Encausse, Gerard (Papus) - Tratat elementar de stiinta oculta - scan

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA I'N PUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

?nzestratd cu un caracter particular care va fi numit afinitate sau Este uqor de vdzut cd qi corpul este, la rdndul sdu o
rcprezentare a acstor trei lumi, viafa reflectd gi ea o trinitate,
sex urm6nd planurile de actiune ulterioare.
irsemenea spiritului nemuritor. Curn s[ reprezent[m toate acestea
aici, Exist5, intr-adevdr, trei planuri de acfiune in care, gi numai
poate activitatea oric[rei creaturi. Aclste trei lrcntru a evita greqeala de interpretare qi inducerea in obscuritate?
fi exersatd
Fiecare lume va fi reprezentatd printr-un spafiu limitat de
planuri sau ierarhii sunt numite de c6tre Kabbald, Cele trei Lumi tlou[ linii orizontale. Linia orizontald din paftea de sus atinge
qi sunt reprezentate in cea mai micd dintre creaturi la fel ca qi in
cea mai mare. Iumea imediat superioar[, linia orizontalS din partea de jos atinge

Astfel, o literd ebraic[ este o creatur[ intelectual[ ce con]ine lurnea imediat inferioard, iar cele trei lumi vor fi astfel suprapuse:

cele trei lumi sub aspectul celor trei simfuri ierarhice, o globuld
de sdnge este o creaturi de via{d ce igi manifestd cele trei lumi
prin trei centre (membrana care o acoperd, substanld mediand, LUMEA SUPERIOA
nucleul), corpul fizic al omului este o crea{ie fizicd ce manifest[ LUMEA MEDIANA

in mod egal cele trei lumi prin constitufia sa (cap, piept, LUMEA INFERIOARA

abdomen). insa fiecare lume are in cealalt[- o reflecfie sau o

Aceste trei lumi sunt constituite din: reprezentare a ei inslgi.
Astfel, sistemul nervos conqtient, deqi centralizatin cap, are
- Lumea Superioarl
- Lumea Mediand ernanalii in Piept sau Abdornen. Sisternul simpatic qi sanguin,
- Lumea Inferioard
deqi centrahzat in Piept, trirnite artere qi vene peste tot in
care vor primi nume foarte diferite potrivit creaturii in care le
vom analiza. Aici rezidd, sursa unei rnullimi de obscurit[fi qi de celelalte lumi umane, la fel curn qi sistemul digestiv qi limfatic,
erori"pentru studenli, erori pe care kabbaliqtii au incercat totuqi si cu toate c[ este centralizat in Abdomen, eman[ in mod egal vase
qi globule care circuld in intreg organismul.
le evite cum au putut mai bine.
Trei noi subdiviziuni in fiecare lume vor indica lbarte uqor
Astfel, intr-o globuli de s6nge, cele trei lumi sunt
toate acestea.
reprezentate prin sufletul globulei care actioneazd"innucleu, viata
globulei acfiondnd in substanla mediand qi corpul globulei limitat insd pentru a indica bine cd aceste lumi qi reflec{iile lor se
de membrana protectoare.
vor penetra reciproc, kabbaliqtii au adoptat linii verticale sau

coloane care, traversdnd-o pe fiecare, fiecare dintre aceste trei
lumi indicd la prima vedere rela{iile dintre acegti centri ierarhici
diverqi, a$a cum vom observa in figura urmltoare:

In cazul omului, lumea superioari va fi spiritur sau Fiinfa
nemuritoare ce folosegte sistemul
principiul animator ce utilizeazd nervos congtient, viala sau

sistemul neivos simpatic qi
vasele sanguine; in sfarqit corpul ce reinnoieqte qi susfine toatd
materia.

196 197

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE grnNTA oculrA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Localizarea celei Superioare Spiritul care este Tocaltzat acolo;
Reflecfia celei Medrane Viala care este reflectatd acolo;
Reflectia celei Inlerioare Corpul care este reflectat acolo.

ln planul median sau in piept, va fi la fel.

LUMEA Vom observa:
SUPERIOARA

Refleclia Spiritului conqtient;
Localizarea Vie{ii;
Rel1ec{ia Corpului rnaterial.

Refl eclia celei Superioare in sfbrqit, Ei in planul inferior, sau abdomen, vom regf,si
Localizarea cele i Median e
Refl eclia celei Inferioare aceast[ tripl5 diviziune. Cercurile ne vor indica fiecare element gi

vorn obline fbarte uqor urmdtoarea figurd:

LUMEA -z------ /ffi\
MEDIANA
cap pshihica
LUMEA Reflec{ia celei Superioare Nervi SPIRIT
INFERIOARi Reflectia celei Mediane SBN'IIMIINl' Via![
-----*---l
Localizarea celei Inf'erioare INSTINC'T intelectuald
Z--------
Viali
Piept
----o_rsa_ni_caZ
SAnge
/-------\
\ --/
-/-_----- Viafd
celulald
Abdomcn
\----l
Limfi

-\-----Z

Iat6 c6mpul de acliune in care vor opera creaturile gi este Dar si nu uitdm cd aceqti centri noi sunt emana{i de un mare
clar cd acest cAmp de acliune iqi va schimba nurnele in acelaqi Principiu infinit care a dat naqtere prirnei trinitAli.
timp cu creatura care va fi confinutd ?n el.
r99
Astfel, pentru om, va trebui sa privim in plan sau lumea
superioarl (cap):

198

TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA

Figura noastrd nu va fi deci compretd decdt situatd deasupra DeterminAnd aceast[ lege generali, kabbaligtii nu urmdreau

lumii superioare. si"r o introducd in obscuritate prin alegerea unui exemplu

Acest prim Principiu creator qi aflat dedesubtul rumii ourecare; trebuiau sd lase fiecirui termen al acestei legi un nume
tlcstul de general pentru a evita orice confuzie de asemenea, in
Inferioare reflecfia directd a acestui principiu, erementur prin ligura ce trebuia sd serveascd drept exemplu oricdrei figuri de
lplicafie, fiecare termen a lost numit NUMERTIE, deoarece nu
care crealia secundd sau urmdtoarea genera{ie se poate desdvdrgi
t:xistd termen mai general dec6t numdrul.
gi vom avea (luind tot omul ca imagine) figura.rrrn6tou.",
Aceasta este qi originea a ceea ce numim in Kabbald:
Principiul Creator
DUMNEZEU

cap SUFLET Fiinfa psihicl m
Piept SENTIMENT Yia\d organicd
e
Abdomen INSTINCT Viatd celulard
z
GENERATII Nervi Fluid nervos
o Endodermi Sinse
Reflecfia Vase d Ou fecundat
principiului generator e Ectoderml Limfi
Intestin
materie r

aplicTatr-eobuoime usflu, ni einaimntirnetigmimbeianeluciasf-iagruraaplpiceaclaarefetolcdmeaibianme m
analizei anatomice, adici cea constitutivi a omurui singur,
Creier
indicand cd acesti figurd reprezintd cu succes expresia absolutd a
legii generale de constituire gi cd e suficient sa schimbam numele Inimi

elementelor pentru a obline imediat numele planurilor lumilor Stomac

corespondente sau rec iproce. Anarat de senerare

$i datoritd acestei figuri, am putea anariza prin cheia l0 (3
ternari tonalizali), diviziunile cele mai fine ale
le-am analizatpe celb ale omului ?n intregimea l"u"i.lrl.i, la fel cum

200 201

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

CELE ZECE SEPHIROTHURI Cum fiecare lume este reprezentatd in celelalte, vom gdsi
SAU CBLE ZECE NUMERATII
llecare tip de liter6 in fiecare lume.
Fiecare dintre aceste Sephiroth-uri sau Numerafii a fost
Astfel:
aplicatd uneia dintre calitalile de Dumnezeu in primul exemplu
Lumea superioard va avea o literd mamd, trei duble qi patru
de aplicafie qi oblinem astfel figura clasicd careia ii conl'erim,
simple, ce reprezintd canalele sale.
pentru prima dat6, potrivit cunoqtintelor noastre, Geneza qi cheia
de construclie ?n paginile precedente. Lumea mediani are o mamd, doui duble, qase simple.

Totugi, aceste Zece elemente de analizd, aplicabile unei Lumea inferioar[ are o mamd, dou[ duble, doui simple.
Vom g[si numele qi numerele llecdreia dintre aceste litere.
realitdli oarecare, nu sunt izolate unele de altele. in afara
Aceasta este legea constituliei statice a sistemului
relatiilor lor de coloane, existd intre ele cdi de uniune numite
CANALE qi reunind elementele unele cu celelalte. Scphiroth-ilor.

Fiecare dintre aceste canale este constituit dintr-o realitote Ternaml triplu, cu cele doud tonalizante ale ei, una
creatd de cdtre o fiinfa intelectuald, vitald sau materiall potrivit superioarl qi cealalt[ inferioard, precum qi canalele mistice

lumii clreia ?i aparline creatura cdreia ii aplicdm figura nranif-estate de litere ebraice care unesc diferifi centri.
Aici este staticul, anatomia sistemului, gi nu trebuie sd uitdm
numera!iilor.
c[ acest sistem este imaginea exactf, a Legii Vielii rdspindit[ in
La fel eum numeraliile indic[ fiecare dintre elementele
intregul Univers; de asemenea diferitele elemente pe care tocmai
constitutive ale figurii noastre generale, literele ebraice indicau lc-am observat vor da, prin diversele lor cornbinafii, o inflnitate

fiecare dintre cdile mistice care uneau aceste elemente. cle legi noi conduc0nd detaliul reparti!iei fo4ei centrale in

$i aici trebuie sd unndm legea trinitarl, iar kabbaliqtii nu au Lrltirnele diviziuni ale diferitelor lurni.

ignorat aceasta in constituirea acestui instrument minunat care De fiecare datl cind marea schemd sephiroticd va fi aplicati

este alfabetul ebraic. unui nou sistem de realitdli, tot atunci toate semnificaliile

Alfabetul ebraic este alcituit din doudzeci qi doud de litere centrilor qi cdilor iqi vor schirnba caracterul - qi aici este ruta pe
hieroglilice, dintre care fiecare reprezint[ o creaturi intelectuald, care o urnezf, kabbaliqtii pentru a-i deruta pe cei leneqi qi pe
susceptibil6 de interpretiri profunde.
prof-ani.
Aceste litere rdspund celor trei lurni in f-elul urmdtor:
Semnificalia sirnbolicd a literelor ebraice a fost luatd in mai
Trei litere mam5: A-ul (Aleph)(N) nr.l, M-ul (Mem)(h
rnulte sisteme diferite, in mai multe aplicalii la realitdli de
D) nr.13 qi SH-ul (Schin)(lll) nr.2l reprezintd tttmea tliverse planuri, iat[ de ce anumite litere se raporteazd la om

superioard. asemenea Caph-ului care aratd purnnul strAns, in timp ce allii se

$apte litere duble reprezintd lumea mediand. raporteazd la Natur[ asemenea lui Samech care desemneazd
Doudsprezece litere simple constituie lumea inferioard.
;arpe,le astral.

In realitate, nu existi cheie completd Si scrisd a valorii reale

a literelor ebraice intr-un singur plan de aplicafie, qi ii revine

astfel fiecdrui student sarcina sd realizeze o cheie de acest tip,

reincepAnd-o pentru fiecare sistem de realitate; astfel cercetdtorul

202 203

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

va invdfa astfel sd controleze cu adevdrat analogia qi sd deschidd Aceste studii pregdtitoare sunt necesare pentru a aborda cu
cafiea inchisd cu qapte pecete.
succes lectura acestei cdrfi misterioase qi sublime care este
Cum trebuie
Oartea Luminii, Cartea carului ceresc, Zohar-ul care ne inifiazd
sI studiem Kabbala? in misterele Digestiei Universurilor de c[tre Omul Celest qi ale

inlelegem cd nu putem, in acest scurt tratat, sd intrdm ?n constituliei lui Adam-Kadmon.

multe detalii privind Kabbala, ce formeazd baza reald a inilierii Lucrlrile lui Eliphas Ldvi, precum qi cele ale lur Louis
Michel de Figanidres (Clef de la Vie, la Vie Universelle - Cheia
occidentale.
Tocmai am expus destul de clar construclia Sepihroth-ilor, Viefii, Viala Universald) sunt in mod deosebit indicate in calitate

am spus cdteva cuvinte despre litrele ebraice, ne rdmdne s[ dlm cle comentarii qi rezumat al tuturor invdflturilor.
cdteva sfaturi celor care vor dori sd meargd mai departe in Vedem acum de ce studiul Kabbalei a fost intotdeauna privit

studiile lor. ca unul dintre eforturile cele mai frumoase cdreia i se poate
Iatd mai intdi ceea ce trebuie sd qtim ?ntr-un mod aproape
0onsacra inteligenla umand.
imperturbabil gi care constituie ABC-ul problemei puse in
Vom gdsi elementele tuturor acestora in figurile urmltoare
discufie.
;i anumite dezvoltdri in Tratatul nostru de metodicd a $tiinlei
Cele zece Sephiroth-uri in aplica\ia lor la manifestarea
Oculte (Traitd mdthodique de Science Occulte),la fel qi lucrdrile
divinI
Cele doudzeci Si doud de litere, numele lor, locul lor, remarcabile qi foarte personale ale lui Stanislas de Guaita.

numdrul lor gi hieroglifa fiec[reia in alfabetul tradilional 20s
Schemoth-urile sau nume divine care formeazd sufletul

S epliroth-urilor considerate drept virtuli divine.

Toate acestea, bine cunoscute, este folositor s[ studiem
Cartea Formdrii, cheie analogicd a Legii Vie{ii sau Sepher

Yetzirahlsr

Atunci vom putea infelege mai intdi in Agrippa (Phil.

Occulte - Filosofia Ocultd, vol.2), apoi in lucrdrile clasice, arta

transpunerilor sau Ghematria, arta de a determina caracterul

semnelor sau Notaria $i, in sfhrgit, arta comutdrilor qi

combindrilor sau Themuria.

ttt Vom gdsi traducerea in francezd a acestei cdrfi in Le Traite methodique de
Science Occulte (Tratat metodic de $tiin{i ocultd ) 9i o nou[ traducere mai
evoluatI inc5, in revista I'Initiation (Inifierea)

204

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $rrNTA ocurrA

/\ ENSOPH
Absolutul
'o*#llffi@dFrT*'""

HiShg_*drYn

,SEFHIRSI}ITC TEI{ DTVINEIiIAMEI KETHER
Seuhiroth lI
Coroana
Ili{tiestWisdour
BINAH CHOCHMAH
Inteligenla
inlelepciunea

PECHAD CHESED
Mila
Teama

Scrpwlim&V aSt{oghriinrcetnlIVid TIPHERETH

ttEiHd Frumuselea
tq+d
rlh$enir
oqgrn

oec€r19'

HOD NETZAH

Onoarea Victoria

YESOD
Fundamentul

MALCHUT

Regatul

NE ffiH]IffiK t4E C6 N.E LdftT qNSLEE, 207

SEPHIROTH-urile

206

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

LOCUL Simpla Aih !, Legdturl 70
in Alfabet matertalizatd
si Caracterul 16 Ph6i I saa l'l 80
Gura qi
NUMELE IMA- HIEROGLIFA VALOA- Dubld t7 Tzad I I,sa, Limba 90
GINEA UZUALA REA Coph Acoperiq 100
Resch 3 200
MAMA I Aleph N Omul 2 Simpld l8 Schin Topor 300
Dubld 2 Beth rr Gura omului Simpla t9 Thau '.| 400
.1 Dubld Capul omului
Dubld Ja Ghimel Mina in 20 ut
Daleth 4 MAMA n Sdgeatl
t acliunea de a 5 Dubld 21
H6 prinde 6 SAnul
Vau 7 22
1 SAnul 8
Duhld 4 ZaTn n Suflu 9 Cele l0 Nume Divine \Schemoth)
Simpld
Simpla 5 Heth Ochiul. - l0
6 Teth
1 Urechea. 20 I Ehieh 6 Elohim
Iod 7 IAHVE Sabaoth
Simpl6 7 I Sigeatd 30 2 Iah 8 Elohirn Sabaoth
SimplS 8 Kaph 40 9 Shadai
9 n Un cimp 50 a Iehova r0 Adonai
Simpli Lamed 60 -l
Mem tgA Elementele
Noun acoperisului 4 EI
Samech
5 Eloha

Simpla .t Ardtdtorul CATEVA REMARCI

qi 10 DE KABBALA LA NIVEI IXAT-T

princioiu Tratatul kabbalistic al Revolu{iei Sufletelor (Revolution des
Ames), traducere ineditl qi comentarii de Dr. Marc Haven, unul
Dubld lt )sau MAna in dintre cei mai profunzi kabbaliqti contemporani scrierii acestei
I acliunea de a
Simpld t2 b cirli, d[, d propos de punctele cele mai inalte ale acestei doctrine,
strdnse anumite invlfdturi cu at0t mai utile de cunoscut cu cdt ele au fost
Bra{ul
deslicdndu-se prezentate foarte des intr-un mod incomplet de cdtre comentatorii
l(abbalei.
MAMA 13 h saud Femeia
14 Un fruct Rezumdnd, potrivit manuscrisului Dr. Marc Haven, aceste
Simpla tttsau I invdldturi, vom lSsa totuqi citeva chestiuni invdluite in mister pe
Simpld l5 $arpe
0

208 I 209

AI

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

care rdbdarea $i efortul personal al sudentului trebuie singure sd CHAI.IAH JECHIDA
il dezlege. NESCHAMAH ROUACH

De asemenea, vom proceda prin notife separate.

Lumilet" NEPHESCH
(Psvchd)

Lumile kabbalisce sunt ?n numir de trei, tonalizate de o a Adam

patra: Adam se manifestd sub trei planuri:

Lumea emanativir (spirituald) sau AZILUTH ADAM KADMON
ADAM BELIAL
Lumea creativd (mentald) sau BRIAH ADAM PROTOPLAST

Lumeaformativd(astrald) sau JE,SIRAH Adam Kadmon este acel Adam care a precedat Cdderea,
Lumeafactuald (materiald) sau ASIAH Adam Belial este acel Adam al Scoarlelor, qi Adam Protoplast e

Persoanele Principiul Sufletelor diferenliate (cel pe care Fabre d'Olivet il

in flecare dintre aceste lumi existd cinci persoane mistice, numegte Omul Universal).
Adam Kadmon se manifestd in cele cinci Principii redresate
dispuse astfel:
ale lumii iar Adam Belial in cele cinci Principii intoarse invers
MACROPROSOPUL
(acesta este un mister).
SALT

Longuanismul

TATAL MAMA Sufletele
MICROPROSOPUL SOTIA
Sufletele izvordsc din diferenfierea lui Adam Protoplast; ele
saz Irascibil
sunt in numdr de qaizeci de miriade qi se genereazd potrivit
Reflexia, luatd de sus in jos, a acestor persoane mistice,
numerelor mistice urm[toare:
genereazd cele zece Sephire (Sfere).
3 - 12 -10 - 613 - 60 de miriade
La om, Persoanele sunt reprezentate astfell53 :
't3 latl de ce David a zis (Ps. 103-104) : Fie ca suJletul meu sd-l laurle tle cinci
152 Yezi, apropo de acest subiect, studiul precedent asupra Lumilor
ori pe Domnul
kabbalistice (Les Mondes ktbbalistiqtres).
211
210

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Aici qi nu in altdparte gisim originea celor 613 precepte ale CREAREA GRECIEI
Politeismul
Legii.
Europa, in parte sAlb1ticit[, depindea de Imperiul Indian,
Embrionatul sufletelol sau Ibbur (rvbyo) este dublu, in
funcfie de starea sufletului care poate ft nou sau reincarnat. precum tot restul emisferei noastre, atunci c6nd schisma

Revolulia sufletelor sau Gilgoul lvglyg cornpleteazd ;rastorilor tocmai izbucnea, ea fiind imediat separatd Ei trecAnd
sub domina{ia fenicienilor aldturi de teritoriile Asiei gi ale Africii
misterul destinului uman. cei care cunosc acest mister, qtiu cine
vecine la Mediterand.
este omul care are 13 ani qi o zi.
Aceste popoare, navigatori fbarte abili Ei negustori
ELBNISMUL
neinfricafi, parcurgind coastele, au intAlnit in cale coloniile deja
in acelaqi timp cAnd Moise dezvolta partea unitard qi doriand
cxistente, au pus bazele altora qi au pltruns, atAt c6t au putut, in
a Tradiliei, partea masculini a Divinitdfii, Orfeu, in Tracia,
dezvolta paftea multiplS qi ioniand a aEa-zisei tradilii, interior.

manifestarea feminin[ a Divinitalii, de aici, politeismul. Numele pe care le-au irnpus noilor aqezdri au fost toate

Totuqi, peste tot erau instituite Mistere pentru a instrui extrase din mitologie sau din simbolurile cultului lor. Colonia lor
iniliafii cd aceste doui aspecte se sintetizeazd, intr-o Unitate
sublimd. De asemnea misterele lui Isis inv6{au cdile intuiliei pe cea mai infloritoare qi cea rnai intins[ cuprindea la un loc Tracii,
Dacii, Toscii qi Etrtrscii, nulne care nu se deosebesc decit prin
discipolii pasionafi ai Dumnezeului Mascul, in timp ce Misterele dialect qi se reduc la numele primitiv de Tracie, care inseamn[, in
lui Mithra qi ale lui Apollo ?nvdfau cdile de unificare psihici pe
discipolii imaginativi ai Dumnezeului Feminin. Ibnician5, Spaliul ideal/pur/spiritual.

