,:
I+2+3+4+5+6+7:28

28 se reduce imediat in: 2^a.5.

2+8:10 5.6
8.9
Dacd vrefi sd uimili un specialist in algebrd, prezenta[i-i
10. 11. 12
operafia teosofi cd urmitoare :
(1) (2) (3)
4: 10
$i si facem cAteva remarci in legdturd cu el folosind
7 :10
calculele teosofice.
deci 4: 7
Sd observdm mai intdi cd unitatea reapare, adicd ciclul
Aceste doud operatii, reducfia qi adunarea teosoficd nu sunt reincepe dup[ trei progresii l0/1 1ll2; 10, 1I, 12, etc., reduse
teosofic dau naqtere din nou la 1,2,3, etc.46 .
dificil de invdtat. Ele sunt indispensabile pentru inlelegerea
Aceste trei progresii reprezinta CELE TREI LUMI in care
scrierilor hermetice qi reprezintd conform celor mai mari maegtri
drumul pe care ilurmeazd, natura in producfiile sale. este inclus totul.

Sd verificdm matematic fraza pe care am citat-o anterior. Observdm apoi cd prima linie verticall, I, 4,7, I0, pe care
am considerat-o ca reptezentdnd unitatea in diferite Octave, o
A reduce ternarul prin metoda cuaternarului la simplitatea
reprezintd intr-adevdr pentru cd:
unitdfii.
"' vezi, pentru aplicarea acestei legi in Moise, Fabre d'Olivet, la Langue heb.
Ternar:3 Cuatemur:.J4-,r+n- n|
Rest.
40
4l

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

1t-r t Unu qi doi dau naqtere lui trei qi din aceste trei numere reies

4:t+2+3+4:IO:l toate celelalte pdnd la 9 dupa aceleaqi principii.
7 : | +2+3 +4+5 + 6+7 :28: 10: 1
t0: I Pornind de la 9 toate numerele, oricare ar fi, revin prin
73:4: 10: 1
76:7:29:10: 1 reduclie teosoficd la numerele de o singurd cifr[.

Numerele sunt in rest dispuse ?n coloane dintre care trei
principale qi doud secundare, le indic prin cifre de grosimi

diferite.

Putem continua astfel progresia la infinit gi verifica aceste Coloana principald 1 - 4 -(13) 4 - (22) 4 * (31) 4
faimoase legi matematice pe care le vom trata, nu md indoiesc, +
coloana secundar[ ] (16): 7 (25):7 (34) :7
drept-mistice, daci nu inlelegem scopul. coloana principald 3 ---------------- 6
------ 9
ii sfituiesc pe cei care cred c6 avem de a face aici cu reverii m

nebuloase sd citeascd operele despre fizicd, gi chimie ale lui Louis coloana secundard 8(17): 8 (26):8 (35):8
Lucas47, unde vor g6si legea precedentd desemnatd sub numele coloana principald 2 - 5- (14):5 - (23): 5 - (32): 5

de serie gi aplicatd unor demonstratii experimentale de chimie qi Urmdnd pi infeleg6nd considerabil studiul pe care il schildm
biologie.
aici, prietenul nostru qi maestrul F. Ch. Barlet, a putut stabili
Le mai sugerez, in cazul ?n care Chimia qi Fizica nu li se par
destul de^ pozitive, sd citeascd operele matematice ale lui tabloul urmdtor, care poate fi considerat ca o cheie definitivd a

wronskia8 despre care Institutul a frcut un raport foarte favorabil, sistemului numeral.
oper[ ale cdrei principii sunt extrase in totalitate din $tiin{a antici
sau $tiinfa ocult6.

Iatd un tabel al generdrii numerelor care poate exprima
perfect sistemul lui Wronski:

I (3 +D4 (9+4:13)_4 (13+9)_4

(t+2)3 (4+3)7
(s+3)8 (78)6 (4+s)e

2 (3+2)5 15 (5 + 9 : I4)_5 (14 + 9 :23) _5

Vedem in acest tabel aplicarea legii cifrate l, 2, 3, 4, etc.,

despre care am tot vorbit.

a7 Vezi lista lucrdrilor sale in Tratat metodic despre $tiinya ocultii
a8 Vezi lista lucrdrilor sale in Tratat metodic despre $tiinlct ocultd

42 43

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

,ter 2, 3, l, etc. Evreii exprimd cuvAntul cel mai august prin patru

,rr nlituemreeledidnitvreinclaaretreuinlaiteeresteasretfpeel:taIEtdVdEe:doIVuEd .oAric,ecaesetda ce reduce
t1 observatie

fr iqi va gdsi locul in cele ce urmeazd.
,?
#'4,,taltt Ajunqi in acest punct sd arunclm o privire rapidd asupra

-"" drumului parcurs cu scopul de a ne da seama de aspectele sub

t- care se prezintd, $tiinfa anticd acum in fala spiritului nostru.
r:" Dup[ ce am determinat existenfa acestei qtiinle inchise in

sanctuare, am vdzut cd ea folosea pentru a ajunge la concluziile

sale o metod[ specialS pe care am numit-o analogie.

;\Snls{uS *!* Apoi am descoperit cd aceastd metodd sebaza pe o ierarhie

naturalb incluzdnd trei mari diviziuni, cea a fenomenelor, cea a

cauzelor secundare gi cea a cauzelor primare, sau, dupd Saint-

Yves d'Alvezdre, cea a FAPTELOR, cea a LEGILOR gi cea a

PRINCIPIILOR, diviziuni desemnate de cdtre antici sub

.t*1' termenul de: CELE TREI LUMI.
tr,tt,
Folosirea acestui numdr trei ne-a condus implicit la studiul
,{
concepliei speciale sub care gtiinfa primitiv[ imagina numerele
,& qi, prin modul in care se formeazd Temarul, am descoperit o

w Lege ciclic[ preziddnd evolu]ia numerelor gi prin urmare la cea a

Lt Naturii intregi.

eunoaqtera acestor tablouri nu are in rest nicio importan\d, Analiza acestei legi ne-a determinat sd studiem doud

pentru inlelegerea a ceea ce trmeazd.; de aceea ii rog pe cei care procedee de calcul necunoscute specialiqtilor moderni in algebr6,

s-ar putea speria de aceste mullimi de cifre de a nu se ocupa de procedee folosite in toatd Antichitatea, de la Homer pdn:d, la
ele prea mult qi de a merge mai departe.
alchimiqti, trecdnd prin Moise, Pitagora qi $coala din Alexandria:
Inainte de a incheia acest capitol, deja destul de lung, vreau reduclia Si adunarea teoso.ficd.
sd semnalez un lucru de o extrem[ importanfd pentru in{elegerea
tetragramei sacre a Evreilor despre care vom vorbi ulterior. Suntem acum in posesia metodelor care probabil c[ ne vor

Progresia 1,2,3 permite sd mergem mai departe; de asemenea nu ezitdm sd
4,5,6
7, etc. pitrundem cu ele in misterele antice pentru a qti marele secret pe

este formatd din patru cifre dispuse doar in 3 coloane pentru cd a care inilialii il conservau acoperit cu un voal triplu.
patra cifrd nu este decAt repetarea primei. Ca qi cum am avea 1,
45
44

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

CAPITOLUL III Dar ce este umanitatea dac[ nu o celuld de animalitate?

VIATA LINIVERSALA Aceasti animalitate nu exprimd decdt unul dintre gradele care
exist[ pe planet6.
Viafa Universali; Marele Secret al Sanctuarului;
Lumina Astrall (Forfa Universali); Involu{ia gi Vedeli sateliJii aranjAndu-se in jurul planetelor, planetele in
jurul Soarelui pentru a constitui Lumi; Lumile care nu sunt decAt
Evolu{ia; Omul dup[ Pitagora. nigte celule ale Universului marcheazd in linii de foc in infinit
legile eterne ale Naturii.
La o analizd amdnun{itd omul se reduce la celuld,
Peste tot strilucegte aceastd misterioasd progresie, acest
umanitatea se reduce la molecula sociald care este omul, lumea aranjament al unit[1ilor inferioare in fala Unitalii superioare,
se reduce la astru qi Universul la Lume.
aceastd aranjareae universald care porneqte de la atom pentru a
Dar celula, umanitatea, astrul, lumea, Universul nu sunt ajunge din astru in Lume pdndla aceastd Unitate Primard in jurul

decdt octave aleUnitdlii mereu aceeaqi. cireia gr av rteazd, Universul.
Nu vedem celulele grupAndu-se pentru a forma un organ,
Totul este analog, legea care conduce Lumile conduce gi
organele grupdndu-se ierarhic pentru a forma aparatele gi acestea
grupdndu-se pentru a forma individul? viala insectei.

Celuld, A studia modul in care celulele se grupeazd pentru a forma

Organ, un organ, inseamnd a studia modul in care Regnurile din Naturd
Aparct,
Individ. se grupeaz[ pentru a forma P[mAntul, acest organ al Lumii
noastre; inseamn[ a studia modul in care indivizii se grupeazd
Aceasta este progresia care constituie omul din punct de
vederd fizic. pentru a constitui o familie, acest organ al Umanitdlii.

Dar ce este acest individ daci nu o celuld de umanitate? A studia formarea unui aparat de c6tre organe, inseamnd a
Legea pe care o urmeaz[ natura este atdt de adevdratd ?nc6t
inv6{a formarea unei lumi din planete, a unei naliuni din familii.
peste tot o regdsim identicd, oricare ar fi extinderea obiectelor
In sfbrqit, a invdta constituirea unui om din aparate,
considerate.
inseamn6 a cunoaqte constituirea Universului din Lumi qi a
Omul se grupeazd pentru a forma familia, familiile se
grupeazd pentru a forma tribul, triburile stabilesc gruparea Umanitdlii din Nafiuni.

ierarhici pentru a constitui natiunea, reflectare a Umanitdtii: Totul este analog: a cunoaqte secretul celulei inseamn[ a
Om, cunoaqte secretul lui Dumnezeu.
Familie,
Trib, Absolutul este peste tot. - Totul este in toate.
Nafiune - Umanitate.
Metoda analogicd strdlucegte aici in toati splendoarea sa.
46
De ce, dacd omul este o celuli a umanit[1ii, umanitatea nu ar
fi aparatul superior al unei fiinfe insufleJite numite Terra?

De ce PdmAntul nu ar fi un organ al unei fiinte superioare

numite Lume, al cdrei creier este Soarele?

nn Termen folosit de Louis Lucas

47

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

De ce aceastd lume insdqi nu ar constitui seria inferi oard a Culorile depind de grosimea sticlei - strdbdtute. Aceastd

Fiinfei Fiinfelor, a Macrocosmosului ale cdrui aparate sunt incercare ajunge. - El inlelege.

Universurile? Yia[a, mereu aceeagi, care circuld in om, poate h comparatd

Acestea sunt intrebdrile care s-au ridicat asemeni atAtor cu lumina albd, fiecare organ cu o parte diferitd a prismei.
Curentul de lumind albd trece qi fiecare organ actioneazd, in el
sfincqi in fa[a investigaliilor intregii Antichitafi. gi c6nd
aici este un organ ?n care materia este grosierd, el reprezintdbaza
Postulantul nu atinsese toate cunogtinfele suficiente pentru a
prismei, culorile inferioare vor apdrea sau mai degrabd secrefiile
plonja cu toatd forfa intuifiei sale in centrul centrelor Universului,
cele mai grosiere.
cAnd nu qtia sd urrneze sfatul lui Pitagora:
Acolo, este un organ in care materia este la maximum de
,,Pentru ca s[ te ridici in etherul radios perfecfiune, el reprezintd vdrful prismei, culorile superioare se
in sdnul ne-muritorilor, sd fii un zeu tu insuti."
formeazd, inteligenla se va naqte.
Atunci se inarma cu singurul instrument solid pe care il
Acestea sunt bazele Medicinei oculte5O. Dar acest curent
cunoqtea incd gi, putemic in metoda sa, se lansa ?n studiul vital, de unde tot vine el? Din aer, unde il caut6 globula sanguin[

Infinitului. pentru a-l transporta prin tot organismul.

Dar viala circuld in celuld, viata circuld in om, de unde vine Unitatea magnificd a producfiilor lui Osiris - Isis apare qi

ea? mai strllucitoare.

