AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi AstroPsi FACULTATEA DE PSIHOLOGIE AstroPsi AstroPsi
UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
LUCRARE DE LICENȚĂ
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
TRANSFERUL ÎN CONSULTAȚIILE ASTROLOGICE
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Coordonator
Conf.univ.dr. Vasile Dem. Zamfirescu Absolvent
Păunescu Ionuț-Alexandru
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
2020
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
CUPRINS AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi Introducere ...................................................................................................................................... 4 AstroPsi
AstroPsi
1. Transefrul .................................................................................................................................... 5
1.1 Tipuri de relații terapeutice ................................................................................................... 5
1.1.1 Alianța de lucru .............................................................................................................. 6
1.1.2 Relația reală .................................................................................................................... 7
1.1.3 Configurația transferului ................................................................................................. 8
1.2 Transferul în perspectiva kleiniană ....................................................................................... 9
AstroPsi 1.4 Nevroza de transfer ............................................................................................................. 13 AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
1.3 Transferul în persectiva lacaniană ....................................................................................... 11
1.5 Contra-transferul ................................................................................................................. 14
2. Astrologia .................................................................................................................................. 16
2.1 Istoria astrologiei ................................................................................................................. 16
2.2 Conceptul de daemon .......................................................................................................... 17
2.3 Temperamentul.................................................................................................................... 19
2.4 Visele ................................................................................................................................... 23
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi 3. Astrologia științifică.................................................................................................................. 26 AstroPsi
AstroPsi
3.1 Michel Gauquelin ................................................................................................................ 26
3.2 Testul dublu orb .................................................................................................................. 27
3.3 Big Five în astrologie .......................................................................................................... 29
4. Astrologia psihologică .............................................................................................................. 31
4.1 Jung și astrologia ................................................................................................................. 32
4.2 Astrologia analitică ............................................................................................................. 32
AstroPsi 5. Studiul experimental ................................................................................................................. 37 AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
5.1 Obiectivele lucrării .............................................................................................................. 37
5.2 Ipotezele studiului ............................................................................................................... 37
5.3 Metodologia studiului ......................................................................................................... 37
5.4 Prezentarea eșantionului și aplicarea instrumentelor .......................................................... 38
5.5 Interpretarea calitativă a datelor .......................................................................................... 39
5.6 Corelarea datelor ................................................................................................................. 49
AstroPsi Concluzii ....................................................................................................................................... 58 AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Bibliografie ................................................................................................................................... 60
Anexe ............................................................................................................................................ 81
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi Popularitatea consultațiilor astrologice este în creștere, de asemenea și formele de astrologie AstroPsi
AstroPsi
REZUMAT
psihologică sunt tot mai răspândite. Totuși până la acest moment nu s-a acordat un interes
considerabil relațiilor inconștiente care sunt prezente în consultațiile astrologice. Prin utilizarea
procesului de identificare a Conflictului relațional central, CCRT suplimentat de interviuri semi-
structurat s-au analizat trei consultații astrologice. În urma rezultatelor obținute s-a observat că
astrologul devine o puternică figură maternă, clientul retrăiește inconștient o relație parenatală în
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi cadrul consultației astrologie. Această tendință a fost prezentă în toate cele trei cazuri analizate AstroPsi
unde au fost identificate episoade relaționale similare în fiecare caz particular indicând prezența
relațiilor transferențiale în sesiunile de consultanță astrologică.
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Introducere AstroPsi AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Transferul este reactualizarea experiențelor anterioare într-un cadru diferit de cel inițial,
emoțiile și sentimentele trăite în acel moment fiind atribuie unei persoane externe contextului
primar. Transferul este un pricipiu cheie al psihanalizei care a fost adoptat de mai multe direcții
de dezvoltare a psihologiei. Freud menționează că transferul se dezvoltă mai ales în relație cu
persoana terapeutului (S. Freud, 2017d) dar acest fenomen se întâlnește și în afara cadrului
terapeutic (Lacan, 2015).
AstroPsi
AstroPsi două persoane se poate presupune că există posibilitatea formării uneor relații transferențiale. În AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Pentru că astrologia seamănă cu un demers terapeutic, fiind prezentă o interacțiune între
practica astrologică s-a dezvoltat o nouă direcție, relativ recentă care abordează consilierea
astrolgică dintr-o perspectivă psihologică (Perry, 2012; Rudhyar, 2017). Trecând de la ipostaza
sa divinatorie, astrologia își propune să descrie temperamentul (Lilly, 2005), personalitatea
(Greene & Sasportas, 1987) și inclusiv inconștientul (Greene & Sasportas, 1988).
AstroPsi
AstroPsi literatura nu conține informații foarte multe, cu mici excepții (Arroyo, 1978) despre transfer și AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
În acest cadru teoretic, în care interesul astrologilor pentru psihologie este tot mai crescut
modul în care acesta este prezent sau poate influența o consultație astrologică. Iar pentru că
astrologia tinde să influențeze foarte mult oamenii este important să se cunoscă și ce impact
poate avea asupra clienților.
Cercetările anterioare referitor la astrologie au avut ca interes validarea sau invalidarea
AstroPsi
AstroPsi metodelor astrologice în a prezice trăsături de personalitate (Burke, 2012; Carlson, 1985; Ertel, AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
2009; McGrew & McFall, 1990), însă acest studiu nu dorește să clarifice această problematică
foarte discutată, ci se urmărește identificarea posibilității ca în consultațiile astrologice să se
regăsească conținuturi inconștiente.
Scopul acestui studiu este de a demonstra că există transfer în consultațiile astrologică, iar
clienții reproduc experiențe personale din copilărie în relația lor cu astrologul. De asemenea,
astrologul poate răspunde la acest aspect sub diverse forme, iar schimbul de informații din
AstroPsi
AstroPsi sesiunea de consiliere surpinde tocmai dinamica inconștientă care se stabilește între cei doi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
participanți.
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
1. Transefrul AstroPsi AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Freud identifică și conceptualizează dimensiunea transferului în relația psihoterapeutică
în anul 1905 (S. Freud, 2017d), iar astfel are loc descoperirea fundamentală ce va impacta
întreaga înțelegere a relațiilor terapeutice (Langs, 1981). În cazul Anna O., Breuer și Freud au
descoperit fenomenul transferului în momentul în care au încercat să descopere motivele
comportamentului pacientei, ajungând la concluzia că traumele din copilărie sunt cele care
conduc la formarea simptomelor isterice (S. Freud, 2017b). Inițial fiind considerat ca o piedică în
AstroPsi tratamentul pacientului, Freud a înțeles importanța dinamicii transferului și influența AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
rezistențelor, acestea devenind elemente principale ale psihanalizei (S. Freud, 2017d).
Freud a descris transferul ca o reactualizare a experiențelor emoționale mai vechi. În
transfer, pacienții înlocuiesc contextul inițial, care are o experiență specifică față de o persoană
anume, cu un context actual, dar deși emperiența emoțională este similară, persoana cu care se
interacționează este diferită, înlocuită fiind de persoana psihoterapeutului (S. Freud, 2017d).
Greenson a preluat ideea și a descris transferul ca pe o experiență emoțională care nu îi este
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi confortabilă și adecvată unei persoane, astfel încât experiența va fi aplicată altei persoane, pentru AstroPsi
a creea confort (Greenson, 2000).
Între anii 1910 și 1920 Freud își concemtrează atenția pe teoria impulsurilor biologice
înnăscute și nu mai expune teroria care domina ideile sale originare cu privire la conflictele
relaționale care se petrec în copilăria timpurie (S. Freud, 2017d). Anna Freud utilizează modelul
pulsional al psihanalizei, s-a concentrat pe analizarea și conceptualizarea tipurilor de apărări și
AstroPsi aduce conceptului de transfer ideea că este o externalizare a pulsiunilor instinctuale (A. Freud, AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
2002).
1.1 Tipuri de relații terapeutice
Greenson a făcut distrincția între două tipuri de relații terapeutice care nu se pot aoscia cu
transferul pentru că sunt diferite. Astfel el consideră că atât „alianța de lucru”, cât și „relația
reală” nu sunt tipuri de relaționare arhaică și implică prezența și manifestarea Eului (Greenson,
AstroPsi
AstroPsi procesului teraputic și poate fi influențată de elemente de motivaționale arhaice în transfer. AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
2000). Alianța de lucru reprezintă relația de cooperare în care se angajează pacientul în timpul
„Relația reală este autentică și orientată spre realitate sau nedistorsionată, în contrast cu termenul
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
„transfer” care implică irealism, denaturare, nepotrivire.” (Greenson, 2000, p. 217). În opinia lui AstroPsi
Greenson transferul și alianța de lucru sunt „parteneri deplini și egali” în formarea relația dintre
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi pacient și terapeut (Greenson, 1965). În baza acestor concepte s-a propus pentru prima dată o AstroPsi
AstroPsi
relație terapeutică care s-ar putea baza pe trei componente distincte: transfer, alianță de lucru și
relație reală, formulându-se astfel un model tripartit care ca servit ca fundament pentru
cercetările teoretice și empirice asupra naturii și dezvoltării relației teraputice (Horvath &
Luborsky, 1993).
1.1.1 Alianța de lucru
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi alianță de lucru în interacțiunile terapeutice. El a examinat și dezvoltat idei pe baza lucrărilor lui AstroPsi
AstroPsi
În ceea ce privește acest concept, Bordin acordă a atenție suplimentară aspectului de
Otto Rank (1945), Carl Rogers (1951) și Greenson (1965). El consideră că acest concept care
cuprinde sarcini, obiective și legături construiește un mediu comun atât psihanalizei, cât și
terapiilor cognitiv-comportamentale care au un caracter directiv (Bordin, 1994).
Sarcinile pe care pacientul și terapeutul trebuie să le îndeplinească, dar și
comportamentul problematic preexistent, care este defapt cauza implicării în procesul
AstroPsi
AstroPsi psihoterapeutic, tensionează relația. Travaliul terpeutic care este prezent pe durata conflictelor pe AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
care tensiunea le creează în relație reprezintă tocmai modalitatea de schimbare, prin reparațiile pe
care le aduce ulterior (Bordin, 1994).
Există și viziunea coform căreia alianța terapeutică se modifică pe măsură ce terapia de
derulează. Pornind de la o legătură emoțională inițială și o atracție față de posibilitățile de ajutor
pe care le poate manifesta psihoterapetul în primele cinci ședințe de terapie se concretizează un
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi nou tip de alianță care se construiește pe sentimentul unui efort compun, bidirecțional, în care AstroPsi
pacientul și terapeutul se sincronizează în procesul de terapie (Lester Luborsky, 1994). Acest
punct de vedere continuă direcția lui Bordin și consideră că există un conflict, o tensiune
relațională care este necesară prin reparațiile care urmează traveliului.
În acest sens Safran și Muran păstrează ideile de tensiune relațională și reparații, dar s-au
concentrat mai mult pe cauzele și soluțiile care se pot aplica în situațiile disfuncționale ale
AstroPsi
AstroPsi rezultat (Safran & Muran, 1996). Cauza rupturii relației este dificultatea pe care o întâmpină AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
relației terapeutice, de asemenea au fost interesați și de valoarea predictivă care poate indica un
pacientul în momentul în care psihoterapeutul își propune să rezvolve probleme și
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
disfuncționalitățile existente (C. Gelso, 2014), de asemenea implicarea involuntară sau AstroPsi
inconștientă a terapeutului în perpetuarea comportamentelor maladaptive, cât și eșecul empatic
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi din partea terapeutului, rezistențele pacientului, ciclurile de transfer și contra-transfer, punerea în AstroPsi
AstroPsi
scenă a transferului pot influența natura ruperii (Safran & Muran, 1996).
Conflictele, tensiunea și rupturile suferite de relația terapeutică sunt frecvente în procesul
psihoterapeutic, însă recunoașterea și susținerea afectivă a situațiilor de acest tip au rezultate
bune și prezintă un potențial mare de schimbare, fiind benefice tratamentului (Safran et al., 2001;
Safran & Muran, 1996).
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi de cauzalitate a fost pusă la îndoială sistematic (DeRubeis et al., 2005), iar rezultatele indică AstroPsi
Deși alianța terapeutică este asociată cu schimbarea nu există o implicație cauzală. Ideea
faptul că amaliorarea simptomelor inițiale prezice alianțe ulterioare și astfel se sugerează că
alianța poate fi produsul factorilor specifici de tratament angajați la începutul tratamentului
(Barber et al., 1999; Strunk et al., 2010, 2012). Există o serie de studii recente care arată o
reciprocitate în influențarea rezultatelor tratamentului indicând faptul că, deși amelioarea
AstroPsi
AstroPsi
simptomatică timpurie prezice un grad de alianță mai mare, alianța terapeutică prezice, de
AstroPsi
AstroPsi asemenea, schimbări ulterioare (Falkenström et al., 2013, 2014; Tasca & Lampard, 2012; Zilcha- AstroPsi
Mano et al., 2014).
1.1.2 Relația reală
Din cauza „întrebărilor teoretice, filosofice, și politice spinoase, relația reală a primit cea
mai puțină atenție empirică dintre componentele relației terapeutice” (Gelso et al., 2013). Există
disensiuni la nivel semantic care sunt produse de lipsa lucrărilor empirice în ceea ce privește
AstroPsi de cercetare (Marmarosh et al., 2009). AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
dimensiunea reală a relației terapeutice (Gelso, 2009). Deși există intrumente create și validate
care pot fi utilizate în demersul științific, precum indexul relațiilor reale, există totuși deficiențe
În încercarea de a explica lipsa de cercetare empirică, Horvath (2009) pornește de la
definiția lui Galos asupra releției reale care „se potrivește” celor implicați în procesul de
tratament și situației actuale (Gelso, 2009). Relația reală se opune transferului care este o relație
AstroPsi
AstroPsi unor relații personale anterioare. Astfel, Horvath concluzionează că împreună cu contra- AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
ireală, o relație care nu se potrivește contextului actual și participanților, fiind o reactualizare a
transferul, relația reală este puternic înrădăcinată în teroria psihodinamică, fapt care face dificlă
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
extrapolarea conceptului de relație terapeutică la alte orientări, în afară de cea psihodinamică AstroPsi
(Horvath, 2009).
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Relația reală poate fi încadrată ca referință primară lui Freud care a recunoscut că nu
orice interacțiunie dintre pacient și psihoterapeut trebuie să se bazeze pe transfer (S. Freud,
2017a), iar Anna Freud și-a exprimat o ideea similară, afirmând: „cu tot respectul pentru
strictețea necesară tratamentului și interpretării transferului, tot simt că undeva ar trebui să lăsăm
loc pentru realizarea faptului că pacientul și analistul sunt doi oameni reali, cu statut egal, într-o
relație reală unul cu celălalt.” (A. Freud, 1969). Iar în susținerea concluziei lui Horvath se poate
AstroPsi
AstroPsi observa că prezența conceptului de relație reală este exclusiv în articolele psihanalitice de la AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
finalul secolului al XX-lea, începând cu Greenson (1965), Gelso și Carter (1985).