,Inlelegem astfel cd istoria ne-a transmis mai fidel Grecia nu era la inceput diferenfiat[ de Tracia, era acelaqi

esoterismul misterelor Egiptului decat cel al misterelor ioniene. nume mai restrdns qi rnai pulin emfatic, din cauza diferenlei
$i totuqi cAte frumuseli qi cAt de profunde, sunt ascunse sub
articolului inifial. Cel de Ionia, care i-a fost dat ulterior, qi care
pdnza gralioasd a fabulelor Elenismului lsa.
desemna simbolul deosebit al sectei ioniene, ii fu comun cu toate

posesiile feniciene, atdt in Europa cdt qi in Asia 155.

154 Lucririle lui Dupuis qi mai ales ccle ale lui Vaillant (Ctef Magiq* tle la AUTONOMIA GRECIEI

Fiction et du Fait - cheia Magicd a Fic{iunii qi a Faptului) indicr cercetdtorilor Ionienii, tocmai alarmafi de o doctrin[ (dispozilie a
cel de-al treilea sens (naturalist) al cestor simboluri. Sr nu uitim existenta
celor doud sensuri superioare pentru a evita gregeli regretabile. Tetracorzilor) care tindea s[ iqi restrAngd influenta, qi temdndu-

212 se sd nu-qi vadd imperiul slabit de atAt de multe tulburiri,
pribuqindu-se imediat, au vrut sd se opund acestui demers, dar

era prea tdrziu.

'tt F'abre d'Olivet, la Musique (Muzica), p.70,71

2t3

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Preoful suprem lans[ in van anateme. El este creatorul acestei mitologii magnifice greceqti care, in

Intreaga Grecie se ridicd qi incepu incd de atunci sd se pofida eforturilor susfinute de o sectd intoleranti qi fanaticd,
strdluceqte incd dintr-un loc in altul pe fragmentele ridicole in
diferenfieze de Tracia propriu-zisd, rdmas[ fideld metropolei. care a fost inviluit, animd toate artele noastre gi domnegte in

Se ridicd altar contra altar gi, refuz6nd sd recunoascd poezia noastrd1s7.

suveranul pontif, ce-gi avea locuinla pe muntele sfdnt al Traciei,

au ales muntele Pamas pentru a inlocui acest munte qi au
construit acolo oragul Delphi, desemnat si fie oraqul sfhnt sub

numele de Pytho.

Aici, noua sectd, care se proclama ca fiind condusd de
spiritul universal Oleu, plas[ faimosul ombilic, simbol al

hermafrodismului divin, gi lui drept obiecte al cultului sdu,

Soarele qi Luna, reunite in aceeaqi fiinld mai ?ndi sub numele

Etolnios.

Aceastd revolufie, separdnd pentru totdeauna Grecia de

Frigia, o izold, pe aceasta din urml de Tracia, exercitdnd cea mai

mare influenld asupra destinelor Europei, va merita intr-o zi, sd

umple paginile istoriei 156

.

Orfeu

Orfeu este primul om la greci care a frcut epoc6, plasAndu-

se ip centrul unei sfere morale, a cdrei influenli se face incd

simlit[ printre noi dupd treizeci qi trei de secole.

Instruit de cdtre egipteni, iniliat in misterele lor cele mai
secrete, el se ridic[ in Grecia la rangul de Profet gi de Pontif

suprem.

A gtiut sd reuneascd in acelagi cult doudzeci de popoare

duqmane, divizate atAt prin opiniile lor religioase cdt qi prin legile

lor civile, gi a fondat aceast[ federafie admirabil[ amhctionicd

ale cdrei decrete erau supuse la sanc{iunea suveranului Pontif din
Delphes.

156 Fabre d'Olivet, la Musique (Muzica), p.78,79 'tt Fabre d'Olivet, la Musique (Muzica), p. 80
214 215

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Muzele Ei le-au numit fiicele lui Zeus gi ale Mnemosinei, adicd ale

Egiptenii se pare cd nu au numdrat decdt trei muze, Milete, lriinlei Eterne qi ale facultlfii rnernorative, gi le denurnird astf-el:

Mneme, Ede, adicd cea care produce sau genereazd,, cea care CIeo, cea care celebrcazd; Melpomene, ea care cdntd faptele
clemne de a rdm6ne in amintire; Talia, cea care infloreqte, care
pdstrazd sau desemneazi, cea care idealizeazd, Ei oferd caut[ pl[cerea, divertisrnentul; Euterpe, cea care incdnti;
Terpsicore, cea care se delecteazd cu pavza; Erato, cea care
in!elegerea. iubeqte; Calliope, cea care povesteqte faptele str[lucitoare;

Grecii au dus numiritoara aproape pAni la nou[, Llrania, cea care studiazi cerul; Polymnie, cea care explicd

diferentiind mult atributele. dilbritele arte.

7Z;,s,.r,::4/2et*r:, Cele noui muze il recunosc drept patron pe Apollo,
Generatorul universal gi il luau uneori ca ghid pe Hercule,
Ay Ltly t,4. ltos JouFs (neond M tu1. w a y61 ' ti
w Iffffiw nr,S Dly&**Y$ 'tff.ffitn$xg be Dornnul qi st[pdnul Universului 158.
W PAPU&

7t Y??g

l'1 ) l.t Pitagora
ry,t f^/4
ii Tradifia Secreti
/tq(-lq lj'
rt Atunci cdnd Pitagora a venit in Grecia, imbogdfit cu toate
7,1"t, luminile Africii qi ale Asiei, aproximativ nou[ secole dupi Orfeu,
t
lct t el gasi acolo amintirea acestui filosof aproape qtearsd din

d t rnemoria oamenilor, iar invl{Sturile lui cele mai fiumoase, sau

{& lrl t pu{in cunoscute erau raportate la origini fantastice.
Orgoliul nenorocit de a se numi autohton qi de a nu datora
Ja I
h6o nimic natiunilor vecine bulversase toate ideile.

ltta Morrnintul lui Zeus, Zeul cel viu, era plasat in Creta; se

t,1, dorea, cu orice pre!, s[ se dea naqtere, intr-un tArguqor din Beo{ia,
lui Dionysos, spiritul divin, qi intr-o insulilb a Arhipelagului, lui
4u 'i1l Apo llo, Tatdl universal.

rtl Se debitau mii de extravaganle de acest tip, iar poporul,

ttstftfi I devenit suveran, care credea in toate acestea, comanda cu
.
i aroganf[ capetelor cele mai puternice si creadi de asemenea.

'".4 t1 rs8 Fabre d'Olivet, la Musique (Muzica), p. 48
217
il :1

2t6

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Misterele stabilite pentru a face cunoscut adev[rul unui irriliatice din Occident qi-au vdzut for{a cresc6nd, qi mijloacele
numdr prea mare de iniliali iqi pierdeau influen{a; hierophantii, lor de a actiona in timp qi spafiu.

intimidali sau corupti, tlceau, consacrdnd minciuna. CRE$TINISMUL

Trebuia neapdrat ca adevdrul sd se piard[ irnediat sau sd se Curentut Iubirii Vii
gdseasc[ o alt[ cale de a-l pdstra.
Dacd noi studiem cu cel mai mare respect curentul de
Pitagora a fost persoana cdreia i-a fost revelat acest secret.
lurnind qi de qtiin{d derivat din Kabbala qi din Elenism de c[tre
El a ldcut pentru qtiinJa ceea ce a fdcut Licurg pentru libertate. Orf-eu, Pitagora qi Platon, pufin qi de Aristotel, trebuie sd avem

Acesta, in calitate de legislator, a instituit pe un punct al r-llare gnjI s[ nu comitem o mare greqeal[ neatribuind o

Greciei, o mdnlstire de lupt[tori in fala cdrora venea sd se opund importanld cel pufin egall marelui curent de iluminism religios

despotismul persan; acesta, ca filosof, a instituit o adunare bazat pe cultura pur[ a facultdlilor divine ale omului, in afara

secretd de oameni infelepfi qi religioqi care, rispAndindu-se in oric[rei qtiin{e qi deasupra oricdrei inv[!6turi deductive.

Europa, ?n Asia qi chiar in Africa, au luptat acolo impotriva Patriarhii, Profblii in Israel, Christos, Apostolii, anumi{i

ignoranlei qi impiet[fii ce tindeau s5 devin[ universale. rnari doctori gnostici, Sfinfii Creqtinismului qi Teosofii creqtini
iluminali reprezintd acest curent splendid ciruia ii datordm cheia
Serviciile pe care el le-a prestat in favoarea umanitSlii au Comorii ceregti, dacd pe cea a Cornorii plmdnteqti o datordm

fost imense. curentului precedent.
$i este interesant s[ constatdn cd dacd Fabre d'Olivet a fost
Secta pe care a creat-o qi care, chiar qi astdzi, nu s-a dizolvat
sublimul revelator al primului dintre aceste curente, Sfdntul Yves
in ?ntregime dup[ ce a traversat, ca o brazdd, de lumind, tenebrele d'Alveydre a fost apostolul profund al celui de-al doilea. Doar

adunate asupra noastrd prin nivllirea barbarilor, cdderea printr-o greqeal[ fbarte mare am putea vedea urma;i in aceste

Imperiului Roman qi instituirea necesard a unui cult intolerant gi dou[ mari spirite, care fiecare de partea lui, s[ vind s[ ne reveleze
cei doi poli a cdror uniune constituie Adevdrul Etern.
superstifios, au fbcut restaurarea gtiin{elor de o mie de ori mai
$i suntem bucuroqi sd il reaqezdm aici in adevirata sa
uqoard qi ne-a crulat de mai multe secole de muncil5e.
lumind qi la locul cuvenit pe Sfflntul Yves d'Alveydre, acest
Sd relinem bine aceastb afinnafie a lui Fabre d'Olivet.
cavaler al lui Christos qi al Patriarhilor care, defin6nd toate
Allturi de curentul kabbalisc pur ce venea de la egipteni
inilierile, a qtiut s[ rdrndni campionul comuniunii cu Dumnezeu
prin Moise. vom regasi mai tarziu in Europa un curent de iniliere prin viafa qi prin Iubirea ce formeazd in cer un singur principiu:

pitagorian. Iubirea vie.

Primul se va recunoaqte mereu ?n fala aspiraliilor sale De asemenea autorul Misiunilor (,,Missions"), Misiunea
religioase qi cu caracter inalt, el lace adunlri (fr[lii), preo]i; cel Suveranilor, Misiunea Evreilor, Misiunea Francezilor, a creat
de-al doilea se recunoagte, din contra, in fala tendintelor sale
qtiinfifice deqi qi ele de rang foarte inalt; el face savanfi qi 2t9

?nfelep{i.

Prin fuziunea acestor doud curente, in anumite timpuri, qi
prin iluminarea lor reciprocd, cele mai frumoase fraternitdti

tt'Fab.e d'Olivet, la Musique (Muzica), p.8l
218

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Synarhia cregtind gi vie in fala Enciclopedismului curentului pur decdt s[ studieze. Spunea cd orice lege se rezuma la aceastd

qtiinfific, qi poate conta pe justilie, care va fi pusd ?n slujba liazS: ,,Nu faceli altora ceea ce nu vre{i sd vi se facd voud ingivd!"
(Ce lie nu-ti place altuia nu-i face).
muncii sale qi a eforturilor lui curajoase.
Influenfa sa se r[spdndi imediat; fu nurnit geful Adundrii r60.
Creqtinismul
Consecinle au fost, bineinfeles, culll cd Iisus ar fi fost un
Istoricii nu au evitat gregeala pe care noi tocmai am
irnitator al lui Hillel, dar acest obicei de a nu cduta niciodatd
semnalat-o, iar aceastd eroare a fost agravatd, qi mai mult de aga- partea secretl a poveqtii a fdcut, qi in acest caz, sd fie comise

zisa criticd modern6 care, sub influenla ideilor materialiste, a vrut rnulte confuzii.
sd reducd misterioasele realizdri ale planului divin la un orizont
mai restrAns. CAteva c[rfi inifiatice ne invalI secretele acestei coboriri de
la cer la rasa alb6. Printre ele, amintim in primul rdnd aceast[
Trebuie s[ fii istoric de profesie pentru a nu-!i da seama cd
aceeagi cauzil nu poate produce dec0t el'ecte intotdeauna bijuterie a lui Valentin ,,Pistis Sophia"t6t la care ii trimitem pe

asemdn[toare. ini{ia{i qi prin care am incercat sd stabilim cAteva explica{ii.

Dac[ Cregtinismul nu ar fi fost decAt lucrarea unui om vag Din aceastb. carte, vom lua doar ceea ce priveqte subiectul
iluminat, care sd fi fost secundat de un organizator de valoarea
prezent in urmdroarele pagini.
Sfdntului Paul, prin ce raliuni ar fi generat acest om efecte
Crearea Creqtinismului
diferite de cele generate de to{i iluminafii predecesori?
Istoria convine s6-1 recunoascd pe profetul evreu Hillel, cu Involufia Principiilor Ceregti care vin si constituie

mai mulli ani^inainte ca Iisus din Nazaret si fi intreprins un efbrt individualit5{ile terestre care vor crea Creqtinismul.

asem[ndtor. In plus, s-a dovedit ci Hillel avea la indeminS Omul deline in el insuqi principiul propriei ascensiuni. Sd
reuneasc[, printr-un mijloc oarecare, sufletul sdu nemuritor cu
metode de reuqitd mai puternice decAt Iisus. Dacd mijloacele Virtutea cereascd ce il insofegte pe parcursul vietii sale in corpul
umane erau suficiente, iatd de unde vine eqecul lui Hillel care ne lizic, qi devine un participant la primului Mister, va spune

este prezentat aici. Valentin, tn ffint, va spune catolicismul, un cresto,s sau un

Hillel, care a venit din Babilonia la Ierusalim, cu treizeci gi cristus, vor spune qcolile de iniliere ale gradului elementar; el nu
qase de ani inaintea lui Iisus, s[rac Ai bl6nd, este aureolat de o vct mai renctste, el va participa la Nirvana, vor spune orientalii gi
legendd bizar6. Cdzut la Iemsalim, intr-o zi, timorat, pe moafie qi qcolile brahmanice. Ori, aici se ascunde o capcand redutabil[ care
c important s[ o semnalSm.
readus la viafd, deqi era zi de Sabat, Hillel imediat deveni
'tt""t'MPaisrituiss Fontanes, le Christianisne (Creqtinismul), p. 206 in-8, Chamuel,
simpatic; apoi cdutat datoritd eleganjei vorbelor lui, subtilitdlii Sophia, de Valentin, tradusd de Amilineau,
discufiilor pe care le purta, garmului vocii lui subliri, ciud[leniei I vol.

modestiei lui. 1895. Clef de I'Ame el de son Salut (Cheia sufletului ;i a omagiului adus lui),

Nu reuqea nimeni si il infurie; el nu condamna decAt dupd Pr^rrrs Sophia, de Papus.

traficanfii; nu admitea ca veritabild cunoaqtere decAt Thora; el nu

linea la nimic - neavAnd nici bunuri, nici sofie, nici familie -

221

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Orice evolulie presltpune una salt doud involulii, orice om l'dmAntul intreg, in ziua cdnd ei vor inlocui legea Violen{ei cu

care devine zeu are nevoie de un Dumnezeu care s[ se fi {dcut lcgea Toleran!ei gi a lubirii r62.

om, la fel cum evolu{ia unui aliment in intestin are nevoie de Valentin ne va descrie coborirea principiilor cereqti care vin
coborirea a doud forle de origine superioari: sdngele gi forla
si preglteascd salutul Rasei albe fbrmind Creqtinismul.
nervoasd.
Este acolo un capitol intreg al acestei Istorii secrete a
Din canza acestei remarci a curentului de sacrificiu Si de Salvatorului, rezervat[, in primele secole, inilierilor cele mai

iubire care precedd calea dificila a inilierii gi a evolu{iei ridicate in rang.

sufletului uman pe care inilierile naturaliste din Orient au condus Incarnarea Lui Iisus
mulli dintre adeplii lor s[ creadd c[ starea de Christos era un plan
,,Dupd aceea, se intAmplS c5, prin Ordinul primului Mister,
de existenfd,fizicd pe care orice om putea s[ o atingd qi care nu priveam din nou in jos, la lumea umanit[1ii; o gisii pe Maria, cea
avea nevoie de efortul constant al Principiului Ceresc Hristos,
care e nurnitd mama mea potrivit corpului material, ii vorbii de
singurul capabil, prin involutia lui, s[ aduci la el sufletele
asemenea sub chipul lui Gabriel qi, cdnd ea iqi intoarse privirea in
evoluate. sus spre mine, am aruncat asupra ei prima virtute pe care am
primit-o din mAinile lui Barbil6, adic[ corpul pe care l-am dus
A$a cum cometa, veritabild globuli sanguind a sus, iar in locul sufletului'ut urn aruncat asupra ei virtutea pe care
o primisem din m0na Marelui Sabaoth cel Bun, cel care existd in
Omniversului, cum ar spune Michel de Figanidres, vine la Locul Drept." (p.7 din traducerea lui Am6lineau)
anumite perioade si redea viata centrilor superiori ai farniliilor
Fecioara Maria
solare, tot la fel, tn afara cursului constant, e nevoie de o mare
coborire Divind, urmatd de o mare ?nillare de suflete, pentru a-i Din Fecioara de Lumin[ a luat naqtere Maria, mama lui

da lui Dumnezeu ocaz'ra de a-qi manifesta iubirea sa absolutl Iisus.

devansAnd timpul Reintegrdrii intregii Urnanitdli. ,,$i tu, o Marie, tu care ai luat form[ in Barbil6, potrivit
materiei, qi ai luat o aseminare cu Fecioara Luminii, potrivit
A nu vedea exitenfa ca individualitate cereascd a Fecioarei
de Lumin[, a lui Hristos qi a altor principii, este ca gi cum te-ai t62 Vezi, d propos de acest subiect, fiumoasele articole ale lui Amo, in
opri pe drum, ai stafiona in acest plan mental care conduce la l'Initiation (lnifierea) qi celelalte ziare spiritualiste, precum gi in cartea sa, Ie

panteismul materialist; a inchide voluntar ochii ?n fala existenlei Congrds de I'Humanitd (Congresul Umanitdtii), I vol., Editura Chamuel
planului ceresc pe care virtutile inimii, iubirea qi rugdciunea o '{'3 Astfel, contrar constituirii obignuite a fiinfelor umane, toate Principiile ce
trebuiau sd constituie personalitatea lui Iisus Hristos vin din planul ceresc. in
ating mult mai rapid decAt fbrfele mentale, critica qi omul obiqnuit, Virtutea cereascd (care nu se incameazd) vine singurd din acest

ralionamentul. plan.

