Copacianu, Emanuel - Iisus Din Nazaret

ciunii atit de hidoasd? ,De unde atita r6utate gi pen- ci Ei se intitula Regele Iudeilor, cerind si-i fie trimis
tru
de *ce?,,Sd fie sincerd invi-nuirea? gindi Pilat inapoi procuratorului Pilat.
Acesta-l vede de departe inso{it de aceea$i mullime
pe buzele acestora care urdsc stdpinirea rornand i-ar
pe rnine md dispretuiesc?(. $i ca sA se incredinteze, ceru gi inconjurat de aceiarsi batjocoritori.

ca I*isu,s,Esqdti se apropie de el, cercetindu-l mai amdnun{it; Iisus pdgeste senin, cu chipul liniEtit.
Tu, Regele
Iudeilor?(t. Intr-un col! indep6rtat al inimii lui Pilat un strop
de mild igi face loc pentru OmuI acesta, pe care du;ma-
"..Iisus tace... nii sdi, dar si ai lui lisus, ii chinuiesc.
-* ,,Este adevdrat ceea ce spun acuzatorii T:-ri?((
intrebd Pilat insinuant de data asta. sdleceasSpapesiune: nmt,,eDednePineiailna,ndtlotalu-r,tiii-ncavemecudIrgreota{edisabiIt-ilnnuaeiictrPicimA<iltainvstiu,ndacei.ansCrteeneovivuninrceloalvliinanasto.AisEf5a.u_-c,l

trisus nu rdspunde nici acum.
cu -n.-ea,,s,,DEtiamqtPpi diTlarutsei,sanEeuumnSuuinlftu(R.meigree,lepIeundteriulora?.t(reiniatroeabr5i. Pillat
cu El?((.

nea-;tep,,tDinadr adevdrul ce este? addugi Pilat, care acum snfeasl---tualpui,,,ni,,,SSSietdAddvrmemmsieodooslabcaarA.arrdtalic!!SieSSd.AmI mmoaooraairlrad.!l....(..'..(r(d(sfapipuuancdueArgLntitnacgeiqimilaCelalmii,abfcariu,i
prea mult rdspunsul, auzi: ,,Eu
Adevarul qi Via{a(. sint Calea,

Cineva din servitorii sdi personali se strecurd pind.
Ia Pilat, trimis de Claudia-Procula, so{ia sa, cu rug6min-
tea de ,,a nu face nici un r5u acelui om drept((, pentru Pilat se induioqd o clipA.
,,aDjeuncseesldamdoianrsdu, lcignldaseuul nu*i gdsesc nici o vind?{s
care ea pdtimise in sornn in timpul nopfii.
Filat, care nu voia sd faca pe placul iudeilor gi care congtiinlei si rugftnintea
Claudiei. . .
prob,abil asculta de unele rugarninfi ale ferneii sale, eli- Il-risto,,Cs?e'(i se cade deci lui lisus, ciruia i
berd pe Iisus, cdci din punct de vedere politic El nu fa- se mai spune
intrebi din nou procuratorul.
cea parte din jurisdic{ia sa, ci a h,ri Irod Antipa, care si murmurd mul{imea
agit-atS,,,Sindtrf-ieunrassintiggunritgplaes,Carluccder!(e(i ecou se repeti pina
se gdsea la Ierusalim. Ca atare, Pilat poruncegie trir-ni-
Iisus la Antipa, cel dc.-al patrulea judecitor se pierdu dincoio de forul judec5lii.
terea lui
al Sdu. -- ,,Dar ce r5u v-a fdcut voui Ornul Acesta? " " .'6
Irod Antipa
E-i e acela care triia in adulter cu nepoata adiiugd iscoditor Pilat.
cumnata sa, Irodiada, fiica fratelui sdu Aristobul si Ei pireau tot ,mai tulbura{i cI procesul intirzie; de
dpsuoceei{silaaiesl,tucadseu,plupaaiaqlrataecltec, ufsmrteanatbeuiuricIinsruoteriddiE,iiclfdpi{u-eiFnl Iuol-u-a:idinnecIrBhpooiecstle,iIcznisedutlMosM,raudcal,ehresep.preorEencItac.uraeprra-eel
acee-a- strigA tot mai tare gi mai amenin!5tor:
,,Sd se rdstigneasca! Sd se rdstigneascir!((.

Rdspunsul lor era lns5gi sentinla'lui Pilat.
Incurcat pentru o clipd, el bautd un mijloc de scd,-
auzise ca e prooroc, sperind cd poate vede vreo minune pare. Spre a-$i impeca congtiinla -_ care-i spuuea cd,
de ]a'El.
Iisus nu cearvein-iocvearet a-u ;i spre a nu face nici pe placul
Iisus e din nou acuzat de capeteniile evreilor, ca qi ia strata-
de Antipa. lnsd El . . Tace, curn a tdcut iudeilor, osindirea, Pilat, recurge
acum. Cuvintele tace . a$a pare cd sint find
cu care. rdspunde se gemA. Era anume obiceiul ca, de PaEte, sd se elibereze
mai unui din rdufdcdtori, -penPtriulastcdspearseearvIueistIeisuds.e
rnult pentru eternitate, decit pentru ei. ca o ultimd incercare €teeiista

Antipa, intr-un moment de nein{eleasd minie, arunci -e- c,a,DdaetinPaasvteoassdtrSvi-se relud procuratorul din Pont
cu gesturi studiate o mantie alb5, in semn de batjocord. elibereze un tilhar.
-_ Pe care-l

202 7a3

voi{i liber: pe Varava,. ori pe lisus, cdruia i se zice Si de singe . . . ai5turi, doi solda{i impletesc o cununi de
spini Ei i-o pun pe frunte, din care incep sd liqneascd
I lristos ?(,.
Rcduad"srsEpeprv.nrinroiesmbuiliXeicrmdl-qamaiuoitnosctilsnuaucst rliicpiircri-eilnlrmngeaiia.rrnrVeucagorsrnaaedvbiaiprdnulnsmeeasraf.eedi.acmIuisLasu,uersiii.anpDtu.i"etancIeil?ifro5f.dun. -.. picuri mari de singe.

,,Nu pre Acesta, .ci pre Varaira({. Ceil;rifi, cu gesturi smintite ii trec pe dinainte, inchi-

nmougumi^nauonnati,{rnt.nqiaeemCutraa:rllnuaoogt,ivor,ariuaNe.irsnstuatnmittenl_isealmurh-rllnpeoieliaottarecifeizmntr'.h(ebap,Aieniluoc,tee9rliaiinavsat?li1rtrcr"er.olag-iIsilud,alonsicennru,eitrsiivldrVaip,arneiarniupuelrSiunagrn4lVviudhdaaaueelurnilm_alissaoqCvemtaiuaanualra(lt5B(vpl,n.tsaaiam,,c,rrrt,_uouliIumRaalsnrrlarriinetibopjVdcubdreuaoa,ersE"nrnitap,nrtefrnv;v"aaaap'i.pdnnupRae;utoiirraii_eian_-tI nindu-se batjocoritor,,Regelui Iucleilor(r.

tinul il scuip5 pe frunte . .. un attul ii trage o palmE
ie ciuclir cd nu rdspunde salutului sau . . . un al treilea
ii indeasd cllnuna de spini, tot mai mult, f5cind ca sin-
gele si liqneasca intr-o razi. de stropi repezi. Fiecare

gAseqte cite ceva. nou, cdci fiecare vrea sd se i'dzbune...

Pilat apdru. . . Chinuitorii inceteaza pcntru o clipA.
Apropiindu-se de lisus, il lud de mind gi ariitindu-I mul-
lirn_ii_e,x,Ecclacme hi ocmuoir!(o(.nie si durere:
Nici o lacrimd, nici r:n suspin. Pilat credea cd mul-
'timea se va induioga, vdzindu-l pe Iisus ast{el. El nu
ltdrresivuoeLsau,csli-icpPa5i,olpacritdni cdnai up!faa-iilcasretifmipprgoeinritupen-lacdcie:usclpitlruesddaeaillaeopar.gddrAa; ori sI se impo_ e d furia lor era abia a{i{atd, nicidecum potolitd. Etia
De
nevinovdtia lui
fost o hotdrire ,:rceea strigard cu satisfaclie:

:-- ,,Sd se rdstigneascd! Sd se ristigneascd!(('
Pilat prive;te cu ur6. acest popor ,,ucigaq de profeli('
gd,si;t;((. ,,Luati-L voi si-L rdstigniti. Eu nici o vind nu i_am qi adresindu-se lui lisus, grdi:
,,Spune-mi, cine eEti? $tii c5. am puterea de a te
ierta- ,
s-a -num,,TitrcpbeuSieinesdF_imulolauria(D, uumrnlaezmeuu,.l.timea infuriatd, cdci ori de a te rdstigni. Cine eqti, deci?((.
Se indoia oare Pilat in clipa aceasta, ca el sta de
pPp^rr-ioal^accLtut,rrlcalIa*itsouecrsveurrl_euuni.iaeasdmcpiSnoa.iiglucLddaasegiIniiaistda.utsdeeasdsuef.ie"c-ubibd"dtiur"eitsctoeu verigile, dupd volbi cu Dumnczett? . . . Nu qiim! .. .
puterea aceasta nu !i-a fi fost data de
in srfletur rui 'sus-, nu,,Daai cfdi
mila i" i"i-" insemnat nimic Pilate; de aceea, mai mare
e vina celui ce M-.1 trimis Ia tine, decit greqeala tatt'
Ostagii gardei imperiale se imprietenesc repede
cu crAins'pe--r"tsne,s,,,e.ADnIcuaiesmcusaesta-.gl tlveibderereegzeRi,,eeigueilmee?pq((ot,itrsoievmaauCdl reCezesazriuaPlruuiil6lau6ti,, mul-['imii'
pncniaieamrmteerderei,r-naouisnccidoadefeemprivusarteeei aiiAlnofn^ri..tpitpUoliarnnt,u.utprAraeatln{rimtuir,unaiiclcu5asleoil"gnor.avrliaatutdrueiireiuvmnersingTittiiolapr caci ori-
pe replicerS

!d ;.",iu,Nd--ea_ivi,e,ms,Spra4eltmareofgiired,-.af.ac.radRndiiscetioiCgdneaeztqa6rte(-'-L pe placul Romanilor'
J;
" .(( izbucni mulli-
ot.egi_nP,feepldefeseacspaesrraea,.cdualc:idceP_eilraat"unnuinocepp.ouni uanl fpaerd"ebpsfei"ii"cIu, moar_
evreii mea. Pilat incearcA s5-I scape, dar nu poate. Teama sd

lIoisvuiLtsuo,rvddiitnuarlcieleagrioednasatiernilgoiner.leppliincularasdgrid{ingineaEcltienclai 'pfieectarurepunloluudi nu-Ei piarda tronul il face sd devina pe placutr ludeilor'
'Totuqi, cu conEtiin{a impbcati, cere
sii i se aducd apd

dc_eurd,t,euRareelrugeei. lPeilalut,dceairloe rp(rivseuqfteerdcuiuuqrdingeiacuscinoirmpaionchuilnuui itidn sd se spele pe miini, in vdzul tuturor, ca semn de nepar-

Un legionar iqi aruncd mantaua roEie pe umerii plini ;ticipare la osinclirea lui lisus.
* ,,Nevinovat sint de singel'e Acestui Om(.
204 - ,,Singele Lui sd cadd asupra noastri Ei a copiilor

205

nr-rgtri(,-striga poporul evreu cu cea mai inaltd u":r-ir;rs:i singe ;i sucloare. O femeie din grupul de aldturi, vede,
t'"Ti',"T.
se apropie ;i-i intinde sfioasd o maramd, ca ssa-a-EiinEttiepalrrgiitt
ecmlJvreeuren.cai.tei.ecis.e..ti9eenVa,isdicgu'pz,rri.uieiiplprsacloele,tiirag"ucrti:de;A,n.,mIcEI-iisiiFistnuluareasstcitnpau,NedndnsrauetctazeievaEcirvciranituniems-oa"dvan.ia"iaoi"nsgi.""ei*^Cut,so",rcit""r'^"Eiiel',,li'ii.ip.i";*lie,lr.-.rc.uii;"l,;m'";i,:e,;",;'a"
fa!a. E pioasa Veronica pe marama cireia
lui Iisus.
ciripul cel nef6cut de mind al dealul Capdlinii.
ajuns pe
Drumul continuS. . . Au
Dupa un vechi obicei, se ddruia condamnalilor un fel de
vin aromat, care aAvdeeasepororpi rbiedtuatteuarasadcaeamseta{eoascadi uEcei asuit
tulbure creierul. lerusalim; cind lipseau
ciriar lemeile din acestea,
st(n*rr,re,ti,prb(liUeu.itel:iroancm,lel,uslI.idrulialno.ifclinrfeliotruoundIr,rpdoues,ein,tlextetigixapl,han,edcfaidtote.roiri.rm,lceJrfrgfu.-cniiclocoueanrrtsrnaisea,r(,i.c,d;'uricicauicnrcedfrrue*i_nmi1-soipon.f;i*eu;";alu;"u;lur;_p-riie*;r'a;.:lsni,st;iiufs.us_ cumpaira din banii vistieriei publice. I se se
dete si
lui
Iisus, dar o refuzd, deqi ii era sete. Starea aceea de
inconqtien{d, fdcind sd sirntA mai pulin durerile rdstig-
nirii se potrivea condamnalilor de rind, nicidecum Lui'
.. . Pe vlrful CdpSfinii, trei cruci spinzuri cu bralele
intinse in aqteptarea celor trei osindili.
r--il_orqLiocsaceruel.gidanslceeosansijnueraiauufmaroearaatq,euG.l.uoslgitoimtau_tui,sianu de.rlul Cdp;i{inii
apropieree ziclu* Doi legionari iI dezbracS, igi impart hainele, iar pen-
tru cimaga Sa trag Ia sor{i, aga cum grdise prooro'cul.
Iisus e ridicat de subsuori cu ajutorul unor fringhii
o,dr.nu.eic^aaaPAz_ydssipntnr_dntotr_zgeaiuppcrntreeecut,rsausctscea.eeiuapg.l-titiluiavenanlieip"oa"rrred"fcc._,iusva"eJurtrn'r;,c'l.;orl;efi"l"aielr",sug_teitruHr.u,.int.coatnrpceuir.blousubie.iaaibnstiailn_lq_ai groase, in aqa fei ca trupul Sdu sd se poatd sprijini pe

cr-riul de }emn infipt pe iii jumltatea crucii 9i care tre-
ceaUprninmtreespteicrio_a-rebleuncocnudnaomsncadttuolruii.n arta sa infipse

doud cuie in miini, pe care le gduri dintr-o loviturS, do-
vcdindu-se stdpin de sine qi pe megteEugul sdu. Iisus
rmeeren,epadsgpeqetcetaFceocl.ioInaraspM-aaterilae,ei, cu *it"trt,;;; ;;,;;_
mironosi!e. f_",;il; tace . . . din ochi i se preling lacrimi mari, strivite liniq-
^,lnriu-niugaurena^,si tit intre gene. Din palme, singele picurd u$or pe pdmint.
Deasupra se infipse t5blila cu inscriplia: ,,Iisus Na-
{u,d:sc:::^sic,,-:iir_.r"1ae:,nuau,.rjs-c1_*adCrYmipia,l"oC,emll,_,1ardotrli,unt:ro=$;n,s=pIoatn.iie:n"nrvr'sc:l."i:naev"oaup9_ap3.sgosti^i"sr"eunrciuouiyiac"alulptdrbes_ceiaplseme:jmicc9oAg-scserdogri"tara-eutenseearllJiicaetuadamairregspsnteuuoattajueusijeupicqoait.dltueeectetsarNdreedeadlpaij5ruismuec,ne.osSngCiar.itcaenEsrdirrnqrITgade:reiuuraitslouaceuaciOau.Sic.ui.isce,siiifCai."rcmept.""eio"rfnonUno".auo;vt6inutvpi-icncnuil0duatiruenir"eacsAr;a"i-d-tooa;iuam-'"an,o;i't;ni-imOicU-.picnmiud;riarae'oevrCliuattt-s;gnaiuivrlc;.erEi-te;aroelirs,e;i.,nuni"t"fodrc"eaaD'dei;lr,rceibe'lo,i.qirtnliu;ettf'm.lci[rieeo,iv./iqic""m.cl;i".iri-,i'rlr"on'ini*ir"ndllns-oii.';d,aa;;^a:"_ePJrnr;psiilsr;r.ti_n_ile":i;.
zarineanu, Regele ludeilor((. fdcind ca trupul lui Iisus

Apoi pironi qi picioarele,
sA spinzure intr-o stare de fiomsotbdileitatrteeb. uAinqtedzi_c.orgoiacndaladuei
ca gi cum i-ar
spini, c-u fi
mul{umire: iEi fdcuse datoria, ca qi ceilal{i doi
privi
tovaragi, care pironiserd de-a dreapta si de-a stinga Sa

pe cei doi tiihari.

Iisus primi toatd osinda cu desdvirqiti linigte, qop-
tind adesea cuvintele.de duioasd rugbciune: ,,Iartd-Ie lor
I)oamne, cdci nu gtiu ce fac(. Cuvintele Sale trezi ,con-
stiinla unuia din cei doi tilhari, Dismas, care simti
o adincd pdrere de rdu pe marginea unei vieli ticdloase,
recunoscind totdeodati pe Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu.
Iar celdlait, gdsind o uitimd putere in spasmul mor{ii
Iisus se simte tot mai rdu . . . cle pe fa{i_i se preiinge in care se zbltea, rizind alSturi de mullimea batjocori-

206 207

toare, strigd; ,,De egti Tu Fiul lui l)umnezeu, coboard_te Iisus supse odatd dintr-insul, spre a-Ei potoii drsttr&:
de pe buzelor. Capul ii cdzu po piept, ochii se inchiserd ctl
Cruce qi mintuiegte-te singnr.(. linigtitd amdrlciune, iar buzele rlrui'murard in glas de
d\Xa_JeoT,m_r:me.luls?$iltnt:n-Pai,da,cpiNu.e_lr-uusesntdeiaateDesapnu,pr.-tmsieaeancntepeafrdzrenieectdur-uc?$ieaut(i6rinDed.sidumanmusod,eninaieiomuzsi"espanuuud,isiceeeori;inmrunenuvlpienred,orvcci?diirc{eiNaiputt,elutpeia.lfit"sleiinum.isn+i,
ca i^nAtr,p-oo-i,gionadprtedpdteinrduug-d5ciiuc-nue:sfiall ochii cAtre Iisus, grii durnnezeiascd tainA:

s-a-sfir,g,PitA!"r.intei In miinile Tale irni dau Dr:hul .. . Totul
In clipa aceea lisus sim{i sirutul trdddtor al lui Iuda,

vizu Ierusalimul peste veac gi intunericul in cale zdcea

"ln_t..*t.j-t,_Tl,n,i,lo,a.3cEeesntseeingcgltiepue-rmudli-edldiifsuurceesrieoda, escdifnaicsfdlto,vvceiariere"v_elnaipianrtdrusii.m.ip-Jd-. lumea.
acriphspdis-uruenscoe,a,c_AhudIniiesi vutloidsnvr,iaszrcatiaicEt,o\iniienua,vliitaanims{tealddaOzmi"cvdJineriJ"gi"rifi"aeif"r"e.c.uiAln;;p4]oi"n;ie',Diiini.s,miria"uii.(l(i,rri_i
in clipa aceea, Iisus auzi zlngdnitul celor 30 de ar-
ginli ai iui luda, din cale-gi va cumpdra fringhie ca sd

se spinzure.

In clipa aceea, sfintd qi iertltoare, Iisus inchise ochii,
pdrdsind lumea pentru a cdrei niintuire venise qi a cdreir
iertare o ceruse Ei acurn, spinzurind pe Crucea din dea-
iul Cdpa{inii, in marginea Ierusalimului. ..

