Copacianu, Emanuel - Iisus Din Nazaret

niti, comoare pentru cei sdraci, addpost pentru cei bogali,
ajutor contra bolilol pentlu cei slabi qi apdrarea sdnirtdlii

pentru cei 1ari".

Rugaciuneil e temelia fireasci a legdtulii in care std

omul cu l)umnezeu, care strigd de idincolo de noi:
,,Cere!i si vi se va cla, cauta{i si veti afla, bate{i si vi se

va deschidei(, cu credinta in sine, r:dci toate cite veli cere
ruginclu-vd, vi se vor cla vouS!

Prin rugiciune, naufragiul sufletuh.ri isi giseste linis-
tea eternita{ii, ancorind la limarnul sfinteniei. Si al Dum-

nezeilci.

Postul 1i lugdciunea sint stir'-i ale etelnitaiii spilituale
pe car:e omeniLea, in ndzuinla cje corlnniune ,cu Divinita-
tea, le va .iultiva cu pasiune si cr:eclinid in ciucla rtremel-

niciei ;i cieset'tdciunilor 1te cille via{a pin-rii-rteascir ni Ie

ofei'5.

Prin ele onlul se va depi;i pe sine insdsi si cle acolo,
din Celul .;esniciei clivine, sufletul shu va privi cu mut-
{cuuminirgeeirniitrq'-iosfcinolniitilnuui ll)iunrinrlnlaerzeeuqiciunittiL:rrice.a cclcqa"siinnge,erreoastsincdcl:
,,Tatil nostru care elti in Ceruri'(, ca adevirati fii ai Sai,
sple rnintuilt a luturor'.

s-a ndscut lisus, in locul alteia mai vechi pe care implra-
trrl Adrian o ddrimase spre a zidi un templu lui Adonis __
biser:ic5 ce pdstreazA forma inifiald cal:e a ie;it din miinile
arhitectului creqtin
lrioase ale interior simplu, dar mdre! prin bogdlia qi vechi-
Cu un
mea picturii, pelerinul se vede intr-lnsa cu doud mii de
irni in urmd, in noaptea aceea cincl ingerii lui Dumnezeu
si pdstorii Betlehemului cintau cu inimd curatd ,,Slavd
BtrTLtrHEM intru cei de Sus iui Dumnezeu gi pe pdmint pace' intre
oameni buni voire((. i
O stea pictatd pe tetvan, in argint qi in jurul clreia

etlehemttl, al cirui nume mai inseannd scrie ,,Hic de Virgine IVIaria Iesus Christus natus est(n
si ,,Cveascahipmiieniii((,s,e,a inriestulSrii'( qi e steaua care a cdlduzit pe cei trei
in si cdruia mdrturiseEte cd aceasta
mai spunea Eftata, crai de la rdsArit'spre Betlehem qi care s-ar fi oprit chiar
e origelul care a avut inalta cinstc sA in locul in dreptul c6::uia evlavia credinla celor dintij
primeasci-i inti-unul din staulele rndrgina;e cre;tini 5';ii
a. fdcui ste,aua bredinfei a unui rdsdrit de
ale lui pe Fecioara Vlaria in noaptea Cra- vialii noud.
ln capela agaeldspteudgltsaetlrd.aot--f-oinitdninredcpnatl'ecmeinisrtterui vrrie:eod,beofri9ninitdiansmdtdaziinimEcuialptreee
ciunuiui spre a nagte pe Mintuitorul lurlii. ctraerpetevr-emesea
In preajma Betlehernului, dar nu prea departe cie Ie-
rusalim, un pom bdtrin ca vremea ce s-a scurs cle atunci
ucigagul Irod ;r aruncat cei 14 000 de prunci nevinova{i,
.5i pini azi, un pom cLi crengile uscate dar in care frun- in nIJenbuaniadindorinnulemi,edreoaaseulceidceriEpitpee
nu se vdd niciodati, pare cI spune cu durere ;i sin- lisus.
zele Bisericii
mdrturisire: ,,aici, de creanga aceasta s-a spinzurat din jurui
ceri S{. Maria ne spune cd in ea, cuviosul Iosif a primit in
Iuda, cel care qi-a trddat invilStorul gi Prietenul("
mai vis mpaomruanclauiinsgi esriulpulei clue iinDuEmgniepzte,uc,d,c,sielrioadpevrperaunvcialgai
Ceva deparrte, spi'e Betlehem, se gdsegte, ,,tint,ina lle
magilor(( care cdmilele
in acqst ultim popas, qi-au addpat
Ei gi-au pregdtit su{letul pentru inchinare in staulul dirr pluncului((.
.cil:oSr'riinOu-lictrcsrelpaedudlinani{epfiaetceci-ed-ininsfd,rp,idp.mieee;goptetateurseiSmrS.laapf.priF"teizenlrucleniiotsd(asiarcneroicfniiirneciAamtizmieulepti
marginea,,Casei piinii(. Ei pioasd
Cam la jurnatatea drumului dintre ,Ierusalim gi Betle-
hem, pe un deal, se gisegte un ienupir sub care, spune pelerine-
traclilia, cd proorocul IIie sfutagtitasdceunusra- fiind hrinit
a de citeva pi-
finugseesrrerluDcioEmi nsululujiito-rii cind a Isabelei, dupS ce
ce al6pta
pe lisus. Fiatra vAroa-sd, cale sa g;iseqte in grotd, are rni-
nilnatul. dar cie a inrnulli lapt.ek: rnatntcloL, insuficient in
lui BaaI pe muntele Carmel. hr:dnilea copiilol ior.
Aldturi, e o altd ,fintin[, din care
Iosif qi Malia au bdut in r-nienzedespnuonaepatececeiangdi Sple rdsS,rit 'cle biselica Sf. Maria. glsirn cimpul pis-
legenda -in Egipt, de teamtr lui lrod. tolilor Bet,lehern clrc oauas1p-relitmi igt iinpseatucttral1reorvirnemnoeaaptie-ail
clin l)urnnezeegtii
au fugit Sfin1.d
Cei dintii creEtini, in dorinla curat[ cle a pSstra poste- pe
pdstrat in inimile tuturor ereclincio;i.lor, ca o intregire
ritSlii locurile de care se leag5 atitea intimpllri qi amin- totald a nagterii dire Betlehem, ca un simbol atr unei cile-
lisus, aldturi de legendele pline cle cre- n-llli a noastre pentru glzduileir qi ospltarea' pruncului
tjri din viafa lui
din!6 qi adevfr, ln piozitatea sufletelor lor, au cliclit lo-
caEurl sfinte, pe care is,tori;r si vremea ni le-a pistrat clin lletlehem in slaulul inimilol' noastlc . . .
gi
ast6zi. '

in partea cle rdsdrit-tniazdzi se gaseste biserica Sfin-
tei Maria, ridicali de Constantin pel Mare pe iocul unde
{..'.r 105

144

,;rlc cicaitfel ne mdrluriseste gi o inscriplie ebraicd ce der-
lr,rrzi din tirnpul iui Constantin cel Mare si care se giseste
rrr I'lisei'ica franciscanilor:, clAclit5 chial pe locul pe care
rril.iclatd a fost casa nuntasilor din Cana GaLileiei.
Din Cana urci pe un platou, de pe virful cdruia Naza-
NAZARET rctul se aratd ocl-riului in to;rtd.,frumuse{ea lui: turle cie
l.risclici, strazi ir-rguste si nei:egulale, siruri intregi cle
sirtor'hirri si mislini.

?tzaret c ora;ul c.lin care Iosil si h[aria Hennonul se intinde ia picioi-ri:elc \Iitzaretului cu r:r.r-ri-
Iint6 de peler:in; spr"e apus, Calmelul se.picrcle cucernic
au plecat spre }letlehern sd rje inscrie intr-o linie ce-si scalcia extremitatea in undcle albastr:e
in Ustcle de cetii{enic rolnalli in urma irle mirii; spr.e rdsdrit, valea Iordanului i1i ldrgesie oli-
recensl"rmintului orclonat cie Cezarul Au- zontul in
climerrsiuni modeste, clai' 1-.lir-re cle pitolesc ;i in-
gust. clinatiune spre nreciitalie si convorbire cu tine insu{i.
Nazaret e ora;ul in care Iisus a co-
pil::rrit, c ora;ul in care-l gasirl ln virstd E Nazar"et! Nazaretul copilSr'iei lui Iisus, orasul cle
cale il leagd cele rnai frumoase :rmint.ili, ot:asul in cerre,
de tr2 ani cu plilejui celei clinl.ii cilatorii spre Ielusalirn ci Iuda jor:-', a stlici'rt
spune legenda, ale lui I-isusp,riectrerenuclrasuaurnclaei
de sdr-bdtoarea Pastelui. meqte;ugite si
pasiir,ile de lut
Nazhret se afli situat in par-tca cle rniirzinoapte-apus prrci si mri ltline clc viata.
a Palestinei, in Galiieia. In vremea aceasta, Gatrileia era Fird indoialA, in vremc:l lui Iisus, Nazalelul nu i,r
un linut destul de populat, cdci prin ga se faceau legdtu-
rile comelciale cu Roma, Egipt gi Babiionia ;i tot prin ea avut un rol plc.a mtrre in viala cle stat a Falestinei clin
trecea si cea mai insemnatd qosea militard cale pornea de calJza a;ezdlii sale geoglilfice c:ii"e fac'e:r sd fie pr-ea izo-
1art. fali de celeJalte, ca sl din cauza micirnei sitle, lucru
la tdrmul Medilelanei, tlecind pr:in Ptolorneea, Cezaria gi ce :rclevere;te si plin acel fcl clc-. er vorbi clespre Nnzilrct,
Tiberiada ,cdtre interiolul Asiei mici.
. Pornind din Tiberiaclzr spre Nazaret pe un drum foarte cu destuld ironie cleirltfr'l: ,,I)oartc. iesi .reva bur-r dir-r
serpent,in gi obositor pini treci de valea lordanului, un
N l rz:-r t'et'( ?

peisaj cle neblnuiti flumusele desfati ochiul gi ,mintea Pc locul uncle se gdsea casa in car-e inge'rul Gtivt"il zr
cautd s5" descifleze taina loculiior prin care altddatd au vestit Feciourei, ,,ci prin umbr"ilea Duhului Sfint va na;tc
prunc al cdrui nume v:r fi'Em:rnoil cc sc l,dlmaceltc cu noi
tlecut cei 1.2 cu Iisus. e Duntnezeu((, Sfi,nta Elena, mama lui Constantin cel
De o parte, ai albastrul lacr-rlui Ghenizaret ce inchide
alitea tarine intr-insul, cit mintea nu poate cuprinde. ldirr"e, a ziclrt o biselicd. La spatele acesteia.se gise;te fin-
tina Mir:iam sau fintina Marici, din a1 ci.rci izvor,
De altd par:te, pvocddieEuHl eGrmaloileniui lE, iingestuolaHtiausrpolennudluoai;redae desigur, a luat apa si Fecioalir si lisus, ca copil al Naza-
cealaltd parte, se
lui, iar spre miazizi Muntele Taboruiui, pe virful cdruia retului de acum doud mii-ani.
foosLteMgpeaoniadatdelainotudbrioisirneinrtirlca-dod-epeag;tpiedrcdsaterraest,pedeocuepctdeaapceeulxdma-cmtitd;Srrltltuidircaiisaceeta;ltoear
sufletul pai'e cd citegte taina Schimbarii Ia Fa{a.
in continuare,. pe aceeagi cale a Tiberiadei pe care o
piraseEte dupi citva timp, mergind pe aceea care duce in
zvareremt,uclui v-ios:urll fi fost atelierul bdtrinului timplar din Na-
Egipt, dai de Kafr-Kena, adicd pe Cana Galileiei, orag care
nu poartd nimic din frumuselea si patriarhalitatea con- Iosif.
In apropierea acestuia se afld insfir;it o piatr'5 rllirr;a:
ternporaneitalii lui Iisus. E oragul care ne aminteqte de e ,,masa lui lisus( pe care a mincat El cu ucenicii clup5
cea dintii minune a Iui Iisus; prefacerea apei in vin, de inviere, in Galileia neamurilor

106 i07

)(r':?.en',ier.,r'.cis".!-$;as-idiinte;idrgeeesdvntnrdraeiecmmleite,iiciao-sntioitir,npjitauaertiIrniiasapuulpessdsueemldui-aniixstde-toairnrseicaruNdumaanz((ual'uir-eiotDurcilaugrmeGglnai3-eli--'

leii, clar nu Ei din inimile noastre ' ' '

IERUSAI,IiVI l,t,,ir,,r,l,r'r,t.iiri.ui*lnuretmaa"ei"auu"tLicmaapiq"uilInueeihaossvituiam, ipcidarirnuezl bpusentrecaisivteie,ellpai einvacrhdtiijtnitaetdrdae,lfuiunxrtuea--t
Irr"r',in;i;c"aRtu;;lu;;i;s-ei diezmia;t.uolubi.oo*. istoria poporului iudeu
r.1s vcchi. orirs biblic. .;ia'crrl.'uoii;rnriu;urriIhnlioe)rmc-b'e{fcr;i-irtuu;npdea;flircec;ocaaa;atu.rdsrlimrnareuoite,tuaiaIiaeudmnlDitsmlltutaccrcuisluamuilremaulltdt,uidlmetpinmamrlruipeisoudrtassii'flre"eluieadrd{li'vlceins.uqido"ctclida,spldip^pdeeie'Ireoibacn:'dEpircitttubaetooansr,lrriiu-aucmpe.lileml-ciaimilniutiroe,lc'aoinlmtetPbdedoiaeim"ntl,iu"psd,spr:erele-tuooa,iblp:Nnui$oeptanIoI'?rrbuuaavu]rll"ilcalc.aaod]-eDltduTeospaop:(-ae'ei(

mTpcleoiinsrnAtataauimmnnntlieiaen,rt-iadprrtcene, .roacIinirsiaihtruie,lrsrii,cangciteiaarevisenusitti-enpibn-drliespntllaaruagrilu-iiiinaimedd'peaienariNntvolveuii-aicirrthltnueac-i *"tS'rlfrrl Esdra qi Neemia, oblin f;rvoirlca iirlort'cci'ii in

i\Iirrluitorrrlrii. Sub reziclesc ler.usalimutr qi
p"tii;'"qi-."'"- conclucerea acestola
'scc's,pmgei,eirf^diia-eiearansctrmrF'ceiniu.m_rior(u-ie'.sieCn'ldiiracuons,cevaartiitmli'rn:l'lipdler-nesrnd,a,ipccuiiacnncnuha:mslriirelnse,iccmdietaglaiuelcaem:ra'ltelr:esiuanavjcli.prde,laciesifc'gureridccheaunalepJeugcsnaiaies.lndnuoInla,teeni.iarolaurri,s';lmspuimeriraeslfis.eiuz.tilelredaio.lt,zrueic,lr:cnCiielimeisub,tuae_oiiszpouubaita,tibillaaiaucipcausuc,ed'l,,plecSaciucvtoiaida.augiei'unl("ie(acniste"s,mi"t,rl,i,li.,("u;ncr(-diXneig"e"at"rJA;.no""floi.baitlretJri'r;rJLu,.'",l.;ufc-,a'*1a;tiu'cno;_e,l"rri;;-_o.nf.l. iemplui, care nu se aser-nind pr:ea rnult cu acela din vle-
c:cpucp,llhde,nso,'se.^icpliItprrTiniln'taa(c:'.t.ctliitrsttu:.-tcitc,njivul,rol'^esinlran"ripiretiilou,tdfnf'lc:ulopuic1uy.uoutlud;ua1ii-rgs10ztaDnedtic"bfl.tzaocleiruacvu.av1rtiiie.diia"acuc,-crsiir2eiotinidra0pejliiusc;rerei-i"or.piu_ilusioasciun,rarlirnocl..lsilpianctle'tuuitenuu.uiisjirnrulr.ebsrucD,laireci:aliririn;rcnivri"naa.aib;erct;'elto_l,c;cia,s;'aura.er"rip"si;.rr;ni_+pil;rsaro;.trrci-"l."peluturl,.e,_iso,ii
ipiariaciaiutit' lc8-iu?"-:fp?oeHillJpi "td,Li"LanigbIueia,luossiasGluimtedtutcall,eciuamcreiisruict1bed.ener"'-Trlel:oi"r.s-nitna^tn:,irt1tis,lr
tnmsmbienopoemetsilgeialflcSepod'nrau,or,lfducrirlceooap:miinaaom--irioranrnedoantdenrbpsuoeziaitc--i!ielaaid-!ea,rlcliizdtteaducui,ndm,larm.ieucdinrounellar.nieiitziiri;tDfnqeiblfrlruae,ousomvgelemueidrrdodfta-oa.taolfe;uirasemudtseiutise,ctiSeip1md,zoesaelituiolarne;dbmpirttielioi'iao!tm;lfeenl;tUea1p,;"nc;iiuI,sei;iu.sprtreoeni.ad_urgero;,slien"cia"pIaii"lverirmlnreiuatiuet"suve.i.it.l'-uiati,Uctr""riu_rnns*_-i
a-qd-i u-VigeeirsulpasuaRuloiiummnau..lOenoocuuepadtradmedleigt"iu"npi"le' i.ln'omsaultlleetaulleelvur:leiTloirt
1r0
mtu;mffai;i"n"roulr"eciu;Lpl"Rn;rrdai"-leidueur-"qiro7tztitoeite0v"aAsvmg,qrrirdn"sieianAslatucieneicngbtesciooirricauptarinapei,vrslitacoailaeiotmu'nct"rrirIucsad-aIirf,iIocaa,*piiescntipeeoq,l{Siintraierfu,irat'tairlipppluizaFearpivonrtnlterodtecattnrtzrmuntudutbirttdsopuioopt,-ulorlua'rdiiintiniclAusudespcclibu;fioaeonunciarqrtseiitEltrii1adidiroanteredem'ceiaze:vhbaaborcialnsdusaieu'rsnicicbldnAcDsoiindieE.as,tllcelhfoUeeeliitngia'r"evsidaztnvuqaalzaabiiit'
qspteioiqaurt'nnLCciCreui-edg-tepas-teqtitsnaiiu,tclcrisieuoaun,anfstpaatgircrerajaouiacgteIddoeoaevnrrerruuncse.seiolizTailuousliciantlmihenerSeudoaimlimurarjiuoaieramlmticina,adaaisrtnitegnieidn'"TPasd"i9iite*tedavve-o'i-ararAae$qoga"e'l'r"seBiois0pp0ad6e00ea00mlVl0o-leo0ls'sa0tdaprtqdaeeie-'

111

Iosif 9i de Tiberiri Alexandru, care-gi trddaserd fralii
de lupt6.
Tit iEi pistreazd armata inconjurind Ierusalimul, care
tdoincmtreaicsedi rcbedtfourgeiasePrai qdtienlece(Atapteriiiiies7p0in)t.eEc6l, prinde citiva
_- pentru cA
aauirns-pasimi ianptaoi
siie credea cd din cauza foametei au mincat
spinzurara pe deaiul dimprejur', pentru

pe cei dinduntt'u. au capitulat abia in luna August

Evreii baricadadi
a aceluiagi an. Tlupele romane pdtrund in orag qi dau focr
sanctuarului. De acum evreii nu'mai au altar de timiiere

;i cle scrificii pe care sd aduci prinos Ei olocaust lui
leholvna.sfiryit, sub Barch-Koba, evreii se revolti pentru
cea din urmd oard. Revolulia e inlbuEitd, copiii omorili si
pe locul pe care fusese mdretul templu al lui Solomonr pe
locul in care un ostaq al lui Tit a tras cu plugul, impira*
,i,l,r ,. i' tul Adrian ridicd Aleea Capitolina, templul inchinat zeu-
:; I i": ,:
it

lui pdgin, Joe Capitolinul. i9i
inch,,eCieetaotepaagpinddciit(ricsatrieindeisvteonriisae neascult5rii{r
,,Cetatea
omenirii.
Ierusalimul, pe ai cdrei fii Iisus incercase, prin pror:..
loci mai intii, s6-i cheme gi sd-i adune la Sine, Ierusali -
"' rnul care primise pe lisus cu osanale, Ierusalimul care-i

strigase cu dugmdnie gi dor de rdzbunare ,,Rdstignette-L(,

,,Rdstignegte-L(, igi trdlegte blestemul pdcatelor.

tlImierta'arurtaazLepiGa:ririmnraram,nccuulfdiiasnrlarteiulvnatrdneideieeltieucaiiprnint1-ovmoruicmnnia'naeciisnnlrcpaeteleiraenoclarovdoprnirr'oaioGui-sqcrmca'e.cie-dieialacolscrerpleucacnpjurildisorlsoateietreirn,azdacmcirhcicdpi-ulrreeucs.pvii1mvarpiee,eoicdnrtarlrJmn-tiigemrioicungirieemtiialn,ncinimudaItisiiprucrui.eeipsiui__-e,* ,{.t'

CAPtrRNAUM vsbcdei9clj;.urIeicemeucrSlriuhiitnotpclstmrielptdi,'rie.:lIai-esspiriuc.rihspblrotuierrmaisiiaultiralsi-ndpufir.sivonicicau-rrilrr'pf-aar*ecclsuceeiirlraieinatoccmcsete.ttairrlve.eluitafa,'rrtvuaieuerrabani ioptcs.raeesitloeeccrtl"euiaccte*s5'eienppiatel.iarsirasrtir-e.*i-

qrsp:ssTnci:ucianaai:uaopdI:urdsmmrrten_auLteuurdcsauamaleqhmii.iicd$1aesipdidadlo,.emiiueeslnrlsrroeLfauitucaulanrsueuos,rvcIdartlaosees"iuaiu,siaalert?iilgjLnliyitr,-lctrper3d,elitnsncugniiedlrilnlioderfdeueseemeie,iiscscruar-raursL_eeieeapupgtrgeanaal,amattltur_uraer.ceer.uiiufNfniajuaaudtsnce"uiar,ielulnrtsmleraeerurmiacitsicorniociszninLttpIiepeaioii-itrelamlvuutCdatairiricruaisnbinu"tutae(cgarofa."er.io-l,r-"cuteurdu.rrtrM"el"iniec-edoi"lrlp"duiu"i*cu"racLp";s"-em-aai"'uii't"tuo$ilen"Geo;;v"tru"lp"li;;iroeliriru"J.io;i".an"rltfj.;"s;i'"oi_"iriis,"t;out,ts"d,,,;vrutirIdfrfp,tiliiriar,-Ai'a"aseiiiicicr,li.n"nrcimuepliniudii"ai'=reip*,iJrrisi?a,eierimrpiis,*n'lle"ia,rdEreiii-veidiia"pi;sieaacdi*lruc;t"rirrel;eerat,pei,u,r;si'rruc"tu"Ja;oi.onigos-a:r"''"f"at#r,a#urrur"aro#mrVeciTiulo__asu-Jlitesrearea:ntri.uej;nsagirllti"tuuei_aima,iint-i flir-rge- cllncolo cle granifa ieminliei egoiste ;i trufase, in
c:rle clzuse poporul ales.
va.lTuirbileolria, cdlu:rcsinidGuh-iecnuizvainrrteetrulel ii plimbau
neascd nu mai poale plicerle pini acolo chipul pc luciul
nepdtruns a lui Dumnezeu. uncie fiiea ome_
i-rimic clin inlelepciunea de

rOcsiaelreonirVnuictlesuers-tirdonunpilciraicnisipiieteacemr;_rdedrpnlecuueulmoaniab,lumu'vrmaeielrnseeeini{slucdoe'nrrdpase.irtsiinntisrtivrdenlu-o6;;icirp,tupiintlrlee.udiceenvs(ee.is.zcisunufrgii;eioui;s,rt'ce,i"uc.taae:,ippl,uaufdsin"de-l__-
.$i toiusi, citlva vreme Caper"naiu-r.rul r.imine cetatca
Cana Gatileiei ii pdstra cnauremoelefdccuusrealt"E'"i_"ri.-p;oim;-e;n;;e:alt cnipl'urieoiiir.gpiauIlic,niissarsztuuopvizstlrria,aeedd.umeainVncp'ecilaocrialallalnumuleirziu'cgpiIlloliiipensnrcustenoatso.ot,aocpuaiuCensipnenidiaptrtmpaeaueriat.ccnciloeiarlraurrai..lsreaesipersCiullt,.ialma(ip,r..pbcrle'are.snrr-iascunueuiiumn:;oioduceslulirsollflteu:icri.i'lln:ulri,cctarar-e_.(r
fli3lei"otlrld"sqe,lulpuri.in minunea pe numai cle pofta ci;tigului necinstit, fdcr-ise ca prezenta 1ui
Iisus sa treacd neobscrvata. Abia cle stiau cie El oamenii
cfPcpcilrunuoa-unimagcsnftntN,e,eeeteeearipaaiu-nszns_esvai_ccneacrrieieaeilrllristslndmuo,pud-eerrouncrliacemaaralmedlte*vmtsndueaseluatulmesubsiprailudte"mtisni:elrnde,c;a,diRiasi"cEiiern,daiienrsicn;"eNt;ftrtuiii;.ieasgce;zruudn;cUea;siuis,t1erMd;ceiio-;_ulta""s,-sulr"a,-veeain-evi-sa-tnda,apil,eeaRfciriitoduiaEoanapsitoliztc,eltfiaidLugiiserrrenridc,ssatiusatelttiadtui_r,ele_pnsri:i,i.dicid;a.s,_i,i'pr^tO;niricui-i?angi-rdnde-rte,eeead_i nrai nevpia;i, r:are in ziua Sabatului, lisinclu-gi trctrurile
. Betania ii pdstra numele J" .fi"tr"rrie. lVlarta Ei Maria 'cT;hrsoeriassi inesvdodi.elescsidfrredzceieci ipteevaadcoaupaiztoi,lepleccaabrualsisdticaescuclltien
Talnrud.
voiEa;riapsdisntgrauuracpoonstiabcilittuatleccuulecgaearepalocoerogctiilosdr.r.:mAaincii,nein-
mijiocul sinagogilor, adeseori aveau fericitul priiiej de a
asculta ;i pe Iisus, care le vorbea as' a
cum niciodat6 nu
Ie vorbise vreun rabin.
.

114 Auzindlr-L, sufletui se intr-aripa, mintea se lumina si
inima se incdlzea la.addpostul unei chemdti care suna atit

!i5

Ccdaedosiae.vapceFiedddEarueenptiqoaimtbtusuei,m,ni ccmecudddluaiEnciiI.iels',afiuainedslusainigiectniirdiafrapstncuiameirctarpd-ur.lidiieituoairncirtee-cCannaiaciraepicbesepii,refn.:eau"ts'"citn"noa_efrie-".e"l.;eo;-sd;i""i;mc";p"albr;Jru;ad;'iii.cclllia,, MINUNILtr LUI
seIltozctusrtSrrdirrenlaideaulc.oguIoD^Cselcmercumealiuaslplspcornpdvieedr.drieieovenm-riaaoecpndt"csadaraaveloeoiurrdcainsicejp.luofti"etiainriararractiudgrcllodnouvoeidcrueeroebiluerestdad3isasigtoe9eetnpuep1nraa1ogri0eciusneacu.iriEie!fuintcaj,rielculeaeid^iilpiqrigmiaeMae;s,aajursfttppooefuccafliaiirrisie;"fo;p.ici.tel;ic,"ioui"lu-,;"iriailpauoJ,i;r-op---ct*'";iuaa"uenrraiirt"riirp"eeutrrlursr,ridtedotsai"ueun"srcreliul,a,nelaatifosicofdrliite.n;d;sgaeii;lsinoie.riimuirumvfiaecrlemiinvllimlderetni;qateegp;iunsaz;redelra"esaouaraa_cdalrlmursucttr;ildieia._iili
rrrvcveaeiionantaerdtDS(.cpa'Iaaairla-sceirintuednudsmnifVneaceucirinnielisfencipicemirneieiviciadimrirsesiicd,aItseedd.iaaiani-djd-ntMtoaueit9am.ciarnhiqespue"pitiaimnicr,iaunnarir'EidieunfiZlvi,jnuuep'anrui,dneiitnimu,as_atpreeerrrruaddtmr"e,"ids,n"cpiuai{nrufi;lnacdeIedautfreeiu"o;la0s;isnj-arirnlricdc,mr\uir___,-i acd poporul iudeu ar fi priceput incd
pcmlppnaiv^iugdnnercoiociemecrdiadfpInCse$1)iitsitetoaniuaalii,ieus-mtfctnppi.cupscd5dqe.duailian,eiruc"seeindgeiiian.dbomaolvaecuetdr.ldorgueimr.c-lednrboiaudnl,vitiuldcnlhinrude'moujeitriluairlirsavisrsnicrenrtdiauvdiiein,revndnr,s,dodueacdfcjiClr-rim"dnidngeca-vad,ian.udbeipciesf,ls'dorilaeeluo"iedliarrri"rrcaecindat.viedrl-aulJil;ulemndu"cl;g"van;rmeic"1dno;apu_d"ciemoln"lfi;erc'aoi;gtiinulr-.nl,furidi"taitntraubt"uum6ucrtrtron"reiriEaillaeiintotrieciuaae.e"nirer""u-amctEneio-"diae^vta!iadre"r'rcum*ues";icep";;e*il-iaud;;tenoca;;iitrr;ojtlnaii;c;imec,n*su;iluda;utit_udrro-rssaeael-ti,t de Ia inceput ci Iisus, fiul
Mariei gi al
dulgherului losif din Nazaret, este cu ade-
vdrat Mesia pe care proorocii il nestiserd

gi in care profefiiie Vechiului Asezdmint
iEi gdseau iea mai potrivitd expresie a
realitdtii, poate n-ar mai fi fost nevoie ca
Iisus sd dovedeascd Divinitatea Sa sdvirqind acele mi-
nuni de care ne vorbeste pe rind fiecare evanghelist..Iisus
insa, leag5 cuvintul de faptd, pentru ca in{elegerea ade-
rvplui-ardmirin-uceerqcil'eodvlereizamvisndriindzpt,uruatsietdcoe-aclorrere-papsrddiddnmfgimeini tisEnediuEmntsiiealqeimi.vsiSniduatuplseiraiimcs-ecfdait.dpe,iTvpcireedebiniCutsrieau6I
ca
ca
se
ce
savirqea acestea era FiuI lui Dumnezeu, nu impdratul lu-
n-resc pe care-l aqteptau ei, ca o zi de rdfuiali a tuturor
patimilor pe care le indurase in timpul robiei babilonene
qi acum sub stdpinirea romahe.
Pe de altd parte, minunile constituie insiEi calea de
forrnare a adevdratei Sale religii impletitd dia invdfdturi
cle inaltd linuti moralS si din smeumltneale"*v"luzruetei.*aleI"niiul;t;e:rii

divine. EIe dovedeau odatd mai
aldturi de intreaga lui bunbtate care indemna in aceeasi
ptcrvoararaeerrerdrteaniniencolaaqrsiiccfuleaeaflpleouuttrmenqlceibmebrmalianiEdueaetlceld-iupiminnvtadiciniuo.tsiaoaPetldndrmitnicmcinalrieuneunnasrtelmiutdafdaelteeretpeaeIieal-eltoaIcitrseeinu-legsstiiisnizdeilgedlucrnaededdauleooui_-r-
ce-l r_ugau sd le dea iertare de pdcate sau de neputinfele
trupului.
,{idi vindecd orbul din nastere, dincolo inviazd pe
Laz5r, acolo tdmdduieste pe bolnavul de 38 de ani la
Bitezda, . dinibacg umbl6 pe mare ca pe uScat. Cilclnd
peste legile':cfeatiunii qi peite orinduiala fireascd a lucry-

117

rilor, Iisus face aceste minuni in vdzul gi in auzul.tuturor,
yre strdziLe oraqului sau in fala templului, in mijlocul
ucenicilor sau in sinul noroadelor care-I cereau al 1or,
intre neprieteni sau in fala cdrturarilor gi fariseilor
care-l pizmuiau.
In ele se reliefeazi adevirata pbrsonalilate a lui lisus,
cu intregile Sale virtuli qi mai dles cu in{elegerea aceea
iar"g5 a inimii Sale fal6 de tot ce este omenesc si sldbi-
ciuhe. $i toate acestea nu se puteau gdsi decit in El. Tre-
buia si fie Dumnezeu, nu om, ca sd incapi atita inlelegere
si ,qd sdr.irqeascd atitea minuni. infringind natura gi c51-
cind peste legile fir:ii, apare mai mare decit natura qi r5-
rnine.ceea ce er:a: Dumnezeu in chip de om. Ei era numai
pentru redegteptarea morald. a tuturor celor ce aveau sd
creadd in cuvintul Siu, iar nu pentru scutul:area jugului
robiei in care se glsea alesul popor: aI lui trsrail.
,,I)aci Hristos s-ar fi folosit fdri rezervd de puterea
Sa supranatulald, aqa dupd cum se pale cd aqteptau ccrn-
patnofii Sii sl curr eiau indreptdlili sd agtepte avind in
tJ vedele profetiile care-l lnfdligau pe IVIesia drept condu-
u cdlol a1 popoarelor, cu o vergea de fiero zdrobindu-le. ca
!.1 pe un vas de iut, ne inciripuim cd El nu ar fi putut rea-
liza nici o rdscumpirare sufleteasci pentru oameni. Pute-
O rea supranaturali ar fi fScut zadarnice inlelepciunea qi
bundtatea Sa care o foloseau, in loc sd Ie ajute: eI ar fi
*l

incitugat si inghe{at facult5lile acelota asupra cer:ora o
int'reEbl uaidnolap'.taIiascuesstaporicnocilpitirc-rucgdreijrda efectul
trimis acesta. ca sd

nu pentru
distrugS, ci ca sd mintuiascd viala oamenilor, in practicd
s-a oferit cu strictele ca s5 facd cuiva vreun rdu sau vreun
neajuns. A stdruit aga de hotdrit in aceasta put'tale; incit
a izbutit ea acest lucru si fie inleles. Fiecare qtia ci acest
irnpdrat ale cdlui pretenlii impirdteqti erau aga cle strilu-
citoare, avea ribdare fdrd mal-gini, cd suferea cele mai
infepitoare critici, cele mai violente qi riuticioase atacuri.

