Borovicka, V.P - Rapiri care au zguduit lumea

RAPIRI

CARE AU ZGUDUIT LUMEA

La sfArgitul acestui secol rdpirile de

persoane au devenit un tip de infractiune
practicat cu asiduitate. D^e multe ori, ele
se petrec chiar sub ochii nostri si, datoritd
promptitudinii echipelor de televi ziune,
pdtrund si in casele noastre.

Despre cele cuprinse in aceastd carte
fascinantd, autorul ei, V.p. Borovicka,
unul dintre cei mai citi;i scriitori cehi

contemporAni, se destdinuie astfel :

,,De peste un sfert de secol md ocup de
reconstituirea unor cazuri criminali^stice

aousrernfieuaerlnredliecn,pedddiriionina.tspcrPtearfeeirveclniertcfrleaeiutcistmaopi caarinueritaleiuncsituoteilpmirsceoeoasslrareiubtneriatliei,tcaattmcdtievalhaziatduiltersriiisii,i
serviciilor de politie.,,

&_ Bucuresti , tcl/far 23 I 3i

rcLIT/ARK ISBN 973-9302-05-r

nApnl CARE AU ZGUDUIT LUMEA

V.P. BOROVICKA este unul dintre cei mai citili
scriitori cehi contemporani. Cele patruzeci de c5(i
scrise de el pind in prezent au apIrut in 110 edilii,
intr-un tiraj total de aproape cinci milioane de
exemplare qi au fost traduse in qaisprezece limbi. De
asemenea, este autorul unui numir impresionant de
scenarii de filme de lung metraj, seriale gi piese

radiofonice qi de televiziune.

RAPIRI

CARE ATJ ZGIJDUIT LUMEA

Traducere din limba ceh[: Helliana Ianculescu

Editura POLIMARK
Bucureqti

Cuprins

Coperta: Silvia Muntenescu Prefa!6 7

Traducerea realizald dupd volumul V'P. Borovidka, Cltre cititorul romAn 8
trNOSY, KTERE POBOURILY SVEI Baronet, Praga,
Soarta dramaticd a copilului lui Lindbergh............. 9
1996.
Jucdria Kel1y 55
Copyright O 1996 V.P. Borovidka
Copyright @ pentru versiunea in limba romAnd: Bdrbatul cu fa!6 de pdtldgic[............... 18
Editura POLIMARK, Bucureqti, 1998
Cazul elevului australian 87
Toate drepturi le rezew ale.
Tehnoredactare computerizatd: Sanda Stroescu R[pirea profesorului de matematicl.......... 103
Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale
BOROVIdKA, V.P. O noapte vienezd t29

Ripiri care au zguduit lumea/V.P. Borovidka' - Un pistol intr-un buchet de trandafiri ..................... 148

Bucureqti: Polimark, 1998 Cazul LH 181 178

272 p;20 cm. Dumnezeu nu ne-a ascultat 225
239
ISBN 973-9302-05-x R5pitorul rlpit .........
343.549(100)

Prefa![

Indiferent dacd ne place sau nu, criminalitatea face parte, de

cdnd lumea, din istoria omenirii. Strimoqii nogtri, Adam 9i Eva, au

comis o faptd consideratl de legiuitor act penal, au fost condamna{i

Ei, din ordinul lui, scoqi din grddina raiului, sub escorta unei paze
formatd din heruvimi. Primul cuplu conjugal din lume Ei-a inceput
astfel existen{a avdnd o reputa{ie proasti. Dar nici copii lor nu au
avut o comportare mai buni. Cain l-a ucis pe fratele siu Abel, iar

confratele lor, Moise, a intrat cu o crimd in Prima carte a Vechiului

Testament, Facerea.

De atunci, scriitorii scriu despre crime Ei cititorii citesc cu

interes ci(ile lor. in categoria acestui riu, ripirile constituie

intrucdtva o excepfie. Ele nu sunt atat de s6ngeroase, dar in schimb
sunt insolite de ac{iuni de gantaj financiar sau politic. Mai ales la
sfhrgitul secolului nostru, ripirile au devenit un tip de infrac{iune
practicat cu asiduitate. Cititorii sau telespectatorii le urmiresc cu

un interes deosebit. De multe ori, aceste rdpiri se petrec chiar sub
ochii nogtri Ei, datoritd promptitudinii echipelor de televiziune,
pdtrund gi in casele noastre.

De aceea, m-am hotirit sd ofer cititorilor mei cartea Rdpiri care

au zguduit lumea. Titlul carlii aminteqte, in mod inten{ionat, de alte

ca(i mai vechi ale mele, ,uA'tentate care au schimbat fala lumii",
,,Procese care au tulburat lumea". De peste un sfeft de secol mi

ocup de reconstituirea unor cazuri criminalistice reale, din care fac

parte omoruri, talharii Ei rdpiri. Pentru aceastd carte am ales unele

dintre cele mai interesante cazuri, oferind astfel cititorului

posibilitata si arunce o privire gi in culisele activitdlii serviciilor de

p- olilie. nenumdrate ori am afirmat ci nu cred sd existe cazuri de

De

spionaj sau criminalistice incheiate. De aceea, multe asemenea
cazuri au fost completate cu noi informa{ii. Un exemplu in acest
sens il constituie cazul ,,Marelui gacal" Carlos, ucigaE 9i ripitor,
totodatd, care a fostprins abia dupi doudzeci de ani, in 1994, cind

a fost deconspirat.

V.P. Borovidka Soarta dramaticf,

C5tre cititorul roman a copilului lui Lindbergh

Simpatia mea pentru cititorul romin diinuie de aproape un sfert Cei doi blrba(i tineri, care se autoporecliserl, pe jumAtate in

de veac. Prima carte tradusd in limba romdnd Din culisele glum6, pe jumdtate in serios, Max gi Moritz, incepuserd, de la o

rdzboiului secret, dateazd din anul 1973. Dupa ea, au urmat altele. vreme, sd fure. Furau din cauz6 cf, le era tot timpul foame. O datd

De aceea, am senza{ia ci este vorba despre o relalie afectivi unul dintre ei a luat un mantou de ploaie din cuierul unei cdrciumi,

reciproci. Promit cititorilor mei din Rominia ci le voi rdmine fidel s-a ascuns la toaleti gi l-a aruncat pe fereastri prietenului sdu care
qi mI voi stridui si nu-i deceplionez. Cn4ile mele fac parte din
genul literaturii faptice qi constituie sonde strict autentice in a$tepta afar[. Apoi l-au vdndut unui negustor de vechituri gi, astfel,
culisele istoriei omenirii. MI bucur de fiecare dati cAnd reuqesc sI
au fhcut rost de cdteva zeci de mdrci.
gisesc un nou mod de abordare a unei teme mai vechi. Curiozitatea
mea profesionald md determini sA caut subiecte interesante in Era dupl primul rlzboi mondial gi, in Germania invins6, dom-

domeniul activititii serviciilor de spionaj, al cazurilor de crimina- nea haosul. Inflalia rostogolea bancnotele intr-un iureg nesfdrgit:
listici, dar qi in via{a sectelor care igi ucid membrii. Scriu cu mult5
pldcere qi imi face bucurie si ?mpirtigesc aceste sentimente cu ceea ce inainte de rtrzboi costase o marca, se vindea acum cu un
cititorii mei.
milion. Cei doi tineri nu aveau ce sd m6ndnce, unde s6 doarm[ 9i le
Vi salut cu drag gi vd mulfumesc pentru interesul manifestat.

V.P. Boroviika

era frig. Pe deasupra, nu gtiau sI facd nimic. Au inceput sI fure,

dar, din pdcate, ordqelul saxon Kamenz nu era locul cel mai
care i;i
potrivit. Aproape to{i -se cunogteau intre ei, iar negustorii -, erau

deschiseseri privllii in care nu prea aveau ce si vdndtr

foarte prudenli.

Cu toate acestea, Bruno Richard Hauptmann a reugit sf, dea trei

atacuri in urma c4rora a jefuit suma de 950 de mirci, o colecfie de

timbre, cdteva ltrn{igoare din aur, trei ceasuri de mdnd gi cupoane de
imprumut de r6zboi. A invelit jumitate din pradA inF-o cdrpl9i mai

intdi a wut sf, o ascundtr in cimitirul oragului, daq mai tdrziu, s-a
rlzgdndit qi a ingropat-o l6ngb un tufig la marginea larcului cu vite'

La 2l martie 1939, in jurul orei prdnzului, tinerii stdteau la

pdndtr in locul unde $oseaua care leagd Wies de Kamenz face o
curb5. in cele din urmd, au aparut dou6 femei: vlduva Agnes Opitz

din satul invecinat gi servitoarea ei Marie Kmetsch. B[ie1ii le-au
tdiat calea, qi le-au amenintat ctr dacb nu le dau imediat tot ce au

asupra lor vor fi impugcate.
A fost un jaf mizerabil, la fel ca gi cd;tigul: trei m6rci, nou6

chifle gi opt cupoane de alimente.

Tinerii au rupt-o imediat la fugi in timp ce femeile s-au dus la

primul post de polilie unde au f6cut o descriere exactl a celor doi

lo V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea II

ho[i. Cinci zile mai tdrziu, acegtia gedeau in arestul tribunalului A urmat apoi o scend de-a dreptul incredibil[. in general,
local gi a;teptau judecarea procesului. Hauptmann a fost inchis
administratorul inchisorii, Philipp, nu pedepsea pe nimeni dacd nu
pdnd la sfdrgitul lui aprilie, timp in care nu a dus-o deloc rdu: mdn-
carea, chiar proasta fiind, o primea in fiecare zi. Cu toate acestea, era obligat sd o facd, iar cu Hauptmann se purta de parcd ar fi fost
a inceput sf, duci dorul libert6lii gi sd viseze la mica lui comoard copilul lui. Acesta nu i-a rdspuns insi aga cum ar fi meritat. Mai
ingropatd in pimdnt. A fugit in timp ce era transportat la Bautzen,
dar a fost prins imediat a doua zi. Abia se mai linea pe picioare de intdi, s-a pldns cd il doare stomacul din cauza mdnc6rii foarte
oboseald gi chiar s-a bucurat cdnd a putut sf, se intindd din nou pe
proaste qi l-a rugat pe un ton umil sd-i facd rost de pu{in piper' Ad-
ceva care amintea a pat.
ministratorul, care era un om bun, i-a adus o pipernild, a desf6-
Procesul nu s-a judecat prea repede, dar in schimb a fost in-
vinuit de toate jafurile petrecute in imprejurimi. Hauptmann avea cut-o gi i-a vdrsat cdteva firimituri in palm6. Hauptmann a inspirat
impresia cd nu va mai fi eliberat niciodatd gi a devenit un de{inut
model. Muncea congtiicios, dacd punea mdna pe un ziar il citea de aer addnc in piept gi a suflat piperul in ochii bdtrdnului.

la un capdt la altul, imprumuta cd4i de la bibliotecd gi ii cdra in Acelagi lucru l-a repetat gi cu gardianul care statea aldturi de
fiecare zi cdrbuni administratorului inchisorii. Datorita acestui
pazdla uqa celulei. L-a lovit cu toatA puterea in ceaf6 9i i-a bdgat
comportament , a fost eliberat dupd patru ani.
Binein{eles cd primul drum l-a f6cut la tufiqul de lAngi farcul cu piper in ochi. Gardianul a leqinat, Hauptmann i-a luat cheile din

vite. Noaptea gi-a dezgropat comoara, gi cu prada in buzunar s-a mdnd, a iegit pe poart6 $i s-a dus la locul stabilit, unde il a$tepta
simlit omul cel mai tare din lume. A doua zi qi-a cumpdrat o jum6-
tate de kilogram din cel mai ieftin salam, dar a sim{it c6-l ia ame- mama cu hainele civile. Era amiaz6, c6nd toat[ lumea std de obicei

feala cdnd a aflat c6 trebuie sd pldteascd I I 600 mdrci. S-a uitat lung la mas6. inchisoarea din Kamenz avea numai patru celule.

lavdnzdtoare gi a inceput si injure cu voce tare pe toatd lumea, dar Cu banii primi{i de la mama lui s-a imbarcat la bordul unei nave

mai ales dolarul care in ziua aceea ajunsese egal cu I 000 000 de transoceanice, folosind un truc foarte simplu. A umplut un sac

mirci. mare cu gunoaie gi vechituri gi cu el in spate s-a aldturat hamalilor
S-a intors la Kan.renz unde locuia mama lui. in sfdrgit, avea un portuari care incf,rcau pe navi rezerve pentru pasageri. Apoi a

acoperig deasupra capului, dar sufletul ii era bAntuit de spaime. Nu bdgat sacul in cala vaporului gi s-a ascuns intr-un cazan cu cdrbuni.
gtia nici el singur ce vrea, nu gtia cum sf, se poarte gi ce sd facd
pentru a cdgtiga niqte bani. Nu a reugit s5-qi gdseascd nici o A doua zi, cdnd nava plutea deja in largul mdrii, Hauptmann s-a
ocupa{ie qi, in cele din urm6, s-a intors la tdlh6rit. S-a asociat cu un
alt ho{, dar acesta a fost prins in timp ce incerca sd jefuiascd^o inchis in toaleta pentru bdrba{i, s-a spdlat cu grij6, s-a pieptdnat 9i
prdvdlie, gi a recunoscut cd i-a acoperit spatele lui Hauptmann. In
felul acesta, poliliqtii au mers la sigur. a iegit pe puntea clasei a treia.

Din nou a ajuns sd doarmd pe un pat din sc6nduri, intr-o celuli Pe dugumeaua de lemn din spatele cabinelor, pasagerii stdteau

de inchisoare, avdnd de data aceasta drept coleg un figan. Se spune intingi unul l6ngd altul, astfel incdt, in acest spa(iu restrdns inci-
cA acest om foarte de treabd qi in{elept i-a povestit seri intregi
misterele nedescifrate ale lumii liganilor. Dar cel mai important peau 400 de oameni. Stewardul-gef se ocupa de confortul lor in
lucru a fost acela cd, dupd o sdptimdnd, Bruno Richard Hauptmann
gi colegul s6u de celuli s-au hotdrdt sd fugd. Primul a fugit {iganul mdsura in care se poate numi confoft o pernd murdard 9i o pdfurd
care nu fuseserd niciodatd spdlate. Stewardul era un bdrbat de
Arpad. Hauptmann l-a trimis la mama lui, la Kamenz, ca s6-i
vdrstd medie, foarte slab gi cu o barbd care ii acoperea fa{a de la o
transmitd unde gi cAnd trebuie sd-l agtepte cu haine civile.
ureche la alta. Era congtient de condiliile mizerabile in care cdldto-

reau pasagerii de la clasa a treia gi de aceea se oprea in dreptul lor,

din cdnd in cAnd, incercdnd sd-i consoleze. S-a oprit pulin 9i in fala

lui Hauptmann gi l-a intrebat de unde este.

gdn-duri.Din Miinchen, rdspunse pasagerul {hrd s[ stea deloc pe

e-u E minunat, exclami stewardul. Inseamnf, cd suntem vecini.
locuiesc la M0nchen.
$i
Stewardul l-a invitat pe concetateanul lui la o bere. S-au dus la

bar, gi-au strdns mdinile gi s-au prezentat. Fdrd s6 ezite, Hauptmann

a spus cd-l cheamd Karl Pellmeier. Sigur cd stewardul nu cunoftea

t2 V'P' Borovidka RdPiri care au zguduit lumea 13

*"--NnmtpnouueeremmilebeHDe?e'rlpadlbeeiauNDnliestpdaiuoa;rntcuimmtgttuear-6eesna;rrirnotbuniasl,arolnnt"eanruci,,patcureeenip"u-alioouunuuct'drnnp'iueuu-s4ut,"alto0,n"aflni0v"r-i]idup;a'uTm;sdu;iipnei;tlautg+diii'pn*pnesa;"isus"ets"pp6liairfinH-9eehg"m-aipgeTcadfuutreemiPar'ga?treaOaimd"scbnstaatea1eeii1nelcl'i1-anfvife-ud'eo:crjon]-re:o]'bc'manuaPtsems'ueui6seel'llutt-mnredl'*tweepePlilirasereieuvrtralde'lldmuaecclseuuicciledinflral6uu"p{--'ael Nu mai era nimic de fdcut. Ajuns din nou la Hamburg, totul era
"ti%l:ili." ur"i sd faci in America? ilintreba crpitanul'
ca inainte: se invdrtea prin port, se a$eza pe btrncile de pe chei qi
Vreau s6 muncesc'
privea prostituatele. intr-o zi, a dat de un grup de marinari ameri-
-- NSiuJa"macUeueani,cti-rluitoonre'fgi"ti'ailueigpa"l?toli din cauza inflaliei'
-- ;;;;itrJleiamreVig.er6LrVdraii,ecNtidueualpvwae6afyocoaasrrtcekefooa"a'srrttaea-tdotuiiirnt'iteo'rcpiretsotrtAecnpudrenazoiecin'i.tnPaeonatuvtealusoi mos,aufi-cnti.ciugl alausuiexsdlte-r cani Ueii care se luaserd la harld cu niqte bAiau;i localnici. in timpul
:iil;;#;;;;niiidsile6;,-1lsuAi-c^ardouruo.nu"inlca;e;P;z;oaiinrntd-'cecourdatoiamin.;'i'6'n;iuii;pn.raedlialld'6oeN'l'aie';"m*u1ig2Ylr-ol6iurrPkili.eq:'ilHrucLanuu"upoltpmdzuininattnienrneaaiaeunitfueoarscicnta^atitrnenrcbamhaveiats-:
pnsscear6irimvn-b---Alenuicug,ndaAaAAeueguuvvd.ndetraeeudagsAvmceiiertpdeaPru,*etiltaniip;sau-suflmautafiaigtenmg"vertnataigerrnutinrd.rg'tut'ciJroDa"iJ,li"ttallu';''?#"tianpfa'""fi#adctidifpoieei';uct"p1ss"dn*tcd;tfs;ienh;u]eJv;;iiis?*"ao;69,uf;m-ti'i;'1:a'isel!nH.5or]uauosat'ulef^eipAt1*.rtl,leaIm-ftarsr*reuacauadnlurlnnieLmLdi uiiurtsedrtIthiihunbtieqenejiirirnsrt'is6egfplirundsoccidlpeSueaftpruop'turgriiriaa6nndf incdieririi, unul dintre ei a scos un pistol 9i l-a indreptat spre un
marinar american. FdrI sd ezite, Hauptmann a sdrit in spatele bd-
nttXu.uu la dispozilie numai cinci.minute,Pentru a-9i salva presti-
tdugului qi cu o loviturA i-a aruncat pistolul din mdn6. Omul salvat
il";;'*il :#i:|;nTigAnmniacutavrenl-a.paotL,Hia-uKaanuaaniurnf-loboipranvmeectt1htSttemupivat'"eoitecuJ'h' ei'ip;di;li;e*;"rmu;-bn"a"arpipsnulu*a'dbur"gad$"tui'lneccll'-pcla:a^iuitna"ardren:eua:s'luutoinim:;9deienatocioerinsgtaaint aecjdugrepare-t
era fochist pe nava George Washington 9i s-a imprietenit cu
la-f uu duce inaPoi la Hamburg' Hauptmann. Au bf,ut pdnd a doua zi dimineald, iar pe la ora 8 cdnd

s-au despdr{it Maxie l-a intrebat pe Richard dacd vrea sd meargd

acas6 cu trdsura. Hauptmann i-a mdrturisit ci nu are unde s[ se

ducd, cd e lefter gi c6 tocmai s-a intors de cdteva zile din America,

unde a cdldtorit clandestin.
Maxie l-a luat pe noul lui prieten pe dupi umdr 9i dupi ce au

IZcut c61iva pagi, l-a anuntat pe un ton ceremonios:

ace-st Richard, egti prietenul meu. Mi-ai salvat via{a gi nu voi uita
lucru p6nd la
moarte. O si te iau cu mine 9i o sd te ajut si
ajungi in Manhattan. Vino cu mine. Trebuie si agteptdm pAn[ cdnd

aerul va fi mai curat.

Maximilian nu a aruncat deloc vorbele in vdnt: l-a strecurat pe
Hauptmann pe puntea vaporului George Washington exact in mo-

mentul cind nu erapdzit de nimeni gi l-a ascuns in compartimentul

cel mai addnc din cala. Hauptmann ;i-a sdpat din nou, singur, o
gaurd in cf,rbuni, s-a intins pe spate qi a inceput sd scruteze intune-
ricul, gdndindu-se cum va pune el odat6 piciorul in rai. Prietenul

avea grijd sd-i aduci pungi cu resturi de mdncare ascunse sub haind

gi, uneori, sticle cu cafea sau rachiu.

in ultima zi inainte ca nava sa acosteze, fochistul nu a mai
rezistat s6 plstreze secretul 9i a mdrturisit tot ce avea pe suflet
cdpitanului, fSrd si uite s6 adauge c6-i datora via{a acelui pasager
clandestin. Cdpitanul a cerut sb fie adus in fa{a lui gi i-a promis
c6-l va lf,sa in ascunzdtoare cit timp nava va sta in portul New

York, urmdnd sd-l debarce abia la Hamburg.

Folosindu-se de inghesuiala provocati de transportul bagajelor
gi de formalitdlile vamale, Hauptmann a sArit in apd peste balus-

tradl gi, fdrd ca cineva s6-l observe, a inceput s6 inoate voinicegte
spre mal. in cele din urm6, o tAndrd l-a z6rit 9i a scos un lipdt:

,,Ajuta{i-|, a cAzutin ap6". Marinarii au lSsat la ap6 barca de salvare
gi, dupd cdteva clipe, Hauptmann urca inapoi pe punte pe scara de
frAnghie. De data aceasta, cdpitanul a dat ordin sd fie inchis in

t4 V-P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 15

celula navei 9i i-a dat drumul la Hamburg' La desp6(ire' fochistul important l-a jucat intdmplarea. in cazul tandrului neamt, ea a avut
mai reuqit sd-i strecoare in mdnd un dolar' impreund
il;;i; i";"; un nume, o inf6ligare gi o adres6. Se spune c6, intr-o seard, stltea

cu un bilet de pasager, pe un nume str6in, care avea deja gtampila pe o bancd din Central Park. Era slab, palid, aproape cenugiu din
O" .ont."ot ai pagapoartelor 9i al
t"*i"irfri v[mii' Desigur' era mai cauza oboselii, infrigurat gi avea o privire dezorientatd. Zdnasalva-

line dec6t nimic, dar de la un bilet de pasager pdnS la un pagaport toare a aparut pe nea$teptate, aga cum apar fiinlele supranaturale
A" ,atatorit care s6-i permitd plecarea iegald mai era un drum lung
din basme. Nu era imbrdcatd intr-o rochie lungd gi transparent6 din

:d-tcbr-ehueeiipaataasrotcaoaNurrfur6a;sclu.-qgiri.toiad,s,me$t tadicaceemeuesanchdpafaamncgu,aoviapootrmait fpdauprmtteeuneartrirsircueitauunHgnia9.iscui daspdtfsmumogal6undlnpieermeppfeaa,oicns.t1icdb1fr,i1zl6ninu'uTtlavrineina-- mdtase, ci purta o bland groasd gi, binein{eles, foarte scumpi. Dum-

nezeu gtie cum s-au infeles. Fiecare vorbea pe limba lui, dar cert

este cf,, in cele din urmd, zdnal-a luat la ea acasl pe tdndrul infome-

tat. Mai int6i, l-a pus sd facd o baie, apoi l-a hrdnit ca lumea gi, de

atunci, Bruno a rdmas cu ea.

irH^sni'ic^a-aSmoAntrabiotuiecflril;abeg6r.neU;dI-niagidtieeaspfdfdueanistsnreemaEcatoeeucmnraiuotueipeanaznt.euopncpp'ribleiimelto"llEAnninindicng'dtccosadrg-mcaircuaiaduplceamuatrsvuiildldreea"r'st9dtgaierbulmuopirau'drlcueiuniluadorriciinlheaecmdlaaerirne-i Hauptmann a avut multe de invdtat de la aceasti femeie. P6nE

atunci nu mai cunoscuse nici o fat5, fiindcd anii primelor intdlniri

amoroase gi-i petrecuse in temnild, iar restul s-e pe drumuri. L-a
invdlat cdteva cuvinte in limba englezd ca sd poatd in(elege cu

cineva qi i-a fEcut rost de un loc de spdldtor de vase, ceea ce

;;.:i; fb;;; parte. in timp ce marinarii beli se-imbrdfieau qi c6ntau' constituie inceputul clasic al viefii oricdrui emigrant, indiferent de

u". U* agut mana in buzunarul marinarului 9i i-a turat pa$?pgPl' culoare gi rasd. Dupd ce a ajuns sd cAgtige I 6 dolari pe sdptdmdnd,
a inleles ce s-a intdmplat abia a doua zi' diminea{a'
fi"tp..iitul adicd o sumd destul de mare, Hauptmann a inceput s6-gi schimbe

nLbf.sct".or"-iUe"daacausalnsad"t*saaitttu,cfiioniufcafgruL,pordi^iinea-inopfdalftsanotn.il"utacrc"ttHlpauouappcaaflemtruerlsuuaBmlcapuslpfurfg[ar-,iterptimuiea.miaranttapiaRemtnan9opiin,cnqeica,hcarahdidiacgpaceesariaoi.-ld-iraamnaraeAtrcHucuicdeicluacalcuieaosmuiuiatnsppps9-titracaa-rAmaiau,irmipaptanirsnnietdceiepanretaddira9pnpaqiucnritnusaeeeutotpg.sbiunsoftsgc,aenrttIalaetrnuup-.jgppionuclui,tacaeatnrreqiiuv6caaasaa'mcerdpsodaaaoePrdilc9sromlfootet6ilr9adsru9acuttinraia,ulmndinmtcsatstuodburrdp'coaricarloA$rsepedecmadtrtuup6r.indcldtu-cturaeuaed-a-i locurile de munc6. Mai intdi a fost vopsitor, dupd aceea mecanic gi,

in cele din urmd, t6mplar, meserie pe care o invdlase in oragul

Kamenz din Saxonia. Apoi totul a inceput si meargl ca pe roate.

A intdlnit o altd femeie 9i s-a indrdgostit de ea. Era nem{oaicd
qi o chema Anna Schoeffler. S-au cununat la l0 octombrie 1925, in

al doilea an al istoricei prosperitdli americane, gi s-au mutat de la

mansardd in propria lor casd, pe care Hauptmann a construit-o din
birne de lemn in numai doud sdptdmdni. Erau fericifi, amdndoi

munceau gi strdngeau bani, pdnd cdnd, intr-o zi, Richard i-a adus

so{iei o veste foarte pldcutd:

cc"-niifia"n-uo""rietOuurAi"piapi,nl1ttotcrpt"eeu*ua,aci"tlr"u*uucit,ipaaado"cs.eidareudtrignucesipoltu,ppenipandftrjirrcunaitoneevmlluadtiiendldc'fdputidauneaiatlsgieuspitamiciJntgpdrduatoon,laauidcnilrniS,ultdiesp-'irelisoNenlepigasstueidivmfnrnaEdteldteramlgu[aat-eeucsbua'saenoenmrtsosadpddmurlcenluanucLrio'tuprsumrvrdeiaqmeiiaimaecssaeueNesgtocduoaduelfts6luaao-'l - Inchipuiegte-1i, darling, cd azi am cumpArat un restaurant.

Nu o duceau deloc rdu. ln 1929, Anna Hauptmann a plecat in

Europa unde gi-a vizitat rudele din Germania qi a incercat sd afle

discret cum ar putea ob{ine prescrierea condamndrii penale a lui

Bruno Richard Hauplmann sau reducerea pedepsei lui. Acesta, ca
un om de afaceri prosper gi ca un cetatean american bogat ce

devenise, ar fi vrut sI se laude cu succesele lui din Statele Unite,

diferit de cel dinainte. iar pe deasupra,in 1934 mama lui urma sd implineascl 70 de ani.

lgiiJpJDap.eaastti"itnaudile"atcvoea'rstftduuilluaimevreeanarti,uricreiqei resoseaca.iaamiieud.nnsilncintuoapproaevraeasdcetiessautelbaslimiatuetuarillcuiiaiunsndqrriaocal Deocamdatd insd nu exista nici o speranp de reabilitare. Au
continuat sd munceasc6 gi sd str6ngd bani deqi duceau o viald

indestulatd.

l6 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea t7

America nu are mulli eroi na{ionali' Poate 9i fiindcd nu are o La ora 22.20 s-au prezentat comisarul de polilie Wolf gi loco-
istorie milenara. in perioada crizei economice care a cupnns rn-
treasa lume. putine erau ocaziile de a te remarca prin ceva deosebit' tenentul Williamson din orSgelul cel mai apropiat, Hopewell. S-au
L;;t12"Ds'Sfoof,;af"ritrrieilu"ltuni',oi,c-"dar"emriMpaiaoeenif'ouctpnssaetnzaoicelcarizioruepiifiooelisrfprtitaxsdiainitnisdntecr-arNdodreecvaawnitrnoipYemrioroloiec,rnk-doinaiapnrlp,apcldnreleuucizaplnetiabnisoclnaputetrmeuezandu9tuen-,ia,arStdddlptons.ia-f6rv,ierrt9irtdcuooiul-jf urcat in maginS imediat dupl ce au primit telefon, dar nu inainte de
oa*f Uiona $i ondulat, imbricat intr-o salopetd din piele- 9i cu a anunfa poli{ia din capitala statului New Jersey cd un necunoscut
ir chema Charles Augustus Lindbergh, zburase
|.n.i"ri J. a rdpit copilul lui Charles Lindbergh.
"ucaiurpoilro. t pe avioanele pogtale 9i acum urma s6 devinS De la Trenton, vestea a l6cut ocolul lumii. Din maginile de
pa-a importint om din lume' Lindbergh se preg6tea s[.traver-
polilie se auzeau comunicate:
;;;^p"*il";.;icel mai Atlanticul, zburdnd cu micul slu avion de la New
Decolarea era planificattr pentru ora 7'40' ,,Aten{ie! Atenliel A fost rdpit copilul colonelului Lindbergh.
^"-i;;;;""iork'ta a reuqit" charles Lindbergh a aterizat pe Oprili toate maginile in care se afl6 un copil cu ochi albaqtri, in
Paris. aeroportul vdrsti de 18luni. Rdpitoriivin probabil din regiunea Hunterdon gi
se indreaptd spre New York. Oprili gi controlali toate maginile.
I-u S;*g"t din Paris, dupd un zbol ca1e.a durat 33 de ore' 29 de
,ninut" gI lO a. secunde, devenind astfel un erou elogiat in toatf, Ocupali goselele care duc spre Trenton, controla{i remorcile, in-
trarea gi ieqirea din tunelul Holand. Aten{ie! Atenlie! In seara asta,
lumea.
in jurul orei 22 a fost ripit copilul colonelului Lindbergh. Con-
,.*-iincepuluDDsroo"6aammdliupnncdefe, aLdr-iilinsandpdObeorerrraermgtigihiilo,,gapucrevreneilaterrniutadi*nne"tu'almacBeoelneteattijfnlyu9u.iidGsDeosuawomlp'inprueiezrinceeiaunf'a'dblCadhitnbAadnrfdiluii'egc"6u'
-pumnii in u56. trolati toate punctele de trecere, fi1i foarte pruden1i. Copilul trebuie

--.-- Ce s-a intdmPlat, BetlY? rdspunse linigtita Annie gisit neapf,rat. Alo, alo... Aici e centrala poliliei. A fost rapit

C-fhfair;l;ie;ta;-diis-P;drut. luat colonelul, copilul lui Lindbergh..."

