Encausse, Gerard (Papus) - Tratat elementar de stiinta oculta - scan

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

corporala; ataqdndu-se dupd ea cu toatd inverqunarea posesiei; Astfel poate fi explicati abundenla acestor organe izolate qi

adevdrali vampiri pentru suflet. a acestor imperecheri monstuoase de organe care se manifestd
Aceste fiinfe eterate pot primi de la creatorul lor, manevrAnd
plutind in astral pentru aproape to{i debutanlii in clarviziune.
anumite condilii, un scop precis: este ceea ce explicd, de
Sunt dorinlele fiinlei inferioare, incd neimplinite de cdtre
exemplu, efectul binecuvdntlrilor, blestemelor, farmecelor de
Univers, in aspiralie ideal[ spre noi perfecfiondri; eforturile
orice fel.
Naturii pentru a se eleva spre puterea qi unitatea Fiinfei, eforturi
Dar, in majoritatea timpului, aceast[ direc]ie precis[ le care se vor traduce prin modificdrile diferenliale care ne-au fost

lipsegte; nu au dec6t un impuls nedefinit care le lasi rbt[citoare, at6t de bine revelate de cltre Darwin.
ca s[ spunem aga, ale aventurii din mullimea astrald, in mijlocul in sI?rqit, Marea Astrald, care addposteqte aceastd populalie
viilor la care tdnjesc, capabile doar, prin originea lor, s[ fie atrase
nenumiratd, este agitatd, in acelaqi timp, ea insdqi, in toate
de dorinfele lor, forlele qi elementalii de acelaqi gen.
sensurile, de miqcdri ondulatorii ale unei alte surse.
In acest fel gdndurile sunt fiinfe inzestrate cu o existenld
Actele, emo{iile fiinlelor incamate, dorinlele insele qi
proprie momentului in care sunt exprimate, adicd exteriorizate de miqclrile consecutive ale fiinlelor eterate, produc at6t de multe

cdtre autorul lor2le. vibrafii luminoase, calorifice, electrice, magnetice mai ales, care
se propagS, dupd cum qtim, in acest mediu, incrucigdndu-se {drd
Adunate prin simpatii analogice, in func{ie de legea
mecanic[ a forfei cu aceeaqi direc{ie, ele se multiplicd sd se distrugS, care se plstreazd acolo, reflectate parlial prin

concentrdndu-se intr-o r ezultantd comun6. inveligul unui vdrtej superior gi persistd acolo de-a lungul unei

in acel moment toatd lumea resimte, cu o conqtiin![ mai perioade mdsurate pe intensitatea gi fine{ea lor.

mult sau mai pu{in obscur5, cd o idee este in aer, sau cf, cel pufin Astfel, forma eteratf,, sau actul care o realizeazd, ?n materie,

senzitivii o percep gi o enun{d uneori ca o realitate deja asigurat[, nu are dec6t o durat[ finit5, ca ele: for]a care le-a creat se

dar care, pentru prezent, este incd invizibild, incd in puterea de a epuizeazd acliondnd ?n masa in care este prelungit[; pier roase de

fi. Atunci primim de la ei un presentiment, o previziune a valurile m[rii imense in care se nasc, reabsorbite in focul astral;

lucrurilor viitoare, un oracol. dar influenla pe care au generat-o le supravietuieqte propagatd in
astral in starea de vibrafii de un caracter personal; ele modific[
Dorinfele umane nu sunt singurele care formeaz[ astfel de
elementali; majoritatea animalelor exprim5, adaptate la natura regimul acestui mediu comun crednd in el linii de for{d,
dorinlelor lor, inspirate poate de vederea organelor celor mai
perfecfionate pe care le v[d funcfionAnd la alte fiinte terestre. obiqnuinle noi qi, cu ele, noi dorinfe.

21e Este aproape inutil sd addugdm cd putem proiecta in afara noastrd o for{i ln acest fel nu existd fiinll, nici gest, nici act, nici gdnd
special care sd nu contribuie la a transforma corpul astral al
magneticd incdrcatd de for!6 vitald doar (adicd imprumutatd doar corpului) sau
planetei qi, prin el, aspiraliile locuitorilor s5i.
de corp astral, la excluderea dorinfei, f'acem atunci magnetism pur sau Astfel, Astralul inregistreazd toate manifestdrile noastre

exteriorizare a corpului astral mai mult sau mai pu{in difuzd (acest ultim caz vitale, fdcind in biologia astrului nostru, funcfie a memoriei,
fiind in special cel al persoanelor medium) pentru cel mai mare profit al evoluliei pe care tocmai am

296 ?ndeplinit-o.

297

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

RAPORTURILE Senzafiile lumii fizice percepute de corpul nostru produc
acolo o atitudine care poate penetra, dupd cum am vdzut, prin
SUFLETULUI UMAN CU ASTRALUL intermediul sufletului animal pdnl la voinld qi s6 o determine cu
TBRESTRU putere prezent6ndu-i, ca sd spunem aqa, gestul solicitat, pregitit
pentru reaclia reflex[. Sugestia hipnotic[ prin atitudine nu este
Sd ne reprezentbm acum sufletul incarnat cufundat in acest
mediu de care este impregnatd ?ntreaga planetd; cbci este legea decdt produc{ia experimentall qi exageratb a-acestui efect.
comund conform cdreia ceea ce este mai subtil pdtrunde in ceea
ce este mai dens din jurul siu. La polul opus, efervescenfa imaginafiei noastre, plina de
forme eterate, care ne creeazd emoliile gi chiar intuiliile cobordte
Am spus cd Organul Central al Constituirii noastre (Ruach, din lumile superioare, este transmisd prin sufletul animal gi
Kama sau Khi) este capabil sd absoarb5, la fel de bine cum emite,
orice produclie eteratd, vibralie sau condensare. corpul astral pdnd la forlele noastre vitale pentru a le provoca.

Este Organul de receptare qi de emisie al Astralului in sfArqit efluviile emofionale primite din afard prin centrul
magnetic se repercuteazd, dupd cum am vdzut, in fiecare dintre
terestru220; suntem aqadar penetrali in mod special, gralie lui, de
celelalte doud centre ale noastre pentru a da naqtere acolo altor
o adevdratd asimilare nutritiv[, din moment ce rdspdndegte forfe, altor virtualitili in clutare de realizare.

efluviile sale de o parte qi de alta in sufletul animal qi corpul Iat[ impotriva cbror ardori trebuie si lupte in mod constant

astral. forla monadei noastre conducdtoare, a voinfei noastre care este
singurul Sine veritabil, reglAnd la rAndul sdu toate dezordinile
Yitalizan\i sau vampiri, microbii astrali penetreazd prin el sale, comanddnd rezistenfele sau consimllmintele, opunAnd
organismul nostru in intregime, corporal qi animic, aducdnd via{a suveranitatea puterilor tuturor monadelor suverane din care este

sau strecurdnd otrava farmecului. format imperiul sdu.

Prin el terapeutul ne pdtrunde de efluvii revigorante Dar cum se poate exersa in mod util aceast[ suveranitate?

imprumutate de la sursele bineldc[toare ale Naturii, prin el Cum poate triumfa in toate revoltele, cum poate comanda in
Magul'negru ne asasineazd, laqitatea in surprinderea iorlelor
special astralului intem sau extern? $tim foarte bine acest lucru,
inamice invizibile.
Tot prin acest organ magnetic pdtrund in noi o mulfime de suntem adesea mai curdnd juciria emoliilor noastre dec6t

dorinte, de pasiuni avide, rdspdndindu-se prin sufletul pasional st[pAnul lor: cea mai mare parte a actelor noastre nu sunt decAt
pAnd in strlfundurile sufletului nostru spiritual pentru a-l tulbura
cu neliniqtile sale, s6-l subjuge cu determindrile sale. reflexe; foarte des nici nu ne ddm seama, aga o influenfd au

Iatd aqadar sufletul nostru uman (Neschamah, Manas, Than) asupra noastr[ forfele etherate care ne invdluie.

solicitat acliunii a trei direclii diferite care corespund celor trei Este tot voinfa, monada principald, care comandd actul, dar
lumi in care noi trdim ?n acelaqi timp:
rareori este voinfa noastr[ insdqi; cel mai adesea ne supunem unei
"n Ceeu ce este gura pentru aer: astfel Chinezii il definesc ,,suflul vie{ii";
voinfe strline.
clrnoa$tem, intr-adevdr, puterea magneticd deosebitd a suflului. Pentru ca voinla noastr[ s[ domine, are nevoie de un plus de

298 energie pe care Schopenhauer o exprimb prin limbajul sdu subtil

spunAnd ci noi dorim intotdeauna un act, dar c[ rlmAne de aflat

dac[ dorirn sd vrem. El conchide prin nega{ie afirm6nd cd Voin}a
Universald este cea care vrea in noi.

299

TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Sofism de formd purd care este foarte important de semnalat Posibilitlfile Umane

pentru cd filosofia panteistd este cuprinsl acolo cu uqurin![. Este Sd vedem prin cdteva detalii funclionarea luptelor, care se
dau pe c6mpul sufletului ulnan, intre instinctele oarbe ale Naturii,
adevdrat cd voinfa universald, adici Dumnezeu, este cea care
vrea in noi c0nd Sinele nostru ?i comandd celui inferior, dar ale Neantului in dorinla de putere imediatd gi cererile
trebuie sd addugdm cd acest lucru se intdmpll cu asentimentul,
providenliale spre eforturile definitive ale eliberlrii sale.
consimldm0ntul nostru qi numai cu el.
Nemurirea este premiul.
Altfel spus, vointa noastrd, cand actioneazd cu adevdrat, Majoritatea dintre noi este prea pufin conqtientd de aceastd

este pe pdmdnt instrumentul voinfei divine qi, in mod reciproc, ea lupt6; noi tr[im aproape toJi prin instinct, leganali leneq de

nu le poate comanda altor voinle dec6t cu conditia de a fi Una cu apelurile Providenlei.
Chiar qi printre cei care au un dram de conqtiinfd, printre cei
Voinfa DivinS, de a fi Buna Voin1d22r.
care resimt influenlele astrale, mai existi pulini care qtiu sd le
Aici este legea noastrd supreml, pentru cd scopul nostru,
rafiunea de a fi a omului terestru este de a concura pe planetd cu inteleag[ sau sd profite de ele.
Marea oper[ de vitalizare din Neant indeplinind in sfera sa, ca Aceqtia din urmd, singurii de care ne vom ocupa, se impart
orice altd monad[, voin{a
divin6, prin elevare dintre fiintele in patru clase: douS active sau masculine, doui pasive sau
t*tt;:r:.'r';0",.,""
feminine; in fiecare dintre aceste doud categorii distingem, intr-
voinfelor care il ;."""0 ; ,;;;:";
adevdr, o clasd in mod deosebit mai sensibil[ fa![ de for]ele
omul este liber sd accepte acest rol sublim sau sd refuze
superioare, cealaltd mai degrabdfal6 de cele inferioare.
participarea sa doar cu condilia ca soarta sa s6 depindi de
Tofi se disting de comun printr-o supraabundenf6 de fluid
alegerea sa. Refuzd alegerea chiar pretinzandu-qi propriu putere etherat in constituirea lor, dar unii sunt in pod deosebit apli sa
relind in ei acest exces sau sd il proiecteze in afar[ cind qi unde
independentS qi capabila de orice, el cade atunci in greqeala de doresc; la ceilalfi, dimpotrivd, acest fluid scapl in mod constant
neiertat. Trebuie sd cedeze sau s6 dispard! in aceste doui refuzuri
in quvoaie, frrd o direclie speciali, pentru a face loc noilor
rezidd sursa tuturor relelor terestre.
efluvii. Dorinlele lor exced facultatea de concentrare; in loc sI
22t Aici intervine greqeala gravd, prezentatd de contele de Gabalis cu atdta proiecteze etherul ambiant, asemeni primilor, ei il aspiri pentru a
compensa iremediabila lor pierdere. Aceqtia sunt mediumi ai
umor gi, din pdcate, pusi in practici de cdtiva rdtaciti. Ea constd in a crede cl tuturor genurilor, care pot line discursuri confuze, pot deveni
aceasta elevare trebuie sd conste intr-o intrupare hibridd. Ei se lasd aqadar barzi qi profeli chiar dacd aparlin unei sfere destul de elevate

pradi elementalilor sub pretextul de a face din acegtia fiinle umane, inseamnd pentru aatrage etherul dinamrzat de forlele superioare.
a reinnoi sacrilegiul inutil indeplinit de un Budda, care ne este povestit de o
singuri legendi, care s-a oferit drept hrand unei pantere in cdutari de mdncare Aceia sunt Magnetizatorii dacd fluidele pe care le
pentru puii ei.
concentreazd, qi le proiecteazd sunt cele ale for{elor corporale;
222 Aceastd aserfiune pare la prima vedere in contradicfie cu orice opera{ie Inilialii de toate gradele dac[ sunt capabili s[ culeagd etherul

magicd, dar nu este decdt o aparenlr: dacd operaliuna este de ordin superior elaborat de fortele animice qi cele de ordin superior.
inseamnd cd suntem colaboratori ai Divinului; dacd este de ordin inferior, nu a
putut fi obfinutd in mod concret dec6t abandondndu-ne voinla in mAinile altor 301
for{e; acest lucru va fi ldmurit ulterior. Este motivul pentru care se spune aici:
,,c6nd voin{a noastrd se exercitd cu adevdrat"...

