Encausse, Gerard (Papus) - Tratat elementar de stiinta oculta - scan

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA

A*tg.tt| (Aqplnumantul, reunit cu cuvantul uV CAPITOLUL V
EXPRIMAREA ANALITICA A IDEILOR
existenla.
Exprimarea analitici a ideilor; Tablouri analogice;
Eov (Auov) tN (ot) un principiu de voin{d, un punct Magia; Cele zece propozi+ii ale lui,olsis dezvIluit5",

central de dezvoltare. dlue iH.APg. rBiplapvaat;skAy;stTraoblologuilam; aLgeiccatul Qrauatatebrlnoaurruillouri

T'!r (Ion) Facultatea generativd. analogice; Adaptarea Ternarului;

Acest ultim cuv6nt semnificd, ?ntr-un sens restrdns, un in metodele folosite de cdtre iniliat pentru a-qi exprima
porumbel qi a fost simbolul lui venus. Este faimo sur yoni al
ideile, nu am vdzut niciodatd pdnl aici ca forma generalS de
indienilor qi chiar Yin al cinezilor, adicd natura prasticd a cxpunere sd suporte nici cea mai mici modificare. Valoarea

Universului. De aici numele de Ionia dat Greciei. semnelor folosite variazd; dar acolo se limiteazb metoda.

Poezie r.l!t$ @hohe) Gurd, voce, limbaj, discurs. Ce este de frcut pentru a dezvolta intr-un ansamblu
(rorqor;)
armonios raporturile care existd intre subiectele tratate?
Il0rqorg Ull [sh). o fiin{d superioara. o Fiinf[
Vom vedea frecvent, parcurgdnd un tratat ocult, fraze de
Principiu, la figurat Dumnezeu.
genul acesteia:
Apolo trtt (Ab sau Ap) legat de Wolon. Tatil Universal,
Vulturul se raporteazd la aer, frazd de neinfeles dacd nu ii
Infinitul Etern.
gisim cheia.
Dionysos LtogZeul viu (genitiv) Aceastd cheie rezidd in intregime intr-o metodd de expunere

(Aroyooo€ ) voog Spiritul qi inlelegerea stabilita dupd metoda general6 a $tiinfei oculte: analogia.
Aceasti metodS constd in a exprima ideile intr-un asemenea
|nfelegerea lui Dumnezeu cel Viu.
rnod incAt observatorul s[ poat[ sesiza dintr-o privire raportul
b.feu 1lN (Aour) Lumina
care exist6 intre legea, faptul gi principiul unui fenomen observat.
NEI 6ophoe) Ceea ce aratd, sau ?nvafb, precedat de tU
Astfel, dat fiind un fapt, putefi descoperi pe loc legea care il
(bine). Ce aratd, sau inva{d Lumina.
conduce qi raportul care existd intre aceastd lege gi o formuld a
Hercule 'l1n sau'lJltr (Ha., sau Shan) Excelenld, altor fapte.

Suveranitate. Cum doud lucruri (FAPTE) analoage unei aceleiaqi a treia
(LEGE) sunt analoage intre ele, vefi determina raportul care
l?) lcor; rot. cxistd intre faptul observat qi unul oarecare dintre alte fenomene.

(Fabre d'Olivet) 97

96

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'N PUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Aceastd metodd analizeazd, dupd cum vedem, qi clarificd Toate faptele sunt aranjate in aceeagi dispozifie urmdnd o
lirrie orizontald astfel incAt citind acest tabel pe vertical[ V
povegtile simbolice; nu era folositd decat ?n temple gi intre elev gi
maestru. Ea erabazatd, pe construclia tablourilor dispuse intr-un vcdem raporturile dintre principii; citindu-l pe orizontald )
anumit fel.
vcdem raporturile dintre fapte qi principii qi, parcurcAndu-l in
Pentru a descoperi cheia sistemurui, sd incercdm sd
rrrrsamblu, vedem cum se desprinde Legea generald.
reconstituim toate piesele.
O consideralie important[ care rezultd din aceastd dispunere
Dupd ce am citit o poveste simbolicd, am descoperit c[ cste c5, deoarece toate faptele sunt guvemate de aceeagi lege,

inchidea in ea trei sensuri. lceste fapte sunt analoage intre ele qi pot fi inlocuite unele cu

Mai ?ntdi sensul pozitiv exprimat prin insegi datele istoriei: lltele, avind grija s[ alegem pentru a inlocui un cuv6nt cu un
un copil rczultd, dintr-un tatd qi o mamd; apoi un sens comparativ
exprimat prin raporturile personajelor: raportul dintre Lumind, irltul guvernat de acelaqi principiu.
Umbrd gi Penumbrd; in sf0rgit, un sens hermetic, gi prin aceasta
De aici o mare confuzie in spiritul celor care vdd doud fapte
foarte general: Legea producerii Naturii; Soaiere qi Luna
in aparen![ discordante, legate unul de altul, ca in urmdtoarea
produc6nd Mercurul.
h'azd;
Legea care dominf, toate acestea este Legea lui Trei.
Principiile sunt: activul, pasivul qi neutrul. Mercurul nos tru androgin
Pentru a descoperi legdturile care existd intre aceste trei este copilul Soarelui bdrbos Si al Lunii, tovardsa sa.
fapte: producerea copilului, producerea penumbrei, producerea
Ce raport poate exista intre acest metal, planetele gi naqterea
Mercurului, le scriu unele peste altele remarcand care este
principiul activ (*), principiul pasiv (-) 9i principiul neutru (m) ce li se atribuie?

dupi cum urmeazd: Este totuqi o aplicafie a tablourilor analogice deoarece:

+ MamI oo Mercur androsin este Neutrul
Umbrd (Conil) este Activul
Tatd Lund Copil este Pasivul
Lumind Penumbri Soare b[rbos
(Tata)
Soare Mercur
Luna tovardsd
(Mama)

Este suficientd o privire aruncati asupra acestui tabel pentru $i iata raporturile lor:
a vedea c[ legdturile sunt indicate ?n mod admirabil.
+ LunI @
Toate principiile active ale faptelor observate sunt aranjate Mami
Soare Arsint Mercur
*sub acelaqi semn care le gustemeazdpe toate. Se intAmpld la fel Tatd Copil
Argint viu
qi cu principiile pasive qi neutre. Aur

98 99

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Astfel incdt alchimistul vroia sd spund cd, d,acd, inlocuim Magia era punerea in practicd a proprietdfilor psihice
Soarele cu echivalentul sdu aurul, qi Luna cu echivalentul sdu
acumulate de-a lungul diferitelor stadii ale inifierii.
argintul: ConstatAnd peste tot existenfa Viefii, anticii au remarcat de

Mercurul nostru androgin asemenea influenla universal[ exersatd de cdtre Voinfa.
este copilul Aurului Si al Argintului. Dezvoltarea Voinlei este aqadar scopul pe care trebuie sd-l

Sd ne raportdm la cdteva cuvinte despre alchimie din Lrrm[reascS orice om care iqi propune sd le comande forlelor

capitolul anterior gi vbm inlelege totul. Naturii.

Alte fraze sunt la fel de ugor de redus pentru cel care Putem aqadar s6 le comanddm acestor forfe? Vefi intreba

cunoaqte rapoartele, rdmdndnd in acelaqi timp de neinleles pentru clumneavoastr[. Desigur. Dar cum acest lucru qocheazdla cel mai
inalt nivel ideile contemporane, voi expune rezumatele urmdtoare
profan. ca simple curiozitdgr frrd, a pleda nici pro nici contra.

Astfel, alchimistul nu va spune niciodatd: a schimba solidul Lumea sensibild se pare cd este penetratd din toate pdrfile de

in lichid, ci a converti pdmdntul (solid) in apd (lichidd). o alt[ lume ce scapd ac{iunii simturilor gi este pur spirituald;
Rezult[ de aici cd mulli ignoranli ludnd frazele alchimice ad
lumea vizibild ar fi dublatd de o altd lume invizibild.
litteram gi citind:
Aceastd lume invizibild ar fi populatd de fiinfe spirituale

Vei schimba apa in pdmdnt cuprinzdnd mai multe clase.
Si vei separa pdmdntul defoc,
Unele, insensibile la bine qi la rdu, dar putAnd s[ devin[
s-au ruinat ?nainte de a gdsi mijlocul de a schimba apain humus
instrumentele unuia sau altuia, desemnate sub numele de spirite
sau de a separa pdmdntul de foc.
olementale sau Elementali.
Ei au contribuit mult la aruncarea gtiin{ei oculte in dizgra\ia
de care se bucur[ astdzi. Nu e nevoie s[ mergem prea departe Altele, vestigii vitale ale oamenilor imperfect dezvoltafi,
pentrg a gdsi oameni instruifi care afirmd cu gravitat e cd, fiztca voinle perverse qi sinucigaqi, sunt desemnate sub numele de
anticilor se reducea la studiul celor patru elemente ale lor,
larve. Ele sunt conduse de un singur lucru, dorinla mereu
pdm6nt, apd,, aer, foc. Acegti oameni sunt cei care considerl
cirlile hermetice atdt de obscure. nesatisfbcut[.

Dacd am infeles bine folosirea metodei analogice vom vedea in sf6rqit, aceastd lume invizibild ar fi populatd qi de ideile

imediat importanfa tablourilor care indicd relaliile dintre rroastre, acfion6nd ca fiin{e reale (elementari).

diferitele obiecte. ,,Fiecare gdnd al omului trece, in momentul in care s-a

Aceste legdturi erau de o utilitate extrem[ in practica dezvoltat, in lumea interioard unde devine o entitate activd prin

anumitor qtiinfe antice printre care Magia qi Astrologia. asocierea s&, ceea ce putem numi fuziunea So, cu
Exist[ asemenea prejudecdli cu privire la aceste gtiinfe ?nc6t
ELEMENTALUL, adicd una dintre forfele semi-inteligente ale
sunt necesare cAteva cuvinte explicative.
regnului Naturii. El supravieJuieqte ca o inteligent[ activ6,

creatur[ nlscuti de spirit, pe o duratl mai lungd sau mai scurti in

Iuncfie de durata original[ a acfiunii cerebrale care i-a dat

naqtere.

,,Astfel, un gdnd bun este perpetuat ca o putere binevoitoare

la modul activ1' un g6nd rdu ca un demon riufrcdtor. $i in acest

100 101

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

fel, omul populeazd in mod continuu curentul sdu in spafiul unei ,,Aceasta era o parte a doctrinei predate in mistere qi a cdror
lumi personale unde se inghesuie copiii fanteziilor sale, ai dezvdluire in fata profanilor era interzisd.
dorinlelor sale, ai impulsurilor sale qi ai pasiunilor sale; acest
Conform acestei doctrine, in care putem recunoaqte destule
curent reac\ioneazd proporlional cu intensitatea sa dinamicd idei din Platon, Voin{a, potenfatd de credinfd, poate subjuga

asupra oricdrei organizdri senzitive sau nervoase care se afld in Nevoia insdqi, poate controla Natura qi poate face miracole. Ea
era principiul pe care se baza magia discipolilor lui Zoroastru.
contact cu el. Budistul il numeqte SHANDBA, hindusul ii dd
Iisus spunea prabolic in acest sens cd prin credinfd putem
numele de KARMAl00. Adeptul involueazd aceste forme muta munlii qi nu fdcea decAt sd urmeze traditia teosoficd,

conqtient; c^gilalfi oameni le las[ sd scape fard a le cunoscutd de tofi infelepfii."

conqtientizalol". ,,Dreptatea inimii qi credinJa triumfb in fa[a tuturor

Agentul cu ajutorul c[ruia acliondm asupra acestor forte obstacolelor", spunea Kong-Tzee; ,,orice om poate deveni egal cu
intelectuale este voinla! Putem vedea in cap. IIIr02 c[ facult[1ile
umane sunt prin ele insele indiferente la bine qi la rdu, alegerea inlelepfii qi cu eroii a clror memorie este veneratl de natiuni",
7or variazd, in funclie de impulsul pe care il imprimd Voinla. Este
spunea Meng-Tzee; ,,puterea nu lipseqte niciodatd, ci vointa; doar
absolut la fel cu aceste fiinfe elementare. dacd vrem vom reuqi."

Se intdmpld uneori ca fiinfele umane sd abandoneze complet Aceste idei teosofice chineze se regdsesc in scrierile

folosirea vointei gi sd incerce sd se pun[ in legltur[ cu Lumea indienilor qi chiar in cele ale cAtorva Europeni, care, cum am

Invizibild. Atunci creatiile perverse, larvele, g[sesc mijlocul de a- ardtat deja, nu aveau incd destuld erudilie pentru a imita.
qi mdri viafa slab5 acaparAnd-o pe cea a acestor oameni care, in
,,Cu cAt voinla este mai mare, - spune Behme -, cu at0t fiinfa
Antichitate, constituiau vr[jitorii gi actualmente constituie este mai mare, cu atdt este mai puternic inspirat."

persoanele mediumi printre spirite. Voinfa qi libertatea sunt acelagi lucru103,

Diferenfa dintre un mag qi un vr[jitor const[ in aceea cd ,,Este sursa de lumin6, Magia, care face ceva din nimic.
Voinla care merge hotlrdt inaintea sa este credin{a; ea modeleazd
primul gtie ceea ce face qi ce rezultatva avea, in timp ce al doilea propria form[ in spirit gi supune toate lucrurile; prin ea un suflet

ignord totul. primeqte puterea de a-qi exercita influenla intr-un alt suflet qi de

Imp6rtantd este aqadar Voinla qi toate tradiliile sunt a-l pdtrunde in esenlele sale cele mai intime.
unanime cu privire la acest subiect, dupd cum spune Fabre
CAnd acfioneazd impreund cu Dumnezeu, ea poate rdsturna
d'Olivet:
mun{ii, poate sparge stdncile, poate stinge comploturile
,,Hierocles, dupd ce a expus acest prim mod de a explica
versurile in discufie, il atinge ugor pe al doilea spundnd c[ Voin{a netrebnicilor, poate sufla asupra lor dezordine qi spaimd; ea poate
omului poate influenla Providenfa, dacd, acfion6nd intr-un suflet opera toate minunile, le poate comanda cerurilor, mdrii, poate
putemic, este asistatd de ajutorul cerului gi opereazd impreun[ cu
inlanlui chiar moartea; totul este supus. Nu existd ceva ce sd
el.
putem numi qi ea sd nu poat[ comanda in numele Eternului.
r'o0or Vezi cap. III, Sisremul lui Pitagora
KoulHoumi (Sinnet, Lumea iculta,tradus Sufletul care executd aceste lucruri m[refe nu face dec0t sd
imite profefii qi sfinfii, Moise, Iisus gi apostolii. Tofi aleqii au o

tu2 Psihologia lui Pitagora de Gaboriau, p. 170)

102 '03 Fabre d'Olivet, Versuri tle aur, p.251, Voinla
103

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

putere asem6n[toare. Rdul dispare in fala lor. Nimic nu ar putea Un adept nu poate produce un efect impotriva Naturii, un
s6-i facd r[u celui in care sdldgluiqte Dumnezeul04."
miracol, pentru simplul motiv cd aqa ceva nu existS.
Raporturile dintre lumea vizibild qi lumea invizlbild fuseserd Nu ag gti cum sd explic mai bine acest lucru dec6t citdnd

aplicate tuturor acestor fiin{e spirituale qi magii le d[duserd nume concluziile din,,Isis Dezvdlurt|" a doamnei H.P. Blavatsky:
,,1. Nu existi miracole; tot ceea ce se intdmpld este rezultatul
cu ajutorul cdrora cereau sd fie numi{i.
LEGII eterne, imuabile, mereu active. Miracolul aparent nu este
Ajutorul lor nu folosea decAt unui lucru: la a concentra in
dec0t operaliunea forfelor antagoniste fald de ceea ce Dr. B.
jurul adeptului o mai mare cantitate de For{d Universald, de
Carpenter (membru al Societ[fii Regale), om cu mari cunoqtinfe,
Miqcare, prin intermediul cdreia putea produce rczultate
dar pulind qtiin!1, numeqte legile bine demonstrate ale Naturii. Ca
proporlionale cu intensitatea facult6lilor sale psihice.
rnulli dintre confrafii sii, Doctorul Carpenter ignord un fapt gi
,,Creierul uman este un generator inepuizabil de for{a
cosmicd de cea mai rafinatd, calitate, care iqi trage energia anume cd pot exista Legi altddatd cunoscute qi acum necunoscute

inferioar[ din natura brut[; adeptul complet a frcut din el insuqi qtiinfei.
un centru rezonant de virtualitifi din care se vor naqte corelafii
,,2. Natura este tri-unato6.
peste corelafii de-a lungul epocilor ce vor veni. Astfel este cheia
,,1. Natura vizibild., obiectivd;
puterii misterioase pe care o posedd de a proiecta qi de a
,2. Natura invizibild, ocultd, naturantf,, model exact qi
matenaliza in lumea vizibild formele pe care imaginafia sa le-a
principiu vital al celeilalte.
construit in invizibil cu ajutorul materiei cosmice inerte. ,,3. Deasupra acestora doud se afld Spiritul, sursa tuturor

Adeptul nu creeazd, nimic nou; el nu face decAt sd forfelor, Etern qi Indestructibil.
foloseascd, manipuldndu-le, materiale pe care Natura le
inamagazineazd in jurul lui, materia primd aare dur6nd ,,Naturile inferioare se schimbi constant; cea mai elevatd

eternitAfile a trecut prin toate formele. niciodat6.

El nu are altceva de fbcut dec6t s[ alegd cea de care are ,,3. Omul este, de asemenea, tri-unul.
,,1. Corpul fizic este omul obiectiv.
nevoie $i sa o readucd la existenfa obiectivd. Acesta nu ar pdrea ,,2. Corpul astral, vitalizant sau Sufletul, este omul real.
oare visril unui nebun in ochii savanfilor voqtri biologilOs?"
u3. Acestea dou[, tonalizate gi iluminate de al treilea,
Raporturile dintre vizibil qi invizibil fuseserd extinse p6nd la
nemuritorul Spirit.
cele mai indepdrtate limite astfel incdt qtiam lanlul prin care un
,,Cind omul real reuqeqte sd se topeascd in acesta din urmd
obiect, oricare ar fr acela, ajungea la inteligen\a cdreia ?i datora
el devine o entitate nemuritoare.
forma. De aici folosirea unor anumite obiecte, a anumitor
,,4. Magia consideratd ca qtiinfd este cunoaqterea acestor
caractere pentru a fixa voinfa in operafiunile magice. principii gi a cdii prin care omniqtiinla qi omnipotenla Spiritului

Aceste obiecte nu foloseau decdt la a forma un punct de gi controlul slu asupra forfelor Naturii pot fi achizijionate de
sprijin pentru voinla adeptului pentru a acfiona ca un magnet
cltre individ cdt acesta este incd in corp.
putemic asupra For{ei Universale.

loa Jacob Boehme, intrebarea 6 tou Diviziunea ternard este baza oricdrui ezoterism. Totuqi acest ternar iqi
lo5 Kout-Houmi (Loc., cit., p.167) atinge dezvoltarea deplind in Septenar (Papus)

r04 105

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

,,consideratd ca artd, Magia este aplicafia acestor cunoqtinle In ambele cazuri rezultatul provine dintr-o halucinafie
in practicS.
Mesmericd colectivl a simfurilor tuturor martorilor.
,,5. Cunoaqterea arcanelor, riu inteleasi, constituie
vr[jitoria; pusd in aplicare cu ideea de Bine, ea constituie Halucinalia este atAt de perfectd inc6t cel care este subiect ar
adevdrata Magie sau intelepciunea.
.j ura pe viala sa cd a vdzut o realitate c0nd de fapt nu este dec6t un
,6. Mediumul este opusul adeptului. Mediumul este tablou al spiritului sdu imprimat pe conqtiinta sa de c[tre voinfa
instrumentul pasiv in
fafa influenlelor sirdine, adeptul exerseazd i rezistibild a Mesmerisorului.
in mod activ forfa
sa asupra sa insugi qi a tuturor fortelor ,,Dar in timp ce forma astralS poate merge peste tot, poate
inferioare.
pltrunde orice obstacol gi poate fi vdzutd,la orice distan!6 in
,,"7. Tot ceea ce este, ce a fost sau ce va ft, existdnd ca
afara corpului fizic, acesta din urmd este subiectul metodelor
stereotip in lumina astrald, tabletd a universurui invizibil, adeptul
infiat, folosindu-se de viziunea propriului sdu spirit, poui" qti tot obiqnuite de transport. El poate fi ridicat in condifii magnetice
ceea ce a fost cunoscut qi tot ce urmeazd a fi cunoscut.
speciale, dar nu poate trece dintr-un loc in altul decAt printr-o
,,8. Rasele umane diferd ?n daruri spirituale dar gi in darurile
corporale (culoare, staturi, etc.). La anumite popou." vizionarii rnetodd obiqnutS.
prevaleazd in mod natural,la altele sunt oamenii-medium.
,,Materia inertd poate, in anumite cazuri qi sub anumite
,,unii sunt dedicali vrdjitoriei qi iqi transmit regulire secrete condilii, sd fie dezintegratd, sd treacb prin ziduri, apoi sd fie
ale practicii din generafie in generafie. Aceste regulilmbrd[iqeazd,
fenomenele psihice mai mari sau mai mici. reconstituitl; dar acest lucru este imposibil cu organismele vii.

