The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.

https://neculaifantaanru.com

Copacianu, Emanuel - Iisus Din Nazaret

Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search
Published by Contepisto, 2020-12-10 04:30:34

Copacianu, Emanuel - Iisus Din Nazaret

https://neculaifantaanru.com

Copacianu, Emanuel - Iisus Din Nazaret

:

.#

$n

W

flr:"

,..,r,:,.-"
J.1ilifi'

fMAhiUFI. ilTPACIAhJU

$$st"ps mfiru N&ffiAffiffiT

editie reviizutd

r-i.l ltrr-c lt\J"Atn-raliiI)
19?il

1.

oate Legile anlenesti, spuneo. utl intelept
sI lumii uechi, i;i au izr:ortd intr-o lege
d.utntrczeiascd. Priulte .sub acest unghi.,
el.p. rLrL sint clecit irttplinireo poruncilor
cle .su.,s, reuelate prin
cle inlelepti. sAecneustctleacclcetustdnric, ede"sso?i-r
uestite
g1tl', ttrntdreste Ttind ls capilt .sen.suI (,ri-
(tit'lintitto'rt'uticttnt:t;trx(eirs,tleetongtoteutdlumscl(eeL1nDleiiqugciindcitlaesftiienuepisbtrreienaJdztnrdds.dicnsoi nautciprttltuiciltaeclciriet oaur{niiceeeii.
couze ontologice, Dunuzezeu gd,sittclu-se intr-o perma-
nentd ,,in rnoclo cliuino'( in inl.reugct fire, filp-
pt"ezen,tit Sale. In uirtutea apropierii irtre orn gi
ttLrd a
nuinilor
Creator, drumul spprroecedseusldtdtier;iLrerosnpsrfeiglatrafri-e,,,cdheipsguiblcimsed-.
ssupsrecaCbeora, r-d. se face prin iubirea cliuind.
m;i (etnr$tarteic"dLustit,ire- si-l im.brctcd pe om in man-

Cincl luntirm de
tia dragostei cturnnezeiegti, cliqta cleuine eternitate prin
totala-cldrttire si rertuntare la, sine si inJrinoind tintput gi
spa$iul, creal.ure se rdscuntpdrd. Ttentru intinut contlutiune
cu Dumnezett.
Dar, harul iubirii d.iuine nu se coboerd decit acolo
uccrenecuclaelel, ;episinntesdi"aflLnor'atnr'tecitcletc,ctfitnlnbidtdicutacaijcrciue:rigesdtlisiriz'rateeicatsitieopamtanucdltucLlieioijndtte,t(if,ta,ctfadiicnliutaai
I)umnezeu. Accustd. regdsire si prezentd a omu.l,ui in fota
si cu cutrem:tr.,, atprin-s de
Diuinitftii se tace cu ,,Jricd

mdre[ia ;i szt"blintul majestittii diuine.
Aceost(t creclittld in Dl, mingiie. sufletut intr-o ne-
zdruncinutd sperart[it, infringe indoielile, ma.cittd" pdcotul
;i i,spita si intitreqte culm.ile asteptinii, credinta fiirtd ace,ea
core scluce iubirett ltLi Duntnezeu.
,,Destirtttl otttologic al omttltti irt ltnne, este sd {ie o
aspira{ie cdtre Diuirzitate", spre e i se ritspld/i calt;ctrt"tl .szL-
Jerin{elor prht cttre este legat ctt r;icttrL. $i supren'ta si ul-
tima satisfactie nu o gdsegte cl"et:it itt mingiierile cluioase

tr

1

r,ztptumoa,raeI'e\?p,cbAi?tlIdusoritelaa,:iliilut,ninisuo^oanleirnttfl.rnnni^tduetytpeirrtIsdi{etrecnte.asl,:i,lentsLl"ci::htolb,tin1aietoccie-tiep:i.;iaiur1,teatirltnurititer:d.'i)cusdpigpei,rupeusti!ac^leaL{t"iarri,deeicnitordr?e.tilo,rzen_eere'cnoaza'er,ecec,cet.bq,-iti,p,lsrrr{aimioscuaallt,a.nuiractauurrrIciLrannpoiceeucleerputieiossrterztei'zGi_aezej'iriuri.cefs.ctlit.-sir:pli"iRtostclcmnpiociss.?,ortsari:caalaa,thtaa.etr"gcta''atTstna"rietiitsccuzcfeldrr;,ri;etinilittfrec,"e't.ln.etr-"stt_re.;eiu"a(_tF,ateidi"gtci)dr,mitrttglleta..oo"raeteirtte.tltr.ri,iresn"glV,*rrcesitos,i_tis:i.trczic'iitr.ii'pwuurlittraoirlurio;elrc'lrit,-i,srrt'itt'"ros;treint.qiir.i,t-igi-"ei*iagou-licriigl;ri-ipMiJtci-o;izuiluiriip."isuclozirili-'-rpui.oilc*irrd'"o-li.jr"ioct;iiL"ii]yei)a*o;{ui"'tn/'1)'|sa.,7rl,m,siat;is,,tnccJtairp,,,*_euu,it,rioucnirAazrta"piioi*,tcpal"miup's,r.uaitlis,ce)tgittrooeetnio.rrcptnrcor-sTrai,t,trstaItzrLbiorltnri.tir;epoueste"inir,irtotqdcr"eae.oatuntclfDole(:nnneueltarttssb.cidtei(rtc*tir.,Iaio,aitt.iuet,airigi",titr.gloeq;Deaiiui\r)e'soidup;oiudurdsXauteritojs.oiaui.oimi.i,lsar\Lcler"tutcceiifti'tod?;irs,coeri.ec.;tijilrint,uczie'dt,nu,ztzunr,ri_ctaetsojti:iel-r_r_t_ta(,ii,, tn-/r:i,ntl Ia rdscoale, scrl-L e rlrma lJe L)Teun rdzur(Lfitor. ra
1x adeudratul l.ot" lVlesia.
"ireUsl?Dnlioxlteroainueo.rsiits.n.Ltita'egipieeruudr,ul,citz.Irlttcyoeba,dsonoiirnccnudAiestLrcLi'id.rg,.icl,lttuucrucacrizoitetpmrFa.i\ib.attritteiiucastDenitrItucee,rxuxtie,ca,ui..c.trcsu"g""ieejs,i.adss.uttsJiiri..uttuor{iratneiilg.,eeisI.,i,rcitT"l,n,ioo,,t:crtrr;u,"it-eulrii"'leirrisi;iro.g"'irtii;ierir'.a;ii;i"it:toi,l,i"'ri"s"'dpi,oiri;ottu'oo;.r,;r"toaiE,urtne",icoliorles,r,tatido'trslcasoo,certtiuo"erdau-oia,trirrloi,c:unldita,tridiJ.niu'seio.,"ttelast.rtiirpimue"m,i,r"idiIea'o"."i.en"eitn't.Eiurtoiiitc_,nt__a;.,._ ,,tt'.'lriltoitstCrpeLicororei(llueotpilgrfteoieintrtlimuiIcaineapuaPreezalrd-usasoeo-uaalb.nriaeEeampczOtrteauemspzltgeeuclclnrui"cttiToct-tXfirotuitsopalrtuerdssi..lecisMs/riuu.iscesnutrtasice:_ei.iencsauaimouoneLgdnup.iiceeceinloraisiictaoelasaltionndsiri,tr
r,,tIrtttlr1rtt.it(r'ttrtr,tt)tt'r,t1.tl(,t1(ttt;lll'tt.ittl,rt,iltttlt.(t''ttlftco'spi,t,clr:trtul.r'tnapte;iotiocstrtiuefieaii€utin-t.sz5tasfnq".Ctidiciorterluu€etdratt:p.ttidrlrecaieodilasitulm.i,sitcmgMdai,Eeiiotoas,l"csaislasgttareoasunhcrrrreesuumuu,,,alplldccniaiiFreuaaesipinrtrrunmo:ertdtliarrntaioit-.escciiotlteltuioelaic.riuisli.zfm,ttiiilitinotunlDa(durto.!cptl.ittn(camltteu,rrlie,insiceor,e;lsetettz-iisanpaie,lcnrdiullotsega,e,cprulsfaln.uiuurctcrnsaEltedh.te.tualoipcdpuuiareeir.puinzsst(tizdedr")tetc-ii"l
cpLclctdulaieqi?amtii'rronr,eieTccurMAp-"aiaalnezuC&ofdrtl.uiuumuterlrrpamrolptetuieuuadzuouc?ad,crai,me'ireasulfriirnoiasueeNelacaipancrenelieiuoit-undnrsuaurordodiatiit.nic,rs{totudTotuiSefol-t.dti,ntaeru.inicrnmccnrepdrgidsietuteottaotireiiatgtnn_roJc,soadtitAlceuuirc.ttt,ru;tliiadii"pi_a;natf"oiioe"rar-iitmsigtr-'sr"tli,i;irpi.iuiiTtiuc;.i{;nr-i;;tiau.iiutr"t;"ieiii";itlrr''lll',oifi'"eea"is"i;'tfocucd"ufis.ic:esritti.Lnt"iiZltcua"ercedLi-"rdll'.iTe_ie""t"ti"etntniueem"anEr"ro,is,pl1reueCuienrrs*iiauhec'tsZu,enrrlmuit"edgLga[ri'zsiuliiialtuuozfri;tu*ie:zaa;f.r-lds-iodlsutti,d.;ii__ie',i,n;,,..i /(Ii'i'riti'tirrr'(rs,,s,r.\r,i;rr,,trr"f:ti,in"t.tzedicsctuedncomrsiilcl,iiuccttriicclieastocplreeicrosecotcnmeael.jneiiismatouariitcrp.dEuit{lfiidarr.Tiigiuwsidottatt.ssed"
Irl?;ltltenreicnn'ceet:to,i.tp(rnt'nat:th'irnl,frtuttitnttitursleicit.rrlgltieiutssiirtsdpactratrde?rie.tieiEscl,p'Iir,:rgiebn,t,runiuicnuiicientsmt'autsindmlitotcersaln.epiiNti;cnniulaiec.ccerduonstllc,ttertct[:Le1deuerSrusic(sttduuutealr,sastdpiij..ir:aesrI-,'p,'i.ostn1uEsu.u._uels,
8 emi',J?uaL'rtLeepuuenriss()(tr)rtntlrt.jocmiustt^noeeranicil.torErd,Iiutn.is-saj rcesc-unlo"ecsttriitdtttisegspetrneienccolnonigotiianileurtteru"..nE|.anuen"
prteicnEi tmrl uni-toa,cs(il,ttrrirti,lrtltsrs.i1cs;ltiitrmitnubloloual,irtcceliearcedit.qeolcitirctictitteet
ntister.I/icrtct sa nw e
spiritutrld.,'m,ai reald

efistentd mdrginitd"
dfNt-.is.unrmrscrasei-.additiJfnio(ttr,rn-ttoltittttttrrluoi,nsitLtoerl.al-conledcsrcieirddpiit{ntrtcidrcraaulogi,ons.irmt,c-o.iltoBt rciou;oi.srousJi-ui'erft,on]cd-l(rrtt.ri,retrt
si i.muierea Sa., r'Ttttpeea Sa misticd, cu c,rcnicu otnenesscd.
. plpaaEriiqeoprcucaitiirrrg.reinrturtegnIoues.atr-it;qrDot;,leiiuirenliogaienardus.ich.ceseMLuieerigictue,ltwttieLLsxleiuiillrs.rs;ottp(,LLircti,llt-rclulii"runttteuriptcbiirnlzdu-LIeiuiiiutseetncutrctlliscua.JmtaissiAtteimdnosd.mi.tftea+ni.rrnxluuo.iezstiranDi,ted.razretritdrriuiiiccsucniit.anutec[tuJlrtntt-tnineog&ostrliitialmosseutnnttooousan,rlri,in.iudusi..ttti,ttnrd,esaeeese_^i".
color&lt'.

Minuni,Le ce se utribwie Omwlwi-Iisus, i$i au originea urma hotdririi lui Pontius Pill.st, pentru 'motiu cle agita-
rirttiqfai nirdr,.uytloc'ordnL, lla"t,Lpaai.tha'treectaof{i,ohgt,ieri.naMrien,upneaarecau d'jienutonnibi atrsin.-l tie mesianicd, sinEurul fir prin care Iisus se treagd- de isict-
rie6t. Intre anii 26-36, un tsddr"cprnrogpadluilietdiaunia, smcd.esueerinagirerauralul,i
iudtic, Ile care l,-au strecur(ft Tpentru a nrcd com.Tcletd
li:tt;..s. Taute |gi 'tln dnume ,,IisLLS(, |ncepu
utnarcizant: a- lui ctu. ttn si'rnboi, rel.atiu Jru- I)umnezeu. Dupd ztn timp, destul r|e scwrt, de propduiL-

'tr^tos, rtajo'i'iLatea o,r;'iniI 'tLrL corelcltiu im ist,ariit ueche a tluire i,n Galileia, unde ci;iigd nttmai ciliua portiza.ni, El
'y.r-tporu.iui etr{.u. Pr,i,i'libal,tt bogadulu,i n.em.ilostiu gi a sdra-
t,t:rri la lerwsalim, de sdrbdtoarea. Pagtelui iucl.air: si nu rewgi
c:uiui Lsziti', es'fe trurr,:;punet-ea i'n istorie a simbolului la rdstignire,
sdracu{.ui lu! I::t"ctel, ia,r i,nuierca. cea. de a ysa'trc zt a lui Isoii rf a,cd altceuct", decit sd Jie asznd,it ca agitd-
cdtre procuratorul Pantiws('.
I-uzar ditt Betattia, este rnuteritrlizarea ctce:;tui simbcti, cu de rind, de
Altii au c(tutat sd pund u,t't ,,cl.iagnostic( erplicind uiata
scopul de u" ardtLt cd. Iisu,"* e.st.e z;iata, {i,ja. cu11l czt uinde- Lt"it.tIi<'[iesuuasncgthLealicjuetocraulmrnaendifiecsintderi i;ia:, lpereezpeinletipnsdiue-insecrisutocrhisicdr-r
carecL orbuLu.i tlitt, n.agtere u tlooedit cii e l'uT'nina, iat" cu
a.k' ttebumiei. S-a crezut astJel cd se poate erplica rniste-
scootereu' c.iernonilot', cti e yluter ea.
c,nraitiu,ic,dC.,r-iitnitc:mcateed-raeirnefd.ctdctd,u|tancsliletr(gutzeenrdteedatenfideciuunarnnfdgsch-feeirlitccroednle-:;treuziii,tceeeppuoanppeeeae{alrt rul I)tlmnezeirii, inJdti$indu-l pe Iisus ca nebun. lisus, era
cculer'ecictoarldsuticl,euirei-acmelierz'tpea,tdrlreesutuanl gdlteeliis. \Ianbefo,nrdin., deuaitne1Li,en fi,tt,l, unor degenerafi (?) penlru cd. pdrinlii lui obi;nuiau sti
traditiune si potriuite cu stilul uecliuiwi, testam,ent. Mi,- I(siiartn/it.l,h(tt:!.t)ce.(t..finiiInoJsdiief cu,antraettiiantlnitltudice,utrPueanbguuteiienIasrdn.tienJumi npfaoltsutgl iudpninrebaelefirbuuosE(?aa)-t,
'nun'i.l.e, despre care singurul lucru bun ce se poate spurle irt ulcrxtl. Scema izgonirii zarafilor din tem,plu, cdrora le

e, cd sAnt dupd. gust.ul tirnpului, ;i cd. seamdnd, probabil) sputLc ,,CrLsa Tatdlui, Meu, Cas(t de rug(tciune, n1L pegterd.
cu cele ce au putut fi atribuite Lu"i. Iisus, in timpul uielii de, tilhuri((, e socotitd. ca maniJest&rea cea mai reald a ne-
,canhpilaieclerte,ris,toasuaptmieriat-uiablseininest,decurdpirrc;eietseaiwmdneaeail,imsiuansr.esLimpaabraotceluere-isctao,dloasr"lc,andtten,dueu
buniei lui lisus, care, zuferind de megalomanie, se crede
Fiul lui l)umnezeu, iar cincl, liszrs obosit, acloarm,e i,n co-
rabi,e pe mare, gdse;te douqcla cea mai elocuentd a unei
crize islerice.
adfutgat, mul,te i'ncitlente, inuentate pentru scoaterea i,n
relief a por,testirii gi cu cleosebire pentru implinirea pro- E cea m,ai absurdd incercare cle a Jace clin lisus un
feli.ilar, ori. pentru scapu.ri apologetice. Mai Trult sa.u rnai neuroTsat ui.Lindu-se cd El inainte de a Ji om, era qi a rd.-
y-nt{'in, tottti, este toorcl.r;ttctt in uederea conLemordrii ri,-
tuale a epifaruiei. mesianice ;i a ntintuirii aduse la i,n- mas Dunutt:zeu, negatiuneu care se ascunde sub udl.ul Ii.-
deplinire prin maarte.u lui lisusfi. ni;tei, fi,ind in fond Jrica aceloro care se laudii cu ea.
Astfel, t>otezwl Donznul,ui apcre m,i{ul aqez(trii taindi AI[ii, au afirmat cd lisws ca Me.sia este a creafiune a
is'pita in nutntele QucLrantaniei e mi,t curat;
bci,ezului; leprasulu.i, e un dublet mistic al lui Iisus bi,sericii, cre$lirle, iur nu intemeietorul ei, rLe lu care-gz are
inceput ;i cre;Linismul, ca o necesilcte q manijestdrilor
ui,ndecarect suf lete gti al e cornunit ii! ii d e pr etutindeni.
Astfel, cind se precizeazd. tnceputul actiuitd{.ii I'ui. Iisus
Xt'ttcdt'ta'erre:utrninen.cireecti;"cciil:etiiai zi in, CaXterrzaunr; i,stor"itl pnraliticu- Mesicr ;i se rlt:termin(t in timp in lume,
de a ierta 9a ie;irea La pred,icit ca unul
ilusLra ptiLerea lui lisus este recunoscttt ca atare de loan Botez(ttorul,
Xtilco.tele [u:nii.; clisTsutele ltti triszts cu cdrtur&rdi eurei, re' El
care-I boteazd. gi ::e crecle cd. nu e i,n stqre, siL clezleEe cu-
prezitztd" eccwl an!.agonismuiui clintre cregtinism, gi i'udaism;
Xdai'neitritichailtpwiieinirlnoerneirema ictzrtel;tininsisti-- r e crucr incdltdmi,ntel or Lui" . japt
itotolirea fut'iunii pe nrere, comLLTL pe care cornuni-
tmwlui irt trume; inm,ul[irea Ispi,tirea in pusLiu e un
tatea l-a G'uLLt, nu ca o cale de incercare in uirtutea cre-
tzdrii Si. Er.tir,o,ristii, iar cea cle a doua, e ini.fierea pdgini- dinlei in Dztmnezeu, ci ccl un eTtisod cxre dd o naud aureol(L
'{,cr 2n mi.sterele cregtine, ,,nintic clin istorisirile bibl.ice ne- crea[iunei lisus. Cuuintele sdresate de Iisus tindrului ,,las(t
auttzd cansistenla faptei, atard de rd.stignirea lui lisus, in mor[ii sd-gi ingroape morlii lor", nu'-i pot aytartine, cd.ci

i0 11

atpaciteecausJtlaattmtalirlmiaionrrds"{eil;moi,rnoa. bD.cleidgaalcisleiuueastt,icesllieosctrnieat[gpeer,edzui.nnisttisri,.euingnitritmmcleotcnolttdsc.imleecb,pdoiaelit_cd 'iuX^iu'siiit"'trsi,r,,c"cLrt,,t:ri-e11tZptroligaaloetrttft'iicteopcroutnatLJIluatet.treleagit.t.ccinrt.t'ielo1utrni?7ucellt.t'tcPlDinoretnr,teniu,emsaeFc:;iii'lntltatttlits'o'tiuei
re,nuntarea la lum.e cu ispitele si preocupdrile ei, s:ii.:({1rrpoj;i'r,rx,';urorlrit,s,ir1nrl-';'>u'it,ip.;cnnIrIe;tii;i,[;ctoc;jCo;ei;c,tdL,r,.oiJ.rr,i;rliu,PiiiiLtiitns:loalc9ticfi,rrtnia(d"csLLubtr6a/rmooeIid-arnliieareecscslcaiodecia,diculut,a,pJlonairoar:o"tniitseirg",tldtriihfocsa"eianetor'.n"rr'teauitiFiieq'ttnrnrreeeitceuect.mah-'b-altIzitueustiaLtl.iooitacuseieonrloe'a,rlpicsertpd|iri(lneidst"lpcccucis$itelhtnaiettniioie.rsC1ctioinioiois"colaad1etdtsu'rlle''ieeed.rl$nstoi1tnealjSh7,titu,'Lenu:ree,lne,leou"l-o':atrclnooert!tt:uot'.t-irt(p!tbgidt:t,cte,thi':t-tl'.e|Lee^eI':t-t--,:tt
nind-a cu impdrdtie a mor[ii. asetnd- <i,",to.i,dlii';s,:,ii'it,,;rci.;r|i,lf;reara,.iierri;,r1ri1arrl;i'ro"ri:.iilu1,'i^tis,ic1tiir"n',,;",r,rcu,g,rursr'-ia,:t(r'it,,a'sntt:rtcrriIr,,;zellitculrrjrciiil,st]ntt'a.'diltt.cccsuLia1atfli(Eufiattttne.t;ii.stlJoi'usieten'ueTtnuat'essirioratIcciiLi"nttrrmiu$Mtcnrcrel'nlntl'p,'lei,ebieoiolEei;renscsiie19tiriciln,'f;iiriti1rttcL1niinLtiital1"net,ttJ:[ir'.ln"ctP'u,etic"Iptco'ieictcnLis"r'r'tni'ouitiu,Luzuigt,ttilse'cirneunaomcr"ceprclninauaeienelllieilte.incltepdlcc,sc\dci[ttsn-lrtestleoaLn'rieeosnidzrontnniincuanncte'p(idcnmttausVuno*e'lct(ilti;derneLenauteaetesccnotdcenlttsLie"eIIcoiL)dialctniir-ce|taieceoosnt'uicziQtnattr"utrli'elttrtcci'haoseeia'i:etdlcfa;rlLtiosdcpielneinlta'ccauttiatcerL-s'titnl.nlgrelldralc;ttdieiitjnen(i't-let-r(--tii't'

mtnttriuuic.tcelisjlsioetairn..p,ss.oIt.2airst;udeiu.cetsurtsiiomtpntrrtubtettiie.bcc.DtiiuLssecetpiegrarindcictid.eciperiesiere,sildasaoepmcaWreoc,Sttrmiteuilctu,itenaicn,dit..e.ftdap-&srtrieirlitnotusrreLdmtiicnlgiejiilnrol:nuc{cltumeusand,leist,ut(nncticrfuezidi___,. 3.
apostolii neputittcltL-se desctttcu prea bine in
sim,ptitutea ,'trrt.tSt',ifLi).rltc.'otr&on]ltt',ltor)itiltlimrrrrlletteicl(ir,rniliintrllartftrtuntirni!ecnric,:a(isieir;,rttlor<(oicritl:'ntarestir-itraisi"d-eoeiiiernrpicrtsrrcrIiitTr(:tguid,irirsrs,(ise'st\iltttsuo?olllrhrea{itluctnr)stroz/c,,hrgirnaiie(tir.t't,Liatreno'ti"c,Lec'ctaacltrttLmcn'lJia"tt."'e<rciiLonn,ilet,'b'er'st,pr,tpt''neol*'ll:lptf7ol''itoetartc:i't:-iiI;rttttlr'tt"ioi:Lsst:rtunc,9cAqc,ltiur.rr'tiziLricro,bouuilseetie"ftttir"nac,tnnenuleuzrsrtaL-'itjimatmdrriLirla.,nlretit.ozretlfli'lci1cucuoedatdu1lu-JttrtcfeicdiLucben't'ltpiru'JaLisLcuttmaaEcienaltrscioq'pertgttciiia'oor9oiildaiid'citn,csmnc.cstpceailousesjltlu'l9iuttsrupsiersii.nzuidlrtcinattearmdttfeizfisctiiruinilitl'turl{Litraetdi:cit-diDlr,urLcrtutsirinedetineei'rpc't1ti,ttsfin'si.:n'lac.lcrli'csete1or6.lolilrtxrdPon'1rurtt'scfJr'oti1tlitz:du't;ilrts"'nicll"rutt'otu''':trt't'r[lt"l;:rnlit"tsl:itiilsr?n:aerrittJi-l1'li'teI'r{La'oritiltlrt)i'i{t'tt'irtalttstct?.:stiL.-'t-iit-r'
lor cle pe.scari de pe tdrm,ul Clalite{i.
tlfarauitn.tePiu,luec.s'telecibmioimipnled,plredtdue"stffieiiennitcitcu;pierueXrtarftetrtiistnl,ri'can,ci'l.rcsiiiItaie,tpr.osuotpsuirtqoesilr.ijcluornif,riinsltreen,Se-fenatelieinscrretuL,sisttIl-uciolrorc.it/eieipLpceru:nso__t_i 13
rrrl.scul c0 0t0re.
,,Pe de altd parte, Iisu.s
pynlru cd. con;tiitt{a cre;tirzd, ttu trel>uia sci ,ftrcri rninutti,
ghelia si infdtisore,a lui .Iisus al c(trei Tn.oclus esLe E..^qn-
ca X,{esict, n-auea neurie cLe
rninuni, c(t hr,deii, core (:erceu
semjl,e, cu s(L se conuingd d,e
mesianitatea Lui, ci era de ajuns pentru r:a clouad.a pLterii
dD'_uemanceezeettieestrtificeo.psrei.tclEesl ppreincmleuu t{diinclintoccetitiui iJn,ciilnetcaatliudi.e
lisu.s.

EI i,n
chip mit'ctculos, sd trimbif.eze urbi et orbi minunile SaIe...
Me.titnele spu.se tle lisus, prezintd. punctul cle uedere
social al concep[iilctr indiuiclualiste ale {uclctisntului, sau in
cel mai fericit ca.z, sint Ttrodusul d.e nzci tirziu aI
Ior profefi.lor gi ctl scrieri-
literatzLr-ii z:echiztlui te,stament.
i-nudO{dritguinraeaSaprsoilectattr(stcaopluuli
lisus se potriueste perfect cu
istori,sirilor d"in Euaighelie, EI
aptirind crtntinuu cct 1uL apdrii.tctr sl celor umili si siLraci.
f9en.ryic"TireEpI epaccrerr'eplr)er.eotcLusp-aot de itleea unei"d.reptdfi sociate si
niti de soartd. aclztc(t <:elor necdliyi s-i' ctezmo;te-

c-h.iPure cle altd parte, Iluungheliile urm,iiresc sit ne prezinte
lucruri reale,
dar iu legale cle content.porineitatea
Iui Iisus, ci ceua ntoi tirziu, cincl conturitatea crestind auea
con;tiin[a de sine.

Astfet, Io.siJ clirt Arimateia s;i cuuiostLl I'licctcletn, ar pu-
Clement, ccll.e primiste
tea ji senatorul ronlott Flauius
cre;tinismul in timpul inzp(v.adului Domifian, c1-L csre era
rudd dupd solie. Fetru yi loart, poate cd qu erist.at pe tirzgir

72

::, {:;!:il:it ; i,:,I

I

{
?:,tltt 1, "l,#ff:::"' ipr e z e n ri ::tire nzort cere sri i se pun(t in mormint sernnul rd.stignirii

t u i i,i "i'n' .T,,!f,, o, t
iN' :,, t d .c on st i i ncio a s e fd ut r
:
p :ig:: .o_u n on 1 ;; i,i c ii-Li. Iiszts, ca o aducere-aminte cle clincolo de mormiit, d.e

" .tit,:oiala. care i-a f(tgd,dudt nenturirea.
"?T:i:'::',,ri"!:frii;,;;;,,i:ni',zii#':L-,i::,;:'#',",':i{:;
Orice ,riutere uine de la El gi se intoarce.Ia EI. EI de-
Iui Iisus, tlint'olo sch intr,,,,n^,-' r^'l-P!'-l'i, acr!,t i;oiazLL, ':.tivl,e r:ecrl ce I-a. udzut proorocul Apocalipsei: AIfa
:l'til,egii, r.ricepwtuL ;i sJirsi.tul, cel ccre {ine clieile .si
me'it:u:il?etr,nit""iiir".iXiij"u!""i"f:--{.no:an-n:od*aiai"'u';siie'(:rl;ii;ei ;gr'iiii',as{d'!ip'iimr;e"ituzuin"tuitieillcfotc"t-a,"ioir!tlr;rl'hqi.i,i',,tr"i-o,'siu1'1,,,,- nzor{ii
si
,i;ii,:.:,,,it:ct:i'htec!,irtl.,;i'".uet.iii..sir"i:lctniaairr"rneeiriznnaci ih,nniudteeTtlt;eoi anmteimcigrettecnrhiei.nduCe.opS\otuioluftle.leccteuletmesc,sltuiindetecl,f.decga.ilr.Lze-t-
; ;::fi,i,yro,"^o"Vti_iaan' itoia,,"pt"ue;riJ":e;liiasltiune ;i:t:,tt zi.iei. e botezat in numdle Lui; eI intrd. intr-o ctddire

l_a at.ut omeni,rea.
"a';i:':ir::i":r,,r".':,!^:tttl,.rttot!o., r-'t,lcta.enr leemnptaictispi.esuunbcealin,.tst;" ,rli.;1.,,'rtr-'c{iscti, iru{r-utt eclificiu sut'N.etesc, ai cd.ru.i .scop este
. qr",.r : ; ,.ti inGL.
;"i? e[i,.si.r.:; in in,ima oamenilar, nemdrgi,nit cle tnsre. De

i i!'' ff inetriJrnii"!nl.oraiiisitp"tJ'"*i";i":r,ii$:?uy; iin^1ed!"i,.lt",oc, nt.t,eis,al,:Tca:tie,"at ,c:L,Attmtitneecnur .dsiriuuuntile;s"im,;vd;iari:;rg'n;i-.. r .,':-r J:rl t:sie rnai p'resus de c-trice rndsurd a istoriei. Iyu
cel
*l.bo;r"ir.oc-eeioaJci)linuf"#luti :n"iTiti:-iii;#t-:a'rut"X'ir7ir,JT!;"r,^;":im;T1i:?no,r"nmi"'l::ne:e:En:I,ot:.u"yT:tn;L:,fidinfdrye'iectdeaa.eir^t"e..,,uiitei-,g"i,n"u'i"cni"e",i,1Jitir"'tei"onail'gtor,t-iU,c*,a'i."'rie;i .,'lt' cDi-:.rli,twent aga de pulin in stclre de a fi pre{uit ca
i'(t!'(. e. i:ttroclus in lutne infdti;area lui lisus. Atunci s-a
!,ot,iit'i.i, ,:i-j.re &uea sd fie uisul de cdpetenie aI oamenilor,
'l i.nt,1t tt, t,iii de sni.
l\.f ult'r;ri i,n genunchi, de toate rasele, triburile, nafiu-

nilc :;i ti:,tbile, se roagd., t'ecitd a.ezul lor, cintd in inimile
i,or ;i ';,, t.teselesc de Dumnezeu. Tdn",iict inimilor se inallF-t
sub tuxrt.'' boltele din cd.delnife neudzute. Clopofei, ;i clo-
i ii"iii,ii ! i,cerC;tltftacuuau,i.oia?,{.ntoaitmsii-:tniota\e,ltmlieiu,'einals!Di!e.ui.utg,lpr;sooci"s:iebcinim;iha.nle;"ddnTi:aun.t,;e.'i"o,tu"b"ft;l+;del";i!i'ps':;iit.,";'"eetin!t'il",mlrii2d':iioe:iucri"ellza;.i",at"tic;J-rnyoi,i,:uo"^csi':'ilt!;;r7qt;?ei.:cd",ii.,.._tsf.1":i.,pdon,lce;ii",-rr1";'*mlieXau,'tii.:c,i-tnn!tar,'ui\o,:,'ier1:,rt:iceii'it:rni:,o"i":p,tid:;uis,c:e'ri,j:.":.iX:ie"l";!fmnooanl"!tx.lT,iaoclfftaariiu$s:,,t,n1""il.c:rs":rici'usg,ant-1:t,(donp,uitt!!.tr!r.ad.tu"a:itoo.o1meicSa!a:'alaups,uirantedte:icnirsa;nafpdcu;p,f,trj:tti,roirred,?,iiipci1*uircXipoft\"e"fa,aet(siic:carr.re1rifee.heerq5ntile$i,ee,is,e_l.ts(-iet;tt; t:ote Ic (ttiti'stecd bucuri.ile si uisele.
it't trttt,tt oraSulwi csi.erugi,da'steosatetemsi-cauu{amcirilirtl.ireAc-o-lo,bips:ee.raicIa-
Lui
list.t:; i'n jurul
ta"rul ei, tt .fost, ttclorat Dornnul lisus, Acaloeeniqntctlui
ii$us, ctr,itlrtt.ii. t:r;.r'e se transJormd 6ntr-un ntister. E miste-
t"ztl Dunt,ttt,;::t'u.I'ti.i adeuiu"at, paate ntd.rginit
care ,nu Ji in
spg iul si.t'iittl, uI istoriei . . .

4.

