NOI 14

Pasiunea mea, inventica NOI - PASIONAT,II
----------~-------

Cine a fost Justin Capra?
Partea a II-a

Andreea Grigorescu, XII A

"De meserie eu sunt roman, iar la asta nu voi renunta nlciodata (...)"

Continuare din nurnarul ta al revistei
Virgilius Justin Capra (n. 22 febr. 1933, Magureni, Prahova - d. 19 ian. 2015, Ploie$ti) a fost
un inventator, profesor $i inginer roman, care a inventat mai multe vehicule cu consum redus

de combustibil $i care sustinea ca a inventat un jet pack.

Ingeniozitatea lui Justin Capra nu s-a oprit la Nu necesita permis de conducere, poate atinge
inventiile prezentate In nurnarul trecut al revistei. o viteza de pana la 30 km/h si are 0 autonomie
de 80-100 km.
A inventat numeroase automobile, motorete,
tricicle. Printre acestea se afla micro-turismele Tot In aceasta penoada a construit diverse
din seria SOLETA, de tip SOLETA F, SOLETA micro-turisme cu consum foarte mic, pe care le-a
150 ECOR, SOLETA I.C. 200, de dimensiuni prezentat la tarquri si expozitii de profil:
mici si cu un consum de doar 0,5 I de combustibil JUSTIN 1000 (2007) este un hibrid din fibra si
la 100 km, cu care a fost vazut adesea pe aluminiu, de 140 kg, care poate functiona atat cu
sosele. Modelul SOLETA I.C. 200 ajungea la 67 benzina fara plumb (0,4 1/100km), cat si cu
krn/ora. energie electrica de la priza, avand 0 autonomie
de 250 km, la 0 viteza de maxim 30 krn/ora.
Prin anii 70 a proiectat 0 masina nepoluanta,
far a volan si pedale, comenzile tacandu-se de la J 4000 (2011) poate functiona cu orice fel de
un buton asezat pe carcasa fotoliului. Modelul combustibil: benzina, motorina chiar si ulei
SARM IS EM 4K, avand 0 greutate proprie de alimentar. Cantareste 150 kg, are un singur loc
140 kg si 0 greutate a cumulatorilor de 180 kg, (soferul), atinge 0 viteza de 90 krn/ora si
atingea 60 km/ora. consurna 0.5 I la 100 km.

La Tarqul Inventika din 2008 a fost prezentat Astfel, fiecare noua masina irnaqinata aduce a
ceva inedit: la una dintre ele, fumul ie~ea prin
"TROTY", un triciclu pliabil, cu motor electric axul rotii, alta devenea invizibila, qratie unei
pelicule de fluid ce 0 Tnconjura si care ferea pe
integrat In butucul rotii de directie. Vehiculul se cel din masina si de curent si de vant sau ploaie.
Inclina la viraje In mod natural, iar la stationare
Pentru multe dintre rnasinile sau motoretele
blocheaza puntea spate. Are 0 viteza maxima de clasice, cadrul era si rezervorul de benzina.
28 krn/ora si 0 autonomie de 50 km, fiind
Romanul are In palmares peste peste 80 de
prevazut cu un acumulator care se incarca de la
miniturisme, 30 de motorete cu propulsie
orice prize de 220 V. Greutatea proprie este de neconventionala, peste 130 de lucrari de
30 kg, iar sarcina utila de 80 kg. specialitate, carti si cursuri, si nu mai putin de 60
de brevete.
Automobilul OBLIO 3C a fost vedeta Salonului
"De meserie eu sunt roman, iar la asta nu voi
Inventika si premiat cu Eco-Prize de Federatia renunta niciodata, chiar daca cei din jur ma
privesc ca pe un tataie tacnit", a spus despre sine
tnternationala a Asociatiilor de Inventatori. Intre cu doar cateva zile Tnainte de a ne paras: acest
scuter si masina, cu motor integrat In roata, om deosebit.

automobilul functioneaza pe baza de curent

electric, In loc de combustibil. Bateriile din dotare
se incarca de la priza prin intermediul unui

acumulator.

95

NOI - PASIONATI,I

Pasiunea mea, mecanica
---------~-------

Andrei Blaga, X A

Cu ce combustibil functionau primele De ce avea nevoie primul automobil de un
motoare? fochist?

Cand elvetianul Isaac de Rivaz (1752-1829) a Inginerul francez Nicolas Joseph Cugnot a

reusit cu vehiculul sau sa faca un salt de mai reusit, cel dintai, sa construiasca un vehicul

bine de un metru, nu avea de unde banui ca actionat cu abur.

saritura lui reprezenta deschiderea unei noi ere Ca ofiter 'd.eartilerie, In serviciul regelui, cauta

teh~niceT. ocmai reu;;ise.sa puna In rniscare . 0 p.osihiIJ.ta_te'_cff(et(an~portarnai repede pe linia

st.ramo;;ula~tomotorulUlactual. In locu~~bur~uIUl, froritului ftinurile,'grele: A construit bintriciclu

Rlva.~expenmentas~ ~u gaze comb~stlbll~. I.~tr- " 'c_~im<ens-'ldeirnnn rezlstent.Inalntea roin.dinfata a

un cll!ndru, pe ca~eII fl~ase pe un carut pnmltl\(.':·~'',. dispu~ cazanul de abur si totul se punea.'1r;" . ,"'.',
a apnns 0 rezerva de hidroqen. Puterea exploziei: . . . ~ .. . ~ ',...~.
a transmis-o, asa cum procedasera si ., ~ ml;;care,~;;~Ulerand;p;1ufnind. APOI,ca sa.nu:e . _- •

predecesorii sa! cu aburul - catre un piston.,;',~", ?pr~.asca~ndrum, era n~vol~ ca u~nfoc~lst sa se

La 30 ianuarie 1807 lui Rivaz i s-a acordat mqrueasca permanent sa existe caldura

brevetul pentru "utiliza~eaexploziei qazului suficienta In cazan." ". ~

aerian sau a altor substante gazoase drept . . Termenul de sorer ( chauffeur, fochist In

combustibil".' tranceza) arninteste, pana In zilele noastre, de

Prin urmare, am fi indreptatiti sa considerarn si inventie. Dar tocmai cand Cugnot intentiona sa-si

aceasta data ziua de nastere a automobilului. prezinte senzationalul sau vehicul cu abur, In
1771, monstrul s-a izbit de un zid. $i asa s-a
o jurnatate de secol mai tarziu, inventatorul

belgian Jean Joseph Lenoir (1822-1900) ;;i-a produs primul accident de circulatie confirmat

adus aminte de inventia lui Rivaz, iar In 1860 a oficial, In care a fost implicat un autovehicul.

brevetat un motor, actionat cu gaz de iluminare. Tnciuda finalului lipsit de glorie, francezii se

. ' Jflt~e Paris si Joinville sunt 11 km care, dus- mandresc cu cel dintai .automobil'' capabil sa

8,"·.Intors,,:.aufost parcursi tntr-o ora. Vehiculul nu se functioneze expus In Muzeul National Tehnic de

ara~aI]lal rapiddecaturi rumet ~iQuros,In. la Paris. ' ,

schirnb se deplasa pnn forte propru Dar ?e .

poticnea atat de tare, Incat nu s".aill]~u;;.,ca

mijloc de propulsie. • '-.

96

NOI - PASIONAT,II

Pasiunea mea, zborul
---------~-------

Material realizat de Claudia Petrea, XII D

Femei celebre in Romania interbelica
Tntre cele doua razboaie mondiale femeile au jucat un rol important In societatea

rornaneasca. Au fost deschlzatoare de drumuri In multe domenii In care accesul lor era
restrictionat, au excelat In arta $i uteratura. Au avut intluenta In sfera politicului $i au luptat
pentru emanciparea femeii.

Aviatia era un domeniu rezervat In exclusivitate barbatilor, cam peste tot In lume
prezenta ternlnlna fiind, mai degraba, 0 curiozitate. Cu toate acestea Romania tacea
exceptie la acest capitol, nurnarul femeilor cu brevet de pilot fiind extrem de ridicat
comparativ cu alte tarn.

Femeile aviator

Marina S,tirbei Marina $tirbei s-a nascut la 19 martie 1912, la Viena, $i era tnruoita
cu familia Baleanu $i nepoata printului Barbu $tirbei. Dupa mai multe
Elena Caragiani refuzuri a fost acceptata la scoala de Turism Aerian Infiintata de
Stoenescu Mircea Cantacuzino pe care 0 absolveste In 1932. Dupa ce URSS a
invadat Finlanda, Marina $tirbei face 0 deplasare In "Tara celor 0 mie
de lacuri" unde este profund trnpreslonata de femeile finlandeze
organizate In cadrul Societatii Aviatice a Femeilor din Finlanda
"Lottasvart". Se pare ca insptrata $i de acest model, ea se va ocupa
de Infiintarea aviatiei sanitare, In anul 1939, denumlta $i "Escadrila
Alba". Dupa Inceperea operatiunilor Impotriva sovieticilor, Marina
$tirbei a intretinut un sanatoriu In conacu] familiei de la oarrnanesti,
destinat refacerii aviatorilor raniti pe front. In 1942 se casatoreste
cu ~ principele Constantin Basarab Bibescu Brancoveanu, pilot $i
el. In anii comunismului este deposedata de avere $i obuqata sa se

refugieze tntr-o qarsoniera pe Popa Tatu, unde se ana 0 perioada cu

domiciliul tortat. Va reusi sa emigreze In urma interventiilor sotului $i
ale statului englez. Marina $tirbei a fost singura femeie pilot de razbol
In timpul celui de-al doilea razbol mondial.

A fost In anul 1913 prima aviatoare din Romania $i una dintre

primele zece din lume. A terminat scoala de pilotaj la sucurestl sub
Indrumarea capltanului C-tin Fotescu, dar fiind trnptedtcata sa obtina

calificarea In tara, a fost nevoita sa rnearqa la Paris unde obtine la
22 ianuarie 1914 brevetul de pilot nr. 1591 eliberat de Federatia

Aeronautica tnternattonala, Va efectua numeroase zboruri pe
continentul american, iar In Mexic va Indeplini tunctia corespondent

de razbol pentru presa tranceza. Revenita In Romania In cursul
primului razbol mondial i se retuza autorizatia de pilot de razboi,

devenind sora de caritate la spitalul de campanie din sucuresn $i
apoi In casa parinteasca din Tecuci organizeaza un punct sanitar.

91

NOI - PASIONATI,I

Pasiunea mea, divertismentul

----------~--------

Material realizat de Cristina Carp, XII D

Super Test de la bunica despre cine/cum esti cu adevarat

Dragii mei, de cand rna stiu, mi-a placut sa rna informez, sa aflu lucruri noi si interesante, apoi sa
irnpartasesc ce am invatat cu toti cei la care tin.

De curand am citit 0 pilda foarte interesanta, foarte educative

(Sursa: http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/16787 lesti-un-morcov-un-ou-sau-un-bob-de-cafea) si,
cred, potrivita varstei noastre, fiindca ne preqatirn sa intrarn In viata. V-o spun si voua, cu tot
dragul:

Aceasta poveste spirituata a facut Tnconjurul Apoi bunica a rugat-o sa ia un ou si sa TI
internetului si a fost publicata pe multe site-uri si sparqa. Dupa ce a curatat oul de coaia, fata a
bloguri din atara. Este 0 parabola extrem de observat ca oul era fiert tare. Tn cele din
interesanta, avand talc si rnorala si amintindu-ne urrna, bunica a rugat-o pe nepoata sa soarba
totodata de Intelepciunea bunicilor nostri si de din cana de cafea. Fata zarnbea In timp ce
profunzimea perspectivelor pe care acestia Ie au savura aroma bogata a cafelei.
asupra vietii,
Apoi nepoata a lntrebat-o: lICe inseamna
a tanara femeie s-a dus la bunica ei. I-a povestit aceste lucruri, bunica draqa?"
despre viata sa, cum totul pare a atat de greu
pentru ea. Nu stia cum 0 sa izbuteasca, voia sa Sunica i-a explicat ca fiecare din aceste
renunte ... a obosit sa lupte, sa tot incerce. odata alimente s-a confruntat cu aceea~i
ce 0 problema era rezolvata, parea ca alta noua Tmprejurare potnvnica - apa care fierbe-
apare. insa fiecare a reactionat diferit. Morcovul era
puternic, tare si aspru. Dupa ce a fiert Tnsa, s-
Sunica ei a condus-o In bucatarie. A umplut trei a Tnmuiat si a devenit mai slab. aul era fragil.
vase cu apa si le-a pus pe fiecare sa fiarba pe Coaja sa exterioara subtire i-a protejat lichidul
aragaz, la foc mare. Tnscurt timp, apa din oale a din interior. Dupa ce a fiert, interiorul sau a
lnceput sa dea In clocot. Tn primul vas a pus
morcovi, In al doilea oua si In ultimul a pus boabe devenit tare. Soabele rnacinate erau msa
de cafe a rnacinate. Le-a lasat sa fiarba fara sa
spuna un cuvant. Dupa aproape 20 de minute, a unice. Dupa ce au fiert, boabele au schimbat
oprit focul. A scos morcovii din oala si i-a pus Intr- apa In care au fiert. "Care dintre ele esti tu?",
un castron. A scos ouale din oala si le-a pus pe 0 ~i-a lntrebat bunica nepoata. Cand
farfurie. A turnat cafeaua din oala si a pus-o tntr-o Irnprejurarile potrivnice Tti ciocane la usa, cum
cana. raspunzi? E~ti un morcov, un ou sau 0 boaba
de cafea?"
lntorcandu-se catre nepoata, a Tntrebat-o.
"Spune-mi, ce vezi?" .Morcovi, oua si cafea", i-a Gande~te-te la acest lucru: "Care dintre ele
raspuns aceasta. sunt eu? Sunt morcovul care pare puternic,
insa odata ce rna confrunt cu durerea si
A adus-o mai aproape si a rugat-o sa pipaie cu Irnprejurarile potrivnice, ma
degetele morcovii. A facut acest lucru si a bagat de
seam a ca erau moi.

