NOI - MENTORII
Erasmus+KA101-2A 749600
H.A.P.P.Y. "How to Activate Progress and Persuasion in Youngsters"
Profesori Carp Monica Mihaela si Saiz Ana
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei
2. Fluxul 2 - Spania-Barcelona, curs: A Satisfying School Experience: Strategies and Skills
for Teachers, torrnator: Europass Teacher Academy - 3 profesori;
••Erasmus+ PREZENTAREA PRINCIPALELOR
E,."s",,,sr KAU?:I.-.2A74q6/JO HAP.P.Y. ACTIVITATI cu APLICA13ILITATE
~. -LA CLASA DE ELEVI
Flux :I.- " A SatlS/yi'Itl/,;;:f!:tJ,'/:s".f~'St,."tqies ana'
%.. DIOSfIlll,LMAr/lrlU
8ARCELONA, .20;2.1. ~ DEStaNTHtIOOffl:j
,..ru...of. ~iH~~l
s;:::!~ .••VNr,III~PC:Zrtrv
~~ CMtII AI6K.-iTU 5. PlAl'l'OIU'IEPlGrrAU (~~ p.llIU ~t .i:istN::fi'l51 Pfi'tN (,..l1li1'
J..iVimMMiNI!
3. Fluxul 3 - Republica ceha-Praqa, curs: Inovative Approaches to Teaching, formator:
ITC International TEFL Certificate s.r.o - 3 profesori.
• Erasmus+ .uModuk teereejce ell 211'Ik.•• IU'iltlkt;
Cursu); "In(nrativc Anpro.Ht:hcsto Tcachinc" Gap"I",:! trilk::' 51;inrllrtl crulivJ,' cumDCltn dnyo!tale
Dctalii generate privind cursuk C:i •••llrtllltI'1:I1I\"esle-WlptOCe$1tI1!1Iu.1.tIl~«O(t1lldeA
I. Orgenizatcr: m:o],'110o problorm~.a gcnm! sorulu ,ilsau II iDlkpliru dh"Cfi(' obJIxll\'e. 1\ce51
ITC ]1.l1l."rO:lltil)1.l1l1Trltioiog confer
p~es pfeWP'loe I~.:N~ I,l,r'I\IiIdI'ei IlOl ~uu 0 ~io.'n ~ Idt'ile: ti
2. Perioada si locul de desfasurare:
(1l~,o\tttdej".e~i$lf'I\le"
12-18iunie202.lliilPraga,Cehia
Giindlrn n1Ucil cooslillill prtIILCSuml rnlal de.ana.l1Z4sail t"o'llbwc a mrornYL!tJ.
o14l"i I~ .rll'l'Dll,$ijIIUpr'O\)OZitpiitt[~ de ucii oail.lm.i'" Ii a«\'lUfIte:. Et 4\I.tCL: JI
IllIIproocsdC'refle..vcll5UllOinlC'lorsuhlL&C~orElfLlTmlll.txaI1IlDiinddo\.'1!O!IIe~1
~MIII offln ,I Judecand fljl4C'ICG'_aDilII'l'I1middIx~ procese
e:otnill\ 'e eol~t.r::.rein«pC\l#ltl.lLmlIilI't ..• 4eiaf~u$iseIHi~(:\II
tuarcadcdtclZlL
urreere mrlodC' elfsnmuiere ••('rnlhil.llI in ct.lsili:lMRt:.an dcsdusc.
Ilti1~ ..•~JI)f de ~~CII'IIllo&. s.3i(;owb;WJepe (Io:;lDl,llliPitt:vllt.Iml3 de
rez.ol'I'Ml'Umru DIUIIC'~1llIISU'iposibJJc. iDcura_)3l'madoptlni~ ptf5IIC'CUW
dlfmtfllSVptll~C'IoI!Wfu5Cfndl5CullC.C'IC.
101
NOI - MENTORII
Erasmus+KA101-2A 749600
H.A.P.P.Y. "How to Activate Progress and Persuasion in Youngsters"
Profesori Carp Monica Mihaela si Saiz Ana
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei
IMPRESII PARTICIPANTI
Am avut sansa sa fiu selectata $i sa particip la trainingul "Strategies for Reducing Early
School Leaving" derulat In cadrul programului ERASMUS+, proiectul H.A.P.P.Y - "How to
Activate Progress and Persuasion in Youngsters" $i pot spune ca pentru mine a fost 0
experienta foarte valoroasa, Cursul a fost structurat pe doua paliere importante: primul
reprezentat de elevi (copiii) $i cum Ii atragem si-i facem sa rarnana cat mai mult timp In
sistemul educational $i cel de-al doilea reprezentat de pannn/rarrune/ststem
educational/societate $i cu m interactlonam cu aceste categorii pentru a crea sansele la
educatie pentru oat mai mu Iti tineri.
Metodele lnteractlve $i creative de abordare a clasei de elevi s-au Imbinat cu studii de caz
$i analize a modalttatllor de prevenire a abandonului scolar, Am tnvatat din experienta reala a
participantilcr la curs $i din experienta scouter din Split. Fiind noua In liceu, a fost, de
asemenea, 0 ocazie de a-mi cunoaste mai bine colegii $i de a lnteractlona cu ei. Recomand
tuturor colegilor sa participe la programe ERASMUS+ atunci cane Ii se otera aceasta
oportunitate. Este 0 experienta extraordlnarat
PROF. MANEA SABINA MIHAELA
-
Participarea la mobilitatea din Croatia, In cadrul proiectului Erasmus HAPPY,a fost 0
experienta unical A fost interesant sa descopar ca $i In alte tari sunt aceleasi probleme legate
de abandonul scolar, satlstactla a venit cane am reusit sa ofer solutii colegilor din alte tari.
PROF. SAVIN ALINA DIANA
Participarea la cursul de formare "Innovative approaches to teaching" In cadrul proiectului
Erasmus derulat In scoala noastra a Insemnat 0 oportunitate unica de a-mi trnbunatan
cunostintele $i cornpetentele In vederea adaptaru eficiente a demersului didactic la provocarue
generate de evolutiile actuale.
Am avut ocazif de a intra In contact cu alte cadre didactice cu preocupari comune $i
trnpreuna am Invatat, am realizat schimburi de experienta $i am pus bazele unor potentlale
parteneriate. Am avut parte de formatori deosebin care, pe langa atelierele formative propriu-
zise, au avut $i rol de mediatori culturali In cadrul vizitelor ghidate de care am profitat din plin.
Sunt conv~a caastfel de experiente de formare cu multiple valente reprezinta un atu In
evolut~pfOfesionala a oricarul cadru didactic $i 0 reconfirmare a irnportantei deschiderii $i
/-Gfl"mbUIUi de experienta In cadrul comunltatli scolare europene.
~I PROF. OANCEA RALUCA
102
NOI - MENTORII
Erasmus+KA101-2A 749600
H.A.P.P.Y. "How to Activate Progress and Persuasion in Youngsters"
Profesori Carp Monica Mihaela si Saiz Ana
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei
IMPRESII PARTICIPANTI
Tnacest an am ayut deosebita ocazie de a participa In cadrul programului Erasmus + "How to Activate
Progress and Persuasion in Youngsters", la cursu I,A Satisfying School Experience: Strategies and Skills for
Teachers", alaturi de colegii mei, PU$Ga$uCoste IAlexandru $i Livanu Mihai, sus~nutln intervalul 24-30 mai
2021, In Barcelona.
Fiind prima mea participare Intr-un program Erasmus, trebuie sa recunosc faptul ca au existat in~ialmici
emotii care, de altfel, s-au dovedit a fi constructive.
Atat noi, cat $i coordonatorii proiectului, am urmarit In permanerta situatia tarii pe care urma sa 0vizitam,
restric~ilede intrare aplicate din cauza COVID-19, precum $i masurie impuse de autoritati.
ooata ajun$i, am descoperit 0 lume mai relaxata, mai calma $i mai rabdatoare.
Ini~al,rna asteptam ca un oras asa mare $i turistic precum Barcelona, sa fie mereu Intr-un ritm alert $i
aglomerat, Insa m-am In~lat. Toti oamenii pe care i-am Intalnit au fost extraordinar de receptivi $i amabili!
lncepand de la organizatorii cursului $i a participantilor, pana la oamenii pe care i-am Intalnit In muzee,
restaurante, magazine, soteri de autobuz, precum $i oamenii pe care i-am Intalnit pe snada, cu totii m-au
impresionat prin atitudinea lor pomcoasa $i pnetenoasa
Cursul a fost interactiv, cu activitati desf~urate pe grupe, dar $i individual, realizate cu scopul stimularii
lucrului In ecnoa Jocurile didactice, discutiile de grup $i dezbaterile la care am participat cu entuziasm ne-au
ajutat sa constentzarn faptul ca trebuie sa punem mai rrut accent pe cum se simt elevii $i nu doar pe ce Invata
acesta In timpul orelor
Pe perioada cursului am descoperit de la ceilal~participan~ din ltalia, Siovacia, Polonia $i Portugalia, faptul
ca $i sistemullor de In atamant a avut de suferit $i implicit elevii, de pe urma acestor modificari.
Starea de bine ob~nuta prin activita~creative $i jocuri Ii ajuta pe elevi sa devina mai interesan $i mai aten~
la ce se Intampla la ora, Ie rrotveaza Increderea $i stima de sine $i Ie creste dorinta de a ramane In scoala
Aceasta mobilitate de formare a fost 0 tuna oportunitate de a dobandi noi cunosmte $i ccmpetente
profesionale, cat $i de a ne Imbogati $i extinde orizontul cu~ural.
De asemenea, am avut ocazia sa cunoastern profesori din ate tari cu care am facut schimb de contacte,
am socializat $i care ne-au Imparta$it tainele sistemului lor educational.
Tnconcluzie, pentru mine experienta Erasmus a fost una deosebita, care mi-a confirmat cu tarie unele
crezuri $i pe care 0 recr_mand tuturor! PROF. SIGNEANU GABRIEL
/I
Ma bucur ca am W.articipatla mobilitatea educauonala din Praga-Cehia, mobilitate ce a Insemnat
pentru mine 0 acevarata provocare, responsabilitate, dar $i reusita Am Invatat lucruri noi, am fost
implicata In diferite activitaJlln echipa, am aprofundat metodele $i tehnicile de evaluare pe care Ie snarn
$i am avut oportunitatea de a descoperi frurnosette orasulul de pe raul Vltava, Praga.
Recomand cOleQllor mei sa participe la urrnatorul Proiect Erasmus+, pentru a beneficia de 0------
experienta~~oasa din punct de vedere profesional, cultural $i personal.
~MU turnesc echigei care s-a ocupat de acest proiect! PROF. CIOBANU ELENA
103
NOI - MENTORII
Erasmus+KA101-2A 749600
H.A.P.P.Y. "How to Activate Progress and Persuasion in Youngsters"
Profesori Carp Monica Mihaela si Saiz Ana
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei
IMPRESII PARTICIPANTI
Tnperioada 05-11.(j)6.2021am participat la cursul de formare "Strategiesfor Reducing Early School Leaving"
derulat In cadrul progrbmului ERASMUS+, proiectul H.A.P.P.Y - "How to Activate Progress and Persuasion in
Youngsters" desf~uratln Croatia.Am facut parte $i din echipade proect sl potspune cadin aceasta posnra
am avut foarte multe lucruride Invatat.
Tnceea ce priveste experenta pe care am trait-oIn Croatia, pot spune ca am fost impresionata de seriozitatea
partenerilorcat $i de calitatea informa~ilortransmise In temele abordate. Am constatat ca $i sistemul croat de
Invatamant se confrunta cu aceleasi probleme In privinta abandonului scolar, chiar oaca fnantarea $i
infrastructura$Colilorsunt superioare scon romane$ti.
o experienta frumoasa, pe care as recomanda-o tuturor pentru dezvoltare proiesonala dar $i personala
PROF. SAIZ ANA
Fluxul Erasmus la care am participat In luna iunie 20211a Praga, intitulat Innovative Approaches to
Teaching, s-a axat pe familiarizarea cu strategii moderne de predare. Experienta acurnulata s-a dovedit
a fi foarte utila, tntrucat lntormanne dobancite au 0 aplicabilitate larga la clasa In contextul
epidemiologic actual, am tnvatat sa accesarn $i sa utilizarn aplicatii online care sa faciliteze
transmiterea $i asimilarea informatiei de catre elevi. 'totocata, tehnicile blended learning/flipped
classroom contribuie la dezvoltarea autonomiei elevului, accentuano importanta studiului individual.
Caracterul interactiv al cursului a asigurat destasurarea activitatilor intr-un mod placut $i eficient.
Tnvederea dezvdltarii holistice a elevilor, profesorul ar trebui sa utilizeze strategii care sa dezvolte
atat gandirea critica,! cat $i cea creatva a acestora. Elemente de joc se recornanca a fi introduse In
procesul instructiv-epucativ, asnel lncat invatarea sa se produca In mod natural.
Cu ocazia partlciparn la acest proiect, am avut oportunitatea de a ne familiariza cu contextul istoric $i
cultural al capitalei cehe, vizitand obiective de mare lnsermatate, precum Catedrala Sf. Vitus, Muzeul
National, podul Charles etc.
Pentru mine, acest proiect a reprezentat 0 deschidere catre noi intormaui, locuri minunate $i 0
cultura noua
PROF. MIHAELA LABU$CA
/ A fost prima mea participare lntr-un proiect Erasmus+ $i sunt foarte satlstacut $i tncantat de
aceasta oportunitats, I trucat am avut posibilitatea de a lua parte la un program de formare
protesionata In donher:liulln care profesez.
Am avut ocazia sa vizitez numeroase obiective turistice $i culturale din Barcelona $i
Imprejurimi, care m-au impresionat $i mi-au placut foarte mult. Am participat la anumite schimburi
interculturale si mi-am Irfibunatatit competentele de comunicare tntr-o limba straina.
Sper ca~~viiffir sa mai am parte de exp~riente unice precum acestea, pe care Ie recomand
de alttel.arturor colegilor!
