175. Cesare da Sesto, 176. Jan Cossaert, Memento
SJintul Ierr.,nim
mo rl (rcversul dipticului
in rueditatie, citre
1 520, ulei Clarondolet), 1517, ulei
pe lemr.r, 42,5 x 27 cm,
pe lenrn,
Mus6e du Louvre. Paris.
78,7 " 58,4 crn,
despre tabloul dublu de la Chatsworth, mai degraba decAt un
Southampton
,,portret", el este,,alegoria unui portret". Dac5. craniul care ocupi
City Art Gallcry, reversul indici, asa cum sugereazi inscriptia, orizontul ultim
Southampton. al persoanei, ,,marca" sa, tinirul elteb care ocupa aversul sem-
,,granitei estetice"l65. Este, in plus, un craniu care ,,cuventi" la naleazi eul sau prim si ideal.r67 ,,Zorii persoanei", ca si spunem
persoana intAi, declarAndu-se ,,emblema lui Hieronymus Casius" asa. Acest dublu tablou poate fi deci inteles ca ,,alegoria unui
(INSIGNE SVM IERONYM] CASI]). portret", in misura in care el abordeazi persoana sub dubla
fbrma a ,,imaginii ideale" (recto) si ,,semnului ultim" (verso).
Cum trebuie inteleasi aceasti declaragie?
Tentativele de a identifica tXnirul care zambeste pe aversul Faptul ci tAnirul nu e, in sens propriu, un ,,portret", ci mai
tabloului ca fiind poetul gi aventurierul Girolamo Casio, prie- degrabi o imaginc claboratS, un simulacru, nc cste demot.r-
strat si de o inrreaga serie de lucrari datorate lui Boltrafiio,
ten si mecena al lui Boltraffio, se confruntl mai degrabi cu
dificultili decit cu dovezi. Pe de o parte, initialcle care deco- care reiau aceeasi aparenta in diferite deghiziri. Un poem dedi-
reazi margitrea mantiei lui (C'! B = CASIUS BONONIENSIS)
ar indica in mod peremptoriu identitatea sa. Pe de alti. parte cat de acelasi Casio prietenuhli siu pictor celebreazi. ftri echi-
insa, elemente de ordin cronologic si iconografic o pun sub
semnul intrebirii. in intervalul in care Boltra{fio lucra pentru voc acest lucru:
Casio la Bologna (1500-1502), priete nul si mecena lui nu mai Behrffio che col Stile dr col pertnello
era un adolescent, ci un barbat care se apropia de patruzeci de Di Naturafacea ogni huom piil bel/0.168
ani, lucru evidentiat, de altfel, de alte portrete.rt"' Un tablou
aflat asti.zi la Brera il celebreazi ca poet, de unde si nuanta de 299
idealizare, un altul, la Luvru, ca om de afaceri prosper' CAt
298
177. l-eonardo da Vinci, *i$r:: {tei
Sfanru/ Ierottim
(dctaliu), in jur de 178. Leonardo da Vinci.
1480, ulci pe lcmn, Batrin ;i tinar, desen
103 x 75 cnr, si sirnguini, 21 x 15 cm,
U1lizi, Florenta.
Pi nacoteca
Vaticana, Roma. Las deoparte cu buna gtiinli o abordare analitici a dispo-
zitivului complex al dipticului lui Gossaert't', penrru a atrage
Pe scurt: efebul din dublul tablou nu ofbri pur si simplu atentia, o dati in plus, doar asupra inscriptiei care incadreazi
imaginea lui Casio, ci, ca si spunem asa, ,,reprezentarea-sim- craniul. Ea provine in mod declarat din Ep*tolelr S{intului
bol" a lui Casio. Aceasti. ,,reprezentare-simbol" nu e ,,Casio
insusi", tot asdel cum craniul de pe revers nu e ,,propriul sau Ieronim: ,,Dispretuiegte flri efort toate luciurile acela care se
craniu". Gralie inscripgiei de pe revers suntem preveniti ci
ceea ce vedem e o emblemi (IM\GNE SVAI. Gratie inigialelor gindeste in mod constant la moarte"r70. La Boltraffio (fig. 173,
brodate pe vesmA-ntul tinirului (C&B), ingelegern ce ceea ce fig. \74), craniulvorbitor se declari (in primul rind al inscrip-
tiei) ,,cmblcma lui Ieronim", aserriune care pentru un discipol
vedem este un ,,cifru" al persoanei, la fel cum monograma e ;r.l lui Leonardo da Vinci ar fi putut avea o valoare speciali, cici
un ,,cifru" al ,,numelui". modul in care marele maestru aborda raportul intre semn si
imagine era, tocmai in acest caz, paradoxal. AI siu Sfant lero-
in aceasti,,alegorie a portretului" jocul imaginilor;i cuvin- nim (fig. 177) pare si fi asimilat,,emblema" in propria sa carne,
telor e complex, riguros si imbricat. Si reluinr din nou, pentru
o clipi, reversui. in asa mi.suri incAt limitele intre ,,cap" si ,,craniu" devin incerte.
Nu e o intimplare ci inscriptia e in latini, ci ea se exprima in ope.a lui Boltraffio (frg. 174) craniul declara deschis va-
loarea sa de semn. El este, mai intdi, ,,semnul lui Ieronim" si
sub forma unui discurs la persoana intli si ca se repartizeazi abia in al doilea rXnd ,,semnul lui Casius".
pe doui rAnduri. INSIGM SVM IERONIMI evoca in mod ma- Cu toate acestea, indatorarea flgn de gAndirea lui Leonardo
da Vinci are un rol structurant.l/r Ea se face simgiti in modul
nifest oricirui spectator cultivat al epocii faptui ci craniul atent si aproape stiintific de a reda articulatiile craniuluirT2, in
devenise ,,emblema" faimosului doctor al Bisericii- Ieronim -
301
cristalizAndu-se pentru o intreagi generatie ca obiectul-cheie
al oricirei meditagii asupra lucrurilor ultime (fig. 175). Este
unul din motivele pentru care alte reversuri de tablouri, ca
acela al dipticului luiJean Carondolet deJan Gossaert, il invoca
(fig.176).
300
179. Leonardo daYtnci, Studiu 180. Leonarclo da Vinci, Pictura cuprinde suprafetele, cuiorile si chipurile oricirui lucru
de craniu,1489, desen, creat de naturi, in vreme ce filozoEa pitrunde in miezul lucrurilor,
SecTiune yansuersa/a
privindu-le adincul, dar flri a avea multumirea acelui adevir la
19 x 13,7 cm, Royal a unui cap uman, cltre
care ajunge pictorul cind surprinde adevirul dintii al corpurilor;
Library, \Tindsor (19058v). 1489-1490, desen, deoarece ochiul se insali cel mai putin.l7:l
Royal Library, lfindsor, E suficient si citim comentariui aliturat de ,,pictorul-filo-
zof' care a fost Leonardo da Vinci unuia dintre studiile sale
nr. 12603. de cranii pentru a intelege modul in care privirea anatomis-
tului avanseazi de la suprafaga lucrurilor spre interiorul lor:
adoptarea tipului tinirului androgin, drag maestruiui, si mai vidul orbitei, spune el in esenti, nirile gi cavitatea bucali au
ales in modul de a construi intregul dispozitiv pe o puternici aceeasi profunzime si conduc c5.tre locul in care se afli ,,simtul
antitezi, gralie idealizirii extreme care defineste averslll si rea- comun".17"
lismului crud al reversului. ,,Simtul comun" este, cum a demonstrat Martin Kemp in-
Opozigii similare fuseseri abordate de Leonardo in unele tr-un articol devenit clasicrT5, unul din numele ,,sufletului", si
toate studiile pe care Leonardo da Vinci le-a dedicat anaromiei
dintre desenele sale, in care confrunta nu direct viaga 9i moar- craniului in 1489 aveau ca tel identificarea sediului siu. Ochiul
si sufletul sunt pentru Leonardo legate de o manieri speciali,
tea, ci tinerelea;i bitrin.t.". it-t cel mai cunoscut dintre aceste ceea ce conferi simtului vazului un privilegiu indiscutabil. Unul
desene (fig. 178), doua personaje se confrunti, unul tlnir, cu din studiile cele mai cunoscute ale seriei din 1489 (fig. 180)
ilustreazi trecerea directi a impresiei vizuale, prin cristalin si
tri"si,turi armonioase gi plete abundente, celilalt in vArsti, cu nervul optic, in primul ventricul al creierului, anticamera su-
un profil accidentat gi chel. Opugi si ,,neaseminitori", ei se fletului. in josul paginii Leonardo reia demonstratia mirind
confrunta totugi ca si cum unul ar fi oglinda celuilalt. ochiul si raportul lui cu creierul uman.
Studiile de cranii ale lui Leonardo da Vinci din 1489 (fig. Ne-am indepirtat in aparenti de intentia noasrri initiali,
179) deplaseazi discursul pe palierul stiintific si sunt de vi.zut care isi propunea si. discearni avatarurile tablourilor cu dubli
in lumina declaraliilor din ceea ce va fi numit mai tirziu Tra' fagi in trecerea lor de la nord la sud de Alpi (fig. 1 69 , 17 0 , 17 I ,
172, 173,174). Ne putem intreba in ce mi.suri discipolii lui
tatul despre pictura: Leonardo care s-au lisat atrasi de acest gen de dispozitive pic-
turale au avut ocazia si interesul sI pitrundi si in laboratorul
302 stiintific secret al maestrului lor.
Am fi tentati si rispundem mai degrabi negativ la aceasti
intrebare. Daci. un Boltraffio, de exemplu, ar fi avut posibili-
tatea si risfoiasci notele si desenele maestrului siu, el ar fi
ficut-o flri indoiali in lumina invititurii lui, adica fiind con-
stient de faptul ci. ,,pictura cuprinde suprafetele, culorile si
303
' 1 81. Leonardo da Vinci,
Aona, uettn raua 182. Leonardo da Vinci,
Gioconda (Mona Lisa tlel
suPerioari, crdniu si Giocondo), 1503 1505,
ulei pe lemn, 77 " 53 cm,
rr*l-..ila chip, c:dtre 1506, desen, Musie du Louvre, Paris.
Royal l-ibrary, \Windsor,
ICOANA/ISTORIE
19029v.
Relagia dintre chip gi persoani. este una din cele mai fas-
chipurile oricirui lucru creat de naturi, in vreme ce filozofia cinante provociri cireia trebuie si-i rispundS. orice reflectie
privind fiinta umani. Avem cLl totii un chip si acest chip e
patrunde in miezul lucrurilor [...1". in permanent dialog cu numele nostru, cu persoana noastri,
Existi., cu toate acestea, semne ci ,,cele doua culturi", cul- cu individualitatea noastri. Tuturor acestor provociri arta
occidentali. le-a rS"spuns prin elaborarea genului artistic al ,,por-
tura artistici si cultura ,,filozofici", au ajuns si-si puni intre- tretului". Dar e limpede c.l ,,portretul" nu este ,,chipul". Sau,
biri daci nu identice, in orice caz convergente. Acest gen de ca si fiu mai clar, portretul nu e doar ,,chipul". Astfel, in cele-
convergente nu se lasi reperat printr-o cercetare de tip linear, brul tablou a[ Iui Leonardo da Yinci Monrt Lisa del Giocondo
ci numai prin acceptarea unei polimorfii de tip rizomatic.r"' (fig. 182) se prezinti in bust, pe fondul unui peisaj care se
pierde intr-un orizont distant, si expunind in prim-plan mii-
Pentru a fi limpede, si revenind la microistoria noastri, s-ar nile. Chipul se dezviluie. Vilul Monei Lisa e un detaliu pe care
multiplele comentarii generate de aceasta operi mitici l-au
pirea ci modul in care Andrea Previtali reelaboreaza dispozi- trccut uncori prea rcpede cu vcderea. El contribuie, cu toate
tivul tablourilor flamande cu dubli faga ar fi dificil de in;eles acestea, in mod esenlial la instaurarea chipului ca centru al
daca demersul siu ar fi complet separat de ceea ce atinsese reprezentirii. Portretul, ,,acest" portret, se construieste in jurul
reflectia filozofici cea mai avansatl in jurul raportului corp-
305
sullet in acea epoci. O astfel de separare ar sari.ci reflectia figu-
rativi si, implicit, pe cea gtiingifica.
indriznesc si cred ci un Leonardo da Vinci, revenind cu o
privire noui asupra misterelor vietii umane la aproape doui-
zeci de ani dupi primele sale studii de cranii (fig. 181), ar fi
aprobat aceste demersuri picturale.
304
unui chip gi Giorgio Vasari, primul care s-a flcut rispunzitor 183. Leonardo da Vinci,
pentru crearea unei legende care avea si traverseze istoria artei Cina cea de taind,
l4ct5 l4qT,dcrelirr.
occidentalelTT, avdzvt bine acest lucru: Santa Maria dellc
Grazie, Milano.
[...] celui care ar vrea si stie cit de mult poate arta si imite natura,
opera aceasta ii di de minune rispunsul, in ea fiind infltisate cele 'Iot in Milano, pentru cilugirii dominicani din Santa Maria delle
Grazie, Lionardo a pictat mai tArziu o Cini, plini de frumusete si
mai neinsemnate aminunte, care nu pot fi pictate decAt cu cea mai vrednici de mirare (cosa bel/issima e marauig/iosa), dind capetelor
mare finete. Ochii aveau acele lumini si acele striluciri care se vid apostolilor nespusi maiestate si frumusete (tanta maestd e bellezza)
tot timpul la cei vii, iar in jurul lor erau acele cearcine vinetii-roscate, si lisAndu-i nererminar pe cel al lui Cristos, gindindu-se ci nu va fi
precum si 6rele de pir, care nu pot fi licute fhri o uriasi incleminare . in stare si-i dea acea frumusete cereasci pe care se cade s-o aibi
chipul lui Cristos. I7e
Genele, fiindci aritase chipul in care firele de pir iau nastere din
Opera e frumoasi, chipurile apostolilor sunt frumoase
carne, aici mai dese, iar dincolo mai rare, si cum merg de jur impre- (repetitiile lui Vasari sunr f5.ri indoiali deliberate), in timp
jur, dupi porii din carne, nu puteau si fie mai firesti. Nasul, cu
frumoasele lui deschideri trandafirii ;i gingase, pirea si fie viu. Clura, ce cel al lui Cristos, transgresind orice criteriu esreric, cla-
cu intretiierea ei, cu colturile ei unite de rogul buzelor, cu carnatia
fetei, nu pirea fhcuti din culori, ci din carne adevirati. Cel care se seaz5. (sau mai bine, ,,surclaseazi") manifestarea divinitatii in
uita stiruitor la gitul ei, vedea pulsul zvicnind, gi se poate spune ordinea ireprezentabilului. Numai non-finitul poate cores-
punde sacralititii chipului. Este vorba, s-a remarcar, desigur,
intr-adevir ci tabloul acesta fusese astfel pictat incAt si-l faci si despre o problemi centrali a teologiei imaginii, adici, a icoa-
nei, ale cirei origini sunt indepirtate.
tremure si si se teami pe oricare artist cutezitot [...].t78
itr epoca lui Leonardo da Vinci problema continua si fie
Modul in care descrierea realizatS.de,,pirintele istoriei artei" actuali, ;i teologi precum Nicolaus Cusanus reflectau la ea:
dubleazi constructia imaginii nu a scipat, desigur, nim5.nui.
,,Ochii limpezi", genele, sprencenele, nasul ,,cu frumoasele lui
deschideri trandafirii si gingase", gura cu buzele ei rogii, bujo-
rii obrajilor (fincarnazione del uiso), chiar gi porii - totul e
numit. Mona Lisa, ne va spune ceva mai incolo Vasari, era
foarte frumo asi (bellissima), dar nu aceasti mare frumusete era
cea care provoca stupoarea. DacI opera ii face pe artigti ,,si
tremure si s5. se teami", pricina este o realizare picturali care
dep\egte norma. in mod paradoxal, Mona Lisa marcheazi
triumful canonului portretului occidental 9i in acelasi timp
depigirea lui. C)dati instaurat / depigit, canonul produce ,,teami
si cutremurare" (fa tremdre e temere).
Pentru a ingelege cum trebuie mizele mitului forjat de Vasari,
trebuie si-l punem in paralel cu o alti operi legendari, dato-
rati aceluiasi pictor, si anume cu Cina ced de tltind, mai precis
cu personajul ei central, Cristos (fig. 183):
306
Chipul tiu, Doamne, este anterior oriciri-ri chip susceptibil de a fi printr-un demers hermeneutic profund, apt si proiecteze im-
pletirea intre repetigie si diferengi in istoria marilor forme.
Format 1...]. Toate chipurile au lrumusetc, dar ele nL1 sunt frumusetea
in Memoriile sale, artistul ne indica el insusi calea:
insasi, or, chipul tiu, Doamtte, are frumusete si rrcest a avea este tln
a fi. [...] O, chip prea frumosl Pcntru a-i admira frttmusetea, tot ce Timp de mai mulgi ani fsuntcm in ]917-1918] :rm pictat aceste
lasi el si se vadi nu e suficient. 1...] El nu poate 6 v:izut {irivirl.180
,,Varia1iuni" lpe tema chipurilor sfinte]. Simteam nevoia si gisesc o
in Renastere vechea problema a reprezentabiiitigii sau non-re- formi pentru chip, cici am inteles ci marea arti nu poate fi realizati
prezentabilititii sacrului e reformulati. ,,Teama si cutremurarea"
in faga chipului divin e inlocuiti de teama in faga operei divine. decit in prezenta unui sentiment religios.l83
lncarnare a chipului pe de o parte (Mona Lisa), eclipsi a ,,Forma chipului", corelind ,,marea picturi" si ,,sentimentul
religios", este oferiti, se va intelege, prin icoani. Ne putem
chipului pe de alta (Cristos non-finit / ,,in-finit" al Cinei), iati
cele doui modalitigi care tematizeazi iniltarea si caderea' gloria pune intrebiri cu privire la echilibrul acestor termeni obginut
si mizeria canonului occidental. Nu e o inrXmplare faptul ca
secole mai tirziu aceasti dialectici" avea si reapari cu putere, de Jawlensky, dar prezenta, uneori ascunsi, a acestor surse de
in contextul multiplelor strategii de deconstruclie declansate inspiratie va fi permanent;,. Extractia operati de artist nu este,
de arta moderni. din acest motiv, mai putin pertinenti., cici in ultimi instangi,
O tratare completl a temei ar depisi cu mult limitele impuse
in inli.ntuirea acestor experiente, totul basculeazl: intre 1917
acestei cirti. Mi se pare totusi posibili sondarea modului in
gi 1937 se inregistreazi o disparitie, cea a ,,chipului", dublati
care diada,,incarnare"-distrugere, prezenti in epoca clasici, a
fost abordati in vremuri de indoiali, ca ale noastre. Voi face de o apoteozS., cea a,,formei" lui. in filigran se afli, cu sigu-
asta prin citeva incursiuni, separate, dar complementare.
rant;., ,,principiui icoanei", dar supus unui travaliu complex,
Prima incursiune priveste chestionarea,,principiului icoa-
care necesiti descifrare. Vederea apropiati, frontalitatea si
nei", incl prezent in legendele vasariene, dar care va fi supus
abstracgia iconici (fig. 1 84) suferi o supralicitare care duce la
unei puternice supralicitiri de avangardele istorice.
formulele finale, in care reduclia pune in cvidenli, prin mijlo-
Iata un exemplu revelator:
Artistul rus Alexej von Jawlensky, niscut la Torjok in pro- cirea unei texturi unice, doui elemente de ordin diferit: struc-
vincia Tver in 1864, alSsat la moartea sa in I941 la Wiesbaden,
tura cruciformi a reprezentirii si urmele pensulatiei care au
in Germania, mai mult de 2000 de plnze, dintre care peste
1500 abordeazi tema chipului.'t' Interpretii, intre care mai de produs-o (fig. 185).
curAnd Itzhak Goldbergl8', au insistat pe drept cuvint asupra
Mi se pare necesari aprofundarea acestor doui aspecte.
persistentei structurilor iconice pe carc se intemeia aceasti operi,
dar comparalia intre doua dintre pinzele sale' una de maturi- incepind din 1934, in tablourile lui Jawlensky chip gi
tate (fig. 184), alta de batrinege (fig. 1 B5), abia daci lasi si se
intrevada raportul care le leaga si fluctualiile principir"rlui iconic suprafagi de reprezentare se confundi.. Detaliile fisiognomo-
la lucru in ele. Aceste chestiuni incep si se clarifice numai prin-
tr-o ,,punere in serie", operalie deja interpretativi, desigur, sau nice (ochii, nasul, gura) nu mai sunt decAt trisaturi de penel
308 care se intAlnesc in cruce, pe o trami constituiti prin tuse
paralele alungite. ietrm"e.r.gret nttraavcarluiuciic,aJreawimlebnsinkyi treptata diso-
lutie a chipului si interogheazi
profunzimile insesi ale mediumului icoanei traditionale ru-
sesti. Conferind la rindul nostru Mandylion-ului de la Nov-
gorod (fig. 186), citat adesea in studiile despre avangarda
rusi, o valoare de operi-fetig, putem considera formulele finale
ale chipurilor lui Jawlensky ca fiind rezultatul unei risturni.ri
309
I
I
I
184. Alexej von Jawler.rsky, Forma I85. Alexej von Jawlensky, ,Mare a raportului figuri-fond. Mai precis, daci in icoani chipul lui
prirn ordiala (LI rJb rm), 1 9 \ B, M, ditalrc. l 9.ib. ,'1.1 U.' Cristos se proiecteazi pe braEele crucii, in ultimele opere ale
carton, 24 x 8 x 18,2 cm, lui Jawlensly bralele crucii invadeazi chipul. Dar nu mai existi
ulei pc carton, chip. Mandy/ion-ul din Novgorod este o operi complexi, care
colecric particulari. se manifesti dintru inceput ca o imagine dubli, construiti
r2.8 , J2,8 ctn, coltctie porrivir sistemului rccto-verso. ro'
particulari, in custodia Reversul icoanei (fig. 187) propune un ansamblu de semne
gi figuri care se organizeazi in jurul Crucii. Cristos este prezent
Muzeului Cantonal dc Arti
indirect, prin mijlocirea insennelor Patimilor, omagiate dc
din Lugano, Elvetia. ingeri. Reversul trimite astfel, simbolic, Ia naratiunea Patimi-
1or, in timp ce aversul (fig. 186) face si se iveasci din istorie
186. Mandylionul din Nougorod 187. Mandylionul din Nougorod
(recto), Galelia f'retiakov, (verso), Clalcri:r'l'retiakov, chipul lui Cristos. Faptul cel mai semnificativ in posibilul dialog
Moscova. Moscova.
inigiat de Jawlensky cu traditia este cel care tine de complexi-
310 ratea travaliului siu, care deplgegte simplul proces de abstrac-
tizare pentru a plonja intr-o operatie de condensale, capabili
si faci si dialogheze ,,chipul" si ,,istoria". Ultimele opere ale
lui Jawlensky rezumi intr-o unici reprezentare (fig. 185) recto
si verso, icoani gi patimi, chip si istorie.
Aceasti operatie de condensare este in rezonanta cu t'n dialog
care nu. deloc necunoscut in istoria artei occidentale. incepind
din secolul al XV-lea, varianta occidentaii a Mandylion-ului,
,,valul Sfintei Veronica", a fost subiectul a nenumirate repre-
zentiri narative , dat fiind ci amprenta miraculoasi s-a produs
(potrivit legendei) ca un episod secundar al patirnilor. Este
motivul pentru carc,,Veronica" se propune foarte adcsea ca o
,,imagine-icoani", pusi in sceni intr-o ,,imagine-istorie". Mo-
dalitatile de abordare ale acesttti raport sunt desigur multiple
gi soliciti adesea un travaliu de pcrceplie activ si personal din
partea spectatorului.'85 Astfel, Juan dc Flandes (fig. 188) o
reprezinti pe sflnta femeie Verouica in extrema dreapt:i a Pur-
tarii crucii, in asteptare, cu vilul inci intact, desi deja dotat cu
un tiv. Spectatorul e cel care va trebui si incadreze in acest vil,
prin prolepsi, chipul lui Cristos purtendu-fi crucea.
Maestrul westphalian din Koln preferi o alta solugie ({ig.
189). El detaseazi. silueta Veronicii din multimea care asisti
la crucificare, oferind astfel spectatorului posibilitatea de a
311
188. Juan de Flandes, Purtarea uucii, 1570-1518, ulei pe lemn, 189. Maestru anonim din
I 15,5 x 166 cm, Catedrala, Palencia. Rcnania sau Wesrfalia,
Purtarea crucii, secolul
compara vilul, purtind amprenta si etalat in prim-planul ta- al XV-lea, tempera pe
bloului, cu Cristos pe cruce, veritabil ax in jurul ciruia se or- lemn, i96 x 129 cm,
ganizeazS.Calvarul. in acest fel efigie si istorie se exalti reciproc. Wallraf-fuchartz-
Museum. Kriln.
La capitul acestui drum si intr-o manieri foarte personali,
Jawlenslqy isi realizeazi ultimele opere ca mari arpegii. in fiecare degaji o rnare spiritualkare (Sie sind sehr uollhomnten in der Technik
und strahlen groxe ()eistigkeit aus). Astfel treceau anii, cu multi munci.
dintre aceste tablouri, prin expunerea trisiturilor penelului, M-an.r irnbolnivit, dar putcam continua si pictez, chiar daci miinile
icoana e filtrati prin istorie si istoria prin icoani. in scrisoa- mele deveniseri din ce in ce mai anchilozate. Nu n-rai puteam si tin
rea-resramenr din 1938 pe care i-o trimite lui Willibrord Ver-
pensula cu o singuri mini, imi erarr necesare am.lndoui; sufcream
kade, pictorul dezviluie ceva din scenariul de produqie exrrem teribil. Dimensiur.rile au devenit foarte mici si am Fosr obligat si
care a dus la aceste opere: adopt o tehnici noui.'l'imp de trei ani am pictat aceste mici capete
abstracte ca un posedat. Am simtit atur-rci ci va trebui si mi opresc
An.r pictat chipuri timp de multi ani. Stiteam asezar in atelierul mer,r curind din lucru. Ceea ce s-a si intimplat.rs"
si pictam; nu mai aveam nevoie ca natura si-mi sufle ce trebuie si
fac. imi era suficienr si merg cit puteam de profund in mir.re insumi, E vorba, cum se vede, de un scenariu de produclie puternic
personalizat si fbarte mitizat. Actul de creatie, asa cum se degaji
sir mi rog si si-mi pregitesc sufletul penrru o stare de constiinti
el din aceasti scrisoare, imbini ci.utarea, suferinga si rugiciu-
religioasi (betete unt/ meirte Seele uorbereitete in einem re/igii)sen Zu, t.". i. orizontul lui - ca intr-un exercitiu de mistici apofa-
stanrl). Am picrat multe ,,Chipr-rri". Ele sunt de dimensiuni reduse: tici - nimicul.l87 Clivajul prezent aici n-ar putea fi mai mare.
32 x 42 cm. Sunr aproape desivir;ite din punct de vedere tehnic si Pe de o parte exista mirturia unui act pictural dureros, realizat,
ca si spunem asa, cu mlinile impreunate, fuzionind cu rugi-
3t2 ciunea, in timp ce rezuitatele - chipurile-cruce reiterate flri.
313
incetare - se reveleazi in insesi urmele acestei manualititi I 90. Kaz.imir Malevici, 191. Kaz-imir Malevici, Cap de y,iran,
1928 1L)29, ulei pe lemn,
exacerbate, cu tidu de imensi, si repetitivi semnituri. Parado- Portret Petfecliontlt 69 x 55 cm, Muzeul Rus
al lui luan Vasilieuici dc Stat, Sankt-Petersburg.
xul este evident ;i perturbi, o dati in plus, tradiEia imaginii Kliunkuu, l() 1.3, ulei
,,neficute de mAna omului". Zguduirea marcheazi un punct pe pinzi, ll2 x 7 cm,
final intr-o lungi istorie care include alte experienqe de asirni-
Muzeul Rus de Stat,
lare auctoriali, relegate, cel mai adesea, la nivelul paratextului.
Daci in arta veche semnitura tulbura uneori in mod demon- Sankt-Petersburg.
strativ anonimatul imaginii acheiropoi'eta, ea se retrigea, cu
toate acestea, in zone separate, pe cadru, de exemplu, sau pe Portretul perfecyionat al lui luan Vasilieuici Kliunkou (fig. 1 90),
un cartellino in trompe-fnil.
operl dupi toate probabilitltile inauguralS, este contemporan
La Jawlensky in schimb, semnitura in sens propriu lipseste, cu experientele care vor duce curind la Patratul negru, stabi-
in timp ce amprenta auctoriali se amplifici la maximum. Ea lind, in acelasi timp, un dialog cu noutltile de import, curn ar
e una cu imaginea. Reflecgia si practica iconici a lui Jawlensky fi lucrarile lui Picasso din Colecgia Morozov, al ci.ror impact
nu este, cum se gtie, unici. in cottte*tul avangardelor secolului asupra publicului si asupra artittilor rugi a fost considerabil.
XX calea sa o dubleazi pe cea a altor artigti, dintre care cel mai Cincisprezece ani mai tirziu, Malevici isi aminteste ,,efectul
semnificativ este ftla indoiali Kazimir Malevici. Picasso", dar il refuleazi in numele ,,efectului icoani" (fig. 1 9 1 ).
Nu pot fi trecute cu vederea complexitatea acestui reviriment
Numirul de studii consacrat fenomenului de reuiual al icoa- si cmergenta unei noi abordiri proprii lui Malevici in raport
nei in arta moderni rusi si la Malevici in particular e atet de
marel88, incA.t orice insistenti risci si devina un abuz. Nu vom cu vechea imagine de cult.
intArzia deci asupra tuturor aspectelor prin care arta lui Male-
vici este indatorati tradigiei, ci vom interoga unul dintre ele E vorba despre construclii realizate pornind de la mari su-
care reclami o aprofundare, si anume raportul artistului ,,su- prafete cromatice care scot la iveali axialitatea, frontalitatea 9i
prematist" cu problema chipului. caracterul impersonal, chiar trans-personal al chipurilor-icoani.
Este vorba despre un aspect al artei lui Malevici a cirui ma- 3t5
nifestare deplini are loc spre finalul vietii, la sfirsitul anilor'20
si la inceputul anilor'30 ai secolului XX. Legitura cu tradigia
e prezent5. gi induce o subversiune in raport cu principiile im-
puse de Proletkub. Contribuind la exaltarea figurii muncitorului,
giranii ,si girincile pictate de Malevici tiinuiesc o valoare de
icoani, amplificind in mod tragic un eroism anonim, suprem,
se poate spune ,,suprematist", in raportul paradoxal intre pre-
zenli gi absengi instaurat de aceste capete fhri trisituri. Ridi-
cinile acestui demers plonjeazi in anii anteriori Marelui Razboi
si Revolutiei Ruse, aceiasi ani in care s-a produs cristalizarea
constructivisti gi apoi suprematisti a viziunii lui Malevici.
