NOI 14

Irina Nechit NOI - REPORTERII

-----------~--------

Nu stiarn nimic despre taradeleque tntaptuue de partidul lui Lenin, despre abuzurile
asupra oamenilor, despre faptul ca ei si-au pierdut libertatea $i ca au fost tortatl sa-s:
cedeze pamanturlle, sa intre In colhoz, sa rnunceasca precum sclavii prin fabrici $i

uzine, fara dreptul de a protesta. Nici In adotescenta, cane deveniseram pionieri, apoi

comsornotisti (comsomol - orqanizatia tineretului leninist) nu aveam voie sa cunoastern
adevarul despre istoria noastra. Nu ni se povestea nimic de anexarea, In 1812, a
teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut $i Nistru la Imperiul Rus, nici despre Unirea
din 1918, nici despre represaliile staliniste, nimic despre foametea orqanizata de
bolsevici In anii 1947-1948, nimic despre deportanle In Siberia. La serbari eram
tncuraian sa ne coasem $i sa purtarn sarafane rusesti, Pentru matineele de Anul Nou,
fiecare rata lsi tacea un cocosnlc rusesc, din vata $i cioburi rnarunte de jucaru In loc de
paiete. Ni se sugera astfel ca patna-rnarna e In straie nationals rusesti,

Totu$i, depindea de tnvataton daca aceste dogme erau In prim-plan sau treceau pe

planul doi. In scoala din Antonesti, de exemplu, rolul cel mai important II aveau studiile,

tnvatatura proprlu-zlsa, iar ideologia era mai deqraba din zona concertistica, testlva, Se
acorda 0 atentie sporlta materiilor din programa de studii, ni se preda la un nivel malt
matematica, fizica, limba tranceza, biologia, chimia, geografia, muzica,
desenul. Peste zeci de ani de la absolvirea scoff medii din sat, am aflat de la tostii mei
In vataton, pedagogi rninunati, ca ei de fapt erau niste oameni credinciosi. ca umblasera
In copilarta lor la blserica $i cunosteau bine realttatile istorice, dar se temeau sa ni Ie
dezvaluie $i noua, elevilor. Frica Ii tacea pe maturi sa taca, ei nu tndrazneau sa ne
spuna prea multe despre regimul totalitar, de trica sa nu fie arestati, Sincera sa fiu, eu
nu eram pe atunci constienta de faptul ca viata maturilor era bantuita de mea. Golul de
intorrnatii I-am recuperat mai tarziu, la facultate sau individual.

A$ mai aminti de cateva lucruri bune din scoala sovietica, pentru ca aceasta avea $i
plusuri, nu doar minusuri. Aveam cor In scoata, eram obligati sa mergem la cor.
senzatla de comuniune cu colegii, cu profesorii In vreme ce cantarn, avea ceva

dumnezeiesc. Eram tncurajati sa scriem de mana frumos, iar ziua cane primeam vreo

scrlsorlca de la vreun coleg, cu randun romantice, caligrafiate Ingrijit, ne rarnanea In
amintire pentru totdeauna. Activitatea artlstlca era salutata de pedagogi. Am vrut sa
facem spectacole de teatru $i Ie-am tacut, am montat singuri, fara interventia
In vatator ilor, .chlrlta In provincie" $i alte piese de Alecsandri, am improvizat $i un teatru
de papusi, puneam In scena fabule, cu papusi, ursuleti,
iepurasi, caim de plus,

45

Irina Nechit NOI - REPORTERII

-----------~--------

Inca un aspect cred ca era bun: eram deprinsi de acasa, dar $i din scoata, cu munca

fizica, spatarn podeaua de glod, rnaturarn In fiecare zi, aveam grija de curatenia din sala
de clasa, spalarn geamurile, prasearn In curtea scout, cultivam flori, sadearn copaci.
Toamna, de regula, toti elevii scoff mergeau la strans roada pe camp, la culesul viilor.
Perioada culesului strugurilor sau a legumelor de pe deal dura exagerat de mult, pana
porneau ploile $i cadea bruma, abordarea aceasta stahanovlsta a muncii avea 0 doza de
cruzime (termenul stahanovism provine de la numele lui Stahanov, care a batut recorduri

nernaivazute In Intrecerea soclallsta), dar cred ca participarea elevilor la stransul roadei

timp de 2-3 saptamam ar fi $i azi 0 experienta utila, necesara. Pacat ca s-a renuntat la
ea.

3. Ati urmat apoi Universitatea din Chi$inau. Ce tnsemne 0 facuitate de "limba
motaoveneescti" In URSS? Cum erau viei« $i studiile, cine erau stutientii, cum erau

profesorii?
A fost un moment decisiv pentru mine ca am dat admiterea la Facultatea de

Jurnalism. Invatatoru din sat rna statulsera sa rna Inscriu la alte tacultatl: Franceza ori

Rusa, Istorie ori Geografie s.a. In ultimul moment m-am notarat, am ales din instinct,

dintr-un impuls de a urma un drum care va fi numai al meu, cu toate ca nimeni din familia
mea $i din localitatea natala nu avusese vreodata 0 profesie teqata de scris. Sa-ti faci
Indeletnicire din scris era ceva total necunoscut pentru neamul meu. Nu stiarn pe atunci
cat de dificil e sa scrii, sa scrii, sa scrii, aproape In fiecare zi, despre noi $i noi subiecte,

sa te lupti cu frazele ca sa Ie aranjezi lntr-un text limpede $i totodata expresiv, sensibil $i

de impact. Ma refer la textele mele jurnalistice (eu m-am specializat In jurnalism cultural).
Poemele $i textele artistice sunt altceva $i daca va tntereseaza, pot sa va spun ca scriu

poezie rar, cane am un raqaz $i cane rna viziteaza tnspiratia.

Revin la anii de studentie. Am pierdut mult timp studiind materii absolut inutile, teorii
aparent serioase, dar cu tenta ideologica, pe care Ie parcurgeam In qraba, lunecand la
supratata. Nu mi-au fost de folos In munca mea $i Ie-am uitat cu desavarslre. Regret $i
acum timpul pierdut la cursuri anoste, colocvii, conterinte plicticoase, la care ne sirntearn
captivi. Parca eram prinsi tntr-o piasa a absurdului. La orele de rornana (rnotcoveneasca,
desigur), nu ni s-a spus ca scriitorii sovietici moldoveni erau supraveqhean de sistem,
marqinalizati, pedepsin In caz de nesupunere, nu stiarn ca unii dintre ei au fost deportati,
nu stiarn ca In anii 30 au fost tmpuscan mai multi poetl transnistreni, la Tiraspol, doar
pentru faptul ca au scris In rornana. 'rotusl. am avut noroc ca se termina asa-zisa epoca a
staqnaril, epoca lui Brejnev. Se sirntea ca vin rasturnan majore, evenimente politice
cruciale.

46

Irina Nechit NOI - REPORTERII

-----------~--------

studentlmea era mai dinamica, mai descrusa In tata primenirilor sociale, libertatea de
exprimare patrunsese In mediul universitar. Am tacut cunostinta cu studentl mai mari
decat mine (unul din ei, tanaru: pe atunci poet Nicolae Popa mi-a devenit sot) care
citeau altceva decat Ii se cerea la cursuri, ei citeau cart: rornanesti, ale scriitorilor din
Romania, iar lucrul acesta era considerat periculos. Cartile rornanesn erau aduse de la
librariile "Drujba" din cernauu, Odesa, Kiev, Moscova, Leningrad, actualul Sankt-
Petersburg. Va dati seama? Era interzis sa treci Prutul $i sa cumperi
cart: romanesti din Romania. Trebuia sa mergi la sute $i mii de kilometri, prin toata
Uniunea sovienca, pentru a gasi cart: ale autorilor rornanl prin magazinele "Drujba"

("Prietenie"). In Basarabia, se editau earn In asa-numlta limba moldoveneasca, cu grafie

chirtllca, dar toate trebuiau sa contina pasaje dedicate partidului comunist, lui Lenin etc.

oaca scriai cu litere latine, fie $i In spatiul tau privat, riscai sa Infunzi puscaria. 0 tanara,

Lilia Neagu, ajutata de colega ei Asea Andruh, au avut curajul sa scrie, In noaptea de 1
octombrie 1970, cuvinte cu litere latine pe diferite cladiri din centrul Chisinaului,
tnscriptiile erau antirusesti, antisovietice ("Jos ocupantii!" etc.). Binelnteles ca au fost
retinute de rnilitie, arestate, Lilia Neagu a stat doi ani la Inchisoare. Au avut probleme cu
militia, cu K.G.B.-ul $i studentii care au recitat poeme patriotice $i au cantat cantece
romanesti la monumentul lui $tefan cel Mare. Miscarea de eliberare nationata tnsa nu

putea fi oprlta, ea luase avant dupa ce eu am terminat facultatea. In 1991, Uniunea

sovieuca s-a prabusit. Asadar, am avut norocul sa fac parte din prima qeneratie post-
comunista. Asupra noastra, a optzecistilcr basarabeni, nu s-a tacut presiune din partea
politrucilor, pe noi nu ne-au harturt partasu botsevismului, vremea lor a trecut.

4. Ce ramane In literatura din perioada sovieticii» Ce ar trebui neaparat sa citim?

$i ce fine mai degraba de raftul alII-lea?

S-a scris rnulta rnacutatura cu dedicatii partidului comunist, dar tireste ca s-au scris $i
texte veridice, complexe, de 0 sensibilitate netrucata $i avand 0 tnaita tinuta artlstica.

oaca vreti sa va taceti 0 imagine despre literatura basarabeana de dupa cel de-al doilea

razbol mondial, ar trebui In primul rand sa-: cititi pe Ion Druta, Aureliu Busuioc, Grigore
Vieru, Vladimir sesreaqa, Leonida Lari, Vasile Vasilache, Dumitru Matcovschi, Liviu
Damian, Ion Vatamanu, Serafim Saka, Vasile Romanciuc, Valeria Grosu, Gheorghe

voca, Lidia Istrati, Marcela Benea, Nicolae Dabija s.a, Dati de google $i veti afla multe

despre literatura din stanqa Prutului, pe internet sunt postate numeroase articole, studii,
materiale de crlnca si istorie titerara, teze de doctorat etc.

41

Irina Nechit NOI - REPORTERII

-----------~--------

5. Povestiti-ne, va rugam, despre evotuti« ca scriitor: csna v-ati dat prima data

caseama exista putere In cuvinte/e dvs? csna ati totosit limbaju/ pentru a obtine

ceea ce va aoreeti» Cum ati debutat, cum ati ajuns de /a poezie /a prozs,

jurnalism sl /a teatru?

Am sa va povestesc un episod din copllane. Precum va spuneam mai devreme,

Prutul era qrantta de stat $i nu puteam trece dincolo de sarrna qhtmpata, sa ne scaldarn

In rau. cane venea vacanta de vara, mergeam In satul natal al mamei mele, laqorlac,

de pe Nistru. De fapt, ramasesera doar cateva case din acel sat. laqortacul fusese

scufundat In apele lacului de acumulare al Hidrocentralei de la oubasart. Mergeam,

asadar, spre Nistru, vreo doua sute de kilometri, In motocicleta cu atas a tatalui. mama

sedea pe scaunul din spatele lui, ambii cu casu pe cap. Lacul de acumulare Imi parea

imens, ca 0 mare. Nu-mi pasa pe atunci ca pe fundul lui erau casele, ulitele, biserica,

pravanue, qradinue satului natal al mamei. Pe$tii sareau din apa, noi ne balaceam, ne

stropeam, tnvatarn sa tnotarn,

Tntr-o zi cu mult soare am aruncat 0 privire mai atenta spre malullnalt, calcaros, $i

Ie-am vazutt Nenumarate scoici si aschii de scoici care formau straturi albe,

zqrunturoase, taramicloase. Am urcat spre ele, sfldand legile qravitatiei. Ma aqatarn de

pietre ca sa pot ajunge cat mai sus, dar urcusul n-a durat mult, eram greoaie, lunecam

Inapoi In jos. Auzisem de Marea sarrnanana, rna dumirisem ca am dat peste niste urme

ale ei. Seara, cane rarnasesern smqura tntr-o odaie, la bunei, m-am pornit sa scriu. Nu

erau niste fraze coerente, ci fulquratii de cuvinte. N-am pastrat nimic din caietul

acela. Dar cred ca erau primele mele versuri. Tin minte stare a - voiam nurnalcecat sa

spun ceva. $i acum Imi pare ca mai Intai creste, se acurnuleaza dorinta de a spune

ceva, abia apoi vin figurile de stil $i alte lucruri legate de creatie. Am debutat In 1992,

aparttla primei mele earn, intitulate .sarpele rna recunoaste", a intarziat din cauza

razboului de pe Nistru, declansat de separatistii din Tiraspol. Am mai publicat volumele

de poezie .cartea rece" (Editura Cartier, Chislnau, 1996); .uo viitor obosit" (Editura

.uoAugusta, Timi~oara, 1999); "Gheara" (Editura Vinea, Bucure~ti, 2003); fel de liniste"

(Ed. Vinea, Bucure~ti, 2006); .Copilul din rnasina galbena" (Ed. Cartier, Chislnau, 2010);

.uo om de succes si alte pierderi" (Ed. Prut International, Chlslnau, 2018); .Caruselul

primavertl. Poezii pentru copii" (Ed. Prut International, Chlslnau, 2018); .Covorul cu

bujori" (carte pentru copii, Ed. Prut International, Chlslnau, 2020); .Masa de sarbatoare"

(Editura Cartea Romaneasca, 2020).

Scriu $i dramaturgie, cateva piese ale mele au fost montate pe scene profesioniste

din Chislnau, aucurestl, Balti. Cel mai recent spectacol dupa 0 piesa a mea se nurneste

.valsul tancurilor", premiera a avut loc In noiembrie 2020, la Teatrul .satlrlcus'' din

48

Irina Nechit NOI - REPORTERII

-----------~--------

Chlslnau. Tmi ca$tig existenta din jurnalism cultural. cane cineva scrie toata viata, e

firesc sa abordeze diferite genuri, doar ca unii sunt mai buni la poezie, altii la proza, altii
la publicistica etc.

6. Care cretieti ca.este lega.tura literaturii de limba. romana. din Moldova cu cea din
Romania? Ce s-a Intamplat, de-a lungul timpului, cu eceestii lega.tura.? Cum a
evoluat ea? creaet! ca. se poate vorbi despre problema sincronizsrii cu Tara, a

recunoesterii In Tara.?
Literatura rornana este una, pe ambele maluri ale Prutului. Doar ca cea de pe malul

stang a fost In suterinta, de vreo doua secole. Autoritatlle tariste, apoi sovietice au

Incercat s-o lnstralneze de radacma ei. Insa, tncepand cu anii 80 ai sec. XX,

sincronizarea a luat un avant nemaivazut, iar azi putem spune ca s-a si produs.

Dupa 2000, numele sriitorilor importanti din stanqa Prutului sunt cunoscute pe

malul drept, Ie puteti afla usor daca va intereseaza cu-adevarat, ocata cu noile

tehnologii, comunicarea e tulqeratoare si nellmltata, ne bucurarn de circulatia
Hbera si lmedlata a textelor, autori rornanl publica la Chisinau si invers, cei
basarabeni I~i editeaza cartt, poeme, romane, articole In reviste ~i la edituri din

Romania. Recunoa~terea In Tara se manitesta In procesul literar curent, dar In
manuale basarabenii Inca nu sunt prezenti,

7. Simtiti ca.scrisul va.energizeaza.? Sau va.epuizeezii?
Uneori rna energizeaza, alteori rna epuizeaza.

8. Ce va.place cel mai mult la scrisul dvs? Care e partea preferata. (sau citatul) de

care sunteti foarte mandra.?
Ma provocatl sa fiu narclsiaca. Ei bine, Imi place ca scrisul meu e limpede $i precis.

Transmite ernotie. Cea mai rnanora sunt de poeziile mele pentru copii.

9. Atunci csna comuret! un personaj, $titi deja cine e - sau II lasati sa se dezvolte pe

parcurs, surprinzandu-va?
Da, am In minte personajele Inainte de a In cepe sa scriu. $i subiectul Imi este

cunoscut, In linii generale. Dar aceasta elaborare anterioara scrisului a venit cu

experienta, cu anii. cane eram la tnceput de cale, totul era vag Inainte de a porni un

text. Felul cum construiesti un text se tnvata, treptat, depasmd niste piedici interioare.
Este 0 activitate a rnintii strict tndividuala, pe cont propriu.

49

Irina Nechit NOI - REPORTERII

-----------~--------

10. Ce parere creaeti ca ar avea despre dvs. un personaj principal dintr-o carte pe

care ati scris-o?
Bun{wara, instalatorul Virgil din piesa "Simona $i arhitectul" s-ar gandi ca I-am adus pe

scent: ca sa amuze lumea, dar pana la urma I-am lasat sa traiasca in gura de

canalizare, nu I-am salvat. Mi-ar reoros« acest lucru daca ne-am Tntalni, in realitate.

11. Cum vi s-a schimbat stilul de a scrie dupa ce ati publicat prima carte?

Multe s-au schimbat, dar nu radical. Poate chiar as fi vrut sa public cart: total diferite,
tnsa ele searnana cumva una cu alta. Iml pare ca, de la un titlu la altul, am mers

spre 0 carte unde stilul mi s-a implinit, s-a reliefat cu putere. Aceasta carte e
IIMasa de sarbatoare", aparuta la Cartea Romaneasca in 2020. 0 puteti gasi la
mall-ul de la lasi, sper ca yeti procura rnacar un exemplar.

12. Daca ati fi putut sa creeti un personajlsa scrieti 0 carte din literatura romana
sau universala, care ar fi fost acela/aceea?