Se discutau pretentiile qi caracterul lui in deplini liber-
tate. Departe de a-l privi cu acea teame grozavd care ar fi
impiedicat pe ascultdtori sd priceapd invdfdtura lui, ei se

obisnuiserd pulin cite pulin, chiar recunoscindu-i puterea
Iui extraordinarS, s5-1 trateze cu o vioiciune neinfrinatd,
pe care ar fi sovdit s-o arate vreunui vrajmag. El pedepsea
rdutdlile lor numai prin cuvinte de caldd dojand.
AlSturi de mustrarea blindd, fdcutd cu gind de indrep-

119

tare Ei prefuire a adevdrului, iI gdsim totdeauna cu .inima TJe aceea lisus intrerupe pentru un moment mersul fi-
piecati impdrfind
ici o vorbd bun5, vindecind dincolo pcr resc ai lucrurilor gi-l gasim in Cana preficind apa in
un altul, sau mingiind inima bdtr{nului lair, inviindu-i
fiica. Iubirea aceea cu care-i imbrifigeazi to!i, ii umple
induio;eazi inima pe fa{a vin, in Gadara scolind demonii din cei doi indrdci{i r:e
sufletui de emo{ie, ii sicr.iului stiteau printre morminte, sau in Betania tnviind pe Lazdt'
in
unicului fiu al vdduvei din Nain qi-l face sd ldcrimeze in
1a{a mormintului prietenului Sdu Laz6r. ;nort, de patru zile. Ca un lucru mai presus de fire qi cle
flutcrna omului, minunea dovedea atotputernicia lui Iisr:s.
smEimlov,r{,{ioEmir;I-bniebni$civntiieoeedcmacatIoisrmBtldiiaIpciienalsicntEeeiiglcoDtuirutmcmdeenacedrizotfearamuctelu,ncbuceoniml.oIcunrinucvldrui1isd6oeEvbviiirgescnceeusiioitgtrr;:i ir-r aceeaqi m6surb in care dovedea gi Divinitatea Sa.

Cu o atingere de mind, rcu tini din mijlocul drumului,

\ari numai cu cuvintui, El sdvirgegte o minune spre ne-
clurner"lrea cdrtularilor care strigau pe Ia rdspintia dru-
lucrurile cele mai mari(. murilor cA acestea sint fdcute cu ajutorul lui Belzebut qi
Minunile adreseazi numai trupurilor bol* ,S,dloirmplnnuiadl rlaucmiloiir
lui nu se cA scoate pe draci'(.
nave. Cuvintele Sale rnergeau tot mai sus, mai departe., v5zute
adresindu-se sufletelor care aveau aceeagi nevoie de vin- gi nevizute gi Domn a toate,
Ei po;.rte preface apa in vin; liniqtegte furia mdfii numai
decare qi de iertare a pdcatului. Nu era numai o compi- cu cr.rvintul; uinmmbuldlleipEetempaiirnee.caaqpi epeugstciai tp;evimndaercgSinepae
timire pentru durerea propriu-zis a trupului, ci un act dc,r zece leproEi; cei
tnuelti"ntti,iinaitdducbiunndiuta-tieocenoseudadiruemsainina apcreilnaqirdtismcupmgpilrsaurfeleir*
Ti-
tbYeeaai"iriia,EdipcfeiriEnfiigutedlmvbddoddluduiuevlEetiiendpifnaefNaoralbuimila,EpliaeEculLlalnzSvSiilaorzafdrmatpueelulei{.iiMcMaaoraltrer:-ii
ce i-o da. il
Ee aceea adesea
-totimdduiegti?... gesim intrebind: ,,Crezi? Vrei s'd si al Mariei qi a lreia zi El insugi inviazd, rdiruind tutu-

ince- rca,,rCeredde Doamne puterii Tale, rAspund bolnavii, ca. o ror viatd.

indreptare qe care sufletul lqr o simfea in Adresindu-se simfurilor, minunea are o putere covirEi-
iErliinindafamlauestiraserep,laealucii
fafa lui Iisus. toare asupra 'cprreimdiinnledi Ei necredin-
$i Iisus adduga, acoperind, cu cuvintele SaIe intreaga ciosul Toma, Iisus, mus-
tr;rre ce pare cd se adreseazd tuturor pu{in-credincioqilor
neorinduire ra sufletelor bolnave, zicind: in'care stdruie dorinfa vederii unei rhinuni: ,,Pentru cir
m-ai vd.zut Toma, ai crezut. Fericifi cei ce n-au vizut gi
Mu-$lt ia,ci,Meiulebbrigot,ilnmianuvpltsae{ci'est;5emdieaidratudc(irarir.nl.ns. dcnlipuamaacieepaa,csaetumieilntiu.n.a itu l tc'zut(.

gi-l iubea atit de mult pe Iisus, cdci nu era propriu-zjs; llaminind ccle mai frumoase fapte clin viafa lui Iisus,
minunea care-l lega de 81, ci modul .cum o sivirqea, aco-
mi,nunile pun in adevdratd lumind pe Omul-Dumllezeu,
perindu-i pdcateie in cea mai desavirgit5 digcle{ir: si din a cdrui inimd se rSsfringe cea mai largd bunitate qi
ticelc. drugcste cu 1c2r€ El a gtiut sd-l imbrdfigeze
Minunile lui Iisus iqi glsesc un rost gi lsl au f iinf:r pe om, ali-
ninciu-i o. durere, aducindu-i un cuvint de n-ringiiere, sau
in sufletul mullimii, care nu pi'icepe prea rnult din iirvA- revdrsind acea pace a sufletului, risipind pdcatul.
ldtura 1ui Iisus, idecit daca El infringe pentru o ciittir sta-
rea fileasci a lucrurildr in fala cairora omul se su.iilrne cll t-umu"l.iL)saac'ici rne-aadgdfiqifdscdusteamceinstteuaia,spceS,caprdecavt6zni-nadru-alveeag(i',mrai-i
d:'eir pti l'csemnat'e.
Pe de altd palte, minunea, care n-o poate sSvilqi ori* sunA cuvintele lui Iisus prin glasui'bisericii Sale, ca un
inclenrn spre crezul propriei.noastre salvdri.
cine, sq adresa mai uqol omului, care in rndrginirrea lui Iisu,s,tlruieiliTcoifmi saingti cei ce n=au vlzut Ei au crezut, ppune
poate descifra mai uqor taina dumnezeirii lui !isr-rs, as-
cuns[ in chipu],qi asemdnafea cu el. parcd qi sufletelor noastre, gindindu-n€
la acele ninunate intimplSri de acum doui mii de ani.

120

1 211

NUNTA DIN CANA

raauncdeaeeGaleaclSdilefa.iii,fc'eei,cuiloanarooer,ipigpeeotrlaedtcecevrneeinq.itt_ecpepliceieabtlreeunepirra-inu-
Iisus face inceputr-i). minunj-ior Salc, mi-
' Cana, pe nvd,,rveueasntr,fziiicenpiidael raacpciaeecsreetacesmaereu;riallnmimuuaneilacon-rimivigaLlteeslsvinr:aiviccriceril;ei'p,rd-reie6de(ta.ocbtitorgncaait{i
Ba dirnpotr"ir'-i, faptul c5 era ocupat in
nici prea frutnos.
buna parte qi cle svtrreSmineiacomnatri-ibrauuialtlainoCinislecLuelgiie_jnreuciiolenisi-i
nud, iierzinitu-qi
liearrrraTar ctoerCttnuuaunlliima. CaintatnptlaLlilni-,-pr,as-iminnuginrlltlteruuilguuonsrcatolEeascaeuIrqcgielrpaualiar{npuutenma5etei a,rldipcuerceec:lc-Lue
negustoli mleespel'enpiiadrauupicucembr.ilultsdeprdricveipileurel 'aDcee::at:Li.':rc:ee;t,r
ciliva mird cA
nu ne
un altr,il. La nu-nta din Cana se giisea 5i Fecioara I'{aria
gi Iisus. Fdrd incioialS, o asemenea sir"bitoare incilinatd
numai mirilor, nu numai cd e un bun pi'ilej cle petlecere,
cXar: in acelaqi timp e qi, clipa ceer tnai solernn6 ln care bfu'-
batul gi femeia iau viafa in ldspdl spre a lupta cu gieu-

tdliie ei. Este expresia felicitd a intilnirii a doui' iubiri
care llornesc si inlrunte destinr-il croindr:-qi o linie de con-
duitd vrecinica cle cinstea lun-rri qi r:dsplata lui 'Dumnczeu'

clmdculeeumafcviiiniinlseiccet,allaeuez-s;;i6iiieviniadiruuqemzipietiieanolzeal"iednocruciuidlcceiv,inrr,bieisccdaepirnaurbiicanmcietluaeciiilnsemqSisoitaionirsfreegimeenmliueeiEilisauiculamurvduoacrrd;aoielgrosettrbiu'"uslicnYiiurilircntniea-e-ol *

frunte viata. sfint leg6mint! Pr-in el, omul iqi tempe-
Frumos gi
r-eazd. viata Ei-si sublimeaz6 instinctul, rnenirea ei trecind

r22

N{nte d"in Canna

...."

citi.;grni"ifurl_tai.teilmsi;#I'.l"iuise;-u;ciu;Telli;iistfin;;'uidric.rrilijiodcn"ietllt*cooioc;o"rA;uhdili'ol."aeo,;ci|'ald'ruim".oeilb,a"nsio-ps'ui.otleapci'irtiirccuriuc"cr,teeoirii"alaouDtiStnanbai*urrgim'irlPrcrcu';eerln,ii-aingaoettreiczricumue'ecosntauiaatate'es.si.niae.ttoa'dfi[brcmuqnlj.urnsniuiinefcifliiuetnciiA'nlirtui6iddoicvn;aiii:innsri:mneaitu,ra-;rlleiaq]e'sltnaie-oirprmrninl:nl'o'ciicrn*ut-ti'' asemui mirelui pe care prietenii il sdrbitoresc cu mare

c-tadi-t;u".I;a".-ri;"leoo;rs'rJnt#em1etird.niio"$tt";iarudtidrsd;'qo"l,n"efzr-ifpri,,vtturut,.ri,"t[oreul-:"ii'iteir"nl.i,grni"mcf";iciii{ac"gatn""t,ee""u*icidtp1,irt:lseiq';e.eraepd*i'ei,Oabrucrib"ltrneut"iied'r"niuotentruaml"sc*ttota.ta.oa.autidtu^nMtuiiailGrun"o^:iliathonqui;uee:it'ittiiil"t",'oitatigi'iftipEc'tcitet"ihueta"oitr"nArtiotles,ir*"ridcp:"i'lue*zni,iiidcatric"\iiut"onilfec'eiiinpt'-nnnnaeaioeriutscc-Epii-i,nfhlpLiulvnianoicetaupneelb's.izidaa-rn.vaeerp\'etpoauiziepciilm'uindnvmnunlimcitntttfaaceimuriertu'ua!mtiiifidlralrmn,olei;uEiacprniimtn'fnis6iooidlecuis'iiaunot'ettndoicrdtunaoeaiuvs'aaggiridrspnelacelAoeedpzetliaaeitg-dgu-n'clsprrtciiiiiirl-i-'rt-tritir--.l' ospi!.
it;rsc,gesctari,JeoF"e;aaeiof;.saecrnaC;*_sci$miitti-riA),_iriiviiSun"eieurn;,iijeoim,,tenidicco,Fu-rvtN,:6uaai't*ir-zana("uusr"lu(acu;is,".m6smeiare-ocMprt.1*ccuupceba6iiu"eo.aa-t6iitaisni:inoi.multq"tsciuttaS"dsa"ai-ee"utinae"onu"a"'r1u"co,Ea-iuutvtei"iaio"urrIei",int,tdt-pta".aefi-t"ct"eapar"v',"rs"ueetiaeiittdfcnnb.a"aieuturuAtgsa"-.gesdaImaflppSiuc'eiucset,coal'etesuu'oMv:Dcictlsc'-o\elu5alhoicu[a'beai"prcureoqivqqrciqcaaieivtmeioaeusio^ifi^iFnaenrd'ua,tsfaautier?i,lpevmoiai'rcnliue?drmueiNdcaonadMtdriCaaleuarnaitaeaatruedi'aEimpreaaclu$iic'Iaasn'r(t-qu(aiiIuusn'tiitislcanepuilapIiuitMenitprsisscrvtdetreuudealeiveatnunpstcea''Iuule'esiigtnndsnolem"rtuarpeieccrlu:ilursrere'aue'rtt--it'"'
'ia;i.ie;-e;sa'scifnar";eiv";iut"nn;t;t;ui;mainltp;tiitdtiean",d?acvurl;eirm;e'a'a,geoI^rsuitrt"ece1'riptat"oafc"rraidi'brCrtouilheeraiia'arlilletoE:r"l1EubdiienaI"ius9fuesiscesieonsaf^eioerseEvplodteertebcaacazsztsc'-rttr': Iatd de ce Iisus nu pulea ocoli cel dintii prilej de ir
sivirgi o minune, c:r ,,Iumea v6zind, si creadi qi sa se"
124
mintu"iascS((.
I)e aceea, Cana Galileiei nu rdmine numai un ordqei
a1 inceputului minunilor' lui liss-r, ci qi un sirnbol al con*
sfin{irii cdsAtoriei pe care .ssp1r1eulp-istraasreemaenneeaamnuulnuiiaoqmiloer-
clin Cana
perpetua
nesc gi iauda lui Dumnezeu, cai'e l-a invrednicit de ase-
rnenea cinste in sinul creatulilol Sale.

LtrPRO$II cII:rscira:.nlrreeu,iri',ils'it:mrreitlcncsrirOuzla-pr'liarar;_nr,ii'ia.r_r1tlio'ositdd.af1rrepcraeaec_,imuaceasruc.teeuueaceoinnaunasipeiqn;npaiiiilniiidoennilissicscmcAscntitui,phalacepdndercdgiieopereeeocaa,suglrprurrai"neAiebail:jo",tatuirnoolD'iaqitn;etalontdatoienfr-ureietecr,o.e'muaborr.aSiluuo_na"lDenncdd:;ipmdiateircunpaieliiura;ovtnniiiricimaoieiatdiirtnrcu{iee.osraaciieainlrcuspeiriecnd."u-c"iistrodcdrees.crae*v.'i,aUgn0;rlaa;irdu,'cieI.s,liieboi-era}o;u.iriabs;;;"cptu';oil",;.;la"lea;;lnl,,l;f;iii"a;fi,ns_;"avd!;isii-c_e,ei,i
:,i(lllru(l|i1lrrrs'rc;1rL,1o'rrifrrz)i(.li'll.plr')r'irii;;,r)iOrrrrreslriru.rt:ou,t'Cs?ihr1tl.air''trs..,nl(l,,urhit;."'c)(r;eri,-IcrIrjbipltIu')slliltrshI]_,ltiiit'"ir-l;rrl.lirrs-oririirrrr1srvr'i;..bsr'-riir-i1'rc't'scriiparr'ilis,gvirg.rir-i'uinlrenri;'rr;-al;).,cregrirr,ei,rc_ntrr'i'vIhsn,cre;ric"irr'ierpleaese'sm1ea.,{sviuirunerjtlc.iBiuiapsisiaitlaisBaioefutttilra,uui,ouroracnulcmcalintssrau,estieuaanacnrmccupagectulsvccoii_se,atse,ceeln1o'l"itesnur''bnpauaviorcaiejilnodti;eiaalc,uoclernl-ctantiircnimldbetn"ruuJaujcaargtujic_ntina"cna'r.ciruutsiudtr.le.oeitngeapcl-covpra,i,illllgunnirlrro[siel.einu-=tc-iiienircecrftii"ci:annreciniscerdnal'rcatdaiara",a.elieT',arlmec_.tavjiucasieruirdcbuap.glvt"anircArtleanU(iiiu'iasrrne(dn,csrl-r,tdmItuibeerraiatitu:ascdaal:p*rce"cr"rrrust.t"liie:ae.;ceua*ltr.eLrc".si(uir;tn,riopr,,l,p.q]lrnec",.l",iarei,1t'tirn"ui1:r"rrl;c"ecrldgelrl"iluti.j;tuncruureia-;m"riicifaai;.iritru;itgu;a_or--rae"rdBir."tnsiiitu;reiu;.ieflen,_I?ii,ili_.el
'- isus. intovitrigit de ucetrici, obi;ni-ria ade- lrrtcc"eniciil.i.duecarep*iispsiucrci,lct9uo.aSi?a,hus1gr;.c.:ii:riiovs:dr.irc.!1d5friu.limaei:insslpe:oameo5l.aiec,""s-jiiq-iTp.l:ilheInoil,iri:cogll.vt,iolpertrt",aedrs.tr,cl.ie{pci.i'riirdrniinit-inrtitDionliuloeiiuneralaatrcaniedu.cslieecnduczr}Dleetdeercuiuiac,nanliaerjearmnnescccfg''caciaaest[lelenuda'urleairu(ilausefed..i,rusei.obi"pltiateuDe,ii;erri;lp_rrunui;lr;le-inmeoni;t;aeu;n;glsn"iev"roiieuppl",iloeiruzteiip;,ll"nge-;.r.r;nuidif1';"amiaCu';ttut-orcnaerijrii""iur-,s;dn_,i.n'scr,Litd'o*iuoial-aiucl"rrp"i_uuie"ro;a"i;_s"i;im"rsnliito"ri;"diatr"smauJ"rist_li-.,iae-it
seori si cclincle in lungul 9i in latul Fales-
tinei, nici satele rnai nlirunte si ftr.lallIiII$b:a:,I1en'itat'9ejc^ained3u_qileccreudvinelad_eirneaEpl,diciaatculuisciebionafiaa{.a b;;-
neocoiinci
IJcenicii privesc cu spaimd, de tearna sd nu se mo_
r-lici oraqele cu via{a zgomotoasi unui
r27
De data accasta era in apropierea
sat mic, al ciri:ui llume, evanghelistul nu-l
spllrie. Era in
preajma lacului tsitezde
bolnavi, sau erau in marginea
unde se glseiu asefilenea indri.ci{ii 9i epilepticii lui? Nu
{)apernauiruiui ce-;i :rvea
qtim. in marginea necunoscutului sat, Iisus e intimpinat
,cle zece balbali cu tlupul mincat de boa15, cu fafa- des-

f-igulatd si cu iiEii de carne ce se desfac de pe trupul bo1-
r,iullor la fiebare pas. De picioare si rniini cifiva c'lopolei,
nninjili de puroiui bubelol, sund. sfiqietor, r'ugind,, parcd
pe trecdtoli sa se feleascd de dinsii. Lepra, boala de care
sr,rfereau ei, era grea osinda pe ca1'e poate o indurau pen-

ti'u cine qtie ce pdcate. nutnai. sufelinfele si duret'ile
Sar:maniil Nu purtau
,{gUlriranoncilailbiuCo;itilensdacdiavssrpetcerleeaelrlueainluplralideuc.gepadtr'r:ltetnucqeloiirl,a-ctcLsuilicsltelrlllreilalrrbtl-eulgsiniapuidu.re"sEcciarretaiinqddiuiunnuruej-umi ;reiourrtlatu-trvri-onritri--'t
.:rrd:Jljeeien-maasecbemninlialieonglraei ap:l,;eiiccpaacrtrohesgi-nu5i uilputreuii,in.eeet,lru's,af,ic;ctiruaedriqo;iliiicaracereuaerxn';9irsislet-reeanbcr{loaiftilrieinifa.ticrCeLuuintdi eiivsnipnarscerivn{uaufltil
tLsioivpcsieaealtAsccliudi r-nifeilftierie,libclluietuiaclas-rIe claca avusese norocul sd nu se l'i-tc-
incleplineasci ceremonialui respec-

evreii il pdstrau cu mr'iltd t'igu-

iozitate.
"aLa-eotc'1elCe-.auelens-eiumadflliienect-piunftla,a, !sc6tatrauEolepi auimslpnaiiein.;fcmieleeruti-claitnitcnci ieenintpeuscqitaitnfirealea{cisdleodrorgerifspagedltaeicsuadeiulelei'lp,brcooaastl'iaei

l, z\)

lipseirscd. Unul poate i-a certat pe lepro;i c5.au indrdz- ofimlouriesegavraaniniivarecdeanimci aiinfesllaicviati a celor cereqti d9 cy?
rrit *e tulbure pe lisus, care priveqte cu un zimbet plin de ingerilor qi dreplilor lui

cu care a gtiut sd cuprindd Dunti-lezeu.
bun.ltate Ei dragoste stlptnise El valurile mdrii? totdeauna Se curaliserd de leprd zece, dar nurnai unul s-a in-
firea omeneascA. Nu sto-arsuscilu*sliilaitr?ateCeteilcauilni on;otiundlau. nIidseussiiinti?ntNreubis:-a,,Aauflantusziecsee
Nu oprise

bll lacrimiie Martei Ei Mariei din Betania? Nu gtersese El intr;iilc5 gi sd aducii slavd lui Dumnezeu decit acesta' calre
llcrinrile mamei din Iair? $i nu tot El vindecase pe orbui este de zrlt neamii. Era un samarinean, care pentlu po-

clin nerltere la lacul Siloamului? Atunci? insuflelitd, lot polui ales a} iudeilor era un pdgln. Cu toate acestea, floa-

Il.uglmintea leprogilor devine tot mai i'"u t*"rr.roqtiniei nu se gisea decit in sufletul lui' $i cit
nrai stlmitoale:,,Iitrrtu, Tnvildtorule, mintuieqte-rle pe
noi". c5: la capdtul mintuirii lor avea sd fie o nouir de l:ucuros era Iisus de intoarcelea acestuia spr.e a-i mul-
via{d $tiau J:e atit de indurelat va fi fost de ceilalli noui -Dudrnin-
care-i primea indreptali Ei vindecali de boala ttrplt- gurni, ce indurarea lui
iuc.leilor, cal:e, dupd au primit
iir*rcilc,;,milv1anesrdgu"ef.lfsei utEupilu.vridn. "aterdotarilni dpuleieolfiilloorr({s,pairritdusapiretnsaqleiseuaste, ca rin sinul
de El nmeiznetru.ilauiugpiodrenEitenrtedpcidusndilteorvi iienfiil,umpeecsaprreencuhelmedprlirledspisde-

i<rcn&l:seei&ugloSreristiu.ezleSpicnieentrttreedcacpuglidvoacingigntie.aamNpcduelian-cileertnrncaiemlienviiotnierrftoeolIcaaeisrsid,pErpaiermoipnil6zi ccesaar5itriueciineuIiaissruddusifneteprciugnandrlaee- de prc'a multi vreme.
F,i c'rau ludei si pentru cd sple deosebire de neamu-
r:ile celelalte, pe care ei le considerau pdgine, credeau cd
c1:ire cle ia ei, ci-i trimite spre a-i face s5-9i a-duci aminte Dumnezeu caie }e descoperise lor Voinla Sa
qi le f6g5-
de ei,
crpreiArn:aecionll{uu,iiv,tiipaqdetiarcrle-alto-r"aerr,--idepoauo"taoptpeiriu,tin"tneiccrhuiiaoderdeuoaolnstdpiebarneimtueon.fcial-eoPbrruir,lisinpenreedd-suboccicaenorreeetcianurlivly,ointrrtia.eloa-- duise mintuirea, advaeaclroepotbulligsadlieprpimeermasacndenptidndfaltaA sfirsit

obiigatii cale le
binelc,uvintarea Celuh:i. De cite ori nu-i mustlase 9i
proorocii lui Iisus pentru mindria 9i pdcatul neascultirii
ipcAoeivrea?rrta+l,'i,t,iSiineA:elr.inaeuscAeedvaseitesvspaeSusrpn5azinriddcr'uica-vllieogcureiddnif,iiiancudtlruzuDui ulvAmtovuinr:t,aeu,aazrmeovuer(m(c.pdIoapa,d,rtcerlIienisstaui'efsdipin{iri:i
fb"*,,v'a,fX,iJ,iu"nrr"e*iiidLi"a,*reAui"i."'p".-ti'l,niIirnc-oilopr"aigcestreiucscplios-uirnaagelencislloorvaiocdlaisiurni?ns.lcdttcAaMaNeiarrcueidsceiasreig:tEndluaJiegctnsEilmcuceiinnldr.tluicezip$rlmpuenetleritmpmuSdcsrr'nquuetisurnfmia-ulfsapraz,lelu5a-{isancacsi-htaeaoIpluiatsurreusuunclpgcsuu9liaairclmiESridoecIifiinaiaisptnlutruilesedezcsuaelcaeesa'Eil.-berlzM-Sdolpe9e-irclai-nis6aeiou'--i'' fost fiii iui Avr:aam ali fi ficut lucrurile lui Avr:rrrm(r'
cvaorr-eD,serdiauicnpeleei alcegeiamif:ariinmcd6eriserceecmurrinluoosgstttiivinpilriaenaralirluqfiii acesii noui ieprosi,

Iisus, uiti, sau nu

fost singura posi-
bilitate de a merita tdmdduilea dati 9i singurul gest pc
ni'"-u;.littiio*rruerlc.utuit,n-umoquttdli{nmuldmidienrrdtiuroi-itI'p'cte'iemilitcee, care-] puteau sp'd;eivimrc:qaeirecrguliis;coucnsrqeitdeiininlaa{dariemtsapealct.ezal-tdai emdianttauiatc(e' assitnat
gestul leprosului de cu- ,,Scoald-te
putea face acesta' "care
noile cuvinte
qJecnlyr'rcls"iioo*tut-c"talS{nrbtu'c,uuce,ilieniu'fctplitecnlauruaitonilnuutois,lainavccaelmnuieaer5opumelMiirir,n(io'i(mttii.svlernodeeutruiqrdleuensuisiiuiiohcnccorejtneuvionnnplaiieeisclrtbsei-ucfiiEninanr,etEreiseaicniutmp-uevIelri;v'sesiaSuncidmstuandstfiraeciiremeiintnfdudldeaiDltgu'ccude-dcsssdmAiesiutueanuittsea-einno[aztsosegciuauuumenrfsllc(oeteIieeetrit numai. unuia singur, din cei zece. E al doilea Dar^ pe cal'e
El ii cinutitioabtodaldarafigzoicsdte,aalceupmroisi udluSirvuiinegdteecaqti' Indepir-
cia
tincl n"rai sdnatatea

qi rimine aidturi de El; a sim{it c5 binecuvintarea preo- slrciiineumarfraldpie,l:u.tuiuiiCldeluuareidlg,duEitciarniereatsacgmuinlfidunldeeiuut,un-sialuauicftdieuutrpluivnrdrei{ianedrdedeiaronelbrameicnciandiunritnerrteoeusaqgiretuiiinimlg{tandrpusoieapriadadun.lilniueindciide-pca9lpeinciirceu-s-allaituntd;eii--'

0 - Usus din Nazaret 190

128

acrpsouuiuemnslnfueduoItnririlsuiusntc.iiinzf,uaadfirq,amfepatidooinDimnnmdluuiemadiunimnltuoDeucnmizdliu.ncem,Ed,Dulsuu.ntai_ienari.czgsuueuscruid'uslae,elHsnn"iedt"i;edf*Gs"nreiiijstid;';sllfeeu;,fniaif-,piLie.ecnairnoueetrqbrsdi.nftuirierredigiausaitlpreiiumrt,iddilooddfnaaraiaatSrclvearcilcelenoel_e_rt, MILA Dtr GLOATE
ai^i(fra;'lu'l,]au,:ir-rirdai3eoidrs"m:uIuss"tili:in'a"dlud"eue?nelnaI:n{"m.taeld.l.auliliimulnt*liemlnaqpaiprirogreeesil'u,lg'naiiui_u,,iri,r:roaiine;rllt.i;riir;tieczo;"a;irlie"r"ion"cspep_teliroirautidtacl,iareariu..lo,"pcrsoa.paesCftcierecrmtllti,unii_'irctirimsim.'t.u,ai_rr"i
inunatul dar cu care vorbea Iisus gi cu
trebuie s5 fi fost
care vrdjea noroadele,
tare frutnos, incit lumea f ermecatd ca iu
lara basmelor il urma pretutindeni, uitin-
du-gi de casd qi masi, de pdrin{i ;i
copii.
Aga il gdsim pe marginea Tiberiadei, a$a
il gdsim gi Ia predica de pe munte. Ascul-
ttvraartmdoderi,ai zdddaerdosoicrnlnicpiei5ir,,sdcdeu-loscaianuzediedinsvsaouugrvbiriiennmd,ecdcmuutaraiior'ienqadi eppluioinnagitiea'vt,5ies, if-iiIil
celei veEnice, pe care aceste cuvintdri o dau sufletului cu

nepotoliti sete gi foame.
Popasurile erau ntici, dar rostuite. Mullimea hu se as-
timpdralnici in aceste clipe de odihnii, pe care poate Iisus
iri] om! ar fi vrut sd Ie aib5. Gloateie ii cer sd le vorbeasca
si IiI le griiiegte despre irnpAra{ia Cerului, de Fiul Omului,
nre care la judecata de apoi nu-l vor vedea decit cei
din rindul celor chemali. Mullimea ascultd qi mintea aleqi
pare

a descifra taina inlelepcir-rnei 1ui, citci de;i are urechi de
aui:it gi ochi ca si vad5, nu poate nici una, nici alta. $i
totusi cei sdraci cu duhr-rl, vor deveni mogtenitorii im-
pdraliei lui Dumnezeu.
intr-un tirzir-i, Iisus igi amintegte cA gloatele fiaminde
de vraja cuvintarilor Sale, sint flaminzite qi de piinea cea
de toate zilele. O mila nemdrginita ii cople;eqte sufletul'
E mila de femeile care n-au mincat de ieri, mila de copiii
qi bnrbalii f,Iaminzifi, mila de gloatele care incearci sii
uite chinurile foamei, gustind din piinea vielii veqnice.
Era in preajma Pastelui. Iisus hotArise ca in acest'an
si nu mai sdrbAtoreascd acest praznic la lerusalim. ludeii
uneltiserd prinderea qi omorirea Sa, dar Iisrrs nu se mai
duse in acest an cu gindul si scape de ei, ci numai ca sA
se lmplineascf, scripturite gi'voinla lui Dumnezeu.
Pe de alti parte, Iisus preferd aceastd mulfime sincerd

131

asidseimv.pdirdaitnelnferlPual geti,ep,.rceignddti1n9duv_ai,jeasrttffeipl epSenintrie_rinisnsistri.uirea ,'t,tluiesc dorin{a omului de a potoli foamea de dreptate,
ffsprnpuFa-diileu.ociaaininc.eipiirtdriav-Aaeregtpo:-norrd.artpriir:eii,cp,i?aij_oslrA,,;(?opp,ic,ii'tiAUr.,(ncleenial(pti:sgnu,gtdj'A,iaA.uveetdnt,rait,ptieszai;sSiiicrtoa-ct'dvfredvaeeo!ssdrciaoelarao-teuogoiiamrmuiprm5(iicdccu(iieus.nceauguelaeetreiddelrogrprfaindsiantaemeeopoissslraaiiprnanaeeainonru:umtoeidadrecnl,iieucun,siaasinanesiaqeuuuimttagecsuniincztscii,aalrarataurc_iciielpsuiiru-opamaitgo"io(opiias(piicinniaUn,iitiilsnidci,eutZnazienoud,ncacieacs*uateeccsseee_srad,ateeratsesgeis,sEtti5aaaitcdcoafosltreif,eptecip,dnei.,IhaoeiedvgcAsipaipnat,iiuoten-noAetsspacscrit-su,,rilic.itnerlsprqltierp.icelert'itot*niuieiirintlcledc,auls;,axla;r"e.ere,i ';r'1,ea de rizbunare, sint mijloace ce duc la impdcarea ini-
rrrilor, la potolirea vrajbei ia irnpArlirea piinii adevdrului,
,llir;triruhpirauitne-itri.ecdaoepsmiul,ufifelet.tmuCeluuiei ,ccibutiiirpbsiaient,veabaadvtariienn,laiisiuvmfeeqrr-niinlitcd,e,c.ucD5a1at5ilttlorrfnie'a*-i
rrrult va da qi eI ia rindui sJrri, spre a rAmine ceva qi celurr

J+ rrriine.
Ce ninunata intimplare ;i ce pildd frumoasi rosleqte
,ri.leLor noastre siturarea celor citlci mii 9i a celor patru
rnii nurnai cu cinci piini si ciliva peqti! Nu era nevoie ca
in desagA atitea merinde
apcstolii si poarte cite ;ll fi
trebuit atunci, cind in mijlocul lor se gAsea lisus. Cuvin^
Si evanghelistul continui: ,,si eralt ca la cinci n.rii cle i.ul SAu era singur gi era de ajr-lns ca si poartd situr;r 91
oameni . ..
lcarnea sufletului qi pe cea a trupuiui.
Altadata, pe cind ucenicii se gaseau firr6 piine, Iisus

le spunea si se fereascd de aluatui fariseilor 9i al c5rtu-
rarilor. Ucenicii, nepricepind cA Iisus vorbegte de aluatul
imcE,m,rsi:.iprt,trrs,ruui,antAirraggiinpteliicsoes{eeiri,-lrrafSsrdidrtuiimdomi ptad,iirnistp,uecdcErrsmeeieildeiruntdio,ntmutf(piaipc)e.seisueneerataprsul"iacneictoeuauuardrassrvrepdiiuure'enlzsEiueiIcIpseizneeiscs"epbeuimEa.aur"n-prdeiooisidoc;e'"iaiou'rlfiflil.iorce_ir__":, invAlAturii iudaice, , se mustrarir unul pe aliul, incercind
fiecare sa se dezvinovaleascd cum poate.
,,Vorbeqte de aluittul fariseilor, ;steiianmda,cilii nu au luat
pline cu noi((. Dar Iisus, bigind de spu-
certd,

np-iauronp,AMfea,eAatutrduculcloeliaruscmnrataeieirieoaosdaaetsermrAeefdoe,biacnuncnmidiiens-eeednss,tia,uszseivpiiecnuiapennzeaaiedtfurap:eerienca,v,uAlaudincmieanegceisfhgee(t.eetam.elai,esesstimiutmgelu,iii_n{dfuduemrnv.cdeiioti,iiplinr.eicri"lcrcaiiaul;n1i1c_,;,i nind u-le:

,,Pulin credincio;ilor, cum de spuneli cd nu aveli
piine? Nu pricepeli cA nu de piinea cu care am sSturat
mulfimea de ieri, vorbesc? Cautali Ei vd ferili de aluatul
invaldturii fariseilor', care e osinda sufletului Ei moartea

toroamrtuoCcrlaoirprneersaotsiflje5unt-ti,ai Iesolcroaaarnp,teBrceadozerteeitt-zliidrpaftaooncraiueatel,ssadgtaEivptdeaienpdittciinoridrinmiloaeIrcilsueurmostmuupianenfrio.i;irbdde,ervJi_ie- trr-rpului((.