98

NOI - PASIONAT,II

Pasiunea mea, divertismentul

------~-~-------

Material realizat de Cristina Carp, XII D

Super Test de la bunica des pre cine/cum esti cu adevarat
Dragii mei, de cand rna stiu, mi-a placut sa rna informez, sa aflu lucruri noi si interesante, apoi sa
irnpartasesc ce am invatat cu toti cei la care tin.
De curand am citit 0 pilda foarte interesanta, foarte educative (Sursa:
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/16787lesti-un-morcov-un-ou-sau-un-bob-de-cafea) si, cred,
potrivita varstei noastre, fiindca ne preqatirn sa intrarn In viata. V-o spun si voua, cu tot dragul:

pierd cu firea si Imi pierd puterea? Sunt oul care Cand apa devine fierbinte, elibereaza aroma

lncepe cu 0 inima maleabila, msa se schirnba si parfumul vietii tale. Daca esti precum bobul

odata ce caldura creste> Am avut un spirit fluid, de cafea, atunci cand lucrurile merg cel mai

msa dupa 0 moarte, 0 despartire, un obstacol rau, tu devii mai bun si schimbi situatia din jurul

financiar sau vreo alta incercare am devenit tau. Tn cele mai Intunecate ore si In cele mai

Indarjit si rigid? Sau sunt ca boabele de cafea grele incercan. te ridici la alt nivel?

macinate? Boabele de cafea de fapt schimba apa Tu cum gestionezi problemele si incercarile?

fierbinte, schimba chiar acea circurnstanta care Te lasi schimbat de Imprejurari, sau Ie aduci

aduce durerea. viata si gust?

99

NOI - PASIONATI,I

Pasiunea mea, testele
---------~-------
Material realizat de lasmina Tescovina, XI C

Test de lntellqenta "

Sa vedem care este nivelul tau intelectual cu un mic test simplu ~~
alcatult din patru tntrebarl. Trebuie sa raspunzi instantaneu, fara sa te
gande$ti prea mult.
ATENTIE!
Cite$te raspunsul, care este scris invers, i1mediatce te-ai gandit la el $i
nu Inainte ...

Pentru cea de-a doua 'ln~llll ~lS~~1ITInI n p !~"E ~llinlmru 1l! !.J.S~ru i!::~ma
lJO~lIngd ~lS~s1;cbp1-1;S}iod um:;) "'~Fdnn ~~-GlS~PugO
Intrebarea 2:
non lI!P It!l~sU!~e-;;l'lTn~lI[Qd srmdsgr ~ i!::~"Ea
oaca II depasesn pe
,/, i ii i1;l31DA1;Q'EIS~m'Eg~ m 1;SgsaES rv

~s':llRj ng [npnnd glSg nIl"E~~PU?jjp crad

mq!sodlII! "EId Insm1ds~(l

IU~

100

NOI - PASIONAT,II

Pasiunea mea, inventica
--------~~-------

Top 10 inventii accidentale

selectle reallzata de Mariu5 Trifan, XII B

Unele dintre cele mai comune inventii pe care Ie folosim sunt rezultatul accidentelor fericite.
Uneori, geniul se manifesta pur si simplu intamprator si nu atunci cand ne-am dori asta. Unele dintre
cele mai mari inventii au avut loc accidental. Tnunele cazuri, inventatorii incercau sa obtina un anumit
rezultat, dar au creat ceva foarte diferit.
10. Velcro

Tn1941, inginerul elvetian Georges de Mestral a facut 0 plimbare pe prin padure alaturi de cainele

sau Cand s-au Intors de la plimbare, a observat ca erau acoperiti de scaieti. EI a studiat acesti

scaieti pentru a stabili cum se lipesc atat de usor de Irnbracaminte si de blana animalelor si a
constatat ca forma tepilor permite 0 aderenta crescuta pe materialele textile.
De Mestral a venit cu ideea stralucita de a crea un dispozitiv de fixare pe doua fete, cu carliqe si
bucle rigide. EI ~i-a numit inventia .Velcro", care este de fapt numele companiei si nu termenul
general pentru dispozitivele de fixare pe care ell-a inventat.
9. Plastilina

Acest produs popular pentru copii a fost inventat accidental de Noah McVicker. EI a lucrat pentru 0
companie care producea sapun si a inventat initial 0 substanta care putea fi utilizata ca un produs de
curatat tapetul. Produsul de curatare a functionat excelent si deoarece nu continea substante chimice
periculoase, putea fi reutilizat.
Nepotul lui Noah, Joseph McVicker, care lucra pentru aceea~i companie a descoperit ca profesorii
foloseau chitul in saiue lor de clasa pentru orele de activitati practice. Joseph este responsabil pentru
schimbarea numelui produsului si comercializarea catre copii
8. Notitele adezive

Acestea sunt doar mici bucati de hartie pe care Ie folosim pentru a nota diferite informatii de care
avem nevoie. Tn1968, Dr. Spencer Silver, chimist, incerca sa creeze un adeziv puternic. Tnschirnb, a
creat din qreseala un adeziv foarte slab. EI ~i-a promovat .solutia fara probleme" In cadrul companiei
timp de cinci ani, dar nimeni nu a gasit 0 utilizare pentru aceasta.
Tn1974, Art Fry, un coleg al doctorului Silver, fiind membru al corului bisericii sale, a fost frustrat de
faptul ca marcajele pe care Ie lasa In partiturile sale dispareau Intotdeauna. A folosit adezivul pe
marcajele sale pentru a-i tine pe loc. Fry a avut mai tarziu ideea de a folosi adezivul Silver pe bucati
de hartie mici.
7. Zaharina

Tnafara acetatului de plumb extrem de toxic, primullndulcitor artificial a fost zaharina. Tndulcitorula

fost descoperit intr-un mic laborator de la Universitatea Johns Hopkins care apartinea cercetatorului

Ira Remsen. EII-a Imprumutat chimistului rus Constantin Fahlberg.
Tntr-o seara, dupa ce a lucrat In laborator, Fahlberg a plecat acasa sa ia cina cu sotia sa. EI a
observat ca painea de casa pe care 0 rnanca era mult mai dulce, dar sotia lui a confirmat ca nu
schimbase reteta. Fahlberg ~i-a dat seama ca trebuie sa fi transferat 0 substanta chirnica din
laboratorul sau In paine si asta deoarece nu se spalase pe rnaini. S-a Intors la laboratorul sau si a
gustat fiecare substanta chirnica de pe birou. Tncele din urrna, el a trasat gustullntr-un pahar plin cu
acid sulfobenzoic, clorura de fosfor si amoniac. Aceasta descoperire accidentala a dus la aparitia
unuia dintre cei mai populari Indulcitori.

101

NOI - PASIONAT,II

Pasiunea mea, inventica

---------~-------

Top 10 inventii accidentale

selectle reallzata de Mariu5 Trifan, XII B

6. Cauciucul vulcanizat
Charles Goodyear era obsedat de cauciuc, atat de mult tncat ~i-a dat Indatorat familia pentru a

finanta experimente. Tn1839, Goodyear a scapat din qreseala cauciuc pe 0 soba fierbinte cu sulf pe
ea si a observat ca, In mod surprinzator, cauciucul nu s-a topit si s-a intant de fapt. Tn 1844,
Goodyear a brevetat cauciucul vulcanizat, iar compania sa a devenit un producator important de
cauciuc la acea vreme.
5. Fursecurile cu ciocolata

Fursecurile cu ciocolata au fost inventate, In mod surprinzator, din tntarnplare In 1930 la Hanul Toll
House. Acolo Ruth Wakefield a inceput sa faca niste fursecuri cu unt de ciocolata, 0 reteta coloniala
populara. Oar ~i-a dat seama ca nu mai are ciocolata pentru gatit, asa ca a lnceput sa taie 0 bucata
de ciocolata Nestle pentru a 0 folosi In reteta. Ea a crezut ca ciocolata se va topi si se va dispersa
prin prajitura, dar de fapt ~i-a pastrat forma oriqinata. Aceste fursecuri au fost un succes, iar noua
reteta a fost nurnita Chocolate Crunch Cookie.
4. Chibriturile

Primul chibrit a fost inventat accidental de John Walker In timp ce efectua un experiment In

laboratorul sau EI a amestecat sulf si alte materiale cu un bat de lemn, ulterior a razuit capatul

batului cu materialul uscat pe podeaua de piatra, din Intamplare.
Atunci cand capatul batului a luat foc, Walker a stiut ca a creat ceva interesant.. Samuel Jones a
vazut una dintre dernonstratiile lui Walker si I-a Incurajat sa pune bazele unei fabrici In Londra.
Produsullui Jones a fost numit .Lucifers''.
3. Kevlarul

Stephanie Kwolek a devenit inventatorul accidental al kevlarului, 0 tesatura usoara de cinci ori mai
puternica decat otelul. Ea a identificat un lant de molecule extrem de puternic si rigid. $tia ca fibrele
create din aceasta solutie erau cele mai puternice pe care le-a descoperit vreodata cineva, iar
descoperirea ei a dus la inventarea Kevlarului.
2. Ochelarii care trateaza daltonismul

Tn 2005, Don McPherson juca Frisbee cand unul dintre prietenii sai i-a Imprumutat ochelarii de
soare. A rarnas uimit fiindca i-au permis sa vada prima data culoarea portocalie.
McPherson si doi colegi au fondat ulterior EnChroma Labs, 0 companie dedicate dezvoltarii de
ochelari de soare pentru persoanele cu daltonism.
1. Stimulatorul cardiac
Dr. Wilson Greatbatch a incercat sa creeze un aparat de Inregistrare a ritmului cardiac In 1956, dar 0
cornponenta electronica detecta I-a facut sa cedeze. Tn loc sa Inregistreze sunetul batauor inimii,
dispozitivul producea impulsuri electronice. Atunci Greatbatch ~i-a dat seama ca qreseala sa ar putea
ajuta 0 inima nesanatoasa sa rnentina un ritm normal, prin aplicarea de socuri care sa ajute la
pomparea sanqelui si contractarea rnuschilor cardiaci. A creat apoi primul stimulator cardiac
implantabil. A durat doi ani sa primeasca un brevet.

102

Pasiunea mea, fericirea NOI - PASIONAT,II

--------~------

Material realizat de loana Moldovanu, X A

Reteta unei copilarii fericite

.cantltatl:

• 500 9 de mama; • 100 9 de rniscare;
• 500 9 de tata: • 150 9 de jocuri;
• 400 9 de sanatate: • 100 9 de prieteni;
• 300 9 de bucurie; • 6/7 excursii cu amicii;
• 200 9 de carti: • 200 9 de credinta:
• 100 9 de generozitate.

• 150 9 de teme;

Mod de preparare:
Blatul:

Se amesteca cele 500 9 de mama cu cele 500 de 9
de tata si cu 400 9 de sanatate. Se adauqa treptat

cele 200 9 de caru si toata cantitatea de bucurie.

Amestecul se omogenizeaza tolosind traditionala

lingura de lemn, cu multiple utilizari. In continuare, se

completeaza cu 150 9 de teme Insotite de 100 9 de
rnlscare, iar, la starsit, pentru un gust intens
aromatizat, se msereaza usor cate 0 excursie pana
se ajunge la citra 7. Compozitia se Tntinde pe 0 toaie
de bunatate, presarata cu multa iubire si respect,
dupa care se da la copt pe drumul vietii, la toc
potrivit.