Deși în majoritatea cazurilor conceptul de relație reală este adoptat de curentele
psihanalitce există o similaritate între semnificațiile acestui tip de relație și condițiile de bază pe
care Carl Rogers le consideră necesare în tratamentul psihologic. Dintre cele șase condiții
necesare, patru sunt estențiale pentru relația pacientului cu terapeutul. În acest sens, Rogers pune
AstroPsi integrată” (C. R. Rogers, 1957). AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
accentul pe importanța exprimentării terapeutului ca pe o „persoană congreuntă, autentică și
În studiile recente relația reală este corelată cu nivelurile de atasament (Gelso & Bhatia,
2012). Într-un proces terapeutic, 48 de pacienți au parcurs o serie minimă de cinci ședințe de
terapie. Rezultatele au inidicat faptul că evitarea atașamentului a fost corelată negativ cu
percepția relației reale, iar pacienții care au încheiat prematur terapia au raportat un nivel
semnificativ de atașament anxios (Marmarosh et al., 2009). Rezultate similare au fost prezentate
AstroPsi
AstroPsi în studii anterioare (Fuertes et al., 2007). AstroPsi AstroPsi AstroPsi
1.1.3 Configurația transferului
Transferul este componenta cea mai complexă a modelului tripartit, care, spre deosebire
de relația reală a primit mai multă atenție, mai ales în curentele și teoriile psihanalitice, idei ce
urmează a fi analizate în continuare. Cu siguranță transferul este una dintre cele mai mari
descoperiri ale lui Freud și este fundamental tratamentului psihanalitic, inclusiv cel contemporan
AstroPsi
AstroPsi terapia, cât și funcționarea lui cotidiană (Andersen & Przybylinski, 2012). În cadrul terapiei, AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
(Gelso, 2014).
S-a constatat că relațiile din trecut cu persoane importante pentru pacient afectează atât
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
transferul negativ, așa cum este el perceput de terapeut poate fi corelat negativ cu desfășurarea AstroPsi
sesiunilor de terapie și cu rezultatele finale. În raport cu alte tipuri de orientări terapeutice s-a
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi demonstrat prezența elementelor de trasfer (Gelso & Bhatia, 2012). Totuși, datele nu sunt AstroPsi
AstroPsi
suficiente pentru a putea considera transferul ca un concept general al tratamentului psihologic
(Marmarosh, 2012).
1.2 Transferul în perspectiva kleiniană
Ca majoritatea conceptelor psihanalitice ideile de bază se întorc la moștenirea și
descoperirile pe care Freud le-a lăsat în urmă. Transferul a fost elaborat în „Studii despre isterie”,
AstroPsi
AstroPsi „Interpretarea viselor” și în lucrarea care analizează cazul pacientei Dora (Makari, 1994). În AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
cazul teoriei psihanalitice, în general, Freud a revenit asupra ideilor formulate și a modificat
constant teoria în raport cu descoperirile empirice, așa s-a întâmplat și în ceea ce privește
transferul, unde apare concret ca un concept de sine stătător în 1912 (S. Freud, 2017b). Pornind
de la viziunea negativă a transferului, ca o formă de rezistență și un obstacol în terapie (S. Freud,
2017h), transferul devine câmpul în care se desfășoară procesul terapeutic.
AstroPsi
AstroPsi reorganizat de viitorii psihanaliști, printre care, Melanie Klein acordă o importanță deosebită AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
În mod logic, ceea ce Freud a conceptualizat despre ideea de transfer a fost dezvoltat sau
subiectului în articolul „Originea transferului” (Klein, 2008c). Klein abordează mai multe
subiecte esențiale teoriei psihanalitice, iar cea mai profundă diferențiere pe care o face, în raport
cu Freud, este plasarea formării Supraeului, pe care ea nu o identifică în perioada oedipiană, ci
într-o perioadă anterioară a dezvoltării și anume în timpul fazei orale și în cadrul poziției
depresive (Klein, 2008c).
AstroPsi
AstroPsi mică. Prima experiență pe care copilul o are în lumea interacțiunilor este legată de primul său AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Teoria kleiniană are în vedere primele experiențe ale relațiilor de obiect din copilăria
obiect, și anume sânul mamei. Melanie Klein aduce în discuție ideea de „sân bun” care este
perceput pozitiv prin prezența lui și prin caracterul nutritiv și un „sân rău” care nu mai este
prezent sau se retrage neașteptat și care își pierde atributul de hrănire (Klein, 2008c). În poziția
paranoid-schizoidă copilul realizează un schimb de semnificații și o serie de conexiuni între
obiectele interne și obiectele externe prin proiecție și introiecție. Astfel, interacțiunea cu sânul
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi mamei devine nucleul formării conceptului de Supraeu. Prin tendințele distructive pe care copilul AstroPsi
le are asupra obiectului iubirii, nivelul anxietății persectorii, caracteristice poziției pranoid-
schizoide scade, în favoarea unei anxietăți depresive (Mitchell & Black, 2015). Bineînțeles, acest
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
lucru are loc în momentul în care capacitățile de integrare ale Eului cresc și pot cuprinde o astfel AstroPsi
de înțelegere.
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Melanie Klein explică faptul că sugarul percepe foarte multe fațete ale persoanelor cu care
interacționează, pentru el fiind o multitudine de obiecte, iar această percepție fluctuează permanent
între real și fantasmatic. Iar, ulterior completează Klein „originea acestor fluctuaţii din perioada
de sugar este cea care explică forţa lor în transfer și trecerile rapide — uneori chiar în timpul unei
singure ședinţe — de la mamă la tată, de la obiectele bune omnipotente la persecutorii primejdioși,
de la figurile interne la cele externe.” (Klein, 2008c, p. 100).
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi transferului până la acel moment, incluzând dificultățile în raport cu dezvoltările curentelor noi AstroPsi
AstroPsi
În 1956 s-a format o imagine teoretică a tuturor lucrărilor care abordau conceptul
precum teoriile relațiilor de obiect (Zetzel, 1956). Zetzel este cea care a introdus termenul de
alianță terapeutică, iar unul dintre aspectele majore pe care l-a adus la relația pacient-psihoterapeul
a fost rolul Supraeului. În perspectiva lui Freud figurile părinților sunt interiorizate și conduc la
formarea Supraeului, iar de aici se dezvoltă nevroza de transfer ca simptom nevrotic care constă
AstroPsi
în proiecția acestor figuri, interiorizate anterior, pe persoana terapeutului (S. Freud, 2017b). În
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi concepția Melaniei Klein Supraeul este un construct ce se formează în urma interacțiunii mamă- AstroPsi
copil și nu mai aplică ideile de pre-oedipian și post-oedipian (Klein, 2008c). Iar, în cele din urmă,
teoreticienii psihologiei eului consideră trasnferul ca un spațiu de manifestare a mai multor instanțe
psihice, nu doar a Supraeului, ci și a Seului, în aproximativ egală măsură (Bibring-Lehner, 1936;
Kosciejew, 2012).
Faptul că transfer este un concept atât de vast și în mod natural acest lucru implică o
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi polarizare a părerilor, iar acest aspect era anticipat încă din perioadele timpurii ale dezvoltării AstroPsi
AstroPsi
cpnceptului (Sandler et al., 1969). Cea mai clară distincție de păreri se observă între curentul
kleinian și curentul psihologiei eului (Hinshelwood, 1999). Psihanaliștii de orientare kleiniană săau
concentrat pe mecanismul de identificare proiectivă. Pacientul proiectează asupra terapeutului, dar
în același timp se și identifică cu această parte proiectată (Ogden, 1979). Feldman a sugerat că
„proiecția unei relații de obiect fantasmatice este o încercare a pacientului de a reduce discrepanța
dintre o relație de obiect arhaică și o relație de obiect alternativă care ar putea confrunta și amenința
AstroPsi pacientul” (Feldman, 1997). AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
mecanisme schizoide”, iar acest articol este scris înainte de a dezvolta stiluri de trasnfer, însă se AstroPsi
În teroria kleiniană, identificarea proiectivă se bazează pe lucrarea „Observații asupra unor
AstroPsi
AstroPsi concentrează pe modul de funcționare al minții copilului (Klein, 2008b). Mecanismele de apărare AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
primară pe care Melanie Klein le identifică sunt clivajul eului și al obiectelor externe, introiecția
obiectelor bune și proiecția, care este utilizată pentru a deplasa pulsiunea de moarte către exterior.
Pentru a putea fi capabil de integare, Eul trebuie să aibă atât abilități de introiecție, cât și de
proiecție (Klein, 2008b). Pornind de la aspect identificarea proiectivă este „simultan un tip de
apărare, un mod de comunicare, o formă primitivă a relației de obiect și o modalitate de schimbare
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi mecanism care duce la sentimente de contra-trasnfer (Gabbard, 1999), pacienții având tendința de AstroPsi
AstroPsi
psihologică.” (Ogden, 1979). Teoreticienii moderni recunosc identificarea proiectivă ca un
a încerca să facă terapeutul să se comporte în conformitate cu conținutul proiectat (Joseph, 1989).
1.3 Transferul în persectiva lacaniană
Explorând ideea de iubire și universalitatea ei în domeniul psihanalizei se întâlnește la
Freud o viziune instinctuală și libidinală asupra iubirii care este îndreptată către un obiect (S.
Freud, 2017c). Conceptualizată sub denumirea de eros, iubirea este privită ca un instinct care
AstroPsi conduce la dorința de unitate a oamenilor, de viață, de conservare (Laplanche & Pontalis, 1994). AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
În procesul lui caracteristic de a se reîntoarce către teoria și gândirea freudianană (Julien,
1994) Lacan păstrează ideea unui impuls erotic ca fundament pentru scopul unirii cu obiectul
iubirii (Wallwork, 2005). Dar spre deosebire de Freud, Lacan nu pune mult accent pe caracterul
unificator și creator al iubirii, ci mai degrabă evidențiază natura dificilă a iubirii asupra
psihoterapiei (Colette, 1995), considerând o iluzie posibila unire între subiect și obiect (Voruz &
AstroPsi Wolf, 2007). AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
În primele etape ale teoreiei lacaniene iubirea este o pasiune imaginară, un obstacol
pentru procesul terapeutic deoarece se bazează pe ideea de a iubi un „celălalt”. Este important să
se facă distincția între „celălalt” și „Celălalt” în literatura lacanaiană. Astfel, „celălalt” este plasat
în registrul imaginar, este o reflectare și o proiecție a eului. „Celălalt, scris cu literă mare este
plasat în registrul simbolic și face referire la alteritatea fundamentală, echivalentă cu limbajul și
legea, care are scopul de a organiza subiectul și nu poate fi asimilat prin identificare (Evans,
AstroPsi
AstroPsi 2006). Având în vedere această distincție, iubirea față de „celălalt” este mai degrabă o iubire față AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
de sinele din „celălalt”.
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
analiză, iar acestea sunt proiectate pe terapeut. Pacientul dezvolă iluzie îndrăgostirii față de AstroPsi
În cadrul terapiei și a interacțiunii dintre analist și analizand apar anumite emoții față de
AstroPsi
AstroPsi terapeut, dar nu este o dragoste reală în sens libidinal, ci este o iubire de transfer care se dezvoltă AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
între pacient și imaginea sau reprezentarea „celuilalt” pe care o vede în persoana terapeutului (J.-
A. Miller, 1992). Prin urmare, în dinamica transferului iubirea nu este o uniune perfectă, ci
reztultatul unei identificări greșite a pacientului cu terapeutul, în practica clinică iubirea este
transferul. Lacan nu descrie evenatualele efecte pozitive ale Erosului, se concentrează pe iubirea
pasională mai mult, care, din punctul lui de vedere provoacă o „catastrofă psihologică”
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
subiectului (Lacan, 1991a).
Semniarul a VIII-lea este cel în care Lacan se referă la transfer ilustrând mecanismul
îndrăgostirii prin exemplul lui Socrate și Alcidiade (Lacan, 2015). Alcidiade, un om simplu,
după părerea lui Lacan, este impresionat de înțelepciunea lui Aristotel și de statutul lui de
maestru. În timpul unui banchet, Alciade pretinde că este îndrăgostit de Artistotel, la rândul său
acestea îl invită pe Alciade să exprime ce dorește cu adevărat. Lacan prezintă astfel nașterea
transferului care este legată de suspendarea obiectului dorinței pe care analistul trebuie să o
AstroPsi
AstroPsi îndeplinească. AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Câțiva ani mai târziu, în Seminarul al XI-lea se încearcă o redefinirea a transferului, mai
ales în relația sa cu repetiția. În acest punct Lacan vede transferul ca deschizând inconștientul, în
limitele condiționării eficacității interpretării analitice și totodată transferul închide inconștientul
(Safouan, 2002). Are loc construirea unui paradox, când se referă la închiderea inconștientului,
Lacan depășește simpla clasificare a transferului ca iluzoriu (Safouan, 2002). În cadrul
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi realitățuu inconștientului, în măsura în care această realitate este sexualitatea” (Lacan, 1998, p. AstroPsi
AstroPsi
seminarului, Lacan spune „transferul este ceea ce se manifestă prin experiența punerii în scenă a
174). Astfel transferul se înceheie cu satisfacerea unei dorințe inconștiente, însă reterarea
permite, paradoxal, deschiderea inconștientului.
În raport cu caracterul real sau ireal, și în baza noilor concepții despre transfer, Lacan
consideră că transferul este real în măsura în care ordinea simbolică pe care analizantul o obține,
datorită articulării S1 și S2, este adevărată, coerentă (Lacan, 1971). În algebra lacaniană, S1 este
AstroPsi „semnificantl stăpân” care reprezintă subiectul pentru toți ceilalți semnificanți, care represintă S2. AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Tot paradoxal, Lacan spune totuși că niciun semnidicant nu poate semnifica subiectul (Evans,
2006).
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Lacan critică în mare partea teoria kleiniană, mai ales în ceea ce privește lipsa de interes AstroPsi
față de figura paternă (Lacan, 2007), plasarea fantasmei exclusiv în spațiul imaginar, negarea
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi unei faze preoedipiene și analizarea zonelor preverbale ale inconștientinul, care pentru Lacan nu AstroPsi
AstroPsi
există, fiindcă inconștientul este o structură lingivistică (Zafiropoulos, 2010). Totuși, în ceea ce
privește transferul el consideră că Melanie Klein păstrează o mai mare fidelitate a conceptului
freudian, față de Anna Freud (Lacan, 2015).
1.4 Nevroza de transfer
Freud consideră că atunci când transferul este utilizat într-o manieră corectă se dezvoltă
AstroPsi
AstroPsi nervroze de transfer. Deși folosește foarte rar această sintagmă în lucrările sale, semnificația AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
conceptului este înlocuită de „boală de transfer” sau „ediție nouă”, considerând că nevrozele sunt
defapt „noi ediții ale unor boli vechi” (S. Freud, 2010b). Nevroza inițială este înlocuită de
nevroza în transfer, iar acest lucru înseamnă că pacientul produce un intens transfer, iar analistul
devine centrul vieții pacientului și astfel se creează o puternică relație de obiect determinată de
proiecțiile clivajului eului și ale reprezentărilor de obiect (Chessick, 2002).
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi orginară pot fi „vindecate” prin interpretarea procesului de transfer (Greenson, 1965), iar tocmai AstroPsi
Greenson consideră că în psihanaliza clasică, nevroza de transfer și implicit nevroza
acest lucru, psihanaliza se diferențiază de alte forme de tratament al nevrozelor (Chessick, 2002).
Această abordare a terapiei psihologice a fost îmbogățită de alți factori terapeutici, precum
experiența emoțională corectivă (Alexander & Francez, 1980), alianța terapeutică (Zetzel, 1956)
și alianța de lucru (Greenson, 1965). Chessick menționează că deși cazurile de nevroză de
transfer au fost coniderate, la un moment dat, necesare procesului de pregătire al terapeuților, s-a
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi constatat că aceste cazuri nu sunt foarte dese, inclusiv în psihanaliza formală nevroza de transfer AstroPsi
nu a apărut, iar apoi nu toate cazurile de nevroză inidică un transfer reușit (Chessick, 2002). Tot
el consideră că pacienții cu mecanisme de apărare mai slabe nu au avut abilitatea să interpreteze
nevroza de transfer în procesul terapeutic, iar unele nevroze de transfer nu răspund deloc la
interpretare, ceea ce le face „psihoze de transfer” (Chessick, 2002) sau „psihoză borderline de
transfer” (Searles, 2020).