Lindbergh. ,,Trebuie sI fie in bibliotec['" Ma(i, I martie 1932, ora 23.00. Afar5 era un timp mizerabil gi
Betty Gow, guvernanta in vdrstd de 25 de ani a copiilor familiei
in bibliotecl, dar inctr din pragul uqii sufla un vdnt rece, De diminea{d ploua intr-una. Pbmdntul din grd-
Lindbergh, intriintr-un suflet
dinl era umed. in rdzorul de sub fereastra deschisd au g6sit urmele
'*-b;;;levdzl cd Charlie nu era aco-Cloh'arlie a disparut, zise ea' izbucnind in unei sctrri gi a unei dalte din olel pe care rdpitorul o folosise ca str
deschidi fereastra. In tufigul din apropiere era aruncattr o scari
hohote de Pldns. "olon"t, toatd casa, colonelul Charles A'ugustus mobild qi ruptd, formatd din trei p6(i. Fusese o scari bun6, confec-
Dupa ce au cautat prin
l-indbergh iqi lu[ pu;"u, o asigurd 9i.ie$^ afar6' pregltindu-se' fionatfi de un tAmplar de meserie, dar nu era suficient de rezistenttr
p*"a, fr-i infrunte p" gungtttii' Apoi, ddndu-gi seama .de z5-.
la*i"iu gestului sau, inia iesemnat in casa 9i spuse servitorului fiindc6 avea o stinghie rupta. SA fi fost scara atdt de gubredi sau

-Oliver WhateleY: 9i anun!6 9i polilia.din bdrbatul care intrase pe fereastrd in camera copilului lui Lindbergh
atingem nici un obiect'
TrentonS.uPnda-nlliceincdolovinneelunl uBtrreecbkuinieridsgi sd fi fost atdt de voinic?
Roagl-l pe locotenent sd vind impreuni cu sotia'
Colonelul Charles Augustns Lindbergh era, pe vremea aceea,
eroul nafional incontestabil al Statelor Unite. Era primul om din
lume care zburase peste Oceanul Atlantic. Americanii au dus
dintotdeauna lipstr de eroi gi uneori au linut cu tot dinadinsul s6-i
creeze. in felul acesta alr fost urcafi pe piedestal ucigagul de bivoli

Buffalo Bill, disperatul Jesse James sau gangsterul Al Capone.
Eroismul lui Lindbergh era insd de altd facturd. In 33 de ore el

zburase din America la Paris, devenind peste noapte americanul

numf,rul l. Magazinele ii ofereau sute de mii de dolari ca sI facl

reclamtr mlrfurilor lor, la radio primea 10 000 de dolari pentru un
interviu de zece minute, companiile aeriene incercau s6-i cumpere
experienfa, celebritatea gi numele pentru avioanele care se pre-

ItJ V.P. tsorovidka Rdpiri care au zguduit lumea t9

gdteau sd survoleze oceanul. Tdndrul in vdrstd de 25 de ani era dis- Familia lui a trdit bine, avAnd o regedinld de iarnd la Washington
ift"odlgn"ailrtuaOl .aetrosoaeutndaaltuoinmrcueeluapi u9-tMi ssod-at.ooibm*o,bseoaagmsSbcldaits'9ainidsopdrulutlds,Sn-jUes-aAasicinnlsudMruaept xicilucin' figiDictaear' gi una de vard la Little Falls. Deqi a mers la cele mai bune gcoli,
o cas6 in stil vechi francez, pe colina Sourland
fi-a lonstruit s-a mutat Charles nu a fost niciodatd un elev bun. Dupd ce s-a inscris la
departe de Hopewell, statul New Jersey 9i
Mountains, nu universitate, gi-a-petrecut timpul mergdnd mai mult cu motocicleta,
acolo. Copilul a fost r6pit din camera de la etaj' devenind astfel nu fiindci era atras de tehnic6. In anii '20 a fost angajat la compania
rui puti" popular decht tatal sdu qi a primit numele dine-d"igcnoaptilnuul aeriand Nebraska Aircraft Corporation gi abia atunci a inceput si se
am^e.ican". Poate tocmai de aceea r6pirea a
poporuiui simtl in elementul lui. Era un pilot minunat gi pasionat, care a avut
luiriai opinia publicd din America, dar 9i din alte p6(i ale lumii 9i noroc sc6pdnd cu viald in urma unei explozii, micului s6u avion i
a intrat in ittoiiu criminalisticii 9i in special a FBI-ului' s-a rupt o aripd in timpul zborului, iar el a slrit cu para$uta.

Dar p6nd ca polilia s6 vind acas6, colonelul Lindbergh 9i guver'- $i-a cdqtigat existen{a ca pilot pe avioanele poqtale. Mai tdrziu
nanta Betty Gow au gdsit pe pervazul ferestrei un plic' Nu l-au a cf,utat gi chiar a g[sit un sponsor care l-a ajutat s[-gi construiascf,

J.r.nit, aiteptdnd toii."u poliligtilor. Apoi maiorul Schoeffel a un aparat cu care a survolat Oceanul Atlantic, zburind de la New

citit cu voce tare scrisoarea rdpitorilor: York la Paris. Avionul a fost bolezat,,Spirit of St. Louis".
$tirea transmisd la postul de radio, la ora 22.30, in legiturd cu
a ,,Stimate domn, pregdtiti 50 000 de dolari, 20 000 in bancnote
cate 20 de dolari, 15 000 in bancnote a cdte dolari rdpirea,,copilului american" i-a indignat la culme pe americanii de
l0 si I0 000 rAnd. Unii dintre ei au incercat sd profite de ocazie gi i-au oferit tot
sprijinul colonelului Lindbergh, garantdndu-i nu numai publici-
in ioorn*n a cdte 5 dolari. in urmdtoarele 2-3 zile veli aJla und^e tatea, ci gi tot sprijinul in depistarea ripitorilor. Tocmai din cauza
lrebuie sd depunepi suma. Vd avertizdm cd polilia nu trebuie sd a/le acestor eforturi, polilia a inregistrat un mare insucces.
nimic din ce^le intdmplate- Copitul se aJld tn mdini bune' Ca semn
de recunoastnrc puniru mesajul nostru este aceastd semndturd"' in jurul orei 5 dimineala, acasi la Lindbergh s-au prezentat

Semndtura nu era o semndturd propriu-zisd' ci un fel de gtam- comisarul de poli{ie din New Jersey, colonelul Schwarzkopf gi un
pil6 sau de semn format din doud cercuri^albastre care se inl6n-
centru un punct mare' rogu'.In plus, mai era decorat detrctiv, cdpitanul Lamb. Schwarzkopf era de origine neam! gi,
iriau, avAnd in semnatarul
cu trei orificii cu patru colfuri, crednd impresia cd degi absolvise cea mai vestita academie militard din West Point, se

addugase acest ornament pueril fiindcd nu gtia sd scrie' comporta 9i gdndea ca un prusac, fiind in acelaqi timp congtient cd
un mare succes'
gi in tlfZ, in Statele Unite publicitatea.garanta emigranli to{i americanii il criticau pentru acest stil. Asemenea unui cdpitan
Charles care ii
Lindbergh provenea dint.-o familie de de ogti care se pregAte$te pentru lupt6, el gi-a instalat cartierul ge-
startul'catre o carierf, strdlucitd' DAndu-;i seama cd in
^SLvipdUndiiuuuang"nJmt."t"Uu[arputeeiorauauataatbrnar"6se"Nauii6.net.oan1clAuoSioi'dlclce-nf,hhaolueiisasbn-tteu;roizeutepigJdn8zocuea6auvoztt0,emeirtd.tonaiendaptlietutrtCocneirrarht{unacrianelautrelrms9leetfsiCaaaaitiAmhnuttatuldriuel6rgriillazieuigtiM,suseitbinunnaAustnunu's'eaigfAcs$oluuobsistlt[aaattlicujc,ucuoesiidennsaatslaaci9edd6a.imeetrrpnpiaf6geouutiresttauaattndtaruiui$nnffnliii neral in ordgelul Hopewell, de unde transmitea ordine: ,,Ciuta!i-I.
socialiste. $i biiatul lui s-a numit tot Charles Augustus' A fost un GAsi!-I. Cerceta{i". lntuia ce gans6 i se ofertr dacd in gtirile care se
tip inalt de 1,90 m, chipeg 9i cu o fire visStoare, dar hotSrdtd' transmiteau la radio, din jumdtate in jumdtate de o16, numele lui va

apare aldturi de cel al celebrului colonel Lindbergh.
lncd din primele ore ale anchetei au inceput sd aparf, disculii

contradictorii intre specialigti, care nu au luat sfdrgit decdt dupl

preluarea cazului de cdtre directorul FBI, Hoover. Maiorul

Schoeffel credea cf, are prioritate conform legii cduttrtorilor de aur,

dar colonelul Schwarzkopf a inceput sd-gi foloseasci autoritatea.

Cu toate acestea, maiorul nu s-a l6sat indepbrtat de pe scena care
diminea{a era urmf,ritd de zeci de reporteri, iar dupd-amiaza de

alte sute. Reclama era garantatl, fiindcd aceasa rlpire cdp6-
tase importanld nafionald. In unele state au apdrut chiar indem-
nuri la mobilizare generald. Aga de pildd, guvematorul statului

20 V'P' Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 2l

New Jersey a declarat dceas"latogturpitopinovruelsitiigvaali.icleiu' tpalrpeea f6pta9i"' 9i om deosebit de inteligent gi de cultivat, care sf, fi fdcut gregeli in
cum s-au
dupl felui cA a avut mod premeditat pentru a-i deruta pe polifigti.

dtA;pScad;n;re"rlee;iat.onr;NpnbluDp;t"Ltsusa;tar.i0te.anlsiat"u"1eilpt.fiu,suS."u;;cPflc'i.oatufi"ea"arnruiLpeieipjriiafccNf,nnltia,aer;fedcnrii;eieeuwenb,d:crdte;namara"JMrueiree;ddbager"ohunvsu.iruiuldeunla:auyntrOc,taitla;fuoaoTn"Poitctir;crcoosntee"hPe""tiinen,oiiaitlnsttmraoaears'-tenlarrvpalaeuieol9ctcgsicansionraioitetH'mbdauna9Piorlivtn9sidpsei1adunoaneri!rsi6nwii'nnfsaiceduimluetta5eleuemlol'ceavuemiaouanlrsiidmnneevcdeddenr6oatoutesepracntscnsoirgiegoi-sleairieafmgdopoiileaueniocaidjlvaurueidcetetlneaEoirnpsparpnl'oieemraRlcnosqatcaaeeoptieotpqlriuouadunien-erletl-til Or[gelul Hopewell, unde acegtia se instalaserd, gi imprejurimile
lui erau cercetate de peste 400 de reporteri gi de alte sute de curiogi
iilt*;";il;;;"'gCain;di;u;inii-;c"nul.;puam,I;vlsliiu;atfeltu;mt"ergfatrre"6einfaasg"sJpaeiiimi"rmPn,itfnii-eJtteilarni"mclatu6ltdraiumaPubrdlsettaeeaae6dr9n,rge"al.tedahude*rpi.iua.u'tonsecnluuiu,unqcrndteurriederneaaeiitlpapeinlpefoironurvlrmutagat=cndircldouteeeutcrrdaqidedlsueedeufrte,plcngdtpd_iidetticimeittebsrooaiouisl.onerimieie9jdguntaiirmmisualtfarc,lidnen6pdtsdbeatrermuiuatemepdliiaasetduodaepes9lss6i,dlicc-oaoadsu{r-eimdlnruazaaidcqrairdelar:nziaun',o6iincioo'-'i care sperau sd contribuie la gdsirea copilului rdpit in schimbul unei
recompense substan{iale. Apoi comisarul de polifie s-a hotlrdt sI
'J un' gdlbenue ei I 4 p icaruri. d9 !.u'q?tiu, declare oragul gi {inutul respectiv inchise, pentru a stopa accesul
i"""ig" n*".[a pe dinafara iegimul micut'ului Char-lie.9i curiogilor gi a ziariqtilor. Ca atare, peste 200 de polifigti au inceput
sd cerceteze imprejurimile.
multora le era tea"um.,do;ct"auripitorii nu voi re.specta recomandlrile
A doua zi de dimineald, poqtagul Eddie Copnel a adus la
'*^"J^i-*lf;u;;i,f pun6nd astfel in pericol viafa copilului' in timp ce cei
;nei rapiri, criminalii au toate_atuurile, regedin{a familiei Lindbergh doi saci plini cu scrisori gi telegrame
care con{ineau diverse manifestdri de compasiune, speran!f, gi
il; ; * ;$;il Jcfaaal mrceailruiuarimLseeinanrzdsndbe"errsauragi,hrnuaosn""coru"nmitiu*fe'Ur"eitu. o"Dsiiatnnaltttemiocpceitiesasauepj,nisdtneedlm[tsecnacdrfttiinuvdiirnias'rve-aaouvigdaeieassseoucrhainirsstdeIeaias'cef$leneil oferte de toate tipurile. Printre acestea se afla gi urmtrtorul mesaj:
i"n'ngDosodt;o;i;n;,c"ate;;ru;--vA;upa,i'na"Ji,n",ctnsteieocfrrOrec6iastfagl9ovniuuitnitt,udt".ae'"inus"taiup*fribinea"ti"egscarnincimuoseeinitinm,c,alinuasla'zer imiaanncceulo6llacgaruiablp.lruceitucvorviarudut'nldataeul rsdlutioeni laeugnrneugrllmnueeziaaenems6rac't
ecofm,sacigruirstaootr.aurDle.n"utvaterareiaemxuinestnain""tled]'lee"s'c*igttuuaru,l',u9ticuipguonrseibgineildittiaivdtieed-aecxcaaprerfi6mcpoatamregpu' uldnsoefv,aefidegirneudun ,,Cdtre Charles A. Lindbergh din Princeton, N.J.:
Copilul este bine, asteptali noi ordine Si respecta[i-1e."

Era un mesaj ciudat, fiindcd rdpitorul trebuia sd fi qtiut cd

Lindbergh nu mai locuia la Princeton de o jumdtate de an, iar
copilul fusese rdpit de la reqedinla familiei de l6ngd Hopewell.
Neglijdnd acest aspect, poli{ia a declangat ac{iunea de urmtrrire a
expeditorului mesajului, ciutdnd peste tot qi interogdnd pe toatd

lumea.

intre timp, colonelul Lindbergh a declarat ziariqtilor cd este
dispus s6-gi rf,scumpere fiul gi nu insist6 ca lEptagul sf, fie pedepsit,

desigur numai dacd micuqul se va intoarce sdndtos acasd.

Preo[ii fbceau slujbe speciale, din amvonuri se auzeau apeluri

cdtre rdpitor, cerdndu-i acestuia sI devini congtient de ptrcatul

comis gi sd-l aduci acasd pe copilul lui Lindbergh. In general, s-a
afirmat cd de la atentatul comis asupra pregedintelui Lincoln, in
1865, de cdtre actorul nebun Booth, Statele Unite nu mai trf,iserS

un asemenea goc in masd.
Specialistul in urme de picior, Bormann, a cercetat impreju-

rimile casei, ajungdnd in cele din urmd la concluzia ci l6ptagul igi

trisese peste incil{iminte gosete pentru a nu lSsa urme vizibile.
Rdpitorul s-a f6cut auzit abia peste doui zile. La 4 martie, el

i-a trimis colonelului Lindbergh o scrisoare in care-l avertiza sd nu
mai stabileascb alte contacte cu polilia, comunicdndu-i, totodat[, cA

a mdrit prelul de rdscumptrrare la 70 000 de dolari. Scrisoarea con-
finea gregeli asem[ndtoare cu cele din scrisoarea anterioari gi do-
vedea cd autorul ei era aceeagi persoand care, in loc de semndturi,

22 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 23

desenadoulcercuriciudate.Darceeacei-aenervatpeanchetatort curaj, s-a asociat cu gangsteri renumili care i-au fost recomanda{i
9i i-a inspdimdntat pe so{ii Lindbergh era faptul cd scrisoarea nu chiai de comisarul potili.l din Chicago, Rosner. ii chema Salvatore
1""U'p"".t"i"'"id"iatuenpfreivi idned indicalii privind recuperarea Spitale gi lrving Bitz, iar la 6 martie numele lor au apdrut pentru
locul 9i ziua cAnd trebuia copilului sau prima oard in toate ziarele al6turi de cel al lui Lindbergh.

pldtitl suma

"-s"o-ilicii;t;at6. acliunile polilienegti au eiuat' Ancheta a fost preluatf, de ,,Dacd rdpilorii copilului nostru nu intenlioneazd sd intre in
ug.niii pSr,'"are din picute, nu au awt un succes mai mare decdt legdturd cu no| ii delegdm pe Salvatore Spitale Si pe lrving Bitz sd
;;i;dit lor.'La acest insucces au contribuit, {dr[ gtiin]a lor'- chiar negocieze tn locul noslru. Totodatd, sunlem dispuSi sd acceptdm
soliiLindbergh, deoarece au pus la dispozifia presei o declara{ie
orice altd propunere a rdpitorilor."

caie a fbst diiuzat5, in aceeaqi zi, pe 4000 de pagini de ziar: Polilia din intreaga lume ar fi inceput mai intdi sd ancheteze

personalul angajat la regedinla lui Lindbergh. Colonelul a garantat

fcuot"nn,v,oiNnsSutiirnuce.ddDovoroimmrimnreimsaptidcetactldalceetomvaauledltecacocdnelsdstidlil-iullevceruldo,erimnSciddnintunrdvoopumiatocdraieiscdpla.ponetSfai pentru servitorii lui, ceea ce pdrea sd fie de-ajuns. Tdndra Betty
iti i ,qi"* de urmdrire penald impotriva lor" Reprezentanlii lor-
Gow avea insi un iubit suspect.
se pot in;dlni cu reprezentinlii noEtri pentru a stabili ce trebuie sd
- Cum il cheami? o intrebd comisarul.
facem in continuare." -
- Henry Johnson.
Era o declarafie neobignuitd a unor plrin{i dispera{i' Desigur ctr - Cu ce se ocupS? norvegian, rispunse
Lindbergir nu le putea garanta rdpitorilor cd vor - Este marinar.
fu-iliu fi absolvili Bet^-g Unde locuiegte?

O. nri". p.a"upia, RinOia nu-;i puteau permite s5 incalce legislafia La fratele lui in Hartford. Henry este

Gow.

statului New JerseY. In toiul noptii politia a fdcut o descindere acasd la fratele lui
Incidentul a inceput
s6 se transforme incet, dar sigur' intr-un Henry, in oragul Hartford, statul Connecticut, unde emigranfii nu

scandal de mari proporfii, ceea ce nu i-a ajutat nici pe anchetatori' erau privili cu ochi buni.

;;;i ;; ;ptt"ti. in rjrut, cazul ainceputsd dobandeasc[ caracterul Ce ne pute{i spune despre rdpire? I-au intrebat poli{igtii.
lr".i1i*itii extrem de unul din motivele
;;;il ;; a devenit critice, acesta fiind 9i - Am auzit gi am citit despre rlpire in ziare.
atdt de cunoscut 9i a intrat in istoria - Cum afi comentat acest eveniment cu iubita dumneavoastrd?
- Nu am discutat impreund despre acest lucru.
criminalisticii. a fost organizatd o conferinld la care au participat - Dar gtia{i cd biiatul se gdsea la Hopewell? De unde afi aflat
[,a Trenton -acest lucru?
";.ob*iUtuitli".dePpieogleildieini9eileexH[eo4oiu"ctlinl-al0trismtaistep9ei 18 orage mari ale Sta-
pe directorul intd-lnireMfi-iianmdcdincsehidpuuciet,a deoarece odatd Betfy nu a pufut veni la
tizut sdu' la Hopewell.

FBI, Edgar Hoover care nu avea nici o tegatura de rudenie cu el qi
despre care se spunea ci este un polilist d1 geniu' in acest context arbo--rdnAdNrduotamafi-imnndenidnicoocicueumnntedn.dtoelceumduemntn,eraevcouansotsrIc,uspmusaerincoamruisl arrou$l.cat,
s-aLai produs inca un incident siraniu, cum numai in America se

'poate intdmPla' din Chicago, Rosner, a declarat cd ripirea a Prin urmare, Johnson locuia de un an de zile ilegal in Statele

Comisarul poligiei bine.organizatl' ftindci un Unite. ln toatl aceastd perioadi nimeni nu-i ceruse nici un act gi, ca
de bine' Nu se gtie cui i-a
fott puta la cale de'o bandd de gangsteri atare, nici pe el nu-l preocupase aceastA problemd. Numai cd
singur om nu putea sa se ascu-ndiatdt
uA;;.r.n-g""itihif,do;..;,r;uito;"tc1agiaiJ'mnngpasotlet,rriiv,ida"ougl'ua..tn"gStsutatueterlliaolorfreuolnrdgiteaenc,iazupana{iabdsileiI'vfCdieroatltorienmxeielgumil cpLoluilneddge-i
Johnson era o persoand de doud ori suspecttr.

intre-bd Unde ati fost in seara zilei de duminictr 28 februarie? il

un polifist.

V,P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 25

Am fost imPreun6 cu BettY Gow' la restaurant in ziua de 7 martie, la ora 7.3A. Capilul tocmai a
inceput sd pldngd."
- Ce ali fdcut iri seara urmAtoare?
- Am iost tot cu Betry Gow. Trebuia sd ne intdlnim 9i mar{i' America este o Fra plini de self-made man-i, oarneni care au
-dar eu nu am venit fiindcd m-arn int6lnit cu familia Jung'
Sunt servitorii mamei doamnei Lindbergh? ajuns in vdrful ierarhiei sociale prin propria lor munci. De cele mai
- Da. Ei conduc menajul doamnei Morrow'
- A;_- Cu trenul? Pe mare? multe ori, ascensiunea lor s-a fbcut in detrimentul celorlalli.
Cum ali ajuns pe 1 martie la Hartford? care are un Chrysler
cu magina fratelui meu, Degtept este cel care e mai degtept decdt ceilalfi. Numerogi escroci
-verde. N;. ienit au incercat sf, giseascd copilul lui Lindbergh, ddnd astfel mult de
furcS polifiei. Aga se explicd de ce, indivizi anonimi, care sperau sb
fit[Poliliptilor le ctrzuse in m6ni o pradf,,neagteptatA'.Un strAin
dubios,' documente, ccuarperiecirnaapirnietrte-unnu-lC--hgruyvselernranvteeri.dec' oInliluacluei- devind celebri, l6ceau coad6 in fa{a comisariatului de politie gi,

;tpti ;; plimbase in ziua ajunqi in fala anchetatorilor, le relatau cele mai mari inepfii.
i"iii*ri *"norii oculari au declarat cd vizusera o magind verde
parcat6 aproape de regedin{a familiei Lindbergh' Singura comunicare interesantd a fost cea transmisd de Ben Lupic,
student la Universitatea din Princeton:
Unde este acum maqina?
- Jos in garaj, rSspunse el linigtit' ,,in seara zilei de marli am vdzut o masind inchisd la culoare,
-Poliligtii iu cercetat cu aten{ie magina 9i.au gisit in ea o sticlI parcald ldngd reSedinla tui Lindbergh. imi aduc aminte cd era un
Sedan Dodge. La volan stdtea un bdrbat cu fala palidd Si bdrbia
d"in-etrl'ae-o:b'tLaei.ei*;ou;-aLplii1.riilM.outa.tr.iAtnae.r*ni9rtyti"lrariaptatiep?uunnNesuiemsitamici lpeceodrpteuiirlambpaitcbeii.libne9amiuac9lauinp6tue?n- .l-au ascufild, care md privea intr-un fel ciudat. in portbagajul masinii
aer am vdzut bucdli demontste de scard."

nevinovat: AvAnd in vedere cI polilia a finut secretf, informa{ia lui Lupic
-_ Sunt abstinent 9i imi place foarte mult laptele'
induDbeiiqaibipl,trfrieinadcindctroeadteibdil,atmelaercinoainrucild-enaour'vePgriinanuramvaerae' un allbl despre scartr, drept care ea nu a aptrrut in presf,, depozilia lui ptrrea
ni-l".otnun cu rf,pirea' A fost expulzat din Statele Unite
nu avea demnl de atenlie, fiind prima care aducea un element nou in

fiindctr ii mald[ru] celor 2000 de pagini de protocoale.
O ofertd publicl de colaborare cu autoritaflle in scopul gdsirii
i6;";. documenteie personale 9i nu avea autorizalie de emigrare'
clutdrile rIpitorilor nu au avansat' copilului lui Lindbergh a sosit gi din partea regelui gangsterilor, Al
D- a-rinint.f"elutilrnapce, sitn4 sl Capone. Acesta ipi isp4gea pedeapsa in penitenciarul Alcatraz gi
cutia po$dla a lui Lindbergh continuau spera, in caz de reugit6, sd obiind o graliere sau o reducere a pe-
,or"ut"a plicuii lipite cu g.i;i tuu sigilate, care con{ineau oferte de depsei. ,,Sofiei mele qi mie ne este mili de colonel gi de solia lui",
iout" f"ntit". Aqade pildl, un escroc foarte modest din Dakota de a scris el polifiei. ,,$i noi avem un copil gi cred cd suntem cei mai
un altul din Chicago 100 000 in mdsurd s6-i ajutf,m s5-gi gdseascd biiatul rdpit. Numai eu am
O"rorl"uuti,"oia*rudi esolaodNdeewdYoloarrki,, Lindbergh urmdtoarea acces in locurile cele mai tenebroase."
a primit
-,uJ Oferta lui Al Capone nu a fost rodul unei imagina{ii bolnave, ci
corespundea stilului de gdndire american, constituind o expresie a
d. libeftatii gi a modului cum funcfiona legea cererii gi a ol'ertei in
Lumea Nou6. America ducea lipsl de specialigti gi de aceea, nu era
scrisoare: nimic anormal ca poliEia sE prefere sd colaboreze cu regele
gangsterilor Al Capone, decdt sd se aiieze cu gangsteri mici, curn
U'""oo,i,iNpluaei-iara"m,tsehnotdutedl rmPtiteilnsiondsi ypdlrveoacdneiodala,dipml,eiinnrebpferaenlzucenlnotutearmnatdutcloddrt:euttn2rni0meaditveeopadsio-llIarlardi erau Spitale gi Bitz.
W;;*ri tntr-o hdrtie de ziar' Se va intdlni cu reprezentantul
Americanul obignuit este un tip sentimental, sensibil gi, in felul
nlotiru ti restsurantul Crosstail' Dupd trei ore de la primirea sumei
veli primi copilut, desigur, cu candi|ia ca in locsl sau in sdu, romantic, care atunci cAnd are o emo{ie putemici, simte
cerule, sd' nufie nimeni' inre,"oyi ca cel care vd reprezintd sd vinii nevoia sI o impdrtIgeascl cuiva. De aceea, gtirea fericitd despre

fala lui

V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 21

gasirea copilului lui Lindbergh s-a raspdndit cu viteza fulgerului. devinf, intermediarul lor. In acest scop, urrna sd-l anun{e pe
6opilul era viu gi s6ndtos 9i aqtepta cu nerabdare s6-gi intdlneasc6
plrinlii. Cel care a rSsp6ndit vesiea a fost Buxter Swicegood, qerif domnul Condon unde gi cdnd trebuie sd se intAlneascd cu ripitorii,
pentru a inlesni efectuarea schimbului contra sumei de 50 000 de
ia Crosswill, statul Tennessee. Ca un vajnic apdrf,tor al legii cum se
considera a fi, el nu s-a sfiit deloc sd aresteze un cuplu care iegise dolari.
la plimbare cu un copil cu p6rul blond 9i ondulat, dupd care l-a
Doctorul John F. Condon era o figurd pitoreascf, in oragul
sunat pe colonelul Lindbergh:
Bronx. Avea peste 70 de ani, c indllime de 1,90 m, fusese profesor
- V-am gdsit coPilul, colonele.
la Universitatea din Fordham, se imbrdca modest gi ii pl6cea sd-qi
La incepul, Charlis Lindbergh nu a putut scoate nici un cuvAnt'
Apoi, cind qi-a revenit pulin, nu i-a venit sd creadl c6, in sf6rgit' bage nasul peste tot: in politicS, in afaceri, in problernele publice,
dup[ atdtea deceplii primea 9i o veste bun6' A luat imediat legdtura in ac{iunile de binefacere, in redac{iile ziarelor. lJnii afirmau cf,
cu medicul din irosiwill gi l-a rugat sd constate dacd copilul are o
anumitd malformalie a degetelor la un picior. este un tip interesant gi simpatic, al{ii, dimpotrivd, nu-l puteau
Dar copilul gdsit nu era al lui Lindbergh 9i, in felul acesta, suferi, fiindci ii pldcea sa se amestece in treburile altora. Cert este
geriful s-a f6cutle rugine nu numai in fafa populafiei din statul c6, indiferent cum ar fi fost, ajucat un rol important, chiar dac6 nu
iespectiv, ci gi a gerifilor din toate cele 48 de state americane' Dupd decisiv, in cazul copilului r[pit al lui Lindbergh. Imediat adouazi
eliberat gi i s-a dsadttainca6p, ofiiinbd6caia,tualv, Aenld.i-ina seara, un curier i-a transmis o scrisoare care fusese prirnit[ la
ce iat6l copiiului a fost
caliva dolari, rugindu-l redacfia ziarului.
strecurat in palmd
vedere potiliu lui sociald, geriful vroia sf, evite izbucnirea unui ,,Stimate domn, dacd intr-adevdr sunteli dispus sdfili mediator
in cazul Lindbergh, respectali cu (ttenfie instrucliunile noastre.
scandal de mari Proporlii. dolarii in buzunar 9i, in aceeagi-z,i: u Predali aceastd scrisoare personal domnului Lindbergh Si nu
Domnul Jung a-bdgat
plecat impreundiu solii gi copilul intr-un_tumeu prin Statele Unite. suflali nici un cuvdnt pol$iei, fiindcd tn caz contrar vom fi obligali
iimp ae b luna de zile s-au oprit in pie{ele orafelor mai mari unde sd recurgem la mdsuri exlreme. Cdnd veyi primi banii de la
au inchiriat cdte o gheretf, 9i, in schimbul a 15 cen{i percepuli c.a Lindbergh publicapi urmdtorul anunl in ziarul New York
taxd de intrare, [-au ardtat pe copilul cel blond' La intrare era scris
American: ,,Banii sunt pregdtifi". Dupd ce anunful va apare in
cu litere mari: ziar, veli primi alte instrucliuni. Nu trebuie sd vd temeli. Cei 1000
,,Copilul care seamdnd leit cu baiatul lui Lindbergh"' cle dolari ai dvs. nu ne intereseazd. Rdmdneli acasd tnfiecare seard
iieailia a fost cd oamenii s-au inghesuit sd vadd cu proprii lor inlre orele 18.00 Si 24.00. Curdnd veli mai primi veSti de la noi. "

ochi acea dubluri reu9it6. numdrul sdu din Scrisoarea semAna cu toate celelalte scrisori precedente, avdnd
Ziarul ,,Bronx Home News" a publicat in John F Condon: 8 germanisme gi gregeli de ortografie. in anexA se afla o notl adresat6
martie 1932 urmitoarea declaralie a doctorului colonelului Lindbergh care cuprindea instruc{iuni exacte. Rdpitorii
cereau suma de 70 000 de dolari, care trebuiau ambalagi intr-un
,,in numele pdrinlitor, tl rog pe rdpitor sd aducd inapoi copilul' pachet, avAnd dimensiunile de 17x23x40 cm. Scrisoarea mai con-
Coionetul Lindbergh ar linea un fel de desen care semlna cu o cdr6midd, avdnd dimensiu-
trebui sd primeascd o dovadd de recu' nile respective.
noStinld din parteipoporului american pentrufapta y cyrajglsd,
Di or"ro, ti afara'prilului de rdscumpdrare de 50 000 de dolari' Dupd ce vom intra in posesia banilor, veli afla unde se gdseSte
ofer din banii mei-suma de 1000 de dolari celui cqre va aduce copilul. Trebuie sd aveli pregdtit un qvion, fiindcd el se afld la
iopilul. AceSti bani reprezintd toqle economiile mele'" 240 km depdrtare de New York. Solicitdm un interval de opt ore
inlre ntomentul preddrii banilor Si decolarea avionului.
in continuare, se propunea ca rdpitorii sf, ia legtrtura 9u u.l pleot
catolic cinstit care trebuia sd respecte secretul confesiunii 9i sd in loc de semnAturA, urma acelagi desen ciudat format din dou[
cercuri albastre gi cu un punct ro$u ?n mijloc.

