Murgu, Nicolae - Aurul - Mit si realitate

Nicolae Murgu Mugur Isirescu

AURUI",

MIT $I REATITATB

EDITURA JUNIMEA IA$I

l9 8l

Coperta : Gh. Mihai CUPRINS

i,j CAPITOLUL I
tl
MITUL AURULUI I
I
1. Legende si fapte B

2. Imperiul banului m- it imperiul aurului l4
3. Descifrarea unui
16
CAPITOLUL II
20
AURUL - FOLOSTN A Sr PASIUNE 20

1. Cererea de aur 2t
2. Arta bijuteriilor
3. O meserie de airr 26
4. Utiliz6ri diverse gi neagteptate 29
5. Plasamente de valoare 31

CAPITOLUL NI JO
39
IN CAUTAREA METALULUI GALBEN 42
46
1. Inainte de descoperirea Americii 4B
2. Descoperirea Americii. Comorile aztece 52
3. Aurul incagilor
4- California 54
5. Goana continud dupd aur 51

6. Exploatarea modernd a metalului galben 63
7. Oferta de aur in zilele noastre 63
6B
CAPITOLUL TV
5
MONEDA DE AUR

1. Banii qi aurul

2. Descoperirea monedei

3. Moneda in feudalism 72
75
4. Falsul $i tehnica lo
5. Moneda de aur model'nd

CAPITOLUL 1'

ETALOANE MONETARE B1

1. DelimitSri teoretice 82 CUVINT INATNTU

2. Ascensiunea aurului BB

3. ,,Golden Age" 93

4. Aur-Lingouri 97

5. CEdtdaelorenauleataulor ninuluRi o-m6anuiar 101.
6.
104

CAPITOLUL Vl Un capitol, tascinont din istori,a omenirii este cuprins intr-un
AURUL PE PAMINTUL ROMANESC
108 singur cuuint: aur.
1. In Dacia preromand
2. In Dacia romand Incercind o imbinare intre istorie, economie ;i literaturd itt-
3. In Evul Mediu qi in epoca modernd 108 tr-un spatiu 'modest, plti"Lem la dispozilia cititorilor f.enomene, Ie-
115 gende gi fapte care se sh'dduiesc sd. defineascd rolul real, gi
11? irnaginar al m,etalului galben de-o lungul oremii.

CAPITOLUL VII ASa curt, renl,arca cu un deosebit sirnt al semnifica[iei istorice

PREZENT 9I PtrRSPECTIVA 119 un cutuoscut publicist contemporan, acunl, patru-cinci secole des-
coperirile geografice au reprezentat, pentru o parte a ontenirii,
!.. Bretton Woods 120 o auenturd comparabild, cu escalo.darea cosmosului in zilele naas-
124 tre, Cu siguranfd cd. unul di,n mobi.Iurile acestor descoperirr. a
2 Aur : dolar 129 Jost ;i aventura ourului.
13?
3. Escalada pretuiui aurului 143 Goana dupd, aur nu o insemnat altceua decit setea d,e imbo-

4. Cit de scump va fi meialul galben

5. Demonetizat - remonetizat L4t gd{ire, Simbol aI bel$ugului ;i, grandorii im care trdiau clasele
Tabele
auute, aurul-bani a cdpdtat o strdlucire mai puternicd. dectt cea
proprie metalului ; a deuenit orbitor, halucinant. cleclansator de
patimi, ;i pasiuni. Calitatea aurului de a cumpdra orice i-a fd.cttt
pe oaineni sd. creadd, cd. acest meta"l ar poseda o serie de pro-
prietdft care li conferd puteri suprsnaturale. A;a s-a format mi-
tul aurului.,

Mitizat, d.emitizat iar acum remitizat, aurul rd.mine o uedetd
pe arena internafionald, Fenomenele de crizd, ;i, conflictele d,es-
chise din d"iJerite zone ale lumii, recrudescenfa tendinfelor pro-
tectioniste odatd cu tncetinirea cregterii economice, majorarea
pretului lifeiului, diJicultd.lile linanciare ale fdrilor in curs de
d.ezuoltare care trebule sd. lacd Jafd, unor datorii erterne in con-
tinud. cregtere, stnt nun'.ai, o parte din tactorii care au -intdrit
in ulti,mul timp eonuingerea unor cercuri lorgi de int-estitori d"in

lumea intreogd cd ,,aurul este o ualoare sigurd intr-o lume ne- CAPITOLUL I

sigitrd". MITUL AURUTUI

Fenomenele actuale ale pietii internolionale a ourului, Iocali' Mitr-rl aurului are raddcini adinci in istoria omenirii.
zeazd, cu siguronfd, cele mai inxportante eoenintente ce au loc Strdlucirea, inalterabilitatea, maleabilitatea, clivizibi-
pe plan rftotuili,al. Pre$ul metolului, galben o depd.;it itl 1979-1980 litatea au conferit nobletea acestui metal rar, care a atras
cele moi, hazardote progrtoze, stabilind, succesiu noi recorduri. is' atentia omului din cele mai vechi timpuri. Calitdli1e au-
torice gi ntdsurind. ao cel mai bun borometru climctul econornic rului, definite de lnsugirile sale fizico-chimice. sint co-
$i politic d.i.n lume. ,,Febra aurului" este o douadd grditoare cd
mitul nxetalului galben n7L s-d d'estrdmot, ci, dimpotriud, are toate plegitor de practice, iar in acelaqi timp, in imaginatia

condigiite pentru a iuca noi farse istoriei.

Care sint rnon?,entele cruciale d.in istoria milenard o aurului,
ca,re D& fi perspectiua sa, in ee tndsurd aa altero alte Jenomene
econoraice ote pietei mondiale Ei multe alte intrebdri sint abor'
date in lucrarea; ,,Aurul. Mit ;i realitate", care incearcd o com-
pletore a literaturii in acest domeniu intr-o Jormd, simpld Si, pe

cit p o sibil, og r e obild.

AUTORII

oamenilor, rdscolitor de mistice. Existi ceva aproape ex-
clusiv, unic in existen{a aurului, ceva care parcd nu are
egal intre existentele fizice. Poate de aceea. secol.e de-a
rindul metalul acesta a adunat in sclipirea sa visele ome-
nirii.

Mistica aurului, fetiqismul sdu au fost intdrite cincl

bucdtile cle metal galben au cdpdtat calitate de bani, ma-

surdtor al valorii, devenind baza activitdtii economice.

Degi oficial demonetizat, scos din mecanismul efectiv al
sistemului monetar international, aurul iEi pdstreazd si
astdzi atractivitatea. Cunoscutele fenomene de febrd a
aurului din ultimii ani de pe scena moncliald sint o do-
vadd grditoare a faptului ca mitui metalului galben nu

s-a terminat.

1. Legende qi fapte

Aurul, prin str'Slucirea sa reald qi imaginard, a im-
mintea oamenilor garderoba cea mai atr:dgd-
brdcat in
toare a legendeior. Botezul auruiui este, intr-un fdl, o
legendti. Numele latin al metalului galben. ,,Aurum". de

Lrncle provine simbolul ,,Auto universal recunoscut in toate O pagind cle istorie emo{ionantd ne oferi descoperirea
limbile pamintului, este asociat cu numele zeitei mormintului faraonului Tut-Ankh-Amon. Legenda s-a
Aurora, confruntat cu realitatea. In anul lg22 gazetele lumii pre-

lcalinrommitaolnoigziee,itaaudriuml iqnie-a{ilcorreaintsaoproitiep. rCopurinausmaemleitonldosgcitett' zentau cu 1ux de amdnunte miracolul descoperit de sa-
vantii englezi Carter gi Carnavon in Egipt. in renumita
nviuerOiSlemi iunalalulptverieorainsbatiorlaericasaagurfaoiunsntfreaoltocraarsc,dlepurraodubraabemixi.isudtneetniltsoetrr,dinluucnteierreoear-i Vale a regilor, bogatd in relicve ale indepdrtatei istorii l.
,,Cind cei doi savanti au pdtruns intr-o camerd mortuard
in ,,limbi de foc" ca aur nativ pur, sau aldturi de cupru' au descoperit ce luaserd la inceput drept un zid
ci ceea
de aur era o imensd tadd de lemn aurit. Acesta era, de
fier meteoritic si argint. Atractia sa naivd Ei admlrativa fapt, primul sarcofag. Lung de mai bine de 5 metri qi
pentru acest miracol al naturii se va transforma peste inalt de 3 metri, ocupa in intregime incdperea, cu excep-
secole in sentimente de subjugare fala de aur ale omu-
lui modern. lia unei treceri inguste. Deschizlnd uga sarcofagului s-a
trepDteatlaapooaid1mairuattiiieizacroenatemmpelatatilvudl,uiogmaulbl epnrepisetonrtircu trece gdsit un
con- aI doilea, mai frumos. AI treilea qi aI patrulea
au fost la rindul lor deschise si indepdrtate cu multi
fectionarea obiectelor de podoabd. Trebuie sd depdsim grijd. Cind au deschis al cincilea sarcofag, savantii au
rdmas muti de admirafie : era un minunat monument de
staciiul paleoliticului Ei sd aiungem la mormintele din era
neolitici pentru a descoperi primele obiecte de aur lu- cuart galben, lustruit ca o oglindd si impodobit in cele
patru colturi cu statuietele unor divinitdti. tndepdrtind
crate. Acestea sint, totodatd, plimele dovezi ale istoriei capacul acestui ultim sarcofag, a apdrut un co$ciug din

multimilenare a aurului. lemn modelat dupi formele regelui, cu faia qi miinile a-
sadenetiFioncachlereidtgaaeratnceddcp5idt,rai.meseemaxpaumoclatatetlea:enoauprcilucestpepaertuaentptaroeuutruriaoiqfaeisdrcaead-piaFEsrtagacrirapuicotnSunl,ufaaal spDfaotiscerteurmalnal
coperite de aur. Un aI doilea coqciug era inchis in primul
$i il reprezenta pe rege imbrdcat ca Osiris, cu fata din aur
masiv incrustat cu pietre pretioase. De ce era acest
cogciug atit de greu ? Explicalia s-a gesit dupd ce a fost
moregtaanleizaptreNfiuobasiae.caInpmrinocripmailnStusluarscedsdtueiaaps-raovuizdioesncaorpeecriut deschis. Continea un ultim co$ciug ,din aur masir'. cintd-
rind aproape o tond, piesi unicd in lume prin modul in
unele clintre cele mai vechi bijuterii de aur lucrate de om. care era lucrat6. In sfir$it, emolia pi-a atins apogeul cind
Dezvoltarea economici si militard a Egiptului antic
a creat conditii dinastiilor de faraoni care s-au succeclat cleschizind aceasti somptuoasd invelitoare s-a descoperit
mumia regelui, cu fala Si pieptul acoperite de o mascd
de a ciuta si alte surse de aprovizionare cu metalul ne-
cpeosratruflagbiriecdxtrriiadcefiaobqiiecinte atrdgdtoare. S-a organizat im- de aur incrustatd in pietre pretioase. cea mai frumoasd
alte zone geografice, cantitS{i mascd funerard descoperitd vreodati, reproducind pentru
eternitate figura tindrului faraon'..
mari de aur fiind pcroenlutainteuidsinf,Asseiad. eMzevtoalituergsiaubaudriunlausiti'asi ln fata atitor bogdlii acumulate pentru unul din cei
tehnica minieri mai insignifianti faraoni ai Egiptului (Tut-Ankh-Amon
Ptolomeu, dupd cucerirea lui Alexandru cel Mare.
Pe aceastd baz6. in Egiptul antic aurul i$i creeazi
deja o legendd, devenind un adevdrat simbol al pttterii- a fost un copil-rege, urcat pe tron la virsta de 9 ani si
mort Ia 19 ani) putem sd ne imaginam minundtiile dis-
Cantitdti mari de mpuettearlngicai lbsei nboingcaeti.pAtoutruml iaii mult sa pdrute pentru totdeauna. care ar fi trebuit sd fi fost in
fie adunate de cei
insoteste
pind in mormint pe faraoni, in credinta cd le va da a-
cestora si in viata de apoi puterea, grandoarea si frumu- 1 Claire Godet, Auenture et ddcouz,erte de L'arch€ologi,e, ed,
setea ve$nicd pe care o simboliza. F. Nathan, Paris 1970 - p. 16.

t.1

10

mormintele lui Sethi I, Tutmosis, Ramses aI Il-lea. sau iNnabeuxctoadzoninosfoar,tadmemirancitaorluiilusii marea masd trebuia sd cadi
chiar ce ar putea si fie mormintul Cleqpatrei, nedesco- atot-
perit pina azi, dar care se crede cd ar exista. construit din metalul
lnpinuutemerrainiii,crttrqeciuispbttrodarileu-tcaitnoddri.rniCtraueumtrosetpifuucnzeeai tqpisretaizilseuenl filseulgapeusnnoddleeimo-rnditiTanrtuee-,i
Pentru a localiza si alte tdri producdtoare de netale
prefioase in vremurile de demult este suficient sf, ne a-
mintim teritoriile popoarelor antice creatoare de civi-
lizatii, situate pe vaile fluviilor Ni1, Iordan, Eufrat' Ti- lui regelui. Drept urmare, ei au fost arEi de vii intr-un
gru, Inclus, Gange. Istmul Suez despdrfea Egiptul de cuptor. Sint aceqtia primele iertfe cunoscute
ale metalu-
lui galben ?
popoarele care trdiau in asa numita ,,Grddind a lui Dum-
nezeu", regiune foarte fertild a antichitdtii, ce cuplinclea O altd legendd, spune cd in anul 500 i.e.n., generalul
pe de o parte Babilonul qi Asiria, iar pe de altd parte
Siria, Fenicia 9i Palestina. La toate aceste popoare, aulul gN1e0an.a0dm0a0angdiedmignaaalibrcmeunaniotapscesunirtitdar,uncdaaarefiocfveirinrcidut elpdcroainftedtmuelauleii pmcrledu.SlteOamvlaaer--i
a fost cunoscut $irniiaanatuetrri.medsitese-poceeianmacadrleuugtraielreleuaiMSzaodrlcoiidmmRooinnq,tuici.lauCriedOladftiiorn,raiafromaaarttfeoosbtfologinat_dt
qi pretuit. Un rol important au juc:rt in ddlaeelumSntagiirnaettdad,icscoteanensaitddce. erdIpinocdtderezaeprlteafiledfseotesmt iacvloieretbiarazcidudeOsap1freieruozal Amsceednmailifonlar-
ceea ce priveqte produclia de aur Persia, Arnenia' iar
mai tirziu India si Afganistanul. Puterea legendard a 1ui
Csaairltuursai,pDfiioanrinidutasr,etocrIaunrldeiumaspoqerrigiuaDnluuizni adptreevr,saaisqntailatirmdapgndeuradl ts5iee5v0iani.eq2.in0d. diEnei
imensa bogdfie de aur luatd ca tribut de Ia popoalele
tele 'de aur din Rodesia sau Sudul Africii.
cucerite. Pornind de ia poemele si legendele Greciei antice,

Aurul este, de asemenea, un element motor al cuce- mulii arheologi au incercat ln epoca modernd
ririlor iui Filip, regele Macedoniei. Dupd acaparalea l"i- pdmintului dovezi
toralului Dalmatiei qi a mai multor orage, gindul sriu a despre istoria cle demult. sd smulgd
fost de a pune ,stdpinire pe Unele in_
Crenide, sperind ci minele Tbvceoiraorgcfidadetriiitincatoaeuniznfsaottuasitrqtuuiizleloaudron.airDrvneeeiucrsEesc,aiotldaplcetdeuriilnredetoraaevueccfzooeimslnetoecmrmlialuaorrnri"iiectdomeaeo$reliaioacuuulearsnipmetrei.lee-.
de aur ii vor usura considerabil victoriile sale viitoerr-e.
lncrederea regelui in puterea aurului este sugestiv ilus-
tratd de zicaia sa ,,serveqte-te cu arme de aur $i. nimic
nu-tri va rezista(( 2. lncd din 1830, un tindr clin satul Macklembourg (Ger-

Acolo uncle cercetdtorii trecutului nu au mai putut mania) lndrdgostit de poemele $i iegendele citite in
qcoaiS. a rdmas impresionat de eroii din ltiad.a lui Ho-
pune cap la cap fapteie istorice, au chemat in ajutor cdumiernemdrge,inv.dadeInubfl.imdctmdidnlataieirclaeeesslsutadoidrdHaee$escccnootuoppreialgreaipTAuarhptouidlitearud, tpidsidpetoaeorrziernaalfsuadurrulcdlaTrsreadogtiua1enalsucqeiii
farmecul legendelor. Una 'idninMtreeseopleotaremlaiateaanztaic5pe,sptee tcprvPoiadecrlutihniaaattamsrSrueue.cnahlaLidmlaiceefaobmvpcmaiaeerosngpcrtniraroleoiml-adrinceeladelde4g,HeZeasiinnspddpvsreaeeoarsrraeelnti.nilkgiitS,e,asodilamitsiuer,ihppnvaerddeooturmtlrboinemagaAcuipu-li",tng.inlate.idpdir.emouoilnipuiaidiunnnGgcFsraAeeiaetcniiindnaain_e--, '

veacuri despre construclia
timpul regelui Nabucodonosor (605-562 i.e.n.) a r.tnei
statui din aur cu un diametru de 3 metri, o in5llime cle

30 de metri si o greutate de 3600 tone (ceea ce aI' repre-
zenta de cca. 3 ori produclia mondiald anuala clin ple-

zent !). In ziua inaugurdrii statuii, din porunca regelui

2 Jules Lepidi, L'or, Presses Universitaires de Frauce, Paris
1965, p. 12.

72 13

trudd, descoper6 tezaurul Troiei, una din cele mai fru- Setea cle imbogdlire, de aventurS, de acumulare a me-
*o"r" cot roii ale istoriei antice 3'
Legenda a constituit Si de aceastd datd firul de I'egd- talelcr cu puteri miraculoase, motive religioase, imping
afiarea adevdrului istoric. iar co-
aur. dovada peremptorie a unor pcleireecutriionpoeinsi atoutnmecauni omscurilttelaaleorlguamniizi.arSeeacodleeleeXxpIeVd-iXtiiVinI
cunosc o adevdratd explozie in ceea ce priveEte expansiu-
turd cire a condus spre nea erlropeand. Tot mai multe cordbii portugheze, SPa-
morile inalterabile
din
Iumi de mult apuse. Descoperirea acestui inestimabil niole. franceze. olandeze $i engleze i$i fixeazii ancora in
tlibfeanirzovad$aaueiussr,erpai.noflcielzdlieglieutgri,iieacncanaedrahraretcereedoaiieitoec$gseoiittldudofrntrmuieqmdllieiieunissosetpbtroa{iieaegrciircnqt-erieililogigrtrnnu]abausgtiiiujiurnHlntaopeatmeirrii:niectrclruuouacmlirefaprruuteaes-,r pdminturi necunoscute. Miresmele mirodeniilor culese in
misterioasa Indie incep sd devind cunoscute qi dorite de
europeni. Pdminturile noi ale Americii cedeazd si se lasd
cucerite de navigatorii europeni.
Aceste cuceriri si expedilii aruncd in Europa o can-
mos al fdurarilor din acele vremuri. tzietai t:e,.taout rmsauibmtaoraetedefoarmure$iei,aarguirn,t.aEurs.t.e. perioada devi-
pret,
cu orice
chiar cu prelui mor!ii". Goana dupd aur a conchistadori-
2. ftnperiul banului - imperiul aurului 1or devine parci mai obsedantd decit cea a alchimiltilor.
Avalan$a metadelor prelioase in tdrile
bepuerecnTuitrrrnueeocadainuesdrtrpsedr-eeatrselctaiobgnuiluutioemspieist apoinunasomnrcutairicrie.ialImaundrcuEseulvlraeud ldccMououenaditdiinmuour,iaaiaeltidansoipidraeatsnlieae- vest-europene,
dezvoltarea relatiilor comerciale precum
tru obiectele de cult religios. Este epoca alchimistilor, a si alti factori
produc inevitabila revolutie economicd $i instaurarea
progresivi a relatiilor capitaliste de productie, inlocuind
pe cele feudale. In cadrul noiilor relatii, aurul nu mai
rdmine un simplu metal de podoabd sau de cult. un lux
icgneelnoadruacrr,a, rpaeruicrnudluptrpaoducreeodabesecedsmisvaegsiAocbettr.ianCnesufpourrnimnetmremacgeuittea.laeDtleitinsdimeacpelelse-t personal, o monedd minori de schimb. Aurul devine eta-
punct de vedere, alchimia a constituit un in rnistica lonul tuturor valorilor, simboi al bogd{iei, al puterii sta-
metalului galben.
tale, instrument politic in mina claselor avute pentru

'"'irf dominatie si asuprire.

Dar o noud dimensiune a mituiui aurului s-a ndscut Lumea capitalului s-a caracterizat, prin instaurarea
ln epoca modernd, odatd cu dezvoltarea relatiiior de o1o-
ductie capitaliste, deplind a puterii fdrd margini a banului, respectiv a au-
eind paralel cu autotputernicia ba- rului, tranul universal recunoscut. Goana dupd aur nu a
reprezentat altceva decit setea de imbogdtire. Simbol
nului s-a instaurat atotputernicia aurului. Punctr-rl de al bel$uEului $i grandorii in care trdiau clasele exploa-
demarare l-a constituit descoperirea Lumii Noi. tatoare. aurul-bani a cdpdtat o strdlucire mai puternicd
A$a cum remarca cu un deosebit simt ai semnificatiei
icsitnocriicesecuonlecudneossccoupterpiruilbeligciesotgcraofnicteemapuorra€np,reazceunmtatp' aptreun-- decit cea proprie metalului ; a devenit orbitor, haluci-
ltarudaorepaacrtoesma oosmuleuni irlnii, o aventurd comparabilii cu esca-
zilele noastre. Cu siguranti c5 nant, declangator de patimi gi pasiuni. Calitatea auru-

lui de a putea cumpdra orice i-a fricut pe oameni sd
creadd cd aurul in sine ar poseda o serie de calitdti care
unul din mobilurile acestor descoperiri a fost $i aventura
ii conferd puteri supranaturale. Puterea banilor creqte
aurului. odat5 cu extinderea circulatiei mirfurilor ; expansiunea

relatiilor capitaliste bazate pe schimbul de mdrfuri a
insemnat. deci. sporirea continud a acestei puteri. De aici
3 Claire Godet, Aaenture et d6cowserte de l'Archdologie, ed.
F. Nathan, Paris - 1970, P. 43.

t4 15

caacereasatdinbsleostittemnaasttderseeatesiddeezavuorlt-area,,asuorci iseatdctriai cfaampietas(li6st-e. biecte de pporodogarebsdusl icdiveilcizualttiesi-,aapuisrutrlaat peste secole, dar
oclatd alte
Columb. marele navigator, intr-o scrisoare a sa din cu dobindit qi
1503. citatd de Marx in CapitaluZ, sintetiza edificator mi- rafooplloouisriic.taiAnbiainnntdeuurvsnetirvnieeitr.,sEamll..aeUisiltnteetruiii,otilrri,ozaaluutlrlnauul praureliunzeicnectpauinmt osmnieudflStiee,
clomenii ale tehnicii de virf : electronicS, tehnica de cal-
tmeuseltnesiriseitamdpp:idn"r,Adptueiarutaol uterscuteeluuid,oncraelursecteriun. Cmaucienaauinuvrateot.mruCel inatueulbriuullr-ap.iosisepeodotd-i cul, comunicafii, medicind etc. Xn anii nostri, aurul a fost
primii
sa faci chiar ca sufletele sd intre in rai". Subiiniind pu- trimis sd zboare in spaliul cosmic impreund cu
terile supranaturale care sint atribuite aurului de citi-e cosmonauti, proprietdli1e sale reflective fiind vitale pen-
oameni. Marx citeazd de asemenea, djn Antigona iui So- tru proteiarea navelor cosmice.
Un prim rdspuns 1a intrebarea ,,de ce fascineazt au-
focle. urmdtoarele versuri " :
,,Cdci, doar nimic din tot ce a ct;tigat un pre! rul ?" il gasim in aceastd succinta enumerare a utiiizd-
Pe lume, ntt-i ca aurul de rdu, cel care
Rdstoarnd state, pustie;te, alungd oameni, rilor sale. Aurul este un metal cu rnultiple utilizdri, din-
tre care unele sint strins legate de aspectele sensibile ale
Din curli gi case ; schimbd inimi uirtuoase
$i te tnclreaptd, spre tapte blestemate : vietii omului si societdlii. Ne referim aici Ia bijuterii,
aasseemnetnimeae,nltaeloinr sseimanseplei-
EL inua.td yte oameni uiclenia portul acestora fiind o expresie
ratiilor umane. Ne referim, de
$i- obraznica nelegiuir e- a crinxei( puterii statale, la obiectele de cult' sau 1a alte obiecte cu
putere de simbol. Ne referim, desigur, 1a utilizarea in-

delungatd a aurului ca ban, ca mdsurltor aI valorii $i
muncii omului.
In secolul XV intreaga Europd visa aur cu ochii des- Mitul aurului. care s-a pdstrat de-a lungul secolelor
chisi. Cu respiratia tdiatd, europenii citeau qi reciteau
.,Milionulo' lui Marco Polo, despre mult cintatul tinut pind in zilele noastre, nu este altceva decit farmecul ire-
Zipangu, in care casele erau apdsate de acoperisuri e- iistiOit pe care il produce asupra oricui un frumos colier
norme din aur masiv. La unison cu Bernal Diaz, Europa de aur de pe vremea faraonilor egipteni, sau fascinatia
repeta cd ,,aurul potoleEte totul(( ; cu Vargas l\{achuca, transmisd la vederea coroanei regale si sceptrului de aur
ccdo,maiuteruclri.m,lIe,faacuerupleiIomelibmeraeiaszu["b;tilc,uiuLbeiot,nsBtimatatitst:adAac1d- din Turnul Londrei. Mitul aurului este strins legat de
bogdtia acumulatd in napoleoni,'ducati sau celelalte mo-
berti cd aurul face pe om ,,sd $doi bainurtdoeriatasctedap" rli'e. tAecneist$ai nede de metal galben, de valoarea $i puterea de cumpS-
laude, sd cunoascd rare a lingourilor de aur care se mentin constante indife-
celebritatea rent de trecerea timpului, inflatie sau rdzboaie'
a fost inceputul mitului modern al aurului;

Un al doilea rdspuns la intrebarea ,,de ce fascineazd
aur"ul" rezidd in calit6tile sale fizico-chimice' Dintre rne-
3. Descifrarea unui mit talele pretioase, aurul intruneqte cel mai bine cele patru
calitd{i esentiale ale valorii : frumusetea luciu1ui, rarita-
De unde acest mit ? tea, uEurinta in prelucrare qi inalterabilitatea. Nici dia-
mantele nu imbind mai bine aceste patru caracteristici.
La inceput, in epoca de piatrd gloria aurului a con-
rj{!3:"inatia sa ca podoabS. Destinul sdu pentru o- aouiruAn(3ug1ri,mu1legerisantmcereea)dtpiitbodialdetemdfeioatcrlceeafislBai 0tmdkaimlnetar$-boiilpsoiniarcmteitdfoisuulabnmtciriineeactddue

4 Karl Marx, Capitalul, vol, I, Bucureqti, 1960, p. 163-164. 17

5 Raimondo Luraghi, Europenii cautd, Eldorado, Ed. poiiticd,
Bucuregti 1971, p. 5.

16

intr-o folie subfire cu suprafala de un metru p6trai. noscut constituie un pas important spre dimitificarea
Deoarece nL1 se oxideazd, nu se corodeazi qi este pasiv
practic Ia orice agent chimic, aurul ramiue nemuritor : metalului galben, dar, creclem, insuficient. La inceputul
moneclele c1e aui recuperate in prezent clin corabiile scu- secolului s1 XX-lea Vietor Eftimiu, in piesa .,Cocoqul Ne-
fundate in urmd cu multe secole sint la fel de sciipitoare grtr", prin glasul unui personaj imaginar, ironizeazd ptt-
ca in ziua in care au fost produse. terea fdrd margini a aurului. Este gi aceasta o incercare

Ar-rrul este atit de rar incit se estimeazd cd in intreaga de demitificare :
istorie a omenirii au fost extrase din pdmint numai ln ,rDar antruL inseamnd putere, bogdlii.'.
iurul a 88.000 tcne. Tot aurul din lume adunat la un E sufletu.I uie{ii... E cheia fermecatd,

1oc ar forma cel mult aurnpcuutebacfui iatura de 17 metri. In- Cu care se descuie o poartd' *incluaiattidlh,ar, -
tr-un bloc de 6 etaje turnata intreaga canti- Unealta ce se atld. oriunde,
tate de aur a omenirii. Intr-o ord in lumea contemporand Pe masa prea cura'td a sJintului Altar,
se produce mai mult otel decit toatd cantitatea de aur
extrasd plnd acum de om. La regele puternic, Ia uddu'"*a sd'racd,

Cantitatea de aur din naturd este totuqi, surprinzd- E cintecul ce tace durerile sd tacd,

tor cle mare. Vdzul sau nevdzut, aurul se afl6 peste tot Sdmi,nla care cre;te sdlbaiic, tdrd !ri'u.

in iurul nostru : in crusta globului, in apa m6rii, in riuri Nu cere plug, nici holdd ca boabele de grit"t -..
in plante. In cantitdfi infime el existd in corpul Din et rodegte totul ! Din griu doar biata pi.ine,
qi ome-
lui. SpecialiEtii estimeazd cd, peste 10 miliarde tone de
ar-rr (adicd de 100.000 ori mai mu"lt decit a fost acumulat O Lund cere grtul sd iasd. Ptnd mtitt'e,

pinS acum de om) se gdsesc in suspensie in oceanul pla- Din aur Jaci o casd... o sut(t.'. 1Jn orag'
De urei, intringi un Rege Si cumperi un urdjmas.
netar. Este obsedant s5 gindegti asupra bogltiei poteniiale
Arunci un InLnxn de au,r gi uezi crescind deodatd,
care se gdseste ,orisipitd" in apa mirilor ; dar cu actua-
In jurul tdu, palate de rnarmurd curatd" 6-
iele tehnologii Si actualele costuri de productie, obtinerea
aurului din acest imens rezervor este practic imposibila.
In sfirsit, un ultim rdspuns la intrebarea .,de ce fasci-

neazd aurul ?(( i1 gdsim chiar in mitul multisecular al

metalului gaiben. Este cunoscut, miturile se creeazd din
mituri. iegendele din legende. Fascinafia aurului vine din
trecutul sdu glorificat si mistificat, din chiar denumirea 6 Victor Eftimiu, Coco$ul Negru, ed. Flacdra, Bucuregti,

,,Aur" care peste tot in lume, in toate limbile pdmintu- 1913, p. 55.
lui a cdpdtat putere de simbol, a devenit un superlativ 19
unic. De aceea se spune ,,epocd de aurt'i *ofir de aurto ;

,,vis de aur*. Dincolo de calitdtile incontestabile ale au-
rului. de faptul cd acest metal s-a dovedit $i se dove-
deqte deosebit de folositor omului, fascinatia qi puterea

nemdrginitd a aurului pentru om a fost creatd tot de
om. Mitul aurului este opra de secole a omului.