~ PROF. PUSCASU ALEXANDRU
104
NOI - MENTORII
DWdPRDWdANT A 3D
/
/
Profesor Fevronia Prisacariu
Liceul Tehnologic "Haralamb VaSiliu", Podu lIoaiei
Imprimarea 3D este un proces de Exista mai multe tehnologii de
formare a unui obiect solid tridimensional de imprimare 3D:
orice forma, realizat printr-un proces aditiv, . imprimare prin extrudare (FDM)
In cazul in care straturi succesive de . imprimare cu pulbere (SLS)
material sunt stabilite In diferite forme. . . steriolitografie (SLA)
Imprimarea 3D este, de asemenea,
disttncta de tehnicile de prelucrare Cea mai cornuna metoda este FDM,
traditionale, care se bazeaza In principal pe care s-a impus ca rezultat al costurilor mici
eliminarea materialelor prin metode cum ar al imprimantelor/consumabilelor. Aceasta
fi taiere sau de foraj (procesele metoda utilizeaza ca materie prima
su bstractive). filamentul de PLAIABS.
Imprimantele 3D permit designerilor sa Modelele tlparlte 3D pot fi create cu
ajutorul unui pachet de proiectare asistata
produca intr-un timp foarte scurt un prototip. -de calculator (din enqleza de la Computer-
aided Desig-n), prin Intermediul unui
In consecinta, prototipul poate fi testat $i scanner 3D sau printr-un software digital
simplu $i fotogrammetric. Modelele tlparlte
remodelat rapid. Constructorii de bolide de 3D create cu CAD au ca rezultat erori
Formula 1 pot obtine cu ajutorul aparatelor reduse $i pot fi corectate Inainte de
de imprimare componente cu forme extrem imprimare, permltand verificarea In
de complexe. Produqia acestor piese prin proiectarea obiectului Inainte de imprimare.
metode clasice dureaza cateva saptarnaru, Procesu I de modelare rnanuala de
tnsa folosirea acestor noi tehnologii de preqatire a datelor geometrice pentru
imprimare reduce acest interval de timp la grafica 3D a computerului este similar cu
48 de ore. Astfel, timpul castiqat otera artele plastice, cum ar fi sculptura.
posibilitatea testarn mai multor variante ale Scan area 3D este un proces de colectare
componentelor cu scopul dezvoltarii cat mai a datelor digitale cu privire la forma $i
rapide a solutiei necesare. aspectul unui obiect real, creand un model
digital bazat pe acesta.
o lrnprtmanta 3D este un tip limitat de
robot industrial, care este capabil sa
efectueze acest proces sub control
computerizat.
105
NOI - MENTORII
~
Profesor Fevronia Prisacariu
~
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei
Modelele CAD pot fi salvate In formatul Un pas In qeneratia STL cunoscut sub
de tisiere stereolitografice (STL), un format numele de .reparatie" stabileste astfel de
de fisiere CAD de facto pentru fabricarea probleme In modelul original.Tn general,
aditivilor care stocheaza date bazate pe STL-urile care au fost produse dintr-un
triangularea modelelor CAD. model obtinut prin scan area 3D au
deseori mai multe dintre aceste erori.
Tnainte de a tipan un model 3D dintr-un Acest lucru se datoreaza modului In care
fisier STL, acesta trebuie mai Intai sa fie tunctloneaza scan area 3D - cum este de
examinat daca nu are erori. Cele mai multe multe -ori 0 achizitie punct cu punct,
aplicatlt CAD produc erori In fi$ierele STL reconstructia 3D va include erori In cele
,/de ie$ire de urmatoarele tipuri: mai multe cazuri.
· gauri;
· se contrunta cu normele;
· auto-intersectii;
· erori multiple.
•.
106
NOI - MENTORII
Povestea lui Harap-Alb, de Ion creanqa,
Posteritatea unui basm
---------~----------
Profesor Diana Blaga
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei
oaca anul trecut elevii de atunci ai lonela Butuc - clasa a X-a B
Trecuse un an de la nunta lui Harap-Alb
clasei a X-a B ai Liceului Tehnologic
.Haralarnb Vasiliu", Podu Iloaiei, ne cu fata Irnparatului RO$u, iar cei doi
propuneau variantele lor de continuare a hotarasc ca e timpul sa taca un copil- sau
basmului lui Ion oreanqa, Povestea lui chiar mai multi - pentru a avea mostenitort
Harap-Alb, anul acesta provocarea este
continuata de actualele clase a X-a A $i B. Insa zilele treceau, iar fata nu reusea sa
Am pornit de la aceleasi doua modele rarnana tnsarcinata. Incercarile e$uate 0
contemporane de rescriere a acestei descurajau din ce In ce mai mult $i 0 taceau
opere canonice: Florin Bican cu $i v-am
spus povestea asa, Aventurile cailor sa-s: piarda user-user toata Increderea In
nazdravani rememorate de ei fn$i$i
(Editura Arthur, sucurestl. 2018), 0 sine, sirntindu-se vlnovata, Insa Harap-Alb
rescriere savu roasa a celor mai popu lare
basme rornanesn din perspectiva cailor era tot tlmpul lanqa ea, tacand-o sa prinda
eroilor, si Veronica D. Niculescu, cu curaj $i Incredere, desi nici cei mai buni
Harap-Alb 2.0, In care povestea fiului de doctori din trnparane nu au reusit sa
crai este continuata, demersul tacand
parte din colectla "Creanga 2.0", proiect gaseasca 0 solutie.
al FILIT-ului din 2019. Harap-Alb observa cum, cu fiecare zi,
Elevii celor doua clase si-au pus la sotia sa nu mai avea porta de viata $i nici
nu mai rnanca de cateva zile. Hotaraste sa
randu' lor trnaqinatia la Incercare. Fie ca o scoata zilnic la plimbare prin trnparane,
poate asa se mai lnvioreaza $i se va sirnti
este tncatcata regu la conform careia mai bine. Intr-adevar, fata Irnparatului RO$u
parea sa mai prinda puteri.
basmul are un final fericit, fie ca Harap-
Tntr-una din pllmbartle lor tntatnesc 0
Alb face cunostmta cu elemente din lumea
conternporana, textele sunt 0 dovada a tetita de mana cu mama ei. La aceasta
creatlvttatli de care dispun elevii.
imagine, fata se prabusise la parnant,
Lectu ra ptacuta: striqand cu disperare: .Cu ce am qresit,
Doamne, cu ce!?" Harap-Alb incerca sa 0
nnisteasca, dar zadarnic. Plansul sotiei Ii
rupea inima In doua. cane 0 privea $i Ii
vedea lacrimile tnundandu-l obrajii, sirntea 0
durere mai mare decat orice saqeata Infipta
In lnlma.
enema 0 caleasca sa-: duca acasa, la
palat. Ajunsi aici, coborand, din partea
stanga a portilor palatului auzira plansetul
unui copilas. Fata fuge In directia acestuia
107
NOI - MENTORII
Povestea lui Harap-Alb, de Ion creanqa,
Posteritatea unui basm
---------~--------
Profesor Diana Blaga
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei
$i da de un cos tn care se afla un copil de acesta $i de Maledictum. Cei doi se certau
aproape doi ani, care, cane 0 vazu, se tntrucat baiatul voia sa primeasca toata
opri din plans $i cu glas meet spuse:
"Mama! ..." rnostenirea familiei, In ciuda faptului ca nu
Fetei i se topise inima. Se sirntea de venise ziua cane 0 putea revendica. Harap-
parca toata viata si-o traise In Intuneric $i
de-abia descoperise lumina. Harap-Alb Alb II refuza, lucru care II face pe balat sa
lua cosul tn mana, iar din el cazu un bilet turbeze de nervi $i sa distruqa tot In jurul
pe care scria: .Norocu I care a ven it ca 0 sau. Nici rnacar mama sa nu reusi sa II
blnecuvantare va fi un blestem ce va va llnlsteasca.
aduce moartea." Ei nu iau tnsa In serios
mesaju I de pe bilet $i hotarasc sa Baiatu I era de nerecu noscut, parea ca
pastreze copilul. mintea i se Intunecase, de parca era
controlat de 0 putere exterloara. Cuprins de
Irnparana se umplu de bucurie la furie, Maledictum ia sabia tatalui sau si 0
aflarea vestii ca cei doi In starsit au un Infige fara reg rete direct In inima celei care
copil, chiar daca nu e sanqe din sanqele I-a crescut ani de zile. Irnparateasa cade la
lor. parnant, iar din ochiul drept Ii mai curse 0
tacnrna Inainte de a muri.
Au trecut anii, iar copilul crescuse $i
totl erau fericiti, Harap-Alb, cuprins de panlca, nu
realizeaza ce se petrece. Se simte prins
Pana tntr-o zi cane Harap-Alb observa intr-un cosrnar din care nu are scapare.
cum batatut, pe numele lui Maledictum, lsi Privindu-si sotia rnoarta, realizeaza ca,
schlmba comportamentul, devenind din odata cu adoptarea acelui copil, si-au
baiatu: cuminte, cu bun simt, care nu era acceptat $i moartea, lucru de care tusesera
In stare sa taca rau nici rnacar unei avertizati ...
furnicute, un balat lipsit de maniere $i cu
un vocabu lar nepotrivit pentru un Cu aceeasi miscare, Maledictum II
rnostenitor de trnparat. Harap-Alb trece cu ornoara $i pe Harap-Alb, tnsa nu Inainte de
vederea acestea, nevoind sa 0 indlspuna
pe sotla sa. a-i spune: .Uita-te la mine $i zi-mi ca nu
Zilele treceau. Copilul devenise adult, sernan cu cineva! ..." Harap-Alb reallzeaza
dar se purta din ce In ce mai urat cu
parintii sat. ca baiatul pe care II crescuse era
Tntr-o dirruneata, sotia lui Harap-Alb se relncarnarea Spanutui, care dorea
trezi In urletele din palat, provocate de razbunare $i a obtinut-o.
Maledictum se transtorma la randu' sau
In praf de cenusa, care se risipi odata cu
adierea vantului.
108
NOI - MENTORII
Povestea lui Harap-Alb, de Ion creanqa,
Posteritatea unui basm
---------~--------
Profesor Diana Blaga
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei
Robert Istrate - clasa a X-a A Gabriela Mardare - clasa a X-a A
Dupa ce Harap-Alb este salvat de la Dupa nunta ca-n povesti de trei zile $i
moarte de fata Irnparatului RO$u, acestia trei nopti a lui Harap-Alb cu fata Irnparatului
hotarasc sa se casatoreasca. RO$u, acestia sunt bmecuvantan cu doi
Cu cateva saptamani Inainte de nunta copii frurnosi ca lumina soarelui, 0 rata $i un
tnsa, Irnparatul Verde se trnbolnaveste $i
decide sa lsi taca testamentu I. La scu rt baiat, pe nume Zenovia $i Cezar. Acestia Ie
timp, acesta s-a stins. Harap-Alb sernanau partntllor de mici, erau curaiosi $i
hotaraste sa arnane nunta, urrnand sa iuti la minte din primii ani de viata.
alba loc tnrnorrnantarea.
Dupa multi ani, acestia devin doi tineri
Tnainte de aceasta, purtatorul de tntetepu, chipesi ca florile de pnrnavara $i
cuvant al Irnparatului Ii rearninteste lui nelntrlcatl precum parintii lor.
Harap-Alb de testament $i de rnostenirea
pe care 0 va primi. Aceasta nu era orice Tntr-o zi turtunoasa de toamna, Harap-
fel de mostenire. Harap-Alb avea sa Alb prirneste veste ca Irnparatul Verde a
primeasca de la unchiul sau 10 milioane fost luat captiv de catre un balaur cu cinci
de bistari $i 1000 de monede care abia capete dintr-o trnparane vecina, din vartul
aparusera, numite Bitcoin. muntelui.
Dupa tnrnorrnantare, Harap-Alb, Harap-Alb nemaifiind atat de iute de a
mai merge $i a mai urca rnunti Intregi ca In
suparat, alege sa nu mai taca nunta. In tinerete, se gande$te sa-: trlmlta pe cei doi
copii ai sat, fiind tnsa oarecum nesigur daca
schimb, In cepe sa investeasca banii
prirniti ca mostenire. pentru a-i lnmulti. face 0 alegere buna, dar intr-un tinal tst
Alegerea tacuta a fost foarte mspirata, calca pe inima $i decide sa-: lase pe tineri
pentru ca la scurt timp a reusit sa tripleze sa I$i dovedeasca curajulln aceasta
suma mostenita. Dupa 10 ani, 0 rnoneca misiune.
Bitcoin capatase valoarea de 500000 de
bistari, asa tncat cele 3000 de monede ale Cei doi pteaca la drum fara sa mai stea
sale II fac sa devina cel mai bogat om din pe ganduri, tnarrnan cu sabu $i cele mai de
lume. pret arme ale tatalui lor, plus de-ale gurii
pentru drum. Dupa 0 zi $i 0 noapte de mers
Dupa ce ana ca este miliardar, fiind fara oprire, acestia ajung In varful muntelui,
Implinit In plan profesional, hotaraste, lntr- In tata pesterii In care se afla balaurul care
un final, sa se casatoreasca. dormea la momentul acela.
Tinerii se asaza pe 0 piatra langa
pestera, tncepand sa se gandeasca la un
plan de a-I scoate teatar din ghearele
109
NOI - MENTORII
Povestea lui Harap-Alb, de Ion creanqa,
Posteritatea unui basm
--------~-------
Profesor Diana Blaga
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei
dihaniei pe trnparat, cane deodata un Fata sare pe spatele dihaniei, taindu-i $i
celelalte trei capete.
raget tnspairnantator care aproape Ii
surzise se aude din gura pesterii, urmat Irnparatul Verde iese din pestera speriat $i
de tipetele disperate ale tmparannu. confuz, dar la vederea celor doi eroi $i a
trupului doborat al balaurului, acesta sare sa II
Cezar decide fara sa gandeasca sa-: ajute pe Cezar, zarnblnd In coltul gurii,
sara la gat cu sabia balaurului, taindu-i trnbransandu-: pe cei doi tineri $i spunandu-le
doua dintre cele cinci capete, fiind mai cat de rnandru $i de recunoscator este.
apoi trantlt la parnant dupa 0 lupta
crancena. Dupa ce totl trei se odihnesc, pornesc la
drum catre tmparatta lui Harap-Alb.
Zenovia observa ca fratele sau a fost
Ajunsi acolo, erau asteptati de tot poporul
coborat, asa ca, lntr -u n moment Ii Infige cu mese trnbetsuqate, rnuzlca $i voie buna. $i
sabia In inima balaurului, acesta cazano asa au petrecut doua zile fara oprire.
tapamant instantaneu, cutrernurancu-se.
