MINISTERUL EDUCAÞIEI, CERCETÃRII ªI TINERETULUI
Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învãþãmântul Preuniversitar
ghid
de bune
practici
2008 pentru educaþia timpurie
a copiilor între 3 - 6/7 ani
GHID DE BUNE PRACTICI
PENTRU
EDUCAĥIA TIMPURIE
A COPIILOR ÎNTRE
3-6 / 7 ANI
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
MINISTERUL EDUCAĥIEI, CERCETĈRII ûI TINERETULUI
Unitatea de Management al Proiectelor pentru ÎnvĉĦĉmântul Preuniversitar
Ghidul de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
a fost realizat în cadrul
Proiectului pentru EducaĦie Timpurie Incluzivĉ, din cadrul Programului de Incluziune Socialĉ
cofinanĦat de Guvernul României üi Banca Mondialĉ.
MulĦumim GrĉdiniĦei cu Program Prelungit CSIPIKE-Sfântu Gheorghe, GrĉdiniĦei cu Program Prelungit nr. 3
Step by Step-Tulcea, GrĉdiniĦei nr. 1-Videle üi GrĉdiniĦei Waldorf-Pucioasa, pentru amabilitatea de a oferi
poze pentru ilustrarea prezentului ghid.
2
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
CUVÂNT ÎNAINTE
Copilĉria timpurie reprezintĉ cea mai importantĉ perioadĉ din viaĦa unui individ prin consecinĦele durabile pe care le are asupra dezvoltĉrii
ulterioare a acestuia. Ultimele cercetĉri au demonstrat üi argumentat modul în care trebuie abordatĉ aceastĉ perioadĉ de vârstĉ insistând
pe practicile adecvate de îngrijire üi educaĦie a copilului mic.
Ideea centralĉ este aceea cĉ fiecare copil este unic iar unicitatea lui reprezintĉ punctul de plecare în toate deciziile luate în privinĦa lui, cu
scopul primordial de a-l ajuta sĉ se dezvolte deplin.
Ghidul are ca reper primordial COPILUL!
Tot ceea ce ütim, credem üi gândim despre copil se reflectĉ în tot ceea ce facem pentru el.
Cu cât ne vom apropia mai mult de el üi îl vom înĦelege mai bine, cu atât vom învĉĦa mai multe despre
ceea ce ar trebui sĉ facem pentru a-l ajuta sĉ creascĉ üi sĉ se dezvolte la nivelul întregului potenĦial
de care dispune.
În educaĦie nu existĉ reĦete, existĉ experienĦĉ acumulatĉ, idei, teorii bazate pe cercetĉri noi,
practici confirmate care üi-au demonstrat în timp eficienĦa, valori, principii, reguli.
Succesul educaĦiei se bazeazĉ pe adaptarea demersului educaĦional la nevoile individuale ale fiecĉrui
copil.
Ghidul de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de 3-6/7 ani reprezintĉ un
instrument de lucru pentru cadrele didactice care lucreazĉ cu copiii de vârstĉ timpurie cu scopul:
- de a crea o perspectivĉ comunĉ üi unitarĉ în rândul tuturor cadrelor didactice asupra dezvoltĉrii üi educaĦiei copilului în perioada
timpurie;
- de a promova practicile educaĦionale care stimuleazĉ üi susĦin dezvoltarea copilului;
- de a sprijini deciziile pedagogice ale cadrelor didactice în practica zilnicĉ;
- de a oferi sprijin în aplicarea cerinĦelor Curriculumului NaĦional.
5
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Cunoaüterea creüterii üi dezvoltĉrii copilului este absolut necesarĉ pentru înĦelegerea fiziologiei üi patologiei vârstei. Ele sunt procese
complementare. Creüterea se referĉ la schimbĉrile specifice de ordin fizic üi creüterea în dimensiune. Dezvoltarea este definitĉ ca
sporirea în complexitate sau modificare de la forme simple la forme mai complexe üi mai detaliate. Este un proces ordonat continuu în care
copilul dobândeüte cunoütinĦe, achiziĦioneazĉ deprinderi, dezvoltĉ comportamente adecvate, adaptabile, se autodefineüte în raport cu sine
üi cu ceilalĦi. Factorii ereditari üi de mediu, unici în cazul fiecĉrui copil, influenĦeazĉ ritmul üi calitatea dezvoltĉrii copilului – de aici
diferenĦierea atât de semnificativĉ a dezvoltĉrii copilului.
Respectarea drepturilor fiecĉrui copil, asigurarea egalitĉĦii üanselor la educaĦie, valorizarea sinelui (cultivarea respectului faĦĉ de sine, a
stimei), dezvoltarea relaĦiilor cu semenii bazate pe respect, politeĦe, toleranĦĉ, colaborare, încredere, onestitate sunt aspecte care stau la
baza elaborĉrii acestui ghid.
Întregul ghid este construit pe axa de la teorie la practicĉ.
Se ütie cĉ orice teorie devine sterilĉ dacĉ nu este însoĦitĉ de practica ce îi poate confirma valoarea, precum orice practicĉ devine
improvizaĦie dacĉ nu este susĦinutĉ cu argumente ütiinĦifice.
Fiecare capitol cuprinde aspectul teoretic al problemei abordate, conturând universul teoretic al educaĦiei timpurii, perspectiva
psihopedagogicĉ actualĉ privind educaĦia copilului mic, principiile de bazĉ care trebuie respectate în abordarea integratĉ a copilului.
Sunt prezentate numeroase argumente care susĦin:
- avantajele abordĉrii holiste (globale) a copilului acordându-se atenĦie în egalĉ mĉsurĉ dezvoltĉrii acestuia atât în plan fizic, al
sĉnĉtĉĦii, precum üi în plan cognitiv üi socio-emoĦional;
- necesitatea respectĉrii unicitĉĦii fiecĉrui copil prin adaptarea educaĦiei la nevoile, interesele üi ritmul individual de dezvoltare a
copilului.
Conceptul conform cĉruia copilul este un tot unitar are la bazĉ principiul acceptat pe larg cĉ toate domeniile creüterii üi dezvoltĉrii umane
sunt legate între ele. Nici unul din aspectele dezvoltĉrii nu se manifestĉ de sine stĉtĉtor, iar toate deprinderile, oricât de simple sau
complexe ar fi, reflectĉ intercorelarea abilitĉĦilor.
Sunt numeroase modalitĉĦi de clasificare a domeniilor dezvoltĉrii (cea mai rĉspânditĉ fiind cea a lui Bloom). În prezent, pe plan
internaĦional, preocupĉrile de conceptualizare cât mai comprehensivĉ a dezvoltĉrii copilului au condus spre definirea acestor domenii având
ca reper atât psihologia dezvoltĉrii, dar üi finalitĉĦile educaĦiei în perioada copilĉriei timpurii. Astfel, cele trei domenii clasice în psihologie,
domeniul fizic (psihomotor), cognitiv, socio-emoĦional, au fost explicitate üi completate.
În curriculumul pentru educaĦia timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani, aceste domenii ale dezvoltĉrii copilului sunt prezentate üi constituie
direcĦii prioritare în aplicarea curriculumului. Acestea sunt:
6
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
1. DOMENIUL Dezvoltarea fizicĉ, sĉnĉtate üi igienĉ personalĉ – cuprinde o gamĉ largĉ de deprinderi üi abilitĉĦi (de la miücĉri largi, cum sunt sĉritul,
alergarea, pânĉ la miücĉri fine de tipul realizĉrii desenelor sau modelarea), dar üi coordonarea, dezvoltarea senzorialĉ, alĉturi de cunoütinĦe üi
practici referitoare la îngrijire üi igienĉ personalĉ, nutriĦie, practici de menĦinerea sĉnĉtĉĦii si securitĉĦii personale.
Dezvoltare fizicĉ: Dezvoltarea motricitĉĦii grosiere
Dezvoltarea motricitĉĦii fine
Dezvoltarea senzorio-motorie
Sĉnĉtate üi igienĉ personalĉ: Promovarea sĉnĉtĉĦii üi nutriĦiei
Promovarea îngrijirii üi igienei personale
Promovarea practicilor privind securitatea personalĉ
2. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emoĦionalĉ – vizeazĉ debutul vieĦii sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili üi menĦine interacĦiuni cu adulĦi si
copii. InteracĦiunile sociale mediazĉ modul în care copiii se privesc pe ei înüiüi si lumea din jur. Dezvoltarea emoĦionalĉ vizeazĉ îndeosebi capacitatea
copiilor de a-üi percepe üi exprima emoĦiile, de a înĦelege üi a rĉspunde emoĦiilor celorlalĦi, precum üi dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru
acest domeniu. În strânsĉ corelaĦie cu conceptul de sine se dezvoltĉ imaginea despre sine a copilului, care influenĦeazĉ decisiv procesul de învĉĦare.
Dezvoltare socialĉ: Dezvoltarea abilitĉĦilor de interacĦiune cu adulĦii
Dezvoltarea abilitĉĦilor de interacĦiune cu copiii de vârstĉ apropiatĉ
Acceptarea üi respectarea diversitĉĦii
Dezvoltarea comportamentelor prosociale
Dezvoltare emoĦionalĉ: Dezvoltarea conceptului de sine
Dezvoltarea controlului emoĦional
Dezvoltarea expresivitĉĦii emoĦionale
3. DOMENIUL Dezvoltarea limbajului üi a comunicĉrii – vizeazĉ dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar üi a
înĦelegerii semnificaĦiei mesajelor), a comunicĉrii (cuprinzând abilitĉĦi de ascultare, comunicare oralĉ si scrisĉ, nonverbalĉ si verbalĉ) üi preachiziĦiile
pentru scris-citit üi însoĦeüte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii.
Dezvoltarea limbajului üi a comunicĉrii: Dezvoltarea capacitĉĦii de ascultare si înĦelegere (comunicare receptivĉ)
Dezvoltarea capacitĉĦii de vorbire üi comunicare (comunicare expresivĉ)
Dezvoltarea premiselor citirii üi scrierii: Participarea la experienĦe cu cartea; cunoaüterea üi aprecierea cĉrĦii
Dezvoltarea capacitĉĦii de discriminare foneticĉ; asocierea sunet-literĉ
Conütientizarea mesajului vorbit/scris
Însuüirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj
7
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
4. DOMENIUL Dezvoltarea cognitivĉ – a fost definitĉ în termenii abilitĉĦii copilului de a înĦelege relaĦiile dintre obiecte, fenomene, evenimente
üi persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include abilitĉĦile de gândire logicĉ üi rezolvare de probleme, cunoütinĦe elementare
matematice ale copilului üi cele referitoare la lume üi mediul înconjurĉtor.
Dezvoltarea gândirii logice üi rezolvarea de probleme
CunoütinĦe üi deprinderi elementare matematice, cunoaüterea üi înĦelegerea lumii:
Reprezentĉri matematice elementare (numere, reprezentĉri numerice, operaĦii, concepte de spaĦiu, forme geometrice, înĦelegerea
modelelor, mĉsurare)
Cunoaüterea üi înĦelegerea lumii (lumea vie, Pĉmântul, SpaĦiul, metode ütiinĦifice)
5. DOMENIUL CapacitĉĦi üi atitudini în învĉĦare – se referĉ la modul în care copilul se implicĉ într-o activitate de învĉĦare, modul în care abordeazĉ
sarcinile üi contextele de învĉĦare, precum üi la atitudinea sa în interacĦiunea cu mediul üi persoanele din jur, în afara deprinderilor si abilitĉĦilor
menĦionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.
Curiozitate üi interes
IniĦiativĉ
PersistenĦĉ în activitate
Creativitate
Aceste domenii contribuie la concentrarea asupra unor elemente ale dezvoltĉrii normale a copilului üi sunt utilizate pentru a descrie
evoluĦia copilului de-a lungul procesului continuu al dezvoltĉrii. ÎnĦelegerea fiecĉrui domeniu al dezvoltĉrii contribuie la conturarea
„portretului” copilului, care e util pentru evaluarea caracteristicilor imediate üi permanente legate de abilitĉĦile copilului üi comportamentul
lui.
Progresul personal al copilului poate fi diferit în diverse domenii: un copil merge mai devreme, dar vorbeüte mai târziu, altul are capacitatea
de a relaĦiona foarte uüor, dar stabileüte mai greu relaĦii cauzale între fenomene, obiecte. Dezvoltarea în fiecare domeniu depinde de
stimulii pe care-i întâlneüte copilul üi de posibilitĉĦile de învĉĦare oferite de mediul educaĦional.
Ideea care strĉbate ghidul, îndeosebi prin exemplele üi recomandĉrile prezentate, este cĉ învĉĦarea üi dezvoltarea copilului la
vârstele timpurii trebuie abordate dintr-o perspectivĉ integratĉ. Aceastĉ idee este promovatĉ de:
• Abordarea integratĉ a curriculumului pornind de la obiectivele cadru formulate pe domenii experienĦiale care vizeazĉ toate
domeniile de dezvoltare menĦionate în curriculum; proiectarea de unitĉĦi tematice care integreazĉ obiectivele cadru ale tuturor
domeniilor de experienĦiale prin sarcinile üi materialele utilizate;
8
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• Corelarea domeniilor de dezvoltare üi a celor experienĦiale cu tipurile de activitĉĦi proiectate üi cu centrele de activitate organizate
în sala de grupĉ;
• Valorificarea jocului ca modalitate de abordare integratĉ în cadrul activitĉĦii copilului în grĉdiniĦĉ;
• Organizarea mediului de învĉĦare care sĉ permitĉ dezvoltarea liberĉ a copilului üi sĉ punĉ în evidenĦĉ dimensiunea interculturalĉ üi pe
cea a incluziunii sociale;
• Utilizarea strategiilor didactice centrate pe individualizare, descoperire, cooperare prin modul de evaluare üi planificare a
programului zilnic;
• Parteneriatul dintre grĉdiniĦĉ – familie – comunitate conduce spre abordarea integratĉ a învĉĦĉrii üi dezvoltĉrii copilului în funcĦie
de necesitĉĦile üi cerinĦele individuale ale sale.
Gradarea progresivĉ de la teorie la practicĉ de-a lungul întregului ghid a avut ca
scop unic argumentarea necesitĉĦii promovĉrii activitĉĦii integrate la vârstele
timpurii, promovarea üi susĦinerea unei noi perspective asupra educaĦiei copiilor
de 3 – 6/7 ani.
Noi trebuie sĉ fim pregĉtiĦi üi convinüi cĉ prin intervenĦiile noastre
educative stimulĉm dorinĦa üi nevoia de cunoaütere, dorinĦa üi nevoia de
miücare, dorinĦa üi nevoia de explorare, dorinĦa üi nevoia de joc, dorinĦa üi
nevoia de a se exprima în forme cât mai variate.
Copilul învaĦĉ fĉcând!
Sĉ-i oferim toate oportunitĉĦile de a învĉĦa, asigurându-i protecĦie, siguranĦĉ,
încurajare üi, mai presus de toate, iubire!
Gândit sĉ fie prietenos üi folositor în acelaüi timp, sĉ ofere informaĦii de ordin general dar üi repere importante, atât teoretice cât üi
practice, ghidul devine un instrument accesibil pentru activitatea didacticĉ de zi cu zi.
9
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Capitolul 1. Copilĉria timpurie
z ImportanĦa perioadei timpurii în dezvoltarea invidului
z Teorii psihopedagogice care stau la baza educaĦiei timpurii üi contribuie la perspectiva integratĉ a abordĉrii
învĉĦĉrii üi dezvoltĉrii.
z Obiectivele generale ale educaĦiei timpurii
z Principiile care stau la baza practicilor în educaĦia timpurie.
z ImportanĦa perioadei timpurii în dezvoltarea individului
EducaĦia timpurie este prima treaptĉ de pregĉtire pentru educaĦia formalĉ üi se adreseazĉ copiilor de la naütere la 6-7 ani, oferind condiĦii specifice
pentru dezvoltarea deplinĉ, în funcĦie de evoluĦia individualĉ üi de vârstĉ a acestora.
Conform Raportului de monitorizare globalĉ a EducaĦiei pentru ToĦi (2007), educaĦia timpurie sprijinĉ supravieĦuirea, creüterea, dezvoltarea üi învĉĦarea
copiilor de la naütere pânĉ la intrarea în ciclul primar (formal, informal, nonformal), incluzând sĉnĉtatea, nutriĦia üi igiena, dezvoltarea cognitivĉ, socialĉ,
fizicĉ üi emoĦionalĉ a lor.
EducaĦia timpurie încorporeazĉ ideea cĉ vârstele mici constituie baza personalitĉĦii, iar pentru reuüita educaĦionalĉ a copilului e necesar sĉ fie antrenaĦi
toĦi agenĦii cu influenĦe asupra copilului, pornind de la familie, instituĦii de educaĦie pânĉ la comunitate.
În aceastĉ perioadĉ educaĦia este un proces holist, care se centreazĉ atât pe dezvoltarea fizicĉ, cât üi pe cea cognitivĉ, socio-emoĦionalĉ üi constĉ în
activitĉĦi üi experienĦe care influenĦeazĉ dezvoltarea plenarĉ a copilului.
• Dezvoltarea reprezintĉ un proces continuu de schimbare în cadrul cĉruia nivelul de miücare, gândire, simĦire üi interacĦiune al copilului cu
persoanele üi obiectele din lumea înconjurĉtoare devine din ce în ce mai complex.
• Dezvoltarea este un proces multidimensional;
o dimensiunea fizicĉ / motorie (abilitatea de miücare üi coordonare, sĉnĉtate üi nutriĦie);
o dimensiunea cognitivĉ (abilitatea de a gândi, a reflecta, a judeca, a asculta üi a înĦelege, a comunica oral üi scris);
o dimensiunea socio-emoĦionalĉ (abilitatea de a interacĦiona cu lumea din jur üi de a trĉi emoĦii sentimente adecvate).