300

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Tabelul urm[tor va permite s[ curpindem dintr-o singuri In miqcdrile sale, acest organ eterat arttreneazd intotdeauna o

privire aceastd clasificare foarte simpld. por{ie dintr-unul din celelalte doud elemente extreme ale corpului
spiritual (fantoma, Nephech, Linga Sarira sau Than qi sufletul
FORTE FORTE
INFERIOARE SUPERIOARE ancestral, Neschamah, Manas sau Thdn) sau chiar din ambele.

PASIV Medium Mediumi psihici Aceastd deplasare care se poate face fie spre suflet, fie spre
(absorbant qi (mai ales cei cu Ghicitori, bar zi, profef i
diminuant) corp, fie in afar6, depinde din punct de vedere al cantitdlii qi al
efecte frzice) Inifiafi qi adepfi direc{iei, fie de voin{a Sinelui, fie de o for![ exterioard.
ACTIV
Magnetizatori (terapeuti, alchimiqti, Astfel, de exemplu, acfiondnd direct asupra acestui centru
(concentrant qi (vindecdtori, etc) teurgi)
de gravitate al organismului, magnetizatorul produce asupra
emil[tor)
subiectului slu toate fenomenele pe care le cunoaqtem: curative
Nu existd aici distincfii superflue; ele ne vor permite sd
inlelegem ce pot qi ce trebuie sd fie raporturile omului cu dacf, indreaptd rczerva asupra forlei vitale la care poate adduga o

Astralul. parte din a sa, fascinante qi stupefiante cdnd congestioneaz[

Pentru inteligenfa relizirilor permise constituirii umane in sufletul astral pe seama fantomei, operaliune pe care Eliphas

raport cu Astralul, trebuie s[ ne amintim cf, aparatul nostru Ldvi a redat-o intr-un mod impresionant reprezentAnd-o ca pe o

magneiic (Ruach, Kama sau Khi) este un organ esenfialmente befie a luminii astrale.
central, capabil s[ se rdspAndeascd de o parte gi de alta spre corp
sau spre suflet in aqa fel ?ncdt sd modifice echilibrul constitufiei Inarmafi cu aceast[ dubl6 cheie, distincfia diferitelor tipuri

noastre pdnd la a o transforma complet. de constituire prin surplus de fluid eterat qi jocul centrului

Aceastd forfd, gen de rczervd generald, este dispozilia rnagnetic orientabil, vom in{elege qi clasa cu uqurinll fenomenele

Monadei principale sau Sinele, altfel spus Voinla, spontaneitatea pe care le produce invizibilul.

individuald. Totugi, prin extrema sa mobilitate, ea scap[ cu Sd consider[rn mai intdi constituirile pasive aduse aspiraliei
uqurin![ din acest imperiu fie prin defect constitutiv, fie sub
eterate ca urmare a propriilor lor pierderi. Forlele sau atomii
influenla puterilor mai considerabile, aga cum am spus anterior gi dinamizafi se incrucigeazd in eterul ambiant, lovind centrul lor

cum am rezumat in tabelul anterior. magnetic, il deplaseaz[ in mod constant, de unde rezultd

impresionabilitatea lor exageratd. in cazul in care constituirea lor

moral6, obiqnuinlele lor animice, faciliteazd aceastd migcare spre

organele corporale tinzdnd, in acelagi timp, sd le rzoleze mai mult

sau mai pufin de organele spirituale mai pufin antrenate,
senzitivul va deveni un medium cu efecte frzice, un subiect

magnetrzabi l, uqor p entru s uge stie, ob se s i e, letargie223 .

302 "t Mobilitatea extremd iqi poate fi suficientd pentru a purta toatd forla pe corp,
chiar gi cAnd sufletul este bine dezvoltat in spiritualitate qi in inteligenfd;

acesta fu cazul, de exemplu, celebrului medium Home. Un medium cu efecte
fizice nu presupune neap[rat tendinfe rnateriale; dar invers, un mediu material
va produce neapdrat efectele fizice.

303

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Dacd deplasarea are mai multe tendinle spre regiunile predominanta sufletului ancestral sau Manas inferior), el devine

animice, spiritul inferior (Chayard, Buddhi, Tinh) retinAnd mai un adevlrat vampir astral pentru toli cei care se apropie de el

mult sufletul ancestral (Neschamah, Manas, Than) capdtd o pentru cd atrage asupra sa acliunea voinfei lor.
anume congtiinf[, mai mult sau mai pufin netd in functie de Astfel se explicd acliunea deosebitd qi adesea surpinz[toare
spiritualitate, de fortele care au asediat-o. Asistdm atunci la
fenomene de luciditate, de clarviziune, de claraudifie, de a anumitor femei asupra unor fiinle masculine; este la fel, de
asemenea, la un grad superior, explicarea qarmului feminin in
previziune, chiar de profelie poate22a.
general.
Aceste fenomene prezintd, o mullime de nuanle in funclie de
intensitatea influenfei exterioare, mobilitatea constitutivI gi Anticii simbolizaseri perfect influenla deosebitd asupra
gradul de spiritualitate al subiectului. Astfel, unii nu vor vedea sufletelor celor mai virile prin dominarea lui Venus asupra lui

dec6t fiinlele cele mai apropiate in timp ce allii le vor percepe pe Marte, a Dalilei asupra lui Samson qi alte legende analoage.
Si observ6m acum temperamentul activ.
cele mai ?ndepbrtate; unul nu va percepe dec6t obiectele
Este aproape inutil sd repetdm ceea ce am spus deja: cd va fi
materiale, un altul va distinge clar fiinfele astrale qi vibrafiile
magnetrzator sau psiholog in funclie de plasarea centrului s[u
eterate.
magnetic spre corp sau spre suflet qi ca psiholog el va dispune
Se poate intdmpla ca aceste deplasdri ale centrului magnetic dup[ bunul plac de aceastd miqcare.

sd se producd sub influenla forfelor accidentale, adicd a fortelor Ceea ce este cel mai important de qtiut constd in felul cum
va putea folosi forfa pe care gtie sd o absoarbS, si o concentreze
care nu conduc nici o voinfd speciald; ?n acest caz, nv vor rezulta qi sd o conducl in acest fel.

dec6t simple halucinalii ddnd la int0mplare aparenfa unui gdnd. Mai int0i o poate proiecta asupra semenilor sii mai pasivi,

Invers, este posibil ca o voinld mult superioar[ fa![ de cea a prin constrAngere, ocup6ndu-i, ca sd spunem aqa, prin surpindere

subiectului sb pund stdpdnire pe el in totalitate; este suficient cu participarea centrului lor magnetic. Ei produc atunci un gen de

pentru aceasta ca ea sd ocupe centrul sdu magnetic: asistdm obsesie mai mult sau mai putin irezistibil[, pentru care Donata a
atunci la fenomene lamentabile de obsesie gi chiar de posesie
oferit altradatd dovezi publice bine cunoscute.
pentru care lumea mediumilor dd prea des exemple periculoase.
necunEosstceutc, apzuunl eapstadrpildiinloirreipne"fuatn"toumn[ Ruqine qi nefericire asupra celui care exerseazd aceastd
inviiibii, in general
gi chiar sufletul facultate relativ uqoard in scopul de a-i face rdu semenului!
pe
Dincolo de degradarea sufletului s[u, el risci un adevirat qoc in
mediumului in letargie, pentru a se manifesta ?n aparifii tangibile schimb, o reac{ie egald cu actiunea, care cade asupra autorului

gi active. crimei, invizibild, uneori spre marea sa surprindere.
Acesta este cazul vrdjirii, ugor de in{eles de cdtre cel care
in sf0rqit, dacd pasivul ataqeazd facultalii absorbante a
constituirii sale o mare energie de dorinle (provenind din precede posibilitatea qi mecanismul.

224 Trebuie doar sd addugdm aceastf, remarcd perfect dezvoltatd intr-o lucrare Activul poate, dimpotriv[, s[ forfeze emana{iile magnetice a

savantd a lui M.G. de Massue in Jurnalul Magnetismului din 7 octombrie celor pe care ii influen{eazd sd adopte o direclie care s[ ii permitd
1896, cd Profe(ia este un act spontan asupra cdruia voin{a profetului nu
intervine in nici un fel, in timp ce celelalte facultdli sunt susceptibile de sd le absoarbd el insuqi. Este magnetismul prin atracfie; farmec

dezvoltare voluntard. mai dificil de practicat, dar mai puternic qi mai eficace decdt

304 305

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTTNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

opusul sdu, magnetismul prin constrdngere; el are aceastd forfd a in plus, trebuie sd ne g6ndim bine ce dqzvoltare psihicd este

Iubirii care domind intreaga Creafie. necesar[ pentru a realiza o activitate spirituali egald cu cea care

La un grad foarte elevat qi foarte dificil in proporlie, aceast[ presupune ubicuitatea voluntari.

practic5 ii dd operatorului darul de a citi gdndurile, lisAnd in Extazul care ii permite sufletului sd pdtrund[ p6n[ in

general subiectul perfect inconqtient de intimitdlile pe care le regiunile ultra terestre este de acelagi ordin.
o,ezva-,lule 225
Sunt fenomene rezervate celor mai distinqi psihologi, dar
Este ugor sd concepem cd acest exerciliu cere in celaqi timp
dacd, din intAmplare, gAndirea r[ului d[ forfd unei inteligenfe la
elevalie spiritual[ qi voin!1, din moment ce presupune ca forla fel de putemice, atunci va trebui sd deplAngem cu amdrdciune

central[ s[ fie transferat[ intr-un spirit interior foarte dezvoltat. sufletul care exercit[ astfel de puteri.

Este una dintre funcliile prelioase ale psihologului. in sfdrqit, activul iqi poate conduce efluviile magnetice

in loc sd acfion-eze asupra semenilor, activul poate acliona asupra fiinlelor invizibile qi forlele naturale ele insele. El produce

asupra lui insuqi. indreptdndu-qi forfele magnetice asupra atunci fenomenele de ordin magic.
organismului sdu corporal, el produce acolo toate efectele
Astfel ii este permis omului sd activeze, de exemplu,
curative qi pdn[ la aceste minuni ?n care exceleazd fakirii din
vegetafia, dupd cum qtim cd fac lrecvent anumifi fakiri; sau,
India qi din Africa, const6nd ?n a vindeca instantaneu rSnile cele invers, s[ sustragb din vegetal gi din animal o parte a efluviilor
sale magnetice inclrcate de forfd vitald pe care o poate purta
mai grave. unde ii place.

El va putea, astfel, s[ se transpund, doar prin voinla sa, in El poate modifica pAna qi for{ele frzice, in aqa fel, de

stare de somnambulism de orice grad qi chiar s[ indeplineasc[ ?n exemplu, incdt s[ se ridice prin miracolul levitaliei, sd producd
sau s5 modifice fenomenele meteorologice, sd descompund
aceastd stare ieqiri din corpul astral unde corpul spiritual este materia, reducdnd-o la canavasul sdu eterat, in apa fel inc6t sd o
facd invizibili qi permeabild, pentru a o reda apoi unde ii place qi
interesat in intregime (fantom6, centru magnetic qi suflet alte operafiuni de acelaqi ordin. Alchimia aparfine dup[ cum
vedem acestui gen de fenomene. Ea face loc unei observafii
ancestral), antrendnd chiar o parte a spiritului interior (Chayah,
generale foarte importante.
Buddhi sau Tinh) in a$a fel incAt sd realizeze ubicuitatea
Este o lege universald conform clreia extinderea puterilor
comple-td, sf, apar[ cu toate facult5lile umane intr-un anume loc acordate unei creaturi s[ fie strict propor]ional[ cu avansarea sa
pe calea indefinit[ care pomeqte din Neant spre beatitudinile
distant de cel in care zace corpul sdu adormit.
conqtiente ale Fiinlei.
Sunt ugor de in{eles dificultalile unor asemenea realizdri.
Funcliile Naturii sunt operate, pentru majoritatea cazurilor,
Forla voinlei nu este intotdeauna de ajuns pentru a preveni
de cdtre Spiritul insugi, pentru cd Neantul este prea fragil incd
atacul fiinlelor invizibile cu voin!5 superioarb, dornici s[ ocupe pentrrr a ayea o iniliativd suficientd; func{iile cosmice, in special

forma corporal5 abandonatd; poate rezulta fie o tulburare fizico-chimice, meteorologice, care sunt de ordin universal, de
interes general, nu pot fi abandonate unor creaturi incapabile de a
organicd, foarte adesea mortal[ dacd operatorul se precipiti prea

brusc in ajutorul rimaqilei sale, fie, cel puJin, alienarea mentald

(alienum in mente) dacl nu se poate intoarce.

2" Mediumul poate sd citeascd gAndurile, dar, c6nd face acest lucru, o face 307

inconqtient; in timp ce aici este vorba despre o lecturi voluntarS.