110
NOI - MENTORII
F-ullui Dumitru Radu Popescu. intre real $i oniric
Profesor Diana Blaga
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei
Dumitru Radu Popescu este unul dintre D. R. Popescu spunea ca II .obsedeaza de
numele a carer llteratura a marcat mult ideea labirintului ca spatiu allntunericului,
perioada postbeltca, Remarcam In proza al rotirii In bezna, al crimei mai deqraba decat
sa 0 altfel de viziune asupra spatio- al jertfei, al inutilei jertfe, de altfel, ca spatiu al
ternporantatu, ditenta de a scriitorilor lipsei de ratiune unde monstrullnghite
realisti, Aceasta perspectiva lnsotlta nu II tlarnand vieti de oameni."
Impinge tnsa spre exclusivitatea
fantasticului, proza sa Inscriindu-se In Mirela Roznoveanu sustine ca cititorul
coordonatele unui fabulos Impletit cu parcurge odata cu personajele trei labirinturi:
realul, unde primul este 0 alternatlva unul al vietii, cu referire la lumea satului
pentru cel de-al doilea, toate In slujba situata Intre traditie $i legile noi care Ii
fictiunii care poate fi cinta atat ca 0 perturba cotidianul; unul al constiintei (tragice)
parabola sociala, dar, pe alocuri, chiar ca care surprinde refuzul ambrquitatn $i al
ceea ce denota. Scrierile lui D.R. Popescu compromisului (Tica Dunarintu este un astfel
su nt, alatu ri de cele ale lui Stefan de personaj, retuzand sa accepte jertfa lui
Banulescu, mostre ale realismului magic Nicolae Pop privind moartea lui Moise),
din literatura rornana. precum $i constiinta limitelor omului $i ale
lumii, prezenta sau absenta miraculosului etc.
In centrul acestei perceptii spatio- AI treilea labirint este cel al imaginarului, care
face referire la elementele universului oniric.
temporale insolite se situeaza motivul Exista mai multe spani-cheie In romanele din
labirintului. Totul se tncurca pe culoarele ciclul F, spatii Incadrabile, de asemenea, fie In
sale: constructia epica este una tabinntica, planul realului, fie In cel al fabulosului, fie
dandu-l cititorului senzatla ca nu exista aflate la qranita dintre cele doua. Astfel,
ie$ire din structura sa, personajele Insele ldentltlcarn un spatiu al atrocuatu, din care
traiesc In acest spatiu In care ratacesc $i nimeni nu are scapare, fiind unul distruqator
de unde doar pot spera ca vor iesi. Firele (spatule In care se destasoara Moise sau
acestei lumi labirintice sunt Incurcate de Celce, .rternonii"). Ca 0 compensare a
Moise, care preia In aceasta interpretare acestuia vine spatiul paradisiac, unde inocentii
rolul Minotaurului care distruge tot ceea ce tncearca sa gaseasca salvarea din tata
ar putea sa-: perturbe existenta situata In agresiunii care a luat in stapanire universul
afara unor legi ale rnorautatu. Cel care rural. Un astfel de element este qradma,
spatiu al mitului, care asiqura perpetuarea
incearca sa descurce firele $i sa gaseasca inocentei (gradina Ilenei este un astfel de
spatiu, iar pasajulln care ne este prezentata
ie$irea din labirint este Tlca Dunarintu, pare extras dintr-un basm).
tnsa descoperirea drumului spre ie$ire nu
Ii aduce $i salvarea.
111
NOI - MENTORII
F-ullui Dumitru Radu Popescu. intre real $i oniric
------P-ro-fe-so-r -Di~an-a-Bl-ag-a ----
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei
Un alt tip de spatiu este cel al chiar putand pierde din vedere cine nareaza.
tntarnptaru, precum padurea, unde au loc
crime. Exista $i un spatiu incert, cum ar fi oovaca a faptului ca naratorul se situeaza In
corabia lui Noe, care pentru el reprezmta
salvarea, exact ca In mitul biblic al afara sau deasupra lumii labirintice este $i
potopului. Tot ca 0 eliberare apare spatiul naratorul din cateva dintre povestirile din
exotic, specific lumii unui personaj
deopotnva exotic cum este Don Iliuta, care venetoeree regala, copilul Nicanor, care
traieste tntr-o lume parca rupta de cea a
colectivitatn, ellberancu-se astfel de priveste totul de sus, deptasandu-se In sat pe
mediocritatea din jurul sau (referindu-se la cataligele sale, atlandu-se astfellntr-un punct
satul sau, el spune .aici, In Tahiti"). su praspatial.
Toate acestea fac parte din spatiul Temporalitatea are, de asemenea, 0
romanesc propriu-zis, tnsa 0 alta structura labirintica ce atecteaza, In primul
delimitare pe care 0 putem face Intre rand, cititorul. Avem de a face cu ceea ce
spatule din roman ar fi Intre cele sacre, Mirela Roznoveanu nurneste ,,0 geografie
unde actiunea raului nu are acces ternporata speciala".
(qraoma) $i cele impure, unde au loc
tragediile $i unde martorii nu au acces D. R. Popescu se joaca cu timpul: In cele
direct. Cei care ajung In astfel de locuri sase romane din ciclul F nu exista 0 ordine
sunt cuprinsi de teroare, sunt pusi In tata cronologica a evenimentelor, $i nici rnacar una
unor capcane. Padurea, soseaua, balta logica - Inceputu I ar putea fi plasat In a doua
sunt astfel de spatll: In padure este ucis
Paun, pe sosea au loc accidente $i nca,povestire din F, Boul $i vaca, unde
personajele se intalnesc cu aparitii despre
a carer existenta reala nu putem fi siguri, naratorul, este adolescent, iar finalul ar fi In a
In balta este batut $i Inecat Manella. treia povestire din acelasi roman, Cele seote
Singurul imun In aceste spatii este agentul ferestre ale labirintului, unde Tica, procurorul,
raului, este ornorat de Nicolae Pop; tnsa acest lucru
nu Illmpiedica pe D. R. Popescu sa revina cu
Tntre cele doua nivele face legatura acest personaj In romanele ulterioare ale
ciclului. Nu exista 0 datare exacta a
nca, naratorul celor trei povestiri: el asista evenimentelor din acest ciclu romanesc, totul
sta sub semnul unei incertitudini temporale.
(sau crede ca a asistat) la ornorarea lui
Manoila, tnsa scapa fara a fi observat de Nu conteaza cane au loc tntarnptarue pe axa
monstrul-Moise. Acest fapt este posibil
tocmai prin calitatea sa de narator, care timpului, ci conteaza cum se raporteaza unele
face parte $i dintr-un spatiu epic abstract, la altele, care sunt conexiunile dintre ele,
situat In afara labirintului. Rolul de narator timpul concret fiind suspendat.
determina 0 anume impersonalizare din
partea sa, pe parcursullecturii cititorul Un spatiu paralel vietii reale este cel al
visului, cu 0 aparitie trecventa In ciclul F.
Oamenii traiesc paralelln aceste doua spatii,
unde timpul este suspendat $i unde atmosfera
este una linistitoare, eliberatoare. De cele mai
multe ori, qranlta vis-realitate este lncerta nu
doar pentru cititor, ci $i pentru personajul care
osclleaza Intre cele doua.
112
NOI - MENTORII
F-ullui Dumitru Radu Popescu. intre real st oniric
-----------~----------------
Profesor Diana Blaga
Liceul Tehnologic "Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei
Visul apare ca 0 cornpensatie pentru Pe langa atmosfera enigmatica
realitatea mconsistenta, ba chiar mai mult, predominanta din cele doua povestiri,
visul este ,,0 lege" a vietii, 0 parte situanile par absurde. Oniricul, sfidarea
tndispensablta a sa. Cele doua povestiri limitelor temporale, sfidarea qranitelcr
care surprind exact cat de subtire este realului, totul conduce la 0 stare qenerata
qranlta dintre cele doua planuri, cel real $i de incertitudine, care II poate determina pe
cel oniric, sunt Ninge fa lerusafim din F $i cititor sa creaca ca orice este posibil.
Marea RO:jie din Vanatoarea regafa.
Bibliografie:
Dumitru Radu Popescu, F, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1986;
Dumitru Radu Popescu, vanatoarea reqata, pretata de Cornel Ungureanu, Curtea Veche
Publishing, Bucuresti, 2011;
Noemi Bomher, Intensitatea iluziei realiste In cele sapte ferestre ale labirintului In Labirintul
prozei contemporane, Casa Editoriala Demiurg, lasi, 2002, pp. 133-135.
Nicolae Manolescu, Oameni si caini In Arca lui Noe, Ed. Gramar, Bucuresti, 2008, pp. 632-654;
Mirela Roznoveanu, Dumitru Radu Popescu, Ed. Albatros, Bucuresti, 1981;
Ion Sirnut, Mit, spirit baroc si faulknerianism In proza lui D. R. Popescu In Reabilitarea fictiunii,
Ed. Institutului Cultural Roman, Bucuresti, 2004, pp. 154-171;
113
NOI - MENTORII
.Daca ai fi 0 carte, ce titlu ai avea?"
~-------~-------
Bibliotecar Oana Epure
Colegiul Tehnic "Gh. Asachi", lasi
.Atunci cane scriitorii mor, ei devin carti, un lucru care, pana la urrna, nu este foarte rau
pentru
o relncarnare."
Jorge Luis Borges
.Niciocata doua persoane nu au citit Ciafel) una si aceeasi carte."
Edmund Wilson
Cati dintre tinerii cititori nu viseaza sa I~i tntameasca, In carne si oase, personajul
preferat? Sau pe scriitorul care i-a dat nastere> Sa Ie puna arnandurora tnrrebartle care i-
au bantult In lungile nopti de iarna, In care, la adapostul unei tamp: aprinse, au devorat
ultimele pagini din cartea Indragita.
Cu totii suntem, mai mult sau mai putin, niste cititori trustrati, care nu au prim it
raspunsuri la tntrebarne ivite pe parcursul lecturii. Am visat sa ne tntalnlrn In realitate
personajul favorit, care sa ne spuna de ce Otilia II pretera pe Pascalopol, de ce Gavrilescu
I~i tradeaza visul de iubire din tinerete, ajunqand sa duca 0 viata banala, de ce Anna
Karenina alege moartea, lasand In urma ei doar sutermta ... de ce ... de ce?
Un alt fel de lectura ne propune tnitiatoarea conceptului de .bibnoreca vie", doamna
Fanny de Challle. Coregraf ~i regizor teatral, autoarea trebuia sa anime, prin spectacole
teatrale, atmosfera unui campus universitar din Paris. Oameni foarte ocupati, masteranzii
si doctoranzii nu prea veneau la atelierul de teatru, dar puteau fi gasiti In biblioteci. Atunci,
doamnei i-a venit ideea sa trnparta anunturi In toate carninele din campus, cu textul: .Daca
ai fi 0 carte, ce titlu ai avea?" A primit foarte multe raspunsuri ~i de atunci studentii, dar si
alti oameni din diferite parti ale lumii, ghidati de dumneaei, au Inceput sa tnvete cum sa I~i
spuna propriile povesti,
In proiectul imaginat de d-na regizor, cititorii nu mai sunt lasati deoparte, ca In cazul
lecturilor clasice, ci tnteractloneaza cu cartea si cu personajul. In biblioteca vie, cartue sunt
oameni din lumea reala, care au ales sa ne spuna 0 poveste personala, sau sa
istoriseasca, din perspective proprie, viata si aventurile unui personaj, real sau imaginar.
La biblioteca "Gh. Asachi" din Copou, lntr-un spatiu de 0 trurnuste tncarcata de misterul
anilor si al povestilor trecute, oamenii vin sa Imprumute cartt, Se Inregistreaza si sunt
trirnisi la catalog, de unde Isi aleg 0 carte.
114
NOI - MENTORII
.Daca ai fi 0 carte, ce titlu ai avea?"
~-------~-------
Bibliotecar Oana Epure
Colegiul Tehnic "Gh. Asachi", lasi
Apoi sunt condusl In sala de lectura de bibliotecar, iar cartea Ie este adusa din depozit.
Fata In fata, are loc lectura-spectacol, care dureaza In medie cincisprezece minute.
Mimica, gestica, privirea, tonalltatlle vocii povestitorului contribuie din plin la crearea unei
atmosfere magice, care Intregesc comunicarea ideilor si a tntarnplanlor. tnteractiunea din
final, dintre cartea-personaj si cititorul-spectator, este foarte importanta. Ea ne vindeca de
acea frustrare, prezenta In cazullecturilor obisnuite. Putem Intreba, ni se dau raspunsuri.
Dialogul suqereaza noi perspective, iar povestea este reinventata, cu fiecare lectura, altfel.
Fiecare cititor contribuie cu propria viziune la rescrierea povestii initiale ~i de aceea se
poate spune ca suntem tntr-o biblioteca vie.
Am selectat cateva dintre titlurile bibliotecii vii de la lasi: Strigat pentru schimbare, care
cuprinde experienta unei studente romance In Anglia, vlata fara a fi traita, despre cum ne
irosim vietile cane ultarn de propriul ideal, 0 poveste ca oricare alta, organizarea unui
flagrant In scopul razbunarii, Alexandre, un fragment din viata domnitorului moldovean,
Inregistrata de cronicile vremii si repovestita de un student ie~ean.
Modulln care fiecare dintre cartue vii au ales sa I~i spuna povestea ne fac sa ne gandim ca
oricare dintre noi am putea fi 0 carte, daca am ~ti sa ne punem In valoare talentul de a uimi,
de a tncanta, de a ernotiona, pe scurt, de a transfera experienta uruca, tnerabila, a vietii
noastre, catre un cititor curios si competent.
115
NOI - MENTORII
in cautarea inocentei pierdute - Suflete cenusii
Philippe Claudel
----------~---------
profesor Alexandrina cotovanu
Liceul Tehnologic "Virgil Madgearu" lasi
"Pentru a-ncerca sa-i InteJegipe oameni, trebuie sa sapi pana Jaradacina.