"9. o fazd, de abilitate magic[ este extracfia voluntard qi ,,Swedenborgienii cred gi qtiinfa arcanelor ne inva{d cd
adesea sufletul abandoneazd corpul viu qi cd in fiecare zi, in
congtientd a omului din adancuri (forma astrald), in afaraomului
fiecare condilie a existenJei, intAlnim astfel de cadavre vii. Acesta
exterior (corp fizic).
poate ft rezultatul unor cauze variate, printre care o spaimS, o
,,ln cazul cdtorva oameni-medium aceasti ieqire are loc, dar
ea este ificonqtientd qi involuntard; cu ei corpul esie mai mult sau durere^, o disperare prea putemicd, un atac violent de boal6.
mai pufin catalepsiat ?n acest moment; dar la adep{i nu ne putem ,,In ,,carcasa" yacantd poate intra qi locui forma astrald a unui
da seama de absenta formei astrale, caci simlurile fizice sunt
alerte qi individul pare a fi adept vrdjitor sau a unui elementar (suflet uman desc[rnat ataqat

parte" dupd cum se spune. de pdmdnt) sau, foarte rar, a unui elemental. Un adept al Magiei

albe are desigur aceeaqi putere; dar, cu excepfia cazului in care

ate obligafia de a implini un scop irnportant qi cu totul

excepfional, nu se va polua ocupdnd corpul unei persoane

doar o stare de reculegere, ,,a fi ?n altd impure.

,,Nici timpul nici spafiul nu oferd nici un obstacol in calea In nebunie, fiinfa astrald a pacientului este fie pe jumdtate
paralizatd, tulburatd qi subiect al unei influenfe a oricdrui spirit
peregrindrii formei astrale. care trece, fie plecatd pentru totdeauna qi corpul este in posesia
unei entitdti vampirice ?n curs de dezintegrare care se agald cu
ffoerlmindTcadiiut pmcloaarctpueur.glPusoldauatbefiszlouiclaulpf,oaarrmbeialc?dsnadqiastispintarfaraeldoscvauiuzritbiai,ildipn,osaaatpeuaifraescneetdpinootraicdgeaa disperare de Pdmdntul din care vrea sd guste plScerile senzuale
pentru o scurtd perioadS prelungitd prin acest expedient.
aparenfe proteice.
,,10. Piatra angulard a Magiei este o cunogtin![ practic[ qi
aprofundat[ a Magnetismului gi a Electricitdtii, a calit[1ii lor, a

106 107

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TNNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

coreldrii lor gi a potenfialitdfii lor. ceea ce este mai ales necesar ilivine qi nu sunt subiecte ale nici unei dominbri strdine." (H. P.
este a fi familiarizat cu efectele lor in qi asupra regnului animal qi
omului. Blavatsky)

,,Existd proprietdfi oculte la fel de ciudate ca cele ale Acest pasaj remarcabil face lumind in privinla acestui secret
magnetului in multe alte minerale pe care practicienii Magiei
al practicilor magiei qi asupra fenomenelor obfinute in zilele
trebuie sd le cunoascd, proprietdli pe care qtiinla aga-zis exactd le
ignord total. noastre de c[tre spiritiqti; este totugi interesant de cdutat originea

,,Plantele au, de asemenea, intr-un grad uimitor, propriet[fi acestor teorii privitoare la intermediarii dintre om qi invizibil, de
mistice qi secretele ierburilor de vis gi de farme. trn srtrt pierdute
aceea am recurs din nou la Fabre d'Olivet:
decdt pentru qtiinfa europeand qi ii sunt necunoscute, cu excepfia
unor cazuri bine definite cum ar fi opiumul qi hagiqul. $i chiar ,,Cum Pitagora il desemna pe Dumnezeu prin 1 gi materia

efectele frzice inseqi ale acestor plante asupra organismului uman prin 2, el exprima Universul prin numdrul 12, care rezultd din

sunt privite ca nigte cazuri evidente de dezordine mentald reuniunea celor doi. Acest num[r se forma prin multiplicarea lui

temporard. 3 prin 4, ceea ce inseamnd cd acest filosof concepea Lumea
universald ca fiind compusd din trei lumi particulare care,
Femeile din Thesalia qi Epir, femeile hierofante din inldnfuindu-se una cu cealaltd cu ajutorul a patru modific[ri

ritualurile lui Sabasius nu qi-au dezvdluit secretele la cdderea elementare, se dezvoltd in doudsprezece sfere concentrice.

sanctuarului lor. Ele sunt gi acum conseryate gi cei care cunosc ,,Fiinfa inefabil[ care umplea aceste dou[sprezece sfere, fdrd
natura lui Soma gtiu la fel de bine proprietblile altor planete.
a fi prins de niciuna, era Dumnezeu. Pitagora ii conferea adevlrul
- ,,Pentru a rezuma in cdteva cuvinte, Magia este
drept suflet qi lumina drept corp. Inteligen{ele care populau cele
iNlnrErcILrNEA SPIRITUALA, Natura este aliatamateriald, trei lumi erau, in primul rdnd, Zeh nemuritori propriu-zigi, in al
pupila qi servitoarea Magicianului. Un principiu vital comun
doilea rdnd eroii glorificati, in al treilea rdnd demonii tereqtri.
umple toate lucrurile qi acest principiu resimte dominarea voinlei ,,Zeii nemuritori, emanalii directe ale Fiinfei Necreate gi
umane impinse la perfecfiune.
manifest[ri ale facultdlilor sale infinite, erau astfel numili pentru
Ad6ptul poate stimula miqc[rile forfelor naturale in plante qi c[ nu puteau cddea niciodatd in uitarea Tatdlui lor, sd r[tdceasc[
in tenebrele ignoranjei qi ale impietilii; in locul in care sufletele
animale la un grad supra-natural. Aceste acfiuni, departe de oamenilor care produc, in raport cu gradul lor de puritate, eroi
glorificafi gi demonii tereqtri, puteau muri uneori din viafa divind
obstrucfiona cursul Naturii, aclioneazd, dimpotrivd, ca adjuvanli prin depbrtarea lor voluntard de Dumnezeu; cdci moartea esenfei
fumizdnd condiliile unei acfiuni vitale mai intense
intelectuale nu era, dup[ pdrerea lui Pitagora, imitat de Platon in
Adeptul poate domina senzafiile qi poate altera condiliile
corpurilor frzice gi astrale ale altor persoane non adepte. El poate, acest sens, dec6t ignoranfd qi impietate.
de asemenea, sd guv€rneze qi sd foloseasci dup[ bunui plac
spiritele elementelo.tut, dar nu-gi poate exersa a-liunea asupra ,,Conform sistemului emanaliilor unitatea absolutd in

spiritului nemuritor al niciunei fiin{e umane vii sau moarte, Dumnezeu era conceputd ca sufletul spiritual al Universului,
principiul existenfei, lumina luminilor; se credea cd aceast[
deoarece aceste spirite sunt in aceeaqi mdsurd cele ale esentei
Unitate creatoare, inaccesibild infelegerii insegi, producea prin
l07 Elementali emanafie o difuziune de lumin[ care, procedAnd din centru spre

circumferin!6, mergea pierzdnd insensibil din stdlucirea qi

puritatea sa, pe mdsur[ ce se indepdrta de surs[ pdn[ la hotarele

108 109

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA ocuITA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

tenebrelor in care se pierdea confundandu-se cu ele; pentru ca tlc Eoni. Acest nume, care semnific[ in egipteand un Principiu de
nzele sale divergente, devenind Voinfd, dezvoltAndu-se printr-o facultate plasticd inerent[ s-a
din ce in ce mai pulin spirituale lplicat in greac[ unei durate inflnite108."
$i, de altfel, respinse de tenebre,
c[tre se condensau Pentru a ardta pAnS in ce punct erau impinse aceste raporturi

amestecindu-se cu ele gi, luand o formd materiald, formau toate rlc cdtre vechii maeqtri in ocultism, voi reproduce unul dintre

speciile de fiinle pe care Lumea le cuprinde. tablourile magice ale lui Agrippa, cel al Cuatemarului.

,,Astfel se admitea intre Fiin{a Supremd qi om un lant Cititorul va putea vedea, prin studiul siu, modul in care

incalculabil de fiin{e intermediare ale cdror perfecfiuni laptele, legile qi principiile sunt dispuse in tablouri analogice.

descreqteau in raport cu depirtarea 1or de principiului creator. Vom vedea, de exemplu, de ce pentru a le comanda
,,To!i filosofii qi sectantii, care admir[ aceasti ierarhie spiritelor AERULUI este nevoie de o panl de VULTURT0e

spiritualS, qi-au imaginat, sub rapofturi proprii, fiinfele din care conform raporturilor analogice care existf, intre element qi pasf,re.

era formatS. Magii Persiei, care vedeau acolo genii mai murt sau Toate aceste practici nu servesc, repet acest lucru, decAt la
mai pufin perfecte, le dddeau nume relative la perfecliunea lor qi
llxarea vointei.
se foloseau apoi de aceste nume pentru a le evoca: de aici

provine magia pesanilor pe care evreii au primit-o prin tradilie in

timpul captivitatii lor in Babilon gi pe care au numit-o cabala

(cabala tine la origini de traditia rnistic[ iudaicd - cuvdntul

provine din cuvdntul ebraic Kabbalah).

Aceastd magie s-a amestecat cu Astrologia printre caldeeni,

care considerau astrele ca fiind fiinfe vii aparfinand lanlului

universal al emanatiilor divine; ea s-a legat ?n Egipt de misterele
Naturii gi s-a inchis in sanctuare, unde preolii predau sub scoarla

simbolurilor gi a hieroglifelor. Pitagora, concepea aceastd ierarhie

spirituali ca o progresie geometrici, vedea fiinlele care o

compuneau sub raporturi armonioase gi fbnda prin analogie
Legile Universului pe baza legilor muzicii. El numea armonie
migcarea sferelor celeste qi se folosea de numere pentru a

exprima facult5lile fiinlelor diferite, rela{iile lor qi influentele lor.

Hierocles menfioneazd o cafte sacrd atribuitd acestui filosof in

care nume$te Divinitatea Numdrul Nurnerelor.

,,Platon care considera, dupd cdteva secole, aceste fiin{e ca
idei gi tipuri, chuta sd le p[trund[ natura, sd qi le supunf, prin

dialectica pi forla g6ndirii.

,,Synesius, care reunea doctrina lui pitagora cu cea a lui "'* Fabre d'Olivet, Versurile de aur ale lui Pitagora
"'n Eliphus Levi, Dogma si Ritualul inaltei Magii, Ritualul
Platon, il numea pe Dumnezeu cdnd Numdrul numerelor cand
1lr
Ideea ideilor. Gnosticii le dddeau fiintelor intermediare numele

110

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I)APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

SCALA LUI'! PEruTRU CORESPOhIOEh,TA ELEMENTELCIR 9itntlri V*rl*:r* huz. fir"r*t;i -\ rrlinsr
Spirit klir*s
FAC AER APA, PAfi]'.ANT L,letnenl*le (*tna
Cory*1ui ;\.nintr'l I)istsrtzi{ii
.Arh*1ip t 1.":ntnt\ Frrri* Yital {.}s
Impel u,rrilatc Silnne Ctre Ait
lngerii *in \4illxil 'l tl rl tipiril Phlearrlorr li rselic narilcre Natural tr'lir.rocosrnol
:lxel* *abri;el l"irial Cvatlruplu $*nrrel taevk: l"ege de
S*raiinti R*ph*el {h'icn At.*zcl l;leunth Mclancolie I):trdcntll
Cendrri I"i:u Tlisnczitii 1rl.gtus l"ene Lenltxre
btAp$ttii llerutinti '1"&rdc Ariel t\Atctin f {)n}Dld.\d
l:,lcmentclor llerhe* Yvhur Yilpl Fluvii al* Stvx Acheron
(j*meni ()nr l:laerocu*rtos IrriLnrul*i
'l"ripliaitziea L.*u l\'tlantfi 't'*w Ixgaa ll.*n'tttt'n ;\zael M';thruel
ll*a f)ftrtzt*le:ri liig"vcn A.nsacts
!'ictrtnel*r Sri!rrlil()r VarsitL>t' lictrnni*n lt*aio"*r$ (haxitalid:tr ?llrrcltri
M*rr*$ (';rnricrlnl a earuplic Dem**i
Stel'e 1i tia*rrrle lttpiti:r qi Pexli Srele fix* qi
Plnnelc Yenus S11uff
C*lita:l*a Lulnini l...una
lt,l*mcnLel*t littc lli*t*tr tai \lcraur

Ccl**tll C,al4 ;\.'l Agilita** Ctttztunilale O alta problemd pe care aq dori cel pufin sd o abordez
llleml:lrtc ffnr;irri
Calithli ale Tart L.1:*rctl \ui inainte de a merge mai departe este cea a predicliei
ac*slof {bient
V*nir*rfi Erig Stc evenimentelor viitoare.
Y,le*t*ncqe :\nirnale $tiinJa divinatorie prin excelenld este Astrologia.
'I irnp {)ceidenl lawi '1'salllltli1
nrcrqind fulinz,iu"i Dacd ne amintim datele doctrinei lui Pitagora referitoare la
.4xele [-*nrii Ykutlc \|i*r-frnoa*te
(i*nuri do s{llrinle Itt,r/,rt Libertate qi Necesitate, va fi uqor si vedem rafiunile teoretice
I'ereehi r.burhntJ \lalalc
. \rrr *i ljirrr care ii ghidau pe cercet6tori in aceste studii.
?ertlrct+z llori innr:ldrril rffrtilc
StrZlurttr:;*re Cum totul este analogic in Naturi, legile care ghideaza
I;eluri 4e :\t'itt'nl qi tlntnz* riditeini
Anirnalp ti arttrlo'are C*siktr Mcreur lilurnh ,ri Lumile in cursul lor trebuie sA ghideze, de asemenea, $i
li.letil.enl* *le I**le*ere 1..14*arc, -
I'lztt$'tl<st lrafist]ta'gnl:e lArsinl Yiul Arsittl umanitatea, creierul P[mAntului gi oamenii, aceste celule de
Nletnle i:';,Jcleser* {ir*,le -
Snirit l.irnp<:ri - umanitate.
Pi*tre Credin$ n1ale
Itllirrrrc eongel*te Totuqi, imperiul Voinlei este atat de mare, dupi cum am
El*lmente *l* Justitic
Sriintt Sullcl Comul vdzrrt anterior, incdt poate merge p6n[ la a domina Nevoia.
Onrulrti De aici aceastA formuld care formeazAbaza Astrologiei:
f l:isri irl,: T,:r] 't erLnl& I'trt**zt* Simluri
!iulletplui t)ninie l;,s.reri*tt1t Astra inclinant, non necessitant.
l\rteri (astrele se inclind dar nu ,,au ngvoi").
1)nrd*uli l"r"lrlil
Iutliei*e Nevoia penhu om derivd din acfiunile sale anterioare, din
Vifi\tti ceea ce hinduqii numesc Karma sa. Aceastd idee este, de
*lwal*

112 113

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

asemenea' a lui Pitagora qi, prin urmare, a tuturor sanctuarelor aproape aceleaqi aspecte: in aga fel inc6t, urmAnd din nou un

antice. drum pe care gi l-a trasat, omul ar putea, nu doar s[-gi recunoascd

Iatd nagterea acestui Karmei: urmele paqilor ci sd prevadd obiectele pe care le va intdlni, din

,,Nirvana, se pune in 1sls, semnificd certitudinea nemuririi moment ce le-a vdzut deja, dacd memoria sa ar conserva
ind.ividuale in Spirit, nu ?n Suflet; acesta fiind intr-o emanalie imaginea, dacd aceast[ imagine nu ar fi qtearsd printr-o acfiune
finit5, particulele sale, compuse din senzalii umane, din pasiuni qi
necesari a naturii sale gi a legilor providenfiale care o
aspiralii spre o formb obiectivd de existen{6, trebuie sd se
dezintegreze neapdrat inainte ca spiritul nemuritor inchis in guverneaz6.
MINE sd fie eliberat gi, prin urmare, asigurat impotriva oricdrei
noi transmigrdri. $i cum ar putea atinge omul aceastd stare, atdt ,,Principiul prin care am afirma cd viitorul nu este decdt o
timp dUisPpASDrAutNdA,inaceFaisitnd ldaorsinimldJditeoaAreT,RdAiIngiAdHe Aa NtrdCiAinRcA6, intoarcere in trecut nu ar fi suficient pentru a-i cunoaqte canavala;
cat avem nevoie de un al doilea principiu care era cel prin care
nu stabileam c[ Natura este asem[ndtoare peste tot gi, prin urmare,
a c[ acliunea sa fiind uniformd in cea mai mic[ sferd ca qi in cea

invegmdntat, de un corp eterat? rnai mare, in cea mai inalt[ ca qi in cea mai joas6, putem

,,Upadana, sau dorinla intensd care produce Voinfa, este cea concluziona de la una la alta prin analogie.

_Mcaaretedreieziv,oaltddiFcoi rufanquii aceasta din urm[ este cea care d6 na$tere ,,Acest principiu decurgea din dogmele antice relative la
animarea Universului, atdt in general cAt qi in particular: dogmi
obiect avand o formd. Astfel, Minele
consacratd la toate naliunile qi conform c[reia invifam cd nu doar
dezincarnat, doar pentru cd are aceasti dorinld care nu moare, Marele Tot, dar qi lumile nenumdrate care sunt asemeni unor
condilii pentru propriile sale
furnizeazd, in mod inconqtient membre, Cerurile qi Cerul Cerurilor, Astrele gi toate Fiinlele care

generafii succesive, sub diverse forme; acestea din urmd depind le populeaz[ p6nd la planete insele qi la metale, sunt pdtrunse de

de starea sa mentald qi de Karma sa, adicd de acfiunile bune sau acelaqi suflet gi crescute de acelagi Spirit.
MI"_e1r"itdelld",
existenfa sa anterioard. Din ceea ce numim cu to{ii Stanley atribuie aceasti dogm[ caldeenilor, Kircher
egiptenilor qi savantul Rabbin Maimonides ii gdsegte originile la
sale sau Gregelile sale." (H.p. Blavatsky)
sabeenil to.'(25)
Aqadar, ansamblul acestor merite gi al acestor grepeli este
cel care constituie pentru om Nevoia sa. Sunt pulini cei care qtiu Dacd vrem sd gtim care este originea acestor idei despre
Astrologie, vom vedea cd, asemeni tuturor marilor qtiinfe
sd igi conducd voinfa la o astfel de dezvoltare incit s[ iqi
cultivate in antichitate, ea era rdspdndit[ pe toatd suprafafa
influenfeze destinul; astfel inclinafiile astrelor,,creeaz6 nevoi,'
pentru majoritatea oamenilor. pdmdntului dupi cum demonstreazd autorul, pe care nu pot sI nu
il evoc:

,,Viitorul se compune din trecut; adicd drumul omului ,,Lasd-i pe nebuni sd aclioneze qi fdrd scop Si fdrd cauzd,
parcurs in timp qi pe care el il modific[ prin intermediul puterii Tu trebuie, in prezent, sd contempli viitorul."

libere a voinfei sale, l-a parcurs qi l-a modificat deja; in acelaqi "u Fabre d'Olivet, Versurile de aur,p.273, Karma. Unitatea Universului
fel, pentru a folosi o imagine sensibild, cd pdmdntui, descriindu- 115
qi orbita anualS in jurul Soarelui, conform sistemului modern,

parcurge aceleagi spafii qi vede desfbqurandu-se in jurul lui

lt4

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

,,Adicd, fu trebuie sd consideri care sunt rezultatele unei ALFABET DE ASTROLOGIE
anumite acfiuni qi sd doreqti ca acest e rezultate ce depind de
in acest Tratat Elementar vom infelege ci ne este imposibil
voinla ta, cdt incf, nu s-au n6scut, vor deveni domeniul Nevoii in
si aborddm in mari detalii un subiect atdt de vast qi atdt de
momenful ?n care acliunea va fi executatd qi crescAnd in trecut
odat[ ce s-au ndscut, vor contribui la formarea canavasurui complex precum Astrologia.

(suportul pe care pictezi qi ?nscrii) unui nou viitor. Le vom da studenlilor cdteva tablouri simple care le vor
permite s[ le recunoascd foarte bine in lucr[rile tehnice. ii rugam
,,Il rog pe cititorul curios in legdtur[ cu astfel de abordiri si pe studenli sd invele pe de rost aceste cdteva tablouri qi astfel vor
reflecteze o clipd asupra ideii lui pitagora. El va gdsi acolo
observa cum multe obscuritl1i vor dispdrea.
adevdrata sursd a qtiin{ei astrologice a anticilor. El nu ilnor 6, fard.
?ndoiald, ce autoritate extinsd exersa altddatd, aceastd qtiinfd pe Cei care vor dori s[ studieze in totalitate aceastd qtiinld vor
fala pdmdntului. glsi datele necesare in Tratat de Astrologie Judiciard, de Abel
I'laatanll2 qi in rezumatul lui Selva113.
Egiptenii, caldeenii, fenicienii nu o separau de cea care
conduce cultul zeilor. Templele lor nu erau decat o imagine Pentru rela{iile dintre Astrologie qi Magie, vedeli Tratatul
alementar de Magie practicd,p.228 gi urmltoarelelta.
rezumatd, a Universului gi turnul care servea drept observator se
ridica aldturi de altarul destinat sacrificiilor. PLANETE SEMNE CULORI ZILELE METALE
sAprAnrAxu
Peruvienii urmdreau in aceasti privinfd aceleagi folosinle ca Saturn h Negru Plumb
grecii gi romanii. SAmbdtd

Peste tot Marele pontif unea sacerdotul de qtiinfa Jupiter 4 Albastru Joi Staniu
Marte Fier
Horoscopului sau astrologicd qi ascundea cu grijd, in addncul Soarele d Roqu Marti
Venus Aur
sanctuarului, principiile acestei qtiinle. Ea era un secret de stat la (, Galben Duminicd
Aramd
etrusci qi la Roma dup6 cum este inci in china qi Japonia. I Verde Vineri
Brahmanii nu incredin{au elementele decat celor pe care ii
Mercur a Multicolor Miercuri Mercur
considerau demni de a fi inifiafi. Luna Argint
,,Oii, nu trebuie decAt sd indepdrtim pentru o clipd vdlul ) Alb Luni

prejudec5lilor pentru a vedea ca o gtiinf[ universald, legata peste Planetele masculine - Saturn, Jupiter, Marte, Soarele.
tot de ceea ce oamenii recunosc ca fiind cel mai sffint-lucru, nu
poate fi produsul nebuniei gi al stupiditdlii, aga cum a repetat de
sute de ori mullimea moraliqtilor.

