Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
z Centrul de activitate ûtiinĦe
Este centrul în care se desfĉüoarĉ activitĉĦi din aria experienĦialĉ ûtiinĦe (cunoaüterea
mediului, activitĉĦi matematice, educaĦie ecologicӽ), unde copiii experimenteazĉ, descoperĉ,
exploreazĉ üi comunicӽ pe baza celor observate. Scopul acestora este dezvoltarea
capacitĉĦilor de cunoaütere üi înĦelegere a mediului înconjurĉtor üi de rezolvare a situaĦiilor
problematice cu care se confruntӽ în viaĦa de zi cu zi üi mai apoi la ücoalӽ. Aici încurajĉm
dezvoltarea gândirii logice (relaĦiile cauzale, relaĦiile spaĦiale, temporale) üi a operaĦiilor
prematematice (grupare, seriere, ordonare, comparare, clasificare, mĉsurare etc.).
În acest centru de activitate dezvoltӽm abilitӽĦi de învĉĦare independentӽ. Copiii învaĦĉ sĉ
aibӽ inĦiativӽ üi sunt stimulaĦi sĉ fie curioüi.
Trebuie sӽ stimulӽm cooperarea üi învĉĦarea activӽ, deoarece oamenii învaĦӽ cel mai bine
lucrând.
Copiii care învaĦĉ prin cooperare, învaĦĉ sӽ lucreze cu ceilalĦi. Capacitatea de cooperare este
cunoscutӽ din ce în ce mai mult ca o necesitate, atât pentru rezultatele bune în învĉĦare, dar
üi mai târziu, facilitându-se relaĦionarea pozitivӽ.
SpaĦiul destinat acestor activitĉĦi este prevĉzut cu etajere pentru expunerea diverselor materiale .Acestea se expun pe rând, pentru a nu se produce
aglomerare, iar prin schimbarea periodicӽ se stârneüte interesul copiilor pentru a le explora.
Materiale sugerate:
¨ ghivece, pahare, lĉdiĦe, tĉviĦe, seminĦe aflate în diferite stadii de dezvoltare, crenguĦe înflorite, înmugurite, seminĦe grâu,
orz, ovĉz, etc.
¨ colecĦie de roci, insectar, ierbar, acvariu, microscop, lupĉ, cântar, set de eprubete, lanternĉ, termometru, spirtierӽ ,
magneĦi.
¨ seturi de cĉrĦi, planüe cu imagini de la poli, ecuator, deüert, peüterĉ, salinĉ, mijloace de transport üi locomoĦie, despre
univers, etc.
¨ forme geometrice (truse logi II, tangram), cântar, metru de croitorie, rigle gradate, bancnote, monede, coli, probleme
ilustrate, instrumente de scris.
Tot în acest centru vom afiüa calendarul naturii pe care îl vom completa zilnic cu ajutorul copiilor.
49
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
z Centrul de activitate ConstrucĦii
Centrul de activitate destinat construcĦiilor este unul dintre cele mai frecventate de
copii, de aceea trebuie plasat lângĉ alte centre active. Trebuie sӽ oferim spaĦiu
suficient de plasare a construcĦiilor de miücare üi de depozitare a jocurilor.
Construind, copilul îüi dezvoltĉ gândirea prin relaĦiile cauzale üi spaĦiale pe care le
stabileüte între obiecte üi rezolvarea unor situaĦii pe care le întâmpinĉ în realizarea
construcĦiei. Se dezvoltӽ în domeniul socio-emoĦional, prin folosirea în comun a
cuburilor, prin atitudinea de negociere; în planul dezvoltĉrii fizice prin dezvoltarea
musculaturii, coordonarea ochi-mânӽ üi în domeniul limbajului prin comunicarea de idei,
descrierea construcĦiilor, numind, etichetând unele construcĦii etc. .
Este o zona preferatӽ de băieĦi, dar trebuie stimulate üi fetele sӽ participe pentru
importanĦa pe care o au jocurile de construcĦii în dezvoltarea tuturor copiilor.
Materiale sugerate:
3 cuburi din lemn
3 cuburi din plastic
3 rotodiscuri
3 lego
3 betiüoare
3 cutii de chibrituri
3 materiale din naturӽ ( ghinde, conuri, castane, frunze presate, paie, nuiele, scoici),
3 lӽdiĦĉ cu nisip üi forme (acolo unde este posibil se pot amenaja în interior, dar cel mai indicat este în curte
50
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Materialele puse în acest centru nu trebuie sӽ fie foarte numeroase, cel puĦin pentru început, aüa încât sӽ poatӽ fi strânse cu uüurinĦӽ üi aüezate în
locurile stabilite împreunĉ. Este bine sӽ aüezӽm pe perete, la nivelul privirii copiilor, imagini sugestive, care sӽ le stimuleze jocul (blocuri, clĉdiri, sate,
oraüe, ferme, etc.).
În cadrul jocurilor de construcĦii putem solicita copiilor sӽ foloseascĉ numai piese mari/roüii/de formele cerute sau sӽ adune câte trei cuburi deodatĉ, sӽ
le aüeze unul lângĉ altul, unul peste celӽlalt, apelând la cunoütinĦe despre formӽ, mĉrime, culoare, poziĦii spaĦiale, numeraĦie.
Este important ca noi, educatoarele, sӽ apreciem construcĦiile, sӽ le expunem üi sӽ fie pĉstrate pentru o vreme, sӽ fie fotografiate üi chiar premiate,
deoarece produsele rezultate în acest sector nu pot fi pĉstrate pentru foarte mult timp.
z Centrul de activitate CĉsuĦa Pĉpuüii (Joc de rol)
ColĦul CӽsuĦei (sau ColĦul pӽpuüii) reprezintӽ o cӽsuĦӽ în miniaturӽ, pe care o
putem amenaja în diferite forme (din lemn, delimitate prin pereĦi din pânzӽ), în
funcĦie de spaĦiul clasei.
Jocurile desfĉüurate aici dezvoltӽ în special domeniul socio-afectiv al limbajului
üi al comunicĉrii, al sӽnӽtӽĦii üi igienei personale, dar üi cel senzorial.
Este centrul preferat de fetiĦe , dar este bine sӽ fie cooptaĦi üi bĉieĦi ,
sugerându-le roluri pe care le vor îndeplini când vor fi adulĦi .
Materiale sugerate
¨ pӽpuüi
¨ truse de bucӽtӽrie, brutӽrie
¨ trusӽ coafor
¨ trusӽ medic
¨ trusӽ de electrician
¨ trusӽ de mecanic
51
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
¨ halate
¨ sorĦuleĦe
¨ bӽsmӽluĦe
¨ bonete
¨ costume specifice unor personaje din poveüti
Aici este îndeosebi spaĦiul jocurilor simbolice. În astfel de jocuri copiii învaĦӽ despre ei, despre
familie, despre societate, construindu-se astfel conduite sociale de apartenenĦӽ la grup, de
colaborare, de disciplinӽ în grup, de ascultarea opiniilor altora, de toleranĦӽ.
Acest gen de jocuri îi pregӽteüte sӽ fie adulĦi în multiplele roluri pe care le au adulĦii (gospodine,
pӽrinĦi, salariaĦi).
Noi, educatoarele, trebuie sӽ fim prezente, aüa încât sӽ nu-i stingherim, dar sӽ putem interveni cu sfaturi, idei, luând üi noi diferite roluri.
z Centrul de activitate Jocuri de masĉ
Centrul jocurilor de masӽ este preferat atât de bĉieĦi cât üi de fetiĦe prin diversitatea materialelor folosite üi care le dezvoltӽ în domeniul afectiv, fizic,
cognitiv, üi al limbajului üi comunicĉrii, astfel :
• coordonarea ochi-mânӽ;
• musculatura micӽ;
• capacitatea de discriminare vizualӽ;
• deprinderi de îmbinare, triere, aüezare în ordine, clasificare, numĉrare, punere în corespondenĦӽ;
• percepĦiile despre culoare, mĉrime, formӽ;
• capacitatea de a rezolva situaĦii problematice;
• perseverenĦa üi sentimentul de bucurie la finalizarea unei sarcini.
• coperarea în realizarea unor produse colective
52
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Materiale sugerate:
¨ jocuri lego
¨ jocuri în bucăĦele cu diferite grade de dificultate
¨ jocuri incastre cu diferite forme
¨ cuburi mici colorate
¨ domino / loto cu imagini
¨ cӽrĦi de joc
¨ diferite materiale adunate impreunӽ cu copiii,care se preteazӽ la
sortare üi combinare: seminĦe, sâmburi, pietre, boabe
Materialele trebuie pӽstrate în ordine, în cutii – coüuleĦe speciale, etichetate, puse la loc
vizibil, aüa încât copiii sӽ üi le poatӽ alege în funcĦie de tema aleasӽ sau propusӽ .
La sfârüitul jocului copiii iüi vor expune lucrӽrile sau vor depozita piesele, dupӽ cum este
cazul. ûi aici se recomandӽ imortalizarea aspectelor demne de apreciat.
Ca üi în cazul celorlalte centre de activitate, trebuie sӽ observӽm copiii în timp ce se joacӽ , deoarece jocurile copiilor în acest spaĦiu pot furniza
informaĦii valoroase despre aceütia üi astfel educatoarea poate interveni în ameliorarea unor probleme care apar.
53
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Exemplu de valorificare a mediului de învĉĦare la grupa mare
Tema: Ce üi cum sunt vreau sĉ fiu
Subtema: Biatul üi fetiĦa
1. Centrul de activitate Bibliotecӽ
Asigurĉm cӽrĦi ce conĦin înformaĦii üi imagini cu corpul omenesc (exemplu: Tom üi Tina, autor Elena Butunoi), poezia „Corpul omenesc” de Elena Eugenia
OlĦan (sau la alegere):
Am cpüor cu prul creĦ, Urechile-mi dau de veste,
Buna zice c-s isteĦ ! Când în juru-mi se vorbeüte !
Pe obraji am doi bujori Gâtul, capul mi-l întoarce –
Ochi senini üi rotunjori. Stânga,dreapta – cum imi place !
Arcuite am sprâncene, Trupul meu – azi , mic, dar tare –
Ochii-mpodobiĦi cu gene. Dou mâini de lucru are !
Limb üi dinĦi în guriĦ – ûi mai am dou picioare ,
ûi mi-i spl cu-o periuĦ ! Ca s-alerg la fiecare :
Dou nri, colea-n nsuc. Când la tata, la mmica,
Ce miresmele-mi aduc ! S-o ajut üi pe bunica !
Prezentĉm copiilor ghicitori despre organele de simĦ, hranӽ, obiecte de imbrӽcӽminte üi îi punem în situaĦia de a crea sau a cӽuta üi ei ghicitori pe tema
datӽ. Solicitĉm ajutorul ücolarilor pentru a scrie împreunӽ cu copiii grupei ghicitori üi poezii, realizând file pentru cӽrticica individualӽ.
Tot aici putem cînta un cântecel despre diverse pĉrĦi ale corpului.
Se pot utiliza poze cu corpul uman aparĦinând mai multor rase üi etnii, tocmai pentru a arĉta cĉ sunt asemĉnĉtori deüi diferiĦi.
2. Centrul de activitate – ûtiinĦӽ
În acest centru punem la dispoziĦia copiilor siluete de bӽieĦi üi fetiĦe üi jetoane cu obiecte de îmbrӽcӽminte üi încӽlĦӽminte. Copiii pot selecta üi ataüa
imagini corespunzatoare siluetelor primate. Putem utiliza enciclopedii sau alte cĉrĦi care conĦin imagini ale corpului uman.
Putem iniĦia exerciĦii senzoriale, punându-i în situaĦia de a recunoaüte prin simĦuri gustul/mirosul/forma unor alimente, legume, fructe, flori. Le putem
lega ochii pentru a utiliza auzul, mirosul sau pipĉitul, sau îüi pot astupa urechile pentru a utiliza celelalte simĦuri, etc.
Mai putem folosi instrumente de mӽsurat (rigla gradatӽ, metrul de croitorie) üi lupe pentru a mӽsura, privi, studia, compara. Copiii iüi pot mĉsura lungimea
piciorului, lungimea braĦelor etc.
54
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Tot aici putem folosi o poezie, care prin conĦinut îi va ajuta sӽ gӽseascĉ rӽspunsuri la întrebӽrile adresate prin fiüa de mai jos :
SimĦurile, de N. Nasta
,,Eu cu ochii, dragi copii,
Vd ppuüi üi jucrii.
Limba üi cu cerul gurii
Imi spun gustul prjiturii.
Cu urechile oricând
Aud fiece cuvânt.
Iar cu nasu-adeseori
Sorb parfumul tot din flori.”
3. Centrul de activitate Artĉ
Pe panoul de afiüare a lucrӽrilor putem aüeza poze ale copiilor üi ale familiilor lor care sӽ-i stimuleze pe copii pentru a realiza teme ca:
- autoportret
- portretul prietenului/prietenei mele.
Propunem copiilor sӽ realizeze amprenta palmei üi a piciorului. Putem folosi tehnica amprentӽrii pentru a realiza imprimeuri necesare confecĦionӽrii
hӽinuĦelor pentru pӽpuüi. Pot realiza colaje sau sĉ modeleze din plastilinĉ corpul uman. Toate aceste lucrӽri le putem uni pentru a realiza o cӽrticicӽ
individualӽ. Coperta acesteia o pot realiza folosind tehnica haüurӽrii üi a lipirii unor elemente, realizând astfel portret de copil (bӽiat/fetiĦa) sau o
cĉrticicĉ cu numele „Cine sunt eu?”
La sfârüitul sӽptĉmânii îi putem sfӽtui sӽ ofere aceste cӽrticele persoanelor dragi (pӽrinĦi, fraĦi, bunici, prieteni, colegi de grupӽ ).
55
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
4. Centrul de activitate – ColĦul cӽsuĦei
Putem oferi copiilor posibilitatea de a folosi materiale, conform temelor:
De-a familia
De-a croitorii/croitoresele
De-a brutarii
De-a coafeza/frizerul
Urmӽrim îndeaproape comportamentul copiilor, relaĦionarea acestora, stimulandu-i sӽ iniĦieze jocuri în perechi/ în grupuri mixte.
5. Centrul de activitate ConstrucĦii
Putem pune la dispoziĦia copiilor cuburi din lemn, lego, rotodiscuri üi sĉ le sugerĉm teme precum:
CsuĦe pentru pitici
Cartierul meu
Leagnul fetiĦei/bieĦelului
PtuĦ pentru bebeluüi
Este bine sӽ urmӽrim ca grupul de copii care participӽ sӽ fie mixt, sӽ fie în relaĦii de întrajutorare, sӽ coopereze în realizarea construcĦiilor propuse sau
liber alese.
6. Centrul de activitate Jocuri de masӽ
Pornind de la conĦinutul poeziei ,,Corpul omenesc” de Elena Eugenia OlĦan prezentatӽ la Centrul Bibliotecӽ putem confecĦiona puzzle-uri (siluete de fetiĦe
üi băieĦi), iar copiii le pot completa cu pӽrĦile ce lipseau. Tot aici, copiii pot înüira mărgele pentru a realiza accesorii vestimentare. BăieĦii pot üi ei înüira
mărgele üi brăĦări pentru a le dӽrui colegelor din grupӽ.
ActivităĦile desfăüurate pe centre oferă posibilităĦi multiple de abordare a domeniilor experienĦiale. Educatoarele împreunӽ cu părinĦii üi copiii pot
participa la amenajarea üi dotarea centrelor, pot propune schimbarea materialelor sau teme ce pot fi abordate.
Asumându-üi responsabilităĦi, copiii îüi formeazĉ deprinderi adecvate de interacĦiune socialӽ, învaĦă sӽ comunice eficient cu alĦii üi pot găsi activitatea
educativӽ mult mai atrăgătoare üi mai motivantĉ.
56
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Capitolul 5: Rolul educatoarei/adultului în interacĦiunea cu copilul üi dezvoltarea sentimentului de
apartenenĦĉ la grup
z Recunoaüterea unicitĉĦii copilului, a personalitĉĦii lui üi a drepturilor sale fundamentale
z Formarea üi respectarea independenĦei, autonomiei copilului
z Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului
Fiecare copil este diferit; acest lucru este ceea ce îl face sĉ fie special. Existĉ, cu siguranĦĉ, câteva lucruri esenĦiale comune tuturor copiilor:
au nevoie de dragoste;
au nevoie de securitate;
de hranĉ bunĉ;
de sprijinul nostru ca sĉ creascĉ, sĉ se dezvolte sĉnĉtos üi sĉ înveĦe.
ToĦi copiii cresc üi se dezvoltĉ parcurgând aceleaüi etape, dar îi deosebeüte ritmul în care dezvoltarea lor se
petrece. Dezvoltarea se realizeazĉ pe mai multe domenii: fizic, intelectual, social, emoĦional, toate fiind
strîns legate între ele üi influenĦându-se reciproc! Un copil la un moment dat poate înregistra salturi mai mari
în dezvoltare într-un anumit domeniu decât alt copil. Dar ulterior poate avea perioade de stagnare. Astfel cĉ
a face comparaĦii între copii pentru a-i evalua nu este indicat. Progresele copiilor trebuie privite individual,
pentru cĉ ele se petrec în ritmul lor propriu. Important este sĉ nu neglijĉm niciun domeniu de dezvoltare,
pentru cĉ toate influenĦeazĉ dezvoltarea globalĉ a copilului.
De exemplu:
Andrei, de cinci ani, are un vocabular uimitor „viĦica este o vacĉ în devenire”; cea mai mare parte a timpului o petrece aplecat peste cĉrĦile de poveüti,
cunoaüte literele üi încearcĉ sĉ citeascĉ; învaĦĉ iute concepte noi, îüi utilizeazĉ corect cunoütinĦele. În relaĦiile cu ceilalĦi copii, are neînĦelegeri, iar la
joc, miücĉrile îi sunt neîndemânatice. Concluzionĉm cĉ, din punct de vedere al limbajului üi al dezvoltĉrii cognitive, Andrei este „peste anii sĉi”, dar în
privinĦa altor domenii de dezvoltare, are nevoie de sprijin pentru a progresa, de aceea atenĦia va fi concentratĉ asupra situaĦiilor üi sarcinilor care
stimuleazĉ dezvoltarea în respectivele domenii.