Față de Anna Freud (A. Freud & Sandler, 1985), Melanie Klein adoptă o poziție contrară
AstroPsi și realizează o analogie între analiza adultului și cea a copilului, susținând că și copiii dezvoltă o AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
nevroză de transfer: „din experiența mea o nevroză de transfer completă apare la copii, într-un
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
mod similar în care apare la adulți. Când analizez copiii observ că simptomele lor se schimbă, AstroPsi
sunt accentuate sau diminuate în conformitate cu sitația analitică.” (Klein, 2002).
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Dacă analistul întruchipează într-o anumită măsură ceea ce este Real pentru o persoană,
adică imprevizibil, imposibil sau șocant, acest lucru permite prelucrearea experienței traumatice
în cadrul transferului (Strubbe & Vanheule, 2014). În perspectiva lacaniană acest tip de
traumatizare nu se referă la experiențele traumatice în sine, ci la modul în care trasnferul oferă
acces la un alt tip de material, iar astfel pacientul trebuie să răspundă la Real, iar nevroza de
transfer reprezintă actualizarea Realului în tratament care conduce la o reorganizare a
AstroPsi meterialului psihic prin intermediul Simbolicului și Imaginarului (Verhaeghe, 2008). Aducerea AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Realului în transfer înseamnă că iminența conflictului analitic are o importanță primordială în
procesul analitic, iar analiza are în centru dezvoltarea unei nevroze de transfer (Bird, 1972;
Verhaeghe, 2008).
1.5 Contra-transferul
Acesta este un concept care nu a fost foarte des utilizat, sub această formă lingivistică,
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi dar care a devenit un interes pentru psihanaliștii viitori. Definiția acestui fenomen cuprinde AstroPsi
AstroPsi
„ansamblu de reacții inconștiente ale analistului față de persoana analizată și în special față de
transferul acesteia.” (Laplanche & Pontalis, 1994, p. 107).
Freud pune contra-transferul în legătură cu rigorile formării, astfel încât procesul
terapeutic să se desfășoare în mod optim. El descrie faptul că influența pacientului asupra
afectivității inconștiente ale analistului produce reacția de contra-trasnsfer, iar datoria
terapeutului este să urmeze o autoanaliză pentru a putea să își gestioneze impulsurile inconștiente
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi cu privire la transferul pacientului, impulsuri care ar putea deforma interpretarea transferului (S. AstroPsi
Freud, 2017g).
Ulterior, revenind asupra contra-transferului accentul este pus de această dată pe
comunicarea de la inconștient la inconștient pentru care terapeutul trebuie să renunțe la cenzurile
sale și să devină un receptor al inconștientului pacientului (S. Freud, 2017f). Se pare că
perspectiva de receptor a analistului a rămas neexploatată, cel puțin o perioadă, primând interesul
AstroPsi
AstroPsi pentru prima perspectivă freudiană asupra contra-trasnferului care a fost susținută de Winnicott AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
(1994), Heimann (1950), Little (1951) și Racker (2018). Aceștia considerau că subiectivitatea
analistului primează în contra-transfer, fiind un mecanism de apărare a terapeutului față de o
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
implicare mai profundă în cura psihanalitică. Însăși Freud a avut dificultăți în a înțelege reacțiile AstroPsi
contra-transferențiale în cazurile clinice pe care le-a tratat (Decker, 1982; Glenn, 1986).
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
În momentul în care ideea contra-trasnferului se popularizează și tot mai mulți
psihanaliști îl văd ca pe o nouă modalitate de a înțelege transferul, Paula Heimann se înscrie în
această mișcare teoretică și astfel între ea și Melanie Klein se instalează o distanțare. Din cauza
faptului că Melanie Klein nu a accepta niciodată că analistul poate avea sentimente care
interferează cu procesul analitic (Klein, 2008a), la fel ca pacientul, a condus la diminuearea
relației cu Heimann, care susținea ideile kleiniene, acest lucru se întâmplă mai ales după ce apare
AstroPsi lucrarea despre contratransfer (Heimann, 1950). Urmează și alți adepți ai teoriei kleiniei să ia în AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
calcul efectele și importanța contra-transferului. Rosenfeld (1952) este direct influențat de
lucrarea lui Heimann, apoi Bion descrie experiențele sale contra-transferențiale (Bion, 1954), iar
Money-Kyrle a integrat noul concept în cadrul psihanalizei kleiniene, introducând chiar termenul
de „contra-transfer normal” (Money-Kyrle, 1956).
Lacan se înscrie în primul curent al concepției contra-transferului și îl vede ca pe o
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi pasiunilor, perplexităților și chiar informația insuficientă a analistului la un moment dat al AstroPsi
AstroPsi
rezistență, un obstacol în terapie. El definește contra-transferul ca „totalitatea prejudecăților,
procesului dialectic (Lacan, 2007). În seminarul XI Lacan discută despre necesitatea transferului,
dar și despre impactul persoanei analistului și a „dorinței analistului”, însă nu folosește termenul
de contra-transfer (Lacan, 1998).
Deși există un interes de a afla modul în care analistul poate conduce la formarea unui
transfer cu rezultate clinice clare, Lacan se separă de curentul general al adoptării contra-
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi trasnferului, deși discută admirativ despre anumite astfel de lucrări (Tower, 1956), și identifică AstroPsi
drept forță motorie în tratament „dorința analistului”. El consideră că transferul înseamnă
asimetrie din cauza „subiectului propus a cunoaște” care desemnează iluzia conștiinței de sine,
care este pusă sub semnul întrebării de către psihanaliză, termenul desemnează deci o funcție pe
care analistul o are în tratament, dar nu persoana terapeutului (Lacan, 2015). Prin urmare această
asimetrie nu are cum să fie contrabalansată, deci contra-transferul nu poate fi echivalat cu
răspunsul la transferul pacientului, din aceste motive Renik (1993) și McLaughlin (1981) respins
AstroPsi și ei termenul de contra-transfer. AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
2. Astrologia AstroPsi AstroPsi
AstroPsi formarea și dezvoltarea temporală a astrologiei. AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Pentru a avea o imagine liniară a conceptului se vor face câteva precizări cu privire la
Termenul „astrologie” derivă din limba greacă unde „asteer” înseamnă stea sau
2.1 Istoria astrologiei
constelație iar terminația „logos” are o semnificație extinsă care cuprinde termeni de tipul: motiv,
poveste, intelect, cuvânt sau studiu, cel mai acceptabil pare a se considera astrologia drept studiul
astrelor. În ceea ce privește termenul de „astronomie” atât de asemănător și deseori confundat cu
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi astrologia, construcția acestui cuprinde același „asteer” dar urmează „nomos” care înseamnă AstroPsi
lege, iar o traducere simplă conduce la astronomie drept legea stelelor.
Primele referințe cu privire la începuturile astrologiei indică Mesopotania. Sunt trei etape
ale dezvoltării astrologiei în Mesopotamia: astrologia predictivă, astrologia zodicală și astrologia
horoscopică (van der Waerden, 1973). Astrologia predictivă avea ca subiect exclusiv regele,
soarta lui și implicit soarta poporului (Guinan, 2002; Hunger, 1992; Koch-Westenholz, 1995),
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi practic mesopatamieni nu interpretau astrologic, ci se bazau mai mult pe „semnele” pe care ar AstroPsi
AstroPsi
putea să le confere un eveniment astronomic, de tipul eclipselor, comete, faze ale lunii, prezența
anumitor planete pe cer în momentul eclipselor (Hunger, 1992). Astrologia zodiacală se referă
defapt la constelațiile prin care luna trecea (Hunger & Pingree, 1989; Rogers, 1998), ulterior
ecliptica lunii a fost împărțită în secțiuni egale care includ constelația sau o parte din ea, aceste
porțiuni egale se numesc zodii (Lindsay, 1971). În perioada horoscopică a dezvoltării sale,
astrologia ia in calcul poziția planetelor la nașterea individului și astfel se pot oferi indicații
AstroPsi
AstroPsi despre viața sa (Rochberg, 1998). Ulterior astrologia ajunge în Grecia (M. L. West, 1999) și au AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
loc modificări ale numelor constelațiilor, astrologia fiind foarte ușor acceptată, pentru că, față de
celelalte metode divinatorii avea un caracter mai rațional (Neugebauer & Hoesen, 1959).
Astrologia elenistică s-a dezvoltat gradual și a fost un construct rațional influențat de
viziunea cosmologică a lui Platon (Brennan, 2017). Deși se menționează faptul că astrologia
elenistică este un produs pur grecesc se pare că are totuți implicații de la astrologi babilonieni,
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
care la rândul lor au preluat aceste cunoștințe din Mesopotamia (Rochberg-Halton, 1988).
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
2.2 Conceptul de daemon AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi Pentru Homer contextul este cel care definește acest cuvânt, pornind de la reprezentări ale AstroPsi
AstroPsi
În diferite culturi există cuvântul daimon (daemon, în latină) care o natură multivalentă.
divinității (Cook, 1975), spirite, demoni, personalitate, putere, și uneori chiar soartă (Barnes,
2002), aspectul negativ sau pozitiv se extrage din modul textul de expunere (Brunius-Nilsson,
1955). Pentru Hesiod daemon este o condiție bună a sufletelor (Hesiod, 2009), dar se întânesc și
păreri foarte negative în acest sens (Dodds, 2004). În mod general daemonii erau văzuți drept
spirite sau sufletele celor morți care puteau susține, dar și vătăma oamenii, la greci daimonul este
AstroPsi
AstroPsi o ființă semidivină a cărei natură este intermediară între om și divinitate (J. B. Long, 1987). AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Pentru că nu există o definire exactă a acestui concept.
Bineînțeles că astrologia a adoptat acest concept și l-a introdus chiar în practica cea mai
comună și anume în descierea „locurilor”, adică a segmentelor egale de zodiac, care ulterior
poartă denumirea de „case astrologice” (Tester, 1987), dar aceasta este influența astrologilor
arabi, care devine universală, din utilitate se va urma concepția majoră cu privire la denumirea
acestor porțiuni. Astfel, într-o astrogramă sau horoscop, ambele reprezintă poziția pe care o au
AstroPsi
AstroPsi planetele la momentul nașterii, casa a XI-a teste daemonul bun, iar casa a XII-a este daimonul AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
rău (Rhetorius, 2009). Pe lângă această plasare, astrologii foloseau și „părți” sau „loturi” pentru
daimoni, care reprezintă defapt un calcul matematic, care indică nu anumit punct din harta
astrologică, în raport cu identificarea acestui punct astrologii calculau durata vieții, preziceau
perioadele bune și rele (Valens, 2017). Se explică faptul că daimonii sunt foarte conectați cu
astrologia și cu stelele și daimonul se sincronizează nu anumite configurații astrale (Copenhaver,
1995), devenind un daimon personal și ajutând sufletul individului să acceadă spre divinitate
AstroPsi (Iamblichos & Wilder, 2010). AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
Daimonii au aspecte psihologice în raport cu identitatea și personalitatea (Oppenheim &
Reiner, 1997), în perspectiva creștină daimonii devin demoni și provoacă boli fizice și psihice
care includ acțiuni violente, tulburări emoționale, comportament nevrotic și nebunie, care astăzi
poate fi numită psihoză (Sorensen, 2002).
Astrologia a fost asociată mereu cu ideea de soartă, bazându-se pe determinism și
AstroPsi fatalism, însă există surse academice care o asociază în special cu ideile stoice (Jonathan Barnes AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
& Brunschwig, 2005; Hankinson, 1988; Lehoux, 2006). Din perspectiva iudaică și creștină,
astrologia este asociată cu daimonul rău care își dorește să corupă și să înșele omenirea (Langton,
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
2014), astfel conceptul de daimon este demonizat, mai ales în Evul Mediu, dar ulterior este AstroPsi
reabilitat (Hillman, 2017; Jung, 2010).
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Pentru că daimonii au caracteristici psihologice sau pot induce tulburări inclusiv de oridin
psihic ar trebui ca acest concept să fie regăsit în literatura de specialitate. Astfel, una dintre
primele mențiuni se află în prima notă de subsol din „Despre dinamica transferului” Freud
menționează: „Δαίμων καὶ Τύχη (constituția și accidentul) determină soarta oamenilor; rareori
este un singur factor, posibil niciodată.” (S. Freud, 2017b). Traducerea sintagmei „Δαίμων καὶ
Τύχη” este „Daimōn kai Tuchē” și îi aparține lui James Strachey, editorul lucrărilor lui Freud.
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi Daimon se referă la înzestrare, iar tuche însemană șansa sau norocul (W. Hamilton, 1934). De AstroPsi
AstroPsi
asemenea Tyché sau Tuché este reutilizată și în 1937 referitor la Empedocle: „el a explicat
diversitatea lucrurilor prin combinații între cele patru elemente […] dar în edificiul său teoretic
intrau și idei atât de moderne, ac supraviețuirea celui mai apt și recunoașterea rolului
accidentului (Τύχη) în această dezvoltare.” (S. Freud, 2017a, p. 352). Freud mai utilizează o dată
cuvântul daemonic referindu-se de această dată la compulsia la repetiție și la manifestările ei care
„prezintă în cel mai înalt grad un caracter puslional, ba chiar demonic [daemonic, în engleză]
AstroPsi atunci când se află în opoziție cu principiul plăcerii” (S. Freud, 2017c, p. 251). De asemenea, AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Freud asociază daemonul cu stranietatea și spune că ceea ce este necunoscut, este în realitate
ceva familiar, vechi dar care s-a înstrăinat de minte prin reprimare (S. Freud, 2003). Observând
efectul puternic pe care inconștientul pacientului îl poate avea asupra terapeutului și asupra
limitărilor acestui cauzate de conflictele sale nerezolvate, Freud impune reguli stricte cu privire
la analiza personală care ar putea să protejeze atât pacientul, cât și terapeutul de daemonul
contra-transferului (Rowan & Jacobs, 2002).
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi teatru „Constructorul Solness” scrisă de Henrik Ibsen (Riviere, 1985). Riviere dezvoltă conceptul AstroPsi
AstroPsi
Având în vedere daemonul și „figurile daemonice”, Joan Riviere analizează piesa de
de lume interioară (Riviere, 1952), iar analiza piesei de treatu relevă prezența figurilor și forțelor
prezente care îl animă pe protagonist. Pentru că nu a avut perioada necesară de doliu pentru
pierderile sale și nici nu a acordat atenție lumii interioare Solness pune în scenă, dar într-un mod
catrastrofic pornirile competitive în relația cu părinții interni și cu copii lor. Rezumând scenariul
AstroPsi piesei de teatru, Solness este un constructor renumit și de succes în domeniul său, dar cu toate AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
acestea este lipsit de rațiune și copleșit de anxietate. Are o frică permanentă de a nu fi înlocuit de
generația tânără și esre bântuit de trecut. Noutatea pisei constă în prezența forțelor daemonice
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
care fie îl ajută, fie îl împiedică pe protagonit să își urmeze voința. Reviere indică faptul că AstroPsi
lumea interioară se formează în raport direct cu percepțiile lumii exterioare, iar „locuitorii”
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi acestei lumi sunt primele obiecte instinctuale mama, tata, familia. Protagonistul tratează cu AstroPsi
AstroPsi
superficialitate aceste obiecte interne, deși ele sunt ceva real și au puterea de a direcționa
comportamentul său fără motive raționale (Riviere, 1985). „Daemonul care este stăpânul acestei
lumi interioare nu este greu de identificat. El este o reprezentare alegorică pentru obiectul parțial,
marele penis, sursa esențială a vieții și a morții, care are puteri mafice pentru lucruri bune sau
rele.” (Riviere, 1985, p. 379).