..Viet''tu,t'il.t' ,, , ::.i.iit.iuit,r;ere pt"efaceri i:tLr.n"ice si tnorale
(''i, tto,t a trecc cr..ttiLzi, sint urenzurile pes-
'p,,r'i,n ccLre na
,.:titarLlor" it"t. r,:'t, tulbure ce f,nceorcd sd spulbere si sd
Biserica rdmine. t:);t1.odre. intagirt,',, l[r'istr-isului clin Neraret, cl.in inirrr,ile cel.or
3E"n?.o:,yr.r:^:-",cu gltts tare, cci genero- ,;:e,-l poart,d. rsi-l .srrrri. i.ntr-insii.
liile care s-qzr.sr?n.s' ."o sisird
i, i a" | Defit"iitii alts! rr;tie, rdtd.ciri cie. pereerin in ncaistea n,e-
c u mp a, i "i ii',i i, X"e;:f f:," i a r ti s ic't' e dirLf,c zbdthtr el r r,- :,; nept-ttincio s i,n cd.utor ea unt*i acleu dr
il",:,,!"":
,:ii. prr:tettfie d.c rt.l;solut, s-&,u scurs de-a lungul ueacurilor,
mT;i:i#tilZmi'L,!,'#i'i:"f'i:.;',i7,'""",;ii,'ii;^iil"::',"":y:;"",::",,iii",tli:i:u:l:',)"t':*"S:X,il;fi,!':;",i;::- ipar aI r:.1' c t i. put er ac: i I u angh s1;s lwi Ii sus .
irzcercd"rile s-cnt irosit prin nead.aTttare, d,efini[iite s-au
spu.s tuturor, fiecarc ,rispun,,le ,i,*i""irli, sine: Antin. Fie_ pierdut h fala ureln,ii ce-a a;ternut peste ele colbul uitdrii.
74

15

" "si 'llsusar(tm*s

,J:i,"rt":,, ti nt put. i
t aeeeasi icoana uie si brinctit a crc\\, inuitri tt)tt|&tltet(L in terline spiritwale, suu sTlobistn clultounicesc
tttoLiuat prin sete de inedit;i originalitate.
t e, i i,' rri J _ ii' sijlu; m ir ts i ie : e a tle t uat e

?1.tii1'!,..Lit,\"i,,e.,it/:nu';rlr1!lr'li..n:Cati,.;r'z|ey[*pm'ta',u,,i!arTrJitr""ii;tt',omi"tili"i,iri,,o,l.;ri"a'in"einnT,g!Tttlrf;iee"uiri|z"n:ir,in;irui:;.,Ili,L"tfcd:,,o:C:!,n,i:yn."r:o!,L:r:t,i!ruf"acaui,tueam';nr-icreo{i:ez;,".;:iiat!'t1':'J,dui:rir;irnc,t,"l"ii:,o:"l'tii.e-:eir,",'"","p,-!XXsi,rrt'iieq',nil;imiln7ice,-':ntt,oe7ru:cr,n2.-irtjseo=nn,tsniiifptin"ic,s-tti"!opruttnurn:zaliprLisota;nir,:fi-elui:uetr:upor:,jid,,:bes'.,o}rre;itikr,d.ra'rg",,drTirli,'t,ttii,riiri:tirutil::zrt:t,t:t,.:itr,r,:tt;i--t,ltt-t, ln millocul Jrdmintdrilor de ,azi, d.e indiferentism re-
lirlicts, de m,aterialism cras si de cu a
: ii,;'' ":{{:ia:fi :,i:/;\ lti.:crd cancep{ie despre om fdoiruminu,leoepsecraatoeloiginceu
;i este
,t1tt:r'd tl"e di.uertisment, ci de necesita"te imecliatd;i alrsr.r-
Itrli. pentru certitudinea cle miine a nfi.ntuirii nosstre.
Nurn&i uiala cregtinit cu idealurile ei sfinte, eterne
t rdite ;i inlelese in cluhul adeudrului, cu reud"rsdrile
InfntiLg:Cttt'rLultreirdlcaueLr.iipescl."peinEirteeeislccoim,erpplgdomicapdaterriii,nmftrcr,uzientmaCuoecasorluurgalr,iiblnpeiadrTinsctudeJcTaltenrtoeteeplalrpoiraor-annotoeacasdsctttirrtrdleedtu-rliozmnipssier--t
',i,!,",ii,,",!ri!,"'r"u'l:o at -piunc'uti''i'''ii'' ci,raia inirtttt puiieartiril,tfci asuufnleetucloupeanl tcruuuMininteel,or&lcueilalissiusl-:a,,Ccte;tIigcaet-gini'--iamf-i,
isdr (t tia T si6"lui M eu" .
Bettehem,,; .,,nr,,,,
i 1/l/e.. .,1-errjrr ,r''"u!r'"i :.,i,"::.:d:t,t,t tt. r.ningiintuurliin'",',, II:;te deplinrt trdire a idecilului euanghelic. Este tot,
:: mii',i' A[in,q' "ya1ii"t"i{;i;"iir!'*rrr.jt[n'"sti\;{tttrcrir:ctllrt!tiitnu;tJt,rilizirz:e'et,tttisi-c,t,'1ttnidtmirlri"ttc'jpzcti#',Siji,r,sr..rqbia,asu\r,s:tidepy,l.:u:;si.rrrsfaipa;t,nd.l,ieclea:c,erI1eeee:t.riii-(:uuzicr1nttiE,lt:o1<eutdarLeiMtinenciltrrr'slanl,tirecinu_oriitciu2neslas'lntiittrridiilteEnr:toiit,stuuetsas,,orstOcuA,ypNuue,dila.yii,nriaatclti;ibaqiytzeuieerbtnctu:z,;ztuolrriee-"oeL'e;agia.iiiecyslitriptt.-'e_rth.rtcgii(l.l,tertlie"U"i;;.peoilzyidiu'nea.1oeJaiitt."pn,,.uirit.:*isr'-eir*;I.oacirVilciq;,npJ,.;rjcitsgarna'st';t"Eri.,U,pnqcri;r'nio;:rr"i"\e.',oti.:)c'i';noaiirt;"-incifl'uo,.a;-;,a",,h:enr,i-f&i;.'ii,rir"e'p,c'L\,"""rll,"r(_;.l"i,\*t;(run;rti;..rr:e"'-iruii)P,,('a.ai'r2;,:".,""'t.itlilsi,t;"rnrJ{ol,itf1rrer,":iL,eti"a.ttju."dfirf"rccft"an,iri;Lreliiuree,aii"tdtsil,l:'ir#sesreeii,pkru,af?.c*stso!tr;sr,r"ctufouiraiet:.icr/lrtfe;ro,rTijn,eu$ldea,iisa,diltirtiiu.,nl,ertrn..i?urdemTiIiee,i..l.nt,,n{if,m;ipi:e,ln"n,iturduiliiTdentut:atm":ai.ir,,mt!tuo:iitccci;ltt;crit.til)tn,tr:,.:tnixir,_Ut,it,__:et:.l_1*:_.; ce.eu ce r(rmine din efemerits"tea tnnsnit cle tlinr:c.io de noi,

dincalo tf"e Tnonnint . . .

5.

I;ttrrtii tteacului nostru i-a fost cla.t sit fie martora celei

mai zbttt'itt.mate pctgini clin istaria ei. Intimpldrile ce se
'petrec, rlirt. cc in, ce ntai. surTsrinz(ttoare, n1-L m.ai au aspet-

tul fires<: trl, legii lucrurilor Ei nici controlul traclitiei, rtl
normal'ul,tri satt al tn{elegerii noastre. Totul, se pare cd. se
petrece pc r/o,s, ca o deuier"e haoticd. de Ia linia dreaptit n
obi;nwitttlttr ,si a cal.mului. Se pare cd ne gdsim in, fala.
eelui ma.i (/rrli lrr,s proces .de destrdtrtare a lun^tii. LipscL t:trtt
inrunaroeesc'fmtra-b,ligsi,oienclueeTtlzr:xoet,lritrnrtltl!'ttrt!.ltr'ittrt.rtcam,onsr,satitcnoi eTtismtpicrdeioteeocnsrutccl-CopneearutcoeLlnL7;pni.iLeIsnreedtre.iunasttepeduleiignnaeenncBisfoaetracrcrrtciulaie,i.
,rli:;::':m?tn.adqeintiosamt,d.dteaimnaatleurciarluisrmilarSiinnterpud.csaorne-,
diabolicd., J:.:.r'ttl

i se pare cil l:,'
fetctirNi,ttrea uttrri nt)LL eden, clin co.Te, Duntnezeu z'a Ji
alungct cct altiitlrtt,' ,Adam din impdrd.fia de o"zu1" acreaftei.
lisris .si rel.itli,t Lui, euanghelia ;i biset'i<:cL Lui, in cu..zul
opet'a ei, operd cre pace, insufte{itd rre icoana Dwnt.tte- c(L llti :;ittt cottlr'.;lr,lc setL incliferente, sint acceptate co. o
'',r er ul:tttur et .rirIisetimgri tnitgipi ee r reaiitate torntalil, ltlt;,itit cl.e conlinut ;i sztblim, ca o sini.-
Crzti.e, i "ei'."wia,'ii"ti",i*e,tr:rai"nigrh;e";t;iz;,e.roe::s"i |i't;t- pl,d implinire e rrtrtLi rit fd"rd pr"ea mult ecou spiritual in,
iii sufletul nostru.
e s i i e't tar

2 * Iisrs din l{azaret t7

^ a_c_ldAuael .cmre in Jal,a un amut.g at reli.gici? Ltr ritlec cle Ie_ Viala e poartcL tuturor mizeriilor, ntoartea u.n sen'Lni.

t ;tinistnul,ui? Dur er oasd. intr eb ar e, g ?" e7.L r d.,spuns !

N.e esi.tenaem-qd ca febra care se pare cd. ne_a tnJ{erbttztet'iii_ de i.tztrebare gen Hamlet ,,a fi ssaeuntaimneunJt inq,iiuJbdrirde1a:uucnloairne-,
.fite distru,s sttfletele,-s(t nu Jie spre ltropria naqstrd
termezza, fdrd obl.iEatii, tdrd.
fitemone& amanliior unonimi cle pe ilustratele unui ba!..
nritbugire. Paradorul acesta final pare preludiul tragic al agoniea

cts'L'tuib,fcsI eifain,t.ellusogticntdiutaiitsrl;eeeinmaonm;uieculecLlurleuoi zncrzioeltonlitredc..lemeeftpinicoceireeit'anl,.nr{r.ec.,-re,rcnziinooct'utiefi.qericigzi.it'enaazreincu!u.innnie!,,nieactrreiezhr.ee_ apocalipti,ce. $i totu;i, tragicul acesta nu mird pe ninzeni,
adtuppnic.-lereieaceansLtnnpcAteeuarl';sui,,it.necIieuilortomieifcdurdlrneupininohmntieecsctiradilnto-itreunotussau.nttmciudiieL.cleecrrlLrniinefinndabfcecuoruete-einsliao,ttcsiisiacpdrcmieriuttccoeertalere,armla.naucseaelscelidd-c.Tgc.-isFu,tptttrrso,oiuinrinn.thicetctcaeumtlnuiloctta,-ttgifieiitiic.eacslor.ti_,:at;chocnrcd;.i,i.rietii.tttcrncstniiLsinu_.cttuaaiult.t"rgiid[,zcn.ntilaandt(sbt.etatiri{iiaawit'i__ti $t tctueiplaola{itenunz-lirain,tecrdecsi efaiezciiardeecnxitLidnrentudrseunr'L,ae decit pentru
eI:
in care gi-a

fircut mijloace Tsentru sco'purile sale . . .
. . . S-ar putea intimpla cu dintr-un asenienea haos .rd
ia na;tere formele unei alte ulueamcui r-i lurnea omului ds
smap|i?n.eens-. cliferenliittdu-l peste
ca un acleudrat homa

Anormalul e singuru!, lucru d.e cdre se poatc uorbi asldzi ctourluAi isdtnedoczsiitt-rfllo, rmo{eualle[ruemni,ainttdum.rcpiile,;erfmrieeacid{ieiuundliiiisptdreeugcceiatrreeuic,-niutuislirziinlaete[imagiummeaaa-ii

o Ittcruriroi si intinnririrarl. reci gi mai nelini;tigi decit ualurile rndrii gi ale oceanelo'r'"
un abi,s,sr rrn'r;ucs, cure clu
si ''ingura prisrnd rlc crejinire Stnt culmile ueacului nostru . . .
omului s-a noscut
L,t 'suJt'eLul . . .Ictrtd Doamne toate culntile acestea, care stnt, poeter,
cele mai mari pdcate imgsotriuct Tq! . . .
unrnPe&yiicucimc[teot\iseumuirci{1aulLi,uniuntsnti_iuel-etgr?aitniilumisemp-aaadcadLiucueuag,ectciruduumd.teaiurbi,tnnid.n;taeirwCsiateicmntlinenaea,-ispnosauruiaiifrllcegaefl.ueuuftoulr;rhtic.itine,tLnurtceauutrii.neoimme"cgsara.pniiiaeucmincnU?tlouetLnrallmelinemigaedatlearulc(ili;tu"t,"usiie,.uic.*iliiruDln;ti;iee.e,. . . . Miine uom Ji, poate, tot atita de buni gi de ingddui-
tori ca Tine! . . .
QUO VADLS . .. HOMINE?

6.

zrriii"nln_octIirnis:teEtif.edliig.nrceddi.mnrion{dartnea;urieb-i ass. ,u.prf.ddietriztrddd,,t-usii.atmTfciscaaJLloiltiticsuf1ttlecdtui'stnmctzleiicnA;.jlrLucaecaalesfciianrdn.,,ttualrco*racitl,iic"lnu.-cfifrrau"t__a TJn in{ekzltt at lumii uechi, spuned c(t toate legile ome*
c'pIt'T.t*o€terad[asi.cssSCltreptrr'e&rtararnfsitedfc,mu-otalriadsmsdeu.thtersgompopcofi"oecaota-iltrlenaiionlcu{taf,oedde'eE(r:r.lntpetioictttpard,ici{tlcnutieiaol:l},crasnuentttmesaisei"wegfcsoaioe-tgpanulatrui,icuscorlpbealeseieipae.cpsftr.b,cdic'csarI.i1eiuusefitdm'ab,iterntzrupic:ut,rlc'mthicsindii-lpei,mtri.lbnriutlirmit'.ewgni.7ib"tmi:te;etlcdieoatnenrssioriilfn,'n,ogojcisebieirnuolnldsoltleiez.r:.i ne;ti i;i, au. iz,uorul intr-o lege dumnezeicLscd.. Ca o ana-,
ulsoopgrubineees;cicdipl.ettroiluaisitnuecsls.cpLrriueincrirlueplri*ascmecsahtaiaancreecleufaliecae;ci asarddeec-lruetdddige, dmadmucidep.succtlae-caii
Iisus ar Ji sco,s dht c(rr{i, El ar rdmtne pe crucile troilelor
de la- marginect drumului. Dacd acestea ar Ji arse, Iisus
ar rrddrmntntneelninbi.:s:t<r:frliecit,uial rcrdea;ctdin. biliosre,riccidleciadrefsi tdinisutrluosnet,oJloisguisc

ar
al omului in lu,lrte este sd fie o necontenitd. aspiralie cdLre

Diuinitate.

Recunoagtent, o uia{d a lui Iisus cere o anumitd. d.ialec*
ticd., o anumitd.'irtlLlegere gi, mai dles, o anumitdt trdire, o
{ngaeu,aulzVundi.ionpnteqeossJnt.iotrurgu{iimt.-Vlaaiinani!,lnuacc,leiInieuntdbem.inrpaoeier.ao',cncoimimnris.aeicanlret|redia.arn-imnzoteruniurit,ena-gcilietiicui|ttt,zcpfrloeicsaottie_- enutnitd. emolie trilsticd. De aceea, nu trebuie s(t ne sur-
prindd faptul'c(t itt ortodorie se ttorbe$te mai tirziu mai
;i
pulin despre o V iuLi. a lui lisus. De ce?
O cauzd, probctltild, s-ar gdsi in, mentalitcfieu si in at-
18

19

p!dmlt'itc'aos[loattaro'.:ir\osutcjeue,rl:eert;aL'l,ensesptiadiein.nl.tnhurclcun[caapials'uaretaiirateotdlec,rm.tpirhn.Irsaticnprdtirrurndltaaocscimdneant,eoeLeinepicciniousieszroamucclcluuianslldrc.ccallleecectleco]icrturiiizprrczaaotlrcotett-.:u"tlc(iorct,i;),iitiiigipiroirtrr,r-s,.tpti"ron"_ Ehelic si al clescoperirilrn' scrre, pin(t Ia rintit{t Iu care nritftea
cgtFI"it?ei-'li'sit'liiiu'IocitDa,ystrterutcLorcet.ott\tsll[pooitpnLLrruairlirtrdmIdraiute,eifircte,e'eaanAIrlrilcrse/afil,ot.aeztsnrsitit,c,auu;toiTtsaiptteser,cdicctaLc,elrt.ircustarclDduecteLiaeteergtg'du,cretteetitnlaclpulclianegecslerrlttouddnerslu,Ttpn;ccteuactltctrrLrettttecuLir,tigdctMires,ti,(raisrc,c_rr:dtiiti"ici_"iafte.rair_t,!co';Jidrs|jltu,,nrsi:t.Itit'tre;LtL,,r._i noctstrd" se poate ridica spre culmile dit:initittii.
' tsi<tosIirr-n,t-''it:s,psrldtl'cNtultoidecc-zrtcurrelrlcLiiAcaXrrrr.ze-nLtltlersIactcLtugctesLetellarlfLeenairu'ri,isart,iecl,c.lileoLcielalmvdlstplrase/tudtts[t.cdasraiirosniindod(.iinddrn)ictMgtiic,neroorrtecitdeetcadroi,Luaaa(nuaoctec;rro-ireitrien.Jceicposeniaaulal!ilrirpitlncp.eduaIectbreioa,coutl;lsiuliddtnticmpebcicnndtfcd;u.eeudcstap,r.,al\sirc,reecoataaiiatedscietcpllmtJrpauoloolSiietcsrucrnilcui'aelnnltrcraea.talerueiitic.-t:gndmcrc.*'icreoira.minntuurilllinuolot.it.u;rLltesnstitcmerlue"it,rtnmecruitiiincrottuiniredatl,".suteae,dottetteied(gr(.r1s:plttii,rreru.,c,etiitegtorjhan"tcemeerc[ecitntsliirtoi"cieslnsit-soetcncltttiteiau..l<tircoed;Lcnst:I]hendl:rintn,ctis.cs'i.rc,trpn,,lccirtiteus!cturtilltielialt.r,.itiinairlutrcttcatrrinsiuptniltr,star'cdls;cii,,_ittta_,lr,ei,-.e:. i4mr?i5sIltn7ii1dust1'teo:nsnumfip1-i.dCScs",ratre,l,eescrldeituiultcnqogetgdlteulttrtlrraai(ppDsespubeuaaepnadetlrotrti.cmtstrtaoLdeuleo_escletiatnllprnneiiuiarmntaetpzoitpae.rsiiioDyupnrgeEttltirtureteieatouneo.Ll,mdttziiaeccrnapinden,lpceaelct,teceu'arz[iaaut,cceiptriletcieuiiernaniclcltlicdtiLts,!atrir.t,"utstua:cnioicsobt.c..tbiipo,teditisaorutoro&radisrennniteTei""iatptapem,7osloiacependisnlinlmteaalifutdcitcna<ir,ed.litur"ro:t.ntnheicn"tcaeaitr,u-"prtrtieiictecrnal,o.a;acc(,ntdcrtno,,ocd.;se\nrr"ni;,cetuois,,titli(qric:d;,fnlaLri;itli,rnr.ie'rt'at.";ppaat'c.rLi-ero"iiioiris;acntcil_t-_udc_tee'ii
sxrsdpltithrotiLiternlqeetDclinimiulgtteeacti.ccildtlqailioeccto,riaeaa,o.te,e:rrailurauiu(i.tirai.dnNu{sDder-oieucorcLlnirtrtount,pnlic-euuelalioiisztetrLeili?itec,t,ssst^rttrmsuLesse,.(cisar)nc.ruiaji?dErerolturpcriamccbe.ia,ent,u-on;doatJa.-euiaarseaesdass.esrc;LenicaitnltllenreltzunclcaiLl.ticeetienraccLteeltiiTzinrlnntz:tior,aiiuostiiutnibpeulsuiite.rlcrurinontr,tzlu,cesi_a:.ii,ie pltiaat"tiu trepte de de.srir.irsire pentru om,.\pt.e a fi tr,rai anto_
de triiirea ar:eea'm.istic(t clintre,' eilr,it,,r' :li i;'p;;;,: ;;"
tutct.stre ! Sn/e.

tctialolo!rltcli:tcrlir/yet,i)tuu,ospeispirs,oper.ctoereglntcseitnLtrrs,teudaetoaenst;tnnpeteltrbsrieaseitzcn.maLiCig:mctadts,nttearIrntnuuo.uicm.c/ljoeq,sDsrL.e,raoi.Nir,plicou/cuIaimd;sn.jt.mestsrlfeuirudrcoos.prbcrtoLlrbtla,i,iiintllesciatltlstleuIrI,cclaz.ararnrbsetl/t't,!,is;l,1;jci.i1ietrtu7e]?2c,sntt1ltot.i.ntrrtrr:,at,,._ti,_rtl./l eiiitiiacg'ctm*stn'rt6utza":uueulii,jdnaiLtfri:rel-tnre,r,cIaarA!a,eytIeaitte,Lc)teoutEriut.tirc(eo,,si-lrld.,uldullcilt,etlor,..,JE,eiueIi,el,rliii'rt,..r.trgi,s'sritasiA.lplslndtttiettrtLglI,ciu,'agcfsirn,srleds.iionirrtu<zqgcttrrtstittureiudnpetttcni,tttianzr:iiedertatndcttger,le,n,ci>tlltrmeuLcuuau.lnii-irrnnirntmaitLudseuecic_ln..t.leailiaooietepnitlesEsoutaailueap.zctiam;ni,tsatuii.itellnentegtieie"nnuise.gcinaiscnitalinutteltl'lnerlue'eurnicertme,m'muidrJictectuunrate-eeepeanuiiollleo.l,ierottple.eqDm.pcrsiocs.l'artdee"e{pueaciipraLlzeiceep.ears_;idtntnuin(irar{c.tltei't_rsee-,tdrriasfituJscii.aui"i'gnriicr1atiictc(.,rtanun,btteer,lrrceeiruitu)usrir,l,upntL;rta_in'r,iiitnilii(uiriitcltinn:c,ttciiih1L'rrciiiecessriagriiet,,(,isf.t'iiiilte'"iL;arc,ali,geto,S-,irg:dli"',la(ejitptl"or_:trieuritc_inr';;i__i_,-t_!l
tLl!.ceuo. Numai sd.-t intelegem in lzLmins ad.ez;drulu,i euan_
ixL'iUft:pcltuw'::utoule":utolbcrti_r.l_e!!l.ieInr,tl:r,uet{s:oAoedi)u"uilnt?:'opi-.I^qcn:c|fure,!elci:ebSnereilerrtoystt,ticisneueuritnarede"rlbtueLttr,uu''tiae,irt'tnrt,.ttpnl,cs'r,ti,rl<t,'tteti1tr,itttlt,tttrLrtttrop'r,,ieT,,tttrstirtetb,.c,tiifiL.anrrtstrusteelor,eeitei'n(neeljq,t'uduccqta,ma..erleint.tindaussr,ndnt.?edeiratlreic,c.ueertasu,nisicung"ltscunnuolldsii\iuLtn_'uIrjeupnu:eLja-iirirlal;uItipmu;infioascetdrf.niubcrtceirmiii(i.:lr.nocneartsruai;;lpiGlci.nnasrtiiea._r,caepns,pr\,tleiclonli,n"rkcel,teo",iog:emui{iSptatpig.|eoenrsrao(ecta,ittxgiuiJ.ldtns.et-,trleLA((i,atrRa,tt's,r,d,itfi';icciini".insilarediiep,cei,siorstl}onua,caicurrc-ltrr?i,ettitusflsist.!,irt?ur"ln';iu>c'i.ri_:s_tl,et,,lilj
20
\ 2i

sinten'r gi a ne strddui ca suJletul, dupd moarte, sd. se iri,* |ac r;:tumite mdrturisiri ht. leEdturd. du aceastd carte. L[d.
ieresr: de ele, deaarece, lucrul acesta nefii,nd ch.iar atit de
urednicecLscd. de starea aceea pe care Dumnezeu d pregd- ilrlci' .\i autorul fiind prea ttndr, se pocLte cd Ttdcdtrtiesc. Re-
tit-o celor alegi ;i bine pli-Lcuti Lui. E un Jel de ascezd a :.ii.i1to,\,(.: insd cd lzta'areu constituie un incepwt irt a.ce.st gen
spiri.tului care trebuie sd. caute cele al"e Dzt'ltutrui, un f el de i:z ii.iei atwra noastr(L ,i y2oste tocmsi prin acectsta, gi o
ascezd. a trupu!.ui spre a nu se tiomtqpolatmsacthi iimnbsaurmeuaTtfdiicnctgt.ee-i
f.iltsit " am auut intentia sd fac o operd Ce prin
Ior, in llrnla c(Lrora clpare
Ia fa{d a Mintui.torului" ii-w
noctstre, asen'Lenecl schimbdrii e pcctte cea mai clureroasd., ;tiin'9d.:
!r.ci.rt'-{irifrajiarsfeirucittstoighartacnedl mult Academia, iar credirzciogilor
III) Cea cLe a treia eta.pd, spiriLuald prea pulin comestibild.
cea ntqi spinoasd, dar ;i aceea cdre implinegte tot mei mult
desduir;irea ;i mintuireo. ldszis primegte trd.darea apasto- Oli li,rus gi realitatea Sa mu se gdsesc in acudemii,, ci tn
lului sdrutul lui .ilutt:.;;]'i.elie qi in bisericil, in tradi[ie ,si, 2n cre;ti-
l-oc, luLdeiabn-itz.sdrut fdrd care inuierea n-ar fi um scris. Poate suJletele
auut cunx spune 'ttiit.': . ilentru noi ace;tia acesta
in chiTtul
t'ti-i., i.:oriz ltutga apropia mai mult pe lisus... uorrL putea
Primires sdrutului, a trdddrii., a neprieteniei din ptt.r'- biru,: ispitele ;i ne uom in(tl{cL spre limanul nddejdii, trdi,nd
tea omu,lui, era insdgi acceptarea Colgotei, cu tot celuarut
patimilor. ,xu'trt::"te taina inleleptelor sloue ale Euangheiiei, lui, Iisus,
prhr. ciiutarea neincetatd. a luminii uegnice ce cobcard
Trd.darea, rdtul in sine (cdci nu putem numi bun in- JsufJrii ?LoctstrtL din cerul iubirii diuine.
treags atitudine de rdzurdtire a celor ce-l batjocoreau 'pq i{u mi pare curios ca aceastd. ccrrte sd. cadd gi im mina
Iisus pe dealul Cdpdtinii) are o anurnitd" semnifica{ie qi ca-
anumitd.'uuloare. RduI ;i obstacolele lurnii stnt can- vretnt.ui cititor eurelt.
pdtd" o necesare binelui ;i mintuirii. Acceptareu lor, e a it.tuit{a.t de mult sd Va fi,, desigur, unul clitt aceia cdre
uadd i'n listts pe adeudratul Mesia,
di[iile
acceptarea sdrutului lui. Iuda, in urma cdruia are loc gi'
inuiereo. pe urrc L-au nesocotit piirin{ii lor gi L-au ucis, in ciudcr
f,ncercirrilor de a-i trezi di,n formal,ismul lor sec ;i clin pa-
A IV-a etapd, e glorificarea, ccte 1:entru Iisus a fo,<t tologita. uctnitate de a sd nnai. socoti ,,poporul alesct ul lui
indlfarea la cer: e ultima gi suprerna satisfac{ie, rdsplat& Dunt;rczcu. De altfel, ;i in scrieril,e multor iudei, sprre
cdre se cuuine celor ale;i a cdror uia[d s-a desfdgurat potri,-
uit inud{d.turii eu anghelice. clar ctnu-virLqere(r cd li,sus a fost cel moi sublim Inudldtor,
cel mgi rk:stioirgit profet (il neamulzti iudaic, trecind se,me!
AstJel, putem conchide cd uiala lui lisus ;i euanghetiw peste irtjosi,tilc urnilitosre ale tslmuciwlui, atribuite lui
Sa rdmin cel mui sublim ideal al lumii din toate tirnpt"trile
gi de pretutindeni qi El aportine tuturor prin ue;niccl m,in* .lisus. De ul'(ciL2 nu ne surprinde cd ei si,nt cei, d.in ut"rnit

giiere a impdrd[iei Sale de ueacuri. care recu?Lo.:r: rn"ima poporului teocratic, astdzi trebuincl sd

7. i.rzdure cLL r(';:('tit.nar"e ;i amdrd.ciune nesacotinla acel.ui bEe:;-
tetn d.i.r't cut'lt'rr l.ui Pill&t: ,,simgele Lui sd cctd,d aslri ra
ganOismcaurlieu:l;ueratdtg-i, spunea iEnclnmooindgiJ-qtiioduurc: e- e ca LuL or-
eristenta et, 'noast.t"it ;i, a <tt pi.ilor noqtT"i(( .
face loc
Cu crceste cli.nt|'wri, am incercct sd scriu o uzttld. a lui
trisus. Cine sltt'r'ii, cd. ua gd.si |mtr-insa ureo nowd teorie
asllpr& persoa'itt,i cliuLne a lui lisus, ua rdmine dezamdgit,
mutd. Dacd ea np este dcest organisim, cttunci,nu este ni* cd.c!, trebuie sii, tu,lrturisim, lucrarea nu are nici aspectul
rnic. Acest organism uitt, est.e supus insd legilor timpului:
sint c(tr{i care dispar dupd zece sclu o sutfL de uni. Unele din t-truei Ttolemici ctt. <:: lel,alte conf esiuni gi nici caracterul pur
ele renasc dupd un timp oarecdre, iar altele sint nernu- dogtn'LLic ertitts 1;in(t La ,,cornmunicatio idiomqtu.m6' in
ril oare( .
Intr-adeudr, idealul oricdrui autor, cind i;i scrie ope- liinta Sa di,uino-rt,rnand.. Izsus este acelcLpi, adicdacelayte
rele sale este acesta. Numai ctL realitatea este alta, dintr-t;' care ochii ntitt{ii si ai suJletului cregtinilor ctritz toa'te
uind care-l seduncleazd. pe eI insu;i. Ar fi cazul, Tsoate si.t vescurile L-au ud.zut .si L-au iubit ,,cu rnult mai mult de-

cit i,rt, zil,ele trecerii SaIe pse p(tmtnt((.