28 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea

Doctorul Condon l-a sunat imediat pe colonelul Lindbergh: ,,Traversali strada Si mergeli de-a lungul zidului cimitirului
cdlre strada 233. Acolo ne vom intdlni".
cImoleo,,dnUiearlctualt,rliiS-mvi divteitnmaileiPdlraiaintHcieontpomenwaueslniln' deB,codhnoipimiadnjeudleebedpnoozcilnillodieriiiicisaurrdepsopsrudlnesvued'
Al Reich s-a urcat la volanul maginii, urmdrindu-l de la distanll
insoleascd". pe doctorul Condon. intre timp, acesta se indrepta cu pagi siguri
spre cimitirul Woodlawn. In spatele zidului din fier forjat, feli-
Cei doi s-au sf6tuit pdnd a doua zi dimineafa- Compardnd scri
soarea cu cele anterioare, colonelul Lindbergh a ajuns la concluzia naref e cu gaz, asezate ldngd morminte, r6sp6ndeau o lumind palidd,
cd fusese scrisd de aceeaqi mdn6' in mod evident, doctorul Condon
se afla in legtrturi cu adbvdralii rdpitori. Au pus la punct u]l plan crednd atmosfera romantici a unui film cu sperietori. $i totugi,
din Fordham s-a intors la Bronx.
strategic ai profesorul universitalii sunat telefonul 9i un blrbat ne- dupd cum s-a dovedit mai tdrziu, totul s-a petrecut astfel:
A"doua'zi, acasd la Condon a In spatele gardului a apf,rut o siluetd intunecoasi. Bdrbatul l-a

fixat cu privirea pe bltrinul domn, dupi care l-a intrebat in goaptd:

cunoscut l-a anun{at sd rbmdn6 acasd in 12 martie, fiindcd in seara Suntefi doctorul Condon?
zilei respective urrna si primeascd o veste importantd' Crezdnd
probabil cd rlpitorii igi voi face aparilia sau. vrdnd sd aibd martori, - Da, domnule.
bondon a invitat in ieara zilei de 12 martie cdliva prieteni 9i au - Vd urmiresc, rdspunse umbra, fbcdndu-i semn doctorului s6
-nu se opreascd din mers. Se aflau la o distan{l de doi metri. Str[inul

avea pdlf,ria tras6 addnc pe ochi qi gulerul de la pardesiu ridicat
pdnl la urechi. Au continuat sd meargi alituri unul de altul.
'asteptat s6 vad6 ce se intdmpll. La ora 20.30 cineva a sunat la u96.
- Ave{i banii? il intrebd birbatul de dincolo de gard.
in pragul ugii stdtea un b6rbat cu un plic in mdnf,' Acesta i-a -In
explicat rJpede lui Condon ca este taximetrist 9i c[ a fost oprit pe Deocamdata nu pot sI vi-i dau. Trebuie si v6d copilul.
strida de un necunoscut care l-a rugat sd ducd aceastd scrisoare' s-au auzit pagi gi omul din spatele gardului
clipa aceea
Taximetrisful a plecat imediat, nevrdnd probabil, ca doctorul
cirnitirului a dispirut in noapte.

Condon s6-i re{ind numdrul maginii. -EraAptaeznn{iiec,upl coilmifiaiti,rugloupitiWeloiondalianwten s[ dispard.
in plic era o scrisoare scrisd de aceeaqi mdnd qi semnatA cu cele
a cdrui uniformi semdna cu

doud cercuri cu un Punct roiu. cea de poli{ist. Dupi ce acesta trecu mai departe, doctorul Condon

,,Domnule Condon, avem incredere tn dvs', dar totuSi nuvrem continud sd meargd de-a lungul gardului.

sdvenim acasd la dvs. Arfi riscant , fiindcd nu Stim dacd nu cumva intd-----lnimHNPOAeua(.liKa.iccdh.upeveFrfidimamnscat6aetd{nbiepeadonoaolcniqufdoiea.lazz?reiemc?i
vd urmdreSte polilia sau agenlii poliliei secrete' De aceea, urmali
instrucliunile' noastre. IJiali-vd in masind Si mergeli pdnd la
ultima sta,,ie de metrou din Jerome Avenue. La 100 de pasi de undeva gi sI st6m de vorb6.
chioSc pdrdsit, unde inainte se de pagi gi luafi-o apoi la dreapra. Ne
stalie, pe partea stdngd, veli gdsi un acolo veli
irenvursti. -hioscut are o terasd deschisd si Cdteva minute mai tdrziu, doctorul Condon a$tepta pe bancf,,
vindeiu
gdsi pe masd sub o piatrd un plic in care este indicat locul unde ne cAnd necunoscutul a apIrut din intuneric Ai s-a agezat ttrcut l6ng6 el.
''lpouctu"1l ire,osprteoc"titva, .imRpisiepuencdtapciu instrucliuni Si prezentali-vd la
iceste dupd lrei sferturi de ord"' - Acum putem sta de vorbd linigtili, incepu doctorul Condon.
banii'
Cum vd cheam6?

Doctorul Condon nu avea prea mult timp la dispozilie' il ruga - John.
pe prietenul Al Reich s6-l insoleascd 9i amdndoi plecard la drum' -
iu'ajuns la chiogcul de la ultima stafie de metrou 9i au gdsit pe - De unde suntegi?
- Din Boston.
rnasu d" pe terasl o piatrd sub care se afla un plic cu unnetoarea -
Dar totugi, dupl felul cum vorbifi, nu sunte{i american.
informalie: Nu.

V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 3l

- Sunteli neam!? noastra' $i v-a{i inleles?
-
- Sunt din Scandinavia. Nu eu sunt - De fapt, nu prea imi dau bine seama.
- Ali venit in vizitd la rude? - Cum aratS?
-_. Nu am nici o rudd. - Cam 1,70 m inillime, slab gi in jur de 35 de ani. Vorbegte cu
Atunci sd incepem sd discutdm despre problema -accent nemtesc, dar spune cI e din Scandinavia.
Cunoagteli condiliile. Nu pot sf, schimb nimic'
Bos---tonCPCregdiniafchnudpurrtmnanaegur?ueli,ilnnttuocrethpbeardamomvdiaondfcelaJtotodrhciunenlv.SaCA.coa1nndi dodinnis.acvuiat,atcddensuprelocpuriee{gutel
g'deinfu-lb, aenBudinsauenc, atJrnoeuhlmn'a,ddrrua6lrp2cit.uptne vreli sd md convinge{i cE faceli parte rdscumpdrare? la
micupl cag escroci au de
Charlie? $titi

incercat pAnE acum sf,-l stoarcA pe Lindberghde bani? Era clar cd $efu-l Insistd s6 primeascf, 70 000 de dolari. ^In total sunt cinci.
Omui rdmase pe gdnduri, cu privirea atintita qi doi dintre ei vor primi cArc 20 000 de dolari.
in jos'

nu se gindise la modul cum va hebui sd procedeze ca s6-l convingd $i tu ai fost de acord?

p' e p'-aienCeurnuol as$dutectif,avpoarbretaqmteecnutual dseovdlirlaotrulL-riinpditbore'rgh? il intrebl - I-am spus c6-i voi transmite lui Lindbergh condiliile lor.
- Dar despre copil ce {i-a spus?
doctorul Condon dupi o clipd de tf,cere' - Cd o duce bine gi cd are regimul alimentar asigurat.
- Bine, dar cum ne garanteazd c5-l vom primi dupd ce le ddm
sco--!6ndDAedtsuiningb'ucuri.zaurnatrredbouui isa6ceqmtilai rdi edeusnidgeurpanrolIvpine.acasrteeale' spuse el' -banii?
bdgd sub

nasul bdrbatului. Acesta rdspunse imediat 16rl nici o ezitare' Trebuie sA avem incredere in ei.
identice cu cele in care a fost prinsd pdturica copilului'
- Sunt e, John. Acum, ascultali-md cu atenlie' Familia Lind- - A refuzat s6-fi arate copilul?
-Uergtr A$a - Mi-a spus cE nu pot sf,-l vdd, fiindc5, chipurile, este pe un
wea si-;i rascumpere copilul 9i e dispustr sd dea o grdmadd -vapor aflat la o distan!6 de gase ore de mers cu magina, iar ei nu pot
de 6ani. De aceea, mai intdi trebuie sd mi asigur cd micuqul trdiegte
risca sd-l aducd aici ca si nu atragd atenlia. in schimb, au promis

;i;; sdndtos. Ducefi-ma la copil 9i aritali-mi-l' Solii Lindbergh cd ne vor trimite un semn care sf, dovedeascd ci bdiatului ii merge
jucdrii de ale lui ca sa se convingd cI bdiatul este
ti-uu aut nilte bine.

i-n--tr-adev[r al lor. Au agteptat toati duminica de l3 martie. Luni, doctorui Condon

- Nu merge. $eful mia atras aten{ia sA nu ascult pe nimeni'.$i a dat un anun! pentru ca rdpitorii si se facd auzili. Ma4i seara, un
mine' fiindcd
apoi, dumneaioasira, nu puteli merge impreund cu curier pogtal i-a adus un pache{el. in el se afla o cimdguld de copil

,'rt.'pt.u departe. Dar, dicd totugi vreli sI v5 convingeli' peste proaspit spllatd, dar necdlcatd. Au dus-o imediat la Hopewell gi

cdteva zile v6 Pot trimite o Prob6. 9i displru in bema noplii in timp doamna Lindbergh a recunoscut cd era, intr-adevdr, cim6gu{a
Blrbatul se ridicd de pe
tanc6 micu{ului Charlie. in pachet se mai afla o scrisoare in care'ri-

ce doctorul Condon se intoarse la maqin6' pitorii repelau inci o datd cd insistd sd primeascl suma de 70 000
mp' dinn6--utmeC.Cd..einuea*ifdraicmduiictn?deiapllhainn.tdrembddiAnleRdeimicihn'eCar[aed?eAammcsdtaotsndurmdmadi icadcteovloa
de dolari. ln semn cd este de acord, doctorul Condon trebuia

sd publice urmdtorul anun{: ,,Totul e in ordine, banii sunt pre-

geti{i".

Doctorul Condon a publicat anunful gi a mai addugat incd o

- Ai stat destul de mult. Mai precis o ord 9i un sfert' fraz6: ,,Am primit pachetul gi totul e O.K.". Apoi a a$teptat c6teva
-
- Nu mi s-a Parut. zile, dar r[pitorii nu s-au mai f6cut auziti. Abia in ziua de 2l martie
- Ai vorbit cu el? el a primit o scrisoare din care reiegea cA rApitorii nu citiser6

Da. anuntul din ziar.

32 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea

,,Simate domn, floririei, vizavi de cimitirul Woodlawn, care era inchis. Doctorul
Dumneavoastrd qi domnul Lindbergh cunoaste\i planul nostru'
Dqcd acum nusunteli de acord, asteptdm sdvd rdzgdndili. Suntem Condon a gf,sit piatra pe mf,su{d, iar sub ea urmetoarea scrisoare:
eonvinsi cd in ultimul moment o sd vd vind minteq la cap' Nu oveli
altd posibilitate.De cefamilia Lindbergh trebuie sd sufere in conti- ,,Traversali stradq Si mergeli pdnd la coll. Mergeyi singur Si
nuqie? Dacd refuzali condiliile noastre, nu mai suntem dispuSi sd luali banii cu dumneuvoastrd. Ne vom inldlni nuntai noi doi.
ASteptali-md in dreptul crucii."
negociem cu dumnewoastrd sau cu solii Lindbergh. Am pregdtit
rdpirea timp de un an de zile, aSa incdt polilia nu qre nici o Eansd A luat-o de-a lungul zidului cimitirului, s-a apropiat de cruce gi
sii cdstige. Trimiteli cdmdsulo copilului pdrinpilor acestuia' s-a oprit, uitdndu-se in jurul sdu.
Miculul Charlie o duce bine."
- E cineva aici? intrebd el incet. Degi era o noapte seninS, in
Apoi in ziare a apirut de trei ori consecutiv un anunt semnat de
un anume Jafsie. Era parola pe care doctorul Condon o stabilise jur nu se vedea nimic.
imp'Arebuinadlacu29rdmpitaorrtiuel,alasocsimit irtfi,rs. punsul. Rdpitorii insistau str le fie
- Doctore, exclamd vocea cunoscut[. in fa{a lui ap6ru birbatul
indeplinite condiliile 9i, in acest caz, erar! dispugi sI efectueze
cu pdl6ria trasd ad6nc pe frunte qi cu gulerul ridicat. ,,Ave{i banii?"
tranzaclia.
g6n-------diliCADECDS-vsutauio6nutnrpleeo,ntdcncmiiendneic,aaAliLunrmiatmliedniamnauLgdgtatdicitb?nnEieiuSe,dinf,r,ibtS-grnmer?ehuirsbi.gpnuhauui.einciess,sedbt-eadmnoaiictisa.topt rudunel.elbi ougnadte, e copilul. $i apoi,
Condon credea ca talharii se vor mulfumi cu cei 50 000 de dupS cum credeli
dolari pe care colonelul Lindbergh ii pregdtise in 5150 de bancnote
mici, dar a mai pregdtit sub formd de rezervd inctr 20 000 pentru dumneavoastr6. Are la el numai 50 000 de dolari, fiindcd nu a reu-

situa{ia ci r[pitorii nu ar fi fost de acord cu reducerea sumei. In git s5 facd rost de restul. De ce trage{i de timp? Dacd-mi spuneli
ziua de I aprilie el a primit doud scrisori. Una era adresati lui, iar
unde este copilul, primili imediat cei 50 000 de dolari.
cealaltb coionelului Lindbergh. Ambele confineau acordul ripito-
rilor, avertismentul ca polifia sd nu afle nimic ai inqtiinfarea c6, in A stat pe gdnduri cdteva clipe, dup[ care a incercat sd-i explice

curdnd, vor afla ziua gi locul unde se va produce schimbul' O zi mai doctorului Condon:
tdrziu, acasd la doctorul Condon, a sunat un alt taximetrist care i-a
inmdnat o noutr scrisoare: 70 0-00Adseodcoialalirii,mdeini ncuarmedamvorblcgraedt ein. igi vor inchipui ci am primit
buzunar 20 000. Va fi foarte
,,Stimali domni,
Llrcali-vd in maEind Si rulali pe Tremont Avenue, spre rdsdril, nepldcut, dar n-am ce face.

ptind ta numdntl 3225. La acest numdr se afld oflordrie, iar lfala - MA duc la magintr si aduc banii. Care este adresa unde poate

ei, pe trotuar, o mdsuld. Pe mdsuld veli gdsi o piatrd Si sub ea o fi gdsit copilul?
alt& scrisoare. Respectali instrucliunile din scrisoare. Nu aveli voie
sd vorbitri cu nimeni. Dacd luali legdtura cu polilia, totul s-a -DocIntotrreultimCopnvd-oonasdeucd. use la magini gi-l anunfi pe colonelul
sfarSit. Vd avertizdm $i, totodatd, vd ddm timp de gdndire 60 de Lindbergh cI a ob{inut o reducere a sumei de rlscumpdrare cu
minute."
20 000 de dolari. Lindbergh scoase din servietd pachetul cu 20 000
Dupd o jumdtate de ord, colonelul Lindbergh s-a a;ezat la
volanul maginii, iar allturi de el a urcat doctorul Condon. Aveau Ia de dolari gi restul il d6du doctorului. Acesta se intoarse din nou la
ei 70 000 de dolari. La banca Morgan, de unde colonelul ridicase
banii, fuseserd notate seriile bacnotelor dintre care unele consti- cimitir pi, in schimbul sumei de 50 000 de dolari, primi un plic cu
tuiau aga-numitele ,,probe de aur". La ora 20.30 au oprit in fa{a
adresa unde putea fi gisit copilul familiei Lindbergh.

Ace-astaNeustaevceo{ni dvio{iiae sd deschideli plicul decdt dup6 trei ore.

noastrA, spuse rf,pitorul, dup6 care se in-

toarse cu spatele gi dispdru in intuneric.

34 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 35

Doctorul Condon se intoarse la magini cu un aer victorios. urcat din nou in avion qi au survolat insula pdnl seara tdrziu. in cele
din urmd, au fost nevoili sd recunoascd ctr se lEsaserd pdc[li]i de
berg-h Aici ave{i adresa, colonele, spuse el, intinzdndu-i lui Lind- gangsterii care incasaserd suma de 50 000 de dolari . Dar ce rost
plicul cu un aer teatral. avusese tot acest.circ? De ce gangsterii le trimiseserd clm5gu{a
rnicu{ului Charlie? Unde era ascuns copilul 9i de ce rdpitorul nu
Au respectat condifia 9i l-au desfbcut abia dupl trei ore. vroia s6-l dea pdrinlilor care respectaser[ toate conditiile?

,,Bdiepelut se afld pe vasul Nelly care e o micd Salupd cam de Acfiunea Doctorului Condon a e$uat qi, in locul lui, au apdrut

I0 metri lungime. in barcd se afld doi oameni care sunt absolut imediat alli amatori. Unul dintre ei a fost Gaston B. Means, care,

nevinovali. Puteli gdsi barca intre Horsenecl<s Beach Si Cay Head, spre deosebire de Condon, nu a fost bine inten{ionat de la bun
Idngd Elizabeth Island. "
inceput.
Polilia aflase despre intdlnirea dintre rdpitor 9i reprezentantul
lui Lindbergh cu cdteva ore inainte de intdlnirea din fafa cimi- Colonelul Lindbergh a aflat despre acliunea lui Gaston Means
tirului. Se spune cd detectivii au urmdrit de la distanli tot ce s-a imediat dupd inceperea negocierilor. Nepotul lui, cdpitanul Emory
int6mplat, dar nu au intervenit pentru a respecta astfel dorinla lui
S. Land, care locuia la Washington, i-a transmis confidenlial ci
Lindbergh. Acum devenise foarte clar cd micugul Charlie nu fusese
solia editorului influentului ziar Washington Post, Evelyn Walsh
rlpit de o bandd de gangsteri, ci de un singur individ care putea fi Mclean, a inceput s6-l caute singurd pe copilul rdpit. De ce tocmai
ugor gf,sit gi arestat. Centrala FBI din Washington avea 9i ea? Fiindcd triise o tragedie aseman6toare: cu pu{in timp inainte

amprentele ldsate pe pervazul ferestrei de la dormitorul copilului, incepuse sd primeasci scrisori de amenin{are c6-i va fi ripit co-
dar acestea nu fuseseri identificate in cartoteca FBI-ului, care pe
vremea aceea cuprindea 160 000 de amprente (ast6zi, numdrul lor pilul. De aceea, a angajat o pazd inarmati qi nu l-a mai l6sat pe
copil nici o clipd singur. Apoi s-a produs tragedia. In timp ce
este estimat la peste 200 de milioane). Acum, pe bun6 dreptate, se bdiatul se juca in grddind cu unul din paznicii inarma{i, s-a ag6{at
nagte intrebarea: de ce directorul FBI, cdruia pregedintele in per- de cingdtoarea acestuia de care era prins pistolul incdrcat. Pistolul
s-a declanqat gi bdiatul s-a pribuqit mort pe loc. De atunci, doamna
soan5 ii df,duse sarcina sd dezlege aceastf, enigm6, a preferat sd lase
Mclean nu a mai iegit din cas6.
cazul in continuare poliliei?
Gaston B. Means a sunat acasi la doamna Mclean 9i i-a
La aceastd intrebare existi un singur rlspuns. Investigarea ca- transmis prin servitoare cartea lui de vizitS, pe care notase ci vrea
zului rIpirii copilului lui Lindbergh a provocat numeroase diver-
genle intre formaliunile polifienegti. Hoover le urmdrea din umbr6, sd discute cu ea despre co^pilul lui Lindbergh. Doamna Mclean l-a
invitat imediat in6untru. I'n felul acesta, a aflat cd Means a dat de
iar tergiversarea rezolvdrii cazului l-a ajutat, consoliddnd puterea urma bliatului rdpit gi cd poate sta de vorbl cu rlpitorii, dar c6,
in schimb, trebuie sd pldteascd 100 000 de dolari cash. Doamna
agen{iei pe care o conducea. Mclean a fost impresionatd de Means, care eta un bun povestitor
gi l-a invitat sd mai treacl gi a doua zi dimineala.
intre timp, colonelul Lindbergh a cerut ca guvernul s[-i trimiti
un hidroplan gi imediat, a doua zi diminea{a a plecat in portul Imediat dupl plecarea lui, ea a luat legdtura cu avocatul Albert
Bridgeport, insolit de Iry, reprezentantul guvernului, de doctorul W. Fox qi l-a rugat sd adune cdt mai multe informalii despre Means'
Condon gi de colonelul Breckinridge. Aici s-au urcat intr-o barci
pdni la aeroplan. Doctorul Condon linea pe genunchi cdteva pIturi A aflat lucruri, nici foarte bune, nici foarte proaste. Gaston B'

pe care i le dlduse doamna Lindbergh ca sd inl6qoare copilul in ele. Means, fost agent FBI, avea la activ o pedeapsS qi nu era deloc
Au plecat in timp ce se cripa de ziu6. Tot atunci ;i-au ridicat
exclus si fi avut o legiturd cu r6pitorii bIiatului lui Lindbergh 9i
ancorele gi galupele pazei de coastd ale ciror echipaje trebuiau sI chiar sd fi fost direct implicat in aceastd afacere.
controleze toate golfurile malului foarte sinuos. Colonelul
Lindbergh se uita din hidroplan la fiecare galupf, in parte. Nelly nu in timpul primului rdzboi mondial, Gaston Means fusese agent
secret german, adicd un trdddtor. Ulterior, a fost acuzat de crimi 9i
se afla printre ele. Au acostat ldngd o insuld 9i au urcat pe un cuter
al poliliei care i-a dus la hotelul Cuttybunk. Aici s-au sf6tuit, s-au

36 V.P. Borovidka Rdpiri care au zgtduit lumea 3'l

de fals. in timpul pregedintelui Harding, a fost primul agent special cind a sim{it cd victima sa incepe s6-9i piardd rdbdarea, a anunlat-
FBI care a intrat in ministerul de justifie, ajungdnd purtitorul lui de
cuvdnt. Prin urmare, a avut posibilitatea de a influenfa chiar gi poli- o in mare secret cd diseard trebuie sd plece dupd copil la
tica administraliei Casei Albe. Provenea dintr-o familie bund din
Carolina de Nord. Tatil lui fusese primar, iar printre rudele lui se Washington .
aflau senatori, comisari de polilie gi deputali. Cu toate acestea, Nici la Washington doamna Mclean nu a recuperat copilul, iar
Gaston Means a apucat pe cdi gregite gi a incercat sd se imbog6-
atunci cdnd nu a mai putut face rost de bani, disperatd, i s-a dest[i-
{easci in stilul sdu propriu.
in timpul rizboiului a oblinut informalii de la Boy-Eda, rezi- nuit avocatului. Acesta a anuntat polilia 9i, in aceeagi searf,, Gaston
Means a fost trimis in spatele zdbrelelor. Procesul s-a judecat la l5
dentul serviciului secret gerrnan in Statele Unite gi de la atagatul iunie 1932 gi fostul agent FBI a fost condamnat la 15 ani inchi-
militar de atunci, von Papen. Mai t6rziu, a primit o sumd foarte soare. La proces a fost prezent gi vechiul prieten a lui Means, direc-
mare de bani de la o doamni bogat6, fiind suspectat cd a ucis-o. A
fost insd eliberat, fiindcd a reugit sd dovedeascd cu probe cd torul FBI, Edgar Hoover. Means reugise si ascundi atAt de bine
doamna s-a sinucis. Apoi a intrat in politicd 9i a fost implicat intr- banii incdt nu s-a g6sit nici mdcar un singur cent. FBI a inceput
un scandal de coruplie. A scris cartea Moartea ciudatd a pre$e- sd-l urmireascl gi pe complicele lui Means, care, in fa{a increzS-
dintelui Harding care l-a ajutat si c6gtige mulli bani 9i s6 se curele
de toate picatele. In schimb, s-a f6cut vinovat de altele. toarei doamne Mclean, jucase rolul de rlpitor 9i ;ef al unei bande
de gangsteri. Se numea Norman T. Whitaker, era avocat de pro-
Mai tdrziu, a c6utat-o pe doamna Mclean, 9i i-a promis cd in fesie, gi, la rAndul sdu, a fost condamnat la 15 ani inchisoare.
doud siptdmini copilul lui Lindbergh se va intoarce acas6. A primit
in schimb de la ea un cec de 100 000 de dolari, pe care i-a schimbat Mai tdrziu, s-a aflat cE Means ii povestise aceeagi istorie 9i
in bancnote a cdte 100 de dolari,dup6. care i-a mai cerut incd 4000
de dolari, drept cheltuieli de regie, fiindcd cei 100 000 erau destinali colonelului M. Robert Guggenheim, care, pentru a recupera copilul

rlpitorilor. ripit, i-a pus la dispozi{ie chiar gi propria maginf,, cu goferul am-
basadei Austriei. Means igi exprimase dorinla ca to{i cei afla{i in
Gaston Means ii povestise doamnei Mclean despre banda de maqind sd beneficieze de imunitate diplomaticd. A primit chiar 9i

rIpitori al cdrei gef era poreclit Vulpea, gi fiecare membru avea cdte un tip nou de armd ca sd-l poat6 apdra pe copil pe drumul de intoar-
un numdr. Erau vorbe goale gi solia influentului editor al cotidia- cere. Degi pare incredibil, chiar gi oameni cultivali cum a fost
milionarul Guggenheim au avut incredere in Means.
nului Washington Post trebuie sd fi fost o femeie foarte sdracd cu
duhul, dacl a putut si aibd incredere in acest excroc 9i chiar ;i-a Reverendul H. Dobson-Peacock era decanul Bisericii episco-
pale din Norfolk. in seara zilei de l0 martie el a fost vizitat de
vdndut unele bijuterii ca sd-i mai pldteasci incd 35 000 de dolari.
in acest timp, Means a purtat-o pe doamna Mclean prin toati armatorul John Hughes Curtis, care a inceput s6-i povesteascd pe

America. La inceput, ea a trebuit sd se intdlneascd cu rdpitorii in un ton agitat:
cunoscuta sta{iune Aikon din Carolina de Sud 9i sI negocieze mo-
- Domnule decan, asearS, asear6... Rulam incet pe stradl 9i
dul cum va fi recuperat copilul. Doamna Mclean s-a intdlnit cu
deodatd mi-a sirit in fa{d. Mi-a spus cd il cheamd Sam 9i m-a rugat
geful bandei in cel mai bun hotel gi a aflat cI vor sd scape c6t mai
repede de copil fiindcd au probleme cu el. Apoi, Carolina de Sud a s6-i promit cd nu o sd suflu nici o vorb6.

devenit un p6mdnt prea fierbinte pentru ripitori 9i doamna fiind------cdMCCBR,CpiieainnA-rpaeeolei,nbt-vzoadau-ir1saabiiivriclarc,acidlsoeeppafpsrduiim,imlonudpresfoleroug?emasitaetDnaluaucuezeilli$eelsfLnsaotiCipnrcsStduisa,mbrdjmctoeiesi?cari?gijd-ruhaieol.n1luaiignllrttdelrdaseeopbcfumeionredlstoedenlicuaaeatisolnuSeru.laml.mLlni?nitdobaererg. h

Mcl-ean, impreunl cu asociata ei, Elisabeth Nelson, au fost nevoite dum--neaCMvuoima-astarsdrp,euadscolcmioInnautrtleeSbdauemiec?asn.i incerc. $i de aceea am venit la
sd plece in El Paso, in Texas, la granila cu Mexicul. Acolo, cele

doud femei au a$teptat zadamic si primeascd copilul. Gaston

Means se scuza tot timpul, invent6nd tot felul de greutdfi, iar atunci

38 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea

Decanul s-a arAtat foarte binevoitor' $i-a adus aminte ctr socrul Atunci de unde 9ti1i cI ei sunt cei care il 1in ascuns'
s6u il cunogtea pe socrul lui Lindbergh 9i a sunat la Hopewell' Din
pdcate, a vorbit cu secretarul, care nu era un tip foarte amabil' A - Hilda mi-a poveitii cum au pus la cale rdpirea 9i, in general,
doua zi Curtis l-a vizitat din nou 9i i-a spus ca s-a intilnit cu Sam -cum le-a venit aciast[ idee. O fatd care era servitoare in casa lui

care i-a garantat cd totul e pe drumul cel bun. geful lui Lindbergh era prietend cu John. intr-o zi acesta a plecat impreunf,
cu Erik intr-o limuzind verde la Hopewell. Au parcat magina la
Lind-berAgmh, putea vorbi cu amiralul Burrage, care a fost circa 10 metri de vila lui Lindbergh, au intrat in dormitorul co-
propuse Curtis. pilului, i-au astupat fala cu o bucata de tifon inmuiata in cloroform
gi au disparut repcde cu el. ccva nrai dcpartc ii agtcpta un Buick itl
L-au gdsit. Bunage l-a sunat imediat pc Lindbergh 9i acesta i-a
care se aflau Sam impreund cu ceilalfi.
invitat pe toli trei acas[ la el in ziua de 22 martie. Colonelul Curtis a relatat ce s-a intdmplat in continuare unor ofi[eri de la

Lindbergh nu se arita foarte incdntat, fiindc6 pe vremea aceea se polilia din New Jersey, care nu au crezut nici un cuvdnt din toatl
afla inci pe rol acliunea doctorului Condon. Cu toate acestea, l-a povestea. Dar coloneiul Lindbergh, care se agap cu disperare de

rug- aCt epietrCeiusrt-iasu sd urmdreascl noua pist6. sd dea interviuri zia- Lrice urmb, a pornit cu iahtul Marcon in largul mdrii, pentru a gdsi
intors la Norfolk 9i au inceput Glaucester-ul pesclresc de culoare verde, poreclit Mary B' Moss'

rigtilor, ceea ce pirea un lucru foarte ciudat. Colonelului Lindbergh Au navigat pdna a doua zi diminea{a {br6 s6 intdlneascf, nici o
nu-i venea si creadd c5, intr-adevdr, au intrat in legiturl cu ripi-
torii, dar, cu toate acestea, nu a intrerupt legitura cu Curtis 9i i-a 9i s-au intors acasd deceplionafi' Curtis. a
cerut sd transmitA rdpitorilor ci are nevoie de o fotografie a micu- galupa aiembndtoare legdturd cu rtrpitorii, fix6nd o alti
nou in
inceicat s5 intre din
intdlnire in largul mirii l6ng5 Cap Virginia, dar nici acolo nu s-au
fului Charlie sau de o altd dovadd care sd le certifice cI stau de
vorb[ cu adevdra{ii lui rdpitori. in urmitoarele doud sf,ptdmini, re- intdlnit.
verendul Dobson-Peacock gi Curtis au colindat Statele Unite, Afacerea trena, {Eri a se inregistra nici cel mai mic progres'

declar6nd tot timpul cd sunt in legdturl cu rtrpitorii. Abia la 8 mai, Curtis a adus vestea cd a vorbit din nou cu rdpitorii'
Dupd egecul acfiunii doctorului Condon, colonelul Lindbergh Se purta ca un mare erou 9i a inceput s6-qi^scrie memoriile' pe care
le-a gi propus spre publicare unei edituri. in felul acesta, a devenit
i-a acordat lui Curtis o mai mare incredere. Ce altceva ii mai rdm6-
sese de fhcut? La l8 aprilie, Curtis a declarat ziarigtilor ci a awt in o p.itouni puUti"a despre care scriau toate ziarele mai mult sau
mdnd cdteva bancnote din suma de r6scumpdrare pe care doctorul
mai pulin serioase.
dArtut.u bdrcii qi a copilului rf,pit a inceput sd deptrgeascd toate
Condon o pldtise rdpitorului. limitele posibile. Colonelul, disperat, naviga de-a lungul apelor de
coasti pb iahtul Cachalot, care ii fusese imprumutat de un indus-
- Domnilor, gi eu am navigat pe puntea navei pe care au fost triag din Brooklyn. in cele din urmd, a primit 9i ajutorul marinei

toli rdpitorii. Este un Glaucester pescdresc cu doud catarge, cu un

motor-Fairbanks Morse gi cu cabina pe punte' Are o vitezd de navi- militare americane, care i-a pus la dispozilie gase torpiloare, trei
gare de 14 noduri pe ord qi este vopsit intr-un verde at6t de inchis, hidroplanuri gi 15 ambarcaliuni ale pazei de coastd. Baza maritima

incAt pare negru. din Cap May i-a mai dat inc6 l3 cutere qi a inarmat echipajul lor cu

----UnABADsie{{nciiseaipsgintnuuad{trteei.nadleaCessvudv. Jontinoore1bhpi.finariccmOueuflrialipofr6iLdtnoeadrsriscit,rreieendbro,eumDieanynuslodlaer?mvbCitu-srJptiiumsn? mitralilre qi pistoale. Nu a fost glsiti nici o 9alup6, nici un rdpitor
timp, a awr loc un incident care
cf, sunt cinci' gi nici copilui lui Lindbergh. intre
poreclit Din, umbrd de indoialS asupra afirmaliilor lui Curtis'
u u*n"ut o
Anchetatorii FBI i-au luat la intrebiri pe marinari 9i, in ziua de 17
mai, la ora 4 diminea{a, inspectorul Harry Walsh a aflat de la unul
Sam Truesdale gi inc6 alli doi, Eric 9i Niels. De copil se ocupd doul

femei: Hilda, nevasta lui Din 9i Inez. dintre ei ceva foarte interesant.