Cartea ldeala pentru mine e "Piatra tllosotala" ("L'CEuvreau noir") de Marguerite
Yourcenar, 0 invidiez $i 0 admir mult pe autoare ca a putut crea un personaj fabulos
precum Zenon Ligre, medic, filosof, alchimist renascentist.
13. Daca ati scrie despre dvs., ce perioada din viata ar capata cea mai mare importanta
(copilaria, edotescente, primii ani de tinetete)?

Fiecare minut din viata noastra e important, indiferent de varsta. Cea mai mare
batalie 0 duc pentru timpul meu. l.uptatl-va cu oamenii care va tura din timp. Aparati-va
timpul de agresiunea celor care vin sa vi-I rapeasca.

14. Care e Tntrebarea pe care ati dori ca un cititor sa v-a adreseze, dar pe care nu ati

auzit-o niciodata?
A$ vrea sa rna intrebe cineva daca am fost la Manastirea Nechit, din judetul Nearnt,
Raspund: n-am fost. Oar imi doresc mult-mult sa ajung acolo. E visul meu cel mare.

Interviu realizat de echipa

redactional§. a revistei "NO!"

50 Manastirea Nechit, Jud. Neamt

Poezii de Irina Nechit NOI - REPORTERII

-----------~--------

Calimara Capulsus

Calirnara a spart pavajul iesind Siabiciunile s-au agatat de gatul meu

neaqra la supratata, , traqandu-rna In jos ca niste copii alintati
dar eu lmi tin capul sus
trei pene stau Tnfipte In ea, de parca tot ce lmi lipseste e 0 coroana
mai lnalte decat orice necator
Privita pe un varf de munte
La lumina zilei par neclintite sunt de rnarirnea unei bufnite
adunand praful orasului, Cine ar banu: ca trupul meu e un corp
noaptea Ie trezestevantul ceresc?

Poleite cu aur A trebuit sa pierd 0 dirnineata
penele tncep sa se roteasca pentru a gasi acest inceput
putin Tnclinate
stralucind pentru oamenii care se Mama mea cauta 0 fetita.
preqatesc de som n
La lumina zilei 0 vede alerqand prin curte
Cine Ie va ridica cine va scrie pe rupand primele visine coapte
caldaram: scancind sub gardul viu de trandafiri
ma qandesc la viata mea Tnainte-i
noapte adanca ' Noaptea mama T~ipierde copilul

Calirnara din mijlocul pietei In to ate visele ea rarnane sinqura
se umple de Tntuneric
la capatul unui drum
Irina Nech it Raiul
cauta In praf niste urme mici
(opdul din malina 9alb~n.i Raiul nu poate sernana cu parcul
acesta linistit dar abia spre dirnineata apare ca din parnant
Irina unde fruniele aterizeaza o fetita cu funda neaqra pe cap.
NECHIT pe oglinda
lacului artificial, o tetita cu handicap

iar albinele cauta In inima florilor face cativa pasi haotici pe alee,

nectarul de noiembrie tinuta ca In cleste de bunicul sau,

Tn rai nu sunt banci si felinare, Tn rai nu auzi pe nimeni striqand:
nimeni nu tunde 9.azoanele, hai, Ruxi! bravo, Ruxi!
nu se aude horcaitul cainelui
Oasele meleyrind a scanci la lumina soarelui,
irnbracat In veston rosu,
trebuie sa ma ridic lncet.
tarandu-si burta prin iarba
sa tree jlodetul de piatra,
Oamenii nu au timp de plirnbari Tnvat sa rna sprijin de parnant cu privirile,
prin gradinile nernarqinite nu doar cu picioarele.
ale raiului,
duminica ei abia mai au puteri
sa se trezeasca,
sa-si scoata la aer cainii,
mamele bolnave si copiii,
laudand crizantemele rezistente
la frig
care Ie par suspendate
ca niste nori colorati

51

Interviu cu un elev talentat NOI - REPORTERII

Alexandra Stan
-------~-----

clasa a X-a C

Autoportret de artist
Ca om, reprezint un amalgam de cantati si defecte. Sunt 0 persoana ce nu uita nimic

niciodata, indiferent de irnportanta acelei actiuni sau persoane. M-am maturizat la 0
varsta traqeda, citind foarte mult inca din clasele primare, obtinand astfel ~i 0 vasta
cultura qenerala. Ma pricep la aproape orice, una dintre exceptii fiind desenul. Irnl place
sa detin mereu inforrnatii corecte si precise.

Ca artist, simbolizez naturaletea si sensibilitatea. M-am privat de iesiri alaturi de prieteni,

pentru a lnvata cum sa transmit ceea ce izvoraste din interiorul meu. Atunci cand

interpretez 0 melodie care ma reprezinta, lacrimile imi curg pe obraji, dand glas sufletului.

1.Cine este Alexandra Stan $i ce face in viafa de zi cu

zi?
Sunt eleva a clasei a X-a C, la Liceul Tehnologic

.Haralamb Vasiliu", din orasul Podu Iloaiei. In viata de zi cu

zi sunt un elev obisnuit, ce Imbina studiul pentru materiile
scolare cu pasiunea pentru muzica, acordand cu multa
atentie timp pentru familie si prieteni.
2. Cand ti-ei descoperit pasiunea pentru muzicii?

Am facut dansuri populare din clasa a II-a, timp de patru
ani. lubeam costumul popular si Ii purtam 0 adrniratie
deosebita din toate punctele de vedere. La serbarea de
Craciun a clasei a IV-a am interpretat 0 piesa arhaica,
Incepand cu clasa a VI-a, timp de doi ani de zile am facut
canto cu doamna Mariana Ancuta, la Palatul Copiilor din
Podu Iloaiei. Aceasta m-a indrurnat spre un profesor
specializat, astfel incat In clasa a VIII-a am inceput sa fac
canto popular profesionist, iar acum studiez la Centrul de
Folclor .Barbu t.autaru'' din lasi, cu domnul profesor
Veaceslav Blnzari.

3. Multa. lume crede ca. este usor sa. te urci pe scens. $i
sa. csmi. Tu stii foarte bine ca. nu este asa, Cum arata.

ziua unui artist? Cat timp dedici prega.tirii $i studiului?
Pentru a putea canta pe 0 scena este nevoie de 0

anumita preqatire, care consta In luni de studiu, prestand

52

Interviu cu un elev talentat NOI - REPORTERII

Alexandra Stan
------~~------

DIPLOMA astfel un moment cat mai frumos, punandu-ti In evidenta

"rIFH'U/ I vocea. Din punctul meu de vedere, ernotiile sunt
inexplicabile atunci cand canti pentru familie si cunoscuti, Un
It EW{bfJlt 5Pt1-J
artist, In afara faptului ca desfasoara activitati specifice
l«1A • ~"""dw_ ~. ~. PerL J),,~' oricarui om, canta zilnic, tnvata piese noi, din dorinta de a
atinge perfectiunea, aducand In fiecare zi cate un plus
f.1 ~ - ~'d~-
interpretarii. Eu dedic studiului acasa aproximativ doua ore
,• ~J~ ?~vlw_. .. zilnic si 0 ora pe saptamana la Centrul de Folclor .Barbu
t.autaru", sub indrurnarea domnului profesor.
r1.~ •edifia a II-a
2018 '}! ~ ~~~"' ca4.Ce crezi face aitereme intre un elev constiincios,

Festivalul ~~"';';:t;:~(:~;~il>,""'" care se pregate$te la fiecare disciplina $colara $i un elev
[udetcan de FOlc.ior care face pertormeme $i in alte domenii?

,; C\TAlIN POP Consider ca diterenta dintre aceste doua tipuri de elevi

Diploma consta In arnbitia si visul fiecaruia, dar si In modul de
de participar~
gestionare a timpului. Un elev care studiaza la fiecare
Se ocoroc etevyonsnmbk, 61)t.~ _sec~uneo ~6/~ discipline scolara, din punctul meu de vedere, se axeaza

r::+protesor coordcnctcr MAtftltNA ANC-U. pentn.•pc-ticipcrein c;dlui doar pe asta, fara a observa oportunitatile care I-ar ajuta sa
>
ses- 01)1..." rocctccn de r o'ctcr eMol'n reo Isi dezvolte anumite calitati sau pasiuni.

Elevul care face pertorrnanta si In alte domenii, se alege cu 0 cultura general a bine dezvoltata, cu

o arnbitie si 0 dorinta de fier pentru a-~i Tndeplini visul, avand mereu 0 a doua optiune, tmbinand
idealul cu placutul. Acesta mereu va evolua si va trece prin diferite schirnbari, atat fizice, cat si

morale, devenind un om cu un caracter frumos si puternic, maturizat prin depasirea piedicilor ivite In

cale.

5. Ce rol au parinfii in formarea ta?

Tntoata formarea mea, atat personala, cat si protesionala, mama are cel mai important rol. La nivel

profesional se reuaseste a fi cel mai mare fan si sustinator al meu, dar totodata si cel mai bun critic.
Fiecare qreseala, indiferent de intensitatea acesteia, este corectata. La lnceput m-am confruntat cu

gandul ca efortul si munca mea sunt In zadar. De multe ori am vrut sa renunt, dar mama a fost cea care
m-a ridicat de fiecare data si mi-a redat Tncrederea In fortele proprii.

6.Cea/te pasiuni mai ei, in afara de muzicii? Ce preferi sa faci atunci csna vrei sa te relaxezi?

Tntimpulliber lmi place sa citesc. Tmi provoaca 0 stare de echilibru si de bucurie sutleteasca, iar

gandul meu este concentrat pe actiunea cartii, asttel incat pentru scurt timp uit de viata cotidiana.

Sensibilitatea rna aiuta sa scriu poezii si piese proprii atunci cand simt nevoia sa dau glas sufletului.

7.Cum ifi alimentezi oorime de a face mereu mai bine? Ce te motiveezii sa performezi?

Bineinteles ca motivatia vine datorita faptului ca vreau sa duc pana la capat ce am inceput si sa lmi

urmez visul, dar dorinta de a 0 face pe mama rnandra de mine rna face de fiecare data sa vreau mai

mult, sa studiez si sa performez In perrnanenta. Stiu cate eforturi face si cat de greu Tieste, deoarece se

Imparte tntre serviciu si evenimentele la care sunt invitata. Irnpreuna cunoastern acest drum frumos, dar

totodata si anevoios, al folclorului romanesc.

53

Interviu cu un elev talentat NOI - REPORTERII

Alexandra Stan

--~~------

8. Care sunt cele mai importante premii obtinute pana acum?

Nu am participat la foarte multe concursuri, In schimb am participat la cele mai importante din

Judetul lasi. Am obtinut premiul I la Festivalul .sarbatoarea muzicii", medalie si premiul I la Festivalul

Judetean de Folclor "Catalin Pop", In doi ani consecutiv, si cupa cu premiul II la festivalul "Cantec, joc si

voie buna".

9. Consideri ca lumea poate fi mai buna prin muzicii?

Consider ca lumea ar putea fi mai buna daca ar lasa ca sufletul sa fie purtat de vibratiile muzicii.

Pentru mine, muzica este pansament, sufletul meu fiind mereu fericit si Tmplinit,fara pic de rautate sau

negativism. Din ea Tmi iau bucurie si energie, considerandu-rna norocoasa pentru ca pot transmite si

oamenilor trairue si sentimentele mele. Ma aiuta sa percep altfel lucrurile, exact In esenta si gravitatea

lor.

10. Care crezi ca sunt cele mai importante calitati pe care trebuie sa Ie aiba un artist? Care sunt

calitatile care crezi ca te individualizeaza pe tine in peisajul muzical?

Cred ca celemaiimportantecalitatialeunuiartistsuntambitia.perseverenta~icreativitatea.Tn opinia

mea, In peisajul muzical ma individualizez cu ajutorul timbrului vocal, care proqreseaza In fiecare zi,

caracterul slefuit atat de educatia primita In casa parinteasca, cat si de relatiile cu persoanele din diferite

domenii si seriozitatea cu care privesc lucrurile din jurul meu.

11. Spune-ne ce concursuri ai in vedere in urmetoeree perioada?

Doar concursul difuzat de Televiziunea Romana, intitulat "Vedeta Populara" TI am In vedere

momentan. Voi studia foarte mult In acest an pentru a putea avea un parcurs cat mai frumos. Tmidoresc

mai mult sa dobandesc experienta, popularitate si tehnica dupa participare, decat premiul cel mare.

12. Ce drum profesional vei alege, unde iti aoresti sa studiezi in continuere, in ce aoresti sa te

specializezi?

Pe langa faptul ca rna voi perfectiona si voi munci pentru a ajunge 0 interpreta de rnuzica populara

consacrata, Tmi doresc sa devin jurnalist, sa studiez la Facultatea de Litere din cadrul universitatii

.Alexandru loan Cuza" din lasi, obtinand 0 licenta In ,,$tiinte ale Cornunicarii" si un master In .rraducere

si Terminologie".

13. Care este cel mai embitios vis al tau? Unde visezi sa canti?

Cel mai arnbitios vis al meu consta In participarea la concursul "Vedeta Populara" si lansarea

primului album cu versuri scrise de mine, reprezentand provocarile dar si bucuriile din viata mea. oorlnta

mea arzatoare a fost ca prima piesa proprie lansata sa Tifie dedicate mamei, pentru a-i rarnane alinare

atunci cand voi fi departe pentru a-mi urma visele. Din fericire, acest vis a devenit realitate In septembrie

2019, cand am lansat piesa "Of, strainatate amara'', In colaborare cu Orchestra .Doina Carpatilor" si

maestrul dirijor Marinica Botea.

14. Ce ll indemni pe tinerii elevi din generatia ta?

Ii Tndemnpe tinerii din qeneratia mea sa T~iurmeze visul. Arnbitia, perseverenta si munca reprezinta

cheia spre succes. Indiferent de circurnstante, ei nu trebuie sa renunte. Tnjurul lor sa pastreze doar

prieteni devotati, care sa-: ajute In orice situatie, luand fiecare incercare a vietii ca pe 0 lectie esentiala.

Si cel mai important: Sa nu T~iincarce sufletul cu negativism.

54

Proiect:

Dragi colegi, Oamenii Centenarului

Continuem proiectul Rubrica elaborata de coordonatorii de proiect:
Nicoleta Mihai si Maria Tanasa, XI D
drag neue din seria
Inca din nurnarul 12 al revistei am lnceput 0 serie de interviuri-
interviuri cu Oamenii
document cu cei care au Implinit sau Implinesc In 2020 si In anii ce vor
centenarului. Proiectul urma venerabila varsta de 100 de ani, rornani care s-au nascut odata cu
Romania Mare si care sunt martorii vii ai Centenarului sarbatorit de tara
jurnalistic presupune noastra.

identificarea unor Episodul pe care II prezentarn face parte dintr-un proiect pe care ne

oemeni-resurse Tn dorim sa-: derulam cat mai mult timp, asttel invatarn sa cunoastern si sa ne

comunitate, apropiati ca pretuirn batranii, care pot reprezenta modele pentru qeneratia noastra.
Numele .centenarului" prezentat astazi este Belinche Mi~u, In varsta de
varsta de na$terea 91 de ani, din Podu Iloaiei.

Romaniei moderne. Cu acest prilej, a fost de acord sa ne relateze cum s-a vazut prin ochii
dansului ultimul secol al tarii noastre, din perspectiva unui om pentru care
Reporterii nosui i-au evenimentele vremii nu ofere au alternative.

Tntalnit $i au valorificat Domnul Belinche Misu rarnitica prin raspunsurile sale experiente din
perioadele cele mai brutale pe care le-a traversat Romania dupa Marea
tnteiniree tn aceste Unire, culrninand cu al Doilea Razboi Mondial si epoca regimului comunist.

interviuri inedite. Isi arninteste si astazi cum a reusit sa supravietuiasca razboaielor,

Nume intervievat: saraciei, perioadei comuniste.
Belinche Mi~u,
In varsta 91 de ani, Ca fost primar, domnul Belinche Misu nu rnta nici acum atmosfera In
fost primar al localitatii
care se obtineau aprobari pentru rnodernizari obligatorii ale cornunitatii.
Podu Iloaiei Acuratetea cu care reu;;e~te sa strecoare In relatarile sale detalii pe care
poate altii nu Ie-au remarcat ne arata profunzimea si spiritul de observatie
ale unui om obisnuit sa razbata In cele mai grele situatii,

Desi vremurile traversate nu I-au scutit de qreutati, domnul Misu
rarnane optimist si la varsta aceasta, vazand viitorul Romaniei tntr-o
lumina mai buna decat multi dintre noi.

Prin urmare, va invitarn sa parcurqeti randurile urrnatoare, nu doar
prin exercitiul lecturii, ci si prin cel al empatiei si al irnaqinatiei, pentru ca
frurnusetea varstei bunicilor prezentate este data de experienta
acurnulata, de optimismul si de atitudinea pozitiva, care sunt atat de
energizante pentru qeneratia noastra.

55

Proiect: Oamenii Centenarului

Dragi colegi, -----------~--------

Continuem proiectul Rubrica elaborate de coordonatorii de proiect:
Nicoleta Mihai si Maria Tanasa, XI D
drag neue din seria
Reporter: Buna ziua! Cum va simfifi, domnule Belinche Mi$u,
interviuri cu Oamenii
la cei 91 de ani pe care urmeezii sa-i lmptiniti?
centenarului. Proiectul
- Ma simt bine, bucuros de viata pe care am dus-o $i de
jurnalistic presupune reallzartle pe care Ie-am trait.

identificarea unor R. Am fost bucurosi sa atlarn ca ati fost primarul localttattl
oemeni-resurse cu mai multi ani in urma, Care au fost provocarile acelei
tn perioade, care a fost cea mai mare realizare?

comunitate, apropiati ca - Am fost primar 12 ani. In toata aceasta perloada localitatea
avea multe lipsuri, pe care noi a trebuit sa facem eforturi sa Ie
varsta de na$terea rezolvarn. Am construit patru linii de cale terata, magaziile de la
Agrosem, statiunea de cercetari agricole. Am construit $i fabrica
Romaniei moderne. de cararmda si baia cornunata, dar care astazi nu mai exista, au
fost dararnate. $i liceul in care voi invatati astazi a fost construit
Reporterii nosui i-au tot sub mandatul meu. Carninu', de asemenea.

