Murgu, Nicolae - Aurul - Mit si realitate

mvttnaiemeteddttpaea_r,rleeasgAscaaicmilbeiecnasintsirucplidaauirsilneaepfuiiranaeteuczaarreeuurdgvlreeeuprlnleeeue,imroadqfiiaiiconrciialosaelen-saevpiumlnurtbectiebnliitmiecliauatualrsutt,ceif,uiianar-grvneeaiensrcleetidmrlianciiql_nsei duri spre aur. ln consecinfd, convertibilitatea in aur a
monedelor nu a putut fi menlinutd.
ln momentul crahului bursier din 1929, nimeni nu
prevedea cd depresiunea economica spre care se in-
caornfsiidpeerraicbiiiltamt acsaapamcoitanteetaarddegai dreaptd lumea capitalistd era cea mai devastatoale din
creqterea economicd, sau lmiunmtarejeoaargalaalistatuollrbdieuoridSleriaicloerrdezeabcovoani omcmooincnsedtiiaqtuli.iepIonulnitSicf.aeUc.ctAoa.r,reaugnarraa,tvddauinnst

face fa{a pldlilor externe.
Etalonul aur-lingouri a insemnat deci o primd res-
vttrraianlotgeriinrie(pmiemaripjoooarridttaaatne1taa92ma0of-u1nne9c3clf0eiillofourrnacau{uiarfouislcutlie.daAelafuindruietleeEitina-aloapnudrsa)-,l
tdrile cele mai afectate de crizd, venitul nalional in
preluri curente timpul crizei cu 56070 iar
a scdzut in
produclia fizicd cu ccca 250/0. Unul din patru muncitori
{uncfia de mijloc de acumulare qi, pmldatiiloalresd,infutrneclsiatatdee. americani era somer, iar dintre lucrdtorii care se con-
siderau angajati mulfi lucrau numai o parte din tirnpul
bani universali, in reglementarea
Concentrarea aurului in qteizlaimurietalerebainccoilnovrecretinbtirliatdlefiiEimaole-
ministerelor de finante de muncd. Zeci cle mii de firme americane au dat fitli-
ment ln timpul crizei, iar sistemul monetar financiar
nerpeevel-idadpeet.illnio.l?tornroaidninarteetteidrrnucn,usaifstniroiedmncraeetirlpteeofa.irnAtfdiucmune-pclsufttiloiuliueti.cmmruaoinametcaulreletvseapnreriteaqpuitraumnluauiii practic se prabuqise.

5. Cdderea etalonului aur

gmoounInretitraoinrduacfoedrrumesadlau1nicmoerietanato6c.ioer.esAs-atsrtincfe{uilim, ipinte,nu,ettirtlauizloaanreudaleasaucuurr-rulailniua-i trtaionul aur, pe Icaabroerimosa-siodri-tal treeacotnasrtirlottirasoccdcidienntadlee-
incerr:aseri de
atit
ceniul 7920-7929r era ca qi dispdrut in 1936.
rimpl,nno,pldearesgairduiniatrmeiudtmimpuheeoniir"trriae,ltteaiebdcnsiuotnipdnsneeddlcilpimiuatnrilietagi,itcttaoiaivzdrueeaeeritxecadepueirfonoparasatptuurl-etelrecug,remiiicsandiolscaepndilrtiviailnevpeuurientrmmir.bdmiCoaliiininttianeetientcateral.azrduseiecc"."beov*aarpCre.nule.oaiara_-,i Abandonarea etalonului aur s-a fdcut treptat, ince-
pind chiar dupi crahul bursier din Wall S.treet. Patru
fdri sud-americane ar"r suspendat plalile in aur in a dotta
jurndtate a anului 1930 ; alle m23onfdertai,rinucnluicsivinAn1g9l3ia1,.
abandonat irn
aurul ca etalon Ii'r
f1i9n3i6ti,vperatacltoicn,utloaatuer,ldfrieilecalummoiidfifiiecacsderaabrainrddiocnaalsreei'dgudliele-
rizarea monedel nafionale fatd de prelul aurului din strii_ de funclionare ale lui.
semnul intrebdrii
ndtate, s€ punea, desigur', sub ,,urm6 de etalon dacd S.Ul.nA.u, nLeelgeetaddriins-a19m34er(sGcohldiarRleasemrvdesAuici te)xatreimnteer.zIins
fara respectivri mai pdstra vreo aur,,.
msnac1tee9aamnc2tnEde9iotu$isanelqianceluirrdr-dilrrudelensnefledoiigcndntroeadafrllnelaa.dirufaePeielpalpe1.aernne9rtPtaiisr2tvouidlu0oelfin-nrilt1luieeeuc9iralneiu2lvsoci9edtoraacenauuhpforlrairmaf,ea1lriiiefo-cvnuaadnoarciiricsclnoiozotentdraens,atvcedmaaemuerpranertamiiarbodartriialzlaciitftabrtodeioizslnciiait,rsiuzaueccblerlurei_a_n_ir
pur Si simplu circula{ia aurului in calitate cle bani qi
definerea aurului sub formd de lingouri de cdtre per-
soanele si firmele private. Dupd 1934, aurul a clevenit
in S.U.A., exclusiv o prerogativa a statului. pierzind toate
functiile monetare interne, cu exceptia celei de etalon
ideai a1 valorii (dolarul a fost definit, in continuare, in
aur). Abia in 7974, printr-un ordin al preEeclintelui Ford,
economice, iaraceasta a fost insotitd de panicd'bancari, s-a permis din nou cetiifenilor americani sA comerciali-
crah financiar $i orientarea tuturor posesorilor de fon-
zeze Ei sd pirstreze allr ca mijloc de acumulare ; ne refe-
100 rim la aurul mc;netar gi nu Ia aurul marfa-bijuterii. mo-

101

ngetrc.ie*ci."ul tvilaizloaarerea numisrnatici, ar_rru1 folosit in indush'ie ca un lan[, falirnentul unei blnci, in special a unei bdnci
acestuia clin nefiincl
Legea din 1934. urina intelzisa cle mIiuarni,'Larmntariesntirnidiinciii,ddeareragci erieozriladletentiiinasutistutrtieiicfiinaauncrieatrrea)s.
fonduri considerabile din bdncile austriece, transferin-
gelctgdtuoeuL.xoeirnrrjmrtarJneeiu.Ul'irsaeacerieui-tinrortiasenietSr-uei.apisrlaaieuevrttdleireezmecsa.menrcubimrdizeatvfdpuealleeoaerirctlnreiroatleefeofermlcearrog_ldioanndiaoemntorri,.beammapddetsuaooieecntrnriresc.petec.iad_rgclanbpiSulneafeatr_i,,nzeatcveffasuxuaaeztt.lite.ecnlaieerriuiaec'nptda'ulneeeuorr,lscieuiopmlocorstfrenbreeuiemattlfrsatlanirsaabi"clctuiua*pierlclion-ertraoeSrfgiiflatlgiailaulcm-l)iilirililtgpeidaei;tir"ni.;rpe.,.piel.pon:rtGt-uo_aia"r_r_"a-ti, du-le peste granitd.

Iegirile din foncluri din Austlia au luat arnploal'e in
ir-rniie urmAtoare. Panica s-a autoalimentat ducind la epui-
zarea rezervelor de aur uqi devize ale trirrii $i la coutt'ac-
t.area unor noi imprumuturi de llna Banca Angliei gi Ba:rca
Reglernentelot' Internalionale.
scurt timp, de la c1e-
clangarea p;inicii, Austria a fost obligatd sd renunle de-
finitiv la etalonul aur. Cei ce acorclaserd credite Austr:iei

an primit cu intirziere, sau pr-rr iii simplu au piet'clut,
l:anii imprumutali.
LIn al doilea factor funclameutal al pr.irbugit.ii generale Ci'iza banr:ari s-a generalizat $i in alte tari. Fonduri
c<lnsiderabile au fost retrase de la }rdnciie germane. Iu
$itd7ianTa0eitele0l8illatri5oamnvu0lraori.l{lmnidiaooNuiiannlliuiunmaoribelna-epaaan.druliaeuolrnS'mlda{a.eoUdurliflete.aouAcisnrecr.itilneai1seinugipxsal2tti1cea6a1ogr,r9t.2erin12d8aeS00a.0-tippO10p.ie9amcrmn2cloattp9tlrtieica.rou'uiriaar'cmutrnuraeicuetaoeaitmpuiirlletoierpnilrzrnicariee.i:ieirrms.te,airtveuaiie:'nrtl;uenocpcerr1r*e.i9iflzs1o2cie;o17_i;e.ir i:iuda unor imprtimuturi importante acoldate de Banca
Angiiei, llanca F"ranfei gi llanca Reglemenlelor Interna-
speicrruommnaourintaaiccteeo,radpeuericsmlpeeprrcreutnivmiteuiinetcudereirteeraxmrtei brtnuaer'.silaerec.aeldeitfooanrceluirlu,lloe.'iitmat- {ionale, Germzuria a renutrtat, in iulie 1931, la etalonul
la plilile externe, blo-
ai.u qi a introdu^s restrictii severe
cind sau inghetind pe tennen nedeterminat credite inier-

naficinale cle zeci de milioane dolari.
Panica a cuprins apoi Londra, principalu] centru fi-
nanciflr al lumii interbelice. Maiorarea taxei oficiale a
scontului de c6tre Banca Angliei, in loc sd atragd caplla-
eb1mvitn'aixaIzateleeaisLr^lcunnnTrarrplanpedizlfirulamieeoud,linpruAtdnarilpieneuuicteiisatlpeup1ttrplara9riaeiaif2msfeiat9tsex;ufc-iert1tlomeloa9rrrldeantp3eenzaea0bdr{,sfpotioaceariesutiomntc*rmfrtnla.oiirincuiu.nUcncilaitmnailclivsiauezoipfljsaaiml1ntauireu,eaeims.eaanii,mllo,almuaipclnprcliu.uiilidnnalmti-eoieEurrftl_iulcr{mara::iltiLeirtra1_eaiincirrrac-r_lerapliear-et-tporcdliegrulcreiLr.l_a_-eeiti lurile, a sporit iegirile cle fonduri din Anglia, misttl':t
fiintt interpletata ca un setnn de sldbiciune. Numai din
bui:ru onolate pe lelmen scurt. iturie pind in septembrie 1931 iesirile de capitaluri din
Anglia au ajun-s la 975 milioane dolari, depdqind cu mult
.,cleclitr-rl de salvai'e", de 250 milioane clolari, acorclaL
iJirncii Angiiei dle Banca Frantei gi f3ar-rca Fecleral;r de
Rezerva din Nerv Yor"k. La 21 septemblie 1931, Anglia a
renunlat in mocl oficial ia etalonul aur. Astfel, dupd mai
mult rle 110 ani de clomnie, rnetalul galben a incetal si
cCt_nelericaDlolei'raLc'goladrrniaeiqvbaaaiurtteoasprioaiclnnirciiuzciteaaai.tueFrcpialorulnnitmbouumternigscdtaeusrlieafabofoangsncrtalc'ribi'niirnsCeiocr{neiie?caciiietci_s-l_eaiLArpenua.snc*tieaucelal-a.. mai fie etalon rnonetar unic in tara in care l-a lansat in
aceastl funclie.
taSctet-raaaormrprrupabslidifmisncncaaiifrrloeslraebamamunnsacutxirliiecimnoctuemrmee(b,r"ceapiaarsilnitaiicecdaacpinbdacaAsintiuascstteaetram'iiadiu.neltienbprantmanaUcfariao-i rna1aegii3sdut1_.e, ln aprilie 1932, etarlonul aur ela total inoperaul ir-r
urmitoarele tari 35 : Anglia, Argentina, Australia, Austria,

35 H. V. Ilodson, Slurnp at'td Recovery 1929*1937, Oxlord,

London 1958, p. 92.

102 103

Bolivia, Brazilia, Bulgaria, Canacla, Chile, Columbia,
Costa Rica, Cehoslovacia, Danemarca, Ecuador, trgipt,

Irinianda, Germania, Grecia, Honduras, Ungaria, InCia,
lrali, Japonia, Iugoslavia, Nou,a ZeelandS, Nicaragua, Nor-

vegia, Paraguay, Portugalia, Salvador, Spania, Suedia, I:(
Tulcia, Uruguay, Venezueia. Figura 2 prezinta schematic
AEs.*Ee$l'iii?i+-g*#l+:+i$in! I!
!:rrile care au adoptat qi abolit etalonul artr in perioada
inle'rbelic5.
ou
Cu unele excepfii, se poale aprecia c;i, clupa marea
criza din 1929-1933, aurul qi-a r:i+Cus con-sic-terabil func- tu
tiiie monetare interne pind la desprir-rcierea totali a siste- gF*f uu:" #f "'tNkdYa 6

rnelor bdnegti nafionale de ]:aza lor me1,alici. In 1970, :(o

o

vSe.dUe.LAe.a- una din ultimele tdri care mai menlinear-r pre- .9q m : &o
formalS a acoperirii in aur: 03( a
a-_biaieiaelltoorlidt eacheiarstited ;*L,j:";i;'r+:Aji'nXn;f-€cl,Fj --:ie6.,.'je:3S5F* ----tr*q6.; .J U&oJ

ale Sistemului Federal cle Rezerva .DG1c[)L)L)U:1U(^

o1:ligafie. 5 r

In schimb, aurul qi*a pastrat un irnpo::tant rol inter- -_-! cUi
na{ional, in special ca activ Ce rezerrrai, folcsit in regle-
ilentdrile finale dintre 1;5ri. Rolu1 aurului de ban inter- ?q:5s ?zz
nalional a fost consfintil in pe;:ioada postbeiica d-e acor- a!# 0
durile de la Bretton Woods (1944), care au pus bazele L"Jil UJ
sistemului monetar internalior:al postbelic gi ati infiintat C)
tT
d li--l-J
r!'4

F or:dul Monetar internafional. rf,g*J L,i) LU

r"t fr
5
6. F-italonul auf in Bonnfrllia r"nfi_I-Ll
O
fininri .(l€Blltd cie irripleiurdrile istorice r.:itrege nn care fiz
s-au dezvoltat {iirile rorirAne, nu se poate vorbi cle un q
aclei irat sistem monet:ir nalional ciecii dupi Unirea Prin- [}r.t}:"T
cipal.elor. La 23 aprilie 1BE7 se piomuLgd prima lege ino- L(])- ER2 -
netilr5 a Rom.Aniei moclerne, acioptindu-se un sistem mo-
ne1;rl zecimal, avind la bazd ca i;nitaie monetari natin- cl a,,

nai;i leul. <t r(a

Este cnnoscut cd in secolul irecut, pind la prornrdga- I:
reil iegii monetare amintite, leul era o unilate de cont,
cu aiutorul careia se aduceau la acelaqi numitor multele t6
monec.ie strdine care circulau pe teritoriul principatelor"
Fostii monedi olandeza de argint in secohrl al X\rII-lea. 6rl_r;-
in .1
104
;

a

a* ,; Lcfn l\"3:-l c! r\ r.Lr
ua

!a5

talerul-ieu a cunoscut o largi) circulafie pe teritoriul {d- mpteeorriniCotoe:artrcnaiultraiitlaafRAtetioZarmSiim-afangsridgee+ibdaasetedfrauinccbtuurleotpdcdrueaecc6iaindnlgepriceneirtrclierouuailasdcefialefeituia4ram7rgd'7aui0tno0st.al'0r0pIen0e,
lilor rcmdne ca urmare a comerfului dintre vestul E:-iro*
iei ele argint in rnonecle cle 5 lei. Abunden{a de monecle
pei Ei Imperiul Otonran. In secolul unndtor, talerui-leu
c(lipleriinamsragtaiunucrtaeqrietioadraidsepdainfaricluitaromaianpraoRaoapmieuAncsnoimainpin1letBrtBde4a1\aBc7e2Bl5oq0ri/ild1ae89ca0luusta'
a dispdrut efectiv clin circulatie, dar a rdmas ca moneda
de calcul sub denumirea de leu (denumirea de 1eu provine

de la faptul cA pe reversul monedei era imptitnai un
ieu). Stabilind ca unitate rnonetard nationald }eu1, legea
clin 1B67 nu a fticut altcerra decit sd I'ecunoascir I'arga
utilizale pe care aceasta rnoriecli a avut-o pe tet'i-roriul etalon'.ilui argint.

Romirniei. ln aceeasi perioada, argintul s-a clepreciat puternicr
In esen{i, Iegei,r monelari clin apriiie 1867 a intl'odus
in Romdnia bimetalismul aur-algint. Unitatea r-Lrouet;rlii fa$A cle aur in relatiile internationale. N{ajoritatea tdrilor
eutopette au trecut la adoptarea monometalismului aut"
era leul de argint cle 5 grame, definit la titiul de Bilr"1000, Deqi aproape ineristent in circuiafie, attrul era tot mai
confot'rn nonnelor siabilite de Uniunea Latind. Pt'in legea
menfionatd s-a hotalit ca stattrl sd bata : moneda c1e ar- caritat in RomAnia, in special cle comerciantii exportatori,
arazecuaerrse$iiir.iiiaatloncptrdfemaefvleaairniinecsdlueospptmrliaenotcuaniteeeirndiipdmeefvnooiacntrtleue-dtneaateclcldlraeu, taaaautruargt;iopndletiuutniclltuiarleiutu$ltreiodznaeaAtactnureeit--'
gr1,0in0aDt0e)daEettOni 2rmsitlodei nid,ueeddnee2o0rd1edlleeicfiuiuc(paEucriluetddsedtteie0af,1i5nc0,lai2nbn,ac5uniarimgr;eidm,1ai0oanbbeitaadinteliiu.ndle1cla8e7u90r0ds0ee/ mapornoelritra-rd dcliunpmi inatie1re88a9n,tecadriespiuntteroicnluPcearilnarnReonml A-.niaLeegtea;r-
bat qi se pun in circulafie primele monede de aur ron"ri-
ne6ti in taloare de 100.000 lei Ei primele monede c1e ar-
gint romdnegti, in valoare de 400.000 lei. se pun lol:r.11-attr.
In 1873
in circulatie 25.000.000 lei in monede de algint cle ? lei lR*g,ail;oo:r{iainireto,'"lA*.catanl'uLeti"ee('cSgail-ede1epitae)ldO.iuct,lSAaliaOitnnuucUr1uvm.aBaManpBlorii9o,earnaipdreoem$plnladerideslee2evridel7ndezneiulmc'ataiiriniccrrigooauvaiilnuauantlllneoieridatdalermreetremaoi'tnsoomP-eentuodeaitenndeleidrdcetdaeidaerrcidavuc3r1i2'i--e-t
qi 3.000.000 lei in monede de aur de 2 Iei. In ciud:r ia di- idluacteala(p5u0te1reeia, cleibeaercaetocroiens)eamnmeaoznaedleenlournd{aeleaarglainettasleonreu-l
r;erse critici, se poate aprecia cd emisiunea monelalir rlin
1873 a impus pe teritoriul Principatelor
moneda lomA-
neascd s.