Adinc implantat in conditia uman5, aurul nu poate
fi ugor demitificat. Demonetizarea aurului, disparitia lui
din functia istoricd de monedd, de ban universal recu-

18

CAPITOLUL II Urmdrind tendinla istoricd, putem afirma cd atracti-
vitatea aurului a inceput sd fie tot rnai mult determinatd
-AURUL FOLOstNTi $t PAstuNE de folosinta sa practicd qi mai putin de pasiune mistica

calAita5a{ilceumaurreumluair,cdamefiinnitepridmeelienspuaEgiirnilieaslealaecefisztiecioc-cdhrlii-, iddrnueelpuateai-nrl-tsepiuodncseeeod,mparcpo.oocDnertefsdlisucilagt,dpuierrne, cdcaeeicarmebtiaitiltuseitzddaisnrtieneeun,$odpiziandistetadimufin-o.e-niaendtpiezpeateenrrreitmorauaindaaaetluuae-r

mice, sint coplegitor de practice, iar in acelaqi timp in creqte considerabil. La rindul ei, utiiizarea aurului in di-
ferite domenii ale practicii depinde de o serie de factori
imaginatia oamenilor rdscolitor de mistice. Atractivitatea care pot sd o restringd temporar. Tendin{a mentionatd

aurului. cererea pentru acest metal derivd, in consecinta, este evidentd pe termen lung. Cererea de aur se locali-
atit din folosin{a practicd, cit qi din pasiune.
zeazd intr-o mdsurd tot mai mare pe utilizarea sa in-
dustriald. In prezent cca 7Ao/o ,din cererea de aur este
destinata scopurilor industriale, fafa de numai 20-300/a

}a inceputul secolului. Remarcdm faptul ci in cadrr:1 ce-
rerii industriale este inclusd, in prezent, cea pentru fa-

bricarea de medalii, jetoane Si monede oficiale. pe con-
siderentul cd acestea nu mai sint astdzi bani, ci obiecte
preiucrate, de artd, de simbol sau de valoare.

1. Cererea de aur Oprindu-ne 1a componenta cea mai importantd a ce-
rerii mondiale de aur din zilele noastre $i anume cererea
pentru necesitdti industriale, trebuie subliniat cd aceasta
a prezentat variatii considerabile. Sectorul biiuterii, care
aur poate fi impartitd in doud. pe de o absoarbe intre 5f5a-c7t5o0r/oal'dfliuncctuearetireilie. industriale, consti-
Cererea de tuie principalul Cererea pentru bi-
parte, cererea practicd pentru sectorul indr.rstrial, aici iuterii a inregistrat un declin evident in anii 7973-7574

npiavnerlictcerdlanluua{pzcimiiarlnodredtrren,i c,tpapoceleneennfreettqrcrruuielioacminendaerdereduerisaecsittanrodidcade,aer$ebeliteiejpduczeettarenouarttrieruiiuz,hranbdariaecetdcaeaoursertiapoa{aarimiurtttdneoicitln.eiuleocpldaoreemrlgioluudor__e,r ca urrnare a cresterii considerabile a pretului in perioacla

respectivd. In schimb, cererea de aur a industiei elec-
tronice $i telecomunicaliilor, a medicinii Si a decoratiilor
a rdmas relativ stabild.

(tabelul nr. 119p7r0e-z1in9t7d9epvo"luptriianccipeare-lreiilemeoincdoiamlepodneentaeu).r 2. Arta bijuteriilor

in perioada

cfpineieurri.EiGtoiuCaedrodooemagprlapaaa,ofnioncdte,earneroritgoemcialurereandqreq,eteislaprdeeaeaaritntletecarree.maagAiicsnmsetatrrafeneeiatiri,zsiiipdincdeeelcnttriaaemcurOupirilrossicaeeeisnndliottn,ucialnfEalsMiuzldderiojaldpozcilade-- ln toate perioadeie istorice, aurul a fost cel rnai bine
asociat cu frumusetea podoabelor qi obiectelor cle ar:t6.
Portul biiuteriilor nu numai a insotit omul de-a lun-
gul evoluliei sa1e, dar poate cd considerat qi unul dintre

fi
cele mai vechi obiceiuri care a rdmas pina in zilele
partea cea mai mare a cererii provine din necesarul pen_ noastre. Confectionarea biiuteriilor are o traditie veche;
cererea pentru te- este poate unul din primele rneqtequguri invdtate de om
tru fabricarea de biiuterii, in Orient

zavrizare detine ponderea hotdritoare (tabelul nr. 2).

20 2T

scoi ndfeeca{cioeenadruiinbuiljudtientrrieilocreldeecoanuserrvteahtonaircea. In domeniul chiar din partea capetelor incoronate. Cind tarul Rusiei,
a progresat Petru cel Mare, l-a vizitat pe regele Poloniei gi Saxoniei,
destul de putin, aceasta qi datoritd faptului cd incd din
antichitate au fost atinse virfuri ale mdiestriei in acest August cel Puternic, el a stat mai mult in compania bi-
jutierului acestuia decit in cdoimscpuatniiilaorfapmoliiltieicieresgialien.vefate-
domeniu.
La inceputul secolului nostru arheologii au scos la rul a preferat ca in locul
subtila meserie de biiutier !
ivealS, in Egipt, mormintul fdairnaojunruululi Dier din Abydos
anului 3200 i.e.n., juteInriilEovruaI Mdeedpdiuqi$t iinpserdiodadoameRneinual qstterriici,timalpoportdaonatbaebloir-
Ei aI sotiei acestuia. Datind
mormintul ascundea cea mai veche colectie de bijuterii
care se gdseqte in prezent in muzeele lumii : 4 brdtdri de pretioase. Circumstanfeie istorice au facut din acesti ar-
aur, un sir de mdrgele de aur intercalate cu pietre de
turcoaz. o rozetd de aur gi pdsdri de aur pentru deco- tizani primii bancheri in sensul modern al cuvintului.
Ca urmare a statutului pe care-l aveau, biiutierii se
bucurau de incredere si respect; se dezvoltd practica
r:alie. Executate cu o deosebitd mdiestrie Ei rafinament, clepozitirii obiectelor de metral prelios, inclusiv a mone-
podoabele din Abydos demonstreazd cd, de peste 4 mi-
lenii. meseria de biiutier era cunoscuti in Egiptul antic. delor de aur, in figetele bijutierilor. Ca dovada a pistrd-
rii unor cantitdti de aur ale clientului, bijutierul ernitea
Confectionarea de bijuterii de aur dateazd din neoli- un fel de recipisd, un certificat al depozituiui de metal
tic. Treptat, s-a fdcut simtitd influenta inceputului me-
talurgiei, pe care o consemneazd diverse izvoare istorice. prefios pe care-l avea in pdstrare. In esentS, acest certi-
ficat reprezintd prima forma a dbuanpcinfootermioar.reBaiiuplriiemreullora
Curganii livrau metalul galben prelucrat in piese pentru
harna$amentul cailor, ornat in special cu animale stili- continuat sd fie bancher si
bdnci moderne ln adevdratul sens al cuvintului (cum a
zate. Din ruinele orasului Ur, orasul natal al patriarhu- fost cea infiintatd in 1606 ia Amsterdam).
1ui Abraham s-au scos 1Taroivieeiaslai upordnooarbmeindteulolufriuTmuut--
sele deosebitd. Ruinele Descoperirea Americii $i goana dupa aur care a ur-
Ankh-Amon ne pun' la dispozitie alte incintdtoare biju- mat, generind un flux aproape continuu de metal gaiben
terii. Dovezi ale infloritoarei arte de bijutier ne-au rd- spre vechiul continent, au determinat inflorirea si rds-
mas $i 6i1 31te civilizatii antice : Babilonul, 1\{esopotamia,
Persia etc. plndirea artei bijutierilor. Are loe desprinderea treptat5
a biiutierului de curtea regald. Portul obiectelor de aur
Dar pind Ia marile descoperiri geografice, aurul era
capdtd o arie rnai largd qi nu numai in rindul claselor
avute. Verigheta de aur este un exemplu. Conform apre-
atit de rar in Europa incit bijuteriile qi obiectele de artd cierilor. in secolul nostru, pentru verighete a fost folo-
din metal galben au fost in mare parte monopolizate de
bisericd qi curtea regald. De aici, statutul special al bi- sitd. cea mai mare cantitate de metal galben compa-
jutierului: eI trdia in anturajul regelui, lucra exclusiv rativ cu oricare alt tip de bijuterie de aur. Portul ve-
pentru curtea regald $i eduta sd exprime prin arta sa righetei coboard din adincul istoriei, avindu-si originea
in credinta cd intre degetul inelar de la mina stined si
poftele si dorintele stdpinilor sdi. Meseria de bijutier nu inimd se afld o legdtura directd.
indernina oricui, constituia dreptui exelusiv al
era la
unui numdr restrins de persoane, drept care nu era
instrdinat si care se moqtenea de multe ori numai din Astdzi mai mult de 213 din productia anualS de aur a
omenirii este folositd pentru bijuterii (tabelul nr. 3). In
tatd in fiu. Formula de aliere a aurului care dddea acea jurul a 1000 tone de aur iau in fiecare an forma veri-
caiitate si culoare ce multumea cel mai mult curtea re-
gald era pdstrat6 in taind, cu mult zel. Bijutierii erau ghetelor, colierelor, lSntiEoarelor, brildrilor gi a altor po-
doabe. CeI mai mare producitor de biiuterii aI lumii este
artiEtii cei mai onorali, care se bucurau de inaltd stimd Italia, urmatd de Statele Unite ale Americii. Traditia pro-

22 .)t

ducerii cle biiuterii este veche in Italia, aceastd artd are duritate optimd pentru biiuterii. Atunci cind se a-
liazd cu o cantitate mai'mare de argint si cantitdti mici
cunoscind o deosebitd inflorire inca de la inceputul aces* <le zinc $i cupru rezultd aga nurnitul aur-verzui. Aurul ro-
tui mileniu, de pe vremea perioadei de glorie a ora$elor
state italiene. De reguld, aurul este prelucrat pentru ob- zaiiu sau cu nuante roSiatice rezultd atunci cind in aliai
tinerea de biiuterii in fabrici sau ateliere mici, de unde se folosegte numai cuprul. Cind este aliat cu nichel, cu-
$i numdrul mare de firme producdtoare. Numai in S.U.A. pru gi zinc, rezulti a$a numitul aur alb 8.
existd astdzi mai mult de 2000 firme care produc biiu-
terii de aur 7. Pentru a ardta proporlia de aur fin din aliaj se fo-
lose$te termenul flg ,,karate". ,In forma sa cea mai pura
trn trecut, pind aproape de secolul nostrLl, bijutierii (99,9070 aur fin) aurul are 24 karate, adica 24 pdrti de aur
din 24. Aliaiul de 18 karate are 18 pdr{i aur fin (75oZo)
prelucrau aurul manual prin tehnici simple. Incd din an- qi 6 pdrfi alte metale ; aurul de 14 karate are 14 pdrti
tichitate au fost elaborate, iar apoi perfectionate, o serie
de tehnici de prelucrare a aurului, care mai sint folo- aur fin (58,50 ) msia1r0capjaulrtai ualrtuelumi eintaleK.aIrnateS.(U2.4A.Ks,e1f8olKo-,
site Ei in zilele noastre. Tehnica alierii in diferite pro-
seqte de regula
14 K) pe cind in Europa predomind marca'iul zecimal
portii a aurului cu alte metale, mulaiul in matritd, pre- (respectiv 0,999; 0,750 qi 0,585).
lucrarea aurului prin metoda g,,di ifsipligarraitineai rceeariis",ingtratveahrneiac,i
decorarea. emaierea Termenul de karate folosit la mdsurarea gradului de
cu aur aliere a aurufui trebuie deosebit de cel de karate folosit
care au sute $i chiar mii de ani vechime. Astazi, prelu-
crarea primard a aurului se face ln mare mdsurd cu aju- 1a mdsurarea greutdtii pietrelor pretioase, de exemplu a
torul maqinilor, dar prelucrarea manual5 se mai folo- acesta din urmd corespunde unei greutiti
diamantelor ;
cle 200-206 mg. Ambele denumiri derivd din cuvintul
se$te la obiecteie de mare artd. italian carato (respectiv grecescul karation sau cuvintul

Prima tehnicd de prelucrare a aurului se referd la a- arab qirat) insemnind ro;coud. Semintele de roqcovd erau
forma sa purd (99,90 ) aurul este prea
liere. In putea moale folosite in bazarele orientale pentru a cintdri cu cit mai
pentru a fi folosit ca bijuterie. Aurul pur multd precizie aurul $i pietrele prefioase.
nu se Limita minimd de
folosegte, de reguld, decit la tezaurizare $i comerciali- aur din aliai diferd
zare sub formd de lingouri. Pentru a-i cregte durabilita- de la tard la
tparro5p. olnrfiFeradnefaacliieIrtealiaa
tea si a-l face mai uqor de prelucrat, aurul trebuie aliat legea prevede cd cea mai scdzutd
cu alte metale. Karate
aurului este cea de 18
{mli0a,e7isu5t0el )da;euorIr.icIkenarasalctieah,ijmisabur,biinnacAaelantsegtditidaprrsioespiaoccrcleieel pdnteducBsaekaamuraratei$.ni ulan--
In functie de metalul sau metalele folosite la aliere, S.U.A., aliajul minim acceptat ca aur este de 10 karate, iar
cel mai utiiizat este cel de 14 karate. In general, cele mai
aurul are o varietate cle culori qi de duritdti. Dar numai fine biiuterii se fac din aur de 18 sau 22 karate, iar bi-
pentru metale sau, in combinatie cu aurul, acel alia.i care iuteriile obi$nuite, de mas5, din aur de 14 karate.
este in acelaqi timp frumos, uEor de prelucrat qi suficient

de dur astfel incit poate fi calificat drept aur pentru
biiuterii. Aceste metale de aliere sint : argintul, cuprul,
nichelul si zincul. De obicei, aurul este aliat cu alte doud Pentru determinarea puritdtii aurului se folosesc mai
metale. Cel mai frecvent aliai este cel dintre ai'lr, cupru
gi argint ; cind cantitdtile sint bine propor{ionate, aliaiul multe metode. Cele mai cunoscute sint testele cu acizi.
rezultat pdstreazd culoarea naturald a aurului pur, dar Aurul cu puritate de pin6 1a 10 k este atacat de acid azo-

7 ln ,problema utilizdrii aurului pentru bi juterii se poate B BSoeopkotocfoGnsouIdlt.a, pentru detalii lucrdrile : Kenneth Blakemore,
lucrarea lui Timothy Green, The World, of Gold Today, Stein and Day, New York, 1971
consulta The ; C. H. V.
Sutherland, Gold Its Beautg Potuer, and AIIure, Mc Graw-Hill,
Wh.itc Lion Publishers Ltd. London, 1973.
Lonrtron, 1959.

24

tic; aacuidru, lcci unupmuraitai tlea superioard nu reactioneazd la nici un procedeu inedit de prelucrare manuali a aurului, de-
un amestectr,I de gi numit gnanulare, prill.* care particulele mici de aur erau
acid azotic acid Iipite sau presate pe o suprafata de aur. aproape fdra

clorhiclric, numit apd regald. urmer rezultind ornamente deosebit de reugite.
Iui,Inpeafbairjautiensrieimmnauilusi icnatretrepcreucteizeqaizdalpter-rtrnitsaetemanaeu. rIun-
amleiecAraesntadiz,zaIitaominbinuranar5fienpaaarsirit-ieletrdadingeeaarceuears,tfeciruoeplooerrtao-tlieurnasini-lnSt in special
Anglia, incd din secolul XIV se foloseqte un marcai com-
plex al breslei bijutierilor (a$a numitul ,,Hallmark") care efectuate
precisd pi
cuprinde : marca de finete qi calitate a aurului ; marc&
ora$ului in care a fost confec[ionatd biiuteria; data fa-' in conditii optime. Bijutierii primesc astdzi, nu materia
prim5, ci semifabricate care pot fi mai u$or prelucrate.
Una din cele mai vechi metode de prelucrare a au-
bricatiei gi insemnele bijutierului. rului este cea ,,dispariliei cerii". Citeva cuvinte despre

3. O meserie de ,,aur" acest procedeu considerdm cd ar putea prezenta interes.
Existd dovezi cd procedeul a fost folosit pentru prima
oari in Eeiptul antic. In timpul Renagterii, prelucrarea
aurului prin ,,disparitia cerii" a fost redescoperitd de
DeEi aproape orice persoand are astazi un obiect de
aur, putini sint edificati asupra procesului complex din marele bijutier italian Benvenuto Celiini, dar ulterior
a fost din nou datd uitdrii. [n ultimul tirnp, acest vechi
care rezulti verighetele, inelele, brdtdrile sau liin{iqoa- procedeu a fost a doua oard redescoperit, devenind cel
rele de aur. Alierea aurului este doar primul pas. Pro- mai utilizat, ca ur-rnare a faptului cd, 'este eficient din
ducdtorii de bijuterii trdiesc intr-o lume a tehnologii-' punct de vedere tehnologic Si putin costisitor din punct
lor Si proceselor speciale : matritare, topire, tragere etc.
Chiar $i o cunoa$tere sumard a acestor tehnici complexe" de vedere economie. Conform aprecierilor, cca 600/o din
ar duce la o mai mare apreciere a trudei migdloase de' bijuteriile de aur sint obtinute astdzi prin metoda men-

bi.iutier. tionatd. aurului prin metoda ,,dispari{iei cerii(
Prelucrarea
Aurul este, aga cum s-a mai ardtat, metalul cel mai urmeazd mai multe etape. Mai intii, pornindu-se' de Ia
prelucrabil : poate fi iaminat ln foite incredibil de sub* design-ul original, se face un model din metal. Cu a-
poate fi tras ln fire care abia se vdd cu ochiul li- iutorul unei matrite de cauciuc, care reproduce modelul
tiri, poate formd imaginatd de artist. Nici din metal" se fac mai multe copii din ceard. Copiile se
lua orice un ataqeazd in diferite pozitii pe un ax formind un ,,copac(.
ber,
alt rnetal nu se comportd la fel de bine ca aurul. In afard
de frumusetea sa neschimbdtoare, metaLul galben oferd Acesta este introdus tntr-un vas de mel,al si continutul
posibilitdfi practic nelimitate pentru creativitate. De a- se umple cu ghips. Dupd ce ghipsul se lntdreste, vasul
ceea. unele dintre cele mai desdvir$ite opere de artiza- se incdizegte intr-un cuptor, ceara se topeqte si ,,Se
pierdeo' (,,c1ispareo') Llsind forma de ghips ,"golitd'.. res-
nat, de un uimitor rafinament si o subtild grafie, sint pectiv cu negativul oocopacul de cear5".
facute din aur.
Urmeazd cea mai delicatd etapd. Forma de ghips este
Laminarea aurului in foite deosebit de subtiri a fost introdusd intr-un spatiu unde se formeazd vid gi in ea
perfecfionatd incd in Egiptul antic, in urmd cu 6500 ani-
Bijutierii cu experientd pot lamina aurul cu ciocanul atit se toarni aur topit. ln conditiiie vidului, aurul, topit este
fortat sd intre in negativul de ghips, pin6 in cele mai
de bine incit 250.000 foite subtiri de aur puse una peste fine crdpdturi ale forrnei. Astfel este reprodus, ln deta-
liile lui cele mai delicate, ,,copacul de cearS{(. Dupd ce
alta abia ating indl.timea de 3-5 cm. Tragerea firelor
de aur, matrifarea sau decorarea erau, de asemenea, cu-
noscute din antichitate. Etruscii au utilizat pe scard lar€i aurul se rdcegte si se intareqte, forma de ghips este spartd

26 27

cFuiecgarriejep$ieis,a,cdoepaacuurl"pdoeataeufri este curdlat de impuritdti. exemplu argintul, rezultind argint aurit). Cea mai dura-
acum desprinsd din copac,
dup5 care se finiseazd cu mina, sau cu aparate speciale. rpbieirl5evrmIeameteocadadlrdod"m,eaaacnueilaroisrretd(semescteeotloeSdlei6cIe-paIrIemsuia.pei u.vnne.e)c.hiNnec,uddmlazititirnieda,,adulae-
Bijuteriile pot fi in lntregime din aur, sau numai cu
anumite.componente confeclionate din aur pur sau aliaj temperaturi inalte a celor doua metale qi folosirea mercu-
de aur. In acest ultim caz, aliajul din aur se lipegte prin rului ca ajutdtor. In prezent, aurirea se face prin metoda
diferite metode de baza de metal. Dacd in bijutelia astfel
constituitd aurul este de cel pu{in 10 karate modernd a electrolizei, care permite acoperii:ea cu un
pulin a doudzecea parte din greutate totald Ei detine cel strat foarte subtire de aur (cie la 0,01 microni la
bijuteriei,
a 0,1 mm).
atunci se aplicd un marcaj special asemdndtor celui
pentru aur (de exemplu, in englezd se adaugd Ia cuvin-
tul ,,Ha11mark" qi insemnele ,,goid filled"). 4. Utilizdri diverse qi neaqteptate

Decorarea prin gofrare sau stanlare este o altd teh- Aurul are multiple utilizdri qi in alte ramuri ale
tnaictea,dpe rpinreluccarraeresae afourrmuleuai zcdunpoescustudpirnacfdatdainmaentatilcuhlui-i
duadrieufmelruersiiatueczpduufisagadujufpriitroeEerlxiuueslcctrcrduuiotrcaicittau,snrdeiuuomlupraindraqccmhiaeepraenuztnaa,,clsetuea.qtPpoouerrundscluetueis.paerzCanSafuatrl'alacmcatedoree-- industriei; In formd purd, in aliaj sau ln diferite com-
binafii, el poate fi gdsit in calculatoare, in navele cos-
mice, in echipamentui telefonic gi de comunica{ii, in ve-
sela de calitate, in unele obiecte de imbrdcdminte, in
faladele clddirilor satt... in coperlile cdrlilor.
In industria aerospafiald, aurul este folosit datoritd
ristic pentru decorare este faptul cd nu se inldturd rne*
staaluulse- crdeesteeaxzedm. pPlurocceadIeaulgerasvtearfeoa-rteciincneutm, faiiinsde proprietSfilor sale reflectorizante (eI blocheazi 9804 din
bate radia{ii), precum qi datoritd conductibilitdtii electrice ex-
exe-
cutat in intregime manual. Vesela scumpd de aur este, celente. O foaie de aur incredibil de subtire (cca 0,00015
de regul5, ornatd in acest fel. mm) imbracd majoritatea componentelor sensibile ale ra-
chetelor scaasuchsetatefiiielorqicocsomsticuem, emleotaosatrreolne,ausilsiltoerm. eDleateolreitcd-
Filigranarea este, de asemenea, ,cunoscutd din anti- trohice,
chitate. Vechii greci erau recunoscufi pentru tehnica lot'
desavirs,itd de filigranare a aurului. Aceastd metodd de puterii sale de a reflecta, o astfel de folie este suficienta
pentru a proteia materialul pe 1l
prelucrare se bazeazi pe faptul cd aurul este cel mai duc- potriva care ,,imbracd(( im-
til dintre metale, putind fi tras in fire deosebit de fine. radiatiilor solare.
Firele subtiri de aur sint impletite qi lipite in diverse ln construcliile edilitare moderne aurul a pdtruns
combinatii, formind diferite modele. Firele cle aur au odatd cu ,,zgirie-norii". Uriaqele paralelipipede ilin o{el
fost multd vreme folosite pentru imbrdcaminte. Produ- qi sticld incorporeazi ln ele o anumitd cantitate de metal
cerea firelor de aur a fost cunoscutd incd din Egiptttl galben. Fatadele acestor clddiri sint fdcute dintr-o sticld
Antic, minunate straie flaersauoteniilonr.fiIrndpereazuernfti,infdiredleescdoe- speciali care pare coloratd gi reflectorizantl:, de afar$,,
perite dar care este perfect transparenti din interior. Un pur-
in mormintele
aur, oblinute pe cale mecanicd din aur de diferite puri- tdtor foarte fin, care conline aur, sau argint, este incor-
porat in geamuri, printr-un proces de evaporare in vid.
t5!i, sint folosite in special pentru fabricarea lanliqoa- Cantitatea de aur din purtdtor determind gradul de trans-

rerelor.

Aurirea sau poleirea cu aur este tehnica prin care parenld $i reflectivitate al geamului. Lumina care pd-
se acoperd cu un strat sublire cle aur un alt metal, (de- trunde in clddire este mai pulin straiucitoare, mai pld-

28 29

cutd, iar razele infraroqii sint reflectate, temperinclu-se ambInalaanjuulmclietecocroamtivb,ininafiir,ercelalamteiv, ieftine, aurul intr6 in
astfel incAlzirea camerelor in timput verii e.
in lucrtiri tipografice
eic. Astfel, praful de ar-tr sub formd de aur coloidal (re-
Datoritd rezistentei sale la coroziuner Ia ae{iuni}e di- zu-ltat, cle exemplu, de la glefuirea bijuteriilor) ameste-
feritilor acizi gi ale altor reactivi chimici, aurul iqi gdseqte
o largS utilizare ln stomatologie, in chimrgie $i alte cat cu ulei qi afte substante chimice este folosit l'a deco-
rarea veselei, a recipientelor din sticld sau a diferitelor
domenii ale medicinii. CercetSrile recente au demonstrat o'otcrblhe-iioeelaccsvtteoeallonudrldeieidasecerletcdaec.drlaiaUfemungriicdtepdr1osg2ucai7ebs0dstpteicautlna5ldfeeedcssehteuiamtuuiilcrrimzeia,ndtctosuIuraussplode:eluncitsnoiiareauroielnbca--i
cd aurul are qi puteri de vindecare a diferiteior boli.
Compugl de aur au fost folosili in traterea reumatismu-
lui incd din 1927 ; astdzi, o formd larg acceptatd a te-
rapiei reumatismului este injectia intramusculard a 50
mg de compuEi de aur. Aurul radioactiv este folosit in tinutd se deseneazd obiectele de ceramicd sau sticld avute
tratamentul citorva forme de cancer. In stomatologie qi in veciere, dulrd care acestea se
introduc in cuptoare spe-
ciale la 540'C pentru stabilizarea decoraliei'
chirurgie este cunoscuti utilizarea aurului pentru co-
roanele dentare, la repararea vaselor de singe, nervilor
sau oaselor deteriorate. Numai in S.U.A., in stomatolo-
gie se folosegte in fiecare an o cantitate de cca 20 tone 5. Plasamente de valoare

de aur, adic6, mai mult de 213 dirr productia anualS de cai,nodeuueurrreD.uep"rn.lueiuitEneplstsimirpinueceaecavziifoaigilrcremdebdlsnaepemvudrndaneeozldteauaeastl(cutduderleeulniev,eieecaigxr-sjaneuuelmemnblevegpponedluuimr:,tdpirlppriilazlaeadcdnsetiroatcirmaeuicun,eopdrncmduticesspadltteorrriaeninardeleseereearo't-nvdfaiansalecia---
metal gaiben a acestei |dri. In total, in medicind qi sto-
matologie, se in lume cca 70 tone aur tr-o formd mai sigurd a economiilor bdneqti' sau cu sco-
utilizeazd anual puri speculative, sau pur gi simplu din pasiune pen-
(tabelul nr. 4).
Conductibiiitatea electrici ridicati qi rezistenla la co- tru aur).
roziune fac din aur un conducdtor ideai, de unde gi larga
sa utilizare in electronicd. ln circuitelb sensibile ale cal-
culatoarelor de buzunar, sau ale computerelor, in tele-
vizoare, in echipamentele de comunicafie sau in alte
multe produse electronice se gdsesc conductori qi piese
din aur. Pentru tranzistoare gi circuite integrate se fo- Intr-o lume dominatd de inflafie, aurul riimine forma
losesc fire de aur de o puritate deosebit de ridicatd traditionald de plasament cu valoare intrinsecl' Spre
(0,99975). Obtinerea aurului de inalte puritate, necesar ban-
deosebire de alte plasamente, ca cele in depozite
rccaaonrrepfa,ortvaitalliuliolorririidpraeeratcilcerue,ldapiratelpg, uapvblaeilsreanmaamemnetneetlatealeliunls':aia.uuDraecdqNaiiuuansiifgoausle-t
in electrotehnicd qi dorneniile tehnicli de virf, se ba-
zeazd, pe o tehnicd speciald de rafinare care foloseqte
eiectroliza (de unde gi denumirea de aur electrolitie pen-
tru aurul foarte pur). Intre 60 gi 125 tone cle aur sint oficial demonetizat, aurul pdstreazl potentiai cerintele
folosite anual, pe plan mondial, in industria electroteh- necesare pentru a fi ban: este relativ ugor de pdstrat qi
nicd (tabelul nr. 5). Cel mai important consumator de disponibil in piese de di'ferite valori,
purtat, poate fi
metal galben in aeest domeniu este telefonul, aurul fiind este uqor de recunoscut qi veriticat qi este general ac-
folosit la construcfia electrozilor de transmitere.
ceptat. in aur oferd
unele avantaje pe
9 O serie de date $i apreciefi concrete privind exploatarea gi Astdzi plasamentele plasamentele
utilizdrile aurului sint extrase din brogurile qi publicaliile firmei in bani de hirtie'
de specialitate : ,,Consolidated Gold". care nu le pot asigura
Aurul nu poate fi depreciat prin inflatie de c6tre gu-

30 31

verne, aga cum se intlmpld cu banii de hirtie care pot fel de ,,cdrdmidd" valoreazd nu mai pulin de 200.000

fi tipdrili in cantitdti excesive. In perioadele de incer- dolari (costul a 10 limuzine Cadillac).
titudine, aurul inspird incredere mai mare decit orice
monedd nationald (doiarul, marca, francul), Neavind nici un fel de destinalie practicd, cumpd-
in primul rdrile de aur sub form6 de lingouri sint efectuate in in-
rciunndospceunt,trcuelcmd aeistaecc,,ebpatnaut,l'oiacreilnmaali vechi, cel mai re-
doilea rind pentru tregime din consiclerente de tezaurizale. Lingourile, ba-
ca istoria a dovedit faptut cd, spre deosebire de banii
de hirrtie, valoarea aurului s-a pdstrat in timp, ddinuind rineleauEri.pIlndcute{zealeurreelperebzainntcdiloforrcmeantpraulredaaleptladsraiimorenlutemloiri
peste rdzboaie, calamitdli naturale sau crize social-eco-
nomice. Acesta este motivul pentru care peste B0 de tdri se gdsesc peste 30.000 tone de aur sub forma lingourilor
pistreazd in prezent importante rezerve de aur, deqi nici de 12,5 kg. Persoanele particulare gi firmele private rnai
o tard nu mai acoperd sau garanteazd azi moneda nalio-
nald cu aur. delin alte 2.300 tone sub formi de lingouri, bare qi p1A-
Pentru un doritor de a efectua plasamente in aur
cute de metal galben (pentru o persoand, particulard pds-

trarea auruh-ri sub forma de lingou este in general in-

comodd).