Tntalnit $i au valorificat R. Povestiti-ne 0 lntamplare care v-a adus mari satistacti] in
acea perioada.
tnteiniree tn aceste
- Irru place sa-mi amintesc cum am rezolvat cu aprobarlle pentru
interviuri inedite.
gaz. Toate sernnaturtle durau foarte mult, peste trei luni. lar banii
Nume intervievat: se reduceau constant, cu fiecare zi de lntarziere. Primarul de la
Belinche Mi~u, acea vreme imi cere ajutorul. Merg sa consult un judecator,
In varsta 91 de ani, Trebuia tnnmtata 0 societate, un consiliu. Am format consiliul, am
fost primar al localitatii legalizat actele, am deschis finantarea. Toate, foarte repede!
Acum cautarn santierul care sa traqa gazul. Apelez la directorul
Podu Iloaiei unui santier, care imi sa doua tone de teava, aparate de sudura,
oxigen, tuburi de carbid ... tot ce era nevoie. Eu am mai tacut rost
de inca doua tone de teava. Asa am inceput sa tragem gazul in
Podu Iloaiei. Acum trebuia obtinuta cota de gaz, de la Targu
Mures, Merg la inginerul de acolo, Hogea lonel, care ne da cota

de gaz. Ii tin minte numele, tllndca de atunci de fiecare data cane

am avut nevoie, ne-a ajutat. Asa au fost inceputurile in Podu
Iloaiei.

56

Dragi colegi, Oamenii Centenarului

Continuem proiectul -----------~--------

drag neue din seria Rubrica elaborate de coordonatorii de proiect:
Nicoleta Mihai si Maria Tanasa, XI D
interviuri cu Oamenii
R. Va propunem sa vorbim mai mult despre trecut.
centenarului. Proiectul
- In acea perioada, a luat amploare plecarea oamenilor la eras.
jurnalistic presupune
Noi trebuia sa tncercam sa modernlzam localitatea, pentru a
identificarea unor
oemeni-resurse incerca sa-: oprim. Astfel, prioritate aveau drumurile, care era
tn
neasfaltate, trebuia trasa apa $i lumina electrica, care tunctiona
comunitate, apropiati ca Intre orele 7 - 10, cu un singur motor. Aceasta problema trebuia
rezolvata.
varsta de na$terea
R. t-ati cunoscut pe Regele Mihai? Va mai amintiti de el?
Romaniei moderne.
- Da, Imi amintesc! A fost la noi, la lasi. Avea 19 ani. cane a intrat
Reporterii nosui i-au
In rasl, a fost tntarnpinat de 0 mare de oameni, care strigau,
Tntalnit $i au valorificat aclamau, canta muzica. EI tacea cu mana tuturor si Ii Indemna sa
nu mai strige atat de tare. A fost un om destept, priceput la multe:
tnteiniree tn aceste era sorer, aviator, parasutist, Despre regele Carol nu am 0 parers
prea buna: auzeam ca si-a lasat regina $i s-a recasatorit.
interviuri inedite.
R. Cum a fost cu Dej ~i ceausescu la conducerea tarii?
Nume intervievat:
Belinche Mi~u, - Cu Dej a fost bine. Mergea pe strada In Bucure$ti cu carja In
In varsta 91 de ani,
fost primar al localitatii mana, fara paza. In drumul lui era 0 cafenea, unde se oprea sa

Podu Iloaiei bea 0 cafea $i apoi pleca mai departe.
Cu ceausescu a fost bine la Inceput, pana a cedat conducerea
sotiei, Ea a fost tare rea - era capabita sa-t sacrifice.
Sa va povestesc 0 tntarnptare cu ceausescu:
Eu am fost zece ani ofiter In arrnata. ceausescu era seful Direqiei
superioare - general maior. Era de treaba, tinea cu ofiterii. La una
dintre vizite, ne-a promis ca, daca vorn obtine rezultate bune doi
ani la rand, vorn fi transteran la unitati din tara. Dupa doi ani a
venit din nou In control $i un coleg Ii aminteste promisiunea. Elli

raspunde: .oa, tovarasu Abia acum suntetl pregatiti $i buni sa stati
aici!" A ras s.i el, am ras s.i noi!

Mai tarziu s-a Indarjit olteanul. A continuat sa asculte numai de
sotia lui.

51

Dragi colegi, Oamenii Centenarului

Continuem proiectul -----------~--------

drag neue din seria Rubrica elaborate de coordonatorii de proiect:
Nicoleta Mihai si Maria Tanasa, XI D
interviuri cu Oamenii
R. Dupa anul1989 a fost mai bine?
centenarului. Proiectul
- Dupa revolutie am intrat In declin, dezordine. La conducere n-
jurnalistic presupune am avut oameni buni; se razbunau unii pe altii,

identificarea unor R. Ce va doriti pentru anii ce vor urma?
oemeni-resurse
tn - Eu voi pleca. Am eu acolo un local tacut bine... (rade...)
Mi-as dori sa fie Intelegere Intre cei ce vor urma. Pana acum,
comunitate, apropiati ca Podu nu a fost condusa de oameni din localitate. Este prea
tncarcata schema In programul administrativ. Prea mare
varsta de na$terea
cheltuiala. Prea multe rnasini, cane eram eu primar, eram sase
Romaniei moderne.
oameni cu totul. Acum trebuie reduse cheltuielile. Trebuie sa se
Reporterii nosui i-au rnareasca fondurile pentru dezvoltarea carninelor, scouter $i
dotarea lor.
Tntalnit $i au valorificat Mi-ar ptacea sa stiu ca oamenii de la conducerea tocantatn se vor
Intelege, In interesul oamenilor.
tnteiniree tn aceste
R. Eu va rnultumesc ca ati avut placerea de a discuta eu noi
interviuri inedite.
~i ca ne-ati povestit din viata dvs. Pentru noi sunt importante
Nume intervievat:
Belinche Mi~u, ~i educative toate aceste amintiri ale dvs., aceste intoarceri
In varsta 91 de ani, la anii de odinioara. Va dorim sanatate, sa ne revedem si la
fost primar al localitatii anul!

Podu Iloaiei - $i eu va rnultumesc ca rni-ati dat ocazia sa-mi reamintesc anii
tineretii mele. Mereu povestesc cu drag experientele pe care le-
am trait.

58

Dragi colegi, NOI - REPORTERII

conunuarn proiectul Inceput In Proiect: Interviu cu parintii

numerele trecute ale revistei cu ~ _

opinii ale altor parinti ai elevilor Rubrica elaborate de coordonatorul de

din liceul nostru. lnvltarn cu proiect: Marius Trifan (clasa a XII a B)

aceasta ocazie la libera

exprimare $i pe alti

partntl/bunlcl/tutort,

"Pentru ca un copil sa devina om, trebuie ca din copittuie sa educi In e/ omut,

altte/ va ramane copil toata viafa. " Rabindranath Tagore

Proiectul de rata, initiat de redactla revistei "NOI", porneste de la necesitatea
asiquran: unei depline unitati de actiune a tuturor factorilor educativi: scoata, familie,

comunitate. oaca este adevarat ca scoala este factorul de care depinde In mod

covarsitor devenirea personantatu umane, tot atat de adevarat este ca educatla nu
poate face abstractie de rolul familiei In aceasta comuniune. scoala si familia sunt
doua institutii care au nevoie una de alta.

Orice parmte I~i doreste ca cei mici sa devina adulti respectuosi cu cei din jur,

amabili si responsabili. .In fiecare etapa a coptlartei, ei au nevoie de adult: care sa-l

ajute sa devina buni, respectuosi si responsabili In comunitatea In care traiesc", spune
Richard Weissbourd. Cu toate acestea, foarte putini dintre ei I~i tnvata copiii ce este
compasiunea, potrivit unui studiu realizat de specialistul american.

Psihologul de la Harvard Ie otera partntilor cateva recomandari despre cum sa
cresti un copil bun:
• Grija pentru ceilaln trebuie sa devina 0 prioritate
• Oteriti copilului ocazii In care sa-s: exerseze empatia
• Extindeti preocuparue copilului
• Fiti mentori pentru copil

• Invatat: copilul sa-s: controleze ernotiile negative

Urmariti In paginile ce urrneaza punctele de vedere ale parintltor elevilor scoff
noastre.

Proiectul va continua In nurnarul viitor al revistei, cu opinii ale altor parinti.

59 Piarteneri•alu III~.~oa-lU1- - (onu.'J, nltat.eIt

Interviu cu parintll NOI - REPORTERII

1. Ce apreciati cel mai mult in mama elevei Hasan loana, X D
relatia cu copilul dvs.?
2. Ce lucru credeti ca, daca 1. Sinceritatea, tnteliqenta $i trurnusetea.
ati schimba la dvs., ar
lmbunatati relatia cu copilul? 2. A$ incerca sa fiu cat mai apropiata de sufletul
3. Care sunt acele lucruri pe
care un parinte NU ar trebui copilului.
sa Ie spuna 3. Jignirile, ca sa nu II descurajeze $i sa fie
niclodata copilului? indiferent.
4. Obliqatiile zilnice ne tin,
deseori, departe de copiii 4. cane suntem liberi, trebuie sa Ie acordarn atentie.
nostri, Cu m putem com pensa
acest lucru? 5. Un copil trebuie laudat mereu.
5. conslderatl ca este 0 idee 6. Sa Ie aducem argumente $i exemple plauzibile.
buna sa ne laudam copiii? 7. Incercand sa nu ne enervarn prea repede.
6. Din experienta de pan a 8. Ei sunt punctul de legatura Intre elevi $i scoata,
acum, ce mesaj/sfat ati vrea 9. Parintii ar trebui sa vina mai des la scoata sa afle
sa transmiteti altor parinti? intormatii despre copiii lor.
7. Ce am putea face sa avem 10. Acordatl mai rnulta atentie, iubire $i sustinere
mai rnulta rabdare cu copiii copiilor vostrtt
nostri?
8. Ce rol au parintii in viata David Dana Daniela, mama elevei David Larisa, IX B
scolii? 1. Comunicarea
9. ~tim ca nu exista 0 relatie 2. Relatia mamei cu copilul.
pertecta pari ntl-scoala-elevl, 3. Lucruri jignitoare.
dar cum ar putea deveni 4. Oferindu-Ie cat mai rnulta atentie.
aceasta pertecttblla? Ce ar 5. Nu.
putea face scoalaz Parintii? 6. Sa Ie aratarn cat de bine se castiqa.
Elevii? 7. Sa Ii tnteteqem $i sa avem 0 leqatu ra stransa.
10. Cum credeti ca ar trebui 8. Sprijinul copilului ca elev.
sa procedam pentru a-i 9. Elevii ar putea fi mai interesan de scoata $i parintii
determina pe copii sa taca ce sa fie mai atenti cu situatia copilului sau la scoata,
ne dorim? 10. Sa lsi tnteleaqa copiii $i sa Ie fie alaturl,

60

Oameni de succes

NOI - REPORTERII

Prim-procuror Daniel Bosanceanu

- fost elev al liceului nostru -

--------------------~-----

Niciodata sa nu Ttipierzi credinta, iar daca Ttidoresti cu adevarat ceva
si vei depune toata energia acestui scop, cu siquranta In cele din urrna

vei reusi, iar roadele vor fi pe rnasura.

Domnule prim-procuror, in primul rand, va comunist, cu tot ce Insemna el (cultul
personantatu conducatorului iubit, a
mu1tumim ca ati fost de acord sa ne oterit! Indeplinirii normelor de plan In toate
domeniile de activitate, a restrictitlor In ceea
acest interviu. $tim ca ati fost elev al liceului ce priveste comunicarea si deplasarea
nostru. Ati mai fost in vizita dupa absolvire? persoanelor etc.), si Incepea regimul
capitalist, cu necunoscutele sale.
Cum vi se pare liceul dupa etste timp?
Care erau momentele preferate din perioada
Va rnulturnesc pentru faptul ca rni-ati oferit de licean?
ocazia sa particip la acest interviu In calitate
de fost elev al Liceului Tehnologic .Haralarnb Cele mai frumoase momente din perioada
Vasiliu" din localitatea Podu-Iloaiei, judo lasi. de licean erau Inceputurile de an scolar,

Sa va raspund la Intrebare. Da, am mai fost cane toti colegii ne revedeam cu drag dupa
la liceu de circa 2-3 ori, la invitatia d-nei Prof.
Gabriela DOBRE (fosta diriginta a clasei In vacanta mare de vara si povesteam ce am
care am tnvatat) pentru a disemina unele tacut si ce locuri am vizitat. Pe atunci nu
intorrnatii necesare torrnarf profesionale exista decat telefon fix, iar In mediul rural, de
pentru viitor, a elevilor din clasele terminale. unde proveneam majoritatea, erau foarte
Tin sa rnentionez faptul ca trec des prin tata putine, Cei care doreau sa comunice, 0
liceului, ca urmare a unor ceplasari In interes taceau prin intermediul serviciului postal, prin
personal si de serviciu, si constat faptul ca scrisori. De aceea, revederile erau tncarcate
acesta a fost partial renovat; dar pastreaza, cu ernotie.
cel putin pentru mine, 0 arnprenta puternica a
perioadei In care am fost elev aici. Pentru Mai exista un moment frumos. Era
mine, fiecare loc din liceu, din curtea, qradina, momentuI anterior absolvirii clasei a XII-a,
cantina si ferma zootehmca. chiar daca s-au
schimbat ca urmare a trecerii timpului, dar si cane elevii din calsele a XI-a Ie Impodobeau
ca urmare a unor trnbunataun aduse, a rarnas
la fel. clasele cu flori si cu unele mesaje de rarnas
bun si de succes In viata, Nu stiu daca In
Este locul In care mi-am petrecut cei mai prezent s-a mai pastrat acest obicei, pe care
frurnosi ani ai adolescentei, unde am tnvatat si noi I-am mostenit, sa spunem asa, de la
ca fara rnunca, fara 0 preqatire educanonata
continua si fara credinta In atingerea unor qeneratiile anterioare. In ultima zi de scoata a
idealuri, nu potl realiza nimic In viata, clasei a XII-a, elevii treceau camano prin

In ce perioada ati fost elev la Liceul clasele mai mici pentru a-si lua rarnas bun.
Erau momente foarte ernotionante, unii chiar
Tehnologic "Haralamb Vasiliu"? planqeau, De fapt, de a doua zi urmam sa
Am fost elev la Liceul Tehnologic .Haralarnb dam piept cu adevarata lume, sa urrnarn 0
cariera, sa muncim pentru a ne tntretine, sa
Vasiliu" In perioada 1989-1993. Dupa formam 0 familie etc. Dintr-o data nu mai
cum se vede, am fost elev exact In perioada eram copii, iar acest lucru ne trarnanta pe
dintre cele doua regimuri. Se Incheia regimul fiecare dintre noi.

61

Oameni de succes

NOI - REPORTERII

Prim-procuror Daniel Bosanceanu
- fost elev al liceului nostru -

--------------------,.~-----

Care erau disciplinele cele mai fndragite? In ceea ce priveste traseu I meu
Nu am avut anume discipline Indragite, dar profesional, va pot spune ca, desi am
absolvit liceulla profilul "economic", ulterior
pot afirma ca rna sirntearn mai mult atras de am urmat cursurile Facultatii de Drept, fiind
ticentiat la Academia de Politie .Alexandru
materiile umaniste. In acea perioaca, daca loan Cuza", Bucure~ti, prornotia 2000.
profesorul I~i tacea cu drag meseria si stia sa Mentionez ca In perioada 1995 -1996 am
se apropie de noi, sa ne tnteteaqa problemele urmat cursurile $colii de Politie din
specifice adolescentei, sa ne respecte carnpina, an din care am Inceput sa
idealurile, se tacea placut, iar la orele sale nu activez In cadrul Politiei Mun. lasi. La data
lipsea nimeni. La acesti profesori stateam cu de 15.07.2002 am fost avansat In gradul
drag si In pauze. A~ putea aminti aici pe d-I de inspector de politie, fiind repartizat In
Prof. Dates Theodor, Bocanca Rodica, Dobre structurile politie! judiciare. Am avansat de
Gabriela $i lista ar putea continua. mai multe ori, motiv pentru care In
perioada 2006-2010 am activat In cadrul
Va tipseste vieie de licean? Inspectoratului Judetean de Politie ras: -
Irnl lipseste foarte mult, mai ales pentru faptul Serviciul de tnvestiqatii Criminale, sa
spunem asa, apogeul profesional al unui
ca aceasta se suprapune cu cea mai trurnoasa of iter de pclitie judictara. In urma unei
perioade de preqatire profesionale
perioada din viata unui om, cea a adolescentei, temeinice, la data de 24.02.2010 am fost
admis In maqistratura, In urma unui
cant te formezi ca individ $i cane apar fiorii examen, ocupand pozitia a cincea la nivel
national. Am fost numit In calitate de
primei prietenii. procuror In cadrul Parchetului de pe langa
Judecatorta Barlad, judo Vaslui, unde am
Ca actuali elevi ai scotn, ne menattm sa activat pana la data de 01.03.2013, iar de
cunoestem tosu elevi care estezt au cariere de atunci si pana In prezent Imi destasor
activitatea ca procuror In cadrul
succes. Cine este Daniel Basanceanu? Care a Parchetului de pe langa Judecatona
fost traseul pe care t-et! urmat dupa anii de Raducaneni, judo tasi, unde de circa sase
liceu? ani Indeplinesc tunctia de prim-procuror.
Desigur, pe parcursul profesional am
Nu pot spune ca parcursul meu profesional urmat doua cursuri de master, unul In
este neaparat unul de succes, dar cu siquranta domeniul dreptului si altul In domeniul
este pavat cu rnulta munca, perseverenta $i managementului, am finalizat studiile
caruire, care a Inceput In urrna cu mult timp $i doctorale ale $colii Doctorale de Drept din
care continua $i In prezent. Tin sa rnentionez cadrul Academiei de Politie .Alexandru
faptul ca, In spatele unei cariere care trnpllca loan Cuza" Bucure~ti, In cursul anului
exercitiul unei autontan publice (autontan i

judecatoresti, In cazul de rata) , se ana un

consum imens de energie. De decizia ta atarna
soarta $i viitorul unui om, care In majoritatea
cazurilor are tnternelata 0 familie, are idealuri si
obliqatit cotidiene. Decizia ta trebuie raportata
la probe legal $i loial administrate, tnsusita In
mod impartial, indiferent de persoana celui In
cauza,

62

Oameni de succes

NOI - REPORTERII

Prim-procuror Daniel Bosanceanu
- fost elev al liceului nostru -

--------------------,.~-----

2020, urrnand sa sustin public teza de de conducere, am fost selectat $i am
doctorat, cu numele "Drepturile omului In participat In cursul anului 2016 la un
cursul urmaririi penale". Aceasta lucrare este schimb de experienta prin EJTN cu
practic un rezultat al muncii mele de organele judiciare din Franta, am terminat
aproximativ 25 ani In domeniul judiciar, cursurile $colii doctorale de Drept $i
respectiv cel al urmaririi penale. exemplele ar putea continua.

