NOI 15

• •"

•

/

,,/ !

• •
•
J_
"+
,/
•
/

Echipa redactionala

----------~-------

Redactor-s,ef: Miruna Varzar, XII C
Secretar: Andreea Ursache, IX
Graphic designer: Maria Muntenasu (editare ~iconceptualizare coperta)
Redactori ~ireporteri: Elena Teodorescu, XIIA, Cristina Bulbuc, XIIA,
Mihaela Ciuperca, XIA-P, Hie Bulancea, X D,Mario Pricop, IXA,
Fotoreporter: Georgiana Popa, XIIB
Coordonatori: bibliotecar prof. Claudia Fotache ~iprof. consilier scolar
Andreea- Mirela Mandia.
Colaboratori: bibleOana Epure, prof. Mona-Laura Ploae, Alexandrina
Cotovanu, Alma Bruma, Profesor Carmen Liliana Hoceanu, Lavinia Elena
Clim,Marius Domit,ian

Tehnoredactare computerizatai Claudia Fotache

ISSN 2069-489X
EdituraPIM

r,
"

CUPRINS

3-4

5-44 NOI-
45-66 NOI-

67-90

r,
"

Argument

"Fiecare om e 0 Intrebare pusa din nou spiritului universului", spunea Mihai
Eminescu, iar cheia de descoperire a acestor tnteroqatii In spatiul educational este, cel
mai adesea, arta prin creatine artistice literare, plastice, muzicale, cinematografice,
documentare sau de alt fel. De aceea, un cadru potrivit, accesibil $i Incurajator pentru
elevi In sensul invitatiei de a se exprima pe scena scout, 0 reprezmta revista scotara,
un avanpost care asiqura, de fiecare data, prin promisiunea poetului ca nu va strivi
corola de minuni a lumii, dlmpotnva, 0 potenteaza $i Ii permite 0 descatusare a
reverberatiilcr interioare, a manifestelor sociale. 0 expresie a revoltei adolescentine,
dar $i a expnmarllor stanqace, a tncercanlor timide, a tentativelor nereusite de sondare
a propriei fiinte sau, pur $i simplu, produse ale copuanei timpurii, care traduc 0
prospetime a imacinatiei $i 0 curiozitate neobosita.

In acest registru jurnalistic se tncadreaza $i revista llceala Noi, a Liceului

Tehnologic .Haralarnb Vasiliu" din Podu Iloaiei 0 publicatie scotara care lsi propune sa
ofere elevilor, dar $i profesorilor, 0 modalitate llbera de exprimare, un spatiu comun de
analiza, refleqie $i dezbatere unde qranitete catedrei se estornpeaza, limitele riguroase
dintre mentor $i elev se risipesc, unde efortul editorial se contopeste ea nevoii
perpetue de tnvatare $i de cunoastere. Revista Liceului Tehnologic .Haralarnb Vasiliu"
este deschisa tuturor intormatiilor corecte, verificate $i verificabile, opiniilor subiective,
dar argumentate, criticilor constructive, abordartlor novatoare, articolelor manifest (asa
cum a fost perceput articolul elevei loana Axinte, din clasa a X a, din nr. 8/2018 al
revistei), creatiilor originale din sfera llterara $i plastica.

Revista noastra este coorconata nu de protesionisti In tainele jurnalismului, ci
de diletanf In manuirea condeiului $i In editare qranca, dar experti In sinceritate,
proresionisti In entuziasm, speciatisti In creativitate, inocenta $i candoare, cornpetentl
In originalitate, exuberanta $i exprimare de opinii.

Aceasta paradlqrna este retlectata $i In structura revistei Noi, rubricanile
cuprinzand grupaje de articole, creatti, materiale pe urmatoarele sectiunt Noi-artistii
(fragmente de romane, poezii ale liceenilor, eseuri de opinie, desene $i picturi realizate
de elevii nostri), Noi-reporterii (interviuri realizate de elevi cu personantan locale $i
nationale, chiar tnternationale, cum este cazul scriitorului $i profesorului univ. dr. ie$ean
Dorin Popa, In nr. 10/2019, al muzeografului dr. Simona lonescu de la Muzeul
Ruginoasa), Noi-cititorii (dedicata recenziilor literare $i proiectelor literare ale liceului
nostru, anlversarllor culturale,

6

scriitorilor nascun In luna pubucarn nurnarului revistei, noutatilor editoriale etc.), Noi-
Invinqatorii, Noi-nostalgicii, Noi-folcloristii, Nci-pasicnatii sl, In fine, nu tntarnptator,
Incheiem cu Noi-mentorii. De regula, fiecare nurnar al revistei este dedicat unui elev,
care se evidennaza printr-un talent deosebit, 0 abilitate speciala, 0 aptitudine aparte.
De exemplu, In nr. 8/2018 a fost prezentata opera Madalinei Mandache, 0 tanara
pictonta, eleva In clasa a XI a C, nr. 9/2019 a fost dedicat elevilor Ramona Condur,
clasa a XII a C $i $tefan-Felix Avasilcai, clasa a XI a B, doi adolescenf paslonatl de
poezie, descoperiu de redactla revistei, cu ajutorul careia au fost tncurajan sa-s: publice
un volum colectiv In al doilea semestru al anului scolar 2018-2019, editie Ingrijita de
prof. Claudia Fotache (Sub cupola poeziei, publicat la editura Spiru Haret, 2019).

Proiectul jurnalistic "Noi" are meritul de a scoate pe scena ernotiilor $i povesti
de viata autentice, asa cum este cazul elevului Constantin Strut, din clasa a X a A
proteslonala, In nr. 9/2019, care i-a sensibilizat pe colegi prin talentul artistic de a
realiza qranca In creion, dar $i prin experienta sa personata transformatoare $i
lnsplratlonala, de elev care-si depaseste conditia de copil aflat In plasament $i aspira la
a se realiza profesional.

Revista llceala "Noi" strange In manunchi cele mai bune articole $i din
departamentul secretariat al scout, departamentul administrativ, dar $i al unor cadre
didactice ale unor scof partenere, colaboratori fideli, prieteni constann In proiecte $i
acttvitan comune, fiind 0 veritablta calatone prin diverse sectoare de interes pentru

liceu, un portal $i 0 cale de acces pentru comunitate lntr-un spatiu care artlculeaza

opinii $i viziuni, rnodeleaza sensibtntan $i propune repere morale In constiinta soclala.

In concluzie, In calitate de coordonatori ne situam de partea sprijinirii acestui

demers editorialist realizat de catre elevi, pentru elevi $i comunitatea locala, pentru ca
In acceptiunea noastra 0 revista scotara este $i trebuie sa constituie un stindard al
culturii $i al expresiei artistice libere care sa legimiteze esteticul, sa descurajeze
mediocritatea tntr-o lume tot mai pulverizata de nonvalori, sa cultive un teritoriu al
acceptaru $i tolerantei sociale, al sensibilitatii $i luciditatii, 0 forma de exorcizare a
tramantaritor generate de durerosul proces de devenire personata, dar mai ales de
vindecare prin apella terapia prin arta, prin informare, prin cunoastere.

7

NOI - ARTI~TII
NOI - ertistii se deruleaza sub semnullui Nichita Stanescu:

"Numai cuvintele zburau intre noi, inainte si inapoi".
Dragi colegi,

Pe 8 decembrie 2021, au iesit de sub tipar, la editura "Asachiana", Poemele tesutui
sl Pove$tile tesului, aflate la a treia editie. Volumele reunesc cele mai bune creatii
literare, in versuri $i in proza, ale elevilor ie$eni.

Suntem mandri de colegele noastre: Miruna Varzar, XII C, Andreea Ursache, IX A
(poezie) si loana Moldovanu, XI A (proza), care au devenit coautoare ale volumelor
colective amintite.

Juriul concursului a fost alcatult din: Constantin Dram, presedinte, prof. univ. dr.
Universitatea .Alexandru loan Cuza" tasi, Florentin Busuioc, editor, Biblioteca
Judeteana.oh. Asachi" tasi, Gloria t.acatusu, scriitor, Dumitru serban. redactor, Biblioteca
Judeteana.oh. Asachi" lasi.

Le tellcltarn $i sperarn ca exemplullor sa fie un imbold $i pentru alti colegi!

8

NOI - ARTI~TII

Redarn mai jos prezentarea proiectelor Bibliotecii Judetene "Gh. Asachi", lasi:

Stimati participanti,
Poemele la!$ulu; $; Pove$tile la$ulu; sunt proiecte ale Bibliotecii Judetene "Gh.
Asachi" lasi care T~ipropun Tncurajarea creatiei literare in versuri si In proza despre orasul
~i judetul lasi, proiecte destinate elevilor de gimnaziu ~i liceu.
Prezentele volume reprezinta 0 selectie din creatine trimise la concurs. S-au alaturat
demersului nostru tineri creatori din gimnazii si scoli ie~ene, Indnmati de profesorii lor:
$tefania Hanescu Tugui (Liceul Teoretic ,ALL Cuza" lasi), Claudia Fotache (Liceul
Tehnologic .Haralamb Vasiliu" Podu-Iloaiei), Mihaela Vlioncu (Colegiul National "Emil
Racovita" lasi, Roxana JoanaArhire (Colegiul National "Mihai Eminescu" lasi ~i Colegiul
National "Emil Racovita" lasi), Ana JuliaOlinici ($coala Gimnaziala"B.P. Hasdeu" tasi),

Mihaela-Alina Chiribau-Albu (Colegiul National de Arta .octav Bancila" lasi), Nona

Serghiac (Liceul Teoretic "ALL Cuza" tasi), Anca Berenghia (Colegiul National "Mihail
Sadoveanu" Pascani). Costina Creita (Colegiul National "Mihai Eminescu" tasi), Monica
Botoiu (Liceul Teoretic ,ALL Cuza" tasi), Delia Acatrinei (Liceul "ALL Cuza" tasi), Elena
Butnaru (Liceul Teoretic "ALL Cuza" tasi), Ruxandra Nechifor (Colegiul National ,,vasile
Alecsandri" lasi), Luminita Teodorescu (Colegiul National "Emil Racovita" lasi), Ana Maria
Hurjui ($coala Gimnaziala Costuleni, structura Covasna), JrinaNechifor (Colegiul National

"Emil Racovita" tasi), Georgiana Cozma (Colegiul National de Arta .octav Bancila" lasi),
Monica cototen (Colegiul National ,,vasile Alecsandri" tasi), Carolina Bursuc (Liceul

Teoretic "ALL Cuza" tasi) ..

.Poezia a fost dintotdeauna 0 frontiera a sufletului uman dincolo de care se afla un
teritoriu, un tararn al linistii, al sensibilitatii. Sunt teritorii, spatil geografice In rnasura sa
genereze creatii literare care razbat prin vremuri, care unesc creatorul ~i opera de acel
spanu Un astfel de spatiu este ~i lasul, S-a scris mult despre istoria culturala a urbei
noastre, despre rolul sau de capitala istorica, dar in egala rnasura s-a scris ~i continua sa
se scrie despre farmecul orasului, despre strazile ~i parcurile sale, despre rnanastinle ~i
palatele sale, despre raul molatic care-I traverseazasi despre parfumul teilor, despre

statuile ~i colinele sale. De la oda catra Bahlui, a lui Vasile Alecsandri, pana la poeme

scrise de Emil Brumaru, Horia Zilieru sau Lucian Vasiliu, zeci de poeti au descris lasul ln
culorile anotimpurilor, aducand fiecare 0 nota de particularitate."

9

Dragi colegi,
talentul colegelor noastre este recunoscut la nivel national, In cadrul multor concursuri de
creatie titerara, organizat de licee sau de asociatii culturale.
Le tellcltarn Inca 0 data!

Nr.4692/10.11.20 Asociatia CreativAct
Inspectoratul Scolar Judetean, Sibiu
Premiul ~.!..!!_Iea
DIPLOMA
Se I('ordi d(,,'('i/ului ..~.~.~~~.~~.~~.~!..~.....~...~......d•au ...~.JX:.~
Premiul..L ...
.~.\g~!:J.!.I.~hf.l.9.1.Q.9!£.lltt?L~.!~.f!JQ.v..?~!!j!:l.:' ..••. ,h.CllIiI:.llell.f..99.!:U.!9.?.j.~! ..
Se acorda clcvului'yarz.aLf\.l.i.[),fl ..l\lli~LJ.r1.!.'l
••._•~Romania • _~.• nrQ,f FQ~r.hpCia
jUd~~~~!;~f~:~~:~~·.·.~!.~·.~~~~·.~~~:n~;::~;~~:.~.:~::7~~:;i~~~~r~t~

pcntru participarea Ia COIIClIfSUI de creatie "Toamnii sihianji", r.diti:l I

Nr.4692/10.11.20il

Premlul L (})ip{omiide merit

S, ""dO ,1",1/,,1,,1 V;::t.r.:z.<:l.r. ry1.i.r.lJ.'!;::t , d" •..•.. ?<:!.b! COLEGIUL " AUREL VIJOLI"
St_ scscace COOlbrmtu!uin.r_3;~1un_F3g~Ill~.Jud_Bm;xw
de III .J..lc~uI.I~b.!'J.Q.I.QgjQ."tt?{~.t.~.Y..m.?..R~.l!l~(~" , loe.lilalta p'g.g.~!..!!Qgl~L ree a26B21'~49,' Fa~:OlE8&l081a. E-mal:aureMJoI~I'Il~_fr

Jud .. .J~.~.i... _., ,ara ..B.<?E~~~~_.!~ , coordonU de P.fgLEg!~~.b.g..~l.§.~.~.j~~ Certificatde voluntariat

In Concur$ul JudCfcnn ,.,saTbQtoar~a Afamlui", (U plrtldpart inlernltionali, Sccliunca II,

dOllltniullchnic,an,colar2!t21.2022.

Edilia.m·a, FigbQ'

Insptclonlul Scobr Judcltan Hra~v

Sc IIcurdl1 dCl'cVulai ••MQ.!gQ'y'9.n~..JQ9.n.~ ?5.~=.~erase ..~..• CDipCom4de merit
ce III .~!.9.~..I~~.~.J.~9.!?9.l~..~.t!~r.~!.~f.1J.~.Y_~w~•L•••J••_••i•.•,~•iO:CIIlif"fn ..E9.9.1J..!!9.fAl~.L.

...........•.....•.......• ll1nt.!3g.r:!].~!:1.!•~..................• coordonal de .P..~.9.~.~9.:~.~.~..g~.~I.~~~

II Concursui Judeltan ..$a,.bQtooU(l .ftfa,.lIll1i".cu partidplre inlern.lion.li, St-c1iunu I

domeniullehnic,an,coiarllJll.I(lll.