-trefiiecdeil persoand particularA, firmd sau ginuvveesrntiti-e existd Monedele de aur constituie o a doua formd de plasa-
principale de a efectua aceaste ment in rnetal galben. Piese de aur de diferite mdrimi
: cum- ;triugra:efuitare{ci ucnuosincustcer,ipmfioi nqeidinesleemconnelinpefieamabueriepupr5dreli pen-
pdrarea unei cantitdti de metal ; cumpdrarea acliunilor
24 K
unei mine de aur ; efectuarea de tranzactii la termen. (Krugerrand-u1) fie aur aliat (de exemplu aliajul per-
Curnp(trdrile de aur ca plasament se efectueazd sub
mis in S.U.A. in secolul trecut la baterea piesei de 20
doud forme : lingouri qi monede. Lingoul (Bullion, in dolari aur era de 21,6 karate, respectiv o puritate sau
limba englezd) este o formd paralelipipedicd, de aur fin,
cle reguld cu puritate de 0,995 (99,5010 sau 24 karate) titlu de 0,900). Existd Coud categorii de monede : numis-
marcat cu insemnul rafindriei de la care provine, cu in- matice gi pentru tezaurizare pr:opriu-zis5.
semnul de puritate qi cu greutatea lui. Pe pietele rneta-
Monedele numismatice sint cele vechi ,bStute cu se-
lului galben se comercializeazd. 10 mdrimi standard de cole in urmd. Odatd ele au fost in circulalie, in caiitate
de bani. ln prezent valoarea lor depdqeqte cu mult va-
lingouri, avind dgirfeeurtitadteade- cudmepcdirvaareloaarefaiec-druaidainpvtaetsd- loarea metalului gaiben pe care-l incorporeazS, intru-
cit ele sint evaluate nu numai pentru aurul care-l con-
la capacitatea
titor.
tin, ci gi pentru valoarea lor istoricd, artisticd Ei pentru
Cel mai mic lingou este pldcuta de o p5trime de un- lor. Ca
raritatea orice operd de artd, de exemplu o pic-
cie (aproape B grame) destinatd micilor investil..ori. turd de Rembrandt, pretul acestor monede poate fi as-
Urmeazd plScute sau bare de greutate sporiti pentru
cei care au disponibilitdti mai mari qi doresc sd cum- tronomie. La o iicitafie care dainavjuutrulolcainnul1u9i 7231,8oi.me.on-.
pere rnai mult. Lingoul de aur cel mai mare este cel tra- nedd de aur romand datind
s-a vindut cu 65.000 dolari (la pretul de atunci al auru-
ditional, de 400 uncii (cca 12,5 kg) ; el constituie forma lui, valoarea metalului incorporat in aceastd monedd era
principald sub care au loc marile tranzactii cu metal
galben pe piata internafionald. In limbajul de speciali- sub 30 dolari). ln 1980, in oragul Beverly Hills (Califor-
nia) o monedd americand de argint datind din 1814 a fost
tate, lingoul de 400 uncii se numeqte ,,Good Delivery vindutd cu 400.000 dolari.
Bar". Rezervele de aur a1e bdncilor centrale sint, de a-
semenea, linute sub forma acestor ,,cdrdmizi strdiuci- Colecfiile numismatice sint, de aceea, printre cele
toare" de 12,5 kg. La r-rn pre! de 500 dolari uncia, o ast- mai prelioase din lume. In acest domeniu se remarcS,
prin numdrul mare de piese qi prin valoarea 1or, colec-

t.)

33

fgEiatiofnJeo,hscniaaohrteoKgci.oeLndliilenlyelaa6LfIln2as5titiptiiunetsuper-le-sSzeempniatt-hralsatoenM. iaPunzeendutilrnudWeistaIosstrhoicirnuie-l pesos mexicani este plintre cele mai mari : are JT,b

le azi, aceste monede sint adevdrate documente-portret grame, deci o uncie qi o cincirne.

Kriigerrand-ul sud-african reprezintd mai mult de
doud treimi din cantitatea totald de monedd de aur ofe-
ale trecr-ttului. pe piafa mondiald.
riti in prezent De la 835.000 piese
vindute in 1973, s-a ajuns 1a 4.803.195 piese in 1975 qi
Moneciele bpdetuntterulnteuzaltuimrizualretim(Bpu, ldlioenrecgouinlSs)insinset cmolou-l 3.331.334 pviiensdeutienin197769.77Caanftoitasttedaed1e03a,u6rtocnuep,rionsqdepin-
investitorilor care cloresc sa monedele
nede cle aur
nostru. I'lle sint destinate mici, practice. Mulli preferi
time din produclia Africii de Sud (tabetul nr. 6).
pistreze aulul in cantitali ln 7977 Anglia a efectuat o noud emisiune cle sove-
mcDAoinnseiacncletelersnt iamr"iroulot$ivco,urlmdlioentgtploddueslrteirlaodtregsiaauusribnpat orreetlpofierdmdeearieacruaurlp,loicp-slecnvuittneru'-
reign U_(nuilutinmeaa fusese efectuata in 1968). ln 1975, 1976 gi
1977 ln
Sovieticd a pus vinzare pe piala mon-
de aur, acestea ciin diald peste un milion de monede de
clute decit p15cu!e1e sau lingourile un expert pentru a daeuraduernaumRituesi,e,cieirn-
voneli" (replicd a unei foste piese
urmi trebuincl sa fie verificate de ocazia Jocurilor O-
se vedea r{acii sint cie puritatea 9i greutatea inscrisa greutate de 7,7 grame). ln 1976, cu
limpice de la Montreal, Canada a emis 9.000 piese de aur
pe ele. de 100 dolari fiecare, in greutate totald de 10 tone. In
lc"mt;iul;;"aiiaa4-"rttMe6"-"iec-;-folie"tlnctareteacoi2ndaptnt3tgeltr0'tneeoli7pen,z0ur.)pi.ianprm?sigitetenpaeadn!rti,ecnridmmrdlu-e<lrmamabieatraieaousirzistn-ireaddaobuseicicer;fleiarrsazarvzpaatdciuertneldaelicdueticpa,,nscerleieiiiinltmntsoatdtvr,taeseaidnpc,lcmoehesovaoinenmaarnteslssroebieaupdad,muerelaeLaenrloeaaunerzbveralaucianoluddl'luorur.'imearzinB(\rairieponsaareae----'
unele {dri, in special cele din Orientul Mijlociu (Kuweit,
Arabia Saudita, Siria) se bat reproduceri ale uror r11o-
nede oficiale vechi, atit din {drile respective, cit Ei din
alte {ari. Acestea constituie insa, mai degrabA biiuterii,
deoarece sint destinate salbelor de aur, purtate ca po-
doabd in zonele respective.
ln total, conform estimdriior, se apreci az\. cd, numai
aurului pe care-} conliir, fal'i prim6' persoanele Si firmele private delin astdzi monecle de aur
r,dasLp-ccAizuieiuutnaia.rsCttilEaurlniueceuirrltnveuiae*raes,bobnrs.mfcmdoaAcifaitsSugtr"auie,cct:iet:irlpuu'd{nipinrcutludaueiaufetcrgit'1ncsiilEateeieomanairiasrtupoifeacc,rnonniiutnenFelceoiocasucrid'reSslaea-leiOEurnit2ll1leie1oldti4a$panfeei.ciotAiknee7lseAla4dfoorrqndpaessaidigrceuiteatemluciri[ziab.icenMcamrcaaAntalid-n'eelorrlivr,teinxe.SeaepeiqcaurIcdeendtdufuhdenoboliu;t,sfauaeproitudtcer'xeu,seeaan$ltmsiutsncteipoartiotzudeasnpaI.oiacpeenlruttttendnceteduiivzeeszgzne'tpoaacrlandiuprefuiqreieteet---,i in greutate de 12.440 tone. Dinacdexsctloucsuivriitleatedeteliznaguoruizrii.rEiii,
bare de aur slnt destinate

stocurile de monede de aur au o destinalie mai diversifi-

cata. O parte din monedele aflate in stocurile particu:
larilor fac parte din coleclii numismatice sau coleclii de
artd. Monedele sint considerate, de asemenea, bijuterii
sau obiecte de podoabS, iar in unele |dri pastrarea sal-
belor de galbeni face parte din obiceiurile locale. To-
tuqi, in ultimd instanfd, stocarea monedelor de aur (mai
ales daca este vorba de cantitati importante de acelaEi
pia{a internalionali se remarcd replicile moderne ale
fel de monede) poate fi consideratd tot tezaurizare, in-
trucit sustrage metalul galben de 1a utilizare practicd.
sfrrioanvndecreeozig(nlmi-ru6olnueisctbelarriltcianlanSsi,cicidn(mdoseneecadoualrudlaetrFearcuaurntfa)ei9A' inPgnielaisepaio,,ldevoeanio5u0-l
Cumpdrdrile de aur pentru tezaurizare sint specifice

perioadelor de incertitudine. Astfel, in 1968, dupd de-

34

valorizarea lirei sterline, firmele private qi persoanele fiturile sint functie directd de diferenta intre pre{ul cle
particulare au efectuat masive cump6rdri cle aur lIinn sp-e- comercializare a aurului qi costurile de extractie '9i ra-
gifi"f19""7U2 formd de lingouri), estimate la 600 tone. 197C finare. Totuqi, cumpdrarea de acliuni ale minelor c1e
bincile centrile occidentale au efectuat
cumpS- aur reprezinti un plasainent mai riscant decit cumi:i-
tone, penttu ralea de aur fizic,
iati A" aur, de 238 tone qi respectiv 151 1967-1968' avind in vedere ci produclia, costu-
u i""tput* aurul vindut rile Ce pioclucl.ie qi bogdtia zdcdmintului sint elemente
particularilor in aur pentru
tllneaczeanpuivirniezcallurcerui adauenoufsoles1bt9it7ed3fe,ectotiunaaatteletecd,uecmappauarrrtriinrcialuerleadreai, care nu pot fi prevazttte qi in consecinti profitab:iitatea
situindu-se nrinei de aur pcaie evolt-ta in mod neagteptat.
accentudrii O a treia cale de a efectua plasamente in aur este
iItnenfzlaat'ul9ier7izi3a,Erciefuesmn-oipumirsdeinrtiuelelaotrdlcealea5cu7ri8rzaatoldenienp,aedrcitonicnuoclmaarriaeilomnru,omnpdeainaitlariru.l prin
interr,rediul <tpera{iuttilor la termep' electuate 1a
lri-itseie unr.]e se comercializeazd metalul galben' Con-
traciele la termen perrnit posesorului sd cumpere sau
Europa peste 390 tone. sa vind;i o cantitate specificd de aur ia o datd viitoare,
ccctl7urere9iuazi7rsRea71t,trae9eieIci6azsne8da-es.aueuriuDgnr-sneiluziienttnpaiucaigdvta5eoeet,ouclalaaorrmuienp6edo$da6udmie4critubiteecitacroriamerunndeleitueane,aacarmldliatlepopdncpoareqrdreraaaEt2qtidri5ctndec0udirrnliueetano-assrn1iecplie9onue,7rrtre'4cciosce,oIaionrnpmedrtrrdiaefne7iuctua9toul9a7marp7r4,ene5uniaEn*a---i sneeaepfedcrtauteaazpdarci{uiacfaizntiictai {ai fictive
la un pret stabilit. Ele meta-
de aur qi nu presupun
iuiui. Preturile qi conditiiie de livrare sint determinate
pe baza raportului cerere-ofet'ti, rezultat din anticipa-
rile qi speculatiile cercurilor de afaceri implica're in
tranzactii.
Tranzactiile la termen ddaeauflauvinnorgiazrcaaedlpareqidi citcoimamtpedrecpioa,,ntblafi il:ancesale"-
1978 qi 1979,la peste 600 tone anual. care poate favoriza'sau

Stocurile particulare de aur din Franta erau-estimate pot fi foarte profitabile,
tone, mai mult de jumdtate din tastrofale. In orice caz, tranzaciiiie 1a termen sint ln
tn 19i4 Ia peste 4.000 mare rndsurd speculative qi implicd asumarea unui risc
stocul de aur monetar al S'U.A., cel mai mare stoc de
aur aI lumii. Cultul aurului explicd nu numai cumpdra- considerabil. Sernnificative sint speculatiile mare am-
ploare, care au insotit febra aurului Ei argintului din
rile importante de aur pentru tezaurizare efectuate de iarna 1979-1980 qi care au stare de falirnent
Franfa, dar Si poziiia oficiald dus in
a acestei ldri impotriva pe magnatui multimilionar Nelson Bunker Hunt, din
demonetizdrii metalului galben.
Ca urmare a majordrii preiului aurului, se remarcd Texas (S.U.A.).

ttdsderieiunnzmdtvtaieaonzltietaaapiutreuireni'zl,evianievnrsiesdtcuieitanobnrrteisfdloopprerimancpriaatasilclprisutneiuclgcabuioralfiauliorrrieiinmlfoedarcuetnbduaeaeelracee6zuldmoldgrpiirndqi1riami2pn-lok5adcg.cuuu.rt.lrrpTesa-leeoddnnrie-,--
fional investitii in aur (Indonezia, Tailanda etc')'
Cumpdrarea acfiunilor unei mine de aur constituie
cuarmleedaezdin, vdeestrietigeullnd,mperetalul lgaalubreunl.uCi, uiarsruldiavcidesetno-r
a doua
acfiuni
dperolefifpuHrilteiteredaelizsaoteciedtianteeaxmploinaietarrde;emlaiterinntddudl eloprin, dprdoe-

36 37

CAPITOLUL III clesdvirsire. Date mai precise ale producliei de aur dupd
descoperirea Americii s-au
putut aduna ca urmare a
cercetdrilor fdcute qi lucrdrilor publicate la sfirqitul se-
colului trecut 10.

1. Inainte de descoperirea An:lericii

In cAUTAREA METATULUT cALBEN vpeuznPi 1ecaamrceidisasptueorsdztidlciauetliucliemzracirieectaaornpilteeemsEcpiaodrrdeasn1ceaorgtpo5etraimlilaeauiraumrhluueioltlieongdiccoie--

vilizaliile antice se intdreqte convingerea cf, inainte de
nmigerIaajli'ugnaelabepnoipaoacreivloirlizaaelixiiiestadtino relativd abundenla de
Din Olientui indeparkrt qi pina in Anzii Corciiiieri,
din cele rnai vechi timpuri qi pina azi, omul a caiutat bazinul Mdrii l\[edi-
sfteimmrauanlsede.inpTdrcemebeiunaiteucelsuditrdeaebvueaiternhesindolofvigeideesxriisnettacntauinombaaieciceotleeipevardreteme uainuri-r'
tvarouerriz.maIztedvtoainalulelmlceauries,t,omprduicsteeurraidtmeqsiirtaddceuaritodr:asapsceilni"ad, idraeicnaeastosattcaiinefaiiaunpncraoiafcpade-- resturile care au scdpat dupd prdbugirea civilizafiilor
toate zonele geografice. Prezenla aurului, de multe ori
roci, din cele antice qi dupd atitea evenimente intunecate care s-au
la suprafala pdmintului, in tot fe1ul de petrecut intre timp.
mai vechi pind la cele mai recente, marcheazd aproape
toate erele geologice in istoria Terrei. Analizind mdrturiile ldsate de diferite texte literare
[n toate lucrdrile care prezintd cdutarea gi produc- EivoaicreuapEteiugireiatxefpicdoeezailcilieualaltendtoiicbnhieiatc5cteleililo,ercvcurlerelimaleuurrre:i gscatoalentu,sittietqumiiapsultealteaud-eetqe-i
fia aurului de-a lungul secolelor s-au deosebit doud pe-
rioade ;
de zei, bijuterii, ustensile pentru traiul zilnic, obiecte
a) perioada cea mai indepdrtatS din antichitate pina de
la descoperirea Americii ; imbrdcdminte etc. Relinem, de asemenea, o carac-
teristicd a razboaielor din antichitate: cei invinqi erau
b) perioada modern6 qi contemporanS, cle 1a desco- obligati pdreeliionavsineg,ditnorispsei cpialdltelnascadutrr.ibAuutururil
pelirea Americii pind in zilele noastre. iqntiodtdderaiuinna metale

Aceastd deiimitare are in vedere importanta cruciald scurs din Dacia s{trs Roma constituie un exemplu in

pe care au avut-o Marile Descoperiri Geografice asupra acest sens.

productiei de metal galben. Despre o statisticd a pro- O asemenea abunclenta relativd de aur nu putea fi
ductiei mondiale de aur nu se poate vorbi decit ince- asiguratd decit printr-o productie la fel de importantS.
pind cu anul 1870, cind ca urmare a trecerii majoritdtii Dovezile sau informatiile referitoare ia productia cle aur
{drilor la monometalismul aur, produclia metalului ple-
ntioosscduetdv.en,Iisne un fapt mult prea serios pentru a nu fi cu- 10 Principalele luerdri privind istoriar veche a aurului 1e-au
ceea ce publicat profesorii germani Adolf Soetbeer si Wilhelm Lexis. Lu-
priveEte informaliile referitoare la crarea de referin{d este cea a tui Adolf Soetbeer : Edel,tnetal-
productia aurului pentru perioadele indepdrtate ale isto*
riei, ele sint destul de reduse qi legate, in special, de le- produktion und Wertuerhdltnis ; Ztuischen Gold und Silber seit
gende gi povestiri mitice. Datele statistice certe privind
d,er Endeckung Ameri.gas zur Gegentoort, Gotha, 1897. Vezi in a-
cest sens si V. SlSvcscu, Curs de mrtnedd, credit, schirnb, Editura
produclia de aur in antichitate qi feudalism lipsesc cu Scrisul Romdnesc, Craiova, 1932.

3B :]9

a antichiidtii sint insd limitate. Specialiqtii considerA ca mori, care o transformau in mici grdunte din care aurul
minele qi expioatdrile de aur din antichitate erau rds-
pindite in tot bazinul mediteranean. In mcd cleosebit, era extras cu sitele sau cu ajutorul focului.
unele mininleegdeinnddCacuacafzii,npdencilnesoulaboAgrdalbieiccauEtioLtuidliadeaou-
ldmas ln timpul perioadei de glorie a Imperiului Roman
toate minele de aur apartineau statului. Ca urmare a a-
buzurilor fdcute de functionarii care administrau mi-
sebitS.
neie de aur, incepind cu secolul III e.n. productia de
Sd ne amintim c1e cunoscuta expeditie a ar:gonauiilor aur scaCe simfitor, metalul galben dovedindu-se tot mai
ln cautarea ,,linei de aul'". Exisiir o explicalie logici in-quficient pentru necesitatile imperiului. Aite doud fe-
a suirstratului pe care s-a fabulat aceastit legendi1". Se noinene negatirre agraveazd situatia : deflcitul inregistrat
pare cd vestita ,,Iin6o' era in regiunea Caucazuh-ii. unde cle bugetul Irnperiului de Apus gi soldul nefavorabil al
expioatarea aurului se fdcea pe vaiie i'iurilor repezi de sch:mburilor cu provinciile orientale,
munte printr-un procedeu simplu, c'lal ingenios. Oanienii cleterminincl comerciale ambele
aqezau pe aibia riurilor corpuri cle oi cu linA bogati, scurgerea aurului spre Riisarit. ln conse-
cinla, in timp ce relativa abunden!5 de aur s-a rnen-
sau numai blSnurile 1or. Firicelele de aimurbidbeasupriinnsleinEai linut in Imperiul llizantin, metalul galben a devenit
purtate de rocile munlilor se din ce in ce mai rar in Occidentul Europei.
ape din
bldnurilor. Dupd un timp, lina devenea... de aur ; pieile Ndvdlirea barbarilor a dus la incetarea aproape conl-
impreund cu ,,lina de aur{( erau arse, aurui riininind in npaletetdpaieprdroedriudcteiemi deetalapurre, tcioasu.zlinnd,mtootdodfiaretds,c,Eiininsseercno--
lele care au urmat, pina in mileniul nostru, trurul a
cenugS.

Mine vestite de aur in antichitate mai erau cele din devenit tot mai rar. Exceplie a fdcut Bizenlul qi Califatul
Nubia, seva principald cle aprovizionare cu at-lr a faraoni-
Arab, unde aurul a continuat sd se utilizeze in diferite
lor egipteni. Din aurul nubian plovine, probabil, fai- func{.iuni, inc}usiv pentru baterea mcnedelor.
mosul tezaur gdsit in mormintul lui Tut-Ankh-Amon. In apusul gi centrul Europei, productia de aur a fost
rieului -CataaroplecseclaMrdamreo.dCesatnatiotddlailied cu folmarea Irnperittlui
Mai multe zdcdminie din Asia Mica, precum qi minele de insd insu-
din insulele Tascs pi Cipru, au fost exploatate de feni- aur erau
cieni. Zdcdmintele din Tracia, Macedonia, Epir, Iliria qi ficiente, astfel incii pulinul metal galben disponibil era
Daimalia au fost exploatate c1e regii Macedonie!. !-ilip destinat, in rnare m5surd, obiectelcr de cult sau curiii
si Alerancllu cel Mare.
lnsemnate exploatdri de aur qi argint se gisesc pe regale.
Situatia se ameiioreazl intr-o anurnitd mdsurd odatd
teritoriul Daciei, in special in Transiivania. Regiunea cu dezvoltaree comertului dintre oragele state iialiene
alpina clin nordul Italiei ,9i regiunea muniilor Pirinei cu-
lrrincleau unele exploatdri de aur, i'alorificate mai intii qi Orient, in secolul XIl. Cantitdtiie de aur aduse din ti-
de cartaginezi, apoi de romani. Denr;mirea de Galia au-
riie rdsdritene. in mocl deosebit aurul din Sudan, permit
batefea, intre 1200-1300, a primelor monede europene
lifera riine de la faptul cI riurile Galiei antice, bogate de aur din perioada feudalismului, (florinii Ei ducatii).
in aur, erau exploatate in vrernea romaniLor. Transilvania, recleschiderea minelor de aur s-a fdcut
h{odul de ob{inere a aurului in antichitate a fost In
prin secolul al XIV-lea iar ceie din regiunea Salzbur-
desiul de primitiv. De regula, aurul era exploatat in al- gului au lnceput sd fie exploatate un secol mai tirziu.
FbioarfraiudrielormsuanuciinomcinoensdtietusiauuprsacfalaliviSi,i mic6 a,lincime.
condamnafii Ei Cam in aceeagi perioadd, incepe exploatarea aurului din
GolfLlI Guineii de cdtre portughezi, spanioli gi englezi,
prizonierii de rdzboi. Roca auriferi era desprinsi qi sfd- ceea ce duce la sporirea cantitdtii de metal galben din
rimatd cu instrumente de fier, apoi dusd la un fel de
Europa $i Ia emisiunea unor noi monede de aur.

40 41

2. Dcscopcrirea Americii. Cornorile aztece rului, argintului, pietlelor prelioase, mirodeniilor, pro-
duselor exotice.
O schimbare raclicald in ceea ce priveEte productiar
licppra-lreertoiErvacirulaueuroalcapfsibAaaeumnspcpdeeleoetrrrineeactcsiauiec.rdcCindeoaninnmssitecietmclSetoarilanlilulbeeglillaa,edllbeineXeauanVuru.oIgr-Cpuleeeroianxnnpedfooloecroamltat'aeatdpeteiosncctitqAmtisdicel-relaecisdloocuIlerost'te,--l Documentele rrremii mentioneazd galioanele spaniole
mcluuataln}rt(aeivtla-mttXee\aairslu-ccllrleeeaaaniuunpmrinaamirdi ii7unn5sei-ls1ede0icdn0oinlAuklgmTaeprlareinXcaasVni,lIvIisnai-icnIseeiaeap.i,cnIocdnnleccpeslacnl;htesti'meaacl'oiiruu,- idnuc:cdirn:ccal tiencpueanuinrsEuilaarIbgeinrti,cdcaareursutrldabdautenaaut Atlanticul
fiecare an 5-i0 tone, cu tendin{d evider-rti c1e lna- cu sabia, a-
mcccimoauaoralcna'nPeietlcierftelaieSilae(btiltnacieralisdeblcndubeeleoall;auriaalcloeuauEnrratrs.r-fps.siCcneae7otun)irl.uiueotrtuanlmaarlpri,izbel.eepa' UtarseaizpnEmduitieruandudliusoleupltiarviidiiarndmcgrseaedvtsciaiensnuslaec1liLtn5ccuv2aulee0mIsitacpitimiiorgacnN;ptcrcrlluuhue'lrilicars-ltitiapieotEee-iti cu
cr,orul Cortez cucereqte lMexicul, iar in 1531 Pisalr{'i cu- singe ,9i sudoare din linuturile indepdrtate a1e Americii.
Unele clintre ele s-au scufundat, in urma furtunilor sau
celegte teritoriul de astizi a1 Perului. a L:iitiriiilor" navale cu corabiile engleze qi fr:anceze. Este
Extragerea metalului galben a fost favolizati i1e in- perioacla celebrilor corsari care strdbdteau marile in cau-
talea mult rivnitulr,ri metal galben, o perioadd bogatir in
ventarea procecleului numit ,,amalgamarea la I'ece", de er.enjmente Si legende. $i in zilele noastle, cautarea gi
cdtre lMedina in 1557. Aplicarea acestui procedeu, cafe recuperarea eparrelor fostelor galioane cle aul c'onslituie
iirci"r r: activitate febrila, amintind parci de acele vremuri
a u$urat qi a facut rnai productiv procesul de oblinere al
aurului, s-a suprapus cLl descoperirea minelor de rtlet'cttr'. ale pl'imei goane clupa aur, in care se r.orbea clespi'e
con'iori fabuloase ascunse in insuie mistelioare. Aducerea
Teritoriul Americii a devenit cea mai importanta sul'sa la suprafafA, din aclincurile oceanttlui a acestor comori,
cle aprovizionare cu aur Ei argint a lumii ;i Ei-a pilstlat reprezint:i nu numai recuperarea unor impoltante varloi'i
materiarie clar si un act de cleosebita importanta istoricii.
acest loc pina Ia sfirqitul secolului trecut.
Frintle personajele legendare ale vremii meritd sd ne
Descoperirea Lumii Noi, transporturile masit'e c1e oprim asupra conchistadolilor Hernando Cortez qi Flan-
mdrfuri spre Eur:opa antreneazd o dezvoltare lapidti a cisco Pizarro. Istolia le imbraci faptele in povestiri firri
seamAn clespre civilizaliile indigene din America pe care
industriei navale capabila sd producd cordbiile llecesal'e numai ei le-au vdzut in toatd splendoarea 1or. Probabii
ci qi abundenta de aur ei acelor civilizalii i-a detelminat
tonanjului cle mdrfuri mereu in creEtere ce trebtrie adus pe spanioli America drept aurului
pe continentul european. $antierele navale ale [dlilot' sd numeasca far:a -
din Europa de Vest cunosc o activitate febrila. rtre lzr ..E1dolac.lot'.
Cortez s-a ndscut in 1485 la Medeliin, in Estremaclula.
Cadix la Anvers. Fortele statale se amestecl de acum tot Om cu personalitate puternica gi contraclictorie : generos
qi crttd, hrdpdre! qi darnic. La 19 ani devine conclucd-
rnai mult in comert. Autoritdtile spaniole formeazi con- torutr unei economiendas 1l a Lumii Noi, incredintatd de
guvernatorul Cubei. Pentru tinlrui
voaie de cordbii .,Flotas del oro" pentru transportul au- CDoiergteoz,Vceelal scqeuveizsa-se dintotdeauna la lovituri cle spacld Ei

42 aventuri fantastice, aceasta era mai mult o decep{ie cle-
cit o incintare. Se pare cd intr-o zi ar fi replicat ,.Dar
am r;enit aici in cdutarea anrului, nu pentru a sapa p5-
mintul ca un {dran".

i se1i1neIlcreodnionmleiaenzddapsd-minotuunl iqtai tsecclacvoinioimndicigdeunnidpeecnotrnucemsiuonnacraulau-i

ccstuia.