10
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• Dezvoltarea este un proces integrator, toate dimensiunile dezvoltĉrii sunt interdependente, se aflĉ într-o strânsĉ determinare üi relaĦionare
reciprocĉ, se influenĦeazĉ üi se dezvoltĉ simultan.
Dacĉ un copil se confruntĉ cu stĉri de stres emoĦional üi nu poate face faĦĉ stresului vor fi afectate capacitĉĦile lui de a se dezvolta fizic üi de a învĉĦa.
Aceastĉ interacĦiune dintre dimensiuni, distincte din punct de vedere conceptual dar interdependente organic, solicitĉ o atenĦie asupra “copilului în
întregime”.
Tot ce se întâmplĉ în primii ani de viaĦĉ ai copilului este esenĦial, atât pentru progresul sĉu imediat cât üi pentru viitorul sĉu. De aceea educaĦia timpurie
are în vedere aceastĉ perioadĉ fundamentalĉ pentru dezvoltarea creierului, ce determinĉ progresele în formarea capacitĉĦilor fizice, cognitive,
lingvistice, sociale, emoĦionale ale copilului.
Toate modificĉrile ce au loc asupra domeniilor de dezvoltare ale copilului au la bazĉ interacĦiunea acestuia cu oamenii, lucrurile din jur.
Un copil care se bucurĉ de atenĦie, grijĉ, rĉbdare, joc, comunicare va manifesta dorinĦa üi încrederea de a învĉĦa repede, de a-üi dezvolta capacitĉĦile de
relaĦionare.
¨ Repere cheie privind dezvoltarea
- Dezvoltarea umanĉ este determinatĉ de interacĦiune dinamicĉ üi continuĉ a factorilor biologici üi a experienĦei, copiii trecând prin procese
succesive de asimilare üi acomodare.
- Cultura influenĦeazĉ toate aspectele dezvoltĉrii umane üi este reflectatĉ în tradiĦiile üi regulile de creütere a copiilor;
- Formarea abilitĉĦilor de autoreglare constituie piatra de temelie în dezvoltarea copiilor mici sub toate aspectele;
- Copiii sunt participanĦi activi la procesul de dezvoltare a lor, reflectând dorinĦa proprie fiinĦei umane de a explora üi stĉpâni mediul;
- RelaĦiile umane üi impactul lor asupra individului constituie elementele unei dezvoltĉri sĉnĉtoase.
- Dezvoltarea copiilor se produce pe cĉi individuale, traiectoria lor este caracterizatĉ prin continuitate üi discrepanĦe, precum üi prin contexte
culturale semnificative;
- Timpul în care copilul trece prin experienĦe proprii are importanĦĉ, dar el rĉmâne vulnerabil în faĦa riscurilor üi este predispus sĉ accepte
influenĦele protectoare din primii ani de viaĦĉ pânĉ la maturitate.
- Dezvoltarea poate fi influenĦatĉ în copilĉria timpurie prin intervenĦii eficiente, care schimbĉ echilibrul dintre riscuri üi factorii protectori,
conducând la prevenĦia unor probleme sau deficienĦe.
¨ Efectele pozitive ale educaĦiei timpurii
- EducaĦia timpurie are un efect pozitiv asupra abilitĉĦilor copilului, asupra carierei sale ücolare (note mai mari, repetenĦie scĉzutĉ). Copiii
dobândesc atitudine pozitivĉ üi motivaĦie pentru activitatea ücolarĉ, se îmbunĉtĉĦeüte abilitatea intelectualĉ a copilului pe termen scurt, se
schimbĉ percepĦia celorlalĦi asupra potenĦialului copilului;
- EducaĦia timpurie dezvoltĉ abilitĉĦile sociale ale copiilor, independent de mediul de provenienĦĉ, atunci când mediul educaĦional üi interacĦiunea
adult-copil promoveazĉ calitatea üi incluziunea.
11
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
- Frecventarea unei instituĦii üi durata acestei frecventĉri reprezintĉ o condiĦie esenĦialĉ pentru înregistrarea unor progrese în dezvoltarea
copilului.
- EducaĦia timpurie are efecte pozitive asupra integrĉrii sociale a adolescentului üi adultului. Copiii proveniĦi din medii socio-economice
defavorizate, care au beneficiat de o educaĦie timpurie adecvatĉ, parcurg un traseu ücolar mai lung, se reduce comportamentul delicvent, rate
mai scĉzute de abandon üi o dorinĦĉ mai mare de a fi integraĦi în societate.
În concluzie, educaĦia timpurie îüi pune amprenta pe tot parcursul vieĦii copilului üi de aceea programele de înaltĉ calitate depind în mod direct de:
- calitatea pregĉtirii personalului;
- mediul educaĦional adecvat;
- practici de grupare eficientĉ a copiilor;
- un program zilnic ütiinĦific;
- implicarea pĉrinĦilor.
z Teorii psihopedagogice care stau la baza educaĦiei timpurii
Pentru realizarea unei educaĦii centrate pe copil, metodologia propusĉ în acest ghid se bazeazĉ pe o reĦea teoreticĉ solidĉ, pe practici pedagogice de
succes pe plan mondial.
¨ Teoriile constructiviste acordĉ atenĦie egalĉ ereditĉĦii üi educaĦiei în dezvoltarea copilului, punând accent pe dezvoltarea cognitivĉ. Copiii sunt
abordaĦi ca subiecte care îüi utilizeazĉ capacitĉĦile fizice üi intelectuale în continuĉ dezvoltare, pentru a interacĦiona activ cu mediul üi a acĦiona
asupra acestuia. În acest proces ei îüi dezvoltĉ capacitĉĦi cognitive üi modele comportamentale tot mai complexe, mediul poate frâna sau stimula
ritmul dezvoltĉrii, dar etapele parcurse în dezvoltare sunt generale, universale.
Ideile lui J. Piaget privind impactul învĉĦĉrii prin descoperire üi explorare asupra dezvoltĉrii copiilor mici constituie baza educaĦiei timpurii. Stadiile
dezvoltĉrii în procesul de învĉĦare üi formare a personalitĉĦii copilului, dupĉ Piaget, sunt:
stadiul inteligenĦei senzorio-motorii, cuprins între 0-2 ani;
stadiul gândirii preoperaĦionale, cuprins între 2-6 ani;
stadiul operaĦiilor concrete, cuprins între 6/7 – 10/11 ani;
stadiul operaĦiilor formale, peste 11 ani.
Copiii îüi construiesc structuri mentale care iau naütere prin interiorizarea acĦiunilor cu obiectele.
Dezvoltarea üi învĉĦarea sunt constante, reciproce între procesul de asimilare üi adaptare. Prin asimilare coreleazĉ obiectul cu schema deja
existentĉ, prin adaptare îüi modificĉ schema conform obiectului. Cunoaüterea noului activeazĉ procesul de asimilare üi acomodare, iar înĦelegerea se
produce doar atunci când aceste procese se aflĉ în echilibru.
12
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Piaget a demonstrat rolul activ al copilului în explorarea mediului în care trĉieüte, în dezvoltarea sa cognitivĉ üi moralĉ.
Copilul se strĉduieüte sĉ gĉseascĉ explicaĦie evenimentelor üi lumii din jurul lui iar adultul are sarcina de a-i crea oportunitĉĦi pentru cercetare üi
explorare, sĉ-i asigure suport emoĦional, securitate üi sĉ încurajeze cunoaüterea.
ÎnvĉĦarea în primii doi ani este senzorialĉ, are loc pe etape, structurile mentale se formeazĉ prin interacĦiunea copilului cu mediul. Ulterior
informaĦiile dobândite prin explorare sunt utilizate în acĦiuni, stabilind raporturi între obiecte, fiinĦe, evenimente, fenomene.
¨ Teoria dezvoltĉrii psihosociale a lui Erik Erikson completeazĉ teoria dezvoltĉrii cognitive a lui J.Piaget.
Dupĉ Erikson:
- dezvoltarea e un proces de integrare a factorilor biologici individuali cu factorii de educaĦie üi cei socio-culturali;
- potenĦialul de dezvoltare al individului capĉtĉ împlinire pe tot parcursul existenĦei, omul traverseazĉ 8 stadii polare;
- individul traverseazĉ crize de dezvoltare în urma cĉrora acumuleazĉ noi achiziĦii, anumite calitĉĦi.
- Stadiile sunt consecutive, au o anumitĉ structurĉ üi se soldeazĉ cu un produs psihologic pozitiv sau negativ ce marcheazĉ dezvoltarea
ulterioarĉ a personalitĉĦii.
În primul an de viaĦĉ existĉ relaĦia bipolarĉ încredere-neîncredere ce poate avea ca achiziĦie încrederea în adulĦi.
De la 1 la 3 ani →autonomie / emancipare – dependenĦa / îndoiala üi genereazĉ autocontrolul;
Între 4 üi 5 ani →dorinĦa de a afla ce fel de persoanĉ va fi – sentimentul vinovĉĦiei genereazĉ sentimentul de responsabilitate.
Între 6 üi 11 ani →constituirea iniĦiativei – sentimentul de inferioritate conduce spre sentimentul competenĦei.
Între 12 üi 18 ani →conütientizarea identitĉĦii Eu-lui – confuzia rolurilor, iar ca produs – fidelitate, loialitate.
¨ Teoria învĉĦĉrii socio-culturale üi zona proximei dezvoltĉri a lui Lev Vîgotsky are ca idei cheie:
→ caracterul social al învĉĦĉrii
→ zonele dezvoltĉrii
o zona actualei dezvoltĉri – spaĦiul în care copilul rezolvĉ independent situaĦiile problemĉ;
o zona proximei dezvoltĉri – spaĦiul în care copilul ajunge sĉ soluĦioneze problema, dar numai cu ajutorul adultului;
Orientarea procesului educativ spre zona proximei dezvoltĉri este o condiĦie prioritarĉ pentru educaĦia copilului.
¨ Teoria inteligentelor multiple a lui Howard Gardner (socialĉ/interpersonalĉ, personalĉ, spaĦialĉ, lingvisticĉ, logico-matematicĉ, muzicalĉ,
corporal-chinestezicĉ, naturalistĉ üi existenĦialĉ) evidenĦiazĉ laturile forte üi punctele vulnerabile care influenĦeazĉ dezvoltarea fiecĉrui
individ. El renunĦĉ la noĦiunea de inteligenĦĉ generalĉ üi aratĉ cĉ multe probleme legate de învĉĦare trebuie considerate diferenĦe üi nu
deficienĦe.
13
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Teoria lui Gardner atrage atenĦia asupra talentelor unice ale fiecĉrui copil, astfel pĉrinĦii, educatorii trebuie sĉ acorde atenĦie laturilor
forte ale copilului üi sĉ acĦioneze în sensul dezvoltĉrii lor.
Procesul educaĦional planificat üi realizat din perspectiva inteligenĦelor multiple:
- condiĦioneazĉ centrarea pe copil üi individualizarea;
- faciliteazĉ interacĦiunea cu lumea;
- asigurĉ üi susĦine succesul în autoexprimare;
- întĉreüte imaginea de sine üi sentimentul de competenĦĉ.
¨ John Dewey subliniazĉ necesitatea îmbogĉĦirii experienĦei personale ca fiind o componentĉ vitalĉ în faza de dezvoltare a conceptelor “Sĉ se
înveĦe fĉcând”, “ûcoala este însĉüi viaĦa” – afirma el…
¨ Jerom Bruner a observat cĉ, în timp ce copiii manipuleazĉ mediul social, ei dobândesc capacitatea de a comunica prin intermediul limbajului.
Toate aceste teorii se constituie în argumente ütiinĦifice pentru abordarea educaĦiei în perioada copilĉriei timpurii din perspectiva stimulĉrii
dezvoltĉrii plenare a acestuia üi a adoptĉrii de practici care sĉ pune în centrul preocupĉrilor copilul üi ceea ce este cel mai bine pentru el.
z Obiectivele generale ale educaĦiei timpurii
¨ Dezvoltarea liberĉ, integralĉ üi armonioasĉ a personalitĉĦii copilului în funcĦie de ritmul propriu üi trebuinĦele sale, sprijinind formarea
autonomĉ üi creativĉ a acestuia;
¨ Dezvoltarea capacitĉĦii de a interacĦiona cu alĦi copii, cu adulĦii üi mediul, pentru a dobândi cunoütinĦe, deprinderi, atitudini üi conduite
noi. Încurajarea explorĉrilor, exerciĦiilor, încercĉrilor üi experimentĉrilor, ca experienĦe autonome de învĉĦare.
¨ Descoperirea de cĉtre fiecare copil a propriei identitĉĦi, a autonomiei üi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive.
¨ Sprijinirea copilului în achiziĦionarea de cunoütinĦe, capacitĉĦi, deprinderi üi atitudini necesare acestuia la intrarea în scoalĉ üi pe
parcursul vieĦii.
14
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
z Principiile care stau la baza practicilor în educaĦia timpurie incluzivĉ
În perioada timpurie adultul trebuie sĉ aibĉ ca principal obiectiv dezvoltarea deplinĉ a copilului pornind de la unicitatea lui. Principiile care stau la baza
intervenĦiei adultului asupra copilului reprezintĉ repere importante ale activitĉĦii lui, care ghideazĉ deciziile privind interacĦiunea cu copiii, cu familiile
acestora, modul cum organizeazĉ contextele üi experienĦele de învĉĦare üi abordeazĉ jocul üi învĉĦarea.
4 Principiul considerĉrii copilului ca un întreg, abordarea holisticĉ a dezvoltĉrii copilului presupune preocuparea permanentĉ a cadrelor didactice
pentru cunoaüterea copilului ca individualitate üi adaptarea programelor de educaĦie la profilul individual al subiectului educaĦiei, condiĦie esenĦialĉ
pentru formarea unei personalitĉĦi integrale üi armonioase.
Copilul este o individualitate, o personalitate în formare ale cĉrei arii de manifestare: fizicĉ, spiritualĉ, emoĦionalĉ, cognitivĉ, socialĉ, se influenĦeazĉ
reciproc üi se dezvoltĉ simultan, fiecare din acestea fiind în egalĉ mĉsurĉ importantĉ üi trebuie sĉ facĉ obiectul educaĦiei timpurii incluzive.
Caracterul unic al personalitĉĦii copilului este dat de specificul nevoilor individuale de cunoaütere üi formare ale copilului, considerate punctul de
start al intervenĦiei educaĦionale.
4 Principiul respectĉrii depline a drepturilor copilului cuprinse în documentele internaĦionale:
- ConvenĦia cu privire la drepturile copilului (septembrie 1990);
- DeclaraĦia ConferinĦei mondiale de la Jomtien, Thailanda (1990) referitoare la “EducaĦia pentru toĦi”;
- DeclaraĦia de la Salamanca (1994), cu privire la asigurarea accesului participĉrii üi calitĉĦii educaĦiei pentru toĦi.
Drepturile copilului sunt în sensul cel mai strict responsabilitĉĦile educatorilor, care trebuie sĉ asigure cadrul propice de manifestare a
acestora:
→ asigurarea üanselor egale la educaĦie üi dezvoltarea deplinĉ a potenĦialului individual pentru toĦi copiii, indiferent de sex, religie, rasĉ,
limbĉ, nevoi speciale;
→ asigurarea asistenĦei üi îngrijirii necondiĦionate din partea adultului, familiei, comunitĉĦii, serviciilor sociale;
→ asigurarea respectului faĦĉ de copil, ceea ce implicĉ üi asigurarea dreptului la libera expresie üi decizie.
Exemplu:
Dreptul copilului a fi ascultat üi a i se oferi ocazia sĉ-üi exprime opiniile implicĉ responsabilitĉĦi pentru adult: sĉ încurajeze comunicarea, sĉ
asculte, sĉ ghideze/medieze discuĦiile colective, sĉ formeze la copii deprinderi de comunicare.
4 Principiul medierii învĉĦĉrii în cadrul procesului educaĦional îüi gĉseüte fundamentul în cercetĉri de datĉ recentĉ ale psihologiei dezvoltĉrii privind
dezvoltarea cognitivĉ nu dintr-o simplĉ interacĦiune a copilului cu lumea, ci fiind mediatĉ de interacĦiunile sociale cu unul sau mai mulĦi indivizi (A.
Glava, C. Glava, 2002). Rolul educatorului implicat în programul de educaĦie timpurie este acela de a conütientiza valenĦele formative ale
interacĦiunilor sociale üi de a-üi exersa competenĦele de utilizare a lor ca instrumente de facilitare a dezvoltĉrii copiilor.
15
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
4 Principiul diferenĦierii üi individualizĉrii implicĉ:
- identificarea timpurie a copiilor cu cerinĦe educative speciale üi cu risc de eüec ücolar;
- derularea unor programe de diferenĦiere üi individualizare curricularĉ, care sĉ permitĉ evitarea apariĦiei problemelor asociate sau efectelor
secundare unei rĉmâneri în urmĉ în dezvoltare;
- promovarea unor acĦiuni complexe de asistenĦĉ psihopedagogicĉ, medicalĉ, socialĉ care sĉ dubleze intervenĦia educaĦionalĉ diferenĦiatĉ;
- asigurarea intervenĦiei educaĦionale precoce pentru depĉüirea dificultĉĦilor într-un mediu tolerant üi flexibil;
- asigurarea üanselor egale de dezvoltare a fiecĉrei individualitĉĦi üi pregatirea pentru integrarea socialĉ üi ücolarĉ.
DiferenĦierea üi individualizarea curricularĉ presupune un ansamblu de acĦiuni organizate üi sistematice ale cadrului didactic, ce au ca scop
identificarea nevoilor educaĦionale individuale sau ale unor subgrupuri üi crearea unui context educaĦional care sĉ rĉspundĉ acestor nevoi.