,,Antichitatea intreagl nu era desigur nici proastd nici

nebun[ gi gtiinfele pe,care le cultiva, astdzi compret necunoscute,
nu existau mai putin " "'.

rttFabre d'Olivef Versurile de aur aleluj Pitagora, p.270. Astrologie r12 1 vol. in-8, 1895, Chamuel, editor, 5, strada Savoie

lt6 "t Id.,Id.

"o Id.,Id.

tl7

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I)APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Planetele feminine - Venus, Luna. SITUATII ALE PLANETELOR

Planetele neutre (masculine cu masculinele qi feminine cu (Semne Curente)

femininele) - Mercur- d Conjunclie sau reuniune a planetelor
Planete benefice - Jupiter, Venus, Soarele.
malefice - Saturn, Marte. v Dodectil (dorutila), unghi de 30 de grade intre planete

neutre - Mercur, Luna.

PARTILE CERULUI #e Sextild, de 60 de grade
DOMICILIU AL PLANETELOR Cuadraturd, unghi de 90 de grade
tr Trigon (trind), unghi de 120 de grade
SATURN Casa Principali Casa Secundari Inconjunclie grup de cinci, unghi de 150 de grade
JUPITER sau DiurnI sau Nocturnd A
MARTE m Opozilie, unghi de 180 de grade
SOARE Capricorn V6rsdtor e
VENUS Sdset[tor Pesti
MERCUR Berbec
LUNA Scorpion
Leu
Taur Balantd
Fecioard Gemeni

Rac

Semnele ZODIACULUI CAnd, ca urmare a perseculiilor puterii arbitrare, inifia{ii au
fost obligafi sd salveze principiile gtiinfei 1or, ei au compus in
Vezi cele doud tablouri ale lui Abel Haatan, p.5l din lucrarea conformitate cu astrele o carte misterioasS, rezumat qi cheie a
intregii qtiinle antice gi au trimis aceastf, carte profanilor frrd sd
sa.
le dea cheia.
Semnele de Foc: Berbec, Leu, Sdgetdtor
Semnele de Pdmdnt: Taur, Fecioard, Capncorn Alchimiqtii au inleles sensul misterios al acestei car,ti qi mai
Semnele de Aer: Gemeni, Balant6, Vlrsdtor
Semnele de Ana: Rac, Scorpion, Pegti multe dintre tratatele lor, printre altele cele dou[sprezece chei ale

lui Bazile Valentin, sunt bazate pe interpretarea sa. Guillaume
Postel a regdsit sensul qi l-a numit Geneza lui Enochl15, Rozele-
Cruci il detineau la rdndul lorl16 gi inifierile elevate nu au pierdut

118 ttt Cheil" lucrurilor ascunse,Amsterdam 1646
116 Rozele-Cruci afirmau de exemplu cd au o carte in care pot invSla tot ceea

ce se afld in toate celelalte cdrti frcute sau care vor fi frcute (Naude, citat de

Figuier, p.299)

119

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

acest secret dupd cum o dovedesc lucrdrile teosofului Saint- Vedem o expunere in acest tablou dar nu gtim ale cui

MartinllT stabilite dupi aceste date. dezvoltdri sunt aceste fapte. De aceea este necesar s6 ad[ugdm o
coloand suplimentard, pe lAngd coloanele precedente, in care vom
Vom gdsi dezvoltdri ale acestui subiect in ultimele capitole scrie ceea ce lipseqte.
din Ritualul fnattei Magii a lui Eliphas L6vi.
Prima coloand Coloana Coloana Coloana
Am vrut si arunc o privire rapidi asupra qtiinlelor pentru sunlimentard Pozitivd Neutrd
Neeativi
care tablourile analogice sunt indispensabile; sper cd cititorul nu
Dumnezeu
mi-o va lua in nume de rdu.
conform Osiris Isis Horus
Poveqtile simbolice reprezintd sensul pozitiv al adevdrurilor
enunlate, tablourile corespund sensului comparativ qi analizei esiptenilor
acestor adevdruri; vom studia imediat semnele care corespund
Familia Tatd Mamd Conil
sintezei. Cei trei Astri Luna Mercur
Soarele Umbrd Penumbr6
Mai intAi doud chestiuni rbmdn de elucidat: construc{ia qi Claritate Apd
Elementele LuminI Aer
lectura acestor tablouri.
Foc
Pentru a construi un tablou analogic mai intdi se determind
cifra (1, 2,3,4, etc.) pentru care este dezvoltat tabloul. Dar toate aceste fapte, oricAt de numeroase ar fi, se

Astfel, tabloul magic de mai jos este construit dup[ cifra 4. ordoneazd dupd ierarhia celor Trei Lumi; de aceea trebuie sd mai
Va trebui sd avem deci at0tea coloane cdte principii sunt de
adiugdm o coloan[ care ridic[ la doi numdrul coloanelor
studiat, adici atdtea coloane cdte unit[fi reprezint[ cifra
suplimentare care trebuie addugate oricdrui tablou analogic.
respectivd.

SA lu[m, de exemplu, patru fapte oarecare qi sd le

determindm pozi\ia dup[ numdrul trei.

Osiris Isis Horus Iatd tabloul definitiv:
Tatd Conil
Mamd Mercur Prima + oo A doua
Soare Penumbrd coloand
Lunl Aer suplimentard Coloana Coloana Coloana coloand
Lumind Umbri Dumnezeu pozitivd negativd neutrd suolimentard
Foc conform
Apd eeiptenilor Horus Lumea
Familia Copil arhetipald
Nu trebuie sd confunddm aceste Roze-Cruci cu titularii celui de-al lS-lea Osiris Isis
grad monarhic care poartd acelaqi titlu qi nu qtiu nimic. (vezi Franc-Masoni Si Tatd Mam6 Lumea
Theosophi, numdrul 5 din Lotus) morald
rr7 mai ales lucrarea urmdrind: Tablout nalural al raporturilor care existd
intre Dumnezeu, Om Si Univers 12l

120

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Cei trei Aqtri Soare Lund Mercur Lumea Vedem cd rezultatul 12 se regdseqte la unghiul drept al
Claritatea Umbrd Penumbrd material6
Elementele Lumind triunghiului dreptunghic.
Foc Apa Aer Este suficient sd aplicdm aceste date la un tablou analogic

pentru a forma fraze ciudate pentru cine nu deJine cheia, astfel:

Este suficient sd ne raportdm la tabloul lui Agrippa pentru a Osiris Horus
vedea utilizarea acestei coloane a Celor Trei Lumi.
Tatd Umbrd Copil
Lectura qi practica tablourilor analogice sunt in mare parte Apa
bazate pe lectura meselor numerice antice, printre altele a mesei Lumind Penumbrd
lui Pitagora. Foc
Aer
Aceastd lecturd se face pe baza triunghiului dreptunghic
Prima fraz6: Osiris este Tatdl lui Horus.
dupd cum urmeaz6: A doua frazd: Osiris este Lumina lui Horus.
A treia fraz6; Osiris este Focul lui Horus.
I 2 34 Este inutil, cred, sd insist pe multiplele combinafii care pot
rezulta din acest mod de a scrie. Putem intoarce unghiul drept al
5 6 78 triunghiului qi sa-l fixdm pe cuvdntul Horus, de exemplu, qi sd
citim fraza urmbtoare:
9 10 11 T2

13 t4 15 t6

Dacd avem de cdutat ce numdr rezultd din ?nmulfirea lui 3 Osiris Horus

cu 4, rezultatul cdutat va fi la unghiul drept al unui triunghi lPdnombre
dreptunghic, celelalte dou[ unghiuri ale sale vor fi formate de
Horus este Penumbra lui Osiris, frazd destul de obscurd
elementele inmultirii dupi cum urmeazd:
pentru cine nu-i cunoagte cheia.
a- 3
Am dat la inceputul capitolului diverse aplicalii ale acestei
re metode incAt ni se pare inutil s[ revenim.
It a € t6
t23
r22

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTTNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Tocmai am elucidat incd un procedeu misterios folosit de CATnvI ADAPTARI

cdtre iniliafi pentru a-qi manifesta ideile. ALE TERNARULUI LA CUNO$TINTELE

Mai avem incd cAteva date referitoare la doud dintre cele CONTEMPORANE

mai mari gtiinfe ale Sanctuarului: Magia gi Astrologia. Rapoarte Pozitiv- Activ NegathrPasiv Neutru participind la
Reducere la llnitale +
Sd ne urmdm drumul qi vom vedea dacd vom fi la fel de ambele
Lumilc m
mulfumili de studiul modului celui mai secret de care era
Dunnezeu confornr Tati Fiu SSntul Duh
inconjuratd invdtdtura $tiinfei oculte: pantaclele sau figurile Osiris Isis Horus
creginilor Sira Vichnou
simbolice. Brahnra
Durnnezeu confotm
Dar mai int0i sd rezum6m intr-un tabel Trei dintre Lurnea diYini
cunoqtinlele contemporane. Acest tabel ar putea fi mult l[rgit; egiptenilor
insd credem cd exemplele date vor fi suficiente pentru a-l limuri
Ounnezeu conform
pe cititor.
hinduqilor

Lunrea Sllogism Major Minor Concluzie
intelectuali Cauzrlitate Cauzi Nliiloc Dfect
Permanele ve,rbului Cea care Cuii w Deslre cine se rnrbe$e
vorbege vorbelte hodus
llultiplicare Nlultiplicalor Multiplicator
Diviziune Divizor Divint cit
$patiu Lungime td{ime
Tirnp Prezent Trecut Frofunzirne
l\{uzici Terfi Chintl Yiitor
Diviziunea a$relor Soare nlrneli Medianti
cap $atelit
Lumea fizici Om Voinfi finteff
sau minori Familie Tati Picpt
Regnurile naturii Regr aninral Corp Vrali
Regnul vegetal Dhotiledonatc Mam.i Copil
Culori shnple Roqu Regn nrineral Regn vegetal
Chinfe Acid Monocotlledonati
Fott.e in general l\{iEcare Acotiledonale Galben
llagnetiurr Alracfie Alhastru Sare
0lectricitate Pozitiv f,chilibru
Cald BatA f,chilibru
Clldurl LuminI Odihni Neuhu
Lumlni Cazorsi Repulsie Tcmperat
Negativ Penunbra
l\{aterie Frig Lichid
Umbri
Solid

124 125

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

CAPITOLUL VI Noi avem doud lucruri de qtiut in legdturd cu aceste figuri
rnisterioase, in primul rdnd construcfia lor, apoi, qi mai ales,
DESPRE EXPRIMAREA SINTETICA A
IDEILOR explicarea lor.

Despre exprimarea sinteticl a ideilor; Pantaclele; Am oferit deja reduclia Mesei de Smarald in semne

$arpele gi Semnificafia sa; Metoda explicativi a geometrice. Este un adevdrat pantaclu pe -care l-am construit
Pantaclelor; Crucea; Triunghiul; Pecetea lui
astfel; totuqi, pentru mai multd claritate, vom construi un altul.
Solomon; Deviza lui Cagliostro; Tetragrammaton
i1'lil!; A 2l-a Cheie a lui Hermes; Cele trei limbi Secretul cel mai ascuns, cel mai ocult al sanctuarului, eta,
dupb cum qtim, demonstrarea existenlei unui agent universal,
primitive; Sfinxul gi Semnificafia sa; Piramidele;
desemnat de o mullime de nume, gi punerea in practicd a
Pentagramal Triunghiul dreptunghic qi Cartea
puterilor achizi\ionate prin studiul s[u.
chinezi Tchen-Pey.
Cum ar trebui sd proceddm pentru a desemna aceastd fortd
Iniliatul se poate adresa exprim0ndu-qi ideile cu ajutorul printr-un semn?
poveqtilor simbolice corespunzdtoare FAPTELOR sensului
Pentru aceasta sd ii studiem proprietdfile.
pozttiv. inainte de toate aceastd for!6 unicd este dotatd cu doud
calitifi polarrzabile, asemeni Creatorului sdu pe care il ajutd s[ o
Mulli infeleg inc6, dacd nu sensul, cel pufin cuvintele care
compun tablourile analogice corespunzdtoare LEGILOR qi in constituie; ea este activd qi pasivS, atractivl qi repulsiv[,pozitivd

sensul comparativ. Ei negativd in acelaqi timp.

Infelegerea totald a ultimei limbi pe care o folosegte iniliatul Avem o mul{ime de modalitdli de a reprezenta activul; il

este rezeryatd doar adepfilor. vom putea desemna prin cifra I marcdnd pasivul prin cifra 2,

inarmali cu elementele pe care le posed[m, putem totuqi ceea ce ar genera 12 pentru activ-pasiv. Acesta este procedeul
aborda explicafia parfiali a acestei metode sintetice, ultima gi cea
mai elevatd dintre $tiinfele oculte. Ea constd in a rezuma cu pitagorician.

exactitate, intr-un singur semn, faptele, legile qi principiile Putem de asemenea s6-l desemndm printr-o bard vertical[,
reprezentdnd pasivul printr-o bar[ orizontal[; atunci vom avea
corespunz[toare ideii pe care vrem sd o transmitem.
crucea, altd imagine a activ-pasivului. Acesta este procedeul
Acest semn, adevdratd reflectare a semnelor naturale, se
gnosticilor qi al Rozelor-Cruci.
nume;te pantaclu.
Dar aceste doud desemndri, semnificAnd activ-pasivul, nu
Inlelegerea qi folosirea pantaclelor corespunde men{ioneazd pozitivul qi negativul, atractivul qi repulsivul.

PRINCIPILOR gi sensului superlativ in ierarhia ternard. Pentru a ne atinge scopul, ne vom cduta reprezentarea in

t26 domeniul formelor, in Natura insdgi, unde pozitivul va fi

reprezentat prin plin qi negativul, dimpotrivd, printr-un vid. Din

aceast[ manierd de a concepe activul rczultd imaginile faloide ale

antichit[tii.

127

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I-,APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

ffi $arpele este incolScit asupra lui insugi in aqa fel incAt capul

W siu (vid-atractiv-pasiv) incearc[ in continuu sd iqi devoreze

Aqadar, un plin gi un vid, iatd elementele gra{ie clrora coada (plin-repulsiv-activ), care fuge intr-o miqcare eternl.
exprimdm primele calit[fi ale forfei universale.
Iatd,reprezentarea forlei. Com vom exprima legile?
Dar aceastd for![ este de asemenea dotata cu o miqcare
Acestea, qtim acest lucru, sunt armonice qi prin urmare
perpetud, intr-o asemenea mlsur[ incdt Louis Lucas a desemnat-
o prin acest nume. Ideea miqcdrii ciclice r[spunde in geometria cchilibrate. Ele sunt reprezentate in lume prin Orientul pozitiv al

calitativd cercului gi numbrului zece. Luminii, echilibrat prin Occidentul negativ al Luminii sau

pozitivul Umbrei; prin Sudul pozitiv al cdldurii, echilibrat de
Nordul negativ al Cdldurii sau pozitivul Frigului. Doui forle,

Lumina qi Cdldura se opun una alteia in pozitiv qi negativ pentru

a constitui un cuaterner, iatl imaginea Legilor Migcirii

desemnate prin For{ele sale Echilibrate.

Reprezentarea lor va fi crucea:

Un plin, un vid qi un cerc. Vom adduga aqadar intre gura qi coada garpelui sau in jurul
Iatd punctul de plecare al pantaclului nostru. lui imaginea Legii care conduce miqcarea, cuaternarul.

Plinul va fi reprezentat prin coada unui qarpe, vidul prin Cunoagtem forfa universald qi reprezentarea sa precum qi
capul sdu qi cercul prin corpul s[u. Acesta este sensul cea a legilor sale. Cum ii vom exprima mersul?

oupo8opog (Uroboros) - ului antic. $tim cd aceastd fbrfd evolueaz[ qi evolueaz6 continuu

128 curente vitale care se materializeazd, apot se spiritualizeazd, care
ies qi intrd constant in unitate. Unul dintre aceste curente, cel care
merge dinspre Unitate spre Multiplicitate, este deci pasivul
descendent; celdlalt care merge de la Multiplicitate spre Unitate
este activul ascendent.

Mai rnulte mijloace ne vor fi furnizate aqadar pentru a

reprezenta mersul forfei universale.

129

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA

O vom putea desemna prin doud triunghiuri, unul negru gi Explicarea Pantaclelor

descendent, celdlalt alb qi ascendent. Aici se afl5 procedeul

lolosit in pantaclul martinist.

O vom putea desemna prin doui coloane, una alb5, cealalti Aceste frguri care par la prima abordare atit de misterioase
neagri (procedeu urmat ?n Franc-Masonerie, coloanele JAKIN gi
BOHAS) sau prin poziliile date brafelor unui personaj, unul devin totuqi, in marea majoritate a cazurilor, relativ uqor de
ridicat pentru a desemna curentul ascendent, celllalt l6sat spre
p5mdnt pentru a desemna curentul descendent. cxplicat.

56 reunim toate aceste elemente qi vom vedea aparAnd latd care sunt regulile cele mai generale pe care le putem

figura care constituie a 2l-a cheie a Tarotului, imaginea cita pentru aceast[ explica{ie:

absolutului. A descompune figura in elementele sale;
A vedea situalia pe care o ocupd aceste elemente tn figurd
$arpele reprezintd forfa universald, cele patru animale unele in raport cu celelalte;
simbolice, legea forfelor echilibrate emanate din aceasti forfi, A cdutct Stiinla de care se apropie cel mai mult pantaclul

cele doud coloane din centrul qarpelui, mersul Miqcdrii qi t6ndra I
fat6, produsul care rezultd, Viala.
Descompunerea
Oppo6opog-ul considerat singur, lird dezvoltarea S&,
Figurii in elementele sale
exprimi aqadar unul dintre principiile cele mai generale care
Orice pantaclu, oricAt de complex ar pdrea, poate fi
existS.
descompus intr-un anumit num6r de elemente raportdndu-se la
Va fi urmdtoarea imagine:
in Lumea divin[ : Din actiunea Tatdlui asupra Fiului. geometria calitativl (vezi capitolul IV)

in Lumea Intelectuald: Din actiunea Libertafii asupra Vom trece in revistl un anumit num[r de elemente gra{ie

Nevoii. cdrora munca va deveni mult mai uqoar5.

in Lumea Material5 sau Fizici: Din actiunea Forfei asupra o Dar, inainte de toate, {in s[ ofer o metodi pe care trebuic sd
folosirn intotdeauna cdnd determinarea elementelor este
Rezistenfei.
dificil[, numdrarea lor. Le gdsim intotdeauna aranjate cAte trei,
Aceastd figur[ este ?nc[ susceptibil[ de o mulfime de
aplica{ii. intr-un cuvAnt, este un pantaclu, o imagine a cite qapte sau cdte doudsprezece.

absolutului. Dac[ sunt araryate cite trei, ideea pe care o confin este cea

130 Activ-Pasiv-Neutru qi consecinlele sale.

Dacd sunt aranjate cite qapte, ele se raporteazd fie la qapte

planete, fie la culorile operei hermetice, qi a treia considera{ie

(gtiinJa la care se raporteazd {rgura) l[mureqte atunci descrierea.

In sfdrgit, dac[ sunt aranjate cAte doudsprezece, ele exprimi

orice miqcare zodiacald gi a Soarelui in special.

l3l

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Odatd inlSturatd aceastd dificultate, sd vedem c0teva dintre Pltratul exprimd opzilia forlelor active qi pasive pentru a
principalele elemente. constitui un echilibru; de aceea este in mod deosebit imaginea

Crucea exprimd opozilia forlelor dou[ cdte doud pentru a da lbrmei.
naqtere celei de-a cincea esente.

Este imaginea acfiunii Activului asupra pasivului, a

Spiritului asupra Materiei.

Triunghiul exprimi idei dilerite urmdnd poziliile pe care le
ia vArful slu.

in mod natural capul domind corpul, Spiritul domind Triunghiul insuqi este format din doud linii opuse, imaginea
lui 2 qi a antagonismului, care se va pierde in Infinit frrd a se
Materia; cdnd vrdjitorii vor s[ iqi exprime ideile intr-un pantaclu, int0lni niciodatd dacd, o a treia linie nu ar veni sd le unifice pe
ei igi formuleazd, impreca{iile distrug6nd armonia figurii, ei pun amdndoud qi prin aceasta s5 le readuci la Unitate constituind
crucea cu capul in jos qi astfel exprimd urmbtoarele idei:
prima figurd inchisd.

Triunghiul cu vdrful in sus rcprezintd, tot ceea ce urcd de jos
in sus.

Materia domind Spiritul; Este in mod special simbolul Focului, al cdlduriirr8.
Rdul este superigr Binelui; ,,Este misterul ierarhic al Luminii gi al Materiei radicale ale
Tenebrele sunt preferabile Luminii. Focului Elementar, este principiul formal al Soarelui, al Lunii, al
Stelelor gi al intregii Vieli naturale.
Omul trebuie s[ se lase ghidat doar prin cele mai joase
"t ,,Cu flacdra unei tor{e tinde mereu sd se ridice oricum am intoarce-o, la fel
instincte ale sale qi sd facd totul pentru a-qi distruge inteligen{a,
omul a cdrui inimi este infldcdratd de viftute, orice accident i s-ar intdmpla, se
etc.
indreaptd mereu spre scopul pe care inlelepciunea i-l indicd." (Proverbe de
$tim cd crucea iqi exprimd ideile pentru c6 ea este formati
Brahme Barthrihari)
dintr-o bard verticald (imagine a activului) gi o bar[ orizontald
133
(imagine a pasivului) cu toate analogiile legate de aceqti termeni.