3r4
:i.
r:i,!rd*
i1,
ili
792. Kazimir Malevici, Ii,
Cap de yiiran,
inceputul anilor i'l
1930, Muzeul
Rus de Stat, li
Sankt-Petersburg. {1
lJn motiv cruciform, compus si el din mari suprafete de cu- ii
loare, ancoreazi. capetele pe fundalul unui peisaj rural, proiec-
tAndu-le mai departe, pe uD cer abstract. in raport cu vechile 193. Mistica si Miscare circularii mistic-religioasii a capului, desene in
dispozitive iconice ne aflim din nou in faga unei operatii de creion, 1930, fosta colectie Leporskaia (dupi Jean-Claude
condensare. Simplificate la maximum, chipul si crucea fac Marcad6, Malluitch, Nouvelles Editiot-tt Franqaises, Paris, 1990,
p.32, frg. 34 9i 35).
sistem.
aceste exemple, toate rimase in stadiul de ebosi, crucea ia in
Corpusul ultimelor opere ale lui Malevici e ritmat de solugii stipAnire chipul si i se substituie (fig. 193).
complementare ale problemei chipului. Doui dintre ele imi par
Pentru a rezuma: incidenla ,,principiului icoanei" asupra
semnificative. Prima priveste absenta oricirei trisituri fizio- artei moderne pune sub semnul intrebirii sacralitatea chipu-
gnomonice si triumful albului (fig.I92). A doua e documen- lui.lBe Ea e supusa unor tensiuni extreme, conjugind epuizarea
si glorificarea. Patimile si sacralizarea artistului, asa cum sunt
tati mai ales prin desene, ceea ce nu o face mai purin pertinenri. concepute de Jawlensky, sau patimile si sacralizarea celui care
E o solutie riguros construiti, ca si cea a progresivei disparitii lucreazi pimAntul, asa cum sunt ele formulate de Malevici, nu
a tri.siturilor fiziognomonice, cu singura diferengi ca aici sun- sunt decat doui glose in jurul unei teme a cirei anverguri le
tem confrunrati cu o veritabili eclipsi, care se manifesti in depigegte. E vorba despre raportul dintre istorie si chip. E vorba
mod aproape brutal, ca o consecinti a unei operarii de gtergere despre raportui dintre chip si istorie.
a cirei dinamica e inca sensibili in violentele trasaturi ale creio-
nului. Violentei acestui vilmisag grafic ii corespunde, in unele 3t7
desene ale perioadei tdrzii, afirmarea semnelor mAntuirii. in
3r6
t-*--
'i:
'!" I
F./,i.f )i '--
_^
*6"' 6.-,.__
.r'@/i:( :t' /
\':
.,,
194. Pipilotti Rist, Open my Glade (Flatten), instalatie video, 2000. l95. Charles Lebrun, Spaima, gravuri pentru L'Exprexion cles prtssions
FERT]ASTRA I OCITXOA I NCNEX (r 668).
in anul 2000 artista elvetiana Pipilotti Rist a prezentat Orice ecran e o suprafati de proiecgie si locul unor fan-
in Times Square din New York o instalatie pc un ecran urias tasme.ler Actiunea lui Pipilotti Rist, intitulati Open my Glade
(fig. 194, fig. 202).t')0 Tipul de ecran, de mari dimensiuni si (,,Deschidegi-mi luminisul") sau Flatten (,,a aplatiza"), trans-
inalti definitie, pus la dispozitie de compania japonezi Pana- formi ecranul intr-un spaliu ,,locuit". Timp de peste o luni,
sonic Corporation, oferea avantajul unui contrast puternic si asadar, Iocuitorii gribili ai New Yorkuiui erau incitati sa-si
al unei luminozititi intense, permitAnd perceptia la distanti,
in timpul zrlei ca si in timpul noplii. incetineasci pasii pentru a se confrunta cu un rniraj gi a se
intreba ce se intAmpli cu aceastS" femeic, prizonieri intr-o cusci
Secvente video de un minur au fost difuzate orl de ori timp
de mai bine de o luni. Ridicind capul c5.tre marile ecrane pu- de sticli din care voia, flri indoiali, si scape.
blicitare care populeazi acesr punct fierbinte a[ viegii din New
Dramaturgia instalatiei e simpli in aparenti, complexS. in
York, pietonul nu-si credea ochilor. Si fi fost oale o halucinatie? esenti. O femeie igi freaci obrazul de un geam. Ea depune
Dar inainte sa poati rispunde la aceasti. intrebare imaginea dis- astfel o peliculi fini de machiaj, urme de ruj, de salivi. si poate
de lacrimi pe o suprafati pe care am fi in incurciturl daci am
parea ;i o reclami publicitari ii lua locui. Si tot asa. vrea s-o definim concret. Fereastri? L,cran? Obiectivul unei
camere de filmat? Sau poate toate acestea la r-rn loc? intr.barea
318 e mai degrabi. retorici, cici aceasti suprafagi impotriva clreia
se inversuneazi femeia, aceasti suprafati pe care o preseazi,
impinge si respinge e de fapt interfata reprezenterii. Din aceasta
reprezentare femeia vrea sa evadeze, dar se pare ci nu poate.
ForgXndu-gi limitele, ea incearci si se extragi, dar flra succes.
ForgAndu-gi granitele, ea incearci ,,si se ex-prime", dar in van.
3r9
196. Parmigianino, Autoportret la og/ind,1, 1523, ulei pe lemn, 197. Caravaggio, Medusa, 1596-1598, ulei pe lemn, diametru 60 cm,
diametru 24,4 cm, Kunsthistorisches Museum, Viena. U{fi2i, Florenga.
Toate aceste eforturi ii aplatizeazi tri.siturile, generAnd un chip [...] sprinceana puternic ridicati in mijloc gi muschii care selvesc
diform si grotesc.le2 CAteva urme de fard, de ruj, de salivi gi migci.rii acestor pirEi foarte marcati si umflati, presati unul de celi-
de lacrimi lasi si se inteleagi. ci adevirata ,,expresie" e impo- lalt, coborind spre nasul care trebuie si pari tras in sus, la fel gi
sibili si ci. suprafata reprezenr5.rii, desi aparenr rransparent;., e nirile; ochii trebuie si pari complet deschi;i, pleoapa de sus ascunsi
de neclintit, rezistenti., invincibili", de netrecut. Ascutindu-ne sub sprXnceani, albul ochiului trebuie si fie incercuit cu ro;u, pupila
privirea, realizim insi in ce misur5. aceastS" infruntare decurge
din interogarea unei intregi traditii. trebuie si pari ca riticiti, situati in josul ochiului mai degrabi decit
in partea de sus, interiorul pleoapei trebuie si pari umflat gi livid,
E vorba, mai intAi, de dialogul metaforic cu vechea reorie a muschii nasului;i miinile umflate, mqchii obrajilor foarte marcati
expresiei pasiunilor (fig. 195). Ea se sprijinea pe un raporr, de- ascugi;i de fiecare parte a nirilor, gura va fi larg deschisi si colgurile
venit curind loc comun, intre interior (sufletul) si exteriorul siu ei foarte vizibile [...], pirul vAlvoi, culoarea fetei palidi;i lividi.le3
(chipul). Astfel, la Charles Le Brun, penrru a da un exemplu
celebru, Spaima (,,pasiune a sufletului" si deci miscare interi- Comparagia cu studiile traditionale de patognomonie face
oari) se traducea, ,,se exterioriza" dupi. cum urmeazi: si iasi puternic in relief concordante, dar 9i decalaje. Descrie-
rea literari si gravura insotitoare ilustrau un cod al expresiei.
320
321
198. Francis Bacon, 199. Rembrandt, Tin,lrd la
fereastrd, 165 1, ulei pe
Autoporrret, 7972, ptnzl,78 x 63 cm,
Nationalmuseet,
ulei pe pAnzi, Stockholm.
35,5 x 30,5 cm,
colectie particulari. fereastra. Corpul in reprezentare a supus uneori aceste spalii/
suprafete unor presiuni semnificative si nu e inutil si amintim
Instalatia video ii figureazi mecanica. Ceea ce inspiimAnti rapid citeva jaloane ale acestei multiple provociri.
artista video, deformAndu-i trisiturile, esre violenta eviden- Astfel, in celebrul autoportret al lui Parmigianino (fig. 1 96),
tiere a intAlnirii intre doui suprafete de proiecgie. Una din ele oglinda convexi se confunda cu tabloul, care avea el insusi, in
este ,,chipul", intindere sensibili reveldnd, conform traditiei termenii lui Vasari, forma unei ,,semisfere de acelea;i dimen-
psihologice, intimitatea miscl"rilor interne, cealalti este ecra- siuni cu ale oglinzii"1e6. Acest tablou producea o torsiune spa-
nul-geam, adici mediumul insusi al reprezentirii. in aceasri
ciocnire chipul se apladzeazi, sfidind propria sa forti. de ex- giali, conferind in acelasi timp miinii anamorfozate statutul
presie, in timp ce mediumul isi proclami. prezenta puternici
9i de neclintit. Gestul corporal se vrea act de vorbire, dar me- de emblemi a execuyiei ingenioase. Aceasti mAni deform ati (la
diumul rezisti. corpului in aceeasi misuri in care corpul rezisti
mediumului. mano che designaua), in care Vasari credea ci poate discerne,
abia vizibili, o miscare formativi autogeneratoare, ar fi astfel
Studii recente au subliniat duplicitatea semantici. a con-
ceptului de ecran, care poate indica arar o suprafati de apari- o marci de autopoiesls si semnalul unui contact intre virtuali-
tie, cAt gi o suprafati de proiectielea, dupi cum alti aurori au tatea reprezentirii gi realizarea ei concreti.reT Din aceasti. dra-
atras pe buni dreptate atentia asupra semnificatiei conferite maturgie chipul iese (aproape) indemn, de unde posibilitatea
in cultura noastri interconexiunii acestor dou5. acceptiuni ale pentru biografde a adiuga, la sfArsitul celebririi sale, observagia
cuvintului.le5 in acest fel, ecranul se proclami. implicit ca ci ,,Francesco era foarte frumos si avea un aspect atAt de gra-
dispozitiv medial si ,,forml simbolicS." totodati. in regimul
tios, incAt pirea mai degrabi un inger decAt un om. Portretul
scopic al (post)modernitigii noastre el uzurpi locul ocupat siu pe acea semisfer5" e un lucru divin"'e8.
in traditia occidentali de medii simbolice: tabloul, oglinda,
Medusa lui Caravaggio (fig. I97) sfrdeazi la rAndul ei ra-
322 portul reprezentirii cu propriul ei suport, nu prin apropiere
323
200. Lewis Carroll, 201. Frangois Boucher,
Portretul doamnei de
ilustratie pentru Pompadour, 1750,
ulei pe pXnzi,
Through the 65 x 81 cm, Fogg
Art Museum,
Looking-(Jlass, Cambridge (Mass.).
Londra, I 871. La Pipilotti Rist chestionarea raportului interior-exterior
e constant5., dar implicatiiie ei yariazi in functie de confrun-
extremi, ci prin distantare gi depisire. Avem aici de a face cu tarea cu suportul reprezentirii. Open my Glade mogteneste
o supralicitare a procesului de expresie: gura ciscati emire, ca unul din dispozitivele clasice ale interactiunii, care e in ace-
intr-un cosmar, un strigit surd. Ochii holbali ard, sXngele tis- lagi timp una dintre cele mai vechi teme ale reprezentirii
neste. Mai mult, acest cap tiiat, dar inci viu, se detaseazi. de
suport pentru a pluti intr-un spatiu emergent, dar incert.l')e picturale - ,,femeia la fereastri"zol. E vorba de punerea in sceni
a corpului feminin, nu flri conotatii erotice. Numerogi artisti
,,Efectul Medusi" are o lungi istorie si reprezentarea post-
moderni. pistreazi urmele ei. Efectul oscileazi in funclie de au glosat pe aceasti temi, gratie efectelor ei ,,iluzioniste". Astfcl
Rembrandt (fig. 199), spune unul din biografii sai,
suportul reprezentirii, pe care il pune intotdeauna la grea
s-a amuzat intr-o zi ficAnd poltretul serviroarei lui, pentru a-l expune
incercare. La Pipilotti Rist el se traduce printr-o veritabili
agresiune impotriva suprafetei-ecran, dar alti artisti, care mai la o fereastri si a picili privirile trecitorilor. Ceea ce i-a reusit, ci.ci
lucreazS. inci pe vechile suporruri, precum cel al tabloului si
variantelor lui, se confrunti. cu ele supunind reprezentarea picileala lui n-a fost descoperiti decit dupi cAteva tile.202
unei torsiuni interne.
in instalatia video din Times S<1uare, scena e aparent schim-
Francis Bacon (fig. 198) este probabil pictorul care a dus bati, dar ,,picileala" continui si functioneze. Ea se traduce in
acest proces cel mai departe. Experientele lui sunt semnifica- ,,frecarea" pe interfata fizici, atrlgind atengia asupra transparen-
tei si rezistentei mediumului (fig. 194 gi fig. 202). l)iferentele
tive, intrucAt figurariile lui sunt cel mai adesea fructul unei sunt, cu toate acestea, evidente. Daci tabloul-ftreastra pro-
ri.sturniri programatice intre interior si exterior. E ca si cum punea o solutie meniti si continl si si incadreze o proiectie,
figurile sale s-ar inroarce pe dos in ele insele ca o minusa sau 325
ca si cum umanitatea intreagi s-ar r;.suci si s-ar voma ea insi,si
in spagiul ambiguu al pAnzelor sale.200
324
ecranul exhibi o dramaturgie a rezistentei. Jucindu-ne un pic 202. Pipilotti Rist, Open my Glade (Flatten), 2000 .
cu cuvintele, am putea spune ci daci in tabloul-fereastri corpul
(prezent en db)tm€ pe britara amantei sale). Acest joc al refle-
era ,,incadrat" ffiamefl, in instalatia video, asa cum e conccputi xelor face din ochiul spectatorului un reflector si din tabloui
ea de fust, corpul este aplatizat, strivit (flattenefl. Titlul operei oval ofiguraroglinzii.
este, ca intotdeauna, purtitor de sens si acest sens aduce in
prim-plan raportul corpului cu mediumul. in L'eil et llesprit, Merleau-Ponty insista asupra fenomeno-
logiei oglinzii, pe carc o lega de eme rgenta unui eu ,,vizitor-vi-
Dar traditia propusese in repetate rAnduri tenrarive de de- zibil". Prin oglindi, spune cl,
pisire a iimitelor mediilor simbolice. Am putea numi una din
cxteriorul meu se intregeste, tot ce rm mai secret trece in acest chip,
aceste experiente ,,efectul Alice", omagiind-o astfel pe eroina aceasti fiinti plati si inchisi Pe care reflectarea mea in api mi ficea
celebrei povestiri a lui Lewis Carroll (fig. 200), care a inrreprins si o binuiesc deja. [...] Ijantoma oglinz-ii cluce cu siuc carnel tnee,
si totodati intreg inviz.ibilul trupului meu poate invacla celelalte
fascinanta aventuri a traversi.rii oglinzii. Ne vom intreba arunci trupuri pe care le vi.d. De acum inainte, trupul meu poate contine
daci. furnicarul cotidian din Times Square, pe care Pipilotti / segmente prelevate din cel al altora tot asa cum substant,r mea trece
Alice pare si-l rivneasci, este cu adevarat ,,Jara minunilor" sau
doar dublul si.u factice. Odati ce traversarea ecranului se do- in ele, on.rul este oglindi pelrtrLr om.. Cit despre oglindi, ea e in-
vedcste a fi imposibila, apare o alti. provocare. Traditia joaci
strumentul unei magii universale ce preschimbi lucrurile in specta-
si aici un rol care e departe de a Ii neglijabil, si va trebui si cole, spectacolele in lucruri, pe mine in semct-rul meu si pe semenul
focem un pas inapoi pentrLr a interoga functionarea dispoziti- meu in mine.lo4
vului clasic al acestei misc5.ri.
327
Si privim in aceasta lumini Portretul doamnei de Pompa-
dour de Frangois Boucher. Acest portret (fig. 201) se bizuie pe
o abile manipulare a spectatorului. El lasi si sc creadS. ci (inci)
frumoasa amanti a lui Ludovic XV ar fi reprezentati in timp
ce-si face toalcta. Falsi impresie, flri indoiali, ci,ci e evident
ci marchiza, in virsti pe atunci de 37 de ani, nu s-ar fi 15.sat
niciodati portretizati. flri ca faga ei si fie perfect Fardati;i
tenul siu trandafiriu perfect reconstruir. Pamituftrl de fard in
susper.rsic este, de altfel, rnai degrabi decAt semnul unei ope-
ratii in curs, emblema unei proceduri incheiate. Ukima rusi.
a fost asternuti2o3, chipul, care a cipitat forma sa perfbcti, e
un ecran de rcprezentare si expunerea publici poate incepe.
Oglinda, ustensili esentiali, a acesre operarii de reconstructie,
a devenit desueti, chiar daca e inci prezenta pe masa de toaleta,
dar in margine, cici un alt obiect reflectant, mai important si
mai redutabil, i-a luat locul: este privirea regeh-ri sau, ca si fim
mai exacti, privirea intregii curti, al cirei centru este regele
326
Instalatia intitulati Flanen (fi1.202) retraseazi. in mod sub- Note
reptice parcursul provocirilor lansate mediilor vizuale. Ecranul Prefafd
pe care Pipilotti Rist nu eziti si-l sfideze si care la rAndul lui
o agreseazL e o interfati care pune la incercare ,,ex-presia" si 1. Doui posibile introduceri: Carolin Walker Bynum, ,,WhyAJl the
,,pro-iectia". Transparenta sa e iluzorie, ca aceea a oricirei repre- Fuss about the Body? A Medievalisds Perspective", in Critical Inquiry
zentiri.
22ll (1995), pp. 1-33 si Bruno Latour, ,,How to talk about the
body? The normative dimension of science studies", in Body y'r
Society, 10 (2004), pp. 205-229 . Pentru dimensiunea antropolo-
gici a problemei, o buni vedere de ansamblu e oferiti de Marion
McDonald, ,,From nthe bodyo to nembodimentr, with the help
from phenomenology", in Matt Candea (coord.), Schook and Styles
ofAnthrop o logical Th e ory, Routledge, London, 20 1 8, pp. 185-19 4.
2. in chip de studii clasice amintim urmitoarele culegeri: Michel
Feher, Ramona Naddaf, Nadia Tazi (aord.) , Fragments for a History
of the Human Body, trei volume, Zone, New York, 1989; Thomas
Csordas (coord.), Embodiment and Experience, Cambridge Uni-
versity Press, Cambridge, 1994 gi Alain Corbin, Jean-Jacques
Courtine, Georges Vigarello (coord.), Histoire du corps, trei vol.,
Seuil, Paris, 2005.
.). Hans Belting, Dietmar Kamper, Martin Schultz (coord.), Quel
Corps? Eine Frage d.er Reprrisentation, \Tilhelm Fink Verlag, Miin-
chen, 2002 si Hans Belting, BiU-Anthropolagze, \(ilhelm Fink
Verlag, Miinchen, 2001.
4. Despre aceaste notiune, vezi Ray Ku rzweil, 7he Age of the Inrelligent
Machine, MIT Press, Cambridge (Mass.), 1990.
5. Sigmund Freud, Mdtapsychologie [1915], tr. fr. deJean Laplanche
gi Jean-Baptiste Pontalis, Gallimard, Paris, 1968.
329
l. Anatomii fois en entier claprts son texte original par A. Papac/opoulos-Klrameus,
l. Tradus din versiunea francezi,: Traitd des diuers arts par Tbiophi/e Imprimerie B. Kirschbaum, St. P6tersbourg, 1909, pp.20 21.
6. Urmitoarele treisprezece capitole ale micului tratat vor fi consa-
prttre et moine, Emile-Paul Frdres Libraires, Paris, 1924, p.5. Pentru
crate diferitelor dozqe de materie cromatici pentru obtinerea car-
textul latin: Theophilus, The Various Arts / De Diuersis Artlbus, editat natiei si a pirului.
7. Vezi Georges Didi-Huberman, La Peinture incarny'e, Minuit, Paris,
de Charles Reginald Dodwell, Clarendon Press, C)xford, 1986, p. 5 1985 gi L'Image ouuerte, Gallimard, Paris,2007; France Borel, Za
9i Erhard Brepohl, Theophilus Presbyrer uncl das mittelalterliche
Kunsthandwerk. Oesamstausgabe der Schriji DE DIVERSIS ARI IBLTS Modele ou lartiste siduir, Sl<ua, Genive, 1990, pp. 73 84 91 145
i63; Ann-Sophie l-ehmann, ,,Hautfarbe. Zur M:rltechnik des
in ztaei Biinden, Bohlau Verlag, Koln/\Teimar/\flien, 1999, vol. l, Inkarnats und der Iilusion des lebendigen Korpers in der europli-
schen Malerei der Neuzeit", in Christoph Geissmar-Brandi et alii
p. 53.
2. Pentru mai multe detaiii gi o bibliografie completi, vezi Brepohl, (ed.), Gesichter der Haut, Stroemfeld/Nexus, Frankfirrt a.M./Basel,
2002, pp.93-125 si alte studii reunite in Daniela Bohde, Mech-
Theophilus Presbyter. Pentru re tete privind culoarea pielii ante rioare thild Fend, 'X/eder Haut noch Fleisch.
lui Teophilus, vezi Wilhelmina Lepik-Kopaczynska, ,,Das antike
Inkarnat ir-r der Uberlieferung der mittelalterlichen Humanisten", Georg \filhelm Friedrich Hegel, Wrlesungen i)ber Aisthetik, Su.hr-
in Johannes Irmscher (ed.), Renaissance urul Humanismus in Mittel- kamp, Frankfurt a.M, 1980, vol. III, pp.58-59 (III, III, I,2a).
und Osteuropa, Akademie-Verlag, Berlin, 1962, pp.76 83; Ann- Das Schwerste nun aber ztt,eltens in der Fiirbung, das ldea/e gleichsam,
Sophie Lehmann, In the Flesh. Jan uan Eyck's Adam and Eua panels der Gipfel des Kolorits ist das Inkarnat, der Farbton der menschlichen
and the Making of the Northern Nude, Zwolle, Uitgeverij \ffaanders.
Fleischfarbe, utelche alle anderen Farben wunderbar in sich uereinigt,
Pentru culoarea pielii in Italia, vezi Christiane Kruse, ,,Fleisch- ohne dass sich die eine oder anc/ere selbststrindig heraushebt. Das jugend-
werden - Fleischmalen. Mediale Verfahren des Bildwerdens in liche, gesunde Rot dertX/ange ist zwar reiner Karmin, ohne allen Stich
Cennino Cenninis Libro dell'Art e", Ze itschriji fiir Kunsrgeschic bte, ins Blaue, Violette oder Gelbe, aber dies Rot ist selbst nur ein Anfug
63 (2000), pp.305-326. oder uie/mehr ein Schimmer, der uon innen herauszudringen scheint
Traducitorul englez (C.R. Dodwell, vezi supra n. 1) di ca echiva- und sich unbemerkbar in die ilbrige Fbischfarbe hinein uerliert. Diese
lent ,,the colour, which is called flesh tone"; traducitorul german
(E. Brepohl, vezi supra n. 1) propune ,,die Farbe, die als Inkarnat aber ist ein ideelles Ineinander aller Hauptfarben. Durch das durch-
bezeichnet wird", in timp ce traducitorul anonim francez (vezi sichtige Gelb der Haut scheint das Ror der Arterien, das Blau der
supra n.1) vorbeste de ,,culoarea nunriti culoarea pielii". [in tradu- Wnen, und zu dem Helle und Dunkel und dem sonstigen mannig-
cerea romAneasci, am optat in general pentru termenul de ,,incar-
fahigen Scheinen und Refexen hommen noclt graue, brriunliche, selbsr
nat" ca redare a carnatiei in picturi - n. tr.] grilnliche Tiine hinzu, die uns beim ersten Anblich htichst unnati.irlich
4. Daniela Bohde, Mechthild Fend, ,,Inkarnat - eine Einfiihrung", diinken und doch ihre Richtigkeit und waltrhafen Efekt haben kijnnen.
in Daniela Bohde, Mechthild Fend (ed.), Wed.er Haut noch Fleisch, Dabei ist dieses Ineinander uon Scheinen ganz glanzlos, d. h. es zeigt
Das Inkarnat in der Kunstgeschichre, Gebr. Mann Verlag, Berlin,
2007, pp. 9-19. kein Scheinen uon anderem an ihm, sondern ist aon innen her beseeh
5. Corpul nud, ca loc al culorii-carne, reapare totusi in capitolul trei und belebt. Dies Durchscheinen uon innen besonders istfilr die Dar-
ste/lung uon griiflter Schuierigbei.t. fPentru editia romineasci, vezi
al primei cirti, dar intr-o pozitie secundi, dupi chip. Aceasti osci- GeorgWilhelm Friedrich Hegel, Prelegeri de esteticd, traducere de
latie va fi prezenta si in alte tratate de tehnici picturaii ale Evului D.D. Rosca, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, vol.11, p.242.
Mediu. Vezi Cennino Cennini, Il Libro delfarte, ed. Fabio Frezzato,
Traducere usor modificati - n. tr.]
Neri Pozza, Vicenza,2004, cap. LWI-LMII si cap. CXIVII CXLIX,
9. Hans Sedlmayr, ,,Bemerkungen zur Inkarnatfarben bei Rubens",
pp. 110-l 16 gi 170-172 lvezi si Cennino Cennini, Tratarul de HeJien des Kunsthistorischen Sem.inars der Uniuersitlit Miinchen (1964),
pictura, trad. de N.Al. Toscani, Meridiane, Bucuresti, 1977]; Denis
de Fourna, Manuel /iconographie chrltienne, accompagny' de ses pp. 43-57; aict p. 47: Bei Rwbens wird die Farbe des hellen uels-
sources principa/es inidites er publii auec preface, pour /a premitre
sen - Inkarnats ak Inbegr{f der drei Grundfarben Ror, Gelb und
330
Blau, ja geuissennassen ak Inbegriff aller Farben und zugleiclt als
331
hiichste Ausserung des Lichtes im Bereiche der Farbe aufgefasst. rX/ie p. 35 (Einleitung, II, b) f,,Filosofia artei nu se ocupi cu prescripEii
pentru artigti, ci, f).ri si caute a formula astfel de reguli, trebuie si
Perlmutter schimmernd, changierend, irisierend, opalisierend zeigt arate ce este in general frumosul si cum s-a in{lgi;at el pe sine in
sich die Farbe des he/len Inkamats als eine Synthese aus feinstuerteiben ceea ce existi, adici in operele de arti" - in Hegel, Prelegni de
esteticti, ed. cit., Introducere, II, b, p. 24 - n.tr.].
Rot, Gelb, Blau undWeiss (oder Hellgrau). [...]. Eine Beimischung
i 1. Vezi Bernadette Collenberg, ,,Hegels Konzeption des Kolorits in
uon Gelb und allenfalk Hellgrau ergibt den pfrsichfarbenen Ton, den Berliner Vorlesungen iiber die Philosophie der Kunst", in
und so rueit ist alles noch ,,natilrlich". Unnatilrlich ist aber das Hin-
zufigen eines bliiulichen T'ones, den man aus dem Gesamtresultat der Annemarie Gethmann-Siefert (ed.), Phrinomen uersus System. Zum
Inkarnatmischung ohne tueiteres heraussehen kann. Er hat durchhaus Verhliltnis uon philosophischer Systematik und Kunsturteil in Hegels
heine gegenstiindliche, keine darstellende Bedeutung, er steltt nichtfir Berliner Vorlesungen tiber Aisrherik oder Philosophie der Kunst, Bou-
die BlAue durchscheinenderAdern da, auch nichtfilr blauenfu Schat-
vier Verlag, Bonn, 1992, pp.91-164. Vezi si BeatWyss, Hegels
ten, sondern ist da, nur weil uon Rubens die Farbe der menschlichen Art History attd the Critique of Moderniry, Cambridge University
Press, Cambridge, 1 999, pp. 49-53 gi Annik Pietsch, ,,De r uglanz-
Karnation ak Inbegrif der drei ,,hohen", ,,reinen" Farben aufgefasst loser Seelendulto der Fleischfarbe. Schlesingers Hegel-Portrlt", in
Daniela Bohde, Mechthild Fend (ed.), rYeder Haut noch Fleisch,
und gesehen wird. l,,La Rubens, culoarea deschisi - albi a incar- Das Inkarnat in der Kunstgeschichte, Gebr. Mann Verlag, Berlin,
natului poate fi priviti ca intruchipare desivir;iti a celor trei culori 2007, pp. 133-157.
fundamentale, rosu, galben si albastru gi, intr-o oarecare misuri,
a tuturor culorilor si totodati. o expresie ideali a iuminii in sfera 12. Valoarea emblematici a acestui tablou explici probabii ;i impor-
coloritului. Strilucitoare, schimbitoare, cu iriziri de opal aseme-
nea sidefului, culoarea deschisi a incarnatului este , in cele din urmi, tanta acordati de Hegel - in sectiunea a treia din partea a rreia a
o sintezi a celor mai rafinate nuanle de rosu, galben, albastru sau Esteticii - raportului dintre realizarea carnatiei si cea a peisajului.
alb (gri deschis). Un adaos de galben 9i cel mult de cenusiu deschis
redi tonul de culoarea piersicii gi, in felul acesta, totul este inci Pentru posteritatea critici a Wnerei din Dresda in veacul al XIXlea,
unaturalr. Nenaturali este insi adiugarea unui ton aibistrui, ce vezi Regina M. Fischer, Die Dresdner Wnus uon Giorgione und
poate fi privit {iri indoiali ca rezultat ultim al sintezei incarnatului. Tizian, Magisterarbeit Universitlt Stuttgart, 1998. Ne vom referi
Acesta nu are insi o semnificatie obiectivi, concreti, cici nu redi gila Vorlesungen despre filozofia artei din 1826, in care Hegel vedea
albastrul transparent al venelor ;i nici umbrele albistrui, ci este in Tifan maestrul absolut pentru ceea ce el numea inci in epoci
acolo doar pentru ci la Rubens culoarea carnatiei umane este con- ,,reprezentarea pielii" - vezi G.\(F. Hegel, Philosophie drr Kurxr oder
Asrhetik. lVach Hegel. Im Sommer 1826. Mhscbrifi Friedrich Carl
siderati o intruchipare a celor trei culori upurer, uidealer."] Despre
HermannWctor uon Kehler, editat de Arnemarie Gethmann-Siefert,
aceasta, vezi Emil Maurer, ,,Der Fleischmaler: ach oder oh? Notizen
Bernadette Collenberg-Plotnikov, Francesca Ianelli, Karsten Berr,
zur Hautmalerei bei Rubens" (1977), in Emil Maurer (ed.), 15 Auf
Wilhelm Fink Verlag, Miinchen, 2004, p. 18.
sritze zur Geschichte der Malerei, Birkhauser, Basel/Boston/Stuttgart,
t3. Mark \7. Roskill, Dolce's Aretino and Wnetian Art Theory of the
1982, pp. 143-150;i Victor I. Stoichita, ,,ulnkarnatfarber. Ein
Kunstbegriff im Spannungsfeld zwischen deutschem Idealismus Cinquecento, Universiry of Toronto Press, Toronto/Buflalo/London,
und franzosischer Phinomenologie", in Hanspeter Bieri, Sara Mar- 2000, p. 154. llJtilizlm aici traducerea romAneasci: Secolul de aur
al picturii ueneliene. Critica de arti laWneyia: Pietro Aretino, Paolo
garita Zwahlen (ed.) , Trinkt, o Augen, was die'X/imper hrilt, Zwahlen, Pino, Lodovico Dolce, traducere, note si indici de Oana Busuio-
Berner Universitltsschriften, Studium Generale, Band 52, Haupt ceanu, antologie, prefati si note introductive de Victor Ieronim
Verlag, Bern/Stuttgart/Berlin, 2008, pp. 215-239.
Stoichiti., Editura Meridiane, Bucuresti, 1980, p. 303 - n. tr.l
10. Ceea ce ar contraveni de altfel intengiilor fundamentale ale Esteticii
Prima traducere germani a tratatului lui Dolce a apirut in 1757:
hegeliene, care declara de la inceput caracterul antinormativ: Dlr
Friedrich Nicolai, Sammlung uermischter Schrijlen zur Beforderung
Philosophie drr Kunst bemiiht sich nicht umVorrchrifienf.ir die Kiinstler, der schdnen Vissenschafien und der feyen Kiinsre (Berlin, 1757).
Despre raportul dintre colore si carne in pictura venetiani se pot
sondern sie hat auszumachen, uas das Schijne ilberhaupt ist und u'ie consulta trei lucriri excelente, diferite ca abordare teoretici, dar
es sich im Vorltandenen, in Kunstwerken gezeigt hat, ohne dergleichen
-Regeln geben zu wollen Hegel, Vorlesungen iiber die Asthetik, vol. I,
332
totusi convergente: Valeska von Rosen, Mimesis und Selbstbezilglich- perche questo colore imita il corpo dellhuomo che uolgarmente si dice
keit inWerhen Tizians, Edition Imorde, Emsdetten/Berlin, 2001; carne; medesimlmente questa sorte di Rose A defta ,,incarnata".
19. Agnolo Firenzuola, Ceko. Dialogo della bellezza delle donne,Firenze,
Daniela Bohde, Haut, Fleisch und Farbe. Kdrperlichheit und Materia-
1548, p.581. Vezi despre aceasta s,i Agostino Nifo, Dr Pulchro et
lirrit in den Gemrild.en Tizians, Edition Imorde, Emsdetten/Berlin, Amore (1530), cap. XXXVI, ed. crit., trad. si note de Laurence
2002 9i Nicola Suthor, Augenlust bei Tizian. Zur Konzeption sen- Bouldgue, Les Belles Lettres, Paris,2003, pp. 14 Ei 76: La texture
sueller Malerei in der Friihen Neuzeit, \Tilhelm Fink Verlag, Miin-
/un corps formd selon la juste proportion n'est ni charnue, ni osseuse
chen,2004.
(nec carnosa nec ossea), mais intermdt/iaire, pleine de suc et de dou-
M. Hegel, Wrlesungen iiber Asrhrrik, Suhrkamp. Frankfurt a.M., I 980,
vol. III, p 59: Am nrichsten noclt kommen demselben die Farben- ceur. [...J Sa couleur ne dait pas 0*e blanche, jusqu'i la pdleur, mais
rosde (candiruber). (,,Textura unui corp format dupi justa propor-
spiele durchscheinender Trauben und die u,underbaren zArten, tie nu este nici ci.rnoasi., nici osoasi, ci intermediari, plini de sevi
durchsichtigen Farbnuancen der Rose. Doch auch diese erreicht si dulceati. [...] Culoarea nu trebuie si fie albi, pAni la paloare,
nicht den Scltein innerer Belebung, den die Fleischfarbe haben muss ci trandafirie.") L'incarnato ) un color bianco ombreggiato di roso, o
un rosso ombregiato di bianco, simile alle rose che incarnate o im-
und dessen glanzloser Seelendufi zum Schwierigsten gehdrt, was die
Malerei hennt lvezi Georg \Tilhelm Friedrich Hegel, Prelegeri de balconate si chiamano [ ..] (Ma), le rose e abri simili fori si (deuono)
esteticd, trad. de D.D. Rogca, ed. cit., vol. II, p.242; traducere ?ortare in mano; e acciochi con quel color ffoppo Acceso e non im-
biancassero il natural color troppo Acceso, e non se gli mettea/tnl in
u;or modificati - n. tr.].