ActivitĉĦile trebuie sĉ Ħinteascĉ “zona proximei dezvoltĉri”, iar adaptarea curricularĉ vizeazĉ conĦinuturile, acĦiunile, procesele, mediul (fizic üi
social) üi produsele aüteptate de la copii în urma parcurgerii activitĉĦilor de învĉĦare.
4 Principiul învĉĦĉrii prin joc
Jocul este activitatea fundamentalĉ a copilĉriei üi stĉ la baza conceperii întregului program din grĉdiniĦĉ. Jocul înseamnĉ învĉĦare, modul cel mai
natural de a învĉĦa al copilului.
4 Principiul abordĉrii integrate a curriculumului
În educaĦia timpurie abordarea interdisciplinarĉ a conĦinuturilor este o necesitate ce decurge din nevoia fireascĉ a copilului de a explora mediul
înconjurĉtor, fizic üi social, de a-l cunoaüte üi a-l stĉpâni, iar integrarea informaĦiilor, priceperilor, deprinderilor diverse în jurul unor teme care le-au
stârnit interesul face parte din modul lor natural de a învĉĦa.
Studierea integratĉ a realitĉĦii îi permite copilului explorarea în mod global a mai multor domenii de cunoaütere, iar abordarea interdisciplinarĉ a
conĦinuturilor educaĦiei timpurii permite luarea în considerare a nevoilor de cunoaütere a copiilor mici üi abordarea unor subiecte de interes. Acesta
este üi motivul pentru care actualul curriculum promoveazĉ activitĉĦile tematice, integrate, proiectele tematice.
4 Principiul diversitĉĦii contextelor üi situaĦiilor de învĉĦare
Acest principiu subliniazĉ importanĦa oferirii de cĉtre educator în mediul educaĦional de contexte üi situaĦii de învĉĦare cât mai diverse, care implicĉ
motric, cognitiv, emoĦional, social copilul.
Fiecare moment al zilei reprezintĉ o oportunitate de învĉĦare üi cu cât contextele de învĉĦare sunt mai diverse cu atât sunt mai valoroase
experienĦele trĉite üi achiziĦiile dobândite în urma lor.
4 Principiul alternĉrii formelor de organizare a activitĉĦii üi a strategiilor de învĉĦare
ÎnvĉĦarea are loc fie prin sarcini individuale, fie prin sarcini în perechi sau în grupuri mici, fie cu întreaga grupĉ, dar eficienĦĉ învĉĦĉrii este datĉ de
utilizarea lor în momentul oportun în funcĦie de particularitĉĦile de vârstĉ üi individuale, de obiective, conĦinuturi, momentul zilei.
16
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
4 Principiul parteneriatului cu familia üi cu comunitatea
Continuitatea üi coerenĦa în demersul educaĦional sunt asigurate prin relaĦiile de parteneriat autentic între grĉdiniĦĉ-familie-comunitate.
ÎnĦelegerea valorii educaĦiei timpurii incluzive de cĉtre familie, comunitate üi participarea acestora la oferirea tuturor copiilor a üanselor egale la
educaĦie, dezvoltare, creütere üi îngrijire înseamnĉ participarea la asigurarea unui start bun în viaĦĉ pentru orice copil.
Capitolul 2. ÎnvĉĦarea la vârstele timpurii – Cum învaĦĉ copilul?
z Specificul învĉĦĉrii la copilul de 3-6/7 ani. Experimentarea, explorarea, jocul
z Predarea integratĉ - activitĉĦile tematice
EducaĦia formalĉ în perioada timpurie reprezintĉ activitatea desfĉüuratĉ la nivelul grĉdiniĦei în vederea
formĉrii üi dezvoltĉrii personalitĉĦii. Acesta are un caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, este
organizatĉ, condusĉ üi supravegheatĉ de cĉtre cadrul didactic. EducaĦia formalĉ
completeazĉ/complementeazĉ educaĦia informalĉ, oferitĉ la vârste mici în cadrul familiei üi educaĦia non-
formalĉ care se realizeazĉ prin unele activitĉĦi desfĉüurate în afara grĉdiniĦei üi familiei.
În grĉdiniĦĉ, toate activitĉĦile care se desfĉüoarĉ împreunĉ cu copiii reprezintĉ experienĦe de învĉĦare
pentru copil, pornind de la activitĉĦile integrate (centrate pe anumite obiective üi conĦinuturi), pânĉ la
momentele de rutinĉ sau tranziĦie, care consolideazĉ anumite deprinderi, abilitĉĦi ce contribuie la autonomia
copilului, convieĦuirea socialĉ, sĉnĉtatea, igiena üi protecĦia lui, dar üi pot extinde cunoütinĦele üi
experienĦele acumulate prin activitĉĦile integrate.
17
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
z Specificul învĉĦĉrii la copilul de 3-6/7 ani. Experimentarea, explorarea, jocul
Printre mijloacele folosite în activitatea cu copilul, jucĉria ocupĉ un loc important, ea fiind necesarĉ pentru a face acĦiunile copiilor reale: „üoferul” are
nevoie de un „ automobil” , „ aviatorul” – de un „ avion” . Toate acestea sunt legate de o particularitate psihologicĉ interesantĉ üi anume aceea ca trĉirile
celor antrenaĦi în joc sunt întotdeauna adevĉrate, sincere, acĦiunile lor sunt reale.
Menirea fundamentalĉ a jucĉriei este aceea de a oferi copilului posibilitatea sĉ acĦioneze, exprimându-si ideile üi sentimentele. Jucĉriile reuüite îl
stimuleazĉ pe copil sĉ gândeascĉ, ridicĉ în faĦa lui diferite probleme üi acest fapt contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive. Copiii folosindu-se de
cunoütinĦele anterioare, tind în acelaüi timp sĉ obĦinĉ informaĦii suplimentare, aüa se nasc nenumĉratele întrebĉri, ale cĉror rĉspunsuri copiii le rezolvĉ
prin explorare (care se realizeazĉ prin încercare üi eroare üi implicarea tuturor simĦurilor).
Explorarea presupune încercĉrile üi tentativele copilului de a cunoaüte üi de a descoperi lucruri
noi. Este una din acĦiunile fundamentale ale dezvoltĉrii copilului. Ea permite cucerirea lumii
înconjurĉtoare üi stimuleazĉ motivaĦia de a cunoaüte, oferind bazele dezvoltĉrii potenĦialului
psihofizic üi aptitudinal al copilului. De pildĉ, o jucĉrie mecanicĉ, demontatĉ, spre disperarea
pĉrinĦilor, oferĉ un anumit rĉspuns în legĉturĉ cu mecanismul unei maüini, cu modul ei de
funcĦionare. De aceea, trebuie acordatĉ o atenĦie deosebitĉ folosirii unei mari varietĉĦi de
jucĉrii care au o însemnĉtate imensĉ în dezvoltarea cognitivĉ a copilului, cĉruia îi stimuleazĉ
gândirea, îi face cunoscute calitĉĦile üi însuüirile diferitelor materiale, cunoscând-o prin simĦurile
sale. Deüi jucĉriile sunt necesare copiilor chiar üi la vârsta ücolarĉ micĉ, caracterul acestora
trebuie sĉ rĉmânĉ specific fiecĉrei vârste.
În cazul copiilor mici, este important sĉ acĦioneze ei înüiüi, adicĉ sĉ se transforme în automobil
sau locomotivĉ, sĉ alerge, sĉ fluiere. Ei au nevoie de o maüinĉ pe care sĉ o tragĉ cu o sfoarĉ, sĉ o
încarce, sĉ o descarce. Pentru cei mai mari prezintĉ interes mai ales jucĉriile care conĦin
mecanisme.
Rolul educativ general al jucĉriilor nu numai ca antreneazĉ miücĉrile, exerseazĉ organele de simĦ, dar ele au üi altĉ valoare, dezvoltĉ gândirea, operaĦiile
prematematice (grupare, seriere, clasificare etc.), relaĦiile cauzale üi spaĦiale dintre obiecte üi multe alte cunoütinĦe, deprinderi üi capacitĉĦi.
Jucĉriile se pot împĉrĦi în mai multe categorii: jucĉrii distractive, jucĉrii muzicale, jucĉrii tehnice, jucĉrii teatrale ü.a. La copiii de 3-4 ani importante
sunt jucĉriile, pĉpuüile, accesoriile de menaj, jucĉriile mobile, containerele, diversele obiecte care înlocuiesc în mod avantajos jucĉriile (cutii, sticluĦe de
plastic, dopuri, etc.). Toate acestea permit copilului sĉ stabileascĉ anumite raporturi dobândind, prin participarea întregului corp, experienĦĉ cu privire la:
greutĉĦi, volume, culoare, mĉrime, formĉ, rezistenĦa materialelor, se familiarizeazĉ cu noĦiunea de echilibru.
18
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Jucĉrille ca üi materialele didactice, reprezintĉ instrumente care utilizate corespunzĉtor, în contextul oportun, pot contribui
semnificativ la dezvoltarea copiilor üi la atingerea obiectivelor propuse prin curriculum. Asupra materialelor didactice vom mai
reveni în capitolul dedicat mediului educaĦional.
Important este ca orice cadru didactic sĉ cunoascĉ îndeaproape particulularitĉĦile învĉĦĉrii la copilul mic pentru a exploata
potenĦialul formativ al materialelor üi jucĉriilor potrivite vârstei copiilor.
De exemplu, pentru vârsta 3-5 ani, în jocul „Straiele împĉrĉteüti” se pot pune la dispoziĦia copiilor cartoane pe care s-au desenat hĉinuĦe diferite, cu
contururi diferite pe care copiii üi le pot alege pentru a le decora. Cu ajutorul unor confeti sau a altor bucatele de diferite texturi, fiecare dintre straie
se va transforma în hĉinuĦe cu model. Sau se poate organiza o activitate de gospodĉrie, în cadrul cĉrora copiii vĉd, miros, gustĉ, pipĉie diverse fructe sau
legume üi pot identifica diferite calitĉĦi ale lor üi pot afla despre beneficiile lor în cadrul unui program sĉnĉtos de alimentaĦie.
La grupe de 5-6/7 ani, rolul educatoarei este üi acela de a antrena copilul sĉ perceapĉ raporturi între mĉrimi, greutĉĦi, volume, distanĦe, poziĦii üi
direcĦii üi acela de a-l implica pe copil în rezolvarea de situaĦii problematice. Exemplu: se pot organiza experimente în cadrul colĦului de Nisip üi apĉ
pentru a explora fenomenul plutirii corpurilor. Astfel se pot realiza corelaĦii între greutate üi densitatea apei. Copiii pot realiza predicĦii privind unele
obiecte dacĉ vor pluti sau nu, pot experimenta üi înĦelege ce se întâmplĉ cu cele care sunt mai uüoare üi cu cele care sunt mai grele.
Sau se pot realiza experimente privind rostogolirea obiectelor pe suprafeĦe înclinate pentru a observa relaĦia dintre greutate, unghiul de înclinaĦie üi
distanĦa parcursĉ prin rostogolire. Deüi ele reprezintĉ relaĦii de ordin fizic foarte complexe, pentru copil este foarte importantĉ stabilirea de relaĦii de
cauzalitate între însuüirile obiectelor üi acĦiunea efectuatĉ, de tipul „dacĉ...atunci...”. Acestea implicĉ dezvoltarea gândirii logice.
Sau cu prilejul unei excursii în anotimpul toamna se pot realiza grĉmezi de frunze mari üi grĉmezi cu frunze mici. Desigur, se pot
face üi alte variante de clasificare: frunze mici üi simple, simple cu contur neted, simple cu contur dinĦat; frunze mici üi compuse,
compuse cu contur neted, compuse cu contur dinĦat. Alte criterii: alegerea anumitor frunze cu forme specifice: salcâm, cireü,
anin, alun, tei . Se vor face comparaĦii cu formele geometrice simple deja cunoscute de copii.
Pentru dezvoltarea gândirii divergente, copiilor li se pot prezenta situaĦii problematice pentru care trebuie sĉ gĉseascĉ soluĦii.
Ele pot fi inspirate din poveüti, povestiri sau din viaĦa de zi cu zi. Spre exemplu, se pot formula probleme de tipul: „Nu ütiu ce sĉ
mĉ fac, pentru cĉ am plecat la piaĦĉ üi fĉrĉ sĉ-mi dau seama am cheltuit toĦi banii, dar nu am cumpĉrat mâncare pentru pisicuĦa mea. Dacĉ mĉ duc acasĉ üi
mĉ întorc, se închide magazinul. Ce mĉ sfĉtuiĦi sĉ fac?”
Pentru studierea intensitĉĦii se va juca un joc prin care se cere copiilor sĉ vorbeascĉ cu glas tare, sĉ cânte dând drumul glasului, sĉ loveascĉ cu putere în
masĉ, sĉ sune un clopoĦel – cât mai tare cu putinĦĉ, sĉ vorbeascĉ cu glas scĉzut, sĉ cânte în surdinĉ, sĉ sune un clopoĦel cât se poate de încet, sĉ umble cu
paüi uüori, sĉ vorbeascĉ în üoaptĉ.
Pentru lateralizare üi structurarea unui spaĦiu dat. ExerciĦii individuale: sĉ enumerĉm, arĉtându-le cu mâna dreaptĉ, toate pĉrĦile drepte ale corpului
nostru (ochi, ureche, braĦ, umĉr, picior, gleznĉ, genunchi). Aceleaüi serii de exerciĦii, se pot desfĉüura üi pentru pĉrĦile stângi üi cunoaüterea mâinii
stângi.
19
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Dezvoltarea senzaĦiilor gustative se poate face üi prin jocul „ De-a alimentara”. Copiii definesc unele gusturi üi mirosuri: „Vanilia miroase frumos”,
„Cafeaua este amarĉ, miroase a cafea”, „Zahĉrul este dulce, este bun, nu miroase” .
Pentru formarea noĦiunii de neted – zgrunĦuros cu prilejul unei plimbĉri le putem propune copiilor sĉ exprime ce simt când pipĉie coaja unui copac.
Rĉspunsul exprimat poate fi „mĉ zgârie, e tare”, sau „e fin, e neted” .
Pentru antrenarea tuturor analizatorilor se poate desfĉüura jocul: „De-a descoperitorii”. Acest joc obiünuieüte copiii sĉ sesizeze însuüirile obiectelor,
chiar üi pe cele mai ascunse privirii lor. Ca material se poate folosi o minge, un iepuraü din melanĉ, o bilĉ, un caiet. Jocul se poate desfĉüura frontal. Le
spunem copiilor sĉ priveascĉ cu atenĦie un obiect üi sĉ spunĉ tot ce vĉd üi simt la el. Arĉtându-le un cub, le spunem cĉ acesta are culoarea roüie, cĉ feĦele
lui au forma pĉtratĉ, când îl pipĉim este lucios üi neted, cĉ este din lemn, cĉ este colĦuros, când îl aruncĉm auzim zgomotul produs de lemn, dacĉ îl
cântĉrim în palmĉ, simĦim cĉ este greu. Le explicĉm cĉ la cuvintele: „priveüte obiectul üi descoperĉ!” copilul numit de educatoare, va lua un obiect în mânĉ
üi va spune ce descoperĉ la el.
De exemplu, pentru a descoperi însuüirile mingii spunem: „Priveüte-o üi descoperĉ”, „Pipĉi-o!”, „Miroase-o!”, „Las-o sĉ cadĉ üi descoperĉ!”, „Ascult-o
sĉrind!”, „Apas-o üi descoperĉ!”, „Mĉsoar-o!”. Dupĉ ce s-au enumerat toate însuüirile mingii precizĉm cĉ ei au descoperit cĉ mingea are culoarea roüie, este
mare, rotundĉ, este din cauciuc, sare, este netedĉ, lucioasĉ üi face zgomot când sare. În felul acesta procedĉm üi cu celelalte obiecte.
Toate aceste exemple au sugerat modul în care trebuie sĉ abordĉm experienĦele de învĉĦare ale
copilului la aceastĉ vârstĉ. Aüadar, primul mijloc prin care copilul descoperĉ lumea îl constituie
contactul direct cu obiectele. El vede, apucĉ, miroase, gustĉ üi astfel acumuleazĉ experienĦĉ, capĉtĉ
cunoütinĦe în mĉsura în care interacĦioneazĉ cu mediul (prin mediu înĦelegând obiecte, materiale,
mediul din sala de grupĉ, din afara sĉlii de grupĉ). Prin activitĉĦile desfĉüurate, copilul de 3-6/7 ani se
intereseazĉ în mod deosebit de naturĉ, de fenomenele caracteristice fiecĉrui anotimp, de diferite
aspecte din viaĦa plantelor üi a animalelor care le atrag atenĦia, îi trezesc curiozitatea üi-i preocupĉ.
Curiozitatea spontanĉ a copiilor, manifestatĉ prin întrebĉrile: „La ce?”, „ Cum?”, se transformĉ într-o
activitate intelectualĉ intensĉ.
Trei tipuri de activitĉĦi sunt fundamentale în grĉdiniĦĉ: jocul, explorarea üi experimentarea. Copiii
acumuleazĉ prin aceste trei tipuri de activitĉĦi experienĦe cu semnificaĦie pentru dezvoltarea lor üi le
satisface nevoile specifice vârstei. Ei încearcĉ sĉ cucereascĉ lumea din jur acĦionând pe cele trei cĉi.
Activitatea din grĉdiniĦĉ este bazatĉ pe:
- învĉĦare prin descoperire (care presupune explorare üi experimentare) pe cale inductivĉ, care se foloseüte atunci când copiii au posibilitatea sĉ
observe diverse fenomene üi obiecte, pentru ca pe baza informaĦiilor culese sĉ ajungĉ la formularea unor generalizĉri (concluzii); rolul
educatoarei este de a dirija procesul de observare üi formulare a concluziilor.