Puteti sa ne vorbiti despre 0 experienta Vreau doar sa mai rnentionez faptuI ca
pozitiva ~i un moment dificil din cariera
pentru activitatea protesionata destasurata
aumneevoesue» In perioada 2010-2011 am primit 0
Diploma de tecunoestere din partea
Am avut mai multe experiente pozitive, Procurorului General al Romaniei din acea
unele dintre ele fiind prezentate anterior. perloada,
Desigur, am avut $i momente dificile,
deoarece activitatea pe care 0 destasor Daca ati fi din nou la Tnceput de drum ~i ati
presupune luarea unor decizii corecte $i avea 18-19 ani, ce decizie ati lua? Ati
rapide, dar cu respectarea drepturilor $i alege eceeesi profesie?

tlbertat.llor fundamentale ale omului, as.a cum Mi-am dorit Intotdeauna sa devin medic,

sunt reglementate In conventla Europeana a pclitist sau magistrat. Cu siguranta, as
Drepturilor Omului, cat $i In jurtsprudenta
instantei europene. Dat fiind activitatea pe alege una dintre aceste profesii.
care 0 destasor In prezent, nu pot preciza In
concret un moment pozitiv sau dificil al Care credeti ca sunt obiectivele pe care Ie
carierei mele, dar va asigur ca sunt multe, aveti de atins tn continuare?
pentru ca $i cazurile pe care trebuie sa Ie
gestionez sunt multe. Ifni doresc sa sustin public teza de
doctorat cu titlul "Drepturile omului In
Care sunt cele mai frumoase realizari din cursul urmaririi penale", dupa care sa 0
transpun tntr-o carte, care sa fie un reper
ceitete> pentru toti cei care lsi destasoara
activitatea In calitate de organe de
Realizarile din cariera protesionata se urmarire penata, dar $i pentru cei interesan
datoreaza dtsporubmtatnde a lucra $i de a lua sa cunoasca sistemuI national de drept In
decizii, capacttatu de organizare, dar $i aceasta taza procesuata.
credintei ca pot obtine acel lucru pe care mi l-
am propus. Astfel, am lucrat In cadrul IPJ tasi Ce pasiuni eveti, in afara de profesie?
- Serviciul de tnvestiqatii criminale In calitate
de ofiter specialist, ceea ce este 0 Care este visul dvs. cel mai drag?
recunoastere protesionata pe aceasta zona, Ca pasiuni, Imi place sa merg pe munte
am lucrat $i lucrez In prezent In calitate de
magistrat procuror, asumancu-mi $i functii cu cortul, sa pescuiesc $i sa citesc. Ca vis,

63 as.a cum am ment.ionat mai sus, Imi doresc

foarte mult sa scriu 0 carte.

Oameni de succes

NOI - REPORTERII

Prim-procuror Daniel Bosanceanu
- fost elev al liceului nostru -

--------------------,.~-----

Ce staturi otent! tinerei generatii care are Cu siquranta sunt multe de discutat $i de
argu mentat, dar acest lucru putem sa-t
nevoie de repere protesionale $i morale? dezvoltarn la tntalnlrlle anuale cu elevii
A$ spune tinerei qeneratii ceea ce ne liceului (am reusit deja sa am trei astfel
de intalniri), unde voi raspunde $i la alte
spunea noua majoritatea profesorilor din tntrebarl.
cadrul liceului, la Inceputul anului scolar
Va muitutnim Tnca0 data, domnule prim-
1989-1990, respectiv ca lucrurile mari se
procuror, $i va asiguram ca parcursul
reallzeaza greu $i In timp. Nlclodata sa nu dvs. uman $i protesional reprezinta un
Iti pierzi credinta, iar daca Iti doresti cu model pentru noif
adevarat ceva $i vei depune toata energia
acestui scop, cu siquranta In cele din urrna va rnulturnesc $i eu pentru cuvintele
vei reusi, iar roadele vor fi pe rnasura.
Aceste aspecte sunt actuale $i In prezent. frumoase de apreciere, dar va asigur ca
Sa Ie urmeze sl, cu siquranta, visele lor vor fara educatia oterlta de catre corpul
deveni realitate. profesoral al Liceului Tehnologic
.Haralarnb Vasiliu", tntrucat studiile
Care este Tntrebarea la care ati ti vrut sa liceale sunt baza celor de mai tarziu, nu
raspundeti $i nu se regaSe$te in discutia puteam realiza aceasta cariera
proteslonala,
noesue>
(Interviu realizat de lasmina Tescovina,
Consider ca tnrrebartle formulate de catre clasa a XI a C)
dvs. au acoperit majoritatea aspectelor care
fac referire la cariera mea proteslonala, dar
$i la alte aspecte personale, motiv pentru
care In prezent nu am 0 astfel de Intrebare.

64

Un scriitor pe luna NOI - CITITORII

---------~--------

Grupaj realizat de Claudia Petrea, XII D

Scriitorul lunii ianuarie: Scriitorul lunii februarie:

loan Siavici (18 ianuarie 1848) Grigore Vieru (14 februarie 1935), poet

A devenit scriitor indrurnat de Mihai Eminescu, basarabean, membru al Academiei Romane.
iar la indemnul acestuia, debuteaza cu comedia
Tn anul1957 debuteaza editorial (fiind student)
Fata de birau In anul 1871. Printre cele mai cu 0 placheta de versuri pentru copii, Alarma,

importante scrieri literare ale lui loan Siavici se apreciata de critica literara. Se anqaieaza ca
numara romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc
redactor la revista pentru copii .Scenteie
si Padureanca, iar memoriile sale publicate In Leninista", actualmente .Noi", si ziarul
volumul Amintiri , aparut In anul 1924, au 0
irnportanta deosebita pentru istoria literaturii "Tanarulleninist", actualmente "Fiorile Dalbe". La
romane.
sfarsitul anilor '80, Grigore Vieru se gase~te In
Redactor la Timpulln Bucuresti si, mai apoi,
fondator al Tribunei din Sibiu, a fost un jurnalist prima linie a Miscarii de Eliberare Nationala
controversat, iar In urma articolelor sale a fost
inchis de cinci ori, atat In Austro-Ungaria, cat si din Basarabia, textele sale (inclusiv cantecele
In Romania. Aceasta experienta a fost reflectata
de Siavici In lucrarea mernorialistica intitulata pe versurile sale) avand un mare rol in
7nchisorile me/e, publicata In 1921. A scris si
povesti pentru copii, printre care: "Zana Zorilor" desteptarea constiintei nationale a rornanilor din
si "Florita din Codru". Basarabia. Tn 1970, apare Abecedaru/, elaborat
fragment din carte a "Florita din Codru"
" ... De trei ori scoase copacii din radacini, de trei In colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli.
ori scoase raurile din cusuru lor; de trei ori
sfarama nourii izbindu-i de stanci, de trei ori Acest manual a servit drept baza mult timp pentru
maturara fundul rnarii si de trei ori prapadira fata
parnantului ... " Tnvatacei.
Siavici, loan. Florita din Codru. - Chisinau, 2008
Se stinge din viata la 20 ianuarie 2009 la

Chisinau, dupa ce pe 16 ianuarie 2009, poetul a

suferit un gray accident

Frumoasa-i limba noastra

Pe ramul verde tace De-ar spune si cuvinte
Cand canta la tereastra,
o pasare rnaiastra, Ea, le-ar lua, stiu bine,
Din limba stante-a noastra.
Cu drag si cu

mirare

Asculta limba
noastra.

Vieru, Grigore, Gartea ghioceilor, Chisinau:

Prometeu, 1996. - 55 p.

65

NOI - CITITORII

Un scriitor pe luna

---------~-'-------

Grupaj realizat de Claudia Petrea, XII D

Scriitorul lunii martie: Scriitorul lunii aprilie:

Ion Barbu (18 martie 1895), pe numele adevarat Camil Petrescu (22 aprilie 1894) a fost un

Dan Barbilian, este poet si matematician roman. romancier, dramaturg, doctor In filozofie,

A fost unul dintre cei mai importanti poeti rornani nuvelist si poet. EI pune capat romanului

interbelici, reprezentant al modernismului literar traditional si ramane In literatura rornana, In

rornanesc.In anul 1919 lncepe colaborarea la special, ca initiator al romanului modern.

revista literara Sburatorul, adoptand la sugestia lui Crezul literar al lui Camil Petrescu este

Eugen Lovinescu, criticul cenaclului, ca pseudonim exprimat In mod sugestiv In volumul de Versuri.
numele bunicului sau, Ion Barbu.
Ideea. Ciclul mortii, care are ca mota: .Jocul
Tntimpul liceului II cunoaste pe viitorul critic literar ideilor e jocul ielelor":
Tudor Vianu, de care va fi legat prin una din cele Oar eu,

mai lungi si mai frumoase prietenii literare. Eu am vazut idei ...

Debutul sau artistic a fost declansat de un pariu (...)
cu Tudor Vianu. Plecati tntr-o excursie, Dan
Eu sunt dintre aeei
Barbilian Ii promite lui Tudor Vianu ca va scrie
un caiet de poezii, arqurnentand ca spiritul artistic Cu ochi halucinati si mistuiti launtnc,

se afla In fiecare. Din acest .pariu", Dan Barbilian Cu sufletul rnarit

I~i descopera talentul si iubirea rata de poezie. Caci am vazut idei.

A murit la 11 august 1961, Bucuresti, fragment din romanul .Petul Iui Procusf':

Muntii II'" Ma iubea de cincisprezece sau saisprezece

.Posomorata lor inlantuire ani. Stiam ca sunt pasiunea lui ramasa din

Nu e decat un spasm Incremenit adolescenta, cum ramane putin iloqica si

-Suprerna Incordare de granit, copilaroasa mintea bolnavilor dupa rneninqita,

Ramasa dintr-o alta Intocmire.- Acum cincisprezece ani eram, mi se spune si

Demult cand dorullor nebiruit astazi, cea mai trumoasa tata din oraselul
nostru. Cea mai frumoasa recolteaza toate
Ii logodi cu vasta stralucire" ... visurile, toate arnbitiile adolescentilor din

Barbu, Ion. Joe seeund, Chisinau: Litera, 1997

ora~... "

Petrescu, Camil, Patullui Proeust, Bucuresti

66

NOI - CITITORII

Un scriitor pe luna
---------~-'-------

Grupaj realizat de Claudia Petrea, XII D

Scriitorullunii mai: Scriitorul lunii iunie:
Tudor Arghezi (21 mai 1880, Bucurestl) a
fost un scriitor roman cunoscut pentru contrlbutla sa la Mircea canarescu (1 iunie 1956) este scriitor
dezvoltarea liricii rornanesti sub intluenta
baudelairianismului. Pseudonimul Arghezi provine, roman. A debutat cu poezii la Cenaclul de Luni si
expllca insusi scriitorul, din Argesis - vechiul nume In Romania Literara In anul 1978, coordonat de
al Arqesului, Pentru activitatea sa In literatura prlmeste profesorul Nicolae Manolescu, si In volum In
prima oara In 1936, la egalitate cu George Bacovia si a antologia Aer cu diamante, dar a citit si proza la
doua oara In anul 1946, Premiul National de Poezie. In
anul 1955 este ales membru al Academiei Rornane, Cenaclul de proza .Junimee" condus de Ovid S.
este distins cu numeroase titluri si premii, iar In anul
1965 prlmeste Premiul International Johann Gottfried Crohrnalnlceanu. Actualmente, Mircea Cartarescu
von Herder. este conterentiar universitar la Catedra de
Fragement din poezia Lumina lina. literatura rornana a Facultatii de Litere a
Universitatii din Bucuresti,
"Cum te qasesti, usoara zburatoare, Opere: Visul chimeric; Frumoase/e streine;
Zacand aici, pe-o margine de drum, Parfumul aspru al fictiunii; Vreau sa-mi spui,
ttumoese Zaraza Orbitor, Nostalgii etc.
$i nu dormind Intr-un polen Fragment din cartea "De ce iubim tetneile":
" ... Pentru ca merg pe strada drepte, cu capul sus,
de floare, cu umerii trasi inapoi ~i nu raspund privirii tale.
Invaluita-n aur si parfum?"... Pentru ca se trag din tetite. Pentru ca au un fel de
a gTndi care te scoate din rnintl." Cartarescu,
Mircea. De ce iubim femeile, Humanitas, 2009

Scriitorul lunii iulie:

Adrian Paunescu (20 iulie 1943, Copaceni, Balti), a fost un autor, critic literar, eseist, director de

reviste, poet, publicist, textier, scriitor, traducator si om politic roman. Este cunoscut mai ales ca

poet - debutand In 1960 si fiind unul dintre cei mai prolifici autori rornani contemporani - si ca

organizator al Cenaclului Hacara, Tntrunirernuzical-culturala destasurata periodic In anii 1973-

1985, de regula In orasele mari ale Rornaniei, unde artlstli prornovati de poet prezentau lucrari

muzicale si literare In tata unui public numeros.

Fragment din poezia Ruga.pentru pa.rinfi:

.Enlqrnatlci ~i curninu, Chearna-i Doamne inapoi Pentru cei ce ne-au tacut

Terrninandu-si rostullor, Ca si-asa au dus-o prost, Da un ordin, da ceva

Langa noi se sting ~i mor, $i fa-i tineri cum au fost, Sa-i mai poti Intarzia

Dragii nostri, dragi parinti. Fa-i mai tineri decat noi. Sa 0 ia de la inceput"

61

Zile internatio, nale amuzante NOI - CITITORII

------------~-'---------

lanuarie (echipa redactionala) Aprilie
4 aprilie - Ziua spunerii de minciuni
2 ianuarie - Ziua SF-ului 12 aprilie - Ziua branzei la gratar
16 aprilie - Ziua purtarii pijamalelor
6 ianuarie - Ziua fasolei la locul de rnunca
22 aprilie - Ziua bomboanelor
9 ianuarie - Ziua Invatarii cuvintelor jeleuri In forma de fasole
24 aprilie - Ziua poemului din
12 ianuarie - Ziua curateniei biroului ~ buzunar
25 aprilie - Ziua ADN-ului
13 ianuarie - Ziua Indeplinirii visurilor 26 aprilie - Ziua covrigilor
29 aprilie - Ziua fermoarului
16 ianuarie - Ziua statului degeaba

19 ianuarie - Ziua cutiilor de conserve

21 ianuarie - Ziua aprecierii veveritelor

30 ianuarie - Ziua croasantului

31 ianuarie - Ziua de-a-ndoaselea",

a mersului Inapoi, a Imbracarii pe dos,

a vorbirii sau a scrisului In sens invers

Februarie IIIIIIIIIII~ Mai
1februarie - Ziua muncii de acasa 9 mai - Ziua mernoriala a ciorapilor
In mod confortabil ADN' pierduti
2 februarie - Ziua clatitelor 17 mai - Ziua colectani lucrurilor
4 februarie - Ziua rnulturnirii postasului utile si inutile
7 februarie - Ziua constantei Euler 18 mai - Ziua farfuriilor curate
e=2.7182818 25 mai - Ziua muzicii vocale
8 februarie - Ziua rasului si a fericirii 26 mai - Ziua dansului Lindy Hop
9 februarie - Ziua durerilor de dinti 28 mai - Ziua hamburgerului
14 februarie - Ziua iubitorilor bibliotecilor 29 mai - Ziua punerii pernei In frigider
16 februarie - Ziua Inveselirii persoanelor 30 mai - Ziua gaurilor din galeti
rnorocanoase
23 februarie - Ziua aprecierii biscuitilor
de catre caini
28 februarie - Ziua dormirii In public

Martie lunie
1 martie - Ziua ptaniticari: vacantelor solitare 4 iunie - Ziua Irnbratisarii pisicii
4 martie - Ziua Incurajarii de a face ceva 12 iunie - Ziua trandafirului rosu
14 martie - Ziua constantei 17 iunie - Ziua mancarii cu legume
PI=3,14159265 si a mancatului de placinte 21 iunie - Ziua aprecierii luminii zilei
18 martie - Ziua momentelor penibile 22 iunie - Ziua inelelor de ceapa
20 martie - Ziua cererilor In casatorie 25 iunie - Ziua luarii copiilor la locul de
26 martie - Ziua creani propriei sarbatori rnunca
29 martie - Ziua magiei din fum si oglinzi 29 iunie - Ziua aparatelor foto
30 martie - Ziua plirnbarilor In pare 30 iunie - Ziua urrnaririi meteorilor