15. \Talter Benjamin,,,Kleine Geschichte der Photographie" (1931), sulle guance; che ben sa?ete qudnto il color rosso i ordinariamente
in Gesammehe Schrifien, II, 1, ed. Rolf Tiedemann si Hermann nimico alh incarnazione delle belle guance e di tutta la carne di uoi
Schweppenhiuser, Suhrkamp, Frankfurt a. M., 1991, p.371.Pen- ahre donne [...J.
tru caracterul operational al acestei noliuni, ne vom raporta la 20 Ioan Damaschinrl, Contra imaginum calumniatores orationes tres,
Rosalind E. Krauss, The Optical Unconscious, The MIT Press, Cam- I, 16, trad. fr. Anne-Lise Darras-\7orms, Le uisage de linuisible,
bridge, Mass., 1993, mai ales pp. 179 si urm. Migne, Paris, 1994, p.33.
16. Pentru o vedere de ansamblu se va putea consulta Rona Goffen 21. Despre nudicatea copilului (incepi.nd din secolul al XIV-lea) ;i
mizele sale, vezi observatiile lui Emile Mtle, LArt religieux de la
(ed.), Titian\ Wnus of Urbino, Cambridge Universiry Press, Cam- ]fn du Moyen-Age en France (1908), ed. a 5-a rev. gi adiugi[, Colin,
Paris, 1949, pp. 147 si urm.; de asemenea, comentariile lui Leo
bridge, 1997; Amelie Himmel, DieWnus uon Ubino und Guidnbaldn
Steinberg, Zhe Sexuality of Christ in Renaissance An and in Modern
della Rouere, Peter Lang, Frankfurt a.M., 2000; Omar Calabrese Obliuion (1983), ed. a.2-arevdzrt\, si adiugiti, The Universiry of
(ed.), Wnere suelata. LaVenere di Urbino di Tiziano, cat. exp. de Chicago Press, Chicago/London, 1996, pp. 147-154.
la Palais des Beaux-Arts din Bruxelles, 1l oct. 2003 - ll ian.2004, 22. Steinberg, The Sexuali4, ofChrist, ed. cit., oferi o serie intreagi de
Silvana, Milano,2003. exemple.
17 . Guidobaldo della Rovere, scrisorile din 1 ;i 9 mai 1538 citre Leo- 23. Vezi \Talter Krause, ,,Planta nuda. Metamorphosen eines antiken
nardi, in Georg Gronau, ,*Alcuni quadri di Tiziano illustrati da Motivs in der friih- und hochmittelalterlichen Kunst", 'Viener
documenti", Bollettino dArte 30 (19361 1937), pp. 293-294. Jahrbuch fiir Kunsryschichte ,ICC{LII ( 1 980), pp. 17 -29.
24. Pentru funcgia acestor dispozitive , imi permit si trimit la Victor I.
18. Lodovico Dolce, Dialogo nel quale si ragiona della qualitd, diuersith Stoichita, L'Instauration du tableau. Mitapeinture I laube des Temps
e proprietd dti colori, Gio. Battista & Marchid Sessa, Fratelli, Vene- Modernes (1993), ed. a doua, Droz, Gendve , 1999, pp. 17-87 lvezi
zia, 1565, p. 15 Il roseo ? rosato, colore di ciascun'altro piu dil€tteuole si Instaurarea tabloului. Metapictura in zorii Timpurilor Moderne,
e piu uago: Cr al corpo humano, quando iesso bello, del tutto somi- traducere de Andrei Niculescu, Editura Meridiane , Bucuresti, 1999,
gliante. Onelt i poeti lafaccia, il collo, le poppe, e le dita chiamano pp. 47-110 si Editura Humanitas, Bucuresti, 2072 - n. tr.].
rosei, cioi candidi, distendendosi la rossezza del sangue con uaghezza 335
e gratia. E questo ) propriamente quel colore, clte da noi comunemente
i deto incarnato: percioche egli rappresenta piu, che ahro colore, la
nitidezza tfunfanciullo, e la rosa del uobo tuna polcella. t.. ] E,
334
25. Plinius cel Bitrin, IVaturalis Historia, )C(XV 65 66 lvezi Plinius lui Domenichino. Vezi observatiiie lui Rudolf Wittkower, ,,Dome-
cel Bitrin, Naturalis Historia. Enciclopedia cunoltilryelor din Anti- nichirro's Madonna delle Rose", Burlirtgton Magazine 90 (1948),
pp.220-222, cu rrimiterea la versui dantesc (Paradhu|XXilI,
chitate, volumul al VI-lca, Mineralogie 1i istoria artei, traducere din 71,-73) ,,La Rosa, in che I Verbo Divino carne si fece".
limba iatini, prefati, note si indice de Ioana Costa, Polirom, lagi, JJ. Acest program este prezenr in introducereala Vorlesungez, unde
Hegel dez.volti ratiunile penrru care Estetica sa se va concenrra
2004, p. l2B r.r. tr.l.
asupra f . ..1 nur auJ'beidtn theoretischen Sinne des Gesichts und Gehdrs
26. De c<rnsultat aici intotde:runa Erich Ar.rerbach, Figura ( 1 938), trad. (subliniat irr textul original) wdhrend Geruch, Geschmacb und Gefihl
fr. Diane Meur, Macula, Paris, 2003. haben es mit dem Materiellen als solchem und den unmittelbar sinn-
27 Considerarea altor exemple ar putea imbogirf aceste observatii. lichen Qua/ititen desse/ben zu tun; Geruch mit der materiellen
Vezi Onrar Calabrese (ecl.), Wnere st,elata. LaWnere di L/rbino di Aufi;sungder Gegerxtiinde, und Gef)bl mitWiirme, Knlte, Glntte usf
Tiziano, Silvana, Milano, 2003. O atentie speciali meriti acordati
Atu diesem Grunde klinnen es diese Sinne nicht mit r/en Gegenstiindert
tabloului Wnus de l-ambert Sustris (i513 1520) de la Rijskmu-
seum dir-r Amsterdam, datoriti clatei sale precoce, p. 52. Pentru der Kunst zu tun haben in Hegel, Vorlesungen iiber die Asthetih,
voi. I, p. 61 (lntrod., iII, III,2). [,,sensibilul artei se refer-i numai
problenre privind ph,rrisenzorialitarea operanti la Venus din Urbino, la cele doui simturi reoretice, la viz si la auz, in timp ce mirosul,
gustul si pipiitul rimnn excluse din procesul de pcrcepere si gus,
se poate consulta cu folos contriburia in aceasti. culegere a l.uciei
tare a artei. Fiindc.l mirosul, gustul si tactul au de-a face cu ceea
Corrain, ,,I sensi di Ver.rere", pp. 163-180.
ce e material ca arare si cu calitS.tile nemijlocit sensibile ale acestuia;
28. Reproducem aici doar voleul sting al unui diptic montat azi ca mirosul cu volatilizarea materiali. in aer, gustul cu dizolvarea ma-
teriali a obiectelor, iar tacrul cu cildura, frigul, faga netedi a aces-
unic panou impreuna cu ceea ce era la origine vo1eu1 siu drept. tora etc. Din aceasti. cauzi, simturile acestea nu pot avca de-a face
Pentru detalii si pentru alte opere ase mineroare , vez.i Elise I-awton cu obiectele artei" - Hege| Prelegeri de estetica, ed. rom. cit., vol. l,
Smith, 7/:e Paintings of Lucas uan Leyden. A New Appraisal, with p. 45 - n. tr.]. Pentru problema ,,simturilor minore" in istoria
esteticii, vezi Madalina Diaconu, Tasten Riechen - Schmecken.
Catalogue Raisonnl, U niversity of Missouri Press, Columbia/London, Eine Asthetik der an,isthesierten Sinne, Kcinighausen & Neumann,
1.992, pp. 110-113. Wiizburg,2005.
34. Pot 6 consultate cu profit in acesr conrexr doui lucriri clasice:
.29 Karel van Mander, Het Schilder-Boac*, Amsterdam, 1618, fo1. 136r.
30. Vezi detalii, exemple figurative si textuale la Hermann Jung, T'rau- Hubcrtus Tellenbach, Geschmack und Atmosphrire. Medien menschli-
clten Elementsarkontaktes, Otto Miiller Verlag, Salzburg, 1968 gi
benmadonnen und Traubenheilige, Carl Lange Verlag, Duisburg, Alfred Gell, ,,Magic, Perfume, Dream...", in Ioan Lewis (ed.), .Syrzz,
1964 91Ia Eddy de Jongh, ,,Grape symbolism in paintings of the bok and Sentiments. Cross-cu/tural Studies in Syrnbo/ism, Academic
16th and 17th Centuries",in Simiolus7 (I974), pp. 166 191, aici Press, London, 1L)77, pp. 25,38. Despre mizele istorice ale depla-
sirilor senzoriale in epoca Renasterii vezi Victor I. Stoichita, Figures
in special pp. 1 82-1 9 1 : E. Jam es Mundy,,,Gerard L)avid s uRest on de la trarngression,Droz, Gendve, 2013, pp. 27-52 lvezi si ed. rom.,
,,Cum se savureazi un tablou", in Cum se sauureaz.d un tablou si alte
the Flight into Egypt,: further Additions to Grape Symbolism", studii de istoria artei, traducere de Ruxandra f)emetrescu gi Anca
Simiolus 12 (1981 1982), pp. 211-222; Reindert L. Falkenburg
Oroveanu, Editura Humanitas, Bucuresti, 2015, pp. 9 31 - n. tr.l.
7he l"ruir oJ'Deuotion. Mysticism and the imagery of loue in .b'lemish
painting of the Virgin and Cltild 1450 1550,lohn Benjamins Pub. 35. Marco Boschini, Anna Palluchini, ,,Breue lrntruzine, pr€ambule
Co., Amsterdam/Philadelphia, l994. Pentru o perspecivi mai de Le Ricche Minere de//a PinuraWneziarta",in La Carta del Naue-
gar Pittoresco [1660], ed. Marco lJoschini, Istituto per la Collabo-
ampli, Stephen Bann, 7he True Vine. On Vi.sual Representatiolt dnd razione Culturale, Venezia/Rom a, 1966, pp. 71 1 712; Ja6quslin.
Lichterrstein et d/., Ld Peinture, l,arousse, Paris, 1997, p. 804.
the Westem'I radition, Cambridge University Press, Cambridge, 1989.
)J/
Vezi de exemplu Leontine Buijnsters-Snrcts, Jan Massys. Een Ant-
werps schi/der uit de zestiende eeuw,Waanders Uitgevers, Zwolle,
1995, pp. 214-215.
32. Pentru simbolismul religios al trandafirului, vezi Ewald M. Vetter,
Maria im Rosenhag, Schwann, L)iisseldorf, 1956; pentru aspectele
legate de polisemia sa: Gerd Heinz-Mohr, Volker Sommer, Dir
Rose. EnJaltung eines Symbols, Eugen Diede richs Ve rlag, Miinchen,
1998. In acest context, un bun exempiu este Madonna delle rose a
Tiziano i sraro il pit) eccellente di qudnti hdnno dipinto: poichl i suoi Eighte entlt- Century Italy, Cambridge Universiry Press, Cambridge/
pennelli sempre partoriuano espressioni di aita. Mi diceua Giacomo New York, 1991.
Palma il giouine, che pure anco ebbe fortund di godere degli eruditi
37. Vezi, intre altele, Aup;usto Gentili, ,,Tiziano e il non finito", Wnezia
?recetti di Tiziano, c/te questo dbbozza.ua i suoi quadri nn tnta ta/ Cinquecento nr. 4 (1992); Paula Carabell, ,,Finito and non-finito
rnassa de colori, che seruluAno (come dire) per far /etto, o base a/le irr Titian's Last Paintings", R!.9 nr. 28 (1995), pp.79 93;Valeska
espressioni, che sopra poi li doueua fabricare; e ne ho ueduti anch'io von Rose n, Mimesis ttrtd Selbstbez.ilglichkeit intX/erkert Tiziarn, Oebr.
de' colpi riso/uti, con pennel/ate mdssiccie di colorl, a//e uolte durt
striscio di terr/t ross/t schietta, e g/i seruiua (come a dire) per mezza Manrr Verlag, Emsdetten/Berlin, 200 1, pp. 299 365; Daniela Bohde,
Haur, Fleisch und Farbe: Krirperlichkeit urtd Materialitiir in rlen
tinta; altre uobe con und pennel/.tta di biacca, con /o stesso pennello, Gemrjlden Tizians, Edition In.rorde, Emsdetten/Berlin, 2002, pp.
tinto di rosso, di nero e di gia/lo, Jbrtnaua un rilieuo dun cltiaro, e 243-294; Nicola Suthor, Augenlust bei 'I'izian. Zur Kctnzeption
con queste maxime di Dottina faceua comparire in quatno penne /- sensueller Malerei in der Frilhen Neuzeit, Verlag Wilhelm Fink,
/ate la promessa rlwna raraJigura, e in ogni modo questi simili dbboni Mtinchen, 2004, pp. 17-20.
sato/lauano I piri. intent/enti, di modo che da molti erano coi deside- 38. Plinins cel Bitrin, Naturalis Historia, Despre picturd. Cartea X)O(V
rllti, per trrtfttolttrtnll di uedere i/ rnodo di ben incamminarsi arl entrttre 32 fin ed. rorn. cit., p. 124 - n. tr.).
nel pelago de/la Pitura. f)opo arcrformttti qilesti preziosifond.antenti,
riuolgeua i quadri alla nturaglia, e iui gli lasciaua alle uolte qualcbe 39. Ernst Hans Gombrich, The Heritage ofAppelles, C<trnell Universiq'
Press. London,1976lvezr st Mostenirea lui Apelles, trad. de Florir.r
mese, senzd uederg/i; e quando poi dt nuouo ai uoleua app/icare i
Ionescu, Editura Meridiane, Bucuresti, 1981 , n. tr.].
pennel/i, con rigorosa osserudnzA li esaminaud, comefossero stltti siloi
40 Johrr Gage, Cohur and Culture. Practice and MeaningJrom Antiquity
capitali nemici, per uedere se itt /oro poteaa trouar difetto; e scoprendo to Absrraction, Thames and Hudson, London, 1993, pp. 33-34.
Vezi si Richard Cocke, ,,Titian the second Apelles: rhe l)eath of
rtlctrna cosa, che non concort/.asse a/ delicdto suo intendimento, come
chirurgo benef.co medicaua I'infermo, se faceua di bisogno spolpargli Acteon", Renaissance Srudies nr. l3 (1999), pp. 301 311.
qualche gonfezza, e soprabont/anza di carne, radrizzandogli urt brac' 4t. Carlo Ridolfi, Le Marduiglie dellArre ouuero Le uite degli illustri
cio, se nellaforma lossatura nonfosse coil aryiustattl, se un Piede nelllt pittori ueneti e dello stato (1648), Cartailier, Padova, 1835, vol. I,
positura duesse presa dttitudine disconcia, mettendolo a /uogo senza p. 138: [... J nelle mischie de/le carni di tluesto ingegttoso pirture ttnn
t4tpaiono le innumerabili tinte di bigio, di rttncio, iazzurro, e c/i s)
compatir al suo do/ore, e cose simi/i. Coi operando e reforruandt,
fatti co/ori che si accostumano inserirui da a/cuni moderni, che si
quelle Jigure, le riduceua ne lla petfecta simetia che potesse rapPresen- credono ct)tt td/i modi toccar ld cima delfarte. a//ontarnndosi con
tare il be/Lt del/a I'i[atura e del/'Arte; e dopc,, J,ttto questo, l,onient/o /e
mani ad ahro, sino c/te quellofosse dsciuto,faceaa lo stesso; e qttando simi/i maniere da/ naturale cltefu da Giorgio imitato con poche tinte
in quando poi copriud di carne uiua quegli estratti di quinta essenza, adequate a/ sogetn cha egli prese ad esprimere, il cul modo Jit ancord
ridu'endog/i con molte repliche, che solo il respirdre loro mdncaua; ny' oss€rultto tra gli antichi (se prestiarno fede agli scrittori) da Apalle,
rnai fece una fgura a/ld prima, e soleua dire clte clti canta allimpro- Echione, Melanzio e Nicomaco chiari pittori, non usando eg/irrc c/te
uiso non pui formare uerso erudito, nl ben aggiustato. Ma i/ condi- qudttro co/ori nel comporre le carni.
mento de g/i u/timi ritocchi era andar di quando in quando unendo
42. Carlo Ridolfi, Le Maraaiglie dellArte ouuero Le uite degli illrcrri
con sfegazzi del/e dita negli estrenti de'chiari, auicinandosi alle mezze pirtori ueneti e dello stato (1 648), ed. cit., vol. I, p. 122: [. .. ] come
se Giorgio partecipasse di que//a rirtil con la qua/e suol /a natura
tinte, ed unendo un/t tiLttll con ta/tra; altre uolte, con uno striscio t/e//e comporre le umane carni co/ misto de/le qua/iti deg/i e/ementi [...].
dita pure poneua un co/po closcuro in qua/che ango/0, per rinJorzarlo, 43 Cage, op. cit., p.34.
oltre qtralche sniscio di rossetto, quasi goccio/a di sangue, clte irnigo- 44 Plinius cel Birrin, I|aruralis Historia, C:rrteaXXXV 76: Prinus
riua a/cun sentimento sul,erfcia/e. Ed il Palma mi atestaua, per ueriti,
che nei Jinimenti dipingeull piil. con le dita che co' pennelli. illeuit eas colore testae, ut ferunt, tritae Ecphantus Corirtthius led.
36. Detalii in Philip Sohm, ,,Pittoresco". Marco Boschini, hh Crirics, rom. cit., p. I l5: ,,Cel dintii care a color:rt aceste siluete a fost,
dupi cum ni s-a rransmis, Ecphantus din Corint, folosind argili
and their Critiques of Palnterly Brushaork in Seuenteentl:t- and pisirtir" n. tr.].
338 339
i
I
45. Boschini, Palluchini, op. tit., p.712: Lichtenstein, op. cit.: E uera- ueduto poi in che nutdo siJdcciano carnosi e dobi ne'luoghi loro, e come
mente (chi ben ci pensa) egli con ragione coi o|)eri; perchi, uo/ertdo
imitare /'operazione del Somrno ()reatore, Jaceua di bisogtto orserunre nc/ girare dellc utdute sifactiano nn grazia ccrti stortimenri, c pdrimcnre
che eg/i pure, tte/ Jbrntar questo corf)o Ltmano, lo Jitrmb rJi terra con
gli ffitti de/ gon;fiare ed dbassare ed a/zare o un rtentbro o tutta ld
le mani.
persontt, ed o/tre cib lincatenamento de/lossa, de'nerui e delle uene si
46 Pentru istoria acestui motiv in gXndirea occidentali, vezi Flrnst
l{obert Curtius (1948), Europriische Literdhrr und lateinisches Mit- Jice ecellente in tutte /e parti cbe in uno ottltno dipintore sorut richieste
telalrer, Francke , Bern, 1978, pp. 527-530. Pentru iconogralia [vezi Giorgio Vasari, Vielile pictorilor, sculptorilor ;i arhitecyilor,
edigia a II-a revizuti gi adiugiti, traducere si note Stcfin C-rudu,
n-reclievali a lti deus artiJix, vezi sinteza recenti a (lhlistianei Kruse , -Editura Meridiane, Bucuresti, I968, vol. II, p.293 - n. tr.l.
52. Vasari, ed. Bettarir.ri & Barocchi, p. 1084: [... ] scortica (ua) uomini
Wozu Menst hen malen. Historische Begri.indungen eines Bi/drnediums,
1,,er uedere i/ principio e le legazioni de/lossature, ntusco/i, rterbi, uene,
Fink Verlag, Miinchen, 2003, pp. 137 173 (cu bibliografi:r ante-
e moti diuersi e tutte le positura de/ corpo umano lcd. ron. cit., vol. lll,
rioari).
p.239). Vezi despre aceasta Chiara Rirbbi-Bernard (ed.), L'anato-
47 Vezi excelentele ar-raliz.e reirliz.ate cle Lubir Freedman, Titirtn's [nde- mie chez Michel-Ange. De la Rialirl n lidialiri, Hermann, Paris,
pFerenedceinmt aSne, lTJ:itPiaonr'tsraPitos,rtrOailtsscThhkrio,uFghireAnrzeeti,n1o9i 9L0er,np, p'I.he73P-e8n3ns9yi lLvaunbiaa 2003.
State Unir.ersity Press, University Park (Pa), 1995, pp. \46-159, ) r. Rafael Mandressi, /,e regard de /'anatomiste. Dissectiott d ;nu(ttiou
constrtrite pe bunri clreptate in jurul motivului diuitto attista.
48. Pentru schimbirile regirnului senzorial in picturir lui TiEian, vez.i du corps en Occident, Seuil, Par:is, 2003.
Lucia Corrain, ,,Les Sens de Vdnus", in (Jmar (lalab rese (etl.), Vinus
dluoilie. La Vinus d'Urbino du fiilen, Snoeck, Bruxelles, 2003- 54. Alberti, ed. Gr:ryson (1975), op. cit.,Ii, 36, pp. 62-63 [ed. rom.
2004, pp. 165 1 8 I si Victor I. Stoichita, Ligura de la transgression, cit., p.48: ,,pictortrl nu trebuie si descrie lucrurile pe care nu lc
Droz, Gendve,2013, pp.27 52 lvezi;i ,,Cum se savureazi un vede" - r-r. tr.l.
tablou", in Cum se sauureaz.d un tab/ou;i ahe studii de istoria artei,
55. Vasari, ed. Bettarini & Barocchi, p.594: [...] riterca con muscoli,
traducere de Ruxandra f)emetresctr si Anca Oroveanu, Editura con qwella faciliti graziosa e tlolce, clte apparisce frtt'l uedi e non uedi,
corue fanno /a carne e le cose uiue lpasajil nu este tradus in editia
Humanitas, Bucuresti,2015, pp.9-31 n. tr.l. romineasci - n. tr.l.
49. Leorr Battista All->erti, De Pictura (1435) I Della PitnLrd (1436), De 5(t. Vasari, ed. Bettarini & Barocchi, p. 1045: [...] mohe t.,obe scorti-
pictur/l, cd. ;i tr. C. Crayson, Laterza, I{oma/Bari, 1975,1I,36, cando cotpi mzrti, per studiare /e cose di notomia, comincib a dare
pp. 62 63 [vezi si Leon Battista Alber:ri, Despre picturl, traducere
si r-rote de George Lizirescu, tditura Meridi:rne, Bucuresti, 1969, perfezione al gran disegno ch'egli ebbe pol [ed. rom. cit., vol. III,
p. 181 - n. tr'.1.
p. 48 - n. tr.l. Despre acest fragment, vezi Bertrand Pr6vost, ,,L'os 57. Roberto Paolo Ciarcli, ,,Il (brpo trasparente: modalit) di icono-
et le cartilage. Articulation et composition dans 1'esthdtique d'Al- gralia anatomica in Michel:rngelo", ir.r G. Ohni, [,. Tongiorgi'l'ornasi,
berti", Letterarura &Are. Riuisra artnuale nr.2 (2004), pp. 149-171.
A. Zanca (ed.), Natura-Cultura. L'interprerazione de / mondo Jisico
i50 Vezi recent Isabelle Bouvrande. [.e co/oris uinitien /a Renaissance. nei testi e nel/e immagini, lucririle congr. international (Mantova,
Autour de Titien, flarnier, Paris, 2014. oct. 199(r), Leo S. Olscki, Firenze, 2000, pp. 377-394;vezi siJanres
51 Giorgio Yasai, Vite de'piu eccel/entl pittori sctt/tori e drchitettori, HaLL Michelangelo and rhe l?einuention oJ rhe Hutnan Body,F. Strtus
I 550 9i I568, ed. R. Bettarini si P Barocchi, Sansoni, Filenze S.PE.S., and (liroux, I-ondon, 2005, pp. 63-102 si Andrea Carlino, Ro-
1966-1987, citat din editia pdf , accesibila online la htqrs://wwr'v. berto Il Ciardi, Anna Maria Petrioli Tofani (ed.), La Bella Andto-
memofbnte.itiricerche/giorgio-vasari/: Le Vite i 568 (Edizione mid: i/ dkegno del corpo fra arte e scienza ne/ Rinascimento, Silvana,
Milano.2009.
(iitrntina) - PDI- pubbiicaro marzo 200(r, p. 650: I)dtosi dttnque 58. Detalii in Roberto Paolo Ciardi, Lucia'['ongiorgi Tomasi (ed.),
Inmagini anatomiclte e naturalistiche nei disegni degli UlJizi. Secc.
allo studiare glignutlo ec/ a riscontrare i musco/i de/le notontie e deg/i XVI e XVil, Olschki, Firenz.e, I984, pp. 85-86. in acelasi volum
vezi frumosul studiu al lui Roberto Paolo Ciardi, pp. 9-35.
nomini morti e scorticdti con que/h de' uiui, che per la copertd de/la
pe//e non appariscono termindti ne/ rnodo che ftnno loata /a pel/e; e 341
340
59. Alessandro Nlori, Il primo libro de'ragionamenti delk regole del 159; Charles M. Bernstein, ,,Titian and the Anatomy of Vesalius",
Bolletino dei Musei Ciuici di Venezia, nr. 22, 1977, pp. 39-5A;
disegno tAlessandro Allori con M. Agnolo Bronzino (1570),in Scritti
iArte del Cinquecentl, ed. Paula Barocchi, Ricciardi, Milano/Nea- Michelangelo Muraro, ,,Tiziano e le anatomie delVesalio", tn Tiziano
e Venezia, lucririle congresului international (Venegia, I 976), Neri
pole,1973,II, p. 1949. in dialog, aceasti aserriune este atribuiti
maestrului lui Allori, Agnolo Bronzino. Vezi pentru consideratii P ozza, Yicenza, 1 980, pp. 307 -316.
similare Benvenuto Cellini, Sopra i principi e'l modo ttimparare
tarte del disegno, in Scriti dArte del Cinquecento, ed. Paula Ba- 65. Vezi Martin Kemp, ,y4. Drawing for the Fabrica; and Some Thoughts
rocchi, Ricciardi, Milano/Neapole, 1973,II, pp. 1935-1939: ti
dico che primieramente faremo lossatura e do?o qaesto la notomia, upon the Vesalius Muscle-men", Medical History, nr. L4, 1970,
cioi i primi muscoli, leuata h pelle, et allultimo essa pelle.
60. Paula Salvi, ,,Da Leonardo alle Accademie: procedimenti e metodi pp.277-288.
anatomici degli artisti", in Rappresentare il corpo. Arte e Anatomia
da Leonardo alfllluminismr, cat. exp. (Palazzo Poggi, Bologna, 66. Yezi pentru aceasta mai ales Andrea Carlino, Books of the Bodl'
2004-2005), ed. Paola Salvi, Bononia University Press, Bologna, Anatomical Ritual and Renaissance Learning, Chicago Universiry
2004, p.69.
Press, Chicago, 1999.
61. Mark \M Roskiil, Dolce's ,,Arretino" andVenetian An Theory of the
67. Pentru problemele legate de atribuEie si copii, vezi John Shearman,
Cinquecento, New York University Press, New York, 1968, p. 142:
The Early ltalian Pictures in rhe Collection of Her Majesty the Queen,
l...) ? magior fatica nellarte a imitar le carni, che lossa: perche in Cambridge Universiry Press, Cambridge (Mass.), 1983, pp. 280-
quelle non ci ua abro, che durezza, e in queste solo si contiene la 282. Pentru interpretare, vezi R. Goffen, Titian's Women, Yale
tenere a, ch'i la piir dfficil parre della pinura, in tanto, che pochis-
simi Pittori lhanno mai saputa esprimere, o la esprimono hoggid) University Press, New Haven/London, 1997, pp. 198-213; Bohde,
nelle cose loro basteuolmente. Chi adunque ua ricercando minuta- op. cit., pp.179-202; Suthor, op. cit., pp. 85-1 13.
imente i muscoli, cerca ben di mostrar fossature a luoghi loro: il che 68. Titus-Liviss, Ab urbe condita (de la fundarea Romei), traducere,
lodeuole: ma s?esse uohe fa lhuomo scot"ticato, o s€cco, o brutto da tabel cronologic si note de Paul Popescu Gi.li.sanu, vol. I, Editura
Minerva, Bucuresti, 7976, Cartea I, LViI, pp.67-68.
uedere: ma chi fa il delicato, accenna gliossi, oue bisogna, ma gli rico-
pre dolcemente di carne, e riempie il nudo di gratia. E se uuoi qui mi 69. Jonathan Sawday, The Body Emblazoned. Dissection and the Human
diceste, che ne'ricerclmenti de'nudi si conosce, se il Pittore t inten- Body in Renaissance Cubure, Routledge, London/NewYork, 1995,
p.2r4.
dente della Notomia, parte molto bisogneuole al Pittore; perc/te senza
70. Vezi recent Katharine Park, Secrets oftMomen: Gender, Generation
le ossa non si puo formar ne uestir di carni lhuomo: ui rispondo, che'l
medesimo si comprende ne gliaccennamenti e macature fvezi Secolul and the Ortgins ofHuman Dissection, MIT Press, Cambridge (Mass.),
de aur al picturii uenetiene. Critica de arta laWneyia, ed. cit, p. 303;
2007; V6ronique Dasen (ed.), L'embryon humain i trauers lhistoire:
traducere usor modificati - n. tr.].
62. Che apparisce jla'l uedi e non uedi, come .fanno la carne e le cose uiue Imagn, sauoirs et rites,Infolio, Gollion, 2007.
(Vasari, ed. Bettarini & Barocchi, p. 594). 71. Francesco Colonna, Hypnerotomachia Poliphili, Aldo Manuzio,
63. Yezi in acest context Fredrika H. Jacobs, ,,Aretino and Michelan-
Venetia, 1499, p. 63.
gelo, Dolce and Titian: Femina, Masculo, Grazia", Art Bulletin,
vol. 84 (2000), pp.5l-67; Rona Goffen, Renaissance Riuals: Miche- 72. Vezi Sawday, op. cit., pp. ll0-129.
73. Piero Giorgi, Gian Franco Pasini (ed.), Mondino de'Liuzzi, Anatho'
langelo, Leonardo, Raphael, Yale Universiry Press, New Haven/
London, 2002. mia,\Jniversit) di Bologna, Istituto per la storia, Bologna, 7992,
apud Piero Giorgi, ,,Mondino dd Liuzzi da Bologna e Ia nascita
64. EricaTietze-Conrat,,,Neglected Contemporary Sources Relating dell'anatomia moderna", in Rappresentare il corpo. Arte e Anatomia
to Michelangelo and Titian", An Bulletin, nr.24, 1943, pp. I54- drz Leonardo allllluminismo, cat. exp. (Bologna, 2004-2005)' Bono'
342 nia Universiry Press, Bologna,2004, p.7: La parete delladdome t
com?ostd di cinque parti, cioi la cute, lo snato adiposo, h strato cArnoso,
i muscoli con i loro tendini ed il peritoneo. Adesso incidi con un rasoio,
auanzando dallo sternofno alle ossa pubiche, incidendo legermente
la cute. Dopo incidi lateralmente di fanco allombelico, auanzando
a destra e a sinistra fno al dorso; dopo scuoia ed otterrai per prima
343
cosa la cute. Dopo auerflal scuoiata e solleuata, ti appare lo strato Canon of Polykleitos and other Canons", in \Tarren G. Moon
carnoso [...]. (ed.), Polykhitos, the Doryphoros and Tradition, The Universiry of
Wisconsin Press, Madison, 1995, pp. 19*5 1. Pentru mitul lui
74. Georges Canguilhem, Etudes lhistoire et de philosopbie des sciences, Policlet in Renastere, vezi Ulrich Pfisterer, ,,Phidias und Polyklet
von Dante bis Vasari: zum Nachruhm und kr.instlerischer Rezep-
Vrin, Paris, 1983, pp. 27-35. tion antiker Bildhauer in der Renaissance", Marburger Jahrbuch
fiir Kunstwissenschafi, vol. 25 (1999), pp. 61-97.
75. Loris Premuda, Storia delliconografa anatomica, Ciba Edizioni, 85. Despre aceasta vezi Glenn Harcourt, ,*Andreas Vesalius and the
Anatomy ofAntique Sculpture" , Representations, nt. 17 , iarna 1987 ,
Saranno, 1993, pp. 140-\74. pp.28*61; Jackie Pigeaud, ,,Formes et Normes dansle De Fabrica
de Vdsale", in J. C6ard, M.-M. Fontaine, J.-C. Margolin (ed.), Ze
76. Pentru bune lecturi analitice ale acestei pagini, vezi Andrew Cun- Corps h la Renaissance, Aux Amateurs de livres, Paris, 1990, pp.
399*421; Nanry G. Siraisi, ,,Vesalius and Human Diversity in Dr
ningham, 7he Anatomical Renaissance. 7he Resurrection of Anato- humani corporis fabrica", Journal of the \Varburg and Courtauld
mical Projects of the Ancients, Scolar press, Aldersh"t, t997, pp. Institutes, vol. 57 (1994), pp. 60-88. Pentru un context mai larg,
vezi Georges Didi-Huberman, OuurirVinus. Nuditi, r2ue, cruautd.
124-137 si Carlino, op. cit., 1999, pp.42*53. pentru u., .ont.r,
mai larg, vezi Carlo Maria Ossola,A Vif La crdation et les signes, L'Image ouurante, Gallimard, Paris, 1999.
Imprimerie Nationale, Paris,2012, pp. 2l-33.