- Ali vdzut copilul, domnule Curtis? Toatd povestea fusese, pur 9i simplu, inventatf, de Hughes
- Curtis, caie nu-i cuno$tea gi nu-i vdzuse niciodatl pe rlpitorii
Nu, nu l-am vdzut.

40 V'P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 4l

despre care vorbea. Min{ise fiindcd vroia sd devinl celebru. Nici l-lopewell-Princeton, in apropierea vilei f'amiliei Lindbergh- in fe-
reverendul Dobson-Peacock nu gtia ninric, dar cu toate acestea nu
lul acesta, din vdrful colinei se puteau vedea zidurile albe ale casei
i-a displicut ca fotografiile lui sd apard pe primele pagini ale qi ferestrele ei luminate. Rdpitorii au furat copilul, au ftrgit cu el in
pidure gi au privit in jurul lor. Toate ferestrele vilei erau luminate,
ziarelor. Ct"h"aurlie""ainfossetmranpaitcgIi cd micupl
solii Lindbergh descoperisertr
incd de la inceputul anchetei a fost clar cd Hughes Curtis este chemaserS polilia care incepuse probabil sd
un individ dereglat mintal qi iresponsabil de faptele sale. El a re-
cerceteze imprejurimile. Fdptaqii s-au sirn{it ameninlali 9i s-au ho-
cunoscut cf, nu a extorcat pe nimeni de bani 9i a fost eliberat pe o
tirat sa scape de copil. L-au omordt 9i l-au aruncat in v6iugd.
cauliune in vaioare de l0 000 de dolari. A dispdrut 9i de atunci nu- Acest caz a constituit un mare egec al poliliei din statele New

mele lui nu a mai ap6rut niciodal6in ziare. Jersey qi New York. Criminaligtii gi-au dovedit neputinfa, dobdn-

in seata zilei de 12mai,pe goseaua care leagl oraqul universitar dind, totodatb, gi o proastd reputalie pe plan interna{ional, fiindc5

Princeton, din statul New Jersey, de Hopewell rula un camion vechi gtirea rdpirii copilului lui Lindbergh fdcuse ocolul lumii. Procu-
inc6rcat cu lemne. inainta incet, cldtinfindu-se din toate p64ile'
$oseaua care iegea din sat era goal6. La volanul camionului se afla iorul general gi-a dat seama cd ru;inea cade nu numai asupra
negrul William I. Allen imbrlcat intr-o cimagd ud6 de transpirafie' criminaligtilor locali, dar qi asupra intregului aparat polilienesc din

Ajutor de gofer era un alb, pe nume Orville Willson. $oferul a oprit Statele Unite. De aceea, a prezentat rezultatele de pdnd atunci ale

gi a slrit peste gan! ca s6-;i facd nevoile' anchetei insugi pregedintelui SUA, Herbert Hoover, care a decis ca
juridicd
uitd-nduP-seentrfuixnulamuenle lui Dumnezeu, exclamtr el la un moment dat, pinevnetrsutigaacleiialestdsdnofieuicionntetirnvueantfeie?deRFlsBplu. nCsaurleilacfoonssttibtuaziea promul-
tufiq din apropiere in timp ce-qi ridica incet
garea unei noi legi care a intrat in istoria criminalisticii americane
mdinile deasupra capului. ,,Willson, vino repede aici".
- Ce s-a intdmPlat? Ai v6zut un garPe? iub numele de legea,,Lindbergh". Potrivit acestei legi, rdpirile sunt
considerate acte criminale, se ancheteazf, conform prevederilor fe-
in tufig se afla cadavrul descompus al unui copil.
derale qi se pedepsesc cu cele mai severe pedepse. Astfel, direc-
se u-rcdUrnepceodpeilinmaoprot,i spuse Willson. ,,Groaznic", mai addugtr el 9i
in camion. Dupi ce ;i-au mai venit pulin in torul FBI, Edgar Hoover, a oblinut ceea ce i;i dorise, adicd un cdmp
fire, s-au dus la tufig sd se mai uite o datd. La o distanld de circa 30
liber de acliune. El a ales 24 dintre cei mai buni detectivi ai sdi qi
le-a dat sarcina sa se ocupe in exclusivitate de cazul Lindbergh.
de metri de qosea se afla o micd colin6, iar in spatele ei o depre-
siune. Aici fusese aruncat cadavrul copilului' acoperit pe jumltate Conducerea anchetei a fbst incredin{atd locotenen{ilor James J'
de crengi uscate 9i vreascuri. Cei doi bdrbali s-au urcat in camion Finn pi Frank McCarty care trebuiau sd fie ajutali de l6 cunoscu{i
poli{igti din New Jersey. Nici inceputul lor nu a fost prea promildtor
g-i s-au oprit la comisariatul de polifie din Hopewell.
gi, in prima etap6, s-au l6cut chiar de ru;ine.
Nu eia greu s6-!i dai seama cb fusese gdsit cadavrul copilului inir-un mod foarte logic, primele cercetdri au fost efectuate in
lui Lindbergh. Cu aproape dou[ luni in urmd, el fusese aruncat in
apropiere de vila p[rin{ilor sdi 9i, deqi poli{ia cercetase toate pddu- casa familiei Lindbergh 9i in apartamentul .soacrei colonelului,

.it" din imprejurimi, rimf,sese nedescoperit. Doud degete de la doamna Morrow. in noaptea in care fusese r6pit, micu{ul Charlie se

piciorul drept al miculului Charlie erau crescute unul peste altul. Se afla in casa pdrinlilor sdi gi astfel s-a nAscut intrebarea de unde au

pArea cd identificarea cadavrului nu va crea nici un fel de pro- aflat rapitorii acest lucru.
Lleme. Medicul legist a apreciat cd bdiatul murise imediat dupl ce Inilial, btriatul trebuia sE rdmdni peste noapte la bunica lui, in
Engelwood. Regedinla fostului ambasador 9i senator Morrow era
a fost rlpit. Copilul avea craniul crlpat, fie in urma unei cizdturi de foirre spalioasd gi avea un personal format din 29 de oameni' Toli

pe scari, fie a unei agresiuni. Mai exista 9i alternativa unui accident sau, cel-puiin, marea lor majoritate se int6lneau cu colegii 9i servi-

de maginS. torii din casa lui Lindbergh, iar guvernantele copiilor 9i camerigtii
se cuno$teau foarte bine intre ei' Violeta Sharp era o englezoaicf,
Polifia locald a optat insi p€ntru o alti explica{ie. Locul unde
fusese glsit cadavrul copilagului se afla nu departe de goseaua

42 V.P. Borovidka RdPiri care au zguduit lumea 43

tdnIrl gi frumoasd, care lucra de doi ani ca guvernantl la familia spatele lui se aflau locotenlii, detectivii 9i sergenlii' To(i se pre-
gateau sa o ia prin surprindere pe Violeta Sharp. Potrivit unei
Morrow qi acegtia erau foarte mullumi1i de ea- Violeta, de care se v'ersiuni, nu i-au luat nici un fel de interogatoriu, iar potrivit altei

indrigostise cameristul Septimus Baks, avea o sord care era anga- versiuni, inspectorul Walsh a luat-o la intrebf,ri atdt de dure, incdt

jatd la familia prietenilor familiei Monow. medicul familiei Morrow, care era 9i el acolo a cerut intreruperea
interogatoriului. Violeta Sharp s-a retras in camera de alf,turi, unde
in timp ce studiau alibiurile lecdrui angajat in parte, detectivii au gdsit-o moartd cdteva clipe mai tdrziu. ln paharul de pe masd
mai rdmdseser6 inci urme de cianurd cu miros de migdale amare'
au descoperit un lucru ciudat. in duminica in care fusese r[pit
copilul, cele doul surori Sharp fbcuser6 cunogtin{I cu un t6nf,r Moartea Violetei a constituit o noul patd pentru anchetatori.
despre care nu gtiau nimic altceva decdt c5 il cheami Emie. Violeta
Dar inspectorul Walsh, care de la inceput era convins cd se afld pe
gi-a dat intdlnire cu el a doua zi, pe I martie, cdnd a venit impreund
drumul cel bun gi-l va trimite pe r6uf6cbtor in spatele gratiiloq a
cu sora ei. Nici Ernie nu a venit singur, ci insolit de o pereche pe considerat cd sinuciderea este echivalentd cu recunoaiterea
propriei vini. Ziarigtii 9i opinia publicd erau insb de altd pdrere 9i
care i-a prezentat ca fiind prietenii lui. Apoi, toti s-au dus la un bar.
insp-ectDorouml. nigoarl Sharp, ;ti!i cum se numea Ernie? o intrebd curdnd avea sd se dovedeascd faptul c5 inspectorul Walsh nu avea

- Nu gtiu. V-am mai spus o dath cd nu qtiu. qi dreptate.
apo-i Cum e posibil sd v5 fixa{i o intdlnire, fdrd sd gtili cu cine, se
L-au gdsit pe Brinkert gi, in timpul interogatoriului lui, an-
sd mergeli la bar f6rd sd vd cunoagtefi partenerul? Nu vi chetatorii au ajuns la concluzia cd este un individ deosebit de
suspect. De la bun inceput nu a recunoscut nimic. A negat cd o
pare cd aici e ceva suspect?
cunoa$te pe Violeta Sharp spundnd cd aude numele ei pentru prima
- Ne-am intdlnit gi ne-am distrat. Ce vi se pare a$a de ciudat? oar6 qi cd nu a vdzut-o niciodatS. A sus{inut acelagi lucru 9i dupi ce

Nici cei doi prieteni ai lui nu mi-au fost prezentati. i s-a spus cd, inainte de a se sinucide, Violeta l-a identificat intr-o
Degi luati prin surprindere de anchetS, Violeta Sharp a rispuns fotogr;fie. Inspectorul Walsh a trimis o maqind dupd doctorul
Condon, i-a ardtat fotografia goferului de taxi 9i Condon a re-
cu bunf,voin{d la toate intreblrile. Dar atunci cdnd inspectorul
cunoscut ci Brinkert seamdni foarte bine cu acel John cdruia ii
Walsh i-a luat un interogatoriu mai dur, care a durat cdteva ore, a
inceput sd rf,spundd pe un ton rdspicat 9i iritat, lds6ndu-l sI in{e- d6duse in cimitir suma de 50 000 de dolari. Apoi a awt loc con-
leagd cd se simfea jignitd de toate intrebf,rile lui care se refereau la fruntarea. Pus fa{d in fald cu Brinkert, doctorul Condon a fost
nevoit sd admitd cd John era mai inalt qi avea o altd voce. Prin
via{a ei particulari. In felul acesta a devenit 9i mai suspectf,.
Avdnd o descriere vagd a lui Ernie, detectivii au inceput s6-l urrnare, erau dou6 persoane diferite.
Situa{ia lui Brinkert a fost agravatd 9i de mf,rturia fostului siu
caute pe acest individ dubios, care, dupd pdrerea lor, avea toate mo-
tivele s5-9i ascundl adevdratul nume. Au studiat cartoteci cu am- patron care s-a prezentat singur dupd ce a aflat cd Brinkert a fost

prentele criminalilor gi i-au adus domnigoarei Sharp o fotografie a irestat. Acesta a mdrturisit ci in ziua de 28 februarie, Ernie 9i-a

lui Brinkert. pdrlsit locul de muncd 9i a fugit impreund cu solia lui. Mai tArziu,
i-a constatat cd din gopron lipsea o scar6. Inspectorul Walsh era
- Ps, el este, spuse ea, fdrd ezitare. convins cd mai are de ldcut un singur pas pdnl la succesul final,
despre care vor scrie toate ziarele. lntr-adevtrr in ziare au apdrut
Ernest Brinkert era gofer de taxi gi avea la activul sdu cdteva pe- articole, dar acestea nu erau deloc laudative, ci, dimpotrivf,, arun-
cau o noud patd asupra poli{iei. Emie Brinkert a dovedit c6 are un
depse mai mici. Inspectorul Walsh a emis impotriva lui un mandat
de arestare gi se pregdtea s6-i ia Violetei Sharp un interogatoriu alibi de neclintit. Atunci, pe bund dreptate, se na$te intrebarea de ce
dur, fiind convins cd gtia mai multe decdt fusese dispusd sb
Violeta Sharp a declarat cd fotografia care i-a fost prezentatd este a
mdrturiseasc6.
t6nSrului cu care s-a dus la barul din Orangeburg in noaptea
sub-alterOnilosr.d vedeli ctr mdine o infund, se ldlea el in fala

Au descins la regedin{a familiei Monow din Engelwood ca un
comando de atac, in care inspectorul Walsh era generalul, iar in

44 V.P. Borovidka RdPiri care au zguduit lumea 45

premergitoare ripirii? Pdn[ in prezent nu s-a g6sit nici un rlspuns bdrbia asculita. Cati asemenea oameni nu locuiau insh in New

la aceastd intrebare. York?
Imediat dup[ publicarea ultimelor gtiri despre moartea Violetei La inceputul anilor '30, Statele Unite ale Americii au traversat

Sharp, inspectorul Walsh a primit vizita unui t6nir. ,,Mb numesc o crizd putemicd, ce cuprinsese de fapt intreaga lume' In 1932,
grneit trrtiiler gi sunt din Closter, statul New Jersey. Eu sunt acel
cAnd la postul de preqedinte a candidat Franklin Delano Roosevelt,
Ernie care s-a intdlnit cu domnigoara Sharp gi apoi a invitat-o la Statele iJnite aveau 13 milioane de qomeri 9i un numdr de c6teva
ori mai mare de oameni nemulfumifi. Cazul Lindbergh, cdruia zia-
barul din Orangeburg". sI depuneli m[rturie? il repezi inspec- rele i-au acordat mult spaliu, a reprezentat una din cdile de abatere
a atenliei opiniei publice de la problemele economice ale thrii' La
toru-l $i abia acum venili i se ndruie ipoteza gubredl pe care 9i-o
inceputul anului f933, cdnd noul pregedinte Roosevelt, succesorul
Walsh, care sim{ea cd
lui Herbert Hoover la Casa Alb6, a inceput s[ aplice reformele
construise.
ame-ricaLningiigatmili-vve6n, itdaoimci ndueleb,uini l Sunt cetllean anun{ate in programul New Deal, numdrul gomerilor a scdzut la 9,5
rdspunse tdnlrul. rog s[ vI pur-
voie. De aceea, vI

tati ca atare. Nu eu sunt vinovat de prostia poliliei. Dac[ afi fi milioane ceea ce reprezenta incd o cifrd mare.

publicat un anunl cI suntefi in cdutarea prietenului Violetei Sharp, Una dintre noile legi semnate de pregedinte a fost schimbarea

m-ag fi prezentat mai devreme. acoperirii dolarului in aur. PAni atunci, fiecare posesor de bancnote
avei posibilitatea sd le schimbe in aur la banc6. Pdnd la I mai 1933'
Foarte curdnd subalternii inspectorului Walsh aveau sf, se con- toli dolarii ,,galbeni" care aveau inscrisd pe ei o clauzd in acest sens
au fost preschimbali in dolari ,,verzl", care nu aveau aceastf, clauz6'
vingl cd Miller nu minfea. in plus, i-au gdsit 9i pe cei doi prieteni Dupa f mai, numai anumite b6nci au primit dreptul sd schimbe
ai lui, domniloara Minnerson 9i partenerul ei, Johnson. Inspectorul galbeni. Num6rul dolarilor galbeni
dolarii afla{i in circulalie
Walsh a fost obligat sd dispard de pe scen6, deoarece cazul
incepuse sd scadd simlitor qi orice de{in[tor al lor devenea suspect'
Lindbergh nu mai constituia doar un act de rdpire, ci o omucidere Rdpitorii primiser[ dolari galbeni sub formi de bancnote a cate l0

urmatd gi de sinuciderea tragicl a unei fete nevinovate care fusese gi 20 de dolari.
silitd sd recurgd la acest gest disperat din cauza atacurilor lui dure. Pe Avenue 125 din New York se afla stafia de benzinl a lui

Toatd ruginea a cdzut din nou asupra poliligtilor. De aceea, Walter Lyle. in ziua de l5 septembrie 1934,la benzindrie a oprit o

directorul FBl, Hoover, gi agenlii lui au inceput investigaliile pe o maginS inchisd la culoare. Omul care se afla la volanul ei 9i vorbea
altd cale, fiindcd nu le mai rdmdsese nimic altceva de fdcut. Au
cu accent strdin a cerut sa i se facd plinul 9i a scos o bancnotl de
tiplrit liste cu toate cele cinci mii de numere ale bancnotelor pri-
mite de rdpitor gi le-au trimis bincilor. La Federal Reserve Bank l0 dolari galbeni. Lyle in
s-a creat chiar o seclie speciald unde erau controlate numerele
bancnotelor, astfel incdt in rSstimp de numai doi ani lucrdtorilor timp- Nuhai existd prea multe bancnote din astea, spuse

acestui serviciu le-au trecut prin mdnd 40 de milioane de dolari. ce-i dadea rest clientului.
Primele bancnote din cele menfionate pe liste au apf,rut la o - Nici eu nu mai am multe, rispunse ;oferul inalt, sub{ire 9i cu

bancd din Manhattan, in New York, dupd o sdptdmdnd de la plltirea bdrbia ascu{itd, dupl care se urcd la volanul maginii 9i dernard'
Mai t6rziu, Waiter Lyle nu a fost in stare sd explice ce i-a displ6-
prefului de rlscumpdrare. Un detectiv s-a dus repede la casier, dar cut de la prima vedere la acel bdrbat. A simlit cd ceva nu e in re-
guld, dar nu a avut timp decdt sd-;i noteze pe bancnotd numirul de
icesta nu qi-a putut aduce aminte de client. Dupd aceea, bancnotele
au inceput sd aparl in numdr mic in magazine nu foarte mari, ceea i-nmatriculare al maqinii N-Y-4U- l3-41. Apoi l-a trimis pe ajutorul
siu, John Lyons la cea mai apropiatf, banc6, fiindcd cu dou6 zile in
ce dovedea cf, posesorul lor le folosea pentru cumpdrdturile urmi aruncase lista cu numerele bancnotelor lui Lindbergh'
Miran Ozmec, casier la Corn Exchange Bank, a constatat cA
cotidiene. Din cdnd in cdnd, anchetatorii aflau unele informafii de numdrul respectiv se afla pe lista numerelor cdutate 9i a sunat la

la negustori, dar ele nu-i ajutau s6 reconstituie cu precizie

inl6ligarea individului. $tiau doar cd necunoscutul avea cam 1,70
m inillime, purta o pdl6rie trasd addnc pe frunte, avea obrazul lat 9i

V.P. Borovieka Rdpiri care au zgtduit lumea 47

polifie. Polifia a luat imediat legStura cu geful grupului de an- fi intdmplat nimic gi nu a incercat de loc sd se apere sau sd explice
chetatori al FBI, locotenentul Finn. Dupd numf,rul maginii s-a
ceva. Nu s-a enervat nici mlcar dupd ce i-au spus ci e arestat gi
putut stabili ugor cd propietarul ei era un anume Bruno Richard c6 din momentul acela orice declaralie a lui poate fi folosita in

Hauptmann, domiciliat in Bronx, pe Avenue 222,tdmplar, de origine instan{d ca probl impotriva lui. S-au urcat cu to{ii in maginl gi
german6, ndscut la 20 decembrie 1899 in Saxonia. Hauptmann era
s-au intors in Bronx. Casa unde locuia Hauptmann era a so{ilor

insurat gi avea un fiu. Rauch, care emigraseri de multd vreme din Austria, iar la primul

in timpul primului rdzboi mondial luptase ca mitralior 9i fusese etaj locuia familia Hauptmann, cu fiul lor in vArstd de l0 luni,

rAnit la picior. in timpul crizei de dupi rizboi a incercat sd ajungd Manfred.

in Statele Unite in mod fraudulos, ascunz6ndu-se in cala trans- Era aproape ora 10, c6nd Finn qi Sisk au nlvdlit in locuin{a lui

oceanicului George Washington. incd inainte de acostarea navei, a Hauptmann gi au re{inut-o gi pe so{ia acestuia.

fost descoperit gi trimis inapoi in Germania. $i cea de-a doua De unde aveli dolari galbeni? il intrebi Sisk pe Hauptmann.

incercare de-a intra ilegal in Statele Unite a eguat. Dar Hauptmann - I-am pAstrat. Omul intotdeauna trebuie sd se gindeascd la
care avea toate motivele s6 emigreze qi-a incercat norocul 9i a treia -vremurile de restrigte, rispunse el linigtit, dupd care ad6ug6: ,,Ce se

oar5. in felul acesta, la sfdrqitul lui i923 a ajuns in America, cu 20 va intAmpla dacd va veni inflalia?"
de cen{i in buzunar. $i-a g[sit un loc de munc6 intr-un atelier de
tdmplf,rie, s-a insurat cu o vdnzdtoare de pdine, au inchiriat o garso- - I-aji spus omului de la sta{ia de benzind cd acasd mai avefi

niqte dolari galbeni.

nier6 gi a inceput o via{6 noud. - Aga e.
-
in lara lui de origine avea un cazier inclrcat cu furturi 9i t6l- - Unde sunt?
h6rii, pentru care ispigise ani buni de detenfie. in America nu s-a - intr-o cutie din tabld.
-Au Unde e cutia?
qtiut nimic despre trecutul lui, pdnd cdnd, la cererea locotenentului
Finn, s-a primit un raport oficial din Germania. Au inceput sd-l in camera de aldturi.
gdsit cutia care era incuiati il
urmdreascS pas cu pas gi au rimas impresionafi de calmul pe care cu un lacf,t. Hauptmann des-

il afrga, de parci nu ar fi avut la activ nici o crim6. Nu irosea banii chise gi cu zdmbetul pe buze scoase din cutie un pumn de monede

de poman6, dar nici nu ducea lipsd de nimic. Intre timp, agenlii FBI din aur, pe care le intinse una cdte una pe masd. Locotenentul Finn

aflisera detalii despre viafa lui Hauptmann in Statele Unite, era deceplionat.

deoarece locotenentul Finn nu vroia s6 scape nici un amdnunt care - Ne intereseaztr dolarii din hdrtie cu acoperire in aur gi nu

ar fi putut sprijini declangarea procedurii de urmdrire. Dar Finn il monedele din aur.

mai agtepta pe colegul lui de la Washington, Thomas Sisk. - A, care va sI zicd la asta v6 g6ndeali, se mird Hauptmann.

in ziua de 18 septembrie 1934, Hauptmann a iegit din casa in Am avut numai doud bancnote din astea gi nici mlcar nu mai 1in
minte de unde le-am primit.
care locuia impreunS cu familia, s-a urcat la volanul maginii sale
Dodge 9i a luat-o spre Whiteplains Road. Finn 9i Sisk il urmdreau
cu o maginf, civil[. gosea mai stalionau cdteva motociclete ale Din ce trdi{i?
poliliei. Ajungdnd Pe
Park Avenue, locotenentul Finn ii spune - Din diverse afaceri.
la -Era de-a dreptul incredibil ce nervi tari avea Hauptmann. Stdtea

qoferului; de vorbi cu ofilerii FBI, de parcd se aflau intr-un bar la un pahar

- Opregte aici, John. de whisky. La fiecare intrebare gdsea cdte un rispuns care uneori

Au oprit magina l6ngd trotuar, au sSrit din ea 9i sub ameninlarea era logic, alteori surprizdtor qi chiar dacd pf,rea o minciuntr se do-
pistoalelor i-au pus cdtuge la mdini lui Hauptmann, inainte ca el sd
vedea a fi adevirat. L-au intrebat dacd pot s6-i facl perchezilie in
mai apuce sE intrebe de ce e arestat. Locotenentul Keaton i-a intors
buzunarele pe dos gi a gdsit o bancnoti de 20 de dolari din cele cas6 gi el a fost de acord. Au cotrobdit peste tot, au deschis toate

inregisffate. Bruno Richard Hauptmann era calm, de parcd nu s-ar sertarele, au scos hainele din qifonier, dar nu au gtrsit nimic. Apoi

au iegit in curte, unde se afla un mic garaj din lemn, l-au deschis gi

48 V.P. Borovidka Rdpiri care au zgu.duit lumea 49

au cAutat peste tot, dar la fel fdr6 nici un rezultat' in cele din urmd Am lucrat impreund intr-un magazin de bl[nuri. Am cdgtigat int-
le-a venit ideea si desprindd doui scdnduri din dugumea unde au
dat de un strat de pamhnt af6nat, de parc6 cineva ar fi sdpat acolo preund bani frumogi, dar el i-a pierdut pe to!i. Eu am continuat sd
iac speculagii pe Wall Street gi am avut noroc. I-am irnprumutat lui
nu de mult. Izidor, care era foarte bolnav,7000 de dolari 9i la sfdrgitul lui 1933

- Aduceli repede o lopat6, strigl Finn. el s-a intors in Cermania.

Sub duqumea au g[sit o singurd cutie ruginitd 9i goali cu pulind - Ce vrei sd insinuezi, Hauptmann? Cd inainte de plecare 1i-a

api pe fund. S-au urcat din nou in malind 9i l-au dus pe Hauptmann l6sat dumitale banii? il intrebS locotenentul Finn.
la cel mai apropiat cornisariat de pe strada Greenwich' Loco-
tenentul Finn a iles acest comisariat in mod intenlionat' pentru ca pan-tofiinpaeinctaeresadmplpeuces-,omini-agadraatj. un pachet, mai precis o cutie de

ziariqtii si nu afle cf, Hauptmann fusese arestat, sperAnd ca intre obs--ervNNatuu.caNii iadceiisnpccrhienisp-cuoatpdsenEluopcmr?ini-dadtremcuuct eag$aai ceva. dar nu de mult am
9i am deschis-o. Abia
timp s5-l prindl 9i pe complicele lui. f61i. a ajunge la nici un
bupa ce l-au-interogaf pe Hauptmann
rezultai, s-au hot6rdt sa--i faca o noua perchezilie acas6. Inspectorul afunci am vdzut cf, e plin[ cu dolari.
Rruckman avea o practicd de 30 de ani 9i a venit in Bronx insolit
de cei mai buni agenli FBL Locotenentul Finn 9i inspectorul sisk $i dumneata 1i i-ai insugit?

eraugieiprezenti.s-auhotdrdtsdddrlmegarajuldinlemn:auscos - Fisch imi datora 7000 de dolari 9i dobdnda aferentd. Am
scdndura'dupd icdndurd, cui dupd cui 9i, in cele din urmd' l-au -crezut c6 am dreptul s6... $ti{i, am luat din cutie numai banii de care
demolat. Au descoperit prima asiunzdtoare imediat l6ngd u96 qi in
ea au g6sit pachete cu bancnote a cdte 10 qi 20 de dolari, toate am avut nevoie pentru nevoile cotidiene. Restul l-am ascuns in
avdnd iumeiele c6utate de polilie. Alte pachete cu bancnote au fost
pdm6nt ca sd nu-l fure nimeni.
gdsite infr-o cutie ascunsd intr-un colf iar altele sub du;umea'
A urmat o pauzd, qi anchetatorii au iegit afard sd furneze. Nu
bupa ce le-au numdrat, au sdrit in ma;inb 9i s-au dus sd-l aduci pe gtiau ce sd creadd. Era evident cE birbatul acela calm ii trdgea pe

sfoari. Au trimis un detectiv ca sh dea telefon de la cea mai apro-
piatd cabind. Vegtile pe care acesta le-a adus nu erau deloc de na-

Hauptmann de la Postul de Polilie. turd sd clarifice situa{ia, ci dimpotrivb o complicau.

-- A.ut nu iveli incotro 9i trebuie sl recunoagteli, ii spuse d-us Izidor Fisch a locuit cu chirie pe Avenue 127, a anun{at el'
un trai foarte in
locotenentul Finn. A modest. ln ziua de 6 decembrie a plecat

Sisk-. Banii 6qtia sunt cea mai bund dovadS' addug6 inspectorul Germania, probabil la Leipzig. La 26 august primise cetdlenia
americand qi la un moment dat a primit 9i un sprijin din partea
statului american. Fisch s-a niscut la 26 iulie 1885 in Rusia'
A urmat confruntarea. glsit suma de l3 750 de dolari
din preful de rlscumplrare dat loco-teneUnntudlel'insne. afli Fisch in momentul de fa{d? il intreb6
sub-forimn agadreajbual ndcunmotneeacavroeasptrro[ vaimn
de Lindbergh pentru a-$i recupera copilul. Hauptmann, recunoa$te- c-ancLear cimitir, rispunse Hauptmann. La 29 martie 1934 a murit
in Germania.
t'i vina. de Agenlii FBI au controlat autenticitatea declara{iei lui

-Apioni ce sens? intrebS acesta calm qi cu un aer nevinovat' 9i Hauptmann gi au constatat cd intr-adevlr nu minlise. Degi acasd la

a inceput sI vorbeascd incet, cu o voce nronotond el fuseserl gf,site bancnote care proveneau din prelul de
intr-o limb[ englezd^cu accent strlin, dand impresia cd toatd
ancheta il plictisegte. in cele din urmi a devenit nerdbdltor 9i le-a rdscumpdrare al copilului lui Lindbergh, ei nu aveau nici cea mai
povestit ceior prezenli o istorie incredibil de naiv6 care pdrea sd fie
mici dovadd c6 Hauptmann l-ar fi rlpit pe micuful Charlie sau ci
inventatl de un om lipsit de fantezie:
ar fi participat la rf,pire. L-au confruntat cu doctorul Condon'
prie-tenDulommneiulorF,isbcahn. iiIipideocrarFeisi-cah!iegs[tseitpariuetfeonsut lasgci uansgoicliaatmulinmeedue.
obligdndu-l s6-gi tragd p[llria addnc pe frunte, si-;i ridice gulerul

de la palton 9i str repete de cdteva ori incet: ,,BunI seara, doctore".