68 lulie
1 iulie - Ziua bancurilor
2 iulie - Ziua uitarii
5 iulie - Ziua celor dependenti de rnunca
8 iulie - Ziua jocurilor video
11 iulie - Ziuacelor care se inveselesc
singuri
17 iulie - Ziua porcilor galbeni
25 iulie - Ziua bucatarilor
27 iulie - Ziua "ia pantalonii si mergi
la plimbare"

NOI - CITITORII

EDITURA ART CITURA EMIRA

EdituraART INOUTAT• I Editura Nemira
EDITO:RIAUE
Ochi de plslca, Margaret Atwood Nu mai este 0 surpriza ca Editura
Despre Margaret Atwood se spune ca este un Venim si in acest Nemira scoate pe plata volumele
maestrului Stephen King. Mai nou,
autor versatil si 0 rnaestra a tesutului din nurnar ln retlparirea romanelor Misery sl
Apocalipsa. Atat de mult place stilul
condei, iar cartea aceasta promite sa vina cu lntampinarea lui, Incat stirn ca Ti vorn citi
o poveste induiosatoare care sa te puna pe voastra dragi majoritatea cartilor,
ganduri, despre framantarlle unei Oameni mari, Maria Orban
Faptul ca vorbim despre un autor
femei ajunse la varsta de mijloc. colegi, cu cateva roman care abordeaza subiectul
maturlzaru, ne deterrnina sa
Osul de peste fermecat, Charles Dickens propuneri de prezentarn cartea, pentru a ne face 0
Dickens ne place foarte mult cum scrie si cum parere, Pe site-ul editurii se spune ca
te fura In poveste. Faptul ca aceasta carte noutati editoriale aceasta ar putea fi cartea unei
qeneratii.Sa fie asa?
este si ilustrata reprezinta un atu. de la cateva dintre Tonul universal, Carlos Santana
Cred ca ceea ce ne atrage cel mai
Scandalul, Fredrik Backman cele mai mari tare nu este neaparat viata lui Carlos
Santana, cat modul In care scrie.
Exlsta si serialul cu acelasi nume pe HBO, edituri din tara, cu Multi au crescut pe muzica
lui si ne dorim sa aflarn daca
dar rnerlta sa asteptati pana cand yeti citi transmite la fel de mult si In scris.
Pachetul cantec de qheata !?i foc,
cartea. Autorul cartilor Un barbat pe nume precizarea ca ve~i George R.R. Martin
Serialul dupa aceasta carte a placut
Ove si Bunica mi-a zis sa-ti spun ce-! pare 'gasi pe site-urile si ne-am gandit ca
poate yeti fi lnteresati sa aflati ca
reu are deja 0 carte de vizita, acestora mult mai aceste carti tare iubite de multi
cititori sunt disponibile.
Datoria. Primii 5000 de ani, David Graeber
Acesta carte vine cu Invatatur: care sa multe noi aparitii

contribuie la sentimentul de constientlzare a care va pot

banului, a datoriilor, a Tmprumuturilor si In interesa.
general, a acelor lucruri despre care nimeni
nu ne invata. Daca 0 cltesti, revino cu 0 Echipa
parere,
.redacnonata,

69

EDI R PU leA

Editura Publica Editura Vellant

Niksen. Arta olandeza de a nu face NOUTATII Cum sa te conectezi cu natura, Tristan
nimic, Olga Mecking " Gooley
Cum sa fim lenesi In timp ce ne sirntirn mai Cred ca In lumea In care trairn noi, tot
creativi, mai productivi si mai Irnpliniti, Exact EDITORIALE mai captau de device-urile noastre,
ca olandezii, considerati unii dintre cei mai Venim ~i in acest neconstlentizand prezentul ori ceea ce
tericiti oameni de pe Pamant. ne inconjoara, cartea acesta vine ca 0
nurnar in gura de aer proaspat, Sa te conectezi cu
Invata cu inima. 0 educatle intam pinarea natura, sa fii
voastra, dragi atent la cantecul pasarllor, la cum
neconventlonala, Tony Wagner coleqi, cu cateva rnisuna frunzele arborilor toamna, ori la
Aceasta este povestea de viata a autorului propuneri de cum incalzeste 0 raza de soare, este 0
din perioada In care a fost atat elev, cat si noutati editoriale realizare In 2021.
profesor, aducand In atentie aspectele de la cateva dintre Cum sa ne bucuram mai mult de
critice cu care se confrunta parintii si cele mai mari exercltllle fizice, Damon Young
educatorii In zilele noastre si ne aduce Atat de bine ne sirntirn dupa un episod
aminte edituri din tara, eu de efort fizic, Incat rnerlta sa citim ceva
ca incercarea si eroarea, perseverenta si legat de subiectul acesta, daca ne
respectul pentru individ sunt la baza tuturor precizarea ca ve\i rnotlveaza.
proceselor de predare si de Invatare. campul de lupta, Jerome Colin
De garda in noaptea de cractun, Jurnalul gasi pe site-urile Un subiect despre un adolescent, care
sarbatorilor petrecute in spital, Adam Kay aoestora mult mai promite 0 lectura interesanta, Exlsta
Daca te-ai intrebat vreodata cum se multe noi aparitii viata dupa adolescental Parinti, cltltit
destasoara noaptea de Craclun pentru
personalul medical de qarda, aceasta pare care va pot
sa fie cartea care sa
raspunda acestor curiozltati. interesa.
Echipa
redacn,onala,

10

EDITURA NICULESCU EOITURA HUMANITAS

Editura Niculescu Editura Humanitas

Pove!?ti de noapte buna pentru adultl, .NOUTATI Turnul zorilor, de Sarah J.Maas
introducere de Lucy Mangan Acest volum Din noile aparitii nu lipsesc cartile cu
EDITORIALE terna istorlca, precum: Mircea
Flonta, Catalin Vasilescu, Ce este mai
va reusi sa ofere alinare In momentele In presus de orice?, Thierry Wolton, 0
care ne sirntirn obositi si sa ne conduca Venim si in aoest istorie rnondlala a comunismului.
Incercare de lnvestlqatle
spre taramul linistlt al somnului. numar in lstorica (acesta este volumul III), ori
polltica si jurnalism, precum: Valeriu
Fii fericit, fii tu Insutl, Ghidul intampi narea Nicolae, Nu tot ei! Romania in
ghearele imposturii, apoi 0 carte de
adolescentllor, Penny Alexander, voastra, dragi foarte mare actualitate, care abordeaza
Becky Goddard-Hill spiritul si educatla civica: Ciprian
Mihali, Dlctlonar subiectiv de cultura
o carte care are la baza cercetari stilntifice colegi, cu cateva
clvlca si, In final, doua autobiografii
si care Ie expllca adolescentilor de ce si propuneri de
dupa cum urmeaza: Maria, regina
cum functioneaza anumite lucruri. noutan editoriale Romanlel, Ganduri pentru vremuri
Puterea gandului, Milton Cameron grele. Cu 32 de carli postale din

Daca noi credem In puterea modului In de la cateva dintre colectia Virgil lerunca si Ana
Blandiana, Sora lume.
care qandirn, In legea atractiei si credem cele mai mari Spor la citit!

ca .Iucrurile~se pot Tnt~~pla asa cum n~ edituri din tara cu

dorlrn, daca vrem suflcient de mult, Sl .'

evident daca facem ceva In prlvinta asta. predizarea ca yeti

Cunoscuta sub diverse denumiri, precum gasi pe site-urile

puterea subconstlentului, psihologie acestora mult mai

dlnarnica, miracolul qandirii, vizualizare .. ..

creativa, gandirea pozltlva ajuta sa ne rnelte no. apan!1I

schirnbarn vletile In bine. care va pot

interesa.

Echipa

.redaetionala.

n

Portret de scriitor NOI - CITITORII

Grigore Vieru

--,~---

Dintre toate religiile, cea mai frumoasa este mama.

Prezentare reallzata de Bianca Antonila, X C

Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, Pererita, fostul judet Hotin, Romania, azi Republica Moldova - d.
18 ianuarie 2009, chisinau) a fost un poet roman basarabean.

In 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Romane.
In anul 1957 debuteaza editorial (fiind student) cu 0 placheta de versuri pentru copii, Alarma,

apreciata de critica literara, In 1958 a absolvit Institutul Pedagogic Ion oreanqa din ohisinau, facultatea
Filologie si Istorie. Se anqaieaza ca redactor la revista pentru copii scenteia t.eninista, actual mente Noi.

Anul 1968 aduce 0 cotitura In destinul poetului, consernnata de volumul de versuri lirice Nume/e tau,
cu 0 pretata de Ion Druta, Cartea este apreciata de critica literara drept cea mai oriqinala aparitie
poetica, In chiar anul aparitiei devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatura nationala
conternporana. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brancu~i, iar alte
doua sunt inchinate lui Nicolae t.abis si Marin Sorescu. Asemenea dedicatii apar pentru prima oara In
lirica basarabeana postbelica.

In 1973, Grigore Vieru trece PrutulTn cadrul unei deleqatii de scriitori sovietici. Participa la Intalnirea

cu redactorii revistei Secolul 20: Dan Haulica, $tefan Augustin Doinas, loanichie Olteanu, Geo $erban,
Tatiana Nicolescu. Viziteaza, la ruqarnintea sa, rnanastirile Putna, Voronet, sucevlta. Dragomirna,
varatec, Se intoarce la Chi~inau cu un sac de carti. Mai tarziu poetul face urrnatoarea rnarturisire:

.Daca visul unora a fost ori este sa ajunqa In Cosmos, eu viata intreaqa am visat sa trec Prutul."

In anul 1974, scriitorul Zaharia Stancu, presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, Ii face 0 invitatie

oficiala din partea societatii Uniunii, careia poetul Ii da curs. Viziteaza Transilvania, Insotit de poetul
Radu carneci. In 1977, iarasi la invitatia Uniunii Scriitorilor din Romania viziteaza, impreuna cu sotia,
mai multe erase din Romania: Bucure~ti, Constanta, Cluj-Napoca, lasi.

La 5 decembrie 2005, poetul Grigore Vieru a suferit un accident suspect ce i-ar fi putut curma viata,
Poetul s-a declarat convins ca nu a fost yorba de 0 situatie intamplatoare si banala, Pe 16 ianuarie
2009, poetul a suferit un gray accident de circulatie si a fost internat la Spitalul de urqenta din chisinau,
avand sanse minime de supravietuire. A Incetat din viata pe data de 18 ianuarie a aceluiasi an, la exact
doua zile dupa accident, In urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.

Grigore Vieru a fost decorat post-mortem la data de 20 ianuarie, fiindu-i conferit Ordinul National
Steaua Romaniei In grad de Mare Cruce.
Opera
1957 - Alarma (versuri pentru copii); 1958 - Muzicute (versuri pentru copii); 1961 - Fat-Frumos
curcubeul si Buna ziua, fulgilor! la editura Cartea Moldoveneasca; 1963 - Multurnirn pentru pace
(versuri) si Fagura~i (versuri, povestiri si cantece).: 1964 - Revista Nistru publica poemul t.eqarnant,
dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu.

12

Portret de scriitor NOI - CITITORII

Grigore Vieru

--,~---

Dintre toate religiile, cea mai frumoasa este mama.

Prezentare reallzata de Bianca Antonila, XC

1965 - Versuri pentru cititorii de toate varstele, pretatat de Ion Druta pentru care i se acorda Premiul
Republican al Comsomolului In domeniulliteraturii pentru copii si tineret (1967).
1967 - Poezii de seama voastra (editura Lumina); 1967 - Barbatii Moldovei cu 0 dedicatie pentru
nationalistul Nicolae Testirniteanu (revista Nistru). Intregul tiraj este oprit, dedicatia scoasa,
1969 - Duminica cuvintelor la editura Lumina cu ilustratii de Igor Vieru, 0 carte mult Tndragita de
prescolari, care a devenit prezenta In orice gradinita de copii. 1970 - Abecedarul (editura Lumina) In
colaborare cu Spiridon Vangheli si pictorul Igor Vieru); 1970 - Trei iezi ; 1974 - Aproape (versuri lirice,
cu ilustratii color de Isai oarrnu): 1975 - Mama (editura Lumina carte pentru cei mici, ilustrata de Igor
Vieru); 1976 - Un verde ne vede! (editura Lumina volum pentru care poetului i se decerneaza Premiul
de Stat al Republicii Moldova (1978); 1991 - Metafore albastre (editura Narodna cultura, Sofia In
colectia Globus poetic, traducere In limba bulqara de Ognean Stamboliev.)

Sursa: wikipedia

Poetul Vieru a plans amarul si lupta pentru unitatea rornanilor, despartiti de vicisitudinile istoriei si
orgoliile carrnuitorilor lurnesti: a jelit izgonirea lui Dumnezeu din mintea si viata poporului roman; a
nazuit dupa tot ce este stant si curat, plarnadit de geniul neamului sau, In creatiile sale, ochii lui
Dumnezeu veqheaza permanent viata - opera rnainilor Sale.

Cineva I-a intrebat odata: "De unde veniti, domnule Grigorie Vieru?". A raspuns poetul: .vin din
Basarabia, unde romanii sunt saraci de rnanqaiere. Mangaierea noastra e Limba Romana. Mangaierea
noastra e iubirea. Mangaierea noastra e credinta In Dumnezeu". Pe toate Ie vedea raportate la
Cerescul Parinte si la vesnicie. viata Insasi 0 considera Irnplinita, daca II ai ca prieten pe Dumnezeu.

$i Inca: intrebat de un ziarist ce I-ar cere lui Dumnezeu, scriitorul a rostit, paratrazand vorbele
episcopului Dionisie Romano: .Doarnne, nu pede psi Romania pentru pacatele fiilor ei!". Poetul sirntea
ca atunci cand unui popor Ii slabeste puterea de a-si iubi si de a-si respecta valorile, atunci se afla In
declin; cand viata lui se rnacina din pricina ratacirilor, a indiferentismului, a luptelor fratricide pentru
putere, uitandu-si credinta strarnoseasca si istoria, atunci patria se stinge.

Vorbele poetului:
Cine T~ischirnba limba, T~ischirnba Patria.
Eu n-am trecut Prutul - I-am sarit.
S-a mutat pe rnormantul mamei toata iarba din abecedarul copilariei mele.
Pragul este un animal divin care se hraneste cu urmele mamei.
Sta In puterea Limbii Romane sa-l qaseasca odata si odata pe Dumnezeu.
De ce mai suflu dirnineata In promoroaca geamului, daca nu se mai vad prin zapada urmele mamei?!
Poetii sunt copiii naturii.

13

Portret de scriitor !~,

NOI - CITITORII

Grigore Vieru

--,~--- GRIGORE

VIERU

Dintre toate religiile, cea mai trumoasa este ma

Prezentare reallzata de Bianca Antonlla, XC

It NUM.iJo di- ~iatUv

NimJ,ut de, RlJUii

Reaprindeti candela Chipul tau, mama

Reaprindeti candela-n cascioare Chipul tau, mama,
Langa busuiocul eel mereu Cao mie
Degerat la rnaini si la picioare, De privighetori ranite,
Ochii tai
Se Intoarce-acasa Dumnezeu.
In care s-au Intamplat
Doamne Cel din slavile crestine,
Ce pacate oare-ai savar~it Toate
Ca te-au dus acolo si pe tine
TnSiberii fara de star~it?! oate se pot Intampla
Toate Ie ierti,
Doamne de Sus, Pe lume!
Cu blandete rnareata, Lacrima ta:
Chiar ~i pe cei Diamant ce taie-n doua
Care te-au dus Oglinda zilei.
TnSiberii de qheata: Nedespartita de cer
Ninge frigul si pustiul ploua, Ca apa de uscat,
Degerata-mi este inima.
Doamne, bine nu ne-a fost nici noua t.ocuiesti 0 casa
Fara sfatul si lumina Ta.
Doamne, intra si-n a mea chilie Cu doua ferestre:
st-amandoi, raniti ~i Inqhetati, Una ce da spre viata,
Sa ne Incalzim cu bucurie Alta cu tata spre moarte,
Unul langa altul ca doi tran. La fel de limpezi arnandoua.
Toate Ie ierti, 0, mama,
Doamne de Sus, Spre mine mamile-ti Intinde:
Cu blandete rnareata, Spre eel
Chiar si pe cei Care cu dor te-asteapta,
Care te-au dus $i tie apropiindu-rna,
Apropie-rna linistii ce esti,
In Siberii de gheata! Acum si-ntotdeauna,

