NOI 15

Nicoleta Beraru NOI - REPORTERII

----------~~--------

Printre calitatile Din fericire, exista multe evenimente culturale organizate de multe
povestirii semnate ONG-uri romano-belqiene, De la cultura, la traditii, la arte, rnuzica ~i
Nicoleta BERARU literatura toate vin in lntampinarea gusturilor diverse ale comunitatl
se nurnara scrisul romanesti,
matur, savoarea,
atentia stilistica si Puteti face 0 comparatie fntre tsucuresti ~i Bruxelles?
preferinta pentru
constructia Locuiesc la 30 de minute de Bruxelles. Cinci ani am lucrat in
clasica. Bruxelles. Pot afirma ca Bruxelles-ul imi este mai cunoscut decat
Bucure~tiul, unde ajung foarte rar. Ca orice erase mari, ~i Bruxelles-ul,
OPTm ~i Bucure~tiul sunt zgomotoase. Bruxelles-ul este foarte multicultural -
unul din trei cetateni este strain. in 2019 erau declarate 184 de
nationalltatl diferite traitoare pe teritoriul Bruxelles-ului. Exista ~i la
Bucure~ti ~i la Bruxelles 0 mai mare deschidere spre nou, 0 viata
culturala mai bogata decat in provincie ~i foarte multe claxoane care
tlpa, Mai ales la Bucure~ti, unde masinile parca sunt tacute cu scopul de
a claxona. Ambele erase fiind capitale, principala trasatura comuna este
viata culturala intensa ~i cosmopolitismul.

Credeti ca diaspora s-a maturizat fndeajuns de muft tncst sa prop una idei

$i proiecte?
Ma intreb ~i eu deseori. Mai ales cand mai gasesc cate un

comentariu care acuza diaspora ca se amesteca in treburile Romaniei.
De cate ori fac 0 analiza, ajung la aceeasi concluzie, care pentru unii va

suna probabil arogant: cred ca da. naca ne gandim ca oamenii care

pleaca din Romania vin, in general, in contact cu tari mai dezvoltate: tari
din Europa de Vest, SUA, Canada, Australia, Noua zeetanda, ... e
nefiresc sa afirm ca acesti emiqranti raman aceiasi d.p.d.v social ~i
politic. Tarile in care traiesc au democratii vechi ~i puternice. Respectul
pentru om, pentru lege, seriozitatea, mai multa ordine acolo sunt realltatl
evidente. Bineinteles ca toti emiqrantii romanl poarta in suflete
Romania. E pana la urrna locul in care au vazut lumina zilei. $i atunci,

dorinta unora este sa implementeze in tara de bastina ceea ce lnvata in

locuri unde se traieste mai bine. De ce la unii merge treaba ~i la noi nu?
ne tot tntrebam, Durerea este ca ideile emiqrantilor romanl nu prind in
contextul romanesc, Avem mai multe exemple de oameni care au revenit
in Romania din dorinta de a schimba ceva, care s-au implicat in potttica
~i care au esuat, Sistemul politic ~i social traditional romanesc i-a
scuipat atara, Romania a devenit un pat allui Procust - cine nu are
masurile potrivite e mancat,

Ce ne puteti spune despre recentefe evenimente cufturafe fa care ati

participat?
Ca tot romanul integrat in Belgia, ma tin tare de agenda. Care imi este

51

NOI - REPORTERII

Nicoleta Beraru

-----------~--------

Printre calitatile foarte pllna. Oar de cate ori gasesc 0 tereastra, merg la evenimente, la
povestirii semnate concerte, la filme. Ultimul eveniment la care am participat in septembrie
Nicoleta BERARU a acestui an a fost 0 rnasa rotunda cu scriitori debutanti ~i mai
se nurnara scrisul cunoscuti din Belgia. Nu merg doar la actlvltatl cu specific romanesc
matur, savoarea, pentru ca eu iubesc multiculturalismul, imi place sa descopar ~i alte
atentia stilistica si
preferinta pentru culturi. Asadar, selectez ce imi place. ooata cu venirea pandemiei,
constructia
clasica. actlvttatlle au fost sistate. Au redemarat anul acesta, dar acum ne
ameninta un nou val. Cum de 2 ani nu am mai fost la cinematograf,
OPTm tnsetata, doua duminci la rand am fost la filme intr-un cinematograf
alternativ. M-a marcat extraordinar de mult - The Father cu Anthony
Hopkins, despre cementa.

Timpul Belgia este un loc unde pori fntalni oameni cu ecetees. preocuoen,
iubitori de cultutii ~i de frumos, rom ani de pe mapamond. Cum v-a venit ideea
de a deveni editor cultural pe platforma?

Nu mi-a venit ideea, nu stiam ca Timpul va avea reviste locale.
Proiectul mi-a cazut efectiv in brate, A fost multa munca la inceput, am
lucrat intens, au plecat oameni, au venit altii in locullor, apoi, asta-vara,
a fost 0 perioada de acalmie. Apele s-au limpezit ~i am reinceput mai
echilibrat. Realizam, tntr-adevar, interviuri cu alti scriitori din Romania
sau Oiaspora, publlcam texte literare ale poetilor ~i scriitorilor rornanl
din atara, dar ~i din Romania.

Sunt multe ore de lucrat: la grafica, inserarea articolelor ... Cum va este

rasplatita eceeste munce>
Suntem 0 echipa de voluntari. Nimeni nu este platlt - nici noi, cei din

redactie (eu ~i 0 poeta care locuieste in Londra, Simona Prilogan), nici
cei care publica. Facem acest lucru din pasiunea pentru literatura. Parca
Steve Jobs spunea ca singurul mod de a realiza lucruri minunate e sa
iubesti ceea ce faci.

csna ~i unde a avut loc prima dvs. lansare de carte?

Prima carte pe care am scris-o a fost un volum de eseuri ~i povestiri
- Ardei iuti. Povestiri /a imperfect, publicat la Libris Editorial (acum
Creator). Lansarea a avut loc la arasov, in iulie 2018, in Hbrarla $t. O.
losif. Eo carte scoasa la indemnul cititorilor mei de la Catchy. Ei sunt
cei care m-au incurajat sa-ml adun eseurile, povestile publicate la
Catchy ~i sa Ie trimit la 0 edltura,

Ce proiecte de viitor eveti> Ce surprize veri pregati iubitorilor de literatura?
Cat timpul imi va inqadui, voi mai scrie. in ianuarie imi va aparea al
doilea roman, "Regasirea". Sper ca cititorii sa se reqaseasca in multe
din paginile sale, pentru ca aceasta carte surprinde atat realltatl din viata

52

NOI - REPORTERII

Nicoleta Beraru

----------~--------

fOVESllRI IA IMPEUECT romanilor din timpul comunismului, din perioada imediat urrnatoare
Revolutiei, cat ~i din viata de emigrant. Sper sa pot continua ~i cu
revista Timpul Belgia.

Care este marea dvs pasiune?
Cred ca scrisul se detaseaza clar. De altfel, mi-ar mai trebui niste
ore pe zi pentru a face loc unei alte pasiuni.
Un gand ~i un mesaj pentru cititorii nostr!...
Multa sanatate in aceasta perioada dificila de pandemie! Aveti
grija de voi! selectatl inforrnatii corecte - spiritul critic se exerseaza
~i citind. [nconjurati-va de oameni care va deschid usile lumii in care
tralm, nu cele ale unei lumi iluzorii. Este usor sa crezi in povesti
frumoase, care otera solutii simple, imediate, dar binele ~i adevarul
se gasesc, de obicei, cu munca ~i stradanle, Un om bine informat
este un om puternic.

Printre calitatile "Povestiri fa imperfect" este 0 Desi este la primul sau roman,
culegere de povestiri pentru adulti. Nicoleta Beraru reu~e~te 0 radiografie
povestirii semnate Autoarea asambleaza ca intr-un foarte fidela a satului si a societatii
Nicoleta BERARU rornanesti, cu mentalitatile si
se nurnara scrisul mozaic, uneori cu umor efervescent, problemele sale.
matur, savoarea, alteori cu tristete, teme indraznete
atentia stilistica si precum eutanasia, refugiatii, emigrarea, Personajele sale sunt atat de vii,
preferinta pentru integrarea, dificultatile intampinate la limbajul pur moldovenesc atat de real,
constructia invatarea unei noi limbi, sindromul tncat te sirnti un martor tacut al
clasica. cuibului paras it... obiceiurilor, gandurilor, trairilor, visurilor,
In multe dintre povestiri se simte 0 discutiilor tuturor.
OPTm pendulare continua intre doua lumi -
una veche, Romania paras ita cu durere Fara sa faca apel la trag ism , .Lulut«
in suflet si una noua, Belgia, in care $i Petri$or, sau povestea cuiburilor
autoarea traieste - insotita de un parasite" a Nicoletei Beraru a spus nu
sentiment intens de nostalgie, precum
si de crezul ca nimic pe lume nu este doar povestea unei mame si a copiilor ei,
perfect, totul este perfectibil, iar oamenii nevoiti sa traiasca despartiti de mii de
sunt, in esenta, peste tot la fel kilometri pentru a avea un trai mai bun, ci
a milioanelor de familii din Romania care
(Libris) nu au avut alta sansa decat pribegia, In
cautarea unei vieti mai bune.

(Aura V.)

53

Nicoleta Beraru Printre barbati,i din Caramizi NOI - REPORTERII
Fragment

----------~~--------

- Si, daca draqutu' matale nu apare peste doua puncte, sa vii la mine sa desfacem
cununia, ca sigur vreo ciudoasa ti-o fi legat-o, ca desteapta si chipesa mai esti, ptiu,
sa nu te deochi! conchise Justitia.

Cum dragutul nu se grabi sa se arate nici peste doua, nici peste noua puncte,
profesoara se gandi ca nu mai are chef de pierdut vremea si purcese la desfacerea
cununiei cu ajutorul Justitiei, care-si freca palmele de fericire, ca avea sa castine un
ban cinstit.
- Sa-mi aduci, mama, apa nelnceputa, busuioc, aqhiazrna de la Boboteze, ca sa Ie
descantarn si cununia matale legata s-o dezleqarn: 0 povatui Justitia pe protesoara.

Or fi fost bune vraiile tiqancii ori soarta asa potrivi treburile, ca, dupa un an,
profesoara nu numai ca era maritata, dar era si bortoasa. Pentru fericire, Insa,
trebui sa mai aqoniseasca cativa firfirici. Justitia Ii state a la dispozitie ca un argat
credincios, 0 primea cu bratele deschise, gata sa 0 scape de necazuri si de parale.

Pana la caderea comunismului, fusesera tinuti sub observatie de Militie Cum
vedeau vreo uniforrna prin cartier, pana si puradeii fugeau de rnancau parnantu!
Dupa Revolutie Insa, totul fiind cuprins de schimbare, si viata In Cararnizi se
schimba. Ca mai toata suflarea rornaneasca, si romii tradusera dernocratia ca pe 0
forma de organizare care permitea orice oricui - ca tot e dernocratie, era refrenul
tuturor. Si cum toata societatea rornaneasca, de la mic la mare, era cuprinsa de
aceea~i febra - cum sa scoata bani si din piatra seaca -Incepura si caramidani a
se foi, dar Militia, devenita acum Politie, nu Ie mai avea grija atat de mult,
preocupata fiind de propria ei renastere. A~a se face ca In sanul caramidarilor
aparura niste grupuri care, satule sa se tntinda ca rarnele si sa taca foamea, o luara
pe un drum mult mai indemanos. scurtatura care Ie Inlesni capatuiata. Incepura cu
bisnita de rand, ca toata lumea. Apoi, din bisnitarii de rand se desprinsera capii
bisnitarilor. care I~i adauuara la fisa postului si controlul pietelor. Impuneau tarife
proprii pe deasupra taxelor legale, pe care taranii care veneau sa-si vanda marfa
trebuiau sa Ie plateasca pentru tarabe. Devenise atat de obisnuita aceasta practica,
tncat aproape nimeni nu-si mai punea intreban: oamenii plateau papaqaliceste
aceste taxe puradeilor trirnisi de capetemile lor. Din randul acestor puradei ce
cresteau prin piete, se desprinsera hotii de buzunare si cei de marfa. Cand Ii era
tarqovetului ori taranului lumea mai draga, hop, se trezea fara portofel ori fara vreo
gaina.

Un progres rapid, de necontestat, cunoscura dupa caderea comunismului si
fantii de mahala. Plecati de la afaceri marunte cu tigari de contrabanda, parfumuri,
anvelope ori televizoare color reconditionate, dupa ce-si deschideau azi un
maqazinas, maine doua, apoi 0 benzinarie, mai tarziu numai ce-i vedeai mari
mahan pe plata imobiliara, invartind banii cu furca. Multi dintre ei erau, fara ca Inca

sa stie, viitorii sef de partide si parlamentari. (...)

54

Proiect:

Oamenii Centenarului

Dragi colegi,

Continuem proiectul Rubrica elaborata de coordonatorul de proiect:
Mihaela cluperca, XI A P
drag neue din seria
Reporter: Cum va simtiti, d-Ie Neculai Ciasnog, la 90 de ani?
interviuri cu Oamenii Neculai Ciasnog: La 90 de ani ai mei ma simt singur si neajutorat fara
femeia mea, cu care irnpartearn totul pana sa rnoara acum opt ani de zile,
centenarului. Proiectul rapusa de cancer. Fara credinta In Dumnezeu nu mai reusearn sa
qandesc cum sa fac sa traiesc fara ea si am gasit solutia potrivita cu mult
jurnalistic presupune efort mental.
R.: t.ocuiti in Harpasesti. Cum arata localitatea in vremurile trecute?
identificarea unor N. C: Pe vremea mea, cand aveam vreo 25 de ani, erau ierni geroase si
napaste prin care greu am trecut eu si ceilalti oameni de prin zoneIe astea.
oemeni-resurse Tn Chiar daca nu mai am puterea sa fac rnunca fizica grea, ca tinerii de acu,
cu toate tehnologiile si aparatele ie~ite de prin 1989 rna pot descurca mai
comunitate, apropiati ca usor si mai rapid In ceea ce priveste cultivarea parnantului din gradina
mea.
varsta de na$terea R.:Care au fost cele mai mari obstacole pe care a trebuit sa Ie
depasiti?
Romaniei moderne. N.C.: Am tntarnplnat multe obstacole de care am scapat cu ajutertil lui
Dumnezeu, una dintre ele fiind moartea femeii mele ~i casa, care mi-a luat
Reporterii nosui i-au foc acum 10 ani, asa tncat nu mai aveam unde sa stau si sa traiesc.
R.: Care credeti ca a fost cea mai mare realizare a durnneavoastra?
Tntalnit $i au valorificat N.C.: Cea mai mare realizare a mea a fost construirea de la zero a propriei
mele case, pe care am reusit sa 0 refac cu multa truda si "ghiombaiala" la
tnteiniree tn aceste tot ce tine de lernnarie cu ajutorul vecinilor si a domnului.

interviuri inedite.

Nume intervievat: Prin urmare, va invitarn sa parcurqeti randurile urrnatoare, nu doar
Neculai Ciasnog, prin exercitiul lecturii, ci si prin cel al empatiei si al irnaqinatiei, pentru ca
In varsta 90 de ani, frurnusetea varstei bunicilor prezentate este data de experienta
sat Harpasesti, com. acurnulata, de optimismul si de atitudinea pozitiva, care sunt atat de
energizante pentru qeneratia noastra.
Pope~ti

55

Proiect:

Dragi colegi, Oamenii Centenarului

Continuem proiectul -----------~---------

drag neue din seria Rubrica elaborate de coordonatorul de proiect:

interviuri cu Oamenii Mihaela cluperca, XI A P

centenarului. Proiectul R.: Cum au fost snii aumneevoestrs de $coala.?

jurnalistic presupune N. C.: Ani toarte grei de $coala am dus. Doar patru ani am reu$it
sa tee, pentru ca tat€! nu avea bani de caiete $i de haine. Noi fiind
identificarea unor 6 trati, ne duceam 0 ore-aoue la $coala cu cartile in punga $i cu
un caiet la toate materiile, iar dupa ce ieseem de la $coala
oemeni-resurse tn mergeam cu tata la munce la Colectiv. Am avut niste protesori

comunitate, apropiati ca severi, daca Tntarziai 2-3 minute la ora te puneau pe coji de nuce.
sau mai aveau tenoime sa te palmuiasca, dar rareori Tivedeai sa
varsta de na$terea
tece asta altor colegi. Veneau protesorii dupa noi la stana din sat
Romaniei moderne.
ca sa ne poata lua la $coala, sa teimmem 8 clase. Au tost buni
Reporterii nosui i-au protesorii pe care i-am avut pentru ca, daca nu erau ei, eu nu

Tntalnit $i au valorificat tnveiem ce e respectul tata de ei $i de celteltl.
R.: Povestiti-ne cum era 0 zi din vieie aumneevoestrs cu
tnteiniree tn aceste
riuboiul In preajma..
interviuri inedite. N.C.: Toata lumea era speriata, se zvonea pe atunci ca solEfatii

Nume intervievat: erau Tnarmati cu toe $i PU$ti sa omoare tot ce Ie iese in cale, dar
Neculai Ciasnog,
In varsta 90 de ani, nu s-a Tntamplat, pentru ca tiizboiu' s-a tinut pe dealul Mori$tii,
sat Harpasesti, com. eici, chiar langa Harpa$e$ti. Tmiamintesc ca se auzeau pU$tile

Pope~ti aescercsnau-se. parca erau chiar aici, in sat.
R.: Cu ceeusescu cum a fost?
N.C.: Pe ceeusescu I-am cunoscut prin radio, sau citeam seara,
cand veneam de la Colectiv, despre tiensu: Era bine cat a stat el

la conducerea tarii, dar trebuia sa te duci de mic la munce, ca
pana la vreo 20-25 de ani sa nu Ttilipseasca nimic.