V.P. Borovidka Rtipiri cure au zguduit lumea 5l

Martorul Condon nu a exclus ipoteza cd el ar putea fi bf,rbatul cu american, unul dintre supermanii tipic americani a cf,rui faptl cura-
care se intalnise la cimitir, dar fiindcd nu era foarte sigur' nu a
.joasil dc a survola prirna oaral oceanul il fdcuse sf, intrc in galeria
dep' uLsabjuorr6amtodrnutl. FBI lucra la expertizarea 9i identificarea scdrii care
fusese folositl in timpul rdpirii. Era o muncd migdloasd care rnarilor personalitili ale Statelor Unite, iar el gtiuse sd fbloseasc6

necesita mult timp gi iabOare. in cele din urm6, expertul Afhur roadele succesului s6u, acumuldnd venituri fabuloase, iar de alti
fusese confec[ionattr din acelagi lemn
Koehler earaanf6ucnuptfa"ciop,ecraigraul garajului lui Hauptmann' Au efectuat parte se afla un ho1 de rdnd din ordgelul saxon Kamenz, venit ilegal
din care
o noui perchezifie acisa ia eigi au g6sit incS 840 de dolari, iar pe in Lumea Noud.
ug6 au observai c6 erau scrise cu creionul urmf,toarele cuvinte:
gi,,Seldwi ck3-7I45". Ambele insemndri se refe- in perioada aceea, opinia public[ americani nu binuia cd
,,,)g14Decatur" dondon. Prima era adresa lui, iar celSlalt numdrul
ieau la doctorul popularitatea lui Lindbergh avea sd apund foarte repede. Cur6nd
lui de telefon. in sfirgit se pirea cd agenlii FBI g[siserd o prob6' s-a dovedit cd eroul american este un admirator pasionat al lui
intrebat ce pdrere are, Hauptmann a rlspuns linigtit:
- Nu giiu, nu-mi mai aduc aminte dacd cifrele alea le-am scris Adolf Hitler. El a devenit admiratorul succeselor avialiei fasciste, a
fost prietenul personal al criminalului de rdzboi Herman Goring
eu sau Fisch.
Drumul lui Hauptmann pdni la scaunul electric a fost lung 9i gi a colindat lumea f6cdnd reclamd nazismului.
complicat. Judecatoiii nu aveau probe directe, iar apdrdtorii se str6-
instantei martori care sf, probeze cu Dacd juralii ar fi bdnuit aceste simpatii, raportul de forfe s-ar fi
duiau s5 aducl in fata avea Hauptmann pentru seara cdnd f-uasregsue- schimbat in fala instanlei. Dar gi in perioada c6nd a fost rostitd
mente
alibiul pe care il sentinfa de vinovdlie, s-au auzit glasuri care au incercat sd arate cd

zr[ipceitacuopinilutrlteuieLlien.aUEexrpgel.[Diiinjupddiccaiateri,toaautesdtuedpioazt ic]iiulefsoeacrotentmrau-lttr procesul este ilegal. El s-a desfdgurat intr-o atmosferd de isterie
generald, care a fost intre{inut6 de presa americand dornic[ de
atenlle grafologia scriioriloide gantaj, le-au comparat cu scrisul lui senzafional. FBI qi qrocurorul nu s-au dat in lIturi de la intimidarea

Hauotniann si in cele din urmd pdrea c[ au reugit str convingi martorilor apdrdrii. insugi guvernatorul statului New Jersey, Harold

.urtea cu iuri. intre timp, Hauptmann continua sd se disculpe 9i s5 Hoffmann, nu era convins de vina lui Hauptmann gi nu s-a ferit
afirme cA e nevinovat'gi ca nu are nici o legbturS cu rdpirea 9i s6-gi exprime aceaste pdrere in public qi chiar l-a vizitat in secret la

uciderea copilului lui Lindbergh. inchisoare. Abia dupl ce a fost ameninlat c6-gi va pierde func{ia, el
A fost condamnat la pedeapsa cu moartea' ledeapsa trebuia
executata la l8 martie, dai a fost mereu amdnatS' in total, execulia a renuntat sd mai lupte pentru ,,instaurarea dreptAfii".
ori 9i, duptr cum se obignuiepte in Statele
a fost amdnatd de 17 minute iniinte de momentul aducerii ei la in 1916, avocatul dr. Robert Bryan din Birmingham a inaintat
Unite, abia cu
cAteva in numele clientului sdu, Kenneth Kerwin, propunerea ca procesul
indepiinire. Timp de treisprezece luni, Hauptmann s-a zbdtut intre sd fie reluat, deoarece, chipurile, copilul lui Lindbergh nu ar fi fost
via15 qi moarte. Nu ;i-a recunoscat fapta pentru care fusese con-
damnit gi, pdnd in ultima clip6, a continuat s6 sus{in6 cA este ne- ucis, ci numai rdpit. Bryan a afirmat cd Charlie Lindbergh este

vinovat. A fost executatla3 aprilie 1936' Kenneth Kerwin. Dupi plrerea lui, rdpitorii il hipnotizasertr pe
copilului lui Lindbergh nu s-a
Dar in felul acesta, cazul rdpirii fost consideratl o criml judi- bdiat, iar mai tdrziu, cdnd gi-au dat seama c6t de periculoasf, a
inchis. Execulia lui Hauptmann a
ciar6. Este adevErat cd neam{ul condamnat nu putea sd conteze pe devenit situalia, l-au ascuns sub un nume strdin. Avocatul Bryan
simpatia americanilor. in realitate, s-au infruntat doi rivali care nu
erau nici pe departe egali: de o parte, se afla rSsf6latul poporului oferea ca probd depoziqia clientului siu, care igi amintea foarte bine

toate detaliile privind interiorul locuinfei p[rinfilor lui 9i alte

aminunte ale ripirii, degi pe vremea aceea avea numai 20 de luni.
Este un story senza\ional, tipic american care nu trebuie ne-

apdrat sd fie in intregime o fic{iune. Potrivit unei scrisori a lui

Hauptmann, pe care judecbtorul a trecut-o sub tdcere in fafa opiniei
publice, gi care timp de 40 de ani a fost ascunsf,, se poate pune la
indoiald corectitudinea sentin{ei in procesul lui Hauptmann. DupI

ce scrisoarea a fost datl la ivealtr, mulli s-au intrebat de ce a fost
ea finutd ascunsl atdta timp. Rdspunsul la aceastd intrebare il

52 V-P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea

constituie insugi con(inutul scrisorii' inainte de a fi executat' con- acasii onomastica Si md aflam la 20 de mile de locul unde a qvut

damnatul Hauptmann a scris cdteva rdnduri mamei sale: loc rdpirea.

,,...Sunt nevinovat ca orice altd persoan-d care va citi acesle Acesla este alibiul meu. Am dovedit in mai muhe rdnduri cd in
rdntduri. Nu l-am omordt pe copilul lui Lindbergh Si nu am
parti' ziua cand afost comisd crima, respecliv la I martie l932,nu am

cipat Ia rdPirea lui". fost Si nici nu puleam sd fiu la locul crimei. Solii Fredericson
(patronii brutdriei unde lucra laufioHsaturpdtpmiat ncnop-iluNl,oetau aut.), au
Este o declaralie categorictr 9i pulini sunt cei care pot minli dovedit cd in ziua de mar1i so{ia eram in
cdnd

tsaa-mliocaorAn.soAler zpeumteai mfiainivnocualttim9iealergucmlipeentduel cv6iaH!6au' pDtmaranunn magazinul lor. Iar martorul Louis Kiss a mdrturisit cd, in aceeasi

inainte seard, nt-a vdzut undeva departe de locul faptei. Curlea cuiuri nu
a luat in seamd depoziSiile acestor marlori."
u u-t
lontraargument il constituie faptul cf, scrisoarea conline elemente
concretelcare pun la indoiald justelea sentin{ei' Doctorul Bryan, avocatul lui Kerwin, a incercat s5 probeze cf,
omul pe care il aplrd este fiul rdpit al lui Lindbergh care, in cali-
,, Martorii principali care m-au identifcat au fost Hochmuth Si
Wh'ilted. Conform dipoziliei lor, in perioada cdnd s-a produs uima' tatea lui de prim ndscut, revendicd moitenirea primitd de vdduva

eu ma aflai la New Jersey. Hochmuth afirmy cd m-a u.d^' i:::! lui Lindbergh qi de cei cinci copii ai ei. Din motive lesne de in{eles,

aceea iitr-o mosind. in plus, a recunoscul cd transportam o scara' fanrilia Lindbergh arefuzat sA stea de vorbl cu el. Kerwin nu avea
87 di ani Si este cunoscut faptul cd suferd de
A.cest martor aie nici o gans6, chiar daci in ultimul timp incepuseri sd se faci tot mai
recunoa$le nici pe cei pe care-i inldlneSte in des auzite glasuri cum cd Hauptmann ar fi fost victima unei crime
cataractd Si nu-i martoril lVhitei s-a mai aJlat cd ty yhjy^b1l
judiciare. Cu cd{iva ani inainte, Anthony Scaduto a scris cartea
fiecare zi.'Despre s-apromis o treime din recompens,a de 25 000 d^e Scapegoat (lapul isp6gitor). Autorul dovedegte cd procurorul sta-
" acestei
depoziifi i tului New Jersey a neglijat cu bund gtiin[d toate mdrturiile care au
dtdd,i,oe*eirppl'iadsurriontdi-lenaicurramait)ttpedoervtuteeuzrmrrri,oiielaosiaiirsmrmdipiu-plido"ofdtitdeiirclieiviaqpdaraoie-mtza,dileaipcaacre'eotlIsuuynttiii'mscoianraSircreitaeo-alfrlactveraaaazlrpe'acrccceionuulmdorzterepdaerdpniioecsauie'u'pJac.rduuiigmaratdcisendt.pu3vuIn5asa-
maiaaWnpJdmio,rrdrimitdiroSudiaatrtauiotteorrtiuDwnsiml"iitf'mipaJpuodleial^trudrdoidval-,anqu,diotc^ocoil"hricoi"uettindomtirilapiitulatoilocriCan"dmoooeinneradrnsrutiosdaspnusnince'lluudeincim.aic,n{iprdaeedsnwmrtnauauirta-Yueariol.-iaedrNkmAae1'tcw9iveai3ndlrJ5azec'quaraititmscuenlenuiyitsccic'triionurduducloadmdsltn--idannad, fost aduse in favoarea condamnatului Hauptmann, cd i-a influenlat
Drezentat. S-a temut sd nu fie supus unui inlerogatoriu-incruc$at
'iir- o;rt"o avocatului meu, iar mdrturia lui' de care a depins viapa pe exper[ii judiciari gi chiar pe Charles Lindbergh in persoand,
m-e-a-,i;a;f;o"stt numai cititd... convingdndu-l sd depunl mdrturie mincinoas6. Se spune ci procu-
ce priveste bancnotele, ele provin din pachetul cu ban.i
-,daoaiiuiliipc-roia"*r"d"iosr"cunamutimpndacriiadrdeeo.umdTirobatarceneccnadomtdein,dcecqcerliae5r0aaut0a0d0iecvdieecnodirtoeaslosprtuifensld-aeouprgreodabslidi-t rorul a {inut ascunsd gi scrisoarea pe care Hauptmann i-a scris-o
,oirro mea? Iar cele doud bancnote le-am primit inapoi la stalia mamei sale.
i iiln"i"i. in ziua respectivd pot sd spun cd tmi sdrbdtoream
Pe baza datelor existente, la finele anului 1981, vdduva lui
Hauptmann, pe atunci in vdrstf, de 83 de ani, a cerut recurs penffu
reabilitarea so{ului ei qi o despdgubire in valoare de 100 de mili-
oane de dolari. Apdrdtorul ei a fost avocatul Robert Bryan. Dar
nicdieri nu a apirut nici cea mai micd menliune in legdtur6 cu
modul in care s-a desl6gurat procesul in aceasti cauzd, inmormdn-
tati de multi vreme.

Cavalerul cerului, cum era poreclit Lindbergh, a avut o via{6

frdmdntatd. Solia lui a ndscut cinci copii care au fost cresculi cu

multd grijd, dar nu se qtie dacd Lindbergh a fost cu adevdrat fericit.

A rdmas un cavaler liniqtit gi singuratic, care se sim{ea cel mai bine
in postura de pilot. A colindat lumea, a intrat in politicd, iar in 1938

a ajuns in Germania hitleristl de unde fotografiile eroului

american, al5turi de generalii nazigti, s-au rdsp6ndit in ziarele din
toatd lumea. in anul 1954 mai era incl consilier la Air Force, dupf,

V.P. Borovidka

care a inceput s6 evite apariliile publice. A c6l6torit mult pe conti-
ie ocupe de protec{ia animalelor
nentul african 9i a inceput sd Jucdria Kelly
sllbatice. A scris chiar qi o carte intitulata Spiril of St' louts pentru
A cutreierat jungla braziliand 9i a
care a prlmit premiul Pullitzer.
incercat sa-i ajute pe indienii din delta Amazonului' Dar pe vremea
aceea nu mai era frumosul erou al vizduhului, ci un domn in v6rst5
Alergd la te^lefon gi forml numf,rul de la Washinton D.C. Na-
c-up'inf,rulcddriunnutcrmar',eus-ma sbtlaabinilist opleitdinesuoldaoMaamuni idlainfeHldaweca6i,rsucndtp6d'nd
tional 8-7117. In timp ce a$tepta legdtura, igi aprinse o ligari cu
astfel "p"et"ntru totdeauna de fotografi 9i de-intrebdrile curioase ale
iiu.igtito, care mai incercau sa-idescoase in leglturd cu primul.lui mdinile tremurdnde.
copif. a trdit intr-o cdsu{f, {brd lumind electricl, pe malul m6rii 9i
s-a stins din viatd in linilte 9i singurState \n 19'14' secl-ia La telefon Berenice Urschel, din Oklahoma Cify. Sunteli
pentru rdpiri? intrebtr ea.

trez-iti Va ascult, doamni Urschel, rdspunse o voce groastr, parcd
din somn.

- Mi-a fost rdpit soful. inainte. A fost rSpit impreund cu
- Cdnd, doamnd Urschel?
Wal-ter Acum. Cu cdteva clipe

Jarret.

Cine e Walter Janet? o intrebd agentul FBI.

- Un prieten. Jucau poker afarl pe terasd.
- Doamnd Urschel, dictali-mi adresa, nu atinge{i nici un obiect
-din casd gi agteptali-i pe oamenii nogtri.

Cu 30 de minute inainte de miezul noplii spre 22 iulie 1933,

telefonul il trezi din somn pe directorul FBI.

Despre care Urschel este vorba? intrebd Hoover.

- Nu gtiu, domnule, rdspunse agentul.
- Trebuie sd aflali imediat dacd nu e vorba despre milionarul
-cu acelagi nume. Suna{i la Oklahoma City, trimite-{i oamenii nogtri

acolo gi solicitali concursul poliliei locale.

Doi indivizi imbrtrca{i in cdmagtr cu mdnecf, scuftA s-au dat jos
din magin6 cdteva strdzi mai departe. Au f6cut inconjurul cartie-
rului de vile gi au constatat cd vila impunitoare pe care o cAutau

este agezatd intr-un loc retras. Au sirit gardul ?n grddind, tdrdn-

du-se pe burti ca pe front. Inaintau gi se opreau, privind din spatele
tufigurilor inflorite terasa de unde se auzeau crdmpeie dintr-o dis-

cu{ie gi rdsete cristaline. Feresffele erau larg deschise gi afard era o

noapte de vard superbd care nu te imbia deloc la somn.

Unul scoase pistolul, cel[lalt igi pregdti mitraliera gi, fdcdndu-gi

semn unul altuia, se repezird sus pe sc6ri. Primul deschise u$a cu o

loviturd de picior gi diduri buma pe teras6, {ipdnd:

V-P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 57

-;otr;i";"ttiD,otr]or*;iue;Mii,aitddudieinonoialtulaeomrtimsnniiueta"sssimalm9oiorubn.cnriRhIcdciienpaog6t.ieuimacailaibngguec9rzaocizrc6credhe(' ilicC,tir6lidran4deleimtlesnddeuinpnamdetrrn6aemdisaveinsnoe6riic'mde6ircimigUdacairrcsaqddc6tenhin'desPctla?eiantetrctaeienu-t urlat si o fterg cdt mai repede. Pe Urschel l-au legat la ochi, la

mdinile sus. spus sf, nu faceli nici o migcare,-urlh individul inarmat mdini 9i picioare gi l-au blgat in portbagajul maqinii. Au ap6sat pe
V-am accelerator gi pe mine m-au l6sat in mijlocul drumului. Am agteptat
-cu dintre doamne incepu s6 se.clatine 9i
i.rttar. a1i auzit ce un timp si treacd vreo magini gi, pdnd la urmtr, am luat-o pe jos
rnitralier6 in timp ,",C"uinneudintre voi e Urschel? Nu
de masd. p6nd aici.

vs"iva-ntiarrremltNb-ru"io-alismcltt"peDairuoudapiseemnt?"irnu""auntlimili"tiune;diaunuaNedssroucau;ioi;ptsaha9rspait,euCspczdoaieintnvlidovoaodrrdlbeardibeaosuani,tirsemRcbrleSit'amir'v?,rebtoCnra,sdulidinmniandgfavl6rrrnbmemedlmai'innfiisog.iticiIcmacndalinardtecbeauipuelialpUogrtrrrrai'sevrcOeiierhirelssieield'' *- in ce direcfie au plecat?
Spre sud.
Hai, migcali-vd mai rePede.
L"-uu trgut miinile la spate 9i i-au condus la magind' dispdrdnd in cazul oricirei ripiri, polilia trebuie sd respecte anumite

;;;;."i"n' noapte. gi-a revenit pulin in fire, Rerenice Urschel a cdutat in reguli: s6 se comporte discret pentru a nu-i provoca in mod inutil

cartea de telefon nu*arirt nou al secliei pentru rdpiri din cadrul pe rtrpitori, si nu stea in apropierea familiei victimei gi sI nu

centralei FBI. facd nimic care ar pune via(a ostaticultli in pericol. Abia dupi ce

oi"eltdrDoolJua"lmu?ini"raiS""lUincreeskc,hduee"ld,aoftuolaisriat.ivDedruoepafem,ramnfeo,saStritmleicaaetfks,,,ollfauulusineicssee-pausmtoulfli,araitn"aiftlSocru"3]u!0ni' familia plAte$te suma de rlscumpIrare gi persoana rf,pitf, se

Jt *iiionut al petrolului, Charles F Urschel' Familia cu care Jucau intoarce in sdnul familiei, polilia are voie sd declangeze acliunea de

c"6*r'tPi nIe;;teir;a;s;d;;e;r;aiu sotii Jarret' urmat duptr cdteva.minute de urmlrire.
a fost eeriful,
otlatorna Crty' $i ei au parcat maqinile.civile la in orice situa(ie de acest fel, rdpitorii fac prima mutare. in
"lEgt""u;u;iis'tfrfdizi;i idnepf,rtare, fiindcI primiserd ordin de la Washington sd
vecin sd nu observe cazul lui Urschel, ei nu s-au fdcut auzili nici in dimineala aceea,
ii" fou.t. discreii pentru ca niciun trecator sau nici a doua zi. intre timp, doamna Urschel primea cdte patru
telefoane pe ord de la cdte un alt excroc care incerca sd speculeze
vila este filat6 de Poli{i;ti'
Walter Jarret s-a intois acasa situalia.
tutJ* iic5 a doua ziin zari' cu smochingul Autorii rdpirii nu s-au comportat atdt de naiv precum confialii
S-a
gifonat 9i parul ud de transpiralie' l5sat in fotoliu lor. John Catlett, de profesie tot milionar al petrolului, locuia la
Tulsa, al doilea oraq ca m6rime din statul Oklahoma. Doui zile
-'-;;ecmIipinuiuntieatz,iattgtii"nig-aai obuc,upudzrdoauitatnfruaasnnrefteduar emc9ivnoaia,amcidlnpfa,utleenpiatuedrrecteirfavuear6rt-si9eemuia,tn6i tda'lueUdarevs6ciczl0ahitrefda,let'pMedeloic-mlaaauarreii' stdapiruuuzpsigudsi'-acsaNictre-oeo-oaaoluaur
mai tdrziu, un curier rapid de la agenlia pogtall particulard
Western Union i-a adus un plic mare. ln plic se aflau alte trei
plicuri mai mici gi in fiecare era cdte o scrisoare. Catlett a re-
cunoscut cl una din ele fusese scrisd de colegul gi prietenul s6u,

Urschel:

Dragd John,

Fdrd indoiald cd Stii in ce situalie sunt. Dacd se intoarce cum-
natul meu Arlhur, le rog sd-i dai scrisoarea anexatd. Dacd nu-l

vezi, dd-i scrisoarea lui Kirkpatrick. Fd tot ce li-am spus personal
Si nu vorbi cu nimeni la telefon. Sd nu spui nimic despre scrisoare,
nici mdcar soliei tale Si sd nu o dai cumnatului in casd. Autorildlile
nu trebuie sd aJle nimic despre ea,fiindcd, in caz contrari nu-mi vor
da drumul. Nu md poli ajuta decdt indeplinind condiliile de mai
sus, fdrd a sufla o vorbd nimdnui. Aceasta este ultima scrisoare
pe care o trimit prietenilor Si familiei mele. Dacd nu stabileSti
legdtura respectivd, viala mea se afld in pericol. Cdnd o sd aiungi

in Oklahoma City, inceorcd sd fi discret. Md bazez pe tine Si sunt

V.P. Borovidka Rdpiri care au zgtduit lumea 59

convins cd vei face tol ce trebuie, dar te rog incd o datd, sd fii pregdti[i. Scrisoarea par ovion fusese trimisl de o persoand ne-

prudent. cunoscutd din Joplin, statul Missouri.
Cu saluldri cordiale,
Bdgali banii intr-o geantd de voiaj din piele deschisii la cu-
Prielenul tdu C.F. Urschel loore. Urcali-vd in expresul care pleacd Ia 29 iulie, la ora 22, din
Oklahoma City spre Kansas City. Infiecare gard ieSili cu geanta pe
-PiSrp. a ce stabilesti legdtura, partenerul va cere legitimalia mea' platforma vagonului Si urmdrili semnalele luminoase din partea
f" rog ta-i dai tui Arthir squ Kirk scrisoarea cdtre Berenice' dreaptd a cdii ferate. Primul inseamnd cd trebuie sd vd pregd-
tili. La ql doilea semnal aruncali geanta pe fereastrd. Domnul
Kirk era prietenul lui Urschel, E'R' Kirkpatrick' Urschel va prelua geanta Si o va pune inlr-un sac de voiaj. Dacd
totul se va de.sJdsura conform planului, ti vom da drumul imediat.
'iiro*it;6;xleastidsct-urirsaosaccrru\eaairn;d6dpce6eitamJodd"rine;i".d-ahDartruielupiiaindCsbcchaeranisr^polcearnsirmoetUei-lrfiostcssohucsenirtlietsspoiaraodcrboeaecaku'cm2dine0cnadetleeirlcsedatoayablianilsreiitd-'. In cazul in care qpare ceva neprevdzttt, cobordli in Kansas City,
'N;C(i;J;ur:r;is;;a;oc;d-hUre;er"ilrrscv;,euanvsiirnnsdtdmesam,vdcde'enellecanrhsodoeimtsratiit'dmteain'tpinecT,uurpomleosnbetaoaurtestieeiltcersuusullodpcnrod,vortssdtadttirmdulseapic1lcairnoarsuenteasvpqeloomicmaciatnhepliecmfrldieiimcrCodissrh.b.iaccaauudr-nlmresiei-sd'.i luali-vd o camerd la hotelul Muehlebach Si asteptasi sd primili
te-ntative de a ne induce in eroare' noi instrucliuni. Din nou vd overtizez cd nu aveli voie sd recur-
S,i,Bvdunhuortidirmd(oi,bs.ildia.irnetrdsmi fe^trnmlee"gdatuzrida'- geli la nici un fel de Sanlaj Si, bineinleles, nu trebuie sd anunlali
nipa ce citili suisoarea polilia. In caz contra4 ve[i primi trupul neinsu/lelit al domnului
prfii"trii o*ir1 la rubrica
in Urschel.
i'par"jtvrou:eiimi^rti,,r, ibs,noiidciuruiiy'tptiimdmOakcplea,nhJonoaaimrcsrietarct"dth' nieNnufcuesnvdreco-fqrQabrceiaseisdmcceuulcatnaoiltrmuesaesipnlaoie' nganddnimetuunincrldla'atAcccpuueoaddlsiuultimmaann'eeeNsqatue--
Conducerea FBI s-a hotArat sb recurgf, la o manevrd de camu-
vs'u-1odn-6apei0stlldrttedrmidteia.dcngaoarcictrvtoiil,ieitnoc, afaitserrdqeccacutourretm:cdnicnetuocrmeriuadcllaeramqSnileufrzdnein\a:,irnVucdlosunntidatr"rtaeDersabe-unuilmnyceduiO' dfokdelsanu3h7tp!or5ramy0faiadyy"od'-fldadereii'. flaj, incercdnd s6-l linigteascd pe rdpitor cd totul e in regul6. Efortul
ziariqtilor care inconjuraserI vila pentru a afla cea mai micl infor-
lichizi. frimitelt ofertele la cdsula poStald H-807'
ma{ie s-a dovedit a nu fi zadarnic. Berenice Urschel i-a invitat
muisd;itafera"au"cr.*Pde.baatrgbs6i"seteudeittctpeuo,rtnedstuininlnclddutclsvuumeisiitilauoaalcUsalpiacallriursarlimcicpuedheUniltaeurBrtaslsid,eescr,rKmdpehpipnuinrolkii,nctlpd'isepl-eiiadnglUatnltraifrdiiaecsienkcnnlui,uh-d,ulneuaaagfl-uuciuslletu6adedsaf.iltilaneanatu'tdluzeaefcmiaggaaocebfrnr,'enrtlddbpulniiaiirltipiiniomFleeiirinBiigcl-eIogcararcaaennaulgltsrgcseudmsetmeetvsearjaeaal-i
inf,untru gi, din ordinul FBI, a organizat o conferin{i de pres[ la
care a declarat cd, deocamdatd, ripitorii nu s-au anuntat. in acelagi
timp ea i-a rugat pe reporteri s5 plece la casele lor gi sd nu mai stea

la pdndd, deoarece, poate tocmai din cauza lor, rdpitorii nu au curaj

sd-;i faci publice revendicdrile. E.R. Kirkpatrick nu a plecat
singur, ci insolit de John Catlett, care avea ag[{atd de umtrr o alti

geanti de voiaj, mai inchisl la culoare, in care, in loc de bani, se
afla hdrtie de ziar tiiatd sub formi de bancnote. Desigur cI agenlii
igi notaserd cu grij[ seriile bancnotelor din geanta lui Kirkpatrick.
Atunci se na$te intrebarea: de ce conducerea FBI s-a hotirdt sd
scoatf, incd o dublurd? Directorul Hoover cuno$tea foarte bine
stilul de lucru american. Nu era de loc exclus ca o bandf, rivali sd
incerce s6,,sufle" prada rdpitorilor. De aceea, pentru acegtia era

pregdtittr geanta lui Catlett. Dacd totul s-ar fi petrecut conform

planului, Kirkpatrick era pregdtit sd arunce geanta cu bani imediat
dupd al doilea semnal iuminos.

S-au urcat in tren gi au ocupat locurile de la geam, intr-un

compartiment gol. La fiecare din cele 5l de sta{ii, Kirkpatrick a
iegit cu geanta pe platforma trenului, urmdrind in acelagi timp

60 V'P' Borovidka Rripiri care au zguduit lumea 6l

p"sn6a"rftii.erav"6i-dzrrrueztarn"pitcdhileaubnlian,c"ieh*ni 9dueil-ct*ualteiungfeotr"tap'ttfCu,'toAnsufdoravmjaudncsdonlcaveeKnaslneiesiai'nsst-iCamuitpydlutlrsdrildna - De unde pot sd gtiu cd dumneata egti omul pe care il agtept?

il intrebi Kirkpatrick.

c-o--n-tiiunuare. - Dracu sh vd ia. $ti{i foarte bine cd eu sunt 6la, rispunse bdr-

otu batul pe un ton amenin{dtor, uitdndu-se in jurul siu.

l0 au primit o telegramS din Tulsa: tiile-, 200 000 de dolari este o sumd. Noi v-am indeplinit condi-
dar de unde gtim cd voi o sd vd fine{i de cuvdnt?
imprejurdri neprevdzute m-au impidicat sd ne intdlnim noaplea gura. Biielii a$teapt6.
treculd. Revin lq ora 6. E'I(' Moore' - Jine-li il intrebl Kirkpatrick.
Dup-d Cdnd ii dali drumul lui Urschel? pe sofia lui. Ce s6-i
*rdCidoseue-;La6;ri;rl. ;sPifin-iaroudfb6alatccib6mu,irtluai.fcrlrria.cuup6urpu.agutpNo.*iin-u"tpot,9"riie-iin,msip"ieinperuucsltersoamsfcs,eaerdmrraidesadecsoorotarin'sliDd9aniigel1hi-iluoieartss'eduelf?sgmiipeneCeadncancetmatdatur'e'innradauvelouacgcssda'etdla6nsetteoadra-ejl'
ce md intorc la hotel trebuie sd o sun
hoteLlaaropraute6afisxeravisfuonaartteteblienfeondurel.pAt caripscpaunn6s' Moore 9i a intrebat
spun?

Bdrbatul solid cu plldrie de paie incepu sf, se mute de pe
un picior pe altul in timp ce se uita in jurul sdu. Pe l6ngi ei tre-
ceau oamenii grdbiti. B[rbatul igi afinti privirea pe geanta cu

bani.

daci Kirkpatrick a primit telegrama' Kirk-patCricekt.rebuie sf,-i spun doamnei Urschel? repetd intrebarea
Dal-i-mi^CAacsuomfubl aeniiisegiviantoinatrocaerfci-evdaclaasdhointelu. r$midstodanreulevd12uiotraef.i
strteaUb---iuliiteePSD?s4uae,ns-a.ti,eguilzuidirAo.rlvlDsrePpeduuinl,aiscc,uea6le'saini,acumheddeiaavlfioluar-bcafliuiccnuie'uaCn' uoremospcseiincntsgdtunitr'dl-Tccrooennbdduiiielliiielse:6
inapoi. In{elege{i, nu aveli voie sf, vI uitali inapoi.

Geanta igi schimbd^proprietarul, iar Kirkpatrick se indepirttr

am aceastd certitudine' grdbit, cu capul plecat. In fala hotelului La Salle se urcd in primul

l-Credc6lucrulacestavaesteclar.Filiatent.Lualiuntaxigi taxi gi se intoarse la prietenul lui care il agtepta la hotelul Muehle-

cobordli la hotelul t-a Salle' Duceli geanta in mdna dreaptd 9i bach. De aici o sund gi pe doamna Urschel, anunfdnd-o cd misiunea

a fost indeplinitI. Era duminicd, 30 iulie 1933, pu{in dupl ora 8

luafi-o sPre vest. Kirkpatrick' Pot sI vin cu un prieten? dimineafa.

_- Bine, rdspunse La 3l iulie, diminea{a, Kirkpatrick sund din nou la Oklahoma

;;;;di; :lvno,fte"autlniili--Eg-Kuirl-a"i"iiuprrfskCNar$tip."inuutmaaigDqmtcttauiAiiroet"mir.s,ucun,oPkavaufvlrdii-niedmerluuau6dn,tmaea.piiitv"nqnmtouiri?sztcnn*bpaiiniii.artixga'uittiiciuuun'-u''baurtlt'ptlipuiparrdndusia"eunetmttadapeoturarn6l*af.luipsi"u.rplinhuatuei9otmt-cnatp"eiad?miatcl"aeuqimdtill*nodssoLudn--dpaaalogd'l-didoaS9cipptaneirrrlorcolietetutpru'ceiqaapCanilaro$sa'l9an.6eTcirf-ro,eroilenelribmbaodfpuieredroicielpntra1dadcsrrildedue-- City. Urschel nu venise incd acasi. Nu a venit nici la amiazd gi toli

au inceput sd se gdndeasci la faptul cf, au fost hagi pe sfoard. Abia

pe la ora 8 seara, in pragul vilei lui Urschel a aparut o siluetl

blrbtrteascS.

Ce cf,utafi aici? il intrebd sergentul.

- Sunt Urschel, rdspunse b6rbaful, gi, cdteva minute mai tdr-
-ziu, cdzu in bra{ele so{iei. Cele noul zile de detenlie gi de incordare

nervoasd il marcaserd puternic.

