NOI 14

Echipa redactionala

----------~-------

Redactor-s,ef: Miruna Varzar, XI C
Secretar: Iasmina-Iuliana Tescovina,XI C
Graphic designer: Maria Muntenasu, XII D (editare ~iconceptualizare
coperta)
Redactori s,i reporteri: Nicoleta Mihai, Maria Tanasa, XID, S,tefan
Ripa, X D, Ema Burciu, XI C,Marius Trifan, XIIB
Fotoreporter: Georgiana Popa, XIB
Coordonatori: bibliotecar prof. Claudia Fotache ~iprof. consilier
s,colar Andreea-Mirela Mandia.
Colaboratori: bibl. Oana Epure, prof. Mona-Laura Ploae, Baetu Maria
Lorena, Alexandrina Cotovanu, Alma Bruma

Tehnoredactare computerizatar Claudia Fotache ~iAndreea Mandia.

ISSN 2069-489X
EdituraPIM



r,
"

CUPRINS

3-4 ARGUMENT

5-44

45-66

3'l~~67-90 NOI - otrI/I'ORII

.91-106 NflI - I!ASIONATII
~ 7t
//

107-133 NOI - MENTORII

r,
"

Argument

"Fiecare om e 0 Intrebare pusa din nou spiritului universului" spunea Mihai
Eminescu, iar cheia de descoperire a acestor tnteroqatii In spatiul educational este, cel
mai adesea, arta prin creatine artistice literare, plastice, muzicale, cinematografice,
documentare sau de alt fel. De aceea, un cadru potrivit, accesibil $i Incurajator pentru
elevi In sensul invitatiei de a se exprima pe scena scout, 0 reprezmta revista scotara,
un avanpost care asiqura, de fiecare data, prin promisiunea poetului ca nu va strivi
corola de minuni a lumii, dlmpotnva, 0 potenteaza $i Ii permite 0 descatusare a
reverberatiilcr interioare, a manifestelor sociale. 0 expresie a revoltei adolescentine,
dar $i a expnmarllor stanqace, a tncercanlor timide, a tentativelor nereusite de sondare
a propriei fiinte sau, pur $i simplu, produse ale copuanei timpurii, care traduc 0
prospetime a imacinatiei $i 0 curiozitate neobosita.

In acest registru jurnalistic se tncadreaza $i revista llceala Noi, a Liceului

Tehnologic .Haralarnb Vasiliu" din Podu Iloaiei 0 publicatie scotara care lsi propune sa
ofere elevilor, dar $i profesorilor, 0 modalitate llbera de exprimare, un spatiu comun de
analiza, refleqie $i dezbatere unde qranitete catedrei se estornpeaza, limitele riguroase
dintre mentor $i elev se rispisesc, unde efortul editorial se contopeste ea nevoii
perpetue de tnvatare $i de cunoastere. Revista Liceului Tehnologic .Haralarnb Vasiliu"
este deschisa tuturor intormatiilor corecte, verificate $i verificabile, opiniilor subiective,
dar argumentate, criticilor constructive, abordartlor novatoare, articolelor manifest (asa
cum a fost perceput articolul elevei loana Axinte, din clasa a X a, din nr. 8/2018 al
revistei), creatiilor originale din sfera llterara $i plastica.

Revista noastra este coordonata nu de protesionisti In tainele jurnalismului, ci de
diletanf In manuirea condeiului $i In editare qranca, dar experti In sinceritate,
proresionisti In entuziasm, speciatisti In creativitate, inocenta $i candoare, cornpetentl
In originalitate, exuberanta $i exprimare de opinii.

Aceasta paradlqma este retlectata $i In structura revistei Noi, rubricattile
cuprinzand grupaje de articole, creatti, materiale pe urmatoarele sectiunt Noi-artistii
(fragmente de romane, poezii ale liceenilor, eseuri de opinie, desene $i picturi realizate
de elevii nostri), Noi-reporterii (interviuri realizate de elevi cu personantan locale $i
nationale, chiar tnternationale, cum este cazul scriitorului $i profesorului univ. dr. ie$ean
Dorin Popa, In nr. 10/2019, al muzeografului dr. Simona lonescu de la Muzeul
Ruginoasa), Noi-cititorii (dedicata recenziilor literare $i proiectelor literare ale liceului
nostru, anlversarllor culturale,

1

scriitorilor nascun In luna pubucarn nurnarului revistei, noutatilor editoriale etc.), Noi-
Invinqatorii, Noi-nostalgicii, Noi-folcloristii, Nci-pasicnatii sl, In fine, nu tntarnptator,
Incheiem cu Noi-mentorii. De regula, fiecare nurnar al revistei este dedicat unui elev,
care se evidennaza printr-un talent deosebit, 0 abilitate speciala, 0 aptitudine aparte.
De exemplu, In nr. 8/2018 a fost prezentata opera Madalinei Mandache, 0 tanara
pictonta, eleva In clasa a XI a C, nr. 9/2019 a fost dedicat elevilor Ramona Condur,
clasa a XII a C $i $tefan-Felix Avasilcai, clasa a XI a B, doi adolescenf paslonatl de
poezie, descoperiu de redactla revistei, cu ajutorul careia au fost tncurajan sa-s: publice
un volum colectiv In al doilea semestru al anului scolar 2018-2019, editie Ingrijita de
prof. Claudia Fotache (Sub cupola poeziei, publicat la editura Spiru Haret, 2019).

Proiectul jurnalistic "Noi" are meritul de a scoate pe scena ernotiilor $i povesti de
viata autentice, asa cum este cazul elevului Constantin Strut, din clasa a X a A
proteslonala, In nr. 9/2019, care i-a sensibilizat pe colegi prin talentul artistic de a
realiza qranca In creion, dar $i prin experienta sa personata transformatoare $i
lnsplratlonala, de elev care-si depaseste conditia de copil aflat In plasament $i aspira la
a se realiza profesional.

Revista llceala "Noi" strange In manunchi cele mai bune articole $i din
departamentul secretariat al scout, departamentul administrativ, dar $i al unor cadre
didactice ale unor scof partenere, colaboratori fideli, prieteni constann In proiecte $i
acttvitan comune, fiind 0 veritablta calatone prin diverse sectoare de interes pentru

liceu, un portal $i 0 cale de acces pentru comunitate lntr-un spatiu care artlculeaza

opinii $i viziuni, rnodeleaza sensibtntan $i propune repere morale In constiinta soclala.

In concluzie, In calitate de coordonatori ne situam de partea sprijinirii acestui

demers editorialist realizat de catre elevi, pentru elevi $i comunitatea locala, pentru ca
In acceptiunea noastra 0 revista scotara este $i trebuie sa constituie un stindard al
culturii $i al expresiei artistice libere care sa legimiteze esteticul, sa descurajeze
mediocritatea tntr-o lume tot mai pulverizata de nonvalori, sa cultive un teritoriu al
acceptaru $i tolerantei sociale, al sensibilitatii $i luciditatii, 0 forma de exorcizare a
tramantaritor generate de durerosul proces de devenire personata, dar mai ales de
vindecare prin apella terapia prin arta, prin informare, prin cunoastere.

2

Capitolul NOI - ertistii se deruleaza sub semnullui Nichita Stanescu:
"Numai cuvintele zburau lntre noi, inainte ~i inapoi".

Poesis
Un proiect literar inedit alliceului nostru

Rubrica realizata de colectivul de redactie, sub Tndrumarea redactorului-$ef,
Miruna Varzar, clasa a XI a C

Tnainte de a va bucura de creatiile Sursa foto: pinterest.com
literare originale ale elevilor nostri, 'va
invitam sa descoperif un experiment literar
realizat tot de ei cu un talent artistic care
dovedeste un potential Insemnat In
traductologie, spunem noi, dublat de 0
sensibilitate aparte. Proiectul se numeste
"Poesis" $i este deja la a patra editie. '

Avanc ca suport lingvistic 0 poezie a
talentatei lor colege, Miruna Varzar, mai
multi elevi au tradus-o In limba engleza.
Este interesant de urrnarit capacitatea de
transpunere a textului, dar $i modul diferit
de receptare a acestuia, a semmtcatulor lui.

Demersul este unul de pionierat, cel
putin la nivelul liceului nostru, $i pare sa fi
suscitat interesul $i pasiunile lingvistice ale
elevitor-traducatori.

Produsul inovativ al acestui experiment
II puteti urrnari In paginile urrnatoare ale
revistei.

3

The tag on the door, 6:18 p.m. NOI - ARTI~TII

One and i see you again like before The label on the door 18:18
Second two: i can't breathe anymore
I close my eyes and it's five already One and I see you again like then,
But i can't keep going and i exhale slowly By the second two I can't breathe
I close my eyes and it's already fine
Did you like to waste your time? But I can't and I slowly exahale
Or just to see me rot
In the rain that came from the cold Did you like wasting your time?
Through the open door... Or just to see me rotting
you already left. In the rain that came from the cold
Through the open door.. you're already
Adumitroaie Abel, XI C leaving.

Fliu$ca Cosmin Marian, XI C

The tag on the door, 6:18 p.m. The tag on the door, 6:18 p.m.

Once and I see you again as then One ans i can see you already just like i used to,
By second two I'm not breathing anymore, At second two i can't even breathe,
I close my eyes and it's already five I close my eyes and it's five already,
But I can not anymore and slowly breathe But i can't anymore and i slowly exhale.

You liked wosting your time? Did you really like to waste your time?
Or just to see me rot Or it was just the fact that you could've
In the air that come from cold see me getting rotten
Through the open ooor.. you're already In the wind that it entred from the coldness
leaving. Through the door.. you already being gone.