20
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
- învĉĦarea prin descoperire pe cale deductivĉ, specific acestei variante este faptul ca învĉĦarea – se realizeazĉ prin trecerea de la adevĉruri
generale (noĦiuni, legi) spre adevĉruri particulare.
În sala de grupĉ, la centrul „ ûtiinĦĉ” poate fi realizat un panou intitulat: „CuriozitĉĦi”. Aici pot fi desenaĦi 2 copii
încadraĦi între semnul întrebĉrii üi al mirĉrii. Ca materiale se pot folosi: planüe, ghivece cu seminĦe aflate în diferite
stadii de dezvoltare, colecĦii de seminĦe, colecĦii de scoici, insectare, ierbare, eprubete, vase de capacitĉĦi diferite
ü.a. Educatoarea va schimba zilnic sau la intervale de timp destul de mici materialul pus la dispoziĦia copilului, în aüa fel
încât acesta sĉ-l atragĉ, sĉ-l intereseze, sĉ-l facĉ sĉ întrebe din proprie iniĦiativĉ: „ce este”, „la ce foloseüte”, „ce se
întâmplĉ dacĉ…”, „cum este la gust”. Materialul nou este bine sĉ fie prezentat într-o formĉ atractivĉ. Dacĉ acesta nu
este sesizat de cĉtre copii educatoarea va fi cea care va incita copiii în a face unele descoperiri.
De mare importanĦĉ este transpunerea copiilor în lumea necunoscutului, ori a preocupĉrilor serioase ale adultului.
Purtarea unui halat sau a unor însemne, desfĉüurarea unor activitĉĦi în cadrul deosebit de laborator creeazĉ cadrul psihologic favorabil acceptĉrii
posturii de descoperitor de cunoütinĦe.
Prezentĉm în continuare câteva experimente simple, uüor de realizat care susĦin ideile exprimate anterior, referitoare la cum pot cunoaüte copiii din
grĉdiniĦĉ unele fenomene fizice üi chimice.
1. Dizolvarea unor substanĦe în lichide: într-un pahar se pune apa üi se agitĉ - aceasta nu are gust. Se adaugĉ zahĉr üi acesta se depune pe fundul
paharului. Dacĉ se gustĉ imediat se constatĉ o uüoarĉ îndulcire. Se amestecĉ în pahar pânĉ la dizolvarea completĉ a zahĉrului. Se gustĉ apa, care
de data aceasta are gust dulce. Copiii sunt îndrumaĦi pentru a observa cĉ în timp ce se amestecĉ în pahar, cristalele de zahĉr se micüoreazĉ
continuu pânĉ dispar. Concluzia – ele s-au dizolvat, s-au amestecat cu apa, formând un lichid nou, care diferĉ de apĉ prin culoare üi gust. Se poate
folosi, în locul zahĉrului, sare, sare de lĉmâie.
2. Miücarea aerului în naturĉ: se aprinde o lumânare. Ea arde normal pânĉ în momentul când deschidem geamul sau uüa üi aüezĉm lumânarea în
dreptul lor. Curentul de aer – aerul în miücare – o stinge.
3. Transformarea culorii unor lichide în amestec cu unele substanĦe. Într-un pahar cu apĉ, se pune cerneala. Agitându-se apa în pahar se observĉ
cĉ apa se coloreazĉ. Apa se amestecĉ cu cerneala. O floare pusĉ, cu tulpina, într-o vazĉ cu cernealĉ va schimba culoarea petalelor iniĦiale în
culoarea cernelii, aceasta datoritĉ schimbĉrii culorii apei.
4. Îngrijirea unui pom, plantat de copii îi va ajuta sĉ descopere cĉ toate plantele au nevoie de anumite condiĦii
pentru a se dezvolta: plantĉ sĉnĉtoasĉ, luminĉ, cĉldurĉ, îngrijire, pĉmânt bun. De asemenea observĉ procese ca:
înmugurire, înfrunzire, înflorire, formarea fructelor, creüterea üi coacerea lor. Folosind întrebĉrile cauzale,
copiii pot fi ajutaĦi prin implicarea educatoarei în activitatea de învĉĦare, sĉ vadĉ ceea ce este posibil, sĉ vadĉ
unele legĉturi cauzale simple între fenomenele din naturĉ üi anume legĉturi evidente cum ar fi:
- toamna frunzele îngĉlbenesc üi cad din cauza frigului üi a umezelii;
- apa îngheaĦĉ din cauza gerului;
- zĉpada se topeüte din cauza cĉldurii;
21
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
- pomii înmuguresc üi înfloresc numai dupĉ încĉlzirea vremii üi datoritĉ luminii, cĉ din muguri ies frunzuliĦe, din alĦii apar florile, apoi fructele care
cresc datoritĉ cĉldurii üi hranei. Apoi se coc. Astfel când am observat mĉrul, prin explicaĦii simple üi clare copiii au înĦeles cĉ mĉrul – pom iese din
sĉmânĦa de mĉr sĉnĉtoasĉ, pusĉ în pĉmânt care în condiĦii favorabile creüte, se maturizeazĉ. Deci, copiii ajung sĉ înĦeleagĉ cĉ orice efect este
determinat de o cauzĉ.
În realizarea învĉĦĉrii prin descoperire, educatoarea trebuie sĉ cunoascĉ üi sĉ respecte particularitĉĦile de vârstĉ ale copiilor sĉ nu utilizeze idei
abstracte, care nu pot fi înĦelese, sĉ dezvolte gândirea üi vorbirea copiilor.
Implicându-ne în activitatea lor putem observa cĉ prin contactul direct cu lumea concretĉ, prin efectuarea unor mici experienĦe trezim interesul copiilor
üi le satisfacem curiozitatea. Sunt puüi în situaĦia de a dialoga, de a se contrazice cu privire la opiniile lor sau de a se ajuta între ei pentru efectuarea
unor experienĦe. Când se joacĉ copiii experimenteazĉ posibilitatea de a deveni mai flexibili în gândirea lor üi în rezolvarea situaĦiilor problematice.
Ca activitate specific umanĉ, jocul este prezent pe tot parcursul vieĦii, dar pondere üi semnificaĦie diferitĉ de la o vârstĉ la alta.
La vârsta copilĉriei, jocul reprezintĉ activitatea fundamentalĉ. Este procesul natural prin care copiii învaĦĉ üi se dezvoltĉ. Jocul este munca copilului,
atrĉgând în felul acesta atenĦia asupra efortului pe care îl depune copilul în joc (M. Montessori, 1966). Jocul este un instrument prin care copilul
acĦioneazĉ üi scoate la luminĉ sentimente üi idei interioare. Astfel, se pot rezolva anumite experienĦe traumatice sau plĉcute, trĉite de aceütia, copilul
câütigând în procesul de joc noi înĦelegeri asupra lumii înconjurĉtoare (E. Erikson, 1963). Atunci când se joacĉ, copilul pune în miücare toatĉ capacitatea
sa de a stĉpâni üi influenĦa realitatea (J. Piaget, 1973). Jocul „activitate prin care copilul se dezvoltĉ, dar acest lucru este dependent de libera sa
alegere, de motivaĦia intrinsecĉ, de orientarea cĉtre proces üi implicarea participĉrii active” (E. Vrĉümaü, 1999) .
ÎnvĉĦarea prin joc se bazeazĉ pe urmĉtoarele:
- experienĦa personalĉ a copilului; acĦiunile acestuia sunt îndreptate spre a descoperi, înĦelege üi transforma elementele din realitate;
- sĉ existe concordanĦĉ între nevoile de acĦiune, de joc ale copilului üi condiĦiile oferite de realitate;
- materiale variate üi adaptate vârstei;
- relaĦiile sociale dintre copii üi dintre copii üi adult;
- respectarea identitĉĦii üi unicitĉĦii fiecĉrui copil (în joc intervenĦia de multe ori este indirectĉ prin crearea condiĦiilor, stimularea acĦiunii üi
întĉrire pozitivĉ) ;
- valorizarea procesului jocului üi mai puĦin a produsului (fiecare copil acĦioneazĉ în stilul üi ritmul sĉu, acĦiunile din timpul jocului sunt mai
importante decât produsul jocului);
- mediu stimulativ (Ħinând cont de particularitĉĦile üi nevoile copilului de dezvoltare).
Orientarea copilului cĉtre învĉĦare – dezvoltare se face prin amenajarea spaĦiului, din grupĉ, în mod stimulativ üi realizând, prin joc, activitĉĦi
variate.
22
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
z Predarea/învĉĦarea integratĉ - activitĉĦile tematice
In educaĦia timpurie, predarea-învĉĦarea integratĉ semnificĉ modul în care cadrul didactic integreazĉ conĦinuturile mai multor domenii experienĦiale,
exploatând resursele din mai multe centre de activitate cu scopul atingerii mai multor obiective referinĦĉ. Abordarea integratĉ a predĉrii asigurĉ
stimularea copiilor pe mai multe domenii de dezvoltare, acordându-le egalĉ atenĦie tuturora.
ActivitĉĦile integrate se desfĉüoarĉ alternând formele de organizare a activitĉĦii: frontal (atunci când este oportunĉ), pe grupuri üi individual, în
funcĦie de conĦinut, particularitĉĦile de vârstĉ üi individuale ale copiilor, moment al zilei.
Odatĉ stabilite obiectivele cadru üi de referinĦĉ asupra cĉrora cadrul didactic îüi concentreazĉ atenĦia pe parcursul unei zile, acesta propune copiilor o
temĉ circumscrisĉ celor 6 teme existente în curriculum. Gradul crescut de generalitate al temei (de exemplu: hrana vieĦuitoarelor) permite atingerea mai
multor obiective de referinĦĉ, dar üi organizarea de activitĉĦi diverse în centre de activitate diferite.
Activitatea tematicĉ este un exemplu de activitate integratĉ. Aceasta se poate desfĉüura simultan în mai multe centre de activitate cu sarcini diferite.
Spre exemplu, în activitatea tematicĉ „La magazin”, pot fi atinse obiective de referinĦĉ din mai multe domenii experienĦiale: Limbaj üi comunicare, Om üi
societate, ûtiinĦe, Estetic üi creativ prin propunerea de activitĉĦi în centrele de activitate: Bibliotecĉ, Joc de rol, ConstrucĦii, ûtiinĦe, Arte. Nu este
obligatoriu ca în toate centrele de activitate sĉ se regĉseascĉ cunoütinĦe, deprinderi üi abilitĉĦi din toate domeniile experienĦiale. Copiii pot lucra la
oricare dintre centre, putând participa la activitĉĦi din mai multe centre într-o singurĉ zi.
Fiecare activitate, din fiecare centru, contribuie cu conĦinuturi üi abilitĉĦi la repertoriul temei. În acelaüi timp, prin sarcinile pe care le realizeazĉ copiii,
este stimulatĉ dezvoltarea acestora în toate domeniile de dezvoltare, aüa cum indicĉ tabelul de mai jos.
23
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Domeniul Centrul Centrul Centrul Centrul Centrul
experienĦial/ Bibliotecĉ Joc de rol de ûtiinĦe ConstrucĦii Arte
Centru de
activitate Analizeazĉ reviste cu Interpreteazĉ rol de Stabilesc asemĉnĉri Amenajeazĉ rampe
Limbaj üi produse ale magazinelor vânzĉtor üi üi deosebiri între de acces în magazin
comunicare (vezi oferte ale cumpĉrĉtor üi poartĉ produse, le sorteazĉ pentru persoanele cu
supermarket-urilor) üi un dialog privind pe categorii dizabilitĉĦi, spaĦii
Om üi concep reclame ale produsele pe care le (dezvoltarea sanitare (dezvoltarea
societate produselor. vând-cumpĉrĉ. limbajului üi motricĉ – motricitate
(dezvoltarea limbajului üi (dezvoltarea comunicĉrii, grosierĉ üi finĉ,
ûtiinĦe comunicĉrii, dezvoltare limbajului üi dezvoltare cognitivĉ, dezvoltare socio-
socialĉ) comunicĉrii, dezvoltare socialĉ) emoĦionalĉ,
24 dezvoltare socio- dezvoltare cognitivĉ,
Creeazĉ rime privind emoĦionalĉ) Pun preturi ale dezvoltarea
diverse produse Copiii utilizeazĉ produselor, cântĉresc persistenĦei)
alimentare pentru a formule de politeĦe la produse utilizând
scoate în evidenĦĉ intrarea în magazin, metode convenĦionale Construiesc
calitĉĦile nutritive ale în timpul conversaĦiei üi neconvenĦionale. magazinul;
acestora. (dezvoltarea cu vânzĉtorii. (dezvoltare cognitivĉ, construiesc spaĦiile
limbajului üi comunicĉrii, (dezvoltarea de depozitare a
dezvoltare socio- limbajului üi produselor, pe
emoĦionalĉ, dezvoltare comunicĉrii, categorii, parcarea
cognitivĉ, dezvoltarea dezvoltare socio-
sĉnĉtĉĦii, dezvoltarea emoĦionalĉ)
creativitĉĦii)
Face o listĉ cu denumiri Discutĉ despre
de produse pe categorii preĦuri üi calitatea
(fructe, legume, lactate produselor
etc.) (dezvoltarea (dezvoltarea
limbajului üi comunicĉrii, limbajului üi
dezvoltare cognitivĉ) comunicĉrii,
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
dezvoltare cognitivĉ, dezvoltare fizicĉ- magazinului etc.
dezvoltarea motricitate finĉ) (dezvoltarea
curiozitĉĦii) motricitĉĦii,
Realizeazĉ bani din dezvoltare cognitivĉ,
Îüi creeazĉ o hârtie (monede, dezvoltarea limbajului
costumaĦie de bancnote) sau monede üi comunicĉrii)
vânzĉtor pentru din plastilinĉ, cocĉ
Estetic üi diferite raioane (dezvoltare cognitivĉ, Deseneazĉ în contururi puse
creativ (dezvoltarea dezvoltarea la dispoziĦie diverse
limbajului üi motricitĉĦii fine, produse;
comunicĉrii, senzorio-motorie, Decupeazĉ etichete de
dezvoltarea fizicĉ- dezvoltarea limbajului produse, decupeazĉ imagini
motricitate) üi comunicĉrii) cu diverse produse.
Realizeazĉ postere cu
reclame de produse
(dezvoltarea fizicĉ –
motricitate finĉ, dezvoltarea
senzorio-motorie)
Pentru realizarea unei activitĉĦi integrate, tematice, cadrul didactic trebuie sĉ gândeascĉ asupra tipurilor de sarcini pe care copiii le vor realiza în
diferite centre de activitate din sala de grupĉ (decizia asupra numĉrului de centre activate depinzând de tipul de temĉ al activitĉĦii, de conĦinuturile
vizate.
Astfel pentru Tema „Prietenul/a meu/a”, cadrul didactic poate opta pentru deschiderea centrului Bibliotecĉ unde copii pot discuta despre prietenii lor,
descriindu-i chiar cu ajutorul unor poze, trĉsĉturi fizice üi morale. La centrul Joc de rol pot gĉti o prĉjiturĉ pentru prietenii lor, iar la centrul de Artĉ,
copiii pot realiza un cadou-surprizĉ pentru prietenii lor (utilizând diferite tehnici üi materiale).
DiscuĦiile se pot purta în grupuri mici, educatoarea trecând pe la fiecare centru în parte üi extinzând discuĦiile în funcĦie de sarcina pe care o au copiii üi
tema propusĉ, în acest mod extinzând învĉĦarea üi în alte domenii de dezvoltare.
Centrele de activitate deschise, prin sarcinile pe care le propun, au rolul de a stimula dezvoltarea copilului în toate domeniile de dezvoltare.
25
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Capitolul 3. Jocul copilului
z Ce înseamnĉ jocul pentru copil?
z EvoluĦia comportamentului de joc al copilului
z Tipuri de jocuri üi semnificaĦia lor pentru dezvoltarea üi învĉĦarea copilului la vârste diferite
z Jocul ca tip de activitate de învĉĦare integratĉ
“Omul nu este întreg decât atunci când se joacĉ” (Schiller)
În viaĦa copilului jocul este o activitate deosebit de atrĉgĉtoare care evolueazĉ între ficĦiunea purĉ üi realitatea muncii (M. Debesse, 1967) üi ne ajutĉ sĉ
cunoaütem mai bine înclinaĦiile copilului, fiind cel mai bun turn de observaĦie de unde putem avea o vedere de ansamblu asupra dezvoltĉrii copilului.
Jocul ne permite sĉ urmĉrim copilul sub toate aspectele dezvoltĉrii sale, în întreaga sa complexitate: cognitiv, motor, afectiv, social, moral.
z Ce este jocul pentru copil?
Pentru copil aproape orice activitate este joc, prin joc el anticipeazĉ conduitele superioare. Pentru copil “jocul este munca, este binele, este datoria, este
idealul vieĦii. Jocul este sintagma, atmosfera în care fiinĦa sa psihologicĉ poate sĉ respire üi, în consecinĦĉ, poate sĉ acĦioneze” (Ed. Claparede,1936).
Nu ne putem imagina copilĉria fĉrĉ râsetele üi jocurile sale. Un copil care nu ütie sĉ se joace, “un mic bĉtrân”, este un adult care nu va üti sĉ gândeascĉ.
„Copilĉria este ucenicia necesarĉ vârstei mature, iar prin joc copilul îüi modeleazĉ propria sa statuie” (J. Chateau, 1967)
Prin joc el pune în acĦiune posibilitĉĦile care decurg din structura sa particularĉ; traduce în fapte potenĦele virtuale care apar succesiv la suprafaĦa
fiinĦei sale, le asimileazĉ üi le dezvoltĉ, le îmbinĉ üi le complicĉ, îüi coordoneazĉ fiinĦa üi îi dĉ vigoare.