La data intriirii RomAniei in Rdzboiul de Indepen-
clenfd, circularlia monetarti a tarii se ridica Ia valoarea
cle 34.302.030 lei. Pentru finarnfarea razboiului, gur.ernul argint.
lomAn recurge la sistemul hirtiei monedd, prin emiterea
I:iletelor ipotecare. De asemenea, urmdrind atragerea de }'Toneclele cle aur au cipdtat putet'e de plati nelimitata'
monedd strdind, se stabilegte un curs de schimb, rnult Tupuit-*sr-iui.ntluloc*iirric,aullaafoti9es0t0ms/1ot0an0eb0ci.lleitP,dicneodnaifunorlmi1n9u1v5za,alosnattaerteluolrd, edao1-mb0di,n7taumnt tqie-i
prea favorabil pentru rubla de argint ruseasce. Aceste iior"u lei. Cea mai raspinclitd a fost moneda de 20 lei-aur

rnd,suri duc, conforrn legii lui Gresham, la tezaurizarea
monedelor bune de aur, sau la scoaterea lor peste gra-
ni!a. La sfirqitul rdzboiului, monedele de aur cotau cu o (poh-r}). In 1890 circuiau pe teritoriul RomAniei 386'290
prinrd de Ba/o fatd de cele de argint, sau fald de v;rloarea lei, in valoare total5 de 7,725'800 lei'
pi*tu .t" 20 In 190(i
ipa-uiaer*ieeinfcelcevtau1lao0at0ruelelticiml;e2a38.me0m0il0ioisapiunieneseeieidmi,epr5eo0prtaa1rentiitzd;a2tdd4e'0a0mst0foepnl iee:ds3ee'00dd0ee
nominald a biletelor ipotecare.

36 Victor Sldvescu, Op. cit., p. 119. )n lel ; 15.000 piese cle 20 1ei ; 32'000 piese de 12,5 1ei'

106

107

CAPITOLUL VI in acest rastimp, inclinati fiind chiar, pe baza analogiilor

dppiuinaltitrnecmloebaireiecnltaue{laeiinledlaetdaaiuncresp$tri imcmeoiame ejdunimnt, dastlotaecteomtinaadteumr-iIii,lemsndaiupi }rauipvirimoa-l

IV-lea i.e.n.( 37.

tul Printre primele obiecte de aur descoperite pe pemin-
il\a{oriigi rnaodasintrejuddaetintudl din aceastd perioadd sint
AURUI, Pa PAmfnruu. ROMANHSC la S5laj gi care reprezintd cele de

un idol
mare ce simbolizeazd pe zeila mamd gi trei idoli mai mici
(doi cu trdsdturi feminine qi unul cu tr6sdturi de bdrbat).
Forrra acestor figurine este schematizatd pina ia ab-
psurerzde-ntaraezai afmiguzriciieucmdaenset.eOobimecatneiedred moclernd de re-
1. In Dacia preromand aparfin
aur care
aceleagi perioade au mai fost descoperite la Traian in
iurle{ul Neamf gi Gumelnita judetul Ilfov, lucrate din
Descoperirile arheologice din lara noastrd aldturi te- foi de aur prin -
zaurului culturii mondiale multe gi emolionante fapte de ciocdnire.

glorie qi civiliza{ie imortalizate in obiecte, implantate de ""T'ehnica foilor subfiri de bronz sau de aur, lucrate
nu era cu totul
inaintaEi in aceste paminturi pline de istorie. RomAnia au repouss6 qi gravate cu linii punctate,
este una clin tdrile europene printre cele mai bogate in
vestigii arheologice. Pe teritoriul sdu s-au descoperit necunoscutd in Dacia, ci dimpotrivd" s.

unelte dintre cele mai vechi, din perioada primitiva a La sfirqitul epocii neolitice gi inceputul epocii bron-
zului apar unele fenomene cu caracter social pornincl
pietrei qlefuite. Din mileniul VI i.e.n., din mezolitic, iqi indeosebi cele de podoabd de
la acumularea de obiecte qi
pind Ia aparilia primelor semne de diferentieri in clase.
fac aparifia obiecte de o frumusete rard (vaze gi podoabe) Evolu{ia generald a societdtii duce la transformdri im-
qi de un interes deosebit pentru intreaga Europa, iaf epoca
neolitica se caracterizeazd printr-o diversitate deosebitd cpcpuoeurpnlttartilrnvru,tierbfiriirunoamntrotozea.sit,,e,,^Iadnapiprtareaecrrtpi1tilo4eri0,tm0smeigi adieeim7zm0vbo0urlitloidt.eneti.onpatr.omicdcoauiinvssmeitliauzdtladtimlngieu..ias.,utuianrl,i
de forme. Ceramica de Cucuteni, care reprezintd punctul
culminant a1 civilizatiei din perioada de sfirqit a neoliti-
sub numeie de regiunile carpato-danubiene... un qir de fapte istorice qi
cului, este cunoscutd in lumea intrea.gd
,,civilizafia de tip Cucuteni", consideratd ca una din cele
rnai frumoase rnirturii ale intregii culturi europene. dNeuceiviilniztaretibeulionclaaltd.a..tiBt rpoennzutrlueu, ncaeltgei,acuirtupl,ernatrru$iasrcmume pq.i
,,Cercetdrile arheologice [...] au relevat faptul ci in
straturile neoliticului timpuriu au inceput sd der.ini din podoabe. Se gdseqte rar... motiv pentru a conclude cd
era pufin lntrebuintat de cdtre masa poporului de atunci.
cceupinru.ceDemcai iomfreucl,velantaeceoabsietdctdealetd,- unelte $i podoabe de Dar acelagi popor de fdrani dovedeqte prin ceramica sa,
metalul. Daci p,e care pdmintul ne-a pdstrat-o, gustul pentru frumos qi
cunogtea
vom admite, logic, posibilitatea ca aurul, prin caiitdlile
sale naturale, sd-i apard omului mai evident decit cuprul chiar bundstare: e probabil cd fesiturile $i broderiile din

nativ, atunci va trebui sd acceptdm cd acest metal lnce- 37 $tefan Burda, Tezaure de aur din Romdnlo, Ed. Meri-

puse sd*i fie cunoscut tot in neoliticui timpuriu, Am diane, Bucure+ti, 1979, p. 7,
putea deci conchide cd, la nordul Dundrii, aurul iqi face 38 Vasile P6rvan, Dacia. CiuLlizafii, antice din ldrile corpoto-
aparitia in crealia artisticd a societdfii omenegti tocmai
danubiene, Ed. Stiintificd 196?, p. 36

108 109

acea vl'erle el"au gi nrai bogttte clecit cereimica in motive Il,ovine din judefr-ri Tirnig, format din 4g obiecte lucrate

ciecorative frumoase. mshdeeinolrdir.iftrnoArfai,in,ieatfsodteeremmzaadauunt rdrd.utoiIlnnadree4196lc2aud1 eOacoesfobtlersioetglc'sutdcelsoismctieelaaironesufrcmpulrimonarfuarjusnf6edinteedtefiunldelteroL_ms4ueei__n-
I)ar adevdratul lux 5i arievarata inflorire artisticd sint
cle cAutat la clas:r nol:ild, la razboinicii seniori care sta-
pinelnscsiascuepearacpeoipioirnucluini tddein{Alcaenii.mai inatrt grad e impo-
hdoabinire:eloartrcuuptuolut ifecluulbdrdefiarpi,licceol,annea,stinuerileEieptca.n5diatgidvteeaf-lia- cenierre-; este de presupus c5 acest tezaur a aparfi'ut u'ei
personalitdti bogate.

xate pe stofe. Mantiile qi tunicile lor sint prinse cu fibule cu ,f{oltmeededsifceorpiteerir(ibardrhtdeorilosgimiceplescgoit in evidentd biiuterii
nesfiisii de variate ca tipuri qi ca mdrimi... Cingdtoriie
lor sint impodobite cu pi6ci de metal cu desenuri mai ce demonstreazd trecerea de la o lucrate, coliere) ceea
mai sofisticatd, mai pretenfioasd, artd mai simpld la una
mult geomet.icu gravate sau oblinute au repouss6. Ha- ficali, cle mari megteri. Brdldrile lucratd de oameni cali-
murile qi friurile cailor slnt de asemenea incirrcate mult gdsite au la extremitdti
gi podoabe de metal' Femeile poarti lcpeererppseuuteprtuadnuee,acpnduimtseaerleiatm-riabguluiicaceur,atpaecuetcseutroior dbderedopfsdreorbit,eitddcefimecddqietirseatrpicdeer.eiuSc.eee
cu aplice si cu inele d-ceerccier-i
bionz de at t de for:rne foarte variate,
cle diademe,
Lionfi, ace de cap ori pentru fixarea veEmintelor,
paftale de cingdtori Si alte discuri ornamentale, pentru a impotriva nenorocirilor.

nu mai vorbi iard$i de gdteliie de corp, ca brdtdrile, co- Evolutia constanti in arta prelucrdrii metaleior in
lanele etc. pe care le folosesc deopotrivd cu bdrbatii. general, gi a aurului in special pentru aceastd perioadd
Cei foarte bogati (ca ,,Atrizii" din lumea miceniand) istoricd, presupune in primui rind o evolufie poiitici gi
au toate aceste podoabe in aur pur (aurr.l nativ aI Tran- sociaid corespunzdtoare nivelului de dezvoltar.e. Din
cam deschis la culoare din pricina argin- livndbupzoaiueanveannmorocreicaetreoe.tricet,dMdemr,aelazaaditallovicirauteet]rauurisdmtertdfreeeairiiaellptdi6eatreapcuezledaosr,pdruuloiasatprirr-cscu.aaaee,scdrsegosdtifieommd.iscislppinfaieootuoltressnaug1tete8ancesfn4onaoefbmtidrez,smcpedzisnaoaariginntursfesitroscunlelirdnd{inamne-et.ei9dndpsoDetrtudeuiosnmltpecpacfoaaopiigpp"araeu"ularrerncvilrviieeniiadlo_lercee__-l
silvaniei, pulin
tului care intrd in compozifia lui), precum tot de aur erau
qi vasele lor de zile mari. Seniorii au averi mai modeste."
poarta, insd, podoabe tot de bronz, ca gi armele loroo 39'

Prelucrarea metalelor, a bronzului au deterrninat apa- afrdoumsr,tasdduenpsucdmoapaletieruiltenluanlu, Pmineargigrdieniunatraip,teaitnrdue,'iu5dd0ine0lugnrleafDmeirmeic.birlonevii1n!ags,5A3u, naa

ri{ia unei grupdr"i sociale noi, aceea a meqtequgarilor, a
flurarilor de obiecte de artd, menite sd impodobeascd
fiintete umane gi casele lor, se dezvoltd tot mai mult
gustul pentrrr frumos, pentru obiecte cu forme intere-
fAcepemarrceuibi.riijuS5tieiirrstipi iiddraienlneatidufierc,sarttoinetuaintnedeian, cbesoapmset--i
sante Si atrdgdtoare. itiezliapuser qmteavi ibrfouglaqt ifomrirnneartudl,in1t1r-poumspnaadled de aur, cdruia
cle aur Ei 4 to*
bate. sub formd de poare de argint.
cial infrumusetdrii
pcuesriuoiaeddpe$iimobsrdecridemdinetepaodcoeabeerampicui,rtdaitna aur, care eratl
deo*
ln ocazii
sebite la rnarile ceremonii.
Astfel de podoabe au fost gdsite in diferite regiuni oocqatiEzpisatueurtdnaeourpacrreemsrueepmduosinncimidsegataeulfeipi aptrrr.iAebztuiioramisloeilr,itaaEurierc,dEcpiaeatersgneiimniletn, de
ale tdrii. In 1938 a fost descoperit tezaurul de la Pecica-
bogdfiei qi puterii. cn
al

39 Vasile Pdrvan, Dacia. CiULl'izalii antice tlin {iirlle carpoto' Organizarea superioari a societdlii in aceastd pe-
rioada iEi pune amprenta pe o dezvoltare in general a
d,anubiene, Ed. qtiintificd, Bucureqti, 1967, p. 52-53.

1i0 111

artei prelucrdrii metalelor prefioase conservind in re- definit, incit devine un argument incontestabil al uni-
prezentare caracterul abstract Si orginal ai lucririlor de tdtiAi rstpairidtuealpereslui certanriceeaaacurerualtuoiriil$ori
o stilizare care se apropie de modernismul zilelor noas- sdio'1'0. deci, la

tre. Deqi uneori tezaurele descoperite in zone diferite, impusese,
inceputul epocii fierului, pe intregul spafiu al RomAniei
de azi, particuiaritalile sale transmise de ctlltura geto-
cum ar fi cele de la Sdrata Monteoru, Sibiu, Hodig din Cacic6. Legdturile sale cu celtii, cimerienii, scitii, mai
Transilvania, Poarta Alba, Macin din Doblogea $i altele
sint for:nate din obiecte diferite : militare, podoabe, o- tirziu grecii, vor avea multe influenle asupra artei in
general $ciaarepnreulucvrodrriiscmheimtablealonr ipmreictiodasine in special, in-
biecte de utilitate casnicd, Iinia artisticd rdmine aproilpe
aceeaEi pe intregul pdmint al patriei noastre. o,Unita- fluente pelsonaiitatea
tea tipologicd, stilisticd $i tehnicd in care au fost reali-
zate aceste obiecte pare a constittii cd ir:. perioada ce o artei locale ,ci, dimpotrivd, o --'or intdri, transmilind doar
acele elemente care o completeazd qi o indirridualizeaz{.
In 1931, ia Agighiol in Dobrogea, s-a clescoperit in-
analizdm se qterg sau dispar, alteori se modificd struc- tr-un mormint cdainrepuernioacdoaifadneultoti 400 i.e.n. obiecte de
ctuormapl l-ex marile dceulatusrimi -ilarealienteeprnocdiiabruonnozrualusip, elnctter-ruen- argint printre mare frumusete, ce

proces apartineau artei traco-getice. Mormintul era format din
doud lnciperi, tdiate in piatrA ; Llna ap€u'finea unui bAr-
gionaie ale civilizatiei geto-dacice. Aceastd lume atit de
unitard ca evolulie istorico-sociaid Ei spiritualS ne apare bat, probabil, din lumea aristocrafiei traco-getice' ln
cealaltd cameri a fost identificat corpul unei femei, ne-
acum la fel de unitard qi din punct de vedere al evo- vasta sau sclava bdrbatului din prima incdpere. La o a-
Iufiei creafiei artistice. Poate cd nu este lipsit de interes
sd notdm cd tocmai acurn... qniutemleit6aditsrteaintcdadi einmmoorrrmniinnttasf-iacpuuitnuttreidgeunltilfoicrahradrmnaS--
ales cele din aur incep sd-qi popiaerrdedleoaarreticsutimced-in $i mai gament 41.

atribu-
tele lor simbolice Ei dobindesc altele, mai concrete, foarte
ln 1927 s-a descoperit la Coiofdneqti, in jtrdetul Pra-
asemdndtoare prin semnificalia 1or, chiar dacd in cazul hova, un coif de aur de 770 grame, de arta geto-dac'ici,
unor anumite forme mai apar qi unele particularitAti re- executat din tabld de aur, prin simpld batere. Partea clin

gionale. De altfel, caracteristica definitorie a acestei uni- fati a acestui coif este asemdnitoare cu cea a coifului
tdti o constituie tocmai existenta unor variante regio-
nale, dar care nu presupun atestarea unui etnic $i spirit gdsit Ia Agighioi, de artd traco-geticd.
Din epoca fierului au mai fost descopet'ite qi alte
anume, ci tocmai forme locale ce se circumscriu spafiu- obiecte din aur, care sint mirturii cle netdgdduit cd arta
lui total de manifestare a artei qi civilizatiei geto-dacice. prelucrdrii metalelor bine stapinitd mi-
In acest context, arta aurului marcheazi la finele acestei prelioase era in
leniul I i.e.n. : lantul de la Apoldul de dSeus3-6 judetul
etape, care coinciide $i cu sfirqitul epocii mari a bronzu- zSaibuirue,leindegrlaeuStattinecdegeti7, 5jugdreafmuleB$oitoluqanngi,
lui, tocrnai fenomenul acesta, cu implicatii profunde de cm ; te-
in greutate de
qtergere oarecum a granitelor clintre aspectele regionale. 100 grame, format din 3 piese de aur qi mai multe din
tinzind spre inchegarea mult mai stricta a ariei sale de capete de leu, descoperiti
manifestare. cupru ; cercei cu la Tomis
(Constanta) in greutate de 2 grame fiecare, o brSfard cla-
...Degi suferd influente sudice sau asiatice, unele
cici in greutate de 32 grame ; colierul de la Calatis
destul de puternice, rdmine o artd originald in prclr"nn-
40 $tefan Burda, Tezaure de aur din Romdnia, Ed. Meri-
zime net diferen{iatd de a tuturor popoarelor cu care a diane, Bucureqti d19e79T, aPr.t 19-20.
venit in contact pe o cale sau alta gi atit de unitard ca oncien en L-iotLnanie, Les Presses Ar-
forme, ornamente gi tehnicd pe un spa-tiu geografic bine 41 Tr€sors
tistiques, Paris, 1970.