Si fi unit dragostea cereasc5, manifestati prin Grafie gi prin 223

supunerea in fala iubirii omului pentru cer, manifestatl prin

Rugdciune qi Sacrificiu, aici rezidd, tot secretul puterii creqtinilor,
a albilor, iluminafi de Hristos, gi care sunt chemati sd conduc[

222

PAPT]S TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Luminii, tu qi cealaltd Marie, cea fericitd, tenebrele au existat $i astfel losif, auzindu-te spunAnd aceasta, se tulburS, qi
datoritd lie Ei tot din tine a ieqit corpul hilic unde locuiesc qi pe rnerserdrn impreuni in casd, glsirdm duhul legat de pat, qi te
privirdm cu el; ajunseserdm la concluzia cd ii semeni.
care l-am purificat." (p.60)
Iar acela care era legat de pat se dezlegd, te imbrdfiE[, te
In calitate de om, Iisus tr[ieqte pdnd la vdrsta de doisprezece
sirutd iar tu i-ai rdspuns; voi deveniseriili una Si aceeasd
ani de via{6 terestr[. Abia qi numai la aceastd vArstd virtutea sa
persoand.
divin[ ia in posesie cu adev[rat fiinfa sa fizicd.
Iatd deci int6rnplarea qi explicafia ei: Pietatea (Mila), este
Adeplii qcolilor de ini{iere naturaliste vor vedea aici uniunea duhul care a venit din inalturi prin Prirnul Mister pentru a avea

principiilor inferioare qi a principiilor superioare ale omului rnild de rasa uman6; el qi-a trimis Duhul pentru a ierla plcatele
l,umii intregi, pentru ca oamenii sd primeascd acest mister, sd
pentru a forma Cristul.
moqteneasc[ Regatul Lun-rinii.
Am spune c[ doctorul gnostic, de-a lungul secolelor, a
Adevdrul este Virtutea care a locuit in mine, venitd de la
prevdzut greqeala de evitat in acest caz; deoarece are grijd sd Ilarbild: el a devenit corpul t6u hilic qi a fdcut mesagerul sub
descrie in detalii involulia, coborirea fiecdrui principiu ceresc
locul adevdrului.
care se va materializa pentru a forma o fiinjd cereascS.
Dreptatea este Duhul Tiu care a adus toate misterele de Sus
Incarnarea Sufletului Lui Iisus
pentru a le da rasei umane.
Maria lud deci cuv6ntul qi spuse:
Pacea, qi ea, este Virtutea care a locuit in corpul tlu hilic de
,,Domnul meu, in ceea ce priveEte ceea ce virtutea Ta a
cdnd lumea, acest corp care abotezat rasa uman[, pentru a o face
profelit pentru David: Pietatea qi adevdrul s-au int0lnit, dreptatea
qi pacea s-au supus, adevdrul a inflorit pe pdmdnt iar dreptatea a strdind picatului qi pentru a o impica cu Duhul Tiu, pentru a fi

privit din inaltul cerului; virtutea ta a profelit acest cuvAnt in pace cu emanaliile Luminii, adic[ pentru ca Dreptatea qi Pacea

subiectului tdu alt[datb. s6 fie una. $i conform cu ceea ce a fbst spus: Adevdrul a inflorit
pe Pdmint; Adevdrul, este corpul t[u hilic ce a crescut in mine pe
Atunci cAnd Tu erai mic, inainte ca Duhul sd se pogoare
asupra Ta, in timp ce Te aflai intr-o vie cu losif, Duhul a coborit p[mdntul oamenilor, care a IEcut pe Mesagerul sub Locul

din Inalturi, a venit la mine in casi, ?1i semina, iar eu cum nu il Adevdrului; qi din nou conform aceluia care a zis: Dreptatea a

cunogteam qi credeam cd eqti Tu, el mi-a spus: Unde este lisus inflorit in alara Cerului; Dreptatea. este virtutea care a privit
fratele meu ca sd il intdlnesc?
cerul, cea care va da Misterele de lumini rasei umane qi oarnenii
$i, cdnd imi zise aceasta, m-am simlit confuzd qi am crezut vor deveni drepfi, vor fl buni, vor moqteni Regatul Luminii (p. 62

c[ este o fantomd care mi pune la incercare: l-am prins, l-am pi unndtoarele)."

legat de piciorul patului care era in casi, p6ni cdnd am mers sd Cei Doisprezece Apostoli

vd gdsesc in vie; Iosif era ocupat s[ pun[ via pe butuci. Se La fel ca sufletul lui Christos qi cel al Mariei, sufletele celor
doisprezece apostoli nu vin din lumea Archon-ilor, ci din planul
intAmpld deci cd, auzindu-m[ spunAnd aceast lucru lui Iosif, tu ai ceresc a$a cum ne afirm[ selec{iile urmdtoare:
infeles despre ce era vorba, te-ai bucurat qi ai zis: Unde este ca
sd-l vdd? Nu, il aud dintr-acolo. 225

224

i

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

,,Bucurafi-v[ deci, fiti bucuroqi, pentru cd de c6nd am venit trbiectul unui mesianism special; dar, in fa[a fiecdrui nou

eu pe lume, ?nc5 de la inceput, am adus cu mine douisprezece rnesianism, rasa noud se prezintd pe un plan mai inalt al spiralei
puteri, astfel precum v-am spus de la inceput; le-am primit din
cvolutive. Rasa Albi este cea care a chemat ultima manifestare
mdinile a doisprezece Salvatori ai comorii Luminii; potrivit
ordinului Primului Mister aceste puteri le-am pus in sdnul clivind; nu este oare drept, potrivit legilor insele ale evolutiei in

mamelor voastre de la sosirea mea in lume qi ele sunt acum in tirnp qi spafiu, ca aceast[ manifestare sd fi fost mai elevat[ decAt
ccle precedente qi si aibd, prin urmare, nevoie de o involufie de
corpurile voastre.
ordin la fel de elevat?
$i cele dodsprezece virtuli ale celor doisprezece Sarvatori ai
Vom incredinla meditalia la aceste idei celor care qtiu cu
comorii Luminii pe care am primit-o din mdinile celor
adevirat ce presupun metoda analogicd gi legile rnisterioase pe
doisprezece Decani din mijloc, le-am lansat in sfera Archonilor
iar Decanii Archonilor cu Liturgii lor credeau cd erau suflete ale care aceasta le traduce.
Arhonilor, iar Liturgii erau cei care le aduceau; le-am legat in
Iisus venea dintr-un plan prea elevat pentru a se cobori la
corpul mamelor voastre iar cdnd timpul vostru s-ar fi implinit rnodalitilile josnice intrebuinlate de cdtre oameni pentru a instala

erafi aduqi pe lume fbrd si aveti ?n voi suflete ale Archonilor.,, puterea, iar Fabre d'Olivet face pe bunf, dreptate aceast[

Rolul Apostolilor rcflecfie:

,,Cu adevdrat, cu-adevdrat v[ spun: v[ voi face perfec]i in ,,Trebuie sd remarcdm aici cb dacl Iisus ar fi dorit s6 urrneze

toate pleromes, de la misterele din interior p6nd la misterele din calea cuceririlor, care se deschidea in fafa lui, cdnd popoarele din

exterior, vd voi umple de duh, astfel cd ve{i fi numiti pneumatici (ialilea ii ofereau coroana, qi dac[ s-ar fi l[sat pe mAinile evreilor

perfecli ai tuturor pleromelor; qi intr-adevdr, cu-adev[rat vd spun, care aqteptau un Mesia cuceritor, ar fi intreprins inevitabil

vb voi da toate misterele tuturor cerurilor Tatalui meu qi ale cucerirea Asiei; insd Europa i-ar fi rezistat, gi cum in Europa
tuturor locurilor primelor mistere pentru ca acela pe care il veli
introduce in lume sd fie introdus tn lumina cle sus iar acela pe trebuia el s[-gi exercite in principal influen{a, a trebuit sd fie
inclinat si aleagd o victorie mult rnai pu{in strilucitoare mai intAi,
care il veti arunca pe pdmdnt sd fie aruncat in regatul ratdlui
dar cu mult mai putemicd in viitor, qi sii ia hotdrdrea sd
meu care sdldsluieSte in Ceruri (p.32).
depdseascd Fatalitata Destinului decdt sd se serveascd de
Astfel, Valentin, doctorul gnostic, autor al lucrdrii pistis
dceast.a 164 ,,
Sophia, este lormal.
Toate manifestdrile pdmdnteqti care au prezidat la naqterea $i totuqi Marele invd!5tor a urmat pAni la un aserlenea

cregtinismului sunt Persoane aparlinand planului ceresc. printr- punct calea istoric[ qi mai ales criticS, incdt a ajuns s[ nu mai

o sublimd involutie,' aceasta a devenit posibila ca evorutie a cunoascl bine for{ele secrete care se manifestd prin apostoli, a zis

sufletelor. cl.
latd, caracterul elevat gi deosebit al Cregtinismului, originea
,,AceEti doisprezece apostoli pe care i-a ldsat Iisus Christos,
misterelor sale cele mai profunde - fiecare rasd umanr poate fi
nu de{ineau for{a necesard pentru a-Ei indeplini apostolatul.
226 CreEtinismul ii datoreazd decr Sf0ntului Pavel for{a sa dogmaticd

qi moralS, precum qi doctrina sa spirituald. El primi mai tirztu

't'' Fabre <l'Olivet, Histoire philosophique (lstoria filosoficd), vol.2,p.79.
227

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA

riturile sale sacre gi formele de la un teosof al qcolii din Un ini{iat al tradi}iei lui Zoroastru, Odin sau Frighe, a venit

Alexandria, pe nume Arnmoniusl65." sf, reveleze cel{ilor adevdrul sanctuarelor indepdrtate, qi a adaptat

Da, toate acestea sunt adevlrate de aceast[ parte a cortinei, revelalia sa la caracterul intransigent al discipolilor sdi.

dar ceea ce trebuie si il intereseze pe iniliat este exact contrariul. Frighe era sectant al lui Zoroastru; el cunoqtea de altfel toate
tradifiile Caldeenilor qi ale Grecilor, precum qi cele mai multe
Sunt fortele in actiune de partea cealaltd, resorturile subtile dintre institutiile pe care le-a 15sat in Scandinavia, toate acestea il
clovedesc invincibil . El era inifiat in Misterele lui Mithru, 'uo.
datoritd c[rora uriaqul qtiin{ific, filosofic qi, sd spunem sus qi tare,
Arn putea crede cd tradilia adusi de Odin nu a avut, dac[ ii
religios, care a fost Politeismul in principiul sdu, va pieri in
luim in considerare indepdrtarea in timp, dec6t o influen![ slabl
cAjiva ani, sub puseul acestor oameni cu pu{in[ gtiin{[, dar cu
asupra rasei noastre.
credin![ arzdtoare, care au fost primii cregtini.
Selecfiile urm[toare vor disipa orice indoialS in aceastd
Mai tdrziu, imperialismul $i-a luat revanga, multumiti
anumitor episcopi de la Roma; dar ideea purd va domina privintl ardtind in ce m[sur[ popoarele anglo-saxone sunt inc[
intotdeuna greqelile pasagere gi curentele mistice vor fi cultivate irnpregnate de aceastl revelatie care, in aceqti ultimi ani, a fost

cu grijS de anumite ordine religioase. ttit de mire! glorificatd de geniul lui Wagner.

Noi ii datordm Elenismului $tiinla Artelor, sd nu uitdm cd Schirnbdrile pe care el le-a frcut vechii religii a Celtilor au
lbst considerabile. Cea mai mare a fbst subtituirea lui Teutad,
Iubirea cea Vie i-o dator[m Creqtinismului. Marele Strdmoq al Cellilor, printr-un Dumnezeu Suprem nurnit
W6d sau Goth, de la care toat[ nafiunea gotic[ iqi primi apoi
Iatd ce s-a str[duit sd ne ?nvete Yves d'Alveydre.
numele167.
Influenfa lui Zoroastru
Odin Zoroastru insugi il nuillea Timpul Fdrd Limite, Marea

Tocmai am citit despre lenta constituire a tradiliilor albilor, Eternitate, Buddha HinduSilor, pe care Ram l-a gdsit cunoscut in
imprumuturile de la vechile rase, via{a sa personalS pe care i-a
insuflat-o Christos, qi totuqi monumentul de abia se contureazd toatd Asia.
iar noi trebuie sd ne continu[m cercetarea.
De la numele lui Dumnezeu, Supremul W6d, numit de
Abia iqi incepu lucrarea Cregtinisrnul la Roma ci acest
asemenea Tatdl Universal, Dumnezeu cel Viu, Creatorul Lumii,
curent devastator al Barbarilor erupse in Imperiu, trimiland in
Orient toat[ tradilia Etiinlifici pentru a adapla cum putea mai 't'o Fabre d'Olivet: Histoire philosopltique (lstoria filosohcd), p. 45
'ot Am mefionat adesea acest nume. Trebuie sd remarclm cd el s-a aplicat, in
bine la intelectualitatea lui tradilia religioas6. Indii, la planeta Mercur qi la Miercuri, exact ca in nordul Europei; ?nsd aici a
Barbarii sunt strdmoqii noEtri; sunt descenden{ii tenaci ai
pcrsistat mult, ca desemndnd Fiinfa Suprem6; in schimb in Industan, el s-a
Cellilor neinvinqi care nu au plecat si caute qtiinla in India sau in rcdat indeosebi Trimiqilor divini qi Prolb{ilor. Acelaqi nume, scris sau
Egipt; ci aceast[ qtiinli a ldcut si creasci o ramuri cdtre ei.
pronuntat God sau Goth, a rdmas acela de DUMNEZEU in oea mai mare parle
'ot Loc. cit. p. 58
t dialectelor septentrionale, in pohda schimbdrii de cult gi stabilirea

[]re$tinismului. A fost confundat cu numele Gut, care inseamnl bun; insd cele
rloul cuvinte nu derivd din aceeaqi rddlcinS. Numele lui Dumnezeu God sau

Goth vine de al atlanticul Wh6d, Etemitatea; iar numele de Gui sau Good, bun,

vine din celticul Gut, le gosier; de aici Gust, gustul. (F. D'Olivet.)

228

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA

l-a primit Frighe pe cel de Wodan, din care noi am lbcut Odin, ARABII

adic[ Divin. Torentul barbarilor a inghi{it imperiul roman gi

Legisla{ia scandinavilor a unit deci cu multd forjd qi intelectualitatea Rasei Albe a fost trimisf, la Constantinopol.

sagacitate doctrina lui Zoroastru cu cea a vechilor Celfi. Trebuia ca beneficul acestei civiliz[ri intelectuale lente sd

El a introdus in mitologia sa un geniu al riului pe nume nu se piard[.
Loket68, al clrui nume era taducerea exactd a celui de Ahriman; l-
Daci sf,mdnfa pur[ a Creqtinismului are nevoie de
a dat speciei umane pe anticul Bor ca str[moq gi a continuat s[
singur[tatea sufletului pentru a face s[ creascd prirnii ei muguri,
fondeze pe valoarea rdzboinicd toate virtulile.
E,l va propdvddui pozitiv, gi aceasta a fost principala dogm[ va fi necesar, ca in momentul c6nd aceqti muguri vor fi

a cultului sdu, de care numai eroii se bucurard, in Valhalla, puternici, noul curent pur intuitiv qi rnistic s[ fie pus in contact cu

palatul valorii, de toatd plenitudinea fericirilor ceregtil6e. vechiul curent enciclopedic Ai ra{ionalist.
Sd nu abandonlm reformatorii ldra s[ le spunem un cuvdnt
Va fl lucrarea Arabilor.
despre Apollonius. Mai intdi, ei vin si aducd Occidentului tradilia egipto-greacd

Astfel, in timp ce un cult in intregime intelectual, destinat sd pc oarc o pierduse qi astlel se va produce prima scAnteie a $tiintei

domine ratiunea, se pregdtea in Iudeea, o doctrini animic6, creqtine.

violentd in preceptele ei, se stabilise in Scandinavia numai pentru Apoi, la rdndul lor, creqtinii se vor gr[bi ca nebunii spre
a pregdti cdile acestui cult qi a-i favortza propagarea; qi totuqi un
Icrusalim, convinqi c[ readuc in patrimoniul rasei pdmdnturile
om puternic instinctiv, capabil de un efort foarte mare de voin![,
parcurgea imperiul roman, invS{And cd viafa nu este decAt o srnulse de sAngele lui Christos; dar mai ales inilierea anticd e cea
pedeapsd, un mediu penibil intre dou[ stdri indiferente in esenla
pc care ei o vor intAlni acolo, cu dovezile qi progresiva ei
lor, generarea qi moartea.
iluminare.
Acest om, pe nume Apollonius, urma, in doctrina lui
Plecali sub semnul Crucii, ei se vor intoarec Ternplier, in
Pitagora, ceea ce avea aceastd doctrini rnai pozitiv.l70 cea mai mare parte, qi vor introduce din nou in Rasd misterele

'68 Adica cel inchis, cel comprimat, cel tenebros. Observali cd scandinavii, l(abbalei gi ale Cnozei.
atribuindu-i lui Loke sdmbdta, au asimilat geniul rdului lui Saturn.
'ou Fabre <l'Olivet: Histoire philosophique (Istoria filosoficd), p. 47 Astfbl arabii, au fost gardienii curentului rafional atunci
'to Fabre d'Olivet: pagina 56, vol.2.
cAnd creqtinii erau prea slabi pentru a primi acest depozit
230
rrragnilic Ei, r,rai tdrziu, tot arabii au fbst cei care au format

bariera ce s-a opus nlvilirii Asiei, qi i-a forlat pe aceiaqi creqtini
si rdmdni in aceast[ Europd pe care Providen{a a marcat-o

pcntru propria dezvoltare qi de care vor dori toat[ viafa sd scape.
Iisus i-a succedat inspirafiei lui Moise.

Mahorned i-a succedat insiparafiei lui Moise qi celei a lui
lisus, pe care i-a recunoscut in egalS mdsurd divini; numai el
pretindea ci sectanlii lui Moise se indepdrtaser[ de doctrina sa, qi

231

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA

cd discipolii lui Iisus o in{eleseserd gregit pe cea a invitdtorului '|-RADTTTA ORTENTALA

lror l7l in mai multe rinduri, IniJiafii care au iluminat Orientul au

El restabili, in consecin{d, Unitatea lui Dumnezeu, aga cum rcinnodat, fie prin misionarii lor, fie prin scrierile lor, primele
au primit-o evreii de la tradifia atlanticd qi rezumd toat6 religia sa
lcg[turi stabilite altddatl de Ram.
in aceste puline cuvinte: Nu este de la Dumnezeu decdt
In Asiria, in Caldeea, in Egipt, apoi in perioada
Dttmnezeu Si Mahomed este Profetul sdu.
El istituie, de altfel, cu cea mai mare putere, ideea nemuririi Creqtinisrnului in Alexandria, misiunile trimise de centrele din

sufletului qi dogma pedepselor qi recompenselor viitoare potrivit Orient au luat contact cu albii.
viciilor qi virtulilor oamenilorl72.
De la cucerirea Indiei de cltre creqtini, acest contact a
,,O, dacd oamenii Scripturilor ar avea credinla qi frica de
devenit qi mai strAns qi arn vdzut, inci de la inceputul acestor
Domnul, am gterge pdcatele lor, i-am face si intre ?n gradinile
capitole, cum cei ?nvingi au vrut s[-gi impunl in fa[a
pldcerilor. Dacl ar observa Pentateca qi Evanghelia qi c[r{ile pe
care le-a trimis lor Domnul, ei s-ar bucura de tot binele ce se invingStorilor ciclurile din Orient qi cum era de datoria noastrd,
gdseEte sub pagii lor qi deasupra capetelor lor. Exist6 printre ei
cei care ac[ioneazd cu inima dreapt6; dar majoritatea, oh! Cdt studiind aceste cicluri, s5 ardtim c[ acestea nu se adresau dec6t
l}nisferei Orientale a PdmAntului qi cd rasa noastrl de{inea
sunt de detestabile acliunile 1or." (Coran, cap. V, 70)
cicluri personale de evolu{ie absolut inverse in timpul gi spaliul

ciclurilor indiene.

,,Cei care cred: evreii, sabeenii, creqtinii care cred in Ar fi nevoie de un volum intreg pentru a vorbi despre acest
Dumnezeu qi in ziua de pe urm[, qi care vor fi practicat virtutea,
Orient qi despre revela{iile care s-au manifestat acolo de la Ram
vor fi disensaji de orice teamd gi nu vor fi deloc nefericili."
incepAnd.
(Coran, cap.Y,73)
Am rezumat mai sus partea istoricd a acestui subiect.

Nu vom aminti ceea ce qtiu toli cititorii nogtri: influen{a trirnitinem"""cuiticteoroiiplraivelqutcerdpreilecelaufiiloCsoolfeicbdro, onkees,imgi{immanieavoleilsi sI
arabilor in deqteptarea intelectuali a Rasei. S[ sublinim din nou
aceast[ remarc[ potrivit cdreia daci Cregtinisrnul nu ar fl fasonat la
indelung sufletul celt, aceast[ deqteptare ar fi fbst imposibild.
cxcelentul volum al lui M.G. de Lafbntl73 , cel mai bine scris de

multd vreme pe acest subiect.

Vom gisi acolo o istorie foarte savantd a relicvelor Indiei pe

care va fi suficient sd le corectlm prin opiqia lui Olivet pentru a

reg[si adevdrul cel mai clar.

S[ spunem pur qi simplu aici cd cea mai mare parte a

171 Meritd sd remarc[m cd a fost acelagi repro$ pe care Oracolele politeismului istoriilor privind fuga lui Buddha departe de familia lui gi departe

il adresard in mod constant creqtinilor. Oracolele consultate asupra noii religii, de palatul s[u cu gapte incinte nu sunt decflt alegorii, indicdnd cd
qi asupra intoleran{ei neobiqnuite a sectanfilor ei, rispundeau toli cd nu
trebuiau sd il acuze pe Iisus de aceste excese, dar numai pe discipolii sdi care j 'tt G. De Lafont, Le Bouddhisme (Buddhismul), I vol. in-18, Chamuel, 95. Se
gdseqte de asemenea o bibiografie excelentd, de cdtre Sedir, in num6ru1 din
au corupt doctrina lui. Iisus era un Om Divin, cel mai admirabil dintre toli cei
care au fost pe PdmAnt. ontombrie 1897 al revistei I'lnitiation (lnilierea).

't' Fabre d'Olivet: Ilistoire philosophique (Istoria filosohcd), vol. 2, p. 78 z)J

232

TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

fondatorul buddhismului qi-a pdrdsit familia (lni!iatic[); inalta Cea de-u doua perioudd:
facultate a Brahmanismului, inainte sd fi implinit ciclul complet
al inilierii. Schisma lui lrschou este bazatd pe diferenlierea celor doud
facult[1i divine, urmat[ de preponderen{a principiului feminin:
Prin urmare, revelalia budicd a prins rdddcini in facultilile
morale ale omului qi nu in comuniunea directd a lui cu Divinul. ISWARA l{ PRAKRITI
Considerat a fi sursa Consideratd a fi sursa
Nu existd in India decAt o inifiere tradi{ional purl qi anume
puterii generative Ei puterii conceptive qi
initierea brahmanicd ai cdrei centri de predare existd inc6 astlzi, fortiflante. (Bidjct)
formative. (Sakti)
deqi ascunqi de ochii profanilor, fie ei albi sau galbeni.
Iniliatorii ionieni admit pretutindeni aceastd dubla divrzrune
Inifierea completd nu poate fi dat[ decdt in centrii ei qi nu pe care o vom regdsi in Sanchoniaton sub urmdtoarele nume:
to{i Brahmanii sunt admiqi la ea - Brahmanii ini{iaqi, ei singuri
de{in cheia reversibilitd{ii sanscritei in limba evreiascd gi din HYPSISTOS Si de BEROUTH
evreiasc6 in chinez[, mai exact primele chei ale oriclrei limbi Cel foarte Sus Crealia Naturii

existente qi aceste chei sunt hieroglifice Ei ermetice. $i la grecilTa sub numele de:

Orice individ care pretinde c[ a fost iniliat intr-un centru SATURN Si de RHEA

indian oarecare qi care nu deline aceste chei este fie un sirnplu Cea de-a treiu perioadd:
farsor, fie victima unei mistificdri sau elevul unui curent budic
unde nu este cunoscut alt plan de evolulie decdt cel mental - Ini{iafii cCauuatt6ersndarre(a4du:cl l0bin:aru1l),laceteearncaer iar de aici la
folosindpilula ca instrument secret de bilocalie. unitate prin dd la
naqtere
Garantdm veridicitatea a ceea ce afirmf,m, qi nu avam nici

cea mai mic teamd s[ fim contraziqi de cei care Stiu sd se

recunoascd in lumea luminoasd.

in ceea ce-i priveqte pe ceilalli, timpul ?qi va lua sarcina sd
rbspund[ in locul nostru.