Crema:
Tntr-un castron de calitate, se pun 150 de 9 de

jocuri si 100 9 de prieteni, care se arnesteca bine, cu
rnrscan domoale pentru a evita tormarea unor
cocoloase de invidie sau de cearta, iar apoi se pun si
100 9 de rniscare. Arnestecati, nu statu
Glazura:
100 9 de credinta si 100 9 de generozitate se

arnesteca continuu, pana cane textura devine

sinonima cu desavarstrea, tiind numai buna de
Tntins.

Aceasta reteta asiqura 0 copllarte tertcltat

103

NOI - PASIONAT,II

Suntem mandri $i bucurosi de reusita co ilor nostrl, care au fost raspl~Hiticu premii
frumoase la mai multe concursuri ce dovedesc talentul $i creativitatea cu care sunt
inzestrati.

La concursul .Pnrnavara In ochi de copil", cu participare tnternanonala, organizat de
InspectoratuI scolar Bra$ov $i de Colegiul "Aurei Vijoli", au fost prerniaf colegii:
Moldovanu loana, clasa a X-a B - Premiul I (proza)
Varzar Miruna, clasa a XI-a C - Premiul alII-lea (poezie)
Burciu Emilia, clasa a XI-a C - Premiul allll-lea (poezie)
Murara~u loana, clasa a X-a C - Premiul allll-lea (poezie)

La concursul .Daca noi am fi planeta albastra", organizat de Liceul Tehn. .Anqhel
Saligni", Fete$ti-Ialomita, au fost prerniaf colegii:
Murara~u loana, clasa a X-a C - Premiull
Varzar Miruna, clasa a XI-a C - Premiul alII-lea
Tescovina luliana, clasa a XI-a C - Premiul allll-lea

La concursul .Jcoana din sufletul copilului", organizat de Seminarul Teologic Liceal
Ortodox .Mitropotitul Dosoftei", Suceava, au participat colegii:
Murara~u loana, X C, Varzar Miruna, XI C. Asteptam, cu ernotie si speranta,
rezultatele!

Sa-i tetlcltarn, asadart

._.....s\lbjlldrpma~a
...................................................p..c..n..t.ruPlirtidpil~aLaconcur5.ul.
etean "I)ad 110a; m fi l'laoeta Alba"n;", seiOtiUDcBa· CompunI'rl~'j

poeziillnul,coiar2020.2021.

...T..._.--_."_".._' _

Diploma

Premiullfl.j;.N

NOI - MENTORII

In cadrul Evenimentului cultural-artistic "Elogiu satului rornanesc" editia a II-a, organizat pe

11 iunie de Asoclatla Fermierilor GRANARII "DA-TE PE BRAZDA" tasi, trnpreuna cu Centrul
Cultural Multifunctional al Seniorilor tasi $i Tele Moldova Plus la Teatrul pentru copii $i tineret

.Luceatarur' din rasl, domnului director, prof. ing. Vasile catarau, i s-a decernat placheta

ornaqiata, pentru promovarea $i conservarea valorilor, obiceiurilor $i tradltlllor care torrneaza
patrimoniul culturii populare.

Felicitari din toata inima, domnule director! Suntem mandrtt

-__••

~\U\UI Rom!nrue

l"C"Jd' O\U ~. :10%1f.AIIIIa."

~~elogiu

~atului

'Roman{lSC"

11 iunie 2021
orele 13:00 -15:30

TeatrullUCEAFARUlIA~1
J Editia a II-a

I _:;- Z !'~I

~._.~~-!--~n~, i_~ •

l .•~~Pw

Parteneri: - ?-

Mitropolia Moldovei ~i Bucovinei

Inspectoratul Scolar Judetean, la~i

Consiliul Local Miroslava

Consiliul Local tetcanl

Consiliul Local Mo~na

Asociatia Judeteana la~i "Moldova"

105S.CBo.h.emia- a Pensionarilor

,._. _.

********* *** NOI - MENTORII

Erasmus+

LITIHIV

Lictul Tehnologic Rualamb Vasilin

Liceul Tehnologic .Haralarnb Vasiliu" tanseaza proiectul de mobilitate a cadrelor didactice,
"How to Activate Progress and Persuasion in Youngsters".
Scopul proiectului:

Reducerea absenteismului $i prevenirea abandonului scolar prin crearea unei stari de bine
pentru totl elevii $i profesorii scout, prin cobandlrea de noi cornpetente (cunostinte, abilitati,
aptitudini) de catre cei 10 profesori participanf la mobllttatl. Acest scop este corelat cu Tinta
strategica nr. 3: "Perfeqionarea acnvitatu didactice $i promovarea invatarii centrate pe elev
pentru optimizarea $i eficientizarea invatarii $i evaluarii elevilor".

In cadrul cadrul Proiectului ERASMUS + KA1, "H.A.P.P.Y. "How to Activate Progress

and Persuasion in Youngsters" ("Cum sa declansezi progresul si sa ii determini pe
tineri"), profesorii nostri au participat la 3 Fluxuri de instruire $i schimb de experienta:

Flux 1 - Split - Croatia: au participat patru profesori la cursul de formare "Strategies for
Reducing Early School Leaving ", In perioada 04-11.06.2021.
Flux 2 - Barcelona - Spania: au participat trei profesori la cursul de formare "A Satisfying

School Experience: Strategies and Skills for Teachers", In perioada 24-30.06.2021
Flux 3 - Praga - Cehia: au participat trei profesori la cursul de formare .Inovative

Approaches to Teaching", In perioada 12-18.06.2021

********* *** $1Uf( NOI - MENTORII

Erasmus+ -----~------

LITIHIV

Lictul Tehnologic Rualamb Vasilin

NOI - MENTORII

Programul .orestem prin educatie agricola"

In aceasta perioaca, Liceul Tehnologic .Haralarnb Vasiliu", Podu Iloaiei deruleaza
proiectul "AGRI-SMART", finantat prin programul .Mandru sa fiu fermier - Patria Credit" $i
sustinut de Fundatia World Vision Romania $i Patria Credit.

In cadrul proiectului, liceul nostru destasoara acttvitan care vor avea la baza elaborarea

strategiei de promovare a liceului $i care se vor adresa cu precadere elevilor, parintltor
acestora precum $i profesorilor scouter gimnaziale din zona liceului: scoala oenerara
"Alexandru loan Cuza" Podu Iloaiei, scoala Gimnaziala "Ioanid Romanescu", Romane$ti,
scoala Gimnaziala "Constantin Erbiceanu", Erbiceni, scoala Gimnaziala Pope$ti, scoala
Gimnaziala Budai, scoala Gimnaziala Baltati, scoala Gimnaziala scobaneru, scoala
Gimnaziala slnestl.

Toate evenimentele Redam, in cele ce
organizate in/de urmeaza, materialul
liceu, vor fi informatival programului:
valorificate prin

implicarea expertilor
si a fermierilor Patria

Credit.

Patria Credit sustine proiectul Mandru sa fiu fermier!D

Cele mai mari provocari in domeniul Tnvatamantului profesional $i tehnic din Romania
raman in continuare cuplarea teoriei cu practica $i Tmbunatatirea perceptiet despre liceul

agricol $i agricultura.

Pentru aceste ptovociut, Patria Credit $i World Vision Romania si-eu unit eforturile tntr-un

parteneriat prin care Liceul Tehnologic Haralamb Vasiliu Podu J/oaiei, judetul tes! $i Liceul
Demostene Botez Trusesti, judetul Boto$ani, vor primi tinentere pentru promovarea ofertei
educationale $i vor beneficia atat de materiale de promovare cat $i de experteme fermierilor
Patria Credit $i ai expertitot bancii care vor Tnsoti echipele liceelor $i vor prezenta elevilor

cum T$ipot dezvolta propria afacere agricola. Toto data, fermierii Patria Credit ttnpreuni: cu

profesorii vor realiza materiale video care vor fi folosite atat la clasa cat $i ca tecti! online.

Fii menon: sustinator al viitorilor fermieri! D

#mandrusafiufermier #Iiceeagricole #parteneriat #PatriaCredit

108

NOI - MENTORII

Utilizarea TIC in predarea interdisciplinara

------------~---------

Profesor Fevronia Prisacariu
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei

Traim tntr-o perloada In care tehnologia cu rele.
a avansat foarte mult si intormatiile Ie Ca adulti, reusirn, probabil , mult mai user
putem culege foarte user folosind motoare
de cautare (Google, etc) printr-un singur sa evitam anumite capcane ale
click. Acest lucru are multe parti pozitive, bombardamentului cu intormatii disparate,
dar si (destule) negative. Tot acum, In era haotice $i care necesita efort de ordonare.
digitala, scrisulla tastatura calculatorului Integrarea TIC In activitatea cidactica, din
sau pe telefon este simplu si rapid, tocmai aceasta perspectiva, poate avea un dublu
de aceea foarte multi dintre tineri folosesc avantaj: pe de 0 parte, permite accesul
doar aceasta metoda de scriere. rapid la intormatii, pe de alta parte,
contactul cu aceste intormatii poate fi
Dezvoltarea tehnologiilor intorrnatiilor $i orientat tntr-o maniera constructiva $i
cornunlcarf $i avantajele folosirii acestora etlcienta. De exemplu, In realizarea
reprezinta 0 realitate a lumii actuale rata studiilor de caz la limba $i literatura
de care scoala prin specialistii sai trebuie rornana, elevii pot utiliza internetul ca sursa
sa manifeste deschidere, capacitate de de documentare $i adesea II pretera
asimilare, adaptare $i valorificare etlcienta consultarf unei bibliografii traditionale
In raport cu beneficiarii sai directi, Atat (cart', studii, reviste etc). Rolul profesorului
timp cat acceptarn, ca profesori, ca este important aici In formarea elevilor In
tehnologia modern a care taclllteaza directia selectarf judicioase $i critice a
accesu I la intormatii $i relationarea rapida surselor pe care Ie au la dispozitie. Faptul
$i complexa cu medii dintre cele mai ca elevullntelege ca nu orice inforrnatie
diverse ocupa astazi un loc foarte gasita pe internet este valoroasa, ci numai
important In viata elevilor nostrl, trebuie sa cea care raspunde unei teme, unor ipoteze
tnteieqem $i ca acest aspect poate $i de lucru sau ca dovada In sustinerea unor
trebu ie valorificat $i In activitatea noastra. argu mente este adevaratu I ca$tig al
Intalnirii dintre tehnologie $i educatie.
Un prim avantaj II constituie chiar faptul
ca elevii, fiind deja familiarizati cel putin cu Ce ca$tiga elevul? Placerea exptoraru,
utilizarea internetului $i a mediilor de urrnata de dezvoltarea capacttatu de
socializare, carora statistic vorbind, Ie analiza, selectare, combinare si sintetizare
acorca 0 buna parte din timpul lor, pot fi, a datelor obtinute. oblsnulnta de a verifica
In principiu, convinsi sa Ie utilizeze $i In o intormatie folosind mai multe surse poate
activitatea scotara. Internetul, spatiu dezvolta elevilor deprinderea de a gandi
virtuallabirintic, vine spre noi cu bune $i critic $i de a rezolva autonom 0 problema.

109

NOI - MENTORII

Utilizarea TIC in predarea interdisciplinara

Profesor Fevronia Prisacariu
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei

PROGRAMUL DE CONTABILITATE SAGASOFT

Este 0 solutie care permite informatizarea acnvitatu contabile pentru firme mici si mijlocii,

cabinete de contabilitate sau contabili independenti. mijloc didactic facil $i intuitiv pentru elevii

de la liceului tehnologic, profil economic.

CONTINE:

• Contabilitate nnanciara (fise de cont, balante, registrul jurnal, registrul inventar, bilant cu

generarea fisierelor -p.e.. ntru ra~po....rtare, c.,.a,.,.l.cul impozit£iJitellll pe profit, dectaratiile 100, 101, 392, 094).