Celula umani este imobilizatd, in organ, dar iat6, cd acel Un acelaqi curent circulS de-a lungul Planetei qi in fiecare

curent viu dus de s0nge trece repede in fafa ei; ea igi ia din acest Individ care ia via!6 pe ea.
curent ce ii trebuie qi iqi indeplineqte func{ia; curentul este acelaqi
peste tot qi fiecare celuld il transformd in mod diferit. Omul aspird gi transformd viata terestrd in Viafd uman5, aqa

Aici este celula unei glande care igi va extrage forfa din cum ?n el creierul transformd aceast[ Yia\d umand in Via!6

viata pe care s6ngele i-o aduce gi saliva, sucul gastric sau bila vor cerebrald, ficatul in Viald hepatici, etc.
fi secletate.
Animalul transformd Yrala terestrd in viala sa proprie,
Acolo este celula musculard care va imprumuta mijlocul de
a se contracta din acelaqi curent care afurnizat anterior secre{iile conform speciei sale.
diferite.
Vegetalul pulseaz[ de asemenea din toate frunzele sale o
Iatd, in sfdrqit, celula nervoas[ care va transforma ?n
via!6 speciald la sAnul Mamei comune, Pdmdntul.
Inteligenfd acelagi agent producdtor de fenomene atAt de diverse.
Este posibil ca o aceeaqi forf6, Viafa, sd fie transformatd in Mineralul gi toate fiinfele transformd in forfd personal[

forfe de ordine atdt de diverse qi aceasta prin forma diferitd a aceast[ forfd terestrd.

organelor? Din nou, analogia matematic exact[, cu lumina albd qi

La aceastd intrebare egipteanul se inchide in laboratorul prisma, pentru care fiecare fiin!6 reprezintd, o parte integrantd.
Dar P[mdntul nu iqi ia oare viala qi prin urmare cea a tot
templului gi vede un fascicul de lumind albd care vine sd se
ceea ce poart[ din acest curent luminos qi vital in care plonjeazd?
sparg5 intr-o prismd pentru a se transforma in culori variate.
Soarele revarsd din plin Yia[a sa solard asupra planetelor din
48
sistemul sdu qi hecare dintre ele transformd Viata solard in

s0 vezi pentru dezvoltare Medicina noud, de Louis Lucas
49

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

propria sa viata. Pdmdntul o transformd in via{d terestrd; Saturn Diagrama Viefii Universale

in viali saturniand, rece qi tristd; Jupiter in viafa sa proprie gi Acest om care comand[ ca un stlpAn al familiei in care el

astfel pentru fiecare dintre celelalte planete gi pentru satelilii lor. reprezintd pozitivul se va curba in fafa legii tribului qi, prin

Dar Soarele insuqi nu igi extrage viafa solari, aceastd aceasta, va deveni negativ.

lumin[-cdldurd-electricitate pe care o revarsd din Universul din PlmAntul care atrage spre sine, care reuneqte in unitatea sa
absorbitoare, toate fiinfele gi obiectele situate pe suprafafa sa,
care face parte? aclion0nd astfel in mod activ, se supune pasiv atracliei Soarelui,

Atunci, preotul egiptean, sesizAnd in ansamblul sdu august superiorul sdu.
Sinteza Viefii, se prostern eazd qi o ador[. Vedem aici apdrdnd absorbfia seriilor inferioare prin seriile

El adord Yiala care este ?n el, aceastd Via![ pe care superioare qi a acestora, considerate serii inferioare, printr-o serie
superioard, etc., la infinit5l.
Pdmdntul i-a dat-o, aceastd viafd pe care Soarele i-a dat-o Lumii
noastre, pe care acesta a extras-o din univers gi pe care Universul 5r Louis Lucas, a 3-a lege a Miqcdrii

a extras-o din centrul misterios qi inefabil in care Fiinfa 5l

Fiinfelor, Universul Unversurilor, Unitatea Vie{ii, Osiris - Isis,

rezidd in eterna sa uniune.

El se prosterneazd qi il adord pe Dumnezeu ?n el, Dumnezeu

in Lume, Dumnezeu in Univers, Dumnezeu in Dumnezeu.

Yiala pe care am gisit-o peste tot ar gti sd scape legilor

comune?

Fenomenul, oricare ar fi el, reveleazd intotdeauna, qi peste

tot, originea sa trinitard.

Seriile, oric6t de mari ar pdrea, se ordoneazd. toate urm6nd
legea misterioas6:

Activ Pasiv Neutru
Pozitiv Nesativ Echilibrat

+ {}o

50

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Cdldura apare pozitivd in Cald, negativd in Umbr6, originea sa Dumnezeu, a cdrui Activitate se numeqte Tatdl sau
Osiris, Pasivitatea Fiul sau Isis qi Echilibrul, Cauza pentru Tot,
echilibratd in Penumbrd.
imaginea Tri-Unitdlii pe care o constituie, se numeqte Sffintul
Electricitatea se dovedeqte pozitivd in Pozitiv, negativd in
Spirit56 sau Horus.
Negativ, echilibratd in Neutru.
Delinem acum unul dintre cele mai mari secrete ale
Dar Cdldura, Lumina gi Electricitatea nu reprezintd, oare trei Sanctuarului, cheia tuturor miracolelor trecute, prezente qi
faze ale unui lucru mai elevat52?
viitoare, cunoaqterea acestui agent mereu acelaqi qi mereu
Acest lucru a cdrui Cdldurd redrezintd Pozitivul, Lumina desemnat diferit, Telesma lui Hermes, $arpele lui Moise qi a

Echilibrul, Electricitatea Negativul, este Forla Lumii noastre. Indous, Azotul alchimiqtilor, Lumina Astrald a Martiniqtilor qi a
lui Eliphas L6vi, in sfdrgit Magnestimul lui Mesmer qi Migcarea
Sd refacem experimental fenomenele; dup[ fizicd, traversdm lui Louis Lucas, aare a descoperit cele trei legi care o conduc Ai a
demonstrat aplicarea in qtiinfele pozitive contemporane.
chimia, vedem intr-o experienld cunoscutd: oxigenul va fi redat
Cunoaqtem deja diversele modificdri in urma clrora acest
la polul Miqcdrii, hidrogenul la polul Rezistenfei qi azotul cdnd la
agent universal devine viala fiec[rei fiinle. Sd ii studiem acum
unul cdnd la celblalt pol, urmdnd rolul pe care il joac6 in
evolufia.
combinafii.
Aceastd emanafie va urma in mod universal trei faze de
Vedem cd se intdmpli la fel in cazul celorlalte corpuri
dezvoltare:
metaloide qi metalice; regdsim peste tot migcarea acidifiantd,
intr-o primd faz6, pasivul va acfiona asupra activului qi
odihna alcalinizantd qi echilibrul dintre cele doud, reprezentat de
azot qi de nuanfele sa1e53. Cdnd din progresie in progresie, din rezultatul va fi o pasivitate, o materializare, o indep[rtare de

Univers in Univers vom ajunge la cea mai inaltd abstracfiune, Unitate spre Multiplicitate5T.
vom vedea o for!6 unicd opunAndu-se ei ?nqigi pentru a crea, in
Intr-o a doua fazd, activul qi pasivul se vor echilibra;
activitatea sa, Miqcarea in pasivitatea sa Materiasa qi in echilibrul
ierarhia, seria va apdrea,lucrurile inferioare vor gravita in jurul
sdu tot ce este cuprins ?ntre divizibilitate qi unitate, treptele
tcrmenului superior.
infinite prin care for,ta urcd de la starea solidd55 pAnd la formele
cele mai elevate ale inteligentei, ale geniului qi, in final, pAnd la Intr-o a treia fazd, in sfdrgit, activul va acJiona asupra

52 in Naturd, eleckicitatea nu este dec6t un detaliu a;a cum in spectrul solar, pasivului, avAnd loc evolufia de la Multiplicitate la Unitate.

roqul nu este decdt o nuan{d Involulia sau Materializar ea progresiv6.

Electricitate, cdldurr, Lumind sunt trei faze generale ale miqcirii ale cdrei Echilibrul.
llanle intermediare sunt infinite. (Louis Lucas)
53 Louis Lucas, Chimia noud,p.282 Evolulia sau spiritualizar ea progresivd.

5a Materia prezintd, o rezistenlfi o rezistenfi, adicd o for!6. pentru c[ for{ele Acestea sunt cele trei legi ale Migcdrii.

singure sunt capabile de rezistenld gi, prin aceastd considera{ie, materia iqi Din centrul misterios in care se pistreazd, inefabrl, de
deceleazd originea sa unitari identici migcdrii ini{iale qi elementare. Cuvdntul
Materie exprimi pasivitatea migclrii aga cum cuvdntul For,td desemneazl neconceput Ein Soph-Parabrahm, o for!6 eman[ in Infinit.
activitatea. (Louis Lucas)
55 Materia iqi dezvdluie originea prin cele trei nuanle ale sale: Materia pozitivl "' Vezi operele lui Christian, Eliphas Ldvi qi mai ales Lacuria citate in Tratatul
sau Starea gazoasd., Materia negativd sau Starea solidi, Materia echilibratd sau Metodic al $tiinyei oculte
Starea lichidS. '1 vezi Eureka de Edgar Allan Poe qi Chimia noud de L. Lucas

52 53

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Aceastl forfd constituitd activ-pasivd, ca ceea ce i-a dat numit[ Lume a luat nagtere, s-a organizat gi evolueazd lent spre
naqtere, va produce un rezultat diferit urmdnd ca activul sau
Unitatea de la care a plecat.
pasivul sd domine ?n acfiune.
Pe fiecare planetd legea care a dat naqtere Lumii se repetd
Forfa se indepdrteazd de Unitate pentru a cdqtiga Multiplul,
Diviziunea; la fel pasivul, creatorul Multiplului, domind in acest identic. Soarele aclioneazd in raport cu planetele cum
moment. Producfia este mai ales pasivd,, materiald; forta se
UNITATEA-VIATA acliona asupra Soarelui. Planeta este cu atdt
materializeazd.
rnai materiald cu c6t este mai departe de el.
Inteligenfa se cojegte pulin cflte pufin, se acoperb din nou in
Mai intAi ardere, apoi gazoas6, apoi lichid[, c6teva
inveliguri care reprezintd, mai intii starea materiei celei mai
aglomerdri solide apar in sdnul acestei mase lichide, continentele
apropiate de esenfe: materia radiantd.
iau naqtere.
In acest moment o masd, enormd pentru concepliile umane,
Apoi, evolulia planetei spre Soarele sdu incepe qi Viafa
infimd in ochii Infinitului, traverseazd Spafiul. pe planetele planetard se organizeazd". For\a activ[ actioneazd, aici din nou
inferioare ale Lumilor pe care le despicd in drumul siu,
instrumentele se ridicd qi din inaltul observatoarelor muritorii asupra forlei materiale, pasive.

anunfd: ,,o cometi traverseazd sistemul nostru,'. Producfiile care se vor naqte pe planetd vor urma aceleagi

Pe planetele superioare ale acestor Lumi nemuritorii se I'aze ca cele suportate de aceasta in raport cu Soarele.
religiozitate
prosterneazd qi adord cu lumina divinr care Continentele, solidific6ndu-se, condenseazd in sdnul lor

implineqte sacrificiul din care trebuie sd se nascd la intoarcere tbrla in ardere care forma in mod primitiv planeta. Aceastd forld
vrtall terestrd, care nu este dec6t o emanare de forf6 vitald solar6,
Unitatea. Ei se inclind qi strigd: ,,spiritul lui Dumnezeu ac\ioneazd asupra pdm6ntului qi rudimentele vitale se dezvoltd

traverceazd, Lumea". constituind metalele inferioare58.