Iatd totugi marile linii ale Revela{iei in raport cu Principiile

Universului, in regiunile Orientului:

Prima perioaddz urmdtoarele revelatii.

a ISWARA Zarathustra, primul zoroastru, formeazd in lran urm[toarea
ISRAEL
ISWARA revelalie l7s :
(Absolutul conform Atlanfilor) sau

OSIRIS

al egiptenilor '74 Numele de Saturn Si de Rhea semnificau principiul ign6 qi principiul
oqueux. Cele doud rdddcini care le compun se recunosc in numele celor doui
234 l\ase, Sudeeand qi Boreald (Fabre d'Olivet)

23s

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

ORDMUZ WODH HARIMAN Cele doud principii Yin qi Yang dau naptere, prin acfiunea lor
Ac{iondnd in suflet Eternitatea Ac{ionAnd in materie reciproc[, la un al treilea Principiu mediator numit Pan-Kou,
absoluti emand Fiinfa Universald; atunci existd trei puteri numite Tien-hoang, Ti-
ca principiu al ca principiu al hoang qi Gin-hoang; mai exact Regnul Ceresc, Regnul Terestru,
Binelui MITHRA Rdului qi Ominalul, sau, in alli termeni: Providenla, Destinul qi Voinfa
Prima sintezd Omului, aceleaqi pe care le-am stabilit eu la inceputul acestei
Geniul Luminii Geniul Tenebrelor lucrdri.
secundarA
Vointa umand Cultul strdmoqilor a fost adrnis in religia Fo-Hi intr-un mod
mai expres decdt in cea a lui ZoroastrurT6.
Fo-Hi civilizator al Chinei iqi stabileqte astfel revelalia:
Iatd aici cdteva extrase intuite din Carli Sflnte ale Chinei,
TAI-KI care vin in sprijinul lui d'Olivet care spune:
Primul Motor
Y-ul define Marele Termen, el e cel care produce cuplul l;
emanS:
din cuplu au ieqit cele patru imagini, iar de aici cele opt
YANG YN
repausul simboluri.
Cartea Hi-Tse
PAN-KOU
Fiinta Universald Marele Termen este Marea Unitate qi Marele Y; Y-ul nu are
nici corp nici imagine, iar tot ceea ce are colp gi imagine a fost
Potrivit Fo-Hi, cele douS Principii fundamentale sunt fie lbcut de cel ce nu are nici corp nici imagine.
repausul qi Yang miqcarea, ambele ludnd naqtere dintr-un singur
Principiu principiant numit Tai-Ki, primul Motor. Comentariu al acesteifraze din Hi-Tse, de cdtre Lo-Pi.

r75 Vezi Le Mazdeisme (Mazdeismul) de M. De Lafont, 1 vol., in-l8, editura Marele Termen sau Marea Unitate cuprinde trei. Unul este
trei qi Trei sunt unul.
Chamuel
Traditia
236
Fiinfa care nu are nici chip qi nici sunet este Sursa de unde
au ieqit toate fiinfele materiale qi toate sunetele sensibile.

Hoai-nan-tse

Caracterul Y nu marcheazd, deloc aici o carte cu titlul Y; dar

trebuie s[ qtim cd la inceput, cdnd nu exista incd un Mare

'76 Fabre d'Olivet, Histoire philosophique (Istoria f,rlosoficd), p.284.

231

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Termen, incd de atunci exista o Rafiune activ[ qi inepuizabild pe 11'{JT}|T. xav W\17TA
care nicio imagine nu o poate reprezenta, pe care niciun nume nu
Bft-A]ll:lA / \ sl;vA
o poate numi, care este infinit[ ?n toate modurile, gi c[reia nu ii \ /
vtw$NaLi
putem adduga nimic.

Vang-chin

** z*Egrpt:.

Pentru a ardta universalitatea acestei institufii, vom indica KX li,l'll sez, (:l lx{}llli
cuatemarele urmltoare, conform celor spuselor lui d'Olivet (p.

324):

*sIlus / \ 'L'YP,I{J*

\ HORU$ /

la guci'.

Pt:.t}'lJi€S-PAX-lhCI

t*-rt*/ \ AIDIS

\ ilroxYs'n /

la nrm*ni:

.tlzPtrF.n l' l,l/ l' (r,\ gau Vlifi{ }YIti

238 239

PAPI]S TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Nu ar trebui sd credem cd forfele numite de Moise in REZUMATUL
CAPITOLULUI VIII
Genezd nu derivd din aceleagi prinicipii.
Tabelul urmdtor este mai explicit in aceastd privin![. Dacd ne abstragem o clipd de la mici pdrfi ale istoriei, qi
dacd, aruncAnd o privire de ansamblu asupra constituirii tradifiei
El este extras din istoria vechilor Popoare de cdtre albe, ne strdduim s[ reconstituim geneza lentd a acestei tradi]ii,
spectacolul nu este lispit de o oarecare grandoare.
Fourmont. (Paris, 1828, in-4.)
Incapabili, din vina 1or, de a primi in propriul lor loc de
laVlLlEl l:t{:Al,llb,li,Nl lrr flilil{.tlilI expansiune, revelatia animicd qi intelectual[, Albii sunt obligafi,
{\trl*el |.l\tttrtt cu preful unui exod dublu, sd meargi sd formeze in Orient, in
{Sonr,loaul*rii plin[ Asie, elementele acestei tradi]ii, prin imprumuturi ldcute

1.,ldont. 2.*tth l" TIuttx l.Pttlogottt:r. ha*. raselor precedente.
3. He*tl ,]. fknls. - G*n*a
2. lain. - Ahel. 2.,llatyarus .i F0r. - liir. * llhlr;e Marii mesageri divini elaborcazd cu trudd intelectualitatea

J. l{enlch. I .1. Arnehrn .{, Kas:ioi. Lilra*+1, Rasei, Orfeu propagl curentul ionian, in timp ce Moise se supune

4, &uir. :1, fainan. 1.,'lmcrorr i. Ilcmruuntr. - 0usiii::' unei discipline de fier, restul primilor albi altddat[ veniti in
-5. tlnris" 5. lfcea?ur,rs - l{rg;r!rr:; {i. Agi*i * AlierL*.
6.1ratl. i. l\'trlalEil Arabia, de atunci sunt insemnali cu semnul crucii, local, pentru a
6 Jart| - llrgillrnr)\ 7, linuu 1i liphoiioi. forma poporul ebraic, gardian al tradiliei kabbalistice.
,!,,lliix" :\etctirr.
7, tlarirrcl, 7.lLcsach (t.l)a*nl 9. lrnunlis. *llagi:r Pitagora ?qi lanseazd in Occident lraternitaJile de iniliafi iar

: 8. lilelhunsl, 8.lluhu*nle 1..\lrltlllu'lllls 10. trliror liSrdrha lucrearea de fermenta{ie incepe, ajutatd de aportul tuturor
!. Anrphis
, 9. Jabel Julxl Tuhalc;rin $. l;nrerh. I t).{}c*rtt revelafiilor care se intAlnesc in Alexandria.
Misionarii se inmullesc qi unul dintre cei mai mari discipoli
: Pagor nznieiat ficrar tl\. Lit *ullnt:t tav lit,Evtltius
ai lui Zoroastru, Frighe, supranumit Odin, vine sd semene
: l{], lioe primele seminfe de intelectualitate in zona Albilor, care nu

pirisiserd locul lor de origine.

Astfel Rasa devine maturd qi pregitit[ pentru a avea prima

mare revelatie personall, qi apare Christos, vdz6ndu-i pe apostolii
Cuvdntului acolo unde altbdatd Pitagora iqi trimisese misionarii
Etiinfei, qi permilAnd, datoritd torentului devastator al discipolilor

inddrji{i ai lui Odin, sufletului Rasei, sd se impregneze uqor

Lumina inimii.

Cdnd aceastd acliune este suficient de avansatd, iar creierul

cere la rindul s[u alimente, iatl, cd soseqte din Orient flota

240 241

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

arabilor, exilalii voluntari de odinioar[, care aduc, in urma CAPITOLUL IX

cuceririi, artele, inilierile gi industria. CONSTITUTIA OMULUI

Curentul se stabileqte; scdnteia are loc, iar lantul astrologilor Vom glsi, pe parcurslll primelor capitole ale acestui Tratat,
un rezumat destul de clar despre constitulia fiinlei umane in trei
qi al alchimiqtilor vine sd reinnoade legdturile secrete care unesc principii.

lumea veche cu cea nou[ prin gnostici, neo-platonicieni qi Aici rezidd doctrina cea fundamentald qi adevdrat[.
ins[, pentru a permite cititorului sd remarce subtitilitdlile
descendenfii lui Pitagora. unei analize fdcute de c6liva autori, vom studia, in cdteva detalii,
aceste trei principii qi evolulia lor.
La rdndul lor, Templierii aduc din Orient artele qi formulele Omul este constituit in principal:

hermetice, trubadurii care sunt animatorii acestui lanj al 1. Dintr-un Principiu Material ce provine din lumea frzicd,:

inifiafilor, iar dupl disparilia Templului, niciodat[ nu s-au mai corpul sau cadavrul;

?nchis ?n Occident centrele de iniliere. 2. Dintr-un Principiu Vital care provine din Natura

De la botezul mistic, Rasa albd trebuie sd treacd de universald: corpul astral,'
comuniunea cu forfele materiale, prin proba rdzboaielor, a
armelor, a $tiinfei materialiste qi sd practice qi proba 3. Dintr-un Principiu Spiritual care provine din lumea

scepticismului, pentru a se revela din profunzimea materiei qi a divind: spiritul nemuritor, numit in general suflet in filosofie.
reclama de la Dumnezeu nunta Fecioarei qi a Mielului; revela{ia In consecin!6, omul are in el manifestlri din cele trei lumi

celei de-a treia persoane trebuie sd marcheze pentru rasd, qi dupd sau cele trei planuri: ftzic, astral qi divin qi, prin urmare, detine in
el toate legile care acfioneazdin aceste trei lumi; de asemenea el
noi probe teribile, domnia Duhului Sf6nt. a fost numit MICROCOSMOS sau lumea micd, deoarece este
reflectia strict exactl a MACROCOSMOSULUI sau lumii mari.
Tradilia albilor va fi atunci cea mai frumoasd dintre toate
Putem deci, prin studiul omului singur, s6 ajungem la
care au apdrut pe PdmAnt; insd ea abia se schiJeazd, qi totuqi de
cunoaqterea tuturor legilor frzice, astrale sau divine.
cat[ rdbdare am avut nevoie pentru a-i urmdri geneza, de la
De aici, YffiL qa'&Wav al grecilor reprezintd, axioma lui
inceputuri qi pAnd ?n zilele noastre.
Este acum posibil sd ne ocupim intr-un mod mai deosebit Claude de Saint-Maftin: A studia Natura prin Om Si nu Omul

de via{a umani qi de otentialites ei. prin Naturd.

242 Incamarea fieclrui suflet uman reface in miniatur[ istoria

clderii Marelui Adam cu cele doud faze ale sale:
1. Cdderea Lumii divine in Lumea fizicd;

2. Noua cddere, posibil[ inc[ dacd sufletul incamat

rezist[ atracjiilor de jos.

243

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Este foarte necesar s5 infelegem aceastd cheie, deoarece Analizd

inilierile naturaliste din Orient, care au multiplicat analizele Spiritul insugi.
privind constitufia omului, au pierdut intr-o asemenea mdsuri Refleclia corpului astral in Spirit.
Refleclia corpului ftztcin Spirit.
urma raporturilor analogice ale omului qi ale celorlaltor planuri,
incAt nu vdd, in lume astrali qi in lumea divind decdt similitudini I'I{INCIPIU Corpul Reflecjia Spiritului in corpul astral.
a.stral Corpul astral insuqi.
ale legilor vielii umane, frrd a-qi aminti c[ omul nu este dec6t o Refleclia corpului frzicin corpul astral.

imagine analogicd a legilor universale, dar o imagine frzicd. Corpul Reflec{ia Spiritului in corpul fizic.
Si vedem acum cum au fost analizate cele trei Principii din Jizic Reflec{ia corpului astral in corpul fizic.
Corpul fizic insuqi.
constitufia omului.
Astfel, cele trei Principii analizate in descompunerea lor
Aceste principii aclioneazd unele vizavi de altele ca niqte
analitici, ne indic[ noud manifestdri, qi aici g[sirn analiza I]cutd
curente electrice de nume opuse a c[ror intdlnire produce o la modul general de citre Kabbala.
sc6nteie. Aceast[ sc6nteie va dura cAt contactul celor trei
Ins[ aceastd, analizd, indicd descompunerea staticd a Fiinfei
Principii, adicd in general cdt o existen{[ terestrS.
umane.
Nu putem deci sd ddm acestei crealii tranzitorii numele de
Atunci c6nd studiem Fiinla uman[ in miqcare, atunci cAnd
principiu gi cregtinii sunt aceia care au dreptate in legdturl cu aceste manifest[ri diverse ni se prezint[ pe planul dinamic sau
fiziologic, constatlm cd o parte dintre ele intrd in fuziune unele
Sfdntul Pavel spunAnd cd omul este in mod esenlial alc[tuit din
cu altele gi cd omul ne apare astfel constituit din Sapte
trei principii: Spiritus, Anima qi Corpus. Restul constituie manifestdri in loc de nou[, prin unirea intre ele a diverselor

CREATII TRANZITORII produse de cdtre reacjiile acestor trei rellexii.

Principii unele fa[d de altele. Pentru a ardta veridicitatea a ceea ce scriem aici, vom lua un

La fel ca ?n fiecare dintre cele trei secliuni (cap-piept- exemplu dintre cele mai comune, multumit[ cdruia totul va

abdomen) ale corpului frzic, qi celelalte secfiuni sunt deveni mai clar qi mai simplu.

reprezentate; la fel qi in fiecare dintre cele Trei Principii qi o datd 245

ce incarnarea este implinit[, celelalte principii sunt qi ele

reprezentate.

Astfel in abdomen, pieptul este reprezentat prin vasele sale,
iar capul prin plexurl nervoase; aici sunt cdile de involu{ie in

abdomen, ale sdngelui qi ale forlei nervoase care coboard pentru a

permite evolulia substan{elor digerate.

In corpul fizic, corpul astral qi Spiritul delin ,,imagini"

proprii, la fel se intdmpld qi in cazul fiecdruia dintre cele trei

Principii.

Este suficient sd ne raportim la capitolul nostru despre
Kabbald qi despre creafia Sephiroth-ului pentru a avea legea

acestei acJiuni pe care o vom aminti aici rapid.

244

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE STTTNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Un echipaj este alcdtuit din trei Principii constitutrve: o Echipaj neconstittlit Echipal constitttit

tr[surd, un cal, un vizitiu. Trdsura, pasiv[ qi pusd in miqcare, este Vizitiu Capul vizitiului........ 9 Capul vi2itiului .................. ............... 7
imaginea corpului ftzic; calul, pasiv, dar care se miqci, este Bra{ul vizitiului........ 8 t.orpulviztiului....................

imaginea corpului astral; iar vizitiul, activ gi director, este \Corpul vizitiului....... 7

imaginea Spiritului. \*nru sistemtlircctor'.1 ......,5

Vizitiul insd e alcltuit la r0ndul lui din trei pir{i: capul, viziriului qi a
calului )ICapul calu1ui............
brafele, corpul. 6 ,,/ruArrubraqelor
Calul, gi el din trei pdrli: cap, corp, picioare.
Cotpul calului.........., 5 capului
Trlsura, din trei pdrfi: scaunul, corpul trisurii, rofile.
Iatd cele nou[ principii ale noastre, care existi atunci c6nd \Picioarele calului...... 4 PicioarclccaIu|ui ................................. +
tr6sura este pus[ in remizS, calul in grajd, iar vizitiul in camera
bruqNcaruELE - sistemul motor.....3
1ui.
Scaunul trisurii........ 3 / Scaunult1isuni....................................1
Si reunim ?nsd aceste trei elemente prime qi si vedem ce
Trisur.l Coryul trisurii.....""... 2 Ro$le trisurii
rezultd. Rofile trisurii........... 1
................ 1
Bralele vizitiului vor forma acelaqi corp cu capul calului
pentru a constitui, prin intermediul frAielor, sisternul director al Iat[ in trecere, o remarcd amuzantd: fi6iele qi brancardele
nr.5 qi nr.3 se pot plasa in enumerafie fie intre I qi 3, fie intre 2 Ei
echipajului. 4 in ceea ce privegte brancardele, gi fie intre 5 qi 7 sau 6 gi 8 in

Pe de altd parte, corpul calului se va uni cu cel al trisurii cu ceea ce priveqte liAiele, conform punctului de vedere pe care

ajutorul brancardelor pentru a forma sisternul motor al vrem sd il lulm in considerare.

echipajului. Este de asemenea un alnuzament sd remarcdm c6t de mult s-

au str[duit autorii, care invafl cd omul este alcituit din Sapte

principii, Idr[ si find cont de reflexiile qi de principiile reale;
este amuzant, spun eu, sd vedem cit efbrt au intreprins aceqti

autori ca s[ plaseze al3-lea, respectiv al 5-lea principiu al lor.

Locul se schirnbS odatd cu autorii iar cititorii noqtri vor

vedea acum cheia acestor chinezirii.

S[ reludrn deci analiza noastrd a omului qi sd aplicdm

intocmai exernplul echipaj ului.

Vom reduce cele noud elemente la numdrul de gapte.

246 247

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA PAPTJS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA
Funclie
Static moarte astrald, disparifie in afara torentului generdrilor, intrare in

Spirit.......... Spirit.. cer a$a cum se va dori a fi numitd, conform initierilorlTT.
Rsflexie astral.......
Reflexis fi2ic......... R e_flexi e fi2ic............, Ceea ce este important de notat e irnposibilitatea de a
LINIREA Astralului
Reflexie spirit...... \ inlelege constitufia reald a fiin{ei umane dacd nu pornim deloc de
Astral......... cu Spiritul la acest fapt conform c[ruia omul este un cuatemar lormat dintr-
Reflexie frzic....... J
un ternar unde al doilea termen este dublu, intocmai ca Marele
Reflexie spirit....... Refl exi e .fi2ic..................
Reflexie astral..... U}l[REA A.s(rtlului I Tetragrammaton iJli'l! IEVE unde al doilea termen, h6-ul, este
Fi2ic.......... cu Fi:icul dublu - dublarea celui de-al doilea termen ne face sd ne d[m
J
seama de complementaritatea sexelor, a aspira{iilor qi a
Reflexie 9pirit................
sufletelor, la fel qi de modul in care Principiile se unesc intre
Fizic...-......
et'e 178
Putem sd studiem de asemenea fuziunea plasdnd principiile
unite in modul urmdtor: AnalizAnd aceste trei mari Principii ce formeazd omul,
putem determina qapte, noud qi pAn[ la doudzeci gi unu de

elemente constitutive; dar trebuie sd avem grija sd ne ferim de a

lua septenarul ca punct unic de plecare, deoarece astfel

demonstrdm cd nu cunoaqtem nirnic din invdfaturile aritmeticii
sacre, fbcem problemele cele mai clare sd devin[ confuze, qi
devenim incapabili sd stabilin-r o scard de inalogie metodicS qi

serioasd, ceea ce reprezintd, inceputul oricdrui studiu pufin elevat

al ocultismului.

7. Spirit.
6. UNIUNE ASTRAL SPIRIT. Astrol Superior.
5. Reflexie a fizicului in divin.
4. Reflexie a fizicului in astral.
3. Reflexie spirit.
2. UNIUNE ASTRAL-FIZIC. Astral Inferior.
1. Fizic.

Cele doud elemente tranzitorii, care unesc cele trei principii, t77 Vezi pentru detalii capitolul nostru clespre constitu{ia omului in Tratatul

formeazd, aceste scdntei despre care tocmai am vorbit qi inceteazd m17e8toFdeicmdeeia$tniinufdeoscteultdn.ici superioard, nici inferioar[ bdrbatului, ea este
complementard. Iatd adevdrata solulie a feminismului dupi inilierea
sd existe la intreruperea curentului, adicd sc6nteia inferioard
tradi{ionalI.
,,uniune astral-ftzic" la prima moarle sau moarte plminteasci qi
scdnteia superioard ,,astral-spirit" la cea de-a doua moarte sau 249

248

TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Constitufia Omului Constitufia Fiin{ei umane potrivit lui Zoroastru
in TRI-UNITATE
- inv5{ituri imuabili a Tradifiei pe acest subiect L Corpul fizic

Toate inilierile elevate sunt unanime in ceea ce priveqte Djanul t Pistrazi forma corpului gi intre{ine in toate pirlle
l- lui, ordinea gi armonia.
subiectul constitujiei omului in trei principii cu dedublarea celui 2{ [' sau persoani umand cuprinzind inteligen{a (Boc),
Su fletul { raliorranrentul qi imagina\ia (rouun\ qi substanta proprie
de-al doilea.
[_ a sufletului
Citdrile urmitoare vor clarifica definitiv acest punct in ochii
cititorilor noqtri. 3{ Akko f' nrincipiu clivin qi inealterabil care ne clarifici
J problernele privintl binele pe care trebuie si il facem,
Constitufia Omului potrivit vechilor egipteni I asupra raului care trebuie evitat, qi ne anun{i inci din
(a XIII-a Dinastie, 1500 i.Hr.)
[- aceasli via(i una mai buna.
1. Corpul sau Khat
Const itutia Fiintei umane potrivit Kabbalei
Dublul sa:u Ka
2. Substanfa 1. Cornul fizic.

sau Khou ( Nephesch Mediatorulplastic.
I
inteligenti 2. { (imago)

3. Esenta luminoasi sau Bu-Bai I Ruach Suflerul.
L
(vezi Marius Fontane, Les Egyptes)
3. Neschamah Spiritul pur.

Constitufia omului potrivit lui Ovidiu

1. Trupul merge in pdm6nt.

Umbra zboard in jurul mormdntului
2. Sufletele morfilor se afld in infern (infera).