Agrigoroaie Alexandru, X A Lupu Ana Maria Regina, XI C

4

The tag on the door, 6:18 p.m. NOI - ARTI~TII

One and I see you again like then, The label on the door 18:18
By the second two I don't breathe
anymore, One and I see you again as back then
I close my eyes and it's already five Two seconds passed and I can't breath
But I can't exhale slowly. no more
I close my eyes and it's already five
Did you like wasting your time? But I can't take it anymore and I slowly
Or just to see me rotting exhale
In the rain that came from the cold
Through the open door ... you're already Did you liked wasting your time?
leaving... Or just to see me rotting
In the rain that came by the cold
Carp Narcisa $i Vieru Sabina, IX C Trough the open door... you were already
gone

Blaga Cosmin, XI B

The label on the door 18:18 Label on the door 18:18

One and I see you again like then One and I see you again then
In second two I don't breathe By the second two I can't breathe
I close my eyes and it's already five, I close my eyes and it's already five,
But I can't anymore and I slowly breathe. But I can't and exhale slowly..

Did you like waste your time? You liked wasting your time?
Or just to see me not Or just to see me not
In the rain that came from the cold In the rain that came from the cold
Trough the open door... you're already Through the open door... you are already
leaving. leaving...

Nicai Bianca Daniela, X A Neecu: Mihaela, IX C

5

NOI - ARTI~Tll

Chiar daca anii vor troieni peste noi, nu ne yom putea desprinde de tot de
scoala in care am crescut si ne-am format, in care, de fapt, am descoperit
inceputul de lume.

in cadrul capitolului "NOI - artistii" va propunem ca, incepand din acest numar,
sa includem 0 noua sectiune, dedicata elevilor care au studiat la liceul nostru.

Impreuna, in pas cu trecerea anilor .....

Ne (rejcheama clopotelul

Proiectul a fost primit cu entuziasm de tostii elevi. ~i cu bucuria ca legaturile
create pe banclle liceului au rarnas la fel de stranse,

Continuitatea ~i evolutia in creatle, preocuparile si gandurile lor Ie yeti urmari
in paginile revistei noastre.

Au raspuns propunerii Ramona Condur, Madalina Mandache, Andreea Timi~,
Cristina Ripa, Felix Avasllcal, Catalina Zaharia, Andreea Gabriela Binca, Raluca
Tulbure si Elena Tudoran.

6

Impreuna, in pas cu trecerea anilor ...
Ne (re)cheama clopotelul

1

NOI - ARTI~Tn

Impreuna, in pas cu trecerea anilor ...

Ne (rejchearna clopotelul

Madalina Mandache, artist plastic, Austria

Ma numesc Madalina Mandache si sunt testa eleva a Liceului .Haralarnb Vasiliu". Acum traiesc In
Austria, de un an jurnatate M-am mutat aici cu scopul de a fi irnpreuna cu familia mea si pentru un
trai mai bun.

Tn acest timp am facut cursuri de lirnba qerrnana. Tot aici mi-am tntalnit partenerul de viata, sufletul
meu pereche!

Sunt pasionata de Arta. Am lnceput sa iubesc pictura si fotografia. Unul dintre visurile mele, este ca
pasiunea mea sa devina si meseria mea. Acum am lnceput prin a crea 0 pagina pe Facebook, unde
lmi expun lucrarite. Momentan, lucrarile mele includ: tablouri In culori acrilice si ulei pe panza, geci,
tricouri pictate manual. Am creat aceasta pagina, Hand Made by Mada, pentru cei ce doresc un
cadou special, pentru cei ce apreciaza arta, In special pictura, pentru iubitorii ei:

Le rnulturnesc tuturor, In special familiei, pentru sprijinul acordat!
Scopul meu este sa fac lumea tericita, sa aduc un zarnbet pe buze cu lucrarile mele.

NOI - ARTI~TII

Impreuna, in pas cu trecerea anilor ...

Ne (rejchearna clopotelul

MAdAlinaMandache, artist plastic, Austria

NOI - ARTI~Tn

Impreuna, in pas cu trecerea anilor ...
Ne (rejcheama clopotelul

Ramona Condur, studenta la FEAA, specializare Marketing,
Universitatea "AI. I Cuza", lasi

Eu ~i inspiratia

Salut! Sunt Ramona. Azi studenta, ieri eleva a liceului vostru. Am 20 de ani si am inceput sa

scriu de la 12 ani povesti nereusite. De la 15 ani scriu poezie. I

Universul poeziei mele se Invarte de la poezii despre fluturi cu aripi frante sau mesageri ai

unei persoane pierdute In negura timpului, la papusi din portelan sparte ce tti vor raul, rnanuite

de un papusar malefic, la povesti de dragoste fericite sau devastatoare, la eroi uitati In

razboaie. Pe scurt, poezii despre 0 rata nesiqura ce tot lncerca sa scape de toti prin scris.

Multe idei au venit atunci cand am ascultat rnuzica. Ascult rnuzica de tot felul, de la diferiti

artist! dar principala mea inspiratie vine atunci cand ascult melodiile trupelor Queen, BTS,

Day6, Imagine Dragons, sau melodii de la artisti precum Frank Sinatra, Lee Suhyun, Agust d.

De asemenea, tot pentru a rna inspira citesc tot felul de romane (La sud de granita, la vest de

soare - Haruki Murakami), volume de poezie sau basme.

Dar ideile pentru poezie sau proza pot sa vina si din cele mai plictisitoare locuri sau g,ilnduri.

Imaginea cu 0 simpla musca ce zboara pe deasupra unei cani se poate transfofma In

imaginea sum bra In care musca zboara deasupra unui cadavru de pe un camp gol. Orice

element poate sa-ti inspire arta.

Sunt Ramona. Am 20 de ani si am Inceput sa scriu de la 12 ani povesti nereusite. De la 15

ani scriu poezie.

Salut! •

Frica Tentatie
Simt cum ochii ei lmi urrnaresc
fiecare miscare te lasi dusa
lar mana ei lmi strange qatul de muzica asurzitoare
Ma sutoca
Ma priveste In ochii si ranieste. Iti qolesti toate gandurile
stransoarea creste.
Pana cand ...? intr-un pahar

Iti lasi toate regretele la 0 parte
te lasi dusa de val

Haos si uiti de prejUdecatil.
uiti de toate

Sunt pierduta uiti de toti acei ochii plini de panda
scapi de rasetele acelea asurzitoare
In propriul univers
Ite lasi purtata de instincte
haosul e prezent peste tot
de dorinte
totul e anapoda de iubire

toti tipa uiti de toate

nimeni nu e atent iubind cu tot trupul

eu stau tacuta.

las haosul sa puna stapanire trupuri

peste univers ti-ai scris numele pe spatele meu
palmele tale mi-au fost imprimate pe trup
.• II las sa rna innebuneasca.
poate asa voi deveni 0 persoana ti-ai altoit trupul de-al meu - au devenit unul

nu 0 umbra au ars /

• au devenit scrum

timp de 0 noapte

10

__....._ NOI - ARTI~TII

Impreuna, in pas cu trecerea anilor ...

Ne (rejcheama clopotelul
------------~---------

Cristina Ripa, studenta la Facultatea de Economie

si Administrarea Afacerilor, specializarea Informatica economica,

Universitatea "AI. I Cuza" I lasi

Amurg de iubire Peisaj de lama

lubirea mea e numai una. Stelute mici argitii
Cum noaptea regina-i doar luna! Vin din norii plumburii

In ochii tai calatoresc $i s-asaza pe parnant

Nici nu stiu de mai gandesc. Pe 0 anpa de vant,

Un tumult de sentimente cate-o cioara sta sa sada
Pe copaci cu nama alba.
Ma cuprind lntr-un fior
Flori de qheata desenate
Nu-ti pot spune pe-ndelete Sunt pe geamuri Inghetate.
Caci asta-ar Insemna sa mor:
lar atunci cane noaptea vine
Sa mor de dorul tau, iubito,
Parca-s niste tari straine.
Atu nci cane te privesc, In ochii negrii-ai noptii vad
Doar sclipiri albe de ornat.
Caci ratacesc In a ta lume
Apoi rna reqasesc. Prin oceanul de ninsoare
Lumini multe sclipitoare
Ma reqasesc In al tau zarnbet Le zarearn dupa tereastra

Ce rna Inalta lntr -u n suflet In acea lama rnaiastra.

Purtandu-ma departe-n Inaltimi
$i scuturandu-ma de spini.

Raman al tau pe veci, iubito,
Sa te iubesc dulce In semn
De foc $i porumbel
Raman, Iti spun. $i jur solemn!

Schimbare

Tnsuflet e furtuna si ape ce rna depasesc Tnsuflet pare a fi furtuna si bate un vant
Ma cuprind, dar rna agat imediat de vant Ce curata drumul de frunze moarte
Si zbor In inaltimi sperand sa dau de soare, $i-alearga, se joaca, sare, creand
Dar acum e absent. Eu ratacesc In cautare ... Mistere-n sunete-ntr-o lume aparte ...