În 1990, AsociaĦia InternaĦionalĉ pentru Dreptul Copilului de a se juca a prezentat importanĦa jocului în procesul educaĦiei, afirmând:
- jocul are un rol important pe întregul parcurs al procesului de educaĦie;
- jocul spontan dezvoltĉ copilul;
- climatul natural, cultural, interpersonal trebuie îmbunĉtĉĦit üi extins pentru a încuraja jocul;
26
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
- interacĦiunile copil-adult în activitĉĦile de joc sunt o componentĉ importantĉ a procesului învĉĦĉrii.
Ce este jocul?
- o experienĦĉ naturalĉ, universalĉ;
- o formĉ de activitate individualĉ sau de grup;
- un mod de explorare a mediului înconjurĉtor; o modalitate de dezvoltare a competenĦelor sociale, a inteligenĦei, a limbajului, a creativitĉĦii;
- o cale de transmitere üi pĉstrare a culturii autentice, de cunoaütere üi intercunoaütere;
- jocul oferĉ oportunitĉĦi pentru copiii cu nevoi speciale, favorizeazĉ incluziunea socialĉ.
Jocul este considerat o strategie optimĉ pentru promovarea îngrijirii timpurii üi a dezvoltĉrii. Jocul, în contextul ataüamentului securizant oferit de
adulĦi, oferĉ copiilor bogĉĦia, stimularea üi activitatea fizicĉ de care au nevoie pentru dezvoltarea creierului pentru învĉĦarea viitoare.
Jocul este un proces interdisciplinar, el încurajeazĉ toate tipurile de inteligenĦĉ, conform teoriei inteligenĦelor multiple a lui H. Gardner (1983):
lingvisticĉ, muzicalĉ, logico-matematicĉ, spaĦialĉ, corporal-chinestezicĉ, personalĉ üi socialĉ. Prin joc, copiii:
învaĦĉ elemente de vocabular nou numind obiectele în timpul jocului; caracteristicile acestora, relaĦiile dintre ele, utilizând structuri
gramaticale, dezvoltându-üi abilitatea de a susĦine o conversaĦie; Exprimĉ dorinĦe, negociazĉ, împĉrtĉüesc idei, experienĦe, imitĉ aspecte
din viaĦa cotidianĉ.
învaĦĉ muzica prin intermediul jocurilor cu text üi cânt, jocurilor cu acompaniament instrumental;
îüi formeazĉ deprinderi matematice, construiesc, numĉrĉ cuburi, obiecte, le comparĉ, le sorteazĉ, le aüeazĉ în spaĦiu.
îüi dezvoltĉ abilitĉĦi spaĦiale prin arte (desen, picturĉ, modelaj), prin jocurile de corespondenĦĉ vizualĉ üi pe baza realizĉrii de semne
vizuale;
aleargĉ, se caĦĉrĉ, aruncĉ üi prind mingea sau alte obiecte, sar coarda dezvoltându-üi abilitĉĦile de tip corporal-kinestezic;
conütientizeazĉ propriile sentimente, gânduri;
rezolvĉ situaĦii problematice, gĉseüte soluĦii pentru probleme reale;
dobândeüte abilitĉĦi sociale îndeplinind diferite roluri sociale, învaĦĉ sĉ vadĉ lumea din perspectiva altor persoane, folosesc limbajul
adecvat negocierii üi rezolvĉrii de probleme, colaboareazĉ üi acceptĉ propuneri, idei etc.
z EvoluĦia comportamentului de joc al copilului de la 3 la 6 ani
Jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modificĉri psihice ale copilului:
- jocul reflectĉ üi reproduce viaĦa realĉ într-o modalitate proprie copilului, ca rezultat al interferenĦei dintre factorii biopsihosociali;
În jocul simbolic “De-a familia” copilul interpreteazĉ rolurile pĉrinĦilor üi ale celorlalĦi membri ai familiei aüa cum i-a cunoscut, au relaĦionat
cu el; utilizeazĉ expresiile acestora, imitĉ atitudinile faĦĉ de el üi faĦĉ de mediul apropiat.
27
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
- în joc copilul transpune în plan imaginar viaĦa realĉ, prelucrând-o conform aspiraĦiilor sale, tendinĦelor, dorinĦelor.
Un copil care provine dintr-o familie uniparentalĉ va interpreta rolul tatĉlui pe care nici nu-l cunoaüte aüa cum üi-ar dori sĉ fie, sĉ existe în
viaĦa lui (merge la plimbare, îi cumpĉrĉ dulciuri üi jucĉrii).
Jocul evolueazĉ concomitent cu primele reprezentĉri ce permit copilului sĉ opereze pe plan mental cu experienĦa pe care o dobândeüte în fiecare zi. J.
Piaget acordĉ un rol deosebit factorului “imitaĦie” în evoluĦia jocului simbolic, imitaĦia constituind o etapĉ importantĉ a jocului simbolic. Astfel, copilul
hrĉneüte pĉpuüa aüa cum mama, bunica, sora îi pun mâncarea în farfurie üi cu linguriĦa parcurge traseul de la mâncare la gura pĉpuüii întrebând-o: “E
bunĉ? ÎĦi place? Te-ai sĉturat?” sau “Hai mĉnâncĉ, nu mai face mofturi” – toate aceste comportamente sunt rezultatul experienĦei sale de viaĦĉ pe care a
transpus-o în joc üi constituie o sursĉ de informaĦie despre copil üi mediul în care el trĉieüte.
Având în vedere ca esenĦa jocului este concentratĉ în procesul de reflectare üi transformare pe plan imaginar a realitĉĦii concrete, proces prin care
devine posibilĉ üi plĉcutĉ pĉtrunderea copilului într-o realitate complexĉ pe care o cunoaüte activ, considerĉm cĉ factorii cu rol principal în evoluĦia
jocului izvorĉsc din contactul copilului cu realitatea imediat apropiatĉ lui. Acest contact cu realitatea trĉdeazĉ anumite contradicĦii care stimuleazĉ, dar
üi încarcĉ rolul imaginar üi libertatea exprimĉrii care îl caracterizeazĉ.
ContradicĦii cu rol de factori în evoluĦia jocului la vârstele timpurii
contradicĦia dintre nivelul deprinderilor üi dorinĦa copilului de a utiliza obiectele conform destinaĦiei lor (copilul “piloteazĉ avionul”, este aviator).
contradicĦia dintre tendinĦa copilului de a reproduce viaĦa adulĦilor üi posibilitĉĦile lui limitate (“ne facem cĉ suntem la serviciu”);
contradicĦia dintre libertatea de acĦiune a copilului üi necesitatea respectĉrii regulilor jocului (jocul: “barza üi broaütele” – copiii broscuĦe ar dori sĉ
sarĉ mai des pentru plĉcerea jocului, dar regula le interzice);
contradicĦia dintre imitaĦie üi creativitate (pregĉteüte masa pentru musafiri üi în locul fripturii pune cubuleĦe);
contradicĦia dintre planul real üi cel imaginar (în jocul “De-a capra cu trei iezi”, mama-caprĉ merge la piaĦĉ cu autobuzul üi cumpĉrĉ hranĉ pentru copiii
ei);
contradicĦia dintre elementul de învĉĦare, de asimilare prin joc üi jocul propriu-zis (“de-a musafirii” – copiii învaĦĉ normele de politeĦe, utilizeazĉ
formulele de adresare în timp ce se joacĉ);
contradicĦia dintre planul concret üi cel mental în joc, jocul fiind forma de trecere de la acĦiuni exterioare la cele interioare.
Preocuparea pentru receptarea externĉ adecvatĉ conduce pe copii spre adoptarea de convenĦii, simboluri pentru acĦiuni, obiecte, dar planurile nu sunt
complete, nici amĉnunĦite, lasĉ loc pentru improvizaĦie, schimbare.
Noul curriculum pentru educaĦie timpurie pune accent pe jocul liber iniĦiat de copil sau ales de acesta dintre centrele de activitate puse la
dispoziĦie în sala de grupĉ.
28
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Copilul are nevoie de timp zilnic pentru joc, de spaĦiu corespunzĉtor üi de obiecte (jucĉrii, materiale, truse) absolut necesare iniĦierii üi desfĉüurĉrii
jocului. Adultul trebuie sĉ urmĉreascĉ: ce se joacĉ, cu ce se joacĉ, cu cine se joacĉ. Interesul copilului pentru joc creüte atunci când el este stimulat prin
crearea unui spaĦiu educaĦional, adecvat cu materiale care sĉ-i stimuleze curiozitatea, dorinĦa de explorare, imaginaĦia, sĉ-i dezvolte gândirea.
Dacĉ ne propunem ca proiect tematic: “Mijloace de locomoĦie”, amenajĉm centrele de activitate în aüa fel încât copilul sĉ gĉseascĉ jucĉrii-maüini de
forme, mĉrimi, culori diferite, imagini, cĉrĦi, truse de üofer, mecanic, marinar, aviator, culori, coli desen, carioca, acuarele, lego, truse de construcĦii, tot
ce poate fi selectat üi utilizat pentru dezvoltarea temei.
Copilul alege centrul în funcĦie de stimulul pe care-l reprezintĉ obiectele ce se aflĉ acolo üi care-i satisfac lui nevoia de exprimare a experienĦei trĉite.
În continuare el se manifestĉ liber, creativ, dezvoltĉ subiectul jocului, cautĉ parteneri, joacĉ roluri pe care üi le asumĉ, stabileüte üi respectĉ reguli.
Educatorul/adultul:
- poate sĉ sugereze teme de joc
- sĉ intervinĉ în complicarea jocului cu elemente de noutate, sĉ utilizeze concepte, cuvinte noi, obiecte noi
- sĉ se integreze în joc, interpretând un personaj
- sĉ solicite üi sĉ aprecieze comportamentul copilului
- sĉ încurajeze cooperarea între copii în joc (în funcĦie de vârsta copilului)
Jocul capĉtĉ valoare formativĉ deosebitĉ o datĉ cu venirea copilului la grĉdiniĦĉ când cadrul relaĦional se lĉrgeüte. Copilul intrĉ în contact cu alĦi copii üi
adulĦi din afara cercului familial, cunoaüte aspecte legate de înfĉĦiüare, obiceiuri, au loc socializarea, incluziunea, acceptarea.
Jocurile: “Cine sunt eu?” sau “Spune-mi ce ütii despre mine” au rol de cunoaütere üi autocunoaütere. Prin joc copilul dobândeüte deprinderile de
autoservire üi deservire („De-a bucĉtĉria”, „De-a familia“), apoi jocul devine mai complex, se structureazĉ, se diversificĉ datoritĉ materialului divers pus
la dispoziĦie, cunoütinĦelor acumulate.
Jocul de mânuire a obiectelor se transformĉ treptat în joc cu temĉ, cu subiect üi roluri, cu relaĦii bine stabilite între parteneri. Contactul direct cu
adultul îmbogĉĦeüte experienĦa de viaĦĉ, oferĉ modele, complicĉ jocul, diversificĉ subiectele üi rolurile, apar regulile din dorinĦa de transpunere cât mai
fidelĉ a realitĉĦii.
Acum üapte secole, M. Parten a analizat rolul jocului în viaĦa copilului mic din perspectiva relaĦiei joc-dezvoltare socialĉ. Astfel el a observat cĉ în
joc comportamentul copilului evolueazĉ progresiv cu capacitatea lui de a opera pe plan mental üi de a relaĦiona cu ceilalĦi, cu experienĦa ce o dobândeüte
în fiecare zi. Copilul parcurge urmĉtoarele etape privind implicarea în joc, în funcĦie de vârstĉ:
z neimplicare – se plimbĉ de la o activitate la alta, fĉrĉ sĉ se implice direct (1 an-1,5 ani);
z supraveghere – urmĉreüte ceilalĦi copii cum se joacĉ timp mai îndelungat, uneori pune întrebĉri, oferĉ sugestii, dar nu se implicĉ în rezolvarea
practicĉ a situaĦiilor (1,5-2,5, ani);
29
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
z joc paralel – îüi alege jucĉrii, se joacĉ lângĉ ceilalĦi üi nu e interesat de ceea ce fac aceütia (2,5 ani-3/3,5 ani)
z joc asociativ – se joacĉ împreunĉ cu ceilalĦi, se implicĉ, selecteazĉ partenerii, are tendinĦa de a exclude pe alĦii. Subiectul este mai simplu,
apar completĉri, evoluĦii, reguli noi cu sau fĉrĉ negocieri (3,5 ani-5 ani).
z joc prin cooperare – copiii se organizeazĉ singuri, de obicei apar 1-2 lideri care dominĉ jocul, îüi aleg subiectul, stabilesc reguli, împart roluri
(5 ani-7 ani üi dupĉ).
În funcĦie de individualitatea fiecĉrui copil üi de influenĦele educative, etapele se parcurg diferit ca duratĉ, uneori perioadele sunt mai lungi, alteori
ritmul este mai alert. Astfel, un copil de 3 ani poate trece foarte repede la etapa de joc asociativ dacĉ are fraĦi mai mari cu care a exersat jocuri, dacĉ a
frecventat o instituĦie în care a trĉit în colectiv, dacĉ adultul s-a implicat în jocul lui üi i-a oferit un mediu care l-a stimulat.
Aceste etape atrag însĉ atenĦia asupra faptului cĉ, dacĉ urmĉm copilul cu particularitĉĦile sale de vârstĉ üi individuale în parcursul dezvoltĉrii sale, vom
üti mai bine cum üi când sĉ intervenim în jocul lui pentru a le stimula dezvoltarea. Nu putem impune jocuri cu reguli impuse la copii de 3-5 ani pentru cĉ nu
contribuie la dezvoltarea lor la fel de mult ca üi jocurile simbolice, specifice acestei vârste. Întotdeauna trebuie sĉ urmĉm copilul!
Sentimentul de siguranĦĉ, încredere üi acceptare pe care i le conferĉ contextul jocului, permit copilului sĉ îüi exprime
emoĦiile, sĉ-üi asume riscuri, sĉ încerce sĉ experimenteze, sĉ descopere lucruri noi, sĉ treacĉ peste dezamĉgiri,
nereuüite. În joc nu existĉ corect üi greüit, pentru cĉ la vârsta preücolarĉ jocul simbolic permite sĉ schimbĉm/inventĉm
realitĉĦi, reguli, personaje!
Comportamentele de joc ale copiilor sunt fundamentul creativitĉĦii la vârsta adultĉ.
Jocul pune bazele sĉnĉtĉĦii mentale üi a rezistenĦei, întĉreüte încrederea în sine üi dezvoltĉ capacitatea de a rezolva situaĦii-problemĉ.
z Tipuri de joc specifice vârstei timpurii 3-6/7 ani:
Conform lui Piaget, tipul de joc al copilului se modificĉ în strânsĉ legĉturĉ cu stadiul dezvoltĉrii sale cognitive.
Astfel, pânĉ la 2 ani, jocurile manipulative (de explorare üi manipulare a obiectelor) sunt cele dominante, de la 2 la 7 ani, jocul
simbolic este cel corespunzĉtor stadiului preoperaĦional al gândirii, iar de la 7 la 12 ani üi mai departe, sunt jocurile cu reguli,
corespunzĉtoare etapei operaĦiilor concrete.
30
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Dacĉ jocurile practice üi manipulative sunt specifice copiilor pânĉ la 3 ani, dupĉ aceastĉ vârstĉ apar jocurile simbolice.
Douĉ categorii mari de jocuri se diferenĦiazĉ în funcĦie de iniĦiatorul jocului:
Jocul liber – este tipul de joc pe care copilul îl utilizeazĉ tot timpul pe parcursul zilei îmbrĉcând diferite forme. Fie cĉ manipuleazĉ obiecte încercînd
diverse miücĉri üi experimente, fie cĉ realizeazĉ anumite acĦiuni pentru a obĦine satisfacĦie (parcheazĉ maüini, construieüte cazemate, rostogoleüte
cĉtre o anumitĉ destinaĦie un obiect, leagĉ obiecte între ele pentru a obĦine un üir pe care apoi îl deplaseazĉ trĉgându-l dupĉ el etc., toate acestea copilul
le realizeazĉ jucându-se. Nu sunt sarcini impuse de nimeni, îi fac plĉcere üi astfel învaĦĉ despre lucruri, despre efectele acĦiunii sale asupra obiectelor üi,
totodatĉ, despre el, ce poate üi ce nu poate încĉ sĉ facĉ.
Educatoarea/adultul trebuie sĉ îi acorde timp copilului pentru acest tip fundamental de joc, specific învĉĦĉrii în copilĉria timpurie. Este natural üi
de aceea are un impact puternic asupra dezvoltĉrii copilului în toate domeniile de dezvoltare.
Jocurile libere sunt jocurile alese, propuse, iniĦiate de copil, fĉrĉ intervenĦia adultului. El singur
îüi alege locul, jucĉriile üi tipul de joc pe-l care doreüte. Jocul liber oferĉ educatoarei üansa de a
cunoaüte cât mai bine copilul, fiind momentul în care copilul utilizeazĉ cunoütinĦele, deprinderile,
experienĦele dobândite anterior, în contexte în care el se simte liber sĉ se exprime. Limbajul üi
acĦiunile copilului în jocul liber vorbesc despre modul în care el percepe lumea din jurul lui. De
exemplu, dacĉ îl observĉm cum se joacĉ cu o maüinuĦĉ, vom vedea ce lucruri ütie despre maüini, ce
scenarii inventeazĉ inspirate din viaĦa realĉ, în care apar personaje, evenimente, acĦiuni aüa cum le-a
perceput el, putem observa tipurile de raporturi pe care le stabileüte între personaje, precum üi
limbajul utilizat. Sau dacĉ se joacĉ un joc simbolic, de tipul „ De-a...”, vom vedea cum copilul transpune
în joc experienĦe proprii fie ca „spectator” al evenimentelor din jurul lui, fie ca personaj principal.