3. Spiritul se inalld la cer.

2s0 251

1

d

PAPIIS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Constitufia Omului conform lui Paracelsus Iatd" tnsa cd. a uenit seoro; membrele se tnmoaie, ochii se
tnchid, lumea. exterioard nu mai are putere de acliune asupra
l. Corp elementar fiintei Ttmqne, qceastct insdgf nu mai acfionea-zd asupra lumii

[o* ( exterioare; ea doarme.
Sd" profitam de acest somn pentru a ne tncepe studiul.
-l ,tst.at2. Foc central - Principiu Vital sau Omul doarme, 9i totugi qrterele lui au actiuitate, inima bate,
J
IILEvestrum I Spirit Animal. iar sdngele circuld"; organele digestiue tgi continud. lucru| iar

3. Suflet Spiritual plamanii lui inspird. gi expird ritmic aerul ce ti da uia{a.

Analiza celor trei Principii in timpul acestui somn, ceea ce noi numim om nu este

Vom aminti analiza celor trei principii ale omului, ?mpreund capabil sd se migte, nici sd simtd", nici sd gdndeascd.; nu poate
cu raporturile analoage ale Naturii gi ale lui Dumnezeu, aga cum
le-am expus in la Science des Mages ($tiinja Magilor), gi care omnricegimasnbdi.rseimulebueslaesscddou"d, ifhnunincecisfsicdo"niunereaarzstdec"d, ,fcanolicaigsliducifuieemsfetenriicimmit,iocnbiincldio,sudgnisuutofetsure-go;i
este util sd o prezentdm in ochii cititorilor.
tntdmPlattro.
Microcosmosul sau Omul
Suntem deci in mod obligatoriu conduqi sd studiem in om:
Nimic nu pare mai complicat in privin{a primului aspect
O parte maginald care tgi continud acliunea la fel de bine tn
decAt fiin1a uman5. uorba despre
timpul somnului ca gi tn stare de ueghe; este
Cum s[ analizdm toate detaliile constitufiei anatomice qi
fiziologice ale acestei fiinfe, ldrd si vorbim despre insdgi org anis mul p rop ri u -zi s.

constitu{ia sa psiholigic[? O altd parte, intelectuala, iar aceasta apare numcti tn stqre

Esoterismul caut5 pretutindeni sinteza gi las[ studiul de ueghe; este ceea ce noi numim Congtiinfa, Spiritul.

detaliilor eforturilor puternice ale qtiinlelor analitice. Domeniul organismului pare deci la fel de bine marcat ca
cel al spiritului. insa ce se intdmpl[ de fapt in acest organism?
Sd vedem dacl- este posibil sd determinlm prin sintetezd
Tot ceea ce depinde de Spirit, membrele, fala qi organele ei,
principiile ce formeazd fiinfa uman[.
vocea, sensibilitatea generald ins[qi, toate acestea sunt in stare de
In general, toate organele ce o alcdtuiesc ne apar in plina repaus, am vdzut deja asta. Toate acestea insd inconjoarb fiinla
umand, toate acestea au caracter periferic. in interiorul trupului,
perioadd de acfiune.
in cele trei segmente care il formeazd: abdomen, piept sau cap,
Toate acestea funclioneazd, se agit5, ni se manifestl sub mii
de aspecte, qi numai cu cea mai mare dificultate putem detremina aici au loc fenomenele produc[toare ale mersului automatic al
cauzele pufin numeroase de-a lungul efectelor multiple.
maqinii umane.
252
Ca orice tip de magind, organismul uman are organe care

sunt puse in miqcare, o forfd motorie qi un centru de intrefinere qi
de reinnoire a acestei forte motorii.

'to Fenomenul visului abia reugeqte si tulbure aceastd odihnd qi sd aminteascd
existenta principiului superior.

253

PAPT]S TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE STIINTA OCULTA

Astfel, dacd analizdm, luOnd ca exemplu foarte material, o Dacd suntem atenfi cd mediatorul plastic este dublu, putem
locomotivd, vom gisi acolo organe din olel puse in miqcare de
vapori, gi reinnoirea acestor vapori este intrefinutd de cdtre o spune c[ omul este format din trei principii organice: ceea ce
emanare continud de cildur[.
suportd, ceea ce animd, ceea ce pune in miscare: Corpul, Corpul
La fel, in organism vom intdlni organe de constitu{ie astral qi Fiin{a frzicd, sintetizate gi readuse la unitatea de actiune
de cdtre un principi conqtient - ceea ce guverneazd Spirttul.
deosebiti (organe cu fibre netede), artere, vene, organe digestive,
Iatd un exemplu a ceea ce numim Trinitate in Unitate sau
etc., puse in miqcare de forfa nervoas[ transpodatd de c[tre
Tri-Unitate in Ocultisrn.
firicelele simpaticului mare. Aceastd forfd, la fel ca via{a
Cele Trei Principii
particular[ a fiecdrei celule ce formeazd organele, este intrelinutd
Fiinfa umand este deci formatd din trei principii: corpul
de curentul sanguin arterial. fizic, mediatorul plastic sau sufletul, gi Spiritul Conqtient. Acest
din urmd termen sintetizeazd, termenii precedenli qi transform[
Deci: organe, centri de acfiune ai diferitelor forfe, for{[
motorie nervoas[ qi forfd animatoare sanguinl, acestea sunt Trinitatea organici in Unitate I 80.
Sd ne amintim cd ocultiqtii de toate v6rstele qi din toate
principiile esenliale care formeazd. maSina umand in acliune.
gcolile s-au pus de acord asupra acestei diviziuni fundamentale in
Omul ins[ se trezeqte. Ceva ?n plus vine s[ se adauge trei principii. Totuqi, analiza acestor principii, studiul acfiunii lor
frzice, pasionale sau intelectuale, al localizdrii lor anatomice sau
forlelor precedente. IVlembrele, care se aflau in stare de repaus, se psihologice, a condus diverse qcoli la subdiviziuni, pur analitice,

agitEt; chipul se anim[ iar ochii se deschid; fiinfa uman[ care era in rest. Ins[ baza imuabil[ a invdtdturii esoterice este doctrina

intinsd se ridicd qi vorbeqte. O nou6 viafd e pe cale s[ inceapd, in celor trei principii rsr.
timp ce viafa organicd ii va urma mecanic acfiunea.
180 Existd in om trinitate qi unitate, la fel ca qi in Dumnezeu. Omul este unul in
Principiul care tocmai qi-a I?cut aparilia difera in mod persoan[; este triplu in esenfd; el are Suflul lui Dumnezeu sau sufletul, spiritul
siderat qi corpul.
esenlial de principiile precedente: el are propriile sale organe de
acliune in corp (organe cu hbre striate), existd un sistem nervos (PARACELSUS, sec. al-XVI-lea)
'8t Legea tuturor acestor trei subdiviziuni a fost datd din punct de vedere
special; el se serveqte de corp aga cum un muncitor se servegte de matematic, de sdtre Hoend-Wronski, in 1800, sub numele de Lege de Creafie.

o uneqlt[, a$a cum mecanicul se folosegte de locomotivd; el Unitatea se manifestd la inceput intr-un temar (la ftl ca in prima noastrd

grerneazd tofi acegti centri qi toate aceste organe periferice care analizA a Fiinlei umane).

mai inainte se odihneau. Acest principiu, noi il numim Spiritul Din aceste trei elemente primitive derivi patru elemente secundare (3+4:l),
ceea ce duce la qapte numdrul elementelor care rezulti din prima analizd.
congtient.
Dar Wronski merge mai deparle qi determind trei noi elemente, care derivd
Dacd rezumbm expunerea precedentS, gdsim in om trei din actiunea elementelor pozitive asupra seriei negative gi reciproc, ceea ce
conferd numdrul zece termenilor analizei. (Cele zece Sepiroth-uri ale
principii: ceea ce suportd totul, este CORPUL FIZIC; ceea ce Kabbalei)
animd Si ceea ce miscd totul, formdnd cei doi poli ai unui acelaqi
255
principiu, SUFLETUL; in sf6rgit ceea ce guverneazd intreaga

fiinfd, SPIRITUL.

Corpul fizic, sufletul sau mediatorul plastic dublu polarizat,
spiritul congtient, acestea sunt cele trei principii generale ce

formeazd fiinfa uman6.

254

PAPI]S TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Corpul fzic suportii toate elementele ce formeazS omul in sl6rqit, Spiritului ii fumizeazd toate principiile materiale

incarnat. El iqi are centrul de acliune in abdomen. ale sistemului nervos conqtient.

Corpul astral animd toate elementele ce formeazd omul Elernentele materiale ale fiinfei umane se reinnoiesc sub
influenla alimentelor transformate de aparatul digestiv in chil.
incarnat. El igi are centrul de ac{iune in piept qi reprezinti Centrul reinnoirii qi acfiunii corpului fizic este deci plasat in

principiul de Coeziune a Fiinlei umane. abdomen.

Fiin{a psihicd pune in miscare toate elementele ce formeazd Corpul frzic circuli in organism prin sisternul vaselor

omul incarnat, cu excepfia elementelor aflate sub dominafia limfatice, pe traiectoria cdrora sunt plasa{i ganglioni, centri de

Spiritului; ea iqi are centrul de acliune localizat in partea postero- rezewd materiali.
inferioard a capului. I 82
Corpul fizic, condus in mersul sdu organic de c[tre Instinct,
Spiritul, sintetizAnd in el cele trei principii precedente, se manifestd Spiritului conqtient prin necesitili.

guverneazd, luminat de Inteligenla qi servit de Voin!5, intregul Corpul Astral

organism. Spiritul are ca punct propriu de sprijin creierul Ceea ce animir toate elementele ce formeazd fiinta umani
este Corpul Astral.
material; dar, numai cu rare excepfii. nu este complet incarnat in
Corpul Astral este dublul exact al corpului f\zic. El
Fiinfa umanal83.
tormeazd o realitate organic[, qi are organe frzice, centri de
Corpul Fizic
ac{iune qi localizlri.
Ceea ce suportd toate elementele ce formeazd fiinfa umani Organele fizice special afectate corpului astral sunt organele
pe P[mdnt, este corpul fizic.
de respiralie qi de circulafie impreund cu toate dependinlele lor.
Corpul frzic furnizeazd, propriei sale constitujii scheletul, Centrul de acliune al corpului astral este situat deci in piept.

mugchii qi organele digestive, la fbl ca gi toate dependenjele lor. Funcliile sale organice se intrefin sub influenfa aerului
El fumizeaz[ corpului astral hematiile, organele circulatorii
atmosf-eric, transformat de aparatul respirator in for!6 vital[ fixat[
qi toate dependenlele lor. Fiinlei psihice ii furnizeazd toate
pe globula sanguinb (oxihemoglobina) l8a.
principiile materiale ale sistemului nervos ganglionar.
Aparatul circulator transmite forla vitali in toate punctele
Sintetizdnd acegti termeni prin Unitate, oblinem seria completd a lui organismului qi furnizeazd fiinlei psihice principiile necesare

Wronski, autorul care a atins sinteza cea mai completd pe care a produs-o elabordrii forlei nervour"' tt.
secolul XIX.
'80 Sufletul senzitiv sau elementar se gdsegte in sdnge gi este agentul senzafiei,
't' Existe trei mame in om: Capul, Abdomenul qi Pieptul. Capul a fost creat al nutriliei, al reproducerii, intr-un cuvdnt al tuturor funoliilor organice.

din Foc, abdomenul din Apd, iar Pieptul, median intre ei, din Spirit. ROBERT FLUDD (sec. XVI)
SEPI{ER JESIRAH (sec. al Il-lea, dupd Ad. Franck) '8t Pitagora inva{d cd sufletul are un corp care este dat potrivit naturii sale
bune sau rele prin munca interioard a facultdlilor sale. El numea acest cotp
'83 Capul este sediul sufletului intelectual; pieptul, al sufletr.rlui vital;
carul subtil al sufletului qi spunea cd corpul muritor nu este dec6t
abdomenul, al suflenrlui senziliv.
ROBERT FLUDD (sec. al XVI-lea.) 257

2s6

PAPIJS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Corpul astral, condus de sentiment, se manifestd Spiritului Aparatul nervos al vielii organice transmite migcarea ?n
conqtient prin Pasiune/Patim5. toate punctele organismului qi furnizeazd Spiritului conqtient

Fiinfa Psihici elementele necesare elabordrii G6ndirii 188.

Ceea ce miscd (pune in miscare) toate elementele ce Fiin{a psihicl, ghidat[ de Intui{ie, se manifestd Spiritului

formeazd organismul uman, este Fiinla Psihicd. prln msplralle t89
Fiinla psihic[ este, vorbind la propriu, centrul de sublimare
Spiritul Congtient
qi de condensare a corpului astral. El are organele lui fizice de
Ceea ce guverneazd fiin{a urnani este un domeniu de
circulalie gi de acfiune. acfiur"re bine delimitat cu un centru de ac{iune, organe qi

Organele psihice in mod deosebit afectate Fiinlei psihice conductori particulari.
Organele fizice special afbctate Spiritului sunt organele care
sunt organele care formeazd sistemul nervos ganglionar qi toate
formeazd sistemul nervos con$tient, impreun[ cu toate
dependentele acestuia. fCerebel Simpaticul mare. N.
dependenlele lui.
vasomotorii 186. Spiritul are prin urmare drept centru de ac{iune Capul.

Centrul de acfiune al Fiinlei psihice se afl6 deci in Cap Corpul frzic ii furnizeazd materia sistemului nervos
conqtient, corpul astral ii fumizeazd forla vital[ care animl
(partea postero-inferioar[). Func]iile sale organice se intrelin sub aceastl materie, iar fiinfa psihicd ii fumizeazd for\a nervoasd

influenla forfei vitale adus6 de sAnge qi transformatd prin necesard ac{iunii sale. in plus, fiecare dintre cele trei principii ii

acfiunea Cerebelului, in fortd nervoasd 187. furnizeazdspiritului unul sau mai multe organe ale simlurilorle0.

acoperdmAntul brut. Ceea ce vreau sd spun, adaugd el, e cd, practicAnd r88 Ori aceste sim{uri (sim{ comun qi imagina{ie) au propriile lor organe in cap;
aici, simlul comun gi imagina{ia au locurile principale, primele sedii, primele
virlutea., imbrdfigAnd adevirul, abfinAndu-ne de la orice lucru impur, trebuie sd locuin{e, popasuri sau celule ale crcierului (deqi Arislotel a vrut ca organul
avem grijd de suflet qi de corpul sdu luminos.
simlului comun si fie in inimi) qi gdndirea sau l-acultatea de a gdndi line
HIEROCLES, Atrea Carmina, v.68 (sec. V)
r86 Existd doud tipuri de inteligenld in om: Inteligenla materiald ce are drept partea de sus qi de mijloc a capului, iar apoi memoria o tine pe cea din spate a
sarcind sb conducd, s[ coordoneze migcdrile corpului (ea nu poate deloc si se
despartd de materie). capului.

Inleligenla dobdnditd Si comunicatd, independentd de organism, este o AGRIPPA (sec. XVI)
emana{ie directd a inteligen{ei active sau universale. Ea are drept atribut l8e Cu privire la Corpul Astral, vezi articolul remarcabil al maestrului Barlet,
special $tiin{a propriu-zisd, cunoaqterea Absolutului qi a Inteligibilului pur. a in revista I'lnitiation (Inifierea), numdrul din ianuarie 1897.
Principiilor divine unde iqi are sursa. leo Omul este muritor in raport cu corpul; insd el este nemuritor in raport cu
sufletul, care lbrmeazd omul esenlial. In calitate de nemuritor, el are autoritate
MAIMONIDES (sec. XII) asupra tuturor lucrurilor; dar in ceea ce privegte partea materiald gi muritoare a
r87 ExistA doud tipuri de suflet: sufletul senzitiv, comun omului qi animalelor, lui insuqi, este supus Destinului.
sufletul intelectual, nemuritor sau pur gi simplu spiritul (mens) care nu
PIMANDRES D'HERMES (sec. II)
apar{ine decAt omului.
259
VAN IIELMONT (sec. XVI)

258

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TItNTa oculrA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Corpul frzic ?i fixnizeazd, Spiritului simful pipaitului qi al Prin alimente, prin aerul inspirat, prin senzalli, Spiritul
actioneazd asupra fiinlei interioare; prin membre, el actioneazd
gustului, corpul astral ii fumizeazd simful mirosului, Fiinfa
asupra Naturii.
psihica ii furnizeazi simJul auzului gi pe cel al vdzului.
Aceste simfuri diverse pun Spiritul in raport cu lumea Laringele, ochii, considerate organe de expresie, gura,

exterioar[. consideratd la fel, se adaug[ qi ele membrelor ?n ac]iunea

Spiritul este pe de altd parte, in raport cu fiin{a interioard conqtient[ a Spiritului asupra celorlalli oameni, gi Lumii
care i se manifestd prin impulsul carnal, pasional sau intelectual.
exterioare asupra non-eului.
Prin mdduva spin[rii (por{iunea posterioard), se stabilesc
comunic[rile cu fiecare dintre centrii organici ai fiinfei umane: Pe scurt, funcliile Spiritului se reduc la datele urmdtoare:

Abdomen, Piept qi Cap. Anahmre pi fizioIngie frloscfici I Irluhuriut{ elrrrrenlelar, vitale il lsihice fundrah
prn cele trei pincq:ii ale frutei inbrioan,
Esenta Spiritului constd in Libertatea sa de a se deda ?n fafa I 5 pntul *pru mijlaac e de actir:ne spc iaie.
impulsurilor venite din fiin{a interioar[ sau de a-i rezista. in
fterr ce.r$nfe I I'iprune;fe: I De la Frinta trterinari rnpuJsii camalr, ardmice
aceastd facultate primordiald constd in mod esenlial Liberul pi irrtelertrale.
t
arbitru. t De Ia I'lonEuserur$ diwne

Spiritul, degi independent in el insuqi de t'iecare dintre cei Iftea ce gdn*'efe EI 1-rcele iderle cBrE deri*i din acesb direne stin 1=ihice, Je
trei centri organici, actioneazd, totuqi asupra lor, nu imediat ci
L c,rn1rui, Ie ch:raed, ip exhrge judecatr li in slEnit ilr
mediat.
formuleaeiluirqr
Spiritul nu poate modifica direct mersul organelor digestive,
dar are toatd puterea in alegerea alimentelor, iar gura, poartd de {tea *e vren El acporuaa{ Asupr Fiintei rnbrioare prin tr4ne de urlrare
intrare in abdomen, se afld sub dependenla exclusivd a Spiritului, sle celor hei centf 1l4 ce re rJl,i sr:b drminalia
cu Gustul ca adjuvant senzorial. aFfl1:
sr, gi p'nnelemenble intodr:se in fucarc dinhe
Spiritul nu poate modifica direct modul in care funfioneazf,
organele ce asigurd circula{ia, dar dejine toatd puterea in alegerea cei tri centr.
mediului respirator, iar fosele nazale, poarld de intrare in piept, se
afld sub dominalia Spiritului, impreuni cu Simlul mirosului ca Foah d a4iorreze de asetrLenea asuptperlftnei

djuvant senzorial. Fiirqei sale cu ajutorr.rl mernbnlor.

De aici rezultd, cd Spiritul poate in mod voluntar sd modifice Azupa Hon-Euloi prn tnetnebnle de flrb
domin*ia lui F 1ur anumib alb organe de
constitu{ia corpului fizic modificAnd in mod potrivit alimentele
(prima fazd, de magie practic[), gi cd Spiritul poate si acfioneze expesie: V oceq Privirea, Gesh:l" eh.
de asemenea asupra corpului astral exercitdndu-gi influenla
asupra ritmului respirator qi modificAnd prin parfumuri speciale Ceea ce simte qi ceea ce vrea se afl[ in relafie directd cu

aerul atmosferic inspirat (cea de-a doua faz6. de magie practicd). organele corpului; ceea ce gdndeqte, din contra, le domind.

in sfdrgit, ac{iunea Spiritului asupra ochilor gi a urechilor

permite dezvoltarca clarviziunii qi a claraudijiei conqtiente (cea
de-a treia fazd, de magie practic[).

260 261

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPTJS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Din acfiunea Abdomenului asupra Non-Eului (aliment) Despre Destin

rezultd chilul ac{iunii Pieptului asupra Non-Eului (aer), prin Fiinfa umand privitd ca un intreg, fabric[, prin libera

urrnare dinamismul sdngelui; din acfiunea Capului asupra utilizare pe care o intreprinde voinfa ei, elemente care ii sunt

organului (senzaf i a) r ezultd, ideea. incredinfate, despre norocul sau ghinionul pentru evolufia sa

Ce rezultd deci din acliunea Spiritului conqtient asupra viitoare. Este vorba despre liberul arbitru care el singur iqi

Fiin{ei interioare gi asupra lumii exterioare? determind destinul de Monadd umanAtel.