22 Z,J

IISUS, FIUL LI,II DUMNEZEU -mplupavnnicfsjfc:so1sncil.un.rreaetactice1mieconritr.lzsen;rsraa.t-tjrnDDfbfietsoefiuq-i,lteJgr;ee,tisitetlli"ricrcilrrs,tnud'r,nc:on)eecusirnirraviiccr(ar.isas.rpgigulliDllacli:hrts.cnneutnonuebeggfriuic.lmgtaereriiraIZiiaiogmut,utjdiidrl"daeav,nmosn-iiiDcsnncgum,e,mdrfodmocateaiou.icnnta.,fmpiup'ziitnieruioipirnlciunenreroneeconinlloeitedsoCniunnhatdeemnineastrrcoeliiariaAierpsdna'fivauz-el_sacicltoaiee,nreau,lncaonmcrAic:viutolldoBiida]eiei.ro.rabdrDpaacluau-aIdlnni,-eppdec,rinvsueidusetciaelcirltcrieop'leiuarel-cocli-dttnusaArrriiirgsissinseaenqiiidesneun.sesdtecidtmuapio,reudplrbpbeizeputulerrtiIuaerieii'iujma,tunmnbactnils,eutCspoetliliaiuutdadet,aepnseiaiomdrn,omeecatc.dnasepdtmnngevrvafiuneEarIaulcari.itrocaieieunlcairtiualDrrthalniaizeimncnaeier#upruieec,t:gccpe;sirrteimpoauid-hpiv.caaarS,aisna"iucnalslrnrcaeurccirfic*tevttnn.tauc1aeflareuiazAtriedcrenrnuCulc,e-einli.iornii_drdglmunpao;^ltmtiditriate;cac_,ioniimoiiei.i.t,aiiiipir";i,ncinnieic(u-;,_cuiuapimt,.c;aeci_le,,t;ppOechnrsiuu;ta;*a;tud"lripii_uio;a,n""iisAcr;t,e.;Lrr-n.,tri-a-"o_iiinarlf."_ln*anun_".ai_toe,ii

ovoi:r..do crcdinl j p,1Lrsruilfelcilnulu[ai.ttr,rpproubs.leonrnreelnoil_.
rcr dln toale tirrr
dr-ecilgdtoo:prseen.dcciniutiiinsdlustinlbOileirpccrrnAuennoliri,ir".'r'-pi,o.rr,t*unI-i
aczArgebAuuejuthitulae_uurnArZtoAsrelanlhauiupe..sit-.tiurusli,t\pdrrsf4ril-,tartater-l'trr-rlnr<t-rr.z'dLlr:tcl\sZici4,oruun1x:lart_sadririrzs.rr1n_lidaiitrn-r-:--il.tlrrceiuritArcst.Mldsialetieneatoerpagl-iiadedetrzeioiilb:csneer-uc-zi,iNp,n:aoep,_e{usn,saenednenst,iirnotstutangriiiiclmuutealinubnssclpuuteulgu_umcgnlaimntillaeetcseeiraooieeiaivntrnagscaitaitzerugtpis_ucuelurufetoouiiilonnilrlRror'tcdcVn(er6aoidiupnnigtnii.siitieaait-eit,Cisp,.rnufepd;pu.tAgiIr".r?"":.tcob.rrirtu.vtuiIo33"Ruit-nn'iuprnirc-.;ct._O"i'ei-"qdin:-.a*fi"'
cispficncsztnieiera"iiptcfc:prrararieeeuVIeuie'in1aairtctzttieec'u:eagrerg"deeaanffi:ivraand.,ileiu*iacutitp:ninancaclnluuuittnsogerisei.ttimuiihrOifooonaimnerlrcpsgsesibcEyaoisaei-alitiiseota:iaeorutiriati9ec.,stnurssistaoistcri'er,eaDusncletiveinnacuitiisuio,nensauspmIc,ruplriadfciesasdralrpnduuiiuicctvle,euridris-diadoleitzrt.oenpasea_rlederim_ueMrtiati.uaeta,c-oeecacEoa_iitnpunxaiiellltvni"uirtdtits,.aDaeidenrieiat"nnr-"e'grsirot,zngrs"ueet.urunei..phillil,f"e.rtomeee"A-vnolfiriiicmeonar,neiriioaerni."s;nczft.de"a,rriemda,eldci,Lzrjiisr_ruguricviurinu.nrciii"lr.ir.isr-crtaedpltnrceoesoetiitfac;deemiai.imcrsioriuriindela.anet;e,nsaal;mdate"c,leero,ltiuoue,eidamsrusi;niirocc"gAtuo'ne"u,u";iancitnn;Jccas;eio_pirat.inrizecen.riultg_ss*daac;..r--;l:
.zLnretui"cuimi.,Idilinsunivcumemis'oAea--aloi-ffaimsicceeisenvnildaeOmua-miasnseeiccgimh,anial,piacrCe.ci acocilduaederaees,aomlAls_ecddabreeeiarvnperdrie"eurru,flelicrnicsnt{ridiueVvnaiEeaollgaE-i";id'"iD'eii.u"eamruminuoe-t__*-:.
mvcseoiAsmnrNragitljiilisnoniccicdrouiientitonpcimonuriainensmiotprosdertdriarvstlimiegnciiepeipno,a_utprne-iinn:aIrdidtsFlfudlacasi.cnirloidmTarnraictitnaiaeMlla_nrrncria,sirdrieei;i.n'ad*li;,mn;c,te1ointc,rsl,ei'.v;t;iain;az:iriueet 'cnnrvuaeri'uie.rnsiAtIicli-ant,u-urepunnptreraplainoani-ocnv.cMuiudinpaiialdi'clzrr;i:rrc'ioi(lnnr'lnsrrrtc)iglrL.t_"iiilbo,rt-oscurininunvtceu.anerrlaaiosnrtlnguetietdciirgnderd{tiiliief,uciidmcncedritneieenzadderbee,usuxaeilainsbvrertuueinlcm_n.et{eialAiatuh-mlAraunnnralj:tngataeira_dnorMe*i"a\va,i.nl5lzeltardUuaia_s_it_i
tr"un^dl.r,inlnl:1eltcl s, piraazcrbaust,cpi.iudri.m1trei.aptpl-i1tratientaeapEdidcsinafitn,ofmmenoieaarlalleuoai
Dumnezeu, crai-l d".etu3t^00T0ljodledaensi,pciriintcd -Angcraor_eMioacinuiiursd in impard{ia lui tiinp
Ia lupta contra lui Ahr_rra-Mazda. zdrind lumina, porri,
st.re de incerti-

devenea stlpin:r

NA

2s

/

Zeul bun fnsi, cu. ajutorul in{elepciunii gi ai spiril,elor ',lrr,ir', intrucit preolii brahmani nu aveau prea rnare in-
sale, convinse pe Angro-LTainius sii incheie un ainisiitir.i tlrr,,rri.iir in provincia condusd de neamul rdzboinic aI Sa-
pe. tirnp de 9000 ani- spre a l.ri,,r'. ,S€ cbsdtori de tindr gi avuse destuie satisfaclii pe
arrcli speep;A.enggdrtoi -pire"{nalirnuiursi::lbl.rrrlrirsuti ,;r'\ i;itualia iui sociala i le putea da gi ingadui. Totugi,
printr-o. vrdjitorie il in care rr r r g;3si nici o mullumire sufleteascd qi fericirea dispdru,
tirnp Ahura-hfazda ci.c:i j,..t_ 'r rlri',t€ra fiindu-i preocupatd. de deqertdciunea viefii. Frd-
vreme de 3000 dc ani,
mc.:L vdzutd: cer.ul, apa, pimintul, po.nii, animaleie ri le
on:, la .jCu zrle. rrrrrta,u de a gdsi un mijloc prin care si scape de durerile
oopapmir'riluru"u'ljiu'l'.iir;ine-i.rA;z.cdihn-oiudnruian-h-s.MeiiinlaelA.zrnrden{agrino,imc*sileuWtniclaateii,nnLbeiiltiiosdadlisaenit9vimiia.piinzCalJncueCa,tauccjirureeatadoinl'ridudsrnilii-earod:crit-!s,;u,rtilie:tnra!ii:r,it
'r , rntovdrdqesc viala gi ca sd poatd medita in liniEte, intr-o

It rrurri zi dispdru, cununindu-Ei sufletul cu singuritatea
1r)ircirrrilor. Ceea ce-I determind pe Buda sd se retraga din
rl rrrirle au fost qi aceste patru imprejurdri in care avu pri-
.1,"i,;i sd cunoascd gi sd vadd cit e' de amard suferinla.
t-ar5T, ,s'.ii"ptsac incepe de acum inti'e ini,r-o zi iesind pe poarta de rdsarit a cetdlii, ca sA se
cunoascd incd cine va finavpintugreit.eprcieniovrencli-ratlir :rei" r.l,r,-'d la una din grddinile sale pe petrecere, prinlul intiini
rtn bdtrin girbovit. Intrebind vizitiul ce fel de {iin{a e
lul
Zataiust,ra, lumea va inclina mai muli-spre bine, el liinC
pacreemla icoaraed-iucfaeciensciurnSoasocEuitadnti,ncvadrleirtnudrascibnudnud_s. eEicrluinit:rr.t_ior . Lcesta ig-ai uaudzaintdaccedaestduninsfdimliEpalureomnepcidSrcuuiatdv, irssetainEtriisbtdStriq-i
su_-
nefr:a
ic_ iiprri{,: ,,Cum putem fi atita de orbi in tinerele, ca sd ne
,AC1cbi9choa9:autier-rdir1anirl,-iecIrep{;eaiitsizmntdavubaooi,rrlveliiamsavteermorcgraoeeirindiciivrnundnieaoiiamavsqipionteivrrlaoutnr{rrieincafceiieatlsautcuiimnmaparuipeEnmniidiuoueinrn{ve3iaii.szjiruiinnnlcealuecilcpliidmripuitnai-r..
! 1irrirdtrinim de pldceri? Intoarce trdsura. cdci plScerile
r-ur-Amlli,iilcollaots5e,siceEIainndimpiec,pcoinadrtaEtdiuecadpvuosi, imbitrini cindva.,.
1 se intilni cu un
rs,,rrirllirrrirllnr,:or<,il',rri'.redaincce-aI srnuiEpcrdaEinmimaiicmniucilet igiE-lifddceugesrdtdsceiugniniidevaisecleii
fAvlfrc_ulihohiiui.iiu.rcnsrrirparA,iCarr-ir.ilnhevieu,fpeagrcifzxraroedlti-sdclale\ti.q{inna-cisd-zaEudrdidea;eier.-eifi.aApiicvdtnsuaepdtmfeeocnaldui,trooerupanainturtirecatecaBc-art-ieirneieanevplleoleiufrcroiiEac^ciitirneAeios,nmitig"snapriomdin_mrai}rds4ippnttaiAutoairnir,itiiuituusiirnas"ieri {
gurlic;sini tvliz;iitpiuel poarta de miazdzi, intilni un bolnav de fri-
; spunindu-i cd bolile pot lovi pe oricine,
printul sc ir.itoarse acasd tot mai abatut, impresionat de
'1 lantul trt'rlrurit al nenorocirilor ce pot copleqi fiinfa
rtoaslr';i.
igrnaa-slZeDggaiutreaapstaiupnsectrtcir-ttaeor-iplslusreepiivcntdodidntop,izseearamtoloanenrrieel anlrieugtdliifegdciceuinuirtsdcnpauperlreasNoivireincatraz,lrarclauhicoe.tmesrtdutlluviiiliocsla*e j in slilsil, it'sind gi pe poarta de miazdnoapte, intilni
rLut aur'r'1, r'r'li;r'l,or', care primea mila trecltorilor intr-o li-
j trilLt: tl,',;;rv r r".,i I ;r.
mfIf,aa"pmamt.TSiieliltiiigrae.die-ld$T-aSdd,ira,aeteakianpirca-ecreielaSnigspi!ati,uaeGdti.ianncsuSductCehBenaanurlmpraadmiEalanaet,eiv-acd,aiusSdtptauoaudcptc,luAnuhdluciecaemsimitleoeanluenincspoueiioun(dasdpueipeiuculaisoennjntuleenmcn,1iescue,.tlu;pn:rttlitreetdd.l_uiiinrn"it i
L-incl rrl'lrr (ir ccrsetorul a renunlat cr"r totul la pldceri
i gi ci nici o 1r;rlii'r-i.i nu-i mai tulburd sufletul, Gautharna

cr€z.u cd a dt,r;r'operit calea care duce Ia liniEte qi fericire
qi cle aceea st' lroliri si se facd ascet.
Astfcl, lit vir:rtrr de 29 de ani igi pdrisi familia, ajun-
qind s5-Ei forrrrrrl',zt: si o oarecare conceplie despre lume
si viiila:,,Niuril nir e statornic, nimic aievea. Viala e ca
neamul sau), Buda, sau in{eleptul, o sciriteie: iest: rlirr lemn prin frecare, gi se aprinde Ei se
a fost numit de ril_ stinge, fdrd sit slirn cle,unde vine gi unde se duce. Este
magii sii ca intemeietor de religie.
Siddarta igi petrecu copildria in jocuri car :i.inetul unci lilt,si in zadar se intreabd in{eleptui de
poralc, l.{r5 mult cu Ei exerci{ii cor- uncie vine $i untll nlel"ge. Trebuie si fie o supremd pu*
si se ocupe prea stucliul c;irtilor

26 ,.|

tere spiritualir, in care putem gasi pacea. Dacti voi at,in* r.Ir.rr,,rrr,rltruirrutirlrtuntrors:av,iotdiiaatsun'{rca-eecfiipeiccLulrselb-ntrpiaitccltioion,dnarct.aoetlnimnscttpite;aoopttuetruiaelinuanrilemeoliuilmaqeiiipotit1taliuanspida,rr,rricncnaaangrlineiilvcrl€e-ear.lrxicrimGsaintraaoeduraduitiehlldamnset-irrillltltliaitii
ge-o eu, voi itduce lumina lurnii. Dacti voi {i eu lit--er"
voi puteer liber.'a lumea(..

ln singurAtate, ciutd sa aflc sccretul ch-rrerii gi taina
ncnorocirilor din calea viefii, cercetind pc rind mai rnul[i
asce.fi. Nemulfu.r'nit insi dc ceea ce dcscoperisc vrente cle ,rrrlti vreme in practica chinezilor.
f inir-rd t"am,i de istoria veche a Chinei, itr care rcligiir
nrai mul!i ani, incercd singur, incepind pr:inti--o arscezA 1,,,','re un c'ieosebit rol, depoziteazil il'l ceie cinci carli sfinte"
severir, chinuindr,r-si trupui pcste n-tirsr-rra. Dirr rru gllsi nicri tradilic' iI
aculr ceea ce cduta, de aceea preferd meditartiir. inlr'-o ,rlt, chinezilor toate obiceiulile li intleaga vcchii

seilrii, giisindu-se sub un asfmlaouclniinri-rsphuontseprreitnctlrcuaplrloulrplelettxciirr rll,i,'r,crliltEgeexi,i(isrnrStraaia{s'inopugnln-iatTlieisir)'.idnqgiblfliranceDeleumtosnai etpezeed(tTte,ip-nescinnt)rd.upEreiulsclc',uApcarcirenesctlaeDtl-ciunlc*sn(i-cnli-t)'
de acolo pinir cc t-]Ll va
ce-i fprfatntriuntaadmevinirtreuari-funddeasmcoepnetrai lperianlemicndvitda{{iiretutrriei isiciilein:
zeu, iru tia itt legdturd directa cu oamenii, ci numai pr-il-r
.'.'1r-.
rtiul, originea riului
virzind cI l3r,rda e pe ;i invingerea lui. Mara, duhlll ri"iu" rrri"jlDoteilcacireesapircihleilnoer.zul adore spiritele (nu pe Durnnczetl)
ltimeu cle riu, ir-iccrci'r
cale sil scapc
sd-l abatd ispitindu-l, dar Gauthama fu ajutat cle zeul
Ilrairlna care, uri-rtindu-i-sc, il nrga sir incelipit c_r;;cra clc iltliJuisuuaii)mA.c-n-<lSlel:lrttzl'rlsct,n,t'nr,uirpiiiscaIiepitujiei.ulrlridttcfeooeorrEn5liistpenisAeiecnidauauincmnlnu(aCitpniaojoiumfpinseopgecrlhaardaimreientruieelldu;rcem-huesinn.:crouclcrrilififtuii*tctuisi,ari,lislcctortclrsrtlrtttttiil---i
rnintuire u lunrii.
In escnlii, inviilitura lui Rucla consitit din patnr mari
acierrirrnri:

Adeviirul despre rdu gi sufcrir-rtir. varea ttttt'i bucifi de pdmint de cimltpreirriitrtrcrapsJirlr,atpr9oid-ucsrer:ltecr-c'
AdevArul despre originea suferinfei. rea dc
Adevarul despre nimicirea suferinfei. 11irrr;rci cle miitise de cdtre
sint apoi rlt'stinate cultului.
Acl.evirrul despre calea c:rre duce la nimicirea sufe*
rin{ei.
pte'idns!irPAeti.rtiAsndueuffiermcruiinnnatrieitc'r-,c,fiutbopicttluairniclneeeensleetuea-itad,i nrspdrluesarficcees,.ruiesnfeufsrifu.rei,nfreifnrra-itrn,oltiar:ad:r,nt,.eauNalaafisjsutedunrefgeesea-- Eirtbor:r(itrr-ri ale spiritultri unan, incercliri clc a intc'.
meia o lt'lrrlit'in cerr:e viafa omului si aiba o finalitatc si
clipc6ftl 11,' rrro;g'te, aceste religii, fdrd indoialit, att ayLlt si
o inrittlir',' trtor'.t15, fdr5 ca si se ridice vrellna deasuprll
ssii'rrrvtirl':i;r;ilirt,rr;rrlrlrtrt,rrtr.';irrlrlc, ried$etainluisl m-puelurfieEc{iiuitnliui iseIisguissclsIIcrlisntuoms.ali)eln-
ceeil cc ciolesti e sufelin{d . . . cu un cuvint,.toate }t'gatu-
rile p:iirinteqti sint suferinfAl Originea sufcrintei stil in
voiir{:r cle a trai, in dorinfi gi in pliiceri. Nimicirea $ufe- invir(;rlrtrrr ltri li:;tLs 9i in iaportul de filia{ir-rne spiritua}ii
rinlei se face prin nirnicirea voinlt,i dc a triti, ii po{tc}or sPlutir'irrlbIeAiisslirttth,titscr(itrirrrr;lrr{i'rr).rrilr;lrr)t'l..lt;r1t,ltr,,r'r,rtincnsloecItnciomlttuiimmpiuuecbluliilrm,elofpiiaunlnrltareBltuuoCii^utrAeieznaAirtttuioopgrratut$tlseitir,;cirrscgiiangctteua'tr'tpilii.re-1l
;i a plirceriior, iar caiie prin carc se ajunge la acelista sint,
in nnnriir de opt: dreapt.i credinta, drclptii lrriturirt, {aptii
dre.airtii, cuvint drcpt, viafl dreap-tii, aspirutir-rne dreap'ti, ;i
drcapta cr-rgetltrc. activitatca irr rrl llr lca an al domniei lmpalatului Tibet-lu
sjztri,nlcri6,n.sIiiinscudaspcvlte'ilttI'tl)t,i'r,r:rr'rtl,ll,rrl'|l\t'tirtlrlLrlrutein,luiai m\azinanidItisipruzesiuaptuslednacscieivbliaorstelteaz|cudscealel3icm0etcrsleci'
Credirrcioqii sint cli,itori sir ic resl:cc'tc, r:irci elc, rllituri.
dc ascetism, a(iLrc adcvdrata ntintuire. I,Tlri prcsus dc tcate

sti:t insir dreapta nredita{iune, forma cca ntai inalti,r in dl'r-r- cLlrele tenrpiul rlr' .,:rr';rli;i negustori;i cil templul se giiseii
mul dc nimicirca suferin{ei, spre a intr"a in Nirvanii.
?otu;i, nici pesimisnul lui lluda si nici Nirv;rna *- ja in al 46-lei an cL' t,,'ir,l'irecr.l.c'uslei zccumdianniiirndcllld;(oirJnnrire. iri Xlri
Tiberiur trebttie C'
carc ajungi prin nilnicirea viefii fard Dumnczeu - nu aLi U'

c)o 29

irr (laiileia qi, Pereia fiir-rd Irod Antipa, iar arhierei inr 9iuDvtnmh3tvnVi(Leme1ne"a3-e0rem0ar^tm2dns*mp4p-iDpeic.d_5a7splpe-tuldu.-rieiue29ric.afrNlzpu,uiIiti,_Hdiilaa"ilk(ug.s.uia-iuas(nmrPnduli4.-.eCd-i.I)epsl,g0ia.uuNn.l.eji-ianenmcipzai(Enini2tiluani!zinaoslc,i0ie-a(-dludren(pursfcpdce.lpeodiu8rpns.iutumaeBdntl-cjaeHeaetmpieiieeuaclnlnaEetrallearas.IldBeg)ieuaaIofsa,nehsiirrnaApcnldnuaictoiesauntltiuuudsgedimfsdrliLipalrgthenuaeeiuvaddlumeiitElrImiiapdesmnedsd7dcfiZrt,',an,rbeueIdogiao0isdsuInemm4IoItppsc"nriaaadsrnleoiilneco.dnif.uis,diia-ucUd6eeUaeaF-r{p^lei,t.sre.celgqse'lacedasCCiucninnliiinariin.enm.tcoetccMlt(riei-saboaeou'eolcI_cieareriapraaaasJaeairagrn.aruu.u.rctgqedeiHsMcertaisIeeaeaaeciIeaacrtrlartni.at'v.pdiilt)mar)iermtveuiee.iirtteosaa.in,zieuc',,aBazai,s,rilr.s,dasuaei.ouonaccidiicctocctridanalrcieecA-uelurlsmur,reta_ea__aele.sll
Ct!7lao;u.d;ira1ni0icmdnIdartno.sian9eUd_a.ruaiIenCdnpit.nuuertimlonudreiecfu7ePdlbb.a0irnsOutaeraEi.lerg-UiAeiap.r-nthm,Cr_ei.arnllaucritueIiu7eedBaaAe-jpuceaeinan.ign6Udeso.eimlnaCamn. ed(ntaoioddimiAmecrnsdhntieeaa4luaaaausb.,ntiHaaufirtlu.iui)nnl.i
I,'; rr:t.tlinl Anna gi Caiafa. ,lcpvpsfnlIc,ncea"eiliai.eitirc9lntriucrj.{eeiCdde'israimCeoctaiu:noduuelemsidtlemtnluesuf-EiIaicsNamicsasiocfinnatiiuliaepnpizntvcssbi{ualAeIieaaai-t{ilesreenuriseeniuEtaaiiptrennudssntgee-ue,hrscgvd-spce-icdtiie.irrlrtraaidsia,isienmratidaacci-sdicaocll,qpnceculcrtdodueniemesfcesutruipiscttcanai1tteicupldiuus2annuit,iniis,dfnn"aa6fp,dc-dcana,cdailiinnpc-u,ncr'le"diita-iitcn.ldlarenisfl-sEguibioeioitnicddmnnrciisuudniiteinviiorrmenim_pirlts,ieuiaiuoananimdmnnt;isoie,v:ieuirc;neistril,ie,,lrs'goot:corccealininhniu1timrsciauuepiuitp"n.tidlilnuuisvadrennGadcilstitSaorErua!5pdeitpc"i_rtteiisaieeeni_a-iii
l;r ecc,,st timp vine si lisus clin Nazaret, 1a Ioan in plls-
lrrr! iur')"rii, ca si sc bcicze qi tot in aceasti vi"cme g{sim vcsl't I cit.
,riiliri,;rrr.e.ptur tucliteavcatir;lu'itnitiii Sale nesianice. Aceasta are lnn
rl inaini.e cic Farstile anului 7tl0 a' iv(aianm2illt6tapdi1iItdpooe5arm.aa-allnHentiguianreBul.i)aoAva.ielrtnuP,errudgiznrluoiTidnt2smiorbt6iLrineuilpnprirlemi.cruidoiHaE;scrdriiaeua.ii,lnrnreIacocTtae7caoir5ponber5eiuenBelarcuaiso.iuicdttUetepeeiv.ziisnlidaCttleaate.oattcce(cr1iouaed2r"lliaeniiiiqgng.iepiZHtnaoiinlmtIrgnc.a)1tpe.,al5pag.i_geetuiiUieta.raaaa.icnnrtadCuuih_ne.il

L,r r:'1. i27 p. T:lr.). de .rJrrb5toarea PaEtelui in 30;
Lirr.rinriri-se zaraliior si a vin-
i.:r lellrsaiirot acele cuviirtc
in temp,itt muilimea carc:
' ,';r. iin. il-itilnr:qte
,t', iir-,r. aiii-ngii, plonrln!1ncl
i-rc c:1io ii T;;triiui
,\rr,.'',r'ii''r,,i'ri'li1r;:lei:.l'rs.sl'lidiinqelieLlrra--srrilc1diiuciipi-:insnoL.,ieenmrurebair:jc.eueq.-s"tieabruiisidncecrietcilpihtu;at,ru,iC(l(a,lusai deceni*

'i r l i, ir r ;ir:eluiaqi an, Iisus se retxage ln Galileia, prin Sarna-
r r r, 1 rr r:u'e prilcj s5.r,'ilse;te o partc clin minuni insolit de
rrr |i)i1 i ri ur"mat de inilifime.
lir;Liirii 781 a. U. t\r. C. (28 p. IIr.) din nou e intilrrit la
Ilnrsr;rlinr cu ucenicii spre a sarbatcri Pagtele. De Paqtile
rrrrrrlrri 7:t2 t:,. IJ. N. C. (29 p. i{r.) Iisus inci nu-Ei inchelase
rrt'livilrrirrr: acum vine din nou in lerusalim qi ia parte"ia

srillriLl.o;u'ea Corturilor qi apoi la cea a Innoirii.
Inrinte oe Paqtele anr-tlui 783 a. N. C' (30 p' Hr.), lisus

trcct: prin l3etania, unde invie pe Lazdr mort de patru
zilc', pi"irnegte mirul pdcltoasei in ciucla apostolului luda,
isi faie intrarea triumfald in Ierusaiim, instituie Cina cea
l'a!n"i, suferd patimiie qi rSstignirea Ei moare pe crllce'
de clc:rlul r
CapS{inii in ziua de 14 Nisan (7 Aprilie dup-d r
pc
calendanri iuilian) anul 783 a. U.C. (30 dupa era creqlina), \
p!nenvtrrr",eincraeaaiutrei iPaitzrtia,.rtudpinindPolcngtitsuirialeimmpoirrtaii,tusliuiadTuibcei riinu.,.
sd;i invierea noastrd. I

Evanglteliile, cu privire la invierea lui lisus, ne spun
acridisv-,Sc,ilzneu-czt llicumaiinmienoat{ri6ui rai}nastudmlp.oteSrrmmaiingntoi,i,i,pNpe ilcaainrtridaaeMfriaianignddcadllueinanlautinsed-areicdupq'esi'
rsntroSrlmucinitto.a$rei,inardnotinapdtue-aseac{eeemae, iilnogremruirloinmobsilliec,altei-na haine
spus:

,,Pentru ce cdutaii pe cel vir-r nrintre morli? Nu este a.ici.
cici a inviat((.

In minunea invierii sti intreaga taini a creqtinismului'
si intregul fundament al credinlei noastre. Prin miracolul
invierii, iubirea qi puterea lui Dumnezeu se manifestd in
cea mai mare splendoare, caci ea apare.ca o biruinla c1e-

a1i

piina, rnoartea nefiind altceva decit intrr-rchiparea riului.
Irrin cer se deschidc orizontul celei mai dcsavirqite min-
l.uiri, d.upa care Llflncitzii viala vc;nir:a in ilnpariilia h,ri

lisus.
DacI Iisr,rs ar fi slirgit prin moarte, aceasta ar fi fost
\ tiigdduii'ea evangheliei Sale privitd ca norrnd de trlire,

), cliiruitir oniului prin Fiul Sar-r de Dumnezeu insuqi. De
lciunoivmiIecurldle')a:orr-alureinluaisureuspn-rre:zicifnaartiepittr-u]iumnatairmi fuipnlaapvturiptleeIjoncptirIouAs rtiieogisrtaiel-t
nceea
rutr,rl

dc o
vr-.;rcur:ilc, ci insisi simbolul patirnilor ;i srrle rit-rfi:lor'
utrreine, la capitul cdlora invierea aduce cunutla uaciejclii
si luminr mintuirii. Coborind din Divinitate in r:irii: de
orn, s-a flcut intru toate asemenea noui afari de pacat,
circi voinla Sa p5minteasci indumnezeitd de insagi Dum-
rrczcu, se slrpunea itr nod desSvirgit celei dutnnezeiegti: ca ';.::
IJi-rrnnczr:u voind, iar ca orn flcindu-se ascultator.
:l ri-:
Traind in lume, pentru care venise, propirvaduiegte ::a :1.

ftri,rcngneea ccedaivNinou, ain;i dind cuvintirilor Sale acea grafie 9i acel -lt ';
care sublimitatea
se iirrbinl cu spiritul : : ,:-i i:r,l
c,'ducativ qi indeilnind spiritul c:ltre o cale morali pentru
clesdvirqire, Iisus aduce cei mai cu,rat balsettl, creator al ;,rj
unei noi vieli, prin mijlocirea celei terestre. Din ctlvintA-

lile SaIe lespird acel spirit divin ca Utrul <--e ela Dutnnc-
zeu si je irlpiute oamenilor care-qi fac din elc cel lfliti curll'u
ideal. Prin ele, prezentul se leaga de eternitate ;i gindui
1:nrcccle spre ir.r-rpirii!.ia Sa, gasind cca trrai caldii tnin- f:,1 i e ru-

giiele si liniqte deplind zbuciumului de toate zileie. rr,il Oi::i l-lLl

Aderviir, .f i"int din insir;i .N'[arele A devilr, Eviinqhclia
lui lisus cr-eeazd acea frutnusefe spit'itua16, omul itsFma-
lrindu-sc ingerilor lui Dumnezeu, iar lumina divinit rcvir-
sindu-se in h-ule in raze de bunatate qi bine, cilrc stig-
rnatizeazi triumful celei rnai desavirqite vieli nrorale.

lisus ;i Evanghelia Sa rdmin cel rnai curat idcal al
lunrii din toate! timpuriie si dc pretutinde'ni gi tri apar{ine
tuturor prin vcgnic:i mingiiere pe care irnparS{ia Lui o
inspird prin aqteptarea unci fericiri de neinseratl lu-
minii . . . A dispare chipul Siiu din idealui perfecdir,rnii tno-
rille. insr:linrnr:r a nu mai girsi sens insii;i existenfci noastrc,

chiar de ar fi legatd de tot ceea ce poate fi miti cut'at in

Xrrmea nateriald.
In mintea noastr5, chipr-rl lui Iisus e incomensur:rbil:
a l5rir tirnp, fard spa{iu Ei fard dimensiuni. El untple cu

g - Ilsus din Nazaret 33

NASTtrREA o,I,ordis'crislfeclrrryirpiltlli\oe4aoarrivkaeriasc(a(p, seIedn-atsreufoisnststrdcieriniseiig.5uiIlaegrireciuni:srdiir'mcaeausitepaojluiasnt;islegaadisceii

udrunpnaezinesua,gciacrheipatricqrei ailtseirrnednoamreadiSni vfelln aserrrenea adapost.

llitrinul losif, mihnit, a bitut la uqa lt'rh-tl"or, clar p::c-
tzu\tiinneclee'cn;i.ret riacll,&difneclogioi,-prce1tau'ln;inudes;ncinaiapi rgiransicl aacterilcaqi itrltelfulozc'

nimie, libcr. iqi sLclnuetultrlaipolisnttctirlaiui:l;innrercllr*-l;iiucacirA.:trceir;iiir s-ar fi
Noaptea fi fost
si pr,, cu
cale-i in:.:estrase cu o e,'{istentd ferirltfr si nnul{urriit si
dincoio de moarte, nLl l-a tr er:ui cl..tr *rar- totu;i ceva mai bine decit sub cerul ljl-'cI'"
derea in urma armAgirii iui cle r::itr.e gsrpcl. llar iatA, miiruirea accea a lor, r;nrlcva, ntt prca de-
Cdlcarea ceiei dintii porunci. l-a lipsii cl'r
partr:, pe drumul }febronului, in rro:r1:1,*;r sfiutir licaireqte
od*neerl,an;ptici,tiaia1j,aceuaiitsesinepguiunrrtt:lilrnesrpiptSpcre,.nscfpiicirialsisnlliriinpe'r-a.lI';1tg;i).i'ri:irci:')l"rec:rlc':-eitorreaiLir:ria'ln;"airittbilto'iensriutii!lr'
inriurirea haruiui divin, l-a dezbrdc:lt de
posibilitaiea de a nu muri m;ioIa-rateaqciopseurpitudniendaus-plrimstcr:i-i
vieiii, condamnindu-i ia $-au incirepiat spre dinsul. Cu cil sc a1:r't'rJ,'it.i n:tai mutlL,
cAc iirnii. se clisiingc mai bine un s1.alll,
lrrcercirile lui Dumnezeu de a-l abate clin fdgasul pir- cu rlii in nrijlocul cari:ia
pistorii in jurul focului igi dezghea{5 tr"upurile amor'lite,
catuliri au fost nesfirgite, dar omul nu s-a spci-iat nici irnp&rtiiEindu-gi, ca pentru o ugurare! necaztlrile turmei 9i
de potop, cr-rtrerriure sau foc, aga cum nu a inteles si as-
culte nici de glasul ingerilor, de indrumirile proorcil.or amdrurile zilei.
sau de minunile pe care El idesea le f6cea aici sau clin- Staului se g5seste in partea cea tnai dcprlltata a ora$u-
colo, la Marea RoEie pi in Egipt, sau in cetatea sfintd a Lui, ciriar sui: una dirr stincile acejea inalLe ce-l strijrriesc'
Icrusaiimului. Este format dintr-un zid de piatr6 pi r':ste destul de in-
In asemenea lmprejurdri, flrd indoiald, omul nu se
putea indl{a la Cer sd-gi capete mintuirea. Dar nici in cesdl-eapadslttroriircpapritendtnre't-riunpslotuua1ri.emDqeeiledcepltedvvsreatomzlieillocarl,.cpeOSislplnczerrii:ritneiu;dit inasttr-iiatnacsoepasemer"ra'idtr;
accste condi{iuni Dumnezeu nu-l putea pdrisi pe om"
Ca atai'e, El ln nemdrginita Sa dragoste si bundtate pen-" tulmeie aici qi cul'tea rdsuna de behditul oilor qi al capre-
tnl om, creafia miiniior Sale, infelege cd dezlegarea cea
1or, iar linigtea ela sfirtecati d,in cincl in cintl de urlel.ul
shrisb:u al vreunui qacal ce da tircoale tr.rlrnei'
mai potrivitd pentru mintuirea lui, nu e decit in cobodrea jur:lulul Lpolcucliuni6. ,Upnisiitoinrciieirnctainrdsesridacdioteavlna161,:iecie<illacla!iniinmceapleurlAn
cerului pe pdmint, primind a se intrupa din Fecioara Ma-
ria prin umbrirea Sfintului Duh gi se nagte ca Om.
,,Plinirea vremii((, potrivit orinduielilor dumnezeieqti si. c1*x:pine gEriijaiiseprt6u.lrCnedilitEoiriini gdriinjol"naotllrpntecaitsifi:inrnlda poate
sosisel . . . va
{i }irngd a;a ii

glsit'&.
Chipurile lor, brizciate r1e obos'rala drumului ;i r"le
Cind au ajuns Iosif din Gaiileia din cetatea Nazaret frigul iroplii i-ri inctruio;at qi, itl tnirinimea 1or, pd.storii
gi cu logodnica Sa Fecioara Maria in Betlehem, ordqelul qi*arr impdr{it s5laEui. cu drumetj.i- st:'irjni.
era plin de cet5lenii din Palestina imperiului roman,
care veniserd sd se inscrie in oraEui din care se tr6geau, IJin ieslea staulului a fost ficut i:r.l.ul Fecioarei, iar
pentru recensdmintui ordonat de cezarul August. Cei ce bArbal;ii qi-au continuat in qoaptd clesi.[inuilile vie{ii, pin&
au venit rnai devreme, s-au putut addposti sub streaEina cveiasFlodorxcrqunuii lpmiiilopcaoiipertleeuq,qi noinerc.pe.ut.t-iinonccueiotlatEismii.pi.e.fLepia.derldrsI itsde
' zbilte intre
vreunei case, sau sub acoperdmintul unor clddiri, pe care
g{ . . riugur6.