132

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

,,Aceastd lumind primitivd duce in sus toate fenomenele ,,El urc6 de pe Pdmdnt spre Cer qi iar coboardpe p[m0nt gi
primeqte forfa lucrurilor superioare qi inferioare."
virtulii sale fiind purificatd de Unitatea din care ea iqi imprumutd
Ea reprezintd gi virlulile (q, (cror)"era, ,(or rl 6co(o, Xor rl
ardoatear19."
6uvcprg) r[spAndite in ciclurile generatoare (erg toug uurtvog) ale
Triunghiul cu vdrful fn jos reprezintd, tot ceea ce coboar[ de versetului ocult din Pater, a lui Saint-Jean, care este recitat incd
sus ?n jos. de cdtre preolii ortodocqi.

Este in mod deosebit simbolul Apei, al umidit[fii. ,,Este perfecliunea Universului in opera misticb de qase zile
care vorbeqte Lumii despre sus qi jos, despre Orient qi Occident,

despre Sud qi Septentrion.

,,Este Apa supracelestd unde Materia metaftzicd a Lumii ,,Astfel aceastd hieroglild a Lumii descoperd cele qapte

ieqite din Spiritul Prototip; Mama tuturor lucrurilor care produce lurnini in Misterul celor gapte zile ale Creafiei, pentru cd centrul
Cuaternarul din Binar.
Senairului face Septenarul pe care se deruleazd gi se afl6 Natura
,,Toate aceste miqcdri tind in jos gi de acolo individualizeazd
gi pe care Dumnezeu l-a ales pentru a sanctifica Numele Sdu
Materiile particulare gi corpurile tuturor lucrurilor dAndu-le
adorabil.
existenfd.120.
Spun aqadar c[ Lumina Lumii iese din Septenar pentru cd
Unirea a doui triunghiuri reprezintd, combina{ia Caldului cu urcdm in el in Denar care este Orizontul Eternitalii de unde
Umedul, a Soarelui cu Luna, principiul oricdrei crea{ii, circula}ia
Viefii din Cer pe Pdm6nt qi dinspre Pdmdnt spre Cer, evolulia pleacd toatd bucuria gi virtutea lucrurilor." (Umbra ideald)
hinduqilor. Cititorul trebuie sd fie capabil, dupd indicatiile precedente,

Aceastd figur6 numitd pecetea lui Solomon, reprezintd sd inleleagd aceste pasaje ca fiind ale unei scrieri de cel mai pur
misticism.
Universul qi cele doud Temare ale sale: Dumnezeu gi Natura;
13s
este imaginea Macrocosmosului.

Ea explicd cuvintele lui Hermes in Masa de Smarald:

t'e (Jmbra icleald a inyelepciunii universale
tto (Jmbro ideqld a inlelepciunti universale

134

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

II figurilor misterioase. Aceastd metod[ este mereu folositd

Situatia Elementelor desemndnd opuqii prin culori diferite ca cele doud coloane J qi B
ale franc-masonilor, una rogie, cealaltd albastrd, fie desemndndu-
A determina elementele care compun un pantaclu, este un
punct important, dar nu trebuie sd se limiteze aici munca le prin forme diferite ca gura qi coada qarpelui, imagini ale
activului qi ale pasivului, sau simbolurile naqterii plasate pe
investigatorului.
Pozi[ia pe care o ocupd aceste elemente aruncd o lumind vie coloanele masonice, fie ddndu-le direc{ii diferite ca in Pecetea lui
Solomon (cele doud triunghiuri cu vdrfurile opuse) sau in cruce
asupra punctelor obscure gi aceastd pozilie este relativ uqor de (opozifia liniilor).
detrminat prin metoda opoziliilor.
Culori
Aceastd metod[ consth ?n a aplica inteligenfei unui element
rdmas obscur semnificalia opus[ a elementului plasat in opozilie Forme opuse
cu acesta.
Direclii
Fie urmitorul element:
Acestea sunt cele trei moduri prin care sunt desemnate

antagonismele in pantacle.

Regdsim aplicarea acestora in diferitele moduri de a
reprezenta cuaternarul, imagine a absolutului. (vezi Ciclul

numerelor, capitolul II)
Literal, cuatemarul (cele patru elemente) este desemnat prin

L.t I).f patru litere ebraice ;l'lit".
Prima ! Goa) reprezintdActivul.
Iatd trei litere formdnd devrza lui Cagliostro.
Si presupunem cd am ajuns sd regdsim sensul primeia gi sd A doua il Gt") este imaginea pasivului.
vedem cd semnific[: Libertate; mi-am vdzut supozilia confirmatd
de triunghiul cu vdrf superior reprezentat prin cele trei puncte gi A treia I ryau; reprezintd legbtura care le uneqte pe cele
situat dupi el, caut semnifrcalia celeilalte litere, D.
dou6.
Conform metodei opozifiilor, qtiu cd aceast[ liter[, opusi
in sffirqit a patra il (He) este al doilea He, repetat, qi indicd
primeia, va avea un sens reciproc primului sens, Libertate; acest
sens trebuie sd fie conlinut de ideea de Necesitate. Dar triunghiul perpetuitatea producfiilor Osiris-Isis.
Pentru a scrie aceste litere dup6 modelul iniliafilor, trebuie
cu virf inferior imi indicd imediat cd aceastd necesitate este
sd le dispunem ?n cruce astfel:
pasivd in manifest[rile sale qi ideea de Datorie vine sd ii ia locul
137
literei D, reacfia lui L asupra lui D ddnd Puterea.
Acest exemplu foarle simplu permite sesizarea datelor

metodei opoziliilor care este de mare utilitate in explicarea

136

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

t latd, rezumatul geometric pentru aceastd modalitate de a

n l-n , considera cuaternarul :

1 Toiag

in acest caz direc\ia indica semnificafia elementelor, pentru +

cd aceste elemente active 1! iod qi I vau) sunt pe aceeaqi linie R

verticalS. o
Elementele pasive pe aceeaqi linie orizontali. Cupi+ _negru_-Disc

Putem, de asemenea, sd desemndm acest cuaternar prin $
U
forme diferite:
Spadi
Toiagul, imagine a activului, vareprezenta litera tod !)
Considerali a2l-a cheie a Cdrlii lui Hermes qi vefi gdsi toate
Cupa, scobit6, imagine a pasivului , va reprezenta primul He acestea in cele patru animale simbolice.

n Pe scurt, a doua metodd de explicare constd in a opune

Spada sau imaginea alianfei dintre activ qi pasiv, partea de sus a figurii cu partea dejos, dreapta cu stdnga pentru a
extrage astfel lbmuririle necesare expliclrii.
Crucea vareprezenta litera Vau J.
Discul va reprezenta dou6 cupe suprapuse qi prin urmare de Se int6mpld rar ca sensul unei figuri, oricAt de misterioas[ ar
fi, sd nu apard, combindnd prima metodd (separarea elementelor)
2 ori 2 indicdnd repeti{ia lui He i7.
cu aceasta.
Toiag sau Trefld acestea sunt elementele
Cupd sau Inimd irnaginile absolutului Toate aceste consideralii in legltur[ cu explicarea figurilor
care constituie cdrtile vor pdrea poate inutile pentru unii cititori: dar si se reflecteze cd
Spadd sau Picl de ioc. qtiinfa anticd rezid6, aproape in intregime in pantacle gi atunci,
fdr[ indoiald, vor scuza monotonia acestor detalii.
Disc sau Caro
Nu regdsim aplicarea acestor date in modul de a scrie cele
Aceste elemente sunt pictate in doud feluri opuse (roqii gi trei limbi primitive : Chineza, Ebraica, Sanscrita I 2 I ?
negre) pentru a ardta felul in care cuaternarul este format prin
Chineza se inscrie de sus in jos, adicd vertical, qi de la
opozilia doud c6te doud a forfelor primordiale, una activd - roqie
dreapta la st6nga.
qi alta pasivd - neagr6.
Ebraica se scrie orizontal qi de la dreapta la stdnga.

Sanscrita se scrie orizontal de la stdnga-la dreapta.

Dupd Saint Yves d'Alveydrer22, direclia scrierii ar indica

originea instrucfiei popoarelor.

138 t2t vezi operele lui Fabre d'Olivet despre limba ebraicd
139

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Dacd aplic[m aceasta scriiturilor anterioare, vom vedea cd: ilI

Toate popoare.le care scriu asemeni chinezilor adicd dinspre $tiinfa
Cer inspre Pdmdntl23 au o origine care atinge de foarte aproape
la care se referl Pantaclul
sursa primitivi (chinezii sunt singurii care posedd incd o scriere
Este un lucru important sb descompui o figuri in elementele
ideograficd). sale, s[ gdsegti sensul acestor elemente prin metoda opozifiilor;

Toate popoarele care scriu ca Evreii, dinspre Orient spre dar nu aici trebuie sd se opreascd munca cercetdtorului.
Occident, gi-au primit instrucfia dintr-o sursd orientald.
S[ presupunem cd se intdmpld sd raportdm la qapte planete
In sfhrgit, toate popoarele care scriu asemeni Sanscritului,
dinspre Occident spre Orient, qi-au luat qtiin{a din sanctuarele cele qapte elemente ale unei analize dificile; ar fi satisfrcdtor?

primitive metropolitane din Occident gi mai ales de la Druizi. Doar sensul general al Pantaclului poate clarifica acest

Astfel, am putea considera chineza ca pe o rdddcind subiect. Dacd este vorba despre Astrologie, sensul pozitiv atribuit

primitivd care, parte din cer, ar da ca rejeton ebraica sau planetelor va fi suficient; daci este vorba despre Alchimie, sensul
comparativ va fi util gi planetele vor desemna culorile opereil2a;
sanscrita, urmdnd si fie consideratd ca activd, sau pasivd, ca in sfArqit dacb este vorba despre Magie, planetele se vor raporta

orientald sau occidentald. Toate acestea se rezumd in urmdtoarea numelor inteligenlelor care le guverneazd.

schemd: Vedem ce importanld are determinarea sensului unui

SanscritS C Ebraicd pantaclu qi aceastd determinare nu poate fi obJinutd decdt

H combinAnd primele dou[ metode: 1. descompunerea in elemente;

I 2. opozi\ia elementel or.

N In sf0rqit, sd spunem cd aceastd specificare a sensului

E figurilor misterioase nu exist[ aproape niciodatd in figurile antice

Z gi cd ele nu desemneazd analogic cele trei semnificalii
A
corespunzdtoare celor trei lumi.

Sd aplic[m acum datele anterioare la explicarea figurilor

simbolice celor mai uqor de intdlnit ale $tiinfei oculte.

t"t3' Misiunea evreilor in Tratat despre Originea caracterelor alfabetice ''o ,,Totuqi cdnd regele a intrat, mai int6i s-a dezbracat de roba sa de postav din
Moreau de Dammartin,
aur fin, b[tutd in frunze foarte r[sfirate qi i-o dddu primului sdu om care se
(Paris, 1339), demonstreazd, cd literele chinezegti sunt extrase din configurafia numeqte Saturn. Saturn o lui qi o pdstrd patruzeci de zile sau patruzeci gi doud
cel mult de cdnd a luat-o; apoi regele se imbrdcd din nou cu vesta sa din
semnelor celeste. catifea find qi i-o d6du celui de-al doilea om care se numegte Jupiter, care o
pdstrd douizeci de zile intregi. Jupiter, din porunca regelui, i-o dddu Lunii,
t40
care este a treia persoand, etc." (Bernard le Trevisan)

t4l

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Md voi abline sd analizez explicaJiile pe care cititorul le va patru forfe elementare: magnetismul, electicitatea, cildura qi
putea regisi la fel de ugor ca mine prin folosirea metodelor de
lumina.
mai sus.
Nehotdr6t in legdturd cu mersul sdu in viatd,, viitorul iniliat il
Sfinxul
intreabi pe Sfinx qi Sfinxul r[spunde:
Religiile se succed pe Pdmdnt, generaliile trec qi ultimii
venifi cred in orgoliul lor cd pot sfida cunoqtinlele Antichitdlii. ,,Privegte-m6, spuse el, am un cap uman in care sil[qluieqte
Mai presus de orice sect[, mai presus de orice ceartl, mai presus Etiinfa, cum ili indic[ omamentele ini{iatului care il decoreaz[.
de orice greqeald se ridicd Sfinxul imobil care r[spunde printr-un
,,$tiinla imi conduce drumul in via![, dar singurd ea nu este
tulburdtor: Ce sunt eu? ignoranfilor care blameazd, qtiinfa. de mare ajutor. Am gheare de leu la cele patru membre ale mele;

Templele pot fi distruse, cdrfile pot dispdrea frrd" ca cele mai sunt inarmat pentru acfiune, imi fac loc in dreapta qi in stdnga, in
inalte cunoqtinfe dobAndite de cdtre antici sd fie uitate. Sfinxul
f-a!A qi in spate, nimic nu rezist[ in faJa vitejiei conduse de qtiinJd.
rdmdne qi este de ajuns.
,,Dar aceste labe nu sunt atdt de solide dec6t pentru cd ele
Simbol al Unitdfii, el rezumb in sine formele cele mai sunt grefate pe qoldurile mele de taur. Cdnd am intreprins o datd

ciudate ale ambelor. o acfiune, mi-am urmat scopul in mod laborios cu rbbdarea

Simbol al Adevdrului, el aratd" ra[iunea tuturor greqelilor boului care ard ogorul.

chiar in contrastele sale. ,,In momentele de sllbiciune, cAnd descurajarea md inviluie,
Simbol al Absolutului, el manifest6 cuaternarul misterios. cdnd capul meu nu se mai simte destul de puternic pentru a-mi
Doar religia mea este cea adevdratd, strigd creqtinul fanatic.
dirija fiinJa, atunci imi agit aripile de vultur. Md ridic in
A voastrd este opera unui impostor, doar a mea vine de la
domeniul intuifiei, citesc in Inima Lumii secretele Vietii
Dumgnzeu, rdspunde Evreul.
Toate cdrfile voastre sfinte sunt copii ale Revela{iei noastre, Universale, apoi revin sd imi continui opera in linigte."

fipd hindusul. Capul meu iti recomandd sa Stii
s[ Indrdznesti
Toate religiile sunt minciuni, nimic nu existd in afara Ghearele mele s[ Vrei
Materiei, principiile tuturor cultelor vin din contemplarea Soldurile mele sd Taci

astrelor, doar qtiinfa este adevirat[, susline savantul modern. Aripile mele

$i Sfinxul se ridicd deasupra tuturor disputelor, imobil, invafd aqadar, sd Vrei, sd Afli, sA $tii, s[ indrdzneqti, gi dac[

rezumat al Unitllii tuturor cultelor, al tuturor qtiinfelor. vei $ti, s[ Taci.
Ei ?i aratd cregtinului ingerul, Vulturul, Leul qi Taurul care ii
Urmeazd-mi sfaturile qi viafa !i se va pdrea dreapt[ qi
insofesc pe evangheliqti; Evreul recunoaqte in el visul lui
frumoas6.
Ezechiel; hindusul, secretele lui Adda Nari qi savantul va trece
disprefuitor cAnd va reglsi sub toate aceste simboluri legile celor ,,Fruntea Sfinxului vorbeqte de inteligenfd

142 Sdnii sdi de iubire, unghiile sale de luptd

Aripile sale sunt Credinla, Visul qi Speranfa
$i qoldurile de Taur munca de aici, jos.

143

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

,,DacE qtii sd muncegti, sd uezi, sd iubeqti, s[ te apere, Sus sildgluiesc $tiinfa qi Imaginafia, jos practica in qtiinfa
Dacd nu, egti inldnluit de nevoi vii,
Dac[ inima ta qtie sd vrea gi spiritul tdu sd infeleagi; (labele din fa!5), practica in imaginalie (labele din spate).
Teoria trebuie sd domine qi sd conduc[ intotdeauna practica,
Rege al Tebei, te salut, iatd-te incoronatl2s!"
cel care vrea sd descopere adevdrurile Naturii doar prin existenfa
CAP ARIPI
LABE rnateriald seam[nd cu un om care ar vrea sd treacd de cap pentru
$oLDURr
a-qi pune membrele in acfiune.
LABE Nici teorie fdrd Practic[.
Nici Practi cd lard Teorie.
In acest simbol al Sfinxului apar doud mari opozifii:
Nici Teorie frr[ Munc[
in fafd: Capul (gtiinfa) r" oprn" labelor (curajul).
In spate: goldurile (munca) se opun, de asemenea, labelor Nici Practicd

(curajul). Iatd ce ne mai spune Sflnxul.

Sd rezum[m toate acestea intr-o figurd dup[ indicafiile pe

care tocmai le-ai descoperit.

intre cele douS: existf, intuilia (aripile), care le regleazd. In fata Cap uman Ac v +
Curajul va acfiona intr-un mod eficace dacd qtiinla il domind labele din fatd +
mereu atdt cdt sd il ghideze (labele din fa!d). + aripi de vultur Pas V Neutru
labele din spate
(capul) ln spate intre cele doud qi Ac V

curajul in studii va fi incoronat de succes dacd se lasd condus de Mijloc unindu-le Pas V
vedem soldurile taurului
cdtre Muncd qi Perseverenti. oo

(labele din spate) (goldurile taurului) @

In sfdrgit excesele in Acliune sau in Studiu trebuie si fie Vom desemna paftea din faJd a Sfinxului activ printr-o bard
vertical6.
temp6rate de uzajul imaginafiei (aripile de vultur).
Spatele pasiv dl vom desemna printr-o bard orizontald gi
O altd opozilie apare, cea dintre Sus qi Jos, armon izate prin
Mijloc. vom obfine urm[toarea figurd:

SUS - CAP -ARIPI Cap uman

JOS - MIJLOC - $OLDURI DE TAUR SPATE I
LABELE DIN FATA - LABELE DIN
Aripi de vultur - $olduri - Labele din spate
+
I

Labele din fa!6

t" Eliphas L6vi, Fabule si Simboluri Sau in rezumat'.

144 145

PAPIIS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

+ Cea mai mare, situatd la unghiul din Nord qi spre Deltl,

+ simbolizeazd, forla Naturii; a doua, ridicatd la Sud-Vest, la

I distan{d de o sdgeatd fa\d de prima, este simbolul Migcdrii; qi

Aceastd ultim[ figurd ne indicd legile forlelor elementare ultima, construitd la Sud-Est de aceasta, la distanll de o

emanate de Forla Universald: aruncdturd de b5! fala de a doua, sirnbolizeazd Timpul.

Nord - Frig - Negativul Cbldurii La Sud de aceasta din urmd, la o distan!6 mediocr[, pe o
I linie care se prelungeqte de la Est la Vest, se inalfd trei alte
Occident piramide formdnd mase mai pulin considerabile qi in apropierea
Soare sau Orient - clrora se ingrdm[desc numeroase pietre colosale pe care le-am

Umbra - Negativul Viala Universald Pozitivul putea considera ca ruinele unei a qaptea piramide.
Luminii
a Lumii noastre Luminii Intr-adev[r este permis si presupunem cd egiptenii doriserd
si reprezinte prin qapte vdrfuri sau conoide in formd de flacdr1,

cele qapte lumi planetare ai cdror genii ne conduc Universul qi pe

care le-a revelat Hermes." (Christian, Istoria Magiei, pp.99-100)

Fiecare piramidd este construit[ pe o bazd pdtratd,,

simbolizdnd prin aceasta materia, forma, semnul, adaptarea.

I

Sud - pozitivul cdldurii

Aceasta este o altd semnificatie a Sfinxului.

Piramidele Elevarea fiecdrei laturi este Ternar[, simbolizdnd ideea qi

Sfinxul nu este singurul monument simbolic pe care ni l-a teoria.

l6sat moqtenire Egiptul. Ce inseamnd aceastd supremalie a Ternarului asupra
Urmele centrelor antice de initiere subzistd incd in Piramide.
,,in fala oraqului Cairo, podiqul Gizeh, care se detageazd ca cuaternarului?

un pinten din lanful libic, poartd inci pe malul st0ng al Nilului t47

trei monumente care au sfidat acfiunea Timpului qi a oamenilor:

sunt Piramidele.

,,Aceste trei mase, cu baze pdtrate, uqor inegale ca mdrime,

formeazd prin situarea lor un triunghi in care o fa{a priveqte

Nordul, alta Ocidentul qi a treia Orientul.

146

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Ternarul domind cuaternarul, adicd: ca irnagine a celor cinci sensuri; dar aceast[ semnifica{ie prea

Ideea - Semnul pozitivd nu trebuie sb ne opreascS.
Spiritul - Materia
Teoria - Practica. Fird a dori sd explicdm aici in totalitate secretele acestei
liguri, putern ardta cdt de uqoard este interpretarea care poate
. Ansamblul piramidei este format din 4 qi 3, adicd din qapte,
ghida punerea sa in practicd.
s_imbol al aliantei dintre idee qi semn, dintie spirit qi materie,
Intr-adevdr, magicienii se folosesc, pentru a actiona asupra
dintre teorie qi practicd, este Realizarea.
spiritelor, pentagrama cu vdrJul in sus, vrdjitorii pentagrama cu
In partea de sus piramida ne arati un punct matematic
vdrJul in jos.
(varful sdu) de unde pleacd patru idei (patru triunghiuri). Aceste
patru idei se bazeazd pe o form6 unicd (baza.y gi prin aceasta igi Pentagrama cu vArful in sus indic[ omul a clrui vointd
aratd solidarttatea.
(capul) conduce pasiunile (mernbrele).
Regdsim in studiul acestor piramide, misterioasa tetragramd.
Ideea fiind reprezentatd prin 3 9i materia (diada) prin 2,

putem demonstra aceastd dominalie a Spiritului asupra Materiei

descompunAnd astfbl Pentagrama:

Pentagrama

Pentagrama sau steaua cu cinci colluri, steaua arzdtoare a
francmasonilor, este incd un
pantacru qi incd unur dintre cere mai

complete pe care ni le putem imagina.

sensurile sale sunt multipre, dar ere conduc toate ra ideea
primordiali a alianlei dintre cuatemar qi Unitate.