AstroPsi
AstroPsi „constituție și accident” sau „daemon și Tyché” , pe care Freud le menționează, dar el se axează AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Prin procesul său de „întoarcere la Freud”, Lacan dicută în Seminarul XI despre
mai mult pe inportanța autonomiei care se află în relație cu Tyché. În gândirea aristoteliană sunt
prezentate două forme de șansă Tyché – care este spontană; și Automaton – care este
întâmplătoare (Aristotle, 1984), Lacan nu face o distincție clară a celor două concepte, dar le
subordonează principiului de compulsie la repetiție și se referă la Tyché ca la o formă de
cauzalitate, dar care nu una accidentală (Lacan, 2007). Moncayo consideră că Automaton se
AstroPsi poate asocia cu inconșientul din perspectiva freudiană, iar Tyché poate fi legată de factorul Real AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
inconștient din perspectiva lacaniană (Moncayo & Romanowicz, 2018; Moncayo, 2018).
2.3 Temperamentul
Teoria umorală este propusă de Hipocrate, deși originea acesteia s-ar putea baza teoria
elementelor primare din care este contruit universul (Stelmack & Stalikas, 1991) care a fost
propusă de Empedocle, cel pe care Freud îl numește „cercetător, gânditor, profet și magician” (S.
AstroPsi
AstroPsi Freud, 2017a, p. 352). Hipocrate derviă din cele patru elemente primordiale și calitățile lor AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
umorile care ulterior vor deveni temperamente: bila neagră, bila galbenă, sânge și flegmă
(Hippocrates, 1931). Pe baza teoriei umorale, Galen construiește conceptul de temperament
(Stelmack & Stalikas, 1991) combinând elementele primodriale cu calitățile pe care stoicii le-au
introdus: cald, rece, umed și uscat (Galen, 2010).
influențat de același context teroetic pe care l-a avut și Galen și anumte teoria lui Hipocrate și
În astrologie o primă intuire a temperamentelor este făcută de Ptolemeu, care este
AstroPsi
AstroPsi percepțiile stoicilor asupra calităților. În scrierile sale, Ptolemeu utilizează termenul de AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
„fluidități” deseori tradus ca „umori” când se referă la calitățile de cald, rece, umed și uscat.
Având la bază aceste principii, Jupiter și Venus sunt considerate planetele „temeperate” care nu
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
se încadrează în extreme, Saturn este prea rece, iar Marte prea cald, Mecur este foarte mult AstroPsi
influențat de celelate planete (Ptolemeu, 2009). În acord cu aceste calități și semnele zodiacale
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi sunt percepute ca semne foarte calde, Racul și Leul pentru că sunt apropiate de solstițiul de vară, AstroPsi
iar celelalte zodii împrumută calitățile de planetele care le guvernează: Taurul și Balanța sunt
temperate precum Venus, Peștii și Săgetătorul sunt de asemenea temeperate precum Jupiter,
Capricornul și Vărsătorul sunt reci pentru că sunt guvernate de Saturn, Berbecul și Scorpionul
sunt fierbinți sunt uscate ca Marte, iar Gemenii și Fecioara nu au calități specifice, ci sunt
influențabile la fel ca Mercur (Ptolemeu, 2009). Pentru o înțelegere mai bună a aplicabilității
AstroPsi
AstroPsi Tabel 1 AstroPsi AstroPsi AstroPsi
teoriei calităților a fost atașat tabelul de mai jos.
Planete Antotimpuri Zodii Faza lunară Temperament
Leu, Taur,
Balanță,
Soare, Venus,
Primăvara, Berbec, Sangvin,
Cald Marte, Vară Scorpion, Lună plină Coleric
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Jupiter, Luna
Săgetător,
Pești, Rac
Toamnă, Capricorn, Melancolic,
Rece Saturn Lună nouă
Iarnă Vărsător Flegmatic
Rac, Taur,
Luna, Venus, Iarnă, Balanță, Sangvin,
Umed Jupiter Primăvară Săgetător, Primul pătrar Flegmatic
AstroPsi AstroPsi AstroPsi Pești AstroPsi AstroPsi
Scorpion,
Soare, Marte, Vară, Leu, Berbec, Ultimul Coleric,
Uscat
Saturn Toamnă Capricorn, pătrar Melancolic
Vărsător
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi generală a temperamentului său din circumstanțele naterii sale, ca de exemplu că este astfel și AstroPsi
AstroPsi
„De ce n-ar putea, de asemena cu privire la o persoană individuală, să perceapă însușirea
astfel la trup și astfel și astfel la suflet ...” (Ptolemeu, 2009, p. 26). Prin aceste cuvinte Ptolemeu
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
încearcă să evidențeze valoarea astrologiei, dar de asemenea și indică faptul că temperamentul AstroPsi
are o parte corporală și o parte sufletească, ambele fiind descrise de configurația astrală din
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi momentul nașterii. În cartea a III-a el analizează indicii corporali, spre exemplu Ascendentul și AstroPsi
AstroPsi
planeta care are cele mai multe demnități, iar în funcție de acestea se pot observa anumite
particularități corporale. Când se referă la suflet și la „calitatea” lui Ptolemeu are în vedere
plasarea lui Mercur pentru mintea rațională și Luna pentru mintea irațională, sensibilă. Ptolemeu
spune de asemenea că Luna afectează și forma corpului, dar și aspectele minții artistice, sensibile
și irațile.
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi determinare a ascendentului care include: Ascendentul, planetele din prima casă, Luna și faza în AstroPsi
AstroPsi
William Lilly, astrolog englez din secolul al XVII-lea construiește o metodă de
care se află, anotimpul, planeta cu cele mai multe demnități. Se adună calitățile sau umorile
aferente acestor factori iar cele două care primească descriu temperamentul dominant (Lilly,
2005). Mai recent, astrologul John Frawley spune că Lilly și-a dat seama că metoda sa nu
funcționează foarte bine și propune o altă metodă (Frawley, 2002).
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi referă explicit la calități sau la temperament Masha’allah discută despre „înclinațiile” nativului AstroPsi
AstroPsi
Descrierea semnelor zodiacale este mai prezentă în tradiția astrologilor arabi. Deși nu se
(Masha’allah & Abu ’Ali, 2009; Sahl & Masha’allah, 2008). Mai influențat de greci și teoriile lor
este Abu Ma’shar unde asocierea cu temperamentele și umorile este mult mai evidentă și
specifică, dar introduce modificări cu privire la natura lui Venus (Abu Ma’shar & al-Qabisi,
2010).
În literatura autohtonă o referire explicită asupra însușirilor „psiho-temperamentale” este
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi evidențiată de Armand Constantinescu. El are o structură similară cu a lui Lilly de identificare a AstroPsi
indicilor astrologici pentru temperament și oferă o sumarizare intrigantă din punct de vedere
psihanalitic: „Soarele, pentru generozitate și noblețe sufletească; Luna, pentru viața intimă și
pentru intuiție; Marte, pentru impuls motric, Mercur pentru inteligență și expresie; Venus pentru
afectivitate; Jupiter, pentru echilibru; Saturn, pentru mentalul adânc și scurpul; Uranus pentru
intuiție și ingeniozitate și Neptun, pentru percepția paranormală, fantezie și putere de
transpunere.” (Constantinescu, 2001, p. 187)
AstroPsi de a organiza haosul, iar fiecare semn astrologic are un temperament și un destin corespunzător. AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
În „Tipuri psihologice” Jung vede clasificarea zodiile în funcție de element ca o încercare
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
„Ceea ce înainte se reprezenta prin imagini zodiacale s-a tradus […] în cuvintele flegmatic, AstroPsi
sangvin, coleric și melancolic […] iar tipologia astrală stă, spre uimirea raționalismului, încă în
AstroPsi
AstroPsi picioare, ba trece astăzi printr-o nouă fază de înflorire.” (Jung, 2004, p. 548). AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Bazându-se pe teriua arhetipală a lui Jung, Walter Odajnyk analizează conceptul din
perspectiva principiilor tipologiei motivațional-arhetipală care are la bază puterea, erosul,
pneuma sau spirit și physis sau materia. El definește puterea ca pe inpulsul de a domina și
controla, erosul ca nevoia de conexiunie și uniune, pneuma ca fascinația pentru artă, idei și
fantastic și physis ca interesul pentru lumea concretă, materială (Odajnyk, 2012). În dinamica
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi acestor funcții, puterea este la polul cel mai conștient, iar erosul este inconștient. AstroPsi
AstroPsi
Odajnyk spune că temperamentul poate fi sentimental sau spiritual, caracteristica
temperamentală spirituală este diferită de arhetipul pneuma/spirit. Această dihotomie se aplică
tipurilor de mai sus, spre exemplu un individ poate avea un comportament de tip eros într-un
mod temperamental sentimental sau emoțional (Odajnyk, 2012). La rândul lor aceste
caracteristici temperamentale pot fi introverte sau extroverte
AstroPsi
AstroPsi sunt foarte conectați la cei din jur și la lumea fizică, au tendința de a se lăsa purtați de imaginație AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Temperamentul emoțional este receptiv, reflectiv dar deseori lent. Indivizii emoționali
și de sentimente.. Temperamentul spiritual poate fi rigid, fanatic și autoritar. Indivizii doresc ca
în jur să existe ordine, disciplină, reguli, sunt firi mobile și energice (Odajnyk, 2012).
În teoria psihanalitică, temperamentul se referă la manifestările comportamentale, la
modurile de interacționare cu mediul (Stone, 1979). Freud amintește „motive contituționale” în
formare componentei sadice la copii (S. Freud, 2017e). Stone consideră că trăsăturile
AstroPsi
AstroPsi temperamentale nu sunt modificate de procesul terapeutic, iar acest lucru poate fi considerat AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
drept un eșec, dar de asemenea pacienții învață să recunoscă și să accepte aceste trăsături (Stone,
1979). El utilizează indexul temperamental conceptul de Krapelin care se bazează în principal pe
caracterele maniaco-depresive (Kraepelin, 1921), la care Stone a adăugat componente
caracteristice pentru paranoia și schizofrenie. Pacienții nevrotici și cei borderline sunt cei mai
prezenți în studiul său, iar concluzia lui este că deși trăsăturile personalității se modifică în urma
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
terapiei, temperamentul este fundamentul individului, care rămâne neschimbat (Stone, 1979).
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
2.4 Visele AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
În contextul cultural al impreiului greco-roman visul și interpretarea acestuia aveau o
AstroPsi importanță deosebită, indiferent de context, visul fiind considerat „un spațiu” în care omul și zeul AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
se întâlnesc (Miller, 1997). Comunicarea cu zeii reprezenta și o modalitate de tratare a bolilor,
Hipocrate și Galenus încercau să înțeleagă visele pacienților și să le raporteze la teroia umorală
ca modalitate de diagnostic peentru bolile fizice, cât și psihice. Galenus relatează o serie de vise
personale cu reprezentare divină (Brain, 1986) dar și vise simptomatice provocate de
dezechilibre umorale (Pormann, 2008; Vagelpohl, 2014). Ulterior acesta adopta o poziție
AstroPsi
AstroPsi științifică și consideră că sufletul intră în corp în timpul somnului și în acel moment primește AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
imagini și experiențe de la trup, cât și de la minte și în conformitate cu starea umorală crează noi
imagini (Cardiol et al., 2019), spre exemplu un exces al flegmei umorale poate produce imagini
care portretizează răceala și umiditatea, dar un exces la sângelui umoral poate da impresia de
înnot (Oberhelman, 1983).
Cea mai cunoscută lucrare despre vise este „Oneirocritica” a lui Artemidorus care
analizează o serie foarte mare de vise. În primele două cărți ale lucrării autorul prezintă contextul
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi teoretic al interpretării viselor, urmat de un catalog al elementelor onirice. În cărțile trei și patru AstroPsi
AstroPsi
Artemidorus aduce răspunsuri celor care nu au înțeles textele anterioare și prezintă legătura
dintre vise și realitate, iar în ultima care prezintă aproximativ o sută de vise ca excercițiu pentru
viitorii practicanți (Walde, 1999). Ulterior conceptiția lui Artemidorus s-a extins și lucrarea s-a a
fost tradusă intens și a influențat gândirea arabă despre vise (Blum, 1936; Pack, 1967).
Bonatti își extinde cercetarea astrologică și analizează întrebările specifice ale oamenilor
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi care pot primi răspuns prin interpretări astrologice, această ramură a astrologiei se numește AstroPsi
AstroPsi
astrologie orară (Bonatti, 2010). Totuși cu privire la întrebările care au în vedere întoarcerea
celor plecați în călătorii și întrebările referitoare la vise, Bonatti se simte iritat de atitudinea celor
care persoanelor care „nu cred că este o muncă prea mare în a răsunde, față a întreba” (Bonatti,
2010, p. 525). El spune că atunci când cineva întreba astrologul despre ce reprezintă un vis, se
realizează o hartă astrologică la momentul în care s-a efectuat întrebarea, iar Ascendentul, casa a
XII-a și casa a IX-a sunt factorii importanți ai analizei. În cazul în care astrologul nu poate să
AstroPsi răspundă conform așteptărilor clientului, atunci se va spune despre vis „tot ceea ce se poate AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
spune despre vise” (Bonatti, 2010, p. 562). Spre exemplu el spune dacă Saturn se află în casa a
XI-a înseamnă că persoana a avut un vis care a indus frică, ulterior se caută domeniile care au
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
afinitate cu Saturn și semnele pe care le guvernează pentru a descrie de unde vine această frică, AstroPsi
poate fi o frică de vătămare sau frica poate fi cauzată de o figură paternă în anumite condiții.
AstroPsi
AstroPsi Jupiter arată lucruri mărețe în vise, figuri regale, expansiune, Marte indică vise violente, prezența AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
sângelui, distrugere prin foc, arme, animale de pradă, senzația de a fi vânat, Venus indică
raporturi sexuale, însă dacă este implicat și Saturn atunci sunt raporturi sexuale homosexuale pe
care Bonatti le consideră anormale, de asemenea Venus arată și alte figuri feminine, stimularea
simțurilor prin diverse metode, Mercur indică scriitori, tranzacții, case de rugăciune, Luna este
asociată cu visele despre mare și marinari, acțiunea de a înnota mama sau alte femei mai tinere.
AstroPsi
AstroPsi analizarea viselor și a viziunilor, el prezintă o formulă de identificare a planetei sau planetelor AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Sahl ibn Bishr este un astrolog arab din perioada medievală care include un capitol despre
care semnifică visul pornind tot de la casa a XI-a, dar spune de asemenea că în anumite condiții
se poate spune că „viziunea nu este sănătoasă și este înșelăciunea unui vis ireal” (Sahl &
Masha’allah, 2008, p. 145). Semnificatorii planetari păstrează și aici aceleași implicații inclusiv
cea reprezentată de sexualitatea „normală și anormală”.