Catapeteasrna templului plesni de sus pind jos . ..
p5mintul se cutrernurd, pietrele crdpari, mormintele se
nimalocieuianlUdci.lole.ne,papseludctrceopiiagilinnsad,dtqertie-gloontiuro;plluuiirnmlrdizr.iinndnnaecosdgeeierrasciinsoutraaie,i,rncesdtu_ueed_nnpeneederAplgclupi.unsrrgtiii.lduuIasscorriarpprrce*in, eiipn"ecif,na-llti6zrnii';asg;eli.
cp_gpzMIpa-ulree.-lat^c,viaun_nsoi_CrI_lnsugeiib;s-arte.l,ueuigr,pc,npll,as,oeCuiisEeer.plhice.oInrdied.i,aCt{-asruiniEmluvimetn,ailognadcipp,utleraaapriimvta,eme.esuI-n.sop.-Ir.acalauiFibnpeniecusaedp,ucna,rAilddcobdudrusaaaduiinilcsrrituoadCeittaicsu?,unlMin_(eeaziis,?ualatessocrpgeDvid!araiiuerr.a,uSemsMuIiaMaienszsliore"afisiomsinzrracnesfiee"aoa.iritioalrsel,f,e.ui.glid;eef,;sne"?l"Dp-ge' t";uua,s"prnm;ef;";e$dnJiin"msa"hieiru",";_e,nlr:i,,;.;'i deschise::d, trupuriie multor sfinli lnviard gi iegind, se
ardtar5 multora...

Legionarii romani i;i indeptrinird cu conqtiinciozitate
datoria de cdlSi oficiali. Urma partea a doua a ristigni-
rii: inmormintarea crucifiafilor.

Se recurgea la zdrobirea fluierelor picioarelor spre
a grdbi moartea, care uneori dura gi 12 ore.

Pe Iisus iI vdzurir murind . . . gi totugi un soldat igi

infipse sulila adinc in trupul Mintuitorului, intre coaste.
Din rand incepu sd curgd singe gi ap5; o picdturd cdzu
pe fala legionarului gi in clipa aceea lgi dete seama cd
ei uciseri un Nevinovat.
gmeiasOmtudiest essutferi$dcjedhtoiinnaurmeit.ooarUmrnein,gtc:laasres-tiinasr,depaierbduuzte,les,e incepu sd-I, Iosif din Arimateia, vdzind cd Iisus murise, plecd Ia

urri "u lrr. procuratorut Piiat spre a cere invoirea acestuia, ca .si-I
poatd inmorrninta pe Iisus. Pilat chemd pe Centurionul

Fetronius, care, spre marea mirare a procr-rratorului,,
confirmd -polcilSintimnionrcmluin-stai (c(a, prAusl p-u-nsmeoParitteaat Osinditului"

con-gtiin,{,5Il. mustrat de.

tccarauc-eare-peUltaifesneota,al,llmeMdtcegaeui.i-tsoeEtIrneiossacumesarstietan.ds6ngredu. -g.ir-nu.ral iabldpiidinnqtfiEripeiinsomlee{eguintiiont.ndr_-aobrciut€crreeastsreeetli.Jgesdegisniep_aulbirdlnat.dutitnufiinresa__e* Cumpdrind cele de trebuin{d inmormintdrii, Iosif,
ucenicul lui Iisus, porni cdtre de,alul Cdp6{inii, unde gdsi
pe prietenul sdu Nicodim, care adusese cu aceeaEi evla-
vie gi dragoste pentru Cel Rdstignit, ca la o sutd de litri'

de aCmoebsotercirddtuCrdindsetitsuml itrrnudpEicdue aloe. de

sufletele stinse jale,,

208 14 - Usus dln Nazaret 209*

sub privirile indurerate ale Maicei Sale ;i ale mirono- CELE TREI CRUCI

silelor. aesvtfierlfudlinCclpaudztianaiis-emdanddicrdii Golgota, numiti

Se indreptard apoi spre livada unde se gdsea mor- ei cu un cap de
mintul familiei lui.Iosif din Arimateia. trei cruci, cu bra{ele uriaqe spinzurl
poernst-e, marginile dealului gi deasupra mulli-
bInroaarrrCAiderduejupri aitrdaeppotfor,iieipidaianioercghpmuirerbuiarbdfotrautnurolindnsttiirien,{uecpEplue.ei EfiIfanlete{immdrinaaeifnaliu,tfgirinsuinpsrIoatedarslrdadifrd,dioenp;umdignuaiiruruneanldrmgseidedui.erlrdaisccduoue--
mii curioase qi hulitoare de Dumnezeu.
pra. o Iespede uria;5'gi plecard cu sufletele cernite spre Ittdeilor, Iisuqs iNMasUczahllriimningeeiaau,nriuelexl(t,acuzeiractdadddvueosieodsaeesliAr,u,Iclmubpadtdrjooacrtiuunirfuaiii
infrigurat[ de a vedea o noud torturd gi a gusta din
casi.

otcprerl-a_inucSlsnereiinmtgc.irSo.uzp.r!ieluec.,$.,in.miscdeiinr.oidn.ni.omfrsciiiglifeneuldelloqonricunphouisiaeltmoeprauqitniupsurupAtameidamaeuaipspiniirumotatpe{i{adiduieulcevrietdrcriesnuaa--

rpil-izin:n.od.a_sipntreen.oAacpetleaacteirzdioeardreneAspormil nleugl iionnvaieririisi tsaiuadiemsitnratujdi-, bucuria rdstignirii celor trei osindi{i.
evreCiei{Eivtai lnostcaagrierordmuatantei,aajmuotacn{ieademvariemouclti,tedveazburincealrtae
-IacrInim.inloorappteeamtiorzrmieindteul April, Iuna-Ei tremurd argintul mai intii pd lisus, iar pentru cdmaga Sa se trase la sorli,
din livada Golgotei, und-e s-a
inscris peste veacuri tragedia lJnuia, pentiu rdscumpira-
rca tuturor. a$a cum grdise qi proorocul.
Tacere! ... Noaptea aceasta e inceputul mintuirii
noastre! . . . In jurul corpului dezbrdcat de nernernicia evreilor gi
cdldilor lui lisus, cineva petrecu cu decenlA qi piozitate

o maram5..
Iisus e ridicat de subsuori in aqa fel ca tnrpul sa se

poata sprijini pe cuiul de lemn infipt Ia jumdtatea
crLlcll.
AlAturi, solda{ii stdpinirii romane procedau Ia fei
pentru rdstignirea celor doi tilhari: unul la dreapta qi
altul la stinga lui lisus.
lJn megter, bun cunoscS.tor in arta sa, bdtu cu dil:a-
cie cuie in miinile osindililor.

Deasupra crucii lui lisus, cineva infipse o tAbliti cu
inscrip{ia batjocoritoare,,Iisus Nazarineanu, Regele Iu-
deilor((, peste care un altul puse cununi de spini.
Iisus primi toati ocara cu o desdvirsitd linigte.

,,Iartd-le lor cd nu qtiu ce fac(., e rugdmintea din
urmd pe care Iisus o face pentru chinuitorii Sdi.

Tilharii auziseri rugdciunea lui de pe Gotgota. Cel

din stinga lui Iisus, care era in aceea$i osindir, dar pen-

217

tru o vind dreaptd, gdsi un prilej destul de potrivit
pq,,eDi naintcrdutreeegiItiz;itiluecuFoiunzeiIdiineufgeitlie,Damusribnnnturediz.euegutateCt-eteerl opcseetsiTtbriiancteijobcaiosceruirmtioc{ra(:.

Durerile morlii ii intuneca mintea gi-i se p6rea ci
eI e mai pulin vinovat decit Iisus; kra chiar cA din cauza
Iui Iisus ie gdseqte acutn in pragul vie{ii de dincolo. in-
'torcin&i-Ei capul din nou spre Ei, de cir-rrid cd nu poate
sd ia si eI parte caulautnurri indjeetmduel{iumrei a iratjocoritoare,

rnurmuri din nou gi deznddejde:

,,DeCeigt tiinHturnisetcr:sic, mintuiegte-te pe Tiue((. cu chipul
cuprind cuvintele tiil-rarului
ingrozit de spaima mor{ii, cu pdrul in neqtire, cu ochii
infierbinta{i de setea rdzbunArii gi cu trupul furnicat de
chinul rdnilor.
ConEtiin{a nu-I mustri nici in ultima
'clip5, nici de ceea ce a sdvirqit pind' acum Ei nici de
'ceea ce spune cu atita dispre!.
Dismas, tilharul din dreapta, cu congtiinla incdrcatd
'dine noian de p6cate, cutremurat de grozdvia vielii
acelaEi scdldase impdcare sincerd
sufletul, incercd o L
care-gi
cu trisus in ultimele clipe. J{
Chipul sdu pdrea mai pu{in ingrozit de spaima mor-
'$ii, privirea mai senin5, durerea mai micd. Sufletul pdrea ld, ,IJ
frdmintat de neinlelesul unor ginduri, care insolite de
t' R
priviri biajine, se indreptau cind spre cer cu nddeide,

cind spre Iisus cu teamd Epiednratrguosgtero. aza qi nenorocirea pe

ConEtiinla il mustra
care Le adusese prin fdridelegile lui. Intr-un moment de
stuinisceer,itiaitep, ugsiepoinatefaE{iadeadpedvrderraetadesardvuindde ceea ce fdp-
vi:ednici de
osinda ce i se d5, precum Ei nevinov5lia iui Iisus de
sgtolionvata-etradmqc,,euNa-luuiicipitaceirdeeutteapilmsAhedfifdIrderineieep-alt).autcemdaninleegaziceleoeura, qdirlaossrpiunOdnmdseeuglDtiai?scmeNsaotasi
nu a fdcut nici un rdu. Rugineazd-te prietene de osinda
q"i
flrddclegea ta((. ochii spre lisus, gr5i cu umilinf5 qi

$i indr?ptindu-gi
dragoste, cu neclintitd credin!5 Ei adincd nSdejde:
,,PomeneEte-md Doamne, cincl
vei veni in impdrd-

{ia Ta((. plind de sinceritate in ultimul mo-
E mdrturisirea
ment, la inceputul unei noi vieli pe care Dismas o sim-

212

fise ;i o vrea pironit pe crucea din dreapta de pe dralul
CApSlinii.
E intoarcerea plind de nadejdc spre h,rmina vielii de

dincolo, de care Dismas s-a invrednicit prin ciinla Ei
remuscare.

De aceea, Iisus llristos, cunoscind sinceritate;.r spuse- SARUTUL LUI IUDA

lor lui Dismas gi rnustrarile conEtiinlei saie pe margineei
unui trecut plin de farAdelege, luindu-l sub acoperarnin-
tul Dumnezeirei Sale, ii spuse:
,,Adevir zic {ie, astdzi vei fi cu Mine in rai('. rau cu tolii doisprezece, simbol al celor
Cuvintele lui Iisus cad ca un balsam aducdtor cle pace doudsprezece seminlii ce reprezentau la
tffi rindul lor pe cei doisprezece frali ai ve-
Ei liniste in sufletul lui Dismas, care pluteqte eteric pe chiului agezimint, cu nevinovatul ;i ange-
licul Beniamin.
aripile mintuirii. Durerea rdniior pricinuite de toltura- Si toli erau in jurul lui lisus.
rea trupului dispar ca prin farmec, El cu zimbetul pe
buze privind fericirea }urnii Dismas isi dete Paharul suferin{elor era la inceput si
de dincolo,
sufletul soptind cr-r duiogie qi sinceritate:
,,Pomeneste-md Doarnne, intru Imparalia T;r(.. de aceea pind acum nici unui nu-I pardsise. Pagtele era
atrpuroauplteim. $ai Iisus voia s5-l priznuiascd cu ucenicii,
Pe dealul CdpSfinii, trei cruci strajuiesc ca trei sim- dat5. pgn-
boluri de-a lungul vremii, in fala intregii omeniri: Dar Fiul Omului nu are nnde sd-gi
aplevcreeucnaupiusl!drOmainnimnedcdinjilte,ledgaartocauresugfiledtaullnniclai -re
E simbolul osindei qi al rdtdcirii in eternitate! poate
iqi
E simbolul cdinlei ce duce la mintuire! lmparte acoperdmintui modest cu draga inirni. invdfA-
torul gi ucenicii rinduiesc cu pricepere cele de trebuin{a
E simbolul Nevinov5{iei si aI Divinitalii in chip de pentru tradilionalul osp5!.
Seara se ldsase ugor in Ierusalim, aducind tuturor
om, aare se jertfegte oamenilor!

uitare gi liniEte peste necazurile zilei. Printre ei se gdsea
unul ,,nici prea inalt, nici prea scurt, carn oacheg Ia fa{ii,
slib;inog, cu ochii dugi in fundul capului, cu priviri si-
rete si cu b5rbu{a-n trei fire{., care, amdgit de qoaptele
si uneltirile sinedrigtilor, purta in suflet pdcatul urii lui
Iisus si neinlelegerea invdldturii Sale mesianice. Amin-
.rloua vor face sa incolfeasca la;itatea, sub forma cea rna.i
blestematd de toate noroadele lumii: trddarea, in schim-
bul a 30 de argin{i.
Nelegiuirea se infiripase adinc in inima apostolului,
pentru care Iisus simfea aceeaqi dragoste cu care imbrd-
{riiCi a.pEeinptreu ceilal{i unsprezece. Iuda primise tirgul
treizeci de argin{i, ca prin eI neamul trddd-
sdu sd
epol asrAteseospinedrpaetpueezveecaicaeladgisi pnreeslau{luailiubmaniui liunit,rec{gei,lacaisppritian
cdruia Iuda nu s-a cutremurat citugi de pufin la nebu-
xria gindului de a vinde pe Cel fdrd de pre!.^
-_ ,,Mai inainte de patima Mea, doresc sd mdninc

2i5

acest Pagte cu voi((, spusese El, simlindu-i petrti:u ultinln
pe tofi linga Sine, in iurul iC':iinpeiledceaTuareincii.re$atiasllcreir peste tlasurd asemenea lucruri qi miine ne va pune
datd care in ultirna vreme 1rr:ilai-ci
Iuda -_ ungem noi singuri trupul qi pirul cu mirodenii de
dgEooiniasfppiltroeelrzee-cseiniselddvfriiaeEttairlo6lirdtuasr.ii.$igi itostcuaEldi,aIipsurisvilriinleusien luciui santal qi iasomie(', continud Iuda furat de apa glndurilor
ca to{l ar-. ;i lucomia arginiilor.
cet' €ri"i,l,rSoiraocciia((z,iepdeecabirneefiai caetvree,asatoutduenaupnraeteinxt jurul
prin
Apostolii nu in{eleseseri prea bine de ce ,,patimd(e siu,
vorbise Iisus gi ce ,,pahar de suferinfd(( trebuia sA
care
'{Ic,uiuacvl--aint-ae,,rleIJfcinIauupuilunltdiusuitnulpscvualonareieC1dp\ie{nu5o5rptv,aaasrtppevruiecnnedgnveaea(?,d6un,muceaEridiregsariinjaacpeodrse,todaiiucloeiogrs.-
soarbi trl.
__ ,,S5 nacusui!gituesraeetnicn5dtiEmni pudlreasg-Jaoisretepuunitneaacaacpeealtsartegac(i(e,tigmnrdipmis,iecvoufnianurcal:l
dintr-inqii, Aldturi de patimd, apare vinderea, tr5darea invd{dtoru-
parcd s5-l lui. Se gindiseri ei, gtiau cd vinzdtorul poate fi prin-
gtirea lui. Dar gi acesta, care era cel mai curajos, se va
iepada de trei ori, pentru ca in urmd s;i plingd cu amai. rre *ei?
-- ,,Dd-ne nou6 sd stdm unul de-a dreapta gi aitui', dintre cumva sint cel mai tinir
de-a stinga Ta((, cinerudseevrodtacmu ennetpurlicleoprerpeenEtirnuaIiivsiutast,ea,r,fifiiii ,,Nu de fa!d, cu eu((, intrebd lacob, tristele qi de
tunetului((, cei suftetul coplegit de
care ,durere cd btinuiala ar putea cade asupra lui.
ar fi avut acsuemceevnaeappeupterorefe-tul pe aceia ,,CeI ce N{5 va vinde std cu Mine la rnasS qi in-
ctradrsenait r-fi dacd si din Na* tind-e din blidul acesta((, rdspunse Iisus cu aceeagi liniqte
vatdme
vrut
zaret. Cum era sd se impace gindurile lor cu taina jertfen
de pe Golgota, pe care Iisus o va implini curind? de totdeauna.
Nedumerirea e tot mai mare. A$adar, vinzltorul era
Nedumerirea stdpinea sufletele cetror unsprezece: Iuda cine poate Ii? Apostolii nu gstiiun. u$li Iisus, spre
Iscariotul, purtdtorui pungii celorlalli, lJrzea in taind, de fa{d. $i nelinigte tulburare in apostolilor,
vinzarea gi trddarea lui lisus. Ldcomia de arginli il sub.* mai mare gi

jugase, de;i auzise de atitea ori cd comoara noastrii tre-' adiugd: aceluia prin care Fiul Omului se
,,Vai omului fi fost de nu s-ar fi ndscut((. Osinda
buie sd fie in ceruri gi cd sufletul e mai presus de i:oqij- vind-e. Mai bine ar
{ia lumii. ,,Fur era gi pungd avea qi ce punea intr-insa fusese rostit6. Blestemul divin se rdsfringe de-a lungul
purta((, zice evanghelistul, aratindu-l pe h"rda vremii, condamnind lacornia de arginli gi pe Iuda care
firi nic|
un scrupul de conqtiin!5, patima arginlilor nedinclu-r,
rdgaz sd prtveascd la grozlvia pdcatului de atr-rnci, lar grrimise tridarea.
Citd durere, citd amS.rdciune gi cita osindd se gdseqte
pildele l)ascdlului siu sau la blestemul de peste veac al in aceste cuvinte ce va avea si aducd dispre! tuturor
neamurilor pentru rdtdcirea de o clipd a lrri Iuda!
urmaqilor.
Iisus cunogtea viltoarea gindurilor saie; qtia cd priru B5nuia oare Iuda cd posteritatea avea sd-l juCece qi
el . si-l condamne, sd-l dispre{uiascd qi sd-I blesteme? Fird
va fi vindut pentru treizeci de arginfi. Si'i incredin- indoialS, cd nu. Singura grija qi singurul gind ii
teazd cassa; ii incredinleaz6 prietenia Sa, alSturi de eralr
stapinite de ldcornia de arginli. Luciul qi sunetul lor ii
iubirea Sa.
Iuda ura pe Iisus din aceea$i nest6pinitd ldcourie: sfredeleau auzul qi ochiul,
a banului:,,De ce nu s-a vindut acest nard cu trei sute Sinedriului iI agteptau, ca lmainvble'eamEeai shuofltedtruitld. ,Isscdoa-di einle-
de drahme qi sd se fi dat sdracilor((, spusese el cu vi- tin<id in palmA qi s5-i numere. cei treizeci de arginli.
rdutate, cind Maria a uns picioarele Domnului Iuda fusese descoperit. ii era penibil sd mai rdrnin5.
clenie Ei cu pletele sale i le-a ;ters cu pocdinld gi devo- [)e aceea preferd sd plece, ,,iegind de grabd afarS((.
cu mir gi Flecase sd facd ultimele pregdtiri in in{elegere cu

tament. oamenii sinedriului, de teami ca Iisus sd nu le scape
- ,,Feciorul Dulgherului a inceput sd se rdsfefe. li
'nicar data aceasta . . .
216