306

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

infelege scopul qi funcfionarea, incapabile mai ales de a le care ne-ar anula, sd reducd la c6teva minute de timp distanfe pe

indeplini in mod dezinteresat. care nu le-am putea parcurge decdt in cdliva ani; s[ ne aduc[ mii
de servicii.
Comandarea forfelor qi spiritelor naturale este agadar a celor
care reclamd cea mai mare perfecliune morald, cea mai inaltd Magia presupune agadar o incredere curajoasd in qtiinfi qi
spiritualitate, a celor care nu o pot exersa decdt pentru binele numai in qtiin![; ea nu cere decAt inteligenfS, cunoaqterea forfelor

universal, ca auxiliari accepta{i ai Voinfei divine. invizibile; ea ii uzurpd folosirea, cdci trebuie rczervatd celor pe

Aici este ordinea fenomenelor teurgice, pe cAt de rare pe atAt care Iubirea Fiin{ei i-a ridicat la inillimea sacrificiului de sine

de sublime, pentru c[ presupun un suflet superior umanit[1ii (Arcana XII a Tarotului). Este motivul pentru care Lumina
Egiptului ne-o reprezintd, pe bund dreptate, aa suicidul
obignuite, pregdtit pentru regiunile celeste. elementelor feminine ale sufletului uman; Anticii il
Totuqi, ambilia qi orgoliul omului sunt atdt de mari incAt
simbolizazserd in revolta qi pedeapsa lui Prometeu.
existd puline puteri cdrora sd li se supund c0nd crede ci le poate
Prometeu cucerise qtiinfa care era orgoliul sdu, dar pentru un
uzurpa, gi intr-adevdr poate, atAt de mare este latitudinea pe care Prometeu; cdfi bieji magicieni ignoranfi, mizerabili bucdtari ai
Astralului, absolut ignoranfi ai acestor reaclii nu au cules decdt
i-a ldsat-o Creatorul sdu! Dar cu ce riscuri? Urmeazd sd v[
rutina qi ard cu cruzime in focurile sale!
spunem.
A doua cale deturnatd care conduce la producerea acestor
Aceastd uzurpare constituie Opera Magicd, Naturalismul, qi
minuni este cea a Naturalismului. Depaite de a cere vreo
pdn[ la lucrdrile josnice ale vrdjitoriei. Dup[ explicafiile
indrd,zneald. ea este in intregime pasiv6, deqi intelectuald incd;
anterioare, cdteva cuvinte vor fi suficiente pentru a le defini. invers fafd de cazul precedent o putem reprezenta ca suicidul

Magia ceremonial6 este o operaliune prin care omul elementelor masculine ale sufletului.

incearcd sd infr6neze, prin jocul aceloraqi forfe naturale, puterile Ea constd in a se supune spiritelor naturale in loc de a le
invizibile, de diferite ordine, incdt ele si acfioneze in funclie de
ceea ce le cere. in acest scop, el le sesizeazS, le surprinde, ca s5 domina. Este procedeul multor fakiri qi mediumi de toate tipurile.
spunem aqa, proiect0nd, prin efectul corespondenfelor pe care le
presupxne Unitatea Creafiei, forle ale clror stdpAn nu este el, dar Este clar c[ prin el vom putea produce ca aceste spirite qi
chiar rnai bine decdt ele, din moment ce li se imprumutd o forfd
pentru care poate deschide cdi extraordinare. superioar[, tot ce poate nagte puterea lor cu ajutorul unui
organism incarnat: cregteri rapide ale vegetalelor, vindecdri
De aici aceste pantacle, aceste substanle speciale, aceste
condilii riguroase de timp qi de loc care trebuie observate sub instantanee, halucinatii prin curente puternice ale elementalilor
ameninfarea celor mai mari pericole, cici, dacd direc{ia indicati
este cdt de putin deviatd, curajosul este expus acfiunii forjelor in Kama-ntanasice asupra centrului magnetic al spectatorilor gi alte
minuni de aceeaqi valoare cu care se complac, mai ales in India,
comparafie cu care el nu este decdt o sdmdnJd de praf. mulli practicieni de joasd spefd.

Magia ceremonial[ este de ordin absolut identic cu qtiinla Aceste practici nu sunt lipsite de seducfie: este nevoie

noastrd indusctrial6. neap[rat de o anumitd religie, o anumitd sdndtate, o spiritualitate

Puterea noastrd este aproape nul[ pe lAngd cea a aburului, a aparentd pentru a se supune invizibililor eterafi adesea foarte
puternici in sferele lor gi oblin6nd prin aceasta participarea lor.
electricitdlii, a dinamitei; dar opunAndu-li-se, prin combinalii
Dar care este prelul acestor vanitSli inutile?
potrivite, forfe naturale la fel de putemice ca ele, le concentrdm,

7e inmagazin[m, le constr6ngem s[ transporte sau sd sparg[ mase

308

PAPl]S TRATAT ELEMENTAR DE $TTINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

A adora spiritele naturale, a se identifica 1or, a le imprumuta Concluzii
organismul uman, inseamn[ a face un act de regresie impotriva
Naturii; inseamnd a reinnoi aceast[ cldere a ingerului, cAntatd de Dacd adundm acum dintr-o privire toate aceste posibilitdfi
active sau pasive care imbritiqeazd seria fenomenelor aga-zis
Lamartine.
oculte, ne va fi uqor sI vedem care sunt dezirabile qi ce presupun
Fdrd indoial[ ajutdm putemic acliunea acestor spirite de
ordin inferior qi acfiunea lor este universald ca Ei a noastrd, dar, ele.

descompundndu-se sub raportul personalit[fii conqtiente, pentru a Mediumul ne va p[rea mai de plAns decdt de incurajat atdt

cobori din nou la nivelul siu. timp cAt nu va fi orientat, ingrijit chiar de un inifiat de ordin mai

Este in acelaqi timp un act de mare ingratitudine la adresa elevat qi de inaltS gtiin![ capabil s[-l smulgd din calea
Providenfei al cdrei ajutor divin l-a condus pe om pOnd la porlile
influenlelor nefaste care ameninfd pasivitatea, atdt timp cAt nu va
cerului.
fi el insuqi de o superioritate destul de dezvoltatd pentru a scdpa
in sf6rqit, nu ne putem impiedica si recunoaqtem in acest
efort de o ambilie mizerabil[ un gen de josnicie care il plaseazd pe cit posibil de influenlele inferioare.

mai presus de eforturile, nobile cel pufin, ale magiei ceremoniale! Atunci qi numai atunci, ca vizionar, ca explorator al

Vrdjitoria este o alt[ formd a acestor pasivitlli mult mai invizibilului, el va putea fi de o oarecare utilitate in penuria
respingdtoare in ceea ce priveqte sldbiciunea procedeului, ea adep{ilor pentru a compensa insuficienla inifiafilor; dar

adaug[ josnicia qi laqitatea unui rdu care se ascunde pentru a explordrile sale vor cere mereu sd fie comentate.
potoli cele mai viclene pasiuni. Este absolut inutil sd amintim
intoarcerile teribile: le judecdm destul prin considerarea spiritelor in cel mai inalt grad de puritate el va deveni un profet, dar
trebuie sd ne amintim c[ prot-efia este un dar absolut spontan qi
clrora vrdjitorul le incredinleaz[ sufletul. accidental al Universalului; exercifiul regulat nu poate fi sperat.

310 Sd aducem in rest omagiu spiritiqtilor mediumi recunosc6nd

nu doar buna credin{d ci qi puritatea morald, devotamentul chiar
al majorit6lii dintre ei. Dac[ amorul propriu sau vreo ambilie

intrd uneori intre mobilele care determind debutul lor, li se

intdmpld intotdeauna celor mai remarcabili sd resimt[ mai multd

oboseal[, decep{ie, repulsie decdt incurajare in exercitarea

facuft5lilor lor qi adesea ei le urmeazd. cu pre{ul slndtllii lor.
In afard de condiliile de inalt[ moralitate despre care tocmai

am vorbit, nu putem adduga nicio certitudine cu privire la
viziunile, discursurile, apariliile inseqi care ne parvin prin

medium. $tim bine ci pot fi produsul simplelor halucinafii sau

expresia acestor dorinle nestdvilite (elementali kama-manasici)
care plutesc in jurul nostru sau manifestarea vreunui biet suflet in

suferinfd inchis de cdtre dragonul de foc in densa atmosferd

astral[.

311

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA

Mediumul ne poate da, in sfdrgit, ca fiind celeste, qi aproape intr-un interes universal. Operaliunea sa constituie Teurgia gi nu
magia ceremoniald In{elegem intr-adevdr aici, sub aceast[ din
cu mai mult[ dreptate decdt in cazur]le precedente, inspirafiile
inconqtiente ale propriului sdu spirit, coborAte prin sufletul urmf, denumire a operaliei unde Voinla umand qi inteligenla
spiritual gi organul magnetic, in func{ie de calea pe care am
umand sunt singurele in exerciliu chiar fbrd participarea divin[.
trasat-o, pdnd la expresia vorbitl, scrisd sau mimat6.
Este distinclia pe care istoria a {dcut-o intre Moise qi
$tim, de asemenea, cd prin multiplicare, gdndurile, dorinfele magicienii Faraonului qi, mai clar inci, intre Sfdntul pavel qi
de acelaqi ordin se adund intr-un corp destul de solid adesea Simon Magul, c0nd ni-l prezintd, pe acesta din urm6 cerdndu-i
pentru a figura o personalitate putemic[ qi bine determinatd; ele
apostolului sd-i vAndd secretul puterii: Mag, in loc de Magician,
produc atunci asupra sufletului astral al acestor mediumi tabloul ar fi qtiut cd existd puteri pe care numai Sfin{enia unur perfect le
erer.eamlizeart22a6 ceea ce nu este in atmosfera eteratd decdt un potenlial
poate procura.
Astfel, epocile tulburate, ca a noastrd, de vagi anxietdli
Nu ne rdmdne decdt sd amintim cd realizdrile inaltului
publice, de aspiralii multiple, pot fi fecunde in false profefii,
magnetism atractiv produce citirea g6ndurilor.
expresie a temerilor qi a mdrturiilor variabile ale sufletului
Automagnetismul dezvolt6 fie facult[1ile spirituale ale
na!ional.
lucidit5lii in plina conqtien!6, fie extazul in somnul magnetic
Evanghelia ne-o spune, ele precedd timpuri de inaltd
special aldturi de cunoaqterea direct6.
spiritualitate, dar nu le anunld dec6t prin dorinla creaturilor care
le prezintd, nu prin inspiralia directd a Universalului divin care ne $i incd aceastd acliune doritd asupra forlelor naturale dintre
care Alchimia este una dintre manifestdrile cele mai cunoscute.
aduce cu profefiile reale binecuvdntarea speranfelor supreme.
Ori toate minunile din acest ordin presupun, dupd cum am
Va trebui sd ardtdm aceeagi rezervd fa\d de acliunile spus, o stare moralS dintre cele mai elevate, cu voinla cea mai
purS; toli necesit[ spiritualitatea; sd spunem mai mult, sfin{enia,
hipnotice qi magnetice care nu au drept scop exclusiv utilitatea
semenilor noqtri. In aceastd ordine experienla pe care qtiinfa o uniunea mai mult sau mai pufin intimd cu Universalul, cu Vointa
justificd cere ea insigi o prudenld qi o umanitate extrem[; doar divin[.

starea intelectual[ a epocii noastre poate sd scuze. Vedem, de asemenea, cd Sfinfenia misticd, adicd aceastd

Cit despre magia ceremonial[ qi naturalism nu putem dec6t unitate, fbrd nici un exerci{iu special, di deja majoritatea acestor
date dupS care curge in van, adesea, vanitatea ambifioas[ a
sd le condamndm atAt pentru inutilitatea lor cdt 9i pentru
Magicianului: luciditatea, citirea g6ndurilor, darul de a vindeca,
pericolele formidabile pe care le presupun 9i starea sufleteascd pe ubicuitatea, extazul, cunoaqterea directd. Inijiatul invafd sd le
perfectioneze prin antrenamentele potrivite, dar le perfeclioneazd
care o presupun.
doar; nu existd dec6t lubirea misticd a Divinului care i le dd,,pe
Dar sd observdm limitele acestei condamndri; ea nu atinge
deasupra".
deloc folosirea resurselor magice (pantacle, corespondenfe, etc),
Este ceea ce ne exprimd cu at6ta dreptate qi rafiune dragul
prin Inifiatul de rang inalt: cooperant qi mandatar al voinfei nostru frate Amo cAnd ne recomandd Iubirea pentru toate for{ele
lumii la Unitatea Conduc[toare.
divine, acesta nu face atunci decAt sd observe legile universale,

226 De vdzut in Inilierea din iunie 1896, sub titlul de ,,Generalia Viitorului", JIJ

frumosul articol al dragului nostru frate de Guaita pe aceastd temd.