Totugi, cu c6t masa se indepdrteazd de Unitate cu at6t La fel cum aceasti Lume evolueazd spre Viafa Universului
materializarea se accentueazd. Materia in Stare gazoasd apare,
sdu credndu-qi un suflet5e, ansamblu al tuturor sufletelor
umpldnd in mare parte masa care iqi incetineqte alergarea intr-un
puncf din spafiu. Savantul care ?l percepe anunli muritorilor o planetare inchise in el; aqa cum fiecare planetd evolueazd spre
sufletul lumii sale crednd sufletul sdu planetar, ansamblu al
nebuloasd, Nagterea unui sistem planetar; Nemuritorul concepe
sufletelor pe care aceast[ planetd le inchide; la fel metalul, prim
Naqterea unui Zeu.
lermen al viefii pe planetd, creeazd de-a lungul diferitelor sale
Starea cea mai pasivi a luat naqtere, aglomerdrile solide s-au
ndscut; dar in acelagi timp fbr,ta activd, se degajeazd, pu\in cdte cpoci un suflet orientat spre sufletul pdmAntului. Acest metal mai
pufin gi vine sd echilibreze forfa pasivd.Yia[a se concentreazd,in
centrul sistemului intr-un Soare qi planetele primesc cu atdt mai intdi inferior se perfec[ioneazd din ce in ce mai mult, devine
mult influenfa sa cu c0t sunt mai aproape, cu cAt sunt mai
materiale, la fel cum Soarele primegte o influenfd mai activd dac6 capabil sd fixeze mai multd forfd activd gi in cdteva sute de ani
viata care circula altddatd in plumb circul[ acum intr-o mas[ de
este mai aproape de VIAIA - PRINCIPIU din care aemanat.
Atunci forla activi ac[ioneazd, definitiv asupra forlei pasive, s8 aici incepe evolulia conceputd dupd moderni care nu i-au vdzut partea

planetele s-au grupat in jurul unui centru preponderent; fiinfa vie dcscendentd cunoscuti la perfec{iune de cdtre antici.
5e vezi pentru clarif-rcarea acestei aserliuni crealia sufletului omenesc.
54
55

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTTNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

aur60, Soarele metalelor, acfiondnd asupra lor aga cum aclioneazd reprezintd virilitatea in deplina sa dezvoltare in timp ce bunicul

Soarele asupra P[mAntului. stabileqte tranzi[ia intre el qi strdbun.

Viafa progreseazd la fel ?n vegetal gi, dupd cdteva mii de ani, Copil - Tatd - Bunic - Strdbunic reprezintd, aqadar, in

produc{ia cea mai ridicatd a continentului apare, omul, care familie aceastd evolufie pe care o regdsim in Natura intreagd.

reprezintd, Soarele animalit5lii a$a cum Aurul reprezenta soarele Fiinfele, oricare ar fi ele, sunt formate in ultimd, analizd, din
mineralit6lii.
trei pdrfi constitutive: corpul, viala sau spiritul gi sufletul.
Legea progresivd se va regdsi in om ca in tot restul Naturii;
Evolufia unui corp produce o via{d, evolulia unei viefi
dar aici sunt necesare cdteva consideralii referitoare la
produce un suf-let.
similitudinea progresiilor.
Sd verificdm aceste date aplicdndu-le la om.
Sd ne intoarcem qi sd ne amintim cI in momentul Naqterii
unei Lumi altele existau deja gi indepliniserd la diverse grade Fiecare continent se incoroneazd,repet, cu o rasd diferitd de
oameni reprezentdnd termenul superior al evoluliei materiale pe
evolufia spre Unitate. Astfel incdt existau lumi mai mult sau mai
pulin vechi. planetd.

De asemenea, existi vdrste diferite in planete, vArste diferite in fiecare om se arutd, trer plrfi: pdntecul, pieptul, capul.
in producfiile lor. C0nd o planetd evolueazd pentru prima datd, ea PAntecul seruegte la fabricarea corpurilor, capul la fabricarea

realizeazd primul vestigiu al regnului Mineral; o alta mai in sufletului.

v6rst[ in producliile sale vitale a evoluat deja primul regn animal; Scopul fiecdrei fiinle create de naturd este de a da nagtere
o alta qi mai veche a evoluat deja primul regn al omului.
unei forfe de ordin superior celei pe care o primeqte. Mineralul
Aqa cum existl planete de mai multe vArste, la fel exist[ primeqte viafa terestri gi trebuie sd o transforme in via![ vegetald

continente mai mult sau mai pufin vechi pe o aceea$i planetd. prin evolufia sa; vegetalul di naqtere viefii animale qi aceasta

Fiecare continent este ?ncoronat de o ras[ de oameni aga vielii umane.

cum fiecare lume este incoronat[ de citre un Soare. Via{a ii este datd omului pentru a o transforma intr-o forti
mai mare: sufletul. - Sufletul este o rezultantd62.
9r- progresia existd, de asemenea, printre oameni,
('2 sufletul este o crea{ie originalS aparfindndu-ne la propriu gi prezent6nd
inseamnd cd in momentul ?n care a doua rasd de oameni apare pe
al doilea continent creat de cdtre planetd, prima rasd de oameni ctemitSlii flancul responsabilitdfii sale (Louis Lucas, Medicina noud, p.33)
evoluatd pe primul continent este in plinf, dezvoltare intelectuald,
in timp ce ultima venitd este sdlbaticd qi abruti zatd6t . Sunetul reprezent6nd for{a vital5 produce altceva in diversitatea sa

Acelaqi fapt se regdsegte strilucind de adevdr in familia in cxtremd: el produce Tonalitatea, de unde se naqte efecful general sau sufletul,
care vedem fondatorul strdbun, plin de experienf[, dar abdtut de cu valoarea sa special6 gi relativd. O orchestrd este un organ material, cu toate

bdtrAnefe, in timp ce ultimul ndscut este pe cAt de ignorant pe atAt aparatele sale compuse: sunetele, cu Armoniile 1or, combinatiile lor imense;
cste jocul forlelor vitale; este stofa corpului din care sufletul se creeazd qi se
de plin de viaf6. intre cei doi exist[ toate gradaliile gi tatil inal1d, aqa cum tonalitatea iqi creeazd un sentiment general, definitiv qi
rezultant. Astfel, tonalitatea Generalf, care este strdind qi instrumentului inert
60 fundament al doctrinei alchimice. vede{i, pentru aceasta idee de evolu{ie a
prin el-insuqi qi armoniilor incruciqate care sunt in joc: iatb Sufletul
aceleiaqi viefi in corpuri din ce in ce mai perfecte legea hindusi a Karmei.
o' vezi Misiunea Evreilor qi doctrinele filosofice din $tiinfa esotericd. concertului, etc. (IQ.

56 51

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Scopul omului este aqadar inainte de toate de a dezvolta in contrarii, nu neapdrat bune sau rele, urmdnd felul in care gtia sd

el insuqi acest suflet care nu se gdseqte acolo decAt ca germene gi, le foloseasc6.

dacd o existen![ nu este de ajuns, vor fi necesare mai multe63. Puterea Voinfei se exersa asupra lucrurilor de frcut sau
Aceastd idee ascunsd profanilor prin ini{ieri, se regdsegte la
asupra viitorului; necesitatea Destinului, asupra lucrurilor frcute
tofi autorii care au pdtruns adinc in cunoagterea legilor Naturii.
Este una dintre principalele idei divulgate de Budismul esoteric sau a trecutului; gi unul il alimenta neinceatat pe celdlalt, lucrdnd
in timpurile moderne; dar antichitatea precum gi cdteva scrieri
asupra materialelor pe care qi le furnizau in mod reciproc.
occidentale nu au ignorat-o niciodatd.
,,Cdci, in concepfia acestui admirabil filosof, trecutul nagte
,,lntr-adevdr acesta este felul in care Dumnezeu insuqi, prin viitorul, viitor care iqi formeazd trecutul qi din reuniunea celor
cunoaqterea intimd a Absolutului care este Esenla Sa, indentific[ doud se nagte prezentul mereu existent, care este originea
amdndurora: idee foarte profundi pe care au adoptat-o stoicii.
in continuu cu $tiin{a Sa, Fiinla care ii corespunde in Esenla Sa Astfel, conform acestei doctrine, Libertatea domneqte in viitor,
Necesitatea in trecut qi Providenla in prezent. Nimic din ceea ce
Absoluti; qi acesta este modul manifest in care Dumnezeu
oxistd nu se int6mpld prin Hazard ci prin unirea legii
opereazd, neincetat Creafia sa Proprie sau nemurirea Sa. $i, in
consecin![, din moment ce omul este creat dupd imaginea lui lundamentale qi providenfiale cu voinla umand care o urmeazd
Dumnezeu, el trebuie s[ cucereascd prin acelagi mijloc propria
nemurire, operAnd astfel propria sa creafie prin descoperirea sau o incalcd, operdnd asupra Necesit[1ii.

esenfei absolutului, adicd a condifiilor adevdrului6a." ,,Acordul Voinlei cu Providenfa constituie binele, rdul se
rraqte din opozilra lor. Omul a primit, pentru a se conduce in
Fabre d'Olivet, in admirabilul rezumat frcut doctrinei lui
cariera pe care trebuie s[ o parcurgd pe pdm6nt, trei forfe
Pitagora, ne aratd in c0teva pagini esenla psihologiei antice. Este
corespunzltoare fiecdreia dintre cele trei modificdri ale fiinlei
suficient sd il citegti gi sd il compari cu doctrinele Budismului
sale qi toate trei legate de voinfa sa.
esoteric pentru a cunoagte unul dintre cele mai mari secrete
,,Prima, ataqatd corpului, este instinctul; a doua, devotatd
inchise in sanctuare.
sufletului, este virtutea;' atreia, aparfindnd inteligenfei este qtiinfa
Iatd acest rezumat;
sau ?nfelepciunea.
,,Pitagora admitea dou[ mobile ale acfiunilor umane: puterea
Voinlei gi necesitatea Destinului; el le supunea pe amAndoud unei Aceste trei forfe, indiferente prin ele insele, nu iau acest

legi fundamentale numite ProvidenfS, din care emanau. nume decdt prin buna folosire pe care o adoptd voinfa, pentru c6,

,,Primul dintre aceste mobile era liber qi al doilea constrdns: in caz de rea folosire, ele degenereazdin abrutizare, in viciu qi in
aqa incAt omul se afla plasat intre doub naturi opuse, dar nu
ignoran![.
u' Citind diferili autori care scriu despre suflet, trebuie acordatd atenlie
Instinctul percepe binele sau rdul fizic rezultdnd din
sensului pe care il atribuie acestui cuvdnt. Unii numesc suflet ceea ce eu scnzafie; virlutea cunoagte binele sau r[ul moral existdnd in
numesc aici viald sau spirit qi spirit al treilea termen pe care eu il numesc
sentiment; qtiinfa judecd binele sau r[ul inteligibil care se nagte
suflet. Ideea este aceeaqi peste tot, doar folosirea termenilor difer5.
din consim!6mdnt.
6a Wronski, Scrisoare adresatd Papei. Yezi lista de lucrdri ale lui Wronski in
In cazul senza\iei, binele gi rdul se numesc pldcere sau
Ocultismul contemporan
rlurere; in sentiment, iubire sau urd; in consimfdmdnt, adevdr sau
58
greqeald.

s9

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

,,Senzatia, sentimentul reziddnd in corp, in suflet gi in spirit, conserva memona datoritd unei favori deosebite din partea lui

formeazd, un ternar care, dezvoltandu-se in favoarea unei unitdli [)umnezeu.
relative, constituie cuaternarul uman sau omul considerat la
,,Astfel, conform doctrinei sale, aceastd necesitate fatald in
modul abstract. legdturd cu care Omul nu inceteazd a se plAnge, el insugi a creat-o
prin folosirea voinlei sale; el parcurge, pe mdsurd ce inainteazdin
,,Cele trei afecfiuni care compun acest temar acfioneazd gi
timp, ruta pe care gi-a trasat-o deja el insuqi qi urmdnd sd o
rcacfioneazd unele asupra celorlalte pi se clarificd sau se umbresc rnodifice in bine sau rdu, sd semene, ca sd spunem aga, virtulile qi
reciproc; qi unitatea care le leagd,, adicd Omul, se perfeclioneazd viciile sale, el o va gdsi mai dulce sau mai penibild cAnd va veni
vremea s[ o parcurg[ din nou"ut.
sau se depraveaz6,, cu cAt tinde s[ se confunde cu Unitatea
Adaug la acest citat important un tablou care vd va permite
universald sau sd se distingd de aceasta. sd vedefi sistemul in ansamblul sdu. Am frcut tot posibilul pentru

,,Mijlocul prin care se confundd sau se distinge, se apropie a fi clar; dacd s-a strecurat vreo gre$eald in aceastd lucrare, va fi
sau se indepdrteazd, rezidd, in totalitate ?n voinla sa, care, prin
felul in care foloseqte instrumentele fumrzate de corp gi de spirit, r"rqor de remediat prin raportarea la text.

se apropie de instinct sau se abrutizeazd,. devine virtuoasd sau Partea st6ngd a tabloului reprezintb principiile pozitive

vicioas5, ?nfeleaptd sau ignorantd gi ajunge in stadiul de a percepe desemnate prin semnul (+).
cu mai multd sau mai pulind energie, de a cunoaqte sau de a
judeca cu mai multd sau mai pufina dreptate ce este bun, frumos Partea dreaptd, semnele negative desemnate prin semnul (-).

qi drept in senzafie, sentiment sau consimldmdnt; de a distinge cu superIIinnoarpesafdrAetesraqemidt,neaptjeaorpsterinaqismeinmednsiuatldn(nS*g,*aste)a.mblnoeulleuieecshteilibrerazutemastauul

mai multd sau mai pufin[ forfd gi lumind binele qi rdul; 9i de a nu tcmarului uman: suflet - inteligenfd - corp, indicat prin semnele
cu ceea
se mai ?ngela, in cele din urmd, in legdturd ce este de mai sus.

realmente plicere sau durere, iubire sau urd, adevdr sau gregeald.