217

Am vizut un tablou de Goya care reprezintd scena Era acelaqi cuvint pe care-l spusese in repetate rin-
Iirica a prinderii 1ui Iisus in grddina Ghetsimani ;i care duri, cu aceeaqi bundtate gi cu aceea;i blindefe in glas,
intuieEte aga de minunat ingrozitoarea dramd a lui lr-rda" aga cum Iuda il auzise de atitca ori in tovArigia celor-
In mijlocul ucenicilor inspiimintali de o furie nepu* laili apostoii.
tincioasd qi a ostaqilor nepdsAtori, cei doi stau falA irr
fa!5: Iisus, cu privirea blindd, cu gesturi calme, poto- Si Iuda igi lipi buzele, cripate, murdare intr-o sdru-
iegte minia fdra rost a apostolilor, privind printre tare fiilsir, amard, dind consemnul: Acela trebuia prins.
pleoape pe trdddtor. Iuda nu reprezintai nici o pa'tim5.
Chipul s5u are o liniqte ciudatd, de parcd el ar fi absent" Cit de greu trebuie sd fi primit Iisus sdrutul lui Iuda,
strdin de tot ceea ce gindea sa facd. Sub masca unei e"o'dineduntepinechtripeuiits.uIteerdi eprdiminiaseri((m. uAsztri,arperaim: e,,Entaerdsudlrusdtuslelufii
liniqti inEelstoare, in realitate se petrece cu totr-rl alt- pentm treizeci de argin{i, pe care unul din o:jta$i i-i
ceva: Iuda primise darul vinzSrii intr-o tavernd pierdutir' strecuril in palmd, in timp ce cu o mind prinse pe lisus,
prin uiilele Ierusalimului. Folosindu-se cu Eiretenie' ;i pe care-l legarS in grabd cu fringhii grele Ei pornird
;rrtd de aceastd liniqte, Iuda trdieEte intens o drami care'
va culrnina cu sdrutul dat Inv5latorului sdu 9i va sfir$i" sprc Anna, Caiafa, iardqi Anna, qi apoi Pontius Pi1at...
cu o luciditarte bolnav5, spinzurindu-se in noaptea ira*
{rida, rnulfumit cd pre{ul vinzirii ii mirrea bogafia
strinsi din furtul pungii celorlalfi, se lntoarse ia ai sdi,
frmpiirt:'rsindu-le si lor trddarea.
timiior. Dar groziivia faptei incepu sd-l mLrstre. Congtiinla
Era noapte: intuneric in noaptea primdverii, tloapte
:i se trezise qi-i ardtd fapta in toatd sdrAcia ei morala.
Un gias tainic, nebdnuit pind acum, apdru ca o mustrare
in sufletul lui Iuda, in care duhul lui Satana intrase. de lcuuigleutd: a,,asmprveincdiiiuntlirsigngi eulntiemvuinloivnat(a'.ceElacqei ltidminpt.ii
" Iisus obignuia sd. se roage in grddina Ghetsimani. Iuda pas
rl N*a
gtia. Dupa Cind, Iisus pleacd din nou sd se roage. E ru- avut cnrajul s5 meargi mai departe, deqi ar fi putut-o
gdciunea din urm5, drept pregAtire a inceputului Calva..
rulLri, ca 'Tatdl ,,de e cu putin!5 sa facd sd treacJr $i pa- I'rce. Ar fi putut s[-gi ridice ochii spre cer, sA-;i scalde
harul acesta(. pircatui ip lacrimi gi sd se roage cu umilin!6 si dragoste:
,,Gleqit-am Doamne la Cer qi inaintea Ta gi nlr sint
Iisus se roag6 . . . E atita cAldura qi uitare de sinr: in vrednic si md numesc fiul Tdu((.
$oapta rugaciunii, ca insdqi cerul, vrdjit, pare cA-l Calr:a ii fusese ardtatd, clar Iuda o nesocote,qte si pe
ascuitA.
,rce.,11;i.
Iuda vine cu oqtirc: ca sd prinda un Om, care era
{' singur qi n-avea sd opund nici o rezistenld. Petru, vino- Constiinta ii arati fapta in toati plenitudinea sa,
vat de tdierea urechii lui Malthus, e Iiber Ei nti-i face |ielinistea ii frdmintA sufletul. Deznadejdea i1 chi-
lruir.'. I se pare cd totul il infiereazS. Tic5logia ii apare
nirneni nici cel mai mic ritu. sdruta, pe Acela prin- rrrai mare. Viata-i pare o povari, gtiindu-l pe Iistts in
Acela pe care-i voi sd*I
de[i((, ,,Pe qi al prietenilor fata ct"rliilor, pe mina c5rora-l dase, ChipLri blind al in-
consemnul iui Iuda sai.
era
Iuda se apropie de lisus. Stdpinit de acelaqi ciuh si
nea,stimpArat6 lacomie, a imbogdlirii, cu sufletul murdar valatr;r'ului se pare cd-l m',rstrd iertitor.
Cr-rr;inteie ca1de, spuse a$a de blajin in gradina Ghet-
gsac' ouiiipuc_puot-rtnisgv1,,itiiDit-isanesdil-apcprceelirenelacucdadcCterccnpiianiectniduuuoldmcpeehedEiiortcuTsiailmdnrseidid-naslui-a?natrtuu6Lmpdainedsimtdromi-irm,sfirndgadeitneeRddllaeeaeb;tTebmc:Ile.uiesn,aieiactqeeri simrrni ii vijiie supirdtor in urechi. ,,Prietene . . . prie-
tene. . . .{( Eu, prietenul lui lisi,rs? ,,prietene . . . siru-
tul.. . unul din voi Mii va vinde.. . treizeci de arginli...
vai de acela(( . . .

am gindit". Ciivinte rdzlele, farl nici o noim5, spuse cle-a valma,
ii irrtuneca mintea. Pacatui e prea greu, osinda prea
sa-l-des,,cPorpieetreenpee, ce vrel sd faci?, ii spuse lisus, nevriinci mare. " -
fala pe Iuda.

218 279

Cind mori eEti singur. $i Iuda avea nevoie de sin-

gurdtate ca sd poatd muri. Voinla de a muri nu e decit

chestie de curaj, aga cum voinla de a trdi, e dragoste
de viald. Nu-i nimic, pentru cd totul in a muri nu du-
reazd decit o clipd. Fdrd indoialS, e cea mai grozavi din
viald. Foate, pentru cd este cea din urmd Ei cea mai
sfiqietoare.
. .. $i intr-o clipd de perfectd luciditate, care pune
in Im NOaprEA INVIERII
adevdrati iumind intreaga taind a lui Iuda gi amara
tragedie a zbuciumului din sufletul sdu, zvirli ctt ciudd
cei treizeci de arginli, nemaiauzind nici zdngdnitul aces- pnuunoerpttileniid,gbreacavoteudldubeiiorauasrinaemlidideE-siapaiInlutienncvgiinuedrliisl,inactiqualtueigani
tora qi nemaivdzind nici luciul lor.
$i-n noaptea aceea, in marele proces de
mintuire al lumii intregi, care incepea pocdiascd" iicnnumEsacnrb-oeruuf-laerl rutluolslprpnusrnoieems:toar,p,uHvr,eerigasrtitpeioosdoi eascienlaivpfpiaaditre(d(ir.n.deSaueneteertruiqcli
sd se o rugd fdrd goapte; cintecui lor limpede qi
Iuda, in loc
se spinzur5, pdcituind pentru a doua oard inaintea Prie-
tenuiui gi InvdldtoruLui sdu.
Drama lui Iuda se incheiase in bezna noplii Ei a su-
fletului sdu, purtind peste veacuri povestea mdcinatd lor. inginii

a nnei congtiin{e rdzvrdtit:i contra Divinitd[ii gi a orin- duios, ca o chemare din ineltimiie de azur ale^ cerului
strdjuite de candelele ingerilor lui Dumqezeu, ne rdsco-
duielilor firii umane! . . . leE'tIerepmarucdrullnltoreragsae fiinld 9i ne apropie de El.
strecoari ugor- piintre beteaia
gin-
itcagniaandvqnudUiqdsemesdrcliieabmiabrlpebudrueoaivllrurlipiails-emucptesraui.almrsesiMelleaeomimvrrzeeeidEaanrericseizdmadEc,raamiiuEials1iuirl,ooipirnponnosaeivnstridtsie{dcreruadilpioiereaeraEfpiIopitaioarrianifrmtupecemae.iqvttaiiamtpdarep,ia}rouip"lnrleuidl-rqaea-i
bisericufei. Sint bdrbali 9i femei, tin-eri si bd,trtni. Su-
fietele celor ce-Ei poartd pagii pe aceeagi potecufd ca in-
spdusni..d-.vIrdneam.nelginaa,igtevtelrodarjidnteeopdcielioi-pmdoeitr:apc,r,oAimlduAel vvpdarrraadzt,naiicnuiniupviiaa,cip,e(a.arcddivridnsd-
lraaui.ll-atocaierir,rlucuclimuenit-isnignu5i-dn(.ad,,pbHalriminsdtion,stcuaaluioi,nncvhiuaetms((e,arageui dpgerloadfseeutcilcltAp-qr:oe,ao,Vpttuealnuiiin{igdceirle.*l,

,,Era in ziua intiia a sdptdminii((, spune evanghelis-
pcgtuaeelil.smeinEqoDriralomiavmaliabdnnduitcuualdllunlDlfeuu,uviipminIrIiioesonusvsicsdaid.frt.adauilnjceAirrterfidqmuadluteei isuatm,rdsiijiiunnig{tedpleaErifcliodnrcdihleoinrsairdnee-

221

Mirosul de primavard aI iiiiacului se raspindea dis- printre cei rnorli? Duceti-vi si spuneti fra{ilor Sdi cd
cret, ca o goapta divina de pe buzele ingerilor lui Dum- Domnul a inviat si cA peste pulind vreme va veni Ia

nezcu. b-aolgipianitsatre-poiensltitcre-domriorderumncigend-tgu,ilurOqaosmafruridnlugi--eDaucimnanteuazinenua.znirnobpeliti dinsii".

Luna Cuprinse de spaimd qi de miracolul cuvintelor ce le
de copil gr5lse ingerul, mironosilele se grdbird a vesti, cele din-
tii, Invierea Domnuiui.
rnantia*i
Pacea pdmintului infrAlitd cu a cerului, aqtepta cu
solemnitate ciipa, cind zAbranicul morlii va fi rupt" , O Au pornit ppeeaacpeolasgtiodliru,smi psepruecceentiacticc.,dunDdoemanvuelaua
adiere usoard, diafan5, picura ca de o mini nevdzutd sd
ingtiinteze

cr-ittuni de flori pe lespedea mormintului. inviat.
O clipa, indoiala s-a strecurat vrdjmaqd in suftetul
Legionarii, infdgurali in mantii imp5rltegti, stdteau zMaacerieniedpuintinl,c{iaogsdianlag: r,o,Paopadt.e. cd nu a inviat . EI incd
dr: s.trajd pe marginea mormintuiui. . Ingerul poate ..
fost o ni-
In noaptea sfint5, patru cinstit-purtdtoare de mir, a
urcaLl cr-r sufletul piin de durene pe potecula gerpuitd ce lucd a nop{ii ca sd ne amdgeascd . . . Cine qtie adevSrul?(t.
ducea spre dealul CdpS{inii, iar de aici in livada lui Se inapoie deci, cu gindul vind din nou
sd 1a mor-
Iosif. mint, unde, dacd l-ar fi gSsit groapai, ar fi presirat
in
Erau; lv{aria Magdalena, 1\4aria din Betania, Ioana lui peste El mirodeniiie ce purta cu sine. Sufletul ii era
Cusa gi Salomc.ia, toate femei pline de evlavie ,si dragoste fcierfnuirtadt.eEdaurreirmreaEsei nu putea crede cd Iisus ar fi putut
pentru i-nva{atorul lor. aici, Iinga EI plingind
cdci nu se
Maria din Magdala, care iubea atit de mult pe Iisus, poate despdrli de acest mormint, degi e go1, stiind c.l
rupse tdcerea ce le apdsa sufietul in miezul nop{ii Ei in- intr-insul fusese ingropat tot ceea ce era rnai de pre!
pentru ea.
trebd cu teamd gi mihnire: Deodat5, in fa{a Mariei din Magdala apdru un Om,
pe ccuarrdelinreua-lmcounrmosincute. l.oCr,reMziandriacdv-riugsriiditnreaarcual
__ ,,Cine oare va ridica lespedea de pe n-rormintr-il cu insir-cinat
spre locul
SrlrL?((. ucanud*fei?-l((,s.,PtMiaeanprteirauI,isccueuspoinlcimnhgoiiripmfleiinnmtiaetd.iee?l,aicnrtirmebi dqiEclu,
pe cine
$i cu aceasta indoialei, ele coborird in livnda h-f Iosif,
sufletul
spre locul unde lisus fusese inmormintat. strins de durere, rdspunse printre suspine: ,,Pling, crici
$ l-au furat pe Domnul meu Ei nu Etiu unde l,au ascllns.
cle Sinpiruenmeraicre.aLulonran-qeidtstmcieldriarea, rpgeinqtteurlainerasngooapliAd'5ei prlainzae unde este, spune-mi gi eu md voi duce acolo
I De ;tii Tu
ile marginea mormintului, al5tr-rri de care se gdsea o les- s5-l caut".
f
pede de piatrS.
{g
O spiima le-a cuprins inima gi un fior a trecut Prin
trupurile lor. N
Maria din Magdala inginA cu amdrdciune: ,,L-au f,u- Erau cuvinte pline de durere gi de dragoste. pentru
rat pe Domnul((, Etergindu-;i { Cel pe care-l credea furat, cuvinte a cdror taind o in!e-
doud lacrimi ce-i cdzttri
t legea in noaptea asta doar lisus, cuvinte a ciror sfisie*
nivalnic de-a lungul obrazului. toare durere o trdia in noaptea asta, doar Maria h{agd:r-
In aceeaqi clipd ins5, purtdtoarele de mir au zdrit pe ?,
rnarginea mormintului ingerul vestitor al invierii iui lena. Dar ea nu-l cunoscu nici dupd glasul Sdu, pe care-I
;l auzise de atitea ori, aga cum nu l-a putut cunoaste nici
Iisus. Hainele lui erau albe ca zdpada 9i glasul siu blind dupa chipul Sau pe care-l gtia Ei in fala ciruia s-a aple-
si dulce ca insigi Divinitatea care l-a creat. '{, t
El a:--in,v,Niaut.vNdutevmdeafim. Cinetil{ipeoacraerecA-LEcldautsap{iusnuinesGteaiialeiciai. cat intn-atitea rinduri.
nelmurilor cd va fi dat pe mina pdcdtoEilor, dar cil Ce s-o fi petrecut in inima Mariei dir-r l\4agdaia, in
noaptea sfintd, e greu de ghicit! Iisus invierse, dar ea ve,
nea la El cr,r miruri destinate mor{ilor. Ingerul ii spr"r-
a treia zi va invia? De ce-L cautali deci pre cel Viu sese cd bomnul a inviat, iar ea bdnuiegte ci a fost furat

222 223

-poapteroibnabmilodrernginrat cniionua,r sau de pdreeoplriiieitteidre:iiiloSrii-._Iis"sui psuisi Indoiala, era scris sd le-o spulbere tot o femeie, care
negtii-tt se invrednicise sd-l vadi, sd-l audd din nou vorbind si
vorbeste, dar Maria iI ia'drept grddinartil l-rogatului losif s5-i zdreascd semnul cuielor infipte de ura poporului
ales. Apostolii, afard de doi, crezuie ca Iisus cu'adevdrat
din Arimateia si-l intrebd: ,,unde a pus pe Domnul?((.
sincerd a Nla- ciqnliiv,nintairisadeii:npotrreesspufeusmsdeeseieqtoEi aolta5imn,seiulnEivi.l,z.ou. smedMrtuarrisiaeaMuagmdiarolennoas,itecelead
,,Necunoscutul(, induiorsat de durerea
decit cu ttn cltvint pe care Iisus iI
riei, nu-i rdspunde
intona intr-un mod cu totul deosebit. Si gridinarul gopti:
omcauirnioife_-iitn-l_fo,v-r,,br,,uMRcuetcaadu-brsiiirobrdisalei(,Et(r.itr;ineviovaiqscrdiegai[zdrittduio-cr_dpulaiclcediaop(e(aia,cri:sloret[ilalndserpgaecuetldenllsiiniiLenicuhMcip.eaoasgDparaieoatfradudcraliuiustnaieouaasllenecuseemi.asnSst6utia--l lui . . . $i dincolo de vremelnicia noastrd, icoana invierii
r6mine ca o perrranentd chezdEie a insS;i in-
Iisus,
vierii noastre, legind eternitatea zbuciumului nostru de
eternitatea lumii de dincolo de mormint, in impdr5lia
de azur a Iui Iisus . . .

Iisus o opri insd gi o intimpind cu cuvintele: ,,Mario,

nu te atinge d.e Mine, cd, incS nu m-am urcat la Tatal
Meu. Du-te spune fra{ilor Mei ca, in curind, sint gata
lEai votrr
sA mI inal! Ceruri. Spune-Ie de asemenea cd ne
vedea in Galileia((.
depdrtd, sub privirile l\{ariei din Magdala,
$i Iisus se inca in livada lui losif, clar cu sufletul plin

fngenunchiati
de cea mai inaltd fericire: Iisus inviase Ei ea fusese cel
dintii martor al invierii Sale.
Maria din Magdala a vrut sd imbrd{igeze picioarele
-trnvd{Storului ei, dar Iisus o opreqte: ,,Nu md atinge Ma-

ria(. . . De unde aceasta? Cind ea in doud rinduri, pe
"cite ne povesteqte evanghelistul, ii imbr5fiEeazd picioa-
rele qi Iisus incuviinleaza fapta ei. De unde dar aceasta
impotrivire, cind trl va ardta apostolilor semnul cuieior
'si va ingadui necredinciosului Toma s5-,si pund mina in
coasta Sa? De ce numai Mariei din lV{agdala nu-i este
tngdduitd aceastd iimi bsrpdr.{rinseiarIies,uasc, eoapsrtidndm-oin,gciiaereq?i
,,Nu
rni a.tinge Maria((, cum
ar vrea sa-i spund:,,'Iu Mi vezi $i;tiai, credeai cd voi
?nvia" Lasi aceste atingeri pentru sirmanttl T'oma((.

TtreorauCnsaeallIeiumtiureClrr-ulisp, aruien-tdeenceer,r-gc;ednsle\ic4airai-rrsiiaentdarsi-ncouBncesaetasrdndiadd,einStaemlaoarmnrgeaiinaIeuaq-i rl 15 - Ilaus dln Nazaret

deilor. Spusele 1or, aEa cum le graise ingerul de pe mar- {
ginea criptei, nu aveau nici o putere in inima lor plini
de indoiald qi am.{rdciune cd lnva!f,torul lor ii' pdrdsise. :.
Ei nu se i,nd,oiau cd Et nu ua inuia, ci se indaiau numai
de uestea pe care le-o udusese ele.