DR

'ft
.t- !lr
".)||.

X rl'' I .

r'1.. .rr\/t;I.r,.: I :
l

,l{l l i'ri.tl. l;nrii

DN

apIg!iissadcursauff,isd-i,tl$atuseuinsudneidu-lsaaaePecudlrm-i.uiusaosatanrredicaausfiuuisnni raoaa",u1d_uidln3aiectunr,e.rlJuicprsurrler"icltoruiuilnrr.c;"utrreeltira:r.:r,c;r"r(baiu,d.tn,Jegat;calvico;;'eteciaJ;ic,'ntneuec,a1vrivrs;l.i.rrnii:,nizreua*ir,lmlececn.rvauteaoidntpcrignrealhi,neetasil?ridsu)itmuacsled-u. Pruncului din Betleem in noaptea in care- cerul cint6
ociatA crr pSrnintul: ,"S1a"o'5 lntru cei de Sus iui
isrqespnoardoiniifec"seclaifo"nutiniaCagrilJgmti:tc-itirti-in^earuraca:vmeauiu]Drinolcnzvuir:ireiaaaicsdiovtTniadodtiuusirt;minuurieurplisicbtss.,dduos.6a1il,stcftr'";siaealiitrtii'dilirsn.tner'nu.:nu*u.iierrrtitislrt'.iiei.ifn,ictr*re..:a.ca.c,ritcr,*iii-irl',pc;ili;*!ii:,,prC,r"n;iiur*-'ic*iii*iyplrujirJinr*lci.,:"ualpiri,rnriirr,l'r,r1,rr,n,r...ig*rit,irt,jrn.,i,,irnil,.;:.r,iletr,it".,','u9;i,":z"cj;;s.u,r:.irlu'c.i,"_u!..i,1;!r,ii';,i_,,r"r_i_;i.9idIirl-i,''c,iir,.._-",r_;.1.*_:c,1rir_u_reoi*.:,ir:".cs;rggi.'!c-ofcirrichrir",r"'c-peribirjincrrrJ"ioi*rig:sicsi"1Triir_"ieion-.rr.i;rie,e:,rli'eeirlcba,i.ll.:"uerricf"-ci'nilili"n",oar,tr{rosr;presi:.einratu,etlcl;i"zolo.ntiteiideu_rr;-,:il pdmint pace, intre oameni bundvoire((. Dumnezeu
li pe
oIytqDfsFff:aaure,-:iu&ltnal^resraatl1]ic^rrrci{nu1uircniilp,r.ct.tqinyucvetdiddlnd-oii.rrzcctolpdrnncseiee-a€iecluiuilelnricipuae"-buesttCaiuruelaidcuicmaelqeiupuilnseriim"eitiaijtnoe;a"srdlspceupntie,iaeu_lnEgridAa.,lieacliE_m_n-in-ulni.epni.ni"f,ntg"od,ciricn"iacstpl_uiioi.ptnnproc"orJtrctC,u;eraaiai"at"ilcc-tou"ipu:-*elisrrboe;'-,fi,f;aii,?gir'ii:.Srinto*i.iiciir'rt'*i""ati.;""t*airi.'r"ri*"a"r;-oar'*.iUif1ai;cl;iain*","lr"r,rrrutr.lri,*darf,1.lctrer,c,*rria"L"ofi",ruuo*s"rmcurstrtlt-irgnceni,.nrcieegit.rgc*rairliebbimriairaednruoelaiouenfrilaiiaclicrdisaiStetcdqvuiruuteuldIoifuoitarsrsisaecrruirurdeaat"lirsudnuddt(ru_i_.ilee__i!ti ln ncaptea asta, firea lntreag6 vede o clipd din strd-
ftlgieimr"riir.iiA:-iluio"slr'riat_tfdtaeIiiuelnsanluitnsrisnoiuc,sasAapcstei9esi atiiesnd_susrlfE.iilcrqciraitjlripd."ttlrii:frpi,i;i,nr;iseitt"iclimr;{",;i;l*eoi;iri.v-'i,inu;rlt,ii{i,itriocnrcrl"eiUrlrt"giolri;gira;it]npt"cNSlpe"abr;cau_e_', Ir,rc'irh-'a Betleernului cie a"ltd dat5, cum din mijtocul celui
nni,lna_iicni.t'idrtetastnuedrnreaq,s.lrii",uatrnttieviit,.cciiuceipett;a;rsimciccecaiomgisr,iriii.r1u'nt,:nca.inc-ca,6ei.afarrF-;itr"r;.ne";i*boi'calrfll.o_]ltetLn'ollpeJl.cs,u"iv"it-irselrraiom"flt;ri.,*tcr"uor,iiacrfdoraauc"rr;ccic;en"t.'rusp;o;lurb;sifniitu_eo.s"tsi,i rn;ri sArac leagin din lume, un Copil Sfint ii zimbeste im-
i:l.rcii;itor gi illinri, ariiiindu-i calea l-'dcii Veqnice . . .
38
ln fala peqter"ii clin llet,leern, sufletul omenesc, profnnd
zdruncinat de povirnigul idealurilor r.d.zlele in caie ornul
s-a avintat cu nesocoiin{d ;i neastirnpdr, iqi cautd alinafie
atcpuueitiuvtAuuirnofirmecri.ia,sdiiepnianinfggageilfonearuriinmiecsCahlgeeeizirloueqrliuindai,elsdimmltauenrrraieusndldieeprimtiqcgiaiisigaaiEpcgdiiinsdttaeoelriclpoumdr scibnatoiltbdurluiiicrrsAiiei.

Pacea, pe care flet]€emul ne-o aminteEte an de an, ca
care pulseazd
un inceput de viafd nou6, e o reatritate in
valoarea spirituald a ornenirii intregi gi pecetea perrna-
ciivinitate, pe care o poate in{etege qi infdptui
nen{ei in
numai in suflet in care cintecul serafimilor gi al
lor rimine ca un ecou de adincd p5trundere pdsiori-
inleles. gi tnalt

In noaptea scufinmtdinnuvrrneamieIaroPda-timiulocirgalugui JlisIruosd, n-umnaui
are pacet aqa

Iuda e treaz sub ispita celor 30 de arginli.

{e-leIprcoiudnpe$aelmuei dditieaabzodliccdrimiI aajiuntaassecusdnsg,dmseualslucdmuitncpdriilne-j
fericit de a scdpa de pretendentul tronultri, pentru care
mai sSvirqise citeva crime. tn vis, vede aievea marea de
ssifniEgieetaorcdeelordupraetrruosspraelzemcaernmelioi rdeindproulinactei ,E'pi lainusdecpalriensnuul

poate trece dincolo de inima de granit cu care natura in-
zestrase un asemenea monstru.
Vreme de doud rnii de ani, minunea din staulul Betlee-
mului s-a perpetuat an de an qi ieslea staulului din sufle-
tele noastre a primit pe Iisus pe o aceeasi min5 de paie
gi cu o inimd acelei nopli de'decembrie.
rece asemenea
Iisus s-a ndscut gi in anul acesta in staulul sufletuiui
nostru, dar inimile l-au prinlit cu aceeasi sdrdcie, neadu-
cind nici aur, nici smirnd si nici timiie. De aceea, tn
noapfiea asta nu {i-au cintat lisuse, clecit Heruvimii gi tn-
gerii Tdi: ,,Slavd intru cei de Sus gi ozunenilor pace((.

p: i;,;ri,dis'.[ti..\.lf.-.,en1'll'r.-lri-ijLlrl..:-r::cur;rli:r_;;r,lrii;c.'isao.st.er..".1;lf-.iIJaci.^a,.i,tL;'en,]-.,.i'r'.I,,rlji1lIeLcrr:rx,sir5:_'ti-ri,ii.rniln,]ln.lr:rl-a"i'ei,eset,,r'-ioc.L.r:,.cf'i.e.".-;tr"i.acie'..t!,iiil't-rte:ll;-.pr,,c.c:,_.,Il.,rii-,-rtLriil!sa,.:;e:i.u:1r,i.rtrtlrearal^imail:ic€arrtilcisne_lvoiienln.tlm-rtir*-U:jj.--ir.,li.i-e;{sr.,0l,;...iliriftir;i;ziii.l].asi:rrri.::l..,cei..Jl.i.iitrtTt;e,lr1ii.r:,Lurrr.:.^.l,l,.-iri;a.nuu,$a.d;,r..:x:i'ri,rri:li.i..c,rni.ln:riEiiceri^i.fni*Ci:.i.b_:1l.l,a:.-rd.i;.iiic.j,':,g,iii.i.li.,:];r,r.rree_,d-."-;ir,,,l.,g.p;i;,"i_n":lfl,ir,5.t:,;-_.;.;"i:l;i:sl".,,p'_trtr,rai'ni,';.'"ti;;,"l,iaii,,u..i;_*;n^p"",l.r':,'."'li;_rr,.-",.1i.ir',ll'..c.;ur,n-l,..p-_,r..i-.iiI;rriJ....ll_"rr,":i*.ll,l:e,d-',...rl,;:'l;.rr.l,r,.i-,:e..u:.."r..:rri.r.=:"r,,:1,i,rr,,gt,i.,,.,.r.'u1,i,,-,_o'...-",rj.,,,..:i1s:.r.i,tri",,nrlr.,ic.t,,,.,-!"_.e_.r...:,,l.,r*,,il,tcaar-,in,.'t1:.,r:rirlir,r,"ti'jri,"ie_c1epio.ieri-,,,"_.ati_B.colr',prct:_,':1rln.:,eerd1tn1cr.ac":.ic,;,*.i.,-:,ij._a't,reec*rl.lrp:'ra;-r,i.',i,e,)elis1"r'ai.r'ror,,;it.:;;n,mr.rd:;tj-.;iLli.r'_i.;;,,..:if.e:ii_i"l_j;:iri,ll MAGII

ii.i+,rffi d nu uitdm cd l"umea acestol' timpuri se
gleiiseeraainctari-aougzritei agiagptreepvteasreti.!59id.eagaierApttaarr-eeaa
iffi rninunatd a unei stele. To{i gtiau ci dln
,,Iecob se va riclica o steil care va mintui.
tl'onul lui Israel(3.
C sir:i,r m,tre si lulr:rinoasi:,r, o mirtc-
lioasa consteia{ie s;c ar6t;i pe cL.r. in uo:rptca a:;ta. Astro-
logii oricntuhli ar-rziserJl cle La carturarii evi'ci, ci
un impi:,rai;. Deci, nii c ,,lil
piinil"ea vl"ertii{6 sc va nagtc cll
crii-alc c)i trei din cipeteniile oi"ientutrui au plecat s;i vacla"
ce se Letrece in FalcsLina. sirnpil in clit.eo
ascmcnel Er"au c-,i oarneni arc i:iinic clii:L
in liri;ti'clr..ir$ri- lnflac)r;r-re:t iu-1
lc;-liil',1d .gi pl'eiir,,.ii ,,riau ei'i.ir_t c:l-ncni
entuzlasn-ri-r1 ::eligiogr cafe v5d ln aceastii pi.lt,,:rca cir.r

ltiinld arlinc iui
ilumnezeu de care se leagJr speran{a irintrtji;i itrrmr-riui?6s
Cei trr:i tra:i dc lil r.ir:siilit, c'le pe lingi lr,'Ial'e,:r Casiric-.r,
sau poatc-' din Cl:,:'licleia, tiir;i altrononliei, c;liiiuzi!i cle i,;,:r
ce:r maie, por.i-riri. spre treru-
sinpur gind, -.iizind minunea dcrrgi irr cali'sc gl(;ci rrt dr.-

t,;riinr. citlarr, lll c:irnill ci r Lt
i'.rriio in'ipaliLi..;-1i: aur, sntir"ni si tirmiir:.
Cara.rana poposi mai intli in.Ierulsllim, und,-. erai rnilre.
fluieiibMere'esi.aCuilnrtuirmapriririaeLvlruemi ecsiuct,:rcu:lrsedvga5srlueapsecir1ainn{uniasroiebreieai
;i-i va scdpa de jugul siapinirii str;iine"
-v6z,u.Ut nldaeries;aic.riimt sptedaruuaiullirIiudgci ialomr, s,r nriscut, crici
am cel ce sd ne inchinirrn
intrebat magii"
venit
qi noi ca unui Dumnezleu adev6rat((, au
-- impir"at, rdspunse un ofi{er roman.
,p,Crimariet Irod,
('arLr a domnia de la Cezarul August?

pdr-atu,l,NImupadcrealali,lordr,spauncsderuMi eimlhpioarr.dNlieoiviantrsetbddpminidleumImea-
irrtreagi.

- ,,Nu stiu de acesta, rdspunse mirat ofilerul_ Mer-

41

geli mai depar{ie qi poate yd y" .sup.uun,eddeebeulnvireg;"u!d!nu;.iruq.dequn Magii il lntilnird gi-l lntrebar&: ,,ee ai vdzut prietene trr
sau Apnq Ei poate, chiar Irod,
cunoqtinld de aieasta. surrrlul aces[a, in noapi,ea sflnki?(
eer-i-aAumcivndtzautl un Prunc r-iou niscutn cdruia ingerii din
IaitIamnaarprsepougc.iiernamaoddetu.t-qaOgepfiiHaaslpgsaiisssleiaiuoittdtltliiai,lsllreung.jie,oI_dimeAasddtirDmcliopem,nrlupageirrgcndtisol.iiaeciaereiucigudad$alcanpruns,ligaaerurenscddioe,cimrgddzetddaeeipeticmtr.utlllpouniseceeulrsalercubv.uigusari,indtvEuoddcn-6m-aca-rieitcitem9vaufduialdniaiistortrnidaerdrsrnptjpcEinedbuiliiaepttetniccerieosctcetcdm,tuatedir-onaenhuiusapobsctsii,tscrumnnfdputraadiide.liuuld,li'lIdnirscen*iuds"meieudpirla,ru"uluLisrpirne.,_p.arsrtp"aotpa'umud.auiru"npnrarlra'riiua.o"itmiNojain..rrblgpiu-iiuvoitipipc-s,d"gel,ue*ereil.noii"il?c,g"miuruitr"lid,d"roiiJ''-iptsiiis,c-,io":leifa]io""l"osi"mL.f""rrtJcGi""ea-"aol"#a*;"ltouriiipiraalr*"i'a;"isir.nni.n,_il,.
cu flori de mAr ln rnind impreund cu
pirstorii nostril ,,$lavd intru cei cle Sus !.ui Dumnezeu qi
pe piimlnt pace, intre oarneni bunavoirec.
,,8 &lesia, nor-ll impdrat al lumii, spu*se Melchior, qi
lmpdrdlia Sa va stipini cerul qi pdmintul{'. E mlrturisi-
rea unui suflet de nestrdmutatA credinfd, care avea sd
ducd peste veacuri cintecul celei dintii biruirile a lui Iisus
pe pimint.

la Steaua era deasupra staulului Ei cind magii ajunseser'&
ea se ridicd cu pu{in deasupra, iar cind intrarS,
uga lui,
induntru, steaua care-i cdJduzise pini aici dispdru ln indl-
fimea albastrd a cerului.

Noul impdrat, de care Irod se ter&ea atit era un Prunc
in fala cdruia magii se plecard pind la genunchi, mdrtu-
risind curate slove de rugd gi inchinare, aducind prinos
a-m ,,A$a e impdrate; noi taurJne" ivad,-zustastceaau"ataI-uipJpe,rocuerr daruri: aur, smirnd qi temiie.
,Ei de departe,
venit in In simplitatea aceea a staulului qi in sdricia ieslei,
impdrat.
inima lor de pelerini credinciogi inlelFse taina apestei
cId-aerossdg-pdircemmuDdpaerrgndcuiiuiinncepciexise.igiscBiatedirudndaqe.scid-dammcibied-rsigirtnaeeclivihirEienuiar-cialuse,id.r"iceaertliio"tci;_iu;rl"imt'"eq#uia?p,il"si*-i i;ziiii"s,re, umilin{e care depdqeqte orice modestie a veacului gi se
piecari cu adincd evlavie in fafa pruncului qi a rnamei
I'ecioard. Credinfa ii atita wemp gi acum sufle-
cdlduzise vederii Impiratului Lumii"
tul li se umplu de
bucuria
fdrd sd mai intrebe, fird sd se mire, sau sd se lndoiascd-
pIisriuvSsintesdeaucnaedrsulcuul msineicndfanodadepraaostpiu,iepirrn.aedaesmtuannueil;iu-plueigdteirni. Betleem, unde $i aldturi de pdstorii din Betleem Ei de ingerii Ceru-
cu sufletul funpdcat gi inima curat5, cin-
Craiul d"E;;, lui, magii cintard

pcBs-ailtaureeljtai,a.,cSzad3atrsimttaegeairdugl\oa{eermislnhtrtiodldrrj.u_aditeerjldgosatrep,-ulpangc"sdoe,slroroidrss-lipinirmaetrptliBudtaenrailteJg. e.t"amas,i,"uiianndie"ctamreui tnaerzeeausEsirapfeicdplampindtcipi:a,c,eS,lainvdtreinotraumceenii de Sus lui Durn-

se bundvoire((.
se Magii sint vesti{i de inger, in vis, de planul.ucigaq a}
iui Irod lcoarr,epvereaaltdsdcoamleo. aTroetplenNaoceuelaNgdi sncouatp, tEei,
a-i in lara se intonc
Fecioara
gi Iosif sint indemna{i gi cirlduziti de ingerul Domnului
. pterlie.n-onsoa,d,Ssedlr/-eamuedrdgesmi suspdunneereincdhairnudrmilorqiimnopidlurdi,teadsuiic;iinl;cillu__:i sd fugd in Egipt, cdci Irod, adinc tulbulat, cautd pe Iisus

ca sd-I omoare. -micnuiapirmivpirderalatumluiinu-_necadpIrriondcainre-

Jdl,roJavueru-a,Lszem.ralute.eimni$nrdgtiitrneer-aiaaunsrtu,nedtena,ssaoptcualarnaapeutleT,spBae$dpeEelis_vlteefo"aie.rndrdrmitn,ddiipnucpdaduieezIdnsidsleuimceufpulcsepaletilsmeetru.ialherdtrmuiecelue,sriSttaerslteaaetauvi gaeudiim,cecr"buesircrtemrl;ianii;cnjl_dei_._i O legendd ne spune
pruncu). Iisus scapi de
sccneazd o serbarc in ordselul Betieem, la care invitd pe
tozrte marrnele impreuna cu copiii lor, de doi ani qi mai
mici, blnuind ca printre aceEtia sse ivdaegadssuipErai
Iisus. curli
Pe cea din urmd balustradd
unei
adinci, pavatd cu lespezi de piatrd, Irod, impins de de-

*3

itmvi1:CTrinrsi"e-raSrolorpac9glstulliltlotea"g\rmuiiusttaliidoii-Jtu,u.qa.virlaCnri.nuioecaIjoc-iucClhr:ieppr.c_imunnueilis'inaSisrinaoedsultaftlc\uiicur.l,n,lieuilic-aeisir.nlsrgtO!aeni,psfalcr,otepc.uaeirrclcitg'c'etr.riaiattnti'cclsiftq\.crorre{ict_oi{aal-iuopc'dm-dcciondaicpci,,irola,aepcao,rde,ctlige'emlpuciclvaimila9piirds',iriruirel'ld.nai,ce_Lnistue,iitq,ilrrii"brpair_cu,dra,caai.zcziiluucettuaraeacniocrrsi;l"o;tcliurs"au;i"luifstdi"uic,"u,;l"nrri;j.,rlui,;o.'del;rccLis:rp,Ldern'c,ilJr.iiiil.e_e-iil;i ,';rse imbrdcdmintea deasupra capului 9i pdrea cd ascunde
r{l;,,r,'rurbllirSeicoaoll,iCppuaarnt'ilulnicl.,so5Cpc,iao1r,nsecsoetckr-iliinalnstpudiun},rttcifameamrlpin.elac-biailrueatrlaeied.riaicadcaccvtenela;smsii,ivnoatcur-l6:fcuicn'onpoi1siuccetur-,'-
d--eie,,Linllai,,p,lo.'ia, inamcIelliiti qi or'}:it de o sti';ilucire neinft-'leasd'
sc
in brale un copila', ztse el in set-nn

.lic scuzd. vczi ce port, rispLi[sc
ca sa s': ir.ticdint,e'ze,
Scrbarca era in cujrre si T- otu,,qTiL.,r f..-n:,eia( i:'i infipre n'rii-

incruntat r;oliiiitul
ndnieulecimtin.afriall:ugiecviru']rte'atiucreul tmadXeen.cicrDiineuiq:n:iils:nrei',:silcii,mivrr|{lii5l'rt-.i:i:r;i'o:e!1sa--im'ret;i:ilsrgcni6ti,,c9suoii-Stricd'lagdrt'sruiilli
uT("',^('lc::vtit IroJ prii.rste ioatd lunlea parea fericiti.

d( triuni(" . . . si rnintea_i pire frin,lntril

psiPdsIs1dccGcin'p"ui,elIiuou*itedrcr,i1rsap.ec1zcfbpirsiIt,toazlrer.iaeriuqa5apienzrelrsu!renilcfipctz,eti,tuulianeead,uerlnsnlringrtndydaafeunaatddlemernaedvoie-rceasesti,diogi,neraltmegarucmevaibsrrcioitnngmsaidopieouraipliudrsgszrnnplaeeiusrbudrtieiti.nleplieclnioeo-vbu_dsitrlipch-irea,uluuetaapc,u,atnls:clttieutidce,ereamine;s,,iei.prut,paAaen-MlaiEItraned.puruiepdioirtcni_gclrnuer*aiedi.eCoiunualsiit'ii(nleepseRsdiutzr.t-ogTsiuarliaepudcnp,irdlpsiieliiealcaeaencddo.cni,tcsldplino,peCseaecipdpv,lna'paaud,iuili,cergmsvciuncs,lIetiriaeiaeignitaai'i,orsjIppetuniriaueotvqiaoaiap.lsdnii.i.alurtdlilneLifnL,spoDuim,gusl"iti-"tidzridrruan"aiaie"FId6i_mgt*tbC,cpaiuai,oeg;re.d.1,t\;*cafiruqtf;ij*riirj;"",iqio.n".-iu"a;i"s'c,[rJ|r;uc;cti_;a1ip'n;i;iif;pptssf_;dpt.*ria,c,ti;_ir,,"niet*lai.ltriii si jasd :lfard, pe poartii Betleet-iluii-ti.
F ecioara Ltalia, zirrbinci fcriritd iqi acopei:i pruncui 9i

drumclil pornirii gi':iL:i!i, lu,ir-iC cerlea deqeltuiui spre Egipt,
r-tnde-i calSuzi ingerul lui Durrnezeu.

$i icgenda continud:
fpscaiaug.inibntelci,dea,poDutpsaf-eudljslruci^pdnsulrtiinrsonduascplinv-Luharndizr,tgaeiinimdl.le,gbgoareirulptbepeilh,q,iddmcsoacassdmp-pp.rrddeDinsgaieamirEb,piiineiarneu.csnocSiepia,oipisliod,atafoteticunlainlcilrbddeli"nlrefa.;eia"mi;din";oeuieuined_",

Dezmeticindu-se, soldatul facu cunoscutd scdparea.

triind noapte, se inchid porlile oraqului,qi se orinduieqte
pazd. Apoi pornesc din casd in
casd, in ciutarea prelioa-
sei prdzi.

A doua zi, dis-de-dimineafd, un om gi o femeie, cobo_
strada, spre iegirea din cetate. Femeia iqi riai_
rau grdbi[i

44

IROD lfpI3n:lMrt:],suru1[.l.latnj:eyrr:pUein:raeali]ecmliaz".aiega,lSeocajara-iae"orclqeema"up.-a.:oldr,t_puTituianercncrTo.'ididtpdcirteadnerpiidrpaieeIlaboe;oratocetresele_irncfnseiaepiaqaiv_leiioia-."frirgicrtiieicniu"1,ai4dmp-nanar,0enrean0vradoii0*rt"izruJrlroeidlnlatc"celdsii"tff,duiuiftpefuionr,irr"iuAiiJtEqan'orAiiicis"sl"Mii"tm"u-oisiua'cobeaiciznuc.csie-lu;laf,eii'i,rbJ,;s;";p-;s,e;i"ii*o";"dsloT;"iltiJ;ier_aIj

ffigfi*rtt*i?;t'',. gjiitaoNrsieui,cpriuengdcieilnoacrricosdsp.rsecdlaaprotcziuepzseeupfblelfgito"ui"l,i-rco*a"srutdfoienraus.uspdesrsptriilijiinqei vrd_
reli_
rc'a ceror o"i.il":::l'1" ;iif"'"'a i';i"J,lii,il' : J:tT::
imc^i,tpnniIinnt:.orcnid.rsl-r'r.ai't'sal)o.lo.drurrliirnaimddccealpeugrardoeiccerdegmioIro-iiaRnllsieuittoedmmirpEaeaiitsnuneseeldtltadetu#p'dns,lia'nsicipusrte,red"geaerie!li"e,iamfctamlu#""inJb"uiit""nf-"nisperjodu,up,'ariotrie#iv"_toar-au;;ru;;ut",;In-sa;i1iodi.'ru"r;daid;s"";mrs';m;d_;ii_na_aii
fi]-;:/u;jhrlrne*rg#*zieJlu:.";H:,fSfi;:;*:''i-;"";""r";l"':":"L- ::,i,#::i";,i:?u:r","3u*,r:e1ipl1,la:llliefiai"IUi dnvpeeeeinnnlIai-dtrrlnivuuiflrcuuapilnrioenu_lieipgtindMicrouaeerrasonriucoailim.irpniclraoleainrra,de.csaatMrvr_eeidnaiitnresi,daq"_fiilt"spl*cr"aie.pa,evprcdchuemiln;ieunugiitiirndrf{pedd.logeetngeiddia;teiocer,uaii

.r'I,9iJf,l fli",::-""I: 'l"i ascunse cute are suncturui

;1Xc,i e?us l=tie'rio:icf^mfai*ra"ein[itiolT#oor_"'rplifte.:i:::,rc.,raycgre5",_itti":jsi"',elrri*?vli"e""at,ai,"t,di.oT!,",l'i,TlH,,""f"u_tl,l:ilu"iTriln"i'iu]ctdi1ieiii"irn"lo?rrm:.::iic:j?le:o;ii- rd:iccr!t.niien"eau"avruvrgg.eiataJilroiuu1:llald;rui-cu.ioet1u-iEaddIlnltiei,-vlsopoia{ipuiiicucmnnnlsrluleceia,dnlilpna.mepdrriearmIeaipamnosdtedpsctcriertaedetiauaairjnitpduetp.eccidoertagqieefuiirtcgtiaemmeudipdledcuauirundriJcmgicaatri"aidiei"giilfESnrei"iiein"Oiriip,,ri*d"i"iea,eirasiUniaci-JntcuAi"irJlirpuuiee""or,aslse"cnc"a"sahe"cifrifaae;acemfpde*lrevdnuiSdcgllattcartese;teril;aearauvi*ounsaia:deacnDceeduiaNaaneultrvaiiscntisll_dad_aa_

rlp;rs;:: r?: rl+[ji!q+#n H,srix*g^{;tr:,iit"rp1aeine-aidgrpaifpljradaalcu,fuieilaIol.;aour:;nr,iM;l"o'^favrfiaicioi"aJi.n;'"-Td?-"f#ii,lrfio*?1jtij1r"]e.l'az-"'er"f-a"fu"yinnj,rTrcstr.oulimilLesp:tu.ur.pojrom"rrtloias;ru."s,,Rpim:roieima' aia?incifiurii
# t iti .i*H3#,lit" :: l'{dsura uciderii

tia latiniior___
*uvtta ir,o:mr,an*d;,1m:e1n:ithd'al:_irlta*dluce va distruge,, fdrd i^npdruoniaclidlo,r ipeo"_"girdrrts"iei_a"i,dr_rfe"a.p,prtE*dti:ue,",uJm,"arasrctaeclaarusilli

. Puterea o cdpdl ;impa_ aceastd generafie. Tronul ,ru
lrod, mare gi puternic.r.
a o; ;; fi :.u-,
ii : ;:Tffi?, #"?*:11.,;i!1,"'j1ll*T"1?1l o:"

""a
", s,illiT vpadruuzOndeucduihaltorutedrl,.ieczPeriamlgitnibnisnedutuullluldpndelgedzusnimnidggdueiidtrjidin_"uafiltai"norotgpujuniimileucX"aaumutdmeeiuliio,n*rtie,narat,lctbsa-ro;ud;lz#d;d:aL;alaiti
;l1Yl
tff,:i, il

i !46
l:,.T,"? ff fi ?
- u r t a,, Ji

"" "

47

.'rrspcpuc.bEpcniNduaurlonaoeoiigcgn-inmirac.iociitosvbingpeltiairietsaliela-actpu:aodmco,u,l,gutomcuunadd.nr_ciaicttnnroieaaal,_Veratua;mate,clliotdrtiiilraoasipe_ni:iuam,g'lrtiucirda,envzdeptplreirptedin:iapa:lts:,ciaiicirsracinlitctLnninauidue:ui.:aesg_?dircrl.eiiae*ir6naigiFsiocs*caji.:lu;au.vinsiiace__p".nllur."agc.rue.*i.9gas-i:i-ieinmOcpii3.ectsoalsvu,apiuiia:cCrntiapusau.,liicpganinl,elstiti"npee*iaac_lcdsassi"atioieeti.$u.e'u;-ip"r.*Arlu;.acofr"a-p-.";";Aa-l.;is"esisil;r.ntrfd;icejoii"rf"c;gtr.ilitrr,ierl.rut-r,faroiu,trnuuiaac,aaunmai,gtlet.oiu,*uomeo,idIrao"lriiaigr""el1ntr.ioAur1u""naiimdiu?dd"i:l=:ir"eieru,nisioutarnlniartrt_s_fpeeioocritspino"1rreprne-vurrisatfr.eru:ieoraimi;ir"ian_,tcrtr-rd"eunbr;bgaiaieis;?eiiiiitelrts;tiuiara;o?s,.ecsnf;,tliruirde;e,u$_aiaid_,,"n_-,.r.i?,J.i r;rrb rcelaqi blestem si poartd aceeaqi osindd, pini in ceasul
,dus1r1pcteiCn1.i-n.'eio'rtlt)rll;Lio-i:u'.:mcl-s:il.l-c,iIlvliria,,;r,5tDi"ie'1'teiiFune-,itrincr".drurrt.e-o3rlu-c,'ntte|iit_acV'e',cndprrs-:n*uenclldprreBeuoisratie,iaslduoltuiffriacncdAnpnu"ibdiupuh,sruruvlin:sieue:tiuzui9ries.del:inglnelirt;aleienoii.l:bidr:rrrn',;;.elc'd-ipicr.nic-s.giltditu.ii.lea.eiirorlmloilc;ut''rztp:1rrsc,rcei.coc'":insrij1ini'eetrioLellri-aee-r,-ne;e.il."'_rd.;,i,airacvl::e,tiidTllciiirr1,ssaulpjliuurs"lccareiiiii,,iec:'rcil.rlaili,c.uelq.ai,eic,pornudai.;o,.;tpi.erir;"il.uesuje1aa,ru,taO'i-;.ii,.ti;.ut,.nrp.u,l.-f,rini,i1,miteot,r'":er.crv",.lii",,sr.ini,i;e"a!uefit;ftrc:e*ied};en,am",r1it;-,.cr'"icer:;,l:,;"ne.tosre[,":idr,ti*r*oii,,g,.roi;i1*ailetpiie,,*'ilms,"i.uilat,tr,,esrgp1al"iiriomon,ei1citre,,riv.c.rc,lnmArc_;i"sn,grin.,iaiirhtl,l;anl.r7iJc,ui;oisnrrenqtntlt.crr.l*deai,itc.r'r_"r".ui{a.rcelraac:g-ugo_qiem-latr;ne,.1riii,i,iiz;"dcrdsruici.loi;oi,leu.n.ai.1.rrsrsmeipeadl;iLEibradrg.gncobcr.ipdlrrJ-ihrrer.nu.:r;jtii"eid_e:rs:a.rlu*-iaae'_,_r,.*c, nr ('iue omenirea va ispigi singurd vina de a fi ndscut un
:c:c;nj"Vfalr:e"lordnruiirinilciemttd1ii;c,ubraia,lt5rnbdeaabrtd'uni.el?lsi ltaiaiprteoarrrenmliciiu-,isu,mtnrdbintic1.raiourse=,isoiir..rgeofm;riGoifsri's;s*.i rij()rrlenea monstru. Arrintirea lui hicioasa, se prelungeqte
rlincoLo de noi, ca o ciudatd impiinire a celui rnai tragic
aldtiunlipdraeguprl anzansutiererjai cle lotdeauna, pAe"r*mnaitnenofam,lurai mli.oinde,
rlt:s1.in aL ornenirii din toate timpurile.
Dumnez";i;i 4 - Iisus din Nazaret