57
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Andy este un bĉieĦel de cinci ani, toatĉ lumea îl simpatizeazĉ pentru cĉ este prietenos üi drĉguĦ, coopereazĉ în jocuri üi în activitĉĦi. Dar nu ascultĉ o
poveste un timp mai îndelungat, îi este greu sĉ fie atent la ceva pe o perioadĉ mai lungĉ de timp, puterea de concentrare este limitatĉ. Deüi manifestĉ
entuziasm în cele mai multe activitĉĦi, nu reuüeüte sĉ termine ceea ce începe, sau sĉ aütepte rândul atunci când regula o cere. Toate acestea ne atrag
atenĦia îndeosebi asupra domeniului de dezvoltare socio-emoĦional üi în plan cognitiv. Unele aspecte ale dezvoltĉrii sale nu au fost suficient stimulate
Un copil este o persoanĉ integralĉ. Ca sĉ-i dezvoltĉm aceastĉ personalitate, trebuie sĉ avem în vedere toate aspectele dezvoltĉrii sale.
În grĉdiniĦĉ (dacĉ nu a fost frecventat vreun serviciu de educaĦie timpurie pânĉ în 3 ani) se pun bazele :
9 primei forme de educaĦie organizatĉ, sistematicĉ üi competentĉ;
9 socializĉrii copilului
9 dezvoltĉrii copilului la maximum de potenĦial de care dispune.
ActivitĉĦile de socializare din grĉdiniĦĉ se sprijinĉ pe cunoaüterea copilului despre sine însuüi, despre ceilalĦi üi despre lumea din jurul sĉu.
„Fugind dupĉ stele copiii se izbesc de lume.”
Lumea copilului este în schimbare…intrând în grĉdiniĦĉ, pentru copil este evident cĉ lumea conĦine üi alte persoane decât cele cu care este el obiünuit üi în
care are încredere, în primul rând pĉrinĦii. Noi, ca adulĦi, trebuie sĉ asigurĉm cele mai bune condiĦii pentru dezvoltarea sĉnĉtoasĉ üi plenarĉ a copilului üi
de aceea sunt recomandate câteva principii de bazĉ ale interacĦiunii dintre educator üi copil.
z Recunoaüterea unicitĉĦii copilului, a personalitĉĦii lui üi a drepturilor sale fundamentale
Fiecare copil este unic üi, de aceea, interacĦiunea cu fiecare copil trebuie sĉ reflecte aceastĉ unicitate.
Când soseüte în grĉdiniĦĉ, copilul este egocentric, nu se joacĉ împreunĉ cu ceilalĦi, se joacĉ alĉturi de ei; acesta este jocul paralel. Aici intervine rolul
nostru în a aprecia copilul: „Andy, nu ai reuüit sĉ termini cabana”- o apreciere negativĉ care dĉuneazĉ relaĦionĉrii cu copilul üi diminueazĉ încrederea în
adulĦi. Copilul trebuie încurajat, stimulat, apreciind de fiecare datĉ comportamentele pozitive, micile cuceriri ale lui: ”Ce frumos ai construit pânĉ aici,
Andy! Eu ütiu cĉ poĦi sĉ termini cabana.” Astfel de relaĦionare creeazĉ fundamentul interacĦiunii copilului cu educatoarea.
Dacĉ-i sugerĉm cu delicateĦe sĉ se alĉture celorlalĦi copii - „Andy, vrei sĉ-i ajuĦi pe Marcel üi pe Radu sĉ construiascĉ o cabanĉ la fel cu a ta?” el se va
alĉtura bucuros; dupĉ aproximativ un an, acelaüi copil îüi va da toatĉ silinĦa pentru a se conforma unor reguli stabilite pentru a-i face pe plac adultului. Va
învĉĦa sĉ coopereze üi sĉ arate simpatie.
Sĉ-i lĉudĉm üi sĉ-i încurajĉm pe copii üi o sĉ-i vedem înflorind!
58
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
A respecta copilul înseamnĉ:
9 sĉ ne adresĉm copilului folosind întotdeauna ca apelativ, numele lui: „Adelina, rĉspunde tu!”;
9 sĉ comunicĉm cu copiii frecvent de-a lungul zilei, prietenos üi interesat: ”Livia, astĉzi o sĉ te ducĉ mĉtuüa în parc?”
9 sĉ identificĉm ceva plĉcut la fiecare copil, de fiecare datĉ când comunicĉm cu el: „Teo, ce frumos te-a îmbrĉcat mama ta astĉzi!”
9 sĉ-i acordĉm atenĦie copilului când acesta vorbeüte;
9 sĉ-l încurajĉm pe copil când acesta încearcĉ sĉ facĉ ceva, fĉrĉ însĉ a-i cere perfecĦiune
9 sĉ nu-i trĉdĉm încrederea.
Convingerea ta vine din încrederea în alĦii!
Câteva idei ce ne pot sprijini în înĦelegerea copilului:
În jurul vârstei de trei-patru ani, la copii se manifestĉ o puternicĉ dezvoltare. Aceasta se observĉ atât în acĦiunile lor, cât üi în modul de
manifestare verbalĉ; o trĉsĉturĉ importantĉ este imaginaĦia deosebit de vie; este vârsta întrebĉrilor „cum”, „de ce” üi a fanteziilor.
Copilul de patru ani se gĉseüte într-o perioadĉ importantĉ de acumulĉri; copleüit de propriile achiziĦii üi din nevoia de confirmare a exactitĉĦii lor,
îüi împĉrtĉüeüte informaĦiile oricui doreüte sĉ-l asculte: „Pot sĉ scriu üi eu o scrisoare?”, „ûtiu cum sĉ fac o barcĉ de hârtie; vrei sĉ-Ħi arĉt?”.
Sĉ încurajĉm copilul în eforturile sale! Sĉ apreciem fiecare din realizĉrile sale cu tot interesul üi entuziasmul pe care îl meritĉ noile achiziĦii ale
copilului: „Miruna, astĉzi ai realizat o lucrare aüa de frumoasĉ! Ai decupat pe contur, ai aüezat frumos în paginĉ, ai lipit fĉrĉ sĉ murdĉreüti.”
În urmĉtorul an de viaĦĉ, interesele copilului se lĉrgesc considerabil. Mai pune întrebĉri, dar nu mai exagereazĉ în manifestĉri, pentru cĉ a
câütigat echilibru üi stĉpânire de sine.
Din punct de vedere social, copilul se integreazĉ copiilor de aceeaüi vârstĉ, împreunĉ cu care planificĉ üi realizeazĉ diferite activitĉĦi. În general,
capacitatea de a stabili contacte se flexibilizeazĉ.
Comunicarea de la egal la egal, cere de la noi respectarea unor condiĦii:
Sĉ manifestĉm empatie (a vedea lumea cu ochii copilului) - adicĉ sĉ ne plasĉm imaginar pe poziĦia copilului pentru a înĦelege mai bine „EU-ul” lui.
Cu cât îi cunoaütem üi îi înĦelegem mai bine cu atât mai uüoarĉ ne este sarcina de adult în preajma lui.
Sĉ-i respectĉm prin ceea ce facem, doar astfel vom putea fi respectaĦi.
Sĉ ne ridicĉm la nivelul de înĦelegere a adevĉrului „copilĉresc”.
Comunicarea pe care o avem cu copilul sĉ se realizeze pe baza dorinĦei noastre de a cunoaüte specificul individualitĉĦii lui.
În gândul copiilor, toĦi oamenii sunt la fel.
59
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Cum sĉ vorbim cu copiii:
3 Sĉ vorbim cu copiii, folosind o voce blândĉ; sĉ ne uitĉm în ochii lui când vorbim, sĉ ne adresĉm pe prenumele lui cu cĉldurĉ, dar üi cu fermitate
când este necesarĉ stabilirea unor limite.
3 Copiii învaĦĉ prin exemple: modul în care vorbim üi relaĦionĉm cu alĦi adulĦi, îi va învĉĦa pe copii la fel de mult ca ceea ce spunem.
3 Rĉbdarea noastrĉ, buna dispoziĦie, toate vor fi transmise în mod natural copiilor prin comportamentul nostru.
3 Sĉ le arĉtĉm cĉ sunt importanĦi pentru noi: fiecare copil are nevoie sĉ ütie cĉ el este cineva special „Bunĉ dimineaĦa, Adelina! Ce fustiĦĉ frumoasĉ
ai!
3 Sĉ ne facem timp în fiecare zi sĉ vorbim cu fiecare copil! O propoziĦie sau douĉ, spuse numai pentru el, va ajuta la stabilirea unor relaĦii calde
între el üi noi: „Bunĉ dimineaĦa! Ai lipsit ieri; ce s-a întâmplat? ûtii ce dor ne-a fost de tine?”
3 Sĉ lĉudĉm copilul pentru încercĉrile lui de a face ceva, indiferent de rezultatul obĦinut: „Foarte frumos, Aura! Pentru cĉ ai încercat sĉ desenezi
ScufiĦa Roüie.”
3 Încercare üi eroare, experimentĉri ce par absurde, caraghioase - trasĉri de linii tremurate üi inegale, a colora soarele în albastru, pentru cĉ „aüa
e mai frumos”, toate acestea sunt erori fericite ale dezvoltĉrii copilului. Sĉ-l certĉm sau sĉ râdem de copil pentru aceste erori, este o
descalificare pentru meseria noastrĉ. A cunoaüte copilul, a-l respecta, a-l încuraja – iatĉ calea corectĉ a educatorului bun.
z Formarea üi respectarea independenĦei, autonomiei copilului
Începând de la vârsta de doi ani, când copilul se dezvoltĉ în planul limbajului, expresivitĉĦii, motricitĉĦii, toate acestea îi conferĉ o mai mare încredere în
forĦele proprii; copilul, începe sĉ manifeste primele semne de independenĦĉ; nu renunĦĉ însĉ la ajutorul pĉrinĦilor. Este perioada crizelor de furie, când
noi üi pĉrinĦii suntem atât de încercaĦi. Este perioada în care copilul conütientizeazĉ cĉ a dobândit unele abilitĉĦi üi doreüte sĉ demonstreze acest lucru,
însĉ constatĉ üi cĉ nu poate fi total independent, ceea ce determinĉ o stare de conflict interior. El îüi doreüte sĉ fie mare...
o IndependenĦa este dorinĦa copilului de a acĦiona în viaĦĉ în funcĦie de experienĦa lui. De aceea se spune: „Dacĉ-i doreüti binele copilului, lasĉ-l sĉ se
descurce fĉrĉ tine”.
o Copiii au nevoie de libertate, dar de o libertate între anumite limite. Sĉ le dĉm posibilitatea sĉ facĉ alegeri, astfel încât ei poatĉ începe sĉ înveĦe sĉ ia
decizii. Pentru aceasta, trebuie sĉ limitĉm numĉrul de alegeri, numai acelea acceptabile; de exemplu: copilul nu este liber sĉ umble nesupravegheat în
afara clasei. Nu este liber nici sĉ necĉjeascĉ alt copil, ori sĉ-i strice lucrarea.
o Copilul este liber sĉ aleagĉ între a picta un tablou, a se juca cu niüte cuburi, ori a încerca sĉ potriveascĉ culorile într-un joc de masĉ. Acestea sunt
alegeri acceptabile.
o Manifestând independenĦĉ, copilul îüi pĉstreazĉ poziĦia proprie, fiindcĉ o considerĉ corectĉ. IndependenĦa se manifestĉ în situaĦii critice.
o Când apare o situaĦie conflictualĉ între experienĦele proprii ale copilului üi comportamentul pĉrinĦilor, al adulĦilor din jurul lui, conflictul
iscat genereazĉ independenĦa copilului.
60
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
o Trebuie sĉ conütientizĉm faptul cĉ la vârsta de cinci üase ani se schimbĉ structura comunicĉrii cu copilul. În diferitele activitĉĦi (joc, vorbire,
construcĦii) prin colaborare, cooperare se valorificĉ relaĦiile de egalitate, parteneriat.
o La început copilul învaĦĉ prin imitaĦie, care treptat este înlocuitĉ cu elemente ale atitudinii critice faĦĉ de acĦiunile pĉrinĦilor, educatoarei, apar
primele forme de comportament independent. La formarea acestui tip de comportament, contribuie stilul de comunicare practicat de noi, educatorii.
ModalitĉĦi de stimulare a independenĦei copilului:
• Atunci când comunicĉm cu acest copil, ne adresĉm ca unei persoane care va încerca sĉ egaleze prin ceva adultul, conferind copilului încredere în
forĦele üi cunoütinĦele proprii: sĉ rugĉm copiii sĉ ne ajute la pregĉtirea sĉlii de grupĉ, a centrelor, împĉrĦind materiale, ustensile, jucĉrii; este
ajutorul nostru de educatoare. De aceea momentele de tranziĦie dintre activitĉĦi constituie oportunitĉĦi naturale de învĉĦare pentru copii. Iar prin
acest rol ar trebui sĉ treacĉ cât mai mulĦi copii, dându-le üansa sĉ se simtĉ utili üi necesari, sĉ-üi demonstreze cĉ üi ei pot sĉ facĉ ceea ce face
adultul üi cĉ sunt de încredere.
• Îi vom încuraja sĉ se îmbrace üi dezbrace singuri la vestiar
• Sĉ le permitem sĉ-üi aleagĉ mâna cu care deseneazĉ, neforĦându-i sĉ o schimbe.
• Sĉ le oferim o gamĉ de opĦiuni acceptabile :
o ce carte sĉ priveascĉ;
o cu ce jucĉrii sĉ se joace;
o ce sĉ deseneze sau picteze;
o ce colaj sĉ realizeze la tema datĉ;
o ce materiale sĉ foloseascĉ;
o cu care dintre copii sĉ lucreze, evitând situaĦiile stânjenitoare, potenĦial de excludere a unora din diverse motive.
• Acceptând diferenĦele dintre copil üi adult, evitând sĉ-i impunem o „manierĉ adultĉ” de comportament üi cunoaütere, trebuie sĉ acceptĉm üi variaĦiile
care existĉ în cadrul aceluiaüi nivel de vârstĉ üi sĉ considerĉm naturale diferenĦele dintre copii.
Sinceritatea copilului este totalĉ.
• Când soseüte în grĉdiniĦĉ, copilul, în general, are o imagine pozitivĉ despre sine, pentru cĉ pĉrinĦii au aceastĉ imagine. La grĉdiniĦĉ, imaginea pozitivĉ
despre sine trebuie sĉ accepte imaginile celorlalĦi copii despre ei înüiüi üi trebuie sĉ coexiste cu acestea. Imaginea pozitivĉ de sine încurajeazĉ
învĉĦarea.
• Egalitatea üi cooperarea nu se câütigĉ uüor. E sarcina noastrĉ sĉ orientĉm copiii spre integrarea cu uüurinĦĉ între copii, sĉ aplanĉm eventualele
frustrĉri.
• Treptat, activitĉĦile din grĉdiniĦĉ ocupĉ un loc tot mai important în viaĦa copilului, se stabilesc legĉturi relativ constante. Socializând, copilul îüi
dezvoltĉ limbajul, care are un rol important în evoluĦia inteligenĦei, precum üi a întregii personalitĉĦi.
61
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• De ce punem accent pe limbaj? Pentru cĉ funcĦia cea mai vizibilĉ a limbajului este socializarea. Limbajul este un mijloc de comunicare, dar üi un foarte
important mijloc de stabilire üi menĦinere a relaĦiilor cu alĦi oameni.
InteracĦiunea copil-educatoare se construieüte în jurul cuvintelor cheie: comunicare – cooperare - prietenie
Comunicarea între adult üi copil este esenĦialĉ în formarea lui ca fiinĦĉ socialĉ
Dacĉ privĉm copilul de comunicare, îl transformĉm într-o fiinĦĉ introvertitĉ.
Sĉ fim toleranĦi în comunicare! O obligaĦie foarte importantĉ a cadrului didactic.
Sĉ nu presupunem, sĉ ne formĉm opinii, înainte de a asculta.
Sĉ nu judecĉm dupĉ primul contact.
Sĉ acceptĉm cĉ existĉ diferenĦe culturale, mai mult sau mai puĦin accentuate între grĉdiniĦĉ üi familie, între noi üi pĉrinĦi, ele putând
determina erori de interpretare cu consecinĦe grave asupra copilului.
Sĉ ne pĉstrĉm calmul üi simĦul umorului într-o situaĦie conflictualĉ datoratĉ lipsei de comunicare.
Pentru o bunĉ comunicare, noi trebuie sĉ evaluĉm mediul din care provine copilul: obiceiuri, tradiĦii, norme de comportament, religie.
Sĉ ne asigurĉm cĉ ceea ce aüteptĉm noi de la copil este identic cu aüteptĉrile pĉrinĦilor .
Oricare ar fi dificultĉĦile în comunicarea dintre educatoare üi copil, niciodatĉ nu trebuie sĉ ridicĉm tonul, sau sĉ ne manifestĉm prin
comportamente non-verbale (surâs lipsit de amabilitate, grimasĉ, ridicare din umĉr). Nu tonul ridicat rezolvĉ problemele apĉrute, ci mai
degrabĉ le agraveazĉ.
Înveliüurile cuvântului sunt trepte spre adevĉr.
Comunicarea eficientĉ porneüte de la atitudinea pozitivĉ faĦĉ de sine însuüi üi faĦĉ de cel din faĦa noastrĉ. Copiii au nevoie de sprijinul nostru, dar au
nevoie üi sĉ afle de la noi cât de mult au progresat, au nevoie sĉ-i ajutĉm sĉ avanseze, sĉ fim lângĉ ei când dau greü, au nevoie sĉ-i încurajĉm.
Premise pentru stabilirea unei bune comunicĉri:
Sĉ încurajĉm copiii cât mai des! Dacĉ ne gândim cĉ etimologia cuvântului „a încuraja” înseamnĉ „a da din inimĉ”, vom üti cĉ
atunci când încurajĉm, transferĉm curaj din inima noastrĉ într-a lor; îi îndemnĉm sĉ treacĉ la fapte , îi ajutĉm sĉ acĦioneze.