Agenlii FBI au anuntat imediat centrala de la Washington gi

D' e caD. directorul Hoover a trimis la Oklahoma, cu primul^zbor, pe unul
dintre cei mai buni agen{i ai s6i, Harold Nathan. Intre timp, pe
-KirkDpaa{tir-imcki
banii, ii goPti el' neincreztrtor' Urschel a inceput sd-l descoase un alt agent FBI. Degi abia se finea
il privi cu un aer pe picioare din cauza oboselii, milionarul a inceput str relateze cdt

- imi da{i banii? mai multe. Dupf, cum a iegit la iveali mai tdrziu, el a dovedit cali-

oz V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 63

t6!i excep{ionale de detectiv, contribu.ind foarte mult la elucidarea pus-tamNpouangetiudedvinatdcepeleos6chtuirg6i era baticul, dar mai intdi mi-au
cazului. Urschel avea un spirit de observalie ieqit din comun' o le-au lipit cu leucoplast, aga incdt

*.-oti. fenomenal6 ;i o mare capacitate de discemdmdnt' Aceste nu am vdzut absolut nimic. $i din cdnd in cdnd imi controlau

ffi;it;;Jovedite de faptul c6 intr-o situalie de fo46 majo16' c^nd masca.

inrali'uiutu lui era in pericol, el se gdndea la momentul declanqtrrii - Nu v-au dat-o jos niciodatI? lui Catlett gi a
dou-a Ba da, de doud ori. O datd cdnd i-am scris
usr'-[ors-msp'i--r_uternarisrUSteipiren-"iaamzdagieedpteirnu_oeotstlusPritliovsemrFaItUe.BrsdrdIesipadcoiteht.odeliiranlhi?lnooceirna.faitzlsriueaclbdlddnpodHusintlarinurOo' clEdkoslnNatteaehtamhozao'mnrotriaimdce'eedomibai.ont sudet.uapl.Iin'l oard cdnd mi-au dat voie sI md bdrbieresc.

- in timp ce v6 bdrbiereali, trebuie sd fi vdzut totugi ceva, se

insufle{i Nathan.

treaclt fie spus, am pentru voi o noutate, b6ieli' Guvernatorul sta- - Imediat ajungem qi la subiectul Ista, domnule Nathan. Dar
a inaintat parlamentului un proiect de
tolri Nt* iork, Leirman, ldsali-md sd vd prezint evenimentele a$a cum s-au succedat ele in

timp. Imediat o sE vi dafi seama de ce doresc acest lucru.

iege privina rapirile, in care propune instituirea pedepsei cu moa-r- Am rdmas la maginS, spuse Nathan.
t"ut" cazurile cdnd peisoana rdpitd nu se intoarce acasd in
trili - Jarret a plecat, iar pe mine m-au culcat in portbagajul ma-
-ginii. Au rulat pe niqte gosele ingrozitoare pline de gropi gi de noroi.

deplindtatea Puterilor. Cred cI erau nigte drumuri secundare.

-a'i-urn-isretE.stuti .isnrunist,upviereoqr,ni'tspduisne un agent FBI' Fiindcd altfel gangsterii pot - In tot acest timp au vorbit cu dumneavoastrf,? V-au spus de
camera unde se odihnise' Era proaspf,t
ce v-au rdpit?

bdrbierit qi ii strdnse mdna lui Harold Nathan, de parc6 se bucura treb-uieNsim6etnaic nu a vorbit cu mine, ci mi-au repetat de cdteva ori ci
gur6.
din Ba unul m-a gi ameninfat c5, dacd voi

ci-nit-el-.rv-oegdHapeta.o,brauiurnl.dne-aaml,i incerca sd introprind ceva, imi vor face o injeclie ca s[ md adoarmd

cutreierat, domnule Urschel? incepu Nathan cdteva zile...

rdsPunse acesta' dar poate vd Ce sd intreprindeli? Sd fugiti?

ami-ntil$i tuint ch rdpiiorii'nu v-au spus adre-sa hotelului' - Au incercat si mi sperie. Aveam mdinile gi p^icioarele legate,
am6nunt care ar putea s5 ne fie de.folos"' -nu vedeam nimic, aqa incAt nu aveam nici o gansd. In cele din urmd

s-a crlpat de ziud.

vorb-d Mi-au interzis sA vortesc' M-au amenintat cA dacA i-mtuiluvoIi - Domnule Urschel, de unde gtiali cd s-a ldcut ziu6, dacd nu
polifiei, m6 vor r[pi din-nou 9i mI vor tortura pdnS
aa aut intra in vedeafi nimic?
ut, iar familia -"u uu fi 9i ea persecutaE pdnl va
Am auzit cum cdntd cocogii.
ms"p'o-ur---nmdtonniNnttt.lucueelnemgigiti.i-upeVofvifiireniecsdt6cfirl,dii-cnd6veor,mescanpeuuussls-eea6-NNiinpatadtrhmitnahpdnale,anltri''e'Cp^..lh.iciadr Urschel' O si vd
de la bun - Excelent, exclamb Harold Nathan. Vd rog sd continua{i.
inceput' - Am intrat intr-un fel de curte sau de fermd gi am auzit c5 se
-pregdteau sd schimbe magina. Probabil acolo erau niqte strdini.

spuse Nathan, aqezdndu-se intr-un fototiu in fala lui Urschel ;i Dup[ ce a{i apreciat acest lucru?

- Peste tampoanele de vatf, mi-au pus ochelari de soare, iar pe
-cap mi-au a1ezat o pilSrie de paie. Vorbeau intre ei gi unul a spus:

ap'd'prinireti--rnte-zonANuD{nleudumsupdae-dt;uluiiv,cro[deJrzlaiagaurrraduIe?rta6,obmpdsre-oiatlfuuomt iln'aeiggmianitacl?apioelcighnoit'rseeba69Ni al-tahuans'c$oaslualfanrud pe ,,Pune-i pe cap o plldrie de paie, str nu batd la ochi".
era
- DupI cdte gtiu, spuse Harold Nathan, uitdndu-se in came-

{elul sdu cu insemndri, avea pSldrie de paie qi bdrbatul care a pre-

luat de la Kirkpatrick geanta cu bani, in fa(a hotelului La Salle din

Kansas City.

64 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea

iJn"dru-ivtnidaDgag"citt"rdevdrsoepm{riensudule"a"tu"'luzagitlhiiadpne,llllsarpimuesiendeU9rcsRIcahe1seet,le. cavutouurnbrcraizddtrmeesbbpeurteiefainsce'dlEavgrtair $i dup6 aceea?
JoiOs"io'en-la*"ct.-n"*i_auro"rifue"iIDn-"uiaudel.eim"tuu_.tutn-auinit""nmgrdufieaaf.eallbEtbAu6m[tarmziabmtai.tlai,gaNmtci"qneesi.iti-rn.iiasgi[eqmu'rcira.Auaao9vcpmuieeariaaaifuutsig,xmuidnaalln?oeamtctmroapmeorl6dtuananelit[artmmeatlaeabitnr6iols-irpbFsapuli'inutluaeNelnirn'enucDi-u9ca9uiimnpa9juuidpmcmmosoid.6uangtnriatouierntfelnteue.udralueelttl
- M-au a$ezat p€ un scaun jos, ca un scaun de copil, 9i m-au
a intraiintr-un garaj mare. Cied cd am rulat incd vreo 250 de mile' -legat de el.

'AiDc'l"ape;r:roee-----it-Doea$r.MdmiM;"Ci -miiar-ape;dauui"rdmifzpsZidecaaasausipptusietuiar.narsel"raaiuaugcemedfaz,ciirbunAeaaiutnrcjuelnuaeati6tmrmsse,l6aueanb'dcnai.leogrIDdlumain'mnanVipgcpruddd-eladnecaduu6treironseclfdsrpidaupstruf^aleooettnsocsssteteaoblrdaptrderi'vtn6b6dMi'dnmci-icntda6ohtrunriien'mdird'eeiedtMzu{deirm'iiilneasair'tmp$fdai{ieetf?faoiuemsn-t - Ala a1i dormit? dezlegau gi mb intindeam pe jos, pe o
pdtu-rl
Nu. Noaptea mI

desfdcutI.

Nu --gtiuCNucuminmdv-a-gauiucspcuddmzpiats?tedsinchoimchbia. uZ.i 9i noapte mi. pdzea cAte unul.
Se fereau sf, vorbeasctr in fala

mea.

Vd insofeau gi la toalet6?

- Da. Veneau cu mine de fiecare dat[ cdnd le spuneam' Toaleta
-se afla in curte. Nu aveam voie nici mdcar sI md spdl sau sd-mi

schimb lenjeria. Unul dintre gangsteri mi-a imprumutat pentru o

noapte pijamaua lui.

aflu- Ce primea{i de mdncare? il intreb6 Nathan. M-ar interesa sd
cdt mai multe amdnunte, fiindcd unul dintre ele ar putea

constitui o urmA. gindili la nigte specialitd{i

ing"r-ozitBori.n" domnule Urschel, asta s-a intdmplat duminici' $i ce loca-le, Domnule inspector, dacd vd inqela{i. Mdncarea era rnize-
atunci trebuie si vd spun cd vd

rabild qi de cele mai multe ori primeam conserye, rogii gi f'asole'

"s--a'-iln'tfdfm;i"n#latt"diui"P"dgaaceea? duminicl din viata mea' Diminea{a mi- - Nu afi mdncat deloc carne proaspitd? fel de legume sau
au adus de mdncare 9i im au'it cum rdsfoiesc ziarele 9i citesc fruc-te, Nu, dupd cum nu am m6ncat nici un

titlurile cu voce tare. iar cafeaua era o zeaml lungd gi diluat6.

Cum au reac{ionat ceilalti? intrebd Nathan' se va complica' alta-temB6in.eC, rdeodmcndulea{Ui drsiscchuetla, tagbdi tduesdpisrceupfiarefHual rpoeld Nathan pe o
9i unui a spus cd situalia care-l cereau
- Rddeau ,gornotoi pentru rdscumpdrarea dumneavoastrd qi despre modul in care
-dacd so{ia mea a anunlat Poli{ia'
urmau si intre in legdturd cu familia dumneavoastrd.
Ali auzit cum se distrau? O
- in camera aldturatS' Trebuie sd fi ince-putN, airnveenniit nu a discutat cu mine nimic. singurd datd, la
fost-o I-am auzit cum se distrau plrea a h din lemn' ,,Grobianul".

casl micf, 9i, dupb sunete, Care grobian?

un e--couADdc;iaGc6in,;[trci-tuu'lmnia,h',+daumaPblduarsu.u,neitaer"?cd- nd se inchideau uqile' se auzea - $titi, eu ii recunogtearn dupd voce. Unul dintre ei avea un
glas- poreclisem
prietenos, nu !ipa, gi de aceea, in sinea mea, il

_- Mai erau acolo 5i alte incdPeri? m-au dus in alt6 ,,Finul", fiindc6 mi se pirea un om delicat. Dar in ziua aceea a venit
cied ca da. Dar'-imidiat dirpd micul ,,Grobianul" care mi-a ordonat sd-i scriu lui John Catlett.
dejun

incipere. Prin urmare, v-au dezlegat la ochi?

-.- ln altl cas6? - Da, gi m-au ldsat si scriu scrisoarea. Am scris tot ce au vrut
-ei, dar probabil cd nu le-a plicut stilul. in acelagi timp, 9i eu le-am
Cred ci da. Doi dintre ei m-au sprijinit 9i am mers aqa- c61iva
spus c6, nici solia mea, nici Catlett 9i nimeni altcineva nu va putea
zeci de metri, dupd care am intrat din nou intr-o cas6' Cred cd nu
era foarte departe 9i ctr am fiaversat strada' face rost de at61ia bani c6t cer ei. Lucrul Ssta i-a infuriat.

66 V.P. Borovidka Ildpiri care 0u zguduit luntea 67

inseamnd cd i-ati vdzut? Consider cA este un aminunt impodant gi de aceea anl linut sd fiu

- Nu, domnule insPector. atdt de precis.
- Erali totugi dezlegat la ochi?
- Da,'dar numai c6iam scris. $i unul stdtea in spatele meu' Nu insp-ectoErsutleNuatnhadnegtai liinutreforuaprtsee pre{ios, domnule Urschel, spuse
-am avut voie sd intorc capul 9i m-au amenin(at c6 dac6 nu-i ascult' interogatoriul.

*a i*pug"a. Imediat dupa ce am terminat de scris m-au legat din Imediat dupd aceea telefond la centrala FBI din Washington,

rugdndu-i pe colegii lui si afle ce companie aeriand avea un zbor

nou, de data asta numai cu un batic, dar oricum tot nu am vf,zut regulat in fiecare dimineal[. Dupd o ord reluf, interogatoriul lui

ni.i.. orpa ce au citit scrisoarea, s-au enervat qi au rupt-o in Urschel, la vila acestuia, urmAnd un anumit plan. Deocamdatd cel
bucllele. Grobianul s-a infuriat foarte tare 9i a inceput s6-l certe pe
celilalt cd nu trebuia s6 m6 lase sd scriu nimic, fiindce puteam mai important lucru era si stabileascd locul unde rdpitorii il

f-o-ar_tel bine s6 strecor in text un semnal secret' finuserd ascuns pe ostaticul lor timp de noul zile. Acum inspectorul
incit ali scris a doua scrisoare. cea era convins cd acestui om inzestrat cu un foarte ascu{it sim{ de
niu
pe care a primit-o observa(ie era suficient s6-i evoci doar cdteva imprejurdri, pentru

CcHVuaoartrm-l-b-oeedltdtanMuacAENuirp-mcaaauPtoehuoaiivan$.oacnttcdairneu'-coesutvaovvaroeisnctcreegheirib1tiaadumrceidAe.einnsdsledclareifsmsioacda6rueusszpesietvccocriadrsroredeaaoirneittarodeablirnaucteirtpeodsdeuqmoiti'picnlgoeicApadince'd6zi' ca el s5-9i aminteascd detaliile.

S-au intors duminicd? nea-voaSstrif,refvoertnaitme, pufin, incd o dat6, la inceputul cdlitoriei dum-
incepu el. Vd rog ce ati
- Nu, inspectore. S-au intors abia luni dupd amiazS' $tiu sigur' sd vi aduceli aminte
-fiindcd imediit ce au venit m-au dezlegat la ochi'
insp--eciCntoluer,lrecidgictocudtlnpdudein-adamlvavdudrdzmeudzt.aOtmomtdgiu-ia,lc{tiarevrebdzumuieit-?asa6dvudsospcudnld' adroemcnuule auzit cdnd rdpitorii v-au transportat la fermd.

ap4 aparatut de bdrbierit 9i o oglinjoard avea fa{a acoperitd cu o Urschel zdmbi qi cdzu pe gdnduri.

gfabmse--itldieDdInigentei cnlndeluinoadnvuaocvuuiarugustddscumAaridaspdrde5uvntcticrduballoarobgliosleitc'raui.lfili?.e^u'nidnecdurumnaasml afinuunptredlueactadree adus- Domnule inspector, cdnd ali rostit cuvdntul fermd mi-am
aminte cd nu v-am spus nimic despre rdgetele de vite pe care
mi-am adus aminte. Oglinjoara avea colqul drept spart'
le-am auzit. Cred ci acolo era o fermd unde cregteau gdini, rale 9i
dal-i sSeuanmteali'cuAntddeteeciimiv peoxrcteapnlitoenaslu, ndot mpneunletruUrnscohieol' bNsiecrivanu{iilved
chiar migari.

'- Dar nu qtim unde se afld. In ce direc{ie ali mers? Spre nord

sau sud? Nu a(i auzit nimic in acest sens?

Urschel se lovi cu palma peste frunte.

- Cum si aud gi sd vdd din moment ce eram legat la ochi? Dar

inainte de a mI lega am vdzut la orizont luminile termocentralei din

Harrach.

- Adici, la un moment dat v-a{i aflat la o distan{5 de circa 30

kilometri de Oklahoma Ciry, gandi cu voce tare inspectorul Nathan

dupd care intinse pe masd o hartd gi o studie atcnt.

petr-olu$lui i.apCareadvecad un gust ciudat, igi mai aduse aminte magnatul
o scoteau dintr-o fdntdnh foarte addnci pentru

dumneavoastr6. cd lanfurile zdngdneau de fiecare datd foarte tare.

urm-eleTrrdebpuitioerislodrv. linmafiiescpauren incd un lucru care sper si vf, punS.pe Ce gust avea apa? il intrebi inspectorul Nathan.
zi, la ora 9'45 dimineala' un avlon
- Avea gust de aptr minerald, pulin feroasS. Nu era deloc bund
survola locul unde eram {inut ostatic' -qi poate din cauza asta gi cafeaua era atdt de mizerabild.

--cdt De unde ;ti{i cd era exact ora 9'45? Harold Nathan igi recitea insemndrile, incercdnd s5 gdseasci in
$tiu, deoirece prima oarb l-am intrebat pe cel care md pdzea povestire un segment care avea mai multe pete albe. Nu glsi nimic
e ceasul 9i de atunci am inceput sd numdr in gAnd secundele'
gi de aceea il intrebd pe Urschel:

68 V.P. Borovidka Rcipiri care eu zguduit lumea

mag--indPDiomuvppeSrsetcuilein-naaemcuctueumrmnuainl fadotisnct uclaesirpedfi,nolatiotcuaarlcr9eeirmeb?df,rbpi5ezriistuerl,a urcat in intre timp, milionarul Urschel ii mai comunicase inspectorului
ultimele
am Nathan gi alte detalii aparent nesemnificative.
in
- Pe la mijlocul drumului, am trecut peste un pod din bime de
zlle.Dar am uitat s6 vI mai spun incd ceva. O datd am auzit cum
dorm. i;i bateau joc de membrii bandei lemn care sc6(6iau in timp ce le traversam, iar imediat inainte de a
se distrau, crezind c5 eu 25 de ani ii tot atacau pe proprietarii ne opri la fermd goferul a trebuit sd urce un deal foarte abrupt. Toli
frafilor Barrow, care, de in afard de mine au cobordt gi am avut impresia cd imping maqina

staiiilor de benzin6 gi r6deau de ei zicdnd ca nu sunt in stare de mai de la spate.

mult. - La intoarcere a{i trecut din nou peste pod? il intrebl inspec-
Degi informaliile furnizate de Urschel inspectorului FBI nu
erau deloc pufine, se pdrea cd erau totugi insuficiente pentru a torul Nathan.

stabili cu piecizie locul unde se glsea ferma respectivd'-Apoi - Nu. La intoarcere nu am mai auzit nimic, ceea ce dovedegte

cI am mers pe o alti qosea. Cdnd am ajuns insd la grani{a de nord

Urschel gi-a mai adus aminte de inc6 un amtrnunt, nesemnificativ a oragului Oklahoma, goferul a oprit, spundndu-mi cd sunt liber 9i
la prima vedere. pot sd cobor, in timp ce celdlalt m-a slEtuit sd merg pe jos pdnd la
Ulterior, ?n timpul anchetei, s-a dovedit ci orice prima benzinlrie gi sd iau de acolo un taxi, pe care sd-l plitesc cind

amAnunt putea sd joace un rol important.
Duminicd, 30 iulie, a inceput o ploaie toren{ial6' Auzeam
cum- apa se scurgea de pe acoperig, vdntul sufla in ferestre, curtea voi ajunge acasi.

Inspectorul Harold Nathan gi-a compus un tabel cu toate datele,

era plind de bSltoace ginoroi. Iar in diminea+a aceea nu am auzit iar cdnd a aflat unde anume a plouat in ziua respectivd, ce oral era

zgomotul avionului care survola ferma in fiecare zi' erau in plind survolat de cursa regulatd a companiei American Airways, unde se
afla podul cu bdrne care scdr{diau, unde se cultiva mei 9i in ce loc
La centrala FBI din Washington cercetarile
desfagurare. Dup6 ce au studiat toate legSturile aeriene regulate pe recolta fusese total compromisd de secet6, a ajuns la concluzia cd
o ru"i de 1000 de km de Oklahoma City, expe(ii au ajuns la ferma unde fusese ascuns milionarul rdpit se gdsea undeva in jurul

concluzia cd avionul societalii American Airways care decola la oragului Paradise.
ora 9,15 din Forth Worth, iar la intoarcere din Amarillo, statul Pebaza observafiilor foarte fine ale lui Urschel, poliligtii gi-au

Texas, survola Paradise City din Texas in intervalul de timp cuprins creat o imagine a fermei, iar dupd ce au cutreierat linutul de-a
intre orele 9.40 gi 17.40. Dupd ce au mai aflat c6 in ziua de 30 iulie
a decolat cu o mare int6rziere din cauza condiliilor meteorologice lungul gi de-a latul au stabilit cd ferma ar putea fi una gi aceeaqi cu
nefavorabile, iar inainte de a survola Paradise city a fost obligat s5
cea a unui anume R.C. Shannon. Nu au ndv[lit induntru cu

zboare spre nord din cauza unei furtuni la mare inllfime, inspec- pistoalele in mdn6, ci unul dintre ei s-a dus sf,-l caute pe fermier.

torul Naihan gi-a dat seama c6 se afld deja pe o urmf, concretS' Iar Acesta era un t6ran bltrdn qi blajin, vorblre{ ca o bab6, dar cu nigte
este mereu
ochi albaqtri gi reci ca o{elul. D6dea impresia cI

milionarul Urschel !a venit din nou in ajutor. somnoros, dar in realitate era abil ca un rds. Polilistul care venise
spre fermd, ne-am oprit la o sta{ie de benzind' $o-
feru-l in drum gi, in timp ce-9i fdcea plinul, vorbea despre seceta la fermf, se prezentase ca negustor de bunuri imobiliare, in-
a cobor6t trebase cdt costl terenul din jur, incercase sd estimeze preful

care uscase toatl recolta cu o femeie care, probabil, era so{ia pro- fermei, apoi vizitase curtea gi casa, observdnd c5, pe ldngd fAntAnd

prietarului benzinlriei. qi hambar, intr-un loc mai retras din curte se afla o casd micl 9i
Institutul de Meteorologie i-a comunicat inspectorului FBI c6, totodatd noud. Casa cea mare in formi de L era construiti din
lemn gi avea fa{ada orientati spre sud, trei camere 9i o micd
intr-adevdr, in vara aceea asupra {inutului din jurul oraqului Para- verandi in coll. Ferma nu ardta foarte bine, iar casa nu l6cea doui
dise City se abdtuse o seceti foarte mare, 9i cI pentn'r prima oarf,
parale.
plouase foarte mult exact in ziua de 30 iulie' Directorul FBI a
- A{i putea, vf, rog, sb-mi da{i pufin6 apA de btrut. Mi-e o sete
irimis imediat la paradise City cdliva zeci de agenli secrefi care au
inceput sE studieze sistematic imprejurimile oraqului' groaznicd, ii spuse negustorul de bunuri imobiliare fermierului.

V.P. Borovidka Rripiri care au zguduit lumea 7t

Negustorul gi-a scos singur apd din fdntdnd Ei a gustat-o. Apa Ora Shannon, pe fiica lor legitimd 9i pe Kathryn Kelly, fiica ne-
legitimd a lui Shannon, care era nevasta celebrului pistolar Kelly.
avea un gust pregnant de acid feros. Dupd ce s-au trezit Ei au deschis ochii, ele s-au pomenit cu pistolul
indreptat asupra lor. Scena a avut loc la ora 5 diminea{a, in linigte
Neg--ustDoAraucrlocdaleosabluodnceuuarieicogimltoeocbfeiiluieaslretem?inemcuoanAi jiurnmrtdreocbnal,saerld.9si pinucnespeu fermierul'
si o laude gi tf,cere, de parcd nu s-ar fi produs o adevdratd dram6. Un alt

.u !via"dudrnpearcfhi ivprubtusciuoriacucmapreeriel, apoi deschise u;a 9i nu l6sd sd i episod petrecut seamdnd cu o comedie.
se atdrnatd pe Dupf, ce au cotrobdit prin grajdurile gi curtea fermei, poliligtii
cuprinse cdnd vlzu
au ajuns la hambar in fa{a ciruia era o micd grddind cu zarzavaruri
perete o oglindi cu col1ul drept spart. Dupd ce-;i lud rdmas bun de
gi au rlmas impietrili. In mi-ilocul rogiilor se afla o canapea veche
ia familia fermierului Shannon 9i ajunse pe drumul de c6mp care
cobora abrupt de la fermd ii venea sd cdnte de bucurie' -gi pe ea dormea un barbat inarmat, iar alituri o ladd in care erau

in zorii iil.i Oe 12 august, in fala fermei lui Shannon au oprit doud pistoale. Poliligtii s-au apropiat de el, tdr6ndu-se pe bur1a,
trei magini negre. Erau blindate gi in ele se aflau patru agenli de
elita ai FBI-ului, trdgitori de prima clasd, conduqi de Harold dupi care au sdrit pe el.
din circumscriplia Paradis, statul Texas' Toli
Nathan, 9i opt poliligti - Ia te-uitd, drace, au venit sd md ingface curcanii, exclamf,
erau inarmali pdnd in din1i, ca gi cum ar fi fost pregdtifi pentru o
luptl corp la corp. Degi pare incredibil, nu s-a auzit insd nici o bdrbatul, dupd ce se trezi. Agen{ii FBI ldcuserd o capturd capitald'
impuqcdtird. Dupi ce prima magind a oprit in curte, bdtranul Omul care dormea inarmat era Harvey J. Baily, un criminal de
Shannon a ieqit afard. Poliligtii imbrdca{i in haine civile au sdrit profesie, cdutat de polilia din mai multe state 9i de FBI. La 30 mai

imediat din maginl gi au indreptat pistolul asupra lui. 1933, Baily evadase impreund cu al{i l0 de{inu1i dintr-o inchi-

insp-ectNourulaNreastheansn.sdStidnpcdenrecgi tsed-tele9aitnraugsi caotaetnelianiccei loorvlaolr{bi,f,iifiisnpduscei soare prost pdzitd gi de atunci reugise sd se ascundd. Politigtii i-au

altfel s-a zis cu tine. pus imediat chtuqele la mdini, lu6ndu-l pur 9i simplu prin

Robert Shannon care trecuse prin multe in via(a lui a in{eles surprindere.
Dupd ce l-au perchezilionat, a venit rdndul lor sd se mire. Baily
imediat ci nu mai are nici o gansi de scbpare 9i nu a opus rezistenld
cAnd poliligtii i-au pus cdtuqele la mdini. intre timp alti poli(iqti avea in buzunare i200 de dolari. in bancnote acate20 de dolari 9i
s-au imprdgtiat prin casd qi fermi. Harold Nathan gtia deja cb au
de viespi, deoarece colegii lui aflaserd cAteva monede de argint. Harold Nathan consulti lista Ei constatd
nimerit direct intr-un cuib
Washington cd fiica nelegitimd a lui imediat cd bancnotele proveneau din suma datd ca rdscumpdrare,
din cafioteca FBI de la iar dolarii din argint erau de la Banca Fischer din Oklahoma, care
Shannon era mdritatd cu Georg Kelly' un criminal de profesie, fusese jefuitd nu de mult. Este interesant de remarcat ci, qi in acest
ucigag multiplu care avea faima unui trdgdtor de exceplie. Se caz, agenfii FBI au fost ajuta[i de un concurs fericit de imprejurdri.
Baily venise la fermd cu o zi inainte 9i chiar in dimineata aceea
rprn.u clcsprc cl ctr putea sf, nimcrcascd cu mitralicra, dc la 25 dc vroia sd plece. in spatele hambarului era parcat un Ford nou-nout,
metri distanld alunele inqirate pe un gard. Era desigur un lbl dc
Iegendd, a$a cum sunt multe altele care circuld in Statele Unite' pe care qi-l cumplrase cu o sdptdm6nl inainte.
Cert este insd cd acest Kelly nu stdtea niciodatd prea mult pe
ginduri, atunci cAnd trebuia sd tragb intr-o {inttr vie, astfel incit Duptr ce l-a arestat ;i pc liut l'crnrierului, I'larold Nathan l-a luat

pana atunci suf-erise mai multe condamnf,ri' Se punea acum intre- dc-o parte gi a inccrcat str-l trateze cu mf,nugi. l-a vorbit cu acrul
tarea, dacd Kelly avea sau nu vreo legdturd cu rdpirea milionarului
unui pdrinte care iqi dojenegte fiul pentru cd a apucat-o pe cii
Llrschel? gregite gi l-a convins c6, dacd igi mdrturisegte vina, nu va pdli

BdtrAnLrl Sltannon nu i-a putut avertiza pe ceilalli, aqa incAt nimic. Degi crescuse intr-o familie de ucigagi, Armon Shannon tru
agentii FBI le-au arestat, pur 9i simplu, in pat pe so{ia fermierului' era incd suficient de alterat sau de dur, deoarece a cedat imediat
dupb ce inspectorul Nathan i-a promis cd dacd va mdrturisi tot ce
gtie, va aplrea Ia proces in calitate de martor, ceea ce inselnna cd

nu va fi acvzat gi pedepsit. in felul acesta, Nathan impreund cu

echipa sa au aflat fapte de-a dreptul surprinzf,toare.