Ucenicii, ruqinali, iqi amintesc de coquriie de piine pe

care ie-au pi,irtat pe umeri ;i jurard a fi asemenea lui
Iisus: a alunga din sufiet ce-i vremelnic spre a infringe
vremea gi capriciile ei; a indeparta cele pdminl,eEti spre
a deveni stapin al celor inalte, sufletul fiind qi riminind
cea mai demnd hrand a omului din toate timpurile.
senAsu_ldoauceasotuairdn,r_rdrmmirintrneubmuianidgaspdterecporgeuzriincteu firimituri_ miniz\{iitneundeeapiininmeauivfiireiifipi,iidneiisp9iicisnAdtuvrraermeaeagilnoadteoluodr, fla-
taine instituite de insuqi lisus. cele papte in-
deamnd ia ciutarea piinii celei ve;nice, pentru situra-
vtpmrrreei.inscuPouiOntesnouiardi,cvteneopEevarrinaiblmptodicere,oungpucttarcienutratcdernaeg,iosreeispnis:,drttieidr,nsn{inuudploltnluapcErruaiesslumaiifniampuitfs,riioliiimisnpmpeileanoeaactasattueclruvetluae_cbrvlrcoaeuairnna.rvuiuetllicmulvcair,'ureiep*luuonpsadeuttuLe^i rea eternd a sufletului ce rlmine deasupra vremiio ca
cea mai de pre! podoaba a omului, cu care Dr"rmnezeu a

inzestrat creaturile Sale.

132 133

t't'va, Era ogmi mauvnucta;itomt unul{iparirdgidaeliau.mCpeleI arunicgoespraodArnraiai
lrirtrinului ,ca via{a nu se rndrginea numai 1a o
argalii tatdlui sdu. Cineva ii qoptise
:rtrengar ;i viizuse
rnuncil alaturi de
ci nu prea departe de eI, tinerii de seama lui se string
in jurul unui pahar cu vin pe care-l sorb cu nesaliu in
lovlr5sia unor femei qi in acordul riguEit al unor chitare
]NIMA DE TATA <1e mult uitate in sunetul a trei coarde vdduviie. Impins
de curiozitate 1a inceput, iar mai apoi inde.nnat de prie-
iidFdistntnqnerfeviueiiinaemsacnrggpzneoaatta'iroegstisdindeahnteiaudentegediereclnttieiealoetettsceili,tcomemruiuonosctnravaaprmdipr"uetaeiceiuilauea-nlgasauosafsitrl{api.enu5vllipautrliloie-rr.detieilEpeaiincnuozrnar.aiiaadat{nbmpiEdlercleealgeueaeuopioenaiotltbinaEnmedntoecsqooitseicricaitpri-elrndnnieteaseinaretaucailseuraupotatlescgor'.rltvdraieiiuldeuaqenfidp-sileiitris.uueiieietittiinadislEdiT'itirrtdSercoitoeouaIseaooeuaaiacamniimsranllulsrcioteepueesepairuncircinoeuntlspiiedecpuuraapiirm.rEruanbarrdiutaitraclRii,udpaeltnveveseuibcrffei,lri,iriaa.eaonnscrieitpi.tiln{ritfiineudaptemmeeletattlfiilrouctstieoianeoiiircprtoimirusrabrli"uriiurv.Sacuctmudialadraelfncurossiurrilline_u_seeeeeenirli teni, sfirEi prin a se simti atras searA de sear.l acolo, irl
tovaraqia altora. Vinui era prea bun, muzica prea fru-
rloas6 si femeile care-qi ofereau trupul cu atita ddrnicie,
pretr ispiiitoare. Lipsea :rdeseori seara de acasir 9i climi'.
neala cidea obosit de petrecere si de nesomn. Agtepta
seara urmdtoare, unde, la o depirrtare de numai ciliva
p:rgi, tovaraEii de chef gi femeile iI agteptau in taverna
invechita de vreme qi viciu.
Fiul cel era mai tleumi pdeeradt im;i inmeaailat6pcuint.AGsreijaiirea
mare ocupalia
gospodariei erau
tirziu. Argalii cideau rupli de oboseala zilei qi fiul cetr
mare adeseori dormea printre ei, spre a incepe lucrul
mai de diminea!5, sau de teama de a nu-i dispare vreun
rnieluqel din cei mai gragi. Vedea ci fratele sdu pierdea
nop{i in sir in tovdrdqia altor tineri de seama 1ui. Auzise
de taverna chefurilor nocturne, dar rosturile ogrdzii tlu-i
clau nici rdgazul de a o vedea. O urA ascunsa mocneEte
in suflet. O rdzbunare ii roade inima ;i o ceartd pe care
icenelats,Ii,immeLsJuappnsiucotnpeenaraeltrufefeamavrpcedeeaaaarmtscedeeaosoiiintaugfmmegheocoendisroiuiornsieir(ilmieetilnonepcttsliae,mlcpdideaeaeiraImiasscuucuvusltos,ltrupisbtfaoplier,rraeticuibblaoSclcaifiuipirSraciiatnni.i, o simte in eI a-poiiiil sfredele;te mintea. Cain iEi uriEte
fratele si mai omoari. Iacov inqeald pe Esau cu
blidul de linte; Iosef e vindut trgiptenilor de fralii lui,
iar Absalon omoard pe Ammon. Solomon poruncegte uci-
clerea lui Adonia. Fiul cel mare i;i urdgte fratele, stApinit
mai aproape de El. pe care crede cd tatdl lui
cpulingA5rEijdaaedadfree,riudciinnreqo,iimcsducbai-vtsreueapbrudarvoileeigfhgeeocrseioparoib.ddiCrtiraeisni auerlutaaiu.taD.olruartig,orelsiru_a de gindul nedreptalii i-o face.
Batrinut p5rinte simte gi una 9i alta. Sfaturile date
celui mai mic fuseser6 respinse cu Enei ruurqainadrien9siumfleutluta}
ppqteldiaarspei,niianugdmei, sadse.iainudi-mutrriporuaaaprsiludealalfEiandilteasaointpdgdoeeterlccieveidtllu-c,mie.claapiciloaiamltta.eimcp.cidnbErderdoaariapfg"oorouaastutteeeatmm.rluaapiii incApa{inare. Incercase sd spu}bere
ceiuilalt, iar deznddejdea batrinului amdra restul zilelor
si mai cumplit.
ppduoiritoirniavfsdiAlo,torctuddqeciicigdtiincseseluimlngcaurrienje.oasInccuimaseanimctaiuatndi ulpuiaiuslsiend
Intr-o zi, prislea se opri in fafa bitrinului Ei cu aceeaqi
neruginare din ultima vreme, ii spuse rdspicat:
dezinierdarile mi se cade. Miine plec in
impar{ea deo_ ,,Bdtrine, d6-mi partea ce supdra: nici pe tine 9i nici
lumea largd spre a nu te mai
nu-_i lipseascd pe fratele meu care md du;maneEte atit(.

134 135

. ds:craccdcpt:neaunaetiearnu1-vdrridriienitelunL,nitarag-.resntamtifoaeeidlaCbnprrpia{eealnoit"ec"aetuiaactnrn.iaae!nioistacnlserp*sutiri.ct,rereua-ri_ndir-cilrhtdumGtausinio1eeirlacsutt,1idsaAttm.dtiepoeaer"*igdiiee_-innrdt.vAealr'indateai""nrnire_qi_itadilsat.r;iacta:c;ou,cnc"u;upoiou-,Jdrirr"liu"nt*muJ;";ladi;pf;'dt;;rur;ii';;niia""iii;ib'no;;,us";ar;-""-ieai,i;,;a'm,ep..,;zl-fuire;rodi'gap,r:""ainliaY,ri"c_rr;c,,l.idirtui'iu-,tit"j.;rt..o.a.i;guilib:'ra'"ie,p_n*Irticil-eadJ";mieii'uja;r""aidle:iiio;JT,s;ze"cpc,tin;l.ti:nA,ii;e"nie:uisrs"iu;;ilaurn;bid:uijt:.iurtmni.i,e,:mnier:la,psdu_":ieiii ('hipul pArintelui, iertdtor, cu chemanea pe buze, ii apare
('ir un ajutor ultim pe care incd refuz5 s6-l primeascd.
l,l prea piin de sine insa;i, spre a face loc unor asemeni
. hemdri. E prea mindru spre a putea prirni ruqinea in-
toarcerii pe care o gindegte numai, dar nu o vrea incd"
O foamete se abate asupra ordqelului Ei tindrul fuse
silit si-gi ia bocceaua cu restul de lucruri pe care nu le
putuse vinde din cauza neinsemnat5lii lor. tsitu pe la
r1i.n:oda,rtadaprriteoteliniilloarluqnigcaur:rdteczaanpeelour ndeciuamltAatd. aPtae, zile tri,r
de altd
parte, nici ei nu o duceau prea bine. Din intimplare ni-
rneri la un bogat. Curtea piind de girezi de vite gi de
cirduri de pasiri ii aduse arninte de gospodiria tatalui
s;iiu. Gindul intoarcerii i se strecoard in suflet, dar nu-L

mshs*o_eaeia'ral^negirsPu-uap-ri,in.dt!aueuelrntr,enrsd.ljeuieije.l,ao,sr{caiu9ju.ntliazunpiu-r.n"ttrqrborn,e*vu"aaaozcurroiacillfoioiei"rfmau;';"ne;#id;iil,;e,f;'r;;pun;;.rmru-fe-em-o!etaaaevsvi4nee.mir.ianpisynsclrditiinenqalearrelltevolcrccuri.oeidnfrec;etpir;rruln;rlpctt,eerla,eia_ robeqte inca,

Bogdtaqul ii prirneEte, insbrcinindu-l sa pasca turmeie
de porci in schimLrul unei simbrii nu prea lrare. Mincare
nu se gdsea din belgug, iar aceea care era, i se da rndsu-
rat5. De aceea, adeseori, se uita cu jind la porci.i care
scormoneau pdmintul qi mincau cu lScomie roEcovele gi
ri.si.pIna pragur tinerclii, viata p,re frurnoasa, ispita durce r[clacinile unui lemn cu o dulceala searbadA ;i imbdta-
toare. $i rfu ,s€ sfia ca, din cind in cind, impins de foa-
incintatoarr mea care-i chinuia stomacul qi-i ardea pieptul, si roadA
;"#pfitgvfLsu-:ridpavavunlrneerairidguzeiniieurrrrjapcpaio:ctpic$gAbeemell;hao-reieiurlfuu:-Etgaleeiiiir:ai-nrrinerpaoca:ii,buitnad{;altuaqidsrmosite:irillneiellunaztae_erfurdnpreva5arg,bvatiui,iarcan,tsnli"v.'-poalrpsilvpee:o"urieuuli-dmrrieiru.p-:taendudelinimpioptp,safetnceie"Dgeanpurlrdolzeouiuaoaixea;m,urtcdmlr1'aiftsuafdrnrmiicertu.iitnc',peenrsaAicdolie"cnrludi.Tnotgdelaretdu.elo-d,iu.rle,uau."h"lerl:eea-ount-,ueiinistuniap."rataur-paciVigiiogT't9cagtr'ieranr"iiii't?pbi"*s-iu1ai"l.ergL,:ro;"-""eiiciiilie;iunonn:-a*n*iiaa"i"rn""q-iannlJcf1apr^*oiilfnaJr-e"i"''rh'ttof\*t'.-p"pc"6il-".6l*in""i_-i"ro^;eiqiaa"g""-""qet.-."irraL"ili#ti"uiiinian#idl?g;o)"rllliu;r"iio-eilr-l-n.iu,s"im3"!"irsirnir.ds-tie.rguurin,e:i,isi""irit]si,epuun,ul,ipe.f;fep.nnncpu,r.atle.ateag"ituh"uer*qneerdr.vsncdatti?aiil;ineuaci,asiii.tep"lncicaredilcin[*pi"vu{dafurTn;ri5td*i_eaene;ad,itrucrer;m_,"asiisii;hanssn1tcirbocpe;futiftlo*ieeri"u;otieprtmugpa';-iosziradaeul"Omuipnpetuo"nusartirreauniiezectoerranti_lr"tiaaddr.eznnd._rucsi-srleiei;icli
gi el roscove spre a-pi st5pini foamea.

Munca grea cu care era insdrcinat il obosea peste
mdsurf,. Silit si se strecoale printre mAracini, ori de cite
ori se intorcea seara acasd, miiniie capdtaserd rAni
acduincciit,ivcaarverenmueadinucuearmu 6n,icai lpinea$einparttaevecurnaaceolbeiqancuaitr&e
trupul femeilor amelite de bauturd gi secituite de desfri-

nare. Halul in care se gdsea il indurera peste mdsurd,
stiind cd in casa tatdlui sdu era atita risipd gi indestu-
lare pe care cel din urmd argat o meritd cu mult mai
pu{in decit el pe aceea de porcar aI unui bogat lipsit de

ohmrden,,nSeiseluc,gEimiieza-gitiaroctmditelpuneiesgmteteem,ufd5ssruEinrrdts. aimmbradci amteAmninaci ebirnoe;coqvielsee
cr-ivenite porcilor((, iqi zise el. I;i oglindi chipul in apa
lacului de aldturi qi se gdsi intr-o stare in care poate
nici in vis nu avusese nefericirea si se vadd. E un tno-
n"lent de cunoaqtere a propriuiui siu eu. De aici pinh la
calea intoarcerii nu mai e decit un pas, care nu va intir*

zia: hotdrirea.

136 13?

itocd9sag.FtPn:scrle'.iurudilla"$-oii?.etiia_ei.d.-tcrnrgtrlgsiCofe_dIsaierfgr{iycl,"ntanuaaieqt:oiit-ociuomeiltlgrlirieTtlcd5lste-dn^f,taaahpe,oaemav-.dritspa"isacesaoesaediedaepcnmscna.iry_edrlrtlautpagcusieoc$erlpiuaaariuliantfunrmcdtpialciaimoren.umudnurlcflfeaedtiAhauineuimn-peteccrrcfmiiAorucaanaanAiiistaslvi.itarnteanaecaafoasesnsfpddritiua:rolaicpupeesebnlauupauricsvegiie-qstmgncoermtdafii^iiciiilienacriir.uas-naneacdauacld,oolmtditrii,armidlsieliTaaoteetuiespA"eam,sarbrcdr,rjidsbicu,oeoti,ilt'eqtdA.ee,Dui-{iinai"us.llriacsuhiupizcmimrcirctpiiime"ba"aioir-,"tasr,uairln-irvaurnmovvcediciiuea.aiaemai.efnpizumuminiIEeimuddbvec"gai"uuaetdi-,ulooaepnnorru.sditrl"ats.i*uipoet,uaiI"gsntdaiicsEonerir'ntiatlrafutmaetotoloto*eirdnsuautJu"aiipiabi_io(.qreliitp.nfo"aL"rcms,R'ti.-icidiu!c?.ii"1i;u"ddgienIu,.r-;fErr"g*gtpi.te;rrott-i}ifari."la"uns"irr_uai;i!rteite;;t;;;;u_"Xa"uuu;_;:i;;a_i_,..l pulin stigmatul vreunei mustrlri, sau al aducerii aminte
de ziua hiuontgdrqiriiiinnleact.u-getate a mezinului de a
Iumea iri colinda

Sint cuvinte pe care le poate rosti numai o inimd de
tata, in care nu Etii ce si admiri mai intii: bucuria rein-
sau bundtatea dragostei cu care-s,i
toarcerii dureroase,

coplesegte copilul aflat gi inviat?
Casa imbraci aspectul unei adevdrate s6rbdtori. St6-

plnul sdrbdtoreEte intoarcerea mezinului in sinul casei
pdrinteqti. Argalii duc vestea din goaptd in s-oaptA pina
la urechile celuilalt fecior, care pare mihnit peste mdr
surd de intoarcerea fratelui sdu. Vechea urd, pe
o purta mult. care
lncd in suflet, il invrdjbi si mai El, care
sintdtrteuasgeaaglaotsuproi ddderieb,dntruinceEriuisnegnriijceioadaaptarosadpefascindgvurreudne
ospif ca sd se bucure cu prietenii.
ssclssdu_ceueiuiuur,fierlocc,Cenpar.upnteelasuipudrdqlocgeaiicaaEanihnarcrliteeieciilisno-indlnatluerilusrtfimdonrui,i,mamebtelhugriziadsaccntieieeer[itnuierfazpicadii-uoaesccvdr-ree,carriauiaaeaecppudcemfamernneritaameaimracieqiiiiiccladnefumudrieo'rurtmbaiuamatuEg?t6utocoii.desl(,auct.se1dsrubtiied,enuvb,fitcuroediiuemnntrdtrmiteriiceoeile"ifauu.ti""uu"lbfpi"nl"ae;pap""r"taatafeigi.ti-i.a_ii]m"ii"ilt.c"u;ri"au"ii-.ii
giprasarest,e,,Afcacdrceienesstcuauuivantecr-peuraamzacnagiiirnoceinlieimrsisimptiipaedirlsieetee;esiclcus.ceuSadettirdtuatadhiadueiqngvuaiirlciecnheltuiadblzmoucaeiailblfimurnu-aa-i
moasd gi-l pune in locul cel mai de cinste(..
Curiozitatea, gi cu atit mai mult dragostea de frate
nu-l indemni cituqi de pu{in sa-gi vada fratele intors in
mijiocul a 1or sai, ci minia-i stdruieEte tot mai aprinsS qi
lrinaairmme,aacs-idd,calootucaonvtceaiglacteninstddotnfeemrsiatcdiiptuaindliitpnddc.rdineDteecuaivlciencetheae,apnmliuna-eiqddi eepemmeii*-l
nie izbucneEte, spre mirarea bdtrinului tat6.
cd_c,i,.T.fiduilafmi veiutepluielrcdeult gras si aduce[i vinul cel mai bun, cu ,t,oDtuelatrtietabuvrrielomr egomsupnocdedsriceiintalcea.sMa aisstac,odl ecvuotcinedl ud-mindtiri
viat". era 9i s_a aflat, mort era si a in_

cdosrcadq,ri,uianu'.irnTlaivtrmtrbziedp.tm"mitetnna6rridadiit,isinydanercmegAldteld5raetcredab,a,ciissusubidtpiciindnrtcdnpia-line-liuautuieqnlrtmrpairogliidienn,aesrrisui,iiidiodneuuiulfnnueairilnclutetiiegano,uecdpiigtrualuepuenbtvlrdaiatl{ocgiiiigeinnJnugsentitdiaee,ireeadiadoiilspneocalcqivdgrdlrh1eiaioracdeueifreifiCrnicreliiiutipibigueeierpre_tontrl,duaarluostreenienrilma(tueei.dugpc.ieE,iu,tiiDitennippErn,'driauodigtiipe'cndnrarraigiueaiiddrmrndirretaurs.edtiiaeam.tuebasg-sntDcstiaeaotrtiaeitms"ectiv"s;,_ut-irel"tps.admaq"if;acirieai;rieni"m;-pise"ualtaidAt;ciai"reni-_""_,ji, lob si md culc odatd cu cel din urmd argat. Dar nu rn-ai
invrednicit gi pe mine mAcar odatd sd tai un ied qi si ma
veselesc qi eu cu prietenii mei. FiuI tdu (nu-i zice frate)
dmuupndcdcegi!i-cau irosit averea strinsd de tine qi de mine cu

sudoare, astdzi, intorcindu-se acasd, il pri-
megti cu alai, sdrbdtorindu-L ca pe,un impdrat(.
Inima tatdlui s-a umplut de intristare. Nu pentru cd
ceva, ci pentru cd el refuza
acestuia ii refuzase vreodatS
si inleleagd Ei sd impdrtdqeasci bucuria intoarcerii fra-
telui acum pocdit, el se minie gi merge pind acolo cd

necinsteqte Ei dragostea qi iubirea de tat6.
,,Copilul meu, tu ai fost qi eqti mereu cu mine Ei nici-
odatd nu !i-am refuzat ceva. Dar astdzi, cind fratele tau

138 139

4famgtSf?rtsgrrfidnnanui-e:iesuna:ottcsolelt-icuer_nua5,aialt-rnuddrrndsaat?ctioto-ae-drifei-"t1eralc.iafar:rpeobueisBumts,rmsa,u,auddttiimpoczc-eci'gimni_u.nafeoiidsrqir,rirc5aciaiiedtnimnua-ulattaimuutlloent.ee.htadf.vaupaoaregicborciasdr.iatieseenddttuaptt,laratmruSessdddmpiastticcoeiiiiaieeazmdeiztrtraiaieiuii;dfnipE";*i;um"up;r;;rs;ite;iiepac"i;d;;n;u,inJio"tr;cr^infie;eodiaii;ie;1.ro;r;;i.;-l,.;-er.;.-iu"iJ.-ufrp"e'aiut#snprcrurvi"auocdit,itacscniib.t_aiiu$dudnaspp;elele;trirar;e,capiu;#tifferniti;le"ndnaalt1;joifn;ut.enme.a.Jattc"ilrr,aem:i"c%da;nu;;gie^ics";fireboiun:er"us;;,retoa;c,;rinuri,;.A.i, TALITf{A QUMI

isus gtia sA lege cu o minunatl putere
de convingere lucrul de idee. fapta de
c5 lumea aceea __ in care
cuvint. EI qtia,
uianlnecodcrdszreoerimts6p\aririsitgteedrslpneecaduqpimirlopincicinahiuirpiiuseliatseLu,rroidnaemejaunle-i
Mulfimea ascril ti vrajiti parabola il;ui iplaissutrsa. povesti_ rul patirnilor a-scuelter,apmoautelt, mai dornici
mult, cljr tilcul
rea se terrninase de iumil i"i"f"."f tlrlinune, decit sd o predica de*

$i^chemarea deasupra a" "t"""i gi peste lumea cle rii vada o.
mllne-
t,re LsInimdetvcah.,edmepaarertae,,in_toaarccoelroii,unirc"l-e""n"uumai f,is;ui;fil-e't;e;rlerpnroial"s_ ripi'e imp5rifia Sa. Ea se putea increde mai ugor intr-insul
rir urma unei fapte, decit ascultind parabolele Sale, pe
c:ld;L1ueXo1orisateeC_rgcsc-hicuealieirmtenesmlai:oltaaarivmmrfFrelegaeaptda,delsemus'pisiieorcaers"rhttiua,tipsanercrie,ir,oreaanpridquergIuiitoaiuisporutirnsuibgmso_liisie:eruainasE-Atrlttreuiuip"-iti".!anguri!unmvirto*riiirne"irne.,rct,eOuil.m,l,""up"bI"i.niieuiianumrpdscqraultaute.t_uadtaniptemt"iil-5ptfd^aolui.t;s;a_*:t. care uneori, nici alesii Sdi, ,,pescarii
Galileii(t, uu lc pri-

'epcilu.

Lumea aceea nu putea sd inleleagi un adevar sufle-
u,esc decit numai daca i se dadea o prob5, un semn vAzut,
semn pe care ln nepriceperea qi necredinla lui l-a cerut
qi necredinciosul Toma.
Imaginiie noii Sale Evangheiii, desFdrlite de expresia
vie ;i materiali a faptelor, ar fi putut cel mult indruma
-l.alideumpdoraml6u,ltpeegcoinvadiefali p-ta numai pe ciliva cdtre o reve-
venti ;i cea mai eloc-
era confirmarea
tncrede mdrginirii omenegti, care se putea
perc-eptibil5 cu toata dirnicia Noului Legamint

gi incredinla
ce aducea Iisus unui neam viclean $i rdtdcit. i
Iisus qtia ce trebuie acestor noroade, care pricepeau
pufin sau chiar deloc invaldtura Sa si de aceea El nu re-
fuzd niciodatd si Ie dea dovezi gi sA le infdliqeze fapie
iisupra celor grdite de El.
nciuinneEaicE*eatliraeEfdii ailnecdgtuaontmefraeicpn,itraeoardbeencucbuianvrdinftii,nfeocxsieutmtoapsreliunal-
I)acd Iisus
cle invititurS,

dita sd rimini
Luniinii si a Vie{ii.
Cuvintul Sdu ar fi rdmas poate o simplA slovd, chiar
dac6, biruind rdspintiile incilcite gi intortochiate ale cu-
getarii umane, ar fi ajuns de-a lungul veacurilor pind in

141

nIqnmvisirjicceaupiimioseidaennnalaeuttprsdnuuao*pseastevsiiulndtvareteivcrr.isudaEDi.vtsS^ecanaienniailcnogic,iehraeoecoaili.ebemI1,iipdsirm"uyiufisi*l;n'na-;uel;lei,n_;ap"ii,g'rep'td;r'n,eo"ft.aairtoc#upgrautd;resu.e;ltesiapn;drfe*u*isnnI5liettvmulr_iiru-asi.nJe1ufStadbns!inccr_ileuaae,t
ip,Gzn,Da,sr!ruaeien!dite.ii.in.cs,aitnicGdiTnhudIeuFtmdsieiuumilita{vlinumoiir"eD"sa0ueum"{an"queco-zpicderbudiim,;r'iGmnijruint ntisuiiacivi{.;iip"r;iE_ege?6D.;se-t;iea;;-l;'uT";i"l";i;C-;;'a_i;"_,

]p'u:.l1aPts-cu.1ateStrueinmael,di.ceciaapnefe4aptcrreeucoau,plafeiiv{,ietcaaa,jeUdrntafu5rt. nu o intrebuinteazd
cire-"";l;";;t#:

aa.1dturrCcugdipsngbduulvicuniautiitr.l-inaaecstrituesp-euoansacbfdiromElneia,uvu"i-rti"u"vLii'n"uiarl"uedc-,uap:ra"IuicseuLas-uJni"_raer-"-rvj-a"-ei-ns,:idit
. adIgtiisumidsureoipAslziaitnnisdudidSenda,cecspsijeer,dcimieiuciztleietlenodnncdrieii.cetup,loeecrbpa,l.uri-noUn-d.gudneilau,f,erdI_icE6ngeii;"dse;;erar;ua;afm;ip";u;.ri;"oriplresauiceii.pir,.bdar"dtlea"e_Esueita.icuniue*."ri,taei,ialla;u";mji3_ni_i*_,
U
l"ili-1il""i";;;ilrmi^l_f3llaii.a.erloui^en?^rtdRtCaodc.dI-eu-tuuyri]ioougbp*tEldgiartr.aemdsaeetauccatrizineli,udfntLeindqepauiitpflneieeiivucnracrtoicdiuacdsie.oriuutpfle.iosvruddrdeitEneeseiotiprrdbe"iceun"iaiauncdnr-edcieifieNeiom,leg*arb,","iiin"aln"a*n"u"irn"u!dcr(o"rpruriba"redE,actpsi"te,reEtlsieuan,ttiseaorslic,ruSacLnrpafucetuer.ientu.ieB_oasl"rfa"oci"ssatcgidiueitllrtit_anocc_uuriat
o

'Hqcdtmg,rae.eiios:rtaPa:dudCerc,*eatruo9eeez:ocvan^ordiaielnnjcfr"aptrlu!e,lage9gslnrdteo9:eeIep:iaslsp,iounutrufladaiiaisintprp"lemoeii,oasn,ruieierldatsiidListletdagureadaizsianrerdacddeereGmeeor.aaovi.uncpdrliiertdetaaip,mrrrssrt"taiUuioi"np,eJaradiictannne-reirrScatnlie"otuIcrg'ibin.lsri"iegajunDuiddeiseroeidanlm\pciut.lnaidlulcnincan,naBeurgodieleedduesaatieia;"gr;aeun_iosfipmi;baaa;a;i;tu.icriu;il"cle;";._r_dii.