Sm,!-'MI-l.iJUPl ~mll''''''.r'''1II ......-_ •......._ ........0.-'.~..".":".-.~'!.:.-, ,, "'"- on•••••
--Jfti;::_ ..._,~IUoU..lf;J:~
iJ,aIlolIllf..!! <M ~t!rI',cafa ClI!' 1.& Qr',Q1,20'3 p.&1lt81 Iii 31.o1.2C13
',,'"_," · ,.. ........ ~.,...If" IIII:Z
,_ ,,...., ....ILI:!' T.~

It- ,,..,'"un'~oi!J.L 51U1lKRI!5 Y.ARSI'IoT '''' 5-.7'2·41:0-00 DOO,.fDODO
......... .... ..••• ,,•.•,•,,,"•"• ,Q.DII
IIt-~."~.. ' -~•. · ••••••••••• ..•••••..•••..• .••..••..••..";:!1~1Rlf.2I:AV! ~ ~N;A.L""oII.Rt1:r~0CI .:r4&00 CI'OI'~M
:U» ........ .. .... .. ...• ,..""" ,,••, 0<1.11$1I'"aoo,,q!!.QO
_<1"""-' '''.''e'''!0oQ.'_4:r5
It- · ••• •••~H • DO .. ........ .... ......,.• ,,••e:5ool:l:r5II 00' !j;t" ••
A.l.'T1'RC«~ :MIM3-.••• ...... .. .... ..• ,,•• 3IIM3..I-4
r'" ...I ~> •• o 01), 15oI:2_1S
PQC)fIrr&lFll£'ml-'l[ :ilJ:N,1jI1 ............ .,,.,......... ............ .........••••••••••••• .,•,,,.•,_.•,•,••,•••.••• ,,,,,,••:i:M4i1
1~"~..2 · •••••.,••.•-•.• • •.••.•••.•••.II- ,.,. .DO
ALtt"~1TUt:I!!I5.I[1.I,'T ~II- 'b> .DO 'DO DoOO"'~'.
~~ ~••.•.I ~ :~,
001 •• rc:IICHII"'II.A4.TOII "'PlHJIoIII- 11~·t!1 I!KI'H-lil •••OOOlm~
:JllClDIIII_(jQo iOtoH..Ol
"""',.,"",'T[MOauz:,.JlltM!!~ •• ~G2't.u!l ~:r~Ii' ,,1,,:,r~,".."IIl
iOOlXlClO
.DO l~~OCI IDOOO'OO
i1!!t!ttll' 'li!!1"Ut'!H..~J!."'.YauTI ••. 1!J711J0I ~!-1O.iKI
••••••2tO~~(IO
~H 51Hn.Al...il. .••• WA$ ~ 0.,.
•••65,1711#7
UJA.O.4Cl!OI!~ N,J:'lIIIP 1J6.,17U.J7 0.,..a2t:4~.:M
",,~"""R:.o!.~A 112t:4~.2t
MQlDu;:&AIeQRPQR.M.IIPI t;UA;••. td""l~ "f"'P:II "l7 ,!'l~_ .•• ;r
:;:1"':,177 HM6_~ •••••,••• •••

"'oiN~~" PI' "'0&1.." •• 5511174&1. LIJ-ol ,~
~)
""'OlIn' ODliS1I'IUfC"Ia.CR 'Qo!I I ~

.r..lll0IiT .'$1", Lolli r;lI"lRAlJl$fIO II' 1001 I•• 40 , CHn '.' t>O g oe.l,t,jl(l-
~1~__& 3;.I'5:~
AJ.IrMn',6,LTOIII!MC~~""1" 'DO "011 ~5;l_t3

WA.~~~ l~.'"1KI~ZlI 5.DQ74&.hll
:••!•! .",...,.._. · D. .•.•.• ,.•...IN,.I•• p-:~~sc.)fIII~ 1)"">0) •••
w.AT!1bolU oIJJXI..l"I;f

•.•.•. ." ...WATt..Im 51•••••'f•I!!PSoI.l.LLA rum .IIi. :~022'.:III
1:» .•...0 0 ••
.b> 'DO •••••• •••~1"20000
..•IjII~iII
~"'T OI! 1P.'I1"I~~ ~HY'I!H1oi I
I".~.,: ~~ •. ••••••""""" l1il'~.•z.t.;•10 :f!i4.••-ot
]14:ma.(l;lo J.~"20(UK~
Ho4;JoMi
~

XM l,_.II:JoI'IIi!I'J'I

;ppa•.,•~ Q1I ,,"Ir~

• Clienti / Furnizori (situatii facturi, scadentar, situatie avize de expeditie, jurnale, declaratiile
300, 301, 390, 394).

~ InboDri(f..xttrri & bonull'i odeCIKiII&: .pizc) .,ji)'_

...~ •••• I'lc i_1..... M lit,_J - • ---....&..W..H..U,...,, ~

o '~Il~q ,•. o.;:g.:;t. 'DO
o ;Z,Ii'i9';Z ;ZIIOlZV';Z
o "'Qo12P1J Zl..Ot.2Cllt~

G1 1700.2E11) 01.0 • .2CI1:1 ..• ......... ...." ,,"-·t••11:I..n1112.11

ov "'7001.2Q" 21.QI.2013 , ,,d.:t.i ,_00

o e1!)'1~,3 2101,1(11'
o "I)oI~U
,. al~lnJ,

[J ,.•goli!;l'.1 ':J,giZG';J 70'"!I~i > v

.".....

Ii" _.

I~ 110
Q_.I·' I •••.._ JI ,_,

NOI - MENTORII

Utilizarea TIC in predarea interdisciplinara

------------~---------

Profesor Fevronia Prisacariu
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei

La ora actuala, diversitatea si Modalitati de realizare a desenelor In
complexitatea universului tehnic impune 3~. Caresunt acestea?
proiectarea asistata de calculator. Este vital
asadar ca elevii de la profilul tehnic, domeniul De regula, porneam prin desenarea In plan a
de preqatire electroruca-automatizan, sa unui sablon pe care fie II extrudarn dupa 0
poata utiliza corespunzator mediile CAD traiectorie oarecare, fie II rote am in jurul unei
aferente, cunoasterea acestora constituind un axe. Am vazut de asemenea cum putem
avantaj puternic la angajare (daca nu chiar 0 obtine obiecte 3D prin operatii asupra
cermta). obiectelor 3D elementare; cum anume?

Un astfel de mediu CAD este apllcatla Ce facem daca trebuie sa desenarn 0
Autocad. Aceasta este un instrument util In conducta cu sectiune vanabtla, 0 anpa de
proiectarea $i desenarea de repere mecanice, avion, cala unei nave? Acestea au sectiuni
transversale variabile.
a planurilor de amplasament, same.

Cu 0 succesiune de comenzi putem prelucra 0 piesa,

NOI - MENTORII

Lectura in Biblioteca

Proces complementar de lnvatare ~i evaluare

~-------~-------

Bibliotecar Oana Epure

Colegiul Tehnic "Gh. Asachi", lasi

Lectura a fost si este pentru om principala modalitate de intrare In zona cunoasterii,
instrumentul pe care II reprezinta cartea rarnane mijlocul principal al raspandin: intormatiei din
domeniile stunta, arta, tehnlca etc.

Lectura (Iat. lectura-citire), In sens traditional etimologic, inseamna descifrarea sistemului de
semne scrise care alcatulesc un text. Pornind de la acest tnteles, cuvantul a capatat si sensul
de interpretare a unui text literar.

Prin lectura, ornul lncearca sa capteze si sa descifreze un mesaj care, ca In orice sistem de
comunicare, tnsearnna determinarea unui sens, a unei sernniticatii. Aceasta receptare nu se

reduce numai la perceperea exacta a unui text; ea dectanseaza multiple procese psihice. In

primul rand, un proces de actualizare a vechilor cunostinte, dar ~i de noi asocieri, datorate

ideilor cuprinse lntr-un text. In al doilea rand, lectura determma judecati si rationarnente care
consotldeaza sau duc la descoperirea de noi adevarun. In al treilea rand, descifrarea

sernnltlcatlel unui text inseamna tot atatea raspunsuri afective care se traduc prin sentimentul
de rnulturnire sau 0 stare de destatare ori nernulturnire, tnsatistactie, pllctlseata",

Oricare ar fi modalitatea si mijlocul de transmitere, lectura este comunicarea de la autor la
cititor, ea reprezentand, simultan si succesiv toate elementele cornurucaru, dand nastere unei
intormatii.
Tipuri de lectori:
a) lector prim, sau alter ego - prin care se Intelege emitentul unui text sau lntaiul sau lector,
actullecturii colncizand cu actul scrierii (tectura pnrnara):
b) lectorul vizat - adlca destinatarul, care are In vedere texte cu adresare directa si se
tnoreapta spre un anumit tip de lectura, de exemplu, carte de scoata, de specialitate; de obicei
apar pe aceste texte sernnallzarl meta sau paratextuale (pentru cercetaton In anumite domenii,
sau interzis minorilor);
c) lectorul prezumtiv, ipotetic - un lector imaginat de autor, un fel de proiectie a acestuia, pe
care autorul II vede ca pe un lector care Intelege mai bine decat el tnsusi textul sau (0
proiectie ldeala a sa);
d) lectorul virtual, model, vazut ca un proiect abstract al autorului, In viziunea lui Ego, adtca
lectorul model poate sa tnteteaqa lntentla textului si prin nivelul sau intelectual personal are
capacitatea sa coopereze la sensul acestuia - lector model (Lector in fabula) - un ansamblu
de conditii de succes stabilite In mod textual, care trebuie sa fie satistacute pentru ca un text
sa fie pe deplin actualizat In continutul sau potential - pentru a se realiza ca Cititor Model,
cititorul empiric are Indatoriri - de a recupera cu aproxirnatie poslblla codurile emitentului.
e) lectorullnscris sau acel cititor integrat In text, avand tunctia de a evalua Inaintea lectorului
real anumite posibilitati ale textului, un fel de pista pentru lectorul real, ce Ii anucipeaza
reactiile. stabilind Intre autor si lectorul real un fel de spatiu de tntalnlre ex. Camil Petrescu
(prin personajul Fred Vasilescu), Michael Ende (Povestea fara starsit), sau acest lector
gase~te uneori un manuscris pe care-I publica, comentancu-l In acetasi timp pentru lectorul
real, ca de pilda Ian Potocki In romanul "Ma~risul de la Saragosa".

NOI - MENTORII

Lectura in Biblioteca

Proces complementar de lnvatare ~i evaluare

~-------~-------

Bibliotecar Oana Epure

Colegiul Tehnic "Gh. Asachi", lasi

f) lectorul real - este cititorul propriu-zis - dotat cu 0 identitate socio-culturala reala - cel care
citeste textul -Tsi alege lectura In functie de necesltati, de predispozitii, cunostiinte - lectura sa
depinde de tipurile de coduri pe care Ie posed a -In interiorul acestei categorii se dlterenttaza
alte doua tipuri de lectori: criticul si expertul - pentru acestia lectura este 0 profesie - vizeaza
elucidarea sensului textului - acestia devin ei In~i~i producatori de texte - critica si teoria
llterara - si mai nou si 0 cntica a criticii.

Teoria lecturii anauzeaza toate aceste tipuri de lectori, adeseori diferentele dintre aceste
tipuri de lectori sunt foarte user de trecut, se tntarnpla chiar ca un singur lector sa apara In
ipostaze diverse - cei mai irnportanti din punctul de vedere al analizei lecturii sunt desigur
lectorul virtual si cel real-Intre acesti lectori se integreaza si celelalte tipuri specificate.
Lectorul model sau virtual: acesta este obiectul unor cercetari hermeneutice sau
fenomenologice (dupa U. Eco - un text poate fi interpretat semantic - rezultatul procesului
prin care destinatarul umple semnificantul cu semnificat; critic -Incearca sa explice din ce
ratiuni structurale textul produce alte tnterpretari semantice. De exemplu: Soarele rasare
astazi la 6.37 a.m.

Lectorul real are rol de consumator si puterea de a decide succesul unei carti;

In Anglia exlsta un premiu anual care vine din partea cititorilor - unul foarte important-

fenomenul Harry Potter, sau stapanu: inelelor; studierea sa se face ca membru al grupului din

care face parte, sau categoria sociala careia Ii apartine - si nu ca persoana.
Ezra Pound, tncercand 0 tipologie a cartilor, arata ca sunt cart: care se citesc pentru

dezvoltarea tnteliqentei, pentru ameliorarea cunostintelor si 0 percepere mai buna si mai
rapida decat Inainte, si carti (0 a doua categorie) care sunt destinate si servesc la odihna, sau
care sunt utilizate ca stimulent sau calmante.

Andre Maurois face si el 0 tipologie a lecturii:
- .Jectura-viciu", proprie celor care "gasesc In ea un fel de opiu prin care se elibereaza de
lumea reala" ,
- .Jectura-ptacere":
- .Jectura-munca" a celui care cauta tntr-o carte anumite cunostinte, materiale documentare de
care are nevoie.

N. Georgescu-Tistu, cunoscutul bibliolog, pornind de la modul de abordare a textului unei
opere face urmatoarea clasificare:
a) lectura anatitica, pornind de la opera tntreaqa spre partile componente;
b) lectura sintetica, invers;
c) lectura cntica, In care cititorul se declara mai mult sau mai putin motivat, de acord sau nu cu
autorul cartu.