tt2 113

doccaclfprceccIet.uritt{eeote'btirnioioee.ahotrclrarpsgsamaoivsc.zfanpnetattiia4t_eIetreana.aCrc.neeztc,oa2?nguaise,tnurtcttrrua.cne"gni.,ted$caritceeru'.diJriotaiiuarluftaaitiiileofleecriaoelDldlposleri-pdaheua1raaisdeacTdisirieearui9t)tl'p:redoriceeitlencphan1fenoneaiieianiuaanned:d0io'd.rciinlro.reudiaoes,oelbibescedouCrcagsrlernt,dctroloi.uaic.uriolea,n"usssaui.rgedrL"nedrr;eticcccs-fuisriucu:d.nuraalciurtaiiiteil,llmcu.eelilesecielft.a.sani^ieecod-epl-iialslt2La-1nJttdentcpesibioci"iue0m0jgasigozt.iituoe,.ir,n0rsor,lcvmrrrijco"gda-cpei0nuaji."rp.,ollucalissrlaredua*uiiettpstigoaicutia,iuciruite",xzri3.tO*m,l"ei.iraasei*"retcei"of;ci-pmni".fracingn"",$t,uo"elte.e""ioliiu;nriietiiule.altr"rariur"-a};*,t"i;triu"rgOn-oI,;i,ii""ia.iieii"n-f;n".,toOla.-irr-"rmii,;a'.reiao"ic1j"CimaLii,.i;.ri]-.r.r"elIf-lii'i"r"anOi-oi;.'ii#'a;.uC-"n-iiri"li;;',elrr",rlo'o:"neut;tupOo'irreuet"t;"cn"Oeinantolihur.ddalipttr,inratsreeroec;n"aui_un,crnasdixrizortsa;a.r*iplfcefipudinu,leitaornnifai:dar'iictprc{itnrsniirmcncrztitaai'ilt-eptenlgesJro";euouuerlnlaleradeucialecannrgveetrtpacternieao;eiro.t'cieeonuce"e'vairca-rrattlb;lactirio"suieutetuoJter-iieeleeilr.tauil;elnnlia.alzdf.Dcafs;;solA1nttelta.cV;;tauaire:tsuec_sia_fe-u_err_r,lI_a_tieiiir litoralul getic aI lViarii Negle, se pare cd cel putin in
cmcanpcgtmlreealeuaiier.ancrartiectu,urelNuoieaareilsreu'at.rcraDempLeaacgaarduducirecneeerrcilicueulgfucceaiiliepc.e,lrnileoet.nSsatierirtitie-rcanraaf.aelziuougtluaeoassiun.ttartrenccaDeaiedrndlncarlre_t-uccciiohcinatiau"beetiilrtoii"*reeaOslua.octiigea#'te"rpeivo"c-silr"e-io-eaep*ii"artrrpr"'ieu""-"icae"^i"uillrj"ipteeiJ.ip""cl'l,iiJioftaa"cuo"et"-uem,rt""rrirf,ria_ciiniolssclegpemttedloraal,lruasruitsoAei*riutcrmrtizhureieriaiar"lcuiacatinorsnpain"itza.oooter"rcuc:uilzt:a"ueairrre__:___rt- plima etapa nu au lisat urme pl'ea aclinci usupra arLei

tnr.sIenfIl_auuernafreilloergareucreuqluti,i odcelsaptdreccuairnestsa-laareaamaincteits,totrraanps_e iocale. Coloniqtii greci s-au aqezat in ar:este locuri inr:ii
clin secolul al VIl-lea i.e.n., intemeind cetatile llistria,
ques4, 2PaTrridsso19rs20.de l'art ancien en Roumanie, Les presses Artisti_
Tomis pi Callatis. Lnmea geto-dacicii nu este foar-le a-
174 trasir de aria meEte;ugarilor greci utilizatir ir: preluclilt'etr

aurului si a obiectelol de pocloabd in general, pina la

cucelirea Daciei de citre lomani.

Ipotezele sint muliiple qi contradictorii in legiturir

cu explicarea acestui fenomen. Unele explicd fenonenttl

prin existen{a unor cantitirli mici cle aur in perioacla

elenisticd. Maiolitatea obiectelo:: descoperite au fost mai
degi'aba cvasi-bijuterii (amestecuri cu alte metale, pietre

aurite, cuprLr aurit), clecit bijuterii de aur in acceptiunea
cuvintului. Situatia se schiml:d atunci cind in Dacia ro-
mani se deschid mine noi de exploatare a aurului ori se

redeschid unele vechi, pdrisite ca ul'mare a unei tehnici
mai grele de exploatare.

2. ln Dacia romanl

Dincolo de ppoeveascteirsiteEri nleegleeangdeu,ri neexnisutnetndrtaateunizovroainre-
istorice atestd
semnate zdcdminte aurifere exploatate din cele mai ver:hi
timpuri : o,Aici in aceasta imensi incintd fclrtificatir in
forma unui male patrulater, avind ca laturi muntii greu
de trecut. se aflau aurul, argintul, arama, fierul... lnci
din timpurile cele mai vechi..., Iucrdtorii cimpiilor mol-
dave..., cu frumoasa ceramicd pictatd, Ei lucrdtolii qesu-
rilor populate de la Dundrea mijlocie gi din munfi..., cu
ceramicd incisS, au patruns, cu toate greutdtile, de la
est Si de la vest irr cetS{uia inaltd, care poseda aurul gi
acolo au prins rdddcini, infiuenfindu-se unii pe altii si
creind o civilizatie specific5, de caracter mai mult occi-
dental. dar cu puternice influente orientale" 43.
Existenta aurului $i a altor rnetale in Dacia a cle-
terminat pe romani incd din prima pelioadi de ocupa-

43 Vasile PArvan, DacLa. Citsilizafii antice din ldrile corpato-
danubiene, Ed. qtiin{ificil. 1067, p. 33.

115

tie sd organizeze exploatarea qi prelucrarea metalelor' *ivolpnn"oriiifcgrienraevaaonrvut"eeaiearr,pai;estlcS,uoia.iclb.i.oiceemzdxtamae,entrcedaittiurdindneleieseppudle9buaerlinisnmfcnisoiatotaretdrm.idn.e.ildularfv,lazeisDpnidiunteuu,trtn--ilmpedtceordparicim,I'mcetraAraelneeciaecemalnlaincztsadeitripaleirilrenaoe$zurieca5aenaritrtxtreSea--
dupA procedee care se ardtau muit mai productive, sa- tr"uai;i"-iesp"""6t"toiii"cit"tir"iie;"",;f6tai"ldi"nau;,iet.tt5iaodfnbiurnririsrjet-au.de-lgrtectnteiiaollerrsaleie-ipsc,mceaevporariioilli"iuilrmtiamalaautirartecoeuaiutmulcnignogoIoilInsioImca-tscilundeeuptumneiairralteieiutnaaulcitlslipecrtecSrzruoraaaremtcauiiuvesraneneilnroibiamsaiszDseelaaetcanrovrectiilhan',i,en(Pca(imp1erbed'on5aiea--'-i
nenumdrate galerii Si puhri prin care se aducea
pind
Ia suprafafd minereul ce era supus prelucrSrii qi trans-
fornarii in metale.
porEtaxntrtaincfiaDa$ciiaobatitniterperainapurreululuciraareoacumpinateruenurliolocr im-
rfiifepreurtcditto$airea
au-

nisipurilor aluvionare care se dovedeau a
de cantitdti importante de aur.
Incd din vremea lui Traian, pe pdmintul Daciei au
fost aduse populatii dalmate (Pirustae $i Baridustae) pen-

tru a se specializa in industria minierd, indeosebi in mi-
neritul aurului. Minele de aur care au fost exploatate in
aceastd perioadi se geseau la Baia de Crig, Brad, Baia
de Arieq, iar conducerea centrald a acestora se gdsea la
Alburnus Maior (Roqia Montand). De organizarea $i ad- 3. ln Evul Medi.u ;i in cPoca moderni
ministrarea minelor din Dacia se ocupa un funcfionar ccin-iC.r"saaue{uiresraoglcccdn"cuio.itutupreT;meureereuuatiptziznldoiglenaeateMaatuxOzEzarigpvdtdeiareo-d,eactdrltedl.tireioeattauFea"ripoiedoiaiIidlapinrdvetmraitxaeoeAilpnoidalpmulaurroracatroiahuielr,metiiriddiCninirAinarilifrienieu,laioesalsCuadErtuniiieoumtrar!esni,ur,nacuclS1bouEteliuaipqiiiilmdeiteiaiinr,inlviInpetVcoeesureiiesuprlndpepellSieluiecafritnSiltuauavioaoumrllaa'hmlanusEecertsrioavoretqeeulemoeltLhlegnoA1sq-ariirer-i,-'i,
imperial ce purta titlul de procurator aurariarum, cu se-
diul la Ampelum (Zlatna), ajutat de mai multi functio- indeosebi. la Pietroasa.
nari cu pregdtire in exploatarea si gestionarea erurului 44.
O mare parte din aurul extras era trimis la Roma, qic"zt.tii*oaniri'rtoupe"iTrfeil"tu"edtrtiluuiztouttaa".iiti."auninc*irTeuonupretarcellgzenit.dt9aaiu,oeODnuldrirenzlu1oas.adl9uctT6eddA6oe,"p8pfpzesi-a1ba1ar-shiuau9rtierVldr6eupauae9ulIqmttsdEdei duizeoiinniancnc'lucojaauvjrinuttuadaolSdillernurooaeitei,ammululialeed1alCq,1frSseo0alpiunasblpfiejptiouinreoafs,iddsiit,noccfedoaapueisdrrruteseiitencidaocdtemaropet-iueensuao--r--il
iar o micd parte se transforma in Dacia in obiecte CipdGaiolnuu""id","af,c"n'-Catmirv"eaet",rciccaoaontfllocipnuseet indvmesascalecrioiJpmptSeiuiroildtmteeienggbuaraldrunafir.nalltrLai1,irn9ecg6oa3oliueianlruetdrr,-ueumltn}tdai rg$cFoeitel1cellu,--
de
podoabd pentru soliile cdpeteniilor romane sau in o-
biecte de utilitate casnicd pentru cei bogati. De aseme-
nea" se executau de cdtre meqteri mari, arme de paradi
purtate de ofiterii romani in timpul marilor ceremonii.
Mdrturii ale prelucrdrii aurului in aceastd perioadd
istorici sint obiectele gi podoabele gdsite ca urmare a
cercetdrilor arheologice din tara noastrd, care pun in
evidentd vechile ateliere romane de la Histria, Tomis gi
Callatis, la care se adaugd mai tirziu cele de la Romula,
Snuucipduatveamgsi dApnuullsuumb.lin,Cieumtomadtdcamr ualctiemleearedaeliszc6orpi edreirileoxr,-
cluelpcfiue,ccaambeerddfdersilaerdtoornsiixondaetela$Pi ocieanrcaeTiiedceuclia(jTuidmeitgu,l
ine-
Ga-
lafi), inelele de la Balg, Vadu, Mediaq, Apullum, colierul
gi brdfdrile de la Sabuc, cerceii cu perle de la Remula
g. a.... Referitor ia productia de artd a bijuteriei romane,

44 -EmRiolumCoanndiou, readc.hNi, aCgeoln, sGtaennetivna,Dpa.ic1o3v0i-c1i3u1, .Archoelogia 45 $tefan Burda, OP. cit.' P' 32.

Mundi

116 1t7

efigiile lmpirrafilor Verlenlin al ll-lea, Gratian gi Thec- OAPITOLUL VII

closiu-s, a fost descoperit intimpldtor in anul 18B0.
?ezaurul de la Pietroasa din judelul Buzau, cnnoscut
sub numele de ,,Cloqca cu puii de auro', a fost descoperit
lpdueiai at'rIsauetm-,Aiennnkeahan,-Auinlrtni1mo8np3,7ld.atPorfin,oAsdtelcadoondisei{sdaceroarpanetirciirnaetarc-eoml ocmranariiienrmtdualdureei
sii mai frtimos tezaur al istoriei. A putr-rt fi aclmirat in PRIZNNT $I PERSPECTIYA
fraiiradeqialnrtds.trIdnin1i9ta7t0e, la diverse expozilii de cdtre iubito-
aldturi de alte exponate romAneqti,
pul:licul parizian a ptttut vedea in micul palat din cen-
trul Parisului qi ,,Clogca cu puii de aur'.. lntlegul tezaur', Statutul prezent aI auruiui iu lume este rezultitt.t.tl
in gneutate cle 863,7 grarne, contine 12 piese lucrate ex-
clu,:iv din aur, unele dintre ele impoclol:ite cu granate, rinui indelungat proces istoric, pe cafe am incercat sir-tr
lui:jne, perle, smaragcle. ilustram in paginile anterioare. Aiungind ]a perioada in-

SfilEitul mileniului unu al elei noastre $i inceputr,ri terbelicd, cind, clupd ascensiune qi glorie, a avut loc
celui de al doilea prognozeazi, in ceea ce prive5te ple- prdbuEirea etalonului aur, trebuie avut in vedere cI
lucrar"ea aurului si a altor metale pretioase, o art6 voevo-
trecerea capitalismului la stadiul rnonopolismului de stat
daia. Prima parte a mileniului doi al erei noastre, a$a
cum atestd clescoperirile arheoiogice de 1a Dibica, Dino- a cleat conclitiile submindrii circulatiei interne li inter-
iralionale a metalului galben.
gefia, Oteleni, Bitca Doamne, Cotnari, se caracterizeazd
lntr-o primd fazd s-a trecut la lichidalea sisteme-
prinfu'-o prelucrare in obiecte de podoab6 $i de orna-
lor bdneEti na{ionale bazate pe aur. Ca urmare a coil-
ment mai mult din blonz, fier qi mai pulin din aur. centrdrii celei mai mari pdrti a aurului monetar in citeva

Incepind cu veacul al XIV-lea, aurul cunoaqte clin state dezvoltate si a insuficientei procluctiei de aur fa{6
nclormu loopedroiovaedcldesccleogblioerciete,lecadeEsi cinopeeprioteciileaaSnutecreioaavrae,,
a$;r de nevoile circula{iei, pe plan intem au fost abandonate
Cio- pe rind principiile etalonului aur din sistemele morle-

goryu, Gelu, Tis15u, Galata $i ;rltele. tare nalionale b,aazjuangmlnedtaul-isced.inln prezent la desprindenea
1or totaid cle
Din aprecierile fAcr-rte de specialiqti asupra obiecte- retatiiie internation;tle,
lor clescoperite in tara noastrti lezultd cd arta aurului in
aurul s-a mai men{inut, aldturi de devize, ca bazi a sis-
Errul I\tlediu romAnesc apare ioarte unitara iu ansamblul
ei. Frelticrarea attrului in epoca
zeaza prin aceea cd biiuteriiie, moderna se caracteli- temului de p15ti, generalizindu-se formele etalor"rult-ti
obiectele de
arti ,,i,li aur-devize.
piercl caracterul de insemne de persoani", devenind simple
obiecte de podoabd a omultti sau c1e ciecorafie a caselor. Perioada interbelicd a marcat, deci, inceputul r-iuei
noi etape in evolulia sistemelor bdneEti nationale sl iu-
ternafionale ,in care rolul monetar al metaLului galben
a urilat o curb5 evident descrescdtoare 46. Bste ceea ce

unii econorli$ti numesc demouetizarea aurului.

46 Constin C. Kiritescu, Rela$iile et ; olut ar -J inanciar inl e r na-
tianale, Ed. qtiinfificd ;i enciclopedicS, Bucure$ti, 1978, p. 215-237.