,,Omul, a$a cum l-am descris, conform ideii concepute de + c..- NECE-
Pitagora sub denumirea de Providenld, intre trecut gi viitor, PROVIDENTA SITATE
inzestrat cu o vointd liberd prin esenla sa qi conducdndu-se spre LIBERTA-
TE (Destin) Trecut
vrrtufea sau spre viciul propriei sale miqcdri, Omul, spun eu,
(VointI) Prezent
trebuie sd cunoascd sursa nefericirilor pe care le resimte neap[rat Viitor
gi, departe de a actza aceeaqi Providenfb, care imparte binele qi VOINTA
$tiin{a INTELIGENA
rdul fiecdruia in funcfie de meritul sdu qi de acliunile sale
(+) Viciu
anterioare, gi de a se supdra doar pe sine pentru cd suferd ca SUFLET
urrnare inevitabila a greqelilor sale trecute; deoarece pitagora

admitea mai multe existenle succesive qi suslinea cd prezentul Virtute Ignoran{d
care ne frapeazd gi viitorul care ne ameninfd nu sunt dec6t
(-)
expresia trecutului care a fost opera noastrd in timpurile
anterioare. El spunea cd majoritatea oamenilor pierd, revenind ra CORP
viatd, amintirea acestor trecuturi; dar cd, pentru sine, igi putea Instinct Abrutizare

60 "s Fabre d'Olivet, Versuri de aur, pp.249 qi25l

61

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

(+) Sentiment C) (+) /-\ Pufini dintre oameni atingeau practica qi cunoaqterea

iubire ufa Senzafie ;tiinfelor superioare care confereau puteri aproape divine. Printre
(+)
(-) ft)pl5cere durere aceste qtiinje, care tratau esenla divind qi punerea sa in actiune in
(-onsimfi- (-)
Naturd prin alianla sa cu omul, se aflau Teurgia, Magia,

Adevdr mAntul Greseali Terapeutica Sacrl gi Alchimia a cdrei existenfd a fost sesizatd de
(+) citre aspirantlaal doilea grad al ini{ierii sale.
w
+ s* ,,Nu era doar un singur ordin, ordinul natural, de studiat in
qtiinla anticd; erau patru, cum am indicat in capitolele precedente.

,,Trei dintre ele imbr[tigau Natura naturantd, Natura naturatd"

qi in sffirgit Natura umand care le servegte drept liant; qi

hierograma (simbolul sacru) lor era EVA, Yia\a.

+ ,,Al patrule a, r epr ezentat in tradiJ ia mozaicd, prin prima liter[

a numelui IEVE, corespundea unei cu totul alte ierarhii de

cunoqtinfe, marcate de numdrul zece"66.

,,Un fapt sigur, este cd in acest ciclu de civlliza[ie, Unitatea

genului uman in Univers, Unitatea Universului in Dumnezeu,

Unitatea lui Dumnezeu in El-insugi erau predate nu ca o

superstitie primard, obscurd qi obscurizant[, ci ca pe incoronarea

. ;rroAcLmLeiSse'dmu^speeefoinite'lrcgrg"'meoocre"OaiezialUtlTeoloeeuige"drdnngrl,lnncto,,e'eteivttAJeiuvra^rrid,ienlncela[,ti.ii_"ai!edaiaa,cnf[lcidli.storelf.uicuezpVjnilcr1noeteiericaclrioat,l3aadermoerraeclnalrl^fgetddu"eitep:tdiuecinnuerddmXolsoedLrotgcuenrluuitpuauhardao;cdarin.madeaudinrd"vnnetpeclie*eaiaaiulpfedef"oiattiaieauufeue{prricssirrarieHunsiieeg.e,qcnntmse'iasinteitrrrntrueaifaeuuiaenfvltsdtuedf,dit"ioiTUprrinuulelaed4alircniclnqLcieleivtiNtiuqiievdetaeatu,aaedrinrid,nitgrtnrsdi"e,due,siiu,lecoaeerpuuanliearaiielcsa,neuf,rantapdac.uisauanpeihrririatzaatea-iureecarultiiereldra.elandnoso,.rdn,edrtr-oAr$u.ti"i"diemll.iiadpc"Ae"o;egiihio,acnuruinaiuteu;vmn"ric;tpr"l[ui;ah";ett"fui,adr"ebire"a,t;utueneri'ieri.lturqaeed"eaai.i luminoasS, orbitoare, a unei cvadruple ierarhii de qtiinje, animdnd

62 un cult biologic, ce avea Sabeismul (cultul focului qi al corpurilor

ceregti practicat in vechime de caldeeni, de pergi) ca form6.

_ ,,Numele Dumnezeului Suprem al acestu ciclu, Iswara, Soful

infelepciunii Vii, al Naturii naturante, Prakriti, este acelaqi pe
care Moise il va extrage, cu aproape cincizeci de secole ulterior,

din Tradilia Caldeeand a Abramidelor qi din sanctuarele Tebei
pentru a-l transforma in simbolul ciclic al migcdrii sale: Iswara-
El, sau, priqcontragere, Israel, Inteligenfa sau Spiritul regal al lui

Dumnezeu6T.

Dup[ ceea ce precede vedem cd invdldtura qtiinlei antice se

reducea la cele patru grade urmdtoare:

66 Saint-Yves d'Alveydre, p. 12l
67 Saint-Yves d'Alveydre, p. 99

63

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

1. Studiul forfei universale in $tiinfe fiziogonice PARTEA A II-A
manifest[rile sale vitale. $tiinfele androgonice
2. Studiul acestei forte in $tiin{ele comsogonice REALIZAREA
manifestdrile sale umane. $tiinfele teogonice
CAPITOLUL IV
3. Studiul acestei forte ?n descooerite
manifestdrile sale astrale. DESPRE EXPRIMAREA IDEILOR
4. Studiul acestei forte ?n
esenfa sa gi punerea in Despre exprimarea ideilor; Semnele; Originea

icd a principiilor. Limbajului; Povegtile simbolice gi interpretarea lorl

64 Masa de Smarald a lui Hermes qi explicarea sa;

Telesme; Alchimia; Explicarea textelor Hermetice;
Geometria calitativi; Numele Proprii qi Utilitatea

lor.

Urmdnd pdnd in strdfundurile sanctuarului studiul nostru

despre gtiinla anticb am abordat in mod succesiv ideile cele mai

generale pe care le inchidea.

Dar opera noastrd nu trebuie si se limiteze doar la atdt.
Ideea, atAt timp c6t rdmdne in mintea creatorului sau, este
invizibila pentru ceilalli oameni.

Aceqtia neputAnd, in general s[ comunice intre ei decAt prin

simfuri nu vor percepe aceastd idee decdt cAnd va fi sensibilizatd.
Ideea este invizibilul. Pentru a face ca acest invizibil sd

devind viz1bll, trebuie sd se facd apel la semn.

Prin Semn infeleg orice miloc exterior pe care omul il

fbloseqte pentru a-qi manifesta ideile.

Elementele Semnului sunt: vocea, gestul gi caracterele

desenate.

65

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Materialele sale sunt: sunetul, miqcarea qi lumina68. o naturd imuabild pentru fond, oricAt de infinit de variabile ar fi
Acum va trebui
vedea modul in care sd recurgem la studiui Semneror pentru a in ceea ce privegte forma.
primise la iniliere. preotul egiptean exprima ideile pe ca.e le
,,Aceste elemente, cele pe care le putem examina aici,
ce subiect mai- frumos de cercetare pentru gdnditor decat
limbilor constituie aceastd parte a discursului cdreia i-am dat numele de
originea umane?
Semn. Ele includ, dupd cum am spus, vocea, gestul qi caracterele
o erEusdteiliineterreemsaanrtcdaebivlddz, uct rcauumdedodi oeamSeaniindt-eMoaprtrionf,unfizloimsoefuqli
necunoscut qi Fabre d'orivet ajung, pe c6i diferite, ra concluzii desenate." 71
aproape identice in regatura cu aceasta problema importanta.
Amandoi se revoltd impotriva sistemurui senzuarigt'or, Si avansdm qi mai mult qi vom ved-ea originea acestor
reluali ?n acea vreme de cdtre pozitiviqti, care afirmau cd limbire
sunt rezultatul arbitrar al capriciilor umane qi amdndoi au fbst Semne:
conduqi in studiul lor de cunoagterea profundd a rimbii ebraice.
sd credem? pe cei care abia cunosc una sau ,,Am desemnat ca elemente ale Cuvintului, vocea, gestul qi
fdrd a re cunoagte originile, sau pe cei care s- clementele desenate; ca mijloace, sunetul, miqcarea qi lumina;
tuturor limbilor antice p6,nd cunoa$terea
Pe cine trebuie dar aceste elemente qi aceste mijloace ar exista intr-adevdr dacd
doui limbi moderne
nu ar fi in acelagi timp o for!6 creatoare, independent[ de ele,
liau dedicat studiului care se afli interesatd de a pune stdpdnire pe ele qi care este
celor trei limbi-mam e, chineza, Sanscrita qi Ebraica6b, .Lt" .u."
umane procramd existenla unei Ratiuni capabild de a le pune in valoare. Aceastd putere este Voin{a.
de la originea raselor
,,Md ablin sd ii numesc principiul, cdci in afard de faptul cd
superioare? ar fi dificil de conceput, nu e aici locul de a vorbi despre asta.
Dar existenla Voinlei nu ar putea fi negatd, nici chiar de cel mai
,,in orice fel ne-am imagina originea genului uman,
g0ndirii determinat sceptic, din moment ce nu ar putea sd o revoce in
germenele radical a-l nu i-a putut _fi transmis dec6t prin
o idee mam[7o. indoiald frrd a vrea qi, prin urmare, fdrd a o recunoagte.
semn gi acest semn presupune
,,Ori, vocea articulatl qi gestul afirmativ sau negativ, nu sunt
,'Da, dacd' nu voi fi ?ngelat de sl[biciunea talenturui meu, voi
r;i nu pot fi decdt expresia Voinfei. Ea, Voinfa, este cea care,
prc?adernueldoetmmu6fusmolndinspm,dsl-apdtabrr;areiipnvicgroueaeiimbntfidraonacolrisuzimvc,eveeaisndgtutiierenancrmpetd,rsaicndpntaicuiermaeecerxpieacxpoolirbs,tomrtidzndivp'ieeadunpn,1iuacbprinrcuitmrueunotibeaddc,ilueecaras,apiariereniprcefrgsimiiuAenentananre_rtru.eubaonilp,tfcriroxaaqaaefirtit,,uecdenadrrfeqeeaia
pun6nd stlpdnire pe sunet gi pe migcare, forlele ce vor deveni
li :rP." d1-.9()1I1w""eCt, l,ang ryb. rest. yeziqi Claude de Saint_Marr in, Crocoditut
L a n g. h e b. r e s t.., Dizerta[ie, introducere. interprefii sdi, va reflecta in afard sentimentele sale interioare.
'" f, a bre
,,Totuqi, dacd Voinfa este una, toate afecliunile sale, deqi
diverse, trebuie sd fie identice, adicd sd fie aceleagi pentru tofi

indivizii care le resimt. Astfel, un om vrAnd qi af,rrmdndu-qi
voin{a prin gest sau prin inflexiune vocal[ nu resimte o alti

afecfiune fafd de orice alt om care vrea s[ afirme acelagi lucru.