312

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA TRATAT ELEMENTAR D; $TIINTA OCULTA

Rafiunea trebuie sd ne apard clar qi ne arnintim de originea TABLOUL CONSTITUIRII UMANB
qi scopul Universului aga cum ni-l inldfigeazd frumoasele teorii
de F. Ch. Bartlez (vezi articolul: Astralul,Iniyierea din 1897)
adunate de savantul P. Leray.
,\'{t't\l11: rI7.lt)1 ,6ll-
Dumnezeu ne-a creat pentru ca noi s[ implinim in el
C:\li.rrl,,\ tll!(ljt ls Clll1r:'.7. lllN :\I: Ak"A tllt
spiritual izarea Neantului. ixal:x"r'ltt;
tnclat'rul t r;lpll llttpa ta* Irurng qde x* i* lttx) l:!-l]iRlt)lt
Ajungi cu ajutorul slu providenlial pdnd la capitul lumii {1.*rrl $t\j
unde sufletul se agitd incd in umbrele confuze ale destinului, in laqtafilirj t*&\t *thula {s*b*aulA Ilasivilalr: il ,,tt',iltl
ti*pbah'1 S.t*rka *rgt*ic'*j
posesia Libertafii; in vederea Luminii qi a Unitdlii spre care toate l:*l*';italit Acli+ntt fizicrt- {4e iqs i*
C*rtttrL l.|zic \aplrcsh - Trana \latt chittricd 5os l
Unit[{ile se adund in transporturile Iubirii, nu avem decAt un {,r**riter) isiu'rg.t:;i tlta,litri (,**v lsing*laj
Itftt,l {r>:ttlmgaphl s1t\t Y.t;cita.rea :Lctivi1at."
final: sd ne smulgem din ghiarele Fatalitdtii gi, odatd cu noi, s5 e';trp*l 'llran
rpiri*tnl 1: <tr1a \rphe*h Ii'$tn1ir {m\tare*} rnqchiului Ilczv<>ltarc a
scoatem la iveal[ lumea eteratd pe care trebuie sd o ducem (sttbt.itl*ttl ut prirt
ttnzttt\i\ {nr11u le.,rl*i izr
dincolo de inelele dragonului. fltrle A:ttltit tael*ls iritabrlitrtc
titdll rtrrye hiul
Nu avem decdt un mijloc: s[ implinim prin Voinfa noastr[, 11t{..tilttt: n*ttoasS\ irit*1 {cu
ll.7ttt'tlr:nutj lringit tltgaiive de
Voinfa divind inleleasd qi consimfit6. {p*neit 5*rira cildurlil
*trlttrkr*rI] l:lttir)ttl
Dac6 sldbiciunea noastri nu ajunge incd, Providenfa {!-$rp I;,xcilarca
c**r*- aslral) l\srlti t'italc
sprijinitd de pedepsele sau solicitirile viefii comune, se petrece la
wagnttie sat,
addpostul unor forle astrale redutabile. Celor mai curajoqi ea le
ofer[ o cale mai rapid6, dar qi mai penibild, cea a triplei vieli kitahilitalc

mistice la finalul cireia existd atmate de cavaleri ai milifiei Scnzalie priu T.lnutcin;v*,
nen'i a uteri*i
celeste gi stdpdni ai puterilor pe care le comportd aceast[ stare:
elcrtle
mdnuirea forfei plastice a Cosmosului, Astralului, in vederea cr-lqrulu^i
(.vihralic
cooperdrii cu Eternul.
ltu;re h 'lltan- Ytrctplie * n':rt'<tAri"t\
Dar ambilioqilor, imprudenjilor, pervergilor, r[spunsul cel l*llxi<N stntaliti pri* Ccxrrandare
'11r11: tJe trt\iune 1w
mai dulce pe care Providenla il poate oferi este lovitura de fulger t'!t:il e {i i1 ctc r iLlir
care ii smulge de la operele lor pdcitoase inainte sd aibd timp sd tfte,:rt t\1t\ltria
purri h ac{itur* ek:!214
intdrzie acolo prea mult qi sd igi piardd nemurirea227. d* la Khi
la'l1t*n1 {*enzalie $omti
trttn|'a
11,slt:h dit**t lxht trteri*rit*hikr)
th4ta aintlirti t
\llltttiu {xtilIul 'l'*txr.f,snttarc 'l'ranslannttrt
1*ttfl,tt a l-*rlti liz.i,;*
ticlii) in l'i:rli ytihite l yrrincipirdui
aniu;tlt
I'ttctplit rr da *:liurtr: itt
1,1,.t*tth 'tr1ttttt-ttbi
pnntiltinlui rtx IllLl.rlit *ctit
9vperi*r (.Lrcter4 qxcil,*re
tle la Klzi (it*dirca *t
Ia'1htut1 sttplrioari
(c*nqriinlA a princiltiu de
p*rttrii in *tlil.''ne

ttctiwle ft
:rnalc*er
el':rAlet

227 F. Ch. Barlet, Astralul (Inilierea), din ianuarie 1897 315
314

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

lirilI*tul Scslha*r*l \Lt*ita 'l'han 9utti*tent (i;sntlir* CAPITOLUL XI
arl,:*t:r'il {hatalt inl'eri<tri tc$tt$littdq it $TIINTA OCULTA $I $TIINTA
{l...tnztinh *iz.al* r.le
{xeh al 1l**rts d'nliriilit ri Itr\Eitt*a strtt CONTEMPORANA
rupcrinri CAkll*rit c'anil*t;i lilrt*i patcnlialittta
*gipr*rilor a uclinnii (a $tiinfa Oculti qi $tiin{a Contemporani; Imaginafia
carc xrxe. a dt>ri'1 $i Realismul; Bacon, Trousseau, Claude Bernard
tue *i
tt:tit\wa?,ad:) (citate); Soci_etifile de Ini{iere in sec. XIX;
t*rntlt
,luJlcl corprrilor) Lhr{dbi '1;lth ller&t)ltc $ L:*rsn'J. Martinismul; fnvlfitorii; Miracolele UnitIfii.
{neuurrirttr} lirrrre i
{spirit {srLflel {trrocicre inkmia IatS-ne ajunqi la scopul urmdrit. Cdteva texte ireproqabil de
cKlf'd'r irl a idetlarl srrlcrioarc r:rrt ganiitii sittt u autentice ale unor autori din trecut ne-au revelat o qtiinla aproape
spiritnal) la fel de bogatd ca a noastrd din punct de vedere experimental, $i
lui principiu *l verhului mai ales din punct de vedere teoretic; curiogi de a pdtrunde in
Sw*lenltxtl I'rrlti *tre profunzime, am urmat aceastA qtiinfa pdnd in sanctuarele inilierii
ec$tneaz| (i:iindir* in
liullctirl I'trup\it a pri*';rltiul egiptene; am regbsit marele secret care era ascuns acolo:
prcpriu-zis tntil{tlii f*fiei existenla qi punerea in funcliune a unui agent universal, unic in
tALt
{xpirA care esenla lui, triplu in manifestdri.
inlcri*r tllrtL t clt$fititt;t CunoscAnd elementele teoriei, am dorit sd qtim cum era ea

,lt\ie^":ntt{}rg} tlltntl r:tSu>r1ttl pusl in practicS.
Abia atunci qtiinfa anticd ne-a apArut in intregime, dotat5 cu
Spuilul Yc:hitkt ",11mir lVuu sitt xt tu*latea
{.v<tinlh itrlirithr*16 metodele sale speciale, bazate pe utilizarea analogiei, $i a
irullctul ipur
rupcrirri *y;irit1 c*|e"",1fr1 'h:rti.rritl*l diferitelor ei mijloace de transmitere.
Preotul egiptean ne-a revelat cu ce artd transmite istoria
316
simbolicd generatiilor marile secrete ale Hermetismului; tabelele
corespondenfelor ne-au furnizat cheile Magiei teoretice; in sfArqit
pantaclele qi explicalia lor au {bcut sd descoperim ce se aflA in
spatelei celei de-a treia perdele, acolo unde se puteau ascunde
secretele sanctuarului.

Primele trei capitole ne-au dezvdluit teoria, cele trei care
urmeazd ne firrnizeazd realizarea; in sfArqit, cea de-a treia parte
ne face sd descoperim Realizarea $tiinlei antice.

3t7

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TITNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Cred c[ am ardtat suficient motivele care ne conduc sd ipotezd ingenioasd pentru a aranja toate acestea in minte, qi

proclamdm existenfa unei qtiin{e reale aflatd in afara domeniului pentru ca noi sd ne facem o idee despre acest asamblaj, insd nu
$tiinfelor contemporane; insd studiul nostru nu trebuie sd se
pentru a qti intr-adevlr cum gi de ce toate acestea se int6lnesc cu
limiteze la asta.
adevdrat in Naturd: ele indicd cel mult migc[rile aparente,
Sd vedem situalia pe care aceste doua qtiinle o prezintd una asamblajul artificial, combinarea arbitrard a tuturor acestor

in raport cu cealaltd. fenomene, insd nu cauzele veritabile gi realitatea acestor lucruri;

$tim deja cd aceste doua qtiinle nu constituie in realitate cdt despre acest subiect, aranjarca Astronomiei printre gtiinfele

dec6t aspectele opuse ale unei singure qi aceleiaqi $tiin!e; una Matematicii a fost ldcutd cu prea pu{ind judecat[; aceastd
dintre ele, $tiinfa ocult[, se ocupd mai ales de aspectul general qi
clasificare contravine cu demnitatea ei." (Bacon, De Dign. Et
de sintezd cealalatl, $tiinfa contemporanS, ocupAndu-se in Increm. Scienc., I.III., c.IV.)

principal de aspectul particular gi de analizS. Aceste consideralii Tofi oamenii mari spun cd studiul a ceea ce este vizibil nu

sunt suficiente lor insele pentru a ardta clar pozi\ia respectivd a este suficient, ci numai invizibilul retine adev[rurile cele mai

acestor doud aspecte ale Adevdrului. utile de cunoscut; ceea ce conteazd. Toate acestea nu au fost
scdpate din vedere de minunata sagacitate a inifiatorilor antici
De fiecare datd cAnd $tiinfa experimentald a dorit, prin care qtiau si arate cu atdta art5, aspirantului, diferenla intre lumea

metodele sale, sb stabileascd o sintez[, nu a reuqit sd ajungd decdt sensibild qi lumea inteligibilS:

la niqte rczultate cu adevdrat derizorii in raport cu lucrul prestat. ,,tnaintea dezvdluirii Misterelor lui Isis, recipiendarului ii era
datd o cutie micS din piatrd durd ce infr1iqa, in exterior, un biet
Atunci ea a abandonat studiul general in favoarea visltorilor din
animal simbolic, o insectd micd, un scarabeu.
toate gcolile, mulluminde-se cu aceastd cunoaqtere a lumii
Pouah! Ar fi spus un sceptic modern. Deschizdnd insd
sensibile.
aceastd modestd hieroglili, ei gdseau induntru un ou din aur pur
Totuqi, absenJa de legdturd intre toate ramurile qtiinlei se
ce inchidea, sculptate in pietre prefioase, Vabirii, Zeii revelatori
face in fiecare zi simlitd foarte mult; sugestia la distan{6,
gi cele doudsprezece Case Sacre ale lor
manifestdrile unei forfe inci necunoscutd de spiritist, studiate de
Aceasta era metoda perfectd potrivit c[reia antica
cdtre safianfii cei mai eminen{i din toate 1drile228, au adus cu forla
gtiin{a Materiei in domeniul Spiritului. inlelepciune inchidea cu piogenie in Limbaj qi in Inimd

Ultimii sceptici, care se tem ci sunt convinqi cu forfa, nu cunoagterea Adevdrului; qi aceastd voalare simbolicl, acest
mai vor sd vad[ fenomenele neexplicate qi cred cd astfel hermetism cu trei peceli devenea din ce in ce mai savant, pe

impiedicd Adev[rul si se produc[. E,i invoc[ la tot pasul opinia mdsurd ce gradul $tiinfei se apropia mult de Misterul divin al
fondatorului oficial al metodei experimentale, cea a lui Bacon, Viefii universale22e."
care totugi le-a zis care sunt exact iluziile la care i-ar conduce
$tiinfele vizez6" pe toate p[rfile lumea cauzelor prime, qi, din
intrebuinlarea negdnditd a Matematicii :
lipsa studierii ei din punct de vedere qtiinlific, paralizeazd
,,In loc sd expunem motivele fenomenelor ceregti, nu ne
ocupdm decdt cu observa!ii gi demonstra!ii matematice; ori. progresul.

aceste observafii qi demonstrafii pot foarte bine s5 furnizeze orice

228 Vezi: La Magie et I'Hypnose (Magia qi Hipnoza) tte Saint Yves d'Alveydre, p. 67
318
319

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Aceasta apare clar mai ales intr-una dintre qtiinlele cele mat Ce poate rczulta din toate acestea? O reacfie impotriva
materialismului mai mare ca niciodatd qi, cum e dificil sd
utile pentru umanitate, qtiin!1 pe care suntem contr6nqi sd o
numim incd o artd: Medicina. atingem un mediu just, o reaclie spre Misticism.