262 Macrocosmosul sau Natura

Omul a construit orage superbe; in jurul acestor oraqe s-au

intins cdmpuri bine cultivate; pe pajiqti amvdzut cirezt frumoase

piscdnd in linigte; o societate uman[, cu organele ei sociale gi

facultdlile ei na{ionale s-a fixat in aceastd }ard minunatd a

Egiptului.

lns[ axa magnetic[ a civilizafiilor s-a deplasat cu un grad,
rdzboiul qi incendiul au devastat oraqele, ruinele au venit s[
inlocuiascd oraqele superbe, iarba silbatica qi pddurile au luat
locul c0mpurilor cultivate, animalele sllbatice f.eroce qi gerpii

''' Partea senzitivd qi inteligentd a fiinlei noastre trebuie sd fie consideratd ca

frind constituitd din reuniunile a trei principii distincte:

1. Dian, care pdstreazd forma corpului qi intreline in toate pdr{ile lui

ordinea qi armonia (Corp Astral).

2. Akko, principiu divin ;i inalterabil care ne clarificd problemele
privind binele pe care trebuie sd il facem, asupra rdului care trebuie

evitat, gi ne anunld incd din aceasti viafd una mai bund (Spirit

Conqtient).

3. Sufletul, sau persoand umand cuprinzdnd inteligen{a (Boc),

ra{ionamentul qi imagina\ta (rouan) gi substan{a proprie a sufletului

(F ero uer) (Fiin{6 Psihic[).
La moarte, Akko se reintoarce la cer, iar sufletul rdmdne singur responsabil
de ac{iunile noastre, bune sau rele.

ZOROAS'IRU (Sad-der)(500 i. Hr.)

263

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA

venino$i au ?nlocuit cirezile frumoase, iar acum, nicio societate intreaga Planet[, migcarea ale cdrei combinafii mai mult sau mal
umand nu mai apare in acest degert. pulin intense cu materia produc toate for{ele fizice cunoscute.

care este deci aceastd putere misterioasd care a invins astfel Soarele se condenseazd in substanfa arborilor; de aici il va
ceea ce au lucrat oamenii, cine este acest adversar ascuns care ia
in posesie pas cu pas toate bunurile omului, de indatd ce acesta a extrage omul mai tdrziu sub form[ de cdldurd ce arde pddurea sau

?ncetat sd lupte? huila.

Este Natura. Miqcarea ce vine de la Soare se condenseazd in interiorul

Natura, este forfa fatal[ care dirijeaz| tot ce ?ntrez[reqte Pdm6ntului sub formd de magnetism qi se manifestd la suprafa![
omul in jurul lui in univers, de la Soare pdnr la firul de iarb6.
sub formd de atraclie moleculard.
Numai cu prelul luptei de fiecare clipd, cu cel al efortului
Sd rezumdm:
neincetat al voinfei sale reuqegte omul sd domine Natura pi sd
facd din ea un auxiliar prefios in mersul lui spre Viitor. De la Pdm6ntul care suportd, de la Ap[ qi de la Aer care

voinla umand este la fel de puternicd precum Fatalitatea animd, de la Focul solar care pune in miScaie prin crearea tuturor
forfelor frzice, qi Fatalitatea care guverneazd acfiunea tuturor
naturalS; doud dintre for{ele cosmice cele mai inarte qi numai ele
s-au manifestat in Absolut. acestor forfe gi a tuturor fiin{elor, iat[ ce ne inva{[ vederea

S[ ludm un colf oarecare al planetei noastre unde Natura ?qi acestui coll de Pdmdnt. $i asta e tot?
Nu. Toate aceste forle, toate acete elemente circul[ prin trei
manifestd puterea fird sd o impartd cu acfiunea omului, qi sd
regnuri, mineralele uqor descompuse prin rdddcinile vegetalelor
vedem dac6 nu g[sim acolo principii qi legi generale ascunse sub care le asimileazd gi le transform[ in substanld vegetald pe care
multiplele eforturi aparente.
razele solare vin s[ o incarce cu principii dinamice, qi pe care
Iati, un coll de pddure tropicald! pdmdntul gi straturile lui aerul atrnosferic vine sf, o anime. Animalele insi iau la rdndul lor
substan{a vegetal5, pe care o digerd qi o transformd in substanld
geologice intrep[trunse de vene metalice fonneazd baza, suportul
aproape a tot ceea ce putem zdri. animald.

Un r6ule! iqi traseazd in liniqte drurnul sdu printre copaci qi Iar viafa universal[, identic[ pentru toate fiin{ele, circuld
plante' care apar din toate prrlile. Fdr[ apa fetrlizatoare care s6
actioneze in Planet6, aga cum chilul aclioneazd, ?n om, nimic nu prin toate regnurile, anim0nd la fel firul de iarbd gi creierul

ar face ceva sd creascd pe pdm6ntul uscat. marelui cuadruman.

intre aceste plante, circul[ insecte, rapide qi agitate de lupta Trei regnuri formeazd corpul material al fieciruia dintre

pentru existenf6. Pe acegti arbori, poposesc pdsdri qi, ?n continentele Planetei noastre, gi fiecare dintre aceste trei regnuri
manifesti un centru particular al organismului terestru. Regnul
profunzimile pddurii, auzim fluierdtura ugoard a qerpilor qi
mineral reprezintd aici totalitatea oaselor, centrul de digestie qi de
rdgetele fi arelor sdlbatice.
excrelie, renul vegetal este aici centrul animic ce digerd
Deasupra tuturor acestor fiinle vegetale sau animale, un
fluid subtil circuld invizlbil, impalpabil: aerul atmosferic, origine mineralul qi purificd {bri incetare aerul atmosferic indispensabil

a mi$cdrii vitale care pune in miqcare toatd natura animati. fiecdrei fiinle; in sfArqit, regnul animal este aici centrul

In sfdrgit, acolo sus, in cer, Soarele sdgeteazd, cu razele lui
arzdtoare acest col! de p[mant. Razele solare aduc miqcarea pe

264 26s

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

intelectual, ce face si evolueze instinctul gi inteligenta prin cea a unui organ in om, la fel o lege identicd trebuie sd conducd
mersul unui continent qi pe cel al intregii Planete, luat[ ca fiin][
ascensiunea dificild spre conqtiinld le2.
organicd special6.
Ceea ce suportd toate principiile aflate in ac{iune asupra
Planeta noastrd, izolatd in Spafiu, scaldd alternativ in fluidul
Planetei, este Pdmdntul cu tripla sa evolulie: mineral5, vegetald gi solar cea mai mare parte din una dintre emisf-erele sale. De aici,
existen{a zilei qi a noplii corespunzAnd unei inspirafii gi unei
animalS. expira{ii ale fiinfei umane.

Ceea ce animd, este reprezentat de Apn gi de Aer. Apa care In organismul uman: fluidul reparator, s6ngele, circuld prin
aclioneazd, in Natur[ capartea lichidd a sdngelui in om, iar Aerul
organele pe care le scald[.
ce acfioneazd in Naturd la fel ca globula singelui in om.
In organismul lumii, din contra, planetele (organe ale
Ceea ce pune in miscare se refer5 aici la fbrJele frzico-
chimice produse de combinaliile razelor solare cu materia sistemului solar) sunt cele care circuld in fluidul solar reparator.

organicd sau anorganicd, este miqcarea in esenla ei, pe care Pdmdntul aspird miqcarea prin ecuator qi o expiri prin

strdmoqii o numeau Foc. po,l.lt91

P[mdnt, Ap6, Aer, Foc, acestea sunt cele patru principii pe Planeta noastrd primegte din lumea exterioard trei influxuri

care le vedem acfionAnd in Naturd daci abandondm c6mpul speciale:

analizei pentru a rdmdne pe teren in rnod esenfial general. - cel al Soarelui;
- cel al Lunii, satelitul Pdm6ntului;
Nu ne este team[ deci sd fim taxaji drept ignoranli sau si fin - cel al celorlaltor planete ale sistemului solar.

coplepili sub greutatea ridicolului indr[znind si revenim, la Consider[m stelele fixe ca fiind prea indepdrtate pentru a

sfdrqitul secolului XIX, la cele patru elemente ale vechii fizici exercita vreo acliune specialI asupra planetelor.

apar{in6nd ini{ialilor. Studiul acestor curen{i fluidici gi a acfiunii lor fiziologice

Dar ceea ce tocmai am analizat aici este numai un coll al lbrmeazd Astrologia.
planetei noastre. Forjele fizico-chimice, Aerul, Apa qi P[mAntul
constituie numai principiile in acliune in porliunea Naturii care Insd PdmAntul nostru eman[ din parlea lui mai multe fluide:
- el este imediat inconjurat de un strat atmosferic special;
ne inconjoari imediat, cee ce str[moqii numeau Lumea - el este vdzut de celelalte planete ca fiind luminos.
El deline o forfd de atrac{ie deosebit[ care ac]ioneazd atdt
elemeitald. asupra corpurilor situate la suprafa{a planetei c6t qi asupra Lunii
gi, mai ales, asupra celorlaltor planete ale sistemului.
Sd mergem in continuare cu analiza noastrS.

Tocami amvdzut diferite fapte ce aveall loc pe o parle slab[ 'n3 Lnmina, amestecdndu-se cu aerul invizibil a produs eterul, alt tip de foc
a planetei noastre. intrebuinfarea analogiei ne peimite sd sperdm rnai subtil gi mai activ, principiu al generdrii qi al organismului, vehicul al
c5, aga cum aceeaqi lege conduce funclionarea unei celule gi pe
viefii pe tot cuprinsul Universului.
tez Sufletul mineralelor se dezvoltd sub ac{iunea planetelor. Sufletul
Eterul nu este propriu zis un corp, ci un termen mediu, un fel de mediator
vegetalelor sub ac{iunea Soarelui, qi dezvoltAndu-se, se multiplicd; deoarece
intre corpuri gi for{a ce le di viafd qi de care sunt penetrate, adicd sufletul
fiecare bob din sdmAnfd ?nchide in caliciul florilor un suflet diferit care lurnii.
R. FLUDD (sec. XVI).
acoperd un strat ugor de apd r;i de pim6nt.
ROBERT FLUDD (sec. XVI) 267

Vezi qi La vie universelle (Via{a universald), de Michel de Figanidres.

266

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA I'APUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Luna fiind o dependenJ[ cosmicd a Terrei reintrd in sfera ei Vechea frzicd a hermetiqtilor considera Universul ca fbrmat
de atractie, iar planeta unitd cu satelitul ei formeazi un sistem
din trei Planuri sau Lumi.
planetar.
Lumea elementar[ lbrmati din forfele aflate in acliune pe
Luna aclioneazd asupra Terrei aga cum Simpaticul mare planeta noastrd, numit[ de asemenea lume sublunard, qi al cdrei

aclioneazd, asupra organismului uman, ea regularizeazd, qi domeniu se intindea de la PlmAnt la satelitul sdu, Luna (domeniu

distribuie forla dinamicd, gi prin aceasta coordoneazd creqterea gi al forf elor fi zi co-chirnice.)
descreqterea tuturor organisrnelor ce trdiesc pe pim6nt.
Lumea orbitelor forrnatd din for{ele aflate in ac{iune in
Insd Terra gi satelitul s[u nu formeazd decAt unul dintre
sistemul solar, qi al carei dorneniu se intindea de la Soare la
organele sistemului nostru solar care, el singur formeazd un
planetele sistemului (dorneniu al for{elor astrale.)
intreg, un organism special in Univers.
un sistem solar este format din organe materiale ierarhizate Lumea Empireului fbrmatd din forJele aflate in acliune in
intregul Univers, qi al cdrei domeniu se intindea de la centrul
pe trei categorii:
(incd slab determinat qtiinlific) de atrac{ie al Soarelui nostru pAnl
- Satelilii ce se supun atractiei unei Planete;
- Planetele ce se supun atracfiei unui Soare; la stelele-soare aflate in aceeaqi sfer[ de atracfie (domeniu al
- Un Soare ce se supune atracfiei unui centru particular.
fbr{elor-principii.)

intre satelifi qi planete aclionea zd, for[e fizico-chimice gi $i aceste trei planuri nu constituiau centri de acliune strict

fluidele numite elementari. delimitali.

intre Planete qi Soare ac\ioneazd forlele cosmice qi fluidele La fel cum, in om, regdsim in toate parfile organismului
numite astrale.
lirnfd, sAnge qi ac{iune nervoasd, chiar dacd abdomenul, toracele
intre Soare qi centrul de atrac{ie cel mai inalt acfioneazl
sau capul sunt planurile care centralizeazd" ac\iunea acestor trei
florlele psihice qi fluidele numite principiatori.
elemente, la fbl, in cea rnai micb dintre planete regisim forle
Pentru o Planetd a sistemului solar, Satelitul (sateli{ii)
fizice, via![ qi atracfie, manifestarea respectiv[ a lumii
ac\ioneazd, deci precum abdomenul aclione azd in om, Soarele
elementare, a lumii orbitelor gi a lumii empiratc.
aclioneazd. precum inima in om, iar centrul de atraclie al Soarerui
acfioneazd, asemenea Capului in om. Arhetipul

Pe scurt, un sistem solar cuprinde trei ordine speciale: Atunci cAnd vrem sd ne inchipuim omul, intotdeauna
imaginea corpului siu fizic este cea care se prezintd, prima in
Ceea ce suport6: organele sisternului: satelifi, planete gi
mintea noastr5.
Soare.
$i totugi, e suficient sd ref'lectdm puJin pentru ca SA
Ceea ce anim[: fluid dinamic emanat de Soare. in{elegem cd acest corp fizic nu face decdt si suporte qi SA

Ceea ce pune in miqcare: forld de atraclie localizatd in manifeste omul veritabil, Spiritul care i1 guverneazd .
satelilii planetei gi in Soare, emanatd de centrul de atractie ar Putem indepbrta mii de celule din acest corp fizic tdind un

Soarelui. membru fbr[ ca din acest motiv unitatea ConEtiinfei sd sufbre cea

Ceea ce guverneazd.' puterea cosmicd numitd Naturi sau 269

Destin.

268

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

mai micd atingere. Omul intelectual care este in noi este Fiinla intelectuald va r[spunde prin urmare, dar intr-un mod

independent in el insuqi de organele care nu constituie decAt foarte elementar, ideii pe care ne-o putem face despre Dumnezeu.
Raporturile omului fizic crt omul intelectual ne vor lumina
suporturi gi mijloace de comunicare.
asupra raporturilor Naturii cu Dumnezeu,la fel cum raporturile
Nu este mai pulin adevirat totuqi c5, pentru noi, in studiul
intre fiinla frzicd gi Spirit pot sd ne lumineze logrc asupra
nostru actual, aceste organe ftzice sunt dintre cele mai utile, sunt
chiar indispensabile pentru a ne permite sd facem trimitere la raporturilor Omului cu Dumnezeu.

acfiunea Spiritului qi s[ o infelegem. Fdrd aceastd bazd, in Cu privire la aceasta, putem incf, de pe acum si spunem, in

intregime frzicd,, deducerile noastre ar lua caracterul vag qi mistic principiu, c[ dacd analogia noastr[ este adevdratd, Dumnezeu,

al datelor exclusiv metafizice. deqi manifestat de Umanitate qi de Natur6, deqi acfioneazd asupra

insd o analizd, in intregime superficialS poate singurd sd ne acestor dou[ mari principii cosmice, are totugi o existen!6 proprie

conducd sd confunddm omul intelectual cu omul organic, sau sd qi independentS.

facem Voinfa ?n intregime solidard cu funcfionarea organelor. lns[ Unitatea Prim[ astfel elaboratd nu mai are de ce s[ mai

Ori, atunci cdnd este vorba sd tratdm chestiunea cu privire la intervin[ in mersul legilor naturale atAta timp c0t Spiritul

Dumnezeu, cddem de cele mai multe ori intr-unul dintre excesele conqtient al ornului nu intervine, in stare normalS, in funcfionarea
pe care tocmai le-am semnalat, d propos de om.
inimii gi cea a fioatului.
Ansamblul fiinfelor qi al lucrurilor existente suportd qi igi Ornul este singurul creator qi singurul judecbtor al destinului
manifestd Divinitatea aga cum corpul fizic al omului suport[ qi
sdu. El este liber sd ac{ioneze pe placul sdu in cercul fatalitalii
manifestd Spiritul. lui, la fel cum un cdlitor poate, intr-un tren sau intr-un steamer

A vrea sdtratezi despre Dumnezeu frrl sd te sprijini pe toate (vapor cu aburi), s[ acfioneze a$a cum doreqte in cabina sau

aceste manifestdri ftzice, inseamn[ a risca sd te pierzi in norii compartimentul sdu. Dumnezeu nu mai poate s[ fie indicat drept
metafizicii, a rdmAne neinfeleg[tor pentru cea mai mare parte complice al greqelilor umane, la fel cum nici qeful trenului sau
cdpitanul vasului nu sunt responsabili de fanteziile cil[torilor pe
dintre inteligenfe. care ii duc inainte.

Deci numai spijinindu-ne pe constitulia omului, pe de o Trebuie deci, pentru a evita orice greqeali in cele ce

parte, gi pe cea a Universului, pe de cealaltd parte, ne vom strddui urmeazd, sd distingem bine cd Dumnezeu, a1a cum apare la
si ne facem o idee despre Dumnezeu.
prima vedere, este ansamblul a tot ceea ce existd , aqa cum omul
in o*, amvdzuto fiin{d frzicd,, sau mai degrabd organic5, ce este ansamblul tuturor organelor qi tuturor facult[1ilor care apar

funcfioneazd,intr-un mod maginal atdt in tirnp de veghe cdt gi in prima dat[.
timpul somnului. Deasupra acestei fiinfe organice, am detenninat Insd ornul veritabil, Spiritul, este diferit de corpul frzic, de
o alta: fiinfa intelectuald ce intri in acliune din momentul trezirii
qi care se manifestb aproape exclusiv in timpul stdrii de veghe. corpul astral qi de fiinla psihica pe care o percepe qi pe care o

Partea organicd a fiinlei umane rdspunde ideii pe care ne-am domin[. Dac[ am vorbi intr-un mod grosolan, Natura este corpul
fbcut-o despre NaturS. Este aceeaqi lege fatald, qi regulatd care lui Dumnezeu, iar umanitatea este viafa lui Dumnezeu, dar atdta
dirijeazl, mersul omului organic, ca cea a Universului, acesta din timp cdt corpul material este corpul omului, Corpul astral gi
urmd fiind alc[tuit din organe cosmice in loc de organe umane. Fiinta psihicd sunt principiile vitale ale omului; este vorba aici

210 211

TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

despre omul organic qi nu despre Omul-Spirit, care, din nou, nu In Kabbald, numim Tatd Principiul Divin care actioneazd
se fbloseqte de aceste principii decAt ca mijloc de manifestare lea. asupra mersului general al Universului (acfiune asupra Barei),

Nu este mai pulin adevdrat totugi ci Spiritul omului se afld Fiul, Principiul in acliune in Umanitate, qi Sfdntul Spirit

in relafie prin simful intem cu cea mai mic[ por{iune a Principiul ?n ac{iune in Natur[. Acegti termeni mistici indic[

organismului sdu, porliune asupra cdreia nu poate si ac{ioneze, diveresele aplicafii ale forfei creatoare universale le6.

dar care, ea, se poate manifesta Spiritului prin suferinfd. Tri-Unitatea
La fel, Dumnezeu este prezent in chip mediat sau imediat in
Universul perceput ca un tot animat este alcltuit din trei
cea mai micd portiune a Crea{iei, El este in fiecare dintre noi; aqa principii care sunt: Natura, Omul gi Dumenzeu, sau, pentru a
cum conqtiinfa umand este prezent[ in calitate de receptoare sau folosi limbajul hermetiqtilor, Macrocosmosul, Microcosmosul qi
forfd motrice conqtientd in fiecare dintre celulele corpului.
ArhetipulleT.
Natura qi Omul ac[ioneazd deci liber, inconjurate din toate
Omul este numit microcosmos sau lume micd deoarece
par{ile de acfiunea divind circumferential6, care conduce
Universul spre Progres, frrd sd intervin[ despotic in legile conline in mod analogic in el legile care guverneaz[

naturale sau in acliunile umane. unlversu,l t98
Astfel cipitanul vaporului care acfioneazd asupra c0rmei Natura formeazd punctul de sprijin qi centrul de manifestare

navei sale pluteqte spre capdtul cdldtoriei fdrd a interveni in general6 a celorlaltor principii.
Omul, care acfioneazd asupra Naturii prin acfiunea propriu-
detaliul maqindriei motrice (imagine a naturii), sau in ocupa{iile
zisd, asupra celorlalfi oameni prin CuvAnt gi care se ridicd pdnd la
pasagerilor. Cipitanul guverneazi in mod circumferenlial Dumnezeu prin Rug[ciune qi F,xtaz constituie liantul ce unegte
Creafia cu Creatorul.
sistemul general; nu are legiturd cu ceea ce se intdmpld in
Dumnezeu, care invdluie prin acfiunea sa providenfiald
interiorul cabinelor. domeniile in care aclioneazd liber celelalte principii, domind
Totuqi, acfiunea c[pitanului se exercitd dacd nu imediat, cel
Universul, unde readuce toate elementele la Unitatea de direcfie
pufin mediat asupra maqindriei prin porta-voce, asupra cdlltorilor
prin regulamentele bordului elaborate de el re5 qi de acfiune.

'n' Mai intAi, Dumnezeu nu existd dec6t in Putere, in Unitatea inefabild: este te6 Vezi lucrdrile Sffintului Dionysos Areopagitul.