113

NOI - MENTORII

Lectura in Biblioteca

Proces complementar de lnvatare ~i evaluare

~-------~-------

Bibliotecar Oana Epure
Colegiul Tehnic "Gh. Asachi", lasi

Insusirea si pertectionarea metodelor si tehnicilor de lectura In perioada optima, la varsta
cea mai potnvita, duce la formarea unei personantan armonios dezvoltate, determina crearea
unui stil propriu de munca lntelectuata. Acest stil consta In modalitatea particulara In care sunt
utilizate si dezvoltate metodele si tehnicile muncii intelectuale. Profilul personantatu, cultura,
munca proteslonala, lumea ideilor, nivelul dezvoltarii tehnicilor si instrumentelor lecturii
reprezmta factori care determlna stilul muncii intelectuale.

Nelncetat, metodele si tehnicile lecturii se multipltca si se restrucrureaza, asttel tncat
structura muncii intelectuale contemporane a devenit cornptexa, interdisciplinara.

Prin tnsusirea unor metode si tehnici de lectura cat mai eficace se poate tnvata mai mult si
mai bine, nu doar atunci cane suntem elevi, ci si dupa aceea. cact, asa cum spun psihologii si

pedagogii, .arta de a-tl tnsusi stiinta este ... 0 stunta. Este stiinta muncii cu cartea. Este stiinta

deprinderii metodelor de cercetare In laborator. Este stiinta selectiei materialului stiintific,
stiinta mernonzaru, a analizei, a ipotezei, a deductiei logice. Este stiinta Intregului proces al
tnvataturu, a artei de a munci In specialitatea aleasa."

Bibliotecarul poate deveni prin aceste actrvitat: un colaborator al tuturor celor care conduc
lectorii spre acest spatiu cultural, uneori frecventat, alteori uitat.

Bibliografie:

1. Robinson, Francis, Apud: "Metode $i tehnici de munce intelectuala", Editura Didactica $i

Pedagogica, tsucuresu. 1979.
2. Faguet, Emile: .Arte de a citr. Editura Albatros, tsucuresu, 1973.
3. Durkheim, Emile: "Educatie $i sociologie", Editura Didactica $i Pedagogica, tsucuresu, 1980.
4. Calinescu, Matei: "A citi, a reciti. Cetre 0 poetica a (re)lecturii", Editura Polirom, tes; 2007.

NOI - MENTORII

in cautarea unui refugiu: Vila Amalia
----~~-------

profesor Alexandrina cotovanu
Liceul Tehnologic "Virgil Madgearu" tasi

"Se poate supravietui oare In blestem, se pierderea tdenutatu, eroina face 0 schimbare
poate rnentine 0 continuitate In cacere si majora In vlata: renunta la trecut pentru a-si
crea un viitor. Tntreprinde 0 .catatone fara
echilibru In mijlocul unor perpetue si clasice bagaje", cu scopul de a se re-qasi.
Va renaste departe de lumea zqornotoasa si
fugi si tndepartarr> In rnuzlca exlsta asa ceva mstabtla, pe 0 insula pierduta din golful Napoli,
unde descopera 0 oaza de calm si trurnusete -
si se nurneste Fuga." Vila Amalia - locul, casa pe care ,,0 iubi Inainte
de a crede ca poti sa te tndraqostesn de un loc
lata ce se Intreba scriitoarea daneza Karen din acest univers" (pg.101). Este loculln care
Blixen tntr-o superba povestire cu titlul I~i otera raqazul de a sta cu sine tnsasi, unde
.Jrrvincibilii stapam de sclavi". reqaseste bucuriile simple - iubirea fara
pretentii si prietenia sincera: .Descoperi
Vom incerca sa-: dam un raspuns, peste
timp, personajului povestirii, servindu-ne de placerea de a se cufunda lntr-un fotoliu, de a
romanullui Pascal Quignard: Vila Amalia.
aprinde 0 tigara savuroasa, de a Inchide ochii
Una dintre cartue pe care Ie-am descoperit fara ca nimeni sa tipe, sa murmure In fundal,
recent si care mi-a provocat o lncantare sa se apropie, sa-ti vorbeasca, sa
trancaneasca despre vreme, despre zi sau
deosebita, veclna cu tascinatia. un fel de
.enchanternent", Vila Amalia, a lui Pascal despre clipa care trece, fara sa te nata nimeni
Quignard, este 0 invitatie la tntrospectie, 0
la cap" (pg.126).
nevoie de a ne descoperi pe noi tnsine, 0 Autorul suqereaza, In note dureroase, dar
tmpacare cu sine si cu viata sub toate
fara disperare, faptul ca fiecare dintre noi are
aspectele ei.
Autorullmi era cunoscut dintr-o mlniatura nevoie de un refugiu. EI este necesar In epoca
noastra. Parafrazandu-I pe Baudelaire (Micile
titerara, de un farmec discret: Toate
diminetile lumii, opera ecranizata cu succes poeme in proza - Imbatati-va), .necaruia Ii
In 1991. Cartile sale nu sunt romane propriu-
zise, ci mai deqraba mici poeme In proza, Ar corespunde un refugiu dupa cum Ii e felul:
cartea, vinul, visul."
trebui sa mentionarn ca autorul a primit
Chiar daca nefericirea nu 0 ocoleste pe
premiul Goncourt iar operele sale au fost eroina -Ii moare mama si rnicuta pnetena,
precum si prietenul din tinerete, Georges
ecranizate. Roehl, viata ei rarnane rnarcata pentru
Vila Amalia este un roman-refugiu, nu doar totdeauna de vila Amalia.

prin faptul ca eroina I~i gase~te aici un Nimic nu 0 trnpternca sa-~i amlnteasca
refugiu In tata dezamaqlnlor vietii dar si In faptul ca a cunoscut fericirea si ca ea a avut un
rnasura In care otera cititorului raqazu: de a nu me - Vila Amalia - Et in Arcadia ego.
se regasi pe sine. Cartea este 0 invitatie la

tihna ~i trebuie savurata pe Indelete.

Totul pare ca se prabuseste In viata
eroinei, Ann Hiddes, 0 pianlsta de succes, In
momentulln care descopera ca este tnselata,
Dupa nelntelegerea cu propria mama si

115

MANAGEMENTUL DEJECT,IILOR SOLIDE NOI - MENTORII

INTRE POLUANT SIINGRASAMANT

----------~----'----

Profesor Gabi Antoanela Grosu
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei

Agricultura reprezmta una din ramurile de Trebuie avut In vedere managementul

baza ale economiei tarii noastre, iar In acest apncaru acestor deiectii In special cantitatea

context 0 importanta relevanta 0 are $i toloslta, Tinand cont ca In urma apncaru pe sol

sectorul zootehnic. Cu toate ca activitatea a acestui Ingra$amant se torrneaza azot, este

de cre$tere a animalelor s-a diminuat In importanta cantitatea, dar $i momentul cane

ultimul timp, cantitatea de gunoi de grajd se face aplicarea, care reprezmta cerinta de

rarnane semnificativa, reprezentand circa 4 baza a unui bun management al tertilizantilor

milioane tone anual. Gunoiul de grajd este organici.

principala sursa de nitrati, Normele Avand In vedere restricttile impuse de

europene impun construirea de platforme de protectia mediului, cantltatile de azot care se

depozitare temporare a acestor deseurt, apnea, trebuie dimensionate asttel tncat sa

Aportul de nutrienti de pe terenurile asigure completarea deficitului de azot mineral

agricole $i din exploatatiile zootehnice care existent In sol.
ajung In apele de supratata $i subterane
In acest caz se impune aplicarea unui plan

datorita depozuaru incorecte a deiectitlor de fertilizare corect, la nivelul unei ferme

este foarte important, intluentand negativ agricole In care se utilizeaza Ingra$aminte

calitatea acestora. Terenu I agricol dreneaza organ ice provenite de la animale.

In panza de apa treatica, care este Cantitatea de nutrienti din gunoiul de grajd

vulnerablla la poluarea cu nltratl rezultati din produs tntr-o exploatatie agricola depinde de

deiectii solide. nurnerosi factori, printre care:

Poluarea din acttvitan agricole poate fi • nurnarul, specia $i structura de varsta a

cauzata de surse punctiforme sau difuze. animalelor;

Poluarea punctitorma din surse agricole • sistemele de hranire $i furajare folosite

poate fi provocata de: In terrna:

• deiectii animaliere semilichide $i lichide; • sistemul de depozitare $i folosire a

• gunoi de grajd sub forma souda: gunoiului de grajd;

• scurgeri lichide din silozuri; • volumul de apa uzata produs In terrna:

• ape uzate neepurate sau insuficient • cantitatea de apa provenita din

epurate necolectate; precipitatii care patrunde In platforma de

• scurgeri din depozite de Ingra$aminte depozitare a gunoiului;

minerale $i organice. • cantitatea de furaje utilizate pentru

Majoritatea terenurilor agricole din tara astemutul animalelor etc.

noastra sunt soluri care contin putin azot Se recornanda masurarea continutului de

natural disponibil pentru cerintele culturilor nutrienti din gunoiul de grajd produs In terma

din timpul perioadei de cre$tere. care urrneaza a fi aplicat pe terenurile
agricole, pentru a preveni aplicarea lor In
In consecinta, este necesara

suplimentarea azotului continut In mod exces. Analizele se vor efectua de catre un

natural In sol, folosind ca tnqrasamant laborator agrochimic specializat, iar rezultatele

natural, dejeqiile rezultate din cresterea analizelor se vor pastra la fermier $i vor fi folo-

animalelor de terrna. 116

NOI - MENTORII

MANAGEMENTUL DEJECT,IILOR SOLIDE
INTRE POLUANT S,IINGRASA,MANT

----~----~--------

Profesor Gabi Antoanela Grosu

Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei

site pentru calcularea doze lor de mineralizarea materiei organ ice $i
Ingra$aminte care urmeaza sa fie aplicate. formarea de nitrati, Cu cat solul este mai
permeabil $i are 0 capacitate de retinere
Cantitatea anuala de azot provenit din mai mica, cu atat riscul de poluare cu
aplicarea Ingra$amintelor organ ice de nltratl este mai mare.
origine anlrnala pe terenul agricol nu trebuie
sa depaseasca 170 kg azotlhalan In Documentele de evidenta ale
contextul managementului apncaru exploatanilor agricole se recornanda a fi
deiectiilcr solide care tinde spre reducerea $i Intocmite $i completate asttel lncat sa se
prevenirea poluaru apelor cu nitrati, poata constata:
• supratata de teren agricol a fermei;
In conditiile specifice tarii noastre, dupa • tipul $i cantitatea oricarul Ingra$amant
chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot
culturile anuale raman In sol circa 50% din continuta $i data apucaru:
• tipul $i cantitatea oricarul Ingra$amant
azotul aplicat. In contracararea acestui organic aplicat pe teren (altul decat cel
lasat de animale) $i data apncaru:
fenomen rotatia culturilor are un rol esential. • pentru fiecare tip de Ingra$amant organic
Astfel, se recornanda intercalarea In rotatie aplicat (altul decat cel lasat de animale) se
cu cultura princlpata a unei culturi cu va preciza natura acestuia (compost,
cre$tere raplda, capabita sa valorifice azotul gunoi de grajd, urina, must de gunoi de
rezidual. grajd, deiectii lichide, dejectii semilichide,
Ingra$aminte organ ice lichide, narnol de
Mentinerea unei canutan optime de canalizare) $i specia de animale de la care
veqetatie In perioadele ploioase, contribuie provine;
la absorbtia nitratilcr din sol, prevenind astfel • tipul culturii, data la care a fost sernanata
poluarea apei cu nitrati, Dintre plantele care $i data recoltaru:
pot fi utilizate pentru culturi de acoperire • structura categoriilor de animale din
sunt: rnazarea, rnazarichea. rapita, rnustarul, terrna, pe specii;
lupinul. • perioada de timp In care animalele sunt
rnentinute In terrna:
Campunle sernanate cu plante de • cantitatea de Ingra$amant de origine
acoperire din toarnna au scopul de a reduce arurnata $i natura acestuia (gunoi de grajd,
eroziunea solului $i de a prelua excesul de urina, must de gunoi de grajd, deiectii
azot din sol. lichide, deiectii semifluide, Ingra$aminte
organ ice lichide, narnol de canalizare);
Pe terenurile irigate, In anumite situatii, • capacltatile de stocare pentru deiectiile
poate creste riscul de poluare a apelor cu animale la nivelul fermei pe platforme de
nltratl prin antrenarea lor In profunzime, pe gunoi.
de 0 parte datorita doze lor mai mari de
Ingra$aminte care se apnea la culturile
irigate $i pe de alta parte datorlta realizarii In
sol a unor conditii optime de umiditate pe 0
perioada mai lunga, conditii care Iavorizeaza

111

NOI - MENTORII

MANAGEMENTUL DEJECT,IILOR SOLIDE
INTRE POLUANT S,IINGRASA,MANT

Profesor Gabi Antoanela Grosu
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei

Pentru a veni In ajutorul fermierilor, Bibliografie:
care sunt priviti ca potentiali poluantl cu
deiectii animale, este necesara Gavrilescu M., Nicu M., 2005 - Reducerea
introducerea de masuri prin intermediul poluantilor la sursa $i minimizarea
proiectelor care sa vina In tntampmarea
acestor probleme prin identificarea $i aeseuntor - editta a-I I-a, Ed. Ecozone, tasi
diversificarea mijloacelor de protectie a
mediului, prin valorificarea deiecttilor Hlihor R.M., Simion I,M., 2016 - Poluarea
animale, prin cresterea gradului de Apei $i Solului: Tndrumar de Laborator, Ed.
angajare al autorttatilor locale In Ecozone, lasi.
Indeplinirea prevederilor referitoare la Virsta A., 2012a - Poluarea solului, apei $i
protectia mediului, prin cresterea aerului, Ed. Uruversltatll Lucian Blaga din
nivelului de informare $i constientizare Sibiu.
publica, prin dezvoltarea unui sistem de Virsta A., 2012b - Poluarea solului, Valahia
management pentru protectia mediului University Press, Targovi$te.
prin valorificarea superioara a
deiectiilcr.