Edi1iaa III·•. Fi,ira,

huptcloralul Scalar Judelcllil Br~v DIPLOMA

IPREMWL

Etev/prescelo.r.EhIX.c;j'\l..M.~r..iE.~milia

de ta .r,.i~~T~ehlnolozic .Haralamb V:l~ilil1" P•..-•-1T"IM;"; l~~;

lie2U21,

DIPLOMA ~~ .. DIPLOMA
IPREMlUL
f"~~.r~,.., J'REi\HUL I
Ehl\'/Il~~cuJ:Ir ..M.l.m~.r.~§.I.hJ~.~fl.~...
'1...:.~ £'e\l/pre.~cular ..M.tl[~.r.~§.tJ.lq.;m..~..

'" ~~ deja Li.~t:~~~~h.nr .q~q.Jg. ~~~.~l~'y~'~~~.i.l.iPyo(!d.u [loaiei,)~~i

de te J..~o;~~LI.~hnR1.~~g,~T~:t,,:!.'~'y~'~a~.~.q~i.~~~.~.,.?I.lCoa?ie~i~.T.asi penrru parttcipnrea III CoucursulIuterjudetean "CupiHiria, zlimbd ~icanduare",

pent •.•1parficiparca la Ceucursut IlIt~rjulh.'~ean •.Copi]:\ria, zambel~i eandoare", -\,.1 R 2020, DemeniuC!ultural·artlstlc, Arte vtzua!e IlU71t1a C3, desfii~lllllt online, 11 IIII(lIe 202 J

'"jPnns in c: ~ F. R 2020 Domeniul Cuttural-mnsuc, Arle vizuale jlUZI!1.l C3, desflt$urat enllnc, 11 IIInlC 2021 clllpll a LX·a secnunea qeatq l1terare . coordcuat de t

(.1~ «htla a IX· a, sccnuuea Hf;fltUlitt<rar~ coordonat de .1m~fFotac;he ~lal}~la .

, I'lof, rota~he .P~~dl". .. ... .. \

ii,~~ Inspector gcolnr edecatic permanent:},

Inspector ~ola~" Inspector ~olar cducatie rermanenla\ ',*Prof. TlttjanKh~\Ur
Prol.Grlgor prof.Talian~tllr

r. Uerateet-Cretu Maria·Natalia /ltr. 1297/55.6. din 29.f!t.i.202J

;/1 Nr.12IJV';;SJtlli,,29.06.2021

10

Capitolul NOI - ertistii se deruleaza sub semnullui Nichita Stanescu:

"Numai cuvintele zburau lntre noi, inainte ~i inapoi".

Poesis
Un proiect literar inedit alliceului nostru

Rubrica realizata de colectivul de redactie, sub Tndrumarea redactorului-$ef,
Miruna Varzar, clasa a XII a C

Tnainte de a va bucura de creatiile Sursa foto: pinterest.com
literare originale ale elevilor nostri, 'va
invitam sa descoperif un experiment literar
realizat tot de ei cu un talent artistic care
dovedeste un potential Insemnat In
traductologie, spunem noi, dublat de 0
sensibilitate aparte. Proiectul se numeste
"Poesis" $i este deja la a cincea ecitie. '

Avanc ca suport lingvistic 0 poezie a
talentatei lor colege, Andreea Ursache, mai
multi elevi au tradus-o In limbi de circulatie.
Este interesant de urrnarit capacitatea de
transpunere a textului, dar $i modul diferit
de receptare a acestuia, a semmtcatulor lui.

Demersul este unul de pionierat, cel
putin la nivelul liceului nostru, $i pare sa fi
suscitat interesul $i pasiunile lingvistice ale
elevitor-traducatori.

Produsul inovativ al acestui experiment
II puteti urrnari In paginile urrnatoare ale
revistei.

11

NOI - ARTI~TII

Autumn ode Ode dell" autumno

Go through thaughts in silent night Immergi i pensieri nelle notti
With your light weigt. Con il tuo peso leggero
Go thaugh the woods with your scent Immergi i codici con il tuo odore
And with the rains behind you. E con Ie piagge aile spalle.

You are in the cool of the evening Sei nela fresca serata
What gets an my skin Che si arrampica sulla mia pelle
Especially at night Sopra tutto di notte,
When the lanterns light up. Quando Ie lanterne si accedono.

Mihailescu Andra, X A Fecioru Claudia, X A

Oda toamnei
Strabati qandur: in nopti mute
Cu greutatea ta usoara,
Strabati eodri eu mirosul tau
$i cu ploile din urma ta.

E~ti in racoarea serii
Ce-mi urea pe piele
Mai ales noaptea,
Cand felinarele se-aprind.

Ode ng tog logos Ode d'automne

Mog-isip so mgo tahimik no gobi Traverser les pensees
So iyong mogoon ma timbong des nuits silencieuses
Tumawid so kakohugon gomit ong iyong pabono Avec ton poids leger.
At kosomo ong mga ulan sa likod mo. Traverse les bois avec ton parfum
Et avec les dernieres pluies.
Ikow oy noso lamig ng gobi
Kung ono ong pumoposok sa aking balat Tu es dans la fraicheur du soir
Solo no sa gobi Qu'est-ce qui me met sur la peau
Kopog lumiwonog ong mga parol. Specialement pendant la nuit,
Quand les lanternes s'allument.
Muha Alexandra Beatrice, X A
Istrate Robert Nicu~or, X A

In actualul numar al revistei (nr, 15) proiectul de traduceri a fost realizat de clasa a X-a A.

12

NOI - ARTI~Tll

Chiar daca anii vor troieni peste noi, nu ne yom putea desprinde de tot de
scoala in care am crescut si ne-am format, in care, de fapt, am descoperit
inceputul de lume.

in cadrul capitolului "NOI - artistii" va propunem ca, incepand din acest numar,
sa includem 0 noua sectiune, dedicata elevilor care au studiat la liceul nostru.

Impreuna, in pas cu trecerea anilor .....

Ne (rejcheama clopotelul

Proiectul a fost primit cu entuziasm de tostii elevi. ~i cu bucuria ca legaturile
create pe banclle liceului au rarnas la fel de stranse,

Continuitatea ~i evolutia in creatle, preocuparile si gandurile lor Ie yeti urmari
in paginile revistei noastre.

Au raspuns propunerii Maria Muntena~u, Ramona Condur, Madalina
Mandache, Andreea Timi~, Cristina Ripa, Felix Avastlcai, Raluca Tulbure.

13

Impreuna, in pas cu trecerea anilor ...
Ne (re)cheama clopotelul

14

Impreuna, in pas cu trecerea anilor ...
Ne (rejcheama clopotelul

Maria Muntena~u, studenta la Facultatea de Arhttectura,
Universitatea "AI. I. Cuza", lasi

Mesaj pentru tine, viitorule student

14.09.2020 In alt colectiv mi-a dat batai de cap, deoarece,
Tnceputul clasei a XII-a, un capitol mai mult decat in orice alt domeniu,
socializarea $i crearea unor conexiuni
zbuciumat, stresant, dar unul din cei mai relationale sunt primordiale.
frumosi ani.
Am sansa sa rna intersectez cu oameni
Tmi aduc aminte foarte clar cum doamna diferiti, dar care au In comun un lucru, motivul
mea diriginta, Dobrea Gabriela, tinea un pentru care au ajuns aici, dorinta de a Imbina
discurs motivational ta Inceputul anului, creativitatea $i idealurile artistice cu sfera
tncercand sa ne reaminteasca cat de ratiunii $i logicii.
important era acel an, cat de important este
Bacalau reatu I $i cat de benefic pentru noi Am descoperit ca arhitectura nu tnsearnna
este sa ne alegem 0 facu Itate potnvita pentru doar procesul de constructe a claoirilor. ci mult
a ne cladi cariera mult visata. mai mult. Arhitectura inseamna stiinta,
tnsearnna istorie, inseamna psihologie,
Imediat cu Inceperea anului scolar am tnsearnna filozofie, inseamna arta, iar
apelat la preqatire particulara pentru a trece arhitectul are datoria de a prelua tnvataturue
cu brio de admiterea din urmatorul an la predecesorilor sat, de a-si forma propriul stil $i
Facultatea de Arhltectura din tasi, de a transmite mai departe mesajul prin
operele sale.
Eram speriata $i Ingrijorata ca nu voi putea
sa rna axez asa cum rni-as dori pe Atmosfera In cadrul tacuitatn este destul de
Bacalaureat $i pe preqatirea la desen. relaxata, iar profesorii cornunica mult mai
deschis, sparg barierele tnstitutionale,
Treptat, treptat, mi-am organizat timpul, m- tncercand sa fie cat mai apropian de noi.
am concentrat pe mine $i pe lucrurile Atmosfera din camlnul nostru este ditenta, ne
importante pe care trebu ia sa Ie Indeplinesc. aiutarn unii pe altii, ne trnprumutarn tot felul de

Cu ocazia asta tin sa Ie rnultumesc materiale atunci cane avem nevoie, tnvatarn sa
profesorilor: Irimie Mihaela, Vaman Cristina $i
Ciobanu Elena pentru ca au fost alatun de apreciem talentele $i hobby-urile unii altora, iar
mine $i m-au ajutat sa obtin rezultatele dorite uneori facem noptl albe, pentru ca avem mult
de lucru $i predarea nnata bate la u$a.:))
la examen, dar s.i doamnei director Trus.i
Arhitectura e 0 provocare, In fiecare zi ai
Gabriela, dirigintei mele Dobrea Gabriela, lucruri de tacut, uneori ajunqand sa-ti sacrifici
profesoarei Mioara Branzila $i profesoarei timpulliber, dar e un proces de cultivare
Ciobanu Brandu$a, oameni dragi mie, care aparte. Profesoara noastra de istorie ne-a spus
mi-au fost alatun In acesti ani. ca .un arhitect adevarat tnvata pe tot parcursul

Examenul a trecut, admiterea a trecut, mi- vietii, nlclodata nu se poate opri din tnvatar $i
am Indeplinit dorintele. Pe 1 oct. 2021 eram
studenta la Facultatea de Arhltectura "G.M. are dreptate, omul $i arhitectura sunt tntr-o
Cantacuzino", lasi. Eram entuztasmata, relatie de tnterdependenta, arhitectura
parea ca In starsit eram pe drumul cel bun, evolueaza odata cu societatea orneneasca.
totul era nou, am cunoscut oameni frumosi si
speciali, colegi rninunati $i profesori care rna
insplra. Totu$i, primele saptamam au fost
dificile, procesul de adaptare $i de integrare

15

Impreuna, in pas cu trecerea anilor ...
Ne (rejcheama clopotelul

Maria Muntena~u, studenta la Facultatea de Arhltectura,
Universitatea "AI. I. Cuza", lasi

Este fascinant, e un univers In care nu rnulta lume rew?e$te sa patrunda, Nu neg faptul ca
este dificil $i presant uneori, dar satistactia este pe rnasura.

lar daca Iti doresti sa urmezi acest drum, preqateste-te de un lung proces al evolutiei $i
schlrnbarf perceptiei tale asupra a tot ceea ce tnsearnna viata.

.spune-ml (daca tot esti atat de sensibilia efectele arhitecturii), nu ai observat, pllmbancu-te
prin oras, cum printre cladirile care II populeaza unele tac, altele vorbesc, iar altele, cele mai
rare, canta> - $i nu scopullor sau aspectullor general Ie anima In acest fel sau Ie reduce la
tacere. Acest aspect se retera la talentul creatorului lor sau, mai deuraba, la favoarea
Muzelor." (Socrate)

A~'F"1lt:I.I\Ttl~Etl ~e

" G.M.Ct\h

16

NOI - ARTI~Tn

Impreuna, in pas cu trecerea anilor ...
Ne (rejchearna clopotelul

Madalina Mandache, artist plastic, Austria

Ma numesc Madalina Mandache si sunt testa eleva a Liceului .Haralarnb Vasiliu". Acum traiesc In
Austria, de un an jurnatate M-am mutat aici cu scopul de a fi irnpreuna cu familia mea si pentru un
trai mai bun.

Tn acest timp am facut cursuri de lirnba qerrnana. Tot aici mi-am tntalnit partenerul de viata, sufletul
meu pereche!

Sunt pasionata de Arta. Am lnceput sa iubesc pictura si fotografia. Unul dintre visurile mele, este ca
pasiunea mea sa devina si meseria mea. Acum am lnceput prin a crea 0 pagina pe Facebook, unde
lmi expun lucrarite. Momentan, lucrarile mele includ: tablouri In culori acrilice si ulei pe panza, geci,
tricouri pictate manual. Am creat aceasta pagina, Hand Made by Mada, pentru cei ce doresc un
cadou special, pentru cei ce apreciaza arta, In special pictura, pentru iubitorii ei:

Le rnulturnesc tuturor, In special familiei, pentru sprijinul acordat!
Scopul meu este sa fac lumea tericita, sa aduc un zarnbet pe buze cu lucrarile mele.

17

NOI - ARTI~Tn

Impreuna, in pas cu trecerea anilor ...
Ne (rejcheama clopotelul

Ramona Condur, studenta la FEAA, specializare Marketing,
Universitatea "AI. I Cuza", lasi

Eu ~i inspiratia

Salut! Sunt Ramona. Azi studenta, ieri eleva a liceului vostru. Am 20 de ani si am inceput sa
scriu de la 12 ani povesti nereusite. De la 15 ani scriu poezie.

Universul poeziei mele se Invarte de la poezii despre fluturi cu aripi frante sau mesageri ai
unei persoane pierdute In negura timpului, la papusi din portelan sparte ce tti vor raul, rnanuite
de un papusar malefic, la povesti de dragoste fericite sau devastatoare, la eroi uitati In

razboaie. Pe scurt, poezii despre 0 rata nesiqura ce tot lncerca sa scape de toti prin scris. (...)

Sunt Ramona. Am 20 de ani si am Inceput sa scriu de la 12 ani povesti nereusite. De la 15
ani scriu poezie.

Salut!