742

ilasrlncSrroolnitAresidriuira{i5cr-iAui.:dragUicmntm-AeejeminublatlbuaouutotanslzoasalrllufiniiUirtssslsdauaseceiinrpiavlouin*uinilcupn,rdlAsicc.aicenlceioudcAsgltinealacceeu_coedaimdz.nernpergcoiauesouulquigisemmaiti*-.ap.iir"i-ervna"tn"eeestiiizmpo-"tagEeetAoei.ica!,a.lt_eI;nit;ruosa,iu.plactpua".Lmauo"'srio'irpp"e"lJnt'n-uHulieiei"utIiiciU'aav.ai-golsoi..i",riitdsresfoca*"ear,ar..lecii"tdnaececsrfeusoaideaccp:iprc(r,reee'i^ucirle*mevarridlrniae.buvspl,iiruo_snnoia]frlfCd;enrrrreiri.terigns1eevicsn,iieiamuisgt;oclsre"ueu_ai.uei-inr"l Pdrintele Iair nu mai scoase un cuvint. Un singur
,Fscif.uiirnsLDarjan:lrtuote.aalignruadtuetneoater.aupiMrljeeinocxui5tilluset,jt:deUmpe"r:toi-z"vtr,nie't:oi*iaidai,uia"iE-pjiidne-tu*"cbl.ial;*_a-iii;tp"itrrai.i"n*c""u"intcdgpsl,iaenefsiriiaiccnppaaterepos,lpaicscirusuu-re.sifntmaupirrtpi.anieit,iaaa. rrltat prelung iegi din pieptul bdtrinului. Ochii nu mai
izvorul ultimilor lacrimi pe care oricare din noi
lIltir,sed€irmu cu toati ddrnicia gi iubirea celor dragi ne
care
;pllrlisriusel sicn.irMniiinqteiaaIsasucf6leuttudluuiniicguovpintit,cduadrunioug-iel :gd,,sIiis. uDso.a..r
r oaglnA-tdeuErei rcereadeluli-umic'u. th, vocea divinutui inv5{ator suna
iin ca o mingiiere revdrsatd in raze cle sublima nddejde
siirl;rnp-*d-r-ab,,u,,sCNsuirutfeeactreiiInDdlteeoreimalgmue5,intocelarreupirdlu:uetiegeriivifriTiecaual,etc(a(u, vriacsopfnui vnmisniengteugrilteaasi9(u'.il
sec

ni-

,iejcle, ca un ecou al conEtiinlei sale. gindul cA
Pornird pe acelagi drutn: Iisus, cu cu gindui
linisti tuibuiarea bf,trinului f-ePruitceiat
tatd, Iair,
t;a OmuI acesta ii va reda copilul drag.
Ajunserd La casa dregitorului.
ctd,uu^enralosi^orsimacirineead.vrgrIdieisnciue;sdai e_mpo-aruiirintqtle.iemultuer"lmuiaria;.saci"r"iu.-r",u^ipi.;aieil";.id;r""rus;iririnn;;u.im*l iperrp"dcla,lfsrluuieiina,i,res,in"liucilaleu-rtis, Spectacolul era acelaEi pe care-l intilnim in orice im-
pe' rreaijunurancruuerltedde,inazcfareruvan'asttairnqnaaiirteuorrEia.iEfer6lumlulinstaiure,
multd, cAci lair
ca unul ce ficea

se oIipsruesgt-e isnctadcrpeainlene_aass.ic_riaejsfaucczuralitmdt nl,i"irmiq*lirn'lpu"jiii"".n"irmf.aict"mnic"ifo"di-a"t*il__* parte din sinedriu. stins de atita plins' pierduti intr-o
Mama, cu glasul
cearcd sa-qi rdrrneeedlcarienupcdtoa5ltlieietdgsfEiiginineeeitnonlaeorlreeosce-itdgicinnadtrfueiirnimloaabmrcaeeji-isepapsrliiimzvei tqeatiec,mefaouarmartteaaii

smis_mee"e^mpvrI,rgan,ieIre.nur.sv.n:a(ddd(c-.{aa.iassatBdcorduarlutttaterl5einm!dpuFriiluns-iiTmuceaal;ui-c'mlsogceipueia"iha;Je;_J"lnr-;ci"'"e*uf";"ilu;ll";r;i;i;al-"r,ciu;ia'pstsraiarnrieit.n:u,.,ti,I.e.nAvC:suuilri_'irtpioucrrrrauri"ncJlieit qi gura intredeschisd, care pind mai acum citeva ciipe

Gindur ii amuti. ir"nd- ld"efipid;jr"ta_rre*'sieorvudzguruunpuutlr ingiTnaaiunaatmit odreliiduiiiopsa,r,me aamtiit{(d!!e hidoasd, de grozavl Ei de
neinleleas5, tot pe atit pe cit o gdsea de neinleleasd si
vitorii s+i atergin;,
din ser_ neclreaptA.
intr-un col! al grddinii b6trinului Iair ciliva duigireri
care se gisea qi el. aceria in palru scincluri care vor servi acoperirmint

perTefriai gcerdainaiuiiluai cpeirun*avire,i.i cpouplte"gf iit"ocaerrec,agaautata sd sparg& ciopleau cele iia6. Sunetele ciocanelor, contrasta stri-
rrupului fara
fa{a mor{ii. durcre in ilre.LnlNcluacrtruuoraa{$iptepeltlreeegleaeaspfdrigeoiaeritnvotiaetrrleoergaqileicnurueacdasetsliomarpliudnrdiuollulaiai itrien,'
dar ea
g.._ri.=ufi:cr_uit*aom.ua1_ricsiuenaep; ropie si cirzind in fala stipinr_rti;i sdu
vAimd-

crez_j..*c,,Istmdpaiinep,oactoepfialacetadqei ust"d.pr*inaOn*oralstai.caei smtamcuLrtit{.racree g:rgul furtunos al viefii. In fala ei, tindrul qi bdtrinul, bo-
gi sAracul se pieacd cu aceeaEi 'umiiinld; dulerea
eqti?((. galul
ie piercie intg-un suspin indbugit, apoi intr-un plins mis-
tuitor, ca mai apoi sd ia aspectul. unei neldrmurite natlejdi

144 10 - lisus clin Nazaret 145

vcl^fosscbiireaanD*uaoee.,iftllaulPcmseiiD1lcStluzcdrerduaitiamsiednesrrpcicizedlee,,neertlfelaa"enadsirbnicgadt;teuriadi{cgendteoarreuianludicendeiiausnoroGinaaeolinalsuanEiutrraeurilslderemtI.lpAec*iadltsaligeaea,inacclniiiittt'eaublpcdedatusinar,1inrpmnidpcetuneeireearn{ieitvsenuisrriglaueaeautaioddifmlicsi*ppiecsaifrghuaiiiuuetsnnuuif'fsi{uiAt*rlfliiuetaduudpnclaalt9eiraibue"caJcgir"ufelrtfrue-ceiarrcs"c;riA*ta.taa'{oIoieof"dosimrcrtdpeae"lcii:cirAu-tniuejla"_dil{npira,.Ir"eue.iiceAIcci*a"ireisArre__d.ipiu"mlau"a'pesimitp"ioi"r,rad'acirSau,iniep".iv"-.itai"ner;c"arrei^"runc,e,""blu'd.rhu"sc'urli-ti.t,n"u"uolii;_ia__-l, Incercd sA meargd, dar se impletici simlindu-se istovit6
r,i slabd dupd agonia celor din urma zile. Cineva schi!6
CASA SA.
rrn gest de neincredere care trdda;i o spaima in acelaEi
lirnp. SS.rmana copilS fu luata drept duh, strigoi. f)e
;rceea lisus ceru sd i se aducd Ei ceva de mincare.

Cei ai casei v6zind, sd se convingi cd nu este strigoi,
mincarea fiind un mijloc de intarire a corpului sldbit de

suferin{5 qi de boalir. Copila zimbi prietenos lui Iisus,
lpoi se depdrtS, purtindu-i icoana in suflet ;i chipul in

inimd. Iisus rdspunse cu aceiaqi zimbet gi caldd privire,

in care pare cd s-ar fi putut citi duioasa chemare: ,,ldsa!i

pruncii sA vie la Mine!(. . .

:ttC1ur.iur1nlmr.Pu.f$,-l1liarun,-drais"fuptialaddp-arcuucirnsietmtulueait,qslEuEaflri.Eilarsrci?ee3atroC1eturuu,atmudasruuotprdlerruasrcotdeesoi,alcLohf'prEeieirniateIuotimsaatuuirnrserugogiis,iladA"itmni"?vidioanu,tdieodi.;rea".aptbriztnAaa__. lll Cind Iisus e incunoqtin{at cd fiica lui Iair a murit,
raspunde ,,nu-i moart6, ci doarme((, clci grliegte ca-
tre ea as,emenea ca unui adormit, iar cind Marta si SIa*
ria repeti cu durere c'|a Laz:ar nu mai este de patru zi1e,
El rdspunde: ,,Nu-i mort, ci
De ce? Pentru cd Iisus doarme(', si spunii cA invie

nu vrea
morlii, ci numai cd-i trezegte din somn. ,,Moartea nu-i
l,u,Fi alitsauns-cadmtreurciet,i ci doarme!(. se auii giasr-il blinci pentru El decit un somn: un somn mai adinc decit som-
al nsiupl loinbiEdneulitin. iEEtcee, lcdiindouarmr od Un somn atit
si evlavie, cu ciudd qi de fa!d, care_l priveau "'" ua-ii=ii" somn. supranaturali de adinc
rdutaie. poate
Ciliva zimbesc neincrezdtori . . . poate cei mai iubire il
uprrrb ca ;i ,rlorfi curma. Este iubirea pentru cei rimaqi in urmd mai mult
invia-?((.,,Cine este Acesta, care 'milui;lti. decit pentru cel adormit. E iubirea Celui ce plinge cind

aba_-usfmuvr_-drcuucam'nl-InecurDIinPi,Aiusais,{rseimOuiiurmermeuliuie,oresanuv,aseari-Tarnzciimdirictearraadpade,edeipA,a5lltaE.rrli.rrngcioaadamoetc-CeehlrspuoepcihispaaEtranninidcitemrerintcraeuieiQdmmrdnscssape-itdruueivnielieziiini-erzmlr.ldddsaisoigijdlisriteOgen_cnioaieer!lutc$igatce:iuvindliistcihraoi.aieef.ddEissir_iclnguberiipqsoeieenpauiddEp,cttst,atamezsaaTiii,elnira,srermoiaeacetdincimrator.iz,bi.-oiAgnrepmupsetpsis5sipnatiietaiec?plerliaeeee(i_smc(ddnit,orapeelaiujatonettardng"rnrec.ataa"ni"uicuni.urpLrplagtgieueaillrmudcacOenoteeleo(utu.m(nr"sas.,nutidiriicuippetnifecalsaerie,cali.,uutivrapueu.rCiam*t_lpdelncreSoisacaiurnt,eicuii aude plinsul celor pe care-i iubeEte gi-i sint dragid. E iu-
birea lui Iisus, pentru noi, de-a pururi aplecatd deasupra
unui vis urit. fiinfei noastre, rbsfringindu-se ca o chemare duioasi de
dincolo de veacuri: ,,Talitha Qumi( . ..

146

SIMBATA PRIN GRIU :;t'riptura gi nr,r mai era nevoie s5-1 intrebe pe lisus, ori

nu o cunoEteau ;i deci nu mai era de trebuinfd, putin:

rlu-se agtepta la orice('.

Si Iisus continuS:,,Sau n-afi cetit in lege ca in zilele
,rle Sabbat, preo{ii calca Sabbatul in templu ;i totuqi sint

fiirA de vinS? Drept grdiesc voud, aici e Cineva mai rnare

l-iecit templu, cdci FiuI Omului este Domn gi al Sabba-

9Cu!is1irud.m.sii.ai-nduriirzns:iit-sttodidgt{eeai-itsn-,aaeucccacef'a"aeeiiaa;l{d!qqi"ieiJ,oifpiaurroriunce'b:g"aafidbcftjrimiesceliiiua,i id.";Ire.;e"ar*u*.us";"acj;r-;ieil;imi"n"'.:"riairc,r"u"r"rtl"rluii"_si.i {.uir-li{(.
gdpti-o"nee--a?g-crt"eer+'ij"vaiee";c;aj{cf;iss'mt-rcei;iladn'-c"';Tra;;u'-"";t;sJeo;:a;Tt-"*;ut':,,'jdi*;;^lfe,'j,fi".iii"'ic,;"er'iii':f#fv'r.,ie-i":l"itJ7i;;r
Ir-ariseii, ru;i4a!i, isi jura.ra sA pindeasci un nou pri-
iej. In apropierea templului, Ilsus e intimpinat de un
boiuar,. cu o mini uscat6. Lumea trece grdbita: n-are
iinp sa-i intindi un gologan gi nici sd-i arunce miicar
r pritire c1e mila. lJefericitul cere tuturor un pic de aju-
tor, o farimi de mi15 care sA-i aline durerile bolii. Nu-i
:::l::, ^ Ii'y, rucle nirneni, nimeni nu-l vede.
,,&lila voiesc, nu .jertfd(', spusese Iisus, ca o mingiiere
cf?;;e:.j:,:.r:r"e:"o"s"^'c"jli:."':,{:.?:..":::",t,":,:ra:i_*r1:e3v"'=t_a' grt :r3r1tnsitrjg"_i1i'rsiria"Jod.1tslelr.ie
"csn,,iLc,iiiiiaad,unsAucejelorrtfodb"id, i{gi.opieau buzele bolnavului. Dar
dappt'eleliaiinnfir$iaripiidmsideaiineiptaniuomfissrecitiir,oniin.dltci-eiiro-eeiniias"up'ci3eic{c;sidpvotuaipu,tainisps1aieqiitr.iuddimr""saudSRsil"ae.fi,afbFi""idi;"i'un;lisucl"eutipseo;etlaiari*atnceaui;c;ail'ueipic,teecc;rl;eia;tn;o"cdign;inu.cccr5uti soapia lui nu era auzitd si nici inleieasi de inima seme-
viruvlnlduoeocrciprndreufLtIrnEaj.r'iebsianctvinrccpieraartiaisiiapiszcreSpreeiTa;sueeilirampiajtOiuiinsdlppibrSsf"nrioraam'uemiagurvrtsacbnaeil;i{librieil,sineac{.accSispditrouupei""cqrtnecuvlauuielccejegicica-,t"'i.a5teualroeiLepulnn-utfnrrdii"floaic""eir,ugaaa"ii-ina,;up"a-t.gcu""uur;,."Je"uu;iumi-.c;pr.,";liic;.pi;*nl"n;i-l.ai'";jd*rcclririi'ttu"eir"r;jp"utt_"gf-eriian.iivuen_vdS"ais.o.,iehaimrropbD,ubcsloicp-desplatlmeteeiocAtarlaleeeic"islae,fapdoierecahps:aeerpu,an"cigitsce,neirarnteariaar_ueit*. nilcr sai. Omul n-are vreme nici sd vada qi nici sA audd
nenoroc,irea altuia. Imbuibarea de sine este singura lui
tInzoisrerunilrFso-di,iar_lairani,ss,aiOcednianiaiti,rrtreeeacer,eitancipiuuanprrepoeaCuoaEitnlaeiilisuoca.irnrsi?uDte,if'traoa""lmiarnucrnE;rdSu"tz"*dlcfuui,ruot1li'plr;r,-i.at-ruoa",.rp-'id'i"r,eiri"'rcvtuida*ntr"uDor;rd;tai:sv#pp,iT,iduOin'n;fr;jsllirieur5gnlrtnii.nai1uuu_*-i dorinta. El e totr-rl gi e prea piin de sine insaqi, ca sd
tnai poati cunoagte gi simte durerea aproapelui.

De aceea, poate nici omul cu mina uscatd nu a;te:ri:td
mila semenul.ui siu. Vazindu-l pe Iisus, intinde rnina
bolnavh, cerind ajutorul Lui. Sufletui ii era plin de cre-
dinla ci numai tri poate face rlinunea vindecdrii sale. $i
de ce nu ar fi ficut-o, cind spusese de atitea ori:,,Nliia
l'oiesc, nu jertfS'(.
Fariseii nu erau prea departe de lisus. Era ziua Sim-
N:etei qi ei asteptau ca Iisus sA calce clin nou ziua

Sin'rbetei.
por,u,n$ci ivt ilnudieIcisinudsus-idptaeceilg-i
spune evanghelistul d-espi-rea
nimiinui
si nu spuni

aceasta({.

$i totuqi, cirturarii evrei nu pierd prilejul de a in-

cepe o noud controversi cu Iisus: ,,Cine este acesta ce-gi
zice cA. este Domn al Simbetei si e mai mare decit mai

mareie Sinagogii noasire?((.

lfe data aceasta, rdspunsul lui lisus e mai aspru. El
trece dincolo de orice ingr6dire a formelor bibiice qi se
adreseazd de-a dreptul inirnilor. E eternul risunet al cu-
148 vinir':lor sale: ,,mild voiesc, nu jertf5(.

149

;'fi;;:r#tosJ"-;;H;fanosrdfiepiidee;sei;IciLcczv-i)tadre.oaaddtta?eeAd",Icd.,cecadCcCuetrodoiauuft.teasar"rospae.ecocae,ueoliv"oniitnnmbuaeausmimpnmigefqaaie^i"riuiitou^.iedS.,_mtiivS.ntipamunipri-_naemob"I"gs.pdmhubr"tdeoasriniil(pnt.ieisu"uitets;rrut^reo6"le:;iq,rvod't;ioJl#emr"i',,e"pu"ciaoltisa"Eadddrrcrtdeeeetcna"par_ostrGvooaae"iuiinla"ec"odp-.o"truiubDlotcsio"breeer]uroi;rmssf'aaiiiciirsnle"eeies.tela_ia"saioi rrrr trebuie pdstratd, oricit ar cere prescripliunile talmu-
{lice: este Simbata binelui. Pe aceea nu o {ine nici Dum-
,scrItidaisr.ruvrfeI.,si.ii-,u.iEsyiivdlire,.d:X,aDum"zj,i'aoi"5niaac]zdomlcitsu,ooluonei-bmlte#:ous,ub,ae,nrlorS-5e.palscosn,ocdopameagiuvrtsotedn,utaa_Esntrfted'act"oi-,ci-iff"nii"";gha,iuifaif"iii"ncn"J".-p,utaa.eaa"i?a-trt'l.o"iuJi"'m"t."nrirzrbeedj1laiutezto(u.eir.s,vdc,raie;gm;iamii-puaeapom,repeucbsiadtlneidtc(i.reippn;narcatiurnnnanaii,-. cerut cindva s5. nu faci o fapta buna
:rozeu gi nici nu a

rrr aceastA zi.

Hra intr-adevar SimbAta o zi,pe care gi fariseii o res-
pcctau cu toatii rigurozitatea cerutd de legea mozaici?
(lririicue'deaasntcalitluitnrietrIb-iasuudiese?vs5Sd.rcnonseiecsiinerdedoi ienmiu, m-oariedisenptceiie,ctbaciaurnu-tad lucru de
si impute
ce le intu-
necase ochii mintii si ai sufietului? Fdra indoialS, cA nu.
I)e aceea rdspunsul lui Iisus e atit de tare, incit fariseii
nu mai gdsesc un cuvint cu care si raspunda in incer-
irarea lor de ,,a strecura linlarul qi a inghili cimila(..

Iisus rdmine Domn al Simbetei, ca un simbol perma-
irent al domnici Sale asupra, cinelcini idmeaas;ai pinteasuzfil,ept,eccaarzei
irnrenirea avea s-o pSstreze
rle odihni gi ca zi inchinata lui Dumnezeu, pentru pro-
,;ria ei mintuire.

DviandrDeeaclral,et;zrEidusazpuiandcseeee:saimeuraataSilmi bid"tldt.i^IuJdi"eiiiezritsaetrdsddieeci ipcaetuiul.i

acufidc-ranec,bil,slAllodpisccu(u.e.ssllaiaasrc-etaierdepidad'mtuu_silneastatrideeumb*oadndrprauiaz,it^il,];mt,1edji_;"l"ia.""?"z*r"utiis*lgt;doir.mn*,iueadlad_u{aisitctprenianluastuasctlaiairnse"i

n,,u.iat!fiiui,stetieni-natdiirunfappclieuatmccsaedian,dr_dt,ouIi"(ss(u..sS^ iil ,ig"jsLi "iinpledr;nip;il"u$s;ii_,^i .z;i's'el;:
cpersuutrerAdi atisuncdnezclpaiiruigocaoarSnnreueimalibsitecedtt;eai ip.-dia.ena_li"tseiu.m"sIp, lppu"-g;"1ii.rs",piu;""sa"eaftsdut"tauur.oI"uraadceecisiriri+]niscruue_s-
ezcgceseeiltuJtem{a(Ac.raaT,etu.:ia:.s:nmt1dic-lutsioillImuttisibdaueosqsttrifeielnsei,let-adlaufaatcsocripeerpuazdespq:;ne,it;,"riTsd"iacn;t.Jeao-lD[J.MIpui"f,e;rir,oura"tcnrureuiuvsct"nrnearudalsumzDpdiauuLim{nt'spuinrneaemrnznetaienru_ru_i

,,Tatdl Meu sluacurecauz6a, lftder6,cuinvcinettea.re"Jqti"toot astfel si llu(.,
spusese lisus, simbdtii csre

150

I'r'riiirn{rsaeteppeeonbtrruajaiimeai,ruinl qi durerea faptei sivirEite : se
timp ce urintea-i intr-o str6fui-
,'('i'.rfe de gind, inginS: ,,Md va osindi? sau rn5 va ierta?('.

l];ir iisus schifeaza utr gest, pe care nu l-a fdcut decit
, singurf, dati in via{a SaL. Fentru cea dintii qi pentru
' , ri din urma oari, Iisurs singura mdrturie a Evan-
CUV]NTE PE }JISIP rllrr:liilor, care ne spune scrie. E a scris: a scris cu insA;i

dsppTpo,vodgstei,e-dl,aein.prSuuucpniciaceaios-irrcood*Iliaimendrle-li_pvtruieisatuse,rauaiaulnsunniiug,aetcucclei,dsstpnmga-Aanilecmreietsnrusdiedaedplredeeom,icirauipejceiflarcnacliaopnaaaaet.uceasediibacrmtttlli:oinsrouaoceuselpvrcnuauebeim(ltvuie,mnira.l(t"udiiatSes.agseod:c*eaj.eli-tiiynriaaecosdedirtinacAniatu(aeiecrtpouny,istq,$uctia,ivl'ilaberangeda.tdae.di-lsfno,ee-aiimceatnrritiiarnlnaguaeeeocmicurisvddscsueealaurproe:noeeeoirpaaersalellrbnpoouspoieaudiratsnldeae"ur,a.".lcunipe,cfrsaii"d;tdiii:Foniirjfedrnnirpuoee'osl,staicM,Oiais,ondrput,s;m}lForiuoepfuu;4feuoiuure,;ats,.p__cueaicriodisstmncesqla"iienuIdifere^l;eiod."ieeitiietit.lennooipcolrDrnoiiiqip"lenermoiure".rerietiiei.pgit;eaians"i"suJquqci"tpMcgt-"nfi.dcduletel;eiio"Jitedmiiu;-nadmemraatrj"".lpuioutcf.sas,ont'reaidSnris,.ot,ili,.odai,"ii;,u.cnan;m"aie-"u;.eg?er"is,rN-i".r",;llr;ni_urari;*,iorit"i-imui'nlr.elae_:cil;irriit.;vdiiiagq;,","rifo;aff;asr;rip'ulrd;oCrepeiu;o'Aizir;;ri'ugc,;:s.ep"l"r;ifrr*i_un*rislucn"lv,titceifi*aa,it.*a_lael ilc{etu} Sau pe nisip. ci lisus
Itrrivi cu blinde{e
cltle 'cdrtr-lrari, apoi aplecindr-r-se

:rrrrise : ,,Cine este fari pacat dintre voi, se. arunce cel diil-
1ii cu piatra asupra ei({.
Femeia ingenunchie cu sfiala; avu intii iluzia unei
ircdepse pe care o meriti, apoi realitatea iertarii pAcatu-
lui ei, pe care Iisus i-o da.
Fariseii ;i cirrturarii, privesc mirali; se prefac cA nu
1;io[leciatirastaeupirnilnelceugveincteeelea ce a scris E1, sau ceea ce a vrut
scrise pe nisip.
La murmurul lor nedesluqit, Iisus, sculincilt-se qi i:ri-
vind 'cercetitor in inimile lor pline de r-ira qi de rAutate,
repetd: ,,Cine dintre voi e fara pdcat, si arunce cel dintii
ru piatra asupra acestei femei({.
Si intr-adevdr, care din ei s-ar fi gisit fara pdcat,
:singurui care ar fi'putut-o pedepsi? Fariseu.l insd qi-a
adus anrinte cir ieri se , intilnise cu vame;ul in acelaEi
tenplu qi in rr,rgilciunea Sa, iqi risese de ,,pdcdtosui acela

''"t;-iilili",r,,, ;i intr-a celorialfi cirturari -- judcc;-
i.ori pariefsedmraetiicaudturiatedraeri-, se proiecti in',"r-o clipi un tre-
r::ut
asupriri, minciuni, lingusiri, cle-
ueliri gi desfriniri, .a cAror amintire era inca proaspatd.
Cuvintele lui Iisus cdzurA ca o mustrAre, ca o piatrit
Iisus se afla iontrri-torldniiuemvei:niaseo,i,esdrtas,iriicneselmegneaa,a,.c,ii_;i:ic;a de rnor,nint, ca un bpidecsatet?mS. ,i,Cininerisnpuuensvuitrloavacte((st.a.,. Dar
care era oare fard oare
legea lui Moise, nu pricepuserA ei incd, ci listts nu numai ci biciuia pur-
{.area lor, dar cA iertase pe 'insaqi femeia pe cat'e ei cu
plineasci((.

dgdrn9aeiuatca,cAa_iirautnresotuurtdra-raprpaeeaiecrdpuiliietri,puetprveasliudis,m-zpdniif-ncuaiddztc.oitmeocapsdbruudiItrlieudsmaiu.EosfAaairrectetueetz,naitdcc.derie'D,cszicaitilnerErOdrdIAs,lcpmca"i:liunnc"iceui"la^idp?,;pi_.rirlil.,l,rtc,ir.,;pririsi-tliae';Je-iiil citeva ciipe rnai inainte, voiau s-o ucidi?
Dar iati cd in inimiie lor se tnai girsi o ff,clie stins5
a congtiinfei, care in pilpiirea ei slaba qopti:,,9i tu egti
vinov;ri; nu o poli pedepsi(i; ieri ai luat banul vaduvei,
iar arstAzi nu ai dat nici o zeciuiald{(.
Femeia tremura. De UnuI cite unul, fariseii ;iliscuisrt,ujruarirniidsue-giinrddezpbiurntaarrae,.
depinde via{a ei de rniine rd.spunsul pe care_l va cl:,i El, ruginati de mustrarea lui
gi poate ,.i'de
clincolo. O 1;.l,,i:iinH Daca ar fi indraznit vreunul s& arunce cel dintii cu piatra,

1s2

153

cirlnai"tev.:ttIie)erI€isaic,treoseaaitlepporuertoeferailreafar-cluensaedi^feuvgriiaes. liinrofaalsai celorlalli, dindu_i
de patima gi pa-

cNit^iou..estupvitmrsiienailmotisrsvaeieia-iagitt,csi uruSrepriidnsnrapigcpireueldeir.cuouaclgshcueiair.,iranectcdreai:ct.-jriiirnafdicceeoaclto,avtumJotruaipi.ileree,i.ap1nt;upudl;u*;m*r;i:n'i-oidl,rretAunraz-"nu;i;;i: !'aRlSEr $r SADUCHtrI
nmfCearuernevnIIeiiaissinieuunit,nsesucscspaamecerrerea_isna'ciiisnsupcecillpudAigntie.ssnn.aeiuo.a"uiun::in{.ned.Tl.rveelzcignilneatvirsicazeceeins?sfuudirNfsteripiaemseteerAnisnduicrii"nrcrinsee".upn,.iud,p-ioinnai;ttpr;eerol.;::s;attie".pri.__*"
ntorgi din captivitatea babilonicS, evreii
curind iqi au noi conducdtori spirituaii,
care, in arnbilia de a-qi pdstra euforicul
nume de ,,popor ales al lui Iehovac(, de-
t,e-a- ,,}-emeie, unde-li sint judeciitorii? gici unul pun cel mai mare zel gi sacrificd cele mai
nr,l orgolioase ginduri in dorinla de a reinvia
condamnat?(..
teocratia si a 'da neamului lui Israei acea
-* ,,Nu Doamne! Niciunul!((. iaimd pe care istoria lumii vechi o purtase cu mindrie gi
du_te gi cle acurn sA nu
mai ,,Nici Eu nu te osindesc; vanitate.
Ambilii mdrunte, incercdri degarte si infiptuiri efe-
picAtuiesti.(.

igpIuaod.etdlio_.iislrcarenitapaaleurhreeIrPzrdg'eidt-.epiniouaceeicedmitstennuroecslduvapteiedacrdapgieia-rut,iaru7.,litpoinEasise$c,r^i'eerialaalvresidepnl,aediipaedcmravuceori,reursuzeueiaazciinvnaeslrcmaiuiaiucemnrcepticheitiaiteceunbcasrpualJcdieeearevsife,tnasctuifr*neaca-liduilsaatracsecasipeprecp-rlupuisil,ueiifaauutdidtasottiniueraena.ipcaegntassthdVoieisufsudtiraecidam'urp;iam,dr_istrupunleeue*Uliu"suuailumatnitpurre*maru.a*n-ritpzsrnrtur;ui.eauiaiu;omttlp,ct#tcuaie_ooreb(ii;itr;aalcat;eEeeso""t"i.tgeci;iaIi;u-lii#ir;e;taudl-u;ipr_b;afiuidii;e""ii,l1ca;_rmi"iact":;raiite?r."onuce)_i_*Lii; rlere impletite sub masca celui mai subiectiv iudaism,
usl.nil.uaninpuci;u,srIA.intiIumaceipsfolmlaiuiep,otcsuaetsaf,ei,rtrnir.gpsimid,nieinedcoespuicacao*af.saerlri.eerdmt.rfmdaauedas,lidaeseaseielmgtciadmeuic{cntiueutum-llmueoatliic,i,ienscnpslidianltueEpicnnbuil sguiIlbroiieasemczcur,ieuesnalceaioli_aaptcapraurhia"cizrnid,fiiiiuatsuialon:ui,ielsee-,iqnlpc'Otrsaila",o.eir*iiatr.ierun.neaii.._u_n*"
,era realitatea acestor lupte, in care cuvintul oamenilor
valora mai muit decit revelalia iui Dumnezeu gi in care
pdrerile }or egoiste erau mai presus de interesele statului.