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi monistică (Michael, 2015). Freud spune că „din literatura de specialitate din epică ni s-a păstrat AstroPsi
Actualmente visele nu mai sunt abordate prin prisma tipologiei lor, ci într-o maniferă
AstroPsi
cel puțin capodopera, cartea lui Artemidoros” (S. Freud, 2010b, p. 98) și descrie cum
interpretarea viselor s-a confruntat cu o degradare a sensului, devenind o caracteristică a
oamenilor needucați care folosesc imaginile onirice pentru a câștiga la loto, iar apoi expune
necesitatea întoarcerii către părerea și judecățile anticilor în raport cu visele. Dacă anticii
considerau sursa viselor ca fiind manifestarea zeilor, Freud spune că zeii reprezintă defapt
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
inconștientul, nu ca sursă externă de influență, ci ca sursă internă (Walde, 1999).
În momentul traducerii cărții lui Artemidoros s-au exclus inenționat mai multe pasaje
care răceau referile la vise în care se desfășurau activiăți sexuale, însă această modificare a
textului inițial a fost reparată parțial prin traducerea completă în limba latină a cărții (Mayer,
2018). În mod similar prima ediție a „Interpretării viselor” nu conține vise cu caracter sexual,
făcându-se doar referiri aluzive (Mayer, 2018).
AstroPsi cel al lui Felix, unde Klein începe transcrierea primei sesiuni cu nota „uită toate visele” (Frank, AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Analizând activitatea Melaniei Klein în Berlin, Claudia Frank discută despre primul caz,
2009). Frank consideră că prin această replică emblematică Melanie Klein confirmă ideea
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
comună cu cea a lui Freud conform căreia visele sunt „calea regală către inconștient”, iar prin AstroPsi
„uitare” Klein înregistrează percepția pe care o are față de rezistența pacientului. Deși în terapiile
AstroPsi
AstroPsi sale, Klein nu este explicită cu privire la interpretarea viselor pacienților, conceptul de vis este AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
asociat cu interesul personal pentru psihanaliză, prima sa interacțiune cu psihanaliza fiind
reprezentată de lucrarea lui Freud despre vise (Frank, 2009) așa cum este menționat și în
autobiografia nepublicată (Grosskurth, 2013). De asemenea influența acestei lucrări se regăsește
și în conceptualizarea analizei jocului pe care Klein o introduce și despre care spune că este
similară cu procesul viselor de exprimare a fanstamelor, dorințelor și experiențelor reale dar într-
AstroPsi
AstroPsi înțeles prin modul în care Freud explică limbajul viselor (Frank, 2009). AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
un mod simbolic. Acest mod de exprimare este unul arhaic, transmis filogenetic, dar care poate fi
Lacan compara munca lui Freud în cercetarea viselor cu demersul lui Maimonide (Lacan,
1991a). Astfel, discursul, fie el public (Maimonides, 2000), fie el în dimeniunea onirică (S.
Freud, 2010a) dezvăluie prin construcția, organizarea și stilul său ceea ce nu poate sau nu trebuie
să se expună direct (Lacan, 1991a).
AstroPsi este important ca interpretarea lui să cuprindă atât visul în sine, cât și interpretarea pe care Freud AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Ulterior Lacan interpretează visul lui Freud în care îi face o injecție Irmei. Pentru Lacan
o dă acestuia, astfel încât să surpindă nu doar dinamica inconștientului lui Freud, dar și dinamica
inconștientului în general (Lacan, 1991b). Astfel Lacan include aici două aspecte, primul este
„imaginarea simbolului” ceea ce reprezintă transformarea simbolului în imagine, adică visul în
sine, iar al doilea aspect este „simbolizarea imaginii” care constă în transformarea imaginii în
simbol, care este defapt interpretarea, astfel Lacan debutează ideea marcantă a teoriei sale și
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi interpretarea viselor ca pe un proces de traducere a unui material care a mai fost tradus o dată AstroPsi
AstroPsi
anume „inconștientul structurat ca un limbaj” (Kovacevic, 2013). În acest demers Lacan vede
înainte și implicit noua traducere va duce la pierderea anumitor nuanțe și confirmă ideea lui
Freud că niciun vis nu poate fi analizat complet, ceea ce pare similar cu limitele pe care Bonatti
le percepe în oferirea interpretării viselor (Bonatti, 2010).
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
3. Astrologia științifică AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi întrebării, în cele mai fericite cazuri a fost considerată pseudo-știință sau chiar fantasmă, AstroPsi
AstroPsi
În mod normal, o dată cu dezvoltarea pragmatismului astrologia a fost pusă sub semnul
înșelătorie și practică ocultă. Separarea dintre astrologie și astronomie a devenit foarte abruptă și
s-a dezvoltat un conflict între aceste două tipuri de cercetare a cerului (I. W. Kelly & Dean,
2000).
Lipsa materialului științific de cercetare a reprezenata una dintre criticile permanente
aduse astrologiei și incapacitatea astrologilor de a demonstra că teoriile și afirmațiile lor se pot
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi proba în contextul performanței concrete (Long, 1982). După o serie de critici (Bok & Mayall, AstroPsi
AstroPsi
1941; Eisler, 1946; Thomen, 1938) Michel Gauquelin publică primul studiu riguros, deși cu
rezultate negative în general, acest moment marchează începutul demersurilor de cercetare
astrologică prin metodele disponibile și utilizate de ceilalți cercetători (Kelly, 1997). Dezvoltarea
tehnologiei a permis realizarea unor programe care să genereze astrograme în câteva minute, iar
pe baza acestora s-au creat baze de date utile în cercetare (Dean & Mather, 1977).
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi conducând la atitudini de tipul „rezultatele pozitive în studiul științific al astrologiei trebuie luate AstroPsi
AstroPsi
În raport cu criticile primite s-a dezvoltat un comportament de ignorare a acestora,
în serios în mod incontestabil, dar rezultatele negative nu atât de serios” (Perry, 1995, p. 37).
West are o părere similară spunând că „scopul acestei cărți este de a prezenta dovezile pozitive,
detaliile implicite ale dovezilor negative majore nu ne preocupă cu adevărat” (J. B. West, 1991,
p. 234).
AstroPsi
AstroPsi 3.1 Michel Gauquelin AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Astrolog francez, născut în 1928 devine interesat de studiul astrologiei utilizând metode
statistice. Arhivele sale au cuprins un număr de aproximativ 27.000 de date de naștere și implicit
de configurații astrologice, în baza acestora Gauquelin a analizat abilitățile sportive (Gauquelin,
1988), succesul profesional (Gauquelin, 1972), personalitatea (Michel Gauquelin et al., 1981). În
urma cercetării profesiei și a legăturii acesteia cu aspectele astrologice, Gauquelin consideră că
sportivii sunt reprezentați de planeta Marte și de poziționarea ei în anumite zone ale astrogramei,
AstroPsi
AstroPsi de Anne Roe și de aplicarea testului Rorschach în analizarea performanței unor oameni de AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
actorii de Jupiter, scriitorii de Lună și savații de Saturn (Gauquelin, 1995). Gauquelin amintește
știință, dar și a testul de apercepție tematice (TAT) și o serie de teste ce măsoară abilitățile
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
verbale, spațiale și matematice (Roe, 1951a, 1951b, 1953). De asemenea amintește și de AstroPsi
aplicarea testului de personalitate 16PF (Drevdahl & Cattell, 1958), iar în baza celor două
AstroPsi
AstroPsi cercetări Gauquelin își asociază propriile descoperiri sugerând că temperamentul de tip Saturn se AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
regăsește și în rezultatele cercetărilor de tip psihologic. În cercetarea factorilor planetari în cadrul
personalității datele statistice sunt moderate de coeficientul de corelație Pearson, iar în toate cele
patru tipuri planetare probabilitatea de eroare este mai mică de 0,05 (M. Gauquelin, 1995).
În cartea sa, Gauquelin discută inclusiv despre ereditate și cum ea poate fi analizată din
punct de vedere astrologic, despre rolul tatălui, temperament, influențele cosmice, nașterea
AstroPsi naturală și cea programată și cum anume poate acest lucru să elimine efectul planetar pe care el AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
l-a descoperit în urma cercetărilor sale. Totuși există și critici la adresa rezultatelor lui
Gauquelin, iar acestea semnalează că singura corelație prezentă se stabilește între subiecții
celebrii din profesiile respective dar nu și între subiecții obișnuiți, iar rezultatele sale nu pot fi
reproduse (Ertel, 1992; Ertel & Irving, 1996, 1997).
3.2 Testul dublu orb
AstroPsi Carlson (1985) care realizează o testare de tipul dublu orb pentru a capacitatea astrolgiei de a AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Pentru astrologie cel mai mare argument știinfic negativ apare o dată cu studiul lui
explica prin analizarea hărților natale, sau a astrogramelor, trăsăturile de personalitate. Testarea a
avut două parți. În prima parte voluntarilor li s-a cerut să identifice intepretare care cred că este a
lor dintr-un grup în care se regăsea propria interpretare și alte două interpretări aleatorii. Se crea
apoi o erarhizare (o primă alegere și o a doua alegere) în care nu era permisă egalitatea de loc
între două interpretări. Ulterior subiecții au evaluat pe o scală de la 1 la 10 cât de bine se
AstroPsi
AstroPsi potrivește interpretarea caracteristicilor persoanele. Ipoteza științifică era că o treime din subiecți AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
vor alege propria interpretare, pe când astrologii considerau „că cel puțin jumătate” dintre
subiecți vor identifica propria interpretare. Partea a doua a testului a implicat astrologii care au
primit datele unui voluntar aletor și trei profile psihologice realizate în urma inventarului de
personalitate California (CPI), printre care se afla și profilul voluntarului pentru care au primit
datele. De asemenea astrologii au ales două profile CPI (o primă alegere și o a doua alegere)
care se potrivesc cel mai bine interpretărilor astrologice. Și ei au evaluat pe o scală de la 1 la 10
AstroPsi
AstroPsi cât de bine este descris voluntarul în profilul CPI prin prisma informațiilor pe care le au din harta AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
natală. Ipoteza științifică era că o treime din astorlogi vor identifica profilul CPI corect, iar
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
astrologii au considerat că jumătate dintre ei sau chiar mai mulți vor identifica profilul CPI AstroPsi
aferent hărții natale.
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Rezultatele arată că astrologii nu au selectat corect profilele CPI ale persoanei căreia au
interpretat harta natală, de asemenea Carlon a mențional că în scorarea de la 1 la 10 a profilelor
CPI în raport cu informațiile furnizate de harta natală, astrologii nu au evidențiat nici abilități
astrologice. De asemenea, studenții nu au fost în măsură să identifice propria hartă natală, dar
surprinzător, grupul de control a exprimat rezultate mai bune în acest caz decât grupul de test.
Ulterior, subiecții au fost rugați să identifice propriile profile CPI, însă acești au eșuat, Carlons a
AstroPsi recunosc la ei înșiși (Carlson, 1985). AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
oferit mai multe motive posibile pentru acest eșec printre care: negarea caracteristicilor indicate
de testul CPI, formatul grafic necunoscut, prezentarea caracteristicilor pe care subiecții nu le
Totuși, studiul lui Carlson nu a fost scutit de critici, iar cele mai frecevente sunt
reprezentate de modul de generare al datelor, metoda de analiză și numărul de observații
independente (Ertel, 2009; McRitchie, 2011).
AstroPsi
AstroPsi subiective (Eysenck, 1986), iar interpretarea acestor scale necesită experiența unui psiholog care AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Utilizarea testului CPI a fost considerată nepotrivită prin faptul că scalele sunt arbitrare și
cunoaște intrumentul (Hamilton, 1986), iar niciunul dintre participanți nu a fost psiholog. De
asemenea informația standardizată primită în urma testului CPI a fost conisderată un obstacol în
corelarea datelor astrologice cu cele ale profilului psihologic (McGrew & McFall, 1990). De
asemenea Hamilton care a fost unul dintre astrologii implicați în procesul de cercetare afirmă că
deși Carlson spune că a luat în calcul recomandările astrologice primite acestea nu s-au regăsit
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi defapt în evaluare iar cercetarea nu reprezintă o „tesatare corectă a astrologiei” (Hamilton, 1986). AstroPsi
Ertel afirmă că nu s-a respectat procedura inițial inidicată de Carlson în care prima și a
doua alegere a astrologilor pentru profilul CPI corect poate să depășeacă nivelul așteptat, ci toate
cele trei alegeri au fost abordate separat și efectele totale au fost ignorate, fără a se oferi o
motivație a acestui protocol (Ertel, 2009). De asemenea raportarea asemănărilor dintre
interpretările astrologice și profilele CPI au fost analizate individual, ceea ce a putea reprezenta o
AstroPsi numărul mic de participanți, compoarativ cu studiile lui Gauquelin (Ertel, 2009). AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
altă critică a studiului întreprins de Carlson (McRitchie, 2011), aici mai este menționat și
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
1997; McGrew & McFall, 1990) dar nici nu neagă studiile care confirmă predicțiile astrologice AstroPsi
Aceste critici nu absolvă astrolgia de rezultatele negative ale cercetărilor derulate (Kelly,
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi (Ertel, 2004; Timm & Köberl, 1986) ci se dorește a avea o abordare coerentă și corectă față de AstroPsi
cercetare (Eysenck, 1997; Hans Jurgen Eysenck & Nias, 1982).
3.3 Big Five în astrologie
Ca răspuns la testul lui Carlso, Wyman și Vyse (2008) au analizat interpretările
astrologice în raport cu modelul Big Five (Costa Jr & McCrae, 1992; Goldberg, 1993).
Principalele modificări aduse procesului de cercetare implică utilizarea programelor de astrologie
AstroPsi care generează interpretări pe baza datelor de naștere introduse (Burk, 2001). Au participat 52 de AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
subiecți psihologi și nonpsihologi. S-au generat 29 de fraze descriptive ale personalității din
punct de vedere astrologic care au fost ulterior evaluate de subiecți. De asemenea participanții au
ales între două rapoarte astrolgice și două rapoarte psihologice pe cel propriu. Rezultatele arată
că aproximativ 78% dintre participanți au identificat corect raportul psihologic, iar 46% au
identificat interpretarea astrologică corectă. Studiul a arătat de asemenea și prezența efectului
P.T. Barrum (Meehl, 1956), atât în evaluarile astrologice (Glick et al., 1989), cât și în cele
AstroPsi
AstroPsi psihologice (Dickson & Kelly, 1985; Guastello & Rieke, 1990; O’Dell, 1972). AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Deși Wyman și Vyse utilizează un program de astrolgie foarte bine cotat, și anume Solar
Fire, toate recomandările astrologilor în ceea ce privește analizarea unei hărți natale indică faptul
că datele generate de programe sunt orientative, iar implicarea astrologului aduce o altă
perspectivă, care include pregătirea sa, diversele teorii astrologice și metode diferite de
interpretare. De asemenea, numărul de participanți nu îl depășește pe cel al lui Carlson, care era
AstroPsi
AstroPsi considerat la acel moment insuficient. AstroPsi AstroPsi AstroPsi
În lucrarea sa de disertație Keith Burke (2012) analizează trăsăturile de personalitate pe
care le poate indica Luna, în harta natală în raport cu froma NEO PI-R a modelului Big Five. În
motivarea alegerii Lunii ca factor astrologic, Burke menționează că Soarele și interpretările
asociate au devenit ceva comun, cunoscut de foarte multă lume ceea ce conduce la dificultăți de
cercetare (Hans Jurgen Eysenck & Nias, 1982; Fourie, 1984). Ascendentul este un punct foarte
important al analizei astrologice însă acesta se modifică o dată la aproximativ două ore. Prin
AstroPsi
AstroPsi urmare Luna este principalul factor astrologic analizat pentru că ea reprezintă starea interioară și AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
are o importanță deosebită în raport cu personalitatea și comportamentul (Hamaker-Zondag,
1990, 1994). Burke asociază nevrotismul cu semnele sau zodiile de apă pe baza literaturii
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
astrologice care menționează aceste aspecte prin descrierea manifestărilor emoționale, de AstroPsi
asemenea zodiile de foc sunt asociate cu extraversia, zodiile de aer cu deschiderea față de noi
AstroPsi
AstroPsi experiențe și zodiile de pământ cu conștiinciozitate, agreabilitatea nu este inclusă în studiu AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
(Burke, 2012). Prin plasarea lunii în zodii din semne specifice se caută să se obseve dacă
trăsăturile de personalitate sunt reflectate și în NEO PI-R .