Si obosesc ... In suflet e furtuna Tnsuflet era furtuna.
Nici urrna de calcura sau de brurna. Acum adie un vant cu catdura.
Numai oceane curqatoare Imprejur, E primavara, iar santuri adanci poarta apele
Dar uite! Cerul de afine pare-a converge lavale
spre lum ina! Tnsuflet era furtuna, acum, din nou,
este scare:

11

NOI - ARTI~Tn

Impreuna, in pas cu trecerea anilor ...
Ne (re)cheama clopotelul

-----------~--------

Andreea Timis, studenta la Facultatea de Litere,
Universitatea "AI. I Cuza", lasi

De la 0 linie perfect dreapta, traind In seama ca rurruc nu e tntarnptator $i asa
monotonie $i oblsnuita cu gandul
singuratatii fara speranta, acum traiesc trebuia sa fie.
Oupa 0 penoada lunga de disociere,
pentru prima data In viata, suna extremist,
urrnata de trezirea violenta la realitate $i
probabil aproape cliseic, dar cine ar sti mai eforturile proprii de a-mi reveni, a urmat cea
bine decat noi, adolescentii, cum se simt mai trurnoasa amintire din prezent.
Pe scurt, am reusit sa ies de sub carapacea
fluturii In stomac? In alta ordine de idei, m- mea bine cladita de insecurttatl, nesiquranta

am trezit In mijlocul rnuntilor, tncoruurata de si izolare. Astfel, sunt momente cane
natura $i sentimentul de acceptare. vlata
mereu va avea urcusuri $i coborasun, asta instinctul trebuie sa prinda glas $i mai ales,
e inevitabil $i greu de Impiedicat. Cheia conturul unei actiuni de care trebuie sa fii
sigur ca nu-ti va aduce consecinte extrem
adevarata spre un drum placat $i fara gropi de grave. Se spune ca In viata trebuie sa fii
consta In perfecta perceptie asupra orlcarul calculat, sa pui la Indoiala aproape orice ti
impediment iesit In cale. Oar mai important se pu ne In rata pentru a fi sigu r de mersu I
corect catre starsitu: inevitabil - moartea. Cu
decat orice e sa cunosti momentul potrivit In totii ajungem acolo. Cu totii avem timp
care trebuie sa actlonezl In acea tractiune
limitat. In lumea muritorilor ca noi nu va
de secu nda decislva.
Ma aflam din nou tntr-o perioada aproape exista nlclodata imortalitate. Asta daca
vorbim In mod exceptional de istorie, caci ea
Inrunecata, tacearn totul mecanic, preferam va rarnane vesnic din qeneratie In qeneratie.
Altfel fiind spus, mi-am dat seama ca desi
sa Imi tnec starea intr-un somn nefiresc de pana acum am fost condusa de calcule
obositoare care nu aduceau un rezultat
lung $i In rest pierdeam timpul cu acnvitau
inutile pentru evolutla mea. stlam totusi ca concret $i satlstacator rnacar lntr -0 oarecare

am 0 portita de scapare. Ce-i drept, la rnasura, instinctul uman pe care incercam
momentul acela absolut nesiqura. Treceau sa ni-I stapanim, este cel care ne face vii. Sa
traiesc tntr-o monotonie batuta In cuie $i
zile, nu stiam daca sa Imi urmez instinctul tnconjurata doar de tntreban existentiale ale
pentru prima data In viata mea sau pur $i carer raspunsuri probabil nu Ie voi afla
niciocata, rezulta sa traiesc practic fara a
simplu sa continui cu procrastinarea. In rna bucura ca traiesc. Prima tnvatatura pe
care am reusit sa 0 cultiv In propria mea
ultima zi, abia cane constiinta mea s-a auzit minte la cei douazeci de ani abia Impliniti,
este sa traiesc prezentul $i sa Imi ascult mai
dupa multe zile In care totul era pustiu $i deqraba instinctul decat gandurile excesive,
caci nimic nu e tntarnptator In vlata,
fara pic de sunet, m-am Intrebat: as regreta
mai mult daca nu plec sau daca as

rarnane> Atunci, mintea mea fiind oblsnuita

de a pune In batanta sute de poslbllltatl,
balanta a Inclinat spre aceea a arnanarn
obisnuite sl, urrnata de propriul instinct, am

decis sa fac ceva nebunesc. Am plecat de
acasa. $i odata aiunsa acolo, mi-am dat

12

NOI - ARTI~Tn

Impreuna, in pas cu trecerea anilor ... "
Ne (rejcheama clopotelul

~---------~---------

Elena Tudoran, studenta la scoata Militara
de Mai~triMilitari a Fortelor Navale

, ..

Ma sinucid Intre doua lumi
Una spre care tind cu toata fiinta
$i una ce Imi constranqe sufletul.

In lumea mea florile nu mai Infloresc

Soarele da doar catcura
lar iarba creste nu mai invers.

cate un glont izbucneste din suflet

Rupe salcamll $i ornoara pasarile.
Oragostei Ii este dor de mine
Emotia rna stnqa nelncetat
Oar eu rna sinucid zilnic
Tntr-o lume qrestta .

.

~l

13

" Impreuna, in pas cu trecerea anilor ...
Ne (rejcheama clopotelul

-----------~--------

Raluca Tulbure
testa eleva a Liceului Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei

Miruna Varzar, XI C NOI - ARTI~TII

-----------~--------

Colega noastra, Miruna, ne arata din nou

conturul ernotiilor in cuvinte:

Miez din inima mea

Prin miliarde de numere, Acu m ce faci? Am aju ns sa plang
Prin atata experienta oescosl universul? La 0 cma magnifica
Prin stele dupa ani lumina Tntorci paradisul? La un miez din inima mea.

De la iubirea noastra, Ma dezlipesti din locul

In care am prioritate?!

Am castiqat M-ai parastt

Te-ai stins ... ti-a murit iubirea, M-ai parasu
Strigatul $i firea ...
Te-ai dus ca apa de ploaie uuandu-ma in soare,
$i te-ai ruinat de tot.
Arzandu-rnl obrajii
M-ai lasat sa plang suvoaie
$i sa te astept in drum $i tasanou-rna sa cred ca
Pe 0 canca-n colt de strada
Cu ochii-n vechiul nostru album. Te hranesn cu absenta mea.

Ti-ai dorit sa fiu veseta, M-ai paras it,
Sa zambesc, sa traiesc ... Luandu-ml lumina
spulberandu-ma acum si-n luna,

Crezand ca de dupa 0 stea

Tu rna privesti ...

o vezi? e mana mea $i M-ai paras it,
l.asandu-ml mana
Nu e tinuta de nimeni. Care te stranqea,
Cu atata durere ...
Ii vezi? sunt ochii mei ce
Ca-n rnaln: aveam
Nu mai pot de plans. Trecutul amintirilor noastre -
Ma vezi? asta sunt eu. Acele baloane pe care,
Le-ai lasat sa zboare.
Tu ai crezut ca daca 0 sa pleci
Tntr-un fel 0 sa rna vindeci? M-ai parasu
Tmi pare rau de a ta qandire Pe mine, cea care-ti vrea rasu:
$i vrea sa-ti auda vocea.
$i mai ales ca am crezut in
M-ai parasu
iubire.
uuandu-ma in soare,
Tmi pare rau ca nu eu am plecat,
Tmi pare rau ca nu te-am uitat. Usor, lasand
Baloanele sa zboare ...
M-ai lasat sa cred ca te-ai jucat

$i m-ai lasat ...

Sa casnq.

15 Foto: album personal Miruna Varzar

NOI - ARTI~TII

Miruna Varzar, XI C
-------~---------

Colega noastra, Miruna, ne arata din nou
conturul emotiilor in cuvinte:

Ecoul valurilor din suflet eel mai mult te-am vrut

$i, Ooamne, In ptamam II sirntearn Cel mai mult te-am vrut,
Ca 0 perdea prin care trece lumina Oar mi-ai cisparut
TIsirntearn cum Imi mangaie venele,
lar paru: meu Ii atingea spatele. In lumina ochilor ...

Eram apropian atat, tncat puteam Atat de repede ca
Sa rad $i sa am ecou In al sau suflet. Un gand epuizat
$i stors de puteri ..
Prea seceta In ochii mei, voiam
Ca 0 petata obosita,
Sa rna scald In ai lui! Ce-$i gase$te starsitu I
Pe parnantu: verde ...
Ce duce apa celor albastri
Cel mai mult te-am vrut,
In dorinta buzelor uscate? Oar te-am pierdut

Am clipit pe jurnatate, In propriile tale lacrimi,
Cu ochii tnchtsi .. In propriile tale petale ...
Eram pe mare, cu fereastra tncnisa
$i cu patura, ca prin perdea Te-am pierdut,
Lumina devia valurile. Tnainte sa-rm dau seama
Ca eu te-am alungat. ..
Talentul Mirunei a fost recunoscut
si in cadrul proiectului "Poemele $i ai fi putut sa fii
lasului", care i~i propune incurajarea, lubire
prin concurs, a creatiei literare in Cu ochii caprui.
proza si care se adreseaza elevilor de
gimnaziu si de liceu. Foto: album personal Miruna Varzar

Premiul a constat in publicarea in
volumul colectiv, alaturi de elevi ai
liceelor "Emil Racovita", "Mihai
Eminescu", "Dimitrie Cantemir", "AI.
I. Cuza" si "National", din lasi,

Felicitari, Miruna!

16

POEZII

----~----~--------

Alexandra Stan, X C

Am incercat sa repar trecutu I Mi-e dor de tine, mama

Ne uitam mereu la luna si la cerullnstelat E rece acolo jos $i Intuneric tare.

Tncercamsa Iti prind mana, dar priveai Mi-e dor de tine, mama, de-a ta trnbrausare,
nelncetat. Oe-a ta povata dulce, de sufletul milos;
A ta mana era rece, ea mereu se retraqea Mi-e dor de tine, mama, de rnanqaratduios.
$i planqearn cersind iubirea pe care n-o Zilele parca nu trec $i seara nu mai vine

ofereai. Plang $i-I rog pe Oumnezeu sa vii din nou la
Zilele treceau de-a randut, mana ta se tot mine

plimba Macar In vis, sa-mi dai 0 sarutare.
Aici e greu $i vreau sa-ti spun ce tare doare.
$i durea atat de tare cane pe-a mea nu 0

gasea. Lipsa ta este profunda $i inima-i bolnava.
Ti-am spus ca Imi este dor ca de mana sa te Sufletul e-un gol imens, iar soare nu se-
tin
Oar tu n-ai simtit ca mine, mi-ai cerut sa rna arata.
abtin. Casa pare qoata, la fel ca ochii mei;
Au curs atatea lacrimi, tncat te pierzi In ei.
Insa am mers mai departe, am luptat din Me 9 zilnic la rnormant, dar nlrnanut n-am

rasputeri

Inima sa tntalneasca ce dorea sa fie al ei. spus.