43

Av?nd simpatia guvernatorului, Cortez ajunge reperie intle in oraq, regele aztec Ei-a insolit oaspelii sd vizi-
cdpitan general al expeciitiei prevazutii pen-
in funclia de Mexicului. La debarcarea sa pe ccasta me- teze rnarele teocalli din Tlaltelolco gi alte frumuseli care
tru cucerirea au extaziat pe Cortez gi oamenii sdi. Imbrdcdmintea qi
iltniuntruri-toaalmecoacnnidviuiielcizdfaototairerutileueifpianozcteiliuc.cMtrraaotnanste;mzpiutiecmioapaeersertleae,v,,eiinnacvceduqlr{miatfienritnain-t
csxvadaioprbzucernatar.meetnnacmceidloci,n,aMtiiciiRicnlomv.unine1tLueda5cul1zelitrtv9uauaqi,mullgiiCzhlairoanoir',rr{rdat{iceiaJggiizenrefaisinnpncdcdrireiiiemdligrurecneeceebnqcrxtaritiatvedat1ticoz2lcpiazur:iretaliiamc,ls,iiileFnpte.eaflleeahnnlnpaistfor-uiolunsleisllfeiloeipiorrsqrsareio1ilnctaemr,iiiiarpvnpceetruigddaiaameaetfslciatdsuetauai,'l sandale cu tdlpi de aur ; o diademd de pene ii incorona
capu}. Veqmintele, incdllamintea, centura erau incrustate

cu perle, pietre prelioase qi jad. Trei nobili purtind
sceptre de aur merg inainte. Deasupra litierii se afIS
intins un baldachin de o valoare nepreluitd, lesut cu
vacl6 oricS-n.ria dintre predecesorii 1or : cdqti, cuera':er sct-l- pene, impodobit cu perle gi jadtr rg.

turi accperite cu o pojgirifd cle aur fin, doud tavi lctu;rde, Intr-o scrisoare cdtre regele Spaniei, Corlez, printre
una de aur, cealalti de argint, fin cizelate qi mari cit lo-
altele. descrie bogdtia de podoabe qi rafinamentul cu care
clpiuleescoeusrinrdieieiMcaeiurxuric,{eual"up. ir,BoaxeirmneavaadtilvuDa2itatzmavdilaieoldaeCneaasugiirilloljau, mc2ra0ot.n0aic0tae0rrcd-lteel
era amenaiat palatul impiratului Montezuma, fdr;i egal
franci noi. E vorba numai de valoarea metalului, penilu printre palatele din Europa; salile pi coridoarele erau
impodobite cu mobile ln lemn sculptat, decorate cu aur
ca spanioiii, deqi admirau feiul in cale era cizelat, n-au Ei pietre prefioase, precum gi cu fresce, pinze, covoare.
Pentru a-Ei consolida pozilia qi pentru a putea s6-qi
gliuItnsifdia-il,apsrpeacnieizoeliivuarlomadreraeaaurtisstiicdoob'.fini din noile !inu-
turi atit rnetale prelioaae cit qi mirodenii. La vederea au- continue in tihnd planurile de a pune treptat mina pe
rului care insotea solia aztecilor, Cortez comorile aztecilor, Cortez ia hotdrirea, fdrd consultarea
a uitat in in- guvernatorului Velasquez, de a trimite noului rege al
tregime de mirodenii, dorin{a lui obsesivi devenind aca- Spaniei, Carol Quintul, o corabie de daruri plin.i cu aurul
pararea comorilor de metal galben ale Imperiului Aztec. acumulat de intreaga sa expeditie de pind atunci. Cortez
Spaniolii nu cunogteau forta aztecilor, iircit au preferat urmdrea sd oblind, pe aceastd cale, garanliile suveranului
Ia inceput sd intreiind relatii amiabil.e cu regele I\Ioa- sdu gi, eventual, numirea de guvernaior al noilor !inu-
tezuma, schimbind solii qi daruri. Inaintind in mod paq- turi. Pind atunci, spaniolii aguenmeeronzfiitnautet abugnieldedrrenliacilaii cu
nic spre inima Mexicului, Cortez ajunge la 7 noiembrie bdqtinagii, beneficiiqd de a-

1519 la poarta oragului Tenochtilan, capitala imperiului cestora.

dazigteucr.i,Aceessteta,dceosncrsitsruditepDe imazaidmeul lCteasintsilluoleclaeguatne prin Cu timpul, Cortez s-a convins de superioritatea mi-
litard pe care o avea mica sa trup6. de luptdtori, dotatd
oias
de legendd, de o frumuse{e rard qi care nu avea asernf,-
nare in Europa. cu arme de foc. Pe de alti parte, vestea despre demersul
Cortez pe lingd Carol Quintul a ajuns la urechile
In ziua de B noiembrie 1519, in cadrul unei ceremonii lui Velasquez. Acest lucru a schimbat radical situafia.
fastoase, regele aztec Montezuma, adus de o caleaqci a- lui
Liniqtea care se instalase intre spanioli qi azteci a fost
coperitd cu aur, intilnegte pe Cortez. Dupd ce Montezuma zdruncinatd de cdtre Velasquez, care a trimis o armatd
qi Cortez qi-au transmis formulele de politefe ocazionate de o mie de oameni cu misiunea de a aresta pe Cortez.
Din conflictul care a urmat intre oamenii iui Cortez, bdq-
de asemenea imprejurdri, iar spaniolii au fost lasali sll

12 R. Luraghi Europenii cautd Eldoraclo. E. p., Bucureqti, 13 R. Luraghi, Op. ctf., p. 88.

1971, p. 68-69.

44 45

ittluneinzaamutqmadiraiqne'$i'mpiaaadrmlusauatmurtdalulrcu1itiuivipiMleVizsoeatnelattiesa5qz0uul.o0eln0cz0au, lcaualei'ffoaoSszsettteascupitc.iutiAsndelefeocgmsdetatldeet'iezs'tair\i"uInuorcsnuii-rlt r-nul qi irnaginatia celor trei organizatori de a ptlne
le-a trebuit trei zile celor 580 de conchistadori supravie- rnina pe comorile care si le aducd glorie gi fericire ii
impinge, dupa luni de navigatie, spr"e coastele inclepir-
vtaM'uiuniurtDcoultiulriulimpeipdadedviinniitnctirrtnuozsisriuauiiapd-lusaEielmsiuMapapjdeurrganrxligiialcieizunitlnteluracei,ailocoeberoiea,'gsxC^tapSotleorztaeoitznnadraea' iIunsnitrsrpataertleumizvnaeiotnpnictt;'irosre-'a late ale Americii de Sud, care se ardtau total neprimi-
toare : pdduri Ei mlaEtini, serpi monstruoEi, ,aligatori gi
extrag in lMexic cca 6.500 kg aur pe an' rrimic mai mult. Se spune cd in aceastd situalie, Pizarco
5i-a pus in joc intreaga capacitate psihologicd pentrtt a-Ei
3. Aurul incaqilor convinge oamenii sd continue expeclilia : cu sabia, a tla-
sat o hnie pe nisip gi cu voce puternica a invitat pe cei
p-uganIr:irfaif:lan"amlId"-lnuied-a-dr'fc1niaiante5fbrtl3mpaura1eeqleo-iurlaiiopnunnsrrdcceoaaidelceeqlerentiid1tifcopeoot5ucrienni,crcseaioihtinunomisrsgorumtoeiapusrrdaeoi,lonispdcr,ipeeicesuaoppalaimfalnuoasnrosttadiortoqizeullcie'iiloaEPacArlililogzgenraPiazdnartei.trdlu'oorPruBdre,alaedus,1uttoiuaeenbi5ldtii6lnaiilem'n0citu0-i-itisai0-t-e, car"e cloreau si conlinue acfiunea cu el sir treacd linia qi
igaaaurlbfPoesniztacoarmrroeoacrii{niptitintrsealsutpaptpe5si'nteisrae1u3pateounmfeoasdrteefleaacutuer,zliaopttrcriazldtnie-- sa infrltnte tot ceea ce viitorul le-ar putea rezelva. Doar
incasi
treisprezece oameni au rdmas aldturi cle Pizarro, ceiial{i
nieri,
s*aLl imbarcat pe corabie gi s-au intors la baza clin
me1;al
titate impresionantl pentru acele vremuri- Panitma.
Viata lui Pizarro constituie o dovada a foltei nemir-
ginite pe care o avea in acele vlemuri fascinalia aur:tlui' Pe Pizar"ro doar norocul iI rnai putea sahra. ln cele
analfabet. din rilmi, c'laiolitd ar"gumentirr"ii abatelui LuqLre, gu\ieu..
Spre deosebire cle Cortez, Pizarro era ln tine- natolui linutului Panama, s-a lii:,at c'onvins sa tlirtnirt5

tet" iEi ciqtigase viala ca porcar. Lacom, ambilios, dotat incd o corabie clin Panama ca un uitirn ajutor pe un ter'-
men cle numai citeva luni. Pizarro a continuat cu dirze-
cu fermitate qi prudenld, a reuqit ca impreunii cu urr a1t
nie cdutarea comorilor. Dtipd zile cle met:s, in fala
prieten al sdu, Diego Almagro, de asemenea analft-rbet conchistadorilor au apdrut linuturile incaqilor : tot mai
dar dornic de glorie, si atragd pe abatele Luque, care multe cimpuri cultivate qi un maue oraq, TumJ:ez. Din
a procurat fondurile necesare pentru finan{area expedi-
liei spre linuturile incaEilor. ln noiembrie 1524, Pizarro, necttnoscut a apdrut o lume fantastic,i, un imperitl mal.e
ln fruntea a 100 oameni imbarcati pe o corabie, a ridicat qi pr,iternic, incit spaniolii au fost inspaimintaji la gindu.l
ancora din regiunea istmului Panama in direclia iocuriior
mult visate, cir acesia nu \ra putea fi cucerit cu micile forfe ctre care
clispuueau. Fiir:r a se angaja iutr-o bdtdlie fronta.Lii cu
Datorita unor dificultdti neimaginate, prima expedi{ie
incaqii. spaniclii au prdciat i-urele agezari, oblinincl sufi-
egueazd. ln 1526 se organizeazd o alta in care entuzias-
cient aur peniru a clovecli bogSjia linutr-rrilor pe care
46
le descoperiserd.

Pizarro a hotdrit s:i se inapoieze in Panama, iar apoi
in Spania, unde, plin de daruri qi de aur, s-a prezentat

impdratului Carol Quintul pentru a-i cere ajutor gi drep-

tul de cucerire qi guvernare a Perului. ln ianuarie 1531,
Pizarro Ei prietenul sdu Almagro, in fruntea a citorva
sute de oameni, porneau intr-o ultima expeditie sd cu-
cereascd {ara incaqilor condusd in acea vreme de tinirul
rege Atahulpa. Dupd debarcarea fls 16 Tumbez, Pizarro
qi oamenii sdi, infruntind o serie de dificultSli la traver-

47

I

sarea muntilor Cordilieri, au ajuns la Caxamalca, unde capitalului ,aurul a cdpdtat mai mult ca oricind aureola
trebuia sd se intilneascd cu Atahuipa. de valoare supremd, de bogd{ie purd. Dorin}a de imbo-
La intilnirea cu spanioli, Atahulpa a venit fdrd nici o
binuiald, deoarece se considera mai puternic, aga cum gdlire a devenit mobilul ac{iunii a mii de oameni, iar
pi era. Suita regelui incaq a impresionat prin bogdlie : acest lucru s-a tradus in goana dupd aur. Perioada de

veqmintele in culori vii strdlucitoare, cagtile cle aur ale ascensiune gi consolidare a relatiilor de produclie capi-
sIgneamrtznimiia,lp,liustipleadraniaioldolieig,uaclouunirEimntitaersneitviAditneahacuvalaprenateaErjuailPariqezeaazlratgot i,inplcasa!E.huuonl-. taliste a fost marcatd de repetate Ei febrile cdutdri a zd-
cdmintelor de metal galben. Chiar Ei cele mai stupide
zvonuri privind existenla unor ipotetice rezerve de aur
au avut darul cle ammii i$dceaopaemsteenimindrcidSuitaorceeaanoeb,seindanatldte,
Iogic al armelor lor, au deschis focul asupra indigenilor'
Au murit, peste ldri gi continente,
6.000 de incagi in mai pulin de o or5, istericd a bogatiei absolute.
iar Atahulpa a fost luat prizonier'
trebulau F ebra aurului a creat istorie, a consti:uii oraqe. a
sd Pentru rdscumpirarea regelui 1or, indigenii cpiospcoulaptoztofni ecopninseidearta';tnec, iinpturs-otii.aCnuamiifoitarnmiad$siuSr;ia,ncrFeraatnia-
dea atit aur incit sa-l accpere pe monarh cu mina ri-
clicatd in incdperea unde fusese fdcut prizonier. Deqi goanei dupd aur din secolul trecut. La fel Austraiia.
XIX cunoaqte o exp)oatare spectaculoasd a
au primit tot aurul cerut, in urma unui proces inscenat, Secolul aurifere din intreaga luine. ln S.U.A., goana
Atahulpa a fost omorit. Dar el nu a fost ultima victimd. terenurilor
Comorile sint descoperite de mai rnulli, dar rdmin in po- dupd aur a luat amploare dupa cucerirea independenfei.
Carolina de Nord a fost inca din anul 1799 scet:a pri-
sesia unei singure persoane ; aurul nu admite prietenii. melor descoperiri valoroase de attr. Au urmat alte im-
In urma discutiilor ce au apdrut intre Pizarro gi prietenul
sdu Almagro, acesta din urini a fost omorit. La 26 iunie portante descoperiri in sud (statul Georgia) in 1827. Can-
1541 Pizarro, care iinntrpealtaimtupl sadjuundseescedtrveicienrceagqei ,1a/'. fost
de asemenea omorit . titdfile extrase in Georgia au fost substantiale pentru
acele vremuri ; s-au infiinlat ateliere a1e monetdriei a-
Tezaurul incaqilor, martor al unor file de istorie sc51- mericane in apropierea zonelor de exploatare a metalului
a fost rapid transformat de spanioli in lin- galben, pentru a bate pe loc dolarii de aur americani.
date in singe,
gouri de aur, pentru a putea fi mai ugor transportat in Cea mai celebrd goand dupi ar:r a tuturor timpurilor,
Europa. Spaniolii au topit toate obiectele de aur gdsite, mdsuratd in numdrul cautatorilor, a fost cea din CaIi-
fornia. Pe harta metalului galben igi fac o intrare trium-
inclusiv obiectele de cult, lucrate cu un deosebit rafi- care
nament artistic. Aqa a dispdrut acest tezaur pentru tot- fald zAcdmintele din aceastS. zona, in mai putin
deauna din marile comori culturale ale omenirii' de 15 ani atrag din ,,bdtrina Europd" peste 4 miiioane
de emigranti dornici sd se imbete cu strdlucirea qi efec-
tele 1a8le48m, ceutaIluzluiliesiendauicnatetord. eIssteomrinaariena-
4. California ,.binefdcdtoareoo
Cdutdrile de aur incepute de conchistadori au cunos- cepe
la 24 ianuarie
cut un avint continuu odatd cu expansiunea relaliilor de tratatului prin care California adera la Statele Unite ale
Americii. Pe acest teritoriu mai intii spaniol, apoi mexi-
producfie capitaliste. In societatea bazatd pe dominalia can, aurul nu a fost deseoperit nici de spanioli Si nici de
mexicani, ci de un american qi un... elvetian. Ambii insi
14 Raimondo Luraghi, Europenii cautd Eldorado, E, p., Blrcu- nu vor avea parte de aceastd mare descoperire, dimpo-
re+ti, 1971, p. 91. trivd, vor fi victimeie acesteia, cum se va vedea din rela-

48 tarea faptelor.

49

a Johann Sutter, un badez indrdzne! Ei intreprinzdtor. ele suslinea cd un prospector', agdlindu-gi haina de o
cu James Wilson Marshail un in- rddacina, ar cit nucile de mari' In-
intemeiat impreund fi clezgropat pepite
tr-a1ta se afirma cd, in California, un miner nu ptxtea
ceput cle industrie : un joagdr aclionat de cursul iute aI primi mai pulin de 100 de piatri de aut' pe zi, satt ca
unui riu de munte pentru prelucrarea lemnului. La 24 afluentii riului Sacramento poarte atitea graunle cle aur
ianuarie 184B, in zori de zi, cind Marshall inspecta jghea-
bul de aductiune al apei la roata care actiona joagdrul, ca ar fi fost de-aiuns sd viri sita ca sd le aduni. Erau frec-
a observat niqte pietricele galbene in canalul de devialie vent citate exemple
lr-o zir1. de mineri ajunqi miiionai in-

secat cu ajutorul unei ecluze. Le-au analizal cu griid, a- La Paris fdcut o reclame intensd. S-au tipirit bro-
iungincl repede la concluzia ci era vorba de aur'. s-a
quri atrdgdtoare, ghiduri pentru emigranli, hdrli cu pei-
Vestea despre miracoiul din valea riului Sacramento saje care nici nu existau, ln locurile publice au apirrut
s-;r rdspindit fulgerator, mai intii Ia San Francisco, apoi aventurile omului polnit la
in toata regiunea. Intreaga populalie a zonei, incepind panouri pe care erau pictate
cucerirea aurului. Propaganda a determinat crearea u-
de la aventurieri pind la cei mai statornjci locuitori, ar-r nui numdr insemnat de societali pentru exploatarea zir-
intrat pur qi simplu in alerta ca Ia rrestea declanqirii cdmi.ntelor qi pentru a asigura anumite servicii emigrtrn-
unui l'izboi.
fpcialuolnirfeo. rPinnriaemsna,i$dcvearesrepmraeiiticataaprreleuc1m\ia4eacrckaiTtpwaualaiinntreassfiegBnooraemnteaHndeauratpeuaapauiu-ttrltiutrLl
ln numdrui din 15 marlie 1dBe4sBcozpiaeri'iurel .,,OTheadCeavliirfaotrd-
anun!5 oficial epocala
nian'o
migraliune moclernd a populaliei a luat naEtere, cuprin-
crzdiintsceplsuicoiarpnteruals'rtSailitieidlleee,mdfienilriomensitaeerriSiiiinlvaeszscdt.lrce,,Snimleep.vuoNrrbeilegeEustieniodr-peiiabri:qauiglgipndaar-,i sat descrieri de neuitat.
Germenul de adevdr in intleaga aventui'i califolnianJr

a aurului a constat in aceea cd in comparatie cu zdcd-
mintele descoperite anterior, cele din valea Sacramento
corvboys fug de pe rondouri, marinarii dezerteazi de pe erau cu mult mai bogate. ln perioada 1848-1858, minele
vilse, din rada portuiui San frrancisco nu pot i'idica an- din vdile Sacramento qi San Joaquin au produs aur ir'L
cora nici vasele de r'5zboi, cie pe care o parte din er:hipaj
a Plecat" 15. valoare de peste 500 milioane dolari, ceea ce reprezenti)
ln Europa, circulau poveqti fantastice clespre aurul
inepuizabil clln Califcinia. Tn Franla vestea a ficut male de 20 de ori produclia americand de aur de pini atunci'
senza{ie. Ziarul ,,Le Constitriticrrel'o scrie : ,,Potrivit pi- In cinci ani, din linuturile Californiei au fost extrase
rerii generale, pdmintul Californiei este amestecat cu aur peste 600 tone metal galben, adica mai mult decit in-

pe o suprafala de mai multe sute cle milc. Va fi neloie de treaga produclie intre anii 1500-1600.
Ceea ce este paradoxal in istoria aurului din Califor-
secole Si de milioane de muncitori pentru exploatarea
zdcd"mintelortt. ,,T-a Presse'o supraliciteazi : ,,De la San nia este soarta celor doi descoperitori, Sutter qi Marshall :
o vastd intinciere nr; existj
tr'rancisco ni se scrie ca pe amindoi au murit sdraci. Dupd pierderea joagarului din
Coloma, James Marshall a devenit gradinar ; a fost in-
metru de pdmint care si nu conlind aur( 16. mormintat 1a Coloma, foarte aproape de locul descoperirii
Bineinleles, pe terna zdcdmintelor de metal .qalben a1e
Californiei s-au fabulat apoi sute de povegti. Una dintre care i-a amdrit viafa. John Sutter nu a avut o soartd
mai bund, ldsind insd in Llrma sa o carte de succes :
,,Mdrturie cu privire la experi.enta clin vechea Californie",
15 Horia Matei, ITestul, a mars auenturd, trd. Tlncretului,
1972, Paris, p. 150-151.
16 .Iean-Louis Rieupeyrr.rrft, Histoire du Fqr l,Vest, Ed. Tr:tylrl, 17 Joe Homman, Far West. Ed. pt. literaturd universald,

Bucuresti, 1968, p. 252. Bucureqti, 1966. p. 114.

50 51

5. Goana continud dupd aur arunce pe acesta citeva grdunte cle aur, pentru a-i duce

Alte trei zone cle pe teritoriul Statelor Unite alt cu- in eroare la negocierea pretului. Dr-lpd cumpdrarea tere-
noscut, dupa temperarea goanei californiene, febra cdu- nuhri, tovard$t-tl lui Tabor $i-a dat seama cd este vorba
de o ingelStorie gi e vinclut partea sa 1ui Tabor la jumS-
tatorilor de aur. tate de pre!, parasind regir:nea. Tabor, in incipSlinarea
In 1B59, in Virglnia City, statul Nevada, doi mineri sa, a r:ontinuat sd sape zile in qir pini a clescoperit ca
irlandezi sdraci au descoperit terenuri aurifere. Nefiind terenul nu ccntine aur, ci... argi.nt. Din aceasti intim-
congtienli de valoarea zdcdmintutui gi lipsi{i de fonclu- plare a fosi localizat unul din cele mai mari zdcdrninte
rile gi resursele necesare demardrii unei acliuni de am-
ploale, cei doi au vindut, la un pre{ derizoriu, dreptu- rie arglnt clin America, lingd oraqul Leadville. Acesta i-a
Cliloemsdteocekx, pclaoraet,arceu a zdcdmintului unui oarecare
o investi{ie ini}iala minimd, a Harry adus lui Tabor, irl mai pu{in de 2 ani, o avelre de 2 mi-

cleve-- iioane cle dolari.
nit rapid unul din oamenii cei mai bogati ai Americii. Ex-
ploatarea minierd a acestuia din statul Nevada, numitd ln Arizona, este bine cunoscula $i astizi povestea 1r"ri
,,Comstock's L6de", I-a fdcut intre anii LB59-187g, cel
mai mare producdtor de aur din S.U.A. In total, in cele Flarr"y Wickenburg, care, furios pe mdgitrul s:irr fugar, a
inceput sd arunce cu pietre in el. La o privire mai atentd
doui decenii, au fost produse in jurut a 130 milioane a bucatilor cle rocd pe care le arunca, Wickenbrtrg a con-
de uncii de aur, respectiv cca 420 tone.
statat ci arreau in ele vene de aur cui:al. Astfel a fost
A urmat statul Dakota de Sud. Descoperirile iniliale,
in 1876, au fost modeste, dar in cifiva ani a fost datd in descoperitd una ciinlre cele mai importante mine de aur
din Arizona.

exploatare aicj cea mai bogatd mind de aur din S.U.A. : La fel de incredibild este povestea ciobanului care iEi
Homestake. Mina produce qi astdzi cca 300.000 uncii de hrlnea oile intr-o zoni auriferd. Apa din acea regiune
aur pe an (aproape 10 tone). era purtitoarea unei cantitSli de paiete de aur qi, in con-
secin!5, oile i$i garniseau burta cu pulbere de aur. DupS
irnadol1n.BF9Sa0.iUms.-Aaa.,zdddeucsdpcmSopiCnetaruiltliufozirdnsci-aaa,minNinsectvurailsd,a,iPnqeiirscDtlouarskieo" tdaciundepCaSoguliond-i, un timp, partea spongioase a burfii, apreciata in gastro-
negre, care au ldsat urme adinci in memoria familiilor nomie sttb numele de prapor, se dovedea a conline veni-

turi frumoa-se. Asemenea poveqti, mai mult sau mai
pulin adevirate, mai mult sau mai pulin amuzante, s-au
indoliate ale cdutdtorilor qi minerilor ce au fost secerati iransmis peste noastre, aducind cu
de holerd. Mai tirziu, cind William Stratton a incercat ani pind in zilele
sd reorganizeze exploatarea zdcdmintelor, a intimpinat ele un fapt real, acela al goanei dupd aur, cu toate con-
din plin rezistenta cetSlenilor care igi mai aminteau de secinlele sale refinute sau respinse de istorie 18.
XIX$izdacldtemiznoteneaugreiofegrrea.fiIcmeptorartsaenatzedpprein
suferintele celor deceda{i in cdutarea aurului. harta secolului
istoria lor sint
Conglomeratul de aventurieri veniti din cele patru cele din Alaska in peninsula Seward, Canada in regiu-
coituri ale lumii in California, Colorado, Nevada, Dakota
qi alte zone, in dorinla lor de imbogdtire, a l6sat in urmd nea Ontario, Australia qi altele. Produclia de aur a Rtt-
siei a crescut simtitor incepind cu deceniul 1820-1829,
legende. Relatdm povestea cdutdtorului Tabor, din Co- ca unnare a ddrii in exploatare a minelor din Ural qi a
lorado. Credul $i naiv, impreund cu un prieten de-al sdu,
qi-a propus cumpdrarea unui teren aurifer. Oferta a fost celor din Siberia.

f6cutd de cdtre niqte oameni certati cu legea, care au 1B Floria Matei, IVestuI, o mare auenturd, Ed. Tinet'etu1ui,
avut grijd ca inainte de a prezenta terenul clientilor, sA
Bucureqti, 1968, p. 262-263.