Uitare

(fragment)

Pagini de jurnal Oar, evident, nu am timp pentru asa ceva.
01.06.2017 vlata mea este mult prea aqtornerata pentru a
rna ptanqe de aspectul meu fizic. Mi-am irosit
Toate persoanele, zgomotul, lumea s-au destul timp din viata tacand asta. Am alte lucruri
acum de care sa-mi fac griji, cum ar fi ca ar
oprit pentru 0 secunda atunci cane I-am vazut trebui sa rna qrabesc spre munca pentru nu a
mai intarzia $i astazi. Chiar nu mai am chef sau
as.a fara viat.a. Totul s-a transformat In haos, energie sa mai ascult mustrarile sefului meu de
departament.
iar inima mea s-a oprit.
In mai putin de 30 de minute am fost gata $i
Ceva zile mai tarziu, 2017
am luat autobuzul spre lucru. Un drum lung de
Ultimul drum ... ultima data cane te mai pot Inca 0 ju rnatate de ora, In cel mai bu n caz.
M-am asezat pe un scaun liber din autobuz, mi-
vedea ... ziua tnmormantarn noastre.
am pornit muzica In casu $i mi-am lasat mintea
Ceva luni mai tarziu, 2017
Sinucidere ... Aceasta a fost concluzia data sa fie dlstrasa In aceste minute de aur. Sa ies
un pic din cotidian $i sa rna Indrept spre lumea
de ei ... Sinucidere ... tantastica unde eu sunt tericita, unde nu mai
trebuie sa stau dupa rnasn ce Imi ascund
Oar cum sa fie sinucidere cane tu ... tu nu ai ... tristetea $i frustrarea. Unde tot universul meu
Inca este Intreg, unde eu nu mai sunt sinqura.
avut nlclodata aceste ganduri ... Cum sa fie Unde Inca mai pot sa iubesc $i pe altcineva In
atara de el. Cel care este primul meu gand de
sinucidere cane tu nu aveai nicio rana pe
dirruneata $i ultimul meu gand seara. Cel canna
trupul tau Inainte sa dispari ... cum ...
i-am oferit inima si care a luat-o cu el, terecand-
Prolog o atatun de inima lui pe veci.
2018
Oar orlcat rni-as proiecta In minte lucrurile
Alarma suna din nou $i din nou, pana cane acestea imaginare, trebuie sa rna trezesc la
realitate.
m-am ridicat fara energie din pat. Am mers
lene$ pana la baie. Privindu-rna In oqnnda,
Imi vad chipul obosit, somnoros $i imperfect.
Puteam sa rna uit la chipul meu ore Intregi $i
sa-mi gasesc noi impertectiuni pe chip.

18

NOI - ARTI~TII

Impreuna, in pas cu trecerea anilor ...
Ne (rejcheama clopotelul

Ramona Condur, studenta la FEAA, specializare Marketing,
Universitatea "AI. I Cuza", lasi

Sa Infrunt realitatea $i sa rna tndrept tncensor atunci cane muzica porneste. Sinuciderea, viata
spre locul anost, pe care II denumesc loc de
rnunca. Loc unde toata energia mea se mea de rahat, disparina lui $i tristetea, toate
transtorrna In ceva creativ sau se rtsipeste. dispar. $i fix asta trebuie sa fac acum: sa Imi
Asta depinde doar de starea mea. Doar de mise fundul din casa $i sa plec la 0 plimbare.
starea mea $i de cei care vor sa-mi asculte Asta $i un hanorac ponosit. Plecata sunt.
ideile sau nu. Totul e relativ In ceea ce fac, ca
In viata. ***

Capitolull Umbra corpului ei se reflecta difuz In apa. Ca In
Un lung sir de banalltatl, Singura propozitie fiecare seara, de la 8 la 9 se pllmba lini$tita prin
ce poate sa-mi detineasca ziua. Era mai bine pare, asculta rnuzica, presupun de la trupa ei
sa stau sa lucrez de acasa $i sa fiu eu cu preterata. lar In zilele cu ploaie, ca asta de azi,
mine $i depresia ce Imi amintea ce om de
cacat sunt. Dar gandurile mele nu se opresc asculta mereu aceeasi melodie, forever rain. In
nlclodata la asta. Haosul doar tipa la mine,
nimic surprinzator. Cumva viata mea a fost fiecare seara parcu rge acelasi traseu, s~
un haos continuu timp de un an de la
pierderea lui, apoi a fost liniste, 0 tiniste trnbraca mereu lntr-un hanorac ponosit, de
depnna $i negare. Negare despre ceea ce s-a
tntamplat cu persoana pe care am iubit-o cel obicei tntr-o culoare pastel, stearsa. Ciudat sa
mai mult. Sinuciderea lui nu putea fi stiu atat de multe despre ea $i nici rnacar sa nu
o tntainesc. I-am aflat tntarnptator numele, iar
raspunsul pe care sa-: astept din partea mai apoi i-am aflat toate mediile de socializare.
Este incredibil ce poti face cu un nume $i mai
persoanelor ce ar fi trebuit sa-: taca dreptate. apoi cu 0 adresa de email. Are 23 de ani,
Pentru ei a fost un simplu caz de sinucidere, lucreaza la 0 companie mare, In publicitate. A
nu au investigat nimic In arnanunt. Au tras fost casatonta cu un tip mai mare ca ea cu 4
concluzia asta dupa ce un martor I-a vazut ani, care a murit acum un an. Este 0 persoana
cum s-a aruncat de pe un pod. De$i multe sensibtla, timida, retrasa, adora muzica, sa
alte probe contau mai mult, precum toate
citeasca, iubes.te animalele s.i orice lucru mic.
vanataue de pe corpullui $i toate rantle, iar In
Nu are multi prieteni, Ii place sa cornpuna
ziua In care a dlsparut nu avea nicio rana. rnuzlca $i poezie.Avem extrem de multe lucruri
Sau faptul ca exista sansa ca altcineva sa-t fi In comun. Este persoana ldeala pentru mine,
Impins de pe pod. Au Inchis cazul fara sa
verifice $i aceste lucruri. lar eu $i familia iar eu sunt doar un ciudat care urrnareste 0 rata
sotului meu nu am mai putut face nimic. Ma
simt nepunncioasa In tata concluziei anchetei inocenta ... Ce conteaza daca fac asta? Oricum,
nu fac nimic rau. Nu Ii fac rau ... Nu e ca $i cum
rata de moartea ta, SINUCIDERE. Sinucidere Ii fac poze sau ceva. Doar Ii urmaresc
plimbarea de seara. E doar persoana pe care
pe naibii ... Cine stie pe cine mai acopera $i Imi place sa 0 observ ... Asta poate spune orice
astra. Dar nu am ce face. Trebuie sa merg obsedat, dar sunt atras magnetic de ea. Ar
mai departe. $i un singur lucru Imi scoate din trebui totusi ... sa plec ... Dar mai bine 0 vad
cap toate astea: plimbarea In liniste depuna $i Inapoi acasa In sigu ranta. Poate 0 urmaresc $i
muzica. Toate gandurile mele negative dispar alti dubiosi ... Ar trebui sa nu mai umble asa de
aiurea pe atara ... Fata asta trebuie sa fie mult
mai atenta ... $i uite cum urnbla cu ghiozdanul
acela deschis ...

19

> " ',)-, .,', ,< •• ' ,,~ ,b,~"':"~ ':::'," ';.',:,,:;·:i~.':~' , "'
I • .\;, . " s =-: ,\ ,_ ii'~ .;~ ""'-,~ 1<: 'iL.",." , ,., -: ~ .• \\ ~ '. '~r·

.,,~.~ ."'_' , ',' .I.~' ~ ,./" • -+.1~~t
".-' - ,"> ,;,;,":,~~.:.,' ..,.,,' ;": ..:. ,'>I • NOI ARTI~Tn
:!' '.~.', ' ' ,: '" ) " "'~': ,',';'t;"" '", I, " l
"'>:~. ", ,'"' "~',,~<.", ' ':I:i;:('c,,~::',~:'~;.\"" ', ...'"-.., . ~ .... ~
~}:t61". ~ ••••~•. ~', ,1" ,~.: ••. " " .~.". ' ,I I ~i ::~ • t ~ 11 • ~,,' , ~ ~. ,
'
"·:,., ..~..';i;'., i ' •• :;.~.<'
cu'': ln1ptetina,ln 'pas tre.cere·a:a·nilo~~;.';:":'.;.': r', ' !'\.
t'I;,t,:"t':"" ~rt:t ... ', _ .','"
1 f ~, }-." 1· ••.• .' I l• ~,•.. ,~. "Ai" t. •
.•~•. .•••."

~:.', ~ 0:': "~V" '.:--. : Ne (re)cheiuna:clopbteluL .'~;,:,:'~,i~ ~.}~. <~:J;' /~':: ;,:,'~
.. ,'\,' " ,', '~i..i::", .,": . '....\!:;~ ",:~~ " •••':, : ••.•.

__,..,.--...;,.,.."..,__--~~..:.. " ' ., ..,II> "i./f(¥ I_'.'!. :,,,.;., .,.'>;, .•.• ' " II' • "~'(;" I \:
•• ••
. J•

'Stu"de" ';:;'t'~I':e:~~InI''n-e;' ,: '., . '. •• .: .." ',':, ... :: ~ '_. ,:'.L:
.'-.,: , . . ;II.,.. w~ " • rI. , 9 j',", 1;. '.. .Jt t,
-..1; ~, ) ,..' '.. • ..~ .• I }: It '.\,~ .,'"
~ j'
-~

, Cristina Ripa,.sfude.nta fa Fac~ltlltea de-E, cOlu»)'nie';! , ;' .

~1~Admiri'idtr~.r~~·!\~&q~ti.~'IOp~I:c;'iaiiia·ref:lln'fo~,mati~a.es?oomj~1:'"~.;'(',. " :; i: ~~.

," ;....',:~.".. ,; <~:, =: ::)':<~:',.:.:'.: '.' ,'~';,>,: " Universi·tatea',;AI.I'Cj.Jzij.',t'a, si \ : '.'~"~>'" ",~; ',~:":''l:', . ~
.,;.':}1~><';"
, •. In~orm.atlCa'econpm[ea .: ?peciaW,ii,ire,ap,er.ltru\care!a:~· ptar'•. <"
~p'eultima su:~d~e~r·Q~tri:,Ir:l cip~a f~~t~~ULcaOpti,yr:\il~..Ff1e'lep~~,a.',."': ;

, In acet.rnoment eraucutotul si cu.tctul altele. '[) ceaceasta: . '., .!'
a"·~,~~,::>,;;,~~'::,~t~'~r"
• 2O'.l.'_~ui~7tlIuf•J•M• :t,",th.rJ•••••••. _., ".C-,:"a.. ' pe ins'fil1:d~"SL'( ) ..:'(,
_.=:=.=--,_ .' "so"",,,.
. 'aleg'ere?, Potisp'uhe fast 0'.' .'~ctiu·heb'.a-_alata of l,.,· ,,.,.t-""<~'~I·'"

" .",'

da' con$ider. ca·rirfH9' nu.este Intamplator, 'drept.p~ntru,'jcar$-·~"",: ,'.

. '. 'acest'lnstirict, 'rn final, _s,im~~:cmaaya~~9rid.uce.Spr,eiun.,(~~~ltat. J.

. : satlstacator, 'care-mlva a~irige:.atat:Qbie,tti",ele:pr,Qf~sio:(lale;cat I ,
t.,: '. ". ,,~~''': _I' .: ':-, J., .:' .. :,•••• ,~~,
,'_:: s'rp'e",cele oersonale. ':".
d ,.. ~.' .' p ',' .•..,. .. . tl, :-.
•. '. ..-.. ~

CristinA-pctlunelu R1()i . , Am')nce,puJ onhne.Ttecerea -de la-liceula faoyJ.tat~~!.a.fa~u~_.. .
ji"'"Ort'<'i/HJ/;'Ir;lQI
.: "simtita imedlat, [email protected]•antitatea 'ma.re~deintor' atlics yeneaJJ'e.,' " l'
" ~M-=II=W_~~~~==$MAR'1'a'T\t'..'I . 'J~,zcie trece.:. Se sini'fealipsa interacnunn sociale-Imi dpre<;ll11s~·" \

.w. ' no-ttl1:l..tl!i Ef"",-a.r.:o'I'IIUoI!)'I"JMQ_Mo~l";rr,,,,,,,,,,,, $acomumc.jsa glul)i~s~; pcvestesc ~U' noi.icolegi ..>simte?!Tl C?' •~. ".,

it-4ud1.II·orJO""ZQ'•"•~•••·\•1nt

rna sutoc 'fn rnediul eriline ..Atrecut $i primul sernestru; Jrl" cel;.' .:I;.•• I

de-al doilea, am contlnuat.tn acelasi ritrit:.Un plus de valdare t-a ; ':~

.reprezentat participarea.la scoala.de var-~·g(Jr.opean:Srhart :',.',,~'!'~ ifl:
l /"~ ,••
.J k.. ~ j~

. ~itie,s for sustalnable-rrevelopmenr' (Smq~tEu) Jeah~M0.n{Je~) . ~',.•

, ., t .Project ~01 620415:'E;PP-i-2020-FRO.:",!=f'pjMO-,,M,bDLflE;,Tri -' :1
t/ ~.". ~:rma apsolvirii carela-arnootmut certifitate1~·(re. p·articipar.e' ,:
'cu"'v'en"lte:' '~., '\'" . ',._.', ..'t1, ". :
•.• .",. 'A ""~'" " .~'., ",., ( '.;, r> '
of> ~,
I~ J

.!',.~.:'Aceastaactivitate a'ln~heiat:pr~~nluJaQ·:cr~5tuder:lti~:JilSa...':,""z:

'< : nuvoiam sa-l lnchel CDi~r'~~a; tntr-o nota r.N.onoto~~.,·I.lnuna ,
, .~ I parttciparea• {oo mtr-oor"tab•a...,r...,a sujidI.' enteasc...a., .care
august, a urrnat ~;... a, .
.

r: ..c.~'lt~noi relatii si, m9menie·,q¢:p'ri~te)jJ~..::' .0' "~.' ~ :...':1:. ,'.;,~.;. . .~

,; ,Ce~de-al dojlea capitol-afstuderitief In care 'm~L~i;_~:t'.l.ua

. venit clf ,~chirnpaTFce m;.au~~jutat enorrn-de m,ult. A 1f:l;e:ePl.tqt' ".

ontine., st. d;I:J'p~~LJm,cre~~caV-ati prins deja, monotonla.tace;' ~ ~)'
parte d!n'·$~eniplur~,A.$a,nt:J.!rln.~iatamep. Astfel, cu p+4tin,curaj, , '~ ~

... dO:b'&ndjiIn urrna m,ur)fit.d$ q1rlVi'r.lgerea\unei cGlege•,.'a'rn decis .: :~

:' ';?sa. fi~;.volu:n.laFi~L~cl1n2':t~p:~a.rt~di~' doua.;~s0ci,c4il:. ;'. .

, . ' 'stud~ni~$tl, AS'Fl (Asqcla.tla studentllor Francofonl din tasi) $1

•• c· .'[SE~'(Uga·,~tu.denti!o[;~9q'riQ.rni$tf'din,tasl) $i/activelln

::.':-:d,eparta~:E?n~el~d, ~'l~"el~ti(py;plice~,respe9tiv Design',Grafic. .Arn

. " :qesco·~e'r:~tp,!\~,e~i'·rJ1.\.~9hDat~i!s' lQ.~;ul Ora!i9 era G~ya·.nou.. '~'. "-
'~tn:~PR~?t,~ p'~ptro:fllme,;.~ot,v;.·p'~nt~"J.c~re
.~tf?C y-a:rte dln~~~~t J' ~ .~

;[email protected].·U:-_rll,-gQ'~1I:$t~ptat.)sa-rtttp',19c,atat de. mult $1,sa: '\~~~':

.:.:rm fie i!tat 'de,.l,1fil_'·la.fEl(~u:l~atvee.,d:lenrea-reeffzarf •p. roiectelor . .In i •.•

~.< ~ c:a..oruL,L$E;:9u:·wilejui"satba!9,rilord; e'!ama, a"avut loc proiectul .:
":.i"cari.taQjJ'~Fi.$l'!.tu'MO$ CraciQn!'~;·dint·aF,~..am:.facut parte $i eu .. , .~:7
~'::;j.'
to ~:/ '~Ab...:"1- t.~,~'''t"'_' ,. , I'~ /
"r:) ,..;..t~
'. - :t >f
;.'>~'.~,.', >~": ,;..,. '.", ••~- ••••": ", ; •••• ~- "-.;:' ••• : ~:,:...