77. Andreas Vesalius, De humani corporis fabrica (Oporinus, Basel, 86. Detalii la Kenneth Gross, 7he Dream of the Mouing Statue, Cornell
University Press, Ithaca"/London, 1992 ;i Victor l. Stoichita, L'Efet
1543) I La Fabrique du corps bumain, ed. bilingvi, Louis Bakelants Pygmalion, Droz, Gdneve, 2008 fvezi si Efectul Pygmalion. De la
et al. (trad., ed.), Actes Sud, Paris, 1987, pp.32*33. Ouidiu la Hitchock, trad. de Delia Rizdolescu, Humanitas, Bucu-
78. Detalii intotdeauna utile la Raymond Klibans\y, Erwin panofs\y, rqti, 201 1 - n. tr.l. Pentru Renastere , vezi Fredrika H. Jacobs, The
Fritz Saxl, Saturn and Melancholy: Studies in the History of Natural Liuing Image in Renai.ssance Art, Canbridee Universiry Press, Cam-
Philonphy, Religion andArL Nelson, London, 1964 lvezi gi Saturn bridge (Mass.),2005.
;i melancolia: studii def lozofe a naturii, religie ;i ani, trad. de Miruna
Titaru-Cazaban, Bogdan Ti.taru-Cazabal si Adela Vaetisti, polirom, 87. ,,Letter of Dolce to Alessandro Contarini", in Mark \f. Roskill,
1a9i,2002 - n. tr.l. Dolce's Aretino and Wnetian Art Zheory of tbe Cinquecento (1958),
79. Ruben Eriksson (ed.), Andreas Wsaliui First public Anatomy at
Renaissance Sociery ofAmerica, Toronto, 2000, p.214: [. . .J meza
Bologna 1540. An Eyewitness Report by Baldasar Heseler Mediiinae sedendo sopra un drappo sodo di pauonazzo, mosna daper tuno alcuni
Scolaris tog€ther with his Notes on Manaeus Curtius' Lectares on
Anatomia M undi ni, Nmqvist & .ffiftsell, Uppsala/Stockholm, I 9 5 9, sentimenti dolci e uiui, e tali, che non si ueggono, fuori che in lei: doue
p. 87. i ancora mirabile accortezzA di questo s?irito diuinl, che nellultime
parti ci si conosce la macatura della carne causatA dal sedere.
80. Eriksson, op. cit., pp. 85-87.
88. Leon Battista Alberti, De Pictura, II, 41, ed. Thomas Golsenne,
81. Pentru scenografiile din De humani corporis fabrica, vezi remarca-
bilul studiu al lui Louis Seguin, ,,La Mort en ce Jardin", in Andrea Bernard Pr€vost, Yves Hersant, Le Seuil, Paris,2004, pp. 145 gi
Carlino, Claude Ritschard, Deanna Petherbridge (ed.), Corps
h uif. Art et anatomie, Mus6e d'Art et d'Histoire, Gendve, 199g, 249: Ma questi mouimenti rfanimo si connoscono dai mouimenti del
pp.85-108.
corpo. / Sed hi motus animi ex motibus corporis cognoscuntur led.
82. Vesalius, ed. Bakelants et al. (1987), op. cit., p. l7l. rom. cit., p. 53: ,,Dar aceste transformiri ale sufletului se risfring
83. Ibid., p.548. din modificirile trupului" - n. tr.l.
84. Claude Galien (Claudius Galenus), De Placitis Hipponatis et pla- 89. Vezi de exemplu Federico Luigini, Il Libro della bella donna (Ye-
netia, 1554), in Giuseppe Zonta (ed.), Trattati del Cinquecento
tonis/On the doctrines of Hippocrates and Plata (Corpus Medicorum
Craecorum Y 4, 1,2), De temp., ed. Phitlip De Lacy, Akademie- sulla d.onna, Laterza, Bari, 19 13, p. 255.
Verlag, Berlin,2005, 1, 566; Galien, ed. De Lacy, op. cit., De plac.,
345
L.V S 4SA. Vezi in aceasti privintiAndrew Steward, ,,The Canon
of Polykleitos: A Question of Evidence", Journal of Hellenic Stu-
dies, vol. 98 (1978), pp. 122*L3l si Jerry Jordan pollitt, ,,The
344
90. ,,Letter of Dolce to A-lessandro Contarini", in Roskill, Dolce\ Are- E tutti gli occhi, che temeriaramente lo guradarono, abagliarsi quasi
tino, ed. cit., p.214:1...1 i ancora mirabile accortezzA di questo mirAssero una falda di ghiaccio ferito dal sole. Egli con h puriti del
suo corpo uinceua il candido de i gigli cobi ne gli orti supremi. La sua
spirito diuino, che nellultime parti ci si conosce la macatura della
statura erA mezzana. Haueua le braccia spedite. Le spalle larghe. Il
carne causata dal sedrre. Ma che? puossi con uerith dire, che ogni co/po petto si uniua col capo dolcissimamente. [...] E tutto il suo corpo in-
di pennello sia de que' colpi, che suol far di sua mdno la natura. sieme pareua una composizione /auorio, che respirasse, sul quale la
91 Pentru tusa lui Titian ne vom raporta in primul rXnd la studiul lui natura heuesse sprezzato il rosato delle gote della aurorA. I capegli, che
David Rosand, ,,Titian and the Eioquence of the Brusch" , Artibus risplendeuano di quel color biondo, che hanno le nocciole mature, se
et Hittorille,2 (1981), pp. 85;i urm. si la contributiile recente: gli distendeuano fno sotto le orecchie, e da Ie orecchie in giir. erano
Valeska von Rosen, Mimesis und Selbstbezilglichkeit in Werken crespi, e Piu rossegianti. Haueua il solco dello scrimine alla usanza
Tizians, Edition Imorde, Emsdetten/Berlin, 2001, pp. 299-365; dei Nazaareni. La.fionte pianA e serent in cui si staua kfede, k pedade,
Daniela Bohde, Haut, Fleisch und Farbe Kiirperlichkeit und Mate- dy il uero. I suoi occhi aarij riluceuano con chiarezza di zephiro [...J.
rialitrit in den Gemlilden Tizians, Edition Imorde, Emsdetten/
Berlin, 2002, pp.243-294; Nicola Suthor, Augenlust bei Tizian. I rei huomini cominciarono a batterlo czn tanta crudebade, che
Zur Konzeption sensueller Malerei in der Friihen Neuzeit, \Tilhelm
Fink Verlag, Miinchen, 2004, pp. 17-20. nel piouere de ifagelli su le carni si uedeua diseperare la diuinitd da
92. Pentru un context mai larg, vezi Guillaume Cassegrain, La coulure, la humanith; come perfuoco e per lacqua toro da lo ariento; percib
che lihumano rimaneua tutto nero ne le percosse, & il diuino non ?ur
Hazan, Paris,2015, mai ales pp. 183-185. restaua senzd ofesa, ma tostenaua suso lhumanitd che si torceua pa-
93. Giorgio Vasari, ed. Bettarini & Barocchi, p. lll2 [ed. rom. cit., tendo. E le neui di uerno, e le grandini di state non cascltno cosi spesse
dal cielo, come i colpi cadeuano in Giesu macchiando quel corpo schifo
vol. III, p.277:,,lucrate cu trisituri de penel mai grosolane si in
logni brutezza t l. E quegli inhumani risero; quando coloro, che
pete de culoare" - n. tr.]. lo percossero con le sferze; e uolendolo sciogliere non ritrouauano i
94. Vezi observagiile Luciei Corrain, Il uelo dellarte, VoLo Publisher srl,
legami. Perch? la carne recisa dr enfata gli teneua sepohi in se stessa.
Firenze/Lucca, 2016, pp. 7 4-7 8.
Onde la pena dello sciorre i nodi aguaglib forse quella delle banirure.
95. Scrisoarea lui Aretino citre Titian, datati. 1548, in Pietro Aretino, Sciobo chefu dalla colonna, uenne una nube, e lo ricoperse tutto, efu
Lettere, vol. IV l. IV .d. Paolo Procaccioli, Salerno, Roma, 2000, riuestito da gli Angeli inuisibili. Despre raportul Titian-Aretino in
pp.199-200, trad. fr. Lettres de lAritin (1492,1556), ed. Andr6 domeniul picturii religioase, se poate consulta acum lJna Roman
D'Elia, The Poetics of Titian's Religious Paintings, Cambridge Uni-
Chastel, Nadine Blamoutier, Scala, Paris, 198S, p. 464. Aceasti. versiry Press, Cambridge, 2005, mai ales pp. 84-129.
97. Pentru istoria acestei noliuni, se va consulta intotdeauna Sixten
apreciere se referi la tabloul, azi dispirut, reprezenrend tn ECCE Ringbom, Icon to Narratiue: 7he Rise of the Dramatic Close-Up in
HOMO, replici a tabloului realizat penrru Carol Quintul in 1548 Fifieenth-Century Deuotional Painting (19 65), Davaco, Doornspijk,
si pistrat azi la Prado: nd ahrimenti ilflagello pub enfare efar liuide 1984.
le carni, che se labbia fatte liuide e enfate il pennello uottro diuino 98. un rezumat al dezbaterii cu bibliografia anterioari esengiali e oferit
lvezi Secolul de aur al picturii ueneriene. Critica de artd la Veneyia,
de Gerda S. Panofsky, Michelangelos ,,Christus" und sein riimischer
ed. cit., p. 130 - n. tr.l.
96. Pietro Aretino , I quattro libri de la humanita di Christo (Francesco Aufirageber, \Ternersche Verlagsgesellschaft , \7orms, 1 99 I, pp.
166 gi urm.; vezi gi Charles de Tolnay, Michelangelo IIL The Medici
Marcolini da Forli, Venezia, 1539), pp. 88-89; Pietro Aretino,
Trois liures de lhumaniti de Jisus-Christ, extrase din traducerea lui Chapel, Princeton University Press, Princeton, 1948, pp. 89-95
Jean de Vauzelles (1539) adaptate de Elsa Kammerer, Editio.rt
Rue d'Ulm, Paris,2004, pp. 59-62. La paciencia che nacque il di si, recent, John W. Dixon Jr., The Christ of Michelangelo. En Essay
on Carnal Spirituali4t, Universiqr of South Florida, Atlanta, 1994;
che egli nacque, lo nasformd ne la costanza della colonna. Poi senza
\Tilliam E.'\Tallace,,,Michelangelos Risen Christ", Sixteenth Cen-
battere occhio, e senzafar motto, guardando il cielo si lascib leuar la tury Journal 2814 (1997), pp. 1251-1280; Kerstin Schwedes,
ueste da dosso. Ma subito che gli scoprisse lo ignudo, i lumi indegni di
347
uederlo si riuolsero doue si riuolgono quando son molestati dal uento.
346
Historia in statua. Zur Eloquenz plastiscber Bildwerke Michelangelos Friihen lr/euzeir, ed. Hartmut Laufhiitte, Harrassowitz Verlag, Vies-
im Umfeld du Christus uon Santa Maria sopra Minerua zu Rom,
baden, 2000, pp. 355-372.
P. Lang, Frankfurt a. M. 1998 si Kathleen Weil Garris Brandt, r04. Despre aceasti problemi, vezi Alexander Nagel, Michelangelo and
,,The Body as vera ef;gies in Michelangelo's Art: The Minerva
the Reform ofArt, Cambridge University Press, Cambridge, 2000.
Christ", in Christoph L. Frommel, GerhardVolf (ed.), L'Immagine 1 05. Vom reaminti aici si acel topos al marmurei ,,resuscitate" sau ani-
di Crbto dal acheropita alla mano r{arrista, Biblioteca apostolica
Vaticana, Citt) del Vaticano, 2006, pp. 269-322. mate, pe care Vasari il foioseste in legituri ct Dauid sar cr Moise.
Vezi despre aceasta Fredrika H. Jacobs, 7he Liuing Image in Renais-
99. Yezi Gaetano Milanesi (ed.), Le Lettere di Michelangelo Buonarrotti, sanceArt, Cambridge University Press, Cambridge,2005, pp. 168
Monnier, Firenze, 1875, p.641, nr.XfV un Cristo grande qudnto si urm.; vezi gi Rebekah Smick, ,,Evoking Micheiangelo's Vatican
Pietd: Transformations in the Topos of Living Stone", in Amy
el naturale, ignudo, ritto cor und croce in braccio, in que/lattitudine Golhany (ed.), T/te Eye of the Porl, Associated University Presses,
London, 1996, pp. 23-52, iar pentru un context mai larg, Stephen
che pani al detto Michelangelo. J. Campbell, ,,uFAre una Cosa Morta Parer Viuar: Michelangelo,
Rosso, and the (Un)Divinity of Art", Art Bulletin,8414 (2002),
100. Giorgio Vasari, La uita di Michelangelo nelle redaziorti det j550 e
Pp.596-620.
del 1568, ed. Paola Barocchi, Ricciardi, Milano/Napoli, 1962, p. 59. 106. Pentru o analizi aprofundati a acestor strategii figurative, vezi An-
Bettarini & Barocchi, p. 1059: a Roma.t mettere in opera un Cristo dreas Briihler, Kontrapost und Kanon. Studien zur Entwicklung der
ignudo che tiene la croce, il quale i unafgura mirabilissima [ed. rom. Shulptur inAntike und Renaissazce, Deutscher Kunswerlag, Miinchen/
cit., vol. lll, p. 207:,,1a Roma (...) penun a aseza la locul siu un Berlin, 2002, pp.251-259 9i David Summers, Michelangeb and
Cristos gol, ducindu-si crucea, o lucrare admirabili", trad. modi- the Language ofArt,Princeton University Press, Princeton, 1981,
pp.255 si urm. ;i \7allace, op. cit., pp. 1272-1277.
ficati - n. tr.].
101. Carl Frey (ed.), Il Codice Magliabechiano cl. XVIL IT contenettte 107. Despre mizele nuditigii sale, vezi Leo Steinberg, The Sexuality of
Christ in Renaissance Art and in Modern Ob/iuion, ed. a doua, rev.
notizie sopra tarte degli lzntichi e quella de'forentini da Cimabue a 9i adiugiti, Universiry of Chicago Press, Chicago/London, 1996,
pp. 146-147;i Hans Belting, Das echte Bild. Bild.fagen als Glau-
Michelangelo Buonarroti, scritte da Anonimo Florentino, Berlin, 1 892, bensfagen, C.H. BeckVeriag, Miinchen,2005, p. 113.
p. 129: un Cristo di marmo, grande quanto al naturale o maggiore,
108. Toma din Aquino, Summa Theologica, q. 54, art. 7: Et quia ueritas
tutto nudo, che appogia le mani d una croce di mano di Michele
ndturAe corporis est exforma, contequens est quod corpus Christi post
Agno/o Buonarrottj, che ? una cosa tlznto benfatta, cbe i marauig/ia
a uedere; e ginocchi e piedi et tutta irtsieme i cosa mirabile. resurectionem et uerum corpus fuerit, et ejusdem nllturae cujus Juerat
prius. Si dutem ejus cor?us fuisset Phantasticum, non fuisset uerd
102. Ciorgio Vasari, ed. Bettarini & Barocchi, p. 1047: Fra le cose belle fesurrrectio, sed apparens [trad. rom. din latini de Cornel Mo-
ui sono, olne i panni diuini suoi si scorge il rttorto Cristo; e non si pensi raru - n. tr.] .
alcuno di bellezza di membra e r{artifcio di corpo uedere uno ignudo 109. Detalii la Max Heimbucher, Die Orden und Kongregationen der
tanto ben ricerco di muscoli, uene, nerbi sopra fossdtura di quel corpo, katholischen Kirche,2, Schoningh, Paderborn, 1907, pp. 130-153.
nd ancora un morto piii simile al morto di quello. Quiui ) dolcissima
aria di testa, et una concordanza nelle appiccatur€ e congiunture de/le 110. Toma din Aquino, Summa Theologica, g. 55, arr. 6: Quod autem
braccia e in quelle del corpo e delle gambe, i poki e le uene lauorare, fuerit uera resurrectio, ostendit uno modo ex parte corporis. Circa
che in uero si marauigli lo stupore che mano dartefce abbia potuto si quod tria ostendit. Primo quidem, quod esset corpus t)erum et solidum:
non corpus phantdsticum, uel rarum, sicut est aer. Et hoc ostendit per
diuinamente e propriamenteflrre in pocbissimo t€mpo cosa si mirabi/e; hoc quod corpus suum palpabile praebuit. Unde ipse dicir, Luc. ult.
cbe certo t un miracolo c/te un sasso, da principio senzaJbrma nessund.,
(24, u. j9): ,,Palpate et uidete: quia spiritus et cltrnem et ossd non
sia mai ridotto a quella perfezione che la natura afatica suolJbrmar -habet, sicus me uidetis habere". Secundo, ostendit quod esset corpus
nelle carne [ed. rom. cit., vol. III, pp. 184-185 - n. tr.]. 349
103. Vezi, despre aceasta, Kerstin Schwedes, ,,\7ortlose Beredsamkeit:
Evokatorische Bildsprache von Michelange los Riimischer pietd und
dem Minerua-Christus", in Kiinste und Natur in Diskursen der
348
/tumanum, ostendendo eis uerAm ffigiem, quam oculis intuerentur. ossa et sanguis, et alia huiusmodi. Et ideo omnia ista in corpore Christi
Tertio, ostendit eis quod esser idem numeri corpus quod prius habue-
resurgenth Juerunt. Et etiam integraliter, absque omni diminutione:
rat, ostendendo eis u)lnerum cicanices. tlncb leginr Luc. u/t. (24, u. 3g, alioquin non fuisset peryfectd resumectil, si non fuisset reintegrdtum
39): ,,Dixit eis: Videte mdnus merls et pedes meos, quia ego ipse sum,,
quidquid per mortem ceciderat ftrad. rom. de Cornel Moraru - n. tr.].
[trad. rorn. din latina de Cornel Moraru - n. tr.]. 121. Scrisoarea lui Don Miniato Pitti de Montoliveto citre Giorgio
1l 1. Vezi despre aceasta Glenn W. Mosr, Thomas llncridule, Editions Vasari datati 1 mar 1545 in C. Frey (ed.), Il Cartegio di Giorgio
Vasari, G. Miiller, Miinchen, 1923, p. 149: ui i mille heresie, mas-
du Fdlin, Paris, 2009. Pentru rolul aringerii in receptarea l,.i Cristos sime del/a pelle di San Bartolomeo senz/l barba; el /o sclrticdto ha i/
al lui Michelangelo, vezi Wailace, op. cit., p. 1274. barbone; il che mostra che que lla pe/le non sia /a sua.
1 12. Augustin, De Ciuirate Dei,XII-I,22 si'foma din Acluino, Summa 122. Augustin, De ciuirate Dei,XXII, 19.
Theologica, q. 54, art. 2. 123. Francesco La Cava, Il uoho di Michelangelo scoperto nel Giudizio
113. Din imensa bibliografie, citim aici lucririle deja clasice: Geza de Finale. Un dramma psicologico in un ritratto simbolico, Zanichelli
Francovich, ,,LOrigine e la diffusione del crocefisso gotico dolo-
roxt", Kunstgescltichtliches Jahrbuch der Bibliotheca Hertziana 2 Editore , Bologna, 1925, p.8: in una chiara mattina del maggio del
(1938), pp. 143 26t; MonikavonAlemann-Schwartz, Cruc.ifxus 1923 mi accingeuo a studiare il grande afresco del Giudizio Finale
t/olorosus. Beitrrige zur Polychromie unr/ Ikonographie der rheinichen nella Cappella Sistina. Poche uolte io laueuo guardato, e timpressione
GabelhruziJixe, tezi di elipdoot1cutoeragot,rhUitnJuiveer(stit1a4te0a-1d2ign0B),oEndni,tio19n7s6d;ui rimastami era di una gran fol/a anonima dotninata da un gesto mi-
Jean \flirth, L'[mage
nlccioso: quello del Cristo Giudice. Imprendedo ora lo studio delld
Cerf, Paris, 2008, pp. 234 ;i uln.
71,4. Yezi Victor I. Stoichita, Figures de /a transgression,Droz, Gdneve, composizione partitament? nei suoi uarii personaggi, uidi ad un trdtto
pp.2l9 244 lvezi, in editia romlneasci, ,,Un idiot in Elvetia. Ipos_
la fgura di Michelangelo che mi guardaua... Un briuido mi corse
raze ale imaginii la Dostoievski", in Efectul Don eu4otei. Repere
pentta o /:tetmeneuticd a imagindrului europedn, traducere ie Ruxandra per la schiena. Era proprio lui [...]!
Demerrescu, Gina Vieru si Corina Mircan, Editura Humanitas, 124. LaCava, op. cit., pp.21,45,61 Perchi Miche langelo uolle dare un
coi tragico sfondo, la pelle di uno scorticato uiuo, allimmagine del
Bucuresti, 1995, pp. 328-348 - n. tr.l.
suo uoho doloroso e corruciato? [...] Nessun indizio, netsunA linea per
115. Joris-Karl Huysmans, Li-Bas, ed. yves Hersant, Folio Gallimard, quel suo tragico uo/to si riscontra nei disegni e negli appunti per i/ S.
Bartolomeo del Giudizio. I'u questa una decisione improuisa. Egli
Paris, 1985, p. 18.
uolle rappresentarsi daudnti alle future generazioni, come si credeua,
116. Detalii laJames Clifton, David Nirenberg, Linda Elaine Neagley, uno scotticato uiuo dai suoi contemporanei. Questa d.ecisione de//e sua
7he Body of Christ in the Art oJ'Europe and IVew Spain, I t 50-1"g00, anima sdegnosa fu messa in efetto in un modo geniale [...]. Nel co-
lo ssa le alf a c o de l,, G iudi zio F i na le ", catas tofe p r ede s tin ata de llu m an a
Prestel, Miinchen/New York, 1997 , pp.90 91. tragedia, si scopre, ohre il Cristo Giudice, un nuouo centro di attra-
117. Evanghelia dupi Matei 28, 3: ,,$i in{igisarea lui era ca fulgerul, si zione magica per gli occhi del mortali: il uobo di Michelangelo dolo-
imbricimintea lui, albi ca zipada". rante e rzssegndto.
1 I 8. Victor I. Stoichita, L'Efet Pygmalion, Droz, Gdneve , 200g [vezi si Il grido formidabib della sua uendeta suonerA oggi fnalmente, il
Efectul Pygmalion. De la Ouidiu la Hitchcoch, rraducere de Delia
suono spduentoso delle rrombe degli angeli, le urla dei dannati, k grida
lI9. Rizdolescu, Editura Humanitas, Bucuresti, 201 1 - n. tr.]. Nle-
Vezi si Simona Lecchini Giovannoni, Alessandro di gioia degli eletti, e giungeri fno a noi Attrlluerso il simbolo del
Altori, tJ.
maftire Batolomeo, che mos*a i/ uobo di lui nella pelle sanguinante,
mandi, Torino, 1991, p.218. par che riccordi agli uomini nei secoli il suplizio di Michelangelo:
120. Thomas dAquin, Summa Theologica, q. 54, art.3: Dicendum quod, ECCE HOMO!
sicut supra dicturn est, corpus Christi in resurrectione fuit ,,ejusdem
ndtuftte, sed aberius gloriae". unde quidt1uid ad naturam corporis 125. Un bun rezumat al acestei literaturi se a{li la Michael Rohlmann,
humani pertinet, totum fuir in corporc Christi resurgentis. Minifes- ,,Michelangelos uJiingstes Gericht, in der Sixtinischen Kapelle, Zu
tum est Autem quod nd ndturtzm corporis humani pertinent carnes et Themenwahl und Komposition", in Michael Rohlmann, Andreas
350 35r
I
Thielmann (ed.), Michekngelo. Neue Beitrrige, Deutscher Kunsrver- Microhgu,integral consacrat subiectului La pelle umana/ 7he Human
lag, Miinchen/Berlin, 2000, pp. 5-234 (aici p.23t). Skin, este de mare interes in contextul prezentei discugii.
126. Interesante obseruatii la Stephen J. Campbell in ,,nFare una Cosd 132. Gr6goire de Nysse, Discours cdtlchique (citre 385), YIII,4-5 apud
Morta Parer Viua,: Michelangelo, Rosso, and the (Un) Diviniry of Jean Danidlou, ,,Les tuniques de peau chez Gr€goire de Nysse",
Art" , Art Bulletin 84 (2002), pp. 596-620 (aici pp. 613_-614) . art. cit., p.365 lvezi Sf. Grigorie de Nyssa, Scrieri, partea a doua,
127. unii comenrarori au vizut aici o posibili aluzie la mitul siienuiui trad. Teodor Bodogae, Editura Institutului Biblic si de Misiune
Marsyas, ecorsat din ordinul unui rege crud. Vezi Loren partridge,
al Bisericii Ortodoxe RomXne, Bucuresti, 1998 - n. tr.l.
,,Michelangeios uJiingsten Gerichtr: Eine Interpretation", in Dis
Sixtinisc h e Kapelle. Das J,iingste Geric ht, Benziger, ZtirichlDr-issel_ 133. Gr6goire de Nysse, De uirginitate, cap. XIII, apudJean Dani6lou,
dorf, 1997, p. 143; si Beat Wyss, Der Wille zur Kunst. Zur rjsrhe- ,,Les tuniques de peau chez Gr6goire de Nysse", art. cit., p.355.
tischen Mentalifit der Moderne,DuMont, Koln, 1996, pp. 1 1_14.
Toate exemplele care infXtiseazi pielea silenului ca obiect de exhi- 134. Macarie, A WII-a Omilie desptre Genezi, apud Pier Franco Beatrice,
bare sunt posrerioare frescei lui Michelangelo si, ca arare, in loc si ,,Le tuniche di pelle. Antiche letture di Gen. 3, 21",in U. Bianchi
fi putut servi drept sursi de inspiratie, sunt o dovadi a succcsuiui
(ed.), La tradizione dellenkrateia. Motiuazioni ontologiche e proto-
acesteia.
logiche, Edizioni dell'Ateneo, Roma, 1985, pp.433-484.
128. Geneza3,21.
135. Leo Steinberg,,,Thc Line of Fate in Michelangelos's Painting",
129. Paginile ce urmeazi datoreazi mult unor exceiente articole: Jean Critical Inquiry 6 (prirnivara 1989), pp. 41454; Claudia Benthien,
Dani6lou, ,,Les tuniques de peau chez Gregoire de Nysse", in Ger.hard
Miiller, Winfried Zeller (ed.), Gkube und Geisr. Festschrifif)r Ernst Haut,Rowohlt, Reinbeck, 1999, pp. 211-213; Rudolf Preimes-
Benz zum 60. Geburtsrage am I7. Nouember t 967, Bri\l, Leyden, berger, ,,Michelangelo Buonarroti", in Ulrich Pfisterer, Valeska
1967, pp. 355,367 si Pier Franco Beatrice, ,,Le tuniche di pelle. von Rosen (ed.), Der Kiinstler als Kunstwerk. Se/bstportriits uom
Antiche letture di Gen. 3, 21" , in Ugo Bianchi (ed.), La tradiiione
delfenkrateia. Motiuazioni ontologiche e protologiche, Edizioni Mittelaher bis zur Gegenwarr, Reklam, Leipzig, 2004, p. 52.
dell'Ateneo, Roma, 1985, pp. 433 482.yezi de asemenea Jean 136. Giovanni Andrea Grlio, Due dialogi lCametino, 15641, reprint a
Pdpin, ,,Saint Augusrin et le symbolisme ndoplatonicien de la v€ture,,, cura di Paola Barrocchi, Studio per edizioni scelte Editor, Firenze,
in Augustinus Magister. Congr?s international augustinien, paris, 1986, p. 98r. Senza dubbio ripiglieremmo questo istesso corpo, che
21,24 septembrie 1954, Etudes augustiniennes,laris, D55, I, pp.
293-306 si Daniela Bohde, ,,Pellis Memori/te peccatlrum. Die ]lasciamo per morte, il che [humanaJragilitii diflcilmente capisce. [. ..
Moralisierung der Haut in Frontispizen und Anatomietheatern La prima nostrA terrena natiuitA i naturale, e la seconda sard mira'
der Niederlande im 17. Jahrhundert - ein blinder Fleck in der colosa. Giob il dechiari dicendo ,,sarb di nuouo da la mia pelle cir-
condato". E notllte che disse mia, cioi, di queslistessa che ora porto e
Medizingeschichte nach 1945", in Albert Schirrmeister, Mathias
non daltra.
Pozsgai (ed.), Zergliederungen - Anatomie und Wahmehmung in der
137. Samuel Hafenreffer, Nosodochium in quo cutis alfectus traduntur
Ftuhen |Yeuzeit, Klosrermann, Frankfurt a. M., 2005, pp.327-357. curandi, Ki,ihn, Ulm, 1660.
130. Vezi Otto Demus, 'Ihe Mosaics of San Marco in Venice, vol. 212,
138. Detalii ia Robert Herrlinger, ,,Die geschundene Haut im barocken
7he Thirteenth Century, fig. 192; Martin Brichsel, ,,Die Schripfungs_ anatomischen Titeikupfer", in Heinz Goerke et al. (ed.),Wrhand-
mosaiken von San Marco: die lkonographie der Erschaffung des
Menschen in der frLihchristlichen Kunst", Stndel-Jahrburl, N. F. firlungen des XX. Internationa/en Kongresses Geschichte der Medizin,
13 (1991), pp.29-80.
Berlin 22.-27. August 1966, pp. 474 496 (aici p. 478); cat. exp.
131. Pentru aspectele lexicale ale notiunii de ,,pieie", vezi Anne Gron- Wrborgen im Buch. Wrborgen im Ktirper. Haut zwischen 1500 und
deux, ,,Cutis ou pellis: les ddnominations m6diolatines de la peau 1800, Herzog August Bibliothek Wolfenbiittel , 2003, p. 158 ;i
humaine", MinologusXlll (2005), pp. 113-130. Acest numii din Daniela Bohde, op. cit., pp.343 345.
139. Pentru motivul pielii gi al mistii la Michelangelo, vezi John T.
352 Paoletti, ,,Michelangelo's Masks", Art Bulletin, 84 (septembrie
\992), pp. 424-440 si Stephen J. Campbell,,,,,Frtre unA Cosa M orta
Parer Wua: Michelangelo, Rosso and the (Un)Diviniry o f Art" , Art
Bulletin,84 (decembrie 2002), pp. 596-620.
353
140. Expresia a fost formulati de Didier Anzieu, Le Moi-peau (198 j), Presenti, e ?asslfia lafuria del popolo, si dette a metterlo in un deposito
in Chiesa.
Dunod, Paris, 1995. 150. Detalii la tWaldemar Deonna, L'Odeur suaue d.es dieux et des ilus
(l939), Nino Aragno, Torino, 2003.
141. Emmanuel L6vinas, Totaliti et infni, Martinus Nijhol LaHayel I 5 1 . Ne referim aici la studiul clasic aI lui Rudolf si Margot Wittkower,
Paris, 1971, pp.203-241 si Gilles Deieuze, Ciny'ma I. L'Image - The Diuine Michelangelo. 7he Florentine Academy\ Homage on His
Mouuement, Minuit, Paris, 1983, pp. 125_144. Death in l964,Phaidon, London, 1964.
152 Yezi Martin \7arnke, ,,Die erste Seite aus den Viten Giorgio Va-
142. Yezi pentru aceasri problemi, indeosebi penrru verset€, Vincent saris. Der politische Geha.lt seiner Renaissancevorstellung" , Kritische
Rose, ,,Etude sur Job, XlX,25-27", Reuui Biblique Internationlzle Berichre 5 (1977) , 415, pp.5-28 ;i Georges Didi-Huberm an, Deuant
fimage. Questions posies auxfns /une histoire de lart, Minuit, Paris,
V (1896), pp. 39-55. Pentru diferitele editii ale Bibliei in kalia 1985, pp. 67-103.
renascenrisri, vezi Edoardo Barbieri, Le Bibbie ita/iane de/ euattro- ll. Redute
cento e del Cinquecento. Storia e bibliografa ragionara delle edizioni
1 . Giorgio Vasari, Le Vire de' piil eccellenti pittori, scuhori e architetti
in lingua italiana dal l47i al 1600,2 vol., Editrice Bibliografica, (1568), proemio alla seconda parte delle Wte: non fece gli occhi con
quel bel girare chefa il uiuo e con lafne de'suoi /agrimatol. Bettarini &
Milano, 1992. Barocchi, p.417 led. rom. cit., vol. I, p. 26Q:,,nu le-a dat ochilor
rotirea aceea frumoasi pe care o au cind sunt vii, cu gingasa lor
143. Iov 19 (versiunea citatd,: Bibliorum sAcrorum iuxta uu/gatam clemen-
inlicrimare" - n. tr.].
tinam noua editio, Typrs Poliglottis varicanis, Cit) del Vaticano,
2. Euanghelii apocrife, traducere, studiu introductiv si comentarii de
1951). Cristian Bidili;i, Humanitas, Bucuresti, p. 154.
144. rbid. 3. Ibidem, p. 153.
4. Ibidem, p. 47.
145. Yezi Raphael-Louis Oechslin, ,,D€pouilleme nt" , in Dictionnaire 5. Tradus dupi edigia francezi: Jacques de Voragine, La Ligende dorie,
de spiritualitl, ltscy'tique et mlstique, vol.III, Editions Beauchesne,
Paris, 1937, pp. 455-502. trad. fr. Jean-Marie Baptiste Roze, Garnier-Flammarion, Paris,
1967, vol. II, p. 175 (traducere usor modificati de autor). Vezi gi
746. Pentrr conrexr, veziLaua Camille Agoston, ,,Sonnet, Sculpture,
Death: the Mediums of Michelangelo's Self,Imaginin g" , Art History, Jacobi a Voragine, Legenda aurea, ed. Johann Georg Theodor Grdsse,
2014 (decembrie 1997), pp. 534-555.
Editions Koerner, Bratislava, i890, p. 588.
147 . Yezi Susanne Gramatzki, Zur lyrischen SubiektiuitAt in den Rime 6. Tradus dupi edigia francezS.: Voragine, trad. fr. Roze, op. cit.,vol.