Nu e de-ajuns ca, dintr-odata, sa disJoci timpuJ pentru a gasi ce cautio
Trebuie sa sapi In fisurile Jui $i sa scoti JaiveaJapuroiuJ.JJ
Lectura cartu a carel recenzie 0 ron sunt niste suflete cenusii si
propunem aici este una care invita la
rnedltane, 0 meditate amara, asupra deci niste potentali criminali.
conditiei umane In general. Procurorul este un personaj
Citind romanul m-am gandit cat de ciudat, un Insingurat care trimite
bine i se potrivesc gandurile lui oameni la moarte, traind 0 viata
Baudelaire din Prefata adresata retrasa ~i secreta In mijlocul
cititorului, la Inceputul volumului Les castelului sau. Singura legatura cu
fleurs du mal: oamenii, toti oamenii lumea exterioara este meseria sa
Inainte de a fi solidari In orice altceva ~i masa pe care 0 serve~te In
sunt solidari In .Jnumeclmlle'' sufletesti. restaurantul aparunand tatann lui
Belle.
Este, de fapt, $i premisa cartu, una
care face loc unei observati triste pupa moartea fetitei devine ~i
asupra naturii umane, tncnnata mai interesat de ea ,iar poza
inevitabil spre rau. acesteia 0 lipeste alaum de cea a
sotiei sale ~i a tnvatatoaref Lyse.
o crima petrecuta In 1917 devine
Lyse, frumoasa ~i
pretextul pentru sondarea adanclrnllor misterioasa tnvatatoare este
sufletesu ale personajelor. Actiunea se purtata In sat de dorinta de a fi cat
petrece intr-un sat francez situat chiar mai aproape de iubitul ei plecat pe
la limita cu linia frontului. Moartea front. Sufletulli este plin de 0
bannne In apropierea satului ~i totusi amaracune, de 0 iubire tnsta.
razboiul nu este evocat, cu ororile sale,
decat prin prezenta rnutilatilor sau a Jucecatorul este ~i el un om
dezertorilor In sat. Tnacest context crud. conoarnna pentru moartea
moartea tetitei Belle de jour, fetitei un tanar dezertor, aparent
stranqulata rarnane sub semnul nevinovat. Chiar si naratorul este
incertitudinii. Este uciqasul fostul vinovat. T~iucide copilul nou-
procuror Pierre Ange Destinat sau unul nascut pentru ca nu poate suporta
dintre dezertori? gandul ca venirea lui pe lume a
provocat moartea mamei sale.
Adevaraiul uciqas prezinta mai
putina importanta. Ceea ce naratorul- o lume vinovata, potentiali
politist tncearca sa scoata la supratata
este rauI care zace ascu ns In adancu I uciqasi, suflete cenusii asa sunt
sufletului uman. personajele din romanullui
Claudel, care se vrea 0 rneditatie
tnsta asupra conditiei umane.
116
NOI - MENTORII
L'enseignement du lexique et de la grammaire
dans la classe de francais
------------~---------
Profesor, Mona-Laura Ploae
Liceul Tehnologic "Petru Poni", lasi
Pendant longtemps, I'enseignant faisait traduire des phrases et apprendre par cceur des
listes de vocabulaire. Par la suite, I'approche communicative a mis I'accent sur la langue en
situation. Puis, avec I'approche actionnelle ou I'apprenant est un « acteur social » ayant
des taches a accomplir, Ie lexique est desormais envisage en tant que competence
lexicale.
II est donc necessalrernent enseigne en contexte, en fonction des besoins de
communication et des objectifs fixes par I'enseignant. L'approche methodoloqlque
recornmancee pour enseigner Ie lexique est la suivante:
• evoquer Ie contexte et faire un rappel;
• presenter en contexte les mots a apprendre, c'est-a-dlre les circonstances dans
lesquels ils apparaissent;
• fixer les mots nouveaux par une actlvlte qui favorise la mernortsatlon:
• reuttliser Ie lexique appris dans de nouveaux contextes.
Quelle est la meilleure solution pour enseigner Ie lexique?
Faire apprendre par cceur des listes de mots?
Donner du vocabulaire necessaire au cas par cas?
Utiliser des dialogues orqanises autour d'un theme lexical?
A priori, aucune solution n'est a exclure. L'enseignant doit voir ce qui convient Ie mieux
aux apprenants.
Par exemple, lequel de ces deux mots « livre » ou « bouquin }) I'apprenant doit-il
retenir? Les deux, en expliquant dans quel contexte precis ils doivent etre utltlses, En cas
de mot nouveau, commencez toujours par demander a I'apprenant de detlmr Ie mot, avant
de Ie faire, vous.
- Soyez clair sur I'utilisation du dictionnaire dans la classe. Les apprenants doivent s'en
servir uniquement pour cebloquer la communication.
- Pensez toujours a ecrire au tableau un nom avec son article et un verbe avec sa
preposition.
Pour communiquer en langue etranqere, la grammaire et Ie lexique sont
interdependants. La grammaire est une description du fonctionnement de la langue.
Quand on parle une langue, on utilise des reqles, rnerne si on n'en est pas toujours
conscient. Quand on apprend une langue, connaitre les regles permet de gagner du temps.
C'est pourquoi Ie role de I'enseignant est de guider la construction de cette representation.
Aussi, il est possible de varier les demarches et d'amener I'apprenant a adopter une
demarche active de decouverte de la grammaire. Voila les etapes pour enseigner les
regles de la langue:
La premiere etape, c'est I'observation d'un corpus de quelques phrases illustrant Ie point
grammatical etudle.
117
NOI - MENTORII
L'enseignement du lexique et de la grammaire
dans la classe de francais
------------~---------
Profesor, Mona-Laura Ploae
Liceul Tehnologic "Petru Poni", lasi
Par exemple:
Je ne suis pas Mexicain, je suis Fran<;ais.
Je n'habite pas a Mexico, j'habite a Paris.
J'aime Ie chocolat mais je n'aime pas les bonbons.
aOn essaiera de mettre en evidence les particulantes analyser.
La deuxierne etape, c'est la formulation d'hypotheses sur Ie fonctionnement du
apnenornene, c'est dire les differences et les points communs observes entre les phrases.
Dans notre exemple, les apprenants pourraient formuler ainsi ces hypotheses: Est-ce
que « ne...pas}) ou « n'...pas}) expriment la negation?
Est-ce que Ie « e }) dlsparait devant une voyelle ou un « h }) muet ?
La trolsleme etape, c'est la verification des hypotheses avec I'aide de I'enseignant. II
pourra egalement donner d'autres exemples.
La quatnerne etape, la formulation de lois, la redaction de regles par les apprenants
avec leurs propres mots.
Pour faire une phrase negative, on doit utiliser« ne...pas » ou « n' ...pas » s'il y a une
voyelle ou un « h }) muet ; « ne et n' }) se place avant Ie verbe, et « pas » se place apres Ie
verbe.
aSi I'enseignant est arnene expliquer des points grammaticaux, il est important qu'il
n'utilise pas de mots trop techniques ou compliques. Quelle que soit I'approche choisie,
aI'important est que les apprenants conslderent la grammaire comme un outil qui les aide
apprendre et non comme un savoir.
118
NOI - MENTORII
Ganduri la imperativ
(Pentru cine se regase!?te In aceste randuri si pentru
cine are nevoie de reqasire ...)
Profesor Alma Bruma
Liceul Tehnologic de Transporturi si Constructii, lasi
Ziua de astazi sta sub semnul minunat al Crede, iubeste, ceute, reaescoperii-tet
povestilor, nu de 0 cupa, ci al povestilcr Paradoxul vremurilor noastre in istorie
eterne, care tncep cu "a fost odata'' $i nu este ca avem: cladiri mai mari, dar suflete
se starsesc ... Sau nu ar trebui sa se mai mici; drumuri mai largi, dar mintl mai
Tnguste. Cheltuim mai mult, dar avem mai
starseasca, de vreme ce exista oameni putir; cumparam mai mult, dar ne
bucurem mai putir: Avem case mai mari,
care cred cu tarie In ele. dar tamilii mai mici. Avem mai multe
accesorii, dar mai putin timp; avem mai
Exista 0 .Poveste fara starsir' (Michael multe tunctii, dar mai putina minte, mai
Ende) $i ideea rnlnunata a acestei earn multe cunostinte, dar mai putina judecata,
mai multa medicina, dar mai putina
este ca salvarn lumea povestilcr noi,
senetete, teaem prea putin, conducem
oamenii, noi $i copiii din noi, atata timp cat prea repede, ne enetvem prea tare, ne
cutcem prea tarziu, ne sculam prea
avem 0 poveste de spus.
vieie, cu tot ce traim, este asemenea obositi, citim prea putit), ne uitam prea
mult la televizor $i ne rugam prea rar.
unei povesti, cu Tnceputuri trumoase, dar Vorbim prea mult, iubim prea rar $i urem
uneori cu ceaen subite, sau cu renesteri prea des. Am tnviuet cum sa ne ca$tigam
tostorescente. De multe ori, pe drumul vletil existente, dar nu cum sa ne tacem 0 viata.
Am adaugat ani vletil $i nu viata anilor.
mergem pe cai necunoscute, cotim uneori
Am tnviuet sa ne grabim, dar nu $i sa
gre$it $i ajungem sa traim ce nu ne dorim.
esteotsm ... $i comunicem din ce in ce mai
Ne lasam sufletul ceicet tn picioare sau
putir:
dam trau liber orgoliului $i nelini$tii sa ne
Sunt niste vremuri in care multi oameni
mistuie sufletul. Ne schimbam $i tncetem sunt vitrine tara nimic in interior, vremuri
sa mai tim noi. Incepem sa eruncem vina tn care tehnologia permite scrierea
acestor randuri tara sa pui mana pe un
pe altii pentru ceea ce ni se Tntampla, Tnsa stilou, dar 0 mangaiere nu se poate da
viete ne da tectit, dar ne $i rasplate$te pe aecet daca atingi un obraz sau un umiu
fiecare; cu prieteni, cu copii minuneti, cu care a$teapta, iar noi trebuie sa ramanem
Oameni.
exoeriente.
Ne bucutem cu eaeveret de poveste csna
ne ecceptiuii asa cum suntem $i csna
ieenzem ca avem nevoie de atat de putin
pentru a ti teticn;
De aici, povestea are leqatura (oare
tntarnptatoarev) cu istoria.
119
NOI - MENTORII
Ganduri la imperativ
(Pentru cine se regase!?te In aceste randuri si pentru
cine are nevoie de reqasire ...)
Profesor Alma Brurna
Liceul Tehnologic de Transporturi si Constructii, lasi
cane povestea ajunge aici, suna cam Aminte$te-ti sa-ti petreci timp cu
asa: persoane/e iubite!
Tu, suflet fnsetat de abso/ut $i niciodata
Fa-ti timp sa iubesu, fa-ti timp sa
poto/it de cunoestere, fii asa cum ai fost votbesn, fa-ti timp sa ca/atore$ti, fa-ti
mereu, de /a ruperea din fiinta divina: timp sa fmparta$e$ti gandurile oresoese
FRUMOS $i LUMINOS !
pe care /e ail!!
!?i povestea nu se terrnlna. Se va serie in tieeare zi. ..
taraPentru ca este 0 "Poveste starsit" ...
120
NOI - MENTORII
IMPORTANT,A RELAT,IEI PARINTE - COPIL
---------------------~--------------------
Profesor Carmen Liliana Hoceanu
Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" lasi
Fiecare parlnte este liber sa ofere copilului Relatia partnte-copll este denruta ca relatie
educatia pe care el 0 consicera cea mai buna psihologica si soclala. Diferentele In
si sa adopte acel stil parental pe care II perceptia relatiei cu parintele pe criteriul
consldera cel mai efficient, tnsa este apartenentei la categoria de gen conduc la
important sa taca acest lucru fiind informat si observatia ca subiectii de gen feminin au
sa constientizeze, sa accepte si sa ceara tendinta de a stabili 0 relatie mai buna
(Rozumah, 2009) si percep 0 relatie de
ajutorul atunci cane nu mai face fata, calitate cu parintii mult mai pozitiv
comparativ cu subiectii de gen masculin
deoarece stilul parental are impact nu doar (Tam si Yeoh, 2008).
asupra relatiei cu copilul, ci asupra Intregii lui Pe de alta parte, studiul realizat de Lloyd si
dezvoltari si vieti prin coloratura psihologica a Devine (2006) releva diterente Intre stilul
starn globale de bine. educativ al panntelui pe criteriul
apartenentei la gen a copilului: parintii au
Chiar daca multi parinti consldera ca a preponderent tendinta de a fi mai pozitivi
adopta 0 pozitie autorltara si stricta In tata fata de copiii de gen feminin (comunica mai
copilului este cea mai buna metoda de a bine si otera sustinere ernotlonala, folosesc
creste un copil ascultator si responsabil, recompense afective - aprecierea publica a
specialistii sustin ca efectul este invers: stilul meritelor), comparativ cu copiii de gen
parental foarte strict are un impact negativ masculin (baietii sunt frecvent aqresati
asupra dezvoltarii psihice si ernotionale a verbal si fizic). Weiss si Schwarz (1996)
copilului, cu mari repercusiuni si In plan sustin acest aspect observand faptul ca
social, prin scaderea stimei de sine, scaderea parintii tind sa fie mai toleranti fata de
Increderii In forte proprii, privarea de sansa bunastarea fiicelor comparativ cu a fiilor.
de a exprima opinii, parer: si de a emite Alte studii constata diterente ce deriva din
judecan de valoare, dezvoltarea tendintei de practicarea stilurilor parentale: parintii
a evita confruntarea, tendinta de izolare de autoritari atecteaza In rnasu ri diferite
ceilalti, dificultati de integrare In grupuri, comportamentul copiilor comparativ cu
predispozitta spre depresie, anxietate si la mamele autoritare, care provoaca un efect
alte atectiuni psihologice. similar copiiilor de ambele sexe (Lei et ali.,
Parintii autoritari cu tendinta de a fi 2002). Smetana si colab. (2005) au
pertectionisti au asteptari mari de la copil, observat faptul ca atat copiii cat si parintii
au convingeri diferite cu privire la
care II transtorrna lntr-un frustrat, fara paren autoritatea parinteasca, dependenta de
factori ce includ contextul social, economic
si senti mente sau initiativa, si cultural: parintii trebuie sa ajusteze
Johnson si colab. (2004) constata faptul ca controlul asupra copiilor pe rnasura ce
cresc, deoarece atecreaza relatia dintre
exista multe zone care ar putea fi considerate parinti si copii.
atunci cane se discuta retatiile partnte-copll. Prin gradul de control, autoritatea
materna are importanta In rnentinerea
Fine si Schwebel (1983) definesc relatia
partnte-copll ca apropiere pslholoqica,
Incredere si comunicare tntre parinti ~i copii
motiv pentru care Intelegerea nivelului de
intluenta a rolului partntilor asupra perceptiilcr
si sentimentelor copiilor sunt foarte
importante In viata copilului.