4B

rle Faleemo, sunet insofit macabru de veselia zgomotoas&

a amefitoareior bduturi.
,,Salomeia danseazi(', au prins cuvintele a trece ciitl
grrri in gurii, pln5 la cel din urmd oaspete, cu mirra in-
rlcllatd pe pahar gi cu capul pe masd.
,

h:odiada e rnuilumiti. E o mullurnire sadici, pie"rdut*
lrrtr-un priiej de rdzbunare qi crimi.
IRODIADA
Cintdrelii isi pun toatd priceperea gi sufletul in mu-
cprz:iul,dric,tnnliedu:tdrTue,l r",,qea:p.tviet:lia+iisltncnettegrcviehmnarieeirimscmelifiiliminioail,tedreepeai.gescseibetopeluerocinau"ietrl*aivtidilodoiir;in"a"{;"*"e;opialle"iar?sri"u.".i"ult",tut..d*iera"d_,r,_ea- rrnrcealod1ioer.aCmoeafirtdoealree,incsatrruemseenitmelpoler taeguteinicnetpr-uutnsdritfmeascdliao-
boiic cu trepidaliile orientale ale dansatoarei biblice. Sa*
crcmspdIisernueeioapznbsidaimieIerttrrii_aa,amao.,is,reddgieepndraiiagaelfaeeen-zdtmsc-rmeeaooaiel:dnalstiigfiaffaluuderrsilfptmnsfluoersiaaDa_rreit-trielutieimeab.npOrpa_"tooiueiabci,alpn.iiseSctlioteisi"iluuucuud"ftifnnuln.imeol(,eeie.ml.Ar.o,p"a-ru"ir"tlcSsi,Hiieuinu.ta^ii5au-,ilnu_rr.rci"cp""i"aip'ea"in;;li;lg"L;-aou"U1ocnrrlaeruoud-tscdl""eAseuiooiminriu;acnidab;;dala;tuiodto;-aprllm;uiat,r;;eapitl';ctid"sei,qeqii"Tpsiitrli1tdoiuer;pssare";rofpif1iiruaineiairnlit"taontnueed;c_ri.ji, lomeia vrdjiti de pasiunea dansului Ei ame{itd de privirile

-il-l;::il*s1dPlgvenspfeor1jeractti.eieei'Itlonflrotocrliaoair?brrplun:ei,sdurndeaudp-,nadnepeueduat.t9rtirrli.oiimiud:seilri:OteduispepfSsmjartaieusatpectsratairrroieppdiocirzlieresinouniemtdtraodcia,me.isi"rud3-ircubnss-^liueiepstutdi9tatlrftidii1tiSatan1oan9.eiasttrs9ctr.dtil,_muaoreleifinmqc"ria.ataidabirzrieeifrtfu.fiiiliesralnrul.eioptnu".rarsu"i"lii;Siet"urtoa'd-ri=_iiu"";uneaist'lii"u'rJraop'pgrncurs.r"ariautpin"escnrVgas.duuti1ttgireaet*ur.oeurtr;raeceir."iendaunssaaqilii".ni_eet,,tius;irelp,:?;uaEnpa,-;'-t"leaisi-or;ribra1-iriamoaruei,jlmr.elnlni"oelj""asaicAdTiii_ae*t;i-: . i;rcome ale oaspe{ilor lascivi, igi fringe trupul intr-un salt
Salomeia e dansatoare. orizontal: e o mi;care plind de gralie gi in*sinuozitate, suJa
feeamiEeiieo. f.e.rlCtaasntdargdneEtieilsepictiatodarinetrg-luanliiiefinianl-"
,;ril;;l;i ;ti;daaftid-IrpoEedi,,pirSa_dadtgalaocuumEloeiltuiiaeidlrIduoracodands,sees9.auizdundeuecstii"_lgtliu"garu, idgiturrpIirdti"lpp"rtiapeceeeJupsiteluo;riabevTao,eeei,sasepare_ a cdrei masci

5t') stinctului de
acoperite de aplauzele dezordonate ale oaspeliior. Un zlm-
bet, ce pare mai mult decit o mulfumire, e tot ceea ce
dansatoarea poate oferi celor de fafd.
Slraoldo.mPeeiac-eilaEllii,pir-ian ea Ei Irodiada'- a'cigtigat'inima
lui
subjugat numai.
Irod, .intr-un moment d-e subitd infiScdirare (de ce nu
si de inconqlien!5?) promite cu jurdmint cd clorinfa Salo-

meiei, oricare ar fi ea, va fi implinitS. ii poate pune la
dispozitie aur, bogdlii nenumdrate, palate Ei chiar tronulo
car:e nu era nici mdcar aI lui.
Dar dorinfa dansatoarei nu era a ei, ci numai'a lro-

diadei. Cu complicitatea Salomeiei, linigtea qi desfriul ii
vor fi asigurate, putlndu-se astfel rdzbuna pe In:rinte
Mergdtorul qi Botezdtorul lui Iisus.
Irod Antipa, fiul celebrului Irod cel Mare, fusese c[s6-
i.orit cu Aretas, fiica regelui Nabateilor, dar se desparte
de e)., din cauza vielii prea uguratice pe care regele o du-
cea in ultima vreme. La rindul ei, Irodiada fusese cis5-

t,orit6 cu Filip, fratele lui Irod Agripa. Picatul Irodiader
era in aceeagi mdsurd de greu cu alluilrod:eramaiintii
desfriu, apoi incest si pe deasupra raptus, intrucit furase
pe sofia fratelui sdu. De aceea foan Botezdtorul nu putea
lngddui aceasta, aga cum mai inainte Proorocul Ilie nu in-
gdduia dezmSlul Isabelei. Ura care clocotea de mult&
vreme in inima Irodiadei, de data asta se va stinge. Aple-

cindu-se spre urechea Salomeiei, Eopti:

- ,,Gere capul lui Ioan('

5g

scpc,ai*o^aiirnenrSCtnirri1ara"jeaa'ilRoonridrumta-:o1tzs.eiiict1rlii.n.alisd,rCgLpilt.iirrelni;iouvuerzenpeeeq1l,irteiaeapaapclui.rnuci.e,isrscnodtsaerpe.des't"uiiltimr;iclr-,ue;io;rrricrreieerso.t'srrtDeea. .gosfdiOrjcicncuutlrhsuarei.dimmiivciad;nl;oomo;,r;vie_nanie{t.a_o/ r,rr r;rnulge voalul. Priveqte o cliir5, inmdrmurita, l-azvirle
1r rrL'i,r qi. dispr"e! la picio:rre qi cu indreptdlitb revoltl
rr iir.rilozir"€, d-isp;ile din mijlocui otrspclilor iui Ei
lr:od.

.. "Era tot,ceea ce t:riii putea face Siliomeia, da:: nu. ca
. i ;r('oi:-iere pircalul unei cioi'in1;; nesii:uit,e, ci ca sd nu, mai
l' , r r n 1 rluslitr;'ea l;lincla ce itir"e:r cii se relialsb din'Lre
,,VLeau cnpul lui foan.(. pi,r 'riirpcie il-iclrise al:3f. Ioair"
;catztntSnl,Jelciuei.,uirl.l"aiula.m:d_a;ciiI,l,#aiv,c'!ednSC"a'rc.?ioit.oe"ia.s.t;lrrvlu.\psp1.i\i.arnint'uu.cilar:le;idlap;ur(.Fjsiirs$l?lnL'uruitupjt'ueieii.iiiiCmr'ci:eeidl.ii6f;ot.eir.ra;dl.c.acjhMit?nseu;_.dncie_rsoziaot-?nnluiur:nicr,ro,tfrt_e,aIr-ifiaoLuaciulisIer.y*arer,i?o,{n.jlcuiiscuc,'iSssp;:tno.r*pd_.*trerir.in,u,e"tongreri"si-c..u,6.aacrc.l,";i:iiir,iirini:ei,.tifr'liicc1,ruJ_ulituu.ctUtr_."-"'J,1reisuu"Ciil;u,u'alrrr*ltpsn"",iloos,_fru_cctfm"la,s;rl,irjpm_i:iotcutu.ierin,aedi,ern1.trs.rere[dti,ji.i,dp_umcaio;speajjiil1ir"fceim.ilsr,aeiaconi;tnlu;,aoi!sjirin:etl_at:.i^.n,fu,oi;irtlc;iziI,ge,scir;oi_ormiuervIdnril__"cal!e-__l
iJ.:stinLtl, inrplclit c:iu,cil,1. it-t c.'a in:ri ti'agica trSirc ome-
ri,'i.iir.;"I, ii ]rrir-izlsc in eLernit:]tc un simboi rie perirranenti
,11-r:iiloialre r;i riJ.sp::c!, pe cal"J oprenilea o vi:l lll'llnca asupra
, r.rcs,li.cL femei cle tlista celebi'itarte, c-Ll trcgi1,in-rf, ura qi
, vclti.

rEr,co^ipna-ca"nilralelcl_aeul:eor]ei"r.soiespimierreuucagsa[tirdime.a, ir.Inrarotodci.d.el isiatedolna'ci tgipsteeie.nstecl*ueianvMoreta"acg;hC;euarlorpinautlliiutnilo;u;a,r:mnu,a'
Dolirr(a
Salomciei e prea mare. _D;a" r...c.ufn5ogaagdteuimnlaarguninui,i
impdrat -_ fie chiar la petr.""." cafutui Sf. Ioiin Bote_
nici de-ar o . . taierea
fi vorba de .
zdtolul.

do9vdaaiauneriec,mnanst1s,slrolacedfCaOfeTCirrmotvrbierlnaatsiyvitraouoaispgrsttiaSrepoein.udptenpdametiCeneaadeilcSoeiaulrimitmiandfap-rans.i-ociueecqiIocanlvciuotaealreailtartiturfl,za,eearniaoinuun,icu_u-ljmIcatepnarooraitiruseaounveaaledandcslddtceuausutua'posrden"cslsoriurete.oi.eunupr.gfnpl1gluatetoese,!r"rct."ciuearIuo,.ruhs"-po'cr"-icitiiadc!r.-ilauiiplis"il"e^a,izs.f--"ciiimdiscnmi.elitia"siati"moAenu-p.drceatl"edteueiierauffi_,eau_dlneamurailonuit,rcuilrc".nifins"hctopaedtu^iarEelin.ad*nmin.iul"rtti.reenui.t;e"rpenairtucI;iarir".u:o_z;ddut;addea"eni
$i intr-un
Salomeia, cu moment de curatd sinceritate cu sine insdgi,
sufletul indurerat ei, dorinfd,
a"-""""g"tata

52

MUNTELE QUARANTANIEI

;ffin*+*$T**',*w

'ss.4vtBeiit^tededrz;tpPeo?aiintiaornn,badims.iaidrdutn,,eueui-{atlunlsiuadiner,d-,eqnaQaelsiippnInuuicmlaililauedintncarr,utdduaitIaczanislmieujttsuuacsusutaniosildipdtrapteoesr(drsv-leeaztgdpecirlEfiuiaeazettnesteeriizii'npmrvtteuiruiateaiosanSmlceatndaeieltuuelsdue:mt_dsvcmpeeidraueliapabsnmnaciattie,teiprurircseau-uetzar.ldpie"ienefrcuo"ri-smsi,"htdrt"iiu,enoidf,c"epnzaasbirl&rieo;sne_i_.i
tjjipiniesrrnuiinisFtce.tedcr-aarmoddMatiiotnneetdsatrioiiliaaSialieisclndpud,iftleuudonc,mcdrpaaaurrrrleieeneadacidsaamuevrpeiomnurilsuniinircctesucopaainrrrueceddtidclaieussldnleudimlaionsmairei.lrgutfeoenlaeoassriceeeeasxslipusce--i
?tcT.p$blXnrt.ia,ol.se:Jinse_slrscu:cueetsDDt'uresult-nd,el{e,ulln1dld-snhfecdm"io-iinazegueglncaeovlul,uoumol,stor,ferprmell,ladouuzrdqppmialilatmal,tCaeiuiilcltnt.eprciiragdiznuuenuiDdirztsuzpeufsueepemviipselme6cicudiutqe{tninidir.sstaedeeediCd,ctzeldeeomvdeeeipzuanilazvna(ictml(taiictercel,areeIc-,alrdroeasive.ipitdranieerfeieoldirsiadem:lm"upiipauisemais:outvdu,spdo,slotr,fDrtsesaie,"lcreueuptiii_alrnifrceeaasieoulpbgcdoesmotduilptisiuoti.uedToetrpntlnlenluipuiigesneruidlf.Fin;sdoe(uut{.peifvluii.:*tu,iau.ira,gnni,n$asS"T*glf"sliudeahp*lrb'cpecuse*ineiee-itj

55

ise_inTpeCiii,niu,fei:sa:a,u,l;ts:ecriiicl;Cu1pve.iurnuntueel,,d_i^nemizscavcaoiorrpepurut,errAsa"uudio",earaviiJde"]oro-aln"rtoel."til"ur.e,,lzaisepetfeiitlnanircnroiuomvispiuea,"llueianiatiSnri_uau l,rr r;lric a ciqtiga increclerea 1or, ii cere si se arunce de
,i,n.,r.ilrlarui,ecr'snipuil[lquii.ciPrlcriinperdsstepul:n:usfuiarilm* Pire*il?ii' lisus infringe
'lr,{,r qi a lrutelii ce

cDr'tra!tmcrneruer'uuaaoeaa-aa:pccnticptDFvriseeIule:feiuttiiairigeaainduitoatcatvreaeLicreuiodjerlscasloruhdducrponiuem'o'lreuipin,acebdtraizeiaiceeiiivcnnusuiiocaiiuspiicnrcdntc.cslifeldreurt'urn"o1dn_rprsoaldcep.:arsrif:t-aEaelurriepue;lrlortltiiidu.iit1aec-,^tiigrr"r-au.v"a,ud_.ip_isfseecti-alunio,ruf"oli.rirpifliei{ia;l,_f-,errla;i=l,va'iotnri.s_u'oor",d,g_u:'Cp.ilriueu,Ls;rii-rluil'il"rr.,o;,ru;J1eiliiu;'urui".;-a'l;J.hpii*dl"ineilr.asroeu,uduru6rviri"rstriaicmeiLor,a:_.tiirnr"dre'itl-ae-suir_l,pLiucdpsd.l{ienridi.sipfetin;tecp"izar,etoe,aji.utp',i;rfmen;ima"c;ieao;hi;ciaer'a";rcedda"rIu.riti_#z"nsidllnnrdiu;uaisru;_.d.i-sr lrr,'r,nr,',,rii,.-r'.1.'i.:-;li1'::-i,.r;.€ia:lntrJ.:ic:ictgerilniu:nrite-l-ri'li.lsiall.ijuLzi cmtil.sislduiiel;i'e:i:t;ai5rcql.ialuin$"ui:in'c'1muiin:i:irsqlLi;ir:it:u','E-.:u,li-1:lrieeiiaisllivliillr,;cr:l:lLr;clnti3'L.clla-ual,irln:iDli-jiurrnu;cil'i:;rn'ii:i";'in'-cs'etl)'L:i'ziu-lileiir,ciua-Ed:'lxi'iioal;uviil'-oj-n::-':l
,,.i.r',_':ilF,iii,..^e"-:,,ai'icilrL,ail,rrli:et?eii,nil,:alaCcuiro:t;i'i-iri:ira.iciliiitlllc,ilnilt,,sllel,r"eitariilncrvsi'l:i:li.:i-].E"c,'vl:aC'lirlnl":.Lu':rli'J'l^1:'-iiaui-l-lr,r;l'r'lili:i'iiill'il-:c''lil;t'r:lrill'r-''-r,r1liirrit:i::'''-''cftl'::{iitjlll.,:sc'lirl"":lric,l1"c'sliie,;"i[-cjvlc'''-'iiici' ri']j:irir'n'.i."ii*-]
cvzlcr)lu.all;estmnimupa,,v.nlDoief,artprrr1ur*zsu,rsn6d?'nirncuelsidm.i,:lulnp.apc.re.u.li'l-ee,nrinnirtdlnc-rliiruirc-.rlr.r-rirv.j(s{,c,o,:.i1llneir1rr.lb.i?epilt ii.acr:i-aliiie,.L.iiirs":lp).oippci,elureur"c:niimn-eclelj.io'r.ist,,,ai,:'nrjir"i,uiei"i,J.i-rl"opLTU5e_r,i._ec;"roTie,vc,saorr:tl.:raeecs_,(rla,t(iriir.pn,.,TjaJidud-uii,icinrc.aFDiml,douicopuim,a,rjluirnSrnlltruuAua_iii rr rici:ir,La lui c1: a lir-nili p.: tIrril.:rtu:t:'.r''l':r:;l'i:l'--crui:li:-'r:'lnrrC':llL',.f:i'-:lc'l i',il-i':r:'r'ili-i
, 'liii- qi :rlu-'-i:l'" 11e cicr'it c't ,;1l:i:a I'l: ili-lltli;':li r-"l:n;1: 'll;.n i-l-ii-
]s1tael.:ti.l:u;rli_tcnJltrilinpo-isr;alti.u:utrin^elsud.,l,e-ceiscltldciiuo'ltitd.urrni-ut:inaai.Ttre.r.t_,erroilrlicpuruuuLesil,an_clt.i_Xrvrun'ioe,ri,ciornpiostirli._an_ivonreita"s_"ic"i;?ii"lri,r"";r"^;,Jr"r*ur;tu;i"rur";ln"-tuu'"ilmt*l;a-,"rnitn_ie;'ai.rrr"v"iinaiiite;;"iiti_irm.i-.",irp'lst:lit"'-i;l i:.l dl'i;: ;,1:c:rt''i.a iisus sr r;.:l

,opcc^ocaua=h..tc#ei^irnil;todiii:Sl!limi"a:v1a"vuer,oln"slpsteirtieeiusccdciallauva'esririrdeedseifafsiisissltnuriiurljca.-cssellr,aecensoeps-"ndletsi,mtoicicntucl"un"naroooieistsi"dfoc*J"u.llftc,t'i-_eirurourtsr."cilirnui.-tgj.uil.teui,srcietr.uc,*ial.feci""ai;p"sr;"pue;.Jif"tiii;n._n-, , : l.;i. ci'l j.i.'u I r:'-;lt-l dt'''': t;t':i'[:: ilrLi'a-

,'.ti1x; d:.5. clieitolutr 5,:r"r,111-'r
nlli1astr0l1p,iti;.eii;ii.;i{l;iaeeps,uauln,nusucuq,uri"ii,ee}iirzu'ni1i.r]rcrii-dilei;iiinst;creAti:ciiacaitanL-,rirneiir:l,cl-lrg.';,r;',ii?t3us.m'cia,r'la;iilltnil'l-isin-uor;lt'.'rl.iler'.'-ru-tl;liLi;'n'.iqriefiirei idnrFci;:eser-i'elr:lccel;rc".::iie;'a'ie':;-rr'dtcic'-'ii:loiaie-'"rvl-naorcli-.lfltuul.l'lierii,aei"aei:air',i
lcvii^luee;Cr,iislngatia-rnniisiilu''t',ou.r..';:,:";c;laris.cncl.5e-r-nri:is:rlCcpr,eilr'ehlc-a'iicil'i,aciii1rqilr.;t;iin,av.av-olc,-lllilili:'u't,i.ijl.n'fic:eriii'ilgi"i-ilei:irlgli:ii'Lrellllo:ciieiur
{rrr-rdinciogilor' }uI liL',''iis in iurn:il ace ','Lsia'

Frin ispiii..'.e sioi'e mtncare, diavolul lnces'rlI -c;1 aduc;i
n:lai iiltii in lisus :;,i Lipci tn iuae, i:cita i'rui:1llui, nesili'irli,
ldconda. trisus prln r"isnu.n:;'-li dat cliairoluLui zdr"olreqi;e
sclilvia tr"Upului" zlr";i'iind c;i. sccp*l vii:1ii 'r:'c':r dincolg clr
materie qi de pof leie plfunin';esti, DumnezeLl q1,l' Xuniea cer'u-
fiind cel mai inaii scop ln via{a ollul-ul.
tui Arunca::ea cle pe aripa terurplului era pentru a rol:i

incredelea oarneniLor in puterea lui Dumnezeu, pi'in car e
diavoh.rl putea privi scena de umilire a trui lisus, sau de
,,Iardsi std scris: nu ispitesti ajutorare a ingerilor Lui. Prin i'Sspunsul Siu, Iisus in15-
zeul tdu((. ,,56 pe Domnu1 Dumne_
turd puterea rninfi.i, infdliqind icoana modestiei 9i puterea
Fldmind fiind, ii gcateriirnefidsuad-vIup' trDe"f""a."c""dniu"pii"ier"tr,r'e_dieqarii"nv"o;p;i;niiJnd;iisjsdp_rsei voinlei de care ornul poate dispune numai ln numele Lui'
Inchinarea lui lisus tra picioarele diavolului spre a cig-
a-Ei potoli foamea; tiga impdrdliile lumii vdzute, e cea mai mare dovadi de

arate puterea de care

56 57

;-;;;, ;";;'r,cir::,-etoittuill:ciaule.nltrilum#-ftImIicdnn"es;;d;ci;tLTltnhliuhod;pe"rm;i;ir"ainir;rninr;n=eaecfeesr;rplisenecd!caTatlaertse?rert,iemcuieT"',pe,,ja"iironlleirra"lnuell,:1irrl.to.ilt1-dilul_oioee"i,r,n5n'-di-_"i""ciacll"l.i"uld'nit,_dprgM'iia;ee"iiin;i:e;"as;'*Cna;;;:el;r,,iraj';,,Jmt;.mi;t:r:i;e',nujf;'a_**u,,jilrli,rr11ilr"nu;#ii,l-eTnu-i.r,.i,oe,uu'olusi?nlifrfiRi"st"t_di"s"ein,ureodi;.,rout,:rurro'utHjiql'menuifamii;{itsiir.cnceXteii<riaDicrjarsDa;!eeevt:|ccaorirea,iarrrCssrucstrr:ealc.nirer;:sduelri:uiae.euaai:-j_.-. h

,{]ASA TATALT]I N'IEU, CASA D]] RUGACIUNEd

ol# il- i "id* lj r a pri m i r pu'. e i c a isrts se rrulgrgaaaccleus'e'oaric. ea cildr,rra sufletcasci

" Se
nenunfirrfdfiXlal1s"t ,*i.T,',t',;n'i qi cgntfiuan. 'daPraelminiesriiinGe rindsddingiii cum nui:rai
: ;"#;easmDlire5ulsltnrmdacTeLt-aateenmdigtspe:e:ditdztia,,ue,di,lCrouimImn:,iea;dreiii.Iu.nzfmri*-mer,tS,pr,"ueniad'relroir}d'diulafviecii-"tqii"siiEqdsuijp].ntriii'u,itl:tpiaJ'ef";lai"";A*dr;;f-t'e'"aJi;rqiiciiltl;le^"T"":iXr,ri';,';l:;r.do;:$;;^c['5i:;ti"u-uH;'",;n"T!r..i'ri,igu,aiuis,'iirii,11ucsre?ls'a:ds;.evl_^fi.ses;'Vliiie,;;iirlaatfusit?famieni.Lrgiuiu:,eiil-le:;u';ni:,i-; Ui
Ghetsimani
i,ru auzit Eoaptele celei mai curate r"ugi
a putut inalla vret;dati
pe care vreo inirnd
lui Dumnezeu.
In arcele momente de tainicd vorbire cu Sine insugi
Esui bclleirncodmeupnuicraitraetecauinDiimviniiitgaitedae, Iisus ne vor-bca atit
de
puritatea lugdciunii, ed

n'mltd vreme firea omeneascS inc6 nu va putea p[truncle

su'tliimitatea ei.
Cind il intilnim la templul din Ierusalim, cind e ln
vilstil de numai 12 ani, in Iisus gdsim, fdrd indoiald pe
accii:r care mai tirziu igi va petrece vrernea numai in mo-
lf:areci'dl{;eeudepuretcinu{ledgaeretr,epceenptrauhcaaruTl aatmdldSrdicuiudniinlorC('epruelica,,sred
o;rinenii aveau sd i le pricinuiascS.
Vi;rla Sa pS.minteascd e plind cle asemenea std.ri de li*
ni;l.e sufleteascl, pe care, dacd Iisus le-a simlit atit de pu-
ter"nic, in acelagi timp ni ie-a 15sat ca valoarea cea mai
ele ple!, ruglciunea fiind pecetea eternitdlii deasupra vre-

rnelniciei umane.
Dacd e adevdrat cd templul clin Ierusalim, in ultirnul
tinrp pdstra unitatea sulieteasci a evi:eilor qi cultiva reli-

giozi'rartea cultului mozaic, tot pe atit de adevlrat e e&
o slimd de evrei iqi ingdduiau. a face o seamd de ldrader-
legi, prin care. se jignea atit de mult con;tiinla oinului"
Comer{u1 cu obiectele de cult, ;i mai a}es cu cele dee-
tir"lule saclificiilor singeroase, tfu erau numai o icoatti a
realili{ii murdar6 in care se compldcea aceastd evreime,
ci cra de-a dreptul rrn sacrilegiu.
Mdrfuli vechi, negustori lacomi, clienli grdbi$i, muget
de vite ce-qi abureau nasul in miros slngeros aI celor $un-

j ;#;:[l'"c'li:igInrlh:u"shr:iljilmhi"qoia:juj'ltt:z"lelXiie-:i,,,l':iJr,cd.i'ir.isi'n,l;"e,;;lJ;lje',.i;r;cr,",iltti,,.ii;^ti,ii,'';tly1i:,r;:r':,,;,:"l:X"l'j]::1JtX:'""::'?tml,-c:l#-il'"'lprrr"i"1rl'e''ui"'T''"LE,r",ctrrf*;riifiu;e';1'lr.1(i;.c.(e1iT,'r;l',"o'"'isn''.srv'ur,ll"cn',ia'r'1i"a''lilo,ua1orpe"'r".nis";s*J;tid"r3,_Cr"rcie";nr,";,l"'snreinui'i"'l,oJrj:;r,iii"',t;e'iin;Xr;c"a:h;ji:isul.ln,r l.ilhari((, rdsuna cuvintele lui Iisus, consfinlind pentru tot-
rl<'auna menirea ;i sublimitatea bisericii in fala lumii qi in
irrirniie noastre.

priv,,iCnadsainTaadtaerlu,SiraMt:er uL, ucrarrsnditdem'reugnii.lceiua.nJe:(i(s,e[reicsiipiunnevaiaEial,

,,rn ul ui.
o atitudrne enei:gi:i clar plini
r :,*#* "*iffi"'^i; "Fl tr:imiti ecoul iie vesllicie, ori cle dernnltate. ce a.rrea

I)c r;a-qi d,: cite ori sfini;::ii;r

.;,.;,::i ioll"";'' '''i' j, r31;ir; '1' i:;sei:icii avea sd fie ciiLi:a,ta.
- ,,Casa Tat5lui lr4eu, casi.
ril,t;r li.l1ir. ii s: :l "'ttj.:' crl o n:crnsllseri ai,it cie muit, de rug,lcir:n:r1(- 13q clt::p t--:v-r.'eii

:: ;:l' .r:rin Tiruo c:rlrli o rlcfinifie
';i,,1; etr-ll-q,)i 1n cuil"uL oirienii'li tii o rostr-r.it'e peira.:,1erll)" fr1 r,il"iii;1
;:fiii J, i: "n"'J'i
B-:r.; ri siril'itual.Jr a h:rnla.
:f;i|irj_.i
Biser.'itit., pe c:il,ii'ir Ei o nr-ttl.rste C1...;,1 1i,li,I)li,i-nlr';-r^u" e a
i; ;m:l];f .,H rr.cee;r l;.r. s.'nr-r.l r:;trcil- ;li ea lii se legenc iliii:r:irlir l,ri,:nll:e,
Jos;,l.cu.rliui,p'r'o.i,:n:,:i,.n,i;iro;,i,"rr,i,r,.l,t,-;-.i.:'_ic;,.;1,:,:.*.n..,,,,,r' ..111 c1ct,.;rc.ic:ii s,i se

;i ii; .;i;,"'. ; l,.l3 cle-a iungr.il ve;:cu::j1ol

l::',':.' '" ,''.'. {lu,'n,'o:,,,,"]t-i''l,,j.irit:.iiati'1i!-:r:,,''];f',l;;;,t"1,i].r.t,'':o,-l,;n:ii.-,1.1.1r1,''er..11.,',rj'.d,,.|.n;.1r.":.r-;",i,,,,.i,r,;,ti,;,,,:."t1l,'.,l,t;..,-,.,.:',,,:'.;],lt'.-,-l,i'-,..n,.'rt,.i,'',;il,,..l,,i'i.'t'tr"'i,l''^,r;.:",ri-tp.l]''i,,,i..tii'"c,i.rt';.c:'".f'ii.;:l''til.,'-t;,-,'-a_',,r'i..i,rf,n-Jirlil"i,r.l1t""'r,,rtin..:.i'l.,l-;,r.,u,li.t1,,rt,rt:,.at,Ir"1,.r.'.'p.,i'u,irlr'c,]r's"u.q"rcli-;ll"a-_r:.,.'i?,, **4i

Credinfa rlescopei-lt,i cle Durmrti 7,^ti,'g;v1';;1; ;i,11" clttirr' r'ji.
a apuci,rt {rlt rc/i.i;,3,lCiiicr.ia}-tCnt3:.l.r:'l:1Siei.i,fligil;i9i.l:r'.:i,:!'i:'.dii:,,,it
r;,'.',r::r ill.lr:1::', i"-
1,,.4rii OlnU.l,;.i :-rrr.t ,r,r:-: l.l. 'lr_1,,:.-

riie clczuii, ii-l -.rii-r,lil a ciil.:li';e rlrla. :i.r-.i,'lt.::''i.t !:lii:;i:t.iiij, ir.iL tllrlliL.ltrl.
,;ir,.,., i fj..,l;. i, .'
1. .

i:li timl)ui r:l nel nll"t,ii'ile a c:e'rtri-'i,lll-i,.,.1 i-lL l'li ::''i'i:
r';'l,rrllllri;l1tl"li.r-'l,e:ri:i.iii.sl irI" ir:ll inlil- in l;.lrle:i
llcccr,'i1i r,i-,r:a ?n lOl l,i:"''i.ill':lii Lr't lrl'rlittti
a imitciii-ili.ii r.:
r)ili;:-L'f'

cie unr[jclrc;r t:i';r;-ir]1, coitrtiii.ti:r ci-l ir--r.iLr t.lt,it'L'i:r:irii-Lii-rt ti.i.l

rr i:in ir:i r.-...eic.',11i :r r. i'. i. i-r;l i n l le,
I.)lt;,tc;:a11,;i c:tl:.:ll, L nvut [li] t'.-:f-,'';ri:;l i;:rrr"i:.1:r, r;:"rl ,
l.c.ri.r. r-1i-\ i-j.j;tii-rriirl.i, $:,lii lli-,,irij airii_rl_i rl.e rrilcji :r fie..l::ui i-.i;liif i i r,v '. .'i't I r,
lelie ri-,. na';icrai:','ir :' lli+t -..',^',.': Inr.r:iit jil l".lllit ltr-. '
.:^,j.,,,..:l n^,tl';1ct';" ci ti.r' :1'l .'," i, i.-,'.; ,rt::,"_ conceplie mol;,1.'r" t. 1:l:'r';
i:.,,; .",i o li:ahuii.:e;t',,':,i'.:, i1'i :1''i:i ir':-o crlai:'-'-r rl-1, i^ l'l
i;,r.;i^,. rir o"
.,:.,.., ,l"'
l; it'; t,;t; ;;i:-.1, ' '' :"'i;';iv,ba\e'i"rcnnr'i1,;llz:'ut(r,Cei,ertr'i1tuoiiiini1rintebu:*'r,_irl'zclr,uclddir,u.:i",1'.ia.o;rlil;u.:n";r;il;lrzi;iit"r;c:,lj1.iil.;rn,ric,;,nj,,"i1,irt.,^r,,s";:.ii,",..,i,nr,i^(l:i1,rr,;'-1.."_li,:iin1J^nllj,.,n.r,,lr,',l..;e-,f;''."":^1,1",r:.,'l,r=t":a1,-l.,..,,1:rlj':,;scit,,r5iitn:r1't',I.'vti1tr(.oi:i6lrl'oll.r,tol,5"4.pr,iF'er-)ilcnt;e".acfpraurrsir;snJ.icrre:iFizieJnrsl-."rr
::1.,1-l';tfiU-ieSbl.l',tr,ric.r;',.'.1 11 .'", r.l, . -

sea.u r..c;rte stlai,ur i,e sccl:rle iiie Lc:lci lunii, t,l:cil-ti,'' :.5 in-
cctr.'z!, in :istcpt:ir:a unei FLi-lr:ri regclte rlrto:rc pentl'lt
in'iipr'qa tffii"'or"r,ir-lenr.,:i
l:rol-ir-isc in crrrqiil nlrr:9rri
lnuemoliincdlu:oiesliates, oiiu:iia:lliire9ai liao".uL dts-.
ptina:rrpd,i,nplisniinleua-l vremii(( inioluiegte
acestei
egoismul feroce qi o infrSlire se injilhea,hi intre noroaCeo
,,Casa Tatdlui Ml"e,,u=' -cr-a?srd'' dr^e :r:ug:.dyc'ilune, unindu-le intr-o singurd mare familie, cu o singurd n6-
nu pegterd
60 de zuintd, cu o singurd credinld qi o unicd morai6. Atunci