R.: V-ati estepte: sa. cada. regimul ceeusescur

N.C.: Nu eram singurul care sustinee ideea asta, chiar daca el a

viizut vremea tot grea - era tara un magazin in apropiere, tara
apa de beu; ne lipseau multe.

56

Dragi colegi,

Continuem proiectul Oamenii Centenarului

drag neue din seria Rubrica elaborate de coordonatorul de proiect:
Mihaela Ciuperca, XI A P
interviuri cu Oamenii
R.: Din punctul dumneavoastra de vedere, ce-i aduce omului
centenarului. Proiectul multi ani de viata?
N.C.: Ca sa va spun drept, nici eu nu stiu, Eu cu credinta In
jurnalistic presupune Dumnezeu spun doar atat: ca fara EI nu am putut face nimic din

identificarea unor ce mi-am propus In viata asta necajta pe care am avut-o, cu sau
oemeni-resurse
tn fara prezenta femeii mele iubite.

comunitate, apropiati ca R.: Ce stat ati da tinerei qeneratii, colegilor nostri, care vor

varsta de na$terea citi despre dumneavoastra In paginile revistei?
N.C.: Eu Ii Indemn pe tineri sa fie uniti $i sa fie atenti la ce se
Romaniei moderne. schimba In jurul lor. Pentru ca toate au un rost. .. $i sa fie buni $i
sa se iubeasca. lubirea de Dumnezeu $i iubirea dintre oameni va
Reporterii nosui i-au face ca lumea sa nu piara.

Tntalnit $i au valorificat R: Va rnultumim ca ati avut placerea de a discuta cu noi si ca
ne-ati povestit din viata dvs. Pentru noi sunt importante ~i
tnteiniree tn aceste educative toate aceste amintiri ale dvs., aceste Intoarceri la
anii de odinioara. Va dorim sanatate, sa ne revedem si la
interviuri inedite. anul! Va rnultumim pentru cuvintele d-voastra tntetepte si
pentru staturile valoroase!
Nume intervievat: Va dorim multa sanatate ~i ani multi fericitil
Neculai Ciasnog, N.C.: $i eu va multurnesc, nepotn $i va astept $i la anu" (rade)
In varsta 90 de an i,
sat Harpasesti, com.

Pope~ti

57

Dragi colegi, NOI - REPORTERII

conunuarn proiectul Inceput In numerele trecute ale revistei cu opinii ale altor parinti ai
elevilor din liceul nostru. lnvltarn cu aceasta ocazie la libera exprimare $i pe alti
pari nti/bu nici/tutori.

Proiect: Interviu cu parintll

-----------~--------

Rubrica elaborate de coordonatorul de proiect:
Mihaela Ciuperca (clasa XI A p)

"Pentru ca un copil sa.devina. om, trebuie ca din copittuie sa.educi In e/ omut,
altte/ va ra.mane copil toata. viafa. " Rabindranath Tagore

Proiectul de rata, initiat de redactla revistei "NOI", porneste de la necesitatea
asiquran: unei depline unitati de actiune a tuturor factorilor educativi: scoata, familie,
comunitate. oaca este adevarat ca scoala este factorul de care depinde In mod
covarsitor devenirea personantatu umane, tot atat de adevarat este ca educatla nu
poate face abstractie de rolul familiei In aceasta comuniune. scoala si familia sunt
doua institutii care au nevoie una de alta.

Orice parmte I~i doreste ca cei mici sa devina adulti respectuosi cu cei din jur,

amabili si responsabili. .In fiecare etapa a coptlartei, ei au nevoie de adult: care sa-l

ajute sa devina buni, respectuosi si responsabili In comunitatea In care traiesc", spune
Richard Weissbourd. Cu toate acestea, foarte putini dintre ei I~i tnvata copiii ce este
compasiunea, potrivit unui studiu realizat de specialistul american.

Psihologul de la Harvard Ie otera partntilor cateva recomandari despre cum sa
cresti un copil bun:
• Grija pentru ceilaln trebuie sa devina 0 prioritate
• Oteriti copilului ocazii In care sa-s: exerseze empatia
• Extindeti preocuparue copilului
• Fiti mentori pentru copil

• Invatat: copilul sa-s: controleze ernotiile negative

Urmariti In paginile ce urrneaza punctele de vedere ale parintltor elevilor scoff
noastre.

Proiectul va continua In nurnarul viitor al revistei, cu opinii ale altor parinti.

P'arteneriatul"Scoala- romunitate'f

58

Interviu cu parintll NOI - REPORTERII

1. Ce apreciati cel mai mult in Teodorescu Gabriela, mama elevei
relatia cu copilul dvs.? Teodorescu Elena, XII A
2. Ce lucru credeti ca, daca
ati schimba la dvs., ar 1. Faptul ca vorbim despre orice.
lmbunatati relatia cu copilul? 2. NIMIC.
3. Care sunt acele lucruri pe 3. Nu trebuie sa-: compare cu altii,
care un parinte NU ar trebui
sa Ie spuna 4. Petrecand cat mai mult timp trnpreuna, cane se
niclodata copilului?
4. Obliqatiile zilnice ne tin, poate.
deseori, departe de copiii 5. Da.
nostri, Cu m putem com pensa 6. Nu trebuie sa taca ce vrem noi.
acest lucru? 7. Sa ne ruqarn.
8. Cei 7 ani de-acasa sunt cei mai irnportanti.
5. conslderatl ca este 0 idee 9. Parintii trebuie sa Ie asigure copiilor cele
necesare studiului, iar copiii trebuie sa ia In serios
buna sa ne laudam copiii? scoala, fiind yorba despre viitorullor.
6. Cum credeti ca ar trebui sa 10. Aveti grija cum va cornportati, sunteti exemple
procedam pentru a-i pentru copiii durnneavoastra.

determina pe copii sa taca ce Bulancea Marinela, mama elevului
Bu/ancea /lie, X D
ne dorim?
7. Ce am putea face sa avem 1. Siceritatea, Increderea $i responsabilitatea.
mai rnulta rabdare cu copiii 2. Temperamentul.
nostri? 3. Nu ar trebui sa II jigneasca niclodata.
8. Ce rol au parintii in viata 4. Oferindu-Ie cat mai rnulta atentie.
scolii? 5. Da, cu rnasura.
9. ~tim ca nu exista 0 relatie 6. Sa dlscutarn cu ei, ca sa tnteteaqa faptul ca ne
pertecta pari ntl-scoala-elevl, dorim ce e mai bine pentru ei.
dar cum ar putea deveni 7. Sa Ii tnteieqem.
aceasta pertecttblla? Ce ar 8. Parintii reprezinta un membru important al
putea face scoalaz Parintii? parteneriatului scoata - familie.
Elevii? 9. Fiecare membru al relatiei trebuie sa se implice
10. Din experienta de pan a activ $i informat.
acum, ce mesaj/sfat ati vrea 10. Sa ne punem copiii pe primulloc.
sa transmiteti altor parinti?
59

NOI - REPORTERII

Interviu cu parintll Ursache Maria Petrone/a, mama e/evei

1. Ce apreciati cel mai mult in Ursache Andreea, /X A
relatia cu copilul dvs.?
2. Ce lucru credeti ca, daca 1. Comunicarea.
ati schimba la dvs., ar 2. Grija prea mare $i tncapatanarea
lmbunatati relatia cu copilul? 3. Jigniri
3. Care sunt acele lucruri pe 4. Mai mult timp liber.
care un parinte NU ar trebui 5. Da, pentru a-i face sa se simta deosebiti,
sa Ie spuna 6. Cu calmitate, rabdare si sa-: aratam lucrurile bune ce
niclodata copilului? se pot tntampta,
4. Obliqatiile zilnice ne tin, 7. Sa ne autocontrolam temperamentul.
deseori, departe de copiii 8. Un rol important, parintii croiesc drumul copilului spre
nostri, Cu m putem com pensa scoata.
acest lucru? 9. Incuraiandu-i $i aratandu-le drumul bun.
5. conslderatl ca este 0 idee 10. Sa-i tnvete sa nu jigneasca oamenii $i sa-l
buna sa ne laudam copiii? Incurajeze la fapte bune.
6. Cum credeti ca ar trebui sa
procedam pentru a-i Gagea Alina Maria, mama elevei
determina pe copii sa taca ce Gagea stetana, XII A
ne dorim?
7. Ce am putea face sa avem 1. In relatia mea cu copilul, eu apreciez ca este sincer
mai rnulta rabdare cu copiii
nostri? cu mine, rna asculta, nu Imi vorbeste urat,
8. Ce rol au parintii in viata
scolii? 2. Eu consider ca daca as petrece mai mult timp cu
9. ~tim ca nu exista 0 relatie
pertecta pari ntl-scoala-elevl, copilul, va fi 0 relatie pertecta.
dar cum ar putea deveni 3. Lucrurile pe care un parmte nu ar trebui sa Ie spuna
aceasta pertecttblla? Ce ar copilului sunt cuvintele jignitoare, tnjurarurue, cuvintele
putea face scoalaz Parintii? care ranesc.
Elevii? 4. Noi putem compensa acest lucru $i seara, Inainte de
10. Din experienta de pan a a ne pregati de culcare. E bine sa starn sa vorbim cu el,
acum, ce mesaj/sfat ati vrea sa II tntrebarn cum a fost ziua lui.
sa transmiteti altor parinti? 5. Uneori este bine sa ne taudarn copiii, alteori nu,
tllndca lsi pot schimba comportamentul.
6. Eu consider ca Ii putem determina pe copii sa taca
ce ne dorim prin comportamentul nostru rata de ei, prin
vocabularul cu care ne adresam copiilor $i prin iubirea
oterita.
7. Ca sa avem mai rnulta rabdare cu copiii trebuie sa
petrecem mai mult timp cu ei.
8. In vlata scout, parintii au rolul de a-i Indruma pe copii,
de a-i statu: $i Incuraja ca pot tnvata $i pot obtine note
bune.
9. Ca relatia dintre parinti - scoata - elevi sa fie
pertecta, trebuie sa Ii ascultarn pe cei din urma, sa Ii
tndrurnarn spre bine, sa Ie dam sfaturi bune.
10. Sfatul meu pentru ceilaln parinti: FII PRIETENOS
CU COPILUL $1 IARTA-L ATUNCI CAND MERITA!

60

Oameni de succes NOI - REPORTERII

-----~-----

Prof. ing. Vasile catarau
directorul Liceului Tehnologic .Haralamb Vasiliu"

s,i fost elev al liceului nostru

Au consemnat, Elena Teodorescu, Cristina Bulbuc $i Anca Zelinca

Dragi colegi,
~i in acest numar, ne-am propus sa luarn un interviu unei
persoane cu realizari semnificative.
De aceea, am ales pe domnul catarau Vasile, directorul Liceului
Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei.

11 iunie 2021 Bine v-am gasit, domnule director! Va rnulturnirn ca atl acceptat sa
orele 13:00 -15:30
Teatrul LUCEAFARUL IA$I ne acordati acest interviu, numit de noi ,,0 persoana importanta, cu

j.,... Editia a II-a realizari semnificative".

1'~'" Sunteti unul dintre cei mai buni lideri ai institutiilor de tnvatarnant
.~-~i 1_ ~~,~,-~
- tehnologic din judet, un manager de succes, datorlta abltltatitor $i
~w-'.~,·,'\(~T-:~-
Partenen: talentului tnnascut. Oe reallzarile durnneavoastra avem parte noi,

MitropoliaMoidoveisi6ucovmei elevii din acest liceu. Va rnulturnirn pentru tot efortul depus zilnic in

Inspectoratul~larJudetean,la$i organizarea $i dezvoltarea acestei institutii, Oar noi, ca multe alte

Consiliul local Miroslava persoane, ne tntrebarn cum este domnul catarau ca om.

Consiliul Localtetcanl Asadar, prima intrebare:
Reporter: Cum a fost copitarta durnneavoastra $i unde atl petrecut-o?
ConsiliulLocalMo~na
C.V.: A fost 0 copilarie fericita la tara, in satul Cosia, com una
As.ocia~iaJudelean1a i I
Costuleni, tes!.
_-...
Rep: Unde atl urmat studiile?
"'1I111lol'Rom6nue
C.V ..· Primii opt ani de $coala i-am urmat in satul natal. Anii de liceu i-
e\-="Ill'."••..•.-••.••.•
am parcurs aici, la Podu I/oaiei, unde m-am tntots ca profesor dupa
absolvirea Facultatii de Agricultura a Universitatii "Ion lonescu de la

Brad", din ies;

Rep: Puteti sa ne spuneti 0 tntamptare haioasa sau placuta din timpul

liceului?

C.V.: Au fost multe, dar nu pot fi reproduse aici.

Rep: Cum erati in perioada in care aveatl aceeasi varsta ca noi?

C. V.: Aproape ca voi.

Rep: Ce v-a motivat sa intran in sistemul de educatie $i ce va face sa

nu renuntati la aceasta misiune?
C.V.: Dupa terminarea liceului eu am temes ca angajat alliceului,
ulterior am terminat facultatea $i a venit firesc faptul ca am temes
aesce! in scoete la care am tnvetet. A$ putea spune ca toata viete

mea este legata de acest liceu, de educetie.

61

Oameni de succes NOI - REPORTERII

--------~-----

Prof. ing. Vasile catarau
directorul Liceului Tehnologic .Haralamb Vasiliu"

s,i fost elev al liceului nostru

Rep: De cat timp suntef la conducerea liceului?

C.V.: Din anul2002 pana in 2016 am fost director adjunct. Dupa 2016

am devenit director. Poate piuee mult timp, dar tnceicetut« tteciuut an
m-a tecu:sa nu-mi dau seama csna au trecut!

Rep: Am dori sa stirn de la durnneavoastra ce inseamna sa conduci 0

scoala>

C.V.: Nu este usot, mai ales in cononil!« liceului nostru, care are ferma
zootehnica, ferma agricola, cemtn internat, cantina $i aproximativ 600 de

elevi. Inseamna preocupare permanenta, disponibilitate la efort,

tnseemni: sa fii un bun manager, coordonator $i planificator cu viziune.

Trebuie sa fii ferm, dar $i flexibil in ecetes! timp, autoritar, dar $i empatic.
Rep: Care este cea mai mare satistactie a durnneavoastra In calitate de

director al acestei scolr>

C.V.: Cel mai mare beneficiu pentru liceu - $i cea mai mare seustectie a

mea, ca director - a fost obtineree dub lei subordonari, fata de Ministerul

Agriculturii $i de Ministerul Educatiei. Prin acest lucru am obtinut

finantari de la Ministerul Agriculturii din care am ecmzttionet un tractor

nou. Apoi am reparat un grajd la ferma zootehnica, am reabilitat cantina

scotn, am cutnoere: un simulator auto, pe care elevii vor face orele de

conducere. Am dotat fiecare clasa cu videoproiector, laptop, camera

multifunctionala.

Rep: Care sunt cele mai mari realizari ale scour>
C.V.: Cea mai importanta realizare este mentineree in ultimii 4 - 5 ani in
topul celor mai bune licee tehnologice, in ceea ce ptiveste reusite la

examenul de bacalaureat.

Rep: Cum credef ca ar trebui sa participe elevii pentru continuarea

dezvoltarii liceului?

C.V.: Elevii au un rol determinant in dezvoltarea liceului. $i pentru asta
tot ce trebuie sa faca este $i ceea ce si-eu propus cand au ales sa vina

la acest liceu: 0 cat mai buna pregatire, atat teotetice, cat $i practica.

Rep: Fiecare ministru vine cu alte idei $i totocata cu alte schlmbarl. Cum

vedef aceasta situatie? Sunt copiii $i profesorii derutatr>

C.V.: Sigur, $i profesorii $i elevii sunt tierutetl de aceste schimbari. Jar

asta Ie trezeste un sentiment de nesiguranta $i de neTncredere in

sistemul nostru de Tnvatamant.

Rep: oaca atl putea, ce ati schimba la sistemul de tnvatarnant $i de ce?