" '.;.. ::, ..-.. ., ~ ~

, ." >, '.,tf .:,', :,';.;.' :~,.:~ ", ( " it'.

, - ." ~ ' .•_ ~. ""., . "I , .~Q ., ~.., ' $1ff; ~ •
.' -I;' I _ .• , I',~
• ,fI; •••

> ", .,', ,< " ' ,,~ ,b,~"':"~ ':::'," ';,',:,,:;':i~::~,' "r .' '
s =-: ,\ ,_ ii'~ .;~ ••"'-j ~ 1<: 'iL.",." , '~r·
I • .\;, . " ,., -: ~ .• \\ ~ '.

~ _, .,v,"~,~.~\, \~ ."'\_':.'\:;, , .,. ',' ."."I_.•~. ' ~ ,./" ,!. • ' -+•.1•~~"t "," . i .-r" •

,",10,' "::"

~ ~'~ '.. "'. t If. ~)~'.. ,,"" •••• ' •. • "',., ~ ~ I,)'" 't ~~~, "po. '! , . '11'
t~
:. ,'>I ~}:t61". ~ ••••~•. ~', ,1" ,~.: " ' I, " l ••. " " .~.". ' ,I I 11 • ~,,' , ~ ~. ,
<~J:""~~,:~,~:~:~,,.";:,'_~:.')i"~,m,·..:",p:~<r'e~"">ur"'~"n, a",,::~. pas, cULtrec~re.a <r'~' ',',,. \t.! .:~f'.~':-/.:~\"9.\\. ",'
A~' ,,'_" <,' ; ' •• :,~",.<, "~',,:.,:: ,.',.~: ',: .. " ' ,f'. ',;, :~

f." ,.".'...:•, .,,' ,.',,_ 111,. ~...,',.' " ~~.II~~.\~,~.'t; s , , ..:',1::t" .r ..
'. "" "~. 1,.,,' >J.~.~, ,,_
'Ne (re)cheama"c'lop'otelul ' .~', ,"\;'.'
» • :,~~, ,." ;".\"?:..,,,' '}1 '; ,'f ..: ,:~:, ., ~ ,~.~ ,,'. l ~~:: ':,. /
J~ ) .. , " ~ ~ .. '\~~~~ ;:",'" ~' •••• I ••~ I ",_":f ,'1.)0;
• ;,,' - • ,j ,-' " •• ~',,, '

•..•... j", •. _.•,t,-'__ ' "., t I~-' -.~ ~"~ .; ~) ~ ¥.••• , • ;' '~.~ e

., ,u S't d'enf'·I·e'-\-o: n: ·'tm'·' e......:·.'.".,,,'; ...'" :,'..' "'iJ ,{
1', I II> 'tA/f(¥'_ ,.t• _.', " I" • '. ~'(~ I
•• ~ '\ ••••••••••• tI .''''' .•' I
£1''1\: J~'
I'!:, ~ • • ••• J

lr '.. "';... ",,',

•: I, .'.,.,: , • ';, " ':," "",,4<1,.' ~: '. " j"'~.1;.~' t· I ft '.\.~~':.,

, , C,ristina Ripa, ~tuc;tenta:la,F~cuftatead. e ~~o:nci01ie:'") ::: ;,~ . ,I"
#' ",j :,' ,
r ,,'. ',' , I" , ,
<~i~Administrarea,'Afac~r.il'c;>r;~'speciaUzalrr1efoarltn~tica~, conom.i~a,~.• '(" ,',
~ ~ ~.'~" ,I: ,.',¥ '. ",~..•. ~. \ • ""n .",' r-. " ~; I·, 'Ift".- .:. ;";.' .
UmverSlta~ea;,AI.,IC':-l:z;a'JI~1 ,\ ' ~.:. ,,'~. '~", ," ~
. >':, .. '/ ;,;,<:~' .. ,'',;: ,,':<. ": >"" .• : ';' ,".' ~~,; ~ ...It:::, ::>.:'~,;.':".'1I~>~

, ~,,'~~-att;J)rs>pu'sini1:ial,,~'~,~prijinimC'€)~ili,:(jin·.s~tU~rtul :2,~~::·as~f~r;;,.',,:~r.:

tncat sa schitarn atat'pe fp_ta,'cat $i Hi irq,i~ilel(ice~tora-n zambet, ,."',,,
c~a~ca,~,LfJl1~.;otiv.~~ster,epr~z~nia~ d~,(~6,i;;,,,dfea.~!u I rCin~y~.~~',.r r~( . "_.':
,gandeste laei ..Pentru a.ne atmqe obiectivele -s-au-orqaruzat.'. ,,"<);J4:,!. "

<; ~.".,.: ,',. Eiiverse:act ivitati, 'priht~e care si seri':de cdlLnde, la.care am'
•• ," " t' ",. ,'.. ' " II ' '-'I.-t ", .i J
participat CLfmare bucurie In"corul asoclauel, muzica~fiiria".:.~ ,,.' <.> .'
~ ; ~, ~ :_ r.t1 , tf i ~>J';", ~ ~ ••
.jiaslunea mea preterata.Serile.de acestqen se lasau c~,r,~sete, ';'

., ·'t~edon~fr4ale unor plese.amtntlte'de unii-sialtii stpLJteam auzi- •.. \' ~

~ 'zambetele: din inrmi'le camennor la aUzu'l coiin' e~or"~ ~' " ,\ '~.,.~. .." I. '
.• '.: • • , t,j ,~
a• , •. ~

""~ Secret. Sant~ Part¥,~everhrnent'orqan lzat.ae L:SE; .condus' '. "'"
b;unt:,·spre cunoasterea ,r'D.arinultor persoane '$~·.s-atasarou-voie'
~>, ,,-""< ,:;,$i dorinta de "M~iyreau Q·petrecere 1a:"tS,!~!~'.' ., r\

"':1 ..
De$i sunt de 'piitin limp In,aceste 'asoc.iqt~i,efectel~ ria tjclparii <: •.I

<la aceste tipuri d~.aGti\(.itatideja s-au .tacu prezente, asuprEf!rtieEl~ , ;

~ I~i.lf!lbuna!~tesc pezi ~~._trec~abil~t~ti~e''efe'cbrnu:~iS~~~",,' ': ,1.",., /l~"

. timiditatea este de domeniul trecutului, !ncr~defea In sln~:e$t.e,) , ' ~',,>
,.·'d~q~ce·,lnc~ fn~i mare, dep!.ind ~oja~.ilrt~ti~. ~"care ru.~$.tic;_Q:i,c0~,, T r-(. :1
'sa-;mj'pla~aataJ dernult., INCEP SA MA CUNGSC S'l'$~,'MA .,";
cer-, CO~'StRUIESC ADEyARAT! Stiti"cum s'es-p~'r:ie':""O~ieev1s ."
e..";d-ev,ni .oosibiI atu n01.canci estl h,otara:t~!i,?at 6~rn~enii potriXtlti~Iang.a"', r:

':'tine.";Cor,ltinui sa te aezyolti _oa,ca'atalaturi oaQ1eniipotriviti. ~' ,

. .co revenire la tacultate.; .ehbine, socul nu mai .este atat 'de _ -. '.,.

, ma(e~pe catera lei,1ncepuL $t.~,::ae$L'hJ~a:j0Fhatse~a 't~nl'ge, _';I~"';'

=. ,'sesjLJhe-'(~umma terneam $i ~u 1n,anu] I)... acurri a$t'epTs~.siuti:~a.
ca sama.odihnesc! . ,::,; <, " .' ,'. ,(.{'i/' ~h~'-"'f'

Q?ca este ce'~g ~'e am lh,(~1.ald.e. -a lungul acestor ap.i ee- ~,J)';~''

" st(Jdentie,::e.ste'Sa.I~.Qazade(i'c:iribtalesta mereu ascuJta~~~a'" ". ,'~}
.:. Nu ta'WpI", ro'p,~",rl'uul"'iIn' stinct.., \", ~"..,..""-.·",,.F'," .,,1 ;':~....•.y ,.'
,., '1••;,-'.,JO,. "'.' ''J"> '.
#'"
~ ,.

:$ti;ic~ea 'pia~e'~sffaCi? ~'ICel rnai 6Uf;!'sfat pr:imit,'la

raQduLmeu, Tn acesr seris~<."., .:.":" , t .::

"" "Fii:aterlt Ia,'cg~a ce fp_ct-a(uncfc'and:nrtfaci nlmicr" ,

.::":-:.' Stud~Att~ .nu:'!nse~mn'a:~~um.aIinvatat,'pa,rtiale, 'cl)rSu!i, '

, 'semiria~e'$! pr<?.igcte'>_E:.,rnm.'u!~lti rn.u!tJj~ atatLFentn:J),..ma:mi ulta '. f;.!

,-.,intera~tlune $i;de~vq~pie"pelsbnal.~,·;~ar.$i:pr..ofesio1iala, 'a, '\ J. ~..,:~

> t, recom·and's~ faC'eti-p.~tte Qin cel,.pulinto~asncratie de yoluntari~lt, '\~":,':

'~Intrucarvet'i '~lVe.~rlumaj d~'ca$tigat $i veti' 'simti altfel anii" i'
;,.::,~.~,~:i.',~'\,;'":.:",'~.,.,' :-~'(.;~:-':.~..:.:.;'~, st[J.lIent·I'e·IIr' ••• ,'(,'
.
"'< ", .•U " .-' '~f "")"
~ "" v.,,!' .•..: ,.. '••,.. ,' .•',.. ".' '\ .

::~''i.f••
'l t,~
.:f ~" ~I /li":J ,.,;. ,...t..,
>~:",;,.,'.." ',; ... " ~

. ;. >,;.'>~ ',~..',"''; , .:, ',:.';.;.' :~,.:~"'( ",,',

, - ." ~ '",_ ~. "".~ . "I , .~j., ~.., ' $1ff; ~ ~
..-I;' I ~ .• , l',~
• ,fI; •••

NOI - ARTI~TII

Impreuna, in pas cu trecerea anilor ...
Ne (re)cheama clopotelul

-----------~--------

Andreea Timi~, studenta la Facultatea de Litere,
Universitatea "AI. I Cuza", lasi

controtand emotii

- fragment de roman -

Timpul plutea ca 0 papadie purtata In apei pentru cate 0 secunda, Christopher fiind
vant, zburand departe, fara cale de fascinat mai mult de ea decat orice alta forma
Intoarcere la momentul descompunerii de viata din jurul sau.
sferei ireversibile. Reprezenta cheia - Lorellay, vrei sa starn pe banca aceea?
obis"nuintei, a dorinte, lor care cres,teau cu
fiecare secunda, minut, ore sau zile. Fara Am sa-t.i zic ceva, Ii atrasese baiatul atent.ia,
timpul care n-ar fi existat In universul
poslbtlltatllor absolute, ei n-ar fi aflat ce sunt atinqand-o pe urnar pentru a fi sigur ca
sentimentele brazdate de niste ernotii care aceasta I-a auzit.
schimbau sensul unui sentiment propriu-zis.
Ea II privise scurt, aproband, desi In
Au trecut patru luni de cane au Inceput sa mintea ei s-a declansat un adevarat uragan
se cunoasca, sa se descopere asa cum de tntreban Indoielnice.

nimeni nu a reusit sa 0 taca din pura Se asezasera pe banca rntcuta din tata
initiativa, Nu doar ca se cunosteau unul pe raului, lumina amurgului fiind $i ea prezenta
celalalt, dar aflau multe lucruri despre ei pentru a asculta ceea ce Christopher avea de
tnsist, schlrnbarl care se petreceau In toata marturtslt, Razele soarelui aproape adormitli
luminau prea frumos chipul fetei, parul sau
fiinta lor atunci cane tndrazneau sa se care devenise mai lung, straluclnd ca spicele
de qrau sub lumina verii aproape apuse.
priveasca In och i.
Cu greu lsi controlau emotiile proprii, iar Zambetul pe care balatul nu $i-I putea
stapam In tata ginga$iei ei, II trada fara voia
asta se vedea ce! mai bine pe chipullui sa, masca pe care obisnuia sa 0 poarte
Lorellay. Adesea se tnrosea Ingrozitor de Inainte, crapandu-se treptat In mii de
tare, obrajii ei fiind atat de aprinsi tncat bucatete ca 0 piesa din portelan.
Christoper Ii stingea cu cate un sarut umed - Esti foarte fru rnoasa, rnartu risise acesta,
pe fiecare dintre ei. Desigur, asta lnrautatea tasancu-se purtat de valul sentimentelor

$i mai tare sltuatla, pana cane baiatul tl lasa coplesitoare pe care Ie sirntea atunci cane

prilejul de a se ascunde In pieptul sau, doar era doar el cu ea.
ca nici el nu era mai linistit. Fata Ii putea - Asta e ceea ce voiai sa-mi spui? rase scurt
auzi bataile necontrolate ale inimii cu atata Lorellay, abtinancu-se din rasputeri sa nu se
usurinta, fiind sigura ca daca nu ar exista tnroseasca la fel ca In toate celelalte dati.
gratiile coastelor In spatele carora sta - Oh, nu, spuse Christopher jenat, caci stia
captiva inima, i-ar fi evadat de mult timp din ca pierduse sirntul reantatu Isi privea
piept.
emot.ionat mainlle, nes.tiind ce Dumnezeu i se
Isi petreceau din ce In ce mai mult timpul
tntampta, Uitase $i ceea ce voia sa-l
trnpreuna, plimbancu-se In special de-a rnartunseasca, tot discursul pe care $i-I
lungul unui rau, Lorellay fiind tascinata de preqatise cu minutiozitate Inainte, pierzandu-
pestiscrii care lsi scoteau gura la supratata se precum ratiunea rapita de copleseala
tnocentei pe care ea 0 emana neqresit,