Gestul qi sunetul vocii care insolegte afirmarea nu mai sunt

cele destinate pentru a picta negafia; gi nu existd nici un om pe

p[mAnt de la care sd nu putem infelege prin gest sau prin
inflexiunea vocii cd iubeqte sau ci urdgte, cd vrea sau cd nu vrea

un lucru pe care il prezint5. Nu s-ar putea sb fie acolo vreo

Saint-Martin, Semnele Si ldeile (in Crococtilul) t' Fabre d'Olivet, Lang. heb. rest

66 67

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE grrrNlA ocurrA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

conven{ie. Este o forf[ identi cd, care se manifest5 ?n mod spontan imperiul qi ii prezntd omului un mijloc inepuizabil de combinalii.
gi care, rezonand dintr-un focar se reflecte in
volitiv, urmeazd.s[ Nu existd nimic convenfional in principiul lor, cdci nu este mereu
altul.
nu qi da este mereu da: un om este un om. Dar pentru ci forma
flpdadiiannAceasfneelcedluqmauxqiqiv,eino,nuiinAnaungepgtr7eeeaer2seav,tfdza,rddeievvvnrenodadeutcrn.ccsasadoeerdudn;aatvfco$aiereetfinuer:fa{qutcligaetiTairadtgfscemeseieerndalaasosfidgniariegtomrdsirmupuaiagqnrlnpiiieoenntl.dtrree;,fandsoddaaraecefunraudodenvevaxeadmocegcndimoeantnellufpuiseeallcuuqiit,rrii,usaccienrntduielfctelcigeeadueaxxnnsperisuotrsfusenotlceserumiasiladtteqdddueit
lor depinde mult de desenator, care resimte primul voinla de a-gi
niasomaaitmnmepfaun?ot.ldri.frzd,itNeCdaa;"niuucnd{nemdaeusmrxtpadialnesuuentnucdipterarpuuunrtdratiuopma[itgmaeoirecesiaptozacucmsovetoderaienvancltaverfiieiitn,loiodntc?oerfchin;mohriadipneoreocsamnatslisiaurnetiefnrtnsireei_vrazdcooanusurteaddvndctaupeodanaseredttlii,eereisdmvsd[andpp"lrdmegoredodcrbelsuauipdinacrs.msati"iiinea.etmpfeza_eezecnadntecrrsquu"adi
,,Sd revenim- sunetul qi miqcarea puse la dis p"ozilia picta semntimentele, arbitrarul se poate strecura indeajuns qi pot
vointei
sunt modificate de ea; adicd prin intermediul'unor apdrea destule variafii pentru a fi nevoie de o convenlie care s5

dpoiDmIsonneirccratgssaohgtceadantiadmndninvafseubdeeo.uaales,cnputspteepneediiatnnaouu?ds,ltq,vrcecnaiiooeevtdgcuaailaeteenremfpf;sacavutmriapou,ndciiilee,nqno,ennce{sqpxaautgtrpardidueorapcseaamudiianslcnoecudidevisrerle,sueutnsectigatip6cd6lc"eeutsieafoectAmoeeaqrLcridmturgmeteuc,a,isinrdanspautreaiutrergrdtpsiendrndgaiaeninivq,tepdsasuicefetelsoaun?ncnretdnthatrtis,muaiejmptusneeitaeebaoencaearttafrrue,trieadxtrlfiota,a"cuumirpn"ugglrs;deilosdtgaa;iisdaeveinutt;psduisieptaael,..i asigure autenticitatea qi sd autorizeze folosirea lor.
determinat inifial.
De asemenea, doar in sdnul unei comunitSli avansate in
egleesmtue,,lunIaitetdqleioacriegslieinmembaoacliuaflreuacicuitnenfrdleeelxoairuldeneiilsimveonbcaaatjelue,i,ucdia,ete?v,iqncieaexuitnminuadlgdrinianeptrieda
civilizalie gi supuse legilor unei guverndri regulate putem intAlni

lblosirea unei scrieri oarecare. Putem fi siguri ci acolo unde

cxistd caractere desenate exist[ gi formele civile. Toli oamenii

vorbesc qi iqi comunicd ideile, oricdt de sdlbatice ar ft., cu singura

condifie de a fi oameni; dar nu scriu toli pentru cd nu este deloc

nevoie de convenfie pentru stabilirea unui limbaj, cdt timp nu

cste incd nevoie pentru stabilirea unei scrieri.

,,Totugi, deqi caracterele desenate presupun o convenfie, aqa

am spus, nu trebuie sd uit[m cd ele sunt simbolurile a doud

lucruri care nu se presupun reciproc, inflexiunea vocald qi gestul.

Acestea se nasc din gxploatarea spontand a Voinlei. Celelalte

sunt fructul reflexiei."73

in posesia semnelor capabile de a-i exprima identitatea,

inifiatul trebuia sd se mai plieze la inc[ o considerafie: alegerea

viitorului cititor.

Trebuia sd creeze o limba adaptAndu-se in avans la
inteligenfa celui cdruia ii era destinatd, o limbd la fel ca gi un

cuvdnt, care nu prezenta omului obiqnuit decdt un ansamblu de

semne bizare, a devenit pentru vizionar o revelafie:

,,infelepJii egipteni procedau cu totul altfel alt[datd c6nd

scriau cu litere pe care le numeau hieroglife pe care nimeni nu le

pricepea dacd nu infelegea VIRTUTEA, PROPRIETATEA qi
NATURA lucrurilor prin cele figurate.

72 n: gi *) t' Fabre d'Olivet, Lang. heb. rest, cap.IV, 1
69
68

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

,,Cu care Orus Apollon a compus in greacd doud cdrfi qi Dar dacd ar trebui s[ ii excludem de la cunoagterea unui

fI_X9)lyphile a expus destul visul de iublre." (Rabelais, carteal, cap. adevdr pe acegti savanli devenili teologi sau persecutori,

Ideea teoreticd care a condus ra alegerea acestei limbi a fost scriitorul se ridicd un grad mai sus, pdtrunde pe picior de
cea a gradafiei ierarhice Ternare a celor TREI LUMI indicate de
Rabelais in citatul de mai sus. egalitate in domeniul simbolisticii intrAnd in LUMEA

PRINCIPIILOR qi spune:

Aceastd idee de a inchide anumite cunoqtinte intr-un cerc Coroana are nevoie de inlelepciune Si de inteligenld.
special este atat de comund futuror epocilor pe-care re vedem, in
Savantul, obiqnuit sd rezolve problemele care i se prezint[,
acest secol de divulgare qi de difuzare eicesivd a gtiinfelor
infelege cuvintele izolat, dar nu poate sesiza raportul care le
comune' matematice, istorie naturald, medicin[, de a se inconjura
de un zid de cuvinte speciale. De ce ne mir6m c6 gdsim aceeaqi leag6. Este capabil de a da un sens acestei fraze, dar baza solid[ ii
folosire in acfiune printre antici?
lipsegte; nu este sigur s5 interpreteze exact; astfel ridica din

umeri cdnd fraze analoage cu aceea apar in cdrfile de hermetic[ qi

Sd ne raportdm la triunghiur ceror trei lumi FAPrE-LEGI- depdqeqte problema strig0nd: Misticism qi Viclenie!

PRINCIPII qi il vom vedea pe inifiat ?n posesia celor trei Nu acolo rezidd dorinla scriitorului?

mijloace diferite de a exprimu o id"" prin sensul pozitiv, sensul Iniliatul poate folosi semne diferite in funcJie de cei clrora
comparativ sau sensul superlativ.
doregte sd se adreseze.
- Iniliatul se poate servi de cuvinte infelese de toli schimbAnd
doar valoarea cuvintelor urmdnd clasa inierigenlelor Aceastd metod[ era folositd cu precddere de cdtre preofii
sd le instruiascd. pe ,rr"u egipteni care scriau in hieroglife, in limba foneticd sau in limba
"u."
ideograficd dupdcazTa.
Un copil are nevoie de un tatd qi de o mamd.
Dar sd exemplificdm acest lucru prin exemple folosind,
Adresdndu-se tuturor, fdrd nici o distincfie de clas6,
pentru mai multd clarrtate, aceeaqi idee ca in primul caz:
scriitorul va vorbi la sensul pozitiv gi va spune: Un copil are nevoie de un tatd Si de o mamd

DUnadc[opvirleaaresndeveoxiecrdueddtadtdeSiladeinmfeamledg.erea acestei idei pe Adresdndu-se maselor, preotul egiptean va desena totul

oamenii cu inteligenfd materiald, cei pe care ?i desemndm sub folosind doar un copil intre tatal qi mama sa sau va spune fraza
textual.
uterrcmaennduldcionledcotivmdeen:iuvrulFgAarPuTl,EeLl OvaRvoinrbidraomseennsuiul lcorpmpi;anraotivn,
Dacd vrea sd restrAngd num6rul cititorilor, va aborda Lumea
spundnd:
Legilor gi semnele algebrice infelese de savant se vor alinia
Neutrul are nevoie de un pozitiv qi un negativ;
astfel:
scaarveaEoniialci'mhdveileoisbnerrimuiinlncfadaermrleeegsinneuenvpgtoeeidernefeeddrceiactual snf?ienanscsteutupidvroiuaScraciueuinnsiotepoagirssitLilrvode.rgsiNunbaetnuinurtimei,reicgreiebi idpreee
1. Fie semnul oo desemndnd neutrul, copilul, vom scrie:
pentru [dran.
oo are nevoie de + qi de - (+) + (-): (*)

70 7a veziFabre d'Olivet qi Saint-Yves d'Alveydre

71

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Dacd vrea s[ restrdngd qi mai mult domeniul infelegerii, va V[ mdrturisesc cd mi-e greu sd-mi imaginez o fdrancd

aborda semnele ideografice corespunzAnd principiiloi qi va destoinicd aqezatd lingd foc enumerAnd legile astronomice.

spune: Povestea simbolici confine totuqi adev[ruri de altfel importante.

astrologic: O + 3*Y ldranul nu vede in ea decdt un exercifiu agreabil de
geometric: I * -:X
irnaginafie; savantul descoperd acolo cu uimire legile miqcdrii
vom vedea imediat cd aceste semne, care au incd darul de a- Soarelui qi iniJiatul, descompun0nd numele proprii, vede cheia

exaspera pe curioqi, nu sunt luate in mod arbitr ar; ci cd, Marii Crea,tii gi inlelege cele trei sensuri pe care aceastd poveste

i le ascundeTs.

dimpotrivd o rafiune profundd conduce la alegerea lor. Am {inut s[ redau aceste metode, intr-un anumit ansamblu,

2. Folosirea geometriei calitative permite ?ncd o metodd: cu scopul de a-l ajuta pe cititor s[ le recunoascd de la prima
folosirea unui singur semn care poate fi inleles in mod diferit in
privire.
funclie de cititor.
Acum va trebui sd revenim la fiecare dintre ele fumizdnd
anumite detalii care s[ ne permitd s[ vedem clar punerea lor in

practic6.

Astfel, semnul urmdtor: 0 n, reptezenta pentru De prima metodd se leag[ un rezumat admirabil al $tiinlei

ignorant dec6t un punct in mijlocul unui cerc. oculte din punct de vedere teoretic qi practic, o sintezd luminoasd

Savantul va infelege cd avest semn reprezintd o in fafa cdreia iniliafii s-au inclinat intotdeauna cu respect, vreau

circumferinld gi centrul sdu, sau, astrologic vorbind, Soarele qi s[ vorbesc despre Masa de Smarald (Tabula Smaragdina)
prin extensie adevdrul (rar depdqeqte savantul acest nivel).
Inifiatul va vedea acolo principiul qi dezvoltarea sa, Ideea in atribuitd lui Hermes Trismegistul.

cauza S&, Dumnezeu in Eternitate dincolo de sensurile Sd analizdm aceastd pagind qi s[ regdsim ideile abordate in
precedente. Imediat vom vedea originea acestor interpretdri.
capitolele precedente; dar mai intdi sd reddm ansamblul.