224

1

&

celalalt pe deplin incredinlat si cu sufletul impicat cd
Iisus invi;rse. Maria rirnine plingind. Aga o girsesc cei
doi ingeri qi insugi Iigsui sca-re-opeinctraereabe5a:-L,,Fceremdeeieg, rpaednintaru-
rul mormintelor
-
ce plingi?(.
$i Maria-L recunoagte, numai dupd ce El o striga pe
nume, aSa cum fdcuse intr-atitea rindr-rri, pinir la patimi.
Ea il vAzu cea dintii. Nici Pilat care sen-lnase sentinla
ARATARILE LUI IISUS condamnirii, nici Anna sau Caiafa carc-L judecaserd gi

atimile ltii Iisus, pel,recute in impreju- nici vreunul din cei unsprezece.
Dupa I\.{aria, venir5 la rrlonnint, cu acelasi sentiment
rdri pdre-rlianpoobstio;nliu, isteidiEsei rmd aini pu{in in!e- si pietate si credintir, celelalte femei mironosite. Acestea
iese inima lor purtau vase cu miresnte ca pentru cei morti qi se in-
o teami de nein[eles. tri vecleau uncori
in Iisus un imparat lumesc gi moartea trebau in tdcerea nopfii. cine le va ridica lespcdea de
Sa le ndruia acum toate visele qi ioate piatrl de Ia intrarea rlormintului go1. Teama le cuprinse
sufletele. Nu ;tiau ce sir crcadS. In clipa cind voird sa
dorin{ele si ambiliiie mdrunie lesute in piece stdpinitc de acea spaimii fara mAsuri, cei doi in-
urzeala acelor socoteli de a se vedea de-a dreapta ;i geri strdlucind dientlruerncineai ,mIeormli?usAtrainriv;i,a,Pt,epntrreucucme cvd-ua-
de-a stinga Nouiui Imp5rat. De aceea, noaptea, in gra- ta{i
dina Ghetsimani nu gdsim decit trei din ucenicii Sei, pe cel viu
spus mai inainte. Vedefi voi groapa si inleiegefi lucrul
pentru ca in curtea procr-rratorului, infl5cirratul Petru acesta. Acurl duceli-va gi spuneti uccnicilor si iui Petru
sd se leapede de trei ori cle invatatorui s6u.
Nu rimine decit Ioan, ucenicul iubit, cArr:ia lisus de cel ce se lcpddase Ndeeatmreuiriolorri('-. ci El a inviat gi cd
s-e va ardta in Galileia
pe ineil{imea Crucii ce spinz'.tra pe dealul Capalinii, ii Mironosilele isi aduserir aminte cI Iisus spusese ci
rncredintc'azd pe Fecioara h,laria: ,.Ioane, lata Mama Ta".
va fi dat pe mina judecatii, va fi rlstignit qi a treia zi
lnvicrea ii gAsise cu su{letele piine de nedumerire sl va invia. Realitatea invierii se contura din ce in ce mai
de indoialS, ca pe bietul Toma. De aceea, incepind din
insir;i noaptea invierii, Tisus ie spulberd toatd acea neii- clar in mintea lor. Plccari cu gindul sa indeplineascd
porr-lnca ingeriior: si vesteascd $i pe ucenici. Atunci
niste si incertitr.rdine. Cel care 'u'izn intii pe lisus, dupd trisus se arita lor si Ie zise: ,,Bucura!i-vd'(. Femeile se
inviere, fu l,{aria Magdalena, care vcnise s5-i vada .mor-
mintul. Vazindu*I go1, alergd Ia casa lui Simon-Petru aruncard la picioareic iui gi i se inchinarS. ,,Agadar, Iisus
a inviat((. Apoi addugi:
uncle gisi gi pe ucenicul pe care*l iubea lisus. ,,Nu v5" te,rneti. Mergeli qi spuneli frafilor
L-a-u*.D,t,tLs-((a, uglruiiatMpaeriaDrc-tlminnrl,rrfladgedaalacociou qi nu stiu unde vom vedea in Gaiileia6'. Mei,
n-e
jnima strinsir de cd
Pulin dup5. aceea, ;i chiar in timpul aceleiagi zi,
durere si neliniste. Xisr,ts se ardtir si lui Petru, mai lnainte de a se arirta ce-
Petru si loan, auzind, plecard in grabd spre iivada
lui Iosif din Arimateia. Intrind in peqterS, viizurd giui- norlalfi ai:ostoli. Petru fusese. si Ia monmintul Sdu, dar
in suflet crcdinla ci Ei inr.iase, nu-Fi fdcu loc, asa cr-rm
qir-il 5i marama c;rre-i acoperea capul, pe tnarginea se petrecu cu Ioan. Tngerul spuse mironosilelor:
mormint_ului gol. iPnesittrusen:r*mu :;rtciai ce sI gindeascir satt sA ceti-v[ qi spune{i ucenicllor ,,D11-
crcacli. Isi diidea t'tu Lui si lui Petru((. ca ce',ia
era Lln simttlacru qi deosebit pentru intreita lui lep5dare. Pctru nu -qe in-
cri lisus nn a putut fi furat. Ioan. ucenicul iubit vazu qi
crezu, ca unul care stia ca lisus trebuia sa invieze dir-l doise o clipd ca EI nu va invia. Dar el se simlr'a ;r;a de
aambiintuteta^sdi edetriisnugsininducrlaipt,adcuipnSd cintatul
morti, aga culn spusese scriptura. i-a spus cocogului care-i
Apostolii plecard: unul uimit, negtiind ce sd creaild, cd se va lepida

226 15f 227

de trei ori, incit nu mai era in stare si priveascd Lucru* cndoaIipstuesa.aIninvviraetmgeial-aacuevadsztautsien drum spre Emaus' Era
rile cu aceeagi pdirundere gi inlelegere ca celdLalt apos- g5seau aduna{i intr-o

nAtoiccle.ilMaogotiarmminodinr.mtuCilnregt,doelludliuoiIaornaucn-iiiiIsisppuuusnneneunlnimarficaf,ilacpdruectiaunltit-aafistecfuuanraidnte"- "scauder"deltt-eaamittureIifasmuuurasardgt*qeipnifeeluualricislareuursiulu. sadPaceeeliilmstortuaru,lpiuicsoia.vipreUeis,qtie-oilaaerircceeefrlaiuoumrplaibnullrcitduucitadi;mteien,viniicndsdou-ca-ii
vcaieIriisiuEsi4viaaidnuvciea aminte de spusele Lui qi ale Scripturii iald gi intristare din inimile ior. Cleopa s,i tovardqul sdu
dln groapd' povesti curn l-au vdzut pe Iisus qi curn l-au recunoscut
a treia zi Sufletui lui Pe*
tru, pl,ln de durerea qi cdinla lepddarii, ii vede pe-Iisus
idslnndovsiaifiaqilali,,fovcceserdetleeddremeecagalitim-Idcoeuiurrl'eebmredoignaettseuelalcucuiilnigpatoecrelepeittreaaeEnbiltrerd-upirie6aPdgseaotdrsreutefpin' inuFpadrtrriScaeicb-nuuiumniie-t' abia dupd binecuvintarea Piinii.
se a,,Prited-ciinndmviojlrobceualuloeri p-Eiiinlseipduzeniseetu:elb,v,Puanraacgreheevl9iosiutuddle!-sNpauIiimsuvSds,

teme{i, Eu sint'(. Dar ei
credeau cd vdd numai un spirit('.
otaamrnedonuaudnluat.mi DdIirosdaucrisuanetit,inciindi,er,nI-iaasutsrsea'siaD-a-aar rdndeutsaptgremasaaicmieainnsittcAiii.alLluil.n"i
Prezenla lui Iisus in asemenea ciipd adrrse o tulbu-
rare. Mirarea gi spaima, bucuria qi indoiala se strecurd
in sufletele lor. Bucuria acestei vederi neagteptate le
Petru, inainte de a se fi asredatardt ,cdeiooirlualclieanpiocsitoli(u' nul amuli glasul pentru o clip5.
cdtre e vd tulburafi, le zise El, qi pentru ce vd ld-
In aceeaEi zi, sali- ,,D" ce de atitea ginduri? Vede{i mlinile 9i picioa-
Cleopa iar celSlalt pare a fi evanghelistul Luca stdpinili
geu, spte Emans, un ordgel nu departe de Ierusalim, rele Mele gi credeli cd cu adevdrat am inviat. Pipdili 9i
iorbinil cu destuld durere despre ultimele intimpldri de vede{i, cdci un spirit n-are nici carne, nici oase cum am
cincl cu rastignirea Iui Iisus. Pe drum se intilnirS cu un
,,strdin(, care-, v6zindu-i cit E'u.AApporosptoiati{ii-pvrdiveEsi ic\{6cuvem{iirreacruenoqaiqcteutt.bucurie. De aceea
sint de intrisiali, ii intreba

des-p*re amdrdciunea lor. de toate cele intimplate in Ie- poate ingd nu-i vorbesc. Iisus continue: ,,Ave!i ceva de

C" pari aga strdin mincUanreu?i(r.ii intinse o bucatd de peqte fript
rusalim, o-mule, ii rdspunse Cleopa. N-ai auzit vorbin- 9loi ur nqifaregsutruel
clu-se clespre Iisus pe ca.e mai marii oraqultti '9i preo{il de miere. Iisus luZr din ele, mincind in fala
L-au osindit tra moarte? Iar noi ndddjduiam cd Acela tre- il impdrli cu ucenicii de fa!A. Apoi adirug6: ,,Iatd- ceea
bstLltIaIuvMguiruncusouaretnodhumiruriaieibsAi,c-asmi.pdceeziuejpnlsuaip^baiiidoluannEDe,a"ssdsipuepgimdVafietoae;pnadlibriani,ssc'rnrstoddueeuticqtianeoaiuoreihisarglu"iriaripmnaadiitibroeraa,ddtslneiecicraronzcsl.anicuEiiA'ecgIcii9eainnmcghaoisianrriupraaunidEdaseieccvsorsemictudIeeileiipltiidtnsuespipl.itodip,afnmis-nranAecrmareiIpieuimAiemumusaoulsldr-cauciieripolcaereveeuseiu,9sele,daeeaiacsiiaivndaoilzh,IapScoucsillu.Eeoledccesnrcr{iturdaierrIioIuciins,p'rcpciii-didslisd5is.naitnupiuaauesg-edDtrsr;stlp-rrSiiiaiuesv-9aadmeaa,iutebenirrritIr'iamrauvcoineimieinrua,SoaidczpvetriusrecluedImiibozaapu-amnisiendmuiltnapoie?sTo9ndud'usu:idirrlind'ssc?rml?d'Etsuiiueurn.9^e6emirer-l'ndii(.lclsiouiip'npunuEidoinrlr'neeet-,elIr'' McsedinVine-v,aiesmz-aespidmuinsplEmini ioEt.ruliTEraeibtvrue-iaaiauczaair,dHctaraitsstEoiissSescdrpiprpotdputorimivlededaudsieagssapcrS9e-i
pacea, pocdinla gi iertarea picatelor cdtre toate nealnu-
.i1", l.r""pind cl.r leru,salimul' Voi sinteli martorii-ac-es-
tor'lucruri. PpaeceMa iMneeainsilufimeec,uavqoai.vAdqtaricmumit Tat6l Meu
m-a trimis
suflind peste ei, le zise: 9i Eu'( $i

tate- vo,,rLufia!gi iDcudhrorSafilnet;vcedlirolirnaevae, {{iinieurtetavpodrcafi-{t6e' le, ier-
Apostolii il ascultarii cu acelaqi sentirnent de adrni*
ir{anaacir{ereieaeaastd"gaSeaa'ntoluoatrdr-ee}rranabueinnnneauir.vmeeIaiscsituuiisntcutardtdruremirroevinraoernccorfneriodeaiinndiz{e9ee}iisoltirern,acpliidnudcnvuiieeparirdenda^tiant1rSde{alaa-,
,l
229
||.
oqo
,$$

;ll

I

c

tcriuunpronpoouvpldruilierej a- cel din urmS i-nvadfeatau-riii pregdti pen- vreme pe marginea aceluiaqi !dr'm. Se trudird toata
evangheliei qi
Sale. noapteal dar nti prinsera niriic. Se lumina de zir-rd, cinci
Din cei din fala nu lipsea decit Torna, Toma cel in-
fsclpauucsE6erlsaest:d;,,imdaeucnriltimuvza.iaPfsiot,acaTteolicmsauassctsAaiipreminoiitnadrie,prsaeci aemajmetrargiseptmeafteiqmifianloroari . iusatntraa--,fio.nc$louiinNAslea.r-nuarveunavcnec-uciamniin{no,icstnilcmmu"ertipeiaianm*jaareosdjsiiiltnetee,nniciaotetutarauascctiieSvln'aenuoldiaelpegmtaeimsanic,:fariirriiedp' suft:enratincuii
margini ce se sipase in sufletul s6u dupa prinderea gi
rastignirea invafbtorului iubit, Toma plecase din leru-
salim. Ritacea in ne;tire, cuprins de tristefe gi indoialS,
in;etrat in credinfa lui in Iisus. Cind se intilni cu ceilaili scoate din cauza milllimii pe;ti-tor6r. cind lisr-rs ii
;i aflari dc Ia dinsii cA Iisus inviase gi cir se arAtase lor E repet;rrea acelui pescuit, minrinat, se

n9oi uMi" aarmieirialcViluangeda: iennua,pTutoema ainsteirleng{ieodenocueA descopeii si-i aiege pe ei f:icindi;l-i viniitori de oameni'
durere qi Xoan il. recunoaste cei clintii' Petru igi aminteqte clt citre-
tocmai cqi,e,aSirileipAamlgliuolnirn?aepe(b.o',.ip,f,oi;,Iui,asDlsriteocipt,alieriDptprmoIioiniaitdcn.rteegatni,cnietnaeu,Iaciin-e{aliiliuornrbiric;liiuercasie;irp,t-i'irul'iintsu9suisPnaeluzatirsir:unem,inisucutailiiii
el
nu fusese martor a1 invierii gi al aceiei aritari? lndoiala peste
se strecurd in sufietul apostolului si cn o incercare de
rinese_mm-inin,u,Nirle1e,1 Fetru:
spusc: nu voi vedea sernnul cuielor
nu voi pune degetul meu in ciecit
voi crede, pin.i
Saie si pina ce ca te

rana coastci Lui*. spulte acelagi istoric pe cind iubesc{(. Iisus i-a zis: ,,Fagie mieiu;eii }fei{(" ;-
,,DupI opt zaidleun-a{i in acelagi ioc gi Toma tPcrteeoiti$erugriitneelidsdiuuzersvi.ospiUrnuitclnieicerriiiltrnaautlcrrl,-eeoraiarssinitpudturii:nlsnst,t;,rrdOereebh,am!brDdaeonrtauaumiprniosdnsiertceo, flTualluiusiiurc:-bsasirarseuiei
apostolii erau . se g6sea Iui
Asptrpiinonditraeindreepis,iicnIiidosuua-,rsseevinelunimi Tdiojilmnocanu,oliuilo,zrui,sseiie:lc,,zfAiisidneud:-,!,iiPndacequgeieavttuoeul.6in(S(-.i in-
stii

coace gi uita*te ia miinile l\{ele; si adu-ti mina si pune-o atit de bine toate trucrttrile, qtii bine cd te iubesc'('
in urma acestor intrebari Iletru
tresdri si in sufletul
s6u ndpidiri atitea amintiri. Curtea lui Caiafa. servito-
in coasta Mea si nu fi necredincios, ci credincios. Iar rii care-l xecunosclilrii cinci se incirlzea ia fOc, inireita i"ri
Toma cunoscindu-l pe Lisus atunci, i-a zis: ,,Domnul iepddare, cintatui cc;cogului, piinsul amar ca
o aducere-
meu gi Durnnezeul melli{. o*ittt", mormintui go1, aritarea cle atunci a lui Iisus si
,,Toma, i-a zis lisus, pentru ci m-ai ai
zut.- F erici{i cei ce vAzut, cre- mustrarea de azi. prin mirtu-
n-au v:izut si au crezut(r. intreita lepadare
Citil rusirre peutru 'Icma, pentrrl iirdoiaia si necre- trebuia ispirsitir intreita

dinla iui! $i citir iubire, cita dragoste si iertare ln cu- rsiustiregeidaeiisifuruabsliir,,i,isdc-iaen-taireiPautcarat'a,r,.emuani apoi la rlai mult cle cinci
vintele lui atins si cercetat de unul mare triiiegte iniucb'ai{11,i
lisr-rs, care se iasa ni-lntir aposto}ii
din apostoli in care necredin{a se cuibarise vr6imasA! munte
Apostolii, X:r cituve vrerle dupA ariitarea lui Toma, azi{', dupd care, aclutlinclu-si pe Lln
se gdseau in Gatrileil. lnqerul spusese l\4ariei clin Mag- tvcps-eear"ivvfcfa.iiotr,rentadoterulXdaorttaa"atratuemrrcqloaetidii"airincHilltieooamrrradeoq,edjiquucsirlleuisrapiinccAllteeeeisfnnirnt-evaleIiiaaenintrdatienori.eeut pDnrdnteeeiraasliieilgiimvnuaa'urnr,iclgetrl,helrsdeiaiueliidesS^taaucs;iraueei
dala.pi mironosileior: ,,duce!i-u"'A si spune{i fralitror Mei, de mdrturiile celor ce creCeau si mdrturiseau despre
cii ne vom vcdea in Galileia Xieamurilor'( . . . Aici Petru
;i Andrei, tracov si loan poate se ocuparb did nou cu
pescuitui: Iisus nu se inallase inca, aga cA ei nu propo-
vdduiau, ci asteptau. Se gAseau alSturi de e1 si Nathanail
din Cana, 'forna gi atii cloi ucenici. Sub indemnul lui
Fetru, plecara sb pescuiasce, a$a cum ficuserd inainte dinsul.

230 231

f,

de ura eweilor, iar dacd riminea un simplu offi, era
zadarnic si mai creada cA ar putea sd Ei invieze.
tutu-ror,,Iu-caemnicvialozrugt ippeoaIitseussp(u, ssepsuenseialuMiaTroiamaM.agdaiena
,a,Lm-asmtavt ddzeutvgori bndoic(u, spuneau Pmeintrcuat5ci uIonanoi cel
iub-it;
El Ei a la

TOMA mase(J. Toma, in sufletul cd-
ce nu voi
ire inflicdrati gi aprinsS, entuziasti gi cre- nruuial-cinu,di,eNoioiuarlvainosiemcrcieiundibielAe-riLseurdi-s,gpiuppnidinneaai ce nu voi vedea sem-
dincioasd, Toma era urzit sd rAmini in fala pune dege-

iui Iisus un indoielnic, iar in fafa lumii un tul meu in rana miinilor qi mina mea in coasta Lui(.
nume care trebuie si expJ.ice Toma nu putea crede, cdci ochii sufletului orbecdiau
;i si exprime ln noaptea indoielii, qi din cauza necredinlei, dar 9i din
totdeauna lipsa de certitudine, neincrederea
gi indoiala. cauza deznddejdei ce-I stipineau.
Sufletul nu mai putea pricepe nici taina invierii lui
Intr-adevdr, Toma se sim{ea mihnit Iisus, de aceea Toma cere sd vada 9i sd pipiie etr singur
peste mdsurd ci Iisus sfirgise atit de repede gi atit de spre a se convinge. Mdrturiile celor1alli ucenici nu-l
tragic pe dealul Cipdfinii. LnparSlia Lui ii rdmdsese ca mulfumesc: Toma cere se vadd rdnile Ei sn pip5ie seln-
o idee confuzS, ce enrua-guincopnratucrtiacs,eindaeinfitneitdivesaenfsiuluEni
nul cuielor.
sublimitatea. Toma Opt zile dupd inviere ucenicii se gasesc intr-o casb

rafionalist. din marginea lerusalimului, unde se adunaserd de tearna
iudeilor. Ugile erau incuiate. ,,$i Iisus venind, a stat in
reseimmpnaear5z{diaculuaimIdisrudcsiudneeveinnisientcuenveariecutel riincdEoiieTlioi.mCainsde
trisus igi vestegte ucenicii ci patimile sint aproape, Toma mijlocul lor ;i le-a zgiis:cu,,Psapceaivmodu,d(d. ar
griieste cu dreaptS. rizvrdtire: ,,Doamne, vezi sA nu se Si cu bucurie. q
Toma priveEte
intimple una ca aceasta Noi, ce ne vom face Iisus. il iecunoaEte. I-a iuzit glasul blind 9i cuvintul
f,ie. sin-
guri?(.
Toma avea, rnai intii de toate, o nemdrginita dra- -MSeiu-a:;,,aP,,daPuxrivvmeogbinitsea((T,goii-maaaps.npAuolpbdieeur-atdet eisngddeotuivalelEaz'iipsuenme-nluilncucoiealsotra"
goste pentru lisus; Credinla cI El este adevdratul Mesia
scaurfleetvuilsqai-oi cuimceprAerqSte{ieinilmuma,eafdsccdin,dpcoltirniveiti Crecle Toma, cA am inviat, cum v-am spus mai inainte(-
ii inaripeazd Tccaeoimp--*caeencn,,,t,,,ur-DDPuaroeeuuoangcvmtimedruunzeuner,sc,r-EttaariTqaimMiurceaur-ueelatbdzEliciuntrbvietdudHzEScuzri,utiustrcutnti,eloutTrsTmienooDemmnsluuaeuami?cf,l(rMne(ea,eted'izauinec('cuar.ei(do(zd,suuu&tgl.araFdtpesoliprssiutcuoinL{sis"''

un entuziast
aconluIcisei upTfsoiilmomraupqreiiscesaprpreeelemcaraurveceaeau,dseduzenbdadlptefrejidvl eiqreiaacoannceaepfiusottniunaicaliio.i aEssdrdai.
mai rnult decit o ingelare a tuturor nddejdiilor ce-Ei pu-
intreguhli s6u crez, urmind s5
sese in lisus: era apusul
sufere o rdtdcire de aproape zece ziIe. Sint cele mai
dureroase zile prin care trece Toma; sint zile de grea Era o chezdgie pe care Iisus o dd prin Toma tuturor
incercare care sidesc in .suflctul apostolului Toma in-
celor ce aveau sd creadA intr-insul, fdrd si ceari semne
doiala Ei poate gi necredinfa. inEelat in nddejdea Iui cea Ei fard si se indoiascd de adevdrurile desco-
mai scumpd, Toma se depdrtase de lerusalim, cu o oare- palpabile
care rdzvrStire in suflet" Era o rdzvr6tire dreapti pentru perite de EI insugi. Era in acelaEi timp Ei o mustrare,
pe care Toma o primeEte in numele tuturor, in sufletele
el, c6ci dacl lisus era Dumnezeu, ar fi putut sA scape
cdrora indoiala s-ar putea strecura nbdoritA vreodatd'

t er) 233

Sint cuvinte care indeamnd spre fericire, fdrd a mal
vedea semnul cuielor qi fdra a rnai pune degetul in ri-
niie miinilor iui Iisus, ca necredinciosul Toma.