!'ariseii erau in fond oameni evlavioqi, care duceau
uneori o via!5 destul de curatd gi care se deosebeau de
conalionalii lor tocmai prin aceste practici gi prin cuLtui
adesea il respectau cu multi sfinlenie. Pdrisind
Ile care
,ipiritul legii, preferard litera ,ei, distruglnd fondul de
dragul formei, la care aaIddcudgroarrdnEuimobarltcdresgetreiea de ,pre-
regulat.
scripliuni tradilionale,
{Jrird cu pasiune tot ceea ,ce nu era iudaic cigtigd sim-
patia evreilor, dar iqi atrag ura stdpindtorilor romani.
Tot ceea ce e iudaic, e sfint, cdci este ,agternutul picioa-
relor ltti Pimintul, epliein,eeara9imvaini uml unietiuddeeciiltorsascirni-t
Iehova. ,atinge de
spurcate gi a se
negiu. IJra lor fald de tot ceea ce nu e iudeu mergea pina
oc61o, incit ,,pind gi celui rnai blind dintre Eerpi ,,trebuie
sa-i zclrobi{i capul(( Ei pe cel mai bun dintre neisraelili

O icoani in care Dumnezeu sti de ,,trebuie sd-I omori((. sau a apnoapelui nu era o obli-
pacatoa,sA, ca un simbol in eternitate, Ajutorarea pdrinlilor asupra prietenilor qi inc5l-
vorbii cu otnenirea gafie: ea se rS,sfringea numai
chemiri . . . al propriei noastre SimbAta era zi de odihnd
iea pe ciliva interesa{i doar.
;i nesocotirea ei constituia cel mai mare pitcat: smulge-

154 i55

cdcbs"Iallrtdmczrlil.elaurlglgrpueuieiea,s.r-ndripr.paierloulorp)enaEoeaonrfrnadi:suicaaqblinfemiopaezpunta.riitefe.ava.rJeiiyuaagciicrdullfai5rozioeeuuiaeenisln.tisslvrcsrreaocc.cetnseasleor,srprbhaeetaieea.rrccrAtrriilisiagidseearaeceltfmillzioi6paditt.uctaigeinvmpealriarlpopu.eauireat'.irrraoeiifsari,onmragnuclceiuocegsunrt-neiag..iiinn-taicnusgrnudenrpidpldtiieetioier.tdircldrgoniecsilssi,o.,eifriuacoeseanaeif,aiprnrcpsga5erieur-iediszireaioitrzsssrenioipoacpaenvpeeiiceoacsnrurpir"eiiaa5iiaotr:c,d.neb.ltru5dt"uamrrtfS{ea.iu-iAiaina,urruspaigpediirtmh-egfnerd"ne:icli,er_escaiteaecnlmacuamcsiligasea'cssip,ezirbltsrliuuiArrieu-e:tpclfpieriicess,suinir,si.iaaeeie.tindencag.alDofletaa'eoap-ii;iprimi''seicnairvca-""ct'a"fcaem-rbia,aa"u-nl."alti-oiruicniei;ea-ss,rn'ieg*-,crnJreareC;-eo"oaa"-iftlue.oa-o*-e-util""i,-ni,t,cr.L';;,,orec.t;,plcdn-iaei,;cua,lir*lloile_"o*enfrhs"iYi.tn,.lcla;t-*ji,i^ear.l*. Iisus, inconjurat de acesti cirturari ai poporului ales"
pms1foe?rol_Iall?uTio^ssoesqlu"tias:uel "sxgdpeeiirlaminpcnu5preAitlan-ebrudutimraz.ie.nlaepeltereedeaiircqsaaseci,gesrco.,itufpusgatti5ieirnunaiienmefiaaianlaemluc.diloqecciiagieielidiofaD,marsuiiosnminzeeinitrniecccizeaecerloedeun_i.ngnllrt"rfiraiiinrcl,siocrncfiio*reliuim;coi*,t cinlrgrurriirciut vipnutsc"ountpraavse, nininbderlceingciil sd-l princla mecar cu
dlrt.cmaiccle.anel-a'aulcalcsa,ir1ri,eeau6eipSid,l"ati,rr.assa:Iunican=nEnpudideeddvnvcdrusesmeedeaaac,istse{nhtaeueadiim.pegnparr-tcoiiohraogireiuibcfeeu.rieoeuilllapiiuirntvgaradllieddiuasns,alumnc.etuat6tugrrieffudu(auil$lreecnstoitscg_taidioiprnulueeemleputtii,aauenmclaadeeileaeiljinineugnsec-gipeciatvigiaaoiilsiuaeiilrscrnsiiiaillunn,eteaivEiboitudciiepersrleesidriuetrseifaiaeogasel9piapcriaflei;lairotriuirensnm"rzcitminde"arisii{ro"areleieiilit*iuorid.auit{cderniuir.,llemoaioig'faqsmernp-iiiianiiea"J("inuAcnr(no"iau',ur"s;e:..tp"eie*e;r.ai;A;ip!,ed;iT{ni;tsmrn-irj;,r'.u;llrpu;teii;_r_.l*tf.-el:i un
ptcnceehojacenfiNtliiiioiungesrlveadinvs.veAsliianredids.irl,e-colovoirn,en,vfdiceviodaurineciznagItdirss5.ilncrupiAddaseeindce.Lrelaefalraazrdliddiutsara,itvtepauualelnofa*afsiirrniiecsis,utaeencmildbiotcdorii(ntrrrEc,inhgliaueisrgippuaocuitranitpia:lJriieiuJiricca;ei__ss_i, mozaice.
trariseii credeau in semnele cerului aqa cum credeau
156 ';i in apropiata pogorire a Mintuitorului. De aceea, ade-
,'rr ei nu vid in Iisus pe insdEi triul iui l)umnezeu, ci
t)('Ltrn om din neamul lor', cdruia-i cer pe drept curzint
''rr rcspecte aceleagi datine si sa pdstreze aceleagi tradilii.

Iisus rndnincd Ia masa pdcatogilor si st5 in casa p5gi-
rrilor. Fariseii se rizvritesc, cdci prescripliuniie 1or nLl
: :t(;.i(lLritu eceasta.
Ucenicii nu se spald pe miini inairrte de a minr:a; fa-.
r i:;eii se riizvr6tesc, dar El le rdspunde, nu tot
intra in guri spurcd ,,cii cc.
pe om, ci ceea ce iese(..
Ucenicii spice Sirnbdta Ei Iisus in
,,'iniieci un smulg cr-r mina uscatS; fariseii aceeagi zt
bolnav se rf,zvriltesc
ririn nou gi Iisus le rdspunde, pecetluind peste veacuri
llc,mnia omului asupra sirnbetei.

trStarnici in cea micd faptd, nu cautA decit lauda ce-
iateniior in fala cdrora rlmin'morminte viruite pe ciin-
rrfarS, oameni, care incearci sd inghitd cimila qi si stre-
r:r:rare linlarul. Pidtesc zeciuiala cerutd de prescrip{ir,rnile
rir-rctrinei lor,
dar nu cunosc mila aproapelui gi ramin
nepisatori in f:r!a nenorocirii semenului.
fri{S"r,Fniuciiad1eonr,lpciarrcei6u',ceidrapecupvroinotruolcicugi care Iisus infiera
bat cu cnutul pe
ilnncveirpliirntodric. u,,aAl!idvredprstautlutioAt bseinl,gpeilnedcolandsuincgAetloerihloiir
vogtri
Zaha-
ria, pe care l-a!i ucis intre templu si altar. Pe Mine mi
cinstili doar cu buzele, dar cu inima sinteli departe de

l,{ine'(.

ingirnfali cd se numesc fii ai lui Abraham, uita cd
Iisus poate face gi din pietre fii lui Dumnezeu.

Judecdtori ai oamenilor, incearcA sd scoati paiul din
ochii semenului, fdrd si vadd birna din ochii 1or, con-
drciaearmeuanndiciuincepmieeatrraregui-nbeuapneIiecfreuumsnaoesliiamcdautodluruiilta-eir5lle,agromiis:oti,an,prdteeseupnnrtieennlefuioccsia-,
acestea, legea lui Moise le pedepseEte cu moartea((. $i
Iisus scrie acele faimoase cuvinte pe nisip, care condamni

i:este veacuri nesocotinla acelora ce se credeau firi ,pri-
hand: ,,Care din voi e nevinovat, sd arunce cel dintii ctt
piatra".

45V

tduvlcsudineasirnauanjSMUuJ.lrui,iuidi.lnnisroddnei_mAunreeuc,palccddnazircdttisiocisoletuceseostraaar,tirnuiSpiseaicsanceaasoiduroolienevlacuncocorouaialeea.rtatritsmsrsmiaitdsten3odtesunce,tpendhzsaninsiiri..nnluigooeiiaDlairiaanl-p,ru.mgS;-lsb;i.oe^;i*u;I-;ri;"6";c"s;t;;;;;iiruef'ir-;e-iis;;it"^d;;;",U;iiJ-i-"ci-nq'iimnsdisjudrjutuaaeabrdspipuleietunib_necdiiiii{ann:ieit{Dcem,nie,usdosanamiEeaurno-dctllrespeiicvziivnacaveoeedrroumn_aair.ti SCHIMBAREA LA TATA
snsccdAaearariceneEE,s,a,vcVroicdpeiaaeizorpraeotaaetr.srsvdiniu_atviuitnmsripstuterifaiioruimiirnlsliucinoenfuzadatilursuierbinitsirreeuaeedrlltia,i'dbtel.oog.".i,rriurr'uu,;upd!luiu6iui"nrvrn".iiil$-nnrt;'r.ei{;iii"a.iluri*iilr-i"po;lJo!i".Ur_'Ji.Sr"apur"ir.,"iuis"abrecn"a;olorto,ndEs-"rst;t"irrt;raiioa^g(t.dns;luteai;nraiie."dstIidciadsai;u_.tz;.ls.ei
postolii se increc'lintaserd pe cleplin cle
dumnezeirea lui Iisus. $i in nunele 1or
o spusese PTeutrue; g,,tCi rHedriesmtosDFoaiuminlcuisiDnularni--
turisim ci
nezeu((. Poate incepuseri sd priceapi acea-.tit
si ,,fiii tunetului( care acum stiau ce vor
de la Iissiutsr.upIisuul sSd;tuiapoaacteeafistapisriiaqvoiIaa
,,;i-i incredinleze ci

,rir-rrirea dumnezeiasca. $i udeceancieceilaor- numai pentru slav;t
1rnr'auipnnteluci dSdnuu- spusese
Sai cu gase zile rna
vor gusta moarte, pind ce nu vor vedea
y;c triul Omtilui venind intru slava Sa cereasci. Trebuia
sa le dovedeasci odati mai mult divinitatea, ca si se in-
.redinleze cu adevdrat ci patimile ce-i vor aduce jidovii,
nu-I puteau face sd se abatd din planul proniei lui Dum-
nczeu qi ci suferinta nu-l va pleca in fala iubirii nemi-ir-
rlinite pentru lume.
Luind cu Sine pe Petru, pe Iacov si pe Ioan fratele
lui, Iisus se retrage pe muntele Taborului. tr muntele din
t:Lrlmea cdruia Iisus face cele mai sublime popasuri in
viala Sa. Aici, pe o asemenea culme, s*a lAsat sa fle ispi-
tit de diavol in preajma inceputului activitalii Sale. De
rici, din ,,muntele fericirilor(( impartageqte fericirea ce-
ruiui in razA de lumini dumnezeiascS. celor ce, luindu-;i
('rucea, aveau sd-i urmeze. E muntele SchirrbArii la l-a{a,
din culmea cdruia slova divina pilpiie in liclriri de dia-
mant, cuprinzind cerul pi pdmintul, ca o chemare sim-
bolicd a iubirii Sale ce se rdsfringe deasupra noastrd, ca

un intins nemd.rginit.

Departe de lume, departe qi de ucenicii Sai, nu alege
decit pe dPdeeo-etirrufrcal-r{eia-pctaarecgaiardveee--iaacsesdrtuinssgeearAleL,pudeieCiene'sdnteeorc,trruaeipiinuoptriinirrl-iii-,
si pe cei
sa ;eada

159

!ie, Ispre"aceal raesuopvraiscaeul,ocrala_ltoericseemevinrefiui.,' o- clomnie a poporului .J.,,,,:,rtr.nianrsguinsei aDuIomrdnaezneuuiu, i:ci.n,AdceastraosetsitteaFceiulelahg'iIecurrviuinbtiet *de
iui

tDrirqd,qgryieu,llD_oilu,uluTfugiDrTil.i:riDre-a.nqc9retna,oMrVlnasDrr'aa,i.taI:ttgrniue_I.d-r$cr1ti]e;aenn.zso"srtac,g!ii$n.ztniuiacdoin,ruupjeep]ssteshiuaSdrrpe,livoe-alirrsuugllsaeoriab:l,ueieslouizciulriruirnccuenaeuiiieFflssilneaueguse.iilcsgaeesiadnrtipulhMig.ei,ui:emir,iiir_llcldmiriiss,uruoeof^mua.ioaV\tatiSiienibtbia.ssr,iraiucei-.ndtttneigcDgnemvepdvcnluatcolaaauei9ehaiapcnlauiscazmgbicsiptriauEAduutc,meiMiadintinf-la-ranlzisouMtVecaieenlrtanrdeiuazaiearsenevoctcnpoertiaei'foiei-aciutsiqeu!eeslelmIi",peiecltil}tts,ud.;ionaoiFieetuttnaiLEriIapli.ar:,rraiiras"d,'.ubuianmeirLtt,"etcrrI,"eadiei,AuelipeiaooA(qi:onlosemb.c;1aienuacsJime;e.,uOtte;nituuiisis,uren;ienfeodsaesutaimiaanV,tcennca,casvaoDilcieeatu;urar;Azesuif"lidpirrmiifaiiniFJ,riesiat_ri.p-pasinM.o-eiui{l'le1ueur"e"aseIgra"or'aiatnmrillzolrlni"niLiu-sns-testM"ii"en!oc-u,bunuuiei1iiiluuiroOsero.l"i",;-9ll;,l("saursitis.izgsauiclt;;tp-aiiiuo.ui:tcronirli*i;uudrs"__.iei_,_a_,-*;.li l,( 'rcesta sI5is-uI sas_cu-itarliii6ip6.inAu-se nourui 9i impr5gtiindu-se
taboricd, avea sA luminize pe tot omul in CaG, A;;;;: Iar
s:.fliln:tiiri.lVoiralpaeSntar,uapdluecniintudculi-niebainseatespEiriitimuaplddr.:tiqinOu_i narui a rostit, ca un indemn c5tre inleJ'epciune qi
tgsd{Jifsrnliauhieusrv-aetpnjsecr-StlsreyeiAulaaoc.rpdhiruLnsrilniniiumu.innitSnmcmdiubo_idiaaanaiue.ndsrveic,etdieeurirnacne,iaptca,arrarulesinlanccladalaaasuecg.uifreleiae,ealalaef!plaai;abnrreises,idoerliivu,mmsarecmia.seamraassntnsirebenfeleiuramodinfcmniietuligicunniaz"neeee{ialarraaaiIetbl,izcaiictieohunassliavpc"vgsirdidirinenpineAtleji{iueurneroiilnpt,ioiuirr"llcpi\oau*4i""e.simoio"utt,i.uausrriipe"initljireif"ei"i,u.i*airi*rn"rdrmi;g*enipi_."uaar,_"i__l.,"t -lrrrrrin:r perltru ttoi, ,,sd nu spunb nirnAnui, pind ce FiuI
DdmpeauipmrrNcainndgoedeuzsugedrt-euunn.leqiii-lalnismedpdbsirrruiadtuiacleis5ialcezdi6ns,tiurnpf-leoettopumarluataainnulptnilelettrrrs-aiiiotnumsdccaihenieneamdalebaanirrt,;eaclicllau;e;lt;in1;nudei
rrroclestie
t )nrului nu va invia din rnorli(l

,,O^ Anpoousitodolivi apdrivdesac_ducmunsepzaeiimriidluEii mai apoi cu bucurie,
Iisus(, a goptit petru.
Le-o aritase acum Iisus pe muntele
Hermonuiul gi o spu_

1,60 !l - Elflus dln Nazarc!

Sclav al bogdliei, rob al in'irnii Eini intov{riavjbediteciuipssulfldee-
lrLl, devine dugman al tuturor, cdci
nu-l fula.
rncredere Ei teamb de a ;i nici siegi, se da-
lui Dumnezeu
Neputind sluji nici
lrricste cu prisosin!5 iui Matnona gi jocului dracesc ce*i
llrirninti mintea in sunetul sinistru al aurului. Priminci
:rurul gi renunlind la cele ale sufletului, iqi creeazd o im-
BOGAT $I SARAC plr;1!ie de egoism, de iubire putredi gi bolnavd, renun-
tinci pentru totdeauna la Cer gi la impdra{ia iui Iisus.
si:icin s-.u Cuvintele lui Iisus: ,,ce-i foloseEte omului daci do-
ffi l;:lti,::, .:t'; 'iscut. odatd, a;.r lrindeste lumea Ei-Ei pierde sufletul((, sint cuvinte care
nu-l privesc pe eI si care nu-i rascolesc sufletui.
iij
f&u$"ql i;in:nrit:dodil1ieaefsiizb:sfi1ingnligvutj"etidScrinu.Fni"lc:.antpjid$i.iuner"ocrcu,e.ctifai.ru&,trdniarrirclidseire-utmeaidrpamaoaliD.pe"n"aivi":iumlt-pcs?:ueaaniti.'ilaadisteA::niriu,,f:dD,it"t,:ri:c!asreursl"i"lueeor.a,.iqilfiX-pcan'riLinmbi:tritu!lcra,ipi,1;5rinrl.i_t"rJeieaui"eq.,l;ril-,.or.oc;uN_ric*d",;s;d-maumge;_rcdigfipr;i,ec"ir.?Jri;;;ucrl;ieaiuef:iml""_o_a-f;Jar"'r;;;"iu"rn"er,.;i^udi1"n$'ift'e;i"".efcaj"irfr_iii"a.i-;'uiris"us;opi"l,unaagg.'Tuipssilrsefpe",icoiadmedi_.aeucrufsuectamtahfop;ae.niincis:"titraai,n_uuininoaJmdradrppadejfie"ctaiepnrm.ul.a"raiafdB5iea:c^rcnmmecriraa;cenira_lncdunaa-riur,ziine-trulta_j_.:t,iirf Nu cunoagte decit banul, nu aude decit sunetul lui qi
nu se simte decit pe sine. Dincolo de e1, nu se gasqte
nimic, nici sufletul s5u si. nici Dumnezeu.
Sard.cia, dacA e caLlza mizeriei, e in acela;i timp qi
lzvorr-tl muilumirii gi al fericirii. Renun{ind la ceea ce
nu-i aparline, se mullumegte cu ceea ce are. Nu rivneqte
ia bunul aproapelui, cdci qtie e pdcat. Cu inima plini
ci
sceioelaicrgerielegddpinseelsagtetEeci tenaidrddiaerejsdpueifilec;dtieanDseucdmdrendpeefzi,eaup,enscutaersesedfardaceceiscssuii rbraiorjsgaaarilAni,
falaTl-iippssaeiqEi i de a nu se ldsa ademenit in,fa!a ispitei.
renunlarea ii. indeamnb
sufletr'tt ti tt52lia.qcd
spre cerul imparaliei lui Iisus, intr-o continul rivnire,
o"-i fa"e sd uite greutdlile vielii si amdrdciunile zllei'
;Aili:t'ls;tmrue:"uliba,rupi"iclnrt""ueCrtt1laer,utee:i-rtn,tjaagr,ol1uutlisl,rnnspl"rnsuifrsai-idsicfir1oescliiruarperaniilr.eciiussicupinieiranmalegai.ti'aipmL.tsisedI.suni."sleiNrfd.st;t.o-arefueuceaccueftrul-utioeinicici_'rlJliai"neiite,i*[iapn;Uus;"i;tuin""",o;fp,i',"i;"i.tir"l'1,J;ia;rqi"1;,p."i;;,,iici;"'"i",".lr;_a_r.i.-a*rp"af,uuoLnsfocrnru".uut,u.riefrr"rvrli"auebiaetti"riitarc..uA"l"csdrel""iilEuet,ea,cicll"lgdc:icsst,ciacdt,sociiru;rteeom,ur,mpniiescsii_ji,e_ii* Desivirgirea ceie siricie complet5: numai astfel omul
nu se mai simte legat de tina grijilor lumeqti' ,,De vrei
asncpsur-eiig'rna---sarluiIren{sclimimhnamiiiiunmrlnieleungiia-iAmcteaessu9ic-acciiA-va.tzmudrEiretuiautcsnsiri.oiiacvttebutnere"luodespsale.unipn"c.fout.it,ieaa"riip.cr-s-drur-"a1elHra.iio;.liti#fra.""*;Jsu"H;""e;'-Li;;r;riipI;nmt""ulu;'rfcia,uca..r_.reilNa;oSf;uur"i.a;tir;oilns;it-aviuijmniisscieeuteav:rs:rriclet;ocdr:a-a_rl igdsnh[ieveafiilnziiedpd*Meesniehtmrvugierigrpvgiteei,-rifvedicniop{dbiuueinnnedceieaIcisaoouimm,sioumtailnupriiiar:iunrCtleuoceimcrbeuoolraoig(r(rda.tsIidianraitiarc'ciF,sevf-raauutnruri--,l
oomoaie pe caie molia nu o mai roade, tilharul nu o mai
cfcuoigrnt5Eilgo,aa9irrneiadanevu4oa-dasrensevutrv6lia,rlauaitmcei oipIlociusotuvminasoafpriineqfincAiitoirrnuidimapdtradee,!sv:ciovfim,aicrsEiptai5rricre(d{oa'llioaoumlnudiueIliuseiusstse'i
Ill in cel mai sdrac locaE din lume'
si-ngur se ndscuse scopul omului in via{i, ci ele rimin

Buiturile nu sint
cele mai potrivnice mijloace cu care se poate acoperi o
lipsd a aproapelui, se poate indestula o famiiie nevoiaqd,
sau vincleca copilul vreunei vdduve. Nlizeria qi iipsa se
162 cuibdresc pretutindeni. N{enirea bog5{iei 9i a bogaliior

163

didrcbleneaireinsd-an-ctcvegecpodrmilteiigiuoranmnilirifdueierdlredtoeausmrEmiu.raurivofnInlearurteaIrrenuirirngr,eaiictnlncceeieiaiver.lneeJcer.sieiaccgiad,di_,rhlnteloeseai-caer*gaianaua.apria;c,Sn";tuplalaelrm.i"l;a.ef""po"tg;birrai#e.Jo--i;g-"niIiiI"AaciLe_inil.iiti.atginomeou"nrspg,ilt;niraanu_girrajaeiimirnoaiesliiia-e,a-u;o_c-;as'oj-aii;lpnipc:tdeicao,rrij,_,.ii margini. In noi e fericirea veEnicS, aEa cllln e gi osinda
ctcrn5. Aurul nu poate folosi nimic dincolo, aEa cum
n-a folosit aici celor doi cdl5tori rat5cili in pustitt: la
r-imbra unui palinier gisesc o traistA. lVlerinde nu nai.
;rveau; credeau cd vor gdsi intr-insa ceva mincare. O dr:s-
facnrd cu nestdpinit5 grabd, in nidejdea cir vor gasi
hrand. Din nefericiie, ea nu era plina decit cu aur, iar
aurul nu tre ajutd cu nimic gi murira tinga eI.
\trer.liereBaiouagi catertiaususl tsna:,e,,mpunriiidonescteiavsrteeqi sAracul Lazi,r i:rezintii nepotri_ Bogdliar sd nu lnginefeze pe nimeni, ci sd trezeascd su-
fleiul cdtre o chemare spirituaia sirre cele ale Cerului.
voastrid(. se ilustreaza atit Ce viu cuvin_ Saracia sd nu iniristeze sau sd ruqineze pe nimeni, ci sd

comoara voastri, acolo e ,gi inima

grggpdeceacer3rteiuuSalar.glLcauiierg.iran,clniehcaa_savurssu.ol,acfiBiene_iLrrobr,ai-nslosrnzitiganeaiairrulnveatfuiscmgi_f"uuiuI.dauli,_irp.i.-canflLi-iaMnuUarr.zcuandalarrjuneiu.nilunq{b,usilu,semdbcsLeeieatin,iznendpaiu'urceJmriaroacrad.rflisoari,edscrit"iuicrIp"iiflieli'inrpJiimdi'i;ie;r.li6et*au! rnl;j;iri;-nilice__r apropie pe om tct rnai mult de Dumnezeu. Si una qi alta
pgsazauiistis,tatArgradii.iiig-iencmraieni'dtatuieeserrtipiaailcpta(drs(er..at:ierprLeaiodaapiizscezsicisnldiAr:d,b,bu,lo,iprs"mga_ada_igbrrtginiuainol,iti-ngcli-ictAfpirli_ncLfiraiidr,"rul;r",ita"-;i;n.;"i;r.;'m;"";"r,o1aietnrlr;mua;cs;i_hin;inntittn"auiciumtrhl.ifeilinuifsiuiiic.;i;.;;iAi,,n;taui;vnv;dac_-i sint darurile Lui, pe care urmeazd s5 le intrebuinldrn
pmocoinlithurninvaaittterruoppsrutiluelurjiuilordirindcceioivlboinodgeeilpiemensotpariurrtietul.ina$lidsi ,tuecnaoamsoguaifrldaelttiunaltsicieinEr,ti
care nu se impulineaz5, comoard de care furul nu se
apropie si pe care. rnolia,n-o roade.
se cSuAibradcreiascs*varinjrdnsacu; tinocclaatsdacoumoumluui,l.inNtuenvoeicleindEui -mi izzielerilae
gvrieija{iidEei tu,Iburinclu-i linigtea sufletu}tti. Grija de
copii gi mai ales grija de a potoii foarnea, rnas5,

iI in-
tristeazi Ei nu de puline ori, in loc de cea mai tdct"ttd
resemnare, rAzvriltirea cea mai hidoasa igi face loc.
Bogatul igi mingiie pintecul sItul, inciudat oarecum
c5. nu poate mistui totul. N-are poftd de mincare, deqi
ssprtaeaee.uslscttDtue;de,ea.iatr:rolrriaas"Atpteebfvcr-lroiiamaaicascliatmitueamnnc:,ueol iamiign,ictcsarrediieiits"nn:*ncri-t,ol*,rvfpinirnuogicnllairee"rgtv,ri"i.soia(,aii,di-*pirir:a'r"_LaartuipctaurAuEm.tti.i,uenf"t";e"c;"f,ir;i:1*"jcAa"id-i"r'ai.;;n;_;l"r".rv"i"i.iea"l.S,ti*a;:i iire atitea bunatSti pe tnasd. Uitd cA sint Ei allii care au
rvmAPnsmnobruoioo.irr,tDrr_olAaeme{virrin-ta.tioruinid_smnsc,:reaua,npitn;N:,cpuucvaa,siluiln,enasiadcdacistaridara6apcesij(asqrida.ciecndaceAu1daieetclpobuetIalteaieredgrt_Macrardcldenli?iteuonnoii,mt*mibtdasueseoietej(eie;v(egu.uAcgavsa,sdbitoieceiruirandria,lgeci:usvana^ppii,msap,"ourmeagrocneogcvgdis,ei*ftruiiee:e.s.c_(r-ft,auiiu,tin$laenm;nuid"uvoup;aatiipa;dnpcdaelrrrcadiosAihn;jcysptc;uetdcoa;i*iln,ti;itnisnnd,sesatcr,ci*v1eioii_n"ail;gf.otuf;r"di"adt."drr;psit.di,en;ei.".:- foamFreur-n.osdapr rnil-eajusciecsudrarttdinisnactiesf.a.c.lie se gdseqte in aju-
torarea nenorocitirlui. O cere dragostea pentru aprcape,
164 o cere inima noas;trA, o cere nizuinla sufletului nostru
sprer cele ceregti. Stra-iduin{a de a alina sr-rferinla cuiva ;i
a uEura existen[a ce]ui cbiclit vaideqte m5rinimia inimii
crtrlaurrinietl;Satipejrnoisambpaecilrupniei.nnl'it4eilzgnecacpterdlienemfd,auapriet.airesrcaouanadsleteuleidaiu,urbleairsriiiinadslei ajuto-
sd pa-

seme-
nului gi convingerea cd in ceruri primeqte rdsplatd chiar
pentru cele'rnai mici fapte, se inlelege ca duiogia in fala
durerilor Lllrlane rdmine o valoare eternd, cdci alinind
durerea aproapelui dai dovadi de cea mai cregtineascd
faptd de abnegalie gi mild. E inila sarnarineanr.rlui care
paraseazd Ei vindeca rinile cdlStorului jefuit de tilhari
pe drumul Ierichonului.

165

tcflpgsl.ga1:avpibesurviins5oeab,ln1crtan.1qtccurploopctu'ereee:saiuiuieee::tuic:inpegrs'uir^leitilGng:*.lmiesniiminiuiealeeipn:irnturcrDoacndaso1niniriAiir{tirgieganfsrbreinrnvcvujlefauiiimlayd"uiedidon,,evffeueir1nedstlfga,uaadmeaamneautrrriiariblPslsa.ationl,ei.neip,anndeaciustsberacidtcia.eireclaamdecaaecddInnnsr"uuctoeiriilesudtf,auso'cgvtstiiuuu,ia,uruarnisesnocapi1nil.iaiauetiniic-nurl9nt{udoiarf,l_to:nru,eoetcselaaSruiistirrrc"Vpevecsaic,nosaeciemnrionrnlnue6a:i.lsnnca-_rvtuuncpvsncaleaiaurntiletuulneieiuriranincarmeupseirvhtar;rmei?e,oreoirnvriednttuilg'irp.ilridr.npeeiiccc"si'ribuetiiro"st,,tntmbnat,iagnttreanhAozlaacrnoliumre-ufauereaiiiosadpetied-r,ctainscfia.gp"a'ovtb.rr"aiiiraencaanSi{geieoirn"rniritiipunl.da(oii'pnutoeti"ilrmr,i.nteni..ceo.uoiui,eatc,ei"dtcsriiacariTvls-e.fnioriniaf-Aelf"rria,"nrpi-nt,ie.ciiat"uD',fa"a-ptinn"iuet,JIo."aie;."t"c.cJa-p*i;oee"Jci1ituiri*en""gr""uiiaene1el,ep";oi*"zar';ut;g"ii;,iI"nhriur.lpJl;tc;?i;oiJ.irj^.tj;il"leeuoin".ui-*e-ni;eei"--.'"rJr.nJiarb;;ii;'r"iilgf"ti"e.;""dlrJiiru",";";aU"qe.l";iurl;utarfj;;r;i#";riii"iciif'"t."aej"a,"_.tN;;piiioi.";ip!,.apr"'';:_r";c--;i'"TC,atipc'r*"l.""o^;jieeJel;ea"ie""t.,"i."ine'c';1upolgt,"f;s'i'i!di.a.i;r:""rerrac;fv"n"oi;n;oas"scrc,i__ziic5d:itinor"rcrtpcne"oiaeiviiilauIegeneronnt,ru.",iufuntrou;_rdci_stsdlfe,o"ain"iuenifi:none"coiabe;.eae,dauui'l6lg,ia',a*reei"liitrlnpott;renlotusn1r(li;pec"lul'ctefaitun;.At;lg,i"gccnpofaiad;rS.iun;;zr"ttnu;ii;.l;le.sl"rics;eitte"ai,lil.i{a:i.ri;af',rer"rep"a"id;dn;;ev;vainstel"1pvlda:rdiH.taJe;aeeeiritebi-riaieia.siaaiaperiiis"gi;,i,';cstrtu,nuitimr,p:rv#;itef;nrueee;td""in,c;aac;iea;"ori;mnir"nel1nr;o,,;s'ev;'uland,idzd"arg;tiaj"t:cau"nrrudailalrJ'i"tn^seiu:iililitD_eui;l_,n-atasiinnidAa_sp__I"n_int;ie,_dt_i,r_eti,-ii IMPARATIA LUI IISUS

166 mpdrilia hf ea nll e din lurnca aceasta(',
spllnea lisns adesca ucei-ricilor Sii ;i nrr,nl-
limii cle noroade, ale cirrcr sulletc privcati
dincolo de orizontul sirlnrt al {riim?ntdrilor
si nevoilor vietii.
tatt,,,ins-iliupnlrdeteialisl,ufesa, nu e djn lumea
c;ici pirmintr-rl aceas-
nu a f ost clat snb

toate aspectele sale vitaie d-e a ajunge acolo, onir-rlui ca

scop in viala, ci ca mijloc in impiirl-

iia cerurilor.

Iisus vorbea aclesed cu ucenicii Sdi, ca 1i cu gioatele
c;rre-l urilralr, clespre impirratia cernlui, lle ciire, unii din

ci, nein{elegind-o in adevdrata ei realitate, o binuiau cil
r-r domnie a popor'rlui evreu deasupra celorlalte ncamut'i.