Mgtodele despre care tocmai am vorbit au fost folosite mai

ales pentru a ftata subiectele cele mai ascunse ale initierii, le
regisim utllizarea in cirlile hermetice qi in ritualurile Magiei;
existd un alt mijloc folosit de toatd antichitatea pentru a transmite
75 ,,Tradilia alchimistd vrea ca iniliatorul s5 nu vorbeascd decdt prin parabole
adevSrurile descoperite in sanctuare, vorbesc despre poveqtile sau cu ajutorul fabulelor alegorice, dar nu fabule inventate din pl[cere. in
Marea Crealie nu existd decdt un fapt major: transmutarea care se produce
simbolice. urm6nd fazele admise. Ori, cum putem in{elege cd descrierea acestor faze va fr

Ce metodd mai bun[ de a transmite un adevdr dec0t de a abordatd cu subiecte diferite de cutare sau cutare autor? Remarcafi cI noul
venit se va ambi{iona intotdeauna sd fie mai puternic in imaginatie decdt
implica imaginafia ?n locul memoriei? A povesti o istorie
predecesorul sdu. Hindupii povestesc despre incamarea lui Vischnou; egiptenii
fdranului' acesta o va refine qi, din guri in gurd, aventurile
vulcanului qi ale lui venus vor ajunge in posteritate. S-ar despre cdlStoria lui Osiris; grecii despre voiajul lui Iason; druizii despre

intdmpla la fel qi cu Legea lui Kepler? misterele lui Thot; creqtinii, conform lui John Dee, despre pasiunea lui Iisus
Hristos; arabii despre peripefiile lui Aladin qi lampa sa minunat[." (Louis
72
Lucas, Roman alchimic, p.171)

t-t

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

TABLA Temarul se reduce la o ierarhie desemnatd sub numele de Cele

DE SMARALD A LUI HERMBS Trei Lumi. Este agadar un acelaqi lucru considerat sub trei aspecte
diferite pe care aceste cuvinte vin sd ni-l prezinte.
,,Este adev[rat, frrd, minciund, foarte adev6rat.,,
Acest lucru este adevirul in tripla sa manifestare in cele Trei
,,Ceea ce este jos este asemeni a ceea ce este sus qi ceea ce Lumi:
este sus este la fel cu ceea ce este jos pentru a face miracolele
Este adevdrat - adevdr sensibil corespunzdnd Lumii frzice.
unui singur lucru."
Fdrdminc-*E"s:t;ei!ai{sipfefic;t:u:l:s'*tuTdi#at:"d"e"$3tiiiinJfa;0c.o,n"t,eum,p,ouran[.
,,$i cum toate lucrurile au fost qi au venit din Unul, astfel
toate lucrurile sunt ndscute in acest lucru Unic prin adaptare.,, Lumii metafizice sau morale.
Foarte veritabil - uniune a celor doud aspecte precedente,
,,Soarele este TaJil, Luna este Mama, vAntul l-a purtat in
teza qi antiteza pentru a constitui sinteza.
pdntecul sdu, PdmAntul i-a fost doicd; Tat6l a tot, Theleme
- adevdr inteligibil corespunz6nd Lumii
(Spiritul) al intregii Lumi este aici; forta sa este intrea gd, dacd,
este convertit[ in PdmAnt." divine.

,,Tu vei despdrli pdmdntul de foc, subtilul de dens, ugor, cu Putem vedea cd explicalia pe aare am dat-o anterior
mare artd,. Urcd de pe Pdmdnt spre Cer qi din nou coboard pe
Pdmdnt gi primeqte puterea lucrurilor superioare qi inferioare. vei numdrului Trei igi gdseqte aici aplicafia strdlucitoare.
avea prin acest mijloc toatd gloria Lumii gi toatd obscuritatea se
va indep[rta de tine." Dar sd continu[m:

,,Este forfa puternicd a oric[rei forfe, c[ci va invinge orice Ce este sus este asemeni sr Ce este ios esle asemeni
cu ceea ce este ios cu ceea ce este sus
lucru subtil qi va penetra orice lucru solid." oentru a face

,,Astfel a fost creatd Lumea." miracolele unui sinsur lucru.

,,De aici vor fi gi vor apdrea nenumdrate adaptdri ale cdror Aranjdnd astfel aceastl frazd vom reg[si mai intdi dou6

mijloc este aici." Ternare sau mai degrab[ un Ternar considerat sub doud aspecte,
pozitiv qi negativ:
,,De aceea am fost numit Hermes Trismegistus avAnd cele
trei pdrfi ale intregii Filosofii a Lumii." pozitiv - sus analog cu jos negativ - jos analog cu sus

,,Ceea ce am spus despre operaliunea Soarelui s-a implinit gi Reg[sim apoi aplicarea metodei qtiinlei oculte, analogia.
Hermes spune cd pozitivul (sus) este analog negativului (os),
incheiat." evitd sd spund cd sunt la fel.

Este adevdrat

Fdrd minciund

Foarte adevdrat.

de Masa de smarald incepe cu o trinitate. Hermes afirmd astfel

la inceput Legea care domini intreaga Natur6. $tim c[

74 75

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

In final vedem constituirea lui patru prin reducfia lui trei la Acest lucru pe care il numegte Theleme (Voinja) este de o

unitateT6: ilsemenea importanli inc0t, cu riscul de a prelungi prea mult
aceastd explicafie, voi prezenta pdrerile mai multor autori cu
Pentru aface miracolele unui singur lucru.
privire la acest subiect:
Sau din gapte, prin reducfia lui qase (cele doui temare) la
,,Existd un agent mixt, un agent natural qi divin, corporal qi
unitate. spiritual, un mediator plastic universal, un receptacol comun al
vibraliilor migcdrii qi al imaginilor formei, un fluid gi o forld pe
Patru qi qapte exprimdnd acelaqi lucru77, putem folosi cu
siguranfd oricare dintre cele doud aplicafii. care am putea-o numi intr-o oarecare mdsurd imaginalia Naturii.

Sd apropiem explicafia celei de-a doua fraze de explicalia ,,Prin aceast[ for![ toate aparatele nervoase comunicd in
primei fraze gi vom vedea:
secret unele cu altele; de acolo se nasc simpatia gi antipatia; de
cd trebuie sd considerdm un Adevdr rn triplul sdu aspect
acolo vin visele; prin ea se produc fenomenele de vedere
fizic, metafizic Si spiritual fnainte de toate.
secundard gi de viziune supranaturald. Acest agent universal al
Doar atunci vom putea aplica la aceastd cunostinld metoda
analogicd ce va permite invdlarea Legilor. operelor naturii este od-ul evreilor qi al cavalerului de

In sfarsit, cd trebuie sd reducem multitudinea legilor ra I{eichembach, este lumina astrald a martiniqtilor.

unitate prin descoperirea Principiului sau a cauzei primare. ,,Existenfa gi folosirea posibild a acestei forje constituie

Hermes abordeazd, apoi raporturile dintre multiplu qi unic rnarele arcan al magiei practice.
sau dintre Crealie gi Creator, spundnd:
I,, Lum in a astral magnetize azd, incdlzegt 6 ; lum in e a zd, atr age;
lteoagtdetr$ulauirtcdcdruucmirnuiletocCasd-rtaeteeualvulnaicadrscuLcuruuivlteminintaieiua.cftceoosrsaetttalduSfciiairnauvpuu[frandlpilctduparruarditnadspaaitnadnarcUeptutnasaurarelu,u.ltuapifreiinnl
respinge; animd, distruge, coagttleazd,, separ6, sparge, adun[ toate
cuaternarul dezvoltat in sepher _JesirahT8 qi in primele zece lucrurile sub impulsul voinlelor puternice." (Eliphas Ldvi,Istoria
Magiei,19)
capitole din Bereschit alui MoiseTe.
,,Cele patru fluide imponderabile nu sunt decdt manifestdrile
Acest lucru unic din care deriv[ totul, este Forla universald a
cdrei genera{ie este descrisd de Hermes: diferite ale unui acelagi agent universal care este lumina."
Soarele (pozitiv)
Luna (negativ) este TatII (Eliphas L6vi, C des G. M.,207).
Vintul (receptor)
este Mama ,,Am vorbit despre o substanfd r[spdndit[ in infinit."
l-a purtat in pAntece
Pimflntul (materializare, creqtere) ,,Substanfa care este qi cer qi pdmdnt, adic6, urmdnd gradele
este Doica
sale de polarizare, subtil sau fix."
16 vezifinalul cap. II
,,Aceasti substanld este ceea ce Hermes Trismegistus
" vezifrnalul cao. II
numeqte Marele Telesma. CAnd produce splendoare se numeqte
'8 vezi traducerea pe care am lhcut-o acestei cdr(i atdt de importante in
lumin[."
numdrul 7 din Lotus (octombrie 1887)
7q vezi Fabre d'Olivet, Limba ebraico restituitd. ,,Este in acelaqi timp substanfd qi miqcare. Este un fluid qi o
vibralie perpetud." (Eliphas Ldvi, C des G M., 117)
76
,,Marele agent magic se dezvdluie prin patru tipuri de
fenomene qi a fost supus tatondrii qtiinfelor profane sub patru

nume: caloric, lumin5, electricitate, magnetism.

77

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

,,Marele agent magic este a patra emanare a viefii_principiu tlc mai mult sau mai pufin, adicd de condensare qi de dilatare,

pentru care Soarele este atreia form6.,,(Eliphas Ldvi, D. 152) clectricitate, cdldurS, lumind."
,,Acest agent solar triieqte prin dou6 forle contrarii; o forfd
,,Mai este susceptibild qi de COMBINAREA condensdrilor.
de atraclie gi o forfd de proiecfie, ceea ce il determind pe Hermes in sffirqit g[sim in ea ORGANIZAREA acestor combina{ii."

sd spund cd urcd gi coboard mereu." (Eliphas L6vi, I53) ,,Miqcarea presupus ACTIVA din punct de vedere material
Si intelectual ne dd cheia tuturor fenomenelor." (Louis Lucas,
utnJ Medicina noud,p.25)

,,Cuv6ntul folosit de Moise, citit cabalistic, ne di agadar ,,Miqcarea presupus non definitd este susceptibild de a se

definifia qi descrierea acestui agent magic universal, figurat in t'ondensa, a se organiza, a se concentra sau a tonaliza."
toate teogoniile prin qarpe qi cdruia evreii i-au dat numele:
,,Condensdndu-se, ea fumizeazl, o forld de o putere relativd.
deOD=* ,,Organizdndu-se ea devine aptd de a conduce, a orienta

OB: - or€:ane speciale, chiar fascicule de organe.