6l

o;ls; ,:,,ii;t".:,,r''j,,_:;,:;':i"l,:tfi::;T"iy:i,r,:::?,f1u,"o::c:ofndqa"rn::n:i;r"r^r1, cd-^:_i.:rf ",X__ir[i; I,ll fiind mai marele p6storilor qi al turmei Satre creCin-

;:],l|l|Jl, l:l?,-t,ly.rrr','':rui'olurnnezeu +r " oi t:ioilse.

der:Iiltisuenri.cima ie:doraimt sppdirriittiuealspsiul"pitureamla, qi ca atare ea riu itru
puterc- cale este irn-
pritt'fitd aici, pe pdmint, gi cale fornrea.zi ierarhia l;il,e-
n.:*mii$lttiilhtifl**i#*?#
rir:easc5.

b,,)ri."s,rE;1:il.';r-c1irlci:Jae.6,a1do'si;Utr,dt***c;i,tir1in.fF,i?t;r1il1;in,.,1.'1":1x,;1ia-:i],t_,,1d, .e""siclro#pi#cr'*ilu-o]'Hi'v'rsl*rrtcorc*sf;iplTr,:lf.t.f.u-i_r'iei:,:axle Faptele apostoLilor ca ;i apostolul Pavetr conli:-m$
{clai:te clar lucrul acesta qi mustri cu cuvinte aspre ri,l-
ruinleie ivite cu ocazia accentudr:ii intiieti{ii de rrirs-.'t;i in
hiseric5, din partea Lrnora isaii-inteoLlriiaivicnilaPaectreuasatefol)sriii1e1piltisu-l

papal este nescripturistic,
"J:.il-,:'.,,:,ci'a;,'ip,r;e,g,Sil'i;'1:.-:llliol:p;y'i-:p;",''"io,f.loi:'Ei'l'"'s'i*irrgiun.irui cop ia Roma gi a pistorit 25 ani, e o e-'roare pe cat'*' l'{r-
i;, uz i'. 'i""ror.ja mano-catolicii isi intemeiazd principiul papalitX{ii.
, r
''i *^ veaIcnurlilieteruartrunritaoaproestsaepoasfitromlicdda-celapsaitrliusctirc:du si din

li i*:*t' d'i#d*,',i:1f fuf ll,fff c- d numai

j,;,, Flristos este capul Bisericii.
+l *#,i.'ri Chiar episc,rpii in seama cdrora sint bisericile, se rrt.l-
t-?3:::re{"a...v'ereLuraLcePl.reluvreD, iucadrtneunfieaczienJuuei mesc cipetenii, in sensul ci ei condgc eparhiile l'esllec-
Itr'Jn ea lmul .rii,,T,*f_fi^ , -lrvdre tive, cdpetenia pdstorilor, cum spune Petru fiind Hlistos
l,o,rnraai smuaprrealeerpeddsitno{reiloi ro(r(t.oIdnoxaer,t.tr1i0mdisini epistola patriarhi-
lii'.,it:'T.-f ,1"-.:'*"
la Sinodul rie la
Riserica, 6unr,i ^ ^,.: Ideoruxs6a( liamludi\nPe1t6r7u2Minovliel6g,dMtuitrroi pcoutrit,,maIdKrtuiervisuirleuai,
olto-.
*$*,,";tt#***ffi#,{i"lx:t#f o afirmalie destul de concludentd gisin-r
ricii(': ,,deoarece omul e muritor
despre ,,cdpitdnia bise-

qi nu poate fi c6pit6nie
ve;nicd a bisericii, numai Domnul nostru Iisus Hristos con*
duce ca o cipetenie supremd care are in miini conducerea
,y,1,.,11,,,:l"".pi:i";;eird;[:9,,1fr",I_fl ,"TIl1',"1,avind_,r bisericii, iar iriserica prin sfinlii pdrin{i. Prin urmare,
Sfintul Duh ln bisericele formate din membrii legali, qi
, lll,tilhTdl*, t.1,'rr ;:Hlli,;il-,1,1*iff#,i intemeiate in chip legal, au orinduit episcopi, conducd-
ffiffi lilti--:'HT[ tsyd''
;,*i .;* l$:ri: tori, pdstori, cirmuitori care au ajuns la aceasta nu prin
abuz, ci prin cdi legale;i ln pdstorie aceEtia a ardtat chiput
Aceluia care a fost inceputul gi plinirea mintuirii noastre,
pentrjr cd sub o asemenea conducere sd fie pdrtaE Ia opera
mintuirii(.
J ,,Cred intr-una sfintd, apostoleascd si soborniceasci
bisericic.
i:{,i'{ii 1
'i#,:H{i:;i,l*i"_lL,i,;:
'uififitf#il,l{n'fiffi;::[::J1X1.",,""':.;f I Sint cuvinte in care mlrturisim credinla intr-o sir:gur6
bisericd drept institufie Divind, cdci numai o institr-r{ie
I divin5., nicidecum una omeneascd sau o unire de
"ffi62 ---'rrqrr sa r]e 6luga voa.strd., dinciogi -ar putea constitui obiectul credinlei noastre. cre-
I

Sfint5, soborniceascd Ei apcrstolicd, dar'mai ales una

e-rsX.c i::srl'rca, c1,':,oercce rinul este capul s;i interrleietc,:ul ei, lllllcrlnrirsicmVulIuIIi,, anglicanismul, un capriciu aI despotului
neinlelegeri cu papa de la
i ;: u:;. in urma unei

tlli'r' ll.olna, etc.).

Unul din partizanii acestui curent de unificare, din
aOuxdforredputalutei ,- savantul Diacon Palmer, m- enctoanlitvaintes
scoala aceasti
voi si vadd dacd intr-o cild-
ca ei
st,otar"pieindeeqtestuEdi iiininsRinuusliao,rstoedaodxreissmd uuluniu. iFpiirnedot sd-l impdr-
tdse;rsc6, motivind cd biserica sa fdcind parte din marele
albore cu rbddcina comuni, el este rnembru al bisericii
ecurnenice qi deci al bisericii ortodoxe.
Preotul, cdruia i se adresase cel dintii, i-a pus con-
etilia ca si se lepede de greqelile sale anglicane, sd iscS-
ieasci o formuld ortodoxl qi apoi poate primi Sf. Cumi-
necdturd in sinul bisericii ortodoxe.
Falmer rimase -SminidroaadrtugdluieidedacignereaPqsteeSatelaarstsibtauu_drg-in,depecr9iimti anituuancsece-i
convinse de adevir
cinri, adresindu-se
laqi categoric rispuns, cd anglicanismul n-a lezultat din
conEtiinla ecumenicd de bisericS, ci este pur ;i simplu o
cloctriniL localnicd, apdrutd tn urma unor anumite condi-
{iuni istorice qi de aceea ea se prezinti cu totul straini
de Duhul ortodoxiei.
Biserica de astdzi, ne prezintd cele trei priviri deose-
l:ite atit de bine semnalate in istorie: catolicismul ro-
i :-- I irlan este ersemenea iudaismului creEtin 9i poartd toate

Cit:r:.-t-:trt,- :';::; I .. 1,t,i 1'y)i.i.:,': r-;nr r'J:.' - l semnele particulare acestei direcliuni teologice unilate-
l"ale. Protestantismul, ca extremitate cu totul opusd, este
rl e I : l rc l: u rr.,i_, c1 i, : ]:itl'ri :, i,ll,.l- it,-:
inrr:;-:iii. et lo-:t t_li.a !,; c;,.t"'.,iil lrsemenea gnosticismului creqtin qi ca qi acela neagd orice
gi-i:",t hi:t:rt I ir o::.1c,.! r-,:ii..
lege in via{a religioasi morald qi rnai presus de auto::ita-
j_ntr'r".if'.:;r-.t-,i.ii:11.;i..1 i,,-::',-l ril i'ti-.:.::.1.t;1it {.l.lr:,n?r:l:r.;tr:,r, 1roi i:i.rt,-tlii tea bisericii, pune rafiunea.
cil;t, i:i,:i:i:,-t,11-.jit it:ir:r,.,:;lli;l-l l=ccLuLuil,rer:i_ii. l:t-t defini qi ortodoxismtil, logica
Dacd vom continua a
rlFnlil-trr-'riiir"lii'Lr.i':i,a!tiepr,,,;l1lc{--:1l:.^,_1ri.-i:r,:3rr;qlilitrnl'iii,rfCt--'1ilf!ia-,:-ir|rt'i,?'l--t,c::l,q.r:iiinrl.,-aL;ul -ir:-eit istoliei gi a faptelor ne va sili sd concl-tidem cd, aceasti
dr itu rjiis 0 centlti bisericl pleacS de la invildtura apostolilor.
nll1c i.i:iejrt;:,a
CLt ricl;i,_.lni li llrr F;a, potrr,ui,t uederilor lui loan, e depozitarea ideii
desure bumne"eu, omul gi despre iubire, exprimatd de
sln,gltr: tl'L;tchi, r;ii la:tr,-:r.ile le irrirncir din err::elali ,zrrol:
ccocmtiutili-l.s" iCjuorsnti6-r;.1yfr;j1.ei;;craeiefatriFsre'€i:taichispniutitfooal.rneeesalzlrdeoabplsueteriacifiecsuo__ apr...stoli qi de sinoadele ecumenice qi ridicatf, la gradul de

tlogrnaticS:.
yrenici plcpriu.-zis, numai dacii se vor l)e aceea ortodoxia, fiind expresia creEtinismului per-
le-pidlndu-gi eleri-rentele nalionale si uni toate la un loc, fect, se raportd deopotrivd in mod negativ atit cdtre pa-
cdreia (de pildS: catolici-cmul are la personale ale fie_ pismul catolic cit gi citre protestantismul german' care
veacuri, intre nientaiitatea apusului b:rzd o luptd de irrfeleg adevdrul creEtin unilateral Ei
prin urmare
si rdsdritului, pro-
testantismul e o atitudine de rdzvrdtire de protest
"orrttu gr-esit . . .

64 5 - ILsus din Nazaret

I$aitdiatadddinecacedesoi sneobii,recainfitireaicbeisleerticreii ionrtoradorixebi,saedriiccid- lui Dumnezeu. Iar apostolul Pavel, pe baza lnvdl5turii
lrllrlite de Ia invSldtorul sdu, spune in epistola cdtre ro-
a.i adevdratei invdfdturi, afirmdm cu toatd convingerea cA rnani: ,,fiecare sd se supund stipinirilor mai inalte, cici
rru existd stdpinire decit de la Dumnezeu, iar cele ce sint,
-b-psaeridnegignciacuurmgraei lbgvigiiistirnoeesorgi,ic'isads-ianastdomeeamevrtndearliia,nituidenti,edc-iecu-edaagaluiotnpurtgTroiuudnlroovexredaa.cp-eEcoluosprtroielocruear lsanunuoboasvsptrtrruruid*t" rlt: Dumnezeu sint orinduite. Deci: cine se impotriveEte
irutoritilii, puterii lui Dumnezeu se impotriveEte, iar cei
t i: se impotrivesc iqi vor lua osinda. Dregdtorii nu sipi
spointd, pentru fapta bund., ci pentru cea rea. Voiegti, deci
nssdienatoemmc, aclacaiereesiil,igsEdiei soguibinttauinrreimpzielie.dAerei npnotea-casretmrddinpecdsiosteatrsapdtre.cc.au. mpopqoi rno;ii sa nu-!i fie fricd de stdpinire? fd binele Ei vei avea laudi
dr: Ia ea. Cdci dregdtorul este slujitorul lui Dumnezeu spre
... apoi, ,,da!i tuturor'cele cu care sinteli da-
binele tdu cu dajdia, dajdie; celui cu vama, vamd; celui

toli: celui
cu teama, teamd; celui cu cinstea, cinste; iar mai depal'te
hspiruenaee: s,,teiubimirepalinnirueafaiceegiritdt.uIaapr raopaopsetlouliu; ldPreeptrtuaicneepar,imiua-
vd_ieneDo.oEpcatlrriatnepa,acrceirtedq;iitninsdbtaiobturltiloaddveoexccdehaiinulavlulatidtd,tescsi6ntatmaategintetbznIismueirnnictueamdpaie-i sa epistold scrie, dind sfaturi in acelaEi sens: ,,Supune{i-vd
pentru Dur'nnezeu, oricarei orinduiri omenegti, atit imp6-
ratului care are cea mai inalti putere, cit gi dregdtorilor
mcarveaualttsosorducdliaitol micnuumlnuai,atudrzaairssuAanresisietsnootticemielet-Sntfui,plcrdiiucnbi ocirmriei uaplteo-nrutrluusndvauian,laia- ,care sint trimiEi de dinsul pentru pedepsirea ceior fdcd-
toli de rele gi pentru rdspldtirea celor cinstifi, clci aceasta
sociald gi n6zuinla de a se intovdrdsi cu semenii sdi. in 'c'ste voia lui Dumnezeu((.
Prin urmare, e clar ceea ce ne indeamni qi un apos-
crealiunea femeii pe care Dumnezeu a clat-o tovdrdsd pri- to1 si celdlalt: ,,supunerea cdtre stdpinirile cele mai lnalte,
mului om, se vede cel dintii pian pentru intemeierea unei.
societdfi, care mai tir"ziu se va numi stal Din sociologie clci acgasta este voia iui Dumnezeu({.
se ;tie cd cea dintii gi cea mai veche formd a vietii de Sd ne amintim un moment de vremurile acelea: cres-
tinismul abia se nSgtea qi el nu era cunoscut decit in p5-
stat a fost clanul, tribul, cuprinzind pe toli cei ce se in* 'turile de jos ale societdlii qi in citeva comunitdli, vorbind
rudesc prin singe, identitatea de totem (zeu gi religie,
adopliune si a. m. d.). despre acestea in raport cu imperiul roman. Apoi Pales-
,trinnaan-ilor.cdActiitPuadrirneel aerapoepvoreruu,lu-i era tot sub stdpinirea ro-
Prin urmare, sociologi.a singurd recunoaqte cd la baza teocratic a fost totdeauna
armecsaepisetvocetricvshdoi catiiemctdeptluoi rr-i,diInramstaeinimtuierl zilioaiurs-ntautmualuietiex, isrsettaalitgteiinacc.duI.amdrdiennGcireieoiae-
o atitudine de rdzvrdtire fa!6 de asupritorii ipolraEniudrei aceea

in nenumdrate rinduri ei se rdscoali, cu rlari,
gincluri fnalte. Poporul evreu Ei cu ati't mai ntult Pauel,
rveasnenaiz, dGdeentirle-ligisepnunueae cindva cd statui care nu se inte- din sinul cdruia plecase, ura imperiul rontan qi din cauz&
stat. Sd inlocuim cuvintul ,deoseloirilor de pdreri religioase. ln fruntea acestui im-
nse-rainlitaerleusieaGzi5o(u( acnurz,i:,n,u,sataretullacabraezdn((u), (,,nu.
gi si repetdm afir*
nu este stat((. are la bazd religia periu era un impdrat pdgin, aiaceraPstaaveesl tsecvrioei:a,,lsuuipDunuemfni-ev-i
'stdpinirilor mai inalte, cdci
zeu((. De ce aceastd atitudine la el? Pentru ce supunere
Cu timpul cele doui institulii gi-au creat pe baze de in fala unui impdrat pigin? Existau calcule politice,
interese persoriale legile ,respective, cu ajutorul cdrora
s-au organizat, numind qi conducdtori politici Ei spirituali, ambilii personale in mintea apostolului neamurilor?
a$a cum bunul interes al fiecdruia cerea. De acuma exist& Nu . . . cdci el insuqi a suferit atitea in cdlStoriile sale de
ranfiisrmioSnaqriismce.rePaacveeals-td un om cu o culturd superioarS,
un stat si o bisericd. Doctrina creqtind cunoaqte ca qbso- supunere, din inaltd concep{ie pe
lute Ei necesare gi pe una ,9i pe alta, ambele fiind opera

66 67

care el o avea despre Dumnezeu, intemeietor al orichrei cu insugirea, substanla qi rnenirea ei. $i doar pe baza
impdrllii pdminteqii. ,,C6ci orice stdpinire de la Dumne- acestei perfecte lnlelegeri gi lucrdri comune, omenirea a

z€u este((, zice el. sd se supund autoritalii qsrptaiuuilenbtsull-iiniatm-uspeadtiiuagvmtiisutpitlsaeulinuticcntagdoililetcdcaadeuircaiicbuvdaniislriaineezatrarDi\c-giuueiairin,n.genDid-eoaadzmcueidnueudnciiiiiatunauhtznilndresdfcezcco6iresip,cleuiirlraeleipniintrl,eualzuccleltmirrnu-acle--tl
De aceea orice om este obligat fdrd a lua aminte qi a
publice care e mai presus de eI,
airtitrgu forma gi organizaliunea ei' care, poate se deose*

bdee'E,ta,eDdefaeocaceroencsvedinsgpieorrbpemualoEavicecezosnetcoder prie.ntpiisltetaittseuaalleii-iEni legislaliuni este naqtere la ciocniri sEui bulmimilinplreindeinsstudlqdi esurbelgimreittaabteilea. Sco-
lume, intdrilea pul bisericii este
rvaeciiaensileadtelteei "gdcurcdveepepetsttttieialnintteii,enadtareiemal^poiae6alDmrodure{aimniliocnidrnerpioeodruarmic-sienDintueptmErirtnviin(ein'dz-leudu-iteeles,t-ecadmicneicnnuri-'-l inte-
meietorului ei, o infrdlire a tuturor noroa-
delor (,,cd'ci I-npvroieproevdnduuinvda nici elini, nici iudei, nici
la fi
barbafi, nici femei((), printr-o singurd credin{A avind le
indemin6 mijloacele spirituale, ,pe care ea le-a folosit cu
eznqEseiirttauieo"Ctrieaaoiltsuonotltecaruotetrtisb,piteDlaaif'agudtedmdricslondeeremeeE,zqctcieenitdtuina-c(d(itie,.'sI'ccclapaaaditriD5ui't,tlouuinumrlariecinsolceeetmoizzuaeieimnuupedt:-eosep.rcacditliratitifnletideelteio-d-laveo:etre,lc,afhEtteiiiDm,gapuepemduponrarmielitenl--t destuli energie, potrivit rostului ei pe care-l are in lunre.
Ea, ca institulie independentd, folosindu-gi propriile-i
E" r.,""u.r. qi nou; aI apostolului din Tarsul Ciliciei sau cie mijloace fata de Stat, ocupi o poziliune de sprijin re-
ciproc, cdci deJindtorii puterii politicc sint oamenii unqi
ai lui Dumnezeu gi puterea lor cie la Dumnezeu este.
lumSet-aatublisfeiirnicdii,cloindEdtieanjut tdoerurlonleucleqsai rdpeesnutrbulimimitpalitneiareian
mai ugoari a misiunei sale, fapt care aduce si reclamd
pe lacul Ghenizaretului. din partea bisericii, uanreaojutoartitmuduitnuealdreeciipnrdoicf.erenfd
Dar, dacd statul -:-
Iati, prin urmare care este concep{ia b-isericii despre pdcauinrteetiries,-avaarmpfouirtaepalei ngintdrusci osinntadtcu,eccelarmereaainsruudpumuEcaailiozpr-osadtipe,ieadrcidseeparusetnaaegcdeiea-
stat gi'autoritatea sa, citre care cere deplind 'supunele'
fluupieiiitr"n-"rat"doA,t"mtlcaufielunrtspqui,sattiultefoistgtueiuudinrabideotseauccttaooipadntmeirenleddpb"seeaitgetiaratixautpcu"ifsetrmcitlitiaa,nuda'.qbnicoAieesiecxmeep-ilsimplriamtcdieEonaranniamlieqlta'udiaaccdsaetrret,mrmuaercistobeeucanse'lrqtileeo_oi _sruqnbiedauicfcicivug-uoqirnjbr,tirda-eisptseeppoireari-dcintneae-
iti;Jt"rtilup"*tf*i;i,bt.;rtin"ui"te",i'l"i,el'dcfurdaeirrctioifpfdtsirddore.ictsat'setuudSnaiaEsmneiteaascdlctdoeoentceuufeauriqinuii,dunnpenasr;ateciutcuudrumleamiidltarcanelatrsa'qrrcei,psacotercaaAetaejlseajutsqfitcipids-iunncrnioeicrap-ii sindu-se in miinile bpiosaerteiciis. d,,Ceaxipsutetergei sapfiarirtduadldeEsi tiandt es-i

pendentd, biserica
pentru a ajunge la scopul ei, poate sd intrebuinleze mij-
Loacele- spirituale de care dispune, fdrd si apeleze la pu-
itpneoraeataeceSesxttaisctutaalzufid;Sr-tiaptu"inulstes6r-eaSartsatptruairlnitcsuafaolrpim,utamerolenratprld6-omaianbsteiosacesiracilc6iei,i;ndsuei
oameni care trdiesc in dezvoltarea puterilor lor fizice, clar
lipsiti de rnorald(.
Prin urmare, iatd cit de clard apare necesitatea unei
cni"eafc.vpCein.te"abid"isdeqeitlnraeict,iaai ccnedoelcacipq'eriesoiilpztaovatvoreedr dacIuoauimengiunetnedi -,esiomacriineslttiamlitiuejllostaoecdeaselecaudl-tetdricqi.aiirneo cbaisreeritcrietbnutrie-usndSataibt6, psretactuuml tEi6i rapitoertbuiLsesraiucia. tVituddziinnedanpLe-
ibIccnueirstesireti-Gtiruzaicentioedaavmznala.ounbdia.seGcpoeeSelsunttcttaiilrltiaqi(dip,,,ei'ocm-dratepbSddostioaaealrtututist6,,lo'aopcliamedpraeeairmctinitetpauterdteesepseEireaoilinefectgreedtairc,cneit6cps.uerEovaiicnzictlteoadnlteee-
p'ipluooautV"tte.louarfubii.ipndinuae"cecditeeiesonaplraeeccEgeraalbtspuptSosreirpiEusrtitlveriidnnuis!nn6Set'r.ideaeb9riiescceeirpilceroiilca9iltitaestetiantq'-ireacploonmrut-

6B 69

Atit timp cit biserica nu se va depdrta niciodati de Pacea este un bun, aI cdrui fruct se grdbeEte s6-l cu-
lnvdtdtula ei fundamentald despr-e originea Ei importanla leagd fiecare popor, fiecare individ, intii pentru scopuri
autoritdlii poiitice si-qi va pdstra caracterul ei de ,,prae- personale gi nafionale, apoi pentru binele obEtese al tn-
scriptio veiitatis et principlalitatis( in domeniul spiritua- tbriesgeiriicoamperniniri.pRosotluulal tceelel deini tfiui nEdiacmelemntaailed,epsreinammdeUniraerae
IitSlii sa1e, o rupturi va fi imposibli(.
Aceastl atitudine face ca in aceiaqi timp sd se sub- gi realizarea evangheliei sale de a aduce pacea oamenilor

in{eieagd Ei lraportul ce ar necesita sd fie intre bisericd- Ei si lnfrdlirea popoarelor.
dactr Statul este convins cd biserica ,l,nbismeirsiciuaneparipndmciii,sieunuenauel di inetecernled
stat, cici oferd de- Rolul bisericii mai
covirqitoare, cdci cu-
pptriends.crgiaprliaunnliiecasoreciaetrapliiutseaale,fielinnucovnatrpaudtiecaliedcaunicceioledaatlde piinde Ei trecutul Ei prezentul qi viitorul, dar trebuie sd
rcaepeoarctueria. rEpleutfeiiandduicnedeJ"paeunndecnoten,fldicat'rsEaui o ru- viitorul cu idealurile sale inci ne-
bisericil, cuprindd, mai ales, -
pere de opera realizate.
arecsepluuinazqdi tionateremsecieotpour,ludielsnfiqdooamrSenmiual irlenstpiieoctiavcqtiiviitnatfeiincloa- Biserica nu poate fi socotitd ca un organ retrograd,
depozitard a uriLor trecutului; ea, dimpotrivd, are o mi-
cnemdrii proprii; dar qi una concentrici de interese co- siune inovatoare, urmdrind sd anticipeze munca de rea-
pentru progresul general, fie cd privesc
mune gi r-eciproce pdmin- lizarea idealurilor de viitor. Ei ii revine misiunea de pro-
viafa bisericii, fie ci privesc viala pagandi a pdcii, pe care o poate indeplini mai uEor decit
spirituble a
orice alte instituliuni, ea putlnd privi departe peste fr5-
teascd a Statului. mintdrile actuaiit5lii, iar misionarismul ei fiind gi firesc
gi normal, va implinta mai uEor dispozilia umanitari in
Iatd deci cum se infetege raportul lntre Stat Ei bise-
criocme u;,nreapgoirtpddestrinadreeapednodmeennliiuEliurierceipsprbeccittiavt,e,cddcei interese
biserica sufletul tuturor credincioqilor sdi((.
si statul prin substanfa si puterea lor, sint menite a-i da
omului, iici, pe pdmint, maximum de bunuri spirituale E opednattrourierea-lizaEri.epaoaatceescteuai imdeaai ldseuspereammib-un ca ea si
gi materiale p-e bbzd de inlelegere 9i ajutor reciproc, bi- lgpte
nirii; al sme-
$i i se cere sf, lupte cu energie, spre a putea invinge
serica diiurarpcsStilnuvjdbaapfircineretSfliolgerinfoeisllo;eriassardlied, aEmctdioinrvdaalecfAiEuimnsoprpiaroilt,puovaralev,faiia9-frii: haosul ce l-a adus rdzboiul, pentru cd ,,cu o bisericd pa!-
Statul nicd rdzboiul vine mai repede, pe cind cu o bisericd iup-
molal
tdtoare pacea se infdptuieste mai uqor((.
,,Slavd intru cei de sus lui Dumnezeu gi pe pdmint
pul ernic(. pace, intre oameni bund invoire(., au cintat ingerii la nas-

Pacea este supremui bun al omenirii, sub aripile cdreia tuecreenaicMiloinrtuSitioi rguiluciu. v,i,nPtaecleeaSMaelea o dau vouS(., a zis lisus
se gdsegte civilizalia gi progresul lumii intregi, mind in au rdmas ca un coman-
, dament al bisericii luptind pentru impdrdlia popoarelor si
mind cu infrS{ilea popoarelor pe bazd de acorduri 9i tra-
tate de lnlelegere gi ajutor. Biserica, prin autoritatea ei speenintcreuppeaSlefailtlaumLiitiu. r,g,Chiue
o dau prin prestigiul pe care pace Domnului sd ne rugbm.(,
milenarS: ,,pacea mea marii vouS({, Ei prin glasul evanghe-
la altarul cdreia se aduc iugl-
qi l-a creat in paginile istorii ciuni-pentru-binecredinciogii ei, cdci pacea cuprinde atlta
Iiei sale, a avut cel mai mare rol in menlinerea pdcii, cdci adevdr qi mdrelie in sine, incit biruinfa ei se poate con-
,,sfin{ii iar nu savanlii, au mintuit lumea((. funda cu triumful final Ei cu supremul lel aI omenirii.
Pacea, spunea cindva un mare om de stat, doar q com-
bdtutd de cifiva oameni imprdEtiafi, dar nu mai e batjo- Biserica este chemati gi azi, ca gi acum 2000 de ani,
sd aducd o noud transformare sufleteasci in slnul oame-
coritS de nimeni((. Lucrul pare tot atit de necesar' pe cit nilor, . spirituaiizind-o gi salvind-o din pribusirea si hao-
9saiiaidndeuvsidnurqeniiphqtaic-oaasuraEdci atoetrrsizueaiantm,iacgdeccnIieupraoltlitdms, cadiepcacaatnareusmt9roiafiidnpvmrininogndpdtaoicareli-ii sul in care a cdzut.
necNreudinbliasenriocaasterd,vicndocvia,t,dprisnaueaingvrianaozavdrilzitbi odieuluhiaoEsi utrlaE-i

7@ 7l

tarea criminalilor s-a imblinzit, regimul despotic a fost clircd s-ar putea numi o viatd ceea ce std departe de glia

mai pufin apdsitor, prin ea s-a inldturat poligamia, s-a bisericii.
oprit alungarea copiilor qi omorirea sclavilor, s-au con- Opera bisericii e osppeirraitudaelizluamreianavreieEliii
crulagminnoaatseluleptceeleregmlaodniiiatpodrgilionre,cvuicfiiailerecleonEtiras-naautuderisi ficinhliaart sufletelor, operd de moralizale a

Ei indlfare
deasupra patimilor omenegti, prin impirdlia pe care o dd
omului ,,cdci lmpdrdlia Mea nu este din lumea aceasta{l'
daci nu le-a putut opri cu totul ea le-a infierat, im- zice Iisus Hristos.
preund cu aceea pe care le practicau prin ea s-a imbund- Biserica iI face pe om sd vadd in delindtorii puterii
bisericii pe lnsdgi reprezentanfii iui Dumnezeu, cdci, la
ttilit starea muncitorimii care formeazd marea majoritat,e
a societdfii, ea a infiinlat institute pentru ingrijirea bol-
navilor Ei azile pentru ajutorarea siracilor qi copiilor fdr'5 rGminuadsstueallvolroIoer,bBslucocunrreeainzadleatcpoeotapssotudrbuplduriuivhginui lliin:re,cl,iengruiuemli:ianiaigttudnsct cedaepspeguteinnlee-
sPriiint.
Iatd clt de frumos se caracterizeazd. opera gi menirea
biselicii in lume, doar prin citeva cuvinte, fdrd a enumera dile al cltorva fanatici se mai poate menline ideea c&
ir:cririle infdptuite de-a lungul veacurilor, in schimbbrile sociale de mare anvergurd se pot indeplini
" sale concrete prin decrete regale (Ei nu prin bisericd). Unicul rol aT

existenla sa de doui ori milenard. decretelor Statului constd in aceea cd ele dau sancfiunea
Omul, depdrtat sau departe de biserici nu poate trdi
nici pentru sine Ei cu atit mai mult, nu poate trdi pentru iegald schimbdrilor efectuate prin opinia publicS.
altul. Pdrdsind biserica, devine un izolat, sau un monstru, Caracterul Ei gindurile oarnenilor nu se schimbi prira
coduri de legi. A crede cd formele de guv'ern au o impor-
dacd vrefi, cdci intunericul in care el este ameninlat sf, tanld decisivd pentru soarta unui popor, insearnnd a crede
unor jocuri copildreEti, cdci nici un popor nu se poale
se tirasc{ poate face din el orice, numai un om care sd se desplrfi de ceea ce vine in.eonstitulia sa spirituald(.
,,IJnde e o atrnosferi ma.i senind de pace qi frifie de-
numeascd cregtin, nu poate, pentru ci numai viala spiri- cit sub boltele binecuvintate ale bisericii? Nu stau sme-
tual6 pe care liro dd biserica poate fi un scop demn al

vietii individului qi numai realitatea divind din sinul ei
poate construi insSgi realitatea viefii. ,,Ceea ce este in
afarb de bisericd, e aidturi de diavol(( zice unul din ri{i in fala altarului. ei, bogalii ca gi sdracii, ,invdla{ii ca
ptirinlii noqtri bisericegti. Ei cei simpli, fruntagii ca gi oamenii de
- preotul rind? Nu-i nu-
megte pe toli, fralii sau fiii sdi? Nu ascultd toli
$i intrucit s-ar putea oare crede ci Nietzche a fost
aceeaqi slujbd qi nu mdrturisesc aceeaEi credinld? Nu sint
fericit, cind striga in necredinfa sa: ,,cind aud Duminica toti insufletiti de aceeagi nddejde? Unde se poate gdsi o
bdtind clopotul bisericii md intreb: E oare cu putin{d ci unitParteinmbaisiedriecsddvleirgEditdmdtereccituintulbdiseerpicrei zEei nptriEni
toate acestea sE se facd pentru un jidov ristignit acum biseric6?.(
de viitor. prezentul
doud mii de ani qi care pretinde a fi Fiul lui Dumnezeu,
afirmafie pe care el n-a dovedit-o niciodatd?('.
Dar dacd au existat Ei minli atit La sinul Ei sub aripile sale au crescut inaintaqii noqtri
" afirme atit de batjocoritor de indrdzne{e sd-qi
necredinla qi sub acelagi acoperdmlnt ne obldduim qi noi sufletele
1or, sI ne amintim noastre gi la altarul ei vor ingenunchea gi urmagii nogtli.
r:ir au fost oameni lnlelepli cale au judecat pe Hristos gi
Clopotnila bisericii din satul pierdut in munli, pe o,
biserica Sa, cu totul creqtin. coastd de deal sau in plaiurile rorndheqti de aievea, se,
eitrnissgtuePsinuvHteeiarmi(fs(at.oa, sm'n(iinnctoii impzeoicaPeramtesac,a,,blbnisdeiecricpiaiD(l(d)uimnc-naaremezeafufiirqmqtidiuntci6nci,ic,fidnrcodei inal!5 ca o ehemare profeticd de-a lungul veacurilor Ei

sunetul clopotelor ei pare a repeta Ia infinit ruglmintea
Mirrtuitorutrui: ,,veni!i la Mine toti cei osteniti qi impovd-
Citi dreptate are cugetitorul creqtin aici, c6ci fird El rafi qi Eu vd voi da odihnS, cdci jugul Meu este bun gi
;i fard biserica Sa, viafa noastrd ar fi avut un nonsens,
sarci'na Mea u6oards.