,,Fiii tunetrilui((, ii cer sir stea Ce-a dreapta ;i cle-a
stinqa Lui, iar Simon Petru, cere si fie ales ca mai mare
in rindul ucenicilor, biinuind poate ci lisus vrea si in-
tem-eieze o imparir{ie pdminteasci.
In{elegerea aceasta nu trebr-rie si mire pe nimeni, gtiut
jfriirni dDucmi naepzeous,toclliei cciat evrei, nu puteau concepe impirit{ia

ca ceva lurnesc, care avea si-i scitpe
de asupririle dirr r-rltirna vreme in care se girseau. Pe cle
alisltuirsp*artreepiurceizaeisnmiausl i-ntezina contrast cu noua lege a lui
cea mai
pr-rri a negzrtivisrnu-
iui si a unei spiriruaiitiili cu un orizonL :rtit de inchis,
itnecneliracriunld"cteortuulsuii sA rirrrinii deiisupra popoarelor plenipo-
pentru stipinirea pamintului.
Din aceea;i dragoste cu care a stiut totdeauna sa pri-
t'eascd pe cei din jurul Sdu, Iisus descifreazi tuturor
taina impiritiei Saie in parabole ce vor strdbate veacu-
riie si lumea, adeverindu-se odati mai mr,rlt c:i ,,cerul
si pdmintr-rl vor trece, dar cuvinte)e Sale, nu".
Ptrine de adev5r si spuse intr-o formii sublimd, para-
boiele asupra imparaliei cerului imbrac5 intr-una din

167

;rcd:nie1nils.ce.oi,cl,mo.;ui,1-al lrioitmrf*rinipumadproreaisaisimseceai _isflruacatmecrl,ci"ni,p'iAi;rtra";ebiua;o;rl;itit""airuJ.tle'.'cD*a,eicnrvputi.arerurrtfiisei,icpsdn"ceoa_ianst"tt-rrdree"1ii':urdere-i yrrind6 intregul ansamblu al cerului, in nddejdea cuce-
ri rii paradisului. Cele zece fecioare, voiau sa intimpine
dcmancciioecsnnaespccdiPacreonurrllicnoiiintnnneutcdaderplee-rtcooidanr,icernnetnuooefeaarvcfcircarinhteemiesrir.eesrneee^nfircrcaiaifuirsrtse{nd"urdiu*dsafdurc"neis^,go"di"1saiiiq"nda"vUc"coioJlavrnt'riol;ural;irp;ii.Jr;",ncve"ri*p,.a*"e:anilimtior"tiarutii;ci*lrinn:1n*aoe";vlab.eilrnurlN;eej;tfiu;agitarrir;aini,i.;m,ert;u_prrion,ilun.uraAbtsirre"rdtr"loS_eeit in miez de noapte pe mire. Candelele lor erau aprinse,
r*a=t*r,sloagreuatu,loprrina-timit ad^eginuin, rseinrnal,tl1e.,pa"rainlrontc:tiieesi"tri.pia,irglfiiipi.r.i,nSi;ni_; rl;rr untdeler:nn; ce!'a mai muit, nlr aveau decit cinci
,lin ele, ca fecioare In{etrepte. Dar mirele intirziind, au
ii i'';'il;";;:Ei,fftiHtt#:"r.$t?,.;:1" "ui' "'i"Jl ".ui ;rr lormit toate.
a-auz,,iItatgAlasmr,irrl emleulvliinn'eri.i iegifi intru intimpinarea 1uir6,
cndcun"iimhnniu"uonneiacnrrI*ltneslnmuoi':Vtlrsto,eaprlyaltopeeirce_et,dendasaldetEeci"rrrti.eviicceein.ifvcdniuczanaopriheantaornuiptrdpSatiaiom"eeon'crabigrirnreo.cicplnitiliranarnunnrez_irastdcitru.aalneuiuo.nciiuttnanlmr,l,eooeif{,..siti,e-a,ecdsu,,tAs;acatc"i;snt;ja"",ea;J"efc;r(a-ii.-l#fn^,erel,p";_r-"rli,;n-.nlp,ioi;i;nri"itc;';r*uui.'f;;l;_iu.rrl;;i*;;rrutl;'"""tj:o!r:;nii"r';,i,;t1e."n"?r_-"'"iai,"de"tita'zoz'"i".i"ueeif"1i,prnii,u-rnrt,rodiii,eirmir,*,ererc,r*oitgaen;triiantfiA"rrgciio;-iiic:rtrilpi;u.ieie-nl't.*ireliel*arirup;imiebrtraaiiC'niuniai,lspic-oeuil,ec*suaeMrr.riausni"llpeo*tleiicrulai;roe5_e.i. :;
care-i ie;ise in cale. Fecioarele
;;^ *;il1cI1oglggxc16,ue.rCirhi8hnnlls-lil.dliergrCt*n"mtanDsscluisa-iirreeluonaial'v-e*mirrD,ag,iaanaoosridnnert-o'iiopensulrnmoaarr.zdiimcaitlcecrisicionrvttuavuicla.ntrer!,iirf'-1uicCncicitcii;railntni.lemiia;ininvrri,intfe.unr:caiisiri'siiial.oiiCirztcsurzif,criiitrc,urrSc;ueuu.rrnqcrrj:rrliciiear*.rina"riliregl*ta,Oe"ila;'reg.li;oiu,cpot.,n"rorunerort;"ii"-inl;fafn-rosg.rc-uui'.i"c^r,id",l;friru;"irr"etdzjo,r;ioie;ic,ob.lc*u-"cjl;e:.i;ui;ule;lo,;rlen,;tn"C.drf_-r*e,et"iIi,n.ri.rtcuicrii,oundrnritreor"r"ui"nt.nc,aC"tts,mrcp*c,r,,piue"i,pt,.oa,raicv,lr.i-rcifilirii6i!lcriruututc,"ru:.,r.ts.,.,r;iu"stl"it-.ia:,nrrviili6Eei,r.'!r,n,c,'rcar|livririoocrnr,'rzarn|eulu,crl1[eSen'u1s_a\ac._r__-il irrrrrfrenltedp, tieniqtiimimppcoed<felbciiroaarcealenCneelebluenEe ipirnivtreaarud cu eI la
cu deznS-
rlcjde, cuprinse de lacrimi, in intunericul nop{ii de

;rfar5.

sraasiePpaclirilatiiebodcliavinintcaei,la,tncrealilrioergsi-eucnsutvtiaipnliaennuatlc-cealurdeiaeizmcvadprlauerieteinmsilsmutgeuirlluotdLr
llricepere gi dreapta credinlA, incearcd inmullirea daru-
rilor lui Dumnezeu. Adevirrata folosire a lor, aduce bine-
ccuiovainstia, rpeeastleuip,uslpinueniandi ufo-is: t,,cBreindein, csilouagsdi, buni qi credin-

peste multe te
voi pune; intra intru bucuria Domnului tdu""
Rdutatea, lenea, indaritnicia gi impotrivirea celui ce
primise numai un talant pe care-l ascunde in pimint,
atrage ura stdpinului qi pedeapsa aruncdrii in intuneri-
cul cel mai dinafari, unde va fi plingerea ;i scri;nirea
dintilor.
Drahma pierdutd,"in ciutarea cdreia se rdscole;te o
casi, sau oaia rdticitii dupi care pdstorul aleargd cu atlta
dorin!5 de a o gisi, rdmine simbolul permanent ai dra-
gostei lui Dumnezeu pentru om, pe care incearcA si-X
aduci Si s5-tr pdstreze in staulul imparaliei Sale.
Pline de adevirati iubire a Creatorului pentru crea-,.
turile SaIe, parabolele infdli;eazi astfel intreaga dramd
a Cerului care-gi cireamd pS,mintul alaturi de iumina se-
raficd gi de ingerii lui Durnnezeu . .

imb,i,eImtoprdcruavliaintMeieealuniutriessutse, din lumea aceastat(, rdsun5
ca o chemare eternl a sufle-
telor noastre spre cerul nddejdilor de miinq fi'rd durere

gi fdra suspin.
,,lmpdr5{ia Mea nu este din lumea aceasta(r, risund
ca un ecou cuvintele Sale strabatind veacurile, purtind
nostalgia paradisului qi trezindu-ne sufietele spre adevd-
rata fericire gi mingiiere a necunoscutului de miine.

169

Lpidvlosiunu,ielrarmin_bbifnDuloaIiinnisolseluoudttiupei,rsiuesaas.cilbnrntatnirceu,-lieerprlisdeferpipicemibnaiorneeilcdlruagfrarbmieiiitianoneteedrltoscraelnciuardiuzrdt-ienan.iisrnetaeluca'adlraofilsliaareiponaflciieeuenicccsriaflituersc-ucut-failuiirnne,eitdtitDciiiennadiimlvirdoirviicnunariininitu-tdeleacneemreteaieaaiisnacialrl',o_du'ilri*cermmppa_uraacdpplsasiaineivrtuiuraciin,iesol{fueui_itlaaoiiab,i FtrCIOARA IvIARIA
iro
osaucflheimtulqpi Alinnac,lemcihrendiliinplaesctei mirsurd, dar cu
Dumnezetl
nu

it-raimpitae.aesuitlt,impreivleearra-rzaeppursinutlrseoacureploulie.lecatreem-q-i
plului din Ierusalim.
Ce tristii e casa {irii copii! in-

trcrr-rpse ticerea intr-un tirziu Ana.

-- Casa firra copii nu e decit blestemul lul Dumnezeu,
pragul birtri-
rirspunse cr.rviosul troachim, ajuns aclrm rn

rr eti i. Se vecle ci sintern uitali
ducem birtrine{ea in tris-
a" -O.rtmrairleirr"in" d.otiiasloii,rtIio{iascihi inme'
ltC-re-ih!,'es1e,irc;cil;"ra;iop,inntiu"ettriaur-iois, tccasauelspi ilrediP^nesuzasiantuiecqn.iouirnifniItlracetntuctoiimas-cpiuiirtleeingicanalgiriub-sputeecu"cr1uia:vllo'p:$a]il-l

Frrr'ce-oeiriooc"n$qiiiou;tii;aali;o"Ir-cira"ii.iunpn}lrcilre"cliarnmrsilza,iirr,n,"9ue.ciinnagienrireiaeiiloiolsncsreuizoliinnmnetcebiutvpenniutnoprt-eosrlnilcvi",racr-tiocsinipeancrilfldhe,eipipiA'otsiinanifiatbtnreuetnecaciugrusvraiecadurf-neecuapuriell--rt

v-iritiin"tn-nia.a"rt-auiucstp"iap"aMtafn"quJiotlltpeau",niei.if.dr.lneiuiifeavccbslmiudhiuf1teli"inionv2nnifi{iariiairten:,icguretncfneFaiihitricaede,iDi,inocum,ctiorapinoiln:npatmiae{aldiiieirnauranirctcmali"eueio-tMtnumi"{-in.isl-ai9ujpculcriiiilotriiauiioavpii;lhmediuipfiddesuierpdreecuandeoilintzeinpraaiscsehscrteceeuehejpoa'itlrtnm;uacuMiactusvai'taeiniidrAsrmveidnluteosieiebtpaieernnroi;'muptuiiilmv'elcpadmaana-elelatuguanrrirnl]a-nviuunraaiimiiineeqtiirnanitcelfleea,i-ti-'-ii

1.7 1

naciicrnneiuatcvarrpIdeecTanozaafi-ttdmussiropetrtuacedprlgatiuimeui.jdidimireandenguvseoeegatdapaasrdrErtme-eciuasmiiiiguuinsadardnsguicnl,neceefeaal,iolesriiecdFidtt_uv:uueaodiolccecsaviiFoneucnaeadfi,tlrcreaoaioisntodseeMaut"ttriiecri_atieaeatfoi.riI,umicu-dailu"ieinmip(dee,;geii;svinltpn#arlpaeertsr;ivicea"nnuiueftlaif"!tei$ii;*sr"iiia;ec';"ni"ni;i-irl-illie;idnp;iiii.a_;dii#","rp;".si;;eti {'utrernurari qi magii de la Rdsdrit se inchinarS, aducin-
rlrr*i daruri impdriteqti: aur, smirnd gi tdmiie.

Singur Irod se temea cd noul lmparat ii va lua im-
prirllia vremelniciei sale. Vestea nagterii lui Iisus il chi-
rrlretrrieaazitugtiunrooar ppteruEniciinlornecbuugniiandmuilnvieicilesaalne,cpAoprurninctireucei-i
fi ucis
va lEui iIisIiussu.s, qi ipnoparteimEeijdaieF. eTceioaamraeicMd aurciiagaaEldiitulurii
rlc. Via{a
bitrinul Iosif, era
,,Bucur5-te cea pline de dar Maria, Domnul este cu -lrod vor afla de ei si le va ucide Pruncul i! intristara

tine((. peste mdsuri, mai ales cind se gtiau atit de singuri gi

Msisttl.ilnppr-nunoai"-trar1giiiii-.anceharn,,"voiOE,ie1_ussaFaidirc_craifnnaineusaeticpc,dl-einmrtlcueedviaiitmspnuaoeie.mpssMudgliitDedi.ldmle:auaacsefe,iriadalierpiiuiulcinDsrtiduralrnuasamtedcineu'isnDfcseudihipauifuaioeinoel,ur,ssaefiE.mtncFlti-ei,rt.a-aciiou,e:dpinsuSnrisc,innvuearrngajfieiicoilouaifrneun;nariasnrseitet-"upreiiundaifre"cl-fulu,atee;a"uigbr;tirafrTm-liet;eoieiui"""mp;";a".md?i;gi.i"iv";uin_u".;;epin;-liJ'iju;"s-"rgufi"i;D'*iitu"e^-ilei;"uruiO"p"ra,-;ubmbi"dr.;,;u,i;"^Amniand,"asl"-a,;erfte,"i-;'.Ornf;z1ei;atisie"netm^o,'1u_tturui;zo"lenqd;."uflaH-aad"rpi"d'm(Ict"ru.o"uaFrdc:id"i_esrerelsfs.idcsie.ta"'enfifie_;e#ot;,aoi;'fasa;-;""riaeo*nr;ucfi7are;m;rd,_-a:i cie pdrdsifi.
MDcdgah.tuiainenummDra,nnpdEecaea,tirzeraaelteacuefluuduai,cmirDedocIiauuasFbmummesasnceuraeibnHofrzlaieareleoitrstu,darut,oettlrMos"e-p.auNbaUtreur"aniiais-aiarciesrsnd-ilantft$1rotafniuic-ie.;uc;,;t;u'u;poi';"utEiDmto;iin;utadu;fma"erie..ni"inenn;cz-ereidevluu#domesi;ar'eie;r;lidurineei
Peste noapte, ingerul Domnului, se'ardtd din nou in
,,$i ingerul pleci de Ia ea(. vdiesr,esapuinlbeirninimduil-eIe teama qi sddind tot mai adinc incre-
,,Iosife, ia Dumnezeu nu-i poate pirAsi.
f^a_r6_DparirhualncdreindinplinetieicgeileimF.pelciinoiarleai. vreme fructul zamislit aceasta chiar, lor cd pleaci in noaptea
sBfd$,d_eieesultceaI^lIenilpntechgeu,eed,n-plmrom.ilnpiaiiunpdplcaidumrtieelripbaiaatnautautalruvtadcrzrleev6Ipcemmupruateiipinz6idfdnil(ieor,,saadrlsiDftniriatleuaodcnturceueoilnrmugamslispbtdedtDereirreioaans,imdfnaicmcncpirenuaraneidirmIiagnDseciacnoteaea;resrnrruaupcenl[ddielsnossriaueornt.or._a-irnisci"fiiaunrdalstutia_ea-l pe Maria, qi pe Frunc gi cSlduzi pe tine gi
Egipt. Domnul te va
in
pe ai tdi66.

Prin fuga in Egipt, asemenea unor furi urmdrili de
justitia oamenilor, calvarul lui lisus, aliituri de durerea
Fecioarei, incepe qi va culmina cu dranja de pe mun*
tele Goigotei, unde Maica Sa sfigiatb de durere, va privi
de departe cum Iosif din il
pune in mormlnt de piatri. Arimateia 9i Nicodem vor

sd Potrivit ipnrefsieccriapr{eiunainlorlamoIezaruicsea,liemvrseiii erau datori
prdznuiasci
se ducd

Fagtele, Cincizecimea gi Ziua Corturilor.
Fecioara Maria, din pietate qi respect fa{i de legea
msgtdoimsziameiedlia, inpaslecueaEacisiItidIsaudIsaerHtuirsiisnatloimvsirsisnetsAoddluitce5e1di2ne aIfiisneuic.sa,Drpeeeacanaltrfeed-le,l
Pagte la Ierusalim.

Plecarea Sa Ia Ierusalim nu corespundea nurnai ma-

joratului religios dupa legea lui Moise, ci ea se. dato-
regte gi unei necesitdli sufleteqti, care apare ca o ma-
nifestare publica a activitalii Sale mesianice.

d{ineeDaaluulipodppettlreezrciiineeir,e-asesIiodnsrtboif6rqctoiraMilcoaarsripiaac,suicnamtoleuvdl-lurdmgciiraleiraedelpsaeigeburvr-rrze;eii
qi conqtiinla impdcat6 cd Ei-au indeplinit cu regulari-

tate cerinfele legii. La cei dintii popasi pe care de obi-
cei pelerinii il fac seara, Iosif qi Maria rdmin mira{i ci
Iisus nu se gdseqte printre cunosculii qi prietenii lor.

172 773

tvtuplItdNiaeijLsinmieupirrilnd_miic{grCianreiiisauiea,lm.lipnudnriGfnaeeeudci-revsamirirdnjaisuF^danqngiafrneniieairriilncgcis$zojcieduoeiiirost,paoitrieaediauilpasaariin!cvtirilmioe,rii,oiip.ntr,arncrereeisua.^tiaiclirI.r;enied-;uscr_lu..r-auifurAnlr{ltisiiez}ioilrI;rod;rivt;.sJasurar-u_uim;n;sad-;mieb.1A;iiiin"r*uflsirig;i";l"uI'Ja"idepusrlri;iep,"sul.et"rsa""ei.ae"teaiflnNciJ"dmreoraaiisinia,t_zdpnAcnar,p"uucteertuIeillis"J-Itvpiee,nid-*;r;apuzili";m";;useuii;-as;,ili;riciel;i_ii,iir"un.ncp_ld-ee 'liri Sfinteie Evanghelii - ;i ultimele pind la ieqirea Sa
ucasuaeicnnnl-lauuntiIvgaimrvsorioluecgiitfrsn,deiiniInqsipoSsvatrgairuuoa;tlrseibnicinllpbneidraumilroddn.eciepe^nattupbeagptseuluaemrr_rEi"uiq."ractuleidlm,;i,rc_i-cehi,npfo"uepe,i,.,e1t,ui,innt.ri_"'-ar"",jrIr"r"leieirri"urttieuier_sspvutare"telimiip"*ila.po;i"pidr"u"l""l"leul;;Ix,iiip.il;prlil;F;.pic;";arri.;iruli
sdd{.qreydai"ssds-#ceeir"urraiadc{^iciitltp1leaoine,.vr_teadrImecrinuslbiiu.tjiilmrnsoe.dciut.lu.iiq_slg^eiuczipiid-mn"-s_d-i-einr-it'iutcnui"iin'rr"ta'maE!u'rlrl-ii-lj':oeOrgrorLr;uii;c"e;ir''irrvdlJt"!rdvefeuraiep,sbicclaIoiiounrriuns,roieictfraa,cqr"aed=iree"rMuimeciairairaniiri_e,l'rr. l r propiv6duire.
ovbattqdLnzgtp_e'uorTul.haiie,ii^aoilini.ireu.cnuS!n,ld_jaBdCtF,Tl"yeddien,Dideru"uni.eaiaieia-dne]r.eilcustdtti_loso.cmdea$uecgaiccrlriulirdiareuendiFidinpariaunmlenitfineeedrr]otar{iaamdMcineuciDgrarcdfrtioel-uiaoeeduqerestiaiaieita,mnps:iauA(cdp,",rqFcit,ldtna.nrrdeiFioiitseoiiieuuaj,isetincMsztnsuTdocttaFcirertueu:odiecdieuatelui-iavaauc?rspcrn,cTpcidriitupauntaneedlaeeeuAprrrutilas,aue"eiilnicnueMMuu"rulndieasp.imuastola".iccrunrigobelteeurvraueRre_edrii*.eitamllaau.os,-ettdlBi,"'ouu,i{,si;e".,llliata;ttiot"hiSqiernsfi"rnlunirr,tue_lt.a.ieiie,lr;a";aset^iI?rp;firmee-Eoun"aulpe,elmiass,"ouirl,cs.-nr,ifi"rmarpfaAan.etd"angcrlugia.apuu"iocnuitdsLpig'pae",s'iome,"aMittudrza,_euciri,pinai-iJ"duc,airrd;""isti"uv"ir;"aerctrund;ireitpcuanl;"."rema.daL"tt"aEierrtoc?tc"asto,".eet;ioreitna;irria,.lld";;sln.reeae?,r_;-,es-.i]ii Simbolul lor rdmine ca o vesnici chemare spre per-
'ti,rirrlrtnlur.bua.onr.iel$nacdi eulim-usincepdrrueeinaruimlnotdonr,daaitnleua9p,f,ialcesepcplateiotarqlialinepdNTucraacuztedadl?reuenitIlead,l,erl9unpiccreiCuuern.ar6eia,Ii,sucus
lq4 r irsta.gi cu darul, Ia Dumnezeu gi Ia oamenii(.

De acum inainte nr-r mai gSsim nici o mArturie in
l,ivanghelii cu privire la Iisus pini la inceputul activi-
l:r!ii Sale publice.
Sporirea in{elepciunii Ei virstei se indeplinegte sub
'v,cerdoetairueainluEi lDouminnzeezsetruarqei sub preluirea oamenilor care
exceplionald, care tninuna pe

rnul{i.
Tot aici avem .si ultima mirtr:rie care ne aminte;te
de bdtrinul lemnar din lrtrazaret.
Tf,cerea desivirqitd ce se intinde asupra lui in timpul
.rctivitdlii mesianice, ne face si credem, fard indoiala,
ca Iosif a murit mai inainte ca Iisus sd fi irnplinit trei-
zeci de ani, cind se boteazd Ei iese in public pentru
propdvdduirea noii Evanghelii.
Fecioara Maria a luat parte aproape tot timpul Ia
activitatea Mintuitoruli-ri. La nunta din Cana Galileia,
r-rnde Iisus sdvirgegte cea dintii minune, preflcind apa
in vin, a spus celor de fa{5: ,,Face!i tot ceea ce va
spune EI(.
Cind Iisus trece prin Betania Elui ieLalnzdtirm, rpuingiamt inde-
indoliite de moartea
Marta qi lVfaria,
tea plind de durere gi credinla gasegte un ecou adinc in
inima Fecioarei. Iisus o inlelege, sufletul i se intris-
teazi, ochii varsi lacrimi pe mormintul prietenului qi
rpoi iI inviaz6.
Al5turi de Iisus gi de ucenici, asculti osanalele po-
porului evreu care-i pregatise o intrare implrdteascb in
Ierusalim in vremea paqtelui mozaic.
Alaturi Iisus qi cu *acepiariqmi eugcetenisctiri-gdtduilnfdcradremliilp6-,
de cu arginlii
seste doar cel
plin de uri qi de dorinla rdzbundrii: ,,rdstigni{i-1, rdstig-
ni!i-1(.
Dupi Cina cea de Taini, Iisus tradat de Iuda, e ju-
decat qi osindit la moarte. Chlnuit, batjocorit, suie pe
Golgota ducindu-Ei o bucatd de vreme crucea rdstigni-

175

biciui t de nemernici
.
,,'h_iil1"6;r1ff
,";,*,lHt,:T:fJi"'#";i:;,iiTl "',l'i-l"i:otl'-.P.;lX: ,-"ti'#yg"nurfl a in-

r*::n*ff-r"":"a,,i"ii.ffs;fii;risl?itt.l,""pri;."u-""l.,.flJii""i,i|"i:"t:.i"iif;-fr?'ii,.;ljoi"rtrjr",imFcirtiee,i.-u,r'n-*,-:ui;nlt;il"m,i;,
Totul s-a
iifj.ltlD.rr"a"rgnaillgzoinl.qcolthiniatnr_i iingsi"ilnpch"i^diecJTlal'in""a, MARIA MAGDALENA
un mormint de
".,p.inde si fine inci ordEele, despre care'omenirea va vorbi
ca despre Roma, sau antica Atena, erau
,,r,.Tl"l"itli,flT.r,t:11,:^y::,: Magdarena spunc cd imprdEtiate in Vremurile biblice contem-
acvliuendTDa,atuiFtfrdieealuc.eiiaoaManriiealiu,n;p;*a+uit,rrumu"rairldut:.;iu,:,tl^aT".ia"".",nt''?ii"ru;rifrilflit5i'iiu#inrofie.Jlerlsu',icfdIfisiiiun#striur"o,scfteiltlee:
porane lui Iisus, pe locul ce se intincle
de la satul Medjeol pind la Tell-llurn,
din care azi nu mai avem decit citer:a
colibe. Un fel de ruine destul de monll-
mentale. Din cele cinci orage Magdala, Dalmanuta, Ca-
;Iaitmi;snsr"rruaime]srDiirnol,senctairisrmdns,et"dcvidnp.oiitu,nnd1idl{inu,aedMrsaeatedatrctnduereii.ihtneipudd'iql..Jieseg"1"eitru"au.isrpiiiiirmni"-lo,r."pfieis_filiriiiitn"iiiotpi.iu"si'at.teii""rit.f-..iaairJC.i"ti'""e"1jrrcnldfi1htupri.e,psu"lieiu.oin;rlr"Dfania;cuf;druie;mmde;riian.i*pciTrc,rlzaliinirernLat.uutrnr_cc_rae;oas,oJa,i_ pernaum, Betsaida ;i Chorasim, azi numai cel dintii se
-p_oapteasreiugndisi ipceu csaigreuraMna{5riaEidainstaMnaugmdaaliadastaouritdl\{a-gdaplocantae
Arp.1ra;u.?c:nP?rnIur).urrIei.:,irt"nordraeau"cearg*euanacr,ienondczptuoryeimei.ii-ot,n,ocDrei,zutprredr,o.nfeiuermns,rreciiiuczncteasia_.uiuts"aor;la?in,a:irl-"t"ureug_m?1moneu"re.lriinIia"""ii'mrpto9.eurttnr,iulthei.aura,urrifuuaeotirrmii'Dciem'iunrrriehem"suarcejruuilslejii a avut-o pentru Iisus.
ntc!.ccnonvaeieopnerr-raeveassIeDqs{npct!dttiaiauetrenssderjcducue.lir;to,grt,p,;sorrdla.Lsuoorer;erifa;acencldrgei'gcaticet"r;drfel!i'utmihislcete;gqeeitnililii,r(rnlcituro,ur1mo.iuururaviir.isn.i,ejnm.qtli,ro.toFea"e"ic.ieirect$siu,q."i,reon,t-trae"uar;r"ima;ii;";se;s;Er;us;r;;itfrei"'i."M;ec.oii"dtilriai"ii"uafjit""caotl:ar.aptaruSnatevidepj.nyaduiartillrhmru:drpu:aiteru^inuea"lpatiaa;i.i.iscnei,g-oulemmt;irsbendsr^lile_ituee^,* Trei sau patru galileence foarte devotate, insofeau
pretutindeni alSturi de apostoli, pe Iisus.
Una din ele a fost Maria Magdaiena, care a facut atit
tcdaleatl5afa,-imc6odcsaiirnMcailnuremtu, eiptoanrrueumls,edvlefiinsdfdoersdctcindodcfi-oioisnuolilduiaetexdti,ressamcto-daetele\4dxaiangl---
tr-insa sapte draci.
Faptul impresiond mult pe anonima fetneie a orise-
Iului Magdala Emi odarertpetiureicuIisnuosg,tinialdr ea a rdmas
cioasi pind la creclin-
e cea dintii care-I vede ;i in noaptea
invicrii,
afarS de Maria Magdalena, care nu-l recunoagte.
mai era loana, so{ia lui $i in

Cuza,
unul dintre intendenfii lui Antipas, Suzana gi altele pe
care biserica ie cinstegte cu numele de ,,purtdtoarele de
mirt(. -
Maria Magdalena s-a ndscut in ordqelul Magdala, clin
jurul lacului Ghenizaret. A fost fiica Sirianului Teofil gl
al evreicei Eucharis, din care cauzl. Maria a primit douA
educalii si doud religii. Sufletul ei s-a format in mij.locul
naturii acestui ordgel, cu imprejurimile sale mult iurbite
de evreul de pretutindeni. Dupa rnoartea tatdlui sdu se
,i ?6
mutd in or6s-elul Betania situat in jurul Ierusalimului,

12 - fi.sus din Nazaret 177

;ii'#: Tlaimrcradocnisc.nl.:rri,iur'ieitr{nrunlaoiestotd:"rctirurelielororcrejelCnpgiaaltgepisocihteiitnlila,c_u\,a:c,If::rupp:rlrr_^O*.s*qroroglS;riteiidnflapettonilotspamitoturrsriei1llorrtieeinira"iui,smnnnvsuc.fltlduiireupn*joeitcireia.imr,1inir,iieri*nteebi,*,iet-p#-tisver,lrdaiTaerrcs,r,leeemlgi;'uI:lu'injaTcusauc.p.d-rsrrmnr*rCgo-re-doiiie',ins;l^.imo:oi,mi'tt"ll;eurvaT"io:;;Jiodntl";f;_occm."ri;f";_;rb'u';ciri'a.i';u;ie.""#o;;'*"i.r'-r.'innt.,.'ijit""nii:ol"cm,,'i;.-c"".'.lted'pr"aa_uiocHlp_eiiur"l,_grp"liufpsJseltuduti*iitncoi;a"lreBdi"Aitrr.niLaiobnmbegira"^aiiuprarnnz;aaeisdja;ati:re.hieccgan:*.orsecafirc..sna.reta'esm,aaesnlitttibaogtaieiisd.dricsensoiiiieeiieii,;s- It'rneie, chinuita de setea unei dragoste adinci, puternice
:,i cle ve;nica ei nemullumire in ceea ce cerea vielii.
I'Iai tirziu o dezamAgire amari ii umbrepte sufletr-rl
,,i un zimbet i:iin de tristeie i s-a crispat pe gurS' Mariil
rrrfrinti qi bolnavd de setea de viala uqoarA, se simte

rrrqrrrA. parisita.
.{ iubit atita, dar astizi nu rnai are pe nimeni' Anii
;rrr trecut unul cite unul ca un vis 9i noplile fird somn
rrr.r irnbdtrinit-o inainte de vreme.

O prieten5 .din copildrie ii vorbegte cu teamd, de"un
despre cale auzise lVgliaeriaa.t,o,St ni umpedrgqeeEmte's5In-I ve-
l)rooroc, indemnat-o ea, dar sin-
rlem((, a
rlurirtatea gindurilor sa1e, se pale cf, cineva uneori o cautS
si o cheamd.
;";:gliil,,A,l" n?:llT#,_,,d"i, intrebdrle Ma_ Iisus trecuse prin Magdala spre Capernaune, dar nu

il,*r, #tt-Hfi "; T"[:r;: :, J;,""rJ'l "mUlll ,itrrraejrcueuns'ilenitapvteeianldtareuezeii.ad.CeMolnianqutMniineaalgadcaolliantn-Cusatnara5d-,uGctareeiicpleuaetritc-id-l cale de
i;; iill"L'fcurdfEunia1rdtcaipce"i,nue"titop.eurrercb?Aicnec:suitsa:eesualeultarolduacrep,u.n,enjii.iisoics.itsmaitpnraueitrgn"igmttit_ee;ialJ,lbielji,,\J'{;ioa.;p-:gie;;id."icia;ia;rii;_e'r;iini;"Jle-,p',"niesptreoaouma.ri"inrii,uetitido-uassgi,'eriicannj^JecpidnoduHjetsnord,i;lraMeue"cln.roe;ndgll:eoee_ o schim-

o supdrd
;i o noui nadejde ii umple inima in aEteptarea Marelui
Prooroc.