Aceastd figurd desemneazd mai ares omul qi in aceasti Pentagrama cu vArful in jos reprezintd aceeaqi figurd ca qi
crucea r[sturnat[, este omul ale clrui Pasiuni antreneazd, Voinfa,
accepfiune pe care ur.tneazd. sb o studiem. este omul pasiv, omul care iqi lasi voinja subjugat[ de citre

vdrful superior reprezintd, capur, cerelarte patru vdrfuri, spiritele rele, este Mediurnul.

membrele omului- Putem considera, de asemenea, acest pantacru In aceast[ situatie, Pentagrarna indici materializarea
Spiritului, omul care consimte in a-qi pune capul in jos qi
148
picioarele in aer.

149

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

bd Idee - Esenfd
Formd - Om
Om - Rdu.

r'/\- -\ Studiul pentagramei ajunge in rest pentru a explica aceste

-.\ F contradicfii aparente.

\/ Oferim cu rol informativ cartea chinezeascd Tchen-pey,

Pentagrama poate rcprezenta agadar Binele sau R6ul in bazatd pe datele anterioare. Este extrasd din Literele edificatoare
funclie de direclia pe care o urmeazd gi de aceea este imaginea
(t. 26, p. 146, Paris 1783). Misionarul care a tradus-o o declard
omului, a Microcosmosului capabil de a face Bine sau Rdu anterioard incendiului cdrfilor, 2I3 av. J.C. Claude de Saint-
Martin a publicat un comentariu mistic al acestei cdrti in Tratatul
urm6ndu-qi voin{a.
Numerelor (Dentu, Paris, 1863).

Dup[ cum putem observa, aceastd carte se bazeazd pe cele

22 de chei ale cdrtii lui Hermes.

Triunghiul Dreptunghic 151

Existd un pantaclu cunoscut din cea mai indepdrtatl

antichitate in china, -este vorba despre triunghiul dreptung-hic ale
cdrui laturi au o lungime speciald.

Ele au respectiv 3, 4 gi 5 astfel incAt pdtratul ipotenuzei
5x5:25 este egal cu pdtratul celorlalte doud laturi 3x3:9 gi

4x4:16; 16+9:25.

Dar sensul atribuit acestui pantaclu nu se opregte aici;
numerele au intr-adevdr o semnificatie misterioasd- pe care o

putem interpreta astfel.
3. ideea, aliatd cu 4, forma, face echilibru cu 5, pentagrama

sau Omul;
Sau, intr-o altd interpretare:
Esenfa absolutd 2, plus omul 4, determin[ echilibrul R[ului

5.

vedem cd aceastd ultimd interpretare nu diferd de prima
decit prin aplicarea aceloraqi principii ra o lume inferioar[, dupd

cum aratd urmdtoarea dispozitie:

150

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

CELE 22DE TEXTE ,,Dacd separdm Ku in doud, facem un Keou larg de trei qi un
Kou lung de patru. O linie King uneqte cele doud laturi Keou,
DIN CARTEA CHINEZEASCA TCHEN.PBY
Kou face unghiuri, King este de cinci.
-1.

,,in Antichitate, Tcheou-Kong l-a interogat pe Chang-kao qi 8.

a spus: Am auzit spundndu-se cd suntefi priceput in ceea ce ,,Vede!i jumdtatea lui Fang.
priveqte numerele; se spune cd pao-hi a oferii reguli pentru
9.
m[surarea cerului.
,,Fang sau Plat face numerele 3,4, 5.
j
10.
Nu putem urca in cer, nu putem mdsura p6m6ntul cu
,,Din cele doud Ku se obfine un Fang lung de 25, este Tsi-ku
piciorul gi cu degetul; vi rog s6 imi spuneli fundamentele acestor
total al Ku (5 x 5 :25).
numere.
11.
3.
,,Prin cunoaqterea fundamentelor acestor calcule, Zu a adus
,,Chang-kao spune: lmperiul intr-o stare bund.

4. 12.
,,Tcheou-Kong spune:
4:,,-Y.u-en (cerc) vine din Fang (pdtrat) l0 ,,latd cine este mare, ap dori sI qtiu cum sd folosesc Ku.

5. 153

,,Fang vine din Ku.

6.

,,Ku vine din multiplicarea lui 9 cu 9, ceea ce dd g l .

7.

r52

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Chang-kao rdspunde: ,,Figura Ly este pentru a teprezenta, a descrie, a observa
Cerul. Desemndm Pdmdntul printr-o culoare brun[ qi neagr6.
,,Ku cel nivelat gi unit este pentru a nivela nivelul. Desemndm Cerul printr-o culoare amestecdnd galben qi roqu

13. aprins.

,,Yen-ku este pentru a vedea inaltul sau indltimea. ,,Numerele qi calculul pentru Cer sunt ?n fidura Ly. Cerul

t4. este ca un ?nvelig, PdmAntul se g[seqte sub acest inveliq qi aceastd
figurd sau instrument servegte la cunoaqterea adevdratei situalii a
Cerului qi a Pdmdntului.

2t.

,,Fou-ku este pentru a mdsura profunzimea.

15. ,,Cel care cunoaqte pdmdntul se numeqte infelept qi abil. Cel

,,Go-ku este pentru a qti depdrtarea. care cunoaqte cerul se numeqte Puternic infelept frrd pasiuni.
Cunoaqterea lui Keou-ku dA inlelepciunea, prin ea cunoaqtem
16.
pdmdntul; prin aceast[ cunoagtere a pdmAntului ajungem la
,,Ouan-ku este pentru cerc.
cunoaqterea cerului qi dacd eqti puternic infelept qi fbrd pasiuni,

eqti Ching. Laturile Keou qi Ku au numerele lor; cunoagterea

acestor numere o dovedeqte pe cea a tuturor lucrurilor.

))

17.

,,rl{o-h este pentru Fang. Tcheou-Kong spune:
,,Nu exist[ nimic mai bun.

18.

"Fang este din resortul Plmdntului. Yu-en este din resortul
Cerului, Cerul este Yu-en, PdmAntul este Fang.

19.

,,Calculul lui Fang este tien. Din Fang vine Yu-en.

20.

154 155

I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Istoria Plmdntului qi transfbrmdrile sale reveldnd cauzele

reale ale evolufiei gi ale involufiei continentelor, raselor qi

PARTEA A III-A popoarelor.

Introducere lstoria suf'letului uman qi a transformdrilor sale.

ADAPTAREA $TIINTEI OCULTE Istoria Universului qi a for{elor naturale, umane qi divine in

Capitolele anterioare i-au fumizat cititorului cheia ugii acfiune in acest Univers.

misterioase care separ[ lumea vizibild,de lumea tnvizibild,. Fiecare invd{[turd cuprinde trei grade:

Am vdzut modul in care $tiinla era ascunsd, modul in care - Gradul pozitl sau studiul fizic;

ea ascundea ceea ce descoperise, si vedem acum ce putern - Gradul superlativ sau studiul metafizic;
- Gradul comparativ sau studiul analogic fonnind mijlocul
dezvilui in legdturd cu insugi obiectul acestor precautii: Lumea
dintre cele dou[ studii de mai sus.
invizibil6.
Sd deschidem u$a qi sd nu ne ldsim orbili de lumina care Sd ludm un exemplu:

rdzbate, s[ nu ne fie teamd sd spunem ceea ce trebuie spus, Studiul Cerului cuprinde:
pentru ci maegtrii au vrut ca anumite mistere si fie revelate in
- Studiul fizic care se raporteazd intr-o anurnitd misurd la
secolul al XIX-lea qi tot ceea ce este scos la lurnina zilei va
ceea ce numim astdzi Astronontie;
rimdne ascuns pentru profanii qi pentru spiritele vinovate. Ce afi - Stiudiul metafrzic, care se raporteazd,la ceea ce a devenit
sesizat aqadar in aceastd zoni ascunsd a Universului?
Astrologia in partea sa teoreticii Si elevatd: Genealogia. care
O istorie oculti precedAnd gi crednd istoria evidenti a
- Studiul analogic sau studiul Influenlelor, prin
istoricilor asemeni sevei ascunse sub scoartd, care precede Ei
creeazd frunzele gi florile patente ale copacului. Astrologia se apropie de $tiinla Temperamentului, de Istoria

O gtinfa ocultd dominind qtiinfele profane, a$a cum Soarele rTatural[ qi de Medicind.

iEi domind cortegiul de planete in inv5ldtura exoteric[: qtiinfa Este foarte uqor si glseqti, chiar qi in zilele noastre, aceste

sufletului care vine sd ilumineze qtiinla corpului. doud diviziuni ale oricdrei qtiinle cu adevlrat sintetice; pentru cd

O artd ocultS: a lega gi a dezlega sufletele. Cel mai ?nalt doar in epoca Renaqterii toate gtiintele umane au fost t[iate in

punct de elevare pe care il poate atinge un om incarnat. Dar doud.

despre acest subiect nu trebuie si vorbim incd lird pruden{d. Partea frzicd qi rnateriald a fiecdrei qtiinle a devenit de atunci

S[ spunem totugi tot ceea ce poate fi spus in legiturd cu un tot separat botezat cu numele pompos de $tiintrd exactd sau

Invizibilul qi cu misterele sale. pozitivd.

156 Partea metafrzicd. qi analogici a fiecdrei qtiinfe a fost

dispre{uit[ Ei respinsd qi a fost inclusi in gtiinlele Oculte.

Istoricii au avut chiar curajul de a pretinde c[ partea

metafrzicd, constituise inceputul gi bdlbiiala fiecf,rei qtiinfe; dar
faptele se acumueazd astdzi pentru a ardla greqeala grosoland a

spuselor istoricilor.

S[ dim cAteva nume de qtiinte mutilate astfel.

157

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'N PUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

VIZIBII. INVIZIBIT, De aici dezvoltarea tuturor acestor qtiinle moarte care il pun
pc inginerul ce termini $coala politehnic[ intr-o stare constantd
SECTIUNEA SECTIUNE VIE SECTIUNEA rlc infbrioritate, din punct de vedere al invenfiilor, in rapoft cu
CORPORALA SAU SAU ANIMTCA SPIRITUALA
rrruncitorul sau cu ignorantul ghidat de facultdli intuitive.
MATERIALA A SAU
Toli ini{iafii au semnalat cauza acestei erori qi Calude de
$TITNTEI METAFIZICA
Sair-rt-Martin, filosoful necunoscut, povesteqte in Crocodilultz6
Partea Pozitivd, Partea Analoeicd Partea Cauzall
Fizicd Magia NaturalS Metafizica curn au pierdut savan{ii cheile de aur.
Chimie Alchimia Filosofia
Astronomie Astrologia (studiul HenneticS. Malfalti de Monteregio, in a sa Matheset2T , ofer|modul de a
influenlelor) Genealogia lclace leg[tura ruptd qi, mai aproape de noi, un simplu ![ran,
Matematicd Influenfe gi (studiul cauzelor Louis Michel (de Figanieres) dezvolt[, in stare de inspira{ie, cele
numere (aritmetici) spirituale).
forme (geometrie) raporturi vii ale (aplicalie rnai inalte idei despre Adevdrr.rl viu qi despre $tiinla vie
Mitologia).
semne (algebrd qi numerelor. - Magie. ,rniversal[128.
Influenle qi Crearea
desen). numerelor. Orice s-ar spllne, $tiin{a ocult[ este sinteza acestor gtiinJe gi
Istorie naturalS. rapofturi vii ale trebuie sd avem grija si nu o confunddm cu ceea ce diclionarele
Zoologie. Crearea Formelor.
BotanicS. formelor. - THORAH. r.rumesc $tiinyele ocuhe, care includ doud dintre cele mai elevate
Mineralogie. - Matematicd.
Anatomie. Influen{e qi Crearea semnelor. sec{iuni ale fiec[rei qtiinfe; dar care nu ou, luate separat,
Fiziologie. (Pitagorism).
Psihologie. raporturi vii ale caracterul unitar qi sintetic al $tiinlei oculte.
Principiul Naturii
semnelor. Teurgia Credem cd este util de addugat un rezumat al inaltelor

- Hieroglifism. inv[fdturi tradi!ionale, cel pufin referindu-ne la punctele

Natura Vie. indispensabile.
- Terapeutica sacrd.
Vom aborda doar obiectele unn[toare, ldsdnd restul pentru
cei care vor citi cu atenfie acest tabel iqi vor da seama de
un studiu mult mai extins:

Pdmdntul Ei istoria sa secreti;

Rasa albl qi constituirea tradiliei;
Evolufia Spiritului nemuritor al ornului qi diferitele sale

planuri de existen{d;

Fiintele invizibile cu care ornul se afld in raport in aceste

diverse planuri.

spafiul care ar fi necesar pentru a dezvorta fiecare erement.
Nu dorim si
aritim cititorului intrdm in astf-er de detarii aici, vrem doar sd ii
cum a fost inqelat spunandu-i-se cd partea
vizibild a fiecirei
mod sistematic, gtiinfe constituia qtiinfa gi cum i s-a scuns in 126 Claucle de Saint-Martin, Crocodihrl sau Rdzboiul dintre Bine qi Rhu

fiind invafat si clisprefuiascd intreag a porte '" Malfalti dc Monteregio, Mathese (republicatd in jurnalul Vdtul lui 1szs, 5,
invizibild - singura cu adev[rat vie.
strada Savoie, Paris)
ls8 r28 Louis Michel (de Giganieres), Opere Qtassitn)

159

I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

CAPITOLUL VU Vr(rO r-l hn Et
pArvrAxrur", gr rsToRrA sA sECnErA
ksI
Dacd privim un glob terestru reproduc6nd starea actuald a
continentelor qi a mirilor, gi dac[ ne ataqdrn de descrierea frzicd a care se traduce mai bine EV-SN (Est-Vest, Sud-Nord) din

ceea ce vedem, vom face precum analistul care descrie exteriorul punctul de vedere al Istoriei.
Trebuie s[ ne amintim de o observa{ie capitald.
unei cdrfi, greutatea sa, etc, fdrd, a qti ce se afld induntru.
in orice disparilie sau evolulie a unui continent, locul
Dacd, crezdnd cd avansim astfel, ne adresdm geologului,
acestui continent care a dat naqtere rasei umane caracteristice a
acesta ne va povesti istoria fizicd, qi chimici a materiareror care respectivului continent, supravieluieSte Si trdieSte ca martor pe
planetd.
au servit la construirea cirtii noastre. Va fi deja mult mai
Iat[ ra{iunea de a fl reald qi fllosofic[ a acestor mase de
interesant, dar nu va fi complet.
pdmAnt pentru care geograful ne descrie corpul gi geologul via{a.
Sd ne adresdm iniliatului gi sa ii cerem cheia a ceea ce este Ini{iatul singur ne poate vorbi despre Spirit.
Pdrndntul a fost aqadar dominat succesiv de cdtre patru tnari
scris in aceastd cafte colosall care este globul tersetru. $i iniJiatul
ne va rispunde: IEVE. rase:

IEVE ceea ce inseamnd ciclul num[rului patru gi acesta se - Rasa Galbend.
- Rasa Roqie.
transcrie in limbaj astronomic Ai fizic: Est-Vest-Sud-Nord. singur - Rasa Neagrd
acest moment PdmAntul este format dintr-un - Rasa AlbA.
In Fiecare dintre aceste rase a creat, din punctul s[u personal

continent: Europa. Toate celelalte suprafe{e nu sunt decat resturi de vedere, o evolulie intelectuald incoronat[ de o $tiinfa gi o

de continente disp5rute sau in curs de transformare. Tradilie qi confirmatd printr-o Involufie a Divinit[1ii in respectiva

Ori, Europa inseamni Nord qi Rasa AlbA, qi acest fapt rasd.

presupune cd aceastd rasd a fost precedatd de alte rase u-un" gi, Mai mult, fiecare ras[ a fblosit procedee specifice pentru a
se ridica de la starea instinctiv[ la starea de iluminare divinl. De
?n concluzie, de alte continente complete, pentru cd /iecare rasd
umand realmente diferitd este produsul evoluliei unui continent 161

real, pesonal qi diferit.

A existat agadar o ras[ Sud, Rasa Neagrd, pentru care Africa

reprezintd astdzi locul de origine.

O rasd Vest, Rasa Rogie, al c[rei loc de origine este

reprezentat de America.

$i, ?n sffirqit, o rasd Est, Rasa Galbend, al cdrei punct de
plecare il constituie Asia: toate acestea dup[ ciclul ESVN.

160

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

aici diferenta aparentd, dintre diversele tradifii sub care g6sim cataclismul cunoscut sub numele de potop universal, pentru cd
inclinalia pe elips[ s-a produs in acel moment gi apele polului au
mereu o unitate pe care doar iniliatul o poate infelege in
rniturat toate continentele locuite.
intregime.
Louis Michel oferd cheia acestui mister povestind cd
Vom vorbi mai tdrziu despre aceste traditii, sd revenim
Pdmdntul a fost format din patru planete pe cale de dezintegrare
acum la istoria Pimdntului.
devenite continente terestre gi cd Luna, menitd s[ formeze un
*{<
continent, a refuzat sd fie combinatd cu celelalte planete qi a fost
Totul este viu in Naturd. Pdmdntul este o fiinld, o fiinfd vie condamnatd, prin propria sa voinfd, s[ se dezintegreze cu titlu de
la fel ca un cdine, ca un copac, un om, un mineral sau Soarele.l2e
simplu satelit.
Aceste legi ale viefii Pdm6ntului au fost percepute vag de
cdtre $tiinla Pozitivd, sub numele de Magnetism terestru, de Sd nu uitdm c[ existd popoare ale clror nume indicS faptul

electro-magnetism cu efectele gi cauzele lor. ci nu au cunoscut Luna.
Inclinafia Pimdntului pe elipsd gi deplasdrile periodice ale Cititorul trebuie doar s[ intrevad[ acest mister qi nu vom

polului terestru determind anul platonic (25.000 de ani). insista mai mult asupra acestui aspect.
Dacd Ecuatorul gi Elipsa s-ar confunda, pdmdntul ar fi intr-o
Fiecare continent, conducdndu-gi rasa umand cdtre
stare de armonie fizicd, din punct de vedere al anotimpurilor,
climatelor, pe care le ignori in totalitate. civrhzalie, rasa evoluat[ a gdsit de fiecare datd marile legi secrete

Pentru c[ aceastd armonie nu exist6, polii tereqtri oscileazd ale Naturii,
Printre aceste legi, cele care se rapofteazd la viafa terestr[ 9i
periodic qi, din aceastd oscilafie, derivd transformirile suportate
lafazele sale a dat naqtere revelafiei ciclurilor.
de continente qi gravate in memoria oamenilor sub formd de Fiinfa umand manifestd la exterior func{iile sale vitale prin

cataclisme geologice sau de potop. pulsafii ale inimii (de 60-70 pe minut) qi prin expirafii qi inspiralii
(20 pe minut). Bdt[ile inimii manifest[, de asemenea, doi timpi
Ffecare pol terestru poate ocupa, conform tradifiei secrete de contraclie (sistola) 9i de dilatare (diastola) inimii.

(dar nu qi gtiinlei actuale), opt situalii succesive in raport cu Mai mult, fiinla umand parcurge patru stadii: copil[ria'

ecuatorul. tinerelea, maturitatea qi bdtrdnefea, traversAnd perioade de veghe

Aici este legea celor opt poli tereqtri pe care ne vom qi perioade de somn, corespunzdtoare in general zilelor qi

mulfumi sI o numim frrE a intra ?n detalii. nopfilor.