Michelangeks Buonarrotis,Winter Verlag, Heidelberg, 2004, p. 327.
II, p. 175 (traducere usor modificati de autor). Textullatin: Igitur
148. Bernadine Barnes, ,,Skin, Bones, and Dust: On the Seif-portraits juxta angeli praeceptum ambo sibi inuicem obuiantes d.e mutua uisione
in Michelangelo's Lasr Judgment" , Sixteenth Century Journal, 35 laetati et de prole promissa securi adorato domino domum redierunt
(2004), pp.969-986. diuinum promissum hilariter expectantes.
7. Tradus dupi editia francezi, Voragine, trad. fr. Roze, op. cit., voL.II,
149. Esequie del diuino Michelagnolo Buonarroti celebrate in Firenze p. t74.
dallAccademia de Pittori, Scubori, dr Architettori, Giunti, Firenze, 8. Vezi textul lui Petrus Abanus, Expositio in Problematibus Aristote-
1564, edigie in facsimil in Rudolf si Margot \Wittkower, 7he Diuine
lk, Vl, 1, publicat si comentat de Johanne s Thomann, Journal oJ'
Michelangek: The FlorentineAcadrmy:s Homage on his Death,phaidon,
London, 1.964, pp.75-76: Noi tutti credeuamo *ouare quel corpo TherX/arburg and Courtauld Institutes 54 (1991), pp.238-244.
gii putrefatto e g.tasto, perchi era stato in quella cassa 22 giorni o pit):
e dalla morte ne era corsi 25: ma aperta che fu, non si senti odore 9. Euanghelia lui Pseudo MateiIIl. 1, Euanghelii apocrife, ed. cit., p. 152.
alcuno cattiuo; e arresti giurato, che si riposasse in un dolce e quietis-
355
simo sonno. Le medesimefattezze del uiso, la medesima cera, fuori un
poco di colore, che erA come di morto, niuno membro guasto, o sc/ti-
Jizza: toccandoli la testa e le gote; che lo fecce ogn'uno; pastose e natu-
rali, come se di poche ore innanzi fusse patsato: cosa c/te empii tutti
di stupore. Coi ueduto/o a satisfazione di tutti quelli che ui erano
354
10. Ibidem, p. 161. 22. Cartea ingelepciunii lui Solomon 2,24: ,,Iar prin pizma diavolului
I 1. CXntarea Cintirilor 1, l. moartea a intrat in lume si cei ce sunt de partea lui vor ajunge s-o
12. Ambrosius, Librum de Isaac et anima admonitio,P.L. 14,531-532,
cunoasci".
text reluat de Nicolas James Perella, The Kiss sacred and profane, 23. Toma din Aquino, Summa 7/teologiae,2-2,36,3c: Inuidia aurem,
University of California Press, Berkeley/Los Angeles, 1969, pp.
4445, tradus si comentat de Yannick Ca116., Le baiser sur la bouche secundum rarion(m sui obiecti, conrrarirur caritati, per quam es! uita
au Moyen-Age, Le Ldopard d Or, Paris, 1992, p. 33. animae spiritualis, secundum illud I. Io. 3, l4: Nos scimus quoniam
13. Philippe de Harvengt (+1183), In Cantico canticoram,I, 3 = P.L: narulati sumw dc morte ad uitam, quoniam diligimius fanes. Utriusque
enim obiectum, et caritatis et inuidiae, est bonum proximi, sed secun-
203, 194, apud Carr(, p. 37, giPerella, p.73.
dum contrarium motum: nam caritatis gaudet dz bono proximi, inuidia
14. Tanges manufdei, desiderii digito, deuotionis amplexu; tanges oculo
autem de eodem tristatur [,,insa invidia, potrivit tipului siu de obiect,
mentis (Betnard de Clairvaux, Sermons sur le Cantique,vol. 2, intr., se opune caritigii, datoriti cireia sufletul are viati spirituali, po-
trivit cu 1 Ioan 3, 14: uNoi qtim ci am fost trecuti de la moarte la
trad. si note de Paul Verdeyen, s. j. gi Raffaele Fassetta, o.c.s.o, Les
Editionr du Cerf, Paris. 1998, pp. 366-367). Vezi si Suzannah viati pentru ci ne iubim fratiir" - vezi Toma din Aquino, Summa
Theologica, vol. III (IIa IIe), traducere de StelaAvram et. al., notd.
Biernoff, Sight and Embodiment, Palgrave Macmillan, London,
preliminari, note si ingrijirea edigiei de Alexander Baumgarten,
2002, p. 111.
Polirom, Iagi,2016, p.289 - n. tr.l.
t5. Roger Bacon, Opus Majus,2;474 5.1.7.4, citatde Biernoff, op. cit.,
p. 90 gi Aristote, De f,ime, lI, 12, 4236 (Aristote, De fime, text 24. Dante, Purgato rio, XIII, 7 0-7 3 :
ingrijit de Antonio Jannone, trad. si note de Edmond Barbotin, E come alli orbi non approda il sole,
Gallimard, Paris, pp. 70-72 [vezi si Aristotel, Despre sufet, trad.
de Alexander Baumgarten, Humanitas, Bucuresti, 2005 - n. tr.l). Cosi allombre quiui, onlio parlo ora,
Iuce del ciel di si largtr non uole;
i16. L'occhio tahro occhio non pui guardare che esso non sia ueduto da
ilui; chi, come quella medesima linea la suaformd se ne ua in quello Chi a tutti un f I di femo i ciglia jbra
i,E cusce come sparuier seluaggio
ch'ello mira: e mohe uobe nel dirizzare di questa linea, discocca 1arco
di colui al quale ogni arme ) legiere (Dante, Conuiuio,II,X, 4-6, Si fa perd che queto no dimora.
ed. Giovanni Busnelli, Giuseppe Vandelli, Le Monnier, Firenze, [Vezi Dante, Diuina Comedie, in traducerea lui Ceorge Cogbuc,
1968, p. 169 fvezi Ospdyu[ trad de Oana Busuioceanu, in Dante edigie ingrijiti si comentati de Ramiro Ortiz, Polirom, Ia;i, 2000,
Opere minore, editie ingri.f iti. de Virgil CAndea, Univers, Bucuresti, p. 369 - n. tr.l
)5 Bono Giamboni, Il libro dr'Vizl e drlleVirtudi e Il Trattato diVirtt)
1971, p.274 - n. tr.l).
e diVizi (clue 1274), ed. Cesare Segre, Einaudi, Torino, 1968,
t7. Tradus dupi edigia francezi,: Plutarque, Propos de Table, Y, 7, p. 49: Inuidia ) un mal calore che nasce dalluomo del bene e de la
Question VII, in (Euures morales, vol. IX, 2, text stabilit si trad. felicidade alnui, che h incende e dibane malamente e fallo dolore. E
de Frangois Fuhrmann, Belles Lettres, Paris, 1978, pp. 76-79
(traducere usor modificati de autor). nasce questo dolo per due cose: o quantfelli non uuole ch'a quello ch'?
18. Pietro dAbano (Petrus Abanus Patavinus), Conciliator controuer- ahri possa uenire; o quando si duole che non pub uenire elli a quello
che uede alcuna persona. E ) dire Inuidia, chi ,,non uedere", perchi
siarum, quae inter pbilosophos et medicls uersantur, CXXXV 3. colui ch't inuidioso non sofera ahrui uedere.
26. Y. Song-mi, ,,Euigwe and the Documentation of Joseon Court
t9. Ovide, Mitamoryhoses,lI,775-781, text stabilit si trad. de Georges
Ritual Life", Archiues ofAsianArt 58 (2010), pp.ll3-133.
Lafaye, Belles Lettres, Paris, 1985, vol. I, p. 63 lOvidtu, Meta- )'7 Plinius cel BitrAn, Naturalis Historia, XXXVI, 19, 85: itinerum
morfoze, VIII, 160-163,in Opere, trad. de Ion Florescu, Editura
ambages, occurusuque ac recursus inexplicbiles continer [vezi ed. rom.
Gunivas, Chisiniu, 2001, p. 313 - n. tr.l.
cit., p. 184 - n. tr.l.
Euanghelii apouife, ed. cit., p. 152.
Ovidiu, MetamorfozeY|II, 160-163, in Opere , ed. cit., p. 447.
Ibidem, p. 154 (Vidua eram, et ecce jam non sum; sterilb eram, et Vezi Alciato, Emb lemata, XYL
ecce jam concepL Et factum est gaudium magnum uicinis omnibu).
357
J0. Antoniol)etrit'ri, Artefabrileoueroarruerlauriucrsale (1642), lliblio- 38. Alessandro l.uzio, RodolFo Renier, Mantoua e Llrbino. lsabella r{Este
teca Naz.ionalc, Firenz.e, apud Stuarr V. Pyhrr, Jo.s6-A. (iodoy, erl Elisabetta Gonzaga nelle rekzionifzmigliarl, L' Roi'x & C', Torino/
Herolc Annor of rhe Imliau Renrtissance. Filippo I'legroli and His Roma, 1893.
Lontcntpor/tries, Cat. Ex1-r. Mcrropolitan Mtrseunr of fut, New York, 39. Balclassar Castiglione, Il t'ibro del Cortegiano, ed' cit', p' 3I: che
199t3, p. 145: nohi nel considerare ta/ opent sotto restdti .tttottiti, w/ oglruno dica cii che crede che signtfchi qucl/a lctterrt ',5" che l't signora
I)rrhroa porta i\'t f"onte; perchl auueuga che L'ttt:tlnent( questo dttc7r
considerare conte sit possibile a cistllare e sporgerc i/Jirro tota/ruerttc, ,ia un artrfrioro irlan,, pe, potcr ittgt:tnttdre, p(r auueLtLtr/l si gli dara
che afarlo di gietto sarebbe impossiblle itJarto, come artclte il petto qurtlche intcrpretrtziorte dd /ei .forse ilon Pen.sdta' c trouarassi che la
/'ha indutta
.fbnna due ali di drago piene docchi. f"orort,urm, pieisa rigtardatrice dei martiri degli omirti' desic/erio suo'
segno a scoprire non mlendo lintinto
3 l . llaldassar (iastiglione, I / Libro de/ Cortegitrto, e d. 'Waltcr Barbe ris, qurrro piccol
F,inaudi, '['orino, 1998, p. 59: si pui rlir quel/a essff uertl ltrte ch( rti uccitleri e ,rprlli, uiuo irt calamiti cbi la mira o la serue lvet'i ed'
\totl pltr€ esser ltrtc; nl piu irt altro si ha da 1,oner studio, c/te nrl rom. cit., lX, p. 40 - r.r' tr'].
tt,tsconder/a: perchy' si i scoperta, lcua itt tutto l/ credito eJa lono poco 40. Balclassar Castislione, Il Libro del Cortegiano, ed' cit', p' 31: L'[Jnico'
aae,do tacciuti alquanto cd essendogli pur rcplicdto che dicessc, irt
estirurtto fvezi cd. rom., de unde e prcluat citatul: B:rldcsar Casti-
glione , Ctrteanul, l'aducere, prefaga si note de Eta lloeriu, F.clitura ultimo rlisse un sonettL sopra qua//a lettera S; ,'he da nto/tiJit estit?tdto
;rentru l.itcratr-rri Univcrsalir, Bucuresti, 1967, p.59 - n. tr.]. -Jhtto a/fimprouiso, m,t, pcr csstt ittg'gnoso e tuho piil cbe non parue
32. IJ:rldcsar Oastiglionc, ()trteanul, ed. cit., Xl-, pp. 79-80. r1,, ,oo,portasse /a breuitd del tempo, si penso pur cha fossc peltstito
33. llaldcsar Oastiglionc, (.urte'tnul, cd. cit., l-XVl, pp. 340-341 .
34. Ilaldassar Castiglione, 1l Libro del Crtrtegidno, ed. cit., p.341: gli fvezi ccl. rom. cit., p. 41 - n. tr'].
4L Baldassar castiglione , [l Cortegiarn con una sce/ta delle opere nittori,
occ/,ti saettltno cd aflatturano toma aene/ici; c mtlssintdmettte qultndo ed. Bruno Maier, Utet,'forir.ro, 1955, pp' 591-592' apudl'ina
lrer /inea direttrt mandano i ragi suoi neg/i occlti dclla L'osA /ilnato Bolzoni, Poesia e ritrattt ne/ Ritnscimento, Laterzr' Bari' 2008'
fvezi l3aldesar Oastiglione, Curteanul, ed. cit., LXVI, p. 341 - n. tr.].
35. Niccolo Machiavelli, Il Print'ipe [Principele, tracluce re din italianri pp.222 223.
de Nina Firgon, revizuta gi adnotati de Monica l'ckete, colcctie 42. i'.tr"..", I I Canzoniere, 222 9i 224 fvezi ;i France sco P etrxca' Clan-
tortiertt/,tlad. dc Eta Bocriu, Humanitas, Bttcurcsti' 201 l ' p -149:
bilingvi coordonata de Smaranda Bratu Fllian si Nuccio Ordine, ,Ce poryi in piept ti se citeste-n frttnte" n' tr']'
Humeniras, Bucuresti, 2006, p. 185 - n. t.): i necessario, quest(l 43. I'omponius G"uri..,r, DI': SCULP'l'UR4 (1504), ed' de A'nclr6 (lhas-
tel, Robert Klein, l-ibrairie Droz, Clenive/1)aris, p' l28'
natura saper/a bene colorire e esserc grand si.tnu/atore c dlssimulntora.
44. Gruricus, DE S(:LiLl'TUl?A' ibid., pp' 152-153'
36. Niccold Machiavelli, Il Prirxlpe lPrircipelc, ecl. ronr. cit., p. 187 -
n. t.): ognuno uer/e que//o chc tu pttri, Stochi sentono que//o cht tu se'. 45, Pcr segno del mio amor nclfoute porto
37. I)ietro Ben'rbo, De Guidobaldo l'crerrio dcqne lilisabetha ()oruagtt urt S, qua/ dinota ogni rnio stato
[/rbini Dtu'ibus liber (1509): Il Signor Guido t-/bdldo, o per difeto e coi uttrnria il stto signrfcato
corrte uario i/ rrutrtlr' conrc il cottforto'
di natura, o piu tosto, come sl credea, per rut/iefitte g/iJussero lton
Quando auuien t'h'io riceua inganno o torto
pltl ilt tlrtto '/ tempo di sua uitd coltoscer donna carnalntentc, rtl signtfca quasto S sconsolato,
sdngue, stratio, sudor, suplitio e stftlto'
nutnintortio exercitutr. in versiune,r latini a clogir"rlui fur-rebru rcdac-
sPiacer, stento, sospir' sdegno e scon/orto'
tat de [Jenrbo, sc putca ciri: siue Lor?oris et n/zturde ui.tio, seu, quod.
Ma di poi mostra di iu(rorso s(gno,
uulgo creditum ctt, dribu tugicis ab Octauiano 1,art u() pntfter rcgtti s'auuien ch'in qualclte parft iJ martir rrn'tte'
icuP id I t/tt€ ril inp edi tum, q uarLtm o nnino i l/e arti txtr r n p e r i c ) r t i t i i m t t
ltabebatur, nulla cttrn ftemina coire ulnquam itt tont uita pofuiss,' soue seruitil, sPeme e sostegno.
[Bembo, OperelY, p.299]. Datorez. accste citari lui Lorenzo Bonolcli 359
.si Monicii Ce ntanni, ,,Catena d'onore, catcna cl'amore: llirldassare
Castiglone, Elisabette Cionzaga e il gioco della uS,", |:lngramma
141 (ianuarie 2017), acccsata online la 13.01.2017.
358
Quando son poi jia'/ danno e la salure acestui text): Quelprincipe, che non A armigero s?ecialmente auuiene,
sospetto mostra al mio uiuer indegno, che i sprezzato da'a suoi. Il principe armato da uno disarmato ) dif-
soluto e stretto e sciolto in seruitute. ferente, come il uestito dal nudo. Et uegiamo che il nudo da tuni ?
Consenti, o mar di bellezza e uirtute, uilipeso et il uestito onornto [,,Acel principe care nu e inarmat ajunge
cb'io, seruo tuo, sia /un gran dubbio scio/to, si fie dispreguit de ai sii. Principele inarmat e diferit de cel dezar-
se lo S che porti nel candido uoho mat a;a cum cel imbricat e diferit de cel gol. Si vedem ci cel gol
signifca mio stento o mia salute, e desconsiderat de toti, iar cel imbricat e onorat"].
se dimostra sorcorso o seruitufe, 51. Detalii la Diane Bodart, ,,Le reflet et l'6clat. Jeux de llenvers dans
la peinture v€nitienne du XVIe sidcle", in Vincent Delieuvin si
sospetto o sicurti., secreto o stolto,
se speme o strido, se saluo o sepolto, Jean Habert (ed.), Titien, Tinroret, Vhonlse, HazanlMus6e du Louvre,
Paris, 2009, pp. 216-260.
se le catene mie strette o solute.
52. Egli ha il terrorfa luno e ahro ciglio, / L'animo in gli occhi, e abe-
Ch'io temoforte clte non mostri segno
di superbia, sospir, seueritate. rezza in fonte, / Nel cui spazio lonor sied.e, e'l consiglio [,,E] poarti
stratio, sangue, sudor, suplicio e sdegno. teroarea intre o sprXnceani;i cealalti, / Sufletul in ochi si maies-
tatea pe frunte, / Unde i;i au sediul onoarea 9i prudenga"]. Pietro
Ma se /oco ha /a pura ueritate, Aretino, Poesie uarie, edigie ingrijiti de Giovanni Aquilecchia si
Angelo Romano, Salerno, Roma, 1992, pp.50-260 9i 318-320,
questo S dimostra con non poco ing(gno apudBolzoni, Poesia e ritratto, ed. cit., p. 172.
51 Paolo Giovio, Elogia uirorum bellica uirtute, Firenze, 1551, pp.
un sol solo in bellezza e'n crudeltate.
338-339: Sidereosque oculos, regalia lumina uibrans, Pacaram se se
46. Baldesar Castiglione, Il Libro del Cortegiano, ed. cit., p. 3l lvezi
ed. rom. cit. p.40 - n. tr.l. populis spectantibus offert. Reiau transcrierea lui Robert Barry Simon,
47 Leon BattistaAlberti, La Peinture, rexr larin, traducere francezi si Bronzino's Portraits of Cosimo I de'Medici, (tezi de doctorat, Co-
versiune italiani, ed. Thomas Golsenne si Bertrand pr6vost, revi.-
lumbia University), Universiry Microfilms International, Ann Arbor,
zuti de Yves Hersant, Seuil, Paris, 2004, textul italian, p 23i,
1982, pp. 109-1 10.
Dice Plutarco, Cassandro, uno de' chapitani di Alessandro, perchl
54. Benvenuto Cellini, LaVita,II, LVIII 9i II, LXIII (= Opere di Ben-
uide fimmagine t/Alessandro re, tremi con tutto il corpo [veri L.on uenuto Cellini, ed. Giuseppe Guido Ferrero, UTET, Torino, 1980,
Battista Alberti, Despre pictur,i, rraducere si note de GeorgeLdzi,- pp.484 et 494) lvezi Viapa lui Benuenuto Cellini snisa de el insuyi,
traducere, cronologie si note de Stefan Crudu, Meridiane, Bucu-
rescu, Meridiane, Bucuresti, 1969, pp.32-33 - n. tr.].
resti, 1969, pp. 91 Ei 98 - n. tr.l.
48. Marsile Frcin, Commentaire sur Le Banquet de platon, De lamour, 55 [...] ll piil bello animale che mai abbia fano la umana natara si ]
text stabilit, adnotat, tradus si prczentat de pierre Laurens, Les stato luomo; [...J la piil bella parte che abbia luomo i la testa; e la
Belles Lettres, Paris, 2002,Vil,4, pp.218-220 lvezi Marsilio
Ficino, Asupra iubirii, Editura de Vest, Timisoara, trad. de Sorin piil. bella e marauigliosa cosa che sia nella testa sono gli occhi: in modo
che uolendo luomo imitare gli occhi, per essere tali quali noi diciamo,
Ionescu/Nina Fagon, 1992, pp.238-240 - n. tr.l ) forza che con assai maggior fatica ui si metta che in ahre parti tesso
corpo nonfaria (Opere di Benuenuto Cellini, ed. cit., p. 828).
49. Textul italian spune: Il signor Duca, ueduta in queste et alne opere 56. Homer, Iliada,8,349 lvezi si Homer, Iliada, trad de Dan Slqan-
lecce/lenza .di questo pittore, e particolarmert, ih, era suo priprio schi, Humanitas, Bucuresti, 2012, p.159: ,,Chipul Gorgonei avind,
ritrarre dal natu.rale quanto con piil diligenzia si pud imagin)re,'fece
sau al multucigagului Ares" - n. tr.].
rinarye sd, che alhra era giouane, Artnato tutto rlatme bianrhr r roo-urn
57. Giorgio Vasari, Ragionamenti di PaltznoWcchio/En*etiens du Pakz.zo
mano so?ra lelmo [. ../. Giorgio Yasari, Le uite. . ., ed. dt., p. 1145.
50. Lucio Paolo Rossello, Ritratto del uero gouerno del prinipe (1552), Wcchio, Belles Lettres, Paris, 2007, pp. 203-204.
ed. Matteo Salvetti, Franco, Miiano, 2008, p. l8t (multumiriie 36r
mele doamnei Irene Fantappid pentru a-mi fi atras atentia asupra
360
5R [...J laforma drllafortezza secondo la qualitd del sito hebbe nome la 60. Ibid., pp. 3-4: Siccome dice Wtruuio tufta fartu e la ragione tratta
stella, spargendo le suafortifcazioni qua e li a guisa di razzi (Giovan essere dal corpo umano ben composto e proporzionato, e coi in quella
BattistaAdriani, Istoria de'suoi tempi, diuha in libri uentidue, Giunti, parte d.oue el corpo ha debili i membri, tanto quanto i maggiore la
Florenta, 1583, s.p.) [,,...forma fortiretei potrivit calititii sitului sua debilitd, di ristoro a esso si richiede; siccome noi uediamo gli antichi
a avut steaua ca numeJ ci.ci fortificatiile ei se risp1ndeau in diferite
directii asemenea unor raze"]. duere posto tutte le fortezze ne' piil forti e eminenti luoghi che hanno
trlulttl, e massime nella citil a defensione e conseruazione tessa; cos)
5r) Francesco di Giorgio Martini, Trattati di architenura ingegneria e
la natura auendo mosffo lt loro el capo efaccia del corpo umano essere
arte militare, ed. Corrado Maltese, rranscr. de Livia Maltese De-
el piil nobile membro desso, e che cogli occhi uhiui tutto el corpo
grassi, Edizioni Il Polifilo, Milano, 1967 , vol.I, p. 7: Laundt auendo
in me medesimo esaminato qual forma fusse piil facih, forte e di mag- giudicar debba, cosi la fortezza di(a) essere posta in luogo eminente
giore urilitii, parmi lafgura de rombo e romboido essere assai petfena. che tutto el corpo della cittd giudicare e ued.ere possa. Adunque la rocca
Ecci lequilatero e lequicuro e'l diuersilatero difonna moho conueni- de' essere principale membro del cotpo della citti, siccome el capo i
enti. Similmente quadrilatero, ortogonil, pentagonL esagonio: e tutt( principal membro di tutto e I cotpo. E come perso quello perso el cotpo,
queste forme sono da adattare in ogni grande estremo luogo pe' mo- cosi perso lafortezza persa la citti da essa signoreg'iata. Adunque con
uimenti degli angoli loro uobando le estremiti a la parte della ffin- diligente cura essa guardare si debba, e dia essere in tal modo composta
sione, accib che fugttiue e non ostacol sieno. Auendo detto di che et ordenata che non senza grande industria di sottilitA di ingegno,
forma le circuizioni delle fortezze far si debbano, resta a dire delle
clefensioni, torci e torrioni, scarpe, fosse, cigli, bertesche, battifredi e forza, o furtiuamente perdare si possi [. . .J.
riuellini sicondo lantica e or moderna consuetudine; quantunque da E siccome noi uediamo che luomo ha due occhi co' quali uede e
considerare el luogo e sito sia, e sicondo quello edifcare, perchd ahro cognosce le cose apparenti, coi come ha gli occhi uisiui debba auere li
occhi mentali, i quali sieno guida e uia dellintelletto di giudicare e
richiede unaforma e altri un'altra, e sempre guardar si debba di uoltare
cognosciare le future cose. [...J
le stremiti degli angoli a la parte piil debile dellffisa accib che per
lobriquitd sua fugitiue dalle opportune macchine sieno. f,,Exami- Parmi diformare la citth, rocca e castelh a guisa del corpo umano,
nAnd in mine insumi care formi ar fi cea mai simpli., puternici si
de cea mai mare utilitare, mi s-a pirut ci figura rombului si rom- e che e I capo colle appricate membra abbi conferente corrispondenzia,
boidului ar fi cea mai aproape de perfectiune. Pi.tratul echilateral
e chc il capo /a rocca sia...
si cel cu laturi diferite au gi ele forme potrivite. Cvadrilaterul, octo-
gonul, pentagonul, hexagonul si toate aceste forme trebuie si ele 61. Vasari, Le uite..., ed. cit., p. 1146.
62. Antonio Francesco Grazzini, Rime di Antonfrancesco Grazzini detto
adaptate la orice loc mare si extrem prin miscirile unghiurilor lor,
indreptXnd extremitigile lor in direqia ofensivei, astfel incAt ele il Lasca, Parte Prima, F. Moiicke, Firenze, 1741, pp. 206*208.
s-o evite si si nu reprezinte un obstacol. Am spus care trebuie si 63. Vicente Carducho, Didlogos de la pintura (1633), ed. Francisco
fie forma circumferintei fortiretelor, mai rimine si vorbim despre Calvo Serraller, Turner, Madrid, 1979, p. 434.
64. Mirturie raportati de Jusepe Martinez, Discursos practicables drl
constructiile de apirare, turnuri si bastioane, taluzuri, redute, san-
turi si marginile lor, turnuri de observatie, merereze si creneluri, nobilisimo arte de la pintura, ed. Juliin Gallego, Akal, Madrid,
1988, pp. 203-206: [...] pues tenia pintor tan excelente, no necesi-
dupi obiceiul vechi ;i modern, luAnd mereu in considerare pro-
prietS,tile locului;i edificAnd in concordanEi cu el, cici unul cere taba des pinturas ajenas.
o formi si altul alta, gi intotdeauna trebuie avut griji ca extremi-
65, La Banaglia, vezi scrisoarea in Joseph Archer Crowe ;i Giovanni
tdtile unghiurilor si fie indreptate inspre locurile cele mai slabe in
caz de ofensivi, astfel incAt si evite prin profilul ior asaltul masi- Battista Cavalcaselle, Titian: His Life and Times, Murray, London,
niriilor"l.
1877, vol. Il, pp. 539-540.
66. Textul este reluat aici dupi transcrierea datorati lui Philip Cottrell
si Rosemarie Mulcahy, ,,Succeeding Titian: Parrassio Micheli and
Venetian painting at the couft of Philipp II", Burlington Magazine
CXLX (aprilie 2007), p.241:
foJ
Serenissimo e Catolico Re, cu semnele zodiacului, aritind ci toate semnele celeste au parti-
cipat la implinirea unei nasteri atit de minunate ;i dorite. Faima
Nella comune allegrezza di tutta la Christianith c'ha fatto segno di
molta letitia neJ nascimento del gran Princlpe di Spagna, ho uoluto apoi, care sade deasupra, cheami cu trompeta sa toate provinciile
anch'io mostrar la mia diuotlone uerso VosffA Catolica Maesti con si onoreze principele nou-niscut, unele purti.nd sceptre si coroane,
quella uirtil, c'io ho imparata da i magior lumi della pinura nelleti
nostra Michelangelo e Tiziano, e haaendo osseraAto i/ tempo de/ nas- altele aur si pietre pretioase; eu, reprezentat in provincia Italia, vin
cimento chefu il Luneil notte, uenendo il Mateh, ho uoluto mostrare cu intreaga umilinqi a inimii si ofer darul acestei picturi. Pe care
as fi trimis-o mult mai devreme daci norocul, care m-a ocolit mult
sotto a che pianetti i ndta tanta altezza appoggiata alle due Aquile timp, mi-ar fi permis s-o fac; dar de indati ce am putut respira, am
segno Imperiale, che per una lunga successione dlmperio s'i fermato pus ultima tufi operei. Si nidijduiesc ci Maiestatea Voastri Ca-
in casa lAustria. Apparisce sopra il padiglione unt stella fuor delle tolici o va accepta, de nu pentru perfectiunea ei, atunci pcntru
nubi fgurate per il gran principe che fndlmente fuor delle nuuole
devotamentul celui care o oferi, care doreste si fie socotit printre
della sterilitd, apparse al mondo sotto al pddiglion del cielo, a cui fa servitorii sii cei mai devotaqi, cu intreaga reverenti. vi sirut mina.
capello il Zodiaco, mostrando, che tutti i segni celesti sono fautori di
Din Venegia pe XX al lui august MDLXXV al Domniei Voastre
si merauiglioso e desiato parto. Lafama poi, che siede di sopra, chiamd Catolici Maiestate preaplecat Parrhasio Micheli pictor"l
con la sua tromba tutte le prouince ad honorar il nato principe; onde 67 Jusepe Martinez, Discursos practicables del nobilisimo arte dr la pin-
tura, Akal, Madrid, 1988, pp. 203-206 9i259: Mandd Su Majesrad
aber portando scettri e corone; i altre oro e geme; io fgurato nella a /lamar a Alonso Srinchez comunicrindole su intento y como debia
de hacer el diseiio para enuiarlo a Tiziano; y aunque se excusd todo
prouincia dhalia, uengo con soma humilith di core afarle dono della
lo posible nuestro Alonso Sdnchez (con su habitual modestia) hubo cle
presente Pittura. La qial molro prima haurei .ardita, se lafortuna
obedecer, haciendo lo que su Majestad retatado en pie, ofreciendo al
mia, che gran tempo m'ha trauagliato, me lhauesse permesso: mA non
prima ho sospirato, che ho dato lubima mano allopera. La qual bramo cielo a su hijo primogdnito, alzando los brazos, en la parte de arriba
che sia accettata d Vosna Catolica Maesta se non per la perfection sua, hay un ringel uolando que presentd ?alma y corona, y abajo se descu-
almeno per la deuotion di chi tffirisce, il qual desiando clessere anno- bre un pais con unos moros postrados en tierrd. Hecho esto le mando
uerato nel numero de'suoi deuoti seruitori, con somA riuerenza le bascio
la mano. su majestad le retratlzftt en el acto de mirar arriba, algo terciado, hizolo
Di Wneta a XX dAgosto MDLXW as/ nuestro Srinchez en un lienzo de tamano de poco mris de nes palmos,
Di Vostra Catolica Maesta
mris la cabeza de tdmalto natural [. . .J.
Deuotissimo Ser. Parrhasio Micheli pittore 68. Dar vezi si Carducho, op. cit., p. 434.
[,,Preainalt Rege Catolic, 69. Antonio Palomino, El museo pictdrico y escala dptica (1715), vol. III,
Aguilar, Madrid, 1988, pp. 262-263 fvezi Antonio Palomino,
in elanul intregii crestiniti.ti, care a dar semne de mare bucurie la
nasterea marelui Principe al Spaniei, am dorit si-mi arit si eu devo- Viaya celor mai iluytri pictori ;i sculptori spanioli, traducere de
tamentul fati de Maiestatea Voasrri. Catolici prin acele calititi pe
care le-am insusit de la cele mai striiucite faruri ale picturii vre- Oana Busuioceanu si Andrei Ionescu, Meridiane, Bucuresti,
murilor noastre, Michelangelo si Titian. Si acordXnd atenrie mo- 1992, pp. 222 223; traducerea din care citim respecti datele
mentului nasterii, care s-a perrecut in noaptea de luni, pe c6.nd se mentionate de Palomino; lnsi conform documentelor Felipe
licea marti, am vrut si. ar5.t sub ce planete s-a niscut o atare inalti Pr6spero s-a niscut la 20 noiembrie 1657. El avea prin urmare
fiinti care se sprijini pe cei doi vulturi ai semnului imperial care, doi ani cind a fost pictat (gi nu opt, cum s-ar putea crede luAnd
intr-o lungi succesiune imperiali, s,a oprit in casa Austriei. L)ea-
supra pavilionului, dintre nori, apare o srea, asa cum principele a ca reper datele lui Palomino) - n. tr.l.
apirut in fine din norii steriliti.tii sub baldachinul ceruiui, boltit
70. Margial, Epigrama I, 109, tradusi in francezi de Fr6d€rique Fleck,
364 in ,,L6pigramme I, 109 de Martial: un podme encomiastique ou
satirique?", Reuue de Philologie, de littirature et //ristoire Anciennes
DC()(II (2008/1), pp. 97 -98
365
Issa est deliciae catella Publi. Busuioceanu, antologie, prefaii si texte introductive de Victor Iero-
Hanc tu, si querih.r, /oqui putabis; nim stoichiti, Meridiane, Bucuresti, l980, pp. 90-91 - n. tr.].
72. El passo honroso de Suero de Quinones (1434), consultabil acum in
Hunc ne ltx rapiat supremlz totdm,
antologia lui Noel Fallows, Jousting irt Medieual Renaissance lberia,
picta Publius exprimit tabella. 'Ihe Boydell Press, \Woodbridge , 2010, pp. 438, 459, 463: algaron
[Vezi Marcus Virlerius Martialis, Epigrame, Cartea ir.rtii, CIX, in
las caras de los elmetes e conocieronse e/ uno a/ otro.