22

NOI - ARTI~TII

Impreuna, in pas cu trecerea anilor ...
Ne (re)cheama clopotelul

-----------~--------

Andreea Timis, studenta la Facultatea de Litere,
Universitatea "AI. I Cuza", lasi

controtand emotii

- Lorellay, tndraznlse din nou sa Incerce. De cane aparuse el, un amalgam de

Sunt sigur de sentimentele tale pentru mine, sentimente $i ernotii nernaltntalnlte 0 taceau
sa uite chiar $i de cele mai mari probleme
dar rni-as dori uneori sa mi Ie potl trnpartas: existentiale de care se Ingrijora In fiecare
secunda. Devenise pluta de salvare de care
In cuvinte. Vreau sa si aud, nu doar sa vad. se aqatase Inainte ca marea agitata a
existentei sale sa 0 traqa In adancu rile
Isi dorea mai mult, iar Lorellay nu-I putea Intunecate.
- oaca nu vrei, e In regula. Inteleq, Ii spuse
condamna pentru asta. stta ca nu e atat de Christopher pe un ton sigur, dand sa se
ridice.
buna prin cuvinte, ca se exprima chiar $i la
Lorellay II trase Inapoi de mana,
modul inconstient prin intermediul ernotiilor stranqandu-l ea de data aceasta cu rnulta
donnta $i intentie, Deja 0 enervase $i pe ea
care Ii otera lui Christopher cea mai buna atitudinea din care era construita fiecare
celula din corpul sau. Pe tata lui Christopher
priveliste catre sufletul ei. se citea doar curiozitate, fiind placut surprins
de gestu I cu rajos $i stransoarea hotarata.
- De ce nu esti satlstacut cu ceea ce Iti - Te plac foarte mult, rostise ea foarte rapid
fiecare cuvant, tonul vocii fiind greu de
transmit? Intrebase Lorellay cu 0 urrna de interpretat.
- Atat de mult tncat rna iubesti? olntrebase
rusine In voce, stiind $i ea ca nu e de ajuns el, bland $i cald, privind-o cu alti ochi dupa
marturtsirea ei tnocenta, mult mai tncraqosut.
doar 0 ernotie oterita. - Da, Ii raspunse cu acelasi curaj ginga$,
tndraznlnd sa lsi ridice ochii catre ai lui, de un
- Tocmai ti-arn zis motivul, Lorellay, soptise cenusiu hipnotizant precum cerul acoperit de
norii dintr-o zi ploloasa,
Christopher vizibil amuzat de naivitatea pe Zambetul pe care i-I oferise la auzul
raspunsului afirmativ, era atat de sincer $i
care fata nu tnceta sa 0 alba. adevarat, tncat cu greu putea sa mai spuna
ceva. Era pe deplin multurnit $i fericit de
Era jenata pentru faptul ca prin vorbele sentimentu I reciproc pe care Lorellay II
sirntea adanc In inima ei.
pe care Ie spunea, dadea senzatla ca nu se
(continuarea, In nurnarul viitor al revistei)
gande$te deloc Inainte sa Ie rosteasca, dar

stia ca nu e prima data, iar Christopher

parea obisnuit cu asta.

- E vorba de felulln care cred ca suna

cuvintele atunci cane Ie rostesc, se <

explicase fata trnbujorata, fara sa-t

priveasca In och i.

- Te stresezi prea tare din lucruri marunte,

incercase baiatu: sa 0 Incurajeze, luandu-i

cu grija mana rnicuta In ale sale. 1-0

rnanqaiase user cu degetul mare, adoratia

pe care 0 sirntea rata de ea crescand mai

mult pe rnasura ce 0 atingea In cel mai

inocent $i pur mod al sentimentului supremo

Ii privise rniscarea, senzatia de fiori

srrabatandu-l Intreg corpul rnicut $i fragil.

NU-$i putea imagina cum un baiat atat de

chipes ca el 0 poate admira In acest fel pe

care ea nici nu-I credea posibilln viata sa.

23

NOI-ARTI~m

Impreuna, in pas cu trecerea anilor ...

Ne (rejchearna clopotelul

------=------:~~-' .....,------

Felix Avasilcat, student la Facultatea de Litere, UAIC

Tot calc printre oameni grabiti

Pa~ii lor Irni dlcteaza instinctiv cararea

Ma feresc de ei Tmi e sna sa ne atingem
Tmi e sua de priviri ca totl ar vrea sa Ie asculti
cane nu sunt qrabtte

Las In spate danfuri de vicii grabite

Paharele golite In graba

Chistoacele fripte la filtru tasate pe pavaje tn urrna

oesl toti T~ipermit mai mult

Cresc tn neaju ns

Ttivezi reflexia mai scunca

Umbra mai scurta sl doar tn lumini de bec

Ma Tntreb cine rna asculta

cane ma dojenesc continuu

Cand Tmi reprosez ~i scot tot raul t.asa instinctele sa zburde

la lumina asta difuza Pline de stanqacu ca niste copii ce vad prima zapada

Repetam aceeasi rnunca inutila $i 0 sa rnoara Tnainte sa creasca

Doar sa nu avem timp Cei ce vin din urrna uita cat de gri sunt toti

sa ne tntrebarn de ce Cat de suparati ~i rnorocanosl

Acum s-ar zgudui parnantul Fiecare cu probleme tn infinit

~i ar Tngenunchea natura Fericirea lor e escorta sau doar amintire?

t.asa fire panda ~i proasta Fericirea mea-i novara nu mi-o amintesc

Om modern Doar schitez un zambet ca poarta un nume

Te urasc ~i te iubesc Fericirea mea 0 port In portofel

Traim vietile In tandem $i cane e gol e tot acolo nu 0 sa 0 arunc vreocata

Pedaland tot singu r Am cel mai scump portmoneu

Mai beau un pahar Altii cara tabla ~i rugina

Po~irca asta e cunoastere Eu am 0 mica elvetie

cate razboaie ar fi e oaza mea de tihna

t.inistea curata ce-mi trnbata seri psihotice

urnar pe zid tine zeul meu departe

Un crez pe zi tine eul meu aproape

Un rasant canonic tot nu aduce somnulla pleoape

$i rna lntreb de ce? Deja vagabondez

Aer boem de bu levardier

Refuz sa fiu ceva, In nume

Sunt tot mai strain.

24

.lmpreuna, in pas cu trecerea anilor ...
Ne (rejcheama clopotelul

------------~---------

Raluca Tulbure
testa eleva a Liceului Tehnologic IIHaralamb Vasiliu" I Podu lIoaiei

Miruna Varzar, XII C NOI - ARTI~TII

-----------~--------

Colega noastra, Miruna, ne arata din nou

conturul ernotiilor in cuvinte:

Ecoul din Sala pasilor pierduti Culori

Noi doi, personaje in culori Ai fost artist ca toti,
Vedem lumea din alt univers $i preferai sa pictezi.
Irnbracati in culori cu vers M-ai tacut paleta ta
$i plctatl separat cu dor Si mi-ai luat toate
culorile
Dansam de zor, cu ecou, Din viata mea.
$i totusi suntem doar in tablou
Am rarnas 0 lumina stinsa.
In sala Lor, a pasilcr pierduti
Ai fost artist ca toti,
rrisu $i singuri prin culori. $i rna asteptai in qradma LUI.
Acum mi se pare atat de
Dorul din Esplanada Elisabeta qoala ...
$i cat de mult credeam
Stii cu ce am ramas
dupa plecarea ta? ca 0 sa-n fiu

Cu amintirea lor. tab Iou in suflet. ..
Si rna intreb: M-ai fermecat $i am rarnas
Oare scaruor Ie este in lumea lasului,

dor de pasii nostri? In oracma Botanica,
De soaptele noastre?
Oare tu mai stii Podul pe undeva pe atara, intr-un timp
in care-ti lasi culorile
imaginar? vechi.
De cum visam
Ca vorn privi Ai fost artist ca toti,
$i mi-ai luat tot!
Tnceputul primaverii Atunci abia
viitoare de acolo ... la nivelul cerului
am putut sa respir.
Stau la ultima scara, Acum abia
Galbena, pe sevaletul orasului drag
rna simt
$i te astept, aprmsa.

tara sa stiu ca Foto: album personal Miruna Varzar

nu vei mai aparea,
Niciodata.

26

-------~-------- NOI - ARTI~TII

Miruna Varzar, XII C

Colega noastra, Miruna, ne arata din nou
conturul emotiilor in cuvinte:

lntoarcere la Eminescu

Trecand pe vechile caran De ovatiile Nationalului
Mi-am adus aminte De hohotul sanatos al Bojdeucii
de Tine. De-acele petale
De acele momente: suferinde
De acel tei, De-acea ultima zi,
De acea tm bratisare, De-acea ultima noapte
De acel sarut. De-acel salcarn al nostru
De starea de qratie De-acea uitare.
De pe alei.
Tu esti In to ate
Trecand pe vechile caran Asa cum to ate sunt TU.
Tmi este dor
De Tine. Trecand pe vechile caran
Tmi este dor
Trecand pe vechile caran De Tine.
Cu luna-n coltul inimii,
Mi-am adus aminte
de Tine.
De-acel vant rece,
De-acel clopot de Sfanta

Talentul Mirunei a fost recunoscut si in cadrul proiectului "Poemele lasului",
care i~ipropune incurajarea, prin concurs, a creatiei literare in versuri si care
se adreseaza elevilor de gimnaziu si de liceu.

Premiul a constat in publicarea in volumul colectiv, alaturi de elevi ai liceelor
"Emil Racovita", "Mihai Eminescu", "Dimitrie Cantemir", "AI. I. Cuza" si
"National", din lasi,

Felicitari, Miruna!

Foto: album personal Miruna Varzar

27

Unde ne duce viata, ?

----------~--------

Ana Maria Chelariu, XI C

Am asteptat ... Dezbraca-ma ....

Am asteptat sa pleci Dezbraca-ma de refuzuri.
$i am tnceput sa plang In oglinda Fa-ma sa nu mai spun nu.
Pana cane mi-am vazut umbra Sa vreau sa Imi deschid lumea
Cum se scutunda In propria ei umbra. Plina de fluturi multicolori ...
$i puna de planuri,
Atunci am In tors privirea catre usa De vise atatun de cineva.
$i am vazut cum urmele pasllor tai FII acel cineva.
Au Inceput sa Inghita lumina

Pana cane am rarnas In Intuneric.

Am aprins un chibrit Dezbraca-ma de remuscan,
$i tlacara a luat forma trupului tau, De regrete,
De nopti nedormite
saAcu m astept te Intorci $i de lacrimi ce s-au uscat.
Te voi iubi atunci,
Sa rasucesti pentru ulH- a o""",a,-"a,,____~~~ Cum numai eu stiu
$i soaptele mele Iti vor fi ca perna.
Pumnalul pe care ai uitat sa rllnfigi
In inima care a Inceput sa tnnoreasca Da-mi un sarut sa stiu ca mi-e bine de la
Pe marginea mesei el.
De dorul tau. Da-mi linistea si tacerea ta,
Sa Ie transform In zambete.
Dar Imi tipsesti, de maine Iti voi lipsi $i eu Da-mi fericirea unei vieti tralte simplu, tnsa
Pana la orion, cu gust.
Pana la steaua vega, Nu-ti cer rnasina, case mari sau boqane.
Pana la steaua altair DA-MI DRAGOSTE
Sa rna respiri, sa te respir $1 DEZBRACA-MA CU GRIJA ...
IMI LlPSESTI, IAR LlPSA TA
MA FACE TRiSTA ....

28

Unde ne duce viata, ?

----------~--------

Ana Maria Chelariu, XI C

$titi, uneori viata este atat de nedreapta tncat ajungem

sa ne distrugem singuri.

.viata nu te tntreaba nlclodata daca esti preqaut sau nu de 0

nenorocire.
Nu Iti da niciun preaviz $i niciun avertisment Inainte sa te surprinda cu un necaz care
Iti va prabus: Intregul univers. Nu te tntreaoa daca e prea devreme sau prea tarziu, nici
daca e corect sau nu. Nu te tritreba daca vei suporta sau nu, nici daca esti preqaut sau
nu sa pierzi tot ce ai.
Nu te tntreba cat de mult iupest: pe cineva sau cat de mult depinzi sutleteste de

anurniti oameni, atunci cane Ii va rapi de langa tine, obliqandu-te sa lnduri chinul $i

arnaraciunea sinquratatu. vlata nu te tntreba daca esti destul de puternic sau nu sa treci
printr-o deceptie. Nu te tntreba cat ai ras Inainte sa te taca sa plangi, nici cat ai fost de
fericit Inainte sa te taca sa suferi. Nu te tntreba daca rneriti sau nu sa fii ran it, batjocorit,
umilit, tracat, paras it, judecat. Nu te tntreaoa ce ai tacut bun sau rau-s: de multe ori, te
rasplateste cu rau pentru faptele tale bune.

vlata nu te tntreaba daca vei putea trai intr-un alt loc sau daca esti preqatit sa renunti

la visurile tale $i la drumul ales, atunci aan<1:lltsi crurnba brusc directia de mers $i te
smulge din loculln care sufletul se simte acasa. Nu te tntreaba ce ai sau ce ai sacrificat
pentru a avea eeva, atunci cane te fDr~u$e$te la pamant. Nt) te tntreaba cat de fericit ai
fost sau daca ai fost feficit vreoCiaC Inainte ae a.le coplesi cu nefericire.

Nu! vlata nu te tntreaba nlclodata nimic. Nu tine cont de cine esti $i de ce ai tacut, bun

sau rau. Ea doar Iti da un test de supravieunre-o lovitufa- $i te rasa sa te descurci. $i de

aici apar optiunile. toate sub forma de lectii, unele mai dure, altele mai blande, dar In
urma carora, cu siquranta, te vei schimba. De multe ori atat de mult, tncat nici tu nu te
mai recu nosti."

Aceste cuvinte mi-au rarnas Intiparite In minte $i am tnvatat, datorlta lor, sa traiesc
viata asa cum e ea, cu bune $i cu rele, cu minciuni frumoase $i adevarurl crunte, cu
oameni ce rna fac sa Infloresc zilnic $i cu oameni ce rna distrug, cu amintiri frumos tlparite
In minte, cat $i In suflet, $i cu amintiri oribile ce as vrea sa Ie sterq,

Sincera sa fiu, mi-a pus multe tntreban prostesti In ultima perioaca, tntreban la care nu
am gasit raspuns ...pentru ca asa suntem noi, oamenii. Vrem ca totul sa fie perfect. Multi
cararn In spate povesti ce nu s-au starslt, regrete, dezamaqm $i amintiri ce am vrea sa Ie
sterqern cu buretele. Dar unii, ca $i mine de altfel, Ie poarta cu mandrie pentru ca doar noi
stirn ce am sacrificat, ce am pierdut $i mai ales ce mai avem de pierdut. Eu sunt genul de
om care merge pe premisa "TOTUL SAU NIMIC". Tind sa cred ca tot ce am construit
pana acum se poate pierde tntr-o secunda din cauza unei qreseli minuscule, din cauza
celui mai mic detaliu neobservat ...Tocmai de aceea am tnvatat sa lupt chiar $i atunci
cane nu mai am putere, speranta $i visuri.

oaca ar fi sa Ie las oamenilor ultimele mele cuvinte, cu siquranta ar fi astea: "NU

LUATI DECIZII LA NERVI SAU CAND SUNTETI SUpARATI, DEOARECE ASTEA SUNT
GENUL DE GRE$ELI MINUSCULE CE vA SCHIMBA VIATA."