118

NOI - MENTORII

Un romancier atipic: M. Blecher

----------~--------

Profesor Diana Blaga
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei

In plan cultural, formele de inovatie ca dlntr-odata sa constate ca "Era, de
extrema (nu $i In mod obligatoriu altfel, senzatia intima $i dureroasa pe care
extremista), care nu merg In linia banalului $i
a conventiilor traditiei nici In plan structural, o resirntearn adesea In adotescenta ...").
nici In plan tematic, nu au parte de De asemenea, pasajele cu referire la
receptarea meritata $i asteptata decat foarte .crizele" sale par a avea un substrat de
tarziu, Un caz de autor recuperat in ultimii
ani de catre critica llterara este M. Blecher, tratat cornportarnental, Insa ceea ce

autoru I Intamplarilor in irealitatea imediata. desparte In mod acut Intamplarile... de
romanul conventional este impregnarea
Particularitatea destinului personal $i literar poetica a paginilor sale, fragmentele care
al scriitorului evreu originar din Roman
consta $i In moartea survenita timpuriu, la rasa senzatia unor adevarate poeme In
doar 29 de ani, din cauza bolii de care
suferea, tuberculoza osoasa. proza, ernanand 0 rnuzica, 0 ritmicitate,
dar si 0 trezire a simturilor.
Ceea ce este reprezentativ pentru
Analoqiile stabilite irlrnlt la imaginile
Intamplari in irealitatea imecuete sta In suprarealiste, construite sub impactul
automatismului psihic, care presupune
imposibilitatea de a 0 clasa cu exactitate, de eliberarea trnaqtnatiei de regulile impuse
a Ii stabili apartenenta stricta la un gen din exterior si urmarea hazardului interior
literar. Acest fapt se datoreaza eterocerutatu al inconstientului. De altfel, toata creatia
sale cornpozitionale, ceea ce merge In linia
depasirn conventiilor literare, a desrructurarn lui M. Blecher prezinta puncte de tntalntre
romanului traditional. Naratiunea se trnbina, cu poetica suprarealista. Antimimetismul,
In paginile Intamplarilor..., cu poezia $i cu arta ca rezolvare a problemelor vietii,
eseul. Dincolo de aceasta, naratiunea nu apologia nbertatu, a ellberarf interioare $i
respecta, la M. Blecher, 0 cronologie, 0 sociale a omului sunt doar cateva dintre
ordine logica (din perspectiva logicii traditiei), ideile de converqenta dintre opera lui M.
tlrul lntamplanlor fiind destul de vag $i Blecher $i suprarealism.
aparand asa cum impune tonul evocaru, asa
cum II resimte naratorul-personaj, dupa 0 ~ Cel mai des apare In paginile
logica a sa, personata. Este 0 naratiune Intamplarilor... ideea de putere a
traqrnentara, care nu urrnareste 0 actiune, ci obiectelor de a simboliza, de a fi
o atmosfera a reantatu $i a irealitatii In care generatoare de poezie, de senzatii, dar $i
eul este captiv. Toata aceasta incursiune a
sa In experientele anterioare ale propriu lui de nelinisti, existand tntr-o lume a lor, lntr-
eu reprezinta punctul de plecare pentru
fragmente cu caracter eseistic, adevarate o suprarealitate care fuzioneaza cu
tratate de autoanallza pslholoqica, sau realitatea individului, tntr-o irealitate a
fragmente care par a se tnceparta de
subiectivitatea .autorului" lor, pentru ca tntr-o imediatului. In aceasta irealitate individul,

cnpa acesta sa revina la propriile temeri $i cu un inconstient trezit de .inconsistenta

nelinisti (de exemplu, plecand de la imaginea eului" $i de conventine sociale, migreaza
anatormca a interiorului urechii, realizeaza, prin eliberarea irnaqinatiei, dar $i prin
prin analogie, 0 alta imagine a lumii, pentru
eliberarea de realitate. rnsa nici irealitatea

nu este scuuta de temerile individului,
nelinistea cuprinzand Intreaga atmosfera.
Naratorul-personaj ajunge sa nu mai stie
care: lumi Ii apartine, realitatea $i
irealitatea fiind vag delimitate. Irealitatea
ar putea fi tnteleasa $i ca realitatea
individului, In care normele reautatu
sociale, ale reatltatll maselor sunt retuzate.

119

1M. II •• e C II E R NOI - MENTORII

INT~~~LA.RI Un romancier atipic: M. Blecher
IREA.UTA. TEA.
IMEDIA.TA. ----------~--------

Profesor Diana Blaga

~------Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei

Uneori, pentru a evada din calea regulilor adrnlra tacandu-si toaleta si la ale carel
sociale, pentru a Inlesni patrunderea tntr-o alta
real itate , protagonistul apeleaza la .ceva atingeri tanjeste.' Tot din aceeasi
eficace $i rapid care sa rastoarne dlntr-odata In
perloada, are $i amintirea difuza a initierii
Intuneric tot ce vedeam $i simtearn", asttel tncat
corpurile din jurul sau capata alte dimensiuni, In arta seducerii .cu pana", de catre un
iar propriul sau corp ajunge sa fie resirntit ca
lipsit de consistenta, penetrabil (capul acoperit oarecare Walter. Nu jocurile specifice

cu toite de carne prin care degetul poate varstei, nu prietenii, nu acestea sunt
patrunce fara greutate pana la os).
amintirile care Ii rnarcheaza copllana:
Protagonistul resimte regulile impuse prin
conventie de societate ca pe 0 forma de .oitce: de departe tmt iescotesc amintirile
in adancul copilariei, le~gasesc legate de
Ingradire a libertatii de exprimare, ca pe 0
limitare a poslbtlltatllor de afirmare a cunoesteree sexuala." In episoade de
individualitatii. Astfel, el se manitesta diferit,
este 0 personalitate alienata In rnultirne, acest tel lsi au originea pasajele din

neslncronlzandu-se cu atitudinea maselor. romanul Orbitor allui Mircea cartarescu,
Conditia de prizonier al unei lumi In care nu lsi
dar $i cele din proza scurta, care urmaresc
gase$te locu I este resimuta acut: "Era acum
aceeasi idee a deconventionalizarii
ceva cert: lumea avea un aspect comun al ei in
imaqinii copilului. ~'
mijlocul cerut« cezusem ca 0 eroare, niciodata
Pe adolescentul din Intamplari ... nu I-a
nu voi putea deveni un copac, nici ucide pe
format scoala, nu a avut modele clasice, el
cineva, nici sangele nu va ta$ni in valuri. Toate
lucrurile, toti oamenii erau Tnchisi in trista si nu lsi vede formarea trlbutara acelor

mica lor obiigatie de a fi execti, rum«: alta aece: elemente impuse prin norme; persoana

exacti." pentru care lsi arninteste ca avea

Tnt§.mplariin irealitatea imediata este 0 carte adrniratie $i respect este nebuna orasului,
despre tnitierea copilului In viata, pespre
experientele unui eu-adolescent. rnsa $i In care, ca un bufon al curtii, I$i permite sa

aceasta privinta M. Blecher depaseste fie diferita. Ea este cea care ignora legile
conventlonalul, nefiind 0 carte care sa surprinda
inocenta copilului care da piept cu viata, lumea firescului, acele legj care Ii repuqna

lui privlta prin prisma naivitatii specifice varstei. adolescentului din Intamplari ... : "Ea

Conceptiile de acest fel tin tot de 0 norma singura, in mijlocul unor persoane rigide $i
llterara vetusta (desi, dupa cum observa Doris umplute pana in vtutut capului cu
Mironescu, nici Nica allui Ion creanqa nu este
un copil atat de ingenuu). Are loc, astfel, 0 prejudecati $i convemii, ea singura T$i
demitizare a varstei copuanei $i adolescentei, 0
scoatere a ei din tiparele puritatu. Experientele pestiese libertatea aee tioe $i de a dansa
erotice timpurii ale naratorului-personaj pe strada csna voia." In aceasta linie se
contrazic conceptla cornuna a tnocentei
copltaresti, strama de astfel de experimente. poate Inscrie $i gestul sau de a urmari 0
Eul-adolescent apare, la doar 12 ani, tnoraqosut
de Clara, tanara mai mare decat el, pe care 0 femeie pana la locuinta ei $i de a sta

120 pentru un timp nerniscat In mijlocul

rondului cu flori din curtea femeii, gest

venit din nevoia de a face ceva iesit din

comun, absurd. '

Romanullui M. Blecher este, asadar, 0

opera mclasabtla, nelnscriindu-setn

tiparele romanului traditional printr-un

refuz al formelor impuse.

Autorul resimte criza lndlvlduala ca pe 0

expresie a cautaru autentlcttatli $i a

onqinautatu. In spirit avanqardist, el cauta

viata, trairea Inaintea artei. Intamplari in

irealitatea imediata este 0 carte a cautarn

"fntelesului vieti!:

Arta tricotajului NOI - MENTORII

~-----~--------

Pedagog Elena Surugiu
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei

De ce arta? Pentru ca izvoraste din pasiunea pentru frumos, pentru ca printr-o continua

[oaca a imaqinatiei putem realiza lucruri unice, deosebite, prin care ne exprimam ~i lasam
sa se citeasca un strop din personalitatea noastra,

Sunt atat de multe motive sa te apuci de tricotat! De mica am fost atrasa de partea asta a
lucrului manual, dar mi-am redescoperit pasiunea In ultimii ani, inspirata de dorinta de a
face magie cu un ghem de lana ~i 0 croseta, Pentru mine este un hobby, 0 adevarata

pasiune. Lumea este lntr-o continua schimbare, iar produsele de serie devin din ce In ce

mai putin cautate ~i pierd teren In tata celor manufacturate, fie ca vorbim despre tricotat
sau crosetat, Exista numeroase studii care demonstreaza faptul ca tricotatul/crosetatul
sunt activitati benefice pentru corpul uman, pentru ca reduce anxietatea, depresia, durerile
cornice. Mai mult, psihologii spun ca este 0 terapie. Concentrarea asupra fabricarii
produsului te face sa uiti de problemele trecutului ~i te fereste de focusarea asupra grijilor
viitorului.

Daca In trecut obiectele vestimentare erau facute de mana omului, pentru ca mai tarziu
acestea sa fie Inlocuite de produsele realizate In masa, lata ca obiectele handmade au

revenit In torta, iar tricotajul, fiind 0 Indeletnicire desavarsita, a lnceput sa fie din nou

apreciat.
Tricotatul I~i are originile In vremurile stravechi, mai precis In Egiptul antic, dovada

stand sosetele tricotate In diferite culori; bucatile de materiale tricotate descoperite de-a
lungul timpului i-au convins pe cercetatcri ca tehnica tricotatului a fost Invatata Inca din
cele mai vechi timpuri. Se presupune ca sosetele au fost primele obiecte tricotate ~i nu
este de mirare ca popularitatea celor "de lana" este atat de crescuta chiar ~i In prezent. Se
presupune ca primele obiecte tricotate de pe teritoriul european au fost realizate de catre
mesterii musulmani anqajati de familiile de nobili din Spania.