Mi-ai rupt inima In doua, tntr-o seara oarecare, Maschez cum pot durerea $i dorul tau

cane mi-ai spus cu nepasare ca pe tine nu te nespus.

doare. Vorbesc cu tine acolo, Hi zic tot ce-am tacut,

Ai ales sa rna tratezi ca $i cum nu as mai fi... Oar stii ce tare doare cane nu primesc

Sufletului meu sensibilli cadeau petale mii... raspuns>

Au rarnas multe nespuse... $i asa vor fi mereu;Sufletul te striqa, Indurerat te chearna

Sigur va rarnane acolo, tatuat sufletul tau Vocea sa-ti auca, rnacar 0 data, mama!

~a 0 rana ce rna doare, ca un fulg de nea A$ da tlrnpul tnapol pentru 0 cnpa cu tine,

tacut. ..~ . ~. Oau absolut orice ca sa nu pleci de la mine!

Pana cand se-asterne praful $10 sa uit de Soare luna ani si stele eu pot sa renunt la

trecut..~ . ~. . ele!"" .
~u 9 sa merg mal departe, caci siqur am
Pentru eternitate tu mama sa-rm fii
rnvatat: ',

Niciodata-n lumea asta nu repari ce ai stricat. ?pr?ape. ~ ~~
S'.i sa s.tii un singur lucru, pe care nu-I pot In~sastiu ca nu se poate - ma usuca acest
gand -
sotancgaa:m-ai fi prins de mana, acum n-as mai M.I-e dor dee ttiine, mama~, ~mqeruI meu bla~nd. :

renunta,

11

Momente

----------~--------
Lucaci Denisa, X B

Tmi plac momentele cane te pierzi cu firea, cane Incerci sa-ti controlezi inima, cane te

ascunzi In rnultirne, tncercand din rasputeri sa auzi de la distanta cum Imi bate inima.
Tmi plac momentele cane Imi cautl ochii curiosi $i obosin de speranta, de dorul

chipului tau, caci doar ellmi aduce In viata primavara.
Tmi plac secundele - acele secunde putine - In care Incerci sa rna descoperi cu

privirea Inaintea tuturor.
Tmi place privirea dintre noi, ascunsa printre atatea alte priviri, cum Imi place $i

momentul cane Incerci s-o ascunzi, ca sa nu-mi vorbeasca Inaintea cuvintelor tale.

Tmi plac privirile dintre noi ... La starsitu: zilei rarnan doar cu un zarnbet ascuns dupa
cerneala lor.

18

NOI - ARTI~TII

POEZII

-------~------
loana Muraras,u, XC

Dragii nostri, ne bucurarn sa incepem colaborarea cu un talent autentic.
Este vorba despre colega noastra, loana Murara~u, eleva in clasa a X-a C.
Remarcam definitia originala a poeziei pe care 0 scrie: IIcantecul inimii ce

nu i~i poate spune ranlle",

S,i daca ... Culoarea qalbena a despartirf

Si daca maine, cane trec strada Momentul cane te-ntorci $i spui:
Pe verde, regulamentar, ca orice om,
Mai stai pe scaunul pustiu cu mine,
In timp ce-mi zic ca tre s-o sun pe buni, Nu te oblig sa te apropii, sa-mi vorbesti.

oa peste mine 0 rnasina Incalzeste, te rog, frunza la margine
de ram,
Cu un sorer lipsit de somn; In rasuttarea toamnei, te rog, dar,
Si daca malne-l ultima mea data sa privesti
Trecutul printre ramuri.
Tn care imi imbrac paltonul cenusiu, Mai lasa-rna 0 data sa privesc
In care, pe whatsapp, ii dau mesaj Chipul ce de azi nu-mi apartine.

lui tata, E tiniste ... Doar frunzele tosnesc
In care-am scoata, job, sau vin acasa- catcate doar de pasi de desparure ...
nu mai stiu
$i-or ingheta in al meu piept Trecut-au anii ...
cele nespuse?
$i poate ca-n vei aminti
$i s-ar topi pe buze ultimul sarur>
Culoarea qalbena a desparnru
$i-or planqe-n ceilaln vorbele ascunse $i tot ce de acum nu va mai fi.
Pe care-au ezitat in a Ie spune,
desi atat de mult
au vrut.
$i s-ar topi in a mea palma
Tristetea celor ce m-au vrut canova
de mana.

$i voi pleca, tacuta, calma,
Din a mea viata, atat de qoala
$i totocat-atat de puna.

$i daca rnalne-n al meu piept
N-o ingheta tot ce-am avut,
Ma-ntreb acum, cu gandul drept:
Oare-am trait-o cum am vrut?

19

POEZII NOI - ARTI~TII

-------~------
loana Muraras,u, XC

Durere Dezamagire

Mi-amintesc - eram copil, Ii ziceam ei ca Imi e dor de tine,
Sa fi avut vreo cativa anisori ...
N-am tnvatat ce-nseamna mila, Oeseori planqearn pe urnarul ei.
N-am tnvatat ce-nseamna te iubesc. N-a fost Intre noi iubire
stlam doar ce tnsearnna dor ... Am confundat incendiul cu cateva scanter
Un dor adanc de glasul ei, Ii povesteam despre ochi,
Un dor de clipe care-au fost.
Ii povesteam despre buze ...
Mama, m-am tacut mare
$i-mi pare rau, vreau Inapoi! Ooamne, cat de mult te-am vrut!
Sa plec In copllarta In care Acest octombrie m-a Inecat In frunze,
Era despre mine, era despre noi! Acest octombrie sufletul mi-a descusut.

Eu stiu ca asa a fost sa fie . Ii ziceam ei ca Imi e dor de tine.

Ourerea cu timpul n-a trecut . Oar dintr-o data am tacut ,
Cu ochii tntorsi spre copuarie Am sirntit miros de fum.
Ma-ndrept acum spre necunoscut. Ardeau frunze de octombrie In mine

Noi Insa haina ei era tmbibata cu al tau parfum ...

De-ar fi ...

oaca scriu acum aici, se pare $i-am ascuns sub umbrele dorul meu de tine.
ca am cedat. Oe-ar fi sa-mi vezi tu fiecare strop
pe obrajii mei
Am Incercat sa rna simt In bratele tale Te-ai tneca printre valuri $i ai ptanqe cu ei.
ca acasa.
Uneori, Incercam sa trezesc fluturii $i-am ascuns sub umbrele dorul meu de tine.
din mine Oe-ar fi sa-mi vezi tu ai mei ochi stralucind
Oar ei fug mereu daca nu-i iubire. de-al tau dor
Ai tacrima, ascuns dup-un nor.
AI nostru .nor n-a fost deloc In doi.
$i-am ascuns sub umbrele dorul meu de tine.
Era sarutul tau si nu al nostru, Oe-ar fi sa-mi vezi tu sufletul bolnav
Erau rnalnlle tale, nu ale noastre, de asteptare
Era caldura ta $i nu a noastra. Ca luceatarul, ai renaste din mare.

oaca scriu acum aici, se pare

ca am cedat.
$Hi spu n ca Inca n-am uitat.
Eu legam zi dupa zi cu ata
Tu m-ai lasat pentru 0 viata,

20

Miroase a prlmavaral NOI - ARTI~TII

-------~------

Cativa colegi de la Liceul Tehnologic "Petru Poni", din lasi, Nitelia Florentina,
Alexandru Morara~u, Ababei Andreea, clasa a X-a, Popescu Paula, clasa a XI-a, si
Cojocariu Adriana Adnana, clasa a XII-a, ne-au transmis un frumos cuvant de
primavara, Insotit de desene, creatii personale, sub indrumarea doamnei
profesoare Laura Ploae.

Le multumim ~i ii asiquram ca usa noastra va fi mereu deschisa pentru ei.

Nu ati slrntlr> Natu ra e in prag de $i spuneti cat mai des lIte iubesc"!
schimbare, miroase a pnrnavara peste tot in Raspanditi iubirea peste tot pe unde
aer, deci miroase a iubire. Miroase a iubire puteti si gasiti 0 cale sa 0 strecurati chiar
daruita de Dumnezeu noua, oamenilor. si acolo unde nu e foarte bine primlta.