29

POEZII

------------~----------------

Mihaela Pavel-Lupu, XI A-P

Des,i e toamna De m-ai lasa

Acopera-mi inima A~ vrea sa-tl fiu catdura
Cu 0 im bratisare catda In zile reci de lama,
In zile de tristete,
cact frigul ma arde Sa-ti fiu bucurie.

De~i e toarnna ... $i atunci cand suferi,
Sa-ti fiu liniste ~i pace
Haina sa de frunze cand zilele-s sarace,
E rece si trista,
Nori-s negri, fumurii Mana ce te prinde
De~i e toamna ... Pe drumurile grele,

Prin visele cazute Soare ce-ti rasare
Peste inlma-nqhetata
o raza patrunde -
De m-ai rasa sa-tl fiu!
Firava lumina
De~i e toarnna ...

Satul e pustiu ...
In marea lui tacere
Se ascund randunele
De~i e toamna,

Desen de MihaeJa PaveJ-Lupu

30

Desene

-----~------

Mihaela Pavel-Lupu, XI A-P

POEZII

-~

Andreea Ursache, IX A

oradtna Copou oda lasului

Inimi clocotite pe foc surd, Strabati ganduri In noptl mute
Prin aer despicat de vant, Cu greutatea ta usoara
Ocolesc qradma cu flori rnarunte Strabati codri cu mirosul tau
Unde ne asteapta la poarta $i cu ploile din urma ta.
Fantana din dealul mut
Privit in noapte. ssu In racoarea serii

In vuietullinistii din aer Ce-mi urea pe piele
Mai ales noaptea,
Tmi cuprinzi dorulln foc;
Uiti ca eu nu te-am chemat; cane felinarele se-aprind.
Oar, cum asteapta Floarea - Soarelui
Raza aurie a catcuru, E$ti In ritmul muzicii surde.
Asa eu, In melancolie, te-am asteptat, Cu note Inalte Imi tremuri inima,
Cu note joase Imi trezesti
Am vrut sa fug pe meleaguri Amintiri cu iasomia.
Nestiute de pasii tai;
Oar flacarile tale cu miros de vara Strabati sirnturi cu sanqe bubuitor
mi-au Inghetat dorintele fugare $i faci culcus iubirii.
sl-am ajuns, pltmbandu-rna, $i ea se-ntinde atat de user
la tine. Pe toate cele sapte coline.

Printre degete ai scurs
Mii de saruturi fugare $i prinse
Oe-asfaltu I rece ...
Au fost Imbibate cu lacrimi nespuse
sarate de dor,
Mangaiate de timp ...

Talentul Andreei a fost recunoscut si In cadrul proiectului "Poemele lasului", editia a
III-a" care I~i propune Incurajarea, prin concurs, a creatiei literare In versuri ~i care se
adreseaza elevilor de gimnaziu si de liceu.

Premiul a constat In publicarea In volumul colectiv, alaturi de elevi ai liceelor "Emil
Racovita", "Mihai Eminescu", "Dimitrie Cantemir", "AI. I. Cuza" si "National", din tasi,

Felicitari, Andreea!

32

POEZII

-~

Andreea Ursache, IX A

Miros de Eminescu starame

Ma-mbat cu racoarea tu, ca valurile spumante,
Ce-mi annta pielea. racoros ca roua,
Sub Tei- cu chipul palid
doi tndraqostin. In mana lrni tii inima.
felinare aprinse Imi arata calea
In seara trecerii. tu, cu glas de Inger
stranq: pumnul
Dar eu Ii vao doar pe ei In tata mea,
cu-n zambet de strenqar.
Sub Tei.
tu, ma pui la parnant
Tnbriza asteptarf
Simt miros de Eminescu ... fara urrna de mila,
TnCopou, pe lini~te, te uitl la cer,
Plutesc simfonii divine. nu rna privesti ...
Stele cad, caci nu au loc
Pe cerul putin cam strarnb. tu, desfaci pumnul,
Vor sa aju nga ~i ele flori
Sub Tei. vao stararne,

M-asalta iarasi doru I... zarnbesti iar.
In parfu m de lei nu spui nimic.

Inchid ochii, ca sa vac

Doi Indragostiti
Sub Tei.

Eminescu La racoarea serii

Atat de firesc La racoarea serii
Calci pe colt de stea, In miros de decembrie
Dispari ~i devii vant, te chem prin paginile scrise,
lar paru: tau de neguri pline cu cerneala albastra.
Se tnclesteaza
De vuietul brizei reci. La racoarea serii
la-nceput de lama
Tnglas de codru zapada sctlpeste,
Tu iar chemi harpa paginile-s mazgalite.
$i respiri sonete
De firave main! La racoarea serii,
Cazi apoi In denva langa focul sobei calde
$i te rasucesti In dor. Imi citesti din poezii
pe covorul argintiu

33

NOI-ARTI~m

POEZII

--------~--------

Ghermanescu Alexandra, XI B

,

Anxietate

Incet, incet, ma ingrop.

Prin gandurile care ma strabat,
Toata lumea 0 simte - eu 0 traiesc ...
tipete, nervi care-mi cuceresc trupul firav.
Toti privesc, nimeni nu se imptlca ...
tacerea e profunda.
Inima este cuprinsa de ganduri negre -
strabat prin trupul meu ca 0 moarte tnceata.
Nu eu devin una cu ea -
ea devine una cu mine ...
ortcat as vrea sa lupt, imi pierd interesul
de fiecare data cand vad lumina zilei.
Noaptea, veselie. Ziua, tortura,
Fiorile vii, sufletele fara viata,
Totul este la fel, nu se schirnba nimic.

34

NOI-ARTI~m

Continuam ~i in acest numar al revistei seria de povestiri
ale colegei noastre din clasa a XI-a B.

Viata mea In p-agini de caiet V (CiocolataJ.

-----------~---------

Moldovanu loana

Totul s-a petrecut In urrna cu zece ani ... Din lectii aflam foarte multe lucruri noi $i
Tmi aduc bine aminte ziua In care mama pauzele aveau un farmec de care n-am
rna preqatea pentru prima mea zi de uitat nici astazi.
scoata: mi-a prins doua codite, cu cele mai
manors tundite, mi-a dat uniforma noua $i A mai trecut un an... deja eram tetita
m-a sarutat pe frunte cu lacrimi In ochi. Ca mare, In clasa a doua. Pana In clasa a
doar are scotanta: treia totul a decurs bine... Treptat, am
Am plecat apoi trnpreuna cu fratele mai observat ca unii colegi se tncepartasera de
mare spre scoala, Cine stie ce rna mine, sau taceau glume de cate ori
asteapta> Este 0 viata noua, In care rna dlscutla ajungea la culoarea pielii.
preqatearn sa intru cu entuziasmul $i
inconstienta celor sase anlsorl. Dar mi-am Eram la ora de desen cane doamna
alungat repede Intrebarile. fiindca, odata olquta tocmai ne tacea 0 dernonstratie
aiunsa, mi-am vazut cativa colegi de la despre cum trebuie colorata tata unui om
gradinita sl pe viitoarea mea tnvatatoare. lntr-un desen. Ne explica tuturor ca avem
culoarea pielii aproape la fel. Atunci un
Eram foarte entuziasmata, dar si coleg olntrerupse:
speriata In acelasi timp; stiarn de la fratele - loana nu e ca noi! Ea e neaqra:
meu mai mare ca doamna olquta este cea
mai rea tnvatatoare. Ca trebuia sa starn oaca obrajii mei ar fi fost de hartie, ar fi
curninti In banca $i sa vorbim doar cane
suntem tntrebau. Asta chiar e greu! luat foc! M-am sirntit mica $i urata. $i
NEAGRA!!! Voiam sa Ie arat ca nu-mi
Totul a decurs bine In prima zi de pasa, dar lacrimile Imi curgeau fara sa Ie
scoata, Deja Imi tacusern 0 prietena, iar pot controla ...
doamna tnvatatoare nu parea asa de rea - loana are culoarea pielii ciocolatie $i sa
precu m se spu nea. stii ca ciocolata e mult mai dulce decat
laptele, i-a raspuns Doamna cu cel mai
cald zarnbet din lume!

$tiu sigur ca nu voi uita nlclodata
tntamplarea. De atunci iubesc ciocolata. $i
pe dascatl: Aceste cuvinte m-au marcat pe

viata!

Talentulloanei a fost recunoscut si In cadrul proiectului .Povestile lasului", editia a III-a, care I~i
propune Incurajarea, prin concurs, a creatiei literare In proza si care se adreseaza elevilor de
gimnaziu si de liceu.

Premiul a constat In publicarea In volumul colectiv, alaturi de elevi ai liceelor "Emil Racovlta",
.Mihai Eminescu", .Dirnitrie Cantemir", "AI. I. Cuza" si "National", din lasi.

Felicitari, loana!

Sursa imagine: www.pinterest.com

35

POEZII NOI - ARTI~TII

-----~------

Alexandra Stan, XI C

M-am reqaslt pe mine

Luni multe-au trecut de atunci

Oe cane mana nu mi-ai prins-o

Am plans mult, am ras sl-am strans
Luna de pe cer $i visul.
A$ vrea sa te dau uitarii, dar nu reusesc deloc
Pentru ca esti omul care mi-a schimbat viata de tot.
Lumea-mi devenea obscura, daca tu nu Imi zambeai

Tnotam In fericire doar cane rna trnbransa!

Mi-erai soarele $i luna de pe cerullnnorat
Nici acum nu Inteleg daca tu chiar ai plecat.
Amintirile sunt vii, rna apasa uneori
Oar zarnbesc chiar daca doare
Caci nu te vreau Inapoi.
Mi-ai schimbat viata deocata, fara sa realizez
Am sirntit un gol si-o pata

cane iubirea n-avea sens.
Ai aruncat cu noroi, fix cane nu rna asteptarn

M-ai ramt atat de tare, tncat rana tnca-o am.
Oar, trecand pe langa toate, chiar Iti mulrurnesc, sa stii
M-am format un om integru, ce creeaza poezii

$i apoi m-am regasit pe mine intr-un final
cane credeam ca m-am pierdut

Fiindca nu rna reqasearn.
Pe vecie vei rarnane sufletu I meu favorit
Chiar $i rana de va trece
Eu de tine n-o sa uit.

Sursa imagine: lNWW.pinterest.com
36

NOI - ARTI~Tn

POEZII

--~--

Mihailescu Andra, X A

Tata Amintiri

Cat, doamne, sa mai Tndur? Mi-e dor, mi-e dor de mine.
Acum sunt singur pe drum Sper ca totul va ti bine.
Nimeni nu Tmi stie durerea Am Tncredere Tn mine
Dumnezeu Tmi e puterea!
Cum nu as avea Tn nimeni.
$i am plans de-atatea ori
Zile, noptl stateam Tn ploi Eu astept ca 0 minune
Cu speranta ca odata Sa vlna sa rna taca bine
Se va-ntoarce al meu tata. Sa uit de tot $i de toate
Am 0 viata, nu am sapte.
A ales ca el sa piece
Sa uite, sa nu Tipese aucuran-va de ea
De copii $i de nevasta. De rnancra copnaria mea
Asta e povestea noastra. Peste ani veti regreta
Ca nu ati tacut nimic cu ea.
Uite, tata, eu sunt bine.
Stlu ca ai uitat de mine Zile, nopti Tntregi la rand
Poate nici nu rna mai $tii Stau atara-n prisma - plang
Acum ai $i alti copii. De vremurile ce vor veni
De traiul vostru, dragi copii!
Azi vreau sa-ti mai spun ceva:
Tncrede-te Tntata ta
$tii ca ea nu va uita
Trecutul din urma sa.

Am plans cu toe du pa tine
Nu te-am vazut ani de zile
Ai plecat de langa mine

Insa stiu ca nu ti-e bine!

Sursa imagine: lNWW.pinterest.com
37

Sufletul, oqlinda a trecutului!

--------~~--------

Nicoleta Mihai, clasa a XII-a D

Una dintre cele mai mari $i dureroase lectii pe care am tnvatat-o a fost sa-mi dau seama
ca am acordat prea rnulta Incredere oamenilor care m-au rnintit, care au profitat de
bunatatea mea $i au plecat imediat dupa ce si-au atins scopurile $i au obtinut ce au vrut.

Eu nu sunt ca celelalte femei, nu sunt genul care sa taca din barbatul ei un mare Zeu
doar pentru ca II iubeste. Nu sunt femeia aceea care sa lase de la ea $i sa ierte, sa Indure
orice. Poate pentru ca nu sunt atat de puterruca sa astept, Sau, poate, pentru ca sunt destul
de puternlca sa plec .

Nu sunt 0 floare pe care 0 vezi la orice pas, sunt una de munte, situata In vart, iar ca sa
ajungi la mine trebuie sa straban un drum lung, sa ai tarie de caracter, ambitie, ceea ce
multi nu mai au. Majoritatea nu Inteleg valoarea unei flori de munte, se rezurna la acele flori
de paiiste, de aceea nu stiu sa pretuiasca 0 floare mai speciala. Prea multi renunta sa mai
lupte dupa ce au obosit. lar eu nu sunt un om la care sa ajungi usor.

Eu nu sunt lini$tita ca 0 zi de vara, ci mai deqraba 0 furtuna, In timpul careia ti-e trica sa
iesi $i te rezumi la 0 a privi de la tereastra. Ca sa rna ai trebuie sa stii sa-mi tinistesti
furtunile, sa rtsti pe ici pe colo, sa te tncapatanezi sa fii ce nu au fost altii, pentru ca nu sunt
In rnasura sa accept pe oricine In sufletul meu.

Recunosc, sunt zapacita, In general, dar chiar $i In iubire, nu iubesc dupa reguli, sunt 0
amatoare a sentimentelor spontane $i a amintirilor de moment. Nu sunt user de iubit, pentru
ca nici sigura pe mine nu sunt mereu. Am cazut de prea multe ori, am esuat de prea multe
ori.

Nu sunt pertecta $i nici nu vreau sa fiu! Nu caut sa rna iubesti dupa criteriile tale, ci
pentru ce sunt, pentru ce nu sunt.

Nu sunt talsa, artiticiata, rea, tnsa am tnvatat sa Ie raspund oamenilor In tunctie de cu
rna trateaza. Nu sunt user de innuentat, schimbat, repet, nu sunt pentru oricine. Eu sun,.._-==~ __

pentru cei notaran, seriosi. arnbltlosl, reali !

Nu Hi va fi usor sa rna cuceresti, sa rna ai.
Ttiva fi greu sa-rm ca$tigi Increderea, tnsa cred ca menta efortul!

oaca as putea sa-mi scriu pe suflet un mesaj, acesta ar fi. Numai ca nu nu pot. Asa ca sunt

nevoita sa lupt cu totl curios!i, sa fac curat In urma lor, sa rna adun, sa rna reconstruiesc din

bucan $i cioburi uneori. Insa asta face parte din ciclul natural al vietii, nu? Asta este viata,

un mozaic de bucan $i ruine lipite taolalta. cu bucuriile $i reu$itele.
Nu stiu de ce scriu toate acestea, dar cred ca e un mecanism prin care Imi pot exprima

gandurile, tratrile. Un fel de refugiu, pe care simt sa II pastrez cat mai la tncernana, pentru
ca doar acolo pot sa dau glas gandurilor mele!