De unde vine aceastd inclinalie a elipsei in raport cu Iatd un rezumat rapid a ceea ce am putea numi cicluri ale
ecuatorul? Toate inifierile sunt unanime in legbturd cu acest
viefii umane, incepAnd de la pulsalii pentru a ajunge la perioada
subiect; vine de la LIINA. de 20 de ani pe care se extinde ltecare v6rstd (copil[rie, tinerefe,
Luna, destinatd inilial sd facd parte integrantd din pdm6nt, a
etc.) a fiinlei umane.
fost proiectatd, in spaliu gi aceastd proiectare a determinat
Inifialii qtiau cb omul incarnat nu frcea decAt si reflecte la
t2e vezipentru detalii: Viala ttniversald aluilouis Michel de Figanieres
dimensiuni reduse legile marelui om celest qi au fost condugi la a
r62 c[uta pentru rase mai int6i, apoi pentru umanitatea terestrd, apoi

pentru universul insuqi, perioadele ciclice analoage celor ale

163

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APT]S TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

fiinlei umane gi cuprinzAnd ?n dezvoltirile lor atat pdmdntul cat lrtDt
qi fiecare dintre popoare qi fiecare dintre rase.
Astfel, reaclia zilei qi a noptii, produsd prin situarea
respectivS a Pdmantului qi a Soarelui, a dat nagtere^zilei qi nopfii
terestre, manifestand sistola qi diastora pranetei gi cuprinzand

fiecare o dimineafd, un pr6,nz, o dupi_am iazd qi ; seari,

manifestand pulsafiile locale ale corpur,i terestru, nurndrate in (Fr
ore, minute qi secunde. F
\-
epexrpioiraPadofidazicliraielerperreaezserpeneptcarteuivzeepneatalnettrppudemnotamrunt;upoliLmrilAuEnni tadlceeimeLaupncirieifitainauspp?rinroadpliuaastrquoi
F
sdptdmdni; doud de inspirare (N. L. qi p. L.) 9i doua de expiralie
(P. L. qi N.L.). lIITNUIT

Migcarea Pamdntului in jurul Soarelui (conform teoriiror Aceastd figurd este aplicabild tuturor perioadelor, chiar Ei
actuale) reproduc pentru pimant, sub numere de an, ceea ce ziua celor mai mici, de tipul circulaliei.
era pentru om, anul cuprinde o perioadd de activitate (primSvar6-
Vard) corespunzdtoare perioadei (miezul nop!ii_pr6nz); qi o intr-adevdr, diastola Ei sistola sunt separate fiecare de o
perioadd de producfie gi odihnd (Toamnd-Iarnd) corespunz[toare perioada de odihnd a inirnii.
perioadei (Pr0nz-Miezul nopfii) a zjlej.
Se cuvine si le addugdm acestor etape perioada electro- -8.
magneti^c,[ de 520 de ani (redescoperiti in ,it.t" noastre de
Bruck)'to, ca.e este pentru plmant 0F
marele an platonic este anur pentru om, qi
de 25.000 de an".iLeust"e" pentru pdmdnt ceea ce $ ^rg$

este una dintre cele patru vdrste pentru fiinta umani. Es
sa ni se permitd aici o scurtd digresiune cu privire ra aceastd
lege cuaternard despre care am vorbit deja pe parcursur operei d FI
noastre gi a cirei adaptare o realizim aici.
Legea generald ni se prezintd sub forma a doui mari $
perioade, una de ascensiune, alta de declin,
perioadd separate fiecare de o F3
caracteristicd ce anun{d cd se Aceastd lege este, agadar, o lege realmente universalS qi SC
curentului. va schimba clirectia aplicd la f'el de bine evoluliei cAt qi involuliei Forfei Divine in

Astfel' pentru a reprezenta ziua omului avem urmdtoarea t65

figur5:

r3o Bruck, Magnetismttl lerestrtt

164

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Univers cdt gi circulafiei forfei vitale purtate de sange in pentru o rasA , pentru un popor dar qi pentru un om. Sd evitdm,

organismul uman. rqadar, cu grijd o astfel de eroare qi s[ nu credem cd doar

Astfel, vechile colegii iniliatice stabiliseri pentru fiecare ciclurile brahmanice sunt aplicabile Europei sau Americii, cel
pufin cu privire la modul lor de aplicare.
rasd umand qi pentru fiecare popor perioade ciclice in timpul
cdrora acea rasd sau acel popor iqi trdieqte perioada copilbriei, a ,,Brahmanii inqiqi preconizeazd astdzi Satya-Youg (epoca
tinerefii, a maturitdlii sau a bdtrAnelii.
neagrd) gi calomniazd, epoca actuald qi acest lucru in ciuda
Brahmanii indieni, moqtenitori ai tradiliei negre gi a unei
par{i din tradi}ia galbeni au, la rdndul lor, mari perioade de propriilor lor anale care semnaleazd a treia epocd drept cea mai

432.000 de ani, aplicabile raselor umane. strdlucitoare qi cea mai fericitd. A fost v6rsta maturi6lii 1or;

Dar nu trebuie sd uit6m cd, intr-o familie, c0nd bunicul tstdzi ei sunt in decrepitudine; qi privirile lor, asemeni celor ale
ajunge aproape de mormdnt, nepotul incd mai cregte ?n stadiul de bf,trdnilor, se intorc adesea spre perioada copildrieilll":

copil. Dacd am vrea sd ?i aplicdm acestui copil legile care i s-au inarmali cu aceste date, putem aborda acum fdrd teamd
aplicat bunicului sdu am face o mare greqeald.
istoria raselor care au dominat Pdmdntul.
udeneini voeomril,uifsiliefeecreacoreemsptdeleinmintreenstetaamrdeiisufielnrdemeleobdtdetrrreAescntierpefreo,acrpelainliedcg6idndedeeuexmvpaoenlruiietlainetfedsa,i
cealalt[ umanitate a celeilalte emisfere este in stadiul Rasele galbene, roqii, negre qi albe gi-au indeplinit evolulia
"opilari.i'qi
invers. succesivd pe aceeagi planetd sau fiecare continent terestru nu este

Actualmente (1896), orientul qi in special Asia se afld la decAt cristahzarea unei alte planete.
epoca infelepciunii qi a bdtrdnelii, ?n timp ce Europa, pivot
Resturile a patru dintre aceste planete au format PdmAntul
central, iqi incheie adolescenla qi America iese din mormdnt in dI ulgpadnc.luemrelns]2e-(inva!1 inalta revelare semnatd de Louis Michel de
starea de copil[rie spre tinerefe.
Luna este unul dintre aceste continente destinate pentru a
Brahmanii indieni qtiu foarte bine cf, Europa gi-a avut Mesia
acum{abia 20 de secole, in timp ce Asia qi l-a avut pe al sdu in forma PdmAntul qi care a fost separati voluntar de celelalte,
urmd cu mai mult de 87 de secole gi, totuqi, anumili scriitori din
occident ar dori sd aplice emisferei noastre legile ciclice care determindnd astfel non armonia terestrd gi devenind nu un satelit
conduc orientul gi pretind cd noi suntem inti-o perioadd de
obscurizare gi de involufie (Kali-youga). Este o greqeala foarte normal ci un cancer al Pdm0ntului?
mare de care
pentru cd, ar ftirefbouairet-esdpesreicfuelroeaassicdpetonftiruocinutletilgetciitudailnitaoteccaidreasnet;i Sunt chestiuni prea elevate qi prea grave pentru a fi tratate in
cdteva pagini. Curiogii sunt invita{i sd citeascd ?n leg[turd cu
noastre.
aceastd tem5 operele lui Louis-Michel de Figanieres, in ciuda
dificult[fii lor aparente qi sd considerdm problema ca fiind

rezolvatd incep6nd istoria noastrd atunci cAnd toate continentele
terestre sunt formate gi urmdnd metoda lui Fabre d'Olivet, frrd, a

merge nici mai departe nici mai sus.
Vom ldsa, agadar, deoparte istoria rasei Galbene, a rasei

Orientale ale cdrei resturi le vom regisi cu Fo-hi.

cdnd un continent se afundd in pdmdnt, un altul se naqte in 13t , p.lo2
'3' Violo universald
emisfera opusd, gi ar insemna sd nu cunoagtem nici o lege a
creafiei dacd, am vrea sd aplicdm continentului care vine legile
continentului care dispare. or, acest lucru este la fel de adevdrat

166 167

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Rasa Occidentald qi rasa Rogie, care {inuse sceptrul prejudecat[, gi voi fixa de-a lungul secolelor momentul in care
civilizafiei Itasa Albd, din care facem parte, qi-a fdcut aparilia pe scena
pe Pdmant ?naintea Negrilor, (vom aminti de
lurnii.
frumoasele colonii din Marea Britanieidi.r ir"tunru, Jirr- spuniu
qi din Jdrile de Jos, din Italia unde Etruscii erau o colonie rogie qi in acea vreme, a cdrei datd voi incerca sd o determin
in sffirgit ?n Egipt unde rasa roqie a fondat colonia atlantd, dup6
marea catastrold), le transmit celorlalte rase inaltele adevdruri ale trlterior, Rasa Albi era incd slab6, sdlbatic[, fdri legi, frrd arte,
inifierii.
ldrd culturd de nici un fel, golitd de amintiri gi prea lipsitd de
Incepem sd afldm abia acum in Occident, cd Egiptul era o irrlelegere pentru a concepe vreo sperantl. Ea locuia in prejma
l'olului Boreal, de unde iqi are originea.
colonie de roqii,- gintre care cere mai frumoase ramaqije au fost
regdsite in Peru133. Rasa Neagri, mai veche decdt ea, domina atunci pim0ntul qi

Disparilia Atlandidei transferd sceptrul puterii ?n mdinile f inea sceptrul qtiinfei qi al puterii: ea stdpAneatoatd. Africa qi cea
rasei negre care a cucerit imediat tot pdmAntul locuibil in acea
rnai mare parte a Asiei, unde cucerise qi comprimase Rasa
vreme.
Galbend.
Rasa Albd se ndqtea atunci in apropiere de polul Nord.
CAteva rdmdgile ale Rasei Galbene ldncezeau obscur pe
lbn$t
vArfurile celor mai inalfi munfi ai Americii qi supraviefuiau
*d$ ?'f
oribilei catastrofe care tocmai le lovise; aceste fragile rdmdgife
fifoirtt,
erau necunoscute; Rasa Roqie cireia ii aparfinuseri, posedase
n
pAnd nu demult emisfera Occidentald a Globului; Rasa Galben[,
6w
pe cea Orientald, Rasa neagr6, pe atunci suveran[, se intindea la
,,Voi cdldtori intr-o epoc[ destul de indep[rtati de cea in Sud pe linia ecuatorialb; qi, dupd cum am spus, Rasa Albd, care
care trdim; qi imi voi intdri ochii care ar putea fi slabifi de o lungd
nu fdcea dec6t sd se nasc[, rdtdcea in imprejurimile Polului
Aeh.'3gm,i3eipnertoeeri1agcntilriiSufed. ealve-e1s,izuSdidafp,i4nesenxvaturomull,uadmPdeeietra,aalimsid.c'eirdIivsseddtolreurdileapaeacnebrausaltvtieeuiielneanilsBioleorrarrlcsi,usivnasiinlaizeudasetteeaBrsaotualuefircbeMieoternuuxtrsgicsc;uddIludc9oi Cmsi iapaararitlaraei
Boreal134."
Americand, de colonelul Dussaert (paris lgg2) si ocultul ta Abiiigenii ctin
America de sud, de doctorul Henri Girgois, care dr argumente puteriice care Sd ni se permit[ aici sd facem dreptate gi sd exprimdm toat6
nu apdrd aceeaqi tezi admirafia noastr[ in fafa iniliatului care, devansAnd descoperirile
criticii istorice contemporane a qtiut sd smulgd din Planul astral,
168
unde era fixatd, istoria rasei noastre.

Toate qcolile inifiatice din Occident trebuie sd onoreze ca pe

unul dintre cei mai mari maegtri pe care i-a trimis Providenfa, pe

autorul Istoriei Filosofice a Genului LJman, Fabre d'Olivet.

in fala muncii acestui mare spirit, studentul se opreqte,

curpins in acelagi timp de teami qi de admirafie, qi iniliatul salutd

in limba sa spiritele celui care a cerut Rugdciunii qi Extazului

cheile pe care predecesorii sdi le instr[inaserd gi le renegaserS.

'to Fabre d'Olivet, Istoria filosoficd, p. 67
169

PAPUS TMTAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Maestru venerat, oricare ar fi loviturile pe care calomnia Dar, in ciuda tuturor lucrurilor, bazdndu-se doar pe forlele
Institutelor qi Academiilor le indreaptd citre domnia voastr6, fiti
lor fizice, albii nu ar fi fbcut progrese rapide fdrd ajutorul
sigur cd veli gdsi in inima oricbrui erev adev[rat al traditiei
occidentale, un addpost pentru viitor. Providenlei Divine care avea planuri mari pentru rasa lor.

sa Fabre d'olivet a fost lumina curentului pitagorician gi opera Femeia a fost aleasd de la inceput de Invizibil pentru a
latura
magnificd expune o singurd latur[ a revelatiei - acliona profetic asupra Rasei Albe, iar Albii iqi datoreazd,

enciclopedicf,. sdn[tatea profelipi unei femei in stare de extaz, Voluspa.

unui alt mare inifiat, dubrat de un om cu suflet mare, Saint Doi mari qefi albi au fost avertiza\i de cdtre Voluspa cb
Yves d'Alveydre, justificarea celuilalt
ii datordm revelarea gi luptdtorii negri, ascunqi in num[r mare in imprejurimi, nu

curent: curentul Bisericii Patriarhilor, a profetilor lui Iisus, adicd, aqteptau decAt sffirqitul luptei dintre albi pentru a interveni qi a-i
latura vie qi polul de iubire creatoare al revelafiei pe care o vom
aborda la finalul acestui tratat. rrimici pe supraviefuitori. Aceastb revelafie supranaturald a lovit
puternic spiritul celor doi qefi care s-au unit gi i-au exterminat pe
$i acum, voi rezuma cAt mai bine cu putinfd istoria rasei
negri.
noastre aga cum ne-a transmis-o Fabre d'Olivet ale c6rui opere
trebuie si fie vademecumul oricdrui ocultist veritabil la inceputul Dar, plini de recunoqtinld pentru cea care frcuse profefia, ei
studiilor sale.
au creat, incepind cu acea zi, colegiile preo^teselor qi autoritatea
Rasa Alb[, ndscutd in apropierea polului Nord, a fost mai
faptul mai druidelor a crescut rapid.
intdi in stadiu sdlbatic Ai rdtdcitor, ignorAnd c[ au
existat alte fiinle umane pe p6mdnt. Acestea au pierdut cur6nd orice uniune real6 cu invizibilul
celest qi, pentru a-qi masca sldbiciunea, ele au introdus in rasa
Protejafi de climatul lor, Albii au crescut ca numdr qi ca
for!5. Apoi a inceput cobordrea progresivd spre Sud, traversdnd albd sacrificiile umane qi regimul terorii. Astfel, femeia, pe
imensele p[duri ale Pdmantului cailor Ross-land (Rusia de atunci atotputernicd, a provocat reacfia teribild care urma sd il

astdzi) care i-au adus pe Albi pdnd pe pdmAnturile superioare poll priveze pe bdrbat de orice libertate pentru mult timp.
1un4{(Polonia) qi de acolo pe p6m6nturile inalte Teuts-Land
(Europa central[), limitate la nord de Granila Sufletelor D,AHN- Deja o parte a cellilor fusese expatriatd pentru a scipa de
Mark qi la vest de p[manturile inferioare Holl-Land qi Gholl- despotismul druidelor (spre anul 10.000 inainte de Hristos) qi
Land (Galia). Aici a ar,ut loc ?ntalnirea dintre Rasa Albd qi Rasa cdqtigase teritoriu de-a lungul regiunilor ocupate de cdtre negri,
{inutul eare avea sd devinl Arabia. O parte dintre aceqti celli
Neagrd. rdtdcitori sau bodhoni va constitui mai tdrziu, dupd nenumdrate

Albii, slabi qi fdrd arme serioase, au fost luali in masd ca vinicfeisriioturdailnfie, mpeoipi olaruelvr"eui.."rrt". Aceasta este originea statutului
S[ revenim la cellii nogtri r[maqi in Europa sub tirania
sclavi qi au fost insdrcinafi cu muncile in mine ruu i., construclia
druidelor.
fortdrefelor. Dar, au inv[fat in suferinfd, s[ foloseasc[ armele
perfeclionate de cdtre duqmanii lor $i, la umbra pddurilor '3t Din amestecul care s-a realizat atunci intre sdngele borean gi cel sudic
(boreal) au apIrut arabii. Toate cosmogoniile unde gdsim femeia prezentatd
impenetrabile, s-au perfeclionat in arta de a rupta impotriva drept cauza rdului qi sursa fecundd a tuturor nefericirilor care au asaltat
Negrilor. pdm0ntul, au apdrut de aici. (Fabre d'Olivet, Istoriafilosoficd, p.173, primul
volum)
170
171

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Rasa Albd a fost pe punctul de a fi nimicitd de un flagel intreprins cucerirea Indiei aflate pe atunci in stipdnirea
teribil: lepra, contractatd in comunicbrile
cu negrii qi care a negrilor136. in acest scop a trecut lanluiUralilor qi a stabilit prima
cunoscut progrese inspdimdntdtoare * ciuda tabdr[ intre Marea Caspic[ gi Marea Aral.
in inmullirii
De aici, prin sine insuqi qi prin locotenenfii sdi, i-a impins
sacrificiilor umane oferite de cdtre druide zeului Thor gi zeilei
l{am pe negri pdnd la insula Lanka (Ceylan) unde Pha-Rawon-ul
Freya.
negru a fost strivit definitiv qi qi-a pierdut via1a137.
Providenla i s-a adresat de aceastd datd unui om de geniu:
Poemul hindus Ramayana povesteqte o parte dintre aceste
druidului Ram.
lapte mdrele. in acea epocd a inceput Imperiul lui Ram care a
Ram suferea in sufletul sdu vdzdnd pe de o parte ravagiile
fEcute de leprd in corpurile albilor qi pe de altd parte ravagiile nu avut o mare influen{6 asupra tuturor tradifiilor rasei albe.
mai pulin inspdimantdtoare licute de cbtre exac{iunile druidelor
Abia indrdznesc sd spun aici c6te secole numdrd cronologii.
in spirite. Am ardtat deja cd putem, cu ajutorul calculelor astronomice,

Incdrcat de aceste gAnduri, tAndrul druid a adormit la s[ stabilim epoca lui Ram cu aproximativ 5000 de ani inaintea
irdddcina unui stejar gi curdnd planul astral s-a ardtat ?n fiinla sa
erei noastre, presupunAnd cd nu au existat corecturi ale
luminoasd. Ram a vdzut apdrdnd sufletul colectiv al rasei sale,
Marele Herrmann, care i-a dezv[luit cd vdscul de stejar pregdtit oalendarului runic; dar cine ne poate asigura cd nu au fost?

intr-un anumit fel era remediul leprei qi metoda de a reda Arrien care, frrd indoiald, a scris dupd tradiliile originale,
afirmd cd de la acest Teocrat pdnd la Sandrocothes, care a fost
colegiului druizilor autoritatea pe care le-o furaser[ druidele.
?nvins de cdtre Alexandru, au fost numdrali 6402 ani. Plinius este
Ram a anunlat aceastd revelafie gefului colegiului sdu qi
de acord cu Anien deqi nu pare s[-1 fi copiat. Ori fiecare qtie c[
experienta a confirmat realitatea viziunii. expedi{ia lui Alexandru in India a avut loc cu 326 de ani inainte
Druizii au pdstrat pentru ei secretul prepardrii v0scului qi o
de Hristos, de unde rezultd cd putem stabili de la Ram pdnd in
sdrbdtoare comemorativd transmite acest eveniment din generafie
anul curent 1821 o duratd de 8550 de ani138.
in generafie. Aceastd sdrbdtoare a fost recoltarea viscului in
De la acest an pdnd la lisus Hristos Total 1896
fiecare an in epoca innoirii forlelor pdmAntului (de Crdciun). De la Iisus Hristos odndlaAlexandru 326
Fabre d'Olivet povesteqte (conform propriilor sale viziuni De la Alexandru pdn[ la Ram 6402
8624
astrale) cum au frcut druidesele eforturi disperate pentru a pdstra Si inainte de Iisus Hristos 6728

autoritatea care le scdpa.

Ram a fost citat ca ,,purtAnd un mesaj de la strdmoqi,' adicd Stdp6n al Lumii, care trebuia s6,prezid€ze civllizalia intregii
pentru a fi sacrificat pe altar. sale rase, Ram gi-a organizat imperiul dupd formele teocratice qi

Ram a refuzat, qi, pentru a evita un rdzboi civil, a plecat de ttu ,,CIci a fost un timp cAnd malurile Gangelui erau locuite de cltre etiopieni"

pe acel teritoriu impreund cu mai multe mii de celli care au (Invdfdtura Brahmanilor) Viata lui Appolonius, capitolul III citat de

devenit adepfii profefiei sale (spre 6700 inainte de Hristos). Amaravella, Iniliere
t31 Yezipentru detalii Fabre d'Olivet, primul volum, p.253 gi urmdtoarele
Ram s-a indreptat spre Sud-Est, a mers de-a lungul M6rii
caspice; s-a oprit pentru mai mulli ani la poalele munfilor urali 138 Fabre d'Olivet, Istoriafilosoficd, primul volum, p2l7
unde gi-a mdrit armata cu tofi albii stabilili de mai mult timp in
aceste regiuni qi, dup[ ce qi-a organizat intru-totul forfele a n3

r12

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

religioase. El a stabilit in Tibet sediul Suveranului-pontif qi DIFERITE NUME DATE LUI RAM

schimbdndu-qi numele de rdzboinic Ram (Berbecul) in cel al India Rama
preotului care fusese Lam (Mielul), el a fondat cultul Lamic, Tibet Lama
acest cult al mielului mistic pe care il regdsim ca o caracteristicd China
Japonia Fo
a rasei ariene. Nordul Asiei Pa
Pa Pa
Aici ?ncep istoricii profani istoria. Ei v6d Rasa Alb6 sau Persia Pa-di-s hah sau Pa-s i-oa
Iran Giam-Shvd
ariand, plecdnd din India pentru a aduce de acolo tradilia alb6 a Giam-Shvd
intregului P[mant; dar nu qtiu c6 albii veniserd din occident in Arienii Dionvsos

India.