Rezultatele arată că cei care aveau Luna în zodii de foc (Berbec, Leu, Săgetător) au
prezentat un nivel de extraversie mai mare (n = 46, M = 51.63, SD = 11.74), decât cei care nu au
Luna în zodii de foc (n = 146, M= 50.40, SD = 10.15), dar cu toate acestea diferența nu este
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi semnificativă statistic (r = .05). În celălalte raportări prezentate mai sus nu s-au identificat AstroPsi
AstroPsi
diferențe semnificative, astfel ipotezele doi, trei și patru nu se confirmă (Burke, 2012).
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
4. Astrologia psihologică AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi bazele astrologiei umaniste (Rudhyar, 2004). Dacă astrologii tradiționali văd astrologia ca pe o AstroPsi
Începutul astrologiei psihologice este reprezentat de interesul lui Dane Rudhyar care pune
știință, Rudhyar o consideră o filosofie (Kelly, 1982). Pentru Rudhyar astrologia menține și
evidențiază aspectul unic al fiecărei persoane (Rudhyar, 1970, 2013), tot ca o diferență față de
tradiție, astrologia umanistă nu pretinde că poate face previziuni exacte și nu este interesată de
descrierea precisă a caracterului uman „scopul său esențial este de a dezvolta o mai bună
înțelegere a factorilor multipli și a proceselor din viața individuală, și de a oferi îndrumăare în
AstroPsi
AstroPsi situații de criză sau de luare a deciziilor” (Moore & Douglas, 1978) așa descria Rudhyar AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
astrologia în introducerea pe care o făcea cărții lui Moore și Douglas.
În viziunea astrologiei umaniste nu contează cum anume funcționează astrologia, ci cum
poate fi ea utilizată în mod concret în viața individului, de aici ia naștere curentul astrologiei
centrată pe persoană (Rudhyar, 2017), bineînțeles inspirată din terapia centrată pe client (Rogers,
2015). Astrologia începe astfel să ia contact cu ambilavența deși se observă mai degrabă o
evitare a ambilvaneței, individul nu mai este bun sau rău, planetele nu mai sunt benefice și
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi malefice precum erau la antici, în sens psihanalitic nu există nici obiect bun nici obiect rău. O AstroPsi
acceptare a ambivalenței ar prezenta individul atât ca persoană bună, cât și ca persoană rea, iar
astfel planetele malefice și respectiv cele benefice nu ar fi decât o oglindire a obiectului intern
bun sau rău. Însă astrologia umanistă evită dihotomiile, preferând să slujească individualității și
să preamărească unicitatea, ignorând totuși aspectele comune ale ființelor umane, care vor deveni
prioritate în astrologia inspirată din psihologia analitică jungiană.
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi acesta evidențiază diferențele majore dintre psihologia umanistă care stă la baza acestei teorii AstroPsi
Glenn Perry este unul dintre susținătorii astrologiei umaniste și a astrologiei analitice,
astrologice și conceptele psihanalitice care sunt considerate învechite, rigide și non-evolutive
(Perry, 2001, 2012). El spune că „psihologii umaniști au provocat teoria freudiană prin
considerarea pulsiunilor ca nefiind forțe periculoase care erup din Se, ci impulsuri sănătoase care
trebuie valorificate și validate.” (Perry, 2001).
AstroPsi complex și originile sale, despre complxul matern și cel patern, despre libido, unde spune că AstroPsi
AstroPsi
Rudhyar utilizează foarte des teoria explicativă a psihologiei jungiene, discută despre
AstroPsi
AstroPsi
Freud abordează acest subiect neglijent și consideră „libidoul marțian”, provenit de la planeta
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Marte drept o cauză, dorința devine o cauză, însă Rudhyar vede libidoul ca pe un rezultat în sine AstroPsi
(Rudhyar, 1976). În „An astrological study of psychological complexes” Rudhyar analizează
AstroPsi harta astrologică a lui Freud și spune că are Marte în Balanță, ceea ce pentru antici reprezenta un AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
mare dezavantaj, însă el crede că harta lui Freud ar fi putut inidca un crimila sau un „psihotic
incurabil” însă această energie negativă a condus la manifestarea unui potențial vindecător prin
expunerea răului care se ascunde în oameni (Rudhyar, 1976, pp. 151–152). El mai discută despre
conflictele interioare ale lui Freud, despre capacitatea de a organiza materiale psihologice
neobișnuite, despre agresivitate în scop reformator și despre imaginea de „bisturiu” care
AstroPsi
AstroPsi 4.1 Jung și astrologia AstroPsi AstroPsi AstroPsi
îndepărtează „tumorile inconștiente”.
În demersul de apropriere al astrologiei către psihologie cu siguranță lucrările și
concepțiile lui Jung sunt cel mai utilizate pentru a susține această mișcare. Jung a definit
astrologia ca „știința antichității” (Jung, 2011) și de asemenea a considerat că astrologia poate
oferi „descrieri psihologice ale caracterului” (Jung, 2005), iar planetele corespund
„componentelor individuale ale caracterului” (Jung, 2006a). Pe baza teoriei sale despre
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi sincronicitate acesta consideră că examinând raportul dintre pozițiile planetelor la data de naștere AstroPsi
AstroPsi
și pozițiile planetare actuale, ceea ce în astrolgie se definește ca tranzite, se pot observa
sincronicități între aceste poziții și starea psihică la nivel de inconștinet individual, iar la nivel de
inconștient colectiv insight-uti și percepții introspective (Jung, 2006b).
Jung a cerctat din punct de vedere astrologic modul de relaționare între partenerii din
cupluri analizând 800 de astrograme, factorii prinipali ai studiului fiind reprezentați de pozițiile
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi luminariilor. Soare și Lună, și interacțiunile dintre cele două (Jung, 2013), în urma studiului au AstroPsi
rezultat o serie de coincidențe, dar nu și o analizare statistică riguroasă.
Cei mai cunoscuți reprezentați ai acestui curent sunt Stephen Arroyo (1978, 1992, 1993,
4.2 Astrologia analitică
2007), Liz Green (1978, 1985, 1993, 2015, 2019; Greene & Sasportas, 1987, 1988, 1992),
Howard Sasportas (2013; Sasportas & Greene, 2010) și John Green (2015).
AstroPsi ajută pe om să își păstreze identitatea, civilizațiile vechi având această legătură cu cerul, nu din AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Arroyo percepe astrologia ca pe o legătură a omului cu natura și cu ce este natural care îl
lipsa de educație, ci din dorința de unitate (Arroyo, 1978). El atrage atenție viitorilor studenți cu
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
privire la fascinație pe care o pot avea, de a îmbina astrologia cu psihologia, din dorința de a o AstroPsi
apropia pe prima de aria științelor, dar astfel nu fac decât să o subestimeze, dar este conștient de
AstroPsi
AstroPsi iminența asocierii asrologiei cu psihologia (Arroyo, 1978). Acesta încercă să valideze astrologia AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
prin faptul că Jung a cercetat simbolismul astrologic și cel alchimic, de asemenea menționează
faptul că deși ar dori Kepler nu poate nega eficacitatea astrologiei (Kepler, 2003).
În analizarea semnelor zodicale, Arroyo se raportează la imaginea constelațiilor cu care
împart același nume. Indirect, el vorbește și despre ideea de transfer, în capitolul despre
„Utilizarea astrologiei în arta consilierii”. Astrologia poate fi aplicată în foarte multe domenii,
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi personale, relaționale, chiar și în diverse forme de terapie. „Arta consilierii este un schimb de AstroPsi
AstroPsi
energie cu cealaltă persoană, un mod de a elucida realitățile tuturor situațiilor din viața clientului
și un mod individual de a fi” (Arroyo, 1978, p. 51). Disponibilitatea clientului depinde de cât de
mult ajutor sau cât de mult a reușit să se înțeleagă pe sine în urma consultației astrologice și a
schimblului de energie. Arroyo pledează pentru un astrolog uman, nu atotoștiutor care urmează
preconcepțiile majorității și ar trebui să „ghicească exact”, ci el indică necesitatea exprimării
limitărilor umane, congnitive, intelectuale ale practicantului. De asemenea observă că astrologul
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi preia responsabilitățile clientului în raport cu deciziile ce vor urma a fi luate și spune că AstroPsi
AstroPsi
astrologul devine „un guru” și că acesta este „un joc pe care ego-ul îl iubește” și astfel astrologul
preia un rol pe care nu îl realizează, de care nu este conștient. Tot indirect se poate deduce și
explicația unei forme de contratransfer când Arroyo spune că astrologul trebuie să fie conștient
de puterea sa și de capacitatea de a influența clientul și astfel să nu se lase pradă insecurităților
ego-ului și să facă afirmații care nu sunt susținute de datele astrologice doar pentru a mulțumi
clientul sau pentru a-l impresiona. „Calitatea acestei relații este inevitabil un factor determinant
AstroPsi
AstroPsi în rezultatul final al consultației. De altfel, niciun astrolog nu trebuie să ezite să trimită persoana AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
către alt astrolog, dacă el sau ea simte o tensiune sau o rezistență” (Arroyo, 1978, p. 53).
Se observă astfel că experiența consultațiilor astrologice implică și o relație care poate
determina anumite reacții în astrolog. Astrologia analitică nu pune accent pe anumite tehnici,
lăsând o libertatea foarte mare practicantului, însă atenționează cu privire la relația dintre
astrolog și client și la calitatea acesteia precum și la auto-cunoașterea pe care astrologul o are
AstroPsi despre sine și despre modul său de funcționare care se va regăsi în schimbul de energie AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
menționat anterior.
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
consiliere. Prima este confruntarea cu ego-ul și cu tiparele pe care harta natală le expune, apoi AstroPsi
Arroyo realizează o listă a contribuțiilor pe care astrologia le aduce procesului de
AstroPsi
AstroPsi astrologia ajută pacientul să își dezvolta răbdarea prin înțelegerea ciclicităților, însă acest aspect AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
poate însemna și o acceptare a predesinării și implicit limitarea alegerilor, deși paradoxal ulterior
se evidențiază faptul că individul își dezvoltă voința prin a alege să fructifice anumite perioade
marcate de interacțiuni planetare specifice. „Astrologia îi permite consilierului sau terapeutul să
între în interiorul clientului să îl potrivească naturii clientului, mai degrabă decât să proiecteze
presupunerile sale inconștiente asupra individului” (Arroyo, 1978, p. 55). Este dificil de înțeles
AstroPsi
AstroPsi proiecția inconșientă a conținuturilor psihice ale astrologului. Ulterior se evidențiază capacitatea AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
cum astrologul poate să intre în acord cu persoana clientului dar acest lucru să fie ferit de
astrologiei de a aduce în conștient „cele mai profunde emoții și dorințe inconștiente” și ulterior,
dacă aceste sunt agresive, să le sublimeze în forme creative. Astrologia arată clientului că există
interacțiuni dinamice, forțe, nevoie și impulsuri.
Prin urmare, Arroyo indică faptul că în consilierea astrolgică există o dinamică a
inconștientului, atât din punct de vedere al astrologului, cât și din perspectiva clientului. El pune
AstroPsi accentul pe transformările care se petrec în consultație și minimizează capacitatea acestor AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
conținuturi de a influența astrologul.
În următorul capitol se discută despre formarea astrolgului, atât din punct de vedere
tehnic și teoretic, cât și din punct de vedere practic. Aici Arroyo face referire la articolul lui
David Hamblin, „The teaching of astrology” unde se precizează importanța stabilirii unei „relații
satisfăcătoare cu clientul”. În acest sens, astrologul ar trebui să se supună al însuși unui proces de
AstroPsi
AstroPsi Freud spune despre analiza personală a psihanaliștilor și imperioasa ei necesitate și ulterior AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
„astro-analizare” care să fie efectuat de un tutore. Acest aspect este foarte asemănător cu ceea ce
astrologul se află sub supervizarea profesorului la primele sale consultații. Se pare că astrologia a
adoptat procesul de formare caracteristic psihanalizei, însă nu s-a făcut o referire directă la sursa
inspirației. Deși acest proces al formării a fost exprimat de unul dintre cei mai recunoscuți
astrologi, el nu se aplică practic, cursurile de formare în astrolgie fiind strcturate majoritar
teoretic, iar practica implică doar modul de analizare al unei hărți natale, nu și dinamica
AstroPsi materialului psihic ce poate evolua într-o consultație. AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Liz Green reprezintă o figură emblematică în astrologie și este un punct de referință în
astrologia psihologică. Lucrările sale se bazează exclusiv pe teoria psihologiei analitice a lui
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Jung pe care o transpune, împreună cu Sasportas în „Seminarii în astrologie psihologică”. Primul AstroPsi
volum al seriei se concentrează pe dezvoltarea personalității (Greene & Sasportas, 1987).
AstroPsi Sasportas are o perspectivă multi-teoretică și nu se rezumă doar la psihologia lui Jung, deși AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
utilizează în principal ideile arhetipal acestea sunt grupate în stadiile de dezvoltarea așa cum se
găsesc în psihanaliza freudiană și post-freudiană. Luna este asociată stadiului oral, de asemenea
casele I, IV și X, împreună cu zodiile Taur și Rac, în stadiul anal se urmăresc Soarele și Marte și
zodiile opuse Scorpion, ca zodie opusă Taurul și Capricorn ca zodie opusă Racului. În faza
conflictului oedipian se urmăresc aspectele făcute de Soare și Marte, iar acestea indică natura
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi mama, în cazul băieților. În stadiul de latență Mercur, Jupiter și Saturn sunt analizate (Greene & AstroPsi
relației cu figura peternă și aspectele făcute de Lună și Venus pentru informații despre relația cu
Sasportas, 1987). Green rămâne fidelă psihologiei analitice și uneori, atunci când face referire la
psihanaliza freudiană tinde să o dezavantajeze și o ilustreze superioritatea conceptelor cu care
lucrează
Volumul al doilea analizează dinamica inconștientului, Sasportas vorbește studenților
despre agresiune și sublimare în același mod multi-teoretic, iar Green abordează depresia și
AstroPsi
AstroPsi simbolismul alchimic în horoscop (Greene & Sasportas, 1988). În volumul al treilea figura AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
maternă este descrisă prin prisma Lunii, iar figura paternă prin prisma Soarelui (Greene &
Sasportas, 1992), iar în volumul final cei doi autori analizează celealte planete, Mercur sub
ipostaza de magician, Venus ca reprezentantă a dorințelor, iar Marte ca războinic (Greene, 1993).
În niciuna dintre aceste lucrări și nici în cele scrise doar de Liz Green nu este inclusă
relație dintre client și terapeut, ci se descriu divserse modele explicative ale astrologiei analitice.