52

O goanl celebri dupi aur a fost cea din Australia. la descoperirea rezervelor ciin sudul continentr-riui afri-
can, productia de aur inregistrase scaideri importante, c'a
Iia a fost declanqata in 1851, de Edward Hargraeves, un
statornic cautdtor care nlr a fost descurajat cle faptul cd urmare a reducerii puternice a proclucliei in California
in Clalifornia avusese mai pulin nor:oc. lntors in Austla- (de la o medie de 90 tone pe an intre 1860-1870 ia nu-
lia, $ara natald, Hargraeves cutreierd vdile Ei munlii in rnai 4 tone in 1BB3) Ei a celei din Australia (de la B0
tone la 40 tone in 1886).
cdutzu"ea metalului miraculos, pind cind, la inceputul a- Zacimintele din Suclul Africii sint cu 1otul de arltir

nului 1852, face primele descoperiri notorii. Goana clupir natura. Nu este vorba de nisipuri aurifere, nici cie firi-
aur rare a urmat a semnat destinul Australiei ca lara:
populatia nebdqtinaqd a acestui continent, atunci inc:it r:ele cie ai-rr in albia riut'ilor, qi nici cle simple filorrne cie
neexpioatat, a crescut considerabil, de 1a 400.000 in 1851 aur in munfi. Principalul zdcamint, cel de 1et 1\'i'tlv:r-
la 1,200.000 locuitori in 1861. Vase inc5rcate cll oameni tersrand, consta in diverqi purtatori cle attr'
-- unii cle
ncarduuirnsntcaaimiteceri.etiZsvtiarc'5acmdeeninltatimuulenetursi-tceglorliousmnigmetedrie-ppineacsateJrae550s-0e80kgr0tri0rserms;if;eilitlneli
cliri intreaga lume ancor:au zilnic in portulile austfaliene,
clebarcind un conglomerat uman, qi odatd cu e1, vise ;i
sperante pentru o viatd mai bund. Cimpurile aurifer-e forma unei ling4uri aflate sub pamint.
descoperite cle Hargraeves au fost destui de bogate. Eie
Odatd cu descopelirile din sudul Aflicii, induslri'-t cle
tru lrrodns aur pind in anul 1910 ; numai in cleceniul extragere a aurului a capdtat o formd noua. Perioadtr cau-
186CI-i869 s-au extras, in meclie, 80 tone pe an. tdtoruiui solitar, echipat cu lopatd qi sita a luat sf it'$ii ;

trn 1896, aproape 60.000 pei'soane au luat ch'urlul Nor-- Ia 3000 metri adincime, exploatarea zdcamintelor de aut'
cere o tehnica adecvatd. Au fost necesare investifii sub-
clulni, imbarcinclu-se pentlu Alaska : acolo in nisipurile stanliale in echipament si faciiitali, precum Si in t'orid

inghefate fuseserd depistate bogate clepozite de aur. Re-
zer"vele s-au dovedit insd destul de modeste, mai ales
clacia le raportdm 1a privaliunile pe care le impune viala c1e muncA relativ calificata. Atnploai'ea capitalului in-
in Norclul indepdrtat. Din cei 60.000 de cdutatori, numai vestit a fost iustificati cle bog5lia ztic.imintului.
ln cele 40 de mine principale clin Africa de Sr-rci s-:r
4.000 au avut qansa sd gdseascd muit visatele firicele de trjuns treptat la o produclie anuala de 700 tone ar-rr", Sd
metatr galben, iar dintre aceEtia nltmai citeva sute s-au
intors cu suficient aur ca sd justifice efolturile finan- compardm aceastS cifrd cu clescopet'irile cele m:ti irl"rpoi'-
tante clin secolele trecute qi vom inlelege mai lline c'e
ciare $i rnateriale f5cute. semnificafie are pentru istoria aulului anul lBtl{i, iru"

penlru geografia aurultti, sudul Africii. Men!ionanl t'ir
in Africa de Sud se produce in pt'ezent mai ilult de
6. Exploatarea moderni a metalului galben iumatate din procluclia cle aul a lumii gi c'c'a ,l I ciin

'loate descoperirile de aur menlionate luate impleund produc{ia {6rilor nesocialiste.
Existd mai multe teorii privincl originea zacanlin-
nu au echivalat, ca mdrime qi importanfd, cu descope- telor din Africa cle Sud. Cea mai cunoscutd sus{ine ci in
i'irea in 1886 a zdcdmintelor de metal rar clin Aflica cle urma unor migcdri violente a1e scoarlei, munlii cafe s-au
Sucl. Acestea au constituit o cotiturd raclicald in procluc- format in regiune au inchis in locul actualului zdcilmint
lia nrondiala de aur. un lac, care s-a umplut, pe parcLlrsul a milioane cle ani.
cu depozite aluvionare qi roci de altd naturd cdzute din
Xn primul rind, zdcdminteie Africii de Sud erau de mun{i. Aurul s-a fixat in rocile prdvdlite care au trrnplut
citeva ori mai mari decit toate celeialte zdcdminte cu-
nerscute. In al doilea lind, incepind cu anul 1870 pin5 5ir

54

acest lac $i de aceea se gdsegte la o asemenea adincime. 7. O{ert5 dc aur in zilele noastre

I\4inerii trebuie sd sape pind ta 5.000 metri in cdutarea Cdutarea aurului rdmine gi astdzi, ca gi in vremurile
rocilor purtdtoare de metal prefios. Eforturile sint
mari trecute, o mare aventurd, emolionantd Ei dramatica, de
gi nu intotdeauna raspiiitite pe depiin : pentru de inaltd profitabiiitate
a se
obtine 10 grame aur se scoate o suprafafd ,gi se prelu- mare rniz6, mare risc, dar Ei au norocul de a gdsi in
creazd in medie o tone de dar uneori care exploatatorii
rocd, se ajunge la cazurile in un
2-3 tone. zicdmint bogat. Acolo unde aurul existd, este dificil qi
scump sd-l extragi. In minele qi exploatarile de astizi,
Astazi, in minele de aur ciin Africa de Sud L:creazd in funclie cle concentralie, intre 2 gi 15 tone cle minereu
mii de oameni, maioritatea negri. Tehnologia este dintre
aurifer este prelucrat pentru a obline o uncie (31,1
cele n:ai scfisticate, cu;:r"inzind utilaje miniere, precum gran"re) de aur. Investiliile in noile mine cie aur se si*
qi inshilalii de prospectare bazate pe tehnic6 rapidd de tuau, la mijlocul deceniului trecut, la 100-'300 miiioane
caicul. ln fiecare minut sint scoale din adincuri pcste 15 dolarj. Costurile de exploatare a aurului sint in r:onti-
tone de minereu, pleluate de ins'Lalaliile automatizate nua cregtere. Probabil qi de aceea in ziiele noastre, mai
de la supl'afalA qi introclnse in r.lzinele de prelucrare. msiualtt,itcdaleorraicrinqdi .va"l,onruorsu.} ramine mai scump decit a':rul(
Fentru obfinerea aurului pur, minerer,rl suferd mai
multe etape de prelucrare. N{ai iritii, este zdrobit in par-
ticole femilstitrceai,tsdauppgouiistearsautteansteapi dpciarheti,mlusicocrr.dtaRrti,eizinaurlmta,,tapuiul dmaracu"eltsecteuerietpaprroee-,- ln perioada postbelica s-a inregistrat un nou serit al
producfiei de aur, in special ca urmare a cregterii pro-
zultd
fiind ducliei minelor sud-africane. La sfirqtttl anilor 'r-i0, din
cfieinsde,stdeeaurerguul 1b6r,uct,onasvitnitduitpudriintataelatedmeectcaale8,Bcoa/6 Africa cle Sud se extrdgeau mai mult de 1.000 tone dle
(restui aur pe an, iar din intreaga lume nesocialistd, peste 1.300
cupl'u. plumb, zinc). argint, tone, la care trebuie addugati productia Uniunii Sovietice

riiioRra,reulneded,eI'an uurrmbrautaliatour, dupd aceea, cirumul rafina- estimatd pentru psrioada pcstbelici la cca 200-400
pr,o,cese, rezultd aurul cu pn-
tone pe air.

ritaie de 99,60/a cat:e rie comerciajizeazi pe piafa inter- larengPirnersopisleuercniotsiaaibdidal eEI a{i iua7rp0o-a1i t9sa7-i.'9ail.opErlasnfieoesnosacetimaialinsitcfeiccaaati1inv.0rei0ng0sidstotrfnaaetptupuenl
nafionald. Aurul de aceasti puritate este turnat in forme cd, in acegti ani, oferta mondiala de aur a cuprins nu
pcinirr-erlap,initiue9n9gi,i6hp0i1uu6llaipreodaecte:luii-fgrigreornuuatra!stuseraaudtaepcl4iuc0u0eiexua.nccPtiiLtiair(ti1eta2, t,5ecaukgdae)justcaoeu-] numai produclia ca atare, aSa cum se intimpld in cazul
multor materii prirle. La produclie s-au adiugat vinzd-
rul unol pro:edee bine stabilite. rile din stocurile considelabile de aur ale autoritalilcr

I)escoperii:ea bogalelor zacdmin're din sudul Africii (tr"ezoreria S.U.A., bincile centrale occidentaie, !'ondu1
a determinat creqteree rapidi a prod.ucfiei mondiale cle l'{onstar Internaiionai) sa'.i clin cel.e ale particularilor (ta-
aur, de la 150 tone in 18ED ia 245 tone in 189b, peste 480
tone in 1905, 650 tone ln 1910 gi 703 tone in 191b. In pe- belele nr. 8 Ei 9).

rioada inierbeiica, productia mondialA de metal galben ln medie, in deceniut 1970-1979 productia auriferd
s-a stabilizat intre 500 Si 600 tone pe an (tabelul nr. Z). aditadlriilocrlenaeusor,ciraelisstteulafiainsdiguarsaitgcucraat60d0e/ovdininzdorfieiertademoan'-*ir
Acest spor substanlial aI producliei a fost favorizat de ale U.R.S.S., vinzirile de aur monetar din stocurile ofi-
perfecfionarea tehnicii de expioatare qi extragere a n-re- ciale ale F.i\,t.I., cele ale unor tdri occidentale (S.U.A. gi
talului gaiben. Portugalia) precum qi din vinzdrile particulariior. Excep-

56 57

tind unele variatii nu prea importante de la un an la ternalionai a continuat ca ulurare a subvenliilor acor-
altul, oferta mondiald de aur nu a crescut intre 1970 date de guvern.
qi 1979. Dimpotrivd, avind in vedere declinul evident al In acelaqi timp, conditiile economice gi politice in-
productiei de aur al tdrilor occiclenttrle, in special al pro-
cluctiei de aur din Africa de Sud, se poate aprecia cd terne tot mai instabile din Africa de Sud au determinat
oferta mondiald de aur al"e o tendinta generald cle res- tendin{a de a se investi rnai pulin in minele cu zirca-
minte rlai scdzute in subslanla activd, ceea ce a acfionart
tringere. tot in sensul restringerii productiei. Revendicdrile tot mai

Ia Produclia de aur a1ald9r6i7lotronneesionci7a9li7s7te; s-a restrins de puternice ale muncitorilor negri privincl majoi'auea sa-
7.270 tone per total, pt'o- lariilor gi reducerea timpului de lucru au it-ifluenfett, cle
in 1970
Pdduuoccn{ldiiaeeirmemaoonnpdcrioaliadlAlre-rdcsel-ieaai udliramariinisoucraatzn,uedtsedoecIai1aa7li5s10t.e/6o7ii6nnla1to91t7a.04L1-ur11t tone.
pro- aseffrenea, costurile qi productria.
41 cloilea m:rre producAtor mondial cie itul' este
$70i0 U.R.S.S. (cca 400 tone pe an), care nu vinde pe piala

in 1977. Conform estimdrilor fdcute de Departamentul rnondiala decit o parte din productia sa. Restul produc-
cle Interne al S.U.A., totalul rezervelor cle aur-pur din
liei mondiale de rnetal gaiben pror,rine dintt--un numdr
zdcamintele recenzate azi este de cca 41.250 toue' dal", au
de !ari, care proclucfii mult mai recluse decit R. S.
desigui', existd Ei alte zacdminte lnci nepuse in val'o:lle- Africana Ei U.R.S.S. Astfel, a1 treilea proclucritol non-
Africa de Sud este cel mai mare producdtor de aur"
din lume. In ciucla scaderii cu 300 tone a ploducliei aces- clial cle aur este Canada, cu o productie cle nurlai 50-70
tone : urmeazd apoi S.U.A. (30-50 tone) ; Australia (19-_-
t7e3i8latornieininde7c9e7n7i)u, lAtrfreiccuat (cle la 1.045 tone in 197f1 1a 21 tone), Filipine (15-18 tone), Ghana (14-22 tone).
cle Sud furnizeazi Ei in pre- Din tabelul 9 se poate remalca faptr-rl ca in cea mai mare
zent aproape jumdtate din produ4ia mondiali gi 750,26 din parte a tdrilor, productia a avut tendinla de a se di-
produclia tdrilor nesocialiste. IMai mult cle 50o,zo din ve- minua, creqteri moderate ale acesteia realizinclu-se nlr-
nituriie externe ale acestei tiiri provin din vinzArile cle mai in citeva (de exempJ.u, in Columbia).
aur. Ansamblul de exploatare care furnizeazti prodr"Lc{ia
Cu exceptia R. S. Adefrliicnaenme aSi imUu.Rlt.Sd.Se.,60n/itcci liunnpraol-t
cle aur sud-africand (situat in apropiere dq Joh;rnnes- producAtor de aur nu
bourg, in regiunea Witwatersrand, supranumita qi tr'uhru1
duclia mondiald. In acelaEi timp, in mai toate larile
sud-african) formeaza un adevdrat .,afc aurifer" rie-:r prodr.lcAtoare, vinzdrile de aur detin numai o ponclere
marginalS in cadrul balantei comerciale Ei a bal:rnlei cle
lungul caruia se gdsesc mai mult de cincizeci cle rnit-re. p1A{i, De aceea, in majoritatea fdrilor, exploatarea resr,ll'-
Dintre acestea, cea mai importanta este I)riefontein {ta- selor cle aur se face cu miiloace clestul de modeste in
belul nr'. 10).

Scdderea productiei de aur a Africii cle Sud s-a da- multe clintre ele (de exemplu, in tarile in curs cie dez-
torat, in principal, faptului ca intr-o serie de mine cos-
turile de exploatare au depdqit prelul de vinzare a[ me- voltare) se rnai :utilizeazd chiar mijloace rudimentare. ln
schirnb. in Africa de Sud, unde aurul joaca ro1 impor'-
rtaulluuliuiagfaolbsetninpe1p,9ia7t0a-7in9t7eIrniantiojnuarldd. eAs3t5fedl,oplarlei/fuunlcaieu,- tant in echilibrarea balanlei de p15ti, exploatarea aces-
tuia a dat naqtere la un sector in care s-au efectuat in-
iar pina in luna mai 1973 nu a depdEit nivelul de 100 vestitii masive si in care, aga cum am mai ardtat, teh-
dolari pe uncie, in timp ce costurile de exploatare se si-
tuau in unele mine la peste 100 dolari pe uncie, ajungincl nica este dintre cele mai avansate.
Aldturi de produclie, oferta mondialS de aul a mai
uneori chiar 200 dolari pe uncie (tabelut nr. 11). Pro- fost asigurata de vinzdrile din stocurile existente de me-
clucfia in minele ale cdror costuri au depdgit preful in-
tal galben. Tezaurele de aur monetar aie autoritSfilor gu-

5B 59

.i.rernamerltale li bdncilor centrale clin tarile lumii tota- l:" o o
F]
Ii.zeazd aproape 40.000 tone. Al5turi de acestea, stocurile QO ao
particularilor Si stocurile sectoaleior industriale care u- <1.
'Lilizeaza aur (bijuterii, electronica, ielecomunicaliile etc.i rrqrtr s O
insnrneazi aite 1 5.500 tone. Stocurile de aur depaEesc, r () !:,lq, -i
deci, de citeria zeci de ori produclia anual5. Vinzarea unei 'z
pdr{i din stocuri poate majora su"bstanlial oferia cie rur UF_
t
pe piala mondia15. (Figura 1).
H^ a
Cel mai mare stoc de aur monetar al fdriior nesocia-
liste este cel ciin S.U.A., in prezent de cca 8.000 tone (in tor =v--6r-' s
1950 acest:r a aiins maxirrnl de cca 18.000 'rone). Ji-tmd-
tate clin ace;istd cantiiate impresionanta de rnetal galberr O
este adunatd sub forma lingourilor sclipiloare de 12,5 kg, IU
ia vestitul Fort Knox. Restul aurului monetar ai S.U.A. .1 @
se gdseqte depozitat in tezaurele din Nerv York, ceL rnai
imporiant fiind cel aI Bancii Federale de liezerve din o=

New York. In acesta ciin urmii, aflat in cartierul finan* H^; -<U.i5 @
ciar aI oraqului, la 25 metri sub strada Nassau, e af15
depozitul gi aurul reprezentincl cotele de participare Ia rHrLH..? E h;
Fondul Monetar Internalional. In total, in tezaurui Bd.n-
HdZil62 CE
cii Federale din New York se gdsesc mai mult de 10.000 ga8*jE 6)
a,
tone aur. - ,<rt .5
o
Plnd in 1972, o pondere sensibild in oferta mondiald r.i rl-."
HJ-L-! @
de aur au avut-o vinzdrile din stocurile particularilor.
Astfel, in 1970, particularii au vindut 34B tone aur (adici JP H
mai mult de o cincime din oferta anului respectiv), dupd UFI
q)
ce in anii 1967-1968 fdcuserd achizitii ir:rportante de tuv<-l-\Pr
dli
metal galben. Vinzdrile particularilor sint determinate, -: u{
in principal, de considerente speculative. Dupd cumpdrdri :J
1r
masive de aur, de exemplu, pentru contracararea depre= 6d
cierii inflationiste a banilor, particularii vind o parte din
6r
stocur:ile lor pentru a fructifica majorarea pretului. (')
Dintre vinzdrile oficiale de aur, cele mai importante
co
surse in deceniul 1970-7579 au fost Fondul Monetar In-
ternaiional gi Trezoreria S.U.A. Conform acordurilor de li
Q
la Kingston (Jamaica, 7-B ianuarie 1976) Fondul Mone-
(
tar International a trecut la lichidarea treptatd a stocu-
o
lui sdu de aur monetar. Din cele 160 milioane uncii aur A
fin (peste 4.000 tone), totalul rezervelor de aur ale F.IVI.I.,
nOJ
s-a hotdrit vinderea treptatd a unei gesimi (cca 700 tone). aLc

60 (/)

61

Vinzdrile de aur ale F.M.I. au inceput in iunie 1976 qi CAPITOLUL IV
s-au desfdgurat prin sistemul licitatiilor publice perio-
dice, oferindu-se pe piala internalionala in fiecare lunl
cca 15-17 tone aur, pentru a nu se majora brusc oferta.
Vinzdrile din stocul de aur monetar al S.U.A. au luat
amploare in 1978-1979. Ca urmare a sldbiciunii dola-
rului pe piele1e de schimb internalionale, autoritdfile er-
mericane au j.ntrodus in noiembrie 1978 un amplu pio-
gram de sprijinire a dolarului, prevazindu-ce -dinpsrtionctluel MONEDA DE AUR

meilotenemtadrsuSr.iU-.A. vinderea unei cantitdli de aur au vindut
autoritdlile americane
In 1979
cca 500 tone aur pe piata internafionald.
Autoritalile monetare din unele tdri au efectuat spo-
radic, in deceniul 1970-1980, vinzdri de aur cle mai micd Putem spune deci c6, in evolulia sa de-a lungul se-
colelor, metalul galben a urmat doud trasee principale :
amploare. Cele mai importante tranzaclii au fost efec- pe de o parte aurul-marfd (aurul destinat biiuteriilor, o-
tuate in 1971 (B5 tone) cu scopul de a calma situalia
financiari internalionald qi a opri creEterea prelului au- biectelor de cult, aurui folosit in ifnodlousstitrieinetcca.)li;taptee de
rului ca urmare a crizei dolarului din acel an. Dupd ce in altd parte, aurul de
monetar (aurul
ban). Dupi unele surse, aurul a fost cel dintli metal ob-
1972 nici o bancd central5 nu a mai efectuat vinzdri de prelucrat qi utiiizat de om cu apl:oape 5000 de ani
aur, in 1973 au fost vindut clin tezaurele oficiale 60 tone, linut,
20 tone in J.974 qi 15 tone in 1975. S-au remarcat vinzdri i.e.n. Prima utilizare a aurului a fost pentru podoabe
alte obiecte direct utile omului. Ulterior, prin secolul
importante in Portugalia qi Inil.ia. sau
i.e.n., aurul a devenit monedd, capdtind astfel o a
VII
doua utilizare importantS.

Cele doua destinalii fundamentale ale aurului nu s-all
exclus total in decursul istoriei, dar nici nu s-au imp5-
cat perfect. mFuunltctmiaetmaolunlueitagrdalbaenaunrimulbuui l- cea care a
dat cel mai de atotputer-
este atit de importanta incit a eclipsat
lnuiccir-ea aurului din bijuterii. Si o analizim in chiar strd-
continuare.

1. Banii qi aurul

Pentru foarte mulfi aurul se confunda in mare mi-

surd cu banii. Desigut", banii constituie o categorie foalte

largir, complex5, iar aurul nu a fost decit o forma de

bani, care a apdrut pe o anumiti treaptd a er,'olutiei so-
cietalii qi esie pe punctul sd dispard in prezent.

Istoria aurului monetar este totuqi strins legatd de

istoria banilor. Aparitia banilor, in perioada de descom-

punere a comunei primitive, dupd prima diviziune so- rdteinsmindtepPlrafubueracrniinldlteolu$reqixboiciarsaiintcnraeiinputeaoonaafsotttseesuitndfliiogf,aocuzlcourdlesrlsiupiitiegrcoi,urnbrup,leradecmceazeaerrauenstbttaaa,a,nrpncetdraiail.nioitaSrannitaneatvegiuiriunnirorcaualtlorcludalrueti,ea-,-
ciala a muncii, a fost rezultanta dezvoltdrii schimbului de ecmprouotcicdvoelmaduienfepoaricltaep, rdeoeldeuisaaeulocfirovesilintzuaamcfieeepratlaatetececisvatielmizfaaijplloietcuqldciead,ueEriuiina-
alturcotntcievuailtuamlfui idc-rafuretrriel-obruispa-eamnuitjrdluoecseiptvrdiinteasrueananeudcmihfiiivtceaulelptndrotlcilglouesrneiencreaarlereDntisene
cpeulteeamu asci hdimivbearsepegtioanteeacqetelepitaalttee.. rare a schimbului. Cu timpul, insd, nurnai anumite pro-
Acestea au fost clinire ciuse au mai putut raspr,rnde cerinlelor necesare pentru
continuare o a mijioci qi uqura schimbul de mdrfuri.
Iatd in
listd a unor forme cle bani pe care le-a cunoscut istoria :
psaadmlbremerreeiggEsrlodeiittenleraaeaeltlesulaf;fgiiml,;;nci;Iupoci;slnifeaelciuetruaaeai;re;l;lrupenpiclusu;iiace;lalpsatdrddrrb;eeeeprelcolaeielamen;cr;ziapap;ouprssocevlalcdri{en;cluinaoseemivanetaois;ilbicaaedu;dh;rele;eiopn;lrfbu;oeliierlrgziovlre;uriduaitllueaeslp;llnc;eibe;cuicaeill;leuvleea;spipnnitbruogoduudalri;llr;sccb;d;itciuilldao;;etcunlala;dfcuncmiiipaaruniaioicllelielie-i;;;;
Fiecare din mdrfurile-bani enumerate anterior au o
serie de dezavantaie, care au influenlat negativ clezvol-
teiiddnxermaielceaut llsgfuiciihdsAiemtariblbsautilol.ustiPe.inlrCeicn,iarterp,ezorbiilnaealntdreiieelepsr,vinoiectte1llserctneeaurrupes,ic"i.nacoUtlitnulaetnrtieauvaeleccdhnlieei-n.rmcaalldecnssue-t
de animale ; cartonul qi hirtia ; carliie de joc le. line, spre deosebire de vite, este ugor divizabil, rraloarea
FireEte, aceste produse au servit drept bani la ciife- parfilor alicote fiind egal6 cu valoarea inti-egului, dar
rite popoare qi in diferite epoci. In Islanda, pegtii uscali prezintd dificultdti de transport. Fierul este divizibil qi
imbisennetraaaleCrtsuueoedlrfcepeoaoeaimcolaurastecle-iartniiocaocao;sancrtienrobVuznauAitrnilingsni;iiea;nicnniiCaatnulAeilt-uAnfaritliiraecaatsalufdkdrtiaCeuc-a.en-bn-nulaatlrspn;a-miilaeidnnouil-ineqiigVntcoeltesltleaixesii-c'bcceaouas-.iictcnoelinrlaabat;iroluib-ailqone-i;
poate fi transportat fdrd riscuri ; in schimb reprezintd
rom-revirqaftuleo.raiTrecreambreuicsidadignrdatsrs*puiutnnudvnaollm.aumitjloomacteuitolatrcpearseItaescmcehariirmneleb.quiiuriugiei-

mici, numite cauris. In Sudan, la inceputul secoluiui, se Pind la urmd, rolul de echivalent general s-a stabilit
dddeau 20.000 de asemenea scoici pentru 20 franci 20.
Existd nulneroase dovezi ale acestor forme incipiente gftmtaiominartaitpmub,plianive-iae_rmldcofeuaaurnrreleetct,daimesepiuarvpsrinaeroalcoiiinnaamslreeeuv,tgdoaoeillruemilbmleooagrnlomeip.rnriiectnalaitoEet.au,asri.aen)lae-rdlt(secpralaiuvubnirziduliibetlaialqituteiaatceiern-,l
de bani. Astfel, utilizarea frecventd a animalelor in func-
tei de bani a ldsat ,,urme" pind in zileie noastre. Nu-
mele monedei nalionale a Indiei, rupia, vine de la cu- Platina, degi la rindul ei un metal prelios care a fost
si este mai scump decit aurul ca urmare a raritdlii sale,
vintul sanscrit ,,rupa", inseamna turmd. De la latinescul are totugi calitSli monetare mai slabe comparativ cu
care ginispeeacmunndiaranciamreali,nsaeadmernidvabtd,nrpeesccu. nTiao,t, foarte riclicate au-
,,pecusoo, bani cu rul. Platina se topeqte la temperaturi din
de icnarRe umsioatisv-abaitnecreearcamtounteildizealorer aesptelactionsetiisiintoasrceo.puIn_r.i1m82o8_,
sens de

Ia un cuvlnt latinesc gi anume ,,capita(( insemnind turmd,
s-a format termenul capital.
netare bitindu-se monede de platina de 3, 6 qi 12 ruble.
Datorita dificultdfilor mentionate privind topirea, in 1B4b
19 Lester V. Chandler, The Econontics of Mone11 and Banhing, s-a renunlat la aceastd idee gi s-au retras piesele care
Evanston and London,
Harper & Row, Publishers, New York,
mai circulau. La conferinla monetari de la Paris din
1959. Ed. a treia, p. 15.
20 Ren6 Gonnard, Pr,6cis d'|conomie
1930, p. 57. mondtaire, Sirey, Paris,

64

1867 s-a reluat propunerea utilizarii platinei in furrctia gint, poate primi cliferite insemne, car.e precizeazd greu-
de bani, dar dezbaterile n-au dus Ia o cotlcluzie po- tatea Si valoarea, lucl.u care o {ace ugor cle recunoscut.

zitivd. Fnsaatoltaifsaeli,ubl,ji,nlIidtEaeetsesltiruaaclisufcaen1eelsaannifggpicoarderjesrcziulieepmurp-no'eeencaeuccncaeoleasilncsoustrituicEcdleiaeleealma.uAirpteurenirmsututleal e*ivnsetgedrde,eercuecle-,i
Sa trecem pe scurt in revistd modul in care proprie-
talile fizico-chimice ale aurului fac din el o substanfd
cu calitdti monetare incontesiabile. Aurul este in primul
sritnadnf,ai,nia;iltepraasbtriel.aNzdefniienadtinastaacvaatl,oparreaac,ticp,udtiendnifci i o sub-
ciupd culoare, sonciritate qi grentate.
plstrat, In al cincilea rind, aurul are o valoare mare intr-un

cleci tezaurizat, vreme indeiungatS. Aceastd calitate iese iiohlm mic. lVletalele prefioase gdsindu-se in naturd in
cu atit mai m'.tlt in relief cind comparS"rn aurul cu ce-
lelalte mdrfuri care au fost utilizate ca bani. Chiar gi cantitdti relativ mici, qi fiincl mcuumlt umltaaitrruiddiacaolbalinduetceitclae
ar-gintul suferd un proces ient de depreciere (se inne- om, zlll
o valoare ridicata,
altor mdrfuri. Cu citeva grame de aur se pot face plali
greEte clatoritd oxidarii sale). irnportante, care ar necesita hilograme de aii.e metaie.
In al doilea rind, aurul dispune de o omogenitate fi-
zica naturala. O bucatd de aur este identicd cu oricare A-,rantajeie utilizdrii aurului ca monedii au iegit in
altd bucatd de aur cle aceiaqi puritate, indiferent de lo- evidentd inca din antichitate. O tr-adifie la vechii gr.eci
cul de uncle au fost extrase (Africa de Sud, California, era ca- aiunci cind doreau sd c'lescuraieze pe cineva sd.
facd ,comer!, ii impuneau intrebuin area monedelor cle
Orientul Miilociu). Aurul oblinut acum 5000 de ani este fier.
cu cel extras ast5zi. DimpotrivS, toate celelalte Tn secolul aI XVIII-1ea, in Suedia erau folosili banii
simiiar de aiama, iar cincl. negustorii plecau dup6 incasdri, luau
bunuri (cereale, ceai, r'ite etc.) care au servit in funclia cu ei o roaba pentru a aduce acas[ contravaloarea in
de bani sint cleosebite in func{ie de regiuniie qi condiliile
in care au fost Produse. monecle.