Tot ce prezentdm aici va fi poate considerat ca un pur roman Aceste nume vor fi suficiente pentru a regSsi unitatea in

gi totugi avem certitudinea cd, in treizeci de ani, nici una dintre rnijlocul diversitdlii istoriilor mitice referitoare la Ram.

cdrlile serioase de istorie nu va mai avea altebazein afardde cele Addugdm acestor nume Zodiacul cu semnele clrora Ram qi-

oferite de Fabre d'Olivet13e. a amestecat istoria, dupd cum o va face mai tdrziu Moise pentru
istoria Pdm6ntului qi vom gdsi, de asemenea, adaptarea pdrlii
La nevoie am putea opri aici digresiunea noastrd gi sd facem mitice din astronomie.

trimiteri la istorici; dar preferdm sd rezumdm in cdteva pagini Semnele Zodiacului, ?n numdr de dou[sprezece, sunt ceea ce

punctele cele mai importante de retinut pentru orice ocultist existd mai remarcabil in sfera celestS; celelalte nu folosesc decAt
prin dezvoltarea triplei expresii.
adevdrat.
In inventarea (ndscocirea, scornirea) acestor semne a pus
Ram frapeazdlumea intr-o asemenea m[surd prin conduita
sa cu adevdrat providenlial[ incat toate popoarele albe qi alte Ram toatd forla geniului s1u.
cdteva l-au plasat pe erou in analele lor unde este uqor de regdsit
Cel care ii poartd numele Berbecul trebuie considerat ca
sub urmdtoarele nume: hind primul. Dar c[rei pdrli a anului trebuie sd ii corespund[?

r3e Am in fala ochilor o carte mare care trateazd $tiinfa Istoriei; in care Dac[ este la inceput, aga cum pare sigur, trebuie plasat in

cronologia, bazatd pe cea a lui Usserius este prezentatf, intr-o serie de tablouri solstiJiul de iarnd, acestei nopfi-mame numite de cdtre celli
Modra-Nect. Atunci, examindnd starea cerului, vedem astdzi cd,
numeroase. aceast[ noapte cade ?n Sdgetitor; ceea ce dd o retrogadare cu

vdd acolo, printre altele, cd Prometeu le dezvdluise oamenilor folosirea aproape patru semne sau o sutS doudzeci de grade.

focului in anul 1687 inainte de Hristos; cd cadmus le-a ardtatgrecilor arta d,e a Or, calculdnd aceste o sutd doudzeci de grade, afldm, pentru
scrie in anul 1493; cd un evreu le-a procurat Dactilelor descopirirea f,rerului in antichitatea Zodiacului, precizarea de 8640 de ani; ceea ce nu se
anul 1406; cd ceres a oferit folosirea plugului in anul 13g6; gi toate acestea cu
multe secole dupd instaurarea regatului lui Siapone qi a lui Argos, in timp ce indepdrteazd prea mult de cronologia Arian[ despre care am

Phoronee oferise deja codul leilor Argienilor; cb Sparta fusese construitd; c[ vorbit.
fuseseri create monede de aur in Atena qi cd Semiramis uimise lumea prin
magnificele gridini pe care le crease in Babilon. Desigur cr este admirabil 115

faptul cd erau regate frri pluguri, coduri de legi ldr[ litere, monede de aur lir[

foc qi oraqe construite frr[ fier! Fabre d'Oliv et, p.344

174

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Urmdnd aceastd ipotezd, se constatd cd semnul Balanlei deseneazd cu exactitate orizontul acestei latitudini qi dau, in
cddea in solstiliul de varl qi impdrfea anul in doud pdrli egale.
consecintd, locul inventdrii lorla0.
Cum Ram a fost confundat/asemdnat cu Soarele, care era
desemnat tot prin semnul Berbecului, a fost foarte uqor de spus, Inifierea ortodoxd a rasei albe a fost mereu caracterizatd de
a$a cum au frcut mulli scriitori, cursul acestui astru gi diversele
sale influenle caracterizate prin cele doudsprezece semne pe care culoarea AlbA, simbol al forfei, al masculului.
le strdbate; dar reflectand asupra istoriei acestui celebru Teocrat,
Imperiul lui Ram a durat in jur de treizeci gi cinci de secole
a$a cum am povestit-o, observdm cd este destul de bine ,si atunci a inceput lenta deplasare a polului civilizafiei din India,

exprimatd de figurile care insolesc aceste semne. Lrnde il adusese Ram, p0nd in Celtida, unde ar fi trebuit fixat

Mai ?ntdi este Berbecul, care fuge cu capul intors spre spate, ini{ial.
cu ochiul fixat spre lara pe care o pdrdsegte. Iat6 situafia lui Ram
Iatd cheia acestei schisme feminine pe care Fabre d'Olivet
abandonAndu-qi 1ara. nu a vrut sd o dea deqi o cunoqtea.

Un Taur furios pare sd vrea sd ii stea in cale; dar jumdtate Cauza vizibila a drzlocdrli Imperiului lui Ram a fost schisma
celor cate, sprijinindu-se pe muzicd, au vrut sd plaseze pasivul
din corpul slu afundatd ?n mAl il impiedici in acliunea sa; cade in mai presus de activ. Dar cauza invizibild era mult mai inalt6.
genunchi. Aceqtia sunt celfii desemnafi prin simbolul lor, care, in Tocmai am presimfit acest lucru.
ciuda tuturor eforturilor ajung sd i se supunb lui Ram.
Aceqti revoltali au folosit Culoarea Roqie ca semn al
Gemenii care urneazd nu exprimd r[u deloc alianla cu protestului lor, ca emblemS, qi de la ei dateazd originea purpurei

sdlbaticii Touranieni. ca simbol al Puterii.

Racul semnificd meditaliile qi intoarcerea in sine; Leul, Ei au fost desemnafi sub diferite nume: Pastori, Yonis,

luptele sale gi mai ales insula Lanka desemnatd de acest animal; Yonijas, Palli-Fenicieni - plecafi din India in jurul anului 2700
Fecioara inaripat[ purtdnd o ramurd de palmier in m6n6, indicd
victoria sa; prin Balanfd nu e caractefizatd, oare egalitatea pe care inainte de Hristos (Invazia Pastorilor) dupd ce au cucerit Arabia
qi aproape toatd Asia Minor qi dupd ce au stabilit fundamentele
o stabileqte intre invinqi gi invingdtori? marilor imperii ale Feniciei qi Asiriei.

Scorpionul poate sugera vreo revoltd, vreo trd.dare; Care era, agadar, situalia Egiptului in acea epoc[?

Srgetdtorul rdzbunarca. capricomul, vdrsdtorul qi pegtii se referi Egiptul, a$a cum il vom vedea mai tdrziu in legdturd cu

mai mult la partea moral[ a istoriei; ei vorbesc despre istoria tradifiilor, p[strase aproape rntactd vechea tradilie atlantd

evenimentele din bdtrAnefe qi, poate, prin cei doi peqti, a vrut sd venind de la Rasa Rogie qi transmisd prin Rasa Neagrd.

exprime modul ?n care credea cd sufletul sdu va fi legat de cel al Imperiul lui Ram avusese o mare influenld in Egipt unde

succesorului siu. guvernarea prin Fa-Raon cu formd teocraticd prosperase; ddduse

Cum figurile emblematice ale sferei au fost inventate in in epoca in care ne situdm paisprezece dinastii ale Egiptului.
apropiere de Balk, spre al treizeci qi qaptelea grad de latitudine,
astronomii au putut vedea cd cercul trasat din latura polului Vechiul Imperiu se sfdrqise au a zecea dinastie, durase din

austral de cdtre Constelafiile Navei, Balenei, Altarului sau 5004 pAn[ in 3064 inainte de Hristos, adicd pdn6 in momentul

Centaurului, qi vidul l6sat sub ele in cele mai vechi sfere, dizlocdrii Marelui Imperiu al lui Ram.

116 fi' ou Fabre d' Olivet Is t or ia I o s ofic d, p.259 (primul volum).

177

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Poate chiar acestei dizlocdri trebuie sd ii atribuim nagterea dialectului vulgar pastor sau pastori; de aici cuvdnful compus

primei dinastii diospolitane (a unsprezecea a Egiptului). l-lyksosla2. Manethon adaugd cd eravorba despre arab1".

Oricum ar fr, hoarda asiaticilor invadatori a trebuit sd $tim de ce am putea s[ ii credem arabi pentru cd veneau din
ameninte peiptut spre 2600 in timpul celei de-a treisprezecea Arabia dupd ce au cucerit acest linut qi i-au alungat in deqert pe
adevlralii arabi dintre care o parte au luat numele de ,,Evrei",
dinastii. Intr-adevdr, in acest moment, simlind pericolul qi
ceea ce inseamnd rdtdcitori. Acest lucru este at6t de important
prevdzdndu-i consecinfele, preofii au creat Marile Mistere pentru incdt il vom cita textual pe Fabre d'Olivet.

a conserva tradilia roSie purdfdrd patd. ,,Indienii dizidenfi, aga cum s-a constatat de cdtre toate
Totuqi, in jurul anului 2200 inainte de Hristos, Pastorii au legendele sanscrite, nu au reuqit niciodat[ sd facd mari progrese

invadat Egiptul unde au licut carnagii gi masacre frrd num[r. in India propriu-zisd; dar acest lucru nu a impiedicat ca, pe de

Dar, temindu-se de represaliile ortodocqilor rdmagi in India, i-am altdparte, sd devind extrem de puternici."

vdzut pe acegti asiatici fortific6nd noua lor cucerire la grani{a cu Prima datd s-au stabilit in mod considerabil spre Golful

Arabia, ceea ce ii uimegte pe toji istoricii profani care nu de{in Persic; de acolo au trecut in Yemen, pe care l-au cucerit in ciuda
opunerii violente pe care au intAlnit-o acolo. Cellii bodhoni,
cheia acestui mister atdt de simplu.
stdpAni ai Arabiei de mult[ vreme, dupd ce au rezistat atdt cdt at
in leg[tur[ cu aceasta ascultali ce spune Marius Fontanes. putut, obligafi si cedeze in fala Destinului, au preferat sd plece

,,Legenda a frcut din aceastd invazie o inldnfuire de orori. din lard dec6t si se supun[. O mare parte a trecut in Etiopia,

S-a afirmat totuqi, pentru mult timp gi fbr[ ezitarc, cd restul s-a rdspdndit in deqert qi acolo s-au impdrfit in popoare

Egiptul a fost jefuit, ruinat, distrus in mod sistematic prin foc qi rdticitoare, care au fost numite Evrei din acest motivla3.
sabie; cd o parte a popula{iei masculine a fost victima furiei
,,Asiaticilor josnici" gi a pierit in aceste masacre, ,,cealaltd parte" Totuqi fenicienii pundnd stdpdnire pe Marea care separd
fiind transformatd in sclavi. Arabia de Egipt le-au dat numele qi au venit, dup[ spusele lui

lnvazia este sigur6; indiscutabill gi domnia lui Shalif Herodot, si ocupe malul Mediteranei, unde gi-au stabilit sediul

inaugur6nd o dinastie, a cincisprezecea; mult mai pufin sigurd lmpenutul lor 144

jeossten,icoir"igdineeacdatrceesMtoarninevthaodna,tovroi rcaarpeddraeniunnlcaufirdcnad,,EAgsiiapttiucil In acea epoc6, imperiul caldeean a fost intors pe dos. Unul
dintre qefii fenicienilor, cunoscut sub numele de Balli, a frcut
impotriva asiaticilort4l, conlorm aceluiaqi istoric.
cucerirea teritoriul Plaksha, Asia Minor, gi a construit pe malurile
Fdrd a fl infeles dacd aceqti asiatici erau revoltati, care se
la2 A venit un rege pe nume Timoeos. Sub acest rege, nu qtiu de ce, Dumnezeu
temeau de represaliile altor asiatici rimagi ortodocqi, acest punct a suflat spre noi un vAnt nefavorabil gi contrar oricdrei eviden{e, din pdrfile
Orientului, oameni de rase josnice, venind pe neaqteptate, au invadat lara qi au
al istoriei a r[mas obscur pentru istorici. luat-o cu for{a, cu uqurinfd, fbrd luptd. (Manethon)
la3 Cuvdntul hebri, din care s-a format cuvdntul evreu, inseamnd transportat,
Sd il ascultdm acum pe Manethon care ne confirmd pdrerea. depostat, expatriat, trecut dincolo. Are aceeaqi rdddcind ca qi cuvdntul harbi
din arab5; dar are mai multd forld deoarece exprimd o dizlocare mai mare.
Manethon ii numeqte pe invadatori ,,Poporul lor in
'oo Pouranas ai hinduqilor ii dau numele de Palestinian; este Palestina propriu-
intregime, spune el, a fost numit Hyksos, adicd regi pastori,
pentru cd, hyk inseamnd in limba sacrd rege gi sos, conform zisd, Idumeea sau Fenicia.

lar Marius Fontanes, Egiptul, p.218 T79

t78

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Eufratului faimosul oraq Babel, c[ruia i-a dat numele sdu. Acest Acolo, un iniliat de geniu, reunind bandele rdspindite, nu
Balli, numit Belos sau Belus de cdtre greci gi latini, a fost aqadar
tloar ci a salvat Rasa Galbend de disparilia la care era chemat6,
fondatorul acestui imperiu celebru care a fost numit cAnd
tlar i-a dat qi impulsul psihic necesar unei cariere noi qi iructuase.
Babilonian, cdnd Sirian sau Asirian. Acest om a fost cunoscut sub numele de Fo-Hi qi a creat

Evreii, inamici implacabili ai fenicienilor, din cauzd cd centrul siu de acliune chiar in epoca in care Krischen acliona in
apiruseri din aceqti celli bodhones, alunga{i de citre acegti India qi unde Marile Mistere erau create in Egipt, adicd din2700
in 2600 inainte de Hristosl46, in acelagi timp cu aparifia in Persia
pastori ai Arabiei fericite qi constrdnqi s[ meargd sd ritdceasci in rr primului Zoroastru.

deqerturi, evreii, spuneam, i-au dat acestui Balli numele de Fabre d'Olivet spune in legf,turl cu acest subiect:
,,Printre Popoarele care trdiau dincolo de Gange, un alt
Nembrod pentru a exprima violenla qi tirania uzurpdrii sale. Dar l'cosof, nu mai pu{in curajos (dec6t Zoroastru), numit Fo-Hi, a

au incercat in zadar si opreascr torentul care ndvdlea asupra lor. pretins ci prima schismi a Pallis-ilor se nlscuse dintr-o
De la Nil pana la Eufrat totul a suportat tirnp de cateva secore neintelegere qi cd ar fi fbst evitat[ cu uqurin!5 dac[ am f-i
jugul acestor pastori formidabili care, degi aqezali pe tron, p[strau
cxaminat c[ cele doud facultS]i sexuale fuseserd gregit aqezate pe
acest nume care le fusese dat in mod injurios. ccle doui principii cosmogonice Iswara qi Pracriti."

inaltul Egipt a rezistat mult tirnp eforturilor lor datoritb Din acest moment istoria analitic[ poate fi reluatd de orice

partizanilor vigurogi care aveau acolo facultatea masculinb, sub istoric bun.

numele de Iswara, Israel sau Osiris; dar, in sf6rgit, facultatea Ne vom opri acum in privin{a acestui subiect.

opusd l-a purtat peste tot; qi Zeila Isis la tebaide qi Zeila Mylidha Vom relua acum istoria, dar intr-o fbrmd sinteticf, qi rnai
rrles in raporlurile sale cu tradilia ezotericd.
la babilonieni, au fost aqezate deopotrivd deasupra lui Adon.

In Phrygia, buna Mamd Ma, numitd Dindyrnene sau Cybele

de cdtre greci, la privat pe Atis, Tatdl suveran, de forla sa virild;
qi preolii sdi nu s-au putut p[stra decAt oferindu-i ca sacrificiu

acelaqi lucru pe care oftodoxia o considera emblema culturui
. 145

el

Vom vedea acum toate eforturile l?cute de citre inifiali
pentru a repara consecin{ele acestei schisme feminine ai cirei

adepfi au luat culoarea rogie.

Si lSsdm deoparte India unde Krischen (Gopalla) (2600

inainte de Hristos) apoi, mai tdrziu, Foe (Sakyaxl600 inainte de

Hristos), s-au strdduit sd regdseasc[ unitatea pierdutd qi si ne

indreptdm spre Est, pe pimAnturile ilustrate alt[dati de Rasa

Galbend.

ot Fabre d' Olivet, I s t oria.fil o s ofic ii, p.27 6 la 27 8 '16 Cartea impiiralibr Chinei, extrasd din Biblioteca Misiunilor strdine

' confirmd putine lucruri in preajma acestor date, din moment ce Fo-Hi gi Xin-

180 Num il preced imediat pe I{oam-Ti care se considerd cd ar fi domnit in iurul

anului 2697 inainte de I'Iristos.

181

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Marii Mesageri Divini la' Aceasta ne permite totuqi sd incepem de la 6700 inainte de

Vechile civlliza[ii Galbene, Rogii qi Negre i-au 15sat I lristos.

mogtenire Rasei Albe cunoqtinfe istorice, gtiinfifice gi religioase Imperiul lui Ram dureazd 35 de secole qi in 3200 inainte de

al cdror ansamblu constituie o tradifie transmisd in mai multe Ilristos izbucnegte in India marea schismd care trebuia sb readucd

moduri qi pe diverse cdi ?n funclie de popoarele care au avut ca civrhzatia celt6 la polul sdu originar.

sarcin[ aceastd transmitere. Curentul ionian al pastorilor, curent esenlialmente exoteric,

Am putut vedea in primele capitole ale acestei cdrli are nevoie de venirea unei inflorescenfe de inifiafi insdrcinali sd

principalele procedee folosite pentru a invdlui qi a ascunde readuc[ la unitate dualismul creat de c[tre ionieni. Aceastd
invifitura ezotericd; sd facem acum adaptarea inv[fdturilor
inflorescenld se produce in jurul anului 2100inainte de Hristos qi
noastre anterioare.
ii dd naqtere lui Fo-Hi in China, lui Krishna, Krischen sau
Omul nu este ldsat singur ?n cariera pe care o ?ndeplinegte.
Gopalla in India, primului Zoroastru in Iran gi lui Sanchonian in
Dacd Destinul il obligd sd se supund uneori in fafa umilinlei
Tyr in acelagi timp cu stabilirea Marilor Mistere in Egipt.
qi a suferinfei, voinla sa liberl poate primi ?nvdfdturi prefioase din
Cum se face cd niciun istoric nu s-a gdndit s[ remarce
partea Providenfei.
aceastd splendidd miqcare Providenliald pe care un simplu tablou
Providenfa nu poate acliona asupra oamenilor decdt prin
il prezintd, clar?
oameni qi, marii inilia{i iegili fie din fraternit[file care pdstreazd" Dar este singurul? Nici pe departe. Morala Rasei coboar[ la

tradilia, fie din ascensiunea personald, datoratd, Rugdciunii gi un asemenea nivel, castele deJin peste tot Puterea qi strivesc

extazului, sunt insdrcinafi in epocile de indoial[ gi de tulburare ca autoritatea, fac asemenea excese in jurul lui 1600 inainte de

sd le aminteascd oamenilor originea 1or divind qi scopul existenfei Hristos, incdt Spiritul Providen{ial se manifestd incd o datd qi
lor aici jos.
vine sd ilumineze Pdm6ntul cu razele sale.
,In legdturd cu sufletul uman qi cu istoria sa vom vedea mai
tdrziu originea invizibild a Foe (Sakya) in India, al doilea Zorcastru in Iran, Moise in
acestor mari inifiafi pe care ii tratlm
Egipt gi Orfeu in Tracia, vin din nou sd ii reaminteascd Rasei
originile sale celeste qi sd aducd printre oameni adevf,rata

imp[rifie a lui Dumnezeu, de care se indepbrtaserdla8.

aici in raport cu latura lor efectivd gi vizibild.

Ceea ce i-a impiedicat pe cei mai mul1i istorici sd remarce '*t Orfeu a imbrdcat in cele mai strilucitoare culori, ideile lui Ram, Zoroastru

aceste inflorescenfe de inifiafi, este obiqnuinfa de a scrie separat qi Krischen; el a creat politeismul poetilor; el a inflScdrat imaginafia

istoria fiecirui popor frrd a se preocupa de istoria Pdmdntului in instinctivi a popoarelor.
Moise, transmifdndu-ne unitatea divind a Atlantelor, desfbqurAnd in fa{a
intregime pentru o epocd dat6. Aceastd din urmi metodd ne-a
ochilor noqtri drepturile eterne, a purtat inteligenta umand la o inil{ime unde s-
fumizat inv[f dturi preli oas e. a menlinut uneori cu greutate.

Vom incepe cu venirea lui Ram in Asia lisdnd intenlionat Foe, reveldnd misterul existentelor succesive, explicdnd marea enigmd a
Universului, ardtdnd scopul viefii, i-a vorbit inimii omului, a emo(ionat toate
deoparte epoca anterioard. pasiunile sale, a exaltat mai ales imaginalia animicd.

la7 Acest termen de ,,Mare Mesager" a fost imprumutat din operele lui Louis Aceqti trei oameni care pornesc de la acelaqi adevdr, dar care se leagd de
Michel de Figanieres el in moduri proprii pentru a eviden{ia una dintre fe!e, dac[ ar fi putut fi reunili
ar fi reugit poate sd cunoascd Divinitatea Absolutd.
r82
183

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

ce importan[d au adapt[rile divine date revelaliei ieqite din viitoarea Romd, este Numa care leagd, tradifia etruscd roqie de
aceleaqi planuri celeste, ce importanfd au mijloacele diferite labulele aduse de viitorii stdpdni ai lumii.
folosite de fiecare iniliat pentru a traduce aceastd revelafie unicd;
gtim cd Sfinxul are patru modalitili pe care ne putem bazapentru Care sitoric este acum destul de orb pentru a nu vedea gi

a descifra enigma care decoreazd sanctuarul. pentru a nu infelege?