Medicina trebuie sd studieze de atdt de aproape lumea latd de ce a$ vrea s[ ardt cd Adevdrul nu va mai ieqi dintr-o
invizibild, primele catrze, incAt mai devreme sau mai tdrziu extremd sau din cealalt[ qi sd fac astfel incAt toli sa infeleagb
oricum ii p[trunde domeniile. ideea elevatd cuprinsd infraza lui Louis Lucas care serve$te drept

in ultimul timp, ea s-a lansat, supusd, in Materialism, epigraf acestui tratat:

protestind pe bund dreptate impotriva reveriilor Metafizicii in ,,4 impdca profuzimea punctelor de vedere teoretice din
trecut cu rectitudinea Si puterea experimentitrii moderne", totul
care gravita.
este cuprins aici.
Anatomia patologicd a rdspuns victorios la apelul
novatorilor indrdzneli $i, acumuldnd descoperire dupd Cdnd aqez astfel cele doui domenii unde trebuie sd graviteze

descoperire, a inchis gura partizanilor unui animism neinfeles sau Medicina, Idealismul qi Materialismul, s[ nu se creadd cd nu sunt

ai unei vitalitdli ce nu va fi admisi decdt mai tdrziu gi aceasta decAt niqte reverii scoase din imaginalia mea. Tofi inv[Jltorii au
sim{it aceastd distincfie, iar cei care afirmd cd ipoteza nu are ce
datoritd miracolelor metodei homeopatice.
cbuta in qtiinld nu cunosc aceastd frumoasd remarcd a lui
Topografia centrilor nervoqi fiind descoperit[, alian\a
Trousseau:
strdnsd intre clinicd qi demonstra{ii fiziologice in sfdrgit operat6,
,,Din momentul in care aveli un fapt, aplicali acolo tot ce
Medicina materialistd putea s5 he mAndrd de lucrarea ei gi urma avefi mai inteligent, cdutafi p[rlile frapante, care ies in evidenfa,
sd-gi proclame victoria cdnd aceastd lume a invizibilului pe care vedeli ce este lumina, 16sa!i-vd conduqi de ipoteze, mergefi

o excludeam pentru totdeauna iqi 17cea din nou aparilia. inaintea lor dacd trebuie231."

Sugestia la distan![, indiscutabild in pofida opoziliei Profesorul Trousseau a infeles foarte bine inutilitatea

sistematice a rctardatarilor, existenfa din ce in ce mai probabild a studiilor medicale pentru cea mai mare pafie dintre aceia care se
supun acestora folosind metodele contemporane gi sunt pagini
fluidului negat la inceput cu atdta ind6rjire, fenomenele produse
de cdtre spiritiqti, studiate gi recunoscute ca fiind reale de cdtre intregi pe care ar trebui s[ le citez dacd aq vrea sd ardt cdt de iritat
este el in privinfa acestui aspect:
savantii oficiali2l0 din toate {[rile, for\eazd, a$a cum am zis deja,
,,Cum se face deci c[ inteligen{a devine mai leneg[ pe
investigaliile imparfiale ce abor deazi domeniul imaterialului 9i
augmentarea elementelor viitoarei sinteze ce va forma fenomenul mlsurd ce no{iunile qtiin{ifice se multiplicd, mulfumit[ sd

la numen (lucrul in sine, cunoscut prin rafiune). primeascd $i_sd se bucure, av6nd insd pulin[ grijd sa elaboreze gi
Ori mie nu imi este team[ s[ afirm cd, oricare ar fi eforturile sI produc6?232."

intreprinse pentru a incepe noi investigafii, oricare ar fi numele Voi, in jurul cdrora mijloacele abund6, rdsfbfafi, eneravati,
satis{dcufi de ceea ce v[ este cu atAta abunden![ oferit, voi nu gti{i
cu care sunt decorate descoperirile, vom reintra cu siguranfd in

domeniul anticei gtiin{e oculte.

23t Introcluction d la Clinique de I'H6tel-Dieu lntroducere in Clinica

230 in Anglia, Crookes; in Germania, Oelner; in Fran{a, Dr. Gibier (Yezi La Hotelului-Dumnzeu

Magie et l'Hypnose; Magla qi Hipnoza) "'Loc. Cit., p.38

320 321

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

decAt sd primifi qi sd inghi{ifi iar inteligen{a voastrd leneqd se este intotdeauna aceeaqi, nu ne invafd de ce existd aparate motorii

sufocd de obezitate gi moare neproductivd. diferite, construite unele pentru a produce vocea, altele pentru a

Vd rog, mai pufind gtiin!1 qi mai multd art[, domnilor233." efectua respirafia, etc.; qi, incepAnd de atunci, nu am gdsi absurd

Iati cum acest mare inv6![tor a simfit aceste dou[ domenii sd spunem ci fibrele musculare ale limbii qi cele ale laringelui au

despre care vorbeam mai devreme qi le-a desemnat cu titlurile de proprietatea de a vorbi sau de a cdnta, iar cele ale diafragmei

Arta Medicinii, ce corespunde totodatd Idealismului, qi de $tiinfa proprietatea de a respira.
Medicinii, ce corespunde Realismului.
La fel este qi in cazul fibrelor gi al celulelor cerebrale; ele au
Toli gdnditorii, repet, au infeles aceast[ distinc{ie qi
propriet[fi generale de inervare qi de conductibilitate, dar nu le-
psihologia proclamd incd o datd unitatea imaginafiei cu $tiinfa
prin cuvintele lui Claude Bernard c6nd acesta a spus: am putea atribui din acest motiv proprietatea de a simfi, de a

,,$tiita nu contrazice observafiile qi datele despre Artd qi nu g6ndi, sau de a dori ceva.

voi putea sd admit opinia celor care pretind c[ pozitivismul ,,Trebuie deci sd ne pdzim bine sd nu confund[m

qtiinfific trebuie sd desfiinleze ispirafia. Dupd mine, contrariul e propriet[file materiei cu funcliile pe care le ?ndeplinesc." (Claude

cel ce va apdrea in mod necesar. Bernard, la Science experimentale - $tiinfa experimentall, p.

Am convingerea c5, atunci cdnd fiziologia va h destul de 4 2 9., D iscursul de primire in Academ ia fr ancezd).

avansat[, poetul, filosoful qi fiziologul se vor inlelege cu to1ii23a." Am vmt sd aduc la vedere aceste c0teva citate pentru a ardta
Oricum l-am judeca pe Claude Bemard, e imposibil s[ nu-i
c[ putem uni, frrd a fi niqte halucinanli, materia cu ideea qi
recunoaqtem o minunantd sagacitate in modul de a-qi conduce
$tiinfa cu Arta; mai mult chiar, ca $tiin{ele generale care sunt de
cercetdrile. El simlea Adevdrul intr-un mod admirabil qi e curios
domeniul Ocultismului, trebuie s[ intre pentru mulfi in studiul
sd constatdm dreptatea cu care a vdzut inutilitatea
$tiinlelor Speciale care depind de lumea sensibild.
materialismului vorbind din punct de vedere experimental:
I^n $tiinfa Ocultd extrage deci din acest fapt o utilitate practici.
,,Dacd nu ar fi sb md indepdrtez de scopul cercetdrilor mele, rest, aplicaliile pe care le-a fbcut Louis Lucas
ag putga ardta cu ugurinla cd in psihologie, materialismul nu vor fi suficiente,
conduce la nimic qi nu explicd nimic"'."
cred, pentru a-i convinge pe cei mai neincrezltori.
Proprietdfile materiale ale fesuturilor constituie mijloacele
Acest punct fiind admis, ne rdmAne sd qtim care sunt
necesare exprimdrii fenomenelor vitale; nicdieri insd nu pot dificultifile pe care le prezintd studiul $tiinfei oculte gi cum
aceste propriet[fi sd ne dea primul motiv al aranjamentului
funfional al aparatelor. Fibra muqchiului nu ne explicd, prin putem atinge cunoagterea ei.
proprietatea pe care o define de a se micqora, decdt fenomenul
Vom remarca faptul c5, in aplicaliile practice ale $tiinlei
contracliei musculare; insd aceast[ proprietate a contrac{iei, care
Oculte, nu am vorbit dec6t pulin despre puterile extraordinare pe

care le puteam obqine prin folosirea ei, sau despre fabricarea

aurului prin piatra filosofald, iar aceasta pentru cd nu consider

acum Ocultismul dec6t drept una dintre qtiinfele noastre
contemporane qi lin s[ md bazez pe date dacd nu admise, cel
pufin foarte admisibile pentru majoritatea contemporanilor noqtri.
233 Loc. Cit., p.39
Din acest motiv nu vreau eu si vorbesc despre dificultafile
234 Claude Bemard (Science expdrimentale - $tiinl5 experimental6), p.366.
studiului acestei $tiinfe decdt in oblinerea Teoriei.
'3t Science expririmentale ($tiin!d experimentald), p.361 (Psychologie du
Coeur ; Psihologia inimii). JZ3

322

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Vedeli barierele care se ridic[ la intrarea in toate gtiin{ele - instrucfia personald;
noastre moderne: incercafi sd invdfa{i Fizica sau Astronomia - instruclia prin intermediul

ignordnd Matematica, incercafi sb invdlali Medicina fdrd. a depdqi Instruclia personal5 este singura cu adevirat util[, iar munca
teribilele obstacole ale nomenclaturii Anatomiei, veli gdsi peste
Societ[lilor trebuie sd se limiteze s[ ghideze postulantul.
tot drumuri cu atdt mai mult inchise cu cdt cei care au ajuns lin
mai pufin si aibd viitori concurenfi. Obfinem aceastd instrucfie studiind fie in naturd fie in c[r!i, odatd

Dupa ce vefi fr judecat sSndtos aceste dificultdli, studiali intr6nd in posesia anumitor date.
$tiinfa ocult[ gi cduta{i clar dacd este nevoie de multe studii
Aceste date formazd fondul tuturor inilibrilor, iar acest tratat
pentru a invdfa marile legi ale Ternarului gi ale Unit[{ii
nu are decdt un scop, gi anume acela de a facilita sarcina
universale.
recipiendarilor qi a iniliatorilor atdt c0t std in puterea mea.
Adevdrata qtiin{a trebuie s[ fie accesibil[ tuturor, lumina
Nu imi fac nicio lluzie asupra defectelor inerente lucrului
zilei e suficient6 pentru a invdfa Adevdrul, qi c[rfile nu sunt prea meu; insd cititorul md va scuza, cred, datd fiind dificultatea a

adesea utile decdt pentru a forma vanitogi. ceea ce intreprind.

Erudilia este un lucru frumos, sunt primul sd recunoasc asta; Oricum, cercet[torul congtiincios ezitd" intotdeauna sd

insd ea nu e de-ajuns, studiul bine orientat asupra Naturii urmeze sfaturile din cdrli gi un ghid viu ii va pdrea cu mult mai

conduce mai repede la scop decdt studiul asupra cdrfilor. preferabil tuturor bibliotecilor din lume.

Insd cum sd organiz[m acest studiu? Aici este nevoie s[ Atunci se adreseazd el societdlilor de inifiere.
Iar prima care i se prezintd, este Francmasoneria.
vorbim despre societllile de iniliere.
In trecut, instructorul se limita sd lanseze recipiendarul pe Departe de mine g6ndul de a studia aceasti asocia{ie vast[
ca fiind lipsitb de orice interes din punctul de vedere al $tiin{ei
calea pe care o prefera dupd ce il incdrca cu diferite cunogtinle, oculte, aga cum o fac cdfiva autori modemi.

suficiente pentru a-i lumina calea. Micile mistere umpleau acest Francmasoneria, a$a cum am dezvoltat eu acest subiect in
Traitd mdthodique de Science occulte - ,,Tratat metodic de qtiin!6
scop. ocultd" -, define simboluri qi secrete foarte inalte; insd ldrd qtirea
membrilor sdi. Acegtia au pierdut cheia care deschide sensul
Astdz| metodele de instrucfie sunt diferite. Omul care cautd
sd se dezvolte singur este considerat drept un declasat qi meritd CUVANTULUI misterios INRI gi francmasonii apa(inind

mai curdnd epitetul ipocrit, ldud[ros, iar pentru cei care qtiu sd il organizatiei Rose-Croix pot continua si pldngd aceastl pierdere.
C6teva inteligenle vaste, prin ele Ragon, au fdcut eforturi
aprecieze, cel de original.
curajoase pentru redresa intelectualitatea asocialiei din punct de
Vechea educalie viza aproape numai si ,,originalizeze" vedere ocult; dar cum sd-i invdlam pe oamenii care nu de{in nici
primele date partea cu rangul cel mai inalt din $tiin!A?
oamenii, educafia modernd tinde, din contra, sd gtryeze
Lumina pe care lrancmasonii o promit adeplilor lor sub
inteligenlele in clase mari. Cdtd nefericire pentru declasali!
Toate acestea fiind spuse, care sunt mijloacele pe care le-ar pecetea convenliei celei mai riguroase, nu poate sd o dea dec6t
acelora care sunt suficient de instruifi pentru a o dobdndi singuri
putea folosi un curios in anul curent pentru a invifa $tiin{a antic[ qi care, prin urmare, nu au nicio nevoie de a-qi expune libertatea.

sau $tiin{a ocultd? 32s

Aceste mijloace sunt de doud ordine diferite:

324

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Curiosul care vrea sd fie cu adevlrat iniliat la E., de la V. iqi Societlfile de Inifiere

pierde deci timpul, chiar dacd ar fi poate singura societate din S[ notdm mai intdi cd unele rituri masonice din strdin[tate

lume care sd ii fumizeze resurse la fel de abundente pentru au pdstrat o mare valoare simbolicS; chiar qi ?n Franfa ritul

practica de fiecare ziavielii. kabbaligtilor lui Misraim se ridic[ incd precum un gardian fidel al
Acestea fiind spuse, datordm toatd recunoqtin{a noastr6 inaltelor invdldturi simbolice, in fala politicienilor ignoranli care

Francmasoneriei pentru serviciile pe care le-a prestat in favoarea au invadat templele.

gdndirii aclionAnd ?mpotriva sectarismului qi a formelor de lnsd Francmasoneria a fost creatd, de cdtre iluminalii adepli

despotism din orice epocd. ai organizaliei Rose-Croix236 pentru a servi drept centru de

Va qti ins[ ea sd iqi continue drumul Iir[ sl devin[ ea insiqi cultur[ gi de recrutare pentru ordinele cele mai pure qi cu

sectantd? caracterul cel mai elevat.