Prima Persoani a Trinitd{ii sau Dumnezeu Tatdl; apoi el se reveleazi lui insugi tnt Exista trei lumi: Lumea arhetipald, Macrocosmosul qi Microcosmosul,
gi ipi creazd o intreagd lume inteligibilS; el se opune, asemenea gdndirii, ca
Rafiune Universald - este a doua persoand a Trinitdlii sau Dumnezeu Fiul; in adicb Dumnezeu, Natura qi Omul.
sfArqit, cea care acfioneaz[ qi produce, Voin{a Sa, se exercitd, iar GAndirea Lui
se realizeazd in afara Lui - este cea de-a treia persoan5 a Trinit5lii sau f)uhul R. FLUDD (sec. XVI)
te8 Omul fonneazd prin sine insuqi o intreagd lune numitd microcosmos
(Spiritul). Dumnezeu, trecAnd Etern prin aceste trei stiri, ne oferi imaginea deoarece el oferd in variantd prescurtatd toate pdrlile Universului. Astfel capul
rdspunde Empireului, pieptul Cerului eterat sau de mijloc, abdomenul regiunii
unui cerc al cdrui centru se gAse$te peste tot iar circumferinfa nicdieri.
Philosoph. Mor., sect.7, cartea a II-a, cap. lV.) elementale.
R.FLUDD (sec. XVI)
R. FLUDD (sec. XVI).
re5 Principiul unic al Universului, este Tatdl triadei inteligibile.
PORPIIYR (sec.III) 273

272

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTTNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Dumnezeu se manifest[ in Univers prin acfiunea lns[ un fapt, oricAt de simplu ar fi, nu este niciodat[ decit
traducerea prin Natur[ a unui principiu emanat de Dumnezeu, iar
Providenlei, care vine s[ facd lumind in om in drumul lui; dar Omul poate oricdnd sd restabileascd liantul care une$te faptul
vizibil cu Principiul invizibil, iar aceasta prin enun{area unei
care nu poate sd se opund dinamic niciuneia dintre celelalte doud
Legi. (Fundament al metodei analogice.)
for{e primordialelee.

Omul se manifestd in Univers prin ac{iunea Vointei, care ii *

permite si lupte impotriva Destinului qi s[ fac[ din acesta **

servitorul propriilor concepti i. Un vapor cu aburi este lansat pe imensul Ocean gi plutegte

In aplicarea dorinlelor sale in lumea exterioard, omul are spre capdtul stabilit de termenul cdl[toriei.
toatd libertatea sd facd apel la luminile Providenfei sau sd ii
Tot ceea ce conline vaporul este condus inainte.
di spretuiascd acf iunea.
$i totuqi fiecare este liber sd iqi organrzeze cabrna aqa cum ii
Natura se manifestd in Univers prin acliunea Destinului care
place. Fiecare este liber s[ urce pe punte ca s5 contemple infinitul
perpetueaz[ intr-un mod irnuabil Ei intr-o ordine strict
determinati tipurile fundamentale ce constituie baza ei de sau s[ coboare pe fundul calei.

acliune. Progresul inainte se electueazd in frecare zi pentru intreaga

Faptele sunt de domeniul Naturii, Legile de domeniul mas6; insS fiecare individualitate este liberd sb aclioneze dupl
plac ?n cercul de acfiune care ii este conferit sa il impartS.
omului, Principiile de domeniul lui Dumnezeu.
Toate clasele sociale sunt acolo pe acel vapor, de la bietul
Dumnezeu nu creazd, niciodati dec6t in Principiu. Natura
dezvoltd Principiile create pentru a constitui f-aptele, iar omul, emigrant, care se culc6 imbrdcat intr-un s-ac, pdn[ la bogatul

stabilind, prin modul ?n care e folositd voinla facultdlilor pe care yankeu care ocupd o cabini bun[.
le deline, relafiile ce unesc faptele cu Principiile, transformd gi
$i viteza este aceeaqi pentru to{i, fie ei bogafi, s[raci, mari
perfeclioneazd, aceste fapte prin crearea Legilor. sau mici, tofi vor ajunge in acelaqi tirnp la capbtul cildtoriei.

tee Natura este cea care prezidd nagterii noastre, cea care ne dd un tatd, o O maqind inconqtientd care funcfioneaz[ dupd legi stricte

mami, frali, surori, rela{ii de rudenie, o pozilie pe pdmAnt, un statut in pune in migcare intregul sistem.

societate; toate acestea nu depind de noi; toate acestea, in ochii comuni, este O for![ oarbd (aburul) canahzatia in tuburi qi organe de
opera hazardului; insd pentru filosoful pitagorian, sunt consecin{e de un ordin
anterior, sever, irezistibil, numit Soart6 sau Necesitate. metal, generatd de un factor special (cdldura) animd intreaga

Pitagora opunea acestei naturi constrAnse o naturd liberd care, aclion6nd maqin[.
asupra lucrurilor for{ate precum asupra unei materii brute, le modificd qi
extrage dupd plac rezultate bune sau rele. Aceastd a doua naturd era numitd O voin{6, care dominb rnaqina organicd impreund cu

Putere sau Voin{6: ea este cea care regleazd via{a omului gi ii dirijeazd ansamblul pasagerilor, guv erneazS totul : cdpitanul.

compoftamentul conform elementelor care ii sunt fumizate. Indiferent in fa{a acJiunii particulare a fiecirui pasager,
Necesitatea ;i Puterea, iatd, potrivit lui Pitagora, cele douf, mobile opuse ale
clpitanul, cu ochii fixali asupra jintei de atins, cu mdna pe cdrmd,
lumii sublunare unde omul este exilat, cele doui mobile care igi extrag for{a
conduce imensul organism spre termenul cildtoriei, ddnd
dintr-o cauz[ superioar[, pe care strdmoqii o numeau Nemesis, decreful
ordinele sale armatei de inteligente care i se supun.
fundamental, pe care noi il numim Providenfd.
275
FABRE D'OLIVET (Vers dores -Versuri aurite,1825)

274

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Cdpitanul nu comandd in mod direct elicea care pune in prin sacrificiu sau prin suferin!6, corpul astral rdm0ne legat pAnd

migcare vaporul, nu are efect imediat decdt asupra cirmii. la cea de-a doua moarte de Principiul Superior200.

Astfel Universul poate fi comparat cu un vapor cu aburi Fiinta formeazd atunci un Elementar pe care il putem evoca
imens, unde, cel pe care noi il numim Dumnezeu, line cdrma;
in anumiie condilii2o r.
Natura este magindria sintetizatd, in elicea care pune in migcare
Destinul Spiritului depinde de magnetizarea care i-a fost
intregul sistem potrivit unor legi stricte, iar oamenii sunt dat[. Dacd a fost in mod constant atras de pllcerile materiale qi
satisfacliile egoiste, el este ecorcifi4 qi va trebui s[ dizolve aceste
Pasagerii,
scoarle (haine, corpuri) in spiralele astrale.
Progresul exist6, general, pentru tot sistemul, ins[ fiecare
fiinf[ umand este absolut liberd in cercul propriei fatalitili. Dacd a fost din contra evoluat spre altruism gi clile diflcile

Iatd imaginea care inliliqeazd destul de clar inv[tdturile ale sacrificiului qi ale durerii, el este pregdtit in totalitate pentru a
Ocultismului in ceea ce priveqte aceasti problemd.
scdpa de torentul generdrilor qi sd devin6, prin fuziunea cu

sufletul pereche primul element de reintegrare divind al unei serii

de suflete2o2.

Involu{ia '00 Vezi pe acest subiect studiul nostru asupra Stirii de nelinigte gi Evolu{ia
postumd a Fiin{ei umane (l'Etat de trottble et I'Evolution posthume de I'Etre
qi Evolufia Principiilor humain). Broqura 1, in-8, Edifura Chamuel, precurn qi studiile noastre cu
privire la corpul astral in I'Initiation (Ini{ierea).
Cele trei Principii vin, fiecare, dintr-o lume sau un plan 20t Vezi le Temple de Satan (Templul lui Satan), de Stanislas de Guaita, 1 vol.,
diferit gi se reintorc acolo la mai mult sau mai pulin timp dupd
in-8, editura Chamuel.
moarte. 202 Studenlii serioqi care vor dori sd aprofundeze acest punct atdt de interesant

Corpul frzic, cadavrul, iqi extrage elementele constitutive vor trebuin sd studieze Pistis Sophia, lecturi care si fie precedatd de cea a
din planul material unde aqa zisele elemente se re?ntorc la un
anumit timp dup[ moartea fizicd. Putem gribi aceastd reintegrare Comentariilor (Commentaires) pe care le-am stabilit pentru a clarifica aceastd
prin foc (incinerare) sau sd o intdrziem, din contra, cu ajutorul
lucrare, operele lui Michel de Figanidres sunt de asemenea recomandate
unor substante care paralizeazd, celulele materiale ale cadavrului
(mumificare). Toate acestea depind de scopul urmdrit de cel care pentru acest subiect.
se supune oricdreia dintre aceste practici.
277
Corpul astral care vine din lumea orbilor, din planul
Destinului, din sfera Arhonilor, spune Valentin in lucrearea sa

Pistis Sophia, se desparte dupd moarte conform magnetizdrii care

i-a fost dat6 in timpul incamdrii. Dac[ fiin]a nu este purificati

276

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Regnul Ominal cdnd cealalatd, e slabd, qi una este vie atunci cdnd cealaltd e

omul nu trebuie sd fie studiat in stare de izolare, deoarece in moartd.

aceastd stare el nu formeaz[ dec6t o celuld din intreaga Aceeaqi inegalitate care exist[ printre oameni exist[ qi
printre popoare: la unele pasiunile sunt mai dezvoltate decdt la
Umanitate. cunoagterea legiturilor e cea care uneqte celula altele; existd popoare pur instinctive aqa cum existd qi pur
umand cu umanitatea, cu ceea ce Fabre d'olivet numeqte Regnul
intelectuale.
ominal ce formeazl baza moralei care regleazd, raporturile
oamenilor intre ei pe pbm6nt. E ceea ce va reieqi tlar din Ori, existd doud mari modalitl1i de elaborare care, degi
folosite sub diferite forme qi desemnate prin diferite nume, nu

reies din o aceeaqi cauzd pentru a ajunge la un acelaqi rezultat.

selecliile urmbtoare din invbfaturile lui Fabre d,Olivet.
Nu studiez omul omul in stare de izolare individuald, ci in
Aceste doud modalitSli sunt:

universaliatatea speciei sale, pe care am numit-o Regn ominal.
Acest Regn mi se prezinti intotdeauna ca
o fiinld unic[, care se Unitatea gi Divizibilitatea care aclion eazd, in P r i nc ip i i.
bucurd de o existenfd inteligibild, care devine sensibilr prin Atracfia qi Repulsia care aclioneazdin Elemente.

individualizare. Formarea qi Descompunerea care actioneazd in Sfera

Atunci cand filosofii au spus cd Natura nu produce decdt politicd.
indivizi, ei au spus adevirul, aplicdnd aceast[ axitrnd la natura
Viafa qi Moartea care aclioneazdin Indivizi.

frzicd', insd este o absurditate dacd au extins-o pind la Natura
intelectual[: aceastd naturd superioard nu face, din contra, decdt
Regnuri modificate mai intdi ?n Specii, apoi in Genuri gi in final Numai prin formare tinde Regnul Ominal sd ruineze
in Indivizi, prin Natura inferioard. indivizii care il coillpun, de la particulaizarea cea mai absolut[,
In Regnul ominal, speciile sunt Rase diferen{iate prin adicd de la acea stare de izolare individuall unde omul nu se
culoare, formele fiziognomice qi locul naqterii; genurile sunt
naliur{i sau popoare, diferen}iate prin limbaj, cult, legi qi cunoqtea decdt pe sine insuqi, nu avea nici mdcar ideea leg[turii
moravuri; indivizii sunt oameni, particularizali prin pozilia lor conjugale, primul dintre to!i, p6nd la universalizarea social6, sau
respectivd in aceste nafiuni sau in aceste Rase, aducdnd ?n aceastd acelaqi cult, aceleaqi legi, aceeaqi 1imb5, ce reunesc toli oamenii.
pozilie propriile lor facultili qi voinfa lor individual[.
Tofi oamenii cale formeazd. o fiinlb rafional[ Prin metoda descompunerii are loc rniqcarea opusd gi
ei sunt membrii
sensibili; aceastd fiinfd ralionald, pe care o numim corp Regnul Ominal, dup[ ce a recules fiuctele universalizdrii sociale,
pqoi lpitoica,tePofiposrtusdaiuatNd,alaiusneem,eanreeaooemxiusltueinifni ddiuvbidldu, aml,osraulbd cade din nou in particularizarea absolutd trecdnd prin toate fazele
triplu al corpului sdu, al sufletului sdu qi fizicd
iaportul politice, apoi Imperiul universal pdn[ la cea mai strinsd
corporald qi instinctivd, animic6 qi
sau al spiritului, ca fiinld individuali zare a omului sdlbatic.
pasionati, spirituald qi
inteligentd. Aceast[ existenfd dubrd nu se afla intotdeauna in Astfel deci, Regnul Ominal inchide in el intregul Univers.
proporfii armonioase; pentru ci adesea una este puternicd atunci Nu exist[ nimic in afara lui decAt Legea divind care il constituie,
iar cauza primb este numitd DUMNEZEU, qi aceastl Lege divinl
278
poartd numele de Naturd.
DUMNEZEU este TINUL; insd cum Natura pdrea la inceput

si ofere un al doilea principiu diferit de Dumnezeu qi cd ea insdgi

219

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTTNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

inchide o miqcare tripla de unde par sd rezulte trei naturi diferite: creqtere qi de moarte ale Societafii considerate ca organism ce

natura providenliald, natura volitiv[ gi natura fatidici, reiese de arefacultatea de a crea Si de a distruge aceste organe.
Iatd calea trasatd pentru toli cei care vor dori sd cunoasc[, in
aici cI omul individual nu poate sd realizeze nimic care sd nu fie
afara luptelor sterile ale pdr{ilor, afta sacrd a organizdrli
dublu in principiile lui, sau triplu in facultdlile sale. Atunci cAnd,
printr-un mare efort al inteligen{ei lui, ajunge la adevdrata idee colectivitdtilor umane.
despre DUMNEZEU, atunci el atinge faimosul cuaternar al lui

Pitagora, in afara c[ruia nu exist[ nimic.

Necesitatea providenliald ac[ioneazd prin asentiment;

Necesitatea fatidicd prin senzafie. Sentimentul care depinde de

voinj[ aderd liber la una sau la cealaltl dintre aceste doud
necesitlli, ele sunt indep[rtate pentru a r[mAne in centrul lui.

Voinla poate r[mdne ?n centrul ei animic at6ta timp cAt nu se

divide.

Fabre d'Olivet a pus astfel bazele cele mai solide pe care le-

a putut stabili tradilia Pitagoriand.

Reluind problema ?n Principiile sale vii qi clarificAnd-o la

lumina Bisericii Patriarhilor qi a impetuoasei revelalii creqtine,
autorul Misiunilor (les Missions)"t, marchizul de Saint Yves
d'Alveydre le-a revelat intelectualilor singura cale politicd

compatibili cu inif ier ea: S inarhia.

Datorit[ acestei lumini sociale au putut prietenii nogtri
Barlet gi Lejay20a sd determine cu precizie legile de viafd, de

to' Misiunea Suveranilor.
Misittnea Evreilor.

Misiunea Francezilor.

Ioana d' A r c v ictor ioas d.
204 Sociologie synthetique (Sociologie sintetizatd)

280 281

PAPTJS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

CAPITOLUL X organismului, la fbl in Natura invizibil[ circuld forfe qi fiinfe,
PLANUL ASTRAL
factori continui ai planului frzic206.
Planul Astral
Ocultistul, care a constatat in om existen{a corpului astral,
Omul, fie individual fie colectiv, nu trebuie considerat ca
fiind izolat de Natura vie qi invizibild. Aceasta este gregeala factor qi conservator al formelor organice, nu ar gti sd se opreascd

materialiqtilor. in studiul Naturii la constatarea forfelor fizico-chimice sau al

Am fi putut opri aici noile capitole addugate acestui Tratat rezultatelor evolutiei.
elementar, dar ni s-a pirut cd este neapirat necesar sd reamintim
nofiunile pe care orice student trebuie si le aib6 in leg[tur[ cu Aceste lucruri vizibile nu sunt, repet, decAt rezultatul

planul Invizibil al Naturii qi cu fiinlele invizibile cll care omul se principiilor invizibile ale simlurilor noastre fizice.
poate afla in raport. Sd ne amintim cd partea invizibild a omului cuprinde doud

Cititorii vor glsi toate detaliile care i-ar putea interesa in mari principii: corpul astral qi fiinla fizicd, pe de o parte, gi
legitur[ cu aceste aspecte, mai intii in remarcabila lucrare a lui
Stanislas de Guaita, Cheia Magiei n"gr"t"t, care este opera cea Spiritul constient, pe de altd parte.
mai elevatl publicat[ in legdturd cu aceastd problem[ pAn[ in
zita de astdzi, apoi in eseurile noastre personale: Tratat de magie Natura conceput[ ca o entitate speciald cuprinde in egalS
practicd gi, mai ales, Magia Si Hipnoza. Notele urmdtoare nu
reprezintd decAt un rezumat rapid destinat pentru a fixa ideile misurd, in parlea sa invizibilS, un plan astral, un plan psihic, pe

principale. de o parte, qi un plan divin, pe de altd parte.
Partea vizibild, a omului ne manifestd partea invizibild, aqa Cunoaqterea Planului Astral este indispensabild dac[ vrem

cum receptorul unui telegraf reproduce depeqa trimis[ de departe. s[ intelegem teoriile prezentate de c[tre ocultism pentru a explica
In Naturd exist[, conform ocultismului, o parte invizibild, toate fenomenele ciudate in aparenld, susceptibile de a fi produse
de c[tre om, dezvoltat intr-un mod special.
allturi de obiectele gi de for{ele frzice care se adreseazd
Subiectul este in sine foarte obscur. Totuqi, este suficient sd
simfurilor noastre materiale. ne sprijinim cAt mai mult posibil pe constituirea ornului pentru a
La fel cum in omul invizibil circuld fluide qi celule (fluide in{elege ceea ce ne rdmdne s[ expunem.

sanguine gi nervoase, hematii gi leucocite), factori perpetui ai Ce inlelegem prin acest termen de Plan Astral, in aparen!6

2os Stanislas de Guaita: Cheia Magiei l,{egre, 1 vol, in-8 de 900 de pagini. atdt de bizar?

Chamuel, 1896 Ne vorn folosi de cAteva comparafii, destul de grosiere este
adevf,rat, dar in acelaqi timp foarte sugestive, pentru a ne incadra
282 pe calea unei definilii cornprehensibile a acestui termen.

Iatd, de exemplu, un artist care are ideea de a face o statuet[.

De ce are nevoie pentru a-qi materializa ideea? De materie, pufin
p[m6nt de exemplu. Asta e tot?

Fdrd indoia76, da, la prima abordare. Dar imagina{i-vl cd

bietul artist este ciung sau paralizat. Ce se va alege de el?

tou Sufletul iEi face un corp sine-insugi, adicd nu doar guvemeazd qi animd dar

qi modeleazd. (Porphyr, sec. IIf

283

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Se va intAmpla ca ideea sa de statuetd va fi la fel de netd pe idei, imagini mereu identice unele cu altele, si ia naqtere prin

cdt de posibil[ in creierul s[u. acfiunea acestui negativ asupra materiei.

Pe de altl parte, p[m6ntul va fi pregf,tit sd primeascd qi sd Ei bine, fiecare formd organicd sau anorganici ce se
manifeste aceastd form6: dar intermediarul, mAna, ne mai
manifest[ in fala simlurilor noastre este o statuetd a unui mare
supunAndu-se creierului, pe de o parte, gi neputAnd sd acJioneze
artist care se numeqte Creatorul, sau mai degrab6, care vine dintr-
asupra materiei, pe de altd parte, nu va produce nimic.
un plan superior pe care il numim Planul Crealiei.
Pentru ca ideea artistului si poat[ fi manifestatd de citre Dar, in acest Plan al Crealiei Primordiale nu existf, decAt

materie, este necesarS existenla unui intermediar intre idee qi idei, principii, la lel ca in creierul artistului.
lntre acest plan superior qi lumea noastr[ frzic6, vizibil[,
materie.
existd un plan intermediar insdrcinat cu primirea impresiilor
Pentru a aminti una dintre comparafiile noastre cele mai planului superior qi cu realizarea prin acliune asupra materiei,

cunoscute, ideea artistului poate fi asimilatd cu vizitiul unui asemenea mdinii artistului care trebuie sd primeascd impresiile

echipaj gi materia cu maqina. creierului qi sd le ftxeze in materie.