'12 IJ

Turla bisericii far in marea viefii _ priveEte urmd drum in via!5, primind binecuvlntarea ei pentm
cereasc6 odihna veqnicd a sufletului tdu qi pentru iertarea pdca-
dincolo de viforul ispitelor, ca o binecuvintare
Ei ca un sprijin aI credinciogilor ei. telor tale.
Nmoggvciliosoih.bieAI'iaim\isngI$lueeseiiaintrlrtisciutedavauaruetmfscsilfdeeoeceie,tmslup-detgc,ioouailuedteiriadaevurtrldiial.tt,aaeuavercEiiarietdieiuinrieran.adepgigvcmaadaioinaripae:ndtlirdsimneelet,feniibslncgeoaide5stvrisneeirsnetigirdl.oeiemiczvaaisrcuoCtgorElatdipieg_amlialeEdsoaraimeqinemvitliaal,ooin_ridcftiauditrdrmelui.cpsiiuoi,aiananlriotdnnteue.ee*:,l
Biserica te-a primil cea dintii in lumea asta gi tot
ea te pdrdseqte cea din urmd, dindu-fi binecuvintarea eio
cdci biserica e leagdnul nostru de la nagtere pin5 la

rnorrnintl

tI,ua,pmreuqinlnuitatri"tu,sdbionuud!ciiohucnriaedeEsvuiefrcldeiettade!dldo.6rr(a. ngooasstetregdcsaimsIfalepicaigoeazreeilen ioc
al_

,,Nu gl6tisliaot abries,e-ricilsepucnaesSdftf.ieIoiannoCrarigseosctaomniuElte_poDrutumr_i.
nezeu a

tndlpiue-leha.i vamazertiaailmnlroceiucr,s,ldugdfniineadsereanetdslenovdrerann,leaebcm_uipcrcudliuuteebrfddmfisucmedrrtertuidofcunreaigaloie]arifsn,atdierdseuetpreaiolmvordurteeu,liseerddatdv"ulaiurlihg;zoiv"Tgvttdonni!"mitcu;eAo;l-;utsiu;i;o,*i
al sufletelor noastre((.
In bisericufa satului tdu ai invilat cindva, cind
in suflet zimbetul heruvimilor qi in priviri seninul aveai
inge-
igtrnoieJvronSurullan1ttdcuhusi i-DoicnusumpGmnuheieizicntesuiuilmec, raseianmdifipna-rfcediurqsnueigaemdtevcnliau-uvnli'eec.acruapcaeiiltEcdai rsdedamtgdoa-pmMteainsttteui"_iin_a
vceen-!Iiinnvdbofirsibueelrsieccui dlsaei saspiarletuuoiluIiaisltutddsu.lu--mecu-i-coaainpervimecithibgoiteczuuls, fidnel_i

ftFcirelurvlipsicutueo(.lsvbuMailsueefiiuritccdEuuuil,Nav-laisnaebstueqfialinuEfisinuitnddgvuueo-,ltieeafiiMEcpieuruuimen, ilnn;itduqtuirv-cuteaeplumccleuuE-rEruii,'lsr,ricnr,,igiriderv"clae*i
In
l-u-i bisericula satului tdu, in fala aitarului gi a preotu-
ai primit binecuvintarea celui de Sus asupra ta, asupra

so{iei Ei copii}or tdi, prin simbolul cununiilor qi rugdciu-
nea duhovnicului.
In bisericula satului tdu vei face, prietene, cel din

74

nirea orizontuiui-. . . sint pentru lisus nu o nelinigte chi-
nuitoare ce poate stdpini melancolia unui suflet care
intreabd firea'despre soarta sa, ci ,,simbolul singur, umbra
transparentd a unei lumi invizibile gi a unui cer nou(( . . .
cei saraci cu duhul(.
,,Ferici{i numim ferici{i pe cei bogali; Iisus lnsi nu-
Adesea
meEte pe cei sdraci, pe cei lipsili de avut, sdrdcia fiind o
" FERICIRI desfdtare a inimii de'Iucrurile lumii Ei o urmare a darului
Duhului sfint. Saraci cu duhul, sint cei ce se despart de
tJzrvpoeiriuntnegusdmttaeeiepels..riidletpmnnavdeitciirireacig-adiaoi-rceeir-fdnceaimiuqet-ninvtoii{itnpernradedteilagedEurusemmclipemamurleennadtperlxridee,neid,mcfateoaefIudrcriseimd,mcuipindrisrdicleelieoneaaldmsopsisnripunddeei_ee--.- egoismul Ei averile lor pdmintegti, igi iau crucea $i ur-
impAra{iei Sale ;i indbmnurile de partici- sfarmi lanlul
meazd lui Iisus. Sdraci cu duhul sint cei ce
propriei lor robiri, strdduindu-se sd-si adune comori in
cer. Sdraci cu duhul sint cei umiliti cu inima, cei ce au
nderevopitedldiieLaujui,todriuslpLreului lEbi odograelsieci s5'ajungd in
- rdminind o stdpinirea
mare pre! in ciqtigarea impdrdliei iui Iisus.
a ceiinfi de

fleteascd CeI dintii cuvint al predicei Sale e ,,sdrdcia duhovni-

audpl_rtfslvpnjreueneneie-ea,lnro_iuaibristacIadmeeicuotdigceaeut.iDecn,isesprjsdleuuclil.q_-oeajfdrmipbiroiogacslviolcuesaenzegiirmatbespragoo_qcrezuersleceilimeeeiuatce,oepuaglsivmrorua6.cvdazcpmigecdoamtaleaiE.irufltrbcntiocapeIt,ideitnhrl,ilr,.Eemnianeunpitpinremeuumapieeacmntanllhd6aeivcerfnti,eegegarraaiistguieacritnulnpeaiuefdnitr1a,iinmueuSiodppnvtr-dareadiac-lgoisav!irunrir6dnptcbdree1vupuarecdauelpitsdnldudettirnadaaatameidvrnittudciiievcrianieumeesnai;cfiav-aaamvvphodil;nididideiincietdndutsiraidi,etbpsaumudtutsrsceiru-sinpfligegnielirimirestiiinAiedlrvpepila{pe'ciremiaspfeqlipn,'zeletS,oidiiiemrdscarsnn:lc,eitiailaeecuaeuuelc_ui__e.-*,tli ceasc6" a oamenilor, cdci ei cautd o fericire qi o dreptate
dup5. .care, Ii se pare cd pot intemeia impdr5lia lui Dum-
nezeu pe pdmint. Trudnicd incercare, din care lipseqte
insA.sirdcia vielii duhovniceEti Ei a vielii morale. Plinsu},
cu lacrimi de sinceritate qi de cdinli pe inarginea pdcate-
Ior, nu e numai uEurarea acelei stiri ce apasd copleqitor
sufietul omenesc, ci e fdgdduin{a unei mingiieri pe care
Iisus o va da alegilor sdi in impirilia lui Dumnezeu.
$i dacd omul e sdrac cu duhul, Ei dacd in viald ii este

dat a piinge adesea, iubirea fald de aproape ne cere sd
fim blinzi. Blinzi sint aceea care in ocdriie gi intristlrile
vielii de toate zilele nu se lasd stdpini{i de minie, ci cu
rdbdare qi cu umilinli se supun orinduielilor Proniei qi
Cc^euvgPidnesteumslcuuinuBtneu,enic,noIiusmuasijd-loigncrcdu,ilemEmateui lcilniemtleiiiimiinnasiienstiaumtbeilliredneepevcseucsvaninriictleoia,r iarti bucuroEi silnicia asupritorilor gi vrdjmaqilor. Blin-
delea este cel mai mare eroism, e puterea de a birui pe
dugman prin vorbd sau resemnare, e forla de a schimba
rdul in bine, minciuna in adevir.
de pe Tiberiada, gi apoi in sufletul innoacBsutlrvinein,dteiezlleveoarluiancideIiasdsuitnast:rt-r,ue,inncevc6od!main!aci-novdlioadmdeeenlrtaeesMvoarintnugerhi,leelcicdfiitnsrliineitti
irldoialS, a stat de nenumdrate ori noroadelor. fisus. farl
n,,uKosr-uanr -pHuoterian(at gmezuanftder,dt,upen pe muntele
fericir.ilor,
csaimre{damstienrti,_crefdri,vcoi.i nici unuj
blind qi smerit cu inima(.
poate __ ,,Foamea qi setea( pentru dreptatea lui Dumnezeu, in
asIduapa.ilere{-alenylzie"!uT.]litSrnaiiuiti.rEi.ttceta.iut.roeucrpalimiusauicsp;nuu.i.irplveiarlieaslpbuladaorlseerstisrtcEuetoilvnillaesugneriiogncianehinsseesdls.eigei.ip,l.viismeimaepruafjeiricief"uslaearrilcroaeuu(aln. srcadeep;greu;cl_e_a.
impdrdlia vdzutd, sint comandamente de inaltd spiritua-
litate in care dorin{a de desiVirEire morald se desfiEoard
potrivit voinlei divine. Fdrd o dreptate care si convinl
tuturor, o via{5 omeneasci nu e posibiit

76 ll

nagDteinocoalormdoenioeriacseemegeoniesamvEiei ilniidihveidruuavliimsmilo, rdrdeipneacteera,"
dreptate care duce de-a dreptul 1a indumnezeirea orstu-
Iui, prin epurbinlimeait,asteeapEoai tseacvroifribciiudlelao care obligd. Prin ea,
gi numai inlelegere a tuturror
in siujba'idealului divin, in slujba de servire a lui Durnne-
zeu in nadejdea unor zile care vor incununa ndzuin$ele
de astdzi qi va aduce mlngiiere pe rdnile sufletului, cdpd-
tate in lupta pentru adevdr gi dreptate. Candeli sfint6, ne-
stinsd in inima omeneasce, dreptatea rdmine cel mai rna-
re! ideal de spiritualizare si de impdcare a omului cu sine
insuqi, cu lumea si cu Dumnezeu.

' ,,Milas in slujba aproapelui e ajutorarea celui nenoro- 'f.l
.rJ
t)

cit, infelegerea celui serman, iubirea celui pdc6tos gi min-
giierea celui intristat qi asuprit de nevoile viefii. E purita-

tea inimii in serviciul divinitSlii si rdmine mdrturia cea
mai Sublimd a sufletului care a inleles cd dincolo de orice,
iubirea aceasta rEmine tot ceea ce poate fi mai sfint gi mai G
curat in nazuinla de spiritualizare a omului.
Curd{irea lduntricd a inirnii e miezul vielii sufletesti e
a omului qi prin ea se asigurd posibiiitatea omului de a-9il
vedea creatorul. Departe de pdcat qi de placerile lumii". d
departe de r5u gi de ispit6, omul lncearcd o triire in duhul
lui Dumnezeu, aSa cum sufletul ii impune gi inima ii cere. t)
Neintinatd de murdaria rdului si fAra prihana in suprema, a.
!a3
dorinld de a place lui Dumnezeu, procesul de indumne- ((3)

&ht)

zeire aI fiinlei omeneqti iqi urileazd cdrarea spirituald pe
care El i-a ardtat-o odata gi pe care ornul gi-o insuEegte.
potrivit cerin{elor din launtrul inimii sale. E neintinarea
.Hristosului din inimile noastre, e inldturarea riului din.
sufietele noastre de dragul idealului Evarlgheliei lui trisus.
,,Fdcitorii de pace" sint cautitorii de comori ai liniqtei
soufpleatceeEtpi earmloarnEeni tad sienitnreeneiloirc-a din dorinfa de a stabiii
oameni, sau intre ei gi
Dumnezeu. Pacea nu e altceva, decit armonia omului cu
sinutfrleegtuulul iu;niivaeirnsim-ii pinusemianres,lu-jbaiaunruiinidmeaicl ,caerea-rgmi ocnoina-,
tureazd formele in sublimitatea cerului gi in trdirea usra-

nului dupd voinla lui Dumnezeu. Bazatd pe adevdr gi
dreptate, pe inlelegere Ei iubire, pacea pdstreazd in sine

78

di-nutcreeadgea-atadinredpatulchlaemcedrriicadefiispairiitluuailiDzuamrenepzeeuo. cale ce a paradisului cerescs. . ., ideal care adesea va pllnge pen-

,,Cei prigonili pentru dreptate.. sint oamenii tuturor tru insdEi fericirea de a nu-l fi putut trdi pe de-a-ntregul,
secolelor, care animali fiind de spiritul echitdlii potrivit potrivit planului celest aI impiriliei ce ne cheami gi ne
lsdacelofmpi,nipnitedvnliiaitrldou.mceanreegntie, darueptrtaetbeuaites6pisinuefearedeastouapt.ei.eziilceelelors-i agteaptd dincolo de moarte, cdci fericirile poarti in
sine stigmatul nemuririi Ei al eternitdlii deasupra vre-
$i totugi dreptatea aceasta instituitd de insdEi Durnne-
zeu, trebuie sd vieze pentru insdqi existen{a efemerd a melniciei umane.
I - Iisus din Nazaret
lntluronalutsait.rdnl,mosappsatirrrdi5t,uliipadelenutsrifuiDncfueamnreineeazadeleuisnegiamdsaieivqeqiemi -pouartiiitfreincaparoseltdraibvisicruieuflneiin_.
tItiiosmtup$scuuirrdvpi,iselneustn.ut,ed,lFrcaedacrueicosiitlmciehpveimeom{tpariirvofeiatrcdivivenoaidrasiusvEptdrriiasvs,olvdsrrbeionimcctiduicirnuiEiv,giinpicvteueanvtipvrnuloitnurteolzaiicduteeei
indemn spre spiritualizare in descifrarea tainei de imple-
tire,,Iemvpiiera{i{iiaculuiideDaulmulnEezveaungihsei laierielurdidIiiscuinsi.le in sdrdcia
duhului, are ca tovardE blinde{ea, creqte prin lacrimile
vdrsate peste suferinlele vielii de fala ,si prin setea de
dreptate. Mila, curdlia inimii gi dragostea de pace, sint
florile qi roadele ei. Ea igi capdtd tdrie noud cind este
b'intuitd de furtuna prigonirii gi a suferinlei(.
Mijloc de spiritualizare qi indumnezeire, fericirile prin
ir.rsdqi menirea lor rdmin ideal sublim in viala ornului,
ideal de armonie cu lumea din jurul sdu, de impdcare cu
s,ine insugi qi de sfinlenie pentru cerul de miine in care
omului ii va fi dat sa triiascd alituri de Dumnezeu, ca
fiu al Sdu.
Cale de spiritualizare qi perfecliune, fericirile rdmin
cel mai frumos prilej care poate mdrturisi vremii Ei lumii,
idealul divinitdlii pe care omul il poate atinge prin Evan-
ghelia lui lisus.
Menite a diirui
aI taina feuicirii adevarate devenind fiu
lui Dumnezeu, ele pbstreazd ln-
de-a lungul vrennii
treaga armonie a ornului cu cerul, cdutind o ,ii'rcpdcare

care eonstituie XnsSgi rnintuirea omului.
Sublime, prin sublirnitatea Celui ae ni le-a dat, sfinte
ppnroinpsrifeinilennoiaasttruei,fiEini lree,alfeerpicriinrilneeireirsnitainteaidsepairluitul aolmisu6lrniii
€atre ,,se va infringe pe sine ins5gi s'trb vraja nostalgied

80

UCENICII LUI IISUS amsienmlaeninevads{demtudrini dmtoersuilauni.icedintutEuvraonrgl h- elie, rdspindeqte sa_

ntdloneularerormen^alor_uiseat^mnudnmesidu^e,drenadedri-ienslcpeld7gsepr2iaeomfrpaqsapdriilmmiIadipilenueesztEl.sleeiTcgdaiibanrienci prrdejdcaedcedvianieitfnmeie,laeavuziicnodeuadnmmptioeucir__iliii srlceacrpemrciPseiiutnqicaniveneiesldelmi,nmanupcelaueooitiib,efrmou1ssm4ienitoetuecqplaosiscentc6oveglieeiatirotp;merit;q,i;ant1deiei"inipc.tueeiev"a-midtltareeu;ramd;re;uu"_rll ;"bpiil"r;;io;;";rtt;ai;v;"'nii":i1c"_al
cvddreejetvmc{ieeaee!a5aF, clnneogeudivduol.ucri-innmddIinnnctcoriaucvciasetarraauagilvsuinotiid,rIiunbs-euilcasip,,teuoiEsciaiteegiiaicst"oiiirnt"n.e"u$in"iigs"ricinjii'""ua*itiui<";_jt;a.;t"d: cotqaiionpsaIridrauee,dsgleeacdit,ilnimuridenipsIaphidsrdirtudcdcsodin,tsaoadssatdrisasiadcnpiilcnEou.artn.eair"dcgceeedalsc;at;ua;,i;nn;pc;a"eridprtuuirtr,tirce"aaub"uuci"aatrrs"rssirdat"-,isb,ie-s.in"vi tifnEapdc"id__e
alrfmunudmaEtrddcmcideniipim9eedcin"iimurnlaMn.Pci,rioCiGipsDt,elimniteiieFiataEuuanmi,haedelitpsti.tlv.et{zrevieicano.dieiipnaus_dne*iiurtt,tnneadn,cnauiepglgidcuoieieltcgnpdnnoaeoiahpaairerdrinrrpeitfrmelnesctneqdtimiduelnaeotduiia-se,reqclrgppiurdfatmncnnc,tdiiietirceaainaut(oazeiaadte.aiutci,.nnauum-emargpaimi.enerIiuiliergepuboiplpticed,maartdEr,iidc,lmieIcgevitlmiciecaraatastaseiuuaiuulraEpnuoaainrimnmtliiaosiesrnulonnitsdmdsm,musdurdciiaeitounccufoluolcore_uat"bculcniuriagaie,-citdddiientdrriroaniegsetm"ie'ntppentsrltiiiuedcii,rnraiaiufncpnivlzoeaetmuginlcaTdiii"t-prlan,eamdaigeuiaiaunotscetuirc.bua.tiiivmncaaifarenlutoiluau,adciauaulncrn"auilrfaiueelXpnuocgduliIilrirJEaiuauninu'iiisi,aIpnuntfiutiimpdosI,"iaG;r.l"tinsfu"i-i_vseit.rii".hini;lsn,eiuoi.Jdr;cce".rauVs;rvcuaa"te;e"mss,ianaimi;"e.qi,aIorl.rm,ri.dJauEiei"a"f"estuiiai"ra-su*i.t1nitielti;nliicru;lei"aein_a;id,aali_,. p3p^er^0enr|dtzirreaunacieaar.igcmgieniaefsiai.d,agpsiseoladi-s,cgpociiumntrplauierdirn,ees.p'zreaim"i",e""g*lttJeai"iiutnrr"esl,chipdirmiznbvtrui_rlluenn-u"m.sgdair"uilit;a,

n-oa_s{"t_rdd,rudei,vdinpe numele cdruia legenda leagd creEtinarea pa.inlti;i;ffiiatilnsadpledcnuoaeueeptieuirrestanat,icurIuiInuVtzinnosacasllnofedamuacaulauei.podosrrfn.pallettFdb.ovieuolcnoddorsctdallascouaiutiC-nvduiedEtmllitedeeaoadpitEacumneauuapiSiua-nrisniiseinceripmsiGeriaAuterredaiditisamlodetafaeeFlpegne_itrutleeievuitiilttcrCrn"nii{a,auenpucuia.gmnlTesia,omunmrissareroraoggael,ia,pdaofnuauzidedrEes"pmvrmarueuteuiraalnre-"aelusg$u-ifniftee-iiiaAirint,iit_uin,,Ssigdlsoir-n.ug"pid-*iinis,mi'ivu_,ri,r"uii-etrI-aariiiipp-Sr"mssn;puitua;lutna.iaiea_s",-rpcEar.proC"cutri,ei"ao.uacl,,"crcrna,a.tGe"euiadcq"lireaan;t"s",ii;tteli";veoiee";soltu:ime;ar"arutjl";npa,si:fmaf;eieipdtil""vlnein.red";"air,intUp;#"iaemitatdilioej""_oc"ilaa"ta_l,ei_riiri
un zelos propovdduitor
al lui lisus, care salracuuiecuenreisldfuceTiiIritaiesosn,mzasmuicuds*asitiact..id.vp,ua!saotnatudaieimtbdnrcltddiresmsereedudomcffaislnirenudiucnuntemiudloeviasdcoltuurusrnlie:ceeibTal,cTo,uroFroereim.eem_drslaiaiscnpi,,ai{lr"ecpiif_i"iilirna"ocgduuveiianepiaa"trrcrribiimei*sniLaJtedainlq-"uor_rpteielaiiei"Tut.l'rfiaioievif.mr;bdpi*nuzao.i'u,e.?frta;erjs:trrs;adaii
rsn,'eealeAsVcSldoej,rsfsisaapdmluuinniplietirelientug,dituupsalreonmcrutruccuelulrievmcalnasiictuauilgilauci retpnulde.nraiao.sdueesacIilsniumivsopsadddrdeinllieder,idclzau__i
82
89

PIvisoeutrrsur,.eccIlhunivaoorarEdiutaebciii,nsaeEtaimvcouprmuilnnPduoamitaimciaeiloiTrao;umdqaetiEuaticvqeieotaro,tsucoEuvpiArniinucg-ail bg3rl*tuunh.e1giervr_lIeISaa=o]iaili.amany|u"dtEo.conl-einverIm.luyanfvlianro.ciiuagnu,Urlhldeonuieni,racl,iIaaslca"tutu?accuzolreliasbleeneydi,uni,dneflcrepxhacuoiitaulsraeamrtlu-utienadnliecnDpFuaior-rcrpiuieusmv"-nuiaiapnitc.mCuudulaEoeustr"ipu.iti."u"lI"Eqiua-fituin"idzisdipeucegassriip.settereVfemiE"agvfpidira"eisu"n_re.___"a
incd de pdmintul vielii omeneEti, vor da dovadd de nein- sCpoqrlIglnaenpeai_afcvrmAspaeocirUuinra,erpbiirrmcecrntedbmeueefioueiisinnpsEau.s1autieirceculruEllrdercsoioiagiiereincrnSermap,iciac.aiselcruueiiuslpdiiscuur-pEiimmdmLausnriircaneuadacufo,eseil.oqvlipeatrsmaciriinecuuiumlvipnetimmsrrlupaeiree,miIarjtiiaedieoo,crtpirznpohiatulraercooiizrrucsareivreaicdila-ruaoee{iialnndiit,AeraamrdiusaepdauiI,tluoetbiuci--GsticsoseuauuiceteriiroseilettunitudlgsiTiilgiciaudsuiunidiiadsitlrirconave,o'fidfrutcnrureiaaseilm"ine;nzauCc""ssbOeerid;ieaaeia*;ueprrIptptgnauimzae"siaie.;iu1unc;pIrtrliGeseaaaiieJ,lri,c;oseiutt"enitirlsu_e*a"e,i.
ltereleisoergiocisamS, ivmoornfuPgeitrdue,-cadvraulima ato, tsuaqui se vor ipdpInptnuueureedacimszoirDlnoetun-iuesiurermaiiailnzitcneildlDmdaeuiirruvziecdiimeindousIEnuie,miselinpuudzuaeieeslObucsutsui.pmel,u9ormpuiiiulnuemeieldntsldxapittadeprneruuieecnlpulcr.daiaameerlirtuvnteeaailgatniggie-giiaa-i,nhvauupeeudalfriuiniriciclemne.tzuiMlnelintoumedirbefrz,aixtreutdeperioseiraivruiraieeifceludaoeenematldsvuaucudmllmizunccaui_ua_,it
9{eiadzed-achsetiilnegraailuului iI.isRuosE, isdaeuadmebai{iaavdeea lepdda de
Iisus ii incredin-

a sta de-a dreapta

dreptul de intiie-
tate in fafa celorlali, ucenicii cunosc pasiunile mdrunte ale
omului de totdeauna, neinlelegind incd sensul acelei im-
pardlii de care Iisus le vorbea atit de des qi de frumos.
VeEnic cdldtori in propovaduirea noii invi{dturi me-
scieanliices,eciunctrimedpin{Eeiafza5r,a'vtiemstpe,scdafdrrdd,emrdngiadzesdmmesinialanitnaoteuad
a Marelui Semdnator. Animali de cele mai inalte ginduri

in care se intrezirea conturul impdrdliei divine, dorinla
realizirii acesteia cit mai curind, stdruie tot mai aprig gi
dd paulatetuririindeizEb1in, diiasfoinrbalcau,vtionttemleagi id-ieanseciunltvdinpsa.raNbeoinleclee*,
tat
pe care, nepricepindu-Ie in complexitatea lor atit de bo-
gati, Iisus le ldmureEte, Idmurindu-le mintea gi ferindu-i
de aluatul invdlaturii fariseice.
Fricoqi peste fire, dupd moartea lui lisus se " retrag

intr-o cdsuli pdrdsitS, in marginea Ierusalimului, 'de
teama Iudeilor care, bdnuiau ei, s-ar putea rbzvrdti gi
contra lor.
Primind limbile de foc in ziua Rusaliilor, fiecare e
inzestrat cu minunatu'l dar al giosolaliei qi incepe a vesti
cpraemd iinnttur-luini sEuilluEimcAii cb impirdlia lui e a tuturor
e fdri sfirEit. celor ce
lmpdrdlia Sa

Huli[i qi alungati cu pietre de minia iudeilor, un-
gisili de strdini Ei hdrluili de pdgini, ucenicii, dupd inii-
Iisus colindi pdmintul ca adevdrali
{area lui apostoli ce
erau, ca. sd indeplineascd ceea ce EI le spusese mai
inainte:,,mergind, invdfali toate neamurile, botezindu-ie
pe ele in numele Tatalui Ei al Sfintului Duh'(.
Apostoiii de acum, se intilnesc mai rar gi se intilnesc
de obicei in Ierusalim de sdrbdtorile Pagtelui. Fiecare
are o misiune de indeplinit. Iisus plecase Ei acum ei sint
insdrcinali a duce mai departe cuvintul Lui.
Iuda se spinzurase. In locul lui fusese alel Matei..
Petru Ei Pavel sint rdstignili pe cruce cu capul ln jos,

84

s.lqaneic,treirohseatleisnandddevdlrnoaccuddauflinrqduiiei-pnpdteetrlgiuugtnneesneeEtoseier,gi fritinirnjiaens,igdindteioutatclaa1nlsio'dIcar.u,rOedo'bgcsi.uceelctiuuusrcr.iuitorpmgaaetgaea-i
nice gi bundtate fird margini. $i lor, tocmai lor veni Iisus

slr se adreseze.
,Gh.Ccreniizpaaretrtuulufri,ailmi -povdaoriacli.itecudogire-utSp{ei sfcaamriildiaerep,ei9{iirmluau.l-
IISUS $I MAREA s[ueiarigirnlarecj.eTleocqmi aplievcaosiaeurdss5d-qpi easrucnuciaescmi rienjealedinlocruriinlemaacree-

lnnu.eo"d"as"utrmot*"lidioarsibiisnudatnvinodiraqGpmitaaemrtntielieinsidauimi'nnuipnv,,ipiidaedelnaetIriuSspau.ecs9amiaaurrnngpudr{j'l.e---' ,clnd lisus se apropie de ei qi Ie zise: ,,Veni!i dupa Mine
pi vi voi face vinAtori de oatneni".
ctsaert$esai aidPuaeztEirieiuIradEciodAbengdimIroeiani nu-n-atfufiiiliii unui oarecare Ionas dit-l
lui Zabdia sau Zevedeu
timeLaacviuzlinTdibEeirmiaadiam, uplrtinsd creadS((' sa l6sard toate, -qi
predicator,
pozilia geo-
:nreje gi cas5, gi vatrd qi-L urmar6.
;lcibvl-;dgdiic"rfs;i;ur;a-a"""aririecq;iai ic^dpeIuoeooviurrndfidnelgfaditcllrnielnniaiugmidqfithui.iceeia,Lei.d,aipAuecpteincoeude;alfmrjseueatiemlnarleaidnAmzseoutddaigtjltld_uooecenflc,fuig,uldaiaaimlmtirnmcaepTdsurcirdeb.ula.eljeriiurmnrcceriiauuiimnicdrlctbisaalid.eiue"spzt?aosdiruaan€qslpbgetirtaan]ds.rrntteee-rajl tracob qi loan, care aveau o inimd prea plin6 de rivnS

:5i dragoste pentru Hristos, furi numili de insAgi invAla-
ltocrruslirJg.uorin, l,e,f,iidi atrcaisnaertufiluia((vuctafcuilgdeinrupl rliacininadepmreinadm, al-raeri
fi fr:losit la orice pas.

natd cd la marginea mdrii, Mintuitorul lumii din si-
nu1 invSlalilor acelor vremuri alege pe cei dintii patr_u
Utstauui tngmiA"i*autiri(ucaeEl(endistermvurenancaili"erteaacapec,ollaieiu)ubnrDeufoaaptsmirtilahcun.eMiulltiaamsr,uiasaBi. eJmIatVsaIaaini^iedScadeaapmI9uenvitu3oCllnl.h9aoaclrLfat:lzv-iril'n-il ,apostoli, clin rindul de jos aI oamenilor, din cei mai simpli
acestora EI ie in-
ci putin!5 oameni: pescarii. $i tocmai
,credinleaz6 fericirea neamurilor, cinstea Ei puterea de a
leqa si dezlega picatele noastre, aici, pe pdmint 9i din-
colo, in cer.
ltliiosnuriusLstlaiFctdrlr-iaitnsLltoaNascca.eezssattoraer, to,oacrmiazreoennivt,euanluicslieemsspcahre-isgs,iiovcneaagutetemtar{u-iralcteqpneiicis1i unE{\lve':a1irnttr1*- {Jmilinta gi anonimatul dneevpoelnldicrmiar-zrlilmeiiraiildptue rci adree-goi
petreceau u,snidnigtau,riitiatreidaicEa i in urma credinlei lor, la slava
pias5 gi o veci, intrind in imparalia cerurilor'
cinstea de
'ghelAierui ,SlaaIce.ul, dupd vrerne de aproape- dor'li mii de ani !l materiaLd, sau sociald, familia sau rudele,
Starea lor oatnenilor, nu le-a
r ,."oi; bArci qubrede qi rare iEi plirnba scheletele lumeasci sau laudele
"trriescuhs"i tnletrepciunea sufletelor
pe valurile care ascund atitea taine din via{a lui- pa3lsuctaatrIilaornidmeicp, ecd{cai rnmuulte-Gahueanvizuatr'eDtualur ic, utrdSr{iiaa credinlei,

l#l'iinli;u-tulipttrieufte-ruattaa,llucialisuunsafefol sdtepuresaticitli,unnirenoicpitodretusnili-a pt.tt*""u dragostei lor pentru Hristos, umilin{a, bunata-
UCidg-pi-.iiore';u-egLr;ica"]^umitiriatn"uliiiie"llirio;cni"iriptTeu1. eib,bt'qleiloeutirenrrai;da"u-id,in,aordcnjteubmrurrdmatuudimlialutio.ripnsnrdu,iueulilp,nddagteeaisin,.'ipievtmerba'asasaVnctzisdaiianfa.roriellneraclmeesasldriodeneerriinteCra-t'drapc-ipaudaeun'prrefaro*rl;apan:uTrlrctrieenna-i iu", *rpntterea qi ascultarea, i-a fdcut din simpli pescari
vlni=itcrl de oameni, invreclnicindu-i a fi ascuitdtori Evan-

g- heIiiiscui sgi rnoEteni ai impardliei Sale' Mullimea auzise cd
nu se depdrtase de Nazaret.
Etr ei acolo qi ca Iocuia in casa pescarilor' Cu 3ufletele arse
',de dorinla de a-L vedea qi de a-I- auzi vorbindu-le, au

0ot,2

86

plecat ,,noroade multe din Galileia gi din Decapole qi din doi fii ai lui Zevedei si ajute, sd umple amindoud cor6-
lerusalim gi din Iudeia gi din cea parte de lordan(,
Glasul Sdu blind strdbatea rinduriie multimii, care." biileM,in,,cuanreeas,edaefusingduarucddeaatiimtappreosviaornAa(.t mult pe pescarii
ingenunehiati asculta pe d6rmul marii predica InvS[Ato-
ruh"ri din Nazaret. Linigtea stdpinea peste sufletele lor" cca{aihtnicitdnua,luamdipeuaGnnheceedmsnoizzamaaidrnleaintr6.inEiiTctpidltuoSdaq,taiepiselEotsoircvdudietieotuapolrieesne,rodaefeaprcrteedeas-mprialbicitdiiuctdEii ordniriion-adpbuteedplae-i
Iiristos le vorbea de o imparalie pe care ei o voiau, o, Eug; ,,cordbiile gemeau(( am zice noi asI6zi, de atita
cind vcaulmurisle-arm.fdi rziibuse-
doreau, o aEteptau. Din cind in ca gi

spirgeau ugor in imbrAligdrile lor,
ciumat cd un neastimpdr nu le dd pace spre a asculta in-
v5!6tura divinului Mintuitor. Nu se aude decit vocea povard.
blin"MddulalimNeaazaarsincuelatdn,.ul.u.i
si valurile mdrii. s-o vindece Mul{imea aceasta de peqti pe care pescarii nu o vdzu-

mulfimea il roagd seri gi nu o doriserd chiar, niciodatd, trebuie sd fi im-
de bolile trupului de care p5tirnea . . . Iisus supune, face presionat adinc sufletele lor simple gi sA citeascd in EI,
minuni, dar gloatele se inghesuie. Vor sd se atingi cle
hainele Lui, sd-i sdrute urma picioarelor, sd le binecuvin- cd Acesta este adevdratul Mesia de care auziserd vor-
bindu-se cindva de toate noroadele.
teze, sau s5-gi pund miinile pe capetele 1or.
Mul{imea asta de oameni simpli iI simte, ii gtie, crede ,,De acuma ve{i fi vinAtori de oameni((. Jocul de cuvinte
lgui isMtSriugirAlnlii:mo,n,eT.auDielagritmimMpureelslsiimoaaecreadl aqteptat de noi(.
corabia acrXnacreree"acitisaindtraeesTitcmraiespetuiallsitavcHoetersiavstretuolfosidrfiainIgcieiCfdd, eecserauaaucriet(vre.eeabliEugilerIdesid,spcfudi ncuei i:amr,e,intugprevijfdpetdese--
. . . Iisus se retrage in
cici ea
asta il impresioneazi,
nu s-a depdrtat. Ei o invalA Ei-i arata calea vielii pe care $i ldsindu-gi casa Ei vatra, copiii Ei femeia, mrejele,
trebuie sd se indrepte de acum ,,ldsindu-gi gi casd gi rnama. gpolescpaotddsriialnEtoi vsdartduql eaacsoclod pe marginea mdrii, apostolii au
Ei avere gi iuindu-gi crucea s5-i urmeze Lui... pe aducea vestea cea
gi frali Acela ce
Inv,dldturile Sale cutremurd sufletele noroadelor ce-L
ascultd. Cuvintele Sale patrund adinc in inimile lor qi de bund tuturor care voiau s5 cread6 in El Ei sA aibi viala
aceea il urmeaz6 pretutindeni . . . cea veqnicd.