Persius, Iuvenal, Martial, Satire ;i epigrame, trad. de Tudor Mii-
nescu si Alexanclru Hodo;, pref:rgi de I. Fischer, Editura pentru 73. Rend d'An jou, Le Liure des tountois, BNF Fr. 2695, fol. 27v128r.
Literaturi, Bucuresti, 1967, p.296 - n. tr.). 74. Vezi in ac€st sens Carlo Severi, L'Objet-personne. Une anthropo/ogie
7I. Lettere sullarte di Pietro AretiTto, editie comentati de Fide nzio Pertile,
de la croyance uisuelle, Editi,,n. Rue d'Ulm, Paris, 2017, mai :rles
sub coordonarea lui Ettore Camesasca, vol. I, Edizioni del Milione,
pp.258-261.
Milano, 1957 , pp. 217-218: Io lto uisto, compare, da uoi ritratta Lt
bambina del signor Ruberto Strozzi, grdue e ottimo gentiluomo. F. 5.7 D er Weiss kuruig, ed. Alwin Schukz, Jahrhuch der Kunst h istoris clt en
perchd cercate iltnio giudizio, dico che se ioJusse dipintore, mi dispe-
Sammlungen des Allerhiichstert Kaiserhauses6 (1888)' p. 43: Was ist
rerei; benchd bisognaria che il rnio uedere partecipasse del conosci- airtem kunig gri)ssers dann ein harnisch, darynnen sein leib in dett
mento diuino, uolendo comprendere /a cagione per cui douessi disperdnni. streiten uersorgt ist?
Certo che il pennel uostro ha riserbati i suoi miracoli ne la rnaturitd 76. Derrileisskunig, ed. Schultz, op. cit., p.237.
de /a uecchiezza. Onde io, che non son ciectt in cotal uirtil, afermo 77. Sigmund Freud, ,,Das Unheimliche" (1919), in Sigmund Frer-rd,
col giuramento de la coscienza clte non i possibi/e a credere, non che
Psy c h o logis c h e S c hrifen, S tudi e nausga br, vol. IV F ischer, Frankfurt
facih afare, una cotanta cosa; onde merita di essere anteposta d qudTtt(
pitture mai Jurono e d quante ntai snrattno, tal che la natura i Per a. M., 2000, p.243 lvezi Sigmund Freud, ,,Straniul", in Eseuri de
psihanalizi aplicati, traducere de Vasile Dem. Z:rmfirescu, Editura
giurare che tale efiigie non i fnta, se l'arte uil dire che ella non sia
ztiua. Lodarei il cagnu.olo accltrezzato da lei, se /o exclannr la pron- 'f rei, Bucures ti, 1994, pp. 249-285 - n. tr.l .
78. Toquato Tasso, Za Gerusalemme Liberata, XX, 66' Originrlul ita-
tezza, che lo moue, bastasse. E la conchiudo ne kt stupore che, circa
cid, mi toglie le parole di bocca. Di Vinezia, il 6 di luglio 1542 L,,Am lian spune: S dunque intpentrabile i costui', I fa sl dicea, che forza
viz-ut, prietene, portretul fetitei seniorului Roberto Strozz.i, nobil ostil non cura? I uestirebbe mai forse i membri sui I Di quel diaspro
si ales gentilom. Si pentru ca doresti sir-mi afli pirerca, am si-gi ondei talma ha i dura? I Colpo tocchio o di man non Pote in lui, I
spun ci, daci eram pictor, m-ar 6 cuprins dez.nide.idea, de;i ar fi
trcbuit ca vizr.rl meu si fie cilluzit de ;tiinta dtrrnnezeiasci pentru di tal tempre ? rigor che lo assicura; I e inerme io uinta sono, e uiilta
a ir.rtelege cauza acestei deznidejc{i. E limpede ca penelul dumnea-
Alwtata: I nemica, amante, agualmente sprezzata lveziTorguato T'asso,
voastri si-a p:istrat nriracolele pentru maturitatea bitrinctii. Ca [erusalimul liberat,in romAneste de Aurel Covaci, Editura pentrtr
atare eu, care nu sunt orb in flta acestei arte, mirrturiscsc cu mirna
pe inirni ci o asemenea lucrare nu estc numai greu de ficut, ci l,ite raturi, Bucuresti, l969, vol. II, XX, 66, p. 333 - n. tr.l.
chiar de necrezut; asa incit meriti si fie pusi mai presus de toate 79. Pietro Aretino, Lettere.'fonto I, Libro primo, editie ingrijiti de
picturile clte s-au flcut ;i se vor mai face, circi, desi arta spune ci
im:rginea nu c vic, natura poate jura ci nu €stc o inchiptrire. As Paolo Procaccioli, Salerno, Roma, 1997, p. 58 (Scrisoare citrc
liuda catelusul pe c:rre-l mingiie ferita, daci ar fi de ajuns si mi
minunez de vioiciunea lui. Dar incl'rei cu aceasta uimire, care imi Francesco degli Albizi, 10 decembrie 1526):1...1 ne la uiba de i
ia vorba din guri. Din Venegia, la 6 iulie 1542" Pietro Aretino,
Scrisori despre arti,in Pietro Aretino, Paolo Pino, l.odovico Dolce , Panni con cui disornaua la persona, erd testimonio de lamore che
Secolul de aur al picturii uenetiene, traducere, note gi indici de C)ana
portaua a /a milizia, ricantandosi le gambe, le braccid e il busto con
365 i segni che stampauant larmi 1,,1...1simplitatea valului care-i ir.rfi-
qura trr-rpul mirturisea iubirea Pe care o purta ostirii, brodindu-si
gambele, bratele ;i pieptul cu semnele pe care le imprimase armura"].
ii multumesc cloamnei Ire ne Fanrappid pentru a-mi fi atras atentia
asupra acestui pasai.
80. EJiseni 6, 11 14.
81. Miguel de Cervantds, Don Quichotte, trad., prez. ;i ed. de Jean-
Raymond Fanlo, l.ibrairie Gdn6rale Franqaise, Paris,2008, p. 148
367
[vezi Miguel de Cervantes, Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Sinne gebraucht tuird, so dass es eben me^t mit dNm Angsterregenden
Mancha, traducere din limba spanioli si note de Ion Frunzetti si
ii b er h aupt zus ammenfi lh.
Edgar Papu, Polirom, Ia;i, 2016, vol. I, pp. 31-32 n. tr.l.
82. Ibidem, p. 153 lvezi ed. rom. cit., p.39 n. tr.l. 7. Frerd, op. cit., p. 250 [trad. rom. cit., p.257 - n. tr.]. E. Jentsch
83. Ibidem, p. 154 lvezi ed. rom. cit., p. 41 - n. tr.l.
hat als ausgezeicltneten Fall den ,,Zwelfe/ an der Beseelung eines an-
lll. Fantasme scheindend lebendigenWesen und umgekehrt dariiber, ob ein lebloser
Gegenstand nicht etwa besseh sei" heraorgehoben [. . .].
I. Francisco Pacheco, El arte de la pintura (1649), ed. Bonaventura
Bassegoda i Hugas, Cdtedra, Madrid, 1990, p. 700 Hase de pintar B. Freud, ap. cit., p.264 [trad. rom. cit., p.273 - n. tr.]. Im aller'
[...J un golpe en el habito por d.onde se descubra k lkga del costado, hdchsten Grade unheimlich erscheint uielen Menschen, tuts mit dem
que asi se lo dieron al que le uistieron despua que muriti [...]. Como Tod, mit Leichen und mit der tY/iederbehr der Toten, mit Geistern
esta milagrosamente en Assis, en pie, despuis de tantos afios como si und G esp ens tern, zus amme n h r)ngt.
estuuiera uiuo, ya se sabe por /as pinturas: como se ue en San Francisco
tle Madrid, en la primera estacidn del claustro, auentajadamente pin, q Freud, op. cit.,p.250 [trad. rom. cit.,p.256-n.tr.).Also heimlich
tado de mano de Eugenio Caxis por si /as pinturas han de testtfcar la
ist einrYort, das seine Bedeurung nach einer Ambiualenz hin entwickelt,
uerdad. bh es endlich mit seinem Gegensatz unheimlich zusammenJiilb. Un'
2. Pentru un context mai larg ai acestei teme se va putea acum con- heimlich ist irgendwie eine Art uon heimlich.
sulta articolul lui Lauro Magnani, ,,Nello specchio di Francesco", l0 Yezi |Yotice des tableaux de la Galerie upagnole exposls dans les salles
in Atti del Conuegno ,,1 Francescani in Liguria" [2009], de Luca, du Musde Royal au Louure, Crapelet, Paris, 1838, nr.355,357,
Roma, 2012, pp.2948.
.). Frangois Artaud, ,,Les tableaux les plus marquanrs qu on voyait 358,359,360.
dans les €glises de Lyon avant la R6volution", Bibliothdque de 1t Detalii laJeannine Baticle, Christina Marinas, La Galerie espagnole
I'Acad6mie, Lyon, Ms. 104. f. 211, citat de Daniel Ternois, ,,Les
de Louis-Philippe au Louure 1B3S-1848, Paris, 1981 ;i Ilse Hempel
Tableaux des 6glises et des couvents de Lyon", in LArt baroque i Lipschutz, La pintura etPa{lold y los romdnticos franceses (1972),
Taurus, Madrid, 1988, in special pp. 231-254.
Lyon. Actes du Colloque (Lyon 27-29 Octobre 1972), Insritttt d'his- t2_ Etienne Deldcluze, ,,La Galerie espagnole du Louvre",/ournal des
toire de I'art, Lyon, 1975, p.273. ddbats (24 februarie 1838), pp. 1-2 gi Hempel Lipschutz, op. cit.,
Reiau aici istoricul tabloului trasar de Jeannine Baticle in catalogul p. 249: Il y a de lui une col/ection de saints et t/e saintes dont on aurait
expozitiei Zurbardn, Editiotr. de la Rdunion des Musdes Natio-
naux, Paris/New York, 1988, pp. 334-336. sans doute pu restreindre le nombre; car toutes ces fgures, dont chacune
5 Atribuirea lui Zrrbarin, unanim acceprar;., dateazi din jurul anului a son mdrite, sont ry'sumy'es en quelque sorte dans la personne c[un
t847. saint FranEois d genoux et en extds€, dont lexpression, lefet et le co/oris
6. Sigmund Freud, ,,Das Unheimliche" (1919), in Sigmund Freud,
forment un ensemble admirable. Cette comPosition uraie, touchante
Psychologische Schrtfie, Studienausgabr, vol. IV Fischer, Frankfurt et lnergique est louurage de Zurbartin, qui, auec raison, anire /e plus
a. M., 2000, p.243 [vezi,,Straniul", in Sigmund Freud, Eseuri de lattention des artistes et du public.
psihanalizl aplicata, tradrcere de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura
13. Thdophile Gautier, ,,Collection de tableaux espagnols", La Presse
Trei, Bucuresti, 1994, p. 249 - n. tr.). Kein Zweifel, dass es zum
(24 septembrie 1837), Hempel Lipschutz, op. cit., p.250: Son pin'
Schreckhafien, Angst- und Grauenerregenden gehtirt, und ebenso sic/ter
ist es, dass dies Wort nicht immer in einem scharf zu bestimment/en ceau se Plait A rendre ces fonts p/us po/is et plus luisans que liuoire de
crdne des motts, ces yeux de martyre aux PauPilres bleu,ltres, profondi-
368 ment enfoncy'es dans les cAuernes de leurs orbites, qui, y'teints pour la
terre, n'ont plus de flamme que pour les cieux, et ne s'ouurent qu'aux
uisions mystiques: ces bouches aiolettes que le jeune et la f?ure ont
lcailli de pellicules lamelleuses, et dont I'biatus liuide ressemble plutbt
i la blessure bdante duflanc du Christ qu'd des l?ures humainesfaites
pour la parole et le baiser; ces pommettet aux tniplats sauans, anato-
misies par la maigreur, et doil les couleurs de la uie ont disparu depuis
369
long-temps; ces mltilts dternel/ement jointes, comme celles du statues exp. L'imnngirrc di San F'rartcesco ne/ld Controriforma, Roma, Calco'
couchles sur /es tonbeaux gothiques; cette chair maladiue et p/ombde, gt afa, 9 dicembre 1982 - 13 febbraio I983,Ediztoni Quasar, Roma,
qui ria besoin que d'une teinte de plus pour tourner /tu cttdaulreux, et 1982, pp. t76-186.
qui donne auf'oc qui lauoisine d'inquiy'tantes /tppttrences de /inceu/. l8 l-ib.3 hist. Seraph. Fol.248: Nicolaus PapaV anno 1449' ingressus
T'oute cette polsie sinistre du renoncement, de la rnorti./;cation ct de
crijptam ubi S. Francisci corpus / cortditum est, uidit salutn funus
i/'any'antissernent, personne ne la tomprise un si ltaut deg"l que lui.
lrerectum stLtre, ocu/is eleuatis in / caalum; ur'thrcraque pedum mzttuulnt,
I/ y a surtout un tableau de moine en pri?re qui est dun ejfet
quae Pont(ifex) exosculabatur, recentem / sti/lare srtttgrrittent: ''aptas
isalsissant; le moine est genoux, la ttte renuersy'e en arriire Par un quoque habentes corpora sociorunt eius tti- / ttmnum incorntpta' Pctrus
spltsmc extrltique; son capuclton a g/issi sur ses leux et /ui caclte /tt T-oscianem.
noitii tle la fgure, mtzis fipdhseur de la grossiire ltofe ue lui dirobe
pas la uue d.u cie/; sa bouche entrouuerte et /d tension de son cott in- 19. Detalii la l.iliane Brion-Guerry, Le Tltime du,,Triomphe de la nort"
diquent une ardeur et une foi singuliires. dans la peirtture italienrte, Maisonneuve, Paris' 1950 si Clhirrra Settis
14. Thdophile Gautier,,,A Zurbariin" (1844),\n Espana, ed. Rend Frugorri, ,,ll tema dell'incontro dei tre vivi c clci tre morti nella
trediz.ione italiana", in Atti della Accademia Nazionale dci Lincei,
Jasinski, Vuibert, Paris, 1929, pp.232-234: 'l-es moines, Lesueur, memorii, Classe di Scienze morali, storichc e filoloeiche, seria 8,
pfts de ceux-ld sont fades: / Zurbardn de Siaille a mieux rendu que
toi / Leurs yeux plombls ,fextuse et Leurs tttes ma/ades, / Le uertige vol. 13, Roma, 1967, pp.145-251.
diuin, feniurentent de foi / Qui les fait rayonner dune clarti fy'ureuse, 20 L)etalii la Agostino Paravicini Bagliani, Le Corps du Plrye (1994),
i/ Et leur aspect y'nange, uous donner \efroL / Comme son dur pinceau Seuil, Paris, 1997.
21. Reiau aici fcricita Formr.rlarc a lui Jcan Bauclrillard, L'ichdnge sym'
les laboure et les creuse! / Aux pleurs du repentir comme il ouure des
lits / Ddns les rides sans Jbnd de leur face terreuse! / Comme du foc bolique et la morL Callimald, Paris, 1976, p. 200.
sittistre il allonge les plis: / Comme il sait lui donner les pileurs du 22. ir'r ,.r-rr.tl conFerit acestui termen de Michel Foucault in scrierile
suaire, / Si bien que lon dirait dcs morts enseuelis!
15. Ibidem: Deux teintes seulement, c/air liuide, ombre noire; / Deux poses, sale tirzii (vez.i de cxemph-r Dits et y'crits, Gallimard, Paris, 1994,
lune droite et lautre ) deux ganoux, / A lartiste ont sufi pour peindre vol. III, pp.2l9 si urm.) si dezvoltat cie Giorgio Agamben in Hottto
Sacer I. Le Pouuoir souuerain et la uie nue' Sevil' Paris, 1 997 ;i in
uotre histoire.
Le R?gne et la Gloire. Homo Sacer,,{1,2, Seuii, Paris,2008 [vezi 9i
16. Vezi in special Francisco Javier Sdnchez Cant6n, San Francisco de Homi Sacer I. Ituterea suuerrtnii ;i uiaya nudii, tra.<fucere de Alexan-
Asis en la escuhura espanola, Madrid, 1926, pp.38 gi urm.; Ernile dru Cistelecan, ldea, Cluj, 2006; imparayia ;i Gloria' Pentru o
ganealogie teoLtgici a ecortomiei / a guuenilril, traduccre de Ale-
Mile, LArt religieux de la /in du WI" siicle, du XVll silcle et du *".dru Cistclccar.r, L,clitura Tact, Cluj, 20 l7 - n. tr'l'
XVII I" siicle . Erude sur licorograpltie aprls le Cortcile de Trente (1951) , 23 San Bonaventvra, I'egenda Maior, Vita, XV 8, in Sancti Bonauen'
rurae Opera,XIV/1, ed. Jacques-Guy Bougerol, Corn.lio Del Zotto'
Armand Colin, Paris, 1972, pp.480-484. Din bogata bibliografie L"on"rdo Sileo, Citt) Nuova Ilditrice, Roma, 1993, p' 348: et ad
ultcrioari ne vom limita si mention:rm :rici, pentru viziunea sin-
caehmt in curru igrrco per caritatis ze/um rapuer/lt ut Eliam, eius iant
tetici asupra problemei: Joan Sureda, ,,Sant Francesc d'Assis segons uerndtttis lnterfores ilhs caelicos plalttationis deternde ossrl illaJi'licia
la visi6 del papa Nicolau Y" , L'ipoca de ls genis. Renaixement. Barroc,
Ajuntament de Clirona, Gilona/Barcelona, 1988, pp. 192 198. de loco suo pullulatione mir{ica redolerettt.
Vezi acum ;i Maria Cruz de Carlos Varona, ,lnte Obitttm Mortuus, 24. Servus Gieben, ,,Philip Galle's C)riginal Engravings of the l'ife of
Post Obitum Viuus. Ztrbardn y la reprcsentacicin del cuerpo de San St. Francis and the Corrected Edition oF 1587", Colleoanea Fran'
Francisco", in Annuario de/ departamento de Historia.y Teoria del cescantt 46 (1976), PP.241-307.
Arte, Llniuersidad Autonoma de Madrid 21 (2009), pp. 179-l 91.
25. Vez.i in acest sens Peter Dinzelbachcr, ,,ll Corpo nellc visioni
17. D, SERAPHTCI I.'RANC]SCI T'OI'IVS EVANGELICAE PERIIECI'IO. dellaldili", I discorsi dei corpi / Discourses of the Body (= Micrologrs
I, 1993), Brepols/Sismel, Paris/Firenze, 1993, pp' 301-326'
NIS EXEMPLARIS ADMIRANDA HISTOIIIA, Anvers, 1587. Yezi
37r
acum fisele redactate de Simonetta Prosperi Valenti Rodind, cat.
370
26. Legenda spune: (A) S. Franciscus iam moriturus nudum se proijcit ?5 YeziLlnaro Gila Medina, Pedro dr Mena: escultor 1628-1688, Ars
in terram: (B) omnibus ji[atrJibus / et praesentib[us| et absentib[us]
Hispanica, Madrid, 2007 , pp. lI8-122 Ei Xavie r Bny (ed.), The
in uirtute crucifxi cancellatis brachijs benedicit. (C) eui- / dam
f faterJ uidrt animam eius sub specie stellefulgentisferri in c[oJelu[mJ. Sacred Made Real. Spanish Painting and Sculpture I 600- I 700, cat.
(D) Ministri / cuiusda[m] anima una cum Sancto p[atJ re ad superos exp. National Gallery, London/New Haven, 2009, pp. 182-187.
euolat. S. Bona. cap.14 (E) A Chrisro eiusque / m[at]re et sanctorum JO. Gustave Ludwig, Pompeo Molmenti, Vittore Carpaccio. Sa uie, son
muhitudine honorifce a[n|i[m|a S. Francfisci] accipitur. Conform. auure, son temps,Hachette, Paris, 1910, pp. 161 si urm.
)a fac.36. 37. Helen I. Roberts, ,,St. Augustine in nSt. Jerome's Study,: Carpac-
San Bonaventura, Legenda Maior, Vha,XY, 8, in Sancti Bonauen- cio's Painting and Its Legendary Sources",,4rt Bulletin, XLI (1959),
turae Opera,XIV/1, ed. cit., ed. Bougerol, Del Zotto, Sileo, p.342: pp.283-297. Vezi acum ;i Alessandro Cosma si Gianni Pittiglio,
Tandem cunctis in eum completis mysteriis, anima illa sanctissima honografa agostiniana. Il Quat*ocento, Citt) Nuova Editrice, Roma,
20L5 ;i Augusto Gentili, ,,Agostino e la cultura rmanisrica", W'
carne soluta et in abyssum diuinae claritatis absorta, beatus uir ob- nezia Cinquecento 48 (2014), pp. 16l-176.
dormiuit in Domino. flnus autem exfratribus et discipulis eius uidir
animam illam bearam, sub specie stellae praefulgidae a candida sub- 38. Roberts utilizeazi anonimrtl Hieronimus. Wta et nansitus, Pasquale
uectam nubecula super aquas muhas in caelum recto tramite sursum & Bertochus, Yenezia, 1485. Augusto Gentili, Le storie di Carpac-
ferri, tamquam sublimis sanctitatis candore praenitidam et caelestis cio. Wnezia, i Turchi, gli Ebrei, Marsilo, Yenezia, 1995, p. 167,
sapientiae simul et gratiae ubertate repletam, quibus uir sanctus pro- atrage aten{ia asupra altor edilii, anterioare ;i posterioare, si asupra
versiunilor in uolgare. Vezi, in aceasti privinEi, si Anne Jacobson
meruit locum introire lucis et pacis, ubi cum Christi sinefne quiescit. Schutte, Printed Italian Wrnacular Religious Books 1465-1550: A
28 Vezi Jacques Dalarun, ,,La dernidre volont6 de saint Frangois", Finding List, Droz, Gentve,1983, pp. 171-l73.In ce mi priveste,
Bulletino delllstituto Storico ltaliano per il Medioeuo e Archiuio Mura- mi refer la incunabulul Wta del glorioso sancto Hieronymo doctore
toriano (1988), pp.329-366 si Serena Romano, La basilica di san
excellentissimo, Michele Manzolo, Treviso, 1480, de la Bayerische
Francesco ad Assisi. Pittori, botteghe, strategie narratiue,Viella, Roma,
Staatsbibliothek din Miinchen. ii mulgumesc Alessandrei Mascia
2001, pp. 141-160.
pentru ajutorul acordat in consultarea si transcrierea acestei lucriri.
)q Yezi Jan Assmann, Tod und Jenseits im alten Agrpt"n, C.H. Beck
Verlag, Miinchen, 2001,; Jan Assmann, ,,Der Ka als Double", in 39. Gentili, op. cit., pp. 65 gi urm.; Patricia Fortini Brown, ,,SanCAgos-
tino nello studio di Carpaccio: un ritratto nel ritratto?", in Gian-
Das Double, ed. Victor I. Stoichita, Harrassowitz, \Tiesbaden, 2006,
franco Fiaccadori (ed.), Bessarione e tUmanesimo. Catalogo d'ella
pp. 59-78; Klaus Paralsca, Hellmut Seemann (ed.), Augenblicke.
mostrt,Vivarium, Napoli, 1994, pp. 303-319; Daniela Ambrosini,
Mumienportriits und rigtptische Grabbunst aus rrimischer Zelt, Schir ,,nVictor Carpathius Fingebatr. Viaggio intorno e fuori lo studio
Kunsthalle, Frankfurt a.M., 1999; Hans Belting, Bild_Antropologie. di SandAgostino nella Scuola di San Giorgio degli Schiavoni", in
Studi ueneziani,39 (2000), pp. 47-96.
Entu*rfe f;r eine B ildwissenschaf, Fink, Miinchen, pp. I 43-l 88.
40. Ne amintim ci Foucault ingelegea prin dispozitiv,,un fel de for-
30. Baudrillard, op. cit., p.201. matiune care, la un moment dat, a avut ca principali funcgie si
31. Vezi in special Christian Trotrmann, LaVision biatifque. Des disputes rispundi la o urgengi. Dispozitivul are deci o funcgie strategici
dominanti [...], ce.a ce presupune ci e vorba aici de o anumiti
scolasriques i sa ddfnition par Benoit XfI, Ecole Frangair. de Rom., manipulare a raporturilor de forge, fie pentru a le dezvolta intr-o
Roma/Paris, 1995. anumiti direcgie, fie pentru a le bloca, pentru a le stabiliza sau a
le utiliza. Dispozitivul este deci intotdeauna inscris intr-un joc de
32. Pacheco, op. cit., p.294.
33. Vezi Serena Romano, ,,La morte di Francesco. Fonti francescane putere, fiind totodati legat ;i de una dintre bornele de cunoastere
care se nasc din acest proces, dar il ;i conditioneazi". M. Foucault,
e sroria dellOrdine nella basilica di S. Francesco ad Assisi", Zeit-
Dits et lcrits, Gallimard, Paris, vol. III, 1994, p. 299; vezi ti C.
s chrif fiir Kunstges c h i c hte 6 1 ( 1 998), pp. 339-368.
34. Yezt supra, nota 25. S. Franciscus iam moriturus nudum se proijcit Agamben, Qu'est-ce qu'un dispositif , Payot 8c Rivages, Paris,2007
in terram: (B) omnibus ffatr]ibus / et praesentib[usJ et absentib[usJ )/3
in uirtute crucifxi cancellatis brachijs benedicit.
372
[vezi de asemenea Ce este un dispozitiu, in Giorgio Agamben, Prie- fgtiolo de Dio triurnphante accompagniata et da tutta la celestifaJle
/tenul. Ce este un dispozitiu? Biseica imp,irdyia, trad. de Vlad Russo, corte: adornata de ogni belleza clarissima et resplendentissima: uestita
Humanitas, Bucuresti, 201,2 - n. tr.).
del uestimento dorato dela immortalita.
41 Vezi l-ouise Pillion, ,,La l6gende de Saint J6r6me daprds quelques
peintures italiennes du XIV'sidcle au Mus6e du Louvre", Gazene 48. Ibidem, p. 45r. Ad.ornata de ogni singulare bellezza 6 allegreza con
des Beaux-Arts, 39 (1908), pp.306-316, precum si Roberts, op. cit., triumpho de tuni gli beni eternali, con clrzna adornata de ogni pre'
ciosa pietra; adornata di infnita beatitudine dr di immensa leticia.
;i Schutte, op. cir., pp. 171-173.
49. Ibidem. E con questa gloria me ne uo al reame d'el cielo doue perpe'
42. Vita del glorioso sAncto Hieronymo, p. 44v. Subitamente uno /ume tualmente debo permanere y'v insieme con gli alni beati cantare dr
grandissimo: che mai cossi facto io non haueua ueduto ma parue. La
qual clarita et belleza per nostra lingua nArrAre non si potrebe con iubilare. Da qui inanci non aspecto manchltmento hogimai di gloria,
uno odore suauissimo, come se tutte le odorifere cosse da questa presente ma Accrescimento quando una altra uoha mi congiungero con el corpo
uita quiui.fussono state.
glorifcan, il quale mai piu non morira [...J.
43. Ibid.em. Et cossi stando et infra me pensando quello che questo fosse:
udi di questa tale luce una uoce la quale disse queste parole: Augustino 50. Ibidem, p. 45v. O carissimo padle Cyrillo ?er ceTto noppo sarebbe
Augustino che domandz tu? Hor pense tu de mettere tuttt el mare in
uno picholo uasello? Et di rinchiudere tuno il circuito de la terra nel longo: se ogni cosa che quella sanctissima anima a me manifestose io
ruo pugno? Etfetmare il cielo che non si muoua: come e usato? Credi tu te scriuesse in quella breue epistola. Ma io spero de qui na pochio anni
uedere quelle cosse: le quali mai ltuomo non le pote uedere: ne com-
de uenire in Bethleem ad uisitare le sue reliquie sancte Ct alhora a te
prendre: Et udire quello al quale mai non fu udito ne' sognato? Et
queste cosse udite sarano aPer"tamente dichiarate [".J. Per tanto ui
intendere cossa la quale per cuore humano non ?o essere intesa: ne dico se io hauesse tutte le lingue de li homini del mondo non potrei le
sotile et alte cosse che egli mi disse explicare. Et alhora questa luce
pensata. Hor stime tu de potere intendre? Et quale sara il fne drlle da mei ochi disparse: benche in quello luocho rimase una suauita di
infnite cosse? Et cum quale mensura crede tu le smesurate cosse men-
inestimabili odori.
surare?
5L. Ludwig, Molmenti, op. cit., pp. 165 9i urm.
44. Compunerea si prima diftzare ale acestui text trebuie desigur inte- 52. Vezi, in aceasti privinli, Rodolfo Pallucchini gi Guido Perocco,
lese in contextul disputelor cu privire la viziunea rczervate ,,prea-
fericitilor", care au agitat spiritele si au atins apogeul in secolul al I teleri del Carpaccio a San Giorgio degli Schiauoni,Rjzzoli Editore,
XIII-lea. Vezi in aceasri privintd Christian Trottmann, La Vision
b.latifque: des dispures scolastiques d sa difnition par Benoit XII, Milano, 1961, p.79 ;i pp.97-98, gi Guido Perocco, Carpaccio.
Ecole frangaise de Rome, Palais Farndse, Rome, 1995.
Le pitture alla Scuola di S. Giorgio degli Schiauoni, Canova, Treviso,
45. Wta del glorioso sancto Hieronymo, p. 45v. Ad queste parole io come
di sopra ho dicto: essendo in tutto stupefacto per ueduta de cossa mara- 1975, p.77 9ipp. 143-147.
uegliosa essa: et quasi mi pareua hauere perduto ogni uigore: niente- 53. Corespondenta cu textul este aici frapanti. Yezi Wta del glorioso
dimeno prendendo alchuna audacia: disse queste parole con tremlnte sancto Hieronymo, ed. cit., p. 9v.
54. Ne vom raporta aici la ultimele rinduri din Vita del glorioso sancto
bocche.
Hieronymo, ed. cit., p. 83v.: Qui se contien del glorioso d" degno /
46. Ibidem. Volesse Dio che a mefusse possibile et licito sapere che tu sei. Hieronymo doctor il bel f.nire / Che fecce a nottro exemplo per salir /
Il quale sei cossi glorioso et beato et cossi dolce et summe cosse hai
Come uerde palma nel beato regnn.
parlate. De piaciati de non miti nascondre. Et colui respose et disse tu 55 Recenzate, in majoritatea lor, de Roberts, op. cit' Yezi acum 9i
uuoi sapere el nome mio. Hor sape che io sono quello Hieronymo prete.
Michael Diers, ,,Eine (TeleJVision des Jahres 420 n. Chr. Gio-
47. Ibidem. Io sono quello Hieronymo prete. Al quale tu gia hai incon- vanni di Paolos nAugustinus im Gehlus,", in Magazin Lerchenfeld'
minciato a scriuere una epistola per mandare a lui: La cui anima in HFBK, 25 (2014), pp. 25-35.
questa lrora ha lassato il miserabile corpo in Berhleem ludae da christo
56. Vezi, in legituri" cu acest subiect, Eugene F fuce , Jt., Saint Jerome
374 in the Renaissance,lheJohns Hopkins University Press, Baltimore/
London, 1985, pp. 51 ;i urm.
375
ff57. Hendrik Willem van Os e,t al. (ed.) , The Earty Wnetian paintings Berlin,2007 si Barbara Baert, ,Ineuma" and the Visual Medium
in the Middle Ages and Early Modernity, Peeters, Leuven/paris/
in Holland, The Netherlands Institute for Ari History, Floreni, Bristol,2016.
1_97P, pp. 106-109 si Fortini Brown, op. cit., pp. 30G_307.
58. Ludwig, Molmenti, op. cit., p. 168. 70. L.B. Alberti, De la peinture/De ?ictura (1435), trad. de Jean Louis
5c) Wta del glorioso sd.ncto Hieronymo, pp. 4g-49. Schefer, II, 45, Macula, Paris, 1992, pp. 186-187 [vezi si Leon
Battista Alberti, Despre picturd, trad. George Lizi.rescu, Editura
60. Pentru aceasti" noriune, vezi Mikhail Bakhtine, Esthdtique et thiorie
du roman, Gailimard, Paris, 1978, mai ales pp.235;i urm. [vezi Meridiane, Bucuresti, 1969, p.58: ,,Lucrurile neinsufletite se misci
gi Mihail Bahtin, Probleme de literatur,i gi estiticd, trad. de Nicolae
Iliescu, Univers, Bucuresti, 1982 - n. ti.]. si ele ca celelalte" - n. tr.l.
61. Mark\( Roskill,
Lodovico Dolce, Dialogo dellapittura (1557),in 71. A-lberti, op. cit.,I,2, pp.74-75: Nam ea solum imitari studetpictor
Dolce's Aretino andwnerian Art 7heory ofthe cinquecento,universiry quae sub luce uideantur [vezi si Alberti , Despre picturd, ed. rom. cit.,
of Toronto Press, Toronto/Buffaloilon don, t999,p. l2g [vezi gi p. l0: ,,/Pictorul/ este preocupar si-;i inchipuie numai ceea ce
trad. rom. a clrgii lui L. Dolce Dialog dapre picturi intitulat Aie_ vede" - n. tr.].
tino in Secolul de aur-al picturii uenetiene: criiica de arhi ra wneria,
72. Vezi \Taldemar Deonna, EUODIA. Croyances antiques et modernes.
_trad., note si indici de Oana Busuioceanu, pref si texte introd. de
Victor Ieronim Stoichiti, Meridiane, Bucuresii, 19g0, p. 294 _ n. tr.l. L'odeur suaue des dieux et des llus [1939), care poate fi acum con-
sultat in frumoasa editie a Iui Carlo Ossola, Colldge de France/
(La inuentione uien da due parti, dalla hisnria, , d)ffngrgno drt Nino Aragno Editore, Paris/Torino, 2003.