In fiecare pnrnavara natura renaste rou avem nevoie de iubire, acum mai

miraculos, se scutura de fulgii care au mult ca oricand. pentru ca primavara
impresurat-o peste lama si trnbrauseaza tnsearnna dragoste si renastere. Credem
ca nu qreslrn daca spunem ca toate
rnatasea cruda a ierbii. Isi trnbraca noile exista din belsuq pe parnant, numai
iubire nu. Asa ca odata cu pnrnavara,
straie ~i ne trnbraca si noua sufletele cu haideti sa aducem mai rnulta iubire pe
optimism si vitalitate. Ghioceii aduc cu ei un lume!
strop de eleqanta si delicatete, soarele ne
readuce la viata, iar noi privim cu incantare si Propun sa facem si mai mult bine in
nesat tot ce ne tnconioara. Ce sunt toate jurul nostru: sa fim mai qenerosi si mai
acestea, daca nu dovezi incontestabile ale toleranti, sa fim mai rabdaton cu cei care
iubirii lui Dumnezeu fata de noi? ne qresesc, sa iertam mai mult si sa nu
ne tasam ghidati de impulsivitate. Avem
oaca miroase a primavara, e momentul o sinqura viata, pe care 0 trairn asa cum
unor schlrnbari. E timpul sa elimlnam toate alegem noi sa 0 facem. oaca avem
lucrurile negative, care pot dauna bunei aceasta optiune, de ce sa nu alegem sa
noastre dispozitii. Oamenii care nu i~i au ne trairn viata frumos?
locul in viata noastra pot pleca. Tntotdeauna
este loc de mai bine si nu trebu ie sa ne Miroase a primavara, deci miroase a
llmltam la oameni si lucruri mici. schimbare si a renastere. Eu zic sa
facem un prim pas catre 0 lume mai
Incarcati-va cu optimism si voie buna: Fiti buna. Sa incercam rnacar. Pana la
voi tnsiva, taceti ceea ce va place si va aduce urrna, nu avem nimic de pierdut, nu?
fericire! le~iti atara, explorati natura, taceti
ptlmbarl lungi prin pare si bucurati-va de 0
conversatie cu un prieten bun!

Nitelia Florentina, Alexandru Morara~u, Ababei Andreea, clasa a X-a,

Popescu Paula, clasa a XI-a, si Cojocariu Adriana Adnana, clasa a XII-a

21

Miroase a prlmavaral NOI - ARTI~TII
-------~------

Cativa colegi de la Liceul Tehnologic "Petru Poni", din rasl, Nitelia Florentina, Alexandru
Morarasu, Ababei Andreea, clasa a X-a, Popescu Paula, clasa a XI-a, $i Cojocariu Adriana
Adnana, clasa a XII-a, ne-au transmis un frumos cuvant de primavara, tnsont de desene,
creatii personale, sub Indrumarea doamnei profesoare Laura Ploae.

Le rnulturnirn $i Ii asiquram ca usa noastra va fi mereu descrusa pentru ei.

POEZII NOI - ARTI~TII

------~~--~---

Elena S,erban, X A-P

cane ai un dor Oar I
Ma gandesc $i eu asa ...
$i te apasa,
Nu ezita, Acu-ncepe viata mea
Nu zice: lasa:
Insa eu tot singurea
cane ai un dor
Fara mama $i tata ...
$i n-ai cui spune,
Acum, de cane sunt mai mare,
o Intrebare
Dorul este $i mai tare!
E-o minune! A$ vrea sa Ie mai vad pasu I
$i zarnbetul in tot ceasul.
lICe te doare
Atat de tare Darll
De nu te tii
Pe picioare?
Nici vlaga n-ai
Sa vorbestl:
La ce oare te gande$ti?"

Prea mult timp ai fost plecata Nu mai vreau sa vin la tine
Draga mea bunica, vezi ... ? Doar cu chlpu-nlacrlmat,
Ziua ta-i din nou venita-
Tu cu Ingerii serbezi. La morrnantul tau nu-i bine! ...
Pentru asta te-am chemat.
Te-astept acasa, azi, bunico,
Chiar de Ingeri te-au luat. Pe rnormant 0 sa-ti astern
Nu-i destul ca printre stele Flori frumoase, ce vestesc
Sa-ti vad sufletul curat. Ca $i azi - ca si-n etern -

Nu-ncetez sa te iubesc!

23 Sursa imagine: www.pinterest.com

t.acramloara Gatton,
clasa a X-a, Liceul Pedagogic "Vasile Lupu", lasi

*** ***

Din scris de tine si de dor Am sa las user carnasa-n carouri
De-aripile Ingerilor, curnparata din Zara
Din scris din mine $i din scris Pe manerul fotoliului din catifea.
Tot ceea ce ne-am promis,
lar cane tu nu te astepti,
o sa-mi mai fiu, dar nu asa
Cum nu-s.i dores.te inima, Eu meet rna voi apropia
o sa-ti mai fiu, dar nu doar cum De patu ra cu cercu ri marc

Am aruncat cuvinte-n drum. $i 0 sa te sarut.
Dar 0 sa fiu. $i 0 sa te sarut pana simt
Ca pie lea acoperita rna tine mu It
o sa fiu eu prea departe de tine,
lar tu cu rnalnlle tale
$i-o sa fii tu-n cuvantul meu
$i-n scris si-n gand si-n toate cele, o sa te-nfigi In inima mea.
Pe coapse si-n coastele mele.
si-n vene, sanqe $i artere $i cand, In starslt, 0 sa-ti fiu mai aproape
Si pe toata a mea piele, $i-o sa stingi focul cu un foc mai mare
Doar urme vii si umbre moarte Si-o sa saruti contururi $i ridlcaturl $i curbe,
Ce se preling arzand pe spate Adancindu-ti respirattile In mijlocul pieptului meu,
Nu vor mai fi, vor dlsparea,
Va rarnane doar mana ta $i cane degetele 0 sa-ti fie tnciestate,
Ce-atinge rani, ce Ie descoase,
Ce scoate rnacuva din oase, o sa-ti spu n ca te iubesc.
Ca mai apoi tot sa repare,
s-apnnca focul sa se-nmoaie Si 0 sa-rm spui ca rna iubesti la ranou: tau.
Ce-a Inghetat $i ce-a durut.
Tu vindeci tot cu un sarut. T~stanqa, doar peretele de pe care ceasul
ne va privi.
$i va trece un ceas, vor trece doua, trei.
Tntr-un moment de indiscretie. te voi striga,
Nu voi sti unde sunt sau ce se tntarnpta
sau cum sau de ce,
Doar ea-rn: voi dori sa sirnti $i tu ce simt eu.

$i tocmai din discretie

o sa ma-ntorci pe parnant, asa cum

te-ai tntors si tu.
$i 0 sa fii discret.

24

NOI - ARTI~TII

lanis Husdup

--------~------

clasa a X-a A

lanis Husdup s-a nascut la 5 iunie 2004, In Podul Iloaiei. Din septembrie
2020 este elev al liceu lu i nostru.

lanis deseneaz a. Deseneaza cane e trist, deseneaz a cane e fericit. Desenul

este forma lui de a-si exprima sentimentele $i creativitatea. Dupa ce tatal
acestuia a murit, In 2012, a Inceput sa-si exprime sentimentele In forma de
desene. Animeurile sunt lucrul ce Ii rnspira cel mai mult creativitatea. Fiecare
expresie a tlecarui chip desenat reprezinta 0 stare, un sentiment, 0 ernot!e, un
qand.

Desenul este .vocea" lui lanis, forma lui de comunicare cu ceilalti.
Va invltam sa admirati In continuare cateva dintre desenele artistului.

25 Desene realizate de lanis Husdup, X A

NOI-ARTI~m

Continuarn si In acest nurnar al revistei seria de povestiri
ale colegei noastre din clasa a X-a B, Moldovanu loana, cu

Viafa mea In p-agini de caiet IV

--------~--------

Cand a trecut timpul?... Nici eu nu stiu ... Tmi Dupa cinci luni -Tntr-o zi de joi, pe care nu 0
amintesc ca totul a inceput cand eram In clasa a
sasea, de obicei sinquratica. Vechea mea prietena, voi uita niciodata - mi-a cazut cerul in cap cand

din copitarie, era acum intr-un centru de Nico m-a anuntat ca va lncepe orele la liceul

plasament. Evitam sa rna gandesc la locul ln care sportiv ...
traieste, pentru ca auzisem tot felul de povesti,
care mai de care mai lntricosatoare. Nu voiam sa Mi-a luat foarte mult sa rna obisnuiesc iar
cred ca Nico ar putea trece si ea prin asa ceva...
sinqura; Tmilipseau dirninetile cu ea, cuvintele si
Tntr-ozi, dupa ore, cand deja ma apropiasem de
casa, zaresc 0 silueta pe care nu as fi putut-o veselia ei. Dupa un an si jurnatate, cat a trecut
confunda vreodata: cea a prietenei mele! Nu
indrazneam sa ma bucur, fiindca stiarn ca este de la plecarea ei, pot spune ca mea nu mi-e
imposibiU Dar miracolul s-a produs!... Nico mi-a
spus ca de astazi se va muta din nou acasa. $i nu foarte bine: m-am linistit, msa stiti cum este? Ca
doar atat: vorn fi si colege de clasa' N-am mai fost
un foc ascuns sub cenusa. Am ascuns dorul de
de rnulta vreme asa de fericita ca In ziua aceea:
ea, lipsa ei, tntre griji si obliqatii zilnice de tot
Tot timpul eram lmpreuna, Irnpartearn totul - ca ***
doua surori. Cu un prieten langa tine, totul este mai felul....
frumos si mai usor. A~a traiarn si eu: abia
asteptand ziua de maine, privind-o cu Tncrederesi Tntr-unadin zile, am plecat spre scoala ca de
cu neraodare, fiindca stiarn ca voi trai noi obicei. 0 zi ca oricare alta. La ora de franceza
experiente alaturi de Nico. A~a ne-am facut amintiri ne-am trezit cu domnul director In clasa. $tiam
de neuitat. .. din experientele anterioare ca nu e de bine! Si
aveam dreptate, fiindca, pe un ton furios, a
M-am trezit tntr-o dirnineata cu un presentiment Intrebat:
rau... nu era ceva obisnuit: de obicei dirninetile - Cine e dornnisoara Moldovanu?
mele sunt vesele. M-am straduit sa ignor starea
asta. M-am Tntalnit cu Nico - plecam irnpreuna la Hait! Pana aici mi-a fost! Speriata si
scoala: mi-a facut bine sa povestim si sa radern incapabila sa scot vreun cuvant, m-am ridicat.
lmpreuna ... - Domni~oara, ai tncurcet-on:

A treia ora, educatia fizica, a venit un profesor Eram panicata si topita toata cand am iesit pe
care selecta elevi pentru liceul sportiv. Nico parea usa clasei dupa domnul director... dar nu
sa se descurce cel mai bine si a fost printre cei reusearn sa descifrez clipirea jucausa din
privirea lui...
ale~i.
Imediat ce am ajuns In hol, picioarele mele au
Recunosc, nu m-am putut bucura pentru ea: Nu refuzat sa rna mai asculte! Au lntepenit,
puteam sa rna lmpac cu ideea ca va pleca din nou independente de vointa mea! Dupa usa astepta
Nico! Ea m-a imbratisat razand, In timp ce eu
de langa mine! Plangeam fara oprire, chiar daca nu-mi puteam opri lacrimile care lmi inundasera
stiarn ca era spre binele ei , mai ales ca acasa la deja obrajii...
ea nu 0 ducea asa de bine .
Aveam doar jurnatate de ora lmpreuna, atat
reusise sa srnutqa din programul ei aglomerat.