. . . ,,Dep6rtali corabia in largul mdrii gi aruncali mre-, Turma credincioEilor ii urmdrea culegind invd{dtura
Hristos, pescarilor (lui Simon" clivinA pe care Mintuitorul o da ,,celor sd-raci cu duhul((,
jele voastre(( continud apoi

cPee?tr,.,uA. .EruNi nluuciagIfatiicamoubrreqoaijexloeleapnve,osfciaiaisrtliurie,ci dZinenveumdesauer)"em((azi igsdeseE;tle. tr)e celor ,,cura{i cu inima(.
$i intr-una din zile, cind Iisus, din nou se afla pe lingd
ni- n'rlare, lnconjurat ca de obicei de multe noroade si cind
mic? Oare nu toatd noaptea ei se ostenise in cdutalea
peEtelui, dar nu prinseseri mai nimic? giEaillrorFSr .i-supluocndsme,u,avluutiiltpanil-edaeraetufruuvnmidzoeiussnciiiS-EEriitupprdlaescrduerliulceiap-Cuel ru;usndlu,uoi((mciunaitbrliunlredi,-

De unde ,dard ,va fi de data aceasta? De unde are El
dPpauertterdurue-padatccoueaavtsidntatnu?ol a,T,pindteuva,5,v!6ootsmoterunalirenud,nu-c-anemi,nrdenarim5jaz(ic(n. insud
rdspund& intr-o corabie cu ucenicii sbi, le isnpuslae:tu,,rsad trecem de
arn prin-co lpoarr*teacacerealeasitted a Gadareni-
lacului(( (adicd
de
Indoiala se pare qd inco$ise de acum in sufletul a.pos- acea parte de Galileia, unde se glseau

tolului: ,,toatd noaptea, ostenindu-ne"... dar ceva tainic cei doi iirdrdci{i.
I\4ul{imea rdmase pe marginea lacului privind cu
11 faee si grdiasci gi sd afirme: ,,fie dar, dupd. cuvlntul rnuit6 cildurd qi bundtate in suflet spre dinsul.
Tdu(. . . t
$i s-a intimplat c-eea ce trebuia sd fie . . . mreje{e }or' j Cei ce nu ssu-aituipnutcuetledlaesltpedrc{oi radgbaiid, ecdrecpieadteitEdi deemuaEroer
au fost pline de peEte ,,incit se rupeau(( gi a trebuit ca eei de s-au
i El,
era clragostea lor pentru lisus incit, asemenea apostoii-
o6 il
t
:

B9

lor, voiau sd-l urmeze pas cu pas gi sd-i asculte invi{6* Se gdsea in ruglmintea ucenicilor toati teama c5 vor
tula in intregime. pieri in valurile mdrii, spre hrana peEtilot'.
Evanghelia pe care EI o Cit de inspdimintS:tor trebuie in mintea
mergind pe jos in tovdrSgia rdspindea din linut in finurt' sd fi apirut
apostolilor gi a mu1limei de lor spectrul fioros ai morfii! . . .
dcreedailntaciomEei risl uolbloinsiisset.it$ai ol bcoosredablaieSi as,ippeadceeoapdarete,ciaaxre Dar in sufletele lor se mai gdsea un pic de speran!5
pe, ss' ur ne,;,ilietncvcudrev.!id5nittnoelrldeu:lel,o,,Ara,cucealnauunc-e!ei cdeoosuateramlgeurinjndeeic-daiirspppieeutrreilmrai'?-dm'fai-nr tguiiu(a'.tl
ggbaiunzceuualraulanpceeui nloutdriuihcncueitvsqauifIlteiismtuesplea-pdolianmremuledli.renecraed,einlrlrdi.r-ind
se

pe nlar* r:lnei cr:edinle in Ei.

ii d& rd*

Valurile linistite ale mdrii sint tdiate in rdstimp de, ,ln,starl-vaedazedv-n6er(,(,ccdetrreei invdldtorului lor. indrepta ei in
lopeliie care se rdsfring intr-un plescdit ugor, pldcut.
cine se puteau
,aceste irnprejurdri atit de periculoase? $i dacd ne-am
InvdlSLorul doarme. Ucenicii ii respectd odihna lrrtre* gindi si la noi, citeva clipe, noi, oare cdtre
bindu-se in Eoapte: ,,oare cine este Aceasta, pe care il ur- cine atl in-
dre'pta glasui Ei cuvintele apostoJ"iJor de acum doui tnii
meazi rnullimea de noroade? . . .(( ,Ce nni?
Corabia plutegte lin. . . nu se aude decit plescditul- lo*
pelilor care o mind cu spor, spre v-a,t,iPiun{frinicocsreadt?in((c,iosg-ailoar,drp-eesnattrturlceapvo-sato!iiilionrdomitusqtirinddeuc-ei
din ce in ce mai aproape. linutui Gadarei care s€:
zdreste
Dar iatd, deodatd un vint puternic vine din susuJ' pentru necredinla lor.
m6rii, izbind vijelios valurile care iau proporlii uriaqe- Apoi indreptindu-se cdtre mare Ei valurile ei, citre
Corabia e o jucdrie a mdrii cu care valurile ei se joac& vint qi puterea lui, a zis:,,1n numele Celui ce v-a fdcut
cu cuvintui Siu dintru nimic, dar folosili omului 9i tre-
intr-un joc periculos, amenin{ind pe apostoli. huinlelor sale, v5 poruncesc sd incetali((.
Citeva valuri mai indrdznele au intrat intr-insa. .
Spaima e tot mai mare, Iisus obosit, doarme. " ,,$i a stdtut vintul gi s-a fdcut iiniEte mare, in clipa
cdci ,,cele ce nu sittt cu putinld la oameni, sint lui
ln peretele cordbiei s-a auzit o trosniturd uqoar5 ai \ ;ar:eea({
I
cdrei zgomot, in mintea apostolilor, devine si mai pulei--. Dumnezeu((.
A stec"ai,ni,aVt*rienCbtuuavluianutsuntalutSlsapiuev.aa.l.ultruiiqlle:i,,zaOiucaedarieuspcadiprnuoetst'teo.sl.itie. n9Aei cdtoeuasmtteaeacricl6ie;s9i-i
nic decit o bubuiturd de tunet, fdcindu-i sd-Ei dea sea{nar, I
cd o nenorocire ii asteaptd pe to!i.
1

Si ceard ajutor? De unde? 5Si cine le-ar fi putut cia vinturile si marea il ascultd pe E1?((
cind gi celelalte cordbii erau in aceeagi primejdie? Sd s;:rir
in apa qi sd inoate astfel pind la ldrmul Gadarei
iI vedeau aEa de aproape? E mult mai periculos pe care Iisus obignuia si se roage in singurdtate, unde sufletul
.. Xlsus SAu se simlea cu totul departe de lume. De data'aceasta
. se rugase din nou in singurdtatea munlilor, tlimilindu-gi
incd nu s-a trezit! Totusi . . . trebuie sd facd ceva . . . Dar ucenicii in Cetatea Capernaurnului, unde urma sd se ina-
ce? A . . . da gi-au adus aminte cd El e la cirmd qi doarme.
El -n$ei-amr apruetaeacoscndtpinauoiasred?se joace cu corabia ln acel"agi
ritm primejdios, in timp ce valurile umflate de vint .tgr 'lp-uuoreiieaCGzseachipeqIeniisriEznuaLasruecmtu, udal ip-nosctaoorrlediigESedlluifli-ciunseecraaureanEuterlezdabitunpiaecemsndtarlesuelel intil-
deqertau capetele intr-insa, amenin{ind-o sd se sc$funde.
lacu-

acti-

glas,,,inivndfddteozrnudledesjcdoeaald(lo6 r-. au str.igat ucenicii intr-un vildtii sale pe pdmint. evreiescul ,,Cafar(( (sat), pare a fi
Era in cuvintele acestea . . ,,MintuieEte-ne cd pierirr((. de Ia
t.rn oCraapgeelrndaiunmce-le vechi ale Palestinei, deosebite de marile
toatd deznddejdea pe care un oraqe clddite in stiiul qi gustul roman, cum ar fi de pild6
suilet de om o poate simli in ultimele clipe ale vielii saie*
in cel mai greu naufragiu. Cezareea Palestinei sau,Tiberiadei.

90 91

Acest nume era atit de pulin crlnoscut, inclt Ioset
Flaviu, intr-una din scrierile sale, crede cd-i numele unei
fintini, care avea o celebritate mai cunoscutd decit insSsi
satul de lingd ea. $i poate tocmai pentru simplitatea sa,

Iisus Ei-l alesese ca o a doua patrie.

De data aceasta Iisus voia sd vind din nou in Caper-
naum, trimifindu-gi mai intii ucenicii, cdci El rdmdsese
sI se roage
Apostoiii plecaserd cu corabia spre Capernaum, li-.
sind de partea cealaltd pe lisus.

Seara se cobora ugor invlluind in mantia regald
sufletele ucenicilor, neliniEtili oarecum ci invd{dtorul in*

lirzie atlt de mult.

Corabia piutea in linigtea apei, minatd spre Ca-
per'naum.

Ucenicii se intreabd ingrijili de nevenirea Sa. ,,TJnde s

este6( . . .,,Cind vine?({ L
Intunericul iqi intindea aripile negre, acoperind totul
cu un imens voal de doliu, de nelinigte gi a)
vdldtorul nostru incd n-a venit(. de tristefe. ,,In- R,
XJ
jura-se ,,Poate cd vorbeEte din nou mulfimii ce-l fncon-
pe marginea mdrii(, a Eoptit unul din ei, 6
cuvint de mingiiere gi de liniEte. cu un e

icnaapDllrdiacrivilloaarlcuunrliaGuturhiraeiiqnei-zapreedtecuvaluinriee-Ifeucrtairoirmes iedtseitneinnfooasriunte.uldMecsoinrsSiuabpiuessia.
Teama creqte din nou in sufletele ucenicilor, care de data

asta nu mai au cui s6 se adreseze.
Truda 1or de a ajunge pe furtuni era pe cit de obo-

sitoare, pe atit de zadarnicd, deoarece ei nu putusera
strdbate decit 25 sau 30 stadii (5-6 kiiometri) ldfimea
Iacului fiind aproape de 60 stadii.
Cine nu-Ei poate inchipui starea lor sufleteascl in
aceste lmprejurdri pe de o parte minia m6rii ii
p-e pur-ta
capricios, aproape aceeagi razi de citeva stadii.
Pe de
altd parte, ei se zldirniciserd atita vreme, fdr6 nici un fo-
los, cici era pe la a patra strajd a nopfii (orele 3._6 di-
mineala) gi abia ajunseserd la jumdtatea lacului. Amin-

tindu-qi cI altddati 1nv5!6torul ii sc5'pase dintr-o pri-
mejdie asemenea acesteia, teama Ei deznddejdea devenear.r
qi mai imense in mintea lor cdci El nu mai era de data
gi crqteau -gi mai mult, in timp ce vaiu.
aceasta cu ei -
g2

riie mdrii li se pdreau tot mai uriase qr tot mai amenin_ ,,Doamne scapd-md!((
{5toare.
irlnecari,anT. toiue_cln-AmepareiiicdniudnpleIcaaacdrecuesalttsIeiemu.cpmalriadpereevnaeaclrleguspirzeiabl,oiumdrcaai-u,rmsfedcsurvdiecddaaeer.lecieuincpieintvdsvaei.ncluguepmlaa___ $i Iisus in bunitatea Sa pe care a ardtat-o totdeauna
celor pierduli in naufragiul vielii gi in valurile pacatelor,
intinz-indu-i mina, iI apucd de bra!,-gi_i zise cu o'mustrare

blindd:

Ecisn.naarua-iai.EDl,cci,u,iOeaunpsIratfiseaalnpinvrpdcadtedlloiiudmdpmtceedtdadr.oeessta.ied.sedi.isaine,oppgzetrnneroriddalmpeldruieieecsrejdddpdc(eee(ean!a,ncit-uporasumrepaueibcnciazaetceirrsaece. aa_.oatlp.apommUtodssencattoneoifliriiilpeipiicuasditligteni'miaoaciumpcaotlieuriaaisncvtbha.eeii.._ea_". l-ui-n,d,Puu-1l ipnecErelduincceinosicuiilein, -pceonratbruie,cinedatetd-aai indoit?(.. -Slii
rnarea s-a linigtit. Iar ei se spdimintard gi stat vintul
foarte vdzind aceasta. .. se minunard

ilenred_egf.ilnti.imtive,lecpeuptuetrei,asuoecoi tcinrdeud-egi sfirsiiul apro;Lpe. Cdci, aarezgpiilphri.eleefeoeimsPlslieiiisenatar.opinsvlOdnit"itiei1nEeiali-eldnirol"evs1rsrii-peanamfpdddllaeaairdamdrrnneseiisensnoaafaat,tgarmcstvdgfitiistatrbitede?tlldrusvueecclarmuisilecneduvxuuritgvianrniauaintsucovtdedelrisnd,espittidnvntueeciualapaa,rlimtsaEdeqoatleioindurmoapp^aeutodeisitt"retlqrc"cirdiiea"l,'ecardneuaveucmievuatpv'oa,iiaaoamtuncrtr_ee__6"
altceva, decit un duh rf,u, care cd este ndluca^ aceasta,
rocirii, prin afundarea cordbiei vine sa pund capdt neno_
toma ,,mergea ca pe uscat((. sub valurile pe care fan-

'.cabiPnaduecrecatA,ruvc,uNdrtsieer-udarbultpulpeeuicmeialcnib(ssatdruorauuesldscovu-ai-nolrsceruimebsnfriiat,tsui.suueie.nscp.tvouaodznv$aizetaitraiesonteldo,,duidm-i-nrliae-arappdettureietdgraaiacatu"g"mvooneatsaoapdtsrerreeoictadaui-iputdne"bagc,pilcarazoeiuisoszcuetsauu:li Iui $i corabia in care feiraamu eanpinotsratotdliidninuceauiznasdnqeicbreisdeinritceai

Hristos, care poate

noastre?

par$eiacfui rianjsudlsdi isnutfiljeStuil indoiala de apoi a lui petru, nu
nostru, ori zace in
necredinld gi in valuri de pdcate? care de atitea

vi.u-la ,,Doamne, de eEti Tu cu adevirat, porunceEie_mi sd In giasul sdu dezndddjduit: ,,Doamne scapd-m6(( nu
Tine, pe ap5((. sint insdqi rugdciunile noastre, de
pe care in vremuri
pe ,,Vino(. rdspunse Iisus cu glasul blind, ca o chemare lipsd, neajuns si nenorocire le adresdm asemenea aposto-
o face de doui mii de ani sufletelor noastre, lului de acum doud mii de ani?
care El
tdI"ponrrvtiendpm9-titSg-adl.PiatsoaseprmuturrleeluBnsEicdinsulul.edrtVmsoicuaiuinfir,leltetu.Etuilvulapbpnaigrtiie,hncemodliebaeioi bqrfiuuinrcsdiuloudrsjiiietnqo, irccivdlooarrIal-ubaSridialgiel.6ssdeietviiprin_e
far mcineucsteatr-raaeriesineadgoMdisti?en(a(tuu-itnourEluidlmuiniin-ctueiirem,,apa,ui s!iicundbpciatrierecualicnecdineoiscpri-rrial_ei

pentru
rnejdia

Iisus incd nu e aproape . . . Ia corabie nu se mai poate I Sdi, nu e oare cea mai bund chezAgie ci bundtatea'Sa ne
poate salva gi pe noi din naufragiile picatelor, pe care
in1 oarce. I corabia sufletului nostru pluteEte minatS de viforul pd-

Primejdia i se pdrea de neinvins; indoiala ci si el catelor?
ar_putea merge pe ape ca Dumnezeescul lnvdldtor ii in_
suflet, odatd cu pericolul inecului ce-I simti in G^-heDn9izaacreeetualuni uvisatliau de ce gdsesc in episodul de pe lacui
colfi in noastrd gi pe noi ingine.
ameninlarea valurilor si in suierul vintului.
Teama de moarte in mijlocut m6rii ii ap6ru in toatd In marea furtunoasd a vietii noastre pamintegti, chi-
grozdvia ei, dar sufletul siu, in care incd mai licdrea pul lui lisus e cea mai puternicd garanlie a ajutorului ce
noi i1 putem primi de la El, pr:in unicul strigdt plin de
slab candela credinlei, gdsi puterea sd strige, tocmai cind credinld:,,Doamne, mintuieqte-md((.
incepuse sd se scufunde:
Pe {drmul lacului Ghenizaretului Hristos iEi alege din

94

simplii pescari pe aceia cpeopaoveaareuiesdinprnoupmoevldedqT9alt:d?lu9i "q:i pl.cu,oc,litltnIa1\)rrriranc*ilu"uamivtl'liteilaneallteuue,mllieESsiidtd,tiuunicq,cdaicelefnuapovcmerienoatauecidnetedpilrleeezmliecusaatisrrstebanclusvevenaailncu;niuruismmlemini;nriuniteclileau,crersiugiiponlrerae-sm{paiunvargoatarunsuur-'
"ail"si ftinttuSiauui gi ua bot"r" cu..'ittt: Biserica lui Hristos'

Duhs. sale se impleteEte ? * llsus din Nazaret
ncaivrePoednuoliriromnaodueiilleEGivhlaevnnEgidzha,ertleIiitauEuluidia,, idlcirnseimdaiptnel9eleii
intr-un Mesia pe

se mintuiesc'
adunatd fl6min-
zeaPneu!m6rami supl rme darisi eTisbdetruiaradad,emcuullviminetual marii vestiri-ca

sd aibd viafi vegnic6. Tiberiada, Hristos viirdeci mullime
Pe lirmul mdrii
de orbi, gchiopi qi uscafi.
Din' qi ,,fiii tunetului(( scot, dupd
apele^ mirii, Petru
voinfa iniatretoruiui, in urma unei nopli de trudi Ei ne-

ncaozr,oPmaedre6ejlreomlre,uaptslinemealmrdiiei,nP-i ienEqttlre-.iompcodrradbfiiae,cienrcuolnujiucraut de
sem-ingldotaota-

rul ce a ieEit sd semene, cu grduritele de muqtar, cu alua-
bttuualin,tDoucruliundclueoaim-d,aiorpnagrcriiaunnrtdialseespcpuimenesgdadtreipiin,qlPiiltaiedrticimnneil-,ogirundraiunrcmCiraaupiaepronaraupuonmsctioidlIa\u1jdlIiiniaa*

templului.
iati ce a fost marea in activitatea Mintuitorului pen-
tru luminarea noroadelor despre invd!5tura Sa cea noud'

A fost unul din cele mai frumoase Ei iubite locuri, in

jurul cireia se desf5goari o bund parte din activitatea Sa,
iacl in jurul Mdrii erau o mullime de oraEe, pe care nu
le-a ocolit.
$i din mare el a gtiut sb-Ei {acd cel mai pldcut amvo.n
ai pe care Ie asculta mulfimea de noroad"e
predicelor Sale,
venite din toate pdr{ile Galileiei, Iudeei 9i lntregii

Fdaul-e$fesitidpniui.ntcoreaamedneiiamielrgiai iqi dfaeczelegsatilcpiitebissienrticiini Sale, din-
cer 9i pe
Ei

pdmint.

Azi lacul nu mai are aceeaqi frumusele pe care c
avea acum doui mii de ani: Ei oraEele nu mai existi cu

a_c_e-epa"gci asliamcPulliGtahteePnaiztraiarerhtuaildu.i,Eiruineleoraselordinjurul

sau ar putea vorbi cindva omului, cite oare n-ar avea de
dJ;pte Iisus qi Mare, gdsim pe Ei Ei apostoli
;;;r unde il

in oriqe vreme?

96

r';ri, ir postit. A postit in sensul cd o oarecare vreme el
n rr s-.r atins cle pornul binelui si al raului
L--it timp Adam a postit, a fost in lai; cum a incetat,
cL a pierdut r:aiul.
l"[oise, cor-rclucdtolii. poporului evrcu , si proorocii
rvneaciirtiiulzluiui aI;oeazndmBiontteazuf,tpoorusltipt ocsuteaacepeeagmi asirrgginueinal5focrudacnaur.-e
POST $i RUGACIUNE lui. Iisus posteqte mai intii 40 de zile gi apoi iese la acti-
vit:rtea mesianicd in lume.
rcscripfiunile iudaicc eriiu cleiiltfc.l l"itarirea sufletului e cel dintii spr.ijin pe cale
foarte incilcitc dar ;riugmAcaiiunrae utreinl{tuelieesseil-fi il acluce in plindtatezi incelcdr.ir satle de pur:ificnle postul
cu privire la posl si toalc'ele la stalea paraclisiaci a prirnului om.
;i in-

r-remr,rl{'.unit mr:li pe blindul in-,'Ji.iijtor clin sliuuit'ie,cDailuatrddciuvdamasotnuiteu'fizcnlee5itliraeueslicpnidseopascititae'lurfeisailseriinr-emdageeuimunr-{usninltiiestacuchiitttpodstcsaiairtpu,ollabdsciaeatcciudctalcadtieluisurnA.stiveluiircls.i-,ii
Nazaret.
Formalis;:lul rec, clar rlri aies folosul
lsetgdiriaclelllliulci-lcusulusi.flceDataleecsdctrepcboausrtieauullispsi:i;reuaagpduccnlilui nsceuleibts;eiir'itnraipiulseircrieluis,lpeonj1zoaiLi-il
ais!'!iuci.ninsditeiiEcnvcaimi-'sl.atiilaleradvlaeuevma;riucinislrdoiomrs'ppt-ruainliiaicininircs-rscdcnpsaciltrerpiettiiul:derlleeiilieler,i:gliocciirleam-cc-ioaerzI.i:cpstiuicclbselii,i]ccccleolavpt.su-rcpnnlraeeu. Xisus, n-ar lttai avea nici un sens, ni.ci in firea on-rului sl
nic'r- in sinuL vielii
insd omul, lepddindu-se de Dumltezeu gi ascultind rnai
l;rirnnupiialtcdiAnetucci:eiilnleeagaovleaienttr6iui,npaeu1blucuii,nireid,dei ucppiotdpaalpeslicfsieunrfa-leil,tnuriiurur-ii,inaceilotusliilnnlgdauetcc.aliet
ire iluntele Quararntaniei, in pustiu, departe cle iume si cle rdt:icilea si pielderea lui de rnica si alcasa tur.nrd a lul
ispitele ei, Iisus posteqte tinp cle ,'10 de ziie in
dcsivil;ita privaliune. Pe muntele Taborului, iri cea maj Xisus.
graciina
Ghetsimani, sau la Cina cea de T'aind, Ilestabilirea sufletului iilti'e Durnnezeu si stalea r.edli
singuritate si in tainic5 cornuniune cu Iisus se roagi in cle perver-tire in mijlocul luinii cere o curifire de rlul ce-j
Sine gi cu Durrr_
llczr \U. imlrlaci, plin post si rugdciune. E postul infr.inir.ii fapte-

l,esFsliini:oEstlu, irpeosintulvsiai lraugodmcuiulnuei,apcrainpitedieacpleuvtdinractul lscino{aete- tror, e ltostul fetptelot le1e, akrlinereri clin cL.umul picatului,
,,fe1ul acela de dernoni(( ajutat cie acea putere spirituall,
cc elc aCLrc sirllciului. ql-riirr-;nt'int'iale;taerleiiaulusipidriintutluluipinstir-soufclerot,i.psuorb.liiimlitaatree:nr oseutir,supai.leugluai-
titorrre a celei mai inalte cieseivit'siri ce duce. la Dumire-
in vizrta omului sint anurnite momente cincl cl trebuie z:c.ile. E oi.noi'ilea oruului ver:hi din tine si invielca celui
nou in Hlisfos si ir-r bisclicd.

si se o1:reascd ersupra Lrnor. lucruli pe care trebuie sd Ie in 'filcuir:i s1r'aj.ne si pt'actici ciudale irtr.dclacinate aclinc
plivcasci in aclincul 1or, stlncl cle vorbd cu sine insuqi. s;;ilitul r.t.:ozaic pdsti:at cu sfintenie
de cult, ir-icleosebi
drudvlareminu{iilrnri1lii,,tuuri-srgne'alilrouc-ftrai'ipunrecrislceiteireaoinul,lppn-aclufIro.i-as-recmui cmsai il,ici,sspi,miui{ni csdlveeeciz;itr;uedilpumilrurc:imned(uni(i,,ricricaiailte-rp.aarlsuilfleaatinctjuuticlseieeincrlaei-r
Fiecale zi aciuce o altd trucld. materiald care-i rdpeste
omului cele citeva clipe de cercetare a inimii si judecare
a sulielului sub lumina evangireliei trui lisus. Ce1 mai bun
prilej il o{erd postui, prilej cle lepddare a gr"ijii lumegti,
prilej cle plegatire ;i curdlire a sufletului.
Postul este insdEi cle la Dumnezeu: Aclam cincl era in Tlobia folr-rtei ;i a. litc.r:ci calca iit picioale spilitul si
sensul rugdciunii vretleirricia fot.inalismului fiinrt singur:a

98

99

preocupare menite a le aduce laude deEarte Ei me;te;u_ gzpl'riiunmr{lt'aIidnrditateeacatetserecuadipzqoiualm,lafsotoddrt.liu,ev,d,ai'cdlmid-unconeir-ea€ol:ea,(n,.n.toruuddierealsiimtn5zivti(ae(,sticniincuaierrmnpainricinlloautdrodpisrrieena__
suflet nu era prea departe rie cel iscnliianc,ala,e$trdeidnsmeeeazciiaboamrnttdesutqlinitniostiuanpviroeqgeri.rei6cJgi.uccalcidjluueentoconi:oat:uistsstleptDrreleei(v(a.ibniFnitlidierac,foiaii,sl oupcmieulunuictlemruuiloairrnea__ol
gite de o lume, aI cdrei tilcuirea scripturii gi itr bitfit."* iidpclnnaieessicnlddeuS.tcgEPrrile-aioiLop,accreeiersnl-cniurifc{-enitamlcuretuiDmumeo.ilafmvnrbgvriiinmnuitoicdil'ticirufnnuuidniitori{eituaiiddiii.medipi"degir-aneroni"itpefmdpurmlidrqeiintliru'pnaici"tnutt.eaarrsap-letoiieanapiciasnaacrusraies"lni,cualdulnne"ujsoievbluoldaflorrigl"uuergieulitiui.u$b",ice.lc,iu1lsere"Uiicemi;tac.eanaouoppcznuitJesioaidouianr,erie(_e"..l

irl .restelilor: iscusili in veigclea,,a{$enis((ng.uoIrsnipepitoadautsecuebamptoedagnteiosiflodinrbm,iicesi-uplenitedeai,gfieiipnineleciie'zhpboduavtuselEtrtreed. ucplleuoicfteqali
lrr i Iisus. ccadrreniissimi dteeqneer.trrociiaunpilreezveienf{iei iindfivriinneg',s-pciraiir.uealsitda_teiamodrrntuurliu_i
t{sviienaira1gsltuicad.irddDaueudi.reanvFndceeurrzunierloeuraa.qgi tdseed_l*uirmdsuairdreeaaisncccede.rpi[rnulutuislugfsilefoint clfeelonrbiierieni,adiedimdeopardinrsfid_a_
znirrut:irlteuiiliupsisuegqisni-icitaiHruudrnieimsSeatpiaonudcs-rnl,u"stciaisidspteeiirprisdiieitnacnntruatlortlutduar,c,udeidpemamausbltlnarf;iatriiaucatimsenoiandoguaaoe_tsimltldeuiudqnLliiunuhaeii.caclfiliinnrfuicagidadb'rp,o,iet-nei_tur-
cltii)n'luuul{remvgulideinnapcet riz.-p:nie_ueeuncaeeqiariiaraecCpseirrneaeomisafmuttn.onau-md-lldlpriorcEloisenistertsegictectdaeurrneiecnovuaoagcmcrtsdreduem.ldcadriinsreiaa{ni Itsrugeeuricaaful.ceInuatouealfvui;leatieirr,fa,i,epireee-" mopmeoduPal rnirineinpvdiSrlruezagugdrto.ucsSiglueiuni,sfeliea, atccurorrlneloioagntuiuienirn.adaecltDodmivicuilnenintiactidtteacateuasecCucroeDmaupmtolanrceuezl eciunu
4rnlsCt:uaeeauetiil'eirsd,trua,racnrTllcuetaulaeounpiitatafdipegilo;IliisDtuiaetaniueitcipeemfalessi,iptesnpluetreeiaii(mczn(cieect:eiSeiupnnaiSdetdriudinud,ceelfui,u(l,ce.afipa.eaticutAlnjeriunleiltacviooalatdmrucsuzcroauuluiltloinreudmiueisupnsanrpeeiecrarcclifaeteueesnclDrmeotonaiaiivnatnrEaeieltnttelvemeeiadt,6dspiuuotarinigtrtlpeeniivrenru,enasaijrrrul"l_eiiee_ij
pinudtl,ct,iC.maeirrleeveeavsdotzidlionuchuCuirreeuri,u, prcie(l(an. rtprnuautmercinnaitteaoateroaimmCeitonasermaesocasdul,Alucciiees,nctueil*i,sirni,
jlri:i1cA:r!.i9i S-nailzcuCineflAestae.sufletelor. noastre d.e apropieru u f,Sr,.l

trpauidconteepnedal.lirusuoiipe,,i,,l:_afvcVs_rrcmip1fci'iriereanegunpinflsiipieuiottnmieD(ranis(gi,ps.untndecdamp,o.lSmrcrmgesn'ido-ritpesnefrc,ried,dzuadaacerlulrSiuu{gnnTelupfirtia,agmir-o.ni,redimmrieLof:cfalhulaueiueinCimlpi$lc1u6rTteuia:i-anrasIonSiineumgrinis'(nVui(aspdi.iaocai,rdzAerinsrarueeteddnioiianmolTopiiinaclraaeraiatn'i,abrnapfleipuino6drpiaen.iemair"vallsir.deiuin,nuntLeriirtai-ue,'n;,ainvD(io(dss"iu.nate"a,imA,.smr.m"ntiCrLrrnat,rarz-i,u::nb,r.rr,1,c..ai;rrcirs-,asii,;re-i*ii {puierirPldede;piindndcagdtouilnlusgii rvce:iriuc"itpeirejeuplcuifrutdirnrtucilienoo.svseien,f1raip,mapdsrgiirn.i'renraiulogErdiesceiruvrnooels*,tioulgaions__,:
Ieste odatd cu vremelnicia ispitei.
Prin rugdciune, omul ,
lile lui 9i rdmine singura vechi se incheietu_
Dumnezeu nu i-o refuzd. scufundd clin cl cautd Si
pasiur-re pe caue ornul

toai'e celei ctin Cer. Rugdciunea e riclicarea mintii pe aripile sufjctr-rlui
,,Plinea noastri cea s]lre fiinfi, cld.-ne-o noud astizi({. E intoarcerea
Hrana trupului qi a sufletului, la Dumnezeu. acesti,ria aco1o, ide unde a
raid sint condiliuni reale pe care fost luat ;i ciat omului,, spre a
ci.eatoare cie fortd rno- fi asemenea Lui.
nici l)umnezeu nu lr: Prin ea p5catul moar.e gi cliavolul crapi.
clesconsicleld gi pe care El le Rugdciunea este ,,limar1 pentru cci invdluifi cle vifor,
tinuitatea iugaciu'ii inspird cjd omului cu prisosinlA. Ccn- ancorSl pentru cei asuprili de valuri, toiag pentru cbi oste_

clin aceea;i griil ce omul i.rre:

i00 101


Click to View FlipBook Version