C.V.: A$ propune 0 mai mare stabilitate, iar schimbarile sa se faca

gradat, pentru a da timp sa fie asimilate, $i nu mai des de 10-15 ani.

62

Oameni de succes NOI - REPORTERII

--------~-----

Prof. ing. Vasile catarau
directorul Liceului Tehnologic .Haralamb Vasiliu"

s,i fost elev al liceului nostru

Rep: Cu ce probleme va zbateti In munca dvs. ca director?

C.V.: Ca director, principala problema pe care 0 resimt este deja

cunoscuta subttnemere a sistemului de Tnvatamant, lipsa investitiitor in

infrastructura liceului.
Rep: Cum credetl ca va percep elevii?

C.V.: Va rog sa-i Tntrebati pe ei!
Rep: Ce schlrnbarl atl observat de la 0 qeneratie la alta pe parcursul

anilor?
C.V.: Cu fiecare generatie care vine, remarc faptul ca elevii sunt mult

mai inteligenti, dar mult mai preocuoet! de gadgeturi.
Rep: Care este cea mai trurnoasa experienta pe care atl trait-o In acest

liceu?
C.V.: Au fost multe, dar cea mai frumoasa a fost acum doi ani, cand 0

eleva de-a noesuti a luat media 10 la bacalaureat, singura de la un liceu
tehnologic cu eceeste performanta.

Rep: Fiind foarte ocupat cu lucrurile ce tin de conducere, cum atl reusit
sa trnpacan viata protesionata cu cea de familie?

C.V.: Nu a fost usot, dar am 0 sotie tnteteqetoere, mai ales ca tucreeze

cu mine $i vede cu ce ma preocup atunci csna nu ajung la timp acasa

Rep: oaca atl avea un motto pentru Intreaga canera, care ar fi acela?

C.V.: Munca, munce $i iar munca!

Rep: La finalul acestui interviu ne-ar ptacea sa ne oteriti un sfat atat
noua, elevilor, cat $i profesorilor.

C.V.: Dragii mei, sfatul meu pentru voi este acela pe care I-am urmat $i

eu toata viete: sa fiti perseverenti $i sa scoeteti din vocabular expresia

"Nu se poate"!
Rep: Va rnulturnirn pentru timpul acordat $i sperarn sa nu va

dezamaqlmt

C.V.: Multumesc!

63

Un scriitor pe luna NOI - CITITORII

----------~--------

Grupaj realizat de Teodorescu Elena, XII A

Scriitorul lunii septembrie: Scriitorul lunii octombrie:
George Cosbuc - 20 septembrie 1866,
Hordou, Imperiul Austriac - d. 9 mai 1918, ~tefan Octavian losif - 11-23 octombrie (?)
Bucuresti 1875, Bra~ov - d. 22 iunie 1913, Bucuresti

George Cosbuc nu mai are nevoie de Tnscurta sa viata a fost poet, traducator si
prezentare, toata lumea stie ca a fost poet, membru fondator al Societatii Scriitorilor
critic literar si traducator roman, membru Romani.
titular al Academiei Romane din anul 1916.
Printre operele sale cele mai cunoscute se urrneaza studiile liceale la Bra~ov si Sibiu.
nurnara: .vestitorii prirnaverii", "Mama", Isi stabileste reputatia de poet In epoca prin
.Cantecul cel vechi al Oltului", "EI Zorab". volumele: Patriarhale (1901), Romerne din
"Cea dintai poezie am publicat-o la varsta Heine (1901), Poezii (1902), Din zile mari
de 15 ani intr-o foaie pedaqoqica din Ardeal. (1905), Ctetiime (1905).
N-o mai am si nici nu stiu ce era, TnsaImi
amintesc ca a fost 0 poezie de dragoste. Am Din initiativa lui Emil Garleanu, $1. O. losif si
publicat apoi fel de fel de incercari prin toate Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din Bucuresti, s-
foile ardelenesti." au intrunit tntr-o prima consfatuire de lucru In
A tradus In limba romana .Divina comedie", ziua de 13 martie 1908, alcatuind 0 comisie
de Dante, .Ceorqicele'', de Vergiliu, "Don provizorie pentru elaborarea statutelor
Carlos", de Schiller, .Odiseea", de Homer. preconizatei societat' a Scriitorilor Romani.

In vaduri ape repezi curg La colt, In umbra, micul vizitiu
Asteapta un tramvai intarziat:
$i vuiet dau In cale, EI si calutul lui, doi bieti fartati,
Batuti de vant si ploi,
lar plopi In umedul amurg Ce bine se-nteleq ei amandoi: (Doi prieteni)

Doinesc eterna jale.

Pe malul apei se-mpletesc

Carari ce duc la moara -

Acolo, mama, te zaresc

Pe tine-ntr-o cascioara, (Mama)

64

Un scriitor pe luna NOI - CITITORII

----------~/~---------

Grupaj realizat de Teodorescu Elena, XII A

Scriitorullunii noiembrie: Scriitorul lunii decembrie:
Mihail Sadoveanu - 5 noiembrie 1880, Vintila Horia - 18 decembrie 1915, Segarcea -
Pa~cani - d. 19 octombrie 1961, Vanatori - d. 4 aprilie 1992, Collado Villalba, Spania
Neamt Nume la nastere -Vintila Caftangioglu

.Vitoria Lipan c'est moi." Vintila Horia a fost un diplomat, eseist,
Povestitor, nuvelist, romancier, filozof, jurnalist, pedagog, poet si romancier
roman, care a scris In special In limbile romana
academician si om politic, Mihail si franceza, cunoscand consacrarea
Sadoveanu a fost supranumit .Ceahlaul intemationala dupa exilul sau, Este singurul
literaturii rornane". scriitor roman distins cu Premiul Academiei
Goncourt. Acordat In 1960 pentru romanul
A fost director al Teatrului National din .Durnnezeu s-a nascut In exil" si contestat
lasi, director de ziare, dar a destasurat si 0 imediat de oficialitatile de la Bucuresti, premiul
intense activitate potitica: a devenit atesta creatia unui scriitor si qanditor cu 0
presedinte al Prezidiului Marii Adunari profunda vibratie crestina si a unui stilist de
Nationals - functie politica maxima ocupata reputatie mondiala,
de un scriitor roman In timpul regimului
comunist. A fost presedinte de onoare al A scris enorm, In diverse genuri, In romana,
Uniunii Scriitorilor si set al delegatiei franceza, spaniola si italiana, A fost tradus In
rornane la Consiliul de Pace de la Paris, peste douazeci de tari.
din 1949.
Toate cartile sale exprima credinta In
A scris cel putin 100 de volume, iar renasterea spirituala,
multe dintre scrieri au intrat In patrimonial
literaturii rornane ca: .Hanul Ancutei'', Cititorii vor descoperi 0 extraordinara forta
.zooia Cancerului sau vremea Ducai
voda", .Baltaqul", .Creanqa de aur", morala In fiinta acestui scriitor care n-a incetat
.Noptile de sanziene", .Fratii Jderi",
.Divanul persian". nicio clipa sa-si marturiseasca iubirea pentru
Tara In care s-a nascut, Tntoarcerea avea pentru
Este unul dintre cei mai irnportanti si el sensu I revenirii In patria binelui, la radacinile
prolifici prozatori rornani din prima jurnatate credintei,
a secolului al XX-lea, avand 0 cariera ce se .Mai devreme sau mai tarziu, fiecare lucru si
Tntindepe parcursul a cincizeci de ani.
fiecare fiinta se vor intoarce la locul lor, pentru

ca ordinea divina sa nu aiba de suferit."
.Radacinile noastre, fara sa stirn, se intind In
sus, catre acolo unde nimic nu se schirnba."

65

NOI - CITITORII

Un scriitor pe luna
---------~-'-------

Grupaj realizat de Teodorescu Elena, XII A

Seriitorul lunii ianuarie:
loan Siaviei - 18 ianuarie 1848, $iria, Arad - d. 17
august 1925, Panciu

A debutat la varsta de 23 de ani In revista
.Convorbiri literare", cu 0 comedie. A fost secretarul
unei comisii, profesor, apoi redactor la .Tlrnpul". A pus
bazele Societatii Academice Sociale Literare Romania
Juna, iar In 1903 prirneste Premiul Academiei Rornane,

Siavici a editat revista .Vatra" si a colaborat la
ziarele "Ziua" si "Gazeta Bucurestilor",

Romane scrise de Siavici .Mara" (1894); "Din
batranl" (1902); "Din batrani, Manea" (1905); .Corbel"
(1906); "Din doua lumi" (1920); "Cel din urrna arrnas"
(1923); "Din pacat in pacat" (1924).

Considerat un "instrument de observatie excelent" al
mediului rural, potrivit spuselor criticului George
Calinescu, Siavici este unul dintre cei mai cunoscuti
autori canonici cu importante scrieri In literatura
rornana,

"Fara a se mai gandi, sari din scari, apuca usa
bisericii cu arnandoua malnlle si se izbi In ea, ca sa-i
rupa zavorul, sa 0 scoata din tatani, In sfarslt sa 0
sparqa,

usa se zgaltaie, Incat rasuna toata biserica qoala,
dar ea nu Tngaduicu una cu doua si trecu timp la mijloc
pana ce Samadaul izbuti sa intre.

Acum era la adapost,
Ploaia se varsa siroale si se batea de

acoperarnantul bisericii; ferestrile mari zanqaneau
mereu sub zguduirea trasnetelor: fulgerele luminau Intr-
una chipurile sfintllor ce priveau tlnta, cu ochii lor
nerniscati, la omul abatut din cale, care venise sa
tulbure llnlstea stantului locas,

Lica nu vedea si nici nu auzea nimic."
(Moara eu noroe)

66

Zile internatio, nale amuzante NOI - CITITORII

------------~-'---------

(echipa redactionala)

Septembrie: 13 septembrle

13 septembrie - Ziua gandirii pozitive
22 septembrie - Ziua tara transport
26 septembrie - Ziua scrisorilor de dragoste
28 septembrie -Ziua intrebaruor stupide
29 septembrie - Ziua internationala a inimii

Octombrie:
3 octombrie - Ziua mondiata a zarnbetului
10 octombrie - Ziua mondiala a oului
15 octombrie - Ziua mondiala a mersului pe jos
22 octombrie - Ziua tastei caps lock
29 octombrie - Ziua internetului

Noiembrie:
1 noiembrie - Ziua statului degeaba
8 noiembrie - Ziua tongue twister
10 noiembrie - Ziua nu ma uita
21 noiembrie - Ziua mondiala a salutului
24 noiembrie - Ziua celebrarii talentului tau unic

Decembrie:
6 decembrie - Ziua Incaltarii cu pantoti
17 decembrie - Ziua celor tara sanse
20 decembrie - Ziua mondiala a latratului
25 decembrie - Ziua altabetului, sau a evitarii literei ,,1"
27 decembrie - Ziua "Nu deraniati!"

lanuarie:
2 ianuarie - Ziua SF-ului
13 ianuarie - Ziua Indeplinirii visurilor
16 ianuarie - Ziua statului degeaba
25 ianuarie - Ziua persoanelor rebele
31 ianuarie - Ziua .de-a-ndoaselea": a mersului Inapoi,
a Imbracani pe dos, a vorbirii sau a scrisului In sens invers etc.

67

NOI - CITITORII

La momentul aparitiei acestui nurnar al revistei am aflat deja cine este laureatul Premiului Nobel
pentru t.iteratura. Este yorba despre Abdulrazak Gurnah, scriitor originar din Zanzibar, care a primit
celebrul premiu "for his uncompromising and compassionate penetration of the effects of colonialism
and the fate of the refugee in the gulf between cultures and continents".

Ca In fiecare an, alegerea Academiei Suedeze a iscat aprige polemici, pornind de la diferite
motive, principalul fiind ca nimeni nu s-ar fi gandit ca alesul academicienilor suedezi va fi cel ales.

Anul viitor probabil ca-: vorn citi si In rornana si ne vorn da cu parerea mult mai avizat.

Tnseptembrie au aparut multe carti noi de literatura rornana, asa ca vorn lncepe cu ele.

EDITURA ART EDITURA NEMIRA

M H'-'Il

~

La Editura Polirom a aparut un nou NOUTAT•I La Humanitas a aparut .Bestiarro",
roman scris de Lavinia Branlste, "Ma EDITO'RIALE de Dan Per~a, un roman care
qasesti cand vrei", 0 poveste de dragoste Venim !?' in aoest .propune In primul rand 0 imagine a
conternporana ce se anunta la fel de vietii politic-administrative
interesanta ca si precedentele. numar iin rornanesti, fixata In rama
intam:pinarea bestiarului, In rnaniera
Tot aici, un volum de proza scurta, .Fata voastra, :dragi postmoderna". Si, desi nu eo carte
de pe Drumul Matasll", de Liviu Surugiu, si colegi .,.cu c~iteva noua, menta mentionat faptul ca la
propuneri de Humanitas a aparut 0 noua editie a
o noua edltie a romanului .ca si cum nimic noutati editol'1iale trilogiei .Orbitor", de Mircea
de la cateva dintre Cartarescu, .orbltor. Aripa stanqa",
nu s-ar fi Intarnplat", de Alina Nelega. cele mai rmari .orbltor. Aripa dreapta" si .orbltor.
editut1idin tara. cu Corpul", dar si 0 editie noua a
In colectia .n'eutot" a Editurii Nemira a predzarea ca yeti .Nostalqiei" .
gasi pe site-lUr1ille La Editura Cartier, .Ard padurile",
aparut romanul lui Andrei Craclun, .Viata acestora mull mai de Paula Erizanu, un roman istoric
de apoi a poetulul", 0 carte despre iubire si multe noi apat1itii centrat pe perioada anterioara
literatura, alcatuita din 20 de portrete- care vapor revolutiei de la 1917 si, mai ales, pe
evocari din care se construleste, ca Intr-un vietile femeilor de atunci, iar In
mozaic, chipul poetului absent, si "Statii", rinteresa. colectia Biblioteca de proza
de Ramona Gabar, un volum de proza Echip'a conternporana a Editurii Litera, a
scurta, alcatult din .unsprezece povestiri redaet.i.onata,
construite In jurul unor istorii care au aparut romanul .Toate pacatele
leqatura, Intr-un fel sau altul, cu statli de
tren, de autobuz sau de tramvai." noastre", de Mihail Victus, ,,0
poveste despre psihologia traumei
Editura Trei Inca nu are 0 colectle ignorate, care atinge subtil multe
dedlcata literaturii rornane, dar aici dintre tabuurile societatii".
continua sa iasa romane scrise de autorii
rornani, cel mai recent fiind .Bureti de fag",
de Mihai Dutescu, 0 saga de familie care
reuneste atat epoca cornunlsta, cat si pe
cea imediat urrnatoare.

68

NOI - CITITORII

EDITURA PU

Extrem de asteptat de multi dintre a romanului-cult .Pe drum, Asasinul

fanii sa! la Nemira a aparut cel mai timid", de Clara Us6n, un roman care

recent roman semnat de Stephen King, evoca perioada tranzitiei spaniole de la

"Billy Summers", 0 poveste In dulcele NOUTAiIll dictaturala dernocratie", si "Sub punte",
stil clasic al Regelui. Si, tot aici, In '" de Sophie Hardcastle, un roman ce "are
ca terna femeile, corpurile lor ~i peisajul
colectia de literary fiction a editurii, EOITOR.ALE Inconjurator, Insa ~i violenta sexuala,
"Babel", doua romane noi Veniim ~iin acest trauma ~i supravietulrea prin

contemporane, ambele avand In centru numarin
povesti Tnchegate In jurul unor femei
intamlpinarea revendicarea propriei povestl", iar In
puternice, "Umbra regelui", de Maaza
Mengiste, povestea femeilor-soldat voas~ra. dragi colectia "Top 10+", volumele .Cazacii.

Doi husari", de Lev Toistoi, si

!colegi. cu c:~Ueva .Extraordinara poveste a lui Peter

etiopiene care I-au infruntat pe propuneri de Schlemihl", de Adelbert yon Chamisso.

Mussolini, "Femei si sare", de Gabriela noutan editoriaJle Alte aparltll:
Garcia, un roman despre rnosteniri si de la cateva dirntre La Corint, .ornul timpului rneu", de
Dalia Sofer, un roman care .exploreaza
adictii, care urrnareste cinci qeneratii de cele rnai mari diferite tipuri de pierdere - a oamenilor,
femei.
La Humanitas Fiction a aparut "Din edituri din tara, cu a locurilor, a idealurilor, a timpului si a
sinelui".
cacer au cazut trei mere", de Narine
precizarea Yeti La Trei, .Ereditate", de Miguel

Abgarian, un roman despre care gasi pe site-urile Bonnefoy, ,,0 poveste despre exil si

Ludmila ulitkaia spune ca este "balsam aeestora mult mai cautarea avida a locului de apartenenta",

pentru suflet", un nou roman de Romain Imullreno:i(ClIPaJri~rioman ce a castiqat anul trecut Premiul
Gary, "Marele vestiar, Exercitiu de
Tncredere", de Susan Choi, roman care 'va pot Goncourt. Alegerea Rornaniei.
castiqator al National Book Award for La Litera, doua romane noi In colectia
Fiction 2019, si doua reeditan
importante, "Testamente tradate", de interesa .Clasici contemporani Litera", .Rornanul
Milan Kundera, si .Conversatie la
Echipa Oxfordului", de Javier Marfas, si "Goana
nebuna a lumii", de Colum McCann.
redacnonala.
\0

Catedrala", de Mario Vargas Llosa.