In al treilea rind, aurul este divizibil fdrd pierdere Din ar:est aspect decurge un alt avantai qi anume
ldcaoeceaelerveeaamalgoaiianiurtemrge,uigv-ruiianllpuoldaai.,rrtelrrniaetpgr-porausddiprbelaiivlieotdririn,aatrarli-cudooruutpesldinpfiaogincauedtreedaefbpiguoadcaliiatvetcizdufai,ftvircaidnu- rS rnoneda cie aur este relativ uqor de transportat din-
tr-un ioc in altul" cheltuielile cle transport r-eprezentind
o micd parte din rraloarea lor intr:insecd. Cejelalte bu-
nuri econcimice au servit ca bani au
piercleli de substan!5 sau valoare. Aceastd calitate a fost ciezavantai de care avut acest imens
greu gi riscant de transportat. Sint
a fi
desigur hotdritoare la baterea monedelor' Raportul din- ugor cle imaginat dificultatile pe care le intimpina cineva
stabileqte exact in functie de ra- care dorea sa faca pt5liie cu o cireadd de vite.
tre monedele de aur se ln afarS de aur, putine din pro- Aurul intrunind insugiri atit de importante pentru
poi:tul lor de calitate. Pie- pat-latiitinizlcaourceutaiimtlucpeiulielnllaoflutcenuclmticadercnfluterrabi laicnnait,remsbeiujilnionleclaleaiegIepsdechentimrc.eubuaalcuoeicsutse-i
grer-rtate.
9i aurul, u-
dusele care au servit drept bani au aceastd
de valoroase ca
trele prelioase sint ia fel
ncnleeatlrearlie-p.sUadnedidevxiiazemimbaiplniltutddtdieiialmuenafnacteaclreaimt-psfrdomrpimuriliat tsrcninoapi uzveraicllooerropamdsroet,-i
scopuri.

pierde substanlial din valoare, iar regruparea pdrlilor in Totuqi, istoria aurului ca bani, respectiv istoria au-
rului rronetar, nu a fost lipsitd cle sinuozitdfi. Aurul s-a
intreg este imposibild. contopit in intregime cu toate responsabiliti{ile care re-
vin banilor numai in anumite perioade istorice qi Ia anu-
In al patrulea rind, aurlll este un metal uSor de pre- miie papoare. Utilizarea aurului ca moneda a avut,
luclat, perfect maleabil. Moneda de aur, ca qi cea de ar- la rindul ei o serie de iimite gi inconveniente. El nu a

66

67

fost utilizat intotdeauna in toate cele cinci funclii ale piinind funclia c1e bani (in limba romAnd noliunea de
baniior : mdsurd a valorii ; mijloc de circulalie; mij- monedd acoperi in lirnbajui de astdzi sfera mai largA a
loc de platd ; mijloc de acumulare ; bani universali. Ar- conceptului de ban nafional). Atelierul din vechea Ron:a

gintul, aliaiele din cupru, bairii de hirtie, bancnoteie qi se gdsea ,,ad Monetam", adicd in templul zeitei Moneta,

alte forme de bani au inlocuit in anumite perioade au- iar ulterior a fost numit prescurtat ,,Monetat', sar-l mone-
tdria 2?.
rul clin una sau rnai multe functii monetare. Cuceririle romane impun intre 150 i.e.n. qi secolul.
V
e. n. monedele Repubiicii Ei apoi a1e Imperir-iir-ri in
toatd lumea antica. Se remarci in mod deosebit moneda
2. Ilescoperirea monedei de aur a lui Sylla, denumiti ,,aureusr'. ln anul 312 e.n.

impdratul Constantin bate ,,solidus'o de 4,55 grame de
Funcliile baniLor ca masurd a valorii, mijloc de cir- aur, una din uttimele monede de aur ale antichitalli 23.
Piesa de aur a. lui Constantin a stat 7a baza mai multor
cula{ie 9i mijloc de plata s-au dezvoltat odata cu apa- monede de aur din feudalism, dupi epoca tulbure a mi-
rilia monedelor, cea dintii rnare inovalie in istoria mul-
idgnirnaGlFiauralnianitiaapndoteipcodmaaSleiiltoeirrsz.teiuD.setrdemxeoEmupl lum, o,n,seodliediLnrsu"maitdcir"c,suolua"t
timilenara a banilor. Unele informalii pdstrate de la In Republica romand, primii care au bdtut moneda
Herodct atestd cd primeie monede au fost bitute in
Asia MicA, in urmi cu 2500 ani, brevetul de invenlie
fiindu-i atribuit regelui Lidiei, Cresus (560-546 i.e.n.).
de aur au fost negustorii de rnetale prelioase, precum
Monedele bdtute de Cresus au fost din aur qi le ga- qi cumercianfii Si bancherii in mina cdrora se concentra
sim in literatura de specialitate sub denumirea de ,,cre-
seide" sau ,,stateri lidieni". Ulterior, Cresus a b6tut Ei schimbul de mdrfuri. Fe o fat6, monedele romane pultau
semnul distinctiv al persoanei care o batea si unele in-
monede de argint. De 1a lidieni, invenJia baterii mone- scriplii. Pe cealaltd fafa se imprimau unele figuri, de
delor este preluatd de persani, care cuceriserd intreaga
Asie Miilocie gi Micd. Regele Darius bate exemplu capete de animale care simbolizau puterea de
Fenicienii gi grecii ,,daricul* in
aur in secolul V i.e.n. antici preiau cumpdrare a monedei. Se considerd cd o rnonedd care
cEeideoni edneisi cdoepveinrires.tiUpinnisi eaccoelstmeiapi dtirrlzi iau (VI i.e.n.), avea imprimat pe ea un cap de bou valora tocmai cit
lumii qi iqi ma- pretul unui bou 2a. Probabll cA aceasta a fost prima cli-
felenliere a fetelor monedei,diferenliere pe care o cu-
lm-
pun monedeLe 1or. Regele Fiiip ai Macedoniei bate filipul noagtem astlzi in stema (sau efigia) qi banul (sau in-

de aur, iar Alexandru cel Mare bate ,,staterul( de aur 21. scriplia).
Banul este insd un lucru mult prea impor"tant pen-
In iurul anului 250 i.e.n. la Roma apare prima mo-
nedd de aur. De Ia romani avem denumirea de monedS. tru a l6sa puterea lui la indemina oricui. Baterea mo-
nedei a devenit, cu timpul, o prerogativd a statuh-ri, in-
In templul zeilei Junon Moneta de la Roma s-a instalat
semn al unitalii, inclependentei Si suveranitatii unui
primr.ll atelier al romanilor pentru fabricarea acestor
forme de bani. Un dinar celebru de .argint aI lui Titus teritoriu. Fiecare rege dorea sd-Ei bata propria monedS,

Carisius avea pe fafa capul zeifei cu inscriplia nume- 19482, 2ed$itteiaf.aInI. I. Dumitrescu, Tratat de monetd, vol. I, Bncuresti,
1ui sdu, Moneta. Dinarul respectiv s-a numit ,,moneta66
denumire care a rdmas pentru discurile din metal inde- p. 162.
23 Jules Lepidi, L'or, Presses Universitaires de f'rance, Paris,
1965, p.
89. SlSvescu, Curs de monetd., cred.it, scltimb, Iid.
24
Victor
21 Jules l-epi, L'or, Presses Universitaires de France, Paris, Scrisui RomAnesc, Craiova, 1932, p. 22*23.
196s, p. 89.

69

68

care sd-i poarte insemnele +i efigia. Multitudinea de Regele Cresus a stabiLit primul sistem monetar cu-
state, stdtulete, regate explica numdl'ul deosebit de mare noscut in istorie, forrnat din monede de aur qi ai:gint,
al monedelor. Cunoscutul numisrnat francez Ernest Ba-
belon aprecia cd s-au gdsit mai mull de 140000 tipuri avind greutdti similare cu ale unitdlilor de gi'eutate fo-
importante de monede antice. Desigur, numai un numdr iosite in acea perioadd. Unitatea de bazd folositd la mA-
limitat dintre acestea erau de aur. Alte surse indica cifra surarea greutdtilor era staterul de 10,89 grarne. State-
de 700000. rul iidian de attr cintdrea 10,B9 grame (cel de argint se
In epoca greaca gi romand au fost inregistrate 14S0 nllmea diddrahma). Unnau subdiviziunile : iumdtSlile de
oraqe care au batr-rt monede qi 500-600 suverani care stater de aur (ce1e de argint se numeau drahme) ; trei-
pus efigia pe aceste monede. Se spune c5 in se- mele cie stater (tetrabol) ; gesimile de stater (diobol) ;
Si-au IV i.e.n. nu era oras,stat in Gr"ecia care sa nu aibi doisprezecirniie de stater (obol). Daricul persan cintarea
colul
tot un stater. Sistemul lidian a fost preluat qi cle alte
monecla sa. Chiar in perioada de glot'ie a Imperiului Rc-
man, cind oragul de pe malurile Tibrului stapinea in- popoale, Car, in antichiiate, sub aceeaqi clenumire a uni-
treaga lume anticd, diversitatea insemnelor nlonetare nu tdtilor e.[e greutate ar-r existat diferentieri notabile de la
era mai micii. Astfel, in timpul impiratuli-ri August s*au o tai5 la alta 27.
batut 550 tipuri de monede, in vremea lui Marc-Aureliu
850. iar in vremea lui Adrian aproape 2500 25. In ceea ce priveqte forma qi confeclionat:ea monecle-
ior cle aur din antichitate,'trebr.rie spus cd datoritd unei
Din cauza acestei diversitdfi de la descoperirea sa, teltnclogii nu suficient de dezvoltate, infdtigarea aces-
moneda a constituit obiectul abuzurilor de tot feLui ?$. tora nu era prea atractivd. Cea mai veche metodd de con-
Trebr-rie ins5 s6 subliniem ca inca clin antichitate s-au feclionare era urmdtoarea : bucSfile de aur se taiatt
fdcut eforturi pentru a lirniia prerogal.iva baterli mo- sau clecupau in mici disr:uri sau lentile ovoidale, cal'e
nedelor numai la institufiile statului. Chiar regele Cre- se puneau apoi lntre doud matrile fdcute intr-un metal
sus a1 Lidiei, vdzind la ce abuzur.i ducea proliferarea mai dttr. Tiparele aveau gravatd efigia Ei textul ce tre-
inventiei sale, a hotarit ca numai statui sd aibn mono*
polui baterii monedei, stabiiind chiar un tip de aliai de buiau impl'imate pe moneda. Cele doud matri{e intre care
erau agezate bucdtile de aur erau apoi bdtute cu cioca-
faeuctriocnuc'zaergminotn-edenleu.mInit eiectri-rm ciin care si se cor1.- nul pina cind insemnele respective se imprimau. De la
s-e aceastd operaliune avem $i seaxuprceosniafecdtieon,a,brea.terr\el a mo-
acest fel tirmarea e',ritarea in- necielol'., in loc de fabricale
qeiiciunii prin modificarea procentului de aur (titlul au- doilea
rr-r1ui) din monedd. procedeu cunoscut in antichitate ceva mai llrziu eua
Pentru a facilita schimbul, gretitaiea monellelor de
aur era similari cu unitalile c1e greutate fol"osite in pe- acela al topirii aurtilui. Metalul topit se turna in forme
fdcute din pamint ar-q, modelate cu inscripliile ce tre-
lioacia respectivd. De aici qi suprapunerea clenumirilor buiau sd ap;rrd pe monedd.
monetare cu denumirile r.rnitdfilor de mAsurS. Talantul, Ambele procedee nll erall prea perfeclionate. Mo-
folosit la multe popoare din Asia Mica Ei r.lmas in is-
torie, in special din parabolele biblice, sau nedele de aur din acea pelioadd aveau un aspect neuni-
siciul folosit form, ceea ce fdceau desiul cle grea deosebirea celor bune
cie fenicieni, inainte de a fi denumilea unor unitdti rno- de cele false. Din acest considerent, precum qi datorita
netare au fost unitdti de greutate. abr,izurilor ln baterea monedelor. a declinului producliei

25 V. Sldvescu, Curs de rnonetd, credit, scTtimb, l,d. Sr:r;sul l?"c;- de metal gal'rren gi a haosul,-ii in ceea ce pri..uegte unitd-
tile de greutate, arlrLll a dispdrut treptat din circulalie
rnAnesc, Craiova, 1932, p. 22-23. lncd inainte de cader:ea Imperiului Roman de Apus.
26 N. tbn{ultlLgtnue,aPc.o$ptietaf idunlueis,cEr:,d.Ii,DI.aIcsida,re1s9c7u9., pi ii
financiare A,Jateri cdole

27 $"'r.fan l)umitrescu, Op. cit., p. 16$.

70

71

3. Moneda in feudalism Unitatea monetard de bazd a sistemului lui Carol era
pfunrlul sau livra de argint, cintdrind inilial intre 300 qi
glbdecaaaocdenonl.ttuLSrtinicliatomotehtXr"meipqtrpV2aie8q?o.taI*tea.i atricecnnraa:ooigatrrnneifgnieserit-dsniiurlee-ntitaunllaeouilnr.f.dad;eo-ueDeuc,fpudoeagpiasuignfaltairsetlpfaruaodnt,llea"oi-ni.psnii-sait*mtrfAo.tmeiiafreiiuiaracaeddiimeabommolariaanstunurse-liL,ulntco"rlitgeddr"tli."".o;i.e;fprt'.",ie"ti;;a-ir;;;l-itt";-;"ii";;;tirA;t;t;:irJn 400 grarne (a urmat apoi un proces de scddere continua
dtndrpndafb.aFm.ai-doeeedtequeuuopacdaaevnrrbarciPareniiaImounolidi-eunlduleaurlioddionuftrrba,rilrusene,adlid,iupacdzneefaeaaitonulunufaedi.invsom_edb-nertdaeptlriieefsaid,neudmlacosndattrindrerbecntcea-tufoc.ioariuiulqntbipeittparaTurliiiicixataiqiliutnt.moodimdp,riri_riatrLntd:lleceaoi'cam,cea(fiau,rinsaifaaiaieoulbocpnatipam-nountdmarpqicollircruideztanaerlillitetiasdiulierinatcntcpmeliatr,Ozaiacueasupcsaaeaimmdmnsftnouicuceousetu,rn"derrrsl.cmrfmasisiedisoz.tzi-ra_,uirauea.pialrarcearsfomrr.renufvec"ariiepdomiri-itt"arudiia"lseanicanstraen"aJtarcaaunifii"mitAra,iun'a"r,tiBgeaaeaivrialpmticlirgauno;er"*idri.iionl,gubtrzai,n;osruEt"un;cicaao"ltaea;laEeeult.tu*;icir,b"trcierltvegartiurucdi;erui'irrn*zd;iau,.a,rrl*;iriunuioSd"rd"anpM,-ti"Ji";-elcsi;c"etulet;hta";cacumxi;;icJ;cit;oi;;ti;m;etlsota;ee_ni--i;u__av._,-a. a greutdlii livrei, pind la cca 100 grame). Livra era im-

ccsivpeisamenuio-szatctrbiirenotuSup-aarilneinnzussuseaiidltssltleeueacatisemna-bitmssmmreidVetlomeoulietI,dmdnllIaaIcieemfm-erriigttteclaleeooodadrarvnnmerlaaiumee,dpnsttsosadpaietnuniarirnslrndeeebdtadetriaiullqe:mniritpnlegnieuueisuimtdiesadlziciecoilCeeneieocncaotdliCfeuedmraleduoleaar,lel"iglorl.btleicrier-elaeeuxuvctpcleretieueaMrirstl"frett,ei_a._oMec"raSrreu'iaon"d.er,rimo"deme"pp'i"airesna";nfi_nie.''fuea,"e"iucf."c"tas"rDcl"fatietiraiiiil_vn_;*et pdrfrtd in 20 solidus (sau shiling) de argint; 1a rindui
1ui, soXidus era imparlit in 12 denarius (dinari sau pfe-

ningi). i\{oneda cea mai utilizata era clinarul de argint,
cintdrind cca 2 grame. Caracterul limitat al schimbului
de mdlfr-rri in timpui lui Carol cel l\{are nli cerea o t:no-
necli. mai mare, soiidus qi livr.l fiind mai ales unitd{i de
soccteaii (de cont).

Sistemul monetar stabilit de Carol a fosL adoptat, sub
nume cliferite, in mai toate statele feudale care s-au for-

mat ulterior. In Franta s-a format sistemul .,livre, sou

(sau sols), denierso'. In Italia au luat numele ,,libbera, so-
Iicli, quattrini". In Anglia, cunoscutul sistem ,,lird (pound),

shilling, pencen' care a ddinuit pind in urrni cu 10 ani,
cind qi conservatorii insulari ar-r trecut Ia sistemul ze-

cima-i.

I'{ei-itd sd ne oprim pulin asupra istoi'iei vechi a mo-
nedei ]:ritanice, lira sterlinS. In Anglia, pind in secolul
al XIII-lea monedele de aur erau inexistente in circula-
lia curentd. Aceastd situalie a corespuns acelor vremi,
in care tranzactiile comerciaie erau slabe, sporadice ; ar-
gintui, cu valoarea sa mai redusd, rdspundea mai bine
necesit.itilor unui schimb limitat de mdrfuri. Lira en-
glezeascd (lira sterlind) qmi usultbedsiveiczoiulenidiee-saalrein-dupl ebnacteutegi
fost mai
sdhinillainrggin-t. au

Friina lird. a fost bdtutd de William C'"rceritorul in se-
Londrei (de unde Ei denumirea de
coiril XI, in Turnul
d(.,ieTncoietlenulgnlip.etoazutienaod,(p(doe-ungdlrie"rauetastutteernfco"u)loqasciietcaeinaatgaitrideteapnecuemnvtiarrteirnu-aniitmaIitveuraalt
cle mlsurd, livra, cit Si pentru unitatea rnonetard, lira).
p. 28 Roy Harrod, Money, Mac Millan, St. Martin,s press, 1969,
Ltdgueiiarnarkteiliaaro,rgpisrWiacddmlizillluoia-trm.la$ineicrcaucitalatcet1ulrt5iogd0rer-,e2gcu0rln0epadugt-grearaemaufepitar.:ftoeoealaaopesaiiirtod:rejduilmamdadeestfaeaitcrne--
12. mare mdsurd unitate cle cont. ln circulalia obiqnuitd erau

72

,.)

utilizate monedele mai rnici, pence_ul gi cel mult bate o noud livrd de numai 3,BB grame aur pur (24 ka-
rate) care este pentru prima oard denumitd franc
shilling-ul.
(.,Franc a chgvsl(t) 29.
ntipnpratfbmtcarelieaofocneiuryszobdrirvgSiigp"taneaeCaailiucnasnnentn'clinuuedr)ttdneticgid.LctneenadauaeoEtaiddddaln_dcxecugderecae(e.oeeecpaiclmmracMacunveacnoouueopeouuin3ulmilrnlvran,l,ursnfabuiiebuenttlilc1irn1rilddtupmmefcguu1let,aloiu.ifaas0aligturcentpMnt-0riniiopneaerfli-dopi-acilncEm1cerenquuetiic2suiaeFeinlzlple0raealiclboenulo0dielaupeapcaitreeelheniaaeupefsocnic.nmirradnnln.idhfsetenuau.(raceei)idflu,a.rveOruiemai(arpifrvedatnariimduranniiirutmties.emrie,aca1c:tnpuneauat2iigatler"ntoirbmlgrduufeiraae1oamaeilfoa)r.uloe,cooftpnVspptool,ran"esetaieroaasepetniemrgnterttaisdueaeu"eetoafdmnriiclllienui'"oug"uaiaiofue.i"rrnrl,.rdm;oeiede;isora;*aCiateusi"koan;.cdmn;"J;toic;___;_eO;_el_;ae
aIcmgdi-In-iIeiruat-crlprnaeeIunrebrfaiigiacn.un.eilcOini,nGapitp{.blrenaaeedIadllniuattzuaatdcaGtuaufmtoetenorosamiimtntntaoaeamdtnrdene7eeadio2asddis0teceeem7slibieeeiucipnibaaloitdeaulrcsAetapruegignreleeeuigsrsisltelnoadttiearreidntincOeotdsaeiidae"aia.itdeu"erde"rne*:eseg*aat,eua:u}dlrtsen,utgeuicrUeparublim"uera.d"rterterer,Orrg'ic-fg""die-erOalusrie,_urei, 4. Faisul gi tchnica
mnbmiioiflt,idnciUt,eaoritmtEnaivcreaua1fza9cdd7poe8mti*naaulucn1rce,d2a,e6acai6qunipfoddarigremmirnleioaunurmtmtiramieroteeeanmeicaldeblceder4esEf,tr1eaca3inulegLcper.opz"end-inee"td.ldreeueni, aCur,-tunotuirLt-,ar,"tnrier*u"ua-_-
ncpTei(nloaeuuoiE.rfrtsLoitaopeoidunlele.etaa,l.Yensi4n.ti,lf.i2lenat0,i"c,,selegiilvrnanarFggtmailiteltoeiip(zm,tsiaa|pIa!uVv,qlienqlibcirdaaloe-t2)e_nc0ofuirEniamdnunceitrcirc:oiesiilpe1ozdenduaelduni(ln,sf",eCuu,rn,u.biarci.rgdtria"ni"iuatve,e",tiar.;o"aivvyuuad;i"lCe")u".frt"aauiSiiur.O;uae.r Plecizam anterior cii tehnica rudimentard cle ba-
tere a monedelor a favorizat incd din antichitate proli-
ferarea pieselor necorespunzdtoare, cu o valoare rnai
micd decit cea inscrisd pe ele, intr-un crivint, falsul mo-
netar. Situafia a luat amploare deosebitd in feudalisrn.

Aceasta practicd, numitd a seniorajului sau a muta*
tittnilor monetare, consti in schimbarea con{inutului mo-
neclelor, pentru ca, din diferenfa dintre valoarea lor reatrI
;i valoarea pentru care erau date in circulalie (valoarea
nominalS), sa reiasri cistigul celui care le bitea (senio-
rul sau monarhul). Unii seniori au impins atit de de-
parte aceastd practicd incit au rdmas in istorie adrleIpI{te,,afala-
sificatori de moneda". In Franla, regele Jean
schimbat intr'-un singr:r an (1359) de 1T ori monedele
de argint, iar in zece ani de domnie a efectnat LtO de
asemenea mr.rtafiuni. Papa l3onifaciu al \rIII-lea, in dis-
pnta sa cu regele Franfei, Filip ce1 Frlrrnos, l-a acuzat
qi cle schiml:rarea monedelor. ln Anglia, Henric al VIIi-lea
a proceclat, de asemenea, la mai muite mutafiuni moite-
tale, reducind simlitor greutatea lirei sterline.
Ca urmare a seniorainiui, are loc un proces conii-
nuu de depreciere a monedelor, de scddere a greutA{ii
1or, ceea ce plerimindite, pindriltieaalz,iinduemuelnei.taRlieledudceelegaregurtaetuetddleii

la cale au
monedelor', evidentil La inceput iq cazul celor de argint,

se extinde apoi qi la monedele de anr. Sernnificativd este
istoria monedelor de aur din Franfa 10.

safuerrI:ntuf^lloAdrneignfluilaoi,r(iindn.etrIcenc1a133B4630gf9rra*img1e"3i)4",5hjus.me*fdb"tiaa,-tts.trrJOeuei "ip;ti;oe'8.sien";c,slei lncepind cu domnia lui Jean al Il-lea are loc un pro-
ces continuu cle pierdere in greutate a livrei franceze
de aur. In 1365, regele Carol V bate un franc de o livrd
cu gneutatea de 3,82 grame aur pur (,rFrance d pied,,). In

29 Dupd Jules Lepidi, Op. cit., p. B9-93.
30 Dup5. Jul.es Lepidi, Op. cit., p. 89-93.

74 75

lTllanfcsrddrpdolsttimqsetodd,ol0an3ee7rraecaiei,euegee,ituaeiie,anos,u4evacdrazg6a0lainiedirlrosel:arh2tiseuc2.iud7P6lei.lietzca:,iirt"iCt2diilhrd.rnarf,baI.a,ve.lrangul2iglan,oeaepumeinaantjnintsIrrlrr1a"ersmmirfrlnlnelmulartaim,atoatoidaa7taiurlroiua".aimlIgluomlreon,tcicctmi.tbloiclsd0inrincir1X'n-en,eecedt?vEaee4eegra4iuimneedaonsVdlceaczu1uii1ncldctoinmeiedduaauensgaaI2ot6oemosdV-sms"evatsleelmru,r.4rcionu.,fiinactuee2iecmIdocrleu0tnanrcloaIlosmampcarda4oedInsioiulpurflutipic-dn.naiiae,a-tnrdinoutoofoenlr,rlnm(lsa2upeeieeu_re.aespIipdnvlsLe,i.bdb,amn.aitgtiftriruocim0tefiiaa..tutuiitina-ecee,i.Irilitaaidn.olimet4enrCnirunactiainauazeeinplgiat.ofCacui,iilartottrlpaidg.eiarie,veireiodiaalLepinnt-alaiirumdianditrtenoatrpal,nuc.e(tolereitcadnteeaiiaptovromdddl*anmcschalreuucti0_ueidm'ltubodonahpuieipecn'ecdt,0eclnuVc6nvaduneiiterimtcii;jeot,sa,t0ni,adoci"cil2eirsrsalumlIc7Leetv;t,uIrr1ia"ebi9Iant0iri,uzriussae,iunimn"i7siddrcitut-risuil,idetni,cigdud".'eut.8inJiiit1'e.ioibvc-mbrrslsd-d.e,irotl5hncai'fdt'ua0rlrixdit,nurlapu_ef,.mr,v,leeiipeui"a1ri-;bVil-cebiup.orivt;rsbufoucnreLvc0.aru,tedu'l,iiru-acucinea,s"zza_nperuuaaltpdeib"1laaiiiig,eblvcrertlduagutafruslucor'd"iieetelo,e,hovou"ominundutu"annrbluataX"iir?dOgiibvleeeovcprcreaedao"rit,vtefare-iisaaamxioobruatvu,n"oiIe"efg-caecectrlI2tisuqrloe"oaac";un_sthnoe3ri"dridl4tbi;,.cciu.neiirmuir"faiue"Oie."i,';ar-"lunuao.ref."aaralhlrii>oaa*goS"Xu"Detirili"tc,-raenb"r;lSclt.*"Cr;;ralruer'i'ma.In*stpeel'eonnrair.igrr;-ite."h;e"e;lcrttelupi;a*"t;otolilm"o.;n;r"lDl;cuel;i"i,;"tretienin:r;"nL"if;olel.arrtoriirroprrieeiiu_iniii;urn_)iiJ;ntii_t-c_i;u;*i.J__;_"reli_a""__,uii tuielile respective fiind sr,rportate de stat) gi ulterior se
insiituie obligativitatea ca valoarea reald a monedei, de-
aidtgc^a,renelripl$eersC-i,nin.eetgeadenr^flaiieiiocfar,cdture,stacuelijeusinnse(trdudceu1poesGnprlpui6mrmreip6ma,acaaptisalitvrsahXie._nxfoumdVe:t-rlldiI_eedsIlrg-uiuilde-atenoeafaoerrel.sm:iacdtnR_lo.uetieenncjrmgieecreiletnoeagacanplr.feeimiiiEncauaorlititiaresorrftaeere6bdgtcarreeiieintiilfo;pauioiiriti'ial;Cnl(;'.ctld;ro,h;,inr,ei"one'li-___i
terminatd de con{inutul de metal preiios, sa corespundi
ll)
cu valoarea nominala (cea inscrisd pe moneda respec-
tiva).

?n perioada urmdtoare are 1oc o imbunatdfire radi-
cala a tehnologiei baterii monedelor. De 1a bucdlile in-
cloite de metal gravate cu insemne greu de recunoscut
qi stingaci efectuate, monedele ajung ceea ce le gtim cu
totii astazi : discuri perfecte, ztrr,late pe margini, cu in-
scriplii Euinfigcounrilinbuintedgei uniform reliefate, avind o greu-
tate qi metal pretios exact stabilite. In
condiliile tehnicii monetare de astdzi, falsurile renta-
bile au devenit aproape imposibil de realizat.
Baterea monedelor a lncetat de a mai fi un izvor de
cigtig pentru rnonarhi, devenind o indatorire qi o func-
fiune politico-economica de primi insemndtate a statu-
lui. Prin intervenlia statului in acest domeniu s-a putut
institui increderea generalS in monedd, asigurindu-se ga-
rantii cu ipnrivmiroedlacucroennltinpurtoucl egsiuvladloearbeaateerie$Si pi udteindinut-rsee-
controla
buintare a monedelor.

Pentru a se realiza piesele moderne de aur de o ca-

lditealtiecaitmapgeicacboimldp, lteexhan.ollVogloianedtedrciiolenfsetcafitounlaurieseinstter:fonaitr5te!i
care. utilizind tehnica de virf, reu$esc sd confectioneze
produse standard de o calitate special5. Etapele princi-
pale ale confecfiondrii monedelor moderne sint urm^d-
toarele. Mai intii, se pregdteqte aliajul respectiv. Turnat
ginrobsaimreeadrmepotnuendgehliourla, rdeu, padliacjaurleeesstetelatmdiianta, toibntintainbdlue-sdee

discurile ce reprezintd corpul monedei. Urmeazd un pro-
ces de finisare intermediard a discului de metal, in-clu-
cstoaivptiittdede)t.iizln(imdiffsianerauerliplaeerecmaloraecrgnbinuait,ecrdoereaesc(ps'iutnantnddfraicrreeearE)iniiladeelcoarcldosninstartourlelaa-
rece, imprimindu-se simultan pe ambele fefe insemnele
specifice monedei respective. Astdzi, baterea se face cu
prese foarte puternice, care aplica o forld de cca 40 tone

pe o monedd de citeva grame.