121
NOI - MENTORII
IMPORTANT,A RELAT,IEI PARINTE - COPIL
---------------------~--------------------
Profesor Carmen Liliana Hoceanu
Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" lasi
relatitlor partnte-copll. Multe analize Preponderent, stilurile educative punitiv,
portretlzeaza stilurile parentale ca distincte
(Miles, 1987): mamele sunt mai susceptibile umilitor, abuziv ~i rejectiv atecteaza
In a utiliza preponderent un stil parental
autoritar (Smetana, 1995) In relatie cu un dezvoltarea abilitatilor de adaptare si auto-
copil de gen masculin (Dornbusch et ali.,
1987), iar autoritate paterna atecteaza reglare: copiii care primesc un stil educativ
comunicarea dintre membrii unei familii.
tolerant, afectuos, si stimulativ
Autoritatea materna este descrisa prin
obisnuinta de petrecere a timpului cu copiii, experimenteaza mai rar anxietate, stresul si
Ingrijire, orientare spre nevoile copilului si
oferire a unui sentiment de siquranta sinquratatea (adolescentll timizi au primit
(Onatsu-Arvilommi ~i Pulkkinnen, 1999). Stilul
parental se asociaza cu sentimentul de putlna atectiune si rnulta respingere
Incredere si securitate al copilului si relatii
pozitive partnte-copll (Chen et ali., 1998), fapt parentela - Van Zalk Nejra, Kerr, 2011).
explicat prin aceea ca sensibilitatea si
receptivitatea parentela dezvolta relatii Examinand relatia tata-copll si stilul
pozitive si sigure cu copilul (Ainsworth et ali.,
1978). Rezultatele obtinute de Karavasilis, educativ al tatalu: ca predictori pentru
Doyle si Markiewicz (2003) indica faptul ca
implicarea, autoritatea si comportamentul de comportamentul delincvent ~i adictiv,
monitorizare sunt asociate cu atasarnentul
fata de mama si relatia cu aceasta. Astfel, Bronte Tinkew Jacinta et ali. (2011)
parintii care demonstreaza un stil parental
autoritar fata de copii pot afecta atasamentul demonsrreaza ca 0 relatie tata-copll pozitiva
si relatia dintre acestia si copii. In plus, prezice un risc redus de angajare In
implicarea scazuta si nivelul scazut de control comportamente riscante multiple: stilul
su nt asociate cu team a de abandon.
educativ autoritar al tatalut este asociat cu
Parintii folosesc preponderent stiluri
educative combinate si copiii educati de un risc crescut de angajarea In activitatea
parinti cu stil rejectiv, umilitor, abuziv, punitiv,
neimplicat, supraimplicat, supraprotectiv si detincventa si adictie. Modelul parental
stimulativau devenit susceptibili de a
dezvolta probleme de sanatate rnmtata In permisiv prezice comportamente mai putin
adolescenta: copiii educati de parinti cu stil
supraimplicat si neimplicat au 0 probabilitate riscante atu nci cane relatia tata-copll este
mai mare de a dezvolta probleme psihice
(depresie, anxietate) si problemele de pozitiva, lntluenta pozitiva a relatiei tata-
comportament (frici sociale - timiditate,
comportament inhibat, anxietate sociala, copil In comportamente de risc este mai
retragere sociala ~i reticenta).
puterruca pentru adolescenti decat pentru
122
adolescente.
Cai-Lian Tam et. ali (2012) au analizat
impactul autontatu panntesti In relatia cu
copilul si a explorat diferentele dintre
barbati si femei In relatia cu parintii: nu
exista 0 relatie semnificativa partnte-copll
atunci cane parintii au folosit un stil
autoritar. In plus, participanjii de gen
masculin au evaluat ambii parinti ca
semnificativ mai autoritari si permisivi
comparativ cu partlclpantll de gen feminin:
copiii care au fost apropiati de mama au
fost mai putin susceptibili de a percepe tatal
lor ca afectuos, tolerant si neimplicat. Ambii
parinti au fost perceputi ca autoritari, dar
flexibili si raticnali, fiind asurnati relatiei de
coerenta dintre partnte-copll.
NOI - MENTORII
IMPORTANT,A RELAT,IEI PARINTE - COPIL
---------------------~--------------------
Profesor Carmen Liliana Hoceanu
Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" tasi
Subiectii de gen feminin au raportat 0 valoare dezvoltarea copilului In mod pozitiv In
user mai ndicata la coeziunea cu parintii adotescenta si ulterior, alternants stilului
comparativ cu subiectii de gen masculin care educativ autoritar cu cel democratic conduce
percep parintii ca fiind mai autoritari si la putine probleme comportamentale ~i un
permisivi. nivel ridicat de pertorrnanta scoata iar stilul
Amirabadi Fatemeh (2011) a analizat permisiv, tolerant se asociaza cu un
relatiite dintre tnteliqenta ernotlonala si stilurile comportament de dependenta si llpsa de
parentale $i demonstreaza faptul ca parintii responsabilitate soclala.
au manifestat preponderent stiluri educative Familia este cel mai adecvat mediu de
combinate: protectiv, democratic si autoritar structurare mtelectuala, atectiva si volitiva a
(rejectiv, supraimplicat si punitiv) cu impact personantatu copiilor, climatul si atmosfera
asupra dezvoltarii inteligentei ernotionale ~i tarnltlala devenind cadrul de ambianta
sociale a copilului atatun de mediul social. matertala, splrituata si atectlva In care se vor
Stilurile parentale diferite sunt asociate cu forma copiii. De aceea, eventualele carente
problemele de comportament la copii: stilul materiale ale mediului si climatului familial
parental autoritar intluenteaza continuu intluenteaza negativ dezvoltarea
psihocomportamentata a copiilor.
BIBLIOGRAFIE
• Amirabadi Fatemeh, (2011), Investigating the Relationships between Parenting Styles and the EI in
Children, International Journal of Academic Research, vol. 3, issue 3, p. 795
• Aunola K., Nurmi J.E, Onatsu-Arvilommi T., Pulkkinnen L., (1999), The role of parents' self esteem,
mastery orientation and social background in their parenting styles. Scandinavian Journal of Psychology,
pp. 307 - 317
• Baumrind D., (1971), Current patterns of parental authority. Developmental Psychology, no. 4(1), pp. 1 -
103
• Baltatescu S., (1998), lnfluenta factorilor subiectivi asupra calitatii vietli, Revista Calitatea vietli, vol. 9, nr.
3 - 4, pp. 269 - 277
• Bronte Tinkew Jacinta, Moore Kristin, Carrano Jennifer, (2011), The Father-Child Relationship, Parenting
Styles, and Adolescent Risk Behaviors in Intact Families, Asian Social Science vol. 7, no. 12,
www.ccsenet.org/ass
• Cai-Lian Tam, Teck-Heang Lee, Vashnarekha Kumarasuriar, et. ali, (2012), Parental Authority, Parent-
child Relationship and Gender Differences: A Study of College Students in the Malaysian Context,
Australian Journal of Basic and Applied Sciences, no. 6, pp. 182 - 189
• Diener E., Biswas-Diener R., (2000), New Directions in Subjective Well-Being Research: The Cutting
Edge
• Dornbusch S., Ritter P., Liederman P., Roberts D., Fraleigh M., (1987), The relation of parenting style to
adolescent school performance. Child development, no. 58, pp. 1244 - 1257
• Fine M.A, Schwebel A.I., (1983), Long-term effects of divorce on parent-child relationships,
Developmental Psychology, no. 19, pp. 703 - 713
• Lei C., David S., Kenneth A.D., Chang M., (2002), Harsh Parenting in Relation to Child Emotion
Regulation and Aggression, www.fed.cuhk.edu.hk/-lchang/material/others/parent5.pdf
• Mahler F., Mamali C. (1973), Imaginea reciproca a parintilor ~i copiilor In cadrul familiei, Centrul de
cercetare pentru problemele tineretului, Bucuresti
• Rozumah B., Nor Shereen Z., (2009), Relationships with father and mother, self-esteem andacademic
achievement amongst college students. American Journal of Scientific Research, no. 6, pp. 86 - 94
123
NOI - MENTORII
Adolescenta si tineretea: stadii de viata vulnerabile
in formarea preferintelor, aversiunilor
si patternurilor alimentare
Prof. dr. consilier s,colar Andreea Mandia
CJRAE lasi - Colegiul National "Costache Negruzzi", lasi
Adolescents este 0 etapa de varsta pe care adolescentii II traverseaza,
din existenta unui om cuprinsa Intre dispar ca sa rasa peste cativa ani la
pubertate $i maturitate. Termenul deriva lumina la celalalt capat, transftqurati In
din latinescul .adoleco, adolescere", care veritabili adultl, iar altii 0 denumesc
.tararnu: nisipurilor mlscatoare", punand In
se traduce a .cres.t.e" si defines.te 0 relief paleta rulburatoare de sentimente $i
afecte pe care acestia Ie experimenteaza.
varsta caractenzata printr-o cre$tere a
autonomiei, 0 perloada In care fiinta o scurta imersiune In psihologia
umaria In urma achizitiilor cognitive,
sociale, afective lsi manitesta din plin dezvoltarii evidentlaza 0 serie de repere
personalitatea. Presupune, totodata, un psihogenetice $i psihodinamice din
proces dificil de descoperire a lumii $i a perspectiva problematicii stadiantatn care
sinelui, 0 perioada a curiozitatii, a menta aduse In discutie. Benga (2011)
exploraru, dar $i a schtrnbarllor surprinse prezinta trei etape ale adolescentet 1.
prin tendinta de ardere a etapelor, prin adolescenta timpurie (pubertatea sau
momente de asumare a deciziilor preadolescenta, varste cuprinse Intre 12-
personale $i construirea unei identitati 14 ani); 2. adolescenta de mijloc (tntre 14-
proprii. Ca nici 0 alta etapa de vlata, 17 ani) $i 3. adolescenta tarzie (17-19
adolescenta este descrisa prin ani). Conform acestei aborcan teoretice,
nenurnarate tormularl metaforice, chiar In exlsta 0 serie de caracteristici psihologice
planul definirilor psihologice: Stanley Hall care descriu adolescentulln cele trei
o etlcheteaza ca fiind .Jurtuna si stres" ipostaze: puberul sau preadolescentul,
(1904), unii vorbesc despre metafora adolescentul propriu-zis $i adolescentul
tunelului, un fel de zona de qranita, un care se preqateste sa devina matur.
teren al nlmanui, un .tunel"
Prezentam In continuare 0 slnteza a acestor caracteristici:
124
NOI - MENTORII
Sinteza a caracteristicilor $i nevoilor psihologice in cele trei etape ale eaotescemei:
ADOLESCENTA ADOLESCENTA ADOLESCENTA
TIMPURIE (12-14 ANI DE MIJLOC TARZIE (17-19 ANI)
• Nevoia de (TNTRE 14-17 ANI)
tndependenta
• Lupta cu sentimentul • Nevoia de independenta • Nevoia de lndependenta
de identitate • Nernulturnire leqata de • Identitate mai terma
• Labilitate ernotlonala interterenta parlntllor cu • Capacitate de arnanare
• Exprimare mai tacna a propria mdependenta a recompenselor
sentimentelor prin • Preocupari excesive In • Simt al umorului mult
actiune decat prin legatura cu propriul corp mai dezvoltat
cuvinte • Sentimentul de • Interese stabile
• Realizarea faptului ca .cludatenle" In legatura cu • Mai mare stabilitate
parintii nu sunt pertecti; sine si cu propriul corp ernotlonala
identificarea erorilor • Accent sporit pe noul grup • Capacitate de a lua
acestora $i cautarea de prieteni, cu identitatea decizii independente
unor noi modele care sa de grup denruta prin • Nivel sporit de
Ii suplineasca pe acestia selectivitate, superioritate si preocupare pentru viitor
• tnnuenta sporlta a competitivitate • Preocupari pentru relatii
grupului de prieteni • Perioade de tristete, care mai stabile
(mterese.rmbracarrunte) tnsotesc .pierderea • Identitate sexuala
• Preponderent interese pslholoqlca" a partntilor clarltlcata
pentru viitorul apropiat si • Autoanaliza amplitlcata, • Capacitate de
pentru prezent (obiective uneori sub forma unui jurnal introspectie si autoanallza
$i scopu ri pe termen • Interese intelectuale mai • Autoreglarea stimei de
scurt $i mediu) pronuntate sine
• Testarea regulilor si a • Unele energii sexuale si • Accent pe demnitatea
limitelor agresive directionate tnspre personata si stima de sine
• Experimentare interese creative • Capacitatea de fixare a
ocazlonala cu a • Dezvoltarea idealurilor si unor scopu ri si de
fumatului, consumului de selectia modelelor de rol urrnarire a acestora
alcool, droguri, rnancare • Capacitate sporlta de
nesanatoasa. fixare a scopurilor
125
NOI - MENTORII
Adolescenta si tineretea: stadii de viata vulnerabile
in formarea preferintelor, aversiunilor
si patternurilor alimentare
Prof. dr. consilier s,colar Andreea Mandia
CJRAE lasi - Colegiul National "Costache Negruzzi", lasi
Examinarea atenta a acestui tabel De asemenea, atrage atentia $i asupra
sintetizator aduce In lumina cateva comportamentelor de risc, care desi
observatti: a. aceste repere sunt doar culrnlneaza la adotescenta pot rabutn: $i In
orientative, adolescentii nesuprapunandu- aceasta perioaca. Fumatul, consumul de
se peste acest portret-robot ca peste 0 alcool, de cateina, alimente nesanatoase si
matrice sau un pat proustian; b. exista substante interzise sunt doar cateva dintre
ritmuri individuale de dezvoltare, iar cele mai tntalnlte (Tyas & Pederson, 1998;
comportamentele descrise mai sus sunt Donovan, 2004; Hawkins, Catalano & Miller,
considerate .norrnale", tipice; c. exista $i 1992). 'rotusl. In ceea ce priveste aceste
adolescenti atipici, care depasesc aceste comportamente, cercetanle arata ca
tncaoran, aceste caracteristici necesitand altrnentatia nesanatoasa este asociata cu unii
o oarecare rezerva In evaluare. De dintre cei mai irnportanti factori de risc pentru
asemenea, 0 parcurgere comparativa a mortalitatea la nivel mondial. Exista dovezi
celor trei ipostaze uustreaza .avantaiele"
adolescentului din perioada tarzie, mai solide ca obezitatea, de exemplu, nu
stabil emotional, mai ferm In formularea
de scopuri $i obiective pe termen mediu $i reprezmta numai 0 problema estetica, ci
lung, cu 0 capacitate mai mare de prezinta 0 serie de comorbldttatt boli
arnanare a recompenselor, $i strategii cardiovasculare, diabet (Freedman, Khan,
autoreglatoare, In general. Dietz, Srinivasan & Berenson, 2001),
Acestea su nt partial $i argu mentele pe cancerul de san (Majed et aI., 2007), cancerul
care se sprijina deciziile noastre din gastric (Yang et al., 2009), cementa
studiile empirice care alcatulesc aceasta (Whitmer, 2005), osteoartrita (Blagojevic,
lucrare privind alegerea segmentului de Jinks, Jeffery & Jordan, 2010) etc.
varsta care este cel mai adecvat pentru In Psihologia scotara (Cosmovici & lacob,
constientizarea alegerilor alimentare $i 1999) se reallzeaza 0 analiza complexa a
implementarea unui program de varstelor scolare prin cele mai influente stadii
monitorizare $i evaluare a stilului propriu de dezvoltare. Din prisma stadtantatu
de altrnentatie. cognitive teoretizate de Piaget, expuse In mai
In ceea ce priveste tineretea, la varsta multe etape Intre anii 1930 si 1955,
adulta tanara (20-40 ani) sunt luate decizii adolescentii (12-16 ani) ar face parte din
importante legate de viata, Arnett (2000) stadiul patru, operational-formalin care
rezurnand cele mai importante schlrnbarl rationarnentul se desprinde de concret,
In aceasta etapa In urmatoarele domenii: axanou-se pe componente abstracte.
demografic (mariaj, parentalitate), oancirea cobandeste caracteristici ipotetico-
perceptii subiective $i explorari identitare. deductive, iar traseul cunoasterii poate fi
parcurs $i de la posibil la real, nu doar de la
real la posibil.