119

118

1.. Bretton Woods Ca urmare a mdsurilor luate in perioada interbelicd

Etalonul aur-devize, care a proliferat in perioada in- de pre,ledintele Roosevelt, in tezaurele guvernului arneri-
terbelicd drept soiufie ad-hoc a situaliei create de criza can s-au acumulat mari cantitS|i de aur, care au ajuns
economicd, a fost consfintit dupi al doilea rdzboi mondial la 14,6 miliarde dolari in 1938 (la prelul de 35 dolari pe
ca sistem monetar international.
Spre sfirgitul rdzboiului, rnarile puteri au convenit uncie, acestea reprezentau peste 15"000 tone). Ulterior,
cadceuenaaadionrgparnoibzldermiieulenvnitiasleisiecamremtroenbeutiaar rezolvatd era
internafional situalia privilegiati a S.U.A. ln timpul rizboiului a de-
caie sd stimuleze dezvoltarea economicd Si schimburile terminat scurgerea airruhti peste oceau. Rezervele ofi-
dintre natiuni. Experienla negativd dintre cele doud rdz-
boaie mondiale dovedise cd sistemele bdneqti nationale ciale de aur a1e S.U.A. au crescut Ia 24,6 rniliarde dolari

nu puteau fi unite efectiv decit de un sistem monetar in 1949, in timp ce rezervele cumulate de metal galben
international care sd rdspundd necesitS|ii epocii. Bazele ale Fran{ei, Angliei, Germaniei qi ltaiiei au sr:;rzut de la
acestui sistem au fost puse la mdoeneiatarBdre9titofln- 5,8 miliarde dolari in 193B Ia 2,1 miliarde dolari in 1949'
Unite Conferinla Pinii in 1959, nu s-au proclus modificdri sensibile in re-
nanciard a Natiunilor partilia pe fari a rezervelor de aur, ponderea principaiS
qi Asociate
Woocis (S.U.A.), din 1-22 iulie 1944, la care au participat raminind in S.U.A. (tabelul nr. 1,3).
44 state din coalitia antifascistd. [n acest context, inle]egem mai hine de ce Conferinla
La Bretton Woods s-au confruntat dou6 conceplii. Cea
a Angliei, acreditati de cunoscutul economist J. M. Key- de }a Brettan Woods a adoptat, cu unele amendanenic,
nes, care propunea crearea unui sistem monetar interna* propunerile S"U.A. (pianul White), legiferind etalonui
tional avind inaucr.eaAtrudoouamcoonnecceldpfiinet,edrninatipoanratledadSe.Uc.oAn.,t
desprinsd de aur-devize. Aurul s-a rnenlinut ca etalon si ca mijloc
acrecliiaLi de ministrul americarr de finan{e de atunci, de rezervd qi de pla'Ld in relaliile internationale, utili-
iWntheirtne,afcioanreaiparoppurninecaipeixiltoinrdeerteaalonEui llueigiafeurra-dreeavizpee, plan zindu-se in aceleagi funclii $i pe picior de egalitate cu
prin
formarea unui sistem care si aibd Ia baz;i atit aur:ul, cii dolarui S.U.A. Prin aceastd egalitate s-a lansat o noud
qi dolarul S.U.A.
dispr"rt[ istoricJ in arena internalionali : cea dintre aiir
Confruntarea de concep{ii a fost dominatA de situa"tia
concretd de ia sfirqtiul rdzboiului. Principalele |dri occi- $i clolar.
dentale erau secatuite de eforturile militare imense qi de
disirugerile de rdzboi, avind o circulatie monetari dezor- Sisternul Br:eiior:r V','oods a prevdzut cadrul institu-
ganizatd de infla{ie. cEaxpcietaplfisietefdqcei aprSin.Uci.pAa.,hl.arlrcaecnetarumfai-i ipiorinnalinafiilnf{uanreca{ioFnotnridiusliustiem},,rf,ciln'..eritamr oInnteerinaai tirniotenranla,l,iinonsaiil-
tr-i!ie interstaiaid de spliiin reciproc, cu mijioacele fi*
dezvoltatd a lumii
nirnciar ia sfirqitul razboiului. Dolarul devenise moneda nanciare formate prin cotele pdrli ale l;arilor participante.
cea mai puternici in reiatiile de pldti internafional€. La
sfirqitul celui de-a1 doilea rAzboi mondial, dolarul se baza F.i\,Ltr., organism speciaiizat aI O.N.U. are ca oi:iective
nu numai pe puterea economicd $i fina::ciard a S.U.A.,
dar qi pe importantele rezerve oficiale de aur ale aces- promovarea cooperarii. monetare internafionale, inlesni-
tei tdri, c.are reprezentau cloud treimi din totalul rezerve- rea dezvoltarii echilibrate a comerlului internafional, in*
lor de aur monetar a1e fdrilor occiclentale.
curaiarea politicii de stabilitate a cursurilor valutare,
120
finarntarea balantelor de plali a lSrilor membre, spriji-
nirea credrii unui sistem muitilaterai de plali intre tdrile
mernbre gi inldturarea restrictiilor valutare care stinie-
nesc ciezvoltarea comertului internalional. Avind ase-

menea obiective largi, este de inleles de ce ln cadrtil

F.I'[.I. au fost abordate in perioada postbelicd problemele
principale privind soarta aurului.

121

Dintre multiplele prevederi ale acordurilor de Ia ei uncie nu a fost stabilit prin negocieri, ci a fost mai
clegrai:d rezultatul unui
Bretton Woods, inenliondm pe cele mai importante care
s-au referit la statutul aurului 1'7. trn 1933, preqedintele
",accident((. ci
a) Moneda national5 a fiecdrui stat membru tlenruia Roosevelt a aiuns }a concluzia
sd aibi o definifie legald (numitd valoare paritard, sau pen'rr"u a scoate economia americana din crizti era ne-
paritate) calculata in aur, sau in clolari S.U.A. ln stabili- r:esara devalorizarea dr:larului prin majorarea pre{ului
aurnlui de la nivelul de atunci, cle cca 20 doiari pe uncie.
rifaneicnaev,siagtsacoaeaudsriteonoraluuanrsm1c-aidier-prfdlioieienrn1dai9tu4prd4ree(,3all1uda,li1cg0odr3fei14cu8i.dt1aaoitgleaararal m-mEieet)0tiat,-8hlu8i8llu36di75o1gldaagolrhiuaaelruuni,r.i
ln consecin{:i, o agenlie guvernamentala speciaiizatA a
b) Comertul cu aur qi monede intre tdrile memi:re aie inceput si cumpere aur pe piala din New York, urmi-
F.M.I. trebuia efectuat pe baza de norme stabilite prir-i
statut. Tranzacliile cu aur ale oficialitdtiior se pt"rteau lindu-se creqterea cererii gi majorarea pretului. Majo-
face numai }a prelul oficial de 35 doiari pe uncie, iar
rarea prefului la New York a determinat albitratorii
tranzacfiile oficiale cu monede se puteau efectr.ra la sd crumpere aur la Londra (unde prelul era mai scdzut)
cursuri care sd varieze cu cel mult * 10lo de la paritdfile qi sd-l vinddr 1a Nerv York. Pentru a efectua aceste ope-
ra{iuni, arbitratorii trebuiau sa cumpele lire sterline. In-
treaga migcare a clus la o creqtere sensibili a cursultti
tirei sterline, periclitind pozilia competitivd pe piata in-
aur (de aici denumirea de cursuri fixe). terna|ionals
a firmelor engleze. Rezuitatul a f ost ci
guvernul britanic a adresat autoritdlilor americane un
c) !5rile membre trebuiau sd realizeze un voluna de protest puternic. ln ianuarie 1934, guvernul american
rezerve monetare internalionale adecvate nevoilor c1e a frnt nevoit sa opleascd achiziliiie de aur. Nivelul la
echilibrare a balanlei de pldfi, avind o str-ucturd variatd :
rezerve oficiale de aur (sau, altfel spus, aurul monetar r:are aiunsese prelul aurului pe piata clin New York era
cle cca 35 dolari uncia. Luind decizia de devalorizare a
al bancilor centrale) ; rezerve in monede converiitlii.e, ctrol.arului, preqedintele Roosevelt a stabilit noua paritate
in special dolari S.U.A. ; pozitia alr]r a Ddaoclaaruprluoiteisatupl rgeuluvel rpniuelfueii,baridtaicndiclaar3f5i dolari pe
de rezerr'6 la tr'l\'t.I. fost ami-
Ulterior, in cadrul rezervelor au intrat gi Drepturile Spe- unc:ie.
eiale de Tragere, activul rezervi creat ,oPeixnSnihinito1"97a8le, ar fi fost
F.M.L, denr-rmit figurativ de ,,auru1-hirtie". nat, probabil cd noua paritate aur a dolarului
gi
25010 din cota de participare a fiecirei tari la F.M.I. era stai:llitd 1a 40 clolari pe uncie, sau mai mult.
varsat in aur.
ftlajorarea pretului aurului in 1934 qi introducerea
legi-<ialiilor care restricfionau circulalia intelna a aurului
cl) Autoritdtile americane asigurau convertibilitat,ea in au eleterminat maiorarea rezervelor de aur a1e oficiali-
aur a definerilor de dolari ale bdncilor centrale din ce- tri{iile;r' monetare. Creqterea cea mai rapida au cunoscut-o

ielalte tdri memble la pretul oficial de 35 dolari pe lezei'i'ele de aur a1e S.U.A. : c1e la 7 miliarde clolari in
I954 (Ia prelul cle 35 dolari uncia) 1a 1,4,6 miliarcle dolari
uncie. Toate tdrile membre ale F.I'{.I. $i, in mod deosebit,
S.U.A. se obligau sa mentina prelul de 35 dolari pe uncie in tr938 $i recordul de 24 rniliarcle dolari in 1949. Po-
zi{ia privilegiata a S.tl.A. Ia sfirqitu} rdzboiului, faptul
in relafiile oficiale Ei sd-l promoveze pe piata privatd

a rnetalului galben.
Pretul oficial al aurului de 35 doiari a jucat un t'o1 cd arceastd lard dispunea de cele mai. importante rezerve
cheie in relatiile monetare irrternationale postbelice. ilste de il'.lr aie lumii capitaliste explica rolul central aI do-
interesant de amintit faptul cd raportul 35 dolari peretru
lai'uiui in cadrul acordurilor cle la Bretton Woods Ei

cori;:icleralea pretului de 35 cloiari/uncie, un raport care
i{ a\:ut initial o destinafie internd, ca paritate*cheie a
47 Costir-r C. Kilitescr.r, Op. cit., p, 220" ncului sistem monetar intelnational.

1r,

123

2. Aur dolar rIc,,neheaersdepfgirerriogui€'ipts,ceuocnlnruittzirreuadleesacdauaeurdp,re-radericcoi ieiepasruretataemudrioiliunndeaeuttarcarmdumm6applodfdiauirnraserdelaatfauocnrlbeocaqsinteicitlrionecrcaa.l

Perioada 1950-1970 a fost caracterizatS, din punct au devenit tot mai evidente carentele qi limitele siste-
de vedere al rolului aurului in sistemul monetar inter- mului Bretton Woods.
national, prin doud tendinle.
Criza aurului monetar in perioada postbelicd a cu-
In primul rind, a avut loc un proces de redistribuire noscut atit faze febrile, cit gi momente de acalrnie. Pre-
a rezervelor de aur monetar ianmtrpelotadrerileducpadpictae,lisinte dez-
voltate. Redistribuirea a luat 1958, zentarea cronologicA a secvenfelor mai importante ale
crizei ilustreazd modul in care s-au acumulat contradic-
principalele monede vest-europene au fost declarate con- {iile qi s-a ajuns la situafia prezentd.
vertibile. In vederea intdririi bazei monedelor lor, auto-
ritdtile fdrilor vest-europene au acumr-tlat importante re- 1960. Principalele evenimente privind aurul monetar
zerve de dolari pe care le-au transformat in metal galben, acel an s-a cleclanEat
postbelic au inceput in 1960. In
prima ,,febrd a aurului" din perioada postbelicd. La nivel
fdcind uz de preve erea convertibilitdtii aur a dolaruLui. oficial, s-a ajuns la concluzia cA rezervele
Ca urmare a acestui proces, rezervele de aur ale S.U.A' tar sint insuficiente pentru de aur mone-
au scdzut de la 24 miliarde dolari in 1949 la cca 16 mi- a rispunde cerinlelor. La
in ntrieveplurelgiendvientsetlietorKileonrnperdivyaati,dcaiqttingaaEretearealuengeorrilporirdeericcad-
Iiarde dolari p1r9e6l0ulsdi ela3m5 adoi lpauritinpeduenc1i0e)m, iinliartidmepdcoe- politica economicd americand se va orienta spre cheltu-
(la
lari in 1969
rezervele de aur ale celorlalte ldri dezvoltate (Fran!a,
ieli bugetare inflationiste. In consecinld, cererea cle aur
Italia" R. F. Germania, Elvelia etc.) au inregistrat rnajo- a sporit considerabil, iar pretul metalului galben pe piata
rdri corespunzdtoare. (Tabelul nr. 14).
liberd din Londra a ajuns la 40 dolari pe uncie. Banca
In al doilea rind, pozilia dolarului a sldbit conti.nuu, duppArrinnniengtc"uci,iiPlpee-aoilelo-elmln*ouraacail1ard0aepeuluztdrrvuteruoilbttlrotuaisc,itdacefiodfsa{redamcndrtiaanifltteacedaldr(pivgniisrtnauibtdipuidsuapntlteeicec)ni,eil.etclroAuacrreeLalnu0taa,mratufeolfenriaimlnria,n'tauiedett
ca urmare a deficitelor cronice ale Lralanlei de pl5ti ame- drept scop sd asigure oferta necesard menfinerii preNuiui
ricane ,qi a reducerii rezervelor de aur ale S.U.A. prin la 35 dolari pe uncie.
convertirea detinerilor de dolari ale celorlalte tdri. In
aceste conditii, dupa cunoscuta ,,foame" de dolari din 1965. Speculatiile au fost temperate pentru cifiva ani,
anii '50, s-a declanqat o adevdratd ,,fug6" de dolari, po- dar in fcerbizreuiaariefo1s9t6d5eaauceizabsutdcndiat tcdupEsiihmoloagi imc. uIlntddteircilea-.
sesorii de fonduri preferind metalul galben. De aceea, Atacul
menlinerea raportului fix de 35 dolari pe uncie a devenit
tot mai dificild, piala aurului trecind prin repetate rno-

mente de tensiune. Situalia a fost numitd, in presa de
specialitate a vremii, clilema aur-do1ar.
ratia sa din 4 februarie, preqedintele Franlei, Charles de
Crizele aur-dolar aLl cunoscut o amploare cleosebitd Gaulle, s-a pronunlat categoric impotriva utilizArii do-
dupd anul 1960. La aceasta au contribuit mai muifi fac-
larului ca monedd internafionalS de rezervA Ei de plali,
tori. Astfel, prin menlinerea unui pre! fix al auruLui, considerat singurul
propunind revenirea la etalonul aur,
concomitent cu perpetuarea inflaliei mondiale, metalul
sistem internafional viabii. Declaralia a provocat o pu-
galben a devenit o marfd relativ ieftind. Pe alti parte, ternicd impresie in cercurile de specialitate.
diminuarea rolului economiei americane in lurne a dus
la accentuarea neincrederii in dolar qi a intdrit convin- cndedS1d9id6de7o-rl1ae9zrue6lr8vv.daDdefuivpaddloerdvizoaallaorerriaz-altir,ienciu1s9tae67triltinametra-eizmita sudulotsupcaicumiucnoiit-
gerea cercurilor de afaceri cd aurul reprezintd un ban
internafional cu valoare sigura. De asemenea, accentua-

724 725

economia anrericani incepuse sa se resimhi tot mai mult pe uncie. Cursurile centlale ale monedelor occidentale nu
ca urmare a intensificdrii rdzboiului din \rietnam. lVlen-
paritdlii la 35 dolari pe uncie a necesitat vincle- au mai fost definite in aur, metalul galben pierzindu-qi
{ieinaerpeea piala din Londra de citre bincile centrale octi- rolul" de etalon al sistemr,rlui rnonetar international. Acor-
lvcaueluenlreniutlaipulleeri,o-apvairnuniuinzt(deupriiei1lcse9tae6bnB1ti,ni,tp6dcetimlinoctiriroiuacnresadniretclreoedrnialoetbrlaaialceruia)d.rcaeIonanactupienlriirumscatedltinlefienI-'bedil-zt;r{e:r'u'eraa--
dr:n Smiihsonian a consemnat s{irgitul sistcmului mo-
netln' postbeLic institr-rit la Bretton Woocls.

1973. Ca urmare a presiunilor speculative, sistemul
dperibcuugrsitu.rilncefnetrbarlueasrtieab1i9lit73p,rdinolAacruolrdsu-laScmleivthasloorniziaant
lag' iIntemcopnos, escitiunilnac, liun-sme alart7ie0019m{Ji8iio, iaaneprcolpoulanrei.rea autot'itA- s-a
din
nou fatA de aur cu 100/6. Preful oficial al metalului gal-
ben a ajtrns la 42,22 doLari pe uncie. In martie 1973, toate
lilor monetare americane, piata aurului a fost 'clivizatii in
dcoiluedc:epnitara{aleo, fiinciaclda,rerepsrpeefcutlivtraebtruaienzmacetniiljoinrudtinfitxre-lla:a:3r-5 monedele occidentale au treclrt in regim de flotare li-
berd, renuntindu-se la olice punct fix de referintd (pa-
ritate sau curs centrai) qi deci la orice legdturd efectivd
clolari pe uncie; piata iiberd, respectiv piata tranzactiiior cu aurul. Pretul oficial al rnetalului galben a devenit o
pbnuroinvrttaautreleu,ai uclnaecriee,,rpepo-rooeflet-uurtlldae.urAaruclldeusai(ast;tlsgmauvdflesurucntreudleeazeoicnccsiodenemfnotnaramiet ra- m;irirne formalai : pe pia{a liberi, inca din }una mai 1973,
l'e*
nu prePturlinausruulsupiecnledpadrgeirar.dco10n0vedrotliabriilitpdetiui nacuier. a dolarului,

au mai avut obligatia de a urrndri Ei reglementa evolu{ia trtrnzactiile oficiale cu altr au fost practic sistate : nici o
p^let1u9l6u9i .aIunrucluaci lrpuel -pFiaofnaclluiblueildl.Monetar Interntrtional s-a bane& centrald nu putea sd conceapd vinderea aurului
creat un activ de rezervd special, Drepturile Speciale cle din r:ezen'ele sale ia pretul oficial cind pe piata liberd
Tragere (D.S.T.). Concepute initial ca un supliment al
ii- se aiunsese la un nivel clubiu de pre!. In acelagi timp,
bilneile centrale nu puteau efectua operafiuni cu aur, pe
cienhtvaiedlosintteittaiuillitnsetiesritroenrmafctiotulnuari olmel,uolDnde.Seta.Trin.ilnostaceuurnit.ao.atriuoarnulal-al.huiIrrntuiie{lui"ai1ag, ifvl-diqle-t piala liberil, estfel incit importantele rezerve oficiale de
mctal- galben ajunseserii active blocate, neutilizaLrile. Un
prin-r pas in ciireclia iegiril din acest impas l-a constituit
loarea D.S.T. a fost de un dolar S.U.A. (cu alte cuvinte, acordul d.in 12 noiembrie 1973, cai'e a abolit piala du.bli
35 D.S.T.: o uncie de aur).
I97I. Forrnarea pielei duble a aurttlui 5i clizolvarea a aurului. in sensul cd a dat posibilitatea bdncil.or cen-
tl;iie sd vincid aur pe piata libera.
ig,j,ieperomeoaal-uaaluuuriru"ulmluuiei,mtanoliucnliuecitargirzaadlbiendnorlneaztrteuralnu'riee' lzePoeslrnaratlretuiEnaisaionpteilcimisppcer-utn'ra--
1974. Dupli ce in noiembrie 1973 s-a desfiintat siste-
mul pietei cluble a auruiui, in aprilie 1974 ldrile membre
picpeoreetnntsovtireuurnatiiu.lbseric-lidostaapotteleeacrarue,alalSntai.vUuear.uuAalr'suuaaipudrdainsoudlassoprilsuaetlrneuudmilausutiilignmse-noaaenuureagpttaeurorsdnti"un.1nt9^el7a*r1-t; ale C.E.E. au ajuns la un acord incheiat la Zeist (Olan-

n ational. cla), privincl posibilitatea utitizdrii aurului in reglemen-
tdri clintre birncile centrale comunit:rre. Tot in direclia
ln decerni:rie 1971 s-a realizat realinierea cursurilor cleblccdrii rezervelor de aur monetar, in iunie 1974, in
ccSrdluemm7sita,ch8sh0si0o3m/ns5biafDana{:)lSaei.ndTpe.rcipnaaecudirpfuua5nllicecDileao.,Srrec.mTilaa.ordPnseor-delaaeturmuol lcaocajfoiidcrfeaioantsltatlaaldel ea3(vu8Aarcldouorolriuzidaiauritili cadrul F.I\4.I., ii fost adoptatd decizia de principiu ca
rezervele oficiaie de anr ale statelor sd poata fi utilizate
ca garanlie pentru mobilizarea unor imprumuturi inter-
npaielitoeni.allen, fiind evaluate nu la pretul oficial, ci la pretul
acelagi sens se remarcd consensul clintre pre-
qedintii S.U.A. qi Franlei in cadrul intilnirii din Marti-
nica (decembrie 1.574) privind posibiiitatea ca guver-