Am suferit ... , dar nu fac din asta 0 drama. Sunt lucruri In viata de care nu poti fugi, pur $i
simplu asa e dat sa se tntarnple, nu te poti opune sortitt

Eu nu regret ca am trait pana acum asa cum mi-a pottit inima!
Un lucru pe care I-am realizat este ca un pas important In progresul evolutiei personale
este sa ne iubim, respectarn $i acceptarn pe noi tnsine. Mi s-a demonstrat ca daca nu am

respect de sine, ceilaln cu greu rna vor respecta. oaca nu rna iubesc pe mine, ceilaln nu vor
sti cum sa rna iubeasca. oaca nu rna accept pe mine tnsarru, ceilalti nu rna vor putea
accepta. oaca nu am eu grija de mine, ceilaln nu 0 vor face. Mi s-a demonstrat ca Inainte ca

oamenii din jur sa-mi fie ceva, orice, eu trebuie sa-mi fiu.

38

Sufletul, oqlinda a trecutului!

--------~~--------

Nicoleta Mihai, clasa a XII-a D

A fost 0 perioada In care credeam ca pentru a putea fi apreciata, iubita, prennta trebuie
sa Ie arat oamenilor slablclunue $i ranile mele. A fost 0 vreme In care eram naiva $i
renuntarn usor, Ie puneam oamenilor totul pe tava de la bun Inceput. $i nu a fost bine ...!

cateooata ne place sa trairn cu siquranta ca acolo este mai mult decat vedem, decat

avem. $i suntem lacomi. Nu renuntarn pana nu epuizarn tot, pana nu attarn, descoperim $i
tnteteqem tot ceea ce este de descoperit, de aflat $i de tntetes. Apoi ne plictisim. $i vrem

mai mult. cautam inovatii In alta parte, blnelnteles, pentru ca suntem prea mici sa

tnteteqem ca dupa ce cunosti tot la 0 persoana Iti rarnane doar sa 0 iubesti cu sirnt de
raspundere, cu toata fiinta. rnsa daca tnteteqem, e prea tarziul

Am auzit oameni spunand ca: "Nu exista suflete pereche". I-am contrazis. Eu cred ca

exista, asa cum cred ca exista $i idioti care se pierd In lacorrue, crezand ca vor primi mai

mult, mai bine, sau zqarciti care nu otera destul tocmai pentru ca ei cred ca ceea ce otera
este mai mult decat bine.

In viata toate se platesc, Absolut toate: iubirea, ura, inditerenta, invidia, ezitarile,

minciunile. Toate! Stau $i meditez asupra raspuncern rata de actiunile noastre ... Oare daca
nu am fi trasi la raspundere pentru aceste fapte am fi la fel de buni, la fel de rai ?
Eu nu stiu daca sunt buna sau rea, daca sunt interesanta sau nu, daca este ceva ce rna
detlneste. Insa stiu ca am iubit curat, fara sa-mi fie trica de dezarnaqlrt, minciuni rnasu. Am
iubit cu toata fiint,a mea. rnsa, cum toate In viat'a" au un starsit, inclusiv tnsasi viat,a, a venit 0
vreme In care am refuzat sa mai iubesc.

Asa ca sa nu te asteptl sa rna qasesti cuminte, urusuta $i calma, pentru ca nu sunt asa:
Sunt tacuta din bune $i rele, din alegeri proaste $i cicatrici, din flori $i praf. Sunr tacuta din
zboruri Inaltatoare $i parnant. Sunt tacuta din cautan, dar $i defecte, din oameni care m-au
iubit, dar $i din cei care m-au rupt In bucati. Suntem atat de mici tntr-o lume atat de mare,
atatea suflete pe care le-ai putea cunoaste $i iubi ... §i totusi ne rezumarn la un singur suflet
pentru toata viata, Aici e partea care face diterenta, Iti trebuie un gram de tnterepciune
pentru a Intelege ca intr-un singur om poti avea Intreaga lume. De$i eu nu am tntalnlt ace I

om, refuz sa cred ca I-am avut $i I-am pierdut.

$i cum am spus: nu sunt pertecta, sa nu te asteptl sa rna schimb pentru tine. Am sa

raman eu tnsamt, orice ar fi! oaca nu ma poti iubi asa cum sunt, ce m-ar face sa cred ca 0

vei face In vreu n fel?

Recunosc, a fost 0 perioada In care am Incercat sa rna schimb. $i asta nu pentru ca nu

Imi ptacea cine sunt, ci pentru ca altora nu Ie ptacea. Pentru ca Imi doream sa rna iubeasca,
doreasca ... $i am qresit:

Am Incercat sa schimb totul, de la vocabular la comportament $i haine, tot ceea ce eram:
am tacut atunci cane ar fi trebuit sa-mi spun pare rea, am iertat mai mult decat trebuia, mai
mult decat as fi vrut sa iert, am fost prea draguta cu oameni care nu meritau. $i nu am
procedat bine!
M-am straoult sa fiu trurnoasa prin exterior, fara sa realizez ca Imi umbresc sufletul. Am fost
stndenta sau stearsa, prea cuminte sau vulqara. Oricum, nu cum sunt eu de fapt. Am fost
mai mult 0 rnarloneta decat un om.

Apoi am realizat ca nu vreau sa traiesc toata viata In umbra unor oameni care nu rna pot
iubi pentru ceea ce sunt! Am realizat ca nu menta sa renunt la ceea ce sunt pentru a
rnulturni pe altii, Am realizat ca nu vreau sa traiesc langa niste persoane care oricate
sacrificii ai face tot nu vei fi de ajuns!

$i aveam dreptate! Nu meritau efortul, nu meritau sa rna schimb. Un om care nu te poate
iubi pentru ceea ce esti, nu te poate iubi indiferent de cum ai fi. lar eu am renuntat sa rna
mai schimb pentru altii, Mi-am dat seama ca ... meritam mai mult.

$i merit mai mult !

39

Poezii

Mihaela vatra, XI A-P

Fara tine Langa lacul sclipitor

Mama, cat de greu e tara tine Langa lacul sclipitor
Eu te astept uneori
Plange inima In mine Ca sa Tti spun ca mi-e dor.
Sa te strig mereu Tmi vine.
oor de tine rna apasa ...
Mama, vino langa mine Traiesc ca-ntr-o ceata deasa ...
Plange inima tn mine Ma-ntreb daca tie-ti pasa ...
Tmi e dor tare de tine.
oncat ar ti de mare,
Mama, caca erai langa mine Se spune: .Jubirea moare!"
Numai dragostea mea oare
Plange inima tn mine
Este tara pereche sub soare?
Totul era toarte bine.
S,i maine daca as, muri
Mama, mi te-a luat Oumnezeu
Plange inima tn mine S. i maine daca as. mu ri

st-as vrea sa vorbesti cu mine. Pentru altii e 0 noua zi!

Mama, azi nu esti langa mine M-as duce dar la mama mea-
Plange inima tn mine Mi-e dor sa vorbesc cu ea!
Oar mama mea vei rarnane. Mi-e dor sa tie langa mine
Ca sa tie totul bine!
Mama, e tare greu tara tine
S. i maine daca as. mu ri
Plange inima In mine
Sa te strig mereu Tmivine. Pentru altii e 0 noua zi!

40

Proza

-----~----

Andreea Ursache, IX A

Fragment de roman

CAPITOLUL 1 Mi-a spus ca acesta e numele lui, dar la cat

Ma ridic schiopatand. Ma uit In jurul meu si de mincinos e nici acum nu-I credo
vad prin ceata oamenii rnorti. Cred ca sunt - Ti-arn spus ca daca mite vei opune voi fi
rnorti, nu mai au suflare. In atara de respiratia obligat sa te iau cu torta.

mea greoaie nu se aude nimic. vad darele de N-am de gand sa-ti spun tie ce gandesc.
sanqe lasate de urma bataliei, lmi e greu sa N-am de gand sa-ti raspund, tiranule!

spun ceva. Oamenii astia au murit pentru E a doua oara cand se Intampla asta.
Regat. Au luptat pana ce sulitele Ie-au Cand vine dupa mine pentru a rna lua, doar ca
fara sate arse si fara oameni rnorti. Oe mila lor
astrapuns pieptul iar inima lor cedat. Tmi e trebuie sa fac asta. Printesa din mine trebuie
sa-si apere Regatul. Ooar ca eu nu mi-am
greu sa cred ca persoanele din Curtea dorit niciodata sa fiu printesa. Mi-am dorit
Regatului au luptat stiind ca nu au sanse de mereu 0 viata norrnala ...
supravietuire. - Vin cu tine, dar nu pentru ca te vreau. Te
urasc din tot sufletul, sa nu uiti asta, Ii spun
Aud pasi rnarunti. Armura se clatina iar zarnbind si merqand spre el.
zgomotul pentru mine e mortal. t.iniste. E aici, - Oh, draga mea, Natalia ... 0 sa te fac sa ma
In rata mea. Ridic capul dar ochii lmi sunt adori!
tnchisi. Stiu deja cine e. Stiu deja ce vrea. Oar
tm i e scarba sa-: vad privirea. N-am de gand E atat de calm, ca si cum am fi doar noi
sa-mi dau libertatea mea pentru satitactia lui doi, iar oamenii din jurul nostru n-ar fi rnorti,
de a avea tot ce I~i doreste. Oar oamenii mor plini de sanqe. Mi-e atat de scarba de el, ma
pe capete. Trei sate au ars din cauza lui. simt dezqustata. Nici nu-I mai pot privi, sunt
atat de arnetita, de-abia rna mai pot tine pe
L-am mai vazut de atatea ori, de fiecare picioare.
data avea ochii atintiti spre mine. Tmi era greu
sa vorbesc cu cineva, interpreta orice altceva Tncerc sa lmi tin privirea atintita spre el,
In mintea lui bolnava, de parca eu as fi spre tiranul din rata mea, dar zgomotul unei
obiectul sau cel mai de pret. Scandalurile pe trasuri tm i fura atentia.

care Ie incepea mereu Ie starsea prin umilirea Nu, n-am de gand sa merg cu tine! Nu te
vreau, nu te suport, nu te iert... Ma voi
Regatului meu si prin arnenintarea rapirii
mele. Nu I-am vrut si nici nu-I vreau. Nu voi tiubune!
putea accepta faptul ca rna voi casatori cu
unul ca el, doar pentru ca el rna doreste pe Se opreste In rata noastra, iar el urea dupa
mine si pe averea mea. Nu stiu si nu-mi pot ce schimba niste priviri cu cele doua femei din
da seama daca rna vrea pe mine mai mult trasura.
sau boqatia, chiar daca averea lui face, poate - Ai de gand sa urci acum, sau vrei sa te iau
chiar de trei ori cat a parintilor mei. eu cu forta?

Cu regret rna uit la el si-i vad ochii verzi, De parca nu 0 faci acum, aesteptule...
plini de furie. Tsi da arrnura jos In fata mea. E

la douazeci de' metri distanta fata de mine. Ii

vad chipul . Parul blond Ii vine pe frunte. Oaca
nu I-a~ vedea ca pe un tiran as spune ca e
frumos, dar nu II vad asa. Eu nu vad iubire In
ochii lui Adam.

Acum cateva luni am facut cunostinta
pentru prima data.

41

Proza

-----~----

Andreea Ursache, IX A

Fragment de roman

CAPITOLUL 1

Urc sleita de puteri, arnetita si vazand A~ fi vrut sa fug din trasura, dar cand mi-a
aproape In ceata. Ma gandesc la parintii venit ideea asta In minte, mi-am dat
mei. Cu siquranta rna vor cauta dupa ce
vor veni din luna lor de miere sau ma rog, seama ca as fi pus In pericol probabil
ce 0 fi aia. Mama mea s-a casatorit recent
cu un barbat bogat, asa mi-a spus ea Inca trei sate, iar eu nu lmi doresc asta.
Inainte sa ne rnutarn aici, dar niciuna Va trebui sa rna obisnuiesc cu 0 viata
langa un tiran ca Adam Augustin Bastien.
dintre noi n-a avut habar ca de fapt era Un francez Inalt, slab, cu ochi reci si verzi
ca smaraldul, Inqamfat, egoist si plin de
printul acestui Regat. Sa fiu sincera, cand el. Un bogat fara mila. Un nobil care
de-abia se cunosteau era print. Tntre timp, porunceste cine sa omoare primul si cine
a ajuns rege pentru ca tatal lui a murit sa se omoare ultimul. Un om periculos, cu
tntr-o lupta, iar acesta, fiind rnostenitorul, un Regat francez. Un print tartar, fara
a luat .... Astfel am ajuns printesa regatului experienta dar cu mult curaj.
si acum am responsabilitatea supusilor
Probabil daca ar respecta femeile,
mei. Mai ales acum, ca regele este ar Inteleqe ca eu, Natalia Elora Martin,
fiica regelui Arthur Martin, nu vreau sa am
plecat ...
- Daca ai de gand sa ma ignori tot drumul, vreo relatie cu el, pentru ca eu nu vreau
sa stii ca nu Iti va merge. Margarita si
sa stau incrusa tntre patru pereti, sau
Adalie vor coborl in satul apropiat, dar noi
chiar sa fiu vreo sclava de a lui, pentru ca
doi vorn merge acasa.
eu iubesc libertatea si nu am de gand sa
Poate daca ti-e; spune ca eu nu vreau fiu sub controlul unui om ca el.
sa Impart cu tine aceea$i esse; m-ai tese
sa plec? Poate daca m-ai vedea cu (Continuarea, In nurnarul viitor al revistei)
altcineva sarutandu-ma, te-ai enerva atat

de tare tncet ai tenunte la mine? Poate
aece as tncerce de mii de ori sa tug iar tu

m-ai prinde, te-ai seture sa ma taci sa te

iubesc, $i m-ai tese In pace? Poate daca

ai Inte/ege ca eu nu tmt doresc sa ma

ment la optsprezece ani cu tine, ai

renunte?

42

Fotografii si desene NOI - ARTIS,TII

~--

Georgiana Popa, XI B
Fotografii

43

Fotografii si desene NOI - ARTIS,TII

---~---

Georgiana Popa, XI B

Fotografii
oradtna aotantca .Anastasle Fatu", lasi

44

J L; J I)

I

I

-: ." ,.

Serisoare catre eel mai bun fost prieten

---------~--~~~r

pierderea celui mai bun prieten al tau, care totocata este $i prima

dragoste? •

• Reiei toate amintirile petrecute tmpreuna din cele mai ascunse colturi ale mintii, Ie

retraiesu, te refugiezi, Incerci sa Ir.ltele i.

- Vreau ca acea ta scrisoare sa Imi ofere eliberarea de prima iubire $i de durerea
pierderii tale. Pentru regretele lucrurilbr pe care Ie-am tacut, blocate In capul si In inima
mea.