126
NOI - MENTORII
Adolescenta si tineretea: stadii de viata vulnerabile
in formarea preferintelor, aversiunilor
si patternurilor alimentare
Prof. dr. consilier s,colar Andreea Mandia
CJRAE lasi - Colegiul National "Costache Negruzzi", lasi
In acceptiunea stadtautatu morale, Referindu-ne la etapa tineretii, tanaru: adult
Kohlberg, rnlzand pe etapele pe care un (20-30/35 de ani) va experimenta conflictul
copille traverseaza atunci cane judeca 0 intimitate vs. izolare, iar factorii sociali
serie de dileme morale, surprinde puberul deterrninanti vor fi, de regula, prietenii $i
la stars.itul nivelului doi, al moralltatl.l relatia de cuplu.
conventionale (caracterizat de judecarea Adolescenta $i tineretea sunt, de altfel, $i
unor fapte $i In functie de intentie, nu doar perioade In care se stabilesc trasee
dupa consecinte, dar $i In functie de educationale, roluri de viata majore, relatii si
respectarea autontatu $i a regulilor, ca actionarea pentru scopuri pe termen lung.
aspect care poate aduce beneficii Intr-o publicatie destinata cercetaru
personale) $i pe adolescentul cu varste de problematicilor adolescentine, Salmela-Aro,
peste 13 ani In nivelul trei, al autonomiei Aunola & Nurmi (2007) au evidentiat
morale sau al interiorizarii $i acceptant rezultatele unui studiu longitudinallntins pe 0
personale a principiilor morale (cu perioada de 10 ani In care s-a analizat
substadlutmoralttath contractu ale $i al intluenta stabilirii de scopuri In perioada
rnorantatu principiilor individuale de adolescentei tarzii $i a tineretii la 297 de
condulta), dominat de construirea unui studenti asupra unor arii sau domenii de viata
sistem de valori personale. precum educatie, prieteni, catatoru. familie,
Acest aspect este relevant din punctul serviciu $i sanatate. Rezultatele au subliniat
de vedere al autoreqtaru ca, cu cat acestia lsi torrnulasera mai
comportamentului alimentar, tntrucat devreme scopuri legate de familie, cu atat
adolescentulln cornparatie cu copilul din mai devreme se casatoreau, locuiau
copllarta mijlocie $i mare (3-12 ani) poate trnpreuna cu un partener sau aveau copii. De
decela mai bine 0 serie de decizii legate asemenea, cu cat lsi stablllsera mai timpuriu
de alegerile alimentare care corespund obiective legate de rnentinerea sanatatii
propriului set de principii, cunoscut fiind ("sper sa raman sanatos"), cu atat aceste
faptul ca uneori tinerii $i adolescentii par persoane erau mai interesate sa adopte
sa devina vegetarieni mai deqraba din comportamente importante pentru sanatate,
ratiuni etice, morale, decat din motive de cu toate ca nu s-a obtinut 0 direrenta
sanatate (Donovan & Gibson, 1996). semnificativa statistic In ceea ce priveste
In ceea ce priveste dezvoltarea evaluarea sanatatii.
pslhosoclala, Erickson (1950) sltueaza Acest studiu trage un semnal de alarrna
adolescenta (12-18/20 de ani) In criza asupra trnportantei setarf de obiective $i
existentlata dominata de identitate $i scopuri la perioada tineretii In ceea ce
confuzie, la finalul evolutiei sale, acesta priveste dezvoltarea $i evolutia personata $i
putandu-se bucura de noua sa achizitie cum oamenii lsi caubreaza aceste obiective
pslhosoclala, identitatea raportata mai de-a lungul timpului pe baza tranzitiei rolurilor
deqraba la modele $i la covarstnlcl. de viata precedente, aceste rezultate fiind In
127
NOI - MENTORII
Adolescenta si tineretea: stadii de viata vulnerabile
in formarea preferintelor, aversiunilor
si patternurilor alimentare
Prof. dr. consilier s,colar Andreea Mandia
CJRAE lasi - Colegiul National "Costache Negruzzi", lasi
acord cu studii publicate anterior (Nurmi, fizic (Katzmarzyk, Malina, Song & Bouchard,
1993; Riediger, Freund & Baltes, 2005). 1996), al nutritiei $i al sanatatu (Guyer et aI.,
2009), al fumatului (Breslau, Fenn &
Asadar, adolescenta, dar $i tineretea, Peterson, 1993), al consumului de catelna
constituie .rnarea etapa a constlentlzaru", (Kendler, Schmitt, Aggen & Prescott, 2008),
a cristalizarii unor procese cognitive, alcool si alte substante (Hawkins, Catalano &
Miller, 1992) tacand deciziile $i alegerile un
morale, fiziologice $i psihosociale, asa camp al unei lupte dificile dintre pornirile,
impulsurile noastre $i scopul de a adopta un
cum am ilustrat In acest subcapitol prin stil de viata echilibrat, de a avea 0 greutate
rnentionarea celor mai importante stadii sanatoasa etc. Obiceiurile $i practicile
alimentare sanatoase, In schimb, constituie 0
genetice (dupa taxonomia lui Piaget) $i premisa pentru dezvoltarea optima a
psihodinamice (In viziunea lui Erickson). capacltatilor psihice $i pentru a avea un corp
armonios, prevenind boli precum obezitatea,
In Incheiere, asocierile alimentare din diabetul, cancerul gastric etc.
copllarta timpurie sunt exersate adesea la
adotescenta $i In perioada adu Ita tanara
tntrucat se autornatlzeza $i tncapsuteaza
astfel patternuri timpurii ale
comportamentului In domeniile exercitiului
Bibliografie:
• Arnett, J. J. (2000). Emerging adulthood: A theory of development from the late teens through the
twenties. American Psychologist, 55(5), 469-480.
• Benga, 0., Miclea, M. (editori) (2001). Development and Cognition. Editura Presa Universitara Clujeana,
Cluj-Napoca.
• Blagojevic, M., Jinks, C., Jeffery, A., & Jordan, K. (2010). Risk factors for onset of osteoarthritis of the
knee in older adults: a systematic review and meta-analysis. Osteoarthritis and Cartilage, 18(1), 24-33.
• Breslau, N., Fenn, N., & Peterson, E. (1993). Early smoking initiation and nicotine dependence in a
cohort of young adults. Drug and Alcohol Dependence, 33(2), 129-137.
• Cosmovici A. & lacob L. (1999). Psihologie scolara, lasi: Polirom.
• Donovan, J. (2004). Adolescent alcohol initiation: A review of psychosocial risk factors. Journal of
Adolescent Health, 35(6), 529.e7.
• Freedman, D., Khan, L., Dietz, W., Srinivasan, S., & Berenson, G. (2001). Relationship of Childhood
Obesity to Coronary Heart Disease Risk Factors in Adulthood: The Bogalusa Heart Study. Pediatrics,
108(3), 712-718.
• Guyer, B., Ma, S., Grason, H., Frick, K., Perry, D., Sharkey, A.,& Mcintosh, J. (2009). Early Childhood
Health Promotion and Its Life Course Health Consequences. Academic Pediatrics, 9(3), 142- 149.e71.
• Hawkins, J., Catalano, R., & Miller, J. (1992). Risk and protective factors for alcohol and other drug
problems in adolescence and early adulthood: Implications for substance abuse prevention. Psychological
Bulletin, 112(1), 64-105.
• Katzmarzyk, P. T., Malina, R. M., Song, T. M., & Bouchard, C. (1998). Physical activity and health-
related fitness in youth: a multivariate analysis. Medicine and Science in Sports and Exercise, 30(5), 709-
714.
• Kendler, K., Schmitt, E., Aggen, S., & Prescott, C. (2008). Genetic and Environmental Influences on
Alcohol, Caffeine, Cannabis, and Nicotine Use from early adolescence to middle adulthood. Archives of
General Psychiatry, 65(6), 674.
128
e.., NOI - MENTORII
•r,'I
.' ,/1r:«" Ornul in cautarea sensului viet,ii
de Viktor E. Frankl
.
-----------~--------
Profesor consilier s,colar Lavinia Elena Clim
Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" lasi
Fiecare carte lsi are timpul ei pentru suflet Autorul da glas acestor ganduri pe
$i pentru minte. In momentulln care ai gasit paginile acestei cart: $i Ie construieste In
un profund ecou al unor pagini pentru fiinta ta doar noua zile, In anu11945, imediat dupa
cane ai citit 0 carte, simt,i ca es,ti dator s" i simti eliberarea sa din lagarul de concentrare. EI
ca menta sa tmparti povestea cu cei de langa tnsusi marturiseste: "Mi-am imaginat ca,
tine. Un astfel de moment am trait eu atunci daca ideea mea poate fi demonstrata tntr-o
cane cumnata mea mi-a asezat aceasta
situatie extrema de viata Intr-un lagar de
carte In main! Omul tn ceuteree sensului concentrare, atunci cartea ar putea fi
vietii. - "Mi-a ridicat ochii din propria mea apreciata. M-am simtit responsabil sa scriu
durere", mi-a spus ea.
despre tncerctuue mele, deoarece asta i-ar
unmta, cunoscand durerea mortii si a putea ajuta pe cei mecmet! de durere".
pierderii din viata noastra, am tresarlt. Am
luat cartea $i am tasat-o sa Imi vorbeasca. In cartea sa, Victor Frankl nu ls.i dores.te
sa realizeze 0 expunere oblectlva a faptelor
Viktor Frankl a fost profesor de neurologie $i evenimentelor istorice, ci, mai degraba, el
$i psihiatrie la University of Viena Medical deschide 0 poarta spre experienta sa
School. Cariera sa stralucita a cunoscut un personala, Pornind de la propriile chinuri
apogeu, asa cum nimeni dintre noi nu $i-I Indurate In taqar, dar $i printr-o observare
doreste. Oar din perspectiva autorului, minutloasa a colegilor de suterinta, autorul
popasul de trei ani din lagarul de concentrare tncearca sa raspunda unei singure tntreban:
de la Auschwitz, ,a cimentat ceea ce era deja cum a fost retlectata In mintea prizonierului
una din ideile sale esentiale: viata nu este In obisnuit viata de zi cu zi intr-un lagar de
primul rand 0 cautare a ptaceru ori a puterii, concentrare? In mijlocul inimaginabilului trait
ci 0 cautare a sensu lui" , asa cu m remarca In anii de detentie, autorul se tntreaba mai
Harold S. Kushner. putin de ce cei mai multi au murit, ci cum
Aceasta carte sustine idei cu ecouri de au existat supravietuitori, Cartea retlecta
profund trnbransate In toate marile observatiile sale privind omul in tata
universitati. ale lumii, iar fort.a acestor idei vine suterintei, omul care In tata durerii alege sa
tocmai din durerile $i suterintele Indurate Isi piarda speranta $i lsi pierde umanitatea,
atunci cane viata chiar parea a nu mai avea sau chiar suflarea vietii, sau omul care
niciun sens. Autorul este considerat alege sa traiasca In demnitatea umarutatu
Intemeietorullogoterapiei ca tehnlca sale. Felul in care omul T$iecceptii destinul
psihlatnca, folosind cu precadere analiza $i sutertme implicita a vletil Tiofera ample
existentlata pentru a sprijini pacientii care se posibilitati de aprofundare a sensului vietii.
confruntau cu conflicte ernotionale. Poate sa ramana curajos, demn $i altruist.
Logoterapia sustinuta de autor vorbeste cu Sau lupta amara pentru conservare TIpoate
convingere depre faptul ca adevarata nevoie face sa uite de demnitatea umeni: (. ... .) In
a omului pentru a-si depas: conditia, In orice asta sta sens« omului de a trage foloase din
Imprejurare, este aceea de a oferi sens clrcumstemete sale de viata sau, dimpotriva,
propriei sale existents. de a rata oportunitatile de cucerire a un or
valori morale oferite de situatiile dificile.
129
NOI - MENTORII
Ornul in cautarea sensului vieti,i
de Viktor E. Frankl
---------~--------
Profesor consilier s,colar Lavinia Elena Clim
Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" lasi
lar decizia aceasta stebiteste daca se ridica "Cel care are un De Ce pentru care sa
sau nu la Tnaltimea suterimetor sale. traiasca, va suporta orice Cum", dupa cum II
clteaza autorul in cartea sa pe Nietzsche.