126 r27

znroeelrluveel -lme eiadtaapclu5rleugtiudgsl eapstibceetdenei.incAuccevasiditnruafilco-srisdtseadmrcueolpunuitsaml:ironilnizedetizasecruirtneie-- uncii oferite la fiecare licitafie), apoi odati aI patru sdp-

ternational. tdmini (cca 525.000 uncii la fiecare licitafie). Diferenla
1976_1-978. In cursul negocierilor indelungate pentru clintre pretul pielei la care se valorificd aurul qi fostul
rse-afourmcoantsuirsatet mdouuluaipmoozniteiitparrininctipearnleatpiornivainl di13s7o1a-r1ta97a6u)-
rului monetar. Pe de o parte, S.U.A. au cerut cu inslstentb pref oficial de 35 D.S.T. pe uncie sau 42,22 dolari pe
demonetizarea aurului si ,oeliberarea" sistemului mone- uncie s-a acumulat intr-un fond speciai pentru ajutora-
tar international pdaert,i,zcaanpiriaciiilaeu"rumlueit,ailnulupirignacilbpeanl .FPraenldae, rea t{rilor in curs de dezvoltare.
reald a siste-
altd parte, vechii acordu- Conform unui acord separat semnat la Kingston, bin-
au sustinut cd aurul reprezintd singura bazd prin
mului monetar internalional. Pind 1a urmd, cile centrale ale principalelor ldri occidentale au primit
raimleecnldealameKnint gastlosnta(1tu9t7u6l)uqi iFp.rMev.Ie.d(e1r9il7eBc),eslu-ai daejuanl sdolaileao
djn punct de vedere formal, a scos in rnare imputernicirea sd comercializeze aur cu condilia ca sto-
formuld care, ,litr iistemul monetar interna{ional. curlLe aeumulate de anr ale ldrilor membre a1e ,,grupu-
rndsuri aurui ln rea- iui celor 10" qi ale F.M.I. sd nu depdqeascd nivelul anului
litate, !nsd, evenimentele din ultimul timp par sA infirme
teza demonetizdrii aurului. 1975. In ciuda acestei liberalizdri, nici o bancd centrald
Conform Acordurilor de la Kingston qi prevederiior nu a preferat pind in prezent sd-qi reducd sirntitor re-
celui de-al doilea amendament la statutul F.M.I., s-a re- zervele de metai galben (excepfie au fdcut S.U.A., ca
nuntat la functia aurului rtre etalon al sistemului mone-
tar internalional. In acest context, paritdtile monedelor urrnare a crizei dolarului, qi Portugalia, care a valorificat
gi valoarea D.S.T. nu s-au mai exprimat in aur, iar pre- o parte din rezervele sale de metal gaiben pentru depd-
Stu-iauofiinciladltuarlaat uprludltuilei doeb3li5gaDto.Sri.iTi.npeauurnacliee a fost abolit'
tdrilor mem- qirea unor dificulta{i financiare.) In schimb, s-a observat
o reactivare a gradului de utilizare a rezervelor de aur
bre cdtre F.M.I. gi invers, iar oficiaiitdtile tdrilor membre de cdtre guvernele occidentale. Italia a utilizat rezervele
au primit dreptul de a cumpara qi a vinde aur la prelul de aur ca garantie a imprumuturilor externe pe care
pielei. le-a eonhactat. Franfa a trecut ia contabilizarea rezer-
velor de aur la pretul pielei inainte de abolirea prelului
trepAtcaotdrdaurisletocdueluliadeKinagusrtomnonaeutaprreavldFz.ul\t{.}Iic. hPideanrterua
oficial al auruiui. In prezent, majoritatea ldlilor occi-
inclput s-a hotdrit vinderea unei Eesimi din stoc (cca'
dentale contabilizeazS rezervele de aur ia preltil pietei.
26 milioane uncii) pe piata liberd. O altd gesime din stoc La 3 lianuarie 1978, acordul mentionat dintre {irite
a fost restituitd {Srilor membre. Conform prevederilor,
restul aurultti detinut de Fond (cca. 100 milioane uncii) rnembre ale .,grupului celor 10( a expirat. El s-a lnscris
urmeazd sd fie valorificat piatd, pe linia politicii de demonetizare a aurului, urmdrind sA
fie prin vinzarea lui pe evite tezaurizarea oficiald a acestuia. Datorita vinzarilor
din stocul de aur al F.M.I., in perioada cie valabilitate a
fie prin alte metode. acordului. totalul rezervelor de aur ale pdrtilor semna-
tare a sedzut.
Licitaliile publice pentru vinzarea Eesimei prevazute
din stocul F.M.I. au inceput in iunie 1976 Ei s-au desf6- 3. Escalada pre{ului aurului
qurat peri.oclic, inilial oclatd la gase sdptSmini (cca 780'000
Rar o materie prim6 a cunoscut pini in prezent atita
128 pul:licitate precum aurul. Este adevdrat, de-a lungul
timpului metalul galben a beneficiat de un loc privile-
giat, acela de monedd. Dar tot atit de adevarat este cd
aurul Ei-a pdstrat locui de vedetd in arena internalionald

I Zi'

iqiiiain"itaeeinraiauesalittlimzdmieeiaitaataelufnnolit,uciaiaagdloiiaipaclidbnpeiieonnia' tppPeueiabreitleoiaclaeedmmamoaanoEidn-iidaami-alndplueoamrtpiataernuiintrdeueelemuavpioeanrnceeii---- Pe termen lung, procesul de for:rnare a prefului au-
este mai complicat. Dupd ce intreaga perioadi
rului
1934*1970 pretui aurului a fost relativ stabii, in jurul
nivelului de 35 dolari/uncie (preiul oficial aI aurului rno-
mente care au loc Pe PIan mondial. lneasercauarll)au,di&oidnaaptadroucagupuesstuc1os9pn7eti1nn,duamdreeaatapcluorelnfgvuealurlbtii.ebniIUnatdiatlininruaeaugririseatr1agdt?o5o-
*o*Peettpi"iat'acoinrnteerlncaiatiioenaplrdinaciapuarieulueiasreeindteilnteersmc incdelepdreo{uuil
metalului galben : cererea 6i oferta. Evolulia istorici- a a fost atins nivelul de 200 doiari/uncie. Au urrnat doi
cmearneierriiAS, iinolceartpeitiodleeleapurrecaedfoesnttep. re0znecnotanttdinuinatrre*ovoamnumanitaS- ani de relativd sldbire a cererti gi de scdderi interrnitente
tiia principaleie lor trdsdturi ln deceniul 1970-1979' clnd nle prefului. lncepind cu 1977-19?8, cregterea pretului
aurului pe piata internafional5 a cunoscut o cursd tot
piali aurutui s-a carecterizat printr-o turbu"lentd aproape mai acceleratd" culminind cu majordrile de mare arn-
ploare din iarna 1979-1980 de la cca 230 dolari pe
nemaiintilnitd in viaia sa milenard. uncie ln ianuarie 1979, la aproape 400 dolari pe uncie
de comercializare a aurului sint
.ui"Ceen"ttorepleentera:dLiiioonndarlae, Ziirich, Frankfurt, Paris'. pY-pa in octornbrie 1979, peste 500 dolari pe uncie in ultimele
zile ale lunii decembrie 1979 qi 800 dolari pe uncie, la
crauemIueinri,icpa1ni9ai?tda4reaapuuttruoulrliudtdietdilceionmSNe.Urecw'iAal.iYzaaourerkre6aai ctreoezrcadisuatrtiigzcaaerttedgteannialIoour9- mijiocttl lunii februarie 1980. (Tabelul nr. 15 gi figura 3).
In ciuda demonetizarii aurului, confom prevederilor
bcbeailenrostimtaeleiztnriu'lcnloiccmoepmrrfeeurilufuilnluitnei trcenuranlaaioutinoranelascltuecmLeolenmtadlaragi .arelAbpeircnei.zesTneottasuttgiavi-, celui de al doilea amendament al statului Fonduiui Mo-
netar Internafional, metalul galben dovedeqte in practicd
al metalului galben.
*reiipDreceiuedtntootuasc5nutoitieriacp-acesienzcie,inIragelseopzreeecqlettai 1tde0e,b30clnoqcmiie1l5roc,n0iad0loi(znoaertazeeLa-onaducrereuil)e- o deosebitd atractir,.'itate, atit pentru particulari, cit li
aapueltfrneutrll,uuilnocofinocspiatianlittdiadmtim.cPuilrtaiovnriunsldp1e9tec7in9adlio$icntuit,apdaisnutuonlril1cogdc7aagppaporrteaett.ueDlufeii
npuemriint d,,,anpurol ganuorzu.leulieo'.caPrreefaunl tienreiotarltp{AuiregaaulbceenleamdeapiSh$ait,-
lui, cLaorenddertain ponderea hotdritoare a cboimnceiriluRluoithcsuc-hai]l1d1 rsszpucaaetliniaalrnbedbtaiaaltiuidltniecmmnea,vdveepadi.tasarataucFfrluticueetcacibbiuetnuaeristatraeigvocraapmnunularbeoeruteuittoigrnulunuurleaauri-iclniSaosfan,5rtcduuarlpuelrtiumeumriiisnlaaut1iesrtigcucto,i7deln,pgrednein,c.tcuafaerdou-g.snrulsedSoriainmiipttnpteueirscneatimhifctzaioieeaaoiloiddpgd-ignoiedectleenitpo.ceii,ncae-,-
din
lntilnesc la sediul
p""t"" a determina pretul aurului. Acesta se determind'

iau fixeaz6 (de undg qi denumirea de fixing-uri) pe baza
comenzilor de cumpdrare sau vinzare fdcute fiecireia din
cele cinci b6nci de clieniii acestora. cunoa$terea tuturor
cererilor de cumpbrare qi a tuturor ofertelor de vinzare
aflate in portofoliul celor cinci bdnci londoneze echiva-
igtor]e, reflectd gravitatea fenomenelor de crizd, a incer_
leazd cu esti.marea raportului cerere-oferti pe piala lon- relafiile internafionale. Cum se explicd a_
clonezd. Cei cinci reprezentanii negociazd un pret la care titudiniior din-
cererea sa echivaleazd cu oferta. Cind punctul de echi- ceste evolutii ?
Primo. Este
1ibru este convenit, se spune cd pretul este fixat' Ime- n_etare, metalul uicgsaunatuonirbaoruiensaluncuiuomatamictcfedononsnidtivrsaeiptiti.eolturrTUiilotrt.leadtmdibmfeuuaaiinnrnfdcpadleeisicrlliuoedonaarfgdlmsaedataelde"itef"im,txrrneoae.__-t,
serviciile ultramoderne de comunicalie, fi-
diat, prin glementatd" in
xing-u1 londonez este comunicat in toatd lumea, el stind
la baza multor tranzac{ii internationale- al valorii, pretui
de autoritAfi la

130 131

gtrementare oficiald a fost cea din 1934 pind in 1971. :
a aproape patru decenii, prelul aurului a fost relati.,z stabll
in jurui nivelului de 35 dolari pe prelul oficial
di al uncie -
d aurului monetar.
cJ
Suspendarea convertibilitdtii ln aur a ciolarului in au-
i gust 1971, demararea acliunilor pentru ret'orma siste-
o rnului rnonetar internalional gi, in acest context, tendin{a
c de scoatere a aurului din relaliile internalionale atl clus
la o interventie tot mai limitatd a autoritatilor asupi"a
rnetalului galben. Prelut aurului a fost eliberat,
o ]:ietei fixitate,
@ direct gi inclirect, de reglementarea oficiald, de
{t prin prevederile celui de aI doilea amenclament La statu-
iul F.M.I. renunindu-se ,,de jure" gi la noliunea cle pre!
l_
<f,d oficial al aurului monetar.
f\ .,
S6 ln consecinfi, incepind cu 1971, pre{ui aurului a in-

ag^r ceput s5 fie determinat in mocl hoidritor de situalia pie{ei,

de raportul cerere-ofert5, de atitudinea publicului fati
f&fa* de metalul galben. O primd cauzi a majolirii pletului au-
rului rezidS, deci, in reac{ia normald dupd ieSirea pre-
!a lului de ,,sub tutela" autorita{ilor. Pentru inceput, prelul
pulin pentru a recupera rdminerea
)=_t ,2 auruli.ti a crescut cel
in urma fati de nivelul general al preluriior. De exern*
fr-g d1:eiu3, inoriSd.Ue.IAa.,innci.e.rpeultttul lpraecleusriiJuoi rseccuolrpidinicdatian a crescut
<-s
1970; in
?e

d[o.ui-H"e schimb, in perioacla 1960-1970 pretul aurului a crescut
cir numai 750/o (malorarea efectuatA in 1934 <ie pre-
c gedintele Rooserrelt de la 20 la 35 dolar:i pe uncie).

OfJ€9E Secondo. Tendinla generald qi durata de creqteire a
6) pretuiui auru.lui reflecta atractivitatea tot ma.i mare pe
care o are valoarea intrinsecl a metalului pretics ca ul-
rnaie a aurplificdrii inflatiei in eccnomia mondiala gi a
deprecierii continue a puterii de cumpdrare a ,,banilor
cle hirtie((. In deceniul 1970-1979, procesul inflationist a
cunoscut o agi:avare considerabild in taate larile : pe all-
samLrlul larilor capitalisie dezvoltate, fald de o medie Ce
2-40/a de cregtere anualS a prelurilor in deceniul 1960--
df, 19fi9" in deceniul trecut s-a inregistrat o majorare a-
.sn nuald cle 6-8y0, cu tendin'fi de ar:centuare in ultimii

tL ani. Ampiificarea inflaliei este erziclenta Ei in larile care

r32 133

reu$iseri pe moment sA pune sub control creqtet'ea prefu- Situatia aproviziondrii cu tilei, deEi s-a ameliorat in
iarna anului 1980, rimine deosebit de
rilor: Elvefia, R. F. Germania, Japonia. fragild. Nu este
Agravarea procesului inflalionist in toate tiliie occi- exclusd o noui majorare a pretului titeiului, avind in
dti2nue-crn3ietloartlarietnucSidoidinndeseitfil.itncuIcuineelttdSiinnt.iiUireoa.Acpae.ulascn$reeeirqatiiiptmerserpuicibiuaeccznooitnnimtcordmopioi.vcraeatacpfnrieet nqnftteaervucroitioaieprrrddeeee-- vedere scdderea sensibil6 a cursului dolarului pe pietele
I valutare, ceea ce va contribui la agravarea inflatiei +i la

accentuarea fenomenului stagflatiei.

actulcceovmizbibaitlesripi iirnaflalaitnieflai teiosnteistcSa.uUzant,aisnemoepnienaiacocsetrtc'iutlriicloart 'Tertio. Maiorarea pre{uiui aurului este legatd de criza

de duratd a sistemului monetar international, tn mod
deosebit de criza dolarului. Deqi balantra pldtilor curente
cle specialitate, de faptul c.i perioada indelungata de creq- a S.U.A. are tendinte de ameliorare, perspectiva dolaru-

tere a prefurilor a deformat mecanismul econonriei de lui nu este destul de elard. Ca urmare a renunlarii la
piat{.
Datoritd inregistrfuii unor cre$teri de pret din ce in pretul oficial al metalului galben, lntre aur pi dolar nu
mai existd o legdturd directi dar, scdderea cursului doler-
ce mai inalte, consumatorul american, de exemplu, s-a rutrui determind in mare misuri posesorii de fonduri li-
orientat tot mai mult spre cumpdrdrile pe credit (800
chide sd caute un activ de ::efugiu cu valoare stabilS pe
cptoteirnsiet€fia, 3mi5a0i/lr/i0ilredaitanamvaeecrunicmiatunurelidcrpiainrtetnrauSu.oUcno.oAnr.atraraecaatatsitnedsr',ar'iitcnoiruitlitulatiilmodcaai*i terrnen lung, aurul fiind se pare, cel mai potrivit in con-
cli{iile actuale.