Existĉ diferite moduri de a încuraja üi folosim ca primĉ modalitate lauda. Sĉ lĉudĉm copiii atât pentru tentativele lor, cât üi
pentru realizĉrile lor. Lĉudându-i, le stimulĉm simĦul valorii personale üi al demnitĉĦii, imaginea pozitivĉ de sine üi doar atunci
va mai îndrĉzni sĉ încerce. Orice copil meritĉ sĉ simtĉ acest lucru.
62
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Sĉ folosim atenĦia pozitivĉ üi aprecierea în mod proactiv; este bine sĉ lĉudĉm comportamentul, üi nu copilul; „Ce fericit eüti cĉ ai salvat o
vrĉbiuĦĉ!”, sau calitĉĦi globale „eüti bĉiat bun”. Un cuvânt de apreciere bine formulat îi oferĉ copilului informaĦii explicite despre ceea ce a fost
demn de laudĉ în comportamentul sĉu, pentru a-l putea repeta..
Sĉ-l lĉudĉm atunci când face un gest generos; aceasta îl va învĉĦa cĉ generozitatea üi bunĉtatea sunt importante.
Trebuie sĉ-i spunem foarte clar copilului ce anume apreciem (proactiv) üi nu doar „bravo”, „bine”(reactiv), aceüti termeni, de ordin general, nu-i
ajutĉ pe copii sĉ înĦeleagĉ ce anume vrem de la ei.
Sĉ preĦuim paüii timizi pe care-i fac copiii! Ex: Adelina este ea, însĉüi o timidĉ; nu ütie üi nu poate sĉ-l liniüteascĉ pe Filip, care plânge, nefiind încĉ
acomodat la programul de grĉdiniĦĉ; însĉ ea se duce lângĉ el üi stĉ pe scĉunel alĉturi –„Uite, Adelina, Filip nu mai plânge, fiindcĉ tu ai stat mereu
lângĉ el”. Adelina râde.
Când lĉudĉm pe cineva, sĉ o facem necondiĦionat; lĉudĉm pur üi simplu, nu mai adĉugĉm un „dar” ce induce condiĦionarea: „dar de ce nu te porĦi tu
mereu aüa”; „AĦi realizat amândoi o lucrare foarte frumoasĉ!”- o laudĉ pur üi simplu; „AĦi realizat amândoi o lucrare foarte frumoasĉ, dar ar fi
fost grozav dacĉ nu aĦi fi vorbit atâta!”- laudĉ condiĦionatĉ, incorect folositĉ.
Sĉ oferim ajutor concret în rezolvarea problemei-este întotdeauna mai util üi mai eficient; „Bogdan construieüte din Lego o construcĦie
complicatĉ. Având în vedere cĉ la bazĉ este mult mai îngustĉ decât la vârf, construcĦia nu are stabilitate: ai fĉcut o construcĦie frumoasĉ, hai sĉ
lucrĉm amândoi sĉ nu se mai dĉrâme”. Bogdan este mulĦumit cĉ-i remarcasem construcĦia, îüi însuüeüte ideea de a realiza baza mai mare sau la fel
de mare ca vârful, noi cĉ am prevenit renunĦarea.
Încurajĉm trĉsĉturile sufleteüti pe care üi le dezvoltĉ copiii noütri - personalitatea în ansamblu. Comentariile pe care le facem contribuie la
conturarea imaginii de sine pozitive pe care copiii o vor purta în ücoalĉ, în viaĦĉ, în societate.
ModalitĉĦi de a face aprecieri pozitive
Limbajul trupului üi tonul vocii sunt mult mai importante decât cuvintele pe care le folosim: sĉ nu fim furioüi, sĉ nu folosim tonul critic, ci doar
expresii afectuoase pentru a dezvolta o relaĦie bazatĉ pe încrederea reciprocĉ. Sĉ folosim o varietate de tonuri pentru a solicita atenĦia copiilor,
pentru a dezvolta diverse raporturi cu ei, precum üi expresivitatea limbajului .
Sĉ zâmbim mai mult, mai des, cald… ToĦi avem nevoie de zâmbetul cald üi încurajator al celor din jur. Copilul vrea tot timpul acest semn de
afecĦiune, semn cĉ lumea este un spaĦiu cald, unde nimic nu-i este ostil, atât timp cât este lângĉ noi...
Sĉ fim blânzi üi binevoitori cu copilul, manifestând interes faĦĉ de el, receptivitate la cerinĦele acestuia. AdulĦii care sunt blânzi cu copiii, îi fac
sĉ se simtĉ în largul lor, ütiind cĉ au pe cine se baza üi cĉ sunt iubiĦi.
Sĉ respectĉm principiul egalitĉĦii üi al colaborĉrii cu copilul. Suntem adulĦi üi noi iniĦiem üi conducem activitĉĦile cu copiii, în rest suntem acelaüi
participant ca üi ei. La fel ca üi ei stĉm pe jos sĉ culegem ciupercuĦe sau, ca un copil curios, batem din picior; noi suntem modelul unui
comportament creativ care este imitat involuntar de cĉtre copii.
Sĉ acceptĉm sentimentele copiilor! Când sunt furioüi, plângĉcioüi, învaĦĉ sĉ-üi exprime sentimentele üi nu sunt capabili sĉ le stĉpâneascĉ, pe
parcurs vor învĉĦa. De exemplu, Filip este un bĉieĦel timid, cu o tendinĦĉ minorĉ spre bâlbâialĉ. Aceasta se accentueazĉ când existĉ posibilitatea
63
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
de a începe o furtunĉ üi atunci îl rog sĉ-i vorbeascĉ d-lui Tunet, spunându-i cĉ-i este fricĉ üi sĉ plece de aici. Având libertatea de a-üi exprima
adevĉratele sentimente, copiii fac primul pas spre controlul lor.
AcĦiunile noastre trebuie sĉ fie în concordanĦĉ cu spusele. Dacĉ un copil aruncĉ cu jucĉriile, putem merge la el üi împreunĉ sĉ folosim jucĉriile
pentru a dezvolta un joc; astfel îi arĉtĉm pentru ce sunt jucĉriile într-un mod plĉcut, decât sĉ-i Ħinem o predicĉ lungĉ; copiilor trebuie sĉ le
spunem ce sĉ facĉ , nu ce nu au voie.
Sĉ nu ne pierdem umorul, „oamenii de umor sunt oameni de suflet”; dacĉ râdem üi glumim cu copiii, stimulĉm cĉldura umanĉ üi prietenia dintre noi
üi copii, încurajĉm colaborarea în sala de grupĉ.
ModalitĉĦi negative de comunicare
Sĉ evitĉm întrebĉrile autoritare, pe un ton ridicat („Ce te-a apucat sĉ-i strici nava lui VlĉduĦ?” i se spune lui Andrei. Acesta simte ostilitatea din
tonul nostru üi îüi diminueazĉ încrederea în noi).
Sĉ fim atenĦi la intervenĦiile copilului, sĉ nu-l ignorĉm. Ignorarea, tĉcerea sau acordarea unei atenĦii superficiale din partea adultului, atunci când
el are nevoie, când o solicitĉ, reprezintĉ tot o modalitate negativĉ de comunicare.
Sĉ nu-i comparĉm pe unii cu alĦii!! Riscĉm sĉ facem mai mult rĉu decât bine. Psihologii susĦin cĉ aceastĉ metodĉ creeazĉ o situaĦie de concurenĦĉ
üi competiĦie, ce dezvoltĉ deseori complexe, inhibiĦii; dacĉ nu câütigĉ acea competiĦie existĉ posibilitatea sĉ se înrĉiascĉ, sĉ intre într-un soi de
luptĉ cu adulĦii, sĉ-üi piardĉ încrederea în forĦele proprii.
Dacĉ facem afirmaĦia „eüti un copil rĉu” determinĉm copilul sĉ se simtĉ lezat; el nu este rĉu, doar acĦiunea pe care o face este! E mai bine sĉ-i
explicĉm de ce nu este bine ceea ce face, cât de periculoasĉ este acĦiunea lui.
Numĉrul relativ mare dintr-o grupĉ de copii poate determina apariĦia unor tendinĦe la cadrul didactic:
De a monologa mai mult decât a dialoga;
De a emite instrucĦiuni;
De a face aprecieri negative;
De a dojeni;
De a cere explicit copiilor sĉ rĉspundĉ strict la întrebĉri sau sĉ aütepte doar anumite rĉspunsuri la întrebĉri deschise;
De a ridica tonul
De a dori acelaüi lucru de la toĦi copiii, când ei sunt atât de diferiĦi!
Astfel, comunicarea se reduce la o singurĉ direcĦie: de la cadru didactic la copil üi capĉtĉ tendinĦe de autoritarism, de îngrĉdire.
Dezvoltarea comunicĉrii trebuie sĉ se realizeze la copil într-o direcĦie bilateralĉ, de împĉrtĉüire a experienĦei. Fĉrĉ sĉ-i limitĉm rĉspunsurile, vom invita
copilul sĉ se exprime cât mai mult, cât mai divers, sĉ-üi împĉrtĉüeascĉ experienĦele personale. Dacĉ îi facem observaĦii üi corectĉri repetate, vom ajuta la
producerea blocajelor üi perpetuarea erorilor.
64
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
z Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului
Noi, cei care lucrĉm cu copiii, trebuie sĉ-i tratĉm din perspectiva dezvoltĉrii, percepându-i ca fiind unici, demni de respect üi înĦelegere, doar astfel vom
putea crea pentru ei experienĦe satisfĉcĉtoare. Realizând o educaĦie care rĉspunde necesitĉĦilor copilului, stilului predominant de învĉĦare al acestora,
care se centreazĉ pe proces, nu pe produs, cadrul didactic îndeplineüte mai multe roluri: „arhitect”, observator/evaluator, regizor, mediator/facilitator,
(dupĉ Carter, Margie, Curtes, Deb, Traning Teachers)
Ca „arhitect”:
¾ Evaluĉm spaĦiul din perspectiva ochiului copilului;
¾ Adaptĉm spaĦiul la necesitĉĦile üi interesele jocului copilului;
¾ Creĉm posibilitĉĦi de a explora lumina, umbra, sunetele, culorile, textura;
¾ Integrĉm elemente din lumea de afarĉ în mediul sĉlii de grupĉ;
¾ Reamenajĉm spaĦiul grupei pentru a crea noi provocĉri în fiecare centru
¾ Etichetĉm tot mobilierul üi materialele din spaĦiul educativ pentru a facilita învĉĦarea
Ca observator/evaluator:
¾ Ne vom comporta ca un cercetĉtor în domeniul educaĦiei timpurii: vom realiza continuu observĉri ale tuturor copiilor pentru a identifica:
preferinĦe, interese, cunoütinĦe, frustrĉri, ataüamente, competenĦe, stĉri, comportamente ale copiilor.
¾ Observarea ne orienteazĉ în aprecierea progreselor copilului în atingerea obiectivelor educaĦiei timpurii.
¾ Înregistrĉm datele observaĦiilor noastre pentru ca pe baza lor sĉ realizĉm o proiectare a învĉĦĉrii cât mai adaptate nevoilor üi intereselor
copiilor üi o evaluare cât mai precisĉ, realistĉ üi obiectivĉ.
Ca regizor:
¾ Prin buna cunoaütere üi acceptare necondiĦionatĉ a fiecĉrui copil, promovĉm numeroase strategii üi tehnici interactive pentru a promova
învĉĦarea, creĉm oportunitĉĦi echitabile pentru toĦii copiii; timp suficient üi suport adecvat pentru fiecare copil, Ħinând cont de diferenĦele
individuale, de stilul üi ritmul de învĉĦare;
¾ Regizĉm un anumit scenariu prin selectarea de teme üi materiale sugestive; intervenim cu noi materiale üi idei pe parcurs, fĉrĉ a-ntrerupe
jocul; sugerĉm o varietate de posibilitĉĦi de joc;
¾ Ajustĉm sarcinile la interesele üi posibilitĉĦile copiilor; schimbĉm spaĦiul educativ în funcĦie de evoluĦia programului üi de nevoile grupei.
¾ Stimulĉm lucrul în echipĉ al copiilor;
¾ EvidenĦiem pĉrĦile forte ale copiilor pentru a încuraja progresele, a-i spori încrederea în sine üi a-i învĉĦa sĉ-üi construiascĉ evoluĦia mizând
pe laturile tari, planificĉm oportunitĉĦi pentru a le valorifica, a le face funcĦionale;
65
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
¾ Vom Ħine seama de calitĉĦile unice ale fiecĉrui copil, îi vom respecta ritmul propriu de dezvoltare;
¾ Vom asigura un mediu îmbogĉĦit, apropriat vârstei, intereselor üi posibilitĉĦilor copiilor;
¾ Construim parteneriate educaĦionale de decizie üi acĦiune: grĉdiniĦĉ-familie-copii-comunitate;
Ca mediator/facilitator:
¾ Creĉm copiilor un mediu stimulativ de joc, favorabil pentru a-üi exprima necesitĉĦile, sentimentele üi emoĦiile; încurajĉm copiii sĉ facĉ
alegerea, le oferim libertatea de a decide singuri;
¾ Îndemnĉm copiii sĉ foloseascĉ lucrurile üi sĉ practice deprinderile în mod spontan,
netradiĦional;
¾ Experimentĉm noi metode de joc, reprezentând o altĉ cale de dezvoltare a spiritului
inventiv;
¾ Facilitĉm comunicarea între copii; creĉm ocazii de dialog între copii, între copii üi adulĦi;
¾ Prin soluĦionarea unor conflicte, dezvoltĉm abilitĉĦi sociale; oferim modele copiilor de a
negocia üi soluĦiona situaĦii pe cale paünicĉ;
¾ Stimulĉm posibilitĉĦi de exprimare creatoare, independenĦĉ în gândire, comportament,
stimulĉm exprimarea üi respectĉm opinia copilului.
¾ Punem în valoare mult mai mult conĦinutul jocului, decât respectarea rigidĉ a regulilor;
¾ Echilibrĉm eforturile copilului cu posibilitĉĦile lui spre a-i favoriza dezvoltarea, dar üi
autocontrolul în interacĦiunile sociale;
¾ Ajutĉm copilul sĉ-üi extindĉ experienĦa de cunoaütere, sĉ o conütientizeze;
¾ Favorizĉm trĉirea unor experienĦe reale de cĉtre copii, experienĦe de viaĦĉ care ulterior vor stimula jocul.
66
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Capitolul 6. Proiectarea activitĉĦilor de învĉĦare
z Strategii educaĦionale de abordare integratĉ a dezvoltĉrii copilului üi centrarea procesului educaĦional pe copil
1. Strategii de învĉĦare prin descoperire
2. Strategii de învĉĦare prin cooperare
3. Strategii de promovare a unei educaĦii incluzive
z Strategii educaĦionale de abordare integratĉ a dezvoltĉrii copilului üi centrarea procesului educaĦional pe copil
„A creüte un copil este un lucru riscant; cĉci reuüita depinde de multĉ trudĉ üi grijĉ,
iar nereuüita întrece orice altĉ durere”. (Democrit)
ÎnvĉĦarea, ca proces, este abordatĉ nuanĦat de cĉtre specialiütii în psihologie ücolarĉ. Ea poate fi:
• Orice activitate care dezvoltĉ noi cunoütinĦe üi abilitĉĦi. (Galperin, 1965)
• Un proces de reorganizare prin feed-back, al paternurilor senzoriale ce asigurĉ celui ce învaĦĉ un control asupra propriului sĉu comportament,
când se aflĉ în relaĦie cu obiecte üi evenimente din mediul înconjurĉtor.(Smith, 1965)
• Modificare a dispoziĦiilor organismului, care se menĦine în timp üi care nu se datoreazĉ proceselor de creütere.(R.Gagne, 1975)
• O alternare a comportamentului ca rezultat al experienĦei individuale.
În teoriile moderne se vorbeüte:
• De învĉĦarea experienĦialĉ;
• De cadru didactic în rol de facilitator al procesului de învĉĦare;
• De valorizare üi dezvoltare a potenĦialului fiecĉrui copil;
• De respectarea ritmului üi stilului sĉu cognitiv specifice;
Pentru realizarea curriculumului centrat pe copil, trebuie sĉ stabilim scopuri pentru fiecare copil, luând în considerare toate aspectele dezvoltĉrii lui:
• Vârsta intelectualĉ;
• Ritmul de dezvoltare;
67
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• Temperamentul;
• Punctul forte (prin care copilul este pus în valoare);
• Veriga slabĉ (pe care nu le evidenĦiem copilului/copiilor).
În realizarea acestor scopuri, trebuie sĉ gândim strategii, sĉ selectĉm metode, tehnici, procedee adecvate.
Centrarea procesului educaĦional pe copil are loc când:
Respectĉm principiul constructivismului: Facilitĉm comunicarea prin:
• ÎnvĉĦare interactivĉ; • Lucru în grup;
• ÎnvĉĦare semnificativĉ; • Proiectare;
• ÎnvĉĦare prin descoperire; • Echitate;
• ÎnvĉĦare tematicĉ: învĉĦare integratĉ , • Acceptare necondiĦionatĉ;
interdisciplinaritate. • Încurajare;
• ConfidenĦialitate;
Oferim un mediu educaĦional fizic üi social: • Flexibilitate.
• Confortabil;
• ÎmbogĉĦit; Copilul este subiect al învĉĦĉrii:
• Deschis; • Implicare activĉ;
• Securizant; • Utilizarea experienĦei;
• Stimulativ; • Opinie personalĉ;
• Flexibil. • Responsabilitate.
68
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Copilul are noi roluri: Copilul se implicĉ în:
• partener; • comunicare:
• interlocutor; • negociere;
• gânditor; • interacĦiune;
• prieten; • luare de decizii.
• organizator;
• ascultĉtor, Educatorul are roluri de:
• persoanĉ care rezolvĉ probleme; • Manager;
• evaluator; • Facilitator;
• Partener;
Educatorul cunoaüte despre copil: • Designer;
• Caracteristici de vârstĉ üi individuale; • Observator;
• ExperienĦe anterioare; • Prieten;
• Stil de învĉĦare; • Mentor;
• Interese; • Evaluator;
• Nevoi specifice. • Motivator;
• Sursĉ de informare.