In Romania tricotatul are 0 istorie veche, aceasta tehnica fiind pastrata ~i data din
generatie In generatie In sezatorile din lungile seri de iarna, de la mama la fiica mai
departe. In aceeasi sezatoare era prelucrata ~i lana In toate etapele ei, pana la ghemul de
lucru.

In anii '60 aproape In fiecare familie de la noi exista cineva care tricota rochite sau bluze

elegante din fire de calitate. La Inceputul anilor '90 tricotatul a lnceput sa piarda din

popularitate odata cu aparitia pe piata a produselor de serie mare, usor de achizitionat,
In ultimii ani se constata 0 revenire In torta a acestui mestesuq ~i sunt din ce In ce mai

multi doritori de a lnvata sa tricoteze.

Nu uitati ca aceasta activitate, ca oricare alta facuta manual de om, necesita ~i rabdare.
Tricotatul este un prilej bun de meditatie ~i de rabdare cu noi Insinel

Va las In continuare pe dvs. sa decideti daca tricotajul este 0 arta...

Pentru mai multe creatii accesati pagina mea de facebook:
https:llwww.facebook.com/hainecrosetat3/photos/2882705841942843

121

NOI - MENTORII

Arta tricotajului

----------~-------

Pedagog Elena Surugiu
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei

NOI - MENTORII

Arta tricotajului

----------~--------

Pedagog Elena Surugiu
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei

Haine

.ss,,eutrauteqrEu.fena

NOI - MENTORII

Utilizarea uneltelor digitale in tnvatare

--------~------
Profesor, Ploae Mona-Laura,

Liceul Tehnologic "Petru Poni", lasi

Cunoscut ca .e-learninq" sau, mai nou, ca .e-education", conceptul de tnvatarnant electronic
(sau virtual) este reprezentat de interactiunea dintre procesul de predare -Invatare si
tehnologiile inforrnationale. E-Iearning este In acest moment mai mult decat un concept, este
parte din tnvatamantul actual, tinzand sa devina tot mai cautat prin economia de timp pe care
o lrnptlca. E-Iearning semninca, tntr-o definitie neconsacrata, sansa omului de a se informa
facil, rapid, In orice domeniu.

Aceasta noua abordare a educatiei, cea online, trebuie sa fie direcnonata In spiritul
dezvoltarii autoeducatiei, atat a cadrelor didactice, cat $i a elevilor, pentru ca nimeni nu a fost
preqatit pentru tnvatarea In totalitate In mediul online. Pe parcursul orelor am folosit diferite
resurse In format digital care au fost de folos elevilor. Cu ajutorullor am realizat fise de lucru,
jocuri educative $i alte resurse educationale.
De ce este tnvatarea online pe placul elevilor

cane vine vorba de studiu individual, de cele mai multe ori ne vine In minte aceeasi

imagine: un elev excedat de toate sarcinile pe care Ie are de Indeplinit, cu privirea pierduta
catre un teanc intimidant de earn, culegeri, caiete, manuale sau gazete matematice. Pasionati
de gadgeturi smart, apticatii interesante, resurse digitale sau jocuri online spectaculoase,
adolescentii rezoneaza destul de greu cu vechile metode de tnvatare. Din fericire, dezvoltarea
tehnologiei a presupus $i dezvoltarea unor produse educationale create In acord perfect cu
noile qeneratii de elevi ai erei digitale.

De ce elevii lnvata cu placere folosind platformele online

Pot fi utilizate oncand, otera filrnulete explicative foarte utile, probleme rezolvate In past,
exercitii cu grade diferite de dificultate $i posibilitatea de testare pe notiuni - lata doar cateva
dintre motivele pentru care tot mai multi elevi de gimnaziu descopera eficienta platformelor
online de tnvatare. Aceste metode educationale alternative cornpleteaza In mod firesc studiul
la clasa sustinut de profesori $i Ii tncurajeaza pe elevi sa alba 0 atitudine pozitiva rata de
tnvatare.
- completeaza tnvatarea claslca

In primii ani de scoata copiii continua dezvoltarea abunatuor sociale (lnceputa la gradinita)
$i tncep un proces complex de tnvatare. oescopera stiinte structurate pe materii, tnvata sa
citeasca, sa scrie, sa socoteasca, deprind notiuni Intre care stabilesc leqaturt, lsi pun tntreban
noi, vor raspunsuri complexe $i provoaca atat tnvatatoarea, cat $i parintii la dezbateri cu final
neasteptat,

Studiului clasic din banclle s.colii i se atatura acasa metoda lnedlta a invat.arii online, ce

completeaza perfect tndrumarlle primite din partea dascalllor $i tncurateaza un tip benefic de
relatie Intre copii $i educatie.
- Dezvolta autonomia si curiozitatea

Atunci cane acceseaza un produs educational online, cum este $i www.scoalaintuitext.ro.

de puda, copiii pot alege singuri Intre diferitele sectiuni ale platformei: Cutarul cu jucaru,
Exploratorul vesel, Locul meu de joaca, Clubul tstettlor. Prin jocuri ce compieteaza perfect
manualul digital, copiii pornesc tntr-o catatorie virtuala prin lume, uirnindu-va de cate lucruri
minunate ana.

124

NOI - MENTORII

Utilizarea uneltelor digitale in tnvatare

--------~------
Profesor, Ploae Mona-Laura,

Liceul Tehnologic "Petru Poni", lasi

- Transforma tehnologia intr-un aliat pe termen lung
scoala online este locul care transtorrna dorinta inslstenta a copiilor de a se juca pe tableta,
calculator sau telefon, dintr-o problema intr-un avantaj! Astfel, prin [oc $i aproape fara sa-s:
dea seama, copiii lsi vor antrena abilitati importante precum memoria, atentia, gandirea
toqica, comunicarea $i intetiqenta ernotlonala, $i nu numai! Vor exersa ce tnvata la scoalat
Vor tnvata lucruri noi! Vor descoperi lumea tncoruuratoarei
- Ajuta la dezvoltarea personala
Accesand platforme de tnvatare online, parintii, dar $i copiii constata ca aceste produse
educationale cresc rnotivatia pentru tnvatare, antreneaza atentia, memoria $i flexibilitatea
gandirii, dezvolta intetiqenta sociala $i emotlonala, ii ajuta pe copii sa repete ce a fost mai
dificil din ce au tnvatat la scoata
- Permit copiilor s~ invete cand vor
Unul dintre principalele avantaje invocate de utilizatorii plattormelor online de tnvatare este
autonomia in ce priveste organizarea timpului de studiu. In ceea ce priveste produsele
concepute de Intuitext (compania de software educational din cadrul grupului Softwin), fie ca
acceseaza 0 ptattorrna pentru elevii din clasele primare (www.scoalaintuitext.ro). fie una
pentru elevii de gimnaziu (www.examenultau.ro). intorrnatiile pot fi accesate ori de cate ori
este nevoie, fara ajutorul panntilor sau al unui profesor meditator.

o modalitate prin care putem incuraja dorinta $i curiozitatea elevilor este prin jocuri logice,

filrnulete educative sl, in general, produse de tnvatare care sa-: ajute sa-s: tnsuseasca
anumite intormatii in timp ce se dlstreaza. scoala online este locul perfect prin care putem
determina 0 atitudine pozitiva a copiilor nostri in ceea ce priveste scoala, sttrnuland totodata
curiozitatea si dorinta de cunoastere a celor mici.

Avantaje ale inv~tarii online lntalnite in orele destasurate:
1. distribuirea rapida a materialelor didactice
2. elevii intra in posesia materialelor printr-o simpta accesare
3. existenta ccntinuturilor multimedia
4. continuturue pot fi sterse, corectate sau actualizate cu usurinta
5. serviciu folosit de una sau mai multe persoane, crearea grupurilor
6. folosirea continuturilor interactive, existenta feedback-ului

Limite si dificultati! Dezavantaje ale inviitarii online:
1. dificultati in utilizarea tehnologiei
2. lipsa cornunlcarf reale/ fizice

In timpul predarn la dlstanta de urqenta am vazut ca fiecare dintre noi am avut cerinte

diferite despre .cu notare sau fara notare", despre .a-i trece sau a-i pica pe elevi." Acest
mediu trebuie sustinut in intregime prin comunicare $i conexiune. oaca primesc 0 nota
maxima, sau un 9 sau un 6, asta nu imi spune neaparat la fel de mult cat un feedback verbal
sau scris ca eu rna descurc bine sau nu $i unde as putea sa trnbunatatesc.Asa ca, atunci
cane predau de la dlstanta, pun accentul pe feedback-ul formativ, in timp ce elevii lucreaza la
teme $i sarcini, in loc sa Ie dau pur $i simplu note la starsit.

125

NOI - MENTORII

Utilizarea uneltelor digitale in tnvatare

--------~------

Profesor, Ploae Mona-Laura,

Liceul Tehnologic "Petru Poni", lasi

Majoritatea platformelor de management at tnvataru, cum este Google Classroom, au
functiuni incluse pentru furnizarea de feedback. Le putem utiliza ca metoda primara.

Elevii sunt atrasi de noua predare online. Exista un variat material suport de destasurare a
orelor In aceasta forma. Voi exemplifica cu cateva instrumente $i apticatti.

Resurse utile In format digital pe care Ie folosim la activitati:
• wordwall.net (exercitii interactive sau printabile pentru aprofundarea cunostintelor despre

vocabular, matematica, stiinte, istorie etc.)
• miro.com (este 0 aplicatie online colaboratlva care partajeaza un editor mai multor

utilizatori $i poate fi tolosita ca tabla interactlva)
• www.manuale.edu.ro (manuale digitale)
• clasamea.eu/(materiale didactice, actlvitatt, experinte)
• gombis.ro/jigsaw-puzzleUocuri puzzle)
• www.jigsawplanet.comUocuri online)
• learningapps.org/(module de tnvatare mutimedia tntr-o forma atraqatoare pentru a crea $i

gestiona online)
Aplicatii utile gratuite pe care Ie folosim la activitati:
• Wordart.com (creare de desene cu ajutorul cuvintelor)
• Canva (creare de afise, orare, prezentari, felicitari)
• Chatter Pix kids (apticatie de editare foto care da voce unor imagini)
• Padlet (apticatie cotaboratlva care permite elevilor sa co-creeze materiale, proiecte)
• Flipgrid (website $i aplicatie de creare resurse media, evaluare, prezentari de proiecte)
• EdPuzzle (ptattorrna care promoveaza lnteractlunea elevilor cu continutul de tnvatare sub

forma unui videoclip presarat cu tntreban create special pe continutul video)
• Nearpod (ptattorrna de implicare acnva a elevilor In activitatea de tnvatare tnteractlva Are

elemente de EdPuzzle $i Padlet. Copiii au acces la continut multimedia, realitate virtuala,
obiecte 3D, slrnutari PhET)
• Quik (realizare de film din fotografii deja existente)
• Google Jamboard (table interactive)
• Jigsaw puzzle (iocuri gratuite).
Cu tot,ii s,tim ca internetul este foarte util in tnvata" re, atat a celor mici, cat si a celor mari.
Pentru cei mici tehnologia este atractiva, iar pentru cei mari trebuie sa existe 0 rnotivatie
puternica pentru a 0 utiliza In mod eficient.

Pot fi numite situatii limita cazurile In care 0 persoana este lntr-un anumit context In care nu

poate avea acces la internet sau nu lsi permite acest lucru. Din acest motiv, se poate
tntampta sa piarda 0 anumita inforrnatie care Ii era utila In acel moment, dar pe care nu 0
poate accesa pe loc. Aceste situatii de criza chiar nu pot fi controlate.

Activitatea online are, dincolo de avantajele evidente, reliefate $i de studiul de rata, limite In
relationarea cadru didactic - elev. Aceste limite au impact negativ asupra invatarii eticiente,
tntrucat 0 importanta tatura a actlvltatll didactice tata-tn-tata nu se poate face virtual. In mod
explicabil, sprijinul pe care In mod traditional II ofereau elevilor cu nevoi speciale sau cu
dificultati de tnvatare este greu de oferit online, date fiind limitarile tehnologice implicite.

126

NOI - MENTORII

Utilizarea uneltelor digitale in tnvatare

--------~------
Profesor, Ploae Mona-Laura,

Liceul Tehnologic "Petru Poni", lasi

In real itate , In mediul online, fiecare elev poate sa reprezinte pentru cadrul didactic 0

poslbita situatie de dificultate In tnvatare, tacand astfel dificila identificarea celor cu probleme
reale. Chiar daca protesorut tsi cunoaste bine clasa $i elevii $i stie cine are nevoie de sprijin
suplimentar, acest lucru s-ar putea realiza eventual ulterior actlvttatli de predare online, prin
consiliere lndlvlduala. Este foarte dificila interactiunea personallzata cu un elev anume In

contextulln care contactul nu este direct, profesorul este urrnarlt online de 0 clasa tntreaqa $i
fiecare elev Ii soliclta atentia.