Unde trebuie deci sd ne adresdm pentru a gdsi ghizi vii in Atunci cAnd elevii vor sd le arate aceasta invdt[torilor qi
distrug simbolurile traditionale pentru a inventa altele adecvate
studiile din domeniul ocultismului, in lipsa Francmasoneriei? mediului lor, atunci invSfdtorii abandoneazd imprudenlii rapidei
lor disolufii gi fac sd iasd din umbra sanctuarelor secrete inaltele
fraternitdfi, autoriz6ndu-le sd creeze cercuri exterioare; deoarece

Sup er i o r i i N e c un o s culi sunt intotdeauna acolo.

IniliaJii veritabili din Orient sau din Occident se recunosc

intotdeauna qi qtiu sd comunice prin o aceeaqi sursd; fiindci

ambii cunosc misiunea lui Hristos. insd unii europeni au vrut s6 o
prezinte ca pe o purf, inifiere orientald, o intreagd adaptare de

elemente heteroclite luate de pretutindeni, iar aceasta a fost una

dintre cele mai mari greqeli ale Societdlii Teosofice, ai cdrei
iniliali francezi s-au retras in intregime brusc.

Nimeni in afara autorului lucrlrii de faf[ nu respect[

convingerea loiall qi sincer[, nimeni in afara lui nu recunoagte cd
exist[ in Orient iniliafi inzestrafi cu cea mai mare gtiin![; insd
aceqti inifia{i se unesc cu sanctuarele secrete ale Brahmanismului

gi niciodat[ cu Budismul.

Printre adep{ii Brahmanismului, pu}ini sunt ini}iafi in Marile
Mistere, gi ei se recunosc imediat in aceea cd detin cheile limbii

326 236 Ashmole, R. Fludd, erau fra{i iluminali ce fbceau parte din organiza[ia

Rose-Croix.

)/. I

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTTNTA OCULTA TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

atlante primitive, watan-ul, ce serveqte drept rddicind manier[ extinsd inv[ldturile oculte gi marile linii ale tradifiei

fundamentald sanscritei, limbii evreieqti gi chinezei, la fel de bine occidentale cregtine.
Puternic centralizat de cdtre un Consiliu Suprem format din
qi scrierii hieroglifi ce.
douizeci qi unu de membri, cu sediul la Paris, Delegafii generali
Atunci cAnd afirmdm cd doctrinele propagate de Societatea
Teosoficd sunt rezultatul nu al unei inilieri, ci al unei compilafii, qi speciali, Adundrile francmasonilor, Grupurile gi Inifiatorii
nu venim sd negdm existenfa unei ini{ieri, nici a unui esoterism in liberi ai Ordinului Martinist strilucesc deci in Franfa qi in

Orient; nici nu venim sd facem vreo paraleld. intreaga Europ[, in Africa qi in cele doud Americi.

Pretindem c[ aceasti societate nu reprezintd un centru Nicio societate iniliatica nu define in Occident numdrul de

inifiatic al Orientului qi pretindem aceasta pentru c5 am vdzut Adundri francmasone gi de Membri pe care ii numdrd Ordinul

adevdra{i ini}iafi orientali care ne-au dovedit, dAndu-ne adevdrata Martinist care, multumitd afiliatiilor lui, este in relafii cu Babiqtii
din Persia qi cu toate societilile de ocultism din China, toate
cheie a Arcanului AZT datoritd Watan-ului, cd ini{iere plus asocia{iile religioase ale Islamului, precum qi cu mai multe centre
din India.
compilafie fac doi237 .
Mai presus de ordinul Martinist func{ioneazd, Grupul
Acestea fiind spuse, sd recunoaqtem, cu toatd conqtiinla,
independent de studii esoterice, cu cele o sut[ patru ramuri ale
eforturile fEcute de aceastd societate pentru a propaga in
sale qi corespondenfe, qi, paraleld cu Ordinul, Facultatea de
Occident studiul terminologiei sanscrite. $tiinfe Hermetice care distribuie in centrele sale din Paris qi in

Societdlile de iniliere occidentale cele mai accesibile qi pe qcolile sale anexe din Lidge, Madrid, Berna qi Buenos Aires, in

care le putem numi fdri indiscre{ie sunt: str[indtate, la Lyon gi Bordeaux, in Fran\a, o invdfdturi

- Rose-Croix; progresiv[ ce conduce, prin examen, la diplomd de absolvent,
- Ordinul Martinist. licenliere qi obfinerea titlului de doctor in $tiinfe hermetice 238.

Societ[file alchimice, astrologice gi hermetice derivate din Pe de altd parte, cursurile speciale de alchimie au loc sub

Martinism sau afiliate lui: autoritatea Societdlii alchimice din Franla, condusd de un

Ordinul kabbaliscic al organizaliei Rose-Croix, al c6rui comitet de cercet[tori competenli, unde domnul Jollivet-Castelot
este secretarul general (19, rue Saint-Jean, la Douai).
mare invl!5tor este Stanislas de Guaita, iqi aduce foarte mult
Astfel se prezintd invdfdtura spiritualistd qi hermeticd,infa[a
aportul exclusiv la examen. Este astlzi complet inchis. celei atee qi materialiste, astfel se formeazS acest putemic stat-

Ordinul Martinist, este un centru activ de transmitere major de intelectuali care, in caz de crizd, sociald, va pdstra
inifiaticd. El este constituit pentru a propaga rapid gi intr-o
depozitul adevSrurilor vii care le-au fost incredintate.
237 Drept dovadd a realitd{ii opiniei noastre, vezi in revista Revue des Revues
din 1 aprilie 1897 (12, Avenue de I'Opera, Paris), un articol al unui oriental, al 238 Pentru orice detaliu privind centrii de iniliere sau de studiu, vd rog sd vi

unui hindus,Zeaeddin Akmal de Lahore, foarte sever pentru cei pe care el ii adresali domnului Sedir, director-adjunct al grupului gi profesor la Facultatea
nume$te ,,plagiatorii ocultismului Oriental". Vezi, de asemenea, rezumatul de $tiinje hermetice sau domnului Sisera, administrator delegat, pe ambii
opiniilor lui Max Muller gi ale marilor orientali in le Bouddhzsme (Budismul), gdsindu-i la adresa 5, rue de Savoie (strada Savoie nr. 5), Paris

de M. De Laffont. Un vol. in-18, editura Chamuel. 329
Ddm toate aceste referinle pentru a evita altora inconvenientele pe care le-

am intdlnit noi inqine dupd ce am intrat in aceast6 Societate din care am fost
obligali sd ieqim voluntar alSturi de Barlet

328

.rL. r

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

in ultimul timp, a fost incercat un efort mai considerabil, qi, La pragul viefii noi din Occident apare o imagine, exemplu
sublim al tuturor actelor, nu numai supra-umand dar qi divin6,
sub numele de tJniune ldealistd tJniversald, tofi gefii marilor
migc[ri filantropice din Europa gi din America s-au unit, acesta este Hristos.
adundnd, intr-un singur grup, o armatd de 30.000 de intelectuali
Suferinla cea mai teribil[ pe care ar fi putut-o resim{i
qi ziare in toate limbile. Persoana lui Dumnezeu-Salavatorul; nu turnurile umane ale
patimii gi ale crucii, ci coborArea in intregime in materie,
limitarea principiului oricdrei
MaeEtrii intinderi, este supunerea constanti
a principiului spiritual la
Societilile de Iniliere au drept scop principal sd facd natura exigen{ele corpului propriu-zis;
incepdnd cu sincopa necesard a embrionatului qi pierderea
uman[ sd evolueze qi si o facd aptd sd primeascd influenfele
directe ale planurilor superioare. Ele dezvoltd mai ales contactului cu planul divin, pdna la reluarea uniunii cu Tatil,

intelectualitatea, degi nu neglijeazd spiritualitatea; de aici una menfinutd integral timp de trei ani de viald terestr[.
dintre axiomele care ne sunt invd{ate: inilierea este intototdeauna
Iatd suferinla absolutd, imposibil de atins de cdtre un fachir
individuald qi societatea nu poate dec0t sd indice calea,
sau un evoluat, oricdrui plan i-ar aparline el.
permildnd evitarea celor periculoase.
$i este aici un mister atdt de teribil qi luminos incdt cei care
Existd in Europa invdldtori veritabili aflali in apropierea, in
nu stiu neag[ cu mdnie posibilitatea unei fiin]e supra-umane de a
afara sau induntrul centrelor inifiatice?
La aceastd intrebare voi rdspunde clar printr-o af,rrmafie: ?n tr[i in mediul fizic Ai nu pot in{elege limitarea in Timp qi ?n

Franfa existl invdldtori veritabili atat ai ordinului intelectual cdt Spa{iu a Fiinfei Divine, pentru care aici qi acolo sunt intotdeuna
qi ai ordinului spiritual. Sunt in acest moment doi oameni care
trdiesc in mijlocul societ6lii actuale, la fel ca gi in cel al unei viefi legate printr-un raport de conexiune.
speciale, gi voi schifa portretul fiecdruia dintre ei.
Vom vedea acum de ce am finut eu s6 distrug aceastd
Insd inainte trebuie s6 rdspund la o obiec{ie venitd din partea obiecfie inainte sd vorbesc despre cei doi invdf[tori despre care

cdtorva ignoranfi care pretind c[ un adevdrat ?nvd{6tor nu ar voi spune cateva cuvinte.

putea sd trdiascd in mediul nostru, atdt ftzic cdt qi social. Despre acepti doi oameni pe care i-am luat ca exemplu, spun

Aceasta ar fi adevirat in cazul unui invdlitor de egoism cf, unul reprezintd, controlul intelectualitdfii, celdlart controlul

dezvoltat pe singurul plan material qi care nu iqi simte puterea de absolut al spiritualitalii.

sacrificiu necesard pentru a abandona paradisul eterat pe care qi lnvdfdtorul intelectual este un om cu pdrul alb, al cdrui chip
l-a creat, pentru a veni si impartd suferinfa qi viafa otrdvitd a
creaturilor pe care vrea sd le salveze. Aceqti ?nvdfltori se respir[ bunltatea, qi a cdrui intreagd fiinll striluceqte de calmul gi

mullumesc si acfioneze prin inspiralie asupra creierelor anumitor pacea sufletului.
oameni care traduc aceste impresii mai mult sau mai pu{in clar.
Este vorba aici de rafinament cerebral; nu despre devoliune calea lui de initiere a fost intotdeauna calea suferinlei gi a
sacrificiului. El a fost iniliat in tradifia occidentald prin centrele
totald.
cele mai elevate, a fost inifiat in tradifia orientului de c6tre doi
330 dintre cei mai mari demnitari ai Bisericii brahmanice dintre care

unul a fost Brahatma centrilor sfinli ai Indiei.

Ca tofi elevii veritabilei inilieri orientale, el deline toate
caietele de invdlituri unde fiecare pagind este contrasemnatd de

cdtre Brahminul responsabil de transmiterea cuvantului sf6nt, iar

331

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

citirea acestor caiete-necesit[ cunoagterea aprofundat[ nu numai ce este tar, fre sd facd sd se vadd, ceea ce este mai comun pentru
a sanscritei qi a limbii evreieqti (pe care aceqti brahmani inzestrali
el.
cu grade inalte ini{iatice le cunosc in profunzime) dar qi a
Posesor al bunurilor frzice care i-ar permite s6 trdiascd
limbilor primitive ale cdror hieroglife gi chineza sunt adaptdri nefrc0nd nimic, inv[fdtorul iqi consacrd, toatd, viafa vindecdrii
sdracilor qi a celor indurerali. Iar aceste vindecdri indicd ele
prezente in aceste caiete.
insele celui mai orb din ce plan coboar[ Duhul care comandd
In afara cunoaqterii celor mai sfinfi Vid0s, qi prin urmare bolii, chiar 9i Morfii.