69
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Educatorul oferĉ copilului în comunicare: Familia:
• Ascultare; • Oferĉ mediu securizant, cald si stimulativ;
• Încurajare; • Observĉ üi Ħine cont de caracteristici de vârstĉ;
• ConstanĦĉ; • Identificĉ caracteristici specifice de dezvoltare;
• ToleranĦĉ; • Identificĉ interese, nevoi;
• SimĦul umorului; • Stimuleazĉ învĉĦarea prin experienĦe variate
• Sensibilitate;
• Securitate. ....oferĉ în comunicare:
• Ascultare;
Familia ………….îndeplineüte roluri noi: • Încurajare;
• Educator; • AfecĦiune;
• Prieten; • ToleranĦĉ;
• Mentor; • Securitate;
• Avocat; • Încredere
• Partener;
• Expert;
• Asistent:
70
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
În concepĦia lui Howard Gardner:
9 Caracteristica cognitivĉ a omului este descrisĉ de ansamblul de deprinderi, abilitĉĦi, înclinaĦii, talente grupate pe nouĉ tipuri de „inteligenĦe”.
9 ToĦi indivizii normali posedĉ aceste inteligenĦe, care interacĦioneazĉ üi se combinĉ într-un mod unic, singular.
9 Toate tipurile de inteligenĦe se manifestĉ rar în mod independent.
9 InteligenĦele acĦioneazĉ complementar, concurent, compensatoriu üi coordonat.
9 Autorul susĦine cĉ un individ reprezintĉ o” colecĦie de inteligenĦe”.
9 Dacĉ un registru de inteligenĦĉ nu este prea dezvoltat, din combinaĦia celorlalte tipuri, care cunosc o mai înaltĉ dezvoltare, îi permite sĉ
activeze cu mai mare succes într-un anumit domeniu.
9 Autorul considerĉ cĉ inteligenĦa este multidimensionalĉ.
9 Un curriculum axat pe dezvoltare üi formare, recunoaüte multidimensionalitatea, existenĦa diferenĦelor dintre copii.
„ Copiii ütiu sĉ fie arbitrii norocului lor üi stĉpânii propriei fericiri, lucru pe care-l ignorĉ dupĉ aceea în decursul vieĦii.”
(„De l”homme”, La Bruyerre)
În realizarea curriculumului, implicaĦiile teoriei multiplelor inteligenĦe are urmĉtoarele consecinĦe:
• Impune cunoaüterea îndeaproape a copilului, a profilului de inteligenĦĉ prin cunoaüterea:
- aptitudinilor;
- a punctelor forte;
- a punctelor vulnerabile;
- stilurilor de învĉĦare.
- ritmurilor de dezvoltare;
- intereselor;
• Impune proiectarea demersurilor pedagogice necesare procesului educaĦional prin proiectarea:
- obiectivelor;
- strategiilor;
- mediului educaĦional favorabil învĉĦĉrii autentice;
üi reglarea üi ajustarea permanentĉ a demersului pedagogic.
• Este necesar sĉ conütientizĉm cĉ implicarea T.M.I. (Teoria Multiplelor InteligenĦe) în individualizarea învĉĦĉrii, demonstreazĉ cĉ toate tipurile de
inteligenĦĉ au acelaüi grad de importanĦĉ în dezvoltarea personalitĉĦii copiilor.
• InteligenĦele reprezintĉ diferite domenii üi conĦinuturi, diferite modalitĉĦi de învĉĦare.
71
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• Conform lui H. Gardner, avem nouĉ inteligenĦe:
- Naturalistĉ-în orice activitate sĉ aducem natura cât mai aproape de copii, sĉ-i implicĉm sĉ observe relaĦii, detalii senzaĦionale;
- Lingvisticĉ—sĉ determinĉm copiii sĉ citeascĉ, sĉ scrie, sĉ povesteascĉ, sĉ joace jocuri de cuvinte.
- Logico-matematicĉ—sĉ incitĉm copiii sĉ experimenteze , sĉ punĉ întrebĉri, sĉ rezolve probleme logice, sĉ calculeze.
- Vizual-spaĦialĉ—sĉ îndemnĉm copiii sĉ vizualizeze, sĉ deseneze, sĉ schiĦeze.
- Kinestezicĉ—sĉ creĉm momente care sĉ implice copiii în dans, sĉ construiascĉ, sĉ atingĉ, sĉ gesticuleze.
- Muzicalĉ—sĉ aducem în activitate muzica, sunetul, ritmul.
- Interpersonalĉ—sĉ gĉsim soluĦii üi sĉ motivĉm copiii sĉ coopereze în învĉĦare.
- Intrapersonalĉ—sĉ le exersĉm capacitatea de autoevaluare, de înĦelegere de sine, de exprimare a sentimentelor üi gândurilor
- ExistenĦialĉ
Exemplificĉm cum putem folosi T.M.I. într-o activitate de reconstituire a unui afiü; activitate în care copilul exerseazĉ diverse abilitĉĦi.
Anterior acestei activitĉĦi, se observĉ în cadrul unui joc un afiü; în prezentul joc se motiveazĉ pierderea afiüului, fiind necesar sĉ-l reconstituim.
Reconstituirea se face fĉrĉ suport intuitiv üi necesitĉ folosirea informaĦiilor anterior însuüite. De asemenea, reconstituirea se face dupĉ un plan de
întrebĉri clare, conceput anterior, ce vizeazĉ, pe rând, câte un singur element al afiüului. Copiii învaĦĉ prin exerciĦii poziĦiile spaĦiale, aplicând
cunoütinĦele în domenii noi. ComparaĦiile imaginare, analizele, sintezele se negociazĉ. Noi, educatoarele, avem rol de negociatori. Mĉrimea foii,
personajele, culorile, poziĦiile spaĦiale, toate sunt analizate apelând la memorie, gndire logicĉ, imginaĦie, reprezentĉrile anterioare.
În prima etapĉ analizĉm afiüul. Reconstituim afiüul fĉrĉ suport intuitiv. Se „regĉseüte” afiüul original. Comparĉm cele douĉ afiüe. Copiii analizeazĉ fiecare
element prin comparaĦie üi gĉsesc asemĉnĉri üi deosebiri. Elementele noi sunt elemente ale imaginaĦiei creatoare üi dau un plus de originalitate.
Activitatea de reconstituire se poate organiza pe mai multe grupuri(desen,colaj); vom compara apoi afiüele cu originalul üi-l vom alege pe cel care a
respectat cel mai bine criteriile de reconstituire.
RenunĦĉm la sarcini uniforme, la perspectiva limitatĉ a concentrĉrii pe sarcini ce vizeazĉ doar competenĦe de tip academic (scris, citit, numĉrat, socotit).
Aplicĉm o sarcinĉ practicĉ centratĉ pe copil, pe necesitĉĦile lui. Folosind T.M.I., stimulĉm copiii sĉ valorizeze resursele individuale prin implicarea mai
multor inteligenĦe. EvidenĦiem stiluri de învĉĦare care ne sunt evidenĦiate de respectarea T.M.I.:
- Încurajarea copiilor sĉ utilizeze inteligenĦele preferate pentru învĉĦare (unii preferĉ experienĦele tactile, alĦii preferĉ sĉ înveĦe
explicându-li-se, alĦii preferĉ experimentele sau contactul cu natura, alĦii preferĉ sĉ înveĦe cântând ü.a.m.d.)
- ActivitĉĦile educaĦionale sĉ facĉ apel la diferite tipuri de inteligenĦe üi stiluri de învĉĦare;
- Evaluarea învĉĦĉrii sĉ ajute la identificarea stilului de învĉĦare al copilului;
- Rolul nostru este de îndrumĉtor/facilitator al activitĉĦii de învĉĦare.
72
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Exemple de strategii adaptate la tipuri de inteligenĦe-folosite în povestirea „Salba veveriĦei.”
o Naturalistĉ- ne gândim cum am putea utiliza natura în predarea poveütii- prin reactualizarea cunoütinĦelor despre animalele pĉdurii, imitarea
sunetelor produse de ele, a miücĉrilor lor; crearea unui decor-secvenĦĉ, utilizând figurine, plante de camerĉ.
o Verbal-lingvisticĉ—ne gândim cum am putea utiliza limbajul verbal pentru ca un numĉr cât mai mare de copii sĉ înĦeleagĉ povestirea—prin utilizarea
dialogului, copiii vor pune üi vor rĉspunde la întrebĉri, fac predicĦii, sunt coautori. Vor crea subiecte noi, introducând üi alte personaje, alte acĦiuni.
o Vizual-spaĦialĉ—ne gândim cum am putea utiliza grafica, imaginea, jucĉria pentru a vizualiza ideile din poveste—în timpul expunerii vom desena
personajele din poveste; unele secvenĦe pot fi predate prin dramatizare, iar copiii vor reda prin pantomimĉ acĦiuni, emoĦii trĉite de personaje. Copiii
vor ilustra povestea cu ajutorul jucĉriilor, vor construi din cuburi decorul din poveste.
o Logico-matematicĉ—cum am putea valorifica limbajul logico-matematic, cunoütinĦele copiilor despre mulĦimi, calcule, clasificĉri, comparaĦii, operaĦii
logice pentru învĉĦarea acestei povestiri—copiii vor numĉra personajele, acĦiunile realizate de fiecare din ei, rĉspund la întrebĉri: de câte ori a
încercat Aricicĉ sĉ o ajute pe VeveriĦĉ?
o Muzical-ritmicĉ—cum aü utiliza sunetul, melodia, ritmul pentru învĉĦare—vor audia diverse melodii, vor selecta melodia care aratĉ dispoziĦia
VeveriĦei dimineaĦa, dupĉ ce a pierdut mĉrgelele, când Aricicĉ i-a adus nuci: sĉ mergem ca üi Aricicĉ ( bĉtând din palme tactul)
o Corporal-kinestezicĉ—cum aü putea utiliza limbajul kinestezic în învĉĦarea poveütii?—prin dramatizare: sĉriturile veveriĦei-în adâncime, înĉlĦime,
peste obstacole; imitarea mersului ariciului/cu sprijin pe palme üi tĉlpi.
o Intrapersonalĉ—cum aü putea valorifica limbajul interior, reflecĦia personalĉ, emoĦiile, trĉirile afective, motivaĦiile—întrebĉri: Care este dispoziĦia
VeveriĦei? (veselĉ, tristĉ, ...); AĦi putea ajuta VeveriĦa? Ce aĦi schimba în poveste?
o Interpersonalĉ—cum sĉ utilizez cooperarea/colaborarea în învĉĦare?—discuĦie în perechi: De cine Ħi-a plĉcut mai mult din poveste? De cine Ħi-a
plĉcut mai puĦin? Realizarea în grup a decorului.
o ExistenĦialĉ—cum aü putea utiliza filozofia poveütii pentru a înĦelege mai bine faptele üi consecinĦele lor?—conexiuni cu viaĦa
personalĉ/evocĉri/momente similare cu ale personajelor. Care au fost soluĦiile? Ce preluĉm din comportamentul fiecĉrui personaj?
Noi am prezentat doar câteva strategii utile în demersurile de realizare a procesului educaĦional individualizat:
¨ Încurajarea autonomiei copilului în alegerea mijloacelor de învĉĦare;
¨ Încurajarea autonomiei prin organizarea condiĦiilor de învĉĦare în funcĦie de opĦiunile personale;
¨ Prezentarea curriculum-ului într-un mod adecvat resurselor copiilor, asimilarea noului în ritm propriu fiecĉrui copil;
¨ Conceperea unor unitĉĦi de învĉĦare destinate diferitelor categorii de copii.
¨ Pornind de la teoria lui H. Gardner, noi trebuie sĉ proiectĉm activitĉĦi educaĦionale capabile sĉ sprijine diversitatea, valorificarea optimĉ a
diferenĦelor individuale, realizarea unui proces educaĦional individualizat.
„Cu fiecare copil pe care-l educĉm, câütigĉm un om.” (Victor Hugo)
73
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
z 1. Strategii de învĉĦare prin descoperire
Putem spune cĉ metodele noi, vĉzute dintr-un unghi al didacticii, pot cĉpĉta noi aplicaĦii. Calitatea activitĉĦii noastre la
clasĉ este o „carte de vizitĉ” din care „banalul” üi „rutina” trebuie üterse din prima carte a copilĉriei—„GrĉdiniĦa”. ReĦeta
este sĉ avem mereu „curaj”, dorinĦĉ, încredere în noi, „nebunie”, nepĉsare faĦĉ de sceptici,……. ”Schimb - mĉ schimb - vĉ
schimb — reuüesc!” Suntem pionieri într-o societate democraticĉ, europeanĉ, fĉrĉ frontiere üi educaĦia modernĉ sĉ o
facem prin regândirea educaĦiei formale, schimbând relaĦia cu copiii üi între copii.
EducaĦia modernĉ rĉspunde la întrebarea: „pentru ce înveĦi?” iar rĉspunsul este –„sĉ ütim ce sĉ facem cu ceea ce am
învĉĦat.” Noul, necunoscutul, cĉutarea de idei, prin metodele interactive se constituie ca o secvenĦĉ a cunoaüterii în care
copilul este participant activ. El întâlneüte probleme, situaĦii complexe pentru mintea lui de copil; în grup, prin analize,
dezbateri, descoperĉ rĉspunsurile, rezolvĉ sarcinile de învĉĦare.
ÎnvĉĦarea prin descoperire:
• Îl situeazĉ pe copil în ipostaza de subiect al cunoaüterii ütiinĦifice;
• Este o modalitate de lucru prin intermediul cĉreia copiii sunt puüi sĉ descopere adevĉrul refĉcând drumul elaborĉrii
cunoütinĦelor prin activitate proprie, independentĉ.
Ca sĉ transformĉm educaĦia în interacĦiune folosind învĉĦarea prin descoperire, implicam patru componente:
B Copilul-participant activ
- care soluĦioneazĉ probleme;
- este implicat în proces de studiu personal;
- are posibilitatea de studiu personal;
- are posibilitatea: sĉ observe, sĉ exploreze, sĉ experimenteze, sĉ analizeze, sĉ descrie fenomene üi lucruri necunoscute, sĉ înveĦe
cuvântul.
B Educatorul - suntem resursa de motivare, stimulare, clarificare, sau explicare.
- avem grijĉ de securitatea copiilor;
- avem rol de asistent, ghid, facilitator.
B Mediul-include familiaritate, libertate de acĦiune.
B ConĦinutul poate fi nou; un adevĉr exprimat pe care copilul trebuie sĉ-l gĉseascĉ, foloseascĉ.
74
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Orice cercetare are la bazĉ investigarea proprie, realizatĉ de copil. O putem desfĉüura, dacĉ pe parcursul ei
respectĉm urmĉtoarele condiĦii:
3 SituaĦia problemĉ sĉ se înscrie în sistemul de operaĦii concrete üi mentale de care copilul este capabil;
3 Oferta de cunoütinĦe sĉ nu fie nici prea complicatĉ, nici prea sĉracĉ;
3 Copilul percepe üi memoreazĉ date, fapte, informaĦii;
3 Copilul prelucreazĉ üi asimileazĉ raĦional materialul asimilat.
3 Copilul formuleazĉ generalizĉri üi le integreazĉ în sisteme, în ipoteze operatorii.
Etapele pe care copiii le parcurg în învĉĦarea prin descoperire sunt:
Confruntarea cu situaĦia problemĉ-etapa în care se declanüeazĉ dorinĦa de cĉutare üi exploatare. Vom exemplifica cu o activitate integratĉ „ûtim ce este
timpul?”. Centrele de activitate deschise sunt:
Exemple de activitĉĦi în centrele de activitate:
8 Artĉ: sĉ aleagĉ materialul din care doreüte sĉ realizeze mĉütile, sĉ contureze, sĉ decupeze, lipeascĉ elementele respective; sĉ mĉsoare
timpul necesar pentru realizarea fiecĉrei etape de lucru, haüurând pe cercul de carton, împĉrĦit în 10 arii egale, apoi comparând duratele
obĦinute; sĉ se joace cu mĉütile, interpretând diferite roluri; sĉ fie capabil sĉ realizeze lucrĉri practice inspirate de naturĉ, fie din povestire,
valorificând deprinderile de lucru însuüite anterior.
8 ûtiinĦĉ: sĉ realizeze un puzzle cu imaginea unui elemente de decor; sĉ mĉsoare durata necesarĉ pentru completarea fiecĉrei imagini, sĉ
perceapĉ desfĉüurarea unor elemente temporale în raport cu propriile activitĉĦi; sĉ mĉsoare timpul prin intermediul ordonĉrii elementelor,
dar üi a instrumentelor adecvate; sĉ utilizeze strategii de rezolvare a problemelor;
8 ConstrucĦii: sĉ redea o casĉ descrisĉ într-o poveste de I. Creangĉ; sĉ precizeze etapele de lucru; sĉ haüureze pe cerc câte minute a durat
fiecare etapĉ de construcĦie.
8 Joc de rol: sĉ interpreteze roluri cu mĉüti confecĦionate la centrele de activitate, sĉ mĉsoare durata fiecĉrei interpretĉri.
Scenariul didactic:
Vom aüeza la centrul tematic materialele de care avem nevoie: ceas, clepsidrĉ, cercurile de carton împĉrĦite în 10 segmente, materiale pentru mĉüti,
piese de puzzle …..
Copiii cunosc ceasul din activitĉĦile anterioare; vor descoperi un alt instrument de mĉsurĉ a timpului - clepsidra. Prin
manevrarea ei, vor descoperi cum funcĦioneazĉ. Ca sĉ-i ajutĉm sĉ înĦeleagĉ, desfĉüurĉm câteva citiri de fragmente, anticipat
alese pentru ca lectura sĉ dureze cât timp cronometreazĉ o clepsidrĉ, sau douĉ sau trei. Vom cere copiilor sĉ haüureze pe cerc
atâtea fragmente câte goliri ale clepsidrei s-au realizat. Dupĉ ce vom realiza tema pe centre, vom urmĉri sĉ realizĉm
obiectivele stabilite pentru reprezentĉri matematice, pentru activitatea practicĉ, dupĉ aceea la jocul de rol.