72 V.P- Borovidka Rapiri care au zguduit lumea 7\

Banda era condusd de Kathryn Thorn, cAsdtoriH Kelly. Ea banda, cu exceplia so{ilor Kelly care au fost dali in urmdrire gene-
pusese la cale rdpirea milionarului Urschel, ea dirijase intreaga
ac{iune, impirtise banii qi chiar lansase propunerea ca Urschel s6 ral5 pe tot teritoriul Statelor Unite.
fie impugcat, pentru a scdpa astfel, o datl pentru totdeauna, de un
maflor periculos. tiregi era tdnlri, Kathryn avea un trecut foarte incf,rcat. insugi
directorul FBI a caracterizat-o ca un tip inn6scut dc criminal cu
Bra-----n-dyNNEAK.Grleiieccmqloliiyiortetgnuouc,,e.lKiAspceprdemullrinyeloaerne9l-lmi,ianiAa,auultbveafueoitrsr?otttbgisiBn,mttacrpdetienoebsetdra,ivcla-idonajru.sdrptiaepc{cuiittdoaperceuelJUaiNmsrastlcthChpaerlonal?p.rkungeireB?ob
sdnge rece gi 17rd urmd de sim[ire. Cu toate acestea, Kathryn era o
Ce gtii despre ei?
femeie cultivatd gi foarte inteligentd. DupI cum se obi;nuiegte in
- In ce sens? Statele Unite, se mlritase foafte t6ndr6. La 15 ani era doamna
- Unde sunt acum? Thorn, iar la l6 ani a divo(at. Al doilea so! a fost un criminal de
- Au plecat nu gtiu unde.
-lntre timp, politi$tii au gdsit asupra Orei Shannon alte bancnote rAnd. De aceea a divo(at gi de el, mlritdndu-se cu gangsterul Kelly,

care proveneau din suma primita ca r[scumpdrare. O parte era as- care igi intre{inea familia din banii cdgtigali in urma traficului cu
whisky qi a jefuirii bdncilor. Pe deasupra, el se bucura de faima
cunsl intr-o cutie pentru pdine, iar alt[ parte se afla intr-o sobtr
veche aruncati in curte. Sumele erau insd mici gi pdnd la 200 000 unui trdg6tor invincibil, iar so{ia lui a incercat si exploateze la

de dolari mai lipsea incf, mult. maximum aceste calitdli ale lui.
Bailey, care avea o condamnare de 50 de ani inchisoare a fost
So{ii Kelly nu erau de gdsit. Cu buzunarele pline cu bani ei
trimis imediat in spatele gratiilor. Cu totul intdmplItor, a doua zi
Bates a fost arestat de polilia locald din Denver, fiindcd inc6lcase s-au indreptat spre nord, au oprit pentru un timp scurt la Chicago,
regulile de circulafie gi asupra lui s-a gdsit suma de 6000 de dolari
in bancnote a cate 20 de dblari, ale ciror serii figurau pe list6. in apoi la Minneapolis, unde au schimbat in pierdere o suml mare din
zilele urmdtoare s-au mai descoperit in alte locuri bancnote a cat€ banii provenili din rdscumpdrare gi au plecat la Cleveland. Aici
20 de dolari, reprezentdnd insd sume mici, astfel incdt se putea gi-au cumpdrat o magind luxoasd gi s-au imbricat la cel mai bun

crede cd posesorii lor gi-au plitit cumplrdturile obignuite sau salon de mod6, dupl care au fEcut o cdldtorie la Chicago, ca oameni
de afaceri prosperi, iar cdteva zile mai tdrziu au plecat la Des
anumite servicii.
Moines. Aici au citit in ziarul local din l3 august ci Shannon gi to{i
Agen{ii FBI l-au condus pe Urschel la fermi 9i imediat el a
recunoscut fenna gi pe cel care il ripiserS, Albert Bates. Intre timp, ceilalli au fost arestafi la fermi de agenlii FBI.
agen{ii FBI cercetau cu aten{ie toate cotloanele gi au descoperit in Kathryn Kelly a f6cut o adevdratd crizh de isterie. A inceput
curte un adevdrat cuib de mitralierA, de unde criminalii puteau sd
domine toatf, ferma, iar poli{ia cu greu ar fi rezistat tirului lor. Prin sd-gi vaite pdrinlii gi chiar l-a determinat pe birbatul ei sf, se lase
urrnare, totul s-a petrecut conform planului, cu o singurd excepfie:
nimdnui nu-i trecuse prin cap si le pdzeascd pe cele doud fete, degi inchis de bund voie, in schimbul bdtrdnului Shannon 9i a sofiei lui.
Mediator a fost un cunoscut avocat. Trlgitorul Kelly a plecat in
agen{ii FBI gtiau cI una din ele era nevasta lui Kelly. Kathryn imprejurimile oragului Oklahoma, pentru ca la nevoie s6 fie prin

Thorn-Kelly a reuqit sI se faci nevIzutf,. in felul acesta s-a ajuns la apropriere, in timp ce sofia lui, Kathryn, a plecat la avocatul ei din
situa{ia paradoxali cb agenfii FBI au trimis in spatele gratiilor toati Forth Worth. Bineinleles c6 nu s-au intdlnit, ceea ce a fdcut ca
aceasta femeie calculatd 9i cu sdnge rece s6-gi piardi firea. in plus,
gi-a dat seama cdt de gocante erau rochiile ei luxoase gi limuzina in
care circula. $i-a vdndut Cabriolettul alb, cumplrdndu-gi un Ford
vechi gi s-a imbrdcat in haine cumpdrate la mdna a doua. De ase-

menea, gi-a schimbat tactica, ajutata fiind 9i de o intdmplare.
Pe un drum secundar, a oprit in dreptul unei familii cu o fetili

in jur de 1l ani qi i-a intrebat dac6 nu vor sf, se plimbe cu magina.
Bineinleles cd au vrut 9i Kathryn Kelly i-a invitat in Fordul ei
vechi. De la bun inceput a in{eles cI pirinfii fetilei nu aveau bani.
Pe vremea aceea, in Texas se aflau numeroase moteluri, dar 9i

tabere de vacantA asemlndtoare campingurilor noastre. Kathryn i-a

V.P. Borovidka Rripiri care au zgtduit lumea 75

invitat pe toli trei sE ia prdnzul intr-un mic restaurant 9i' in timp ce cu feti{a s-a dus sa caute o altd locuin1d. in aceeagi seard s-au
mAncau, a incercat sd afle de la acei oameni tdcufi de unde vin 9i
mutat.

incotro se duc, 16rl sd aibd insd prea mult succes. De aceea, a con- intre timp, ancheta se terminase gi se pregdtea procesul. Kathryn
tinuat sf,-gi joace rolul de mecena: a inchiriat un bungalou din
l-a silit pe soful ei sd comitd nigte fapte inadmisibile: aqa, de pild6,
lemn, intr-un camping, iar seara i-a invitat din nou la o cind copi- i-a dictat scrisori de amenin{are la adresa judecdtorului, a inspec-
oasd. Oamenii nu qtiau cum s6-i mullumeascd tinerei doamne. A
torului Nathan qi a directorului FBI, Hoover, l-a obligat sd le sem-
doua zi, Kathryn s-a dus cu fetila ;i-cu mama ei in ordgelul apropiat
gi le-a cumpdrat rochii frumoase. ln timpul acestei plimbdri nu a neze gi, sub semndturS, sd-gi pund amprenta ardtdtorului, ceea ce nu

incetat s6 o laude pe fetila, spunAnd ci seamdn6 foarte bine cu fata era deloc o glumd. Ea insdgi i-a trimis doamnei Urschel scrisori
ei. Seara i-a invitat din nou pe toli la masd 9i la o sticld de whisky sfdgietoare in care o implora sd se indure gi sd pun[ o vorbd bund

gi dupd ce fetila s-a culcat, a inceput s6 le povesteascl ptrrinlilor ei pe ldngd autoritdti, aruncAnd intreaga vind pe Kelly.
Agen{ii FBI care erau in cdutarea lui Kelly au aflat cf, avocatul

ce probleme are. lor a fost vizitat de un necunoscut care se dddea drept intermediar.
Agen{ii inspectorului Nathan l-au urmlrit gi dupd cdteva zile l-au
- Ag vrea sd vd mdrturisesc ceva, incepu ea pe un ton confi-
prins. La interogatoriu acesta a mdrrurisit tot ce qtia gi astfel agenlii
denlial. Dar nu gtiu dacd pot avea incredere in dumneavoastrh.

tatd-l in noi? Cum sd nu aveli incredere in noi doamnb, o asigurd FBI au aflat cd trebuie sd caute o pereche formatd dintr-un bf,rbat
feti[ei.
blon'idntrgei o femeie cu pdrul ro$cat.
Am strdbdtut 1600 de kilometri ca sd vorbesc cu avocatul timp, al{i agen{i restul banilor proveni{i din
meu-, FBI cdutau
dar el a evitat sd md intAlneascd. $tili cine sunt eu? Sunt
rdscumpdrare. Au gdsit 75 000 de dolari gi, cu toate cd au aflat cd

Kathryn Kelly, cea despre care scriu toate ziarele. FBI i-a inchis pe Bates gi Kelly primiserd cdte 80 000 de dolari din suma totaltr, iar

mama gi pe tatdl meu gi, de aceea, am nevoie sd iau legdtura cu restul il impd(iserd intre ei ceilalli gangsteri, nu reugeau sd gd-

avocatul meu. Domnule, nu a{i putea sd-l contactali dumneavoastrd seasci locul unde erau ascungi banii. Abia nevasta lui Bates le-a
qi s6-l intrebali de ce polilia nu a fost de acord cu propunerea de
dezviluit ascunzatoarea lo1 unde au mai gdsit 44 000 de dolari.
a-i elibera pe plrintii mei in schimbul lui Georg Kelly? Polilia a fost pusd pe urmele so{ilor Kelly de fetila pe care o

Omul a primit banii gi a plecat. S-a intors cu o veste proastA: declarau drept fiica lor. Dupd ce a in{eles cd nu va reuqi sd-gi scape
FBI nici mdcar nu vroia s6 audd de acest schimb' Kathryn ;i-a
pdrin(ii de a fi adugi in instan{6, Kathryn i-a trimis mamei fetei o
schimbat atunci tactica. $i-a cumpdrat o perucd cu pdr roqu 9i le-a
propus pdrin{ilor feti{ei sd facd impreund o altd excursie. Au fost de telegramd in care ii comunica sd vind cu trenul intr-o anumitA zi $i

la o anumittr ord, ca sd-qi ia fata din gard. Agen{ii FBI au a$teptat

acord gi au primit in schimb 300 de dolari, ceea ce nu era deloc o la gard, impreuni cu mama fetilei, gi astfel au aflat cd fetifa urcase
sumh micd. Kathryn, deghizatd, a plecat impreund cu fetila, in cdu-
in tren la Memphis, statul Tennessee. Peste putin timp, agenfii FBI
tarea lui Kelly. intre timp, acesta igi decolorase p6rul 9i sprdncenele
gi, astfel, cei doi criminali, care deveniserd de nerecunoscut, atl au aflat gi adresa unde locuiau cei doi Kelly. In ziua de 23

septembrie, la ora 5 dimineafa, cei doi au fost aresta{i.

plecat impreuni cu fetila la Chicago. La toate colfurile de strf,zi La 4 septembrie 1933, Baily reugise sd evadeze din inchisoarea
oragului Dallas, deqi era inchis intr-o celuld de la etajul 8. Cu o pil6
erau afigate apeluri c6tre populafie cu descrierea celor doi a tdiat zdbrelele de la ferestre, s-a ascuns intr-o celuld vecina, a
gangsteri, dar era greu ca ei sd fie identificali in familia aceea a$teptat str vind gardianul, l-a atacat cu propriul lui pistol, i-a luat

pagnicd cu un copil. cheile gi l-a inchis in celula goala. Apoi l-a fo4at pe un alt gardian

Spre deosebire de soful ei, Kathryn nu se simtea in pericol. sd-l duci cu liftul .ios, I-a amenin{at cu pistolul pe portar, obligdn-
Kelly nu a vrut sd rdmdnd la Chicago deoarece se temea sd du-l sd-i deschidi poarta, i-a luat cheile de la magind 9i a dispdrut.
locuiascd la hotel. L-a injurat in toate felurile cd e un la; putu-
Mai intii, a colindat pe drumuri laturalnice. Apoi. din pricina
ros, l-a invinuit de toate picatele, dar in cele din urmd a capitulat. unei furtuni puternice. rnaqina s-a impotmolit in noroi gi a fost
I-a cumpirat un bilet la cinematograf, timp in care ea impreuni

76 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 77

nevoit s6-gi continue drumul pe autostradl. Un echipaj de polilie a Congresul a primit spre examinare mai multe proiecte de legi care

observat magina l6ngb Ardmor, a urmlrit-o 9i !a impugcat cauciu- confereau organelor executive din statele federaliei americane

curile. Baily a incercat sI se apere, dar in cele din urmd a cedat. dreptul deplin de a combate criminalitatea. in iunie 1934, pregedin-
in timpul anchetei a ieqit la iveal6 c[ in schimbul a l0 000 de tele Roosvelt a semnat aceste legi.
j
dolari, un gardian ii procurase o pild 9i un pistol. Acesta a fost
Conform acestora, se fac vinova{i de incilcarea legii federale:
condamnat la doi ani inchisoare 9i la o amendd de l0 000 de dolari,
iar Baily mutat la penitenciarul din Oklahoma City. Noua lui celulS cel care a atacat o banci sau un funcfionar federal, cel care a fugit
era pdzitd de doi gardieni inarmali, dotafi 9i cu bombe cu gaz
dintr-un stat in altul ca sd eludeze o eventuald punere sub acuzare
lacrimogen.
sau citare in fala tribunalului ca martor, cel care a trecut clandestin,
Procesul intentat gangsterilor a inceput la Oklahoma City,la23
dintr-un stat in altul, mdrfuri furate in valoare de peste 5000 de
august 1933, prin citirea capetelor de acuzare. Pe vremea aceea,
dolari, cel care a folosit telegraful sau telefonul ca mijloc de qantaj.
solii Kelly se aflau incd in libertate. In ziua de 18 septembrie,
Fiecare ripire, indiferent cd a fost organizati la cerere, pldtiti sau
pregedintele completului de judecatd, Vaught, a citit principalul cap
nu, este pusd sub incidenla legii federale. Totodat6, Congresul
de a"urare. Dar pdni ca instanfa str delibereze asupra vinii
Statelor Unite a promulgat dreptul agenfilor FBI de a purta arme gi
acuza{ilor, toli au fost inchigi. in ziua de 7 octombrie, judecbtorul a
citit verdictul: sofii Shannon, Kathryn 9i Georg Kelly, Baily 9i chiar de a le folosi in caz de nevoie. Din momentul acela ei au
primit dreptul de a emite singuri mandate de_arestare gi de a lupta
Bates au fost condamnali la inchisoare pe viaf6, iar Armon
impotriva criminalilor cu arma in m6n6. in felul acesta FbI,
Shannon, in vdrstl de 30 de ani, a primit l0 ani de detenlie condi-
!ionat6. Au fost citali in fala instantei chiar 9i avoca{ii corupli 9i toti inzestratd cu o gamd largd de imputemiciri, putea incepe campania

ceilal{i care ii ajutaserb pe criminali. La ac(iunea de urmdrire 9i impotriva crimei organizate.

prindere a gangsterilor au participat poliligti din l6 state americane,
dar cu toate acestea, ziarigtii i-au ridicat in sl6vi numai pe agen{ii
FBI gi pe directorul lor, Hoover. Pistolarul Kelly a cunoscut o mare
dezonoare in lumea interlop6 gi de afunci a fost poreclit ,,Jucdria
Kelly". A murit in inchisoare, la fel ca 9i complicele s6u, Bates.
Mai tdrziu, lui Robert G. Shannon, pentru comportament model,

i-a fost redusd pedeapsa la numai 30 de ani.

Popularitatea FBI-ului se afla in plin[ ascensiune, iar celebri-
tatea lui ameninla ins[gi existenla centralei federale de polilie.

Senatorul newyorkez Royal S. Copeland a propus ca guvernatorii
fiecdrui stat sd fie investili cu puterea de a numi in circumscrip{iile

lor agen{i speciali, care sd fie subordonali procurorilor generali.
Acegtia ar fi avut aceleaqi drepturi 9i obligalii ca 9i agenlii FBI 9i
ar fi fost instruili de centrala FBI de la Washington. Propunerea lui
Copeland s-a bazat pe cererea opiniei publice, care dorea ca auto-
rit6{ile sI pund capdt criminalitilii aflat6 in plinl ascensiune. Se
vorbea, de asemenea, despre instituirea stlrii de asediu 9i folosirea
armatei in campania impotriva gangsterilor. Congresul a primit
propuneri de modificare a Constituliei SUA, dar Edgar Hoover 9i
ministrul de justilie Homer S. Cummings au fost impotrivd.

Rdpiri care au zguduit lumea

ie{el in jur de 6 ani gi i;i ceru scuze cd a intdrziat deoarece ii

Bdrbatul cu fala de pdtlagic[ smcAhtiu-mgSb.aFsuegmi, ibcauiPatluulie,haiiineslpeu.se ea lui Bobby, impingAndu-l cdtre
- Apropiete, dragul meu, mama este nerdbddtoare sd te vad6,
La intrarea principald a unei cltrdiri somptuoase din secolul
spuse doamna cea voinic6, ludndu-l repede de mdnd 9i plecdnd 916-
bitd. Bdiatul mergea aldturi de ea cuminte, de parcd ieqeau zilnic la

trecut se afl[ o tdblili strdlucitoare din alam6 pe care scrie: Institule p'ulrimm-abalorelriasinmosrpamreSuitined6oli.n-iiac. oLma pcleimsepintatel doarnnei Greenleas, strigh in
of Natre Dame de Siorz. Este o gcoald particulard destinatd in exclu- este internatd?

sivitate bdielilor din familii bogate. Surorile ordinului sunt, dupd prag-ul La St. Mary's Hospital, rispunse mdtuqa lui Bobby, din
cum declard ele insele, miresele lui Hristos qi nu lucreazd aici de
uqii.
dragul banilor, iar cheltuielile de regie sunt foafie ridicate. Dar ce
inseamnd pentru pdrinfii acestor copii cdteva sute de dolari in plus? Ne vom ruga pentru sdnhtatea ei, rdspunse sora.
lnternatul este agezat intr-un loc frumos, pe vdrful unei coline
luminate de soare, la marginea oragului Kansas City, capitala sta- - pumns2su nu o sd vd uite.
-Au coborAt in fugd scdrile. in fala po(ii de la intrare aqtepta un

tului american cu acelagi nume. taxi.
in ziua de luni,28 septembrie 1953, laora 10,55 dimineala, a Sora Sidonia a informat-o pe directoarea internatului despre

sunat clopo{elul. Nu era inci ora cdnd se primeau vizite 9i nici acest caz nefericit. Aceasta a pus imediat mdna pe telefon 9i a sunat
lecliile nu se terminaserd incd. Sora Sidonia, pe numele ei civil
la sIpital.Dou*no Greenleas? o intrebd o asistentd' CAnd a fost
Morand, a deschis uga.
internat6?
in prag statea o femeie strdind, avdnd injur de 40 de ani, corpo-
lenti qi imbrdcatd strident. Respira greu, de parcd ar fi urcat in fugd Astdzi. Probabil azi dimineald. Sau poate chiar in timpul
colina, igi gtergea fruntea transpiratd cu o batist6, se uita des la
-nopfii, rispunse sora Sidonia.
ceasul de la mdnd gi iqi deschidea qi inchidea mereu nasturii de la '- Aqt'epta1i, tre buie sd intreb Ia camera de gardd.

bluz6. Pe scurt, ar6ta ca o femeie nervoas6 9i foarte derutata. Au agteptat cAteva clipe, timp in care sora desena ceva pe co-
perta cd(ii de telefon. De la celdlalt capdt al firului se auzi un pdcd-
- Eu sunt m5tuga... sora lui Susie... s-a intAmplat ceva ingro-
nit gi asistenta comunici pe un ton sec:
zitor...
- La noi nu este intematd nici o doamnb Greenleas.
Gre--enleSIeaosrrt.aaSfci-olmrraedim, Ssauumsnieeti?foluoai.ritnAetcrteuubmlblucertaarltusdeg. daErfiul{6aslauSnisdtpomintaidal,.tuf;iiandlucii Bobby
a avut Sora Sidonia a sunat acasd la familia Greenleas 9i a aflat cd
mama lui Bobby nu avea nici o sord. Prin urmare, bdiatul ei nu avea
nici o mdtugd, nimeni nu suferise nici un atac de inimd 9i nimeni nu

un infarct qi m-a rugat sd i-l aduc pe Bobby. fusese trimis sd-l ia pe BobbY.

- Este ceva atdt de serios, doamn6... doamnd...? o intrebd sora tdnd-u-sPeenimtreudniautmceule lui Dumnezeu, exclami onorabila sor6, b6-
mdna peste gur6, fiindctr invocase numele
ordinului.

Nu primi nici un rdspuns. Femeia strdind se lf,sd pe scaunul cel Domnului in van.
Tatdl lui Bobby era proprietarul unui mare magazin unde se
mai apropiat qi se prinse cu mdinile de cap.
vindeau maqini gi se gtia cd e milionar. Afldnd ce s-a intdmplat,
cori-dorOul s6 vi-l aduc... spuse sora Sidonia, lu6nd-o la fugd pe veni imediat acasl gi, dupd ce o descusu pe so{ia sa, telefond la co-
misariatul de polifie. Polilia locald a transmis cazul spre a fi anche-
lung.
intre timp, mdtuga igi gterse lacrimile cu batista 9i i;i aprinse o tat filialei locale FBI. Apdruse deja bdnuiala cd Bobby Greenleas a

ligard. Apoi se a$eza mai comod picior peste picior. Dupd aproxi- l'ost rdpit.
mativ zece minute, sora Sidonia a apdrut, ducind de mdnd un b6-

80 V.P. Borovidka Rapiri care au zguduit lumea 8l

Fen-ieial-mami-adsupsusinsfo, roapgr,esac m6rturisit mai tdrziu ;oferul taxiului. in bancnole a cate 20 de dolari Ei 200 000 de dolari in bancnole a
in parcarea Katz, la interseclia dintre cdte I0.

Main Street gi Avenue 40. Mi-a platit 9i s-a indreptat spre magina Scrisoarca era lungi 9i conlinea instruc{iuni detaliate, deose-
bindu-se de scrisorile obiEnuite ale rdpitorilor care prefer6 stilul
ei. telegrafic. $i modul cum au continuat negocierile a fost ceva mai
deoiebit. Solii Greenleas au luat legdtura imediat cu polilia 9i cu
FBI-peAtalixirme{eintruistt.cumva ce tip de magind avea? il intrebd agentul agentii FBI, care au preluat cazul. Apoi au insistat ca toate reven-
dicdrile rdpitorilor sd fie satisftcute, deoarece erau conviqi cI an-
Plymouth combi. La volan era un b6rbat cu gapcf,.
chetarea cazului ar avea drept consecin!5 uciderea bdiatului lor'
- Cum ardta? Misteriosul <M> continua sd trimitd scrisori cu alte instrucliuni.
- Avca fa[a rogie gi in jur de 34 de ani.
- in ce direclie au flecat? Astfel, pdrinlii lui Bobby au aflat locul unde trebuiau depugi banii,
- Nu gtiu, Rinaca iri timp ce magina lor mai era incd in parcare, apoi li s-a comunicat o noud combinalie de bancnote. A fost schim-
-eu am intors gi am plecat. bit de cdteva ori qi modul cum trebuia transmisd suma respectivi.
Specialigtii FBI aveau impresia cd autorul scrisorilor era un individ
in situalii de acest gen avantajele sunt intotdeauna de partea
labil psihic, care incerca sb fach pe durul, dar in realitate era
rdpitorilor. Ei dispun de un avans in timp, iar agen{ii FBI 9i familia
nesigur. Dupd ce so{ii Creenleas s-au hottrrdt sd lase ranila plind cu
celui ripit nu au altceva de {hcut decdt sd a$tepte pdnd cdnd dolaii la locul stabilit, rdpitorul nu s-a prezentat. Au urmat alte scri-
sori gi alte mesaje telefonice comunicate prin intermediul cunogtin-
rdpitorii se fac auzi{i. Uneori aceastd a$teptare dureazl cdteva ore,
lelor de familie, fbrd sd se inregistreze insd nici un rezultat concret.
alteori zile sau slptdm6ni intregi. Solii Greenleas nu au a$teptat
in cele din urmd. doamna Greenleas i-a transmis rdpitorului cd
prea mult; chiar a doua zi diminea{a au primit o scrisoare de la

rbpitori, care igi incepeau astfel gantajul:

L-am rdpit pe fiul dumneavoastrtl. Pregdtili suma de 640 040 alteaptA de la el un telefon.
de dolori in bancnote a cArc 20 Si la dofuri din rezertafederald a
con---vinqAGAi rimceceidnpeblsredetaeigasdM,tutsi,lteinbipoarrselnstziptieu,unndttrdsa6erieeiaon;talevaio.ntcNeteeleebdfopdenurba.tdetvlei iat-risacdni.as,mtirteebouieprosdbdfimin
celor 12 sectoare. $titn cd va dwra cdteva zile pdnd cdnd veli
strange toli banii. Copilul se afld in mdini bune. Dupd ce u,-eli acest sens?
banii pregdlili, doli un anunl in Kansas City Star cu urmdtorttl
text: <M> se va intdlni cu dumneavoastrd duminica viitoare, Ia o s-d Este o cerere corectA 9i indreptdlittr. Ca sI fiu sincer, curdnd
acestui copil. putem risca
Chicago. Semneazd: Mr. G. innebunim din cauza Nu sb vi-l

Nu weli voie sd onunlali polisia, sd tratali bancnotele cu aducem la telefon.
subslunle chimice sau sd vd notali numerele lor Nu incercali sd Bine, atunci vd propun altceva. Vd rog si fi{i at6t
gi s-6-i pune{i doud intrebdri 9i apoi sd-rni comunicali, de amabil
transmiteli apeluri radiofonice pentru afi dali in urmdrire, fiindcd, la telefon'
in cazul acestd, bdiatul dumneavoastrd va muri. Orice capcand
veli incerca sd ne intindeSi, va fi pldtitd cu viala dumnesvoastrd, a rdspunsurile lui.
soliei Si a celuilalt copil. Toli trei sunteli sub control. Mai tarziu o
sd vd cotnttnicdm cum ne putem intdlni. Ca semn cd ali primit rlsp--unsDCuearilaescdocrfodimp. iVlubdliunaie,sciinnus{ltee.alemqni:ddcaacdelimffaiiev$etefi. transmite la telefon
scrisoarea, rulali cu masina personald 20 de minute pe Main
Streel, intre blocurile 39 Si 29, avdnd legatd de sntend o pdnzd --- Bine. intrebare: Cum se numea goferul maqinii cu care
albd. Ducd ne veli asculta Si nu ne veli face gretttdli, bdiatul Prima

dumneavooslrd se va intoarce aca.sd in 24 de ore, bineinleles dttpd ne-arn plimbat anul trecut prin Europa?
_. Am re{inut.
ce vom printi .suma cerutd Si o vom numdra.
Puneli banii intr-o ranild militard. Trebuie sd ne datri ranila

imcdiat dupti ce ne intdlnim si in ea trebuie sdJie 400 000 de dolari

V.P. Borovidka : 8l

Rcipiri care au zguduit lumea

- A doua intrebare: Nu demult te-ai jucat in camera ta cu nigte Nu, in Kansas.

cuburi. Ce ai construit din ele? CAnd o s6 aflu rispunsurile la aceste - Nu incerca{i sd ne duceli din nou cu vorba? intrebd Robert
-Ledterman neincrez6tor.
doud intrebdri, voi fi liniqtit6.
Asta e adevdrul gol-golut. Pute{i conta pe tot ce v-?lll spuS.
. - Trebuie sd vd spun cI fiul dumneavoastrd locuiegte la noi, o
- Bine. Unde gi cAnd trebuie sd ne intAlnim?
duce bine. dar a devenit aproape insuportabil. - La miezul noplii, pe pod, la intersec{ia qoselelor numdrul 40
-qi l0 E, nu departe de Kansas City. Banii trebuie adugi tot intr-o
Prin urrnare, aqtept un telefon de la dumneavoastri?
ran it6.
- Da.
-Era un joc de-a baba oarba. Rdpitorii ascundeau scrisorile sub $oseaua numf,rul 40 duce la Topeko. Robert Ledterman, pe care

pietre care erau insemnate cu creionul sau le aruncau in cutia rdpitorii il aleseserf, ca mijlocitor, s-a urcat din nou in maginS 9i a
poqtal6, dar, degi con{ineau instrucliuni precise in legdturd cu ce
pus ranila cu banii pe bancheta din spate. Impreund cu el se afla un
trebuiau sd facd mai departe pdrinlii lui Bobby, nu se ajungea la nici
un rezultat concret. alt prieten al lui Greenleas, Norbert S.O. Neil. Au ajuns la locul
stabilit exact la miezul nop{ii, au ldsat rani{a acolo unde se
in cele din urmd, sofii Greenleas au pus cei 600 000 de dolari, inleleseserd gi s-au intors imediat la vila familiei Greenleas. De

care c6ntdreau peste 40 de kg, intr-o rani{d militard pe care au abia intraserd in casd qi terminaserd de vorbit cu pdrin{ii lui Bobby,

lSsat-o la locul dinainte stabilit, la marginea unui gan{, pe un drum cdnd a sunat telefonul.
de tard. R6pitorul nu a gdsit insd rani{a. Negocierile au continuat
Aici e <M>.
prin intermediari, prin mesaje gi apeluri telefonice. Conform
- E in ordine? intrebd l,edterman, dupd ce Greenleas ii intinse
procesului verbal al FBI, duminicd 4 octombrie 1953, la ora20.2g -rcceptorul.
misteriosul <M> l-a sunat la telefon pe Robert Ledterman, un
prieten al familiei Greenleas, incercdnd astfel sd reia legdtura cu - Da, am reuqit. Dar deocamdatA nu am avut timp sd numdrdm
pdrinlii lui Bobby.
ban i i.
nt.cl.-----o...A!BCLDie-imunaadme.t{ve.AirorCvumsdeetpaumusnncsIoeulvc{auiddn,ttleosdfpiluoelsaanmfdonvmnensuit.uarilenieppaderLleionevqltdarraeutem8bra.imels.T,tadoNndts?auuerlasenredsu?temamparierpgeodugtaititt?e. intAmpla
tran--smPi$teutlitiue,tmi gfaitmiusei.giSucruocnpdtilcsuoulunntivticnod{sii.ncP62e4ncuudvenAeon-rtaeullibmdpi6eauctu6dlliets.eoVnvoaiarirneot.ogasrctre-i
oda-td Alo, nu v-am auzit prea bine. Puteli sd mai repeta(i incd
acas6. Poate fi liniqtitd. Vrern s6 respectdm tot ce am promis. $i noi
ce-afi spus? vom fi bucuroqi ci am scdpat de el.

Totu-l De acum inainte nu mai poate apare nici o neinfelegere. Au urmat alte clipe incdrcate de speranld, urmate de noi

mine arnAnf,ri gi de alte inceftitudini. Nici agen{ii F-BI nu au progresat in
anchetarea cazului. Poli{ia verifica ,,firmele vechi" in domeniu,
urmdrea cdteva persoane suspecte, dar abia taximetristul Lewis

este foarte bine gdndit. Dar o sd mai intdrziem putin. $i pe L. Hunt i-a adus pe o pistd bund.
rog s5 md crede[i cd totul e S-a prezentat la polilia din St. Louis gi a depus urmitoarea
md deranjeazd, asta, dar vi jn

perfectd ordine gi nu se vor mai crea nici un fel de confuzii. mirturie:

ri.le. . Bin.,. rdspunse Robert Ledterman. Dar cum e cu rlspunsu- - Ieri am transportat un bdrbat gi o femeie, amAndoi beli cri16.
cele doud intrebdri. Le ave{i?
la Femeia avea in jur de 40 de ani, nu era foarte frumoasd gi avea o

prim--- ifi NCAinuuam.r.pe. ofaNuidzuliaacdatP,msitndtpsicdbuiueturosgtc.vshocirodbaidte?gunriac.i o vorbd de la bdiat. voce groasd de b6rbat. Amicul ei avea fala rogie ca o pdtldgicd.
Trebuie sd v6 spun
c6 o s6-l - $i tot aga de rotundi? intrebd sergentul.
bui-t Rotundi gi rogie. La inceput, i-arn plimbat prin ora;. A tre-

- Unde anume? La Pittsburg din California? si opresc foarte des, {lindci coborau de fiecare datd cdnd

vedeau o cdrcium5 gi intrau sd mai bea ceva. Mi s-a p6rut ciudat cd,

84 V.P. Borovidka Rdpiri care au zguduit lumea 85

de fiecare dat6, c6rau cu ei doul geamantane noi din aluminiu, degi moartea lor, a mogtenit intreaga avere, care nu era deloc mic[, 9i a

le-am spus cd le pot l6sa in maginb deoarece in via(a mea nu am pus urmat exemplul copiilor de bani gata. Ziua dormea, iar nop{ile 9i le
mdna pe lucrul altuia. Cam pe la a treia oprire m-au invitat sa bem petrecea in baruri. Peste pu{in timp a dat de fundul sacului. Alcoo-
licii au aceleagi probleme ca gi narcomanii: trebuie sd faci rost de
impreund ceva pentru cd mi considerau deja prietenul lor. Dom- bani cu orice pre! ca s6-qi intre{ind viciul. Hall a luat un taxi in
nule sergent, ii cunosc foarte bine pe belivii trgtia care fie se pup6, Kansas City 9i i-a spus goferului s6-l ducl la marginea oragului.
fie se iau la bAtaie. Agtia doi erau cumsecade, dar vorbeau prea Aici l-a jefuit pe taximetrist, dupd care a intrat in primul bar unde
gi-a comandat o sticld intreagl de whisky. Nu a mai ajuns acas6,
mult. Dintr-o datd se vedeau ajungi milionari qi nu le mai pdsa de
bancnotele de 20 de dolari care le umpleau geamantanele. Igi fb- pentru ca in aceeagi noapte a fost arestat preventiv. A fost condam-
nat la 5 ani inchisoare gi fiindcl a dat dovadd de o comportare
ceau planuri sd plece la Palm Beach unde si locuiascl pinl la model, a fost eliberat condilionat la24 aprilie 1953, dupl l6 luni

moarte in cel mai bun hotel, dupd care incepeau din nou sd se certe de detenfie.
deoarece nu se in{elege'au cine va {ine banii. Pdnd la urml nu au
Bonnie Heady, ceva mai in vdrsti decdt el, locuia in casa pdrin-
mai fost in stare sd scoati nici o vorbtr gi i-am dus acas6. Si nu teascd din St. Joseph, statul Missouri. Hall se mutase la ea. Avea

credeli cd mi-a fost uqor sd aflu pe ce stradd trebuie sd-i duc, dar bani pugi deoparte, care le-au ajuns cdteva sdptlmdni pentru
whisky, intrucdt fiecare dintre ei consumau zilnic cel pu{in c6te un
pAnd la urmA tot am reugit. litm. Hall era generos. Dupd ce a inleles cI economiile iubitei lui
Unde i-a[i dus? ?l intrebd sergentul. Pe Avenue I I ?
sunt pe sfhrgite, a pus la cale ,,o acliune de mare anvergurS", care
- Nu, pe Arsenal Street. N-am re{inut numdrul, dar pot sd vd
-arit casa. $ti{i, domnule sergent, am impresia cd cei doi furaserd trebuia si le asigure, o dati pentru totdeauna, banii pentru whisky.
Nu a fost o acliune prost gdndit6, dovedind cI invd{ase ceva in l6
ceva qi acum strrbdtoreau reugita. Geamantanele alea, m6 infelegefi,
geamantanele alea... Nu vi se pare ciudat cI cineva vrea sd petreacd luni de detenlie.
A trimis-o pe Bonnie, in rolul de m5tugf,, la internatul cdlugf,ri-
cu o femeie gi in acelagi timp carf, dupl el douf, geamantane din
aluminiu, pline? felor de la Notre Dame. A agteptat-o cu magina intr-o parcare 9i,
dupi ce iubita lui l-a adus pe micuful Bobby Greenleas, au pf,rdsit
Bdrbatul cu fala ca o pdtligicd gi prietena lui corpolentd au fost repede oragul. Mai intdi au rulat pe un drum secundar, apoi s-au

arestali de agenfii FBI qi de polifia localS la St. Louis, la 6 oprit in mijlocul c6mpului.
octombrie 1953. Cei doi au fost acuza{i de rf,pirea lui Bobby
- Bonnie a ieqit din magind gi s-a dus pe cdmp, a mf,rnrrisit el
Greenleas gi de uciderea lui miqeleasctr. In locuinfa de pe Arsenal
l6rd nici o ezitare. In timpul acesta eu am incercat s6-l strdng de gdt
Street au gdsit-o numai pe Bonnie Brown-Heady, iubita de 4l de pe baiat, dar el s-a ap6rat. Se zvdrcolea atdt de tare incdt nu am
ani a bdrbatului cu fala de pdtl6gic6. Pe el il chema Carl Austin reuqit s6-l potolesc. Atunci am scos pistolul gi l-am lintit in inim6.
Nu sunt ins[ sigur cI am reuqit, fiindcd bbiatul se migca tot timpul.
Hall, era un beliv notoriu gi, pe deasupra, un cunoscut criminal. O Pentru o mai mare siguranlI i-am mai tras incd un glonte in cap, a
dovedeqte 9i fapful cd a apteptat pdnd cdnd iubita lui beatl crifd a
adormit, i-a pus sub pernl 2000 de dolari qi a fugit cu restul de declarat el cu sdnge rece, de parcd ar fi discutat despre un lucru
bani. Nu a ajuns insd prea departe. Peste pu{in timp, cei doi aman{i
absolut normal.
aveau s6 se reintdlneascb la inchisoare.
Ca un criminal de profesie ce era, Carl Austin Hall a recunoscut Nu regreta deloc fapta pe care o sdvdrgise, nu-i pdrea r6u de

tot, dup[ ce gi-a dat seama ctr a pierdut. A urmat mdrturia b[iatul de 6 ani gi nu-l impresiona deloc durerea pdrin{ilor lui.

zguduitoare a unui uciga; degenerat. Dupd ce vestea a apbrut in plas-tic.4Ipmoii l-am scos din magind gi l-am bigat intr-un sac din
ziare, prestigiul agentilor FBI a urcat pdnd la cele mai inalte cote. aduc aminte cd in jurul lui se fdcuse o bdltoacd de
Americanii le erau recunoscAtori pentru c6-l trimiseserd in spatele
gratiilor pe un ucigag atdt de periculos. s6nge.