ani, cel mai scizut nivel istoric). De asemenea, omul de Pe acegti factori cu acfiune de lungd durata asupra
afaceri american s-a concentrat in tot mai mare mdsuri
prefului aurului, s-a suprapus, in 1979 qi primele dot-ti
truni a1e anului 1980, cererea suplimentard de aur gene-
snpergellpjlrnodiecitnelemdaereinvaesspteitcitierleecfuupnedraabmileenptaelete, rpmeenfe$rmcuernt, latd de incertitudinile economice $i politice de pe plan
Iung; acest fapt a dus la sldbirea cre$terii productivi- international. F enomenele de crizi gi conflicteie deschise
din diferite zone ale lumii, recrudescenla tendintelor pro-
talii in S.U.A. de ia 3olo anual tn perioada 1950-1965, la tec{ioniste odatd cu incetinirea cregterii economice, ma-
cca 1o/o in ultimii ani. Asemenea tendinte nu se pot co- jorarea prefului titeiului qi situaiia criticd a aprovizionirii
lecta rapid $i ele au ca efect adincirea dificultdtilor eco- cu {ifei, dificultdtile financiare ale ldrilor in curs de dez-
nomice.
Atmosfera de incertitudine esle ailplificatir de conti- voltare care trebuie sd facd fafa unei datorii externe lrr
continud cregtere sint numai o parte din factorii care
nuarea urei rate lnalte a inflatiei chiar ln pet'ioatlele cle au int{rit convingerea unor cercuri largi de investitol'i
?ncetinire a creqterii econrrmice (aqa numita stri.p;flatie).
Aceastd situatie pune politica econoilicd in fala dile- cd .,aurul este o valoare sigurd intr-o lume nesigurd".
mei inflatie-qomaj. In cazul S.U.A., clilema stagfatiei
este amplificati Ei de criza dolarului. AEa cum lremal:Lril In contextul incertitudinilor menlionate, un pericol
profesot"ul Milton Friedman, deosebit de grav pentru viitorul economiei mondiale ii
.,solufia pentru aceastS tri- constituie recrudescenta tendintelor protectioniste, ten-
lemd (inflafie-Eomaj-c1o1ar) nu este uqoard. Nici un me-
dicament miraculos nu va soluliona peste noapte distor- dinte care s-ar putea accentua odatd cu generalizarea re-
sir,rnile adinci care s-au format in economia americani
clupa atifia ani de inflalie gi cheltuieli guvernamentale cesiunii economice occiclentale in 1980-1981. lncercarea
de a rezolrra prin protecfionism dificultdtile economice
ar conduce 1a o depresiune economica mondiaii de talia
riclicatet' 1'8, celei ciin 1929, cu toate consecinfele negative care de-

4B ,,Newsrveek", 1 oetombrie 1979. curg de aici. La rindul ei, pozitia multor ldri 1n curs
de dezvoltare va eco-
fi serios agravati de recesiunea

734 135

nornicS. Datoria externd a acestor tari a ajuns in 1970 speEcuxlpaetirviee"ntsa-aisutoterircmdinaatd, oinvegdeitnecArala, sredmu,eninetar-u,,cnheafduer-i
dolari, dublu fa{d de vdrat colaps. Cind pre{urile se prdtrugesc clin.. virfuri in
la 250 miliarde 1.973 gi cercurile
bancare occidentale apreciazd ca rambursarea acestol"
dpeartiooraidi avaurcmunitooar$iltoerimapnoi.rtante momente de tensiune in abis, bogdfia efemer'd a speculatorilor nu este transferati

CreEterea rapicld a pi'etului l in aItE parte, ci pur qi simplu dispare. Aceasta este
prlma fazd a panicii financiare clasice, care apoi se poate
auruiui in 1979-1980' a transforma uqor intr-o crizd economicd reala care afec-
fcarEoivinilseodtpa,r,ellcssnlcaectisuutreuimgritunmpari,rlaoeion,aragiimsoacpuuaurrnroniuzdiddluuectcoiedraraie"tuoarfnrsoiudcsedmdtp,epaoienizaindtuatsertrceu.hePiismnipegbesnt,caituruufeutlneau,otroiemplerlreieiumbcclueaindmnree-t
teazd toat6 populatia, inclusiv pe cei care initial nu
au avut nimic comurl cu speculatia declanqatoare.
fn mod teoretic, ca urmare a misurilor cle precau-
tie introduse dupd marea crizd economicd din 1929-1933,
sistemele financiar*monetare prezente din tdrile occiden-
iritant. pretului tale sint protejate impotriva acestui tip de qoc, clar gra-
Traditional, fluctuatiile aurului indicd at- de rezistenti pi'oteiare nu poate
mpiansntoiehusrolfnueloairgati1ioc9gnd8ea.0nie,Depra;arrleeS,trtIeuadlpinnraeiuvzereictnltoutlaunl,io1mirnaeiafclceaomcrnetosdeancndiauinajfuilrndn,'usomdlsiaaneiminftinnlcnaiefnipc{aauen1ltuiuee-l dul a sisternului de
fi cunoscut cu exactitate dectt atunci cind este testat.
Adica in momentul crizei !

mit tip de speculatie, dar si mobilul continuirii ei' 4. Cit de scump va fi metalul galben
Tabloul este tipic pentru orice speculatie. Imaginea
ocdubinmsepnddiarmanti.tci q,ai raecpseoploieracuitaivvreind-sdin-uatcuaitueimrv, abaottregdlgieleiftaoapqneisemtepaniriomnaupclttaeer,eprneaaru-i
soane in jocui delirant aI bursei. De fapt' aurul este nu- Aprecierea generalS a cercurilor daeursupleuciiavlaitaftie este
mai cel mai vizibil dintre activele neproductive care face cd, pe tennen ferm
mai indelungat, pretul
obpliarbaiJctigietiiuicenetrfiueiie,nlcetuseuppttnfeptoiucoccuihzluliciattciualvtiniilevlioo,e.rsg,c,i:iatuunautvrvacgaroeienmtrimutdpuriulilao.,rnaipArdleaqaematginienciarucio,cemaarbnlttius,etuenadmacrineeepmesta:t,'arlejrsrotcpecraeadcrnleuinnu-, atita timp cit rata inflaliei ln economia mondialS se va
menfine ridicatS. In concluzia unui
disponibititdtile lichide ale lumii se indreapta sple acesi studiu privind
gen cle operatiuni. Dacd acegti bani s-ar indrelata spre perspectiva aurului, sdptdminalul,,Newsweek(t (1 octom-
irrie tr979) sublinia cd viitorul metalului galben depinde
nosbtoriuieccloftiicvi euinlreciludpsretoridmaueucntEivci e5ld, e-splooacrcuirhieniaz{eilpiierotccide.r--mlcataiqvtiiuntSni-fcuiiin, aecrlrteerqe, tzecuroelntaa* dzeistpaerpsrpeescituivnailoercoinnoflmatieioi nmisotendi$ailer.e,c,eDsaiocni ilsutme egai va re-
se va
ni.velului de trai. Dar o uncie de aur nu este mai folo-
i promova cooperarea, facilitindu-se astfel iegirea din criz6,
sitoare acum pentru cd in prezent costi cca 600 dolari,
clecit era cu zece ani in urmi cincl costa 35 dolari, iat" itur:ci acest lucru va atenua incertitudinile. In caz con-
trar, noua febrd a aurului qi ternerile pe care ea le re-
claci este si imobilizati sub formd de tezaur !n subsolul fler-'f.5. vor c'ontinua in anii care Llrmeazd".
u.nei b5nci. nu este folo-qitoare cleloc" 49.
Experien{ele trecute dernonstreazl, in acelaqi timp, cd
ch-rpd cregterea substantiald a preturilor poate urma o cd-
paCieaclraaecseaceuuar$tuivluaemir.tpiIglnoinao1res9.,7Up3-ni1n9ei 7xl4eamp2pr0leu0tu1dllomcloaenrtisatpliuteuluieui ngtcoaiecl*-,
dere
rnai
ben
DTei:n'cr.oruncdaitiiinc1le97p5i-a1t9i7s6pesciuslacatidvdd,lam1iq0c0ddrioleladriepepruen!ciese.
arnplifici in ambele extreme. Cre.lterea pretului aurului
ir-r..spird speculatorii Ia noi cumpdrdri de aur, mizindu-se
49 ,,Tnternation:t1 Heraid Tr-ibttue", 2 ianuarie 1980' p. 4

137
13S

pe o nou6 cre$tere de pret. Dimptrivd, scdderea pretu- poteniiald de aur. Ceea ce se tranzacfioneaz& in mod tra-
clilional pe piata aurului reprezintd numai o micd parte
iilor stimuleazd lichidarea pozifiilor speculative, pentru din ceea ce s-ar putea cere sau oferi in conditii neobig-
nuite. Caracteristic pentru 1979 a fost faptul cd in timp
a se evita pierderile care ar rezulta din scdderea pretu*
lui in continuare.
evoluliei qi tendinfei viitoare a preiului I rcoeefreecratearsedpreeeacau-ulartiianvdrsim-peacsaialcinecraeergteriarsedtariatipot enmnaatldrjuo, rtcdehrziiaasurermiczuanritfeeicnaEdtiiivnceted,-
Explicarea incompleti daci nu s-ar avea in vedere t

aurului ar fi 1
lcuair,accateraricstteicriilsetic.tiechanreicpea" raalefipiheoletai riintotearrneaptieonntarule a auru-
{ de reducere. Nici o autoritate monetari nu a hotdrlt in
perspec-
i 1979 si vindd aur pentru a echilibra situatia. Mai mult,
tiva pretului metalului galben. Sd ne amintirn citeva in vara anului 1979, Ministerul de Finante al SU.A. a
dintre ele. suspenclat, pentru o perio.add neprecizatd, l'inzArile din
p1r2e0Az0inn-1utd7a0al0ustreounlternaodnuzeaeacxutitorr,ansde.ainizndcapsrceeh1ipm0lba0,0nt-uo1l4tam0l0uolntordenizaeelrivlinertloreer-
stocul american de aur monetar. \rinzdrile periodice de
caiutrnaulepFo.tMfi.I.codninsidaecrealteanodoefveerntdisesrudploimbieqnntuairtfe,., astfel in-
d88""0"0u0" monetar ale tdrilor este de 30-35'000 tone (la cca
tone este est'imatA intreaga cantitate de aur extrasa Din aceste considerente, pretul internafional aI auru-
rlueiriei,stneefpouatritnedvfoi laactiol p.Oerditcde supiimentard a ce-
pina in prezent). Numai oficialitdlile monetare aie S'U.A. majorare traditionald, deter-
llelin rezerve de peste 8.000 tone aur monetar, adici de de oferta
mind cregteri substantiale de pret. Este semnificativ
cimnetdlerprfnuuartiitniorancpianolceri.tuoPlriecemnraeiciremi-o-uolfteadritteadcniptuivaodtlapuimninduteel ,rfniiznaiclimoanoiadpldipertdoee-i faptul c5 majordrile de pre! din decembrie 1979 qi ianua-
rie 1"Q80 au avut 1oc in condiliile unei oferte foarte limi-
porfional, atit de mult de politica oficiala de stocare sau tate cle aur, de multe ori piafa fiind in mod practic lip-

de vinzare. sitd de ofertanti. Se apreciazd ci posesorii de aur au
Pe de alti parte, Ia pretul relativ ridicat de 500 do- evitat vinderea unei pirti din stocurile lor pentru a nu
mlaauirlrii,apdrdeee1ud2no0cl0iae-r1,i.7in0Et0sretetaoginnaes,dopfcoeuarnttdeosfmciuoatnccdhaiiazdilldiisopntroaantddiibticioliutnaa2tii0iSe-2dli8e- determina sciderea prefului. ln condifiile unei asemenea
chide in dolari existente in lume sint de peste 1000 o,pie{e subiiri'., apari}ia unei oferte supiimentare mai im-
portante poate determina degringolada pretului.

,?n acest context, cercurile de specialitate consideri
cd nu este exclus ca pretul aurului sd atingd sau sii de-
miliarde dolari. Numai disponibilitdlile in monede str5ine pdgeascd nivelul de 1000 dolari pe uncie, dacd se men-
de petrol depdgeau in iunie
ale ldrilor exportatoare 1980 line actualul dezechilibru intre cerere qi ofertS. La fel
miliarde dolari. Mai mult, ca urmare a majordrii de posibil este ca pretui aurului sd scadd 1a 300-400 do-
200 pre-
lului liteiului din vara anului 1979, surplusul pl5tilor cu-
rlfiaeanlrddteedaedloe5la0ldrimriplioeliarntrmrculeesmedbmorleeasrOtiruPinlEICI191s79-9a7.9sD9itiiusspaeotmnlaiebsicltirtcudalli1I?e019ms8u0i--, lari pe uncie daed se va restabili lncrederea in dolar.

ln mod deosebit, perspectiva prelului aurului depinde
cle cumpdrSrile de aur ale marilor posesori de fonduri
plimentare ale acestor tdri, de 20 miliarde dolali, care lichide, precum si de politica fatd de aur a principaiilor
posesori de aur monetar. Maiorarea cererii de aur care ar
au apdrut ln iarna 1979-1980, ar fi fost suficiente pen- putea sd rezulte dintr-un nou o,val
tru a achizitiona oferta anuald traditionalA de aur de pe acoperitd de cumpdrare" a me-
piata internationalS. talului galben poate fi
numai din rezerveie
bdncilor centrale. Pina in primd.vara anului 1980, prin-
Piata internationald a aurului este, in consecin!5, deo- cipalele tdri posesoare de aur (S.U.A., R. F. Germania,

sebit de ,osubtire" fald de cererea potentiald, sau de oferta

138 139

Franta) nu qi-a manifestat dorinta de a vinde o parte din Fis. 4.2.

rezervele lor, iar, pe de altd parte, cererea specuia-ii'iii BUSELI DE CFi"iU PENTRU O UNCIE DE AUR
gi cea pentru tezaurizare a continuat sd rdmind relatj'''
150
ridicatd. I 1,8
pDreefauilcai ureruzluulitdsci dlnirnegpisetrrespzeecntivoiii esie mai probabil 130
ca majoriri, I llJ
in ciuda 110
fucbudmainnaieepnjornairiulrat1ueol9cpuiure7eoiicic9rrcceodt-du1nedn9roletiami8ivld0eilecp,eie,le:n.ss1cr-ptaD5aaeeprrecie5onit0arertate0rlxiretcbeadaruptporneueiplr,atselsepurdl-aiu'aredpldfpeleaiuudpcnleuasdcEtxn,r,isprecaea-alitiaie!csiidorncaaneiatuat4viaplrme(0u(ura0plirnaiddn1iqenorpiaalvdaopluieqorp;nde:'-iei-nqenl{lptariuueaee-li 100
uncie (figura nr. 4).
90
Fig. 4. RAPORTIJL lNTRtr PRETUL AURULUI $I FRBTiTL €0
?0
I.Ti.iOR M,{TERII PRIMtr EStrNTJA,LE 60
50
Fig. 4.1. {0
30
BARILI D€ P€TROL PENTRIJ O [-]NCIE DE AdR
?0
30
28 r0
26
2L 1971 1972 lyB 1971 1
2?
20 Fis. 4.3.
1q
rb LIBRE DE CUPRU PENTRU O UNCIE DE AUR
1L 600
1?
10 1971 197? 1973 19?1 1975 1$76 1977 1978 1979 1S80

I

6
L
2

0 1971 197? 1gn 1q/1 1975 1976 lg7? 1978

Trebuie arrut in vedere cd in ultimul timp canl,ita[{ia
de aur oferitd pe pialei a fost treptat micqoratd. Astfel,
cantitdtile de aur oferite lunar de Fondul Monetar trn-

ternational in cadrul licitatiilor sale lunare au fost re-

140 r41

duse, incepind cu 14 mai 1979, de ia 469.500 uncii pe lunA 5. Demonetizat-remonetizat

(14,6 tone) la 443.700 uncii tre lund (13,8 tone). De ase- ln mod oficial, aurul nu mai indeplineqte astdzi in
dezvoltate functii monetare, cu exceptia functiei de
menea, cantitdtile oferite la licitatiile Ministerului de Fi- tarile c1e rezerv6. Monedele de aw nu mai circuli in nici
nan{e al S.U.A. au fost injumdtitite, incepind cu aprilie activ galben nu mai este folosit niciieri
1979 la 750.000 uncii (23,3 tone), iar din toamna anului o tar'd, metalul
1979 au fost sistate. Pe de altd parte, oferta de aur a Re- al preturilor. Pldtile internafionale nu ca
publicii Sud Africane este in descreqtere. Limitarea ofer- etalon al valoril, se
tei de aur mdreqte probabilitatea unei noi major6ri a efectueazi ln aur $ nici soldurile scadente nu mai sint
reglementate cu ajutorul metalului galben.
pretului metalului galben.
Ar fi insi hazardant sd se afirrne cd soarta aurului a
Hotlrttor, de asemenea, pentru perspectiva pieiei au- fost definitiv pecetluitS. Istoria aurului, pe care am pre-
rului, in general pentru perspectiva situatiei monetar-
financiare in lume, este directia $i amploarea pe care o zentat-o in capitolele precedente, ne poate ajuta in for-
va lua proeesul diversificirii. Disponibilitdtile dolari
in mularea unei judecdti corecte. Suiqurile Si cobori$urile
aurului ca etalon monetar au fost frecvente. Perioadele
care pot intra in jocul diversificdrilor sint deosebit de de glorie ale metalului galben au alternat cu cele in
mari de ordinul a sutelor de miliarde dolari -sistein-
timp -ce de diversificare oferite de care argintul, sau alte forme de bani, au dominat. Pri-
alternativele
mul international pot absorbi sume mult mai mici. Acti- vind lucrurile intr-o asemenea perspectivd, multi spe-
cialigti acceptd ideea cd actuala restringere a rolului mo-
vele ln mdrci vest-germane gi franci elvetieni, care pot
fi oferite doritorilor in conditii normale de cele doud netar al acestui metal ar putea fi un fenomen pasager 50.
In prezent, problema aurului continud sd genereze
numai de ordinul zecilor de miliarde de dolari. in rlndul cercurilor de specialitate, a econo-
tdri, slnt inceputul cmoingtrtoilover rsgei
Conform calculelor, la prelurile in vigoare la oamenilor politici. Este adevdrat, in ultimii
anului 1980, tranzacliile internalionale reale cu metale ani, numdrul adversarilor aurului a crescut, iar cel al
neferoase (cupru, nichel, plumb, zinc, cositor si alumi- partizanilor a scdzut. Nu este exclus ca in viitor raportul
si se inverseze. De altfel, febra aurului din 1979-1980
niu) sint de 55 miliarde dolari. In consecin!5, tendinfa de a mdrit nimbul metalului galben, intefinindu-se glasu-
a investi in cumpdrdri de metale neferoase nu poate
absorbi, in cel mai bun caz, dectt citeva zeci de miliarde rile care au cerut remonetizarea lui.
Opiniile privind rolul aurului sint dintre cele mai di-
dolari. Piata aurului poate atrage, aga cum s-a ar6tat, verse. Ne oprim numai asupra ideilor exprimate de cele
numai o parte redusd din fondurile speculative care mi-
greazd prin canalele internaiionale. Astfel, dacd am pre- doud extreme : partizanii $i adversarii metalului galben.
Partizanii acaurMul.uiH-eilplnerrinindsauul lor se numdrd economiEti
supune ci in 1980 cererea spoculativd Si de tezaurizare de frunte sJta. bRiluitaetfef a- considerd cd
ar fi jumdtate din cererea mondialS de aur, adicd apro- aurul este indispensabil pentru sistemelor b6-
ximativ 800 tone aur, Ia 500 dolari pe uncie s-ar absorbi
cca 12,5 miliarde dolari qi 25 mlliarde dolari la 1000 do- negti. In consecin{5, ei apreciaza cd eliminarea aurului
din functiile monetare este cauza dezechilibrelor tot mai
lari pe uncie. profunde care au caracterizat lumea occidentalS in ulti-