Intermediarul intre vizitiu qi cdru!1 este calul. Ori, Ibr6 cal, Acest Plan intermediar intre principiul lucrurilor ql
vizitiul aqezat pe scaun nu mai poate acJiona asupra c[rufii aqa
cum, fdrd brale, artistul nu mai poate modela pdmdntul. Acesta Iucrurile fnseEi este ceea ce numin in ocultism Planul Astral2oT .
Totuqi, s[ nu ne imagindm cd acest Plan Astral se afl[ intr-o
este rolul intermediarului in comparafiile anterioare.
regiune metafizicd imposibil de perceput altfel decdt prin
S[ revenim la artistul nostru qi la statueta sa. ra{ionament. Nu am gti sd repet[m indeajuns c[ totul este inchis
Sd presupunem cd materia, invins[ prin munc[, s-a pliat sub
strAns in Natur[ la fel de bine ca qi in om, qi c[ fiecare fir de iarbd
impulsurile m6inii care o frdmdntd qi cd statueta a fost terminatf,. poartd cu el planul s[u astral qi planul s[u divin. Numai nevoia
Ce este de fapt aceast[ statuetd: o imagine frzicd a ideii pe analizei ne oblig[ sd separdm lucruri absolut legate. Tocmai am

care artistul o are in creier. determinat calitatea de intermediar a acestui plan astral; dar asta
Mdna a jucat rolul unui tipar ?n care materia a fost modelat[
nu e tot.
qi aceqt lucru este atdt de adevdrat inoit, dac[ printr-un accident
statueta se sparge cdzdnd, artistul va regdsi fonna originald incl Dacd am in{eles bine aceastd comparafie, este ugor acum sd

existentd in creierul sdu qi va putea reface o noul statuet[, ne facem o idee despre ceea ce in{elegem in ocultism, prin a doua

imagine mai mult sau mai pulin perfectd a ideii care a servit drept proprietate a Planului Astral: crearea formelor.

model. Orice lucru este mai int6i creat in Lumea divinS ca

Exist6, totuqi, un mijloc de a preveni pierderea statuetei din principiu, adic6 putere de a fi, analog ideii la om.
Acest principiu trece atunci in Planul Astral qi se manifestd
momentul in care a fost terminat[, acela de a face un mulaj
pentru ea. Prin mulaj oblinem un negativ al obiectului de ,,in negativ" - adicd tot ceea ce era luminos in principiu devine

reprodus, a$a cum materia care va iegi din mulaj va manifesta obscur qi, reciproc, tot ceea ce era obscur devine luminos; nu este
incd forma primitivd fdrd ca artistul sd intervinS.
201 Ormuzd nu a produs direct hin{ele materiale qi spirituale din care se
Este suficient agadar sd existe un singur negativ al ideii
compune Universul; el le-a produs ou ajutorul Cuv6ntului, al Verbului divin, a
originale pentru ca o multitudine de imagini pozitive ale acestei SfAntului Hanover. (Zend Avesta)

284 285

&l

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

imaginea exactd a principiului care se manifest[, este mulajul ale elementelor. Ei sunt analogi globulelor sanguine qi mai ales
acestei imagini. Mulajul odatd ob{inut, Crea}ia ,,in astral" este
leucocitelor omului.
terminat62o8.
Elementalii sunt cei care ac[ioneazd. in straturile inferioare
Atunci incepe crealia pe planul frzic,in lumea vizibil6.
Forma astral[, ac{ion6nd asupra materiei, dd naqtere formei ale Planului astral in raport imediat cu Planul fizic.

frztce, a$a cum mulajul dd nagtere acestor statuete. Aceastd problem[ a elementalilor, care se supun voinlei

Astralul nu poate schimba tipurile (tiparele) c[rora le dl bune sau celei rele care ii conduce, care sunt responsabili de

naqtere dup[ cum nici mulajul nu schimb[ imaginea pe care o actele lor fiind inteligenti, a ridicat polemici serioase in ultimul

reproduce. tirnp.
Pentru a modifica forma, va trebui creat un nou mulaj, ceea
Citatele autorilor antici pe care le oferim mai jos vor dovedi
ce Dumnezeu va putea face imediat gi omul mediat.
ci ocultisrnul a cunoscut qi a pledat de mult existenla entitAtilor
Agenfii:
Elementali, Elementari astra le 2o'.

Dincolo de fluide, fluidele creatoare din Arhetip, gi fluidele in plus, este de ajuns sd ne amintim c6, in planul nostru

conservatoare din Astral, exist[ agenfi particulari aclionAnd fizic, un animal foarte inteligent: cAinele, joaci acelaqi rol.

fluidele. CAinele unui tAlhar nu va ataca un om cinstit, sub impulsul
stdpinului siu iar cdinele unui f.ermier nu se aruncd asupra unui
in comparalia noastrd anterioard, degetele operatorului, ho! care incearcd s[ intre in ferm[.

miile de celule care intrefin miqcarea qi via{a acestor degete, In arnbele cazuri, cAinele ignori cd arc de a face cu un om
cinstit sau cu un bandit; nu este responsabil de actiunile sale qi se
reprezintd agenlii despre care vorbim.
mul{umegte sd i se supun[ stSpAnului sdu care este singurul care
Dat fiind ci tot ceea ce este vizibil este manifestarea qi
rdmdne pe deplin responsabil.
realizarea unei idei invizibile, ocultismul inva!6 cd exist[ in
Acesta este rolul elementalilor din Astral2l0.
Natur[ o ierarhie a fiin{elor psihice, aga cum exist[ in om,
'nn Voi atrage probabil revolta mutor oamcni impotriva mea dacd voi spune cd
incepAnd de la celula osoasd pdn[ la celula nervoasd, trecdnd prin
hematie, o adevdrat[ ierarhie de elemente figurate. existd creaturi in cele patru elemente caro nu sunt nici animale pure, nici

Fiinfele psihice care populeazd regiunea in care ac\ioneazd oameni, deqi au infEfigarea gi ra{ionamentul lor, lErd a avea suflet ra{ional.
for{ele fizico-chimice au primit numele de elementali sat spirite Paracelsus vorbeqte clar despre asta, la fel qi Porphyr.

tot Mai prejos de Verbul Divin, de Inteligenfi sau de Ra{iunea Universald, care Se pretinde cI aceste creaturi extraordinare sunt de o nafurd spirituald; nu de
a preexistat gi a prezidat,la lbrmarea lucrurilor, int6lnim acele ,,ferouers", adicd o spiritualitate care exclude orice materie, ci de o spiritualitate care nu admite
fbrmele divine, tipurile nemuritoare ale diferitelor fiin{e. Focul qi animalele iqi
au ferouer-ii lor asemeni omului; na{iunile, oragele, provinciile gi indivizii in drept fundament substanfial decdt o materie infinit diluatd gi la fel de
egall mdsurd. (Zend Avesta)
imperceptibild ca aerul. intr-un Grimoar din sec. al XVI-lea (Petit Alberl, p.99
286
2e1i 012E3)i locuiesc intr-un loc aproape de P5mdnt; ei sunt mdruntaie ale

I'}dmAntului; nu existd rdutate pe care sd nu aibd curajul sd o ducl la bun
sl'drqit; au o dispozifie foarte violentd qi insolentd, este ceea ce ii determind sI
unelteascd adesea qi sd intindi capcane gi ambuscade dintre sele mai violente
;i rnai neagteptate ;i, cAnd iqi fac ieqirile obiqnuite, sunt ascunqi in grup qi in

287

PAPTJS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

A ?mblAnzi elementalii nu se poate compara cu acfiunea Imaginea Astrall

disciplinei militare. $eful armatei a qtiut s5 grupeze in jurul sdu Teoria ,,imaginilor astrale" este una dintre cele mai
prin devotament sau team[ fiinle congtiente gi responsabile care
particulare printre cele care sunt expuse de cdtre ocultism, pentru
au dorit sd-qi supuni voinla celei a unui gef sau au fost forfali sd
o fac6. Aceastd a doua acliune este mai dificild decdt acliunea explicarea fenomenelor celor mai ciudate, de aceea va trebui sd o
asupra cdinelui. Se int0mpld la fel ?n astral unde elementarul nu
se supune decit prin devotament sau prin teamd, dar rdm6ne rezumdm c0t mai bine.

mereu liber sd reziste in fafa voinlei Necromantului. Referitor la exemplul nostru legat de artist qi de statuetd, am
vdzut cd una dintre funcfiile ,,planului astral" era de a conserva
Elementalii sunt in circulalie aproape continu[ in fluidele
Astralului. in afard de aceste entit[]i mai existi qi altele dupd tipurile formelor frzice gi de a le reproduce, aga cum mulajul

p[rerea tuturor vizionarilor. Sunt Int el igenlel e directoar e formate pdstreazd qi reproduce formele statuetei noastre.

de cltre spiritele oamenilor care au suportat o evolufie Aceastd proprietate vine din aceea cd planul astral poate fi
considerat ca o oglindd a Lumii divine care reproduce in negativ
considerabili. Aceste fiinfe analoage celulelor nervoase ale
ideile principii, originea forlelor frzice viitoare.
centrelor simpatice ale omului au primit nume fbarte diferite in
Dar ocultismul invatd cd, aqa cum orice lucru sau orice fiinti
toate cosmogoniile anticilor. Ne multumim si le indiclm
proiecteaz[ o umbrd in Planul fizic, totul proiecteazd o reflecfie
existen!a. in Planul astral.

Reg[sim incd, conform inv[lbturii Cabalei in planul astral C0nd un lucru sau o fiinfa dispare, reflexia sa in Astral
entit[fi ?nzestrate cu conqtiinld, sunt resturile oamenilor care
tocmai au murit qi ale cdror suflete nu au suportat incd toate persistd qi reproduce imaginea acestui lucru sau a acestei fiinle,
evolufiile. Aceste entitali r[spund la ceea ce spiritiEtii numesc
a$a cum era aceast5 imagine in momentul exact al dispariliei.
,spiri,te" qi ocultistul numegte ,,elementari"2lt .
Elementarii sunt agadar entit[]i umane evoluate, in timp ce Fiecare om lasd aqadar ,,in astral" o reflexie, o imagine

elemegtalii nu au ^trecut incd prin umanitate, aspect foafte caracteristic[.

important de re1inut2l2. La moarte, fiinla umand suporti o schimbare de stare

grup produc violenle, se desfatl peste tot unde domne;te nedreptatea gi caracterizatd prin distrugerea coeziunii care menlinea unite
discordia. (Porphyr; sec. III)
principiile originare gi de tendin![ foarte difbrite.
'" Cand avem motive solide sd credem cd sunt spiritele oamenilor defuncli
Corpul fizic sau inveliqul camal se intoarce in plmint, in
care pdstreazd comorile, este bine sd avem liclii de ceard binecuvAntate in loc
lumea frzicd, de unde a apdrut.
de lumdndrile obiqnuite. Grimoar din sec. XIY (Petit Albert)
Corpul astral gi fiin{a PsihicS, luminate de Memoria,
"2 Reintegrarea va fi universald; ea va reinnoi Natura gi va termina prin a
Inteligen{a Ei Voinla amintirilor gi ac{iunilor terestre, trec in
purifica principiul rhului insugi. Totuqi, pentru aceastd oper6, fiin{ele Planul astral, mai ales in regiunile sale cele mai elevate, unde se
inferioare au nevoie de asistenla acestor spirite care populeazd lumea
intermediard dintre cer qi pdmAnt. Trebuie agadar sd intrim in legiturd cu ele; constituie ca un elementar, sau un ,,spirit".
s[ stabilim comunicdri graduale pdnd cAnd vom ajunge la cele mai puternice.
(Martinez Pasqually; sec. XVIII) Suma acestor aspirafii, cele mai nobile ale fiinlei umane,
eliberatd de memoria lucrurilor terestre, a$a cum somnambulul
288
este eliberat de amintirile stdrii de veghe, intr-un cuvdnt idealul

pe care fiinla uman6 qi l-a creat de-a lungul vietii, devine o

289

PAPTJS TRATAT ELEMENTAR DE $TTTNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TINTA OCULTA

entitate dinamici care nu are nimic de-a face cu MINELE actual Shakespeare era desigur la curent cu invd{dturile

al acestui individ gi trece in lumea divin5. ocultismului.

Acest ideal, mai mult sau mai pufin elevat, va fi sursa In al doilea caz, fiin[a evocatd va vorbi gi mai mulli muritori

existenlelor viitoare qi va determina caracterul. o vor putea vedea in acelaqi timp.

PunAndu-se in legiturd cu aceste ,,imagini astrale", Este cazul fantomei puse in acfiune de Shakespeare in

vizionarul reglseqte intreaga istorie a civilizafiilor apuse qi a Hamlet.

fiinlelor dispdrute. Fenomenele spiritiste, aqa-zise de ,,malerializare" erau

O descoperire foarte recent6, cea a Psihometriei, a venit sd cunoscute dintotdeauna. Agrippa in secolul al XVI-lea oferea o
arate cd aceste afirmafii ale ocultismului, pe care le-am putea
considera drept metafrzicd purd, corespunzind unor realitali teorie completd, conform ocultismului, in Filosofia ocultd.

absolute. Dacd totugi secolul al XVI-lea pdrea- incd prea apropiat,

Presupuneli cd reflectarea voastrd intr-o oglinda persistd, cititorul poate citi toate detaliile unei evoc[ri conforrne
dupd plecarea voastrS, cu culoarea sa, expresiile sale qi toate
ocultismului in Homer, Odiseea, cAntul Xl, unde imaginea astral[
aparenfele de realitate gi veli avea o idee despre ce putem
se numeqte Ei6or)"ov214.
inlelege prin ,,imaginea astrald a unei fiinle umane" .
Anticii cunogteau perfect aceste date qi numeau umbrd "o Iatd, cu titlu cle curiozitate, <Iescrierea unei conversa(ii ,,prin lovituri", din

imaginea astrald, care evolua in regiunile inferioare ale Planului I 528:

astral, man entitatea personald, MINELE care evolua in regiunile ,,Au trccut cdteva zile pdnd ce Antoinette a auzit ceva in jurul ei, care nu
scotea nici un sunet, ;;i sub picioarele ei se auzeau lovituri mici, ca qi cum s-ar
superioare ale Astralului qi in sfirqit spirit propriu-zis idealul
li izbit cap[tul unui baston sub o dald sau o treaptd. $i se pdrea c5 ceea ce
fiin{ei.
producea acest sunet se zbdtea addnc in pim6nt; dar sunetul se produoea in
Incredulii sau cer care iEi imagineazd ci ocultismul este o pdmAnt, mereu sub picioarele fecioarei. L-am auzit de nenumdrate ori gi nu-mi
rdspundea decdt prin acele lovituri. (Adrien de Montalembert, 1528)
invenlie modem6, sd il asculte pe ovidiu2l3:
Urmeazd, o intreagd conversa{ie intre sufletul moartei qi cdlugdri{e,
ln evocarea unei fiinfe defuncte, va trebui aqadar si fim
atenfi dacd avem de-a. face cu ,,imaginea sa astral[" sau cu comunicare oblinuta in intregime prin zgomote gi lovituri.

MINELE sdu adevdrat. 291

in primul caz, frin[a evocati se va purta ca o reflectare intr-o

oglindd. Va fi vizibil, va putea face cAteva gesturi, va fi

fotografiabil; dar nu va vorbi. Astfel este fantoma lui Banco in
Macbeth, fantom[ vizibil[ doar pentru Rege, qi care nu rosteqte

nici un cuv6nt.

ttt Patnr lucruri trebuie luate in considerare in om: manii, camea, spiritul qi

umbra; aceste patru lucruri sunt plasate fiecare in locul sdu, pdmAntul acoperd
carnea, umbra fdllhie in jurul morm6ntului, manii sunt in infern qi spiritul
zboafi, spre cer. (Ovidiu)

290

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTTNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Rezumat tema Astralului, publicat de cdtre maestrul F. Ch. Barlet qi care
meritd o atenfie foarte mare din paftea oricdrui student serios.
Pe scurt, Planul Astral intermediar intre Planul fizic qi

Lumea divin6 cuprinde:

Entitili directoare prezind6nd mersul a tot ceea ce evolueazd
in Astral. Aceste entitdti psihice sunt constituite de cdtre oamenii

superiori ai umanitd{ilor anterioare, evoluali din propria lor

iniliativ[. (Spirite directoare ale Cabalei)

Fluide speciale, inchise intr-o substanlI analoagd

electricitdlii, dar ?nzestratd cu propriet[li psihice: lumina astrald.

In aceste fluide circuld fiinfe diverse, susceptibile de a

suporta influenfa Voinfei umane: elementarii, adesea constituifi
din ideile vitalizate ale omului.

in afard de aceste principii proprii Planului Astral mai

gdsim:

l forme ale viitorului gata sd se manifeste in planul fizic,

forme constiuite prin reflectarea in negativ a ideilor creatoare ale
lumii divine.

2. ,,imaginile astrale" ale fiinJelor gi ale lucrurilor, reflectare
in negativ a planului fizic.

3. fluide emanate din Vointa uman[ sau din Lumea divind qi
aclionAnd Astralul.

4. corpurile astrale ale fiintelor supraincircate de
materialitate (sinucigaqi), ale fiinfelor in curs de evolu{ie

(elementari) qi ale Entitdlilor umane traversind astralul pentru a
se incarna (Naqtere), fie dup[ ce s-au dezincarnat (Moarte).

5. putem, de asemenea, s[ intdlnim corpurile astrale ale

adepfilor sau ale vrdjitorilor in perioada de experimentare.

*

*i<

Cu titlu de detaliere qi de aplicare a datelor anterioare, vom
incheia acest capitol cu un imprumut dintr-un studiu complet pe

293

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

NOTE DESPRE ASTRAL Mana (sufletul u4?n, sediu al dorinlei) cu participarea lui Kama
(forfa magnetic[)2r7.
- de F. Ch. Barlet2ts
Pentru a fi o fiin{[ completd, ii lipseqte corpul atomilor
Dac[ sufletul, dupd ce $i-a formulat dorinJa, cautd in
propriul s[u organism eterul necesar pentru a-l incorpora, el il protilici pe care ii aqteapt[ forma sa qi, ca prin insdqi originea sa,
giseqte acfionAnd asupra fantomei sau a pdrfii inferioare a
corpului sdu astral (Linga Sarira, Than Nephesh) prin el o doregte cu mai mult6 sau mai pufina ardoare, el constituie in
intermediul principiului sdu magnetic central (Kama, Khi sau astral o forfd poten1iald2l8 mobil6, care se va traduce in forf[ vie
imediat ce va gdsi condifiile propice acestei transformdri de
Ruach).
energie.
Ea poate acliona atunci, dupS cum am descris, iqi poate
E,ste ceea ce traducem, reprezentdnd elementalii din aceast[
traduce dorinfa in act sau in gest al corpului material, cu ajutorul clas[ ca pe niqte fiin{e inocente, dar avide de existen!6, in ciutare

forlei vitale care ?l impregneazd in acelaqi timp ca gi corpul de individualit[1i incarnate care pot si le dea o realitate

astral. 2r7 Pentru a da acestui subiect dificil cAt mai multd claritate posibil nu este

Dar fie pentru ci nu vrea sau pentru c[ nu poate, sufletul nu inutil sd precizdm termenul de for{d folosita adesea in acest studiu, ca

incheie intotdeauna aceast[ reahzare exterioard, dar nici nu poate reprezentdnd o fiin(5, lbrd a fi avut ocazia sd-l definim.
Trebuie sd ne reprezentdm, conform principiilor expuse aici, cd totul in
renunfa; in acest caz, poate cel pu{in s[ exteriorizeze schema
astrald qi, in acest scop, sd aspire eterul ambiant cu o ardoare Naturd este personificat ca fiind spiritual. Astfel incAt atomul, sufletul este o
monadd qi gtim cd materia nu este decAt un joc de rezisten{I a monadelor.
proporfional[ cu dorinla sa arzdtoare, sd-l informeze prin Verbul
sdu ?ntr-un vArtej astral, ftrd nucleu, sd impregneze aceastd formi Or, noi numim Forte aici fiinle monadice lipsite nu de putere (adicd de
migcare, prin urmare) ci de ini{iativd, dedate ini{iativei altora: putem spune cd
cu propriul slu magnetism, dup[ cum am spus (prin sufletul sunt asemenea unor sclavi in lumea monadelor.
corpului spiritual Kama, Khi, Ruach) in cdutarea unui organism
Dacd ne rapoftAm la constituirea umand, vom in{elege mai bine poate
mai capabil decAt al sdu de realizarea visat[2l6. aceastd defini{ie remarcdnd cd fiecare dintre cele trei trinit.lfi cuprinde o
spontaneitate, o for{d qi un instrurnent de informa{ii (liecare dintre aceste
I6ta o fiinfa in plus in atmosf-era astrald! elemente fiind compus dintr-un ansamblu de atomi, aqadar de monade. De
exemplu, in cazul senzaliei pentru corpul fizic, spontaneitatea este exterioard
Acest tip de elementar este cel cdruia filosofia hindusd ii dd
numele foarte expresiv de Kama-manasic, ca fiind ndscut din qi apare prin corpul material, este transmis de citre for{a vital5 qi tradusd prin

215 Aceste pagini remarcabile sunt extrase dintr-un studiu apdrut de doud ori corpul astral.
in Inilierett, in noiembrie 1896 qi in ianuarie I 897
216 Acest curent dublu de aspira{ie ;;i proiec}ie astrald pe care Dr Baraduc Pentru suflet, spontaneitatea este in spirit; ea se transmite prin for{a
tocmai a reugit sd-l fotografieze recent.
spiritului interior qi se traduce in dorintd in sufletul ancestral.
Cititorul este rugat de asemenea si se raporteze cu privire la acest subiect 1a Pentru corpul spiritual, spontaneitatea este cAnd fantomd, cAnd suflet
articolul genial de M. Descrespe (Iniyiere din septembrie 1895) despre acest
curcnt pc care il numeqte Exergone. ancestral (in funcle de scns). Kama este mereu forta.
218 Conlbrm defini{iei anterioare a for{ei putem reprezenta forfa poten{iald ca
294
pe atomul eterat care a primit un anunit impuls definit, special, dar
actualmente impiedicat de cdtre o for{I contrard mai puternicd. Pentru a

continua aceeagi compara{ie, existd monade scalve insdrcinate cu o misiune pe
carc nu o pot indeplini imediat dar la care nu renunf6; mandatare fidele voinlei
care le-a condus, ele o vor indeplini imediat ce vor gdsi posibilitatea.

295