Mantras, a celor qapte sim{uri ale Sapher-ului qi a cheilor Pe strSzile oragului in care locuieqte, il vedern mergdnd umil
intre umili; qi bielii oameni singuri il binecuvanteazd qi il cunosc.
kabbaliste, inv[!6torul intelectual deline dovada reald a gradului
Acest lucr[tor care il salutd cu respect ii datoreazd piciorul
s[u, este cheia vie care permite transformarea in adaptare
care ii fusese tdiat qi vindecat intr-o o16; aceastd femeie din popor
imediatd la om, la artd,la societate, aceste cunoqtin{e care, ldrl care a alergat in calea lui, a venit sd ?l g6seasc[ atunci c0nd
copilul ei care horcdia iar invdldtorul i-a zis: ,,Femeie, eqti mai
aceasta, ar forma o enciclopedie a lucrurilor frumoase dar moarte
bogatd prin devotamnetul neincetat qi curajul tdu in fa[a
qi inghelate, ceea ce explicd repartifia academiilor; dar nu incercirilor decdt bogalii p[mAntului; mergi, copilul tiu este

veritabili iniliafi. vindecat". $i cdnd s-a intors acas6, mama a constatat miracolul
Sub degetele sale, ritmurile vechilor cAntece ale druizilor se
care i-a deconcertat gi i-a iritat pe medici.
formeazd. qi se nasc prodigioase $i tulbur[tare, secretele vechilor
forme gotice qi ale viitoarelor arhitecturi de fier qi de sticld, care Aceastd familie de artizani a fugit spre el hindc[ de

traduc in limbaj arhitectural cuvintele vii ale lui Hristos, ingerii optsprezece ore singura lor fiicd era moartd; el a venit, qi in fala a

revela{iei. zece martori, moarta a surAs qi a deschis din nou ochii ?naintea
lurninii.
$i aq putea s[ continui pe mai multe pagini frrd sd ating
intrebafi-i pe tofi acei oameni, ei vd vor spune: ,,F,ste Tatdl
fondul acestei qtiinle prodigioase care nu este astfel decdt datoritd Sdracilor."
faptului cd este vie, qi nu este vie decdt datoritd faptului cd igi ia
intrebafi-l pe acest om; intrebafi-l cine este, de unde are
sursa din Principiul Dragostei. aceste puteri ciudate qi teribile, el vd va rdspunde:
A, spune cu preful cdtorva suferin{e atroce cd acest invdfltor
,,Valorez mai pulin decdt o piatrd. Sunt atdt de mulli oameni
intelectual este printre noi, in timp ce deja jumState din sufletul
pe acest pdmdnt, care sunt ceva, incdt eu sunt bucuros cd nu sunt
sdu este reintegrat, este ca qi cum am face sd freamete oamenii
nimic. Am un prieten care, el, este ceva. Fii bun, rdbddtor in
care nu cunosc decdt dupd nume misterele dwidjas-ilor pe care ii
traducem exoteric prin ndsculi de doud ori qi a cdror adevlratS incercdri, supus legilor sociale Si religioase ale ldrii tale,
tmparte qi ddruieSte ceea ce ai, dacd gdseSti frali care au nevoie
traducere este trdind pe doud planuri tn acelasi timp. Si prietenul meu te va iubi. in ceea ce md priveSte, biet mesager,

imi rdm6ne sd vorbesc despre invdldtotul spiritual. scriu in carte aSa cum pot eu mai bine, Si il rog pe Tatdl, a$a cum
/dcut-o Salvatorul Nostru Iisus care
Acesta a cobordt, in timp ce primul a urcat; acesta qtie tot, odinioard a Hristos,
insd invald cobordrea qi oblinerea certitudinii c[ omul care qtie cd
nu gtie nimic incepe numai sd in{eleag[ qtiinla; cd cel care nu strdluceSte in glorie atdt pe Pdmdnt cdt Si in Ceruri, Si la inima

define nimic decdt un pat sirdcdcios, qi il imprumutd celui care
nu il are, este mai bogat decAt toli bogafii; inv6![toru1 spiritual,
atunci cdnd vrea sd ii inve{e pe alfii, poate fie sd vorbeasc[, ceea

332 JaaJaJ

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

cdruia ajungem prin mijlocirea Fecioarei de Lumind, Maria, intitulat[: I' O ccult is me contemp or a in (Ocultismul contemporan)

B inecuvdntat fie Numele Sdu. " 239
Nu voi termina bine aceste pagini, pe care recunoqtinfa mea .

le face atdt de pldcute, prin amintirea injuriilor qi sarcasmelor cu Vom vedea acolo cd legile pe care Antichitatea ni le-a

care savanfii, cei satisficu{i, criticii iqi coplgegesc inv5{[torul. El transmis prin simbolurile sale nu sunt zadarnice qi cd, de la
le ignor6, ii iart6 gi se roagd pentru ei. Aceasta este suficient.
politicd p0n[ la filosofie, activul qi pasivul, autoritatea qi puterea,
Acest om al c[rui caracter tocmai l-am schifat, qi incd cu ce Credinfa qi $tiinfa se opun pentru a se uni mai bine o datd cu
renaqterea Sintezei qtiinfifice, sociale qi religioase.
stdng[cie dac[ md gdndesc, la rangul lui inalt, la fel ca qi
precedentul, nu este un mit, un tip sumbru pierdut in capdtul intotdeauna puterea a inleles cd nu poate s[ guverneze

vreunei f[ri inaccesibile. Este un om in catne gi oase, care trdiegte oamenii decdt supundnd intelectualitatea 1or.
in viafa sociald qi unde qi-a asumat toate sarcinile, ba chiar mai
A servi invdtitura in favoarea exclusiv[ a ideilor ei, acesta
mult de at6t. este scopul oricirui despotism.

$i amintind c[, cu excepfia postului din deqert, Modelul Mereu s-au gdsit protestatari care s[ opund invdfltura
rasei albe, Hristos, a triit pe parcursul vie{ii sale terestre, din
Unitalii integrale invSlSturii parliale a despotului.
regimul mixt al majoritdlii oamenilor; invildtorul trdieqte ca toli
A ?mpiedica puterea s5 brutalizeze inilierea, iatd scopul
fra{ii lui umani.
etem al autoritdlii.
De asemenea, nu voi vorbi decAt despre lucrurile umane qi
Lupta autorit[fii qi a puterii, iatd cheia Istoriei.
voi trece sub t[cere trecerile in celelalte faze ale existenfei,
Puterea, simfind c[ autoritatea se opune domindrii ei, o
comunicdrile instantanee in afara timpului qi spaliului gi direcfia
persecutd peste tot qi poate sd o ating[.
Spiritigtilor.
Autoritatea, sub perseculiile despolilor afundd invdldturile ei
Un om cu adevdrat liber are singur dreptul de a scrie in in cel mai profund mister.
Carte3 Vielii; ceilalli nu fac decAt s[ citeascd din ea.
Antichitatea ne aratd regii despotici, strddindu-se in van s6
Inyafali deci sl citi{i inainte de a vrea s6 scriefi. lupte impotriva qtiinlei invdfatd din misterele egiptene.

t Mai tdrziu, preofii evrei, discipoli ai preotului egiptean

** Moise, nemaiintelegdnd adevbrul integral al cbror depozitari sunt,
vor sd se opun[ invdfdturilor Fiului lui Dumnezeu.
Nu este necesar, repet, sd urmdm o societate oarecare pentru
Apoi, Biserica este cea care a preluat puterea. in numele
a invdfa ocultismul; fiecare poate ajunge singur acolo, iar
credin{ei, Inchizi[ia persecutd ca eretici pe tofi acei care vor s6
societdJile nu pot qi nu trebuie sd serveascd decAt pentru a indica
adauge ceva ?nvdtdturii sale restrinse.
ruta pe care studentul si o urmeze apoi.
Autoritatea reprezentatatd, de templierii gnostici, alchimiqti,
Acest tratat va fi de-ajuns, sper, in pofida imperfecfiunilor
apoi de francmasoni, iqi opune misterele in fafa perseculiilor
sale, pentru a face clari gi uqor de infeles autorii moderni in
Bisericii.
$tiinfa ocultd ale cdror lucrdri le-am publicat in mica bibliografie
23e Vezi de asemenea Catalogul Librdriei Chamuel,5,rue de Savoie, paris
334 33s

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

In timpul Revoluliei franceze, francmasoneria ajunge la De aici axioma ortodocqilor: Nimerod, arbitrarul
guvernamental, Puterea personald qi tot ce line de ea, este
putere; ternarul cregtin: Credin{a-Speranf6-Caritate este inlocuit Opusul, Antipodul Domniei lui Dumnezeu, Adversarul aare
impiedic[ lui a in
cu echivalentul sdu masonic : Libertate-Egalitate-Fraternitate. fizionomia IEVE de se reflecta Statul
socl.al,240 ,,
Fidela legii eterne, Francmasoneria luptd astdzi impotriva
Bisericii in numele $tiinfei. Ea vrea s[ faci sd dispard tot ceea ce Astdzi, la fel ca intotdeauna, existd oameni care inleleg
se opune invdllturii sale incomplete.
unitatea qtiinlelor qi unitatea cultelor.
Nenorocire celui care vrea s[ uneascd cele doud
Ridic6.ndu-se deasupra tuturor fanatismelor religioase, ei
inseparabile: $tiinla qi Credinla. Fanaticii credinlei o fac s[
demonstreazd, cd toate cultele reprezintl traducerea unei singure
dispar[ deoarece se sprijin[ pe $tiintA, fanaticii $tiinlei pentru cd qi aceleiaqi religii.
iqi permit sb facd uz de Credin![.
RidicAndu-se deasupra tuturor fanatismelor filosofice, el
$i totuqi nu vedem noi intotdeauna Lumina qi Umbra demonstreazd, cd, toate filosofiile sunt expresia unei singure qi
unindu-se in Penumbrd, Bhrbatul gi Femeia unindu-se in
aceleiaqi qtiinle.
Dragoste?
Atunci cdnd au ardtat Catolicului, Evreului qi Hindusului cd
Intrega istorie ne strigd c[ niciodatl nu va oprima Palatul ?n
zadar Templul, cf, niciodatd Templul nu va subzista dac[ vrea sd in spatele cultelor lor se ascund in fond aceleaqi simboluri,

iqi exercite simultan puterea gi autoritatea. reanimate de Hristos, atunci cAnd i-au fdcut pe tofi s6 infeleagd cd

In corpul uman, rezumat al lumii, puterea este exersatd de Iehova, Jupiter, Osiris, Allah, sunt concepte diferite ale unui
cdtre inim[, autoritatea de cdtre creier. Inima nu intArzie sd pund
singur qi aceluiaqi Dumnezeu, atunci cand au proclamat unitatea
capdt miqcdrii dacd este sustrasd influenfei nervoase.
Credinfei, ei s-au adresat filosofilor.
Papa, care uneqte temporalul cu spiritualul, regele, care
uneqte regalitatea cu religia sunt monstruozitdfi superioare Ei aratd, de asemenea materialiqtilor c6 nu au vdzut decAt o

Naturii gi lucrarea lor este mai devreme sau mai tdrziu atinsd de parte a Naturii, dar cd observaliile lor sunt juste.

moarte. Le aratd idealigtilor cd, de asemenea, nu au vdzut decdt o

Monqtrii nu produc decdt urmaqi triqti. fa!d, a Adevdrului, dar c6, de parlea lor, au gi ei drepatate.

Pe pragul Istoriei noastre se rididicd un preot al lui Osiris, Idealizdnd Materialismul qi materializlrnd Idealismul, ei
insdrcinat de Providen!6 sd dea un nou cult Etemei Religii;
Moise, fidel invdjiturilor primite in temple, anunli astfel Legea proclamd Unitatea $tiinfei in echilibrul care rezultd din analogia

Politicii. contrariilor.

,,Imperiului arbitral ii succede imperiul arbitrar, al cdrui Apoi, ridicdndi-se din nou, ei fac si se vad[ cd, aga cum

nume caracteristic este calea tigrului, Nimerod, Cezarismul. Politeisrnul qi Monteismul nu sunt dec6t dou[ conceplii diferite
ale aceleiagi credinle, aga cum Idealismul gi Materialismul nu
Acest tip de guverndmAnt a vrut sd domine prin violenfa
sunt decAt doud concepte diferite ale aceleiaqi qtiinfe:
militard Statul social terestru, a$a cum polul nord domind planeta.
Tot aqa $tiinfa qi Credinla nu sunt dec6t dou6 concepJii
in acest tip, Polul guvenamental, Puterea anarhicd sau diferite ale unicului gi Eternului Adevdr qi proclamd unitatea

pei'sonald, s-a opus Domniei lui Dumnezeu, Ordinului social care "o Saint -Yves d'Alveydre, Mission des Juifs (Misir.rrea evreilor), p. 296
3Jt
este Fala reflectat[ a inscripfiei IEVE in Umanitate.