Foe va fi in primul rand intelectual; zoroastru, magician qi Vom vorbi despre anii ce au precedat creqtinismul? Trebuie
naturalist; Moise singur va readuce Rasa la ortodoxia s[ amintim misiunile budiste ajunse la $coala din Alexandria qi
qi a lui Ram, grafie unui jug de fier impus poporului sdu"."1o, ,ogii
lbrm0nd rdd[cini pOnd la Esenieni; ii putem numi printre aceqtia
tempolurfceau,gicaomsiarirsa,diiavl ainiinlicedrniitalupieMtroaicsie, ,asricduinczadtnidnunacitealtaeqai pe Hillel qi Jean-Baptiste, cele doud mari voci care au precedat
ezoterismului ideii sub multitudinea formelor infinitelor sale
manifestdri, dezvdluind ierarhia forfelor sare principii, pe care Verbul incarnat; trebuie s6-l numim pe Socrate, divinul, qi pe
Sachoniaton le l[sase doar sd se intrevadd. pentru aceasta va fi Platon, geniul supraomenesc, qi pe infeleptul Aristotel, care se
asasinat de cdtre supraviefuitorii inilierii celtice a druidelor; dar strdduiesc toli s[ dezviluie marele mister care se pregiteqte?
ideea sa nu devine dec6t mai frumoasd qi constituie de aici
inainte farul care va ghida Grecia abia ndscutd spre gloriosul sdu Dar rat6'. oracolele tac dintr-o datd, Marele $arpe corupitor
viitor. pare sd insereze definitiv umanitatea in inelele sale negre gi totuqi

Epoca marilor schimbdri se apropie cu paqi repezi, doar qase Profefii qi Vizionarii tresaltS, lumina secretd a Naturii se
secole ne despart de creqtinism qi providenfa pregbteqte calea.
lumineazd cu un foc divin; imaginile misterioase anunfate cu
In anul 500 inainte de Hristos, vedem cum se nagte cea mai
intins[ qi cea mai frumaosd dintre inflorescenfele divine. rnult timp in urmd apar in Astral gi lumea invizibild in intregime
vibreazd" pierdutd, pentru c5 Regina Constelafiilor, cea care
Marii Mesageri celegti se inmul{esc qi pdmintul intreg iqi
conduce uniunea oricdrui suflet celest cu orice mesager: Fecioara
inal15 glasurile spre cer.
'In china este Lao-Tzee qi Kong-Tzee; in Japonia este Son- din ceruri qi-a creat imaginea terestr[ qi, Verbul Tatdlui, se

Mou; in India, este ai patrulea Budda (care nu trebuie confundat decojeqte qi se acoperd cu carne pentru a ajunge pe Pdm0nt ....
cu Sakya, predecesorul); in Persia, este redactorur principal al lui Mister al Misterelor, Ieou ... Sabaot cel Bun eman[ lumina lor
Zend-Avesta, Ultimul Zoroastru in Egipt, marea univeisitate se
dezvdluie sub numele de Hermes, ra Evrei este Esdras care celest[, Arhanghelii gi Tronurile, Dominafiile gi ingerii iau

restabileqte sherul gra{ie caldeanului Daniel; in Grecia qi ?n cunogtinld de aceastd lume atdt de indepdrtatS de esenla lor gi se
intreg occidentul, este vocea puternicd a lui pitagora care ii dezviluie Luminii Virgine ...

dezvilui occidentului principiul evorufiei sale viitoare; chiar in Apoi inilialii din Caldeea, magii, pornesc la drum qi

Moise, in unitatea sa insondabil5, Orfeu in infinitatea facultd{ilor 9i corpurile lor de lumini urmeazd, la sosirea sa, sc6nteia divind
concep{iilor sale. (Fabre
ahibutelor sale, Foe in principiul qi finalitatea care cade pe Pdmdnt Lumina intelectuald sd fie ca in

Principiul, Lumina Fizicd s-a ardtat; iatS-l venit printre noi pe

Mesia Rasei Albe ... Christ s-a intrupat.

Nici o comparalie nu poate fi stabilitd intre Verb gi

Salvatorii altor rase care, in Mister stau de-a dreapta sa. Numai
adev[rafii inifiafi inJeleg acest Mister qi nu e aici locul pentru a

dezv olta acest subiect.

d'Olivet)

184 185

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA

in acelaqi timp cu Verbul, Marii Mesageri c6gtigau

PfunAntul qi daci Hristos, umaniz6nd divinul (stabilind tll in CAPITOLUL VIU
mijlocul lui Jahve ;?l;t ceea ce a constituit numele siu
RASA ALBA
cabalistic, acesta devine tlut;t Iehoshua) evolua planul
SI CONSTITUIREA TRADITIEI SALE
intelectual al umanitdfii; doua mari Spirite concurau cu operele
Preliminarii
profund umane ale lui Apolonius din Thyane evoluAnd planul
Tradifia pe care o detinem noi astdzi provine din doud surse
instinctiv gi ondin evoludnd planul animic al aceleiagi umanitdli destul de dif-erite.

terestre. 1. Sub numele de Filosofie Hermeticd, de Kabbali sau alte
denumiri de acelaqi tip, noi definern o traditie venit[ direct de la
Aceastd privire sinteticd asupra istoriei ne va permite sd roqii gi de la negri qi adaptatd la Occident de cdtre Moise, de citrc
?njelegem ceea ce avem acum de spus despre tradilia in sine.
iniliafii egipteni, Pitagora, qcoala din Alexandria, gnostici,
Vom da totugi pentru cei care vor dori sd meargd mai
l<abbaliqtii evrei, alchimiqti qi de organiza\ia Rose-Croix.
departe un tablou general ale c[rui detarii nu vor fi dezvoltate 2. Sub numele de Tradilie Oriental[, Taoism, Brahmanism,

decAt intr-una dintre lucrdrile noastre viitoare: Istoria Traditiei Budism sau alte denurniri de acelaqi gen, putem in aceeagi

ezoterice,. mbsurd s[ studiem anumite puncte ale tradifiei negrilor, care are
puncte comune cu cea a galbenilor qi a fbst modificat[ de cdtre
4\ Celtii stabilili in lndia.

e' Aceast[ tradifie, adaptati la nivelul raselor din Orient de
citre Ram, Krishna, Buddha qi adepfii lui, pe de o parte, de cStre
3
Fo-Hi, Kong-Tzeu, Son-Mou gi Zoroastru, pe de alt[ parte,
CHEIA TERNARULUI $I A BINARULUI
Pentru stttdiul Cahale i propdv[duiesc aceleaqi adevdruri ca tradi{ia Occidentald; dar intr-
o manierd pulin abordabili pentru mintea noastr5.
186
3. In sfdrqit, aceste doud mari curente traditionale s-au aflat
de mai multe ori in contact in cursul istoriei, a$a cum se regdsesc
chiar qi astdzi. De aici au derivat mai multe curente anexe printre
care selnnaldrn: Odin, iniliat a77ut Zoroastru qi creator al tradiliei
teutonice, popularizati in zilele noastre de cdtre Wagner, anumite
secte gnostice qi Templierii, etc.

4. Pentru a concluziona, este nevoie s[ addugdrn la aceste
curente tradi!ionale: amintirile populare (Folclorul), tradifia

r87

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

druizilor, in ceea ce priveqte Antichitatea, qi aporturile noi aduse in plus, o tradifie nu are valoare decAt atAta timp cAt este

Rasei Albe de cdtre precursori, Mesia qi develateurs regeneratd la fiecare cAteva secole de cdtre un nou trimis ceresc

(m[rturisitorii) Mesiei, adicd intrega creqtindtate, Gnoza, ryi, din acest punct de vedere, tradi[ia Occcidentald define
Islamismul gi Babismul, fdrd, a lua in calcul revelaliile anexe ca
avantajul.
cele ale lui Louis Michel gi ale altora ca el.
La fel, rezumatul pe care il vom face se va interesa in
Ne ddm seama ce prudenfd trebuie sd pdstrdm pentru a ne
principal de aceastd tradilie.
recunoagte in toate aceste curente care formeazdveritabila sevd a
$g
arborelui istoric qi a Rasei Albe. Realizdm, de asemenea,
Egiptul, nu trebuie deloc uitat, a fost ultima regiune care
valoarea reciprocd a cestor diferite tradifii in raport cu mintea
r[mdsese sub dominafia Atlanfilor. El va pdstra deci mereu
noastrd de acum.
amintirea acestor popoare; qi chiar atunci cdnd a trecut sub
Pentru noi, Celli qi occidentali, tradilia care se racordeazd puterea Pastorilor fenicieni, a rdmas in posesia a doud tradilii
cel mai bine la spiritul nostru este tradifia kabbaliscd regeneratd
de Cregtinism gi faptul c[, de la originea ei, sute de trimigi qi importante: prima care ii revine in stare purd de la Rasa
inifiafi au digerat-o gi au frcut-o asimilabild inteligenlei noastre.
Aceastd tradilie a devenit clard, iar invdfdturile ei pot fi redate in Suddennd, din care au fbcut parte adeplii ei, qi cea de-a doua care
intregime in fiecare dintre limbile noastre europene, mullumitd a fost oblinutd de la Rasa Boreald (nordic[), ale cdrei cult qi legi

eforturilor revelatorilor. le-a primit mai tArziu. Ea putea chiar, prin intermediul primei
tradifii, s[ se reintoarcd"la una aterioari, qi sE pdstreze o oarecare
Aceastd invSldturd trebuie deci sd formeze baza oricdrei idee despre Rasa Australl carc a precedat-o pe cea Sud6enn6.
inilieri occidentale; dar aceasta nu inseamnl cd nu este foarte util
s[ studiem celelalte tradifii; insd acest lucru trebuie fdcut numai Aceastd primd rasd cdreia ii aparlinea, poate, numele
atunci cdnd delinem destul de bine tradilia occidentald.
primitiv de Atlantic, a pierit in intregime in mijlocul unui potop
Dacd vrem sd urmdm altd, cale, dacd pretindem sd ingrozitor care, acoperind pdm0ntul, l-a devastat de la un pol la
proprivdduim numai tradifia Orientalb, in locul tradiliei rasei celdlalt, gi apa s-a devdrsat peste insula imensd qi magnificd
noastre, vom proceda asemenea oratorului care ar vorbi in locuitd de aceastd Ras[, dincolo de m[ri.

chinez6, unei adundri formate din francezi. Vom fi inlelegi de in momentul in care aceastd insuld a disp[rut impreunb cu
toate popoarele care o locuiau, Rasa Australd delinea Imperiul
citre trei orientali; ceilalli ne vor intoarce spatele. Trebuie sd mai
adiuglm cd tradiliile din Orient, strdine de creqtinism, nu infeleg Universal qi o domina Rasa Sud6enn5, care abia iegea din starea
de barbarie gi se afla inc[ sub indrumarea Statului social.
veritabila grandoare a lui Christos gi a operei sale, qi conduc
Potopul care a devastat-o a fost violent intr-o asemenea
astfel multe spirite pe o cale greqitd. mdsurd incdt nu a l5sat sd rdm0n[ decAt o amintire confuzd in

Cat despre disculia privind anterioritatea uneia sau a memoria Sudeenilor care i-au supraviefuit.
celeilalte dintre aceste doud tradifii, este ca qi cum ai fi ignorant Aceqti suddenni nu qi-au pdstrat viafa dec6t datoritd poziliei

sau sectant. lor ecuatoriale gi a vdrfurilor munfilor pe care i-au locuit,

Ambele iqi au originea fie in Rasa Rogie, fie in cea Neagr[, deoarece numai aceia care au fost destul de fericifi pentru a se
sau in Rasa Galbend, qi se constituie ?ntr-un amestec mai mult
189
sau mai pu{in indirect.

r88

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPTJS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

afla pe vArfurile cele mai inalte au putut sd supraviefuiasci Moise

naufragiului. qi Kabbala

Tradiliile, pe care le definea singur corpul sacerdotal Moise, crescut la curtea Faraonului, egiptean iniliat in
Misterele Sacre, petrecu mult timp in Etiopia, din cauza unui
egiptean, ii confereau o just[ superioritate asupra celorlaltel4e.
Inainte de toate, sd ne amintim caracterul distinctiv Ei asasinat pe care se presupune c[ l-ar fi comis.

caracteristic al fi ecdrei tradifii. Aici a cunoscut el tradilia primitivd a Atlanlilor privind
Tradilia roqie se va revela intotdeauna prin intermediul unui
Unitatea divin6, qi aici a reg[sit o parte din acele popula]ii arabe
numlr. Forma va h supusd numdrului prin intermediul pe care Pastorii fenicieni le-a izgonit din Yemen, aga cum am
geometriei, qi chiar desenele oamenilor inqiqi vor fi de form[ amintit deja.

triunghiulard qi geometricd. (Figuri triunghiulare ale Etruscilor Aceqti arcbi, care se trag dintr-un amestec intre Atlanli gi
primitivi, Hieroglife, Piramide, etc.) Celfi bodoni, aveau tot felul de motive pentru a detesta aceqti

Tradifia Galbend iqi va insemna caracterul prin ideea care Pastori, cdrora le-au conferit qi pdstrat numele de Filisteni.

domin[ totul, chiar gi forma. (Scriere ideograficd, China, Egipt.) Dispersafi in Etiopia la fel ca in Egipt, erau acolo foarte

Tradifia Neagr[ va conferi, din contra, supremafia formei gi nefericifi. Moise a luat naqtere intre ei. El era un rdtdcitor; fusese
prirnit acolo. Neqansa i-a unit. $tim destul de bine cum acest om
imaginaliei : ornamentele, adj ectivele, descrierile vor caracteriza divin, chemat de Providenfd,|a un destin atdt de distins, fu redus
la misiunea de a pdstra trupele lui Jethro, une qi-a g[sit qi so{ia,
toate producfiile rasei negre. litcaZephora.

In sfdrqit, Albii, ultimii sosili, iqi vor constitui propria Jethro era unul dintre preofii acestor arabi expatriali pe care
i-am menlionat deja. Erau numifi Evrei din motivele specificate
tradilie prin greutate, numdr gi mdsurd, intinz0ndu-se pdnS la deja. Jethro cunogtea tradifiile strdmoqilor s[i; qi le-a propivdduit
qi in mijlocul acestora. Poate c6 plstra el cdteva cdrti genetliace
toate tradi{iile precedente. (genetliaques) (cu privire la Horoscop) relative la Atlanfi; le dbdu
Ei lor.
Tradilia OccidentalS a fost constituitd de Moise care a unit
intr-o magnific[ sintezd tradi{iile pure ale Rasei Roqii, extrase in Cartea Generaliilor lui Adam, cea a Rdzboaielor lui lhoa,
Egipt din Marile Mistere qi tradiliile cele mai secrete ale Rasei cel al Profeliilor, sunt citate de cdtre Moise. Tdndrul teocrat iqi
addnci cunoqtinfele in toate aceste lucruri qi meditd indelung la
Negle; preluate de la Jethro, in templul deqertului.
ele.
rae Fabre d'Olivier, Histoire philosophique (O Istorie filosoficd), p. 306
190 in sffirqit el avu parte de prima sa inspiralie cdnd era in

deqert. Dumnezeul pSrinlilor sdi, care se autodenumegte lhoa

(Jehova, Jahve), Fiinfa care este, l-a ficut sd ii aud6 vocea din

sdnul unui tufig aprins

l9l

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Nu voi insista deloc asupra sensului misterios gi secret al Kabbala
Sepher-u7ui lui Moise, deoarece am zis in rest destule lucruri
Moise igi impdrli invdfdturile in doud pdrfi unite intre ele de
despre acest subiect.
o a treia.
Ceea ce voi adduga aici, ca avAnd in mod deosebit legdturd
O parte scris[: litera, formatd din caractere ideografice cu
cu materia pe care o ttatez, , este c[ Moise, dupd ce a relatat
trei sensuri qi constituind corpul.
legenda lur Elohim, Fiinla Fiintelor, o spune apoi pe cealui Noe,
O parte orald: sufletul, ce constituie cheia secliunii
Odihna Naturii; cea a lui Abraham, Tatdl Sublim; cea a lui
precedente.
Moise, Cel care a fost Salvat, cdreia i-o adaugd cu abilitate pe cea
intre cele doua parfi, un cod de reglementdri relativ la
a lui, lds0ndu-i aceluia care s-a ales el insuqi in mod teocratic
pentru a-i succede lui losua, salvatorul, grija de a-i termina p[strarea scrupuloasd a textului ce formeazd viala tradiliei cu

opera. urisprudenfa ca pricipiu animator

Astfel cd originile pe care el pare s6 i le dea poporului s6u, .j
qi pe care qi le-a conferit lui insuqi prin modul pe care il foloseqte
Corpul tradiliei aluat numele de Massora, Mashora.
pentru a lega aceste legende la propria poveste, sunt pur Yiala tradi{iei se divide in Mishna qi Ghemara
alegorice, se ataqeazd la obiecte cosmogonice infinit mai
(lhlN)(completa), din a cdror uniune a luat nagtere
importante qi fac trimitere la epoci infinit mai indepdrtate.
TALMUDUL.
Aceasta era metoda pe care o urrnau anticii inlelep{i, pe
aceasta o urma qi Moise. Sepher-ul acestui om extraordinar, in sfbrqit, Spiritul Tradiliei, partea cea mai secretd, a
parvenit in intregime pAnd la noi gralie ,,pdnzei triple" pe care a
constituit-o Sepher lezirah, Zohar-ul care avea drept axe Tarotul
folosit-o pentru a-l acoperi, ne-a adus tradilia cea mai veche care
Ei Claviculele.
existd astdzi pe pdmdnt Ea ajunge sd cuprindd nu numai epoca
AtlanJilor primitivi, ci ridic6ndu-se dincolo de catastrofa cdrora Ansamblul tuturor formeazd KABBALA.

le-ay. cdzut victim5, merge, de-a lungul marilor secole, pdn[ la Kabbala (sau tradi{ia oral[) este deci partea iluminatoare a

primele principii ale lucrurilor, pe care le revelat sub forma unei fiinfe mistice constituite de cdtre Moise pe planul f,rinlelor

Decretului divin ce iqi are sursele in Eterna inlelepciune ls0. create.

Este, potrivit cunogtinjelor noastre, singura tradilie care ni

se prezintd cu acest caracter ridicat qi sintetic, aicirezidd ratiunea

de a exista a unit[1ii sale qi a adaptdrri sale u$oare la

intelectualitatea occidentald.

Kabbala este $tiin{a Sufletului qi a lui Dumnezeu in toate

corespondenfele lor. Ea prop[vdduieqte qi demonstreazb cd
TOATE sunt intr-UNUL qi UNUL este in TOATE, ceea ce

permite, mulfumit[ analogiei, trimiterea de la imagine la

principiu, gi cobor?rea imediatl de la principiu la form6.

O literd ebraicd este, pentru kabbalist, un univers in

r50 Fabre d'Olivet, Histoire philosophique (O istorie fitosofici), p.326 rniniaturd, cu toate planurile sale de corespondentd", la fel cum

r92 193

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTNTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Universul este un alfabet kabbalisc cu toate ?nldnfuirile lui de Sd vedem deci intr-o manier[ succesiv[: c6teva detalii
raporturi vii. De asemenea, nimic nu este mai uqor de infeles,
nimic nu este mai dificil de studiat ca Sffinta Kabbard, veritabil tle spre aceste lurni in ele insele, adicd, in principiile lor

nucleu al oricdrei inilieri in occident. constitufionale, la fel ca gi in planul lor triplu de manifestdri.

Trei planuri de existent[ numite cele trei Lumi manifbstd hnaginile ideale ale cestor legi, ale acestor rapofturi gi ale
lcestor pricipii figurate de cdtre literele ideografice ale limbii
unitatea creatoare in afara ei insiqi. Aceste trei Lumi noi le
chraice. cele I 0 nurneratii secrete sau Sephnoth-urilor qi
int6lnim peste tot, atAt in Dumnezeu cdt qi in Univers sau in Om,
unde fiecare iqi manifestd triplul plan de existenfi. Le intdrnim in ,'peratiile aritmeticii sacre.
intregime ?ntr-un bob de grAu, la fel ca intr-o planetd, intr-o rdm[,
la fel ca intr-un soare, intr-o vorbr uman6 la fel ca intr-un semn JJ
lingvistic scris.
Kabbala stabilegte mai intdi o Lege generald, a cdrei
Tot astfel, nu este oare uimitor cum kabbaliqtii au fbst intreagi crea{ie nu va fi decdt o aplicatie. Aceastd Lege este
considerafi, de-a lungul epocilor, drept visitori ingenioqi de cdtre 'l'rinitatea, derivati dintr-o Unitate primordiali, dacd ii studiem
pedanfi qi ignoranli qi drept savanti prodigiogi, de citre ini{iafi? originile, ce aspir6 la fuziunea in Unitate dacd ii studiem

Definerea cheilor kabbalistice deschide uga spre viitor, spre scopurile, care se dezvoltf, intr-un ciclu cuaternar dacd studiem
viala sau perioada st[rii.
succes gi cerul oricdrei religii sau oric[rei fratemitdli de inifiafi.
Aceastf, Trinitate existd prima datd in primul Principiu al
Pierderea acestor chei condamnd la moafte pe cei care au
oricdrei creafii qi este inlEtiEatd astfbl:
ldsat pre{ioasa lumind sd se stingi.
I -lnf,nl. Pilucllre.
Pe vrenrea lui Ptolemeu, evreii deja nu mai pot traduce t,t / I'i
Sepher-ul lui Moise; ei iqi vor pierde existen{a independenti pe I \
pufin, qi numai Esenienii, care defin cheile Kabbalei iqi vor i
,,t,,a 1\*\
perpetua spiritul mullumitd Creqtinismului. aI

Astizi, Apocalipsa este inchisi pentru Romano-Catolici, de a
asemenea pentru Protestanfii evangheliqti, pentru Ortodoc$i, la
fel gi pentru armenieni; cheile sunt pierdute. t,t.// t

In lojele masonice, acacia nu mai este cunoscut[, inirna lui tI ,,.'/ ^/ I\I\t
Hiram nu a fost pistratd in vasul mistic: atei, ignoranJi ambilioqi g
spun INRI qi scriu IAHVE pe frontoanele tenrplelor lor. Ei sunt
qi mai jalnici decat clericii cirora le adreseazi injurii, deoarece Fiecare dintre elementele constitutive ale acestei Trini6ti
de{ine puterea de creare qi de generare pe care o avea Primul
acegtia din urmS au plstrat, cel pufin, devotamentul care di Principiu; insd aceast5 putere este derivat[ in fiecare element,

naqtere la sfinti, dac[ au pierdut tradi]ia care creazd, inilia]i. 195
Iatd de ce este nevoie si vorbim incd pufin despre Kabbala,

degi am remarcat deja cdteva urme intr-un capitol precedent.

194