75
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
1. O primĉ etapĉ a învĉĦĉrii prin descoperire este confruntarea cu situaĦia problemĉ üi declanüarea dorinĦei de cĉutare, exploatare; confruntarea se
produce atunci când se descoperĉ clepsidra, instrument vechi de mĉsurare a timpului.
2. Realizarea actului descoperirii, care presupune structurarea üi interpretarea datelor, utilizarea operaĦiilor gândirii üi evidenĦierea noului.
3. Verbalizarea- a treia etapĉ, verbalizĉm generalizĉrile fĉcute, formulĉm concluziile.
4. În ultima etapĉ, exersĉm ceea ce am descoperit, aplicând cele descoperite în noi contexte educaĦionale.
Concluzionĉm:
B Copiii învaĦĉ descoperind;
B Pornesc de la o întrebare, o problemĉ, o ipotezĉ, observaĦie, fenomen, un obiect;
B Cu sprijinul adultului învaĦĉ independent, individual, în grup;
B Acceptĉ sĉ fie desfĉüuratĉ sub forma unui algoritm;
B Rezultatele sistematizĉrii sunt notate.
z 2. Strategii de învĉĦare prin cooperare
Pentru o înĦelegere corectĉ a ceea ce reprezintĉ aceastĉ metodĉ, vom face o delimitare între învĉĦarea în grup üi învĉĦarea
prin cooperare:
• ÎnvĉĦarea în grup desemnatĉ activitatea de studiu a unui grup de copii care pot sau nu sĉ coopereze; în cadrul învĉĦĉrii
în grup, sunt recompensate performanĦele individuale:
• ÎnvĉĦarea prin cooperare desemneazĉ o situaĦie de învĉĦare în care copiii lucreazĉ în grupuri având abilitĉĦi üi
cunoütinĦe eterogene üi împreunĉ realizeazĉ o sarcinĉ, un produs. Copiii sunt recompensaĦi pe baza performanĦelor
grupului.
Aceastĉ metodĉ reprezintĉ o formĉ de învĉĦare în grup a copiilor prin interacĦiuni, astfel încât aceütia sĉ poatĉ lucra împreunĉ, urmând ca fiecare
membru sĉ-üi îmbunĉtĉĦeascĉ performanĦele proprii üi sĉ contribuie la creüterea performanĦelor celorlalĦi. ÎnvĉĦarea prin cooperare faciliteazĉ
învĉĦarea reciprocĉ.
ÎnvĉĦarea prin cooperare are loc atunci când copiii lucreazĉ împreunĉ pentru a rezolva una üi aceeaüi problemĉ, pentru a explora o temĉ nouĉ sau a crea
idei noi, combinaĦii noi.
Ce fac copiii?
B Studiazĉ individual situaĦia prezentatĉ, îüi împĉrtĉüesc ideile, se ajutĉ unii pe alĦii sĉ înĦeleagĉ üi sĉ gĉseascĉ soluĦii.
B Stau unii lângĉ alĦii, explicĉ celorlalĦi ceea ce ütiu, discutĉ împreunĉ fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat.
76
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Ce face educatoarea?
B Asigurĉ ambianĦa proprie muncii în echipĉ, aranjând mobilierul în sala de grupĉ în mod corespunzĉtor. Ideale sunt grupurile de patru copiii,
aranjaĦi de-o parte üi de alta a fiecĉrei mĉsuĦe.
B Stabileüte criteriul de grupare(sex, prietenii, nivelul abilitĉĦilor, diferite jocuri) üi dimensiunea grupului(de la 2 la 6 copii)
B Stabileüte reguli de lucru: Se vorbeüte pe rând; nu se atacĉ persoana, copiii se ascultĉ între ei, nu se monopolizeazĉ discuĦia, nu se rezolvĉ
sarcina de unul singur, se lucreazĉ cu culori diferite.
B Explicĉ obiectivele activitĉĦii, se specificĉ timpul pe care îl au copiii la dispoziĦie.
Avantajele învĉĦĉrii prin cooperare
% Copiii învaĦĉ sĉ lucreze împreunĉ cu ceilalĦi, nu doar alĉturi de ceilalĦi, capĉtĉ mai mare încredere în sine alĉturi de colegi
% Solicitĉ dezvoltarea în plan socio-emoĦional
% Comunicarea dintre copii reprezintĉ o cale naturalĉ pentru aceütia de a învĉĦa lucruri noi unii de la ceilalĦi.
% ÎnvaĦĉ sĉ negocieze, sĉ ia decizii împreunĉ cu ceilalĦi, sĉ îüi argumenteze un punct de vedere.
% InteracĦiunile la nivel de grup ajutĉ la sesizarea üi rezolvarea unor conflicte de idei, ce se nasc din interpretarea proprie a informaĦiilor
dobândite de ei anterior
% Se evidenĦiazĉ discrepanĦele între cunoütinĦele anterioare üi cerinĦele sarcinilor.
% Prin întrebĉri ce vizeazĉ înĦelegerea unor fenomene dezbĉtute anterior, ei pot fi conduüi sĉ emitĉ idei noi,
% DiscuĦiile în grup ajutĉ pe membrii grupului sĉ repete üi sĉ-üi fixeze noi cunoütinĦe, sĉ le proceseze pe cele noi.
% Realizeazĉ conexiuni logice, îüi organizeazĉ cunoütinĦele.
Elemente de bazĉ ale învĉĦĉrii prin cooperare
9 InterdependenĦa pozitivĉ; copiii trebuie sĉ lucreze împreunĉ pentru a atinge scopul propus, au nevoie unul de celĉlalt, pentru sprijin, explicaĦii,
coordonare.
9 Responsabilitatea individualĉ: fiecare membru al grupului este rĉspunzĉtor de propria contribuĦie la îndeplinirea scopului propus.
9 Analiza activitĉĦii grupului: copiii reflecteazĉ asupra activitĉĦii lor, decid asupra modului de îmbunĉtĉĦire a eficienĦei acestui tip de activitate.
9 Dezvoltĉ deprinderi de comunicare interpersonalĉ în cadrul grupului.
77
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
AplicaĦie - realizarea unui poster „La munte”
Copiii îüi verificĉ ei înüiüi cunoütinĦele despre munte.
Un grup decupeazĉ elemente componente pentru a realiza o imagine montanĉ.
Un grup deseneazĉ üi decupeazĉ plantele;
Un grup deseneazĉ üi decupeazĉ pe cei ce îngrijesc munĦii.
Un grup pregĉteüte fundalul planüei.
Harta conceptualĉ—este o metodĉ prin care învĉĦarea noilor informaĦii depinde de cunoütinĦele dobândite de copil üi de relaĦionĉrile pe care le
stabileüte între acestea.
• Structureazĉ cunoütinĦele acestuia, important nu este cât cunoaüte copilul, ci legĉturile care se stabilesc între acestea.
• Este recunoscutĉ ca o metodĉ de evaluare a cunoütinĦelor copilului, dar poate fi utilizatĉ üi ca instrument de predare.
• AplicaĦii ale „HĉrĦii conceptuale” — Copacul — se poate lucra individual sau în grupuri; se deseneazĉ un copac în mijlocul colii üi, prin sĉgeĦi, se
spune (deseneazĉ) tot ce se ütie despre acesta.
„Mâna oarbĉ” - fiecare alege un fruct cu ochii închiüi, iar sarcinile se rezolvĉ prin cooperare: unii deseneazĉ fructul în mijlocul foii, alĦii deseneazĉ tot
ce ütiu despre acel fruct.
Metoda pĉlĉriilor gânditoare
• Pĉlĉria albastrĉ este liderul, conduce activitatea. Este pĉlĉria responsabilĉ de controlul discuĦiilor. Clarificĉ .
• Pĉlĉria albĉ este povestitorul, cel care redĉ pe scurt conĦinutul textului, exact cum s-a întâmplat acĦiunea, este
neutru—informeazĉ.
• Pĉlĉria roüie îüi exprimĉ emoĦiile, sentimentele, supĉrarea, nu se justificĉ—spune ce simte.
• Pĉlĉria neagrĉ este criticul, reprezintĉ aspectele negative ale întâmplĉrilor, exprimĉ doar judecĉĦi negative.
Identificĉ greüeli.
• Pĉlĉria verde este gânditorul, care oferĉ soluĦii alternative, idei noi. Genereazĉ idei noi.
• Pĉlĉria galbenĉ este creatorul. Simbolul gândirii pozitive üi constructive, exploreazĉ optimist posibilitĉĦile.
AplicaĦie—ScufiĦa Roüie, povestirea copiilor
• Pĉlĉria Albĉ-redĉ pe scurt textul povestirii.
• Pĉlĉria Albastrĉ –o caracterizeazĉ pe ScufiĦa Roüie în comparaĦie cu lupul; e veselĉ, prietenoasĉ, bunĉ la suflet, gata sĉ sarĉ în ajutor, dar
neascultĉtoare, în timp ce lupul este rĉu, lacom, üiret, prefĉcut. Aratĉ ceea ce se întâmplĉ când sfaturile pĉrinĦilor nu sunt ascultate.
78
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
• Pĉlĉria Roüie-aratĉ cum ScufiĦa Roüie îüi iubea mama üi bunica, de care a ascultat întotdeauna Ea iubeüte florile, animalele, se joacĉ cu ele în
naturĉ, îi este milĉ de bunicĉ, este bucuroasĉ când vânĉtorul le salveazĉ, este supĉratĉ pe lup pentru ceea ce a fĉcut.
• Pĉlĉria Neagrĉ - criticĉ atitudinea ScufiĦei Roüii: trebuia sĉ asculte sfaturile mamei, trebuia sĉ ajungĉ repede la bunica bolnavĉ. Nu trebuia sĉ
aibĉ încredere în animale, nu trebuia sĉ spunĉ intenĦiile ei, este supĉratĉ pe vicleüugul lupului.
• Pĉlĉria Verde-acordĉ variante ScufiĦei Roüii; dacĉ dorea sĉ ofere flori trebuia sĉ cearĉ mamei sĉ cumpere un buchet de flori, dacĉ dorea sĉ
culeagĉ flori, trebuia sĉ o roage pe mama sĉ o însoĦeascĉ în pĉdure sau sĉ o întrebe dacĉ are voie. Lupul o putea ajuta sĉ culeagĉ mai repede
flori sau ciuperci pentru bunica.
• Pĉlĉria Galbenĉ-gĉseüte alt final textului. ScufiĦa Roüie putea sĉ refuze sĉ meargĉ la bunica, ütiind cĉ trece prin pĉdure; ea nu ascultĉ de lup,
lupul i-aratĉ ScufiĦei Roüii drumul cel mai scurt pânĉ la bunica, animalele din pĉdure o sfĉtuiesc sĉ nu asculte de lup.
Metoda R.A.I. (Rĉspunde-Aruncĉ-Intreabĉ) — este o metodĉ de fixare üi sistematizare a cunoütinĦelor, dar üi de verificare, are la bazĉ stimularea üi
dezvoltarea capacitĉĦilor copiilor de a comunica prin întrebĉri üi rĉspunsuri.
• ParticipanĦii activi se selecteazĉ ad-hoc, printr-un joc de aruncare/prindere a unei mingi uüoare. Copilul care aruncĉ mingea trebuie sĉ
adreseze o întrebare (din cunoütinĦele însuüite) copilului care o prinde; acesta rĉspunde la întrebare, apoi o aruncĉ unui alt coleg, dupĉ acelaüi
algoritm. Copilul care prinde mingea dar nu ütie rĉspunsul la întrebare, iese din joc.
AplicaĦie-metoda R.A.I.—„Din tainele pĉdurii”, povestire „Cine a spus „miau”? Întrebĉri üi rĉspunsuri: cine este personajul principal al
povestirii-cĉĦeluüul
• Cine îl deranjeazĉ pe cĉĦeluü din somn - Un miorlĉit.
• Ce face atunci cĉĦeluüul? - Pleacĉ sĉ afle cine a spus „miau”
• Cu cine se întâlneüte prima datĉ? - Cu un üoricel.
• Îi dĉ üoricelul rĉspunsul la întrebare? - ûoricelul se sperie üi fuge.
• Cu cine se mai întâlneüte cĉĦeluüul? - Cu cocoüul.
• Îi rĉspunde la întrebare cocoüul? - Nu, îi spune doar cum strigĉ el.
• Pe cine mai întreabĉ cĉĦeluüul? - Pe albinĉ.
• Albina îi dĉ rĉspunsul? - Albina îl înĦeapĉ, fĉrĉ a-i rĉspunde.
• Cu cine se mai întâlneüte cĉĦeluüul? - Cu un peüte care nu îi rĉspunde.
Metoda Bulgĉrelui de zĉpadĉ - presupune îmbinarea activitĉĦii individuale cu cea desfĉüuratĉ în mod cooperativ în cadrul grupurilor
• Faza de desfĉüurare:
1. Faza introductivĉ-expunerea problemei.
2. Faza lucrului individual—copiii lucreazĉ individual timp de cinci minute.
3. Faza lucrului în perechi—discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare.
4. Faza reuniunii în grupuri mari—grupurile iniĦiale se adunĉ în grupuri mai mari üi se reiau temele abordate, recapitulând rĉspunsurile.
79
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
5. Faza raportĉrii soluĦiilor în colectiv—grupul reunit analizeazĉ üi concluzioneazĉ ideile emise.
6. Faza decizionalĉ—se alege soluĦia finalĉ üi se stabilesc concluziile.
AplicaĦie-metoda Bulgĉrelui de Zĉpadĉ.—Lecturĉ dupĉ imagini „Pĉdurea”
1. Copiii obĦin informaĦii prin lectura dupĉ imagini „Pĉdurea”
2. Ei lucreazĉ individual 5 minute, timp în care au formulat întrebĉri de tipul: Ce se întâmplĉ cu plantele dacĉ dispar pĉdurile? Dar cu
animalele? De ce în pĉdure vara este rĉcoare? De ce iarna nu suflĉ vântul tare în pĉdure? Ce se întâmplĉ dacĉ se taie copacii din
pĉdure?
3. Se lucreazĉ apoi în perechi, discutându-üi pĉrerile üi încercând sĉ rĉspundĉ la întrebĉri.
4. Copiii se grupeazĉ în grupuri mai mari üi extrĉgând jetoane prin jocul „Mâna oarbĉ”, recapituleazĉ cunoütinĦele: despre brazi, despre
iepuri, despre ciupercuĦe, despre veveriĦe. Se rĉspunde la întrebĉrile la întrebĉrile la care nu au ütiut sĉ rĉspundĉ.
5. Copiii reuniĦi formuleazĉ concluziile.
6. Educatoarea concluzioneazĉ cĉ tĉierea abuzivĉ a pĉdurilor are efecte negative: dispariĦia unor plante, dispariĦia unor animale,
alunecĉri de teren, cĉlduri mari, secetĉ, lipsa aerului ozonat.
Alte metode:
Ciorchinele - stimuleazĉ realizarea unor asociaĦii de idei; permite cunoaüterea propriului mod de a înĦelege o anumitĉ temĉ.
PredicĦiile - metoda stimuleazĉ imaginaĦia copiilor, asociaĦiile de idei, originalitatea.
Stad - metoda învĉĦĉrii pe grupuri mici (la grupele mari, pregĉtitoare)
o se anunĦĉ tema (de ex. Fructe), se formeazĉ grupuri mici;
o fiecare grup discutĉ 3-4 minute despre tema respectivĉ (pot sĉ stabileascĉ üi o melodie, strofĉ dintr-o poezie);
o realizeazĉ sarcina primitĉ (sĉ deseneze fructe de toamnĉ);
o fiecare grup lucreazĉ cu o altĉ culoare;
o se cere copiilor sĉ anunĦe finalizarea sarcinii prin jocul „Creioanele la mijloc” înseamnĉ cĉ acel grup a terminat;
o se analizeazĉ produsele activitĉĦii prin metoda „Turul galeriei”
o se fac completĉri, corecturi.
80
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
„Drama pedagogiei, ca dealtfel üi a medicinei, üi a altor ütiinĦe care Ħin în acelaüi timp de artĉ üi de ütiinĦĉ, constĉ în
faptul cĉ metodele cele mai bune sunt üi cele mai dificile.” (J. Piaget)
z 3. Strategii de promovare a unei educaĦii incluzive
În conformitate cu ConvenĦia Drepturilor Copilului üi apelând la principiul nondiscriminĉrii, drepturile copiilor trebuie respectate indiferent de rasĉ,
culoare, sex, limbĉ, religie ale copilului sau ale pĉrinĦilor sau ale reprezentanĦilor sĉi legali, indiferent de originea lor naĦionalĉ, etnicĉ sau socialĉ, de
situaĦia lor materialĉ, de incapacitatea lor, de naütere sau de altĉ situaĦie.
Se promoveazĉ elaborarea unor strategii care sĉ faciliteze „un mod de viaĦĉ” ce îndeamnĉ la acceptare, adicĉ a-i reprimi printre noi pe cei care
ni s-au pĉrut diferiĦi, ciudaĦi sau bizari.
Colectivitatea care îi recepteazĉ pe cei defavorizaĦi, trebuie sĉ Ħinĉ cont de o relaĦie tripolarĉ la nivelul grĉdiniĦei: educatoare/ pĉrinĦi/copii.
O condiĦie sine-qua-non pentru reuüita acestor acĦiuni concertate ale celor trei factori activi din grĉdiniĦĉ, este existenĦa unor relaĦii biunivoce
destinse, comprehensive, constructive.
Din punct de vedere al unei culturi incluzive:
B GrĉdiniĦa este primitoare pentru toatĉ lumea üi dezvoltĉ relaĦiile cu comunitatea;
B În grĉdiniĦĉ üi în sala de grupĉ trebuie promovate prin practici cotidiene valori precum respectul, toleranĦa, grija, atenĦia faĦĉ de celĉlalt,
cooperarea (üi nu competiĦia!), implicarea comunĉ, co-responsabilitatea.
B Valorizeazĉ nevoile üi interesele copiilor üi nevoile specifice ale familiile acestora.
Din punct de vedere al unor politici incluzive:
B GrĉdiniĦa trebuie sĉ includĉ toĦi copiii din comunitatea localĉ, derulând programe eficiente de integrare;
B Curriculum-ul trebuie adaptat ca sĉ Ħinĉ seama de:
o diversitatea copiilor;
o divergenĦe de culturĉ,
o din punct de vedere lingvistic,
o sex,
o dizabilitĉĦi.