J4

Recenzii Magicianul NOI - CITITORII

~--------~--~---

de John Fowles

stetan ctobantta, Colegiul Tehnic "Gh. Asachi", la~i

Probabil ca este cea mai irnprevizibila carte un tablou cu fosta sa sotie, pe nume Lily. Din
pe care am citit-o. De fiecare data cand crezi acel moment, ori de cate ori Nicholas se
ca situatia s-a rezolvat iar totul va fi bine de ducea la Maurice In vizita, sirntea un spirit,
acum Incolo, toata situatia 0 ia razna; si asta sirntea 0 prezenta feminina In preairna.
se Intampla la nesfarsit, chiar pana la ultimele Conchis a vrut sa-I puna pe Nicholas In rata
pagini. Astfel, uneori ajungi sa te enervezi rnortii (dupa ce i-a povestit tntarnplari din
vazand ca brusc nimic nu mai are sens si ca arrnata). I-a pus In fata un pahar cu otrava si
tot ce ai citit pana acum a fost 0 minciuna, un zar: daca pica 6 cand dadea cu zarul,
toate acestea Invartindu-se In jurul unei atunci trebuia sa dea pe gat paharul cu otrava
persoane. Da, este 0 carte In care probabil dar, ce sa vezi, chiar a nimerit cifra 6 si a mai
minciuna si lnselatoriile sunt pe primul plan, dat 0 data si Inca 0 data si Inca 0 data, dar tot
6 a picat. Totul a fost un joc, Maurice a dorit
insa sunt folosite doar pentru a oferi 0 lectie de
sa-: puna In rata rnortii si sa sirnta ce a sirntit
viata unui om si de a-I maturiza.
Cartea se deschide cu 0 secventa din viata si el In razboi. Nicholas a tras 0 sperietura
zdravana, dar, In comparatie cu ce-I
lui Nicholas, care se indraqosteste de 0 tata, asteapta, nu este nimic.
Alison. 0 rata mai usurica de fel. Relatia lor nu
a fost de lunga durata deoarece Nicholas a Cei doi au legat 0 relatie de prietenie si
primit postul de profesor de limba enqleza pe 0 Nicholas a ajuns sa 0 cunoasca pe iubita
insula mai retrasa din Grecia. Arnandoi rnoarta a lui Maurice, Lily. Tntre cei doi s-a
sufereau unul dupa altul, dar Alison Ii duce legat 0 relatie de prietenie chiar ceva mai
dorul cel mai mult, planqand si trirnitandu-i mult decat doar 0 prietenie. Nicholas Urfe se
scrisori prietenului ei. Nici viata domnului indraqosteste de "Lily fantoma". Dar el
Nicholas nu era mai buna sau mai usoara: din intuieste ca nu este tantorna, lucru confirmat
contra, suferea si se simtea In plus, motiv la ea la scurta vreme. Nicholas capata
Incredere In Lily, dar 0 tntarnplare I-a dat
pentru care, intr-un timp, avea qandur: de peste cap: cand se plimbau pe plaja, a
lnceput sa bata clopotul din turnul de pe
sinucidere. plaja. Lily a zis ca pentru ea bate, dar
Tntr-oseara, personajul principal a decis sa Nicholas nu a lasat-o sa se duca. Ajuns
acolo, a vazut un sacal care a rapit-o pe Lily,
se duca la plimbare pe tarrnul insulei Bourine, dar ce sa vezi, pe plaja mai era Inca 0 Lily.
pentru a se mai destinde. Din Intamplare, Doua Lily. Nicholas a crezut ca nu vede bine.
cunoaste un personaj ciudat, pe nume Maurice A rarnas total confuz si Ingandurat. Cand s-a
Conchis, care II va juca pe degete pentru tntalnit cu Lily din nou, aceasta a decis sa-:
planurile sale secrete, ce vor fi deconspirate de spuna adevarul. De fapt, pe ea 0 chema
Julie, iar pe cealalta "Lily", June, care era
Nicolas intr-un final. sora ei qearnana. Un singur lucru facea

Conchis II invita pe Nicholas la conacul sau si diterenta
Ii prezinta povestea sa de viata, Ii arata

15

Recenzii NOI - CITITORII

Magicianul

------~--------

de John Fowles

stetan ctobantta, Colegiul Tehnic "Gh. Asachi", lasi

tntre cele doua: una avea 0 cicatrice la mana. Dupa cateva zile, Nicholas a decis sa se
$acalul era un om pus de Maurice. duca In vizita pana la Maurice. Acesta a decis
sa-i spuna 0 alta poveste din viata sa. Tntimpul
Nicholas ~i-a pus toata Increderea In Julie, razboiului, Maurice a fost declarat primarul
dar stalpul de Incredere a fost pus la inoorata acelui loc. Doi dintre sateni au omorat cinci
de domnul Maurice, care i-a spus ca Julie e soldati germani. Germanii cer predarea
schizofrenica si ca a fost adusa de el pentru a vinovatilor, sau ucid 0 suta dintre ei. Criminalii
o putea ajuta. Fiindca nu era destul, Maurice nu sunt gasiti, germanii aleg 99 de persoane iar
I-a bagat pe Nicholas tntr-o stare de hipnoza persoana cu nurnarul 100 era chiar Conchis. Cu
(efectele acesteia se vor vedea mai tarziu),
Cand s-a reintalnit cu Julie, aceasta aproba totii au fost dusi intr-un lagar. Conchis a fost luat
cuvintele lui Conchis. EI a iertat-o pentru ca 1-
a rnintit. Alison Ii trimite 0 scrisoare lui separat si dus prin tot felul de camere de tortura,
Nicholas, precum ca vine In Atena si ar fi unde a vazut cadavre, oameni rnutilati si
frumos sa se lntalneasca. La inceput nu stie torturati. Conchis a scapat, dar mai tarziu a fost
ce sa faca. Mai lntai se duce la Maurice, dar pus In rata unei situatii foarte dificile: ori sacritica
pe insula Bourani nu era nimeni si fiindca era doi oameni (fara sa-i Impuste), ori germanii ucid
la Inceputul vacantei dintre semestre a decis 99 de oameni nevinovati. Germanii i-au
sa duca. Nicholas ajuns in Atena I~i da Impuscat pe toti, Conchis a scapat la lirnita.

tntalnire cu Alison, se duc intr-un apartament Relatia dintre Nicholas si Lily devine din ce In
ce mai senoasa, iubirea lor Inflorind. desi el tot
unde si-au povestit ce tacusera de cand nu s- se gandea la Alison.
au mai vazut si cat de mult Ie fost unul de
altul. Tot In acea seara au iesi la 0 plimbare, Totul se cornplica: June, sora qearnana a
unde au trait clipe de vis, Irnpartasindu-si Juliei, Ii spune adevaratul adevar: pe Julie nu 0
iubirea reciproca Dar cum dupa orice vis te chema "Julie" ci Lily, iar pe ea Rose. Alison nu a
trezesti, asa se intampta si In viata. Cei doi s- murit, era de fapt un complot. Lily juca tot ce Ii
au certat groaznic. Dirnineata Alison, spunea Conchis si pe deasupra II lnsela pe
disparuse. Nicholas a cautat-o peste tot, dar Nicholas cu Joe (sacalul). Nicholas era socat,
nici urrna de ea. dar tot a decis sa se intalneasca cu Lily. June II
duce la sora sa, aceasta vazandu-l i-a sant in
Ajuns din nou la Bourani, Nicholas Urfe se brate, apoi Lily s-a ridicat si a plecat, lasandu-l
intalneste cu Maurice, poarta 0 discutie pe Nicholas cu trei barbati, care i-au dat 0 doza
despre vacanta sa, evitand sa-i spuna ca s-a de somnifere. Nicholas s-a trezit pe un vapor,
tntalnit cu Alison. Poate fiindca se dupa cinci zile. Dupa alte cateva zile este dus la
indraqosteste tare de Lily, desi tot se gandea .judecata''. Memorase drumul legat la ochi. A
la Alison. Tn Nicholas era 0 lupta grea, dar ajuns lntr-o sala, unde s-au adunat multi oameni
cum In viata, pe langa 0 problema mai apar cu masti pe cap, In spatele carora erau Maurice,
Inca sapte, a aflat ca Alison s-a sinucis... Lily, Rose si multi oameni de ~tiinta. S-a citit
Moartea ei a lasat un mare golln inima sa. evolutia lui Nicholas si i s-a mai spus scopul
acestui joc: de a vedea cum reactioneaza 0
persoana In asemenea situatii,

16

Recenzii NOI - CITITORII

Magicianul

------~--------

de John Fowles

!?tefan ctobantta, Colegiul Tehnic "Gh. Asachi", lasi

Totul fusese un test psihologic. Nicholas Cartea se terrnina cu urmatoarea scena:
a fost pus tntr-o situatie dificila: ori lua biciul Nicholas lmpreuna cu Alison, intr-un parc, pe 0
si 0 batea pe Lily, ori pleca si nimeni nu se vreme rnohorata. Dupa ce au discutat, Nicholas
lua de nimeni. EI a decis sa ia biciul dar nu decide sa piece, Alison TI opreste, el Ti da 0
a putut trage, deoarece ~i-a amintit scena palma si Ti spune: "Nu poti sa urasti pe cineva
deja Tnfrant. Care, fara tine, nu va mai fi om
pe care i-a povestit-o Maurice, In care el ori Tntreg". E tacut, nu va ierta, nu va Tntinde mana
sacrifica doi oameni, ori mureau 100 de niciodata, va rarnane de-a pururi In acest
prezent Inqhetat.
persoane. A fost legat la ochi si dus pe un
drum diferit. .Maqicianul" este 0 carte In care se prezinta
viata asa cum este ea, daca 0 vezi dintr-un
Cand Nicholas s-a trezit, era pe un camp anumit punct: perioada pe care 0 petrece
deschis; a intrebat lumea de Maurice, de tot Nicholas In Grecia a fost cu urcusuri si
ce vazuse, dar lumea nu stia nimic. coborasuri, cu probleme usoare si foarte grele
chiar imposibil de rezolvat, ajunqand In
Incercand sa-: gaseasca prin cele doua fete, momente de criza exact ca In viata. Nicholas a
avut Tncredere In Lily, dar a ajuns sa fie tradat
a aflat ca Maurice era mort din 1849 si ca de nenurnarate si tot fara ea a ram as.
totul se tntarnplase In 1853 (era 0
rninciuna). A~a se poate lntampla oricand In viata.

John Fowles John Fowles s-a nascut In 1926, Anglia.

r-OW1€~ Dupa ce a urmat cursurile Universitatii din Edinburgh, In 1950 a obnnut 0

Magicianuj diploma de master of arts In literaturile trenceze $i germana la Oxford.
Atunci avea se-i descopere pe existentiali$tii francezi $i pe promotorii Noului
Roman.

A predat literatura ttencezii la New College, Oxford, a fost profesor de

limba $i literatura engleza la Universitatea din Poitiers, apoi la Co/egiul

Anargyrios de pe insula greceasca Spetsai (exoeriente evocetii In romanul
Magicianul), pentru ca, tntre 1954 si 1963, sa predea literatura engleza la

Co/egiul St. Godric din Londra. Este considerat de criticii englezi drept unul
dintre retxezententii principali ai postmodernismului britanic.

John Fowles a dobandit tecunoesteree internationala 0 data cu eoeritie

primului seu roman, coiectionero! (1963), reputetie pe care urmetoerete
sale romane au confirmat-o: Magicianul (1966), lubita locotenentului francez
(1969), Daniel Martin (1977), Mantisa (1982), Omida (1985).

11

Recomandare de Iectura NOI - CITITORII

Sa nu spui niciodata pentru totdeeune,

de Jennifer L. Armentrout

------~--~--------

Recenzie de lasmina Tescovina, XI C

.Pentru totl cei care lsi cauta cuvintele $i pentru cei care Ie-au gasit."
Jennifer L. Armentrout

Sa nu spui niciodata pentru totdeauna $i pentru acel pentru totdeau na era nevoie

este 0 poveste a doi tineri, Rider $i Mallory, de timp. lar eu nu mai puteam astepta
care au In spate experiente tntncosatoare pentru totdeau na."

tralte In copuarie intr-un centru de Jennifer L. Armentrout ne surprinde cu 0
poveste terrnecatoare despre 0 tanara
plasament. Ea a tnvatat ca cea mai buna curajoasa care lupta pentru a-si exprima
arma a sa este tacerea. EI a promis ca 0 va adevarul dintr-un refugiu al taceril. 0
proteja pentru totdeauna. Ei considerau ca poveste In care trecutul schimba prezentul.
legatura care Ii uneste este tndestructlbtla.
Oar drumurile lor se despart brusc. Fiecare o poveste emotionanta despre viata,

dintre ei tncearca sa lase trecutulln urrna $i prietenie, empatie, iubire.

sa se axeze pe viitor. Rider $i Mallory se "Sa nu spui ntclodata pentru totdeauna"

reintatnesc la liceu $i trnpreuna gasesc nu este doar 0 poveste, ci $i 0 leqie de

remediu pentru dmcunatue $i problemele pe viata, Orice persoana, orlcat de puternica ar

care Ie au. Acest remediu se dovedeste a fi fi, poate fi atectata de traumele din
prietenia $i iubirea. copitarle. Mallory a tnvatat ca In viata nu
exista doar lntu neric $i rau. speranta $i
"Ourerea $i supararea nu erau pentru
totdeauna." Acel .pentru totdeauna" nu mai lumina pot aparea atunci cane nu crezi ca

era 0 problema. Pentru totdeau na erau mai este posibil. Sa nu spui niciodata
bataile inimii mele $i speranta pentru ziua L. Armentrout
de maine. Pentru totdeauna era raza de - Bucuresti: Editura
soare care se ivea dupa fiecare nor pentru totdeauna
Epica, 2018

Intunecat, ortcat de negru $i dens era.

Pentru totdeauna tnsearnna sa stii ca

momentele de slabtclune sunt trecatoare.

Inseamna sa stiu ca sunt puterruca ...

Pentru totdeauna era pur $i simplu 0

promisiune de mai mult.

18

NOI - CITITORII

Autorul nurnarului 14 al revistei NOI

Ana Blandiana
--------~--------

Prezentare reallzata de Miruna Varzar, XI C

Ana Blandiana, nascuta Otilia Valeria Coman (25 martie 1942, Timi$oara) este 0 poeta

$i 0 luptatoare pentru libertate clvica In Romania, autoare a 26 de cart: publicate In

rornana $i a 60 de volume aparute In 26 de limbi.

Ca fiica a unui detinut politic (tata: sau fiind preotul ortodox Gheorghe Coman), a trebuit

sa astepte patru ani pana cane autorttatile comuniste i-au perm is Inscrierea la Facultatea

de Filologie din Cluj. Pentru a ocoli sicanele regimului, Otilia Coman si-a luat pseudonimul

Ana Blandiana, dupa numele satului natal al mamei, [espeeti\t Blandiana, Alba.

oebuteaza In revista Tribuna, din Cluj, cu poe" i'~ ®ti9irffitate, semnand pentru prima

oara Ana Blandiana. Dupa 0 , lnterdlctle Gie0 p'tiatFlrJ ani, recebuteaza In revista

~
Contemporanu/, condusa de G. Iva~cu".

In anul 1964 Ii apare prima ~arte, Persoana7 Tntaiaplural, versuri, cu 0 pretata de
f)

Nicolae Manolescu. Trei ani mai tarziu lucreaza ca redactor la revista Viata Studenteasca.

Ana Blandiana s-a implicat In viata clvica printr-o serie de actiuni In cadrul Aliantei

Civice. Conduce Memorialul de la Sighet, un institut de studiere a crimelor comunismului.

De-a lungul anilor, poeta a Intreprins - ca lnvltata a unor unlversltati, orqanizatii

culturale - mai multe calatorn de documentare si studiu In diverse tari europene si a

participat la congrese si festivaluri de poezie. In afara volumelor rnentionate, i-au mai

aparut grupaje de poeme In reviste si antologii din foarte multe tari.

Ana Blandiana e decernata cu un sir de premii valoroase: Premiul pentru poezie al

Uniunii Scriitorilor din Romania, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Romane,

1970; Premiul pentru proza al Asociatiei Scriitorilor din Bucure~ti, 1982; Premiul

International "Gottfried von Herder", Viena, 1982; Premiul National de Poezie, 1997;

Premiul "Opera Omnia", 2001; Premiul International "Vilenica", 2002. In martie 2016 a

primit Premiul "Poetul European al Libertatii", pentru volumul Patria mea A4.

Poeta a primit $i Ordinul national "Pentru Merit" in grad de Mare Cruce (1 decembrie

2000) .pentru realizari artistice remarcabile $i pentru promovarea culturii, de Ziua

Natlonala a Romaniei".

19

NOI - CITITORII

Opera (seleqie):
Carti de poezie
Persoana tntaia plural, 1964; Stea de prada, 1986; Arhitectura valurilor, 1990; 100 de

poeme, 1991; In dirnineata de dupa moarte, 1996; La cules Ingeri, 1997, 2003, 2004;

Soarele de apoi, 2000; Refluxul sensurilor, 2004; Poeme (1964-2004), 2005; Tntoarcerea
lui Arpagic, 2008; Variatiuni pe 0 terna data, 2018.
Carti de eseuri
Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai trurnoasa

dintre lumile posibile, 1978; orase de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul In

multirni, 2000; 0 silabisire a lumii, 2006; Istoria ca viitor, 2017
Carti de proza
Cele patru anotimpuri, 1977, 2001 - nuvele fantastice; Proiecte de trecut, 1982 - nuvele
fantastice; (volume aparute sub titlul orasul topit $i alte povestiri fantastice In 2004);
Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 - roman; tmitatie de cosrnar, 1995 - nuvele;
Povestiri fantastice, 2016.
Carti In format electronic
2003: Coridoare de oglinzi; La cules Ingeri, vol I; La culesilnqen, vol II, Editura LiterNet

In2004: Autoportret cu palimpsest; Calitatea 6ie I artor, Editura LiterNet 2005:

Fragmentarium (edltle rornano-rranceza), Editura l:iterNet 2011: Sternenherbst (edltle
rornano-qermana), Editura Dionysos, Germania - Ijilingv - Kindle Edition, (Amazon). Trad.