Tat5l lui Hall fusese un avocat onorabil, dar fiul lui o luase pe - Unde s-a intdmplat asta?

cii gregite. De mic copil nu se impdcase deloc cu plrinlii. DupI

bo V.P. Bolovidka

_ -vesItndKeagnsraasn,ipI6.nAgpdooi,feBromn6nipedsrd-asitidn,tocrasmgiIam3-aknar.lustuadt gi la 3
sa bag
km

sacul in maqinS, dupd care arn rulat pe drumul cel mai scurt spre Cazul elevului australian

^casa ei natalE din St. Joseph. Magina am bdgat-o in garaj. punct. in ianuarie 1788, o flotil[ format[ din l8 nave britanice a
petrecut ugor, conform unui plan bine pus la
'fotul s-a ancorat in Botany Bay. in cala lor erau inghesuili 778 de criminali
Incf cu o zi inainte, cei doi sdpaserd o groapd in gr6din6. Aici au
as:lns sacul, l-au acoperit cu pdmint, iar a doua zi dimineaia au condamnati gi militarii care ii pdzeau. in loc de a-gi petrece restul
sEdit deasupra tlori. S-au intors in casd, s-au spilat pe mAini, au
biut-whisky gi au inceput si trimitd tot felul de scrisori pdrinfilor zilelor in spatele zdbrelelor cu ghiulele de fier la picior, li se oferea
copilului ucis. o ultimi gans6: aceea de a construi pe Frmul Australiei o tablrl de
gospodirii agricole.
La 19 noiernbrie 1953, tribunalul fedcral din Kansas City i-a
Detinulii au fost debarcali pe {6rm, iar galupa la bordul chreia se
condamnat la moafie pe cei doi ucigagi. Judecdtorul -AlUert afla escorta rnilitard s-a indepdrtat. Os6ndi{ii s-au apucat de treab6.

L. Reeves a motivat verdicful astfel: ,,Sunt convins cd pedeapsa linutul era frumos, dar nepopulat gi cel care vroia s6-9i ridice o
este corespunzitoare prcbelor prezentate. E,ste vorba despre o
crimi brutald, comisi cu s6nge rece, cea mai oribild crimA pe care casd, trebuia mai intAi sd defrigeze o parte din pddure.

am cercetat-o in activitatea mea de pAnd acum... Pe vremea aceea, in Europa apdruserd Egmont de Goethe 9i
poemele lui lbrquato Tasso, in Statele Unite se pregdtea o noud
Au fost executa{i la l8 decembrie 1953, in camera de gazare a
inchisorii de stat din Jefferson Cify. La perchezilia ftcutd, agen(ii Constitulie, care avea sd intre curAnd in vigoare, in Anglia existau
FBI au gisit numai tubul gol al unui cartug de calibrul 3g pentru deja peste 100 de fabrici de produse textile, iar cu un an inainte la
pistolul Smith-Wesson al lui Hall 9i urme de sdnge. Din cei eOO OOO Praga avusese loc premiera operei Don Giovawli de Wolfgang
de dolari ceru{i ca pret de riscumpirare nu mai rdmdseserd decdt
294 ruA de dolari, aflati in cele doud geamantane de aluminiu. Amadeus Mozart.

Restul banilor este cAutat pdn6 in zilele noastre. Cum au reugit sA in acest timp, un grup format din peste 100 de ucigaqi, crimi-
cheltuiasci cei doi befivi notorii o sumi atdt de mare in numai dou6 nali, dar;i din rebeli care nu vroiau ca regele sd vind pe tron au fost
zile, rdrndne o intrebare la care nu s-a g6sit pdn6 acum nici un obligali sd inalle primele construclii ce aveau sd puni temeliile
rispuns. oragului Sydney. Astdzi aici se ridicd o metropoll care are o Operi
unicd in felul ei. Ea a fost construitd de-a lungul a l5 ani, intr-un

loc stabilit de o comisie guvemamentald: la extremitatea unei
peninsule care iese din golf. Clddirea are o lungime de 183 de

metri, o ldlirne de I l8 metri, iar punctul cel mai inalt al construc{iei
in formd de scoicd se afl6 la o indl{ime de 66 de metri. Sala de
concerte are 2690 de locuri, sala operei are 1547 de fotolii, iai sala

-de muzicd de camerd 419 locuri. Clddirea operei mai cuprinde

doud restaurante, 60 de cabine pentru artigti, o bibliotecf,, o cantin6,

un bar pentru artiqti, gase baruri de zi pentru vizitatori 9i incd un
teatru cu 544 de locuri. Construcfia a costat 102 milioane de dolari
australieni, din care o parte a fost oblinutd din veniturile realizate

la ,,Loteria operei".
Bazil Thorne era comis-voiajor, avea un salariu onorabil 9i visa

sd se imbogAteascd peste noapte. In fiecare sdptimdnd obignuia

88 V.p. Borovidka Rapiri care au zguduit lumea 89

lcisnuAid-igeaiipneciteurnq-rdonietpnpebtr.ruiemnincdualztzeiguiiuavTndahleooczmtddegieutaiigliaecadOgigqptiaeigOrvaaa,iH,tdi0oreu0usvie0e0inuL0iiousdt_tenearloiyimrmsfpioitnridnrdetit.c.uaolLflna"vn"cie;n"ir,si -- Solul dumneavoastrd este acasi? o intrebi doamna Srnith.

Ar trebui anunlat5 polilia.

ceea ce nu constituia deloc o sumd neglijabi16. (Abia in februarie s5-l-sunBgaizeiul .eSstpeeirnctiri-obdciatrtludltonruieadpetrfaitfancimeriici.nAKmemciptist enyu, dar pot
1966 dolarii australieni au fost rntroauqiin rapoftur de r : l .) comis- de mult

npccvuoordirnirnlanfiletjuuoorerlorungiali{iavdazioeiraa6nfrualiagcrfitaatliordcecreeusrzprpibiirooiuenngriangGosisdruppoanercefneuleell,Sdcciynaaedhrnpep,eoldyuidnA.nigduinuurotslidreLdaneipirvepeevrsinritipeitanootderoulplasin.grteriuit.sai.m_n!raoop'arupuorfocclla.oautsttnuOiernlali cd in Franfa a fost rdpit copilul lui Erik Peugeot, proprietarul

fabricii de automobile...

La comisariatul de polifie din Bond era de serviciu sergentul

O'Shean. Dup6 ce gi-a notat anunful, s-a urcat imediat la volanul

maginii gi s-a dus pe Edward Street. C6teva ntinute mai tdrziu

Freda Thome a primit un telefon.

cdgtigdtor s-a grdbit s6 ajung[ cdt mai repede acasa, urrde ii;;;;;- VI ascult, rtrspunse ea.
tau so{ia Freda qi cei doi copii ai lor.
- Doarnna Thorne este acas6? o intrebf, o voce necunoscutd de
gbacorcSaalolfifcipiuTeuhcnoorrnneetninunemuntef.lcfB-oeaaafzuiei-lpbauurrtmne,adusinend"ecuaatrecrgui.omirli"ainlfavcri'lgSaticloogrtitbdCeati;ianiitu;u;ti"is,diue;_. -bdrbat.

scott college se afla ?n Bellevue Hill, unul dintre cere mai luxoase - Da.
sceabrtiiterdeedeinlegSayndtnee. yA, mundmeetresrepneuluermsteelefoamrtiecustcuulumipGgrei avimleeleindter_oo_
ntroneantemodrnecdaaucmdbnddtoauslaeg_aSan,yvilanirlleijioyles,e,sgvteaalzcuoerainleurnlmadi5inprildiscipluiaptdtoeclpeeraigmua.drvdaurrdil.opr earldbzeoaerrea Ag dori sd vorbesc cu so{ul dumneavoastrd.

-- Ce ave{i s5-i transmitefi?

- Ldngi mine este fiul dumneavoastr[.

S-a pribugit pe un scaun gi tot corpul a inceput sd-i tremure. Ser-

gentul a infeles c5 ceva nu este in regulh gi a pus nr6na pe r€ceptor:

ni^nutra-GloereuPanlmaifjaoeremaradplpeducesatqitecd,oeiaaarllccaghsridoi gglaci uporurilaretagu.ni3nd0esdpsiearntveiinigd"hueilaouz.pcEelagrnateuilprn.rubarj*Iircolau-t La telefon e Thorne. Ce doriti?

- Ldngd m.ine este fiul dumneavoastrd, repetd vocea necunos-
-cuttr. Se va intoarce acasf,, daci astAzi, pan6 la ora 5 dup6-arniazd,

imive{i aduce 25 000 de lire.

cartofi indbugili 9i lacto-barurile se deschideau rnult-mii tbrzlu. A intre- bl Bine, dar spune[i-mi de unde pot face rost de at6[ia bani?
traversat Edward Street,.a luat_o pe sergentul O'Shean, care nu bdnuia c6. Bazil "lhome cdgti-
strada Wellington, a O"t |rirui
gase lozul cel mare la Opera House Lottery.

gi s-a indreptat spre vilele de pe b'Bri"n Street. ta cotg il agtepta prim-esPcdbnadnliai ora 5 ave{i timp destul. Vorbesc foarte serios. Fie
maqina in care se aflau doamna Smith 9i cei doi copii ai ,al, ,li" ast6zi, pdnd la ora stabilit6. fie bdiatul dumnea-

mer€eau la aceeaEi gcoal{.Magina ii ducea p6nd la Bellevue Hill. voastrd va fi inghilit de rechini.
la 9 dinlineata, doa*na Snrith
In ziua de joi, T iulie 1960, a auz--i -untOspinEseci,ddvnaiitl.r.s..usne b6lbdi sergentul, unde vrefi sA ne intdlnim? se
mai tdrziu, rispu:lse vocea necunoscutd gi
sunat acasl la familia Thorne;

d,i.n ,*- Ce.s-a intdrnplat. cloarnni Sntith? c intreb,i Freda l.honie Inainte sX intocmeasci proc*sul verbal, sergr:ntul a sunat la

pragui ugii. Criminal Invesfigation Branch. Sydncy se aila in statul New Seruth
-- Crearne nu rn*a a${eptat ia col{"
Wales, iar Crirninal Investigatior, Branch este una dirrtre cele rnai

-*--- f'nlbsceranmaniAc6cEnsu-aeduasgala. Agcmoaildntrpeei,rjaost .ra ;*oard gi pr*l"*soar;l bunc seciii de polilie din iar6. Cazul a fost pneh"iat de sergentLll

detectiv Frecman.

mi-a*-splruesnctrduanzui mnuslea venit. cxclam* frreda l.horne" - Agteptali-nti, ii spLise acesta lui 0'Shean. Apoi mai iinpirli
se urcd la volanul rnaginii gi
iui Dur::neeeui cdieva ordrne subalternilor, nrlS cu

r.'itezd rnaxim6 spre Edward Street.

90 V.P. Borovidka Rdltiri care au zguduil lunea 9t

La inceput, Australia a fost populatd cu criminali intemnila{i in dupd arniaza aceleiagi zile. La aeroport a fost agteptat de reporteri
penitenciarele din Marea Britanie, dar gi mai tArziu aici au emigrat
aventurieri din toate colfurile lumii. Cu toate acestea, criminalitatea gi de sergentul Workman care l-a informat asupra celor intimplate
nu atinsese nici cota medie din Europa, iar politigtii nu erau nici ei
prea bine pregdti{i. gi i-a dat instruc{iuni despre felul cum trebuie sa se comporte in
continuare. Apoi reporterii l-au fotografiat gi i-au luat interviuri
Rbpirea copilului a constituit pentru sergentul Freeman o mare
necunoscutd. Pdnd atunci, in istoria criminalisticii din Australia nu scurte care au constituit nucleul unor reportaje de mare actualitate
fusese inregistrat decdt un singur caz asem6n6tor. Cu 28 ani in
urm5, crescdtorul de vite Perrott fusese rdpit gi inchis intr-o cas6 de apArute in editiile de seard ale ziarelor. Astfel toatd lurnea a aflat
pe Roscoe Street din Sydney, gi obligat sd pldteascd 100 000 de lire
din presd cind pi de unde s-a intors Bazil Thorne, cum era imbr6-
pentru a fi eliberat. Polifa il arestase pe rdpitor in timp ce incerca
cat, cum arlta, iar rdpitorul a primit o informalie de-a dreptul
sb depund banii la banci. Incidentul s-a petrecut in februarie 1932,
cAnd sergentul O'Shean nu venise inci pe lume. ,,mortald". Cu cine, oare, vorbise la telefon, dac[ Bazil se intorsese

In tratativele cu rdpitorii sunt valabile aceleagi reguli, indiferent acasi abia dupd rnasd? Era o intrebare la care exista un singur rds-
de locul geografic unde ele se poaftA. Sd nu opui rezisten{d, sd le
promifi tot ce doresc, eventual chiar sd le dai o parte din ceea ce puns^ In tirnp ce rdpitorul a sunat acastr la Thome ca sd-i comunice
solicitd gi urmdrirea generald sd fie declangatd imediat dup6 ce
persoana ripitd s-a intors acas6. Daci polilia incalcd aceste prin- conditiile, in locuinga lui se afla deja polilia qi unul dintre detectivi
cipii, cel rdpit poate pldti cu via{a. Sergentul Freeman a f6cut tor ce
i-a stat in putin{d. Imediat pe Edward Street s-au deplasat cateva a.iucat rolul tatilui lui Greame. Era o veste proastf, pentru rdpitor,
echipaje de poligie, iar detectivii gi politigtii au inceput sd cerceteze
gr6dinile vilelor, plajele, chiogcurile de pe ldrm gi magazinele de pe care putea sd-l sperie gi str-l determine si aducd copilul inapoi
stradd. In felul acesta, ei au atras aten{ia asupra lor gi l-au speriat pe
acasd. La amiazd, cazul a fost preluat de comisarul criminalist
rlpitor, in loc sd fi rimas in umbrd pentru ca nici un vecin sd nu
observe cd strada lui este supravegheatE. Acum a$teptau noi in- Delaney. Acesta a infeles ce gregeli fEcuserd pAnd atunci poliiigtii,

strucfiuni de la criminal pentru a gti cum sd se comporte, gi, even- dar nu a avut de {hcut altceva decdt sd aftepte pAnd c6nd rdpitorul
tual, pentru a-i da suma cerutd, urmdrindu-l discret in timp ce o pri-
mea. Pe scurt, nu trebuiau sd intervind gi sd apar6 inainte ca micu{ul se va lace din nou auzit.
Greame l'home sd se intoarci acasd.
I-a linia telefonicd 30-7113 tehnicienii au cuplat o instala{ie de
Pe cine, oare, a vrut sergentul Freeman s6 pEcdleascd atunci
cdnd le-a spus ziarigtilor adunafi pe Edward Street c6 este vorba interceptare, iar in locuin{a familiei Thorne s-a instalat sergentul
despre un antrenament de rutintr al unitdlilor de poli{ie? Rdpitorul
gtia foarte bine unde locuiesc plrin{ii victimei. in plus, ziarigtii nu Paul care a$tepta telefonul rdpitorului.
erau atdt de naivi, incdt sd creadd tot ce li se spunea. in felul acesta,
in ziare a apirut ptirea ci un necunoscut l-a rdpit pe elelul Greame locu-ia Parci eram in stare de asediu, mi-a spus un prieten care
Thorne qi il va aduce inapoi la pdrinfi daci acegtia ii vor da o sum6 in cartierul Bondi. Intre programele muzicale de la radio se

foarte mare de bani. transmiteau apelurile comisarului Delaney, care cerea sprijin din

Nu numai polilia, dar gi ziarigtii au fdcut numeroase gregeli. partea populafiei. Oamenii erau rugafi sa anunte imediat poligia

Freda Thorrte i-a trimis sofului ei o telegramd la Kempsey. Acesta dacd ceva Ii se pare suspect. Pe ecranul televizorului aplrea din
s-a urcat in primul avion gi a aterizat pe aeroportul din Sydney in
sfert in sfert de orl purtltorul de cuvdnt al poliliei, care ii indemna
pe locuitorii din Sydney pi din imprejurimi sd fie vigilen{i qi

cooperanti.

Sydney este o metropold, cu cartiere satelit formate, aproape in

exclusivitate, din vile care se intind pe o razd de mai mul{i kilo-

metri depirtare de centrul comercial gi administrativ al oragului.

Alte caftiere satelit sunt construite pe insule. Prin urmare, nu era

deloc probabiI ca intr-un timp relativ scurt cercetdrile sd cuprind[

o arie atdt de intins6.

- Locuiesc in Sydney din 1930, mi-a spus prietenul Jan, dar

nu-mi aduc aminte ca de atunci sd se fi intdmplat un alt eveniment

care sd provoace o tulburare colectivS de asemenea anvergurd.

Poate doar vestea izbucnirii celui de-al doilea rlzboi mondial in

Europa. Chiar qi premierul de atunci, Hefford, a apIrut la televizor,

92 V.P. Borovidka Rripiri care au zguduit lumea 9l

adresdnd un apel c6tre populafie. intre timp, la comisariatul de constituindu-l copilul lui Lindbergh in Statele Unite. ln Australia,
poli{ie din Bondi a sosit o echipd de la televiziune, care, la intervale prima stare de isterie generald a fost creati tocmai de rdpirea
elevului Greame.
regulate, transmitea ultimele noutA| ale anchetei. A fost o absur_
ditate imensi care a sporit teama colectivd a populatiei. p6nd gi Un fenomen secundar, care tulburl gi mai mult opinia publicI il
tatal.bdiatului r6pit a fost adus in fa{a camerei de-firmare gi on'ui
speriat l-a implorat pe rdpitor si-i aducf, inapoi copilul, ftca;d a;;i constituie parazilii de toate felurile care incearcd sd speculeze du-
la sentimentele lui paterne, apoi a invocat numelolui Ou*n"r"J gi rerea pdrinfilor. In cazul copilului lui Lindbergh, r[pitori impro-
pdnd la urm[ a izbucnit in hohote de pl6ns. vizali au sunat aproape zilnic familia Lindbergh, incercdnd sf,
obfind pretul de rdscumpdrare. Au apdrut chiar qi detectivi amatori
Care a fost rezultatul? l-am intiebat eu. gi chiar de spaimd care au incercat sI profite de situafie ca sd devind celebri. $i clar-
creat vf,zdtorii gi-au incercat norocul, ctrutAnd urmele qi prezicdnd lucruri
- S-a o stare de mare confuzie
-generalS. absurde care i-au indus in eroare pe poliligti. La fel s-a intdmplat gi
la Sydney.
- Aceastd atmosferi l-a descumpinit pe rdpitor?
vizo-r, Rdpitorul a inchis telefonul in mijlocul discutiei. Era ora2l.40.
Ba bine ci nu. l'n timp ce tatdl lui-Greame vorbea la tele_ Doamna Freda Thorne a leginat la 21.50, iar la ora 22.00,Bazil
Thorne s-a intors acasd de la comisariatul de politie unde invinuise
acas6la el, unde politigiii gi doamna Freda urmireau emisiu_ polilia de incapacitate gi declarase c6 e dispus sd-i pldteasctr r6pito-
nea, a sunat telefonul. rului chiar gi suma de 100 000 de lire, dacl va primi inapoi copilul

Jiirgen Thorwald, care a anchetat canil, a consemnat urmA_ sdnf,tos.

toarea discu(ie: - Nu mai doresc ca politia sd se amestece in acest caz, i-a de-

un p--ronAVuolnortb,aertdsasccpccueunnsdet osdmtreinitneuc.l tTivhuol mseer?geinnttrpeabu[l.o voce blrbdteasci cu clarat el comisarului Delaney. Vd purtali in aga fel incdt il speriali
pe ripitor. Dacd biiatul meu pdfegte ceva, polilia o sA poarte toatA
- Da. banii?
--_ vina.
Afi pregltit
A doua zi dimineafa, la 8 iulie, polifigtii au p6r6sit casa familiei
Da. Thorne, ldsdndu-i singuri pe p[rin{ii copilului ripit. Bazil gi Freda
se hotdr6seri sd agtepte urmitorul telefon al rlpitorului gi sd nego-
rctii.umpmipt--ovarpuAeBslngd.igtterfTaauprctteiac-bwi{aiu,einitoeev6dhgsonrr6eioi-cgsgmieae,aicnrlidfii,aims..up.siucicni.essvetaasbedilreegiessncctdruilsdcecaalsasI 6cm-emanii ucnmdogtdteirgzevcoparube{niaun cieze singuri condiliile elibertrrii copilului. Degi sergentul Freeman
igi rechemase oamenii, famiiia Thorne nu scIpase complet de
_ In receptor s-a auzit un f6cdnit. Bdrbatul de la celalalt capdt al poli{i9ti.

frrului trdntise receptorul. I se fdcuse fric6? Sau igi ddduse seama In Wakerhurst Parkway, situatd in partea de nord-est a oragului
cd nu vorbegte cu Bazil Thorne din moment ce acesta tocmai
Sydney, sunt numeroase depozite 9i cocioabe din lemn $i tabl6, in
apdruse pe micul ecran? A urmat o nou6 deceplie fiindcd gi de data care locuiesc vagabonzi. In diminea{a zilei de 8 iulie, in timp ce
aceasta ripitorul a izbutit s5 scape. c6uta sticle goale in gunoi, un bdrbat a gisit un ghiozdan de elev.
Polilia nu inregistrase nici cel mai Mama brielelului r6pit a reginat.
mic prog.rr. S-a dus la cea mai apropiatd cabind telefonicd gi a sunat la numtrrul
noepvi.noAiaime pduvedbozlicus6tu,dpceaojpandg.dtNiininufmaeuxcliotsetledacnlltiievciis9uitinup-afreieiilsiiduseneemraedgnsudolticoicaaalrdreeincsdtdeuirnnndeiiocareui 2222 unde i-a rdspuns politistul de serviciu. Cdteva minute mai
momentul cdnd se ajunge la o asemeneu tdrziu, la fa{a locului s-a deplasat un echipaj de polilie gi ceva mai
u"urnuL." de energie. in tdrziu pdrintii lui Greame, care au recunoscut ghiozdanul bdiatului
cazul ripirii copiilor existd insd cele mai bune premise p"nti., u lor.
,"
crea un anumit tip de isterie colectivd, un exernplu in acest sens Comisarul Delaney a declangat o noud acfiune de urmf,rire, firtr
precedent in istoria criminalisticii din Australia. 200 de poli{igti au
cercetat imprejurimile maidanului cu gunoaie. Din partea de sud au

V.P. Borovidka Rcipiri care au zguduit lumea 95

sosit helicoptere cu c6ini care trebuiau sd meargd pe urrne, pe foar-te Nu fusese parcatd normal. Numai cineva care se gr[begte
srrizile oragului rulau zeci de echipaje de politie, ia. oeteciiuii tare parcheazd o magini atdt de prost. Nu avea unde sd
cercetau finuful de la bordul helicopterelor. in ziua de luni, I I iulie,
la circa 2 km de maidanul cu gunoaie au fost gdsite umbrela de opreascd gi de aceea a urcat pe trotuar.
pJoaie a lui Creame, gapca lui, pachelelul cu mdncare gi manualul inte--rsePNcluiuete.apAusmteI aoredpfliaenrccmthaeotzmmeeucnlettvlacaemcthraeeisbdtuiaeiaapssta6a-rlintreadipn?eteasdcei
de matematici. :

Opinia publicd a fost cuprinsf, de o stare de panicd colectivd, pe copil la
a veni aici.

care cregtea de la o ord la alta. Criminal Investigation Branch a fost Poli{igtii nu mai aveau incredere in nimeni. Sutele de reclama{ii

invadat de informa{ii. Sergentul Foley a organizat imediat o sectie pe care le primiserd pAnd atunci se dovediser6 mincinoase. De

aux.iliard cu 40 de poli{igti, care primeau qi prelucrau informaliile aceea, sergentul Doyle l-a trimis pe colegul s6u Bateman, impreund

sosite de la popula{ie, dar nu erau capabili sd stdpdneasch aceastd cu tinlrul Denmeade, pe strada respectivi ca sb verifice incf, o dath

auriapgrdoaasfltueelnofrd.mCoereaavcuerisealinetdomapmlaenaciluomr, era o ribufnire in masd dacd nu face o confuzie. S-au oprit l6ngd trotuar 9i au inceput s5
p6n6 atunci refulate. urmdreascd fluxul de magini. Dacd ar fi trecut un Ford-Customline,

Adversarii igi reglau confurile, invinuindu-se reciproc de rdpirea Joseph Denmeade ar fi trebuit sd-l observe imediat. Se pricepea la

bdiatului lui Thorne, femei isterice igi pdrdseau baibatii innaeti 9i magini gi probabilitatea de a se ingela era foarte micd. Prin urrnare,
fiindcd in ziare apdruse c6 rdpitorul a vorbit Ia telefon intr_o en-
polilia nu mai avea altceva de fdcut decdt sA verifice toate maqinile

glezd primitivd, cu accent strdin, emigran{ii de toate nationalitatile marca Ford-Customline, anul 1955, inregistrate in Walesul de sud
posibile se acuzau de fbridelegi pe care nu le comiseserd niciodat6. gi sd afle unde se gdseau ele in momentul r[pirii. Deqi munca era

Apoi, la telefonul 2222, unde se primeau toate informafiile despre foarte anevoioasd, poliligtii nu au pregetat sA se apuce de treab6. Au
rdpire, a sunat Joseph Denmeade.
avut gi noroc fiindcd in dimineala zilei de sAmbdtd, l6 iulie, doi

Doy-le. VA multumesc, domnule Denmeade, rdspunse sergentul baieti in virstd de 8 ani, Philip Wall 9i Eric Coughin, au venit acasl
Ar fi mai bine, dacd a{i veni aici c6t se pouie de repele.
intr-un suflet gi au inceput si explice confuz cd pe maidanul de

Dupi 30 de rninute, Denmeade a ajuns la polilie. $i-a prezentat al[turi au g6sit un sac din care se vedea un cap. Bdietii locuiau in
actele personale qi in timp ce se scdrpina in cap, a inceput ia pou.r_
Seafort, in cartierul Grandview Grove, la circa l7 km depdrtare de

teascA: cartierul Bondi din Sydney.

min-eafUd,mcbAlundcua o fatb pe care vreau s-o iau de nevastE. Ieri di_ Ta{ii celor doi blie{i au scotocit prin weascuri 9i au gdsit o
fost rdpit baiatul, pbturd licutd ghem, strdnsd cu o fagd in care se afla cadavrul unui
srAteam la col{ul strdzilor
Wellington qi Francis, exact in locul unde micu{ul Thttme trebuia copil cu mAinile gi picioarele legate. Copilul era Greame Thorne.

sA o a;tepte pe doamna Phyllis Smith. Am citit despre asta in ziare. Uniforma de gcoald in care era imbrdcat nu era nici murdar6, nici

--,8.C3a2t .era ceasul, domnule Denmeade? gifonat6, ceea ce dovedea ci ucigagul il omordse la scurt timp dupd

ptifi exact? ce-l rdpise. Copilul avea teasta capului zdrobitd 9i, dupd toate
aparen[ele, fusese mai intdi sugrumat.
- ln clipa aceea s-a intdmplat sd m6 uit la ceas. Ne grlbeam gi
-magina aia dubioasd era parcati foarte prost, mai mult-pe trotuar Seafort se afla pe malul celIlalt al golfului Port Jackson, destul

dec6t l6ngd el. De aceea, toat6 lumea trebuia sd o ocoleasci. de departe de locuinfa familiei Thorne, dar nu foarte aproape nici
A{i observat ce marcf, era?
de locul unde ghiozdanul lui Greame fusese gdsit. Ce leglturI
- Desigur. Ford-Customline, anul 1955.
- Ce culoare? exista intre aceste locuri a$ezate la distanfe atdt de mari? De unde
- Albastru metalizat.
-- Ce va face sd crede{i cd era a rdpitorului? trebuia si inceapd investigaliile sergentul detectiv Allan Clarke?
Binein{eles c6 mai intii polili9tii au inceput sd cerceteze locul

unde bdiefii gdsiserd cadavrul. Colaboratorii lui Clarke, Ross,

-Nixon, Sluckey, White, Snowden gi Lindsey au respectat toate

regulile dupi care este cercetat locul unde a fost comisd o crim6,