,,Fericili cei ce n*au vizut gi au crezut(., cuvinte cu
care Iisus rnustra aga de iertitor pe Toma, vor rdmine
icoana cea rrai vie a sufletelor noastre ce-gi proiecteazd
lumina nadejdilor in joc de subiirna mingiiere! . . .

IOAN, FRATELE DOMIIULUI

rau toli doisprezece. Doisprezece bdrba!i
dsiemscphii,isdpaer ncturusuInflveatu{ai tmoraurl elo$ri. totdeauna
rffi
Iar Ioan
-vceerdifrecailotseisilpeSrealuzleoicmIca'i c-uocbeencrieacli.cmeEalrrmae,afi iitiinasdher,mriienZntreeei-t
lui lPineit;rtuitagisiApnldinrtei id-e pescar din Galileia
si-i pldcea visuri calcle
viata pe uar-
ginea lacului. Se pare cd inainte de a fi intilnit pe lisus,
fttsese ucenicul iui Ioan Boteziitorul pe care-i cunoscLlse
Aooddnadatrtdel ipc. urTinoIatupcgouibs, tIi-oual nIduundpuediis.ceeIidsmuesaspi5iirnir-lItiiiadlegedgmseirseceajilpeaepsoPaselteotlrsupr;ei
a fi mai aproape de lisus, rtumai dup:i pescuirea mintt-
ndaetdtruadilru, icPaere'trnu.u-$iiaadcuesaestdaeacvitucliofivcainpeugrtmi.aiisuunsevi inzoinpd{i
amdrdciunea apostolului, ii cert-l sii arunce din noll
rnreaja ;i atunci se intimpld pescuirea minunati ,,ci1
mrejile se rupeau(6.
Dar cel mai tin6r intre cei doisprezece era plin de
avitritnuitreui$uii neprecupelita iubire pcntru Iistis.
inlelepciune, atras in rnod
Viafa curatir ucenic se pare ci a
deosebit pe Iisus, cAci evanghelia il ntimegte adesea
,,Ioan, ucenicul pe care-l iubea lisus, satt Ioan {rateie
Domnuluii(. Plin de entuziasm ;i dragoste pentru invir-
{ndietoraud}esseriau,cfionadnc, larltdutruariridi esfiacfaorbi;sefriaiteilled}uu;im-d-nessecmpie-
Iisus, incit Mintuitorul le didu numele de Voanerghes,
atrdiviecia,,nfiuii tunetului((. Fe de altir parte, aceasta se po*
numai pentru temperamentul gi elanul ctl
care-;i apdrau Stapinul, derr qi pentru credinla gi zelul
cu care au vestit rnai apoi legea cea nott5, Ioan scriind
qi cea de-a patra evanghelie, descoperind cele mai inalte
taine ale Divinitatii lui lisus.

235

De altfel, Ioan singur adesea, cind vorbegte de sine Jas;piuciulme;ptfaIaiaunnsnt!a'a6tica,(,e'c,peesesaeiemalM-tqrPaoeiuauma,nr,ceeaotdneuuctzleEpeieitii'af"dpql,tei'"af1ctottrieis*ueii"stlctai"fudiofsflaieeta',tg"cren"eeurustetmt,aas'gcaineeisulreuiinndirdoulgo;pgr"aaidendve' ion9S-iaaieinsnGSttu-eahmce'ecal!ceu-ii
insugi, scrie ,,ucenicul pe care-l iubea lisus((, nu ca o da;u;""p^l$di;ui;v;itrnte,r^neioapt-atuTpitaitieit"fa,taIouait(s-(t.ut'ai"i Puteipt'riou"i,'mItauacsovtbr'ia9rreiuaIgocaaanlil''daAPdroiavremlugh-iaialliSs:ltuiusqr;ii
mindrie a vreunui privilegiu in fala Lui, ci ca un senti- vtp;Icoi;dsu.;rui;ur$"P;su-.l.igei;aci$tqnr!uuiii((Iln.qoeoioniga"asnatpcr5tuti-ersri_utanteetaa"afuprsel.l.t",eJ"aa,-p"u;"Iniuet"-tqdtJniolaattg.i^iian,trppelrecotairlmn.eesepgiitszzoeleienluC^cdslciaudeci.i-add"vfsecaIiiainsat-rrdueridsgaepisnvuezrafieivs.geptlaIrnquiessttvcieuetio{asaldcufrue-iii
ment duios plin de recunoqtin!5 si iubire pentru invd- "l"iniFiiubl""n"e"EUeJncNrt"in";aot-,hr:tOa'ou;;rP""lea;o;e-Fe;?tn1vtet"\"rir4tse1atuacur"niEaqiea,iitvutieaipnnisai"octm"d"vuCiuti"lo{tcoAdimaelig"icec-oSuinutat:eit'muida,,lu-tIpiIorrtiraeisalslrunetcPeisoga'tnointidiaaiimatrtemiianiil'no'chMaPrru'ebraliIedilovmdlieeanaunqlepqttaesueaezrl(iccnigua'!p55rm'ee-'"
{lndtoiurbi:ilresadul.uIilmIisiiuinslafa!q5i modestia iI impiedicau sd. om"Jerte,tnF*tzia-caeie.Intmootenibitaifean"ioin"Ocgrs,Tpi"edtia.trar-lodatteqidneai,indf-sfiTfpeg"iApuaiie"nqtlata.5.udT.tti,utuad""$i"ul-m;l"g(";"(i;i'it'ip;':isdg;u"diuti:tal'-"I"lnui'cifci"gadad"di.-uuiUoanrhsi.-afuuoocctpllsuo"tttt'iriae.nmcsSstdutteaeaeelusgdSfaiideealss'xAI'pc5op"ae-rqsaleiujis"fn1ctvi?emidlan=!"iz1doan'u3,r:tm1I.c.Ai,s"e{tilur1nl1euios---i
vadi
de el ,ceva deosebit; dar el mvqiadeerpraasraiCi-btnreineadlsean,ocimmdniiancddstMdtorocrgvedaaIiain"rtsirciiiiutuatdnrsqdu"filev*tniusivrut"iuo.-"i'""ilt'aJma,F^u'mi"a";"il";eiiti=n"tn"e"-atg"'''ioiqnnipMi"attmcuou"e-cr1olimiert'"mlticarnisilisttnuuetmetlf'tlfieeegIiuoartounnalseelnniiairnsim'meti-n-ilrpudv-forluaitdeniccmtoreeiisiiei'insilleneid-i
cind
scrie, nu,poate uita inci dragostea sa pentru Iisus, prin zdfifl"iei.Cuqint"iav;e;at'ptv^rrine;izmle;e-qotem*aaciu, tiIrnziv"iuudlii"stteoergudalesEe'a9i tcseee'pileian-ldmlilalualcueIlanJtciC.rbeeprreuianri--'
gclnaaeocrvtertiernimisiso-uvIdaisds{dauiiailsstssiiinuuaisbfaleieannaEtgcuaerpleudliedcei5insml.oldeDuauaetntzc,adfuacpeprlodeaeaatd,,temepp,oceapaemnetietlnaar,ultptrSieusauim,cnpecuusnepnriicruttieiatn.alteinetedaGauod-Slie-:i
,,IatIdnMtaimmaputal (a. ctivitdtii Saie mesianice, Iisus se incre- oLJDIn
din{ase pe depiin de iubirea celui mai tinar ucenic al
bSoidnduea. tpDdled-caucs{eiielpaurEiinDl u{eimnl etnuestzu5er-uol ,rrdin-spvlr5ectedda,nsciccedini dcsuei --ssi deiu-ibdeaesracituevboiinrrecfaii
Sa fdrd de.margini. De aceea, in cele din urmd zile ale
Iisus, gdsim un raport de intimitate cu care Iisus iSi
lui
irnbrdliqeaza apostolui iuUt mai rnult decit pe ceilalti.
Alituri de Petru gi Iacob, Ioan
rii e martor al Schimbd-
la Fa!5 pe muntele Taboruiui.
La Cina cea de Taini isi reazdmd capui pe pieptul
lnvalStorului Sdu: la evrei era obiceiul ca sd n"idnince
culca{i pe un fe1 de paturi, aqa cd fiecare oaspete iqi pu-
tea rezema capul pe pieptul celui ce sta mai sus de eI.
La Cina de Taini, cel ce-qi reazemd capul pe pieptul iui
Iisus, e tindrul Ioan. $i intimplarea din ajunui Patimilor
stdruie dpeli-nadludnegudlravgieosfitieaqpoisfteolruicluiri eIo, aand,ecsaeaoimadpudcret6re-
aminte

Eind-o Ei prietenilor lui de rnai tirziu. zic voud, unul
timpul Cinei, Iisus grdi: ,,adevir
In
din voi Md va vinde(.. Apostoiii par nedumeri{i, Ioan se
intristeazd. ,,Dar vai de oCmuvuiinatecleelapparrin*tcoatremvaini egrterlee-,
darea((, a addugat Iisus.

nedumerirea tot mai dureroasd.
Apostoiui Petru voind sd gtie cine va fi trdddtorul,
cfdeclumsaeimanprluoai pIoea, ninsdti-rlnipntrceebeappoestfoisiuiisc, ecailarilnliuinl tcreebearua
ca pentru o dezvinovd{ire: ,,oare nu sint eu Rabbi?(.

Raspunsul ,,cel care intinge cu Mine in blid in clipa

236

.le iPmupApritaingedallanroei,lopr.u-rst.iini duuc-egniicai,maipnotisritloeiupi eIoacanre-_addeuspe5a UNUL DIN CEI DOXSP}1trZECE: PEIRU
dciueo.iiscipunrneoPzaeac;ttmee.osSsu,cfresifriinirngcfeleglcteecap- cecerlsei e-cacliunpliauuntrrmiaiodrEsdviainonbgorhisneeldaielua, lecxeiiluo_r
edfnpccaseieolnrltpzmaaesuerutt{udalnieeiLvner;lidairtaaali-lnnCaasaCuuumeupvclrvieuaninirltn,teieuumts,uitliislceqi.venxiin.laievCs.uleltaueeTdsvgneoe:ietnaarircattoudfet6rllriieI,pcieioumcarraietarniennctcIarlaali_lin_n1oiDncatacusomeamu}ipneoslnon_tseiicasli-ozetlafcorea.suluc.cmup.f",da,.it"L.r.cgD"luuuInI,iirin.srrtts.i"iu-rnulr_sei_s_siii liiisijn"*uaOtrsi.rts-i,reiz"ztgiiuslifs"Sret-ilnampr-oruplnce,Aliann{pidrcomerseituomi 1luEalMiicpdaieerreisifacraTvameitbeaaelre1iraendsvfdea]eu'-
mvti9nuxeid1lnc,1aditrreudeA_-anistnu!leqiltiaineIptissxeirruimsidsstieii,nrfn.Fti'eiitnneisuiiftial,sDl-auociim;liiaivnnDincturualhlrmi.mD,rnEiaetiltnozasfeictiiuenha, ciepnvlrieavsonuimcaiute{ttaaninerindsslcuia.mmirnCuietgu'eriiininnnidrae__e 'a"'g'"te,p]itaarte.tai vmitinri.rcsacjieetOudilelraaueimvigiNoeeaaoaqnsiuaiitrLeismieimgr;ge1pi'djterosil,eeu;tvepb5-e"Iissvucmosaia,rfriacgcPiinneid^cpiacieecaPvsouopetuiii.nvieeni-:i
nitori de oamctriti'
oamenilor. Cei dintii ciremali au fost deci Andrei Ei fratele sdu

ltceauaupxiironpalSsiaustteiunocsalcieuusri;leibtii.fiIeiaoarmiiad,lu-nacepm,uivrsipianic.iuraatEaretedevrniainaindccgegiomthciccuetrratleiinacsgelaiinsnsataduesirupiiinipiovrsatrateariEgtlLean-oii;lctgieueosasrssutuecbclalueimliilren"idtuiaifv"rtan,eirnt.aea.,ii P-S""nsimc;"n"CIpi""iei;"iaUaii"t"suun;'-aa""tr!ip;rOu-c"irili;*uiD;a"notsrli;.;iu.Ii-iuef"i"vta;nafaaat;rls;i*di-tar"ai'r;euOsiU;*l*vituiia;'Put,nnesri;t^clitrcapin;,ueisft.'hr"pdItittiittiptfiesiduaSeralictaceuutlic,pniiiriiiteinrriotat'nar*"Ecaiprntsi.niieu"ptallnlrittregcicaJeoiaeenaluD*l;leasms;ulteattie;tefacp.ldolzaetee;s**fe-liiemul;"niirctiui;,"vnrllptuddo;eduteiipq"ducrnq"ocz,ctc"a5eitauhii'ihsautdrpurepppesdisciirsar{oarntimdaaueie'eceimsigeprlzau-'npculqseoicereae$eetsiiricumenStvrrntoaieseianMtacarcozs,ern-meupIida-.arddueuIplia1loitpeeleen's-adfe{otanna9pvlLtueelentsttoeutpsisuimaeets'Ctipmrtnanib*luuvn,PdeemtiifaoitlcolbtIaaIraiizdeii*sccsbistctrcn.uiiemeeei:duranitsnaungrulsrtecvatc'attrin.r,ilueleieiiod"l9ttilczi'oliegeperiomaair'apir"uecnnruaceLusd-urlnoculeiirmcnufputirgcssrieulrpjeeleraudueiu,rt-atair-ul:rlii

4J@ np"doe-a-as'stttoietritenti.lnEtrteir,eIeiitsaiucsleupt'prderdcivaeirrepe,ensIateefpiecunitnetudrezianaisscmpi uiorlitludueliuoiPsecebetirrluee'-vacraeinoE--i

239

credinfat, sau in misiunea de predicatori ai Evangheliei. Mea; va sd zicA: pe Mine insumi, Fiul lui Durnnezeu, voi
zidi biserica Mea. Pe tine te voi zidi pe Mine, iar nu
Tuturor le incredinfeazd puterea si propov,iduiascd
Tegea-cea NouA, in toatd lumea
turor.le dd puterea de a lega gi Ei Ia toaid fdptura; tu_ pe Mine pe tine(.
a deztega pdcitele,'pre_ Cd temelia, piatra, este lisus, nu Petru, se iplelege
icpddmcnoourienemgmpspoacuetrrininitrrdenened,caiounee,,svuSIreisensfgb-niuaaniiestttpaubudfeliuleaiundcpuiccuaitmDleorraciruiiaitaunthaildt{.etivee,gIioaifcvpnrtiirnIbee,tnnioorzputiairirmuautineiauan-ttziCoouilciri.lienimiemtlcaeegaitabzei.peeicpic,sneesiamcitnuhdrlitlioari,dnnuttdeiseocffr,iiivlae'rirgucupepaintrurruiiuinenn_ll Ia sine, ,,cdci nu la Petru vine piatr6, ci Petri.r
de de Hristos de la cregtin, ci creqtin
veacurilors. de Ia piatrS, precum nu

de la Hristos'(.
ntoolEiDtareicetaeolatlEfiei aibcidneres"radtgusiridImisdiunuschaoervsenteidcuenhauosmvcnditicapeuiaaStbrcdd6,uactdu, ccmi d,,icnpicdbarietna{r-1.irii
din piatra duhovniceasc5, iar piatra era Hristos qi altd
temelie nimeni nu poate pune, decit cea pusi care este
cttcaaeedapn'aoorunSersmcuit-ioi,i,aitdutlocide?tmrirvcuiIsmaiicunsuIppti-lrsearraeueaxtdjsmntueaPuraitaierlainrvetperrifrtueoieluvuEsdemnsitseceitrpnoeaacrspeispvcvuvtdeiriarlei,eimtudgsdonepiifecu.oiriesftcdoedeaearbldeiictopnigdnauiatnrnrelfepiae,cfdavaIiaiimorslnaeruait?nrsrse-etuoeDeiabnsletooicsluvria'ilntrgaaraeeoull_eol-rri
Hristos((.
upusului. Pe aceastA piatrd voi zidi biserica Mea, inseamni ca
pe credinla mdrrturisirii tale Petru voi zidi biserica Mea;
credinla aceasta este temelia bisericii 9i porlile iadului
nu o vor birui, ceea cciendnuIissuespoaartefispreucnuengoiscduetspcreevtarusppre,r-l

lui Petru, in cazul

cial apostolului Sdu.
nFouraimcpDataureiedl eacacldltittferadclpsdIopisnsuuutnosmdl e-ianiPtrleeiuntbirSuni:u-sm,-,vaeocldeei aeccatienplceouertcleaarrleelria,dfeindluiepcuiandtsuleetsaginmfaat?nc{;desi
Gdsindu-se Iisus prin p5rlile Cezareii lui Filip, in.
tBtroeur,buaFl,ipuaeItrlOuiimcIeluinelui,ci?iai6.iS{iIdiai,Irezeriecimianudia:rs,i,saCpuiunvnersec:rue,n,duunol iadi mIioneanpnirioBoiaorotecszi(idn("*t
deziega pdcatele, c5ci rdspunsul, degi l-a dat unul pen-
p$TvtcIPr-eiiaIeiu-it{ttp(dr,vir,.u_luDovud,$piomaiaizuirMinialddzvte,agiiosuzlbeiii:csigdshcs,ia,eiielnTnnurtigeilueceiecaveIlceieimsorrEMueunrtpredisuiafa.He;irffTrd,gisi,i-slFiuciiatepdeoiueinorssgicr,cdiltecniiiFelteertpsu?ieruceuriqaoi$tlrlt-roidpi,uiirueuSgrrligqdiuiimtiDsiicopptouniitnuermeeuiencnavoizataceeeiencvzliaeedovlsuduareteSsdiibCztiIamilploreee,uiognllauaciana"-ii tru to!i, aqa gi fagdduiala ,,cheilor impdrdliei( a fost
dat5. tuturor, cici ,,precum msu-aflitnridmaissupperaMilnoerTlaet-dal, aqa
eu pe voi; si
vd trimit gi zis

f,i,Iugai {cidDrourahulel Sfint, cdrora veli ierta pdcatele, iertate vor
vefi linea, linute vor fi".
Prin urmare, Petru nu primegte nimic deosebit fa{a
de ceilalli unsprezece, toli
fiind egali in fala lui listts,
toli invrednicindu-se de aceleagi puteri spirituale.
cMp-,re.edbdrItidiunmirlliacsinriercte,dAadineIilpzseleueagszcadaetersleutveieocrlPuofeitarfguadi ceicnevedcvinraeartudneruFio(m-isueeibleiliupipiroiDnsutamocnleieslotzereau?e Iisus milainiutbreebtdi de trei ori pe Petru: ,,Si*
Altadata lona, tu mai mult decit ace$tia?'(

rnone aI lui
r-nei(,6,D, ai-aDoradmspnuen,sTIuisuqsti.i icnitreteitaiubinetsrec"b.a,r,PeaagtelumiieIlius;uesi,i
,,$i pe earcaeaadsitci dteHrnreisltieosv, opieztiedmi beilsiaeraiccaeaMstaeas(-.a,,2Teidmiteliina*, vipaanicunteinrngaidvsdseittnadiinsncpteidineivaraa,fagrdpaoiecosodistseotseouembla.mitd?IeErt{I_iuinasarc.iesdTtirirrneneeciuabar,:eupodi,e,aiennrudndlaet.fsrziDueletercgmidtasrdttecddPiaeeeor trdrttiurreese. aiRidziioorrnstrra--ii
piatra
sugi Petru. Nimeni, adicd, nu poate pune
adceecaisttdcepaiaptursddp, eadciacdreIiasiums 5Hrrtiusrtiossit.-o,,Ttru_r,epgeti apltedtrutem;iepliee
pu care ai zpiecinadc:ea,,sTtua
cunoscut-o aceastd'pi-a- ceea ce s-a legat de trei ori. Dezleagd prin dragoste ceea
Dumnezeu Hristos, i.iut
1hr,r?i celui viu.(, egti ce ai }egat prin fricd in curtea lui Caiafa.
zidi biserica
voi