La Editura Polirom, In colectla

"Biblioteca Polirom", a aparut volumul "Big

Sur", de Jack Kerouac, un fel de continuare

69

EDITURA NICULESCU NOI - CITITORII

EDITUIRA HUMANITAS

In colectia .Narator" a Editurii

Cele mai multe noutau interesante .NOUTAlll Publica a aparut volumul .Nu te
de nonfictiune Ie-am gasit la Editura gasesc pe rucaieri", de Laura
lonescu, In care autoarea lncearca
Humanitas, 0 paleta larga si diverse de IBDITORIAiLE sa-si recornpuna mama din amintiri
titluri noi, de la memorii pana la carti de din copilarie si adolescenta, si un
Venim :~iln acest
popularizarea stiintei: .scnsorr', de

W.A. Mozart, "Calatorie tn jurul omului", numar~n nou volum semnat de celebrul
de Alexandru N. Stermin, 0 colectie de intampjnarea padurar Peter Wohlleben, .Leqatura
eseuri despre biologie, .Masa. secreta dintre om si natura".

Tncercareade a Inteleqe materia, de la voastra, dragi "Cum sa evitam un dezastru

atomii grecilor la carnpurile cuantice", coleqi, cu icateva climatic", de Bill Gates, a aparut la
de Jim Baggott, si ,,0 scurta istorie a Editura Litera, volum In care
rnintii. De la rnairnutele antropoide la propuneri de celebrul miliardar propune un plan

intelect si mai departe", de William H. noutati edi~or1i:aJlede amplu pentru a ajunge la emisii

Calvin, probabil cea mai buna de la cateva dintre de carbon, si, tot aici, 0 noua carte
introducere In neurostiinte. Tot aici va In mini-seria ,,0 scurta istorie",

aparea ln scurt timp unul dintre cele cele mai mari .Prirnul Razboi Mondial. 0 scurta

mai de succes memoir-uri ale anului, editur:idin tara, cu istorie", de Norman Stone. $i, tot
.Intre doua lumi. Amintiri dintr-o viata istorie, la Corint a aparut un jurnal
suspendata", de Suleika Jaouad. precizarea ca ve~i ilustrat al Reginei Maria, .Insemnari
zilnice", 1929.
La Pilot Books, editura speciaiizata gasi pe siite-urile

ln cart: dedicate sportului, a aparut acestora mult mai

volumul .Mai departe", de Abby Alte aparitii:
Wambach si Karen Abbott, despre care
multe nol apal'1i~ili La Curtea Veche, Jamie Oliver

Adam Grant spune ca este "cea mai care va pot revine cu un nou volum, de data

buna carte de memorii sensa de un mteresa, asta unul care propune retete de
atlet, de la OPEN allui Andre Agassi", Echipa gatit pentru fiecare zi a saptarnanu,
ceea ce nu e putin lucru, $i "De ce ,,7 feluri", si, la aceeasi editura,

motam", de Bonnie Tsui, .un elogiu Iredac•tionaJla• doua volume de dezvoltare
adus inotului si celor care TIpractica, si personala, .Cand corpul spune nu.

totodata 0 invitatie greu de refuzat catre Costul stresului ascuns", de Gabor

toti cei care vor sa-: descopere". Mate, si "De neimblanzit", de

Glennon Doyle, "E doar tn capul

tau.

70

EDITURA NICULESCU NOI - CITITORII

E'DITURA HUMANITAS

continuari ale unor serii populare,

Pove~ti adevarate despre boli .NOUTAn un nou volum din seria .Tup", .Tup

imaginare", de Suzanne O'Sullivan, In In lumea noua", de Alex Donovici, si

colectia .Psiholoqia pentru toti" a IBDITOR.ALE doua noi carticele din seria
Editurii Trei, "Marile idei ale stiintei. 0 .Jepurasul Matei", de Brigitte
introducere cornpleta", de Jon Evans, 0 Ve,rnim:~iln aoest Weininger si Eve Tharlet, "Matei,

sinteza ce se doreste 0 initiere In mai numarirn nici mare, nici mic" si .Vino Tnapoi,
]nUimpinarea Matei"; "Mama rnarnultilor mahmuri",
multe ramuri ale stiintei, "Schita pentru voastra dragi
un tablou istoric al progreselor rnintii de Mircea santlrnbreanu. In colectia
ornenesti'', de Nicolas de Condorcet, la
"Arthur Retro"; si doua volume de

Herald, iar In colectia "Yorick" a Editurii colegi, cu ci:Ueva nonfictiune, .Atlasul marilor curiosi",
Nemira a fost reeditat volumul .Viata propuneri de de Alexandre Messager, si .orasul
salbatic. Descopera animalele care
mea", de Charles Chaplin. nouta~i editor1ia~e traiesc langa noi", de Ben Hoare.

o aparitie de exceptie, pentru copiii

de toate varstele, la Editura Frontiera, de la cateva din~re Recomandari

,,0 suta de ani In casa noastra", de

Aleksandra Litvina , cu ilustrati,i de Anna cele mai marl "Misery" este unul dintre romanele
deja clasice ale lui Stephen King si
Desnitkaia, 0 panorama a ultimului edinm din tara, eu care analizeaza relatia scriitorului
cu opera sa, dar si cu cititorii sa! E
sseuccocel sviva..iz.uatal upnrUini. prism a locuitorilor precizarea .ca vet'.i
apartament din un roman cu doua personaje In

Moscova. Extrem de frumos ilustrata, gasi pe site-ulrile

ernotionanta, dar si docurnentata, e 0 aoestora mult mai principal (daca nu Ie punem la
bijuterie de carte. $i tot 0 mica bijuterie multe noi apari~ii socoteala si pe cele fictive din
este si "Plec, poate ma ratacesc", de aceasta fict,iune, cum ar fi s,i celebra
care y,a pot Misery, care da titlul), extrem de
Matteo Razzini, cu ilustratii de Sonja

M.L. Possentini, aparut la Editura bine scris, de construit, cu un sirnt

Signatura, povestea unei mansarde Echipa psihologic admirabil.
calatoare.
Se intra greu In ritmul povestii

Alte cartt: redac1•Jionala • .Patrula djinnilor", de Deepa
Doua volume pentru copiii interesati Anappara, relatia cu personajele nu

de mitologie, In special de cea nordica, este usoara, Tnsa, In cele din urrna,

.Miturile nordicilor", de Roger Lancelyn lectura cucereste.

Green, si .Eu, Odin si Vikingii Salbatici",

de Frank Schwieger;

71

EDITUIRA NICUlLES,CU NOI - CITITORII

EDITURA HUMANITAS

Roman al copilariei, dar nu pentru Sigur ca multi cititori nu mai vor sa
copii, prezinta din perspectiva unui
EO:ITO:RiIALE auda de acest subiect In romane
grup de trei copii viata intr-un cartier (sau filme), msa Mihai outescu
Vrenim ~i'ilnacest reu~e~te sa arate, foarte subtil si
marqinas indian, basti. 0 saracie rmmar iln pragmatic, felulTn care acea
crunta, dar si 0 viata pnna de fabulos
si miraculos (datorat atat folclorului ilntamlpinarea perioada istorica mea se insinueaza
indian, cat si felului specific In care voasna, drag Ii
un copil vede lumea), 0 realitate In vietile si personalitatile noastre.
extrem de trista, In cele din urrna. Sunt locuri comune si mentalitati
Romanul este destul de mult axat pe
eolegi, Cl!I cateva unpartasite care nu au cum sa
social, insa are 0 anurnita trurnusete
propuneri de dispara In neant nici la 30 de ani de
a scriiturii care-I salveaza din punct noutan edito:riale la Revolutie. E un roman scurt,
de vedere artistic. Tn ciuda unui foarte bin~ scris, autorul reusind sa
glosar la final, abunda In termeni
indieni specifici (multi neindexati), de la cateva dintre redea extrem de bine startle si
care lnqreuneaza putin povestea. cele mai Imad
Una peste alta, 0 carte de citit, rnacar sentimentele personajelor intr-un stil
pentru a cunoaste 0 trantura dintr-o editulri dill tara" eu
alta lume. oral reusit. Se citeste repede si e

Cel de-al treilea roman, .Bureti de lipsit de 'orice fel d~ nostalgii dupa
fag", de Mihai outescu, este 0 saga
preozerea lea 've~ "vremurile mai bune". Poate fi
de familie ce lncepe In piin gasi pe site-uf1ille apropiat de "Cat de aproape sunt
comunism si se terrnina In prima
acesto:ra mult mai ploile reci", de Bogdan Cosa, pentru
pericada post-cornunista.
ca sunt ambele extrem de bine

mulre noi apari~ii scrise si spun, fiecare In felul ei, 0

care '.ta pot poveste a Romaniei de azi.

interesa Spar la citit!

Echipa

redact',.ion ala.

72

Portret de scriitor NOI - CITITORII

Mircea cartarescu
scriitori rornani contemporani celebri
"Principala mea trlca este cea de a nu mai putea scrie."

Prezentare reallzata de Cristina Bulbuc, XII A

M1RCfA CARTARESCU Mircea cartarescu (n.I iunie 1956, sucuresn) este un poet,

prozator, eseist, critic literar $i jurnalist roman. Este unul dintre cei mai

prernian !?i tradusi scriitori rornanl ai perioadei post-comuniste,

publlcand peste 30 de volume, traduse In 23 de limbi. Este unul dintre

numele treeveht rnentionate pentru nominalizare la Premiul Nobel

pentru literatura, fiind propus oficial, de doua ori, de catre Uniunea

Scriitorilor din Romania. Este membru al Uniunii Scriitorilor $i al PEN

Romania $i profesor la Universitatea din sucurestl.

Despre copitarta sa, el va afirma ca ea .reprezmta principala sa

expenenta existentlala $i singura pe care a trait-o atent". Face parte

din grupul poetilor optzecisti care au frecventat Cenaclul de Luni

·1ircea condus de criticul literar Nicolae Manolescu, dar In timpul studentiei a
participat $i la $edintele cenaclului .Junirnea", conduse de Ovid S.
Cartarescu cronrnairuceanu.

Solenoid Mircea cartarescu, unul dintre cei mai irnportanf scriitori rornanl

contemporani, a reusit sa duca literatura rornana dincolo de qranitele

tarii prin intermediul unor opere complexe, care includ proza, poezie,

eseistica, publicistica polltlca $i critlca llterara. Cu 0 scrutura ce

blureaza liniile dintre poezie $i naratiune, real $i fantastic, fiecare dintre

cartlle lui cartarescu este 0 incursiune intr-un univers oniric, care abia

asteapta sa fie descoperit de cititor.

Literatura cartaresciana nu lsi propune sa fie usoara. In schimb,

fiecare carte ne conduce fara qraba "In Inca 0 camera din edificiul de

""'_~~.,..~~o_s $i hartle al craniului" scriitorului, care, potrivit lui Andrei Codrescu,

are un loc rezervat In constelatia marilor scriitori ai literaturii

universale, alatun de Kafka, Julio cortazar. Gabriel Garcia Marquez

sau Milan Kundera.

Mircea Nostalgia, Editura Humanitas, 2019, este un volum alcatult din
Cartarescu cinci nuvele, publicat initial In 1989 sub numele de .Visul'', Proza
Melancolia bogata accentueaza sentimentul de "nostalgie" care a dat viata cartu:

73

Portret de scriitor NOI - CITITORII

Mircea cartarescu
scriitori rornani contemporani celebri
"Principala mea trlca este cea de a nu mai putea scrie."

MIRCEA CARTARESCU Prezentare reallzata de Cristina Bulbuc, XII A

Bucure$tiul anilor '80 prind viata pentru cititor: monumentele gotice,
strazi veohi, cladiri pratuite, muzee labirintice, baieti ciudan $i fete
misterioase. cartarescu ne poarta prin nostalgiile sale $i ne face sa
iubim fiecare secunda din aceasta experienta.
"Nostalgia" a consolidat pozitia lui cartarescu ca unul dintre scriitorii
femomen ai perioadei postcomuniste. Cu metafore vii, descrieri atente
$i extrem die detaliate, volumul scoate In prim plan stralucirea srtllstlca
cu care am ajuns sa-t asociem pe Mircea cartarescu.

Solenoid, Editura Humanitas, 2017, editia a III-a
cartarescu, stapan peste metafore, reu$e$te sa pastreze limbajul
poetic nelntrecut $i In unul dintre cele mai voluminoase romane ale
sale, Solenoid, 0 carte care ne arata cat de vizionar, dar si sensibil
este scriitorul. Cartea exploreaza viata unei persoane ce se contrunta
cu 0 criza de identitate, servind, In esenta, drept cautare a raspunsului

la .ce-ar fi fost daca". Ce-ar fi fost daca scriitorul nu se bucura de

succes la Inceputul carierei sale literare? Ce-ar fi fost daca ar fi rarnas
toata viata profesor la acel liceu? Solenoid, 0 capodopera a literaturii
contemporane romans. despre care Gabriel Liiceanu spunea ca "cine
va citi cartea, va tnceta sa fie un cititor de rand", lsi provoaca cititoru I
la introspectie $i reflectare cum putine lecturi reusesc s-o taca.
Melancolia, Editura Humanitas, 2019

Despre Melancolia, cartarescu spunea ca I-a scos din propria
melancolie care a Inceput sa-t cuprinda odata cu Inaintarea In varsta.

o carte-parabola care trnblna elemente de basm fantastic $i trau me

reale, 0 carte diferita de tot ce-a scris cartarescu pana In acel
moment. De$i spiritul stilistic inconfundabil cartaresclan $i trnaqinatia
nernarqimta sunt la fel de proeminente $i In acest volum, Melancolia e
o carte despre fragilitate $i sinquratate, care necesita empatia
cititorului. Fiecare dintre cele trei povestiri din acest volum este ca 0
rana, 0 durere ascunsa a autorului, care, tnsa, trnpreuna, au un efect
calmant $i manqaietor.

74

NOI - CITITORII

Recomandare de lectura

Maiakai,
de A. Stephanie

--------,~------~

Andreea Ursache, IX A

SCRISOARECATRE PERSONAJUL PREFERAT:
MALAKAI, DIN ROMANUL CU ACELA~I NUME, DE A. STEPHANIE

DRAGA MALAKAI,

Sa tii iubit nu-i 0 povara, e 0 binecuvantare,
Ai ales sa tugi de senti mente si ti-ai dat seama prea
tarziu ca iubirea ta 0 tinea pe ea In viata. Ai iubit-o de la
distanta, tara sa-i vezi chipul bland, tara sa-i auzi rasul
colorat.
Dragule, sa tugi de iubire nu-i viata, sa te prezinti
instabilitatii ~i sa ramai In lumea ta tara iubirea de care
orice om are nevoie. Acum ai pierdut-o pe viata.
Degeaba ai iubit-o daca nu i-ai demonstrat. Te-ai terit de
Hannah, iar acum cimitirul nu Iti mai e strain, tu-i
vorbesti, nu te-aude...
Povestea ta e trista acum. Ai avut atata timp. Ii puteai
spune ... Acum regretul tau Iti suceste inima. Poate nu-i
nici vina ta, chiar daca acum 0 vezi pe Hannah doar
cand Inchizi ochii si te lnvinovatesti.

Malakai, dragule, nu lncerca sa mai pomenesti de

gelozie, stii doar ca ea nu credea In asta.
crede-ma, cand iubesti si persoana la care te

gande~ti cel mai mult e langa tine, iar inima Iti bate cu
putere, e pentru ca... esti tericit!

Cu drag,
o tata pe care nu 0 vei cunoaste niciodata

75

NOI - CITITORII

Autorul nurnarului 15 al revistei NOI

Neagu Djuvara

----------~----------

Prezentare reallzata de Miruna Varzar, XII C

Istoricul $i filozoful Neagu Djuvara ( n. 18/31 august 1916,

sucuresn - d. 25 ianuarie 2018, sucurestl). a fost un diplomat, filosof,

istoric, jurnalist $i romancier roman. Este autorul a 14 titluri aparute la

Editura Humanitas care s-au vandut in peste 200.000 de exemplare.

Cea mai cunoscuta rarnane 0 scurtii istorie a romsnitor

povestita ce/or tineri, cu peste 50.000 de exemplare vandute.

Cartea ne duce In momentele cheie ale trecutului nostru, fara tabuuri

sau prejudecati, aoucand In prim plan tntarnptan mai putin cunoscute.