Jocul simbolic permite copilului totodatĉ üi sĉ transpunĉ în „realitatea” lui, dorinĦe, gânduri,
frustrĉri, insatisfacĦii, bucurii din viaĦa lui üi sunt pline de semnificaĦie, pentru cĉ nu existĉ cenzurĉ
în exprimarea sa în timpul jocului liber indiferent ce tip de joc e (simbolic, de manipulare, de
construcĦii, etc.).
Jocul didactic este iniĦiat numai de cĉtre adult, scopul fiind acela de a urmĉri atingerea unor obiective educaĦionale. Elementele joc se împletesc
cu învĉĦare, reprezintĉ o formĉ utilizatĉ în activitatea educativĉ din grĉdiniĦĉ.
O serie de obiective propuse în cadrul proiectelor tematice se rezolvĉ prin aceastĉ formĉ de organizare üi desfĉüurare a actului educativ.
31
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Exemple de jocuri didactice pot fi:
Senzoriale senzoriale, de ghicire, de recunoaütere a unui obiect cu ajutorul simĦurilor: “Ghici ce ai gustat!”; “Spune cum este?”; “Ce poĦi spune
despre?”
Jocuri de analizĉ perceptivĉ vizualĉ, de reconstituire de imagini din bucĉĦele: “Loto flori, fructe, pĉsĉri, animale”, “Din jumĉtate – întreg”, “Jocul
umbrelor”.
Jocuri logice de comparare a obiectelor dupĉ criterii date üi de analizĉ, descriere, clasificare: “Mare, mic”, “Gĉseüte locul potrivit!”
Jocuri gramaticale: “Eu spun una, tu spui multe” (singular-plural), “Spune al cui este?” (folosirea corectĉ a genitivului), “Cui trimit scrisoare?”
(folosirea corectĉ a dativului), “Unde a zburat rândunica? (poziĦii spaĦiale).
Jocuri de miücare: „Cuibul rândunicilor”, „Ursul doarme”, „ûtafeta uriaüilor” etc.
Atât jocurile libere, cât üi cele didactice, în funcĦie de deprinderile, capacitĉĦile pe care le dezvoltĉ prin forma instrinsecĉ a jocului (tipul de
activitate de bazĉ a jocului) pot fi:
Jocuri de manipulare - antreneazĉ musculatura finĉ (premisĉ de bazĉ în formarea deprinderilor de scris), capacitĉĦile de coordonare a miücĉrilor,
controlul lor, precum üi coordonarea oculo-motorie. Prin manipularea obiectelor din mediul ce îl înconjoarĉ, copilul începe sĉ controleze posibilitĉĦile de
cunoaütere, de a schimba üi stĉpâni realitatea. Un aspect foarte important este câütigarea independenĦei de acĦiune üi autocontrol. De exemplu,
manipulând piesele jocurilor existente în centrele Joc de masĉ sau ûtiinĦe (puzzle, Lego, mozaic, basme în bucĉĦele, jocuri educative, jetoane) copiii îüi
dezvoltĉ: coordonarea ochi – mânĉ, musculatura finĉ, capacitatea de discriminare vizualĉ, deprinderi de îmbinare, triere, aüezare în ordine, clasificare,
numĉrare, punere în corespondenĦĉ, percepĦiile de culoare, mĉrime, formĉ; sociabilitatea; capacitatea de a rezolva probleme; sentimentul de bucurie la
realizarea unor sarcini.
Dimensiunea cognitivĉ, imaginativĉ, de gândire a jocului este doar un aspect al influenĦei în învĉĦarea copilului atât la vârstele timpurii, cât üi pentru
dezvoltarea ulterioarĉ.
Jocul simbolic – copilul utilizeazĉ mediul pentru a pune în scenĉ realitatea aüa cum o percepe el, interpreteazĉ
roluri, personaje reale sau imaginare. Aici este posibil ca Fĉt-frumos sĉ plece cu racheta la palatul zânelor
ScufiĦa Roüie sĉ meargĉ la bunicuĦa împreunĉ cu prietenii ei piticii.
Copilul trebuie încurajat sĉ gĉseascĉ soluĦii noi pentru personajele sale, sĉ gândeascĉ asupra unor conexiuni
între evenimente sĉ motiveze cu argumente proprii acĦiunile sale.
Un aspect semnificativ al cunoaüterii la vârstele timpurii este dezvoltarea jocului simbolic în timp ce îüi
construiesc reprezentĉri sofisticate asupra lumii, dar pentru aceasta au nevoie de oportunitĉĦi de joc.
Reprezentĉrile simbolice reprezintĉ precursorul cititului atâta timp cât literele simbolizeazĉ sunetele. RelaĦia
32
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
dintre joc üi învĉĦarea literelor poate fi iniĦiatĉ de copii în jocurile spontane, ori de adult, atunci când ajutĉ copiii sĉ scrie poveütile create în cadrul
jocului.
“Doctorul” scrie reĦete pentru pacienĦii sĉi în jocul “De-a doctorii”; “bucĉtarul” face mâncare, prĉjituri citind reĦetele culinare, “poütaüul” citeüte
adresele de pe scrisori…)
Prin jocul simbolic (deseori imitativ) e pusĉ în miücare fantezia copilului care dĉ lucrurilor üi fiinĦelor însuüiri pe care nu le au în realitate. Cĉrui bĉiat nu
i-a servit un bĉĦ, cu care se juca drept cal?! Covorul din camerĉ drept plajĉ sau pajiüte?! Fiecare obiect în jocul copilului capĉtĉ o importanĦĉ, dar faĦĉ de
acesta el ia atitudine realĉ faĦĉ de fiecare. BĉĦul care serveüte drept cal este mângâiat, i se dĉ mâncare, apĉ, este îngrijit, dar poate fi üi bĉtut dupĉ
împrejurĉri; se urcĉ pe munte – pe pat, de fapt; se joacĉ pe plajĉ. FetiĦa se joacĉ cu pĉpuüa, o îngrijeüte când este bolnavĉ, o îmbracĉ, o culcĉ, îi dĉ sĉ
mĉnânce, dacĉ se comportĉ frumos o mângâie, dar o üi ceartĉ dacĉ nu vorbeüte frumos. FetiĦa, în jocul sĉu, imitĉ grija mamei pentru copii. Jocul imitativ
îl ajutĉ pe copil în învĉĦarea de a accepta üi de a trĉi dupĉ anumite reguli üi norme, de a lucra prin cooperare cu alĦii, pentru schimbarea acestor reguli
pentru binele grupului. În cadrul acestui tip de joc copiii imitĉ mersul animalelor, glasul acestora, îüi dezvoltĉ instinctul de auto-apĉrare üi instinctul de
conservare. Prin asumarea unor roluri copiii pot desfĉüura jocuri care sunt încadrate în jocul cu subiect din viaĦa cotidianĉ. Astfel de jocuri sunt: „ De-
a familia”, „ De-a grĉdiniĦa”, „De-a strada”. Aceste jocuri au subiecte alese din viaĦa cotidianĉ.
Jocul simbolic poate fi iniĦiat de copil, în cadrul activitĉĦilor alese üi atunci este un joc liber, sau poate fi propus de adult üi atunci devine o activitate
care vizeazĉ utilizarea jocului simbolic pentru atingerea anumitor obiective. Pregĉtirea lor vizeazĉ: alegerea üi amenajarea locului de joc, alegerea
jucĉriilor üi pregĉtirea copiilor.
În desfĉüurarea acestor jocuri sunt avute în vedere urmĉtoarele aspecte:
- crearea unor legĉturi între conĦinutul jocurilor simbolice üi conĦinutul activitĉĦilor care se desfĉüoarĉ (poate fi un joc care valorificĉ unele
conĦinuturi, deprinderi care au fost achiziĦionate, exersate în cadrul unui proiect, a unei activitĉĦi tematice);
- asigurarea unui climat favorabil consolidĉrii/extinderii prin jocul simbolic a conĦinutului activitĉĦii tematice sau a proiectului;
- încurajarea copiilor pentru asumarea unor roluri cât mai diverse;
Exemple de utilizare a jocului simbolic:
Joc simbolic cu caracter anticipativ: jocul „De-a cofetarii” (pentru pregĉtirea unei salate de fructe) se
organizeazĉ înaintea desfĉüurĉrii observaĦiei „Fructe de toamnĉ” în Centrul de ûtiinĦe. Desfĉüurarea
jocului oferĉ posibilitatea copiilor de a observa însuüirile caracteristice ale unor fructe (formĉ, mĉrime,
culoare), prin intuirea lor prin toĦi analizatorii, pĉrĦile componente de a respecta unele reguli de igienĉ.
Copiii îüi dezvoltĉ un limbaj specific prin asumarea de roluri diferite (cofetar, consumator, producĉtor de
alimente etc.)
Joc simbolic folosit drept cadru introductiv în desfĉüurarea unor activitĉĦi, de exemplu, înainte de a
desfĉüura activitatea de observare în centrul de ûtiinĦe „ Flori de primĉvarĉ”, din cadrul temei „Din
lumea celor care nu cuvântĉ”, se poate începe cu un joc simbolic intitulat „De-a grĉdinarul”, în care copiii
pot sĉ interpreteze diferite roluri: de flori, de vânzĉtor de flori, de grĉdinar, de fluturi, de albinuĦe, etc.
33
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
În urma desfĉüurĉrii lecturii dupĉ imagini: „ Strada” la centrul Bibliotecĉ, se pot desfĉüura jocurile: „ De-a circulaĦia”, „De-a strada” în centrul de
ConstrucĦii ü.a. În felul acesta copiii pun în practicĉ cunoütinĦele însuüite anterior. Ei vor respecta locul pe unde se circulĉ, ca pieton, reguli de circulaĦie,
semnalele luminoase, semnele de circulaĦie etc.
Educatoarea poate interveni în organizarea üi desfĉüurarea acestor jocuri prin:
• interpretarea unui rol mai complex (în interpretarea acestui rol, acĦiunile educatoarei reprezintĉ un model pe care copiii îl preiau cu toate
aspectele lui, inclusiv dialogul) .
• îmbogĉĦirea unui joc, prin demonstrarea unei noi acĦiuni (…vine în vizitĉ aducând flori üi ciocolatĉ,…respectĉ reguli civilizate de comportare) sau
extinderea conĦinutului jocului, propunerea de situaĦii problematice cĉrora copilul în timpul jocului trebuie sĉ le gĉseascĉ soluĦii (.
• corectarea lui prin sugestii verbale, întrebĉri, explicaĦii, indicaĦii, aprecieri, dezaprobĉri.
Importantĉ este pĉstrarea plĉcerii jocului!!!
Atât jocul simbolic cu subiecte din viaĦa cotidianĉ cât üi cu subiecte din basme üi poveüti se desfĉüoarĉ fie individual (interpretând rolul unui
personaj) , fie colectiv (transpunând scene din poveüti).
Jocul de rol/dramatizarea presupune o pregĉtire prealabilĉ üi anume, transpunerea subiectului, care trebuie bine cunoscut de cĉtre toĦi partenerii,
înĦeles üi redat cu fidelitate.
Jocul dramatizare are ca sursĉ tematicĉ lumea mijlocitĉ a poveütii, basmului, filmului, teatrului, dar üi realitatea cotidianĉ. În cadrul acestor jocuri copiii
au intervenĦie personalĉ. În ceea ce priveüte interpretarea rolurilor asumate üi modalitĉĦile de înscenare a conĦinutului din lipsa posibilitĉĦii de
discernĉmânt üi de asimilare diferenĦiatĉ, copilul mic îmbinĉ elementele fantastice cu cele luate din viaĦa cotidianĉ. De pildĉ, „prinĦul” vine cĉlare pe cal
(pe un bĉĦ) üi are la brâu „sabie” (o bucatĉ de scândurĉ, legatĉ cu o sforicicĉ).
În jocurile colective cu subiecte din basme üi poveüti, în cele iniĦiate de copiii de 6/7 ani, se stabilesc relaĦii complexe üi are loc un schimb viu üi continuu
de pĉreri, fiecare fiind în acelaüi timp üi interpret üi regizor.
În cadrul acestor jocuri, preocupĉrile copiilor se îndreaptĉ spre Ħinuta vestimentarĉ cĉreia simt nevoia sĉ-i adauge detalii de naturĉ sĉ le sublinieze
identitatea împrumutatĉ üi cĉtre procurarea unor obiecte care le permit sĉ acĦioneze conform rolului asumat. Pe ultimul plan stĉ grija pentru „decor”
(cadrul în care sĉ se desfĉüoare jocul).
La baza îndrumĉrii acestor jocuri stau:
• observarea copiilor în timpul jocului;
• posibilitĉĦile psihofizice ale copiilor;
• încadrarea educatoarei în joc (prin asumarea unui rol);
• stimularea jocului din exterior;
• impulsionarea üi dezvoltarea jocurilor prin: repovestiri, conversaĦia cu caracter pregĉtitor, analiza jocului, stimularea lui prin intermediul unor
materiale noi;
• îndrumarea jocului din exterior (depĉüind trecerea de la jocul individual la înscenĉri scurte inspirate din poveütile cunoscute în grĉdiniĦĉ).
34
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Dramatizarea presupune:
1. Alegerea selectivĉ a textului care urmeazĉ sĉ fie dramatizat (acesta trebuie sĉ cuprindĉ acĦiuni accesibile üi dinamice, dialog bogat, viu care
mobilizeazĉ copiii üi faciliteazĉ înscenarea conflictului, cuprinderea unui numĉr mare de personaje) . De asemenea trebuie sĉ se Ħinĉ seama de
posibilitĉĦile de memorare ale copiilor üi capacitatea redusĉ de concentrare. Textul trebuie redus ca întindere (pentru copiii de 3-4 ani).
Exemple de poveüti agreate la grupa micĉ: „ Ridichea uriaüĉ”, „Mĉnuüa”, „TurtiĦa” ü.a. La aceste dramatizĉri farmecul rezidĉ în reluarea repetatĉ a unor
acĦiuni üi dialoguri simple. Aceste texte se aleg în mod progresiv, cu un conĦinut mai complex. De pildĉ, „Coliba iepuraüului”, „PunguĦa cu doi bani”, „Fata
babei üi fata moüneagului” etc.
2. Însuüirea temeinicĉ a textului poveütii (basmului), în vederea transpunerii lui in joc. Cĉile cele mai folosite în acest sens sunt: repovestirea, povestirea
dupĉ un üir de tablouri, vizionarea diafilmului, experienĦa câütigatĉ în jocul – dramatizare.
3. CerinĦele materiale ale dramatizĉrii (asigurarea tuturor condiĦiilor materiale menite sĉ-i sprijine reuüita) ;
3 cadru suficient de larg care sĉ permitĉ miücarea liberĉ a copilului;
3 amenajarea cadrului, încât sĉ evoce atmosfera cerutĉ de basmul, povestea aleasĉ pentru înscenare. Acesta trebuie sĉ fie simplu, discret,
evocator (decorarea excesivĉ devine supĉrĉtoare – obĦinându-se efecte violente care copleüesc üi perturbĉ copiii) .
Exemplul decorului pentru dramatizarea poveütii „ Capra cu trei iezi” :
• o mĉsuĦĉ cu un vas românesc, o farfurie de lut üi 3 scĉunele în jur;
• pe perete un ütergar întins;
• un scaun de dimensiuni obiünuite. Amenajarea cadrului, de cĉtre educatoare, se poate face fie în absenĦa copiilor, pentru efectul surprizĉ,
copiii angajându-se de la sine în joc, fie cu concursul copiilor trezindu-le interesul pentru dramatizare.
3 alegerea celor mai potrivite costume üi alte accesorii.
Ca modalitĉĦi de conducere a dramatizĉrii amintim:
1. încadrarea educatoarei în jocul copiilor üi sprijinirea lor prin demonstrarea rolurilor implicate în înscenare;
2. încadrarea în jocul copiilor prin asumarea unui rol definit;
3. îndrumarea exterioarĉ.
În cadrul dramatizĉrii: „ Unde a zburat rândunica” de T. Constantinescu, prin încadrarea educatoarei în dramatizare, prin asumarea unui rol
definit, aceasta are prilejul sĉ conducĉ prin însuüi rolul ales înscenarea prin urmĉtoarele momente:
- Vizita fĉcutĉ de vrĉbiuĦĉ rândunicii (desprinsĉ din versurile autorului: „ Vecinicĉ/ Rândunicĉ, /Ieüi afarĉ/ Surioarĉ/ Nu-i nici cald/ ûi nu-i
nici soare, /Dar e bine de plimbare”.
- Convorbirea dintre vrĉbiuĦĉ üi furnicĉ: „ Cip – cirip, sorĉ furnicĉ/, N-ai vĉzut pe rândunicĉ?...”
- Convorbirea dintre vrĉbiuĦĉ üi bursuc: „ Moü bursuc, n-ai vĉzut/ Vecinica rândunica/ Pe aici a trecut? ”
- Convorbirea dintre vrĉbiuĦĉ üi üopârlĉ;
- Convorbirea dintre vrĉbiuĦĉ üi broascĉ: „ Hai broscuĦĉ Oac – oac –oac/ Ieüi acum puĦin din lac! / Cip – cirip / Cip – cirip”…
- Convorbirea dintre vrĉbiuĦĉ üi rândunicĉ.