240 t6 - llsus din Nazaret 241

Pentru intreita lepddare se face intreita mdrturisire, treita lep6dare, satt dupi inviere cind iEi marturisegte
ca sd nu slujeascd limba mai pulin dragostei, decit fri- clin nou si tot de trei ori iubirea sa.
cii . . . sE fie o dovadd de dragoste a paqte turma Dom- Dupd inirl{are, acelagi spirit de egalitate rlmine gi-i
nului, daci a fost un semn de frica lepadarea d'e Pds- lip-rriinMatrtaiage-re in iocul lui ,Iuda Iscario-
torul. conduce: alegerea sorfi,
se face, }a dupd rugiciunea
tloear ncualtr-e
care,.Tlnuseemqtni eSaimzloPn,eftriuu(l(,luiii lona, tu te vei numi Chefa, Dumnezeu. Alegerea celor sapte diaconi se face
spune in alte imprejurari de asemenea in contun acorri. Iar in ziua cincizecimii,
nisus, apostolului Siu. Schimbinclu-i numel"e, se are in toli se umpiu de Sfintul Duh si toli fAceau minuni,
vedere ceva deosebit, sau i se propnite cd i se vor incre-' caci toli aveau acela;i har dumnezeiesc. Cei dintii sinocl
I-acosvin(oidnutiliualpeopsistcoolpicai a fost prezidat cle
din{a oarecari puteri? lncd nrl: Schimbarea numelui - lerusalimuir-ii), iar nu episcopul.
cum se face ;i la noi Ia intrarea in n-ronahism
aqa un obicei vechi in orient si. se {acea ori de cite ori tolul Petru. de apos-
era
se petrecea ceva deosebit in viala cttiva. Cu aclev5rirt. se poate crecie ca apostohrl Petru este
l)e altfel. de o schimbare de nr-lrne e vorba qi la a$i
intemeietorul blsc-.ricii Romei, r-inde a fost mult timp
episcop si c.i clreptr-irilc sale 1e-a transmis episcopuh-li
apostoli: Natanael prirni pe acela de Bartolomei, Iuda acestrri scar-in?
al h-ri Iacov pe cel de 'Tadeu sau Lebeul, Simon pe cel
de Zelotul, Matei pe cel de Levi, iar tratcov qi Ioan pe cel Nici o miirtulie si nici o insennare cit Ce mdrnntil
nu ne indreptaleste sd creclem cd Petru a fost episcc-rp
de Voanerghes, ,,fii ai tunetuh-ri((. ltaateR,oamfao.sPt acvttelt,oltpuolsitnodluepl cnnedaennutdri'lodre- s 6iii11i ;rctivi-
a lui Petru
Iatd prin urmare ci Petru nr-r a avut nlci o lntiietate nu face nici o insernnare despre ilcest trucru: scriind
fati de ceilalli apostoli, in afari de faptul de a fi fost
cel mai in virstd gi prlmul chemat la apostolat (odatd cu
fratele sdu Andrei). Apostolul avea toate puterile, toate flomanilor, i-.I rrirrturisegte cd vrea si propovdduiasca
harurile pe care Iisus le dase gi 1ui ca ;i celorlalli, adicd ercolo unde incir n-a fost numit llristos, ca si nu se zi-
puterea de a lega gi dezlega picatele oamenilor, de a-i deasca biserica lui lisus pe temelie pigina. inainte de
a fi predicat Payel Ia Roma, nu fusese nici un alt apos-
stinli prin taine qi de a-i invala adevArui. celorlalfi, fdri tol arcolo unde tintira biserici avea ciliva credinciogi,
Petru, care se adunau in cliferite case si se instruiau (asa cum
Ceea ce s-a dat lui s-a dat Ei
a putea fi vorba de vreun anutnit privilegiu sau vreo si-
tua{ie administrativS. Chiar cind Iisus ii trimite sii pro- era ca,ca iui Acviia si Priscila). CinC vine Pavel 1a Roma,
poviduiasci nu-i pune sub cond':cerea nici unuia dintre aici nu existase nici un episcop. Prin zerlul gi devota-
mentul apostolului neamurilor, vreme de doi ani, se
el. ci di"uindu-le tuturor acetrea;i haruri, le da puterea pune baza noii invirlAturi a iui lisus gi se contribuie la
toata ,,conira duhurilor necurate, ca sd Ie scoatA 9i sd rlspindirea crestinismului printre pAginii de la Roma.
vindece toati boala si toatd neptltin{a((. Dacd tretru ar fi fost episcop ia Roma inainte de ve-
La Cina de Taind apostolii se impirtaEesc in aceeagi nirea lui Pavel aici, firri inCoiala autorul celor 14 epis-
rndsurd to!i, dindu-le tutr-lror din trupul qi singele SAu' tole ar fi fAcut ageasta menliune.
Dacd ar fi vorba de ceva deosebit in aceastd impreju- In vremea imediata dupi inal{area lui Iisus, aposto-
uranrea,n-umcitapsriiviilnegmiuueltseteaIltoeaien, -ucecneicl uclairuebsiet' bucurd de
lul Petru nu s-a ,departat de lerusalim. Ceva mai tirziu
cetr care-Ei este prins din ordinul lui lrod Agripa qi inchis tot in
lerusalirr-l, de unde fu scos din temnifi de ingerul D,om-
'reazemd capul pe pieptul InvSl5torului. ilrn',ir.luSi e;i . . . trimis in alti parte; unde a stat qase-;apte
poate binui ca e vorba de Roma, cum in{eleg
Faptut cd uneori Petru vorbeEte ln numele tuturor
ucenicilor se datoreqte devotamentului sdu sincer, cil-
gi expansiunii in sentimentclc salc: rpr-lsenii? Nu se gaseste nici o'mirrturie ln acest sens,
racterului sdu cleschis gAsim in preajma :eea ce, dacd ar fi adevdrat, js-ar fi fdcut o oarecare in-
Patimilor la in-
fa{[ de trisus. Aga i]

212 243

s"Rntpoe.eoo"mrr"im-scn"ue.aacirpV,ue,fe,cl"idadnduieniccrlueiiccaiiaiamntuClrupielaAaiacnulrPiudatniaiioetuvuvhC.elaihOlaCrgI;eratisiaatsuPRuc-dsuaeo(irmtm'u,rfuadianunlguaupunardgessafiaute^lofs-oiercppmsdoeteaooalvpctiIaeaumidnd9uaaeiYn'ii.aioDudcu.iuuud.pim'psl1udn-i' IN DRUM SPRE EMAUS
iActzEeaiibmr"ininle",aul"ieerac"icusnomtntriiaoluvnianuira6neb.daifsSeoelsiruninitcgicanudPrilacuunvliiiemldulHeuccrnpruisuidtPnocaeusactrraseeudeamIaarsA,ef,RraPtoucianmrevitseaepimt,lucpepliurineoepczIpoiietsldvauSvpusae--,
viltnorrceerdm,gC.idehinribuaeinirspasetdienraimctcdeidoo. Evd'aLeteepudnomecisqrroettueao,rluCtcpeleuraPirrtlnneoeitarmrstutmueiclaacrarcdtdfiirimiPcefdeioln.tsairstutterraapatinsisvsctmaoaptissilauauprARrmaonamtiqinoai---, inunea invierii lui Iisus nu era ceva care
in mintea apostolilor ca innposi-
aplrea
bila, ci ea il gaseqte cu sufletele indo-
Iiate incd de lacrimile rdstignirii. Uceni'
cii fuseseld vestili de cinstit-purtdtoarele
de mir cd Domnul inviase. $i totuEi, cu
hia- qi *eapristctoiipuiiitaaccebstuloi rorlaiqsn-auu au avut niciodatd pre- inima indoitd, nici
tenlia dat anumite privilegii, unul nu credea ca E1

a inviat, aEa cum crezuserd mironosilele gi nu se indoi-
serd nici atit cit necredinciosul Torna.
*po.tolii neconsiderindu-se niciodatd episcopii vreunui Petru, mai mult decit Toma insuEi, auzind cd Iisus
anumit oraq.
De altfei gi lisus, inainte de inii{area Sa Ia ceruri le inviase, alerga cel dintii la mormint sd se lncredinleze,
isirfaifii"idip"uili"otrAu""adrnu"""r"oe-ag-i.i":"fiu,S.iai,"fnmidissnceearlcttevrrlucgcptddauii5rinnvnuvztddoleuilanu,iaiitisnievincscnrdriecevetgaaioatgraorina1tleaiau6Ftne-tlci,iieaumuzltlbopcaiuilsariernitiutneluee9Erd.m5'ivin.paii-unteaaeiirntammrs6eppmfararieplunqiagvdoritaliiiucorllseeualrdfu,-giarn-libiEo9ticooDriiiltttrnueuairevzhel ioov,ivnanreediugvnnauPdaviic-tnnfa'uleae9di---'li dar gdsind mormintui gol gi vazind giulgiurile singure,
s-a mirat de aceasta intimplare, bdnuind cd poate alt-
cineva l-au furat de acolo gi l-au dus intr-o aitd peqterd.
Fusese acolo in livada iui Iosif din Arimateia 9i Si-
mon Ei Cleopa care, negdsind trupul InvdlStorului iubit,
pornird spre Emaus, cu sufletul cernit cd nu-l vdzuserd
pe Domnul, aEa cum il vizuse in noaptea invierii Maria

zarea gi administrarea bisericii Sale. Magdalena gi femeiie mironosile.

i?e de altd parte, faptul cd nu se invredniciserl sd
vadd pe lisus, le strecura un nor de indoialS in suflete:
,,Cum iI vdzuseri numai ele, qi noi, apostolii Lui, nu
ne-arri gdsit vrednici sd-l vedem?((.
Cleopa qi TovardEul sdu mergeau spre Emaus indu-
rera{i cd pe Iisus nu-l vdzuserd decit acele femei.
toli,,,,lDN-aeumcqetpiCudl,redopspriiate,itneRnateibmu-pnui pnl oupaaatteirvndoiliiotnrscdSaasueIzeaa. rFnaitoneaIqs9itnri ioP,uecdtd?rcu('i
s-a lepadat de trei ori inainte de cintatul cocoEilor((.

lmpdr5lia lui Iisus nu-gi avea o imagine reala potrivit
celor spuse de EI, cdci gi ei, ca orice iudeu, voiau o im.
pirafie mozaicd dine-acadrreeaIsprtaaeql iEdi em-aaisatinlegsaeNi,oaupluosi tIomlii-,

u,teou sd qeadd
pirat.

245

IA

Itiimri Dt-rrauimteerualinpslpSjurcenuEt:lm;ilauuuiscl\e.-{neisciniai,uilcpainrreetoa-ivadpreiiriprs:aeisraitsuee de Ierusa- ramind cu ei:,,e noapte de-acum, rdmii cu noi si miine,
dacd vrei, poli merge mai departe in drurnul Tdu.{.
de reamin- nea$iqiiabcinineacudveinsteinadr5-o, ,Iisfurisn.sdeuqpii obiceiul sir-r. lua pii-
ersa de re- o impar{i ce lor
pede si care Ie liisase in sr-ifiet atita amirracii.rne gi-n ochi doi

atitea lacrimi. ucenici.
$i-n ciipa aceea, ochii lor s-au deschis si au cunoscut
des$pirepienvcieinrdeavoiurbielaisuuaspsoisdtoelsiipirne.mdirrnomnossifperlee,Edmesapurse" pe lisus. V.izuserii semnLrl cuielor in palmele SaIe qi re-
imparalia Lui qi despre ei, iati ci Rabbi s;-a apropiat de petase cuvintele Cinei de Tain5. Ii auziseri giasul gi
ei, dar fdrl ca si-l cunoascS.. vdzuserd acela;i sacrificiu gi aceeasi dirnicie. Ochii se
sint cuvintele acestea care le Iunrinard, mintea se ttezi ca dintr-un vis inttinecos,
intr-e ,,Ce ile schirnbali inima tresdlta, sr-il'letul se urr.pi-Li cle buclrrie si huzele
i-a intretrat h.sr,rs. nu putura ingina decit ,.Iistis{t, cSci in aceeaqi clipi El
voi?((, se facu nevdzut do linqi ci.
$i riispunzind Cl.eopa intr-nn tirzir:, cu inirna indoita
si fala intristatir, i-a spns:,,Cum, Tu care egti venit de Si inapoindu,se ia Ierusalim, a,u gisit pe ceilalli
aiurea in Ierr,rsalim, n-ai aflat de cele intimplate, acolo tcuiamnrspep.reerzaecgei ,Siimmporne-unlPceutruc.ccidcreuiaseIis{iunseai.usedaerdetai,speriinnttrree
zile.ie*
acestea? s-a intimpiat prietenc, in Ierttsaiini?(', a

,,Dar ce
lntrebat lisus, mirindu-se c;arecum ci cci doi nu-l recu-
noscriscra inci. Cei doi. rusina{i ca nu-l putuseri inlelege, deqi-l v5-
zirserS, lnurmurlu cr.r inima intristat5: ,,Care nu ardea
fap-t.i ,,Iisus lrlazarincanul, care era prooloc puternic in inima noastrii, cind ne vorbea pe drum si cind
in noi
si in cuvlnt inaintea lui iJulnnezeu qi a popon-riui, ne tilcuia scriptrrrile? Oare de ce nu l-am putut cu-
a fost osindit morlii si riistignit de arhiereii si judeciitoril
noaste?({
nogtri. $i venind lisus din nou in mijlocr,rtr lor, le-a spus:
Dar noi nirdiridr,rirn c",-r E] este acela care va mintui
neamul lui Israel si cu toate accstea astazi cste a treia zi cd v,,PidaedeuVho, uIlis((u.sDlaer vAzindu-i tulburati si pdrindu-li-se
de cind s-au petrecut aces;tea. Ba nc-a mai pus in r:irnire arata semnui cuielor ce-i striviserd
si niste femei de-ale noastre, care au fost de cu no:rpte picioarele gi miinile. Dar ei necrezind nici de data
ia mormir-rt si negirsincl tmpul Lui, spun cii ingcrli irri- aceasta, Iisus le ceru cpeevsatedefrimpitncsai rue,n-fagIaurreeidie-amuieprues.
tindu-li-se le-a grait ca El este viu. Au fost gi citivtir . clinainte o bucatii cle
dintre noi la monlintril Lui, dar pe Ei nu l-au tnari
E cea din urmel dovadS. a invierii Sale, care aiituri
gisit(. de necredinla lui Toma, avea si spulbere peste veacuri
Iisus, care stia t,oate acestea, nu Ii se dezvaluie nici cea mai rnicd indoiald cI Iisus ntr, inviase.
,r

acum, ci ii mustrd pe drept cuvint: ,,nepriccpuli gi za- E cea din urmd dovadi a invierii Sale, pe care o aduce
inima ce sinteli I Ali uitat apostotil.or Sdi si prin ei intregului neam omenesc pe
bavnici cu oare cele spuse dc
prooroci gi de },Ioise ca lisus trebuia sd pirtin-reasci mal care Iisus avea s5-I fericeascd prin cuvinie de maguli-
toare clurei dTinomlda:.,,fericili cei ce n-au vdzut si au
intii, ;i apoi sai intre intru Slava Sa?6( crezut'.,
spuse
$i Iisus incepu sa reclideascl fragmentar toate ccle
inainte de
spuse lor cu privire Xa mesianitalea Sa, mai
a fi rlstignit. Ecoul cr-rvintelor Satrc pirrea c:i trezeqte ini-
mile apostoiilor, in care imaginea lui Iisus incepea sii se
clefineasci mai precis: er:t glilsul Lui, erati cr-ivinteie Lui"

c'lar nu-i puturl inci descifra in toate pienitr-rciinea divi-
nititii Sale;,
$i aproniindu-se cle Emaus, cei doi staruirii ca I4i sir