B Cadrele didactice trebuie sĉ fie la punct cu toate noutĉĦile apĉrute în domeniu;
B PĉrinĦii sĉ fie parteneri activi üi direcĦi în procesul de învĉĦare a copiilor.
81
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Din punct de vedere al unor practici incluzive, se urmĉreüte:
B Participarea activĉ a tuturor copiilor la activitĉĦi.
B Valorificarea experienĦelor tuturor copiilor üi valorizarea diferenĦelor dintre experienĦele lor
B ExplicaĦii clare astfel încât sĉ înĦeleagĉ üi sĉ înveĦe toĦi copiii;
B Încurajarea copiilor sĉ se joace împreunĉ.
B Adaptarea activitĉĦilor în funcĦie de nevoile üi disponibilitĉĦile copiilor.
În învĉĦĉmântul preücolar se pune puternic accentul pe abordarea integralĉ a copilului üi a educaĦiei sale, pe principul nediscriminĉrii - adicĉ un învĉĦĉmânt
pentru toĦi, împreunĉ cu toĦi. Integrarea/incluziunea trebuie sĉ fie susĦinute de interesul üi disponibilitatea noastrĉ, bazatĉ pe empatie, toleranĦĉ üi
respect faĦĉ de toĦi copiii, indiferent de naĦionalitate, rasĉ, religie, nivel de dezvoltare sau statut socio-economic..
Maniera integratĉ presupune abordarea realitĉĦii printr-un demers holist în care graniĦele dintre categoriile üi tipurile de activitĉĦi dispar se topesc
într-un scenariu unitar, în cadrul cĉruia tema se lasĉ investigatĉ cu mijloacele diferitelor domenii de cunoaütere.
• Acceptarea conütientĉ a celorlalĦi în stabilirea unor relaĦii integrate prin:
Æ Participarea la jocurile üi activitĉĦile propuse de alĦii;
Æ ÎnĦelegerea faptului cĉ viaĦa în grup presupune respectarea unor reguli; în primul rând, copilul trebuie sĉ înveĦe sĉ-üi aütepte rândul („aüteaptĉ
întâi sĉ vedem ce spune Irina”); sĉ înveĦe modalitĉĦi de adresare cĉtre persoane mai în vârstĉ üi de sexe diferite; formule de politeĦe folosite
zilnic, aprecierea diferenĦelor între opinii.
Æ Eliminarea manifestĉrilor de discriminare faĦĉ de anumiĦi colegi;
• Acceptarea conütientĉ a celorlalĦi üi stabilirea unor norme de comunicare;
Æ IniĦierea unor reguli de bazĉ ale dialogului: sĉ nu întrerupĉ partenerul, sĉ lase timp pentru intervenĦia celuilalt;
Æ Evitarea monopolizĉrii atenĦiei educatoarei üi evitarea tendinĦei de a pârî pe cel cu care este în divergenĦe sau un altul;
Æ Educarea unei atitudini deschise faĦĉ de grup.
• Alcĉtuirea unui program de activitĉĦi care sĉ favorizeze dezvoltarea relaĦiilor de prietenie între copii care se joacĉ împreunĉ. Iatĉ câteva sugestii pe
care vi le oferim:
Æ Având în vedere cĉ aceste grupe se formeazĉ prin înscriere, fĉrĉ a se cunoaüte copiii, noi trebuie sĉ planificĉm activitĉĦi care sĉ favorizeze
crearea relaĦiilor de prietenie între copiii ajunüi din întâmplare împreunĉ.
Æ Sĉ prezentĉm o gamĉ de activitĉĦi din care copiii sĉ-üi aleagĉ în mod liber; pentru ele pot opta copiii care au stabilit deja relaĦii de prietenie, dar
e posibil ca tocmai aceste activitĉĦi sĉ ducĉ la formarea unor prietenii.
Æ Sĉ creĉm unele activitĉĦi care îi solicitĉ pe copii sĉ lucreze, sĉ se joace împreunĉ. Ele pot fi create pentru participarea a câte doi copii cu
temperamente asemĉnĉtoare ori a mai multor copii.
82
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Æ Organizarea unor activitĉĦi de expunere a cunoütinĦelor , evenimentelor prin care au trecut copiii, a impresiilor despre o întâmplare sau alta; ele
se pot desfĉüura fie la bibliotecĉ, fie la centrul de joc de rol.
Æ ActivitĉĦile trebuie sĉ dureze suficient pentru a permite copiilor sĉ se acomodeze unul cu altul üi sĉ doreascĉ sĉ formeze un grup üi cu alte ocazii.
Nu trebuie sĉ limitĉm durata unei activitĉĦi, nici sĉ o întrerupem brusc, ci sĉ anunĦĉm din timp finalizarea ei.
Æ Când planificĉm activitĉĦi de grup, este bine sĉ avem în vedere nivelurile de dezvoltare ale copiilor. Dacĉ interesele lor sunt similare, este de
presupus cĉ existĉ üansa unor prietenii strânse între copii.
Toate metodele prezentate la capitolul „Strategii de promovare a învĉĦĉrii prin cooperare” se pot adapta cu reuüitĉ deplinĉ în promovarea unei educaĦii
incluzive.
83
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Capitolul 7. Evaluarea progresului copilului
z RelaĦia observare – evaluare
z Forme ale evaluĉrii
z Portofoliul copilului
z RelaĦia observare – evaluare
Cu cât o activitate de învĉĦare este mai complexĉ, cu atât acĦiunile evaluative devin mai necesare, evidente üi îüi amplificĉ rolurile.
Ce înseamnĉ evaluarea?
Evaluarea, este o acĦiune complexĉ, un ansamblu de operaĦii mintale üi acĦionale, intelectuale, atitudinale, afective în cadrul cĉreia se precizeazĉ:
• conĦinuturile üi obiectivele ce trebuie evaluate;
• în ce scop üi în ce perspectivĉ se evalueazĉ;
• când se evalueazĉ (la începutul învĉĦĉrii, pe parcursul acesteia, la sfârüit de bilanĦ);
• cum se evalueazĉ;
• în ce fel se prelucreazĉ datele üi cum sunt valorizate informaĦiile;
• pe baza cĉror criterii se apreciazĉ.
Alain Kerlan considerĉ cĉ evaluarea presupune o concepĦie sistematicĉ üi operatorie pornind de la mai multe întrebĉri cheie:
- pentru ce se face? (ceea ce pune în evidentĉ – funcĦii ale evaluĉrii);
- în raport cu ce? (destinatarii evaluĉrii);
- ce? (ce se evalueazĉ);
- cum? (instrumentele üi procedurile de evaluare).
B. Bloom înĦelege evaluarea ca „ formulare, într-un scop determinat, a unor judecĉĦi asupra valorii anumitor idei, lucrĉri, situaĦii, metode, materiale etc.”
Evaluarea este o acĦiune de cunoaütere, în cazul nostru, a unei persoane – copil cu vârsta cuprinsĉ între 3-6/7 ani.
84
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Ca act de cunoaütere, evaluarea prezintĉ unele note comune cu procesul de cunoaütere. Ambele reprezintĉ procese de cunoaütere, întreprinse în scopuri
definite, utilizând instrumente üi metodologii adecvate üi presupun operaĦii de prelucrare üi interpretare a datelor.
Evaluarea are ca procese componente: mĉsurarea (ce a învĉĦat copilul) üi aprecierea ce cuprinde: predicĦia (nivelul de dezvoltare al copilului suficient
pentru stadiul urmĉtor üi în special pentru intrarea în ücoalĉ) üi diagnoza (ce anume frâneazĉ dezvoltarea copilului).
Mĉsurarea nu se reduce la procedura de dimensionare cantitativĉ, exprimatĉ în limbajul cifrelor, ci trebuie privitĉ ca proces prin care lucrurile sunt
observate üi diferenĦiate. Ea are deci, caracter informal.
Dupĉ cum remarcĉ Hopkins K., mĉsurarea se poate efectua üi informal, prin observare; când se realizeazĉ prin limbajul cifrelor, procesul de mĉsurare
este mai complet. Trebuie subliniat faptul cĉ unele fenomene supuse evaluĉrii nu sunt mĉsurabile sau nici mĉcar observabile direct. În asemenea situaĦii,
se aplicĉ principiul acceptat în evaluare: „sĉ mĉsurĉm tot ce poate fi mĉsurat üi sĉ facem mĉsurabil ceea ce la o primĉ aproximaĦie nu poate fi mĉsurat” .
Mĉsurarea nu este un scop în sine; ea marcheazĉ un moment al evaluĉrii, fiind urmat de prelucrarea datelor obĦinute recurgându-se, atunci când este
posibil, la metode statistice. Mĉsurarea rĉspunde la întrebĉri de tipul: Cât de mult? Ce dimensiuni? Ce cantitate? ü.a.
Aprecierea se defineüte ca un proces de judecare a valorii rezultatelor mĉsurĉrii. Ea rĉspunde la întrebĉri de felul: cum este?, ce valoare are? , în ce
mĉsurĉ rĉspunde trebuinĦelor sau aüteptĉrilor? ü.a.
Evaluarea este un concept mai cuprinzĉtor decât mĉsurarea üi aprecierea. Etimologic, semnificĉ a aprecia valoarea (atitudine axiologicĉ) ceea ce înseamnĉ
cĉ actul de evaluare implicĉ o operaĦie dublĉ:
a) înregistrarea obiectivĉ a dimensiunii fenomenului (mĉsurarea acestuia);
b) aprecierea relaĦiei dintre starea constatatĉ üi criteriul general al unei stĉri dorite (activitĉĦi reuüite).
FuncĦiile psihopedagogice ale acĦiunii de evaluare a copilului
FuncĦia diagnosticĉ constĉ în aprecierea, pe baza datelor obĦinute în procesul de observare, a nivelului de dezvoltare psihofizicĉ (în raport cu media
vârstei üi alte caracteristici individuale), depistarea üi explicarea cauzelor psihologice care stau la baza diverselor reacĦii cognitive üi afective.
Modalitatea cea mai la îndemânĉ educatoarelor pentru înĦelegerea acestor cauzalitĉĦi este abordarea copilului ca întreg, integrarea acestuia în complexul
de factori care îi influenĦeazĉ existenĦa üi interpretarea datelor privind manifestĉrile psihice üi prin prisma acestor factori.
Aceastĉ funcĦie mai permite stabilirea cauzelor care au condus la o slabĉ pregĉtire üi la o eficienĦĉ scĉzutĉ a acĦiunilor educative.
FuncĦia de constatare üi de mĉsurare indicĉ dacĉ o activitate de învĉĦare s-a derulat în condiĦii optime, cunoütinĦele au fost asimilate, o deprindere a
fost achiziĦionatĉ sau stadiul dezvoltĉrii acesteia.
FuncĦia de reglare. Caracterul permanent pe care trebuie sĉ-l aibĉ acĦiunea de cunoaütere psihopedagogicĉ va oferi date privind dinamica diferitelor
variabile ale personalitĉĦii. Cunoaüterea acestora îi permite educatoarei reglarea üi ameliorarea intervenĦiilor didactice, diferenĦierea üi chiar
individualizarea acestora acolo unde este cazul.
85
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
FuncĦia prognosticĉ se referĉ la anticiparea tendinĦelor üi ritmului de evoluĦie a vieĦii psihice a copilului, a nevoilor üi disponibilitĉĦilor viitoare ale
copiilor. Ea permite organizarea intervenĦiilor educaĦionale astfel încât ele sĉ faciliteze împiedicarea manifestĉrilor negative üi valorificarea la maxim a
potenĦialului copilului.
FuncĦia de informare. Profilul de dezvoltare psihologicĉ – aüa cum este el descris de educatoare – constituie o sursĉ de informare permanentĉ pentru
pĉrinĦi üi un punct de pornire în cunoaüterea proaspĉtului ücolar pentru învĉĦĉtorii de la ciclul primar. Din acest stadiu al educaĦiei preücolare
educatoarea trebuie sĉ facĉ din aceastĉ acĦiune de cunoaütere a individualitĉĦii üi un suport pentru încurajarea autocunoaüterii.
FuncĦia de condiĦionare a deciziilor pedagogice presupune stabilirea direcĦiilor de acĦiune în vederea dezvoltĉrii la maximum a potenĦialitĉĦilor
psihofizice de care dispune copilul. Acestea pot sĉ fie:
- menĦinerea tipului de intervenĦie educaĦionalĉ în vederea activĉrii potenĦialului real de exprimare a copilului; consilierea – accentul se pune pe
protejarea dezvoltĉrii psihice üi contracararea tendinĦelor deviante;
- psihoterapia – accentul este pus pe recuperare (cazurile de rĉmânere în urmĉ în dezvoltare, insucces, abandon al activitĉĦii, neadaptare la
cerinĦele grĉdiniĦei etc.) în funcĦie de amploarea activitĉĦii terapeutice se recomandĉ ca aceasta sĉ se desfĉüoare de cĉtre o echipĉ
multiprofesionalĉ (educator, psihopedagog, psiholog etc.);
- orientarea ücolarĉ viitoare – dar üi orientarea spre exersarea în procesul educaĦional în domeniile în care copilul are dificultĉĦi sau dimpotrivĉ,
înclinaĦii speciale.
Aceastĉ funcĦie permite formularea deciziilor din douĉ perspective:
• din perspectiva copilului – stimulativĉ, de întĉrire a rezultatelor, de formare a unor abilitĉĦi, de conütientizare a posibilitĉĦilor etc.
• din perspectiva educatoarei – a üti ce a fĉcut üi ce are de realizat în continuare.
Buna cunoaütere psihopedagogicĉ a copilului de 3-6/7 ani e importantĉ deoarece în aceastĉ perioadĉ evoluĦia este foarte rapidĉ üi diversificatĉ, iar
educatoarea trebuie sĉ-üi adapteze activitatea la particularitĉĦile de vârstĉ üi individuale ale copiilor.
Cunoaüterea în profunzime a fiecĉrui copil cere mult timp educatoarei üi competenĦĉ üi nu se reduce la totalitatea informaĦiilor cu privire la o realitate
datĉ.
În psihologie „a cunoaüte” înseamnĉ a descifra formula psihologicĉ individualĉ, sau, dacĉ ne referim la personalitate în ansamblu, cunoaüterea devine
posibilĉ numai cu condiĦia stĉpânirii factorilor multipli care alcĉtuiesc aceasta realitate complexĉ, adicĉ a factorilor fizici, psihologici, sociali, culturali.
Cei care pot realiza o evaluare obiectivĉ a copilului sunt cei care interacĦioneazĉ zi de zi cu aceütia .
Traducem în fapt trei deziderate:
• sĉ-l ajutĉm pe copil sĉ se cunoascĉ pe sine însuüi pentru a-üi valorifica la maxim potenĦialul;
• sĉ-i ajutĉm pe pĉrinĦi sĉ-üi cunoascĉ copilul pentru a-l stimula üi susĦine corespunzĉtor;
• sĉ ajutĉm educatoarele sĉ-üi cunoascĉ mai bine discipolii pentru a le acorda acestora sprijinul necesar la fiecare pas de dezvoltare a lor.
86
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Scopul evaluĉrii copilului este de a acorda sprijin üi ajutor acestuia în tendinĦa lui de a afla noul, de a se orienta în lumea înconjurĉtoare a lucrurilor, a
naturii, de a-üi explica unele lucruri despre propria persoanĉ. Rezultatele evaluĉrii nu trebuie sĉ capete coloratura emoĦionalĉ sau eticĉ de genul „
Aceasta e rĉu, dar aceasta e bine”, „Aici faci rĉu, aici nu e bine….” ü.a.
InformaĦia privind dezvoltarea copilului e bine sĉ fie strict confidenĦialĉ (în special cea mai puĦin pozitivĉ), dar ea trebuie comunicatĉ pĉrinĦilor, altor
adulĦi sau copii. În baza ei se pot formula pentru pĉrinĦi recomandĉri (sugestii despre cum sĉ-üi ajute copilul în dezvoltarea lui.
Exemple:
• sĉ gĉseascĉ modalitatea accesibilĉ copilului de a explica lucrurile;
• sĉ-l ajute sĉ se includĉ într-o activitate plĉcutĉ üi atrĉgĉtoare;
• sĉ-i satisfacĉ necesitatea lui de informaĦie prin poveüti, ghicitori, exerciĦii-probleme, istorioare, sĉ-i acorde mai mult timp üi mai multĉ
afecĦiune.
În perioada copilĉriei timpurii, rezultatele evaluĉrii se comparĉ cu performanĦele copilului însĉüi, cu succesele üi
insuccesele lui proprii!!!
AcĦiunile de evaluare a progresului înregistrat de copil trebuie sĉ aibĉ loc în mediul natural al copilului. În timpul activitĉĦilor, al jocului liber ales sau al
jocului organizat de cĉtre educatoare, al plimbĉrilor, sau al altor momente de regim, educatoarea urmĉreüte/observĉ comportamentul copiilor,
menĦioneazĉ problemele apĉrute, stĉrile de interes cognitive sau cele de lipsĉ de interes, de bucurie sau necaz, fixeazĉ performanĦele fiecĉrui copil üi
reacĦia lui la laudĉ sau recompensĉ. Este inadmisibil sĉ i se spunĉ copilului sau sĉ i se dea de înĦeles cĉ el va fi apreciat într-un mod care îi va bloca dorinĦa
de a învĉĦa, de a încerca lucruri noi, curiozitatea.
Dezvoltarea copilului este un proces global, unitar; nivelul üi ritmul dezvoltĉrii în fiecare domeniu nu pot fi privite izolat, deoarece acestea sunt strâns
legate între ele üi se influenĦeazĉ reciproc. În evaluare trebuie Ħinut seama îndeosebi de faptul cĉ fiecare copil are ritmul sĉu de dezvoltare care
înregistreazĉ uneori momente de salt, alteori de stagnare.