Perspectiva aurului depinde, in ultimd instantd, poate mele doud decenii. o palet6 mai
mai mu.lt decit orice, de ceea ce se va hotAri in perioada Adversarii saiuorualmuien-i cuprinzlnd
de economiEti politici care au propus $i largd
urm6toare in legdturd cu rolul sdu monetar : va fi conti- susti-

nuat procesul demonetizdrii, sau mitul metalului galben
va reveni. infirmind mdsurile luate in ultimii 15 ani ? 50 Costin Kiri{escu, Op. cLt., p, 3L.

t42 143

endsoutitelemuand,asiumnrseiltnerduadmmeeednnett mmlaoonnseettaitzataurrteiunlvaFeca.Mhuri.tuI,.).o-uir,elseliucgsvifldeinraaetedpeairnuioraua-ll pot gdsi solufii ad-hoc la multe lntrebiri privind evolu-
{ia sistemului monetar internalional, intreb6ri care ante-
delor trecute, care nu mai corespunde actualului stadiu rior nu aveau un rdspuns viabil.

de dezvoltare economici. Revenir.ea la aur, spun ei, in- In prirnul rind, problema rezervelor oficiale. Evaluate
jctsuaerenraeqsmtu:enrrdiereaaszdlepedrruovatediilliuieszctaoloirrefiiiiaicdaiianeuiarempuoledui.tieaSiln,aincuptarrrceeozsnenisnneutmt ipnndoaeatfteuteenrcmctlitlneiiinveaamptoenanesdeaue--l
l(a30p*r3e5t.u0l0p0ietofeni,e,rerzeesrpveelcetivdeaparuorxiamleatbivdn1cilmorilciaerndtradiee

uncii) sint de 500*700 miliarde dolari, rnai mult decit
dublul rezervelor valutare oficiale (suma rezervelor ofi-
cu dezvoltarea comerlului mondial ; o mare parte a aurlr-
din producfia curentd ciale in dolari, mdrci vest-germane, franci elvetieni, lire
lui existent Si sint tezaurizate de scaterrelinile)a.vIenadiinrecdteFcei nnieuol f1ic9ia60l,-a19u7ru0l a reci$tigat locul pe
par(iculari ; consumul inclustrial de aur este ln continud
in cadrul lichidititii

cregtere; dezvoltarea inegald a fdrilor accentueazd re- interna{ionale.
partitia gi aqa inegald
a rezervelor de aur intre tdri. ln atr doilea rind, avantajele cregterii pretului aurului
rulR" dessptuengsurel uladientirnetbrearvedazu,,tc. eNviacifiteionriap,ernsipceicptirvaactaiqua- se concentreazd asupra unui numdr restrins de t*ri ca-
nu ne furnizeazd solutii clare. Chiar experienla trecutd,a pitaliste dezvoltate (S.U.A., Canada qi tdrile vest-euro-
functionirii etalonuiui aur nu lnvdti-
mintele trecutului nu este concludentd. pene) car"e detin 850y'0 din rezervele oficiale mondial.e de
pot fi pentru
apiieate ca atare aur monetar. Acesl lucru adincepte disparitdtile in dis-
conditiile deosebite ale prezentului qi mai ales pentru tribufia pe fdri a lichiditdtii internai,ionale. In acelagi

timp, evaluarea rezervelor la pretul pielei suferd cel pulin
in momentul actual, in care pre{,ul ridicat al aurului nu
situatiile inprevizibile ale viitorului. Este greu s5 se dea
un rdspuns clar chiar la o analizd a trecutului de tipul: pare a fi definitiv consolidat, de un viciu fundamental ;
a fost aurul bun, rdu sau neutru pentru funcfionarea sis-
orice incercare de valorificare prin vinzarea pe pia!5 a
unei pdrti importante din aceste rezerve poate deterr:nlna
temului monetar ? o scddere masivi a prefului.

Un lucru pare insd cd s-a clarificat in prezent qi a- In al treilea rind, la noul pret al aurului, ar-rtoritd{ile
nume cd demonetizarea aurului nu este totaid. In ciudit
scoaterii oficiale a aurului din sistemul monetar inter- americane devin din nou salvabile fatd de angajamentele
lor externe derivate din rolul international al dolarului.
national prin prevederile celui de-ai doiiea amendament Surna doiarilor din rezervele valutare oficiale este esti-
matd la circa 200 miliarde dolari, iar rezervele de aur ale
la statutul F.M.I., rnetalul galben dovedegte, in practicd, S.U.A., de peste 8000 tone, ajung sd egaleze angajamen-
o deosebitd atractivitate, atit pentru particulari, cit Ei
tele oficiale americane la preful de cca 700 doiari pe
pentru oficialitdti. Cu alte cuvinte, deqi a fost demone- uncie. In context, s-au fdcut referiri la o eventuald revenire
tizat ,,de juret', aurul s-a remonetizat ,,de factoo', prin la convertibilitatea iimitatd a dolarului in aur.
forta lucrurilor. Pdstrarea unor funclii monetare a1e au-
rului este elocvent ilustratd de faptul cd pind in prezent
nici o bancd centrald nu qi-a manifestat intentia de a ii- trn ai patrulea rind, la pretul pielei, rezervele de aur
chida stocul sdu de aur (vinzdrile de aur ale S.U.A. au sint de peste 30 ori mai mari decit rezervele de Drepturi
Speciale de Tragere. Acest iucru ilustreazd drumui lung
fost mai degrabd demonstrative).

Ma.iorarea pretului aurului la niveluri care in urrn6 pe care trebuie sd-l parcurgA D.S.T. pentru a deveni prin-
cu cifiva ani erau greu de imaginat poate schimba radical
cipalul activ de rezervd al sistemului monetar interna-
optica in finanlele internationale. In noile condilii, se {ional, precum Ei amploarea mult mai mare a alocdrilor

144 145

prDoo.SlrI.tsnTiie.le,mspfnieinrinff;ilcitatra,uftlcievcriaelqtnartecefecrinseutaateanpcfgerteiilvefvueiiilnmtuoteiiasrarndeuaertiduoFiln.nuMaile.eiIlc..uossn6troecmaaizpaAemteporunon-- aL qtO,)) (3 lllill 6g)l ocl: G,
diald. Majorarea de peste 20 ori a prefului aurului in
Ffa0llE {r to tr: CD C6 c(oo
deceniul 1970-1979 acoperd nu numai creqterile de pref Fo)
dcriengltnetrrievaigitaoapreer.ioNauddtrpeobsutibeeuiicitia, tdpaor tSeinatinaltuiclipinirfilaietiounnisoti RrdO Fot- Fotol illlil 60) tn-r
(o
iddneeoossaiersebteictemdeealuemrmaurloefnapecetaecraepraearlnteeoulddl irpnilroerrfezaceiarapvuietarluelilsubtieinildcienilztorvorodltcuaectnee-, F(t co co

trale gi noul pret poate contribui la sporirea considerabild tr rOcOO@@+Flsmmrt) ll@m on(o
a masei monetare. @m
H 6J 4

oct O()tts'-tt-'-@(cN)o(Og tIFoN o
od
(7) rFo

r) t- chmiN!@Ob(O€($CiNld ll6mN.r

lti
6l

CFD Gr @ mNdrNooJd(GoFlotftr 6 !t(0(.$o{
c')
C) c.-

€I
Fct
o rCA 6 NOHHCcO{Fd-)rd6dirrO+ lF-r)

O) @

HIg:.l to6s,i (t\'t-?{ COroDJcHOodSo-Nom$(O

dt
llgsEsssrolt
tcst o)
{)
€r:

, gE3s3$Et7loor ) o cmoll
H
co 6{
ca

.E
o)

e)

oc) o*EH
.Ei
5;:q5b '='+n5rohvE r(d
E EEgrat .9t (g

E5 :A]do.
Cl aJ - .oo

'fi'f; u0

'qct- E3;tidESI^.e-"q,f rd

(B

E
oH

EE rf*;$lEllsltstEEEtr:rsrs tr

o
grr
o
;Fj HU

1'ABEL llr. 2 1968 1970 1972 1975 Lg77

Repartitia gcografici a cererii r1e aur TOTAL
intre 19?3-19?7
AMERICA LATINA 89,2 84,8 48,9 19 ? 20,9
- tone -
{din care)
19761973
1974 1975 1.977 * Brazilia ,)o ro 13 t7,4
.- Mexic
Europa 430 470 46$ 570 570 16 27 15,5 6,i" 7,9
1,7 9a 1'
S.U.A. 235 240 1S0 220 -* Cqlumbia 4,8 A' 19 '
Venuzuela 1,8
Extremul Orient 1Cr, 1i5 160 ;,ltt :).) * Peru 0,3
Orientul Mijlociu J \,2 0,8
Alte zone 105 J5 100 380 370
4tv 540 305 1i0 265
TOTAI,
1.435 1.400
TOTAL 1.170 1,570 1.650 ORIEI\TTUI, MIJI,OCXU 5 i,3 7 4,5 44,2 104,3 250,3

Surge: Barrque Sudemeris, Etuiies Econollliques nr. 1c, ianuer.ie 1t?9. (din care)

- Iurcia 13,1L4 32 41,4 BO
- Iran
1113 1:l 25 64
Foint
TABEL Nr. 3 3,55 b,Lt 6 20
-

Productia neti tle bijuterii de aur in tirile nesocialiste TCTAL

* tone * ASIA (fdrd ORIEN'|UL

Anul 1968 1970 1972 1975 1977 },IIJI,OCIU) 269,6 189.9 160,:i

(din care) 1"4C,7 25

TOTAL *- India 2t 215 1A7,2 IJ 39,5
Indonezia 3A 10 !JnU
EUROPA 33S,6 537,5 214,8 401,S * Tailanda 1n 12 510
7 lt) 0,5 B
(din c,are) 145,7 160,5 313,0 Flong-I{ong 6 ttt 46
5B l\{al:aezia iJ :i3.5 35,9
- Italia tJ JtrJo 76 20S '-* 22 6,5 5
- 4i,4 37,8 49,7 *- Japonia :i+,5
-* Spania 42 47,6 27 44 40
Germania 29,3 25,7 29,4 t7,g
Fra,nfa 17 14,7 1B 18,3 25.3 'TOTAL
* AngLia 77 23 22 8,2
* Elvelia 10 11 13,5 9,5 24 AI;'RIC.d 35,5 43,7 22,7 22,3 33,2
3,5 4,2 6,0 (din carr) 1E 22 11 70,2 :0
- Grecia 5,5 15,5 2,5 2C 1,5 1,4 i,f;
- Belgia * tr{aroc/Aigeria
I -- Africa de Sud 5,3 i;,3 7,1,

7,4 AU,STRAI,IA

TO:rAL

AI\{ERICA DE NORD 127,5 103.7 136,3 63,5 o7' I'OTAL TARi
(din care) NESOCIALISTE
116,5 97,8 127,3 54,3 7S,,5 9i2,0 ri)62,2 995,6 515,3 1i78,7
- s.u.A. s,2 l7,7
5 5,9 I !lirfstr : consolidaied Gcid Field Limited, Gotd, 1978.
- Canada

148 L4s

TABEL Nr. 4 1968 I970 ts?2 1975 1577

UliU.rsro$ aurulul ln eiomotologlo * tone - - Italia 1,2 1,5 5 1,9 2,4
1968 19?0 1972 1975 r97V - Olanda 1,8 1,1 1,4 I
- 4,4 0,5 1,6
- Oanada 0,8 I
TOT-AIr - rj0,5 0,7 0,F
TARI NESOCIALISTE - Spania 0,8 0,? 0,5
60,4 58,5 65,8 61,9 81,0 - Austria t_ 0,8 0,4 0,3
- Brazilia 0,2 0,4
din eare: ? 8,5 11 t2 0,2 0,3
24 24,4 23,3 1g,g Singapore
*- R. F. Germania 10 9,6 10,3 10 24,7 Austraiia 0,3 0,3 0,3
t,4 3,8 s3,6 0,5 0,5 0,2
* s.u.A. 43 10,5
Japoaia 3 2,,3
1 1,1 4,2
.-* Elsetia L,2 1,3 0s lJ 4 Sursa : Consolldated cold Field l-r,mited, cotd, 19?8,
* Italia 3,5 4 0,6 a,4 3
* S'ranla 2,5 2,5 0,8 0f 1,1
* BraziUa 1,2 1 t,2 0,7
1,1 1,2 1,3 6,4 1
Suedia 0,5 0,3
0,1 0,1 0,8
*- Australla 0,5 0,5 0,3 0,1
Anglia ll 0,1 0,1 018
0,8 0,s
-* Austria 1,2 L,2 0,7 TABEL Nr. 6
Spania 0,4
0,3
-* Canada 0,8 0,7 0,1 Utilizarea aurului Ia baterea monedelor oficiale *
Danemarca 0,5 0,1 0,1 - tone
0,5 0,4
- Venezuela 0,1 0,I 1968 1970 Ig72 1975 tS77
- Portugalia

sursa ; Cdnsolidated cold tueld Llmtted. C,old. 1O?s. TOTAL 67,8 46,4 62,8 243,7 136,tr

(din care) : 2t,7 t73,6 BB,9
0,5 21,9 13
TABEL Nr. 5 - R. S. Africani L 7,2 7,4 13,5 tl
-* 25,9 1,6 20,7 9,5 7,8
Utilizarea aunrltri in electrsnici Angola 5,5 12,7 0,1 0,8 5
- tone - Turcia 20,9 22,4 0,534
3 0,5
1968 19?0 1,972 1975 t977 -- Austria 11 0,3 3
Elvelia
TOTAI- 82 89,3 105,6 62,7 73,r - Iran 1
TARI NESOCIALISTE -
- Canada l0 9,9 0,8
* din care: s.uA..
s.u.A. * Mexic 1,5 0,6
46 44,8 5t,2 19,6 24,7 10 1r0 0,5
- Japonia 14 18,1 22,5 L7,l 21,L - Chile 1,5 0,6
- R. F. Germania 81011 8B - Italia 'j 0,5 0,4
- Franla 2,2 4,5 4,5 4,5 4,8 -* Chile
- Eivetia 0,7 0,9 1,5 2,5 3,V Franla 0r5
- Anglia 6,5 5,B 5 3 2,8
0,5 0,5

Sursa : Con6olidated Gold Fielcl Lirmited, Gold, 19?8.