3.16 "s

I

dminirloenaozdsilaep-ostoaluslutai tIolianng.d cruce qi pe care Iisus o incre-

Pdcatul venise prin femeie. Mintuirea vine tot prin
in pintecele sale prin u.mbrirea
femeie, care zimislegte
Sfintului Duh, spre naEterei lui Iisus Hristos" Invierea
atera'oetaivtvteeId-pnoanzrmiuinttbatediuinfnnecEiamruaiiicraemieqilieeliaci,grEaeiemidu-rgetrSiiiiivmsrdadtieupurt.airiDtsusutiiiunlrvoetsiursienrcirinnftaoeadsrrltaeeaecs,9ialeviavd-eiiaeeeaferplltiumsaliidnrnieengaiaiinudi-s-ultccovaierpsiieapearacirnegul'udfvracismileceoaes{ririei,c-'i
MIRONOSITELE

isus i;i Fdaisueludiuhhuiil pe cruce. La vederea
mor{ii Dumnezeu, firea in-
treagd s-a cutremurat de spaimd. Soarele
pgie-aizasvcournusl fa{a in intuneric sd nou vad5 noastre, prin lumina cerului.
vielii biruit pentru clipd; steulfelCetlreoeqrdtiinsiplnaet ,-pcsuatit.iepbrinnbiicitredbai;nitupsl ileduatjaicrtdeeaaleaDadorinmec,nlluedluesi'cimsaritneets9usitf5le-lre-i
pdrnintul s-a cutremurat, catapeteasma ;

ternplului s-a despicat, pietrele s-au crd- trliegte mii pulin. De aceea, in noaptea invierii nu ge-
pat si morfii au inviat. un bdrbat Ia mormint.
,,PoDorul ales(' inspdirnintat peste mdsuri a fugit de sirn nici un addpost qi nici aceqtia se buimdcesc gi Nu
groaz'a, bdtindu-se in piept cu pumnii, ca un inceput de erau decit strdjerii, dar qi cad
remu$care. Lingi Cruce au rdmas legionarii de pazi, infricogali la pamint in ciipa biruin{ei invierii asupra
boldului morfii!
apostolul Ioan, Prea Curata MaicS a lui lisus Ei citeva Taina rdmine taini qi omul nu va putea pricepe.nici-
odati orinduirea lucrurilor divine, care in inlelepciunea
femei pline de sfinfenie qi de credin{d. Sint femeile mi- Sa nemdrginitd a ales pe femeie poarti a p^dcatului, u5a
mintuiri-i qi stan;i de piatra a m6rturisirii Invierii SaIe.
ronosile care au fost martore ale rdstignirii lui Iisus ;i a simbolul unei perpetuiri
care s-au invrednicit il fi ceie dintii vestitoare ale invierii E capriciul Divinitdtii? E
lui. Durerea morlii qi truda inmormintdrii, nesomnui qir a credinfei lumli acegtia care nu avea nevoie de mirtu-
oboseala cu care au triruit intunericul infiordtor al noplii
qi teama de paznici le-au hdrdzit cea mai frumoasi ves- risirile unor fiinle inzestrate cu mai multd vigoare qi
stipreusinmalui mineai:n,t,etr.isMuseNrgaezlai r;iitesapnuun, esl-iauscceunliactil,opr reLcuuirn9i v-a tArie fizici decit mironosilele? Sau e simbolul chemirii
lui femeii de cdtre Divinil:ate la adevdrata ei menire de solie
Petru cd va merge mai inainte de voi in Galileia 9i acolo a unei nci lumi in care si
il ve{i vedea((. si mamd qi de pregdtitoare o inimi
vibreze un suflet cregtin gi s5 pulseze pentru

Femeile mironosife pe care biserica Ie prdznuieqte Ilristos? pdrrienptc,dbsddirobraiet,ulho9ti5fredsmcefiaeiusilndtefaactfoi raiil care lm-
cu cinstea cuvenitd, dupd insdsi aritdrile Evangheliei Ce-i omenirii
preun5,
sint gapte: cle m.iine. Dar dacd bdrbatul hotar5gte destinul acesta

Maria Magdalena, rnal rnult clin punct de vedere trupesc Ei material, fetneia
mai mult din punct de vedere sufletesc qi mo-
Salomeia, solia lui Zevedeu gi mama lui Iacob 91 hotariqte revine sarcina de a ceruiui
rispunde iumii qi
Ioan. nal, ei ii
rle sufietul copilului ei. Ori, cum sufletul este acela ce
Ioana, solia lui Haza ispravnicul 9i epitropul lui Irod lnfd{iEeazA in afard insuqirile fiin{ei omenegti si-i dau
un qcop, este de la sine in{eies cd omenirea de miine
Agripa.
Marta din Betania, sora lui Lazdr.
Suzana, Maria solia lui Cleopa, care impreund cu
Fecioara Maria - aldturi de care gSsim pe cuvioaselc: va fi ceea ce va voi femeia ca so{ie Ei mamA.

248

I{

t

Chemarea e sfintd, munca anevoioasi, dar rbspunde-
rea e gi mai apisdtoare.
v{erendDianraicignieo,simtseiapnltipnleuirnrentarinudi alvlrteoissrniioiiicoser,,icnsrfe,cvdhiirne;mfitaea, rpeciauetrpantraeimsaoesQloinirslaafinli;,--i
turi de copii, care chemare presdrati cu ,spirit cie jertfa
Ei dragoste de marnd rimSduiesc Golgoia vremurilor de
azi qi a sufleielor noastre. LA F'INTINA LUI IACOB
l
In irrina lor sta viata si viitortii unui tream.
D;rcA chemarea e grea, i;ir-iclele vor fi cu atit mai mari, arcJr te vid si te intilnesc in lumea visu-
sau dispreir,rl gi osinda cu alir. iirai dureroase. rilor mele, cSlatrjr pribeaq, in drum de
noapte qi in miez de zi. in mind lii r,rn toiag;
CreciintA, er,lavie qi clragoste Ce ce aparline Ceruiui sffi in spate duci traista cu tnerinde, in suflet
Ei iui ilurnnezeu, ln viafa aceasta, ne cere chemarea de o br.rcurie pe cmareeiiondimiiace9i-po oaararttll prin flu-

dincoio cle'mormini a mironosileior. ieratul unei lntr-insa

Jertfa ;i dragoste, caiciurS. si lumind in candela cu- trrTori rniciadtitccaprtaafinseesini ainl{{ealeinsurui,rmcuanopsacu;tielodrota5ri !ie.
rata a sr:{Ietului copiilor no;tri alSturi de frunuselea in
educa{iei gi umbra spirituaiiiirlii, sd piipiie in inirniie r6sfir6ri de pulbcre aurie, sub vraja suli{elor din soarele
mamel.or, spre propria lor muJ.lumire in fa{a oamenilor ce-ti bronzeazi gitul qi braleie.
prinJipnrtaaf,tateepiicnrrz:ii departc; drurnul e greu si lung, inoti
gi a Ceruiui. la o mucirie de deal, apari pe un col-
nic, coteqti in accla;i rittn cu cirarea serpuita Ei apari
Chemare sfintS, dar frumoasd Ei dreaptd rasi:iatire!

din nou in plin orizont.
Drumul e greu... lung... gi obositor.
Cintecul de pe br-rze a disparut de mult. Mina se in-
dreapt6 spre frunte sii ;teargi sudoarea ce pica de-a lun-
gui obrajilor.
Picioarele-fi par de piumb ctt cit, inaintezi, sau in-

cerci a mai scurta ceva clltr drum.

Buzele s-au uscat de arqita soarel.ui. Cau{i un strop
de apa cu care s5*!i poiolesti setea ucigitoare. Cauli,
dar nu gdsegti, e tocrnai ceea ce ai uitat sa iei cind
ai plecat la drum.

DeznAdijduit, privegti in dreapta si in s+'inga. Nu
se zirreqte nici o flntina, nici un iz.vor. Cu speranla ca
vei iirtiini, porneqti din nor-r. incercind sI uifi oboseala
-e-ii .lrinuie Iiintr.
firliI,Iseprogri..E"i . dar dmrnul tar-! e tot mai ane\/oios gi-!i pare
f6ra sfirqit. aceeasi dorinld: aP5.
Privesti dc
in zare, frdmintat
Ia fala ta, departe . . . dcp:rrte, m"seazi dsrperginteteon.,cupirniPnzduinSd.
trala se insenineazd qi acnm calci

forfe nebdnuite, pe care incd nu le cunoEteai.

251

Am-gds,,iAt rcreiega icseitdoarpe5a(rn, (.'.. . spui tu cu fireascd bucu io*pi-oiis;;ii-l"*e;;"pcriig;;'tt;li"ronuijinere";;il,i.iui#,(l,,l(dStiiqPt;.uai'e;'aii,ptpni;t;'matid;e;eau]to;-;enar;pnnL;;,ureirittr;liatorra'rmieMuuia;,a,t""cp.uc,pccoe-ucdeAidedrretutail,iluotdn-"tuaspj"t"Aaecio"'jreoeuseilr,er,uimtq,aidusir-itnEruieiaaeanieumitlv,tota$eolrrradacetepr-Serspousieiiscunciapddmaleoedhrdeematarmlaeudnrcramooeumuoirnbncsrnlianuniuaiauc'{ici,enrluieDelednvo-mIoieSporieurmilreiolliiliicaEcoapdrpaho;uhssbteeciIouticadauomsinlrvliirldPedseu,('qd'uaellipsuac,rupl-ieseiuaGtlc?'aolrmrte1tdarerrnrexer'eeud1ipuczceijnuia'uiilnrlmnsn3allssldte-cae5l-]'r
$i sub pa;ii forleior necuncscute, cu cit depdrtarea ",tamlc,eis"e'apmafJnuuDnii,rndruicanepce-araas"{eiici"l,g,stde"aaanee:ilnuea-pc,ul,eoauacfn6greubipirunmneermieiaclximaa(dii(nsllm.iaictsaaaomugipncuabielluiidmnlncoleotaccurrautrddcresunuaiedelicugceeaeiii9qe,Pdltioeciiicednr,px,,uceofairdrgacdeoee(!e(iira',aalixautp,ifdoeeuiemnnnritrdeit'r,srcuzdacaimcaezIeiusacaciuresueisa--i

se apropie, cu atit cumpdna fintinii i{i pare mai ad
nitoare . . . Ai ajuns. . . Cu ncstapinita mul{umire lli
tolegti setea, ducindu-!i ciuqul pumnilor spre
fripte de atita drurn. O noud inviorare i{i pdtrunde toatd
fiin{a in care simli parcd alte forle. Oboseala dispare. .
Plin de noile forle ce par cd-!i intineresc trupul, por
negti clldtor pribeag, in miez de zi gi in drum de noapte

pagind incet spre lumea visurilor tale, departe, depart
unde ;tie doar inima Ei dorurile tale. .

careAiDciummndeozperuelsmc,esuprgei-aa-l!itdaum, inneti-adear,d,atpaat-ocelaavfiien(iinii
lui Iacob, prin femeia sarnarineancd. ,,CeI ce va bea din
apa pe care El o dd celor 6s-qi iau crucea qi-i urmeazd(','
nu va inseta in veac, cilci din apa pe care El ne-o de,
va face izvor de apd vie care curge spre viala veqnicd-

Sihar, idnaitmfipulrueijusd.iu-iilo"saif.,"luordsegealflad-qe,Ezialot ciunl pe care nrsreuucsirappbisperbce[ciidztucaiennttuiitulddetluenurdaio"cec"riue,aoEientuvniuaa.tltdoFesoaxecraiensr.i,ttnarcutdiglcInriiasiduniosui{a,ddre,cupisrececrueuvipesinuaiimlspesariarvsiuneieatausenempe1de9rrieia--'

Iacob l-a cetatea
ISuanacmorboa(rl,iedaiejgsuticuailntd-ernaincrsageimnmeanaiatctodgarituebiaionrseaegpegrledescPeizaaalegt siitni,n,feainicttviinevicatah,itel-uai
pdminteascd a celor trei ani si jumitate, a lu.i Iisus. c--i samarinenii l-ar Putea ataca' qi de ucenici' Iisus se

De data aceasta pdrdsind Iudeia, El voia sd treaci l"s"til ca de obicei de apostoli
in Galileia, cdtre care ajungea rnai repede numai trecind lsl;i'Oi'm-S"e-ti;.d-opaa""-i"esacr;trea-iihf;*U$jitSl;auuri"uoieirci"tpcrm,e."tez,Ihpegraaiildnsuio;oEv*lnieruilaptlermcutsom)nlaadiiiuisu"agcslsaiIrtlpei.heuaeioneu.llsngeaeilrut,eocgiClccionictIldspoiaouilbel'tssio.brrivucairreidnuc(c"aitu'auiI,ue"sooa'ulhriaii,priun,rs.uriBmaum,qiqendEinrcoceiida-niisaaIranlteaiutdairimcdrsleamq9vuseodidulieainba,iu,li(islsf{oade(liapSei6t'nbaeeacaitsoscsdeitnc-sehsselfraohaiatiieaaetnomimrmddrldct'iauhesiiaihernaiTttisirlnoenoidinalnsereariptaueccnciiortsesinmnuaebca_iml(dpfuoc(sui-n.'rnprptaemucieitnerojnimsurengbneoreaidieci'edmuacpuvtnzce(iiparaucdvl-seuh.*ta--{"l
prin Samaria, ai c5.rei locuitori erau in duqrndnie cu Iu-
deii. Strinsd ca o insuld intre cele doud mari provincii
ale ludaismului, Samaria forma in Palestina un fel de
linut aparte unde se pistra vechinl cult de pe muntele
Garizim, frate qi rival cu cultul din Ierusalim.
, Samarinenii, din cauza cultului, erau desconsiderali
de corelegionarii lor, fiincl pugi pe aceea;i treapti cu
paginii.
Totu;i, Iisus adeseori ii prefera pe samarineni in fala
formaiiqtiior evrei, pentru care EI adesea are cuvinte
destul de aspre.
Iisus ca gi apostolii Sdi, a gtiut 's5 se ridice deasupra
acestor neinleiegeri. Oare una dintre cele mai frumoase
parabole - atlt de elocventd in a ldmuri ,,iubirea aproa- de ale mincdrii. din mai frumoase
Decorul acestui cadru e poate cele

.)R., ?53

iir,

grcid.ui.seePpaGulftaiinqnrtuilizdnfig,maidnuiuielnuiaiIcadsecriloueEbm.pbeualluucailurcei,enospie.iiep,ridepurrd-esezeainip"tiriEnGtvraaeniig"lechoieatii,iitluese.- lege cu Cine vorbeqte. De aceea Iisus o face sd priceapd
de ugor gi rePecie.
des*tul du-te de cheamd pe bdrbatul
,,Ili dau,'femeie, dar
tdu aici.'(
Tn stinga. oraselul Sichem pvdIianoeiorag'acip-lf-Saraiadacsrifnmvead,o,e,-,t-aNseaclEqra,tauaininriinia"ecnae"aduSmaadceu(nrueap(!ca(,cmopd(cat;.a.dlibin.teznecl.uuiri.eirbsts-ba.ire!a"ueu.sitsapsEuecdueislcainnioctec',rsui,in.edfaba-.cpaiiccnricapnebaruuaecacsifniatdceu(aclbe'azt.pueraibrrrvicbcvcfdiieaieuaeoatvli.pa.riicniEDpnaat,aeorliaescraiaidnicev,tl-uuaacio;etrr,gealpiiiiieainalcptrtia9sonictpeacuaA1retletete--r'
d,e catre care porneau o seam{
poteci de la fintini.
Liarirnz.lmdrceuapletam-piulssiucul.eci in faia lui lisus. muntele

sccuhUinmecbgeuunlsicctoiiitroiiirnvstaiarzmpiiaainrsiinegeriinppi ecrsienti lueos-rcaaagrf,if.isareufpuozaattemsoenecdeartainu Lanlul pdcatelor 9i ciesfriutr o lintuise puternic 9i totuqi
sufletul ei voia sd spre acea stare pe
pi;eascd care nu

Pe una din cdrarile ce duc la Sichem spre fintina lui i-o putea aduce decit apa cea vie({.
urca purtind o cofd.
[acob, o femeie borinla ii era tot pe atlt de sincerd qi de curatS, pe
cit era pAcatu{ cle maie gi de apisAtor, de dureros 9i de

Apostolii nu mai vin. arnar. cuceritd cle farmecul vorbelor lui Iisi;s,
Saryarineanca,
Lui lisr-rs ii e sete. se aStepta de aceasta la mustrdli m9idmrtauiri.saisrperepi-idnidnl
Femeia cajJza cultuiui clata
iEi umplu vasul, rimase mirati cd vede un sdu. De aceea, ea fdcu o
iudeu prin pirtile acestea si de aceea nu-i
adresd nici_o dinecah--di.ne.,avDtdorp,aedmemncuean,retvenilediciacceAeaspntrauo,ospreeoicncdeinogditi;vpodi rsipnillini enloi qctdri-lse-rauu-
y91ba-: prescripliunile traditiei oragului sdu o opreau.
Voi sa plece . . .
Dar lui Iisus ii e sete. sVaielim-meual,,'eFceainmddeeviendir-caituilznilso-mcaudeneitielnilsceuhsianci*ce-isu-tnacern(e(cu. lev-irii,vecili
gra-I-bg-i9s,i,35D,-d_i-rmiingdiuesrpdolaibnseeaSau.s((ci,nAii va veni
zise El. nu se
inchina
incleptinirea legilor sale, muitd Tatdlui, dar nici in lerusalin. Atunci adevAralii lnchini-
dcr.inia, ci ri:lunse cu tori se vor inchina Tatalui cu Dtihul qi cu aclevirrul, cdci
]nlrare: este Dumnezeu si cei ce se inchind lui, in Duh qi in
,Duh
pfumiunenac_i-seece-rasu,,laat,i,sCDrsndutuaaaesmcr,,ilnIn,aaeiaTcatdiiiuntifncniddiosueuusdfdlticiini,nsuugnidtailcEiCdieiniuiuvndtoi?teiu,o-dOarce?re{saq6trr.fieieidsCn<eIuieabbltgleciantieipdid_ice!isavacliareennirua.me,risi-nanieependc,1ca,"fe5iela*ie__,i Aamsp' diiaf"eotraC,eevIsumaudtig"rvppouitnlrrleaiestvubdcbpelaiiunlniilbgiqcuteieitulnieosileeIdniais,inicduslisumisfpveimrui,iitn,inesdiciitecdihiacesiailntneedmettaer(ldai't-.nueoircnnaicucunhisrn,oidfnaacinaupsjteftdiiuenrpntgfiadDneitatlupiuomtheinrreiisvsnci'ienioiAirgadtdeisosperdlSeoavattddasrsrtiite-en6dl-'
care intr-adevdr nu gtia cu Cine vorbeste.
Nedumerirea, curiozitatea qi poate .Ei credin{a o in_
fcinlmeluitnep{1ireeei"i jsuiinLnradtdrrer-pipudiuntrttteisnoaidnurigtm-"ru-pscrueleDtsdauteinmnulainlmeiciizecearuiddn'uliesnCeleseceilaep-ug_zuiialsimnenoiepnr-iaeolrredoeccai.ad,terucolr.oerinar-
clemnd s5-I adreseze aceastA rugdrninte:
,,Dacd intr-adevdr Tu ai o apa aga de minunatd,
g.a*udu celor mulli pe care Salmanasar regele Asirie-
dd-mi Ei mie sd beau.(.