Neagu Djuvara si-a tacut studiile la Nisa (primii ani de liceu) $i

Paris, ticentiat In litere la Sorbqna (istorie, 1937) $i doctor In drept
itI. ' ~
(Paris, 1940).

Anticomunist convins, a tOla~0r:Jt tiry'p de patru ani cu serviciile

secrete americ~ne $i trance:ze I ~ed/erea antrenarn $i parasutarn de

,EAGU DJUVAR.b I\bDU OLTEA voluntari antlcomunlstl In Ro arlia ocupata de Sovietici.

::::UM S-A NAsCUT Implicatln ~r9,cesele pounce dl toamna lui 1947, hotaraste sa

POPOWL I\.._OMAN rarnana In exil, mllltand pana In 1961 In diverse orqanizatii ale exilului

IDITI£11\'.Al.UT,~I,I ~I)AI)IJITA rornanesc.

Din 1984 pana dupa decembrie 1989, a fost secretar general al

Casei Romane$ti de la Paris, dupa care s-a In tors In tara. La Paris s-

a Inserts la scoala de limbi orientale din capitala Frantei, iar dupa 4

ani, la varsta de 72 de ani, si-a luat licenta In sarbo-croata. Din 1991

$i pana In 1998, a fost profesor asociat la Universitatea din aucurestl.

A fost membru de onoare al Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din

tasi $i allnstitutului de Istorie "N. lorga" din sucurestl.

A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinului national "Serviciul

Credincios" $i cu .orcre des Arts et des Lettres" In grad de Of iter.

Neagu Djuvara a primit la 30 octombrie 2012 titlul de Doctor

Honoris Causa al Uruversltatll din sucurestl. $i al umversitatn

.ounarea de Jos" din Galati, In urma ceremoniei din 5 decembrie

2012.

La 15 martie 2017, lui Neagu Djuvara i s-a acordat gradul de

general de brigada - cu 0 stea, In retragere.

Printre operele lui Neagu Djuvara mai amintim: "Cum s-a nsscut

poporu/ roman" sl "Amintiri $i povesti mai deocheate".

76

NOI - CITITORII

Autorul nurnarului 15 al revistei NOI

Neagu Djuvara

----------~----------

Prezentare reallzata de Miruna Varzar, XII C

,EAGU DJUVAR.b I\bDU OLTEA "Tineretul care se revolta astazi nu are absolut niciun ideal. Nu se
revolta pentru un ideal, se revolta ca sa dararne. Asta tnsearnna ca s-
::::UM S-A NAsCUT a stricat ceva. Tineretul, care In general trebuie considerat ca purtator
de idealuri viitoare, chiar qresite cum a fost comunismul, astazl nu
POPOWL I\.._OMAN mai are niciun ideal." (Interviu cu Neagu Djuvara publicat pe
hotnews.ro pe 17 decembrie 2008)
IDITI£11\'.Al.UT,~I,I ~I)AI)IJITA
"Eruditia e un bagaj, dar daca nu stii sa Ie interpretezi, sa Ie pui
trnpreuna, sa faci din ele 0 plramlda, degeaba ai aceasta erudine, esti
un bou. E~ti un bou foarte tnvatat." (Interviu acordat de Neagu

peDjuvara postului TV DIG I 24 ~i ,tiifuzat 14 martie 2014)

"Ceea ce-i uneste pe totl 0 ?r:l'i1esteJaptul de a vorbi aceeasi

limba. Am mai spus ca sunteru ,:-t~te sidgura tara din Europa, In
,1;1 .I

atara de micile tart, al carei sen i err, national este exclusiv Intemeiat
pe faptul ca vorbim aceeasi lim a de la Nistru pana la Tisa" (Neagu
Djuvara - ,,0 s~u./ta istorie ilu~trata a rcmanllor")

,,0 natiune In ascensiune poate profita de medlocrttatl; 0 natiune In
declin nu mai stie sa-s: toloseasca geniile" (Neagu Djuvara-
"Civilizatii si tipare istorice - Un studiu comparat al civilizatiilor'')

.speram ca salvarea noastra va veni In 4-5 ani. $i a venit dupa
patruzeci si cinci de ani! Asa este istoria. t.ucreaza In lunga durata,
iar destinele individuale sunt strivite fara mila" (,,0 scurta istorie a
rornanllor povestita celor tineri" de Neagu Djuvara)

"Nu cedezi un petic de pamant fara sa tragi un foc de arma'' (,,0
scurta istorie a rornanllor povestita celor tineri" de Neagu Djuvara)

.Cu fiecare cultura care moare, 0 floare unlca se vestejeste pentru
a nu mai renaste, 0 rntreasrna incomparablta se rtsipeste pentru
totdeauna. Exista comori de tnterepciune si poezie In cele mai mici
idiomuri, ca si In conceptia despre lume a celui mai mic trib destinat
disparitiei. Toate sunt pierdute - pierdute pentru totdeauna si pentru

totl. In viata popoarelor, ca ~i In toata Creatiunea, ceea ce izbeste cel

mai mult si scandallzeaza tntr-adevar spiritul este risipa Naturii. Cei
care astazl sunt privileqiati si apartin culturilor majore pot I ca sa se
legene In iluzia perenitatn lor" (Neagu Djuvara - "Civilizatii si tipare
istorice - Un studiu comparat al civilizatiilor'')

77

NOI - CITITORII

Cele mai citite carti in 2021

-----------~---------

Retrospectiva reallzata de Bianca Antonila, XII C

~~"'tf:""NI£Sr41-J( "verse studii au confirmat ca cititul de cart: In fiecare zi

cOPil::I.d:;CQ-ea aduce beneficii Insemnate pentru sanatatea fizica $i

lli 4lte.tiJ1,si tea: cititul pentru doar 30 de minute pe zi este
echivalentul a 30 de minute de yoga zilnic; chiar $i

parcurgerea paginilor timp de doar sase minute pe zi s-a

dovedit a reduce nivelul de stres cu aproape 70%; un
capitol pe zi poate contribui la cresterea cantitatu de
empatie pe care 0 avem pentru ceilalti. (Health Digest)

Romanii citesc mai variat, mai rnulta psihologie $i din ce
In ce mai multe cart: In limba engleza $i eBooks.

Astfel, prima parte a anului 2021 a fost rnarcata de 0
cre$tere conslderablla pe segmentu I de carte de dezvoltare
personata (20%), inclusiv In limba enqteza, iar In topul
vanzarilor continua sa se afle $i autori rornanl

r~~'HN Cea mai bine vancuta carte de dezvoltare personata a
fost In prima jurnatate de an "Vindecarea copilului
interior" - Stefanie Stahl. De asemenea, noile aparitii
editoriale au intrat rapid In topul best-seller-urilor, subliniind
interesul crescut al rornanllor pentru titluri recunoscute
international.

In top cele mai cautate noi aparitii se nurnara
"Auschwitz, ultima stetie" - Eddy de Wind, ,,0
chestiune de viata sl de moerte" - Irvin D. Yalom,
Marilyn Yalom, "Raspunsuri scurte la marile lntreberi" -

Stephen Hawking, "Copilul tau. Parintii tai. ru: - loana

Chicet-Macoveiciuc $i "Fiica Reichului" - Louise Fein.

78

NOI - CITITORII

Cele mai citite carti in 2021

-----------~---------

Retrospectiva reallzata de Bianca Antonila, XII C

.Rernarcarn 0 etervescenta crescuta in randu' cititorilor,
care revin constant pentru a se bucura de noile aparitii
editoriale, care investesc mai mullin lectura. Se
contureaza tot mai evident un comportament al cititorului
rafinat, care cauta comori ascunse printre rafturile librariei
online. Cititorii petree mai mult timp pe site, explorand
colectii $i titluri noi", a explicat Laura Teposu, fondator $i
CEO Libris.ro.

Comanda medie a depaslt pragul de 100 de lei, in
cre$tere cu 10% rata de perioada slrnllara din 2020 $i cu

25% rata de 2019, cane aceasta era de 82 de lei. Cele mai

mari cresteri rata de anul 2019 s-au inregistrat pe
segmentul de dezvoltare personata (48%), biografii (33%)

$i cart: pentru copii (19%). In raport cu 2020, Biografiile $i

Dezvoltare personata au avut cresteri de 25% $i 20%.

Top 10 cei mai vanduti Recomandari de carti in limba romana, aparitii noi
autori in 2021 sau reed itari:

Irvin D. Yalom - Efectul de unda, de Aurora Liiceanu, Editura Polirom
loana Chicet- - Acul de aur sl ochii G/orianei, de Radu Paraschivescu,
Macoveiciuc Editura Humanitas
Jill Tomlinson - Clovnul, de lulian Ciocan, Editura Polirom
Dumitru Constantin - Mansarda la Venetia. Noua saptamani In laguna, de
Dulcan Cristina Cheveresan, Editura Humanitas
Eric-Emmanuel - Post-Corona. De la criza la oportunitate, de Scott
Schmitt Galloway, Editura Publica
Lise Bourbeau - Adio, Gulag!, de Levan Berdzenisvili, Editura Corint
Stefanie Stahl - Ascensiunea, de Nikos Kazantzakis, Editura Humanitas
Kristin Hannah Fiction
Sven Nordqvist - Pove$ti de vara, de Mieko Kawakami, Editura Litera
Roald Dahl
79

Recomandari de lectura NOI - CITITORII

8 carti pe care sa Ie citesti in 2022

-----~--------

selectle realizata de Elena Teodorescu, XII A

1. "Anotimpuri diferite" de Stephen King
PATRU ANOTIMPURI. PATRU POVESTIRI. TREI ECRANIZARI DE SUCCES.
INCHISOAREA INGERILOR, nuvela care a stat la baza celebrului film
Shawshank Redemption, cu Tim Robbins si Morgan Freeman.

Un detinut, condamnat pe nedrept, se gande~te zi si noapte la 0 razbunare
dernna de contele de Monte-Cristo.
UN ELEV CAPABIL, povestirea care a inspirat thrillerul psihologic Apt Pupil.

Un elev de liceu e obsedat de trecutullntunecat al unui batran din oras.
CADAVRUL, nuvela dupa care s-a facut filmul Stand by Me, cu River Phoenix si
Kiefer Sutherland.

Patru adolescent' tree dincolo de poleiala de civilizatie a unui orasel de
provincie ca sa-si infrunte propriii demoni.
METODA RESPIRA TIEl. 0 femeie cazuta In dizqratie vrea sa triumfe asupra
rnortii, cu orice pret.

2."Asta e povestea noastra" de Ashley Elston
Nimeni nu stie ce s-a lntamplat de fapt In acea dirnineata la River Point.
Cinci tineri au plecat la vanatoare. Doar patru s-au lntors. Nici unul nu vrea sa
spuna cine a tras qlonrul care I-a ucis pe prietenul lor, Grant. Kate Marino, eleva
In ultimul an de liceu, face practica la birourile procuraturii. Prim-procurorul

districtului Ii pa sefului ei, domnul Stone, cel mai important caz care a existat In

oraselul lor. In ciuda faptului ca probele Ii incrirnineaza pe cei patru, prim-
procurorul face presiuni sa fie clasat cazul. Motivate de scopuri personale

pentru a ajuta sa se faca dreptate, Kate incearca sa afle care sunt secrete Ie
baietilor, fara sa II dezvaluie msa pe al ei. Pe masura ce investigheaza cazul

alatun de domnul Stone, pentru tanara devine tot mai limpede ca accidentul din
dirnineata aceea nu a fost 0 lntamplare si ca, daca nu descopera adevaratul
criminal, vietile mai multor oameni vor fi In pericol, inclusiv a ei.

3."Chirurgul" de Tess Gerritsen
Patrunde noaptea In case si intra In tacere In dormitoare, In vreme ce
femeile dorm, nestiind ce orori Ie asteapta. Precizia tehnicilor criminalului
suqereaza ca este un medic nebun, numit de ziarele din Boston .Chirurqul".
Singura arrna a poliristilor este victima unei tentative de crirna aproape identice:
cu doi ani in urrna, dr. Catherine Cordell s-a luptat si ~i-a ucis atacatorullnainte
sa poata duce la capat crima. Acum, acest nou criminal recreeaza cu 0
acuratete inspaimantatoare detaliile chinului prin care a trecut Cordell insasi.

Fiecare crirna noua pare sa 0 tachineze pe ea, sa-: apropie si mai mult de ea,

de la spital pana la ea acasa. Singura ei alinare este detectivul Thomas Moore,
cel care se ocupa de acest caz. Dar nici rnacar Moore n-o poate apara pe

Cordell de un vanator sclipitor care, intr-un fel, lnteleqe si savureaza cele mai

Ingrozitoare temeri secrete ale fiecarei femei pe care 0 ucide ...

4."Krucifix" de Serge Brussolo
Cum este posibil ca toate trupele de comando trimise pe aceasta insula-
care nu e marcata pe nici 0 harta - sa dispara fara urrna? Numai soldati
Incercati, veteranii unor misiuni imposibile. Ultima echipa nu intalneste decat
bivuacuri pustii si, pe plaja, 0 casa parasita. Din sertarul unui birou este scos un
dosar pe care apare doar un cuvant: KRUCIFIX. Apoi se dezlantuie ceva
incredibil.
Ce oroare ascund autoritatile sub CODUL KRUCIFIX? De ce veteranii cei
mai duri Innebunesc de spairna pe insula pustie?

80

Recomandari de lectura NOI - CITITORII

8 carti pe care sa Ie citesti in 2022

-----~--------

selectle reallzata de Elena Teodorescu, XII A

5." Fantoma Aniei" de Vera Brosgol
Ointre toate lucrurile pe care se astepta Ania sa Ie gaseasca pe fundul

unui vechi put, 0 noua prietena nu se nurnara printre ele. Mai ales nu 0

prietena care sa fie rnoarta de un secol. Sa cazi intr-un put esi-asa destul

de rau, dar viata Aniei In sine s-ar putea sa fie si mai onbua. Ii e rusine cu

familia ei, se jeneaza cu propriul ei corp si a cam renuntat sa-si mai
gaseasca loculin liceu. 0 noua prietena - fie ea si rnoarta - este exact ce

are nevoie.

Oar prietena Aniei nu qlumeste deloc cand zice ca are de qand sa-: fie

alatun pentru totdeauna ...
6. "Cartea ororilor" - antologie reallzeaza de Stephen Jones

Cosrnaruri, adevaruri, minciuni, rnorti si vii, spirite rele si spirite bune,

creaturi invizibile si mai ales idei fara chip bantuie tntr-o carte a ororilor
nascocit de autori inzestrati cu 0 imaqinatie inspamantatoare. Scriitori

consacrati si incepaton dintre cei mai talentati se intalnesc lntr-o antologie

exceptionala. Stephen King, maestru incontestabil al genului, da tonul cu 0

povestire infricosatoare.
7. I"Razboiul care mi-a schimbat viata" de Kimberly Brubaker Bradley

Intr-o lume nesiqura, pe fundalulluptei pentru supravietuire din

Intunecatii ani ai celui de-AI Ooilea Razboi Mondial, Ada, 0 fetita de noua
ani, are de purtat propria ei bataue pentru a demonstra ca nu e cu nimic

diterita de ceilalti

Umilita de propria mama din cauza unui defect fizic, tinuta captiva In

apartamentul lor cu 0 sinqura camera, Ada profita de faptul ca toti copiii
sunt evacuau din Londra si, lmpreuna cu fratele ei, Jamie, fuge departe de

rautatea mamei. A;;a ajung sa 0 cunoasca pe Susan Smith, 0 femeie
posaca, dar care Ii iubeste ca si cum ar fi copiii ei.

Si, In timp ce lumea intreaqa se schirnba si toti cei din jur cunosc
sutemta si despartirea, Ada descopera ce insearnna iubirea si respectul.

8."Razboiul care m-a invatat sa traiesc" de Kimberly Brubaker Bradley

Razboiul are loc si In inima Adei. viata In izolare nu este usoara, iar

supravietuirea tntr-o astfel de vreme, cu resurse limitate, este cornplicata.

Ada lupta cu sine pentru a accepta sensu I nou pe care II capata pentru ea

cuvantul familie, dar lupta si cu propria identitate, dernonstrand ca

adevarata libertate nu este reprezentata doar de posibilitatea de a alege, ci

de a face alegerea corecta.
odata ce descopera ca frica nu exclude curajul, devine invincibila si I~i

aduna puterile pentru a Ie aduce speranta celor din jur, ba chiar si pilotilor

din al Ooilea Razboi Mondial.

81

H;J~~ NOI - CITITORII

1r. .-...-,.i.onale

«z~:->: ~

Zi a ultu

~e

Prezentare de Miruna Varzar, XII C

15 ianuarie 2022 - 172 de ani de la nasterea poetului

Ziua Culturii Nationals coincide (nu tntamptaton) cu data nasterii poetului national al
rornanllor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Camera oeputatllor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, prin care
ziua de nastere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Nationale.