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi de asemenea critică astrologia tradițională pe care o percep drept fatalistă, limitatoare, depășită. AstroPsi
Se observă că majoritatea astrologilor care urmează teoria analitică nu fac referire la psihanaliză,
Astrologia tradițională este caracterizată de o rigoare tehnică foarte mare, de prezența multor
reguli și de direcții clare de interpretarem astrologia analitică preferă o interpretare mai cursivă,
fluidă și lirică. Psihanaliza poate semăna cu astrologia clasică prin aceași rigoare impusă de
practică și este posibil ca din acest motiv astrologii analiști să refuze teroria psihanalitică.
Astrologia analitică este atrăgătoare prin mitologizare, prin folosirea simbolurilor și a
AstroPsi
AstroPsi poveștilor, însă nu există un corp teoretic care să descrie modul de funcționare al psihicului uman AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
în termeni astrologici pornind de la psihologia lui Jung. Teoriile analitice nu au fost „traduse”
complet în limbaj astrologic, ceea ce lipește practicanții de o organizare a informațiilor și de o
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
teorie concisă a funcționării psihice. Mulți astrologi analiști nu sunt formați ca psihologi și este AstroPsi
posibil ca prin lipsa cunoașterii teoriilor dezvoltării și de personalitate să nu prezinte o strctură
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi cognitivă care să poată asocia informația astrologică la „scheletul” psihologic sau invers. AstroPsi
Totuși în ultima vreme există astrologi care dezvoltă un interes pentru psihanaliză și
modelul său explicativ și încercă să îl incorporeze în tehnicile astrologice. În acest sens Clare
Martin descrie semnele zodiacale urmând teoria stilurilor de caracter a lui Johnson (1985, 1991,
1994). Axa Rac – Capricorn descrie un stil caracterial schizoid/evitant; Taur – Scorpion stil
oral/dependent; Leu – Vărsător stil narcisic; Gemeni – Săgetător stil simbiotic; Fecioară – Pești
AstroPsi
AstroPsi stil masochist; Berbec – Balanță stil obsesiv-compulsiv. Clare discută despre proiecție, fantasma AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
ca relație de substitut, internalizare dar nu utilizează doar contextul psihanalitic, ci include și idei
din psihologia analitică (Martin, 2015, 2016a, 2016b).
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
5. Studiul experimental AstroPsi AstroPsi
AstroPsi 5.1 Obiectivele lucrării AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
În cadrul studiului experimental s-a propus identificarea voluntarilor care să dorească să
participe și care să aibă pregătirea necesară pentru a putea desfășura activitățile specifice, acest
aspect este aplicabil astrologilor. De asemenea, s-au identificat intrumentele psihologice valide și
potrivite pentru acest tip ce cercetare astfel încât transferul să poate fi conceptualizat în cadrul
consultațiilor astrologice.
AstroPsi
AstroPsi cotidiană. Iar ca obiectiv specific se propune identificarea apariției și manifestării fenomenului AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Ca obiectiv general lucrarea își propune să exploreze fenomenul de transfer în viața
de transfer în consultația astrologică
5.2 Ipotezele studiului
I. Consultațiile astrologice crează un cadru care permite manifestarea relațiilor
AstroPsi II. AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
transferențiale.
Există cel puțin un episod relațional transferențial recurent în consultațiile astrologice.
III.
Relația transferențială principală induce astrologului o imagine partentală.
5.3 Metodologia studiului
În cadrul procesului de cercetare s-au utilizat intrumente psihologice care să poată analiza
interesele studiului menționate în cadrul ipotezelor și s-au identificat acele intrumente care să fie
aplicabile cadrului de analiză.
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Astfel primul instrument este Conflictul relațional central (Core conflictual relationship
theme – CCRT) care este introdus în literatura de specialitate de Luborsky ( 1976, 1977). Acesta
este printre primul intrument psihologic care își propune să conceptualizeze transferul așa cum
este el evidențiat în teoria freudiană. Deși este format astfel încât să se aplice în cadrul ședințelor
de terapie s-a utilizat și în acest proces de cercetare pentru că instrumentul analizează ceea ce
povestește clientul și în raport cu aceste relatări se identifică episoadele relaționale din care se
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi extrage conflictul relațional central (Lester Luborsky et al., 1994). Fiecare episod relațional este AstroPsi
AstroPsi
format din trei componente: dorințe (wish – W), răspunsul celorlalți (response from other – RO)
și răspunsul sinelui (response of self – RS). Pentru că ședințele astrologice se bazează pe
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
povestire s-a decis că utilizearea CCRT este cea mai bună soluție pentru a extrage informații AstroPsi
despre relația care se stabilește între astrolog și client și este una dintre cele mai bune metode
AstroPsi pentru a analiza dinamica transferului, astfel încât rezultatele obținute să poată fi conforme cu AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
ipotezele cercetării.
Al doilea intrument utilizat în procesul de cercetare este interviul semi-structurat. Pentru
a susține procesul de identificare al conflictului relațional conflictual și implicit al transferului,
clienții au participat la un interviu semi-structurat. S-a ales acest intrument pentru că implică
același avantaj de includere a povestirii care se poate supune analizei prin CCRT. De asemenea,
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi interviul semi-structurat identifică percepțiile și modul de raportare al clientului față de astrolog, AstroPsi
AstroPsi
dar în afara interacțiunii directe din cadrul consultației, ceea ce poate oferi o libertate mai mare
de exprimare.
Cercetarea se bazează pe un model calitativ care să exemplifice în mod detaliat modul de
raportare al clientului la persoana astrologului, modul de relaționare, conținuturile inconștiente
ce ar putea fi proiectate pe persoana astrologului și implicit transferul. Modelul caltitativ a fost
considerat cel mai potrivit pentru că se urmărește validarea sau invalidarea ipotezelor, dar și
AstroPsi
AstroPsi portretizarea dinamicii inconștiente prezente într-o consultație astrologică. AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
Participanții au fost selectați în urma completării unui chestinar preliminar. Pentru clienți
5.4 Prezentarea eșantionului și aplicarea instrumentelor
acest chestionar viza completarea datelor necesare pentru demersul astrolog și anume data
nașterii, ora nașterii și localitatea, și s-a urmărit identificarea acelor completări care indică o bună
cunoaștere a acestor date. Prin urmare au fost selectați acei voluntari care își cunoșteau foarte
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi bine ora nașterii pentru că eroarea din acest punct de vedere este cel mai de argument al AstroPsi
astrologilor pentru interpretări parțial corecte sau eronate, iar pentru a exclude această
posibilitate voluntarii implicați au prezentat date concrete referitoare la ora nașterii lor. De
asemenea, inițial s-a urmărit identificarea volunatarilor din raza municipiului București în
vederea defășurării consultației astrologie la cabinet. Acest aspect nu a putut fi implmentat din
cauza reglementărilor legale extistente la nivel național la momentul desfășurării procesului de
cercetare. Astfel, s-a optat pentru defășurarea consultației în mediul online în condiții cât se
AstroPsi
AstroPsi poate de similare, voluntarii, atât clienții, cât și astrologii, participând la consultația astrologia AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
online în format audio-video.
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
de practică astrologică, fiind aleși doar acei astrologi cu un număr minim de practică în AstroPsi
Astrologii au fost selectați pe baza unui chestionar specific în care se specifica perioada
AstroPsi
AstroPsi consultații de trei ani, de asemenea selectarea lor a avut în vedere același aspect al consultațiilor AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
fizice care a fost modificat ulterior.
Formarea perechilor de astrolog-client a fost aleatorie și nu s-a urmat un criteriu specific,
singurul aspect implicat a fost disponibilitatea de a participa la consulație în anumite intervale.
La începutul fiecărei consultații astrolgoice voluntarii au fost informați despre respectarea
confidențialității lor, s-a asigurat anonimat pentru a facilita o relaționare cât mai naturală, s-a
AstroPsi atât la începutul consultațiilor astrologice, cât și la interviurile cu clienții. AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
oferit suport tehnic acolo une era necesar având în vedere că s-au utilizat platforme securizate
pentru a putea proteja datele informatice ale participanților. Consimțământul s-a exprimat verbal,
În urma stocării datelor în format audio-video s-a aplicat protocolul CCRT atât pe
conținutul consultației astrologice, cât și pe cel rezultat din interviul semi-structurat. Colectarea
și stocarea datelor s-a efectuat în conformitate cu regulamentele în vigoare care reglementează
protecția datelor și manipularea informațiilor cu caracter personal, fapt cunoscut de fiecare
AstroPsi 5.5 Interpretarea calitativă a datelor AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
participant.
Fiecare consultație astrologică a fost abordată separat. Conținutul ședinței a fost divizat în
episoade relaționale care au fost categorizate individual și personalizat, ulterior episoadele
relaționale au fost transpuse pe schema categoriilor standard ale componentelor CCRT
(Luborsky & Barrett, 2007) iar tabelul acestor organizări se regăsește în secțiunea de anexe. De
AstroPsi asemenea, datele furnizate de client în urma interviului semi-structurat au fost supuse aceluași AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
proces și corelate ulterior cu primele rezultate.
Cazul 1
Astrolog: I. K., feminin
Client: G. M., masculin
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi Tabel 2 Sumarizarea CCRT pentru cazul 1 în consultația astrologică AstroPsi
Episoade Componentele CCRT ale fiecărui episod relațional
relaționale Dorința Răspunsul celorlalți Răspunsul sinelui
RE1: W1: Cunoaștere RO1: Omnisciență RS1: Incertitudine
RS2: Inferioritate
RO3: Evită conflictul
W3: Apărare
RS3: Amenințare
RE2:
AstroPsi
AstroPsi RE3: AstroPsi W3: Repaus AstroPsi RS4: Resemnare AstroPsi
RS2: Inferioritate
RO4: Negarea
impotenței
RE4: W4: Creativitate RO5: Seducție RS3: Retragere
RS4: Resemnare
RE5: W3: Securitate RO6: Demascare RS2: Inferioritate
AstroPsi
AstroPsi RE6: AstroPsi W5: Dominare AstroPsi RS5: Incertitudine AstroPsi
RO6: Expuenerea
dorinței
RS6:Regret
RO3: Retragere
RE7:
RS6:Dezamăgire
W6:
Recunoaștere
RE8: W6: Apreciere RO3: Retragere RS5: Resemnare
RS7: Revoltă
AstroPsi
AstroPsi Tabel 3 AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Episod Conținut descriptiv al consultației astrologice Componente
relațional standard CCRT
RE1 Astrologul întreabă dacă clientul știe astrologie. El spune că W (11,22)
este puțin pasionat, dar știe generalități. Astrologul îi relatează
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
RO (20,24)
că are o abrodare generală a hărții și că îi va indica ce
RS (1,7)
consideră că îi va fi de folos. Clientul este de acord.
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
W (21,28)
RE2 AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Astrologul îi descrie nevoia de a fi unic, dar evidențiază
agresivitatea lui și inflexibilitatea. El tinde să se apere și să se
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
RO (28,9)
justifice, astrologul tinde să compenseze aspectele negative
evidențiate cu mai multe aspecte pozitive sau prin folosirea
diminutivelor. RS (8,11)
RE3 Astrologul discută despre finalitatea acțiunilor clientului, el W (23, 31)
neagă acest lucru și spune că mereu începe lucruri dar nu
termină și spune că nu poate. Astrologul încearcă să îi RO (7, 17)
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
demonstreze că nu este astfel, ulterior el consideră că poate nu
a înțeles. Clientul are o scurtă expunere a virilirății „pot să mut RS (2, 19)
munții din loc” dar ulterior revine la starea sa de pasiviate.
RE4 Astrologul discută despre creativitate și se raportează într-un W (28,23)
mod seductiv în descrierea clientului. Deși preferă creativitatea
se retrage când discursul astrologului devine prea seductiv.
RO (9,30)
Uneori regretă, dar păstrează o distanță în relaționare. El
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
impune din nou o limită „s-ar putea să însemne o perioadă în
RS (8, 19)
care sunt nevoit să duc și într-o altă direcție ... probabil am
RE5 timp în 7 ani”. W (18,31)
Dorind să schimbe direcția interacțiunii clientul aduce în
discuție alt subiect. Astrologul îi indică faptul că înțelege că
acesta este doar un pretext și îi expune modul indirect de a RO (20, 23)
acționa. El recunoaște că nu are curaj, că nu știe și pierde
AstroPsi RE6 AstroPsi AstroPsi RS (13,19) AstroPsi
Clientul relatează că nu se poate înțelege cu șefii, în acest caz AstroPsi
ocazii pentru că „nu este în stare”. Astrologul marchează din
nou tendința cliențului de a se retrage, de a se izola.
exprimă nevoia de a coordona el, de a conduce. Astrologul W (18,19)
aduce în discuție abilitatea de a „creea și de a distruge”,
RO (17,20)
„crizele de nervi”, distrugerea lucrurilor pe care nu le poate
recupera clientul, frica de a nu fi singur. Aceste lucruri aduc RS (11, 20)
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
incertitudine și clientul recunoaște că nu urmează direcții clare,
precise și concrete și este dezamăgit.
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
RE7 AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Clientul prezintă o nevoie de recunoștere, de suport, de
W (22, 33)
comepnsare narcisică, el expune anumite eșecuri relaționale,
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
RO (4,12)
anumite interacțiuni nemulțumitoare, că el „dă totul” dar nu
vrea să facă efort și nici să își încalce principiile. Astrologul se
retrage și nu oferă un tip de gratificare. Clientul crede că „nu a RS (22, 23)
primit cât ar fi trebuit”.
RE8 Clientul „vrea să îi dea de meditat astrologului” și astfel W (24,33)
expune un eveniment de abuz care s-a întâmplat în copilărie,
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
prezintă incertitudinea sa cu privirea la sexualitatea pe care o
are și întreabă astrologul dacă poate avea copii. Încercarea de a
RO (4, 28)
impresiona sau de a marca astrologul vine și din deficitul
narcisic nerezolvat anterior și poate este un mod de a intriga
astrologul și de al face să reacționeze. Astrologul se retrage, îi
RS (10, 21)
spune că va reveni cu un răspuns. Această atitudine nu este
mulțumitoare, clientul este revoltat „știam că o să zici asta”,
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
„trebuia să știi”.
Cazul 2
Astrolog: A. S. feminin
Client: T.C., feminin
AstroPsi Tabel 4 Sumarizarea CCRT pentru cazul 2 AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
Episoade AstroPsi
relaționale Dorința Componentele CCRT ale fiecărui episod relațional
Răspunsul sinelui
Răspunsul celorlalți
RE1: W1: Cunoaștere RO1: Omnisciență RS1: Acceptare
RE2: W2: Acceptare RO1: Înțelegere RS2: Înțelegere
RE3: W3: Ajutor RO2: Expune RS3: Retragere
AstroPsi RE4: AstroPsi W2: Acceptare AstroPsi RS2: Raționalizare AstroPsi
AstroPsi
vulnerabilități
RO2: Expune
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
RO3: Control
RE5: AstroPsi W4: AstroPsi RS4: Oboseală AstroPsi
RS3: Deazamăgire
Recunoaștere
AstroPsi RE6: AstroPsi W1: Cunoaștere AstroPsi RS5: Lipsă control AstroPsi
AstroPsi
RO4: Agresivitate
RO1: Omnisciență
RS6: Dependență
RE7: W3: Suport RO5: Dominanță RS6: Supunere
Tabel 5
AstroPsi Episod Conținut descriptiv AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
Componente
standard CCRT
relațional
RE1 Clienta spune că știe anumite informații despre astrologie și că W (1, 22)
a cercetat într-o oarecare măsură. Astrologul „povestește ca la
RO (2, 26)
copii” și creează ideea de omnisciență. Deși oferă informații
astrologul spune că oamenii tind să fie „mai experți ca noi
RS (1,7)
AstroPsi RE2 AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
astrologii”.