5. Moneda de aur rnoderni emcn;iltdstcauou"elzroteiouor.l,arple,mr':m^elrnilbiorun\t.qt-e{,eniid"le"lotcmtttetietr.tluatanlucnui.siuarnrle"caiopnebirtsduc"pltqoslrmaiaepa"atesieinanrlrutpneeceLucigitielureociluotelecineismlac,srrulaiiemGgeuge{r"vlueseeorraeaaa'eaa-lp,asanrulunrdiuaoccsdontruXeaeiipoqarmmc1Vmtcotiausete",,urIoer2oeba6InetlinIa5clcuainie-asluleould1ecrcofqdilsreremdufarqnaidtrdap,lrlaeoaniloe.upatisnncren-stT-reeuesciomttb,rcicccnsrneiapaoaehliuggecsuriatliinteuaeefmeire,m,iu,rlrreuebgeiaocrosddira''aobvebneeonfniLalnueddmtalioragfatlasdtcooaesuoruraueutrrputntieltmlrraneltetiale'uiidacr',cd5S1i^dteeanltudae,,notp1e0naitma8u5liislteplfntaatuuouttelffuliernuulronroglammrlescrpsell.pndtsinftogaranisaaedc;cei-i-e-iii--ii

ln urma unui proces tehnic asemdndtol cu cel pre-
zentat anterior se obfine moneda de aur modernd : pel'-
fect rotundd, echilibratd, bine reliefatd, cu inscriptii clare,

zimtatd pe margini, avind o greutate cle metal pretios
egala cu cea prevdzuta la emisiune. Datele tehnice care

definesc moneda de aur modernd sint :

a) Titiul mcnedei reprezintd procentul sau cota palte
metal prefios din greutatea monedei (titlu} colespunde
de nofiunea de karate folosit'i pentru
bijutelii). Ei va-
cu
riazi in func{ie de felul mauonr eacuieitiqtliudled{eara9/1e0m,itiennste5m. nXinIad-
ioritatea monedelor de
cA din greutatea totalS a monedei 9 pdt'fi sint aur pur,
iar restul al metal (de obicei, cuprul sau argintul). In z2rrade1iilz,iet2u1ibl"2el.oTi",fioi.nrmntacoaenlaodilcnesneitridre1ua-ie7uald,7rld.e0fsei,ienaeatsdfuottrerlocdasdoeeluamMtacoitaanenrliceitecadiiatdpeTeocesanrbe-rtiazereuaucp,tepicdnfdeueiscettlrutafeaiagztraaieapularidiinmpzoailjeplreietinai-'i
S.U.A., legea monetara din 1792 qi cele uiterioare au
stabilit titlul monedelor cle aur Ia 9110. In Anglia titlul
monedelor de aur este de 77172, respectiv au un con{inut
superior de metal galben. Existd qi monede confecfionate
ipLdii2olnni:oir0irintinrelttsIeaadsugnhne1ra;iiiim4"glU|cAes"6ndn"inh0inaiac6gti.eitllt5isll"iLn)iind"inal,a:idetn,gr'ar"icaaorididueitgrtieitdcdaneafet-eorademn1ssusgu3aip-ttsrua4murriugi5imqlnnbeniieAnocldeelienitnitfanr,uraetcadielctcdle2riueimgdms1il'lau-eeiesastinaduaahpbeibturuidrdegldrliiinuaitinnuavslcgtdithizpp,ienif),irlluan'louoiannlovGreugiesiblunreu-nii,ialnunliutunsellf^iauuedidcil(aciieie"nlsriucr-dd-a(atuGape9ludeaoamrenatavlifcceueuaquei1a'riitl
din aur pur de 24 K; acestea sint rnonecle pentru tezau-
rizare (cum este Krugerand-u} sud-african in zilele noas-
tre) desiinate numai pdstrdrii, cleoarece in circulalie, sall
prin folosire, se uzeazd foarte repede.
b) Greutatea totalS a unei monede se numeEte
iar greutatea netd a metalului prefios pe
i,,lsccohnrofitn'.e, care
poartd numele de kom.

c) In ceea ce priveEte greutatea monedei gi confinu-
tul de metal pretios, in cittcla tehnologiei monetare mo-
derne, nu se poate obline o precizie totalS. Abatelile
permise de la greutatea gi titlul declarat sint de maxi- Gauurin(veaeliorqiniareoprlierzae),netimndispgrieudeticlizeasot riunl sovereignului cle
mum 2 la mie qi poartd denumirea de remedium sau
toleran{d. Pe de altd parte, prin utilizare monedeLe de Anglia in timpul

aur se freacd qi suferd pierderi de greutate; cu cit a- eXtaVIloInIn-uXFluVrai IanIuIla,r,o(1inm81o6anf-1ea9dr1ai 4d)leu' calouvricdielorfoeamrteiEbi uinni secolele
cestea sint mai mari, cu atit scade cotatia monedei res- calitate

pective la schimb. Din acest ultim considerent, mone- amgioofonnedscmtleqcicdeasaretteitsnesaopcvooemlreeeoigincnuiaul,liizvceaiatlozqrdiin9ndiapi2no0lepforranenuzcleind-ateupare'uNrp{iseainnla-t
dele de aur care se comercializeazd astazi pe pietele
internationale sint manipulate cu deosebitd grijd, pentru
internationald.
a nu se deteriora (de exemplu, se interzice ca ele si fie

qter-se cu batista).

79

7B

In Spania s-au bdtut mai multe monede de aur, dar CAPITOLUL V
dublonul spaniol emis in 7774 este cel mai cunoscut. In
In S.U.A., dupd cucerirea independentei s-a promulgat ETALOANE MONATARE
in 7792 legea monetard bimetalisti intitulatd ,,Nationa1
Mint Act" prin care dolarul era definit atit in aur clt qi r;cibtmfvii"liomoi*liiaixnoo;cmJie"lN"eanrmoP"et"eorrtcnr-uaiitlla"iilaasoluiner,9purrt,ncffkitrioieneiaaatmi."srl"t"iaoreitatta"i"6ngaco.ltdiorueneppaEadenNntrcArrrmiieoaeeu"or'ms,tsutcudsene,tceltl,iuoat,atpmusias"nailitli.aidiioedieirlueetuiutnttritttirdaaeiuatlun*aaprme,lliuor"eqspo'ecensnsittetanruucatcitiaieai.lntnelz)iotitnc'bltamidenal'lccieferll(l"oaeeiioz(i'irenrTvniEeseisgueo,oaesceptlnsitaouotraru6eivnretrule,Seoicu,senqtseami"elnvistiitttelail"eaieocdectalcateocerxiaerontapncdIdaennrtueio"esimmmtls1cmpamatddmoaeolli!oicostnzan-dano,uocid"es[ru1erimauiti^dlsclllanreruo1reoddr----irai-
in argint, la raportul aur-argint de 1 : 15. Prima rnone- ,icri;riarli"pie"d;.oAt"i"it"d"lS"-ula;-ei"-ni;Li"t";"et-fifg""-b-n#"""trpadtm";u"em"i"eips;teobsaa;er;,anizi€sus[mazuei.sntanaetiessgaaoilti*urresuedk"rtampmeeis"memium"ostea"letnubveet,tmleaootaumamtzloltuialeaenociri'inpmneamipmretoearcbteieoasnlraaittnroteariz"eoooeatleaaesmrsuitsrlmeceoeeenitrodabiavsnpliniimntiseraabetteatabaclti;croiiaanE6eleaclrisiilessnoitontaeer'ssrd''ugceosaaefPesnfcoll-ioe6z'pspnmeCotofaaaeialanzetcitedIndeg--
tdrie americand, cea de la Philadelphia, a bdtut inca din i-lpa"or"li"f,sAi"itmitv"-uil)n-t.tepudij"iiln"taebtvu;aerizdlouaeeratrlaeostl-rordaoneumluuelldlmateaaezuliinvtcraocS;ellet,pa-leauottqtra-sapliosnrnetnueuulmmioml eeaailltseeueerlmae-,eacoeterangstaletioonltoraataarn(en:ebeldeieleitenas----
1792 piese de aur de bund calitate, valorind: 1 dolar,
B1
2,5 dolari (Quarter Eagle) ; 3 dolari ; 5 dolari (Half
Eagle) ; 10 dolari (Eagle) Ei 20 dolari (Double Eagle). Cea
mai cunoscutd este piesa de
20 dolari ; cintdrind peste
o uncie, ea este comercializata gi astdzi pe pielele in-

ternationale.

80

mfmvmzcodaoois;lztrnentelutver.det-atslaoridctqturiiidibgtodndipmlsmeapeeto,caaadopmgileuerieep.nrnntciuialdcue,lulimenaalleneogcttopmieanr.eleeiovotlnnaeiaolriorra*tuiiaobsi,neiruin*ue,ntulu"e-rriioi,nomr,ilqoun""n,ruiercpir"t,i.aetricrA"uemhuEf,ioiraa-n;nri;cierrxi.cun-t-le;me;i,;i'_."mrba;ltamiiii*;_i Termenul de ,retalon aur€t (Gold Standard) este o
nofiune genericd care se aplicd unei largi categorii de
1. Delimitdri teoretice slsteme monetare organizate care au caracteristicl co-
nrund in faptul cd unitdfite monetare a1e tariior res-
pplpncdlfnficcopaiiaieardlivoaeaiaeireunnprtnsdrrlnofpdereimddetPetittaurdna-rluiofgs.eiuoliq-lmiculniednsqrsefoaiirceotmcltnnsqeadcratnaioucssuaicnnuarenee_beierdlcfurutseelspaoaeeeonsetitscusiarscziemtievs6itsn-utpnvenanti,otedilcite.ifdaeninaedinodmptdCiselfetnrmeeuharaeoervrtimfnagincreboenlfliaeeunieoeiinruataflae-d.isiipesznrstimcmsueeudrsutdaidaelrlamseoz-orauartectaimieneirtr-ipiesdaiezseafnoob"todtgauitranqta*raaiererermnptiemit_er-rpacieeuie*tnuoontnaaruelarcqno,utrr,rstoicfa.eee.ir1".urdsbtiiiz,al-r,taid;"iepira;.ci"uisr,tclr;tl"eeuerituii;urusilcar"u.e*cclartlreeaniaa,niiritrlr.ibparli^eeidim"eaticeubtadas;i,a_oiciiiq.cft"ilrr*tlnsi"i;i'eth"ii"iodtiaei;ei"iieiAnrccctmrm_u;ie;eol."rt;"ma;";;zebbliiE;,t"ii-n;oro,iurpt'u,t;eriuan,^or;r;itciiaeoat.lu;";etiu1t#rpu*,1sinia;ir,i,rr;.a!r;r,,-lp"."ii._i;lte-e;;_,l;;._e"-ei_"e_,, pectirre sint rnenlinute intr-o relalie stabila fati cie aur.
aoNoecilmtcnoderduteydtaoerraevsminpinlntEoi.rdtnasdmeaantDultaeriuuciierioltneaoluleaifnuntoanaeadair-nc,tuolcumdieecqeemnrnlaazieeefiesuupvnralienaaonim,gtilusacucatdaorae{llameiieirnnsarerquteeemnpdaainotcoullaauoolnaaerlsruennreret-btg1eruilasatauoaialarisv.flrndulatitioirseeEillreeoarrmgii-necbriamaecnufcildosrtetoidb,gmeucnaideiinetrnennpiacinntteriatusptmogarualtredtdmoriionanueectndsuuzvcimcaaced{rhsialtiraeincpiiaorstimeedoatn"tuale"ateaesaelcpmtpll*aa,eeiisaltalsdieuttnfiqeefttrniidiziisic'pstir-cprvicrl_u.ia.co1.oarr.etau___1,_ Trdsdtura comund men{ionatd nu tlebuie si ne facd sd'
trecem cu vederea faptul cd existd numeroase Ei irlpor-
82 iante diferente lntre nulneroasele sisteme care au fost
clenumite etaloane aur. In etaloanele monetare pe care
ie vom prezenta in continuare aurul a jucat r:oluri cii-
felite, indeplinind intr-o mdsut'd mai mare sau mai mici

o serie de functii.
Etalonul ctur-ntanedd. Prirnul sistem monetar modern

bazat pe aur este etalonul aur-monedd (Gold coin stan-

riard), frecvent denumit Ei .,forma veche a etalcnului
aur" avind in vedere cd este specific pericadei premono-
poliste a capitalismului. in lucr'6ri1e de specialitate, eta-
lonul aur moneda este nr.rmit gi .,sistemul. arrrult-ti in cir-
culalie", deoarece monedele de aur erau emise fdrli
lestriclii, circulau liber qi erau ciisponibile pentru ori-

cine.

l\{en{inerea etalonului aur-monedA presupune inde-
piinirea urmdtoarelor condilii 31 :

1. Definirea unitatii monetale (dolarul, lira, francul,
ler"rl etc.) in aur ;

2. Posibilitatea baterii in cantititi nelimitate a mo-
nedelor cle aur fara nici un cost suplimentar pentru po-
sesorii de metal (deci fdrd aplicarea seniorajului) ;

3. Posibilitatea topirii libere $i nelimitate a mone-

delor de aur;

4. Asigurarea liberei interconvertibilitaii a monede-
lor de aur qi a celorlalte tipuri de bani (de exemplu, a
monedelor de argint, a biletelor de banc5, a banilor de
trezorerie emigi de stat etc.) la paritAtile stabilite ;

5. Per:misiunea comertului liber cu aur, inclusiv a

importului qi exportului liber.

31 Lester V. Cl.:andier, Th-e Economlcs: of MoneT; ond Banking

Haarper & Row, Publishers, New York, Evanston London, 1959,

editia a treia, P. 356.

B3

G"i;il"te ilT:,jfgsifdtmnntpfutuseilonfeaasaireinruaeearlogt-trcioeibc,paa4.mrctn2*caremfsIdaLraA.reia..c?aprgetaaeumeaadcIunedcLitDtn:nnateiidmoerdeiiiun:tnacurfob.stnaeneaenodtnttmettSripoduadenaenccdntrriaieereeulat'orieeuc;aaareiftrxtdcrn'ueeaacvlmxllebecrftodvenotitoeeu1esraeifoeelecrionrartp8llglitclmearameleqrcaepi7irtaovlmou^ijreei,9lesc,ebulueue.ndilea_iiuitdciilralnqlageld,aoeto,tdi'ae-etucietlfisyu_"aeiefpjin1taneatnd2ril,mec"a;epnc.oirl0ebl;i-i^nnelceima,"totiro;6cNaarjt-nn_ei;"niTrtennc^na"r"luinLel"ree"uipacilO_"r"di,1i;iln-Luo!"i'i"u',eoBuap;p;';opiu';]i,ilii;"rZ,ao;tJ.i-r4"ar;u";e""";9airJr".'i;;rrr-iJfiutJie".^il."ili.'"pr,'Lrn"rii;r*_'sa"ci"uerfto"lsum'tna.au.0ti"re,rroen"e"nu"^,_suu'm."oa--nj,dsjdrq.:i-i3dcfu_rneuu"nlasdp^trl"o-,rceelaceiled*ueia"uu;lr.eda"sest;iess-lidlcoecr1;apacaad:t.l;cdaurflE"eadee;e;rorupca"icrrdleiioaine"ngntrt2mxfiissuc.#frv.ti0aiiai#rurnbitSD,c"ne,clcu8.liiut..eleilbaacii2Ua;".tttsrevceanal-ti.iilialdi,"tA_eint_rtetn_ineii_oi-.l,_ l,lincilor centrale sub formd de lingouri. PlSfiIe se efec-
tuau prin alte tipuri de bani, ca bancnotele, cecurile etc.
il"iDtiIavc'u;s_ee.;ettnottieEgie;5psttiatefure.aliarb:rilsiPceo;t,icr_t#aneiidleceurdi"t,pmaaledrpdlrreaiorseudtunipianupuru:c_rdenrpu"ilriper-inpmeaaagiailut.muieois'frmrlou-uiuua.rsrirrpiirint.l"u"io.igunlaEiir"ror;tmt^iuanSui"ldl.;lo"ioU-u't;tJosn.ijiqii";-ule.",l";".iuul,bl;o-,rauaiireirl"u;'irU,r"r_tbi]pd:iIub"1uienei".el"s-rg;l"itriooaefnrudnugrnreofir,siuv#tapaaerfunqerluddurlviariiels"ep{rndodir:teeal.)ii"_.n-_a-
2. Convertibil.itatea bancnotelor salr a altor tipuri de
c*Pcfddiieaerucnritntaut1erssuta.aeaarlBeucncfaeosuactaeleuoarmmmoseuicaitpajuemldiopmrcadicamoaitndacoqleeiu"rrodc^iojreplu.potl:alioega;irrnGrta:afa.",dti""uu'";'Or_.i"'r"*"ia]*rtr*:e'-""f";f"#o*toc.a"ji"isirf'aia1tt"d'l,ro_frerroppn.)nrriaAtelsadttpuaaieruqn;ruc,nieilatilmenepel zorrbpaenaldouuetnctrvdeefcliealnxsiellduee.* bani in aur era ingraditd, nu se mai putea face la libera
optiune a posesoruiui qi in orice cantitate cerutd. Aulul
*r* V. Chandler-, Op. cit.,p. 3bB. monetar era vindut solicitanfilor numai in folmd de iin-
" gouri, mult mai grele clecit moneclele, deci avind o va-
loare mult mai mare. De exemplu, in Anglia, in pel"ioac.i-a
84
1920-1930, cel mai mic lingou care pute;r fi obtinut cie
';n solicitant valora 7585 dolari, o sumi iinpresionautd
pentru ac€a perioadi. Aurul nu era disponibil. cieci,
masei largi a populatiei. Pentru cei mu1fi, bancnotele
Bancii Centrale nu mai erau convertil>ile in aur. IJe

aceea, ,ldranii francezi au denumit etalonul a'"rr-ling.ruli

din Franta interbel.icd drept ,,etalonul celol bogati".
Nu toate etaloanele rnonetare s-au bazat pe iiLlt:.

Unele au pus pe picior de egalitate cu aurul fie, un erli

metal prelios clrm ar fi argintul (bimetalismul aur-ar--

gint), fie moneda unei !5ri cu economie puternicd (eta-
lonul aur'devize). Alte sisteme nu s-au bazat cituqi c1e
pufin pe aur, de exemplu, etalonul-argint, etaloanele
inconr,'ertibile in rnetale prelioase.

EtalontLl argint. Dacd in locul aurului unitatea mo-
netarii este definiti in argint, ne gdsim tot in faia un'',ti
sistem monetar convertibil in metal prelios, dar fdrd

iegdtura cu aurul : etalonul argint. Toate condifiile pr:e-

zentate la etalonul-aur se aplicd qi etalonului argint.

Etalonul argint a funcfionat in secoleie XVI gi XIX, mai
intii in toate tdrile europene, iar apoi numai in Europa

Centrald si Rdsdriteand.
Bimetalismul aur-arginf. Etalonul bimeialic, sau, sllb

alti clenumire, etalonui clublu aur-argint, este acela in
care uniiatea monetari (clolarrrl, lira etc.) este definitl
atit in aur cit gi in argint. Masurile necesare pentru
pS.strarea acestui etalon sint aceleaqi ca pentru eta-

lonul aur, cu specificarea cd acesta se aplici atit pentru

aur, cit Ei pentru argint. In plus, in cazul etalonului

clui:lti aur-argint apare necesitatea plstr:irii unui raport

fix intre cele doud metale. Irorma cltrsicii a bimetai.is-

B5

ft?H fi"t!'rt;':j.|#ff;onetar ar Franfei introdr.rs prin rnoneda inflaiionistd emisS in timpul gi dupa primi-r} 9i
ic.dcpalpn,.rscnvadenipe,eettouoifeeneueitrnzirraqntrtrurrrreteerAt"ealitidavE-solrizczrlmlbepnve,crniptaetSonaSierdtursueelnetlg.ivalnsetiilUonrrvnbd"unotetimraan.crrti.i.uilleranAuureatiaoa-puinrtif,t.ren.litaer,ue_u,raebtisSarsndadra'rctriddtu,dnai;aeelert.trerleernerar.ecvret-a.fraa-^9.diciioaaia"lzuRzcl,.euifcaiiUeeljlrdligojneeoeeni.rrru_i,ct-.cglzst..rastimeeerizaerairla.rluro"fteeee_'irriaru:i"xievsry.zz,ta;loL"to"eiteec(sjsTen,tee-(rl;r"tee;e,vem;cvems--o"cd;nire.amtiitt_;i"meeu_l"tli"r;-l,lrr"m;e"-";;r;;ei"i_"u;*rI"J;;"*n;eirJaoi*;al-c;ar--u'"uci;iti;l:i;oill''"a*li"";oa'o;iEc1_r.gr;'*i*itent"*ri,rduleor.esf"r",et:tai"rc",rreutortvruiac*ria,tnulnir,laoi*u1nelarobiEsinmd"een.tnacLinartfi.iimieoaselrd"elcuadsoSdtnnzCosatremnrereuut,Ldniiierrir.ann_etirmrelaeladaseitsietdndteriuoeereoe.eaadrpeiermmneerscs_sdn.uuezpoctisdssuaiatIeceUrzehnttemnipirlrrecrlieena'vacmacaviidtezmcadtiioaiarglortescnbederanecre_'l_eceaedo___ mmearjoeruitactietaateldrpileonrtreuuroapednee-
clmsdfmfaaieiefleiatecnpa,pbeEeuiominrdmltitteantoeorlifaotniauecundaeccandnteifran,tureerepirileucenacrdlieuev,"ifuare.nuauivnnnnpma,mctscdrfouei"ielrainnturtetu,ztuattefd.erOo;mpe-rieuitl"nreief"ubit*"""nj*n*rl*e'.-r""lriJ"iic"#ta"i1i.-"""1oi"ilotiS"i,;"r"";i^*J#rs;_ii,i'rt^lir':elr"r."armltuisOruipiUrreuiod"lntepilriiusfrtd"*"uai.nesuriasTiilnclcaaeoetarorcsgptrirrotceieaeennernttsiuisso,ctsifnaasopstndinreeit.tnd_i__ue_t iil doilea razboi rnondiai in
lsiintianrptSeeliesrqigtoeiaamatdeleteedlleeeecdivniee.cndomirenavpreei rriti.oiabamidleienlatel.uiA"f*f,ooirsnitrrraf"oo,l_od"se"iotecn,oonmcfleliiccertee.gmuEliti_ie, sint citeva din exemplele
rnonstra cd sistemele inconvertibile reprezintd expe-
Icle!auaisr1intiiee,Jdiocn(e1ho;7hnn;7is;r6L;itdi);oe.e"wa're;as,;mti-pmiifqnnoiiafneitreneTr,lcie,otla;i."rR*rape.",e""v,fioTo-itr.""uii:rrt;-tib"ui"J"olo""1u"iii"r"ii1Io'uRr]r'iJU"rr"ic,;u;o,it"vrn11nilu.1fd(B"i1ei:an7li;n9,AScJ2n.m.U)o;,;et.reAdl,li.ioe_,;_ rien{e triste. Aceste concluzii nu sint in mod necesar

B6 corecte.

Folosirea etaloanelor inconvertibile in perioadele la
care se referd exemplele citate s-a fdcut ,,de nevoieoo,
ctreoarece anurnite evenirnente duseseri deja la prdbusi-
rea sistemelor metatrice. fnconvertibilitatea nu a fost a-
doptatd in mod deliberat : la ea s-a apelat ca la un re-
fugiu in condi{iile in care rdzboaiele, panica ,si a}te eve-
nimente neobi;nuite au fdcut inposibila pastrarea con-
vertibilitdtii monedelor in aur sau argint.

Istoria a dovedit intr-adevar ca sistemele inconver-
tibile au fost nesatisfd,catoare comparativ cu sistemele

metalice, dar trebuie avut in vedere cd primele au
{uncfionat in condi{ii istorice dificile, in timp ce siste-
mele meialice au dovedit o deosebitd fragilitate la mo-
mentele de tensiune. Etalonul-aur este recunoscut ca
un sistem ideal, dar care are ,,obiceiul prost'o de a se
sfarima la primele incercdri dure ale istoriei.
Sisteme-

tIdiorernpijnoucslo"pn, evmreiorataiibdpieleulolrlien-isaptoirdercivcueetdnd.iteEsiaterdcneisniautrnidseetSga.iafcamocnienflti,ci,rmte.undcina
In secolul nostru, ca urmare a caracterului tot mai
complex al activitAtii economice, toate sistemele rrone-
ittaaibtreielepd-reacataiucutaoftreoistd-t lii.naltnmitarcrineelcemiumdl sesutpardeliccaeiadlmcigiittniligosirtrcaaetelerdgimni cacosonnvitnrecori-r-
tcvioiteinievdeiszrtpiilbueitllao-ransoucapasrraetletai.prEurxdluissiptaudneddeeeotascle.eoblnimri-ami arbnrcienateanltileca sau in-

necesi-

de opi-
nie in aceastd privintd, dar asupra unui lucru se pare
ca pirerile economiqtilor converg $i anume c5, indife-
lent de tipui de sistem rnonetar avut in vedere, funcfio-
)tarea acestuia depinde in rnare masurd de politicd Ei
pr-iterea economicd a statelor

B7

2. Ascensiunea aulului oirl.;,ie5,-Yd,lt;ia;Di"i;i"t.;;iif.sJ;iIri'p'iAc;-xu;'afDitrilagefn;]u-"Iet;ncils"neecatperot"eriv*ora"aia&atcnuizlaaoa"r.arc."ece-i-laaaJ"itntr"iuetrtbrel^ieie"emol-as'a"etl"reuitr'iafmrlrteodl'aiEol.isoopnimcatoael'erurtrdtcalgputlitveirlinofaiuptindlLontatu'rearcrcesrllileuuqoieeapanillteaciamn-'laea'cdcmpmciruitptfloeaounloclrrim.lasie.lltdraoreoener-'-

Aga cum am mai ar'6tat, argintul a incleplinit in mai neclecleargintegaleazdtrrracl-eaur,altfelclificultirlile
mai'e mtisr-rri clecit aurul rolul de bani in feudalism ;i
in plirna faza cle dezvoltare a ;; ''p;'l;lsb1a;,cni;cNri;in;i'lBi;la"aueu"d#en;ue;;reCii.ipii;aiii;r,L,;;iip;suR[r3ip-u""e;oi";uv;eruii;"oii;;retei.;rfrst',';gii.;i1"i;aio;.ioitsarcti.lte;tn'atslinulcrli;eiqeaiuitb"tilctmvc;daii'oaiifniilmlceleltleeiroi;rrto"e;nl;e;ari"i.ofam-ina5n;'ennz"em-p.nrdeaoticrprlrdegorfeiae;altauelse,,dnpiteeatsgvattn'traprtal"sioneci,iitelrnrnet,ill"rrau;poJrd.ce;sa^ap;iug'"p';ctiltrL,-.?;ttol,taitb--tttod'.;;otamtt-uiaLl;ii.iaufttd'nmlfuvlii",iiar-"ai'ri'x'itne"--gie'io""ei';gJAi'asdnta;edi7;l.ttenntiitci;ialte"i7ieia"dia:tettculttliera1reat;iiifrie-ntctGoort,7riirufltlfau'lolamai]iig'reroiaimclncnl'rt^m"ailce-rciinlatc;scntoosieceaec'etunatdltietcalrtntreFloV;aa(tdls;1ocgecccU<er.tt,ellfnrc-adclielaomra'escialaif1oralnesnnnimehm1srlem2nepsa:dtmeiateite5:ba1cueainrfal1sdt)-rie5quuclile5rgaom-ice,taclluclrirn'are2iard5n"iulavlidnoei'eftlia'lectminerdiSenznavapanttiieeine"ctoeci-acc2araa)e'aelliitlsfp-fp3ulaerndi'srltiaulgaur"enrqtamlsl:.irtinaqilin'isadeenlr.nrifr1rc-itratasaorz.atiiugItaetunt'tispitptpiapliasizcub.asittnotcpil-dtiStllu-ataalaeiliiuter?alalleai'''ctiilttt-t--'-,-'-
capitalismuiui. Etalonul
argint a diinr-rit multd vreme pind in s:ecoh,il XVIIi- ":';; ilt*tn i:;ili';;tb""b;1lie.;"i;i8:aamtC'"2inP:ifs1eli;ii,.liit,"iatm;h-icoi,it";-litler"s*ea#f:miAt'rhai.'{mun'tai.a"lGgfrt;p.uid;leiu"atcl;-ai-oiamnrPt;Sir"c;*-oeo1zloonlLrn"aleoo{eviato'resat;iea,eirnlonintullioiliiUcu"res*rru.i'mnilplnupial'uaabuet'i,tltrpnlini.biol'tnttaaa'rl"iaec:lun1ille.ottla,l:r.r.tnIotr,aleigtase^t"aia'anl:ns.^uenf'd,t^ob''u^"?matast^Lmiu':nttea]tqiiti"cAiit,oiiiinlbnn:rtpdagoed".t9F'.ll6ledi'iiiafo:'elalmi1a'h:n}9co1ii1t;nraal-:-ii:
XIX. Chiar in secolul al XIX-iea, etalcnul argint a fost
ciin nou legiferat in Germania gi Austlo-Ungaria in 1857, B9
in Olancla in 1847, iar in lt{exic in 18ii7, fiind men}inr,tt
citer-a clecenii pina cincl s-a trecut la nonometalismltl
ar-ir'. 'f,ala in care etaionul de argint a existat in forrna
cea mai purd este Inclia. In celelalte fari, monedele cle
algint au coexistat cu ct'le cle aur, a.sifei incit este mai
corect sd se spuna cir sistemul monetar- clominai-it al se-
coluir-ri trecut ela bimetalismul aur-argint.

lJirnetalismui a raspuns la o selie de necesitili, in
speciai la diversificarea plalilor; plafile zilnice sau de
mai rnicd impor"tant6 se filceau in argint, iar cele in at-tl
serveau la achit:rrea srimelor mari. De exemplu, in Moi-
clo'"a secolului XVI numai vinziiriLe c1e male valoare, de
br-lnr-iii imobiiiale, propriet5li funciai'e etc. se fii.ceau in
monecle de aur (florentine sau rrenetiene). In Ang1ia, ii-r
secolele XVI-XVII moneda sianciarci era shilling-ul cle
ar.qint care, impleuni cu subdiviziunea sa, pence-ul, ela
folosiit"r. pentr:u nraioritatea pldtiior. Monecia cle aur, gui-
ncrr (1 guinee =-: 21 shillingi) era folositd nu.mai pcn-
tni piriliIe mai irnpoi''iai-rte : r-rn consult meclical cosla
guiiree qi acest talif a rimas in r,-ocabr-rlalul englez o
dupd ce guineea-:rur a clispirut din cilculatie. gi

Diferenlier'ea clintle aur qi argint a jir.clt nn rol im-
poltant. NTai valorcls qi cu calitali care riispundeau n-rai
bine clezvoltiirii vertiginoase a plodricfiei 9i schirnl-.uir.ii
cle rndrfuri clin capitalism, aulul s-a impus treptat ca
sirnbol qi masula a valorii, mijioc de piatir, mijloc cle
tezartlizare qi bani unirrersali. ln schiml.-, ar:gintui a fo-st
imlr;ns sple perifet'ia sistem'-rlni monetaL, r'drninincl irn-
mai crr fttnc{ia cle mijloc cle circulatie, clin care a fosi,
de ;rsemenea, inlocuit cind alte forme de bani (bancnc-
reie, };anii cle hirtie qi ceculile) au putut fi folosite pen-
trr-r e{ec.tttai'ea pl5liior ziinice.