35
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Jocul cu reguli – sunt jocurile cu reguli formulate fie de cĉtre copii sau de cĉtre adulĦi. În general sunt jocuri care aratĉ prin ce modalitĉĦi poĦi sĉ
câütigi (au la bazĉ întrecerea precum üi jocurile de echipĉ), jocuri inventate de copii, jocurile sportive, jocurile didactice.
La vârsta preücolarĉ jocurile cu reguli inventate de copii sunt cel mai des întâlnite, treptat, spre finalul preücolaritĉĦii, la 7 ani, apĉrînd üi jocurile cu
reguli impuse, care devin foarte populare în ücolaritatea micĉ, ele bazându-se pe competiĦie, pe mĉsura în care copilul demonstreazĉ o mai mare
performanĦĉ în aplicarea unor cunoütine, capacitĉĦi, abilitĉĦi.
Copiii însĉ pot simplifica sau complica aceste reguli, în funcĦie de interesul manifestat, de experienĦa de viaĦĉ, de context.
În jocurile lor simbolice, copiii inventeazĉ propriile lor reguli ( de ex.: „Eu sunt postasul, dar tu nu ai voie sa deschizi uüa pânĉ nu sun eu la uüĉ...”)
În jocurile “ûoarecele üi pisica”, “De-a v-aĦi ascunselea”, “BatistuĦa”, pe lângĉ bucuria participĉrii, implicarea afectivĉ, dorinĦa de a câütiga, are loc
socializarea, incluziunea, fiind jocuri de grup. Copiii sunt puüi în situaĦia de a respecta regula, de a acĦiona doar atunci când sunt nominalizaĦi, de a alege
un partener, de a se întrece cu el de a se bucura de reuüita sau de a accepta eüecul (sĉ fi prins de pisicĉ, sĉ nu observi batistuĦa üi sĉ fi pedepsit cu
statul într-un picior, üi sĉ fi vĉzut la jocul, “De-a v-aĦi ascunselea”).
Jocul de construcĦii reprezintĉ activitatea prin care copilul exerseazĉ multe deprinderi üi capacitĉĦi care contribuie
îndeosebi la dezvoltarea sa cognitivĉ üi a musculaturii fine. Prin construcĦie copilul sorteazĉ, grupeazĉ, asociazĉ,
realizeazĉ corespondenĦe, stabileüte raporturi între obiecte (de mĉrime, de lungime, de greutate, de volum, relaĦii
spaĦiale, raporturi cauzale etc.), organizeazĉ sau pune în valoare spaĦiul (prin intermediul diferitelor materiale üi
forme), îngrĉdirea spaĦiului, separarea, acoperirea lui.
Copilul construieüte cu cele mai diferite materiale din naturĉ: piatrĉ, nuiele, zĉpadĉ, lemn (deüeuri), lut, bucĉĦi de
cĉrĉmidĉ, cuburi de lemn.
Numim joc de construcĦie, arhitectura creatĉ de copil, adicĉ munca lui cu materiale de construcĦie.
În dezvoltarea unei construcĦii de cĉtre copii deosebim urmĉtoarele stadii:
- procesul de examinare üi combinare a formelor;
- creaĦia tematicĉ (la început de ordin pur asociativ, îi dĉm numele);
- construcĦia conütientĉ a formei;
- construcĦiile întâi sunt pe verticalĉ, apoi de extind pe orizontalĉ.
În cadrul jocurilor de construcĦie, copiii lucrând: stabilesc relaĦii cauzale între obiecte (care sunt mai mari üi mai grele cad mai uüor dacĉ nu au
stabilitate etc.), respectĉ reguli, dau frâu imaginaĦiei, apreciazĉ cantitativ materialele utilizate (mai mari, mai lungi, mai grele), se joacĉ cu alternanĦe de
forme, de culoare. Exemple de jocuri de construcĦie: „Blocul în care locuiesc”, „GrĉdiniĦa mea”, „Orĉüelul copiilor”, „Strada”, „Gara” etc.
Jocurile de construcĦii sunt foarte importante pentru dezvoltarea cognitivĉ a copilului în perioada copilĉriei timpurii. De aceea trebuie sĉ beneficieze de
materiale corespunzĉtoare pentru a-üi exersa operaĦiile cognitive implicate în jocurile de construcĦie.
36
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Jocurile dinamice/de miücare au la bazĉ acĦiuni motrice mai simple sau mai complexe
dirijate de anumite reguli, prin care se consolideazĉ deprinderile motrice de bazĉ (mers,
alergarea, aruncarea, prinderea, sĉritura, cĉĦĉrarea, echilibrul), se dezvoltĉ calitĉĦile
motrice (viteza, forĦa, rezistenĦa) üi stĉri emoĦionale pozitive.
În selectarea üi practicarea jocurilor dinamice se au în vedere particularitĉĦile de vârstĉ:
tipul exerciĦiilor incluse în jocuri, durata lor, exigenĦa faĦĉ de executare, numĉrul regulilor
va fi în dependenĦĉ directĉ cu vârsta copiilor.
Pentru a evita excesul, suprasolicitarea, oboseala, extenuarea fizicĉ, pe lângĉ o bunĉ dozare
a timpului de joc dinamic, este necesarĉ üi alternarea acestuia cu jocuri liniütitoare.
O atenĦie deosebitĉ sĉ acordĉm copiilor timizi, fricoüi, apatici sau instabili,
respectându-le ritmul propriu üi particularitĉĦile individuale.
Jocurile dinamice se pot organiza üi în aer liber, în funcĦie de anotimp, üi în salĉ, cu sau fĉrĉ
obiecte, aparate.
Ele mobilizeazĉ întreaga grupĉ de copii, educĉ atitudini, comportamente, dezvoltĉ stĉri
emoĦionale, sentimentul de apartenenĦĉ la grupĉ, spirit de cooperare, sentimentul de altruism, prietenie.
Atractivitatea üi eficienĦa jocului depind de ingeniozitatea educatoarei de a îmbina sarcina educativĉ cu dorinĦele copiilor, cu simboluri üi reguli
atrĉgĉtoare.
z Jocul ca tip de activitate de învĉĦare integratĉ
Prin joc copilul este stimulat din toate punctele de vedere ale dezvoltĉrii sale! De aceea, jocul este cea mai eficientĉ formĉ de învĉĦare
integratĉ datoritĉ naturaleĦei cu care copilul învaĦĉ!
Prin joc copilul:
• desfĉüoarĉ o activitate specificĉ în sensul identitĉĦii personale, urmeazĉ cerinĦele üi determinĉrile de bazĉ ale copilului;
• realizeazĉ miücĉri de motricitate grosierĉ üi finĉ, de coordonare oculo-motorie;
• comunicĉ, îüi îmbogĉĦesc üi exerseazĉ vocabularul, îüi dezvoltĉ limbajul;
• rezolvĉ probleme de viaĦĉ din mediul lor fizic üi social;
• experimenteazĉ posibilitĉĦi de adaptare, rezolvĉ probleme, creeazĉ soluĦii;
• exprimĉ sentimentele lor în simboluri, îüi dezvoltĉ astfel gândirea abstractĉ;
37
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• comunicĉ cu sine, cu ceilalĦi, îüi exprimĉ sentimente, reacĦioneazĉ afectiv, recepĦioneazĉ üi învaĦĉ sĉ recunoascĉ sentimentele celorlalĦi;
• folosesc obiectele din jurul lor în scopuri în care au fost create, dar üi în alte scopuri (îüi dezvoltĉ creativitatea), îüi dezvoltĉ atenĦia,
motivaĦia, interesul.
Pentru ca jocul sĉ contribuie cât mai semnificativ la dezvoltarea copilului sunt necesare câteva condiĦii:
• jocul sĉ permitĉ copiilor ocazia unor descoperiri, experimente sub supravegherea adultului;
• materialele puse la dispoziĦia lor sĉ solicite copilul üi sĉ-l antreneze în noi experienĦe, sĉ-i faciliteze formarea deprinderilor, sĉ-i
extindĉ cunoaüterea;
• interesul copilului, preocupĉrile lui imediate sĉ fie satisfĉcute prin situaĦiile de joc create;
• sĉ se încurajeze interacĦiunea, sĉ se stimuleze dezvoltarea socio-emoĦionalĉ;
• sĉ se creeze un spaĦiu adecvat abordĉrii jocului ca activitate complexĉ üi completĉ;
• jocul copilului reprezintĉ feed-back-ul influenĦei educative a adultului asupra sa.
Jocul influenĦeazĉ pozitiv dezvoltarea ulterioarĉ a copilului, prin joc se declanüeazĉ mecanismul propice cultivĉrii unor calitĉĦi morale: perseverenĦĉ,
curaj, iniĦiativĉ, precum üi educarea voinĦei, a stĉpânirii de sine, autocontrolul.
Astfel, în jocul ”De-a magazinul de jucĉrii” copilul care interpreteazĉ rolul de vânzĉtor
• trebuie sĉ aranjeze marfa în rafturi, sĉ stabileascĉ preĦurile, sĉ aütepte frumos clienĦii. Nu-i uüor sĉ-Ħi înfrângi dorinĦele imediate, dar
rolul cere acest lucru üi astfel îĦi educi voinĦa
• îüi dezvoltĉ acuitatea vizualĉ, simĦul ordinii (copilul aüeazĉ jucĉriile într-o ordine stabilitĉ dupĉ criterii proprii, ütie unde se aflĉ o jucĉrie
üi merge direct la ea când e cerutĉ de un cumpĉrĉtor).
• se dezvoltĉ sub aspect cognitiv, jocul îmbogĉĦeüte cunoütinĦele, declanüeazĉ capacitĉĦile mentale (cunoaüte üi denumeüte jucĉriile pe care
le aüeazĉ în rafturi, utilizeazĉ corect formulele de adresare, face aprecieri la adresa acestora, le comparĉ sub aspect cantitativ, calitativ,
stabileüte preĦul, numĉrĉ „banii”).
• îüi precizeazĉ, exerseazĉ üi îmbogĉĦeüte vocabularul (utilizeazĉ cuvinte, expresii, formule lingvistice în context, apreciazĉ, descrie,
admirĉ, întreabĉ), comunicĉ uüor, firesc, cu plĉcere în joc.
• se dezvoltĉ sub aspect fizic (face miücĉri de aplecare, întoarcere, ridicĉri üi coborâri ale braĦelor, rĉsuciri, prindere, aruncare,
ghemuire).
• învaĦĉ sĉ-üi stĉpâneascĉ emoĦiile, reacĦioneazĉ adecvat, se modeleazĉ procesele afectiv-emoĦionale (copilul este total convins cĉ trebuie
sĉ joace cât mai fidel rolul pe care îl modeleazĉ cu maximĉ convingere, el este cu adevĉrat vânzĉtorul pe care l-a cunoscut üi care l-a
impresionat, adĉugând la aceasta cum üi l-ar dori).
38
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• în plan social copilul învaĦĉ prin joc sĉ trĉiascĉ üi sĉ acĦioneze împreunĉ cu ceilalĦi (rolul interpretat are corespondenĦĉ socialĉ, realitatea
nu este reprodusĉ identic, ci transfiguratĉ respectându-se însĉ relaĦiile interumane: vânzĉtorul are acest statut atâta vreme cât existĉ si
un cumpĉrĉtor cu care relaĦioneazĉ).
Jocul este o experienĦĉ naturalĉ, universalĉ ce face parte din viaĦa de zi cu zi. Pretutindeni în lume copiii se joacĉ individual sau în grupuri mici, explorând
mediul înconjurĉtor, cunoscându-üi tovarĉüii, descoperindu-se pe sine, învĉĦând, dezvoltându-se.
Jocul serveüte pentru susĦinerea culturii autentice, încorporeazĉ poveüti populare, aniversĉri, tradiĦii, obiceiuri, teme universale, fiind o experienĦĉ de
învĉĦare cu multiple valenĦe.
Sugestii pentru cadrele didactice… üi pĉrinĦi privind jocul copilului:
4 ParticipaĦi la jocul copilului dacĉ vĉ acceptĉ („Ce zici dacĉ eu aü dori sĉ cumpĉr de la magazinul tĉu, douĉ pâini üi un pachet de biscuiĦi?”;
4 JucaĦi-vĉ efectiv cu copilul, stimulaĦi-l sĉ manipuleze obiecte üi situaĦii, diversificându-i modurile üi modalitĉĦile de joc(„Acum e rândul meu sĉ
aüez cubul roüu. Care piesĉ urmeazĉ?”)
4 FolosiĦi materiale potrivite pentru nivelul de dezvoltare a copilului üi stimularea
sa (la 3-4 ani oferim copiilor cuburi mai mari, viu colorate, uüoare, puzzle-uri
mari; la 5-6 ani se pot juca cu lego, piese mai mici care necesitĉ precizie în
miücare, multĉ atenĦie, rĉbdare, perseverenĦĉ üi experienĦĉ);
4 Materialele alese sĉ fie colorate, sigure üi durabile (jocurile üi jucĉriile sĉ fie
din materiale rezistente, uüor de mânuit, estetice, sĉ nu prezinte pericol de
accidente, sĉ atragĉ prin formĉ, culoare, mĉrime, sĉ corespundĉ preocupĉrilor
de vârstĉ üi scopului urmĉrit. Nu vom folosi obiecte din sticlĉ, sârmĉ, nasturi,
pioneze la 3-4 ani üi nici cuburi grele sau alte jucĉrii care presupun efort fizic
ce depĉüeüte posibilitĉĦile acestora);
4 PlanificaĦi activitĉĦile în aüa fel încât copilul sĉ-üi antreneze cât mai multe
abilitĉĦi (În momentul în care copilul a cĉpĉtat o deprindere e necesar sĉ
complicĉm jocul, solicitând copilul sĉ rezolve sarcini cu un grad mai mare de
dificultate. „Dacĉ ai adus toate pĉpuüile pe canapea, hai sĉ le aüezĉm în ordine,
de la cea mai micĉ la cea mai mare”.);
39
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
4 AtrageĦi copiii sĉ se joace dacĉ este nevoie („ûtii cĉ nu mĉ simt prea bine, am rĉcit, vrei sĉ-mi faci tu un ceai?” sau „Eu sunt copilul, vrei sĉ fii tu
mama üi sĉ ne jucĉm de-a familia?”);
4 ApreciaĦi mereu pozitiv eforturile copilului în joc („Ce frumos ai construit, eüti grozav!”, „Bravo, Ħi-a reuüit prĉjitura pentru pĉpuüĉ!”, ”Ce mult îmi
place cum ai aranjat maüinuĦele!”);
4 ExtindeĦi acĦiunile copiilor üi propuneĦi üi altele („Acum cĉ aĦi terminat de gĉtit, haideĦi sĉ aüezĉm masa pentru toate pĉpuüile üi sĉ facem niüte
invitaĦii sĉ participe üi alĦi invitaĦi. Unii dintre noi aranjeazĉ masa üi alĦii vom scrie invitaĦiile. De câte farfurii avem nevoie?” Etc.);
4 LĉsaĦi copiilor destul timp sĉ se gândeascĉ, sĉ-üi dezvolte jocul üi sĉ gĉseascĉ soluĦii la problemele ivite, nu le rĉspundeĦi dumneavoastrĉ (Când vin
cu solicitarea: „Nu ütiu cum sĉ fac aici, ajutĉ-mĉ!” nu vĉ grĉbiĦi sĉ oferiĦi soluĦia, spuneĦi-le ”Oare cum ar fi mai bine? Tu la ce te gândeüti?
Încearcĉ....üi vom vedea dacĉ e bine...” üi lĉsaĦi-le un timp sĉ gĉseascĉ variante, soluĦii, sĉ experimenteze, sa înveĦe din greüeli, sĉ persevereze);
4 ÎmbogĉĦiĦi cunoütinĦele copilului cu materiale noi pe care el le poate folosi jucându-se, introduceĦi idei noi, pentru a extinde cunoütinĦele üi
experienĦele copilului (în jocul ”De-a brutarii” daĦi copiilor fĉinĉ, drojdie, sare üi apĉ üi ajutaĦi-i sĉ frĉmânte aluatul din care ei vor modela cele
mai minunate produse. PuneĦi la dispoziĦia lor seminĦe de mac sau susan üi sugeraĦi-le sĉ modeleze ”specialitĉĦi” folosind aceste ingrediente).
4 CreaĦi copilului posibilitĉĦi multiple de a se juca cu alĦii; stimulaĦi copilul sĉ stabileascĉ relaĦii de joc cu alĦi copii, dezvoltaĦi jocul în comun al
copiilor (Când ieüiĦi în parc încurajaĦi copilul sĉ relaĦioneze cu alĦi copii: ”Uite ce minge frumoasĉ are bĉieĦelul acela, întreabĉ-l cum se numeüte üi
roagĉ-l sĉ se joace cu tine!”, ”Ia üi fetiĦa cu tine ca sĉ plimbaĦi împreunĉ pĉpuüa cu cĉruciorul, sĉ fiĦi douĉ mĉmici!”);
4 FolosiĦi-vĉ întreaga dumneavoastrĉ creativitate üi experienĦĉ pentru a descoperi împreunĉ cu copilul noi
obiecte üi materiale ce îi pot stimula üi lĉrgi experienĦa prin joc (În timpul plimbĉrilor adunaĦi materiale din
naturĉ: crenguĦe, frunze, ghinde, pietricele, pastraĦi ambalaje, haine vechi, vase, aparate – toate sunt o sursĉ
inepuizabilĉ pentru subiecte noi de joc, dezvoltĉ imaginaĦia, creativitatea, gândirea, satisfac curiozitatea,
îmbogĉĦesc experienĦa de viaĦĉ a copiilor”);
4 FolosiĦi toate ocaziile pentru a dirija atenĦia copilului spre obiectele üi evenimentele naturale/reale care pot
stimula üi satisface curiozitatea sa (UrmĉriĦi transformĉrile din naturĉ, venirea üi plecarea pĉsĉrelelor, zborul
fluturaüului, viaĦa gâzelor, rĉspundeĦi la întrebĉrile copiilor, creüterea plantelor);
4 ÎmbogĉĦiĦi cunoütinĦele copiilor cu teme variate despre evenimentele, lucrurile, fenomenele din lumea
înconjurĉtoare, lĉrgiĦi tematica üi arealul de subiecte (VorbiĦi copilului despre naüterea lui, despre botez,
despre evenimentele religioase pe care le sĉrbĉtoriĦi, despre tot ce se întâmplĉ üi el este pĉrtaü, satisfaceĦi-i
orice curiozitate cu explicaĦii adecvate nivelului sĉu de înĦelegere);
40
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
4 ValorificaĦi experienĦa personalĉ a copilului üi integraĦi-o cu noile cunoütinĦe üi deprinderi prin situaĦiile de învĉĦare pe care le creaĦi. Prin joc
acest lucru este cel mai lesne de realizat.