Eu nu rna mai puteam desparti de ea mea 0

data! Am planuit atunci ca voi merge si eu la
liceul sportiv!

26 Sursa imagine: www.pinterest.com

NOI-ARTI~m

Contmuarn si In acest nurnar al revistei seria de povestiri
ale colegei noastre din clasa a X-a B, Moldovanu loana, cu

Viafa mea In p-agini de caiet IV

--------~--------

Hotararea asta m-a mai consolat si mi-a dat eu nu rna antrenasem deloc, preocupata
putere sa suport lunile urrnatoare si sa gasesc fiind sa smulg acordul parintltor ...
cele mai bune metode de a 0 convinge pe
mama, care nici nu voia sa auda: Nu am luat probele...

Dar cum sa fac? Mai erau trei zile pana la Oar nu regret, tllndca Nico a abandonat
probeIe sportive si mama era de neTnduplecat! sportul, din motive de sanatate.
Dar cum nici eu nu ma las cu una cu doua, am
ajuns sa 0 conving cu ajutoruI tatei, care, stiarn Astazi, la liceul la care am intrat sunt 0
eu, nu-mi poate refuza nimic! persoana trnpuruta: continui sa rna trezesc
tn fiecare dirruneata cu zambetul pe buze,
Ramanea, Tnsa,marea problema ca tllndca merg spre scoata atatun de cea mai
buna $i veche pnetena, din copilane, care
s-a transferat la noi.

loana Moldovanu este 0 rata talentata, trurnoasa ~i veseta, eleva in clasa a X-a B.
A inceput aceasta serie de povestiri autobiografice chiar de cand a inceput liceul
(si iata-ne acum la editia a patra!), cu convingerea ca scrierile ei ar putea sa inspire
~ __ si pe alti colegi.

Talentul sau a fost recunoscut si in cadrul proiectului "Pove~tile lasului", care i~i
propune incurajarea, prin concurs, a creatiei literare in proza si care se adreseaza
elevilor de gimnaziu si de liceu.

Premiul loanei a constat in publicarea in volumul colectiv, alaturi de elevi ai
colegiului "Emil Racovita", "Mihai Eminescu", "Dimitrie Cantemir", "AI. I. Cuza" si
"Colegiul National", din lasi,

Felicitari, loana!

21 Sursa imagine: www.pinterest.com

Mihaela cluperca, X Ap

\

POEZII NOI - ARTI~TII

-----~------

Alexandru Temciuc, XI Bp

***

$i mi-e frig In inima
Tmi e dor de tine mult
Tmi e trica de-o sa pleci
$i 0 sa rna parasesti.
Oa! am qreslt enorm de mult
Oar sa stii ca te-am iubit
Te-am iubit mai mult ca mine ...

oaca e ca tu sa pleci

Tolin inima-mi rarna! ..
Ramai ca 0 amintire
$i voi ptanqe dupa tine ...
Inima din piept ti-arn dat -
Inima unui ratat.
Eu sunt cel ce te-a rarut
Te-a rantt tare de tot
Ti-a distrus sufletul tot
$tiu ca este prea tarziu
Ca tu sa poti sa rna ierti
Am qresit, desi n-am vrut,
lar tu nu rna mai iubesti,

***

$i te ador $i te iubesc - totul In acelasi sens

Tu-mi es.ti soare, dar s.i luna

tu-mi esti soare In turtuna
Te iubesc ca-n vis mereu

doar asa te simt aproape

doar ca noaptea este scurta $i tu esti asa departe.
A$ vrea sa fii In tata mea
sa te sorb din priviri
sa te strang langa mine
sa te sarut fierbinte
Hai la mine, hai! sa nu te mai las sa pleci
sa te tin langa mine-o noapte, sa te iubesc 0 eternitate
Hai, saruta-ma pe frunte sa-mi iei grijile cu totul
saruta-ma pe buze, ca sa-mi aduci norocul
Te iubesc atat, ca nu gasesc cuvinte
Nu vreau, nu te las sa pleci, ca-mi distrugi $i trup $i minte

29 Sursa imagine: www.pinterest.com

POEZII

--~--

Ema Burciu, XI C

Talentul Emei a fost recunoscut $i In cadrul proiectului "Poemele
lasului", care I$i propune Incurajarea, prin concurs, a creatiei
literare In proza $i care se aoreseaza elevilor de gimnaziu $i de
liceu.

Premiul a constat In publicarea In volumul colectiv, alatun de
elevi ai liceelor "Emil Racovita", .Mihai Eminescu", .Dirnitrie
Cantemir", "AI. I. Cuza" $i "National", din tasi,

Felicitari, Ema!

Din tntarnplare Am putut s-aud deodata
Inima cum Imi alearqa:
Te-am oprit din tntamplare Am vazut privirea ta
cautand 0 noua cale
Te-am luat meet de mana Masurandu-mi iara$i tata:
Sa te-ntreb pe unde oare. Am slrntit din nou iubirea,
Raspuns nu mi-ai oferit, Am uitat ce-i cespartirea.
Tu doar ai rarnas surprins. Nu stiu tu, dar eu, mirata,
Te-am privit plecand In qraba.
cane de mana eu te-am prins Poate trica Iti era
ca-rm vei da iar inima.
Fiorul mi I-ai adus, Te-am urmat doar cu privirea
Am iubit doar amintirea!
In inima tu mi I-ai pus.

Am sirntit ca la-nceput

cane tu rna iubeai prea mult.

COVID-19 Sub 5, note am luat.
Prea multe s-au adunat!
La scoata noi ne-am Intors Ritmul n-am recuperat-
Obositi, cum n-am mai fost! Formulele chiar Ie-am uitat
Am tncercat sa revenim,
Materia sa ne-nsusirn. $i-am abandonat tot anul
scoala, bacul $i ghiozdanul.
Cheful nu a mai venit! Am uitat de facultate,
De la ore am lipsit, Caci lucrez la preparate
Am uitat ce-i aia mate,
Temele m-au dat pe spate! Tntr-unmarket mititel
Dintr-un colt de cartier!
30
Sursa imagine: www.pinterest.com

NOI - ARTI~TII

POEZII
----,~-----

larta-ma Copil
Bianca Antontla, XI C Cosmin Fliu~ca,XI C

iarta-rna Copil rnlcut, cu ochi senini
Ca-s departe de tine, Pe limba gurii tu ai spini.
$i totul e atat de greu. De vorba lumii esti legat
cac: distanta nu stie $i nimeni nu te-a rnanqaiat.
Cat de subtire
$i fragila Cu ochii mici ~i maini firave,
E qranlta asteptaru Ai amintiri ce-ti dau tarcoale ...
Tntre noi. De ele n-ai putut fugi. ..
lubire oare ti-ai dori?
lar timpul e timp,
EI nu are Cu ochii mici s.i Tntristat.i
Inteles, pret, nici rabcare.
Pentru tot ce credeam Tu Tti plangi dorul dupa tratl
Despre noi. $i Tti plangi dorul dupa mama ...
Ascutta-rna, crede-rna, Te arde dorul ca 0 rana:
$i te rog, da-rn: iertare.
Eu stiu ca te doare sarrnan copil cu ochi senini,
Fiecare netntarnplare, lubire ai avea din plin
Cu noi! De-ar fi-n lume 0 persoana
careia sa Tispu i mama!
lubirea-i iubire,
Sentiment ~i exlstenta.
Nu bandaj
Pentru ranlte
t.asa-te de qrele-ncercari

S. i absenta. .

olstanta asta
E prea mare
Pentru noi.