De ce a fost aleasa ziua lui Eminescu drept zi a Culturii Nationale?
Poate pentru ca Mihai Eminescu reprezmta .ornul deplin al culturii romanesti", potrivit lui
Constantin Noica. Criticulliterar Titu Maiorescu, mentorul "Junimii", spunea despre

marele poet: .Pe cat se poate orneneste prevedea, literatura poetica rornana va In cepe

secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui si forma limbei nationale, care sl-a gasit In
poetul Eminescu cea mai trurnoasa tntaptuire pana astazi, va fi punctul de plecare pentru
toata dezvoltarea viitoare a vesmantului cuqetaru romanesti."
Primul care a intuit marele efect modelator al creatiei eminesciene a fost Titu Maiorescu:
"Eminescu a tacut ca toata poezia acestui secol sa evolueze sub auspiciile geniului sau,
iar forma tntaptuua de el a limbii nationals sa devina punctul de plecare pentru Intreaga
dezvoltare ulterioara a vesmantului si cuqetarn rornanestr'.

Astfel, Ziua Culturii Nationals a devenit 0 zi In care nu numai celebrarn un mare
creator, dar si 0 zi de reflectie asupra culturii romans.

De la Nistru pan' la Tisa Cine-au Indragit strainu, Ca sa-ti rnantui neamul tau!
Tot rornanul plansu-mi-s-a, Manc-i-ar inima cainii, Tu te-nalta din rnorrnant,
Ca nu mai poate strabate Manca-i-ar casa pustia, Sa te-aud din corn sunand
oe-atata strainatate. $i neamul nemernicia! $i Moldova adunand.
$tefane, Maria ta, De-i suna din corn 0 data,
(...) Tu la Putna nu mai sta, Ai s-aduni Moldova toata,
Vai de biet roman saracun Las' arhimandritului De-i suna de doua ori,
Indarat tot da ca racul, Toata grija schitului, Ttivin codri-n ajutor,
t.asa grija sfintilor De-i suna a treia oara
Nici Ii merge, nici se-n- Tnsama parintilor, Toti dusrnanii or sa piara
deamna, Clopotele sa Ie traqa Din hotara In hotara -
Nici Ii este toamna toarnna, Ziua-ntreaga, noaptea-ntreaqa, Indraqi-i-ar ciorile
Nici e vara vara lui, Doar s-a-ndura Dumnezeu, $i spanzuratorile:
$i-i strain In tara lui.
82 (Ooina)
(...)

NOI - PASIONAT,II

Proiectul CarteTeca - 0 sinqura carte. !?anse infinite
-----------~--------
Salvati copiii si Libris.ro

Dragii nostri,

Va anuntarn cu bucurie faptul ca, la editia a 3-a a Proiectului CarteTeca - 0
singura carte. $anse infinite, un proiect Salvati copiii si Libris.ro, liceul nostru
este unul dintre prerniantii si beneficiarii unui substantial premiu si ai unei donatii
de 3000 de lei, sub forma achizitiei de carti de pe Libris.ro. Dupa 0 atenta selectie,

am alcatuit 0 nsta de 98 de titluri de mare interes pentru noi toti si care, suntem

siguri, ne vor conduce in minunate lumi imaginare, sau ne vor fi sprijin pentru
victoriile pe care Ie yom repurta la examenele vietii,

Redam, in randurile ce urrneaza, cuvintele frumoase de felicitare pe care ni Ie
adreseaza reprezentantul echipei Libris:

IISuntem onorati ca oameni frumosi si dedicati ca dumneavoastra au ales sa ne
tmpartaseasca povestea lor si lucrurile extraordinare pe care reusesc sa Ie
realizeze.

Este incurajator sa vedem ca extsta inca multe persoane dedicate, care
tncearca sa taca 0 dtterenta si care se lmptlca dincolo de tlsa postului.

Ne face deosebita placere sa va anuntarn ca sunteti unul dintre beneficiarii
editiei a 3-a a proiectului CarteTeca. Felicitari! ponatla de carte care va ajunge la
dumneavoastra este in valoare de 3.000 lei.

Felicitari inca 0 data!
Cu adrniratie si respect pentru tot ceea ce lntreprindeti,

Echipa Libris"
Dragi cititori, va asteptarn la biblioteca liceului!

83

NOI - PASIONAT,II

Proiectul CarteTeca - 0 sinqura carte. !?anse infinite
------------~---------
Salvati copiii si Libris.ro

84

Pasiunea mea, traditiile NOI - PASIONAT,II
--------~~-------

Elena Teodorescu, XII A

Datini ~i obiceiuri la romanl

Romanii au fost dintotdeauna pastratori de traditi' si obiceiuri strarnosesti. Fiecare lama ce

vine aduce In suflet nostalgia copitartel, puna de farmecul colindelor cantata oclnloara cu

parintii si bunicii si pe care Ie pastrarn cu sfintenie, darulndu-le mai departe tuturor copiilor.

Nicio sarbatoare nu ne aduna In jurul vetrei panntesti ca Nasterea Domnului. Vestea

Nasterii lui lisus este 0 veste minunata, reedttata In fiecare an cu aceeasi tericlta ernotie, are

darul de a Innoi sufletele acelora care sunt In stare s-o auca si de a Ie Indrepta privirea catre

cer. In aceasta zi, copiii sunt mai aproape de parinti, parintii sunt mai copii si ei, cu totii

suntem Ingaduitori, mai lertatort An de an, tara este un colind magic care ne tncearnna sa

fim buni, mai cinstiti, mai harnici, cu sufletul ca pamea calda, plamadit din omenia si

ospitalitatea rornaneasca.

Pentru copii, iarna -"acest cosmos alb sarutand parnantul" - este cea mai asteptata

perioada a anului. cane vin sarbatorue. bucuria este neqraita atat pentru copii, cat si pentru
rouceilalti, care, fie numai pentru cateva clipe redevin ei In~i~i copii.
ne acunarn In jurul

bradului, cu gandulla anii copllartel. Craciunul vine cu iz de brad, de mere coapte, de vin fiert

si paine scoasa din cuptor. Cu totii suntem coplesiti de bucurie, de speranta, dupa cum totl

asteptarn cate ceva: fie un dar sau un gand bun, fie un dram de iubire si pace, fie

binecuvantarea Cerului. Copiii fac promisiuni lui Mos craciun si de cele mai multe ori Ie

respecta. Se bucura de daruri si sunt trnpresionan de prezenta acestui personaj desprins din

cartea de povesti, cel mai Indragit erou al copuanei tiecaruia, care apare In fiecare iarna,

bland, iubitor, darnic si bun, tnsout de colinde si voie buna. Fiecare copil are trairile lui si cu

aceasta ocazie simte acea bucurie a recunoasterii meritelor pe care Ie are, de ce nu, a

qresetilcr pe care le-a tacut.

Mos craciun este ultimul strop de vraja al coptlartei. Aceasta stanta sarbatoare ne anunta

ca e vremea bunatatu, a iertarti, a veseliei, e acea perioada din calendar care ne face sa

Intelegem ca trebuie sa ne deschidem inimile, sa uitarn de tot ce-a fost rau anul trecut. cane

suna clopoteii la tereastra, glasuri cristaline canta colinde vechi si stiute, de la bunici tnvatate

si cu mare grija pastrate.

Fie ca totl copiii lumii sa alba parte de un craciun luminos si binecuvantat, fie ca darurile

lui Mos craciun sa va aduca din plin bucurie. Noi toti sa facem ca Mos craciun sa dainule cat

va fi sa fie neamul rornanesc. Sa simtirn aceasta sarbatoare stanta ca pe 0 dovada a graiului

nostru prin care am reusit sa transmitem zestrea noastra cea mai de pret: colindele.

.cano dulce colindele cad / Simtim nevoia vie / De-o casa, de un brad / $i de copllane."

(A.Paunescu)

Primiti deci In casele durnneavoastra cotlncatorf si pretuiti duioasele lor colinde.

La multi ani!

85

Pasiunea mea, muzica NOI - PASIONAT,II

-------~-----
Mihaela cluperca, XI A P

"Muzica este arta de a gandi cu sunete."

Toata lumea vorbeste despre pasiune, despre vocatie, despre acel ceva care Iti face
sufletul sa fie fericit. Oar cum Iti potl da seama care este acellucru?

Oescoperirea pasiunii este 0 terna care rnacma foarte multe persoane. Trebuie sa
experimentezi cat mai mult, sa cauti, sa meditezi sau sa Incerci cate putin din toate. 0 vei
gasi In interiorul tau, acolo unde a fost tot acest timp. Pasiunea nu trebuie cautata In minte,
ci In suflet.

Pentru mine, muzica este 0 cale de relaxare pentru momentele existentei mele de zi cu
zi, In bucurie, dar $i In tristete. Prin rnuzlca se pot transmite toate sentimentele umane, de
la veselie pana la depresie. Ascult rnuzlca In fiecare zi.

Pasiunea pentru rnuzlca vine mereu din lntma; apoi, In perioada adolescentei, 0 poti
dezvolta. Simtind-o curqand prin vene, adolescentul gase$te ritmul potrivit pentru a crea
rnuzlca: acea rnuzlca ce poate intluenta omenirea; vocal, sau cu ajutorul instrumentelor
muzicale, cum ar fi vioara $i clavecinul, flautul $i pianul.

Exista rnuzlca pentru fiecare gen de persoana. Incepand de la rnuzica clasica pana la
rnuzlca rock. 0 melodie buna este aceea pe care 0 simtirn $i pe care 0 tredonarn de fiecare
data. Si care revine In suflet cane suntem la nevoie, sau la bucurie.

Cred ca este foarte greu sa-ti imaginezi lumea de azi fara muzica. oaca rna tntreban pe

mine, este imposibil de imaginat. lmptlcand muzica In viata noastra, ultarn de griji $i de
suparan, indiferent ce am face $i unde am fi.

Mie Irni place In special muzica lui Amadeus Mozart (1756 - 1791), care a dus 0 viata
scurta $i netencita, trnboqanno cu toate acestea muzica unlversala,

Chiar $i acum, la peste doua secole de la nastere, Wolfgang Amadeus Mozart continua
sa ne inspire prin geniul sau. La 3 ani, acesta canta la pian, la 51ncepuse deja sa
cornpuna, la 8 ani scria prima lucrare muzlcala, care se ana Inca In repertoriul public, iar la
12 ani, prima opera! Oovede$te 0 inepuizabila irnaqinatie melodlca $i compune In
majoritatea genurilor muzicale.

A tasat In urrna 0 lrnensa mostenire, pe care va invit sa 0 cunoasteti, pas cu pas:

https:llwww.youtube.com/watch?v=iUoh02MSot8

https:llwww.youtube.com/watch?v=vwIUJbIU57s

https:llwww.youtube.com/watch?v=mB-QXgtoltA

~~.~/ C'-'-

------- _/

.vlata este ca a canta la vioara In public si a tnvata instrumentul pe rnasura ce cantl."

Samuel Butler

86

NOI - PASIONAT,II
Pasiunea mea, celebritat,ile

-----------~--------

Femei celebre in Romania interbelica

(Continuare din numarul 14 al revistei)

Material realizat de lasmina Tescovina, XII C

Smaranda araescu

Este prima parasutista din Romania. In 1928 cane cere

permisiunea autorltatllor romans sa se antreneze pentru
saltu ri cu parasuta, In lume existau doar patru tari care se
puteau mandri cu femei parasutiste: Franta, Elvetia,
Cehoslovacia si URSS. Refuzata In Romania, Smaranda
obtine brevetulln Germania.

A rarnas celebra In istoria aeronauuca pentru 0 serie de
recorduri mondiale. La 2 octombrie 19311ntr-un zbor cu
locotenentul Papana, Smaranda Braescu sare langa Siobozia
de la 6000 de metri, batand recordul mondial feminin de

parasutisrn, Un an mai tarziu, pe cane se ana In SUA unde lsi

obtine brevetul de pilot, Smaranda Braescu sare In California
de la Inaltimea de 22733 de picioare, stabilind un nou record
mondial. Precedentul record fusese de 22171 de picioare $i Ii
apartinea unui ofitier american. La sarbatoarea ei In Statele
Unite, parasutista a venit tnvesmantata tntr-o ie cu Inflorituri
populare romanesti, lucrata de bunica ei.

Mariana Dragescu

Mariana Dragescu una dintre persoanele de mare
notorietate ale aviatiei rornanesti, dar $i ale vietii mondene.
Era prietena foarte buna cu Marina $tirbei, alatun de care si-a
alinat suterinta In primii ani ai comunismului. Cu ajutorul ei $i-
a curnparat un avion, Messerschmitt M35, dotat cu un motor
cu sapte cilindri In stea $i care prindea 235 km la ora.
Aparatul, 0 bijuterie tehnlca pentru epoca respectiva, a fost
confiscat de autorltatile comuniste. Alaturi de Nadia Russo-
Bossie $i Stela Hutan-Patade a tacut parte din Escadrila Alba,
celebra unitate de aviatie a Crucii RO$ii Romane, care In
timpul celui de-al doilea razbol mondial evacua ranitii din
teatrele de operatiuni,

87

NOI - PASIONAT,II

Pasiunea mea, Legendele

~~~~~~~~~~

Legenda lebedei

Material realizat de Daria Grigore, IX C

Atunei cand vorbim despre lebede ar trebui sa ineepem eu lIa fost odata ea
nlciodata" ... pentru ca nu poti sa vezi lebede fara sa te gande~ti la Laeul lebedelor,

fara sa auzi fragmente din Ceaikovski, fara sa iti imaginezi ca in spatele gratiei aeestei

elegante pasan sta asunsa, 0 trurnoasa tetita, Legenda spune urrnatoarele:

odata, demult, demult, traia intr-un pana cane va gasi un adapost. La [oc

sat dintr-o tara tncepartata, 0 femeie nici nu se mai gandea.Nu dupa mult

saraca si vacuva, care avea doar 0 . timp, zari 0 padure prin care trebuia sa
fetita mica, dar cuminte ~i foarte
, ~ , trea<;;a>~Aj6rrsacolo, ea s.e aseza pe

trurnoasa. -se/.::'';~ _-~,i_arba,-sa:srea.coreasca, iar mai tarziu
t.ebada, cacl asa se numea tetita, in
/; ./:•. " : atunda prlntrecopacl. sa 'cauteflcri.

timp ce crestea, se tacea tot mai / ..:~ _'-" si fructe de padure.oar, deodata baga.;',>:-".

cuminte si trumoasa, tncat intreg satul 0 .".. •. de seama ca se insera. Un fior ii

lauda si 0 da pilda celortalti copii iar _,; .' strabatu tot corpul. Ce sa taca ? Nu mai

cane implini virsta de sapte ani, mama-. ~~.: qasea drumul si apoi unde sa se duca

sa 0 trimise la scoata, unde ea tnvata . ": noaptea? Tntunericul se cobora din ce
in ce si odata cu dinsul nori gro~i si
de minune. In stlrsit, era 0 cornoara de '. negri prevesteau sosirea unei furtuni.

rata. Tocmai in anul cane Lebada' t.ebada. speriata, incepu sa alerge

isprav: scoala, se tntarnpla ca mama-sa

sa se trnbotnaveasca greu si sa rnoara. incoace si incolo, spre a gasi drumul,

sarrnana tata, rarnasa sinqura, fara dar vai! ratacise de-a binelea. oeodata.
niciun sprijin si fara nicio mlnqatere, fu un fulger rosu brazda cerul. urrna un

':, . ~ , luata de un om mai cu stare, ca s-o bubuit puternic si un vint vijelios incepu
:];;,;:';',~; Gr~as¢a';par, degeaba. Nu mai avea sa bata cu furie. Furtuna sosise.

~: .mingaierea de mama si apoi copiii sarmana tata, planqand si trernurand

'eaacestuia 0 stcaiau- ,.',_':; , . de spairna, se adaposti langa un arbore
Tntr-una din zile, se hotari sa-: . .
gros, ascunzandu-si tata in maim. spre
piece in lume, ca poate va gasi u'r,'10C.;. a nu mai vedea nimic imprejurul ei.

mai bun. Zis si tacut. Pandi pana ce totl In curand ii veni in minte cum mama-sa

ai casei erau dusi dupa treburi, se furi~a 0 tnvatase, ca in timp de turtuna sa
zica: .Tatal nostru". Repede se ridica in
prin fundul gradinii si cane ajunse la

drumul mare, 0 lua la fuga, pana ce iesi picioare si, cu miinile impreunate, sopti

atara din sat. Era 0 zi calda de vara. printre lacrimi ruqaciunea.

t.ebada mergea pe drumul pratuit, Dumnezeu, care intotdeauna asculta

gandindu-se cum alti copii stau fara griji ruga copiilor curninti, ii veni in ajutor.
Ca prin minune, furtuna tnceta, iar fata
la casele parlntllor lor, pe cane ea

trebuie sa rataceasca cine stie cat, vazu aproape de ea 0 femeie nespus

de trumoasa, trnbracata cu 0 nama

88

NOI - PASIONAT,II
Pasiunea mea, Legendele