Dar samarineanca nici de data asta nu putuse inte"_

254 t6q

s

f

fcndduiirlnodaruitniritimrimuadrdaiurqiesipedasuaeslituniinpnrimlaenoeenlvsoorfreitreig-li.siotteredbce-aopElatoinnrntaueisi.i.adOuebraiicmefiiausrreilfleidgraiodcaeesscteooruga,i fa eite victima formalistnuiui iudaic, care ucicle fon-
dul pentru formd: ,,pdrinfii nogtri in muntele ace.sta
inchinat, iar voi ziceli ci lerr-rsaiimul este locul
s-au

Cum era qi natural convie{uirea aceasta nu putea. fi unde se cade a se inchina". gi cel ce i se insceiriinncdhin-e-
lipsiki de certuri, neinlelegeri si rdzvrdtiri indbuEite. Glo-
risp-und,,eDuIihsuesstseaDmuamrinneenzceeui __ trebuie sa i

rioasa domnie a inleleptului Solomon, sub fiii gi urmaqii in DIauthdEci iitn adevdr(. apare {ondul religiei Sale:

daos-_Aetrtdi{Idie-unuldqrdeRemeeloisadgbtniuoqoilaiismdIdspeergraniioneeIrlendg-roironerboEqopceaioiatmiellsiatti-oc-lur.iaiLssMeaeloaimrcmnaaaepusiz5peaerllilddeni aedipnuaogddliefiotaqicuccideeecrerts-eualegrmaiddatqeee-i de simplu ,,spi"rit
mEieandteevdier((b,aczdacci espinirsiuiufllelgeiscadqeivcdornudl itsioinuteaczedlerudgoeucdiuneelea-

noastri.
Cuvintui Lui a fost o scinteie intr*o noapte intune-
coasd, scihteie care a devenit lumiua zilei ,,pinJr ia mar-
rineniior un ternplu special in muntele Garizirn. E toc- ginile pdmlntului(( ca o expresie vie ;i garan{ie puter-
jrunradi rai cseilalacecasree gesea in fala lui Iisus in aceste
impre- nici a un"ei credinfe 9i nddejde pe care sufletul omenesc
se inchina aceastd samarineancd. o poartd ca o fdclie nemuritoare
Cu toate suferin{ele exiluh,ri gi asuprirea ceLui strdin ;i pe care o simte in
vremea cind inima sa, infrintii ;i srneritd ,,se roage in
6i puternic, duqmdnia aceasta nu numai cd nu dispare Duh qi adev5r".
sau scade, ci devine tot mai accentuatS.
Indoindu-se din robia celor 70 de ani ,,cle la riul Ba- vieDfiiinno,,aDstttrhe,gicaicdievpirr(i(ntr,e,Dbuuieh si se irnpieteascl gi firul
-adb_cieleoEiSnaiiuEoplinuoo(ia(r,utbeunindgqdeiieuan-nuielgiesneeg{znaeutltieomqgeisltanuoutfreiaprlilaninri{esdl,i,cgqsineieidmioegloin-dairluou-rreavrdeureescimaormmdiim'ui.nntiqnedi adevir(( vom cttri{i
;i
zgura pdcatelor, invrednicindu-ne a bea din apa cea vie((
vie[ii cu sufletele noas-
t-re izvorutr ceiei vegnice, - care
nu vor inseta in veac. durerilor pro-
ZbAlindu-ne in viltoarea nevoiior ' gi
continud a se sfiEia unii pe allii, nirnicindu-se din marea priilor noastre dorinle iegate de ce e pdmintesc, simfim
lor grijd gi iubire pentru formalismul sec in care se pri- parbd o datorie de congtiinli care ne indearnnd sI scutu-
bugIisnecrddtutog!iin.,dcuo-niduscudftloertiu;li
norod. reci qi oarbe ale grncdrhoemiizdgdepuireerbilnueEtnriefusine-otninicnpiliieitpadctiicnajrumelag-aIuriggnl aidpnseeaimmatimnSruoiicllohs-ert_imt9rdd-irisieutd;i.iDtpourrmivdnimee2gceinuud,iunpre-i

in formulele
cazuisticei lor, impotmolindu-qi sufletul in bdltoaca pA-
timilor qi impietrindu-gi idneimpilreopinriaolo1coarusctheelem9ari egrsipsrie-
ruea berbecilor, uitaserd ,,In Duh qi adevdr(( e inclemnul ce ne indreaptd spre
adevlr qi spiritualitatc. fapt5, e gindul ce ne incalzeqte .initna, e puterea ce ne
profe{ilor, al trimisilor aleqi ai lui Durnnezeu,
Glasul pustiu; inima rdrninea surcl,l ln fala cherndrii sfarmd patima, e mingiierea ce ne liniqtegte zbuciumul
sufletuluj, e cuvintul ce ne cilduzegte pagii spre cdrarea
striga in
lor; sufletul se impietrea gi in ura, disprelul gi minia
le intuneca minlile, ucideau pe trimigii Domnului ce Casei lui Dumnezeu.
pieti:e sau ii sfirtecau cu ferdstraie ca pe cu Duh gi adevdr(( e puterea credin{ei 9i a rtig;iciu-
Isaia. ,,In seard qi de Divinitate, e insuflelirea nelArmuritA
Acesta era singurul lor rispuns qi cu aceea;i faptd nii de
de milie rdspuns Ei lui lisus, in Vinerea a nddejdilor, e cdlduza in impasurile vielii citre templul
9i cruzime au
Patinilor. Tatdlui Ceresc.
Aceasta era situalia de fapt gi de clrept in vremea
h'Iintuitorului. Convorbirea cu samarineanca la fintina ,,In Duh qi in adevdr( e popasul rugdciunii noastre,
in pragul cdreia sufletul citeqte strddania unor fapte de
Iui iacob e simburele unui adevdr si al unor stdri de lmplinire a evangheliei, prin care urcltn in muntele aitei
lumi in impdrdlia lui Dumnezeu.
lucruri.

2s6 l? - Ilsus din Nazaret 257

,,In Duh gi ln andoesvtriur(,(inevrteodantiictinadinua-sreniantufiirliini; toata
sinul
puterea sufletului
DivinitSfii, din care a creat.

Din adincul ceior dor-rd mii de ani, un glas rdzbate
deasupra veacurilor gi nimicniciei umane, cintind ca un FINAL
ecou de basm, cintecul rugdciunii noastre; ,,Duh este
tDreubmIuisnieeuzssedusitdsgeipicneeciuhcneincseoel(fi'n.cclehipnilaLtrudi,lainfiDnutihnas' il-uni adevdr
{ ocsadigrttriee"asze-ensnuiatlcuvel aisesptldiiirientvuoaaadsliatt.drree{.iiaDdneievqifniiineelea-i umane
Iacob,
e in-
cufundat in ginduriie Impdraliei Sale . . .
rdmine

O femeie ingenunchiata plinge cu lacrimi de bucurie un fatal rnaximutn de groazd, totr-rEi omul
i;i pune .in ea ultima nidejde, animat
cd Invdfdtorul i-a dezviiluit adevdrata inchindciune ,,in faptul ci e de
Duh si in adeveir6(. singurul mijloc priu care se
poate trece din timp in eternitate. Pe
mlrturise;te ci omul e destinat unei
de o :psaurptere, mmeoaprtreina desdvirqire c5.tre fericire, iar d"
vieli ea-e judecata $Pi9 to.
alta, eternitdlii deasupra timpului.
tuEi, moartea ritnine siirgura ieEire din nimicnicia vie-{ii
aceastd tragedie
citre eternitatea lui Dumnezeu, cici
nu poate fi acceptatd decit concepind o anumitd dur-atd
diniolo de moaite, " vecind cu bternitatea Creatorului'
Aceasti dSinuire a omului de dupi moarte, adicd a sufle-

" tentouofrelauusmlitrveeeiser-tilteiiilicpniedeua.mmdimniataenmEieatsi.su;tilt:rlaicmocAenl;iotniridncllleaarpe-u-taemcnuofmaasppttdru5ni,apdrfeaianpstuaepjluora-r '

Viata, oricit s-at' pare de scurtd, totuqi ne dd imagi-
nea celeilalte prin intuilia marei mingiieri, care ne spune
ci viala de aili e numai o clipa din marea eternitate de
dincoio de mormint. Dacd trecerea dintr-una intr-alta
se face pd;ind pragul morlii, aceasta se datoreqte numai
, materiei din care sintem zdmislili, sufletul neprdbuqin-

du-se in nimicul din care a-m fost crea{i de alba intiietate'
fcdraeirnePztbriez;uzivceoipunrim{iesarcd;muictohdiriinnsliu-pi ieationrdaainrfreiecinule-rfailcehpneacomearclsSetirriidnmae-alemi vapaimeceiranlmirdieadnsteeurinfsclteatdetrue{pilltidrinneidn--

buie sa ne despdr{im. in suprema cliPi
slriritul 9i truPul'
cupMrionadretecau-nesdtudrpeirneitad cea mare -9i
voluptate

l't' 259

,ie

Sf igietoarele chinuri aile indoielii ciespre propriul tbu ciA;n"tee;'ptj"adriiiirc.niTeneoluetcuaei\ipl"sadeerireniinttdiciielivicicinailterlilanuinnintcrrsee-5rlai1ctril.di-ntcUl.rtl-ictrrillrricnnnrcir' ropall$oopap'olc$sP1'1il1si1nt'leiitnactrme:elvapditati.sndlaee-
dcstin apar pline de rerruscirri si-ti formuleazd intrebdri
in care parcd sc descifreazi intreaga voinld de a trdi gi t"iui r'Td"etmli"atimnpminaoda,cti1eflesoffmaiigrodieeaiantorctaaeoIr,lboeIf,,iiailntarcnscdliitdroeetfejidlmerexlail'rag'lilnocr'lieetolntiicrctnrr-aiiititroei'sr,cprr:act'ps'aiodree-
dupl moarte: ,,a fi sau a nu fi'(. $i'atunci simli parcd
oboseaia de a mai trai qi in crispirile agoniei ciieEti uiti-
mul adio din pragul celeilalte vieli.

asepaAcroecnoeslonu,igmirnni acaudviinoectuidireidlmecotcanliiinncciicoeiltonaedineesfimtiainotelrernmi iLnaltmr.ila$enieder-aamaudenudc-ee n"_.'au,,nd"D"tad"r$'oii"mnoa*tio"P,vrigirr!aiirnsliinaPcrels'c_iintsega.usrir'igta.trii in acersli'_i r-rltirrilr c'lipii
in clipa aceea n-Iarea mingiiere a celei mai calde tristefi su{}ctului si a fricii cle
invdluiti in mrejele celei mai neclintite credin{e in viafa m- aai pnterfeersicfiiltihetoeaxrperaesuieriracLletuhulti-nCeqcoliislrnljru-tcriutrl{ct:liet-st,
de apoi. Negatia vielii ap;rre numai ca o eliberare de moarte
destinul legat de formele prezenlei Llmane in sinul lumii. ca cea

Ea nu rdmine ca o infringere definitivd a morfii asupra 9i lipsit de sens. itrcepe de acolo cle utlcje I'ialrr tlis-
viefii, ci ca o evadare, ca o inSltare spre ziri cu totul Cintecul morlii
pare, din adincinti spre razele de hinrirr:-i ille ncCtillos-
necnnoscute. cutului in care sufletut crecle acr-rm n-rai rtrllt ca uicio-
dat5. Privit din acest punct cle veclcre, fir-ralul vietii
De aceea moartea are Lln conlinut gral' . . . un confi-
nt-tt carc tr-are nimic cn frumosul, cilci moartea n-are
apare larg gi cr,rprinzaitor prin ceea ce viata cle clitrcolo
nimic estetic intr-lnsa. poate oferi in forma ei spirituald, in ir-rrplir-riri de lini;te

De aceea ea nu poate fi nici admirat5 qi nici contem- gi desdvirgire.
platd, pentru cd negaliile sint lipsite de sentimentul con-
ln rdt6cirile ultime ale ochilor pe oglinzile orizon*
templa{iei. Iar marea minqiiere nu o constituie decit se- tale ale vietii din praqttl vie{ii de clincolo, se desc-'ifreazi
tea de a sti ceea ce poate fi dincolo de ea. intreaga tainb a implacabilului necunoscr-rt, proiectat ca
Singuml sentiment ce poate lua n3gtere in aceastS o fericire de razele sperantei ;i lurnina creciintei.
clipd, e teama de moarte; prdpastia ce se intinde intre
Viafa se risipeSte in moarte ;i tno.lrtea se defineste
ceea ce a fost si ceea ce rra fi. in impletiri de desivirqire, spre a concretiza 1a iude-
cata de apoi' cele mai cLlrate for:me ale vietii de care
Tntr-un anumit fel ,,ceea ce a fost{', ili apare in re- ne vom invrednici prin ir-rbirea lui Dumnezeu. Nttmai
prezentiri scurte, duioase, fragmentizate in crimpeie de viafa ins5qi cutre]Tturata cle f iorii eternititii divine '5i
amintiri. ,,Ceea ce va fi((. se proiecteazi intr-o implaca- spouospatasinesumitneanddeareummnoousaltradtlege,iaadcepesaaarsavtidarEisriudrelmuiiinnsienvdpeoqcanetilcerienbra5.riciusrtuarab_nlicmsle-
bild pinzi a necunoscutului de care nu te temi, tocmai
prin aceea cd nu stii ce se ascttnde dincolo de tine.
te situeazd pe planul infringerilor $i
tearna de moarte Si.
al deznddejdiilor, odatd cu marea mingiiere ce se agterne

intre tine gi ceea ce va fi. figurare. acest f inal ca o prelungire a vielii in
Cqnsiderind
Cind mori, egti singur. Palori de lund cenugie se in- mtpmpmerroae"iictnanrrrrtmdttiuienmttasdqiicdnumrEieetitturaiusallEtinlniegsidlmpfdeoDrcaiernifettlfeulatcladoeercieaeuectaeeuaaacItceomimaimneorpvesauutirleeature:irilaieofii,o,nsespnivteDzuanirtndlttamzarvureneiisneect?slzrrineaeei tmtqurd-t'^inoinenmaulatuomplmanodoriie.e---'

tind ca o uriaqi pinzd in lumina ochilor gi nori grei de
piumb i{i inchid pleoapele, sleite cle ultima energie prin
cea din urmd privire. aruncatd de parcd ar voi sd im-
dtoetughl.eAalpdoiin-vdltuoietufliinnuladuinrtera-uzni decit o
brdliEeze mister, cilnipdca-re.

o tlcere
pu mai citeqti nici chemarea vielii ;i nici strigdtul deznS-

260 267

.ti

lxl[lnnna

ccolzl]tie-i'nvrnci.ttl"toaur"-tlt.tleueram"l icndi's;ee_iruneudtalrm:use"pce^aaatiel:t-tiin'ijii^:vii-lepill;rt",e":tc-?aalftllti$u'ngsiitlier\lic"sai;nup,i^snoodse,?tuso'"t-lei"iit
tunnririeiianSttiuliitnuBli]tnruuuonlnluriuuiic"rlD;uic;uD'e;h;t(lto'm'mrsrnltaoeorzlici,ln'ol.l*a'r^lut"n' l.lai"sdipeear'l[c.:l1aor:iei'
stl in +EI..ito:"tsTi-i
prrn er:
rleste
:'' iiffi ;l*;lll ;'ii'i\:flitsv.Uie'GeEtuiuv-ivi.o'-orii;bcofi'inpctitn"-"tuivf^i'oro;t.,r".1n=i"uti'--velui "ri;ii'n"cnltc'tt;rc:
: :l;' i in lirnbi :n'^oii

dracii' nu vi va
si nimcni

"':r*:::::""H'f i u1t :"Tl?ilj,ll'?i.'l:l:'l^"oT: :-.,?;lH'';|i;3'il'n' ii[no?'fi;,*]iJo **' *l:o

i:,lt- li':h 3' I i
i iH#I;Tmlo^";utr";u,le"'d',iT.nlna1V*'-iJtti:f.tr;eio-iiuJ""Dil.1etirV'"lur;iueisl.'o#=M,l"u;tli1u;-euis"l"'ms*Js:ilitl.ailjitiea;inm'iilt"il-tsp*t'iaa*ipt1:iurJtr'toiiee;sidltti:]r''iJeTi",i";';liti"dtll"l"'atiT"'iTi"ri'*in.'T"iciir'niidtl"'iu;;ict,i"*i"tfan-e'"l;ii'i"rtnq":*1tcii:"c"ii;""e"t;isi5fgipe"-isi':-.-r1nl'iiii:-1tit;aJr.'ti.i:..tnip'is]lrls:-inu*m,tc=lo.ur.q^lta-ettr:e,"s''Gibrilenr-tt^iers1'tuii-i'',ci;oz;n'li'ts*si"'cr1t;trltea;'a*r,er1?e;naidrilt:'cc'ul"cc;op;Uclb*reoa.ieor'n:ct'rerftupctfmt.ilnlcnuceti-.tti-

;'-tStioaf'riniStain.nNuIeurs-ueisiavnlacinh-cro,vbri"eo^mriiueaOasl-usi)"rr3q;.tiuiS!:iao:mtitj:'a3ljr=^iati9:#i ip.ri?n-it1la"ttmo*aXrglli-

nea Plmintuluirt 263

pgpcneiiornrirrvadu$uiisri.lilii,ibciilncrilinuu'rderiiunetlcaubeuaticctc.laduiiun.ue.rirnttrirnp.s-rncor'liuaerlue'ana\.-rtiamaNipnnmnengtianleebtitarrfccinnillaoiuparcisrfaeailInuuantisrlcceeDqrliniuepliimIs.oiurs-anrurestnsiziite-dsoauebr.oiiuIna;incaredupilnu,di itcuculiunati TABLA DE MATtrRII
vicinnuc-i1{lsliaoinvate,p,dclGtaeaiaaraeCliialeeslcereaeunliricon,i rurcsildiefenaoss\il/et-aianailgiifinsiegtuorvisiai.vriznCa,uv,eNetuusiintamag'cm!itinu?ifitn.ija,lio'lcisicnd_iundaittCaainvuledbozfu,s'it_tacrsguieenlaEss'tto_iua_a_il

Tatal?(( . . .

vsrtSn^duacirrsiil,lzrnipecmeuidrnip.,ncrsepIllcsaiias,ap'rfnsdiclarecsiemrtifrissin,vrnreiIeirtic,snpiit,nLaeelclipainniuotauacslrcentstriolactmeeel,ibipndlcuaaocnisu-udiaic'an,pfedcailrelfrnclaudachrgrm.irirti,terceicidmpirzttiuioensapiiuicn,cBeldtduaaeeIsultumaaptmanaiiinlceiiaeniectiselolnqauipatirmrueplmceeaitnersgiunsriiaie_id,-i ..Iisus, fiui o'l-""zeL: : . .. 24

arcadele vrentii. Nagter'ea lul AA
Magii
psionruSfill-eaacrincalaeiulitlaiumti lpsaiiiircpdeelirniutcrriau, rpeceannLstlriruv. anceaavpsedraimnsefeiradssiet.csci haidcoalono,r-irnd 47
rmiS^mi_.miiprnrSiitrrr-acraacerteiillieaonbsiriturrlluhentai,if,etIpiirs1nriuci:nesri.crneclooardrrienici.{scaiinendirgiuleu{laurirdi,enocebdlaienpracusnltiueerpem-araatirdvuscideaei{triusicdursivlicoiunfrcrtdeus__li Irod 46
50
Irociiada 55
59
I\4untele Gluarantanrei . ... 76
Casa Tatirlui n'ieu, casi:L cle rrrgiicir-rnr: oo
Fericiri
U"enjcii lrri lisus ... .. ....i.. B6
I,, 'PIiosusts si
'' rnilreil 9B
i qi nig:iciune
144
Betlehem 106

Nazaret. 110

Ierusalim ri4

clpfaduiieccinriuntnduCsmtirlicuuudciciei.ipilljnsoonrsteiruimincaicearainnallreei-elrirremiioicsreeuacmiadlnrevaeuta.t1ielseiuuerc,nisai oicili)sbrauu-oiipmeirrsvniinluveovpeefarlzelcagleu.csdstuelicl.atalgdevimcasinunipneiinrnraeglsol'aueractbrieicujipuoidtegriaeg6F1Sa,iesiiorucuic,cepl eharrOaritiuumcinaszuuuArci_e_,i- C)apernaum 11'7

Minuniie lui ... lll

Nunta dirr Cannir 122
126
l,epro ii
l\Iila de gloate i31
InimS de tata
TSaimlitbhaataQpumrini 1I Dr)Aa
......
141
grir,r l+o
Cuvinte pe nisip
i53
E cerul ainspeirtearfiniliotarten,oaalsatrtuerdi edes-pCirreitautaolrilzare si de'in- Farisei qi saduchei .
155
clurnnezeire Schimbarea la fata 159
E suprema dorinta gi cea rnai inaltd qi curati min- 162
giiere a vietii de miine! Bogat gi sdrac . 767
E insagi indl{area ImpdrSlia lui lisus . 777
c,le noi si spre Slava lnuoiaslitsrnAss,pcraeieimnpedrdcthiaeadme idisniconloe 177
Fccioara l\1.-rrir 184
aste;rpii,i I Nfaria l\[agdalena
189
264 Cina de taini ... 195
Lacrirnile ir-ii lisus .

,,Nu pre acesta, ci pre Varilva'(

265

l