W (1, 2)
Astrologul vorbește despre „mica T.C.” despre relația cu
mama a clientei. Reacția clientei arată descumpănire și
astrologul intervine și normalizează. Clienta se simte înțeleasă
RO (1, 3)
de astrolog, pentru că astrologul intervine matern, încearcă să
explice cât mai bine, să reliefeze aspectele negative sub
diverse condiții de sublimare. Astrologul identifică și părți RS (8,11)
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
emoționale mai puțin accesibile ale clientei pe care aceasta le
confirmă, dar tinde să le păstreze pentru sine. Dar astrologul
RE3 spune că „mica T.C. vrea criză”. W (1, 2)
Astrologul expune vulnerabilitățile clientei, fricile și
autolimitările, tendința spre obsesii. Clienta nu intervine foarte
mult, are o tendință spre retragere, deși este de acord cu RO (1, 20)
astrologul, acesta vine cu argumentele pozitive în plus, posibil
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
RS (8, 19)
din dorința de a motiva.
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
W (28,23)
În raport cu sfera relațională astrologul expune în aceeași
RE4 AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
manieră o serie de caracteristici ale clientei. Această expunere,
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
deși uneori este negativă nu primește niciun răspuns. Totuși
RO (9,30)
clienta intervine, într-un mod detașat, cu completări dar pare că
defapt continuă discursul astrologul și pare că descrie pe
RS (8, 19)
cineva general, există o tendință de a raționaliza spusele
astrologului, de a nu reacționa emoțional la acestea.
RE5 Astrologul identifică nevoia de recunoaștere, de gratificare W (18,31)
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
narcisică a clientei. Însă o dată identificată dorința, aceasta nu
RO (20, 23)
primește atenție, ci mai degrabă este ridiculizată. Clienta
descrie cât de obositoare poate fi această dorință pentru că
trebuie să depună efort pentru a primi, iar când nu reușește este RS (13,19)
dezamăgită.
RE6 Astrologul păstrează modul de raportare ca și până acum dar se W (21, 23)
observă o anumită agresivitate când explică clientei despre
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
faptul că este dependentă, că nu poate face lucruri singură și
RO (20, 24)
are nevoie de „câte un șut”. Clienta aprobă, nu se observă
negarea ci mai degrabă este o confirmare a faptului că nu
deține controlul. RS (13, 16)
RE7 Clienta recunoaște lipsa de informațiilor și dorește să cunoască W (1, 2)
mai multe, astrologul vine în întâmpinarea acestei dorințe, dar
păstrează poziția de omnisciență. Astrologul creează imaginea RO (11, 20)
și dependentă de astrolog prin faptul că el cunoaște lucuri AstroPsi
AstroPsi AstroPsi AstroPsi RS (3, 16) AstroPsi
unui teatru care defapt este clienta și cunoaște exact construcția
acestui teatru, clienta se simte acceptată pe de o parte, dar este
despre sine pe care ea nu le știe.
Cazul 3
AstroPsi Astrolog: C. U., feminin AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
Client: B. B. feminin
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
Tabel 6 AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi Episoade Sumarizarea CCRT pentru cazul 3 AstroPsi AstroPsi
Componentele CCRT ale fiecărui episod relațional
relaționale
RO1: Omnisciență
W1: Cunoaștere
RE1: Dorința Răspunsul celorlalți Răspunsul sinelui
RS1: Supunere
RE2: W1: Comunicare RO2: Reținere RS2: Suprasolicitare
RE3: W2: Suport RO2: Distanțare RS1: Lipsă control
emoțional
AstroPsi
AstroPsi RE4: AstroPsi W2: Ajutor AstroPsi RS3: Protest AstroPsi
RO2: Strictă
RE5:
W3: Relaționare RO2: Retragere
RS3: Protest
RE6:
W4:
Recunoaștere RO3: Copleșită RS1: Inferioritate
RE7: W2: Sprijin RO4: Raționalizare RS1: Inferiotitate
AstroPsi Tabel 7 Conținut descriptiv AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
Episod
Componente
relațional
RE1 Astrologul este foarte metodic în prezentarea datelor standard CCRT
W (1, 22)
astrologice, clienta este deja pregătită cu instrumentele
RO (12, 26)
necesare pentru a putea surprinde și păstra informația.
Omnisciența astrologului se observă prin întrebări de tip:
AstroPsi RE2 AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
RS (1,16)
„știi?” „ce știi?”.
Clienta este văzută de astrolog ca un copil „jucăușă”, „mai
W (2, 8)
tânără decât pare”. Astrologul observă nevoia de comunicare a
clientei și astfel vine cu informații dar criptate în limbaj
RO (12, 26)
astrologic. Astrologul este distant, nu vrea să se implice
emoțional. Clienta descrie faptul că depune eforturi, că se
poate supra-solicita în procesul de satisfacere a dorinței.
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
RS (13, 27)
Astrologul recomandă să pună limite, să creeze anumite
granițe ca să conserve energia/
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
W (24, 33)
RE3 AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Din nou astrologul păstrează limite și le recomandă când se
dicută direct de partea emoțională a clientei. Nu există un
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
suport emoțional, ci se păstrează o distanță prin intermediul
RO (12, 24)
limbajului astrologic. Clienta se simte fără control, că nu poate
să se detașeze de influențele emoționale, astrologul îi spune că RS (13, 16)
este prea sensibilă și emotivă.
RE4 Clienta are nevoie să gestioneze „agitația intelectuală” cum W (22, 31)
spune astrologul și nevoia emoțională, aici astrologul dă un
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
exemplu personal și spune că „îi place să colorez și să păstreze
RO (12, 28)
limitele desenelor”, clienta în schimb prezintă un diferențiere
și un protest și spune că ei îi place să facă colaje, să aducă
împreună elemente separate. Asstrologul se retrage și RS (11, 14)
marchează din nou importanța limitelor.
RE5 În dorința de relaționare a clientei astrologul punctează din nou W (2, 33)
lipsa de limite, prezența fricilor prin diverse „forme de
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
cunoaștere” și aici diferențiază modalitățile diferite ale sale și
RO (12, 26)
ale clientei de a face față acestor frici „la mine a fost
astrologia, la tine este yoga”. Astrologul înțelege că clienta
vrea „tandrețe, să fie ținută în brațe” dar nu știe să exprime
aceste nevoi. Se pune în evidență tendința de fantasmare a RS (11, 20)
relațiilor. Clienta recunoaște că opune rezistențe în raport cu
figurile de autoritate sau de atașament.
AstroPsi RE6 AstroPsi AstroPsi W (22, 33) AstroPsi
cu ceva”. Astrologul impune limite și spune că „nu este AstroPsi
Clienta se expune ca fiind vulnerabilă încercând să determine
astrologul să se implice mai mult „poate mă ajută vreo planetă
RO (4, 12)
psiholog”. Prin expunerea vulnerabilităților se caută o
gratificare narcisică însă astrolog nu răspunde pozitiv, ci se
simte copleșit, depășit de toată încărcătura adusă de client.
RS (20, 16)
Relația lor se manifestă sub forma unui „conflict interior”.
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Clienta se retrage și nu mai discută despre conflict.
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
Pentru a restabili relația astrologul descrie din nou importanța
RE7 AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
W (2, 20)
limitelor mai ales pentru gestionarea emoțiilor. Raționalizează
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
dorințele și nevoielor clientei, o îndrumă către grupuri pentru a
RO (12, 26)
relaționa, către psiholog pentru a primi consiliere, se
distanțează de figura de autoritate pe care o poate primi.
RS (13, 20)
Clienta se resemnează, iar astrologul consideră această reacție
ca pe o victimizare.
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi Tabel 8 Predominanța categoriilor CCRT în sesiunea astrologică AstroPsi
AstroPsi
Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3
W 23 28 1 2 22 33
RO 7 20 28 20 1 12 26
RS 19 4 8 19 13 16 20
AstroPsi AstroPsi Structurarea interviului în cazul 1 AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
Descrierea
vorbesc cu ea; mi-a transmis un sentiment de prietenie; e plăcută din start, are
astrologului „Foarte simpatică și deschisă, foarte prietenoasă, open, mi-a fost ușor să
un zâmbet foarte ... cum să zică; te prinde acolo; în momentul în care
zâmbește ești prietenul ei, uneori se ferește să-mi spună anumite lucruri ca să
nu mă deranjeze; nefiind un om care să aibă o intenție rea asupra mea”
AstroPsi Starea „M-am simțit că stau de vorbă cu un prieten, am fost relaxat, bucuros să stau AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
de vorbă, am împărtășit cu ea cu ușurință lucruri și m-a stimulat să spun și eu
clientului
lucruri”
Relația cu „ Ea deja se dusese acolo și eu cumva am simțit nevoia să îi dau detalii tocmai
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
ca să poată să fie cât mai ok; m-a zgândărit; m-a făcut să-mi dau seama că
astrologul
există o problemă; m-a făcut să-mi pun niște întrebări mai vehemente; m-a
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
descris foarte bine; cred că foarte ușor putea să îți dea seama din câteva AstroPsi
întrebări pe care mi le-a pus;
AstroPsi
AstroPsi Reacțiile „A intuit; a văzut ceva doar că n-a vrut să se ducă acolo; s-a dus într-o zonă în AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
astrologului
care mi-aș fi dorit eu să mergem”
Reacțiile „Nu știu ce să zic, cum să zic; nu îmi e foarte clar, sunt genul de persoană
clientului care se duce cu ușurință și vorbește cu ușurință despre orice; vrei să-ți spun
direct?; m-ai stânjenit un pic; mă simt pus sub lupă”
AstroPsi
AstroPsi Tabel 9 AstroPsi AstroPsi AstroPsi
Structurarea interviului în cazul 2
Descrierea „Dinamică, energică, cu multe lucruri de spus, deschisă, a avut tendința să
astrologului gesticuleze destul de mult nu m-a dus neapărat cu gândul la ceva agresiv; a
fost foarte bună și a apelat la metaformă și a ajutat-o chestia asta.”
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi Starea „Nu știu dacă a fost o inspirație personală, m-am simțit confortabil.” AstroPsi
clientului
Relația cu „Mi-a plăcut cum am interacționat și diversitatea lucrurilor; a fost un ritm
astrologul foarte alert, ușor copleșitor; a trebuit să îmi iau distanță puțin; am construit
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
ceva pe o narațiune, a fost protrivit modul în care m-a abordat; am rămas cu o
așezare ceva mai clară a simbolisticii; a fost o ședință inedită pentru că e un
schimb într-o relație în care eu nu sunt obișnuită să fiu; mi-a dat foarte multe
informații într-un timp relativ scurt.”
Reacțiile „A acoperit, cam tot ce era de acoperit,; s-a calibrat în funcție de cum am
astrologului relaționat; a sesizat bine momentul.”
AstroPsi Reacțiile „Am facut o conexiune pe care eu n-o făcusem până atunci; surprinsă; AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
clientului
spontană; am luat notițe școlărește, cu conștiinciozitate.”
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi Tavel 10 Structurarea interviului în cazul 3 AstroPsi AstroPsi
Descrierea
astrologului „Atentă la ceea aveam nevoie, metodică; caldă .”
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi Starea „M-am simțit foarte bine; înțeleasă; m-am simțit confortabil să pun întrebări și AstroPsi
clientului
chiar ea a acordat un timp pentru acest lucru
Relația cu „Mi-a plăcut că mi-a explicat foarte structurat ceea ce înseamnă astrologie; am
astrologul învățat faptul că sunt influențată de conflictul dintre părinți când eu eram mică
și ea mi-a dat direcții; emoțional mi-a spus că trebuie să pun anumte limite și
stiam că e nevoia de asta; au fost foarte rare momentele în care am simțit că
AstroPsi Reacțiile nu mă descrie pe mine.” AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
„A fost emoționată și e normal să fie așa; a fost deschisă și comunicativă; a
acordat timp pentru a descrie teoria dar și pentru a răspunde întrebărilor.”
astrologului
Reacțiile „Mi-am luat notițe pentru că mi se părea foarte interesat; am primit ce aveam
clientului nevoie.”
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
5.6 Corelarea datelor
În dinamica primului caz prezentat consultația astrologică a avut la bază un o tendință de
seducție care a fost debutat mai ales de către astrolog. Există multe momente în care astrologul
expune anumite părți negative ale clientului dar le compensează ulterior cu modalități de
sublimare, complimente sau utilizează diminutive „ești un pic agresiv”. Râsul este o formă des
AstroPsi
AstroPsi abordată în terapie, atât de astrolog, cât și de client, reprezentând un nivel de comunicare AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
nonverbală care se bazează pe conținuturi inconștiente.
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
dea curs, are o temere. Cel mai evident moment este în momentul în care astrologul spune că a AstroPsi
În acest joc al seducției, clientul are întotdeauna tendința de a se retrage, nu dorește să
AstroPsi
AstroPsi primit indicații din partea observatorului să se rezume la harta natală, dar ea poate să depășească AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
un pic aceste limite pentru că are impresia că nu este suficient pentru client. Clientul pare
mulțumit de acest lucru, se bucură de poziția de autoritate pe care astrologul o are, de poziția de
omnisciență și omnipotență, dar o consideră și periculoasă. De asemenea, în cadrul consultației
observatorul este implicat la final, atunci când clientul spune că este timpul să încheie discuția
pentru că deja au depășit și timpul este de „maxim o oră”.
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi devine mama, iubitoare, atentă, grijulie, care laudă și susține clientul dar care are și o putenică AstroPsi
AstroPsi
În cadrul acestei consultații există premisele unei relații oedipiene în care astrologul
capacitate de seducție, dar este adus în relație, uneori de astrolog, alteori de client, observatorul
care reprezintă figura paternă, care impune limite relației, care limitează și care poate constitui
un pericol pentru client.
care le începe și nu le termină, despre motivația de a debuta acțiuni, dar nu și de a le susține,
Retragerile clientului sunt și mai evidente adunci când discută despre multe lucruri pe
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi despre plictiseală și monotomie. Analizând acest episod în perspectivă psihanalitică se poate AstroPsi
AstroPsi
observa că se discută defapt despre o impotență, impotența de a finaliza un act. Astrologul tinde
să nege această abilitatea și expune o puternică componentă de inhibiție. Astrologul deține o
puternică capacitate de a intui și de a identifica vulnerabilitățile clientului, ceea ce dezvoltă și
mai mult figura autoritară, dominatoare. Deși se observă acest decalaj de forțe, astrologul nu are
o atitudine agresivă, din contră, chiar temperează situațiile și evită conflictele.
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi aprobă, se supune, uneori este resemant sau se retrage, ulterior spre finalul consultației AstroPsi
AstroPsi
Dacă la început relație este dominată exclusiv de figura maternă a astrologului iar clientul
astrologice clientul pare că dorește mai mult iar astrologul nu mai este la fel de dinamic. În
înceracrea de a primi o gratificare narcisică clientul încearcă un act de exhibiționism în care
descrie un eveniment traumatic din trecut. Astrologul nu reacționează, preferă să se retragă, să se
scuze. Pe măsură că finalul este mai aproape astrologul refuză să mai interacționeze la fel de
intens, menționând faptul că trebuie să cerceteze mai mult și să revină, într-un final clientul
AstroPsi renunță, se resemnează, uneori chiar atacă figura maternă a astrologului și în cele din urmă AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
AstroPsi
acceptă faptul că figura paternă a observatorului va opri relaționarea lor.
AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi AstroPsi
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search