~~~~~~~~~~

Material realizat de Daria Grigore, IX C

luminoasa, iar In picioare purta pantofi tesuti $i, dupa ce Ie spuse gandul sau, toate

din fir de aur, cu cate 0 stea pe vartul lighioanele tncepura sa sara de bucurie, tncat

tlecaruia. Parul sau auriu, asernanator cu ridlcara un nor de praf si fulgi.

razele de soare, se revarsa In valuri bogate Tntr-oseara pe cane t.ebaca se plimba pe

pe spate si peste umeri iar copacii I~i plecau aleile gradinii, cioara cu pricina Ii iesi In cale

crengile pana la parnant, ca si cum i s-ar fi si dupa ce se tavali de mai multe ori pe [os,

Inchinat. ca semn de plecaciune, zise:

- Fetita mea -Ii spuse minunata taptura - _ Draga tata, fie-mi iertat ca tndraznesc dar

eu sunt Zlna-Zorilor si auzindu-ti ruqaciunea, mai toate lighioanele ne-am hotarat sa te
am venit sa te iau cu mine; stiu ca esti

ortana si nu ai pe nimeni de aceea vei merge aleg:m ca .sta?an~ noastra: ~ .

la ~~Iatul meu, unde vei trai In cea mai mare .=ebada"m.'(~ta.9~c_el~a_uztte, ra;punse. .

tericlre. ".'. parcum.se.p.o~te una ca ast?- ' Nu aveu

Fata uirnita si de vederea zanei, si de . ""~'~~sfapana'pe:'zaha:? S-iapotcumpot.eu sa-

norocul ce-o astepta, nu putu mai mult oecat:; ~,I' I~~ lo~ul ? ,,' ,_-, _. ,.; > _

sa-l rnulturneasca. Ca de 0 putere nevazufa~' - ItI VOlspune eu cum - zrse cioara - numai _,.:~.

se pomeni ridlcata In sus si se vazu plutind .... daca vrei. '0 ~

pe deasupra rnuntilor, carnpulor, satelorsi J t.ebaca careia Ii convenea de minune

oraselor pana ce se lasara departe, dep'arte, aceasta, raspunse:

la portile unui minunat palat de cristal, care - Bine, vreau, numai spune-mi cum sa fac.

avea douasprezece turnuri de aur si In varful Atunci cioara urrna:

tlecarui turn stralucea aile un luceatar. Era - Fura cheia de argint de la palatul zanei, du-

palatul zinei. lndata t.ebada fu trnbracata cu te In turnul cel mai Inalt, deschide usa de

vesrninte scumpe si i se dadu serviciul de acolo si intra. Vei vedea 0 baie de aur puna

supraveghetoare a'perso~alul~i p~la~ului, cu lapte si, daca tu te vei scalda In ea, vei

" ' care era compus din felunte pasan ~I deveni ca zana iar dansa nu va mai avea

:; .: ;_.'~~11.i,mal~T.r~cand~untimp o~rec~re de viata nicio putere. '

'" ~:"" Imbe.l:~~,9ata,Ll:ebad~se s~hlmb~ ~u totu,1de t.ebada, ispitita si rnanora ca va deveni
zana se duse repede tura cheia si intra In
r~~ac~m,Iusese ~1,-n'I~.c..~~ ~~enta, c~mlnte
',' ~ ~ ~ ,
~I rniloasa, devem,man~ra ~I Incepu sa c~m~ra d~ bal~. D~r ~-apu3a sa s~ mrnoaie
persecute bietele 'pasari,~i an:imqle,",qape

care i se parea ca nu-i intra In voie,'le:bioiuia; bl~e In bale, c~ se Intampla ce~a ciudat, ,

si nu Ie da de mancare. Vazu cu groaza cu~~,tot,trupull ~e a~o?en ~~

Rabdara bietele fiinte 0 bucata de vreme dar p~~e albe,~cum rnainile I ~e p!~facura In,anpi,

cane vazura ca nu mai e chip de scapare, se plcl~are~eIn,labe ca d~e~asca tar capu~,1se

adunara In ascuns, ca sa se statuiasca cum prefacu In CIOCV. ru sa tipe, dar glasul II era

sa scape de pacoste. In starsit, dupa rnulta pitigaiat.

truda, se gasi tocmai 0 cioara zburlita, care lnteleqand ca a fost pedepsita de Dumnezeu

sa vina Intr-ajutor. Pa~iIn tata tuturor si zise: pentru rnandrta si nesocotinta ei, iesi cum

- Eu am gasit gandul cel mai bun de putu si I~i lua zborul pana se rasa pe un lac...

scapare si tot eu II voi duce la Indeplinire. $i de atunci, pluteste mereu pe ape,

caindu-se de qreseala pe care a tacut-o ...

89

NOI - PASIONAT,II

Pasiunea mea, curiozitati,le
--------~~-------

Material realizat de lIie Bulancea, X D

Incepand cu 1955, Gui ess World Records a documentat $i catalogat numeroase

victorii, reus.ite s.i caracteristici ale lomli s.i oamenilor.

De$i nenurnarate recorduri au fost documentate, majoritatea sunt decorate dupa un timp,

iar altele sunt doborate chiar de mai multe ori.

TottJ~i, exlsta $i upele recorduri pe care nimeni nu le-a doborat $i care continua sa fie

neatinse $i I'"' zilele noastre.

10. Cel mai inalt barbat din lume mare avere deunuta de 0 sinqura
Doar un singur barbat a fost persoana in istorie. Persoana care I-a
depaslt pe Bezos a fost chiar John D.
documentat drept cel mai inalt din istorie. Rockefeller, un barbat care a controlat
Robert Wadlow cantarea aproape 4 kg la
nastere, iar ambii parinti erau de Inaltlme 90% din productia de petrol din SUA. In
medie. 'rotusl. Wadlow avea sa atinqa 0
tnaltlrne de 2,72 m. A murit la varsta de 22 1913, averea sa atingea 900 de milioane
de ani, altfel ar fi continuat sa creasca. de dolari. Forbes I-a numit pe Rockefeller
cea mai bogata persoana din istorie in
Cea mai tnaita femeie cu noscuta 2006, atunci cane averea sa a ajuns la
vreodata a fost Zeng Jinlian din satul 305,3 miliarde de dolari.
Yujiang, provincia chineza Hunan. Femeia 7. Cel mai profitabil film din istorie
a atins 0 tnaltlrne de 2,46 m inainte sa
rnoara in 1982, la varsta de 17 ani. Zeng In 2019, filmul "Avengers: Endgame" a
Jinlian a inceput sa creasca in mod
anormalla doar patru luni. stabilit un nou record pentru cel mai
9. Cea mai mare cladire de birouri profitabil film din toate timpurile, astfel ca
"Avatar" allui James Cameron a ajuns pe
Atu nci cane oamenii se gandesc care locul doi. "Endgame" a inregistrat vanzari
ar putea fi cea mai mare claaife de birouri de 2.797.800.564 de dolari la box office-ul
din lume, probabil lsi imagineaza un global. "Gone with the Wind / Pe aripile
zqane-nort, tnsa, in real itate , cladirea are vantului" a fost extrem de popular atunci
doar cinci etaje. Bineinteles, Inaltlmea nu cane a aparut in 1939, primind 10 premii
conteaza. Ceea ce conteaza cu adevarat Oscar $i 13 nornlnallzarl la Gala
este supratata. ctacuea care a stabilit Academiei Americane de Film. Pelicula a
recordul in 1955, neinvins inca, este reusit sa inregistreze 390 de milioane de
Pentagonul din Washington, D.C, cu dolari la nivel Mondial, ceea ce ar
peste 620,000 m2. Cat despre anqaiati, la reprezenta 0 surna lrnpreslonanta in
un moment dat au ItJc~atpeste 31.000 de economia de astazi. Ajustat pentru intlatie,
oameni in acelasi timp in Pentagon. "Gone with the Wind" a adunat
8. Cel mai bogat om din lume echivalentul a 7,2 miliarde de dolari in
2020. Chiar $i mai impresionant este
In 2020, cel mai bogat om din lume era nurnarul de bilete vandute in cornparatie
cu "Avatar", care a vandut 78,3 milioane
Jeff Bezos, fondatorul Amazon, care de bilete. "Gone with the Wind" a vandut
stransese 0 avere de pana la 146,9 225,7 milioane de bilete.
miliarde. Totusi, aceasta nu este cea mai

90

NOI - PASIONAT,II

Pasiunea mea, curiozitati,le
--------~~-------

Material realizat de Bulancea lIie, X D

6. Cele mai lungi unghii din lume Din acestea, 23 sunt de aur, trei de argint
Shridhar Chillal din India, detine ~i doua de bronz. Pe langa reu~itele sale
spectaculoase, Phelps a stabilit 0 serie de
recordul, fiindca nu si-a mai tarat unghiile recorduri, precum cele mai multe medalii
de 66 de ani si ajunsesera la 909,6 cm. de argint castiqate.
2. Omul care a supravietuit cele mai
saChillal a incetat Ie mai taie la varsta de multe explozii atomice

14 ani. Atunci cane SUA a lansat prima
5. Persoana cel mai des lovlta de fulger bornba atornica in Hiroshima, intre 90.000
~i 146.000 de japonezi au murit, fie pe loc
$titi vorbea aceea care spu ne ca sau in timp din cauza radtatiilcr. La doua
fulgerul nu loveste ntclodata de doua ori in zile dupa ce "Little Boy" a fost aruncata in
acelasi loc? Ei bine, nu este adevarata. Hiroshima, 0 alta bornba, numita "Fat
Roy C. Sullivan a fost lovit de fulger de Boy", a fost tansata in Nagasaki, rezultand
sapte ori ~i cumva a supravietuit, uciderea intre 39.000 de ~i 80.000 de
Nenorocul sau i-a adus porecla de "The oameni.
Human Lightning Conductor". Sullivan a
fost lovit de fulger pentru prima oara in Un barbat a fost martor la ambele
1942, iar ultima oara in 1977. Tn urma evenimente, iar recordul sau sperarn sa
experientelor, Sullivan a rarnas fara 0 nu fie nlclodata doborat. Atunci cane
unghie la picior, fara ambele sprancene. prima bornba a fost lansata, Tsutomu
De asemenea, paru: i-a luat foc de doua Yamaguchi se afla spre Hiroshima pentru
ori, iar picioarele, 0 glezna, pieptul ~i o calatone de afaceri. Dupa ce orasul a
stomacul au fost arse. Dupa ce a fost distrus, acesta s-a intors in orasul sau
supravietuit loviturilor de fulger, s-a natal, care din pacate era Nagasaki. A
ajuns tocmai la timp sa fie martor ~i sa
sinucis in 1983, aparent de .Jnirna nea", supravietuiasca bombei. Tsutomu
Yamaguchi a murit la varsta de 93 de ani,
4. Cel mai gras om di ume fiind diagnosticat cu cancer la stomac.
Jon Brower Minnoch avea 635 de kg. 1. Cele mai multe recorduri detinute de
o sinqura persoana
cane avea 12 ani avea deja 133 kg. La 22
Ashrita Furman, in decurs de 30 de
de ani ajunsese la 1,85 m ~i 230 kg.
Minnoch a fost spitalizat timp de 16 luni, ani, a stabilit peste 600 de recorduri. Insa,
timp in care a pierdut 419 kg, care
aproape ca a stabilit un alt record pentru a nu toate au rezistat, iar in ziua de azi
doua cea mai mare greutate pierduta detine in jur de 200. Primul record I-a
vreodata. Un an mai tarziu, ajunsese la stabilit dupa ce a tacut 27.000 de santun
453 de kg, iar doi ani mai tarziu a murit. cu forfecare in doar sase ore ~i 45 de
La momentul decesului, avea 0 greutate minute. Este recoromena ~i pentru cele
de 262 de kg. mai multe torte stinse intr-un minut, sau
3. Cel mai decorat campion olimpic cele mai multe sageti rupte cu gatul intr-
un minut.
o sinqura medalie obtinuta este deja 0

reusita extraordlnara, Insa, Michael

Phelps a castiqat 28 de medalii olimpice
de-a lungul carierei sale.

91

NOI - PASIONAT,II

Pasiunea mea, istoria

------~------

Material realizat de stetan Alupei, XI A

25 Octombrie - Ziua Armatei Romane

sarbatonm In fiecare an, la 25 octombrie, ziua unei institutii care, conform sondajelor, se

ana Intre primele trei institutii In care romanll au Incredere - armata rornana. Armata

Romana a fost prezenta In toate marile evenimente ale istoriei neamului romanesc, de la

Intemeierea primelor voievodate si pana azi, cane Romania este 0 cornponenta activa In

structurile militare ale NATO si UE. Moment simbolic In istoria poporului roman, Inserts In
calendarul sarbatorllor noastre de suflet, ziua de 25 Octombrie este Ziua Armatei Romaniei,
o zi de cinstire pentru eroismul si jertfele prin care, de-a lungul vremii, ostirea noastra sl-a
Ingemanat faptele de arme cu soarta neamului rornanesc, tndepllntncu-st misiunea noblla
de a apara unitatea nationala si integritatea terltortata a statului roman.

Domnitorul Alexandru loan Cuza este cel care a promulgat decretele de Infiintare a
Ministerului Apararu Nationals si a Marelui Cartier General, semnand astfel actul de nastere
al Armatei Romane moderne, prin Tnaltul Ordin de zi nr. 83 din 12/24 noiembrie 1859.

Pana In 1951, In traditia rornaneasca nu a existat 0 zi cedlcata exclusiv sarbatonru
acestei institutii, Anata In centrul atentiei publice, mai ales dupa Razboiul de tndependenta
din 1877-1878, armata a participat anualla rnanttestanle prilejuite de Ziua Tnaltarii
Domnului, deventta, dupa Primul Razboi Mondial, Ziua Eroilor, si la cele din Ziua Nationala

a Regatului Romaniei (10 Mai). oaca armata, ca organism al statului roman, nu a avut

propria zi aniversara, In schimb, categoriile de forte armate, respectiv diferitele genuri de
arme, unitati si mari unitati I~i sarbatoreau ziua odata cu praznicele propriilor patroni
spirituali. La 20 iulie 1951, Prezidiul Marii Adunari Nationale a emis Decretul nr. 125 In
vederea declararn zilei de 2 octombrie, ca .ziua Fortelor Armate ale R.P.R.". Motivul
acestei alegeri II constituia faptul ca, la 2 octombrie 1943, Stalin aprobase organizarea
Diviziei "Tudor Vladimirescu" din prizonieri de razbol rornaru, devenind, astfel, .sarnburele''
viitoarei .Armate Populare" din Romania. Timp de aproximativ un deceniu sarbatonle

oficiale romanesti au capatat un profund caracter prosovietic. In 1958, dupa retragerea

trupelor sovietice din Romania, prin Ordin al ministrului tortelor armate, s-a revenit la

tradltllle unitatltor, carora Ii s-a permis sa-s: sarbatoreasca sau sa comemoreze principalele

momente din toata perioada existentei lor. In anul urrnator retragerii armatei sovietice din

Romania, prin Decretul nr. 381 din 01.10.1959, Ziua Fortelor Armate a fost stablllta pe data

de 25 Octombrie. In Decret nu se face nicio referire expliclta la motivul acestei decizii. La

vremea respectiva, ea a reprezentat un act de curaj.
Motivul principal al deciziei de schimbare a Zilei Armatei trebuie cautat In faptele de

arme ale Armatei Romane si In rezuItatuI acestora. La 25 octombrie 1944, Armata Romana
elibera ultima localitate rornaneasca de sub ocupatie strama: orasul Carei. Actiunile militare

purtate de armata rornana In batana pentru Ardeal alcatulesc un drum glorios, soldat pe

parnantu: transilvan cu numeroase jertfe. Mii de militari din cadrul Armatei a IV-a,
cornancata de generalul oascatescu, si trupele Armatei I ale generalului Atanasiu au cazut

92

NOI - PASIONAT,II

Pasiunea mea, istoria

------~------

Material realizat de stetan Alupei, XI A

25 Octombrie - Ziua Armatei Romane

vitejeste In luptele sanqeroase de la srantu Gheorghe, Targu Mures, Oarba de Mures,

Pauli~, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare si Carei, In total peste 50.000 de oameni
(rnorti si raniti).

odata cu Incheierea actiunii de eliberare a teritoriului patriei, dupa 25 octombrie 1944,
Armata Romana a participat la eliberarea Ungariei. Ea a destasurat actiuni militare pe Tisa
mijlocie, pentru eliberarea oraselor oebretln ~i Nyiregyhaza si a participat la marea operatie
pentru eliberarea Budapestei, unde sl-a adus 0 contributie importanta la ruperea centurilor
fortificate ale orasului si la nimicirea marilor centre de rezistenta. A avut, de asemenea, un
mare rol tn eliberarea orasului Miskolc si In cucerirea rnuntilor Hegyalya, Bukk si Matra. Pe
frontul din Ungaria, armata rornana a angajat peste 210.000 militari, ellberand 14 erase

mari si 1.224 de comune. In cursul acestor lupte, din randul ostasilcr nostri au cazut la
datorie 42.000 de oameni (rnorti, raniti, dtsparut: si prizonieri). In Cehoslovacia, armata

rornana, actlonand, In continuare, atatun de armata sovietica, a destasurat actiuni In
perioada 18 decembrie 1944 -12 mai 1945. Pe frontul Cehoslovaciei au participat 248.450
militari rornanl, din randurile carora au cazut 67.495 de eroi. De asemenea, aproximativ
2.000 de militari rornanl din Regimentul 2 Care de lupta sl-au adus contributia la eliberarea
partii de nord-est a Austriei. Ei au Infruntat inamiculln lupte grele la Mistelbach, Zisterdorf
si Poysdorf.