4 FiĦi în permanentĉ cĉutare de noi modalitĉĦi prin care sĉ facem jocul copiilor pe mĉsura posibilitĉĦilor acestora (PorniĦi cu jocuri simple,
accesibile, care trezesc interes, satisfac nevoia de cunoaütere üi acĦiune, îmbogĉĦiĦi-l prin noi materiale üi reguli, introduceĦi personaje, situaĦii
noi de învĉĦare üi experimentare, urmĉriĦi cu atenĦie cum se joacĉ, cât se joacĉ üi cu cine se joacĉ):
4 AcordaĦi timp suficient üi spaĦiu ambiental într-un mediu curat üi securizant unde jocul sĉ fie o experienĦĉ beneficĉ üi sigurĉ (Copilul trebuie sĉ
se joace într-un spaĦiu curat, bine aerisit, luminos unde existĉ mobilier adecvat, jocuri üi jucĉrii ce nu-i pun în pericol viaĦa sau sĉnĉtatea, sub
directa supraveghere a adultului. Copilul se joacĉ atâta timp cât îüi satisface nevoia de cunoaütere, de miücare, cât timp mediul îl stimuleazĉ iar
adultul îi oferĉ suport.)
4 AsiguraĦi participarea tuturor copiilor în joc, îndeosebi a celor care sunt timizi sau nu au încredere cĉ pot sĉ contribuie üi ei la derularea jocului
prin asumarea unui rol sau nu sunt solicitaĦi de alĦi copii. („Eu am aflat cĉ üi Daniel are acasĉ un cĉĦeluü üi chiar el are grijĉ de el. Cred cĉ vĉ poate
ajuta el la prepararea mâncĉrii pentru Pongo”.).
41
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Capitolul 4. Mediul de învĉĦare
z Centrul de activitate Artĉ
z Centrul de activitate Bibliotecĉ
z Centrul de activitate ûtiinĦe
z Centrul de activitate ConstrucĦii
z Centrul de activitate CĉsuĦa Pĉpuüii
z Centrul de activitate Jocuri de masĉ
42
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Una dintre condiĦiile esenĦiale ale aplicĉrii unui curriculum centrat pe nevoile, interesele üi dezvoltarea lui globalĉ se referӽ la crearea unui mediu
educaĦional adecvat, care sӽ permitӽ dezvoltarea liberӽ a copilului si sӽ punӽ în evidenĦӽ dimensiunea interculturalӽ üi pe cea a incluziunii sociale.
Noi, educatoarele, suntem responsabile de crearea unui mediu favorabil de învӽĦare, fiind noi înüine parte integrantӽ a acestuia (Viorica Preda, 2000).
De aceea, este bine sӽ Ħinem seama de următoarele aspecte :
3 GrădiniĦa este spaĦiul în care realizӽm educaĦia timpurie, după ce copilul a parcurs deja câteva etape de formare (de la naütere la 3 ani).
3 Mediul fizic trebuie gândit aüa încât sӽ putem sesiza dinamica proprie a fiecӽrui copil üi sӽ oferim posibilitatea dezvoltării lui armonioase,
stimulându-i dezvoltarea sub toate aspectele.
3 Este bine sӽ oferim situaĦii variate de joc üi activitate, deoarece nevoile copilului, cerinĦele lui pentru educaĦie sunt diferite, educaĦia adresându-
se fiecărui copil în parte üi nu copiilor, în general.
3 Simpla prezenĦӽ a unor factori de mediu nu este suficientӽ ca ea sӽ determine transformarea universului psihic al copilului, dacӽ nu apare
interacĦiunea dintre aceüti factori üi copil/copii, copil/adulĦi.
3 Mediul social este la fel de important ca üi mediul fizic creat. ToĦi copiii învaĦă cel mai bine prin contactul activ cu mediul üi cu cei din jur (colegi,
educatoare, părinĦi).
3 Prin organizarea spaĦiului grupei pe centre de activitate procesul de învĉĦare este unul activ, de socializare, în care copiii interacĦioneazӽ direct
cu materialele, cu alĦi copii, cu adulĦii, individual, în perechi sau în grupuri mici.
3 Acest tip de organizare permite dezvoltarea liberӽ a copilului pe domeniile de dezvoltare:
• dezvoltare fizicӽ, sănătate si igiena personalӽ;
• dezvoltarea socio-emoĦionalӽ;
• dezvoltarea capacităĦilor üi atitudinilor în învĉĦare;
• dezvoltarea limbajului, a comunicării üi premisele citirii üi scrierii;
• dezvoltarea cognitivӽ üi cunoaüterea lumii.
Putem concluziona cӽ va trebui sӽ creӽm o salӽ de clasӽ atractivӽ, plĉcutĉ, securizantĉ, funcĦionalӽ, care sӽ invite copiii la joc üi activitate, unde ei sӽ se
simtӽ stĉpâni üi în siguranĦӽ.
Pentru a rĉspunde cerinĦelor de dezvoltare a copiilor în toate domeniile menĦionate mai sus, în scopul oferirii unor experienĦe de învĉĦare cât mai diverse
üi a unor conĦinuturi circumscrise de cele 5 domenii experienĦiale, spaĦiul sӽlii de grupӽ va fi organizat pe centre de activitate, care integreazĉ diferite
domenii de cunoaütere üi experienĦe de învĉĦare1:
1 Un alt centru de activitate care este recomandat a fi amenajat în sala de grupĉ este cel de Nisip üi apĉ. Chiar dacĉ el nu este menĦionat üi descris
precum celelalte centre, nu înseamnĉ cĉ nu pate fi amenajat, fiind un centru de activitate foarte important pentru dezvoltarea copilului. Fiecare
43
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
~ Bibliotecĉ
~ ûtiinĦĉ
~ Artĉ
~ Joc de rol
~ Jocuri de masĉ
~ ConstrucĦii
În aceste zone vom organiza jocuri si activitӽĦi liber alese, dar putem iniĦia üi desfӽüura üi activitӽĦi tematice care sĉ contribuie la atingerea obiectivelor
cadru üi a celor de referinĦĉ.
Prin distribuirea materialelor pe centre de activitate, putem crea o atmosferӽ de învĉĦare spontanӽ, prin joc, pentru parcursul zilei / sĉptĉmânii,
asigurând posibilitĉĦi de opĦiune pentru copii, astfel încât aceütia sӽ poatӽ iniĦia propriile lor activitĉĦi de învĉĦare. Vom desfĉüura activitĉĦi plĉcute üi
interesante üi vom observa manifestarea unei atitudini relaxante üi în interacĦiunile copii-copii, copii-educatoare sau alĦi actori implicaĦi în educaĦie
(profesori pentru activitĉĦile opĦionale, pĉrinĦi, bunici ) .
Gândind creator, putem gӽsi multe idei pentru ca materialele amplasate în zonele amenajate sӽ stimuleze üi sӽ amplifice procesul de învĉĦare.
Când gândim amenajarea spaĦiului educaĦional, trebuie sӽ rezervĉm un loc pentru centrul tematic (reprezentat imagistic sau chiar cu mesaje scrise).
Acesta poate fi plasat la intrarea în clasӽ, pentru a putea fi vĉzut atât de copii, cât üi de pĉrinĦi. Putem amenaja un panou, o etajerĉ, o mĉsuĦĉ üi vom
expune elemente ce sugereazĉ tema de studiu üi care urmeazĉ a fi completate de cӽtre copii, pĉrinĦi pe tot parcursul abordĉrii acesteia .
Tot aici putem aüeza “CutiuĦa cu întrebӽri” pe care copiii le pun în legĉtura cu tema propusӽ üi la care urmeazĉ a gӽsi rĉspunsuri împreunӽ cu colegii,
educatoarea, fraĦii mai mari, pĉrinĦii.
educator, amenajeazĉ spaĦiul grupei în funcĦie de condiĦiile fizice de care dispune, unele centre putând avea caracter permanent, altele putînd fi
deschise doar pentru anumite activitĉĦi.
44
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
z Centrul de activitate Artĉ
În acest centru de activitate vom desfӽüura activitӽĦi de desen, picturӽ, modelaj,
activitӽĦi practice . Il vom stabili într-un loc luminos al clasei, cu posibilitӽĦi de
depozitare a materialelor necesare, dar si de expunerea lucrӽrilor realizate .
Putem afiüa planüe model, reproduceri, üi albume de artӽ, diplome obĦinute de
preücolari la diferite concursuri.
Materialele de lucru trebuie sӽ fie suficiente, de bunӽ calitate, aüezate la îndemâna
copiilor, sӽ nu fie periculoase ( foarfece cu vârf ascuĦit ), acuarelele üi pasta de
modelat sӽ nu fie toxice .Este bine sӽ existe sorĦuleĦe, halate, pentru a nu-üi pӽta
hӽinuĦele üi totodata se creeazĉ o atmosferӽ de “atelier”.
Materiale sugerate:
¨ Desen , picturӽ : creioane colorate, ceracolor, carioca, creioane negre, acuarele, pensule, palete, beĦiüoare, vase pentru apӽ, ütampile,
üerveĦele, periuĦe pentru stropit, suporturi pentru desen –picturӽ, coli desen, coli colorate de diferite forme üi dimensiuni, plӽci faianĦӽ,
pânzӽ, Ħesӽturi rӽrite, secĦiuni dintr-un trunchi de copac, bucӽĦi de sticlӽ ülefuite, frunze pentru amprentare, aracet.
¨ Modelaj : pasta de modelat ( plastilinӽ, argilӽ, lut moale, cocӽ ), eboüoare, scobitori, beĦe de chibrituri, planüete, forme de diferite
modele.
¨ ActivitӽĦi practice: coli glacee, carton de diferite culori, forme üi dimensiuni, lipici, aracet, palete, beĦiüoare, fire din lânӽ, bucӽĦi de
pânzӽ, blanӽ, resturi din material de piele, dopuri, cutii de chibrituri, üabloane, foarfece, hârtie de impachetat, reviste, ziare, materiale
din naturӽ, sârmӽ .
45
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
În acest centru copiii pot combina tehnici specifice artei plastice cu cele ale activitĉĦii practice. Ii îndrumӽm cu privire la tehnicile de lucru, le sugerӽm
teme, dar nu impunem modele. Astfel, pot picta, apoi pot decupa formele pictate ; pot decupa forme pe care le aüeazĉ pe suport, stropesc suportul cu
ajutorul unei periuĦe imbibatӽ în tempera, iar când ridicӽ formele decupate rezultӽ o lucrare deosebitӽ ; pot picta modelajele obĦinute din cocӽ ; pot rupe
/ decupa hârtie de ziar, o lipesc, contureazĉ formele cu cearӽ, apoi picteazĉ toatӽ suprafaĦa ; pot ataüa castanelor, ghindelor elemente din plastilinӽ,
obĦinând diverse figurine; pot obĦine siluete de animale sau orice alte forme plastice prin amprente de culoare ale frunzelor, palmelor, etc.
Lucrӽrile pot fi individuale, dar pot fi üi produsele unor grupuri de copii, caz în care se
evidenĦiazӽ colaborarea, comunicarea prin intermediul culorilor üi al simbolurilor
grafice üi au un efect puternic asupra închegĉrii comunitĉĦii de învĉĦare.
Educatoarea poate influenĦa procesul de creaĦie al copiilor prin atenĦia acordatӽ üi
prin comentarii despre culorile folosite, instrumentele de lucru întrebuinĦate, liniile
trasate, formele obĦinute, modul în care s-a folosit spaĦiul suportului de lucru.
Este bine sӽ evitӽm întrebĉri de genul ,,Ce ai desenat aici?” sau ,,Ce reprezintĉ
desenul tĉu?”, deoarece copilul poate fi dezamӽgit, creându-i sentimentul cӽ ceea ce a
fĉcut nu este destul de bun, cӽ nu este înĦeles. Vom pune întrebӽri care subliniazĉ
tehnici, procesul de creaĦie, folosind afirmaĦii înconjurĉtoare:
• Cum ai fĉcut aceasta?
• Ce mai poĦi adĉuga ca s foloseüti tot spaĦiul colii de desen?
• Ce elemente ale lucrării iĦi plac cel mai mult?
• Ce culori ai amestecat pentru a obĦine acest frumos portocaliu (roz
etc.)?
SpaĦiul de expunere a lucrĉrilor trebuie sӽ fie într-un loc vizibil üi nu foarte aglomerat. Vom schimba lucrĉrile destul de des, având grijӽ ca fiecare copil
sӽ fie apreciat, ütiut fiind faptul cӽ prin expunerea lucrĉrilor susĦinem procesul de creaĦie üi rӽsplӽtim efortul copiilor.
Un aspect de mare importanĦӽ este formarea la copii a deprinderilor de a face ordine la locul unde lucreazĉ. Pentru aceasta, trebuie sӽ le asigurĉm timpul
üi materialele necesare, iar exemplul personal este foarte important.
46
z Centrul de activitate Bibliotecĉ Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
În acest centru copiii desfĉüoarĉ activitӽĦi din sfera limbajului üi a
comunicĉrii, un centru foarte important, având în vedere urmĉtoarele
aspecte:
4 Se dezvoltӽ înĦelegerea simbolurilor (imagini üi litere care reprezintĉ
cuvântul vorbit), contactul cu mesajul scris în diversele sale forme de
exprimare: imagini, cuvinte, simboluri ;
4 Se îmbogĉĦesc cunoütinĦele despre lume üi îüi extind vocabularul;
4 Se dezvoltӽ cursivitatea, coerenĦa exprimĉrii, capacitatea de relatare
a evenimentelor, de povestire, de recitare de poezii, de compunere de
poezii sau ghicitori, de creare de poveüti noi dupĉ diverse imagini;
4 Se încurajeazĉ dorinĦa copilului de a citi (imagini);
4 Se dezvoltӽ imaginaĦia prin povestiri üi repovestiri, convorbiri, crearea
de cĉrticele, jocuri de rol sau dramatizĉri;
4 Se cultivӽ interesul üi respectul faĦӽ de carte.
Centrul de activitate bibliotecӽ se stabileüte într-un colĦ cât mai intim üi
relaxant, mai departe de centrele active (ConstrucĦii, Nisip üi Apĉ)
47
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Materiale sugerate: ¨ cĉrĦi de colorat,
¨ covor, ¨ scene din poveütile cunoscute pictate de copii,
¨ perniĦe, ¨ fiüe de lecturĉ,
¨ scaunul povestitorului, ¨ tabla magneticĉ,
¨ raft pentru cĉrĦi , ¨ televizor,
¨ instrumente de scris, ¨ video,
¨ coli, ¨ computer,
¨ caiete, ¨ imprimantĉ,
¨ imagini din poveüti, ¨ cd-uri cu muzicĉ üi poveüti
¨ cuburi cu poveüti,
Este foarte important sӽ sprijinim dezvoltarea copilului în acest centru având în vedere urmĉtoarele aspecte:
poziĦia confortabilӽ a copiilor pe perniĦe în jurul educatoarei;
sӽ folosim o voce caldӽ, expresivӽ, un ritm adecvat;
sӽ folosim ilustraĦii pe care copiii le vor comenta;
sӽ-i stimulӽm copiii sĉ asculte activ, nu doar pasiv, încurajându-i sӽ continue povestea, sӽ gândeascĉ în mod critic, sӽ vinӽ cu soluĦii noi.
În acest centru se exerseazĉ îndeosebi limbajul, contactul cu mesajul scris în diversele sale forme
(imagini, simboluri, cuvinte), dar üi deprinderi de exprimare în scris. O cerinĦӽ importantӽ este aceea de
a deprinde copiii sӽ utilizeze cu grijӽ materialele puse la dispoziĦie, de a li se cultiva sentimente de
preĦuire faĦӽ de carte üi de autorul acesteia. La grupele mari/pregĉtitoare, copiii pot scrie etichete,
completeazĉ fiüe de lecturӽ, pot scrie poezii scurte, pot ilustra paginile pe care le pot capsa pentru a
realiza cĉrticele. Efortul personal îi face sӽ preĦuiascĉ üi mai mult cĉrĦile.
Este necesar sӽ schimbe periodic cĉrĦile din bibliotecӽ, sӽ mergem cât mai des în acest centru, sӽ stĉm
lângĉ copii, sӽ le citim, sӽ rĉsfoim împreunӽ cĉrĦi. Dacӽ noi, educatoarele, manifestӽm plĉcere pentru
lecturӽ üi copiii vor dovedi interes sporit pentru bibliotecӽ.
Tot aici vom desfĉüura unele jocuri-dramatizĉri, aceasta urmând în mod firesc lecturii, repovestirilor.
Cu ajutorul câtorva mĉüti, ecusoane reprezentând diferite personaje sau costume simple ( pelerine
divers colorate), copiii pot interpreta roluri din basmele üi poveütile îndrĉgite.
48
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
151_Ghid_de_bune_practici
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search