336

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

Religiei qi a Filosofiei intr-o aceeaqi sintez[ a cdrei devizi este BIBLIOGRAFIE

astfel enun{at1: Agathias, De rebus justinis
Amaravella, Viala lui Appolonius
CEEA CE, E SUS ESTE LA FEL CU CE E JOS $I CEEA CE Amaravella, Iniliere
ESTE JOS E LA FEL CU CE ESTE SUS CU SCOPUL DE A Amo, Le Congrds de I'Humanitd, Congresul Umanitdlii
Balzac, Louis Lambert
ivtplmt MIRACoLUL LINITATI I. Barlet F. Ch., Astralul (Inifierea)
Bernard Claude, la Science expdrimentale, $tiinfa Experimentald
338 Bernard Claude, Psychologie du Coeur, Psihologia inimii
Berthelot M., Studiu despre Viala Universald
Blavatsky H. P., Isis Unveiled,Isis Dezv[luitd
Boehme Jacob, intrebarea 6
Bruck, Magnetismul terestru
Brahme Barthrihari, Proverbe
Brassan de Bourbourg, Abate, Istoria naliunilor civilizate ale
Mexicului Si ale Americii de Sud
C artea impdragilor Chinei
Cartea Tchen-pey

Claude de Saint-Martn, Crocodilul
Claude de Saint-Martin, Tratat al Numerelor

Christian, Omul roEu din ligldrie

Christian, Istoria Magiei
d'Alveydre Saint-Yves, Mission des Juifs (Misiunea evreilor)

Dammartin Moreau de, Tratat despre Originea caracterelor

alfubetice

Dee John, Monas Hieroglyphica
Dentu, $tiinya adevdrului
Descrespe M.,Iniliere
d'Olivet Fabre, Versurile de aur ale lui Pitagora
d'Olivet Fabre, Istoriafilosoficd a umanitdlii
d'Olivet Fabre, Limba ebraicd restituitd
d'Olivet Fabre, la Musique

339

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

d'Olivet Fabre, Karma Lucas Louis, Medicina noud

Dutens, Originea Descoperirilor atribuite Modernilor Marc Haven, Dr., Tratatul kabbalistic al Revoluliei sufletelor
Dutens, pp. 167-168, Legea Pdtratului Distanlelor (Pitagora) Moreau de Dammartin, Tratat despre Originea caracterelor
Dutens,I, p.160, Defacie in orbe lunae (Plutarh)
Dussaert, Col.,ld Caria Americand alfabetice
Encausse Gerard, Dr. (Papus), Anatomiafilosoficd Si diviziunile
Malfalti de Monteregro, Mathese
sale Papus, Clef de I'Ame et de son Salut, Cheia sufletului Si a
omagiului
Figanidres Louis Michel de, La vie universelle, Yia\a universal6
Figuier M., Alchimia qi Alchimiqtii Papus, Istoria tradiliei ezoterice

Fontanes Marius, le Christianisme Papus, Dr. Gerard Encausse, Anatomiafilosoficd Si diviziunile
Fontanes Marius, Egiptul sale

Franck, Kabbala Petit Albert, Grimoar din secolul al XVI-lea
Gibier Dr., La Magie et I'Hypnose,Magia qi Hipnoza Plinius, Istoria naturald

Guaita Stanislas de, Le Temple de Satan, Templul lui Satan Plutarh, Viala lui Alexandru
Guaita Stanislas de, Cheia Magiei Negre
Guaita Stanislas de, Misiunea Suveranilor Porphyr, Adm inis trar e a Imper iu lu i
Guaita Stanislas de, Misiunea Evreilor
Guaita Stanislas de, Misiunea Francezilor Poe Edgar Allan, Eureka
Guaita Stanislas de,Ioana d'Arc victorioasd.
Haven Marc, Dt., Rdvolution des Ames Postel Guillaume, Cheile lucrurilor ascunse
Ragon, Fasturi ini[iatice
Hierocles, Aurea Carm inct
Henri Girgois, Dr., Ocultul la Aborigenii din America de Sud Ragon, Masoneria ocultd

Hoen6-Wronskt, Lege de Crealie Sabathier R. P. Esprit, Umbra ideald a inlelepciunii universale
Hoen6iWronski, Tratat metodic despre $tiinla Ocultd Saint-Martin, Semnele Si ldeile
Seneca, Probleme naturale
Hoen6-Wronski, Scrzio are ad r es atd P ap e i Vaillant, Clef Magique de la Fiction et du Fait, Cheia Magicd a
Ficliunii qi a Faptului
Kout-Houmi, Lumea ocultd
La Carre, Lumina pe clrare Valentin, Pistis Sophia
Lafont G. De, Le Bouddhisme (Buddhismul) Valerius, Viala lui Alexandru

Lafont, M. De, Mazdeisme (Mazdeismul) Zend Avesta
Ldvi Eliphas, Fabule Si Simboluri
Ldvi Eliphas, Istoria Magiei
L6vi Eliphas, Ritualul inaltei Magii, Dogma Si Ritualul
Louis Michel (de Giganieres), Opere Qtassim)
Lucas Louis, Chimia noud

Lucas Louis, Roman alchimic

340 341

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

CUPRINS Marele Secret al Sanctuarului 46
46
PRELIMINARII Lumina Astrali (Forfa Universalb) 46
Tri-Unitatea (Treimea) .............. 46
Involulia qi Evolufia
Corespondenlele gi Analogia
Astralul Omul, dup6 Pitagora

PARTEA I 3

CAPITOLUL I 3 PARTEA A II-A

$TIINTA ANTICHITATII .J REALIZAREA

$tiinfa Antichitifii .............. 3

Manifestar ea v iziblld a Invizibi lului .... ........ CAPITOLUL IV
Definilia $tiinfei Oculte
DESPRE EXPRIMAREA I DEILOR
CAPITOLUL II
Despre exprimarea ideilor 65
METODA iN $urN1A OCULTA Semnele 65
Originea Limbajului ................
Metoda in $tiinfa Ocultl 6 Poveqtile simbolice gi interpretdrile lor 65
Analogia
Cele trei Lumi 65
Ternarul
Operaliunile Teosofice ............... 6 Masa de Smarald a lui Hermes qi explicafia sa ........ 65
Legile ciclice 6 65
Legea Ternarului ................ Telesme 65
Alchimia
Adunarea Teosoficd Explicarea textelor Hermetice
Geometria calitativd 65
CAPITOLUL III
Numele proprii qi utilitatea 1or............ 65
VIATA LTNIVERSALA
Tabla de Smarald a lui Hermes 65
Viala Universald DESPRE ALCHIMTE ..............
21 Euridice i4
342 21 Elena - Paris - Menelau ...:................... Bl
21 Cdteva sensuri de numele proprii
94
2t
95
21
.. 96

21

33 CAPITOLUL V
40 EXPRIMAREA ANALITICA A IDEILOR

Exprimarea analiticd a ideilor 91
Tablouri analogice
Magia 9l
Cele zece propozifii ale lui tsis
97

97

Ja +i- )

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

dezvSluite de H. P. Blavatsky 9',l Piramidele 146
Tabloul magic al cuatemarului lui Agrippa Pentagrama...............
Astrologia 97 Triunghiul Dreptunghic .............. 148
Lectura tablourilor analogice
Adaptarea Temarului 91 .. 150
ALFABET DE ASTROLOGIE,
Pdrlile Cerului, Domiciliu al Planetelor ............... 97 Cele 22 de texte din cartea chinezeascd Tchen-pev .......... 152
Semnele Zodiacului ................
Situalii ale Planetelor (semne curente) 97 PARTEA A III-A
Cdteva adaptdri ale Ternarului ............
tt7 ADAPTAREA STIINTEI OCULTE

ll8 TNTRODUCERE 156
156
l1B ADAPTAREA $TIINTEI OCULTE

ll9 CAPITOLUL VII
pAuANruL gr rsroRrA sA sECRETA
125

CAPITOLUL VI
DESPRE E,XPRIMAREA SINTETICA A IDEILOR

Despre exprimarea sinteticd a ideilor 126 P[mAntul qi Istoria sa Secretd 160
t26 Viafa pe Pimdnt 160
Pantaclele t26 160
$arpele qi semnifica{ia sa Rasele umane 160
t26 160
Metoda explicativi a Pantaclelor ............ Ram
126 t82
Crucea 126 Initierea Albilor
126 Marii Mesageri Divini
Triunghiul 126
Pecetea lui Solomon ............... 126 CAPITOLUL VIII
Devrza lui Cagliostro ............
126 RASA ALBA $I CONSTITUIREA TRADITIEI SALE
Tetragrammaton tl;t ........ 126
126 Rasa Alb[ 9i constituirea Tradiliei sale ........ 18',7
A doudzeci qi una cheie a lui Hermes
Cele trei limbi primitive ........... t26 Preliminarii ................ l8l
Sfinxul qi semnificafia sa t26 Moise qi Kabbala
Kabbala l9l
Piramidele 126 Cele 10 Sephiroturi sau cele Zece Numerafii ..................
131 Cum trebuie sd studiem Kabbala 193
Pentagrama ............... Cdteva remarci de Kabbal[ la nivel inalt .........
131 Lumile 202
Triunghiul dreptunghic
r36 Persoanele 204
Explicarea Pantaclelor
Descompunerea Figurii in Elementele sale 141 Adam 209
142
Situafia Elementelor ............... Sufletele 210
$tiinla la care se referd Pantaclul
Sfinxul 2t0

2tt
2tl

344 345

PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TTTNTA OCULTA PAPUS TRATAT ELEMENTAR DE $TIINTA OCULTA

ELENISMUL ............ 212 Cele trei Principii ZS5
213
Crearea Greciei; Politeismul ................ 213 Corpul Fizic 256
214
Autonomia Greciei 216 CorpulAstral 257

Orfeu 21'.| Fiinfa Psihica 258
Muzele 217
Pitagora 219 Spiritul Congtient 2s9
Tradilia Secretd 219
Creqtinismul ............. 221 Despre Destin 263

Curentul Iubirii Vii ........... 221 Macrocosmosul sau Natura 263
223
Crearea Cregtinismului .......... 223 Arhetipul ., 269
Involufia Principiilor Cereqti care vin sd constituie 224
225 Tri-Unitatea (Treimea) 273
IndividualitAtile terestre care vor crea Creqtinismul ......... 226
Incarnarea lui Iisus 22B Involufia qi Evolujia Principiilor 276
228
Fecioara Maria 231 Regnul Ominal 218
incarnarea Sufletului lui Iisus 233
Cei Doisprezece Apostoli 241 CAPITOLUL X
Rolul Apostolilor ............... PLANUL ASTRAL
Influenfa lui Zoroastru ...........
Odin........ Planul Astral 282
ARABII Agen{ii: Elementali, Elementari 286
TRADTTTA ORTENTALA ........... Imaginea Astrali 289
Rezumatul capitolului VIII 292
Rezumat 294
CAPITOLUL IX 298
CONSTITUTTA OMULUI NOTE DESPRE ASTRAL (F. Ch. Barlet)
Raporturile Sufletului Uman cu Astralul Terestru 301

Posibilitafile umane 3lr
3ls
Concluzii
Tabloul constituirii umane

Constitufia Omului 243 CAPITOLUL XI 3tl
Constitufia Omului in Tri-Unitate .......... 250 $rrrNTA ocuLTA gt gTilNTA CONTEMPORANA 3tj
Constitufia Omului potrivit Vechilor Egipteni 250
Constitufia Fiinfei umane potrivit lui Zoroastru ............... 251 $tiinfa Ocult59i $tiinfa Contemporanl ......... 311
Constitufia Fiinlei umane potrivit Kabbalei 251 Imagina{ia qi Realismul ................
Constitufia Omului potrivit lui Ovidiu 251 317
Constitulia Omului conform lui Paracelsus ............. 252 Bacon, Trousseau, Claude Bemard (citate)
Analiza celor Trei Principii ........... 252 3t7
Microcosmosul sau Omul 252 Societ[lile de Ini{iere ale sec. XIX
Martinismul 317
346 InvS{Storii
Miracolele Unit[tii 317

347

PAPUS TRATAT ELEMENT'I'AR DHE $T'llIlINNTlA O(CULTA

Societi{ile de Inifiere 321 Editura Esoteris
Maegtrii 330 face cunoscut cititoriloi sIi!

BIBLIOGRAFIE 337 Anuff important!

Incepand din acest moment toate comenzile de carte fbcute direct
la Editura Esoteris vor beneficia de reduceri de pre! cuprinse intre 10 -

20oh in func{ie de valoarea comenzilor, pentru membrii Clubului

Esoteris (vezi mai multe detalii la rubrica club E,soteris accesdnd

adresa site-ului Editurii Esoteris, www.esoteris.ro).

Membrii Clubului Esoteris, care vor face comenzi direct
la Edituri, vor beneficia de urmltoarele facilitifi:

Oblinerea unui discount de l0% pentru comenzile cuprinse intre
100-200lei.

Oblinerea unui discount de 15% pentru comenzile a cdror valoare
este peste 200 lei.

Numai Editura Esoteris poate face aceste reduceri
substanfiale de prefuri pentru tofi cumpirltorii gi cititorii ce
vor face comenzi direct la depozitul nostru (tel/fax
0232.266.169 qi mob . 07 21.182.620; 07 20.537 .97 2). Numai ta
Editura Esoteris gnsifi toate cirfile scrise de Christian &

Miriam Dikol.

Taxele poqtale sunt supoftate integral de Editura Esoteris pentru

comenzile ce depaqesc suma de 100 lei pentru rnembrii clubului
Esoteris. Pentru comenzile sub aceastd valoare, destinatarul va pliti
taxe pogtale in valoare de 5- l0 lei in funclie de cuantumul comenzii qi

adresa la care se livreazd comanda.

Comenzile vor fi livrate prin poqtd in termen de 3-4 zile lucrdtoare

din momentul efectuSrii lor, iar plata se va face ramburs la ridicarea

coletului poqtal.

Daci nu ali primit avizul de inqtiinfare dupd acest termen, va
trebui sd vd informali la oficiul pogtal de care apa(ineli. La ridicarea
coletului qi efectuarea pl61ii vd rugdm si solicita{i chitanfd pentru suma

plStita.

348