Cu un efectiv total de peste 538.536 de luptatorl, din care au pierit peste 169.822 de
eroi, armata rornana, care a parcurs peste 1.700 de km de la Marea Neagra pana In
cadrilaterul Boemiei, a eliberat peste 200.000 km patrat' de sub ocupatie straina (Romania,
Ungaria, Cehoslovacia si Austria), a traversat prin lupte grele circa 20 de masivi rnuntosi, a
tortat 12 cursuri mari de apa si a eliberat peste 3821 localltatl, dintre care 53 de mari erase.
ostasn rornanl au provocat inamicului pierderi echlvaland cu 15 divizii.

Pe frontul de vest, efortul economic al Romaniei a atins fabuloasa surna de
1.120.000.000 dolari, ceea ce Insemna de patru ori bugetul Romaniei pe exercitiul financiar
1937-1938. Zilnic, contributia Romaniei In razboiul antihitlerist a fost de aproape 5 milioane
de dolari.

La 9 mai 1945, cane razboiul a luat starstt cu victoria Natiunilor Unite - armata rornana
se qasea In apropiere de Praga si In estul Austriei, prezentandu-se cu un bilant bogat de
lupta, si s-a In tors In tara cu drapelele de lupta acoperite de glorie, trecand pe sub Arcul de
Triumf ca 0 arrnata biruitoare, care sl-a tacut datoria fata de patrie si poporul sau, precum si
fata de alte popoare.

93

NOI - PASIONAT,II

Pasiunea mea, anatomia
----------~--------

Material realizat de Ema Burciu, XII C

10 descoperiri impresionante despre creier
care au fost tacute in ultimii doi ani

Creierul este un organ foarte complex, fiind 0 oportunitate pentru oamenii de ~tiinta din
diferite domenii sa realizeze 0 multitudine de studii si sa vina de la an la an cu noi
descoperiri. cercetatorn reusesc sa extinca cunostintele legate de creier.

Live Science a realizat 0 nsta cu 10 dintre aceste descoperiri.

Persoanele care pot mirosi desi nu ar
trebui

cercetatorn au descoperit 0 femeie de 29

NOI - PASIONAT,II
Pasiunea mea, anatomia

----------~--------
Material realizat de Ema Burciu, XII C

10 descoperiri impresionante despre creier
care au fost tacute in ultimii doi ani
Neuroplasticitatea
Creierul nostru are 0 capacitate
uimitoare de a se adapta in tata multor
traume si dupa cum a ararat un studiu
recent chiar si in cazul in care 0 tntreaqa
emlstera cerebrala este extirpata. Acest
studiu a fost efectuat pe persoane care au
trecut printr-o hemisferectomie in copilane.
La maturitate, activitatea lor cerebrala si
modul in care tunctionau era similar unor
persoane care nu trecusera printr-o astfel
a'~r6~edura.
\ ~c:etatorii numesc capacitatea

95

Pasiunea mea, inventica NOI - PASIONAT,II
--------~~-------

Invent•ii accidentale

(continuare din numarul precedent)

selectle realizata de Diaconu Constantin, X D

Louis Pasteur spunea: ,,$ansa tavorizeaza rnintile preqatite''.
Vorbele lui Pasteur raman valabile si In cazul descoperirilor accidentale. Oamenii de
stunta care au tacut aceste descoperiri erau pregatiti pentru ele. Ei fost capabili sa vada
magia dintr-o eroare, cotncidenta, sau dintr-un obstacol. Astfel au aparut lucruri care au
revolutionat evolutia omenirii.

"Praful inteligent" Cola
A fost inventata accidental de
In timp ce Jamie Link, de la Universitatea
farmacistul John Pemberton, In timp ce
din California, lucra la proiectul de doctorat In
chimie, 0 bucata de silicon a explodat pur si incerca sa prepare un remediu pentru
simplu. Imediat dupa acest moment, studenta
a observat ca acele mici bucat: de silicon, durerile de cap. A amestecat mai multe
rezultate din explozie tunctionau In ingrediente, a carer identitate este
continuare ca senzori. Jamie Link a primit pastrata secreta si acum; astfel a luat
pentru '"praful inteligent" un premiu de nastere bautura racoritoare.
tnventica In 2003.
Cola a fost comerclalizata timp de opt
Micii senzori pot fi utilizati pentru a ani In farmacii, ca medicament, Inainte de
monitoriza puritatea apei potabile sau a apei a deveni suficient de populara pentru a fi
de mare, pentru a identifica diferite particule vancuta In sticle.
biologice sau chimice din aer si chiar pentru
a localiza si a distruge tumorile din corp. Radioactivitatea

Plasticul In 1896, Henri Becquerel, fascinat fiind
A fost descoperit de asemenea, din
de tluorescenta naturala si de razele X, a
qreseala, de chimistul Leo Hendrik Incercat sa vada daca minerale naturale
Baekeland. Ellncerca sa obtina 0 alternatlva fluorescente pot produce raze X daca
mai iettlna pentru bachetita (ra~ina slntetica sunt tasate mai mult timp In lumina
obtinuta prin tratarea formolului cu fenol, soarelui. Dupa mai multe zile cu cer
utilizata ca materie plastica pentru tnnorat, el a renuntat temporar la
contectionarea unor obiecte tehnice sau de experimente. A pus Intreg echipamentul
Impachetat lntr-un sertar si a asteptat 0 zi
uz casnic). In timpul experimentelor sale,
tnsorita. cane s-a tntors la munca, a
Baekeland a obtinut accidental un amestec
maleabil care putea rezista la temperaturi observat ca piatra de uraniu din sertar se
ridicate fara a se distorsiona. De atunci, imprimase pe placa fotografica chiar daca
plasticu I este utilizat pe scara larga. nu fusese expusa luminii solare. Atunci a
realizat ca acea piatra avea ceva special.

In timp ce lucra cu Pierre si Marie Curie,

a descoperit ca ceea ce era special la
acea piatra era radioactivitatea.

96

NOI - PASIONAT,II

Pasiunea mea, metodele de lnvat,are

----------~---------

Material realizat de Cristina Bulbuc, XII A

Sfaturi gratis - cum sa lnveti eficient

Pentru ca a Inceput scoala si trebuie sa lnveti, m-am gandit ca 0 sa Iti prinda bine

niste sfaturi referitoare la cum potl sa lnveti mai eficient. $tiu, de cele mai multe ori

strarnbl din nas cane vine yorba de tnvatat, dar daca 0 sa urmezi aceste sfaturi, vei

putea sa lnveti mult mai bine, mai repede, si cu mai putlna bataie de cap. Trebuie sa stii
ca nu toate metodele de tnvatare ti se potrivesc, chiar daca sunt eficiente pentru alte
persoane. Metodele cele mai eficiente sunt cele adaptate stilului tau predominant.

oaca nu esti sigur Inca, poti completa rapid un chestionar pentru a afla care este
stilul tau cognitiv. Dupa ce vei ~ti care este stilul predominant, tncearca sa pui In aplicare
cat mai multe dintre metodele prezentate mai jos. De asemenea, poti sa te inspiri si din
metodele celorlalte stiluri.
Cum sa inveti daca ai un stil cognitiv vizual

Persoanele care au acest stil de tnvatare Inteleg cel mai bine intormatiile atunci cane

Ie vad. Ele I~i amintesc ceea ce scriu si citesc ~i I~i pot aminti foarte bine diagrame,
titluri de capitole si harti. De asemenea Ie plac prezentarue si proiectele vizuale.
Sfaturi pentru a tnvata mai bine:
• Loculln care lnveti este bine sa fie departe de factori care Iti pot distrage atentia
(ferestra, usa). De asemenea, In sala de ctasa este bine sa stai In locurile din fata.

• Este de preferat ca atunci cane lnveti sa faci acest lucru singur.

• In timp ce vorbesti cu cineva, uita-te la el/ea ~i tncearca sa observi daca te aproba sau

nu In ceea ce spui.
• Tnainte sa Incepi sa memorezi ceva, rastoieste materialul pe care urmeaza sa-t lnvett,
uitandu-te mai ales la poze, diagrame, figuri.
• Noteaza pe 0 foaie ce anume trebuie sa lnveti, ce sarcina de lucru ai, si asaz-o undeva
la vedere.
• Te aiuta foarte mult sa utilizezi notite si, de asemenea, sa notezi lucrurile spuse. Cu cat
ai mai multe notite, cu atat retii mai bine.
• Ideile pe care trebuie sa Ie lnveti Ie poti sublinia cu culori, markere, sau Ie poti scrie pe
cartonase colorate.
• Construieste-n planuri de leqie sau toloseste pe cat posibil diagrame, filme, programe
computere, postere etc. Pe acestea cu siquranta Ie vei retina In primul rand.
Cum sa inveti daca esti predominant auditiv

Persoanele cu stilul de tnvatare auditiv I~i amintesc mai bine ceea ce aud si ceea ce
se spune, spre exemplu sarcinile verbale, instructiunile spuse. Ele Inteleg cel mai bine

intormatiile cane Ie aud si pretera discutiile din clasa si cele In grupuri mici.

Sfaturi pentru a tnvata mai bine:
• Este bine sa lnveti In locuri linistite, fara multe zgomote si preferabil fara muzica.
• Este recomandat sa studiezi cu un prieten/o prietena, cu care sa potl discuta
materialul.

97

NOI - PASIONAT,II

Pasiunea mea, metodele de lnvat,are

----------~~--------

Material realizat de Cristina Bulbuc, XII A

Sfaturi gratis - cum sa lnveti eficient

• Recite~te/spune cu voce tare inforrnatiile pe care doresti sa ti Ie amintesti mai mult
timp.

• urrnareste sa Iti prezinti materialul de tnvatat oral si fa repetitii cu voce tare pentru
prezentarea ta.

• Ideal este sa poti Inregistra materialul de tnvatat asttel tncat sa II poti auzi de cate ori
este nevoie.

• Tnainte sa parcurgi 0 sarcina de tnvatare, clannca-n cu glas tare ce anume va trebui
sa stii,

• Apoi parcurge rapid de la un capat la altul textul, verballzand titlurile capitolelor sau
ideile principale acolo unde apar.

• Citeste cu voce tare textul care urrneaza a fi memorat. Ai nevoie sa auzi cuvintele pe
care Ie citesti pentru a Ie Intelege mai bine sensu I.

• De asemenea, potl face calculele matematice cu voce tare atunci cane este posibil.
Cum sa inveti daca esti tactil-kinestezic

Persoanele cu stilul de tnvatare tactil-kinestezic I~i amintesc ceea ce fac si
experientele personale la care au~artrcipat miscandu-se sau atinqand lucruri. Au 0 buna

memorie a lucrurilor puse In R actica, exersate sau aplicate. De asemenea, pretera
folosirea instrumentelor ~!Je plac lectiile In care sunt irnplicati activo

Sfaturi pentru a tnvata mai bine:
• Biroul sau banca de scoata nu sunt mereu cele mai bune locuri de tnvatat, Mai
deqraba poti folosi spatii confortabile, care s~ Iti permita 0 postura retaxata. Se poate
folosi muzica pe fundal atata timp cat nu te agita prea tare.
• In prezenta altora poti fi un factor de dis ragere a atentiei daca te rnisti, De aceea

ine ca In pauza sa faci mi~ca( sau exercitii fizice.
Pauzele scurte si frecvente te pot ajuta cand trebuie sa lnveti materiale lungi.
Tnainte sa Incepi 0 sarcina de tnvatare plimba-te si repeta cu voce tare ceea ce ai
de tnvatat,
• 0 tehnlca de memorare este de a .scrie" ideea princlpata In minte, tinand ochii
tnchtsi, sau sa scrii cuvintele cu degetul pe banca.

• Incearca sa identifici ernotule starnlte de materialul pe care urmeaza sa II retii,

Poti identifica ernotiile de ansamblu, sau cele starnlte de fiecare paragraf. Poti folosi si
cartonase pe care notezi ideile p incipale pe care sa Ie plasezi In diferite locuri din
camera.

Dupa ce vei exersa mai multe metode, de la toate cele trei stiluri cognitive, Iti va fi
user sa Iti dai seama care dintre ele se potrivesc cel mai bine stilului tau.

98

NOI - MENTORII

Liceul Tehnologic .Haralarnb Vasiliu" a lansat proiectul de mobilitate a cadrelor
didactice, "How to Activate Progress and Persuasion in Youngsters".

Scopul proiectului:
Reducerea absenteismului $i prevenirea abandonului scolar prin crearea unei stari de
bine pentru totl elevii $i profesorii scout, prin dobandlrea de noi cornpetente (cunostinte,
abilitati, aptitudini) de catre cei 10 profesori participanf la mobuttau Acest scop este corelat
cu Tinta strategica nr. 3: "Perfeqionarea actlvltatli didactice $i promovarea invatarii centrate
pe elev pentru optimizarea $i eficientizarea invatarii $i evaluarii elevilor".

In cadrul cadrul Proiectului ERASMUS + KA1, "H.A.P.P.Y. "How to Activate

Progress and Persuasion in Youngsters" ("Cum sa declansezi progresul si sa ii
determini pe tineri"), profesorii nostri au participat la 3 Fluxuri de instruire $i schimb de
experienta:
Flux 1 - Split - Croatia: au participat patru profesori la cursul de formare "Strategies for
Reducing Early School Leaving ", In perioada 04-11.06.2021.
Flux 2 - Barcelona - Spania: au participat trei profesori la cursul de formare "A Satisfying
School Experience: Strategies and Skills for Teachers", In perioada 24-30.06.2021
Flux 3 - Praga - Cehia: au participat trei profesori la cursul de formare .Inovative
Approaches to Teaching", In perioada 12-18.06.2021

as u +
LT v

Licetll TehnologicHaralamh Vasiliu

99

NOI - MENTORII

Erasmus+KA101-2A 749600 H.A.P.P.Y.
"How to Activate Progress and Persuasion in Youngsters"

-----------------------~--------

Profesori Carp Monica Mihaela si Saiz Ana
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei

Scopul proiedtului H.A.P.P.Y. "How to Activate Progress and Persuasion in
Youngsters"- reducerea absenteismului $i prevenirea abandonului scolar prin crearea unei
stari de bine pentru toti elevii $i profesorii scout, prin cobandirea de noi cornpetente
(cunostinte, abilitati, aptitudini) de catre cei 10 profesori participanf la mobuttau
Mobilitati:

1. Fluxul1 - croatla-spllt, curs: Strategies for Reducing Early School Leaving, formator
Maxima Training Centre - 4 profesori;

rollA"P'P"]~lllltJJ't! If] .de6rn'~/lfogl'rss Imd Pe'f3'1lf1'sio'J;,J lblm';::sft'13 ioo NU irrS<!amn~d()df un S~I de tehnid (~
(" Rm ~ (1r~I~!Ifrp".rio:rrs',iM ~ii i!rlmlliuipe' IiJleri'1 rebuie apli<;ille!n mom niul prez nt, I st Q

FLUX2 - 5lrlIf'1:inI~rlWJilc;'rgElir~' StJ.i:I(;1Lt.,i'tj(, IWATU lIJdme lala de vf~I~, este o tehnfd care
urai~'z~ pundl!le l(!fle person<1!e!rI clsse de
05-11.06.2011 levi, ~due~nd b<>netlelat~t pentru elevf e.\t Ii
~ 01", ~rQf~"'rii,
•....•.•.....
,ste 0 st,ategle .Jpllcata cu su(esln mal mu1te
•.•r•..__,Qu,iI;M.IILI lat" "urop••••, pentru a determina .Im Q
de.in,) mal I"teresali de l~O<1Ii,prin ,re.r a un';
"""':\1 •.•. 11 lWioIa.o1I.•1••
rt.ari d~ oin;e- 'in umpul ~c:.tMt~'~h~er du~a'li~~.

pent," <Ireduce nivelullde sues "(unci <Andse
b:m(runt.'i Oil UI'iIexarnen, pentru (I creste
ern tia· IruafMU~bul ul.