Iisus, insolit de apostoli qi urmat de mullimea cre-

dincioqilor, se indreaptir spre Nazaret' l\{agdalena aude

si asteaptd cu nerdbdare intoarcerea Sa. Zilele-i pdreau
ani . . . agteptarea tot mai chinuitoare.
::frDi?ar:Jo#rdtq*e#luit.Ml+ag9d,alao,-iie!"p'iili''noid,ae.npieterei caeiriimgpidvreastuelliuei; Intr-adevdr, la inapoiere'- Iisus care ;tia de aceasti
ctulorrainriliaqai faMraisgediai leilnieniv-itA se intoarce prin Magdala. Cdr-
;; ;il;fbHfd;f""rA:i.l:rocteirlsvoteouc;p"imed"tie'ripefs,cetee:.,ri:.mi.iriiu"'l,azTriuecf'a"riuriif.lriu:];;i,;'.;;a:;;i;i_;;;;;i:'e].ifl"fogr1"iizno;str#ninettg:augfiar"aas*ttfauitrleeaserss_ii casele lor, spre a avea inalta
in
cinste sa aiba ca oaspete pe lisus, pe de o parte, iar pe
cle alta, spre a*L prinde in cuvint potrivit duqmaniei cu
care ei pt'iveau pe Acela care venise si plineasca legea'
pilreimDmeaausrlctMdg?ai g.dc.el.alae$pniraoc,aupfeetomaqetiieeceapvciaecsattateoianaisicndimiictastmpeuinaierlapssuimuteflleeaatusladut-iiI:t'
iXj::;, :i"$Czfo.eiu.uaIrtsas-ioceC.n,tii,iiriclfmseo,iialld^ala'atdit"oct?iiradr;s,d;ipmtpl:srl#1.eolirni"aaMu:up,:aitt'ed^uor;eiil:tia-lr'"l,ltV_amliiX.Mioas'";,atXi"i'?gn:g"mdde";;arr,r?lu*',e;""J'n"ii;iitra;l;"r;a,,iir;,,#rn'#jiu,-Ou.i,ug""ufu'eau_oursis"tc.cdneiarr"e;purttueatro.eciivatm#"iissm'miiailpli"attTidualti'.alrimtiilo-dujcAriln.-_t
..inciriznegi e'(.

in aceste imprejurdri, unul din fariseii poporului
evreu are cinstea ca Mintuitorul sd prinzeascd in casa sa'
i\{aria Magclalena, car€ Il urrna de aproape, se strecurd
printre multime si izbuti sa intre in casa fariseului toc-
rnai cind [isus se aSezase Ia masi. ,,$i linindu-se dinapoi,
178
lingd picioarele lui Iisus gi plingind, a inceput sd ude cu
iacrimi picioarele Lui gi cu parui capului ei sd ie Etearga'

t79

$i siruta picioarele Lui Ei le ungea cu aiabastru de mirdr, Cind in Vinerea Patimiior Iisus isi dd duhui pe Cruce

spune evangheiistul. rrr fa[a unei mul{imi incongtiente rbzvratita contra Lui

Dcena aceasta insa, pe i;"c;jifitTec;"l;er;i""s-irn'opcecer,sdta,arppeigntuai ltcicdtafcseleemi edSuiia__ c greu de banuit starea in care se gdsea Nlaria Mag-
ioasd, umptu ae mi.urL ii
mion gi zise: ,l,rltna. Orice huia, orice strigat de dispre{ ;i batjocurA,
,,Acesti.da;;
aceasta este pircatoa5f, cr. t,, ('iire lumea ar arunca petrecind pe seama muribundu-
lrrr, L'ra un nou prilej de adincl durere pentru sirmana
csdpnstidreiuia-nnrttpcl-udieuIile*itiiliistn,reiupai1a,ptaad,srreIvsirithi,eeancces,datijiaarcu.ruad,edbrietmcr-criccaetadameitutrtilidaesodret.irelilanvsr.maatctitrtnvrira"usi_e;alttifl;aist_"-"*uO^Cp;d;;fe[;tolei;er;iuii"il-t"^"ruA;iri;l;lel.f;;;t;lftMoi;ti";li"#ri;a5"tnlrar,fiit;rec"l,"ruiirj_,r"ntueteuoeenipa,ri-iaua-esmntslrde,epeci,drarueegrav,adccidnmcisuneedimacimrci_apucasiinuacuruarctefe_es_ii rrrirrr;h a Mariei din Magdala.
:iub ochii ei piini de duiogie si dragoste din care poate
il,ir se mai gdsea izvorul sec aI unor ultime
,, ,'lr pe care-I iubise atita lacrimi,
gi de la care primise
r'rrrrllrr.i"dueirpiilSscaelere, aigbi adtajocduurhiiuolr in strigitul chezagia
lui Iisus.
mul{imii innebu-

Sub oincfhaisi oeai r-d qi a celeilalte, Maria -IisuIossiifndigniuAlgriiu-
rrlrleia,
cinstitul trup al Lui
,lc in eurat punindu-I in propriul siu mormint, sdpat in
Ur;,_rl"rtgur cel ciruia i_a iertat mai rnult, a rispuns I,iltri.
De acum Maria Magdalena, cu sufletul indoliat, dar
;+r ?tn"dgrpetpatiinjduucl_esceat,caatardeauMgaatriIaisuMs.agdalena, , rr puternica credinla ca El va invia, iqi face ultima
a conti_ pioasi datorie: de a aduce mir la mormintul ,Sbu. Tirziu,
nuat:
:,irnbdt5 noaptea, cind se lumina de ziua I-a a saptaminii,
. hcdrgicdn.eeretreaselligeemdrrat-se.,tma.iaCpldpeAbuuae,d,atmlpVeitsncdeueiti,elrinzmnuipMeidsturpmirpe-taafeaaauiinmrtt-afeaeucit,inmuid-nssspaaeeptucirtc_iainaialaiipaitotadr,afitatciecaerl;ipetaeo;.,ea(-iams;;""t;i;t;a"na;;n;i;"?"e";i-;';;,;A;;i;,"-;;'i"Jmrj".*""i'icbfd"iiunrsueartai.n_pr,tasam;aim;utcrieeeb_luaeasaaila,tiirtieiniuspsnnsrdiitseiedcracruai,incnpnttaceueiictut.ct.e.motaieuaEis_eaid_-arai! l\4aria l\{agdalena qi celelalte mironosile au venit sd vadi
rrormintul. Dar cind au zdrrt piatra rostogolitd gi mor-
rrrintul gol, o teamd le-a cuprins.
e Iisus, au
,i1c-le IJnde intrebat cu nedumerire mirono-
femei.
A inviat, a rispuns un inger imbrdcat in
,rib-e qi ardtindu-se Iisus pe care ele i1 iau drept haine
grddi-

rru'ul rnorrTrintelor, Ie spune:
,,Duce!i-r'd de grabi gi spuneli ucenicilor ci Iisus a in-
Druubm-$intie;zii.ne,Idmeerareustapcltdttei.{ni_d'tsuie-ssiieanrttcedpntirce_aM,tea;leriia"t"aailre"ziisi"e:imIiesuies, r.'i.rt din mor{i gi va merge inaintea voastrd in Galileia
cdci mult ai 'rlie iI vefi vedea((.
ca o
sentintd

Dupa inallarea lui lisus, Maria Magdalena se retrage
rr-. singurdtate, sipn-eatrlraepccurinitmedaui -ssqpii udtnouerte-triem, picnualr,ou-gpdoccaidupinrnoe!5a, ptzierdzr3ioe0-
asmasvpscflit_ieieueounean.ajgEnesDtrptuclrataeeeueir?uan(ucat(IeL.itnicSsrniuuueuadmsiso,.li.irIssiiEMnRususuaufdasidesmr,saitcauertiiernegle^sMaiinedcridmavAeei ge"rtc;aodaseitaltmaiefl"ae;etsi6trnnuitn.tee-a-ire"giidgp"nEO-ue"u'"*E";"t;i--"iv""ii*"jc,i;uJJ-ldttt"at.ieuuo"f;ufir;n.gb,ifige,ftri"i*ov,r;u'i"vt;faarr'o"*e_tu_arcd;bpu*dJeed.oin;:"EeaEo*cttse.lie,t"tin_;ducf;etainii ;rrri, dupd cite
rii.idu-Ei i.nima
,, unei tinerele zciruncinatd, greqita si rdu inleleasA.
. . . Maria Magdalena, bolnav6, slabita, igi trAiegte uI-
1 iinele 211e. Amintiri duioase, crimpeie dintr-o viald
:.rlrnciumatd ii apar pe valul intunecos aI rnin{ii care*i
rinp:iienjenegte ochii ca o ultimd suflare in agonia celor
,lin lrrmii clipe. Giasul proorocului, cdruia acum trei de-
< ccii ii diruta picioarele gi le spala cu pdrul capului ei,

.t Ef)

181

faiiiirn1eirligrttrlArtala-"c(sut;i(eeiu.nn-zmOfbdziuoismclmatia.nrbidntueAspntpadrrceeeeacctocefeuieri.en.riini{ctcaaianltteecrimep,hiicpridctaaaeect",lapia'b-tLiu-lp"i"niou"td*-u"aupg.i,ri"ni"iud**bou;-clilct;nl.iae;s"t:mai",s;iu,l"lFl;Fti,*urlt*bii";si,sius"je_;ej rlnr)anul qi nu qtiu pentru ce crimi a fost osindit. Pon-
trrrs;, i[i mai aduci aminte de omul acesta?('.
rcrstfmrtIsleraiaereeaolieagreer{aa^ueesiocbnSass.cva.laas{nme.adurereA_t.,eesdbirlalaPneiceiuirmnrnlmtevigdielniviei.rtrceau.ieiuaail.lhSrnetn_sSiiij,eiaadtiineurturuLpaetdie-beegraunmsoin:ouoipmnpoccoidrrvtsurooaue.iaeoeiagvarirvicmicpp,aianipeiouhtutordceia,orarin"lpaevn,uhrpa.touoorliaiau"errclsruac.niirsuatleeediIioarrdtllbrutee"oecuuu"ied"rcrn.uiva,eem.a,plnsr"ulce.b"eeia;r";lriia;iio.-lila";r-muii(pdrmei;r.2in.o;'ia;a;*"j"u6e-;s;ia.,.i;l'_ietLiu"iuniifJl]ciiie.-c"p-ml6a.nrGa"metemo"urrraptpi"ter.lmciu.uei".oiinaa.cpt.Hu;tgfr,au}li;se;ir..s"-n*;cndi)"le;#iio;aelnli;"innlno.i;idds_ticlmrdi"ae.;lealpn^'a;ri;trsn_e"rfd.uft;c;""najicg_n;i;r'asl_-rtl_;_fee*,-ir
Pontius Pilat increli sprincenele, ducindu-Ei mina la
EAtomtcpraaic-armr6vqaghgr.eif_d,iluulorm,socsnmsIridegFm,eiautuali!iaeJctisea.gpuaaitsucr-mldedoteneroeaceudts_tmerefueeaplsaeragosriuoixitcripnobie.miiadrtniiss.itatmAdnotniMnretrtudedsradidz-gtauaeoietilrsrelsiuiuzltp_cezdrpcelve,idepoeu.cidcueil{uOaui't'sbr,E.Ju't'uep",;ic.iu-;aAit;m6lios"c;"ira"^p;u"r;l,-,.-.ra;'no"se;ljdm,J"1nisuaT"n"c#urtrtiiupon;dbenr";t;eeea"i;_;i,-'crt;;a;ua;ui;.;;;amr#tril'i"i,rn;i'e-";f"ped-1-fdi";;$e.;,J;lpij.*;n;*i.i;u;J;';;i;;;;:"{r;;";:iais.n;:"i Irrrnte, ca qi cum ar fi vrut s5-;i arninteascd 9i dupd ci-
r,,va._cl,ip,Ieisudes,dIuisreurosaNs6aztdacrienreeaEnuopl?ti:. . . Nu-mi mai aduc
lmcaf,e-lli^nspi-cui1s.n1eCl_.9dltteeeuvubaupnlruedntvuoitiimundgaei"nt.iiorpzmeiuuu-l{animflteain'ia,d'edr-i-ngUaaitn.inlteiuma1nip',qG'fiaracu;a, tf"o"er,-"O-;io;.
,Lu9ionaS"^tmClr--,-'tr-g*-rutaptlunl,e,,dc,,,,AIMoItyvfircrrnl.Azaaetitiirmsiimutnfta.o{o,uiignsia_liV:atctstua_lluaaiullleigopisdipm-araacaonilllrnbeiccitpanudepuatriiancd!petaeCeoroadnirdanutlcaiieulnueilmseciMIanreucegaaduizzgepmisaciodcrelae_vdail,.eiaropszdp, tritiecirapae6.iosoteAepaIaiintups"?euu,no(l(lussiiii"LiAn-tNaattieajr"mi;zei.a;uaiibiasi_si.l rrr-.inte de dinsul prietene Lamia((. . .

1E2 Au trecut de atunci doua mii de ani!

!-rumoasa silbaticS, dansatoarea din Magdala iEi
rloarme iiniqtita viala, cdreia mult i-a inchinat, dar care

nu-i dirr,rise decit durere qi nelinigte.

Iar astdzi, Maria lMagdalena cu sufletul qi cu trupul
curat i;i do:rrme somnul de veci in cea mai solemni pace
sririiinnfpeaurrimaclibiraeraCcueirnruieuribilosirraela-c,iiepiclied-ctaraetddcaaptreecseotelcmhuiani iemfirbuolmrintnozisintpdrnaiverec-suc-
noscut, ne;tiindu-se poate cd este al ,,dansatoarei din

l\{agdala((.

rrilrTiind EI lui Petru qi Io4n, le-a zis: ,,IatA, cunl I,efi
cetatea Ierusalimului, vd va intimpina uit olt-i
'r,r,l1rr;'r.:riri:nd Mergeli clup6 el, in casa
un vas de lut cu ap5.
'rurrnrrir,,i;.friii":f:l;i\sil'ltaoi prinrnermtdcranuaimrnegcilaepzg-iaactgeeztr{eniisluesqtt.cdi AuapuicnuogucldoleutniisticacPaiiagsmgeatiete:ilif,e?i,.(in.$$viiamvfadetorvgrauinlcazti",icAetea:i
CINA DE TAINA

n dimineata r{p,rrilirsocii..iliaur:iA;isivi,4ercuinazeat-aisal,jo2spuatc1prnadergNiiienczh1idrsni5aseaucernNcliiaet.iuirsPaalmaaotrzuniienzin1,ileic5uiuaiiilnNurrpd.aimiaeszignpaait1ltaenere3selleces,sd'ailipeunaltrdiizsetPniiaetmeau1icgafei4drtuleegcoNlaieresinasaiiC-anpuaincntidneeame$psziiciieeinl.dcaiecraeSru,aajtcaatcalcztenljale.iimnilcrceeAaa-ii

illi:";:l-ll
ff

;;H
aceea de April, Ierusalimul
^t:::1".. *."i';_r;i primi-
ffi ffi i:*i:t3;i:T":*,**1,,?i"'1"Ji:,r;i,*ii:
rw *;I.*.,*ii,#i,:{l:r*in-,t::a1r^snTlcTufanfte_jstr'-dip;euilurpmrdtaerrianraiddis_ceimiir;rlei:a":as,tr"iieril"u^is!:i,itni.tnilT"iras.ai;jutg';snso;iip.c:og'dlai$,iut",o',d*"Xe,"s,ri.pi",i,,ullr'itm;tr"i1edm,iv"baai^uridcdup,]rruipnnfe,riLrncu"ai_c'rs.O(e,
:rzirn;i.
,\ doua zi dupa ce lisus a fost plins, a
,Jii:rineaf5, de la arhiereul Caiafa, in divan, fost dus cle
n-au intrat ca sd nu se spurce, ci sd poata
,,dlr iuc.leii

minca pa;-
tiletr, pretoriul fiind institulie pagini ,pentru evrei.
Fe de alta parte loah spune ci ,,Iisus se gAsea in Be-
g3uinin-saji'iIni?niosgrlcueresXleadcs,se"eu.dmrsplutiars,i.niit;igr-;rm*leili"itic$n,aoutieiiria*elu.;p'"io;e-i;msni;at."op^-liail#-i"ra"pJtdeli.;lgn".,r;titnarr.ucsra_l.c"e.i-eciad'vu"aducvide-,anian"#miupcirileum'orr".dtiroiosiori"-uiaiuricltdraa. ,dl"i.iaemnlioannuculLteEpparrseoes!zusillp,eruelnnafdieiendtMeuradnreeiarPiraie-gaatel,uunoi,psrfpiunidcdiuao-a.serAeciineeaccsautsaamilnuir-i
seamnai ci Cina cea de taind a avut loc in ziiei
Nisan, adic6 Joi. seafa de
t3 spre 14

,,Pecinducenicii,mincauziseevangheJistul Se stie de altfel cd intrarea triumfali a lui lisus in
:ua:c,leu;njatictgilIoi"sriuizsic?piniiifndfe'',;,+,i"osqtiri',nnel-"i;-r;";"n,";triiin,,rfO;,i'_"","'."oai,.,,_"ar,efrsrint_eta_trdouapsiui laro]\rr{le.autz._.i_6o lerul;rilim a fost intr-o Durninicd. in g
ziu;r de B Nisan fusese in Betania. ziua Ce zi N_i-saanv.inind

A doua
in vc'dere .cele qase zile dinainte de pagte, cinci Iisus se
gasra in Betania -* alungb pentru a doua oarti pe negu-
;:J*:""*"jr:"""t:.:X.l?*iffi ilin:,:',:tg::i*i: lStorii ;i zarafii clin temi:Iu. A treia zi Marli, aCici 11
Nisan, Iisus blesteaml sirochinui neroCitor in drumul
sddccrireeacinela-i_cAaA{nAaMplcisuspcrdeapioouosiurpcnsretissiehtti,ioerpna,iea:trdsieibisr,u"z,uear_g,iei.n"tsi.rcp:,_eeue,i,nl;tn.,e-ruopuie_ualaal"cj-iidpsela?lojtuatdjeep._isilao"uue"i^:qstr:ii-**t".aoorAi:"-l.C;;""Srif,-ufnaei-";n,ic,;-ea]!";fe;.n"-;i-"''cu";tJifAi"e""-u..usa"ri"rp"rrjuiar"inr"vrju.efiiatnFiGedpfuaiufheo,ugie(iedmrt(Hte.vrseapleeie,rprnjnnl*_iraaiinr?it.nessl;itaga.i;end.iitlcIerirJlslics,iocuuaie_iis_."i[l; ilin Lietilnia, unde rdmisese noal:tea, spre Ierusaiitn.
li patra zi, I\4iercuri 12 Nisan, Iisus se intilne:ste cu
sacirici;eii care il intrebarir dacl existd o inviere a tror-
lilor; fariseii iJ. ispitesc cltrci se cuvine sd dea tliirtit Ce-
:rariliui, iar lisr;s ii intrebi pentru care motiv Davicl ilu-
me;te pe ll,{esia I)omn; iar un ciirturar vrea si gtie care
este cea mai mare porunca din lege.
i'ot ast5.zi, Iisus mustra cu asprime pe cdr.turar-i qi fa-
ririci 1:entru viclequgul gi. necredin{a lor; pre;:ice cllrinia-
184 rea ierusalimului, vorbeqte despre a doua. Sa venire gi

iE5

i(ilbrlnrcueeuiaailt,ecia,sPn,-iIpPstgaieassiuriscauelntFo*euisgelaaieiutsVanuiatrtf,ca.iidnfeioenoniaaemcnsudarriputci acufJlicsrlisoeon:oeitsnrinerv:trsdt_elau,rta,a.ia"$m(f(iOjin1d.ndis'traAfiiit;tiutcV3u;ilaii;;1-ii';;-s,!pg,;i,eireal,;i.risbi;i.u.";ti'."r"ei;f"i.J"1jad?ldr'"ltct_"otiieg.,u"anaaaic,me.l,iacuzncitspaieedslc.edtjd?ueuaranc*vtc.reifian-io:nrialscaf.ptpuilaiaSpsospicamtecasz___t_i l,;rta ;i sSrbitoare nu aveau dreptul si poarte arme decit
l)( 'ntrLr a se apdra. Ori ace;tia erau o ceatd de rizvrdtili,
icnllirt*Ef^niannp.nuallm:e1ar,.?;=,c,esegrrcntnai]]fn.i,iepa"e"Xr_tii'rPffprrapppn;rPa1ar1oirliic,l,anedeetnm:e.*c-_e1a.casrcirp,cdeeL"eneled"i.u,t;avaodrlaaid:raae"-t'pdrup,aercsil:eptiecusilte:iinltacrjcca"nif:enaiprclcsaiileAn"1ceztoo"eutiletfcrutiuuacrcertmsdciualipii"ariacJucneoiuec.iiucrl'Iapcelngaras'receibfcaeuiatanni"clironnrpiiolernmlr'rr*vaiiaiiftrisetrctil.Ac"iuirie,.rnmep.i.rf'ie..nieaicne,tizi,faitnt;cm.o,r.ia.'-qirimttic,Toie"a.snrrl**ifltai-e"re"iosbtn.t$is'if.r*il,,;penruedlgu.ii.Jcdiu,i'.JjaT'ruiisi,n".er^acei"fi,r,;tJ"iroo;:d".toiiidiae,,"uie"si.,,isrs,"'"u"a;"'"J*a,m_:dt.r1t',i-Aqjip,.ezf;",i;;a*e";"T;iliJisdr;if'i.'t1.'i#ri1r"e;l?icif^-u,nl"n",lor;iolo?',ecfio;i_;'r#"pi"ijcu;:t.e,"Ji.1iT'iii'ul*'*lis"i"i*ti"iJco,r8r;liunle,"s,r,,rr'rbiuaro,ii.i,rp".,"riu,,rr"ari,gTr"p"rrr,nnube"i,,ti,t.i"ut.*"ra..o.cs,Ium.r-"l^strr,ce,ia.J"diontdet"nOt"paiiir;uupetino.sJu-naozslr"mzeirudol",r_,ceuspfir,sIanoubti"oesmd^tf"'nleioLi-fe*ieje"rlcctnpeuz,asrrcrtaa"raeioan*ii"acgcrs"rar,iipaosi"-esuiaedi1anillnrav,.ioreisdeireaug:libnce,upla,"ra,c;auiri:ait.tunrrJsre.i,siiieitJhtiiu_c]i"lceni,cr_ais.i,:;ri.;ai,eii;li
t,rr€ porrl€sc contra unuia singur, fa{a de ucenici nema-
rocsvLrAseeir:pinlo]vj,SPnruirctullleeurod.aclrz.u*aiinlilriuadegpuiaiiami etsllcjiunurcnmadea-iaaglppltniirausaiiun.d)usustsieLrto,rel'ie{"n*ciatatCrar,JOscfneiei_"e""iliiaa"i.g;spi.'ili"aux;un;lr;oi;;n;';ita;ti.'pli"irt;ap,e{icir"s"e;"raiaiauisscsr"tuallen;sstcir,iede;oErrdebao;iard;sve;teeocilddru..e.el.tsccete;ise*tiii rrilcrstind deocamdatd nici o du,smdnie.
cvercimnIusedeeadmiei nirndaszcobatoitinii cscidie_.nlopusrtaeingradi sppia"dgteefi1I.eu",drlca"d,cvi iGinnhieznitaiseirlmmeaacnlleii,cScaiemein-a.
.[isr,rs e prins, judecat gi r5stignit Vineri. Ori toate
r86 :rt'csteo nu puteau avea loc in ziua de Pa;te, intrucit dupa
prirctica iudaica nu s-ar fi putut judeca cineva in zi de

,:r r']rt rt oa re.

:rr;llorricreInanlntiboaretilrmi-alapuuinEml uioplaraodmrctiienen.stceAueglcuit.eeic,aecsPatuiairapmetora-aturiivnssidttrafuamietneiungjuitisdroeiebacviaiccelelieliiEbaieiuncrdaoajurniic-i-
priporului Israel din robia babilonica. Cu acest prilei,
i)ilat libera pe Varava.
In drum spre Golgota, Iisus igi duce singur crucea
t)Lr care urma sd fie rAstignit. Ostagi! intilnesc pe Simon
L'ireneanul pe care-l silesc si poarte rnai departe crucea,
rlc acolo de unde lisus, frint de oboseal5 nu o mai putu
purta. Ori Simon Cireneanul venea de la cimp, ceea ce
insemna ci evreii se g{sesc intr-o zi de lucru, in ajunul
Pastelui, hu in insiEi ziua de Pa;te.
Femeile mironosile pregdtesc aromatele in ziua de
Vineri cind a fost ristignit si inmorrnintat Iisus, ceea ce
inseamni ca PaEtele iudaic inc5. nu sosise, Vineri fiind
ziua de pregitire pentru sirb5.toarea ospS{ului pascal.
Ca atare, Iisus nu sdrbdtoregte
ntLincipaazqitme i,s.pceicpiailinpeendctrsupictare, gPtaingite-ie P5ai qntlerleinituredbauicin{-eazcai

Iudeilor cizind Sim-
baia 15 Nisan, iar zileie azimelor incepeau din prima zi
r Pastelui, adicd din seara ziiei de 14 Nisan gi dura sapte
zile. E clar deci, ci instituirea Cinei de taind s-a fircut
cu piine dospit6, aluatul dispirind din intrebuintare de
:rbia in prima zi a sirbatorii pascaie. Pe de altd parte,
Cina cea de Taini avea si fie pentru toate timpurile qi
ll toate neamurile: cg atare, azima nu avea nici un rost,
ea fiind iegatd numai de amintirile Ei i:storia poporuh_ri
Lrvreu.

trractici instituitd de insasi lisus la Cina de Taini ea
si-a pdstrat continuitatea in aceeagi formd Ei cu aceleagi
oiemente, numai in sinul bisericii noastre drept creclin-
cioasl tradi{iei gi invAlaturii SaIe.
,,Atunci cind paharul amestecat gi piinea frinti pri-
r.r-rcsc cuvintul lui Dumnezeu, se face euharistia trupului

787

Plesissdiutreaast,ps}lsiiin-ncugnfceaeualcuicrai. lninuAisinHi svriiissnti,o'.sa;,&u"c"aia-c"i-piSni ai";iu,notiel".rrd""uecrasarfeincsuf_ivraeinritspecoieutmirluu_li

clafuacmarleasACstadtdaeAercSrraa,itgst.iniancriguie,eaac,ndisndeedcafau^parndecuelalai"dctviu;ni.rns;"u-r;dli.aiicnEleJlc-isoai.earis"atdadauimsucueiinliIptliaese,unasatrsu;i;ri_nrr_g?pieeu;lrnt;ufa:si. I,ACRIVIILE LT]I IISUS

ns:pttrf]reildaenn_:uzrggeuprcTsrue:daui-(alln(etr:l.ricein!;Pp1racmEt\rIi4h.eiuuimneisuppuotaueca,eavtrirasuerotrppqeleiri1,eicsdn:veiescaaiiluna.isrlstlmtuar;aiicu.dmabe"eaii.l-ile.it"."cc"qgpsvueet""eieinl,u"enm"JrmLlipt,a-raetu[li-ng.ti""ieriieJou,vn"ai!-ctuiai*naa.c{jruiaeu,n""'ta."eirite"luu,nr!ini"p_ouC_o.uu*sai'delpns"i}artar",rii{nial"e,lict-u".ru,l;Jii_e,^,jFi.;Dos,,;iTrii;u'nc:;amb":oei';ernn,_aja1_a; rffi -icinusrpuaoita-irn"td izvor ascuns al dur:erilor uffiane
in sine tot ceea
plamada fiinfei ce poate fi nr;ri
noastre, rlnri-
nind ilanifestarea cea mai sincerd a Llnor
tristeli adesea indbusite gi dovada mari -
nimoasd a sufletului in clipa in care
jert{este cu duiosie qi sinceritate citer,':r
lacrimi amare, ca o ugurare a unui zbucium interior, cc-
paItvc:u:dliur:.syirce-i?nsctln.lltufe,r1u"sa:IrciilrlcF,lps^l;es"relieuul;),:i*crr^ic:sriea-nyieroaaaLhue:saavp,rpelrfumepairpailnozeoa.r,ai!ebemii.Mscnitiizacnee,edear.ihmain.sirn,pib"ipitarnrnatetaa_.ne.itjtivosueOnfua-uirast,eno_supicTaudteirarooaApamds-itnaenpt.e'"naiuivsi;n"rtttai.erunui;iaiLti;airt"".i,naruilsl;u-islioln-,;inpf-io;pptit"u"an;rr*m'[ie.mil--l;j"b;"lnis"acrni"a"oiu.iu"so"r^ippsgfni"iinrliruoaepngiqc"tnttiuii;e-oo6.stsnlabrnerur-iuc;corub,;esiprr",nl-iii";afhrnicro;tespg.p;a_iriaren;(emri;;;lare.l;;;stetiai;i;f,unfn'i"i;.:ntii'g;irdveurra_i;ei"i,i_r; piesit de aripile de plumb ale unei melancolii mistuitoare"
ndri.iutc-ei-eRl decinivvuii,nirnmrese,ipnziodrdamur-fusiuaernthdci_ninilndi_Ie"ibs."uet"r1sriis.r".uuJ.pg.i"rani*j""J"".ni.t;""#.i;lll;er#s';pniie;riimit,u'ua;lri:ier_esJ,iXshi ivaieinig-i_- Iuda plinsese pcililndsuurlesre5u- un plins mcduitn-la in noap-
ma9to:riruA"nD,ce1rlnun:,tcruiTlncaducrinecoaaafrifepeeio.rCaicretjartuj.tsimatipgianfc;rJbairr,aetfifis4uaJ"rtr,eipuaroummrrtiegniiiuDintu-rmJpiinrlelt;izJsci;ur;i, . nu a adus ptina de
tea triddrii, dar
puritate a lui Petru, care cu o noapte mai tirziu, dr-l1r;r
intreita lepidare de lisr-rs, plinsese cu amar in curtea Jui
Caiafa. Lacrimile nestdpinite ale pdcdtoasei i-au arius
o raz6. de mingiiere, frinti din bundtatea divind a lui

Iisr-rs.

Dar dacd Iisus, ca om qi Dumnezeu, a cunoscut plir:sul

nostru, nu Etiu ciirui nrister s-ar putea explica aceasta,
poate, decit nemirginitei Sale iubiri si bunirtalii cu care
1-a inleles pe om. Intr-adevdr, Iisus ca Dumnezeu, cla:r
mai ales ca on-i, nu putea si nu se induiogeze in fa{a chi-
rerii omenegti, pe care o intilnise in Capernaum la sir-iga
sutasului Corneliu, la fiica vdduvei din Nain, sau pe m{ri.-.
ginea Tiberiaciei, in Ierusalim, sau pe marginea lacuiui

lletesda.