Pornind de la propriile suterinte $i lupta
crancena de a alege umanitatea In mijlocul Care este sensu I pe care autoruf lnsusi I-a
dezumanizarii, Viktor Frankl descrie In a doua gasit In propria sa suterinta In cei trei ani de
parte a cartu radacmne care sustin teoria prizonierat? Care a fost nadejdea care I-a
logoterapiei. Conform logoterapiei, efortul t,inut In viat"a> Si, mai ales, cum a reus,it sa
cautarn sensului este principala torta supravietuiasca emotional $i psihic la
motlvationata a omului. Atentia este
concentrate pe sensu rile la care va ajunge Intoarcerea In libertate, cane nu mai avea
persoana In viitor. tucrand cu sute de
pacineti imediat dupa razbol $i pana In clipa nimic pentru ce sa traiasca> Suntlntrebari ale
ptecaru sale de pe acest parnant, autorul
tmpieteste, In expunerea sa, randurile carer raspunsuri te invit sa Ie descoperi
teoretice cu experientele din cabinetele de singur citind aceasta carte.
terapie, sau din baraclle din laqarele de
concentrare. Ideile Inalte despre cum poti Anii pandemiei au rascollt multe ernotii In
gasi sens pentru suflarea vietii tale, atat tntr-o fiinta umaria. Am experimentat frica.
societate mvadata de confort, tehnologie sau Nesiquranta, Din pacate, chiar $i moartea.
bogatie, cat $i atunci cane pierderile ravasesc
sufletul, menta sa fie explorate de orice om Diversitatea de opinii. Drepturi. Calarea lor,
din acest secol. sau nelntelegerea lor. Dezbinare. Frustrare.
Anxietate. $i din ce In ce mai multe semne
Sensu I vietii este 0 chemare care tasneste
In fiinta umaria de la Inceputurile sale. In . ale depresiei.
vremuri de razboi, de pace, de foamete, de
prosperitate, viata ne chearna pentru a 0 trat. In aceste zile ale noastre, am gasit ecoul
lar omul este invitat sa raspunda acestei
chemarl, acestei cart: atat de viu pentru noi, oamenii.
conrruntata cu realitatea rnortii $i a pierderii,
am gasit resu rse ernotionante pe aceste
pagini. Dar fiecare carte lsi are timpul ei
pentru suflet $i pentru minte. lar cartea Omul
tn ceuteree sensului vletil si-a gasit timpul ei
pentru mine acum.
130
-- NOI - MENTORII
I
Glaudia Fotache I
Liceul Tel1nologic .Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei I
I
~uva[jltul, unitate de baza a vocabularului, asociaza 0 anumita forma (pentru care
dictioitarele indica modantan de pronuntare, scriere, utilizare qramatlcala) cu un sens
(cuvintele monosemantice) sau mai multe sensuri (cuvintele polisemantice).
Din perspectiva lingvisticii moderne, cuvantul este semn lingvistic. Semnullingvistic este 0
entitate fizica alcatulta din doua parti: semnificat (imaginea obiectului numit) si semnifi ant
(imaginea corpului fonetic al semnului). Delimitarea partner semnului lingvistic impune
definirea altor concepte fundamentale: sernniticatta si sensu!.
In relatia dintre realitatea oblectlva si limba rornana, cuvantul este explicat In dictionare.
Aceasta operatie este cornplexa si dificila din mai multe motive. De exemplu, majoritatea
cuvintelor au mai multe sensuri. Doar cuvintele monosemantice pot fi tnsusite user prin
lectura definitiei lexicografice. Ele leaga 0 anumita forma de un anumit sens. Au, In principiu,
numai sens denotativ. La cuvintele polisemantice doar unul dintre sensuri este denotativ.
semnltlcatle si sens apar adeseori ca termeni (cvasi) sinonimi, desemnand procesul ca e
asociaza 0 notiune, 0 fiinta, un obiect unui semn susceptibil sa-t evoce. Unii autori
dlterenttaza sernnltlcatla de sens, conslderand ca sernnltlcatla are valoare stabtla, iar sensul
depinde de situatia concreta de comunicare, de context. semntncatla este interpretata ca o
imagine generalizatoare, care exclude trasaturile diterentiatoare ale obiectelor, iar sensu I
reprezinta particularizarea imaginii In si prin contexte situattonale sau verbale.
t.ucranle de specialitate propun ctasltlcari diverse ale sensului, cea mai convenablla fiind cea
dintre denotatie si conotatie.
Anallzand lexicul unei limbi, se observa existenta a doua categorii de cuvinte: cuvinte
monosemantice si cuvinte polisemantice.
I Monosemanteme sunt cuvintele care apar In orice context, cu aceeasi serrmiricatie; cu un
I singur sens se folosesc In limba rornana un nurnar mare de termeni stiintifici si tehnici ~i 0
serie de neologisme.
In lucrarile de specialitate, polisemia este denruta ca reprezentand .capacitatea celar mai
multe cuvinte ale limbilor naturale de a avea mai multe sensuri". De aceea este consicerata c
categorie semantica tuncamentala, cu irnplicatii teoretice si practice In cunoasterea si
I utilizarea cuvintelor din vocabularul unei limbi.
Circa 80% din lexicul activ allimbii este alcatult din cuvinte polisemantice. cane nurnaru:
sensurilor unui cuvant este foarte mare (acest rlucru se tntarnpta cu multe cuvinte din
vocabularul fundamental care desernneaza parti ale corpului ornenesc (gura, mana, picior,
I numele unor ectiunl - a face), se toloseste termenul de ptetora semantica. De exemplu,
dictionarele Inregistreaza 54 de sensuri ale cuvantului cap.
I
I - - -- - •
-- NOI - MENTORII
I
Glaudia Fotache I
Liceul Tel1nologic .Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei I
Denotatia este actul prin care unui obiect (Iucru, fiinta, eveniment, fenomen, idee, actiune)
i se atribuie un nume. Desemnand valoarea conceptuala, cognitiva a unui cuvant, denotatia
are caracter stabil, reune~te elemente semantice non-subiective, identificabile In general 1m
atara de context. Astfel cuvantul LEU are denotatia: .rnamiter din familia felinelor, cu talie
anumita, cu greutate corporal a mare, cu gheare retractile".
conotatla exprima valori secundare, eterogene ale semnificatului unui cuvant, oatcnta
tunctionarf sociale a semnului lingvistic, pot interveni modlticarl ale mterpretaru raportului
dintre semn si unele insusiri ale obiectului. De asemenea, unele sensuri secundare ale
cuvantului pot fi determinate de intentiile de comunicare ale vorbitorului, exprimate
contextual. De exemplu, conotatia semnului LEU presupune referirea la faptul ca animalul
numit astfel este luat drept 0 fiinta cu putere Iizica exceptlonala, cu Infati~are rnareata, regele
animalelor, trasatun conditionate de caracteristicile animalului, asa cum rezulta din denotatia
acestui cuvant. conotatla se suprapune denotatiei ca 0 reprezentare supurnentara, care
consta tntr-o asociatie de idei datorata cane realitatii obiective, cane imacinatiei (interpretaru
subiective). cane se opereaza cu conotatii, obiectul desemnat se poate sterqe temporar din
memorie. De la imaginea globala a obiectului, se poate ajunge la imaginea atributelor lui,
nedetasate de el, ~i apoi aceste elemente se pot estompa reciproc, stabilindu-se alte asoclatii
de idei care reprezinta conotatii. Tntr-un context ca "X se lupta ca un leu", pentru rezolvarea
problemei din denotatia cuvantului LEU se selecteaza numai ideea de .rorta, putere", iar
conotatia respectiva poate fi considerata sociala, pentru ca poate fi tnteteasa si tolosita de
majoritatea vorbitorilor (Bldu-vranceanu 2005:49).
Relatia dintre denotatie si conotatie se constituie lntr-un echilibru semantic. In orice
moment al existentei lui, cuvantul are un contlnut semantic, alcatult dintr-un nurnar finit de
I sensuri. Echilibrul semantic taclllteaza Intelegerea modalltatllor de combinare a elementelor
I lexicale In planul sincronic allimbii si suqereaza postbltltatile de evolutie semantica. Tntre
echilibrul semantic si schlmbarlle de sens este 0 foarte stransa legatura.Relatia dintre
denotatie si conotatie pune problema polisemiei ca microsistem, ceea ce tnsearnna atat
identificarea semelor comune, cat si a celor direrentiatoare. pentru a stabili relatiite dintre
sensu rile unui cuvant,
I Regula "Fiecare cuvant are un singur sens denotativ" prezinta 0 mare importanta pentru
continutul sau semantic. 0 consecinta este nuantarea conceptului de sens conotativ,
deoarece conotatiile care I~i pierd caracterul expresiv initial raman tot conotatii, expucandu-
se prin devieri de la sensul denotativ.
I Dintre conotatiile cu un caracter social mai larg, se pot rnentiona cele caracteristice unor
culori: negru are conotatii privind tristetea, moartea, doliul; verde are 0 conotatie 'generala In
I Europa privind codul rutier, unde tnsearnna .Iiber, perm is". Unele conotatii se Rot impune In
I uzullingvistic, fiind Inregistrate de dictionare precum: nevazator pentru orb, varsta a trsia
pentru batranete. - ---
-- NOI - MENTORII
I
Glaudia Fotache I
Liceul Tel1nologic .Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei I
unele conotatll se pot impune In uzullingvistic si pot fi Inregistrate de dictionare, CUJ
entiuni indicate Intre paranteze Inaintea definitiei lexicografice: (familiar), (peiorativ),
(tehnic), (Iivresc), (matematic). De exemplu: A CRApA (peiorativ) poate exprima 0 anurnlta
atitudine a vorbitorului, ce se adauqa ca 0 conotatie sernnltlcatlel "a tnceta din viata",
Altele pot avea uz general, chiar daca determinat contextual, de exemplu "om de fier"
(conotatie care corespunde unei asemanari printr-o rnetatora decodabua de catre orice
vorbitor). Unele conotatii, impuse prin uz general, sl-au pierdut total expresivitatea, dand
chiar impresia unui sens denotativ. Astfel, cATEL, "bulb de usturoi", este 0 conotatie a
cuvantului cATEL "animal domestic", care a luat nastere printr-o rnetatora bazata pe
asernanarea de forma.
Analiza contextual-stilistica ne ajuta sa stabilim mai exact relatiite dintre sensuri In oaorul
microsistemului. Determinarea sensurilor al carer caracter figurat este evident pentru orice
vorbitor si a carui utilizare constienta are consecinte semantice prezinta interes aplicativ.
Exista cuvinte al carer sens figurat este bine marcat pentru orice vorbitor si utilizarea lui
este rezuItatuI unui proces constient, In aceasta situatie sunt sensu rile metaforice ale unor
denumiri de animale desemnand insusiri aplicate oamenilor, cum ar fi bou "prost", vulpe
"siret, viclean", rnaqar 'badaran'[i]. Interesant este ca fenomenul are un caracter repetabilla
multe nume de animale.
Contextul este necesar pentru dezambiguizare. Astfel, a bazai 1 - "a emite sunete (de un
anumit tip) caracteristice insectelor" se distinge de a bazai 2 - "a emite sunete (de alt tip)
scoase de un copil" (= a planqe), Sensul conotativ a ptanqe are marca (familiar) ce
reprezinta atat un factor de expresivitate, cat ~i 0 restrictie de uzaj. La fel, sensul conotativ,
echivalent cu a ctcan are marca (familiar) tnsouta chiar de 0 nuanta pelorativa, ceea ce
I reprezinta restrictii de uzaj mai puternice. Ma bazaie sa-: curnpar 0 masina. Deoarece
dictionarele reprezinta un instrument normativ cu caracter social, luarea In considerare a
rnarcilor de uzaj este foarte importanta.
lmportanta tropilor In existenta ~i dezvoltarea polisemiei este majora, deoarece toate
conotatiile Ii au la baza, chiar daca pastreaza In rnasura diferita expresivitatea initiala.
Metafora se realizeaza printr-o intersectie semlca neobrsnuita intre doi termeni diferiti
I semantic.intersectie inteligibila doar In context. Analiza semlca pune In evidenta deosebirile
de sens care asiqura expresivitatea metaforei, dar si faptul ca prin context se stabileste 0
punte de leqatura manltestata printr-un sem comun Intre cei doi termeni.
In exemplul cane noaptea eo regina lunateca ~i bruna, s-au identificat (Mihaela Mancas)
I cele trei elemente ale metaforei: termenul metaforizat noaptea, definit ca lunitate de
timpllaspect al realitatii fiziceiliuminozitate/, termenul metaforic regina, definit ca Ifiinta
I umanallsuperioaral si bruna definit ca lapreciere crornatlcasde un anumit tipiliuminozitate/.
I Intre termeni se produce 0 amalgamare a semelor, 0 suprapunere semantica ce determina o
desemnare mai expresiva prin elementul care Ie devine comun In context "Iuminozitate".
~----------------------------------~133,----~=======
-- NOI - MENTORII
I
Glaudia Fotache I
Liceul Tel1nologic .Haralamb Vasiliu", Podu lIoaiei I
In functie de sferele semantice pe care Ie reprezinta, metaforele pot fi repartizate In cateva
categorii:
a. metafora animat pentru inanimat (fruntea satului, ochiul geamului),
b. metafora animat pentru animat (pasarea stnqa, omul rage),
c. metafora inanimat pentru animat (nodul gatului),
d. metafora inanimat pentru inanimat, ce se bazeaza pe asernanarea de forma, putand fi
ilustrata prin numele unor plante ca: tacramioare. cercelusi,
Metafora este 0 figura de stil esentiala, care sta la baza torrnarf altor figuri de stil, precum
personificarea, alegoria.
Metonimia este un transfer de nume cu 0 motivare semantica precisa. Analiza semtca
poate contribui, si In cazul metonimiei, la explicarea acestui trop, cum rezulta din exemplul
(Mihaela Mancas 1973): S-abate sub talosul fier. Metonimia este realizata de fier, care se
defineste semic "substanta"+"metal"+"solid"+"corp natural" si substituie termenul sabie (dupa
cum arata contextul talosul), definit ca .substanta" + "metal" + "solid" + .corp natural". Se
stabileste 0 identitate Intre reterenti diteriti: fier (+corp natural) si arm a (+corp natural). Relatia
de metonimie se poate ilustra prin cateva tipuri:
a. metonimia persoana pentru lucru: A cumparat un Eminescu,
b metonimia lucru pentru persoana poate fi ilustrata de nume proprii provenite din nurne de
obiecte, cum ar fi: Baltag, Topor,
c. metonimia recipient pentru continut: A baut un pahar de lapte.,
d. metonimia cauza pentru efect: A trait din munca lui.