OoUo

sgrvtiuoeienvlr.teft..iM1rbeU-iogligin-ntunaieer-ttaueqal'irmidaasoriingrnbeeirnaiudttuadr.urnD,mlicavmdear,tleanoitlnruaicinrd1adm8c2mooa1nra,leeicirtidsUan_rdiastfutsomef_rloalaminsitdroibie.ndc-JutOuit"t;l."aut;; r:on- argint a crescut la 1 : 16 in S.U.A., adaurr.nIinvelFurlasn-laa,dion-
vedit mult prea avantajos
";;"_- pentru
1834 raportul era tot de 1 :1,5,5 astfel incit monedele
toit de argint din S.U.A. s-au indreptat spre Franta unde erau
mai bine evaluate, iar aurul a luat clrumul Americii.

eial.susptatoleiActraisecstttief{iaierlnpogl,urnietpu,varleiuinndatepurrAur-i,ultenuncgturlefimeaegx,ilpievldcsiectleieacnh,an1,essigacct1aidod6zpd.iiasaMirpnieduotitandlanceoiiam*tcuuierint_niua"si.rttirgii*ati-ne"t"it"rvi,a'd"otr,u,i""arrr"a,il In S.U.A. in perioada 1840-1860 nu mai existau mo-
neile divizionare de argint qi toaie ptdlile trebuiau fa-
in monecle de aur de mare valoare. intre 1836 Ei
cr,rte
18t:i0 s-au bAtut monede de aur in valoare de 446 mi-
iioane dolari, qi numai 3 milioane dolari in rnonede de
mridif^pgdnnluaeeertcu-clrionuameflsktesnpissre-upeoaaaibrs,ln1lcuueitifz8iteadrisada2mticqtir1aftiuiaainbzgTbttvaieibliortim,risaoonSrgeaaenti.iUnbtclmmadiae.tinAll.u,liao.es.pDrI,ni1ltatea^8iad{t:flni3t^iilfeicaait4inqarculuu.$,ruilArltdaT6rEadrnq,"uirfl.geiiv.rmlC.ulceaeieaeporfnigaranoectiur,gnilaiitnrntBc.eealueraD1sren-gluragio2rzle_is1avtuqaca,oprun-iglStlutloian;p.ion;Utrrur"e.dahgatA"muepa."1doput"ailriro-rvltr:p*aetif*s"reai;_tex*"u;a, argint. ln tirnp ce moneciele de aur erau oricind dispo-
nciibt iivee,d,e,mredarulnufiiEsi-trilr"ndeeaapragsiniut ndiemveaniiseaparitglteddeeccdiut taaut riunl.-
S-au incercat diferite solutii pentru inlocuirea mone-
delor divizionare de argint : bilete clivizionare emise de
binci, inlocuitori temporari ai monedelor de argint etc.
In 1B53, Congresul S.U.A. a aprobat ca monedele de ar-
gint divizionare si. aibi un continut de metal prefios mai
scizut decit cel legal, astfel incit acestea au reapdrut ln
circulalie.

fgnl7innia0eilvnaSaiMgn.Uaoiidn,ar.oAgtirnlei.aAntarritcnuet(fl(3oc1a7ldoo71tnis9i,n2tid2tbii1tqsni2giiils9rga1at2ei8nCum(6-L.rs1oue.n1dlgs2peebt+raiit,imarZm-bSrrelgaaiegtitanierlealatricigiiipnneaesumurrriod)nrc._noaeaRnenraeecagltupiea_norlrtoriinirau,)ui,pf'nN_rrt'oa)uraatduiepotr;id_e--t Decizia Congresului S.U.A. clin 1834 a fost hotdritoare
amffslaeerclraegorugneenrissncnaee.etftcsimazeeopirrriloruaienealuaedvmEiaetaetfuclruorrirediaoscdcuptaeudanctmi,1ndisnia:nf-trli?ranB-b.osu0^itpn^-nnr3Iaeee", cndedFiseataearflulaeolorsnr1udnm.pfa:ler.aa1eRrit5angF,esiui5nnrzd.ratu.Cnrdlaptfa.iaprniti,oul;nrilrSatteue.arlUtec.ese"AiasLrs.ta*t"ee;"iip_lm*idrt";ul-ini;l,ij pentru cursul istoriei monetare a S.U.A. Desigur, auto-
ritdfile americane nu au inten{ionat in 1834 sd treacd
dar prin raportul stabilit au
la monometalismul aur,
pavat drurnul spre etalonul aur. A urmat Rdzboiul Civil.
In perioada ostilitdlilor qi a reconstrucliei (1861-
187!]), S.U.A. au trecut la etalonr-rl inconvertibil in me-
tale pretioase. Att fost emiqi bani de hirtie pentru finan-

llaurieaderaFzibnoainufluei,aalESa.Unu.Am. i(l,i,igr,e,deonlbaarcikvsoeor,zib*aanicnMoitneisatevrinud-
spatele de culoare verde, culoare care a fost pdstratd
pina in prezent pentru bancnotele americane). Nu au
mai fost bdtute monede din aur gi argint, iar procesul
p3ddfao5reucesesdtg2Ianoe0ldsd_,ldte6ads1i7nral8istatde3pitnlo4uee2el,a4asuRtC,clni7iehoco5pi.oinmeeIsCg"aberuPoave2n-tnsr.eJciuln,liiAt2nle2a,uhSfoct_.ouaUtsgaslrrt.retaaAairidln.ea':resiaal,ccitailiduaisclnirrnuat-cca-ntelcfoboprSolcisialnfniac+ril:uitu,inptlrsiuuurnidettip'ufl"rguoirae3lrmnpf+io"rloei,grirc;ri.rl"ct.i"re*iir,nJz,"-rdeeu:i inflafionist a dus la deprecierea considerabild a dola-

rutrui.

In 1873 Con5lresul S.U.A. a hotdrit revenirea treptatd
la etalonul metalic. Avind in vedere cd, incd din 1834
nu mai fusesera batute cantitdli semnificative de mo-
nede de argint, noua Lege monetard care a intrat in vi-

90 91

goare in 1879 a prevdzut ca numai aurul s5 fie folosit Fmif;c;Esmiiei;lieiii;l;rin'}o-liJ"t-r;nptaIiard,i";neitrai;elid'd;*;,"a1til-e"cettii*o8erutirillue7linriad";nn3uste|ere,c,lltiguauerdutiaii"oit"etn0l,aliruat-oagt.l"tutiiraeaieotprn'uits""triietiu.-a-aaAiJrarnuier1iiuirniatnid"ndil-l"-erimepteca-iutr1pehdtUna'ra5t"lrielettdiiarn"oic:licat"m-ageia,iuiotirainAnetun'1rmtpdla.aeliieite&i:oep2gvpLrcninStei0oeraiuaslnr-liz'aet'imut,d'deicicendnaearl,il'teavtlrd'rn$aPaeiRpisas:ablpoioisaaucnnrirdlrfugupegiuroiiprosnnqfctsp1'oradtefi.t'f1tirszulriaueirdatetdlEl'nepedv-bisC1tsiotea)necutq'ltritcodemletm-oprauvscelepue:rtaua-i--'--
ca etalon monetar. Cu aceastd hotdrire a luat sfirgit bi-
metalismul in S.U.A. qi a inceput etalonul aur. 3. ,,Golden Age"
Descoperirile de aur gi febra metalului galben din
California qi Australia au dus la o abundentd relativa In ajunul primului rdzboi monclial' monometalismul
gdInaelbaceounnr sSEeiiclipanrldes,cludadlregmrieneattuarllauapluoiirntacuellbup,iuidtnins5tsrpepelcpeircaeeltiudnl inmAemEtuaerlruoicpluaai.
spre America, unde era mai bine apreciat. ifi&;-ittd; s.f;.emcDmGaFrunaoaaeitulntTrrileacmlao;rsal,emcea^ataceePnBceptlrtuoireaear"egmclriteaaesc1;umrs8a;idel-,7ruasase1edenl*;udmItv"u'ae;t;n'-ieiSdipib"ii";"ri"ieitce,tmat.Jaiz-;rtietie6u"ti"-lv"tntiragit;l-i"ailainNtina.s'-meeotmeGoc;tit"auaanirenRlpzelougeuoaintii'claamuuoapJ'rl.a7n-riueaai8Dntnrcui7rniard4gam-munri':enao'ledgoitnArms'eeletulndnasd0rrgdarirae;cilaupp'ias"A-race-dru1q1a1zte9si88'iran17t7ef'rl'It953aeiSaaa-';;;

In Franta celui de-al doilea Imperiu moneda de ar- iti,lz.t inil" rs'gs ; jtponia 1Bg7 ; Rusia 1B9B ; Panama
gint a dispdrut din circulatie, fiind cumpiratd in special r.1rD;;ma"i;ii9o"ta;u;0eoo;aictT1;crordd.;arirm;euei"sn-Micl;tali-n;serrt:ele'mti^rdmxe"suraer"ipae&coilpeicesfdnc1oapreei9teeernii0vctsudcIt5reopairtitineari3ai3"obrct-i.Eieimi(ti"imii'vii"idiibecoe"iie-*ete"tep;aiabrll-loel"aliaatisiaibtnir"mtfscei"utdirrdrlauIceeiain-su"nblubelieuabcamnctitiltoaeriieiaecstnlroroluAeteenraldaxucdaesttaliuuaeiratmmlceuuu(aioarpdesrun-tetrltmioailaefinuirdnlociiceerpongepsrlnaeoaogcceldrclblraeeeiepnrtstteneieaeauna)--'--l'
de bancherii din Londra, care 11 trimiteau in India unde
era foarte cerut. Documentele vremii mentioneazd cd 33 Lester V. Chandler, The Economics of Moneg an'd Banlctng,
din porturile franceze se incdrcau ldzi intregi cu argint editia a treia, P. 373.
avind ca destinatie monetdriile din Bombay qi Madras,
unde se transforma in rupii indiene. S-a evaluat la cca 93
2 miliarde franci francezi exportul monedelor de argint.

Plata monedelor de argint era fAcutd in lingouri de aur,
cinatrrearai ude,ominveatadal tgoa' lmbeonn,eitndr1iaB5fr0asn-caezbdd.tuPteobmazaareacceasnttoi-r
etafitgeiadeimmpoanreadtueludieNaauprodleeo2n0aflraIInI-clei a- . $niapinoleziolenlie-noaasvtinred,

napoleonul de aur este una dintre principalele monede
de aur comercializate pe piata internationald.

ldrile din vechiul continent care se bazau pe bime-

talism (aqa numita Uniune Latina) s-au vdzut nevoite sd

emitd in 1865 o monedl de argint de 5 franci, cu conli-
nut mai redus de metal pretios decit valoarea inscris6 pe
ea, ceea ce IansspfoilrEititn, elionvcriteudreareda elngrfaulniectiaa
argintului. monetar6 a

venit lntre
1865-1870 cind, ca urmare a descoperirilor de axgint

din Nevada (S.U.A.), argintul a devenit foarte abundent
Si a pierdut mult din valoare. La pulini ani dupd o lipsd
de argint, Europa a fost din nou inundatd cu acest me-
tal, devenit indezirabil pentru autoritdfile monetare.
Bimei,aiismul a luat, practic, sfirqit, in 1873. Victo-
rioasd in rdzboiul din 1871 contra Franfei, Germania a
cerut ca importantele despdgubiri de rdzboi pe care le

impusese invinsei sd fie pldtite in aur. Pe baza acestor
rezerve, Germania a trecut la etaionul-aur, mdrind o-

92

cltDgeazrintasuiusairtcidezeemdsrtpuiil)mldasloiuitteilovaxm,tereare-ttgnaiseliamor(nepeualrorinrrue(erlaarxtutp-it*vooorrrsteueigmtdljdqpriillodiamr)a.fpososortltd"cfuorOniisoei-rdaeubrraa).-i tunci glanltbreena.gaDereavioclitdqiepraropcuannearleizaattd6itmBpryoatrnivademaetase-
Iului
sotaif-niocaordrdrnmedlItuaanecacrerteerriiaeandaaacreusialiaiaeetflaldoita,ateeserldcito,ileolaoniepnnrullioa,sinnlmtoucqoafieoiniEtap;muetuuelialtotrl.ailreaunpcclrruedflioamnemssaufetilaucalsemaif.dfieoaf,Uduisolnn(nutpsecdcup.llgdiefroceciennilndeeaearecaertelfauiainnclstoiilup-siemabrtcniecr,a;LeaileiutcveferiuC,itia_tancesoalttiecae:ru_-l,ii btriena,rnueiartstiiplaainbsiitriirnnneutpalarliismamci,itivapientanittaeraui deaeccoseunnopmiliumilcuedin.1tDa89ec0fal,ancttiiinatadtaeaacoindne--
ceput o perioadd de creEtere rapidd a cantitdlii de bani
pmecouotrlntivoramivimcnafetntadeelsualmutisidfsgduacrldbatetoonar,'eac)l.evrMianluodrrticei.revtroocnai rse-aaururiidci,clinatroimc'}- in cilculatie in urma $diepuSnuedriqi iinaecxepllooartadrien
a rezervelor de aur descoperirii
vrfoutaiuincnpciilocitrlunulv?aeclate1catp8dldeor9eenor6qar,naaeleaudlaniruvn,iaCrr{ecuiloaoaelnrrSdieevi eear.qUaniddf.iirAenaiefs.ir,ctprpietuWaeuntrriitriitralceieldaolaaiullmeurlaanl ueJiabrce.DuiornlenBaueorrin"tria3nioc,li.icacslrirnneama,sfia,,utsr1iacnuge.afcnrniffAiiidiitneimi-ciililerJdraae_e*_
din Africa
lgdpdlccldtduaaeeeacreeuirirafnrvnmlpeaueLpes2td5teeicr3a!i0inae-hlgr0,paicoi2)7uecoiu.for02vaeiaertnpherecdfagapsaoorruardurna{ltlaeridedamirtaacaiii(fnrctnzaudi(iaesattbileet(nui.ieogrbnmiemdAire1ufead(eo.cil8leioiuaucfnne7dnnicl4ignesoi,eebe,lttitliraaatnaameiilcar?criuraedevkubi.cti),lelnaaupuErpdlliujuroiinutieeidnlictmifcnsleniueuospi-rplcraneduraasiaeulaeviuuoprrlierdaeurrercR.reualrccteapiAsrilalilibuiaonteczzaurisalurinlbaintttiuroetnotiaegnrnrrtriueeirmpeuaila,traaltaeaanudp"rcltai,rtoietasralufiCel,eneizibrt"viibe"t-ucvearJS1.oese-niu*.lSitvI,-".iurf,'Jtedra7iul.dnLijounAf__6"ea_a-ii.
cag.iiutsorDudrlrieuidficlp.aiaeCfiaimnd,dracusiumenlcoauhrsridpi_,ee-pactauputilrrpeoeoanir{iciisleedinl fmfvaioeabcircaiacrueuilvoziioarptlstdqdaidtoaeb'ruain_nncsiiauoquirioc;miseGianita_ua_l Alaska.
Ne rearnintim datele comentate intr-un capitol an-
Productia mondiald de aur in perioada 1896-1905
terior. de trei oli mai mare decit cea
a fost Pe cie altd parte, activitatea din deceniul 1886-
1895.
bancard a cunoscut
onbtreaicndnlesei oeldosmrienibsceiSltei.diUnae.fuAlbor.irni(crcmeui.o, nbTceaeodneteaac,lnucboelatmena,cendcsoueetsicemulaqroiins$cueeptiaclairumelrteie)innstfao-sraeremnatsreipmreldaoset--
intre 1896 $i 1914, deterrninind expansiunea activitdtii
economice. cresterea veniturilor, o mai buna angaiare a
fortei de munc5, iar pe de alta pdaercteenciureqatlesreeaco-lpurleutiunriolos-r
cu ridicata cu cca 400 . Primul
tru a consemnat perioada de glorie a monometalismului

aur.O problemd a etalonului aur monede a fost deter-

minarea cantitdtii de aur monetar necesar economiei'
In teorie, acest lucru se face automat' Astfel, dacd in
circulatie existau mai multe monede decit era nevoie, ele
nu mai erau cautate gi pretul 1or scddea sub valoarea au-
rului pe care i1 continea. In consecintd, moneda era to-
pita (topirea era permisa fdrd nici o opreliqte) Si folo-
sfcbiiocdtdniteulincntatediana, uqpraireumarlvua-emrlafoaeln.oieCccdiramne.dqigPtcecaaarrinneptaietainsitnteteveaervrmdsaaeelodm:aiuraoelnuaereudaxdlupmroeurralaturufiidlnucsieeurq-a-li
importului se reglementa cantitatea de aur dintr-o {ard
in a1ta.
In rmeaelcitaanties,mreegniaureaaucafonstittdntiici ioddeaatduramtitondeetasrirnpprilSn
monetar din circulalie a fost
aceste publicuiui de a efectua
ca in teorie. Nevoia de aur pli-
34 Faul Samuelson. Econ.omics, de preferinta
Kogakisha, Tokyo, p. 6bt. determinatd
edilia a tile in aur, sau in alte tipuri de bani, iar aceastd prefe-
Hili noua, 1g73, Mc Graw

94 95

flaciscde1ruavaedirtnnlrruueri9atnuoceeneatlrpfn3ocraoqil,aarillhlEtcrn0totmettmieauiiuiedioioimanberrsororemnteeteuienuelnuinmaacasifeelitxfreeeclaourtdanrtoaeeedtctilnranaaatenautmataioauaurfirer$zd,umad-ptaustbtinmoednrapevultiiruoeestfcuruceuzoutaif,iten,rurtnvesntllamei.aida2rueeiionmetnnotc.nD4eoi_lidadsctvvrudc,nandSmde6irpeltiecfduersau.idoniliUocmuiibidiamranaorrtldnbu.ceumaenillA,i,,laeepircti,nmautsae.feedptoaeeeciaiclaa-ulr.nnatotbamocolprc,aleourrtlibr.rnaeoeimcnc)mtilsacgur.efuecvoeiinladlacnmeavuCcimdrbuloeiagil"retineaaibtaneilpn4uaapecnlaiasraen,nrrlecxrt3eenapauuiiirsEiapt,naiibzucamrofsilnfiulitibidcttaucelcnicnteevivlbroirflrdiuuteiaaeeaidfaadiimiatrbcn,udrn{mhmpii,ccctdmioi.iueilc.arliaf,tnuueifornoinnoprceairnpenoeric1eaatdseiec"iic"d.euoaspt"uro,(v,fre_qtirlief'nioioEauci.dp"intplv,iclsi;iitrdrlet-..ie'uueitei"i-ps_ncforaiirilrt,-to,ic"rltcuuicta.rin"t;ai"ci_jnurr*i_e;t";_"li-ti.ei 1ului trecut). Ialieanvfiuotniamnucmd,iteinpfaiertc,iacruela!raitradt,i.tlAecsetfreela, lm
fgbm?tdpbuiaaruemeneallrnrbavceUip.e.e{nidpAn{noeNa_eucnuceuicoaofeatromioenarntlnam.otsadcdmdtpoeaidueeritxutcceizdppesp,nsvrramlopoecida,lurLvetu}utdntieuls,azedbpltldieuaeemou,rcit,brgeotephgcuagroaliittual(eiircilnlbtitm,dnlouered,rddlppiteetleaorraqdziiaplreiiovtcldsmoubientneeillaxuctupciiaipidl-ialcuotduo,enitile,uribltbtaduineaeureenuliinlienargcrlpllgiodldbrpeulfer-ieeudtpazpicnnlreme-rlcrodccrietfvtonlon"leteianidacld*snol;cUe"tAir;giuzttr;aau"cudi_1lliiteaee_ti.
seJltdssfiudentodeoacrcrdzlrliuiiooil_vaolntleodliuienr-eili.atuSadd_uf_iuetacerect-znaurodaecnrcane,voctdsuviammuaieinnztoicpae.tndiannr.vcEejoetaeeatdmtmapeeaailulsouiecjdt.lneoefsJuusocddntlnleooradiipvirslue-deseirstfilr,tdutemaurlaerzaialzepluldepriiravioiu*udtip-tin,aer"diinirigi-nnrodieicracessizdcieteiea/.ircocs*vutdlDr"eee-ruel,'ee-lttaadc;f"io;rlrr,ei,oni"aloair"fr,imop'E"saurpi.ic;iime'dfiioo""ira__;f,rj etalonul aur in
S.U.A., abia in anul 1900 etalonul aur a fost in totali-
taaql1isoCateupe2a- c_0e1-s05t0e0alinamni iit(e1(i,8n2ec1eta-p1lio9nn1du4cl),uaiuaarrdaionfuuacneciulieimotandlatteat ttienaruAi ,nc"ago"poii;a__ tate legiferat de citre Congres, prin aprobarea lui ,,Gold
Standard Act". ln Rusia, Austro-Ungaria Ei alte tari din
96 Rrisalitul Europei, argintr-rl $i-a pastrat iunneaiceesfutencfd!ilii
monetare
chlar cittpd anul 1900 ; in plus,
etalonui aur a cuprins componente ale etalonului altr-

clevize.

ln mod deosebit, ca r-lrmare a unei functiond.ri lipsite
cle momente cle clizd, perioada 1900-1914 este consicie-
ratd in istoria monetali epoca cle aur a monometalisrnu-

Ini aur (,,The golden age of gold standarci").

4. Aur-tringouri

Dificultdiile economice generate cle prirnul rd:.:l:,li
monclial, finanlarea inflalionistd a cheltr-rielilor militare,

deficitele balanlelor de pliti etc. au determinat tirile be-
liEerante sd renunte, in perioada ostilitdtilor, la etalonul
aur. Dupd rdzboi, s-a incercat sd se revind la aur, c'la;:,
putem spune, fird succes. Sistemul bazat pe itur nll a
mai corespuns conditiilor economice Ei social-politice noi.
Trei limite s-au conturat cu pregnantS.
ln primul rind, in perioada care a urnat primul'"ti
r'6zboi mondial s-a manifestat o lipsd cronicd de aur.
Cantitatea de aur rnonetar nu poate cregte in funclie
de nevoile dezvoltdrii econcmice, ci posibi-
litltiie limitate oferite de industria depinde cle
extractivd. In pe-
nrniooaart,ndiaacqdianitnceutrembrenlsdic-aaaaplrrddordtaiulotcri{niagcimaaopnictodolimuall'deIrIdlIue.luCai urienrqtester-nraeaapfiloaernrf:oao--l
nu se rrrai putea baza pe o ofertd limitatd qi nesigurd

de aur.
In al doilea rind, etalonttl aur-monedd s-a doveciit
a fi, cu predilecfie, deflalionist. Pentru depdqirea deze-
chilibrelor din economie, mecanismele etalonului aur fa-
vorizau crizele economice de supraproduclie, scdderea
pre{urilor qi $omajul, fenomene cu grave consecin}e so-

fAcqc'eiiuuacctleorltere,mepnarnaed$ttsaiinisiunctmnaueuraasnlcteaaetcitt'oicautnialleooutmmnei ouiaccnlaause.pitcriaatoatnnlmirsoatnr'lcieuclaeispceaerizmnindtratuecilrip.nvueltegne2riargitt_oiam-tlgpc3mAriSzca;a.ii Inior:uir:ea etalonului ar,rr'-moneda cu etalonul ;iur'-lin-
In aI treilea
rik:r capitaliste, rliandin, ccelaptuotlu'itliscelceozlvtroLlutdi rpiireinzeegnat les-aa {ir- go'"rri este striirs legati de un punct slai: al aurului ca
ac-
matelie ntonetal'i"r gi anutrre fr:nctia banilor ca nrijloc de

circulafie. Aurul. nu a indeplinit niciodatd in rnod feri-
c'it aceastii funcfie. Legea lui Gresham conforrn cAreia
."nronedele rele le scot pe cele b'rne din circulalie" a
acfionilt in sens'.il tezaut'izdrii mor-redelor de elur.
Reducerea con{inutu}ui aur a monedelor, sub cauti-
mpvdrcneereieajznlitorortee,uraonalcpddttaeaeertrneedtatepedeuaiainrreatxiraplepicauzaidonennemcrsevrtiirenunedlannneofeiirfitaoveedrummcdenoeodurannelouaddmeriaacisilnnocd-nira.ucoqAeclmuicoleiiupcnpm.cmoeSeulaniplttatiioircrrarieimii.traeapiCanoaeturtlat,firead'ii-zmnirroeiltauireeri-i. l.ateu insc'risd pe eie, prin uzurd prin fraudd a consti-
saru Anglia, senioraiul Ei
tuit un alt ciezavantaj notabil.
ln
practir:ile tocii'ii au dispdrut clupd reforma monetard a
reginei lllisabeta 1 (1ti01), dar chiar ,:i clupd aceea mo-
a devenit un obiectiv principal al politicii financiare a nedeie de aur au avut, aga cum s-a r:rai aratat, o cir-
marilor puteri. culatie mult mai restrinsa decit cele de argint ; nici le-
Par"foocsetsuclledeasceomnecneenatraarme paloaair.etruilnuci iitnin{aa-- gea monetar;i din Anglia din 7774 care stipula obligaiia
rile dezrroltate
ca gretttatea monedelor si corespundd cu cea de Ia emi-
inte de declangarea prirnuiui riizbr:i mondial, cloud treimi siune $i nici trecerea 1a zimtarea pe margini a monede-
din intreaga cantitale de aur monetar existent in lume lor (incepind cu secolul al XVII-lea) pentru evitarea toci-
S.U.A., rii 1or, nu a ajutat in mod hotdritor circulatia rnonedelor
se afla in cinci tali : Anglia, Fran{a, Gerrnania, anr. ln functia de mijloc de circulafie, aurul a fost,
Rusia (tabelul nr. 12 plezint;i situalia rezcnrelor" rncn- fie cle
cliaie de aur monetar in 1913-1920). cle regu16, inlocuit fie de argint qi alte metale,

de

Avind in rredele aceste cleficienle, cunoscutul econo- bilncnote $i cecuri.
mist britanic J. M, Aceste circumstante atl schimbat oarecum acceptiu-
bari." Ei a insistat Keynes a numit aurul ,,re1icva bar- nea Catii"de etalonul aur. ln general, se spune despre o
asupra necesitdtii desprinclerii siste- !.ari ci are bazat pe etalonul aur nu
melor monetare moderne de baza 1or rnetalicir. Pe scurt. sistemul monetar nurnai monede de aur, ci
mecanismele automate ale etalonului aur nu mai co- atr:nci cind
respundeau noiior tendinfe cie interventie ac'liva a sta- are in circulatie
activitatea economicir. Cum au atunci cind lJanca Centlai.l a acelei tdri se angajeazd sd
tuiui capitalist in clec'-rrs pleschimbe in aut bacnotele prezentate Ia giriEeele ei cu
eirenimentele ?
acest scor.l. lndepiinirea acestei obligafii pl:esupune un
Dupd repetate eforturl qi cu prelr_rl agravdrii goma-
iuhii $i a altor probieme economice stoc suficient de aul la Banca Centrald (cel putin 20-
reugit in 1925 sd revinti temporar la 36c70 din circulafia monetar:i sii fie acoperita in aur) iar,
Ei sociale, Anglia a pe de altA parte, o stabititaie economic6 gi financiard care
o foi:mi. incompletd
a etalonuiui-anr, aqa numitul. etalon aur-lingouri. Franla
{t_dariillee tiri europene air fdcut efortnri in aceeagi direclie. sa excludd fenomenele de panicd bancard. respectiv si-
rezerve de aur insuficiente
cu s*au orientat spre tu:LLiile ln care toti posesorii se prezinti cu bancnotele

etalonul anr-devize, nga cum de fapt recomandase si 1a preschimbare.
Conferinta internafionalil cle l;r Genov'a (1g22)" p"efir-rem
Trecerea la etalonul aur-lingouri a mers in aceasta
daiurercuilieca; reeadse-vaefndecauttoint principai pentru a .,economisi(
dsflaa-elaqifeitnruelilitumiEvcidibtca,icitnpldri-cnraipdrcimuppoirraniirfueniacualelmnloroudrnlzde1bet9ao3raid0ur,nri.nsotdneirslniea:il.reaNauluiiz'muejva,aieinarlisScp.iUrar.r:euu"-t mai insuficient pentru nevoiie
dezvoltdrii economice. Guvernele {Arilor capitaliste pre-
ferau un sistem bazat pe aur, pentru ca sistemele mo-

9B 99