150 151

TABEL Nr.7 eo I t- flotO6 f)
I t! ON g
Evolufia prociucgiei mondiale cle aur de la rlucoperirca Americi! ZL i
pinl la aI iloilea rdzboi montlial rto\ eo r
r*le9 or)
-kg* (})$
Lq\O€ (f)
Produclia P.roductia FI @r(fo,) s d
mcciie
Perioade m€c1e Pcriorilf anuaiA
anual6 de aur

de aur

1493*1520 5.800 1851-1855 199.388 ro tno rO tors)
1521-1544 7.160 1856-.1B60 20L.750 g) f.)
1545-1560 8.510 1861-1865 185.057
1561-1580 A A1n 1866-1B70 i95.026 €arl ro clo i
1531--16S0 Od
i601*1620 7.3BA 1871-78'lr 1 73.904 ti r
16:1.-1640 8.520 172.414 o.)
1641-16i16 8.300 1876-1E80 154.95{t € ro
16S1-1680 8.770 1881-1885 169.869 I
1681-1700 9.260 1BB6-18110 245.t74 tl
1701-1720 10.765 lBgr-1Bgn QQ? OR? (+\r OM d
1721-174A 1890-1900 485.434 €) c{ rl
1747-1760 19.080 1901-190n 625.:102 d
1761-1780 24.610 13C6-11110 k13i i
17Ei-1800 20.705 694.4{.}0
1800-1810 17.790 1911--1rir:l 650.37.) h OscAs
1811-1820 17.784 I914-1918 527.147
1821*1830 11.445 1919--1924 594.668 d) 4,N
i831-1840 L4.216 1325--192li 7 81.77 7
1B,ri*1851 20.289 1929-19:15 1.188.854 Nr
54.739 1936-1941
q

(, o) co 0
d
f,i

{kJ r ic:ll tr

O

,o:
CA (c:i {t

I 0
'c
Or'ao
ax
OL!.-^'+ 6 )cd
Cd vt, 'i' 'i,li

r(! 0'

(i o

E

Sli{vesclr, Curs d,e m,onetd,, creclit, schinlb, nd, Scrisui romanesr, ,€6L-i*u-Oi9h_c0o. iJ1a^d.v:)JO- i g{ =v ll 0.$ a5
cd@oPCJCTH
t .: s'cd to
ul
Craiova, 193:) si tr ester V. Chandior, Tlre ilconotnics of Moneli cLnd i, ) 'n '- d a
Ea;zkino. Ilarpcr & 1:1a{', Publishers, Netv Yc}.k, Evanstoil, and Lan-
Col1, 1959, e.litia a treia, o d
.=d'X..Nrm'q'"JrNrj;u5
F
dH>€9d!d!^
6
Firiil
H :ct

a

!14(4q 153

Prineipalele g{.ri producitoaro cl.e a{u gi TABEL Nr. I

prcrluctia moniliali inhe 19?0*1911

1970 19?l \ '17' -kg-

19?3 1974 19?5 1976 tg17

AIrIca : Total 1.045,153 1.020.878 $53.731 899.614 802.141 754.433 750,951 738.844

din care: 999.835 s?6.308 s09.631 855.1?S ?58.559 71.3.447
22.ABB 21.69s :i:.520 23.432 rs.772 18.076
*- Africa de Sud 13 .5i2 15.552 t5.500 15.550 18.600 18.600 713.390 699.887
7.660 7.323 6.080 5.453 5.210 4.310 16.561 14.957
Ghana 109.740 s7.0+7 87.876 84.152 17.100 20.000
128.956 118.385 3.900 4.000
-A- rnRAehrIiot,cedaelzddiarei Nard" Total 60.?8? 52.826 51.322 85.213 B7.2BB
36.2$0 32.729
din oare: 35.oil
29.4s$ 36.766
_- Canada 73.330 ?0"317 6+.650 0.950 31.711 5.350 52.62L 63.063
S.U.A. 48.068 45 il90 6,?15 5.860 32.598 34.225
3 0. tr..1t) 8.200 10.800
America Centrold 26.1:15 .I n;? 15,?91 20.616
29.257 29.5S3 17.651
pi de Sud Total 2'I.B2B zfi.r92 37.234 43.022
t ?.800 4.522 5.0{0
din care: i 1.70:] 16.700 15.600 10.050 8.194
40.600 1 1.128 10.592 29.440(, 29.828
---AsABCiarolatTleuzoimlf.tSiabalriai 5.830 5"116 6 340 39.600 37.500 26.797 28.754
6.293 5.BSB 5,852 17.20$
din care: 77.134 15.121 15.765 23.400 15.900 16.400 15.600 17.400
32.472 JJ,.JO 3r.1 B0 10.935 23.700 21.100 11.197 11.354
-- Filipine 10.132 1n tq9 38.800 44.700
-OceAalntie.a 18.765 19.814 1f;.900 5.485
{dri 13.707 13.442 13.:80 400.000 5.500 5.534
Total 26.100 24.600 ,i9":r00 420.200 410.000
B.BOO
din care: 2 1.800 20.800 :ji.500 B.BOO B,BOO 15.600 19.300
4.300 3.800 1 .516_045 23.200 25.400
-E- urPAoauppsautraaT-Nloiatoaula Guinee $i alte tdr.i 7.394 3.54.1 15.?00 1.428.088 1.308.105 9.823 9.722

s.11110

din care: 4.886 5.000
440.000 450.000
-- Iugoslavia 3.029 3.850 40rtl.000 8.8fl0
u.R.s.s. 400.000 400.000 8;.800

- Alte {5ri 6.700 7.800 B.B()f)

TOTAL MONDIAL 1.676.032 1.639.589 1.580.569 I 404.802 1.41 1.130

Sursa : Barque Sualameris, Etudes Eeonomiques nr. 10, ianualr.ie 19;-q

154 155

TAlliiL Nr. 10 TABEI' Nt. 72
Hficien{a exploat6rii aurului in principalele rni*e
Rezervele de aur monetar in l9l3 gi 1920
din E. S. Afrieani

0o O /, ,inUlI t- - miiioane m6rci aur *

o5 dii-r ::!cEo gaioni3 EE 6X*€-=q fara sau continentul 1913
FAr
9 +: 11*,. ! Germania - 2189
{QJ adao=, i.l ioi ddr: Austro- Ungaria (in 1920 :
tooJxodo:id: io.1:.tct.o'D, Austria, Ungaria qi
Cehoslovacia)
BU!-'FELSFONTEIN M 9,19 1t, 13 Anglia 3280 63 - 10s
EAST D}lIEF'ONTEIN L 24,70 7L,7 Fran!a 3378
FRtrtr STATE GEDULI) 12,02 40 Italia 1245 2879 * - 2161
HARMONY t\,{ *,/c 773 6,5 3487 - 157
HARTEBEESFONTEIN t 1,10 12,7 TOTAL EUROPA 5040 B5B - 7689
KI,OOF L L2,ffi i50 10 s.u.A. 11 15 + 4185
PRESIDENT BRAND L L2,5 2IB2B I4L45
PRESIDENT STEYN 9,7 A 100 13 Canada 8000 - 126
RAND FONTOIN n/f 8,02 102 L2,B Argentina 12185 + B4B
SAIIVT-I{ELENA 594 473
SOUTI{VAAL L 1-1,60 (la t7 TOTALAMERICA 7224 + 6444
VAALRDET'S L 9,30 TOTALAFRICA 10717 2077
s,B3 LTI 5,8 TOTAL AUSTRALIA 16161 - 650
WEST DRIEFONTEIN lVI 55 11,3 TOTAL ASIA ub3 - 425
WEST'ERN DEEP LEVI1LS B,7S 16 e09 2t6 * 1494 **
WESTER HOLDINGS L 23,60 105 13,5
L 14,66 113 L7 484
10,86 3626
lvl 45

L t,1

S

lvl : durata de exploatare medie
L: durata de exploatare
S: durata de exploatare lungd
scurtd
Sursa : Banque Sudameris, Etudes ilcolcmiques nr. 10, ianuarie 19?9.

j"a.BEL l,lr. 17
Frcducgia gi praiutr de cost mealiu ale prinoipalelor mine

de aur clin Rep. A.friea de Sud tn 19?6

oii

lp\lri1e.i:ueiiuurii aie 9-a6gr +') Fera aurul. care apare in sitBattile Bdncli Fr:a,ntei ca filnd depus tn
s,sutrr'aFsi.n*a)A:cS€rtceteioFi.ntssttiriientcaiKsqi-rialteepnrscolccdjl,uospPeradepLicraoAtta!Bpoeuaceluuxrteca$lrutis,tiLv1n9l7an8n. cJalaptoenilan.tefnotlond'le' E'dit'
de cost, o d-i

ciolari/uneie o.i :.
ti4 TJO J O

56 OL =cra
Z'd tr- ir-. E 5, a

tuo:

Sub 80 15 318069 5S,5
o 1 18475
lntre 80 qi 90 <), ,
lntre 100 qi 120
t) 55693 10,4
Peste 120
11 42435 7r9

TOTAL PRINCIPALELE

1{INE 534272 100,0

Sursa : Kredietbank - Buletin liltlar c1e informare, ianuade, 197?, $

156 157

&

(y) Ia 7'ilBEL Nr. I4

z.cD tl ewlJals lco@cc Rezervrle monalial€ tle aur monet&r
3Jn UI 66
L* 6H - milioane DST(I) *
el1,razau
{a.FE.F e3
:-!g t_Iuzr 1973 197{(1) 19?5 (3) 19?6(1) 19??(5) 19?8(E
qO 6
a rkdl i.A I

r:cl or- HH
=dl
ot' Irslop utr

{I) eAJAzOtI
o r+(oi4
d ! ro C) ci)

q,

I ltep" Afrlsa de Sud 627 665 639 621 443 340 343
Algeria 192 192 19: 192 192 193 193
o 11" F" Germania 4107 4116 4116 4116 4116
oo Arabia Sauditfl 108 108 108 108 108 4140 4i40
Argentina 140 140 r40 140 140
o ozl^ep ap 6soi3":o9e3 Australla :59 258 258 258 258 108
eAJazau Austr!a 72't 73L 731 73r 731.
d tseigia 1500 1476 1470 1476 7476 146
o tsilrnania lt T 7 7 7
IN 13raeilia 4li 46 46 46 46 268 208
Canada ?$B 768 7SB 768 757
at, d, Chila 4? 4B 50 45 4i IJD lJi)
Cipnr 15 15 15 15 15
*d d Columbia 1486 1486
R.F"D. Coreeanir 15 15 15 39 49
ut a I)anemarca 44444
Ecuador 04 64 64 64 64
@ 6 5 Spania 12 t4 L4 14 L4 5J
dt L3da s.u.A. 498 499 499 499 499
€a) Jna 9p os-ncJ o Etiopla 96r'19 9659 9659 9615 9615 770
o S'inlanda 48
o aAJOzaU G Franta 09101010
N o Ghana 49 29 29 2S 29
F? o! a 3524 3532 3533 3533 3536
€) No 66666
H o
E
E. 770
6 s4^ap l$ CO ti O- C:!^ d 46
Jng a.^JazaJ
aL -;di-r;oorlmo o
r8?or d
cl d
15*
Eo AJ
ok 60 64
o a
'v'n's 55
.N tL!s) Fi
Gi.) gl€ Jn€ op *nxNcO @ Cq Ct- d 67 67
eloAJOZau L4 14
d v2.: 505 505
ro
ozL.\Op Ts Jne b.- ot co- 1. 97L4 9704
€ ap arBtol rcjl"+ianQn 10 10
a["Ipuour 32 32
dLt aArazau
ga(! 3558 3558
*otC-oADrh6nrO*btO a d 66
oEo

*dl

rit

+

U)

r.58 159

Grecia 126 127 128 131 131 * ,nr, ls?g tg74g rgT:J CI t9?6(4) 1g??(5) 19?8(c)
India -Jt
1At .tA2 ,A, |
T-- L
1.1,1 144 144 141 111 \ Jt Elvelin 2909 25L2 2SL2 29t2 2915 2915 2916
Iran 131 131 131 i31 1:t1 Thailanda B2
h'landa \7 16 Tunisia 82 82 ot 04 5 84 84
i lC .tl) lU 1tJ Tureia 55 55
Island,a Uruguay 125 125 55 125
Israel i 1 111 Venezuela 123 1:4 t25 125 124 t2?
3B Iugoslavia L24 124 391
Italia 40 39 39 39 41 41 * 3S1 391 391 391 t25
Japonia 2884 739 2IlA2 51 51 5l
Iordania LoOooOt t .oo: t Jo0o0o?f .ton? 52 51 894 394
Kuwait 739 101 ZQO 2il 830 53 54
Liban .)o
Libia 2B B5 739 7}9 739 2.) A oo (L) Evaiuarea rezervelor ln aur : aurul este invariabil evaluat
Malaezia oa 5B iiD la 35 DST pr:ntru o uneie de aur fin.
l\faroc 27 28 28 28 dt) :(2) Valoare DST ia 3I.12.74
Mexic ?ct 61 :(3) Valoare DST la 31.12.751 DST1,21919 $ S.U.A.
Njgeria 162 22 "), DST I,Ll766 $ S.U.A.
Norvegia B' 123 140 195 61 (4) Valoare DST ia 3L.L2.76I1DST'1,16183 $ S.U.A.
tt\ 22 .lo L,2l47L $ S.U.A.
Noua-Zeelandd tro .ri? 1 -:(5) Valoare DST la 3L.12.77 1,23953 S S.U.A.
Pakistan 34 JiJ ,q :(6) Valoare DST !a 30.06.78
OIanda 173 OtqJDJ r,qriDJ 60 1I DST
Peru 19 1 2 19 12 DST
nt) B5 B5 85 57
Filipine Ji ,$) Mai 197S.
Fortugalia i902
R. A. Eeipt 'I 35 5ti 5B 58 Sursa : Banqlle frangai.se de Commeroe Exidri€ure,,.&ctua11t66
Anglia Economiques'.
55
Suedia 1896 21 2t 21

160 to I2B 128 56

20 20 2A

3+ 34 34

111

56 56 57

1901 1U01 i901

35 35 35

c5 .tt Jl ,)l Jf +i

940 964 974 s70 $69 ULr:J 85*
85 B5 B5 85 35
737 734 734 ?34 734 fi5
241 203 203 203 203
\ tn I to

208 20i1

Fretui aurului la Londra TAP'EI, lir. 15

*$ /uncie -

Ianuarie 35,20 35,1 3 35,18 42,75 41,80 42,29 35,72 34,77 34,95 38,27 3?.32 37.87
Februarie 35,18 35,19 42,47 35,02 34,95 3.r,99 39,05 38.10
I,Iartie 35,19 35,19 35,23 42,?7 42,75 42,62 35,30 34,95 35,09 39,47 38,70 38.72
Aprilie 39,10 35,19 37,98 42,90 43,17 35,97 35,28 35,62 39,78 38,82
42,60 36,70 40,69 43,75 43,29 36,24 35,50 35,96 41,?0 39,42 3B.B?
NTai 42,L0 39,10 41,11 43,60 43,Q7 43,46 35,70 35,17 35,44 40.85 39,49 39,00
41,10 40,20 39,53 46,65 47,44 35,50 JJ,J t 35,33 42,47 40,10 40,49
Iunie 40,30 37,80 39,17 42,95 44,70 4t,75 35,87 35,25 35,38 43,40 4r,00 40,10
Iulie 40,55 38,45 40,20 42,10 41,10 41,13 36,35 35,85 36,20 42,72 40,70 40,93
August 39,80 39,70 39,21 41,46 40,90 40,86 39, r9 36,27 37,55 42,6A 42,70 42,72
Septembrie 40,?5 38,30 39,79 41,00 40,65 40,48 37,!'0 36,80 37,45 43,65 42,12 41,S8
Octombrie 42,00 38,90 41,11 40,99 39,85 37,45 36,97 37,43 43.90 42.40 42,48
Noiembrie 42,60 39,90 38,69 39,5? 35,35 35,19 I3l].l 34,77 35,95 43,90 37,32 43,84
Decembrie 35,13 35,52 35,00 4 1,10 43,45
Mijlocul anului 43,?5 35,00 40,79

Ll|-,lo,-ri,"-"-'-l I to* tl _-t I f-"i 5
nrrYim tlni ri.i.
----__ l1'"'* lra_ir"i:_l:a_ !"f ediu tlI tlrixim i l,l:nirn I tna".tiu
"tuoto
Ianuarie
}'ebruarie 47,00 43,72 45,64 66,20 64,10 89674350,,.,911{4703 t47,75 I i4,?5 I ?9,03 185.00 r 71.25 176,86
Martie 48,70 47,45 48,24 89,00 66,40 178,00 i ;i0,00 150.00 l{}6,25 113,50 179,55
Apriiie 48,47 47,80 48,29 91,50 80,25 177,40 158,25 168,t0 rB1.ri0 176,50 178,20
Mai 49,50 48,30 49,03 91,25 89,25 179,50 166,75 172.2J 777,65 L64.,2n L70,06
Iunie 59,30 50,20 54,50 1 14,50 90,30
Iuile 66,75 58,80 92,r7 127,00 115,50 11t ts0,,B30ri 160,7s 143,65 153.01 L66,00 762,25 164,25
68,90 64,25 65,56 114,00 160,50 131-50 14:r,:8 L67,75 L62,75 164,B7
^SAe.upgterumt brie 70,00 64,75 66,92 L27,AA 92,50 106.2? I57,5il 152.25 1t{,36 166,50 161,40 tr63,17
Octombrie 67,20 63,40 65,59 117,00 100,00 199C9{3.,e.90423 144,00 15i,66 154,25 L28,75 144,3L
Noiernbrie 65,70 64,10 44,82 106,97 97,00 19076,,21+2 15S,50 r 53,50 158,53 146,00 137,50 142,69
Decembrie 60,10 62,72 103,?5 80,75 169.50 168,60 1Bt,4B 146,50 138,25 142,56
Mijlocul anului 64,12 62,75 63,78 101,50 190,00 170,50 1B3,CB L42,A0 137,00 13S,28
65,40 43,72 53,10 \'J.2,75 100,00 L14,75 159,01 186,25 L28,75 161,09
70,00 64,10 1:?7,t0
L27,04 197,50

16? I na

I\(!nlm I.Iaxim

Ianuarie 140,35 r24,00 131,69 136,10 129,40 L32,31 L77,L0 1211r121111117601768986s994677983518877,,,,,,,,,,,,,03100?3200301a055000000550 w3,21
Februarie 133,65 128,40 130,94 142,25 i36,16 183,?5 178,36
Martie 134,30 128,60 i32,68 r53,60 L42JA t48,34 188,80 183,77
Aprilie 129,25 r27,L0 L27,91 r52,30 146,50 149,18 L82,75 175,32
Mai T28,45 L24,40 126,91 148,15 143,20 146,54 184,90 176,19
Iunie t27,00 r23,80 125,68 143,75 i37,20 140,83 186,35 183,76
Iulie 123,25 110,00 117,86 t45,75 140,55 143,38 198,90 188,57
August 1 13,65 103,50 143,35 145,00 215,90 206,16
Septembrie 1:0,75 104,00 1 10,05 1.46,50 145,60 149,33 219,10 212,!1
Oetornbrie 123,50 113,65 114,10 153,90 153,60 158,85 243,65 227,43
138,20 t22,00 116,09 163,65 156,65 238,65 207,08
Noiembrie 137,00 130,50 130,34 168,15 157,35 1.62,18 224,50
140,35 I 03,05 133,67 165,60 r29,40 243,65 207,89
Decembrie 124,83 168,15 160,48 193,33
L47,7t
Mijlocul anului

Sursa : Banque Sudarneri$, ttudes fconomlques, nr. 10/dBc. 1987'laa' 19?0.

Iiedactor : G}1EOnCHE DeAGAi\l
'lehnoredactor : MII{AI BU.IDEI

Bun de tlper ta 14.04.7t81.
Edll,ura Junl'meo,, str. Ghearehl Dtrnlftoa nr. 7,
, _ rA$r -j1oMANJA _
lnTtJipeparrlintdseurebacdp,onligr.ra5f0lcr0dl9Bgal,cl$au,
str- Elibe|Arti nr.63-

Lucr'erea a JloastCt.iCp.tIrIi.t$Cipl*erahsirltle
fabricatS