Tngustarea, largirea si transferul de sens sunt fenomene permanente In vocabular,
numeroase sensuri figurate nici nu mai sunt sirntite ca atare, tncacrancu-se In uzul comun.
I Fenomenul poarta numele de lexicalizarea tropilor. Astfel, cane cineva spune ca s-a destacut
I un ochi de la 0 piasa, are In minte doar imaginea unui nod dintr-o piasa, nu face legatura au
ochi ca organ al vederii. Metafora nu a dlsparut, ci doar s-a uzat, este voalata doar de
caracterul tehnic al denumirii.
Tropii demonsrreaza existenta ansamblului de relatii Intre elementele semantice ale
urutatuor lexicale. Toate conotatiile redate prin tropi sunt variante sau variabile ale denotatlel.
I (I.Coteanu)
Analiza contextual-stilistica este modalitatea princlpata de a explica mecanismul evolutiei
(dinamicii) sensurilor din rornana actuata.
BIBLIOGRAFIE
I Sarbu, Richard, Antonimia lexicala In limba romana, Editura FacIa,Timisoere, 1977.
I State, Melu, Limba romana In comunicare, Editura $coala Galateana, Galati, 2007.
Stoichitoiu - Ichim, Adriana, Vocabularullimbii romene actuale. Dinamica, itttluenete, creativitate, Bucurest!
I Editura AL~ 20()1. •
_ _
NOI - MENTORII
Duminica, inainte de slujba ...
------~-------
Marius Domit,ian
scoala santtara Postliceala "Grigore Ghica Voda", lasi
Mahnirea m-a cuprins din pricina pacato~ilor
care parasesc /egea Ta.
(PsalmuI18)
Autobuzul opri scartalnd scurt, dupa care trann 0 butnitura venita de undeva, din spate, termlnata
intr-un sasan prelung. Cele cateva raze ale dirninetii, strecurate printre perdelutele soioase, se
oglindeau In particulele minuscule de praf sclipitor din interiorul rnasinii.
statla se afla chiar In tata spitalului, asa ca batranu: se trezi dintr-o data Inaintea impozantei
cladiri cu foarte multe ferestre. Saluta cu 0 Inclinare a capului portarul care rnotaia In ghereta lui si,
dupa ce straoaru 0 alee pietruita, cu multi copaci ~i ronduri de flori laterale, Impinse usa grea, cu
rnanere Inalte, de la intrarea pnncipata. Doi indivizi cu serviete trecura repede pe langa el, ciscutand
aprins intr-un limbaj necunoscut.Unul dintre ei tinea In mana un pahar din plastic, din care se Inalta
un abur palid. Batranul privi zapaclt de-a lungul culoarului larg si reallza ca nu prea sua cum sa
procedeze. pupa ce I~i tacu 0 cruce mare ~i I~i trecu mana ganditor peste tata osoasa, netezindu-si
barba alba, se tndrepta spre un ~ir de oameni care asteptau In tata unui geam de sucla, cu 0 cruce
rosie pe el. Ajuns la rand, lntreba pe un domn cu rnustata daca aici trebuia sa stea pentru a-I vedea
un doctor. Domnul, dupa ce Ii studie tinuta curioasa, rernarca uimit ochii sai de un verde foarte intens
~i buzele rosii, Inconjurate de 0 barba sturoasa. In valuri, pieptanata Ingrijit. Domnul cel rnustaclos II
lntreba daca are trimitere si-i spuse ca trebuie sa se prezinte cu ea la triaj, apoi, de acolo, va fi
directionat spre un anume cabinet, unde va fi consultat ~i diagnosticat. Nepricepand mare lucru,
batranu: multurni cu 0 Inclinare a capului omului binevoitor ~i se retrase un pas lateral, lasand pe
altcineva sa Inainteze la rand. Retinu, totusi, cuvantul "triaj" ~i hotart sa caute locul indicat de
semenul sau. Durerea de dupa ceara, pe care 0 resirnti intens, era consecinta faptului ca-n autobuz
statuse pre mult cu capul aplecat In ruqacune, neluand In searna trancamnn asurzitor al rnasinii si,
mai ales, ceata zqomotoasa de baieti care se postasera In spate ~i care, pllrnband 0 stela de la unul
la altul, tacusera tot felul de glume pe seam a lui ~i a vesrnintelor sale colorate.
Cineva Il lovi din qreseata peste urnar ~i tresart. Buimacit, mai privi 0 data, cu nedumerire, cateva
placute cu inscripti bizare, I~i trecu iar mana peste fata si, fara sa mai stea pe ganduri, urma 0
doamna In halat alb, cu 0 alunita mare pe bartne. care dtsparu dupa una dintre usi, Intra si el cu
ezitare si nimeri intr-o camera lurninoasa, cu un dulap plin de tot felul de obiecte necunoscute, un
pat Ingust, acoperit cu ceva lucios ~i 0 rnasa doldora de hartii, la care 0 femeie negricioasa scria de
zor. observanou-l dupa 0 vreme, aceasta ridica privirea peste ochelari sl-l lntreba sec:
- Cu dumneata ce-i aici? N-ai vazut ce scrie pe u~a?
Vru sa spuna ceva, dar descoperi surprinderea femeii de dinaintea lui, care II fixa acum cu privirea.
- E~ti actor sau ce Dumnezeu estr> mai spuse ea si 0 stnqa pe Matilaa sa-: potteasca pe omul
acesta atara imediat. Matilda, cu alunta ei mare In baroa, Isi tacu aparitia din camera alaturata ~i-I
conduse pe culoar.
135
NOI - MENTORII
Duminica, inainte de slujba ...
------~-------
Marius Domit,ian
scoala santtara Postliceala "Grigore Ghica Voda", lasi
Aici, forfota crescuse vizibil. Totul era un du-te - vino continuu, care tacea timpul sa para mai
grabit In curgerea sa printre oameni: persoane In halat alb intrau ~i ie~eau mereu, striqand agitate tot
felul de nume ~i trantlnd cu nepasare usi, grupuri de oameni clscutand In soapta ori voclterand cu
gravitate peste niste foi scrise. Cineva intr-o salopeta portocalie Impingea din celalan capat al holului
o tarqa mobila, pe care se afla lungita 0 femeie qernand. Mai vazu un cuplu de varsrnlci care incerca
precipitat sa-s: taca loc prin rnultrne, ca sa pnnda doua scaune rarnase neocupate ~i pe 0 doamna
cu un copil de mana, izbita de 0 tanara care trecu In mare viteza, carand intata 0 cutie rotunda, din
metal stralucitor.
Dupa ce se stranse mai bine In anteriul bleumarin si-si trase peste umeri pelerina stacojie, cu tiv
aurit, batranut ts: plimba degetele peste barba rnatasoasa. tacu canva pasi domoli ~i Impinse 0 usa
din apropiere. Vocea taplita a unei femei uscanve II izgoni ~i de acolo. Aceasta Ii stnqa sa caste ochii
mai bine arcata, ca doar e scris negru pe alb pe u~a ca este interzis persoanelor neautorizate
accesul inauntru. Dupa ce II mai privi insistent cateva clipe, doamna daou mustrator din cap ~i
cisparu.
Se sirntea aiurea. Hotari sa mai taca 0 ultima Incercare ~i se tndrepta spre 0 usa mai tndepartata,
dinspre capatul holului, pe care 0 zari lntreoeschlsa Intra fara sa mai bataoVocea tunatoare a unui
barbat corpolent, lipsit de par pe cap, care vorbea la telefon, II sperie pentru cateva clipe. Se
preqatea sa iasa, asteptand sa fie dat din nou arara, cane observa ca acesta, zambind, Ii face semn
sa ia loc pe scaunul din tata biroului sau Apoi, plesnind dintr-un bat de chibrit cu lndemanarea
furnatorilor experirnentati, aprinse 0 tigara ~i I~i continua binedispus convorbirea. Din cane In cane
I~i dezvelea dintii Ingalbeniti, jucancu-se mecanic cu 0 cheita pe care 0 lovea nelncetat de rama
ochelarilor ce-i atarnau la gat. Pe birou era deschis un caiet cu copertele cartonate , pe langa care
zaceau irnprastlate tot felul de obiecte ~i 0 vaza cu flori proaspete.
Convorbirea teletonica se Incheie. Fara a mai astepta sa fie luat la lntrebari, batranut it spuse
domnului chel din tata sa ca el cauta un doctor care sa-: vindece. Ca II doare foarte rau aici, mai
zise, ~i puse palma dreapta peste locul unde se afla inima.
- lnteleq, raspunse acesta, ~i trase adanc din tigara. Dar pentru asta e nevoie sa Incepem cu
Inceputul. Ar trebui sa ...
- Nu mai este timp, nu ...
- Eu va cred, spuse doctorul tacancu-: cu palma gestul sa se opreasca din vorbit, va cred sincer,
dar primul pas In problema dumitale, dupa ce te lnreqlstrarn, este sa-ti facem niste analize, sa
descoperim care este cauza suparan, a suterintei pe care 0 acuzi. I?oate ca va fi nevoie ~i de
internare, poate ca ... Plus de asta, nu mai suntem nici la prima tinerete, nu-i asa? mai adauga el,
tluturand dupa ultimele sale cuvinte un zarnbet complice. Apoi trase din nou din tigara, micsorancu-
~i satlstacut ochii cu cearcane mari dedesubt.
- Ati venit cu trimitere?
Batranul daou din cap ca nu.
136
NOI - MENTORII
Duminica, inainte de slujba ...
------~-------
Marius Domit,ian
scoala santtara Postliceala "Grigore Ghica Voda", lasi
- 000, pai vedetn Tn acest caz ne va fi foarte greu sa ne descurcarn ... Nu sunteti din eras, nu-i
a~a?
- Asa este, recunoscu bairanu: cu Ingandurare.
- Da, da, da! tacu medicul privindu-i atent culorile foarte vii de pe fata. Aveti obrajii tmbujorau ~i
buzele aprinse, semn ca e vorba de tebra mare aici. lar pielea va este foarte galbena ...
Doctorul se apropie de el si-i atinse fruntea cu dosul palmei. Era neasteptat de rece, ceea ce-I
tacu sa tresara, Tn preajma ciudatului sau pacient sirnti un miros puternic de busuioc ~i de tamale.
$i mai sesiza la acesta un soi de lentoare In miscarl, ca 0 tranqere dtscreta de linii. Se retrase pe
scaunul sau comod, din piele neaqra, ~i rarnase cateva clipe privind atara. Coroanele copacilor,
poleite de soare, se rnlscau adiate bland de vantul dirninetii.
- Va trebui sa va lnreqistram In acest dosar. sa-rru spunef cum va nurniti, sa-rnl dati varsta, ca sa ...
Batranul se ncica tncensor. Ti zise ca mai bine nu, ca el nu pentru asta a venit. Ar fi vrut sa
primeasca un medicament care sa-: astarnpere suterinta de-aici - si arata iara~i cu degetul sau
lung si subtire spre locul inimii - sa-: ostoiasca durerea care-I apasa de atata vreme. Pentru
altceva nu mai era timp ...
ooctorut tsi spuse ca ar fi potrivit sa deschida fereastra. caldura avea sa se taca simtita curand
~i era bine sa aenseasca din timp cabinetul. De fapt, asistenta lui se ocupa de trebusoara aceasta,
dar sunase ca va Intarzia 0 ora In dirnineata aceea. Se intoarse sa spuna ceva, dar constata cu
surprindere ca pacientul sau plecase. Ridica din umeri neputincios si, dupa ce se relnstala
confortabilln scaunul sau, I~i aprinse 0 noua tigara.
Pe culoarul mare al spitalului nu mai era nimeni acum. Totul disparuse Intr-un mod neverosimil,
dar batranul nu se arata prea mirat. Vru sa urce scarlle care I-ar fi dus spre ie~irea princlpala, dar
vazu niste trepte care coborau la subsolul cladirii si, cu 0 hotarare neinteteasa, Ie parcurse meet.
La capat gasi un coridor lung, fara usi, care dacea Intr-un alt coridor, mai lung $i mai Intunecos.
Apoi Incepu iara~i sa coboare, de data aceasta pe 0 scara circulara, lntermlnabila, arnetitoare. Pe
rnasura ce cobora, lumina devenea palida, tot mai punna, pana se tacu un Intuneric deplin. Sirnti
sub talpi parnantul. Un parnant umed la inceput, care deveni cleios, Ingreunandu-i mersul. Tncepu
sa bajbaie prin Intuneric, plpaind cu varful degetelor peretii reci, labirintici, care-Ilnconjurau. Negrul
devenea gros, tot mai gros, si dintr-o data II sirnti lntrancu-l In ochi ~i In urechi, In nari si In qura,
pana sub piele, cuprlnzandu-l lntru totul, sutocandu-l pana nu mai stiu nimic.
Tipetele femeii stasiara brusc aerul, lovind ca 0 grindina taioasa In capetele celor care, la
capaun holului, se Ingramadeau sa-: priveasca pe batranul cazut langa ea. Tnjurul sau, oamenii In
halate albe nu-si mai gaseau locul ~i rostul.
*
Tn dirnineata zilei de durninlca, Inainte de slujba, 0 tntarnptare stranie tulbura peste rnasura
existenta oamenilor dintr-un satuc. Astfel, acestia descopenra cu adanca mirare ca din biserica lor,
zugravita cu divina malestrte de ceva timp In urrna, unul dintre sfinti lipsea. Partea aceea de zid,
conturano silueta unui om In marlrne naturala, era qoata acum, iar peretele arata sterp, cu un
inceput de igrasie, ca ~i cum mana artistului nu ar fi trecut niclodata pe acolo. Sfantul era chiar cel
pictat deasupra locului de spovedanie, acolo unde, patrunsi de evlavie ~i de nevoia de curatre,
enoriasf veneau sa-s: elibereze sufletele de cohorta pacatelor taptuite.
137
Responsabilitatea pentru opiniile exprimate in textele publicate
revine in exclusivitate autorilor!
Asteptam articole si materiale pentru numerele viitoare pe adresa de
email aredactiei:[email protected].
•I
••
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
NOI 15
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search