NOI - CITITORII

Autorul nurnarului 14 al revistei NOI

Ana Blandiana

--------~---------

Prezentare reallzata de Miruna Varzar, XI C

t.asa-mi, toamna ... Ar trebui

t.asa-rni, toarnna, pomii verzi, Ar trebui sa ne nastern batrani,
Uite, ochii mei ti-i dau. Sa venim tntelepu,
leri spre seara-n vantul galben Sa fim In stare de-a hotart
Arborii-n genunchi planqeau. soarta noastra In lume,
t.asa-rni, toarnna, cerullin. Sa stirn din rascrucea primara
Fulgera-mi pe frunte mie. ce drumuri pornesc
Asta-noapte zarea-n iarba $i iresponsabil sa fie doar dorul
Tncerca sa se stasie.
t.asa, toam na-n aer pasan, oede-a rnerue.
Pa;;ii mei alunqa-rni-i.
Dimineata bolta scurse Apoi'$a facem mai tineri,
Urlete de ciocarlii.
t.asa-rni, toarnna, iarba, lasa-rni , fima,i tiner( merqand,
Fructele si lasa [i'I;;i puternici s-ajungem
Ursii neadorrniti, berzele neduse, r;i( la'Roarta creatiei,
Ora lurninoasa. ~ !Jt8c;emde ea ;;i,-n iubire
t.asa-rni, toarnna, ziua, nu mai lilt and adolescenti,
Plange-n soare fum. Sa fim copii la nasterea fiilor nostri.
lnsereaza-rna pe mine, '''oricum ei ar fi atunci mai
Ma-nserez oricum. batram decat noi,
Ne-ar Invata sa vorbim,
Oaca vrei sa nu te mai lntorci ne-ar legana sa dormim,
Noi am disparea tot mai mult,
Daca vrei sa nu te mai Intorci, devenind tot mai mici,
Fere;;te-te de matraguna - Cat bobul de strugure, cat bobul
Ea-mi fura seara glasul de rnazare, cat bobul de qrau ...
$i planqe cu el
Din urmele talpitor tale; Daca vrei sa ma uiti
Daca vrei sa rna uiti, Nu te apropia de mare,
Ascunde-te de luna - Inconiura marea,
Ttiva aminti Nu te-arata sub zborul pasaritor,
Cum am mers prin lumina ei Fugi
Cu picioarele goale; De salciite cu pletele prelungi,
Daca vrei sa pleci, Pana vei gasi locul unde te
Ascunde-te de ploaie, Asteapta uitarea.
Fere;;te-te de ninsoare, De tot ce-i viu ascunde-te.
0, dar daca vrei sa pleci,
Daca vrei sa ma uiti,

Nu incerca sa mori,
Mai ales nu incerca sa mori-
Stiu sa cobor ca lntr-o tantana

Prin flori ...

81

NOI - CITITORII

Cele mai citite cart,i in 2020

----------~-------

Retrospectiva reallzata de Bianca Antonila, X C

o scurta privire retrospectiva a bilantului de vanzari al anului 2020 asa cum a fost

transmis de cateva dintre editurile romanesti,

TOP cele mai citite carti Corint in 2020
1. Sheryl Eberly, Bunele maniere pentru copii In 365 de zile
2. Torben Kuhlmann, Armstrong. Calatoria fantastica a unui soricel pe Luna
3. Joel C. Rosenberg, Evadare de la Auschwitz - Bestseller New York Times
4. Stejarel Olaru, Maria Tanase. Artista, omul, legenda
5. Megan Miranda, Ultimul oaspete

Cele mai vandute carti Humanitas, Humanitas Fiction ~i Junior publicate in 2020
TOP EDITURA HUMANITAS 2020
1. Gabriel Liiceanu, Isus al meu
2. Marcus Aurelius, Ganduri despre sine lnsusi
3. Radu Paraschivescu, Recviem vesel pentru tata
4. Tatiana Niculescu, seoucatorul domn Nae
5. Mircea Cartarescu, Creionul de tarnplarie

TOP EDITURA HUMANITAS FICTION 2020
1. Guzel lahina, Copiii de pe Volga
2. Heather Morris, Calatoria Cilkai
3. Hiro Arikawa, Memoriile unui motan calator
4. Isabel Allende, 0 lunga petala de mare
5. Eric-Emmanuel Schmitt, Felix si izvorul invizibil

TOP HUMANITAS JUNIOR 2020
1. I.P. Nosov, Noile aventuri ale lui Habarnam
2. Alex Rovira, Francesc Miralles, Pove~ti ca sa te iubesti mai mult
3. ***, Transforma apa In culori. Tncalatone
4. ***, Mamici si pitici cu lipici. Pe langa casa omului
5. Olga Gudynn, Aventurile rarnei Oli

TOP cele mai citite carti Litera in 2020
1. Alex Michaelides, Pacienta tacuta
2. Michelle Obama, Povestea mea
3. Jeanine Cummins, Pamant american
4. Jay Shetty, Gande~te ca un calugar
5. Jojo Moyes, Darul stelelor

82

NOI - CITITORII

TOP cele mai citite carti Nemira In 2020
1. Matt Haig, Biblioteca de la miezul noptii
2. Stephen King, Institutul
3. Elizabeth Hickey, Sarutul pictat
4. Andrzej Sapkowski, Turnul randunicii
5. Rebecca Serle, Peste cinci ani

TOP cele mai citite carti Polirom In 2020
Top general
1.Yuval Noah Harari, Sapiens. scurta istorie a omenirii
2. Yuval Noah Harari, Homo Deus. scurta istorie a viitorului
3. Yuval Noah Harari, 21 de lectii pentru secolul XXI
4. George Orwell, 0 mie noua sute optzeci si patru
5. J. D. Salinger, De veghe In lanul de secara

Top cele mai vlndute titluri Polirom In anul 202011 t.iteratura romana
1. Simona Popescu, Exuvii
2. Moni Stanila, Brancusi sau cum a invatat testoasa sa zboare
3. Dan Lungu, Sint 0 baba comunista'
4. Veronica D. Niculescu, Toti copiii libraresei
5. Lavinia Braniste, Sonia ridica mana

Top cele mai vlndute titluri Polirom In anul 2020llNonfictiune autori romani
1. Andrei Ursu, Roland O. Thomasson, Tragatori si mistificatori. Contrarevolutia secuntatn In
decembrie 1989
2. N. Steinhardt, Jurnalul fericirii
3. loan T. Morar, Fake news In Epoca de Aur. Amintiri si povestiri despre cenzura comunista
4. Daniel David, Psihologia poporului roman. Profilul psihologic
al rornanilor tntr-o monografie coqrutiv-experirnentata
5. Mircea Eliade, Istoria credintelor si ideilor religioase Vol. I. De la epoca de piatra la misterele
din Eleusis

Top cele mai vlndute titluri Polirom In anul 2020llNonfictiune autori straini
1. Yuval Noah Harari, Sapiens. scurta istorie a omenirii
2. Yuval Noah Harari, Homo Deus. scurta istorie a viitorului
3. Yuval Noah Harari, 21 de lectii pentru secolul XXI
4. Souad, Mane-Thereseouny, Arsa de vie
5. Malala Yousafzai, Christina Lamb, Eu sint Malala

83

NOI - CITITORII

Top cele mai vlndute titluri Polirom In anul 2020llTraduceri din literatura universala
1. George Orwell, 0 mie noua sute optzeci si patru
2. J. D. Salinger, De veghe In lanul de secara
3. Harper Lee, Sa ucizi 0 pasare cintatoare
4. George Orwell, Ferma animalelor
5. Haruki Murakami, Padurea norveqiana
Top cele mai vlndute titluri Polirom In anul 202011 t.iteratura pentru copii
1. Elif Shafak, Fetita careia nu-i placea numele sau
2. Michael Ende, Momo
3. Veronica D. Niculescu, 0 vara cu Isidor
4. Sophie Kinsella, Eu si Marni-Zina: Dorinte de unicorn
5. Otilia Cazimir, A murit Luchi
Top Editura Publica
1. lancu Guda, Economia In vremea coronavirusului
2. dr. Mai Thi Nguyen-Kim, 0 sa razi, totul e chimie
3. Simon Sinek, Jocul infinit
4. Simon Hughes, Allez Allez
5. Gabriel Weinberg si Lauren McCann, Super gandire

...YU"~1x.om 11 r~fi

-N.l~rt:h:JJ rne-nirii

84

21 martie - Ziua lnternationala a Poeziei

-----~---'---

Prezentare de Miruna Varzar, XI C

"Ziua lnternationala a poeziei" urmareste sa sustina creatla poetica, stabilirea
unui dialog intre poezie si alte genuri ale creatiei, editarea si promovarea poeziei

ca arta deschisa oamenilor.

vaDe Ziua tnternatlonala a Poeziei propunem, dragi prieteni,

cateva frumoase citate despre poezie. Poezia Inaripeaza sufletul!

.Poezia nu este numai arta: ea este Tnsa;;i viata, tnsusi sufletul vietii."
(Nichita Stanescu)

.Poezia adauua viata vietii."
(Mario Luzi)

.Viata eo sublirna opera de arta. Nu exista poezie mai frumoasa decat sa traiesti deplin".
(Georges Clemenceau)

.Poezia este tot ceea ce menta sa ne amintim In viata".
(William Hazlitt)

.Poezia este limbajul prin care omul isi exploreaza propria uimire."
(Christopher Fry)

.Poezia este un fel de rnuzica, trebuie sa 0 auzi ca sa 0 apreciezi."
(Voltaire)

.Poezia nu trebuie sa straluceasca, trebuie sa lumineze."
(Ana Blandiana)

.Poetii sunt copiii naturii."
(Grigore Vieru)

.Poezia este casatoria realitatii cu idealul, In sufletul poetului."
(Bogdan Petriceicu Hasdeu)

.Poetii sunt inima urnanitatii'',
(Eugene lonesco)

.Poezia este un joc."
(Paul Valery)

.Poezia este Patria cuvintelor de duh".

.Poetii vin si pleaca, dar poezia rarnane eterna". (David Boia)

21 martie - Ziua lnternat,ionala a Poeziei

~--~~--i~--=-~--

Prezentare de Miruna Varzar, XI C

Despre poezie

Pana In prezent, 99% dintre cei care au dominat arta poeziei sunt barbati, msa primele versuri
care au fost scrise vreodata Tiapartin unei femei.

Cine a fost, deci, primul poet din istoria omenirii?
Tntrebarea i-a macinat pe multi, dar raspunsul se afla In inoeoartata istorie, acum 4000 de ani.

Prima poeta din lume s-a numit Enheduana, 0 printesa akkadiana si preoteasa a Zeului Lunii,
Nanna. Aceasta a trait In secolul al XXIII-lea, Inainte de Hristos, mai exact, tntre anii 2280 - 2225,
T.Hr.,In orasul Ur, (unul dintre cele mai vechi erase din lume atestate documentar, situat In sudul
Irakulului de azi), orasul lui Avraam, parintele crestinisrnului. Poeta era de vita nobila: pe atunci,
cultura nu-i era accesibila oricui.

Ce a scris poeta Enheduana?
Este evident ca poeziile timpurii erau, de fapt, 0 forma de comunicare cu zeii, prin care Ii se

duceau ofrande de multurnire. Poeta Enheduana, prima poeta din istoria omenirii, ~i-a dedicat
poemul Zeitei Inanna, desi exista dovezi ca ar mai fi scris inca alte cinci. Dintre toate, doar una s-a
mai pastrat, fapt suficient ca actul de creatie al printesei Enheduana sa fie considerat strarnosul
poeziei de astazi.

Prima poezie romaneasca, una religioasa
Si In Romania, cea dintai poezie a avut tot valente religioase. Se numea .Psaltirea In versuri" si

este considerate cea dintai poezie culta rornaneasca. Mitropolitului Dosoftei, pe numele de mirean
Dimitrie Barila, este primul care a realizat transpunerea In versuri, In limba rornana, a poeziei
psalmilor.

Prima poezie de dragoste din istorie a fost sensa acum mai bine de 6000 de ani si se afla intr-un

muzeu din Turcia, Muzeul Arheologic din Istanbul. Acolo este pastrat poemul scris cu 4000 de ani
Tnainte de Hristos, pe timpul sumerienilor. Poezia este pe 0 tablita de argila inscriptionata cu
"Istanbul #2461". Ea cuprinde versuri scrise de un poet necunoscut, pe care mireasa regelui Shu-
Sin trebuia sa i Ie recite acestuia In cursul unui ritual de virilitate.

Cel mai vechi poem epic din istorie are 0 vechime de 2000 de ani Inainte de Hristos. .Epopeea lui
Ghilgame;;" este cel mai batran poem epic pastrat pana In zilele noastre, cu scriere cuneiforma, pe
12 tablite de lut.

Recorduri privind poezia
Cel mai bine vandut poet din toate timpurile este Shakespeare. Are peste 4 miliarde de volume
vandute In toate colturile lumii. eel mai mare poet rus si fondatorul literaturii ruse moderne, Puskin,
Tiurrneaza Tndeaproapelui Shakespeare In topul celor mai vanduti poeti din toate timpurile.

Cel mai mic volum de poezie, care abia poate fi citit cu ochiul liber, contine 66 de poeme traduse
In 66 de limbi. Se nurneste "One" si a fost compus de poetul indian Sathar Adhoor. Are un
centimetru In lungime si latime si numai 0,3 grame!

86

Recomandari de lectura NOI - CITITORII

8 carti pe care sa Ie citesti in 2021

-----~--------

Prezentare de Ema Burciu, XI C

1. Succesul redefinit: prosperitate, lntelepciune, miracol ~i crearea unei vieti pline de sens,
Arianna Huffington, editura Publica

Cum alegem sa ne trairn viata? Aceasta carte reprezinta raspunsul oferit de Arianna Huffington,

dupa ce s-a bucurat de ceea ce numim succes, pentru care a platit msa un pret prea mare. La

doi ani dupa ce a Infiintat Huffington Post, platforma internationala de stiri care s-a dezvoltat Intr-
un ritm incredibil, Arianna a suferit de burnout. Prin urmare, a reconsiderat total felulln care se
raporteaza la viata. Aceasta carte este, de fapt, un Indemn de a ne gasi propriul raspuns si de a
intra In contact cu natura noastra autentica pentru a reusi sa ne trairn viata conform propriilor
reguli. 0 Imbinare de concluzii practice, suport stiintific si povesti de viata fascinante.

2. Cum sa traiesti In stil japonez, Yutaka Yazawa, editura Humanitas
Cum sa traiesti In stil japonez ne aduce mai aproape 0 lume care a fascinat si continua sa

fascineze prin farmecul ei - Japonia. Yutaka Yazawa Imbina cu rnaiestrie Insernnarile personale
cu inforrnatiile bine documentate, reusind sa ne cucereasca Inca de la primele pagini. Trecem
astfel cu usurinta de la prezentarea geografica la cea istorica, de la filozofie si cultura la arta
culinara iaponeza. Descoperim cum se poate trai In armonie cu ceilalti tntr-o metropola precum
Tokyo, dar atlarn mai multe si despre respectul pentru natura, despre ikigai, shinrin-yoku, viata de
familie, vacante si sarbatori. Toate acestea sunt un bun prilej de a observa traditiile japoneze.

3. Revolutia somnului: Cum sa Iti schimbi viata de noapte, Arianna Huffington, Curtea Veche
Relatia noastra cu somnul trece printr-o adevarata criza. Munca peste program, viata de

familie, conectarea perrnanenta la telefoane si la internet, aspiratiile si temerile noastre - totul
sta In calea detasarii necesare reqenerani de care avem nevoie. Arianna Huffington dezvaluie
misterul si puterea transformatoare a somnului si ne arata cum sa ne eliberam de griji, sa iestirn
de sub presiunea timpului si sa ne umplem de energie. Daca vrem sa avem succes, trebuie sa
Incepem cu somnul.

4. Ganduri de pe 0 planeta nervoasa, Matt Haig, editura Nemira
Stresul si anxietatea sunt la ordinea zilei. 0 planeta nervoasa si grabita creeaza vieti nervoase

si grabite. Suntem conectati unii la altii mai mult decat oricand, dar ne sirntirn extrem de singuri si
ne facem griji pentru tot, de la politica pana la greutatea corporala. Dupa ce a suferit de atacuri
de panica, anxietate si depresie, Matt Haig s-a qandit mult la impactul pe care lumea exterioara II
are asupra noastra si vorbeste despre fenomene generale ca inegalitatea sociala, retelele de
socializare sau stiri si pana la obiceiurile noastre zilnice.

81

Recomandari de lectura NOI - CITITORII

Prezentare de Ema Burciu, XI C

5. Metoda Ikigai: Secrete japoneze pentru a-ti descoperi adevarata pasiune ~i a-ti atinge
telurile in viata, Francesc Miralles, Hector Garda (Kirai), editura Humanitas

Dupa publicarea bestsellerului Ikigai. Secrete japoneze pentru 0 viata lunga ~i tericita
(Humanitas, 2017), autorii au primit sute de mesaje de la cititorii entuziasrnati, care, printre altele,
voiau raspunsuri concrete la intreban de tipul: Cum lmi descopar ikigai-ul (pasiunea vietii, "acel
lucru pentru care menta sa traiesti")? Stiu care este pasiunea vietii mele, dar cum sa rna dedic
ikigai-ului de vreme ce sunt Intotdeauna atat de ocupat? Cum as putea sa-rni realizez visul?
Raspunsurile se afla In aceasta a doua carte, In Intregime practice. Metoda ikigai, spun autorii,
otera un instrument care-ti va revolutiona viitorul, aiutandu-te sa-ti Inteleqi trecutul ca sa traiesti In
prezent asa cum doresti.

6. Mica enciclopedie Hygge. Reteta daneza a fericirii, Meik Wiking, editura Litera
Aceasta carte, considerate un fenomen In peste 30 de tan, raspunde la intrebarea ce este

hygge. Cand te qhemuiesti comod pe canapea, alaturi de persoana iubita sau cand te bucuri de
timpul petrecut cu cei apropiati. Hygge sunt si dirninetile albastre si limpezi cu lumina pertecta.
Meik este directorul Institutului de Cercetare a Fericirii din Copenhaga si ~i-a petrecut ani din
viata studiind magia vietii daneze.