Aour = oo ,,In sfdrqit, concentrdndu-se, tonalizdndu-se,ii este posibil sd

1iN reflecteze asupra oricdrei maqini qi s[ conducd ansamblul

,,Lumina univerald se numeqte lumind astrali cdnd organismului." (Louis Lucas, Medicina noud, p.45)

magnetizeazd lumile; cdnd formeaz| metalele o numim azot sau "In sufletul Lumii fluide, mediu care penetreazd toate
mercurul infeleptului; cdnd dd viafd animalelor trebuie numitd
magnetism animal." (Eliphas Ldvi) lucrurile, existd un curent de iubire sau de atraclie qi un curent de
lurie sau de repulsie.
,,Miqcarea este suflul lui Dumnezeu in acliune printre
,,Acest eter electromagnetic de care suntem magnetiza[i,
lucrurilb create; este principiul atotputernic care, unic qi uniform acest corp ars de SfAntul Spirit, care reinnoieqte neincetat fa\a
in natura sa gi in originea sa poate, nu este in mai micd mdsurd PdmAntului, este hxat de greutatea atmosferei noastre gi prin
cauza gi promotorul varietd(ii infinite a fenomenelor care compun
lbrla atracfiei globului.
categoriile indicibile ale lumilor; ca Dumnezeu el animd sau
vegtejegte, organizeazd sau dezorganizeazd, urmAnd legile ,,Forta de atracfie se hxeazd in centrul corpurilor gi forla de

secundare care sunt cauza tuturor combinafiilor qi permutdrilor proiec{ie in conturul lor. Aceastd dubl6 for{d aclioneazd prin
pe care le putem observa in jurul nostru.,' (L. Lucas, C. N., p.34)
spirale de miqcare contrare care nu se intdlnesc niciodatS. Este
,,Miqcarea este starea NON DEFINITA a forlei g"r,".ul" aceeaqi migcare ca aea a Soarelui care atrage qi respinge frrd
animd Nafura; migcarea este o for,t6 elementard,, singura pe ca"rue .o"
incetare aqtrii din sistemul sdu. Orice manifestare a viefii in
infeleg qi pe care consider cd" ar trebui si o folosim pentru a
ordinea moralS dar qi in ordinea fizicd este produsd de tensiunea
explica toate fenomenele Naturii. c6ci migcarea este susceptibild
extremd a acestor doud forfe." (Christian, Omul roSu din ligldrie)
Cititorul curios sd invefe nu mi-o va lua in nume de rlu,

sper, pentru aceste note, care clarificd subiectul mai bine decdt
cele mai frumoase dizerta[ii din lume.

DupS aftrmarea acestei forle universale, Hermes abordeaz[

Ocultismul practic, regenerarea Omului prin el insuqi qi a

Materiei prin Omul regenerat.

78 79

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA

vom gdsi destule detalii referitoare la acest aspect in DESPRE ALCHIMIE
Elixirul vielii, publicat chela hindus8, qi in operele
de un Gralie alchimiqtilor datele qtiinfei antice au ajuns, in mare

Doamnei Blavatsky8l gi de asemenea in Ritualul lui EliphasLevi. lrarrte, pdnd la noi. De aceea nu md pot ocupa de principiile care ii
Existd totuqi un punct pe care sunt obligat sa il abordez
pentru explicarea anumitor povestiri, este vorba despre Filosofia ghidau pe acei cercetdtori frrd a studia $tiinfa ocultd in intregime.
HermeticS.
Md voi limita in acest scurt rezumat la a oferi o idee
80 Numarul 3 din Lotus
Isis (Jnveiled (Isis Dematuitd) gcnerald despre practica pe care se bazeazd" poveqtile simboliceS2.
8t Anumite persoane cred cd este imposibil sd cunoqti practica

80 Marii Crealii frr[ a putea fabrica piatra filosofald: este o gregeald.

Alchimiqtii au descris perfect operafiile pe care le efectuau. Ele
nu sunt universal obscure decdt intr-un punct, materialul folosit
in operafiuni.

Totuqi, inainte de a aborda acest subiect, trebuie sd rezolvdm
dou6 probleme:

Ce este piatra filosofalS?
Este o viclenie sau avem dovezi de netdgiduit ale existenfei
sale?
Cdutam de mult timp dovezi convingf,toare despre existenla

transmutdrii, lard succes ins[. Faptele nu lipsesc desigur, nici
pomeneald de aqa ceva, dar pentru c6 fuseserd executate de
alchimiqti, le puteam trata drept viclenii, qi nu aveau nicio
valoare pentru critica qtiinlifi c[.

Rdsfoind lucrarea remarcabild a lui M. Figuiers3, operd in

care acest autor vrea s5 demonstreze cd, transmutarea nu a existat
niciodatd, am descoperit trei fapte constituind dovezile qtiinfifice,
de net[gdduit, ale schimbdrii metalelor impure in aur.

Operafiunea fusese executatd departe de prezen\a

alchimistului, care nu atinsese nici un instrument, qi operatorul
era in fiecare caz vn dugman declarat al alchimiei, necrezdnd in

existenfa pietrei fi losofale.

82 vezi Nota lui Louis Lucas, cdteva pagini in urmd
R3 Alchimia si Alchinisrii

81

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Am publicat critica acestor fapte in numdrul 3 din Lotus,a, $tim acum ce este aceastd piatr[ hlosofald, destul pentru a-i
pe care i-l recomand cititorului curios. Rog agadar orice persoand rccunoaqte descrierea intr-o poveste simbolicd, qi la asta trebuie
care ar qvrtieinafisfi5cdneageatcreanstsomr uetaxrpeeariesn5leimpiefucmarizeezceon-tuiniuiinstdaileo sir se limiteze ambiliile noastre.
negare
Sd vedem acum fabricarea sa.
consider de netdgdduit.
latd care sunt operafiunile esenliale:
Piatra filosofald este o purbere care poate avea mai multe Extrageli din mercur obiqnuit un ferment special numit de
culori diferite in funclie de gradul sau de perfecfiune dar care, rr lchimiqti Mercurul filos ofi lor.
Facefi ca acest mercur sd acfioneze asupra argintului pentru
practic, nu posedd dec6t doud, alb qi roqu.
Adevdrata piatrd. filosofald este rosie. Aceastd pulbere roqie a extrage, de asemenea, un ferment.

posedd trei virtufi: Facefi ca fermentul Mercurului sd ac[ioneze asupra aurului

Ea transformd in aur mercurur sau plumbul in fuziune peste pentru a scoate gi de aici un ferment.
care punem un dram; spun in aur qi nu ?ntr_un metal care se
apropie mai mult sau mai pufin, Combinafi fermentul extras din aur cu fermentul extras din
un savant contemporan o'. a$a cum a crezrrt, nu qtiu de ce, argint qi ferrnentul mercurial intr-o retort[ de sticld foarte solidd
q;i in formd de ou, inchideli ermetic aceastd retort[ qi punefi-o la
Fa constituie un depurativ energic pentru sdnge qi vindecd llert intr-un cuptor special numit de cdtre alchimiqti athanor.
rapid, luatd,la exterior, orice boald;
Athanorul nu diferd de alte cuptoare decdt printr-o
Ea aclioneazd la fel asupra prantelor, Idcdndu-re sd creascd,
s[ se dezvolte gi sd rodeascd ?n cdteva ore. combinaJie care permite incdlzirea pentru foarte mult timp qi intr-
ratd' trei aspecte care le vor pdrea de-a dreptul faburoase un mod special a oului menfionat anterior.
multor oameni, dar alchimiqtii sunt tofi de acord pe aceastd tem[.
In rest este de ajuns sd reflectafi Atunci (in timpul acestei fierberi), gi doar atunci, se produc
pentru a vedea cd aceste trei anumite culori despre care vorbesc diversele povestiri alchimice.
proprietSli nu constituie decat una intdrirea activitatii
singur[: Materia confinutd in ou devine mai int6i neagrd, totul pare
vitale. putrezit, aceastd stare este desemnatd prin numele de cap de

Pihtra filosofald este, agadar, pur gi simplu, o condensare corb. Imediat aceast[ culoare neagr6 este urmatd de o albeald
energetic[ mica de materie qi ea
a Viefiioo intr-o cantitate strdlucitoare; aceastd trecere de la negru la alb, de la obscuritate

actioneazd' ca un ferment asupra corpurilor in prezenla c[rora este la luminS, este o excelentd piatrd de incercare pentru a cunoaqte o
pusd. Este ppsdueifnnicetire;unitnaunadcseetzrlaovgpoirdtfaeelfve,iraem[saetnect zopuneflniicntrieuuntdatd,i,ncprterrg-itioer,r,amoapmtieaartrisedi. poveste simbolicd care vorbegte despre alchimie. Materia astfel

mare de fixatd in alb serveqte la transmutarea metalelor impure (plumb,
filosofald
rnercur) in argint.
oarecare, minerald, vegetald sau animar d,. ratl de ce alchimigtii iqi
numesc piatra: medicamentul celor trei regnuri. Dacd menlinem focul vom vedea aceastd culoare albi
dispdrAnd treptat, materia capdtd, nuanle diverse, de la culorile
"84, Piatra filosofatd dovectitd prin lapte
inferioare ale spectrului (albastru, verde) p6n[ la culorile
M. Berthelot
86 vezi in cap. III, Studiu despre Viala Universald superioare (galben, oranj) qi ajunge in final la rogu rubiniu. Piatra
filosofald este atunci aproape gata.
82
83

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

-de pi_aStpr[unfiloapsorofaalpde gbta, pentru c6, in aceastd stare, zece grame pentru a trdi in iubire qi in
grame liniqte in propor{ia exactd de
nu transformd mai mult de doudzeci de
de metal.

Pentru a perfecta piatra este nevoie sd o punem intr-un ou cu ,, I ) inspre Apus inaintazd pr rntr e
si reincepem sd incilzim.
pu{in mercur al filosofilor qi tenebre tentrion." Diferite srade ale Focului.

operafia care durase un an nu mai necesitd decat trei luni gi ,,Altereazd qi dizolvd solul ?ntre Cap de corb
culorile reapar in aceeagi ordine caprima datd. iarnd gi primdvarl, schimbd culorile operafiunii
In acest stadiu piatra transformd in aur de zece ori greutatea
apa intr-un pdm6nt negru Hiol6e) Alb.

sa. qi ridicd-te de-a lungul

Relu[m din nou operafiunea. Nu dureazd decdt o rund, piatra variatelor culori spre Rdsdrit
transformd de o mie de ori greutatea sa de metal
unde se aratd Luna plind.
in sffirgit mai relu[m o ultimd datd qi oblinem adevdrata
piatrd' filosofalS perfectd care transform[ de zece mii de ori Dup[ Purgatoriu

greutatea sa de metal in aur. ConsiderAnd o poveste simbolicd trebuie sd cdutSm

Aceste operafiuni sunt desemnate sub numele de intotdeauna sensul hermetic care era cel mai ascuns gi care se

multiplicare a pietrei. g[seqte cu siguranf[ acolo. Cum Natura este identic[ peste tot,

Cdnd citim din lucrarea unui alchimist trebuie sd vedem aceeagi poveste care exprim[ misterele Marii Opere ar putea

despre ce operafie vorbeqte: semnifica de asemenea traseul Soarelui (mituri solare) sau viafa

in Dacd vorbeqte despre fabricarea mercurului firosofilor, caz unui erou fabulos. Doar iniliatul va fi in stare sd sesizeze al

cale va fi cu siguranld de neinteles pentru profan. treilea sens (hermetic) al miturilor antice87, in timp ce savantul
nu va vedea acolo decdt primul gi al doilea sens (fizic qi natural,
Dacd vorbeqte despre fabricarea pietrei propriu_zis e, caz in
care va vorbi clar. parcursul Soarelui, Zodiac, etc.) gi fdranul nu va inlelege decdt
primul sens (povestea unui erou).
Dacd vorbegte de multiplicare, atunci va fi crar in totalitate.
Irfarmat cu aceste date, cititorul va putea deschde cartea lui Aventurile lui Venus, ale lui Vulcan qi ale lui Marte sunt
M. Figuier qi, dacd nu elsate5in2a. myiacudl eusnceiifrvaesceuliiudguulcrii,n!v[aspeuntseuar
celebre din acest punct de vedere printre alchirniqti88.
citi paginile de la 8
In concluzie, pentru a face piatra filosofald este nevoie de
poveqtilor simbolice care sunt at6t de obscure p"nir,, M. Eiguier
timp qi de rdbdare. Cel care nu a ucis in el dorinfutn d" aur nu va
qi il determind sd sehazardeze in explicafii at6t de joviare. fi niciodat[ bogat, alchimistic vorbind.

Dovadd povestea urmdtoare pe care el o trateaza ca Grimoar Pentru a v6 convinge este suficient sa citifi biografiile a doi
(p.41):
alchimiqti din secolul al XIX-lea, Cylianie0 qi Cambrieler.

87 vedeli Ragon, Fasturi iniliatice. - Masoneria ocultd.
** Id, Id.