Ar fi cliseic sa spun ca Imi pare rau ca ti-arn dezvaluit ca rna Imdta{3ostisem de tine. $i

totusi, as fi trait cu regretul 0 perioada foarte lunga, tntrebancu-eia cum ar fi fost daca?

In universuri paralele Inca Imi imaginez ca suntem cei mai buni prieteni, ca ne spunem

I

toate lucrurile, traind cele nnai frumoase arnintiri eu noi doi. Sau mai putin frumoase.

Ar trebui sa mai stii Ga-s foarte supatata pentru ca ai promis ca Imi vei spune ce lucruri

te deranjeaza la comportamentul meu sl, totusi, tata-ne: La sase luni distanta nici nu ne

mai vorbim $' ne evitarn ca doi strain! tar faptul ca nu e prima promisiune pe care ai

tncaicat'e ma doare $i mai tare.

Totul a Inceput sa rnearqa prost Inca din pnrnavara: te comportai distant, nefiresc rata

de mine ... simtearn ca ceva se Intampla cu tine, tnsa nu stiarn motivul. Apoi, inevitabil,

am aflat: dlstantarea ta se datora taptului ca spusesem lucruri urate despre alte persoane

- $i poate neadevarate -; atunci s-a produs ruptura Intre noi.

In ziua rnaqica din iunie aveam sa Iti marturisesc ce simt pentru tine. Totul a luat 0

tntorsatura neplacuta atunci can ,In starsn, ti-ai tacut curaj sa Imi spui ce te deranja la

mine $i mi-ai explicat In mod amaAuliltit faptul ca tu nu mai vrei sa vorbim sau sa fim

prieteni.

Vreau sa stii ca regr.et toate f)arfele $i minciunile pe care Ie-am spus, stiu ca te-au

deranjat loarte tare $i nu , m scuze pentru faptele mele.

Pierderea ta mi s-ar pafeafITObabil mai putin apasatoare daca as putea apela la

cineva de varsta mea, poate ceva mai mare, mai tnterept $i mai plin de cicatrici obtinute

In astfel de batalii In care eu lupt pentru prima data.

Trecutul nu se mai poate schimba $i nici faptele mele; pare rea de rau nu rna ajuta cu

nimic.

De la marturtslrea mea am Inceput sa urasc cuvantul .draqoste". Pentru ca suna

Intotdeauna jalnic. Insa dragostea nu ar trebui sa conteze doar atunci cane are loc 0

victorie.

Dragostea n-a fost niclocata rnincinoasa. eu am fost.

46

NOI - REPORTERII

Interviu cu scriitoarea

Nicoleta Beraru

----------~-------

,,~ 9ITbIJiJLe, inftWTUlt ~ IJIlJ 9ITb~ ."

Dragi colegi, culturala

va propunem in acest numar al revistei sa cunoasteti 0 personalitate

a Belgiei si, ne mandrim noi, a Romaniei, Nicoleta Beraru.

Nicoleta Beraru (n. 1972) este profesor,

traducator, publicist si prozator, absolventa a

Facultatii de Litere a Universitatii "AI. I. Cuza",

lasi.

, Traieste in Belgia, unde lucreaza ca

profesoara de limba romana la Centrul de

Limbi Moderne al Universitatii Catolice din

Leuven, ca profesoara de orientate sociala la

Aqentia de Integrare a Imigratilor a guvernului

flamand si ca traducator (rom~na-neerlandeza-

tranceza),

Colaborari: Ziare.com, Newsweek Romania,

Revista Itaca Dublin (revista de cultura a

scriitorilor din afara qranitelor tarii), Catchy

like a women, revista organizatiei ADR

Vlaanderen (neerlandeza), '

A colaborat pentru subtitrari cu televiziuni

neerlandofone din Belgia (VRT, VTM).

pebuteaza in 2018 cu volumul de eseuri si

povestiri pentru adulti .Ardei iuti, Povestiri fa

Imperfect", pentru care a obtinut locul 3 la

concursul Distinctii Cartea Anului 2018 al

Orqanizatiei Itaca Dublin.

In 2019 publica romanul .Luluta si Petri~or

sau povestea cuiburilor parasite", care s-a

aflat pe lista de preselectii a Festivalului

Primului Roman de la Charnbery, Franta, si pe

locul 2 la concursul literar Distinctii Cartea

Anului, Dublin. '

2020: coautor - volumul colectiv de proza

.Diaspora '20".

2020: coautor - volum colectiv de proza

"Nuante de piper si ciocolata,"

2021: coautor '_ volum colectiv "Romani _

romani belgieni _ romani europeni"

47

Nicoleta Beraru NOI - REPORTERII

-----------~--------

Printre calitatile Doamna Nicoleta Beraru, cititorii nosm vor sa va cunoesce. Este eaeveiet
povestirii semnate
Nicoleta BERARU ca un scriitor se lasa descoperit $i prin scrierile sale. Paul Valery spune ca
se nurnara scrisul
matur, savoarea, "Scriitorul eaeveiet este un om care nu-s! gase~te cuvintele. Atunci Ie ceute.
atentia stilistica si
preferinta pentru $i cautandu-Ie, gase~te ceva mai bun". Noi va rugam sa ne dezvaluiti care
constructia
clasica. este acel .ceva mai bun" pe care t-et! gasit. Care sunt "copiii literari" ai dvs.?

OPTm in primul rand, va multumesc pentru interesul dvs.
Ce am gasit eu mai bun scriind? Aici e yorba de un sondaj in

adancime. Cred ca scriind nu faci altceva decat sa te cunosti mai bine,
sa iei nota de defectele ~i cantatue tale. E una dintre carle cele mai
veridice de a ajunge la tine. Nu de putine ori m-am gandit ca prin fiecare
poveste pe care 0 povestesc, prin fiecare personaj pe care il creez nu
fac decat sa ma apropii de mine, sa ma evaluez in cele mai intime
detalii, sa ma aprob sau sa ma dezaprob cu sinceritate. Scrisul e 0
confruntare cu eul meu cel mai intim.

Ce v-a determinat sa plecati departe de casa>

Am plecat din Romania in 2003 in urma casatortei cu un barbat
belgian - actualul meu sot.

Aveti multi prieteni iomsm: Un prieten comun este doamna Alma Bruma,
care a tecu: posibila discutia de fata. Ce face ca 0 prietenie sa dureze peste

mari ~i tari?
Faptul ca am multi prieteni rornanl vorbeste despre relatia mea cu

patria-mama. caci tara, ce poate sa insemne daca nu familia ~i
prietenii? Am pastrat legatura cu mai toti prietenii mei din copilarte ~i cu

multe cunostinte. Sunt din acelasi oras cu Alma ~i am fost studente la
Litere in aceeasi perioada, Nu fac parte din categoria care uita repede.

in plus, cu retelele de socializare care exista ~i care-ti amintesc de
prieteni din alte vremuri e nefiresc sa pretinzi ca nu mai cunosti oameni
cu care ai irnpartit un oras, 0 scoala, momente minunate sau triste,
aceleasi evenimente, ... lar daca din ambele directii exlsta dorinta de
contact, nu vad care ar fi impedientul. Nu poti tine leqatura cu 0 lume
tntreaqa, dar cu cei ale caror drumuri ti s-au tncruclsat, cu cei cu care ai
preocupari, viziuni, interese asemanatoare, pastrezl leqatura, Eu am
ales sa 0 pastrez, in orice caz. lar acum ce mai inseamna 0 mare sau un
ocean? plstantele au dispar odata cu evolutia tehnologiei - exista
atatea mijloace de comunicare - facebook, whatsapp, twitter, s.a.m.d,

Cum ati reu~it sa cultivati dragostea de limba romana mai fntai fetei dvs.,

apoi elevilor?
Cred ca voi incepe cu elevii mei, care sunt flamanzi, chinezi, englezi,

francezi, ...
Lucrez intr-un centru de limbi moderne afiliat universitatii flamande

KULeuven, unde predau limba romana, Bineinteles ca acest curs

cuprinde ~i aspecte socio-culturale, deci trec ~i pe la traditii ~i obiceiuri
romanesti,

48

NOI - REPORTERII

Nicoleta Beraru

-----------~--------

Printre calitatile Le vorbesc cursantilor despre Eminescu, Eliade, Nicu Alifantis,
povestirii semnate Alexandru Andries, despre filmele romanesti, despre mass-media, ii
Nicoleta BERARU invat colinde, Ie prezint jocurile de mastl din zona Moldovei. a data pe
se nurnara scrisul an mergem irnpreuna la un restaurant rornanesc ~i ne rastatam cu
matur, savoarea, sarmalute, tochitura moldoveneasca ~i alte bunati rornanesti care pentru
atentia stilistica si ei sunt exotice. Acum, de exemplu, cum se apropie vacanta de cractun,
preferinta pentru abia asteptam sa facem 0 iesire, daca regulile pandemiei ne-o vor
constructia permite. Alteori mergem la muzee, la expozitii, cum a fost cea dedicata
clasica. lui Brancu~i de la Palatul Artelor BaZAR din Bruxelles, in cadrul
Festivalului International Europalia de acum doi ani.
OPTm
Cu fata mea eo alta poveste. Ea a studiat ~i studiaza inca in limba
neerlandeza. cand te stabtlesti intr-o tara straina, primullucru pe care il
faci este sa inveti limba tarii in care ai ales sa traiesn - e cheia care
deschide mai toate usile, Noi am mers in acelasi timp la scoala - ea la
gradinita ~i apoi in clasa lntai, eu la cursurile de limba neerlandeza.
Limba neerlandeza este 0 Hmba dificila, mai ales la nivel de slntaxa, E

dovedit faptul ca cei mici lnvata 0 Hmba strama cu mai multa usurinta

decat adultii, Asa s-a lntamplat ~i in cazul nostru. Fiica mea a avut de
mica mult talent pentru limbi straine - acum vorbeste deja cinci limbi cu
usurinta, Asa ca eu am fost putin eqoista la acest capitol. Am preferat sa
vorbesc cu ea ~i cu sotul meu in neerlandeza ca sa pot functiona in
noua societate. La inceput, pana mi-am dat drumul am vorbit romana (cu
fatal ~i tranceza (cu sotul), Abia mai tarziu, cand ~i eu am inceput sa
lucrez, avand posibilitatea sa vorbesc la serviciu limba neerlandeza, am
dat-o acasa preponderent pe romaneste, Oar ~i inainte, la telefon, fata
mea vorbea cu bunicii, cu tatal ei biologic ~i cu prietenii nostri romani
limba romana, Apoi, la inceput, mergeam cel putin 0 data pe an in
Romania. Mai tarziu, fata mea a inceput sa citeasca in limba romana, iar
acum este primul meu redactor ~i critic.

Migratia este apanajuf cefor care au un vis... acefa de a vedea 0 fume

noua... Cum este sa muncesti ~i sa traie~ti in Befgia?

Serios. Corect. Temeinic. Punctual. Cam acestea ar fi cuvintele cheie.
Se cere foarte mult. in Belgia, lucrurile se fac cu foarte multa atentie
pentru calitate. Belgienii sunt foarte punctuali ~i fac treburile cu simt de
raspundere, ca orice popor germanic. Am sa fac 0 referire strict la mine.
in Romania, nu era 0 tragedie daca un profesor mai rupea 0 ora din orar
la starsltut unei zile dintr-o saptamana, Aici nu stiu de chiul nici elevii,
nici profesorii. $i la scoala, ~i la locul de munca e seriozitate maxima.

Nu exista sa-n scoti certificat medical, daca vrei sa pleci cu 0 zi mai

devreme in vacanta,

49

NOI - REPORTERII

Nicoleta Beraru

----------~~--------

Printre calitatile Sunt foarte rare cazurile in care se lntampla asa ceva, iar micul
povestirii semnate procentaj care 0 face fie stideaza regulile cu buna stunta, fie sunt stralnl
Nicoleta BERARU care inca nu sunt inteqrati, Marea parte a belgienilor nu cunoaste aceste
se nurnara scrisul lucruri. cand am ajuns in Belgia, am fost uirnita de modul in care se fac
matur, savoarea, inscrierile la 0 scoala, Ca sa multurneasca pentru inscrieri ~i sa
atentia stilistica si promoveze calitatea activttatllor, scoala organizeaza 0 receptie, unde
preferinta pentru sunt invitati elevi ~i parinti, Cadrele didactice servesc sucuri, vin,
constructia sandwichuri, parintilor ~i copiilor. La fel de lmpreslonata am fost de
clasica. serile-restaurant, de pe urma carora 0 scotile i~i aduna fonduri; aici nu
exista fondul clasei plant de parinti. Cadrele didactice cu sorturi dinainte
OPTm iau comenzile parintilor ~i elevilor la mese, altele spala vasele, altele, la
starslt, fac curatenie - dau cu aspiratorul, spala pe [os, ... Nu extsta ca
un profesor sa se sustraqa actlvltatllor sau sa taca lucrurile pe jumatate,
$i directorii muncesc cot la cot cu profesorii. Acesta este codul gentic al
belgienilor. Pe langa faptul ca sunt gospodari - i~i fac iarna car ~i vara
sanie - sunt foarte cumpatati, in general modesti, atenti la problemele de
mediu, consum ~i dezvoltare durabile.

Cum arata comunitatile de rom ani din Be/gia? Care sunt principa/e/e
evenimente care se organizeaza ecoto>

Comunitatea rornana din Belgia este la fel de diversa ca toate
comunltatlle de romanl din lume ~i ca toti romanii de acasa, in ultimii ani
romanii tot parasesc Romania. Nu pleaca doar muncitori sau romanl cu
studii medii, ci romanl din toate categoriile. Unii pleaca in cautarea unui
rost, altii a ceva mai bun, iar altii pur ~i simplu disperati de mentalitatea
gaunoasa ~i de coruptia care Irnpiedica evolutia Romaniei. Culmea este
ca mare parte din acesti oameni care in Romania nu reusesc sa dea
inainte, in Belgia se pun pe picioare. Exista povesti de succes, cariere
de medic, antreprenor, functionari ai institutiilor europene, inginer,
profesor, ... dar pe langa acestea exlsta nenumarate parcursuri firesti:
oamenii vin, i~i gasesc un job, i~i dau copiii la scoala, apoi i~i curnpara 0
casa ~i traiesc in confort. Romania Ie ttpseste, mai ales la inceput. in
spatele acestui parcurs se ascund multe lupte ~i suterinta. Nu e usor sa
reincepi viata de la zero ~i acest lucru il pot afirma in calitate de profesor
de orientare sociala (integrare) care aude nenumarate povesti, dar ~i din
experienta personala. Chiar daca statui belgian te ajuta sa te integrezi,
oferindu-ti cursuri de orientare sociala ~i de Hmba neerlandeza, procesul
ramane dificil, mai ales la nivel emotional. Cat de mult se integreaza
fiecare depinde ~i de bagajul cultural ~i de structura emotionala ~i
adaptabilitatea la nou ~i de vointa tlecarula,

50