31 Sursa imagine: www.plntetest.com

Elena Trifan, X Ap NOI - ARTI~TII

--~--

NOI-ARTI~m

Maria Muntenasu,, XII D

------~--------

t

t

. '.' j -,

../"

,"'I
)

.__ -

Mama, glasul inimii mele
----------~--------

Nicoleta Mihai, clasa a XI a D

Mama este langa tine mereu. E Tngerul Ceea ce sunt eu astazi este creatia ei; nu
pazitor al fiecaruia. 0 gase~ti In adierea sunt pertecta, Tnsa, reflectand asupra
acestei qeneratii, tind mereu sa alerg In
frunzelor pe langa care treci, In m irosul bratele mamei si sa-: rnulturnesc pentru cum
m-a crescut. Pentru mine mama e ceva
rnancarurilor pe care ti Ie arnintesti din sfant, este soarele care straluceste pe viata
copilarie. Ea e In florile pe care alegi sa Ie
daruiesti, ea e In to ate zarnbetele tale de zi cu cerului meu interior, luna care lurnineaza In
zi. 0 gase~ti In mana care te atinge pe frunte
cand ai febra, In linistea din zilele ploioase Tntunericul disperani mele; ea este muza
cand te sirnti melancolic, In caldura pe care 0 mea.
sirnti In dirninetile de Craciun. Mama e sertarul
Datorita mamei am reusit sa rna descopar,
In care ne depunem toate lacrimile si sa privesc dincolo de mastile societatii, sa
Inteleq ca ceea ce fac astazi rna reprezinta
zarnbetele, ea este izvor de rabdare si maine si ceea ce construiesc astazi voi avea
bunatate, traieste mereu cuibarita In rasul tau.
Ea e locul de unde ai plecat, primul tau In viitor. Regret ca am tacut-o sa planga
.acasa", primii tai pasi In viata. Daca planqi,
planqe si ea, daca razi, rade si ea. atunci cand eram mai mica si nu lnteleqeam
eforturile ei pe care Ie depunea doar sa-rni
Dragostea unei mame fata de copilul ei este fie mie bine, sa rna protejeze de lumea
cea mai sincera, curata, neconditionata: nu meschina In care trairn, de suferintele,
exista cer pe care TIvorn vedea vreodata sa nu dezarnaqirile ce vin odata cu adolescenta,
fie aprins de prima dragoste, adica cea dintre Tnsa, acum, ca Inteleq, lmi doresc sa-rni
mama si prunc. Privat de dragoste, universul poata sufla pe suflet, asa cum lrn i sufla pe
ne-ar Tnnebuni de durere, dar suntem nascuti genunchi sa nu rna mai doara ...
tntr-o lume care lntampina striqatele noastre Nu-mi doresc nimic decat sa fie sanatoasa,
cu bucurie. Cat Ie datorarn mamelor pentru sa reusesc sa 0 fac rnandra, sa 0 vad tJ _~_
sarutul care ne-a spus cine suntem! ... Cel rnai
mare cadou, 0 iubire de-o viata, care se radiaza de fericire privindu-rna absolvind
Tntinde razand In ochii lor. Datorita mamelor, medicina. Cand eram la gradinita si pana
lumea noastra mea mai are delicatetea fina a prin clasa a III-a am avut 0 situatie mai grea
zarnbetului ... si nu, nu mi-e rusine sa recunosc asta,
dirnpotriva, sunt rnandra de parintii mei. Ei
Astazi m-am pierdut printre qanduri, am au luptat ani la rand ca sa ne fie bine. Cand
meditat asupra viitorului meu si am realizat ca eram mica nu lnteleqeam mare lucru, Tnsa,
sernan foarte mult cu mama. $i mi-am pus pe rnasura ce anii treceau, lnteleqeam din
Tntrebarea: lICe insearnna mama pentru
mine?". Imediat m-au invadat 0 mie de qandur: ce In ce mai bine, Tncepeam usor, usor sa
si am decis sa-: scriu pe foaie cateva cuvinte si
realizez cat de mult munceau parintii mei ca
sa 0 surprind publicand In revista scolii aceste sa-rni poata oferi tot ce am nevoie, cat s-au
chinuit cu mine, pentru ca eram foarte
randuri: bolnavicioasa, cate nopti

34

Mama, glasul inimii mele

--------~~--------
Nicoleta Mihai, clasa a XI a D

nedormite din cauza plansetelor mele. nu voi fi suficient de puternica sa rezist fara
Stau uneori si rna gandesc cat de puternica tine, ca nu voi putea suporta golul pe care-I
vei lasa In suflet.
este mama; indiferent de piedici, mereu a
castiqat cu capul sus. Am ajuns la concluzia Prea multi oameni au batut In acesti
ca mama este 0 eroina - eroina mea! saptesprezece ani la usa sufletului meu, msa
doar mama a ramas cand mi-a fost greu.
Fiindca acest articol este pentru ea, as vrea Calatorind prin lume, am vazut barbati, femei
ce se .rnananca" tntre ei. Ea lmi repeta
mea sa-: spun:
mereu: "Mama, tu nu fi ca ei!": am vazut copii
Mama, esti un magic tablou, pictat cu cele de varsta mea batandu-si joc de sanatatea
mai vii culori, ai cei mai sinceri ochi, cea mai lor, traind In pacat. Ea lmi spunea mereu:
blanda fata. Nu cred ca realizezi cat te "Mama, arata ca tu esti mai buna de atat!".
venerez si ca-rni esti cel mai bun exemplu. Mereu a fost ea acolo, sa-rni arate calea spre
Mama este un cuvant cu ecou, cel mai lumina.
melodios cantec, pe care I-a~ asculta toata
viata. Uneori ma cuprinde teama ca tntr-o zi Ma qandesc ca nu-mi ajunge 0 viata
vei pleca de langa mine pe meleaguri gri si
reci si mi-e tearna ca sa-ti pot rnulturni, msa Ttipromit ca 0 sa te fac

cea mai rnandra:

.•;".;P," ~.,'. ,I
~. ~.'
~,
Mami,

s,ufla -mi pe inima.
cum imi suflai pe
genunchd, ca sa nu

na m,ai d.oara,.",

35

Poezii

Mihaela vatra, X A-P

Scumpa mama Dragoste de floare

Sa te mai am langa mine, Langa 0 floare de lalea
Ca sa-mi spui ce-i rau, Ma qandearn la viata mea
ce-i bine, sl-am Intrebat pe tlortclca
Ca sa stiu ce-i fericirea,
Ca sa simt $i eu iubirea, naca iubirea este mica.

Mi-as dori sa plec odata, caci mereu Imi povestea

Intr-o lume mult visata, Ce se-ntampla cu iubirea:
Intr-o lume nepatata- .Draqostea e sutertnta:
Fericirea? Cu neputrnta:
Lumea mamei, termecata. Am pattt $i eu la fel.
M-am tndraqostit de el,
Este tot ce rni-as dori! De-un firav de ghiocel.
Langa tine eu as fi,
Langa mine tu ai fi, Dar cane m-am apropiat
Toata viata ne-am iubi.
Inima mi-a tnqhetat!"
Floricica mea-i ginga$a
Tinerica $i trurnoasa.
Langa mine ea ar sta
Ca sa Imi vegheze viata
De$i-i doar 0 tlortclca
Ginga$a $i mltttlca.

36

NOI - ARTI~TII

Desene

------_~~/-------

Andreea Todiras,, XI A

J.....;r1 -

~, J

(

)

\
\

SERIA NOUA NOI - ARTI~TII

UN NOU CAPITOL DIN VIATA ORICAREI FEMEI

------~~-----

Andreea Ursache

scoala Gimnaziala .Alexandru loan Cuza", Podu lIoaiei

Andreea este 0 adolescenta talentata ~i sensibtla, eleva In clasa a VIII-a. Noi suntem
mandri sa continuam colaborarea cu ea Inca de pe acum, mai ales ca I~i doreste ca anul
acesta sa se decida cu privire la liceul pe care vrea sa-l urmeze.

PROLOG

Tmi este asa de greu sa vorbesc sau sa scriu despre asta, pentru ca m-am crezut naiva In
cuvinte, tncat m-am lasat dusa de val. $i-am plutit In deriva.

Timp Indelungat, am privit tot ce-am crezut ca e al meu, iar cand am inceput sa vaslesc , mi-am
dat seama ca nu a fost nici rnacar vreo iluzie, ci doar 0 rninciuna.

N-am mai avut Speranta si nici n-am mai avut curajul de a iubi Asfintitul ...

SERIA NouA reprezinta un nou capitol din viata mea si, poate, si din viata oricarei adolescente

ce acum a devenit femeie.

CAPITOLUL 1

Draga iasomie,
Secundele se aduna In ore tarzii, si totusi nu rna pot opri din a iubi ploaia, iar asta devine ceva
chinuitor. Dar am iubit atat de mult iasomia, te-am iubit. Ce-a fost frumos a trecut pe langa noi. Mai
am putin, foarte putin si devin opusul meu.

M-am ratacrt si nu rna pot controla. Devin instabila. Tmi amintesc de zarnbetele dulci. Am
asteptat, am avut rabdare, dar a fost In zadar. Draga iasomie, I-am iubit cum nu m-am putut iubi
pe mine niciodata.

Renunt de obicei atat de greu, si rna adun usor. Prin oameni, locuri, sentimente. De dat timpul
Inapoi, daca as putea, as face-o doar ca sa nu pun mult, prea mult, unde nu trebuia nimic. Unde
acum e totul inutil. Unde acum e nevoie de timpul pierdut. Unde acum e prea tarziu.

Draga mea, ta-rna sa plec de langa el, fara sa ma doara sufletul. Fa-ma sa-: dau timp timpului.

38

SERIA NOUA NOI - ARTI~TII

UN NOU CAPITOL DIN VIATA ORICAREI FEMEI

------~~-----

Andreea Ursache

scoala Gimnaziala .Alexandru loan Cuza", Podu lIoaiei

CAPITOLUL 2

Tmi pare rau ca rna lntorc mereu In trecut, iar timpul nu mai curge. Totul se opreste iar amintirile
rarnan, sterse de lacrimile amare si readuse la urletul dorului.

Dispare zarnbetul senin, iar placerea pierduta e printre copaci.
Nu te mai vreau, dar te astept.
Nu vreau trecutul, vreau sa traiesc. De-ai fi fost In locul meu, ai fi sirntit dar n-ai fi rezistat, cu el,
cu dorul catator.
E yorba de epilogul iubirii noastre, scris cu cerneala neaqra. Adulmec amintiri si reaprind dorul.