8e Vezi admirabilul tratat intitulat Lumind pe citrare (la Carre)

84 85

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

II Direcfia verticalS I reprezintd Activul.
Linia orizontal[ reprezintd Pasivul.
Am dezvoltat destul prima modalitate pe care o avea
Primul numlr care reune$te opusele 1 qi 2 este Ternarul 3.
iniliatul pentru a-gi reda ideile.
Prima figurd complet[, inchisd, este triunghiul.
Sd revenim acum la al doilea mod qi s[ dezvoltdm, a$a cum
ATrei (3) va fr reprezentat analogic prin
am promis, folosirea semnelor geometrice sau astrologice. Pomind de la numdrul 3 qtim cd cifrele remcep serra

Nimic nu este mai fastidios decat lista raporturilor intre universald,4 este o octavd diferit[ de 1e3.

figurile geometrice qi numerele pe care le gdsim un pic peste tot Urmdtoarele figuri sunt aqadar combinalii ale termenilor

in celelalte care se ocupd de $tiinfa ocultb. Aceastd ..""ta uin" precedenti gi nimic mai mult.
din ceea ce nu au judecat d propos de a da dreptate acestor
Cuaternarul (4) va fr reprezentat de forfe opuse doub cdte
raporhrri. doud, adicd prin Linii opuse doud cdte doud din punct de vedere

Pentru a stabili alian]ta ideilor cu figurile geometrice, avem al direcfiei. l-l *il
nevoie de o baz6. de dezvoltare solidd, cunoscutd deja de noi.
Punctul de plecare de la care vom porni sunt numerele (,I 2 FORTE ACTM

Este suficient sd ne raportdm la finalul capitolului II pentru 2 FORTE PASnTE

a in{elege dezvoltdrile care vor urna. CAnd vrem sd exprimdm o produclie a lui 4, intersectdm
Din unitate pornesc toate numerele qi toate nu sunt dec6t liniile active cu cele pasive in aqa fel incdt sd determinlm un
punct central de convergen![; este figura crucii, imagine a
aspecte diferite ale Unitdlii ilrereu identice cu ea insdqi.
Din Punct se nasc toate figurile geometrice qi toate aceste Absolutului.

figuri nu sunt decdt aspecte diferite ale punctuluie2.

Unitatea (I) va fi reprezentatd, analogic prin punct.
Primul numdr cdruia ii dd naqtere 1 este 2.
Pfima figurd c[reia ii dd naqtere punctul este linia.

Doi (2) va fi reprezentat de linie -
Simpld sau dubld -

odatd cu linia mai intrd in joc qi o alt6 considerafie, direcfia.
Numerele se divid in pare qi impare, in acelagi fel liniile se
incadreazd. in doud direcfii principale.

eo Hermes demdluit Cifrei 5 ii corespunde steaua cu cinci colluri simbolizdnd

e^l Curs de Alchimie in noudsprezece leclii inteligenfa (capul uman) conduc6nd celelalte patru forfe
n'Kabbala
este fondatd pe aceeagi idee. Toate literele se nasc din una singurd, elementare (cele patru membre).

', iod, expimdndu-i toate aspectele a$a cum Natura exprimi diferitele aspecte

ale Creatorului. (vezi Sepher Jesirah) e3 vezi cap.Il

86 87

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

NUMAR TDEE FORMA

$ase(6):3*3: B+C:O 1. Principiul

Numdrului qase ii corespund cele dou6 temare, unul pozitiv 2. Antagonismul

qi unul negativ. A3. Ideea

AV n+4. Forma. Adaptarea

$apte(7):4*3: NA 5. Pentagrama *

n nopt(8):4+4:n .",x 6. Echilibrul ideilor AV

AAANoud(9):3+3+3: 7. Realizarea. Alianfa dintre idee qi formd A

Zece (10): Cercul etern: n

- Fiecare numdr, dupd cum am spus, reprezintd o idee qto 89

formd. Acum suntem-capabili s[ stabiiim aceste raporturi:

88

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

8. Echilibrul formelor nx d Vturt. este partea ars6 de semnul zodiacalal Berbecului

rrcf ion6nd asupra Soarelui.

I t.rrrn este Soarele domindnd elementele.

in sfArqit sinteza tuturor semnelor precedente este Mercur

contin0nd in el Soarele, Luna qi elementele.

9. Perfecliunea ideilor w^ Vom reveni in capitolul VI asupra marelui pentaclu
10. Cercul Etem
o alchimic.
Alte semne sunt folosite de c[tre iniliali qi de aceea devin
indispensabile cunoagterii; sunt semnele care desemneazd Dacd utilizarea acestor semne nu apare de la prima

planetele. abordare, vom vedea ulterior aplicarea 1or.

Dar pentru a exersa aceste date, s[ traducem in limbaj

geometric primele fraze ale Mesei de Smarald:
Adevdrul in cele trei lumi:

Adevdr moral

Sunt cu atdt mai importante cu cflt fiecare dintre ere poate fi
explicat prin geometria calitativd despre care tocmai am vorbitea.
Nu voi mai aborda aici acest studiu care ne va conduce
departe ftrdrezultat
imediat pentru a md ocupa doar de generarea
lor. {
Adev[r intelectual Adevdr fizic
Activul gi pasivul sunt reprezentate in rdndul planetelor prin

Soare Oui Lund ) Ceea ce este sus

Ac-fiunea reciprocd d[ naqtere ra patru eremente figurate prin A

I este la fel
cruce I cu ceeea ce estejos

b ,u,rr* este luna dominatd de elemente. V
? lupite. reprezintd,elementele dominate de Lund.
opentru a face miracolele unui singur lucru
ea vezi Monas Hieroglyphictz de John Dee, ?n Theatrum ceramicum.
90 este ca gi cum toate lucrurile au fost qi au redevenit unul

91

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Astfel toate lucrurile s-au nlscut din acest lucru unic prin ,,C[ci in timp ce Moise vorbeqte de principiul animator al
adaptareO 1"ru".a este semnul adaptdrii).
sistemului nostru solar, nu mai vorbeqte de Adam ci de Noah.
III ,,Umbra lui IEVE, g6ndire vie qi Lege organicd a lui Elohim,

treia Dacd vrem sd vorbim indelung despre poveqtile simbolice, a Adam este Esenla celestb de unde emand toate Umanitdfile
metodd folositd in Antichitale,, ar trebui s6 revedem ?ntreaga trecute, prezente, viitoare, nu doar aici jos ci qi in imensitatea

mitologie. ccrurilor.

rn afard' de ceea ce a intreprins deja aceastd lucraree5, cadrur ,,E,ste Sufletul universal al Vielii, Nephesh Hayah, al acestei
subiectului nostru nu ne permite sd facem.
substanfe olnogene, pe care Moise il numegte Adamah, ceea ce
Totuqi nu aq vrea sd pdrdsesc acest capitor fdr6 a citacAteva
extrase carc aratd modul in care traducerile Bibliei au cdzut in l)laton numegte P[mAnt superior.
eroare lu6nd textele in sensul material.
,,Ori aici nu interpretez deloc, exprim literalmente g6ndirea
Fabre d'olivet s-a ridicat pe bund dreptate impotriva acestor
cosmogonicd a lui Moise; pentru cd acesta este Adam al
pretenlii iar Saint-Yves d'Alveydre ne va rdmuri mai bine
sanctuarelor din Teba qi din Bereschit, marele Om celest al
reabilitdnd gdndirea lui Moise.
tuturor templelor antice, din Galia pdnd in mijlocul Indieie6."
,,Pentru a-l elibera pe legiuitorul Evreilor de caromniile
teologice al cdror subiect a fost in legdturd cu Tatdl ,,Faimosul qarpe din pretinsa Grddind a Raiului nu semnificd
Rasei
IJmane, il rog pe cititor sd ridice impreund cu mine vdrul altceva, in textul egiptean a lui Moise, decdt ceea ce Geoffroy
triplu Saint-Hilaire exprima (atracfia sinelui pentru sine): Nanash,
desprd care am vorbit. Atracfia originald a cdrei hieroglifd era un qarpe desenat ?ntr-un

naaretuor,,aAslsiqeemtmiidnininfaicreacafiiueddimnatrueloltIrEm, VcaEai nvmdaas,stddcoudlrienincgdaitsfeciemeeianxincpercimafoeerml,puAuldeteaarzmeda, anume fel.

cosmogonicd care specificd omul, ca individ fi)ic, ei numesc ,,CuvAntul Haroum, a cdrui hierogram[ anterioard este

aceastd putere Regnul Ominal. unnatd de legislatorul Evreilor, este faimosul Hariman al

,,Adam este hierograma acestui principiu universal; el primului Zoroastru gi exprirnd antrenamentul universal al Naturii
insuqi, Verb naturate, determinate de principiul precedenteT. "
reprezint[ sufletul inteligent ar universuiui
Universal animdnd totalitatea sistemului solar nu doar in ordinea ,,CAt despre pretinsul Eden, iatf, ce semnificd in textul

hermetic al lui Moise, preot al lui Osiris:

,,Gan-Bi-Heden, sejur al lui Adam-Eva, reprezintd

Organismul Sferei Universale al Timpului Organizdrii Totalitalii

a ceea ce este temporal.

,,Faimoasele fluvii care sunt in numdr de patru in unu, adicd
formeazd un cuaternar organic, nu exprimd mai mult Tigrul gi

Eufratul, decdt Tibrul, Sena sau Tamisa, cdci, inc[ o dat6,

primele zece capitole ale lui Moise sunt o Cosmogonie gi nu o

geografie.

viziblld, ci qi, mai ales, in Ordinea invizibild.

et Ragon, Masoneria ocultii n6 Sairrl-Yves d'Alveydre. p.135, Adun

92 " Saint-Yves d'Alveydre, Misiunea Evreilor,p.136. Cele patru fluvii

93

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCUTTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCUITA

,,De asemenea, aceste pretinse fluvii sunt in realitate nigte Elena-Paris-Menelau
organicd prin
fluide universale care, pomind din Gan, puterea

leuxcieTleonrfod,asintruun,dp[ lSafsearati temporali, Heden, Timpur ftia timite at
ea insdqi intre doud Eternititi, una
anterioard, Kaedem, cealaltd posterioard, Gholime8.,, ' ut"nu bbfi idee de splendoare, de glorie, de elevareee
in sfarqit' voi ardta, .onfo.,' etimologilor fenicieni, cdteva
nume mitologice greceqti, realitatea importanlei numelor proprii ( Luna)
pentru a exprima rafional majoritatea miturilor antice.
purl, Jlru.", 15 pu. sau phar) toatd nagrerea,
Euridice ll{propagarea, extensia (rrrrl - Fiinfa - principiu llaprq

E_vi.d_eEn!uar.idice(eupoorp) illtl (Rohe) Viziune, Claritate, tut"n"tuoJE (Men) tot ceea ce determini, regleazd,

tDIl (dich) ceea ce aratd sau invafd precedate de tO definegte un lucru. Facultatea ra{ional6,

(bine). MeyeivUo$ rafiunea, m[sura (latinescul Mens-Mesura)

o Numele acestei sofii misterioase, pe care a vrut in zadar sd UtlN (Aosh) Fiinla principiu acfion6nd; in fa\a c[ruia
redea luminii nu semnificd decdt doctrina plasdm prefixul I? (L) pentru a examina relalia genitiv[.
adevdratei qtiinte,
invdfdtura a ceea ce este frumos qi veritabil din ceea ce Orfeu MENEH-L-AOSH Facultatea rajional[ sau reglatoare a
dorea sa ofere P6m6ntului.
Fiinlei in general, a omului in particular.
lumina intelectuald, fdrd, a o pierde; dacd indr[rneqie sd o
CAteva
contemple in tenebrele raliunii sale, ea dispare.
sensuri de nume proprii

Iatd semnifica[ia faburei Euridicei regdsite qi pierdute aqa 0aoe lUnN (Aos) o Fiinfa principiu, precedatd de
cum o cunoagte toatd lumea.', (Fabre d'Olivet).
fllitera hemanticd
1e tn) care este semnul perfectiunii.

Hpoa6 tUtN precedat a" Jil (hen) exprimdnd tot

ceea ce domind.

e8 Saint-Yves d'Alveydre, Mis iunea Evreilor,Ouroboros ee Aceastd Elena al c6rui nume aplicat Lunii semnif,rcd cea strdlucitoare,
94 aceastb femeie pe care Paris o rdpeqte de l6ngd soful ei, Menelau, nu este
altceva decat simbolul sufletului uman fermecat de principiul naqterii in fala

celui al Gdndirii in numele cdruia pasiunile morale gi fzice iqi declard r6zboi.

95