Pentru a avea o imagine globalĉ despre dezvoltarea copilului, este necesar a aprecia nivelul tuturor domeniilor de dezvoltare:
• dezvoltarea fizicĉ – sĉnĉtate üi igienĉ personalĉ;
• dezvoltare socio-emoĦionalĉ;
• capacitĉĦi üi atitudini în învĉĦare;
• dezvoltarea limbajului, a comunicĉrii üi premisele citirii üi scrierii;
• dezvoltarea cognitivĉ üi cunoaüterea lumii.
Datele obĦinute trebuie analizate în interrelaĦie, stabilindu-se totodatĉ üi relevanĦa lor pentru ansamblul structurilor individuale.
87
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Pentru a aprecia performanĦele copilului, ritmul lui de dezvoltare üi progresul (sau regresul) lui, este necesar sĉ se repete unele situaĦii de evaluare care
Ħin de obiectivele principale privind intervenĦiile educaĦionale. Este necesar sĉ repetĉm observĉrile, sĉ efectuĉm cu regularitate discuĦii cu pĉrinĦii etc.
în dependenĦĉ cu importanĦa parametrilor sau a tendinĦei acestora de a se schimba.
Putem spune cĉ evaluarea progresului copilului nclude:
- acumularea informaĦiei despre dezvoltarea copilului;
- înregistrarea informaĦiei cĉpĉtate;
- interpretarea acesteia.
Acumularea informaĦiei despre dezvoltarea copilului.
• Copilul însuüi ca sursĉ de informaĦie. Observând copilul, încĉ din primele zile ale sosirii lui în grĉdiniĦĉ, obĦinem informaĦii despre rĉspunsurile lui
la întrebĉri, exprimare, idei üi propuneri. Aflĉm dacĉ se desprinde uüor de persoanele din familie; dacĉ comunicĉ uüor cu educatoarea sau cu
ceilalĦi copii; ce jucĉrii preferĉ; dacĉ este curios; cum rĉspunde la diferiĦi stimuli (sunete, zgomote, miücĉri, spaĦii largi) ; dacĉ este emotiv;
afectuos; dacĉ rĉspunde la o sarcina datĉ; dacĉ are anumite aptitudini speciale.
• Grupa de copii, ca üi context social, poate servi drept sursĉ de informaĦie. Educatoarea nu numai cĉ are nevoie de informaĦie despre
caracteristicile ce influenĦeazĉ dezvoltarea personalitĉĦii copilului ca membru al grupului; pentru ea este important sĉ ütie üi cum diferiĦi copii
influenĦeazĉ atmosfera din grup. Copilul poate fi concomitent membru al mai multor grupuri: la grĉdiniĦĉ, cu copiii din curte/cartier, cu
fraĦii/surorile lui. Toate aceste grupuri pot servi drept surse de informaĦii despre abilitĉĦile cognitive, sociale, comunicative ale copilului, despre
abilitĉĦile de rezolvare creativĉ a situaĦiilor problematice ce se iscĉ, modalitĉĦile de luare a deciziilor üi asumarea responsabilitĉĦilor.
• PĉrinĦii, educatoarele din grĉdiniĦĉ, pedagogii – specialiüti (de arte, educaĦie fizicĉ, limbi moderne, logopedul, psihologul etc.) , medicul üi
asistentele medicale, personalul administrativ üi auxiliar, care interacĦioneazĉ cu copilul, fraĦi/surori, bunici, unchi etc. pot servi drept surse de
informaĦie despre dezvoltarea copilului. InformaĦia primitĉ de la aceste persoane, inclusiv de la pĉrinĦi, trebuie privitĉ ca una suplimentarĉ
deoarece ea este indirectĉ, nu vine nemijlocit de la copil.
Ce trebuie sĉ ütim despre copil?
- Identitatea psiho-fizicĉ a copilului, care ne spune cum este copilul adicĉ evidenĦierea particularitĉĦilor individuale, determinate de vârsta
cronologicĉ, aptitudinile copilului, ritmul sĉu unic de dezvoltare üi învĉĦare, stilul predilect în acĦiune üi învĉĦare, capacitatea sa de concentrare
asupra activitĉĦilor, dificultĉĦi de adaptare üi învĉĦare etc.
- AcĦiunile copilului, cum acĦioneazĉ copilul cu obiectele, fenomenele üi persoanele din jur: manipularea obiectelor, identificarea elementelor
componente, recunoaüterea particularitĉĦilor, modul predilect de acĦionare, tipurile de activitĉĦi üi condiĦiile în care acestea se desfĉüoarĉ etc.
- RelaĦiile psiho-sociale ale copilului. Situând copilul în interiorul grupului social, identificĉm cum relaĦioneazĉ el cu ceilalĦi copii, cu adulĦii cu care
vine în contact.
88
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Vom trece în revistĉ câteva metode de acumulare a informaĦiei:
Observarea üi înregistrarea datelor. Aceastĉ metodĉ este eficientĉ pentru a determina „ ce”, „cât” üi „cum” învaĦĉ copiii.
Înregistrarea este procesul documentĉrii activitĉĦii observate sau a comportamentului urmĉrit. Aceastĉ informaĦie alimenteazĉ judecĉĦile fĉcute asupra
copiilor üi a metodelor de instruire potrivite. În funcĦie de contextul educaĦional, observĉrile sunt uneori informale üi nu includ înregistrarea; alteori ele
se fac cu scop precis, pentru a ne documenta, spre exemplu, dacĉ a cĉpĉtat o anume abilitate copilul sau a înĦeles corect ceva. Înregistrând ceea ce
vedem sau ceea ce se face în sala de grupĉ obĦinem un document al muncii copilului, al calitĉĦii acestuia sau al contactului lui cu ceilalĦi. În timp
observĉrile asupra copilului ne pot dezvĉlui tipare comportamentale, preferinĦe, stiluri de a învĉĦa un lucru sau altul, stĉpânirea unor abilitĉĦi üi progresul
ca dezvoltare üi creütere.
Avantajele observĉrii:
- o mai precisĉ cunoaütere üi evaluare a fiecĉrui copil în parte referitor la cum se simte acesta, cum gândeüte cum vede lumea, cum acĦioneazĉ, cum
interacĦioneazĉ ce ütie üi ce poate sĉ facĉ. Aceste date individuale pot fi raportate la caracteristicile generale de dezvoltare;
- o imagine globalĉ a fiecĉrui copil, sub aspectul intereselor, capacitĉĦilor reacĦiilor caracteristice precum üi domeniile de dezvoltare mai mult
stimulate sau mai puĦin;
- o mai mare capacitate de a reacĦiona în relaĦiile cu copiii. Pentru a fi eficiente, observĉrile trebuie sĉ fie sistematice, obiective, selective üi atent
înregistrate. Urmĉtoarele orientĉri vĉ pot fi de folos în efectuarea observĉrilor:
observaĦi ce anume face copilul;
observaĦii pe copii în locuri diferite, în momente diferite ale timpului petrecut în grĉdiniĦĉ;
fiĦi realiüti în programarea observĉrilor;
concentraĦi-vĉ asupra unui singur copil;
fiĦi discret – copilul nu trebuie sĉ simtĉ cĉ este supus observĉrii;
protejaĦi confidenĦialitatea observaĦiilor;
înregistraĦi observaĦiile cât mai repede posibil;
alegeĦi un sistem practic de înregistrare a informaĦiilor.
Tehnici de observare informalĉ:
- înregistrĉrile factuale – oferĉ informaĦii despre ce s-a întâmplat care a fost stimulul/motivaĦia interesului pentru o anume activitate, care au
fost reacĦiile copilului üi cum s-a încheiat acĦiunea. Pot include citate din dialogurile copilului üi descrieri ale calitĉĦii comportamentului;
- înregistrĉri narative – pot fi aprecieri zilnice sau impresii asupra activitĉĦilor individuale sau de grup, care sunt înregistrate la sfârüitul zilei. Ele
sunt utile pentru depistarea unora dintre succesele sau insuccesele zilei;
89
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
- verificarea zilnicĉ a stĉrii de sĉnĉtate üi a dispoziĦiei copilului. Toate observaĦiile de naturĉ medicalĉ, dar üi psihologicĉ se consemneazĉ la
dosarul copilului;
- liste cu comportamente/specifice/de observat. O listĉ de verificare privind dezvoltarea oferĉ un exemplu de proces sistematic de colectare a
datelor privind nivelul de dezvoltare üi acĦiune a unui copil în diferite domenii ale dezvoltĉrii.
Putem observa üi înregistra üi opĦiunile copiilor pentru diverse centre de învĉĦare sau pentru diferite materiale cu care sĉ opereze, sau pentru diferiĦi
copii - parteneri de joacĉ. Aceasta ne poate ajuta sĉ ne asigurĉm cĉ acei copii care îüi petrec majoritatea timpului liber, în centrul pentru activitĉĦi
practice, vor fi încurajaĦi sĉ exploreze üi alte centre de activitate. Putem uüura tranziĦia copilului (trecerea de la un centru la altul) prin amplasarea unei
activitĉĦi artistice îndrĉgite de copil, într-o altĉ parte a sĉlii de grupĉ. De exemplu, copilul poate fi încurajat sĉ deseneze/picteze norii üi cerul de
deasupra castelului care va fi construit în zona ConstrucĦii din cuburi üi cutiuĦe sau în zona Nisip üi apĉ sau, în zona bibliotecĉ copilul ar putea
înfrumuseĦa coperta unei cĉrĦi pe care „ au editat-o” însĉüi copiii.
Înregistrarea datelor strânse prin observare
AlegeĦi-vĉ propria modalitate de înregistrare! RespectaĦi echilibrul dintre informaĦia înregistratĉ üi cea neînregistratĉ.
ÎnregistraĦi doar ceea ce vi se pare interesant, important, lucruri noi apĉrute în dezvoltarea copilului.
Este bine sĉ avem permanent la noi un carneĦel üi un creion, pentru a înregistra, fĉrĉ a întrerupe activitatea cu copiii, o frazĉ sau
pentru a descrie evenimentele – cheie într-un contact fizic sau emoĦional. Putem avea foi volante üi creioane peste tot în sala de grupĉ.
La sfârüitul zilei aceste scurte notiĦe vor fi transcrise într-un carnet sau dosar (comun sau pentru fiecare copil) . Listele de verificare
pot fi plasate pe pereĦi de jur împrejurul sĉlii de grupĉ pentru a Ħine evidenĦa opĦiunilor fĉcute de copii. Casetofonul este üi el un mijloc eficient de
înregistrare a faptelor de comportament al copiilor (informaĦia verbalĉ). Aüadar strĉduiĦi-vĉ ca pĉrerile üi convingerile dumneavoastrĉ sĉ influenĦeze
cât mai puĦin aprecierea dumneavoastrĉ datĉ dezvoltĉrii copilului.
Încercĉm sĉ fim obiectivi înregistrând rezultatele observĉrilor noastre. Asupra aprecierilor noastre date copilului acĦioneazĉ mai mulĦi factori:
informaĦia precedentĉ, predicĦiile üi suspiciunile proprii, momentul în care este realizatĉ observarea etc. Înregistrând comportamentul copilului aüa cum
s-a derulat el este necesarĉ: fixarea situaĦiei care a generat informaĦia (numim acei copii sau adulĦi care au luat contact nemijlocit cu copilul în momentul
observĉrii, activitatea în el era inclus, atmosfera, anturajul care a generat un atare comportament etc.).
Observarea copilului poate fi structuratĉ urmĉrind atingerea obiectivelor de referinĦĉ cuprinse în curriculum üi corelarea acestora cu domeniile de
dezvoltare ale copilului. În fapt, ceea ce ne intereseazĉ cel mai mult este dezvoltarea lui sub toate aspectele. Modul de organizare a observĉrii este decis
de cĉtre educatoare în funcĦie de numĉrul de copii în grupĉ, de vârsta acestora üi, implicit, complexitatea deprinderilor üi abilitĉĦilor pe care le
presupune vârsta acestora. Important este de reĦinut cĉ toate obiectivele prevĉzute în curriculum trebuie atinse de toĦi copiii üi, de aceea, urmĉrirea lor
prin observare pe parcursul celor doi ani pentru care sunt formulate, trebuie sĉ fie fĉcute foarte sistematic.
90
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
În funcĦie de obiectivele de referinĦĉ propuse pentru o anumitĉ perioadĉ de timp ( de ex. pentru a anumitĉ temĉ), ne putem fixa zilnic un numĉr de copii
pe care sĉ-i observĉm având în vedere comportamentele vizate de acele obiective de referinĦĉ. Durata observĉrii lor poate fi de mai multe zile, întrucât
obiectivele respective de referinĦĉ sunt avute în vedere pe parcursul mai multor activitĉĦi în zile diferite. Întrucât perioada de atingere a acelor
obiective este de doi ani de zile, observarea atingerii lor de cĉtre toĦi copiii se face prin revenire asupra observĉrii lor periodic.
Scopul observĉrii este îndeosebi acela de a constata salturile în dezvoltare, dar üi dificultĉĦile întâmpinate de copii pentru a üti cum sĉ ne redefinim
scenariile didactice în perioada urmĉtoare.
Cum putem utiliza informaĦiile strânse prin observare!
Vĉ sugerĉm utilizarea urmĉtoarelor tehnici de adaptare individualĉ a informaĦiilor culese în urma observĉrii:
- încurajarea intereselor - utilizând o activitate deja cunoscutĉ copilului prin integrarea unei activitĉĦi noi;
- lucrul în perechi sau pe grupe pentru stimularea acelor deprinderi, abilitĉĦi care necesitĉ mai mult suport. (Piaget este de pĉrere cĉ cel mai bine
copiii învaĦĉ unul de la altul, astfel cĉ deseori copilul poate fi stimulat prin simpla implicare într-o activitate în perechi sau de grup mic);
- axarea pe nevoi specifice – dacĉ observĉm cĉ mai mulĦi copii întâmpinĉ dificultĉĦi în derularea anumitor activitĉĦi, se pot organiza activitĉĦi pe
grupuri mici centrate pe anumite sarcini.
Convorbirea üi interviul
Convorbirea se desfĉüoarĉ în condiĦiile unei dispoziĦii normale a copilului. Ea trebuie sĉ fie liberĉ, degajatĉ, nestingheritĉ, sĉ decurgĉ într-o atmosferĉ
sincerĉ de încredere, binevoitoare, în condiĦii de maximĉ naturaleĦe pentru cĉ numai aüa vor putea fi surprinse manifestĉrile spontane ale copilului,
mecanismele psihice aüa cum sunt ele în realitate. Convorbirile pot avea loc în timpul activitĉĦilor sub forma unor scurte dialoguri cu copilul.
Convorbirea este recomandabil de utilizat în combinaĦie cu observarea sau subordonatĉ unei activitĉĦi pe care copilul o are de îndeplinit (în timp ce el
„soluĦioneazĉ” o problemĉ sau face, executĉ ceva, i se pot pune diverse întrebĉri). De exemplu, desenele copiilor trebuie însoĦite de explicaĦiile acestora
privitoare la intenĦiile sale, deoarece fĉrĉ acestea au o mai slabĉ valoare informativĉ. Toatĉ producĦia verbalĉ a copilului trebuie notatĉ üi anexatĉ
lucrĉrii. Mĉrturia copilului dezvĉluie certe aptitudini practice, dar mai ales trĉsĉturi ale personalitĉĦii.
Metoda analizei produselor activitĉĦii este o metodĉ auxiliarĉ üi poate oferi informaĦii numai în combinaĦii cu observarea, convorbirea üi alte metode de
cunoaütere a copilului.
Prin aplicarea acestei metode obĦinem date cu privire la:
- însuüirile psihice ale copilului (spiritul de observaĦie, capacitatea de a înĦelege, caracteristici ale reprezentĉrilor etc.) ;
- capacitĉĦile psihice de care dispun copiii (coerenĦa planului mintal, continuitatea logicĉ a ideilor, forĦa imaginaĦiei, amploarea intereselor, calitatea
cunoütinĦelor, deprinderilor, priceperilor üi aptitudinilor) ;
- stilul realizĉrii (personal, original, sau comun, obiünuit) ;
- progresele realizate prin învĉĦare (prin realizarea repetatĉ a unor produse ale activitĉĦii).
91
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
z Forme ale evaluĉrii
Activitatea educativĉ a grĉdiniĦei este complexĉ üi cere forme de evaluare multiple.
Evaluarea iniĦialĉ. Se efectueazĉ la începutul unui program educaĦional (ciclu de învĉĦĉmânt, an ücolar, semestru, începutul unui capitol üi chiar al unei
lecĦii). Evaluarea iniĦialĉ constituie o condiĦie hotĉrâtoare pentru reuüita activitĉĦii de învĉĦare, fiind menitĉ sĉ ofere posibilitatea de a cunoaüte
potenĦialul de învĉĦare al copiilor la începutul unei activitĉĦi, de a üti care sunt premisele de la care pornim sĉ proiectĉm activitĉĦile de învĉĦare. Relevând
importanĦa pe care o are în acest sens, Ausubel D. subliniazĉ: „ Dacĉ aü vrea sĉ reduc toata psihopedagogia la un singur principiu, eu spun: ceea ce
influenĦeazĉ cel mai mult învĉĦarea, este ceea ce ütie copilul la plecare. AsiguraĦi-vĉ de ceea ce el ütie üi instruieüte-l în consecinĦĉ! ”
FuncĦiile evaluĉrii iniĦiale
a) FuncĦia diagnosticĉ. Vizeazĉ cunoaüterea mĉsurii în care copiii stĉpânesc anumite cunoütinĦe üi posedĉ capacitĉĦi necesare angajĉrii lor cu üanse de
reuüitĉ într-un nou program educaĦional.
Obiectul evaluĉrii iniĦiale îl constituie acele cunoütinĦe üi capacitĉĦi care reprezintĉ premise pentru asimilarea noilor conĦinuturi üi formarea altor
deprinderi üi abilitĉĦi. Ceea ce intereseazĉ nu este aprecierea performantelor globale ale elevilor si nici ierarhizarea lor, ci cunoaüterea
potenĦialului de învĉĦare, a premiselor „cognitive üi atitudinale” (capacitĉĦi, interese, motivaĦii) necesare integrĉrii în activitatea care urmeazĉ.
b) FuncĦia prognosticĉ sugereazĉ condiĦiile probabile ale desfĉüurĉrii noului program üi îi permite anticiparea rezultatelor.