Laz.dr, fratele Mariei gi aI Martei, Lazdr acela pe car.e

Iisus iI iubea atit de mult, se gdsea in proaspdtul mor-
mint numai de patru zile. Evanghelistul Ioan, istoricul
acestei duioase iubiri din partea lui Iisus, ne spune
astfel:
,,Era un om anume Lazdr, care era bolnav in Beta-
I nia, in tirgugorui Nlariei qi Marta, sora ei. Maria e!:a
irceea care a uns cu mir pe Domnul gi i-a Eters picioarele

I

i 1BC

i$Icp,Dcn_i,osaeDuueqnIo$,uarFcpstiadrsiiia.mueuizucucri-ianltsbeumei(neei.ll(.uaeo,.daequaiaidazirp,cDotlfeeaeinrluaA-t,pdarmMracocplniiaLcsaeezrepautziazeasLc.e,osneaaiuErtrtrza.,ruicisd,u,ccdprjtazeerlmrieinfsmeidisiseeuctiroeis:beil,ropre.,eeaAbr!rr;:a-eio-ici;ib--,al;ei,nopr'Im^;aaliaa;nJsv'aa.ntpftIdrv*"iuiE",n'stdbrulerpLorogrsr.a"raear""izrs""*l*faiui-a-rr"ra.;slr_l"On.t.eie:"u-;osri-6"eanr;-'cre;"*;rol;";so;.lo;,to;re;i'l. __ Unde I-a!i pus? si vczi(( . ..
indsG$siOmnndrt:.iiearoa:,oejtie-cridmarsmiao,micA,dcoAUp,p_mtidIrn,Isp_nltridpazeiclessuuaifudodienudoraielu?clsdinlosp.naeinsleMoLau_"a.Ddrdlsrilbi:rlae"lciir.aeieiecsa:tniliazvzscecraiSuf,cletuiienr,imrisasdDaSipl_indcuesesfcppoeaieiasumarp;itiiialne-.i;nsedeluufs,iIemlsteict,AsidaennpirrSearnsvdueuinsrgurut.cEeariuudeeesengnddgvn,:sipmlmr,siame\oid:tEicu{e,eelsec,Taieiii,csin,rpmnpll,rdrranuLJIgutclg"ivicsig,:aisnaedoendeievseum7,tO"rninri.,l.um'sina*(i"feirrinrnua.a"r'-*to.,issoe"lrqcv"eoao"otIpstmaureuii_ii*sdl^rmarriuarnst-niita'l-rt,e.eiom3upiienoi"'pi'aioiaentc;urlouieiuecs;d".u''risl'-eis:nnrladsl-,liei^igaeutnuisucfzatu:ls."i;di,ruii;l,a,;tr,lzudiusmaame,;sruncLnIep',iiJui,ou#;n.oalaaruc"".t;Tendrasco,zanaT;rgoznid,uetdiereu-mirop.1nr"ipr-u'cai;1g,usiieude""ia"decdlaoc";"t"ad,ro.a".a;"-;uc"i;n;_Bm"r;t*;iori;uJ;m"ui;;e;i-le";ltoa*e;tl,i;md;:;e;i1rt?t;"i;i"i;1a6l;f(i.rn("6i(s;"i6.-_t.i_id.
.- ,,Doamne, vino
Marta zise lui Iisus:
mur-i,t,(,.,Doamne, de ai {i fost aici, fratele nostru n_ar fi rn,.r:ll,rl,rciuiicrii-upce_diIlr.iuneib-sli.niumiidrm.spibdS,an,uau$izaiirlulit_deiaiolnpvn.iausnteietizOitra{cfn"iIedeneiftsltalurdniaduuodlr{uaisieernen-t}rri;ipleiiniiuisimlIegneictisteetecoprucrfleaaeierissitaettlr,a.udigenjoausdaccriltrin,eueinrdnldnlliriroincg-mciilirvttiiielrtnatincoiaeaacsslo;lioiitlan-dtaealei.ocsintvricRrdiidscmaeuuu*eoiel,aariducomatfa,ma(gic(lrdelieesoeit..taaasie.pprppcr.irftvrirolieiuiivi"iinnmratrerbsse"aiilinpauin-rocr,itl;i,iioipiearrvSittss"raueAc-ni"__l_ldu--,ii
iuinla.imcPa_aplri"ndt_s.sidvuucisnlouafelrupmijrrreitneill'voo,isrliatectaroecrrpo.ncliotedne_daearltdIaiu.-rnoerrOuelarnit.,p" iaelourrdmecirrgieicdafritanmttei ulcuiAti lrr unui prieten. E clragostea Divinitilii
Api-n.lp-in_MoIM-rsni_inu_tailneuclr,ts,t.lrvFaiepvadrbaiadicuia-atleun:uvzlcvageiseeaeefit:i:ai,cu,,.cllS.iiUnhstvuiuiaNuassr aidcinisniaantivcdviiaangam(avi(i,ie,iunnrrrv"ftcjsi.iaaicpdt,elue.sninintdsuvuezirariioeutIanirase.uuaclsCue.leiauIiCdceoIcaraniJroer,eolicicu(l(lee.. nc^fmiinolaartneoaasirS? E sentimentul divin in fata pentrr_r

190 clurerii
rrrnenegti? Sau e chezSgia Sa, cd aselrlenea lui Lazdr,
c1a;rsieatepnriuelteDiorumlunri.rSludi,u,Eiinnociavreompoipnovsiais?e Iisus plinge ln
cie nenudarate
c.rri, simbol al unei iubiri ce se inf,iripase in sufletul lui
Lazdr si in inima invdtatorului sdu.
,,Lazdre, viiro afard((, spuse lisus.
pi,nz$ai Lazdr ieEi cu miinile ;i plcioarele
inmorrnintat. infd;r-rnate ir:r
qi tnaraff]a cu care fusese
nStc::l_Y:iln1-i.iitgI,igtesriuei"czsauefianql_tfVueaimlavdprpriilaniedntarsgrdr-i-tusriaehniciruissCmpsor.er_1nirrln.nerdisnipntcviea.iiaiIciiznasalvdureiipsan-eizcvdiLudoabermzbecisioirstrtr,eeifo,c'iiam,pcrcuonieiudtMnloerova,nrbarmiticsaaal_i,iii
a celei mai prelioase iubiri si prietenii pe El
pentru cei trei frali din Betania. care a avut_o

cprlonueern.IonungiCnttAedpaalaar,se-tioinia-I,rj.ifmavamdca.Seezursagos5eelru,apbasrassiatm1eou:rriaeiraleosuTprzetiesrFrcieuuat.sumsadltleefimmaluEdl5iirln.ees!Ivatnraouetlvridceiusregnicsui,eniaiIivipassndioudcrptsbero-hnrstrirocuilireii-Iit

Lui.

Vestea inirdrii Sale in Ierusalim a cntuziasmat lumea

intlr-un mod cu totul neobi$nuit.

npcoeaps-ciliiansr,ei,sI-ifilseusrmostiselpvtieeaina,reiiecdquineisienffiefnirrniiugcs.uianrNltaiimomrre(op(a,finideeaercarlaeer,saeit.nrSiigiasnd,tdtrcuigruldcrtEleaemidbbueudcrteuirfricnuiele,-
ziune gi entuziasm, ii a;terneau in cale veEmintele peste

191

car:e S,Itisriugsdttereleceloa,r strecurindu-se prin inghesuiala mulli_ Iisus se strecoard printre umbrele mlsliniior, spre Io-
se arnestecau cu ale ucenicilor care 'rl de rugi.
mii. rtati-ca,s,R5 enmuinc6edfiealiicini(,isPIeitas((p.use

iirudau pe lVlarele Sarbatorit, neincetat. El; priveghiali 9i vi ru-
-_ ,,Bineculrintat este Impdratul care vine iniru nu_
mele J)omnrrlui, Osana, Osana, Osana((. Fariseii gaisesc trisus se roag5. Umblele finicilor se impletesc intr-o
invrdjbire, de data aceasta in strigdteie rrrfrifire duioasi cu cele aie mdslinilor. Ifrunzele lucioase
Lrlr nou prilej de
i;cenicilor.
rnurmuri parcd o melodie piina de vraj5, ca intr-o qoa-pta
,,Irrvd{itorule, cearta-ti uceniciiit, spun ei. ,r;-r--l'eorEloloittdeaqenteimi.nadLrvignaiinglnitleiecagvnre5ocdhpielniaii-i,speuonvinedsteitnesdeceipcatlioraetfuancl dAtr,eprciei"u'-ul 9KJr1i.t
*- -' Ple-
,,De vor tdcea acegtia - raspunde lisus
trele
vor striga((.
fariseii ruqinali si neinlelegdtor"i, s-au
$i - pierdut Patimiie sint aproape. Iisus se roag5.
printre mullime, cu sufletul tot mai incdrcat de dorinfa viJaurmLau,nnpeazr-ievguiinl-pdOicmtauir,n,icicaurigsnuin-gftluredltuddliinninamtrpidlsitnataastedapeninob6apllsliiaadmemiponarirmcteadr(e'-,

raizbundrii.

ntlrim"u;,liIu.ipln.leuc.p,es,itl,trirencaIairsspsucuieailnstpIrdidaes.nau,ptsqdlfiouinsnssictcesdaattapeurtirzneomaagadipnldaeepinaEleusiccifaraiui,lilvetsidlrpnuiziuuui.nt.Ievs.careeatDvareadtelenragiiincnhlieeetirejiuuspstroiuuaari--.li se rIona"gndoadeppieaarteasdtea,luirnneg, rddedpinaarteG-dheeatsi iSmaai.ni se pare cd
nu e decit lisus. $i El se roagd. Patimile sint afiprpoauptuet'
Si:ru, a$a cum closca igi stringe puii sub aripil singur nu ar
plinsul zilelor de restriste ce vor veni isupra {isus se roagd. Se temea oare c5
Il stmnrouuianmprtubadeli,'sa^ppddareaehtruanaaiutnnlueEsiuIaesfreduprtfiaulnetfcteeumliol?dr.iuDncrdeeeurseiragaavueqfradicuprdidsnadtiumj-ui. itsrIoiiilsnreuuglsecleruseeni neDruomufarmagi-d--i
Ieru-
salimului, care astdzi il primegte cu osanale, iar peste
citeva ziie ii va striga: ,,sd se.rdstigneascd., sI se rastig_
neasci((.
E plinsul nezeu, cd singuri, prin noi inEine, amar5ciunea suferin-
adinci pentru cetatea din care va i.dmine cloar
urma {'ei pare mai covirEitoare. pe care nr-tmai'Ei o putea
a rrnui plug, brizdatd de inspiralia iucidi, iisus se roage. E rugdciunea
a unui irnpirat roman
o Aelia Capitolina. ;i pe fundamentui careia ie va zicli irnplini, printr-o deplind uitare de sine 9i perfecti comlr-

iv{.iia.ante:EIcii,lsacfppipaniliinretnaesglmra-ursiilntpldauzeiciniiItliidrsuiuclosiun,rg,topdpaerrineamfternnureiunsrcruoliuicnt-or-etliiluneprlndelef;aVrrulaesara,acveliiaanie.nriaugmlui iij,mnecue_l_-l niune :hffi"btrinte, de este cu putinii, fi sd treacd

de ia {4ine paharr,rl 'acesta; nu clup6 cum voiesc Eu, ci

dupd vrerea Ta((. somn qi cle oboseala noPlii, ador-
Apostolii, fura{i de
Ghetsimani era locul de preferinl5 in car"e Iistis obis- rniserS. Iisus, intristat, ii mustii cu blindele Si-i in-

l-lrria s:i se roage singur. Sint momente cle adinc,i. rccule- eieamnd la rugd: putut veghea, rugindu-ve cu
curat5 intdrire sufieteasci, pe
gcre si care lisus le trd_ &Tin-e?6',.,Cum de n-afi
iegte cu adinca intensitate, in clipeie
Siu din ceruri. cle comunirrne cu $i lisus, tot mai inclurerat Ei cu sufletr-rl copleEit de
i'atil o noue tristele din cauza nep6sirii
cIci,lo-i;iransvanelajiGi-nvdhitnuoeidpntvseddi,mcrCedtarai;dnnistCia,dnicndeuademnusToa-IaIaispipndeteeierr,po-tapt_rrgeeueicm.Siunu0cdnedtnseepilcelalisre-lg.sfidnes{pcileiin-itiruluonI,rul,sila.riinsccloigpnllreieE_-ii ucenicilor, se irr-
toarce la acelaqi loc
gi se roag6 din nou' trisus a voit in
ca pentrq o-uqurare'
ctripa aceea tovdrdEia ucenici'lor Sai
clci discipolii dorm
dar nici pe uceust* n-a primit-o,

a9a cle strdini de tot ce se va intimpla. picaturi
Luna a rdmas parcS
o clipd inmirmuritS;

x02 .n3 - Iisus din Nazaret 193

mpn1cToioriileallr:mo,At,Ar-l,lpdi9lmdososu"irpronp,rrdssedlbeiuuniivnnngpopaaeriiuatenesarlmdlim-unaidneigl,astaDiutcnseuoacnscmunadeOnnttieisen,nmpziucoeruupocuva.adsrr"heuei"nadm,.,orin-euoaEgrlcdeeha*aunumiiupfodtndrurucavchiniceaiiliriaisuiftusnuE.uiqilsi-{i.lrmle"oi-"t.u-ris,p-a*rji"liniil-als_'i_-__a
sreudaoEanroreua. gsdtrcdi,uinnetraeitndciaetpd-udtuelupi lpinastuiml ialomreSstaelecast'pcrue
mintui_ ,,NU PRtr ACESTA, CI PRtr VARAVA(
singe sl
ucieolaesdrnpaini amlaicilaacnr-imtdni u;intseu, bdlriammirapdineii in
zfmanlap_ilbdohia_u,niuacltocaEecEasti,uacdLtrrdmptcraypoierlnm.llorieinnorpsld,iissal.booeiluuresvtfr.rleratilenardrirdpeiratniedecrn{itarmennddirr1tGetitiren.oosru.hrt-rn,u,erurfoupiitfitnsnrbi.eo"epiimtanaoa"jfrtouuaapieunn.otcdcemdiac,Amauedp'urtufnurreEneiial{c"uiatiJrem.i""sr.-po*"c'-eueprdirauaLialftllsaup"ics.i.Air..nJuerac,a":.at,g'iip"t,rarie"r;usili;cdosgie;"eoriaeai"rscn;;mpiis;o.nLr;o";aoll;i'nrAsc:pn;itiirnnr-cii;Ana:n"ul
pe

Golgota e tot ceea ce se poate diirui mai
nult de cdtre Divinitate in crugul vre-
r-r-rii, pentru miniuirea celei trai iubite
creaturi a Sa: omul. Plina de iubire si
iertare, de mingiiere qi de chezdEie a in-
-ilqi invierii noastre, drama de pe Golgota rirmine tot
ceea ce poate fi mai curat gi mai sfint din procesul to-
ialei diruiri a lui Dumnezeu.
t,re ',' '.vor putea simli ggiraindilnealeg"Ce rcrin*idiiv_a".siu,-fr'e;it;e;r.e;'"n;o;a_s* CapCaaillivnaii ruvloirngrdemnuinnechiecroilaonra;idepatottirdneialournadea pe Dcalul
iaina ptinsului din
sufletului
noitrur, care va suspina itr veac peste cascacla picateior
lfcoarirmi?l$ai.loi.._Idruudqmai n.roe.sz.teuoelagrrtueilgoidnr c{ieaiulecnsrieiimsfueiig'afii"seu--sfp"ma"aiM;i-;mu;nputtei*tl;e;d#Me;ciisitrinnoi-i citre nostalgia Cerului lui lcisuusD. u$mi nceinzdeus,uvfleotrelesfdnroimasa-
tre, irnpScate cu lumea qi
incuietoriLe pdcatului, trecind prin ingenuncherile Cal-
varui'.ri si fieerritcfiitni dlaiapcicriiomarileeleplautiimIisiulosr idnegoPa"pl tGi odlegont-ar-,

vor-r1 cacle
qsiirccil'luncd:ia-gosatsee:m,e,Pnoema elunei gDtei-smmdasD-oamvnoem, spune cu fricA
vetri
cind vei

lirtlrr irnparA{il Tl('.

Iiir-ts se girsea in gradina Ghetsin-iani, unde se retrir-
:Jcse, ca sii se roage pentru cea clin urrni:r oari. Se girsetr
lliiitu.ri de El, Simion, Iacob si loa,n, cirrora le spusese:
..prieteni, trist e sufletul Meu pind la moarte; stali aici
;i vegheali al5turi de 1\4ine((.
Paiimile sint aproape. Iisus se retrage aici qi se roagii'
Lr,rna*qi picura argintul
in foqnetul nopfii de mAtase.
\Timbul divinitS{ii tremurd in licdriri sfinte deasupra
Capuiui, in timp ce buzele-i tnurmurA in taini cea din
urrnri rugirciune. E rugdciunea prin care Dumnezeul de
pe p;imint vorbeqte cu Cel din cer despre mintuirea

;roastru.

13' 195

sadeiinrla.ui..piG. MeIhisuettrrtrssum,inmuzcraghnrdiiiuebdlusiunloinfaiVpucatile.elebsareudcgra<otuea"dOareen.ao,inicui"umnrp"oeria.idnpcdgtueiaia asta in grd- boi gi mergeau sd lupte cu patru oameni, care nu aveau
trei tovardqi
oboseald. noplii alipi- decit doud sdbii.
de sornn gi lui IIisuudsa,Eci aarpeocstuolciiosninqttiiinnlcaoinmjupdraclai tddec5ce-qaitainpdreieptlienneigloter
slujba in schimbul celor 30 de arginli, pdgegte cu un
pnpietmms:ap:nuu,eilreai1ntTecnn,.arnaid1-ltgAluirct-aon=ce1gcrugp_epuueas_9,iretnio,aIlacrna"Y,n.aeeias,-f,d4cutsliavut:,lasno.anqiseanr9zngelopud?rhuiiguniitmanosnie(udnudp,d-sti(dor,acaatmeot.cermoiEc{!iroguunaibimlopiiind.arnifclrseodsaa{aee9io.,ittsuertsud.te9dutvsi.vf.tzp,nleg,ida.eptirciocdirn,-nctndegarriricunoauausurdlsialEadugeisimfgntunguscsuar"ciaisdndnaulonilurfotfd.,erieipl.i.dnipiu,grcIlE.Sa;clseuiiniciina.cdcltgacDaitct,pnstaliurpaviiatuopns_sisennmraddcienotqigtiorig"teninieha_ngadCa'ueeniotptuoolcrretzavaeetaii.eies{ipliu."srmaius.imtaiei.mrAeicnfc,;eu;aeisi{agu;"g.isenr-si1su;a.,nftiu;,rSMtn;urirgr.;aiag_a"gv._iii]€i,.,^dr,n"#uatau.et;.zeteaclr.;;oui.oioi.in#t,;b1c.-.e'cm;d.mail.i--i-r-ruandiad'-e;io_;td.ot;tcs;;usiAtdi.rcaru:e*:--ri zimbet prietenos, ce pare c5-1 trimite numai lui lisus.
t-ride,,zPiripeetentreiuIluOdam,ucluei ai de gind sa faci? Ai primit
cu o sdrutare?'c cdzu cuvin-
sd lui Iisus cdtre apostolul Sau. . . -
Acela care-i spusese de atitea ori: ,,Bunule Invala-
tui

tor(r, acela pe care-l scdpase de la inec pe lacul Tiberia-
rlei, acum vine s6-l trddeze, printr-o sdrutare amard,

fals5.

Cit de greu trebuie si fi primit Iisus aceastd sdru-
inceputul durerilor qi patimilor Sale!
tare*, ,,Fe cine cduta!i?(, se adresd Iisus din nou, ior.

iorl--alli,,,,pPEreiueItsies?nunist!aNiDaMazcaedriiln(peeanMuilncedumtdamc((d; utafi, dali pace ce-
Petru, inlelegind cd e vorba sd prindi pe lnvifdto-
rul s5u, in minia sa dlueioMeallihpuds, ,sscoearsveitosraubiiaArEhiiedrienutrl-uoi
I piptsara.-ur:obh^If*_PE1ldaEe"riitnqcdruru,uiciigi,rnigAgtunaudagddvrccrarveeiiAputsa-smednafctiaiPenanaclatudacardiinlrnre,cGiesngdecdhltuenaeaEeflua,tissilmcfn{iddeineimsnaiefgvaeeasieigenindE,is.iip-ticsi.taie.eafastieinrdcnndga[ugueunteinpteuperaiseetauqtidsatctncidrpnauucir{nsoupeaucimut,sadeolcro,fevAopaafrraresveueteesnaaifadtuidnercdeiSanEet.rs.liteecuricau_,lscucisencSleen.i-..
lovitura tdie urechea

Caiafa.
Iisus nu incuviinla minia lui Petru:
-sab,i,eBvaagimsuarbi.iaSienctaedaecAoaPreetsred;mcdelimcepostrcioveastec
de sabia,
celor

pe care Tatdl Meu le-a orinduit?(- de totdeauna, i;i

Senin, blind qi cu aceeaqi liniEte
intinse palmele, pe care triddtorii le legara in grabi cu
fringhii grele.
Apostolii privesc cu tearnd. lnspdiminta{i de a nu im-
pdrtdEi aceeagi soartd cu EI, il pardsesc; doar doi din ei
aqa cum este voia Ta((. merg in urmd . . . incet . . " sint cei care se vor lepdda
htmglSaaiittte-ue.or-lvdetidnecuodolFipdst'Ciaadittioustafianirriiii'ar5avcicfiauendlruojeamoiIgnsbqdiiciii6iara,cu(der,gimei*,onoattl,uaeuosmpadmtatndeaumiurniOulia3inie0citcaeuaddprpceoes"rlsergoapuraarpiaigpg.ig,iveeinerrs{a.gedies..tteei.dnamiiZpumnegiionoccdepmieaniredodi,tr,ttuciocein,ntltaaetcbpmbiaruairairc__r_ij-;.
de El, in curtea h,ri Caiafa.

Drama dGeologsottaiaqni i_a. inceput! planuiui celor mai mali
Ceata
potrivit
ai poporuiui evreu pornegte cdtre palatul preotului
-qi
Anna, unde se gdsea Caiafa, ginerele sdu.
Deqi noapte, graba lor nu cunoa,gte margini. Voiau
Citd durere si cita rdscolire de"congtiinld, sd incheie drama cit mai
repede, cit mai sumar' De
putea impdca sufietul cu asemenea rdtacirel aceea, Anna incepu o judecatd pripiti' E cea dintii, dupd
spre a-!i care va urma a lui Caiafa, a lui Antipa gi a iui Pilat.

Era o ceatd de monEtri inarmali ca pe vreme de raz* Anna il ispiteqte Ei-l cerceteazd, ca si se conving6

196 197

ce fel de oameni sint aceia care-i urrneazd gi ce a adus trei-o_ri,,,Ppiinndl qi tu, Simioane, te vei Iepdda de Mine de
c!{ilorn"'o. u poporului care are ,,legea lui Moise o p.o*o_ se
li nu va citlta cocoEul.(( lepddase

osqcAtrPcvtraaiefaia^ennitl1rcr1;afl{nee-5Edr-i*adau---atl;lLlsrli,.ilg-epr]n,dlrs,vtll{,.erl,ei,-3ieDaglsCfdisan,pisdtiaaeitnucrSetueu-ccriatstanladtmeseacrb.aarrugiaadAinimrOlnnrazmcune-iIetiirisnittinjnasrnapuvveaegutcdalonosr,rs<celursirimccro:b.mbiboicnauanidniiantiruapntddetnapicacigusadinlse;oecrgr-tnedareeleenntecitpivnaXcassoeri(ttiot4.orttna,bei_isplenurop,R,uaie_e,renl"vrei?asn,ldslasuapestCedz.rateipu-.u.varblpcunI..rraiDiliseeudnieanegucIrasat_fnenoraitseutMderua.ot,clrielrsiir\neclen4c(iics.an(ilAaacneurctdbsseribecveiercigailai-tcci{ocojnvA.ipuo?larea,nr.uean.amsd,oao.stat;asau.cci;gsiuiceelr.ineeuenpcin,.iaa_-d_a_i,;. Cuprins cle o adincd remuqcare ca 9i el
FscMdae_uh-ttr-Plu"rt"iue.'.lintoirnturittapr;eiinnIiaorngalaancmup-raitnelaf{tidiriu-erllluclliuuditiIroAeZaneunnvne,ad.pseCruiuet-juiltod1iernr_1ct.a1ar-lanraecsl-oesrridliec. uapSneofiusld;t;eal_esa__. de Iisus, Petru ieqi incet qi rezemindu-se de poarta pa-
iatului lui Caiafa, incepu sd plingd cu amdrdciune, E
plinsul marginea unei pe
pe sldkriciuni care sdrmanul
apostol o suferd de teamd si nu pdtimeascd asemenea
iui lisus, plins intretdiat de gindurile cele mai curateu
ca o inceicare a ispSgirii p5catului intreitei lepidiri" E
plinsul unor calde pdreri de rdu Ei sincere remuqcAri:
apostolul se iepedase de Invalatorul sAu!

. . . Sinedriul s-a 'adunat in frunte cu Anna 9i C;riafa
in sala ,,sfatului qi nevoilor poporuluit(.
Judecdtorii nedreptdlii umane aqteaptd sd dea
seri."

tinfa condamndrii divinului inva{5tor.

Iisus piiqeqte in sald . . . un murmllr de zimbete qi
qoapte de r[utate trece de ]a unul ia altul. . . Judecata
incepe. . . mai muili martori, pregirtili din vrerle' ciepun
mSrturii mincinoase:
ridi-ca ,u,Pnoaateltunliminicilotceumi pslduul((a,cienscteap9ui in trei zile poate
Noaptea era rdcoroasd. Slugile se inc6lzeau in j.urul si jure unul din
aculrutei aMpiitahlautsu,lucid. reuiinaepvea_trIureiicutirniaossecuure..ch"e.au
unui loc-in martorii.platili de zeciuiala fariseilor. pentru Dum-
nez-eul,,nInovsitnruu(i(r,esdeeasuazciriglelgaisuugl irddsepbicleastteaml
chiar o rudd prezidentr-ilui.
dre:llrlir. Fariseii qi cirturarii incepuserd sb se a{i!e al5ir-rri de
cijDunh_drcieap---rcn-lesar:i.a.n.i,s,,j,ECIgmNtiasau)uaaup,r-ssienciltuualicVnuliurauennJzco-oaidlsessrtciucsnrtuusuet.?in,a.aonuad.6usuin,nltp.efgu(ou(aarls,idcitgcitiaptnitaucircevi(na(sia,ttciarlre.veisiroaepurmua"crnciersnaCesi"cpeidpuiluseeCeitearpcultuiclti"ingeccraaniebroeoisut_re.:il
bdtrinii poporului qi scribii judecdlii.

Iisus prime;te vina ca atare: nu se apdrd'
la aceasta? . . .'( intrebd Caiafa
isco-dito,,rN, uvdrzdisnpcri,rpnzei nimic lui trisus atiia linigte si stdpi-
chipul

Pctru, de data asta, rdspunse cu minie: nire de sine.

Iisus tace! ... Tace in fala lui Anna, tace Ei acunl
inaintca lui Caiafa.
i-nca^izca,s,Ncdu inleiegi ci nr.r-l cur:losc(( . . . gi continua sa se De ce s-ar putea dezvinov5{i? . . . De ceea ce nu f5-

Ia flac;ira din vatr.a focuiui. cuse, sau de ceea ce nu grdise El singur? De acee;i, rds-
cpuenu_-tnr_lta,,a,,ltNNutulru(e(,istaeisn-eotaaa.mrp.d.irvranudduzdauinstluienniuotMuecauaulpt.hoE.us.tslo.phi_noral.gterAmdini a?a(s(eimnutrieesbtii
punde tdcind.
Caiafa, judecdtor strategic, schirnba tonul 9i feh-ll de
a intreba:
numele Dumnezeltlui celui viu, te conjurSrn
. . .. In aceeaEi clipd, cintecul unui cocog spintcca li_ s5 n-e ,,In clacd Tu egti Fiul Lui,
dintr*o aitd lume, sufletul siu, se trezi, ce se zice Hristos."
n-t$tea noplii. Ca spui
Dupd o clipd de hotdrire, Iisus rdspunse cu o noud
gi-gi aduse aminte de cuvintele lui Iisus: dilemS: e cea de-a doua din procesul condamndrii Sale:

198 199

* ,,Chiar clacd v*ag spune nu }4*er!i crede; iar claci Filat, om crescut in ideiie generoasei Rome, bi;n
cetS{ean roman EdiispprrieettepneaalcCeei zpaelsutier-tci,attrrea cu o neirn-
v-ag intreba, nu Mi-ali rS.spunde(6. pdcatd minie gi era pus sa
domnea.scd si ale clror rebeliuni ii dau adesea de lucru.
Poporul se agitd si, intr-un frearn.it cle nemulfr;mire La rindul lor qi evreii urau pe Filat, ca cetd{ean
si ameninfare, cere sa mdrturiseasci. dacd este El sau nu roman ce era, da-r mai ales pentru asprimea cu care el
ii trata" Le era deci, destul de greu si apeieze acum Ia
llristos.

Al-n.traI-ifsoirumsclapip,r5iivnesdgeetmeunp.maesaateoefviuecardocsnspdiuainmnsnuealtuet,irnjcuiteactlteer:ecbiitsuoiireciildsmdseuadllemuaa-. el; clar jurdn'rintul lor de a-l ucicle nu se putea implini
mindu-se numai cu aceastd afirmalie. A tagadui, i.r- sd-eacr itfidiancvdoirtcq'piraerzefintinancuiuvliiCnelaztarauclerraist-a. Pontius Pilat -_

svse-eamn-rinfavir,aer,Tirsn1ui5epsaziati,ccoisin.and.ue.dviunbematcieedvrleieereddeiiann suurmflde.tusai-dacarruefgdiainrdcIiisoscguuisiloar_t, E-ciaVereai. E in dimineala zilei de 14 Nisan, Vineri, cind evreii
trebuiau sd serbeze .mielul pascal. Daci ar {i intrat in
pe Fir,rl Omului venind pe pretorium ar fi insernnat sd se spurce qi, ca atare, nu
mai puteau serba Pagtele 1or. De aceea ramin afari.
nourii vdzduhuiui, pentru judecarea tuturor(f.
Rdspunsui cade ca un freamdt de bucurie in inimile Pilat, auzind zgomot in curte, iese in tribunalul ce
se gAsea sub cerul liber ,,gabata sau litostratos(, dupii
evreilor care incep sd strige cu urd:
numele lespeziior care acopereau pdmintul.
,,Huld . . . blestem . . . moarte hulitorului.(.
Ardtindu-le pe Iisus, Pilat intrebd supArat mullimea
$i marele aririereu Caiafa, intr-un gest de maxim5
neliniqtita a evreilor:
urd, igi sfigie antereui, strigind Sinedriuiui: -- ,,Cu ce s-a fdcut vitrovat Omul acesta?((.
,,Blestem! Ce nevoie mai aveti de alte mdrturii -_
cind- singuri l-a{i auzit ce a grdit deipre Sine?((. ,,DacA nLl ar. fi facut nici un 'rdu, nu !i l-am fi

vtrdirteo{iJurunnadeueImlccdaueit}lnaoluresms-iafiticnddtteedrf.cm(ii'ieivnleaoortsr.d'inivc,d,otPuirtrloldapoarrmooscnoouuaclnortmt{eea,iantlfdcacinuruaonasaetiigtianpi iopinesinetzegpdrddir---i asedauPms ia{liaec(td(,pemrvivureerrEinitunerudcupcoudtnifseapmcreeu!nlluimmmuiicrlleifmdEeriiacieuaidgEaitiaCctaAdi:adfiaeg.id-adtaa
asta nu se vor mai riscula impotriva lui.
nrt *-Daveen,,a,,rNL?cetuu(e,aaqa!,idt-viLLir;liogmnaidcrjceuas,ddece-vdclrascpcliuiia-tLpleinerdgepuuaepqddiItoieslreuia.gse,oalsevinorddassiptrludan((d'teri:oarte
sare gi ugurintd.
tpi_lndlnIaiusiesusisnceecdudrimualtuapireapmuctdienrauaissadluu-ltgofiarloictrad,tbpin,e timp ce juclecltorii

Pilat sd aprobe sen-
de cind cu cucerirea
Palestinei de cdtre Romani, devenise insuficientd. Fro- Pilat nu putea intiri osinda mor{ii decit dacd Iisus
curatorul nu era imputernicit' de legatul imperial sd ar fi fost vinovat de o crimd politicS. El era reprezen-
moarte al romanilor. tantul puterii romane gi, in cazul de fa!i, crima aceasta
dispuni decit de dreptul de viald si
Iisrm nu e cetdlean roman, iar dreptul roman nu se
aplica Ei evreilor. De aceea Iisus uima sA fie judecat nu exista.
- pIiesnutsruealutraetiadoinardno-u,ddeinPilmati.jlocul gloatei de slugi qi De aceea invinuirea evreilor atum ia un caracter po-
litic, spre a fi pe placul lui Pilat.
un rdzvrdtitor, care indeamni
de netrebnici, care-l batjocorise in curte, spre a fi trlmis pop-oru,,lCs)md unIuacpel5stteaaessctde ddrile Cezarului, zicind cd e
procuratorului, care se gdsea in fostui palat al lui Irod,
aldturi de turnul Antonina. trlristos Regeie Iudeilor((.
. . . C)are nu spusese El pe marginea mdrii Tiberiade;
si Procuratolul Pilat din Pont era acela care trebuia ,,Da{i Cezarului ce este al Cezarului, qi iui Dumnezeu,
moarte, fdrd care ce este al lui Dumnezeu?(. De unde dar aceastd min-
intdreasci verdictul osindirii la
condarnnare eI ar fi rdmas un simpiu anonim, fdri faima
ce qi-a creat prin singele lui lisus.
2Al

200