Am cautat cuvinte In carti, suflete bune In oameni. Am ales sa fiu un om cum nimeni nu poate
fi. Am ales sa echilibrez balanta. La un moment dat, vor lnteleqe ca ei nu pot fi eu, oricat de multe ar
avea, iar asta nu e narcisism, e doar curaj.

Dar stii, obisnuinta-i drag curat. Nu mai vreau sa sutar, dar In acelasi timp II vreau pe el. Nu mai
vreau sa risc, dar In acelasi timp, si In acelasi spatiu, vreau sa-: simt apraape.

CAPITOLUL 3

Dar eu II vreau pe el, chiar daca el nu rna vrea pe mine. Dar poate ma vrea, dar nu stie de ce si
cauta raspunsul stand departe de mine, poate Ii pasa cu adevarat si nu-si da seam a, poate tine la
mine si crede ca-: prea devreme pentru asta. Poate rna iubeste, dar nu-si face timp pentru asta.
Poate Ie simte pe to ate odata si Ii e greu sa inteleaqa. Poate tin eu prea mult la el si Ii gasesc
defecte prea tarziu, poate m-am obisnuit cu el, asa cum II stiu si m-am Indragostit de ce mi-a ararat
el doar, nu si de ce simte si cum eel cu adevarat. Sau poate sunt eu prea cementa si ma atasez
foarte usor de oameni nepotriviti.

Am vrut sa-: obisnuiesc au mine, cu nebunia mea, cu iubirea mea dilie, cu gesturile mele, cu
regretele mele, cu tot ce tine de mine. Am vrut sa fiu eu In rata lui, dar nu am putut. De tearna. De

tearna. De teama de a iubi 0 ana persoana mai mult decat persoana mea. De teama de a nu fi

judecata de el.
Am iubit si sutar ca 0 cementa ce sunt si ma rnandresc cu asta. Ma va tine minte drept nebuna

ce I-a iubit nebuneste si orbeste. Ma va tine minte drept fata ce planqea, dar traia cu sufletul si
m intea deschisa.

39

NOI - ARTI~TII

Fotografii si desene

~--

Georgiana Popa, XI B

/
/

NOI - ARTI~TII

v

Grupa e desene realizate de Georgiana Papa, XI B

!?tefan Prepelita, X Bp NOI - ARTIS,TII

NOI - REPORTERII

Interviu cu poeta si publicista

Irina Nechit

--------~~-------

.Nascuta pe Prut, In R. Moldova. Am nevoie de poezie."

Dragi colegi,
Va propunem In acest numar al revistei sa cunoasteti 0 personalitate culturala

a Republicii Moldova si, ne mandrim noi, a Romaniei, Irina Nechit.

Poeta, De asemenea, publicista,
S-a nascut la 1 ianuarie 1962,In satul Antonesti raionul Cantemir, Republica Moldova.

A absolvit Facultatea de Jurnalisnca a Universitanide Stat din Chisinau.Debuteaza publicisticIn 1994
In revista .Tineretul Moldovei", cu ciclul de versuri Ultima $ansa a primei iubiri.

Debutul editorial are loc In 1992 cu volumul de versuri $arpe/e ma tecunoeste, aparut la Editura

Hyperion din Chisinau,
Colaboreaza cu poezie si articole de opinie la revistele de cultura din Republica Moldova:

.Basarabia", .Literaiura si Arta" .Contrafort", .Sud-Est", "Moldova", iar In tara la revistele "Romania
literara",.vatra", .Poesis", "Familia"..Arca", .Luceafarul" s.a.
Dupa debut publica volumele de versuri: Cartea rece, Godot eliberatorul, Un viitor oboist.
Este prezenta cu grupaje de poeme traduse In Antologia poetilor romani din Basarabia (Macedonia,
1994), In volumulln limba franceza Ecouri poetice (Basarabia, 1998), precum si In antologia In limba
suedeza, alcatuita de Ion Milos (1988).

Este deunatoarea a doua premii pentru poezie ale Uniunii Scriitorilordin Republica Moldova (1992,
19913)·

In 1995 a participat la Colocviile Literare de la Berlin, iar In 1996 a fost prezenta la Festivalul
Internation91"Est-Vest", Franta, orasul Die, In cadrul Salonului de Carte al scriitorilor din Europa
Orientale, In prezent, autoarea este redactor la revistele .Basarabia" si .Literaiura si Arta" si secretar
literar al teatrului .Euqen lonesco" din Chisinau,

Este membra a Uniunii Scriitorilordin Republica Moldova si din Romania.
Asupra poeziei autoarei au formulat opinii critice: Mihai Cimpoi - 0 "Carte rece"? ("Flux", 1996);
Emilian Galeicu-Paun - Evadarea din "temnita In forma de femeie" ("Vatra", 1996); Dorin $tefanescu
- Ideea de rod $i imaginea rodirii ("Vatra", nr. 5/1996); Peter Quince - Portret de grup ("Euphorion",
1996); Nicolae Tone - 0 carte de top ("Viata Romaneasca", 1996); Sorin Alexandrescu - 0 alta

imagine a poeziei iomene din Basarabia ("Sud-Est", 1997); Vasile Romanciuc -Incandescenta "Carte

rece" ("Flux". 1997); lulian Boldea - 0 poeta adevarata din Basarabia ("Poesis", 1998) s.a.

Referinte critice:
• "Irina Nechit, din punctul meu de vedere, e revelatia acestei antologii [Portret de grup} , cu
sapte poeme de tactura confesiva, afisand 0 splendida siquranta In faptul de a scrie
poezie." (Petcr Quince, .Euphorion", 1996)
• .Cititorul atent a sesizat ca poeta Isi scrie versurile cu un «stilou de qheata» Inspiratul
condei «de qheata» ne-a dat, precum e firesc, 0 Carte rece, 0 poezie «frurnoasa si aspra»."
(Vasile Romanciuc, "Flux", 1997)

• .Certee rece (Editura Cartier, 1996) este un titlu programatic, intai de toate In plan

individual, apoi In contextulliterar basarabean (daca axa poetelor de pe Bac este inclinata-
cu doua-trei exceptii - spre Polul Sud al Inimii, Irina Nechit tinde catre Polul Nord al
Gandirii." (Emilian Galeicu-Paun, In vol. Poezia de dupa poezie, Ed. Cartier, 1999)

43

Irina Nechit NOI - REPORTERII

-----------~--------

Irina Nechit, va multumim pentru amabilitatea de a ne raspunde la tntrebiui,

precum sl pentru cartile pe care Ie oferifi cititorilor.

1. De unde vine Irina Nechit?
M-am nascut In satul Antonesti, fostul judet Cahul, R.S.S. Moldoveneasca, azi

Republica Moldova. Satul meu e chiar pe malul Prutului, tntr-o vale cu parnant negru,
moale, cald. Peste apa raului, se vede satul Berezeni din Romania, iar un pic mai la sud,

localitatea Falciu. Ii tot auzeam pe buneii mei zicand: .Pe vremea noastra mergeam cu

caruta la Falciu". Ei au prins vremea cane Basarabia, dupa Unirea din 1918, tacea parte
din Romania - atunci qrantta pe Prut nu exista. Eu tnsa rna uitam In copuarie peste Prut
ca la un decor de teatru, Imi parea ireal, fantastic, de neatins. De-a lungul Prutului era
qranlta de stat a Uniunii Sovietice, adlca mai multe randurt de sarrna qhtmpata. Nu aveai
voie sa treci dincolo de sarrna qhtmpata, nici sa atingi sarrnele nu era perm is, caci prin
ele trecea curentul electric. Nu aveai voie sa te scalzi In Prut $i nici sa cunosti adevarul
despre Romania. Propaganda sovletlca falsifica intens istoria $i toate sursele de
inforrnatie, se cultiva dusmania rata de rornanl, despre ei se zicea ca sunt tascisti,

Cu toate acestea, amintirile luminoase ale buneilor, care In perioada tnterbelica erau
proprietari de parnant (valoare mai mare decat parnantu: nu exista pentru ei), ne ajutau
sa ne pastrarn, oarecum, mintea treaza, sa nu ne tasam cu totul spalat' pe creier. Traind
pe malul Prutului, priveam la televizor doar emisiuni transmise de televiziunea rornana.
Antenele de la noi din sat nici nu prindeau televiziunea de la Moscova. Ascultam rnuzlca
romaneasca, teatru romanesc, priveam filme romanesti $i Imi pare ca vorbeam 0 rornana
destul de buna, desi, oficial, se considera ca limba vorbita Intre Prut $i Nistru era
moldoveneasca (cu grafie chlntlca). Mai trist e ca $i astazi mai avem un articol rusinos,
aberant In Constitutia Republicii Moldova, articolul 13, care stipuleaza ca limba de stat a
R.M. este tot moldoveneasca (In grafie latina), desi toata lumea stie ca e rornana.
Problema lingvistica este una polltlca,

2. Va rugam sa ne oprim putin la perioada dvs. de $coala: cum arata scoet«

sovieticii In acei ani, ce se Intampla ecoto, In ce masura v-a format?

Din clasa Intai deveneam octombrei. Ni se dadeau stelute rosii pe care Ie aqatarn la
piept. Pe stelute era portretul lui Vladimir Ilici Lenin copil. Balai, cu ochi albastrt, cu bluzita
alba. Ca un Inger. Dar copiii de atunci nu prea cunosteau cuvantul "Inger". Erau educatl
In spirit ateist. Despre Dumnezeu era interzis sa vorbesti. Prin satele $i orasele
basarabene au fost dararnate bisericile, clopotele au fost date la topit. Pentru populatia
care .construia" de zor comunismul, Dumnezeu era Lenin.

44