7. Anxietatea. 0 poveste personala despre frica, speranta ~i cautarea linistii interioare,
Scott Stossel, editura Humanitas

Pornind de la propria sa lupta cu anxietatea, Scott Stossel retraseaza In aceasta carte 0 lunga
istorie medicala, culturala, filozofica si sociala, de la Galen si Hipocrate, trecand prin Freud si
aiunqand In prezent. Explorand ceea ce treptat s-a cristalizat conceptual si clinic ca anxietate, de
la medicina antica, Inca legata de filozofie, pana la neurostiintele si genetica din ultimele decenii,
Stossel ne ofera numeroase exemple de bolnavi celebri, precum si 0 galerie (autoironica si
savuroasa) de portrete de familie.

8. lnteliqenta ernotionala, Daniel Goleman, editura Curtea Veche
Exceptionala carte a lui Daniel Goldman (aiunsa la a patra editie) a marcat 0 revolutie uluitoare

In psihologie prin analiza irnportantei covarsitoare a ernotiilor In dezvoltarea personalitatii umane.
Studiul ne exptica cum, atunci cand ne tnteleqem sentimentele, situatia In care ne atlarn devine
mai limpede. Cartea a declansat un efect de proportii In societatea occidentale: inteliqenta
ernotionala se studiaza azi In centre ce cercetare, se preda In scoli si universitati, cornpetentele
sale au devenit criterii de angajare sau de promovare In cariera, iar programele de educatie pe
baza sa au devenit punctul de plecare In politicile sociale de prevenire a Imbolnavinlor sau
crirninalitatii.

88

Pasiunea mea, literatura NOI - PASIONAT,II
-------~-----

Maria Muntena~u, XI D

Dragi colegi, va propun un material In mai multe parti, cu lucruri mai putin cunoscute despre
scriitorii nostri. Pentru inceput, Curiozitati despre Marii c/asici.

Numerele trecute ale revistei prezentau pe Mihai Eminescu ~i pe I.L. Caragiale.
Tnacest nurnar,

Ion creanqa

1. A alcatult unul dintre primele abecedare, aparut In anul 1867 $i
intitulat "Metoda noua de scriere si citire". Abecedarul sau a fost
foarte apreciat In Moldova acelor vremuri.
2. La Inceput II chema Ion $tefanescu. Ulterior, sl-a schimbat
numele In .Creanqa", dupa numele mamei.
3. Era un mare gurmand. In adotescenta Ii tacea curte unei fete de
preot, deoarece aceasta Ii dadea mere si collva. Mesele lui erau
impresionante. Se spune ca la 0 rnasa putea manca: 0 mamaliga

mare, un crap Intreg, 0 oata de sarmale cu pasat si 0 gaina trlpta. Ii

placeau foarte mult placintele .poale-n brau", La toate acestea se
adauqau vinul $i cofita cu apa rece.

4. S-a tnsurat cu 0 rata de 15 ani. Deoarece nu putea fi preot fara sa

se tnsoare. el 0 gase~te pe fata parintelut Grigoriu. Aceasta I-a
paras it ulterior pentru un calugar.
5. Socrul sau a tncercat sa-t sugrume, deoarece oreanqa I-a acuzat
ca IIln~elase la zestre.
6. creanqa I~i subestima operele si era uimit ca scrierile lui plac
cititorilor.
7. Este apreciat In cercul de prieteni pentru glumele sale.
8. A fost dat atara din preotie, deoarece a tras cu pusca dupa ciori In
curtea bisericii si avea 0 tunsoare rebeta.
9. A predat limba qerrnana la un liceu din tasi $i a tacut neqot cu
tutun, pentru a-si putea tntretine baiatul, Constantin.
10. Se stinge din viata In acelasi an ca si prietenul sau, Mihai
Eminescu (1889), de Anul Nou, In tutungeria sa, rapus de epilepsie
si de durerea pentru pierderea prietenului.

89

NOI - PASIONAT,II

Pasiunile mele, mitologia si folclorul

--------~~--------

Proiect si selectie realizate de stetan Ripa, X D

Lunile anului - de unde vin denumirile populare.
Cele mai frumoase povesti ~i legende

De lunile anului, dar si de anotimpuri, sunt legate multe povesti si traditii populare, fiecare
dintre cele 12 luni avand 0 semnificatie aparte. Lunile anului au fost sursa de cantece si poezii
si au dat nastere la multe legende.
lanuarie - Gerar Cu totii stirn ca ianuarie este 0 luna qeroasa, asa ca numele de Gerar nu ne
surprinde deloc. Desigur, denumirea populara a fost data din cauza gerului naprasnic din
aceasta luna.
Februarie - Faurar I se spune Faurar, pentru ca e luna In care oamenii I~i faureau uneltele
pentru a se preqat: de venirea prirnaverii.

Martie - Marti~or Luna martie este legata de traditia Marti~orului, de aici vine si numele
popular.
Aprilie - Prier I se spune Prier de la primavara, deoarece In aceasta luna, prirnavara I~i intra
complet In drepturi.
Mai - Florar Mai este luna florilor, cea mai asteptata, cand soarele da viata cu adevarat Intregii
naturi.
lunie - ciresar A~a cum Ii spune numele popular, In luna iunie se coc cire~ele, de aici si
denumirea.
lulie - Cuptor Temperaturile ridicate din luna lulie i-au si dat numele popular de cuptor.
August - Gustar Tnluna august se coc multe fructe si legume, sunt toate din belsuq, de unde
si denumirea de Gustar.
Septembrie - Rapciune Rapciune inseamna culesul viei sau culesul recoltei.
Octombrie - Brumarel Numele popular vine, desigur, de la brurna, fenomen ce se petrece
odata cu scaderea temperaturilor.
Noiembrie - Brumar Daca In octombrie era folosit diminutivul, In noiembrie bruma e deja mai
abundenta, iar temperaturile scad semnificativ. De aici si Brumar.
Decembrie - Undrea sau Andrea Numele popular este legat, de fapt, de Sfantul Andrei, chiar
daca acesta este sarbatorit la sfarsitul lui noiembrie.

90

Pasiunile meIe, mitologia si folclorul NOI - PASIONAT,II

----------~-------

Proiect si selectie realizate de !?tefan Ripa, X D

Februarie, Faurar sau Luna lupilor, era considerate a fi 0 luna deosebit de nerniloasa, venind cu

geruri si visco Ie mari. Tntraditia populara se spune ca In februarie doua saptarnaru Ingheata tot, iar

In urrnatoarele doua se dezqheata.

Tn luna Martie lncepe primavara, vremea se incalzeste treptat. Legendele spun ca Mart a luat cate
o zi din fiecare celelalte luni pentru a-;;i depasi toti ceilalti Irati. Acum tncep si zilele Babelor - zilele
Martei sau Dochiei - traditie Imbogatita de 0 rnultirne de povesti ce ilustreaza lupta dintre iarna si
primavara si pe cea dintre Intuneric si lumina.

Aprilie este 0 continuare a zilelor babelor Marta;;i Dochia. Potrivit legendelor rornanesti,
denumirea de Prier vine de la faptului ca se considera ca aceasta perioada din an este una foarte
prielruca.

Luna Mai - Florar sau Frunzar - este luna ierburilor. Este luna In care se considera ca Raiul

coboara pe parnant, pajistile sunt verzi si pline de flori multicolore, iar frunzisul padurilor si livezilor
se scutura de iarna sub adierea vantului cald.

lunie este luna cireselor, drept pentru care In popor ea era cunoscuta sub denumirea de ciresar
sau clresel.

lulie, luna lui Cuptor, este In traditia populara perechea lui Faurar. Asta pentru ca vorbele din

popor spun ca, pe cat de frig e In vremea lui Faurar, pe atat de cald va fi In luna lui cuptor.
August, luna cunoscuta si ca Secelar, este una din lunile ce abunda In legume, fructe si recolte de
tot soiul.

Septembrie, deschidea usa toamnei. Aceasta luna vine cu vreme schimbatoare. Totodata este si
luna vinului, purtand si denumirea de Vinitel. Traditiile populare fac iarasi legatura tntre luni si
vreme. Astfel, daca de Rapciune e cald, atunci luna urmatoare, Brurnarel, timpul va fi rece si cu
rnulta urnezeala.

Lunile octombrie ~i noiembrie sunt cele care prevestesc iarna ce bate la usa Acum cade bruma.

Daca In aceste luni va ploua rnarunt, atunci iarna va fi grea.

Decembrie, numita ~i Ningau, este una din cele mai bogate luni ale anului In sarbatori crestinesti.
Si aceasta luna e foarte bogata In prevestiri pentru anul ce va veni. De Sf. Andrei - sarbatoare ce
deschide luna cadourilor - se pun la tncoltit In vase boabe de grau pentru a vedea cum va fi anul
ce vine. Aceasta sarbatoare este de altfel una foarte bogata In obiceiuri si superstitii populare.

91

Pasiunile me Ie, mitologia si folclorul NOI - PASIONATI,I

----------~-------

Proiect si selectie realizate de !?tefan Ripa, X D

Mo~tenire latina

Numele lunilor calendaristice folosite In prezent sunt rnostenite de la vechiul calendar roman.

Initial, calendarul roman era format din doar 10 luni care aveau, fiecare, cate 30 sau 31 de zile,

rezultand In final un an cu numai 304-305 zile. Pana la reforma calendarului din vremea lui Cezar,

romanii aveau un calendar cu 12 luni, dintre care patru luni aveau 31 de zile (Martius, Maius,
Quintilius, October), sapte luni aveau cate 29 de zile (Aprilis, Junius, Sextilis, September,
November, December, lanuarius) si una sinqura, Februarius, avea 28 de zile. Dupa vechiul
calendar roman anulTncepea la 1 Martie si avea 355 de zile. Dar pentru ca lunile anului sa coincide
cu anotimpurile, romanii intercalau la fiecare doi ani cate 0 luna suplimentara de 22 de zile.
Aceasta purta numele de Mercedonius. Luna care aparea 0 data la doi ani se afla tntre zilele de 23
si 24 februarie si asa anul ajungea sa numere 366 de zile.

Abia dupa cea de-a doua retorrna a calendarului roman, anul a ajuns sa Tnsumeze 12 luni.

lata si numele initials ale lunilor anului, In latina, cele din care provin si cele din limba rornana de

astazi:

lanuarie - lanuarius Prima luna a calendarului roman a fost botezata dupa zeul lanus. Acesta era
zeulTnceputurilor si era de obicei reprezentat cu doua fete, una privind In fata si una privind In
spate, spre trecut si viitor. lanus era, de asemenea, zeul tranzitiei si, astfel, era cel mai potrivit ca el
sa fie ales pentru a da trecerea dintr-un an In altul. Prima zi din ianuarie era Tnceputul Anului Nou,
cand sarbatoarea lui lanus era celebrate prin schimburi de daruri.

Februarie - Februarius Februarie ~i-a luat numele de la .februa". Acesta era un festival de
purificare despre care se credea ca alunga spiritele rele din Roma. Tna 15-a zi a lunii Februarie, In
Tntreaga Roma aveau loc 0 serie de rituri, dintre care multe implicau sacrificii sau parade rituale.
Tot In aceasta zi, multi tineri barbati alergau prin oras goi, atinqand rnainile femeilor si copiilor care
stateau pe marginea strazilor. Se credea ca acest lucru tine la distanta spiritele rele si ca Ie aiuta
pe femei sa conceapa sau sa dea nastere.

Martie - Martius Luna Martie a fost numita dupa Marte, zeul roman al razboiului. Se crede ca
aceasta luna marca Tnceputul perioadei In care armata rornana se preqatea pentru urrnatorul
sezon de campanii militare. Din acest motiv, era important ca zeul razboiului sa fie sarbatorit In
aceasta perioada si In martie aveau loc ritualuri si festivaluri care aveau sa asigure succesul
militar.

Aprilie - Aprili Exista mai multe teorii In ceea ce priveste numele acestei luni. Una dintre cele mai

populare spune ca Aprillis se leaga de cuvantul latin .aperire'', adica "a deschide". Aprilie este luna

In care florile lncep sa innoreasca si primavara se instaleaza pe deplin, acesta fiind motivul pentru

care luna poarta acest nume. Altii sunt de parere aprilie este botezata dupa Afrodita, zeita qreaca a

dragostei si a frurnusetii. Asta pentru ca Venus (zeita rornana a frurnusetii, asa cum era Afrodita In
Grecia), era sarbatorita In mod traditional In aprilie, si astfel multi cred ca aprilie este un nume

rnostenit de la numele zeitei qrecesti Afrodita.

92

Pasiunile meIe, mitologia si folclorul NOI - PASIONAT,II

----------~-------

Proiect si selectie realizate de !?tefan Ripa, X D

Mai - Maius Cea de-a cincea luna a luat numele de la zeita qreaca a parnantulul, Maia.
Era zeita hranei $i a abundentei $i de aceea este asociata cu acest anotimp cald $i
tmbetsuqat.

lunie - lunius lunie este 0 luna de vara $i este leqata de una dintre cele mai importante
zeitan din panteonul roman: luno, sotla lui Jupiter, care era sarbatonta In aceasta luna. luno
mai era cunoscuta ca zeita casatoriei, sl, In cultura rornana, srarsitut un iunie era considerat
o perloada deosebit de benerica pentru nunti, Insa a te casaton Inainte de data de 15 a lunii
era considerat un semn rau $i era un lucru care era de obicei evitat.

lulie - lulius - sau Quintilis Numele de lulie vine de la lulius Cezar, care s-a nascut In
aceasta luna. Astfel, lulie este prima dintre lunile anului din calendarul roman care a fost
botezata dupa 0 persoana lstorica

August - Augustus sau Sextilis Initial, August se numea Sextilis. Insa succesorullui luliu

Cezar, fiul adoptiv al acestuia - Octavian, a luat puterea $i a devenit pnmul lrnparat roman,
moment In care si-a schimbat numele In "Augustus", adlca .consacrat" sau .venerabil",
Numele de August vine, asadar, de la tmparatul roman Cezar August. 0 rnentiune
interesanta este ca luna August are 31 de zile ca si luna lulie, deoarece Cezar August nu a
vrut sa alba mai putine zile decat luna lui lulius Cezar.

Septembrie - September Denumirea de Septembrie vine de la latinescul septem - sapte,
pentru ca, conform calendarului roman, initial, septembrie era a saptea luna din an.

Octombrie - October Incepand cu luna octombrie, denumirile pentru celelalte luni ale
anului deriva din numerele pe care acestea Ie poarta, Numele de Octombrie vine, asadar,
din latinescul octo - opt, pentru ca e a opta luna din an, In calendarul roman.

Noiembrie - November Numele de Noiembrie vine din latinescul novo - noua, pentru ca e
a noua luna din an, conform calendarului roman.

Decembrie - December Denumirea de Decembrie vine de la latinescul decem - zece,
pentru ca In calendarul roman, initial, era a zecea luna din an.

93

Pasiunile meIe, mitologia si folclorul NOI - PASIONAT,II

----------~-------

Proiect si selectie realizate de !?tefan Ripa, X D

Denumirea lunilor anului in diverse limbi

Lunile anului in franceza

Denumirile pentru lunile anului In franceza suna, desigur, foarte asernanator cu cele din limba

romans: lanuarie - Janvier, Februarie - Fevrier, Martie - Mars, Aprilie - Avril, Mai - Mai, lunie-
Juin, lulie - Juillet, August - AoOt, Septembrie - Septembre, Octombrie - Octobre, Noiembrie -
Novembre, Decembrie - Decembre.

Lunile anului in enqleza

Ca si cele In franceza, lunile anului In enqleza sunt usor de memorat. lanuarie - January,

Februarie - February, Martie - March, Aprilie - April, Mai - May, lunie - June, lulie - July, August
- August, Septembrie - September, Octombrie - October, Noiembrie - November, Decembrie-
Decembre.

Lunile anului in italtana
Desi rnulta lume crede ca denumirile In italiana pentru lunile anului coincid cu cele din latina,
acestea sunt totusi destul de diferite:
lanuarie - Gennaio, Februarie - Febbraio, Martie - Marzo, Aprilie - Aprile, Mai - Maggio, lunie-
Giugno, lulie - Luglio, August - Agosto, Septembrie - Settembre, Octombrie - Ottobre, Noiembrie
- Novembre, Decembrie - Dicembre.

Lunile anului in germana

Desi germana nu e deloc 0 lirnba usoara, lunile anului In qerrnana nu-s deloc dificil de tinut minte:

lanuarie - Januar ( sau Janner), Februarie - Februar, Martie - Marz, Aprilie - April, Mai - Mai,
lunie - Juni, lulie - Juli, August - August, Septembrie - September, Octombrie - Oktober,
Noiembrie - November, Decembrie - Dezember.

Lunile anului in spaniola
lanuarie - Enero, Februarie - Febrero, Martie - Marzo, Aprilie - Abril, Mai - Mayo, lunie - Junio,
lulie - Julio, August - Agosto, Septembrie - Septiembre, Octombrie - Octubre, Noiembrie -
Noviembre, Decembrie - Diciembre.

Lunile anului in japoneza
lanuarie- Ichi-gatsu, Februarie- Ni-gatsu, Martie -San-gatsu, Aprilie -Shi-gatsu, Mai -Go-gatsu,
lunie -Roku-gatsu, lulie -Shichi-gatsu, August-Hachi-gatsu, Septembrie - Ku-gatsu, Octombrie -
JyO-gatsu, Noiembrie -JyOichi-gatsu, Decembrie -JyOni-gatsu.

Lunile anului in turca
Ocak - lanuarie, $ubat - Februarie, Mart - Martie, Nisan - Aprilie, Mayrs - Mai, Haziran - iunie,
Temmuz - iulie, Agustos - August, EylOI - Septembrie, Ekim - Octombrie, Kasun - Noiembrie,
Arahk - Decembrie.

Lunile anului in portuqheza

lanuarie- Janeiro, Februarie- Fevereiro, Martie- Marco, Aprilie -Abril, Mai -Maio, lunie - lunho, lulie

-Iulho, August - Agosto, Septemrie -Setembro, Octombrie -Outubro, Noiembrie - Novembro,

Decembrie -Dezembro. 94