Pittore' Dalla historia egli ha sempricemente ra materia.'idnr;r- 73. Vezi in aceasta privinti, in primul rAnd, Patrik Reuterswdrd, ,,The
Dog in the Humanist's Study" (1981), reluat acum in Patrik
gegno o/tre allordine e al/a conueneuolezza, procedono fattitudine, la Reuterswird, Zhe Visible and the Inuisible in Art, IRSA, Vienna,
lyzrietd, e Ia (per cosi dir) energia delle fgure... 1991, pp. 206-225.
62. dun
Pentru descrieri detaliate, vezi2ygmuitVazbinski,,,portrait 74. Hiiroglyphes dits tHorapolle, trad. din gr. de Requier, Bastien,
Amsterdam/P aris, 1779, p. 82
amateur dart de la Renaissanc e", Arte Wneta, 22 ( I 96 g), p p. 2l _29 ;
Fonini Brown, op. cit., pp. 306-307 ;i Daniela op. ,it.., 75. Ar fi putut cunoaste rraducerea latini. a lui Giorgio Valla, realizati
Ambro.i.,i, la sf6.rsitul secolului al XVlea si la care, din picate, nu am avur
pp.59-60. acces. Dupi roate aparentele, la Venetia circulau mai multe ma-
nuscrise chiar ;i inainte de publicarea versiunii grecesti a lui Aldo
63. Wta de/ glorioso sancto Hieronymo, p. 44r. Asupra acestui punct Manuzio, in 1505. ii multumesc lui Dominic-Alain Boariu pentru
ci. mi-a atras arenria asupra,,hieroglifului" cAinelui si lui St6phane
insisti., pe buni dreptate, si Gentili, Le storie di barpaccio,.d. .it., Rolet pentru informatiile referitoare la manuscrisele versiunii latine
p.66. a lui Valla, inci inediti, a cirei editie critici o pregiteste.
94 Vita del ghrioso sancto Hieronymo, p. 3gr. 76. Vezi exemplele reproduse in Immagini del sentire: i cinque sensi
65. Ibidem, p.46r. nellarte, cat. exp., Centro Culturale Santa Maria della piet), Cre-
66. Dolce, Diahgo della pinura (1557), in Mark.ff Roskill, Dolre,r mona, 1 9961 1 997, Milano, 1996.
Aretino, ed. cit., p. 152 fvezisi trad. rom. cit. din Lodovico Dolce, 77. Vezi in aceasri privinli Hubertus Tellenbach, Geschmach und
Atmosp hrire. Medien mensch lichen Elementarhontahtes, Otto Miiller
p. 310 - n. tr.l.
'67 Detalii in Moshe Barasch, Luce e corore neila teoria artistica der Verlag, Salzburg, 1968 ;i Alfred Gell, ,,Magic, Perfume, Dream...",
in Ioan M. Lewis (ed.), Symbok and Sentiments. Cross-cuhural Stu-
Rinascimento [1978], Marietti, Genova, 1992, pp. 147_148.yezi dies in Symbolism, Academic Press, London/New York/San Fran-
acum si Carlo Ossola, ,,Lumi rubricati, Lights, Rubricated,,, in cisco, 1977, pp. 25-38.
Henri de fuedmatten et al. (ed.), Senses of S/ght. Towards a Multi_
sensorial Approach of the Image, lLrma di Bretschneider, Roma, 78. Vita del ghrioso slncto Hieronymo, ed. cit., p. 45v. Udi di questa
2015, pp.255-280. tale luce und, uoce: [...J Credi tu uedere quelle cosse: le quali mai
68. Augustin, De genesi ad litteram,WI, 15_21. 377
69. Yezi, in aceasti privinri, Alessandro Nova, Das Buch dzs \y/indes.
Das Unsichtbare sichtbar machrz, Deutscher Kunswerlag, Miinchen/
376
huomo non le pote uedere: ne comprendre: Et udire quello al quale 87. Lrca 24, 13*16, 28*31.
88. Observagii importante in aceasti ordine de idei se gi"sesc la Lucia
mai non fu udito ne' sognato? Et intendere cossA la quale per cuore
Corrain, Il uelo dellarte, VoLo Publishers, Firenze/Lucca,2016,
humano non po essere intesa: ne pensata. Hor stime tu de potere in-
tendre? Et quale sara ilfne delle infnite cosse? Et cum quale mensura pp. 89-109.
crede tu /e smesurate cosse mensurAre? 89. Marcu 16,12-13.
90. Lorenzo Pericolo, ,,Visualizing Appearance and Disappearance:
79. Ibidem, p. 46r. Per tanto ui dico se io hauesse tutte le lingue de li homini
On Caravaggio's London Supper at Emmaus", The Art Bulletin
dzl mondo non potrei le sotik et alte cosse che egli mi disse explicare. Doo(DU3 (2007), pp. 519-539.
80. Vezi Edward E. Lowinsky, ,,Epilogue: The Music in uSt. Jeromds 9r. [...J al Marchese Patrizi la Cena in Emaus, nella quale ui i Christo
in mezzo che benedice il pane, & uno de gli Apostoli i sedere nel ri-
Study,", Art Bulletin 4l (1959), nr. 3, pp. 298-301; Pallucchini,
conoscerlo, apre le braccia e laltro fetma le mani sil la mensa, e lo
Perocco, I teleri del Carpaccio a San Giorgio degli Schiauoni, ed. cit., riguarda con marauilglia: euui dieto thoste con la cufia in capo dr
pp. 90-92; Fredrika H. Jacobs, ,,Carpaccio's Vision of St. Augus- una uecchia, che porta le uiuande. Un'alta di queste inuentioni di-
tine and St. Augustine s Theory of Music", Studies in lconography
6 (1980), pp. 83-93 si Patricia Fortini Brown, ,,seduction and pinse per lo Cardinale Scipione Borghese alquanto dffirente; la prima
Spirituality. The Ambiguous Roles of Music in Venetian Art", in piil tinta, e luna, e labra alh lode drllimitatione dtl cohre naturale;
The Music Room in Early Modern France and ltaly. Sound, Space,
and Object, Deborah Howard, Laura Moretti (ed.), Oxford Uni- se bene mnncAno nelh parte ful decoro, degenerando spesso Michele
versity Press for the British Academy, Oxford, 2012, pp. 19-36.
nelle forme humili e uulgari (Gian Pietro Beilori, Le Wte de' Pinori
81. Cititorul va putea asculta o reconstituire experimentali a acestor Scuhori etArchiteni Moderni, Mascardi, Roma,7672, p. 208) [vezi
Giovanni Pietro Bellori, ,,Via1a lui Michelangelo Merisi da Cara-
doui partituri, datorati lui Victor Alexandre Stoichita, la adresa
vaggio, pictor", in VieTile pictorihr, sculptorilor / arhitecTilor modrrni,
h t t p://svictor.net /ca rpaccio.
traducere si note de Oana Busuioceanu, Meridiane, Bucuresti, 1975,
82. Yezi frumosul studiu al lui Corrado Bologna, FlatusVocis. Meta-
vol. I, p. 255 * n. tr.l.
fsica e antropologia della uoce,Il Mulino, Bologna, 1992. 92. Bellori, Le Vite, ed. cit., p. 1i0: Il Carauagio [...] faceuasi ogni
83. Vita dtl glorioso sAncto Hieronymo, pp. 44v ;i 46v. giorno piil noto per il colorito, ch'egli andaaa innoducendo, non come
84. Saint Augustin, De musica/Traitl de /a musique, trad. Marc Cito- prima dolce, e con poche tinte, ma tutto risentito di oscuri gagliardi,
leux si Jean-Frangois Thdnard, Editions du Sandre, Paris, 2006, seruendosi assai drl nero per dar rilieuo alli corpi. E iinolni egli tanto
p. 196 [vezi gi Sfrntul Augusti n, Opera omnia, vol. III, Despre muzica/
De musica, edigie bilingvi, rext larin-romAn, trad., note si comen- in questo suo modo di operare, che non faceua mai uscire maniera di
tarii de Vasile Sav, Editura Dacia, Cluj-Napoca,2002, p. 279: campirle entro laria bruna duna cAmert rinchiusa, pigliando un
,,Cici si ticuti, intru noi insine, putem implini, gindind, anumiti
numeri, cu acea durati a timpului prin care se implinesc si cu lume abo, clte scendeua i piombo sopra la parte principale del corpo,
vocea. E-nvederat ci. acestia sunt intr-o anume lucrare a spiritului,
care, fiindci nu scoate nici un sunet si nici nu vAri-n urechi nici e lasciando il rimanente in ombra hfne di recarforza con uehemenza
un fel de pitimire, arate ci-. acest gen poate fi ftri. acelea doui,
dintre care unul este in son, celalalt, in auzitor, c6.nd aude"]. di chiaro, e di oscuro. Tanto che li pittori allhora erano in Roma presi
85. Detalii dinAnne-Marie Lecoq, ,,<Finxio: Le peintre comme <Ficror,, dalla nouiti, e particolamente li giouini concorreu*no a lui, e cele-
au XVI' sidcle", Bibliothlque dhumanisme et Renaissdnce,2T (1975),
pp.225-243. brauano lui solo, come unico imitatore della natura, e come miracoli
86, Pentru mai multe detalii, vezi Benedict Nicolson, ,,Stomer brought mirando llopere sue, lo seguitauano h gara, spogliando modelli; &
up-to-date", Zhe Burlington Magazine CXIX (1977), pp.230*245
;i Ivan Gaskell, Seuenteenth-century Dutch and Flemi:h Painting: 7he alzando lumi; e senza piu attendere a studio, y't insegnamenti, cias-
Thyss en- Bomemism Co lb ction,sotheby's, London, 1 990, pp. 5 I 5-5 1,9.
cuno trouauafacilmente in piazza e per uia il maestro t gli esempi nel
378
copiare iJ naturale. La qual facilitd tirando gli ahri, solo i uecchi
?ittori assestati alla pratica, rimaneuano sbigottiti per questo nouello
studio di natura; nd cessauano di sgridare il Carauaggio, e la sua
maniera, diuolgando ch'egli non sapeua uscirfuori dalle cantine, e che
pouero d)inuenzione, e di disegno, senza decoro, senz'Arte, coloriua
379
tutte le sue fgure ad un uo/ume, c soprut un pilzlto, senzA degradarle. Antike bis zur Gegenwart, W Firrk, Miinchen, 1995, pp. 279-300
Le quali accuse peri non rallerfiauano il uolo a//a suaJama ltrad. rom. 9i Victor I. Stoichita, Brlue hutoire de l'ombre , Droz-, Gtneve, 2000,
.it.. p.251 - n. tr.l. pp.92-93 lvezi 9i Scurta istorie a umbrei, traducere din englezi de
93. I)entrtr iconografia trcestei scene rimanc esential corpusul consti- Delia Rizdolescu, Bucuregti, Humanitas, 2008, pp. I 10-l 13 - n. tr.l.
I 0 L Charles Scribner III, ,,In Alia Efigie: (laravaggio's London Supper
trrit de Lucien Rudraui Le Repas iEmmatis. Etudc c/'un thime
at Emmaus", Tbe Art Bullerin LIXI3 (1977), pp.375-382 the
plastique et de ses uariatiotts en ptirtture et cn sculpture,2 vol., Nou-
shadow cast bl the basket offuit may haue emblematic signt/icance,
velles L,ditions latines, Paris, 195(r.
94. l)entru problcrne de cronologie, vezi Marrrizio Marini, Michelangelo for, as ProJessor\Ya/ter Liedtke ltas called to rn! atteTftion, it describes
the partial outline of a/islt, the Early Christian symbolfor Chrisr. 7he
Merisi da Carauagio,,pictor prdcst/trutissit7tus", Newron Comptor-r
Editori, Roma, 1989 (editia a doua) gi Catherine Pugiisi, Carauaggio, probability of a symbolic meaning here is strengthened by [,iedtke\
Phaidon, London, 2000, pp. 209,213. further obsaruatiott that the inbeeper\ sbadow oeAtes /1 Ltdturd/istic
halo around Christ's head. 'Ihis dark, ,,negatiue" halo in the fonn of
95. Detaliul e de:rltfel notat deja de Bellori intr-un al doilea pasaj al a foreshortened disc is efetiuely juxtaposed with Cltrisls fully illumi'
Vieyii pe care i-a dedicat-o lui (Jaravaggio: Nella cena in Emaus, nated face - a clear indicariort of rhe metaphysical qualities of Cara'
ohre le Jbrme rustiche de lli due Apostoli, e del signore fgurdto giouine uagio's cltiaroscuro [,,umbra proiectata de cosul cu fructe poate
senza barba, ui assiste lHoste con la cuf;a in capo, e nella mensa ui
avea o semnificatie emblematici, cici, cum mi-a atrirs ate ntia Pro-
i un piatto^duue, fchi, melagrane, fuori di Stagione (Bellori, 2005, fesorul Valte r I-iedtke, ea descrie conturul incomplet al unui peste,
p. 118) l,,In Cina de la Emaus, pe lingi figurile rustice ale celor
doi apostoli gi ale lui Cristos, reprczenrar tinar gi fhra barbi, este simbolul paleocrestin pentru Cristos. Probabilitatea unui intcles
cle fati si hangiul cu scufia pe cap, iar pe masl se afli un coguleE simbolic e aici intarita de obscrvatia srrplimentari a lui Liedtke c:i
umbra hangiului creeazi un halou naturalist in jurul capului lui
cu struguri, srnochine, rodii, nepotrivite cu anotimpul" ed. rom.
cit., p.262 - n. tr.l. Cristos. Acest halou intunecat, (negativD, in forrna unui disc in
96. Yezi Howard Hibbard, Carauagio, Harper & Row, NewYork, 1983, raccourci, e abil juxtapus chipului lui Cristos in plini lumini - o
si Max Milner, Rembrandt d Emmaiil Corti, Paris, 2006, p. 60. indicalie clari a caliti;ilor metafizice ale clarobscurului lui Cara-
vaggio"] . Vezi si Susanne J. tWarma, ,,Christ, First Fruits, and
97. Cea mai buni referinti pe aceasra temi rimine Thomas Da Costa Resurrection: Observations on the Fruit Basket in Caravaggio's
Keufmann, ,,The Perspective of Shadows: 'Ihe History of the -Iheory
of Shadow Projection", Journal of the Warburg and Courrauld fiirLor.rdon S ttpp e r a t Em tn aus", Ze i rs c lt r ifi Kun s tge s c lt i c h te 5 3 I 4
-IlrhnotimtuatessDXaXCXoVstaIIIK(a1u9fm75a)n, np,pT. ltIe5M8-a1s8te7ry, si versiunea actualizati, (1990), pp.583-586.
of Nature: Aspects ofArt,
102. Scribner IlI, op. cit., aici p.376, nota i0.
Science, and Humanism in 7he Renaissance, Princeton University
103. Marrrizio Calvesi, La reahd del Carauaggio, Einaudi, Torino, 1990.
Press, l)rinceton, 1993, pp.72 gi urm. Vezi si eseul lui Femando 104. Yezi p€ aceasta temi Wolfgang Stechow ,,Rernbrandts Darstellun-
Marias, ,,Skiagraphia: las sombras del pincel"/,,Skiagraphy: rhe gen des Emmausmahlcs", Zeitschri/t fiir Kunstgeschichte Nh III
shadow in the paintbrush", in cat. exp. La Sombra, Muzeul -Ihys-
(1934), pp.329-341 si frumosul studiu al lui Milner, op. cit., care
sen-Bornemisz.a, Madrid, 2009, pp. 16-29 gi 286-293. ne-a fost o constanti strrsi de inspiratie. Vezi si cat. exp. RaTrt-
98. Luigi Spezzaferro, ,,[-a cultura del Cardinal del Monte e il primo brarudt/Carauaggio, Rijksmuseum, Amsterdam, ed. Duncan BrLll
tempo del Caravaggio", Storia dellArte 9-10 (1971), pp.57-92. et al.,Waanders Publishers, Zwolle, 200(r, ;i X:rnder van Eck,
99. l)entru acest aspecr vezi si Janis (1. Bell, ,,Light and Color in Cara- Clandestine Splendor. Paintingsfor the Catholic Clturch in the Dtttch
vaggio's Supper at Etnmaus" , Artibu et Historiae 31i XVI (l 995),
Republic,\Taanders Publishers, Zwolle, 2008.
pp. 158 159, gi Andreas Prater, Licht und Farbe bei Carauagio,
105. Eugdrre Fromentin, Les Maitres lautrefois, Plon, Paris, 1876, p.382,
Franz Steiner Verlag, Stuttgart, 7992, S't.24.
100. Vezi Oskar Bitschmann, ,,Giovan Pietro Belloris Bildbeschreibun- utilizeazi lrceasti expresie in legatura ct Cina de /a Enaus de la
gen", in Beschreibungskunst - Kuutbescltrelbung. Ekphrasis uon der Luvru fvezi Maesni de odinioar,i, vadrscere, prefiqi gi note de Modest
Morariu, Mericliane, Bucuresti, 1969, p.230 n. tr.].
380 381
106. Pentru problemele privind datarea si atribuirea acestui tablou, vezi sur une ?artie, c'est selon comme la ttte est lclairie; ensuite sur le
Josua Bruyn et al. (ed.), A Corpus of Rembrandt Paintings, Springer
Netheriands, The Hague, 1982, pp. 196-201. Cea mai buni de- milieu du nez, sur k cartilage, sur la llure inferieure: plus le nez de
scriere si interpretare se datoreazi IuiMilner, op. cit. la personne ex f.n, plus la lumi?re dnit t*e fne. Il ne faut jamais
107. Yezi, in aceasti ordine de idei, Michael Cole, ,,The Demonic Arts empAter les prunelles, pour qu'elles soient uraies et transparentes [. . . J.
Confruntat cu moduri diferite de a transcrie numele acestei fe-
and the Origin of the Medium", TheArt BulletinlffiIY14 (2002),
mei-pictor, am optat in textul meu pentru grafia Vigde Le Brun,
pp.62t-640.
108. Milner, op. rir.. passim. privilegiati de retrospectiva p ariziani de la Grand Palais din 2015*
109. Pentru tradigia 9i evolugia reprezentirii lui Cristos din profil, vezi 2016.
Hans-Georg von Arburg, ,,Las sombras en el umbral de su repro-
ductibilidad t6cnica: la fisiognomia de Lavater y las fantasmagorias 1 1 i . Leon Battista Alberti, De la Peinture/De Pictura (1435), trad. Jean
de Robertson"/,,Shadows on the threshold of mechanical repro- Louis Schefer, Macula, Paris, 1992, p. 13 I [ed. rom. cit., pp. 32-33 -
ductibility: Lavater's physiognomy and Robertson s phantasmago-
ria", in cat. exp. La Sombra, Muzeul Thyssen-Bornemisza,Madrid, n. tr.].
2009, pp. 38-5 1 9i 296-302. 1 12. Expresia este a lui Jacques Derrida, Spectres de Maru, Galil6e, Paris,
1 10. Elisabeth Vig6e-Lebrun , Souuenirs, o edigie feministi de Claudine
1C9o9s3mlav,ezpirEeifSapgeicdtreeleCl.uMi M. aIorny,estrcaud,ucPeorelirodemB, oIgad;ia,n1G99h9iu*ginM. tihr.al.ela
Herrmann, Editions des femmes, Paris, 1984, vol. II, pp. 324-325 113. Vigde-Lebrtn, Souuenirs, vol. I, p. 17l: [...] jtf.t mon?ortraitpour
;i 325-335: Pour peindre la ttte au pastel ou ) thuile, ilfaut dtablir la galerie d.e Firenze. Je me peignis la palette i la main, fuuant une
les masses de uigueur, les demi-teintes, ensuite les clairs. Ilfaut empd-
toile sur laquelle je nace la fgure de la reine auec du crayon blanc.
ter les lumilres, et les rendre toujours dorles; entre les lumi?res et les Pentru informagii privind toate operele citate in acest capitol se va
demi-teintes, il y a un ton mixte qu'il nefaut pas ometne, il participe consulta catalogul marii expozi;ii Elisabeth Louise Vigie Le Brun,
du uioldtre, du uerditre, du bleudtre [...J. Immidiatement aprAs cette coordonat de Joseph Baillio ;i Xavier Salmon, Grand Palais, Ga-
premilre lumidre se trouue le ton fu chair ddcidd selon le teint de la leries Nationales, Editions de la Rdunion des mus€es nationaux,
?ersonne; il se perd auec les tons mixtes etfugaces des demi-teintes. Les Paris, 2015 (aici, p. 88).
iombres doiuent tffe uigoureus€s et transparentes lafois, c'est-A-dire ll4. Mary D. Sheriff, Tlte ExceptionalWoman. Elisabeth Vigde-Lebrun
point empAtdeL mais d:un ton mir.r, accompagnd dz touches fermes et and Cubural Politics ofArt, The Universiry of Chicago Press, Chicago/
sanguines dans les cauity's, telles que lorbite de feil, lenfoncement des
London, 1996, pp. 234*235.
narines, et dans les parties ombry'es et internes de loreille etc. Les cou-
115. Vigde-Lebrwn, Souuenirs, vol. I, p.55: [...J uous pouuez juger dr
/eurs fus joues, si elles sont naturelles, daiuent tenir de la plche dans mon lmotion lorsque la Peinture arriua, et que je uis lactrice qui la
la partie fuyante et de la rose dorie dans la saillante, et se perdre in- repry'sentait me copier /une maniire surprenante, en peigndnt le por-
sensiblement, auec les lumiires occasionny'es par la saillie des os et qui
sont tun ton drtrl. Oil les lumiires d.oiuent toujours ?tre, et se dy'grader nait de la reine.
insensiblement, c'e$ A fos d.ufont, I celui de la joue autour du nez, 116. Vig6e-Lebrun, Souuenirs, yol. I, pp. 64-65: Ce qui itait le plus
au ltaut de la liure supy'rieure, dans le coin de la bure inferieure, et remarquable dans Ie uisage de la reine, c'itait ticlat de son teint. Je
n'ai jamais rien uu daussi brillant, et brillant est le mot; car sa peau
sur le haut du menton. Ilfaut obseruer que la lumiire doit diminuer
dtait si transparente qu'elle ne prenait pzint d)ombre. Aussi ne pou-
i mesure, et que la pdrtie la plus saillante, et la plus dclairie par
uais-je en rendre lefet I mon gri: les couleurs me manquaient pour
consy'quent doit toujours ?tre la lumineuse. Les lumitres scintillantes,
f.nes et ginlrales tune ttte sont dans la prunelle, ou dans le blanc de peindre cette faicheur, ces tons si fns qui n'aPPartenaient qu'A cette
charmante fgure et que je n'ai retrouuls cltez aucune autre femme.
leil, selon la position de luil et de la ttte; ces deux lumiires c?dent 117. Vig6e-Lebrun, Souaenirs, vol. I, p. 147: lune ouuriire mal habillie,
aux Autres de beaucoup, et sont tun ton moins dori, au milieu de la
auec un gros f.chu [...] tombant sur les yeux. [...] Je temblais qu'on
paupiire supirieure, Au milieu d.e k paupiire inferieure, ou du moins
ne me reconnit; jbmphyai toute mon adresse h [...J cacher mon uisage:
382
grdce d ce soin et ) mon costume, .i'en fus quitte pour ma peur.
383
118. Victor I. Stoichita, Briue histoire de lombre (2000), ed. a3-a,Droz, j'ai bien souuent rendu gr,ices ) la Prouidence de m'auoir donnl cette
uue excellente, dont je m'auisais de me plaindre comme ane sotte au
Gdneve, 2019, p. 104 [ed. rom. cit., pp. 121-122 - n. tr.].
cy'llbre anatomiste.
119. Daniel Arasse, La Guillotine et timaginaire de la krreur, Flamma-
rion, Paris, 1987, p. 143. 126. Yig€e-Lebrun, Souuenirs, vol.I, p. 249: Auant dr quitter Venise, je
120. La ttte en bas! ah! quelfuneste sort! / Je lai bien mdritd; mais quelle uoulus uoir Ie fameux cimetftre qui est situd aux enuirons de la uille .
afiieuse mortlPentrr detalii, vezi fisa completi a acesrei gravuri in Un ami de M. Denon m'ofrit de mly conduire, et nous conainmes de
Val6rie Rousseau-Lagarde si Daniel Arasse (ed.), La Guilotine dans faire cette course Aa clair de lune. Le soir mtme nous primes une
barque qui nous conduisit enface du cimetiire dts Anglais. Ce cime-
la Rduolution, catalogul expozitiei Muzeului Revolutiei Franceze, tiire est fort simple et les tombes sont de pierre ou d.e marbre blanc,
toutes sont debout. La lune, entourde de nuages, cessait parfois de
Chiteau de Vi zllle, 27 martie - 24 mu 1987 , p. 92 gi Claire Tr6vien, donner sa lumilre, et ces tombes alors paraissaient se mouuoir [...J.
Satire, Prints and Theatricaliryt in the French Reuolution, Voltaire 127 . Phllippe Ar(ds, L'homme deuanr la mort, Seuil, Paris, 1977 , vol. II,
pp.184-266 fvezi Omul tn faya moryii, rraducere de Andrei Nicu-
Foundation, Oxford, 201,6, pp. 187-188. lescu, Meridiane, Bucuresti, 1996, vol. II, Moartea s,ilbatica, cap.
121. Bine pus in evidenti in cartea lui Mary D. Sheriff, de care ne in-
11. ,,Vizita la cimitir", pp.249-362 * n. tr.l.
depi.rtim totugi prin unele din consideratiile noasrre. 128. Vig6e-Lebrun, Souuenirs, vol. I, pp.249-250: L'aspect dz ce lieu
122. Yigle-Lebntn, Souuenirs, vol. I, p. 237: (Jn souuenir de Firenze, qui
uinirable nous impose le plus profond silence. Nous marchdmes en
m'a poursuiuie bien longtempt est celui de la uisite que je f.s alors au
cibbre Fontana. Ce cilibre anatomiste, comme on sait, auait imagini tous sens d trauers ces tombes colossales dont nous ne pouuions apprdcier
de reprdsenter, jusque dans Jes moindres ditaik, lintdrieur du corps les drtaib d k pAle clarti de la lune, er quand nous eilmes uu tout ce
humain, dont toutes les parties sont si ingdnieuses et si sublimes. Il me
qu'il nous itait possible de uoir, nous pensAmes d retourner i Wnise;
ft uoir son cabinet, qui ltait rempli de pi?ces lanatomie, faites en mais il falkit pour cela retrouuer none briche. Pendant prls /une
cire couleur c/tair. Ce que j'obseruai taborcl auec admiration, ce sont heure nous la cherchkmes inutilement. Aucune habitation n'est uoisine
tous les ligaments presque imperceptibles qui entourent notre uil [. . .]. du cimetilre; nous entendions seulement la cloche /une dglise assez
123. Tema privirii si a mecanicii ochiului puncteazi. Souuenirs. Vezi vol. I, lointaine, dnnt le son ltaitfort mllancolique. Nous ne trouuions pour-
pp. 217, 218, 267, 278 etc. tant pas trls gai de rester ld toute ld nuit. Enfn j'apergus la briche, et
nous sort/mes, charmis laller retrouuer des uiuants. Nous ne rencon-
124. Yig6e-Lebrrn, Souuenirs, vol. I, p.238 Jusque-ld je n'auais rien uu
nhmes que deux soldats en faction, qui nous laissArent ?dsser sdns ffier
qui m'eut fait lprouuer une sensation pinible; mais, comme je re- qui vive/
marquais une femme couchle de grandeur naturelle, qui faisait uiri-
129. Yig6c-Lebrun, Souuenirs, vol. lI, p. 94.
tablement illusion, Fontana me dit de m'approcher d.e cettefgure, puis,
130. Ibidem: En me rapprochant de la France, le souuenir des horreurs qui
leuant une esp?ce de couuercle, il ofriit d mes regards tous les intestins, ry sont passies se retrAce d moi si uiuement que je crai.ns de reuoir les
lieux qui ont dtd ty'moins de ces scines afreuses. Mon imagination
fttournls comme sont les nbtres. Cette uue me une telle impression,
replacera tout. Je uoudrais ttre aueugle ou auoir bu du fleuue tfOubli
que je me sentis prls de me retrouuer mal. pour uiure sur cette terre ensanglanty'e! II me semble enfn que je marche
125. Ibidem: Pendant plusieurs jours, il me fut impossible de m'en dis- iuers un tombeau et je ne suis pas maitresse de mes idles noires ce
traire, au point que je ne pouuais uoir une personne sans la dipouiller sujet.
mentalement de ses habits et de sa peau, ce qui me mettait dans un l3L. Yezi Philippe Bordes ;i Rdgis Michel (ed.), Aux annes & aux arts!
y'tat nerueux dy'plorable. Quand je reuis M. Fontana, je lui demandai Les arts de la Riuolution 1789-1792 Adam Biro, Paris, 1988, pp.
ses conseils pour me dlliurer de limportune susceptibiliti de mes 201-231. Yezt. de asemenea V.I. Stoichita, Figures de la transgres-
organes. * lentends top, lui dis-je, je uois trop et je sens tlut /une sion, Droz, Cdneve, 2013, pp.245-268.
-lieue. Ce que uous regardez comme unefaiblesse et comme un mal- 385
lteur, me ripondit-il, c'est uotreforce et c'est uotre talent; dailleurs, si
uous uoulez diminuer les inconuinients de cene susceptibiliti, ne peignez
plus. On moira sans peine que je nefus pas tenty'e de suiure son conseil;
peindre et uiure n'a jamais itl qu'un seul et mtme mot pour moi, et
384
132. Yig6.e-Lebrun, Souuenirs vol. I, pp. 104-105: fy allai seule, pour Poussin und Dauid, rczl de abilitare, Universitatea din Frankfurt
jouir de cette uue sans distraction: je parcourus /abord la galerie de am Main, 1994, cap.IY, pp. 149-203.
tableaux, ensuite celle d.es statues; et lorsque, enfn, aprls ttre restde 139. Vg6e-Lebrun, Souuenirs, vol. II, pp. 156-157 Comme on ne peut
plusieurs lteures sur mes jambes, je songeai h retourner chez moi pour pas toujours arranger de la musique, jefs un soir de ces tableaux ui'
diner uers quane heures et demie, je m'aperfus que les gardiens, igno- uants qui auaient eu tant de succls i Saint-Pltersbourg et en ?renant
rant que je n'y'tais point sortie, auaientfermd toutes les portes; je cours
soin de ne placer derriire la gaze que de beaux ltommes et de jolies
d droite, h gauche; je crie; il m'est impossible de mefaire entendre et femmet nous en composimes de charmants. Un autre-jour, j'imaginai
de me faire ouurir; je mourais de faim et de jioid, c*r nous dtions au de tracer sur un parauent plusieurs coffires de personnages historiques,
mois de feurier; je ne pouuais frapper aux fenlnes, elles ltaient beau-
cou? trlp dleuies; ainsi je me trouuais en prison au milieu de ces belles dessous lesquelles je f.s dzs trous oil pouuait passer un uisage. Les con'
statues que je n'dtais plus du tout en disposition diadmirer; elles me uersations qui iitablissaient Auec ceux qui allaient 7 placer leurs t?tes,
paraissaient des fantdmes; et ) tidle qu'il me faudrait passer la soirle nous amusirent beaucoup, et RlberL qui prenait part d toutes nos
et la nuit auec elles, lafayeur et le disespoir s'emparirent de moi.
133. Yigee-Lebrun, Souuenirs, vol. II, p. 105: 1...1 enfn, aprts auoirfair gaietls comme un lcolier, alla poser saf.gure sous la coffire de Ninon,
mille ditours, j'apergus une petite porte contre laquelle je frappai si ftce qui nous rire comme des fous.
fort que [on uinr m'ouurir.
140. Alexander Cozens, Principles of Beauty Relatiue to the Human Head,
I34. Ibid., p. 95: [...] les sdjours des uilles me tuent et les grands chemins James Dixwell, London, 1778.Yezi gi Victor I. Stoichita si Anna
Maria Coderch, Le dernier carnaual. Goya, Sadz et le monde d len-
me guy'rissent.
uers, Hazan, Paris, 2016, pp. 279-310 [ed. rom.: Ubimul Carna'
135. Etienne-Gaspard Robertson, Mdmoires rhriat$, scientifques et
ual. Goya, Sade;i lumea rdsturnatd, traducere de Delia Rizdolescu,
anecdotiques /un p hltsicien-adronaute, doui, volume, editate de auror,
Humanitas, Bucuregti, 2007, pp.256-262 - n. tr.l.
Paris, 1831. Editia utilizati - Clima Editeur, Paris, 1985, p. l2l.