Anticiparea activitĉĦii se întemeiazĉ pe utilizarea „gândirii previzionale” üi constĉ în a proiecta în timp üi în spaĦiu desfĉüurarea unor acĦiuni
orientate spre realizarea obiectivelor, deci etapele activitĉĦii, componentele ei üi efectele probabile.
Evaluĉrii iniĦiale îi aparĦin mai multe idei:
o evaluarea iniĦialĉ este indisociabilĉ construcĦiei unui demers didactic riguros üi eficace;
o funcĦiile ei sunt asigurate pânĉ la final numai dacĉ mijloacele üi resursele sunt stabilite üi folosite pentru a face posibilĉ derularea
activitĉĦii în condiĦii de eficienĦĉ;
o constituie un demers pedagogic esenĦial pentru desfĉüurarea cu succes a programului de instruire.
Evaluarea sumativĉ (cumulativĉ) este tipul de evaluare prin care se constatĉ nivelul de performanĦĉ atins în raport cu obiectivele cadru üi de referinĦĉ
cuprinse în curriculum. Constatĉrile se exprimĉ prin aprecierea mĉsurii în care aceütia au atins obiectivele de referinĦĉ. Beneficiarii rezultatelor ei sunt
în primul rând adulĦii. În grĉdiniĦe se poate vorbi de evaluare sumativĉ, în special înainte de pĉrĉsirea grĉdiniĦei; când trebuie sĉ i se constituie profilul de
personalitate, inventarul de cunoütinĦe principale, sĉ i se caracterizeze interesul üi posibilitĉĦile de învĉĦare pentru a se argumenta recomandarea
înscrierii sale în ücoala primarĉ sau reĦinerea în grĉdiniĦĉ. Pentru cunoaüterea unor particularitĉĦi, de exemplu, creativitatea în plan verbal, cunoaüterea
numerelor, a unei deprinderi motorii, se pot organiza üi alte momente de evaluare sumativĉ. Calitatea, obiectivitatea evaluĉrii sumative, pot fi cele dorite
când aceasta este realizatĉ de educatoare, pentru cĉ pot fi folosite üi concluziile evaluĉrii formative.
92
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Evaluarea formativĉ (continuĉ) presupune verificarea rezultatelor pe parcursul procesului didactic, realizatĉ pe secvenĦe mai mici (1-2 sĉptĉmâni,
capitol) üi permite o evaluare a performanĦelor tuturor copiilor privind conĦinutul esenĦial al cunoütinĦelor parcurse în secvenĦa respectivĉ. Astfel în ce
mĉsurĉ au fost însuüite cunoütinĦele üi deprinderile predate se identificĉ neajunsurile üi se adoptĉ mĉsurile de recuperare faĦĉ de unii copii üi de
ameliorare a procesului de învĉĦĉmânt. Evaluarea continuĉ are caracter permanent üi este integratĉ în actul didactic, realizându-se pe parcursul
activitĉĦii de predare-învĉĦare, mai ales la verificarea cunoütinĦelor, priceperilor üi deprinderilor.
Evaluarea continuĉ se poate realiza cu ajutorul fiüelor individuale, imagini secĦionate (puzzle), pĉpuüi pentru teatru de masĉ – alegerea personajelor
corespunzĉtoare poveütii, poeziei învĉĦate; redarea dialogului dintre 2-3 personaje; jocuri-exerciĦii ü.a. modalitĉĦi în funcĦie de grupĉ üi de educatoare.
În urma evaluĉrii continue am evaluat volumul de cunoütinĦe reĦinut de copii. Apoi se stabileüte un plan ameliorativ pentru recuperarea cunoütinĦelor üi
deprinderilor neînvĉĦate, urmĉrind realizarea lor în cadrul activitĉĦilor recuperatorii.
Evaluarea continuĉ are ca scop sĉ-l informeze pe copil asupra obiectivelor pe care trebuie sĉ le realizeze üi sĉ-i Ħinĉ la curent pe copii, educatoare,
pĉrinĦi cu progresele înregistrate pe traseul cĉtre obiectivele vizate. Ea vizeazĉ, în principal, susĦinerea activitĉĦii de învĉĦare.
Unele momente ale evaluĉrii continue au funcĦie cheie. De exemplu, înainte de învĉĦare trebuie sĉ se asigure cĉ stĉpânesc bine ceea ce este necesar
pentru înĦelegerea noilor conĦinuturi; în timpul învĉĦĉrii, sĉ fie aplicate, dacĉ sunt necesare corecĦii imediate üi sĉ fie reglat progresul elevilor, iar în
cazul unor eüecuri sĉ se propunĉ exerciĦii suplimentare de recuperare.
Evaluarea continuĉ antreneazĉ o evoluĦie a elevului marcând o mai mare respectare a ritmului individual, iniĦiativĉ üi grijĉ pentru verificarea propriilor
rezultate.
Privitĉ în ansamblu, evaluarea continuĉ transformĉ acĦiunea de evaluare: din proces predominant constatativ în unul diagnostic, de susĦinere a învĉĦĉrii;
dintr-o evaluare globala în una nuanĦatĉ; din acĦiune adĉugatĉ activitĉĦii didactice în proces constitutiv al acesteia.
Cele mai adecvate modalitĉĦi de evaluare a copilului în perioada copilĉriei timpurii sunt feedback+ul verbal (lauda, încurajarea), observarea acestuia,
înregistrarea sistematicĉ a rezultatelor, colectarea produselor activitĉĦii lui – toate acestea cuprinse într-un portofoliu care vorbeüte despre progresul
copilului pe intervale de timp. Toate documentele cuprinse în portofoliul copilului trebuie sĉ fie însoĦite de observaĦii, comentarii, aprecieri ale cadrului
didactic. Portofoliul nu este doar o colecĦie de produse, el este dovada traiectoriei dezvoltĉrii lui, punctatĉ de cadrul didactic.
93
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
z Portofoliul copilului
În evaluare sunt utilizate üi o serie de metode complementare celor clasice, tradiĦionale, pornind de la calificative pânĉ la note. Printre acestea se aflĉ üi
portofoliul copilului.
Portofoliul constituie cea mia potrivitĉ metodĉ de evaluare a copilului mic, întrucât respectĉ principul de bazĉ al ritmului unic de dezvoltare a copilului.
Analizând un portofoliu, poĦi constata progresele înregistrate de copil în timp. El este „ cartea de vizitĉ” – mijloc de valorizare a datelor obĦinute prin
evaluĉri realizate. Presupune un proces de analizĉ a datelor obĦinute pe numeroase cĉi üi o perioadĉ relativ mare (de obicei raportatĉ la semestru, an
ücolar, ciclu de învĉĦĉmânt) .
Portofoliul copilului are în vedere toate „produsele” copiilor üi, în acelaüi timp procesul înregistrat de la o etapĉ la alta. El reprezintĉ un veritabil „ portret
pedagogic” al copilului relevând:
- nivelul general de dezvoltare;
- rezultatele deosebite obĦinute în unele domenii ca üi rezultatele slabe în altele;
- interese üi aptitudini demonstrate;
- capacitĉĦi formate;
- atitudini;
- dificultĉĦi de învĉĦare.
Portofoliul trebuie sĉ cuprindĉ üi observaĦii ale cadrului didactic, comentarii privind progresele fĉcute de copil üi aspectele care necesitĉ mai mult sprijin
sau stimulare. Întotdeauna trebuie sĉ ne gândim cĉ fiecare copil este în plin proces de dezvoltare, de aceea trebuie sĉ avem are grijĉ în formularea
anumitor aprecieri categorice.
În învĉĦĉmântul preücolar nu se dau note üi, ca atare, notarea numericĉ a rezultatelor copiilor nu poate avea rol de clasificare nici în cadrul probelor de
evaluare. Educatoarele pot Ħine – pe domenii de dezvoltare – evidenĦa lacunelor înregistrate în dezvoltarea fiecĉrui copil, ca premisĉ pentru o
diferenĦiere üi individualizare învĉĦĉrii cu focalizare pe ameliorarea acelor aspecte care necesitĉ mai mare atenĦie.
Ce conĦine un portofoliu?
- lista conĦinutului acestuia, (sumarul, care include titlul fiecĉrei lucrĉri/fiüe);
- argumentaĦia care explicĉ ce lucrĉri sunt incluse în portofoliu, importanĦa fiecĉreia;
- lucrĉrile pe care le face copilul, individual sau în grup, notate cu numele celor care au lucrat üi data cînd cu fost realizate;
- caietele individuale;
- chestionare cu data realizĉrii lor;
- înregistrĉri, fotografii care reflectĉ activitatea desfĉüuratĉ de copil, individual sau împreunĉ cu colegii sĉi, datate;
- date obĦinute în urma unor ghiduri de observare, cu data calendaristicĉ a înregistrĉrii lor;
- reflecĦiile proprii ale copilului asupra a ceea ce a lucrat;
- alte materiale, contribuĦii la activitate care reflectĉ participarea copilului/grupului la realizarea temei date;
94
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
- viitoare obiective pornind de la realizĉrile curente ale copilului/grupului pe baza intereselor üi a progreselor înregistrate;
- comentarii ale educatoarei dupĉ anumite perioade de timp (semestru, an)
Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii üi opĦionale selectate de educatoare üi care fac referire la diverse obiective cadru üi de
referinĦĉ. Aüa cum afirma profesorul Ioan Cerghit, portofoliul cuprinde „ lucrĉri sau realizĉri personale ale copilului, cele care îl reprezintĉ üi care pun în
evidenĦĉ progresele sale; care permit aprecierea aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuĦiilor personale. Alcĉtuirea portofoliului este o ocazie unicĉ
pentru copil de a se autoevalua. În alĦi termeni, portofoliul este un instrument care îmbinĉ învĉĦarea cu evaluarea continuĉ, progresivĉ üi multilateralĉ a
procesului de activitate üi a produsului final. Acesta sporeüte motivaĦia învĉĦĉrii” . (Ioan Cerghit, 2002) .
Portofoliul reprezintĉ un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs poate sĉ includĉ üi alte elemente cĉtre care se îndreaptĉ interesul copilului üi pe
care doreüte sĉ le aprofundeze. Aceastĉ metodĉ alternativĉ de evaluare oferĉ fiecĉrui copil posibilitatea de a lucra în ritm propriu stimulând implicarea
activa în sarcinile de lucru üi dezvoltând capacitatea de autoevaluare.
Este o mapĉ deschisĉ în care tot timpul se mai poate adĉuga ceva.
Forma pe care o poate îmbrĉca portofoliul este fie o mapĉ cu documente, fie o cutie de carton în care se pot aduna: casete video, materiale, desene,
picturi, fotografii ce reprezintĉ aspecte ale învĉĦĉrii üi/sau pe cei implicaĦi în activitate, diplome, CD ü.a.
Portofoliul poate fi folosit la orice vârstĉ. De exemplu, copiii de 5 ani pot alcĉtui un portofoliu la disciplina educaĦie muzicalĉ. Acesta poate sĉ conĦinĉ:
- înregistrĉri pe casete audio, video, CD, DVD;
- fotografii din timpul unor acĦiuni desfĉüurate;
- desene realizate de copii în legĉturĉ cu ceea ce au învĉĦat üi simĦit pentru cĉ nu ütiu sĉ scrie;
- diplome obĦinute în urma desfĉüurĉrii unor concursuri de muzicĉ üi festivaluri ( „ SteluĦele dansului” , „ Sub semnul copilĉriei” ). Este ilustrat
astfel modul în care au evoluat de-a lungul studiului muzicii, adunând materiale într-o colecĦie pe care copiii pot oricând sĉ o revadĉ üi sĉ o
completeze.
Avantajele folosirii portofoliului:
- este o metodĉ mai obiectivĉ de evaluare din perspectiva particularitĉĦilor vârstei timpuri, punând în valoare progresul copilului, precum üi
dificultĉĦile acestuia, acordându-i timpul necesar pentru dobândirea acelor cunoütinĦe deprinderi, abilitĉĦi, capacitĉĦi vizate de curriculumul
pentru educaĦie timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani;
- portofoliul este un instrument flexibil, care permite aprecierea üi includerea în actul evaluĉrii a unor produse ale activitĉĦii copilului care în mod
obiünuit nu sunt avute în vedere;
- evaluarea prin portofoliul este eliberatĉ în mare parte de tensiunile üi tonusul afectiv negativ care însoĦesc formele tradiĦionale de evaluare;
evaluarea devine astfel motivantĉ üi nu stresantĉ pentru educatoare – copil;
- dezvoltĉ capacitatea copilului de autoevaluare, aceütia devenind autoreflexivi asupra propriei munci üi asupra progreselor înregistrate;
- implicĉ activ copilul în propria evaluare üi în realizarea unor materiale care îl reprezintĉ cel mai bine.
Autoevaluarea este un proces de învĉĦare, copiii asumându-üi responsabilitatea asupra activitĉĦii desfĉüurate.
95
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Dezavantajul portofoliului este acela cĉ nu poate fi repede üi uüor de evaluat üi necesitĉ mai mult timp üi grijĉ permanentĉ din partea cadrului didactic
pentru a fi îmbogĉĦit cu documente semnificative.
Ca metodĉ alternativĉ de evaluare, portofoliul solicitĉ mai mult o apreciere calitativĉ decât cantitativĉ üi este mai uüor de aplicat pe grupuri de copii.
Portofoliul nu este numai o metodĉ alternativĉ de evaluare a copilului. Este un exemplu reprezentativ al activitĉĦii üi al performanĦelor copiilor unei
grupe/grĉdiniĦe. Educatoarea încercând astfel sĉ-üi creeze o imagine în rândul colegelor ori în rândul pĉrinĦilor, arĉtându-le mostre ale activitĉĦilor üi
acĦiunilor desfĉüurate de copii. Poate fi considerat în acelaüi timp un instrument complementar folosit în aplicarea strategiilor de instruire centrate pe
lucrul în echipĉ, pe elaborarea de proiecte ample de cercetare üi învĉĦare. De asemenea, portofoliul este compatibil cu instruirea individualizatĉ ca
strategie centratĉ pe stilurile diferite de învĉĦare. Prin complexitatea üi bogĉĦia informaĦiei pe care o furnizeazĉ, sintetizând activitatea copilului de-a
lungul timpului (un semestru, an ücolar sau ciclu de învĉĦĉmânt) portofoliul poate constitui parte integrantĉ a unei evaluĉri sumative sau a unei examinĉri.
96
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Capitolul 8. Planificarea zilnicĉ/sĉptĉmânalĉ
Planificarea activitĉĦilor reprezintĉ o activitate de bazĉ în aplicarea curriculumului. Ea demonstreazĉ capacitatea cadrului didactic de a organiza toate
elementele acĦiunii educaĦionale într-o formĉ coerentĉ, exprimatĉ prin corelarea obiectivelor educaĦionale cu conĦinuturile, materialele üi mediul
educaĦional. Planificarea activitĉĦilor reflectĉ coerenĦa atât pe orizontalĉ (în cadrul unei zile de lucru), cât üi pe verticalĉ (pe parcursul unei sĉptĉmâni, a
unei luni) a modului în care obiectivele, conĦinuturile se coreleazĉ pe o duratĉ mai mare de timp, asigurând un continuum al acĦiunii cadrului didactic în
scopul stimulĉrii dezvoltĉrii copilului.
Punctul de plecare în planificarea activitĉĦilor îl constituie obiectivele cadru üi de referinĦĉ, deoarece ele reprezintĉ finalitĉĦile tuturor activitĉĦilor
care se petrec în grĉdiniĦĉ (aüa cum sunt ele prevĉzute în planul de învĉĦĉmânt). Prin diversitatea lor, obiectivele cadru üi de referinĦĉ vizeazĉ
dezvoltarea copilului sub toate aspectele, aüa cum sunt precizate în curriculum prin domeniile de dezvoltare. Dezvoltarea plenarĉ a copilului reprezintĉ
scopul primordial al educaĦiei timpurii, de aceea prin domeniile experienĦiale propuse de curriculum, urmĉrim stimularea dezvoltĉrii completĉ a copilului.
Planificarea activitĉĦilor este condiĦionatĉ în cea mai mare mĉsurĉ de specificitatea grupului de copii pe care îl coordonĉm. Astfel, durata atingerii unor
obiective poate varia de la o grupĉ la alta, cum dealtfel variazĉ în mod firesc de la un copil la altul. Cadrul didactic este cel care decide care obiective, cu
ce conĦinuturi, cu ce materiale üi care metode le va utiliza pe o anumitĉ perioadĉ de timp (zi, sĉptĉmânĉ, lunĉ).
O duratĉ prea mare de timp (un an întreg) pentru a realiza o planificare amĉnunĦitĉ poate suporta modificĉri, deoarece planificarea activitĉĦilor este un
proces ce este puternic influenĦat de progresul înregistrat de copii. De aceea un rol foarte important îl joacĉ observarea üi evaluarea progresului
copilului. Astfel, unele obiective pentru a fi atinse de toĦi copiii au nevoie de reveniri prin planificarea altor activitĉĦi.
Noul curriculum promoveazĉ ideea activitĉĦilor integrate, care combinĉ domeniile experienĦiale sub cupola a 6 teme mari. Aceste teme, în funcĦie de
grupa de vârstĉ a copiilor, sunt adaptate pentru atingerea obiectivelor specifice grupei de vârstĉ 3-5 ani sau 5-7 ani. Cadrele didactice au libertatea de a
propune subteme, circumscrise celor generale, care reflectĉ:
- obiectivele propuse,
- interesele copiilor,
- contextul geografic, cultural al grĉdiniĦei,
- materialele didactice de care dispun.
Mai jos sunt prezentate schemele propuse pentru realizarea planificĉrii zilnice üi sĉptĉmânale üi un exemplu în acest sens.
97
Ghid de bune practici pentru educaĦia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
PERIOADA:
TEMA:
OBIECTIVE DE REFERINĥĈ VIZATE:
CENTRE DE INTERES DESCHISE üi MATERIALELE puse la dispoziĦia copiilor:
INVENTAR DE PROBLEME: Ce nu ütim üi vrem sĉ aflĉm ?
Ce ütim?
98
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
151_Ghid_de_bune_practici
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search