Nu putem neglija faptul ca qeneratia secolului XXI se identifica cu era Internetului!
Pentru copiii mai mici, este un [oc atractiv, iar pentru cei mari, interesan $i motivati, reprezmta

sursa de informare, modul sigur de a rezolva orice problema, de a tnvata $i de a fi evaluat.

oaca putem determina modulln care sa .trezirn" interesul elevului pentru studiu, atunci,

re~ursele web apar pline de beneficii, avantaje In tata tnvatarnantuun traditional.
tnvatamantu: online determlna valente formative, este modern, rapid, asiqura diterentierea

lnvatarii, are 0 plaja larga de aplicabilitate, dar ... lipsesc sentimentele, tncurajarue,
socializarea, empatia, tosnetul filei de caiet, sunetul cretei (marker-ului) pe tabla, zambetul
sincer $i zgomotul rasului ...

Evident, profesorul de astazi trebuie sa se transforme In .protesor digital", sa se plieze pe

dorintele elevilor, pe necesitatlle reale ale socletatllt

Bibliografie:

[1] Mihaela Brut _ Instrumente pentru e-Iearning, Ghidul informatic al profesorului modern,

Editura Polirom, lasi, 2006.

[2] didactform.snsh.ro/campanie-onlinelinvatarea-online-avantaje-si-

dezavantajedigitaledu.ro/activitati-de-invatare-digitala

[3] dig italed u.ro/resu rse-ed ucationale-d esch isel

[4]

https://greatergood.berkeley.edu/article/item/how_to_support_teachers_emotional_needs_rig

ht now

[5] https:llwww.oecd-forum.org/users/50583-andreasschleicher/posts/637 40-how-can-

teachers-and-school-systems-respond-to-the-covid-19-pandemic-some -Iessons-from-talis

121

NOI - MENTORII

Camil Petrescu
s,i eroul dramei de idei

-----------~---------

Profesor Alma Bruma
Liceul Tehnologic de Transporturi si Constructii, lasi

Creator al dramei de idei In literatura realizarea unor idei absolute, consecinta
rornana interbelica, Camil Petrescu fiind 0 stransa lupta mtenoara cu ei tnsist,
contribuie esential la sincronizarea pe care nu rareori 0 pierd, atland In moarte
acestui segment alliteraturii noastre cu singura scapare. le$irea acestor personaje
literatura europeana de gen, conflictul din spatiul utopic In care .Jiteraturizasera''
dramelor camilpetresciene fiind unul cumva viata, se soldeaza cu acceptarea
interior, "Intr-o constunta uluita de luclda a gre$elii de a fi tacut din propriul eu
ruptura dintre ideal $i real". Aceasta un etalon ubicuu, asemenea miticului
drama a constitntei nu poate fi Procust.
construita pe indivizi de serie, ci pe
personantan puternice, de tactura Nascuti din trarnantan, scepticism,
tntelectuala, cu precizarea ca, In opinia tensiune lntelectuala $i etica, eroii dramelor
dramaturgului roman, calitatea de lui Camil Petrescu sunt in cautare tebrlta
intelectual este data de superioritatea
constiintei, intelectualul fiind un ganditor de certitudini, din convingerea ca singura
lucid ce problematizeaza existenta, In
speta, un concucator politic (Danton, existenta reala e aceea a constiintei. Ei
Balcescu), un militant social (Gelu simt launtrtc acea .Joiala de Indoieli", acea
Ruscanu), un ostean (Pietro Gralla). combustie interogativa, care-i propulseaza
spre cautarea unor raspunsuri $i adevarun
Unitatea operei lui Camil Petrescu, absolute. Intelectuali lucizi, ei traiesc drama
sub acest aspect, 0 da Incercarea sa de intlexibilitatii constiintei, a pasiunii analizate
a epuiza toate razvratirile, iluziile $i cu luciditate, conform crezului
dezamaqlrlle intelectualului, obstinat In camilpetrescian: "Cata luciditate atata
intentia de a nu-si trada natura proprie constunta, cata constlinta atata pasiune si
$i de a se opune opacttatli din jur, deci atata drama". Dramaturgul Camil
bizuindu-se doar pe sine tnsusl, Petrescu este un adept ar luckntatn si al
sincentatu absolute, In opinia sa totul
Dramaturgul roman lsi propune sa trebuie supus controlului ratiunii, inclusiv
reitereze idealul platonic al noocratiei ca impulsurile cele mai tiresti, precum cele
alternatlva la indiqenta rnentala $i erotice; In acest sens este edificatoare
rnorala a unei societati excesiv replica data de Pietro Gralla sotiei sale
materialiste. Eroii lui Camil Petrescu nu Alta, personajele dramei "Act venetian":
sunt tnsa niste utopici sterili, ci niste .Mintea trebuie sa ne dicteze ce e de iubit.
lucizi darnnatl ai sperantei, drama lor e Bucuriile adevarate ale dragostei sunt
aceea de a dori $i spera cu orice pret bucurii ale mintii'',

128

NOI - MENTORII

Camil Petrescu
si eroul dramei de idei

----------~---------

Profesor Alma Brurna
Liceul Tehnologic de Transporturi s,i Constructi"i las,i

.Preocupat de 0 neintrerupta rneditatie cu absolute este mistuit launtrtc de jocullor
Sine, personajul camilpetrescian I~i accepta halucinant $i pedepsit aidoma celu i ce are
cu raju I sa priveasca dansu I fantastic al
d~~~nirea si constienuzeaza experienta ielelor.

traua. Jocul ideilor din acest demers interpretativ
nu este unul al ielelor, el tascineaza, e
Un alt crez literar emblematic al drept, la fel de intens, prin originalitate si
dramaturgului Camil Petrescu este consecventa ideatica, tnsa nu lntru .

sintetizat lntr-un motto sugestiv - .Jocul ~amnare, ci lntru prolifica meditare asupra

ideilor e jocul ielelor" - care condenseaza irnpactului literaturii In real.

apoftegmatic opinia ca omul ideilor

129

NOI - MENTORII

REGULAMENTULINTERN

---------~--------

secretar-set Ursache Angelica, Secretar Neagu Mioara Daniela
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei

Regulamentul intern al unei unitati de reguli concrete privind disciplina muncii In
unitate; abaterile disciplinare si sanctiunile
tnvatamant contine dispozitiile obligatorii aplicabile; reguli referitoare la procedura
clsctpllnara: modalltatlle de aplicare a altor
prevazute la art. 242 din Legea nr. 53/2003 - dispozitii legale sau contractu ale specifice;
criteriile si procedurile de evaluare
Codul muncii, repubncata, cu modltlcarlle si protesionata a satariatilor. Regulamentul
intern se aduce la cunostinta salariatilor prin
completanle uIterioare si In contractele grija angajatorului si I~i produce efectele
fata de salariati din mornentul tncunostlntarf
colective de munca aplicabile - Contractu I acestora. Obliqatta de informare a
salartatilor cu privire la continutul
colectiv de rnunca la nivel de sector de regulamentului intern trebuie tndepllnlta de
angajator.
activitate tnvatamant preuniversitar nr. 651
Modul concret de informare a tiecarul
din 28.04.2021, Ordinul nr. 3189/2021 pentru salariat cu pnvire la continutul
regulamentului intern se stabileste prin
modificarea $i completarea Metodologiei de contractu I colectiv de munca aplicabil sau,
dupa caz, prin continutul regulamentului
evaluare anuala a actlvltatll personalului intern. Regulamentul intern se anseaza la
sediul angajatorului.
didactic $i didactic auxiliar, aprobata prin
Orice modificare ce intervine In continutul
Ordinul Ministerului Educatiei, cercetaru, regulamentului intern este supusa
procedurilor de informare rnentionate.
Tineretului $i Sportului nr. 6143/2011
Orice salariat interesat poate sesiza
publicat In Monitorul Oficial nr. angajatorul cu privire la dispozitiile
regulamentului intern, In rnasura In care
136/10.02.2021. face dovada tncatcaru unui drept al sau.
Controlul legalitatii dispozitiilor cuprinse In
Regulamentul intern se aproba prin regulamentul intern este de cornpetenta
instantelor judecatoresti, care
hotarare a consiliului de administratie, dupa pot fi sesizate In termen de 30 de zile de la
data cornunlcarf de catre angajator a
consultarea reprezentantilor oruanizatiilor modului de solutionare a seslzaril.

sindicale, care au membri In unitatea de Tntocmirea regulamentului intern la nivelul
tiecarul angajator se reallzeaza In termen
tnvatamant, afiliate la tederattile sindicale de 60 de zile de la data dobandm:
personantatu juridice.
reprezentative la nivel de sector de activitate

tnvatamant preu niversitar.

Conform art. 242 din Legea nr. 53/2003 -

Codul muncii, repubncata, cu modltlcarlle si

cornptetarue ulterioare, regulamentul intern

cuprinde cel putin urmatoarele categorii de

dispozitii: reguli privind protectia, igiena si

securitatea In rnunca In cadrul unitatii; reguli

privind respectarea principiului

nedlscrlmlnarf ~i al Inlaturarii oricarel forme

de tncalcare a demrutatu: drepturile si

obliqatiite angajatorului si ale salartatilor;

procedura de solutionare pe cale amlablla a

conflictelor individuale de rnunca, a cererilor

sau a reclamattilor individuale ale salartatilor;

130

NOI - MENTORII

REGULAMENTULINTERN

------~--------

secretar-set Ursache Angelica, Secretar Neagu Mioara Daniela

Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei

Nr.lnreg ....I... MINISTERUL EDUCATIEI .
Director, TntocmitlRevizuitTn data de

Dezbatut si avizat In sedinta CP din .
Aprobat In sedinta CA din .

REGULAMENTINTERN

CUPRINS

CAPITOLUL I DISPOZITII GENERALE

CAPITOLUL II DREPTURILE $1 OBLIGATIILE UNITATII $1 ALE SALARIATILOR sAI

SECTIUNEA 1. Drepturile si obliqatiile salariatilor unitatii

SECTIUNEA 2. Drepturile si obliqatiile unitatii (angajatorului)

CAPITOLUL III REGULI DE DISCIPLINA A MUNCII TN CADRUL UNITATII

CAPITOLUL IV MODALITATI DE APLICARE A AL TOR DISPOZITII LEGALE SAU CONTRACTUALE

SPECIFICE

SECTIUNEA 1. Timpul de rnunca si timpul de odihna

SECTIUNEA 2. Concediile

SECTIUNEA 3. Salarizarea

CAPITOLUL V ABATERILE DISCIPLINARE $1 SANCTIUNILE APLICABILE

CAPITOLUL VI PROTECTIA, IGIENA $1 SANATATEA $1 SECURITATEA TN MUNCA

SECTIUNEA 1. Informarea salariatilor privind protectia, igiena si securitatea In munca

SECTIUNEA 2. Obliqatiile unitatii

SECTIUNEA 3. Obliqatiile salariatilor

SECTIUNEA 4. Organizarea activitatii de securitate si sanatate In rnunca In cadrul unitatii

SECTIUNEA 5. Serviciul medical de medicina muncii

SECTIUNEA 6. Metode si mijloace de instruire

SECTIUNEA 7. Materiale igienico-sanitare

SECTIUNEA 8. lnstructiuni proprii de traseu la/de la loc de rnunca/dorniciliu

CAPITOLUL VII REGULI PENTRU SITUATII SPECIALE

SECTIUNEA 1. Reguli pentru sezonul rece

SECTIUNEA 2. Reguli pentru perioadele caniculare

SECTIUNEA 3. Reguli pentru prevenirea irnbolnavirilor cu noul coronavirus COVID-19

CAPITOLUL VIII PRINCIPII DE NEDISCRIMINARE $1 DE RESPECTARE A DEMNITATII

SALARIATILOR

CAPITOLUL IX PROCEDURA DE SOLUTIONARE A CERERILOR SAU PETITIILOR INDIVIDUALE

ALE SALARIATILOR

CAPITOLUL X CRITERIILE $1 PROCEDURILE DE EVALUARE PROFESIONALA A SALARIATILOR

CAPITOLUL XI DISPOZITII FINALE 131

Responsabilitatea pentru opiniile exprimate in textele publicate
revine in exclusivitate autorilor!

Asteptam articole si materiale pentru numerele viitoare pe adresa de
email aredactiei:[email protected].