141 . Roger Caillois, Les Jeux et les Hommes. Le mastlue et le uertige, Galli'
136. Detalii la Terry Castle , ,,Phantasmagoria: Spectral Technology and mard, Paris, 1958, pp. 60-61 [...J fuuenirsoi-mtmeunpersonnage
illusoire et se conduire en consiquence. On se trouue alors enface iune
the Metaphorics of Modern Reverie", in Critical Inquiry, 15l1
sdrie uarile de manifestations qui ont pour caract?re commun de re'
(1988), pp.26-61. Vezi, de asemenea, Max Milner, Lafantasma-
gorie, PIJF, Paris, 1 982, Marina \farner, Phantasmagoria. Spirit poser sur le fait que le sujet joue d croire, ) se faire uoire ou ) faire
Wsiont Metaphors, and Media into the Twenty-First Centuryl, Oxford croire aux au*es qu'il est un Aune que lui-mtme [,,si devii tu insugi
un personaj iluzoriu;i sl te comporti in consecinti. Ne aflim atunci
University Press, Oxford, 2008 gi, de curAnd, Claire Trdvien, Satire,
in fata unei variate serii de manifestiri a ciror trisiturl comuni
Prints and Theatricality in the French Reuolurion, ed. cit., pp. 165J18.
137. Robertso n, Mdmoires rhriatif , ed. cit., p. 126: L'apparition presque este ci ele se bizuie pe faptul ci subiectul se face ci crede, pretinde
si 6e crezut sau si-i faci si creadi pe allii ci este un altul decAt el
subite de ces ombres, de ces spectres, de ces habitants des sy'pulcres et
rnsusl l.
d.es enfers mtme, au milieu lune population si llg?re, si itourdie, tune 142. Yig6e-Lebntn, Souuenirs, vol. II, p. 157: Tous ces ditails paraitront
imagination si mobilt, frent un effet prodigietu. La salle ne se ddsemplit bien puirik aujourdhui que les soiries se passent h parler politique
pas, quoique le prix des places filt f.xl d trois et six liures. Les gens tlu ou it jouer f,../. Pentru context, vezi Ronald Schechter, ,,Gothic
monde accoururent les premiers, et, aaides de toutes les dmotions nou- Thermidor: The Bak des uictimes, the Fantastic, and the Production
uelles, iempressirent dz se procurer ces disftactionsfun?bres. of Historical Knowledge in Post-Terror France", Representations
61 (1998), pp.787-794;i Barbara Sosien, ,,La d6capitation du
138. Vigde-Lebrtn, Souuenirs, vol. I, p. 85 gi p.313. Vezi;i Kirsren roi, source de fantasmes post-LumiCres: du politique au po6tique",
Roruanica Cracouiensia 10 (2010), pp. 194-201.
Gram Holstro m, Monodrama, Attitudes, Tab leaux Wuants: Studies
143. Yigte-Lebrun, Souuenirr, vol. I, p. 272: lai peu connu l/tommes
on Some Trends of Theatrical Fashion 1770-1815, Almqvist &
plus aimables, plus gais que le baron de Stroganofr Quand le disir de
\Tiskelll, Stockholm, 1967,;i Sergiusz Michalski, Tableau und rire et de iamuser lui prenait, il inuentait toutes les folies imaginables.
Pantomime. Historienmalerei und TVteater in Frankreich zwischen
387
385
144. Ibidem: Un jour entre autres, sachant que plusieurs ?ersonnes de sa tueux, que ton croyait uoir une ddesse au milieu dt ses rymPhes. [...]
socilty' et moi deuions aller uisiter le cabinet dr fgures en cire que je
n'auais pas encore uu alors, il s'excusa sous un pry'texte de ne pouuoir Je me permis de lui parler de lirnpression que j'auais re(ue et fu dire
nous accom?agner, et, ?renant lauance sur nous, il alla se placer dans I la Reine combien ll6l6vation de sa t6te ajoutait h la noblesse dr son
ce cabinet derriire un piddestal, de manilre qu'il ne laissait uoir que aspect. Elle me ripondit lun ton de plaisanterie: Si je n'dtais pas reine,
on dirait que j'ai tair insolent; n'est-il ?as urai? [.../ La dernidre
sa ttte. En parcourant la galerie des portraits, nous passons deuant lui;
mais il auait d.onnd d ses )/eux une telle fxitd, et tant ttimmobititd d is6ance que j'eus de Sa Majest6 me fut donnde Trianon, oil je frs
tous ses traits, qu'aucun d.e nous ne le reconnut. Aprts auoir uisitd les
sa t|te ?our le grand tableau dans lequelje lai peinte auec ses enfants.
autres salles, nous repassimes une seconde fois sans le reconnaitre da- 750. UtiIlzez aceasti expresie cu trimitere la ,,stafiile in corp". Vezi in
uantage; mais alors, impatienti de notre inattention, uoila qu'il remue aceasti privingi Daniel Sangsue, Fant|mes, esprits et autres morts-ui'
toet qu'il parle; nous rttmes presque efrayAs bien surpris de ne fauoir uants, Jost Corti, Paris, 2011, p. 19.
1 5 1 . Vigde-Lebrun, Souuenirs, vol. II, p.214: Qtand j'ai uoulu lui donner
pds reconnu.
quelque chose il me refusa auec obstination, disant que je lui faisais
145. Detalii laVal6rie Rousseau-Lagarde si DanielArasse, La Guilonine
gagner alsez /argent.
dans la Rduolution, ed. cit., pp. 155_179.
152. Yig6.e-Lebrrn, Souuenirs, vol. II, pp.214*215 Je gardais chez moi
146. Caillois, Les Jeux et les Hommes, ed. cit., p. 67: [...J espice de jeux un autre tableau reprlsentant la reine, que j'auais fait sous le ftgne
[quiJ rassemble ceux qui re?osent sur la poursuite du uertige et qui
ide Bonaparte. Marie-Antoinette )r Atuit ?einte montant au ciel;
consiste en une tentatiue de dltruire pour un moment un instant de gauche, sur des nuages, on uoit Louis WIII et deux anges, allution
stabiliti dr la perception et iinfliger d la conscience lucide une sorte
aux deux enfunts qu'il auait perdus. Jenuoyai ce tableau h madame
dr panique uoluptueuse. Dans tous les cas, il iagit laccider I une sorte
la uicomtesse de Chdteaubriant.
de spasme, d.e transe ou /y'tourdissement qui any'antit la rdaliti auec
153. Un ,,portret postum" al Mariei Antoaneta, realizat citre 1800
un e sou uera i n e brusq ueri e.
pentru ducesa de Angoul€me, fiica cea mare a reginei, a iegit de
147. Pentru spectacolele ludice cu capete ti.iare in Europa postrevolu-
curAnd la lumini gragie cercetirilor lui Joseph Baillio, ,,De Voltaire
tionari, vezi excelentul articol aI lui Dominic-Alain Boariu, ,,De
quelques d6capit6s r6calcitrants", Mi ro logus XX (20 I 2), Es tre mith ) Bonaparte: R6voiution et r6action", in L'Gil 412 (1989), pp.
28-37. Vezi, in aceasti ordine de idei, considerafile lui Gerrit
e escrescenze del corpo/Extremities and Excrescences of the Body, pp.
485-510, mai ales p. 505. De acelasi auror, vezi si La ttte coupde: \falczak, Elisaberh Vigie-Lebrun: Eine Kilnstlerin in der Emigration,
clinique, peinture et ?olitique d.e la ddcapitation dans la premi?re 1 789- 1 802, Deutscher Kunswerlag, Miinchen/Berlin, 2004, p. 56.
moitil du XIX sitcle, tezd, de doctorat in istoria artei (coordonator 154. JnrgMeyer zur Capellen, Andrea Preuitali, tezi de doctorat, \triirz-
Victor L Stoichita), Universitd de Fribourg, 2015. burg, 1972, pp. 137-138 si Mauro Natale, Museo PoJdi Pezzoli.
Dipinti, Milano, nr. cat. 122, pp. 125-126 sunt in concordanti
148. Yig6e-Lebrun, Souuenirs, vol. I, pp. 284-255: Je n'appris rien par
les journaux, car je n'en /isais plus depuis le jour qu'alant ouuert une privind datarea in 1502.
gazette cbez madame de Rombec, j'y nouuai les noms de neufpersonnes i155. Victor I. Stoichita, L'instauration du tableau. Mita-peinture laube
de ma connaissance, qu'on auait guillotinies; on prenait mtme grand des Temps Modzrnes ll993l, Droz, Gendve,1999, pp.34-57 lvezi
soin, dans ma socilty', de me caclter tous les papiers-nouuelles. /appris gi Instaardrea tabloului, Humanitas, 2012, pp. 36-54 - n. tr.).
donc thorrible y'ay'nement par mon frire, qui me fucriuit sans ajouter
156. CVR HOMO MORTALIS CAPW ESTRVIS AT MO=/RIEIR EN
aucun dltail. Le ceur naurd, il me dit seulement que Louis XVI et
\€RTEXTAUS SIT MODO CAfVUS ERIS. Reiau transcrierea ofe-
Marie-Antoinefte Atuient morts sur tlchafaud.
riti de Angelica Diilberg, Priuatportrrits. Geschichte und lhonologie
149. Yigte-Lebrun, Souuenirs, vol. I, p. 68: fy uis ta reine dans la plus einer Ganung im 15. und 16. Jahrhundert, Gebr. Mann, Berlin,
1990, p.246. Cartea lui Diilberg, la care-l trimitem pe cititor,
grande parure, couuerte de diamants, et, comme un magnifque soleil oferi un excelent repertoriu de portrete cu dubli fagi.
liclairait, elle me parut uraiment y'blouissante. Sat€te 6lev6e sur son 389
beau col grec lui donnait, en marchant, un air si imposant, si majes-
388
I 57. Atitudinea devotionali. a celui portretizat este datorati, dupi. toate Beaury in Renaissance Milan", in Jeanette Kohl, Marianne Koos,
probabilititile, faptului ci. panoul ftcea parte dintr-un diptic; unul Adrian\MB. Randolph (ed.), Renaissance Loue. Eros, Passion, and
din voleurile sale (astizi pierdut) reprezenra o Fecioari cu Pruncul. Friendship in ltalian Art around 1500, Detltscher Kunswerlag,
158. Diilberg, op. cit., pp. 153-167 9i 246-258. Miinchen, 2014, pp. 165-L84.
168. [,,Beltraffio, cel care cu al siu stil;i al siu penel / DecAt natura mai
159. Rimine esential Alberto Tenenti, Sens de la mort et amour dr k uie.
presus fhcea orice model."] Girolamo Casio, Libro intitulato Cro'
Renaissance en ltalie et en France (1957), LHarmattan, Paris, 1983.
nica, oue si tratta di epitaphii, di amore, e di uirtute, Bologna, I d.
160. Detalii la Pietro Zampetti,,,Andrea Previtali", in Gian Alberto (1527?), p. 46. Despre relatia dintre poet ;i pictor, vezi Carlo
dell'Acque et alii, I Pittori bergamaschi, I, Il Cinquecento, Casa Pedretti, Leonardo daWnci e ilpoeta bohgnese Gerolamo Pand"lf'd"
Casio de' Medicl, Anonima Arti Grafiche, Bologna, 1951 ;i Peder-
Editrice Bolis, Bergamo, 1975, pp. 87-97. son, ,,Giovanni Antonio Boltraffio's Portrait...", in Renaissance
Loue. Eros, Passion, and Friendship, ed. cit., pp. 165-184.
161. Se va gisi o abordare clasici a temei la Gottfried Boehm, Bitdnis
und Indiuiduum. Uber den []rsprung der Portritmalerei in der ita- L59. Yezi Maryan'W. Ainsworth et al., Man, Myth and Sensual Pleasures.
Jan Gossaert\ Renaissance. The Complete Work, Yale University
lienischen Renaissance, Prestel, Miinchen, 1 985. Press, New Haven/London, 2010, pp.245*249 si Hans Belting,
162. Semnitura sa, aplicati pe marginea niqei in care se afli. craniul, ,,Reprdsentation und Anti-Reprdsentation. Grab und Portrait in
der friihen Neuzeit", in Hans Belting et al. (ed.), Eine Frage der
proclami acest fapt: ANDREAS C<ORDELLEI> A<GI> DI<SCIPU-
LUS> IO <I{ANNIS> B<ELLINI> P<INXIT>. Repriis entation, Fink, Miinchen, 2002, pp. 39 43.
163. Marcantonio Michiel, in ale sale Notizia, exaka granforza et gran 170. Facile contemnit omnia qui se sem?er cogitat moriturum' Hierony'
uiuaciti, et maxime in li occhi ale anumitor portrete pe care a avut mts, Epistolae, 53, I1,3.
ocazia si.le contemple intr-o colectie privati. din Venetia.
171. \Tilhelm Srida, Leonardo und sein Kreis,Yerlag F. Bruckmann
164. Diilberg, op. cit., p.248. Vezi gi David Alan Brown, ,,Leonardo
and the Idealized portrait in Milan", Arte Lombarda 67 (1983- A.-G., Miinch en, 1929, pP. 193-194,9i Carlo Pedretti, Leonardo
1984), pp. 102-116, precum si catalogul expozitiei I leonardeschi da Vinci e il poeta bolognese Gerolamo Pandolf da Casio de' Medici,
a Milano,Milano, 1991, pp. \00-197 ;Maria Teresa Fiorio,,,Gio- p.7.
vanni Antonio Boltraffio", in Giulio Bora et al. (ed.), I leonard.eschi. 172. Deratli la \Tilhelm Suida, ,,Das leonardeske Jiinglingsbildnis in
Lbredita di Leonardn in Lombardia, Skira, Milano, 1998, pp. 13l-162, Chatsworth", Pantheonvl (l 930), PP. 564-565.
in special pp. 142-147 si Maria Teresa Fiorio, Giouanni Antonio 173. L€onardde Vinci, Traiti de la peinture, texte traduse si prezentate
Bolnafio, un ?ittore milanese nel lume di Leonardo,Jandi Sapi Edi-
de Andr6 Chastel, Editiont Berger-Levrault, Paris, 1987, p. 88:
tori, Milano, 2000, pp. 14. Las deoparte cu buni ;tiinti posibilul
Come la pittura abbraccia le superfcie, fgure e colori de' corpi natu-
tablou cu dubli fagi al lui Giovanni Bellini, a ci.rui srare actuali nu rali, e la flosofa sol s'estende nelle loro uirtil naturalL La pittura si
permite o cercerare pertinenti (vezi Diilberg, op. cit., nr. de catalog estende nelle superfcie, colori e f.gure di qualunque czsa neata dalla
207, p.248),9i, de curXnd, Eveline Baseggio Omiccioli, ,,A New natura, e taflosofa penetra dentro ai medesimi corpi, considerawlo
Interpretation of Jacometto's uMost Perfect \forkr: Parallels in in quelli le loro proprie uirtil, ma non rimane satisfana con quella
ueritd chefa il pittore, che abbraccia in sl la prima ueriti di tali corpi,
Portaits by Giovanni Bellini and Leonardo da Vinci", in Carolyn perchl locchio meno s'inganna (C.U. 4v) fvezi Leonardo da Vinci'
C. Y/ilson (ed.), Examining Giouanni Bellini: An Art,,More Human Tratat fuspre picturd, tradtcere de VG. Paleolog, Meridiane, Bucu-
and More Diuine", Brepols, Turnhout, 2015, pp. 143*168.
resti, 1971, pp.13-14 - n. tr.l.
165. Ernst Michalski, Die Bec'leutung c{er risthetischen Grenze fiir die
174. Pentru o excelenti tratare a temei, citez dupi transcrierea lui Do-
Methode der Kunstgeschichte, Deutscher Kunswerlag, Berlin, 1,932.
166. Detalii la Maria Teresa Fiorio, Giouanni Antonio Bobrffio, un menico Latrenza, De fgura umAna' Fisognomica, anatomia e arte
in Leonardo, Leo S. Olschki, Firenze, 2001 , p. 18: Il uacuo d'elh cassa
pittore milanese nel lume di Leonardo, ed. cit.
167. Brown, op. cit., pp. 102-1 16 gi Jill Pederson, ,,Giovanni Antonio 39r
Boltraffio s Portrait of Girolamo Casio and the Poetics of Ma.le
390
dellocchio e'l uacuo dellosso sostenitore della guancia e queilo der naso Vezi in special Graziano Lingua (ed.), Icona e Auanguardie, Silvio
Zamorani editore, Torino, 1999; Giorgio Cortenova, Evgeniya
e della bocca sono lequale profonditi, e termindno sotto il senso comune Petrova, Joseph Kibiltsky (ed.), Kazimir Maleuich e le sacre icone
in linea perpendiculare. russe,Eleua, Milano, 2000; Jefferson J.A. Gatrall, Douglas Green-
feld (ed.), Aber lcons. 7he Russian lcon and Modernity, Pennsylvania
17 5. Martin Kemp, ,,ull Concetto dellAnima, in Leonardo's Early Skull
Srudies" , Journal of the \Varburg and Courtauld Institutes 34 (197 l), State Universiry Press, Universiry Park, Pa., 2010.
pp. 115*134. 189. Texte esentiale: Emmanuel L6vinas, Totalitl et infni, Kluwer Aca-
176. Gilles Deleuze si Felix G"'attart, Mille platearx,Edition, de Minuit, demic, Dordrecht/Paris, 1971 lvezi gi Totalit/zte / infnit, uadv
Paris, 1980 [vezi si Mii de platouri, traducere de Bogdan Ghiu, cere de Marius Lantrca, postfagi de Virgil Ciomo;, Polirom, Iagi,
Editura Art, Bucuresti, 2013 - n. tr.] .
1999 - n. tr.l, ;i Gilles Deleuze, F6lix Guattari (ed.), Milb Pkteaux.
177. Yezi Andr6 Chastel, L'illustre incomprise. Mona Lisa, Gallimard,
Paris,1988. Capitalisme et scbizophrinie 2, Ed. de Minuit, Paris, 1980 [vezi gi
178. Vasari, Le Vite, ed. cit., 1 989, vol. Y, p. 602 [vezi Vasari, Vieyih. . . , Mii de platouri. Capitalism / schizofrenie 2, ed. rom. cit. - n. tr.l.
ed. rom. cit., vol. II, p. 190 - n. tr.]. 1 90. Instala;ia a fost prezentati recent si in cadrul retrospectivei pe care
Kunsthaus din Zi,irich a consacrar-o acestei artisre-video in 2016.
179 . Yasari, ed. cit., p. 600 [vezi Vasari, Weyite. .. , ed. rom. cit., vol. II,
191. Detalii la Mauro Carbone, Pbilosophie-lcrans,Yrin, Paris, 2016.
p. 185 - n. tr.l. 192. Este probabil motivul pentru care unul din titlurile sub care acest
180. Nicolaus Cusanus, De uisione Dei siue de icona <1453>. video avea si fie ulterior difuzat este Flatten, adicdA aplatiza.
181 . Maria Jawlensky, Lucia Pieroni-Jawlensky si Angelica Jawlensky, 193. Charles Le Brun, L'Expression des passions (1668) et autres conferences.
Alexej uon Jawlensky. Catalogue raisonnd of the otil painrings, trei Corresp o ndance, D6dale, P aris, 199 4, pp. 7 6-7 8 : [. . . J le s o urc il fo rt
volume, Sotheby's Publications, London, 1992. ileui par le milieu, et les muscles qui seruent Au mouuement d.e ces
182. Itzhak G oldberg, Jau,,lenshy ou le uhage ?romil LHarmattan, paris/
Montr6al, 2000. parties fort marquy's et enflis, et pressy's l'un contre lautre, s'abaissant
sur le nez qui doit paraitre retird en baut et les narines d.e mtme; les
1 8 3. Clemens W eiler, A lexej Jaw lens ky, DuMont S chauberg, Koln, 1 9 5 9,
pp. 102-103: EinigeJahre [1917-19l8J malte ich dieseVariationen yeux doiuent paraitre entilrement ouuerts, la paupilre de dessus cachie
[auf das Thema ,,Heiligengesichte"J, und dann war mir notaendig,
sous le sourcil, le blanc dr leil doit ttre enuironnd dt rouge, laprunelle
eine Formfiir das Gesicht zufnden, da ich uerstanden hane, dass di doit paraitre comme lgarle, situde plus au bas de leil que du cbtd len
haut, le dessous de la paupilre dnit paraitre enfi et liuide, les muscles
grosse Kunst nur mit religiiisem Gef)hl gemab werden soll. Llnd das
konnte ich nur in das menschliche Antlitz bringen. du nez et les mains ainsi enflls, les muscles des joues extrtmement
184. Pentru toate problemele ridicate de mandylia, vezi recenta carte
coordonati de Gerhard.Wolf, Colette Dufour Bozzo si Anna Rosa marquy'es et formis en pointe de chaque c6ti des narines, la bouche
Calderoni Masetti, Mandylion. Intorno al Sacro Vobo, da Bisanzio a
Genoua, Marsiiio, Milano, 2004. sera fort ouuerte, et les coins seront fort dPparents I J ht c/teueux
185. Victor I. Stoichita ,,Zurbarlns Veronika", Zeitschrififiir Kunst-
geschichte, 58 (199 1), pp. t9t-206. hlrissis, la couleur du uisage p,Lle et liuide.
186. Scrisoare citre Willibrord Verkade (1938) reprodusi. in catalogul
expozitiei Alexej Jawlenshy. Vom Abbild zum Urbild, Galerie im 194. Erkki Huthamo, ,,Elements of Screenology: Toward anArcheology
of the Screen" , ICONICS: International Studies ofModern Image,Y|I
Ganserhaus, 15 septembrie - 28 octombrie, Arbeitskreis 6g, Was-
(2004), pp. 3l-82; Villiam John Thomas Mitchell, ,,Screening
serburg am Inn, 1979, pp.17-18 9i 234-235.
187. Cu privire la implicatiile acestei probleme in conrextul artei mo- Nature (and Nature of Screen)", New Reuiew of Filrn and Teleuision
derne, vezi Am adorYega, Arte y Santidad. Cuatro lecciones de esty'tica Studies, l3l3 (2015), pp.231-246.
apofitica, Universidad Priblica de Navarra, pamplona, 2005.
195. Anna Caterina Dalmasso, Le corps, c'est fdcran. La philosophie du
392
uisuel de Merleau-Ponty, Editions Mim6sis, Paris/Milano, 201 8, in
special pp. 227 si urm.
196. una palla di legno al tornio e di grandtzza simila allo specchio (vezi
Vasari, Le Vite, ed. cit., p. 741).
393
Vezi Victor I. Stoichita, L'Instauration du tableau (1993), Droz, Note bibliografice
Gendve, 1999, pp. 289-290 [vezi ;i Instaurarea tabloului: Meta-
in capitolele incluse in a doua parte a acestei cirti am preferat, Pentru a
-picturuz in zorii Timpurilor Moderne, ed. rom. cit., pp.300-304 usura lectura, si nu citim in note decAt sursele primare. Considerim
cu toate acestea necesar si oferim aici celor interesati o selectie din biblio-
n. tr.].
grafia secundari.
198. Vasari, Le Vite, ed. cit., p.74\: Francesco era di bellissima aria e
aueua il uoho e laspetto grazioso moho e piunosto angelo clte uomo, ,,Ochiul bun gi ochiul riu" isi propune si se confrunte cu tezele lui
Jacques Lacan expuse in ,,Du Regard comme objet petit a" , in Le Slmi'
pareua la sua effigie in quella palla una cosA diuina. naire. Liure XI (1964), Seuil, Paris, 1973, intr-un moment crucial al
Astfel trebuie cititl, mi se pare, scurta descrie re abiografuhi: una istoriei picturii occidentale.
testa di Medusa con capelli di uipere, assai spauentose sopra una rotella
[,,un cap al Medusei cu pletele din vipere, destul de infricosS.toare, Pentru iconografia Capelei Scrovegni studiul fundamental este in
pe o suprafati cu sectiune circulari"]. G. Baglione, Le uite de'pit- continuare cel al Ursulei Schlegel, ,,Zum Bildprogramm der Arena
tori, scuhori et architetti, vol. I, Stamperia Andrea Fei, Roma, 1649, Kapelle", Zeitschrifif.ir Kunstgeschichte 20 (1957), pp. 125-146; pentru
p. t36. strategiile narative prezente aici,vezi Max Imdahi, Giotto, Arena Fresken:
200. Vezi in acest sens consideratiile lui Gilles Deleuze, Francis Bacon, Ikonographie, Ikonik, Fink, Miinchen, 1988. Pentru transmisia energi-
Logique de la sensation, Seuil, Paris,2002, pp. 19-22. ilor psihice, in special a celor vizuale, vezi Michael Viktor Schwarz,
Detalii la Victor I. Stoichita, Figures de la transgression, ed. cit., pp. Giottus Pictor,BohIau, \Wien/Koln/\7eimar, 2008, in special pp. 112-
173-2t8. 126; Anne Derbes, Mark Sandona, 7he Usurer's Heart. Giotto and the
202. Roger de Piles, Cours de peintures par principes (1708), Gallimard, Arena Chapel in Padua, The Pennsylvania State Universiry Press, Uni-
Paris, 1989, p. I l: [. ..] se diuertit un jour h faire le portrait de sa versiry Park, 2008, pp. 111-138 ;i Eva Frojmovic, ,,Giotto's Circum-
spection", 7he Art Bulletin 8912 (2007), pp. 195*210. Pentru Pietro
seruante pour lexposer d une fenttre et trom?er les yeux des passantl
dAbano vezi, intre altele, Eugenia Paschetto, Pietro tAbano medico e
Cela lui riussit, car on ne iapergut que quelques jours apris de la
f losofo,Vallecchi, Firenze, 1984. Pentru dAbano ;i Giotto, vezi Johan-
tromperie.
nes Thomann, ,,Pietro dAbano on Giotto",,/aurnal of thetYarburg and
203. Yezi in acest sens Ewa Lajer-Burcharth E. (2001), ,,Pompadour's Courrauld Institutes 54 (1991), pp. 238-244 gi Hubert Steinke, ,,Giotto
und die Physiognomik", Zeitschrififtr Kunstgeschichte 5914 (1996), pp.
Touch: Difference in Representation", Representations,73 I| (200I), 523-547. Dezbaterea in jurul ,,Imaculatei conceplii" a beneficiat de
pP.54-88. 395
204. Malurice Merleau-Ponty, L'eil et lesprit, Gallimard, Paris, 1985,
pp. 33-34: l. . .) mon dehors se complite, tout ce que j'ai de plus secret
passe dans ce uisage, cet ttre plat etferme que ddji mefaisait soupqlnner
mon reflet dans leau. [...J Lefant|me du miroir traine dehors de ma
chair, et du mtme coup tout linuisible de mon corps peut inuestir les
autres corPs que je uois. Dlsormais mon cor?s ?eut comporter des
segments prlleuy's sur celui des autres comme mA substance passe en
eux, lhomme est miroir pour lhomme. Quant au miroir il est tinstru-
ment /une uniuerselle magie qui change les choses en spectacles, les
spectacles en cltoses, moi en au*ui et autrui en moi fvezl Ochiul /
spiritul, prefati de Claude Lefort, traducere gi postfagi de Radu
Negrugiu, Casa Cirgii de $tiingi, Cluj,1999, pp.35-35 - n. tr.l.
Vezi si comentariile Annei Caterina Dalmasso, Le corps, y'est /y'cran,
ed. cit., pp.2l9 si urm.
394
cartea lui Marielle Lamy, L'Immaculy'e conception. Etapes et enjeux /une Tiibingen, 1996 (cu bibliografia anterioari). Un numir special din Oxford
ArtJournal32 (2009), coordonat de Maria Loh gi Patricia Rubin, a fost
controuerse au Moyen,Age 6I(-XV si?cle),Institut des Etudes Augus- consacrat acestei probleme. Pentru tema,,ochiului ri"u" in cadrul teoriei
viziunii se poate consulta Berthold Hub, ,yA.ristoles uBloody Mirror,
tiniennes, Paris, 2000. Iconografia medievali a int,ilnirii de la poarta and Natural Science in Medieval and Early Modern Europe", in Nancy
de Aur afost srudiari in cadrul acestei dezbateride R€jane Gay-Canton,
M. Frelick (ed.), The Mirror in Medieual and Early Modern Cuhure,
,,La rencontre i la Porte dor6e. Image, texte er contexte", LAtelier du
Centre de reclterches historiques l0 (2012), pp. l-23. Scena dedicati. de Brepols, Turnhout, 2016, pp. 31-73. Pentru iconologia pneumei, vezi
Barbara Baert, Pneuma and the Visual Medium in the Middle Ages and
Ciotto acestei teme a fost discutati. de Virginia L. Bush, ,,The sources of Early Modetnity, P eeters, Louvain/Paris/Bristol, 20 16. Pentru dezbate-
rea morali si teologici in jurul invidiei si raporturilor ei cu ,,ochiul riu",
Ciotto's Meeting at the Golden Gare, and the meaning of the dark veiled ca si pentru repercusiunile literare si artistice ale acestei teme, sunt deo-
woman", Bolletino delMuseo Ciuico di padouaIJl l12 (197I), pp.7-29; sebit de utile : Matthew \fl Dickie, ,,The Fathers of the Church and the
Don Danny, ,,Some Symbols in the Arena Chapel Frescoes", The Art
Bulletin 5512 (1973), pp.205-212; Claudio Bellinati, ,,Iconoiogia e Evil Eye", in Henry Maguire (ed.), Byzantine Magic, Dumbarton Oaks,
iconografia dell'affresco nlnconrro alla Porta Aurea, nella Cappella di Washington D.C., 1995 9i 2008, pp. 9-34; Herbert L. Kessler, ,,Evil
Giotto all'Arena", Arti e Memorie deltAccademia patauina di Scienze, Eye(ing). Romanesque Art as a Shield of Faith", in Colum Hourihane
Lettere ed Arti XCUII/3 (1985), pp.75-79. Cu privire la concepgiile (ed.), Romanesque Art and Thought in the Twe(ih Century. Essays in Honor
miraculoase, se poate consulta cu profit sinteza lui Maaike van der Lugt, ofWaher Cahn,Penn State University Press, University Park, 2008, pp.
Le Wr, le Dimon et la Vierge. Les thiories midiiuales de la glniration
extraordinaire, Les Belles Lettres, Paris,2}}4.Iconografia s,i simbolistica 107 -l34;Andreas Kablitz,,,Videre-Invidere. Die Phlnomenologie der
sirutului s-au sprijinit pe contributiile lui Yannick Carr6,, Le Baiser sur \(ahrnehmung und die Ontologie des Purgatoriums", Deutsches Dante-
la bouche au Moyen Age. Rires, symboles, mentality's, Le L6opard dOr, JahrbuchT4 (1999), pp. 137-188; Giampiero Tulone, ,,Gli uinvidiosi
Paris, 1992 si MarilynAronberg Lavin, Irving Lavin, 7he Liturgt of Loue. veri, nella Commedia nelle fonti dantesche", Lenere ltalianeLIll3 (2000),
Images fom the Song of Songs in the Art of Cimabue, Michelangelo, and pp. 345-378; Carla Casagrande/Silvana Vecchio, I sette uizi capitali.
Rembrandt, Spencer Museum ofArt/The Universiry of Kansas, Kansas Storia dei peccati nel Medioeua, Einaudi, Torino, 2000. Basium inuidere
Ciry, 2001. Pentru teorii ale vederii si viziunii se va consulta David C. e un motiv prezent in traditia latini (vezi in special Catulus, Carme Ll,
Lindberg, Theories of Vision fom Al-Kindi to Kepler, The Universiry of bine cunoscuti in cercul padovan al lui Pietro dAbano. Vezi, in aceasti
Chicago Press, Chicago/London, 1976; pentruanatomia, fiziologia qi
simbolistica medievali a ochiului, vezi Gudrun Schleusener-Eichholz, ordine de idei, Giuseppe Billanovich, ,,Lovato Lovati, Lepistola a Bellino:
Das Auge im Mittelaber, Fink, Miinchen, 1985. O sursi inepuizabili gli ecchi di Catullo", Italia medioeuale e umanistica )OC(XII (1989),
de informatii rimAne \Waldemar Deonna, Le Symbolisme de leil, De pp. 101-153 (ii mulpmesc lui Giacomo Montanari pentru aceasti infor-
Boccard, Paris, 1965. Bibliografia despre privirea amoroasi e atat de maFe). Pentru Inuidia la Giotto: Selma Pfeiffenberger, The Iconohg of
bogati, incit face selectia practic imposibili. Am profitat in mod special Giotto'sVirtues andVices at Padua (tezi de doctorat, Bryn Mawr College),
de Ruth H. Cline ,,Heart and Eyes", Romance philologWV13 (1972), Ann Arbor, 1974, pp.45-49; Matthew G. Shoafl ,,Eyeing Envy in the
pp.263297; Suzannah Biern off, Sight and Embodiment in the MiddbAges, Arena Chapel" , Studies in lconography 20 (2009), pp. 126-167 . Pentru
implicatiile reprezenterii privirii in pictura Rena;terii: Patricia Rubin,
Palgrave/Macmillan, Houdmills/Hampshire, 2002; Snzanne Conklin Images and ldentity in Fifieenth Century Florence,Yale Universiry Press,
New Haven/London, 2007.
Akbari, Seeing through the Veil. Opticat 7heory and Medieual Allegory,
,,Strijeri ai chipului" ia in considerare cercetirile antropologice cu
Universiqy of Toronto Press, Toronto/Buffalo/Lon don, 2004 ;i Dana privire la ,,figurile pragului". Vezi in particular Alfred Gell, Art and
Agency, Clarendon Press, Oxford,1998, pp. 84-90. Bogatul simbolism
F,. Stewart, Zhe Arrow of Loue. Optics, Gender, and Subjectiuity in Me,
397
di eu a I Lo u e P o e try, B oknelI University Press/Associated Universiry press,
Lewisburg/London, 2003. Cu privire la invidie si ochiul riu, vezi Thomas
Rakoczy, Briser Blich, Macht drs Auges und Neid der Gi)tter, Gwnter Narr,
396